Pas PDF

Fundația Societatea Județeană a Femeilor – Constanța
Str. Cișmelei Nr. 16;Tel./Fax. 0241-518467; e-mail: drmedrogo@yahoo.com
Aprobat în ședința C.P. din 24.09.2013 și validat în ședința C.A. din 11.10.2013
Școala Postliceală “HIPOCRATE” Planul de Acțiune al Școlii
 Prof. Anca Manuela Botoșanu – Director Școala Postliceală

“HIPOCRATE”
 Doamna Carolina Rogoveanu – Președinte Societatea

Județeană a Femeilor Constanța
CUPRINS
Partea 1 - Contextul
1. Formularea scopului /misiunii
2. Profilul prezent al şcolii (scurtă introducere despre şcoală)
3. Analiza rezultatelor anului trecut
4. Contextul naţional
5. Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local
Partea a 2-a – Analiza nevoilor

1. Analiza mediului extern
2. Analiza mediului intern
3. Analiza SWOT– pe domenii manageriale
Partea a 3-a – Planul operaţional

1. Planul de şcolarizare pentru anul 2013-2014
2. Strategia instituțională (ținte și obiective strategice)
3. Plan managerial
4. Programe de dezvoltare
5. Studiu de fezabilitate
Partea a 4-a – Consultare, monitorizare şi evaluare

1. Evaluarea și monitorizarea demersului managerial
Partea a 5-a – Anexe

1. Planurile manageriale și de dezvoltare ale școlii pe anul școlar
2013 - 2014
PARTEA 1 – CONTEXTUL
1. Formularea scopului /misiunii
2. Profilul prezent al şcolii (scurtă introducere despre şcoală)
3. Analiza rezultatelor anului trecut
4. Contextul naţional
5. Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local

FORMULAREA SCOPULUI/MISIUNII
“Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască,

deşi aproape toţi se nasc cu ea”
HIPOCRATE
VIZIUNEA
Viziunea şcolii se fundamentează pe valorile instituţionale asumate:
- Hotărâre şi determinare
- Instruire şi calitate
- Performanţe profesionale
- Orientarea tinerilor
- Calitatea actului educaţional
- Reuşite pe plan professional
- Act educaţional complet
- Tradiţia unui invăţământ eficient şi durabil
- Educaţia pentru dezvoltarea unor competenţe sustenabile
valori care să conducă la formarea unor tineri responsabili şi performanţi,

capabili să se adapteze la o societate în permanentă schimbare.
MISIUNEA
Școala Postliceală Hipocrate Constanţa trebuie să răspundă
următoarelor cerinţe în domeniul educaţional:
 Implementarea unor programe educaţionale de calitate, ce vor forma la

elevi competenţe cheie şi profesionale conforme cu standardele de
referinţă din domeniu.
 Practica necesară dobândirii competenţelor profesionale a elevilor se va

realiza în cabinete şi laboratoare specializate, precum şi în unităţi
productive care vor facilita integrarea rapidă a absolvenţilor pe piaţa
muncii naţionale şi internaţionale.
 Prin programe extracurriculare şi proiecte internaţionale, cu o largă

deschidere spre cultura naţională şi internaţională, şcoala, în parteneriat
cu toţi factorii sociali favorizanţi, va contribui evident la formarea
tinerilor în sensul asumării responsabilităţii, al toleranţei, al cooperării
libere, al afirmării valenţelor educaţiei.
PROFILUL PREZENT AL ŞCOLII

Școala Postliceal Hipocrate a fost înființată la 1 octombrie 1990 de către Fundația
“Societatea Județeană a Femeilor” din Constanța, fiiind prima școală sanitară particulară din
Romania, oferind pe piața muncii un număr de 2367 absolvenți .
Școala Postliceală “HIPOCRATE” s-a dezvoltat de la început și până în prezent ca o
necesitate obiectivă datorită nevoii de cadre medico-sanitare în serviciile de sănătate și ca
efect al emigrarii unui număr de absolvenți (449 în cifră absolută) în U.E. și în alte continente
ale lumii: Statele Unite ale Americii, Canada, Statele arabe. Școala dispune de o puternică
bază materială (clădiri proprii în valoare de 1 milion de euro), mobilier omologat de MEC,
personal didactic medical și nonmedical de o mare competență profesională cunoscuți în
Municipiul Constanța și chiar în țară.
Prin O.M. nr. 5424/23.IX.2008, publicat în Monitorul Oficial al României
nr.701/15.X.2008, Școala Postliceală Sanitară “Hipocrate” Constanța a fost acreditată pe
specializarea SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ, în următoarele calificări
profesionale:
 ASISTENT MEDICAL GENERALIST
 ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE
 ASISTENT MEDICAL BALNEOFIZIOKINETOTERAPTIE ȘI RECUPERARE
Astfel, Școala a organizat în sesiunea din iunie și august 2009 pentru prima dată examene
de absolvire bucurându-se de un grad de promovabilitate de sută la sută.
1.3 Analiza rezultatelor anului şcolar trecut
a) Prin prisma procentului de promovabilitate
SITUAŢIA ŞCOLARĂ
2012-2013
SPECIALIZAREA ÎNSCRIŞI PROMOVAŢI ABANDON ŞCOLAR/S.N.

I 222 175 12/15
AMG II 117 106 -/2
III 76 71 2/-
TOTAL 415 352 31
I 81 68 5/1
BFT II 42 37 1/1
III 28 28 -
TOTAL 151 133 8
I 219 178 6/9

FARMACIE
II 130 115 -/7
III 65 61 -
TOTAL 414 354 22
839 61
TOTAL 980
85,6% 6,2%
b) Prin prisma rezultatelor la examenul de certificare a competențelor profesionale 2013
MEDIA GENERALĂ
SPECIALIZAREA TOTAL 7-7,50
10 9,50-10 9-9,50 8,50-9 8-8,50 7,50-8
AMF 60 - 29 22 9 - - -
BFT 28 5 8 8 7 - - -
AMG 72 3 23 22 11 9 3 1
TOTAL 160 5% 37,5% 32,5% 16,8% 5,6% 1,8% 0,6%
c) Prin prisma dezvoltării instituționale și bazei materiale
 Montarea unui acoperiș modern pentru prevenirea infiltrațiilor meteorologie

 Securizarea unității de învățământ prin montarea gardurilor și a unui sistem de alarmă
 Amenajarea spațiului interior de curte și grădină
 Menținerea ratei abandonului școlar sub 10%
 Rezultate bune la examenul de certificare a competențelor profesionale
 Creșterea numărului de cadre didactice implicate în programe de perfecționare și
cercetare științifică
CONTEXTUL NAȚIONAL
Principalele domenii pe care se axează reforma învăţământului profesional şi tehnic în

şcoala noastră , sunt următoarele:
 Implementarea învăţării centrate pe elev

 Eficientizarea parteneriatului cu agenţii social-economici
 Dezvoltare de standarde ale pregătirii profesionale
 Formarea continuă a personalului didactic
 Asigurarea calităţii învăţământului preuniversitar
 Dezvoltarea sistemului informaţional
 Modernizarea bazei materiale a învăţământului
 Optimizarea managementului educaţional
 Asigurarea de şanse egale pentru obţinerea unei calificări
 Utilizarea ITC în predare
 Facilitarea participării la formare profesională a elevilor cu nevoi speciale
 Formarea continuă a adulţilor
 Dezvoltarea de materiale pentru formarea diferenţiată
Sistemul ÎPT/TVET din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost
iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele
dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programele multianual
PHARE TVET1 pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic.
1
TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional
şi tehnic)
PRIORITĂȚI ȘI OBIECTIVE LA NIVEL REGIONAL ȘI

LOCAL
PRIORITĂȚILE REGIUNII DE SUD-EST
PRIORITATEA 1: PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE FORMARE CONTINUĂ A

RESURSELOR UMANE DIN ŞCOALĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII
PROFESIONALE A TINERILOR
Obiectiv 1: Perfecţionarea managementului instituţional şi dezvoltarea culturii
parteneriatului
Context:
- Directorii unităţilor şcolare şi inspectorii şcolari au competenţe insuficiente în domeniul
managementului strategic, managementul proiectelor şi managementul relaţiilor
comunitare
- Experienţă limitată a unităţilor şcolare în domeniul parteneriatului cu agenţii economici.
Ţintă: Planurile de acţiune la nivelul şcolilor adaptate realităţilor socio-economice
Măsurat prin:
Planurile de acţiune la nivelul şcolilor
Încadrare în modelul planului de acţiune – document al programului Phare TVET
Încadrare în direcţiile stabilite prin PRAI si PLAI
Fişe de autoevaluare şi de evaluare externă a unităţii şcolare
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Orizont de timp Organizaţie
responsabilă
Conceperea şi implementarea sistemului de
formare/dezvoltare pentru inspectorii şcolari şi 2003- 2013 ISJ Constanţa
directorii Grupurilor şcolare în domeniul
managementului cu accent pe managementul
strategic, managementul relaţiilor comunitare
şi managementul proiectelor
Elaborarea Planurilor de acţiune la nivelul

şcolilor în strânsă legatură cu PRAI şi PLAI ISJ
Constanţa
Anual, în perioada
noiembrie - ianuarie
Parteneri: Inspectoratele şcolare, Consorţiul Regional, ADR, CLD, CCD, Partenerii sociali ai
şcolilor
Resurse financiare: programe cu finanţare externă, bugete locale
Obiectiv 2: Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice
Context:
- Abilităţile cadrelor didactice sunt insuficiente în raport cu noul curriculum şi exigenţele în
formarea competenţelor la elevi conform standardelor UE.
- Există o oarecare inerţie sau reticenţă la schimbare.
- Imposibilitatea perfecţionării individuale de calitate superioară.
Ţintă: Toate cadrele didactice au competenţele necesare pentru realizarea unei formări
profesionale moderne a elevilor
Rezultate măsurabile: Performanţele elevilor
Elevii corespund din punct de vedere al pregătirii în meserie, aşteptărilor angajatorilor.
Măsurat prin:
Numărul şi calitatea programelor şcolare şi instruire practică realizate în parteneriat cu agenţii
economici
Situaţiile statistice - MECT
Performanţele elevilor evaluate prin testele elaborate în parteneriat cu agenţii economici şi
instruire practică
Evaluari ale ISJ privind proiectarea şi desfăşurarea activităţilor didactice cu accent pe învăţarea
axată pe elev
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Orizont de timp Organizaţie
coordonatoare
Cursuri de formare pentru cadrele didactice
care predau discipline tehnice privind: septembrie 2013 ISJ
- proiectarea didactică în contextul septembrie 2013
standardelor şi al noului curriculum septembrie 2013
- învăţarea axată pe elev septembrie 2013
- parteneriat şi lucrul în echipă
- utilizarea soft-ului educaţional
2013 Unităţile şcolare
Stagii de pregătire a cadrelor didactice de
specialitate la agenţii economici parteneri
Parteneri: CNDIPT, CLD, Partenerii sociali ai şcolilor, CCD

Resurse financiare: buget local, finanţare externă, resurse extrabugetare
PRIORITATEA 2: CREŞTEREA CALITĂŢII SISTEMULUI DE INFORMARE ŞI

CONSILIERE PROFESIONALĂ
Obiectiv 1: Sprijinirea elevilor şi a absolvenţilor în alegerea traseului de formare şi
integrare profesională
Context:
- Orientarea şcolară este o etapă premergătoare orientării profesionale şi este important ca, încă
din această etapă, să ţinem seama de criteriul integrării ulterioare a elevului în viaţa activă.
- Consilierea şi orientarea se realizează neunitar şi necuprinzător în raport cu numărul elevilor
din anii terminali.
- Nu sunt asigurate în toate şcolile resursele materiale şi umane necesare unei consilieri
eficiente
- Refuzul unor absolvenţi de opt clase pentru anumite calificări cerute pe piaţa muncii.
Ţintă: Creşterea cu 15% a ponderii numarului de absolvenţi care sunt admişi în
forme/nivele superioare de învăţământ în concordanţă cu opţiunile şi performanţele
proprii.
Măsurat prin: Statistici ISJ privind admiterea în forme/ nivele superioare de învăţământ
Statistici privind eşecul şcolar
Statistici privind transferul elevilor
Chestionare administrate elevilor de către CJAPP
Statistici AJOFM
Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Orizont de Organizaţie

