Pas Unit Corect 2022-2025

' 4&gll+ lo.!
,oQL MTNTSTERUL EDUcATIEI gt cERcerArur
dftt# lp arl.2) lffiie* tut,t_hfdf

COLECTIVUL DE ELABORARE:
Prof. ALECU ANDA-LIGIA – director

Prof. MATEESCU CARMEN GEORGETA – director adjunct
Prof. PETROIU CARMEN – responsabil „Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii”
Prof. FRĂŢILĂ CARMEN – profesor Educaţie antreprenorială
Prof. ION GABRIELA – profesor Chimie
VLĂDESCU FLORENTINA – secretar șef
CONSTANTINESCU CARMEN - secretar
GHEORGHE RODICA – contabil șef
BĂLEANU MARIA – informatician
PARTENERI SOCIALI:
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA
CONSILIUL LOCAL DÂMBOVIŢA
AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ DÂMBOVIŢA
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ DÂMBOVIŢA
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ DÂMBOVIŢA
CUPRINS
Partea I. Contextul 4
I.1. Misiunea şi viziunea şcolii 4
I.2. Profilul şcolii 4
I.3. Analiza rezultatelorşi evoluţiilordin anul şcolartrecut 5
I.4. Priorităţi la nivel european și naţional 17
I.5. Context naţional 18
I.6. Context regional 19
I.7. Priorităţi regionale şi locale 21
Partea a II-a – Analiza nevoilor 28
II.1. Analiza mediului extern (Analiza profilului economic, Analiza pieţei muncii, 28
Date demografice, Cerinţele pieţei muncii şi nevoile utilizatorilor finali inclusiv ale elevilor,
informaţii relevante privind dezvoltarea ÎPT şi nevoile de competenţe pentru domeniile în
care şcoala oferă formare profesională, concluzii clare în legătură cu implicaţiile privind
viitorul ÎPT)
II.2. Analiza mediului intern 34
II.2.1. Predarea şi învăţarea 34
II.2.2. Materiale și resurse didactice 34
II.2.3. Rezultatele elevilor 37
II.2.4. Informarea, consilierea şi orientarea elevilor 49
II.2.5. Calificări şi curriculum 49
II.2.6. Resurse materiale şi umane 52
II.2.7. Parteneriat şi colaborări 59
II.3 Analiza SWOT 60
II. 4 Rezumatul aspectelor principale ale procesului de dezvoltare 64
Partea a III-a –Planul operaţional 65
III.1. Prioritățile, obiectivele specifice şi ţintele şcolii pentru perioada 2022-2027 65
III.2. Planul operațional 2022 - 2023 66
III.3. Planul de şcolarizare 72
III.4. Planul de dezvoltare profesională a personalului în anul școlar 2022-2023 77
III.5. Planul de parteneriat al şcolii – pentru colaborarea cu întreprinderile şi cu alţi 78
factori interesaţi
Partea a IV-a – Consultare, monitorizare şi evaluare 89
IV.1. Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea 89
elaborării planului
IV.2. Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a planului 89
2
PARTEA I - CONTEXT
I.1. Misiunea şi viziunea şcolii
Misiunea școlii:
Liceul Tehnologic“Constantin Brâncoveanu” Târgovişte îşi propune să asigure împreună cu toţi partenerii
sociali un mediu favorabil învăţării întemeiate pe calitate, responsabilitate, toleranţă, performanţă aşa încât fiecare
să beneficieze de şanse egale şi reale pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, să beneficieze de autonomie în
dezvoltarea carierei pentru a deveni un cetăţean activ al comunităţii europene.
Oferind o paletă largă de specializări, unitatea noastră se adresează astfel, tuturor absolvenţilor din
învăţământul gimnazial.
Viziunea şcolii:
”Elevii brâncoveni vor fi adulții societății de mâine,
iar viitorul nostru va fi modelat cu profesionalism de ei!!”
I.2. Profilul şcolii

Aşezat în partea vesticã a oraşului Târgovişte, Liceul Tehnologic,,Constantin Brâncoveanu” în anul şcolar
2016 – 2017, împlineşte 45 de ani de existenţã.
Prin poziţionarea şcolii noastre (în apropiere de autogară şi gară) într-o zonă accesibilă mijloacelor de
transport din tot judeţul, pot opta pentru serviciile educative furnizate de noi absolvenţii de gimnaziu din şcolile
din mediul rural şi din municipiul Târgovişte .
Unitatea noastră şcolară a fost înfiinţată în anul 1972.
Între anii 1972 – 1975 a funcţionat ca şcoală profesională pregătind specialişti pentru Combinatul de
Oţeluri Speciale şi INOX – Târgovişte, în domeniile: electric, mecanic, metalurgic, numindu-se Şcoala
profesională - Uzina de Oţeluri Aliate Târgovişte.
Între anii 1975 – 1977 unitatea noastră şi-a diversificat formele de învăţământ (cursuri de calificare,
şcoală profesională, şcoală de maiştri, liceu curs zi şi seral, şcoală postliceală) transformându-se în liceu industrial
sub denumirea Liceul Metalurgic Târgovişte.
Între anii 1977 – 1979 a funcţionat sub denumirea de Liceul Industrial Nr.4 Târgovişte, iar în perioada
1979 – 1982 s-a numit Liceul Tehnologic al Combinatului de Oţeluri Speciale Târgovişte.
Între anii 1982 – 1992 a purtat denumirea de Liceul Industrial nr.4 Târgovişte.
După anul 2012, unitatea noastră îşi dobândeşte o nouă identitate, numindu-se Liceul Tehnologic
,,Constantin Brâncoveanu” Târgovişte.
În prezent, domeniile de pregătire existente în unitatea noastră școlară sunt diversificate, adaptate după
cerințele pieței muncii, în sensul că se păstrează în opțiunile elevilor, respectiv - Domeniul mecanic, Domeniul
electric, Domeniul Resurse naturale și protecția mediului, Domeniul Producție Media, dar și filieră vocațională –
profil sportiv, iar cu frecvență redusă există specializarea Științe sociale, filiera teoretică.
Învăţământul profesional (mecanic-auto) este reluat din 2014 în școala noastră. Memoria colectivă a
judeţului nostru mai păstrează încă ideea că instituția noastră de învățământ era principalul furnizor de forţă de
muncă pentru Combinatul de Oţeluri Speciale şi pentru INOX TÂRGOVIŞTE, în prezent pentru S.C.
ERDEMIR S.A.
Revista școlii, LABIRINT, ISSN 2286-1785, ISSN-L 2286-1785, este o revistă cu tradiție, cunoscută la
nivel județean, calificată de trei ori la etapa națională de teviste școlare.
Oferta educaţională
Oferta noastră educaţională ţine seama de opţiunile strategice ale învăţământului românesc şi de contextul
european.
Faptul că fondurile externe sunt dirijate în primul rând spre învăţământul profesional şi tehnic ne-a
determinat să optăm pentru acest tip de învăţământ. În unitatea noastră există și câteva clase de filieră teoretică,
științe sociale la învățământ cu frecvență redusă. Pentru că eram deficitari în ceea ce priveşte dotarea atelierelor şi
a laboratoarelor tehnologice, am elaborat un proiect prin care am reuşit să câştigăm un program de finanţare Phare
TVET 2004-2006.
Țintele (scopurile) strategice şi planurile opreraţionale ale unităţii noastre vor fi centrate pe specificul
învăţământului TVET, în scopul creşterii şanselor absolvenţilor de integrare socio-profesională, dar nu se vor
neglija celelalte specializări.
3
Pentru oferta educaţională a şcolii s-a ţinut cont de studiile făcute de specialiştii AJOFM Dâmboviţa, cât
şi de previziunile din PLAI 2020 – 2025. Concluzia a fost că cele mai solicitate domenii (prioritare) de pe piaţa
forţei de muncă în judeţul nostru în ultimii ani extrase din ofertele agenţilor economici sunt:
• Electric, calificarea Electrician exploatare joasă tensiune;
• Electronică automatizări-Tehnician operator tehnică de calcul, Tehnician în automatizări;
• Mecanic - specializările Mecanic-auto, Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații ;
• Resurse naturale şi protecţia mediului-Tehnician ecolog și protecția calității mediului,;
• Producție media - Tehnician multimedia și Tehnician operator procesare text-imagine .
În plus, au devenit tot mai solicitate de către elevi:
• filiera vocațională, profil sportiv, handbal – Instructor sportiv,
• filiera teoretică - Specializarea Științe sociale solicitată la clasele cu frecvență redusă.
Din anul şcolar 2015 – 2016 unitatea şcolară a introdus în oferta educaţională o clasă în domeniul de
pregătire de bază „Producţie media”, cu posibilitate de calificare profesională în ciclul superior al liceul (nivel 4)
„Tehnician multimedia”, respectiv „Tehnician operator procesare text – imagine” (codul calificării: Ordinul
nr. 3331/ 25.02.2010, Anexa 5), motivaţia fiind dinamica domeniului şi numărul mare de agenţi economici de pe
plan local şi naţional. În acest sens conducerea şcolii a aplicat procedura de introducere în planul de şcolarizare a
acestei calificări și a elaborat documentaţia necesară în vederea autorizării provizorii. În urma monitorizării
ARACIP unității școlare i s-a acordat autorizarea provizorie de funcționare pentru domeniul de pregătire de bază
”Producție media”, prin OMEN nr. 4567 din 10.09.2014. În anul şcolar 2020-2021, unitatea noastră şcolară a fost
monitorizată de către ARACIP în vederea acreditării calificărilor din domeniul Producţie media. În urma
monitorizării calificările Tehnician multimedia şi Tehnician operator procesare text imagine au primit acreditarea.
I.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar trecut

1.3.a. Dezvoltarea bazei materiale
Şcoala beneficiază de trei corpuri de clădire cu:
▪ 21 săli de clasă şi cabinete;
▪ 12 cabinete și laboratoare (geografie – 1, limba și literatura română – 1, fizică – 1, chimie – 1,
biologie – 1, electrotehnică – 2, electronică automatizări – 1, informatică – 2, producțe media – 2,);
▪ 6 ateliere de instruire practică (electrotehnică – 1, electronică – 1, mecanică/ mecanică auto – 3,
automatizări – 1);
▪ 1 cabinet de asistenţă psihopedagogică;
▪ 1 cabinet medical;
▪ 1 cabinet de stomatologie;
▪ 1 bibliotecă cu 12.985 volume şi sală de lectură;
▪ o sală de sport;
▪ un teren de sport.
În anul şcolar 2012 – 2013 s-au parchetat încă patru săli de clasă, au fost schimbate uşile de la şase săli de
clasă cu uşi metalice, s-a făcut igienizarea şcolii prin zugrăvirea şi vopsirea sălilor de clasă, a cancelariei şi a
holurilor, s-a amenajat o a doua cancelarie pentru personalul şcolii, s-a înlocuit mobilierul şcolar în unele săli
de clasă, s-au achiziţionat cărţi şi manuale şcolare la biblioteca şcolii.
În anul şcolar 2013 – 2014 s-a parchetat încă o sală de clasă, au fost schimbate uşile de la două săli de clasă
cu uși metalice, s-a făcut igienizarea şcolii prin zugrăvire și vopsire, s-au făcut reparații curente în sălile de
clasă, s-au achiziţionat cărţi şi manuale şcolare la biblioteca şcolii, s-a amenajat și dotat un laborator
multimedia, s-au înlocuit robineții de la instalația de încălzire tur – retur în subsolul școlii, s-au izolat
condustele de agent termic, s-a înlocuit ușa de la cancelarie cu ușă PVC, s-a lăcuit parchetul din cancelarie,
s-au efectuat lucrări de igienizare la anexa sălii de sport, s-au înlocuit ușile de la biblioiteca școlii cu uși
PVC, s-a înlocuit ușa de la anexa de Limbi moderne cu ușă PVC, s-a zugrăvit, lustruit parchetul și s-a
înlocuit mobilierul în biroul directorului, s-au montat trei centrale termice cu sprijinul Primăriei Târgoviște.
În luna iunie 2014, prin proiectul POSDRU/154/1.1/G/137341, Calitate în educație prin servicii
educaționale moderne și oferte de studii adaptate la piața muncii, s-au achiziționat următoarele materiale
didactice pentru cabinetul Multimedia: 1 aparat foto Nikon, 5 reportofoane, 1 sistem de amplificare, 2
microfoane vocale, 1 scaner și 2 imprimante multifuncționale Samsung. Achizițiile au fost finanțate prin
proiectul ”Calitate în educație prin servicii moderne și oferte de studiu adaptate la cerințele pieței”. În luna
august 2014 s-a demarat achiziția a doua de materiale didactice pentru dotarea cabinetului Multimedia.
Materialele au fost recepționate în luna septembrie 2014. S-au mai achiziționat din finanțare europeană: 17
tablete, 1 sistem audio, 12 Flash Drive,1 roll-up, 1 televizor, 10 laptopuri, 2 camere foto, 1 laptop Lenovo.
4
În anul școlar 2014 – 2015 au fost inițiate și realizate următoarele lucrări: înlocuirea tuturor caloriferelor
vechi din școală, atragerea de finanțare extrabugetară: vopsirea pardoselii sălii de sport de la partenerul
economic ERDEMIR ROMÂNIA SA, dotarea cu mobilier, covoare, jaluzele – intrare în școală prin transfer
de la Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița, ignifugarea supreafețelor de susținere a podului școlii, lucrări
de igienizare, zugrăvire și înlocuire a geamurilor sălii de sport.
În anul școlar 2015 – 2016 școala a făcut demersuri pentru reabilitarea termică a clădirilor, în parteneriat cu
Primăria Târgoviște, proiect care a obținut eligibilitatea și care urmează a fi pus în aplicare în 2017.
Din anul școlar 2016 – 2017 școala este preocupată de formarea cadrelor didactice în ceea ce privește
utilizarea mijloacelor TIC pentru realizarea de materiale didactice și integrarea acestora în procesul didactic,
precum și de îmbogățirea experiențelor elevilor și cadrelor didactice în contextul european. Pentru aceasta au
fost elaborate proiecte de mobilitate Erasmus+, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Astfel, în anii școlari
2017 – 2018, 2018 – 2019, 2019 – 2020, 2020-2021 și 2021-2022, cadre didactice și elevi ai școlii au
participat la mobilități europene, îmbogățindu-și experiența personală și profesională, ceea ce a condus la
creșterea calității actului educațional.
În anul şcolar 2020-2021 s-au parchetat încă două săli de clasă, s-a zugrăvit corpul principal al şcolii, s-au
realizat lucrări de igienizare.
În anul școlar 2021-2022 au fost achiziționate și instalate 14 table inteligente în sălile de clasă, au fost
efectuate lucrări de reparații și întreținere la mobilierul din sălile de clasă, lucrări de zugrăvire, vopsire,
retușare în sălile de clasă și holuri, curățarea coloanei de scurgere atelier-stradă, lucrări de toaletare și
întreținere a spațiilor verzi din incinta școlii și verificarea conductelor de agent termic și apă curentă din
școală, sală de sport și atelier
1.3.b. Dezvoltarea resurselor umane

În anul școlar 2020 – 2021, școala dispune de:
▪ 41cadre didactice, dintre care 27 profesori, 10 ingineri și 4 maiștri instructori;
▪ 8 personal didactic auxiliar;
▪ 13 personal administrativ;
▪ 747 elevi.
▪ 44 cadre didactice, dintre care 31 profesori, 10 ingineri și 3 maiștri instructori;
▪ 663 elevi.
▪ 40 cadre didactice, dintre care 29 profesori, 7 ingineri și 4 maiștri instructori;
▪ 609 elevi.
Profesorii şcolii sunt preocupaţi de formarea lor profesională, corpul profesoral fiind format:
- În anul școlar 2020 – 2021, din:
▪ 31 profesori, ingineri şi maiştri titulari;
▪ 0 profesori detaşați;
▪ 8 suplinitori calificaţi
▪ 2 necalificaţi.
▪ 3 profesori detaşați;
▪ 2 necalificaţi.
▪ 2 profesor detaşat;
▪ 1 necalificat.
5
Distribuţia cadrelor didactice se prezintă astfel:
Dintre aceştia:
▪ 2 profesori cu doctorat;
▪ 30 profesori cu gradul didactic I;
▪ 3 profesori cu gradul didactic II ;
▪ 2 profesori cu definitivat;
▪ 2 profesori debutanți;
▪ 1 necalificați.
În perioada 2017 – 2021 profesorii şcolii au participat la cursuri de formare profesională acreditate
organizate prin CCD/ Centre de formare. Cadrele didactice din școală sunt preocupate de înscrierea și susținerea
gradelor didactice:
2017- 2018- 2019- 2020- 2021-
2018 2019 2020 2021 2022
Nr. cadre didactice care au susținut inspecții de grad 9 8 4 8 9
Gradul didactic I 3 7 4 8 9
Gradul didactic II 6 1 - - 3
Definitivat - - - - 2
În școală au avut loc inspecții tematice care au avut ca temă: Monitorizarea modului de pregătire a
unităților școlare, Verificarea modului de organizare a școlii: comisii, CA, CP. Verificarea activității de la
secretariat și alte compartimente, Monitorizarea procesului de pregătire a elevilor pentru examenul de
bacalaureat, Monitorizare frecvenței elevilor, Monitorizarea implementării PAS și de validare RAEI.
Unitatea noastră școlară este liceu tehnologic, având nevoi specifice unei instituții de acest tip.
Nevoile unității noastre școlare sunt axate pe următoarele direcții principale:
• îmbunătățirea activității manageriale a personalului cu funcții de decizie în școală și a responsabililor de
comisii metodice și comisii de lucru;
• pregătirea elevilor pentru a crește procentul de promovabilitate la examenele naționale cu cel puțin 5%
față de anul/anii anteriori
• prevenirea și reducerea abandonului școlar, respectiv continuarea studiilor în ciclul superior al liceului în
vederea inserției pe piața muncii
• alinierea politicilor educaționale ale școlii la nivelul exigențelor politicilor educaționale europene.
La nivelul instituției noastre de învățământ, se identifică, așadar, următoarele nevoi:
- slabe competențe de îndrumare, coordonare și organizare a activității educaționale realizate în școală;
- nevoia de perfecționare continuă a managerilor școlii, a responsabililor de comisii metodice și comisii de lucru,
în vederea asigurării premizelor creșterii calității în toate departamentele unității școlare (administrativ,
educațional, auxiliar), pentru elaborarea și aplicarea unui plan managerial de calitate, axat pe nevoile reale ale
școlii, impuse de necesitățile educaționale ale elevilor;
6
- prevenirea și reducerea abandonului școlar prin identificare unor soluții viabile (organizarea de acțiuni
caritabile, consiliere, sprijin prin consiliere, implicarea elevilor cu risc crescut de abandon în activități
extrașcolare/extracurriculare, în viața școlii, considerată de mulți dintre ei o a doua familie).
- slabe competențe de digitalizare și ecologizare a cadrelor didactice și elevilor în vederea creșterii calității actului
educațional și integrării sociale a elevilor.
- pregătirea medie a cadrelor didactice în scopul realizării unor activități de predare - învățare - evaluare, la un
nivel de calitate similar cu al școlilor europene, prin eficientizarea actului didactic, în scopul creșterii ratei de
promovabilitate a elevilor la disciplinele de curs, la examenul de bacalaureat și la examenul de certificare a
calificării profesionale;
- preluarea exemplelor de bune practici, a metodelor și procedurilor utilizate de alte sisteme de învățământ și
culturi organizaționale din domeniul învățământului, în scopul preluării, facilitării și alinierii politicilor
educaționale ale școlii la nivelul exigențelor europene, prin participarea la mobilități în proiecte internaționale; în
acest scop ne propunem să obținem acreditarea ERASMUS și a certificatului de ȘCOALĂ EUROPEANĂ;
- slabe abilităţi de relaţionare şi comunicare profesională şi interculturală;
- slabe competențe de comunicare într-o limbă internațională ale cadrelor didactice și elevilor.
O parte din aceste nevoi identificate la nivelul unității noastre școlare pot fi soluționate prin programe și
proiecte naționale și internaționale, iar oportunități în acest sens sunt reprezentate de ERASMUS + și de ROSE,
oportunități pe care școala le-a luat în considerare.
1.3.c. Proiecte, parteneriate şi activităţi de cooperare europeană

