Strungar 2018.01.23.

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova
Şcoala Profesională nr. 4, mun. Bălţi
Aprobat
prin Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi
Cercetării
nr.______din „____”____________2018
Ministru ______________ Monica Babuc
Curriculum modular
pentru pregătirea profesională
Calificarea: Strungar
Cod CORM: 715019
Domeniul ocupaţional: Mecanică şi prelucrarea metalelor
Bălţi, 2017
Curriculumul a fost elaborat în cadrul Proiectului EuropeAid/133700/C/SER/MD/12
„Asistenţă tehnică pentru domeniul învăţământ şi formare profesională
în Republica Moldova”,
implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene
Aprobat de:
Consiliul Metodico-ştiinţific al Şcolii Profesionale nr. 4, mun. Bălţi
Director ________________Dobrogeanu Vasile
„____” ________________2017
Autori:
Bujor Valentin, Profesor de discipline tehnice, grad didactic I,

Şcoala Profesională nr. 4, mun. Bălţi
Grosu Petru, Profesor de discipline tehnice, grad didactic I,
Şcoala Profesională nr. 4, mun. Bălţi.
Denisiuc Nicolai, Profesor de discipline tehnice, grad didactic II,

Berlodean Alexandru, Profesor de discipline tehnice, grad didactic II,

Leahomski Victor, Profesor de discipline tehnice,

Şcoala Profesională nr.10, mun. Chişinău
Recenzenţi:
Xxxxxxxx Xxxxxxxx, Xxxxxxxx xxxxxxx xxxxxxxxxxxx
Xxxxxxxx Xxxxxxxx Xxxxxxxx xxxxxxx xxxxxxxxxxxx
Adresa Curriculumului în Internet:

Portalul naţional al învăţământului profesional tehnic
http://www.ipt.md/ro/produse-educationale.
2 / 68
Cuprins
I. Preliminarii .......................................................................................................... 4
II. Concepţia Curriculumului modular .................................................................... 5
III. Sistemul de competenţe ce asigură calificarea profesională ............................. 6
IV. Administrarea modulelor .................................................................................. 7
V. Modulele de instruire ......................................................................................... 9

Modulul 1. Securitatea şi sănătatea în muncă .................................................. 9
Modulul 2. Lucrări de bază în lăcătuşărie ...................................................... 14
Modulul 3. Desenul tehnic ............................................................................. 21
Modulul 4. Măsurări tehnice .......................................................................... 28
Modulul 5. Bazele metalologiei ..................................................................... 34
Modulul 6. Prelucrarea suprafeţelor cilindrice şi plane ................................. 40
Modulul 7. Utilaje tehnologice şi dispozitivele maşinilor unelte .................. 45
Modulul 8. Prelucrarea suprafeţelor conice, fasonate şi filetate .................... 52
Modulul 9. Bazele standardizării ................................................................... 57
Modulul 10. Confecţionarea pieselor-tip ....................................................... 61
VI. Sugestii metodologice ..................................................................................... 66
VII. Sugestii de evaluare ....................................................................................... 66
Bibliografie ........................................................................................................... 68
3 / 68
I. Preliminarii
Fiind plasat într-un nou context sociocultural, învăţământul actual este determinat
de noi premise economice şi instructive, pentru a răspunde necesităţilor europene printr-
o educaţie de calitate.
Prezentul document reprezintă Curriculumul pentru pregătirea profesională la
meseria Strungar, cu durata studiilor de 2 ani, ca document normativ-reglator principal
al disciplinelor de referinţă, aprobat instituţional, şi ca model pedagogic, ce descrie
întregul parcurs didactic. Curriculumul în cauză contribuie la adaptarea ofertei
educaţionale, la cerinţele pieţei muncii în vederea formării unui număr suficient de
muncitori competitivi şi capabili.
Curriculumul se adresează cadrelor didactice de specialitate, în scopul informării
adecvate despre conceptul didactic al disciplinei, despre sistemul de competenţe pe care
trebuie să-l formeze/dezvolte viitorului muncitor calificat, prin conştientizarea rolului
formativ al valorilor profesionale în procesul de educaţie a personalităţii tinerilor.
Profesorii, ca beneficiari direcţi ai acestui component curricular, sunt consultaţi, prin
oferire de informaţii şi variante didactice orientative, despre modul de organizare a
procesului educaţional la module, pe relaţia pedagogică proiectare-predare-învăţare-
evaluare, valorificând eficient resursele curriculare, în scopul dobândirii de performanţe
în pregătirea profesională, a atingerii finalităţilor educaţionale.
Competenţele specifice au fost identificate în rezultatul analizei ocupaţionale a
meseriei respective, cu participarea activă a experţilor din cadrul întreprinderilor lider în
domeniu.
În procesul de elaborare a Curriculumului au fost luaţi în consideraţie următorii
factori:
- necesitatea ajustării ofertei educaţionale la cerinţele actuale ale pieţei
muncii;
- experienţa naţională şi internaţională de elaborare a Curriculumului
profesional;
- necesitatea de a oferi un răspuns adecvat cerinţelor socialo-profesionale,
exprimate în termeni de finalităţi de instruire evaluabile, achiziţionate la
încheierea procesului de evaluare a competenţelor profesionale.
Curriculumul modular pentru strungar asigură:
- centrarea procesului educaţional pe formare de competenţe;
- desfăşurarea procesului educaţional din perspectiva formării axate pe
finalităţi de instruire;
- proiectarea programelor didactice;
- elaborarea materialelor de instruire, ghidurilor de performanţă,
instrumentelor de evaluare a competenţelor profesionale.
Utilitatea acestui Curriculum modular este bilaterală: pe de o parte, în formatul şi
cu numărul de ore propus reprezintă varianta optimă pentru instruirea elevilor cu durata
de 2 ani de zile, pe de altă parte, în format comprimat sau/şi selectiv poate servi drept
material de referinţă în elaborarea programelor de pregătire pentru cursuri de scurtă
durată pentru adulţi. Aceste cursuri vor putea răspunde cererii de:
 formare profesională/ recalificare a persoanelor în căutarea unui loc de
muncă şi dornice de a însuşi o meserie relevantă unui sector industrial;
 perfecţionare şi specializare pe un modul sau mai multe, în cazul în care
practicianul aspiră la un nivel de calificare superior celui pe care îl deţine
sau doreşte să-şi extindă aria de competenţă pentru a a-şi asigura mobilitatea
pe piaţa muncii.
De prima opţiune pot fi interesate, în principal, două categorii de beneficiari –
persoanele private şi ANOFM, care procură servicii de formare profesională a şomerilor
4 / 68
pentru a le facilita reintegrarea rapidă şi eficientă în câmpul muncii. Pentru varianta a
doua ar putea opta persoanele private, angajaţi ai întreprinderilor din sectorul industrial,
care îşi propun o creştere profesională sau sunt nevoiţi să cumuleze mai multe
specializări conexe pentru a se menţine activi pe piaţa muncii.
II. Concepţia Curriculumului modular

Scopul prezentului Curriculum constă în formarea şi dezvoltarea unui ansamblu
de competenţe profesionale şi sociale care permit realizarea acestei meserii la nivelul de
performanţă solicitat de piaţa muncii.
Proiectarea Curriculumului se axează pe realizarea obiectivelor majore ale
învăţământului profesional şi urmăreşte asigurarea premiselor pentru angajarea pe
termen lung a absolvenţilor prin:
 dezvoltarea acelor competenţe-cheie, care sunt necesare pentru integrarea
socio-profesională a absolvenţelor;
 dobândirea competenţelor profesionale generale pe domeniu, care sporesc
angajabilitatea unui absolvent şi-i asigură flexibilitatea pe piaţa muncii în
cadrul unei arii ocupaţionale;
 dobândirea competenţelor profesionale specifice meseriei, care sunt necesare
pentru adaptarea continuă la cerinţele angajatorilor, potrivit dinamicii pieţei
muncii.
Curriculumul profesional pentru Strungar propune un model de studiu modular,
care contribuie la formarea la elevi a întregului set de competenţe necesare pentru a
asigura inserţia cu succes pe piaţa muncii. În acest context, se conturează următoarele
principii care contribuie la eficientizarea demersului educaţional pentru meseria
respectivă:
Abordarea modulară oferă posibilitatea parcurgerii treptate a conţinuturilor
ocupaţionale, de la simplu la complex, în vederea obţinerii unei calificări şi permite
evaluarea progresului, înregistrat de formabil, la finele fiecărei etape de instruire. În
cazul beneficiarilor adulţi, formarea pe module asigură mobilitate şi sporeşte şansele de
avansare profesională pe piaţa muncii. Caracterul modular asigură receptivitate la
schimbările de pe piaţa muncii şi flexibilitate în structurarea ofertelor de instruire pentru
diverse categorii de beneficiari.
Axarea pe finalităţi de învăţare orientează procesul de instruire către un şir de
rezultate scontate, care reflectă ceea ce se aşteaptă de la un formabil să cunoască, să
înţeleagă şi să fie capabil să execute / demonstreze la finalizarea programului de
pregătire profesională.
Integrarea teoriei cu practica presupune ca tot ceea ce se însuşeşte în procesul
didactic urmează să se valorifice în cadrul activităţilor practice (în atelierul şcolar sau la
locul de muncă), asigurând dobândirea competenţelor generale şi specifice ocupaţiei.
Centrarea pe cerinţele pieţii muncii asigură racordarea ofertei instituţiei
profesionale atât la necesităţile/aşteptările angajatorilor, cât şi la tendinţele noi şi
tehnologiile moderne din domeniul profesional, ceea ce contribuie la integrarea
eficientă a absolvenţilor în câmpul muncii şi consolidarea pleiadei de muncitori
calificaţi.
Centrarea pe elev presupune adoptarea unui demers de învăţare activă prin
realizarea unor activităţi individuale sau în grup, în care elevul acţionează independent,
soluţionează probleme, ia decizii mai puţin influenţate şi îşi asumă responsabilitatea
pentru propriile acţiuni.
Principiul perspectivei integrării profesionale presupune utilizarea în calitate de
metode de instruire a studiilor de caz, proiectelor, situaţiilor de problemă, care ar
5 / 68
stimula gândirea critică a formabilului, astfel încât procesul de învăţare să devină mai
dinamic şi mai eficient pentru beneficiari, asigurându-le şanse sporite de angajare în
câmpul muncii şi oportunităţi de realizare profesională.
Curriculumul pentru Strungar este conceput astfel încât să permită profesorilor şi
maiştrilor din instituţiile profesionale, posibilitatea de a-şi elabora o strategie eficientă
de proiectare şi organizare a demersului educaţional în vederea formării la elevi a unor
aptitudini, valori şi atitudini în contextul necesităţilor pieţii muncii şi societăţii
contemporane.
III. Sistemul de competenţe ce asigură calificarea profesională

Competenţa reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi,
deprinderi şi atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte
profesionale specifice, în scopul realizării activităţilor ocupaţionale la nivelul calitativ
cerut la locul de muncă.
Competenţele-cheie reprezintă un set multifuncţional, transferabil de cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini, necesare oricărui individ pentru dezvoltare şi realizare personală,
cetăţenie activă, muncă şi incluziune socială.
Comunitatea europeană a determinat opt competenţe-cheie, care se formează pe
parcursul întregii vieţi:
a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul
minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi străine;
c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de
învăţare
e) competenţe sociale şi civice;
f) competenţe antreprenoriale;
g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturale, competenţa de a învăţa
să înveţi.
Codul educaţiei al Republicii Moldova statuează zece competenţe-cheie, care,
evident, le includ pe cele europene.
Din cele zece competenţe-cheie stabilite pentru sistemul de învăţământ din
Republica Moldova pentru ocupaţia Strungar cu grad mare de solicitare au fost
constatate următoarele: de învăţare, de comunicare în limba maternă, acţionar-strategică
de autocunoaştere şi autorealizare, interpersonale, civice, morale; cu grad mediu de
solicitare: de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie, digitale/în domeniul
informaţional; cu grad mic de solicitare: de comunicare într-o limbă străină,
culturale/interculturale. Formarea continuă a competenţelor-cheie se realizează în mod
transversal corespunzător gradului de solicitare a acestora.
Competenţele profesionale generale reprezintă un sistem de cunoştinţe, deprinderi
practice şi atitudini relevante unei arii ocupaţionale, fiind transferabile de la o meserie la
alta în cadrul aceluiaşi domeniu.
Competenţele profesionale generale determinate pentru meseria Strungar sunt:
1. Organizarea raţională a locului de muncă.
2. Integrarea progreselor tehnologice şi tendinţelor de dezvoltare din domeniul
mecanică şi prelucrare mecanică în activitatea profesională.
3. Aplicarea normelor de sănătate, securitate în muncă şi de protecţie
antiincendiară.
4. Întocmirea şi analizarea documentaţiei tehnice în vederea respectării
normelor tehnice la executarea proceselor de lucru.
6 / 68
5. Respectarea cadrului legal şi normativ-reglator de referinţă în procesul de
realizare a atribuţiilor ocupaţionale.
6. Comunicarea în diverse circumstanţe în raport cu membrii echipei de lucru,
superiorii şi alte persoane de referinţă, în limbaj profesional specific
domeniului, aplicarea procedurilor de calitate.
7. Acţionarea în baza cerinţelor şi valorilor profesionale în vederea asigurării
rezultatelor optime la locul de muncă.
8. Aplicarea normelor de protecţie a mediului înconjurător.
Competenţele specifice reprezintă un sistem de cunoştinţe, deprinderi practice şi
atitudini relevante unei ocupaţii/meserii, necesare pentru realizarea unei sarcini/grup de
sarcini de lucru la nivelul aşteptărilor angajatorului, fiind aplicabile în diverse contexte
de muncă.
Competenţele specifice identificate pentru meseria Strungar sunt:
CS1. Organizarea eficientă a procesului de lucru.
CS2. Verificarea funcţionalităţii utilajelor tehnologice.
CS3. Depistarea defectelor utilajelor şi dispozitivelor maşinilor unelte.
CS4. Repararea utilajelor de comandă şi protecţie.
CS5. Întreţinerea utilajelor pentru prelucrarea suprafeţelor conice.
CS6. Întreţinerea utilajelor pentru prelucrarea suprafeţelor cilindrice.
CS7. Confecţionarea pieselor tip.
IV. Administrarea modulelor

