Elev: Toncu Mălina-Parascheva

Anul: III A

Interviu și plan de îngrijire pacientă cu cezariană

Îngrijiri specifice acordate pacientei cu cezariană
Îngrijirile preoperatorii vor urmării urmatoarele:
1.Pregatirea fizica si psihica a pacientei
2.Pregatirea generala : A. Bilant clinic
B. Bilant paraclinic
3.Pregatirea pentru operatie (sau ingrijiri preoperatorii)
Pregatirea pacientei inaintea interventiei chirurgicale este un element major de prevenire a
infectiilor postoperatorii.De ea depinde reusita operatiei si evolutia postoperatorie.
Reducerea posibilitatilor de contaminare a pielii ,prin utilizarea de antiseptic.Depistarea si
semnalarea unor leziuni cutanate infectii ORL sau urinare recente ori vindicate, paraziti
externi, posibilitati de alergie.
Pregatirea fizica si psihica a pacientei
Ajunsi in sectia de chirurgie, pacientei trebuie asigurate confort fizic si psihic.
Pacientele intenate sunt agitate, speriate, inhibate de teama interventiei chirurgicale, de
anestezie , de durere, de moarte.
Asistenta medicala are obligatia , ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de
anxientate in care se gaseste pacienta inainte de operatie:
• Sa o ajute sa isi exprime gandurile,grijile,teama
• Sa-i insufle incredere in echipa operarorie
• Sa-i explice ce se va intampla in timpul transportului si in sala de preanestezie, cum
va fi asezata pe masa de operatie, cand va parasi patul, cand va primi vizite.
• Sa o asigure ca va fi insotita si ajutata
Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie disimulate fata de pacient. Asistenta
medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism siguranta si promptitudine la
solicitarile tuturor pacientelor, incat acestea sa capete incredere in serviciul in care a fost
internat.
Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dura dar nici cu slabiciune, binevoitoare
dar si autoritara, va reusi cu siguranta sa inspire pacientei incredere.
Bilantul clinic
1) Bilant clinic general
Asistenta medicala print-o observatie clinica justa si sustinuta asupra pacientei are
obligatia:
• Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientei,inaltimea si greutatea,
varsta aparenta si reala, aspectul pielii ne ajuta sa cunoastem starea de hidratare sau
deshidratare a organismului, tinuta ,faciesul, mersul, starea psihica.
• Sa urmareasca atent si sistematic, necesitatile pacientelor si manifestarile de
dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili obiectivele evaluabile pentru
o ingrijire pertinenta si de calitate.
 • Sa ia cunostinta globala in care se afla pacienta ,si intr-o maniera selectiva , sa
remarce detalile importante, schimbarile care apar in evolutia ei si utile pentru explorarea
preoperatorie
• Sa culeaga data din diverse surse:foaia de observatie , foaia de temperature,familia
pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane
pacienta.Culegerea datelor sa se faca cu mare atentie si minutiozitate ,pentru a nu scapa
problemele importante si pentru a face o evaluare corecta alor.
• Toate datele privind starea generala a pacientei si evolutia acesteia se noteaza
permanent in foaia de observatie si planul de ingrijire ,pentru a obtine un tablou clinic
exact,care va fi valorificat de echipa de ingrijire si va fi baza unui nursing de calitate.
2) Culegerea de date privind antecedentele pacientei.
a. familiale:
• daca in familie au fost bolnavi :neoplasme, diabet , H.T.A , cardiopatii, tuberculoza
etc.
b.chirurgicale:
• daca a mai suferit aflte interventii si daca au avut o evolutie buna sau au fost
complicatii.
c. Patologice:
• se vor nota bolile care au influenta asupra asnesteziei si interventiei
• daca a avut afectiuni pulmonare sau daca este fumatoare
• afectiuni cardicace , boli cronice, epilepsie.
3) Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative:
• Tensiunea arteriala
• Pulsul
• Respiratia
• Temperatura
• Diureza
• Scaunul
4) Examenul clinic pe aparate:
• Este facut de medic prin: inspectie, palpare, percutie, ascultatie.
Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru complectarea
bilantului clinic preoperator.
Bilantul paraclinic
Complecteaza examenul clinic, permite o apreciere exacta a viitoarei mamici.Rezultatele