În anul şcolar 2009-2010 au participat la cursuri de formare Comenius – 1, doamnele profesoare
Voiculescu Mihaela şi Manole Elena şi au obtinut burse doamnele prof. Duroi Alice şi Tinculescu Ana Maria.
În perioada 2006 - 2009, în școala noastră s-a derulat proiectul multilateral ,,Învățarea cetățeniei în școală,
pentru viață", finanțat prin Programul de Învățare pe tot Parcursul Vieții (Programul Sectorial Comenius), care a
avut drept parteneri instituții similare cu instituția noastră din Portugalia, Franța, Suedia, Olanda. Proiectul s-a
derulat în concordanță cu obiectivele propuse și a fost foarte bine primit în rândul tuturor partenerilor.
Începând din anul școlar 2013 – 2014, actualele proiecte de mobilitate, ERASMUS PLUS, oferă școlilor
posibilitatea de elaborarea a unor proiecte care să rezolve unele dintre nevoile acestora. Politica școlii își propune
pe viitor, să dezvolte acest domeniu. Se intenționează ca un număr cât mai mare de cadre didactice să se implice
în realizarea unor proiecte europene, pentru activități de formare și parteneriate interșcolare internaționale.
În ultimii ani, o parte din personalul școlii a participat la câteva formări naționale, insuficiente pentru
rezolvarea nevoilor identificate: cursuri de Managementul calității, cursuri organizate de Agenția Română pentru
Asigurarea Calității în Învățămâtul Preuniversitar. De aceea, se impune formarea personalului școlii, la nivel
european. În acest sens, la nivelul școlii s-a constituit o echipă de proiect, care a elaborat un proiect de mobilitate
școlară ERASMUS PLUS. În urma evaluării, proiectul a obținut 75 de puncte, dar din păcate nu a obținut
finanțarea, din cauza fondurilor insuficiente. Aplicarea proiectului constituie, însă, o experiență pozitivă, care
trebuie fructificată.
În anii şcolari 2011 – 2012 şi 2012 – 2013 şcoala noastră a fost centru de resurse pe domeniul Electric şi
electromecanică, în proiectul POSDRU „Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele
parteneriale”. Tot în acestă perioadă un cadru didactic din şcoala noastră, d-na prof. Petroiu Carmen, a fost
selectată ca expert pe termen scurt în cadrul proiectului POSDRU „Curriculum revizuit în ÎPT”, în cadrul căriua a
participat la analiza SPP-urilor, corelarea calificări ÎPT – COR, elaborarea de noi SPP-uri şi curriculumuri.
În anul şcolar 2012 – 2013, s-au derulat activităţi în cadrul Proiectului POSDRU „Paşii FPI”. În același
an școala a fost reprezentată la Conferinţa Naţională a Proiectului POSDRU „Pas cu pas spre viaţa activă”.
În anul școlar 2013 – 2014 școala a fost cuprinsă în proiectul ”Calitate în educație prin servicii moderne și
oferte de studiu adaptate la cerințele pieței”, proiect prin care școala beneficiază de amenajarea și dotarea unui
cabinet Multimedia. Tot în anul școlar 2013 – 2014 unitatea școlară a derulat, în parteneriat cu Radio Minisat,
proiectul ”Liceenii la radio”, pentru popularizarea ofertei educaționale a școlii. În anul școlar 2013 – 2014, o
echipă de cadre didactice a elaborat un proiect de mobilitate școlară ERASMUS PLUS, evaluat la 75 de puncte,
dar care însă, nu a primit finanțarea din cauza fondurilor insuficiente. În anul școlar 2014 – 2015, s- a elaborat un
alt proiect de mobilitate școlară ERASMUS PLUS, evaluat la 70 de puncte, dar care însă, nu a primit finanțarea
din cauza fondurilor insuficiente.
În anii școlari 2014 – 2015, 2015 - 2016 unitatea școlară a derulat (05.05.2014 – 4.11.2015)
următoarele proiecte POS DRU:
1. Proiectul POSDRU/154/1.1/G/137341 cu titlul Calitate în educație prin servicii educaționale moderne și
oferte de studii adaptate la piața muncii , proiect finanțat prin programul Fondul Social European – Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritară 1 Educația și formarea profesională în
sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere, Domeniul Major de Intervenție 1.1.
7
Acces la educație și formare profesională inițială de calitate derulat în perioada 05 mai 2014-04 noiembrie
2015, are o valoare estimată a cheltuielilor eligibile angajate de unitatea noastră școlară pe perioada proiectului
este de 209269.9 lei. În cadrul acestui proiect au fost realizate achiziții: Sistem producție multimedia pentru
crearea unei clase cu specializare Tehnician multimedia/Tehnician operator procesare text-imagine, dotări
(laptopuri, tablete, reportofoane, sistem audio, imprimante, scanner etc) pentru crearea unui Centru de informare
și consiliere profesională pentru elevi, părinți/tutori. Grupul țintă este format din 150 de beneficiari dintre care:
110 elevi, 30 cadre didactice (mebrii ai Consiliului de Administrație, membrii CEAC, consilieri școlari), 10
părinți/tutori. Achiziţia a doua a avut o valoare de 18766,18 lei fără TVA, ceea ce reprezintă 4226,15 euro (fără
TVA), iar echipamentele tehnice au fost: un televizor, 10 laptopuri, două camere video digitale, 7 tablete, 12 buc.
Flash Drive și un roll-up.
2. Proiectul POSDRU/153/1.1/S/138511, cu titlul Competențe științifice și abilități practice pentru o carieră de
succes (CSAPCS), proiect finanțat prin programul Fondul Social European – Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritară 1 Educația și formarea profesională în sprijinul
creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere, Domeniul Major de Intervenție 1.1. Acces la
educație și formare profesională inițială de calitate derulat în perioada 08 aprilie 2014 – 07 octombrie 2015, iar
achizițiile ce au revenit unității noastre școlare au o valoare de 6296.10 lei, reprezentând 10 tablete UTOK și un
laptop Lenovo, materiale necesare dezvoltării și implementării de servicii educaționale, furnizate unui grup de 24
de elevi de clasa a XII-a (grup țintă), în vederea creșterii ratei de tranziție către nivelurile superioare de educație
tehnică, având ca obiective specifice: dezvoltarea și implementarea de servicii de orientare și consiliere școlară
care să vină în sprijinul orientării vocaționale și profesionale a elevilor și dezvoltarea unor instrumente care să
faciliteze accesul la o educație de calitate care să contribuie la dezvoltarea competențelor cheie a elevilor în
vederea îmbunătățirii performanțelor școlare. Important pentru elevi este lucrul pe platformă eLearning, platformă
care are încărcate materiale și resurse educaționale specifice, modele de subiecte și culegeri de exerciții și
probleme, aplicații a căror rezolvare este asistată în mediul virtual prin feedbackul de tip expert oferit celor care
lucrează în activități colaborative sau postează pe platformă rezolvări și soluții adecvate.
3. Proiecte Erasmus+:
3.1. Calitate educațională adaptată standardelor europene (CEASE)/ Educational Quality Adapted to
European Standards, Nr. de înregistrare: 2018-1-RO01-KA101-048576, perioada de implementare:
01.09.2018-29.02.2020. Obiectivul general al proiectului nostru constă în creșterea calității procesului
educațional prin integrarea unor metode, tehnici, strategii de predare-învățare motivante, adaptate cerințelor
învățământului din spațiul european, pentru a îmbunătăți accesul, participarea și performanțele elevilor în situații
de risc din școala noastră și, indirect, părinților și comunității locale, egalitate de șanse și accesibilitate la piața
muncii.
Obiectivele specifice sunt:
O1. Îmbunătățirea competențelor de predare-învățare-evaluare a minimum 70% dintre cadrele didactice din
școală, până la finalul proiectului;
O2. Îmbunătățirea activității manageriale pentru minimum 50% dintre membrii CA, ai comisiilor CEAC și pe
probleme, până la finalul proiectului;
O3. Reducerea cu minimum 10% a absenteismului în rândul elevilor, până la sfârșitul proiectului;
O4. Creșterea cu minimum 5% a efectivului de elevi, până la sfârșitul proiectului.
3.2. Acțiunea cheie: VET - KA202 - Parteneriate strategice pentru educația și formarea profesională
" Emotional and Entrepreneurial Education in Vocational Training ", Nr. de inregistrare:KA2:2018-1-ES01-
KA202-050980, perioada de implementare: 17.09.2018-16.09.2020
O1 Îmbunătățirea realizării competențelor de bază și transversale relevante și de nivel înalt într-o
perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții
O2 Consolidarea abilitătilor pedagogice
O3 Promovarea învățării bazate pe muncă în toate formele sale, acordând o atenție specială formării de tip
ucenicie
O4 Pentru a dobândi competențele cheie, comunicarea în limba maternă, limbile străine, abilitățile digitale
și abilitățile de bază în matematică și știință
O5 Compararea abordărilor educaționale din școlile participante.
Parteneri: Polonia, Franţa, Serbia, Italia şi România
Rezultate obținute: - Îmbunătățirea competențelor profesionale, personale, lingvistice și sociale în comunitatea
noastră educațională.
- Capacitate de angajare mai mare și mai bună pentru elevii noștri.
- Mai multă implicare în proiectele de învățare cooperative și de formare.
- Mai puține probleme de sănătate și stres.
- Mărirea muncii și bunăstării personale.
8
3.3. Acțiunea cheie: KA229 - Parteneriate strategice în domeniul educației școlare „Be active! Promoting
ICT in Flipped Classroom methodology”, Nr. de inregistrare:KA2:2018-1-ES01-KA202-050980, perioada de
implementare: 01.09.2018-30.11.2020.
Parteneri: Italia, Verona (coordonator principal); Spania; Ungaria – Pecsi, Apaczai Csere JanosAltalanos Iskola,
Gimnazium, Kollegium, Alapfoku Muveszeti Iskola și România- Târgoviște, Liceul Tehnologic „ Constantin
Brâncoveanu ”.
Scopul proiectului este de a încuraja elevii și profesorii să utilizeze instumente TIC în mod adecvat și eficient în
procesul de învățare și predare; de a-și câștiga experiența în utilizarea metodologiei The Flipped Classroom.
Obiectivele proiectului:
- dobandirea unei experiențe pozitive în utilizarea tehnologiilor în procesul de învățare;
- dezvoltarea de abilități antreprenoriale, cum ar fi cunoașterea modului de a dezvolta idei creative și practice: să
știe cum să implice pe ceilalți, să știe cum să proiecteze și să gestioneze un eveniment;
- să dobândească abilități în utilizarea diferitelor tehnologii informatice;
- creșterea competențelor în limba engleză.
Rezultatele obținute:
- realizarea unei analize a situației școlilor cu privire la subiect, printr-un chestionar la începutul și la sfârșitul
proiectului;
- broșură care conține aproximativ douăzeci de UD-uri în mai multe discipline, în conformitate cu abordarea
Flipped Classroom, în limba engleză și în limbile partenerilor;
- broșura de difuzare a metodologiei Flipped Classroom în mai multe limbi;
- introducerea unităților de învățământ în proiectele didactice ale cadrelor didactice;
- achiziționarea a 5 roboți Arduino (open source) pentru cele 4 școli care nu le au.
- crearea unui laborator pentru cadrele didactice din fiecare institut care să introducă utilizarea roboților în studiul
diferitelor discipline.
3.4. Formarea personalului didactic din unitate, prin cuprinderea acestora în programe de formare finanţate
prin proiecte (europene) în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, precum şi
aplicarea competenţelor obţinute în cadrul formării prin programele ERASMUS + în proiectul câștigat în unitatea
școlară, Sustenabilitate în educație (SUSTAINBILITY IN EDUCATION), contract de finanțare nr 2020-1-
TR01-KA226-SCH-097702
4. ROSE –Proiect finanțat de Banca Mondială-
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă combaterea abandonului școlar și creșterea ratei de absolvire a
liceului și a ratei de promovabilitate a examenului de bacalaureat pentru 240 de elevi beneficiari ai
proiectului.Proiectul se corelează cu Planul de Acțiune al Școlii.
Preocuparea actuală a echipei manageriale este de a atrage fonduri extrabugetare, de a iniția și derula
proiecte europene, de a realiza un proces de învățare de calitate, folosindu-se metode și procedee moderne.
1.3.d. Asigurarea internă a calităţii

Acest proces a fost realizat de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii constituită la nivelul
şcolii şi a constat în:
• continuarea implementării principiilor calităţii din Manualul de autoevaluare a furnizorilor de
educaţie şi formare profesională (FEFP);
• monitorizarea internă a activităţii şcolii;
• monitorizarea PAS;
• întocmirea raportului de autoevaluare şi validarea acestuia prin evaluare externă;
• întocmirea planului de îmbunătăţire;
• elaborarea planului operaţional, a Manualului calităţii, a procedurilor de lucru;
• completarea RAEI on_line și elaborarea Raportului anual de evaluare internă.
Comisia de Evaluare și Asigurare a Calității are nevoie de o dezvoltare a competențelor referitoare la
utilizarea indicatorilor de calitate, astfel încât să poată dirija toate acțiunile ce au loc la nivelul școlii și pot
conduce la îmbunătățirea indicatorilor de calitate, unii indicatori având în prezent valori medii. De asemenea, are
nevoie să deprindă noi abilități și competențe în elaborarea de proceduri și să se raporteze corect la standardele de
calitate existente.
Prin aceasta se urmărește folosirea abilităților și competențelor pentru elaborarea și implementarea de
proceduri, planuri operaționale și de îmbunătățire concret reale, conform modelului EFQM al sistemului calității,
pentru a ne putea raporta corect la standardele de calitate existente, realizarea corectă a autoevaluării la sfârșitul
anului școlar, relaţionarea/ comunicarea din punct de vedere profesional și intercultural, adaptarea curriculumului
de dezvoltare locală la situația actuală a pieței muncii, de la nivelul județului Dâmbovița.
9
Toate acestea au ca scop efectele pozitive asupra beneficiarilor direcți – elevii și asupra beneficierilor
indirecți – părinții, comunitatea locală, societatea. Astfel un număr mult mai mare de elevi vor fi motivați să-și
dezvolte cunoștințele, deprinderile și abilitățile personale, profesionale și antreprenoriale necesare susținerii și
promovării examenului de bacalaureat, a examenului de certificare a calificării profesionale, participării la
olimpiade și concursuri școlare, vor fi interesați pentru dezvoltarea lor personală și profesională, pentru
continuarea studiilor, pentru scăderea absenteismul și abandonului școlar, pentru implicarea în activități
alternative de învățare dupa model european, pentru cunoașterea și va aplicarea în activitățile lor școlare/
extrașcolare, în familie și societate, a principiilor care stau la baza devenirii lor ca buni cetățeni europeni, ceea ce
îi va ajuta să se integreze mult mai ușor în comunitatea europeană, vor fi capabili să-și aleagă corect cariera pe
care doresc să o urmeze.
1.3.e. Rezultatele elevilor la examenele naţionale

Examene de certificare a calificării profesionale:
În anul școlar 2019 – 2020: - nivel IV, liceu zi : 91,66%.
- nivel 3, învăţământ profesional: 86,36%.
În anul școlar 2020 – 2021: - nivel IV, liceu zi : 71,26% (din cauza neprezentării tuturor elevilor la examen,
în condițiile pandemiei).
- nivel 3, învăţământ profesional: 64,70% (din cauza neprezentării tuturor elevilor
la examen, în condițiile pandemiei).
Examenul de bacalaureat:
- promoţia 2019 – 2020, procent cumulat pe cele două sesiuni 32,14%.
- promoţia 2021 – 2022, procent cumulat pe cele două sesiuni 65%.
2019 - 2020 – 2021-
Anul şcolar
2020 2021 2022
% promovabilitate 32,14% 37,73% 65%
Din analiza efectuată, se constată că procentul de

promovabilitate la examenul de bacalaureat a crescut
până, ca urmare a organizării de ore de pregătire
suplimentară la disciplinele care constituie probe de
examen, a proiectelor POS DRU şi a proiectului
ROSE în care a fost inclusă școala și care au vizat
pregătirea elevilor claselor a XII-a pentru examenul de
bacalaureat.
Olimpiade şi concursuri şcolare:

