Pas - LTSHT - 2021-2022

PLANUL DE ACȚIUNE AL ȘCOLII 2020-2025
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII

ŞTINŢIFICE
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
PLAN DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

- PAS-
LICEUL TEHNOLOGIC „SPIRU HARET”

TÂRGOVISTE
__________________
2020 - 2025
___________
Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 1
COLECTIVUL DE ELABORARE:
Prof. Bucura Elena Cristina Coordonator

Prof. Fişcu Violeta Membru
Prof. Peichea Janiela Membru
PARTENERI SOCIALI:
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TÂRGOVIŞTE
AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ DÂMBOVIŢA
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ DÂMBOVIŢA
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ DÂMBOVIŢA
APROBAT AVIZAT
Inspectoratul Şcolar Judeţean Comitetul Local de Dezvoltare a

DÂMBOVIŢA Parteneriatului Social pentru
Inspector Şcolar General, Formarea Profesională DÂMBOVIŢA
Prof. Ileana Cătălina Nicolăescu Preşedinte,
_________________________

CUPRINS
PARTEA I – CONTEXTUL ...................................................................................................... 4
1.1. MISIUNEA ŞI VIZIUNEA ŞCOLII............................................................................... 4

1.2. PROFILUL ŞCOLII ........................................................................................................ 4
1.3. ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN ANUL ŞCOLAR TRECUT . 7
1.4. CONTEXTUL NAŢIONAL ......................................................................................... 16
1.5. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE LA NIVEL REGIONAL ŞI LOCAL Eroare! Marcaj în
document nedefinit.
PARTEA II – ANALIZA NEVOILOR ................................................................................... 23
2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN................................................................................ 23

2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN ................................................................................. 39
2.3. ANALIZA SWOT ......................................................................................................... 43
2.4. REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ
DEZVOLTARE(PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE GENERALE SPECIFICE
FURNIZORULUI DE EFP)................................................................................................. 44
2.5. ETAPIZAREA 2020-2025 ............................................................................................ 45
PARTEA III – PLANUL OPERAŢIONAL............................................................................. 50
3.1. OBIECTIVELE SPECIFICE ŞI ŢINTELE ŞCOLII ........ Eroare! Marcaj în document

nedefinit.
3.2. ACŢIUNI PENTRU ŞCOALĂ ........................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
3.3. PLANUL DE ŞCOLARIZARE 2020-2021 .................................................................. 64
3.4. PLANUL DE PARTENERIAT AL ŞCOLII PENTRU PROCESUL DE
COLABORARE CU ÎNTREPRINDERI ŞI ALŢI FACTORI INTERESAŢI .................... 65
3.5. PLANUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A PERSONALULUI ................... 68
3.6. FINANŢAREA PLANULUI ........................................................................................ 70
PARTEA IV – CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE ................................... 71
4.1. REZUMAT PRIVIND MODUL DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE

CONSULTARE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PLANULUI ............................................ 71
4.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE-EVALUARE ŞI
ACTUALIZARE A PAS...................................................................................................... 71
ANEXE .................................................................................................................................... 81
GLOSAR -TERMENI SPECIFICI .......................................................................................... 96

PARTEA I – CONTEXTUL
1.1. Misiunea si viziunea scolii

1.2. Profilul scolii
1.3. Analiza rezultatelor din anul şcolar trecut
1.4. Context naţional
1.5. Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local.
1.6. Ținte strategice
1.7. Opțiuni strategice
1.8. Rezultate așteptate pe termen mediu și lung
1.1. M ISIUNEA ŞI VIZIUNEA ŞCOLII
Misiunea şcolii:
Liceul Tehnologic „Spiru Haret”- Târgovişte acordă sprijin tinerilor din zona judeţului
Dâmboviţa, oferind posibilitatea elevilor de a avea o cultură generală aptă să devină
fundamentul oricărei specializări, la standardele UE, de a-şi însuşi elementele de bază ale
unei meserii şi de a se putea adapta uşor în procesul de reconversie profesională (trăsătura
a economiei actuale). Şcoală noastră are uşile deschise pentru toţi cei care au nevoie de
educaţie, indiferent de etnie, religie, vârstă şi gen.
Viziunea şcolii:
”Şcoala noastră îţi da o şansă: de a reuşi prin tine însuţi.”
1.2. PROFILUL ŞCOLII
Scurt istoric
Liceul Tehnologic "Spiru Haret” este situat în zona de nord a municipiului Târgovişte.
S-a înfiinţat ca liceu pedagogic în anul 1968 şi a suferit o serie de transformări în
ceea ce priveşte profilul: în 1982 a devenit liceu industrial şcolarizând elevi în specialităţile
„materiale de construcţii” şi „industrie uşoară”, iar în anul 1994 a devenit Grupul Şcolar
Electrotehnic având drept scop pregătirea muncitorilor calificaţi în meseria de electrician. Din
anul şcolar 2000-2001 a purtat denumirea de Grup Şcolar Electrotehnic „Spiru Haret”,
pregătind elevi în filiera teoretică, vocaţională şi tehnologică. Titulatura actuală este valabilă
începând cu anul școlar 2012-2013 gătirea tinerilor în diverse domenii de calificare:
 Vocațional/sportiv/fotbal
 estetica şi igiena corpului omenesc,
 industrie textilă şi pielărie,
 sănătate şi asistenţă pedagogică,
prin:
 liceu – zi,
 învățământ profesional cu durata de trei ani;
 şcoala postliceală:
 sanitară (care funcţionează în cadrul liceului din anul 2003-2004, pregătind
tinerii în specializările: Asistent medical generalist

Resurse materiale
Şcoala beneficiază de 2 corpuri de clădire cu:

 12 săli de clasă;
 1 laborator;
 1 atelier de instruire practică - industrie textilă şi pielărie;
 cabinet de Asistenţă psihopedagogică/ROSE;
 cabinet medical;
 sală de nursing;
 o bibliotecă cu 13 749 volume şi număr elevi cu fişe de cititori (inclusiv cadre
didactice) - 724;
 spaţii pentru personalul de conducere – 1, contabilitate – 1, secretariat – 2,
informatician – 1, anexă laborant - 1;
 sală de sport dotată corespunzător;
 teren de sport;
 săli arhivă documente şcolare – 2: arhivă secretariat+arhivă contabilitate;
 spaţii de informare şi prezentare a elevilor (vitrine şi panouri);
 anexe pentru personalul de întreţinere şi magazii pentru depozitarea produselor de
curăţenie.
Suprafaţă şcoală: 5602 mp corespunzătoare celor două corpuri de clădire.
Suprafaţa sălii de sport: 1110 mp
Prin programul multianual Phare TVET școala a fost dotată cu echipamente
didactice specific domeniilor electric, electronică automatizări, mecanică, industrie textilă
pielărie.
Resursele umane
Şcoala dispune în anul şcolar 2020-2021 de :

 38,97 norme, repartizate pe nivele de învățământ astfel
- Liceu- zi- 8,52 norme
- Școala Postliceală - buget- 18,11 norme
- Școala Postliceală –taxă- 2,04 norme
- Învăţământ profesional- 10,28 norme
Personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic, din punct de vedere numeric este:
 57 cadre didactice:
- Titulari ai unității: 18;
- Suplinitori calificați, participanți la concursurile de titularizare din anii
anteriori, cu note de minimum 5: - 5;
- Alte situații: detașare, completare de normă, viabilitate post: 10;
- Personal didactic asociat: 23;
- Personal didactic necalificat: 1
 5 posturi personal didactic auxiliar;
 8 posturi personal nedidactic;
Resurse financiare
Finanţarea activităţilor este realizată cu sume provenind din două surse:

- bugetul de stat;
- bugetul local;
- surse extrabugetare (taxe şcoala postliceală).

Oferta de formare profesională pe niveluri de învăţământ şi profiluri:
Pregătirea elevilor în şcoala noastră, în anul şcolar 2021-2022, se realizează pe

următoarele trasee:
LICEU
Filiera tehnologică, profil tehnic

Domeniul pregătirii de bază/ Calificarea IX X XI XII
Filiera tehnologică, profil servicii
Estetica și igiena corpului omenesc/ Coafor- Stilist - - - 1
Filiera vocaţională, profil sportiv

IX X XI XII
Domeniul pregătirii de bază/ Calificarea
Sportiv/ Instructor sportiv -Fotbal 1 1 1 1
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 3 ANI
Domeniul pregătirii de bază/ Calificarea I II III
Industrie textilă-pielărie/ Confecţioner produse textile - - -
Estetica si igiena corpului omenesc/Coafor-Frizer-Manichiurist-
1 2 2
Pedichiurist
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL
Pregătirea de bază
Calificarea
în domeniul I II III
SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ Asistent medical generalist (fără taxă) 3 3 3
PEDAGOGICĂ
Asistent medical generalist (cu taxă) -3 - -
Experienţa în derularea de proiecte, parteneriate şi activităţi de cooperare europeană:

În învăţământul TVET s-au creat o serie de reţele tematice :
Școala a fost cuprinsă în programul multianual PHARE TVET 2001 – 2003, când a
beneficiat de reabilitarea celor două corpuri de clădire și a fost dotată cu echipamente
didactice pentru domeniile electric, electronică automatizări, mecanică, industrie textilă
pielărie și de o rețea de calculatoare.
 Reţea tematica între şcolile PHARE TVET 2001 – 2003 – Grup Şcolar Transporturi
Auto Târgovişte, Grup Şcolar Construcţii „Nicolae Mihăescu” Târgovişte, Grup Şcolar
Electrotehnic „Spiru Haret” Târgovişte, Grup Şcolar Agricol Nucet, Grup Şcolar Agricol Dr. C.

Angelescu Găeşti organizată în jurul centrului de resurse ca şcoală c oordonatoare: Colegiul

Economic Ion Ghica Târgovişte.
 Reţele între şcolile PHARE 2001 – 2003 şi 2004 – 2006 pentru cele 6 unităţi de
învăţământ din judeţ cuprinse in proiectul PHARE TVET 2001 şi cele 50 unităţi de
învăţământ (mediul rural) din proiecte PHARE TVET 2003 din regiune, organizate în jurul
şcolilor coordonatoare: Grup Şcolar Transporturi Auto Târgovişte, Grup Şcolar Construcţii
„Nicolae Mihăescu” Târgovişte, Grup Şcolar Electrotehnic Spiru Haret Târgovişte, Grup
Şcolar Agricol Nucet, Grup Şcolar Agricol Dr. C. Angelescu Găeşti.
 Reţele locale active create în jurul unor şcoli coordonatoare din regiune (17 –
Dâmboviţa)
 Reţele organizate în alte scopuri – monitorizarea asigurării calităţii în unităţile de
învăţământ de către centrul de resurse – şcoli PHARE TVET 2001 – 2003; monitorizarea
dezvoltării de parteneriate pe domenii de calificare în unităţile de învăţământ de către
centrele de resurse – şcoli PHARE TVET 2001 – 2003, şcoli PHARE TVET 2004 – 2006,
şansa a-II-a.
 Reţele organizate în scopul planificării ofertei educaţionale şi monitorizării asigurării
calităţii de către şcolile PHARE TVET 2001 – 2003 şi cele 38 unităţi cu învăţământ TVET.
Începând cu anul 2015, unitatea de învăţământ beneficiază de o finanţare în valoare

totală de 27450.00 euro, prin programul Erasmus+, conform contractului nr. 2015-1-TR01-
KA219-021917_2, derulat în perioada 2015-2017, prin intermediul căruia se va implementa
un parteneriat strategic, axa prioritară KA2, domeniul şcolar. Începând cu anul 2018 școala
beneficiază de finanțare guvernamentală prin proiectul ROSE, subproiectul SMART
LEARNING-soluția pentru progres!, aprobat pentru o finanțare de 456.251 lei.
1.3. ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN ANUL

ŞCOLAR TRECUT
Dezvoltarea bazei materiale (Sursa:Serviciul administrativ)
Starea fizică a clădirilor
Corpul principal al școlii este în stare fizică relativ buna dar necesită lucrări de
reparații ale instalațiilor de încălzire. Al doilea corp de clădire este dat în conservare.
Școala dispune de autorizaţie sanitară de funcţionare şi de autorizaţie din partea
Grupului de Pompieri „Basarabi” Dâmbovița pentru ambele corpuri de clădire și la sala de
sport.
Situaţia dotării cu calculatoare şi alte echipamente de instruire.
În procesul de instruire se utilizează laboratorul de textile în care se găsesc

echipamente de specialitate. Calculatoare mai sunt amplasate și în cancelarie și în bibliotecă
– pentru uzul cadrelor didactice și elevilor – dar și în secretariat, contabilitate și casierie –
pentru buna desfășurare a activității acestor compartimente.
Asigurarea internă a calităţii
La nivelul unității școlare au fost înteprinse o serie de măsuri în vederea dezvoltării

sistemului de management al calității, respectiv pentru asigurarea calității programelor de
învățare și promovarea îmbunătățirii continue:
 Alcătuirea unui plan de acțiune pe baza planului de îmbunătățire propus ;
 Elaborarea de proceduri care să definească acțiunile desfășurare în cadrul instituției;

 Utilizarea mijloacelor specifice măsurării performanței: Benchmarking, modelul pentru

masurarea excelentei performanțe Baldrige, modelul pentru măsurarea excelentei
performanțe EFQM (European Fondation Quality Management), tabloul de bord, fișe privind
monitorizarea performanței, fișe pentru definirea valorii adăugate, tipizate folosite în procesul
instructiv-educativ etc;
 Monitorizarea tuturor acțiunilor în vederea îmbunătățirii;
 Stabilirea căilor de acțiune: formare echipe, stabilire ținte strategice, obiective,
definire acțiuni, termene, responsabilități și rezultate asteptate;
 Monitorizarea indicatorilor de performanță;
 Corelarea la nivelul instituției a documentelor de proiectare managerială :
1. Intocmirea planului managerial al unității și planurilor operaționale, consultarea
Planului de Acțiune al Școlii (PAS), Planul Local de Acțiune (PLAI), Planul Regional de
Acțiune (PRAI);
2. Intocmirea planurilor manageriale la nivel de catedre metodice, definirea planurilor
operaționale (de acțiune);
3. Monitorizarea îndeplinirii acțiunilor conform obiectivelor ;
4. Propuneri de îmbunătățire (ciclu repetitiv);
 Culegerea dovezilor/ rezultate ale evaluărilor care să corespundă criteriilor stabilite;
 Intocmirea rapoartelor de monitorizare periodică (o data la trei luni) și a raportului
anual de autoevaluare; stabilirea planului de îmbunătățire pentru anul școlar urmator
 Dezvoltarea manualului calității și a regulamentului de funcționare CEAC .
Consiliul elevilor se întrunește lunar și este un organism format dintr-un grup de elevi,
alesi in mod democratic, al caror rol este să reflecte interesele celorlalți elevi din școala.
Elevul se află în centrul tuturor activităților întreprinse în acest sens iar ei sunt conștienți de
responsabilitățile ce le revin pentru îmbunătățirea calității.
Printre scopurile avute în vedere pentru asigurarea calității se menționează:
 Dezvoltarea sistemului de management al calității;
 Imbunatatirea activității comisiei CEAC;
 Promovrea instrumentelor specifice măsurarii performanței;
 Inițierea de programe de formare;
 Continuarea utilizării chestionarelor, anchetelor CEAC;
 Promovarea și valorificarea exemplelor de buna practică;
 Utilizarea TIC în procesul instructiv-educativ ;
 Incadrarea în rețeaua școlară prin integrarea priorităților naționale în cadrul țintelor
strategice instituționale;

REZULTATELE ELEVILOR LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2021:
EXAMENUL DE BACALAUREAT 2021
 Examenul de Bacalaureat național – sesiunea iunie-iulie 2021
Înscriși - 27
Prezenți – 24 (89% )
Eliminați – 0 (0% )
Reușiți – 3 (11,11% )
Rezultate finale după contestații
Nr. Rata
min
Medii
Eli
ați
reușiti Promovare
Prezenți
Absenți
Înscriși
1.00- 5.00 - 6.00 - 7.00 - 8.00 - 9.00-

10
4.99 5.99 6.99 7.99 8.99 9.99
2021 27 24 3 7 4 2 1 0 0 0 0 3 11,11%
44 6 4 5 9 3 3 15
2020 50 0 0 0 34,09%
(88% ) (12% ) (82,46% ) (17,24% ) (60% ) (20% ) (20% ) (34,09%)
32 24 24 1 4 2 1 7
2019 56 (57,14% ) (42,86% ) (96% ) 0 0 0 21,88%
(4% ) (57,14% ) (28,57% ) (14,29% ) (21,88%)

Situatia candidatilor la examenul de bacalaureat iulie 2021
Fel examinare (scris,

Forma de invatamant
(obligatoriu sau la
Candidati inscrisi
Candidati reusiti
Numar de Numar Numar
Initiala probei
Tipul probei
competențe)
Din care cu note candidati candidati candidati
alegere)
respinsi neprezentati eliminati
Disciplina
5 - 5.99
6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99
Incepator 10 Admis
Mediu Avansat Experim. -
Calif.
19 7 0
Zi Obligatorie A) Limba română Competențe 27 27 (100%) 0 (0%) (70,37%) (25,93%) 1 (3,7%) 0 (0%) (0%) 14 (51,85%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
0
Seral Obligatorie A) Limba română Competențe 1 1 (100%) 0 (0%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
20 0
TOTAL proba A) 28 28 (100%) 0 (0%) (71,43%) 7 (25%) 1 (3,57%) 0 (0%) (0%) 15 (53,57%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
23 0
Zi Obligatorie C) Limba engleză Competențe 23 23 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (100%) (0%) 11 (47,83%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
23 0
TOTAL proba C) 23 23 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (100%) (0%) 11 (47,83%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
Limba 4 0
Zi Obligatorie C) f ranceză Competențe 4 4 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (100%) (0%) 3 (75%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
Limba 1 0
Seral Obligatorie C) f ranceză Competențe 1 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (100%) (0%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
5 0
TOTAL proba C) 5 5 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (100%) (0%) 4 (80%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
Competențe 11 9 4 2 0
Zi Obligatorie D) digitale Competențe 27 27 (100%) (40,74%) (33,33%) (14,81%) 1 (3,7%) (7,41%) (0%) 14 (51,85%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
Competențe 0
Seral Obligatorie D) digitale Competențe 1 1 (100%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)

28 9 4 1 2 0
TOTAL proba D) 28 (100%) 12 (42,86%) (32,14%) (14,29%) (3,57%) (7,14%) (0%) 15 (53,57%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
7 2 1 0
Zi Obligatorie E)a) Limba română Scris 27 18 (72%) 8 (44,44%) (38,89%) (11,11%) (5,56%) 0 (0%) (0%) 8 (44,44%) 7 (28%) 2 (7,41%) 0 (0%)
0
Seral Obligatorie E)a) Limba română Scris 1 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 0 (0%) 0 (0%) 1 (100%) 0 (0%)
7 2 1 0
TOTAL proba E)a) 28 18 (72%) 8 (44,44%) (38,89%) (11,11%) (5,56%) 0 (0%) (0%) 8 (44,44%) 7 (28%) 3 (10,71%) 0 (0%)
0
Zi Obligatorie E)c) Istorie Scris 5 4 (100%) 3 (75%) 1 (25%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 4 (100%) 0 (0%) 1 (20%) 0 (0%)
0
TOTAL proba E)c) 5 4 (100%) 3 (75%) 1 (25%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 4 (100%) 0 (0%) 1 (20%) 0 (0%)
6 2 0 15
Zi Obligatorie E)c) Matematică Scris 22 (28,57%) 4 (66,67%) (33,33%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 5 (83,33%) (71,43%) 1 (4,55%) 0 (0%)
0
Seral Obligatorie E)c) Matematică Scris 1 1 (100%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
7 2 0 15
TOTAL proba E)c) 23 (31,82%) 5 (71,43%) (28,57%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 6 (85,71%) (68,18%) 1 (4,35%) 0 (0%)
4 0 2
Zi Alegere E)d) Biologie Scris 6 (66,67%) 2 (50%) 1 (25%) 1 (25%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 3 (75%) (33,33%) 0 (0%) 0 (0%)
0
Seral Alegere E)d) Biologie Scris 1 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 0 (0%) 0 (0%) 1 (100%) 0 (0%)
4 0 2
TOTAL proba E)d) 7 (66,67%) 2 (50%) 1 (25%) 1 (25%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 3 (75%) (33,33%) 1 (14,29%) 0 (0%)
10 0 3
Zi Alegere E)d) Geograf ie Scris 13 (76,92%) 7 (70%) 2 (20%) 0 (0%) 1 (10%) 0 (0%) (0%) 4 (40%) (23,08%) 0 (0%) 0 (0%)
10 0 3
TOTAL proba E)d) 13 (76,92%) 7 (70%) 2 (20%) 0 (0%) 1 (10%) 0 (0%) (0%) 4 (40%) (23,08%) 0 (0%) 0 (0%)
1 1 0
Zi Alegere E)d) Psihologie Scris 8 6 (75%) 1 (16,67%) 3 (50%) (16,67%) (16,67%) 0 (0%) (0%) 1 (16,67%) 2 (25%) 0 (0%) 0 (0%)
1 1 0
TOTAL proba E)d) 8 6 (75%) 1 (16,67%) 3 (50%) (16,67%) (16,67%) 0 (0%) (0%) 1 (16,67%) 2 (25%) 0 (0%) 0 (0%)

