Activitate ROSE, disciplina: Geografie

Unitatea de învățământ : Liceul Tehnologic Constantin Brâncoveanu

Profesor: MIHĂESCU S. MARIANA
Disciplina : Geografie- Europa- România-U.E. Probleme fundamentale
Clasa : a XII-a S
Data : 15.03.2021
Număr elevi: 27 elevi
Număr de elevi prezenți : 14 elevi (9 fizic în sala de clasă și 5 on-line -aplicația Teams)
Unitatea de învățare: Europa și România – geografie fizică
Tipul lecției: Recapitulare-consolidare-evaluare a cunoștințelor
Timp alocat: 50 minute

COMPETENȚE GENERALE:
1.Utilizarea adecvată a terminologiei si a limbajelor specifice, pentru explicarea mediului
geografic ;
2. Raportarea elementelor semnificative din societate, stiință si tehnologie la mediul
înconjurător ca întreg si la sistemele sale componente ;
3. Relaționarea elementelor si a fenomenelor din natură si din societate cu reprezentările lor
cartografice, grafice sau pe modele.

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI

1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale spaţiului european - Unități de relief din
şi naţional, utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului Europa și România
1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra problematicii
fundamentale a Europei şi a României, cu ajutorul noţiunilor şi al
conceptelor corespunzătoare
1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect), prin utilizarea
limbajului ştiinţific specific domeniului
2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic), la
nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice,
cartografice şi a imaginilor
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale
mediului geografic european, utilizând date statistice, modele geografice şi
reprezentări cartografice adecvate
3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice, pentru prezentarea
unei realităţi investigate
4.3.Compararea unor sisteme și structuri spațiale după un algoritm dat

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Elevii vor avea capacitatea să:
O1 - Utilizeze corect termenii geografici: orogeneză, structură petrografică/ tipuri de roci, unitatea
de relief, altitudini, subdiviziune, relief glaciar, aspecte specifice ale reliefului, modul de formare,
tipuri de relief, fragmentare,orientarea culmilor pentru explicarea unor elemente, caracteristici/aspecte
specifice ale reliefului și fenomenele geografice.
O2- Identifice unitățile de relief pe o hartă contur a României.
 O3- Prezinte, prin comparație, asemănări și deosebiri între unitățile de relief din Europa și
România.
Competenţe evaluate:

-utilizarea corectă a termenilor geografici în diferite contexte(orogeneză, structură petrografică/

tipuri de roci, unitatea de relief, altitudini, subdiviziune, relief glaciar, aspecte specifice ale reliefului,
modul de formare, tipuri de relief, fragmentare,orientarea culmilor).
- identificarea unitățile de relief pe o hartă contur a României ca suport cartografic dat ;
- prezentarea, prin comparație, a asemănărilor și deosebirilor între relieful diverselor unități de relief
ale României și Europei;
-cunoașterea caracteristicilor fizico-geografice ale unităților de relief din România și Europa.

Activități de învățare:
A1- Exerciții de identificare a unor relații cauzale dintre fenomene și procese geografice cu ajutorul
reprezentărilor cartografice și cunoștințelor acumulate.
A2-Exerciții de prezentare, prin comparație, asemănări și deosebiri dintre relieful diverselor unități de
relief din Europa și România.
A3-Exerciții de caracterizare a unei unități de relief din România utilizând itemi din testele de
antrenament, BAC 2020, 2021;

