Proba de compatibilitate biologica OEHLECKER: Aceasta proba se executa astfel: sa lasa sa curga

in picatura rapida( in jet) 20 ml de sange , dupa care strangem prestubul permitand sangelui sa
curga foarte lent , maxim 10-15 picaturi pe minut . Urmarim stara bolnavului 5 minute si daca in
acest timp nu prezinta nimic deosebit (senzatie de rece, frison, dureri lombare,cefalee,neliniste,
urticarie,inrosirea fetei si puls rapid ) introducem iar 20 de ml in jet rapid ,dupa care revenim
pentru o perioada de 5 minute la un ritm de 10-15 picaturi pe minut , daca nici dupa acest timp
pacientul nu prezinta nici un semn , lasam perfuzia sa curga in ritmul dorit.
Transfuzia se desfasoara in general intr-un ritm de 30-60 picaturi/min.
Daca este nevoie de mai multe flacoane de sange pentru acelasi bolnav, se foloseste aceiasi
trusa de perfuzie , insa se va face de fiecare data proba biologica Oehlecker.
Inainte de determinarea fiecarei transfuzii , vom avea grija ca in fiecare flacon sa se retina 5-
10 mm de sange pentru a face eventuale examinari in caz de accidente post – transfuzionale .
Dupa terminarea transfuziei se noteaza in foaia de observatie a bolnavului, cantitatea si grupa
sangvina din flacon, specificandu-se tot aici eventualele accidente post- transfuzionale.

Cauzele desfasurarii defectuoase a unei transfuzii:

1) Din cauza calitatii sangelui de transfuzat (pelicula de fribina, cheaguri care astupa acul)
2) Un obstacol pe actul de perfuzie (lipirea peretelui venei pe bizoul acului sau coagul pe ac)
3) Un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei venoase determinat de
nesoaterea garoului sau de comprimarea venei de toracele bolnavului
4) Iesirea acului din vena

EXANDRINO-TRANSFUZIA

Se numeste exandrino-transfuzie este asa deoarece se inlocuieste partial sau total a sangelui
unei persoane cu sangele altei persoane. Aceasta manevra urmareste eliminarea substantelor
nocive din organism ca si introducerea de factori biologici necesari reechilibrarii functionale a
bolnavului.
PREGATIREA PRE-OPERATORIE

1) Pregatirea psihica si fizica a pacientului

2) Pregatirea generala : A. Bilant clinc
B. Bilant paraclinic
3) Pregatire pentru operatie (pregatire pre-operatorie)
SCOPUL:
a) Pregatirea pacientului inaintea interventiei chirurgicale este un element major de
prevenire a infectiilor postoperatorii
b) Neutralizarea surselor de suprainfectie care au originea la nivelul pielii sau la distanta
c) Reducerea posibilitatilor de contaminare a pielii prin utilizarea de antiseptice
d) Depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate, infectii ORL sau urinare recente ori
vindecate , parazitii externi, posibilitati de alergie

1|Page
 PREGARTIREA FIZICA SI PSIHICA A PACIENTULUI

Ajunsi in sectia de chirurgie , pacientilor trebuie sa li se asigure confort fizic si psihic.

Pacientii internati sunt agitati , speriati, inhibati de teama interventiei chirurgicale , de diagnosticul
imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte.

Asistenta medicala are obligatia , ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de

anxietate in care se gaseste pacientul inaintea operatiei.

- Sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile si starile

- Sa-i insufle incredere in echipa operatorie
- Sa-i explice ce se va explica cu el in timpul transpoortului si in sala de pre-anestezie, cum va fi
asezat pe masa de operatie , cand va parasi patul, cand va primi vizite
- Sa-i asigure ca va fi insotit su ajutat
Asistenta medicala si toata echipa de ingrijire trebuie sa fie pregatita pentru un raspuns sigur si
incurajator la intrebarea inevitabila „ ce credti , ma mai fac bine?”

Asistenta prin atitudinea ei nici distanta dar nici familiala, nici dura dar nici cu slabiciune , va reusi sa
inspire incredere pacientilor.

