NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI A SE DEZBRĂCA

Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca este o necesitate proprie fiinţei

umane de a purta haine adecvate în funcţie de circumstanţe (momentul zilei,
activităţile preconizate), pentru a-şi proteja corpul de rigorile climei (rece, cald,
umiditate) şi pentru a-şi permite libertatea mişcărilor.

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii

Biologici
•Vârsta:
– temperatura corpului variază în funcţie de vârstă; individul îşi procură
veşmintele adecvate pentru a se proteja împotriva variaţiilor temperaturii mediului
ambiant;
– copiii şi persoanele în vârstă au temperatură corporală mai coborâtă decât
persoanele adulte, deci trebuie să utilizeze veşminte mai călduroase (copiii au
tendinţă mai mare de pierdere a temperaturii datorită unui sistem de autoreglare
mai labil, fiind în dezvoltare, iar vârstnicii, datorită diminuării funcţiilor
organismului).

• Talie, statură:
– în vederea asigurării stării de bine, indivizii îşi aleg veşmintele în funcţie de talie
şi statură.

•Activitate:
– pentru confort şi libertatea în mişcare, indivizii în funcţie de activitatea
preconizata poartă veşmintele adecvate.
Psihologici
• Credinţă: indivizii care aderă la o religie sau la ideologie poartă veşminte sau
obiecte care sunt semnificative pentru aceştia sau pentru comunitatea cărora le
aparţin. În plus, purtarea uniformei permite indivizilor să se distingă în societate
ca făcând parte dintr-un anumit grup.

• Emoţiile: influenţează alegerea şi purtarea veşmintelor care permit exprimarea

unor sentimente şi a unei stări de confort psihic.

• Imaginea corporală proprie şi stima de sine.

Sociologici şi culturali

• Regiunea de rezidenţă si clima: cea caldă obligă indivizii să-şi aleagă veşminte
care să le permită menţinerea temperaturii corpului; pentru a împiedica acumularea
de căldură şi umiditate se vor purta veşminte albe, largi, ample, uşoare, în timp ce
veşmintele de culoare închisă şi groase menţin temperatura corpului în limite
normale, împiedicând pierderea căldurii.

•Statutul social: societatea, prin normele sale. impune indivizilor un statut care-i

obligă să se îmbrace şi să poarte obiecte prin care să dovedească rangul lor social.
După condiţiile financiare, pot apărea limite în alegerea si purtarea îmbrăcămintei.

•Munca: condiţiile de muncă pot, de asemenea, influenţa alegerea şi purtarea

veşmintelor.Siguranţa muncii este dată de echiparea cu obiecte speciale de
vestimentaţie, protectiv împotriva accidentelor, frigului, zgomotelor etc.
•Cultura: prin veşminte se poate contribui la conservarea tradiţiilor şi, de aceea,
oamenii adoptă îmbrăcămintea care îi va distinge ce ceilalţi (portul popular).

MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ
Semnificaţia veşmintelor – veşminte, tot ceea ce acoperă corpul uman, îl ascunde
şi-l protejează; ele sugerează apartenenţa sau neapartenenţa la un grup social,
profesional, cultural, religios etc..
Alegerea personală – veşminte alese după gust şi circumstanţe (personalitatea
individului, ocazii festive, protejarea corpului de intemperii, preferinţe
vestimentare, modă).
Sortarea veşmintelor – adecvate funcţiilor fiziologice, mediului înconjurător fizic
şi social, în concordanţă cu importanţa acordată îmbrăcămintei şi ţinutei
personale;
Calitatea veşmintelor – adecvate climatului, statutului socio-cultural; – starea de
curăţenie a hainelor foarte buna.
Proprietatea veşmintelor – reliefează nivelul socio-economic, statutul social.
Purtarea de obiecte semnificative – pune în evidenţă rangul social, însemnătatea
personală (prin medalion, talisman), funcţie religioasă, , calitatea de funcţionar de
stat, ritualuri etc.
Capacitatea fizică de îmbrăcară şi dezbrăcare – mobilitate articulară, tonus
muscular, maturitate psiho-motorie

Talie şi statură – vârstă, sarcină, grad de dezvoltare a ţesutului adipos etc.

INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENŢINEREA
INDEPENDENŢEI NEVOII

– învaţă persoana să-şi aleagă îmbrăcămintea corespunzătoare climei, temperaturii

mediului înconjurător, activităţii, vârstei;
– explorează gusturile şi semnificaţia veşmintelor la fiecare persoană;
– încurajează persoana pentru a-şi alege singură îmbrăcămintea, ornamentele,
accesoriile dorite.

DEPENDENȚĂ ÎN SATISFACEREA NEVOII

Problema de dependenta: INABILITATE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Disfuncţiile apărute în organism pot duce la apariţia unei singure probleme de
dependentă: neîndemânarea / inabilitatea de a se îmbrăca sau a se dezbrăca.
Aceasta se poate raporta la luarea de decizii faţă de alegerea hainelor adaptate si /
sau la capacitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca legată de starea de sănătate a
persoanei.

Unele afecţiuni fizice sau mentale pot împiedica luarea deciziei faţă de alegerea

hainelor adecvate pentru protecţia împotriva frigului sau căldurii.
O afectare a motricităţii membrelor poate să împiedice persoana să se îmbrace şi
să se dezbrace.
În unele afecţiuni mentale, persoana se îmbracă şi se dezbracă continuu, sau
poartă haine care arată „delirul” său.
Surse de dificultate
De ordin fizic –
– lezarea fizică (fracturi, arsuri, plăgi);
– diminuarea motricitatii membrelor superioare (slăbiciune, paralizie,
hipotonie, pareze);
– absenţa unui membru superior sau unei porţiuni din membru (bont);
– constrângeri fizice : obstacole ce împiedică mobilizarea membrelor superioare
(aparate gipsate, sisteme de imobilizare – chingi, benzi adezive, pansamente,
plăgi);
– dezechilibre :
– durere,
– slăbire,
– fatigabilitate.

De ordin psihologic
– tulburări de gândire,
– anxietate,
– stres,
– pierderea imaginii de sine,
– pierderea/separaţia,
– situaţie de criză.

De ordin socio-economic

– conflictul de rol sau eşecul de rol familial sau social,

– lipsa mijloacelor financiare pentru procurarea hainelor adecvate.
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
Dificultatea/ incapacitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca
– dificultatea de a-şi încheia şi descheia nasturii;
– dificultatea sau incapacitatea de a-si misca membrele superioare
– dificultatea de a se incalta si descalta ;

Dezinteresul faţă de ţinuta sa

– apatie in a se imbraca;
– acces de melancolie ;

Refuzul de a se îmbrăca şi dezbrăca

Alegerea inadecvată de veşminte – îmbrăcăminte exagerată, caraghioasă, coafuri
bizare;

Veşminte inconfortabile – neadecvate taliei, masei corporale;

Dificultatea de a-si păstra veşmintele curate;

Dezbrăcare continuă;

INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE – PACIENT CU INABILITATE A

SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA
Obiective – Intervenţiile autonome şi delegate

Pacientul să cunoască importanţa satisfacerii de a se îmbrăca şi dezbrăca

– educă pacientul privind importanţa vestimentaţiei în identificarea personalităţii;
– notează zilnic interesul persoanei pentru a se îmbrăca şi dezbrăca;
– supraveghează cu ce se îmbracă;
– explică legăturile dintre ţinuta vestimentară, imagine şi stima de sine;
– încurajează pacientul.

