Lucrarea cQP~i~de ,tra~rea.

pompelordevehiculare a lichidelor, sub aspeotul alegerii, explo rtării, intreţinerii şi rcparlirii lor, acestea fiind o categorie de maşini utilizate in aproape toan ramurile de activltate economicll., fie pentru diverse ser'ficii-alimentări Cu apă. desecări, inrervenţii la stingerea incendiilor - fie integrate in procese tehnologice industriale complexe. Constituie un indrumar necesar pentru cunoaşterea specificului tuturor categuriilor de pompe (pompe centrifuge. pompe axiale, pompe vclumicc Cu mişcare alternativa. şi rotitoare, pompe autoaspiratoare etc.). Pentru fiecare tip de pompă sint date curbele caracteristice si rxnr.' .'" . grafice ale parametrilor funcţionall pe care-i poate realiza pompa !";",ee"1<1, dind posibilit are " '0 cunoaşte limitele de utilizare corectă a acesteia in sensul exploatării raţionale şi totodată economice a instalaţie! hidruulice pe care aceasta deserveşte. Sint tratate atit elementele con. structbe esenţrate (in mare parte tipizate] ale fiecărei categorii de pompe, cit şi metodele de detcrminare a parametrilor funcţionali ai pompelor fi!1;'dţim~a de pomparc, iuălţuuea de a.:-iplr~l.r" ir::l1ti:l:r';;"c::ergct:(.a neta ia. a-prruţic .:\SPH, care reprezintă factorul care impune condiţia Iinut., de funcţionare a pornpei in afara zonei de C(\',it(\ţ:~ etc.}. Sint date noţiuni de cxploatare, întreţinere şi reparare corectă a pompelor, avind ca. cfc.~: respectarea Cu rigurozitate a indicaţiilor prevăzute de construotor in cartea pornpei. Lucrarea se adresează tehnicienilor şi inginerilor din industrie şi agricultură. personalului care exploatează pompe, putind fi folosită şi de către studenţii din fncultăţile tehnice.

C up r

n su

°

,~ \ ~ .~ . ","-~,
t

~

}. 1. Xotiuni fundamentale despre pompe. . r. Rolul f)f;mneÎ i:~ i:;,,:~~l;l~iL: -' _. ;:~: (la~ifi~areâ pornpelor . " Principii de funcţionare a pompelor " 1.3.1. Funcţionarea pompei centrifuge ~ 1.3.2. Efortul axial . • \.3.3. Turaţia specifică . I l.3.i. Legea similitudinii : .. : .. ,,1.3 ..5. Funcţionarea pompe! axiale [elicoidale) 1.3.6. Funcţionarea pompelor '10lumice 1.3.6.1. Pompe volumice cu . mişcare alternati·ilI. 1.3.6.2. Pompe volumice Cu mişcare rofitoare ! _~ Fn nctionarca ", pompelor . . . autoaspiratoare autoaspiratoare Cu canal lateral ~ 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel de lichid 1.3.7.3. Pompe periferiale •••• 1.3.7.i. Pompe autoaspiratoare cu bazin ,.. I.i. Curbe caracteristice ..•••.••.• 1.4.1. Curbe caracteristice la pompele centrifuge •. l.i.2. Curbe caracteristice la pompele axiale .oi.3. Curbe caracteristice la pompele volumice I.-!.~. Curbe caracteristice la pompele cu canal lateral ~ l.i.5. Curbe caracteristice la pompele de vid cu inel de lichid >1: 1.5. Elemente constructive ...•.• , 1.5.1. Elemente constructive la pompele centrifuge x 1..5.2. Elemente constructive la pompele axiale 1.5.3. Elemente constructive la pompele volumice 1.5.3.1. Pompe volumice cu mişcare alternativă 1.3.7.1. Pompe

7

1.5..1.2. Pompe 1.5.i.

',olumice

cu oli 61 6\ 63

JIl1SI.~.1ft.: r0lltOarC

10 10 13 17 18 19

Elemente constructive la pompele autoaspiratoare 1..5.4.1. Pompe autoaspiratoare cu canal lateral 1..5.1.2. Pompe de ',id cu inel de lichid in instalatii .• caracteristicilor instalaţiei

2. Utilizarea pompelor 2.1. Determinarea 2.1.1. Noţiuni

67 67 67

20
21

fundamentale de hidrodinamică

2.2. Alegerea

22
30 30 31 33 ,1'1 35 36

"'N ~
-.!:: (r
Controlul Hedactor: Coperta: Ştiinţific; Ing. Arh. Conf. dr. ing. GHEORGHE ZIDARU VICTORIA VALERIU VALENTIN POPESCU M()RĂRESCU Tehnoredactor:

;0

pompei şi acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei 2.2. 1. Parametrii Iuncţionali ai pompelor ~.2. 1. 1. Debitul pompat (] .... 2.2.1.2. Înălţimea de pompare H 2.2.1.3. înălţimea de aspiraţie a pompei 2.2.1.4. Cavitaţia .....••...•. 2.2. 1..5. Caracteristica N PSH. 2.2.1.6. Greutatea specifică a Iichidului 2.2.1. 7. Viscozitatea lichidului. 2.2.1.8. Putere. Randament •. 2.2.1.9. Viteza de antrenare .. 2.2.1. 10. Valoarea pH . 2.3. Relaţii intre furnizor şi beneficiar 2.3.1. Garanţiile furnizorului .. intretinerea pompei In instalaţie 3.1. Montarea pompei in instalaţie 3.1.1. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie 3.1.2. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pornpare 3.1.3. Indicaţii privind poziţia şi racordarea conductelor 3.1.3.1. Conducta de aspiraţie 3.1..1.2. Conducta de refulare Exploatarea şi

71
79

~o

80 83 83
84 96 97 103 10i 105 107 112

W " ~,,~: ....

.~.
O

~

VIŞAN

Bun de tiţar: 25.09.1981 Coli de tiPar H,25 C.Z. 621.65/68
executat sub comanda nr. :67 la fntreprlnderea poligraficA .13 Decembrie 1818" str. Grlgore Alexandrescu nr. 89-:17 BucureştI. Republlc3 Socialista Romăn!a Tiparul

15
47

\17 117 118 119 121 122 124

53 56 56

\./

6
3.l.i. Indicaţii privind maşina de antrenare 3.1. Punerea în funcţiune, supravegherea şi întreţinerea în perioada de ezploatare 3.2.1. Supravegherea în timpul funcţionării . 3.2.2. Deraniarnentc funcţionale şi
;.2 . .1. Întreţinerea 3.2.3.1. t"ng("r~a

CUPRINSUL'

1. Noţiuni
"i.
135 li3
J-1.)

fundamentale

despre pompe

3.2.3.2. Etanş~rea '" . " .. " 3.2.3.3. Cuplajul ••........ Repararea pompelor . i.~. Repararea pornpelor centrifuge, of._. Repararea pompe1or cu piston L3. Organizarea reparaţiei pompetor 1.i. Reguli de tehnica securităţii
mHr'!di

171 188

195 195 20.~ 216
"".!!Q

158

159

1 ........•...••..•....•..•• Anexa II
Anexa

220
. 227

1.1. Rolul pompei in instalaţie
~ Pompa este o maşină care transformă energia mecanică, primită de la o sursă de antrenare, în energie hidraulică. Astfel, energia transmisă lichid ului poate fi utilizată potrivit 'scopului dorit - alimentare cu apă, transport hidraulic, acţionare hidraulică etc. Deoarece pompele sînt destinate, mai ales, transportului de lichide la distanţe şi nivele 'diferite, utilizarea lor s-a im'pu~ aproape pretuti~deni u~~e. s-a ivit.~ec~sitate~ unuiastfe! -q,e 'transp?rt. In l!ldustrl~iPO!ll.pele ~nt ut}1izţtţe~~lJloclt în ~lver~ pr~~se.tebn?logice, vehiculînd o mare varietate de lichide, 'sau în scopun auxiliare pentru alimentări cu apă industrială şi potabilă. In agricultură, pompele ~utilize3.ză însisteinele de irigaţii şi desecări, în' sistemele de alimentare cu apă a Iocalităţilor rurale, a fermelor, sau direct în procesul de producţie prin ataşarealor la diverse maşini agricole, cum sim LcI<.: de combaterea dăUJlătorilor. . - -'Deoarete ttaIiSj>'Ortlil unui ~~~id cu poh1~~l r piest}>'~fte"o'~ontinuitate a curgerii Intre 'sursa 'de alimentare şi locul (kversării,aceasta.~lti se poate realiza decît tiitr-o' instalaţie hidraul.ică~,'0 astfel' de Instalaţie este

n,bi'ograj' •........................

232

'ajutorul

. "':;

"';

~i

rI

~:;tt:i~~'~~~ :;j~~td~i~ă~~~ •...... '. . '''·'I;r,~.ţ:::::'z' =' :::':=:"~'q-',:, şi bineînţeles pompa, ca element principal. Conductele au rolul de a face legătura intre pompă şi sursa de aspiraţie şi locul de refulare a lichidului. Din aceste motive. conducta care se racordează la' rezervorul de aspiraţie se numeşte "conductă de aspiraţie" şi, înmod analog, cea care uneşte ştuţul de refulare al pompei cu rezervorul de refulare, "conductă de refulare". .' In fig. 1.1 este reprezentată schema unei instalaţii .hidraulice simple, in circuit deschis. Instalaţia se compune din următoarele ele-. mente: sorbul S, montat la capătul Fig. 1.1. Instalaţ ie in circuit deschis. conductei deaspiraţie CA, scufundat în lichid, pompa P, acţionată de motorul electric EM, robinetul de reglare R şi conducta de refulare CR. Ca aparate de măsură sînt ataşa te: un manovacuurnmetru M V, amplasa t pe cond ucta de aspiraţie, şi un manometru M, montat pe conducta de refulare a pompei.

8

NOTIUNI FUNOAlIENTALE DESPRE POllPE

CL. •• IF"ICAREA POlIPELOR •S

9

Manovacuummetrul serveşte la măsurarea depresiunii din conducta de aspiraţie, iar manometrul indică presiunea de refulare la reşirea lichidului din pompă~Jtln unele situa ii, manovacuummet ul poate indica şi suprapresiune în aspiraţie, cînd nivelul ichidului din rezervorul de aspiraţie este mai ridicat decit axa pompei cu o anumită înălţime geodetică, sau cind se aspiră din spatii aflate la presiuni mai mari decit presiunea atmosferică. Robinetul R serveşte pentru reglarea debitului pomp-i în funcţie U..;consumator. Distanţele sînt cotatecu următoarele settffilfic;aţîi: Hg,t este înălţimea gcodetică de aspiraţie şi reprezintă distanţa pe verticală dintre nive1ullichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa rotorului pompei; H,n înălţimea geodetică de refulare şi reprezintă distanţa pe verticală dintre axa rotorului pompei şi axa conductei orizontale de refulare; HIII4I. >', înălţimea geodetică totală, care este egală cu H"A H,n. ~f΀. 1.1 suprafeţele lichidului din bazinul de aspiraţie şidfu cel .de refulare se.găsesc sub influenţa presiunii atmosferice. iar rezerVoarele'nu comunică fntre' ele, 'astfel că, pentru acest gen de ~talaţii, s-a adoptat denumirea de instalaţie în circuit deschis. .Prin analogie, se' .consideră instalaţie tn circuit,închis, aceea la care rezervoarele de aspiraţie .şiz:efJlll'flţ:.ştnt'puse in comunicaţi~, iar lichidul poate fi recirculat, exemplu: instalalu' q.e.răcire. , Prin ..urmare, p:>mpaest~ unelement absolut indispensabilhiţr::QJiristaIaţie hi~ulică, ~ar energia pe care o tra~mit~ lic:hidul!li .se ma)llfestă prin Circulaţia acestuia in conducte, Ia o anumită presiune. Astfel, într-o instalaţie, pompa îndeplineşte următoarele atr~u,lii. principale: ._ , _ .'.•.:": - de transvazare, atunci cind lichidul este deplasât 'âe l.l"sursa·de alimentare pînă la consumator; . . . '._1 .... , - de recirculare, atunci cînd o cantitate limitată de lichid este vehiculată in circuit inchis;",,, - de acţionare, în cazul în care energia de presiune a lichidului este folosită pentru producerea şi amplificarea forţelor. .... ' , ";,' .r' " . Din aceste atribuţii decurg şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească, din p.unct de vedere hidraulic, pompa amplasată într-o instalaţie, condiţii care un un asigurarea etrilor ener etici necesari: debi .,... . Carac errs ICIe lichidului Ve ICU în ms a le etermină tipul conat structiv al pompei şi impun alegerea corectă şi adecvată a dimensiunilor acesteia. ) 1?eoare~e . diversitatea instalaţlilor hidraulice deservite de pom,e.e este practic nelimitată, datorită nenumăratelor domenii de activitate in care acestea îşi găsesc aplicarea, pompa trebuie să posede anumite calităţi valabile pentru orice tip de instalaţie. Dintre acestea, principalele calităţi sint: -Siţuranţa în funcţionare, Prin aceasta se inţelege"că,.tn condiţiile unei exploatări corecte, pompa trebuie să funcţioneze neîntrerupt o perioadă -de timp acceptabilă, pînă la opririle necesare reviziilor. Această condiţie tre:buie să fie bine analizată de către proiectantul instalaţiei, la alegerea p:>mpel,. deoare~e se ştie că, în cazul pompelor montate în instalaţii tehnologice, opnrea accidentală a ace~tora, datorită defectării pompei, provoacă pagube ca re intrec cu mult cheltiuala pentru cumpărarea acesteia.

- Asigurarea parame~rilor hidraltli~i ~~licitaţi. ~rin .~ceasta se înţelege că pompa trebuie să reahzeze. caractenst~clle "nommal.e .contrac.tate, care sînt cele la care pompa va funcţiona ce~ mal mare part~ d.ll~timpul el de_exploatare. Este de dorit ca la valoarea nominală a caracteristicilor, pompa sa funcţioneze cu un randament maxim!. realizî~du-se I?rin ac~~s!a o, e:,pl?atar~
1.,.~!!r:1.jÎ\:l:;::~ din

punct de vcdcr:

":('.):'l:;)ol.lL.

Dur

111 .i-l1.(J.L~lL~~t:Xb~a. ;:'l~Uatl~

+

I

.t
•~
e-e
$'

f

frecvente care cer ca pompele să funcţl~)J1~~e ,Parametn hl.drau~lcl.diferit 1 la fată de cei norninali, ca de exemplu: vanaţu man ale nlv~lulUJde ltc~ld pe~te li~itele prevăzute în bazinul de aspiraţie; creşterea rezlst~nţelor hidraulicc în conducta de refulare, datorită înfundărilor sau depunerilor, te~peratura m .diului ambiant diferită de cea preconizată şi încă multe altele. Ppn urma~e, po~pa trebuie să corespundă şi acestor. s~licitări suplimentare,. Iar funcţienarea ei trebuie să fie elastică in cadrul limitelor garantate de UZlOaconstructoare. -, . • "1 -lntreţinere simplă, acces uşor.. Prm aceasta ~~ mţel~ge că op~r~ţue de întreţinere care ~ efectueCl;Ză t~p~ exploatăm treb~l1esă. se ~lţez~ în la un număr cît mal redus de intervenţii ŞI la lIl;te.ryale de tt~.p CI.ţn,tal mar~. Accesul la interiorul pOlIlpei trebuie să ofere posibilitatea ve~if1căplşl t~OCUIrii pieselor defecte pfin mâneViări siînple;'Uşor de realizat cu mijloace locale: şi efectuate într-un timp 'cit mai scurt, de preferat fără demontarea pompel din instalaţie.·, - ';;. .!." , ., '. .' . ; :;?~, .• , .' Diversitatea foarte mare a situaţiilor de .funcţionare .3: pom.pelo~în ~stalaţ ii impune desigur şi ~Ite condiţii de f~ncţlOnare, specifice tipului de instalaţie, dar acestea vor fi tratate tn capitolele următoare. .~ ,
j,:-' ~

<'1""·-'-·i"-+":~--· ,

.

)

"

1.2. Clasificarea

" pompelor
.:

f'
~

~.

•t
l,

t ~ i

,-

~ '"'

·1
1

In stadiul actual ai dezvoltării industriale, soluţiile tehnic~ alese la proiectarea instalaţiilor prevăd utilizarea pompelor Ia transportul flUidelor.cu o mare diversitate de caracteristici. Acestea determină la rindul 10: n~c.~sltatea r~aIizării unei game largi de construcţii de pom~, ~~zate pe p~mclpll de. f~ncţlOnare adecvate pompării fluidelor cu caracteristicile respective. D~. al~l~pare evidentă nevoia clasificării diverselor tipuri de pompe p~ cat~go~l1dlsţ~cte, care să contribuie astfel la o clarificare a denumirilor ŞI noţiunilor utilizate în domeniul acestor maşini. -. . .. In acest sensvpompele slnt clasificate dup~ ~numlte criterii, acceptate la nivelul unor organisme .internaţionale de ~peclallţate, cum. este de exempl~ EUROPUMP, şi folosite ŞI~n ţara noa~t~, fl.~ndlegiferate prin STAS 6868-7.) intitulat'; "Pompe pentru lichide. Clas.!flcare . .. , . In conformitate cu prevederile acestui standard, pompele .se clasifică după următoarele criterii principale: - criteriul principiului de funcţionare; - criteriul constructiv; - criterii specifice. După criteriul funcţional rezultă urm~toarele categorii de pompe: turţ>opompe, pompe volumice, pompe cu fluid motor, pompe electromagnetice şi elevatoare hidraulice.

. ... __ . ... ...~.!.r~llminim . ..articul~i.~Q·de. .al. . de cunoştinţe ~le~entare ~are să-i foloseascăla întel~~ere<~p.J. I.•.ce 'acţionează asupra 'ei . . din~~..are anUmite forme dimensionate prin calculele de proiectare.• . Această noţiune este întnnită frecvent în domeniul exploatării pompelor. ~.de.. ... .'. ~ ~ " '" _ 4. care ar putea provoca deranjaxnente . sChema function&ll a pOmpei centrifuge:' .. . apoi m·eu.j. . pompei ŞI cel de refulare._... 1""1 .. pOl.. cum sint: criteriul destinaţiei pompei. pompe cu piston... ..L.~~~.ea din ~ .•. .~de ~li!. h. Din cele relatate mai înainte rezultă că.t!. axiale şi instalaţii de pompare.afirma fără ca .F uncţionareă 'prdpriu~~~ a pompel are loc astfel: arborele fl!pl ă~trena t de la o sursă exterioară transmite ro~rului o mişcare de rotaţie.lt~n~tI~ă ca~ să p0. "f'(' 'l~~H..pom~ ·!cuangrenâje. pentru a putea funcţiona.3..):~~\'(l'~~P'~. <" Elementele hidraulice principale ce alcătuiesc o pompă centrifugă sInt rotorul ŞI carcasa pompei (fig..p(~~ţatepr~ip'qJ. .' Paletele au rnJ111.: . pompe curnembrană.u. în caz contrar deplasarea Iichidul·': nemaiputînd avea loc.. pentru evitarea confuziilor în relaţiile tehnice sau chiar comerciale dintre mulţimea diversă a beneficiarilor şi uzinele producătoare de pompe.. prin utilizarea motoarelor de antrenare cu turaţii ridica. r :Fig.tI. Orificiul de aspiraţie al carcasei pompeleste pus in legă'tură... In limbajul folosit in practica curentă se întîlnesc frecvent şi alte clasificări.. care.sau . ::.(r·~f')'l':. uirijată spre conducta' de refulare.p. -fenomenul de pompa te.Jucruf:vala._----_ _--..v .~. :.fl. Organe hidraulice centrifugl : la o pompă r .ctuaJă pe plan' mondial este aceea de a utiliza astfel de pompe chiaifn'domenii fn care în mod' obişnuit se folosesc pompe cu piston . 1.TeSpectiv în domeniul debitelor relativ reduse şi a presiunilor ridicate. J·I·.t?rta.•. orific!ul d.lui. diptre.3. pompe cu canal lateral etc. ~... va fi proiectată către periferiaacestuia..bU.• "' 1 .d~ lichid tnaşa. . . .t." Acesta stabileşte noţiunile de bază şi reglementează denumirile din domeniul pompelor de vehiculare.. lichidul trebuie să fie in permanenţă în contact cu rotorul.' .npa centrifugăeste cea·'mairăsptii'dită pompă rditt't :l:'t6ate. Fig.~ce1aşi principiu este valabil şi pentru o masă compactă de lichid..' 1. iar pentru ridicarea Iui In conducta de aspiraţie pînă la nivelul acestuia este necesară crearea unei diferenţe de presiune Intre cele două nivele. După cum se poate observa din figură....tnsfo~a~ă . \.~::"~ . făcute după criterii specifice.Ju~ti9nare pentru cele mai răspînditetipuri de p?mpe.·~~~~}#ijtt'·'7" "Pentru exploatarea raţională a unei maşini sau a unui mecanism este recomandabil şi necesar ca personalul de . adică chiar de la începutul rotirii acestuia.:pompe. - 10 NOTIUNI FUNDAlIESTALE DESPRE POMPE I'RISCIPII DE FUNCŢIONARE A POUPELOR 11 După criteriul constructiv sint: pompe centrifuge monoetajate şi multietajate.:rg~fGWiţto. _ Din cele relatate mai înainte rezultă că la <> pompă centrifugă. _. :.. alcătuit din două discuri $OIi. 're~t să se obţină valori ale presiunii de refulare careanterior 'nu puteau' fi obţinute decît cu pompe cu piston..'i..careasl. În ţara noastră a Iost elaborat STAS 7215-80.~::o.•.: 1.••.ţ.. Funcţionarea pompei centrifuge . Totodată. care să acţioneZe în sensul ctirgerii lichidului spre rotor.lotar. • t .acţiwrea aceleiaşi f<?rţecellţrifuge •. ..exploa.~ aspiratie . .• . se găseşte montat pe un arbore rotorul 1. ieşirea r I. a unor . Evidentierea principiului de funcţionare a pompei centrifuge este redată .&Muru:tiqnar~Mmpei sau scoaterea ei din funcţiune. 1. . sînt.t~ f: t.. " L'·... .. sau.lm~ld este colectată în caracasa pompei. pompe cu angrenaje. .. criteriul materialului din care sint confecţionate părţile udate de lichid şi altele. în funcţie de caracteristicile hidraulice pe care trebuie să le realizeze pompa.. Principii. . •.l)pelor..3.•.. . . .. este absolut necesară însuşirea de către beneficiari a denurnirilor corecte ale pornpelor şi utilizarea corespunzătoare a acestora. acest .l.::. datorită forţei 'centrifuge . Din figură rezultă că nivelullichidului se găseşte la o cotă inferioară nivelului. .'J.2.2)..lnc: ţionare a maşmu resf.. sub . .1...... =---S !---=--- . . î t ... datizate între ele printr-un număr de palete a căror formă este deasemenea determinată de proiectant.~~iP!Y. orice particulă de lichid care"~găseşte în contact cu rotorul.'i.etrai~c.~. .. prin intermediul conducte! de aspiraţie CA.P9Şţd~.' S-a realizat astfel o deplasare a particulei de lichid \ de la intrarea in rotor pînă la orificiul de refulare al pompei. Operaţia prin care se efectuează punerea in contact a lichidului din rezervorul de aspiraţie cu rotorul se numeşte •• amorsare".".Jare-"să.. '. 1. în continuare. . . axei rotorului •.Pompe Centrifuge.. intitulat .tn1ătura posibilitatea efectuării unor manevre greşite. realizmd un circuit continuu ŞI. . Această tendinţă se datoreşte atit simplităţii constructive a pompei centrifuge. cît şi cheltuielilor de exploatare mai reduse. pompe cu rotor excentric. I!1 acest sens.. fel.'~ :q191...eCtive.·şl~ntrlţ.. . ..<.: Se' poate' .. criteriul poziţiei de funcţionare..3. prm aceasta.~~'f p .s-a..." . de.i.J>ar~u~g.ii.iar de afci în continuare e::'Lc....~·~~ . 1. 0••. cu lichidul din rezervorul de aspiraţie.tl.ti{ ••.treţineri necorespunzătoare.i"l. re ~I " Y' . : .tQ {gi.cît!la.. " ...'i!1.greşi că pot.:ten~ţaql. . Terminologie....l.. în carcasa ? care .tipuriIe constructive existente în prezent fn lume~rDeă1tfel. simboluri şi unităţi de măsură.d.n schema din fig. de funcţi~"""re -a.:.

