Introducere in profesie

Asistenta medicala (nursa) este:

- o persoana care a parcurs complet o perioada de formare
- a absolvit cu succes examenele
- indeplineste standardele stabilite de consiliul asistentilor medicali;
- autorizata sa practice profesia in concordanta cu pregatirea si
experienta sa;
- autorizata sa indeplineasca proceduri si functii impuse in ingrijirea
sanatatii in orice situatie s-ar afla, dar fara a efectua tehnici pentru
care nu e calificata.

Asitenta medicala raspunde de propria activitate, supravegheaza ingrijiri auxiliare,

asigura pregatirea elevilor.
Nursa este pregatita printr-un program care vizeaza promovarea sanatatii, prevenirea
imbolnavirilor si ingrijirea bolnavilor din punct de vedere fizic si mental a celor cu deficiente
indiferent de varsta, unitatea sanitara si oricare ar fi situatia la nivelul comunitatii. Asistenta
medicala nu trebuie sa aiba o pregatire pluridisciplinara (sociala, tehnica si practica) pentru a
fi capabila sa acorde ingrijiri in unitati sanitare, pe teren sau in comunitate.
Asistenta medicala trebuie sa insuseasca atat competentele de baza cat si totalitatea
cunostintelor prinse in cadrul lor. Ea trebuie sa aiba cunostinte psihologice pentru a putea
incuraja pe cel ingrijit, sa aiba o atitudine protrivita atat fata de pacient cat si fata de
apartinatori si sa fie preocupata sa inteleaga ceea ce simte ceilalti (capacitate de empatie).
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca reactiile individuale, familiale si/sau de grup,
fiind atenta la problemele actuale cat si la cele potentiale de sanatate. Datorita multiplelor
sarcini pe care trebuie sa le indeplineasca asistenta medicala a fost numita „MAMA
PROFESIONISTA”.

Rolul asistentei medicale

Din prisma Virginiei Henderson, rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta
persoana bolnava sau sanatoasa sa isi mentina sau sa isi recastige sanatatea, prin indeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut forta, vointa, cunostinte necesare.
Asistenta medicala suplineste sau indeplineste aceste functii astfel incat pacientul sa si
recastige independenta cat mai repede posibil.
Din punct de vedere al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, asistenta medicala are rolul
de a asista indivizii, familia, grupul si de a optimiza si integra functii fizice, psihice, sociale
afectate semnificativ prin schimbarea starii de sanatate. Aceasta implica asistenta medicala in
activitati de ingrijire care se refera la sanatate sau boala pe intreg parcursul vietii.
 Functiile asistentei medicale
Sunt de natura:
a. independenta;
b. dependenta;
c. interdependenta.

a. Functia de natura independenta

- Ingrijiri de comfort – suplineste functiile pe care cel ingrijit nu le
poate realiza. Ingrijirile se realizeaza in functie de varsta, natura
bolii, dificultate fizica, psihica , sociala.
- Stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii
acesteia.
- Transmite informatii si asculta pacientul sustinandu-l.
- Este alaturi de indivizi si colectivitate pentru promovarea unor
conditii mai bune de viata si sanatate
b. Functia de natura dependenta
La indicatia medicului asistenta medicala aplica metode de observatie, tratament sau
readaptare si observa modificarile provocate de boala sau tratament iar apoi le trasmite
medicului.
c. Functia de natura interdependenta
Aceasta presupune colaborarea cu profesionisti din alte domenii (social, educatie,
administrativ) pentru mentinerea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor.