Cadrele didactice şi elevii şcolii participă anual la concursuri, expoziții concurs, simpozioane și sesiuni de
comunicări științifice obținând numeroase premii și mențiuni.
• PREMII OBȚINUTE DE ELEVI la concursurile școlare, în anul școlar 2017-2018:
1. Diplomă de participare la SIMPOZIONUL NAȚIONAL ,,PROMOVAREA UNUI STIL DE VIAȚĂ
SĂNĂTOS”, 21-25 mai 2018, prof. Pertea Cristina-Adriana
2. Premiul III la CONCURSUL NAȚIONAL ,,PROMOVAREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS” , 21-25
mai 2018, elev Dobrescu Adelin, prof. coord. Pertea Cristina-Adriana
3. Premiul I la Concursul Județean PROECOLOGICA, Iunie, 2018, elev Sănduc Giulia, prof. coord. Pertea
Cristina-Adriana
4. Premiul I la Concurs Național – Nașterea Domnului – Renașterea Bucuriei - CAERI, 2017, elev Zugrăvoiu
Andreea, prof. coord.Pertea Cristina-Adriana
5. Diplomă de participare la SIMPOZION INTERJUDEȚEAN AUXILIARE CURRICULARE, Teoriile și
funcțiile comunicării, CAER, 18 mai 2018, ANEXA 7, POZ. 1947, prof. Pertea Cristina-Adriana
6. Diplomă de participare la SIMPOZION INTERNAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIA
INTERGENERAȚIONALĂ, -Educația familială, transmiterea intergenerațională a valorilor, 20 aprilie 2018,
Revista CLEPSIDRE, ISSN 2360-4948, prof. Pertea Cristina-Adriana
7. Premiul I la Concurs Național cu participare internațională – Bucuria Sărbătorilor de iarnă, Buzău, CAEN,
nr. 3076--/17.01.2018, poz. 1126, pag. 26, elev Simion Miruna, prof. coord. Pertea Cristina-Adriana
8. Premiul I la Concurs Național Creație Plastică – Copil ca tine sunt și eu Negrești, iunie 2018, CAERI
24986/2/22.01.2018, poz. 1596, elev Ionescu Daniela prof. coord.Pertea Cristina-Adriana
10
9. Premiul I la Simpozion Internațional Strategii pentru educație, Lucrarea Considerații teoretice privind
mecanica ruperii, Iași, 13 mai 2018, prof. Pertea Cristina-Adriana
10. Diplomă de participare la Concurs Național EUROSCOLA, ediția 2017, prof. Pertea Cristina-Adriana
11. Premiul I la Concursul Național NU LĂSA VIOLENȚA SĂ INTRE ÎN VIAȚA TA!, aprilie, 2018, elev Bobeică
Livia, prof. coord. Pertea Cristina-Adriana
12. Diplomă de participare, Concursul Național NU LĂSA VIOLENȚA SĂ INTRE ÎN VIAȚA TA!, aprilie, 2018,
prof. Pertea Cristina-Adriana
13. Premiul al II-lea la Concursul ‘Be Creative, Have Fun, Feel Free’ , sectiunea III- Story -mai 2018, elev
Drosu Emilia Florenta, prof. coord. Eiub Izabela
14. Menţiune la Concursul ‘Be Creative, Have Fun, Feel Free’ , sectiunea I- Poem, -Baia Mare, mai 2018, elev
Achim Daniela, prof. coord. Eiub Izabela
15. Premiul I la Festivalul Concurs “Iedera, un colţ de rai”, secţiunea Parada vestimentaţiilor ecologice, elevi
Bănică Andreea, Grigore Miruna, prof. coord. Petroiu Carmen şi Mihăescu Mariana
16. Premiul I la Festivalul Concurs “Iedera, un colţ de rai”, secţiunea Muzică instrumental, elevi Bănică
Andreea, Grigore Miruna, prof. coord. Petroiu Carmen şi Mihăescu Mariana
17. Diploma de participare la SIMPOZIONUL NAȚIONAL DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE ,, DACIA’’,
EDIȚIA a III-a, București, 09 mai 2018, prof. Cucuteanu Stela
18. Premiul I la Concursul Naţional ,,Așteptând Învierea Domnului”, elev Dumitra Ciprian, prof. coord.
Cucuteanu Stela
19. Premiul II la Concursul Naţional ,,Așteptând Învierea Domnului”, elev Drăgulescu Marian, prof. coord.
Cucuteanu Stela
20. Premiul I la Concursul Național: ,, Nu lăsa violența să intre în viața ta”, elev Țenea Cristian, prof. coord.
Cucuteanu Stela
21. Diploma de participare la Simpozionul Național ,, Violența școlară și educația interculturală’’cu lucrarea: ,,
Măsuri pentru combaterea fenomenului de violență în mediul școlar”, prof. Cucuteanu Stela
22. Locul II la ONSS HANDBAL, faza judeteana fete, prof. coord. Prodan Sebastian/ Cristea Dumitru
23. Locul I la ONSS HANDBAL, faza locală fete, prof. coord. Prodan Sebastian/ Cristea Dumitru
24. Locul II la ONSS HANDBAL, faza locala baieti, prof. coord. Marin Cristian/ Marin Sorin
25. Locul III la ONSS FOTBAL baieti, faza locală, prof. coord. Doba Oana/ Prodan Sebastian
26. Locul V la ONSS TENIS DE MASA, faza judeţeană, prof. coord. Dobă Oana/ Marin Cristian
27. Locul I la ONSS, PREGATIRE SPORTIVA TEORETICA, faza naţională, elev Onicescu Alexandru, Prof.
coord. Marin Sorin
28. Locul I la ONSS, PREGATIRE SPORTIVA TEORETICA, faza judeţeană, Ologeanu Cătălina, prof. coord.
Dobă Oana
29. Locul I la ONSS, PREGATIRE SPORTIVA TEORETICA, faza judeţeană, elev Ilie Ana Maria, prof . coord.
Cristea Dumitru
30. Participare la ONSS, PREGATIRE SPORTIVA TEORETICA, faza naţională, elev Ilie Ana Maria, prof.
coord. Cristea Dumitru
31. Premiul III la Concursul de artă fotografică „Pasărea măiastră”, elev Olteanu Oana Ştefania, prof. coord.
Roşoiu Aniţa
32. Premiul I la Concursul Naţional de creație plastică COPIL CA TINE SUNT ȘI EU!, ediția a V-a, CAERI
nr. 24986/2/22.01.2018, poziția 1596, Negrești, Vaslui, elev Trăică David Răducu, clasa a IX-a E, prof. coord.
Alecu Anda – Ligia
33. Premiul I la Concursul Naţional cu participare internațională BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ,
ediția a III-a, Buzău, 2018, CAEN nr. 3076/17.01.2018, poziția 1126, pag. 26, elev Constantin Marian, clasa a XI-
a M, profesor coordonator: Alecu Anda – Ligia
34. Premiul II la Concurs Național NU LĂSA VIOLENȚA SĂ INTRE ÎN VIAȚA TA!, ediția a V-a, Buzău,
avizat MEN, CAEN, 2018, nr. 3076/17.01.2018, pag. 36, poziția 1589, secțiunea creație literară, Mihai Alberto
Dănuț, clasa a XI-a M, profesor coordonator: Alecu Anda – Ligia
35. Premiul I la Festival – Concurs IEDERA, UN COLȚ DE RAI, EDIŢIA a VIII-a, CAEN 2018, Iedera, jud.
Dâmbovița, elev Ristoiu Daniel, cls a XI-a E, Profesor coordonator: Alecu Anda – Ligia
11
36. Premiul al II-lea la Simpozion Internațional STRATEGII PENTRU EDUCAȚIE, Ediția a II-a, 13 mai
2018, secțiunea I, Științe socio-umaniste, Iași, Români, 13 mai 2018, pentru lucrarea Abordarea conceptului de
discurs, prof. Alecu Anda Ligia
37. Premiul III la Concurs județean de artă fotografică PASĂREA MĂIASTRĂ, ediția a IX-a, secțiunea
fotografie, peisaj urban, CAEJ, 22.12.2017, Petrila, eleva Mirea Marilena Ioana, profesor coordonator: Alecu
Anda – Ligia
38. Premiul I la Concursul cu participare internaţională de Creaţie ,,Sărbătoarea Învierii – Lumina
Sufletelor Noastre”, ediţia a IX-a, Iaşi, aprilie-august 2018 – Domeniul Cultural-artistic, Culturi și civilizații II,
pag. 19, poz. 399, CAERI 2017, avizat MEN, eleva Olteanu Ioana, cls. a XI-a E, prof. coord.: Alecu Anda – Ligia
39. Premiul III la Concursul cu participare internaţională de Creaţie ,,Sărbătoarea Învierii – Lumina
pag. 19, poz. 399, CAERI 2017, avizat MEN, eleva Ghibea Cosmin, cls. a XI-a E, profesor coordonator: Alecu
Anda – Ligia
40. Premiul II la Concursul cu participare internaţională de Creaţie ,,Sărbătoarea Învierii – Lumina
pag. 19, poz. 399, CAERI 2017, avizat MEN, eleva Șerban Mihaela, cls. a XI-a E, profesor coordonator: Alecu
Anda – Ligia
41. Premiul I la Concurs Județean cu participare națională FILE DE TRADIȚIE ROMÂNEASCĂ, ediția I,
Iași, aprilie-august 2018, eleva Ilie Ana-Maria, clasa a XII-a S, Profesor coordonator: Alecu Anda – Ligia
42. Premiul II la Concurs Județean cu participare națională FILE DE TRADIȚIE ROMÂNEASCĂ, ediția I,
Iași, aprilie-august 2018, eleva Onică Andreea, clasa a XII-a S, Profesor coordonator: Alecu Anda – Ligia
43. Premiul III la Concurs Județean cu participare națională FILE DE TRADIȚIE ROMÂNEASCĂ, ediția
I, Iași, aprilie-august 2018, eleva Șerban Mihaela, clasa a XI-a E, Profesor coordonator: Alecu Anda – Ligia
44. Premiul I la Concurs Național NAȘTEREA DOMNULUI- RENAȘTEREA BUCURIEI, ediția a VII-a,
decembrie 2017, Creație literară, Iași, CAERI, avizat MEN, eleva Șerban Mihaela, clasa a XI-a E, Profesor
coordonator: Alecu Anda – Ligia
45. Premiul II la Concurs Național NAȘTEREA DOMNULUI- RENAȘTEREA BUCURIEI, ediția a VII-a,
decembrie 2017, Creație literară, Iași, CAERI, avizat MEN, elevul Ghibea Cosmin, clasa a XI-a E, Profesor
coordonator: Alecu Anda – Ligia
46. Premiul I la Festival – Concurs IEDERA, UN COLȚ DE RAI, EDIŢIA a VIII-a, CAEN 2018, Iedera, jud.
Dâmbovița, elev Ristoiu Daniel, cls a XI-a E, Profesor coordonator: Mateescu Georgeta Carmen
47. Premiul II la Concurs Național NAȘTEREA DOMNULUI- RENAȘTEREA BUCURIEI, ediția a VII-a,
decembrie 2017, Creație literară, Iași, CAERI, avizat MEN, elevul Stancu Ana-Maria, clasa a XI-a B, Profesor
coordonator: Mateescu Georgeta Carmen
47. Premiul I la Concursul Naţional de creație plastică COPIL CA TINE SUNT ȘI EU!, ediția a V-a, CAERI
nr. 24986/2/22.01.2018, poziția 1596, Negrești, Vaslui, elev Stan Mihai Adrian, clasa a XI-a B, profesor
48. Premiul II la Concursul Naţional de creație plastică COPIL CA TINE SUNT ȘI EU!, ediția a V-a, CAERI
nr. 24986/2/22.01.2018, poziția 1596, Negrești, Vaslui, elev Amarandei Mihai Eduard, clasa a XI-a A, profesor
49. Premiul III la Concursul Naţional cu participare internațională BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE
IARNĂ, ediția a III-a, Buzău, 2018, CAEN nr. 3076/17.01.2018, poziția 1126, pag. 26, elev Matei Denisa, clasa a
XII-a M, profesor coordonator: Mateescu Georgeta Carmen
50. Premiul I la Concursul cu participare internaţională de Creaţie ,,Sărbătoarea Învierii – Lumina
pag. 19, poz. 399, CAERI 2017, avizat MEN, eleva Mitrache Marian Lucian, cls. a XII-a A, Profesor
51. Premiul III la Concursul cu participare internaţională de Creaţie ,,Sărbătoarea Învierii – Lumina
pag. 19, poz. 399, CAERI 2017, avizat MEN, eleva Zamfir Alexandru George, cls. a XI-a A, Profesor
12
52. Premiul al I la Simpozion Internațional STRATEGII PENTRU EDUCAȚIE, Ediția a II-a, 13 mai 2018,
secțiunea I, Științe socio-umaniste, Iași, Români, 13 mai 2018, pentru lucrarea Considerații teoretice privind
mecanica ruperii, secțiunea II, Științe exacte, prof. Mateescu Georgeta Carmen.
1. Locul III - Ene Ana Maria – Campionatul Național de Cros
2. Locul VII – Toma Maria - Campionatul Național de Cros
3. Participare – Dumitru Elena Alexandra – Olimpiada de Pregătire Sportivă Teoretică – Etapa Națională
4. Locul I - Dumitru Elena Alexandra – Olimpiada de Pregătire Sportivă Teoretică – Etapa Județeană
5. Locul I – Ologeanu Cătălina– Olimpiada de Pregătire Sportivă Teoretică – Etapa Județeană
6. Locul I – Onicescu Constantin Alexandru– Olimpiada de Pregătire Sportivă Teoretică – Etapa Județeană
7. Locul II – Campionatul Național de Handbal Băieți – Licee - Etapa Județeană, prof. Marin Cristian și Marin
Sorin Gabriel
8. Locul II – Bratu Andrada– Olimpiada de Pregătire Sportivă Teoretică – Etapa Județeană
9. Locul II – ECHIPA DE HANDBAL FETE – Olimpiada Națională a Sportului Școlar – Etapa Județeană
10. Locul I – ECHIPA DE MINI FOTBAL – Cupa Prieteniei
11. Locul I – Stan Adrian – Concurs Național - Nu Lăsa Violenţa să Intre în Viaţa Ta
12. Locul I – Constantin Alexandra – Concurs Național - Bucuria Sărbătorilor de Iarnă
13. Locul I – Dumitra Ciprian – Concurs Național – Așteptând Învierea Domnului
14. Locul II- Drăgulescu Marian - Concurs Național – Așteptând Învierea Domnului
În anii școlari 2019-2020 şi 2020-2021, ca urmare a pandemiei de COVID-19, au fost suspendate
olimpiadele și concursurile școlare, simpozioanele și sesiunile de comunicări științifice.
1. Premiul I , la Olimpiada Națională de pregătire sportivă teoretică - Eleva Dumitrache Oana Timeea,
clasa aXI a S, prof. Dobă Oana
2. Premiul I la Concursului/Simpozionului Național Manifest pentru sănătatea Pământului - Eleva Stan
Georgeta de la clasa a XII a E, prof. Mihăescu Mariana
3. Premiul II la Concursul național de descrieri geografice "Alexandru Roșu" - elevele: Cobianu A.S.
Andreeea-Diana, Tudorache M. Denisa Andreea de la clasa a XI a E, prof. Mihăescu Mariana
4. Premiul III la FestivaluL Concurs Iedera un colț de rai, concurs național, la secțiune muzică ușoară
Eleva Duca Miruna de la clasa a X a A, prof. Mihăescu Mariana
5. Mențiune, la Concursul Sanitarii pricepuți - elevele: Andreea Dogaru, Alisia Zamfir, Săileanu
Roxana Andreea, Mîinea Elena Diana, Rotaru Andreea Nicoleta, etapa județeană Licee, Ediția 2022,
prof. Coman Carmen Lavinia și prof. Marin Sorin Gabriel
6. Premiul I la Concursul Național ”SALVEAZĂ MEDIUL ȘI FII ECO!”, ediția a 5-a 2022 - eleva
Duca Miruna de la clasa a X-a A, prof. Stoica Violeta
7. Mențiuni la Concursul Școlar ”Credință, educație și cultură în slujba comunității noastre locale – 500
de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Voievod Neagoe Basarab” - elevii: Tofan George, clasa
a X-a A, Mihalache Andra, clasa a X-a M, Sfetcu Eliza, clasa a X-a M, Calancea Isabela, clasa a X-a M,
Zamfir Alicia, clasa a X-a E, Mîinea Elena, clasa a X-a E, Păcurețu Andrei, clasa a XI-a A, prof. Stoica
Violeta
8. Participare la Simpozionul și Concursul ”Salvează mediul și fii Eco!”, ediția a V-a - elevele Brîncău
Violeta și Calotă Georgiana- Andreea, de la clasa a XI-a E, prof. Roșoiu Anița
9. Premiul I la Concursul de creație ” Mărțișor”-Între tradiție și mediu, secțiunea elevi, ediția a IX-a -
Eleva: Mihalache Andra, clasa a Xa M, prof. Iancu Mihaela
10. Locul III - olimpiada de teorie sportivă - faza județeană - Elevii: Chivu Mihai, clasa a X a S, Prof.
Marin Cristian și prof. Marin Sorin Gabriel
11. Locul IV - olimpiada de teorie sportivă - faza județeană - Stan Mario clasa a Xa S, prof. Marin
Cristian și prof. Marin Sorin Gabriel
12. Locul I ONSS-faza județeană handbal băieți, prof. Marin Cristian și prof. Marin Sorin Gabriel
13. Locul I la ONSS - faza zonală handbal băieți, prof. Marin Cristian și prof. Marin Sorin Gabriel
14. Locul VIII la ONSS - faza națională handbal băieți Tg. Jiu /Gorj, prof. Marin Cristian și prof. Marin
Sorin Gabriel
15. Locul II la faza Județeană a Olimpiadei Naționale Sportului Școlar , Moreni, jud Dâmbovița –
handbal fete, prof. Prodan Sebastian și prof. Cristea Dumitru
16. Locul III la etapa județeană a Concursului Cu viata mea apar viața, prof. Marin Sorin Gabriel
13
17. Premiul II la Simpozionul și concursul județean cu participare națională Europa în școală, ediția a
VII-a, la secțiunea Materiale PowerPoint/multimedia - eleva De Mees Diana Francesca, de la clasa a IX
aS
18. Participare la faza națională a Concursului de Pregătire Sportivă Teoretică - eleva Damian Andreea,
de la clasa aIX a S
Rezultatele şcolare pe cicluri, forme şi tranşe de medii, în anul şcolar 2018 – 2019:
Procent de Note sub 7 la
Clasa 5 - 6,99 7,00 – 8,99 9,00 - 10
promovabilitate purtare
Ciclul inferior al liceului
IX liceu şi şcoală
61 40 - 83,5% 20
profesională
X liceu şi şcoală
52 30 - 90,4% 19
profesională
Total ciclul inferior al
113 70 - 86,95% 39
liceului
Ciclul superior al liceului
a XI-a liceu şi şcoală
45 55 - 86,4% 17
profesională
a XII-a 19 49 8 90,86% 1
Total ciclul superior al
64 104 8 88,64% 18
liceului
Ciclul superior al liceului, învăţământ seral
Clasa a XI-a, seral 14 7 1 68% 3
Clasa a XII-a, seral 10 5 - 68% -
Total seral 24 12 1 68% 3
Ciclul inferior al liceului, învăţământ frecvenţă redusă
IX liceu, f.r. 5 9 - 45% 14
X liceu, f.r. 4 30 - 80% 6
liceului, frecvenţă 9 39 - 62,5% 20
redusă
Ciclul superior al liceului, învăţământ frecvenţă redusă
XI liceu, f.r. 3 31 2 87% 3
XII liceu, f.r. 7 25 - 84% 3
XIII liceu, f.r. 3 37 - 89% 4
liceului, frecvenţă 13 93 2 86,66% 10
redusă
Clasa 5 - 6,99 7,00 – 8,99 9,00 - 10
71 87 - 95,26% 16
profesională
54 33 - 90,42% 10
profesională
125 120 - 93,53% 26
liceului
49 37 3 84,76% 11
profesională
a XII-a 32 40 3 93,75% 6
81 77 6 88,64% 17
liceului
Clasa a XI-a, seral 9 7 2 64,28% -
Clasa a XII-a, seral 14 12 - 78,78% 2
Clasa a XIII-a, seral 6 10 - 100% 2
Total seral 29 29 2 77,92% 4
14
IX liceu, f.r. 10 21 - 81,57% 9
X liceu, f.r. 7 22 - 85,29% 5
redusă
XI liceu, f.r. 9 24 - 80,48% -
XII liceu, f.r. 16 25 - 95,34% 2
XIII liceu, f.r. 15 18 - 97,05% -
redusă
Clasa 5 - 6,99 7,00 – 8,99 9,00 - 10
34 105 17 90,69% 25
profesională
59 77 8 92,90% 23
profesională
93 182 25 91,74% 48
liceului
37 36 6 84,94% 19
profesională
a XII-a 29 31 4 96,66% 5
66 67 10 89,93% 24
liceului
Clasa a XI-a, seral 7 9 1 73,91% 5
Clasa a XIII-a, seral 10 13 - 92% 3
Total seral 27 33 1 82,43% 13
IX liceu, f.r. 7 18 - 75,75% 1
X liceu, f.r. 9 11 1 87,50% 4
redusă
XI liceu, f.r. 3 26 1 96,77% -
XII liceu, f.r. 3 34 - 100% -
XIII liceu, f.r. 1 36 4 100% -
liceului, frecvenţă 7 96 5 99,08% -
redusă
Clasa 5 - 6,99 7,00 – 8,99 9,00 - 10
25 53 2 100% 10
profesională
53 78 8 94,55% 20
profesională
78 131 10 96,47% 30
liceului
54 71 9 91,15% 21
profesională
a XII-a 27 28 - 93,22% 8
15
81 99 9 91,74% 29
liceului
Clasa a XI-a, seral 11 7 - 66,66% 3
Clasa a XIII-a, seral 15 6 - 91,30% -
Total seral 36 21 - 80,28% 4
IX liceu, f.r. 7 13 - 76,92% 2
X liceu, f.r. 8 15 - 82,14% 5
redusă
XI liceu, f.r. 11 29 1 82% 6
XII liceu, f.r. 6 21 - 90% -
XIII liceu, f.r. 5 32 - 100% -
redusă
1.4. Priorități la nivel european și național - Contextul european (Sursa: PRAI şi PLAI 2021 – 2025)
Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor derivați din
Strategia Europa 2020:
Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:
a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 75%1;
b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;
c) obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiții
favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie,
creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990;
d) reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii 2 la maximum 10%3 și creșterea procentului persoanelor cu vârsta
cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40% 4 în 2020;
e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de
milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 20085.
2. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:
1) până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul
vieții6;
2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe
exacte7, ar trebui să fie mai mic de 15 %;
3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar8, ar trebui să fie de
cel puțin 40 %;
4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii9 din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10
%;
5) până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la
școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;
1
Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei EFP
2 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003),
abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult
învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională
3 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP
4 Față de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP
5 Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru
6Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în
cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă)
7Sursă: OCDE/PISA
8 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE)
9
Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau
mai puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forța de muncă)
16
6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați10 cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au finalizat sistemul
de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin
82 %, comparativ cu 76,5 % în 201011.
1.5. Contextul naţional

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 a avut următoarele
obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:
Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii,
având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie
şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:
1.Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a auxiliarelor
curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor, pentru o mai bună articulare
între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei
pentru piaţa muncii;
2.Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea profilurilor
profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante
pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei
muncii;
3.Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare;
4.Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională;
5.Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale;
6.Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.
Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională,
având ca ținte strategice:
a)Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în
2020, față de 49,8% în 2014;
b)Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la
1,5% în 2014.
7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării dobândite în context
nonformal şi informal;
8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;
9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în
context nonformal şi informal;
10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ pentru tineri, cu accent
pe cei din grupuri vulnerabile;
Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:
a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în
2020, de la 4,2% în 2014 ;
b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat
la 60% în 2020, de la 45 % în 2014;
c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la
1,5% în 2014.
11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale la nivel de sistem;
12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;
13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de formare profesională din
formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în
context formal, nonformal și informal;
14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue;
15. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.
Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării
profesionale, având ca ținte strategice:
10 Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar(ISCED 4) și absolvenții
învățământului terțiar (ISCED 5-6)
Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și 3 ani și
11
care nu este înscrisă în prezent în nici o altă activitate de educație și formare profesională.
17
a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului antreprenorial la
50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;
b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020, de la
2.800 în 2014.
16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din cadrul programelor
de formare profesională;
17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;
18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor pentru
participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.
Contextul în care se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic prin strategiile menţionate
mai sus este definit prin Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1 din 2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
1.6. Contextul regional este definit în principal de următoarele documente strategice:

