Sunteți pe pagina 1din 8

‘’Invatam pentru viata, nu pentru scoala”

Seneca

NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Definitie
A invata este acea necesitate a fiintei umane de a acumula cunoastinte, atitudini si
deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, in
scopul mentinerii sau redobandirii sanatatii.

I. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A INVATA

De-a lungul vietii sale , omul trebuie sa se adapteze continuu la schimbarile de mediu, care
modifica masurile necesare mentinerii sanatatii. Din copilarie suntem instruiti si supravegheati
pentru a ne insusi metode si mijloace de a ne mentine sanatatea. La maturitate invatam si ne
perfectionam sa utilizam toate mijloacele necesare mentinerii sanatatii. Emotiile , anxietatea pot
constientiza pacientul asupra responsabilitatii ce o are fata de propria sanatate si il motiveaza sa
invete. Dorinta si interesul persoanei de a fi autonoma o determina sa invete , sa deprinda
aptitudini noi, sa acumuleze cunostinte astfel incat sa-si modifice comportamentul fata de
sanatatea proprie.
Asistentul medical contribuie activ la acumularea de cunostinte, atitudini si deprinderi noi
prin educatia pentru sanatate.
Educaţia pentru sănătate are rolul de a oferi pacientului modalităţi concrete, specifice de
menţinere sau redobândire a sănătăţii (rolul de educator al asistentei medicale).
 Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a invata

Factori biologici
Varsta – adultul - invata si se perfectioneaza pentru a utiliza toate mijloacele necesare mentinerii
sanatatii;
-copilul – in timpul cresterii si dezvoltarii sale invata cu usurinta metodele si mijloacele de a-si
mentine sanatatea daca este instruit, supravegheat si controlat;
-varstnicul – acumuleaza mai greu noi cunostinte dar are capacitatea de a le utiliza si adapta pe
cele invatate anterior;
Capacitati fizice – fiintele umane, potrivit conditiilor lor fizice (integritatea fizica somatica si a
organelor de simt, facultatile intelectuale) fac posibila dobandirea de cunoastinte, atitudini,
deprinderi pentru mentinerea sanatatii
Factori psihologici
Motivarea – totalitatea factorilor dinamizatori si directionali care il dinamizeaza pe om, il incita
la actiune, ii jaloneaza directia acesteia. Printre factorii motivationali de dinamizare sunt:
trebuintele si nazuintele. Invatarea, ca activitate umana raspunde unor trebuinte sau interese ale
1
persoanei, deci se supune legii motivatiei si este indreptata spre un scop, adica se supune legii
finalitatii: finalitatea practica in medicina, finalitatea practica rezida in pastrarea sanatatii sau in
vindecare.
Emotiile – emotiile si sentimentele legate de anxietate pot accelera procesele de cunoastere
(pacientul devenind constient asupra propriei responsabilitati ce o are asupra sanatatii sale).
Factori sociologici
Mediul ambiant – un mediu ambiant adecvat, cu luminozitate si temperatura normale, atmosfera
de calm si liniste, creeaza ambianta propice pentru insusirea de cunoastinte.
 Manifestari de independenta

Dorinta si interesul de - Invatarea – activitate pentru insusirea de cunoastinte si dobandirea


independenta de noi deprinderi in toate sectoarele vietii psihice (cunoastere,
vointa, emotivitate). Produsul final al invataturii poate fi: un concept
teoretic, o atitudine, o deprindere motorie sau poate fi
multidimensional;
Deprinderea – componenta automatizata a activitatii. Pentru
mentinerea independentei in satisfacerea nevoii de a invata sa-si
pastreze sanatatea, pacientii sunt constienti de necesitatea formarii
de atitudini si deprinderi corecte, necesare obtinerii unei stari de
bine.
Acumularea de –Cunostinte(informatii) reflectarea in constiinta a realitatii obiective;
cunoastinte dorinta , interesul in acumularea cunostintelor
Modificarea Educatia - ansamblul de actiuni de transmitere a cunoastintelor, de
comportamentului fata formare a deprinderilor si comportamentului. Educatia pentru
de sanatate sanatate are rolul de a oferi pacientului modalitati concrete, specifice
de mentinere sau redobandire a sanatatii (rolul de educator al
asistentei medicale);

 Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei nevoii de a invata

-exploreaza nevoile de cunoastere ale pacientului;