- Înfiinţarea cabinetelor de orientare şcolara şi timp coordonatoare
profesională în toate unităţile şcolare
- Asigurarea cadrelor didactice calificate pentru Început 2004 CJAPP
orientare şi consiliere profesională pentru toate finalizare
unităţile şcolare 2010
- Parcurgerea programului de consiliere şi Început 2004 CCD
orientare de către toţi elevii din anii terminali finalizare
- Activităţi specifice de consiliere individuală şi 2010 CJAPP
de grup în instituţiile de învăţământ preuniversitar Începând cu
şi centre de plasament pentru elevi şi părinţii anul şcolar
acestora 2004 –2005
- Organizarea de mese rotunde la care să
participe elevi, părinţi şi cadre didactice, în
vederea informării acestora cu privire la oferta de semestrial - CJAPP
locuri de muncă vacante existentă pe plan local implementat
- Pregătirea în vederea participării la bursa începând cu
locurilor de muncă pentru absolvenţi. semestrul II
anul şcolar
2003 - 2004
Parteneri: M.E.C.T., I.S.J., A.J.O.F.M., autorităţile locale, parteneri economici ai unităţilor
şcolare
Resurse financiare: M.E.C.T., bugetele locale, resurse extrabugetare, programe cu finanţare
externă
PRIORITATEA 3: ADAPTAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE PRIN CALIFICĂRI ŞI

CURRICULUM LA CERINŢELE SOCIO-ECONOMICE REGIONALE
Obiectiv 1: Implementarea unui sistem eficient de conectare a şcolilor la realităţile din
sectorul economic local şi regional
Context:
- Structura reţelei şcolare insuficient adaptată cerinţelor socio-economice.
- Oferta educatională nu răspunde cerinţelor de pe piaţa muncii.
Ţintă: Reţea şcolară adaptată la cerinţele socio-economice locale şi regionale
Măsurat prin:
Plan de şcolarizare şi reţea şcolară comparate cu nevoile de educaţie şi formare profesională
iniţială identificate la nivel local şi regional
timp coordonatoare
- asigurarea calificărilor care să fie aliniate în Anual, I.S.J.

funcţie de nevoile pieţei de muncă începând cu
- restructurarea reţelei unităţilor de învăţământ în anul 2004-
concordanţă cu nevoile locale şi regionale 2005
identificate
Parteneri: Şcolile, CLD, agenţi economici, A.J.O.F.M., autorităţi locale
Resurse financiare: Bugete locale, surse de finanţare externă, buget de stat, resurse
extrabugetare
PRIORITATEA 4: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTAREA CU

ECHIPAMENTE SPECIFICE PREGĂTIRII ÎN VET ÎN CONCORDANŢĂ CU
STANDARDELE EUROPENE
Obiectiv 1: Modernizarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente specifice profilelor
şcolilor VET, conform standardelor UE
Context:
- Infrastructura şcolilor nu corespunde integral normelor igienico-sanitare, PSI şi NTSM
şi altor standarde europene.
- Majoritatea şcolilor din mediul rural se confruntă cu probleme legate de infrastructura
de utilităţi.
- Dotarea necorespunzătoare a şcolilor cu învăţământ profesional şi tehnic cu aparatură şi
echipamente specifice, în raport cu standardele UE.
- Uzura morală, fizică a echipamentelor existente.
- Investiţii semnificative în echipamente nu s-au realizat de 20 ani, cu excepţia
Programului Phare VET 9405.
- Înfiinţarea unor şcoli SAM cu baza materială insuficientă.
Ţintă: Şcoli cu infrastructura modernă şi dotare la nivelul UE
Măsurat prin: Fişe de stare a infrastructurii şi dotări elaborate de ISJ pe baza achiziţiilor
din Programele TVET
Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Orizont de Organizaţie coordonatoare
timp
- Derularea Programelor Phare TVET
- Elaborarea normativelor de CNDIPT/UIP
infrastructură şi dotare Până in 2013
- Elaborarea planurilor de acţiune ale Consorţiul regional
ISJ –urilor pentru reabilitarea Până in 2013
infrastructurii şi dotarea cu
echipamente a şcolilor identificate la
Prioritatea 3 ISJ
- Investiţii directe în infrastructură şi
echipamente pentru şcolile care nu au
beneficiat de Programul Phare TVET
2006-2013 ISJ
Parteneri: MECT, MIE, autorităţile locale
Resurse financiare: bugetul de stat, bugetul local, surse de finanţare externă, resurse
extrabugetare
PRIORITATEA 5: FACILITAREA ACCESULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PROFESIONAL ŞI TEHNIC A POPULAŢIEI ŞCOLARE DIN MEDIUL RURAL ÎN
VEDEREA EGALIZĂRII ŞANSELOR
Obiectiv 1: Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului obligatoriu din mediul rural
ce urmează nivelul superior de şcolarizare în concordanţă cu opţiunile acestora şi
performanţele şcolare
Context:
- Datorită condiţiilor sociale ale elevilor din mediul rural şi reţelei şcolare existente,
acestora nu li se asigură în totalitate egalitate de şanse de acces în învăţământul
profesional şi tehnic.
- Este insuficient asigurată mobilitatea elevilor spre unităţi şcolare cu învăţământ
profesional şi tehnic situate în alte localităţi decât cea de domiciliu.
- Exemple zone izolate: zone montane din judeţele Vrancea şi Buzău, zona Deltei Dunării,
Insula Mare a Brăilei.
- Existenţa unor zone cu populaţie dezavantajată social (populaţie foarte săracă, populaţie
rroma), precum Şuţeşti şi Viziru (judeţul Brăila), Slobozia Bradului (Vrancea).
- Slaba consiliere şi orientare a elevilor din mediul rural.
Ţintă: Creşterea cu 50% a ponderii absolvenţilor învăţământului obligatoriu din mediul
rural ce urmează nivele superioare de învăţământ (liceu tehnologic, nivelul 2 si 3 al rutei
de profesionalizare prin SAM, şcoală postliceală).
Măsurat prin: Statisticile ISJ privind cuprinderea absolvenţilor de învăţământ obligatoriu
în nivele superioare de învăţământ.
timp coordonatoare
- Dezvoltarea transportului şcolar

ISJ
- Reabilitarea internatelor şi cantinelor
Consiliile locale
- Sprijinirea materială şi financiară a elevilor din
mediul rural proveniţi din medii defavorizate
- Raţionalizarea reţelei şcolare (vezi Prioritatea 3) ISJ
- Consilierea şi orientarea elevilor din mediul rural
(vezi Prioritatea 2) ISJ
- Iniţierea procedurilor pentru implementarea 2013
învăţământului deschis la distanţă pentru zone greu
accesibile
- Dezvoltarea parteneriatului cu agenţi economici Consiliile locale
din domeniul transporturilor pentru corelarea
programului de transport cu programul şcolar.
Parteneri: M.E.C.T, consiliile locale, agenţi economici
Resurse financiare: bugetul de stat, bugetul local, surse de finanţare externă, resurse
extrabugetare
PRIORITĂȚI ȘI OBIECTIVE LOCALE
PRIORITATEA 1 : Corelarea ofertei ÎPT din judeţ cu nevoile de calificare

Indicatori de impact:
- Până în 2020, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 12%
Obiectivul 1.1. : Identificarea nevoilor de calificare Precondiţii şi riscuri

Indicatori: Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă
Cererea pieţei muncii pe sectoare economice şi calificări relevante identificată dezvoltări imprevizibile pe termen scurt
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. – 4. - Baze de date cu indicatorii relevanţi privind aspectele demografice, Instituţiile care deţin informaţiile (INS, ANOFM, ISJ,
economice, de piaţa muncii şi formare profesională iniţială la nivel regional AJOFM) pun la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare
actualizate anual în timp util
A 5. – Studii de piaţa muncii actualizate anual Membrii CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare a datelor
Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolul de aplicant
pentru proiect FSE pentru actualizarea anchetelor în
întreprinderi(parte a studiului de piaţa muncii)
Instituţii responsabile Precondiţii şi riscuri
Acţiuni - Activităţi Termene Resurse
pentru implementare
1. Actualizarea anuală a bazei de Anual: luna Grup de lucru coordonat Surse bugetare şi - Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de
date cu indicatorii privind martie de către CJ extrabugetare ale actualizare
demografia instituţiilor reprezentate în - ISJ pune la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare
CLDPS
date cu indicatorii privind martie de către CJ extrabugetare ale actualizare
economia instituţiilor reprezentate în
CLDPS
date cu indicatorii privind piaţa martie de AJOFM extrabugetare ale actualizare
muncii din surse statistice instituţiilor reprezentate în -AJOFM pune la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare
naţionale şi administrative CLDPS
regionale şi judeţene
4. Actualizarea anuală a bazei de Anual: luna Grupul de lucru Surse bugetare şi
date cu indicatorii privind educaţia februarie coordonat de către ISJ extrabugetare ale
şi formarea profesională iniţială instituţiilor reprezentate în
din surse statistice naţionale şi CLDPS
administrative judeţene
5. Actualizarea anuală a studiilor Anual: ISJ - Fondul social european - Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolurile în proiect
de piaţa muncii pe baza surselor începând cu în perspectiva 2009 accesat FSE
statistice naţionale, surselor luna aprilie prin proiect aplicat de către - Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă contribuţia proprie
administrative şi anchetelor în CLDPS în cadrul proiectului FSE
întreprinderi pentru identificarea - Surse bugetare şi
cererii pieţei muncii extrabugetare ale
instituţiilor din CLDPS
Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare Precondiţii şi riscuri
identificate, pe domenii şi calificări
Indicatori:
- Ponderea IPT în planurile de şcolarizare este de minim 60% din totalul planului de şcolarizare
- Ponderile domeniilor de formare profesională sunt aliniate la ţintele PRAI şi PLAI începând cu anul şcolar Piaţa muncii regională şi judeţeană nu
2011-2012. În anul şcolar 2013-2014 vor fi aliniate la ţintele PRAI şi PLAI cel puţin 14 domenii de formare
profesională.
suportă dezvoltări imprevizibile pe termen
- Ponderile profilurilor la liceul tehnologic sunt aliniate la ţintele PRAI şi PLAI. scurt
- Distribuţia pe calificări a planurilor de şcolarizare respectă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS ISJ îşi asumă recomandările PRAI, PLAI şi
- Distribuţia teritorială a calificărilor respectă recomandările PLAI CLDPS şi pune în aplicare măsurile necesare
- Ponderea absolvenţilor înregistraţi în şomaj în scădere adaptării ofertei de şcolarizare prin IPT
A 1. Rapoarte anuale de monitorizare a PLAI Membrii CR şi CLDPS îşi asumă roluri în echipele de
A 2. Rapoarte anuale de monitorizare a PAS monitorizare, evaluare şi actualizare.
Instituţiile componente ale CR pun la dispoziţia CR
A 3. PLAI actualizate anual datele necesare monitorizării, evaluării şi actualizării n
A 4.Toate unităţile şcolare IPT din regiune realizează actualizarea anuală a PAS timp util
A 5. Planul de şcolarizare al judeţului în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI, ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind
avizat de către CLDPS adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu
recomandările PRAI şi PLAI
Instituţii responsabile pentru Precondiţii şi riscuri
implementare
1. Monitorizarea şi Anual: luna - Preşedinţia CLDPS Surse bugetare şi Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de
evaluarea acţiunilor februarie - Echipa CLDPS pentru monitorizarea şi extrabugetare ale monitorizare şi evaluare
planificate în PLAI (anul evaluare PLAI instituţiilor reprezentate Instituţiile componente ale CLDPS pun la dispoziţie
precedent) în CR datele necesare monitorizării şi evaluării în timp util
2. Evaluarea acţiunilor Anual: luna - ISJ Surse bugetare şi Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de
planificate în PAS (anul februarie - Echipele CLDPS pentru monitorizarea extrabugetare ale monitorizare şi evaluare
precedent) şi evaluare PAS instituţiilor reprezentate
în CLDPS
3. Actualizarea anuală a Anual: luna - ISJ Surse bugetare şi Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de
PLAI (pe baza rezultatelor iunie - Grupul de lucru al CLDPS pentru extrabugetare ale actualizare PLAI
monitorizării şi evaluării actualizarea PLAI instituţiilor reprezentate
şi a rezultatelor în CLDPS
obiectivului 1.1.)
4. Actualizarea anuală a Anual: luna - ISJ Surse bugetare şi
PAS pentru toate unităţile septembrie - Unităţile şcolare IPT extrabugetare ale
şcolare IPT din judeţ unităţilor şcolare
5. Proiectarea anuală a Anual: luna - ISJ ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind
planurilor de şcolarizare decembrie - CLDPS adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu
în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI
recomandările din PRAI şi
PLAI
Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la Precondiţii şi riscuri
nevoile unei economii în schimbare
Indicatori:
- Rata de tranziţie de la ciclul inferior la ciclul superior al liceului tehnologic: minim 70% începând cu anul Absolvenţii de SAM şi an de
şcolar 2011-2012; minim 85% până în 2014 completare doresc să continue
- Minim 50% dintre absolvenţii IPT care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, studiile
- Cel puţin 70% dintre angajatorii chestionaţi se declară mulţumiţi de competenţele dobândite de Oferta angajatorilor este
absolvenţi, atractivă pentru absolvenţi