PREGATIREA GENERALA cu:

A) BILANTUL CLINIC:
1) BILANT CLINIC GENERAL:

-Printr-o observatie clinica justa si sustinuta, asistenta medicala are obligatia :

- Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului

- Inaltime si greutate , varsta aparenta si varsta reala
- Aspectul pielii
- Tinuta
- Faciesul
- Mersul
- Starea psihica
- Sa urmeareasca atent si sistematic necesitatile pacientului si manifestarile de dependenta ale
acestuia
- Sa culeaga diverse date din foaia de observatie, din foaia de temeperatura, de la familia
pacientului, membrii echipei de ingrijire , insa principala sursa ramane pacientul
Toate datele privind starea generala a pacientului se noteaza permanent in foaia de obsrvatie si
planul de ingrijire pentru a obtine un tablou clinic exact

2) Culegerea de date privind antecedentele pacientului :

- Familiale : neoplasm , diabet , hta , cardiopatii, TBC, hepatite cronice , HIV, SIDA,
- Antecedente chirurgicale: daca a mai suferit alte interventii , daca au avut evolutie buna , daca au
suferit complicatii
- Antecedente patologice : se vor nota bolile cu influenta asupra anesteziei si interventiei

2|Page
 3) Urmarirea si notarea functiilor vitale : tensiune arteriala, puls, respiratie, temeperatura, diureaza,
scaun.

4) Examen clinic pe aparate: este facut de medic prin :inspectie, palpare , percutie, auscultatie .

B) Bilantul paraclinic :
-completeaza examenul clinic ,
-depinde de profesionalismul si corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea
produselor biologice si patologice sau sau pregatit bolnavul pentru investigatii .
1) Examene de rutina = sunt examene de laborator obligatorii inaintea tuturor interventiilor
chirurgicale indiferent de tipul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala
a pacientului.( timp de sangerare si de coagulare, determinare grupa de sange si Rh , hematocrit ,
glicemie si uree sangvina
2) Examenele complete = hemoleucograma completa (HLG), VSH, ionograma coagulograma
completa , transaminaze, proteinemia, examen de urina , EKG, radiografie sau radioscopie
pulmonara
3) Examene specifice sau speciale = sunt in functie de :
a) Aparatul sau organul pe care se intervine : explorarea aparatului respirator , radioscopie sau
radiografie pulmonara , bronhografie , bronhoscopie , tomografie, spirometrie, examenul sputei.
b) Explorarea aparatului cardiovascular ,probe de efort , oscilometrie , oscilografie , EKG, examen
fund de ochi la hipertensivi, arteriografie , angiografie , flebografie, cateterism cardiac , recoltare
sange pentru colesterol si lipemie.
c)Daca exploram tubul digestiv: examen radiologic, esofag baritat, tranzit baritat , esofagoscopie,
gastroscopie, duodenoscopie, coloniscopie , rectoscopie, anusscopie, chimisul gastric, tubajul
duodenal , examenul materiilor fecale, tomografia
Examenul functiei hepatice: Tubaj duodenal , recoltare de sange pentru : birilubina si colesterol,
coagulograma completa , fibrinogen, electroforeza .
Pentru explorarea functiei renale : examen de urina complet, urocultura, examn de sange (uree,
creatinina, acid uric , ionograma , echilibrul acido bazic si proba ADDIS, cistoscopie ,urografie
intravenoasa , pierografie

12.11.2019
PREGATIREA PENTRU OPERATIE

Se face in functie de timpul avut la dispozitie si de starea generala a pacientului

1) Timp suficient - pacient independent. In ziua precedenta operatiei ,repaus, regim alimentar (usor
digerabil si consum de lichide pentru: mentinerea tensiunii arteriale ,dezintoxicarea si mentinerea
diurezei, diminuarea setei postoperatorii , diminuarea acidozei postoperatorii), antibiotice cand se

3|Page
 anticipeaza aparitia unei infectii post operatorii , spalaturi vaginale cu antiseptice pentru interventiile
ginecologice, spalatura gastrica in interventiile laborioase pe stomac.
2) In seara zilei precedente :
a) Pregatirea pielii , baie generala la dus, inclusiv spalatul parului. Toate acestea dupa clisma
evacuatoare . Se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axila , unghiile , picioarele si spatiile
interdigitale .