EXAMENUL DE BACALAUREAT NAȚIONAL – SESIUNEA AUGUST 2021
Înscriși - 12
Prezenți – 9 (75% )
Eliminați – 0 (0% )
Reușiți – 1 (11,11% )
SITUATIA CANDIDATILOR LA EXAMENUL DE BACALAUREAT – AUGUST 2021
Num ar Din care cu m edii:

Nr Nr. Din care cu m edii:
Form a de Nr. elevi Nr. elevi de Nr. elevi
elevi elevi
invatamant neprezentati elim inati candidati reusiti
inscrisi prezenti <5 5 - 5.99 7- 8- 9-
respinsi 6 - 6.99 10
7.99 8.99 9.99
9 8 7 1 1 1 0 0 0 0
Zi 12 (75%) 3 (25%) 0 (0%) (88,89%) (87,5%) (12,5%) (11,11%) (100%) (0%) (0%) (0%) (0%)
0 0 0 0
Seral 0 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) (0%) (0%) (0%)
Frecvență 0 0 0 0
redusă 0 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) (0%) (0%) (0%)
9 8 7 1 1 1 0 0 0 0
TOTAL 12 (75%) 3 (25%) 0 (0%) (88,89%) (87,5%) (12,5%) (11,11%) (100%) (0%) (0%) (0%) (0%)

(obligatoriu sau la
Candidati inscrisi
Candidati reusiti
Fel examinare
Initiala probei
competențe)
Tipul probei
invatamant Din care cu note
Forma de
Num ar
alegere)
Num ar Num ar
(scris,
de
Disciplina candidati candidati
candidati
5 - 5.99 9- neprezentati elim inati
6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 respinsi
Incepator 9.99 10 Adm is
Mediu Avansat Experim.
Calif. -
12 7 4 1 0
Zi Obligatorie A) Limba română Competențe 12 (100%) 0 (0%) (58,33%) (33,33%) (8,33%) 0 (0%) (0%) 12 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
12 7 4 1 0
TOTAL proba A) 12 (100%) 0 (0%) (58,33%) (33,33%) (8,33%) 0 (0%) (0%) 12 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
10 10 0
Zi Obligatorie C) Limba engleză Competențe 10 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (100%) (0%) 10 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
10 10 0
TOTAL proba C) 10 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (100%) (0%) 10 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
2 0
Zi Obligatorie C) Limba franceză Competențe 2 2 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (100%) (0%) 2 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
2 0
TOTAL proba C) 2 2 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (100%) (0%) 2 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
Competențe 12 2 1 0
Zi Obligatorie D) digitale Competențe 12 (100%) 6 (50%) 3 (25%) (16,67%) (8,33%) 0 (0%) (0%) 12 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
12 2 1 0
TOTAL proba D) 12 (100%) 6 (50%) 3 (25%) (16,67%) (8,33%) 0 (0%) (0%) 12 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
10 0
Zi Obligatorie E)a) Limba română Scris 12 (90,91%) 5 (50%) 4 (40%) 0 (0%) 1 (10%) 0 (0%) (0%) 9 (90%) 1 (9,09%) 1 (8,33%) 0 (0%)
10 0
TOTAL proba E)a) 12 (90,91%) 5 (50%) 4 (40%) 0 (0%) 1 (10%) 0 (0%) (0%) 9 (90%) 1 (9,09%) 1 (8,33%) 0 (0%)
0
Zi Obligatorie E)c) Istorie Scris 1 1 (100%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
0
TOTAL proba E)c) 1 1 (100%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 1 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
0
Zi Obligatorie E)c) Matematică Scris 11 4 (40%) 3 (75%) 1 (25%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 4 (100%) 6 (60%) 1 (9,09%) 0 (0%)
0
TOTAL proba E)c) 11 4 (40%) 3 (75%) 1 (25%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 4 (100%) 6 (60%) 1 (9,09%) 0 (0%)
2 0 1
Zi Alegere E)d) Biologie Scris 4 (66,67%) 1 (50%) 0 (0%) 1 (50%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 2 (100%) (33,33%) 1 (25%) 0 (0%)
2 0 1
TOTAL proba E)d) 4 (66,67%) 1 (50%) 0 (0%) 1 (50%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 2 (100%) (33,33%) 1 (25%) 0 (0%)
0
Zi Alegere E)d) Geografie Scris 4 2 (50%) 0 (0%) 2 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 1 (50%) 2 (50%) 0 (0%) 0 (0%)
0
TOTAL proba E)d) 4 2 (50%) 0 (0%) 2 (100%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 1 (50%) 2 (50%) 0 (0%) 0 (0%)
0
Zi Alegere E)d) Psihologie Scris 4 4 (100%) 1 (25%) 3 (75%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 2 (50%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
0
TOTAL proba E)d) 4 4 (100%) 1 (25%) 3 (75%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) (0%) 2 (50%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)

REZULTATELE LA EXAMENELE PRIVIND CERTIFICAREA CALIFICĂRII

PROFESIONALE A ABSOLVENŢILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI
TEHNIC PREUNIVERSITAR
Tipuri de învăţământ:
 învăţământ profesional, nivel 3;
 liceu tehnologic, nivel 4;
 învăţământ postliceal, nivel 5
Organizarea şi desfăşurarea examenelor de certificare a competenţelor profesionale
pentru obţinerea certificatului de calificare profesională, pentru toate sesiunile anului şcolar
2020-2021 au fost realizate conform cadrului normativ în vigoare.
Examenele de certificare a competenţelor profesionale nivel 3, nivel 4, nivel 5 s-au
desfăşurat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Desfăşurarea probelor în cadrul
examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional,
liceal filiera tehnologică şi postliceal - nivel 3, nivel 4 şi nivel 5 a fost realizată cu respectarea
prevederilor legale din:
- ORDIN nr. 4.321/2020 din 22 mai 2020 privind modificarea şi completarea
Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării
profesionale pentru absolvenţii învăţământului profesional cu durata de 3 ani, aprobată prin
ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.435/2014, pentru anul şcolar 2019 - 2020
- ORDIN nr. 4.494/2020 din 10 iunie 2020 privind modificarea și completarea
Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării
profesionale a absolvenților învățământului postliceal, aprobată prin Ordinul ministrului
educației naționale și al ministrului delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și
dezvoltare tehnologică nr. 5.005/2014
- ORDIN Nr. 5459/2020 din 31 august 2020 privind aprobarea graficului de desfăşurare
a examenelor de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor din învăţământul
profesional şi tehnic preuniversitar în anul şcolar 2020 - 2021
Examene naţionale / examene de certificare
DATE STATISTICE
NIVEL 3, 4, 5, ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL/PROFESIONAL/POSTLICEAL, 2021
- analiza rezultatelor obţinute de elevi în cadrul examenelor naţionale, comparativ cu

rezultatele evaluării curente
Unitatea şcolară a fost desemnată centru de examen pentru anul şcolar 2020-2021, pe
nivele de calificare astfel:
-învățământ liceal, nivel 4 – sesiunea mai- iunie, Coafor stilist
-învățământ profesional- nivel 3 sesiunea iulie - Frizer-coafor- manichiurist-pedichiurist
-învățământ postliceal, nivel 5. sesiunea august –Asistent medical generalist

Elevi
Nr crt Domeniu/Calificare Elevi promovaţi Procent promovabilitate
înscrişi
Estetica şi igiena corpului 19 19 100%
1
omenesc/ Coafor stilist
Estetica şi igiena corpului
2 omenesc/ Frizer-coafor-ma- 18 18 100%
nichiurist-pedichiurist
Sănătate şi asistență
3 pedagogică/ 104 104 100%
Asistent medical generalist
Aspecte pozitive Aspecte negative Cauze / condiţii
 Elevii absolvenți au dovedit că şi-  O parte dintre absolvenții  Comisiile de exami-
au însușit cunoștințele teoretice şi de învățământ liceal nu s-au nare au respectat meto-
deprinderile practice conform Stan- înscris la examen; dologia de examen
dardelor de Pregătire Profesională  Examenul s-a desfășurat  La momentul vizitei
 Implicarea în desfășurarea la Ploiești deoarece școala monitorului, registrele
exame-nelor a tuturor cadrelor noas-tră nu mai are matricole, foile matricole
didactice si a agenților economici; acreditare erau completate la zi.
 Promovabilitate foarte mare  Nu există posibilitatea  Examenele s-au desfă-
 Nu au fost candidați respinşi realizării unei selecții a ca- şurat pe baza graficului
 Examenul s-a desfășurat fără drelor didactice evaluatoare; afişat în sălile / labora-
incidente şi cu respectarea metodo-  Lipsa unui centru unic de toarele şi atelierele pre-
logiilor specifice în vigoare examen, similar examenelor gătite special în acest
naționale scop
STATISTICĂ ELEVI
În anul şcolar 2020-2021:
 În anul şcolar 2020-2021, liceul a funcţionat cu un număr de 563 de elevi înscrişi la
început de an, cuprinşi în 22 de clase, învăţământ de de stat zi, nivel liceal şi profesional (12
clase), învăţământ postliceal 10 clase/domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică, sanitar-fără
taxă (9 clase), cu taxă (1 clasă), specializarea asistent medical generalist.
 La sfârşit de an şcolar 2020-2021, am raportat
Nr. elevi la Obs. -RETRAȘI/
Forma de învăţământ sf. de an Promovaţi Repetenţi EXMATRICULAȚI/
şc. VENIȚI
Școală profesională: 179 elevi 136 136 IX X XI - 2
/ 7 clase
30 10 2 -
LICEU, profil servicii 34 34 IX X XI XII 7
44 elevi /2 clase - - 2 1
LICEU, profil sportiv: 54 50 50 IX X XI XII 4/
elevi/3 clase 4
3 1 -
POSTLICEAL- SANITAR- 233 233 I II III - 24/
BUGET: 255 elevi/9 clase - 4
TOTAL elevi
Înscrişi la început de an şcolar
563

1.4. CONTEXTUL NAŢIONAL

Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită
pentru educaţia şi formarea profesională se numără:
- Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020;
- Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020;
- Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;
- Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020;
- Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;
- Strategia națională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020;
- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;
- Strategia naţionala privind incluziunea sociala si reducerea sărăciei 2015-2020;
- Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune şi
competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;
- Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020;
- Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii
rrome pentru perioada 2014-2020;
- Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;
- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;
- Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020;
- Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont
2020-2030;
- Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;
- Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada
2011-2020;
- Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.
Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 are
următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:
Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională

pentru piaţa muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din
grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și
4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
1.Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a

auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor,
pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi
formare profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii;
2.Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii,
definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu
abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea
programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii;
3.Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare;
4.Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională;
5.Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale;
6.Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.
Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de

formare profesională, având ca ținte strategice:
a)Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul
profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;

b)Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la

10% în 2020, de la 1,5% în 2014.
7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării
dobândite în context nonformal şi informal;
8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;
9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor
învăţării dobândite în context nonformal şi informal;
10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ
pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;
Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte

strategice:
a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul
profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;
b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la
examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014;
c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la
10% în 2020, de la 1,5% în 2014.
11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale
la nivel de sistem;
12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;
13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de
formare profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă și în
evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal;
14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue;
15. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.
Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în

domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice:
a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea
spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;
b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la
4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.
16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din
cadrul programelor de formare profesională;
17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;
18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării
premiselor pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.

Contextul în care se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic

prin strategiile menţionate mai sus este definit prin Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1
din 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Structura învăţământului
profesional şi tehnic este ilustrată în figura de mai jos.
Învățământul liceal asigură continuarea studiilor în învățământul obligatoriu (clasele

a IX-a și a X-a) și în ciclul superior (clasele a XI-a și a XII-a), dezvoltând, aprofundând și
particularizând competențe (cunoștințe, abilități și atitudini) formate în ciclurile anterioare ale
învățării. Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri:
a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;
c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.
Durata studiilor în învăţământul liceal, forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 4
ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației. Pentru unele forme
de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
Studiile învățământului liceal se finalizează cu examenul național de bacalaureat și cu
examen de certificare, pentru absolvenții filierelor tehnologică și vocațională.
Absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul
postliceal și pot obține, ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenții cu diplomă de bacalaureat

pot continua studiile în învățământul postliceal pentru obținerea nivelului 5 sau în în-
vățământul superior, în orice program de studii și pot obține nivelurile de calificare 6, 7 și 8.
Absolvenții învățământului liceal, filierele tehnologică și vocațională, care promovează
examenul de certificare, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al
calificărilor (tehnician) și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
Învățământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcție de
nevoile pieței muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de
formare regionale, județene și locale, pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat
între unitatea de învățământ, operatorul economic și elev.
Învăţământul profesional are următoarele forme de organizare:
- învăţământ profesional, are o durata de şcolarizare de 3 ani, organizat după finalizarea
clasei a VIII-a, ca parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar
2014/2015, pe baza unui contract cadru, încheiat între unitatea de învățământ şi operatorii
economici implicaţi în formarea profesională a elevilor;
- învăţământul dual, durata de şcolarizare este de de 3 ani, organizat după finalizarea
clasei a VIII-a, ca parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar
2017/2018, pe baza unui contract de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori
economici sau între o asociaţie/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ
şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară. unui contract de
pregătire practică, încheiat între unitatea de învățământ – agentul economic și elev;
- stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei
a X-a de liceu, formă de organizare specifică în prezent programelor de tip „A doua șansă”.
În învățământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi
modulele de pregătire de specialitate pentru obținerea calificării profesionale. Studiile se
finalizează cu examen de certificare. Absolvenții care promovează examenul de certificare a
calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al
calificărilor (muncitor calificat) și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
Programul național al M.E. „ROSE” din care face parte proiectul SMART LEARNING-
soluţia pentru progres

1.5. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE LA NIVEL REGIONAL ŞI LOCAL
Priorităţile regionale – conform PRAI
 Prioritate a 1: Armoniz are a ofe rte i IPT cu piaţa muncii

Obiectiv:
Corelarea ofertei şcolilor IPT din regiune cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a
procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la
viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.
Ţinte:
1. Adaptarea ofertei la ţintele PRAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a
pieţei muncii
2. Reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor din grupa 15-24 ani cu 4 % la nivel
regional, până în 2013.
3. Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin
85% din populaţia de vârstă şcolară a regiunii cuprinsă în învăţământul IPT
4.
 Prioritate a 2: Asigurare a de şanse e gale prin siste mul IPT priv ind acce sul la
e ducaţie al tine rilor din re giune .
Obiectiv:
Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor,
indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţie.
Ţinta:
Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii cu 2 % până în anul 2013.
 Prioritate a 3: De z v oltare a baz e i didactico-mate riale a şcolilor IPT din re giune în

parte ne riat cu alte organiz aţii
Obiectiv:
Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din regiune în concordanţă cu
cerinţele domeniilor de pregătire profesională
Ţinte:
1. Reabilitarea a 60% din numărul şcolilor IPT ale regiunii, până în 2013.
2. Toate şcolile IPT sa aibă dotare minimala conform domeniilor de calificare şi 50%
dintre acestea sa aibă dotare în concordanţă cu evoluţiile tehnologice ale
domeniilor de pregătire.
 Prioritate a 4: Eficie ntiz are a re laţiilor parte neriale e xistente şi de z v oltarea de noi
parte ne riate pe ntru IPT
Obiectiv:
Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării
strategice a IPT la nivel regional
Ţinta:
Cel puţin un parteneriat pentru formarea profesională în fiecare şcoală IPT pentru fiecare
domeniu de pregătire.

 Prioritate a 5: Formare a profe sională continuă a re surse lor umane din şcolile
IPT ale re giunii
Obiectiv:
Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT
Ţinta:
Participarea cadrelor didactice din IPT la cel puţin un curs de formare profesionala continuă,
anual.
 Prioritate a 6: Eficie ntiz are a şi de z v oltare a se rv iciilor de orie ntare şi consilie re

profe sională a e le v ilor din IPT
Obiectiv:
Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor
educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie
Ţinta:
Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul
IPT, până în 2013.
Priorităţile locale – conform PLAI
 Prioritate a 1: Armoniz are a siste mului T VET cu piaţa muncii pe baz ă de studii şi
ce rce tări
Obiective:
1.1. Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaţa muncii prin includerea în
şcolile din sistemul TVET a calificărilor de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca
prioritare la nivel judeţean
1.2. Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu
dezvoltarea pieţei muncii şi cu tendinţele de dezvoltare economică pentru adaptarea
planificării educaţionale la nevoile locale judeţene
Ţinte:
1. Creşterea cu 5 % a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor TVET, până în 2013.
2. Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85%
din populaţia de vârstă şcolară a judeţului cuprinsă în învăţământul TVET
 Prioritate a 2: Asigurare a de şanse e gale prin siste mul T VET priv ind acce sul la
e ducaţie al e le v ilor cu ce rinţe e ducaţionale spe ciale (CES).
Obiective:
2.1. Creşterea numărului elevilor în învăţământul TVET din mediul rural, a elevilor cu
dificultăţi de învăţare şi a celor cu handicap pentru a obţine calificări in domeniile
de calificare prioritare la nivel judeţean.
2.2. Îmbunătăţirea calităţii procesului de pregătire profesională prin învăţământul TVET
în scopul creşterii şanselor de integrare socio-profesională.
Ţinta:
Creşterea până în anul 2013 a gradului de cuprindere în ÎPT a elevilor cu CES.
 Prioritate a 3: De z v oltare a baz e i didactico-mate riale a şcolilor T VET din jude ț în

parte ne riat cu alte organiz aţii
Obiectiv:

3.1. Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din

judeţ.
3.2. Îmbunătăţirea dotării cu calculatoare a unităţilor şcolare TVET şi asigurarea
accesului la Internet.
Ţinta:
Școlile IPT să aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea
sa aibă dotare în concordanţă cu evoluţiile tehnologice ale domeniilor de pregătire
 Prioritate a 4: Eficie ntiz are a re laţiilor parte neriale e xistente şi de z v oltarea de noi
parte ne riate pe ntru T VET
Obiectiv:
Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri
pentru toate unităţile şcolare TVET
Ţinta:
Încheierea a cel puţin 2 acorduri de parteneriat pentru fiecare şcoală TVET, conform
domeniilor de calificare şcolarizate.
 Prioritate a 5: De z v oltare a siste mului T VET prin atrage re a de spe cialişti şi

formare a continuă a re surse lor umane din şcolile T VET ale jude ţului
Obiective:
5.1. Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăţământul TVET la programe de
formare continuă specifice noilor competenţe profesionale şi atragerea de noi
specialişti în domeniu.
5.2. Asigurarea calităţii învăţământului din mediul rural a unităţilor şcolare TVET.
Ţinta: Participarea în procent de 80% a cadrelor didactice din învăţământul TVET şi a

specialiştilor atraşi la cursuri de formare profesionala continua.
 Prioritate a 6: Eficie ntiz are a şi de z v oltare a activ ităţilor de consilie re
profe sională a tine rilor
Obiectiv:
Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor
educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.
Ţinta:
Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul
IPT, până în 2013

PARTEA II – ANALIZA NEVOILOR
2.1. Analiza mediului extern

2.2. Analiza mediului intern
2.3. Analiza SWOT
2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare
2.5. Proiecții 2020-2024
2.1. ANALIZA M EDIULUI EXTERN
2.1.1. Demografie
Populaţia reprezintă elementul constitutiv esenţial al devenirii umane. De mărimea

dar şi de calitatea populaţiei, două valori aflate într-o complexă conexiune, care determină
toate procesele socio-economice într-un anumit spaţiu uman, depind atât intensitatea
acestor fenomene cât şi specificitatea derulării lor.
Evoluţii şi situaţia actuală
2.1.2. Populaţia totală. Dinamica generală
Fig.2.1.1.
Sursa: INS, b aza de date TEMPO-online
La 1 iulie 2017 populaţia judeţului Dâmboviţa a fost de 525048 locuitori, cu o densitate

de 129,5 locuitori pe km 2, situându-se pe locul 16 în ceea ce priveşte numărul populaţiei şi
pe locul 6 al densităţii, în ierarhia judeţelor. Cu anumite particularităţi, tendinţele demografice
care s-au conturat la nivelul ţării în perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi
în judeţul Dâmboviţa. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei
interne/externe, au făcut ca populaţia judeţului să se diminueze în perioada 2010 - 2020 cu
20440 persoane. La nivelul judeţului Dâmboviţa se constată un trend descendent, al
populaţiei, care din punct de vedere demografic se apropie ca „performanţă” de media
naţională.