În rezultatul asocierii competenţelor profesionale generale cu cele specifice pentru
meseria Strungar au fost definite următoarele module:
Inclusiv
Total
Denumirea modulului Instruirea Instruirea
ore
teoretică practică
1. Securitatea şi sănătatea în muncă 32 26 6
2. Lucrări de bază în lăcătuşărie 48 12 36
3. Desenul tehnic 80 56 24
4. Măsurări tehnice 64 48 16
5. Bazele metalologiei 64 64 0
6. Prelucrarea mecanică prin aşchiere. Prelucrarea 144 66 78
suprafeţelor cilindrice şi plane
7. Utilaje tehnologice şi dispozitive ale maşinilor 144 106 38
unelte
Practica în producţie 210 0 0
Total Anul I 786 378 198
7 / 68
8. Prelucrarea suprafeţelor conice, fasonate şi 176 62 114
filetate
9. Bazele standardizării 40 40 0
10. Aşchierea metalelor şi aliajelor şi 360 204 156
confecţionarea pieselor-tip
Practica în producţie 420 0 0
Total Anul II 996 306 270
Total Anul I + Anul II 1782 678 472
Modulele sunt segmente separate, specifice sau pachete de învăţare, care conduc
la atingerea rezultatelor învăţării definite. În Curriculumul de faţă deosebim două tipuri
de module de instruire: Module transversale sau generale (Modulele 16) şi Modulele
de bază (Modulele 710).
Modulul transversal formează competenţele profesionale generale necesare pentru
iniţiere în profesie şi pentru activitatea ulterioara a lăcătuşului-reparator. Modulele de
bază urmăresc formarea competenţelor profesionale specifice, valabile pentru anumite
tipuri de activităţi profesionale.
Modulele au următoarea structură:
 Titlul modulului;
 Scopul modulului;
 Unităţile de competenţă (rezultatele învăţării), pe care elevul va fi capabil să
le demonstreze la final de modul;
 Conţinutul de formare (achiziţiile teoretice şi practice):
a) Abilităţile ce trebuie formate şi dezvoltate;
b) Cunoştinţele teoretice necesare pentru formarea şi dezvoltarea
competenţelor profesionale;
c) lucrări practice recomandate pentru unităţile de competenţă;
 precondiţii pentru asimilarea modulului;
 specificaţii metodologice;
 sugestii de evaluare a competenţelor profesionale;
 resurse (materialele consumabile şi utilajul-suport cuantificate, necesare
pentru asigurarea condiţiilor de realizare a procesului de formare şi
dezvoltare a competenţelor);
 lista resurselor didactice recomandate.
Realizarea modulelor se va desfăşura în mod sistemic şi continuu pe o perioadă
determinată de timp şi se va finaliza cu evaluări.
8 / 68
V. Modulele de instruire
Modulul 1. Securitatea şi sănătatea în muncă
Scopul modulului: Formarea competențelor profesionale generale în vederea

aplicării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, igienă
personală şi normelor de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi acordarea
primului ajutor medical în situații de urgență.
La finele acestui modul elevul trebuie să fie capabil de a:
− Demonstra cunoştințe cu privire la normele şi regulamentele de securitate şi
sănătate în muncă şi protecție antiincendiară relevante activității profesionale.
− Identificarea factorilor de risc și de boli profesionale la locul de muncă.
Întreprinderea măsurilor de reducere a factorilor de risc.
− Respectarea legislației și reglementărilor privind securitatea și sănătatea în
muncă la locul de muncă. Prevenirea și stingerea incendiilor
− Realiza acțiuni elementare de prim ajutor şi de accesare a serviciilor
specializate.
− Demonstra spirit organizatoric, atenție, promptitudine, responsabilitate și
rigurozitate în realizarea activităților de securizare a sa şi a celor din jur la
locul de muncă.
Administrarea modulului
Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la

IT IP Total
final de modul)
UC1. Comunicarea în limbajul profesional din domeniul
2 0 2
industriei de prelucrarea metalelor.
UC2. Identificarea factorilor de risc și de boli profesionale
la locul de muncă. Întreprinderea măsurilor de 4 4
reducere a factorilor de risc
UC3. Respectarea legislației și reglementărilor privind
securitatea și sănătatea în muncă la locul de muncă. 4 0 4
Prevenirea și stingerea incendiilor
UC4. Realizarea acțiunilor elementare de prim ajutor şi de
6 6 12
accesare a serviciilor specializate.
UC5. Demonstra spirit organizatoric, atenție,
responsabilitate în realizarea activităților de 6 0 6
securizare a sa şi a celor din jur la locul de muncă.
UC6. Prevenirea accidentelor de muncă 2 0 2
Evaluarea sumativă 2 0 2
Total: 26 6 32
9 / 68
Achiziţii teoretice şi practice
Abilităţi Cunoştinţe Tematica lucrărilor practice
Unitate de competenţă 1. Comunicarea în limbajul profesional din domeniul industriei

A1. Deosebirea ramurilor industriei din  Importanța în domeniul pregătirii
economia Republica Moldova în raport cu profesionale, mecanică și prelucrarea metalelor
meseriile însușite în scoală. în economia Republicii Moldova.
A2. Identificarea surselor pentru prelucrarea  Mecanica și prelucrarea metalelor este o
metalelor din preajma locului de trai. ramură principală a dezvoltării economice a
A3. Identificarea cerințelor formării țării.
competențelor profesionale.  Caracteristica surselor mecanice din
Republica Moldova.
 Calificarea profesională o necesitate
actuală a pieții muncii (atitudine, cunoștințe și
abilități).
Unitate de competenţă 2. Identificarea factoriilor de risc și de boli profesionale la locul de muncă. Întreprinderea măsurilor de reducere a
factorilor de risc.
A4. Identifică factorilor de risc.  Factorii de risc: de natura fizică, chimică
A5. Raportează administrației în timp util a și biologică.
pericolelor la locul de munca.  Bolile profesionale.
A6. Evită situațiilor de risc.  Efectele produse de factorii de risc asupra
A7. Prevenirea aparițiilor bolilor profesionale. sănătății angajaților și măsuri de reducere a
A8. Utilizează echipamentele de protecție a acestora.
muncii.  Echipamente de protecție a muncii.
Unitate de competenţă 3. . Respectarea legislației și reglementărilor privind securitatea și sănătatea în muncă la locul de muncă. Prevenirea și
stingerea incendiilor.
A9. Îndeplinește prevederile legislative privind  Acte normative privind securitatea și
securitatea și sănătatea în muncă. sănătatea în muncă
A10. Previne apariția incendiilor.  Legea securității și sănătății în muncă.
A11. Acordă primul ajutor persoanelor aflate în  Legea privind protecția consumatorului.
pericol sau în dificultate.  Instruirea în domeniul securității și
A12. Respectă instructajul. sănătății în muncă.
 Fazele instruirii lucrătorilor în domeniul
securității și sănătății în muncă.
 Tipuri de instructaj.
 Stingere a incendiilor:
 Plan de evacuar
 Efecte distructive provocate în caz de
incendii, de explozii sau de accidente tehnice.
Unitate de competenţă 4. Realizarea acțiunilor elementare de prim ajutor şi de accesare a serviciilor specializate.
A13. Clasifică accidentele.  Accidente de muncă. LP1. Acordarea primului ajutor
A14. Acordă primul ajutor în caz de accident.  Comunicarea despre producerea
A15. Înștiințează superiorii și serviciile accidentelor de muncă.
specializate.  Prim ajutor în caz de accident.
 Servicii specializate de intervenție.
Unitate de competenţă 5. Demonstra spirit organizatoric, atenție, responsabilitate în realizarea activităților de securizare a sa şi a celor din
jur la locul de muncă.
A16. Respectă normelor de securitate personală,  Noțiuni de organizare și responsabilitate.
a echipamentului de protecție și a locului  Reguli de comportament adecvat la locul
de muncă. de muncă.
A17. Aplică măsurilor de protecție împotriva  Lucru în echipă.
electrocutării.  Consecințe ale comportamentului
11 / 68
A18. Aplică măsurilor de omologare a aparatelor neadecvat:
electrice. 1. electrocutare,
A19. Previne apariția defectelor de izolație la 2. intoxicație,
scule și dispozitive de lucru. 3. traumare,
4. arsuri.
Unitate de competenţă 6. Prevenirea accidentelor de muncă

A20. Gestionarea activităţilor în caz de accident  Clasificarea accidentelor de muncă.
 Procedurile în caz de accident de muncă.
 Ordinea de cercetare a accidentelor de
muncă.
 Evidenţa accidentelor de muncă.
12 / 68
Specificaţii metodologice
Modulul 1 ,,Securitatea şi sănătatea în muncă” este un modul introductiv, de

familiarizare a elevilor cu profesia „Strungar”. Parcursul didactic este preponderent axat
pe achiziţionarea cunoştinţelor teoretice.
Pentru realizarea instruirii practice se recomandă o vizită la întreprinderea de
mecanică şi prelucrarea metalelor.
Cadrele didactice vor utiliza activităţi de instruire centrate pe elev şi vor aplica
metode de învăţare cu caracter activ-participativ.
Ordinea de parcurgere a secvenţelor de conţinut în cadrul modulului este
recomandată de autori, dar aceasta poate fi schimbată, dacă nu este afectată logica de
formare a competenţelor profesionale. Orele vor fi repartizate în funcţie de dificultatea
temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de ritmul de asimilare a
cunoştinţelor de către elevi.
Sugestii de evaluare
Sugestiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi

evaluatorilor în vederea identificării aspectelor critice în procesul de evaluare a
competenţelor profesionale formate în cadrul modulului. Pentru colectarea de dovezi
referitor la deţinerea competenţelor profesionale specificate în prezentul modul, se
recomandă realizarea evaluării sumative prin teste (practic şi teoretic), prin care elevul
va demonstra că este capabil să:
 Enumere factorii de risc..
 Stabilească pericolele la locul de muncă.
 Enumere bolile profesionale.
 Manipuleze corect echipamentele de protecţie a muncii.
 Respecte prevederile legislative, privind securitatea şi sănătatea în muncă.
 Acorde primul ajutor în caz de accidentare în conformitate cu tipul
accidentului.
În procesul de evaluare, elevul va avea acces la regulamente şi documente
tehnologice relevante pentru demonstrarea competenţelor. După administrarea testului
de evaluare, profesorul va oferi elevilor un feedback constructiv referitor la rezultatele
evaluării.
Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
 Instrumente, utilaje, materiale de lucru.

 Echipament individual de lucru și de protecție.
 Întreprindere de livrare și distribuire a diferitor utilaje de strungire.
Materiale didactice
Extrase din acte legislative şi normative, planşe didactice, fişe de lucru, tabele,
scheme, test de evaluare sumativă, notebook, proiector, video.
.
Literatura
1. Codul muncii al Republicii Moldova, Chişinău 2003.

2. Legea Republicii Moldova cu privire la S.S.M. nr. 186 din. 10.07.2008.
3. Ghid de Protecţia Muncii. Partea 1-2, Chişinău, Centrul didactic ,,Protecţia
muncii” 1997.
4. Protecţia Muncii (pentru învăţământul preuniversitar), Bucureşti, Editura
didactică şi pedagogică, 1996.
Modulul 2. Lucrări de bază în lăcătuşărie
Scopul modulului: Formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale generale

de efectuare a lucrărilor de bază în lăcătuşărie.
La finele acestui modul elevul va fi capabil să:
FI-1. Demonstreze cunoştinţe referitore la organizarea atelierului de
lăcătuşărie.
FI-2. Selecteze SDV-urile şi materialele necesare pentru efectuarea operaţiilor
de lăcătuşărie.
FI-3. Traseze, taie, îndrepte, prelucreze suprafeţe metalice.
FI-4. Efectueze burghierea şi tăiere filetului.
FI-5. Efectueze asamblări demontabile şi nedemontabile.
FI-6. Efectueze lipirea pieselor metalice.
FI-7. Asigure calitatea lucrărilor de lăcătuşărie.
FI-8. Cureţe, evacueze deşeurile de la locul de muncă, remită materialele
rămase.
FI-9. Raporteze asupra lucrului efectuat.
FI-10. Demonstreze responsabilitate, atenţie la detalii, consecvenţă şi
meticulozitate în realizarea lucrărilor de lăcătuşărie.
Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la finele

IT IP Total
modulului)
UC1. Îndoirea foilor metalice cu ajutorul ciocanelor din lemn 2 6 8
UC2. Realizarea lucrărilor de trasare 2 6 8
UC3. Realizarea lucrărilor de tăiere, îndreptare şi îndoire a 1 6 7
metalelor
UC4. Realizarea lucrărilor de pilire 1 6 7
UC5. Realizarea lucrărilor de găurire şi filetare 1 6 7
UC6. Efectuarea asamblărilor nedemontabile 1 6 7
Evaluare sumativă 4 0 4
Total 12 36 48
14 / 68
Unitatea de competenţă 1. Pregătirea locului de muncă

A21. Îndoirea foilor metalice cu o grosime de 0,6  Cerinţe faţă de procesul de îndoire . LP2. Confecţionarea colţarilor.
mm. Respectarea tehnicii securităţii şi  Tehnica securităţii şi sănătăţii muncii în
sănătăţii muncii. atelier
A22. Îmbrăcarea echipamentul de protecţie  Echipamentul de protecţie conform
A23. Descrierea regulilor de respectare a tehnicii lucrărilor preconizate si normelor SSM.
securităţii muncii pe şantier.  Condiţii de muncă pe şantier.
A24. Determinarea situaţiilor de risc, tipice în  Diversitatea şi caracteristica SDV.
condiţiile de atelier.  Utilaje de lăcătuşărie şi materiale.
A25. Determinarea situaţiilor de risc tipice, în
 Regulamente de prevenire a accidentelor.
condiţiile de întreprindere.
A26. Aplicarea corectă a SDV.
A27. Folosirea utilajelor de lăcătuşerie.
A28. Descrierea modalităţilor de prevenire a
accidentelor de muncă.
Unitatea de competenţă 2. Realizarea lucrărilor de trasare

A29. Respectarea normelor securităţii şi sănătăţii  Normele securităţii şi sănătăţii muncii în LP3. Citirea desenelor.
muncii în procesul de trasare. procesul trasării. LP4. Trasarea plană.
A30. Acordarea primului ajutor în cazul  Primul ajutor în cazul leziunilor, LP5. Trasarea de pe şablon.
leziunilor, traumatismelor mecanice. traumatismelor mecanice.
A31. Clasificarea metalelor.  Diversitatea metalelor utilizate în
A32. Proprietățile metalelor întrebuințate în lăcătuşărie.
lăcătușărie.  Reguli/modalităţi de prelucrare a
A33. Selectarea instrumentelor pentru operaţii suprafeţelor.
de trasare  Instrumente utilizate în trasare.
A34. Verificarea integrităţii şi a stării tehnice a  Integritatea stării tehnice a SDV-urilor:
SDV-urilor
A35. Prelucrarea suprafeţelor. rolul şi importanţa.
A36. Citirea desenelor tehnice.  Rolul desenelor tehnice în procesul
A37. Trasarea manuală conform desenului trasării.
tehnic.  Tehnologia procesului de trasare manuală.
A38. Verificarea calităţii trasării conform  Cerinţe de calitate a trasării conform
desenului tehnic. desenului tehnic.
Unitatea de competenţă 3. Realizarea lucrărilor de tăiere, îndreptare şi îndoire a metalelor