Pacientul este ras cat mai aproape posibil de momentul interventiei pentru a evita proliferarea
germenilor la nivelul escoriatiilor cutanate , cat mai larg in functie de zona , cu aparat de ras propriu ,
badijonaj cu alcool sau solutii antiseptice colorate.

b) Pregatirea tubului digestiv : clisma evacuatoare , nu se dau purgative , se face dus dupa clisma ,
alimentatie lejera ( supa de legume si bauturi dulci sau alcaline).

In ziua interventiei pacientul nu trebuie sa bea sau sa manance . In salon se mai face eventual o
clisma cu 4 ore inaintea interventiei. Se indeparteaza bijuteriile , se indeparteaza proteza dentara mobila, se
rebadijoneaza cu antiseptic zona rasa, se imbraca pacientul cu lenjerie curata in functie de interventie, se
pregatesc documente (foaie de observatie, analize, radiografii, care vor insoti pacientul

Transportul pacientului in sala de operatie se face doar insotit de asistenta medicala ,care are
obligatia sa predea pacientul asistentei de anestezie impreuna cu toate documentele si alte observatii
survenite ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala.

Pacientul se transporta fie pe picioarele lui, fie pe targa sau carucior.

In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii, se verifica starea
de curatenie si daca s-a indepartat proteza .

Se pregatesc zonele pentru perfuzie prin badijonare cu antiseptice . Se instaleaza sonda urinara( unde
este cazul).

In sala de operatie se instaleaza si se monitorizeaza functiile vitale , se monteaza o linie venoasa ,

este pregatit un camp operator , se badijoneaza cu alcool pentru degresarea cu curatarea pielii de
antisepticul anterior.
Badijonarea cu tinctura de iod se face incepand cu linia de incizie , de la centru catre periferie. Se
instaleaza campul steril.
2) Timp suficient - pacient independent: Este obligatoriu cele doua toalete generale la pat in 24
de ore, in rest pregatirea este aceiasi .
3) Pregatirea pacientului in urgentele chirurgicale: spalare cu apa calda si sapun numai a zonelor
de risc, raderea cu atentie a zonelor apropiate operatiei cu mare atentie pentru a nu provoca escoriatii.
Badijonarea zonei cu antiseptic, eventualele plagi prezente se vor pansa si se vor proteja atent, golirea
continutului gastric prin spalatura gastrica . In rest pregatirea este la fel.

4|Page
 14.11.2019
Notiuni de semiologie chirurgicala

Foaia de observatie chirurgicala reprezinta un document stiintific si medico-juridic.

Este un document medical , deoarece consemneaza toata datele din anamneza efectuata ,
examenul clinic si paraclinic care au dus la stabilirea diagnosticului , arata tratamentul
efectuat , interventia pre-operatorie , anestezia efectuata , evolutia post-operatorie , starea
pacienntului la iesire si recomandarile ulterioare.
Foaia de observatie cuprinde mai multe capitole :
- Datele generale
- Anamneza
- Examenul obiectiv general si pe aparate
- Explorarile paraclinice
- Protocolul opertor
- Evolutia
- Epicriza