examenelor paraclinice depinde de profesionalismul si corectitudinea cu care asistentele
medicale au facut recoltarea produselor biologicesi patologice sau au pregatit bolnavul pentru
investigatie.Pentru o mai buna intelegere a pregatirii preoperatorii ,putem clasa examenele
paraclinice in:
1) Examene de rutina:
• Sunt examenele de laborator ,obligatorii inaintea tuturor investigatiilor
chirurgicale ,indiferect de timpul avut la dispozitie pentru pregatire soi indifferent de starea
generala a pacientului: timp de sangerare si coagulare, determinarea grupei sanguine,
hematocrit, glicemie, uree sanguina.
2) Examene complete:
 • Hemoleucograma completa, V.S.H , ionograma, E.A.B (echilibrul acido-bazic),
coagulograma completa, probe de disproteinemie, proteinemie, transaminaze, examen de
urina.electrocardiograma, radiografie sau radioscopie pulmonara.
Pregatirea pentru operatie
In ziua precedenta:
a)repaos
b)regim alimentar:
• Usor digerabil
• Consum de lichide pentru: mentinerea T.A, dezintoxicarea si marirea diurezei,
diminuarea setei postoperatorii, diminuarea acidozei postoperatorii.
c) Alte pregatiri pentru interventii speciale:
• Antibiotice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii
• Spalaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru interventii ginecologoce.
In seara zilei precedente
• Baie generala la dus, inclusive spalarea parului (dupa clisma evacuatoare)
• Se limpezeste abundant
• Se sterge foarte bine
• Se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile (scurte, fara lac de unghii),
picioarele, spatiile interdigitale.
• Toaleta bucodentara
• Toaleta nasului
• Ras : cat mai aproape de momentul interventiei pentru a evita proliferarea germenilor
la nivelul escoriatiilor cutanate, cu aparat de ras propriu, badijonaj sau alte solutii antispetice
colorate, pansament antiseptic curat.
• Clisma evacuatoare (se face dus dupa clisma)
• Alimetatie lejera (supa de legume, bauturi dulci sau alcaline)
In ziua interventiei
Pacienta nu mai bea
In camera( salon)
• Se indeparteaza bijuteriile
• Se mai face, eventual, o clisma cu patru ore inaintea interventiei
• Se indeparteaza proteza dentara mobile (se pastreaza in cana cu apa)
• Se badijioneaza , cu un antiseptic colorat, reginunea rasa
• Se imbraca pacienta cu lenjerie curate
• Se pregatesc documentele: F.O, analize, care vor insotii pacienta
Transportul pacientei in sala de operatie
Se face numai insotita de asistenta medicala , care are obligatia sa predea pacienta asistentei de
anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte observatii survenite ulterior si foarte
importante pentru interventia chirurgicala.Transportul se face cu brancard, carucior pat rulant.
Pacienta trebuie sa fie asezata confortabil si acoperita.
In sala de preanestezie:
• se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii (eczema, intertrigo etc.)
• se verifica starea de curatenie:regiunea inginala, ombilicul, axilele, spatiile
interdigitale, unghile.
• Se verifica daca s-a indepartat proteza dentara
• Se pregatesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antiseptice colorate.
 • Instalearea sondei urinare (sau , dupa caz, se goleste vezica urinara) de catre asistenta
de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul vu echipament steril, camp steril in
zona genitor-urinara.
In sala de operatie
• Se executa ultima parte a pregatirii pacientei.
• Se instaleaza si se fixeaza pacienta pe masa de operatie
• Monitorizarea functiilor vitale
• Obtinerea unui obord venos
• Pregatirea campului operator
• Badijonarea cu alcool pentru degresarea si curatarea pielii de antisepticul anterior
• Badijonarea cu tinctura de iod sau alt antiseptic colarat , se face incepand cu linia de
incizie, de la centuru catre periferie si se termina cu zonele septice.
• Ajuta la instalarea campului steril.
2.Supravegherea postoperatorie si ingrijirile pacientei operate
Supravegherea postoperatorie a pacientei incepe in momentul terminarii interventiei
chirurgicale, deci inainte ca ea sa fie transportata in camera.Din acest moment, lauza devine
obiectul unei atentii constante, pana la parasirea spitalului.