A39. Aplicarea normelor de securitate şi  Normele de securitate şi sănătate a muncii LP6. Confecţionarea scoabelor şi îndoirea la
sănătate a muncii la tăiere, îndreptare şi în procesul de tăiere, îndreptare şi îndoire a rece.
îndoire a metalelor. metalelor.
A40. Respectarea normelor de depozitare a  Cerinţe de depozitare a deşeurilor.
deşeurilor.  Instrumente de lucru utilizate la tăiere
A41. Selectarea instrumentelor de lucru utilizate (dalta, ciocanul, foarfecele). caracteristici, cerinţe
în tăiere. de utilizare.
A42. Citirea desenelor de execuţie cu secţiuni şi  Utilaje pentru tăierea diferitor metale.
tăieturi locale.  Procesul de tăiere.
A43. Tăierea diferitor materiale.  Calitatea procesului de tăiere.
A44. Verificarea calităţii tăierii diferitor
 Rebutul în procesul de tăiere.
materiale.
 Îndreptarea şi îndoirea metalelor.
A45. Verificarea proprietăţilor metalelor ce pot
 Rolul procesului de îndreptare.
fi îndreptate.
A46. Determinarea condiţiilor de utilizare a  Materiale utilizate (fâşii de metal, plăci
utilajului folosit îndreptare. metalice, vergele metalice).
A47. Aplicarea normelor de securitate în  Utilajul folosit pentru îndreptare:
procesul de îndreptare. caracteristici şi cerinţe de utilizare.
A48. Verificarea proprietăţilor materialelor  Îndoirea fâşiilor de metal.
supuse îndoirii.  Îndoirea plăcilor metalice.
A49. Executarea procesului de îndoire a fâşiilor  Îndoirea vergelei metalice.
de metal.  Calitatea îndoirii şi îndreptării.
A50. Executarea procesului de îndoire a plăcilor  Rebutul în procesul de îndoire şi
16 / 68
metalice. îndreptare.
A51. Executarea îndoirii vergelelor metalice.  Modalităţi de înlăturare a
A52. Verificarea/aprecierea calităţii îndoirii rebutului/defectelor.
materialelor.
A53. Determinarea rebutului şi defecţiunilor în
procesului de îndoire şi îndreptare.
A54. Înlăturarea defectelor îndoirii şi îndreptării.
Unitatea de competenţă 4. Realizarea lucrărilor de pilire

A55. Aplicarea normelor de securitate în pilire.  Normele de securitate şi sănătate a muncii LP7. Pilirea suprafeţelor de diverse profiluri
A56. Selectarea instrumentelor folosite în pilire. în procesul de pilire.
A57. Realizarea schiţelor simple pentru desene  Instrumentele de lucru utilizate în pilire.
de execuţie.  Tipuri de pile şi rolul lor.
A58. Clasificarea pilelor.  Tipuri de pietre abrazive.
A59. Identificarea pietrelor abrazive.  Particularităţi de utilizare a pilelor.
A60. Realizarea operaţiilor de pilire a metalelor.  Operaţiile de pilire a metalelor.
A61. Pilirea suprafeţelor plane.
 Tehnologia pilirii suprafeţelor plane, curbe
A62. Pilirea suprafeţelor curbe.
 Tehnologia pilirii suprafeţelor sub unghi,
A63. Pilirea suprafeţelor sub unghi.
paralele.
A64. Pilirea suprafeţelor paralele.
A65. Verificarea/aprecierea calităţii pilirii  Calitatea pilirii.
diferitor suprafeţe.  Defecţiuni şi rebut.
A66. Identificarea defecţiunilor şi rebutului.  Modalităţi de remediere a defecţiunilor
A67. Înlăturarea defecţiunilor pilirii.  Realizarea lucrărilor de găurire şi filetare.
17 / 68
Unitatea de competenţă 5. Realizarea lucrărilor de găurire şi filetare
A68. Citirea desenelor tehnice (prezenţa  Normele de securitate şi sănătate a muncii LP8. Executarea găurilor de diverse tipuri
găurilor). în procesul găuririi.
A69. Selectarea instrumentelor pentru procesul  Prezentarea tridimensională a unei plăci
de găurire. găurite.
A70. Pregătirea materialului pentru găurire.  Instrumente şi utilaje de găurit.
A71. Executarea procesului tehnologic de Clasificarea instrumentelor de găurire.
găurire:  Procesul de găurire.
A72. Executarea găurilor străpunse, înfundate,  Proceduri/modalităţi de executare a
sub unghi. găurilor.
A73. Respectarea normelor de securitate în  Calitatea găuririi.
procesul de găurire.
 Defecţiuni şi rebut.
A74. Determinarea/aprecierea calităţii găuririi.
 Reguli de colectare şi depozitare a
A75. Determinarea tipurilor de defecţiuni ca
deşeurilor.
rezultat al găuririi.
 Instrumente utilizate în filetare,
A76. Identificarea şi aplicarea modalităţilor de
caracteristici, clasificare.
înlăturare a defecţiunilor/rebutului.
A77. Colectarea şi depozitarea deşeurilor.  Tipuri de filet.
A78. Selectarea instrumentului pentru procesul  Procesul tehnologic de filetare.
de filetare.  Calitatea filetării.
A79. Pregătirea materialului pentru filetare.  Defecţiuni şi rebut în filetare.
A80. Executarea procesului tehnologic de
filetare.
A81. Executarea filetării interioare, exterioare.
A82. Respectarea normelor de securitate în
procesul de filetare.
A83. Estimarea calităţii filetării.
A84. Determinarea defectelor.
A85. Înlăturarea defecţiunilor filetării.
Unitatea de competenţă 6. Efectuarea asamblărilor nedemontabile

A86. Citirea desenului tehnic.  Normele de securitate şi sănătate a muncii LP9. Executarea nituirii manuale şi mecanice
18 / 68
A87. Selectarea instrumentului pentru procesul în procesul nituirii. conform schiţei.
de nituire.  Instrumente utilizate în nituire. LP10. Efectuarea lipirii metalelor.
A88. Pregătirea materialului pentru nituire caracteristici, clasificare.
A89. Executarea manuală, mecanică a nituirii.  Tipuri de nituire.
A90. Respectarea normelor de securitate şi  Procesul tehnologic de nituire.
sănătate a muncii în procesul de nituire.  Procesul tehnologic de nituire manuală.
A91. Aprecierea calităţii nituirii.  Procesul tehnologic de nituire mecanică.
A92. Determinarea tipurilor de defecţiuni ca  Calitatea nituirii.
rezultat al nituirii.
 Defecţiuni şi rebut în nituire.
A93. Înlăturarea defecţiunilor nituirii.
 Instrumente utilizate la lipire.
A94. Pregătirea materialului pentru lipire.
A95. Executarea procesului tehnologic de lipire.  Procesul tehnologic de lipire.
A96. Aprecierea calităţii lipirii.  Materiale de lipire.
A97. Determinarea defectelor la lipire.  Calitatea lipirii.
 Defecţiuni şi rebut la lipire.
19 / 68
Precondiţii necesare pentru studierea modulului
Pentru realizarea finalităţilor modului, elevul trebuie să deţină cunoştinţe de bază

la următoarele subiecte:
− Noţiuni generale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă.
− Noţiune de măsurare.
− Instrumente şi accesorii pentru lucrări manuale.
− Metode de prelucrare prin aşchiere.
− Îmbinarea corpurilor.
− Noţiuni de trasare.
− Proprietăţile aliajelor de lipire.
− Metode de verificare a calităţii.
Modulul 2 „Lucrări de bază în lăcătuşărie” reprezintă o structură didactică unitară

din punct de vedere tematic atât pentru lecţiile teoretice, cât şi pentru cele practice. O
condiţie prioritară de parcurgere a modulului este aplicarea imediată a cunoştinţelor
teoretice achiziţionate, în realizarea activităţilor practice. Totodată, parcursul didactic al
modulului va avea un caracter flexibil, care permite aplicarea atât a strategiilor didactice
deductive (de la teorie spre practică), cât şi strategilor didactice inductive (de la practică
spre teorie).
Lecţiile de instruire teoretică şi practică pot să alterneze în dependenţă de
strategiile şi metodele didactice aplicate, dar şi de condiţiile disponibile de realizare a
procesului de instruire. Pentru atingerea rezultatelor învăţării, cadrele didactice vor
utiliza activităţi de instruire centrată pe elev. Ordinea de parcurgere a secvenţelor de
conţinut în cadrul modulului este recomandată, dar aceasta poate fi schimbată, dacă nu
este afectată logica de formare a competenţelor profesionale.
Repartizarea orelor pe unităţi de competenţe este recomandată, însă decizia finală,
inclusiv şi pentru repartizarea orelor pe secvenţe de conţinut în cadrul modulului,
rămâne la discreţia cadrelor didactice care predau conţinutul modulului. Orele vor fi
repartizate în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
elevilor, de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către elevi. Numărul total de ore pe
modul, precum şi pentru instruirea teoretică şi practică, va rămâne neschimbat.
Ţinând cont de specificul modulului, se recomandă realizarea lucrărilor practice
individual. Abilităţile practice de măsurare, trasare, tăiere, îndreptare, burghiere,
filetare, rodare, montare, lipire vor fi formate în procesul de prelucrare a metalului.

evaluatorilor, în vederea identificării aspectelor critice în procesul de evaluare a
competenţelor profesionale formate în cadrul modulului. Pentru colectarea de dovezi
referitor la deţinerea competenţelor profesionale specificate în prezentul modul, se
recomandă realizarea evaluării sumative prin lucrări practice de probă individuale prin
care elevul va demonstra că este capabil să:
− Descrie sculele şi utilajele folosite la lucrările de lăcătuşărie.
− Descrie normele de securitate şi sănătate în muncă specifice atelierului.
− Descrie principiul de funcţionare a maşinilor electrice.
− Foloseşte metode şi procedee de realizare a operaţiilor specifice atelierului de
lăcătuşerie (îndreptare, trasare, îndoire, debitare, polizare, găurire, filetare,
nituire).
− Aplice procedee de măsurare conform desenului tehnic.
− Enumere factorii ce influenţează asupra preciziei efectuării operaţiilor.
− Recunoască utilajul tehnologic de prelucrare folosit în lăcătuşerie.
− Identifice aparatele de măsură şi control folosite în lăcătuşerie
− Efectueze calculele necesare pentru efectuarea lucrărilor în lăcătuşerie.
evaluării.
 Materii prime şi auxiliare.
Materiale didactice
Planşe informative; fişe de lucru; tabele; scheme; materiale foto-video; desene;

notebook, proiector; panouri.
Literatura
1. Manual: Prelucrarea metalelor. Pregătirea pentru formarea profesională şi

iniţierea în meserie / Siegfried Walter, Chşinău, 2013.
2. Manual: Lăcătuşărie. Cartea lăcătuşului / Ilie BOTEZ, Dumitru VENGHER,
Valentin AMARIEI. Chişinău, 2011.
Modulul 3. Desenul tehnic
Scopul modulului: Formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale generale

de executare a schiţelor şi reprezentărilor, precum şi de citire a desenelor tehnice
industriale.
La finele acestui modul formabilul va fi capabil să:
FI-11. Demonstreze şi să aplice în practică cunoştinţele referitoare la
standardele şi metodele de elaborare a desenelor tehnice.
FI-12. Deseneze schiţe şi/sau desene de execuţie de piese şi/sau ansambluri de
piese.
FI-13. Citească şi interpreteze desene tehnice, schiţe, desene de asamblare.
Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la finele

IT IP Total
modulului)
UC1. Citirea desenelor tehnice industriale 24 12 36
Executarea schiţelor după model şi a desenelor tehnice
UC2. 8 2 10
la scară
UC3. Reprezentarea şi notarea pieselor standard 22 10 32
Total 56 24 80
21 / 68
Unitatea de competenţă 1. Citirea desenelor tehnice industriale

A98. Pregătirea rechizitelor şi a locului de  Utilitatea desenelor în tehnică. LP11. Liniile desenului.
muncă pentru desen.  Clasificarea desenelor tehnice. LP12. Scrierea tehnică.
A99. Utilizarea prevederilor actelor normative în  Destinaţia fiecărui rechizit şi pregătirea sa LP13. Împărţirea circumferinţei de rază dată în
desenul industrial. pentru lucru. N părţi.
A100. Aplicarea construcţiilor geometrice în  Tipuri de standarde şi rolul acestora în LP14. Racordările.
practică pentru realizarea desenelor desenul tehnic. LP15. Ovalul.
tehnice.  Linii utilizate în desenul tehnic. LP16. Reprezentarea în vedere a unei piese
A101. Reprezentarea proiecţiilor ortogonale în  Scrierea tehnică. simple.
desenul industrial. LP17. Reprezentarea în secţiune a unei piese
 Formate utilizate în desenul industrial.
A102. Cotarea în desenul industrial. simple.
 Indicatorul.
LP18. Elementele cotării
 Împărţirea circumferinţelor şi a
unghiurilor în părţi egale.
 Reprezentarea racordărilor.
 Reprezentarea ovalelor şi a elipsei.
 Reguli de reprezentare.
 Reprezentarea în vedere a formelor
constructive pline:
1. Aşezarea normală a proiecţiilor.
2. Alegerea vederii principale.
3. Stabilirea numărului minim de proiecţii.
4. Contur aparent, muchie reală, muchie fictivă.
5. Reprezentarea convenţională a suprafeţelor
plane.
 Reprezentarea în secţiune a formelor
constructive cu goluri:
1. Clasificarea secţiunilor.
2. Haşurarea în desenul tehnic.
3. Traseul de secţionare.
4. Vizualizarea secţiunii.
5. Reprezentarea rupturilor.
6. Reguli de notare a secţiunilor şi rupturilor.
 Elementele cotării.
 Execuţia grafică, înscrierea şi dispunerea
pe desen a cotelor.
 Principii şi reguli de cotare.
 Cotarea pieselor conice şi înclinate.
 Înscrierea toleranţelor pe desen.
 Notarea stării suprafeţei pe desen.
Unitatea de competenţă 2. Executarea schiţelor după model şi a desenelor tehnice la scară

A103. Alcătuirea schiţei după model.  Fazele premergătoare executării schiţei. LP19. Executarea schiţei după model.
A104. Alcătuirea desenului tehnic la scară.  Etapele de executare a schiţei. LP20. Executarea unui desen la scară.
 Reguli de execuţie a unei schiţe după
model.
 Etapele alcătuirii unui desen tehnic la
scară.
Unitatea de competenţă 3. Reprezentarea şi notarea pieselor standarde