In afara celor trei functii principale asistenta medicala mai are urmatoarele functii:
d. Functia profesionala – cea mai importanta pentru ca presupune ingrijirea pacientului
pentru mentinerea unui echilibru si pentru a suplini ceea ce individul nu mai poate
realiza. In cadrul aceste functii avem urmatoarele subdiviziuni:
- Functia tehnica;
- Funcia preventiva;
- Functia de umanizare a tehnicii;
- Functia de psiholog.
Functia profesionala cu subdiviziunile ei impune:
- acordarea directa a ingrijirilor;
- educarea pacientului, apartinatorilor, comunitatii;
- participarea directa in cadrul echipei de ingrijire si dezvoltarii
practicii nursing-ului din punct de vedere al cercetarii.
e. Functia educativa – presupune pe langa calitatile psihologice si aptitudini pedagogice
(a sti sa comunice si a fi convingator). Aceasta functie este folosita in special pentru
realizarea educatiei pentru sanatate.
f. Functia economica – asisitenta medicala trebuie sa aiba abilitati in gestionarea
serviciului, organizarea timpului si gestionarea prioritatilor in aprovizionare. Aceasta
functie trebuie sa tina cont de comportamentul etic al nostru.
g. Functia de cercetare – impune dezvoltarea unor calitati specifice pe fondul unei
pregatiri peofesionale si morale superioare. Asistenta medicala face parte din echipa
 de cercetare alaturi de medic, devenind o componenta importanta a acestuia. In cadrul
echipei ea realizeaza cercetarea in nursing.

DOMENII DE ACTIVITATE A ASISTENTEI MEDICALE

Asistenta medicala cu pregatire pluridisciplinara (a.m.g.) poate desfasura activitati in

urmatoarele sectoare:
1. Servicii de sanatate;
2. Invatamant sau cultura;
3. Cercetare;
4. Educatie;
5. Social-economic;
6. Administrativ;
7. Alimentar;
8. Igienic;
9. Demografic.
Avand in vedere aceste domenii de activitate, putem preciza locul de munca al
asisitentei medicale astfel:
 Dispensare;
 Policlinici;
 Scoli, gradinite, crese;
 Leagane de copii;
 Camine de batrani;
 Unitatii spitalicesti cu sectii;
 Inspectorate de politie sanitara cu activitate de igiena.

CADRUL CONCEPTUAL AL INGRIJIRILOR

1. Conceptul despre om
- omul este o fiinta unica cu nevoi biologice, psihologice, sociale si
culturale;
- omul este o fiinta in continua schimbare si in interactiune cu mediul
in care traieste;
- omul este o fiinta responsabila, libera si capabila sa se adapteze;
In viziunea Virginiei H., individiul este o entitate biopsihosociala ce formeaza un tot
indivizibil. El are necesitati fundamentale, comune tuturor manifestarilor specifice pe care si
le satisface singur daca se simte bine. El tinde spre autonomie in satisfacerea nevoilor sale.
2. Conceptul de sanatate
O.M.S. defineste sanatatea ca fiind o stare de bine fizic, mental si social ce nu consta
numai in absenta bolii sau infirmitatii. Vrginia H. defineste sanatatea ca o stare in care
necesitatile sunt satisfacute in mod autonom nelimitandu-se la absenta bolii.
 3. Conceptul de boala
Boala este ruperea echilibrului sau a armoniei. Este un semnal de alarma tradus prin
suferinta fizica si psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau
definitiva; un eveniment ce poate duce pana la respingerea sociala a individului din propriul
anturaj.

Procesul de ingrijire/ nursing

Procesul de ingrijire/ nursing - o metoda organizata si sistematica care permite

acordarea de ingriiri individualizate. Procesul de ingrijire permite asistentei medicale sa puna
un diagnostic de ingrijire si sa trateze raspunsurile umane in fata imbolnavirii si la boala.
Filozofia moderna a procesului de nursing se bazeaza pe ingrijirea individuala a
pacientului pe baza unui plan care va asigura ingrijirea specifica menita sa raspunda cerintelor
fiecarui individ in parte. Inainte de implementarea oricarei strategii de nursing pentru
ingrijirea pacientului trebuie sa stabilim ce e necesar pentru acea persoana din punct de vedere
al nursing-ului si in ce mod se poate raspunde optim nevoilor sale.
Modelul medical de ingrijire cauta informatii despre semne, simptome si rezultate ale
investigatiilor referitoare la boala, incearca sa afle un diagnostic si apoi instituie un tratament
corespunzator a starii respective. Aceasta este o abordare din perspectiva bolii.
Ex: medicul diagnosticheaza o afectiune pulmonara si prescrie antitermice, expectorante,
antibiotice, bronhodilatatoare – in timp ce asistenta medicala va urmari in ce masura
afectiunea il afecteaza pe pacient (capacitate de a respira, a manca, a dormi, a se misca, etc.).