Reintoarcerea in camera
In general pacienta este adusa in camera , insotita de medical anestezit si de asistenta de
anestezie, care va urmarii repsiratia , ca si modul in care este transportata si asezata in pat.
Transportul pacientei operate:
• Este indicat a se pace cu patul rulant .
• Pacienta va fi acoperita pentru a fi ferita de curenti de aer sau de schimbarile de
temperature.Asistenta medicala care o insoteste se va asigura ca pacienta sta comod, ca este in
siguranta, si ca eventuala tubulara (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimata.
• Patul va fi manevrat cu atentie, ferit de smucituri si opriri sau porniri bruste.
• In timpul transportului asistenta va urmari:aspectul fetei(cianoza) respiratia, pulsul,
perfuzia
Instalarea lehuzei
• Se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va fi curate, bine
aerisita, linistita, in semiobscuritate, avand temperature cuprinsa intre18 si 20o C (caldura
excesiva deshidrateaza si favorizeaza hipotermia) , prevazuta cu instalatii de oxygen montate
pe perete, cu prize in stare de functionare si cu aparatura pentru aspiratie.
• Patul va fi accesibil din toate partile
• Caldura excesiva a patului produce transpiratii, ceea ce duce la pierderi de apa, iar
senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor.
• Patul va fi prevazut cu musama si aleza bine intinsa, fara perna .
Pozitiile pacientei in pat
• Transferal de pe patul rulant pe pat va fi efectuat de catre trei personae, ale caror
miscari trebuie sa fie sincrone, pentru a evita bruscarea lauzei.
• Cea mai frecventa pozitie este in decubit dorsal, cu capul intr-o parte, pana cand isi
recapata cunostiinta.Pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali, cateodata patul este usor
inclinat.
 • In foarte multe cazuri, pozitia este decubit lateral drept sau stang, care se va schimba
din 30 in 30 minute, pentru a usura drenajul cailor respiratorii. Aceasta pozitie impiedica
lichidul de varsatura sa patrunda in caile aeriene.
Suparvegherea operatei
Este sarcina fundamentala a asistentei medicale.Supravegherea este permanenta, in vederea
depistarii precoce a incidentelor si a complicatiilor postoperatorii.
Prezenta permanenta langa pacienta perminte asistentei medicale ca, pe langa elementele de
supraveghere indicate de chirurg si anestezist, sa sesizeze orice alte mici modificari si acuze
subiective (durerea) sis a administreze , la timp, tratamentul prescris, evitant initiativele
personale, fara a tine cont de responsabilitatile celorlalti membri ai echipei.
Elemente de supravegheat
Supravegherea operatei se bazeaza pe date clinice sip e rezultatil examenelor complementare.
Date clinice
Aspectul general al operatei
• Colorati pielii (normala roz) sesisand paloarea si cianoza
• Coloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei
• Starea extremitatiilor, paloarea sau racirea nsului urechilor mainilor si
picioarelor.starea mucoaselor- limba uscata sau umeda, saburala sau curate- indica starea de
hidratare a pacientei.
• Starea de calm sau agitatie, stiind ca toropeala sau agitatia externa exprima o
complicatie chirurgicala (hemoragie interna, peritonita postoperatorie etc)
Diferiti parametri fiziologici
• Tensiunea arteriala s masoara ori de cate ori este nevoie, in primele doua ore de la
operatie din 15 in 15 minute, din 30 in 30 minte in uramtoarele sase ore si din ora in ora pentru
urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia de reanimare
• Pulsul se masoara la 10-15 minute, urmarind frecventa, ritmicitatea, amplitudinea,
care se noteaza.In cazul in care apar modificari ale (bradicardie sau tahicardie) se va sesiza
medical reanimator.
• Respiratia – se noteaza frecventa, amplitudinea , ritmicitatea si se sesizeaza, de
asemenea, medicul in caz de tuse sau expectoratie.Astazi datorita pipei Mayo , lasate pana la
aparitia reflexelor si pe care pacienta o elimina cand se trezeste, inghitirea limbii este
imposibila.Cea mai mica modifcare a respiratiei va di semnaluzata anestezistului, care, in
functie de caz, va indica o aspiratie pentru a indeparta mucozitatiile din faringe sau va
recomanda administarea de oxigen
• Temperatura se masoara dimineata si seara , si se noteaza in foaia de observatie
Pierderi lichidiene sau sanguine
• Reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn bun; la inceput cantitatea
de urina nu este abundenta, dar in doua zile revine la normal.Se masoara cantitatea si se
observa aspectu; daca emisa de urina lipseste, se practica sondajul vezical, nu ninte insa de a se
folosi actiuni specifice asistentei medicale si anume: lasarea robinetului de la chiuveta sa curga,
fluieratul unei melodi, caldura suprasimfizar etc
Scaunul
• Se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gze; in cazul in care
nu apar gaze, se foloseste tubul de gaze, iar in cazul in care scaunul nu este spontan, se face o
clisma evacuatoare
Vomismentele
 • Se vor nota cantitatea, aspctul si caracterul (bilioasa, alimentara, sanguinolenta)
Pierderile prin drenaj
•Se noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parte
Alte semen clinice
• Sunt urmarite de chirurg si anestezist, nefacand parte din atributiile asistentei
medicale, ele fiind semen importante in evolutia postoperatorie; starea abdomenului
(balonare,contractare, accelerarea perisaltismului intestinal) starea aparatului respirator.
Îngrijiri acordate pacientei operate
De calitatea acestor ingrijiri depinde, in mare parte, evolutia postoperatorie si absenta
complicatiilor.
In momentul trezirii:
In monentul trezirii si pana la acesta , asistenta medicala va supraveghea, permanent operata,
pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor:
• Varsaturile- asistenta medicala va aseza operata cu capul intr-o parte, fara perna,
pentru a evitarea trecerii acestora in caile aeriene.
• Agitatia –prezenta asistentei medicale este obligatory langa pacient.La trezire, in stare
de semiconstienta, operata tinde sa isi traga de pansamente de drenuri sau sonde.
• Imprudente posibile: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa (in acest caz
asistenta medicala este cea care-I va da sa bea 1-3 lingurite de apa, dupa trezire, daca pacienta
nu a vomit in ultimele doua ore) , sau ca membri ai familiei alfati langa pacienta sa-I dea sa bea
fara discernamant.
Imediat dupa trezire
Asistenta medicala
• va mentine pacientain decubit dorsal in primele ore , decubilt lateral dreapta sau
stanga, apoi semisezand, exceptand pacientele operate cu rahianestezie.
