MANAGEMENT SI LEGISLATIE SANITARA

CURS 1

Managementul este o functie profesionala care inseamna a conduce intr-

un context dat, un grup de persoane care au de atins un obiectiv comun in
conformitate cu finalitatile organizatiei din care fac parte.
Functie profesionala – este o activitate profesionala, practica pentru exercitarea
careia sunt necesare cunostinte si abilitati specifice, tehnice si relationale.
A conduce - este un termen generic care inseamna a avea responsabilitatea unei
echipe care trebuie sa atinga obiective comune.
Intr-un context dat se refera la doua aspecte:
1. Conditiile economice, sociale, politice, specifice cu constrangeri si
oportunitati
2. Caracteristicile cultural, mentalitatile, traditiile, specificul institutiei din
care face parte.
A conduce un grup de persoane – nu pot fi conduse direct in conditii de eficienta
grupuri mai mari de 8-10 persoane. Acesti colaboratori directi, pot conduce la
randullor alte grupuri de colaboratori. Rezultatele depind in mare masura de
capacitatea directorului de a conduce primul cerc de colaboratori directi.
Obiectiv comun in conformitate cu finalitatile organizatiei – daca intr-o
organizatie, obiectivele nu sunt mereu clar definite sau daca sunt definite doar la
nivelul ansamblului organizatiei si nu la nivelul fiecarui subansamblu, este absolut
necesar ca obietivele sa fie explicate intr-o maniera operationala, astfel toate
serviciile componente trebuie sa aiba obiective clare, suficient de bine explicate
pentru a fi operationale. Directorul impreuna cu cei mai apropiati colaboratori vor
lucre la stabilirea obiectivelor pe care ulterior toti membrii echipei vor trebui sa
le cunoasca si sa le asimileze astfel incat energiile sa fie mobilizate in acelasi sens.

MANAGEMENT , STIINTA SI ARTA

Managementul, ca activitate de conducere a unui grup de persoane pentru

atingerea unui obiectiv comun, presupune si se bazeaza pe experienta si talentul
managerului
S-a considerat ca eficienta in activitatea manageriala este determinate in
mod exclusive de calitatile personale ale acestuia, pe experienta combinata cu
perspicacitatea, originalitatea, energia, puterea de a-i convinge pe ceilalalti cu
usurinta si increderea in sine.
De aici idea ca managementul este o arta, deoarece nu exista retete prestabilite
pentru rezolvarea unor situatii dificile intr-o organizatie sau de luarea a celor mai
bune sau potrivite decizii intr-un context dat caracterizat de multe ori de
ambiguitate.
Practica nu arata ca reusita manageriala este sensibil imbunatatita atunci
cand pe calitatile personale se grefeaza (se pun, alatura) si cunostinte specifice de
management. Evolutia cunostintelor privitoare la management ne arata ca aecst
domeniu a dobandit atributele unei stiinte, deoarece ne aflam in fata unui cap
sistematizat de cunostinte, metode si tehnici care utilizate in activitatea practica
contribuie la cresterea eficientei activitatii unei organizatii.
Managementul efficient nu este o arta sau o stiinta, ci arta si stiinta, deoarece
presupun utilizarea calitati personale pentru a adapta cunostintele, metodele,
tehnicile specifice la un context determinant.

MANAG. SI LEGISL. SANIT.