A105. Reprezentarea pieselor de tip arbore.  Părţile componente ale unei piese de tip LP21. Reprezentarea arborelui.
A106. Reprezentarea pieselor filetate. arbore. LP22. Reprezentarea îmbinărilor prin filet.
A107. Reprezentarea flanşelor.  Cotarea arborilor. LP23. Reprezentarea flanşelor.
A108. Reprezentarea pieselor cu elemente de  Elementele geometrice ale filetului. LP24. Desenul la scară a unei roţi dinţate
angrenare.  Principalele tipuri de filete standardizate. cilindrice.
A109. Reprezentarea roţilor de curea.  Cotarea şi notarea filetelor. LP25. Desenul la scară a unei roţi de curea.
 Reguli generale de reprezentare a
flanşelor.
 Reguli de reprezentare a pieselor cu
23 / 68
elemente de angrenare.
 Tipuri de angrenare.
 Cotarea pieselor de angrenare.
 Reguli de reprezentare a roţilor de curea.
 Tipuri de curea.
 Cotarea roţilor de curea.
24 / 68
Pentru realizarea finalităţilor modului, elevul trebuie să deţină cunoştinţe de bază

la următoarele subiecte:
− Noţiune de măsurare în domeniul tehnic.
− Transformarea unităților de măsură.
− Utilizarea de instrumente şi accesorii specifice domeniului (echer, raportor,
etc).
Studierea Modulului ,,Desen tehnic”, urmărește formarea capacității de analiză a

nivelului de competențe dobândite prin învățare, în scopul orientării ulterioare spre o
anumită carieră profesională și dezvoltarea capacității de comunicare, folosind un
limbaj specializat, specific din domeniul tehnic.
Conținuturile trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând
cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe
anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic
implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către
colectivul instruit. Modulul,, Desen tehnic” are o structură elastică, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate
din unitatea de învăţământ, echipate corespunzător (rechizite adecvate, seturi de piese,
mape cu desene, planşe, proiector, instalaţie video, calculator). Se recomandă abordarea
instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să
fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare / predare utilizate de
cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere
sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai
puţin pe cele teoretice.
Pentru atingerea de către elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
recomandăm ca în procesul de învăţare / predare să se utilizeze cu precădere metode
bazate pe acţiune, cum ar fi efectuarea de lucrări practice, aplicative, citirea şi
interpretarea desenelor simple, metode explorative (observarea directă, observarea
independentă ), metode expozitive ( explicaţia, descrierea, exemplificarea ).
Parcurgerea conținuturilor este obligatorie iar ordinea în care acestea urmează a fi
parcurse fiind cea redată în „Conţinuturile învăţării”.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de
următoarele principii ale educaţiei:
 elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde
nevoilor lor.
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 elevii au stiluri proprii de învăţare ; ei învaţă în moduri diferite, cu viteze
diferite şi din experienţe diferite.
 participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul
de învăţare.
 elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona”
informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.
În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
 diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la
niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
 diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact
direct);
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor
de studiu.
 diferenţierea răspunsului, prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care

cadrul didactic măsoară eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea
rezultatelor învăţării are ca scop recunoaşterea rezultatelor învăţării, specifice unităţii de
rezultate ale învăţării propusă în standardul de pregătire profesională, demonstrate de
cel care învaţă.
Evaluarea poate fi:
A. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a
rezultatelor învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi
de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă
explicit la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de
B. Finală
Realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează dacă cel evaluat este capabil să realizeze activitatea
specifică unităţii de rezultate ale învăţării, la nivelul calitativ stabilit de standardul de
pregătire profesională. Aprecierea se va realiza pe baza criteriilor şi indicatorilor de
realizare şi ponderea acestora, precizate în standardul de pregătire profesională al
calificării.
Recomandăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
− Fişe de observaţie.
− Fişe test.
− Fişe de lucru.
− Fişe de autoevaluare.
− Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere
duală,
− Itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau
itemi de tip rezolvare de probleme.
26 / 68
− Lucrări practice.
Evaluarea va scoate în evidenţa măsura în care se formează competenţele-cheie şi
competenţele profesionale generale, conform standardului ocupaţional.
Pentru colectarea de dovezi referitor la deţinerea competenţelor profesionale
specificate în prezentul modul, se recomandă realizarea evaluării sumative prin teste
(practic şi teoretic), prin care elevul va demonstra că este capabil să:
 respecte standardele referitoare la desenele tehnice;
 citească desenele tehnice, schiţele, desenele de asamblare;
 deseneze schiţe;
 elaboreze desene de execuţie de piese şi/sau ansambluri de piese;
 aleagă corect rechizitele de desenare.
evaluării.
- Rechizite adecvate.
- Șubler ȘȚ-1.
- Seturi de piese.
Materiale didactice

notebook, proiector; mostre de piese, ansamblu depiese, panouri.
Literatura
1. Viatchin G. Andreeva A., ş.a. Desenul tehnic de construcţii de maşini. Trad.

Căpăţînă I.- Ch. Lumina, 1991. 344p.
2. G. Lichiardopol, F. Pișleagă, ș.a. Desen tehnic industrial: manual pentru
clasa a IX-a, București 2011.
3. Florin Macarie, Ionel Olaru., Desen tehnic - Note de curs și aplicații practice.
Bacău 2007.
4. Боголюбов С.К., Черчение. М. Машиностроение,1989, 333с.
5. Боголюбов С.К., Индивидуальные задания по курсу черчения., Альянс.
Москва 2007. 370с.
6. И.С. Вышнепольский, Техническое черчение, Москва 1988.
27 / 68
Modulul 4. Măsurări tehnice
Scopul modului: Formarea competenţilor profesionale generale de efectuare a

măsurărilor tehnice.
FI-14. Clasifice instrumentele de măsurare după principiul de funcţionare,
construcţie şi precizie.
FI-15. Selecteze instrumentele de măsurare în funcţie de specificul sarcinii de
executat.
FI-16. Execute măsurări tehnice.
FI-17. Să interpreteze rezultatele măsurărilor.

IT IP Total
final de modul)
UC1. Selectarea mijloacelor de măsurare după precizie, 6 0 6
eroarea de măsurare şi destinaţie
UC2. Efectuarea de măsurări cu ajutorul instrumentelor cu 12 6 18

indicare directă (dotate cu scări gradate)
UC3. Măsurarea parametrilor suprafeţelor cilindrice 10 4 4
UC4. Măsurarea unghiurilor suprafeţelor conice şi ale 9 2 11

filetului
UC5. Măsurarea limităţii, planicităţii şi rugozităţii 7 2 9
suprafeţelor
Total 48 16 64
28 / 68
Unitatea de competenţă 1. Selectarea instrumentelor de măsurare după precizia şi eroarea de măsurare

A110. Utilizarea unităţilor de măsurare din  Noţiunea fundamentală din teoria LP26. Efectuarea măsurărilor tehnice în scopul
sistemul Internaţional de unităţi măsurărilor tehnice. determinării parametrilor dimensionari a
corespunzătoare mărimilor de bază din  Noţiunea de precizie şi eroare. unui arbore în trepte în două derecţii.
domeniul construcţiei maşinilor.  Principiul de clasificare a instrumentelor
A111. Transformarea unităţilor de măsurare. de măsurare după precizie şi destinaţie.
A112. Selectarea metodei şi a mijloacelor de  Noţiunea de dimensiune nominală şi
măsurare în funcţie de precizia suprafeţei limită, abatere şi toleranţa.
măsurate.  Factorii influenţi asupra erorii la măsurare.
Unitatea de competenţă 2. Efectuarea de măsurări cu ajutorul instrumentelor cu indicare directă (dotate cu scări gradate)
A113. Selectarea mijloacele de măsurare şi  Principiul de clasificare a instrumentelor LP27. Efectuarea măsurărilor tehnice
control în funcţie de precizia suprafeţei de măsurare dotate cu scări gradate. exterioare.
măsurate.  Regula de măsurare tehnică cu instrumente LP28. Efectuarea măsurărilor tehnice
A114. Efectuarea de măsurări cu ajutorul de măsurare dotate cu scări gradate. interioare.
şublerului şi a altor instrumente realizate pe  Construcţia instrumentelor de măsurare LP29. Reglarea preciziei de măsurare la şubler.
baza lui. dotate cu scări gradate. LP30. Reglarea preciziei de măsurare la
A115. Efectuarea de măsurări cu ajutorul  Cunoaşte metode de verificare şi reglarea micrometru.
micrometru MK şi a altor instrumente preciziei instrumentului de măsurare. LP31. Schiţarea pieselor măsurate cu indicarea
realizate pe baza lui. parametrilor dimensionali.
A116. Verificarea şi reglarea preciziei
instrumentului de măsurare.
Unitatea de competenţă 3. Măsurarea parametrilor suprafeţelor cilindrice

A117. Selectarea instrumentul de măsurare în  Selectează instrumentele de măsurare LP32. Verificarea dimensională a alezajului.
funcţie de sarcina de măsurare. specială în funcţie. LP33. Verificarea dimensională a suprafeţelor
A118. Efectuarea de măsurări cu ajutorul cilindrice exterioare.
calibrului potcoava limită.  Metodologia de măsurare cu instrumente LP34. Verificarea pieselor la bătăile radiale şi
A119. Efectuarea de măsurări cu ajutorul speciale de măsurare. frontale.
calibrului tampon limită.  Construcţia calibrelor tampon şi potcoavă.
A120. Efectuarea de măsurări cu ajutorul  Construcţia comparatorului.
dispozitive cu indicator (comparator).
Unitatea de competenţă 4. Măsurarea unghiurilor suprafeţelor conice şi ale filetului

A121. Selectarea instrumentele de măsurare a  Unitatea de măsurare a unghiurilor. LP35. Determinarea valorii unghiului de
parametrilor suprafeţelor unghiulare,  Noţiunea de unghi normal. conicitate.
conice şi filetate.  Toleranţa unghiulară. LP36. Verificarea parametrilor suprafeţelor
A122. Utilizarea raportorului cu scară divizor.  Elementele conului. conice cu calibre.
A123. Utilizarea calelor unghiulare.  Metodologia de calculare a unghiului de LP37. Executarea măsurărilor tehnice a
A124. Utilizarea calibrelor conice şi şabloane conicitate şi înclinare. suprafeţelor filetate:
conice.  Elementele filetului. − diametru exterior;
A125. Utilizarea calibrelor pentru filet.
 Sistemele de filet. − unghiul de filet;
A126. Utilizarea şabloanelor de filet. − pasul filetului.
Unitatea de competenţă 5. Măsurarea limităţii, planicităţii şi rugozităţii suprafeţelor

A127. Verificarea nivelului cu ajutorul nivelei  Construcţia nivelei cu bulă. LP38. Determinarea valorii rugozităţii.
cu bulă de aer.  Calitatea de prelucrare (rugozitatea).
A128. Verificarea limitelor cu ajutorul  Factorii influenţi la calitatea de prelucrare.
şabloanelor de limită.
A129. Determină rugozitatea prin metoda
comparativă.
A130. Identificarea simbolurilor rugozităţii unei
suprafeţe.
A131. Comunicarea/Raportarea rezultatelor
activităţii desfăşurate.
30 / 68
Conţinuturile Modulului ,,Măsurări tehnice”, trebuie să fie abordate într-o manieră

flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi
de nivelul iniţial de pregătire. Parcurgerea cunoştinţelor se face in ordinea redata in
„Conţinuturile învăţării”. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea
cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor,
de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea
materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a
cunoştinţelor de către colectivul instruit. Modulul,, Măsurări tehnice” are o structură
elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau
resurse didactice.
Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate
din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în unitatea de rezultate ale învăţării, menţionate mai sus. Se recomandă
abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate,
prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării şi dezvoltarea competenţelor vizate de
parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi
operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe
transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul
individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare,
observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi
lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul
colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, metoda
Phillips 6 – 6, metoda 6/3/5, metoda expertului, metoda cubului, metoda
mozaicului, discuţia Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară,
metoda ciorchinelui;
 vizionări de materiale video (casete video, CD/ DVD – uri);
 metode de predare interactive a materialului nou, de fixare a cunoştinţelor, de
formare a priceperilor şi deprinderilor.
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex.
studiul individual, investigaţia ştiinţifică, studii de caz, metoda referatului,
metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre
învăţare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet,
bibliotecă virtuală).
 metode de verificare şi apreciere a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
 metode şi strategii de dezvoltare a gândirii critice:
− de evocare: brainstorming-ul, harta gândirii, lectura în perechi;
− de realizare a înţelesului: procedeul recăutării, jurnalul dublu, tehnica lotus,
ghidurile de studiu;
− de reflecţie: tehnici de conversaţie, tehnica celor şase pălării gânditoare,
− diagramele Venn, cafeneaua, metoda horoscopului;
− de încheiere: eseul de cinci minute, fişele de evaluare;
− de extindere: interviurile, investigaţiile independente, colectarea datelor;
 metode şi strategii de învăţare prin colaborare:
− tehnici de spargere a gheţii: Bingo, Ecusonul, Tehnica Graffitti, Colecţionarul
deosebit, Tehnica căutării de comori, Metoda Piramidei (Bulgărele de
zăpadă);
 metode şi strategii pentru rezolvarea de probleme şi dezbatere:
− Mozaic (jigsaw), Reuniunea Phillips 6-6, Metoda grafică ;
− exerciţii pentru rezolvarea de probleme şi discuţii: Mai multe capete la un loc,
Discuţia în grup, Consensul în grup.
 Învăţarea prin descoperire;
 Activităţi practice; Studii de caz; Elaborarea de proiecte.

cel care învaţă.
Evaluarea poate fi:
B. Finală.
calificării.
− Fişe test.
− Fişe de lucru.
duală,
− Lucrări de laborator.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea formativă şi la final cea sumativă
pentru verificarea atingerii competenţilor profesionale. Elevii vor fi evaluaţi numai în
ceea ce priveşte dobândirea competenţilor profesionale specifice în cadrul acestui
modul. Fiecare componenţă se va evalua o singură dată.
 transforme unităţile de măsură;
 selecteze mijloacele de măsurare;
32 / 68
 verifice mijloace de măsurare;
 măsoare parametrii suprafeţelor plane;
 măsoare parametrii suprafeţelor cilindrice;
 măsoare parametrii suprafeţelor conice;
 măsoare parametrii filetului;
 măsoare limităţia, planicitatea şi rugozitatea suprafeţelor;
 interpreteze rezultatele măsurărilor;
 documenteze rezultatele măsurărilor.
evaluării.
− Şublere ŞŢ-1, ŞŢ-2, ŞŢ-3, micrometru MK.

− Calibre tampon şi potcoave, de filet.
− Comparatorul.
− Şabloane.
Materiale didactice

notebook, proiector; panouri.
Literatura
1. Toleranţe şi control dimensional / V. Popa, N. Bantaş, A. Nastas, D. Mircea

– UTM, U. T. Gh. Asachi – Ch. Tehnica-Info, 2006 – 680 p.
2. Toleranţa şi măsurări tehnice – A. N. Juravleov, Moscva, Vîsshaia Şcola –
1981 – 252 p.
33 / 68
Modulul 5. Bazele metalologiei
Scopul modulului. Formarea competenţelor profesionale generale de selectare a

metalelor în funcţie de specificul pieselor de confecţionat.
FI-18. Recunoască metalele feroase şi colorate, care este materia prima folosită
la elaborarea lor.
FI-19. Identifice structurile şi proprietăţile materialelor constructive.
FI-20. Recunoască aliajul Fe-C, componenţii, structurile şi proprietăţile
acestuia.
FI-21. Indice destinaţia şi conţinutul tratamentului termic.
FI-22. Identifice conţinutul şi proprietăţile oţelurilor aliate şi a aliajelor dure.
FI-23. Recunoască aliajele metalelor colorate.
FI-24. Indice c componenţa chimică şi proprietăţile aliajelor metalelor colorate.
FI-25. Identifice cauzele apariţiei coroziei şi metodele de protecţie.

IT IP Total
final de modul)
UC1. Aplicarea cunoştinţelor despre metalele feroase şi 14 0 14
colorate în executarea sarcinilor de lucru
UC2. Utilizarea aliajelor 13 0 13
UC3. Utilizarea aliajul fier-carbon 8 0 8
UC4 Tratarea termică şi termochimică a pieselor 8 0 8
UC5. Utilizarea oţelurilor aliate şi aliajelor dure 7 0 7
UC6 Utilizarea metalele colorate şi a aliajelor lor 8 0 8
UC7. Protecţia metalelor contra coroziei 4 0 4
Total 64 0 64
34 / 68
Unitatea de competenţă 1. Aplicarea cunoştinţelor despre metalele feroase şi colorate în executarea sarcinilor de lucru
A132. Identifică materiile prime folosite la  Materia primă folosită la elaborarea
elaborarea metalelor feroase şi colorante. fontelor.
A133. Alegerea materialelor în deferenţa de  Construcţia furnalului şi secţiile lui.
conţinutul sau chimic.  Procesele care au loc în furnal.
A134. Identificarea materialelor metalice după  Produsele furnalului.
culoare, aspect.  Materia prima şi metodele de elaborare a
oţelurilor.
 Metalurgia cuprului.
 Metalurgia aluminiului.
Unitatea de competenţă 2. Utilizarea aliajelor

A135. Utilizarea tabelelor cu date informaţionale  Noţiunea de structura.
despre proprietăţile mecanice şi  Reţeaua cristalină şi tipurile de reţele.
componenţa chimică a materialelor  Proprietăţile fundamentale a materialelor
constructive. constructive.
 Componenţa aliajelor.
 Noţiunea de diagramă de echilibru.
Unitatea de competenţă 3. Utilizarea aliajul fier-carbon.