• Va asigura confortul plasandu-I bine perna, verificand, de mai multe ori pe z , ca
cearceaful sa nu aibe cute, indreptand bine asternutul seara, inainte de culcuare, ii va curate
gura mentinand-o umeda in permanenta.
• Toaleta zilnica este complecta cu perptanatul si periatul parului, neuitand toaleta
cavitatii bucale, de 3-4 ori in 24 de ore.
• Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau imediat dupa ce a transpirat si de cate ori
este nevoie
• Bazinetul vor fi puse cu blandete , dupa ce , in prealabil , a fost incalzit la temperature
corpului, iar dupa folosirea lor se va face, obigatoriu, toaleta perianala.
• Va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste, fara conversatii
zgomotoase, fara multi vizitatori.
• Va incuraja pacienta sa se miste in pat, sa se intoarca singura de pe o parte pe alta, sa-
si miste picioarele si mainile, si sa se ridice in pozitie semisezanda pentru a pregati sculatu din
pat precoce, in prima zi dupa operatie, exceptand cazurile in care este contraindicate.
• Va incerca sa respecte micile obisnuinte ale fiecarei paciente.
Primele zile postoperatorii
Sunt cele mai dificile pentru pacienta si datorita faptului ca, in aceste zile, ingrijirile sunt foarte
numeroase.
 a) Lupta impotriva durerii
La originea durerii postoperatoriistau mai multi factori, care precizati inainte de a prescrie
analgezice de rutina.De mentionat ca nu se vor administra calmante fara prescriptie medicala
si fara a cunoaste exact caracterul durerii
b) Lupta impotriva insomiei
Exista, in zilele noastre , o intreaga gama de hipnotice, printre care se gasesc cele ce pot fi
administrate fiecarei paciente pentru a obtine efectul dorit.
In plus asistenta medicala are la indemana mijloace proprii, cum ar fi: ceaiuri calmante,
asigurarea unui climat de liniste etc.
c) Lupta impotriva anxientatii
Anxietatea preoperatorie, in fata necunoscutului, reprezentat de actul chirurgical cantinua
si postoperator.Frica de durere, de complicatii , de sechele face ca anxietatea operatului sa fie
prezenta.Aici intervine rolul moral al asistentei medicale, care va trebui sa faca operatului sa
aiba incredere in echipa de chirurgic, in echipa de asistente medicale, sa-l faca sa inteleaga
evolutia postoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii sau sechele
d) Lupta impotriva complicatiilor pulmonare
La pacientele cu obezitate, sau probleme pulmonare cronice, expuse complicatiilor
pulmonare prin staza secretiilor pulmonare prin staza secretiilor bronsice si suprainfectiei , este
necesara o profilaxie acriva prin:
• Dezinfectie nazofaringiana
• Evitarea frigului, in special noaptea
• Exercitii respiratorii de doua ori pe zi
• Obligarea pacientei sa scuipe, profocand tusa prin “tapping”
e) Lupta contra distensiei digestive
Toate interventiile abdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu retentive de gaze si
lichide intestinale.Acestea sunt, de obicei, de scurta durata, nedepasind 3 zile.
Aceasta distensie abdominal devine nociva cand se prelungeste si antreneaza intarzierea
tranzitului intestinal, impiedicand o alimentatie normal si favorizand eviscerarea
postoperatorie.
Pana la reluarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze, clisme evacuatoare mici si
repetate, purgative usoare care favorizeaza relurarea functiilor intestinale.
De asemenea se administreaza produse care favorizeaza reluarea peristaltismului intestinal,
sau, in anumite cazuri, se instaleaza o aspiratie continua cu o sonda gastroduodenala
f) Lupta impotriva stazei venoase
Cu toate produsele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoase raman complicatia
majora in chirurgie.
La pacientele impobilizate la pat, lupta contra stazei venoase se va efectua prin miscari active
si contractii muscular statice ale membrelor inferioare, alterate cu perioade de repaos (10
contractii successive- pauza) repetate de mai multe ori pe zi . prin flexia si extensia degetelor
de la picioare, flexia si extensia genunchilor, miscari pedelare in pat, antrenand si articulatia
soldului.
Sculatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace pentru prevenirea complicatiilor
venoase.
In afara contraindicatiilor, toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei interventiei sau a doua
zi dimineata. Aceasta manevra simpla este benefica datorita faptului ca favorizeaza aplitudinea
respiratory, ventilatia pulmonara, tusea si expectoratia , accelerand reluarea tranzitului
intestinal si influenteaza in mod pozitiv psihicul pacientei.
Inainte de a se ridica din pat, va fi necesar sa:
• Verificam daca nu exista edeme ale membrelor inferioare
• Masurarea tensiuni arterial culcat si apoi in ortostatism
Ridicarea se va face treptat: intai la marginea patului, isi balanseaza gambele, face un pic de
gimnastica respiratorie, cu bratele ridicate in inspiratie si coborate in expiratie
• Nu trebuie sa mearga singura, ci sprijinita de asistenta medicala sis a nu exagereza de
prima data
•Se va tine ont si de ce spune pacientei, daca vrea sa mai mearga sau daca vrea sa se
opreasca
• Dupa ce nu m ai vrea sa mearga, pacienta trebuie sa se aseze intr-un fotoliu inainte de
a se reintoarce in pat
• Primul sculat din pat al operate este considerat prima plimbare precoce.Sculatul din
pat precoce este indicat in majoritatea inteventiilor chirurgicale.
• Starea generala nu este o piedica, nici starea de slabiciune, nici deshidratarea , nici
obezitatea, nici varicele – stari ce nu trebuie sa constituie o scuza, ci, dimpotriva, la persoanele
cu antecedente in flebita, plimbarea va avea loc cat mai precoce posibil.
• Natura sau complexitatea operatiei nu impiedica ridicarea din p at precoce, care nu va
fi amanita din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor.
• Existenta complicatiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolo unde este
posibil.
g) rehidratarea
Dupa interventii chirurgicale, in mod special pe tubul digestive, alimentatia normal se reia dupa
o perioada relative lunga.Pana la reluarea acesteia , este necesar sa se administreze o ratie
hidrica, electolitica si caloric suficienta acoperirii necesitatilor cotidiene.
h) alimentatia si realimentatia
In cele mai multe cazuri, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont de urmatoarele
principii:
• Pacienta va bea atunci cand nu vomita
• Va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze.
Nu va consuma fructe crude sau glucide in exces.