Absolvenţii SAM şi an de completare
A 1. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 4 optează pentru continuarea studiilor prin
învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă
A 2. - Vezi acţiunile de la Prioritatea 5 Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la
A 3. 1. – Toate unităţile şcolare IPT realizează investigarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor completarea chestionarelor şi elaborarea
privind competenţele absolvenţilor CDL
A 3.2. – Toate unităţile şcolare realizează CDL în parteneriat cu agenţii economici Toate şcolile IPT sunt interesate să
A 4. – La nivelul judeţului sunt constituite reţele de şcoli pe domenii de formare profesională în care sunt constituie reţele de şcoli pe domenii de
formar profesională
cuprinse toate şcolile IPT, dezvoltându-se începând cu anul şcolar 2008-2009. Unităţile şcolare IPT cu dotări în
A 5.1. – Toate reţelele de şcoli constituite pe domenii de formare profesională elaborează şi aplică programe concordanţă cu standardele de pregătire
comune pentru utilizarea de către elevi a dotărilor de care dispun şcolile profesională, în special şcolile din
Programele Phare TVET sunt dispuse să
A 5.2. – Numărul de ore pe discipline care se realizează în altă unitate şcolară din reţea, cu dotare pună la dispoziţia altor şcoli dotările
superioară şi numărul elevilor care participă la aceste ore – funcţie de nevoile identificate în raport cu existente
Instituţiile reprezentate în CLDPS îţi
dotările şcolilor şi standardul de pregătire. asumă rolul de aplicant pentru proiect
A 6. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 2 FSE
A 7. - Studii de urmărire a inserţiei profesionale a absolvenţilor de liceu tehnologic, conf. Metodologiei
MEN
pentru implementare
1. Creşterea ofertei de şcolarizare prin IPT Anual: luna ISJ Bugetare Absolvenţii SAM şi an de completare optează
la învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă decembrie pentru continuarea studiilor prin învăţământul
pentru a oferi şanse de continuare a seral şi FR
studiilor absolvenţilor care optează şi
pentru angajare.
2. Creşterea gradului de acoperire şi a
calităţii serviciilor de orientare şi consiliere
(vezi acţiunile de la Prioritatea 4)
3. Facilitarea accesului la educaţie prin IPT
pentru grupurile dezavantajate (vezi
acţiunile de la Prioritatea 5)
4. Identificarea cerinţelor specifice din Anual: luna ISJ Resurse bugetare şi Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la
partea angajatorilor prin intermediul septembrie Unităţile şcolare IPT extrabugetare ale unităţilor completarea chestionarelor şi elaborarea
chestionarelor şi adaptarea curriculumului CDL
în dezvoltare locală în parteneriat cu
şcolare IPT
agenţii economici
5. Dezvoltarea reţelelor de şcoli existente Noiembrie anual – ISJ Resurse bugetare şi Toate şcolile IPT sunt interesate să
pentru fiecare din domeniile de formare reţelele constituite si Unităţile şcolare cuprinse în extrabugetare ale unităţilor constituie reţele de şcoli pe domenii de
profesională prioritare la nivel regional dezvoltate Programele Phare TVET formare profesională
Unităţile şcolare IPT
şcolare IPT
6. Dezvoltarea de programe între şcolile Anual, începând cu ISJ Dotările unităţilor şcolare Unităţile şcolare IPT cu dotări în concordanţă
din reţelele constituite pentru utilizarea luna noiembrie Unităţile şcolare cuprinse în cu standardele de pregătire profesională, în
comună a dotărilor Programele Phare TVET special şcolile din Programele Phare TVET
Unităţile şcolare IPT sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli
dotările existente
7. Dotarea cu echipamente de instruire
conform standardelor de pregătire
profesională a şcolilor IPT (vezi
prioritatea 2)
9. Evaluarea impactului măsurilor de Anual ISJ Fondul social european în Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi
adaptare a ofertei pentru formarea AJOFM perspectiva accesat prin proiect asumă rolul de aplicant pentru proiect
profesională iniţială şi a acţiunilor de aplicat de către CR FSE
creşterea a nivelului de calificare a - Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi

absolvenţilor prin studii de urmărire a asumă contribuţia proprie în cadrul
inserţiei profesionale a absolvenţilor proiectului FSE
IPT:
- Studii la nivelul judeţului pentru
absolvenţii liceu tehnologic
Obiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor de formare profesională oferite prin şcolile din ÎPT Precondiţii şi riscuri
Indicatori:
Toate unităţile şcolare IPT au rol funcţional de centre pentru furnizarea de servicii de formare Concurenţa altor furnizori de
profesională pentru comunităţile locale formare profesională
A 1. Dublarea numărului de programe de reconversie profesională a şomerilor şi alte programe de Unităţile şcolare IPT îşi asumă
măsuri active în care sunt implicate şcolile IPT rolul de furnizori de formare
A 2. 1. În anul 2014 multe licee tehnologice sunt autorizate ca furnizori de formare continuă. continuă pentru comunităţile din
A 2. 2. Dublarea până în 2013 a numărului de programe de formare profesională continuă derulate de unităţile şcolare. Creşterea care fac parte şi fac demersurile
anuală cu 33%, a numărului de persoane cuprinse în programe de formare continuă începând cu anul şcolar 2011 – 2012. necesare autorizării şi derulării
A 3.1. Minimum 50% dintre unităţile şcolare IPT din judeţ derulează proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor cursurilor de formare pentru
economici adulţi
A 3.2. Minimum 5 proiecte FSE contractate de către unităţile şcolare IPT pentru formare profesională a angajaţilor agenţilor economici până la
sfârşitul anului 2012 (Toate unităţile şcolare IPT cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează cel puţin un proiect)
A 4. Numărul serviciilor educaţionale derulate la cerere de unităţile şcolare IPT dublate până în 2013
A 5. Dublarea numărului de unităţi şcolare IPT care realizează servicii de microproducţie până în 2013
Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile Resurse
Precondiţii şi riscuri
pentru implementare
1. Colaborare cu AJOFM pentru permanent ISJ Resursele bugetare şi extrabugetare ale Unităţile şcolare IPT şi AJOFM acceptă
reconversia profesională a şomerilor şi alte AJOFM unităţilor şcolare IPT colaborările pentru reconversia profesională
programe de măsuri active de ocupare - Unităţile şcolare IPT a şomerilor şi pentru alte măsuri active de
mai ales pentru absolvenţii care nu se ocupare
încadrează în primele 6 luni de la
absolvire
2. Creşterea numărului de unităţi şcolare Anual ISJ Resursele bugetare şi extrabugetare ale Autorizarea unităţilor şcolare IPT ca
IPT care derulează programe de formare Unităţile şcolare IPT unităţilor şcolare IPT furnizori de formare profesională pentru
pentru adulţi. Creşterea numărului de adulţi
programe de formare pentru adulţi derulate Concurenţa altor furnizori
de unităţile şcolare IPT
3. Realizarea de proiecte FSE pentru Anual FSE Unităţile şcolare IPT dispun de resursele
formarea profesională a angajaţilor Resursele bugetare şi extrabugetare ale financiare necesare

agenţilor economici unităţilor şcolare IPT
4. Elaborarea şi promovarea unei oferte Anual ISJ Resursele bugetare şi extrabugetare ale Există cerere locală de servicii educaţionale
diversificate de alte servicii educaţionale Unităţile şcolare IPT unităţilor şcolare IPT
la cerere, pentru diverse categorii de Unităţile şcolare IPT dispun de resursele
beneficiari, inclusiv în sprijinul educaţiei necesare pentru a răspunde cererii.
non-formale (competenţe parţiale, IT,
vârsta a treia, etc.)
5. Dezvoltarea de servicii de consultanţă, Anual ISJ Există cerere locală de servicii de
cercetare, microproducţie, etc. Unităţile şcolare IPT consultanţă, cercetare.
Există cerere locală pentru realizarea
microproducţiei de către unităţile şcolare
IPT
Unităţile şcolare IPT dispun de resursele
necesare pentru derularea servicii de
consultanţă, cercetare, microproducţie, etc.
PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Indicatori de impact:
Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învăţământului gimnazial în IPT
Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor ciclului inferior la ciclul superior al liceului tehnologic
Obiectivul 2.1. : Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT Precondiţii şi riscuri
Sunt disponibile resursele de finanţare
Indicatori: din surse bugetare locale şi naţionale
Până în 2013, toate şcolile IPT din judeţ corespund normelor de siguranţă şi igienă Sunt disponibile surse de finanţare
Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 15-20% din unităţile şcolare IPT începînd cu 2008 FEDER
A 1. Direcţiile de restructurare a reţelei şcolare de la nivelul judeţului sunt elaborate CR şi CLDPS decid prin consens direcţiile
A 1. Şcolile TVET de la nivelul judeţului sunt ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raport cu nevoile de restructurare a reţelei şcolare IPT,
de formare profesională iniţială – anual începând cu 2008 ierarhia şi priorităţile de reabilitare a
A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt identificate la nivel judeţean– unităţilor şcolare IPT la nivel regional.
anual începând cu 2008 Consiliile locale şi unităţile şcolare IPT
A 3. Unităţile şcolare necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt cuprinse în programe de reabilitare începând adoptă deciziile de reabilitare a
cu 2008 infrastructurii şcolilor
A 4. Toate unităţile şcolare IPT care necesită reabilitarea infrastructurii sunt cuprinse în programe de Există sursele de finanţare necesare
reabilitare până în 2013. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 10-20% din totalul unităţilor şcolare reabilitării şcolilor
ce necesită reabilitare.
Instituţii
Acţiuni - Activităţi Termene responsabile pentru Resurse
implementare
1. Elaborarea direcţiilor de restructurare a reţelei Anual: luna CLDPS CLDPS recomandă prin consens direcţiile de
şcolare la nivelul judeţului în funcţie de nevoile de septembrie ISJ restructurare
calificare identificate şi de particularităţile reţelei ISJ şi autorităţile locale îşi însuşesc
şcolare recomandările CLDPS
2. Implementarea direcţiilor de acţiune pentru Anual începând cu ISJ ISJ îşi însuşeşte recomandările
restructurarea reţelei şcolare luna septembrie
3. Ierarhizarea unităţilor şcolare IPT în funcţie de Decembrie 2012 ISJ CLDPS recomandă prin consens ierarhia şi
priorităţile de dezvoltare a acestora ca răspuns la Revizuire anuală CJ priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la
nevoile de calificare identificate nivel judeţean
4. Identificarea unităţilor şcolare IPT necesar a fi decembrie 2012 ISJ CLDPS recomandă prin consens ierarhia şi
dezvoltate cu prioritate la nivel judeţean CJ priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la
nivel regional
5. Cuprinderea unităţilor şcolare IPT identificate 2013 ISJ Resurse bugetare locale ISJ CJ şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe
ca prioritare pentru reabilitare în programe de CJ şi naţionale Există sursele de finanţare necesare reabilitării
reabilitare cu finanţare de la bugetele locale, CL FEDER şcolilor
naţional şi prin FEDER
6. Cuprinderea tuturor unităţilor şcolare IPT care Anual CL Resurse bugetare locale ISJ CJ şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe
necesită reabilitarea infrastructurii în programe de ISJ şi naţionale Există sursele de finanţare necesare reabilitării
reabilitare. Anual sunt cuprinse 10-20% din şcolile Unităţile şcolare şcolilor
IPT care necesită reabilitare FEDER
în programe
Obiectivul 2.2. : Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire profesională Precondiţii şi riscuri
a unităţilor şcolare IPT
Indicatori: Sunt disponibile resursele de finanţare
Până în 2013, toate şcolile IPT din judeţ beneficiază cel puţin de dotarea prevăzută în standardele de dotare din surse bugetare locale şi naţionale
minimă obligatorie . Sunt disponibile surse de finanţare
Anual sunt cuprinse în programe de dotare 10-20% din unităţile şcolare IPT FEDER
Situaţia actuală: doar 2 unităţi şcolare IPT cuprinse în Proiecte Phare–RO9405 dispun de dotări
conform standardelelor de pregătire profesională (după 2001 judeţul Constanţa nu a fost eligibil pentru
dotările PhareTVET)