-- elaboreaza obiective de studiu cu pacientul;
-- informeaza cu privire la mijloacele si resursele pe care le poate asigura: brosuri, carti, pliante,
reviste, diapozitive etc;
-- sustinerea motivarea pacientului fata de cunoastintele care urmeaza sa le dobandeasca;
-- organizeaza activitati de educatie pentru sanatate: convorbiri, cursuri, conferinte, filme,
demonstratii practice;
-- prezinta materiale cu subiecte interesante, atractive, cu mijloace si procedee adecvate nivelullui
de cultura si gradul de intelegere a pacientilor;

2
II.DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

 Probleme de dependenta:
1.Ignoranta fata de dobandirea de noi cunoastinte, atitudini, deprinderi
2.Dificultatea de a invata
3.Cunoastinte insuficiente

 Surse de dificultate
de ordin fizic - - - lezarea integritatii fizice:deficitele senzoriale, in special, auditive si vizuale,
tulburarile de vorbire (dislalie, afazie), diminuarea sau abolirea simtului
senzorial vocal.
– in functie de inten -durerea in functie de intensitatea ei determina manifestari fizice si
psihice(neliniste,agitatie,teama)
de ordin - afectarea starii de constienta: obnubilare, delir, coma;
psihic -dezvoltare intelectuala: un interes redus limiteaza acumularea de cunoastinte
-tulburari de gandire si memorie:
 gandirea – proces psihic, ce reflecta nemijlocit – dar abstractizat si
generalizat – obiectele, fenomenele, relatiile dintre ele;
 memoria – capacitatea de asimilare, fixare si reproducere a experientei
cognitive acumulate.
- anxietatea – sentimentul de disconfort si de tensiune pe care le simte omul in
fata problemelor vietii
- stresul – dezechilibrul intre experienta la care individul trebuie sa faca fata si
capacitatea sa de a realiza acest lucru, cu repercursiuni asupra starii de sanatate.
- situatia de criza – este determinata de situatii majore din viata: pierderea unei
persoane dragi; modificarea importanta a schemei corporale; modificarea
modului de viata

de ordin - Mediul necunoscut


social - Lipsa interesului de a invata legata de educatie si cultura
 Educatia – ansamblul actiunilor de transmitere a cunostintelor, formare a
deprinderilor si comportamentelor.
 Cultura – totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire in
procesul practicii social-istorice
– absenta -lipsa cunostintelor sau un nivel scazut de cunoastinte despre regulile generale
de igiena fizica si mentala, despre sanatate si mentinerea.Insuficienta cunoastere
de sine – conduce la comportamente si fenomene negative, care depasesc
posibilitatile de adaptare ale individului. Insuficienta cunoastere a mediului
inconjurator

<!--[if !
3
1. IGNORANTA-lipsa de cunostinte, priceperi, deprinderi pentru mentinerea sau
recuperarea sanatatii
 Manifestari de dependenta
Cunostinte insuficiente bolnavul nu are cunostinte referitoare la:
- Boala
- Prevenirea imbolnavirilor
- Importanta respectarii tratamentului
- Prevenirea complicatiilor
- Perioada de convalescenta
- Reintegrarea socio-profesionala
Nu intelege necesitatea datorita tulburarilor de gandire:
de a invata si nu este - ritmul gandirii poate fi accelerat – fuga de idei;ideile se succed cu
receptiv repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr-o insusire rationala.
incetinit: scaderea puterii de judecata,
imposibilitatea de a gandi
- Inoperanta gandirii: priveste legatura logica dintre notiuni si
idei (amestec de cuvinte fara legatura)
- Tulburari de memorie: amnezie de fixare si/sau de evocare
- Anxietate
- Stres
Nesiguranta si frica de -datorita unor evenimente neprevazute, bolnavul trebuie sa faca fata
necunoscut unor necesitati de schimbare a stilului de viata si a obiceiurilor
pentru redobandirea sanatatii. El ignora masurile ce pot fi luate
pentru redobandirea independentei.
Neobisnuinta in - bolnavul nu acorda importanta cuvenita bolii
abordarea anumitor - nu respecta sfaturile medicale in tratarea sau prevenirea
actiuni pentru imbolnavirilor
redobandirea sanatatii
Lipsa de informatii bolnavul nu are acces la informatii, dar nici nu este interesat de
procurarea lor
Lipsa interesului de a - este refractar la orice actiune sau cunostinte necesare mentinerii
invata sau redobandirii sanatatii
Dificultate in invatarea - tulburari de gandire:
masurilor preventive si - intelect limitat, incapacitatea de asimilare, fixare si reproducere a
curative cunostintelor
-carente educationale, lipsa deprinderilor igienice, a celor privind
alimentatia etc.