in lungul ar1>orelu. No- . la turaţii standard de funcţionare. proiectindu-I spre periferia sa şi. Fig. în comparaţie cu cea a lichidului.poate realiza o caracteristică funcţională maximă limitată de factorul viteză periferică. este utilizată curent in limbajul din domeniul pompelor şi reprezintă. De aici rezultă că o pompă cu un singur. Mărirea' diametrului rotorului mai este limitată şi din motive de gabarit 'aipompei. fig..: . se utilizează soluţia cu mai.: Se remarcă faptul că proiectarea particulei de lichid către periferia rotorului se efectuează cu o forţă centrifugă a cărei valoare este determinată de viteza de rotaţie a rotorului.Ace~te forţe iau naştere din presiunile diferite ce se creează pe suprafeţele organelor aflate în mişcare in masa de lichid. • .m mod teoretic..~oIllice. In fig. 1. păstrînd diametrul rotoarelor şi turaţia de antrenare. fără a apela la mărirea turaţiei sau a diametrului rotorului.o tura ţie prea ~ată prezintă J~dezavantaj~ înrăutăţirii cOl}diţiilor de 3. Bineînţeles că la aceste. po. "împingere axială" sau "forţă axială". 1. dimensiunea Iongitudinală a pompei creşte corespunzător cu numărul de etaje. Secţiune printr-o construcţie cu rotoare Spre exemplificare.fun<.' '. " . cu suma presiunilor realizate de fiecare rotor. considerîndu-se că fiecare rotor reprezintă un etaj. { se numeşte "multietajată".JIJ. Efortul anal.500.. Astfel valorile maxime ale inălţmlll de refulare ce pot fi obţmutede '0 pompă centrifugă monoetajată... ci numai cu aerul înconjurător. 750.Ia.dla~ metrul rotoarelor este foarte redus. construcţia multietajată a unei pompe cen!r~ful?epermite obţinerea unor înălţimi de refulare ridicate. r . In cazul cînd rotorul nu se găseşte în contact cu lichidul. oferind avantajul unui gabarit redus al pompei. să se "autoamorseze". In. Pompa centrifugă a cărei construcţie are rotoareleaşezate in serie. Se situează în limitele 180-200 metri coloană de lichid pompat.•. cum este cazul pompelor verticale i folosite' in. Astăzi existăîn 111ID. co~C:::) .~.~~~~t:. astfel că la ieşirea din rotorul 2 lichidul va avea o presiune a cărei valoare va fi de două ori mai mare decit cea realizată de rotorul 1. In practică. . prin conducta de refulare GR.!a dimensiuni anco~br~nte ne~.... 1 000.menţionaţcă. -=----.3. forţa centrifugă cu care este acţionată o particulă de aer spre periferia rotorului este mult mai mică. '! unde numărul de""etaje poate -fi mult mai mare. Parametrii hidraulici pe care-i poate realiza o pompă impun acesteia anumite dimensiuni constructive ...'""""'. -=- . multe rotoare montate în serie. strucţii." '. rotorul pompei centrifuge acţionează direct asupra lichid ului.O.2.4 este reprezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă cu 'fotoare montate in serie. • Pentru ţările unde frecvenţa reţelei electrice este 'de5O 'Rz.tll!aţia nominală a . . o cantitate identică de energie.•. maximum 80 mm. datorită densităţii reduse a gazului. sau în limbaj adecvat.. construcţiile obişnuite ~u depăşesc un . La astfel de constru~ţll insa. -pompele cuaşezate in serie. spre consumator.. sau cu un gaz oarecare. aşa după cum indică şi denumirea.mp~re de ordinul a 3 000 metri coloană de lichid. in limite admisibile. el va transmite lichidului.. 1 500 şi 3 000 rot ·min-l... Turaţia de antrenare a pompelor a manifestat fn permanenţă o tendinţă de creştere. " Pentru a realiza presiuni superioare. noscute sub denumirea de pompe ...!. .număr de . _.15 eţaJe. rezultanta unor forţe care acţionează axial. . dar preluată de la nivelul produs de rotorul 1. La intrarea în rotorulurmător lichidul . . neglijind alunecarea .•.. U. Deoarece rotorul2 este identic din punct de vedere geometric cu rotorul 1. "i-.PQID. ..dartrebuie.. In mod practic.pdeacţlonate de motoare electrice sint de obicei cuplate direct şi antren~~.. Reparttţia presiunilor pe.. iar lăţimea etajului n~. .acestora. dar ea nu poate depăşi totuşi anumite limite condiţionate de rezistenţa mecanică a materialului din care este confecţionat rotorul. Astfel."" .. cu toate urmarile detavorabile pentru mstalaţle. I .sint: .. atmgmd înălţimi ~e.2. suprafeţele exterioare ale rotorului .. .care poate condu~e .< va avea suma energiilor primite în rotoar~le 1 ş~ 2: fen~mcnul re~et!ndu-se pînă la ieşirea din ultimul rotor. In ţările In care frecvenţa reţelei este de 60 Hz ..Sl?iraţie a pompei. în continuare. o ţiuriea de "efort axial". turaţiile de antrenare . cînd presiunea lichidului este egala. indusg~ petroliţ!Iă.. De aici rezultă că pompa centrifugă prezintă incouvenienrul de a nu putea să se amorseze singură.5 este reprezentată repartiţia sarcinilor Fig. Din figură se vede că lichidul iese din rotorul 7 cu anumită energie şi este condus printr-o carcasă intermediară către aspiratia rotorului 2. datorită pierderilor hidraulice din interstiţ ii.ţie de înălţimea de pompare necesară. 600.. la rîndul său . p. . • • '. Există însă ŞI construcţii speciale.. ti.i~~_~T' p. valorile indicate mai sus se multiplică cu 1..i. rotor _ monoetajată . .:='::~:::.12 NOŢIUNI FUNDAJIENTALE DESPRE POMPE PRINCIPll DE Fl:SCŢIOSARE A POMPELOR 13 Aşa cum s-a arătat anterior.~pompentrea nate la turaţii de 6000-7000 rot • min-l. '1. presiunea totală este mai mică decît cea teoretică..---E:3. astfel că aceasta nu poate fi evacuată din conducta de aspiraţie pentru ca lichidul să-i ia locul. REDA au pînă la 400 (patru sute) de etaje.

de asemenea egale.~tlmulrotor din pruna grupa este trimis printr-o conducta ~e leg!'-f~ la pr~ul rotor:dhi grupa opusă. caracteristice pentru anumite tipuri de pompe. datorită antrenăriilichidului tn mişcarea de rotaţie..Pr~. El ~st~ mo?tat după ultimul rotot~SPfep'aţea. de ordinul .:. dinspre refulare către aspiraţie. î:Chilibiâr~a efortului axialFig.de sens co~tx:ar-.. sau: ".d~). În timpulfuncţionărti pompei.. .~.(d!" .acţroneaz~reslunile.. ating valori importante.. Deoarece. t~UI paleteioi:)m~ grup de . lichidul refulat de rotor pătrunde în s~aţiul 1. O parte din lichid pătrunde prin inteţtiţii în ambele părţi ale rotorului...at?1lre este simetric fâ.?!~.~ +~i:l f4 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRII\CIPII DE FCI\CŢIONARE A POMPELOR IS pe suprafaţa exterioară a rotorului unei pompe centrifuge.zinti' incon~enientul că prin. zecimilor sau chiar sutimilor de milimetru.. o. '.~ »-. I:lchldul5ţf~at de. . prin~glDrlae echilibrare: ...1 Fig:·1. forţa Xială. :-• . In timpul funcţionării..:forţ!l . Rotoarele ambelor g:uPl!.. ~. Iri prealabil. O cută metddă ~ echilibrare. ' . construcţia prevede montareaunor inele c!e~umi~ = ti~.sirnetric In faţa discului mobil.'''?-Wţ.. datorită efectului de laminare. fDIfi 1 .. Deoarece efortul axlal reprezintă în multe cazuri surse de defecţiuni mecanice. prin adoptarea unor soluţii constructive ~oresp~nzătoare .are a po~pel..acă acestea.~l:1 -.:t! - 1[_.:Deoarece )otdeaunc(Pr .atmgvalorl Importante:. în timpul exploatării.'Y r.".aplică in special la rotqâ. ia naştere o forţăcarepoata fi determinată cu ajutorul teoremei impulsâlui şi care este de sens' contrar sensului forţei axiale.:.. ro. .". ' .>-.se~. .~~-.c~i?rare ia naşt~r~ un curent încirenit inchis.::. ...-.j.. = Pr : (d~ .:)...stn~ egale._o o r. care este constituit din rulmenţi cu capacitate.6 este prezentată soluţia echilibrării axiale cu ajutorul găurilor de echilibrare. In discul posterior al rotorului sînt practicate un număr de găuri a căror secţiune este determinată astfel ca presiunea A·să aibă O valoâre apro'piată de Pa. Folosind notaţiile din figură SI' poate scrie: .lt·'~~. . are loc după o curbă care reprezintă un paraboloîd de revoluţie.''. aspiraţie.~ . r.' ..tul1!'I.e re. '-. lichidul este proiectat de rotor în carcasa de refulare unde îi creşte presiunea..este prezentată o ~luţie de echilibrare ax}ală ~~~ese ap~că în _ cazul pompelor multietajate. exterioare .eI ~IUţll se reallZeaz.~e ~ c~~neI~r.carec. " In fig.tă n~cesItatea eC. 'l' "... .. iar Pa este presiunea absolută a lichidului la intrarea în rotor... În fig: 1. Acest sistem r.d~) + Pr : (d. ~. 7?rP~4.•. In ..sint egal~ disneasîonal dar nu..:Yorţaeste mal mică creat valoarea determinată cu ajutorul relaţiei (1..".:. ..lIi.care e~teprezentaU schem. micşorînd astfel rand~ellt~ voţUmic al pompei şi "deci debitulrefulat. ~. . ~chilibrarea in ca.J..:. tinde ~ ~epla.a echilibrării efor. .9r!tici~ deaspirll." .*. turn sint.Jabirinţi". posibilitatea depistării din timp a defecţiunilor ce pot surveni din această cauză.6..Fl = Pa : (d~.. deoarece sensul de rotaţie flmd. .) în care FI şi F2 reprezintă forţele ce acţionează pe ambele suprafeţe ale rotorului." ::'..-... la o presiune mai redusă.. ~ către partea de aspiraţie a pompei.7 .re de dimensiuni mari.pl. situaţie din care rezul.8. Făcînd diferenţa între F2 şi FI rezultă forţa axială FII:- "f:!r-~".9 şi se bazează pe principiul echllIl?rarn hldra~~cţ cu ajutorul dISC~Ul de echilibrare. . . Prin urmare.c~l!lalt gr. . o.s.'. ~ eforturile axiale vor fi ŞIele egale..« ?·Rator CII duble:' : ..u a~esta. astfel c~ sup~~e1e ~ .-. Din figură se observă că discul de echilibrare D este solidarizat cu arbbrele pompei şi se roteşte odată c.f. În cazurile obişnuite. unde forţele axiale .::.{.ă prin âŞezare. - :"-<'. acest lucru se realizează de către însuşi lagărul pompei.. .sau efortul..rbpre}~.fjxat m carcasa pompei. -.. . prm care Iichidul refulat care se reîntoarce În aspiraţie îşi reduce p. Aşa cum.. ale rotorului..~~il~~~-~=-=-. dar de sens opus. .J~ ~~:io~. ~ceast~ soluţie ~.~~.ţă"~ţ!. 1... sarcinile pe rotor vor fl. c~le. micşodndu-se astfel efectul' acesteia. (1 ) .rezultantă 'aie r'6""Walo~ . iar 'de''acolo prin=interstiţiul y. sint identice. D .) .de. ." il ''''f·:.7.i 8 ~ . se utilizează metode de echilibrare hidraulică care de~arcă lagărele şi ~rmit astfel reducerea dime~si!!!ill2r acestora. \' '.dlscl1ţ d este.~~~==~~~-.'" • . .'. 1. 1. cunoaşterea diverselor metod.~. -ci.'~te prez~ntat~ în fig.zulacest.r~ful.-.. draulic.hdIbrării acestui efort. In realitate acea5t3.oii) {" t .roglinâă). . al căror rol ~o~stă in cr~aoreaunor i~terstiţii ţoaortemici.asimetrică a ~n:UInu~ă: egal de rotoare. ~I'f ~ _ tU .ţi~mpei"pe direcţi~ axei acesteia.i..de al~~er:ta.. .o.1). a~. 'P":""-Pa' t="~~:/:~::J:. fiind. ceea' cear conduce la uzuri premafureale rulmenţilor.4 ':~~ ~·.~:. acelaşi. iâi sensm_~i esţ~:b. .:F~"ZPr"4d~+-4t7':P. astfel că forţele axiale se anulează reciproc.. din puncţ de vedere dimensionăl rotoarele sint egale.!qţeptat.~. ecbllibrat.'pozitivă.a~al prin! 'utilizarea' uriui "rotorcudublăasp~ti~: rotorul este perfect SlDlet~IC.:•. .găurile ~e e._. ~e preluare asarcinilor axiale. în raport cu cea existentă la intrarea în rotor.âeOarece datorită aevierii curentului d~ lichid In rotor.• iN· ••• r. ~u1î!1du-se reciproc.esiunea datorită larninării.ampiasid ...ug (apare ca'o}iinagine iQ. • fo) .repartiţia presiunilor pe feţele.a. utilizată în special la' pruhpelţ multietajate de presiuneînaltă.''':' .': . Lichidul ajunge în spaţiul '~Yj ... pr. . 'iii'JE.'.. rezultă din figură. . . poate oferi persoanelor ce se ocupă cu exploatarea pompelor. . din direcţia axială în cea radială.1 ' . o.. '... " .t~m4o ţIllpre~n~ -. în spaţiul II.' 'I-JDellabirillL 1l i U ". r .' 1•.J in fig.

3) Turaţiile specifice nI şi n. j.3. se va închide vana de refulare pînă ce se obţine valoarea prescrisă. depresiunea din acest spaţiu acţionînd in acelaşi sens ca şi suprapresiunea din spaţiul II..• ~·d :J d :3 >OS ~-e @ e ~ " ~ ei> :a I I ~S :.:. n9 = 50-80 11. care se foloseşte destul de frecvent. c.. dar principiul de funcţionare este acelaşi.ţfl:.rotoare lente. constituie un criteriu de clasificare a rotoarelor.il. 1. discurile intră în contact direct şi se uzează prematur.0R 11 1I cu o presiune mai redusă faţă de presiunea de refulare deoarece a suferit o laminare în interstiţiul y.3. acestea vor provoca uzura rapidă a discurilor prin abraziune. în caz contrar.. Sistemul are avantajul că este autorcglal.. astfel că cliseul tinde să revină în poziţia iniţială.0:: 'C 14 al " g " " !Il :a ::s I'. la u depiasare mai mare a discului D. există mai multe soluţii de echilibrare cu ajutorul discului.=n·PlI2·H-S/4. Turaţia specifică. (1. Dacă lichidul conţine particule dure. ~ ~ .PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A rmIPE1. Supravegherea funcţionării corecte se face prin urmărirea unui reper care indică limitele corecte între care se poate deplasa arborele. denumite şi cu termenul de "rapiditate" _ adoptat din terminologia turbinelor hidraulice -. 'Se tntelege că echilibrarea efortului axial cu ajutorul discului se poate aplica numai la pompele destinate să funcţione~e tn .rotoare normale. Valoarea turaţiei specifice n9 se determină cu ajutorul relaţiei • n9 ii. n.rotoare axiale rapide llq = 120-300 II. '-. deoarece.rotoare diagonale rapide l'q = 80-120 11.. In practică. (1. prescrisă de către furnizor la contractarea pompei. valoarea ei se determină cu relaţia n.disc. iar presiunea lichid ului -cade. asupra discului D şi caută să deplaseze întreg ansamblul rotitor . 1"'1" . E e . De aici provine şi denumirea de "discuri de uzură". utilizat în mod frecvent de constructorii de pompe. = 185-290 Rotoarele pompeIor diagonale şi axiale au următoarele valori: . deoarece. = 9-30 n. Spaţiul III este racordat cu conducta de aspiraţie. ~I ~ " ~ '5 ". . 267 . = 290-440 . care este îndrept~t spre aspiraţia pompei. Turaţia specifică se determină pentru un rotor model. C o :J s ::i ~ ~ '!l ":l " c. Aceste limite nu trebuie depăşite. I ~. Presiunea lichidului din spaţiul II acţionează ~. ". "" ] . = 33-110 . = 110-185 . Astfel.în sens opus sensului de acţionare a forţei axiale.2) tI Atunci cînd turaţia specifică se raportează la puterea de 1 ep.. = 440-1 100 2 Alegerea pompe lor c. interstiţiul E se măreşte. după valorile rapidităţii n9 şi n" rotoarele pompelor centrifuge se împart în: . Rezultă astfel condiţia ca presiunea de refulare a pompei să nu scadă sub o anumită valoare.' Dacă în funcţionare se constată că presiunea de refulare este sub limita indicată. Aceasta este o noţiune care caracterizează performanţele unor rotoare asemănătoare 'din punct de vedere geometric.rotoare rapide. ale cărui performanţe hidraulice sînt: debitul Q = 1 m3/s şi înălţimea de pompare H = 1 m.~ = n·Ql/2·H-3/4.instal~tiLdepompare -careutilizează lichide curate. dar care nu este adecvată deoarece pompa nu trebuie să funcţioneze în acest regim. fără impurităţi mecanicidnsuspensie. n9 = 30-50n.. arbore rotoare .