STRATEGIA DIDACTICĂ
dirijată, cognitivă, euristică
Forme de organizare a activității: activitate individuală , în perechi
Metode si procedee - expunerea, explicația, conversația euristică, descoperirea, lucru cu harta și
manualul, metoda autoscopiei pentru rezolvarea unor situații-problemă ce includ analize comparative,
având ca material suport harta și respectarea unor algoritmi de lucru;
Metode și tehnici de evaluare: autoevaluarea, interevaluarea, observarea sistematică a elevilor,
chestionarea orală, aprecierea verbală, fişe de evaluare, fișe de lucru;
RESURSE:
-umane : elevi ai clasei a XII a S, cu niveluri diferite de învățare.
-materiale : Fișă cu itemi de evaluare pentru elevi, printat şi multiplicat (transmisă pe grupul de
WhatsApp), Prezentare PowerPoint, atlasele geografice, caietele cu notițe.
-de timp: 50 de minute
Locul desfășurării activității : sala de clasă A5 și aplicația Teams
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
Carmen Maria Chișiu (coordonator), Mariana Norel - Limba și literatura română, Mihaela Neagu –
Matematică, Alina Bratu – Istorie, Cristina Petre Ghiță – Geografie, Valer Cerbu – Biologie, Lucica
Ababei – Chimie, Klaus Nicolae Micescu – Fizică, Alina Bărăian – Filosofie, Logică, Monica
Păduraru – Psihologie, Economie, Alin Tomoescu – Informatică (2020) - GHID activități remediale și
de tutorat.unitatea de management al proiectelor cu finanțare externă. ghid clasele IX-XII, București,
2020, Ministerul Educației și Cercetării. Unitatea de management al proiectelor cu finanțare externă.
Proiectul privind învățământul secundar/romania secondary education project – ROSE,
C. Dincă (2007) – “Mic dicţionar de termeni geografici”, Editura DC Sfera Media, Bucureşti;
M.E. Dulamă (2002) – “Modele, strategii şi tehnici activizante. Teorie şi practică”, Editura Clusium,
Cluj-Napoca;
M.E. Dulamă(2009) – “Didactica axată pe competenţe”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca;
M. Ielenicz, I. Marin, M. Marin, A. Teşcovschi (2002) – „ Europa – enciclopedie geografică”, Editura
Corint, Bucureşti;
N.Ilinca, O.Mândruţ (2006) – “Elemente de didactică aplicată a geografiei”, Editura CDPress,
Bucureşti;
N.Ilinca (2002) – “Didactica geografiei”, Editura Corint, Bucureşti;
O. Mândruţ (2010) – “Competenţele în învăţarea geografiei” (ghid metodologic), Editura Corint,
Bucureşti;

În cadrul activităților la clasă/orelor de curs și pentru activitățile remediale la disciplina

Geografie am aplic și aplic diverse metode, tehnici de lucru și de evaluare având ca reper Ghidurile
ROSE .

La datele de 11.03.2021 și 15.03.2021 pentru rezolvarea unor situații-problemă ce includ analize

comparative, având ca material suport harta, am urmat recomandările din Ghidul Activități remediale
și de tutorat.Unitatea de management al proiectelor cu finanțare externă. Ghid clasele IX-XII,
București, 2020, IV.6. Exemple de bune practici, pentru activități remediale și de tutorat, la disciplina
Geografie (la pag.247-249.
În lecția de recapitulare-consolidare-evaluare a cunoștințelor pentru unitatea de învățare Europa și
România – geografie fizică și umană am propus elevilor clasei a XII a S rezolvarea unor itemi de
evaluare de tip comparație a carcateristicilor unităților de relieful din Europa și România lucrând cu
harta prin respectarea unor algoritmi de lucru (asemănătoare exemplelor de bune practici din GHIDUL
amintit mai sus).
Scopul acestor aplicații de rezolvare itemi:
Lucrul cu harta realizează: conexiuni cu diferite realități, elemente, fenomene și procese geografice
care îi vor ajuta în final să identifice, cu ușurință aceste elemente pe hartă. Majoritatea activităților de
învățare la geografie implică elemente cu dezvoltare spațială astfel că harta este nelipsită la clasă.
Pentru elevii cu ritm mai lent de învățare poate apărea un blocaj, temându-se de un feedback
negativ din partea profesorului. Dincolo de abilitățile pedagogice ale profesorului, blocajul se poate
înlătura dacă elevul se autocorectează, folosind atlasul geografic și manualul în rezolvarea diferitelor
sarcini de învățare.
Prin rezolvarea sarcinilor de evaluare care au ca material-suport o reprezentare cartografică elevii
dovedesc cunoașterea faptelor specifice, a terminologiei, a convențiilor, a localizării
diferitelor elemente naturale și sociale pentru un teritoriu, a fenomenelor și proceselor din realitatea
geografică .
Permanent am avut și am în vedere formarea unor obișnuințe de a lucra cu harta prin respectarea
unor algoritmi de lucru pentru sarcina de evaluare de tip comparație a unităților de relieful din
Europa și România:
1. Mod de formare…………
2. Structura petrografică/Tipuri de roci …………
3. Altitudine………………..
4. Tipuri genetice de relief …………
5. Grad de fragmentare …………
6. Orientarea culmilor …………
7. Alte aspecte ale reliefului …………
etc.
Am recomandat elevilor, pentru exemplele de sarcini evaluare de tip comparație, să utilizeze
locuțiuni prepoziționale, prepoziții și adverbe de comparație, precum:
• „pe când”,
• „în comparație cu”,
• „comparativ cu”,
• „mai mare/mică”,
• „spre deosebire de”,
• „ambele”,
• „atât în…..cât și în” etc.