4
Interventiile asistentei
Pacient cu probleme generate de ignoranta
Obiective interventii autonome si delegate
- exploreaza nivelul de cunostinte al bolnavului privind boala, modul de
Pacientul sa manifestare, masurile preventive si curative, modul de participare la
acumuleze noi interventii si la procesul de recuperare;
cunostinte - identifica manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate,
interactiunile lor cu alte nevoi;
- stimuleaza dorinta de cunostere;
- motiveaza importanta acumularii de noi cunostinte;
- constientizeaza bolnavul asupra propriei responsabilitati privind
sanatatea;
- organizeaza activitati educative, folosind metodele de invatamant
cunoscute;
- expunerea, conversatia, demonstratia respectand principiile pedagogice;
- verifica daca bolnavul a inteles corect mesajul transmis si daca si-a insusit
noile cunostinte
Pasa Pacientul sa - identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului;
dobandeasca - corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii
atitudini, - tine lectii: de formare a deprinderilor igienice, de alimentatie rationala,
obiceiuri si mod de viata echilibrat, de administrare a diferitelor tratamente;
deprinderi noi - efectueaza demonstratii practice;
- intocmeste programe de recuperare si reeducare a bolnavilor cu deficiente
senzoriale si motorii;
- va incuraja si ajuta la dobandirea noilor deprinderi

2.DEFICIT DE CUNOSTINTE

Manifestari de dependenta
Cunoştinţe insuficiente
Bolnavul nu are cunoştinţe referitoare la:
– boală ;
– prevenirea îmbolnăvirilor ;
– importanta respectării tratamentului ;
– prevenirea complicaţiilor ;
– perioada de convalescenţă ;
– reintegrarea socio-profesională ;

5
Dificultate în învăţarea măsurilor preventive şi curative
Nu înţelege necesitatea de a învăta şi nu este receptiv datorită:
– tulburărilor de gândire;
– ritmul gândirii poate fi accelerat – fuga de idei: ideile se succed cu repeziciune, încât nu pot fi
ordonate într-o însuşire raţionala;
– încetinirea ritmului gândirii : scăderea puterii de judecată, imposibilitatea de a gândi;
– inoperanţa gândirii: priveşte legătura logică dintre noţiuni si idei (amestec de cuvinte fără
legătură);
– tulburari de memorie: amnezie de fixare si/sau de evocare ;
– intelect limitat;
– incapacitatea de asimilare, fixare şi reproducere a cunoştinţelor;
– carenţe educaţionale: lipsa deprinderilor igienice, a celor privind alimentaţia raţională
Lipsa de informaţii
– bolnavul nu are acces la informaţii, dar nici nu este interesat de procurarea lor ;

Intervenţiile asistentei medicale

Obiective Intervenţiile autonome şi delegate

Pacientul sa – explorează nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala, modul


acumuleze noi de manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la
cunostinte intervenţii şi la procesul de recuperare;
– identifică manifestările de dependenţă, sursele lor de dificultate,
interacţiunile lor cu alte nevoi;
– stimulează dorinţa de cunoaştere;
– motivează importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
– conştientizează bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind
sănătatea;
– organizează activităţi educative, folosind metodele de învăţământ
cunoscute:
– expunerea, conversaţia, demonstraţia respectând principiile
pedagogice;
– verifică dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis si dacă şi-a
însuşit noile cunoştinţe;
Pacientul sa – identifică obiceiurile şi deprinderile greşite ale bolnavului;
dobandeasca – corectează deprinderile dăunătoare sănătăţii;
atitudini, obiceiuri si – ţine lecţii de: formare a deprinderilor igienice, alimentaţie raţională,
deprinderi noi mod de viaţă echilibrat, administrare a diferitelor tratamente;
– efectuează demonstraţii practice;
– întocmeşte programe de recuperare şi reeducare a bolnavilor cu
deficienţe senzoriale şi motorii (gimnastică medicala, kinetoterapie);
va încuraja şi ajuta la dobândirea noilor deprinderi.