2.1.3. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Fig. 2.1.2.
Pe medii de rezidenţă, la nivel judeţean preponderentă este populaţia rurală (68,2%),

fiind printre cele mai ridicate ponderi la nivel de Regiune Sud Muntenia. Aceste ponderi
ridicate ale populaţiei rurale se corelează cu ponderea ridicată a ocupării în sectorul agricol .
În ceea ce priveşte repartiţia pe medii, la 1 iulie 2020, 31,8% din populaţia judeţului
trăia în mediul urban şi 68,2% în mediul rural, faţă de 42,8% şi respectiv 57,2% cât se
înregistra la nivel regional. Prin urmare judeţul Dâmboviţa este după judeţele Teleorman şi
Giurgiu, cel mai slab judeţ din perspectiva urbanizării. Acest aspect negativ este amplificat şi
de faptul că judeţul Dâmboviţa se numără printre cele 17 judeţe a căror reţea de localităţi
urbane este în totalitate formată din municipii şi oraşe de mici dimensiuni (inclusiv reşedinţa
de judeţ având o populaţie sub 100.000 de locuitori). (Sursa: INS).
Tab 2.1.1. Distribuţia pe sexe
ANEXA 1 Populaţia pe sexe la 1 iulie 2020

Total Masculin Feminin
număr persoane
România 22142153 10813692 11328461
Sud Muntenia 3151719 1539016 1612703
Dâmboviţa 516974 253278 263696
structura %
România 100,0 48,8 51,2
Sud Muntenia 100,0 48,8 51,2
Dâmboviţa 100,0 49,0 51,0
Structura pe sexe se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă numerică a

populaţiei feminine. Astfel, la 1 iulie 2020, 51,0% din populaţia judeţului Dâmboviţa era de
sex feminin şi 49,0% de sex masculin. La vârste până la 55 ani, raportul pe sexe este
favorabil bărbaţilor, după această vârstă femeile devenind majoritare.
Populația feminină se concentrează în mediul rural într-o proporție mai mică (58,2% din
totalul populației feminine) decât cea masculină (59,1%). Județele cu cea mai numeroasă
populație masculină sunt Teleorman (49,2%), Giurgiu(49,2%), Călărași (49,1%), și Ialomița
(49,1%), iar cele cu cea mai numeroasă populație feminină sunt Prahova (51,6%) și Argeș
(51,4%).

2.1.4. Structura pe grupe de vârstă
Pe fondul scăderii numărului

de locuitori, precum şi datorită
înaintării în vârstă a generaţiilor,
diferite ca mărime, structura pe
grupe mari de vârstă a populaţiei s-a
modificat. Astfel, structura pe grupe
de vârstă a populaţiei poartă
amprenta caracteristică a unui
proces de îmbătrânire demo-
grafică, datorat în principal, scăderii
natalităţii, care a determinat redu-
cerea absolută şi relativă a popu-
laţiei în vârstă de 0-14 ani şi creş-
terea numărului şi a ponderii popula-
ţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
Comparativ cu 1 iulie 2010 în anul
2020 se remarcă reducerea ponderii
populaţiei tinere (0-14 ani) de la 15,6%
la 14,4% (-8,6 mii persoane) şi
creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste), de la 14,7% la 17,2% (+8,8 mii
persoane).
Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 68,4% din total, în scădere cu 17,0 mii
persoane faţă de 1 iulie 2010. În cadrul populaţiei adulte semnificativ a crescut ponderea
grupelor de vârsta 25-29 şi 50-54 ani şi a scăzut cea din grupele de vârstă 20-24 şi 15-19
ani.
La nivel de judeţ grupele de vârstă „0-14” ani şi „65 ani şi peste” au ponderile cele mai
mari în mediul rural decât în mediul urban (cu 1,7 puncte procentuale şi, respectiv, cu 1,6
puncte procentuale), faţă de grupa de vârstă 15-64 ani care deţine o pondere mai mare in
mediul urban (cu 3,5 puncte procentuale).
Grupa de vârstă 15-24 de ani, ce poate fi utilizată ca proxy pentru populaţia şcolară,
care în următorii cinci ani va pătrunde pe piaţa muncii, prezintă ponderi diferite pe medii:
9,3% în urban şi în mediul rural 11,8%.
Fig. 2.1.4. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe la 1 iulie 2020

2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Structura pe vârste a populaţiei pe medii rezidenţiale confirmă faptul că procesul de
îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural. În mediul rural ponderea
populaţiei vârstnice este mai mare decât cea din mediul urban de 2,6 procente.
În raport cu situaţia din ţările U.E. (28) ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) din Ro-
mânia în anul 2017 se mentine aproximativ la acelasi nivel, 14,8% faţă de 15,6% în U.E.(28).
2.1.6. Structura etnică

În urma Recensământului populaţiei din 20 octombrie 2011 a rezultat că 90,6% din
populaţia judeţului este de naţionalitate română, 5,3% erau romi, 0,5% celelalte minorităţi
naţionale, iar 3,6% reprezintă informaţie nedisponibilă. După religie, 92,9% din populaţia
judeţului este de confesiune ortodoxă, 0,8% adventistă de ziua a VII-a , 1,4% penticostală,
0,3% evanghelică şi 0,2 romano-catolică (diferenţa alte confesiuni, atei, fără religie sau
informaţie nedisponibilă).
În anul 2020 rata natalităţii a fost de 8,0 născuţi-vii la 1.000 locuitori, sub media
înregistrată pe ţară (8,1‰). Ca şi în ceilalţi ani, s-au născut mai mulţi băieţi decât fete,
raportul de masculinitate ajungând la 106 băieţi la 100 de fete. În mediul rural, rata de
natalitate este superioară celei din mediul urban (8,6‰ faţă de 6,7‰). Rata mortalităţii a fost
de 14,8 decedaţi la 1.000 locuitori superioară celei înregistrate pe total ţară (13,4%).
Dimensiunea inferioară a ratei natalităţii comparativ cu cea a mortalităţii a generat un spor
natural negativ (-3522 persoane şi respectiv -6,8‰), care s-a dovedit a fi un fenomen
permanent după anul 1990. În anul 2020, s-au înregistrat 19 decese sub un an, rata
mortalităţii infantile în judeţul Dâmboviţa fiind de 4,6 decese sub un an la 1.000 născuţi-vii, în
creștere comparativ cu ultimii ani, inferioară mediei pe total ţară (6,1‰) şi cu mult peste
media înregistrată în ţările U.E. -28 (3,6‰ în anul 2017).
Vârsta medie a populaţiei judeţului Dâmboviţa era în anul 2020 de 41,8 ani.
Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 43,3 ani, a fost mai îmbătrânită decât cea
masculină cu 3,4 ani. În perioada 2017-2019 durata medie a vieţii la nivelul judeţului
Dâmboviţa a fost de 75,8 ani (72,2 ani la bărbaţi şi 79,3 ani la femei) înregistrând o tendinţă
de creştere în ultima perioadă. Femeile au avut o durată medie a vieţii mai mare cu 7,1 ani
decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie a vieţii populaţiei din
mediul urban a fost superioară celei din rural cu 1,8 ani.
2.1.7. Mişcarea migratorie

Un factor al scăderii populaţiei Regiunii Sud Muntenia este migraţia, atât cea
internă, cât şi cea externă. Mutaţiile din structura socio-economică a României au determi-
nat o intensă mobilitate teritorială a populaţiei, cu consecinţe directe în modificarea număru-
lui şi structurii socio-demografice a populaţiei în profil teritorial. În cadrul migraţiei interne, flu-
xul rural-urban merită o menţiune deosebită, fiind cel care deţine cea mai mare pondere în
cadrul acesteia.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică – Baza de date TEMPO,
migrația populației în interiorul Regiunii Sud Muntenia, interregională și externă, în anul
2018, prezintă un sold migratoriu negativ (-1342 persoane).
Alături de migrația internă (sold -8321 persoane), un factor deosebit de important
pentru structura populației este și migrația externă, în special în rândul tinerilor și al
persoanelor calificate, care afectează în special județele Teleorman (16,0% din numărul
emigranților definitivi din regiune), Dâmbovița (17,9% din numărul emigranților definitivi din
regiune și Prahova (27,1% din numărul emigranților definitivi din regiune). Analizând migrația
externă din punct de vedere a vârstei în anul 2018, la nivel regional, se constată că grupa de
vârstă cea mai bine reprezentată este cea de 35-39 ani (13,6% din totalul emigranților
definitivi din regiune), urmată de tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani (12,8% din totalul
emigranților definitivi) și populația din grupa de vârstă 40-44 de ani (12,4% din totalul
emigranților definitivi).

Anii tranziţiei au generat noi tendinţe privind migraţia internă a populaţiei,

remarcându-se o inversare a fluxului migratoriu sat-oraş pe de o parte şi o reducere a
migraţiei interne interjudeţene, pe de altă parte. Anul 1998 marchează o schimbare de sens
a migraţiei sat-oraş, de acum înregistrându-se în mod constant un sold migratoriu pozitiv în
mediul rural. Oraşul nu mai absoarbe, ca în trecut surplusul de forţă de muncă din mediul
rural. Judeţul Dâmboviţa se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu negativ. În anul
2020 şi-au stabilit domiciliul în judeţul Dâmboviţa 7814 persoane, cu o rată a migraţiei interne
de 15,1 persoane la 1.000 locuitori şi au plecat din judeţ 8649 persoane, cu o rată a migraţiei
interne de 16,7 persoane la 1.000 locuitori.
Tab. 2.1.6. b. Fluxurile migraţiei interne, urban şi rural,

determinate de schimbarea domiciliului, în anul 2020
Sosiţi Plecaţi
Număr % Număr %
Total 7814 100,0 8649 100,0
Urban 2165 27,7 3295 38,1
Rural 5649 72,3 5354 61,9
Motivele principale ale migraţiei interne sunt legate de problemele familiale

(căsătorii, pensionări, etc.) în detrimentul celor legate de muncă. Reducerea migraţiei pe
distanţe lungi în favoarea celei pe distanţe scurte, a făcut ca migraţia intrajudeţeană să
depăşească semnificativ migraţia interjudeţeană.
Distribuția pe sexe a emigranților arată că în anul 2018, atât la nivel național cât și
regional, predomină migrația externă a populației feminine, ponderea femeilor fiind de 56,6%.
Impactul sărăciei asupra educației este unul semnificativ, principala cauză a
abandonului școlar fiind lipsa resurselor financiare. Asigurarea accesului la învățătură este
primordială în ruperea cercului sărăciei și în promovarea unei incluziuni sociale reale.
Strategia EUROPA 2020 are drept țintă diminuarea până în anul 2020 a numărului de
persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin 20 de milioane persoane,
comparativ cu anul 2008. Obiectivul pentru România în perspectiva 2020, propune
reducerea cu 580.000 a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune
socială.
Indicatorii principali care măsoară sărăcia, sunt: rata deprivării materiale severe (ce
caracterizează persoanele de 18 și peste, care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu își
pot permite un anumit standard de viață considerat decent) și rata riscului de sărăcie.
Datele statistice oficiale furnizate de INS, arată că în România numărul persoanelor care se
confruntă cu lipsuri materiale severe se situează încă la un nivel destul de ridicat, deși acest
procent a scăzut de la 38% în 2007, la 16,8% în 2018.
2.1.8. Proiecţii demografice

Proiectarea populaţiei judeţului Dâmboviţa, până în anul 2060
Proiectarea populaţiei oferă înformaţii utile asupra posibilei evoluţii a numărului şi
structurii de vârstă a populaţiei şi pe grupe funcţionale (tânără, adultă, vârstnică, feminină în
vârstă fertilă, şcolară şi preşcolară). Din punct de vedere demografic, principalii factori care
acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia internă şi
externă.

Populaţia rezidentă a judeţului Dâmboviţa în anul 2015 şi proiectată la orizontul 2060

în varianta medie, pe sexe:
Populaţia rezidentă Diferenţe între anii 2060 şi

(persoane) 2015
2015 2030 2060 persoane %
Total 507475 430326 279114 -228361 -45,0

Masculin 250498 211116 134245 -116253 -46,4
Feminin 256977 219210 144869 -112108 -43,6
Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial – la orizontul anului 2060
Judeţul Dâmboviţa ar urma să aibă în anul 2030 o populaţie rezidentă de 430326 locuitori iar
în anul 2060, 279114 locuitori. Faţă de anul 2015 populaţia rezidentă va scădea cu 77149
persoane în anul 2030 şi cu 228361 persoane în anul 2060 (-15.2% şi respectiv -45%).
Populaţia feminină ar continua să fie predominantă. Ponderea acesteia în populaţia
rezidentă totală înregistrând o uşoară creştere de la 50,7% în 2015, la 51,9% în 2060.
Populaţia rezidentă a judeţului Dâmboviţa înregistrată în anul 2015 şi proiectată la

orizontul anului 2060 în varianta medie, pe grupe mari de vârstă:
2015 2060
mii pondere mii pondere

persoane % persoane %
Total 507475 100,0 279114 100,0
0-14 ani 77862 15,3 27652 9,9
15-64 ani 343409 67,7 152218 54,5
65 ani şi peste 86204 17,0 99244 35,6
Datorită menţinerii scăzute atât a segmentului fertil al populaţiei cât şi al fertilităţii, sub
nivelul de înlocuire a generaţiilor, populaţia tânără (0-14 ani) va cunoaşte o scădere
semnificativă în perioada 2015-2060, de la 77862 persoane la 27652 persoane, iar ponderea
populaţiei tinere (0-14 ani) în totalul populaţiei va scădea de la 15,3% în 2015 la 9,9% în
2060.
Fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei, se va accentua în timp cu însă
cu intensităţi diferite. Populaţia de 65 de ani şi peste va creşte numeric de la 86204 în anul
2015, la 99244 în 2060, iar ponderea populaţiei rezidente vârstnice va creşte de la 17,0% în
2015 la 35,6% în 2060.
Proiectarea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în perioada 2015-2060
Proiectarea populaţiei de vârstă prescolară şi şcolară reprezintă o proiectare

derivată a proiectării demografice a populatiei. Pentru aceasta s-a utilizat varianta mediana a
unei proiectari demografice a populatiei rezidente pe varste, sexe si judete. Din proiectarea
populatiei rezidente pe varste, sexe si judete la orizontul anului 2060, s-a selectat populatia
rezidenta de varsta prescolara si scolara (0-23 ani), repartizata pe grupe de varsta, sexe si
judete.

Tab 2.1.3. Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în anii 2015, 2030, 2060
persoane Modificări 2060/2015

2015 2030 2060 absolută (mii) %
Varianta mediană
Populaţia rezidenta 0 -23 ani 131058 102275 61734 -69324 -52,9
Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004
În varianta mediană, până în anul 2060, populaţia rezidentă de vârstă preşcolară şi

şcolară de 0-23 ani se va reduce cu -52,9%, ajungând la 61734 persoane. Scăderea
populaţiei rezidente de 0-23 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre
sfârşitul orizontului de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind
scăderea naturală a populaţiei.
Proiectarea populaţiei rezidentă şcolară, în perioada 2015-2060

Evoluţia populaţiei rezidentă şcolară în anii 2015, 2030, 2060 (varianta constantă)
persoane Modificări 2060/2015
2015 2030 2060 absolută %
Populaţia rezidenta scolara 0 -23 ani 81123 61191 36841 -44282 -54,6
Populaţia preşcolară 0-2 ani 747 590 372 -375 -50.2
Populaţia preşcolară 3-5ani 11859 7733 4959 -6900 -58,2
Populaţia şcolară 6-10ani 24188 15912 10362 -13826 -57,2
Populaţia şcolară 11-14 ani 19576 16378 8872 -10704 -54,7
Sursa: Proiectarea populaţiei scolare a României la orizontul anului 2060, I.N.S., 2016
Scăderea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară de 0-23 ani determină reducerea

populaţiei preşcolare şi şcolare. Tendinţa generală de reducere a populaţiei de copii şi tineri
de 0-23 ani se reflectă diferit la nivelul grupelor de vârstă din cadrul fiecărui judeţ datorită
gradului de cuprindere pe grupe de vârstă corespunzătoare. În varianta constantă numărul
populaţiei rezidente preşcolare şi şcolare de 0-23 ani ar urma să cunoască o diminuare, de
81123 persoane în anul 2015, la 36841 persoane în anul 2060.
2.1.9. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT
Imaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin:

 scăderea numărului populaţiei s-a conturat ca o tendinţă de lungă durată iar
continuarea acestei tendinţe pe termen lung este de natură să genereze mari probleme
economico-sociale;
 densitate superioara mediei pe ţară;
 scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale;
 spor natural negativ;
 dominarea populaţiei de naţionalitate romana.
 ponderea populaţiei de etnie rroma în totalul populaţiei regiunii depăşeşte
ponderea acesteia la nivel naţional.
 profunzimea deteriorării structurii pe vârste a populaţiei în contextul declinului
natalităţii şi fertilităţii şi implicaţiile acestei deteriorări din perspectiva eventualelor redresări a
stării demografice a ţării.

Se recomandă înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET în localităţile cu

populaţie preponderent de etnie rroma şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.
Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte negative:
 reducerea numărului populaţiei active ;
 deteriorarea raportului de dependenţă economică;
 reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului
sistem educaţional şi asupra întregii vieţi economice şi sociale.
Îmbătrânirea populaţiei constatâtă la nivelul regiunii reclamă implementarea unor
politici care să conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi.
Creşterea populaţiei pensionate înseamnă:
 dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate nevoilor
specifice ale populaţiei vârstnice (asistenţa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia
durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unităţi medico-sociale);
 dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi
calitativ prin asigurarea de agenţi de turism–ghizi cu experienţă în a avea grijă de
pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetică şi înfrumuseţare. Se recomandă creşterea
şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului
omenesc.
Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane
prin sprijinirea unei vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Aceasta
presupune educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi, retragerea din activitate mai târziu
şi progresiv.
Scăderea populaţiei şcolare necesită:
- restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu cererea pieţei
muncii;
- dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea
părăsirii timpurii a şcolii;
- dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la
învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile;
- promovarea unei culturi a învăţării permanente;
- asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de reconversie
profesională.
2.1.10. Profilul economic judeţean
Principalii indicatori economici
Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de

dezvoltare. Analizând proiecţia creşterii PIB, se constată că în judeţul Dâmboviţa acest
indicator înregistrează ritmuri susţinute de creştere.
Produsul intern brut realizat în anul 2018 în judeţul Dâmboviţa a fost de 16494,9,0
milioane lei (RON) preţuri curente, reprezentând 1,7 % din produsul intern brut realizat pe
ţară şi 14,7% din PIB-ul pe regiune.
Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea
noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea
acestora).
Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia
structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european,
naţional şi judeţean

Fig.2.2.1.a
Sursa: Calculat pe b aza datelor INS, "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2018
În judeţul Dâmboviţa rezultă o pondere semnificativă a VAB în industrie (33,2%, sub

media regională şi peste cea naţională). Construcţiile deţin 2,7% din VAB, situându-ne, atât
sub media regională, cât şi sub cea naţională. Serviciile reprezinta 56,4% din VAB, peste
media regională, şi sub cea nationala. In cadrul serviciilor ponderi mai mari detin: comerţul
cu ridicata şi cu amănuntul, transporturile şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele.
Fig. 2.2.1.b
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Dâmboviţa, D.J.S. Dâmb oviţa, 2018
Structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2018 a avut următoarele
caracteristici (v. Anexa 2 a):
- serviciile *) au înregistrat, cea mai mare contribuţie la formarea valorii adăugate
brute ; în anul 2018 la această componentă cea mai mare contribuţie şi-au adus-o

următoarele activităţi: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport, depozitare şi hoteluri şi

restaurante cu 25,6%;
- industria a contribuit cu 33,2% din valoarea adăugată brută totală;
- agricultura, silvicultura şi pescuitul au contribuit cu 7,7% din valoarea adăugată brută
totală;
- construcţiile au avut o contribuţie mai mică, de numai 2,7% la formarea valorii
adăugate brute.
În structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2017 faţă de anul
2010, au intervenit următoarele modificări:
 scăderea ponderii valorii adăugate brute judeţene realizate în industrie de la
43,8% în anul 2010, la 33,2% în anul 2018;
- scăderea ponderii valorii adăugate brute realizate în agricultură, vânătoare şi
silvicultură a scăzut de la 10,9% în 2010 la 7,7% în 2018;
- ponderea valorii adăugate brute realizată în construcţii a scazut de la 4,5% în anul
2010, la 2,7% în anul 2018;
- ponderea valorii adăugate brute realizate în servicii a crescut de la 40,8% în 2010 la
56,4% în 2018.
2.1.11. Productivitatea muncii

Deşi în scădere cu 13% faţă de anul 2008, în 2009 productivitatea muncii la nivel
regional, calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare, PPC) raportată la
totalul populaţiei ocupate, reprezenta doar 35% din media UE-27. Comparativ cu celelalte
regiuni, Regiunea Sud Muntenia se situa în 2009 la acelaşi nivel cu media naţională, ocupînd
poziţia a cincea, după Bucureşti-Ilfov, Regiunea Vest, Nord Vest şi Centru. Creşterea
productivităţii muncii între 2000-2008 nu a fost singulară, toate ţările cu care România
concurează direct înregistrând dinamici pozitive. Pe de altă parte, productivitatea muncii în
România se află sub media europeană, în urma Croaţiei, Macedoniei şi Turciei, ţări
nemembre ale UE încă. Cu o productivitate atât de scăzută, România nu poate găsi în
exporturi principalul motor de relansare economică.
Singurele ţări din UE care au înregistrat scăderi ale productivităţii muncii în 2009 au
fost România, Lituania şi Grecia, practic ţările europene care au aplicat cele mai severe
măsuri anti-criză. Cum în cazul României aceste măsuri au culminat în 2010, ne aşteptăm ca
dinamica negativă a productivităţii să fi continuat.
Evolutia productivitatii muncii la nivel national
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total 103.2 106.8 117.0 105.3 110.3 105.8 107.1 105.9 107.6 94.6
sursa datelor http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD/index.htm - Obiectiv 11.