Modele conceptuale

Modelul conceptual al Victoriei Henderson se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi

fundamentale cu componentele biopsihosociale, culturale si spirituale ale individului. Pentru
a aplica acest model asistenta medicala trebuie sa stie ca nevoia fundamentala este o
necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a asigura starea de bine, fizica si mintala.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. A respira;
2. A se alimenta si hidrata;
3. A elimina;
4. A se misca si a avea o buna postura;
5. A dormi si a se odihni;
6. A se imbraca si dezbraca;
7. A-si mentine temperatura corpului in limite normale;
8. A fi curat si a-si proteja tegumentele;
9. A evita pericole;
10. A acomunica;
11. A actiona dupa credintele si valorile sale;
12. A se realiza;
13. A se recrea;
 14. A invata cum sa isi pastreze sanatatea.

Fiecare dintre aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane;
a. Dimensiunea biofiziologica;
b. Dimensiunea psihologica;
c. Dimensiunea social;
d. Dimensiunea culturala;
e. Dimensiunea spirituala.

Etapele procesului de ingrijire/ nursing

1. Culegerea de date;
2. Analiza si interpretarea lor (identificarea problemelor de ingrijire, a nevoilor
pacientului,formularea diagnosticelor de ingrijire);
3. Planificarea ingrijirilor (obiective): fixarea scopurilor si a obiectivelor; determinarea
scopurilor privind ingrijirile;
4. Aplicarea in practica a planului de ingrijire (realizarea interventiilor);
5. Evaluarea rezultatelor, a eficientei ingrijirilor acordate in mod sistematic.

1. Culegerea de date
Definitie – prima etapa in care asitentul medical culege, in mod sistematic,
informatiile necesare despre pacient, iar apoi inregistreaza datele culese.
Tipuri de informatii culese:
- Date obiective observate de asistetul medical despre pacient;
- date subiective expuse de pacient;
- date continand informatii trecute;
- date continand informatii actuale;
- date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau
sau de mediul inconjurator.
Ingrijirea pacientului porneste de la informatiile primite. Scopul investigatiilor noastre
este de a rezolva problemele pacientului pe care nu si le poate rezolva singur – identificarea
problemelor. Toate informatiile culese vor fi grupate in 2 mari categorii:
1.1. Date relativ stabile
- Informatii generale (varsta, nume, sex, stare civila;
- Caracteristici individuale (rasa, limba, religie, cultura, ocupatie,
etc.);
- Gesturi personale si obiceiuri, alimentatie, ritm de viata;
- Evenimente biografice legate de sanatate (boli anterioare, sarcini,
interventii chirurgicale, accidente, etc.) – antecedente personale;
- Elemente fizice si reactionale: grup sanguin, deficiente senzoriale,
alergii, proteze;
- Reteaua de sustinere a pacientului: familie, prieteni (antecedente
heretocolaterale) – boli in familie.
 1.2. Date variabile – sunt date in continua evolutie, schimbare si care cer o
constanta reevaluare din partea asistentei medicale.
Datele variabile legate de starea fizica:
- Temperatura;
- Tensiune arteriala’
- Respiratie;
- Apetit/anorexie;
- Eliminare;
- Oboseala;
- Intensitatea durerii;
- Reactie la tratament/ medicament
Date variabile legate de conditiile psihosociale:
- Anxietate;
- Stres;
- Comfort;
- Incomfort;
- Stare depresiva;
- Stare de constienta;
- Grad de autonomie;
- Capacitate de comunicare;
- Acceptare/ neacceptare a rolului de bolnav.
Colectarea datelor este un proces continuu care trebuie urmat de asistenta medicala
pentru a putea descoperi cum sa ajunga la satisfacerea nevoilor pacientului.
Surse de informatie:
- pacient, familie, prieteni;
- Membrii echipei de sanatate;
- Fisa medicala a pacientului;
- Documentele medicale anterioare/ actuale.
Mijloacele principale cele mai eficiente de a obtine informatiile dorite sunt:
- Observarea pacientului;
- Interviul pacinetului;
- Consultarea surselor secundare.