't. sint ca:pabile sit deplaseze cantităţi mari de lichid. În ~p':cial Ia schimbarea regimului d~ funcţl01:ar.•••••• Fi!!.cu turaţia.f1 este prezentată schema unei pompe axiale. '.-...: In fig. in relaţia lui nq se introduce acceleraţia căderii libere: pe un model redus.» . ' de avion sau vapor.." Dil . ..relatia.4) lfărimile utilizate la calcularea turaţiilor specifice nq şi n.<ploataru~ legea slmlhtudt..i.'''' l. La aplicarea acestei legI trebuie să se ţină seama de condiţiile de funcţionare referitoare Ia reg~mul de curgere. 1.~. (1.' 1:a. corespunzătoare dimensiunii corpului (tubului) pompei. c . pent'ru acaracteriza mai sugestiv regimul optim de funcţienare a pompei (Q.-I-JII Dl o".irhil rotoarelor i:aracteritaze . fixă. sau pentru determinarea dime?siunilor unei pompe ce urmeaza a fi proiectată. aplicabilă şi la pompe. este n.j. ." .: la u pompa data.. se exprimă în unităţi de măsură SI şi MKfS de aceea în forma în care sint prezentate ele reprezintă mărimi dimensionale nq[m3/1• s-3/2] şi 1I.~'Prin ~are: ât~ţie Inlocuirea motoiului de antrenare atmlci ctn. Schema. sau vapor. ". > '.10 sint prezentate div~rse forme de rotoare caracterizate de tura-" ţia specifică. încercat ~n la~orat~r. bili.5) ~:=::: ~:={::r ~:={::r-. ••111-440 -::!:':~~. _ Datorită formei elicoidale a paletelor şi funcţionării analoge cu cea a elicelo~ ...pI' HopI' 'rJ..7) . realizată tehnologic dintr-oţeavă de diametru mare.[kgf1/2• m-3/i • S-3/2]. Construcţia acestui tip de pompă cuprinde un rotor ce se roteşte Intr-o carcasă tubulară.. relaţiile de calcul sînt următoarele: n. 1.. . şi nq.!!:J~I/ la lJca JuraţUlpompe. 'X.' Pompele axiale.:. '. care presupune ca noile \'al?ri ale cifrei Rey~ol. ~1.." Din aceste relaţii rezultă că debit~ Q este direct proporţi~n~ . !l!._. 10. " ". Funcţionarea pompei axiaJe (elieoidale)... . rotorul tinde să se fnşuiubeze in lich'id. •• .-~.·'"·' D.~. ~ . datorită dir~cţiei de cur~ere a c~re~t~u~ de lichid" 7are pătrunde Şl1ese 'din rotor coaxial. . ..ea formcişl dimensiunilor unor pompe mari. pe baza rezultatelor obtmute cu o pompă model din exploatare.' _. _ .:. . 1. Astfel la rotire.V'. .aIe" .. .. .'. In fig.. .'. fenomenul de pompare Ia acest tip de pompă are loc datorită circulaţiei şi forţelorhidrodinamice ce iau naştere In jurul paletei..:.număr caracteristic".' : //OrORDlHIJNAI.. 41".. ' t '. .'. . de vapor sau rotorul unei suflante axiale. ' .. atunci-cînd rotorul se roteşte in lichid. datorită construcţiei lor.. pompa fiind. . s-a Introdus un nou termendenumit .18 I>0TIUI>I FUNDAKENT.:: " Ţ.\LE DESPRE POMPE PRI:. q .. ' '.t. RotoruI este alcătuit dintr-un butuc pe care sînt fixate un număr de palete cu profil elicoidal.~~~~i<j5!~t~Ţă dintre K ŞI n este . ':. '.' ': Se poate face o anălOgie intre rotorul pompei axiale şi elicea de avion. • n2·30~SO n.' 1If-11Q-3Of) . ""'. iri baza rezultatelorobţlnute ţ •• .:12 ". :'-.." . ~ ''l7.>. să fie cit mal aproape de cele iniţiale.a~eÎlsţo~~~'~.'CI PII DE Fl.5. Această lege este folosită la stal.11... precum ŞI ale coeficientului de cavitaţie.d?. ••'..:'. " ..".• 1If-1O-12fJ n. ' ".' '. ." .J.-uo'-I1Of1 . _ Din punctul de veder~ al e.. Dacă se foloseşte un alt sistem de măsură. .'. aceste pompe se mal FIg. Principiul de functionare a pompelor axiale se deosebe t cel al pompelor centrifuge./IO-II! ·~filJ • ' . înălţimea de pompare H este proporţională c~ pătratul turaţiei. pe~tru determ!narea parametrilor hidraulici ai unei pompe sU'pu. . axiale.33-IIlJ..~J " .. '. Iar puterea pompei Peste proporţională cu eubul turaţiei.:. :".65 nq• (1.. . ' . ~•.'.Pompele ~eaffcăp~ta:t aceastăde~#ire . 1. . 'numesc şi "eliC!~w.ţ).. spre deosebire-de . avion.:._2~~~·..'1'ICŢI01'lARE A rOllPELOlt 19 Relaţia dintre n.·4 ••.:.X .3. (1.-I.. .' ". . RUt9RAXlAI:'· spt>'cilidl ... pompe. '~'.nlJ s~ ~tillzea?:J.' ~ .. .' "o. • • ~. K = 2·'! QU~(gH""t3/'. simbolizat cu litera K şi determinat prţn .... In Ultimul timp. .'.. .:. •• _": iI.'o_~..t •. lichid cu alte caracte:ls.". F1~'"''"... . valabilă pentru pompele care vehiculează apă la temperatura mediului ambiant. Legea similitudinii.-""'. . Pentru a obţine valori adimensionale.~ICI). !Il s~opul determinării noilor valori ale curbei caracteristice...d."}r~1Ir17Ji~. $e.. ..~t~:d~.' ~ . fapt care poate conduce la erori de interpretare... ..··r In teoria maşini!9~'"hţ~rauIjce"s-a determinat o lege a similitudinii. . :Y1$'..... 'Sch.~~~ul'~. 1...'.. . •.i_. = n· QI/2(gH)-3/'.•).~. L .~ . = 3.:' .••• tuiatra' i. .. :-. valorile turaţiilor diferă... . (1-6) asemenea o. . .'''~f.~ la un alt regim de funcţionar(turatie diferită... 'de .'.. Pentru cazul funcţionării unei pompe la un regim asemănător dar Ia turaţii diferite.. II07URain 1I07UIt"NO/lIiAl nf"Sq-IO nI =115-210 ROrORRAPID nq(nî)· ... lichidul Va fi aceIa care se va deplasa din faţă spre spatele rotorului..~~_ .•• .'~ " ".. De aceea ele sint .mărimţ . pnn aceea că parametrii hi aiilici o ţInuţi nu sint rezultatul acţiunii forţei centrifuge asupra particulei de lichid.~'. sau in cazuri frecvente.(tf~r~~.

6. V = const) are loc concomitent cu o variaţie a presiunii.<.:rţQţ~(C?nw.tn ca~~«. Ia o mărire a volumului. cel al maşinii cu abur sînt cuplate pe o tIJă comună se numesc "pompe cu acţiune ~ct~. funcţionare. int~nite mai frecvent tn practică.alcăt~lt din cele două supape de sens.UlENTALE DESPRE POMPE 21 utilizate cu precădere în agricultură. ~uncţlOn:'lrea are loc astfel: la deplasarea pistonului P spre dreapta~ camera din faţa pistenului îşi măreşte volumul realizî~du-se a~tfe! o dCP:.isă mai s~s face parte .dm funcţională a pompei ca . mişc~ri de rotaţie. Fig.de.l. sa se deplaseze spre stînga.respectiv acolo. astfel incit. permiţînd astfel acoperirea unui cîmp larg de caracteristici. valorile acestui unghi (M sint cuprinse intre . sp!lţlUl d~ asplr<l:ţIe. debirul va creşte.. Unghiul de înclinare a paletei variază intre anumite limite. iarlaj>oID:Pelel!Şezate vertical.bazeaza p~ . dacă in acest moment se face legătura cu conducta de refulare.mai rar . und.pirJ.i. acestui unghi.lnii. .2. .dn camera de lucru a pompei presiunea scade sub valoarea presi1. .stei lucrări.~1 paraleli . sau prin practicarea unor fante ce sînt acoperite sau descoperite la momentul oportun. la care pistonul pompei ŞI.l num~1 Într-un . 1. est~ separat de cel de refulare chiar prin intermediul pistonului proprIu-zIS ŞI. 1.Pompele cu un smgur cilindru-de lucru se n~esc ••pompe ~lmp!ex ~ cele cu doi cilindri paraleli .aţIUI degajat de piston.3.ce execută o mişcare periodică . la construcţiile actuale. 1.-te . a. c~ mişcare alt~rnatIvă.ub acţiunea presiunii exercitate de piston. cuplaj.ln mod analog cu funcţionarea pompelor centrifuge.:"lu~" care produce deschiderea supape~ d~ aspI~aţle S" ş~ mC~If. Pompele volumice ale căror organe de lucru execută.rator. . pistonul Incepe.: J. ca şi în cazul pompelor centrifuge. La pompele vcu'rvpiston" cu mişcare alternativă este caracteristic faptul că spaţiul de aspiraţie este separat de ce~ de ref~Iare nu prin intermediul pistonului ci prin s.1 1). tn funcţie de scop şi destinaţie. atmosferiqe. După termmarea cursei. presiunea lichid ului va creşte şi.10 şi 6 grade.=-~ derea supapei de refulare hchldyI dm ~·.20 PRINCIPII DE FUSCŢION. lucr~.tu~ci cind acest.ţii pieselor in'r<iţ~ţie _ arbore~ .~ in pompă ?i u?1ple sp. către vas~ superior.. in timpul funcţionării. iar la creşterea lui. . . la acest efort se mai adaugă şi cel datorat greut3. 1. considerindu-se unghiul de înclinare a paletei in raport cu planul perpendicular pe axa pompoi (vezi fig. La pompele volumice cu.ţ ţi pr~zent!.L.~ este 'preluat de lagăre (crapodine) axiaIe.uişţespecial construit cu ace~pos!bmţate.a.ta el nu mai are formă de disc sauplunger. transmite direct lichidului o cantitate de energie care se manifestă prin deplasarea lui şi' totodată prin creşterea presiunii acestuia. camera de lucru a pompei volumice nu trebuie să fie pusă concomitent in comunicaţie cu conductelede aspiraţie şi refulare.istemul ~e distribuţie .!l~). . .. Amplasarea verticală necesită spaţii reduse. care necesită debit!" Construcţiile moderne sint prevăzute cu posibilităţi de modificare a unghiului de Înclinare ~ a paletelor.. pompe este acel~şI ca ŞI la JX?mpele cu piston. '-il' Deci. CIclul se repeta realizlndu-se astfel efectul de pompare. reduse. se întîlnesc mult mai rar.. Pentru a putea funcţiona.atIva. 1. . lichidul m~hide supapa de aspiraţie şi deschide supapa de refulare ŞI este astfel evacuat prin orificiul aceste. Principiul de. fără pericol de infundare a aspiraţiei. pompele axiale permit pomparea lichidelor ce conţin corpuri in suspensie. . CI este obţinut pe baza unor profIl~ rezultate din calculele de proiectare specifi~e tipului c?nstructiv ~ ~ompeI.flaţla de ~o~~. chiar de către organul de lucru. La micşorarea volumului camerei de lucru. dar m acest . CI. la mi('~f)nrcJ.3. apli~a~cel~~i .înclinată. lichidul din bazin va pătrunde in această cameră.1.6..cătreI~~~motorului de antrenare.6: Funcţionarea pompelor volumi~. tare nu po.ă. Principful 'de funcţionare a pomlor volumice se bazează pe variaţia de volum produsă de un organ al pompei . sa~ pompe!e CU~ISto~.12.soluţii de echilibrare ca la pompele centrifuge. ." Astfel pompele al căror piston po1. + Datorită secţiunilor mari de trecere. 'Schema Pompa cu piston descr.smgur sens al cursei se numesc "pompe cu SImplă acţiune . se cer debite continue la presiuni relativ înalte. micşorînd volumul c~mereI . respectiv se . pot funcţiona şi în poziţie orizontală sau .<:. Pompele acţionate de maşini c~ abur. .in contact cu lichidul . .. deoarece construcţlapompel nu permite reaIizarea"unei . . lichidul va fi pompat Ia consumator. sînt actualmente realizate in nenumărate variante constructive. s.e!'.rLNtlra~. deci construcţii de staţii de pompareeconomice. sau direct de . Cele la carepiston~ aspiră şi refulează în am~le se~s!lri ale cursei se numesc i. depăşirea acestora conducînd la inrăutăţirea apreciabilă a randamentului hidraulic al pornpei.3. ' . mişc~re. S.una de rotaţie. ţda: . Pompe volumice cu mişcare rotitoare. rotItoar~."pompe triplex"."RE A POMPELOR NOŢIUNI FUND. Separarea comunicaţiilor se realizează.1lpează lt~hld?. cu ajutorul unor soluţii ce prevăd supape de sens (de aspiraţie şi de refulare).>e. si~t utilizat~ în mod frecven~ in toate ramurile industriale ŞI in mod special 1~ domeniile ~nde nu pot fi utilizate pompele centrifuge.~chilibră. La următoarea cursă a pistonului.pompe ' duple::c': -' !ar cele cu trei cilmd.piston.ia din u~~. Astfel. .. La pompe!e axiale nu se pot. şi la Pompele axiale "e produce fenomenul hidraulic al impingerii axiaIe.pompe ~u dub~~ acţiune" .:olumlce cu mI~are altern~tIvă.12 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe volumice cu piston.caz plston~ nu mai execută o mişcare rectilirue alten.ţ. Pompe volumice cu mişcare alternativ.pent~ familiarizarea 'cu 'denumirile ŞI noţiunile specifice corecte se prezintă mal jos principalele caracterist~ci constructive ale acestor tipuri de pompe. Totoda. al acesţor. In mod obişnuit." Dacă în acest moment camera de lucru este pusă in cemunicăţie cu conducta care face legătura cu bazinul de aspiraţie. Iar lichidele se caracterizează prin viscozităţi mari.v~l.tSIlI mţenor t:. categoria pompelor volumice .Variaţia de volum (conform legii Boyle-Mariotte p . dar.• . importante la înălţimi de pompare la irigaţii şi desecări. fiind impins de presiunea atmosferică ce se exercită la nivelul său superior. organul de lucru al pompei. Ele se montează de obicei în poziţie verticală. . In fil?' 1. denumit in mod uzual "piston". debirul pompei se va reduce. Pompele . Pompe cu patru cilindri de lucru "quadruplex .

. profilulflancurilor spirei în secţiune normală pe axa şuruburilor este.22 NOŢIUNI FUNDAYENTALE DESPRE PO)IPE PRINCIPII DE FUSCŢION. .de . Conform schemei din figură.4~ . . Pentru qangrenare corectă. care se introduce un agent <letncălzire (apă. De.:lor-' pompei. -in fig. in cazul pompelor cu roţi dintaţe. 9 curbă epicicloidă.pompe se pot enumera: pompele Clf.asemenea. abur) cu scopul de a micşora viscozitatea lichidului pompat.. datorită divizării spaţiului de lucru de către dinţii roţilor conjugate. iar celălalt condus. iar lichidul este obligat să pătrundă în conducta de refulare..1i.:iP-9lPpa cu .ermetică continuă între. . 1.. pompe ~e co~struies~ î~ două variante ~~ bază: cu două şu(ubur~ şi cu trei şuruburi. 1. Există însă. deoarece ungerea 'angrenaj ului şia lagărelor de spr:ijin .. cu segment separator. 1.~ : l:"'t"y'::J' fi r Pompele cu rpţi dinţate sînt destinate . La această construcţie. . folosite din ce in ce mai mult in diverse domenii cu caracter specific şi care s-au impus atenţiei utilizatorilor. formă care este un profil elicoidal asemănător spirei unui şurub. dar utilizarea lor este limitată.lPELOR 23 din acest motiv. 1. onală a pompei cu roţi In afară de pompele cu roţi dinţate.-d şi c'-d'. Pompă cu două şuruburi.lichidului. cele mai răspîndite sînt: pompele cu roţi dinţate.indicat pe desen. cu angrenare . . fiind unse-separat cu ulei sau unsoare consistentă. există şi alte tipuri constructive. care sint supapele.15. 1. insensw. denumite astfel datorită formei pe care o au organele de lucru (rotoarele). Prin aceasta se creează o depresiune iar lichidul este aspirat în camerade-aspiraţie A. funcţionarea are loc. care au mal multe rotoar= dispus.cu roţi dinţate are un oarecare grad de neuniformitate (pulsaţii). angrena]e..rirr"hr.' " . astfel încît camera de aspiraţie îşi măreşte volumul cu o cantitate echivalentă cu spaţiul cuprins între dinţii a .•condusă". există-şi construcţii la care corpul pompei este inconjurat de o manta exterioară care formează cu acesta un spaţiu închis in.După cum se poate' observa. iar linia de angrenare asigură o etanşare .rar înblmte în procesele industriale. cu role. Schema funcţişini-unelte). dar acestea sînt-mal. 1.I9ti di. . dinţii acestora joacă rolul pistonului ce acţionează direcţ asup.Jic1ti.j Fig.". astfel: la rotirea roţii 1.15.14 .13..este pfeze~tată "const~ucţi~ . EXIstă însa ŞI unele construcţii speciale. In categoria pompe/or cu angrena]«.'. n-~tM ~rf~~ __ Fig. rIt ~!lrqh excentric) şi bel multe alte construcţii speciale.se găseşte In Interiorul roţii conducătoare.~RE A PO:. în g~nf'ral. Transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin angrenare directă astfel că flancurile spirelor sînt in contact permanent. Debitul pompei . toate pompele d~nu:nit~ "cu pistoane profila te" .b şi a'-b' .se'realiz~ază chiar cu lichidul pompat. '. denumită roată . dintre care unul este conducător. roata 2. pentru lichide neunguente--se folosesc variante " constructive la care lagărele.!ttterioar~. Dintre acestea. Pompa cu două şuruburi. de aici pătrunde în golurile dintre dinţi şi este transportat de către aceştia spre camera de refulare R.13 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe cu roţi dinţate. La această pompă. Aceste tipuri de. ceea ce reprezintă un inconvenient important pentru unele instalaţii mai pretenţioase (acţionări la maFig. '.. se roteşte în sens invers. se găsesc ·tn exteriorul ffL. pompe cu rotor excentric '(cu palete. între ele . volumulcamereijde -refulare se micşorează cu o cantitate echivalentă cu spaţiu).rţţate descrisă mai sus face parte din categoria' pompelor cu angrenare exterioară. şi c?nstrucţi~. aceste pompe nu mai sint dotate cu organe de distribuţie. atunci cînd acesta este prea vîscos.u~~i pompe cu 'do~ă şuruburi. o altă soluţie constructivă folosită la pompele cu două şuruburi este prezentată în fig.ra.r . cu angrenare directii.să yel1icu.. 'angrenată cu roata 7. Printre construcţiile cele mai cunoscute de astfel de .lţztl..~~w. tuiesc categoria reprezentativă a pompelor volumice rotitoare.. o categorie importantă o reprezintă pompele cu şuruburi. pompele cu şuruburi şi. cuprins intre 'dinţii c. Mai rar. cu angrenare prin roţi dinţate. spaţiul de aspiraţie şi cel de refulare. flancurile spirelor nu sînt în contact.~ente. transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate fixate la capetele arborilor. în interiorul căreia se rotesc cele două rotoare (şuruburi).· Pe măsura rotirii.. In fig.~l.~~!l1:e~oaţa ccw. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă..~. care alcădinţate. numită roată "conducătoare".

iar unele c6nst~ucţii speciale ating valori de 200 bar. fapt care are ca efect reducerea randamentului volumic al pompei. deci se obţine o reducere a costurilor de fabricaţie.." PO~IPELOR 25 I existind un interstiţiu foarte mic prin care are loc o recirculare a debitului de lichid din spaţiul de refulare spre cel de aspiraţie. pompele cu şuruburi cu profil epicicloidal pot realiza presiuni pînă la 80 bar. ' . cind. · . iar lungimea ei (numărul de spire) determină gradul de etanşare a pompei şi prin aceasta presiunea maximă ce poate fi realizată.>' ~ . de ordinul 0.'J ~w 1""~ ~'"''' : Datorită liniei de angrenare ermetice. Profilele nu sint în contact.8 . '0·0 •••. refularea lichidului se datoreşte micşorării volumului camerei de refulare cu o cantitâfe echivalentă cu volumul ocupat de sire.. . Pompa este alcătuită din două rotoare profilate asimetric (cu o singură aripă).: c . ." Debitul acestor pompe este continuu.18 este prezentată schema unei pompe cu piston cu două aripi.24 NOŢIUNI FUNDAMENTALEDESPRE PO~!PE PRINCIPII DE7UlfCŢIOlf. oos .05 mm.•.mod analog. cu viscozităţi pină la 15000 cSt. amplasate într-o carcasă comună. De fapt spira' joacă rolul unui piston fără sfîrşit. Fenomenul de pomPai"eareloc la rotirea şuruburilor datorită deplasării spaţiilor. În fig.l.. 1l>g.aripă.. Pompele cu şuruburi se utilizeazăla vehicularea lichidelor unguente. Profilul flancurilor spirelor in secţiune normală pe axa şuruburilor este de formă riglată (dreptunghiuIară sau trapezoidală). spirele şuruburilor şi peretele interior al carcasei pompei.cu pistoncu o singură . se creează posibilitatea obţinerii unui debit sporit intr-o construcţie compactă. O altă variantă de pompă cu şuruburi este construcţia cu trei şuru buri.17 este prezentată schema unei pompe ."RE .spumoase sau cu tendinţă de coagulare. La aceste pompe.. uzurile flancurilor spirelor sint practic inexistente. Transmiterea mişcării de la rotorul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate montate pe capetele arborilor. co. deci pe baza unui profil epicicloidal. volumice cuprinse Intre . iar celelalte două sint conduse. 1. . Angrenarea prin roţi dintate exterioare ar conduce la construcţii complicate şi la dificultăţi d~ sincronizare a roţilor şi a şuruburilor. fapt pentru care sînt utilizate ca pompe de ungere pentru lagăre de motoare sau turbine şi ca pompe de acţionare a maşinilor-unelte. volumul camerei de aspiraţie creşte. In fig. uzura rotoarelor estcrniai rapidă.s " 'a. Prin această amplasare. a altă categorie de pompe volumice rotative este aceea a pompelor cu pistoane profilate. dintre care cel median este conducător. e . ·umplerea'Jpaţiilor' Se reaIizează tn perioada de aspiraţie. iaHehnologia de fabricaţie mai complicată. dar presiunea maximă ce poate fi realizată nu depăşeşte 20 bar. denumite astfel datorită formei organelor de lucru Aceste pompe se utilizează mai ales pentru pomparea lichidelor foarte vîscoase. fără pulsaţii.= E '. prin deplasarea spirelor... prezentată în fig... dar interstiţiile care separă spaţiul -de aspiraţie de cel de refulare sint foarte mici. 1. transmisia mişcării de la şurubul conducător la cele conduse se realizează numai prin angrenarea directă a flancurilor spirelor. °E •.16. ". 1. La aceste pompe. dar organele de lucru sînt alcătuite din trei rotoare (şuruburi).'I. o o •. Cele cu două şuruburi şi angrenare ... astfel -că pierderile de debit sînt reduse. Pompa este asemănătoare cu cele descrise anterior. La pompele cu trei şuruburi. ceea ce favorizează proiectarea şi execuţia sculelor de prelucrare.-.exterioară pot pompa şi lichide neunguente sau corosive.'~ . . În .