CURS 2

PRINCIPII GENERALE SI TENDINTE ACTUALE

Ca principii generale ale conducerii pot fi descrise:

1. Conducere prin obiective
2. Invatarea din experienta
3. Diviziunea muncii: specializarea omului pe diferite sarcini
4. Inlocuirea resurselor rare (resurse umane)
5. Convergenta muncii (eficienta)
6. Functiile determina structura
7. Delegarea autoritatii
8. Conducerea prin exceptii
9. Utilizarea celui mai scurt drum pana la decizie

In activitatea manageriala se manifesta in prezent cateva tendinte noi:

1. In domeniul planificarii, intalnim aliantele strategice
2. In domeniul organizarii, cultura organizationala sau corporatista
3. In domeniul personalului avem competenta, controlul stresului si plata in
functie de performanta
4. In conducere si dirijare, avem activitatea anteprenoriala desfasurata in
interiorul organizatiei
5. In activitatea de control avem mecanismele de asigurare si evaluare a
calitatii ingrijirilor de sanatate
 SURSELE AUTORITATII IN ACTIVITATEA DE CONDUCERE

Managerul este o persoana din organizatie, careia i s-a incredintat

responsabilitatea de a face posibila indeplinirea unei activitati prin colaboratorii
sai din interiorul unei unitati operationale.
In activitatea manageriala, autoritatea este atributul pe care il are un
conducator de a pretinde ascultarea. Autoritatea face posibila luarea si executarea
deciziilor.
Principalele surse ale autoritatii sunt:
1. Pozitia ierarhica. Aceasta genereaza autoritatea administrativa si este
legata de pozitia pe care o ocupa un conducator intr-o unitate. Are un caracter
efemer deoarece se poate executa exclusiv numai atata vreme cat managerul
ocupa functia ierarhica in interiorul organizatiei.
2. Autoritatea de competenta este data de cunostintele si tehnologiile
folosite de un conducator in activitatea sa manageriala. Sursa acestei autoritati nu
poate genra pretentia de a fi ascultat, dar un conducator competent este ascultat
pentru ca acest drept il confera colaboratorii.
3. Carisma este o calitate inascuta asociata autoritatii morale. Un
conducator carismatic motiveaza si mobilizeaza personalul pentru realizarea
obiectivelor organizatiei.
Fiecare autoritate este dublata de responsabilitate, care este de trei nivele:
1. Responsabiliatte de nivel strategic: este atributul directoruilor
generali. Aceasta responsabilitate se refera la optiuni majore legate de evolutia
serviciilor de sanatate (dezvoltare, diversificare si finantarea acestora pentru o
durata medie)
2. Responsabilitate manageriala de nivel mediu este cea pe care o au
conducatorii care se ocupa de buna desfasurare a proceselor. Aceasta aloca si
gestioneaza resursele, decid in probleme de personal, materiale si bani.
3. Nivelul operational este treapta la care apare productia de servicii care
in sistemul de sanatate are o importanta majora.
 MANAGEMENT SI LEGISLATIE SANITARA
CURSUL 3

FUNCTIILE MANAGERIALE

Reprezinta ceea ce fac managerii pentru atingerea obiectivelor

organizatiilor prin utilizarea oamenilor si a altor resurse. Ele sunt activitati de baza
realizate de manageri. Sunt clasificate in :
1. Planificare
2. Organizare
3. Functia de personal sau coordonarea
4. Conducerea/comanda
5. Controlul