2. Analiza si interpretarea datelor

Interpretarea datelor este un proces mental impartit in doua etape:

- Examinarea datelor culese si interpretarea lor
- Enuntarea unei judecati clinice privind semnificatia situatiei
analizate.
Prima faza consta in stabilirea unei legaturi intre faptele observate si compararea lor cu
datele stiintifice in incercarea de a le explica. Acest fapt permite asistentei medicale sa
formuleze o problema. Pacinetul are dificultati care il afecteaza si risca sa ii modifice starea
de sanatate.
 In faza a doua are loc enuntarea judecatii clinice care conduce asistenta medicala la
concluzia ca pacientul este capabil sa utilizeze propriile resurse. Pacientul prezinta o problema
de ingrijire partiala sau totala.
Problema de ingrijire se defineste ca dificultate traita de o persoana, un
comportament sau o atitudine nefavorabila sanatatii sau satisfacerii nevoilor sale. Termenii
folositi in formularea problemei de ingrijire sunt: alterare, perturbare, deteriorare,
incapacitate, deficit, diminuare, dificultate.
Sunt doua categorii de probleme pt ingrijire:
a. Probleme clinice care decurc din natura problemelor medicale (medicii si
asistenta medicala actioneaza impreuna).
b. Diagnosticul de ingrijire al asistentei medicale corespunde dimensiunii
interindependente a practicii.
Analiza datelor se face prin:
- Examinarea datelor;
- Clasificarea datelor (date de independenta si dependenta);
- Stabilirea problemei de ingrijire;
- Recunoasterea legaturiler si a prioritatilor.
Analiza presupune regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi fundamentale.
Interpretarea inseamna a da un sens, a explica originea sau cauza problemei de dependenta,
adica a defini sursele de dificultate.
Diagnosticul de ingrijire / nursing: o problema de sanatate actuala sau potentiala pe
care asistentele medicale sunt capaile si calificate sa o trateze. Asistenta medicala trebuie sa
fie capabila sa puna un diagnostic de ingrijire la relatarile pacientului apoi sa planifice
ingrijirea potrivita.

Formularea diagnosticului de nursing

Diagnosticul de nursing cuprinde 3 parti:
1. Problema de sanatate, dependenta (P)
2. Etiologia sau cauza (E)
3. Semne/simptome (S)
Ex: PES – alterarea respiratiei, E din cauza bolii manifestata prin bradipnee.
- Perturbarea alimentatiei din cauza durerii – inapetenta.
- Alterarea somnului si a odihnei – bolii, durerii – insomnii, oboseala.

3.Planificarea ingrijirilor
Def: stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a mijloacelor de
desfasurare ca si a precautiilor care trebuie luate.
Planul de interventie cuprine doua componente:
1. Obiective de ingrijire;
2. Interventiile: autonome si delegate.
Obiectivele de ingrijire pot fi definite astfel:
- Descrierea unui comportament pe care il asteptam de la pacient;
- Un rezultat pe care dorim sa il obtinem in urma interventiilor.Ex:
pacientul sa nu mai prezinte durere in urmatoarele 24 h;
 - pacientul sa se prezinte in limite fiziologice;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator pe perioada spitalizarii.
Interventiile – alegerea interventiei permite asistentei medicale sa determine modul de a
actiona pentru a corecta problemele de dependenta a pacientului. Interventiile trebuie sa fie
personalizate, observabile, masurabile (evaluabile). Pentru a fi evaluabile trebuie sa se indice
timpul.

4.Executarea ingrijirilor (aplicarea)

Aplicarea ingrijirilor constituie momentului realizarii constiente si voluntare a

interventiei planificate pentru a obtine rezultatele asteptate. Aplicarea in practica a actiunilor
are ca scop sa ajute pacientul sa-si mentina sau sa-si recapete independenta partiala/totala.
Aici sunt antrenati pacientii, asistentii medicali, echipa de ingrijire si apartinatorii. Implicarea
acestora are ca scop de a reduce sau elimina cauza problemei.

5. Evaluarea rezultatelor
Def: a determina daca pacientul a atins obiectivul stabilit. Evaluarea este o conditie
absoluta a calitatii ingrijirilor. Daca interventiile planificate nu si-au atins scopul lor atunci
trebuie sa stim de ce nu avem rezultatul scontat si cum sa corectam situatia.