Sunteți pe pagina 1din 10

Definitie Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca 

este o
necesitate proprie fiinţei umane de a purta haine adecvate în
funcţie de circumstanţe (momentul zilei, activităţile preconizate),
pentru a-şi proteja corpul de rigorile climei (rece, cald, umiditate) şi
pentru a-şi permite libertatea mişcărilor.

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii


Biologici
•Vârsta:
– temperatura corpului variază în funcţie de vârstă; individul îşi
procură veşmintele adecvate

– temperatura corpului variază în funcţie de vârstă; individul îşi


procură veşmintele adecvate pentru a se proteja împotriva
variaţiilor temperaturii mediului ambiant;
– copiii şi persoanele în vârstă au temperatură corporală mai
coborâtă decât persoanele adulte, deci trebuie să utilizeze veşminte
mai călduroase (copiii au tendinţă mai mare de pierdere a
temperaturii datorită unui sistem de autoreglare mai labil, fiind în
dezvoltare, iar vârstnicii, datorită diminuării funcţiilor
organismului).
• Talie, statură:
– în vederea asigurării stării de bine, indivizii îşi aleg veşmintele în
funcţie de talie şi statură.

•Activitate:
– pentru confort şi libertatea în mişcare, indivizii în funcţie de
activitatea preconizata poartă veşmintele adecvate.
Psihologici
• Credinţă: indivizii care aderă la o religie sau la ideologie poartă
veşminte sau obiecte care sunt semnificative pentru aceştia sau
pentru comunitatea cărora le aparţin. În plus, purtarea uniformei
permite indivizilor să se distingă în societate ca făcând parte dintr-
un anumit grup.
• Emoţiile: influenţează alegerea şi purtarea veşmintelor care
permit exprimarea unor sentimente şi a unei stări de confort psihic.
• Imaginea corporală proprie şi stima de sine.
Sociologici şi culturali

Regiunea de rezidenţă si clima: cea caldă obligă indivizii să-şi


aleagă veşminte care să le permită menţinerea temperaturii
corpului; pentru a împiedica acumularea de căldură şi umiditate se
vor purta veşminte albe, largi, ample, uşoare, în timp ce veşmintele
de culoare închisă şi groase menţin temperatura corpului în limite
normale, împiedicând pierderea căldurii.
•Statutul social: societatea, prin normele sale. impune indivizilor
un statut care-i obligă să se îmbrace şi să poarte obiecte prin care
să dovedească rangul lor social. După condiţiile financiare, pot
apărea limite în alegerea si purtarea îmbrăcămintei.
•Munca: condiţiile de muncă pot, de asemenea, influenţa alegerea
şi purtarea veşmintelor.Siguranţa muncii este dată de echiparea cu
obiecte speciale de vestimentaţie, protectiv împotriva accidentelor,
frigului, zgomotelor etc.
•Cultura: prin veşminte se poate contribui la conservarea tradiţiilor
şi, de aceea, oamenii adoptă îmbrăcămintea care îi va distinge ce
ceilalţi (portul popular).

Manifestări de independenţă
Semnificaţia veşmintelor – veşminte, tot ceea ce acoperă corpul
uman, îl ascunde şi-l protejează; ele sugerează apartenenţa sau
neapartenenţa la un grup social, profesional, cultural, religios etc..
Alegerea personală – veşminte alese după gust şi circumstanţe
(personalitatea individului, ocazii festive, protejarea corpului de
intemperii, preferinţe vestimentare, modă).
Sortarea veşmintelor – adecvate funcţiilor fiziologice, mediului
înconjurător fizic şi social, în concordanţă cu importanţa acordată
îmbrăcămintei şi ţinutei personale;
Calitatea veşmintelor – adecvate climatului, statutului socio-
cultural; – starea de curăţenie a hainelor foarte buna.
Proprietatea veşmintelor – reliefează nivelul socio-economic,
statutul social.
Purtarea de obiecte semnificative – pune în evidenţă rangul
social, însemnătatea personală (prin medalion, talisman), funcţie
religioasă, , calitatea de funcţionar de stat, ritualuri etc.
Capacitatea fizică de îmbrăcară şi dezbrăcare – mobilitate
articulară, tonus muscular, maturitate psiho-motorie
Talie şi statură – vârstă, sarcină, grad de dezvoltare a ţesutului
adipos etc.
Intervenţiile asistentei medicale pentru
menţinerea independenţei nevoii
– învaţă persoana să-şi aleagă îmbrăcămintea corespunzătoare
climei, temperaturii mediului înconjurător, activităţii, vârstei;
– explorează gusturile şi semnificaţia veşmintelor la fiecare
persoană;
– încurajează persoana pentru a-şi alege singură îmbrăcămintea,
ornamentele, accesoriile dorite.