❖ Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014-2020
OBIECTIVUL STRATEGIC GENERAL a fost Dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin
creșterea accesului și a participării la educație și instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării forței de
muncă și este susținut dePrioritatea 5 – Susținerea educației și ocupării forței de muncăprin următoarele
Măsuri:
5.1. Dezvoltarea și modernizare infrastructurii educaționale și de cercetare
Scopul acestei măsuri este de a îmbunătăți calitatea infrastructurii educaționale și de cercetare prin dotarea și
modernizarea școlilor, a grădinițelor, a campusurilor școlare, precum și a centrelor pentru formare profesională și
a centrelor și instituțiilor de cercetare, în vederea asigurării unui proces educațional de calitate care să corespundă
standardelor europene și a creșterii participării populației școlare și a adulților la procesul educațional.
5.2. Dezvoltarea capacității instituționale a sistemului educațional, de cercetare și de formare continuă
5.3. Corelarea programelor educaționale cu cerințele pieței muncii
5.4. Sprijinirea adaptabilității forței de muncă și promovarea antreprenoriatului
❖ STRATEGIA PENTRU SPECIALIZARE INTELIGENTĂ A REGIUNII SUD MUNTENIA PENTRU
PERIOADA 2014-2020
Priorități orizontale
1. Economie regională competitivă bazată pe inovare
2. Stimularea transferului tehnologic și științific
3. Dezvoltarea și menținerea în regiune a capitalului uman înalt specializat
Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 are următoarele
obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:
Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii,
având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie
şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014
1.Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a auxiliarelor
curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor, pentru o mai bună articulare
între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei
pentru piaţa muncii;
2.Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea profilurilor
profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante
pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei
muncii;
3.Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare;
4.Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională;
5.Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale;
6.Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.
Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională,
având ca ținte strategice:
a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la
60% în 2020, față de 49,8% în 2014;
b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de
la 1,5% în 2014.
18
7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării dobândite în context
nonformal şi informal;
8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;
9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în
context nonformal şi informal;
10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ pentru tineri, cu accent
pe cei din grupuri vulnerabile;
Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:
a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în
2020, de la 4,2% în 2014 ;
b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat
la 60% în 2020, de la 45 % în 2014;
c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la
1,5% în 2014.
11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale la nivel de sistem;
12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;
13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de formare profesională din
formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în
context formal, nonformal și informal;
14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue;
15. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.
Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării
profesionale, având ca ținte strategice:
a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului antreprenorial la
50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;
b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020, de la
2.800 în 2014.
16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din cadrul programelor
de formare profesională;
17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;
18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor pentru
participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.
Contextul în care se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic prin strategiile menţionate
mai sus este definit prin Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1 din 2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
Învățământul liceal asigură continuarea studiilor în învățământul obligatoriu (clasele a IX-a și a X-a) și în ciclul
superior (clasele a XI-a și a XII-a), dezvoltând, aprofundând și particularizând competențe (cunoștințe, abilități și
atitudini) formate în ciclurile anterioare ale învățării.
Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri:
a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;
c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.
Durata studiilor în învăţământul liceal, forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 4 ani, în conformitate cu
planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă
redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
Studiile învățământului liceal se finalizează cu examenul național de bacalaureat și cu examen de certificare,
pentru absolvenții filierelor tehnologică și vocațională.
Absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul postliceal și pot obține,
ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenții cu diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învățământul
postliceal pentru obținerea nivelului 5 sau în învățământul superior, în orice program de studii și pot obține
nivelurile de calificare 6, 7 și 8.
Absolvenții învățământului liceal, filierele tehnologică și vocațională, care promovează examenul de
certificare, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al calificărilor (tehnician) și
suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
19
Învățământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcție de nevoile pieței muncii,
identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, județene și locale, pe baza
unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învățământ, operatorul economic și elev.
Învăţământul profesional are următoarele forme de organizare:
- învăţământ profesional, cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte a învățământului
secundar superior, începând cu anul şcolar 2014/ 2015, pe baza unui contract cadru, încheiat între unitatea de
învățământ şi operatorii economici implicaţi în formarea profesională a elevilor;
- învăţământul dual cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte a învățământului
secundar superior, începând cu anul şcolar 2017/ 2018, pe baza unui contract de parteneriat încheiat între unul sau
mai mulţi operatori economici sau între o asociaţie/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi
unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară. unui contract de pregătire practică,
încheiat între unitatea de învățământ – agentul economic și elev;
- stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a X-a de liceu , formă de
organizare specifică în prezent programelor de tip „A doua șansă”.
În învățământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele de pregătire de
specialitate pentru obținerea calificării profesionale. Studiile se finalizează cu examen de certificare. Absolvenții
care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 3 al
Cadrului naţional al calificărilor (muncitor calificat) și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
1.7. Priorităţi regionale și locale

Priorităţi regional
Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2021-2025

Priorități:
Prioritatea 1 – Creşterea relevanţei ofertei învăţământului profesional şi tehnic pentru piaţa muncii
Prioritatea 2 – Creşterea participării şi îmbunătăţirea retenţiei în IPT
Prioritatea 3 – Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT
OBIECTIVUL STRATEGIC GENERAL

Dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin creșterea accesului și a participării la educație și
instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării forței de muncă
Obiective
Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare
Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare identificate
Obiectivul 1.3: Creşterea gradului de adecvare a competenţelor absolvenţilor IPT la nevoile pieței muncii:
Obiectivul 2.1 Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ
pentru tineri cu accent pe cei din grupuri vulnerabile
Obiectivul 2.2: Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră
Obiectivul 3.1 Construcţia/consolidarea/reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii de formare
profesională
Obiectivul 3.2: Dotarea cu mijloace didactice şi echipamente a infrastructurii de formare profesională
iniţială
Priorităţile locale – conform PLAI 2021 – 2025
PRIORITATEA 1: Creşterea relevanţei ofertei învăţământului profesional şi tehnic pentru piaţa muncii
Obiective:
Obiectivul 1.1 : Identificarea nevoilor de calificare
Obiectivul 1.2 : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare identificate
Obiectivul 1.3 : Creşterea gradului de adecvare a competenţelor absolvenţilor IPT la nevoile pieței muncii
Indicatori de impact:
Rata de ocupare a absolvenților din grupa de vârstă 20 -34 de ani cu nivel ISCED 3-4 se apropie, la nivel naţional,
la mai puţin de 5 puncte procentuale în 2025 faţă de media UE (faţă de 8,2 puncte procentuale în 2017)
PRIORITATEA 2: Creşterea participării şi îmbunătăţirea retenţiei în IPT
Obiective:
Obiectivul 2.1: Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ pentru
tineri cu accent pe cei din grupuri vulnerabile
Obiectivul 2.2 : Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră
20
Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei din grupa de vârstă 15-18 ani în anul şcolar 2024-2025 este de
minim 80% faţă de 70,2% în anul şcolar 2017-2018, la nivel regional
Tinerii NEET cu nivel de educaţie 3-4, vocaţional, reprezintă mai puţi de 4% din totalul tinerilor din grupa de
vârstă 20 – 24 de ani, în anul 2025, faţă de 8,3% în 2017, la nivel naţional.
Rata abandonului şcolar la învăţământul profesional, la nivel regional, maxim 1,5% până în 2025, faţă de 2,2% în
anul şcolar 2017-2018, la nivel regional
Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional a tinerilor (18-24 ani)la nivel regional în anul 2025 este de
maximum 11%, față de 18,8% în anul 2017, la nivel regional
PRIORITATEA 3: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT
Obiective:
Obiectivul 3.1: Construcţia/consolidarea/reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii de formare
profesională
Obiectivul 3.2 : Dotarea cu mijloace didactice şi echipamente a infrastructurii de formare profesională iniţială
Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei din grupa de vârstă 15-18 ani în anul şcolar 2024-2025 este de
minim 80% faţă de 70,2% în anul şcolar 2017-2018, la nivel regional
Tinerii NEET cu nivel de educaţie 3-4, vocaţional, reprezintă, la nivel naţional, mai puţin de 4% din totalul
tinerilor din grupa de vârstă 20 – 24 de ani, în anul 2025, faţă de 8,3% în 2017, la nivel naţional
Rata abandonului şcolar la învăţământul profesional , maxim 1,5% % până în 2025, faţă de 2,2% în anul şcolar
2017-2018, la nivel regional.
ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA LA

NIVEL LOCAL
Analiza SWOT este realizată pe baza concluziilor capitolelor anterioare privind situaţia actuală şi previziunile din
capitolele Demografie, Economie, Piaţa muncii şi Educaţie, dar şi pe baza concluziilor evaluării progresului în
implemetarea PLAI pentru perioada septembrie 2009 - martie 2010. Analiza SWOT pune în evidenţă ca puncte
tari şi puncte slabe elementele din analiza capitolului de educaţie pentru sistemul de învăţământ profesional şi
tehnic din judeţ (mediul intern)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
1. Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de şcolarizare 1. Dificultăţi în acoperirea cu norme
prin IPT, corelată la toate nivelurile decizionale: judeţean (PLAI), pentru profesorii titulari în unele
unitate şcolară (PAS); domenii cum ar fi: profesori şi maiştri
2. Reactualizarea PLAI Dâmboviţa în concordanţă cu viziunea instructori din domeniile mecanic,
economică la nivel judeţean; electric, construcţii, etc.
3. Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de 2. Înregistrarea unui declin demografic
şcolarizare şi nevoile de calificare; general, accentuat pentru populaţia
4. Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul tânără, cu reduceri semnificative pentru
decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor populaţia de vârstă şcolară, în paralel
instituţiilor şi organizaţiilor relevante: Agenţia Judeţeană de cu îmbătrânirea populaţiei.
Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot 3. Armonizarea parţială a ofertei
contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor; şcolare cu piaţa muncii, generând
5. Generalizarea utilizării instrumentelor de asigurare a calităţii în dezechilibre între cerere şi ofertă.
toate şcolile IPT 4. Accesul limitat al tinerilor din
6. Asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe mediul rural la învăţământul IPT din
de reconversie profesională; lipsa condiţiilor materiale.
7. Număr mare de şcoli (14) IPT la nivelul judeţului care au 5. Proces lent de transformare a
beneficiat de: şcolilor în furnizori de servicii pentru
- Reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de comunităţile locale;
birotică din finanţările Phare TVET (14); 6. Dezvoltarea moderată a
- Formarea personalului didactic şi managerial pe parteneriatelor cu agenţii economici;
problematica schimbărilor fundamentale din curriculum-ul 7. Număr mic de şcoli IPT autorizate
TVET. ca furnizori de FPC;
8. Reţea şcolară de învăţământ obligatoriu care acoperă întreg 8. Număr insuficient de cabinete de
teritoriul judeţului orientare şcolară şi profesională şi de
9. Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a consilieri şcolari;
populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin extinderea 9. Nivel scăzut al competenţelor
învăţământului IPT în şcolile din mediul rural; cheie, constatat încă de la intrarea în
21
10. Reţele şcolare tematice constituite între unităţile de sistemul de ÎPT;
învăţământ din proiectele Phare 2001-2003 şi 2004-2006, pe de o
parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi
de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte,
constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici;
11. Crearea unei baze de date cu absolvenţii utilă agenţilor
economici;
12. Existenţa unor Centre universitare (Universitatea Valahia
Târgovişte, Universitatea Spiru Haret, ASE) în judeţ care permit
accesul absolvenţilor de liceu la învăţământul superior
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
1. Dezvoltarea de noi calificări în domeniul agricol şi silvic, 1. Scăderea numărului populaţiei la
datorate specificului judeţului. nivelul întregului judeţ ritmul cel mai
2. Existenţa programelor cu finanţare externă pentru alert de descreştere înregistrând
realizarea unor proiecte privind dezvoltarea resurselor umane. populaţia de vârstă şcolară. Cele mai
3. Atragerea surselor de finanţare de către IMM-urile din afectate vor fi efectivele din grupa de
domeniul industriei şi cel agricol; vârstă 15-18 ani – scădere prognozată
4. Strategia ISJ Dâmboviţa privind îmbunătăţirea calităţii si de 36,7% la nivel regional pentru
eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională, perioada 2005-2015. De asemenea,
facilitarea accesului tuturor la sistemele de educaţie şi formare reduceri semnificative sunt prognozate
profesională, deschiderea sistemelor de educaţie şi formare pentru grupa de vârstă 19-24 ani (care
profesională către societate; interesează învăţământul postliceal şi
5. Creşterea numărului agenţilor autorizaţi ca furnizori de FPC superior) – scădere cu 29,9% la nivel
6. Introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii regional pentru perioada 2005-2015.
muncii. 2. Migraţia în creştere în afara
7. Mobilitatea în UE va conduce la creşterea gradului de inserţie regiunii şi a ţării având ca efect
a absolvenţilor pe piaţa muncii; reducerea numărului de elevi şi
8. Dezvoltarea turismului local. diminuarea posibilităţii planificării
9. Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi corecte a cifrei de şcolarizare
instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei locale 3. Numărul extrem de scăzut al
a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5 ani, în populaţiei tinere ocupate.
vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale; 4. Ponderea mare a şomerilor tineri
10. Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii la nivelul (15-24 ani), indiferent de sex sau
şcolilor IPT. mediul de viaţă al acestora.
11. Programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii 5. Existenţa în imediata apropiere a
de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare judeţului, a capitalei Bucureşti, cu
cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea oferte multiple de pregătire
fondurilor nerambursabile; profesională şi locuri de muncă
12. Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, atrăgătoare.
reclamă competenţe noi pentru personalul calificat 6. Participarea scăzută a forţei de
13. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a muncă în programe de formare
mediului; continuă - în contrast cu nevoile de
14. Colaborarea cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de formare în creştere.
Muncă, Agenţii economici/ Patronate, Consiliul Judeţean, 7. Rata de tranziţie în învăţământul
Consiliile Locale, Primăriile, Instituţia Prefectului, mass-media secundar superior scăzută, în rândul
locală etc populaţiei şcolare din mediul rural.
8. Dezinteresul şi neimplicarea
părinţilor în cunoaşterea problemelor
din IPT;
9. Diminuarea rolului partenerilor
sociali în planificarea ofertei şi
antrenarea sporită a acestora în
procesele decizionale.
22
REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII IPT LA
ORIZONTUL ANULUI 2019 (Sursa: PLAI 2021 – 2025)
PLAI cuprinde o analiză a mediului demografic şi economic, a pieţei muncii şi a ofertei şcolilor IPT,
analiză în urma căreia au fost formulate concluzii şi recomandări structurate astfel:
• Demografie
Concluzii Recomandări pentru învățământul IPT
➢ Restructurarea rețelei școlare și corelarea ofertei VET cu cererea pieței
muncii; Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare
profesională inițială pentru școli apropiate;
➢ Dezvoltarea de programe pentru menținerea elevilor în educație și
prevenirea părăsirii timpurii a școlii;
Scăderea numărului
➢ Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creșterea participării la
populației la nivelul întregii
învățământul VET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile
regiuni, ritmul cel mai alert de
(populația de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „școala după
descreștere înregistrând
școală”, învățarea asistată și educația remedială, „educația de a doua șansă”
populația de vârstă școlară
➢ Promovarea unei culturi a învățării permanente și a „regiunilor de
învățare”;
➢ Diversificarea ofertelor de formare profesională inițială a școlilor pentru
a acoperi nevoile locale și regionale;
➢ Asigurarea accesului cadrelor didactice din VET la programe de
reconversie profesională.
➢ Asigurarea accesului la educație și formare profesională a populației de
Scăderea populației urbane vârstă școlară din mediul rural prin:
pe fondul dominării populației - extinderea învățământului IPT în școlile din mediul rural
rurale - dezvoltarea infrastructurii școlilor aflate în zone defavorizate
(transport deficitar, venituri reduse ale populației)
➢ Dezvoltarea și extinderea la nivel național a serviciilor adecvate
nevoilor specifice ale populației vârstnice (asistența medicală comunitară,
îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare
Îmbătrânirea populației la de psihiatrie, unități medico-sociale);
nivelul întregii regiuni ➢ Dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia
(cantitativ și calitativ prin asigurarea de agenți de turism – ghizi cu
experiență în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetică și
înfrumusețare. Se recomanda creșterea școlarizării pentru domeniile de
calificare: turism și alimentație și estetica și igiena corpului omenesc
Ponderea populației de ➢ Educație multiculturală
etnie rromă în totalul ➢ Soluții pentru asigurarea accesului egal la educație și a varietății
populației regiunii depășește opțiunilor
ponderea acesteia la nivel ➢ Programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate (conf.
național recensământului din 2011, 3,9% din populația regiunii este de etnie rromă).
• Economie
Industria deține cea mai importantă pondere ➢ Școlarizarea pentru domeniile de calificare din
în economia județelor din nordul regiunii (Argeș, industria prelucrătoare, electronică, automa-tizari,
Prahova, Dâmbovița). Se caracterizează prin: informatică, prelucrări neconvenționale în scopul
➢ oferă potențialilor investitori o multitudine adaptării competențelor la tendințele de tehnologizare
de oportunități. avansată din aceste domenii
➢ Existența unor companii puternice: Dacia - ➢ Planurile de școlarizare trebuie să reflecte, prin
Renault (Pitești - Argeș), Fabrica de Combustibil structura ofertei - proporțional cu nevoile pieței muncii -
Nuclear Pitești (FCN Pitești), OMV Petrom, ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităților
rafinăria Petro-Brazi și Petrotel - Lukoil Ploiești, industriale și nevoile de dezvoltare a agriculturii
Arctic SA Găești ➢ Competențe adecvate și o mobilitate ocupațională
➢ sunt reprezentate aproape toate ramurile sporită (inclusiv intersectorială) a forței de muncă, prin:
industriei. aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională
Sectorul serviciilor este în creștere, cu accent și adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)
pe: tranzacții imobiliare-închirieri - servicii, realizate în parteneriat cu agenții economici
transport, depozitare și comunicații, turism (în ➢ Creșterea nivelului de calificare, formarea unor
23
special servicii agroturistice) . competențe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate,
design, marketing, tehnici de vânzare, ca răspuns la
schimbările tehnologice și organizaționale induse de
investițiile străine și cerințele de competitivitate
➢ Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu
întreprinderile
➢ Adaptabilitate crescută a forței de muncă la sarcini de
lucru diverse, prin dezvoltarea competentelor cheie, a
competentelor antreprenoriale și promovarea învățării pe
parcursul întregii vieți, ca răspuns la nevoile specifice ale
IMM-urilor, a căror ponderea este în creștere
Suprafața agricolă mare, reprezentând 71,1% ➢ Restructurarea ofertei de școlarizare pentru calificări
din suprafața totală a regiunii și 16,5% din din agricultură prin:
suprafața totală a țării, determină pe de o parte -creștereaponderii nivelului 3 de pregătire, care va
caracterul agrar al regiuniiși potențialul agricol asigura un nivel ridicat de competențe pentru personalul
ridicat al acesteia, iar pe de alta parte calificat
poziționarea pe primul loc în cadrul celor 8 -introducerea/extinderea calificărilor specifice
regiuni de dezvoltare. agriculturii montane ecologice.
Creșterea producției agricole ca urmare a -creșterea ponderii calificărilor din domeniul protecției
sporirii randamentelor (introducere de mediului
echipamente performante, utilizarea ➢ Dezvoltarea parteneriatului școală – agenți economici
automatizărilor, extinderea și modernizarea ➢ Adaptarea învățământului din zona montană la
sistemelor de irigații), va necesita o cerințele specifice acesteia (economie rurală, agricultură,
redimensionare a nivelului de pregătire a forței de agroturism);
munca în acest domeniu. ➢ Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în
Problematica stringentă și complexă a procesul decizional și de planificare strategică a ÎPT a
ruralului montan din perspectiva socio- reprezentanților instituțiilor și organizațiilor relevante
economică a localităților și gospodăriilor pentru ruralul montan
țărănești, a mediului și dezvoltării durabile ➢ Inițierea/dezvoltarea unor școli pilot cu profil
implică atenție deosebită pentru IPT. agromontan cu facilități de tip campus
Existența condițiilor pentru realizarea ➢ Completarea/adaptarea pregătirii elevilor de la nivelul
agriculturii ecologice, reclamă competențe noi gimnazial din zonele montane cu noțiuni generale privind
pentru personalul calificat economia ruralului montan (prin orele de educație
Extinderea și modernizarea infrastructurii de tehnologică / componenta CDS)
protecție a mediului;
Reconstrucția ecologică a zonelor degradate și
protejarea patrimoniului natural;
• Piața muncii
Fluctuația ratei de ocupare ➢ anticiparea nevoilor de calificare și adaptarea ofertei la nevoile
concomitent cu menținea decalajului pieței muncii
până la atingerea obiectivului stabilit ➢ acțiuni sistematice de informare, orientare și consiliere a elevilor
prin Strategia Europa 2020, rata ➢ abordarea integrată a formării profesionale inițiale și continue,
șomajului și a șomajului de lungă din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți
durată peste media la nivel național, ➢ implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forței
șomajul ridicat al tinerilor de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări
tinerilor care nu și-au găsit un loc de muncă după absolvirea școlii.
➢ parteneriate active cu agenții economici, cu Agențiile de Ocupare
a Forței de Muncă, autorități și alte organizații care pot contribui la
integrarea socio-profesională a absolvenților – prioritate permanentă
a managementului școlar.
Participarea scăzută a forței de ➢ creșterea nivelului de calificare a capitalului uman și formarea de
muncă în programe de formare noi competențe pentru adaptarea la schimbările tehnologice și
continuă organizaționale din întreprinderi
➢ adecvarea calificării cu locul de muncă
➢ reconversia profesională în funcție de nevoile pieței muncii
➢ recunoașterea și valorificarea experienței profesionale și a
competențelor dobândite pe cale formală și informală
24
➢ diversificarea ofertei de formare și adaptarea la nevoile grupurilor
țintă, exemple : programe de formare la distanță, consultanță, etc.
Scăderea numărului de persoane ➢ Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potențialului
ocupate în agricultură, în condițiile în agricol –creșterea nivelului de calificare (nivel 3, competențe
care agricultura este integrate pentru exploatarea și managementul fermei, procesarea
supradimensionată în cazul României primară a produselor agro-alimentare)
și mai ales în cazul regiunii Sud ➢ Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura
Muntenia, Prioritățile strategice ecologică, promovarea agroturismului, a meșteșugurilor tradiționale,
sectoriale pentru agricultură și valorificarea resurselor locale prin mica industrie și dezvoltarea
dezvoltarea rurală vizează serviciilor
modernizarea agriculturii și ➢ Implicarea în programe de formare continuă pe două
diversificarea activităților economice componente:
în mediul rural și implică din partea ✓ formarea competențelor necesare unei agriculturi competitive
școlilor, în parteneriat cu toți factorii ✓ reconversia excedentului de forță de muncă din agricultură
interesați spre alte activități
➢ Dezvoltarea de programe pentru menținerea elevilor în educație
și prevenirea părăsirii timpurii a școlii;
➢ Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creșterea participării la
învățământul VET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile
(populația de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „școala
Creșterea numărului de tineri
după școală”, învățarea asistată și educația remedială, „educația de a
NEETs
doua șansă
➢ .Asigurarea unor servicii de sprijin educațional personalizat de
calitate și a unor servicii de orientare școlară și consiliere
profesională
➢ Dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale tinerilor
➢ Dezvoltarea de noi calificări și competențe, în conformitate cu
Tendința de scădere a populației nevoile de calificare identificate la nivel local, județean, regional
ocupate în vârstă de muncă (15 – 64 ➢ creșterea nivelului de calificare a capitalului uman și formarea de
ani), pentru populația cu studii medii noi competențe pentru adaptarea la schimbările tehnologice și
și pentru populația cu nivel de organizaționale din întreprinderi
pregătire scăzut și evoluția pozitivă a ➢ adecvarea calificării cu locul de muncă
ocupării pentru populația cu studii ➢ reconversia profesională în funcție de nevoile pieței muncii
superioare (Riscul de șomaj crește și ➢ recunoașterea și valorificarea experienței profesionale și a
șansele de ocupare se reduc cu cât competențelor dobândite pe cale formală și informală
nivelul de educație este mai scăzut) ➢ diversificarea ofertei de formare și adaptarea la nevoile grupurilor
țintă, exemple : programe de formare la distanță, consultanță
• Oferta școlilor pentru învățământul profesional și tehnic (IPT)
Populația școlară la nivel regional în ➢ Restructurarea rețelei școlare IPT
continuă scădere. ➢ Asigurarea internă a calității în activitatea furnizorilor
În 2016 (conf. Eurostat), rata de participare de educație și formare profesională.
în formarea continuă a populației adulte din ➢ Evitarea de către școlile IPT a suprarăspunsului cât și
regiunea Sud Muntenia a fost de numai 1,5% subrăspunsului la exigențele formulate de economie, piața
în comparație cu media în Uniunea Europeană forței de muncă, dezvoltare profesională și personală.
(10,8%). Se constată un decalaj considerabil la ➢ Asigurarea accesului la formare profesională continuă
nivel național față de ținta (Benchmark) pentru a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare
2020, de cel puțin 12% din populația adultă metodică, activități de mentorat, stagii de formare
(25-64 ani). specializată la agenții economici etc.
Procentul elevilor cu nivel scăzut al ➢ Asigurarea școlilor IPT cu personal didactic calificat
competențelor de citire/lectură (PISA) rămâne pentru toate specializările.
ridicat față de media înregistrată la nivel ➢ Necesitatea unei politici coerente de reabilitare,
european. modernizare și dotare a spațiilor educaționale pentru IPT.
În 2016 (conf. Eurostat), rata de participare ➢ Adoptarea unor măsuri de creștere a accesului la
în formarea continuă a populației adulte din educație pentru elevii din mediul rural, categorii
regiunea Sud Muntenia a fost de numai 1,5% dezavantajate
în comparație cu media în Uniunea Europeană ➢ Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere
(10,8%). Se constată un decalaj considerabil la ➢ Dezvoltarea și implementarea unei strategii de
25
nivel național față de ținta (Benchmark) pentru promovare și și conștientizare a beneficiilor
2020, de cel puțin 12% din populația adultă învățământului profesional și tehnic asupra dezvoltării
(25-64 ani). carierei.
Ratele nete de cuprindere în educație în ➢ Eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în
Regiunea Sud Muntenia se situează sub cele mod deosebit la învățământul profesional și în special în
calculate ca medie la nivel național, la mediul rural, comunitățile etnice dezavantajate, zonele
nivelurile de educație învățământ secundar afectate de migrarea populației etc.
superior. ➢ Dezvoltarea unor instrumente financiare de sprijin care
Creșterea ponderii învățământul liceal să permită participarea grupurilor vulnerabile la educație și
teoreticși vocațional în detrimentul formare
învățământului profesional și tehnic ➢ Învățarea centrată pe elev, urmărirea și încurajarea
Număr insuficient de cabinete de orientare progresului individual
școlară și profesională și de consilieri școlari, ➢ Programe remediale pentru elevii cu dificultăți de
acest fapt ducând la opțiunea elevilor cu învățare (în special cei din categorii defavorizate)
predilecție către liceul teoretic, iar după ➢ Facilitarea unor trasee individualizate de formare.
terminarea acestuia, intrarea lor în șomaj. ➢ Evaluarea sistematică a planurilor de școlarizare la
Nivel scăzut al competențelor cheie, nivel local și regional, din perspectiva relevanței pentru
constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, cerințele și tendințele de pe piața muncii.
în special în ceea ce privește elevii din
învățământul profesional.
Oferta școlară se armonizează parțial cu
piața muncii, generând dezechilibre între cerere
și ofertă
26
PARTEA a II-a – ANALIZA NEVOILOR
II.1. Analiza mediului extern (Analiza profilului economic, Analiza pieţei muncii, Date demografice,
Cerinţele pieţei muncii şi nevoile utilizatorilor finali inclusiv ale elevilor, informaţii relevante privind
dezvoltarea ÎPT şi nevoile de competenţe pentru domeniile în care şcoala oferă formare profesională,
concluzii clare în legătură cu implicaţiile privind viitorul ÎPT.
II.1.1. Analiza profilului economic