Exemplu de sarcină de evaluare de tip comparație a reliefului Europei :

Precizați două deosebiri și o asemănare între relieful Munților Alpi și relieful Munților Ural.
 Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- Munții Alpi s-au format în timpul orogenezei alpine, spre deosebire de Munții Ural care s-au format
în timpul orogenezei hercinică;
- Munții Alpi depășesc 4800 m altitudine (4807 m), spre deosebire de Munții Ural care nu depășesc
1900 m (1895 m);
Asemănare:
- Atât Munții Alpi, cât și Munții Ural s-au format prin încrețirea scoarței terestre.

Exemplu de sarcină de evaluare de tip comparație a reliefului României:

Detaliere comparație Unități de relief: Grupa Bucegi și Carpații Moldo-
Transilvani

ASEMĂNĂRI Mod de formare Ambele unități de relief s-au format prin încrețirea
scoarței terestre în orogeneza alpină.

Altitudine Ambele unități de relief depășesc 2000 m.

Tipuri de roci …………

Tipuri și forme de relief …………

genetic

Grad de fragmentare …………

Orientarea culmilor …………

Alte aspecte ale reliefului …………

Detaliere comparație
DEOSEBIRI Mod de formare Grupa Munților Bucegi s-a format prin cutarea
scoarței
terestre spre deosebire de Carpații Moldo-Transilvani
care
s-au format și prin vulcanism.
Altitudine Grupa Munților Bucegi depășește 2500 m (Vf. Omu
2505
m), spre deosebire de Carpații Moldo-Transilvani care
nu
trec de 2100 m (Vf. Pietrosu Călimanilor)
Tipuri de roci
Tipuri și forme de relief
genetic
Grad de fragmentare
Orientarea culmilor
Alte aspecte ale reliefului
 Fișă de lucru
Relieful României

1. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Carpaților Maramureșului și ai Bucovinei

şi relieful Grupei Munţilor Bucegi.
Nota 1: Deosebirile și asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezenate comparativ şi nu separat.

2. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munților Banatului și relieful Grupei
Munţilor Făgăraș.
Nota 1: Deosebirile și asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezenate comparativ şi nu separat

3. Precizaţi două asemănări și o deosebire între relieful Munților Poiana Ruscă și relieful
Carpaților Meridionali la Est de Olt, Grupele Munţilor Bucegi și Făgăraș.
Nota 1: Asemănările și deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezenate comparativ şi nu separat.

4. Precizaţi trei asemănări între relieful Grupei Munților Parâng și relieful Grupei Munților
Retezat-Godeanu.
Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor
şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezenate comparativ şi nu separat

5. Precizaţi două asemănări și o deosebire între relieful Carpaților Curburii și relieful Munților
Apuseni.
Nota 1: Asemănările și deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezenate comparativ şi nu separat.

6. Precizaţi trei asemănări între relieful Munților Apuseni și relieful Munților Banatului.
Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor
şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezenate comparativ şi nu separat
 Fișă de lucru
Relieful Europei

1. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor
Scandinaviei.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare,
tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a
văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezenate comparativ şi nu separat.

2. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Carpati şi relieful Munţilor Ural.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemanarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.

3. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Câmpiei Padului şi relieful Câmpiei Europei
de Est.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemanarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.

4. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Carpati şi relieful Munţilor Ural.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemanarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.

5. Comparaţi regiunile montane din Peninsula Scandinavă şi Peninsula Iberică, precizând o

asemănare şi două deosebiri din punct de vedere al reliefului.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemanarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.

6. Precizaţi trei deosebiri între relieful statului Bulgaria şi relieful statului Irlanda.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemanarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.