Dependență în satisfacerea nevoii


Problema de dependenta: INABILITATE A SE ÎMBRĂCA ŞI
DEZBRĂCA
Disfuncţiile apărute în organism pot duce la apariţia unei singure
probleme de dependentă: neîndemânarea / inabilitatea de a se
îmbrăca sau a se dezbrăca.
Aceasta se poate raporta la luarea de decizii faţă de alegerea
hainelor adaptate si / sau la capacitatea de a se îmbrăca şi
dezbrăca legată de starea de sănătate a persoanei.

Unele afecţiuni fizice sau mentale pot împiedica luarea deciziei


faţă de alegerea hainelor adecvate pentru protecţia împotriva
frigului sau căldurii.
O afectare a motricităţii membrelor poate să împiedice persoana
să se îmbrace şi să se dezbrace.
În unele afecţiuni mentale, persoana se îmbracă şi se dezbracă
continuu, sau poartă haine care arată „delirul” său.
Surse de dificultate
De ordin fizic –
– lezarea fizică (fracturi, arsuri, plăgi);
– diminuarea motricitatii membrelor superioare
(slăbiciune, paralizie, hipotonie, pareze);
– absenţa unui membru superior sau unei porţiuni din membru
(bont);
– constrângeri fizice : obstacole ce împiedică mobilizarea
membrelor superioare (aparate gipsate, sisteme de imobilizare –
chingi, benzi adezive, pansamente, plăgi);
– dezechilibre :
– durere,
– slăbire,
– fatigabilitate.
De ordin psihologic
– tulburări de gândire,
– anxietate,
– stres,
– pierderea imaginii de sine,
– pierderea/separaţia,
– situaţie de criză.
De ordin socio-economic
– conflictul de rol sau eşecul de rol familial sau social,
– lipsa mijloacelor financiare pentru procurarea hainelor adecvate.

Manifestări de dependenţă
Dificultatea/ incapacitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca
– dificultatea de a-şi încheia şi descheia nasturii;
– dificultatea sau incapacitatea de a-si misca membrele
superioare ;
– dificultatea de a se incalta si descalta ;
Dezinteresul faţă de ţinuta sa
– apatie in a se imbraca;
– acces de melancolie ;
Refuzul de a se îmbrăca şi dezbrăca
Alegerea inadecvată de veşminte – îmbrăcăminte exagerată,
caraghioasă, coafuri bizare;
Veşminte inconfortabile – neadecvate taliei, masei corporale;

Dificultatea de a-si păstra veşmintele curate;

Dezbrăcare continuă;