Principalele concluzii din analiza mediului economic judeţean. Implicaţii pentru ÎPT
Regiunea Sud Muntenia este o regiune cu posibilităţi mari de creştere, cu rezultate economice superioare
mediei naţionale, situându-se la nivel naţional pe locul trei.
În perioada 2002-2008, în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia atât Produsul Intern Brut total cât şi
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendinţa de pe
plan naţional. Deşi în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, creşterea este importantă în ultimii
ani, atât la nivel de regiune cât şi la nivelul întregii ţării, rezultând astfel un nivel ridicat de dezvoltare economică,
PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă doar 30 % din media Uniunii Europene. Industria, alături de comerţ,
transporturi şi agricultură sunt sectoarele care au ponderea cea mai ridicată în formarea VABR. Se impune totuşi
observaţia că în ultimul timp ponderea acestora este în scădere în favoarea unor ramuri în plin avânt precum
serviciile şi construcţiile.
Industria dâmboviţeană se caracterizează printr-un grad ridicat de diversitate, bazându-se pe bogăţia şi
varietatea resurselor naturale existente: zăcămînte de ţiţei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne,
calcare, gresie. Judeţul Dâmboviţa este considerat un judeţ mediu industrializat comparativ cu judeţele Argeş,
Prahova, Regiunile Nord Vest şi Centru, care sunt puternic industrializate.
În producţia industrială a judeţului ponderea predominantă o deţine industria prelucrătoare,
preponderente fiind activităţile din industria metalurgică, industria de maşini şi echipamente, industria
materialelor de construcţie şi a altor produse din minerale nemetalice, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte,
industria alimentară, industria textilă, etc. Industria extractivă cu o pondere de 15,4% se concretizează în
exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.
O pondere importană o are şi industria producătoare de energie electrică şi termică, gaze şi apă, judeţul
Dâmboviţa producând energie electrică pe cărbune la Electrocentrala Doiceşti şi hidro la Complexul de
microhidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa. Industria suferă în continuare din cauza numărului mare de
muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante. Dacă pe ansamblu se constată o
scădere a cererii de munca în acest domeniu, în schimb, se observa o lipsa de specialişti în aproape toate
domeniile legate de industria prelucrătoare. Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din
industrie, în special la nivelurile 3 şi 4.
Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul transporturilor, turism,
servicii profesionale, servicii generale, poştă şi telecomunicaţii. Cea mai mare cifră de afaceri este obţinută de
asemenea în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, turism.
II.1.2. Analiza pieţei muncii. Cerinţele pieţei muncii şi nevoile utilizatorilor finali inclusiv ale
elevilor
Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional (PRAI Sud-
Muntenia 2017-2025)
❖ Populaţia activă, populaţia ocupată:
• Tendinţa de scădere la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate, cu
diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale.
• Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în
cazul bărbaţilor.
• Populaţia activă şi populaţia ocupată înregistrează scăderi mai mari în mediul rural faţă de
mediul urban.
❖ Rata de activitate şi rata de ocupare:
➢ Tendinţă de scădere atât a ratei de activitate cât şi a ratei de ocupare la nivel regional. Există
însa disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul că rata de
ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină.
Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul
rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în
agricultură)
27
❖ Şomajul (BIM)- la nivel regional:
➢ Rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional.
➢ Rata şomajului mai ridicată în mediul urban.
➢ Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor.
➢ Rata ridicată a şomajului tinerilor.
❖ Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie
➢ Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.
Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ
gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional.
În Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru
persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial).
La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de sensibil mai mică
decât cea a bărbaţilor.
➢ Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire
liceal şi de scădere a ponderii cu nivel scăzut de pregătire (cel mult gimazial).
Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)
❖ Populatia activă civilă, respectiv populatia ocupată civilă (conf. BFM)
Tendinţa generală pe intervalul analizat era de scădere la ambii indicatori, care însă este inversată pentru
ultimii doi ani (2017-2018).
❖ Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)
➢ Tendinţe sinuoase, de scădere uşoară a ratelor de activitate şi de ocupare a populaţiei civile în perioada
2010-2013, creştere sensibilă pentru anul 2014 şi un regres în perioada 2015-2016. Pentru anii 2017 şi 2018
înregistrăm o revenire a celor doi indicatori. n 2018, înregistrăm cea mai bună rată de ocupare din intervalul
2007-2018, cu excepţia celor din anii 2007 şi 2008 (2018-56,8%).
➢ Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mici în judeţul Dâmboviţa, iar cele cele
înregistrate la nivel regional sunt la rândul lor mai mici decât cele la nivel naţional.
➢ Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină.
❖ Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM:
➢ Cu o evolutie fluctuantă, rata şomajului înregistrat în judeţul Dâmboviţa se situează atât peste media
naţională cât şi peste cea regională în perioada 2007-2018,cu excepţia anilor 2009 şi 2010 când atinge valori
inferioare celei regionale. Începând cu anul 2012, tendința este continuu descrescătoare și ajunge la finele anului
2018 la cea mai mică valoare din interval, fiind sub nivelul celei din anul 2007.
➢ Rata şomajului înregistrat în jud. Dâmboviţa - mai mică în cazul femeilor în toată perioada 2007-2015,
după care situația se inversează în perioada 2016 - 2018.
❖ Şomajul tinerilor. Ponderea numărului de şomeri tineri în total şomeri, la 31 decembrie 2018 înregistrează
valoarea de 20,2 % fiind mai mare decât cea înregistrată la nivel național (11,8%).
Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile
▪ Cea mai mare pondere o are populaţia ocupată în servicii, urmată de a celei ocupate în industrie.
Ponderea populaţiei din servicii o întrece pe cea de la nivelul regional, dar este mai mică decât cea
naţională. Ponderea populaţiei din industria judeţeană este superioară atât celei similare regionale, cât şi
celei de la nivelul naţional. Agricultura are o pondere puţin mai mică decât cea a Regiunii Sud Muntenia,
dar sensibil mai mare decât ponderea de la nivelul naţional. Pentru sectorul construcţiilor , această
pondere este mai mică, atât faţă de Regiune cât şi faţă de nivelul naţional.
Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la
AJOFM
Din datele administrative ale AJOFM, rezultă că nu s-au produs schimbări majore faţă de anii trecuţi în
structura domeniilor avantajate din prisma ofertelor de locuri de muncă.
Domeniile favorizate ar fi următoarele:
▪ Lucrări de instalații electrice
▪ Transporturi
Concluzii din observaţiile desprinse ca urmare a activităţilor specifice serviciului public de ocupare (de
recrutare de forţă de muncă, medierea muncii, informarea şi consilierea profesională, formarea
profesională).
Din activitatea desfăşurată în mod curent cu clienţii serviciului public de ocupare (persoane în căutare de
loc de muncă, agenţi economici) dar şi de cea în care am fost beneficiari sau parteneri în cadrul unor proiecte cu
finanţare FSE POSDRU, respectiv POCU, constatăm că pot avea loc multe îmbunătăţiri în ce priveşte
următoarele aspecte:
- Consilierea precoce (în clasele VI-VII) a părinţilor (tutorilor) asupra unei orientări şcolare şi profesionale
a copiilor, cu accent pe avantajele pe care le poate aduce alegerea unei rute a învăţământului profesional
28
şi tehnic
- Adoptarea unei atitudini cât mai apropiate de muncă, ca factor de progres al societăţii, de dezvoltare
personală şi de mod decent de întreţinere, de respect faţă de aceasta, de către populaţia şcolară, în paralel
cu campanii de educaţie a angajatorilor în a recompensa corect şi motivant proprii angajaţi.
Implicaţiile pentru ÎPT
➢ Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, nivelul ridicat al şomajului
tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:
▪ anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii
▪ acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor
▪ abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul
întregii vieţi
▪ implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind
oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.
▪ parteneriate active cu agenţii economici, Serviciul Public de Ocupare, furnizori de ocupare si formare,
autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate
permanentă a managementului şcolar.
➢ Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de
formare în creştere (pentru angajatori, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată
de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în
schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare
pentru adulţi, având în vedere:
▪ creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la
schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi
▪ adecvarea calificării cu locul de muncă
▪ reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii
▪ recunoaşterea şi valorificarea în experienţe profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi
informală – infiinţare de Centre de “Evaluare a Competenţelor”;
▪ diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la
distanţă, consultanţă, platforme e-learning etc.
➢ Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung -
trebuiesc avute în vedere pentru:
▪ Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale:
regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)
▪ Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate
din prognoză
▪ Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte si sa se adapteze la domeniile de specializare din “Strategia
Națională pentru Competitivitate 2014 – 2020”, pe sectoarele economice cu potential competitiv:
- Turism si ecoturism;
- Textile pielarie;
- Lemn si mobila;
- Industrii creative;
- Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor;
- Procesarea alimentelor si a bauturilor;
- Sanatate si produse farmaceutice;
- Energie si management de mediu;
- Bioeconomie (agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura) si biotehnologii;
➢ Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:
▪ Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural
▪ Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate
▪ Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate
economic şi social
➢ „Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”, document comunicat către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, în care se relevă
importanţa atingerii obiectivului de ocupare a forţei de muncă (rată de ocupare de 75% până în 2020 ),
prin acţiuni concentrate pe priorităţi-cheie, obligă IPT si partenerii acestuia:
▪ Priorităţi în sistemul educaţional şi formativ pentru ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică
▪ Asigurare de competenţe din cele mai diverse- accent pe cele digitale şi ecologice
▪ Formarea de specialişti în domeniul sănătăţii şi serviciilor sociale, în special în profesii auxiliare
asistenţei medicale
29
▪ Asigurarea competenţelor - cheie digitale şi transversale, educaţie în domeniul mass-media şi comunicare
într-o limbă străină
▪ Includerea temei “spiritul antreprenorial” în programa şcolară, crearea unei mase critice de profesori de
antreprenoriat, colaborări între universităţi şi centre de cercetare în domeniul inovării şi antreprenoriatului
pentru a crea competenţele necesare crearii şi gestionării profitabile a IMM-urilor
II.1.3. Date demografice
Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT
Imaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin următoarele aspecte:
➢ scăderea numărului populaţiei s-a conturat ca o tendinţă de lungă durată iar continuarea acestei
tendinţe pe termen lung este de natură să genereze mari probleme economico-sociale;
➢ densitate superioara mediei pe ţară;
➢ scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale;
➢ spor natural negativ;
➢ dominarea populaţiei de naţionalitate romana.
➢ ponderea populaţiei de etnie rroma în totalul populaţiei regiunii depăşeşte ponderea acesteia la
nivel naţional.
➢ profunzimea deteriorării structurii pe vârste a populaţiei în contextul declinului natalităţii şi
fertilităţii şi implicaţiile acestei deteriorări din perspectiva eventualelor redresări a stării demografice a ţării.
Se recomandă înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET în localităţile cu populaţie preponderent
de etnie rroma şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.
Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte negative:
➢ reducerea numărului populaţiei active ;
➢ deteriorarea raportului de dependenţă economică;
➢ reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului sistem educaţional şi
asupra întregii vieţi economice şi sociale.
Îmbătrânirea populaţiei constatâtă la nivelul regiunii reclamă implementarea unor politici care să
conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi.
Creşterea populaţiei pensionate înseamnă:
➢ dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaţiei
vârstnice (asistenţa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre medicale de zi, centre
comunitare de psihiatrie, unităţi medico-sociale);
➢ dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin asigurarea
de agenţi de turism – ghizi cu experienţă în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetică şi
înfrumuseţare. Se recomandă creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, estetica şi
igiena corpului omenesc.
Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin sprijinirea unei
vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Aceasta presupune educaţia şi formarea pe
parcursul întregii vieţi, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.
Scăderea populaţiei şcolare necesită:
- restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu cererea pieţei muncii;
- dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a
şcolii;
- dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor
care provin din grupuri vulnerabile;
- promovarea unei culturi a învăţării permanente;
- asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de reconversie profesională.
II.1.4. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării ÎPT