Interviu
DATE PERSONALE
Nume: L
Prenume: A
Sex: F.
Vârstă: 26 ani.
Diagnostic curent : Sarcină 37 săptămâni cu HTA.
Antecedente personale : menarhă la 12 ani
Acte chirurgicale: apendicectomie
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: Bacău,strada 2 Mai,bloc 2,scara B
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţie
Persoane pe care se poate bizui: soţ şi părinţi.
Ocupaţia prezentă: lucrător comercial în cadrul unui minimarket.
Ocupaţia trecută: elevă liceu cu profil economic
Asigurări de sănătate: pacientă asiguratǎ prin CNAS.
ISTORICUL PACIENTEI
Educaţie : liceu cu profil economic
Limba vorbită: română
Planuri de viitor: pacienta doreşte să profeseze în meseria sa, să pună bazele familiei sale.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: pacienta, gândeşte pozitiv şi este încrezătoare în cadrele
medicale. Pacienta ne declară că va respecta conduita terapeutică care i se va administra atât
în spital cât şi ambulator.
Religie: creştin – ortodoxă nepracticantă
STIL DE VIATĂ
Activităţi recreative: se plimbă prin parc, ascultă muzică, priveşte la TV
Factori de risc: lucreză 10 ore pe zi, nu fumează, nu consumă alcool, consumă 2 cafele pe zi.
Locuinţa: locuieşte la bloc într-un apartament cu 4 camere, împreună cu soţul si părinţii .
DATE PSIHOLOGICE
Nivel de dezvoltare: normal.
Orientare temporo-spaţială: orientată temporo – spaţial .
Atenţia: bună
Memoria: bună
Abilitatea de a folosi informaţii: distributivă .
Somnul: insomnii datorită durerilor lombo – abdominale.
Dureri: dureri lombo – abdominale
Mobilitatea: dependentă, pacienta nu are nevoie de spijin.
Tip de efort tolerat: efort minim tolerat, oboseala este pregnantă
Postura: pacienta prezintă forţă fizică redusă
Articulaţii: mobile.
Muşchi: normochinetic, normoton
Activităţi zilnice: activităţi casnice şi recreative.
SIMŢURI
Vedere:acuitate vizuală bună
Auz: acuitate auditivă bună.
Mirosul: normal
Gustul: neafectat.
Pipaitul: neafectat.
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: comunicativă
Atitudine: stare generală bună, ascultă şi urmează sfaturile personalului medical.
Expresia feţei: anxioasă, exprimă suferinţă
Părerea sa despre sine: bună.
Adaptare la mediu: normală.
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Pacienta L.A. se internează în Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău secţia Obstetrică –
Ginecologie ,in data de 11.04.2022 pentru dureri lombo – abdominale cu următorul
diagnostic : sarcină 37 săptămîni, fat viu ,unic, prezentatie transversa, membrane intacte, CUD,
bazin eutocic, HTA stadiul II .
Motivele internării sunt : dureri lombo – abdominale, proteinurie, pierderi de sânge, greaţă,
vărsături, insomnii, astenie.
Nasterea: se decide terminarea nasterii prin operatie cezariana segmento – transversala, incizie
Phanenstiel, refacerea inciziei uterine monostrat cu fir vicryl 1, a aponevrozei cu fir surjet
vicryl 2 si a inciziei tegumentare cu sutura intradermica cu fir lent resorbabil.
Dieta : regim hiposodat.
Alergii : nu prezintǎ alergii.
STAREA DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1,63 m;
Greutate : 72kg .
Apetit : scăzut datorită sarcinii.
FANERE, TEGUMENTE SI MUCOASE
Culoarea pielii : normal colorată
Părul: îngrijit
Unghiile: îngrijite
RESPIRAŢIA ŞI CIRCULAŢIA
R = 22 r / min. T.A. = 150 / 100 mm Hg P = 80 b / min
T = 36,3°C afebrilă
Oboseală: oboseală pregnantă datorită sarcinii
Tranzit intestinal: normal.( 1 scaun pe zi )
Diureza: disurie, polakiurie
TRATAMENT: Nifedipin,Piafen,Furosemid,No-spa, Scobutil, Glucoză 5%, NaCl 9%,
soluție Ringer, Metoclopramid, Diazepam, Cefozon 1g