1) Datele generale :
a) Unitatea sanitara , sectia unde se afla pacientul, numarul foii de observatie , numele
medicului care a intocmit foaia.
b) Datele privind identitatea bolnavului , adresa , numele apartinatorului, numele
prenumele pacientului,sex, ocupatie, loc de munca, domiciliu, data nasterii.
c) Datele referitoare la internarea/iesirea bolnavului si starea la iesire . Se consemneaza data
internarii . Pentru urgente se trece ora si data externarii , starea la externare (vindecat,
ameliorat, stationar, agravat, decedat). Se specifica numarul zilelor de spitalizare ,
concediu medical, numarul zilelor de concediu medicall la externare.
d) Date privind diagnosticul bolnavului si interventia operatorie .Se consemneaza
diagnosticul de trimitre si medicul care il trimite pentru internare , diagnosticul de
internare si medicul care il interneaza. Se consemneaza diagnosticul la iesire, data si ora
interventiei opertorii, numarul protocolului operator, felul interventiei chirurgicale,
diagnosticul anatomo-patologic,numarul buletinului histopatologic.
2) Anamneza : reprezinta totalitatea informatiilor pe care medicul le obtine prin convorbirea cu
bolnavul sau apartinatorii.
Anamneza cuprinde:
- Motivele internarii
- Istoricul bolii actuale
- Antecedente personale si eredocolaterale
- Conditiile de viata sau de munca
Motivele internarii sunt reprezentate de un simptom sau o suferinta.
Istoricul bolii cuprinde: debutul bolii, evolutie ( daca vorbim de boala cronica) sau suferinta
actuala a pacientului (daca este boala acuta)
Antecedente personale fiziologice/patologice, eredocolaterale .

5|Page
 O importanta deosebita se va acorda antecedentelor fiziologice la femei : menarha , numarul
de nasteri, avorturi daca au fost spontane sau provocate.

Conditii de viata si munca: intereseaza in special caracterul muncii , stresul profesional , programul de
munca , stresul profesionale, program de munca,noxele profesionale, intereseaza alimentatia , felul ei ,
modul de servise , consumul de grasimi , regimuri carentiale, consumul de licide .

Examenul fizic cuprinde: examen general , examen pe aparate si examen local.

Examen general: cuprinde examenul fetei (faciesul), exameul pielii si al mucoaselor, al fanelelelor ,
examenul tesutului conjunctiv adipos , examenul ganglionilor limfatici, examenul sistemului muscular,
examenul sistemului osteo-articular si ex. Sistemului nerovos, endocrin si al organelor de simt.

Examenul obiectiv pe aparate consta in inspectie , palpare, percutie si auscultatie.

Examenul local cuprinde descrierea amanuntita a semnelor clinice decelate la organul sau regiunea
ale carei modificari patologice au facut necesare internarea.

Examenul paraclinic consta in examene de laborator , EKG, electroencefalograma (ECK), investigatii

radiologice si examene histologice.

21.11.2019

Protocolul operator

Aici se vor trece : data, numarul din registrul de protocoale operatorii, felul interventiei operatorii,
anestezia efectuata , echipa chirurgicala care a participat si efectuat interventia si numele mediculului
anestezist.
Urmeaza descrierea timpilor operatori,a examenului intraoperator al regiunii , descrierea leziunilor
, interventia efectuata , explorarile paraclinice efectuate in timpul interventiei . In cazul in care s-a facut
drenaj se va scrie felul drenajului, iar la urma refacerea regiunii operate.
- Se va descrie macroscopic piesele extirpate , dupa care se trimite la examenul histopatologic.
- Evolutia bolii se face zilnic sau la intervale mai scurte in functie de satrea bolnavului.
Concomitent cu avolutia se va prescrie medicatia , felul ei , cantitatea, ritmul de administrare ,
calea de administrare.
- Epicriza : in care se consemneaza rezultatul principalelor evenimente petrecute in timpul
spitalizarii .
Epicriza cuprinde: motivul internarii, diagnosticul stabilit ,principalele date ale examenelor
paraclinice, interventia chirurgicala efectuata, evolutia post-operatorie in acelasi
timp,indicatiile medicale pana la reinsertia socio-profesionala.

Se va specifica locul controlului medical, concediul medical acordat si necesitatea de prelungire ,

regimul alimentar , metodele de recuperare , reluarea efortului, reintegrarea in munca .
Pe baza epicrizei se intocmeste bitelul de iesire al bolnavului.