A 1. Liste de echipamente necesare şcolilor IPT identificate ca prioritare pentru dezvoltare Există sursele de finanţare necesare
A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea
din fonduri bugetare şi FEDER până în 2013 şcolilor în programe
A 3. Toate şcolile IPT din judeţ sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din surse bugetare şi
FEDER pentru asigurarea standardelor de dotare minim obligatorie până în 2013. Anual sunt cuprinse
în programe de dotare 10-20% din unităţile şcolare IPT
Instituţii
implementare
1. Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente Anual: luna ISJ Resurse bugetare locale
de instruire la unităţile şcolare IPT necesar a fi septembrie Unităţile şcolare şi naţionale
dezvoltate cu prioritate la nivel judeţean (vezi
acţiunea 4 obiectivul 2.1.) FEDER
2. Dotarea cu echipamente a unităţilor şcolare IPT 2013 ISJ Resurse bugetare locale Există sursele de finanţare necesare
identificate ca necesar a fi dezvoltate cu prioritate la Unităţile şcolare şi naţionale Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în
nivel judeţean FEDER programe
3. Dotarea cu echipamente a tuturor unităţilor şcolare Anual ISJ Resurse bugetare locale Există sursele de finanţare necesare
IPT. Anual sunt cuprinse 10-20% din şcolile IPT în Unităţile şcolare şi naţionale Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în
programe de dotare FEDER programe
PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Indicatori :
Creşterea capacităţii de management a unităţilor şcolare
Creşterea competenţelor metodice şi de specialitate a tuturor cadrelor didcatice de specialitate din unităţile şcolare IPT
Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPT Precondiţii şi riscuri
Indicatori:
Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au competenţele necesare exercitării unui
management eficient până în 2013. Există resursele financiare umane şi
Toate unităţile şcolare IPT au echipe de cadre didactice şi membrii ai CA cu competente necesare logistice necesare
pentru elaborarea PAS
A 1. Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au parcurs cel puţin un stagiu de formare până CCD, ISJ şi unităţile şcolare din
în 2013. Anual sunt cuprinşi în programele de formare 10-20% din directorii şi directorii adjuncţi ai Programele Phare TVET îşi asumă
şcolilor IPT rolurile de furnizori de formare
A 2. Membrii echipelor de elaborare a PAS din toate unităţile şcolare IPT au competenţele necesare Există resursele financiare umane şi
elaborării PAS începând cu anul 2008. Anual sunt organizate stagii pentru toate echipele de elaborare logistice necesare
PAS în scopul actualizării documentului în raport cu PRAI şi PLAI
Instituţii
implementare
A.1.Stagii de formare a directorilor şi directorilor Anual ISJ Resurse bugetare şi CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de furnizori de
adjuncţi ai şcolilor IPT în domeniul managementului CCD extrabugetare formare
educaţional Există resursele necesare
A.2.Stagii de formare pentru membrii echipelor de Anual : luna ISJ Resurse bugetare şi Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare
elaborare a PAS din toate şcolile IPT (cadre didactice septembrie Unităţile şcolare cuprinse extrabugetare TVET îşi asumă rolul de furnizor de formare în
şi membrii ai CA) în Programele cadrul reţelelor de şcoli constituite
Phare TVET Există resursele necesare
A.3.Stagii de informare şi formare pentru echipe de 2012-2013 ISJ în colaborare cu OI Resurse bugetare şi
cadre didactice din toate şcolile IPT pentru Stagii anuale POS DRU extrabugetare
elaborarea proiectelor cu finanţare din fondurile
structurale
Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT Precondiţii şi riscuri
Indicatori:
Toate cadrele didactice de specialitate din unităţile şcolare IPT au dezvoltate competenţele necesare Există resursele financiare
desfăşurării unei activităţi didactice de calitate începând cu anul şcolar 2008-2009 umane şi logistice necesare
Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este sub 1 % în 2013
Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor
A 1.1. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru aplicarea învăţării centrate pe elev până Există resursele financiare
la sfârşitul anului 2013. Anual sunt cuprinse în programele de formare 15 - 20% din cadrele didactice din şcolile necesare
IPT
A 1.2. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru aplicarea sistemului de asigurare Agenţii economici acceptă
a calităţii până la sfârşitul anului 2013 implicarea în organizarea
Anual sunt cuprinse în programele de formare 15 -20% din cadrele didactice din şcolile IPT stagiilor de documentare a
A 2.1. Toate cadrele didactice de specialitate parcurg periodic stagiul de documentare la agenţii economici cadrelor didactice
parteneri începând cu anul 2009-2010
A 2.2.Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile TVET integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor, Specialişti cu specializări
tehnologiile şi echipamentele din dotarea agenţilor economici parteneri începând cu anul 2008 necesare optează pentru
A 3. Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor cariera didactică
A 4.1. Toate cadrele didactice de specialitate cuprinse anual cel puţin în activităţile metodice organizate la
nivelul şcolii sau al reţelei şcolare
A 4.2. Cel puţin 20% dintre cadrele didactice de specialitate participă anual la stagii e formare organizate de
instituţii abilitate
A 5. Scheme de mentorat realizate pentru toţi profesorii debutanţi în toate unităţile şcolare IPT începând cu
2008
A 6. Cel puţin un schimb de experienţă organizat anual în cadrul fiecărei reţele de şcoli pe domenii de
formare profesională prioritare
A 7. Deficitul şi excedentul de cadre didactice de specialitate sunt anticipate la orizontul anului 2013
A 8. 1. Setul de măsuri pentru asigurarea cu cadre didactice de specialitate la specializări cu deficit de cadre
calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2008-2009. Ponderea cadrelor didactice necalificate la
disciplinele de specialitate este sub 1 % începând cu 2009
A 8.2. Setul de măsuri pentru sprijinirea reconversiei profesionale a cadrelor didactice la specializări cu
excedent de cadre didactice calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2008-2009
pentru implementare
1. Stagii de formare pentru cadrele didactice din Anual ISJ, CCD Resurse bugetare şi Există resursele financiare
şcolile IPT pentru aplicarea învăţării centrate pe elev Unităţile şcolare cuprinse în extrabugetare necesare
şi asigurarea calităţii Programe Phare TVET
2. Stagii de documentare a tuturor cadrelor didactice Anual ISJ Resurse bugetare şi Agenţii economici acceptă implicarea
de specialitate din şcolile IPT la agenţii economici Unităţile şcolare IPT extrabugetare în organizarea stagiilor de documentare
parteneri pentru adaptarea conţinuturilor şi metodelor Resurse ale agenţilor a cadrelor didactice
de învăţământ la cerinţele angajatorilor şi la noile economici parteneri
tehnologii şi echipamente(vizite de documentare /
stagii de formare în întreprinderi / întâlniri tematice cu
agenţii economici)
3. Stagii de formare pentru toţi consilierii şcolari Anual ISJ Resurse bugetare şi
pentru dezvoltarea competenţelor de orientare şcolară CCD extrabugetare
şi vocaţională
4. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea Anual ISJ Resurse bugetare şi
competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele CCD extrabugetare
reformei din ÎPT (stagii de formare prin instituţiile UNIVERSITĂŢI
acreditate, întâlniri metodice, lecţii deschise, scheme
de mentorat în şcoli, etc.)
5. Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi Anual ISJ Resurse bugetare şi
Unităţile şcolare IPT extrabugetare
6. Schimburi de experienţă cu alte şcoli în cadrul Anual ISJ Resurse bugetare şi Resursele financiare necesare sunt
reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli din UE Unităţile şcolare cuprinse în extrabugetare disponibile la nivelul unităţilor şcolare
Programe Phare TVET IPT

7. Anticiparea evoluţiilor personalului didactic de Decembrie ISJ
specialitate din unităţile şcolare IPT pe termen mediu anual
8. Elaborarea şi implementarea măsurilor necesare Anual ISJ Resurse bugetare şi Specialişti cu specializări necesare
pentru asigurarea cu personal didactic de specialitate UNIVERSITĂŢI extrabugetare optează pentru cariera didactică
la disciplinele cu deficit de cadre calificate şi
sprijinirea cadrelor didactice de specialitate pentru
reconversia profesională şi creşterea mobilităţii
ocupaţionale la disciplinele cu excedent previzionat de
cadre calificate
PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Indicatori :
Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere
Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui Precondiţii şi riscuri
loc de muncă
Indicatori: Reducerea la max. 800 sau 700 a numărului de elevi arondaţi/consilier
Realizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată / elev, anual începând cu Existenţa resurselor financiare, umane
2008/2009 pentru elevii din clasele terminale (VIII, XII/XIII ciclul sup. al liceului) şi logistice necesare
Sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de
consiliere din judeţ, adoptat şi implementat la nivel regional până în 2013
Informaţii de calitate accesibile elevilor si familiei elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi
alternativele în cadrul sistemului de ÎPT
A 1. Numărul de consilieri respectă raportul normat de 800elevi/consilier
A 2. Toate liceele tehnologice dispun de cabinet de orientare şcolară şi vocaţională şi de consilieri Implicarea Asociatiilot de
calificaţi până în 2013 parinti/CCAPJC in actiuni de
A.3 Sistem unitar judeţean pentru investigare şi raportare a indicatorilor calitativi de evaluare a informare si consiliere a familiei
activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consilier
A.4. Sistem unitar judeţean de investigare a opţiunilor elevilor
A.5. Calendar al activităţilor de informare şi consiliere adoptat şi implementat
A. 6. Calendar al activităţilor de orientare şi consiliere pentru carieră organizate în parteneriat şcoli-
familie-agenţi economici adoptat şi implementat
A.7. Materiale de promovare a carierei elaborate şi distribuite beneficiarilor pentru fiecare domeniu de
formare profesională