1. Planificarea
Aceasta functie consta in selectarea misiunilor si a actiunilor necesare
pentru realizarea lor. Activitatea de planificare cere luarea unor decizii intre mai
multe alternative. Presupune deci o alegere. Planificarea orienteaza
managementul in utilizarea resurselor. Scopul planificarii este sa dea
posibilitatrea serviciilor de sanatate sa faca fata prezentului si sa anticipexze
viitorul. Aceasta implica luarea deciziei asupra a ceea ce trebuie facut, cand si
cum. Poate fi pe termen scurt sau lung.
Prin termen scrit se intelege o perioada de maxim 1 an zile (ex: bugetul
unui spital este o planificare pe termen scurt pentru ca anticipeaza viitorul pe o
perioada de aproximativ 1 an).
Planificarea pe termen lung poate implica pregatirea unui program
de actiune strategica pe care o organizatie trebuie sa-l urmeze pe termen lung 5-
10 ani, pentru a oferi servicii medicale intr-o zona rurala.
2. Organizarea este o functie prin care se stabileste structura
organizatiei si se definesc rolurile persoanelor in cadrul diferitelor
compartiemente.
Presupune si stabilirea relatiilor dintre compartimente si oameni, referindu-
se implicit la stabilirea relatiilor de autoritate si responsabilitate.
Managerii stabilesc relatiile formale dintre indivizi si grupuri, gruparea
oamenilor si a proceselor in unitati logice.
Organizarea poate fi facuta pentru a functiona pe termen lung,
departamente, structuri permanente sau pe termen scurt ca in cazul in care se
formeaza un grup de lucru ce se va dizolva in momentul in care sarcina a fost
indeplinita.
 In plus managerul trebuie sa fie constient de multitudinea relatiilor
informale care exista intr-o organizatie.
Un manager trebuie sa fie permanent constient de prezenta liderilor de
opinie ai organizatiei in pofida faptului ca acestia nu are o autoritate atribuita.
3. Functia de personal include activitati in legatura cu
managementul resurselor umane sau administrarea personalului.
Scopul principal al acestei funtii este acela de a desemna persoanele cele mai
adecvate posturilor detinute, deci care au calificarea descrierii posturilor.
Angajatii nu trebuie sa fie nici sub nici supracalificati in postul pe care il
ocupa. Ambele situatii trebuie evitate in egala masura.
De asemenea, functia de personal include recrutarea angajatilor, selectarea celor
ce urmeaza a fi angajati, alocarea personalului in posturile existente, determinarea
modului de remunerare precum si actiunile desfasurate in vederea intreruperii
activitatii angajatiilor datorita pensionarii/concedierii.

4. Conducerea/comanda.
Aceasta functie peresupune orientarea oamenilor spre ceea ce trebuie ssa realizeze
si ceea ce nu trebuie sa faca fiind caracterizata prin actiune.
Adeseori conducerea implica constientizarea unui mediu de motivare si
comunciare astfel incat membrii organizatiei sa inteleaga ce se astepta de la ei in
munca.
Conducerea poate include atribuirea unei sarcini unui subordonat (ex:
medicul sef de sectie stabileste modul in care personalul auxiliar va realiza
curatenia intr-un salon).
Un manager poate alege diferite moduri de conducere in functie de sarcina
de indeplinit si de dorinta angajatului de a duce la bun sfarsit sarcina. Poate folosi
un stil de conducere bazat pe preferintele sau filizofia sa personala. Unii adopta
un stil de conducere puternic, autoritar, in timp ce altii considera o abordare mai
democratica ca functioneaza mai bine. Pot sa-si adapteze stilul la nevoile
momentului.
5. Controlul
Se concentreaza pe monitorizarea si evaluarea performantelor obtinute.
Scopul principal este incercarea de imbunatatire continua a calitatii. Controlul
implica in esenta stabilirea de standarde si compararea rezultatelor concrete cu
aceste standarde.
Standardele furnizeaza o baza masurabila cantitativa ce poate fi folosita de
manageri pentru a monitoriza, ajusta si imbunatati performanta. Intalnim patru
etape:
1. Stabilirea de standarde de timp, calitate/cantitate
2. Masurarea rezultatelor
3. Compararea rezultatelor cu standardele
4. Aplicrea modificarilor necesare
 Controlul implica frecvent un mecanism de feedback sistematic in care
intrarile sunt comparate cu iesirile (rezultatele). Cand apar variatii de la rezultatele
asteptae, managerii folosesc feedbackul provenit din monitorizarea proceselor de
productie si al rezultatelor pentru a face schimbarile necesare, daca exista un bun
sistem de monitorizare se pot face ajustarile atat la resursele folosite cat si la
standardele de performanta aplicate.
Repetarea regulata a acestor procese reprezinta premisele imbuntatirii
performanetelor obtinute.