Creşterea productivităţii muncii şi îmbunătaţirea ratei de ocupare
www.bns.ro/fisiere.portal/barometru.ppt
2.1.12. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime
Activitatea economică în cadrul judeţului s-a desfăşurat de agenţi economici organizaţi în trei
categorii de întreprinderi: societăţi comerciale active, asociaţii familiale, persoane
independente. În perioada 2006-2019 se constată o creştere a numărului de societăţi
comerciale active înregistrată în special în sfera întreprinderilor mici şi mijlocii şi mai ales în
zona serviciilor şi construcţiilor..

Tab. 2.1.3. Agenţi economici activi, pe forme de proprietate
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Societăţi
comerciale 6207 6881 7577 7361 6610 5976 6250 6455 6728 6945 7257 7823 8300 8899
active
Asociaţii
3008 2990 704 639 612 618 1224 1171 1191 1145 1086 1054 1007 979
familiale
Persoane
independe 3478 3585 6169 6281 5949 5606 5990 5438 6124 6249 6120 6201 6128 5869
nte
Din numărul total al întreprinderilor active 29,2% funcţionau în comerţ, 15,4% în

transport şi depozitare, 11,9% în industrie, 10,9% în construcţii şi 8,9% în activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice, etc.
2.1.13. Piaţa muncii
Studierea tendințelor manifestate în cadrul pieței muncii necesită construirea unui sistem
informaţional bazat pe o analiză riguroasă a acesteia, utilizând metode şi tehnici moderne.
Echilibrele si dezechilibrele existente pe piaţa muncii pot fi abordate pornind de la
caracteristicile acestei pieţe şi studiind trăsăturile la nivel local, regional, naţional. Analiza
fluctuaţiilor care apar în domeniul ocupaţional, poate conduce la previziuni care să constituie
o bază fundamentată ştiinţific pentru politicile de formare profesională. În capitolul de faţă au
fost folosite pe lângă datele statistice preluate din anchetele INS-AMIGO, sau din Balanţa
Forţei de Muncă (INS) şi date administrative deţinute de către Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă Dâmboviţa.
Indicatori statistici ai pieţei muncii1
Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se

utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta
asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Pe de altă parte, doar analiza datelor din
ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România. BFM
permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură
comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica
europeană (EUROSTAT), deci la nivel de judeţ dispunem doar de date BFM (Biroul Forţei de
Muncă).
În anul 2018, din regiunea Sud Muntenia, populația activă totală (peste 15 ani) era de
1369 mii persoane (reprezentând 15,1% din populația activă a țării), din care 1294 mii
persoane ocupate și 75 mii șomeri2. Structura pe sexe a populației active se caracterizează
prin preponderența masculină (bărbații reprezentau 58% din populația activă).
Figura 5.1.1.1
1 Pentru definiţia indicatorilor utilizaţi în această secţiune, vezi glosarul din ANEXA 4
2 Definiți conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii

Sursa: INS Anuare statistice / Cercetarea statistică asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO)
Populaţia activă, populaţia ocupată:

Populaţia activă înregistrează la finalul anului 2018 cea mai mică valoare din
intervalul celor 11 ani consecutivi analizaţi (191.5 mii pers.), cu 22,7 mii persoane mai mică
decât cea din anul 2007 şi cu 21,3 mii persoane mai mică decât valoarea înregistrată în 2012
( în 2012 avusese loc o creştere substanţială a acestui indicator faţă de anul 2011 şi o
situare la un nivel apropiat de anii 2009 şi 2010 ).
Într-un mod asemănător, populaţia ocupată înregistrează la finalul anului 2016 cea
mai mică valoare din intervalul analizat (180,3 mii pers.) și crește ușor la finele anului
2017, cu o mie de persoane, fiind cu 21,5 mii persoane mai mică decât cea a anului 2007
(început de interval dar şi anul cu cele mai ridicate valori ale populaţiei active, respectiv
ocupate). Se observă că în ultimii perioada 2012-2016, trendul este descendent atât pentru
populaţia ocupată cât şi pentru cea activă civilă. Acest trend este întrerupt doar pentru
populația ocupată, în ultimul an analizat (2017).
În județul Dâmbovița s-au înregistrat, în perioada 2012-2017, tendințe de creștere a
ponderii la formarea VAB județean în sectorul economic Comerț cu ridicata si cu amănuntul;
repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante.
Creșterea ponderii acestui sector este semnificativă, de la 19,9% în anul 2012 la 26% în
2017; Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică
și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontaminare, înregistrează în anul 2013 o scădere cu aproximativ 6
procente.
Figura 2.10
Sursa: calculat pe baza datelor INS, "Conturi naționale Regionale"
Rata de activitate şi rata de ocupare:

În anul 2014 înregistrăm cele mai bune valori din interval ( 62,7% şi 57,7%), cu
excepţia anilor 2007 şi 2008. În anul 2016, cei doi indicatori scad sub nivelul anului 2012,
ajungând la 60,0%, respectiv la 55,8%. Pentru anul 2017 înregistrăm o revenire doar pentru
rata de ocupare (56,8%). Aceşti doi indicatori depind mărimea resurselor de muncă, care
au scăzut şi ele în acești ani şi au anulat astfel descreşterea populaţiei active, respectiv
ocupate.
Analizând indicatorii pieţei muncii pentru ultimii ani, prin comparaţie cu nivelul
Regiunii Sud Muntenia şi cu cel naţional, se observă că atât la nivelul ratelor de activitate, de
ocupare cât şi cel al şomajului înregistrat, judeţul nostru are valorile cele mai puţin
avantajoase. În Regiune, dezavantajul economic faţă de Argeş şi Prahova conduc la rate de

activitate şi ocupare mai mici decât media, iar pe ansamblu Regiunea faţă de nivelul naţional
este la un nivel inferior.
Se observă că la nivelul judeţean pentru anul 2017, cea mai mare pondere o are
populaţia ocupată în servicii, urmată de cea din industrie şi apoi de cea din agricultură.
Ponderea populaţiei din servicii o întrece pe cea de la nivelul regional, dar este mai mică
decât cea naţională. Vorbind despre agricultură, avem o pondere puţin mai mică decât cea
a Regiunii Sud Muntenia, dar sensibil mai mare decât ponderea de la nivelul naţional. În
industrie, ponderea populaţiei ocupate la nivelul judeţului este mai mare, atât faţă de
ponderea înregistrată la nivelul regional cât şi faţă de cea de la nivelul naţional. Pentru
sectorul construcţiilor , această pondere este mai mică, atât faţă de Regiune cât şi faţă de
nivelul naţional.
Din datele administrative ale AJOFM, rezultă că nu s-au produs schimbări majore faţă
de anii trecuţi în structura domeniilor avantajate din prisma ofertelor de locuri de muncă.
Totuși se observă o cerere către locurile specializate, mai ales în construcții și în industrie.
Domeniile în care se regăsesc cele mai multe solicitări de personal calificat ar fi
următoarele:
 construcții,
 confecţii şi industrie textilă,
 comerţ,
 lucrări de instalații electrice,
 industria alimentară,
 turism şi alimentaţie publică,
 transporturi.
În continuare se menţin fluctuaţii de personal la unele firme şi mai trebuie ţinut cont
de faptul că uneori nu este suficientă calificarea deţinută, dacă aceasta nu a fost exercitată
recent sau sistematic într-o activitate economică (pericolul apariţiei fenomenului de
deprofesionalizare, odată cu evoluţia tehnologiei şi a modernizării proceselor de producţie).
Domeniul comercial se menţine în primele locuri în ofertele angajatorilor cu meserii
cum ar fi: agent vânzări, agent comercial, lucrător comercial, vânzător, lucrător gestionar.
Prin faptul că au existat şi sperăm să fie accesate în continuare fonduri europene cu
destinaţie pe modernizarea infrastructurii, considerăm că trebuie să fim pregătiţi şi pentru
ocupaţii ca : instalator tehnico sanitar, instalator gaze, instalator întreţinere reparaţii instalaţii
sanitare, sudor, electrician.

În judeţul Dambovita, rata şomajului înregistrat3 în perioada 2007-2017 are o

evoluţie fluctuantă. În anii 2007-2008 se înregistrează valorile cele mai mici (5,3, respectiv
5,6%) după care se evidenţiază creşterea datorată impactului crizei economice asupra pieţei
muncii. Începând cu anul 2012, tendința este continuu descrescătoare și ajunge la finele
anului 2017 la cea mai mică valoare din interval, atingând nivelul anului 2007 (5,3%).
Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor

La 31 decembrie 2017, ponderea şomerilor sub 25 ani în totalul şomerilor înregistraţi la
AJOFM Dâmboviţa era de 10,97%, foarte apropiată de cea la nivel naţional (11,05%)
Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraţi se regăsesc la grupele de vârsta
40-39 ani, respectiv peste 55 ani (26%, respectiv 20,8%).
Fig. 5.4.
Şomajul înregistrat de lungă durată
Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază şomerii înregistraţi

care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Datele arată că
ponderea şomerilor tineri de lungă durată în totalul şomerilor tineri (vârstă sub 25 ani), este
mai mare la nivelul judeţului Dâmboviţa decât la nivelul naţional (42,4 % faţă de 35,9%).

Anul 2018 / Aprili

indicator Ian. Feb. Martie Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct.
e
Total şomeri
înregistraţi 10050 9401 9758 9731 10033 9518 9345 9255 9074 8857
Şomeri
indemnizaţi 1347 1258 1174 1083 1041 1026 986 1135 1135 1113
Şomeri
8703 8143 8584 8648 8992 8492 8359 8120 7939 7744
neindemnizaţi
Rata şomajului
5,25 4,91 5,10 5,08 5,24 4,97 4,88 4,83 4,74 4,63
- %
Nr. şomeri inreg. Mediu de rezidenţă Gen Categorie îndemnizare

la 31.10.2018 Urban Rural Feminin Masculin Indemnizaţi Neindemnizaţi
8857 1379 7478 4155 4702 1113 7744
( 15,6%) ( 84,4%) ( 46,9%) ( 53,1%) ( 12,6%) ( 87,4%)
Distribuția pe categorii de vârstă

Total someri Sub 25 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani Peste 55 ani
ani
8857 2055 427 1303 2013 1379 1680
Distribuţia şomerilor pe categorii de vârstă
Până la 31.10.2018, au fost comunicate de către angajatori 8713 locuri de muncă

vacante, din care au fost ocupate 5921. Analizând ofertele de loc de muncă din partea
angajatorilor rezultă o cerere crescută în ceea ce priveşte încadrarea în muncă a pentru
următoarele ocupaţii: şofer, lucrător comercial (vânzător), agent de securitate, lăcătuş
mecanic, confecţioner articole din textile, agent vânzări, sudor, zidar, fierar-betonist,
electrician, mecanic auto, dulgher, instalator apă-canal, tâmplar universal, mașinist pod
rulant , mașinist la mașini pentru terasamente.

Cele mai cautate meserii/ocupaţii

o confectioner articole textile;
o electrician;
o lucrător în comerţ;
o ospătar;
o lăcătuş mecanic.
Persoanele aflate în căutare de loc de muncă, asistate de consilieri de orientare

profesională au completat formulare-chestionar din care rezultă domeniile în care acestea
doresc să beneficieze de formare profesională. În chestionarele completate s-a ţinut seama
de calificările deja existente, de oportunităţile pieţei muncii, dar şi de aptitudinile persoanelor
intervievate. Ca urmare a centralizării răspunsurile din cadrul Chestionarelor au fost obtinute
urmatoarele rezultate:
Nr. Număr de
Crt. Domeniu Ocupațional Pondere (%)
răspunsuri
1 Turism, hoteluri, restaurant, comerț 69 19,17
2 Sănătate, igienă, servicii sociale 50 13,89
3 Administraţie şi servicii publice 34 9,44
4 Protecţia mediului 33 9,17
5 Tehnologia informaţiei, comunicaţii, poştă 29 8,06
6 Construcţii 26 7,22
7 Transporturi 24 6,67
8 Industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului 21 5,83
9 Electrotehnică, automatică, Electronică 19 5,28
10 Activităţi financiare, bancare, de asigurări 19 5,28
11 Industria textilă, confecţii, pielărie,
încălţăminte 18 5,00
12 Agricultură, piscicultură, pescuit 18 5,00
TOTAL 360 100,00
Au fost analizate intrările de locuri de muncă din 2018 ( inclusiv cele de la Bursele
locurilor de muncă),au fost estimate cele care vor intra în 2019, la care s-au adăugat în limita
răspunsurilor primite de la actorii de pe piaţa forţei de muncă ( în special angajatorii) cele
care vor fi ofertate anul viitor. La analiza stocului de şomeri înregistrat la 31.07 2018 am ţinut
seama că acesta cuprinde şi absolvenţii promoţiei 2018.
S-a primit de la Inspectoratul Şcolar Judeţean liste cu domeniile de pregătire şi
calificarea profesională a elevilor înscrişi în anul şcolar 2018-2019, în care am evidenţiat
clasele terminale. Ocupaţiile (respectiv tipurile de cursuri) care se dovedesc a fi deficitare şi
pentru care se pot organiza programe de formare conform autorizărilor existente la nivelul
instituţiei sunt următoarele: agent de turism, barman, cameristă hotel, comunicare în limba
engleză, coafor, confecţioner art. din textile, confecţioner tâmplărie PVC şi aluminiu,
cofetar-patiser, contabil, cosmetician, dulgher, electrician întreţinere medie şi joasă
tensiune, expert achiziţii, frizer, manichiurist-pedichiurist, lucrător în comerţ, lucrător în
structuri pentru construcţii, infirmieră, inspector resurse umane, lăcătuş mecanic, ospătar,
sudor electric, tâmplar şi zidar.

2.2. ANALIZA M EDIULUI INTERN
2.2.1. PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA
Procesul de predare-învăţare se desfăşoară utilizând atât metode tradiţionale cât şi

metode de învăţare centrată pe elev, îndeosebi în cadrul catedrei tehnice şi a catedrei de
limbă şi comunicare, prin utilizarea fişelor de lucru individuale şi în grup, ţinând cont de
stilurile de învăţare ale elevilor şi de nivelul de performanţă individual, lucrul pe grupe de
elevi, studiul de caz, jocul de rol, activităţile practice.
Procesul de evaluare se realizează folosind atât evaluarea iniţială, formativ-continuă
şi sumativă, utilizând instrumente de evaluare tradiţionale şi alternative (fişe de descriere a
activităţilor din Auxiliare curriculare, miniproiecte, portofolii ale elevilor, fişe de evaluare şi
autoevaluare, fişe de progres). În realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare,
cadrele didactice utilizează mijloacele didactice din dotarea cabinetelor, laboratoarelor şi
atelierelor şcoală, alături de preocuparea unor cadre didactice de a-şi confecţiona noi
materiale, originale şi creative. În majoritatea cabinetelor şi laboratoarelor există câte un
calculator, flip-chart, videoproiector, machete, minibiblioteci, videoteci, planşe didactice,
echipamente şi materiale didactice specifice, utilizate de către cadrele didactice şi elevi în
cadrul orelor.
Oferta educaţională a şcolii este popularizată în rândul elevilor de gimnaziu şi al
părinţilor acestora la Târgul de oferte educaţionale prin intermediul unui panou afişat la ISJ
Dâmboviţa, prin pliante şi CD-uri distribuite şcolilor generale, prin vizite efectuate de elevi ai
claselor a VIII-a însoţiţi de diriginţi în unitatea noastră şcolară.
La începutul fiecărui an şcolar se prezintă elevilor şi părinţilor acestora de către
profesorii diriginţi Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul
preuniversitar, Regulamentul Intern şi Regulamentul cadru privind protecţia şi securitatea
elevilor, personalului didactic şi nedidactic.
2.2.2. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ȘCOLARE
Se constată că începând cu anul școlar 2020-2021 numărul de elevi înscriși în școala

noastră a scăzut constant ca urmare a reducerii populației școlare. Raportat la forma de
pregătire este în scădere numărul elevilor ce frecventează cursurile liceului tehnologic și al
școlii postliceale, se păstrează aproximativ constant numărul celor înscriși la clasele de
învățământ vocațional.
Puncte tari:
 ofertă educaţională adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa muncii;
 interes pentru realizarea unui învăţământ de calitate şi preocuparea permanentă
pentru utilizarea metodelor active de învăţare;
 utilizarea în lecţii a unei diversităţi de resurse didactice;
 imparţialitate şi promovarea egalităţii şanselor faţă de elevi;
 adaptarea lecţiilor la nevoile elevilor;
 încurajarea productivităţii, angajamentului, concentrării şi eforturilor elevilor;
 încurajarea învăţării centrate pe elev;
 utilizarea de strategii didactice diverse pentru a răspunde stilurilor individuale de
învăţare ale elevilor;
 comunicare eficientă cu elevii;
 oferirea la timp de feed-back constructiv privind învăţarea şi progresul elevilor;
 asigurarea unei evaluări adecvate, riguroase, corecte şi exacte;

 încurajarea elevilor să-şi asume responsabilitatea pentru propriul proces de

învăţare.
Puncte slabe:
 implicare insuficientă a unor cadre didactice în activitatea extracurriculară .
 desfăşurarea unor cursuri după metode tradiţionale de învăţare
 nivelul scazut de pregatire al absolventilor de clasa a VIII a care opteaza pentru
scoala noastra
2.2.3. INFORMAREA, CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA ELEVILOR
La cabinetul de asistenţă psihopedagogică au fost efectuate, pe parcursul anului

şcolar 2020/2021 şedinţe de consiliere individuală (un număr de 32 de elevii, 6 părinţi, 8
cadrele didactice au solicitat sprijin individual de specialitate). S-au derulat 42 de şedinţe de
consiliere de grup la care au participat 75 de elevi. Au fost aplicate chestionare privind:
nevoile de informare/ consiliere ale elevilor, orientarea carierei elevilor, fenomenul
absenteismului şcolar din perspectiva elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice, cunoştinţele
elevilor referitoare la consumul de droguri, orientarea şcolară şi profesională, relaţionarea
părinţi - copii, competenţele metacognitive ale elevilor.
Au fost realizate diverse programe: ”Prevenirea Cyberbulling-ului”, ”Educația pentru
viața de familie”, ”Prevenirea traficului de ființe umane.” La aceste programe au participat
elevi din diferite clase (IXA, IXB, XA, XC, XIA, XIB) în număr de aproximativ 75.
Elevii de la clasele IX A, IX B, X A, X B, X S, XI A, XI B, XI S, XII A au participat la
programe şi activităţi de consiliere: Cariera mea, Alături de tine, Adolescenţă fără droguri,
Câştig fără violenţă, Detectivi în lumea profesiilor, O absenţă în minus, o şansă în plus. Alte
activităţi derulate: evaluarea nevoilor de informare/ consiliere ale elevilor; informarea
părinţilor cu privire la serviciile oferite de cabinetul de asistenţă psihopedagogică, activitatea
de consiliere de grup Cum fac faţă stresului?, activităţile Viaţă de adolescent, Schimbările
pubertăţii desfăşurate în colaborare cu D.S.P. Dâmboviţa, activităţile de consiliere de grup a
cadrelor didactice cu tema Absenteismul - cauză a eşecului şcolar, respectiv Modalităţi
eficiente de pregătire pentru promovarea examenelor de sfârşit de ciclu, activitatea realizată
în colaborare cu A.J.O.F.M. Dâmboviţa, vizând informarea elevilor claselor a XII-a cu privire
la cursuri de specializare pe care le pot urma gratuit şi la dreptul de a se înscrie în baza de
date a A.J.O.F.M. ca persoană în căutarea unui loc de muncă, activitatea Iepuraşul de Paşte
aduce prieteni noi derulată în parteneriat cu Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
„Delfinul” Constanţa, desfăşurare de activităţi în cadrul Săptămânii Globale de Acţiune
derulată de Organizaţia Salvaţi Copiii, organizarea concursului de postere Copii –
drepuriresponsabilităţi realizată în colaborare cu Consiliul Elevilor, derulare de activităţi de
consiliere de grup cu ocazia Zilei internaţionale a toleranţei, Zilei internaţionale împotriva
violenţei asupra femeii.
Puncte tari
 Colaborare cu CJRAE Dâmbovița.
 Organizarea de întâlniri cu reprezentanți ai AJOFM pentru informarea și
consilierea elevilor din clasele terminale pentru orientarea în găsirea unui loc de
muncă.
 Existența unui psiholog școlar care își desfășoară activitatea într-un cabinet
dotat corespunzător.
Puncte slabe:
 Numărul mic de părinți care mențin o legătură permanentă cu școala.
 Eficiență redusă a relației diriginte – părinte – elev.