Acţiuni - Activităţi Termene pentru implementare
Resurse
1. Încadrarea unui număr de consilieri CJAPP SEPTEMBRIE ISJ Resurse bugetare Existenţa resurselor financiare, umane şi
corespunzător raportului normat de 800 2014 CJAPP logistice necesare
elevi/consilier
2. Colaborarea CJAPP din judeţ pentru NOIEMBRIE 2013 ISJ Resurse bugetare şi
adoptarea unui sistem unitar de investigare a CJAPP extrabugetare
opţiunilor elevilor
4. Proiectarea şi implementarea unui calendar NOIEMBRIE 2013 ISJ Resurse bugetare şi
obligatoriu de activităţi de informare şi CJAPP extrabugetare
consiliere pentru: Asociatii de
- clasele a VII-a, VIII-a: calificări - cariera parinti/CJAPP/CJRAE
profesională
- cl. a VIII-a: oferta de formare la nivel
judeţean/regional
- grupele stagii de practică - oferta de formare
la nivel judeţean/regional
5. Acţiuni de orientare şi consiliere pentru ANUAL ISJ Resurse bugetare şi Agenţii economici parteneri îşi asumă
carieră organizate în parteneriat şcoli-familie- CJAPP extrabugetare rolurile în cadrul parteneriatului pentru
agenţi economici Unităţi şcolare IPT orientarea şi consilierea pentru carieră a
Agenţi economici elevilor
Asociatii de
parinti/CJAPP/CJRAE
6. Elaborarea de materiale de promovare a IANUARIE 2014 ISJ Resurse bugetare şi Existenţa resurselor financiare
carierei pe fiecare domeniu de pregătire CJAPP extrabugetare
cuprinse în reţelele de
şcoli pe domenii de
formare prioritare
PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

Indicatori : Abandon şcolar maxim 2 %. Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la obiectivul 1.3
Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului Precondiţii şi riscuri
şcolar
Indicatori: Abandon şcolar maxim 2 %. Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la obiectivul 1.3 Existenţa resurselor financiare

A 1. şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu cele din urban. Anual Existenţa resurselor financiare
sunt cuprinse în programe de reabilitare şi dotare 10-20% din şcolile IPT din mediu rural Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul
A 2. Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentru de promotori de proiecte cu finanţare
continuarea studiilor în cadrul ÎPT. din surse naţionale, locale şi fonduri
A 3. Toate unităţile şcolare au infrastructura adaptată pentru accesul elevilor cu deficienţe până în structurale
2013
A 4. Program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale
adoptat şi implementat începând cu anul şcolar 2008-2009 în toate unităţile şcolare IPT
A 5. Elevii cu risc de abandon timpuriu identificaţi şi sprijiniţi prin asistenţă specializată şi consiliere
A 6. Programe pentru a doua şansă ofertate pentru toţi elevii care au abandonat învăţământul
obligatoriu şi nu au nici o calificare
Instituţii
implementare
1. Investiţii în infrastructura şi dotarea şcolilor Anual ISJ Resurse financiare din Existenţa resurselor financiare
din localităţi rurale care concentrează un număr CJ surse bugetare şi Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de
semnificativ de elevi dintr-o zona limitrofă sau CL extrabugetare promotori de proiecte pentru reabilitarea
din zone cu mobilitate redusă din condiţii Unităţile şcolare IPT FEDER infrastructurii şi dotarea şcolilor.
obiective (zone izolate, cu infrastructură de acces
deficitară, etc.)
2. Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu Anual ISJ Resurse financiare din Existenţa resurselor financiare
(transport/internat, burse, etc.) CJ surse bugetare şi Unităţile şcolare realizează proiecte cu
CL extrabugetare, FSE finanţare FSE
3. Adaptarea Infrastructurii unităţilor şcolare IPT Anual ISJ Resurse financiare din Existenţa resurselor financiare
pentru accesul elevilor cu deficienţe/nevoi CJ surse bugetare şi Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de
speciale (rampe de acces, grupuri sanitare CL extrabugetare promotori de proiecte pentru reabilitarea
adaptate, etc.) FEDER infrastructurii şi dotarea şcolilor.
4. Adoptarea unui program de măsuri pentru Anual ISJ Resurse financiare din Existenţa resurselor financiare
identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe Unităţile şcolare IPT surse bugetare şi Unităţile şcolare realizează proiecte cu
educaţionale speciale (CES) în şcolile din ÎPT Asociatii de extrabugetare finanţare FSE
parinti/CJAPP FSE
5. Asistenţă specializată, consiliere şi sprijin Anual ISJ Resurse financiare din Existenţa resurselor financiare
oferite familiilor/elevilor cu risc de abandon Unităţile şcolare IPT surse bugetare şi Unităţile şcolare realizează proiecte cu
timpuriu Asociatii de extrabugetare finanţare FSE
parinti/CJAPP FSE
6. Organizarea programelor de şansa a doua Anual ISJ Resurse financiare din Existenţa resurselor financiare
pentru tinerii care au abandonat învăţământul Unităţile şcolare IPT surse bugetare şi
obligatoriu şi nu au nici o calificare Asociatii de extrabugetare
parinti/CJAPP
PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT

Indicatori : Structuri parteneriale funcţionale şi eficiente
Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea Precondiţii şi riscuri
deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi
Indicatori: asumă rolurile pentru dezvoltarea
Asistarea deciziei privind IPT se realizează cu eficienţă la cele 3 nivele de management participativ: parteneriatului
- regional prin Consorţiul regional ISJ, unităţile şcolare IPT şi agenţii
- local (judeţean) prin CLDPS economici îşi asumă rolurile pentru
- şcolii prin CA dezvoltarea parteneriatului
A.1. Contractarea unui proiect finanţat prin POS DRU pentru dezvoltarea instituţională a CLDPS în anul Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă
2011 rolul de aplicant pentru proiectele POS DRU
A 2. Reprezentarea în Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare a cel puţin câte 1 partener social pentru Existenţa resurselor financiare
fiecare dintre domeniile principale de pregătire începând cu 2010-2011 Agenţii economici parteneri acceptă implicarea
A 3. Toţi elevii din IPT beneficiază de locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi în CA
începând cu 2008-2009 Unităţile şcolare îşi asumă rolul de aplicant
A 4. Cele 2 unităţi şcolare cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează proiecte prin POS DRU pentru pentru proiectele POS DRU
practica elevilor
A 5. Toate unităţile şcolare IPT contractează proiecte prin POS DRU pentru practica elevilor
pentru implementare
1. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a CLDPS 2013 Preşedinţia CLDPS Resurse bugetare şi Una sau mai multe instituţii din CLDPS îşi
prin activităţi specifice în cadrul unui proiect ISJ extrabugetare asumă rolul de aplicant
finanţat din FSE FSE Existenţa resurselor financiare
2. Revizuirea componenţei Consiliilor de Începând cu ISJ Agenţii economici parteneri acceptă implicarea
Administraţie din sistemul de ÎPT prin cooptarea septembrie 2012 Unităţile şcolare IPT în CA
unor reprezentanţi ai agenţilor economici
semnificativi - cel puţin unul pentru fiecare
domeniu principal de pregătire din oferta şcolii
3. Asigurarea locurilor de practică şi condiţiilor Începând cu ISJ Resursele agenţilor Agenţii economici parteneri acceptă realizarea
de pregătire în întreprinderi pentru toţi elevii, în septembrie 2012 Unităţile şcolare IPT economici practicii elevilor în întreprinderi
conformitate cu Standardele de pregătire Agenţii economici
profesională şi cerinţele învăţării centrate pe elev parteneri
4. Elaborarea şi implementarea proiectelor cu Începând cu ISJ Resurse bugetare şi Unităţile şcolare îşi asumă rolul de aplicant
finanţare din FSE pentru desfăşurarea practicii septembrie 2012 Unităţile şcolare IPT extrabugetare pentru proiecte POS DRU
elevilor la agenţii economici Ag economici parteneri FSE Existenţa resurselor financiare
PARTEA A 2-A – ANALIZA NEVOILOR
1. Analiza mediului extern
2. Analiza mediului intern

1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
INDICATORI DE CONTEXT
1. INDICATORI PRIVIND POLITICILE EDUCAŢIONALE
Politicile educaţionale din România se aliniază la obiectivele asumate la nivel European,

concretizate prin benchmark - urile adoptate pentru perioada de până la 2010.
Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei
de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE.
Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks”)
Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul
UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori
de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale
UE (ţinte pentru 2010):
 rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10%
 cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin
învăţământul secundar superior
 procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin
20% faţă de anul 2000
 în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel
puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani)
 numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească
până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în
aceste domenii
2. INDICATORI PRIVIND CONTEXTUL DEMOGRAFIC
Populaţia şcolară
Populaţia şcolară la nivelul judeţului Constanţa a înregistrat în perioada 2000-2009 o
scădere continuă ajungând în anul şcolar 2008-2009 la persoane ceea ce reprezintă 91,7 %
din populaţia şcolară din anul şcolar 2000-2001. Scăderea s-a înregistrat atât pentru bărbaţi
cât şi pentru femei. Scăderea mai accentuată s-a înregistrat pentru populaţia şcolară din
mediul urban. Este de menţionat însă faptul că datele referitoare la populaţia şcolară din
mediul urban şi rural se referă la locaţia şcolii şi nu la mediul de rezidenţă al populaţiei
şcolare.
 Conform Planului Local de Acţiune Constanţa 2009-2010, ultimul elaborat pe plan local
Populaţia şcolară pe nivele de învăţământ
Învăţământul preşcolar înregistrează o creştere constantă a numărului de preşcolari în
perioada 2004 – 2011, atât per total cât şi pe sexe şi medii de rezidenţă.
Numărul elevilor înscrişi la învăţământul primar şi gimnazial a scăzut continuu din
anul şcolar 2000-2001. La învăţământul primar populaţia şcolară a scăzut la nivelul judeţului
în 2009 - 2010 cu peste 5000 elevi. La învăţământul gimnazial scăderea populaţiei este în anul
şcolar 2010 - 2011 cu aproximativ 15600 elevi.
Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal, profesional, de ucenici şi în Şcoala

de arte şi meserii, a crescut constant în perioada 2000 – 2011 . În anul şcolar 2010 - 2011 s-au
înregistrat uşoare scăderi ale populaţiei şcolare din liceu şi din învăţământul liceal,
profesional şi în Şcoala de arte şi meserii faţă de anul şcolar anterior.
Învăţământul postliceal şi de maiştrii a înregistrat o scădere uşoară în toată perioada
2000 -2011.
3. INDICATORI PRIVIND CONTEXTUL EDUCAŢIONAL
(structura sistemului educaţional, niveluri ISCED şi standarde de învăţare)
Structura sistemului educaţional, niveluri ISCED

Structura sistemului educaţional din România pe niveluri de educaţie (ISCED) şi
(particularizat pentru ÎPT) pe niveluri de calificare2, este ilustrată în figura 6.9.
Învăţământul obligatoriu este format din învăţământul primar (clasele I-IV) şi
secundar inferior (V-X).
După clasa a VIII-a, elevii se pot înscrie în ciclul inferior al liceului.
Traseul post-gimnazial beneficiază de avantajele unui sistem deschis în privinţa
accesului la învăţământul secundar superior (clasele XI-XII/XIII) definit prin ciclul superior
al liceului cu durata de 2 sau 3 ani (în funcţie de filieră, profil şi specializare), precedat în
clasa a XI-a de un an de completare pentru absolvenţii ŞAM.
Procedura de repartizare şi selecţie după clasa a VIII se bazează pe evaluarea
competenţelor dobândite în gimnaziu (standarde naţionale de evaluare)
Corespunzător schemei de acces definite mai sus, după clasa a VIII-a, învăţământul
profesional şi tehnic este organizat pe două rute:
- Liceu – filiera tehnologică (ciclu inferior şi ciclu superior), organizat pe 3 filiere:
tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;
Structura sistemului educaţional

Niv.
Vârsta Clasa educaţional Nivel de calificare
ISCED
18 XIII 3 Ciclul sup. liceu (3)
Traseu progresiv
profesionalizare
(înv.
(filiera tehnol.)
17 XII Liceu - ciclu An de completare