t.. .te:ţ!~{t~ . La rotirea rotorului..-."se compuneJn. iarspaţiul în formă de seceră este in funcţie de deplasarea rotorului.. principiul dL' functionare este identic cu cele al pompelor cu palete. 1. melasă. Mişcarea rotorului in carcasă este o mişcare de rostogolire pe peretele interior al acesteia. Acest tip de pompă se utilizează mal. ~ln-rotor sînt prevăzute fante radiale. deci pomparea lichid ului. Pompele cu role se utilizează pentru vehicularea lichidelor corosive sau cu viscozitate mai mare. Rotorul. unde pompa realizează presiunea necesară pulverizării agentului de lucru.l. Tot în carcasă se mai găseşte un braţ oscilant care are o muchie Ce s~ r~azcmă p'~cOllt~rul_exteri?r ~l rotorului. 1. ea va fi presată şi va deforma l?cal cauciucul. Dacă În timpul funcţionării pompei.iCes1U. În fig. pulpe de fructe.~~pompeâză lichid în . 1.20 este prezentată schema unei astfel de pompe. o particulă solidă este prinsă Între rotor şi stator. iar profilul acestora este astfel conjugat încît interstiţiu} se păstrează constant în orice poziţie.19 este prezentată schema unei pompe cu piston raclor. la ieşirea din zona . paletele elastice sînt deformate in această zonă. este prevăzut la partea superioară cu un corp de ghidare care poate oscila într-un locaş al carcasei pompei.de oQicei din ţeavă. atunci cin. La această construcţie rotorul este confecţionat tn tntr~gime din cauciuc avînd paie tele dispuse radial.'princip.22. unde atinge valoarea maximă apoi se micşorează in mod simetric. O altă construcţie. în carcasă apare un spaţiu in fornîă de seceră.. dar. Pompa este utilizată la pomparea lichidelor ce manifesta tendinţă de aderare la suprafeţele metalice.. Ea se mai utilizează şi la pomparea lichidelor vlscoase: siropuri. _spirele sale execută o mişcare de rostogolire şi. denumită cu "p ale t e cu} is a n t e".•.19. fiinci de tipul cu şu:r_u b e·x.. diverse sisteme de transmisii hidraulice. . Cavitatea statorului este de formă elicoidală. pompa este foarte potrivită pentru pomparea lichidelor cu conţinut de particule în suspensie. Fenomenul de pom parc are loc datorită variaţiei de volum.24. Pom p ele ciu pal e t e tndeplinesc în nlQSf9trŞ-. Aspiratia se face în zon~. create prin rotirea pistoanelor. cu rotor excentric faţă de axul carcasei. avînd axul decalat faţă de axul carcasei.". astfel că. Pompa este alătuită dintr-un rotor al cărui ax ·este decalat faţă de axul carcasei. 1.21 este prezentată construcţia unei pom p e cur o le. . Fig.. realizînd presiuni de ordinul a 100 bar şi funcţia de pompe de vid. Sensul deformării paletelor este contrar sensului de rotaţie al rotorului. cu o anumită valoare denumită "e.cu o frecare de rostogolire. avînd pasul egal cu 0. La rotirea rotorului.5 . dar utilizarea acestora este limitată. f carcasă tubulai[.it~u"iJtincţiuni principale: funcţia de pompă de acţiosare. În loc de fante. el este prevăzut cu alveole În care se introduc role cilindrice. plasat excentric faţă de axa statorului. - Fig. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă În interiorul căreia se Toteşte un rotor de formă eliptică. astfel că. Aceasta. El este amplasat concentric într-o carcasă. care îmbracă prin vulcanizare statorul pompei. O altă categorie de pompe volumice rotitoare.aţiului 10 formă de seceră. ~ Un alt tip de pompă volumică rotitoare este pompa cu rotor elastic prezentată în fig.26 NOTlmil FUNDA)JENT. astfel încît intr-e pOziţie determinată rotorul este tangertna ~cartasă. se înlocuieşte frecarea de alunecare . relele realizînd separare.O altă construcţiecu rotor excentric este prezentată In ţJg. este cea a pompelor cu rotorul plasat excentric în carcasă.20. . în care pot culisa liber două sau mai multe palete lamelare. Presiunile maxime pe care le poate realiza o astfel de pompă sînt de ordinul 10-24 bar. Deoarece şi aici ia naştere un spaţiu În formă de seceră. rezistent la abraziune şi coroziune. care au o caracteristică comună.• Datorită acestei calităţi. cu o etanşare corespunzătoare ele pot realiza valori ale vidului de 10-2 mbar. ales ca pompă de vid. atunci cînd vehiculează gaze.. 1. din pasul. . ln punctul. rolele sînt proiectate spre exterior şi se rostogolesc pe conturul interior al carcasei.lll: . In fig.Ji'eifiiZată. 1. În fig. rotorul este plasat excentric în carcasă. elicei statorului.sp. după care va reveni În curentul de lichid fără a fi provocat stricăciuni (~uri). fac să varieze continuu volumul cavităţii statorului. Datorită amplasării excentrice a rotorului. . În categoria pompelor cu pistoane profilate mai există şi alte tipuri de construcţii cu mai multe aripi. ~şepl!-ră spaţiul de aspiraţie de cel de 'refulare..~LE DESPRE POMPE PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A POllPElOR 21 La această pompă rotoarele au aripi simetrice.~:e..23. Pompă cu palete culisante.al dintr-o . . Prin această soluţie. cu piston raclor..existentă la pompele cu paIete ..•.l i' i c. fiind generată de două elice cu originile diametral opuse (două inceputuri). Şi la această pompă. Rotorul acestei pompe..xcentricitate:!. 1. paletele sîntproiectcite spre periferia carcasei şi alunecă pe conturul interior al acesteictf1~ep~ spaţiul de :spiraţie de cel de r~fulare.. ceea ce are ca efect reducerea uzurilor pieselor aflate în mişcare. tndeplasarea lor. este un arbore cu profil elicoidal. Pompa. de contact cu c~~casa. care se măreşte de la poziţia de tangenţă a rotorului pînă la poziţia diametral opusă.. prezentată in fig. Un exemplu tipic de utilizare a acestor pompe îl reprezintă maşinile de combatere a dăunătorilor în vii şi livezi. care. Iar refularea in zona de reducerea.. care este teşită la partea superioară. La. in instalaţii care necesită debite mai reduse la presiuni medii de ordinul 20-25 bar.. dintre celulele cu presiuni diferite. rotirea rotorului. realizînd astfel procesul de aspiraţie şi refulare. este pompa cu s e g m e n t s e p li r citor. nămol et~. În timpul rotirii... 'co~iifecţioRatdintr-un cauciuc special.

în contact cu organul de lucru (exemplu: pompă de singe în laboratoarele medicale). Pe plan mondial se cunosc nenumărate soluţii constructive. nefiind necesară amorsare a lor din exterior. 1. In comparaţie cu pompele centrifuge. au un caracter special şi o utilizare limitată. deci refularea. Iar la intrarea în zonă. ea neputind realiza presiuni prea mari (de ordinul 3-4 bar).variabile. dar poate vehicula lichide puternic corosive. Datorită acestor caracte- I II . rnicşorarea volumului. in interiorul căreia se află un tub elastic. ~ O altă caracteristică a acestor pompe este aceea că ele îşi pot menţine presiunea de refulare constantă la debite .28 NOTIVlIl FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRINCIPII DE Fl·XCTIOX.Pompa are o utilizarelimitată. 1. dar este foarte potrivită în special pentru cazurile in care lichidul nu trebuie să vină Fig. În fig. Lichidul aflat în tub va fi refulat în conducta de refulare.\ POllPELOR 29 teşită. sînt capabile să evacueze singure aerul din conducta de aspiraţie. pompele volumice sînt capabile să vehiculeze lichide cu viscozitate foarte ridicată. in timp ce lichidul din vasul de aspiratie va pătrunde în tub după revenirea acestuia la forma iniţiată:' " . # Acest tip de pompă are o utilizare mai restrînsă. iar presiunea. bazate pe principiul funcţionării pompelor volumice. poate creşte nelimitat deoarece lichidele sînt fluide mcompresiblte. Pompă peristaltică.25 este prezentată schema unei pom p e per ista Iti c e. prin urmare ele sînt pompe "autoaspiratoare". precum şi etanşării superioare a organelor de lucru. deci aspiraţia lichidului. deformindu-l. are loc mărirea volumului. care în timpul rotirii presează asupra tubului elastic. Spre deosebire de pompele centrifuge.25. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă.este COllfec'ţionat din cauciuc special. bazat Re variaţia de volum. In practică valoarea acestei presiuni este limitată doar de rezistenţa materialelor din care este confecţionată pompa.\RE . Această calitate se datoreşte tocmai principiului de funcţionare. deoarece organul în miscare . spre deosebire de pompele centrifuge. )( Pompele volumice. randamentul volumic al pompelor volumice este net superior.rotorul . Rotorul este format dintr-un dispozitiv cu role. Debitul lor este direct proporţional cu turaţia. care depinde de rezistenţa creată de consumator în refulare. dar acestea sînt construcţii specifice anumitor procese. astfel că nu pot fi cuprinse în cadrul acestei lucrări.

adîncimea lUI creşte treptat pînă în punctUl 2. Pompe de vid CII inel de. cum este in cazul compresoarelor cu.flXe. se utilizează construcţii multietajate...incit.1tată. . ' Datorită acestei calităţi. astfel că la următoarea pornire nu mai este necesară o nouă umplere. 1.:It canal lateral. ': . car~ se găseşte la' riivelul . utilizarea acestor pompe: este recomandabilă în domeniul debitelor mici şi al presiunilor mijlocii (20-30 bar) şi mai ales acolo unde este necesară autoamorsarea.!~a. lichidul este proiectat la periferia celulei şi formează un inel de o anumită grosime. care provoacă o mărire a energieilic}:Udului.. Pompele autoaspiratoare reprezintă o categorie de pompe distincte.ol~mice.iile unde realizarea etanşării este mai puţin pretenţioasă decît la pompele centrifuge . e diJI)ensiunicompad rabile. 7.punctul.'-schema s .' Celemailă.26. .între cele două spaţii învecinate. pompele cu canal lateral realizează presiuni de refulare apreciabil mai mari decit pompele .rot-oare-.\1IESTALE DESPRE POMPE PRINCIPII OF. . .. O altă categorie de pompe. b. Astfel aici se repetă principiul de funcţionare al pompelor v. b).' . 1.o'anumită ~orm~... chema constructivA. De regulă. . o parte din lichid pătrunde în cana- se apropie de centrul rotorului. .U . ~le se . . piston.3. PrII19P!. Totodată fn celula Cz se găseşte ŞI fanta de evacuare E . Sche~ ~~tiei jucat de inelul de lichid.:'h!m:~~/a ~mper cu.id.:.. :pJ.o:\fdc :::: t. !. realizînd amorsarea acestora. 1.~!'. . .lge C. .. J Funcţionarea are loc astfel: se umple iniţial pompa cu lichid. valoare~ de 50%. lul lateral.lţeral este' ~CătUltă dintr-un rotoc~cu. Pompă cu canallate~: • ..auţoaspiratoare .~)'.. Deoarece randamentul maxim al acestor tipuri de pompe nu depăşeşte.gurile de aspiraţie şi refulare sint.27.30 xortuxr FUND.~ s de ~e~~~J~. Construcţia acestor pompe se aseamănă Întrucîtva cu cea a pompelor eu-canal lateral. .. rolul piston~lu! fiind Fig. la rotirea rotorului în se~sul indict pe figură.dar ~ţqizarea lor numai in acest scop nu este recomandabilă deoarece randamentul este. le conferă calitatea de a putea elimina singure aerul sau gazele din conducta de aspiratie. Aşa cum le indică de altfel şi denumirea.. ~ . domeniul de utilizare a pompelor volumice se limitează la debite relativ reduse ~ în . montat intre două celule una de aspi.perifer~ceIuler Cz este prevăzut un canal Circular c.precum ŞIla pomparea lichidelor cu conţinut bogat de aer sau gaze !n co~.sfiratoar<.cent~if1. ! . de vid cu. e . ea rămîne. indreptate în SUS .~. al căror principiu de funcţionare se asemănă foarte mult cu cel al pompelor 'cu canal lateral.. iar apoi descrescînd pînă la terminarea canalului. se remarcă poziţia excentrică a inelului de lichid..raţie ~d~ ceaJaltăAi r~ful~e Ca. Fl'XCTIOXARE A POllPElOR 31 ristici.1....2.canalul~i.sîpţ.. ele pot fi folosite şi pentru crearea vidului m diverse procese tehnologice. variază crescind de la începutul canalului pînă În planul axului orizontal. 111fig. se formează un eurent turbionar (vezi săgeţile din fig. 1. pompele autoaspiratoare sînt utilizate în instalaţ.J.I.. Între celulele rotorului şi canalul lateral.rdar sînt folosite din ce În ce mai mult şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune.epe !n . diferit de cele descrise în pan':.~'.rioarc.comparaţie cu cel al pompelor centrifuge . Situaţia se prezintă ca în fig.t~asee de conducte c~ multe îmbinări şi racordări care pot prezenta locuri neetanşe . Pompele..7. Pompele cu canal lateral se construiesc numai pentru debite destul de mici..poziJie. a căruisecţiune'transversă1ă âre-. '" . . iar în porţiunea unde adîncimea rnnalului (ksrreştc. suprafaţa mtenoară a inelului se depărtează de centrul rotorului. manifestată prin creşterea presiunii acestuia. ~a..7.palete. În funcţie de tip~ ales.. nivelul aceleiaşi suprafeţe.spîn~iteconsJfUcţ~ -.pompe . marginea inelului 1/ a Fig.26. 'Această ultimă utilizare se datoreşte mai ales faptului că debitul de aer refulat este continuuşi totodată lipsit de vapori de ulei'. Iaconstrucţiile curente. iqef de lichid pot' vehicula şi lichide.pompele d cu canalla~eral.26. circulatiei cureatuluJ turblonar. deoarece randamentul lor volumic este redus. Din figură. InF~I~gld}I(Pfclct!.cată fanta A pnn care se realizează aspiraţiafluidului. determinate de palete şi suprafaţa interioară a inelului de lichid.şi la Înălţimi de pompare marr.. De aceea. d şi e.5.) unde secţiunea este mal mare. Prin urmare. rolul canalului îl "joacă:aici poziţia excentrică a rotoruluifaţă de carcasă. grosimu Inelului de lichid. datorită diferenţei de presiune existente. . aceste pompesînt destinate in special pentru crearea vidului industrial În diverse Instalaţii. pompele de VId cu inel de Iiehid. astfel că grosimea inelului de lichid nu rămîne constanta pe Întreaga periferie ci creşte sau se micşorează proporţional cu . realizînd astfel ceea ce se numeşte în mod obişnuit "autoamorsarea". . In formă de stea. Prin aceasta volumul spaţiilor a. c~eIl}<I.~. apoi rămîne constantă pină 1n punctul 3. pompele perife~ şi pompele cu bazin. c. ca şi punctul l. la oprirea din funcţiune. secţiunea . 1.licl. el neputind creşte peste anumite limite datorită umplerii nesatisfăcătoare a celulelor rotorului.' de unde lncepesă 'desereasâ pînă în punctul 4 care se găseşte situat la.\(01. Pompe a~t0a.plină cu lichid. ceea ce poate provoca defectarea motoruluide antrenare.~mpe ~u canal lateral. 'Y}P. : . . . dar.utilizează in divetse combinaţiiconştructivecu pompele centrifuge. este reprezentată de pompele de vid 'cu inel' de lichid. L~. iar puterea. lumului. necorespunzător. 'Du~. ~!lJepre~eI. Funcţionarea pcmpelor autoaspiratoare. 1.suprafeţei interioare a celulei. Paralel cu variaţia vo. Pompa este astfel concepută -r. al căror principiu de functionare. Canalul lnc. absorbită creşte foarte mult.

aerul se încălzeşte. pentru completarea cantităţii de lichid evacuat şi deci pentru menţinerea grosimii constante a inelului de lichid. astfel că alimentarea tre- buie să se facă de la o sursă care are temperatura corespunzătoare.Funcţ!onarea se petrece astfel: la rotirea rotorului in pompa umplută iniţial cu Iichid.//.5 bar. it f In fig.. . dar la acest regim debitul scade practic la zero. la. procesul de pompare se datoreşte variaţiei de volum. fixată lateral prin discurile de distribuţia dl ŞI d2 • In interiorul carcasei R se găseşte rotorul R. Schema funcţională a pompei de O anumită formă şi care comunică cu vid cu inel de lichid. Prin urmare.e Iuru. se utilizează un dispozitiv cu ejector. 1. Pentru a obţine un vid mai inaintat cu acest tip de pompă. fără inconveniente de ordin funcţional-mecanic.28. . . ti. odată cu evacuarea aerului din celule.. 4. ' Pompele de vid cu inel de lichid se folosesc şi în combinaţii constructive cu pompele centrifuge. la care rolul pistonului este preluat de inelul de lichid.de către paletele rotorului.. concentric cu carcasa pompei.~. atunci cînd presiunea de aspiraţie este chiar presiunea atmosferică. . . ele funcţionează in aceste condiţii. 3. Totuşi. este. obţinîndu-se cu ajutorul său valori ale vidului de pînă la 5 Torr.28 este prezentată schema de funcţionare a unei astfel de ~om~e.~jnd~tljU~:roţQ~~ rele poIllpelor de Vid ttpnel . care este pusă în legătură cu conducta de aspiraţie.'. De aceea. 267 f .pompede vid inalt". . Il" arbore în limita jocurilor s dintre lăţimea sa şi lăţimea carcasei mărginit. ia forma unui inel de lichid de ? ~numită grosime constantă. regim cie.vid industrial şi pompele de vid înaintat (10-8 Torr] utilizate în Iaboratoarş şi inelectronică.a-ryncl.~f!JlchIdPOJ. .pentru vid mediu pînă la 160 Torr ŞI cu două rotoare aşezate in serie .5 . dar bine înţeles că se pot utiliza şi alte lichide. .32 XOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRI~CIPII DE Ft:NCŢIO:URE A rOllPELOR 33 I Il II tlI. datorită procesului de comprimare realizat în celulele pompei. Canalele fac legătura directă între j Alegerea pompelor - c. volumul celulelorcreşte pînă in dreptul axului vertical al pomPei. Pentru obţinerea acestor parametri. . 1.numesc "pompe centrifuge autoaspiratoare". cu secţiune circulară c. la pompele de vid cu inel de lichid. 1.lI montate în "paraler.monoetajate . acesta este antrenat de palete şi proiectat la~jYeriferia carcasei. iar cele bietajate pot atinge valori de 6-7 bar.. raţia pe ambele părţi.1. întreacesta şi faţa in. Dacă s-ar folosi aceleaşi discuri cu care este echipată pompa de vid.'..zori la o valoare a temperat urii lichidului de alimentare de 1:1 T ~i l ele suferă modificări În funcţie de variaţ ia tomperaturii acestuia. Datorită poziţiei excentrice a rotorului. conducta de refulare.1~.z:i~z... Pompele de acest tip se asemănă constructiv cu pompele cu canal lateral. Rotorul poate culi'3. Pompa este alcătuită dintr-un rotor amplasat între două carcase avînd fiecare cîte un canal lateral identic. In fig.C!~te~~"l.3. prin fanta de refulare este eliminată şi o anumită cantitate de lichid. Din acest motiv. a~pl. . Deoarece transportul lichidelor cu astfel de pompe se face cu un randament scăzut.a ..o altă fantă T. montat P" un .. iar cea mai mare parte din căldura degajată este preluată de inelul de lichid. In ~nele lucrări de specialitate sau in prospecte ale fabricilor constructoare el mal poartă denumirea de "lichid auxiliar" . s-ar obţine caracteristici inferioare şi randamente mult reduse.bietajate . . realizînd astfel depresiunea' necesară aspiraţiei. dimensiunile nu mai sint limitate. care se montează pe flanşa de aspiraţie a pompel. acest" pDmpe au ca agent lichid apa. De aici au rezultat şi denumirile de "pompe de vid mediu" şi f. căre vid inalt (25 Torr) reprezintă un .. şi la această categorie de pompe. arbore deplasat faţă de axa carcasei cu excentricitatea e.pefigură. ele sint folosite în special pentru evacuarea aerului sau gazelor din diverse recipiente şi instalaţii.. alc~tuită d~ntr~o ~arcasă.1 . Vidul maxim ce"pO~te :fi'obţinut cu pompele de vid cu inei de lichid :::inge valori de 15-10 Torr. • Spre deosebire de pompele cu canal lateral. 2. unde.iicClll: . Pentru . "1:-. Pompele de vid cu inel de lichid se utilizează in diverse procese tehnologice (uscare sub vid) sau ca pompe de amorsare centrale pentru staţii de pompare. ••. Elemai pot fi folosite şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune. ...: aceea ele se întîlnesc şi sub denumirea de "pompe cu inel de apă". Din figură se observă că. astfel că aceste pompe pot vehicula cantităţi de fluid foarte însemnate. Astfel de pompe se . 1. ceea ce conduce la micşorarea grosimii inelului de lichid şi la o funcţionare defectuoasă a pompei. . . In acelaşi timp. in marea majoritate a cazurilor. pompele se livrează cu discuri de distribuţie speciale. divizat în mai multe 'celule -"'-7. Astfel pompele cu un singur etaj realizează presiuni de refulare de maximum 2. asemănător ca Ia pompele cu canal lateral. aşa cum s-a mai arătat. Pompa.f. de Ia o sursă exterioară. Curbele caracteristice ale pomp-Ier nI' vid cu ind uc E~hiJ sînt illl. iar aerul aspirat începe să fie comprimat şi este refulat prm fanta de evacuare. . unde secţiunea canalului lateral limitează dimensiunile pompei şi deci şi parametrii hidraulici. este necesar să se aducă în pompă. iar în discul d2 . . Acestea din urmă reprezintă construcţii de poinpeVolumice speciale. . .. În sensul de rotaţie indic~t.obţi~ed~M~ .. Pompe perifeTiale. Din punct de vedere constructiv. se formează un spaţiu în formă de seceră... In discul tii este practicată o fantă a de o anumită formă. o cantitate de lichid echivalentă cu cea eliminată... pentru a îmbunătăţi umplerea celulelor ŞI deci a randamentului volumic. lichidul de alimentare se mai numeşte şi lichid de răcire. pompele se execută în două varIante: cu un singur rotor .". cantitatea de lichid care o înlocuieşte pe cea eliminată are şi rolul de a răci inelul încălzit.Din dreptul axUlui vertical. e. ' ." r-.. cu condiţia ca acestea să nu intre in combinaţii chimice cu mediul ce trebuie evacuat.7. care au prevăzută o carcasă specială în care este amplasat rotorul de vid ce realizează amorsarea.'.)' .<: . volumul ac~stor celule se reduce.3. de discurile de distribuţie. . "Trebuie făcută distincţia între pompele de vid pentru vehiculate. avind fantele modificate.:. in multe locuri din exploatare. de asemenea de Fig.29 este prezentată construcţia unei pompe periferiale. Rezultă deci că.terioarăa inelului de lichid.pentru vid Înalt pînă la 25 Torr.