6|Page
 Evaluarea unor manifestari patologice

1) Febra: in conditii normale dimineata temperatura este de 36,5-36,8 grade celsius , iar seara de
36,7-36,9.
Temperatura rectala este cu 0,3-0,5 mai mare decat cea axilara, iar temperatura normala
sublinguala este de 37, 5 .

Febra reprezinta un raspuns al organismului fata de agresiunea unui factor nociv (cresterea
temperaturii antreneza o serie de alte tulburari cum ar fi puls , respiratie, transpiratie)

Cauzele:
a) Boli infectioase : bacteriene , virale, parazitare
b) Boli tumorale :cancer renal, hepatic, gastric, bronsic, boala Kodkin
c) Febra de resorbtie : hematoame mari, hemoragii mici
d) Febra medicamentoasa
e) Boala endocrina : hipertiroidism
f) Boli metabolice: criza de guta
g) Boli de colagen : lupus eritematos,miozite
h) Reumatismul

Gradele de febra :
- Stare sub febrila: 37-38
- Febra moderata:38-39
- Febra ridicata: 39-40
- Hiperpirexie: peste 40

Evolutia febrei: prezinta 3 etape:

1) Stadiul de crestere a temperaturii: poate fi cu debut brusc (pneumonie, gripa ) sau cu debut
lent (TBC pulmonar, boala reumatismala)
2) Stadiul de temperatura maxima: poate dura ore , zile , saptamani
3) Stadiul de remitere a temperaturii (pneumonie ,gripa)

Cefaleea

Reprezinta durerea resimtita la nivelul capului ,datorita unor stimulari anormale a formatiunilor
sensibile ale craniului.
Orice modificarre a relatiei constante dintre masa cerebrala si volumul LCR (lichid cefalorahidian)
si al sangelui periferic produce cefaleea.
Cefaceea este un simptom care apare in multe afectiuni, fie izolat, fie insotita de alte semne.

Cauzele: sunt vasculare, procese intrcraniene si extracraniene.

Cefaleea de cauza VASCULARA:

a) Cefaleea vasomotorie apare in caz de surmenaj intelectual sau fizic , nerespecatrea somnului
somn-veghe , situatii conflictuale , schimbari meteorologice , intoxicatii cronice.
Are caracter de apasare difuza , alte ori sub forma de intepaturi sau lovituri de ciocan.
b) Modificari ale tensiunii arteriale: In Hta , cefaleea apare matinal , se asociaza cu ameteli, tulburari
vizuale , vajaieturi in urechi , localizate de obicei in regiunea occipitala.

7|Page
 In hta localizarea este frontala si apare la schimbarea de pozitie
c) Spasm de acomodare: apare la indivizii cu hipermetropie , astigmatism. E localizata frontal si
apare duoa efort de citit.
d) Migrena : este determinata de vasoconstrictia urmata de vasodilatatie . Apare la femeile cu
nevroza, afectiuni hepatice, biliare si disfunctii endocrine.
Caracteristic migrenei este periodicitatea asociata cu hipersensibilitatea la lumina , zgomot,
paluare cutanata a fetei, ameteli, excitatie psihica, tahicardie, transporatii , varsaturi.

Cefaleea produsa de afectiuni EXTRACRANIENE

a) Afectiuni ale sinusurilor fetei: sinuzita maxilara cand este unilaterala produce cefalee care
merge din regiunea intern al ochiului spre occipital.
Sinuzita frontala : durerea este oculara, pulsatila,unilaterala.
Sinuzita etnoidala : durere difuza , care merge spre vertex.
b) Afectiune auriculare/amigdaliene: otite,ostomastoidite,amigdalite
c) Afectiuni osteoarticulare: cefaleea este provocata de modificari osoase (tumori)
d) Boli infectioase acute si cronice
e) Boli hematologice , metabolice si alergice.
2) Cefaleea produsa de proceste intracraniene :
- Tumori cerebrale
- Alte cauze: encefalita, meningita,abces cerebral, tromboze ale sinusurilor cavernoase.

DUREREA

Simptom extrem de variat in ce priveste etiologia si manifestarea sa.