Contextul european de politici în educaţie şi formare profesională; implicaţii pentru ÎPT judeţean
- Asigurarea unor resurse umane competente pe piaţa muncii, atât prin formarea lor iniţială de calitate, prin
sistemul educaţional, până la intrarea pe piaţa muncii, cât şi prin valorificarea potenţialului fiecărui individ prin
ocupare, respectiv prin asigurarea oportunităţilor de dezvoltare profesională, de actualizare a cunoştinţelor, de
perfecţionare şi îmbunătăţire a competenţelor, pentru a face dinamicii sociale, economice şi tehnologice
- Creşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe şi proiecte active pentru ocuparea forţei de muncă.
- Creşterea nivelului de pregătire, prin sisteme mai bune de educaţie şi formare şi promovarea culturii
antreprenoriale.
- Pentru o mai bună potrivire cu nevoile curente şi viitoare ale pieţei muncii, este necesară o îmbunătăţire a
nivelului cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor.
- Promovarea prioritară a calificărilor/competenţelor care contribuie la economia bazată pe cunoaştere.
30
- Aplicarea de către IPT a propunerilor ,,Agendei pentru noi competenţe şi locuri de muncă", cum ar fi
dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali
în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională; implementarea Cadrului European al Calificărilor
(EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor corelat cu EQF; asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul
general, profesional şi superior şi prin formarea adulţilor, a competenţelor cerute pentru angajare în formarea
continuă şi pe piaţa muncii.
- Pentru a putea adapta continuu competenţele indivizilor la nevoile şi dinamica pieţei muncii, sunt esenţiale
competenţe de bază, transversale, dobândite încă din educaţia şi formarea iniţială, ce îi permit adultului să
acumuleze, să se actualizeze continuu, prin învăţare pe parcursul întregii vieţi.
- Adoptarea la toate nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatorii de
referinţă UE (Benchmarks), măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi.
Contextul educaţional
- Creşterea atractivităţii sistemului ÎPT.
- Creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi evaluare în raport cu SPP.
- Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-cheie şi excelenţă.
- Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale pentru tineri.
- Rute de formare mai flexibile pentru a permite cu uşurinţă valorificarea achiziţiilor unui anumit parcurs de
formare, respectiv sprijinirea pentru a trece dintr-o rută de formare în alta.
- Dezvoltarea unor scheme flexibile de transfer între calificări, dar şi a unor scheme funcţionale de tranziţie de
la şcoală la locul de muncă pentru absolvenţii de ÎPT
Contextul demografic:
- Măsuri compensatorii pentru scăderile demografice: asigurarea cuprinderii fiecărui copil şi tânăr de vârstă
şcolară într-o formă de învăţământ şi dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresate adulţilor
care nu au beneficiat de prima şansă oferită de educaţie pentru dobândirea competenţelor cheie, pentru a putea
participa activ pe piaţa muncii
Cheltuielile publice/elev:
- Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT, în particular la învățământul
profesional
- Nevoia diversificării surselor de finanţare prin identificarea şi atragerea de resurse suplimentare, extrabugetare
Resurse umane din ÎPT:
- Actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din
mediul economic.
- Dezvoltarea competenţelor metodice şi a cele aferente noilor calificări cerute pe piaţa muncii.
- Introducerea unor măsuri specifice de susţinere şi motivare, întărirea intrărilor în sistem, autonomie
instituţională completă în definirea normei didactice şi de cercetare, facilitarea şi impulsionarea procesului de
perfecţionare de-a lungul carierei profesionale.
- Elaborarea unui program la nivel naţional care să includă măsuri la toate nivelurile: administrativ- managerial,
al formării şi dezvoltării profesionale, al promovării, al condiţiilor şi relaţiilor de muncă, al profesionalizării
carierei didactice.
- Participarea în mai multe proiecte cu finanţare europeană a multor cadre didactice din IPT
Resurse materiale şi condiţii de învăţare:
- Modernizarea permanentă a infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente
şcolare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
- Identificarea unităţilor şcolare viabile ce necesită dezvoltarea infrastructurii şi a dotărilor şi elaborarea de noi
programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii şi de programe de dotare cu echipamente didactice pentru
pregătirea de specialitate.
- investiţii în resurse materiale şi umane pentru a transforma şcolile în adevărate centre comunitare de învăţare,
Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în IPT
- Întărirea capacităţii manageriale la nivelul şcolilor şi al autorităţilor locale, deoarece fără o pregătire adecvată
a autorităţilor şi dezvoltarea unor departamente bine pregătite pentru problematica educaţională, nu putem vorbi
de o bună funcţionare în sistemul descentralizat.
- Consolidarea autonomiei unităţilor de învăţământ, prin accelerarea procesului de descentralizare, cu stabilirea
unor competenţe clare legate de managementul integrat al resurselor umane, precum şi de managementul
financiar.
- Întărirea capacităţii instituţionale şi a competenţelor structurilor parteneriale create la nivel local şi regional,
precum şi identificarea unor soluţii de susţinere a activităţii acestor structuri.
31
Serviciile de orientare şi consiliere;
- Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi
consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru
o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.
- Adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unor indicatori calitativi de evaluare a activităţii serviciilor de
orientare şi consiliere.
Rata netă de cuprindere în educaţie și Gradul de cuprindere în educaţie:
- Adoptarea unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural, categorii
dezavantajate
- Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere
- Dezvoltarea şi implementarea unei strategii de promovare și şi conştientizare a beneficiilor învățământului
profesional și tehnic asupra dezvoltării carierei.
Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional:
- Asigurarea accesului şi a participării la educaţie/servicii educaţionale de calitate pentru toţi în special pentru
elevii din mediul rural şi pentru cei proveniţi din medii dezavantajate.
- Stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare în perspectiva 2020.
Abandonul şcolar:
- Monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar)
- Eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit la învățământul profesional și în special în
mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei etc.
- Dezvoltarea unor instrumente financiare de sprijin care să permită participarea grupurilor vulnerabile la
educaţie şi formare
Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie:
- Asigurarea accesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin acordarea unor facilităţi de menţinere în
sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi
flexibilizarea rutelor de reintrare în sistemul educaţional.
Nivel scăzut al competenţelor cheie:
- Învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual
- Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii defavorizate)
- Facilitarea unor trasee individualizate de formare.
Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani):
- Diversificarea sistemului de ofertare pentru asigurarea celei de-a doua şansă la educaţie, a educaţiei de bază a
adulţilor.
- Extinderea reţelei de servicii educaţionale pentru adulţi.
Indicatorii de impact:
- Necesitatea adoptării unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei absolvenţilor prin încheierea de protocoale
de colaborare între ISJ-uri şi AJOFM-uri, monitorizarea administrativă a inserţiei absolvenţilor prin parteneriatul
ISJ/AJOFM.
- Realizarea de proiecte privind inserţia absolvenţilor, inclusiv de către CJRAE de la nivelul judeţului,
compatibilizarea datelor din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.
- Realizarea periodică a unor sondaje în rândul absolvenţilor şi al angajatorilor care să vizeze inserţia
profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie
şi formare profesională
Concluzii din analiza ofertei IPT curente:
- Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu
- Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în
zonă
- Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor
- Asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse
egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)
- Evaluarea sistematică a planurilor de şcolarizare la nivel local şi regional, din perspectiva relevanţei pentru
cerinţele şi tendinţele de pe piaţa muncii.
- Restructurarea reţelei şcolare.
32
II.2. Analiza mediului intern
II.2.1. Predarea şi învăţarea
Procesul de predare – învăţare - evaluare s-a desfățșurat în concordanţă cu programele şcolare specifice
filierei, profilului şi calificării claselor. Au fost implementate metodele de învățare centrată pe elev, ţinând cont de
stilurile de învăţare ale elevilor şi de nivelul de performanţă individual. Lucrul pe grupe de elevi, studiul de caz,
jocul de rol, brainstormingul, metoda expertului, cubului, turul galeriei, referatul, portofoliul, fişele de lucru sunt
tehnicile aplicate în cadrul metodei de învăţare centrată pe elev.
Elevii au avut la dispoziţie informaţii şi îndrumări despre toate programele de învăţare existente şi
primesc ajutor pentru a înţelege, a obţine sau a căuta informaţii conform nevoilor lor.
Cadrele didactice, prin evaluarea iniţială, au avut o imagine exactă asupra fiecărui elev pe baza căreia și-
au planificat un program de învăţare adecvat care să răspundă aspiraţiilor şi potenţialului acestora dezvoltându-le
cunoştinţele, abilităţile, atitudinile şi experienţele anterioare.
În procesul de predare-învăţare profesorii/ maiştrii instructori au folosit măsuri eficace pentru a promova
egalitatea şanselor şi pentru a împiedica discriminarea, astfel încât elevii să îşi poată atinge potenţialul.
Cadrele didactice au implicat elevii în evaluarea progresului pe care îl realizează. Elevii au fost încurajaţi
să-şi asume responsabilitatea pentru propriul proces de învăţare devenind astfel conştienţi de propriile puncte tari
şi puncte slabe pe care le au.
În fiecare an școlar cadrele didactice din şcoală și elevii participă la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi
simpozioane judeţene, naţionale şi internaţionale.
Oferta educaţională a şcolii este popularizată în rândul elevilor de gimnaziu şi al părinţilor acestora prin
intermediul Târgului Ofertelor Educaţionale organizat anual de ISJ Dâmboviţa, prin pliante distribuite elevilor,
vizite ale cadrelor didactice în şcolile gimnaziale şi vizite ale elevilor în unitatea de învăţământ, prin site-ul şcolii
(http://cbrancoveanutgv.weebly.com/).
La începutul fiecărui an şcolar se prezintă elevilor şi părinţilor acestora de către profesorii diriginţi
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, Regulamentul intern,
procedurile privind protecţia şi securitatea elevilor, al personalului didactic şi nedidactic, procedura privind
accesul persoanelor străine, elevilor şi părinţilor în incinta şcolii.
Începând cu anul şcolar 2013 – 2014, între unitatea şcolară şi beneficiarii direcţi (elevii) şi indirecţi
(părinţii elevilor) se încheie un contract educaţional, care prevede drepturile şi obligaţiile părţilor, în scopul
responsabilizării părţilor implicate în vederea reducerii absenteismului, apropierii familiilor elevilor de şcoală,
păstrării bazei materiale a şcolii, creşterii promovabilităţii, implicării în activităţi şcolare, extraşcolare şi
extracurriculare, îmbunătăţirii performanţei elevilor şi a comunicării.
II.2.2. Materiale şi resurse didactice

a) spaţiile şcolare
Nr. Număr
Tipul de spaţiu Suprafaţă (mp)
crt. spaţii
1. Săli de clasă /grupă 21 1056
2. Cabinete* 4 49
3. Laboratoare* 8 689
4. Ateliere * 6 1228
5. Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport* 1 459,2
6. Teren de sport 1 1884,74
Alte spaţii (anexe) 15 180
b) spaţiile auxiliare
Nr. Număr Suprafaţă
crt. Tipul de spaţiu
spaţii (mp)
1. Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare 1 160
2. Sală pentru servit masa ( conservare activă)* 1 220
3. Dormitor * - -
4. Bucătărie( conservare activă) * 1 150
5. Spălătorie * - -
6. Spaţii sanitare* 14 490
7. Spaţii depozitare materiale didactice - -
8. Alte spaţii (sală de festivităţi) 1 240
c) spaţiile administrative
Nr.
Tipul de spaţiu Număr spaţii Suprafaţă (mp)
crt.
1. Secretariat 1 28
2. Spaţiu destinat echipei manageriale 2 37,8
33
3. Contabilitate * 2 41
4. Casierie* 1 14
5. Birou administraţie* 1 9
d) echipamente de specialitate
Echipamente Echipamente
Dotare laboratoare / ateliere de instruire practică
birotica audio-video
Calculatoare - 8 Televizoare -3 Informatică:
Imprimantă - 8 Video player -3 – 24 desktop-uri FUJITSU SIEMENS, 1 server FUJITSU
Xerox -5 Camera video -1 SIEMENS, tablă inteligenta, proiector
Retroproiector -2 Cameră foto -1 – 20 laptopuri LENOVO, desktop, tablă inteligentă, proiector
Casetofon -3 Producție Media:
Staţie de amplificare -1 – 21 laptopuri (10 LENOVO și 11 ASUS, tablă inteligentă,
proiector, 5 reportofoane, cameră de filmat, scaner GENIUS, boxe,
cameră filmare, trepied
- 20 laptopuri LENOVO, tablă inteligenta, 2 proiectoare EPSON, 1
desktop, scaner CANON, televizor PHILIPS, sistem audio AKAY, 1
imprimantă CANON
- 1 aparat foto Nikon;
Fizică, Chimie, Biologie:
▪ truse şi echipamente standard;
▪ planşe didactice;
▪ laptop.
Geografie:
- laptop
- videoproiector
- hărți, atlase
- colecție de minerale și roci
- mulaje, machete, globuri geografice
- planșe geografice
- ecran de proiecție
- 6 softuri educaționale, filme documentre în format
electronic și pe suport DVD
- colecția TERRA de CD-uri și reviste.
Electrotehnică:
▪ 8 calculatoare;
▪ echipamente didactice De Lorenzo;
▪ standuri de electrotehnică (6 standuri);
▪ machete funcţionale realizate de elevi;
▪ multimetre digitale;
▪ 4 platforme cu maşini electrice;
▪ 4 mese de electrotehnică cu stelaje;
▪ planşe didactice.
Electronică:
▪ 11 calculatoare;
▪ statii de lucru;
▪ manuale;
▪ aparate de masurat (analogice si digitale);
▪ module (circuite analogice si digitale);
▪ pistoale de lipit;
▪ generatoare de funcții;
▪ surse de alimentare;
▪ osciloscoape catodice;
▪ multimetre;
▪ conectori de legatură;
▪ miliohmmetre.
Mecanică:
▪ șublere, micrometre, ceasuri comparatoare;
▪ machete;
▪ planșe didactice;
▪ softuri educaționale.
Atelier electrotehnică:
▪ machete functionale realizate de elevi;
▪ echipamente didactice De Lorenzo;
▪ bancuri de lucru prevăzute cu truse de scule;
▪ planşe didactice;
▪ aparate de măsură.
Atelier mecanică:
▪ bancuri de lucru prevazute cu truse de scule;
▪ maşini de găurit;
▪ strunguri;
34
▪ polizoare;
▪ transformator de sudură;
▪ mijloace de măsură şi control ;
▪ laptop.
e) Cheltuieli publice /elev
Valorile acestui indicator, extrem de important pentru planificarea resurselor necesare dezvoltării
învăţământului TVET, au fost deduse din raportările statistice ale inspectoratului şcolar, nefiind defalcate pentru
învăţământul TVET.
Analizând acest indicator se pot observa unele tendinţe şi trage unele concluzii:
- cheltuielile publice curente/elev, au crescut în ultimii ani la toate nivelurile, ca urmare a indexării
salariilor şi a scăderii numărului de elevi pe clasa (a scăzut şi populaţia şcolară); în structura cheltuielilor
ponderea cea mai mare o reprezintă costurile pentru învăţământul liceal;
În anul 2019 cheltuielile publice /elev (ian. – dec.) au fost :
- din bugetul naţional: 5 847 610 lei
- din bugetul local: 506 590 lei
- cheltuieli/ elev: 6 354 200 lei
Numărul de elevi / cadru didactic 650/ 45= 14,44 (2018 – 2019)

2017 - 2018 - 2019 - 2020 - 2021 - 2022-

Anul şcolar 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Nr. Elevi/cadru didactic 13.95 14.44 16.53 18.12 15.06 15.22
Din analiza efectuată, se constată că numărul de elevi/ cadru didactic a crescut din anul şcolar 2017 –
2018 până în 2020 – 2021, fiind urmat de o scădere în anul școlar 2021 – 2022 și apoi de o ușoară creștere în
2022-2023, ca urmare a unei mai bune promovări a ofertei educaţionale care i-a motivat pe elevi să-și continue
studiile și să aleagă învăţământul tehnologic, atât în rândul absolvenților de gimnaziu, cât și în rândul
absolvenților ciclului inferior al liceului. Scăderea numărului de elevi a fost cauzată de criza economică generată
de pandemie, marcată de disponibilizări şi reduceri salariale, de scăderea efectivelor școlare cu vârsta cuprinsa
între 14 și 18 ani, dar și de absenteismul din rândul elevilor, ca urmare a situației materiale precare a familiilor
acestora, neimplicarea familiilor în viața școlii și a elevilor etc.
35
II.2.3 Rezultatele elevilor
INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar 2018 - 2019:
Nivel de Număr de Număr Forma Limba de predare
învăţământ clase/ de elevi / de învăţământ
grupe copii /
adulţi:
Liceal, cl. a –IX-a 3 81 zi LIMBA ROMÂNĂ
(ciclul inferior) 1 36 Frecvenţă redusă LIMBA ROMÂNĂ
din care 1 28 Învățământ LIMBA ROMÂNĂ
profesional - zi
cl. a –X-a 3 58 zi LIMBA ROMÂNĂ
1 42 Frecvenţă redusă LIMBA ROMÂNĂ
1 25 Învățământ LIMBA ROMÂNĂ
profesional - zi
Total 10 270
Liceal cl. a –XI-a 4 91 zi LIMBA ROMÂNĂ
(ciclul superior) cl. a –XI-a 1 36 seral LIMBA ROMÂNĂ
cl. a –XI-a 1 20 Învățământ
profesional - zi
cl. a –XII-a 4 84 zi LIMBA ROMÂNĂ
cl. a –XII-a 1 25 seral LIMBA ROMÂNĂ
cl. a –XI-a 1 41 Frecvenţă redusă LIMBA ROMÂNĂ
cl. a –XII-a 1 38 Frecvenţă redusă LIMBA ROMÂNĂ
cl. a –XIII-a 1 45 Frecvenţă redusă LIMBA ROMÂNĂ
Total 14 380

grupe copii /
adulţi:
profesional - zi
profesional - zi
Total 13 332
profesional - zi
cl. a –XIII-a 1 16 seral LIMBA ROMÂNĂ
Total 15 379
36
grupe copii /
adulţi:
profesional - zi
profesional - zi
Total 15 405
profesional - zi
Total 13 342

grupe copii /
adulţi:
profesional - zi
profesional - zi
cl. a –XI-a 2 48 Învățământ LIMBA ROMÂNĂ
profesional - zi
Total 269
Total 27 663
37
grupe copii /
adulţi:
profesional - zi
profesional - zi
cl. a –XI-a 1 19 Învățământ LIMBA ROMÂNĂ
profesional - zi
Total 10 231
Total 16 378
Distribuţia efectivelor de elevi, din anul şcolar 2018 - 2019 în funcţie de filieră, profil/ domeniu, specializare
/ calificare profesională:
Nr. Specializare / Calificare Număr
Nivel Filieră Profil / Domeniu Număr clase
Crt. profesională elevi
1. Liceal/ruta Denumire Specializare /
directă Calificare profesională
TEHNOLOGICĂ Tehnic / Producție media a-IX-a 1 28
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale şi protecţia a-IX-a 1 27
mediului
TEHNOLOGICĂ Învățământ profesional Mecanic auto a-IX-a 1 28
Sportiv a-IX-a 1 31
TEHNOLOGICĂ Tehnic / Producție media a-X-a 1 15
TEHNOLOGICĂ Tehnic /Electric a-X-a 1 18
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale şi protecţia a-X-a 1 15
mediului
TEHNOLOGICĂ Învățământ profesional Mecanic auto a-X-a 1 25
VOCAŢIONALĂ Sportiv a-X-a 1 25
TEHNOLOGICĂ Tehnic / Electronică şi Tehnician operator tehnică de a-XI-a 0,5 14
automatizări calcul
TEHNOLOGICĂ Producție media Tehncian multimedia a-XI-a 1 25
TEHNOLOGICĂ Tehnic /Mecanic Tehnician mecatronist a-XI-a 0,5 14
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale şi protecţia Tehnician ecolog şi protecţia a-XI-a 1 18
mediului mediului
VOCAŢIONALĂ Sportiv Instructor sportiv - handbal a-XI-a 1 22
TEHNOLOGICĂ Învățământ profesional Mecanic auto a-XI-a 1 20
TEHNOLOGICĂ Tehnic / Electronică şi Tehnician în automatizări a-XII-a 0,5 15
automatizări
TEHNOLOGICĂ Tehnic/ Mecanic Tehnician mecanic pentru a-XII-a 0,5 11
întreținere și reparații
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale şi protecţia Tehnician ecolog şi protecţia a-XII-a 1 17
mediului calităţii mediului
VOCAŢIONALĂ Sportiv Instructor sportiv - handbal a-XII-a 1 24
3. Liceu Teoretică Uman Ştiinţe sociale a IX-a 1 31
frecvenţă a X-a 1 42
redusă a XI-a 1 41
a-XII-a 1 38
a-XIII-a 1 45
3. Seral TEHNOLOGICĂ Tehnic/ Mecanic Tehnician mecanic pentru a-XI-a 1 36
TEHNOLOGICĂ Tehnic/ Mecanic Tehnician mecanic pentru a-XII-a 1 22
38
1. Liceal/ruta Denumire Specializare /
directă Calificare profesională
TEHNOLOGICĂ Electronică și automatizări – a IX- a A 1 29
Tehnician în automatizări
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale și protecția a IX- a E 1 30
mediului
TEHNOLOGICĂ Producția MEDIA (Tehnician a IX- a M 1 29
multimedia
TEHNOLOGICĂ Mecanic-Auto a IX-a P 1 28
TEHNOLOGICĂ Electric a IX-a R 1 27
VOCAȚIONALĂ profil sportiv a IX- a S 1 26
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale și protecția a X- a E 1 22
2. mediului
TEHNOLOGICĂ Producția MEDIA a X- a M 1 22