Intervenţiile asistentei medicale – pacient cu


inabilitate a se îmbrăca şi dezbrăca
Obiective – Intervenţiile autonome şi delegate
Pacientul să cunoască importanţa satisfacerii de a se
îmbrăca şi dezbrăca
– educă pacientul privind importanţa vestimentaţiei în identificarea
personalităţii;
– notează zilnic interesul persoanei pentru a se îmbrăca şi
dezbrăca;
– supraveghează cu ce se îmbracă;
– explică legăturile dintre ţinuta vestimentară, imagine şi stima de
sine;
– încurajează pacientul.
Pacientul să se poată îmbrăca şi dezbrăca singur în termen
de…
– identifică capacitatea şi limitele fizice ale persoanei îngrijite;
– îi acordă timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca:
recomandă, dacă ameţeşte, să se îmbrace în fotoliu şezând;
– sugerează aparţinătorilor să-i procure pacientului haine largi, uşor
de îmbrăcat, cu mod de încheiere simplu; încălţăminte fără şiret
-face zilnic exerciţii de motricitate fină cu pacientul descriindu-i
gestica necesară îmbrăcării;
– asistenta îmbracă şi dezbracă pacientul în caz de paralizii ale
membrelor, susţinând membrul paralizat în timpul îmbrăcării;
începe îmbrăcarea cu membrul paralizat şi apoi cu cel sănătos şi
dezbrăcarea în mod invers.
Pacientul cu tulburări psihice sa recâştige independenţa de a
se îmbrăca şi dezbrăca în termen de…
– evaluează gradul de confuzie şi observă schimbările de
comportament, orientându-l regulat în timp şi spaţiu;
– solicită persoanei să se îmbrace, vorbindu-i clar, distinct, cu
respect şi răbdare, respectând ritmul acesteia;
– explică gesturile pe care trebuie să le facă pentru a se îmbrăca, în
limbaj inteligibil;
– aşaza obiectele în cameră în aceeaşi ordine tot timpul, iar tainele
în ordinea folosirii lor şi solicită pacientului la dezbrăcare să le pună
în ordine inversă.
Interdependența cu celelalte nevoi
Apariţia problemei de dependenţă sau de îngrijire
„Neîndemânarea / Inabilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca” poate
duce la apariţia unor semne de dependenţă sau a unor probleme de
dependenţă ca:

– modificarea amplitudinii şi ritmului respirator,


– alimentaţie inadecvată prin surplus sau deficit,
– eliminare inadecvată,
– imobilitate, poziţie incorectă, oboseală,
– alterarea tegumentelor şi fanerelor,
– vulnerabilitate faţă de afectarea integrităţii fizice şi / sau
psihologice,
– comunicare ineficientă la nivel afectiv,
– frustrare,
– devalorizare,
– neputinţă,
– diminuarea interesului faţă de activităţile relaxante.

Procesul de îngrijire/ nursing


Culegere de date
-vezi date/informaţii referitoare la pacientul îngrijit.

Analiza si interpretarea datelor


Probleme de dependenţă: inabilitatea de a se îmbrăca si a se
dezbrăca.
Manifestări de dependenţă: dificultatea de a se îmbrăca si a se
dezbrăca, refuzul de a se îmbrăca/dezbrăca, vesminte inadecvate,
dificultatea de a-si păstra vesmintele curate, dezinteres pentru
îmbrăcăminte, haine inconfortabile.
Surse de dificultate: atingere fizică, constrângeri fizice, durere,
tulburări de gândire, anxietate, stres, situaţii de criză, sărăcie,
conflict de rol, esec profesional, lipsa de cunostinţe, etc.
Diagnostic de îngrijiri prealabile = P.E.S.
Planificarea îngrijirilor
Obiective potenţiale pentru pacient:
– pacientul sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a se
imbraca si dezbraca;
– pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur;
– pacientul cu tulburari psihice sa-si recastige independenta de a se
imbraca si dezbraca.
Inteventii:
– autonome
– delegate.
Aplicarea îngrijirilor
1. Procurarea unor haine adecvate
– asistentul medical ajută persoana să se îmbrace şi dezbrace
– asistentul medical respectă intimitatea persoanei in orice moment
2. Diminuarea anxietăţii
– asigurarea (securizarea) persoanei faţă de starea sa
– dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului
3. Notarea oricărei schimbări la nivelul:
– amplitudinii mişcărilor;
– atitudinii persoanei faţă de îmbrăcăminte.
Evaluarea îngrijirilor
Se face in functie in functie de rezultatele asteptate/ dorite;
schimbarea s-a facut fara incidente/ pacientul reclama vreun
inconvenient care necesita remediere (oboseala, manevre brutale,
dureri, lenjerie curata, etc.).

S-ar putea să vă placă și