Reprezinta o semnificatie majora a tabloului clinic al diferitelor afectiuni .
Modul de debut al durerii, localizarea si iradiere, circumstante de aparitie, caracterul senzatiei
dureroase si evolutia ei , simptome asociate.

Tipul senzatiei dureroase:

- In functie de cauza si mecanismul de producere , durerea poate fi de mai multe feluri:
a) Durere colicativa = durere spasmica intermitenta caracteristica organelor (intestin, cai
biliare, rinichi,uter) cauzate de cele mai multe ori de un obstacol.
b) Durere sub forma de junghi (localizata la nivelul toracelui , poate fi produsa de o
pneumonie sau de infarct pulmonar)
c) Durere violenta ca o lovitura de pumnal sau cutit epigastru.
d) Durere retrosternala resimtita ca o gheara , o arsura retrosternala profunda cu iradiere in
umarul si bratul stang , prelungindu-se pe partea cubitala a mainii pana la nivelul ultimelor
2 degete (angina pectorala , infarct)
e) Durere continua violenta cu prabusirea starii generale. Este prezenta in infarct mezenteric,
iar o forma de bara in etajul supramezenteric , este caracteristica in pancreatita acuta.
f) Durerea in claudicatie intermitenta (schiopatare), caracteristica sindormului de ischemie
periferica a membrelor inferioare.
g) Durere sub forma de tensiune , manifestari false necesitati de defectatie sau micitiune ,
apare in iritatii , formatiuni tumorale ale rectului si vezicii urinare.

Simptome asociate durerii: durerea toracica , tuse si expectoratie, acestea ne orienteaza catre
afectiuni bronhopulmonare, durere toracica cu febra = procese inflamatorii ale aparatului
respirator , durerea toracica si hemoptizie= TBC pulmonar , cancer , supuratie pneumonala, durere

8|Page
 insotita de colaps = infarct de miocard , embolie pulmonara, durere in hipocondrul drept , greturi ,
varsaturi , colica hepatica , durere abdominala si diaree =eneterocolita .

VARSATURILE

Prin varsaturi se intelege proiectia sub presiune a continutului gastric prin caile digestive
superioare si eliminarea pe gura in urma contractiei simultane a muschilor diafragmatic si abdominal , a
contractarii pilorului si a relaxarii sfincterului cordia.

Clasificare:

1) Varsaturi centrale : se caracterizeaza prin faptul ca nu sunt precedate de greata , se

produc spontan si fara efort. Se intalnesc in meningite, hemoragii centrale, tumori,
abcese cerebrale.
2) Varsaturi periferice: au cauze diverse :
- Varsaturi de staza esofagiana : se produc fara efort , nu sunt procedate de greata , sunt simple
regurgitatii , al carui continut consta in mucus , saliva, alimente foarte putin modificate.
- Varsaturi spasmice : sunt precedate de greata sau senzatie de plenitudine gastrica . Duc la
calmarea si diminuarea durerii, se insotesc de efort de varsatura.Apar in gastrite, ulcer gastro-
duodenal , administrarea unor medicamente.
- Varsatura cu punct de placare intestinal . Nu sunt insotite de plenitudine gastrica . Sunt
precedate de greata si efort mare de varsatura , cu atat mai mare cu cat continutul stomacului
este mai redus.

Frecventa varsaturilor:
a) Sporadice : apar in cursul unor afectiuni digestive (indigestie) sau extradigestive
(administrarea de morfina)
b) Frecvente : apar in gastrita , boala ulceroasa, stenoza pilorica, colecistita.
c) Incoercibila: sunt repetate , persistente si rebele la tratament . Apar in ocluzii intestinale,
pancreatita acuta, intoxicatii.

Ca si orar pot aparea dimineata pe stomcul gol la alcoolici si gravide . La 1-2 ore dupa masa la
bolnavii cu ulcer duodenal sau gastroduodenal . Dupa 12-14 ore dupa masa in stenoza pilorica.