CURS 4

ROLURILE MANAGERIALE

Presupun de multe ori aspecte care pot merge mai departe decat functiile
managerului.
Un manager are o anumita autoritate si un anumit statut. Are anumite
responsabilitati in cadrul organizatiei pe care o conduce sau in afara ei care nu se
incadreaza in totalitate in totalitate in categoria functiilor manageriale.
Aceste activitati sau comportamente pot fi descrise ca roluri, care se pot
clasifica in:
1. Roluri interpersonale:
a) Rol de reprezentare
b) Rol de lider
c) Rol de legatura
2. Roluri informationale:
a) De monitor
b) Diseminator
c) Purtator de cuvant
3. Roluri decizionale:
a) Anteprenor
b) Mediator
c) Distribuitor de resurse
d) Negociator
4. Rol de reprezentare:
- Orice manager are de indeplinit sarcini ceremoniale (intampinarea unor
oaspeti, participarea la o petrecere la o petrecere ocazionata de pensionarea unui
subordonat, sarbatorirea zilei spitalului, etc)
Rol de lider:
Managerul stabileste o directie si un mediu de munca care ii incurajeaza pe
subordonati sa lucreze la un nivel optim
Rol de legatura:
 - Managerul are contacte in afara departamentului sau de lucru cu alti
manageri in alte departamente ale aceleasi organizatii sau din alte organizatii.
Acest rol se refera la lucrul in retea.
Rol de monitor: - Managerul cauta permanent informatii legate de munca
pe care o desfasoara prin folosirea unor surse numeroase. Informatiile pot fi
colectate din carti, rapoarte, reviste, congrese, conferinte si conversatii informale.
- Managerul trebuie sa sorteze toate aceste date si sa aleaga informatiile cele
mai relevante si mai folositoare. Daca este bine informat, managerul are un
avantaj important in luarea deciziilor fata de alti manageri care nu au avut acces
la asemenea informatii.
Rol de purtator de cuvant:
- Managerul are autoritatea de a vorbi ca reprezentant al organizatiei. Sunt
situatii cand el va incerca sa informeze/influenteze persoanele din organizatie pe
care o conduce sau din afara acesteia.
Rol de anteprenor:
- Numit si rolul de agent de schimbare. Aceasta este cel mai important rol
decizional al managerului. Managerul cauta sa schimbe unitatile de lucru in mod
voit pentru a le imbunatati. Se cauta idei noi prin orice sursa posibila, acestea sunt
evaluate si daca se considera productive sunt implementate in cadrul organizatiei.
Rol de mediator:
- Managerii trebuie sa fie capabili sa actioneze in vederea reducerii sau chiar
a eliminarii conflictelor. Managerul trebuie sa cunoasca si sa aplice metode de
rezolvare a conflictelor. Daca apar tulburari in cadrul organizatiei ele trebuie rapid
tratate pentru a nu deveni probleme de proportii crescute.
Rol de distribuitor de resurse:
- Managerul trebuie sa aleaga cine si cat va primi din resursele limitate la
care au acces. Extrem de rar, resursele pot face fata tuturor cererilor. In aceasta
situatie, managerului este nevoit sa aloce resursele existente, bazandu-se pe nevoi,
performante, utilitate si nu pe influenta politica, prietenii sau coercitie.
Rol de negociator:
- El reprezinta interesele organizatieie in vederea obtinerii resurselor
necesare. Concomitent va incerca sa ajunga la o intelegere cu persoanele de al
caror ajutor ar avea nevoie.
- Managerul trebuie sa protejeze interesele si resursele unitatii de lucru sau
ale organizatiei si sa se asigure daca acestea sunt angajate intr-un schimb echitabil.
La fel ca si functiile, rolurile manageriale nu sunt mereu distincte sau separate,
ele putand sa se suprapuna. Managerii cu experienta inteleg gradul de ambiguitate
al rolurilor si functiilor si sunt capabili sa se integreze abil.