lichidului in pompă. " ". la~ d. " ._" '" ..!-pitol ~ referă I~ tipurile de pompe cu cea mai largă aplicaţie pe plan mondial.:\u matriţare. Fig. Această -soluţie le confera mobilitate ŞI independenţă fată de surse de energie electrică. Atit rotorul cît şi carcasele se pretează a fi realizate din materiale anticorosive.'. se: 1I1Cll1Jt~ orificiul de retur.. ?~r ~a~acitatea lor de aspiraţie este redusă. Expresia analitică sau grafică a acestor pa~amet~I ?feră pOSIb~litatea beneficiarului pompei de a alege pompa cea mal potrivită sCOPUlUI. alimentări cu apă cu caracter local. cînd este folosit pentru aspiraţia lichidului din puţuri cu nivele adînci.3. Ia rotirea rotorului. .. Principiile de funcţionare descrise în cadrul acestuic...:.J( . de funcţionare. înt~eg -raseul pînă S(' produce arnorsarva pomp_'1. 1.Îndeosebi În industria chimică şifarmaceutică)i acolounde sînt necesare debite foarte mici. pompa ?fumul.. 'al' căror principiu de funcţionare se ~azează.e r~d~tăJpJ~!. In C'lntllluarc.w.''. în masa de lichid se produce o" turbulenţă puternică. dintre care cele mai cunoscute sînt: injeelorul de apă. fiind mai uşoare.:comandabil ca vanele de pe conducta de refulare să fie complet deschise astfel încît să opună o rezistenţă cît mai redusă în calca aerului evacuat.5 . Pompa este prevăzută cu un bazin de decantare a Iichidului. în comparaţie cu celelalte tipuri de. iar lichidul se întoarce in rotor prin orificiul de retur şi ciclul se repetă.escnerea prIncipiului de funcţionare este prezentată în Iucrările de speclallt~te . . Acest principiu este ilustrat în fig. .Celulele. dar denumirea lor rezultă in funcţie de modul de aplicare. pompele se echipează cu rotoare adecvate. Pentru' a obtine o amorsare cît mai eficientă. Această categorie de pompe este utilizată dvstul de frecvent pentru diverse servicii: irigatii.refu. denumire datorată circulaţiei turbionare a ~::'. Timpul de amorsare la acest.bazi1ţ.. atun~i cînd este f~los~t p~nt~ p~m~area su~ presiune. acest aer se dizolvă în li. Schema pornpei pcrifcrrale. utiliza~ea acest?r' apar~le este limitată.apa. iar. Fig.30. p'Jmpa funcţionează CI n pompă c(~ntrrfll!. Acest amestec este .r.. berbecul hidraulic.P()mpele penfenaIe se mal numesc ŞI pompe "turff' 'bionare".' .refulat în bazin unde întîlneşte un spaţiu mult mai liniştit. ".pompă constă în producerea unei turbulenţe care are ca efect degajarea aerului sau gazului conţinut În lichid.4 ~3/h la lnăl ţimi de pompare relativ ridicate. lichidul este proiectat spre periferia carcasei şi aici capătă o mişcare circulară În formă de spirală . dÎ. pe măsura funcţionarii. calităţi apreciate mai ales în cazuri de intervenţii 'râpide. Curbe caracteristice Criteriile după care pot fi apreciate calităţile unei po~pe sînt parametrii funcţionali pe care-i poate realiza aceasta.)~::...r~alizf!z~la. de ordinul 0. ". avansind continuu de la aspiraţie spre refuIare:. .Între canalul lateral ~ipaJete .~~ . . l Injectorul şi ejectorul sînt aparate Ia ca~e principiul de funcţionare este identic.. Rotorul are forma unui disc prevăzut la periferie.rolu:L~?r~t~jetn~ca~~:~x..31.' li Ipd~ui se acumuleaza ŞIse ampliflcasubformăde'preSlUnea~tfelcăp9mpae '. asigurîndu-şi astfel exploatarea raţională şi totodată economică a instalaţiei hidraulice pe care aceasta o . Schema principiului}e f~8tio~ase. .! tipuri de p()mp'~ este d(..Iavrotirea rotorului.' .şasiuri cu rOJişi siI?-ţantre~aţe cu aJut0m! motoarelor termice. Astfel aparatul se numeşte injector.1pă. evacuări de ape uzate din incinte. int'ervenţii la stingerea incendiilor etc. ejectorul.~tulţ~.: al acestora este limitat Ia scopuri speciale: irigaţii cu caracter local. lA. Deoarece din punctul de vedere al exploatării. nedepăşind i" I ". categorii de pompe.. aburul . Pompe autoaspiratoare e~. care_umple.]{ .• pre."t!!1(l<> l-mv.Schema funcţională a pompei periferiale. de a-i cunoaşte limitele de utilizare corectă.. .. ~e:.' .zenta lucrare îşi propune să le trateze numai în cazuril~ în care sînt folosite in diverse soluţii combinate cu pompele de largă circulaţie. . vu iin. supusă la dIver5~ regImUrI. alc. 1. 1.-~':II?-~lt ~m:fi0. :. Eig. tf::.:''-l l)!lI~nul~:!. 1.i. cu un număr mare de palete realizate prin freza re .' pabilă s~~. aerul. aspiratoare cu bazin. Funcţionarea are loc astfel: pompa fiind umplută 'irtiţi~(cu'lichid. Locul aerului din conducta de aspiraţie este luat de lichidul din rezervorul de aspiraţie..: EXIstă Însă '!il alte. " ' I Pompele' periferia1e seutÎlizează . . Principiul de funcţionare al acestui tip de . Aceste!"construcţli sînt 'cunoscute sub denumirea de transformatoare hidraulice. i~iţlecît pompele centnfuge asemănătoarexăstfel pompele periferiale pot realiza înălţimi de poinpare de 250 metri coloană de lichid.4e paIete şi pereţii late"ra~i ai carc~~!or joacă .r Lichidul din pompă este în contact permanent cu aerul din conducta de .}}4'ţ~.'-'..! intre 3-7 miri.<.::. pldsometrzel ele abu» şi apă salt cu gaze ş: :"q . cu un singurroţ()r . :. pompe.peautoaspiratoare.dar domeniul de ut!Ir:::-.4.ch~dşi înlocuieşte treptat aerul evacuat in conducta de refulare. Pompă autofuncţionarea are locastfei.lele se monteazăpe. Pen~ru aputea s~tbface astfel de cerinţe.ufllizarea unui fluid motor ."piraţÎc. dup.34 :-iOŢIUNI FUNDAllENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 35 ()rifici~l de aspiraţie şi cel de refulare. este r.7. . asan~rl. În funcţie de cara~terul exploatării..":f. 1.! n'. pe ambele părţi. denisipări de puţuri etc.31.' '1'" .' înălţimide 2-3 m. se ridică Ia suprafaţă. astfel că bulele de aer.29. în care are loc separarea aerului de lichid.D:l~siun~ reduse presi9~:de."""':.e~ţ. Ele sint pOlp. avînd ca efect crearea unui amestec de lichid şi aer. şi ejector.

III..> fn:'('ţ.75 kW la o turaţie de funcţlOnare de 1500 rot-rnm .36 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 37 ~ f • ! _ i deserveşte. la diverse turaţii. exprimat în procente (%) sau în număr subunitar. O alură mai deosebită este cea a curbei d~ randament "1). P . iar coordonatele lor se obţin cu ajutorul ~ormulelor (1. teona după car: curbel~ de sarcI~a !f = 1(1) sînt parabolecongruenteacăro!axăeste.puterea absorbită la arborele pompei.!j~d Fig. exprimat de regulă în m?oră.!.untate în. începe . asupra instalaţiei.a d0lll:~niuluI. uzinel~ţ. n . P. Numai In cazun cu totul speciale se fac ŞI probe cu alte medii.L.cavitaţie. exprimată în metri coloană de apă (mCA) sau metri coloană de lichid (mCI). alură Ce reprezintă sensul de variaţie a parametrilor funcţionali in funcţie de variaţia debitului Q.turaţia de antrenare a pompei.paralela cuabscl~a. Se poate remarca: LLJl. astfel ca avind curba determinată pentru o anumită turaţie se poate o~ţln~ curba corespunzătoare unei alte turaţii prin deplasarea paralelă a pnm. 1. Parametrii corespunzători punctului (j. 1. se l?ăsesc situate pe cîte o parabol~ de gradul II. N PSH creşte.!.-sc pararnetri "n()minali". ..să scadă sensibil" Analizînd alura curbelor rezultă că alegerea pompei tre- I.el curbe. d~~. ~ar rczultatcle nu sînt satisfăcătoare ŞI exploatarea se face neeconomic. Pentru folosirea aceleiaşi pompe într-o instalaţie in care sint necesare un debit ". . .La anumite categorii de pompe centrifuge sau la alte tipuri ţie pompe care seexecută în serii foarte mari..H.afecteaza c~n~lţiile \ de aspha:ţie.. 'ii.oi.-L.32.este determinată prin curba de sarcină H =!(Q) trasată prin punctele cunoscute I.' In fig.. uzina eliberează certificatul de calitate corespunzător. A~ .-t::t:::I::l-L..uic astfel făcută încît aceasta Srt funcţioneze o perioadă cît mai îndelungată în zona randamentului de valoare maximă. altul avind o tu~aţie de 3000 rot·min-1• Pent.34). .. H .'turaţie n. Parametrii funcţionali ai unei pompe sînt: • Q .. / Q(m3/h) înălţimea totală de pompare. care cuprind diverse curbe ce au căpătat denumirea de "curbe caracteristice". fiecare exemplarse verifică pentru un anumit număr de puncte funcţionale şi se compară cu curbele omologare."_' această situaţie nu poate fi obţinută.Î?. Astfel. scade.. In fig.. iar după introducerea acestora în fabricaţia de serie. . :1. normele pot prevedea ca verificările să fie făcute prin sondaj.. = Q1l1X .c~msţructoare se fac.ce conţine curbele .. deci avînd o fabricaţie binetnsuşită.... centrifuge. (cu y d: '1 OOO:'kgf{m3) şi 1<1.. Diagrama curbelor caracteristice ale pompe] .:uo lnăltime de pornpare mai mari.!~l în. Eumplu numeric: O pompă centrifugl!. sub formă de diagrame. ad11liL' folosirea pornp«i într-o zonă . Curbele caracteristice prr..5) d~ter:n~~ nate de legea similitudinii.. dreaptă. care la început înregistrează o creştere pînă atinge o valoare maximă. apoi. pe măsura creşterii debit ului... creşte şi de' asemenea valoarea . 1:32 este prezentată _ 'Il"..val0a:e . II. Cl/s} Fig.!. l. N PSH . !.500 = ix 2 QII. "1 = 8 m3/h. 1.' de .-( JJ carltcterlsfice ale unei r j:)()Înpe centrifuge.yariază de~f. Zona de presiune maximă din pa~tea sffiigâ a domeniuluI recom. litri/minut.~spUIlZăt?r dC!b~telor maXlme. Punctele Al'" A3' A~ . o dia:grain1\. Diagrama H =J(Q) pentru dip. prin măsurători directe..:" sau Imi/secundă.33 sînt prezentate curbele de sarcină aleunei pompe centrifuge. sau rot-rnirr t) : "1) randamentul total al pompei. PC?mpapoate funcţiona şi în afara acestei zone. .. /"(m) .: după sine variaţia: curbelor ca.constanţ1\.33..:. ~9.LLLY. ~. Pentru pompele care se lncadrează ~n limitele toleranţelor admise.andat este de obicei o zonă de funcţionare instabiIă. se t" . lll~/~eCUnu. '. .enlatld a organelor hidraulice a~e ~ • . noua turaţie se calculează valorile celor trei puncte: QII = QII X fi.:():'esp:lllz~'ttoare nor valori acceptabile u ' di n punct de vedere al randamentului. exprimată în rotaţii pe minut (rotjmin.fapt p: se răsfrinl?e negativ verse turaţii.. are ca efect distru. În practica curentă relaţiile dintre aceşti parametri sînt exprimate pe cale grafică.' .Înălţimea totală de pompare. diagrama din fl~..... exprimată în metri.{Jn~ nurn. S~a d~~onstrat.L.!!YL. '''1 ~ 3000 3jh = 2 X -=i m . 1.. Ea este antren~t:}e un motor electric avind o putere de 0. Va:laţla turaţiei atrag. favoriztnd fUiicţlOn3:I'ea t. efectuatepestand!U'ile deproM ale.lsatoJ. Măsurăfile.. . identice cu cele din exploatare. (fig. Zona <ţm---PUtea . A.L. gerell p.ntrenare cu.tIi mar"ea majoritate aciiZriiil:~i.debitul de lichid pcrnpat. Această lege nu se aplică în cazul funcţlOnarn ~~pei în regim de . . puterea absorbită. Deoarece însă În multe cazuri '. iar ~(' punctul se numeşte la rîndul său "punct nominal".nnan' din a"('ast~ 7. dar în certificatul de calitate furnizorul prevede în mod expres acest lucru. Dindiagrama prezentată în figură se observă alura curbelor caracteristice ale P(k~/) pompei centrifuge. 11 experienţele au confirmat. temperatura mediului ambiant. ~ll apă.. ~. Curoe caracteristice la pompele centrifuge.înălţimea energetică netă la aspiraţie. Această zonă este marcată în diagramă prin două linii frînte. efectuate pe prototipuri. pe Ioturi.Curbe1ecaracteristice ale pompei se determină de către uzinele ~nstructoare pe standurile de probă. exprimată în kW. .!::m:pe măsura creşterii debitului.32 sînt ~eterml''1late la o '9lluinită . se poate inlocui motorul electric de a.actenshce ale pOI?pe~..

înălţimea de pompare scade. Il'.:L .0 m. !.. ~1 1.(::r'.0.2 D(uIl~le '.l toate posibilit. Strunjirea. deci la debit nul...cit mai largi. Puterea absorbită la arborele prin c~re'se se poate trasa porupei determină în. Prin aceasta se obţine o lărgire-a: cîmpului de utilizare a aceluiaşi tip de pompă..5.soluţie care se practică de toţi fabricanţii de -pompe. r 5. -.exteri9r.6 P şi'0.urbele 0.I -: .ium.u obţinut punctele 1'.!i~. 1... diametrului. zăroaro noii turaţii. r?torului est~ limitJ. ristici diferite.. corespunzător debituiui Os şi în'...1 .0..34.ţIţimii totale de pcimpare HB.'28 H.0 m: .. motoare electrice asincrone..... prin strunjirea Punctul B este situat Hs Între curbele 1. iar puterea absorbită creşte.:. _J .'urmînd să se aleagă puterea p/' care este acoperitoare . curba' de sarcoină analog folosind corespun relaţia S-.0.. .95D. curbele randamentelor -r" curbele puterilor P şi curbele înălţimii energetice ne te la aspiratie nt" 2 6 '8 NPSH.'".0.ITI = HlIIIX' Il!' (:: r =2.0. De aici rezultă recomandarea . Punctul corespunzător valorii puteriiabsorbite la arborele pompei este situat Între c. diagrame redau curba de 'sarcină funcţie de' variaţia turaţiei). (': :-i~ . pentru Fig. De obicei.0 ": )" = '.2 NPSH_ . puterea absorbită este minimă. '.ir cit m.it să cunoas~.3.d!~nensiuni să poată satisface dom-nii ..es~e interes.1.intre H(m) valorile. '. - . ~ 'Ia calcula turaţia de antrenare corespunzătoare şi se va utiliza in acest scop o trans . Se va alege 1... admiţîndu-se o diminuare a diametrului cu aproximativ ~o.lin gama standardizată care trebuie să acopere neccsarul de (j k\Y..' i"o. J. RandaInentul acestul punct este cupjins . <led: 1'.5 NPSH ca valoare acoperitoare. pentru a putea stabili ŞI recomanda limitele el de utilizare.~OOQ)'l = 6 k\\·.5_ Diagrama caracteristicli universale a unei pompe pompele centrifuge Se va centrifuge.= Hll-X( .' se află situat pc ~ttr~<I: desarcinăQ-H apompel cu rotorul de diametru 0.801) .8 :P. In acest scop In standurile de încercări ale uzinelor constructoare. 1. .btLl ca Uil . / .0..0 Prin urru. 1..r~ de forma. ut ilizan. Trebuie precizat insă că la modificări importante ale turaţ iei . în majoritatea cazurilor.: 'it· . pompele sînt supuse unor probe complexe.·ucti'.. un reductor. 38 xortcx: FliI'iDA)[ESTALE DESPRE POMPE i~ • CCRBE CARACTERISTIBE 39 Fig..0 rot-mtn-".35 este pr'CZcn:tattr-caracteristica universală a unei pompe centrifuge. Punctul A din diagramă corespunde valorii randamentului maxim. ~. '.751).32.~ -. . randarnentele pompei nu-şi păstrează "/u]orile iniţiale. \ :'~:II·=.u-e se 'Ia alege un motor electric c.itii« p(JlTrp(:i. .u reUlb dl' [lP.75 D __1. ale căror rezultate sînt consemnate Într-o diagramă numită "caracteristica universală" a pompel_ In fig. prin urmare Totuşi pentru_obţinerea unor caracteperiferică arotorulu]. care au o "variaţia turaţiei nu mai este posibilă.·0. I. }2 "= 8l5"'{'> 00. se poate modifica viteza pompele centrifuge sînt antrenate de turaţie practic constantă.. reţine că alura curbelor este următoarea: pe măsura creşterii debit ului. m.::. Caracteristica de sarcină a unei pompe centrifuge la turaţiile de 1500 " 3. QB' In concluzie. Pentru obţinerea unor parametri Iuucţionali interrnediari. misie prin curele sau."'_'(':I. -lI I I - ---- / / / / I I .t şi se aprecieazăprinjnterpolare. In această diagramă sînt reprezentate curbele de sarcină H = l(Q) pentru un număr de diametre de rotor variabile între limitele 0. . H.. '. In construcţia modernă a pornpelor se manifestă pregnant tendinta tip :il':(. mod --neterminarea valorilor din diagramă se face astfel: punctul B.. construt ivă a acestuia.lraulică şi cunst.t[f' hi.= - i'lX("')' "1 = .jNPSH. Cînd vana de refulare este complet închisă.75:< (.