2.2.4. CALIFICARI ȘI CURRICULUM
Pregătirea elevilor în şcoala noastră, în anul şcolar 2020 - 2021, s-a realizat pe următoarele
trasee:
LICEU
Filiera tehnologică, profil tehnic

Filiera tehnologică, profil servicii

Estetica și igiena corpului omenesc/ Coafor- Stilist - - 1 1

IX X XI XII
Domeniul pregătirii de bază/ Calificarea
Sportiv/ Instructor sportiv -Fotbal 1 1 1 -
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 3 ANI
Domeniul pregătirii de bază/ Calificarea I II III
Industrie textilă-pielărie/ Tehnician designer vestimentar 1 1 -
Estetica si igiena corpului omenesc/Coafor-Frizer-Manichiurist-
2 2 1
Pedichiurist
Pentru fiecare dintre calificările de mai sus se utilizează curriculum-ul național la care,
conform planurilor de învățământ se adaugă discipline/ module din cadrul CDȘ/ CDL
propuse de cadrele didactice din școală, aprobate de comisiile metodice, Consiliul de
administrație al unității de învățământ, Consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar
județean Dâmbovița și de membrii CLDPS.
2.2.5. RESURSE MATERIALE ȘI UMANE
Resurse materiale
Şcoala beneficiază de 2 corpuri de clădire cu număr suficient de spații de învățământ
(săli de clasă, laboratoare, ateliere de instruire practică, spații pentru personalul didactic
auxiliar și nedidactic, spații administrative, etc.).
Puncte tari:
 peste 100 de calculatoare conectate la Internet 24 ore/zi cu 2 furnizori;
 Dotarea cu echipamente moderne a laboratoarelor și cabinetelor prin Proiectul Phare
TVET;
 Biblioteca școlii este dotată cu un număr de 13.646 volume și 724 fișe de cititor;
 Existența Cabinetului de orientare şi consiliere psiho-pedagogică şi profesională cu
dotare prin MEC;
 Sală de sport de dimensiuni corespunzătoare desfăşurării tuturor activităţilor de
educaţie fizică;

 Spaţii proprii optime pentru desfăşurarea instruirii practice în domeniile Informatică,

Mecanică, Electromecanică, Electronică, Industrie textilă pielarie reabilitate din
fonduri Phare;
Puncte slabe:
 Dotare atelierului de Estetica și igiena corpului omenesc și a sălii de nursing;
 Lipsa truselor, ustensilelor și substanțelor chimice necesare laboratorului de chimie.
2.2.6. PARTENERIAT ŞI COLABORĂRI
În fiecare an şcolar dezvoltăm relaţii de colaborare cu agenţi economici din municipiul

Târgovişte pentru desfăşurarea instruirii practice comasate de către elevii din învăţământul
profesional şi tehnic. Colaborăm cu D.S.P. Dâmboviţa, Muzeul Judeţean de Istorie
Dâmboviţa, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Primăria Municipiului Târgovişte, Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, CJRAE, AJOFM, Universitatea Valahia
Târgovişte. În anul şcolar curent, am dezvoltat relaţii de parteneriat şi am încheiat convenţii
de colaborare cu agenţi economici de pe raza municipiului Târgovişte. Toate aceste relaţii
sunt cuprinse în Planul de parteneriat al şcolii, anexat (Anexa 14).

2.3. ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
 Personal didactic calificat cu gradul didactic I şi II în procent ridicat;
 Exista planuri cadru, programe şcolare pentru toate nivelurilor de pregătire;
 Poziţie buna pentru navetişti în apropierea autogării Târgovişte şi a haltei Romlux;
 În oferta educaţională sunt incluse clase de şcoală postliceală de stat din domeniul
Sănătate şi asistenţă pedagogică cu calificările: Asistent medical generalist
 Singurul Liceu Tehnologic din judeţ care are inclusă în oferta educațională clase din
domeniul estetica igiena corpului omenesc şi singurul din Târgovişte cu domeniul industrie
textilă şi pielărie;
 Existenţa claselor cu profil sportiv –fotbal
 Programe şcolare pentru disciplinele opţionale întocmite de cadrele didactice din şcoala;
 Delimitarea responsabilităţilor cadrelor didactice (existenţa comisiilor pe probleme,
comisii metodice, etc.)
 Pe parcursul anului școlar există interes al cadrelor didactice pentru dezvoltare
personală, profesională şi metodică, prin participare la cursuri de formare şi perfecţionare;
 Existenţa unui cabinet medical şcolar şi a unui cabinet pishopedagogic
PUNCTE SLABE
 Pondere mare a elevilor cu probleme sociale
 Nivel de pregătire scăzut al elevilor înscrişi în clasa a IX-a;
 Nesupravegherea elevilor în cazul familiilor dezmembrate sau ale celor plecate în
străinătate
 Slaba implicare a părinţilor elevilor în rolul lor de principal partener educaţional al şcolii;
 Absenteism accentuat la învaţământul obligatoriu;
 Proporţie mică a elevilor cu inserţie reuşita pe piaţa muncii;
 Scăderea efectivului obligatoriu de elevi la clasă cu efecte şi consecinţe asupra calităţii
educaţiei.
OPORTUNITĂŢI
 Asigurarea unor cursuri de perfecţionare prin CCD şi prin intermediul proiectelor sau a
altor furnizori autorizați
 Programe europene de parteneriat educaţional
 Parteneriat activ cu agenţii economici
 Posibilitatea de informare şi comunicare rapidă cu ISJ şi MECT, prin portal şi forum
 Sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate prin programe
guvernamentale; ex. Proiectul ROSE
 Posibilitatea îmbunătăţirii bazei materiale (Proiectul ROSE)
AMENINTARI
 Scăderea populaţiei şcolare;
 Condiţii sociale precare ale elevilor;
 Lipsa de timp a părinţilor în ceea ce priveşte educarea copiilor şi supravegherea
acestora;
 Nivelul de educaţie şi conştiinţa morală a elevilor privind păstrarea bunurilor şcolii,
proliferarea în şcoli a fenomenului de delincvenţă juvenilă;
 Abandonul şcolar;
 Criza economică a societăţii ;
 Slaba motivaţie materială a cadrelor didactice.

2.4. REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ

DEZVOLTARE(PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE GENERALE SPECIFICE
FURNIZORULUI DE EFP)
ŢINTE STRATEGICE
1. Combaterea ESL (Earlier School Leaving) și îmbunătățirea rezultatelor instituționale;

2. Efientizarea interna a unitatii prin dezvoltarea bazei materiale, a parteneriatului
educational si optimizarea proceselor interne;
3. Accesarea fondurilor europene in vederea formarii continue,dezvoltarii parteneriatelor
strategice, schimbului de experienta la nivel local si european, optimizarea
infrastructurii unităţii;
4. Reconstructia imaginii unitatii prin dezvoltarea viziunii asupra invatamantului european
in vederea egalizarii de sanse;
5. Creşterea sprijinului pentru dezvoltarea personală a elevilor;
6. Autorizarea unităţii pentru calificări specifice cererilor pieţei muncii, pe nivel 5 filieră
tehnologică, domeniul tehnic.
OBIECTIVE PRIORITARE
1. Reducerea efectelor provocate de fenomenul ESL prin implementarea unei strategii prin
intermediul programului Rose
2. Promovarea imaginii şcolii in cadrul comunității (inclusiv în spațiul U.E.);
3. Dezvoltarea bazei materiale şi atragerea de resurse financiare;
4. Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin formarea continuă a personalului didactic şi
nedidactic în funcţie de nevoile instituţionale identificate;
5. Dezvoltarea parteneriatului educaţional şi a parteneriatului social în vederea
îmbunătăţirii rezultatelor în cadrul examenlor naţionale;
6. Obţinerea autorizării pentru calificări cu putere de absorbţie pe piaţa muncii până în
2017.
OPŢIUNILE STRATEGICE
 Dezvoltarea curriculară
Se vor avea în vedere:
 adaptarea curriculum-ului la nevoile elevilor;
 dezvoltarea în cadrul curriculumului la decizia şcolii a unor opţionale adecvate cu
consultarea elevilor şi a pãrinţilor;
 reorganizarea ofertei şcolare pe profiluri şi calificări din perspectiva comenzii sociale
a comunităţii locale;
 organizarea de noi cursuri pentru formarea continuă a adulţilor.
 Dezvoltarea resurselor umane

 implementarea şi dezvoltarea unui program de formare continuă şi de perfecţionare a
întregului personal didactic;
 schimbarea mentalităţii personalului didactic privind implicarea în procesul educativ
prin motivarea acestuia;
 dezvoltarea spiritului de echipă în rândul cadrelor didactice
 creşterea eficienţei circulaţiei informaţiei în vederea desfăşurării procesului de
învăţământ în bune condiţii;
 dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere individuală a elevilor precum şi a
celor privind cariera;

 reducerea abandonului şcolar, dobândirea abilităţilor cheie, autoevaluarea procesului

de predare-învăţare.
 Dezvoltarea resurselor materiale

 atragerea de resurse noi pentru investiţii în baza materială;
 creşterea ponderii fondurilor provenite din autofinanţare;
 modernizarea bazei materiale existente.
 Dezvoltarea relaţiilor comunitare

 măsuri de îmbunătăţire a relaţiilor cu părinţii şi de implicare a acestora in activităţile
şcolare şi extraşcolare ;
 îmbunătăţirea şi eficientizarea parteneriatului cu agenţii economici;
 colaborare eficientă cu reprezentanţii comunităţii locale;
 iniţierea de noi proiecte şi parteneriate de mobilităţi elevi.

REZULTATELE AŞTEPTATE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
1. Asumarea responsabilă a deciziilor privind calitatea procesului instructiv-educativ şi a

condiţiilor de realizare a acestora;
2. Democratizarea vieţii şcolii;
3. Creşterea gradului de integrare socio-profesională a absolvenţilor de liceu pe baza
competenţelor profesionale dobândite în funcţie de piaţa forței de muncă la nivel
local, naţional şi european;
4. Scăderea ratei de abandon şcolar în principal în cadrul învăţământului obligatoriu.
5. Creşterea procentului de promovabilitate la examenele de sfârşit de ciclul învãtãmânt
(bacalaureat);
6. Stimularea inovaţiei şi a responsabilitãţii cadrelor dicactice şi a personalului auxiliar.
7. Stimularea performanţelor elevilor;
8. Realizarea de proiecte de parteneriat şcolar la nivel local, regional, naţional şi
european;
9. Respectarea şi promovarea valorilor culturale ale zonei;
10. Dezvoltarea unui sistem de informare, monitorizare şi comunicare în domeniul
prevenirii şi combaterii fenomenelor de violenţă şcolară.
2.5. ETAPIZAREA 2020-2025
Definiții :
- ciclu de învățămant:
 4 ani – învățămant tehnologic
 3 ani – învăţămant postliceal sanitar
 3 ani – învăţămant profesional
- clase de resurse:
 resurse umane
 resurse financiare
 resurse pentru dezvoltarea institutională
 resurse privind dezvoltarea sistemului de calitate
 parteneriate , colaborări , relații comunitare
- rezultate așteptate:
 pe termen mediu
 pe termen lung

Etapizarea proiecțiilor :
-Liceul tehnologic:
- învățămant tehnic 2020 - 2024,
- Învăţămant postliceal: 2020 - 2023,
-învățămant profesional: 2020 - 2023
Proiecții specifice unității de invățămant:

2020 – 2024
Ciclu: Planificare – Implementare - Monitorizare – Îmbunătăţire
Stagiu de Acțiuni si tipuri de Clase de Rezultate Proiectare in
dezvoltare în obiective resurse așteptate etapizarea
etapizarea ciclului
analitică succesiv
Ținte
Stabilirea obiectivelor si
Planificarea strategice
tintelor strategice conform Resurse umane 2020
strategică Obiective
prioritatilor indentificate
Acțiuni
Resurse umane
Definirea planurilor Efecte
Implementarea Resurse
operationale si stabilirea cuantificabile 2020 - 2022
strategiei financiare
responsabilitatilor asociate ale acțiunilor
Parteneriate
Observarea proceselor si Indentificarea
Monitorizarea indentificarea noilor nevoi noilor ținte
Resurse umane 2020-2022
activităților pe fiecare domeniu strategice
prioritar prioritare
Ținte
Imbunătățirea Redefinirea strategie de strategice
Resurse umane 2020-2022
strategiei dezvoltare institutionala Obiective
Acțiuni

ETAPIZAREA ŢINTELOR ŞI OBIECTIVELOR PRIORITARE
Ținte/ obiective/ acțiuni Resurse Monitorizare

Unitatea de
Ţinta Strategică 100000 euro management –
Combaterea ESL (Earlier School Leaving) și îmbunătățirea din fondul organismul
2020- 2024
rezultatelor instituționale. Programului intermediar ROSE;

ROSE Echipa de
Obiectiv prioritar implementare
proiect
Reducerea efectelor provocate de fenomenul ESL prin
implementarea unei strategii prin intermediul programului Echipa
Rose. Managerială.
Echipa CEAC
Resurse Echipa
Ţinta Strategică umane; Managerială
Eficientizarea interna a unitatii prin dezvoltarea bazei materiale, a Sponsorizări.
2020-2024
parteneriatului educational si optimizarea proceselor interne;

Obiective prioritare
1-Dezvoltarea activităţii educative şi extracurriculare;
2-Dezvoltarea bazei materiale şi atragerea de resurse financiare;
Fondurile Comisia pentru

Ţinta Strategică Comsiei implementarea
Accesarea fondurilor europene in vederea formarii Europene proiectelor şi
continue,dezvoltarii parteneriatelor strategice, schimbului de prin programelor
2020-2024
experienta la nivel local si european; intermediul europene.

Obiective prioritare programului
Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin formarea continuă a Erasmus.
personalului didactic şi nedidactic în funcţie de nevoile
instituţionale identificate;
0 lei Echipa
Ţinta Strategică Managerială.
Reconstructia imaginii unitatii prin dezvoltarea viziunii asupra
2020-2023
invatamantului european in vederea egalizarii de sanse;

Obiective prioritare
1-Promovarea imaginii şcolii in cadrul comunității (inclusiv în
spațiul U.E.);
2-Dezvoltarea activităţii educative şi extracurriculare;
Resurse Echipa
Ţinta Strategică umane; Managerială.
Creşterea sprijinului pentru dezvoltarea personală a elevilor. Programe de
2020-2024
Obiective prioritare accesare

Dezvoltarea parteneriatului educaţional şi a parteneriatului social fonduri
în vederea îmbunătăţirii rezultatelor în cadrul examenlor naţionale. sociale;
.

Implementare strategie:
Creşterea prestigiului şcolii în cadrul comunităţii prin informarea absolvenţilor învăţământului

obligatoriu şi a părinţilor acestora în legătură cu oferta educaţională a şcolii
Asigurarea circulaţiei informaţiei despre şcoală în scopul stabilirii unor viitoare parteneriate:
 Plecând de la cerere, implementarea curriculum-ului în unitate
 Corelarea CDS-ului cu curriculum-ul naţional;
 Creşterea calităţii prestaţiei didactice;
 Atingerea standardelor educaţionale de către elevi şi îmbunătăţirea performanţelor
acestora la concursurile şcolare, la testele naţionale şi examenele de absolvire;
 Promovarea unui CDS şi a unor activităţi care să contribuie la dezvoltarea personală a
elevilor;
 Promovarea inovaţiei didactice în activitatea curriculară şi extracurriculară;
 Asigurarea de şanse egale tuturor elevilor pentru pregătirea examenelor de absolvire;
 Realizarea unui ciclu informational eficient cadru didactic-elev-parinte;
 Sensibilizarea părinților și a partenerilor sociali față de nevoile școlii
 Realizarea unor programe educative pentru părinți.
Colaborarea cu elementele sociale: comunitate locala, angajatori, AJOFM:

 Accesarea fondurilor FSE ;
 Promovarea politicilor europene;
 Atragerea partenerilor din sistemul de învatamant european pentru colaborare la nivel
informațional;
 Asigurarea pentru elevii şi profesorii şcolii a posibilităţilor de cunoaştere a programelor
instituţiilor europene;
 Facilitarea acesului la comunicare cu elevi şi profesori din alte şcoli.
Proiecții pentru dezvoltarea sistemului de calitate institutional 2020-2024:
La nivelul unității școlare se vor dezvolta o serie de măsuri în vederea dezvoltării

sistemului de management al calității/ asigurarea calității programelor de învățare și
promovarea îmbunătățirii continue:
 Alcătuirea planului de actiune pe baza planului de îmbunătățire propus;

 Elaborarea de proceduri care să definească actiunile desfășurare în cadrul instituției;
 Utilizarea mijloacelor specifice măsurarii performanței: Benchmarking, modelul pentru
măsurarea excelentei performanțe Baldrige, modelul pentru măsurarea excelentei
performanțe EFQM (European Fondation Quality Management), tabloul de bord, fișe
privind monitorizarea performanței, fișe pentru definirea valorii adăugate, tipizate
folosite în procesul instructiv-educativ etc;
 Monitorizarea tuturor acțiunilor în vederea îmbunătățirii lor;
 Stabilirea căilor de acțiune: formare echipe, stabilire ținte strategice, obiective,
definire acțiuni, termene, responsabili și rezultate așteptate;
 Monitorizarea indicatorilor de performanță;
 Corelarea la nivelul institutiei a documentelor manageriale:
1. Intocmirea planului managerial al unității și planurilor operaționale,
consultarea Planului de Acțiune al Școlii (PAS), Planului Local de Acțiune
(PLAI), Planului Regional de Acțiune (PRAI);
2. Intocmirea planurilor manageriale la nivel de catedre metodice, comisii pe
probleme care să se încadreze în țintele strategice și obiectivelor planului
managerial institutional; definirea planurilor operaționale (de acțiune);
3. Monitorizarea îndeplinirii acțiunilor conform obiectivelor;
4. Propuneri de îmbunătățire (ciclu repetitiv);

 Culegerea dovezilor/ rezultate ale evaluărilor care să corespundă criteriilor stabilite;

 Intocmirea rapoartelor de monitorizare periodică (o dată la trei luni) și a raportului
anual de autoevaluare; stabilirea planului de îmbunătățire pentru anul școlar urmator;
 Dezvoltarea manualului calității și a regulamentului de funcționare CEAC.
Pentru asigurarea calității vor fi avute în vedere:

 Dezvoltarea sistemului de management al calității;
 Imbunatățirea activității comisiei CEAC;
 Promovrea instrumentelor specifice măsurării performanței;
 Inițierea de programe de formare;
 Continuarea uitilizării chestionarelor, anchetelor CEAC;
 Dezvoltarea unei scheme de mentorat;
 Promovarea și valorificarea exemplelor de buna practică;
 Utilizarea TIC în procesul instructiv-educativ;
 Organizarea sesiunilor de comunicări în care membri ai personalului să fie formati în
domeniului Managementului calității totale;
 Incadrarea în rețeaua școlară prin integrarea priorităților nationale în cadrul țintelor
strategice institutionale.

PARTEA III – PLANUL OPERAŢIONAL
AN ȘCOLAR 2021-2022
3.1. Obiectivele specifice şi ţintele şcolii
3.2. Acţiuni pentru şcoală (incluzând responsabilităţile, termenele şi resursele)
3.3. Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2021-2022
3.4. Planul de parteneriat al şcolii – pentru colaborarea cu întreprinderile şi cu alţi
factori interesaţi
3.5. Planul de dezvoltare profesională a personalului
3.6. Finanţarea planului

3.1. OBIECTIVELE SPECIFICE ŞI ŢINTELE ŞCOLII

3.1. ACŢIUNI PENTRU ŞCOALĂ
1. REDUCEREA EFECTELOR PROVOCATE DE FENOMENUL ESL PRIN IMPLEMENTAREA UNEI STRATEGII ÎN PARTENERIAT
CU ŞCOLI SIMILARE DIN SPAŢIUL U.E.,PENTRU PERIOADA 2021-2022
Obiectiv:
 Scaderea ratei abandonului şcolar și cresțetrea procentului de promovabilitate în cadrul examenelor naționale;
Ţinta: Combaterea ESL (Earlier School Leaving) și îmbunătățirea rezultatelor instituționale;
Context:
Implementarea proiectului ROSE.
Data până la Persoana/
Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate aşteptate Sursa de
care vor fi persoanele Parteneri Cost
(Ce anume trebuie să se întâmple?) (măsurabile) finanţare
finalizate responsabile
Școli
Imbunătățirea rezultatelor Comisia pt
1. Implementarea activităţilor reme- similare 40000 Guvernul
la examenul de Permanent implementare
diale. (inclusiv din euro României
bacalaureat. a proiectului
spatiul U.E.)
Identificarea soluţiilor Școli
Comisia pt
2. Implementarea activităților extra- privind politicile similare 30000 Guvernul
Permanent implementare
curriculare educaţionale privind (inclusiv din euro României
a proiectului
combaterea ESL spatiul U.E.)
Școli
Comisia pt
3. Desfășurarea activităților de achizi- Instrument combatere similare 20000 Guvernul
Permanent implementare
ție și renovare. fenomen ESL (inclusiv din euro României
a proiectului
spatiul U.E.)
Școli
4. Implementarea strategiei privind Comisia pt
Reducerea efectului similare 10000 Guvernul
consilierea și reducerea abandonului Permanent implementare
abandonului şcolar. (inclusiv din euro României
școlar. a proiectului
spatiul U.E.)

2. PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII IN CADRUL COMUNITĂȚII (INCLUSIV ÎN SPAȚIUL U.E.)

Obiective:
 Creşterea prestigiului şcolii în cadrul comunităţii (inclusiv în spațiul UE);
 Informarea absolvenţilor învăţământului obligatoriu şi a părinţilor acestora în legătură cu oferta educaţională a şcolii
 Asigurarea circulaţiei informaţiei despre şcoală în scopul stabilirii unor viitoare parteneriate
Ţinta: Reconstructia imaginii unității prin dezvoltarea viziunii asupra învățământului european în vederea egalizarii de șanse
Context:
Construirea imaginii școlii pe baza rezultatelor anterioare, a bazei materiale, a personalului și a proiectelor care sunt implementate in
institutie.
5. Dezvoltarea de parteneriate
educaționale cu școli similare (inclusiv din
Comisia pt Școli
spațiul U.E.) în vederea promovarii Promovarea valorilor
Proiecte si similare
exemplelor de bună practică, schimb de regionale si a unitații prin Permanent 0 -
programe (inclusiv din
experiența, promovarea unității și a parteneriate educationale.
europene spatiul U.E.)
valorilor regionale, utilizând platforme
educaționale.
6. Studierea pieței muncii și ISJ
realizarea ofertei educaționale Incadrarea ofertei școlare Februarie Echipa Dambovita Resurse
100
în cadrul pieței regionale . 2022 managerială Agenti proprii
economici
7. Reactualizarea şi perfecţionarea Crearea unei imagini pe
pliantelor de prezentare a şcolii, piața locală și atragerea Profesorii de Cadrele Resurse
Martie 2020 300
distribuirea lor în şcolile generale ale cât mai multor absolvenți informatică didactice proprii
judeţului Dâmboviţa ai claselor a VIII-a
8. Dezvoltarea campaniilor de
Crearea unor sesiuni de Echipa Agentii Agentii
conștientizare a importanței regionale a Martie 2022 100
comunicări managerială economici economici
unității.
9. Amenajarea unui stand de Maiştrii Cadrele Resurse
Modelarea imaginii școlii . Martie 2022 20
prezentare a ofertei educaţionale instructori didactice propirii
10. Participarea la manifestările Integrarea instituției în Mai-Iunie Echipa ISJ - -
organizate de I.S.J. Dâmboviţa pentru cadrul sistemului 2022 managerială Dambovita
promovarea ofertei educaţionale a şcolii educational .
11. Realizarea procedurilor flux- intern Realizarea unui ciclu Editurile
Profesorii de
– extern informațional eficient în locale,
limba română, Primaria
cadrul institutiei noastre. Permanent Posturi 300
informatică, Tgv
locale radio
Cons. elevilor
si TV
12. Actualizarea site-ului propriu prin Site actualizat
intermediul caruia putem interacționa la Informaticianul Ministerul
Resurse
nivel informațional cu partenerii și Permanent Prof. Educației 20
proprii
sistemul educațional. Realizarea unui CD informatică Naționale
cu prezentarea liceului.
13. Atragerea unor sponsorizări pentru Realizarea materialelor Echipa
realizarea materialelor informative de de promovare a ofertei managerială şi Agentii Primaria
Permanent -
promovare a şcolii educaționale. personalul economici Tgv
didactic
14. Identificarea în cadrul comunităţii Realizarea de
Echipa Editurile Agenti
locale a unor colaborări profesioniste în parteneriate Permanent 100
managerială locale economici
realizarea materialelor publicitare

3. DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE
Obiective:
 Utilizarea eficientă a resurselor şi gestionarea corectă a prtrimoniului şcolii ;
 Crearea unei ambianţe plăcute, stimulative pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţământ;
 Creşterea volumului resurselor extrabugetare;
 Valorificarea maximă a echipamentelor didactice din dotarea şcolii;
 Îmbunătăţirea dotării didactico-materială a şcolii;
Ţinta: Eficientizarea internă a unității prin dezvoltarea bazei materiale, a parteneriatului educațional și optimizarea procesului
instructiv-educativ
Context:
Intărirea parteneriatului cu comunitatea locală care să permita realizarea de proiecte și scheme de grant-uri pentru dezvoltarea
infrastructurii din unitatea noastră.
1. Elaborarea de proiecte pentru Cadre didactice formate în
accesarea fondurilor structurale regi- domeniul managementului
onale și locale în scopul dezvoltarii proiectelor.
Cadre Ministerul
infrastructurii unității Accesarea fondurilor Mai 2022 Primăria Tgv -
didactice. Educației
P.O.S.D.R.U.
Diverse granturi oferite de
M.E.N.(ROSE, )
2. Îmbunătăţirea dotării sălilor de clasă, a
cabinetelor şi laboratoarelor (din Mentinerea standardelor Echipa Agenții Agentii
Permanent 6000
surse bugetare, extrabugetare şi ale pentru funcționarea unității manageriala economici economici
comitetelor de părinți)
3. Identificarea necesarului de Cadre
Reprezentanţi
echipamente didactice pe arii Materiale didactice didactice.
Permanent ai ariilor - -
curriculare şi pe niveluri de calificare . achiziționate. Maiştrii
curriculare.
instructori
4. Dezvoltarea bazei proprii de instruire ISJ
practică. Materiale didactice Echipa Dambovița Ministerul
Permanent 3000
achiziționate. managerială Agenții Educației
economici
5. Achiziţionarea de soft educaţional şi Echipamente Echipa Resurse
Permanent Informatician 1000
aparatură de birotică . achiziționate. manageriala proprii
6. Amenajarea unor cabinete şi Ministerul
Modelarea spatiului de Echipa Primăria
laboratoare noi şi completarea celor Permanent Educației 100
lucru manageriala Târgovişte
existente .
7. Asigurarea service-ului pentru Echipa
Bugetul de
echipamentele didactice şi aparatura managerială şi Ministerul
Acord de service. Permanent 1000 venituri si
de birotică (contract cu firmă de personalul Educației
cheltuieli
specialitate). didactic
8. Lucrări de revizuire şi reparaţii la Echipa
Agentii
instalaţiile sanitare, electrice şi managerială şi
Lucrari de reabilitare. Permanent economici - -
termice personalul
Primaria Tgv
didactic
9. Elaborarea bugetului de venituri şi Echipa
cheltuieli Bugetul de venituri si Noiembrie manageriala Ministerul
- -
cheltuieli. 2021 Administrator Educației
financiar

4. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ALE ŞCOLII PRIN FORMAREA CONTINUĂ A PERSONALULUI DIDACTIC ŞI NEDIDACTIC ÎN FUNCŢIE
DE NEVOILE IDENTIFICATE
Obiectiv:
 Accesarea fondurilor FSE, Erasmus +
 Iniţierea unor activităţi care să contribuie la dezvoltarea personală a angajaţilor şcolii ;
 Motivarea personalului şcolii pentru desfăşurarea unei activităţi de calitate ;
 Facilitarea comunicării la locul de muncă .
Ţinta: Accesarea fondurilor europene în vederea formării continue, dezvoltării parteneriatelor strategice, schimbului de experiență
la nivel local și european
Context:
Realizarea unor sesiuni de comunicări în vederea perfecționării cadrelor didactice. Orientarea perfecționarii către domeniul managementului
proiectelor.
1. Identificarea nevoilor de formare la
Nevoi de formare Decembrie Echipa CCD Ministerul
nivelul instituției plin aplicarea de -
identificate 2021 manageriala Dambovita Educației
studii diagnostice
2. Consultarea și urmarea ofertei de Conform
Responsabil CCD Ministerul
cursuri de formare sustinute de CCD Cadre didactice formate Permanent solictăril
perfecționare Dambovita or Educației
Dâmbovița.
Comisie
3. Elaborarea de Proiecte în cadrul Conform
pentru
programului european Erasmus+ în schemei
Cadre didactice formate. Permanent proiecte și ANPCDEFP de grand ANPCDEFP
vederea formarii profesionale în
programe solicitate
spațiul U.E. - Axa prioritară KA1
europene
4. Elaborarea de Proiecte în cadrul
programului european Erasmus+ în Comisie
Conform
vederea realizarii schimbului de Cadre didactice și elevi pentru
schemei
experiență și promovarea exemplelor participanți în cadrul Permanent proiecte și ANPCDEFP ANPCDEFP
de grand
de bună practică prin proiecte activităților proiectului programe
solicitate
strategice în spațiul U.E. - Axa europene
prioritara KA2
5. Monitorizarea evoluției și a progresului
cadrelor didactice în cadrul Comisiei Membri Comisia
Rapoarte periodice Permanent - -
pentru Asigurarea și Evaluarea CEAC CEAC
Calității.
6. Participarea cadrelor didactice în Comisia
Schimb de experiență CCD
cadrul seminariilor locale, regionale, Permanent pentru -
realizat. Dambovita
naționale și internationale perfecionare.
7. Realizarea de lecţii demonstrative Cel puţin 2 lecţii Responsabili
Personalul
pentru utilizarea metodelor active de demonstrative pentru Semestrial ai comisiilor - -
didactic.
învăţare fiecare arie curriculară metodice.
8. Crearea şi dezvoltarea unui climat de
Manifestări cultural- Cadrele Comunitatea
muncă destins şi reformator în cadrul Permanent 100 Primaria
artistice didactice locală.
unităţii şcolare .

5. DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE CU ŞCOLI DIN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE ŞI PROMOVAREA DE PROIECTE ÎN CADRUL PROGRAMELOR
UNIUNII EUROPENE
Obiectiv:
 Accesarea fondurilor FSE, Erasmus+;
 Promovarea politicilor europene;
 Atragerea partenerilor din sistemul de învățământ european pentru o colaborare la nivel informațional;
 Asigurarea pentru elevii şi profesorii şcolii a posibilităţilor de cunoaştere a programelor instituţiilor europene;
 Facilitarea acesului la comunicare cu elevi şi profesori din alte şcoli.
Ţinta: Accesarea fondurilor europene în vederea formării continue, dezvoltarii parteneriatelor strategice, schimbului de experiență
la nivel local și european
Context:
Crearea de parteneriate bazate pe proiecte care să acceseze fonduri europene.
Menținerea unor politici de parteneriat cu principalii actori implicați în sistemul educațional.
Urmarea exemplelor de buna practică
Acţiuni pentru atingerea Data până
Persoana/
obiectivului: Rezultate aşteptate la care vor Sursa de
persoanele Parteneri Cost
(Ce anume trebuie să se (măsurabile) fi finanţare
responsabile
întâmple?) finalizate
Creșterea procentului de
1. Continuarea și dezvoltarea Ministerul Ministerul
promovabilitate în cadrul Mai 2022 Echipa CEAC -
proiectului ROSE Educatiei Educației
examenului de bacalaureat.
CCD
2. Formarea cadrelor didactice din Dambovița
Cadrele Ministerul
scoala în domeniul Obținerea fondurilor europene. Permanent Organismul -
didactice Educației
managementului proiectelor . intermediar
POSDRU
Comisia
portalul e-
3. Accesarea proiectelor online e- proiecte
Parteneri pentru comunicare Twinning
Twinning și incheiere de Permanent proiecte si - -
on-line Cadre
parteneriate strategice programe
didactice
europene
4. Amenajarea unui punct de Crearea unui ciclu informațional Ianuarie Comisia pentru Agenți
- -
informare în legatură cu eficient. 2022 proiecte si economici
proiectele europene. programe Comunitatea
europene locală
Ministerul
Educației
Comisie pentru
5. Dezvoltarea parteneriatului Implicarea părinților în proiecte și Comunitatea
Mai 2022 - -
școală familie activitățile instituției. programe locală
europene

6. OBŢINEREA AUTORIZĂRII PENTRU CALIFICĂRI CU PUTERE DE ABSORBŢIE PE PIAŢA MUNCII PÂNĂ ÎN 2018.
Obiectiv:
 Dezvoltarea individuală a elevilor
Ţinta: Autorizarea unităţii pentru calificări specifice cererilor pieţei muncii, pe nivel 5 filieră tehnologică.
Context:
Studierea pieţei muncii şi identificarea calificărilor cu putere de absorbţie pe piaţa muncii.
Persoana/
Data până la
Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate aşteptate persoanele Sursa de
care vor fi Parteneri Cost
(Ce anume trebuie să se întâmple?) (măsurabile) responsabil finanţare
finalizate
e
1 Realizare studiu diagnostic mediul
Comisia Buget
extern cu orientare pe piaţa muncii Studiu diagnostic Martie 2022 ARACIP 200 lei
CEAC propriu
2 Identificare calificări cu putere de Comisia 200 Buget
Calificări identificate Mai 2022 ARACIP
absorbţie pe piaţa muncii CEAC lei propriu
3 Evaluarea resurselor umane si
Comisia 200 Buget
resurselor materiale pentru obţinerea Analiză mediul intern Mai 2022 ARACIP
CEAC lei propriu
autorizării
Conform
costurilor
4 Întocmirea documentaţei specifice şi Comisia Primăria
Autorizare Iunie 2022 ARACIP stabilite
obţinerea autorizării CEAC Târgovişte
de
agenţie

7. DESFASURAREA ACTIVITATIILOR SPECIFICE PLANULUI DE IMBUNATATIRE AFERENT ANULUI SCOLAR 2019-2020
Obiectiv:
 Optimizarea procesului de predare/învăţare;
 Dezvoltarea competenţelor metodologice ale cadrelor didactice;
 Diversificarea şi dezvoltarea relaţiilor comunitare şi de parteneriat la nivel naţional şi internaţional;
 Creşterea sprijinului pentru dezvoltarea personală a elevilor;
Ţinta: Imbunatatirea proceselor din cadrul institutiei.
Context:
Ameliorarea punctelor slabe sau ale celor care tind sa devina slabe din cadrul unitatii.
Acţiuni pentru
atingerea
Persoana/
obiectivului: Rezultate aşteptate Data până la care
persoanele Parteneri Cost Sursa de finanţare
(Ce anume (măsurabile) vor fi finalizate
responsabile
trebuie să se
întâmple?)
A CAPACITATE INSTITUȚIONALĂ
1. Îmbunătățirea Un plan de acțiune al
documentelor școlii îmbunătățit.
Echipa
proiective (proiectul Definirea clară a Membri CA Un plan operațional
Noiembrie managerială.
de dezvoltare, strategiei Comisia 200 lei realizat.
2021 Comisia
planul de acţiune al instituționale. SCMI O strategie de
CEAC.
şcolii şi planul de dezvoltare pe termen
implementare) mediu și lung.
Echipa
managerială.
Eficientizarea Comisia Un orar unitate
Membri CA
2. Organizarea proceselor CEAC. optimizat;
Decembrie 2021 Comisia 200 lei
internă a unității. organizatorice din Comisiile pe Un flux informational
SCMI
cadrul unității probleme. intern optimizat;
Consilierul
educativ.

Echipa
managerială. O stragegie de
Comisia comunicare externă
3. Realizarea unui Eficientizarea Membri CA
CEAC. realizată.
flux informațional fluxului intern- Permanent Comisia 100 lei
Profesorii O platformă informatică
eficient. extern. SCMI
diriginți. realizată.
Consilierul
educativ
Echipa
managerială. O bază de date
4. Eficientizarea Adaptarea bazei de
Comisia Membri CA realizată pe platforma
sistemului de date a unității
Noiembrie 2021 CEAC. Comisia 100 lei http://calitate.aracip.eu
gestionare a conform necesităților
Serviciul secre- SCMI O bază de date a
informației. curente.
tariat, Serviciul comisiei CEAC
contabilitate.
8. Dotarea cu Optimizarea
Membri CA
tehnologie proceselor Echipa Numar echipamente
Permanent Comisia 100 lei
informatică și de desfășurate în managerială achiziționate.
SCMI
comunicare. instituție.
B EFICACITATE EDUCAȚIONALĂ
9. Continuarea Încheierea de
parteneriatelor parteneriate în Membri CA
Echipa Numar parteneriate
active și dezvoltarea scopul eficientizării Permanent Comisia 100 lei
managerială. încheiate.
altor parteneriate proceselor SCMI
noi. institționale
1 Centralizator cu
Analiza rezulta-telor
rezultatele la
la exame-nele finale. Membri CA
10 Evaluarea Comisia examenele finale
Imbunătățirea Permanent Comisia 100 lei
rezultatelor învățării. CEAC. -analiză a rezultatelor
rezultatelor la SCMI
-plan de ameliorare a
examenele finale.
rezultatelor
C MANAGEMENTUL CALITĂȚII
11. Realizarea/ Eficientizarea Membri CA Număr proceduri
revizuirea proceselor Permanent Comisia CEAC Comisia 100 lei elaborate și
procedurilor în urma instituționale. SCMI implementate.
necesitățiilor
identificate
12. Construirea de Eficientizarea Membri CA
Număr de instrumente
noi instrumente de proceselor Mai 2022 Comisia CEAC Comisia 100 lei
de evaluare elaborat.
evaluare instituționale. SCMI
13. Evaluarea/
Membri CA
monitorizarea Autoevaluarea Comisia Număr monitorizări
Permanent Comisia 100 lei
proceselor instituțională. CEAC. CEAC.
SCMI
instituționale

3.3. PLANUL DE ŞCOLARIZARE 2020-2021
LICEU CLASA A IX – A
Domeniul pregătirii de bază/ Calificarea Nr .clase/ nr. Locuri
Fotbal 1 clasă/ 28 elevi
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL 3 ANI
Domeniul pregătirii de bază/ Calificarea Nr .clase/ nr. locuri
Estetica și igiena corpului omenesc/ Coafor- Stilist 2 clase/ 56 elevi
Textile 1 clase/ 28 elevi

3.4. PLANUL DE PARTENERIAT AL ŞCOLII PENTRU PROCESUL DE COLABORARE CU ÎNTREPRINDERI

ŞI ALŢI FACTORI INTERESAŢI
Acord de Parteneriat
între
LICEUL TEHNOLOGIC “SPIRU HARET” - TÂRGOVIŞTE
şi
Ministerul Educaţiei Naționale; Casa Corpului Didactic Dâmboviţa; Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița; Primăria
Municipiului Târgovişte; Consiliul local; Poliţia Târgovişte; Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului;
AJOFM; Spitalul Judeţean Dâmboviţa; Direcția de Sănătate Publică; Centrul Judeţean de Resurse și Asistență în Educație
Dâmbovița; Consiliul Reprezentativ al Părinților
Prezentul acord nu reprezintă un contract legal. Este un document de lucru şi prin urmare, conţinutul acestuia poate fi
revizuit şi modificat, sub rezerva acordului părţilor, în orice moment pentru a reflecta schimbările apărute. Acordul este
încheiat pe durata unui semestru şi /sau an şcolar
Serviciile se bazează pe următoarele principii cheie
 Creşterea aspiraţiilor –  Parteneriatul

Stabilirea unor aspiraţii mai înalte Mai multe beneficii lucrând împreună
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL DE STAT
Pregătirea de bază în domeniul Calificarea Nr. clase / Nr. locuri
SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ 3 clase / 84 locuri fără
Asistent medical generalist- fara taxa
PEDAGOGICĂ taxă
Asistent medical generalist(cu taxă)/ 3 clase/75 de locrui
 Întâmpinarea nevoilor individuale  Comunitate
Depăşirea barierelor în calea învăţării Exploatarea resurselor, atât a celor oferite de personalul şcolii cât şi
a celor pe care le pot oferi ceilalţi membrii ai comunităţii
 Luarea în considerare a opiniilor tinerilor  Şanse egale

În planificare şi implementare Influenţarea politicilor pentru a îi ajuta pe toţi să reuşească

 Includerea  Desfăşurarea de activităţi demonstrate a funcţiona
Menţinerea tinerilor în procesul de învăţare şi în “A face ceea ce funcţionează”
societate
Prezentul acord cadru de parteneriat a fost structurat astfel încât să ofere un anumit grad de flexibilitate şi să ajute în
adaptarea serviciilor de sprijin pentru a răspunde nevoilor individuale ale şcolii dumneavoastră

ACTIVITĂŢI ÎN PARTENERIAT
CONTRIBUŢIA
ORGANIZAŢIA REZULTATE EVALUATE
ACTIVITATE CINE SERVICIILOR PSIHO- CÂND
PARTENERĂ /AŞTEPTATE
PEDAGOGICE
- angajarea absolvenţilor
1. Examenul de atestare
- şcoală, coordonarea adecvată a - permanent - selectarea celor mai
2. Ore de dirigenţie
Angajatori - diriginţi, activităţilor şi integrarea - conform buni
3. Concursuri
- angajatori lor în curriculum graficului - alegerea motivată a
4. Concepere şi avizare CDL
carierei
- elaborarea ofertei
educaţionale
- inserţia socio-
Ministerul Muncii – - consilierul la cererea
- furnizarea de informaţii profesională
AJOFM AJOFM colaborare noastră
legate de piaţa muncii - desfăşurarea unor
- diriginţii AJOFM
cursuri de reconversie
profesională cu forţă de
muncă calificată
îmbunătăţirea
- şedinţe cu părinţii - consiliere familială
Consiliul - consilierul comunicării între părinţi
- lectorate - sprijin pentru o mai pe parcursul
Reprezentativ al educativ şi copii în vederea unei
- proiecte privind educarea bună cunoaştere a anului şcolar
Părinţilor - diriginţii bune orientări
părinţilor copilului
profesionale
Direcţia de - elevi educaţi în sprijinul
- anual
Sănătate Publică - asistenţi unei vieţi echilibrate
- acordarea primului ajutor oferă consiliere - conform
Crucea Roşie sociali - profesori formaţi în
- cursuri de sănătate specializată graficului
Serviciul de - psihologi acordarea primului
- după caz
Asistenţă Socială ajutor