Plan de îngrijire
 Prima zi de spitalizare 11.04.2022

Nevoia Diangnostic de Obiective Intervenții Evaluare

perturbată nursing
1. Nevoia de a Vulnerabilitate Pacienta să nu Intervenții Pacienta este
evita faţă de pericole devină sursă de autonome: neliniştită în
pericolele. datorită sarcinii, infecţie -se completează fişa legătură cu
manifestată prin nosocomială(72 de internare a rezultatul
durere, anxietate, ore). pacientei; analizelor şi a
astenie. -se însoțește pacienta investigaţiilor
în salon în cadrul efectuate
secţiei de Obstretică Valori funcții
ginecologie; vitale:
- se măsoară R = 22 r / min.
funcţiile vitale la T.A. = 156 / 100
fiecare 4 ore şi se mm Hg
notează în foaia de P = 82 / p min
temperatură; T = 36, 4 °C
- se supraveghează afebrilă. Valori
pacienta analize ale
îndeaproape; sângelui:
- se apreciază Hb-11,3g/dl
progresul pacientei Ht-31,4%
şi răspunsul acesteia Leucocite-9600
la tratament; VSH-68 mm/1
-se asigură suport oră
fizic, emoţional şi Uree-21 mg/dl
psihologic; Creatinină-056
-se examinează mg/dl
pacienta cu atenţie, Glicemie-110
se explorează cauza mg/dl
durerii; TGP-33 u/l
-se liniştește TGO-27u/l
pacienta, încurajând- Ecografie
o că-i va ceda abdominală:
durerea; Făt viu 38
-se evaluează săptămâni ,prezen
caracteristicile tație transversă
durerii, localizare, fără malformaţii
intensitate, factori congenitale, uter
care cresc sau cu cantitate
diminuează adecvată de lichid
intensitatea durerii; amniotic,
-se măsoară şi prezentă frecvenţă
cântărește pacienta, cardiacă.
rezultatele fiind
trecute în F.O.
-se stabilește o
relaţie corectă cu
pacienta, prin
contact deschis,
 venind în
întâmpinarea
nevoilor ei;
Intervenții delegate:
-se urmărește efectul
tratamentului
prescris de medic.
-la indicaţia
medicului se va
pregăti pacienta
pentru analize şi
investigaţii medicale
. *examene
hematologice
HLG- se recoltează
în sistem vacutainer
în eprubetă cu dop
mov
VSH - se recoltează
în sistem vacutainer
în eprubetă cu dop
negru
* examene
biochimice se
recoltează în sistem
vacutainer în
eprubetă cu dop roşu
–se administrează la
indicaţia medicului
tratament de urgență
No-spa (efect
spasmolitic
musculotrop,
vasodilatator) 0,04 g
x 2-4 ori/zi în PEV
Nifedipin hipotensor
1 cp/zi per os.
Metoclopramid
antiemetic 1 fiolă/zi
i.v. lent.
Furosemid diuretic
de ansă 1 fiolă i.v,
2. Nevoia de Alimentaţie 1.Pacienta să nu Intervenții În urma
a mânca şi a inadecvată din prezinte greaţă autonome: tratamentului
bea. cauza sarcinii şi şi vărsături. - se asigură repaus efectuat cu soluţii
a HTA fizic şi psihic; hidroelectrolitice
manifestată prin - se susţine şi se şi antivomitive
inapetență, ajută pacienta în pacienta nu
grețuri, restricții timpul vărsăturilor prezintă vărsături
alimentare -se protejează şi respectă
datorate alăptării. lenjeria de pat cu regimul dietetic
muşama şi aleză;
- se ajută pacienta să
 respire profund
pentru reducerea
senzaţiei de vomă;
-se supraveghează
toleranța pacientei la
alimentele ingerate,
se evită alimentele și
mirosurile care îi
provoacă greață
-se oferă lichide în
cantități mici și
repetat până la
2. Aport dispariția senzației
alimentar de greață Lăuza a înțeles
corespunzător - se oferă un pahar importanța
calitativ și cu apă aromată respectării
cantitativ pentru pentru clătirea gurii; restricțiilor
alăptare. - se recomandă alimentare pentru
regim dietetic fără prevenirea
grăsimi, condimente, discomfortului
cafea, alcool abdominal.
-se supraveghează
pacienta astfel încât
la orice modificare a
stării generale să pot
anunța medicul.
Intervenții delegate:
- se efectuează
reechilibrare
hidroelectrolitică
administrând o
perfuzie cu 500ml
Glucoză 5% ( soluţie
de glucoză izotonă),
500ml NaCl 9%
( soluţie izotonă
pentru reechilibrare
hidroelectrolitică şi
soluţie Ringer 500
ml (soluţie izotonă
de electroliţi) .
-se administrează
antiemetic (pentru
oprirea vărsăturilor),
Metroclopramid 1
fiolă / zi i.v. în
perfuzie.
-se informează lăuza
asupra importanței
unei bune hidratări și
a unei alimentații
corespunzătoare
pentru instalarea și
 menținerea secreției
lactate și prevenirea
discomfortului
intestinal al nou-
nascutului
-se informează lăuza
ca dieta trebuie să fie
bogată iin calorii și
proteine cu
suplimentarea de fier
timp de 3 luni de la
naștere
3.Nevoia de a 1. Dificultate în a Pacienta să Intervenții BH – aport 3000
elimina. micţiona din prezinte autonome: ml.
cauza sarcinii, micţiuni -se colectează urina - pierderi 2300
manifestată prin spontane . din 24 ore ; ml.
polakiurie, -se trimite un
disurie, edeme. eșantion din urina Pacienta respectă
colectată la examene regimul hidric.
de laborator cu
precizarea diurezei
din 24 ore(creatinină
urinară, proteine
urinare);
-se încurajează
aportul de lichide ;
- se notează bilanţul
2. Alterarea Reluarea hidric ;
tranzitului tranzitului -se recoltează urină
intestinal ca intestinal in 48h pentru urocultură cu Lăuza ințelege
urmare a postoperator. antibiogramă ; importanța
intervenției - se discută cu respectării tuturor
chirurgicale, pacienta pentru a indicațiilor și
manifestată prin afla dacă a stat în tranzitul intestinal
absența sa în frig sau umezeală se normalizează
primele 48h -se sfătuiește dupa 72h.
postoperator. pacienta să consume
lichide suficiente
ziua și mai puține
noaptea pentru a
preveni micțiunile
nocturne
- se urmărește și se
chestionează lăuza
cu privire la primul
scaun postoperator
-se efectuează clismă
daca un se reia
tranzitul dupa 72h
- se informează
pacienta asupra
necesității unei
alimentații
 predominant
lichidiene in prímele
24h postoperator
- se informează lăuza
asupra alimentației
corecte pentru a
combate constipația
- se încearcă
mobilizarea cât mai
precoce pentru a
preveni constipația