A136. Utilizează digramă Fe-C la alegerea în  Componenţa chimică a aliajului Fe-C.
calitate de material constructiv a oţelurilor  Impurităţile prezente în conţinutul aliajului
şi fontelor. Fe-C.
A137. Interpretarea simbolurile standardizate ale  Diagrama de echilibru Fe-C.
materialelor pentru confecţionarea pieselor.  Proprietăţile mecanice şi tehnologice a
aliajului Fe-C în funcţie de procente de carbon.
 Clasificarea fontelor.
 Clasificarea oţelurilor.
Unitatea de competenţă 4. Tratarea termică şi termochimică a pieselor

A138. Utilizarea diagramei Fe-C la determinarea  Baza tratamentului termic.
temperaturilor necesare pentru îndeplinirea  Sarcina şi conţinutul tratamentului termic
tratamentului termic. şi termo-chimic.
A139. Identificarea tratamentului termic aplicate  Instalaţiile termice.
oţelurilor ţi fontelor.  Recoacerea, normalizarea, călirea,
A140. Selectarea instalaţiilor termice pentru revenirea, cementarea.
efectuarea tratamentului termic.  Defectele apărute la finele tratamentului
A141. Identificarea defectelor la piese şi termic.
semifabricate după tratamentul termic.
Unitatea de competenţă 5. Utilizarea oţelurilor aliate şi aliajelor dure

A142. Utilizarea tabelelor cu date despre  Elementele de aliere.
componenţa chimică şi proprietăţile  Destinaţia elementelor de aliere.
mecanice a oţelurilor aliate şi aliajele dure.  Clasificarea şi marcarea oţelurilor aliate.
A143. Interpretarea simbolurilor standardizate  Oţeluri aliate de construcţii şi destinaţie
ale oţelurilor aliate şi aliaje dure. specială.
A144. Selectarea oţelurilor aliate şi aliajelor dure  Oţeluri aliate pentru scule.
la confecţionarea pieselor şi sculelor.  Aliaje dure. Componenţa chimică.
A145. Descrierea tratamentului termic aplicat
 Clasificarea şi utilizarea aliajelor dure.
oţelurilor aliate.
Unitatea de competenţă 6. Utilizarea metalele colorate şi a aliajelor lor

A146. Identificarea metalelor colorante după  Cupru. Aliaje pe baza de cupru – bronzuri,
culoare, aspect şi proprietăţi. alame.
A147. Alegerea metalelor colorante şi a aliajelor  Aluminiu. Aliaje pe baza aluminiu –
lor pentru confecţionarea pieselor în funcţie duraluminiu, siluminiu.
36 / 68
de sarcină şi condiţii de lucru.  Aliaje şi materiale de antifricţiune –
A148. Identificarea materialelor de antifricţiune aluxin, babit, bronzuri cu staniu.
în baza proprietăţilor şi conţinutului
chimic.
Unitatea de competenţă 7. Protecţia metalelor contra coroziei

A149. Identificarea condiţiilor de apariţie şi tipul  Baza teoriei despre corozia metalelor.
coroziei.  Corozia chimică.
A150. Aplicarea metodelor de protejare a  Corozia electrochimică.
metalelor de corozie.  Metode de protecţie a metalelor de
corozie:
1. Acoperiri cu lacuri şi vopsele.
2. Acoperiri metalice.
3. Acoperiri nemetalice.
4. Metoda catodică şi protectoriei.
37 / 68
Studierea Modulului "Bazele metalologiei" se va baza atât pe cunoştinţele

obţinute la obiectele de studiu fizica, chimie, cât şi cele obţinute în cadrul Modulului
"Executarea lucrărilor de lăcătuşărie".
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi

de învăţare variată prin care să fie luate în consideraţie stilurile individuale de învăţare a
fiecărui elev.
Aceasta vizează următoarele aspecte:
− Aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare
(auditiv, vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la
propria instruire şi educaţie.
− Îmbinarea sistematică a activităţilor bazate pe efort individual al elevului cu
activităţi, ce solicită efortul colectiv de genul discuţiilor în grup, asaltului de
idei.
− Folosirea unor metode de informare şi documentare independent, care oferă o
deschidere spre autoinstruire, spre o învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivilor şi dezvoltarea competenţilor vizate la studierea
modulului pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
− Elaborarea referatelor.
− Informare din sursele bibliografice.
− Studiu de caz asupra diferitor tehnici şi tehnologii de elaborare a materialelor
constructive.
− Vizionări de materiale video (casete video, CD-uri).
− Discuţii.

cel care învaţă.
Evaluarea poate fi:
B. Finală.
calificării.
− Fişe test.
− Fişe de lucru.
duală,
pentru verificarea atingerii competenţilor. Elevii vor fi evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenţilor specifice în cadrul acestui modul. Fiecare
componenţă se va evalua o singură dată.
 recunoască metalele feroase şi colorate;
 identifice structura şi proprietăţile materialului;
 recunoască aliajele metalelor colorate;
 identifice tipul tratamentului termic aplicat oţelurilor ţi fontelor;
 identifice cauzele apariţiei coroziei;
 selecteze metoda de protecţie împotriva coroziei;
 interpretarea simbolurile standardizate ale materialelor pentru confecţionarea
pieselor.
evaluării.
Resurse minime necesare pentru parcurgerea modulului
− Cuptor electric cu mufă.

− Baie de răcire.
− Probe de materie prime (minereuri de fer, cocs, fondataţi).
− Machetul furnalului în secţiune.
− Instalaţii pentru determinarea durităţii.
− Probe de diverse aliaje (duraluminiu, silumin, bronzuri, alame, aliaje dure
metaloceramice).
Materiale didactice
− Cabinetul Studiul materialelor.

− Proiector, calculator.
− Placarde.
− Modele de structuri.
− Planşe Studiul materialelor constructive.
39 / 68
Literatura
1. V.M. Nichiforov : Tehnologia metalelor şi materialele de construcţie.

2. Iu. M. Lahtin : Studiul materialelor.
3. Iu. G. Vinogradov : Studiul materialelor.
Modulul 6. Prelucrarea suprafeţelor cilindrice şi plane
Scopul modulului. Formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale specifice

de prelucrare mecanică prin aşchiere, de prelucrare a suprafeţelor cilindrice şi plane.
FI-26. Recunoască construcţia şi geometria cuţitelor de aşchiere.
FI-27. Selecteze cuţitele de aşchiere.
FI-28. Ascută cuţitele de strunjit.
FI-29. Stabilească regimurile de aşchiere.
FI-30. Proiecteze traseele de prelucrare a suprafeţelor cilindrice şi plane.
FI-31. Prelucreze suprafeţele cilindrice.
FI-32. Prelucreze suprafeţele plane.
Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la final

IT IP Total
de modul)
UC1. Pregătirea pentru prelucrarea mecanică prin aşchiere 14 0 14
UC2. Planificarea procesului de prelucrare mecanică a 14 0 14
semifabricatelor
UC3. Strunjirea suprafeţelor cilindrice exterioare, plane, 14 36 50
canale şi trepte
UC4. Alezarea găurilor 16 36 52
Total 64 78 142
40 / 68
Unitatea de competenţă 1. Pregătirea pentru prelucrarea mecanică prin aşchiere

A151. Ascuţirea cuţitelor de strunjit.  Construcţia şi geometria cuţitelor LP39. Ascuţirea cuţitului de strungit cu cap
A152. Alegerea cuţitelor în dependenţa de aşchietoare. încovoiat. Redarea formei geometrice
materialul prelucrat şi conţinutul  Regimurile de aşchiere. corecte.
prelucrării.  Noţiune de aşchierea metalelor. LP40. Ajustarea cutiei de viteză şi a cutiei de
A153. Determinarea regimurilor de aşchiere în  Clasificarea cuţitelor. avans la anumite regime de aşchiere.
baza normativelor.  Tipuri de aşchii.
A154. Alegerea lichidului de răcire şi ungere a  Mişcări ale organelor maşinilor unelte
sculelor aşchietoare. necesare la aşchierea metalelor
Unitatea de competenţă 2. Planificarea procesului de prelucrare mecanică a semifabricatelor

A155. Trasarea proceselor tehnologice de  Noţiunea de proces tehnologic. LP41. Elaborarea fişei tehnologice de
prelucrare mecanică.  Elementele procesului tehnologic prelucrare a piesei de tip arbore cu
A156. Completarea documentaţiei tehnologice. (operaţia, faza de prelucrare, trecerea). suprafeţe complicate.
A157. Selectarea bazelor tehnologice de fixare.  Documentaţia tehnologică din procesul
A158. Stabilirea adaosurilor de prelucrare tehnologic.
mecanică la executarea unei piese.  Noţiuni de baze tehnologice de fixare şi
A159. Selectarea parametrilor regimurilor de măsurare.
aşchiere.  Noţiune de adaus de prelucrare mecanică.
A160. Reglarea şi ajustarea utilajului tehnologic
la parametrii regimurilor de aşchiere.
Unitatea de competenţă 3. Strunjirea suprafeţelor cilindrice exterioare

A161. Alegerea semifabricatelor pentru  Tipuri de suprafeţe cilindrice exterioare. LP42. Fixarea semifabricatului în mandrina.
confecţionarea pieselor.  Tipuri de materiale şi semifabricate LP43. Atingerea cuţitului de semifabricat.
A162. Alegerea sculelor aşchietoare utilizate la necesare pentru executarea pieselor cilindrice. LP44. Instalarea adâncimii de aşchiere.
prelucrarea suprafeţelor cilindrice. LP45. Conectarea avansului mecanic şi
A163. Instalarea sculelor aşchietoare în portcuţit.  Mijloace de măsurarea utilizate la strunjirea semifabricatului la diametru Ø
Alegerea instrumentelor de măsurare măsurarea şi verificarea dimensiunilor mm, lungimea L mm.
tehnică. geometrice. LP46. Oprirea avansului mecanic.
A164. Determinarea parametrilor regimurilor de  Fazele de prelucrare a suprafeţelor LP47. Măsurarea tehnică a parametrilor
aşchiere şi ajustarea utilajului tehnologic. cilindrice exterioare (degroşare, finisare, suprafeţei cilindrice.
A165. Aşchierea suprafeţelor cilindrice metrizare). LP48. Strunjirea suprafeţei plane.
exterioare în funcţie de precizia şi calitatea  Regimurile de aşchiere. LP49. Strunjirea canalelor cu lăţimea B mm, la
de prelucrare.  Tabela ”Sistema unică de toleranţe şi diametru ? mm.
A166. Strunjirea suprafeţelor plane (frontale) şi ajustaje. LP50. Tăierea semifabricatului cu cuţit.
de trecere.  Metodologia de prelucrare a suprafeţelor
A167. Strunjirea canalelor după dimensiuni. cilindrice exterioare, suprafeţelor plane, canalelor
A168. Tăierea semifabricatelor cu cuţitul. şi treptelor.
Unitatea de competenţă 4. Alezarea găurilor (alezajelor)

A169. Alegerea semifabricatului pentru  Noţiunea de gaura. LP51. Fixarea semifabricatului în mandrina.
confecţionarea pieselor.  Tipuri de găuri (suprafeţe cilindrice LP52. Centrarea semifabricatului.
A170. Alegerea sculelor aşchietoare folosite la internă). LP53. Găurirea găurii la diametru Ø mm., cu
prelucrarea găurilor.  Sculele folosite la prelucrarea găurilor burghiu.
A171. Instalarea sculelor aşchietoare în simple şi complicate. LP54. Zencuirea găurii cu zencuitorul.
dispozitivul de fixare.  Mijloace de măsurare utilizate la LP55. Alezarea găurii cu alezorul.
A172. Alegerea mijloacelor de măsurare tehnică măsurarea şi verificarea dimensiunilor LP56. Lărgirea găurii prin alezare cu cuţitul de
pentru suprafeţe interioare. suprafeţelor cilindrice interne. alezat.
A173. Determinarea parametrilor regimurilor de  Fazele de prelucrare a suprafeţelor LP57. Alezarea canalelor cu parametru ??B
aşchiere în funcţie de precizie şi calitatea cilindrice interioare. mm.
de prelucrare.  Regimurile de aşchiere. LP58. Alezarea suprafeţei plane.
A174. Alezarea găurilor.
 Tabela „Sistema unică de toleranţe şi
A175. Găurirea găurilor. ajustaje”.
A176. Regăurirea şi teşirea găurilor.
 Metodologia de prelucrare a suprafeţelor
cilindrice interioare.
42 / 68

de învăţare variată prin care să fie luate în consideraţie stilurile individuale de învăţare a
fiecărui elev.
Aceasta vizează următoarele aspecte:
− Aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare
(auditiv, vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la
propria instruire şi educaţie.
− Îmbinarea sistematică a activităţilor bazate pe efort individual al elevului cu
activităţi, ce solicită efortul colectiv de genul discuţiilor în grup, asaltului de
idei.
− Folosirea unor metode de informare şi documentare independent, care oferă o
deschidere spre autoinstruire, spre o învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivilor şi dezvoltarea competenţilor vizate la studierea
modulului pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
− Elaborarea referatelor.
− Informare din sursele bibliografice.
− Studiu de caz asupra diferitor tehnici şi tehnologii de elaborare a materialelor
constructive.
− Vizionări de materiale video (casete video, CD-uri).
− Exersarea ajustării utilajului pentru prelucrarea suprafeţelor cilindrice
interioare şi exterioare.
− Efectuarea de lucrări practice. Pregătirea bazelor tehnologice de fixare la
semifabricatele de tip corpuri rotative.
− Demonstrarea instalării şi fixării semifabricatelor în deverse tipuri de
dispozitive (mandrine cu 3-i şi 4-u fălci, mandrine cu pîrghii şi mandrine cu
fixare centrifugal).
− Verificarea calităţii de prelucrare a suprafeţelor cilindrice interioare şi
exterioare, folosind dispozitive dotate cu indicătoare.

cel care învaţă.
Evaluarea poate fi:
B. Finală.
calificării.
− Fişe test.
− Fişe de lucru.
duală,
 recunoască construcţia cuţitelor de aşchiere;
 recunoască geometria cuţitelor de aşchiere;
 selecteze cuţitele de aşchiere;
 ascută cuţitele de strunjit;
 stabilească regimurile de aşchiere;
 proiecteze traseele de prelucrare a suprafeţelor cilindrice;
 proiecteze traseele de prelucrare a suprafeţelor plane;
 prelucreze suprafeţele cilindrice;
 prelucreze suprafeţele plane;
 alezeze găurile;
 documenteze lucrările efectuate;
 utilizeze instrumentele de măsură şi control.
evaluării.
Complecte de scule aşchietoare:

− Cuţite.
− Burghie.
− Zencuitoare.
− Alezoare.
− Teşitoare.
Mijloace de măsurare tehnică:
− şubler ŞŢ-1 - ŞŢ2
− micrometru MK
44 / 68
− şabloane
− calibre pentru verificarea suprafeţelor cilindrice
Consumabile: Bare de oţel-carbon Ø10 - Ø50 mm.
Materiale didactice
− Placate.
− Planşe.
Literatura