3.5. PLANUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A PERSONALULUI
Necesarul de formare abordata în această primă parte se referă la nevoia de formare venită din partea sistemului, ca urmare a evoluţiei
legislative din domeniul educaţiei (ex. introducerea CDS, cuprinderea în învăţământul de masă a copiilor cu nevoi speciale, orientare a
practicilor educaţionale curente către formarea competenţelor cheie etc.), a modificărilor şi evoluţiei în ştiinţele educaţiei (noi strategii didactice,
flexibilizarea învăţământului, focalizarea pregătirii viitorilor absolvenţi pe formarea de competenţe cheie şi chiar adaptarea la practicile europene
din educaţie) şi nu în cele din urmă la inovaţiile / noutăţile de ordin tehnologic aduse în educaţie, precum utilizarea tehnologiilor informaţiei (TIC)
şi a softului educaţional (AEL), utilizarea mijloacelor audio-video / multimedia moderne sau chiar a internetului ca sursă de informare. Nu trebuie
neglijate în multitudinea de noutăţi din educaţie, tehnicile de comunicare care pot facilita accesul la noutăţile din sistem, precum aspectele
legate de practica managerială.
Nevoi profesionale identificate Obiective Strategii şi mijloace de realizare
1. Perfecţionarea cunoştinţelor în Valorificarea oportunităţilor de dezvoltare Formare continuă prin intermediul CCD
domeniul resurselor umane a carierei
2. Reactualizarea cunostintelor în Recunoaşterea unor competenţe în Cursuri prin intermediul furnizorilor de servicii în domeniu
domeniul „Utilizarea calculatorului” domeniul IT
3. Abordări multi şi transdisciplinare în Valorificarea competenţelor prin propuneri Propuneri în cadrul C.D.Ş. opţionale la nivelul mai multor
cadrul C.D.Ş. de opţionale în cadrul unităţilor de arii curriculare
invăţământ (C.D.Ş.)
4. Participarea la viaţa comunităţii Îmbunătăţirea imaginii şcolii prin
implicarea în proiecte şcoală-comunitate Participarea la proiecte pe diverse teme
5. Comunicare în mediul virtual Menţinerea unui rol activ în societatea Actualizarea blogurilor si site-urilor
civilă
Extinderea comunicării în afara instituţiei
6. Informarea permanentă şi formarea Lărgirea universului cunoaşterii în Lecturi, participări la seminarii, urmărirea programelor în
viziunii de ansamblu asupra domeniile de interes public domeniu
evenimentelor globale

PLAN STRATEGIC
Ţinta Aspectele sale (obiective prioritare)

Reconstructia imaginii  Promovarea imaginii scolii in cadrul comunitatii ( inclusiv in spatiul U.E.)
unitatii prin dezvoltarea  Stabilirea de contacte on-line cu alte scoli ( inclusiv din U.E. ) prin care, atat cadrele didactice, cat
viziunii asupra si elevii sa-si promoveze activitatile si rezultatele scolare si extrascolare
invatamantului european  Realizarea de lectii sau activitati on-line intre o clasa din scoala noastra si o clasa dintr-o scoala
in vederea egalizarii de partenera ( prin skipe sau alt program) la care contributiile sa fie din ambele parti
sanse
Eficientizarea interna a  Dezvoltarea bazei materiale si atragerea de resurse financiare
unitatii prin dezvoltarea  Reconsiderarea managementului la nivelul scolii si al clasei
bazei materiale, a  Mobilizarea cadrelor didactice pentru ridicarea competenţei profesionale
parteneriatului educational  Participarea cadrelor didactice la cursurile de formare continua oferite de C.C.D. cat si de alti
si optimizarea proceselor formator locali, in vederea optimizarii proceselor interne
interne
Accesarea fondurilor  Dezvoltarea resurselor umane ale scolii prin formarea continua a personalului didactic si
europene in vederea nedidactic in functie de nevoile identificate, prin participarea la schimburi de experiente la nivel
formarii continue, local sau european
dezvoltarii parteneriatelor  Identificarea unor formatori locali , care, raportati la experientele si nevoile scolii, sa realizeze
strategice, schimbului de cursuri de formare , atat cu cadrele didactice ale scolii, cat si la nivel national sau european
experienta la nivel local si
european
Dezvoltarea  Dezvoltarea de parteneriate cu scoli din tara si strainatate si promovarea de proiecte in cadrul
parteneriatelor sociale si programelor uniunii europene
educationale  Identificarea partenerilor, la nivel social sau educational, care sa se plieze cerintelor de dezvoltare
ale scolii si convingerea acestora sa colaboreze cu scoala in beneficiul amandurora
Cresterea sprijinului  Dezvoltarea activitatii educative si extracurriculare
pentru dezvoltare  Dezvoltarea parteneriatului educational si a parteneriatului social pentru formarea profesionala in
personala a elevilor scopul ameliorarii insertiei socio-profesionale a absolventilor
 Indrumarea elevilor, in functie de aptitudinile fiecaruia, spre dezvoltarea personala si crearea unui
viitor luminos
 Cooptarea elevilor la participarea la seminarii, colocvii si cursuri pentru dezvoltarea personala

3.6. FINANŢAREA PLANULUI
Politici de finanţare, descentralizare
Activitatea s-a desfășurat pe baza actelor normative care definesc sistemul de

finantare a unitatilor de invatamant. Potrivit acestor acte normative:
 unitățile de învăţământ sunt instituţii publice şi au personalitate juridică cu
obligaţiile şi drepturile ce recurg din aceste calităţi;
 fondurile de care dispun școlile sunt fonduri publice indiferent de sursa lor
de provenienţă (bugetară, extrabugetara) şi se folosesc numai potrivit
normelor înscrise în Legile finanţelor publice;
 alocarea fondurilor bugetare în unităţi se face proporţional cu numarul de
elevi/prescolari - finantarea proportională;
 pentru anumite destinatii de cheltuieli, alocarea se face pe programe de
finanţare temeinic fundamentate;
 directorii unitatilor de învăţământ sunt ordonatori terţiari de credite;
 ordonator principal de credite pentru scoala poate fi, dupa caz, primarul,
presedintele Consiliului judetean, M.Ed.C.
 şcolile sunt auditate de organele de audit public şi control financiar ale
primăriilor, ISJ, Consiliul judetean şi M.Ed.C., după caz.
Cheltuielile privind finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se
asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ- teritoriale pe a căror rază acestea îşi
desfăşoară activitatea.

PARTEA IV – CONSULTARE, M ONITORIZARE ŞI EVALUARE
4.1. Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea

elaborării planului.
4.2. Organizarea activităţilor de monitorizare-evaluare şi actualizare a PAS
4.1. REZUMAT PRIVIND M ODUL DE ORGANIZARE A PROCESULUI

DE CONSULTARE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PLANULUI
 Consultarea partenerilor sociali în vederea procesului de elaborare a PAS

 Consultarea tuturor factorilor implicaţi şi anume: elevi, părinţi, profesorii şcolii, agenţi
economici, autorităţi locale şi alţi parteneri interesaţi în formarea profesională.
 Colaborarea şi consultarea cu celelalte şcoli TVET din judeţ in vederea colectării
informaţiilor privind analiza mediului extern.
 Prezentarea, în vederea consultării, prioritarilor, obiectivelor şi domeniilor
personalului şcolii în cadrul consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră.
În vederea elaborării PAS s-au parcurs următoarele etape:
1) stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor
2) Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS
3) Culegerea informaţiilor prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii,
agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în formarea
profesională. Discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în formarea
profesională.
4) Interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local. Aceste informaţii au fost
corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI.
5) Colaborarea cu celelalte şcoli TVET din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea
informaţiilor în vederea analizei mediului extern.
6) Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare
7) Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesita dezvoltare spre
consultare personalului şcolii în cadrul consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de
catedră, elevilor şcolii în cadrul consiliului elevilor, părinţilor în cadrul întâlnirilor cu
părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoală are relaţii de parteneriat.
8) Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi pe baza acestora
reformularea obiectivelor priorităţilor.
9) Elaborarea planurilor operaţionale.
4.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE M ONITORIZARE-

EVALUARE ŞI ACTUALIZARE A PAS
 Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

 Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:
 includerea de activităţi specifice în planurile de activitate ale consiliului de
administraţie, ale consiliului profesoral, ale catedrelor
 revizuire periodica şi corecţii.
 Armonizarea planului de şcolarizare cu piaţa muncii se va realiza printr-o legătura
permanentă cu punctul INFO - piaţa muncii (creat la ISJ), AJOFM şi agenţii
economici cu care avem relaţii de parteneriat, astfel încât să adaptăm domeniile de
calificare, cerinţelor.

 Asigurarea condiţiilor de acces şi învăţare pentru elevii cu nevoi educaţionale

speciale şi includerea lor în învăţământul de masă oferindu-le şanse egale.
 Folosirea metodelor de predare – învăţare diferenţiată şi asigurarea desfăşurării
instruirii practice la agentul economic pentru formarea competenţelor şi abilităţilor
cheie în vederea integrării lor pe piaţa muncii.
 Prin eventuala acceptare a proiectelor elaborate şi achiziţionarea de echipamente se
îmbunătăţeşte baza materială a şcolii.
 Pentru a răspunde cerinţelor actuale cadrele didactice trebuie să dobândească
competenţe şi abilităţi noi prin participarea la programe de formare continuă şi să le
aplice.
 Consilierea şi orientarea privind cariera este esenţiala pentru elevii din învăţământul
TVET şi prin înfiinţarea cabinetului de specialitate încercam să cuprindem cât mai
mulţi elevi în aceasta activitate.
 Aplicarea în şcoală a metodelor de ÎCE va avea ca rezultat creşterea interesului
elevilor pentru o mai buna pregătire eliminând barierele din calea învăţării. În sprijinul
acestei schimbări vor fi auxiliarele curriculare realizate în cadrul comisiilor metodice.
Obiectivul 1: Promovarea imaginii şcolii la nivel local, regional, naţional

Măsurile/ Acţiunile:
1.1 Studierea cererii și realizarea ofertei educaționale
1.2 Reactualizarea şi perfecţionarea pliantelor de prezentare a şcolii, distribuirea lor în
şcolile generale ale judeţului Dâmboviţa
1.3 Dezvoltarea campaniilor de conștientizare a importanței regionale a unității.
1.4 Amenajarea unui stand de prezentare a ofertei educaţionale
1.5 Participarea la manifestările organizate de I.S.J. Dâmboviţa pentru promovarea
ofertei educaţionale
1.6 Realizarea procedurilor flux - intern, extern.
1.7 Realizarea unui site propriu prin intermediul căruia putem interacționa la nivel
informațional cu partenerii si sistemul educațional.
1.8 Atragerea unor sponsorizări pentru realizarea materialelor informative de promovare
a şcolii.
1.9 Identificarea în cadrul comunităţii locale a unor colaborări profesioniste în realizarea
materialelor publicitare
Indicator: Realizarea unei imagini pozitive a instituției care sa conducă la o integrare pe
piața regionala cât și la nivelul sistemului de învățământ.
Rezultate măsurabile: Construirea imaginii scolii pe baza rezultatelor anterioare, a bazei
materiale si a personalului care funcționează în instituție.
APRECIEREA PROGRESULUI ÎNREGISTRAT

Acţiuni care au înregistrat un progres bun
Acţiunile 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.6, 1.8, 1.9:
 Au fost consultate documentele de proiectare si planificare strategica: PLAI , PRAI,
după care a fost realizata oferta educaționala a instituției .
 Au fost realizate prezentări in Power Point .
 Urmează desfășurarea campaniei de promovare a unității în școlile generale .
 Realizarea sesiunilor de comunicări la care au participat actorii implicați in procesul
instructiv educativ si reprezentanții
 A fost actualizat cu informațiile care au avut un caracter dinamic.
 Activitatea privind zilele liceului urmează a fi desfășurata conform tradiției
 Site-ul a fost publicat: http://spiru_haret.weebly.com.
 Au fost identificate surse de finanțare si promovare pentru realizarea materialelor
informative de promovare a şcolii
Acţiuni care au un progres întârziat, aspecte ce necesită dezvoltare

Acţiunea 1.7.: Realizarea procedurilor flux - intern, extern
Se recomandă îmbunătățirea circulației informaționale în unitatea de învățământ.
Acţiunea 1.10.: Identificarea în cadrul comunităţii locale a unor colaborări profesioniste în
realizarea materialelor publicitare.
Se recomandă identificarea potențialilor parteneri pentru elaborarea de materiale publicitare
pentru promovarea mai bună a imaginii școlii.
Aprecierea generală a progresului înregistrat pentru obiectivul specific 1 – PROGRES

BUN
Obiectivul 2: Dezvoltarea unui curriculum la decizia şcolii si a curriculumului in

dezvoltare locala în concordanţă cu curriculum-ul naţional şi adecvat nevoilor interne
ale şcolii corelate cu nevoile comunitare şi resursele existente
2.1. Proiectarea curriculum-ului la decizia scolii in funcție de nevoile individuale de
formare ale elevilor
2.2. Întocmirea schemelor orare pentru pregătirea teoretica si profesionala
2.3. Proiectarea activității didactice in concordanta cu îndrumările metodologice
elaborate de ME si CNC
2.4. Programe de opţional/ suporturi de curs/ materiale auxiliare realizate de profesori
2.5. Asigurarea accesului la informație prin intermediul rețelei Internet
2.6. Asigurarea informației referitoare la examenele de absolvire, concursuri școlare ,
activități extracurriculare, oferta curriculara a scolii.
2.7. Pregătirea elevilor participanți la olimpiade școlare ,concursurile interdisciplinare si
concursurilor pe meserii pe baza unor programe stabilite in cadrul catedrelor.
2.8. Realizarea ciclului evaluare, analiza rezultatelor, plan de îmbunătățire, aplicarea
obiectivelor de ameliorare.
2.9. Inițierea unor programe pentru elevii cu nevoi speciale: Programul de reabilitare a
elevilor cu probleme disciplinare, Program cu elevii cu probleme de adaptare la
colectivele din care fac parte.
2.10.Sprijinirea elevilor in activitatea extrașcolara
2.11.Implicarea activa a elevilor in activități curriculare si extracurriculare
Indicatori: Realizarea CDL, CDS.
Rezultate măsurabile: Adaptarea CDL, CDȘ nevoilor de formare cerute de piața locala/
regionala.

Acțiunile 2.1, 2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.7, 2.8, 2.9, 2.10:
 CDS - ul a fost desfășurat conform ofertei educaționale
 Orarul a fost actualizat in funcție de schimbările survenite.
 Planificările calendaristice au fost întocmite având in vedere standardele de pregătire
pentru semestrul I, II
 S-a amenajat Centrul de Documentare si Informare pentru elevi, profesori, părinți
dotat cu calculatoare conectate la Internet.
 Sunt amenajate panouri dedicate pentru examenele naționale (examenul de
bacalaureat și examenul de certificare a competențelor profesionale) care conțin
informații utile pentru elevi: metodologii programe de examen, calendar de organizare
și desfășurare, temele propuse pentru examenele de absolvire, etc.

 Elevii au fost îndrumați sa participe la olimpiade si concursuri.

 A fost întocmit un plan de îmbunătățire.
 Elevii sunt implicați în activități educaționale extracurriculare.

Acţiunea 2.4.: Programe de opţional/ suporturi de curs/ materiale auxiliare realizate de
profesori.
Cadrele didactice au îmbunătățit si adaptat materialele folosite conform nevoilor individuale
de formare dar nu au dezvoltat materiale auxiliare s-au suport pentru curs.
BUN
Obiectivul 3: Dezvoltarea bazei materiale şi atragerea de resurse financiare
3.1. Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare –managementul proiectelor-in
vederea accesării împreuna cu partenerii locali a fondurilor europene
3.2. Îmbunătăţirea dotării sălilor de clasă, a cabinetelor şi laboratoarelor prin
achiziţionarea de mobilier şi remedierea celui existent (din surse bugetare,
extrabugetare şi ale comitetelor de părinţi).
3.3. Identificarea necesarului de echipamente didactice pe arii curriculare şi pe niveluri
de calificare şi a nevoilor de dotare cu mobilier a sălilor de clasă şi a celorlalte spaţii
ale şcolii.
3.4. Dezvoltarea bazei proprii de instruire practică prin: completarea dotării atelierului de
estetica și igiena corpului omenesc; completarea dotării sălii de nursing
3.5. Achiziţionarea de soft educaţional şi aparatură de birotică
3.6. Amenajarea unor cabinete şi laboratoare noi şi completarea celor existente
3.7. Asigurarea service-ului pentru echipamentele didactice şi aparatura de birotică
(contract cu firmă de specialitate).
3.8. Lucrări de revizuire şi reparaţii la instalaţiile sanitare, electrice şi termice
3.9. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli
Indicator: Echipamente procurate și lucrări de reparații realizate
Rezultate măsurabile: Surse financiare utilizate și nr. echipamente procurate.
Acţiunile 3.3, 3.4, 3.8, 3.9:
 S-au identificat echipamentele necesare desfășurării procesului instructiv-educativ.
 Au fost achiziționate materiale necesare desfășurării activității la sala de nursing.
 Se efectuează lucrări de reparații curente la instalațiile sanitare, electrice şi termice
 A fost elaborat bugetul de venituri şi cheltuieli.
Acţiunea 3.1.: Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare –managementul
proiectelor-in vederea accesării împreuna cu partenerii locali a fondurilor europene
Se propune depunerea de cereri de finanțare pentru atragerea fondurilor structurale.
Acţiunea 3.5.: Achiziţionarea de soft educaţional şi aparatură de birotică

Se recomanda identificarea partenerilor in vederea atragerii de finanțări extrabugetare.


BUN
Obiectivul 4: Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin formarea continuă a

personalului didactic şi nedidactic în funcţie de nevoile identificate
4.1. Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare.
4.2. Încheierea contractelor de muncă pentru personalul şcolii şi elaborarea fişelor
posturilor
4.3. Realizarea unei baze de date privind personalul şcolii şi mişcarea acestuia .
4.4. Elaborarea statului de funcţii şi a normării
4.5. Monitorizarea evoluției si a progresului cadrelor didactice in cadrul Comisiei pentru
Asigurarea Calității.
4.6. Formarea continuă a personalului didactic şi nedidactic prin participarea la cursuri
de perfecţionare locale , judeţene şi naţionale
4.7. Iniţierea unor programe de perfecţionare a personalului didactic la nivelul şcolii
privind aplicarea metodelor active de învăţare, utilizarea instrumentelor alternative
de evaluare, de operare PC, noțiuni minime – lb. engleza
4.8. Asigurarea participării personalului didactic la activităţi metodice şi ştiinţifice locale,
judeţene şi naţionale .
4.9. Realizarea de lecţii demonstrative pentru utilizarea metodelor active de învăţare
4.10. Monitorizarea activităţilor metodice şi ştiinţifice la nivelul catedrelor .
4.11. Elaborarea unor oferte de cursuri de perfecţionare în colaborare cu C.C.D
4.12. Încurajarea activităţii de elaborare de către cadrele didactice a unor manuale şi
auxiliare curriculare , confecţionarea de material didactic
4.13. Organizarea unor activităţi de petrecere a timpului liber pentru personalul şcolii
(excursii, evenimente din viaţa personală şi a şcolii )
4.14. Crearea şi dezvoltarea unui climat de muncă destins şi reformator în cadrul unităţii
şcolare .
Indicatori: Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare
Rezultate măsurabil : Cadre didactice formate;
Acţiunile 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7, 4.8,
 Un număr mare de cadre didactice au participat la cursurile de formare.
 S-au încheiat contracte de muncă și au fost elaborate fișe ale posturilor.
 S-a actualizat Baza de date a liceului.
 A fost elaborat ștatul de funcții.
 S-au realizat procedurile pentru monitorizare. S-au elaborat fisele de monitorizare.
 In cadrul comisiei de perfecționare s-a realizat strategia de dezvoltare a
personalului.
 S-a realizat înscrierea cadrelor didactice la cursuri de formare.
 Cadrele didactice au participat la sesiuni de comunicări, seminarii naționale si
internaționale.
 In funcție de graficul fiecărei catedre metodice s-au susținut lecțiile demonstrative.
 Echipa manageriala împreuna cu echipa CEAC au participat la fiecare activitate ,
întocmind actele specifice.
 S-a gestionat capitolul managementul conflictelor
 S-au demarat programele propuse , cu prilejul cărora cadrele didactice au avut
posibilitatea de a-si împărtăși opiniile si convingerile , de a învăța sa lucreze in
echipa.