netă riecesat'ă"1aaspiraţie creşte de asemenea odată cu fT'.:""I~-~~-''. PO~IPE CliRBE CARACTERISTICE 41 ca pornirea pompe/or centrifugesăse efectueze la ualori cît.rwl~:-'.e pompare..36es~e pte~entaf~ÎmpuI carâctedstIc' al urieîfarfiilii de pompe . Firmele constructoare utilizează. 9"'.:)r~llll:l ~L poate remar:. fără...: refulare se scurge prin pompă inapoi in bazinul de aspiraţie .~p. ". urmare. Multe pompe însă nu sînt dotate cu un asemenea mecanism. mai larg. în zona corespunzătoare debitelor de valori reduse.ită.4. : '~:l (lid. se datoreşte întoarcerE parţiale a curentului de lichid Între paiele rotorului.r' 2~~~~~~+-~~~++~~~--~rr++H+~ f. -' 50 '~ H (In) "'.1.3-7-~-b':i=ag=r=~·-m""·a-c-~-. 1. . avînd în abscisă valorile debitului.e o pOfUpa axială.~.-I-.şi .c0n~uc. chiar cu r~bin. ~" ."" •.ale debitil!ui. utilizează sistemul de coordonate carteziene. a depăşi ~~ minute. reprezentată la scară logaritmică.. J. dacă este posibil.... .rnpel.•••••• _'to~ '.IC'.: .. Curbe caracteristice Ia pompele axiale." ')d~bilcapo.0JJ4~'!itel?.!.'.pr~~ce ef setul de -rotire În sens invers a rotorului.". nu se încălzească peste măsură. în general. Astfel la pompele axiale.reprezentare se oferă posibilitatea cuprinderii unui cîmp caracteristic mult.ici iiiipericol pentru pompă._aoprir~~. ~". 20 10 ... minimă în'refulare.. . "l% Spre' deosebire de pOI?pe1e cL'.nireâ:'P.d.caracterrstlce ale unei pompe axiale.aşi pompă. I..36. ". astfel ca lichidul din pompă. fig.i d. ". s:. "._ _ f • tri'fig~-t .~ba sţa~llă: .<.~P!f2r.:. Dri-. .'-l-~r~.t!Jai m!u§. . reprezentarea în diagrame Ia scară logaritmică. acest robinet trebuie deschis treptat.i~C~ ~ţ._c. )t înălţimea energetică.~:':'·~-C7:'~L.il conditiile de: aspiraţie.. a cun-ei de sarcină Q-H situată P 'N in zona debitelor mici.:. dacă se face pe o perioadă de timp limitată.~tld refulare tnchis.'i"1c.r>0TIUXI FUXDAlIEXTALE DESPRF. să ajqlh.be-:._. Această manevră nu de Ia o ::-!:lmită valoare limită se produce o între:upere a debitării concomitent cu o scădere bruscă a în~ţimi. reprezentarea curbelor caracteristice se face cu ajutorul diagramelor care. puterea absorbită la arborele pompei creşte pe măNPSH (mi sura reducerii debit ului 'pompat ~ si din acest motiv.37 este preze!lt~tă Hrm' repreiinfâ-ri.te'1mpiedică"s~~~~fea ina~?l ~lichld!1l. C:i..t~I ~~ r~fular~ cu o dap~tă de ~:::ţiner'&..52L-J-~5~UUt~'----~20~~~S~0~~~~~Q~~~~~~~~ Fig..jS.. Fenomenul. La următoarea s "'. . Instalatiaesţe:prev~~ută la capăţp.38 este pretentaf uri exemplu de mstalaye~~esefVlta d. 1.~--F-ig-·. .fig.'''' trebuie realizată cu o 'rezistenţă ' pompe axiale. ' . lichidul aflat ln conducta d..ol.d~ tI. p~ masura creşterii debirului creşte şi viteza lichidului şi implicit cresc şi rezistenţele hidraulice. este recoman.udin ba.i mod nefuv. .. la ace.J. Diagrama cîmpului caracteristic al unei familii centrifuge.~uVz~~'1J:{lls1:~ftl. de aceea proiectantul instalaţiei trebuie să prevadă soluţii care să Impiedece rotirea pompei în sens Fig. familiilor de pompe tipizate. fapt care se explică prin aceea că la ' instalaţie d. '~ ~-JIQ. dehitele mari influentcaz« i.rPrin acest fel de .2.lP9rHunea~~.. C~~b~ie caracteristice ale pompelor axiale cu o alură deosebită faţă de cele ale pompe1or centrifuge. porţiunea de instabilitate fOO~_ ..• diagra:na curbelor . . Vne!-e pompe sint prevăzuteprm construcţie cu un'dîspozlti v de oprire a rotirii în sens invers. .. însă în prospectele de 'prezentare ale. pC!.'!rca dcbitulu i.~~t1p~iim)e.t. în care abşcisa reprezintă logaritmul valorilor debitului. de rotaţie.-. PJ.. 1. 1.. ceea ce poate conduce la deşurubarea filetelor organelor de fixare a pieselor În mişcare. asffel ca pom_. :I. care este rccirculat.ir.ltriiuge. iar ordonata logaritmul valorilor înălţimii totale de pompare. Pompă axialâ invers.+( ..zlIlW~şupenot:! '_: _'.aXii/lr ' I s~ se ef~eZ!.centrrfugcmo~octaJate. iar în ordonată valorile înălţimii totale de pompare. Imcdiat dnpă amorsarca pornpei.'i.

'ltoare cu cele prezentate la pompele centrifuge.1.fuge şi axiale.. Forma curbelor caracteristice ale pompelor volumice este mult diferită de cea a pompelor Cfnţri. Din diJ. în locul înălţimii totale de pomparc. 1.. Curba. 7U 3 2 I O 2 -6 -8 4 Z -10 LJ..:. curba Q-P prezentind o alură descendentă in zona pre. 1. atinge o valoare maximă."JI.Jaj al paletelor p.39. cresc şi pierderile prin neetanşeităţi.: indi:"li'l' pul11.. astfel că pompele volumice au posibilitatea de a debit a cantităţi de lichid variabile.1~·.::: l.. reprezentarea coordonate~or ~st.(rL~!."c.42 KOŢIUNI FUNDAlfE:':TALE DESPRE POlIPE Ct:I!BE C. conducta d. porni:e~ se face rcziste!lţa rn refulare. Q .~t. 4~E!!~:::::'. iar ordona ta. drepte paralele cu abscisa. apoi devine descendentă in zona presiunilor ridicate. l."-. 1..:"~ll:~ pi.gramă se mai observă alura curbei randamentului." ' Din: descrierea'principiului de:funcţionare a acestor categorii de pompe.Metri cub. " In fig. h..ma curbelor caractcrist lce la pompele volumice.. I fO -1- prczentut. ii. abscisa reprezentind ' presiunile.). p.mă.. .âvolumice se foloseşte de obicei în notaţii. (.~~_!. ~40 2 I e 2' -4" -6' /3-fO Variaţia curbelor de sarcină Q-H este stabilită în funcţie de unghiul de rq. Teoretic curba de sarcină Q-H este reprezentată în diagramă sub forma unei.: I!0mpei. LL·l(.~ .3'J .e refulare fiin~. .. a palctei. . respectmd astfel condiţiile unei porntrt corecte.e d~ferită faţăqe cea il pom-'~[m1/h) " pelor centrIfuge ŞI axiale.L---:_p_("'~-.40 este reprezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei pompe volumice.l:L. NP 'H(m) " pornire.-L---' siunilor mai ridicate.i pompele axiale se Întocmesc diagrame de caracteristici universale.· ungllluri (le.. pe măsura creşterii presiunii.x. Curba de putere absorbită P este continuu ascendentă.:. Diagr. de' randament )) prezintă iniţial o porţiune ascendentă. paralel (li creşterea presiunii.so. variaţia lui datorîndu~se numai variaţiei'turaţlei de antrenare a pompei.. La pompele 1----..!. Caracteristica universală a pompei ' axial». .p se ~ abate de la linia dreaptă teoretică.40 curba de sarcini. dar iri mod practic. 1. ea se abate de la linia dreaptă. Curbe caracteristice la pompele volumice.. a rezultat că debitul este independent de înălţimea de pompare. caracteristica universală se determină pemru fiecare turaţie în pan:o.·r.'. ca pomi rea pom peTo~!!oJ~t!EŢj.". ~olită . la presiune constarită. e 'tecuntlii ) 3 t.. care este p reprezentată prin linie punctată. ter~ mcnul de "presiune de refulare".:l!:':1Ct'~i~i!iC:l '~1.._i. sau' cantităţi de lichid constante. pe măsura creşterii presiunii derefulare. Fig. deţJitcle. .3. care atinge valori I11Cl:\imt tot În zona debitdor mari..:---...'sle fa:~. 2 Debito! . După cum se poate remarca din diagrp.-~:·. La pompele cu palet e :1:~ -.:.9JH!_~!~.ţil diferite. ' ' in fig. Presiunea de refulare este determinată de rezistenţa creată de consumator..i caracteristica universală a unei astfel de ~ h87% 8l< 86 11r18 • T. De aceea este recomandabii Fig.'Illru Ji\\. la presiuni variabile. exprimat în "1...~RACTERISTICE 43 ~gOrollmin 7'7a.~e. Acest fenomen se explică prin faptul că. bar. ascm:Il1. deci are loc o reducere a debitului pompat. exprimată in metricoloană de lichid. Dacă pJmpa cu palete reglabile este antrenată la t1!.

ic.pare şi a P1. de aceea la alegerea lor trebuie acordată atenţie acestui lucru.tanuard.e.4. la miraţi în funcţie de viscozitate·.sarcina Flg. P are o alură asemănătoare cu cea a pompelor monoetajată.' .. De asemenea.4.a~'. apoi. Şi aici faptul se explică prin creşt.42 este prezentati diagrama caracteristică a unei pompe cu canal lateral.tu cre.şter:ea'numărulqi~j!.i. curbele caracteristice din cataloage sau prospecte se prezintă în funcţie d.':::3ii: gr2."~pel se confecţIonează nid anullllte calităţi de oţel uri moxIdablle s~u aliaje din bronz. QInP~I~tcu. ru fun~ţ~~iLii pompelor de vid cu.caracteristi~ a . ."8 ~n:nă. . D.44 N<YJ1UNI FUNDAlIllNTALE DESPRE POMPE CURBE CAR.ilelă initial cu axa abscisei.-'pi)mpe cu-can~l . d pompa alcătuită din trei etaje. ridicate.. ~ n rotmin~1 astfel că în practică pentru pompele volumicese întîlnesc frecvent diagrame cu caracteristici avînd paraznetri deterfuncţie de turaţie.:L----2~~:.unei . iar abscis'a-presiunea.. Puterea absorbit a creşte paralel cu creş erea h. la pompele de construcţie standard care sint de~ti~a~e să pompeze . '6. acest parametru. In cOI?pa. " Randamentul total al pompelor cu canal lateral ~~te inferior. 1.__ l ~. axiale. Pompele cu canal lateral sînt utilizate frecvent la vehicula- !~~:~11.44 este reprezentată diagrama curbelor caracterIstIce ale unei pO'l1pC vid cu inel de lichid.. -.gr!J.iWroXPR.~ variaţia turaţiei.. se stabilesc '9. f" d " b d i Q-P are alura unei curbe de pompă volumică. in consecinţă materialul din ca~e este.5 :. 2oi---+--?-.arte..-na caracteristică a unei pompe ~u canal lateral cu mai Ip-ţtlte etaje. Pompele volumice acoperă în general domeniul de pompare a lichidelor cu un anumit grad de viscczirate.d~torită 'dilatărilor ŞI ca atare caracteristicile vor fi mai reduse.-.rea pierderilor In l<Iter~~lţ:1 la regimuri de vid mai înalt.[l! pJmpel scade pe masura reducerii înălţimii de pompare.. Materialele pieselor cu funcţiuni hidraulice ale pompei determină valorile interstiţiilor acestora şi prin aceasta influenţează parametrii finali. pentru fiecare c~rbă de .c!~ar~~~! ~..l!uetaJatâ. r..~~!1<. . [kWJ.teral.--"-:"d P et '. mari ale înălţimii de pompare.j~si dimensiunile pieselor care deterI "'.unQr valori mal. [mmH!Oj. .'iţ~. Pompelecu canal ~at~. ~a~.k\V şi ~şa mal dep.especţiv a pre~Iunude retuţare.. confecţi~nată ~mnd trebuie să corespundă din punct de vedere al r~zIstenţel l~ corozlUn~.aţie cu cel al pompelor centrifuge...7 kW. interstiţiile hidraulice ~înt mal man .. Reprezentarea div.1.m5.. pentru 2 m3jh este 3. uzinele constructoare efectuează măsurăH(m} tori în standurile de probă. prin urmare pornirea acestor catego~u~e pompe este recomandalnl să se efectueze în zona debitelor mari şi a preswmlor reduse. •. Curba puterii absorbite a unei pompe cu canal lateral...CJri:. p~rametrii hidraulici. pe măsura creş ~rH v:( u t! '.. ..d~et~jt)~ A.7 n=15~Ororml. 3. domeniu ce nu poate fi deservit de pompele centrifuge." Astfel..:'::. . În fig.otale . cotele rezul100~'-s:-".~~''':'<o----l pompe sînt prezentate în prospecte. presiunilor ridicate şi a de~itelor mici. ':i în functie de acestea. Curbele sînt date totodată pentru diverse valori ale presiunii de refulare. bite la diverse'deblte.e J~.' . 1. pentru toate variantele constructive .2. puterea corespunzatoare debit Ul e 1 m3ih este de 3. În fig.parametri !n. este asemănătoare cu cea a pompelor volumice (prezentata In fig. 'pentru .f>.p!esel: udate a.r~se cOI. ..uIll~ul.t.epQlP. poziţionar. La această categorie de pompe.4.a. LTorrc' .41 este prezentată diagrama caracteristică a unei pompt" volurnice h (IJn('ţi" d.etaje. ~. l.~.<1. 1.Q.lrea mălţ~ll t. m'J!1Oetajată. . sint indicate v~orile puteru ~'t>sox:.. >'/" "'.le'.ca~a~ P pompevolumice.caracteristictna pompele de vid cu inel de Iichid. '1 l i dennmd ar."\ d'.. .soluţi.~tinaţii speciale.absorbite tgtalese)nUltiplidi ~valorile ?e b~z1{:cu numărul de etaje corespunzător.-13.'" fIl'~rendent:...ieei.{. iagrama. '. dintr-o mare diversitate de tipuri construct ivc.lstrUlesc~ţ. cu . [OoJ: .' ~ c-r. Valoareaputefii maxime este situată tnz()n~. P _ vidul sau presiunea absoluta.oblcel . '. valorile maxime sint de ordinul 40-50 %. '. . în % di:lgrame separate. '1) randamentul total.. ul . 1 4 5 Curbe..ebituLnuya~'iază lr: fun~J!e <1<: n. iu. .• '.. '. la .}. adica ordonata reprezintă debitul. '.ame se face însă pentru un singur rotor.1l:i. În astfel de ca7. .. .iZ.' Pentru determinarea caracteristicilor reale. de ' .~#i~)~. inel de lichid sint: .! . aspirat la s~ar~a de_~ompar~.JeIllperatu~!.lţţrii.~. (.debitul de lichid auxiliar (de răcire) fl:mm]. 1. ('onstrucţiile ţin seama însă de caliJ{ .. Ia.~eas~ . p puterea absorbită la arborele pompei. q(mJlhJ tului lJ au forme asemănătoare cu cele Întîlnite" Fig.'~ ' diverse presiun.J1. . astfel că presiunea totală reală este mal redusă decît cea teoretică rezultată prin multiplicare. lateral. D (j-H.:".?._. l~n "ur a e sare n t ..~ ~oordonatel?r. ~urba de sarcină Q-H şi cea a randamen. Curbele caracteristice ale acestor 80 <:"..~CTERISTICE 45 Deoarece debitul pompelor volumice este determinat de turaţia pompei.4. . 'Diagrama caracteristică la pompele centrifuge. Jns~QPul obţinerij.:" dlltilriqiune ale materialelor conmt>.lUl.. 1.~~~~~ rea hl'hidelor corosive.::-ii. .. curbele caracteristice nu sînt reprezentate tordeauna pentru apă..40).erşilor. Astfel la c::>nstrucţlll=actuale. fig.. em I h.lmmHg]..qliţ~înşă uu..43 este repre~entată diagra. Q _ debitul de aer.'n~~('('r> r'l'..:-~ În fig.t pompelor volumice este alrutuită . cresc şi pierderile prin interstiţii. Se observă că puterea absorbită necesară a'1Lren. Se ştie că d.Iichide SI..9. 1.:---:--7.atît ca număr de PlkW) etaje cît şi ca materiale din care se corifecţionează pompa.1. Curbe caracterisţic. aram.ţţj. . .--i---1 tate diferă' faţă de cele ale eonstrucţici ". ln' ă . iar_pţ!Hţru". J •••• ImJr .:': c cu mai multe etaje. ln~la: oL-.?--=~-.<.

condiţii tolqranţa acceptată pentru debit este de 10%. Diagrama cimpului caracteristic ':1 uner familii de' aer. pompe bieta jaie. co~pr~~or.. '-<.46 este PL'j:lntat:. adică la început este crescătoare pînă cc atinge o valoare maximă. Astfel pentru pompa de vid. în fig. folosirea unei pompe de vid ..:. l.astfel că pe o diagramă generală pot fi prezentate ambele funcţiuni ale maşinii cu inel de lichid. "Caractenshcllemdlcate"'de . . restul pieselor fiir. 'Debitul de 'aei' aspirat este considerat destins la vidul resj>ectiv. fig. . domeniile de utIlIza~e a pomp.lHg absolut.valori ce nu depăşesc'fO %.:.:rc. . diagrama este construită Ia scară logaritmică. . 1.pompei 'pot fi indicate şi pentru starea normală a gazelor . au căpătat den~~iri specit.se realizează cu o: fam~l~ de pompeasemănăto~re g~n:etnc. pentru vid înalt pînă la 25 Jn. creşte odată cucreşterea .:Xl Ft:XDAldEXTALE DESPRE PO~rp!l ELEME~.~elichid sub formă tabelară. i >.. după care devine descendenta. J_ . în decur.uzmele constructoare'stnt considerate la presiunea barometrică de 760 mmHg şi o temperatură a lichidului auxiliar de 15°C. ·Fig.. p-» ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ "Pi1Ds"""!Ig as p0mp4 ~ Prr4r:. iar debitul este exprimat în kg aer/oră. fără mi?djfic~i constructive şi la aceeaşi turaţie se poate face 'numai fn dauna randamentului maşinii.. în comparatie construcţia acestora este diferită la pompă faţă de cornpresor.1 r 'nelc firme constructoare prezintă caracteflstlcl.1. . la 5 mmHo absolut.cDiagrama "curbelor caracteristice âle unei pompe de vid cu inel de lichid. în ambele situaţii de funcţionare: pompă de vid şi compresor.vidului.i6 •. Din diagramă rezultă că domeniul optim de utilizare este diferit la pompa de vid faţă de compresor. tehnicii. o astfel de dia.ca suflantă s~u.45 este prezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei maşini cu inel de lichid. Totodată în cadrul familiei respective. comune pentŢ'~ mai multe dimensiuni de pompe. Prin urmare.diu.~~La!l·-Di:1g~~a ~~~I~~ck~~~r1~:Lt:e ale unei maşini cu in':-I de lichid pentrii dorcenrje pompă de vid şicomPreSor.ennJele si conditiile impuse de instalaţiile moderne.:: 1:' ':". aceeaşi alur~ cu cele ale pompelor cu canal lateral. şipompe combinate ele ejector ' Fig.2000 rot . P:In aceasta se m... Transformarea valorilor pentru starea normală se face cu ajutorul legii Boyle-Mariotte.j.uxili~r este 'coi1~ta?~'f>nzo~a d~ vid illC. respectiv cu relaţia: pV = constant. pentru.va:laţla . cu inel . h fi. . l~carC. astfel că a apărut tendmţ.catre constructori a unor varietăţi de tipuri noi de pompe care satisfac . t~ndinţa ~S(f~ 'C:l un număr cit mai mare de repere să fie. prin urmare consideraţiile de la capirolu: respectiv sînt valabile şi pentru această categorie de pompe.'n.'.de pompe de vid cu in~1 de lichid.. . .TE CO!\"STRt'CT1VE vidului. că acoperirea unui anumit do~enlu hldrau~lc . Paralel cu dezvoltarea tehnicii.:dar fn.e pomp~ ar re \ I~. In scopul obţinerii unor parametri satlsfăcători constructorii determină forme speciale ale orificiilor din discurile de aspiraţie şi refulare. Astfel. să S·' obţină extinderea şi diversifica:-ea ~ome~lUI~1~e Utl~Izar~a unei pompe. practicâ curentă se folosesc valorile corespunzătoare stării de funcţionare. min-1.~":lL furiee ticnare.l comune. ' Curbele caracteristice determinate pentru funcţionarea pompeica suflantă sau compresor sint trasate în partea stîngă a axei ordonatei.a de hmlta:~ a :1:1"11.ice. iar alura curbei randament ului este asemănătoare cu cea a celorlalte categorii de pompe prezentate anterior.t~lege.5. astfel Încît . sau sub forma unor diagrame' Ul care debirul este determinat în kg aer .a ţIPU~iIor constructive devine neeconomică. Caracteristicile.. Dar extinderea e~agerata . J.dar.: : cu cel al pompelor centrifuge. Familia este alcătuită din po»: p. căut indu-se în acelaşi t!mp ca: prin dlver~ SOIUţll. Eiem~nte constructive Pompele sînt maşini hidraulice al~ă~ui~e di~tr-un ansamb~~ de elem~n~~ mecanice 'care asemănător altor maşini din diversele domenii ale.Dur:' cum se poate remarca. ceea ce cer duce la o fabricaţie economicu "acestora. atinglnd la construcţiile>-actuale . zona randamentului optim corespunde unei turaţii de 1600 rot .H. deci exploatarea devine neeconomică.: m0110~ta[ate.') ~id COmţJrflGr . min-r. 1.NI". vid 'mediu ptnă la aproximativ 160 mmHg absolut. Notă: Curbele caracteristice ale pompelor periferiale au .paraI?etriIor h.p:..lor au devenit din ce în ce mai numeroase.XOŢll. pe cînd la cornpresor turaţia corespunzătoare creşte pînă la valoarea de .'draul~c~ se-obtine în general pnn modificarea dnuL'nslUml?r ~I~~aullce sau pnn v~na tia t uraţiei de antrenare. 1. " "1 1 d . Randamentut total al pom pela!' de vid cu inel de lichid este de asemenea redus.". pentru v. ceea ce a condus la real~area de . Debitul de lichid a. ::. ~.utiIiza!e astăzi pe plan mondial. sistemul modern de concepţie ŞI fabricaţie m domeniul pompel~r se bazează pe principiul tipizării hidraulic~ şi ~onstr.760 mmHg şi O°C--.ul timpului..id pînă ..uctive.lnacţste.lfUlui construcţiilor.