16 XI secundar sup. (nivelul 2)
Liceu
superior) (nivelul 3)
15 X Liceu - ciclu SAM
OBLIGATORIU
14 IX inf. ( nivelul 1)
de
2
13 VIII
12 VII
Gimnazial
11 VI
10 V
9 IV 1
8 III Primar
7 II
2 Nivelurile de calificare sunt definite conf. clasificării ISCO 88 COM – DC85/368/EEC (International Standard
Classification of Occupations) aprobată de Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii în februarie
1988, şi adoptată prin Decizia Consiliului European 85-368-EEC cu arie de aplicare (COM) în ţările din Spaţiul
Economic European (EEA) şi ţările din centrul şi estul Europei (asistate prin PHARE şi TACIS)
6 I
5
4 0 Preşcolar
3
Se introduc în premieră pentru România creditele transferabile în formarea

profesională iniţială (proces în fază incipientă şi în UE), precum şi portofoliul personal pentru
formarea continuă (după absolvirea fiecărui nivel de pregătire).
Sistemul permite mobilitatea orizontală şi verticală între parcursurile de învăţare din
cadrul sistemului de educaţie şi formare profesională.
Absolvirea ciclului superior al liceului atât pe ruta tehnologică cât şi pe cea
profesională oferă atât şansa angajării pe baza competenţelor certificate cât şi pe cea a
continuării studiilor în învăţământul superior (cu condiţia trecerii examenului de bacalaureat)
pentru obţinerea nivelurilor 4 şi 5 de calificare sau (necondiţionat de examenul de
bacalaureat) în învăţământul postliceal pentru o calificare de nivel 3 avansat.
Evoluţia structurii învăţământului profesional şi tehnic în Regiunea Sud Est

Scăderi ale numărului de elevi cuprinşi se înregistrează la majoritatea domeniilor
formării profesionale iniţiale, cu excepţia domeniilor: construcţii, instalaţii şi lucrări publice,
comerţ, turism şi alimentaţie la care s-au înregistrat creşteri. La liceul tehnologic profilele
tehnic şi resurse naturale se află în scădere în ultimul an iar profilul servicii are o evoluţie
continuu crescătoare în perioada analizată.
2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

 Analiza SWOT – INSTITUŢIONALĂ
S W
 Pentru fiecare calificare oferită,  Conservatorismul unor cadre didactice
şcoala dispune de întregul material privind aspecte precum utilizarea
curricular metodelor activ-participative,
 Personalul didactic este calificat în utilizarea TIC etc.
proporţie de 100 %.  Materialul didactic este insuficient şi
 Există o bună delimitare a depăşit
responsabilităţilor cadrelor didactice,  Scăderea motivaţiei cadrelor didactice
prin constituirea de comisii pe pentru unele aspecte ale activităţii
probleme specifice didactice (activităţile extracurriculare,
 Existenţa cabinetelor, laboratoarelor, procurarea materialelor didactice)
sălilor funcţionale pentru toate  Cultură organizatională insuficient
disciplinele şi modulele predate în dezvoltată
şcoală  Comunicarea în cadrul organizaţiei şi
 Creşterea gradului de siguranţă prin cu factorii interesaţi externi nu este
monitorizare video, angajarea unei întotdeauna eficientă
firme de pază și delimitarea clară a  Școala nu este eficient și permanent
perimetrului școlii promovată
O T
 Identificarea oportunităţilor de  Reducerea populaţiei şcolare
formare a cadrelor didactice  Nivelul actual al tehnicii este mult
 Apropierea unor reprezentanţi ai unor prea ridicat faţă de posibilităţile reale
regii autonome şi firme private cu ale şcolii
profil de activitate comparabil  Ritmul accelerat al schimbărilor
tehnologice conduce la uzura morală a
echipamentelor existente
 Costurile dotărilor necesare
modernizării sunt prohibitive
 Insuficienta susținere din partea
autorităților locale pentru aplicarea și
implementarea unor proiecte cu
finanțare externă
PARTEA A 3-A – PLANUL OPERAȚIONAL
1. Planul de şcolarizare pentru anul 2013-2014

2. Strategia instituțională (ținte și obiective strategice)
3. Plan managerial
4. Studiu de fezabilitate
PLANUL DE ȘCOLARIZARE PENTRU 2013 - 2014
Formă de învăţământ Şcoală postliceală

Clasa
I II III
Calificare
Asistent medical generalist 6 6 4
Asistent medical de farmacie 6 6 4

Asistent medical de
balneofiziokinetoterapie și 2 2 2
recuperare
Total număr clase 14 14 10
TOTAL 34
STRATEGIA INSTITUȚIONALĂ
Prezenta strategie este corelată cu cea elaborată la nivel județean și are în vedere, în mod special, asigurarea calității actului
educațional oferit la nivelul școlii. Ea are la bază analiza diagnostică instituțională și se constituie, de asemenea, în strategie de evaluare
a calității pentru Comisia de Evaluare și Asigurare a Calității de la nivelul unității de învățământ.
Ţinte şi obiective strategice

Ţinte strategice Obiective strategice Responsabilităţi
 Sprijinirea procesului de învăţare – evaluare prin Membrii CA
activităţi extracurriculare
Creşterea calităţii şi eficienţei întregului proces  Diversificarea resurselor didactice care oferă sprijin în Responsabil CEAC
instructiv – educativ din şcoală procesul de învăţare
 Stimularea cadrelor didactice pentru participarea la
cursurile de formare continuă
Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii pentru a  Modernizarea laboratoarelor şi cabinetelor Membrii CA
 Reabilitarea unor spații şcolare Membrii CEAC
corespunde nevoilor de educaţie şi formare
 Înfiinţarea unui Centru de Documentare şi Informare Compartiment
profesională ale beneficiarilor direcţi ai administrativ
educaţiei Bibliotecar
 Implicarea beneficiarilor indirecţi ai educaţiei în
Membrii CA
organizarea şi desfăşurarea unor activităţi educative,
Creşterea gradului de implicare a beneficiarilor Membrii CEAC
şcolare sau extraşcolare
indirecţi ai educaţiei în viaţa şcolii
 Încheierea de acorduri de parteneriat cu diverse
instituţii
 Stabilirea unor măsuri care să conducă la stimularea Membrii CA
interesului cadrelor didactice pentru integrarea noilor Membrii CEAC
Integrarea creativă şi eficientă a noilor tehnologii în activitatea de predare – învăţare – Responsabil formare
tehnologii în activitatea didactică evaluare continuă
 Implementarea şi evaluarea acestor măsuri Administrator AEL/
 Crearea unei biblioteci virtuale cu resurse didactice Cadre didactice
 Crearea site-ului şcolii

 Popularizarea şcolii în comunitatea locală prin:
- realizarea de pliante, flyere etc cu oferta şi
realizările şcolii
Membrii CA
- deplasarea cadrelor didactice la unităţile de
Membrii CEAC
învăţământ liceal, în vederea informării elevilor
Îmbunătăţirea şi promovarea imaginii şcolii Responsabil imagine
- apariţia în presa locală cu aspectele pozitive ale
Bibliotecar
activităţii din şcoală
Cadre didactice
 Iniţierea şi dezvoltarea de proiecte care să corespundă
obiectivelor şi priorităţilor stabilite la nivel de şcoală
 Organizarea de activităţi extracurriculare și
extrașcolare pentru crearea unei culturi organizaționale
PLAN MANAGERIAL
an şcolar 2013– 2014
Planul managerial al Școlii Postliceale Hipocrate Constanţa pentru anul şcolar 2013-2014, este fundamentat pe:
 Strategia managerială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanța pentru perioada 2013-2014, planul managerial al
ISJ Constanța;
 Planul de Acţiune al Şcolii pentru 2013 – 2020, bazat la rândul lui pe Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ
pentru aceeaşi perioadă.
Obiective generale
1. Promovarea unei schimbări curriculare prin trecerea la un curriculum flexibil centrat pe formare de competențe cheie.
2. Implementarea politicilor, metodologiilor și strategiilor privind asigurarea calității în unitatea de învățământ.
3. Asigurarea unei educații pentru dezvoltare durabilă prin proiecte și programe educative, comunitare și internaționale.
4. Dezvoltarea și utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale și financiare în concordanță cu noile politici educaționale și a marketingului
educațional.
5. Crearea unei culturi organizaţionale reale, bazate pe lucrul în echipă, comunicare eficientă, transparenţă, asumare responsabilă și conduită
profesională ireproșabilă
6. Reducerea riscului de abandon școlar, absenteism, prevenirea violenței și creșterea siguranței elevilor
Obiective specifice
Domeniul
Management Curriculum Resurse Relaţii comunitare
 Optimizarea  Noi abordări metodologice şi  Formarea continuă a personalului  Dezvoltarea de
managementului resurselor practice ale curriculumului, prin didactic în concordanță cu nevoile proiecte si parteneriate
umane centrarea procesului educativ pe personale de dezvoltare comunitare

rezultate ale învăţării profesională și nevoilor de
dezvoltare instituțională
 Asigurarea eficienței  Promovarea și
manageriale în contextul  Dezvoltarea bazei tehnico- prezentarea
armonizării muncii în didactice a școlii activităților școlii în
echipă comunitate
PLAN OPERAȚIONAL
An școlar 2013 - 2014
Indicatori de
Nr. Resurse materiale Responsabili/ Proceduri de
Activităţi/ Acţiuni Orizont de timp evaluare și
Crt. şi financiare Parteneri monitorizare
performanță
Domeniu: MANAGEMENT
Legislaţia in vigoare Director
Reactualizarea documentelor
Rapoartele de Consiliul de Septembrie - Gradul de realizare a Raport de activitate
1 manageriale, inclusiv a
activitate din ultimii Administraţie Octombrie 2013 obiectivelor propuse anual
Regulamentului Intern
ani Consiliul Profesoral
Rapoarte de Corelarea 100% a
Realizarea proiectării
activitate din anul Septembrie - obiectivelor generale Rapoarte de activitate
2 manageriale la nivelul fiecărei Responsabili comisii
anterior Octombrie 2013 cu planurile semestriale/anuale
comisii tehnice de lucru
Analiză SWOT manageriale
Realizarea autoevaluării
instituţionale la început de an Metodologie Director Gradul de realizare a
3 Octombrie 2013 Raport CEAC
şcolar, conform documentelor ARACIP Responsabil CEAC standardelor
elaborate de ARACIP
Elaborarea unor instrumente Director Semnarea de către
Legea 1/2011, Legea
operaţionale (fişa postului, fişa Consiliul de Septembrie - întreg personalul a Raport de activitate
4 87/2006, Contractul
de evaluare, criterii de selecţie) Administraţie Octombrie 2013 fişei de post anual
colectiv de munca
şi aplicarea lor în evaluare Şefi arii curriculare Calificative acordate
Îndrumarea şi controlul Legea 1/2011, Legea Director Permanent Fise de asistenţă la oră
Raport de activitate
5 activităţii desfăşurate de întreg 87/2006, ROFUIP, Director adjunct Conform graficului
semestrial/anual
personalul RI Şefi arii curriculare semestrial Activităţi metodice
Îndrumarea controlul şi Director,
Plan managerial al Rapoarte de activitate
6 evaluarea activităţilor SSM Planul comisiei SSM Responsabil comisie Permanent
comisiei semestrială/anuală
SSM
Administrator,
Instructori de
practică
ISJ Constanţa
Metodologie
Elaborarea unei strategii de Director, Conform graficului Numărul de cadre Strategia de
mobilităţi
7 recrutare și selectare a resurselor Consiliul de din Metodologie didactice tinere, Management a
Legea 1/2011
umane Administrație (Sem II) calificate, titulare resurselor umane
ROFUIP, RI
Legea 477/2004
Cod de etică pentru
Adoptarea și asumarea codului Fișa de
personalul din Consiliul de
8 de etică profesională în cadrul Permanent Calificative acordate (auto)evaluare
învățământul administrație
unității școlare
preuniversitar
(proiect MEN)
Domeniu: CURRICULUM
Număr de CDS
Aplicarea curriculumului Director adjunct
Planuri cadru Grad de eficienta al
9 național și a ofertei educaționale Comisia pentru Septembrie 2013 Raport al CEAC
Programe școlare CDS
proprii curriculum
Opţiuni ale elevilor
Elaborarea documentelor
Planuri cadru
şcolare: planificări Comisiile stabilite la Semestrial/Anual Realizarea mapelor Rapoarte
10 Programe școlare
calendaristice, planuri de lecție nivel de școală metodice semestriale/anuale
Monitorizarea parcurgerii
Parcurgerea programei Raport sintetic
ritmice şi de calitate a Planificări Director adjunct
11 Semestrial/Anual conform planificării semestrial/anual
conţinuturilor calendaristice Responsabil CEAC
calendaristice
Monitorizarea progresului şcolar Teste periodice Director Număr de asistenţe şi
Raport sintetic
din perspectiva prestaţiei Lucrări de evaluare Director adjunct Decembrie 2013 interasistenţe la ore
12 semestrial/anual
didactice semestriala Responsabil CEAC Mai 2014 Rezultatele unor teste
Practicarea asistentelor şi a Fișe de asistență la Şefi arii curriculare comune pe disciplină
interasistenţelor la ore ore