TEHNOLOGICĂ Mecanic-Auto Mecanic auto a X- a P 1 22
VOCAŢIONALĂ Filieră vocațională – profil sportiv a-X-a S 1 27
3. TEHNOLOGICĂ Tehnic / Electronică şi Tehnician în instalații a-XI-a A 1 17
automatizări electrice
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale şi protecţia Tehnician ecolog şi a-XI-a E 1 18
mediului protecția mediului
TEHNOLOGICĂ Producție media Tehnician multimedia a-XI-a M 1 15
VOCAŢIONALĂ Sportiv Instructor sportiv - handbal a-XI-a S 1 24
TEHNOLOGICĂ Învățământ profesional Mecanic auto a-XI-a P 1 28
4. TEHNOLOGICĂ Tehnician operator tehnica de Tehnician operator tehnica de a-XII-a A 1 18
calcul calcul
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale și protecția Tehnician ecolog şi protecția a-XII-a E 1 16
mediului calității mediului
TEHNOLOGICĂ Producția MEDIA Tehnician multimedia a-XII-a M 1 21
VOCAŢIONALĂ Sportiv Instructor sportiv - handbal a-XII-a S 1 25
5. Liceu Teoretică Uman Ştiinţe sociale a IX-a 1 18
frecvenţă a IX-a 1 19
redusă a X-a 1 33
a XI-a 1 41
a-XII-a 1 43
a-XIII-a 1 34
TEHNOLOGICĂ Tehnic/ Mecanic Tehnician mecanic pentru a-XIII-a 1 16
Școala oferă o paletă variată de domenii de pregătire (mecanic, electric, electronică automatizări, resurse
naturale și protecția mediului, producție media) și calificări de nivel 4 (Tehnician operator tehnică de calcul,
Tehnician în automatizări, Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații, Tehnician în instalații electrice,
Tehnician mecatronist, Tehnician ecolog și protecția calității mediului, Tehnician multimedia, Tehnician operator
procesare text imagine), prin liceu filieră tehnologică, învățământ de zi şi seral, prin școală profesională filieră
tehnologică, domeniul de pregătire mecanică, calificarea Mecanic auto, prin Filiera teoretică, învățământ
frecvență redusă, profil uman (Ştiinţe sociale) și prin liceu, filieră vocațională, profil Sportiv, specializarea
Handbal.
Nr.
Număr
Crt Nivel Filieră Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesională Număr clase
elevi
.
1. Liceal/ Denumire Specializare / Calificare
ruta profesională
directă TEHNOLOGICĂ Electronică și automatizări a IX- a A 1 29
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale și protecția a IX- a D 1 29
mediului/ PROTECŢIA
MEDIULUI
mediului/ PROTECŢIA
MEDIULUI
TEHNOLOGICĂ Producția MEDIA a IX- a M 1 27
TEHNOLOGICĂ Mecanic Mecanic-auto a IX-a P 1 29
TEHNOLOGICĂ Electronică și automatizări a X- a A 1 27
2. TEHNOLOGICĂ Resurse naturale și protecția a X- a E 1 26
mediului/
PROTECŢIA MEDIULUI
39
ELECTRIC Electrician exploatare joasă tensiune a X- a R 1 24
VOCAŢIONALĂ Filieră vocațională – profil Instructor sportiv - Handbal a-X-a S 1 24
sportiv
3. TEHNOLOGICĂ Resurse naturale şi protecţia Tehnician ecolog şi protecția mediului a-XI-a E 1 22
mediului
4. TEHNOLOGICĂ Tehnician operator tehnica de Tehnician operator tehnica de calcul/ a-XII-a 1 24
calcul/ Producția MEDIA Tehnician multimedia A+M
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale și protecția Tehnician ecolog şi protecția calității a-XII-a E 1 15
mediului mediului
5. Liceu Teoretică Uman Ştiinţe sociale a IX-a I 1 32
frecven a X-a I 1 24
ţă a X-a F 1 24
redusă a XI-a I 1 31
a-XII-a I 1 37
a-XIII-a I 1 41
6. Seral TEHNOLOGICĂ Tehnic/ Mecanic Tehnician mecanic pentru întreținere și a-XI-a 1 23
reparații
TEHNOLOGICĂ Tehnic/ Mecanic Tehnician mecanic pentru întreținere și a-XII-a 1 26
reparații
TEHNOLOGICĂ Tehnic/ Mecanic Tehnician mecanic pentru întreținere și a-XIII-a 1 26
reparații
Distribuţia efectivelor de elevi, din anul şcolar 2021 – 2022, în funcţie de filieră, profil/ domeniu,
specializare / calificare profesională:

ruta profesională
directă TEHNOLOGICĂ Producția MEDIA (Tehnician a IX- a M 1 21
multimedia
TEHNOLOGICĂ Electronică și automatizări a X- a A 1 24
2. – Tehnician în automatizări
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale şi a-X-a D 1 24
protecţia mediului
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale și protecția a X- a E 1 23
mediului
VOCAŢIONALĂ Filieră vocațională – profil a-X-a S 1 29+1
sportiv plecat
3. TEHNOLOGICĂ Tehnic / Electronică şi Tehnician în instalații electrice a-XI-a A 1 25
automatizări
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale şi Tehnician ecolog şi protecția a-XI-a E 1 25
protecţia mediului mediului
TEHNOLOGICĂ Învățământ profesional Electric a-XI-a R 1 21
4. TEHNOLOGICĂ Resurse naturale și protecția Tehnician ecolog şi protecția calității a-XII-a E 1 17
mediului mediului
a IX-a 1 26
a X-a 1 28
a XI-a F 1 26
a XI-a I 1 24
a-XII-a 1 30
a-XIII-a 1 37
40
Distribuţia efectivelor de elevi, din anul şcolar 2022 – 2023, în funcţie de filieră, profil/ domeniu,
specializare / calificare profesională:

ruta profesională
directă TEHNOLOGICĂ Producția MEDIA (Tehnician a IX- a M 1 24
multimedia
mediului
2. TEHNOLOGICĂ Mecanic-Auto Mecanic auto a X- a P 1 22
VOCAŢIONALĂ Filieră vocațională – profil a-X-a S 1 16
sportiv
3. TEHNOLOGICĂ Tehnic / Electronică şi Tehnician operator tehnică de calcul a-XI-a A 1 28
automatizări
TEHNOLOGICĂ Resurse naturale şi Tehnician ecolog şi protecția a-XI-a E 2 45
protecţia mediului mediului
TEHNOLOGICĂ Învățământ profesional Electric a-XI-a R 1 21
4. TEHNOLOGICĂ Resurse naturale și protecția Tehnician ecolog şi protecția calității a-XII-a E 1 19
mediului mediului
TEHNOLOGICĂ Tehnic / Electronică şi Tehnician în automatizări a-XII-a E 1 23
automatizări
5. Frecve TEORETICĂ Umanist Științe sociale a IX-a 1 29
nță a X-a 1 30
redusă a XI-a F 1 28
a-XII-a 2 45
a-XIII-a 1 28
Evoluția populației școlare pe sexe:

2015- 2016- 2017- 2018- 2019- 2020- 2021- 2022-
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Total populaţie şcolară, din care: 714 678 644 650 711 747 663 609
masculin 300 311 352 289 393 426 383 291
feminin 414 367 292 361 318 321 280 318
În ceea ce privește evoluția populației școlare se constată o scădere a numărului de elevi până în anul
școlar 2017-2018, cauza principală fiind scăderea populației școlare la nivelul județului Dâmbovița. Din acest
motiv școala a trebuit să-și regândească strategia de promovare a ofertei educaționale dezvoltând noi modalități
de popularizare și de consiliere a elevilor cu privire la continuarea studiilor. Acest lucru a avut ca rezultat
creșterea numărului de elevi de la un an la altul. Anul şcolar 2021-2022 este marcat de o scădere a numărului de
elevi, cauza fiind situaţia pandemică, care a făcut dificil procesul de promovare a ofertei şi comunicarea cu elevii
şi părinţii acestora, precum și criza economică care a afectat situația materială a familiilor elevilor.
41
Populația școlară pe medii de rezidență:
2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Total populaţie şcolară, din care: 714 678 644 650 711 747 663 609
Total din urban 298 265 123 85 122 159 106 126
Total din rural 416 413 521 565 589 588 557 483
În anul școlar 2022-2023, populația școlară pe medii de rezidență se prezintă astfel:

- Total elevi din mediul urban: 20,68%
- Total elevi din mediul rural: 79,32%.
Anul Total Mediul de rezidență (%)
școlar populație Urban Rural
școlară
79,32%
Zone Elevi cu Cu părinți În centre De etnie
dezavantajate CES plecați în de rromă
străinătate plasament
2022-
609 20,68% 10% 10% (din 30% 2,62% 1,8%
2023
care 3 (1 elev
școlarizați declarat și
la 10
domiciliu) nedeclarați)
Evoluţia populaţiei şcolare pe medii de rezidenţă înregistrează o scădere a numărului de elevi din mediul
urban şi o creştere a elevilor din mediul rural până în anul școlar 2018-2019, cauza fiind migraţia tinerilor din
mediul rural şi motivaţia crescută a acestora pentru dobândirea unei calificări de nivel 3 sau 4. Din anul școlar
2019-2020 se înregistrează o creștere a numărului de elevi din mediul urban și o menținere relativ constantă a
numărului de elevi din mediul rural, până în anul şcolar 2020-2021. Anul şcolar 2021-2022 și 2022-2023 este
marcat de o scădere a numărului de elevi, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, cauza fiind situaţia
pandemică, care a făcut dificil procesul de promovare a ofertei şi comunicarea cu elevii şi părinţii acestora,
precum și criza economică care a afectat situația materială a familiilor elevilor.
Populația școlară pe niveluri de educație:

2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Total populaţie şcolară 714 678 644 650 711 747 663 609
total liceu tehnologic ruta directă+ invățământ 374 557 302
406 505 339 400 336
profesional
Total – liceu vocaţional sportiv 98 196 109 106 81
Total în clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a și a 171 160
205 173 186 195 190 189
XIII-a frecvenţă redusă
Liceu tehnologic seral, a XI-a şi a XII-a şi a XIII- 75 71 66
55 79
a
42
Populația școlară pe niveluri de educație se confruntă cu scăderea efectivelor de elevi la liceu tehnologic,
învățământ de zi, până în anul şcolar 2017 – 2018, urmată de o creştere începând din anul şcolar 2018 – 2019
până în 2020-2021 şi de o scădere în 2021-2022 și 2022-2023. La învățământul seral şi cu frecvență redusă
evoluția populației școlare înregistrează ușoare fluctuații.
Cauza scăderii populaţiei şcolare la liceu tehnologic – zi este scăderea populației școlare la nivelul
județului, situația materială precară a familiilor elevilor, întârzierile înregistrate la decontarea transportului,
sărăcia care-i obligă pe părinţi să-şi trimită copii la muncă. Oferta de locuri de muncă în continuă scădere, a
determinat angajatorii să introducă noi cerințe referitoare la nivelul studiilor posibililor angajați, fapt ce a condus
la dorința populației de a-și continua studiile. Urmarea a fost creșterea efectivelor de elevi la liceu tehnologic și
învățământul profesional.
Evoluția elevilor de la clasele a IX-a, pe domenii de pregătire, în anul școlar curent (2022 – 2023):
Nr. Elevi Nr. Elevi Nr. Elevi Nr. Elevi Nr. Elevi Nr. Elevi Nr. Elevi
2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020-2021 2021-2022 2022-2023
Electric - 19 - - - - -
Electronică şi automatizări 24 - - 29 29 - -
Mecanic 27 - - - - - -
Resurse naturale şi protecţia 28 17 27 30 55 - 23
mediului
Producție media 29 21 28 29 27 21 24
Învățământ profesional – Mec. auto 28 29 28 28 29 24 24
Învățământ profesional – Electric - - - 27 - - -
Vocațional sportiv 20 26 26 26 29 24 22
Științe sociale frecvență redusă 20 25 31 37 32 26 29
Din evoluția elevilor de la clasele a IX-a, pe domenii de pregătire, începând din anul școlar 2018 – 2019,
comparativ cu anii anteriori, se observă o creştere a numărului de elevi la domeniul Resurse naturale și protecția
mediului, ca urmare a accentului care se pune pe protejarea mediului înconjurător (una dintre prioritățile la nivel
european) și a faptului că există posibilitatera continuării studiilor în învățământul universitar,în cadrul
Universității Valahia din Târgoviște. În anul şcolar 2021-2022 scade interesul elevilor pentru acest domeniu, ca
urmare a faptului că există, la nivel judeţean mai multe licee care au în ofertă acest domeniu de calificare. În
urma unei mai bune promovări a acestui domeniu, în anul școlar 2022-2023, revine în atenția absolvenților de
clasa a VIII-a. La domeniul Producţie media, la frecvenţă redusă – Ştiinţe sociale, la profilul Sportiv și la
învățământul profesional evoluția elevilor se menține relativ constantă.
Cauza creşterii, respectiv menţinerii populaţiei şcolare la filiera tehnologică este preocuparea elevilor
pentru o calificare profesională care să le permită ocuparea unui loc de muncă, nu neapărat într-o întreprindere,
dar măcar într-un atelier de reparaţii.
Se constată lipsa interesului elevilor pentru domeniul electric, una dintre cauzele posibile fiind existența
claselor din acest domeniu și la celelalte licee tehnologice din județ. Din analiza efectuată reiese că domeniul
Producție media, nou introdus prezintă atractivitate în rândul absolvenților de clasa a VIII-a.
Totodată, prin reînființarea învățământului profesional, meseriile primesc o nouă valoare și atractivitate.
O motivație distinctă este acordarea ”Bursei profesionale” și implicarea activă a agenților economici, dar și
calificarea oferită – Mecanic auto.
Rata abandonului şcolar pe niveluri de învăţământ:
Principalele cauze ale abandonului şcolar sunt:
- lipsa unor condiţii materiale minime;
- întârzierile la decontarea transportului și decontarea parțială a cheltuielilor de transport;
43
- neimplicarea familiei în supravegherea elevilor, o situaţie specială reprezentând elevii ale căror
familii sunt plecate în străinătate;
- prestarea de către elevi a unor activităţi pentru întreţinerea familiei;
- orizontul cultural şi intelectual redus al unor familii;
- căsătorii la o vârstă fragedă;
- motivaţia scăzută a elevilor pentru şcoală ca urmare a lipsei de perspective privind ocuparea unui
loc de munca.
Cauzele abandonului şcolar sunt: situaţia materială precară (în special a elevilor din mediul rural),
migraţia părinţilor sau a întregii familii în străinătate, lipsa unei educaţii pentru viaţa de familie (căsătorii la vârste
fragede), neimplicarea familiei în educaţia elevilor.
Rata abandonului școlar în învățământul liceal, filiera tehnologică:
2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022
Total şcoală, învățământ
0.16 0.15 0.156 0.10 0.14 0.24 0.08
liceal, filiera tehnologică
masculin 0.18 0.15 0.17 0.066 0.08 0.13 0.06
feminin 0.15 0.14 0.134 0.04 0,05 0.10 0.02
urban 0.20 0.42 0.186 0.021 0,03 0.24 0.02
rural 0.16 0.16 0.148 0.084 0.11 0.12 0.05
Se înregistrează o scădere semnificativă a abandonului şcolar în 2018 – 2019, motivele fiind

monitorizarea lunară a absențelor și mai buna implicare a cadrelor didactice diriginți, precum și acordarea ”Bursei
profesionale” la învățământul profesional de stat și a bursei ”Bani de liceu” la clasele de liceu tehnologic, care îi
motiveazăpe elevi să frecventeze cursurile. Din anul școlar 2019-2020 se înregistrează o creștere a ratei
abandonului școlar, ca urmare a absenteismului la ciclul superior al liceului care a determinat exmatricularea unui
număr mare de elevi, conform prevederilor regulamentului școlar. Cauza principală a absenteismului ridicat în
ciclul superior este angajarea unora dintre elevi pentru a-și susține familiile, cu situație materială precară șii
situația pandemică.
Rata de promovare pe niveluri de învățământ la specializările tehnologice
ANUL SCOLAR 2018/2019 ANUL SCOLAR 2019/2020
Promovati cu medii
Promovati cu medii
Promovati cu medii
Promovati cu medii
Nr. promovati
Nr. promovati
% promovare
% promovare
Total elevi
Total elevi
intre 7 -10
intre 7 -10
intre 5 -7
intre 5 -7
145 154 113 161

LICEU 344 299 86,91% 317 274 86,43%
42,15% 44,76% 35,64% 50,78%
TEHNOLOGIC
ANUL SCOLAR 2020/2021 ANUL SCOLAR 2021/2022
44
Promovati cu medii
Promovati cu medii
Promovati cu medii
Promovati cu medii
Nr. promovati
Nr. promovati
% promovare
% promovare
Total elevi
Total elevi
intre 7 -10
intre 7 -10
intre 5 -7
intre 5 -7
LICEU 147 249 147 187
452 396 87,61% 367 334 91%
TEHNOLOGIC 37,12% 62,87% 44,01% 55,98%
Rata de promovare, la liceul tehnologic, a crescut în anul şcolar 2021 – 2022, ca urmare a unei mai bune
implicări a cadrelor didactice în organizarea de lecții activ-participative, a integrării mijloacelor TIC în procesul
didactic și utilizarea unor metode inovative, urmare a cursurilor de formare la care au participat cadrele didactice,
în cadrul unor proiecte de mobilitate școlară Erasmus+, precum și a organizării de ore de pregătire suplimentară la
clasele a XII-a.
Rata de promovare la liceul tehnologic:
2015 - 2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020 2020-2021 2021-2022
IX 79% 74,63% 80,23% 81,66% 94,38% 87,50% 91,30%
X 78% 87,38% 82,47% 88% 86,36% 96,75% 90,97%
XI 87% 83,56% 71,96% 68,20% 72,50% 78,88% 88,88%
XII 92% 95,40% 85,71% 86% 90,38% 93,75% 94,44%
Rata de promovare la liceul tehnologic a crescut la clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, începând din anul
şcolar 2018 – 2019, faţă de anii şcolari anteriori, iar la clasa a IX-a înregistrează fluctuații, ca urmare a
absenteismului ridicat al elevilor din ciclul inferior al liceului, în lipsa unor sancţiuni prevăzute de regulamentul
şcolar. Scăderea ratei de promovare este datorată în principal absenteismului ridicat și lipsei de preocupare pentru
învățătură, precum și lipsei de implicare a părinților elevilor. Ca urmare a derulării proiectului ROSE, prin
organizarea și desfășurarea de ore de pregătire suplimentară și de activități de consiliere, s-a înregistrat o creștere
a ratei de promovare la clasele a XI-a și a XII-a.
Evoluţia ratei de succes
Examene de certificare a calificării profesionale:
În anul școlar 2017 – 2018:
- nivel IV, liceu zi : 100%.
- nivel 3, învăţământ profesional: 100%.
- nivel IV, liceu zi : 100%.
- nivel 3, învăţământ profesional: 100%.
- nivel III, învățământ profesional: 86,36%;
- nivel IV liceu zi: 91,66%.
- nivel III, învățământ profesional: 64,70%;
- nivel IV liceu zi: 71,26%.
Procentul de promovare a examenelor de certificare a calificării profesionale este datorat neprezentării
elevilor la examen, în contextul pandemiei.
Examenul de bacalaureat:
- promoţia 2013 – 2014, procent cumulat pe cele două sesiuni 28,81%
- promoţia 2014 – 2015, procent cumulat pe cele două sesiuni 35%
- promoţia 2017 – 2018, procent cumulat pe cele două sesiuni 50%
- promoția 2021-2022, procent cumulat pe cele două sesiuni 65%.
45
Anul şcolar 2015 - 2016- 2017- 2018- 2019- 2020- 2021-
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
% promovabilitate 36% 48% 50% 46,18% 32,14% 37,73% 65%
Inserţia absolvenţilor de liceu tehnologic, la trei luni de la absolvire:

Nr. de elevi Nr. de elevi
care îşi care îşi Nr. de elevi
Nr. continuă continuă care urmează Plecaţi în
Anul şcolar Angajaţi Şomeri
Crt. studiile în studiile în cursuri de străinătate
mediul învăţământul recalificare
universitar postliceal
1. 2015/ 2016 26 5 2 20 12 10
2. 2016/ 2017 14 6 1 21 35 6
3. 2017/ 2018 16 5 2 25 31 4
4. 2018/ 2019 12 8 - 32 56 9
5. 2019/ 2020 10 7 - 27 46 7
6. 2020/ 2021 11 9 - 21 20 8
7. 2021/ 2022 17 8 - 23 22 6
Din analiza efectuată, se constată că a scăzut numărul absolvenţilor care optează pentru continuarea
studiilor în învăţământul universitar, motivul fiind situația materială precară a familiilor elevilor.
O altă opţiune a elevilor este continuarea studiilor în învăţământul postliceal, care le permite accesul şi
fără examenul de bacalaureat, avantajul fiind existenţa a multor şcoli postliceale în Târgovişte, dar care, din
păcate, pentru unii absolvenți nu este un avantaj , deoarece majoritatea școlilor postliceale sunt cu taxă.
Unii dintre absolvenţi, este drept foarte puţini, optează pentru cursuri de recalificare, ca urmare a negăsirii
de locuri de muncă în calificarea pentru care s-au pregătit în ciclul superior al liceului, iar alţii aleg alternativa
plecării în străinătate la muncă, cu toate că, în cadrul orelor de orientare şi consiliere în carieră li s-au prezentat
dezavantajele muncii la negru.
O parte dintre absolvenţi s-au angajat, nu neapărat în domeniul pentru care s-au pregătit. Procentul relativ
scăzut este datorat crizei economice care a generat scăderea numărului de locuri de muncă.
Majoritatea, însă, solicită ajutor de şomaj, de multe ori fără a căuta alternative, fie de continuare a
studiilor, fie de angajare şi rămân în grija familiilor lor.
Rezultate obţinute de elevi la concursuri şcolare:
Rezultatele la olimpiade, concursuri şcolare şi extraşcolare, expoziţii, simpozioane, sesiuni de comunicări

judeţene, naţionale şi internaţionale sunt prezentate detaliat în subcapitolul 1.3.a.
46
ABSOLVENŢI DE LICEU TEHNOLOGIC - PROMOŢIA 2018
ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI - RUTA DIRECTĂ
Nr. total al Din care cu mediul de