pie~derile datorat: scurgeIii lichidullIt-din spaţiul -de refulare catre cel de aspiratie. de~ecţiu~e. pompa este alcătuită din următoarele' elemente: un arbore 1 pe care sînt fixate un număr de rotoare 2 separate între ele prin bucşele de distanţare 3. '.J:. deoarece paletele sînt cuprinse 1ntie do~a <!iSCurl lateral~. 1.5. Inelele asvîrlit oare 75.. pentru protejarea interiorului lagărt:I~~. Etanşarea'arborelui la ieşirea din c~lTCasă. Rulmentul din lagărul aflat la extr~"~..al rot?rului etajului ur:llător. care permite Iichiduluiece iese din rotor să fie întors din nou spre axa pompei şi adus astfel la orificiul de aspir~ţie .lagăr 4. R?t?r~ po~pei este de tipul "închi~"... de C011~trucţlC. Elemente co?Structive la pompele centrifuge. as~guraţ~ pringarniturile n"Ioi5.1. in cazul cînd exis per. aplica te de constructorii de pompe din toată lumea. care alcătuieşte un etaj: are prevăzut la partea inferioară cîte un dop 16.pătrâtă. rotorul Lfixat la cap~tul ~rb.!le?'Eur~ 1. printr-un orificiu. In acest capac. 1. Arborele este sprijinit la arnb-l. care se~veşte la golirea pompei de 'lichid in caz că există pericol de îngheţ. este presate în locaşul presetupei decătre capacul 6. 1. ser~ veşte pentru golirea pompei de lichid.. . In lucrarea de faţă.i lA7 este ~. Asamblarea carcaselor intermediare cu carcasa de aspiraţie şi cu cea de refulare se face cu ajutorul tiranţilor 9. este' dirijat către canalizare. al căror rol e:te de a reduce .e serveşte la verifi:area !lIVelI1. n 'Confo~ figurii. precum ŞI In 'Carcasă sint presate.. ~înt plasat~ în interiorul carcaselor intermediare ~. Garniturile freacă pe ~~.:ri de .protej~~~ă astfcl.. Lichidul scăpat pe la presetupă este colectat în cuva ?e la partea inferioară a corpului lagăr şi de aici. 267 . La 'partea anterioară carcasa est~ închisă d~ capacul de aspiratie.:" preluînd t?todată şi efortul axial hidraulic. Pompa prezentată este .se spriJm~ pe dOI rulmenţi radiali cu bIle.'ntrifllgă monoetajată.48. scopul fiind însuşirea de către beneficiari a denumirilor corecte si uzuale a părţilor co~ponente ale pompelor.z. ?rm~ă (s~andard) . Reducerea pierderilor prin interstiţii este a~lgu:ata . Lichidul intră în pompă prin carcasa de aspiraţie 7. II Fig. In fl~ş~ :apacului de aspiraţie şi in cea a carcasei de refulare sir:. al pompei.lUl: de 1!lel• Inelul asvîrlitor 77 are rolul de a opri pătrunderea . Corpul lagar este Incrusla ambele capete cu capacele 9. pompa este alcătuită din urmatoarele eIementeprmcipale:. L.t c. e w"het. ". prezenta:trl!o' Sectiune '. In lagar. Locaşurile celor două presetupe sînt puse în comunicaţie pnn ţea\"a d" eg~~resiunii l4.48 :-IOT/U:-IlFlr. . În fig.sî~. Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă se face prin garniturile 'moi 70.ltr-o pompă centnţuga . Fiecare celulă..48 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă multietajată. pentru a nu diminua randamentul global. Paletele corpului director sint destinate.~~... La artea" carcasei se ăseşte un do c. Rolul COrpUlUI irector-este acela de a reduce VIteza vmei de Iichid d care trece din rotor Iacarcasă. . din azbest grafitat.'arborele'!?. împiedicăplit~nderea ap~l prelhlse de la presetupă spre lagăre.. care sînt presate în corpul presetupei de către capacele 77.t prevăzute orificii In care se montează aparatele de măsură. alcătuind astfel cîte un etaj al pomper. i ce au nn caracter ! " I general.__ . p~ II) .de construcţie orizontală mono-" etajată cu rotorul In consolă. Pe corpul lagăr este p.revăzut un onfl~1Uin ~are se m. ambele amplasate Ia cele două extremităţi ale pornpei propriu-zise. numlţeuzu~ ŞI:dIrectTlce " Acestea sînt prevăzute c~ ~alete. iar ~ adoptarea lor depinde de scopul urmărit În cadrul instalaţiei În care urmează ~ r--"=.arborc:le în po~ţiunea de lucru. denumite uzual O-ring. Rulmentul opus este n~:. Pe capatul liber al arborelui se montează cupla de antrenare a oom~ p~i. realizind astfel transformarea energiei cinetice în energiepotenţialli .!-re ..~'.t amplasate în interiorul unor corpuri directoare :1.~otci~rele . ~~~f~:tt 4 Alegerea pompelor c. ŞI este evacuat prm carcasa de refulare 8. Rot~arele.şurubează u? ~op transparent!. respectiv vacuurumetrui şi manornetrul.=r="~ să fun~ţi5>nezepompa După cum se vede din figură. î~preună c~ c?rpurile directoare. mitatsa părţii de refulare a pompei este fixat împotriva deplasării aJ(ial~•.două inele labirint 8.. a căror orientare este Inv~rsa faţa ~e paI~t~e rotorului..\)IENTALE DESPRE PO)IPE ELEMEl\TE COXSTRl:CTl\'E respectivă. Interiorul carcasclor intermediare. are o formă specială numită "canal de în-' toarcere". Se pre' 1 zintă numai solut iile (' •.qPf>tf' l_ --:--y} '3 ~~ fR'l : '. să dirijeze lichidul fără pierderi mari de energie.Q. Soluţiile constructive aplicate la e~ecuţla pompelor centrifuge sînt numeroase şi variate.împotriva pătrunderii impurităţilor. 7.'~.orelui ~ în interio~ carcasei 3 .'ID. " ~~" pe doi rulmenţi cu bile montaţi i~ ~ouă corp. Secţiune printr-o pompă multietajată. Etanşarea separaţiilor dintre etaje se realizează cu inele din cauciuc de tip "O".de Iabirin ţii 73.' ~§~'n.. ~ont~ţl In corpul lagăm!ui 4:XClrpUl lagar este asamblatcu carcasa pompel prm prezoane.. a lIchld~lul ~capat pe la pr~setupă şi care se prelinge de-a lungul arborelg].tn fig. lorigitudiii~f:pri. prevăzute cu garnituri din pîsiă. care face legătura cu conducta' de aspiraţie.

/' j.se..5 i. sau în cazuri dc reparaţii. Cota b2 reprez[ntă Iă\imea canalului rotorului şi mări. Cota D. sînt la nndul Ior adaptate astfeffudfsă corespuadă cerinţelor impuse de mediul vehiculat.nnpei. . În consecin+ă rotoarele cu p.. . Rotorul din fig. .. î?fundar.e a. ...'~ cln\strucţiespecială a.qe ~9~15~an:ţ~ şi permite funcţi(..de t:ccere' mai largi... paleFig.. ..~ste prehingi:c'_' L~lll. rotoarele sint piese realizate prin turnare din fontă. . 1. Rotoarele de tip semidcschi~ se f?losesc Ia ~'~hlcul~ea hc.' li . pentru . semi- -I<aE1!--t -1. . Elem\!nţ~le hidrfl~ce~e~p1pei proprm-zrse .s~tuaţ...regla} care oapropie ele capac.. datorită n-part inci nouniformc de material III ma-a oiesei. 'aparmase'neechililmlle.c. iar D _ lJ2 'diametrul de ieşire.. -Construcţia paletelor-se realizează prin trasare cu ajutorul arcelor de cerc. 1"''I=m1~'" Fig. Prin construc i. 1.pr~guri A.iar.50. In marea majoritate a cazurilor. dar confecţionarea lor este mai dificilă din punct de vedere tehnologic.'•• . Rotor 5. 'I'~·':" '. . " """'''''':.'~' rotoarele trebuie echilibrate..b este realizată~nţI:~rr. cu siliciu.4. da~ ran~ament~ lor ~ste inferior randamentului rotoarelor închise.anale.DlscU. pentru pomparea lichidelor corosivo. determină debitulpompei respective. Rctor de pompă cenrrifugă.pe măsura. deci discurile laterale împreună cu :paletele . '.' . cOilstructl. traseul paletei nu trebuie să prezinte deviaţii bruşte.. 1..u:~ posibilitatea d:. .lJ. pentru lichide abrazive. . Ecll1I.narma· stţ-.:non:aj ':>.cu uzi ~eb~r~a! fedus. ef. . .. pe dispozitive sau maşini speciale .:'. spre' aetit'a pierderile hidraulice.. ~are de material. ?rosIVC: C unde. ?ţel n~an~~nos .ir« il! [!tnqi"!!arc pr?duc ..•ll~m~roase vafI~nte.ctuărl! :IplUI. ue tip Inchis. al unei pompe centrifuge.""arată că rotorul este alcat. PEincreg~~e _~~m'!Lr. sînt aCdea ~are determină conceptia a.semideschis'' deoarece are doar un singur disc lateral.. . ' . lagăru1uipompei care face posibilă deplasa~ea ax~a .rot9ru!ur ~aratăFiorma ŞI traseul paletelot..înţeleg~.. >etanşatea' dintre 'spaţiile de "asp!Taţle ŞI refulare realizindu-se prin interstiţiul s creat între paletele rotorului ŞI. Astfel.{L cu precădt..:!.1111. astfel mcit m. 1.tît d!n pompeleriionoetajatc: ClLŞI din cele multietajate.ar prin adău. permiţînd astfel deformarea axială a arborelui datorită variaţiilor de temperatură.. cum sînt : construcţule onzontale.' :. .'·Secţl~~e::t. . derivate ?-.j.'' . oţel sau bronz. ' .!iI. dar care satisface ttotuşi mstalaţla~ Reglajul jocului se realizeaza fie pnn variaţia numărului de garnit~ri gale capacului . . .anmea l!lterst~ţl~~1 s}'ăInI.'{ecuţia pompei din materiale ob:şnul.. .: tarea matcrialuliji ca-re trebuie să coresp~~dă condiţijlor in:I.estei soluţii est~ rec~mand.scu~1 mtre care sînt amplasateechidistant pal~tele-respecbve. \'~rtic!llă.Rolul celuilalt <iisceste'pre.. aşa cum este prezentat în fig..eei.bloc e~c.51.{!.•.dbi d funcţionar. s~ ut :l:z':~I. ac.. Paletele pot fi cu simplă curbură sau 1 cu dublă curbură. 'uzării palet:l~. P?~tru c\·ita. ' ' .C"' 1 < . Există însă şi situaţii cînd.49 sî~t rcprezentat~ două ~~cţiuni pri?tr-un rotorobişnuit.'Ilc ~atera1e sî~ţ prevăzute cu do~ă . '. " .o pon I a.inoxidabile şi bronzul.. . pe ~are se fixează •prin presare Inelele labirint.t'trnr scop '.utilizat la vehicularea lichidelor' fără impurităţi.şi' butuculvrotorulni alcă. Secţiunea med!an~ d!n fig:~ 1.de .] . " C' n' I'. Rotoarele sernideschise sînt mai uşor de realizat . submersibile.50 se numeşte .rotor. ) r.t a ttt . .lacL.. eX1:t~ pos~ilitat~~.oloscse materiale rezistente Ia uzură . cele cu transmisi". blează cudiscuriIe prin nituiresau ..ape menajere::care conţin cor~ pun de diverse dimensiuni In suspensie. 11. 1. 1:49. c.. de tip tele se execută separat şi se asamInchis.n:aliz~a~ă c.:1 C::. P~i1:l~. .. Acestea din urmă au muchia de intrare prelungită-în de aspiraţie.fontă cu nichel fontă cu crorn ['J:1:{. de tip deschis. .rn• fig. Condiţiile de . micşorîndu-se astfel viteza Iichidului ŞI implicit pierderile hidraulice.' .' Fi".hl~...d ..'.rea u~or .U1t din ?OUadl. pect1v ~pentr.ll'C organelor pom. de care sînt fixate paletele..\'il>r::tii (L'LULltO.re oţelurile. " sudare.t" . Deoarece curgerea Iichidului p:In canalele rotorului trebuie să fie cit mai co~tinuă.h!'\!rb. ." din punct de vedere tehnologic. s" .::.' .. chis.arc~.a~ bilă numai în cazurile în care limitele de variaţie ale parametrilor hidraulici sint mai puţin riguroase.'yealizată tn~lunguI paletei.Sc. '1.. ..' 50 NOŢIUNI FUXDAlfEXTAUl DESPRE POMPE ELEME!HE COSSTRUCTI\'E SI zona.u: randarncntc superioare.e.-• A mea ei. a p.sp~ţiu) .9. 'cît şi Ia diversele SOIUţllconstructive utilizate ŞI al.l. .~reap<?~peiîn c?ntmuare~lm~etnţel~s.lua~A~ capeul de aspiraţie al pompei.:nono. In fig.:~. sau prin puncte in coordonate polare. capacul respectiv.. tuiesc un corp comun.<1 ee- chis montat într.. din f~g. reprezintă diametrul de Intrare al rotorului. utilizarea.eI~r.a'tntregului ansamblu arbore-rotor. centrtfugă. .' !.amplasare In ll~stalaţIe. iar prin curbura du~Iă (în. .'.". tf ~ t la inelul exterior. atît static Cit..stf. Avînd în vedere că mărimea jocului s influenţează direct caracteristica pompei..~~ " .. •• .. Rotor'-tle pompă centrifugă. La rotoarele turnate. datorită pierderilor mal man ce au loc prin spaţiul s. carcasa -l.. din motive tehnoloil. decît ~ele închis~.<1mamIC. ( faţă de cele cu simplă curbură. I:~.l Iese e urna e I otelul . Cîteva exemple ilustrează diverse solutii alese. U9. se utilizează anumite forme de rotor " care înIăt.pl~n perpendicular peaxa. b gice.50 este reperczcntată c secţiune printr-un rotor lL' tIP SCITIluc'.m. .lUsed~natura Iichidului pornpat.de':~piiaţ~e:{~e ):ir!nt.

:. industria energetică (pentru circulaţia apei in schimbătoare văzute cu un orificiu de golire.~~ţi~i la~gi de .lceea~ă.şlJez. ~arJ~e!e ale.1te cu b~md3. c~rcasele pompelor de ape ~enajer~ . industria alimentară.fără a înlocui şi'cartasa.tr~~fx:ep~ntrti1apermlte circulaţia 'obiectelor solide ~de'Qlm~nslUm .52 sînt prezenFig. în timp ce la construcţia b aceasta este orientată pe direcţie radială. ~.:. Formacarcasei trebuie să satisfacă atit cerinţele hidrodinamice.prm. In varianta c este re rez t • carcasa unei pom e cu r lă ~aţie.mal m~l. . '-. carcasele au prevăzut un orificiu care serveşte la umplerea pompei cu lichid în vederea amorsării sau la evacuarea pungilor de aer.55 sint re~rez~ntate car~asa de ref~lare. ~ d 0" tin b construcţii "l·:. La partea superioară. pomparea lichidezx Q lor încărcate.{~. '. b c In fig. Acestea mai sînt prevăzute cu un .1. cum~a>răiat anterior. . După cum se observă.e. 4stfel. . b. J. In acest scop. abrazive.laterale. care împreună cu profilul corpului director alcătuiesc canalul de întoarcere pentru aspiraţia lichidului de către etajul următor.2. b -e-carcasă . J'de' relulare.. . ~ ~ a .~ 'Jţxplic.~trifuge. c. Intermediară.creat.'1 . care 'pot flJ înlocuite pe.~p.-. în fig. .Jeqm?fate4a1~. l.a~esttip::.sesc soluţiile a..Fig. -. respectiv de refulare.PMfrecarea cu discurile rotorului sint mult mai mari aecit în cazul Iichidelor Obişnui~. aproape "complet.52 NOTIUNI FUNDAloIEHTALE DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 53 @@~~ " . e reI:>..·~pS~~c9Ill-plet.53-.52.~·i. o. tate maitnulte roţoare de " """.l~":. Iichidele vehiculate ?. industria construcţiilor de maşini (pentru răcirea motoarelor termice).Et~ . sau. 1. Carcasele de la extremităţi au orificiul de b aspiraţie. b.5. deoarece aici transformarea energiei cinetice în energie potenţială se realizează cu ajutorul corpurilor directoare.t: .ţ?I9. Diverse C de rot oare Domeniile de utilizare a pompelor cu rotoare semideschise sint: industria chimică. " o Fie..foarte dure> rezistente -Ia abraziune. a pas+ ~ . care nu permit înfundarea pompei cu diverse obiecte. SI carcasa intermediară ale unei pompe multietajate. datorită formei sale speciale.u o VlSCO?.!Îll • . 1.işteJ?ţe). partea de refulare propriuzisă a carcasei are forma unui difuzor în care se petrece transformarea amintită.tIVul... respectiv pompa este secţionată m planul orizontal AA. c~rţerii .. 1. . Accesulla"iritetiOrul âcestor pompe seJ~ce~cu uşurmţll.llr .'}"~"'· Rotoarele de Hi. . Diverse tipuri de rotoare pentru ape menajere. denumire ce este reco~ mandabil a fi evitată. .. iar la partea inferioară sint pre- Alegerea soluţiilor constructive ale 'carcaselor est~. fiind destinate să descrvească instalaţii c~re funcţionează la acest . de cele a~e pompel?r monoeţaj:-te.p?oseb~te. -:. Rotoarele prezentate se caracterizează prin secţiuni largi de trecere şi număr redus de palete.52..se. de pompare stringere şi asamblare a pompei.\':~a..52.~ 1.a~.a. Carcasele pompelor centrifuge multietajate au forme.. carcasa trebuie astfel realizată Încît să suplinească şi rolul acestuia. a pulpelor de fructe.. în multe C'azuri"nî!fiindnecesară demcntareapompei din'f. . La pompele care nu au corp director. carcasa mai poartă şi denumirea de .al sînt mai mari datorită viscozit~ţii.. aşa cum sînt prezentate în fig.e. Ca~'caSt'lepompel. adică să reducă viteza lichidului şi să transforme astfel energia lui cinetică. Construcţia a reprezintă o carcasă spirală ~d gura de reIulareairipThsată tangential.(:hsc. In fi~. c şi ti din fii·T.hstalaţle.pompelor ce vehiculează lichide abrazive sfnt'prevăz'. Pentru o o Fig. 1. Carcasele intermediare au o formă celulară. " - de căldură etc.!. Rotorul d din fig. 1.\ . Pentru evitarea unorşoliCitări excesive ~.. Există situaţii destul de frecvente in care f?rma car~i nu ~ste conformă (u cerinţele.. a căpătat denumirea de rotor •• înecă".lichldelor. carcasele nu mai au forma spirală. deoarece eforturile ~~a~~ &!~~f!. orientat în dire.lt"te~~e.l:iChldulul vehiculat.u. utilizează diverse construcţii de rotoare a.~Laomparea apelor' menajere care conţin particule grosiereîn suspensie. .f'rl.5-1. datorită formei sale spiralc. etajate : numărde urechi cugăuri prin care trec tiranţii de .-carc.. .Jlţ ~}. 1. inUinită la cele monoetajate. în energie de presiune. folosesc pompe prevăzute C'! rotoare de tip "deschis". pompele axiale (elicoidale) sînt pompe pentru debite mari şi înălţimi de pom-parc reduse. hidrodinamice ale.55. cît şi cerinţele instalaţiei. . Elemente constructive la pompele axiale .des~his se 'caraCterizează . 1. precum ş.e e carcas~ sînt exec~ta e m oua ucăţi.a .mclc_ul_ ompci".~ telor.ţ~t~iiiiliiâ1~'i~d~ condiţiileimpuse de caracteristicile instalaţiei. . Diverse construcţii c de carcase Pentnrpompe"C.I~. Lichidul centrifugat de rotor este colectat într-o carcasă m C2re-1dirijează către conducta de refulare.. '~" . În exploatate.ur1I~).~.:"l!.. dar !$Ii: schimb oferă o siguranţă maximă in exploatare ŞI o întreţinere comodă.dH~. .e ..: Tl:l~isi~iI i~ţ~~~r!lrrezistenţei mecanice.mutticţie radială.făf. .ll!lptul că t .t~~~~lliU~ţ1~~â~l!I{~~~~:E~~:iî~~~ dezavantajoasădin punct de vedere .54 sînt prezentate diverse forme de carcase de pompe centrifuge.'iJ.