4.Nevoia de a Dificultate de a Pacienta să aibă Intervenții Se reia treptat

se mişca şi de se mobiliza o postură autonome: mobilizarea, nu
a avea o bună imediat adecvată, -se încearcă au apărut
postură. postoperator din să aibă tonusul mobilizarea cât mai complicații
cauza muscular şi forţa precoce a pacientei postoperatorii.
rahianesteziei și musculară pentru evitarea
a durerii la păstrată după complicațiilor, la
nivelul plăgii 12h postoperator început prin
chirurgicale, pentru a evita schimbarea poziției
manifestată prin apariția în pat, apoi prin
ședere complicațiilor mișcarea membrelor
îndelungată la - se ajută pacienta
pat, deplasare dupa 24h să stea în
anevoioasă. poziție șezând la
marginea patului
- se informează
pacienta despre
importanța
mobilizării cât mai
precoce pentru
prevenirea
complicațiilor
postoperatorii
-se urmărește
permanent apariția
eventualelor semne
ale unor complicații
tromboembolitice
-se ajută pacienta să
meargă susținând-o
Intervenții delegate:
- se administrează
pacientei la indicaţia
medicului Piafen
analgezic 1 fiolă/zi
i.m pentru
diminuarea durerilor;
-se administrează la
indicația medicului
medicație
anticoagulantă
 pentru prevenirea
apariției trombozelor
postoperatorii
5.Nevoia de 1.Modificarea Remiterea Intervenții Pacienta nu
a respira şi a ritmului tahipneei. autonome: prezintă TA în
avea o bună respirator -se măsoară regulat limitele normale
circulaţie. datorită coborârii frecvenţa şi se continuă
diafragmului respiratorie, pulsul, tratamentul cu
postoperator și tensiunea arterială şi hipotensoare
scăderii nivelului notez în foaia de T.A. = 150 / 100
de progesteron, observaţie. mm Hg.
manifestată prin - se apreciază
tahipnee. culoarea
tegumentelor.
-se aşează pacienta
în poziţie
Normalizarea semişezând în pat TA se
2.Modificarea TA pentru a-i ajuta şi normalizează din
ritmului cardiac uşura respiraţia a 2a zi
și a tensiunii -se educă să
arteriale datorită efectueze exerciţii
pierderilor respiratorii;
sangvine -se aerisește salonul
intraoperatorii și ori de câte ori este
retracției uterine nevoie;
manifestată prin -se aşează pacienta
bradicardie, în decubit lateral la
HTA. cererea ei.
-se evalueaza zilnic
frecvența
respiratorie, pulsul și
TA
-se notează în FO
datele consemnate
-se urmărește lăuza
în vederea depistării
precoce a unor
eventuale semne de
complicații: febră,
dureri mamare,
abdominale,
modificarea
aspectului lohiilor
-se liniștește lăuza că
discomfortul
respirator va
dispărea în câteva
zile
- se asigură pacienta
de profesionalimul
echipei de îngrijire
-se administrează
ceaiuri calde la
 culcare cu efect
liniștitor
-se respectă orarul de
vizită pentru a nu
suprasolicita lăuza

Intervenții delegate:
-se administrează la
indicaţia medicului
No-spa (efect
spasmolitic
musculotrop,
vasodilatator) 0,04 g
x 2-4 ori/zi în PEV
Nifedipin hipotensor
1 cp/zi per os.
Furosemid diuretic 1
fiolă i.v.
6. Nevoia de Imposibilitatea Pacienta să Intervenții Pacienta a avut un
dormi şi de a de a dormi şi prezinte un autonome: somn odihnitor de
se odihni. odihni datorită somn odihnitor . - se asigură pacientei 8 ore.
mediului un salon curat şi
spitalicesc liniştit;
manifestată prin - se aerisește salonul
dureri lombo - şi se asigură în
abdominale, ambient o
insomnie, temperaturǎ de 18°C
anxietate. - 20°C ;
- se observă şi se
notează calitatea ,
orarul somnului,
raportul dintre starea
de veghe şi somn;
-se sfătuiește lăuza
să se odihnească în
perioadele dintre
alăptări,
-se instruiește lăuza
cum să alăpteze
corect nou-născutul
pentru ca acesta să
fie sătul și să doarmă
bine
Intervenții delegate:
-se administrează la
indicaţia medicului
un sedativ Diazepam
1 tabletă/ zi per os
seara la ora 22.
7. Nevoia de Cunoștințe Intervenții
a învăţa cum insuficiente autonome:
să - ţi păstrezi legate de Pacienta să -se instruiește lăuza Pacienta și-a
sănătatea. îngrijirea obțină cum să alăpteze nou- însușit
 postpartum, cunoştinţe născutul la cerere, cunoștințele
alăptare,îngrijire despre îngrijirea inclusiv noaptea necesare îngrijirii
a nou-născutului, nou- -se învața lăuza cum nou-născutului.
manifestată prin născutului,alăpta să-și îngrijească
cerere de pliante, re. sânii pentru a
reviste,cărți. preveni apariția
ragadelor
mamelonare
-se educă lăuza să se
spele cu apă și săpun
înaintea fiecărui supt
-se învață lăuza să
alterneze fiecare sân
la supt
-se învață și se ajută
pacienta să schimbe
și să înfeșe nou-
născutul
-se sfătuiește
pacienta să solicite
ajutorul membrilor
familiei de câte ori
simte nevoia
-se sfătuiește
parturienta să evite
situațiile stresante și
să se odihnească
suficient