Practicarea constanta a evaluării
formative
Elaborarea instrumentelor
interne specifice de înregistrare
a progresului şcolar şi
valorificarea datelor (teste,
lucrări, referate, portofolii)
Plan de lecţie
Organizarea de lecţii Număr de lecţii Raportul ariilor
Fişa de asistenţă la Director adjunct Conform graficului
13 demonstrative şi schimburi de demonstrative curriculare
ore Şefi arii curriculare comisiei metodice
experienţa Raportul CEAC
Promovarea sistematică a unor
Plan de lecţie Număr de ore in care
metode şi tehnici moderne de Director adjunct Raportul ariilor
Fişa de asistenţă la se folosesc tehnici
14 studiu interactive precum şi Şefi arii curriculare Iunie 2014 curriculare
ore moderne si metode
practicarea de modele şi stiluri Raportul CEAC
interactive
eficiente de învățare
Aplicarea unor metode şi forme
Raportul ariilor
de evaluare şcolară şi de
Plan managerial arii Mediile curriculare
dezvoltare a creativităţii, Şefi arii curriculare Decembrie 2013
15 curriculare semestriale/anuale Raportul de activitate
adaptabilităţii şi a Responsabil CEAC Iunie 2014
anual
transferabilităţii cunoştinţelor în
motivaţii noi.
Plan cadru
Director
Analiza de nevoi educaţionale Programe şcolare Grad de diversificare a Raportul comisiei de
Director adjunct Conform unui
16 ale elevilor şi a intereselor Chestionare adresate activităţilor şcolare si curriculum
Profesori diriginţi grafic
agenților economici elevilor si agenţilor extraşcolare
Psiholog
economici
Domeniu: RESURSE
Realizarea lucrărilor de PAS Director, Număr de lucrări Rapoarte semestriale
18 Conform graficului
reparaţii, modernizare şi Proiect de buget Persoana realizate si dotări ale si anuale
igienizare finanțatoare cabinetelor si sălilor

de clasa
Realizarea proiectului
Realizarea proiectului de buget Director,
de buget şi a execuţiei Rapoarte semestriale
19 şi a execuţiei bugetare Proiect de buget CA Conform graficului
bugetare si anuale
Contabil şef
Director,
Dotarea cabinetelor școlare, a Persoana Conform graficului Realizarea planului de Rapoarte semestriale
20 PAS
laboratoarelor, săli de clasa finanțatoare anual achiziţii si anuale
PAS
Inițierea unor proiecte Pe tot parcursul
21 Planul Comisiei Director Realizarea proiectului Raport anual
europene anului școlar
CEAC Responsabil proiecte
Stabilirea normelor didactice şi Legea 1/2011
Director, Grad de acoperire cu
asigurarea de personal didactic Metodologia Septembrie-2013
22 CA personal calificat a Proiect încadrare ISJ
calificat la toate disciplinele mişcării personalului Martie 2014
Secretariat normelor didactice
didactic 2014-2015
Stabilirea responsabililor ariilor Director, Consiliul
23 ROFUIP Septembrie-2013 Decizii interne Rapoarte comisii
curriculare şi a diriginţilor Profesoral
ROFUIP
Reorganizarea Comisiei pentru Raport Consiliul
24 Director Septembrie-2013 Decizii interne
Asigurarea și Evaluarea Calității Profesoral
Regulament CEAC
Stabilirea destinaţiilor spatiilor
Director, Gradul de folosire a Grafic de folosire a
şcolare şi a programului
25 Orarul scolii Administrator Septembrie-2013 cabinetelor si cabinetelor si
cursurilor
Secretariat laboratoarelor laboratoarelor
Cuprinderea tuturor
Elaborarea orarului şi a Încadrarea Comisia de orelor din program
Grafic alternanță
26 graficului alternanței perioadei personalului didactic elaborare a orarului Septembrie -2013 Realizarea unui orar
practică
de teorie cu cea de practică Fişa postului Director adj. echilibrat pentru elevi
si cadre didactice
27 Formarea continuă a Cursuri de Director Conform Gradul de cuprindere Raport al Comisiei
personalului direcţionată în perfecţionare CCD, Responsabil calendarului la cursuri de perfecţionare si

concordanţă cu nevoile de alţi furnizori, Comisie perfecţionare a CEAC
dezvoltare personală şi Proiecte POSDRU perfecţionare personalului didactic,
instituţională Responsabil CEAC auxiliar si nedidactic
Organizarea unor activităţi Gradul de implicare a
metodice cu impact imediat Plan managerial Noiembrie 2013- cadrelor didactice Rapoarte arii
28 asupra procesului educaţional Comisia metodică
comisie metodică Mai 2014 Număr activităţi curriculare
metodice
Introducerea în colectiv a Rapoarte CEAC
colegilor mai tineri şi Plan managerial Director Septembrie 2013- Rapoarte arii
29 Asistente la ore
monitorizarea lor de către un comisii metodice Comisia metodică Iunie 2014 curriculare
profesor din catedra semestriale/anuale
Director,
Evaluarea şi autoevaluarea Coordonator
Fise de evaluare si Număr calificative FB Raport de activitate-
30 personalului Comisie metodică, Septembrie 2014
autoevaluare Punctaj evaluare an școlar
Consiliu de
administraţie
Pregătirea examenului de Gradul de
certificare a competențelor promovabilitate
Teste de evaluare
profesionale prin analiza de Comisia metodică Ianuarie - Iunie Raport de activitate
31
subiecte şi consultarea tuturor Cadre didactice 2014 Rezultatele la anual
Metodologie MEN
apariţiilor sub egida MEN; Teste examenul de
de evaluare; bacalaureat
Organizarea examenului de
Iulie-August 2014 Rezultatele la Raport de activitate
32 certificare a competențelor Metodologie MEN Director, Secretariat
examenul final anual
2013
Realizarea unei strategii cu Număr redus de
privire la reducerea riscului de Strategia națională Consiliul de absențe, de abandon
Situații statistice
33 abandon școlar, absenteism, Strategia ISJ administrație Octombrie 2013 școlar, de fapte de
Rapoarte tematice
prevenirea violenței și creșterea Constanța Responsabil comisie violență în școală și în
siguranței elevilor afara ei
Domeniu: RELAȚII COMUNITARE

Încheierea unor protocoale de Director
Contracte de Septembrie 2013 Număr de contracte Raport de activitate
34 colaborare cu agenți economici Consiliul de
colaborare August 2014 încheiate anual
de profil Administrație
Director, Secretariat, Număr de pliante
Promovarea și prezentarea școlii Pagina Web Raport de activitate
35 Profesori, Personal Permanent distribuite
în comunitate Pliante semestrial/anual
calificat extern
Număr de activităţi
Organizarea şi participarea la
Director, organizate pe
acţiuni comune şi relevante Contracte de Raport de activitate
36 Consiliul de Permanent discipline şi
pentru comunitate, colaborări cu colaborare anual
Administrație compartimente
organizaţii non-guvernamentale
DIRECTOR,
prof. Anca Manuela BOTOȘANU
STUDIU DE FEZABILITATE
Prezentul studiu se referă la modalitatea de implementare a unor măsuri de
îmbunătăţire ce se impun ca urmare a diagnozei instituţionale realizate, plan de măsuri ce este
propus şi la nivelul Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii din şcoală, precum şi la
proiectul execuţiei bugetare.
1. Plan de măsuri pentru fructificarea diagnozei

2. Proiectul execuţiei bugetare
1. Planul de măsuri pentru fructificarea diagnozei
a. Punctele slabe
Rezultate
Acţiuni Termen Responsabil Evaluare
măsurabile
Punctul slab avut în vedere: Informaţiile despre rezultatele organizaţiei, ale elevilor şi ale
membrilor personalului nu sunt disponibile şi/sau publicate în mod regulat
Participarea la activităţile Numărul de activităţi mai - iunie Şefii de departamente-
de popularizare a 2014 manageri, arii
rezultatelor (Târg oferte etc) curriculare, Echipa
Numărul de şcoli în care a 30 aprilie 2014 contabilitate, managerială
Popularizarea ofertei fost popularizată oferta administrativ, Consiliul de
educaţionale la nivelul Numărul de factori interesaţi secretariat Administraţie
liceelor implicaţi 30 aprilie 2014 Cadrele didactice Membrii CEAC
Comisia CEAC
Organizarea Zilelor şcolii
Punctul slab avut în vedere: Spaţiile şcolare, administrative şi auxiliare, echipamentele (inclusiv
TIC), materialele, mijloacele de învăţământ nu sunt adecvate specialităţii în totalitate (unde este
cazul) şi nu îndeplinesc standardele industriale curente (în mică măsură)
Identificarea resurselor Existenţa listelor cu resursele 10 decembrie
care nu sunt adecvate care nu sunt adecvate 2013 Şefii de departamente-
Director
specialităţii şi care nu mai specialităţii şi care nu mai manageri, arii
îndeplinesc standardele îndeplinesc standardele curriculare,
Membrii CEAC
industriale curente industriale curente contabilitate,
20 iunie 2014
Spaţii şcolare modernizate administrativ,
Consiliul de
secretariat
Amenajarea spaţiilor Administraţie
identificate
Punctul slab avut în vedere: Nu toţi membrii personalului sunt implicaţi în procesul de
îmbunătăţire continuă a calităţii
 Diseminarea, la nivelul  Procese verbale al 25 octombrie Echipa managerială
şcolii, a informaţiilor cu Consiliului Profesoral, cu 2013 Şefii de departamente,
privire la evaluare şi numărul de participanţi arii curriculare, Director
1 octombrie
asigurarea calităţii contabilitate,
2013
administrativ, Membrii CEAC
 Elaborarea şi  Procedura specifică octombrie secretariat
diseminarea procedurii 2013 Membrii CEAC Consiliul de
specifice Administraţie
 Rapoarte de activitate
 Identificarea, la nivelul nivelul compartimentelor şi
tuturor compartimentelor ariilor curriculare martie 2014

a punctelor tari şi punctelor
slabe din activitatea lor şi
realizarea unui plan de
îmbunătăţire a activităţii
 Prezentarea rapoartelor
şi a planurilor de  Procese verbale şedinţe
îmbunătăţire în şedinţele de Consiliu Profesoral
analiză ale Consiliului
Profesoral
b. Ameninţările
- din analiza instituţională:
 Reducerea populaţiei şcolare
 Costurile dotărilor necesare modernizării sunt prohibitive
 Nivelul actual al tehnicii este mult prea ridicat faţă de posibilităţile reale ale şcolii
 Permanenta modificare a întregului sistem de învăţământ, inclusiv a modalităţilor de
accedere şi de finalizare a învăţământului preuniversitar liceal
SOLUŢII:
 Creşterea prestigiului unităţii şcolare este soluţia certă pentru realizarea unui
plan de şcolarizare de calitate, cu condiţia respectării angajamentelor asumate
 Atragerea de sponsorizări şi cointeresarea agentului economic partener în
asigurarea unei dotări corespunzătoare a laboratoarelor de specialitate
 Realizarea de convenţii cu unităţile de alimentaţie publică din proximitate în
vederea interzicerii comercializării către elevi a băuturilor alcoolice
 Consilierea elevilor şi părinţilor în vederea orientării şcolare şi profesionale în
cadrul unor activităţi
c. Exploatarea oportunităţilor
- din analiza instituţională:
 Domeniul sănătate și asistență pedagogică – domeniu de actualitate
 Apropierea unor reprezentanţi ai unor regii autonome şi firme private cu profil de
activitate comparabil
 Există încă cerere pe piaţa muncii în domeniul sănătate
SOLUŢII:
 Se impune extinderea parteneriatului cu Universitatea „Ovidius” în domeniul
dezvoltării instituţionale pe profil
 Se impune introducerea unor noi calificări
2. Proiectul execuţiei bugetare

a. Bugetul prognozat în cadrul proiectului şcolii
Comentarii :
- Cheltuielile pentru perfecţionare sunt necesare validării competenţelor autorilor
diferitelor produse didactice sau nedidactice (cursuri, manuale, perfecţionarea
responsabililor de compartimente, Protecţia Muncii şi PSI, paznici, fochişti etc.)
- Mijloacele fixe sunt întreţinute prin contracte de asistenţă cu firme autorizate
- Reparaţiile la clădiri sunt necesare pentru reamenajarea şi igienizarea unor spaţii

interioare
- Sunt necesare investiţii pentru realizarea reparaţiei exteriorului clădirii
- Sunt necesare dotări de mobilier pentru cabinete tehnice şi laboratoare deoarece cele
existente sunt fie deteriorate, fie necorespunzătoare vârstei elevilor
PARTEA A 4-A – CONSULTARE, MONITORIZARE,