Lipotimia

LIPOTIMIA sau lesinul este o forma minora a sincopei si consta in pierderea ptr scurt timp a
constientei cauzata de o hipoxie trecatoare cerebrala si incetinirea functiilor vegetative.
Debutul poate fi brusc sau lent .
De obicei producerea este anuntata de o serie de simptome : ameteli, astenie fizica
intensa,tulburari vizuale, greata, cascat.
Manifestarile clinice constau in:pierderea cunostintei care nu este profunda , bolnavul
reactioneaza la excitatii puternice , fata devine palida,globii oculari deviati in sus si in afara , se percep
batai cardiace si miscari respiratorii, bolnavul poate prezenta miscari clonice ale membrelor.
Trecerea in decubit a bolnavului duce la reluarea irigatiei cerebrale , reluarea rapida a constientei
si ameliorarea starii generale a bolnavului.
Revenirea din lipotimie este lenta .

SINCOPA

9|Page
 Este un sindrom clinic caracterizat prin pierderea brusca a constientei si locomotiei cu abolirea
functiilor vitale . Are o durata foarte scurta de cateva secunde sau minute .
Sincopa este consecinta unor tulburari reversibile ale functiei cerebrale datorita unei ischemii
tranzitorii sau unor modificari in activitatea sistemului nervos central.
Ca urmare a unor stimuli cu actiune directa asupra acestuia .
Se produce o scadere a debitului cerebral sub nivelul critic cu scaderea tensiunii arteriale.
La aceasta pot contribui:
- Vasodilatatia atriala (sincopa comuna)
- Scaderea activitatii vasoconstrictoare periferice
- Scaderea brusca si importanta a debitului cardiac
- Modificarea compozitiei sangelui (hipoxie , alcaloza,acidoza,hipoglicemie)
Ca urmare a scaderii importante a debitului sangvin cerebral sau a opririi inimii dupa 4-5
minute se produce sincopa . Oprirea functiilor vitale este de scurta durata , hipoxia
nepericlitand integritatea morfo-functionala a organelor vitale .

COLAPSUL

Este un sindrom hemo –dinamic caracterizat prin prabusirea brusca a circulatiei periferice
fiind consecinta unui dezechilibru intre patul vascular si masa circulanta .
Clinic colapsul se manifesta prin : scaderea brusca a tensiunii arteriale , puls accelerat,
filiform,fara pierderea constiintei putand dura ore sau zile.

SOCUL

Este o reactie completa a intregului organism consecutivi unei factori agresivi de intensitate
deosebita , manifestata prin fenomene hemodinamice care antreneaza hipoxie tisulara si
tulburari grave metabolice .

COMA

Este stare patologica caracterizata printr-o pierdere totala sau partiala a constiintei cu
disparitia sau reducerea la forme elementare neadecvate a reactiilor la stimuli din lumea
exterioara .
Mobilitatea voluntara este suprimata , functiile vegetative cele mai importante : respiratia
si circulatia sunt pastrate dar prezinta modificari de gravitate variabila .

Etiologia comelor :
a) Cauze encefalice: accidentele vasculare,traumatisme cranio-encefalice ,infectioase
(meningite, encefalita, abces cerebral), tumori cerebrale
b) Cauze metabolice : come datorate dezechilibrelor hidroelectrolitice (HEL), coma
hiperglicemica sau diabetica caracterizata prin areflexie , halena cu miros de acetona ,
tegumente cianotice , pupile midriatice , limba si piele uscata , coma hipoglicemica :
transpiratii intense , tahicardie, tremuraturi, foame intensa, hiperexcitabilitate , coma
uremica : oligurie, albuminurie , fragilitate vasculara (gingivoragii si hemoragii
digestive), coma hepatica : hepatoscleromegalie , ascita , coloratie icterica , halena
fetida , stelute vasculare .