1981 – 252 p.
Modulul 7. Utilaje tehnologice şi dispozitivele maşinilor unelte
Scopul modului. Formarea competenţelor profesionale, necesare în cunoaşterea

construcţiei maşinilor unelte, a organelor maşinilor unelte, şi a dispozitivelor maşinilor
unelte, şi în aplicarea lor în procesele de prelucrare mecanică.
FI-33. Selecteze maşinile unelte după construcţia şi caracteristica acestora şi
ajustarea maşinelor unelte pentru executarea unor lucrări concrete.
FI-34. Ajusteze utilajul tehnologic şi să execute lucrări de prelucrare mecanică
la strunguri specifice (strung carusel, strung de copiat, strunguri
multiaxe).
la maşinele de găurit, frezat şi alezat.
la strungurile cu programă numerică.
FI-37. Ajusteze utilajul tehnologic şi să utilizeze dispozitivele maşinilor unelte
cu fixarea manuală şi automatizată.
FI-38. Deservească tehnic MU, să înlăture aşchiile, să curăţe şi să unghă
suprafeţele de gidaj.
45 / 68
Unităţi de competenţă (rezultate ale

IT IP Total
învăţării la final de modul)
UC1. Aplicarea MU în practică, bazînduse pe 18 18 36
cunoştinţele teoretice a constucţiei
strungurilor şi a principalelor ansambluri ale
lor (cutiile de avans şi viteze).
UC2. Aplicarea MU cu distinaţie speciale în 10 4 14
practică, bazînduse pe cunoştinţele teoretice
a constucţiei strungurilor şi a principalelor
ansambluri ale lor (maşini de copiere,
maşini multeacşi şi carusel, şi agregat,
maşini revolver).
UC3. Aplicarea MU în practică, bazînduse pe 16 14 30
cunoştinţele teoretice a construcţiei şi
părţilor componente ale maşinilor de găurit,
frezat şi alezat. Însuşirea principiului lor de
funcţionare şi aplicarea lor în practică.
UC4. Aplicarea dispozitivelor maşinilor unelte în 30 8 38
practică şi clasificarea lor după construcţie
şi principiul de funcţionare.
UC5. Deservirea tehnică a MU (să înlăture 10 4 14
aşchiile, să curăţe şi să unghă suprafeţele de
gidaj).
Total 90 54 144
46 / 68
Abilităţi Cunoştinţe Lucrări practice recomandate
Unitatea de competenţă 1. Aplicarea MU în practică, bazînduse pe cunoştinţele teoretice a constucţiei strungurilor şi a principalelor
ansambluri ale lor (cutiile de avans şi viteze).
A177. Clasificarea maşinilor unelte după  Marcarea maşinilor unelte. LP59. Construcţia strungurilor 1A616,
destinaţie în baza posibilităţilor de  Сonstrucţia generală a strungurilor. 1E61M, 1K62, 16K20.
prelucrări mecanice.  Destinaţia ansamblurilor strungurilor. LP60. Execută deservire tehnică.
A178. Determinarea sarcinii ansamblurilor  Strungurile: 1A616, 1E61M, 1K62, 16K20. LP61. Ajustează strungul la diferite
strungurilor (cutiile de avans şi viteze).  Manetele de comandă a strungurilor. regimuri de aşchiere.
A179. Identifică posibilităţile de prelucrarea a  Tipurile de mişcări ale organelor strungurilor. LP62. Ajustează cutia de roţi schimbabile
MU în baza mărcii şi caracteristicii ale strungului pentru aşchierea
strungului. filetelor.
A180. Identificarea construcţiei şi părţile LP63. Dirijează activitatea strungului cu
componente a strungurilor 1A616, manetele de comandă.
1E61M, 1K62, 16K20.
A181. Localizarea manetelor de comandă şi
dirijare cu strungul.
Unitatea de competenţă 2. Aplicarea MU cu distinaţie speciale în practică, bazînduse pe cunoştinţele teoretice a constucţiei strungurilor şi a
principalelor ansambluri ale lor (maşini de copiere, maşini multeacşi şi carusel, şi agregat, maşini revolver).
A182. Identificarea construcţiei şi destinația  Studiază construcţia şi principiul de funcţionare LP64. Folosind placarde studiază
strungurilor revolver şi organizarea a diferitor tipuri de strunguri specifice. construcţia strungurilor revolver,
locului de muncă.  Studiază sarcina modernizării şi automatizării automate, carusel, strunguri cu
A183. Identificarea construcţiei şi destinația maşinilor unelte. programe numerice.
strungurilor automate cu 1 ax şi multe axe  Studiază tipurile de mişcări ale organelor LP65. Execută deservire tehnică.
şi organizarea locului de muncă. strungurilor speciale. LP66. Ajustează strungul la diferite
A184. Identificarea construcţiei strungurilor de regimuri de aşchiere.
copiere, şi strungurilor cu multe cuţite şi LP67. Dirijează activitatea strungului cu
organizarea locului de muncă. manetele de comandă.
A185. Identificarea construcţiei strungurilor
speciale şi organizarea locului de muncă.
A186. Recunoaşterea construcţiei strungurilor
contemporane şi organizarea locului de
muncă.
A187. Identificarea strungurilor cu programe
numerice şi organizarea locului de
muncă.
Unitatea de competenţă 3. Aplicarea MU în practică, bazînduse pe cunoştinţele teoretice a construcţiei şi părţilor componente ale maşinilor de
găurit, frezat şi alezat. Însuşirea principiului lor de funcţionare şi aplicarea lor în practică.
A188. Identificarea destinaţiei şi construcţiei  Studiază construcţia şi principiul de funcţionare LP68. Verificarea diametrelor alezajelor.
maşinii de găurit vertical 2H135, 2A135 a maşinilor de găurit. LP69. Execută lucrări de prelucrare
şi organizarea locului de muncă.  Studiază destinaţia manetelor de comandă, mecanică la maşinile de găurit, alezat
A189. Identificarea destinaţiei şi construcţiei referitoare maşinilor de găurit. şi frezat.
maşinii de găurit radial şi organizarea  Studiază tipurile de mişcări a organelor LP70. Găurirea găurilor străpunse şi
locului de muncă. maşinilor de găurit. nestrăpunse.
A190. Identificarea destinaţiei şi construcţiei  Studiază construcţia şi principiu de funcţionare LP71. Zencuirea şi alezarea găurilor.
maşinilor speciale de găurit mod. 2C135 a maşinilor de frezat. LP72. Adâncirea şi teşirea găurilor.
şi organizarea locului de muncă.  Studiază destinaţia manetelor de comandă. LP73. Frezarea suprafeţelor plane, paralele,
A191. Identificarea destinaţiei şi construcţiei  Studiază tipurile de mişcări a organelor canale.
maşinii de frezat cu organizarea locului maşinilor de frezat. LP74. Alezarea cilindrilor pentru motoare
de muncă, pentru următoarele tipuri de
 Studiază construcţia şi părţile componente a cu ardere interne.
maşini: maşinilor de găurit.
− Vertical
 Studiază şi ajustează MU pentru îndeplinirea
− Orizontal, mod 6H81Г.
operaţiilor de găurit.
− Speciale (roţi dinţate, filet, ecetera).
 Studiază construcţia şi părţile componente a
A192. Identificarea şi utilizarea în lucru
maşinilor de frezat.
maşinii de găurit cu organizarea locului
de muncă, pentru următoarele tipuri de  Studiază şi ajustează MU pentru îndeplinirea
maşini: operaţiilor de frezare.
− Vertical
 Studiază construcţia şi părţile componente a
48 / 68
− Radiale maşinilor de alezat.
− Speciale.  Studiază şi ajustează MU pentru îndeplinirea
A193. Reglarea regimurilor de aşchiere la operaţiilor de alezare.
maşini de găurit şi organizarea locului de
muncă.
A194. Utilizarea maşinilor de frezat în
prelucrarea mecanică a pieselor şi
organizarea locului de muncă.
A195. Aranjarea regimurilor de aşchiere la
maşini de frezat cu organizarea locului de
muncă, pentru următoarele tipuri de
maşini:
− Vertical
− Orizontal
− Speciale.
A196. Utilizarea maşini de alezat rotund la
prelucrarea cilindrilor şi organizarea
locului de muncă.
Unitatea de competenţă 4. Aplicarea dispozitivelor maşinilor unelte în practică şi clasificarea lor după construcţie şi principiul de funcţionare.
A197. Clasificarea dispozitivilor MU după:  Studiază dispozitivele MU. LP75. Demontarea şi montarea mandrinelor
A198. destinaţia  Studiază construcţia mandrinelor: în scopul studierii.
A199. construcţia 1. Cu trei fălci LP76. Instalarea mandrinelor pe flanşă
A200. principiul de funcţionare. 2. Cu patru fălci arborelui principal al strungului,
A201. Utilizarea mandrinelor ca dispozitive 3. Mandrine bucşe elastice centrarea.
principale ale strungului. 4. Mandrine cu vârf liber şi fixare centrifugală LP77. Demontarea şi montarea corectă a
A202. Utilizarea în lucru centre şi bridje 5. Mandrine de tip membrană. fălcilor mandrinelor cu autocentrare.
speciale:  Studiază construcţia centrelor şi bridgelor LP78. Îndeplineşte operaţii de fixare,
A203. Centru fix, mobil speciale; principiul de funcţionare. eliberarea semifabricatelor în centre
A204. Mandrine cu bridge  Studiază construcţia şi principiul de utilizare a şi dispozitive cu bridge
A205. Planşaiba lunetelor. LP79. Instalarea luneta mobilă pe
49 / 68
A206. Ungheraru.  Studiază sarcina automatizării şi mecanizării căruciorul strungului.
A207. Utilizarea lunetelor fixă şi mobilă. dispozitivelor şi organelor MU. LP80. Instalează luneta fixă pe batiul
Identificarea sarcinei şi distinaţiei strungului.
lunetelor. LP81. Instalează suporturi şi întrerupătoare
A208. Mecanizarea şi automatizarea de blocaj.
dispozitivelor şi a organelor maşinilor
unelte.
Unitatea de competenţă 5. Deservirea tehnică a MU (să înlăture aşchiile, să curăţe şi să unghă suprafeţele de gidaj).
A209. Înlăturarea aşchiilor de pe suprafeţele  Cunoaşte metoda de curăţire a utilajului. LP82. Curăţă şi unge suprafeţele de ghidaj
MU.  Alege tipurile de lubrifrianţi, folosiţi la ungerea a saniei principale şi secundare.
A210. Curăţirea suprafeţelor de ghidaj. suprafeţelor de ghidaj. LP83. Curăţă şi unge suprafeţele
A211. Ungerea manuală a suprafeţelor de  Cunoaşte metode de ungere. longitudinale de ghidaj de pe batiu.
gidaj.
A212. Ungerea suprafeţelor de gidaj cu
dispozitive speciale (pompă manuală).
50 / 68
Pentru atingerea rezultatelor învăţării cadrele didactice vor utiliza activităţi de

instruire active participative şi metode de învăţare prin cooperare.
Repartizare orelor pe unităţile de competenţa este recomandate însă decizia finală,
inclusive şi pentru repartizarea orelor pe segvenţe de conţinut rămîne la discreţia
cadrelor didactice care predau conţinutul modulului. Orele vor fi repartizate în funcţie
de dificultatea temelor. Numărul total de ore pe modul, atît pentru instruirea teoretică,
cît şi practică rămîn neschimbate.

competenţilor profesionale formate în cadrul modulului.
Pentru colectarea de dovezi referitor la deţinerea competenţilor profesionale
specificate în prezentul modul. Se recomandă realizarea evaluării summative prin teste,
practice şi teoretice, prin care elevul va demonstra că este capabil să:
1) Argumenteze importanţa MU în industria constructoare de maşini.
2) Clasifice utilajele tehnologice.
3) Recunoască construcţia strungurilor şi dispozitivelor MU.
4) Să ajusteze MU, pentru efectuarea unor operaţii tehnologice.
5) Să deservească tehnic utilagele tehnologice la finele prelucrării mecanice.
6) Respectarea normelor de securitare în muncă.
1. Maşine unelte de diferite tipuri:

− Strunguri de strungit
− Maşini de găurit
− Maşini de frezat.
2. Dispozitive de fixare:
− Mandrine
− Menghine
− Conductoare
Echipamente de protecţie:
1. Haine de lucru (salopete)
2. Ochelari
3. Reşou din bare de lemn
Consumabile:
1. Bare de oţel.
2. Plăci metalice de diferite grosime
3. Cuţite
4. Burghii
5. Freze de diferite tipuri.
Materiale didactice
− Placate.
− Planşe.
Literatura
1. Bazele strungirii – A. N. Ogloblin.

2. Strungirea metalelor – P. M. Denejnîi.
3. Strungirea metalelor – I. I. Bergher.
Modulul 8. Prelucrarea suprafeţelor conice, fasonate şi filetate
Scopul modului: Formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale specifice de

prelucrare a suprafeţelor complicate.
La finele acestui modul elevul va fi capabil să:
FI-39. Confecţioneze piese cu filet.
FI-40. Confecţioneze piese cu suprafeţe conice.
FI-41. Confecţioneze piese cu suprafeţe fasonate.
FI-42. Verifice calitatea operaţiilor de prelucrare a suprafeţelor.