Profilul Calificarea absolvenţi în rezidenţă2) în mediul:
anul 2018 Urban Rural
1 2 3 4 5
tehnic Tehnician operator tehnica de calcul 18 5 13
Tehnician mecanic pentru întreţinere şi
13 2 11
tehnic reparaţii
resurse naturale si protectia
11 3 8
mediului Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului
vocațional-sportiv Instructor sportiv 24 4 20
TOTAL 66 14 52
Din care cu mediul de

Nr. total al
rezidenţă2) în mediul:
Profilul Calificarea absolvenţi în
1 2 3 4 5
tehnic Tehnician în automatizări 9 2 7
Tehnician mecanic pentru întreţinere şi
14 3 11
tehnic reparaţii
16 4 12
Producţie media Tehnician operator procesare text imagine 16 4 12
TOTAL 76 18 58

Nr. total al
1 2 3 4 5
tehnic Tehnician operator tehnică de calcul 17 1 16
16 0 16
Producţie media Tehnician multimedia 19 6 13
TOTAL 75 12 63

Nr. total al
1 2 3 4 5
Filieră tehnologică Tehnician în instalații electrice 13 1 12
Tehnician operator procesare text imagine 10 2 8
Resurse naturale si protectia
14 3 11
Filieră vocațională-sportiv Instructor sportiv 27 4 23
TOTAL 64 10 54

Nr. total al
1 2 3 4 5
Filieră tehnologică Tehnician multimedia 14 2 12
Resurse naturale si protectia
16 1 15
Filieră vocațională-sportiv Instructor sportiv 25 1 24
TOTAL 55 4 51
II.2.4. Informarea, consilierea şi orientarea elevilor

Se realizează în cadrul orelor de dirigenţie (la liceu teoretic), de orientare şi consiliere (la liceu tehnologic
şi vocaţional).
Prin înfiinţarea cabinetului de asistenţă psihopedagogică, au fost organizate activităţi de consiliere şi
orientare privind cariera pentru elevii din anii terminali, sub coordonarea psihopedagogului şcolar şi sprijinul
diriginţilor.
Elevii şi părinţii acestora au primit consiliere din partea psihopedagogului şcolar (părinţii au fost consiliaţi
individual, iar elevii au primit consiliere atât individuală, cât şi de grup).
Pentru o mai bună consiliere a elevilor şcoala întreţine relaţii de parteneriat cu AJOFM, DSP (persoane
calificate din cadrul acestora au participat la ore de dirigenţie şi consiliere) şi cu agenţii economici (vizite şi
instruire practică), Direcţia Generală de asistenţă socială şi protecţia copilului Dâmboviţa, Complexul de servicii
comunitare „Casa Soarelui” Târgovişte, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, Asociația ”Floare de
colț”, Poliția Municipiului Târgoviște – Departamentul de prevenire a delicvenței juvenile, Centrul Militar Județean
Dâmbovița, Agenția Județeană Antidrog etc.
PUNCTE TARI:
• existenţa unui Cabinet de consiliere şi orientare şcolară dotat corespunzător;
• existenţa psihologului şcolar, angajat cu normă întreagă începând cu anul şcolar 2005-2006;
• existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii: Centrul Judeţean de
Asistenţă Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Camera de Comerţ, Poliţie, Consiliul Local
pentru a furniza consiliere şi orientare privind cariera;
• deschidere din partea elevilor pentru a primi consiliere.
PUNCTE SLABE:
• neimplicarea unor profesori în activitatea de îndrumare şi consiliere a elevilor;
• numărul mic de părinţi care menţin o legătură permanentă cu şcoala;
• ambient necorespunzător în cabinetul de consiliere, iarna, datorită încălzirii defectuoase;
• implicarea redusă a partenerilor sociali în identificarea oportunităţilor de integrare profesională a
absolvenţilor învăţământului TVET.
II.2.5. Calificări şi curriculum

Oferta educaţională pentru anul şcolar 2021 – 202 se adresează atât elevilor care au promovat examenele
naţionale pentru admitere în liceu, prin liceu filiera tehnologică în domeniile electronică automatizări, mecanic,
electric, producție media, resurse naturale şi protecţia mediului, filieră vocațională – instructor sportiv, cât şi
elevilor care doresc să-şi continue studiile liceale – cursuri de zi şi serale şi prin filiera teoretică – frecvenţă redusă
(Ştiinţe sociale) sau prin învățământul profesional, în domeniul mecanică, calificarea Mecanic auto şi în domeniul
electric, calificarea Electrician exploatare joasă tensiune.
Calificările pe care le pot obţine elevii înscrişi în cadrul liceului tehnologic, ruta directă sunt: Tehnician în
automatizări, Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii, Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului,
Tehnician multimedia, Tehnician operator procesare text imagine, iar la vocațional – Instructor sportiv.
Parcurgând învățământul profesional, cu durata de 3 ani, elevii pot obţine calificarea Mecanic auto sau
Electrician exploatare joasă tensiune
48
Oferta CDS/CDL
Lista CDL –urilor pentru anul şcolar 2018 – 2019:
- Pentru domeniul Electric:
▪ Clasaa IX-a – ”Aplicații în domeniul electric”
▪ Clasaa X-a – ”Aplicații ale echipamentelor electrice”
- Pentru domeniul Electronică automatizări:
▪ Clasa a X-a – „Componente electronice”.
▪ Clasa a XI-a – „Componentele sistemelor de calcul”
- Pentru domeniul Mecanică:
▪ Clasa a IX-a – „Executarea pieselor mecanice”
▪ Clasa a X-a – „Realizarea ansamblurilor mecanice”
▪ Clasa a XI-a – „Sisteme de transmitere a mişcării şi mecanisme”
- Pentru domeniul Resurse naturale şi protecţia mediului:
▪ Clasa a IX-a – „Caracterizarea ecosistemelor naturale și antropice”
▪ Clasa a X-a – „Degradarea mediului înconjurător”
▪ Clasa a XI-a – „Poluarea şi schimbările climatice”
- Pentru domeniul Producție media:
▪ Clasa a IX-a – „Imagini cine-TV”
▪ Clasa a X-a – „Echipamente de filmare”
▪ Clasa a XI-a – „Procesarea digitală a textului şi imaginii”
- Pentru domeniul Mecanică, învățământ profesional, calificarea Mecanic auto:
▪ Clasa a XI-a – „Întreţinerea şi defecte în exploatare”.
▪ Clasa a IX-a – „Realizarea circuitelor electronice”
▪ Clasa a XII-a – „Medii şi echipamente de transmisie a datelor”
▪ Clasa a XI-a – „Exploatarea instalaţiilor de joasă tensiune”
- Pentru domeniul Resurse naturale și protecția mediului:
▪ Clasa a XII-a – „Calitatea factorilor de mediu”
▪ Clasa a XII-a – „Produse comerciale obţinute prin procesarea digitală a textului şi imaginii”
- Pentru domeniul Mecanică – învățământ profesional:
▪ Clasa a XI-a – „Întreţinerea şi defecte în exploatare ale elementelor componente ale automobilelor”
- Pentru domeniul Electric - Învăţământ profesional:
▪ Clasa a IX-a – „Componentele echipamentelor electrice”
- Pentru domeniul Mecanică – învățământ liceal, seral:
▪ Clasa a XII-a – „Sisteme de transmitere a mişcării şi mecanisme”.
▪ Clasa a X-a – „Componente electronice”
▪ Clasa a XII-a – „Dimensionarea instalațiilor electrice”
49
- Pentru domeniul Mecanică – liceu seral:
▪ Clasa a XII-a – ”Sisteme de transmitere a mișcării și mecanisme”
▪ Clasa a XIII-a – ” Exploatarea și repararea mașinilor-unelte”
- Pentru domeniul Electric - Învăţământ profesional:
▪ Clasa a IX-a – „Exploatarea instalațiilor de joasă tensiune”
▪ Clasa a XI-a – ”Circuite basculante bistabile”
- Pentru domeniul Electric – învățământ profesional:
▪ Clasa a XI-a – „Dimensionarea instalațiilor electrice”
Modalităţi de promovare a ofertei şcolare

➢ Vizite în şcolile generale din oraş şi judeţ pentru promovarea şcolii;
➢ Distribuirea de pliante cu oferta educaţională a şcolii;
➢ Participarea la Târgul de oferte educaţionale organizat de ISJ Dâmboviţa;
➢ Primirea în şcoală a grupurilor de elevi care doresc să ne cunoască, prin organizarea Zilei porților deschise;
➢ Actualizarea site-ului şcolii cu rezultatele elevilor, activitatea catedrelor şi a comisiilor pe probleme;
50
➢ Participarea la Simpozioane și Sesiuni de comunicări științifice, Concursuri extrașcolare și extracurriculare,
Expoziții concurs, Competiții sportive, organizate la nivel local, județean, național și internațional;
➢ Activități pe facebookul școlii;
➢ Participarea la proiecte (”Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale prin rețele parteneriale”,
”Pașii FPI”, ”Pas cu pas spre viața activă”, ”Calitate în educație prin servicii moderne și oferte de studiu
adaptate la cerințele pieței”, Erasmus+ KA1 - „Calitate educaţională adaptată standardelor europene”,
Erasmus+ KA2 – „Educaţie emoţională şi antreprenorială în învăţământul vocaţional”, Erasmus+ KA2 –
„Fii activ! Promovarea TIC prin metodologia Flipped Classroom”, ROSE);
➢ Participarea elevilor de la clasele de producție media la emisiuni TV, difuzate pe postul local de televiziune
Columna TV.
PUNCTE TARI
- Ofertă educaţională adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa muncii;
- CDL adaptat la cerinţele agenţilor economici
- Pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune de întregul material curricular (planuri de învăţământ şi
programe şcolare, Standarde de pregătire profesională - SPP, auxiliare curriculare, manuale, materiale de
învăţare etc.)
- Cabinete și laboratoare dotate corespunzător.
PUNCTE SLABE
- Şcoala nu este autorizată pentru programe de formare profesională continuă a adulţilor;
- Dotarea şcolii nu permite şcolarizarea şi pentru alte calificări solicitate pe piaţa forţei de muncă.
II.2.6. Resurse materiale şi umane

Resursele materiale
Programul de învăţare satisface cerinţele privind siguranţa, sănătatea şi resursele fizice precum şi celelalte
condiţii prevăzute de lege. Există resurse eficiente şi sunt astfel gestionate încât să sprijine procesul de învăţare,
resurse care sunt însoţite de instrucţiuni de funcţionare clare şi uşor de înţeles.
Unitatea noastră şcolară deţine echipamente, materiale şi spaţii de specialitate adecvate ofertei de
şcolarizare şi îndeplinesc standardele cerute. Spaţiile, clădirile şi echipamentele sunt accesibile tuturor grupurilor
de elevi; sunt semnalate prin indicatoare şi sunt uşor de localizat.
Condiţiile de muncă şi mediul de învăţare sunt eficace şi asigură relaţii de lucru bune.
Resursele umane
Toţi membrii personalului sunt angajaţi în conformitate cu legislaţia locală şi naţională privind ocuparea
forţei de muncă şi egalitatea şanselor.
Echipa managerială respectă politica de recrutare a personalului stabilind standardele minime în ceea ce
priveşte calificările şi experienţa adecvate şi în special pentru cei implicaţi în furnizarea şi evaluarea programelor
de învăţare.
➢ Personalul didactic
C.1.Personalul de conducere:
Unitatea de învăţământ
Unitatea de învăţământ
Documentul de numire
Modalitatea numirii pe
(numele şi prenumele)
străinătate echivalate /
Observaţii - dacă este
(directorul este cadru

la care are norma de
didactic cu studii în
Vechime la catedră
la care este titular

Gradul didactic
neechivalate în
(dacă e cazul)
Calificarea
România)
în funcţie
Director
funcţie
cazul
bază
PROFESOR CONTRACT de
ALECU DECIZIE LIC. TEHN. „C. LIC. TEHN. „C.
LIMBA I 16 management
ANDA LIGIA 2255/20.12.2021 BRÂNCOVEANU” BRÂNCOVEANU”
ROMÂNĂ 16282/20.12.2021
Director
adjunct
(numele şi
prenumele)
PROFESOR CONTRACT de
MATEESCU DECIZIE LIC. TEHN. „C. LIC. TEHN. „C.
DISCIPLINE I 37 management
CARMEN 553/04.04. 2022 BRÂNCOVEANU” BRÂNCOVEANU”
TEHNICE 1865/04.04. 2022
51
C.2.Personalul didactic:
- În anul şcolar 2018 / 2019
Număr de cadre Observaţii - dacă
Număr de Număr de Număr de cadre Modalitatea angajării pe
didactice cu norma de este cazul
Număr total norme titulari/ procent calificate / post*
bază în unitatea de (personal didactic cu
de cadre didactice din număr de procent din (titularizare, detaşare,
învăţământ/ procent din studii în străinătate
didactice întregi / norme întregi / număr de cadre suplinire, transfer;exprimare
număr de persoane / echivalate/neechivala
posturi posturi didactice numerică şi procentuală)
norme întregi, după caz te în România)
31/ 68,88% Titulari
2/44,44% detaşaţi
6/ 13,33% titulari la plata cu
45 44,95 38/83%/76% 39/85% 45/73% ora -
1/ 2,22% pensionari
6/ 13,33% suplinitori
în cf. cu Legea educ. nr.1/2011
Număr de cadre
Număr de Observaţii - dacă
didactice cu norma Număr de Număr de cadre
norme Modalitatea angajării pe post* este cazul
Număr total de bază în unitatea de titulari/ procent calificate /
didactice (titularizare, detaşare, suplinire, (personal didactic cu
de cadre învăţământ/ procent din număr de procent din
întregi / transfer;exprimare numerică şi studii în străinătate
didactice din număr de norme întregi / număr de cadre
posturi procentuală) echivalate/neechivala
persoane / norme posturi didactice
te în România)
întregi, după caz
31/ 72,09% Titulari
1/2,32% detaşaţi
3/ 6,97% titulari la plata cu ora
43 45,23 35/68% 35/85% 42/98% -
2/4,65% pensionari
Număr de cadre
te în România)
întregi, după caz
26/ 72,09% Titulari
0 detaşaţi
5/ 2,81% titulari la plata cu ora
41 44,37 31/84,92% 31/85% 39/95% -
1/0,11% pensionari
În anul şcolar 2021 / 2022
Număr de cadre
te în România)
întregi, după caz
30/ 68,18% Titulari
3/ 6,8% detaşaţi
3/ 6,8%% titulari la plata cu ora
44 41,89 31/87,88% 33/82,96%/34,75 42/95,45% -
1/2,27% pensionari
Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Număr personal didactic calificat:
Număr personal
Fără definitivat
Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II Cu Definitivat didactic Necalificat
(debutanţi)
2 30 3 2 2 1
➢ număr mare de cadre didactice paticipante la cursuri de formare profesională continuă:

- În anul şcolar 2018-2019:
Nr. Nume și prenume Comisia metodica Denumirea cursului
crt cadru didactic
1. ALECU ANDA Limba și literatura Formare profesională în scopul optimizării performanțelor educaționale ale
LIGIA română cadrelor didactice în cadrul Conferinței cu tema Vizibilitatea copilului- în
centrul intervențiiloreducaționale. Strategii de accesare și potențare a rolului
terapeutic al profesorilor, pentru o pedagogie incluzivă, organizată de Emafil
Profesional S.R.L.-D, Ilfov, cu durata de 4 ore, conform adeverinței eliberate.
52
- DOCENDO DISCIMUS(Pedagogie Postmodernă)- Ministerul Educației
Naționale, FURNIZOR Aociația Profesională COGNITA –Adeverința
eliberata, acreditat prin OM nr. 3706/21.05.2018, 60 ore, 15 credite
profesionale transferabile, Derulat 16.04.2019-20.05.2019, evaluare
23.05.2019
- Management educațional performat , Furnizor Aociația Profesională
COGNITA - Adeverința eliberata, acreditat prin OM nr. 6217/23.12.2016, 60
ore, 15 credite profesionale transferabile. Derulat 05.06.2019-26.06.2019,
evaluare 27.06.2019
-THE DIGITAL CLASSROOM, 25 ore, derulat 24-30.11.2018, Erasmus+
-SCHOOL AND FAMILY, PT, 25 ore, derulat 21-27.07.2019, Erasmus+
2. COMAN CARMEN Biologie Programul de formare continuă JOBS-Formare pentru consiliere și orientare în
LAVINIA cariera elevilor conform adeverinței, organizat de CCD Dâmbovița. Curs
acreditat MEN cu 12 credite transferabile, derulat în datele de 10, 11, noiembrie
2018 și evaluare 24.11.2018, cu durata de 48 ore.
3. CUCUTEANU Module tehnice- Formare profesională în scopul optimizării performanțelor educaționale ale
STELA domeniul mecanic cadrelor didactice în cadrul Conferinței cu tema Vizibilitatea copilului- în
centrul intervențiiloreducaționale. Strategii de accesare și potențare a rolului
terapeutic al profesorilor, pentru o pedagogie incluzivă, organizată de Emafil
Profesional S.R.L.-D, Ilfov, cu durata de 4 ore, conform adeverinței eliberate.
• MARKETING EDUCAȚIONAL, derulat în perioada 20 martie 2019 - 09
aprilie 2019, obținând un număr de 15 de credite profesionale transferabile.
• MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCAȚIONALE, derulat în
perioada 06 aprilie 2019 - 07 mai 2019, obținând un număr de 15 de credite
profesionale transferabile.
• EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. STRATEGII DE IDENTIFICARE ȘI
INTERVENȚIE, derulat în perioada 20 martie 2019 - 09 mai 2019, obținând
un număr de 15 de credite profesionale transferabile.
• DOCENDO DISCIMUS (Pedagogie postmodernă), derulat în perioada 16
aprilie 2019 - 20 mai 2019, obținând un număr de 15 de credite profesionale
transferabile.
• MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL PERFORMANT, derulat în perioada
5 mai 2019 - 26 iunie 2019, obținând un număr de 15 de credite profesionale
transferabile
4. DOBĂ OANA Educație Fizică și Formare profesională în scopul optimizării performanțel

Limbă

Pas Unit Corect 2022-2025

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pas Unit Corect 2022-2025

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

' 4&gll+ lo.!

,oQL MTNTSTERUL EDUcATIEI gt cERcerArur

dftt# lp arl.2) lffiie* tut,t_hfdf

Prof. ALECU ANDA-LIGIA – director

I.2. Profilul şcolii

I.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar trecut

1.3.b. Dezvoltarea resurselor umane

1.3.c. Proiecte, parteneriate şi activităţi de cooperare europeană

1.3.d. Asigurarea internă a calităţii

1.3.e. Rezultatele elevilor la examenele naţionale

Din analiza efectuată, se constată că procentul de

Olimpiade şi concursuri şcolare:

1.5. Contextul naţional

1.6. Contextul regional este definit în principal de următoarele documente strategice:

1.7. Priorităţi regionale și locale

Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2021-2025

OBIECTIVUL STRATEGIC GENERAL

Priorităţile locale – conform PLAI 2021 – 2025

ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA LA

II.1.1. Analiza profilului economic

II.1.4. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării ÎPT

II.2.2. Materiale şi resurse didactice

Numărul de elevi / cadru didactic 650/ 45= 14,44 (2018 – 2019)

2017 - 2018 - 2019 - 2020 - 2021 - 2022-

INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar 2019 - 2020:

INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar 2021 - 2022:

TEHNOLOGICĂ Producția MEDIA a X- a M 1 22

Nr. Specializare / Calificare Număr

Nr. Specializare / Calificare Număr

Evoluția populației școlare pe sexe:

În anul școlar 2022-2023, populația școlară pe medii de rezidență se prezintă astfel:

Populația școlară pe niveluri de educație:

Se înregistrează o scădere semnificativă a abandonului şcolar în 2018 – 2019, motivele fiind

145 154 113 161

Inserţia absolvenţilor de liceu tehnologic, la trei luni de la absolvire:

Rezultate obţinute de elevi la concursuri şcolare:

Rezultatele la olimpiade, concursuri şcolare şi extraşcolare, expoziţii, simpozioane, sesiuni de comunicări

Nr. total al Din care cu mediul de

Din care cu mediul de

Din care cu mediul de

Din care cu mediul de

Din care cu mediul de

II.2.4. Informarea, consilierea şi orientarea elevilor

II.2.5. Calificări şi curriculum

Modalităţi de promovare a ofertei şcolare

II.2.6. Resurse materiale şi umane

(directorul este cadru

la care este titular

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

➢ număr mare de cadre didactice paticipante la cursuri de formare profesională continuă: