RATIA ALIMENTARA

Oricărui organism îi este necesar să ingereze şi să absoarbă alimente de bună

calitate şi în cantitate suficientă pentru a-şi asigura dezvoltarea, întreţinerea
ţesuturilor şi pentru a-şi menţine energia indispensabilă unei bune funcţionări.
O alimentaţie adecvată trebuie să conţină toţi factorii necesari menţinerii vieţii şi
asigurării tuturor funcţiilor organismului în condiţii normale: glucide , lipide ,
proteine, vitamine, apă, săruri minerale.
RAŢIA ALIMENTARĂ se măsoară în calorii.
HIDRAŢII DE CARBON ( GLUCIDELE)
- reprezintă sursa principală energetică a organismului (substanţa organică
naturală, constituind zaharurile) care conţine carbon hidrogen si oxigen.
- digerarea şi asimilarea lor nu solicită organismul prea mult , de aceea este bine
ca 50% din necesităţile calorice ale organismului să se asigure prin hidraţii de
carbon dacă nu există contraindicaţii în ceea ce priveşte aportul lor (diabet
zaharat; obezitate).
- la copii aportul de glucide trebuie mărit în bolile febrile, afecţiuni hepatice şi
renale.
- necesarul: 4-6 gr/kg corp/24 ore.
PROTEINELE - reprezintă materialele plastice ale organismului, ele înlocuind
substanţele distruse prin uzură fiziologică sau patologică.
- reprezintă în acelaşi timp o sursă importantă de energie şi constituie materia
primă a fermenţilor şi a hormonilor.
- aportul insuficient de lungă durată al substanţelor proteice determină scăderea
proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimului (celule active necesare unui
organ, separate de ţesutul vascular şi conjunctiv) hepatic, apariţia unei anemii,
retenţia apei în organism cu formare de edeme
- creşterea cantităţii de proteine este indicată în sarcină si alăptare, arsuri,
anemii,
postoperator.
- necesar 1-1,5 gr/kg corp /24 ore.
- scăderea cantităţii este indicată în boli renale, afecţiuni febrile.
LIPIDELE( grăsimi) - au valoare calorică mare, alimentele pe acestă bază au
calităţi energetice mari într-un volum mic.
- pe lânga rolul lor energetic , sub formă depozitară reprezintă rezervele de
energie ale organismului şi ţesutului de susţinere pentru organele interne.
- raţia de grăsimi se va reduce în cazul tulburărilor în metabolismul lor, în
insuficienţa glandelor care intervin în digestia şi metabolizarea lor (insuficienţa
pancreatică, hepatică, diabet zaharat, obezitate.
- raţia de grăsimi se măreţte în stări de subnutriţie , hipertioidism (datorită
arderilor exagerate).
- necesar 1-2 gr/kg corp/24 ore.
VITAMINE - sunt necesare menţinerii metabolismului normal al organismului.
- nevoia de vitamine creşte în timpul activităţii celulare exagerate (majoritatea
îmbolnavirilor).
- necesităţile normale de vitamine pot fi asigurate prin consumarea fructelor,
legumelor salatelor şi sucurilor de fructe.
- necesar - vitamina C 150mg
- vitamina B1 25 mg
- vitamina B6 6 mg
- vitamina K 20 mg
- vitamina PP 8 mg (Vitamina B3, cunoscută şi sub denumirile de niacină, acid
nicotinic sau vitamina PP (Pellagra Preventer), este o vitamină care susţine
procesele genetice în celulele organismului şi care ajută la procesarea grăsimilor
din corp. Niacina este recomandată în prevenirea şi tratamentul multor afecţiuni
precum pelagra, dermatita, durerile de cap, nivelurile crescute de colesterol,
depresii şi tulburări psihice.)
APA ŞI SĂRURILE MINERALE
- în apă se petrec toate reacţiile biochimice din organism.
- sărurile minerale fiind necesare ca substanţe structurale şi catalizatoare.
- satisfacerea nevoilor de apă şi săruri minerale trebuie să se facă în mod
proporţional, altfel organismul rămâne în deshidratare hidro-minerală.
- necesităţile zilnice de apă din organism sunt acoperite prin lichide ingerate şi
arderea hidraţilor de carbon şi a grăsimilor.
- odată cu nevoile de apă se satisfac şi nevoile de săruri minerale.
- necesar 2500-3000 ml apă –24 ore, 4 g Na –24 ore, 3-4 g K –24 ore, 2 g Ca –
24 ore., 0,15 g Mg –24 ore, 18 mg Fe –24 ore, 6 g Cl-24 ore.
FACTORI CARE INFLUENTEAZA ALIMENTATIA
BIO:
- vârsta şi dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile în funcţie de perioada
de creştere şi dezvoltare, copil , adolescent, adult...
- activităţi fizice şi psihice - cu cât activitatea musculară este mai mare cu atât
creşte metabolismul şi implicit aportul alimentar.
- orarul şi repartizarea meselor.
- calitatea dentiţiei şi a mucoasei bucale.
PSIHO
- emoţiile, grijile sau bucuriile influenţează consumul de hrană astfel că unii
indivizi îşi pierd apetitul, iar altii consumă mai multe alimente.
- anxietate: harţnirea este strâns legată de satisfacerea unei nevoi de securitate
(dragoste, bunăstare).
SOCIO:
- climatul –iarna indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese calde, nutritive),
iar vara sunt preferate mesele uşoare şi o cantitate crescută de lichide.
- cultura-alimentaţia este strâns legată de tradiţiile şi superstiţiile fiecărei culturi.
- sărăcia influenţează negativ satisfacerea nevoii.
- religia: postul urmat de sărbători, interzicerea consumului de carne de porc,
cafea alcool, dar şi servirea după un anumit ritual.
 Regimuri alimentare
Regimurile dietetice - sunt foarte variate, in functie de calitatea si cantitatea
alimentelor ce le compun. In functie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi
hipocalorice –cand scade numărul de calorii din alimentatie (recomandate in
obezitate) si hipercalorice – cand este necesara cresterea numărului de calorii in
alimentatie (la subnutriti). Din punct de vedere calitativ, regimurile sunt adaptate
diverselor categorii de imbolnavirii, fiind prescrise de medic.
Regimul este făcut pentru fiecare caz în parte, bazat pe datele fiziopatologice şi
componentele individuale ale bolnavului.
Zilnic, asistenta verifică dacă meniul trimis la blocul alimentar corespunde cu
regimul prescris, asigurând astfel fiecărui bolnav alimentaţia corespunzatoare.
Pentru stabilirea unei alimentaţii dietetice cât mai variate, trebuie cunoscute
echivalentele cantitative şi calitative ale diferitelor principii alimentare. Pe
acestea se bazează înlocuirea unora cu altele în anumite situaţii:
−100g glucide pot fi asigurate prin: 100g zahar, 120g orez, 135g tăiţei, 450g
fructe uscate, 200g pâine, 200g legume uscate, 500g cartofi, 650g fructe
proaspete.
−100g proteine pot fi asigurate prin: 3000ml lapte, 450g carne alba de viţel sau
pasăre,650g peşte sau 400g brânză.
−100g lipide se cuprind în aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt sau untură de
porc.