10 | P a g e
 c) Comele toxice : produse de diferite toxiinfectii sau de supra dozare medicamentoasa ,
intoxicatii cu monoxid de carbon

SIMPTOMATOLOGIE IN COMA

a) Tulburari de constienta : au grade diferite in raport cu profunzimea comei care merg de la

obnubilare pana la abolirea completa a constientei .
In comele profunde pe langa suprimarea completa a constientei avem o imobilitate completa ,
bolnavul nu mai reactioneaza in nici un fel, apare perturbarea functiilor vegetative bulbare , ceea ce
inseamna ca pacientul se afla in cea mai profunda coma (viata este mentinuta doar prin aparate artificiale
si pentru scurt timp).
b) Tulburari vegetative :
- Tulburari respiratorii constau in modificarea ritmului respirator , incarcare traheobronsica si
infectii bronhopulmonare
- Tulburari cardiovasculare : colapsul constituie ca frecventa dupa oprirea respiratiei cauza cea
mai frecventa de exitus
- Tulburari renale : in starile epileptice este prezenta incotinenta urinara , in coma diabetica este
prezenta poliuria , iar retentia de urina se produce in comele vasculare , meningeale ,
intoxicatie cu atropina , apar : anuria se intalneste in coma ureica
- Tulburari digestive : de deglutite in functie de gradul comei , varsaturi, tulburari de tranzit ,
hemoragie digestiva.
- Tulburari termice : hipertermia , in comele diabetice si coma uremica apare in general
hipotermia
- Tulburari trofice si vasomotorii: culoarea pielii si mucoasele sufera modificari variate : paluare
(apare in coma uremica), apare secundar hemoragii interne in comele vasculare si cerebrale,
hiperemia fetei (inrosirea) in coma produsa prin intoxicatie cu dioxid de carbon , culoarea
cianotica apare in insuficienta cardiaca sau suferinte bulbare, culoare subicterica in coma
hepatica .

Clasificarea comelor in functie de gradul de profunzime:

- Coma de gradul 1 : se mai numeste coma superficiala sau subcoma sau coma VIGILA . Se
caracterizeaza prin posibilitatea de trezire clinica , de alimentare spontana sau asistata ,
conservarea reflexelor encefalice si absenta tulburarilor vegetative
- Coma de gradul 2 : (coma propriu-zisa ) implica pierderea manifesta a constiintei , reflexele
pupilar si cornean sunt diminuate, deglutitia incetinita , alimentatie orala dificila . Controlul
sfincterelor este pierdut, electroencefalograma arata un traseu cu ritmuri lente iar
reactivitatea este foarte scazuta sau complet disparuta .
- Coma de gradul 3 : corespunde comei profunde , constienta este total abolita , iar reactivitatea
clinica complet disparuta . Reflexul cornean este absent , pupilele midriatice , iar activitatea la
stimuli luminosi absenta. Tulburarile vegetative cardiorespiratorii sunt manifeste
- Coma de gradul 4: corespunde comei depasite , intreaga activitate encefalica este suprimata
.Viata este mentinuta pentru scurt timp prin mijloace de reanimare. Nu exista nici o activitate
cerebrala.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND INGRIJIREA PREOPERATORIE

11 | P a g e
 Orice interventie chirurgicala constituie un risc , el fiind cu atat mai mare cu cat starea generala a
bolnavului este mai alterata .
In perioada de spitalizare a bolnavului se disting 5 etape:
1) Perioada examinarii bolnavului
2) Ziua premergatoare operatiei
3) Ziua interventiei chirurgicale
4) Perioada anesteziei si a operatiei
5) Perioada de dupa operatie

Regula 1 : o constituie realizarea unor conditii de mediu care sa impiedice noi traumatisme psihice
Regula 2: cunoasterea temeinica nu doar a bolnavului ci si a bolii . Nici o operatie nu trebuie sa
inceapa fara stabilirea unui diagnostic precis ,indicatie operatorie , planul operatiei si anestezia .
Regula 3: este ca medicul si asistenta medicala sa stie sa vorbeasca cu pacientul, sa ii canstige
increderea, astfel incat pacientul sa considere echipa medicala ca si prietenul sau .

STABILIAREA RISCULUI OPERATOR

12 | P a g e