A doua zi de spitalizare 12.04.2022

Nevoia Diagnostic de Obiective Interveții Evaluare

perturbată nursing
1.Nevoia de a Posibilitatea de Prevenirea Intervenții Pacienta se află sub
evita pericolele. atingere a complicațiilor pe autonome: supraveghere
integrității fizice durata spitalizării - se pregătește fizic medicală pentru
și psihice în decurs de 2-3 şi psihic pacienta; prevenirea
datorită mediului zile - se asigură un complicațiilor.
spitalicesc climat de linişte şi Obiectiv atins.
manifestată prin securitate;
teama de -se încurajează
complicații pacienta să-şi
expime temerile;
- se asigură
pacientei condiţii
de mediu adecvate
pentru a preveni
eventualele pericole
prin accidentare;
-se asigură îngrijiri
în condiţii de
perfectă asepsie;
 -se educă pacienta
să anunțe
personalul medical
pentru schimbarea
lenjeriei de câte ori
este nevoie;
- se apreciază
semnele şi
simptomele de
deshidratare
(tegumente,
turgorul)
2.Nevoia de a Dificultate în a Pacienta să Intervenții Datorită medicaţiei
elimina. micţiona din prezinte emisii autonome: primite tulburările
cauza sondei urinare - se ajută pacienta urinare ale pacientei
vezicale, normale(12 ore). să-şi asume poziţia au dispărut
manifestată prin normală necesară prezentând emisii
polakiurie, micţiunii; urinare normale.
disurie. - se asigură un BH – aport – 2500
climat ml.
cald ,confortabil ,o - pierderi 2300 ml.
ambianţă în care să Diureză : 2000 ml.
fie respectată
intimitatea
pacientei;
- se efectuează
toaleta vulvo-
vaginală după
fiecare micțiune
- se schimbă
lenjeria de pat şi de
corp de câte ori este
nevoie;
- se asigură un
regim hidric 2 – 2,5
l/zi;
-se informează
lehuza aupra
posibilei poliurii
din cauza eliminării
retenției lichidiene
din trimestrul III
de sarcină
-se urmărește
cantitatea, aspectul
şi mirosul lohiilor
- se observă
aspectul
pansamentului
Intervenții delegate:
-se administrează la
indicaţia medicului
antispastice (pentru
 calmarea disuriei) :
No-spa
( antispastic) 2 fiole
/zi i.m.
-se administrează o
perfuzie cu 500ml
Glucoză 5%
( soluţie de glucoză
3.Nevoia de a Modificarea Pacienta să Intervenții Pacienta prezintă o
respira şi a avea ritmului prezinte o autonome: TA normală.
o bună respirator respiraţie - se asigură R = 20 r / min.
circulaţie. datorită corespunzătoare pacientei repaus la T.A. = 130 / 70 mm
coborârii vârstei şi pat; Hg
diafragmului afecţiunii pe - se măsoară TA, P, P = 60 p /min
postoperator și perioada R şi se notează în T = 36, 7 °C afebrilă
scăderii spitalizării în foaia de observaţie.
nivelului de decurs de - se învăță pacienta
progesteron, 24 ore. să facă exerciţii de
manifestată prin respiraţie;
tahipnee. - se supraveghează
efectul
tratamentului
prescris de medic.
- se educă pacienta
să stea liniştită şi ce
poziţii să adopte
când cresc valorile ;
Intervenții delegate:
-se administrează la
indicaţia medicului
No-spa (efect
spasmolitic
musculotrop,
vasodilatator) 0,04
g x 2-4 ori/zi în
PEV
Nifedipin
hipotensor 1 cp/zi
per os.
4. Nevoia de a Deficit de Educarea - se explorează Pacienta are
învăţa cum cunoştinţe pacientei cu nivelul de cunoştinţe
să - ţi păstrezi despre îngrijirea privire la cunoştinţe al insuficiente despre
sănătatea. sa și a nou- respectarea pacientei privind boală.
născutului. regimului şi boala, modul de
tratamentului manifestare şi
impus în decurs procesul de
de 1-2 zile. recuperare;
- se încurajează
pacienta să
conştientizeze
responsabilităţile ce-i
revin privind
diagnosticul,
 tratamentul, regimul
igieno-dietetic;
-se verifică dacă a
înţeles corect
informaţiile
transmise şi dacă
şi-a însuşit noile
cunoştinţe;
- se educă pacienta
despre importanţa
pe care o are igiena
corporalǎ asupra
sǎnǎtǎţii ;
-se educă pacienta
cum să-şi ia
medicaţia în spital
şi după externare;
- se educă pacienta
ce regim igieno-
dietetic trebuie sǎ
urmeze ;
- se recomandă
evitarea emoţiilor și
situaţiile stresante;

A treia zi de spitalizare 13.04.2022

Nevoia Diagnostic de Obiective Interveții Evaluare

perturbată nursing
1. Nevoia de Deficit de Pacienta să Intervenții autonome: Pacienta
a învăţa cum cunoştinţe fie educată cu - se educă pacienta să aibă demostrează că
să - ţi despre privire la o activitate fizică şi-a însuşit
păstrezi îngrijirea nou- măsurile ce moderată; cunoştinţe
sănătatea. născutului și trebuie luate - se educă pacienta să suficiente în
despre pentru a-şi evite băile şi duşurile reci; legătură
perioada de păstra - se recomandă să aibă un păstrarea
lăuzie sănătatea regim hiposodat sănătății.
proprie și a normoglucidic
nou- hipoprotidic, să consume
născutului. lichide în cantităţi mari 2-
2,5 l /zi,supe,sucuri
neacidulate,compot,ceaiuri
diuretice
-se ajută pacinta să treacă
peste perioada de
anxietate;
- se informeză pacienta
despre necesitatea
controalelor periodice la
medicul de familie;
-se externează cu
următoarele recomandări:
 - se recomandă pacientei
să revină la control.
-se recomandă evitarea
efortului fizic;
-se recomandă repaus
sexual 28 zile;
-se recomandă să continue
tratamentul ambulator cu
Nifedipin 1
capsule/zi;Spironolactonă
1 tb /zi
2. Nevoia de Probabilitatea Asigurarea Intervenții autonome: Pacienta a
a evita de atingere a pacientei un - se măsoară functţile inţeles
pericolele. integrităţii suport vitale ale pacientei şi se importanţa
fizice și psihologic notează in foaia de menţinerii
psihologice regulat. temperatură; sănătăţii.
manifestată -se plasează pacienta şi
prin stare de copilul într-un salon cu
anxietate risc microclimat optim
de complicaţii, (luminozitate în timpul
datorită bolii zilei, semi-obscuritate-
după-amiaza, temperatură
optimă 19-21 ºC , o
cameră liniştită fără
stimuli vizuali şi auditivi;
prevăzută cu instalaţie de
oxigen;
- se aeriseşte camera ori
de câte ori este nevoie;
- se umezeşte aerul din
incăpere cu apă
alcoolizată ;
- se supraveghează în
permanentă pacienta şi
copilul;
- se ia măsuri de
prevenire a infecţiilor
nosocomiale.;
- se informează şi se
stabileşte împreună cu
pacienta planul de
re¬cuperare a stării de
sănătate şi creşterea
rezistenţei orga-nismului,
- se efectuează
imunizările cu vaccin
BCG și antihepatita B.