IT IP Total
final de modul)
UC1. Prelucrarea suprafeţelor conice 24 46 70
UC2. Prelucrarea suprafeţelor fasonate 10 16 26
UC3. Prelucrarea suprafeţelor cu filet 22 32 54
Total 62 100 162
52 / 68
Unitatea de competenţă 1. Prelucrarea suprafeţelor conice

A213. Prelucrarea suprafeţelor conice cu cuţit  Metodele de prelucrare a suprafeţelor LP84. Prelucrarea suprafeţelor conice cu cuţit
lat. conice. lat.
A214. Găurirea şi lărgirea găurilor în trepte la  Găurirea şi lărgirea găurilor în trepte LP85. Găurirea şi lărgirea găurilor în trepte
prelucrarea suprafeţelor conice interioare. pentru prelucrarea conică interioară. pentru prelucrarea conică interioară.
A215. Prelucrarea suprafeţelor conice exterioare  Prelucrarea suprafeţelor conice prin LP86. Prelucrarea suprafeţelor conice prin
şi interioare, prin metoda rotirii saniei rotirea saniei portcuţit. rotirea saniei portcuţit.
portcuţitului.  Alezarea suprafeţelor conice. LP87. Alezarea suprafeţelor conice.
A216. Prelucrare a suprafeţelor conice exterioare  Prelucrarea suprafeţelor conice prin LP88. Prelucrarea suprafeţelor conice prin
şi interioare, prin deplasarea transversală a deplasarea în direcţie transversală a papuşii deplasarea transversală a păpuşii
păpuşii mobile. mobile. mobile.
A217. Prelucrarea suprafeţelor conice cu ajutorul  Metodele de prelucrare a suprafeţelor LP89. Prelucrarea suprafeţelor conice prin
riglei de copiat. conice. deplasarea transversală a păpuşii
A218. Măsurarea suprafeţelor conice cu mobile.
 Prelucrarea suprafeţelor conice cu
instrumente specifice. LP90. Prelucrarea suprafeţelor conice cu
ajutorul riglei de copiat.
ajutorul riglei de copiat.
 Controlul suprafeţelor conice cu ajutorul
şublerului, calibrului, şabloanelor, nutromerelor.
Unitatea de competenţă 2. Prelucrarea suprafeţelor fasonate

A219. Prelucrarea suprafeţelor profilate cu cuţit  Metode de prelucrare a suprafeţelor LP91. Prelucrarea suprafeţelor profilate cu
profilat. profilate cu cuţit profilat. cuţit profilat.
A220. Prelucrarea suprafeţelor profilate în două  Metode de prelucrare a suprafeţelor LP92. Prelucrarea suprafeţelor profilate în
avansuri. profilate în două avansuri. două avansuri
A221. Prelucrarea suprafeţelor profilate prin  Metode de prelucrare a suprafeţelor LP93. Prelucrarea suprafeţelor profilate prin
copiere. profilate prin copiere. copiere.
A222. Ascuţirea cuţitelor pentru prelucrarea  Metode de ascuţire a cuţitelor pentru LP94. Ascuţirea cuţitelor p/u prelucrarea
suprafeţelor profilate. prelucrarea suprafeţelor profilate. suprafeţelor profilate.
A223. Verificarea parametrilor suprafeţelor  Controlul suprafeţelor profilate. LP95. Controlul suprafeţelor profilate cu
profilate cu instrumente specifice şi  Şabloane. şablon.
şabloane.
Unitatea de competenţă 3. Prelucrarea suprafeţelor cu filet

A224. Reglarea strungului pentru tăierea filetului  Reglarea strungului. Alegerea roţilor LP96. Alegerea roţilor dinţate şi instalarea lor
cu cuţitul. dinţate, fixarea cuţitului de filetare în portcuţit. în cutia de roţi schimbabile.
A225. Filetarea exterioară cu cuţitul.  Ascuţirea cuţitelor de filetat. Controlul LP97. Găurirea găurilor sub filet triunghiular.
A226. Controlul suprafeţelor filetate. suprafeţelor filetate. Filetarea interioară a filetului.
A227. Tăierea filetului triunghiular interior.  Tăierea filetului triunghiular interior. LP98. Strunjirea suprafeţei exterioare sub filet
A228. Pregătirea suprafeţelor exterioare şi Pregătirea găurii. dreptunghiular.
interioare pentru filetarea cu cuţitul.  Filetarea trapezoidală. LP99. Filetarea exterioară a filetului
A229. Tăierea filetului dreptunghiular exterior.  Tăierea a filetului dreptunghiular exterior. dreptunghiular.
A230. Tăierea filetului dreptunghiular interior. Pregătirea suprafeţei. LP100. Găurirea găurilor sub filet
 Tăiere a filetului dreptunghiular interior. dreptunghiular.
Pregătirea găurii. LP101. Filetarea interioară a filetului
dreptunghiular.
 Reglarea strungului la tăiat filet cu mai
multe intrări.
54 / 68
Modulul reprezintă o structură didactică unitară din punct de vedere tematic atât
pentru lecţiile teoretice, cât şi pentru cele practice. Scopul modulului fiind formarea la
elevi a competenţelor profesionale, o condiţie prioritară de parcurgere a modulului este
aplicarea imediată a cunoştinţelor teoretice achiziţionate, în realizarea activităţilor
practice. Totodată, parcursul didactic al modulului va avea un caracter flexibil, care
permite aplicarea atât a strategiilor didactice deductive (de la teorie spre practică), cât şi
strategilor didactice inductive (de la practică spre teorie). Lecţiile de instruire teoretică
şi practică pot să alterneze în dependenţă de strategiile şi metodele didactice aplicate,
dar şi de condiţiile disponibile de realizare a procesului de instruire.
Ordinea de parcurgere a secvenţelor de conţinut în cadrul modulului, poate fi
schimbată, dacă nu este afectată logica de formare a competenţelor profesionale.
modul, precum şi numărul de ore alocat pentru instruirea teoretică şi practică, va rămâne
neschimbat.
de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare
ale fiecărui elev. Acestea vizează aplicarea metodelor centrate pe activizarea structurilor
cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe
transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie.

cel care învaţă.
Evaluarea poate fi:
B. Finală.
calificării.
− Fişe test.
− Fişe de lucru.
duală,
1. Recunoască construcţia cuţitelor fasonate şi a cuţitelor de filetat.
2. Să exerseze ascuţirea cuţitelor fasonate şi cuţitelor de filet.
3. Să exerseze ajustarea MU la diferite regimele de aşchiere.
4. Să ajusteze M U la strungirea suprafeţelor complicate şi a filetului
(strungirea suprafeţelor conice şi a filetului cu cuţit).
5. Proiecteze traseele de prelucrare a suprafeţelor plane;
6. Prelucreze suprafeţele cilindrice;
Complecte de scule aşchietoare:

− Cuţite.
− Burghie.
− Zencuitoare.
− Alezoare.
− Teşitoare.
− Tarozi
− Filiere
− Dispozitive de menţinere a tarozilor şi filierelor.
− M U (strung de strungit 1K62)
Mijloace de măsurare tehnică:
− şubler ŞŢ-1 - ŞŢ2
− micrometru MK
− şabloane
− calibre pentru verificarea suprafeţelor cilindrice şi conice
− Raportor universal
Materiale didactice
− Placate.
− Planşe.
56 / 68
Literatura:
1. Tehnologia metalelor şi materialelor de construcţie – V. M. Nichiforov.

Modulul 9. Bazele standardizării
Scopul modulului: Formarea competenţelor profesionale generale de respectare a

standardelor în domeniul prelucrării metalelor prin aşchiere.
FI-43. Respecte noţiunea despre eroare şi interschimbabilitate.
FI-44. Calculeze valorile abaterilor limită din câmpul de toleranţă şi să poată
calcula valorile admisibile limită.
FI-45. Determine tipuri de ajustaj şi să calculeze valorile limită a strângerii sau
jocului ajustajului.
FI-46. Aplici în practică sistemele de toleranţe şi ajustaje.
FI-47. Apreciază rugozitatea prin metoda comparării.
Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la final

IT IP Total
de modul)
UC1. Executarea pieselor cu respectarea cerinţelor 14 0 14
standartizării şi unificării pieselor în construcţia de
maşini.
UC2. Executarea pieselor şi formarea ajustajelor cu strîngere 10 0 10
joc şi trecere în baza valorilor limită, indicate pe
desen.Recunoaşterea tipurilor de ajustaje.
UC3. Utilizarea sistemului unic de toleranţă şi ajustaje (СЭВ). 14 0 14
Aprecierea rugozităţii după metoda de prelucrare, cât şi
după metoda de comparare. Determinarea rugozităţii
indicate pe desen.
Total 40 0 40
57 / 68
Abilităţi Cunoştinţe Lucrări practice recomondate
Unitatea de competenţă 1. Executarea pieselor cu respectarea cerinţelor standartizării şi unificării pieselor în construcţia de maşini.
A231. Identificarea factorilor influenţi asupra  Calcularea valorii erorii admisibile la măsurarea şi
erorii la măsurarea şi fabricarea pieselor. confecţionarea pieselor.
A232. Calcularea dimensiunilor limită şi a  Aplicarea noţiunii de interschimbabilitate la
câmpului de toleranţă pentru confecţionarea asamblările mecanice.
pieselor, folosind dimensiunele nominale şi  Aplicarea bazelor standartizării.
toleranţa.  Calcularea dimensiunilor limită şi a câmpului de
A233. Recunoaşterea noţiuni de toleranţă folosind abaterile limită (toleranţa).
interschimbabilitate şi aplicarea ei în practică  Aplică standartele în scopul elaborării pieselor
la ansamblarea constucţiilor mecanice. calitative, interschimbabele, utilizate în construcţia maşinelor
A234. Devizarea suprafeţelor pieselor după forma şi mecanizmelor.
sa constructivă în suprafeţe arbori şi alezaje.
A235. Utilizarea standartelor şi tipurilor de
standarte din construcţia de maşini (ЕСКД,
ЕСТД, ГСИ, СБТ, СУТП, ГОСТ, ОСТ,
РСТ, ЕСТ).
Unitatea de competenţă 2. Executarea pieselor şi formarea ajustajelor cu strîngere joc şi trecere în baza valorilor limită, indicate pe
desen.Recunoaşterea tipurilor de ajustaje.
A236. Utilizarea noţiunii de ajustaj în practică.  Aplicarea noţiunii de ajustaj la ansamblările mecanice.
A237. Determinare caracterului ajustajului.  Formarea ajustaje cu joc.
A238. Calculcarea jocului, strângerea ajustajului.  Formarea ajustaje de strângere.
 Formarea ajustaje de trecere.
 Calcularea strângerea maximă şi minimă a ajustajului
Abilităţi Cunoştinţe Lucrări practice recomondate
cu strângere.
 Calcularea jocul maxim şi minim ajustajului cu joc.
Unitatea de competenţă 3. Utilizarea sistemului unic de toleranţă şi ajustaje (СЭВ). Aprecierea rugozităţii după metoda de prelucrare, cât şi
după metoda de comparare. Determinarea rugozităţii indicate pe desen.
A239. Identificarea sistemelor de toleranţă.  Utilizarea sistemei de toleranţe şi ajustaje OST.
A240. Recunoaşterea şi aplicarea sistemului unic  Utilizarea sistemei unice de toleranţe şi ajustaje SAV.
de toleranţe şi ajustaje SAV.  Utilizarea toleranţelor la abaterea de la forma şi poziţia
A241. Indicarea pe desen a valorilor de toleranţe de aşezare.
şi ajustaje.  Determinarea rugozitatea supreafeţelor în baza
A242. Recunoaşterea posibilităţilor abaterilor de metodelor de prelucrare.
la formă şi poziţie şi de a le indica pe desen.
A243. Determinarea rugozităţii suprafeţelor.
A244. Indicarea rugozităţii suprafeţelor pe
desenele de execuţie.
59 / 68
Specificaţii metodologice:
Finalităţile procesului de instruire în cadrul modulului Bazele standartizării sunt

materializate prin competenţe profesionale generale şi specifice. În procesul de instruire
orientat spre formarea competenţelor, cadrele didactice vor aplica metodele de predare-
învăţare ce asigură dezvoltarea şi consolidarea celor trei componente ale competenţelor:
cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini.
Pentru formarea cunoştinţelor se recomandă de o abordare didactică flexibilă.
Profesorul va utiliza aşa metode de predare-învăţare precum explicaţia, conversarea
euristică, dialogul, problematizarea. Lucru cu elevi poate fi organizat individual, echipă
sau frontal.
Pentru formarea abilităţilor se recomandă de a utilize: a) competenţe de
comunicare în limbaj ethnic, b) competenţe de bază matematică, ştiinţe şi tehnologie, c)
competenţa de a învaţa să înveţe la formarea abilităţilor se pune accentul pe activitatea
practică.
Pentru formarea aptitudinilor se recomandă de a aplica strategii care formează la
elevi valori şi atitudini personale: studio de caz, analize şi dezbateri activităţi practice.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de procetare didactică prin care

profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea
urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse conform standardelor
de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
1. În timpul studierii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării:

de metodele de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebue să decurgă întrun mediu real, după un program
stabilit, evitînduse aglomerarea evaluărilor în această perioadă de timp.
 Se va realiza în baza unor probe care să refere expliat crităriile de
performanţă şi condiţiile de aplicabilitate a acestora.
2. Finala se realizează prin susţinerea unei lucrări cu caracter aplicativ şi integrat la
sfîrşitul procesului de predare şi care informează asupra îndeplinirii crităriilor de
realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor:
 Fişe de lucru
 Fişe test
 Fişe de autoevaluare
 Fişe de observare
 Test de verificare a cunoştinţilor cu itemi, cu alegeri multiple, itemi cu
alegere dublă, itemi de complectare, itemi de tip întrebări (etc.).
Se propune următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul – prin care se evaluează metodele de lucru utilizarea bibliografiei
materiale, echipamente, acurateţea tehnică, modul descrierii ideilor şi
materialelor în raport. Poate fi îndeplinit individual sau în grup de elevi.
 Studiu de caz – constă în deservirea unui produs a unei imagini care se referă
la un anumit proces tehnologic.
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii vor fi evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenţelor specifice în cadrul acestui modul. Fiecare
Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice, conform standardului de pregătire profesională.
Materiale didactice
− Placate
− Proiector, calculator
− Planşete.
Literatura

1981 – 252 p.
Modulul 10. Confecţionarea pieselor-tip
Scopul modulului: Formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale specifice

de confecţionare a pieselor-tip.
FI-48. Confecţioneze piesele metalice la maşini unelte speciale.
FI-49. Confecţioneze piesele metalice prin deformarea plastică.
FI-50. Confecţioneze piesele metalice prin deformarea turnare.
FI-51. Confecţioneze piesele metalice prin forjare.
FI-52. Sudeze metalele.
FI-53. Ascute instrumentele de aşchiere, redându-le geometria necesara.
Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării

Nr. IT IP Total
la final de modul)
UC1. Prelucrarea metalelor la maşini unelte speciale 54 30 84
UC2. Prelucrarea metalelor prin deformarea plastică şi 16 6 22
turnare
UC3. Sudarea metalelor 10 6 16
UC4. Prelucrarea pieselor cu fixare în dispozitive 60 44 104
speciale.
UC5. Confecţionarea pieselor tipice. 52 58 110
Total 204 156 360
61 / 68
Unitatea de competenţă 1. Prelucrarea metalelor la maşini unelte speciale

A245. Fixarea semifabricatelor şi sculelor  Robotarea şi mortezarea suprafeţelor LP102. Confecţionarea plitelor metalice
aşchietoare în dispozitivele maşinii de plane. rectilinii.
robotat şi mortezat.  Robotarea canalelor. LP103. Frezarea suprafeţelor plane cu freze
A246. Frezarea suprafeţelor semifabricatelor la  Mortezarea suprafeţelor. frontale.
maşini de frezat verticale şi orizontale.  Frezarea suprafeţelor plane. LP104. Frezarea canalelor cu freze pentru
A247. Alezarea suprafeţelor semifabricatelor la  Frezarea canalelor. canale.
maşini de alezat verticale şi orizontale.  Frezarea filetului. LP105. Frezarea canalelor sub pene.
A248. Găurirea găurilor la maşinile de găurit LP106. Frezarea filetului cu freze de filet.
 Frezarea coroanei dinţate a roţilor dinţate.
verticale şi radiale. LP107. Frezarea dinţilor cu freze modul.
 Alezarea suprafeţelor cilindrice.
LP108. Alezarea cilindrelor netezi la maşini de
 Găurirea şi regăurirea găurilor. alezat vertical.
 Zencuirea şi alezarea găurilor. LP109. Prelucrarea găurilor conform
 Teşirea şi adâncirea găurilor. proceselor tehnologice.
LP110. Ascuţirea sculelor aşchietoare, redînd
geometria părţii aşchietoare, folosind
maşini de ascuţit, dispozitive speciale şi
şabloane de măsurare.
Unitatea de competenţă 2. Prelucrarea metalelor prin deformarea plastică şi turnare

A249. Confecţionarea semifabricatelor prin  Forjarea semifabricatelor. LP111. Forjarea metalelor prin îndoirii sau
presiune:  Matriţarea semifabricatelor. îndreptării.
A250. Semifabricate matriţate,  Laminarea metalelor. LP112. Turnarea metalelor în forme metalice.
A251. Semifabricate forjate,  Turnarea în forme de o singură folosinţă
A252. Semifabricate laminate. (în coj, după modele fuzibile, turnarea în
A253. Confecţionarea semifabricatelor prin pământ).
turnare.  Turnarea în forme metalice (cochilă).
A254. Turnarea în forme de unică folosinţă.
A255. Turnarea în forme de folosinţă multiplă.
Unitatea de competenţă 3. Sudarea metalelor