6
Educatia pentru sanatate
Definitie : Educatia sanitara este stiinta care se ocupa cu studierea comportamentului igienico-
sanitar al individului in interactiunea sa cu mediul
Este un proces de insusire si aplicare a unor experiente sau metode care sa influenteze
favorabil cunostintele, atitudinile si practicile privind sanatatea individului, a familiei si a
comunitatii.
Educatia pentru sanatate se bazeaza pe comunicarea interpersonala intre asistenta si pacient.
Asistenta transmite pacientului un mesaj si primeste de la acesta un feedback.
Educatia pentru sanatate se desfasoara in domeniul cognitiv, afectiv si psihomotor.
Scop : Educatia pentru sanatate cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea , de
a preveni boala , de a ajuta persoana sa dobandeasca mai multa autonomie , de a asigura
continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu.
De asemenea creste stima de sine a persoanei pentru ca ii permite sa-si asume responsabilitati
mai mari fata de propria sanatate.
Asistenta va aprecia nevoia de educatie a pacientului : nevoia de a invata, dorinta si
capacitatea de a invata, mediul de invatare si resurse de invatare
Asistenta culege informatii despre :
- ce stie pacientul despre starea actuala de sanatate
- informatiile de care are nevoie pacientul si familia sa
- capacitatea de concentrare a pacientului , atentia
- motivatia pacientului
- stadiul de dezvoltare al pacientului
- prezenta de deficite senzoriale
- forta fizica
- confortul camerei si prezenta unor surse de perturbare a invatarii
- resurse de invatare ale pacientului si familie
Obiective educationale stabilite impreuna cu pacientul :
- pacientul va fi capabil sa indeplineasca o sarcina intr-o anumita perioada de timp
- pacientul va indeplini sarcina respectiva in conditiile specifice de mediu spitalicesc
- pacientul va fi evaluat in functie de gradul de precizie dorit, de reusita
Interventiile si rolul asistentei :
- se va alege momentul potrivit cand pacientul este dispus sa invete (la internare, la externare, pe
parcursul internarii), sau a familiei in cazul in care pacientul este copil sau cu tulburari de
gandire, de memorie sau de constienta;
- durata sa nu depaseasca 20-30 min;
- se explorează nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala , modul de manifestare ,
măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare;
- se stimulează dorinţa de cunoaştere;
7
- se motivează importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- se conştientizează bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;
- organizează activităţi educative , folosind metodele de învăţămănt cunoscute: expunerea ,
demonstraţia, conversaţia ;
- se oferă bolnavului reviste, broşuri în care găseşte informaţii despre boală, complicaţii,
tratament şi regim alimentar ;
- i se explică bolnavului necesitatea analizelor de sănge şi a investigaţiilo
se explică investigaţiile;
- se evaluează bolnavul şi se cere să demonstreze că a înţeles
- se comunică cu pacientul pentru a identifica obiceiurile şi deprinderile greşite.
- se întocmeşte împreună cu pacientul programe de recuperare (a afaziei, a hemiplegiei) prin
exerciţii de dicţie şi prin gimnastică madicală şi kinetoterapie.
- se educa pacientul pentru a-I creşte stima de sine , pentru a-şi dobândi autonomia integrând
educarea în procesul de îngrijire
- se stabilesc obiectivele educaţionale împreună cu pacientul şi se înlătură anxietatea.
- se demonstrează tehnici de kinetoterapie şi de gimnastică medicală cu răbdare , explicând
fiecare mişcare.
- se va menţine atenţia pacientului, determinându-l să participe activ, se stimulează mai multe
simţuri, se punctează prin gesturi aspectele mai importante.
- se complectează cunoştiinţele existente
- se dă bolnavului biletul de ieşire din spital, scrisoarea medicală şi reţeta ;
- se recomandă controlul zilnic sau control periodic al unor functii vitale (TA, puls, temperatura),
regim alimentar (desodat, hipoglucidic, hipolipidic),gimnastica medicala, tratamentul
medicamentos indicat de medic, controale periodice de specialitate şi va reveni la control peste o
anumita perioada de timp.
Evaluare :
- bolnavul a acumulat cunoştinţe noi despre boala sa ;
- bolnavul îşi cunoaşte analizele şi rezultatul la investigaţii;
- bolnavul ştie să respecte regimul dietetic şi tratamentul;
- bolnavul este liniştit;
- obiective atinse

S-ar putea să vă placă și