Pompe cu piston radial

Pompele cu pistoane radiale sunt pompe de debite si presiuni mari, iar motoarele de momente si puteri ridicate. Acestea se folosesc pentru presiuni pana la 300 bar, debite pana la 8000 l/min, momente pana la 5000 daNm, puteri pana la 4000 kW, motoare cu actiune multipla putand functiona la turatii stabile sub 1 rot/min. Acest tip de pompe au facut obiectul primelor modele de masini idraulice !olumice rotati!e cu piston. "n timp au aparut pompele cu pistoane a#iale, ca !arianta imbunatatita a primelor si care s$au e#tins mai mult decat pompele cu pistoane radiale. "n pre%ent, insa, se constata o re!itali%are a acestora, nu numai la puteri si cupluri mari, unde raman metodele de ba%a, dar si pentru parametri obisnuiti. &au%ele acestor reconsiderari constau in aparitia unor modele noi imbunatatite, cu 'abarite reduse (inertie mica) in special, cu actiune multipla, cu pistoane cilindrice sau sferice. *a constructiile obisnuite, debitul se re'lea%a deplasarea relati!a (manual sau automat cu ser!o!al!a) a statorului fata de rotor. *a modele noi, cu actiune multipla, aceasta re'lare se face discret, prin una din metodele+

1.!ariatia sectiunii acti!e a pistonului ,.!ariatia numarului acti!e de pistoane 3.!ariatia numarului de randuri de pistoane

-e remarcat ca, prin aceasta, pompele cu actiune multipla nere'labila pana acum se transforma in sisteme re'labile, asa$%isa re'lare comutati!a.

Pistonasele sunt dispuse radial (asemeni spitelor unei roti) intr$un mic bloc cilindric. A#ul motor po%itionat intr$un in!elis ircular roteste blocul cilindric. .locul !a roti elementul ce contine orificiul de admisie si refulare. &ele doua orificii sunt despartite printrun element de etansare. /data cu rotirea blocului cilindric, forta centrifu'a !a actiona pistonasele, care !or urma un traseu circular. 0#centricitatea (distanta dintre a#ul rotorului si a#ul blocului cilindric) !a determina pasul unui pistonas. 1e pot adau'a elemente de control ce pot influenta capacitatea unei pompe de la %ero la ma#im. "n ca%ul in care o pompa are un numar impar de pistonase, un sin'ur pistonas !a fi blocat de elementul ce contine orificiile de admisie/refulare, fapt ce duce la reducerea !ariatiilor in debit. &and pompa are un numar par de pistonase, pot fi blocate doua pistonase in acelasi timp. -aca acest lucru se intampla, 3 pistonase se !or deplasa concomitent la un moment dat, iar dupa aceea se !or deplasa 4 pistonase, lucru ce !a duce la fluctuatii in debit. 0lemente componente A#ul motor este repre%entat de o bara cilinrica in 2ururl careia se roteste blocul. Aceasta bara contine 4 'auri ce o strabat in toata lun'imea ei+ , de admisie si , de refulare. -oua canale sunt taiate in aceasta bara, canale ce fac le'atura intre , din cele 4 'auri de acelasi tip. 3nul din canale permite lic idului sa treaca de la piston

in 'aurile de refulare, iar celalalt face le'atura dintre 'auri si piston in momentul in care lic idul este tras inauntru (admisie).

4aurile de refulare sunt ' idate corespun%ator astfel incat ele sa permita directionarea lic idului catre sistemul idrauic. &ealalta perec e de 'auri este conectata la reteaua de admisie. .locul cilindric este un bloc metalic 'aurit in mi2loc pentru a permite po%itionarea a#ului motor si a cilindrului in interiorul sau. -esi'n$ul bocului cilindric poate !aria in functie de tipul fiecarei pompe. 4aurile facute in acest bloc sunt facute cu a2utorul unor ec ipamente speciali%ate, a!andu$se in !edere diminuarea posibilitatii de pierdere a lic idului in timpul !iitoarei functionari.

Blocul cilindric Pistonasele difera mult prin forma lor + A.pistonas cu rotite $ acestea se in!art in scobitura facuta in interiorul rotorului 5 ..pistonas cu !arf conic $ apasa direct pe rotor5 pistonasul !a efectua miscarea obisnuita in timp ce se !a in!arti in 2urul a#ei sale astfel incat suprafata sa se !a eroda uniform. &.pistonase cu suprafete curbate 6 apasa si aluneca in 2urul suprafetei interioare a rotorului5 acestea sunt fabricate folosind o te nolo'ie ce !a permite obtinerea dimensiunilor optime pentru a e!ita scur'erile de fluid intre peretii pistonului si ai rotorului. 7otorul este format dintr$un inel circular, pe care se spri2ina pistonasele. Acesta se in!arte in interiorul unui bloc (stator) prin intermediul caruia se poate controla pasul pistonaselor.

Elemente de calcul la pompele cu pistonase radiale Pentru 8nceput, se pune problema calculului de predimensionare. -atele de intrare sunt debitul Q, presiunea p si turatia n. -ac9 se notea%a cu d diametrele pistonaselor, cu h cursa, cu v randamentul !olumic, iar cu z num9rul de pistonase, atunci debitul Q !a a!ea e#presia+

Q =Vp n v unde :! ; 0, <= > 0, <8. -in rela?ia de mai sus se poate scoate cilindreea Vp+ Vp=Q/ n v
Pe de alt9 parte 8nsa , din fi'ura 3.11 se !ede ca, pentru un pistonas, cursa este h = 2e. @n acest ca%+

A;% (BdC/4),e
&unoscDnd tura?ia n a discului, se scrie e#presia debitului teoretic sub forma produsului dintre tura?ie Ei cilindree+

Qt; n A; n% (BdC/, )e @n func?ie de debitul teoretic se poate calcula debitul real+ F= Qt v 3nde v este randamentul !olumic. *iteratura recomanda !alorile raportului dintre e#centricitatea GeG Ei diametrul pistonaselor d , prin !aloarea constantei H ; e/d. "n aceste conditi , %(Bd3 /,) H n v ; F de unde, prin urmare, se poate determina relatia de predimensionare a diametrului pistonasului pompei+

d; 3I,F/BJ H n v . Pentru calculul debitului teoretic se pleaca de la e#presia cilindreei definita prin produsul dintre aria pistonasului si cursa+ A; %(BdC/4) *a pompele cu pistonase radiale+ ; ,e Ei 8n aceste conditii+ A; (%BdCe)/, iar debitul teoretic !a fi+ Qt=z (BdC)/, e -ebitul real se calculea%a 8n functie de debitul teoretic Ei randamentul !olumic+ Q = Q t !

Bibliografie: - Hydraulics-Field Manual , Dept. of Army, Was ington D! "##$ -Masini idropneumatice na%ale , Bea&it Ali