A256. Confecţionarea semifabricatelor şi  Sudarea cu arc electric. LP113. Sudarea metalelor prin arc electric.
pieselor prin sudare.  Sudarea cu flacără de gaze. LP114. Sudarea cu flacără de gaz
A257. Sudare cap la cap.  Sudarea în mediu protector de gaz.
A258. Sudarea sub unghi.  Sudarea prin rezistenţă şi prin frecare.
A259. Repararea semifabricatelor prin
metalizare.
Unitatea de competenţă 4. Prelucrarea pieselor cu fixare în dispozitive speciale

A260. Prelucrarea pieselor complicate prin  Utilizarea mandrinelor cu 4 fălci. LP115. Prelucrarea pieselor complicate în
aşchiere cu utilizarea dispozitivelor de  Utilizarea planşaibei şi ungherarului. mandrina cu 4 fălci, pe planşaibă şi
fixare speciale.  Utilizarea lunetelor. ungherar.
A261. Prelucrarea pieselor complicate cu fixare LP116. Prelucrarea pieselor neregide, utilizând
în mandrine speciale. lunetele.
A262. Prelucrarea pieselor complicate cu fixare LP117. Prelucrarea pieselor racordate, folosind
în dispozitive speciale. planşaiba şi ungheraru.
Unitatea de competenţă 5. Confecţionarea pieselor tipice

A263. Prelucrarea arborilor.  Confecţionarea arborilor drepţi. LP118. Confecţionarea arborilor simple şi
A264. Prelucrarea bucşelor.  Confecţionarea arborilor în trepte cu complicaţi
A265. Prelucrarea pieselor de tip pahar. trepte într-o singură direcţie şi duble LP119. Confecţionarea bucşelor simple şi
A266. Prelucrarea discurilor.  Confecţionarea bucşelor netede. complicaţi.
A267. Prelucrarea flanşelor.  Confecţionarea bucşelor cu trepte. LP120. Confecţionarea paharelor.
 Confecţionarea pieselor de tip pahar LP121. Confecţionarea discurilor.
străpuns şi închişi. LP122. Confecţionarea flanşelor simple şi
 Confecţionarea discurilor. complicaţi.
 Confecţionarea flanşelor.
63 / 68
Modulul reprezintă o structură didactică unitară din punct de vedere tematic atât
pentru lecţiile teoretice, cât şi pentru cele practice. Scopul modulului fiind formarea la
elevi a competenţelor profesionale, o condiţie prioritară de parcurgere a modulului este
aplicarea imediată a cunoştinţelor teoretice achiziţionate, în realizarea activităţilor
practice. Totodată, parcursul didactic al modulului va avea un caracter flexibil, care
permite aplicarea atât a strategiilor didactice deductive (de la teorie spre practică), cât şi
strategilor didactice inductive (de la practică spre teorie). Lecţiile de instruire teoretică
şi practică pot să alterneze în dependenţă de strategiile şi metodele didactice aplicate,
dar şi de condiţiile disponibile de realizare a procesului de instruire.
Ordinea de parcurgere a secvenţelor de conţinut în cadrul modulului, poate fi
schimbată, dacă nu este afectată logica de formare a competenţelor profesionale.
modul, precum şi numărul de ore alocat pentru instruirea teoretică şi practică, va rămâne
neschimbat.
ale fiecărui elev. Acestea vizează aplicarea metodelor centrate pe activizarea structurilor
cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe
transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie.

competenţelor profesionale formate în cadrul modulului.
specificate în prezentul modul. Se recomandă realizarea evaluării sumative prin teste,
practice şi teoretice, prin care elevul va demonstra că este capabil să:
− confecţioneze piesele metalice la maşini unelte speciale;
− confecţioneze piesele metalice prin deformarea plastică;
− confecţioneze piesele metalice prin deformarea turnare;
− confecţioneze piesele metalice prin forjare;
− sudeze metalele.
Maşini unelte:
1. Strung de strungit 1A616.
2. Maşină de găurit 2A110.
3. Maşina de alezat vertical 2776B.
Echipamente de protecţie:
1. Ochilari şi ecrane de protecţie.
2. Salopete.
Consumabile:
1. Bară de oţel de diferite dimensiuni.
Materiale didactice
− Placate.
− Planşe.
Literatura
1. Tehnologia metalelor şi materialelor de construcţie – V. M. Nichiforov.

3. Bazele strungirii metalelor – A. N. Ogloblin.
65 / 68
VI. Sugestii metodologice
Curriculumul la meseria „Strungar” orientează proiectarea, organizarea şi
desfăşurarea procesului de instruire în vederea formării competenţelor profesionale şi
sociale corespunzătoare cerinţelor pieţii muncii.
În acest context, strategiile didactice se caracterizează prin flexibilitate,
adaptându-se la situaţiile şi condiţiile de învăţare a contextului educaţional. Eficienţa
procesului de învăţământ poate fi asigurată de selectarea reuşită a metodelor, tehnicilor,
mijloacelor de învăţare, a formelor de organizare şi de îmbinarea armonioasă a acestora
oportune situaţiilor de învăţare.
Diversitatea mijloacelor didactice actuale motivează elevii pentru învăţare şi
formează abilităţi profesionale. Un rol important, în acest caz, le revine mijloacelor
audiovizuale şi anume: computerul, notebookul, videoproiectorul, filmele didactice pe
CD-uri, soft-urile educaţionale etc. Un alt tip de mijloace didactice eficiente sunt
mijloacele didactice ilustrative: fişe instructiv-tehnologice, cartele tehnologice, planşe
referitoare la igiena personală a operatorului, locul de muncă şi activităţi realizate la
locul de muncă, scheme tehnologice de preparare a operatorului etc.
Metodele interactive asigură o educaţie dinamică, formativă, motivantă, reflexivă,
continuă. Metodele cele mai recomandate în formarea profesională care presupun
îmbinarea cunoştinţelor teoretice şi practice sânt: demonstraţia, exerciţiul,
algoritmizarea, lucrarea practică, ştiu, vreau să ştiu, am învăţat, simularea de caz,
problematizarea, observaţia, cubul, brainstorming, jocul de rol etc.
Profesorul are rolul de facilitator, comunicator, colaborator, implicând activ pe cel
ce învaţă.
ale fiecărui elev. Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe audient, pe activizarea structurilor cognitive
şi operatorii ale cursanţilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora,
pe transformarea cursantului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul
individual al cursantului cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă,
de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care
oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pe parcursul modulelor pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 demonstraţii de realizare a lucrărilor;
 exerciţii practice de realizare a lucrărilor;
 exerciţii practice de evaluare, autoevaluare şi control a executării lucrării şi a
rezultatului obţinut;
 vizionări de materiale video;
 studii de caz „Determinarea defectului produsului finit şi cauzei apariţiei
acestuia”.
Este recomandată învăţarea individuală, lucrul în perechi sau pe grupe în funcţie
de conţinuturi. Este recomandată utilizarea lucrului cu computerul atunci când
conţinuturile sunt adecvate.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi
demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
VII. Sugestii de evaluare
66 / 68
În procesul de formare profesională, în contextul structurării procesului de
învăţământ pe module axate pe competenţe, se utilizează o gamă amplă de modalităţi de
evaluare:
 evaluarea diagnostică,
 evaluarea formativă,
 evaluarea sumativă,
 evaluarea autentică,
 evaluarea pentru certificare.
Evaluarea diagnostică stabileşte nivelul cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor
şi a competenţelor formate la elevi. Acest tip de evaluare se realizează la începutul
procesului de instruire profesională cu scopul de a identifica nivelul de alfabetizare
funcţională la elevi, precum şi aspecte ce necesită corectare sau îmbunătăţire, realizate
prin programe de recuperare.
În contextul unui învăţământ axat pe competenţe, vectorul evaluării este orientat
spre evaluarea formativă – proces continuu de observare a formării elevului în procesul
de instruire. Acest tip de evaluare se realizează pe tot parcursul activităţii de instruire şi
oferă un feedback relevant în legătură cu procesul de formare a competenţelor.
Astfel, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuă a
competenţelor la elevi reflectate în standardul ocupaţional.
În acest context, în activitatea didactică, va reuşi acel profesor care va oferi la
lecţii un set de sarcini didactice pe nivele, elaborate în contextul taxonomiilor
corespunzătoare, fapt ce va permite valorificarea la maximum a potenţialului fiecărui
elev şi va permite profesorului să ghideze şi să monitorizeze activitatea de formare a
competenţelor profesionale la elevi.
În procesul de evaluare formativă sunt utilizate diverse modalităţi de evaluare:
observaţia, răspunsuri orale ale elevilor, lucrări scrise, lucrările practice etc.
Un interes deosebit prezintă lucrările practice, în cadrul cărora elevii sunt puşi în
situaţia de a executa ei însuşi, sub conducerea şi îndrumarea profesorului, diferite
sarcini cu caracter aplicativ în vederea fixării şi consolidării cunoştinţelor şi a formării
priceperilor şi deprinderilor. Astfel, lucrările practice presupun un volum mai mare de
muncă independentă din partea elevilor.
67 / 68
Bibliografie
1. G. P. Viachin ,, Desen tehnic de construcţii de maşini”, Chişinău, LUMINA,
1991.
2. M. Tudose, Desen tehnic, Chişinău, ŞTIINŢA, 1993.
3. Florin Macarie , Ionel Olaru, ,, Desen tehnic. Note de curs şi aplicaţii
practice” Băcău, Alina Mater, 2007.
4. S. Vîşnepolschii, ,,Desenul tehnic cu elemente de instruire programată”,
Chişinău, LUMINA,1990.
5. Codul muncii al Republicii Moldova, Chişinău 2003.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la S.S.M. nr. 186 din. 10.07.2008.
7. Ghid de Protecţia Muncii. Partea 1-2, Chişinău, Centrul didactic ,,Protecţia
muncii” 1997.
8. Protecţia Muncii (pentru învăţământul preuniversitar), Bucureşti, Editura
didactică şi pedagogică, 1996.
9. ,,Toleranţă şi ajustaje. Măsurări tehnice” Chişinău, 1989.
10. Tabelă unică cu toleranţe şi ajustaje.
11. Legislaţia muncii.
12. Legea privind protecţia mediului.
13. Manual: Prelucrarea metalelor. Pregătirea pentru formarea profesională şi
iniţierea în meserie / Siegfried Walter, Chşinău, 2013.
14. Manual: Lăcătuşărie. Cartea lăcătuşului / Ilie BOTEZ, Dumitru VENGHER,
Valentin AMARIEI. Chişinău, 2011.
15. Damian-Timoşenco G. „Ghid de elaborare a Curriculumului vocaţional”
Chişinău, 2012.
16. Olaru E. ,,Sănătăria industrială şi igiena muncii” UTM, 2000.
17. Olaru E. , Olaru Iu. ,,Protecţia împotriva incendiilor” UTM, 2000.
18. Damian-Timoşenco G., Barbulat V. ,,Ghid de implementare a
Curriculumului bazat pe competenţe” Chişinău, 2014.
19. Mașini- unelte. S.V. Badea
20. Tehnologia fabricării și a reparării utilagelor tehnologice. Vasile Bejan.
21. Mașini - unelte și sisteme de mașini. C.Druțu; A. Botez.
22. Mașini – unelte automate. Dumitru Zetu.
23. Mașini și utilaje industriale. Mihai Voicu; Neculai huzum;Ion Paraschiv.
24. Mașini – unelte sreciale pentru prelucrări prin așchiere. Putz Viorel.
25. Programarea asistată de calculator unelte. A.Albu;L.Morar; C. Jeican;
D.Gruiță.
68 / 68

Limbă

Strungar 2018.01.23.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strungar 2018.01.23.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Şcoala Profesională nr. 4, mun. Bălţi

Ministru ______________ Monica Babuc

Director ________________Dobrogeanu Vasile

Bujor Valentin, Profesor de discipline tehnice, grad didactic I,

Denisiuc Nicolai, Profesor de discipline tehnice, grad didactic II,

Berlodean Alexandru, Profesor de discipline tehnice, grad didactic II,

Leahomski Victor, Profesor de discipline tehnice,

Adresa Curriculumului în Internet:

II. Concepţia Curriculumului modular .................................................................... 5

III. Sistemul de competenţe ce asigură calificarea profesională ............................. 6

IV. Administrarea modulelor .................................................................................. 7

V. Modulele de instruire ......................................................................................... 9

VI. Sugestii metodologice ..................................................................................... 66

VII. Sugestii de evaluare ....................................................................................... 66

II. Concepţia Curriculumului modular

III. Sistemul de competenţe ce asigură calificarea profesională

IV. Administrarea modulelor

Modulul 1. Securitatea şi sănătatea în muncă

Scopul modulului: Formarea competențelor profesionale generale în vederea

Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la

Abilităţi Cunoştinţe Tematica lucrărilor practice

Unitate de competenţă 1. Comunicarea în limbajul profesional din domeniul industriei

Unitate de competenţă 6. Prevenirea accidentelor de muncă

Modulul 1 ,,Securitatea şi sănătatea în muncă” este un modul introductiv, de

Sugestiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi

Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

 Instrumente, utilaje, materiale de lucru.

1. Codul muncii al Republicii Moldova, Chişinău 2003.

Modulul 2. Lucrări de bază în lăcătuşărie

Scopul modulului: Formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale generale

Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la finele

Abilităţi Cunoştinţe Tematica lucrărilor practice

Unitatea de competenţă 1. Pregătirea locului de muncă

Unitatea de competenţă 2. Realizarea lucrărilor de trasare

Unitatea de competenţă 3. Realizarea lucrărilor de tăiere, îndreptare şi îndoire a metalelor

Unitatea de competenţă 4. Realizarea lucrărilor de pilire

Unitatea de competenţă 6. Efectuarea asamblărilor nedemontabile

Pentru realizarea finalităţilor modului, elevul trebuie să deţină cunoştinţe de bază

Modulul 2 „Lucrări de bază în lăcătuşărie” reprezintă o structură didactică unitară

Sugestiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi

Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

 Materii prime şi auxiliare.

Planşe informative; fişe de lucru; tabele; scheme; materiale foto-video; desene;

1. Manual: Prelucrarea metalelor. Pregătirea pentru formarea profesională şi

Modulul 3. Desenul tehnic

Scopul modulului: Formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale generale

Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la finele

Abilităţi Cunoştinţe Tematica lucrărilor practice

Unitatea de competenţă 1. Citirea desenelor tehnice industriale

Unitatea de competenţă 2. Executarea schiţelor după model şi a desenelor tehnice la scară

Unitatea de competenţă 3. Reprezentarea şi notarea pieselor standarde

Pentru realizarea finalităţilor modului, elevul trebuie să deţină cunoştinţe de bază

Studierea Modulului ,,Desen tehnic”, urmărește formarea capacității de analiză a

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care

Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Planşe informative; fişe de lucru; tabele; scheme; materiale foto-video; desene;

1. Viatchin G. Andreeva A., ş.a. Desenul tehnic de construcţii de maşini. Trad.

Scopul modului: Formarea competenţilor profesionale generale de efectuare a

Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la

UC2. Efectuarea de măsurări cu ajutorul instrumentelor cu 12 6 18

UC4. Măsurarea unghiurilor suprafeţelor conice şi ale 9 2 11