Pacientul să se poată îmbrăca şi dezbrăca singur în termen de…

– identifică capacitatea şi limitele fizice ale persoanei îngrijite;
– îi acordă timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca: recomandă, dacă
ameţeşte, să se îmbrace în fotoliu şezând;
– sugerează aparţinătorilor să-i procure pacientului haine largi, uşor de îmbrăcat,
cu mod de încheiere simplu; încălţăminte fără şiret
-face zilnic exerciţii de motricitate fină cu pacientul descriindu-i gestica necesară
îmbrăcării;
– asistenta îmbracă şi dezbracă pacientul în caz de paralizii ale membrelor,
susţinând membrul paralizat în timpul îmbrăcării; începe îmbrăcarea cu membrul
paralizat şi apoi cu cel sănătos şi dezbrăcarea în mod invers.

Pacientul cu tulburări psihice sa recâştige independenţa de a se îmbrăca şi

dezbrăca în termen de…

– evaluează gradul de confuzie şi observă schimbările de comportament,

orientându-l regulat în timp şi spaţiu;
– solicită persoanei să se îmbrace, vorbindu-i clar, distinct, cu respect şi răbdare,
respectând ritmul acesteia;
– explică gesturile pe care trebuie să le facă pentru a se îmbrăca, în limbaj
inteligibil;
– aşaza obiectele în cameră în aceeaşi ordine tot timpul, iar tainele în ordinea
folosirii lor şi solicită pacientului la dezbrăcare să le pună în ordine inversă.
INTERDEPENDENȚA CU CELELALTE NEVOI
Apariţia problemei de dependenţă sau de îngrijire „Neîndemânarea / Inabilitatea
de a se îmbrăca şi dezbrăca” poate duce la apariţia unor semne de dependenţă sau
a unor probleme de dependenţă ca:

– modificarea amplitudinii şi ritmului respirator,

– alimentaţie inadecvată prin surplus sau deficit,
– eliminare inadecvată,
– imobilitate, poziţie incorectă, oboseală,
– alterarea tegumentelor şi fanerelor,
– vulnerabilitate faţă de afectarea integrităţii fizice şi / sau psihologice,
– comunicare ineficientă la nivel afectiv,
– frustrare,
– devalorizare,
– neputinţă,
– diminuarea interesului faţă de activităţile relaxante.
 PROCESUL DE ÎNGRIJIRE/ NURSING

Culegere de date
-vezi date/informaţii referitoare la pacientul îngrijit.

Analiza si interpretarea datelor

Probleme de dependenţă: inabilitatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca.

Manifestări de dependenţă: dificultatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca, refuzul de

a se îmbrăca/dezbrăca, vesminte inadecvate, dificultatea de a-si păstra vesmintele
curate, dezinteres pentru îmbrăcăminte, haine inconfortabile.

Surse de dificultate: atingere fizică, constrângeri fizice, durere, tulburări de

gândire, anxietate, stres, situaţii de criză, sărăcie, conflict de rol, esec profesional,
lipsa de cunostinţe, etc.

Diagnostic de îngrijiri prealabile = P.E.S.

Planificarea îngrijirilor
Obiective potenţiale pentru pacient:
– pacientul sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a se imbraca si dezbraca;
– pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur;
– pacientul cu tulburari psihice sa-si recastige independenta de a se imbraca si
dezbraca.
Inteventii:
– autonome
– delegate.

Aplicarea îngrijirilor
1. Procurarea unor haine adecvate
– asistentul medical ajută persoana să se îmbrace şi dezbrace
– asistentul medical respectă intimitatea persoanei in orice moment

2. Diminuarea anxietăţii
– asigurarea (securizarea) persoanei faţă de starea sa
– dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului

3. Notarea oricărei schimbări la nivelul:

– amplitudinii mişcărilor;
– atitudinii persoanei faţă de îmbrăcăminte.

Evaluarea îngrijirilor
Se face in functie in functie de rezultatele asteptate/ dorite; schimbarea s-a facut
fara incidente/ pacientul reclama vreun inconvenient care necesita remediere
(oboseala, manevre brutale, dureri, lenjerie curata, etc.).