EVALUARE
1. Evaluarea și monitorizarea demersului managerial

EVALUAREA ȘI MONITORIZAREA
DEMERSULUI MANAGERIAL
Evaluarea reprezintă un proces complex, legat de proiectarea prin obiectivele stabilite şi
structurate pe evaluare de proces şi de produs.
O bună evaluare şi monitorizare îndeplineşte condiţiile:
 oferă informaţii necesare deciziei relevante
 este centrată pe obiective şi rezultate aşteptate
 oferă feed-back constructiv
 are drept scop îmbunătăţirea activităţii
Ne propunem să realizăm o monitorizare şi o evaluare prin determinări calitative şi

cantitative către Eficienţă şi Eficacitate.
Evaluarea şi monitorizarea de proces şi de produs

Determinări CALITATIVE
I. Scopuri: Poziţie pe „piaţa” educaţională
Noi tehnologii / noi profesii
Parametrii: Satisfacţie şi participare colectivă a actorilor educaţionali
II. Scopuri: Excelenţă
Adaptabilitate
Parametrii: Stil de conducere
Dezvoltare echipă managerială
Cultură organizaţională
Determinări CANTITATIVE
I. Scopuri: Volumul „intrărilor”
Volumul „ieşirilor”
Parametrii: Costuri
Pierderi
Fluctuaţii
II. Scopuri: Noi produse/servicii
Parametrii: Formare şi dezvoltare personal

Flexibilitate resurse umane
După „Matricea flexibilităţii” – CARNALL – 1991
Echipa managerială îşi va concentra atenţia către:

o Parametrii calitativi
o Selectarea surselor de informaţie:
- documente interne
- documente externe
o Interpretarea rezultatelor, analiza acestora
o Crearea de instrumente de evaluare a compartimentelor existente
Modalităţi de evaluare
 Chestionare
 Observaţia
 Discuţii de grup (elevi, profesori, Consilii de sprijin)
 Analiza documentelor folosind criterii stricte
Repere de autoevaluare
A. CURRICULUM
 Corectitudinea schemei orare
 Alegerea manualelor adaptate la specificul şcolii
 Orar întocmit conform cerinţelor psihopedagogice
 Proiectarea şi evaluarea activităţii didactice
 Rezultate notabile pe catedre şi ani de studiu
 Metode utilizate la clasă
 Progresul înregistrat de elevi
 Motivaţie/relaţionare profesor/elev
B. RESURSE UMANE
 Rezultate examene naţionale/olimpiade, concursuri şcolare
 Rezultate obţinute în activitatea educativă
 Evaluarea prin fişa postului/ calificative/ stimulente acordate
 Formare continuă cadre didactice
C. RESURSE MATERIALE / FINACIARE
 Dotare săli de clasă/ laboratoare cu materiale auxiliare necesare procesului de

învăţământ
 Dotare performanţă propusă prin programele de dezvoltare
 Planificare bugetară
D. RESURSE COMUNITARE
 Comunicare cu partenerii educaţionali

 Parteneriate interinstituţionale locale, naţionale, internaţionale
 Deschiderea şcolii către comunitate
 Marketing educaţional (ofertă educaţională, promovarea imaginii şcolii)
Procesul de elaborare și consultările implicate
Pentru elaborarea Planului de Acțiune al Școlii s-au organizat două sesiuni

pregătitoare incluzând activități de seminar și ateliere de lucru. Cu acest prilej au fost stabilite
priorităţile pentru PAS, structura informaţiilor care trebuie colectate si analizate si au fost
stabilite sarcinile membrilor echipei.
Obiectivele și măsurile pentru PAS au fost conturate de grupul operaţional, reunit în
cadrul unei sesiuni de lucru organizată în acest scop și definitivate pe baza consultărilor
ulterioare.
Pentru identificarea problemelor cu care se confrunta şcoala au fost intervievaţi prin

intermediul unui chestionar reprezentanţii elevilor, comisiile metodice din şcoala si
reprezentanţi ai agenților economici parteneri.
În vederea elaborării PAS, au fost consultate următorele documente și parteneri :
PRAI
ISJ Constanța
PLAI
Direcția de Sănătate Publică
Pentru mediului intern au fost consultate: statistici anuale ale şcolii, statistici examen ,
fişe de evaluare, rapoarte ale responsabililor comisiilor metodice, și cu precădere Planul de
Dezvoltare Instituțională elaborat cu ocazia acreditării de către persoana juridică finanțatoare.
Monitorizarea PAS se va face de către Consiliul de Administraţie al Școlii Postliceale
”Hipocrate” , iar evaluarea anuală se va realiza de către Inspectoratul Şcolar al Judeţului
Constanța, prin membrii evaluatori desemnați în acest sens.
În cadrul Școlii Postliceale ”Hipocrate”, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea PAS va
fi coordonată de către directorul instituţiei împreună cu reprezentatul persoanei juridice
finanțatoare, conform programului activităţii de monitorizare şi evaluare inclus în planul
managerial anual.
Monitorizarea și evaluarea în implementare
Pentru implementarea PAS, s-a stabilit componența echipei de monitorizare și

evaluare, precum și responsabilităţile fiecăruia.
Pentru monitorizare se vor aplica chestionare agenţilor economici parteneri și
colaboratori.
Evaluarea se va realiza pe baza ţintelor si indicatorilor asociaţi acestora pentru fiecare
obiectiv.
Se vor realiza rapoarte trimestriale privind stadiul implementării PAS.
Coordonarea generala a activităților va fi realizată de directorul școlii.
Responsabilitatea
Frecventa
Tipul activitatii monitorizării si
monitorizării
evaluării
Întocmirea seturilor de date care să sprijine
Director Lunar
monitorizarea ţintelor
Monitorizarea periodica a implementării
Coordonator CEAC Trimestrial
acţiunilor individuale
Comunicarea acţiunilor corective in lumina
Director Trimestrial
rezultatelor obţinute
Analiza informaţiilor privind progresul realizat Comisia de asigurare a
Anual
in atingerea ţintelor calităţii
Stabilirea metodologiei de evaluare si a
Director
indicatorilor de evaluare a impactului asupra Anual
Coordonator CEAC
comunităţii
Prezentarea generala a progresului realizat in
Director Anual
atingerea ţintelor
Evaluarea progresului in atingerea ţintelor.
Comisia de asigurare a
Actualizarea acivitatilor din PAS in lumina Anual
calităţii
evaluării
GLOSAR
IPT – Învățământ profesional și tehnic

PLAI - Planul Local de Acțiune pentru Învățământul profesional și tehnic
PRAI - Planul Regional de Acțiune pentru Învățământul profesional și tehnic
PAS - Planul de Acțiune al Școlii
AJOFM – Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă
CLDPS - Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru formarea
profesională
MEN – Ministerul Educației Naționale
DMSS - Direcția de Muncă și Solidaritate Socială
ISJ – Inspectoratul Școlar Județean
ONG - Organizație Non-Guvernamentală
TIC – Tehnologia Informațiilor și Comunicării
AMG – Asistent Medical Generalist
AMF - Asistent Medical de Farmacie
BFT - Baleneofiziokinetoterapie și recuperare
SPP – standard de pregătire profesională
FSE – Fondul Social European

Pas PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pas PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fundația Societatea Județeană a Femeilor – Constanța

Str. Cișmelei Nr. 16;Tel./Fax. 0241-518467; e-mail: drmedrogo@yahoo.com

 Prof. Anca Manuela Botoșanu – Director Școala Postliceală

 Doamna Carolina Rogoveanu – Președinte Societatea

Partea a 2-a – Analiza nevoilor

Partea a 3-a – Planul operaţional

Partea a 4-a – Consultare, monitorizare şi evaluare

Partea a 5-a – Anexe

1. Formularea scopului /misiunii

2. Profilul prezent al şcolii (scurtă introducere despre şcoală)

3. Analiza rezultatelor anului trecut

5. Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local

“Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască,

valori care să conducă la formarea unor tineri responsabili şi performanţi,

 Implementarea unor programe educaţionale de calitate, ce vor forma la

 Practica necesară dobândirii competenţelor profesionale a elevilor se va

 Prin programe extracurriculare şi proiecte internaţionale, cu o largă

PROFILUL PREZENT AL ŞCOLII

1.3 Analiza rezultatelor anului şcolar trecut

a) Prin prisma procentului de promovabilitate

SPECIALIZAREA ÎNSCRIŞI PROMOVAŢI ABANDON ŞCOLAR/S.N.

I 219 178 6/9

b) Prin prisma rezultatelor la examenul de certificare a competențelor profesionale 2013

TOTAL 160 5% 37,5% 32,5% 16,8% 5,6% 1,8% 0,6%

c) Prin prisma dezvoltării instituționale și bazei materiale

 Montarea unui acoperiș modern pentru prevenirea infiltrațiilor meteorologie

Principalele domenii pe care se axează reforma învăţământului profesional şi tehnic în

 Implementarea învăţării centrate pe elev

PRIORITĂȚI ȘI OBIECTIVE LA NIVEL REGIONAL ȘI

PRIORITĂȚILE REGIUNII DE SUD-EST

PRIORITATEA 1: PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE FORMARE CONTINUĂ A

Elaborarea Planurilor de acţiune la nivelul

Parteneri: CNDIPT, CLD, Partenerii sociali ai şcolilor, CCD

PRIORITATEA 2: CREŞTEREA CALITĂŢII SISTEMULUI DE INFORMARE ŞI

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Orizont de Organizaţie

PRIORITATEA 3: ADAPTAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE PRIN CALIFICĂRI ŞI

- asigurarea calificărilor care să fie aliniate în Anual, I.S.J.

PRIORITATEA 4: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTAREA CU

PRIORITATEA 5: FACILITAREA ACCESULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

- Dezvoltarea transportului şcolar

PRIORITATEA 1 : Corelarea ofertei ÎPT din judeţ cu nevoile de calificare

Obiectivul 1.1. : Identificarea nevoilor de calificare Precondiţii şi riscuri

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri

creşterea a nivelului de calificare a - Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi

formarea profesională a angajaţilor Resursele bugetare şi extrabugetare ale financiare necesare

PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri

PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Programe Phare TVET IPT

PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Instituţii responsabile Precondiţii şi riscuri

PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri

PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT

1. Analiza mediului extern

2. Analiza mediului intern

1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

1. INDICATORI PRIVIND POLITICILE EDUCAŢIONALE

Politicile educaţionale din România se aliniază la obiectivele asumate la nivel European,

2. INDICATORI PRIVIND CONTEXTUL DEMOGRAFIC

Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal, profesional, de ucenici şi în Şcoala

3. INDICATORI PRIVIND CONTEXTUL EDUCAŢIONAL

(structura sistemului educaţional, niveluri ISCED şi standarde de învăţare)