 CDI –ul este dedicat in totalitate profesorilor care predau discipline tehnice.
Acţiunea 4.12: Încurajarea activităţii de elaborare de către cadrele didactice a unor manuale
şi auxiliare curriculare, confecţionarea de material didactic
Se recomandă implicarea cadrelor didactice pentru realizarea de materiale didactice
adaptate cerințelor elevilor.
BUN
Obiectivul 5: Dezvoltarea parteneriatului educaţional şi a parteneriatului social pentru

formarea profesională în scopul ameliorării inserţiei socio – profesionale a
absolvenţilor
5.1. Realizarea unui schimb permanent de informaţii între şcoală şi părinţi
5.2. Informarea periodică a părinţilor în legătură cu: standardele pe care le-au atins elevii şi
progresul realizat; specificul curriculum-ului şcolar
5.3. Monitorizarea activității comitetelor de părinţi şi a Consiliului reprezentativ al părinţilor.
5.4. Organizarea la nivelul şcolii a unui observator al inserţiei profesionale care să ofere
informaţii cu privire la calitatea pregătirii profesionale dobândite de absolvenţi în
vederea practicării cu succes a meseriei/ specializării în care s-au calificat .
5.5. Prezentarea ofertei de locuri de muncă pentru absolvenţi prin întâlniri cu:
reprezentanţii A.J.O.F.M, agenţii economici, instituţii de învăţământ superior
5.6. Colaborarea cu AJOFM pentru realizarea de cursuri de formare şi reconversie
profesională pentru adulţi în domeniile specifice liceului
5.7. Implicarea comunităţii locale în activitatea educativă şi curriculară
5.8. Implicarea diriginților in implementarea programelor JA in cadrul orelor de
orientare şi consiliere profesională
5.9. Colaborarea cu mass-media locală pentru promovarea ofertei curriculare şi a diferitelor
activităţi desfăşurate în şcoală
Indicatori: Implicarea părinților, comunității locale, agenților economici ca parteneri in
procesul instructiv-educativ.
Rezultate măsurabile: Număr parteneriate încheiate
Acţiunile 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7:
 S-a realizat graficul pentru desfășurarea ședințelor si sesiunilor de comunicări
 S-au desfășurat acțiunile, dar cu o participare mica din partea părinților.
 Sesiunile de comunicări s-au realizat dar cu o participare redusa din partea parintilor.
 Au fost întocmite fise de monitorizare.
 S-a completat registrul absolventului.
 Responsabilul CEAC a întocmit un raport pe care la prezentat factorilor interesați.
 S-au încheiat parteneriatele cu agenții economici, instituții de învățământ.

Acţiunea 5.8.: Implicarea diriginților in implementarea programelor JA in cadrul orelor de
orientare şi consiliere profesională
Se recomandă o mai mare implicare a diriginților în implementarea programelor JA deoarece
nu este la nivelul scontat .


BUN
Obiectivul 6: Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei

6.1. Implementarea modelului de excelenta performanță EFQM in cadrul unității.
6.2. Proiectarea şi organizarea activităţii Consiliului de administraţie , Consiliului profesoral,
colectivelor de catedre, comisiilor pe probleme
6.3. Studiu de Benchmarking asupra compartimentelor :secretariat , contabilitate ,
biblioteca, administrație, procesul instructiv –educativ
6.4. Analiza activităţii didactice şi nedidactice din anul şcolar precedent, întocmirea
raportului de activitate şi formularea de măsuri ameliorative .
6.5. Elaborarea proiectului Planului de şcolarizare în concordanţă cu nevoile de formare
identificate pe piaţa muncii .
6.6. Organizarea activităţii de îndrumare, control şi evaluare a activităţii cadrelor didactice şi
a personalului nedidactic
6.7. Întocmirea documentelor şi rapoartelor tematice şi curente cerute de I.S.J. şi de
autorităţile locale
6.8. Adoptarea indicatorilor de performanta conform studiului ARACIP. Dezvoltarea si
modelarea indicilor EFQM conform necesitaților si tradițiilor locale
6.9. Evidenţa documentelor şcolare şi respectarea regimului legal de securitate şi de
completare a acestora .
6.10. Asigurarea cunoaşterii şi respectării de către cadrele didactice a legislaţiei în vigoare ,
amenajarea în cancelaria şcolii a unui panou de afişaj pentru legislaţia şcolară .
6.11. Cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţie a muncii şi normelor P.S.I. de către
angajaţii şcolii şi elevi .
6.12. Asigurarea transparenţei activităţii manageriale prin prezentarea aspectelor principale:
6.13. Asigurarea fluentei serviciului pe școală , prin emiterea de norme si grafice, de către
cadrele didactice si elevi
6.14. .Asigurarea protecţiei sociale a elevilor prin antrenarea resurselor financiare
corespunzătoare şi instituirea unor facilităţi
6.15. Gospodărirea, gestionarea şi administrarea responsabilă a patrimoniului şcolii
6.16. Conștientizarea necesitații implementării unui sistem de evaluare si asigurare a calității
in activitatea scolii.
6.17. Promovarea unui management participativ.
6.18. Negocierea situațiilor conflictuale din școala.
Indicatori: Inserția unei culturi manageriale orientate către rezultate prin aplicarea unui
sistem de evaluare si monitorizare.
Rezultate măsurabile: Adoptarea instrumentelor manageriale moderne.
Acțiunile 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 6.9, 6.10, 6.11, 6.12, 6.13, 6.14, 6.15, 6.16,
6.17:
 S-a studiat modelul de excelentă performanță EFQM
 S-au adoptat principiile modelului si s-au implementat
 S-au întocmit planurile manageriale si planurile de acțiune ale comisiilor si conducerii
scolii
 S-au întocmit fisele de monitorizare pentru analiza Benchmarking
 S-au întocmit fisele de monitorizare a performantelor cadrelor didactice
 S-a realizat un studiu al pieței locale.
 S-au întocmit graficele pentru asistentele la ore si documentele specifice.

 Întocmirea rapoartelor periodice si semestriale către ISJ, ARACIP

 S-au utilizat standardele si formatele specifice ordinului 6308
 S-a respectat regimul actelor de studiu.
 Informațiile au fost transmise si afișate prin intermediul panourilor existente.
 Au fost realizate exerciții la nivelul unității
 Au fost realizate sesiuni de comunicări, panouri, adrese de înștiințare etc
 Aplicarea regulamentului intern.
 Stabilirea responsabilităților profesorilor de serviciu si a elevilor.
 Adoptarea normelor si responsabilităților fiecărui actor.
 Depunerea dosarelor pentru burse.
 Participarea la seminarii pe tema managementului participativ.
 Adoptare principiilor managementului participativ
 Stabilirea setului de reguli de aur la nivelul instituției
 Monitorizarea respectării acestui set de reguli.

Nu este cazul.
BUN
Obiectivul 7: Dezvoltarea de parteneriate cu şcoli din ţară şi străinătate şi promovarea

de proiecte în cadrul programelor uniunii europene
7.1. Continuarea si dezvoltarea participării elevilor la programul Database Design Student
with SQL demarat de Oracle Romania
7.2. Formarea cadrelor didactice din școală in domeniul managementului proiectelor si
participarea la competiții naționale si europene
7.3. Accesarea proiectelor online e-Twinning
7.4. Amenajarea unui punct de informare in legătură cu proiectele europene.
7.5. Inițierea si elaborarea - proiecte Comenius
Indicatori: Încurajarea schimbului de experiența între unitatea noastră si sistemul
educațional extern.
Rezultate măsurabile: Adoptarea instrumentelor pentru colaborare si promovarea
exemplelor de buna practica.
Acțiunile 7.1, 7.2, 7.3, 7.4,
 1 cadru didactic a participat la cursurile de formare.
 Amenajarea panourilor specifice
Acțiunea 7.5: Inițierea si elaborarea - proiecte Comenius

Se constată că profesorii nu sunt interesați de înscrierea in cadrul proiectelor Comenius.
BUN
Obiectivul 8: Dezvoltarea activităţii educative şi extracurriculare

8.1. Elaborarea programului activităţilor educative şi extracurriculare pentru anul şcolar
2021-2022.
8.2. Stabilirea măsurilor de întărire disciplinei şcolare, conservarea patrimoniului şcolii şi

inducerea sentimentului de siguranţă la elevi:
8.3. Organizarea sărbătoririi unor evenimente importante din viaţa elevilor/ evenimente
comemorative.
8.4. Realizarea în cadrul CDS/CDL a unor programe care să dezvolte abilităţile elevilor
8.5. Atragerea elevilor în rezolvarea problemelor specifice, încurajarea iniţiativei acestora
şi asumarea responsabilităţilor .
8.6. Protecţia socială a elevilor performanţi prin asigurarea celor mai bune condiţii de
pregătire şi premierea acestora .
8.7. Asigurarea condiţiilor în vederea educaţiei pentru sănătate şi pentru viaţa de familie .
Indicatori: Realizarea de activități educative.
Rezultate măsurabile: Număr de elevi participanți la activitățile desfășurate.
Acțiunile 8.1, 8.2, 8.3, 8.4, 8.5:
 Activitățile au fost desfășurate conform planului:
 Elaborarea următoarelor documente: Regulament Intern, Procedură de acces în
incinta unității de învățământ.
 Activitățile au fost desfășurate.
 Proiectarea si aprobarea CDS-urilor.
 Au fost realizate activități care vizează educația pentru sănătate

Nu este cazul.
BUN

DOCUMENTE CARE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII PAS

Pentru realizarea Planului de Acţiune al Şcolii au fost culese informaţii:
o de la partenerii sociali;
o din site-urile A.N.O.F.M.;
o de la AJOFM;
o din documentele de secretariat ale şcolii;
o documente contabile ale şcolii;
o date statistice din PRAI şi PLAI;
o chestionare completate de elevi şi părinţi;
o chestionare completate de cadrele didactice din şcoală.

ANEXE
CUPRINS
Anexa 1- Populaţia judeţului şi a localităţii unde este situată şcoala pag 82

Anexa 2- Evoluţia previzionată a absolvenţilor de clasa a VIII –a pag 83
Anexa 3- Elevi şcolarizaţi în unitatea de învăţământ pag 84
Anexa 4- Pierderi cohortă pag 86
Anexa 5- Cauzele pierderilor înregistrate pag 87
Anexa 6- Rata de promovare pag 90
Anexa 7- Rata abandonului şcolar pag 93
Anexa 8- Evoluţia ratei de succes pag 94
Anexa 9- Cheltuieli publice pe elev pag 97
Anexa 10- Nr. elevi/cadru didactic pag 98
Anexa 11- Ponderea personalului didactic calificat in TVET pag 99
Anexa 12- Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii pag 100
Anexa 13- Reţele şcolare pag 101
Anexa 14- Harta parteneriatului pag 103
Anexa 15- Educaţia adulţilor pag 105
Glosar de termeni

ANEXA 1.
POPULAŢIA JUDEŢULUI ŞI A LOCALITĂŢII UNDE ESTE SITUATĂ ŞCOALA
LA DATA DE 1 iulie 2020
Nr. persoane
Grupa de vârstă (ani)
TOTAL 0-14 15-19 20-24 25-29 30-64 65+
TOTAL 525048 77372 29036 30278 38675 264766 84921
MASCULIN 257121 39905 14824 15485 19996 133466 33445
FEMININ 267927 37467 14212 14793 18679 131300 51476
URBAN 167314 22375 7723 8069 12428 92724 23995
Masculin 79390 11443 3886 4022 6197 44099 9743
Feminin 87924 10932 3837 4047 6231 48625 14252
RURAL 357734 54997 21313 22209 26247 172042 60926
Masculin 177731 28462 10938 11463 13799 89367 23702
Feminin 180003 26535 10375 10746 12448 82675 37224
Sursa PLAI 2018
PONDERILE GRUPELOR DE POPULAŢIE DE LA NIVELUL JUDEŢULUI ŞI LOCALITĂŢII UNDE ESTE SITUATĂ

ŞCOALA LA DATA DE 1 IULIE 2020
%
Grupa de vârstă
TOTAL 0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste
65 ani
TOTAL 100,0 14,8 5,5 5,8 7,4 50,4 16,1
MASCULIN 100,0 15,5 5,8 6,0 7,8 51,9 13,0
FEMININ 100,0 14,0 5,3 5,5 7,0 49,0 19,2
URBAN 100,0 13,4 4,6 4,8 7,4 55,4 14,4
Masculin 100,0 14,4 4,9 5,1 7,8 55,5 12,3
Feminin 100,0 12,4 4,4 4,6 7,1 55,3 16,2
RURAL 100,0 15,4 6,0 6,2 7,3 48,1 17,0
Masculin 100,0 16,0 6,2 6,4 7,8 50,3 13,3
Feminin 100,0 14,7 5,8 6,0 6,9 45,9 20,7
Sursa PLAI 2018

ANEXA 2.
EVOLUŢIA PREVIZIONATĂ A ABSOLVENŢILOR DE CLASA A VIII –A
ANUL
Judeţ, Localitate
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Judetul Dambovita 5797 4807 5761 7008 5588 5356 4809 3243
Localitatea
Târgovişte 1654 1647 1599 1873 1508 1320 1120 967
Sursa: PLAI 2012

ANEXA 3.
ELEVI ŞCOLARIZAŢI ÎN UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Total, nivele de învăţăm ânt, s exe,m edii de rezidenţă 2013/ 2014 2015 2016 2017 2019- 2020-
2014 2015 2016 2017 2018 2020 2021
599 563
Total populaţie şcolară, din care: 485 701 487 449
masculin 243 264 145 102 136 79
- pe sexe
feminin 242 437 342 347 463 484
Total din 102
localitatea unde
este situată şcoala 200 356 - -
- după m ediul de rezidenţă al Total din alte 461
elevilor localităţi 42 345 - -
13
Total din urban 0 2 - -
448
Total din rural 42 343 - -
total liceu teoretic, din care: 0 0 0 0 0 0
masculin 0 0 0 0 0 0
- pe sexe
0
feminin 0 0 0 0 0
din localitatea 0
unde este situată
şcoala 0 0 0 0 0
elevilor localităţi 0 0 0 0 0
0
Total din urban 0 0 0 0 0
Total din rural 0 0 0 0 0 0
64 55
total liceu vocational, din care: 101 96 78 60
masculin 94 93 67 48 50 45
- pe sexe
feminin 7 3 11 12 14 10
din localitatea 16
unde este situată
şcoala 55 33 - -
3
Total din urban 0 0 - -
36
Total din rural 46 60 - -
68 34
total liceu tehnologic ruta directă, din care: 325 271 124 120
masculin 105 77 11 16 8 3
- pe sexe
60 31
feminin 220 194 113 104
din localitatea 16
unde este situată
şcoala 220 200 -
elevilor localităţi 115 71 -
Total din urban 0 0 - 2
16
Total din rural 115 71 -
145 179
total în cl. IX , X, XI profesional, din care: 0 0 0 52 47
masculin 0 0 0 10 3 22 32
- pe sexe
123 147
feminin 0 0 0 42 44
din localitatea 29
unde este situată
şcoala 0 0 0 0 -
Total din alte 150
- după m ediul de rezidenţă al localităţi 0 0 0 0 -
elevilor 4
Total din urban 0 0 0 0 -
Total din rural 0 0 0 0 - 146
total în clasa a XII şi a XIII-a ruta progresivă, din care: 0 0 0 0 0 0

- pe sexe masculin 0 0 0 0 0 0

feminin 0 0 0 0 0
din localitatea
unde este situată
şcoala 0 0 0 0 0
- după m ediul de rezidenţă al Total din alte
elevilor localităţi 0 0 0 0 0
Total din urban 0 0 0 0 0
Total din rural 0 0 0 0 0
322 260
total în învăţăm ântul postliceal şi de m aiştri, din care: 59 314 233 238
masculin 44 85 57 51 56 40
- pe sexe
266 220
feminin 15 229 176 187
din localitatea 36
unde este situată
şcoala 40 180 - -
Total din urban 0 30 - - 14
Total din rural 19 104 - - 170
Sursa: Statistici secretariat

ANEXA 4.
PIERDERI COHORTĂ
PIERDERI PE COHORTĂ ÎNREGISTRATE PE RUTA DE PROFESIONALIZARE DIRECTĂ
Criteriul ANUL ŞCOLAR
2013- 2014- 2015- 2016- 2017- 2019 – 2020 –

2014 2015 2016 2017 2018 2020 2021
Înscrişi in cl a IX-
a Liceu 444 84 47 50 31 132 0
tehnologic
Absolvenţi liceu
26 21
tehnologic 196 66 51 57 38
TOTAL PIERDERI 4
IN LICEU 18 0 40 31 19 3
TEHNOLOGIC
% PIERDERI IN
LICEU 4,05 0 6,02 6 9 10,52 11,25
TEHNOLOGIC

Total Pierderi pe
Criteriul pierderi* Cauze cauze (nr.
(nr. elevi) elevi)
TOTAL PIERDERI abandon şcolar 0
IN LICEU repetenţie 3
Tehnologic, profilul transfer în altă unitate de învăţământ 4
vocational 8
( alte situaţii)**AMANARE MEDICALA 4
exmatriculati 0
ANEXA 5.
CAUZELE PIERDERILOR ÎNREGISTRATE PE RUTA DE PROFESIONALIZARE DIRECTĂ
LA SFÂRŞITUL ANULUI 2014-2015
Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
TEHNOLOGIC, transfer în altă unitate de învăţământ 2
profilul servicii 8
exmatriculati 0
Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
profilul tehnic 17
(alte situaţii)**AMANARE MEDICALA 14
exmatriculati 0

Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
profilul servicii 8
exmatriculati 0
Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
TOTAL PIERDERI 15 abandon şcolar 0
profilul tehnic (alte situaţii)**AMANARE MEDICALA 9
exmatriculati 0
Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
profilul vocational 15
exmatriculati 2

Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
profilul servicii
exmatriculati 4
Total Pierderi pe
(nr. 14
elevi) elevi)
profilul tehnic 5
exmatriculati 3
Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
TOTAL PIERDERI
IN LICEU
IN LICEU 14 repetenţie 1
TEHNOLOGIC,
TEHNOLOGIC,
profilul servicii transfer în altă unitate de învăţământ 5
exmatriculati 2


Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
profilul servicii 11
exmatriculati 0
Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
profilul tehnic 3
exmatriculati 3
Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
exmatriculati 2

Total Pierderi pe
(nr. elevi) elevi)
profilul servicii 8

Limbă

Pas - LTSHT - 2021-2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pas - LTSHT - 2021-2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL DE ACȚIUNE AL ȘCOLII 2020-2025

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA

PLAN DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

LICEUL TEHNOLOGIC „SPIRU HARET”

Prof. Bucura Elena Cristina Coordonator

Inspectoratul Şcolar Judeţean Comitetul Local de Dezvoltare a

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 2

1.1. MISIUNEA ŞI VIZIUNEA ŞCOLII............................................................................... 4

PARTEA II – ANALIZA NEVOILOR ................................................................................... 23

2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN................................................................................ 23

PARTEA III – PLANUL OPERAŢIONAL............................................................................. 50

3.1. OBIECTIVELE SPECIFICE ŞI ŢINTELE ŞCOLII ........ Eroare! Marcaj în document

PARTEA IV – CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE ................................... 71

4.1. REZUMAT PRIVIND MODUL DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE

GLOSAR -TERMENI SPECIFICI .......................................................................................... 96

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 3

1.1. Misiunea si viziunea scolii

1.1. M ISIUNEA ŞI VIZIUNEA ŞCOLII

”Şcoala noastră îţi da o şansă: de a reuşi prin tine însuţi.”

1.2. PROFILUL ŞCOLII

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 4

Şcoala beneficiază de 2 corpuri de clădire cu:

Şcoala dispune în anul şcolar 2020-2021 de :

Finanţarea activităţilor este realizată cu sume provenind din două surse:

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 5

Oferta de formare profesională pe niveluri de învăţământ şi profiluri:

Pregătirea elevilor în şcoala noastră, în anul şcolar 2021-2022, se realizează pe

Filiera tehnologică, profil tehnic

Filiera tehnologică, profil servicii

Domeniul pregătirii de bază/ Calificarea IX X XI XII

Estetica și igiena corpului omenesc/ Coafor- Stilist - - - 1

Filiera vocaţională, profil sportiv

SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ Asistent medical generalist (fără taxă) 3 3 3

Experienţa în derularea de proiecte, parteneriate şi activităţi de cooperare europeană:

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 6

Angelescu Găeşti organizată în jurul centrului de resurse ca şcoală c oordonatoare: Colegiul

Începând cu anul 2015, unitatea de învăţământ beneficiază de o finanţare în valoare

1.3. ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN ANUL

Dezvoltarea bazei materiale (Sursa:Serviciul administrativ)

Starea fizică a clădirilor

Situaţia dotării cu calculatoare şi alte echipamente de instruire.

În procesul de instruire se utilizează laboratorul de textile în care se găsesc

Asigurarea internă a calităţii

La nivelul unității școlare au fost înteprinse o serie de măsuri în vederea dezvoltării

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 7

 Utilizarea mijloacelor specifice măsurării performanței: Benchmarking, modelul pentru

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 8

REZULTATELE ELEVILOR LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2021:

EXAMENUL DE BACALAUREAT 2021

 Examenul de Bacalaureat național – sesiunea iunie-iulie 2021

Rezultate finale după contestații

1.00- 5.00 - 6.00 - 7.00 - 8.00 - 9.00-

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 9

Situatia candidatilor la examenul de bacalaureat iulie 2021

Fel examinare (scris,

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 10

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 11

SITUATIA CANDIDATILOR LA EXAMENUL DE BACALAUREAT – AUGUST 2021

Num ar Din care cu m edii:

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 12

Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Târgoviște 13