/ fi. Arborele pompei propriu-zise.ejaţ~i!ÎlJ. .int.~~_t~ prelu~~~..funcţionăriL .: U nge• j. 1. tubulde pn)tecţie .siţnpI.:. cl! aj utorql •căruia se 'poate "efecţt. 1. .10.ri.â' reglajul u~hiului paletelor în timpul funcţionării. precum şi arborii transrnisiei.\~!I(."transmisia.:. astfel.Jagă". " 8 Fig. Carcasa pornpei este alcătuită din pîlnia de aspiraţie 6..: .l9r. Funcţionarea mecanismului are loc a. ' -._.". ca pompe de circulaţie îlCceIiiralele termice etc.o~s~ţă.~~S~..din ~~:~ieşelor aflate Jnxoţ~. se folosesc la irigaţiidle~efi:i. care m este dimensionat linc. "..!ţ.-" Unele tipuri 'de pompe sînt prevăzute şi cu un mecanismde acţionare.r!~.Şi.pompei. rnmpa pc care sînt este montat (. J pc arborele 3.s..~it:id~:1 '. Atît ~rQqrl!le.Aea14e~ . s.P!!r. ulei..".L!t:.t~> q. c . camera rotorului 7..ulicăilc. DESPRE PO~!PE ELE)/ENrE CO""STRUCrl\'E gen de parametri.axial. In fig.ţ:lin Jmpinge~ţ(:a. ". rezultat atît.(.~r~a. sau cu .pţi. Pompă axială de constructie verticall1.i.~ij. In fig...~ _~. La alte construcţii.. palctclc clicoidalc. ţ~ )Jlagăre.~4b9. unui mecanism de modificare ..tl. astfel că unghiul paletei este fixat la montaj de către constructor şi el nu mai poate fi modificat. - '/ ..:iIlcazul ctlld :SUP01:htl· acestora este confecţionaf'din cauciuc.p.poII}.q.~'..o.. a ungl}i)ilui palatelor în timpul._ ~ ~ .rţ..ţie. -'.se-foloseşte'compoziţie de lagăre.1potriva contact ului cu lichidul pompat prin .ru! otorului electric de an trenare. " Ăidra. • .tială .pă "~!-.E(9.::'~~:"~~(.56 este prezentată o secţiune printr-o pompă axială de construcţie verticală.: icu@tă.a.:lse .ptot.1I. acest mecanism lipseşte.. .'..56.Ît şi .~'. cuplat cu transmisia rigidă 4.::tn 11r'î.t~~l.. camera statorului 8 şi corpul de refulare 9. 1.54 NOŢIUNI FUNDAMENTALI'.t. cînd . l/ rele părţ j componente: bu turul rotor 1. sînt ghidaţi în lagărele interrnediare 5..57 este prezentată o soluţie constructiyă..

din acest o b motIv.e. -J 1 '.rr'~I. prin tija comună. ~ceastă s~luţie.•• " ~.56 NOŢllJM FUNDA:IIENTALEDESPRE POllPE ELE~IENTE CONSTR1:CTIVE 51 r:le 2 poate fi deplasat pe verticală iar odată cu el prin l' t di 1 l ţil: di li 'al 3 . turnată-din fontă RPflil . tipuri constructive se disting următoarele categorii. b -cu palete închise.rechl: realizată sub un. \ r. distribuţie 16.~.pompe triplex. CfJm!?h~aLe.:lr > ' • Pompa este alcătuită din urmă toatele părţi principale distincte: corpul pompei 1 solidarizat de m~ina de antrenare 2 prin intermediul corpului .ă a. prin intermediul mecanismului de distribuţie. • '.i.> . La deplasarea acestuia într-un sens.~s~~~o~~gozltate r ~ît mai red~tsgustruite). !. sertârul 12. Pompe volumice cu mişcare alternativă Din această c t .."-Y uUI.a.• sau l'. avind trei cilindri de lucru. 1 Il -'. .5..15 Ş.' ŞI cele cu piston antrenate .• 1..Hnpek cu antrenare prin sistem bielă-manivelă ce [:. Pistonul maşinii de abur are forma unui disc de o anumită lăţime şi este prevăzut cu canale în care _. aşezaţi paralel. ca p.prIn .~ .l. . pistonul maşinii de abur execută.. Sistemul de supape de aspiraţie şi refulare pune în comunicaţie la momentul oportun spaţiile respective.a.. Sistemul de distribuţie se compune din suportul distribuţiei 10.: ••..r.· b i. cşei SIn egate excentric prin şuruburile 7 de cap" t 1 fi 1 ovale 8. area ~mpel pqate fi beneficiarului P'tl." . pe celă-v-" lalt capăt fiind aşezat pistenul maş(nii de abur 6. Etanşarea tijei pistoanelor la ieşirea din cilindri se face în camerele presetupelor 19. braţul 13. UllolllUl <le <lesdJl(lere al acestora oat fi 1 ' necesl~d.UC?el Ct1 r 1.' " ~ r • .~â~: . La unele ti de ~ÎÎl~ e~el se realiza sub tor~. n erme IU ru rnc6' B:aaţe~: ~~XI .!n3ig. 1: pre~~ent. Din punct de vedere funcţional." .:".3.pompe duplex. respectiv aburul sau aerul comprimat. . Există şi alte construcţii care reprezintă diverse variante ale celor două sisteme şi anume pompe cu acţiune cvadruplă sau diferenţială. cu mrşc~re alternativă şi cu mişcare de rotaţie. .8 este prezentat axiale cu pâlete In două poziţii regIabile..alcătuiesc o pompă. se deosebesc: pompe cu simplă acţiune şi pompe 'cu dublă acţiune.. La partea superioară a corpului pompei se găseşte camera 7. în timp ce în spaţiul din partea stîngă se produce o depresiune şi deci aspiraţia acestuia.• IUl. multe din ele fiind înregistrat? sub formă . dar acestea sînt de fapt soluţii care au ca scop uniformizarea debitului.~ ~l~... Elementele principale care . Pţ".:. aşezaţi paralel.eavă de dim SJUl1legal.'58.." ca pompe de intervenţie. în spaţiul din partea dreaptă are loc compresia şi refularea lichidului.. J:. «.5. soluţiile constructive adoptate la pompele volumice cunosc o mare diversitate.~ n~1 .~~~~tv:: .••• -.~ care sa asigure o modificars. . unei pompe con..·dale sîn~ realizate după două solutii cu pa e e ixe ŞI cu palete reglabtle.de pal~te care dirijează curentul.' chiar :1111:r'. sistem bielă-manivslă. .contactul cu apa..59.:şe o~ t:a1n. avînd un singur cilindru de lucru. care serveşte la evacuarea aerului acumulat la partea superioară în momentul amorsării pompei.ln fig. avînd doi cilindri de lucru. Statorul este o piesă turnată din fontă şi ar ăzut . sI?lra le are o orma care favorizează condiţ iile d aspiraţie. Ele sint mall utilizate şi în industria petreb'r:'l. a unghiului paletelor de ordinul _ lOC .~t ~. .1ijriahrde 90° 600 f ţă d .)mpe ele acţionare pentru prese etc. în prezenta lucrare se prezintă Fig. . dar mai ales pentru randamentul volumic dterminat de umplerr-a cu lichid a cilindrilor... l>"mpele cu acţiune directă sînt folosite în special pentru alimentarea cazanelor de aburi.. deoarece la pompele cupiston debitarea are un regim pulsatoriu. în limitele valorilor admise atît pentru viteza medie a pistoanelor. cu conductele de aspiraţie şi refulare. volumice sint grupate in două categ6rii pş~i~~impals~~ ~rat~t .J!l funcţie de instalaţia • ".a egone ac Parte pompele c ~ pis t on cu ac ţiJUne diirectă".3. (3. rotaţie flanşelor. . spaţiul din stînga este cel care se micşorează.~l' . ~XIsta. frecvent întîlnire. pistonului pompei. (It" "-~ . şi cutia de distribuţie 14. Calitatea fin!t1ia s~pdn~tal~d{ .c C:'C olLureaza patrunderii apei cu impnr~ pietriş ..~ ~blt ~!. trice cit şi de motoare termice.t~Uli~~t~. Elemente constructive la pompele volumice' A " anterior.. r Pompele axiale pot fi realizate şi în construcţie orizontală sau ' Rlottoafr::e P?mpelora. Ungerea maşinii de abur se realizează cu ulei pompat de către pompa de ungere 15.. . de exemplu spre dreapta. a f e ~erhcaIa. .nJa de a-:--ţ·· '.:1.).' '. astfel că fazele se petrec în sens invers. 'Rotor axial : numai construcţiile clasice cele mai a -cu palete deschise. ~. f . ca urmare a cerinţelor extrem de variate. . Cursa axială e. .' .orui pe care-i dcscrvesc. La partea inferioară a maşinii de abur sînt amplasaţi robineţii de purjare 13.•i.. plat. Pi~oliulpQUl~L{.. Prelucrarea profilului paletclor Se face e ma inis . care realizează transmiterea mişcării prin interior l b 1: l p'uml~el. ' '.. Deasupra corpului pompei este montat robinetul 17. constructivă prezintă incom'~ni(~~tlll r~~.r0. ' ~ . •.:('·tan'~ : o'~'.rmăresc pr?filul modelului. .•. "".e cu cele ale condut:~ei de refulare.ii a:_·.. . ma. solida:i~ate cu paIe tele 9 prin bolţurile 10 Deplasarea aX~.'. pe pla~ mondial numeroase solutii moci.estefbcatpe)mul din capetele tijei 5. Funcţionarea pompei are loc astfel: sub acţiunea agentului de forţă.CorpUl pompeî esţ~executat sub formă de tronsoanş dinJ. .~:~~.i dd. de legătură 3. iar cuplarea lor se realizează.im Ite10mişcare de. '" ·:'l.'.n[l·a.b.Inelele de ctanşar .11).CI. In stadiul actual de dezvoltare a tehnici..pompe simplex. pompele. d~schis~tnchi$.. pentru alimentări ca apă în locuri izolate. pentru evacuări de ape din incinte.jie plesă. iar odată ~11. ta t: .e.de patente. ten~d articulaţiile d~ . ~are u.•.r.. iar după prelucrarea definitivă sefixefitt~'bl1 c':l rotorulUl.1" .. numar ... 1. La inversarea sensului cursei pistonului. o mişcare alternativă. la grupuri hidrofoare."v" c.U1 .1"..cu piston cu acţiune directă sint prezentate .I t sle ( eplaseazâ ş~ bucşa 5 care se roteşte odată cu rotorul . ..1 e "e "' . . ~r~~~u f. deoarece ele pot utiliza pen t ru actionar.. care este transmisă direct.c . 1."" m. care conţine supapele de aspiraţie 8 şi cele de refulare 9. prin garniturile moi din asbest grafitat 20. acţionată de axul de. şi care provoac. . tija de legătură 11."...1. 1:":." t l ro or. prin intermediul unui reductor de turaţie. Acestea din urmă sînt antrenate atît d t PIrIn e ma oare c ee- nil Iri .' .!rt1l'11htll1f.· • . .f~.ţ1. F '1' 1.-~ ~/~'-"11. . .u t~ ~o- faletel~ se toarnă sepap~ţ.. de lichid pe direcţie a~ifI~~vazu 1. iar cel din dreapta se măreşte.~~~ prem.-.

60.sau din rnaterialefîemetalice ._ _. variante cousrructrve ale pistonului . aceg~ ~~~cn~..:~. alamă.' Arcul lamelar r menţine' periferia garniturii în contacf'permanent cu pereţii cilindrului. cu strîngerereglabilă prin intermediul rondelelor g.61. 1.caracteristicile ~ichidului'pompat: ~:: . urmată de rodarea pistonului în cilindrul său. 1.. Sectiune prin blocul cilindrilor unei pompe medii pînă la 50 bar. papelor de aspiraţie şi refulare. 1.ra:Ii~rt ~u.U.. Varianta c"repreiln'f:ăun"piston cu garriitură "t!p. corpul pompei se execută din oţel turnat. lemn. teflon.tcxtolît. Blocul cilindriJor este.-~şare~'in. Pistonul pompei poate fi executat În diverse variante. piston de tip "plunger" . Varianta constructivă d reprezintă. Varianta b reprr-zintă un piston prevăzut cu o garnitură conică din cauciuc.01 mm.ELEMENTE CONSTRUCTIVE 59 se introduc se'mlcnţii de etanşare. care pot fi confecţionaţi din metale .. ~)~_ .61.ilnt pr..60 .'zc:lt~t~ cîteva pornpei. Cilindrul propriu-zis al pofupeieste executat Într-un bloc din fontă sau oţel. iar et:. In corp sînt prevăzute şi locaşurile su. aşa cum este reprezentat fi fig. Acest joc se obţine printr-o prelucrare foarte fină. construcţie normală se înţelege confecţionarea blocului cilindrilor din fontă. 1.- d Q C alternativă .. iar pentru presiuni foarte mari. CI numai prin interstiţiul creat Jntre diamefrui cilindrului şi cel al pistonului. Cilindrul propriuzls este alcătuit dintr-o bucşă 3 presară în corp. Acesta se caracterizează printr-o lun~ime mare. F:g.fontă.} .•. Variante constructive ale pistoam Ior pornpelor volumice cu mişcare . ' Pompele cu piston de construcţie normală pot vehicula lichide cu temperat uri maxime de 250cC şi presiuni de refulare Fig. un. Varianta a reprezintă'o soluţie de pist<rif ctisegmenţi ~desecţlune drept: unghiulară. de regulă o piesă ·tumati·avînd·anumfte· fOhne interioare care alcătuiesc camera de aspiraţie" şi camera de refulare 2.'. În fu~cţie de condiţiile de lucru şi de . oţel . _---_. dia~etr. confecţionatădinpiele sau cauciuc. care poate fi Înlocuită după ce s-a uzat.rn. din oţel forjat.manşetă". astfel încît jocul radial să nu depăşească valori mai mari de 0. qE. tip "duplex". .e~ai realizeazăcu segmenţi..ş... Pentru temperaturi şi presiuni mai mari decît valorile indicate mai sus. Prin cu doi cilindri paraleli.

t~.' .itCiil corpulpompei 3.4..'tn scopul manrn durităţii suprafeţelor 4e cqntact. ..~ţ~~P'!-S~ "iar în 4. Ele se caracterizează prin.1 care lichidul ce se găseşte în golurile dintre dinţi este evacuat în cavitatea de aspiraţie sau refulare.. .Ic.4.u In.'. lichidul p...5. O astfel de rezolvare este prezentata în Fig.\ ii.:l:6?-.sau Ip. înclinaţi LI C var}ante: c~ angre~au I~ forma de V.d~ţate.3.. se pot enumera: pompele cu şuruburi. . Corpul. . Suprafeţele de separa ţie A se .2 .lSt:r .Hţ~.dust ri« există două categorii de pompe cu roţi dinţat« si auurnc : pomp. 40 bar .afe cdrpului pOI?pel. .Ierl'.'m se remarcă din figură. tratate . care s~nt supuse după uzin~r: la un tr~taI?ent de sUYI~a!e.. 1.' .Hr~!Il(!"între bO• lurilc dintre dinţii aflaţi ÎI1 an.este roata . 1. închisîntr-o par:ţy. . cunoscute ş~sub numele de "pompe cu angrenaje". debite reduse ŞI presium de refulare.: şi debitarea lichidului in regim pulsatoriu.. . Cele. ' "".. qt. aş~ cum le indică şi ~elll!IIlirea: au proprietatea d~a . o const~tUle confecţ!onarea roţilor dinţate din fontă sau' din oţel?rI obişnUite: ne~ltate.:ra tiile dinţilor an1 . :.. . .re rrm hi!.ţeldintre axe.u rotata . Elemente constructive la pompele autoaspiratoare.c~put :a fie utIltza~t! I? diverse domenii speciale.. executa tă dintr-o buca tă cu arborele. . care este prevăzut cu 1I-E=::::::::3-1J.. pe di Il o. se precizează că nivelul maxim admis pentru zgomotele datorate angrenaru este de 35 decibeli. Pompa din figură este alcătuită din următo~rele elemente: .mai cunoscute pompe din această categorie sînt pompele cu canal lateral şi pompele de vid cu inel de lichid. Cu titlu de mfo_~aţle.sauTeJulare.tului de frecare Între suprafeţele de contact. feţele laterale ale c?rp~lui ~i ca~acu UI PO~P~L sau are plăcuţelor de uzura.Pompa este reversibilă.eyaf1J~~ singur..5. suport ce fixează ~~~~~~~~~~~~~L""===:JJ pompa pe postament. 4 . In 'timpul funcţionării.\·'·l.ote. 1.operaţ~e 'prIn c~re se obţine o rezistenţă sporită la uzura Şl o iI?bunatat. ' . Pentru ey~~ tarea acestor inconveniente se adoptă diverse soluţii constructive care constau în punerea în cornunicaţiea // " spaţiului cuprins între dinţi.63. Pompe al... de acestea.o secţiune printr-o roţi dinţate destm~ţa transvazării de produse petroliere. Iar ~ . .î.64 este repre~ zentată secţiunea printr-o pompă cu. .' .ă2t A . Arborii roţilor se sprijină în lagărele prevăzute cu bucşele de alunecare '7. respectiv în porţiunea de angrenare. este astfel realizată încît să poată 2..' ~~~~ 1\~piraţia şi refularea .Schema degafig.. şa vehl.tcele de clunecar-: cit si cele J.1.Powpa este alcătuită din următoarele elemente: roata 'dinta tă 1."::'~ )n. aceş~la.ternîlc.mpe pentru acţionări hidr~ulict. ' jărilor pentru descărcaDupă c. Pompe uolumice Ctt mi~:~re rotitoare. angre'. capacul şilagărul pompei sînt c6~fecţlonatedm fon~ă.un picior. ". careeste În acelaşi timp şi rO..pre1i91ţa.. Ca tip de lagăr se utilizează at.pînă la 100 m3/h . m. nare exterioară sau interioară..tru tr~n:vazare SInt destinate.mt~n~ltaţll zgomotelor de angr~nare. .: alt.carcate.' pentru tran'.1. De.pînă la 300 bar.că. pentru actionarea n~ecal11sm~lcrdcservlte. 1 grenaţi. antrenată. unul sau mai multe rotoare aşezate în paralel. ' '.-.c~eţ~clen. 1.1on:pdt: l)L'Il. O soluţie modernă pentru 'pOmpe1ede tr~nsv:uat.e1tur~at.itr<: de lich~de şi po. la mijlocul distanrea presiunii Iichidului . In fig. ~ . 1.tat<l.st~ite în ~r~ăt?areţe pompt 'cli: variaţiei volumului spaţiului cuprins între.aiel cu a_ce:tea ~~au d:svo~tat ŞI alte tipuri de construcţii. sut F::\:tlcatc degajările a: pr!. _ .COpL'ri de bite relativ Importante .. . Dintre acestea. acestea sfni'mcnt. .5.\i ales la Vehicularea lichidolor vtscoa«. cu lagare interioare sau exterioare. R. " . unconsuntexagyrat de puter . pentru transvazare. realiFig. .malte... " care . ronstrucţi~ lor. .' .i i ales ŞI produse petrol.:ţ~e .9~re. l~c~l~ulwSP face prin onflclJle ~~terale.CUIL'Ze sa transporte lichide vîscoase şi unguentc. ~~d decurge şi avantajul.. r'az.confecţlOn. . ceea ce presupune ca prin schimbarea sensului de rotaţie se schimbă şi sensul curgerii. dinţii roţilor se prelucrează la dimensiuni foarte p:eclse. pompele cu role pompele cu rotor <'!. din. . .renare ŞI ca u:ma~'l' ~ Pompele cu roţi dinţate pot fi con. fu~cţionarea lor poate av~a loc chiar m condiţiile în care conducta de aspiraţie nu este perfect etanşă. .sî!1~.şi presiuni reduse .. f~llisc~ză prin tuşaro. La construcţiile la care distanţa dintre axe este mică.63. Pentru mlcşqrarea .. POI?pl'le de ~cţionări hidraulico s~nt destinate exclusiv pentru crearea pres:u~l1 necesare in diverse sisteme d~ instalaţii hidraulice. pompele cu rotor elicoidal.Iuri aliate. "-.: rostogolire.ţig . se folosesc lagăre de alunecare sau rulmont i ('11 ilr".~~ . zînd astfel etanşarea nece".lre a .lllot. ceea ce produce eforturi suplimentare asupra organelor pompei.. lIdudul este comprimat.cazun de presiuni ridicate.arborele 1 sprijinit la ambele capete pe lagărele cu rulmenţi 2.6_.d~llJ~t. 111. Pompele autoaspiratoare. pe arbore S1l1taşezate .max. 1..toaspiratoare eli canal lateral. deci de a se auto~mo=~a. cu cavitatea tle asp1:aţ1e ~ ~.aţeiWxJ.aerul din conducta de aspiraţie. ~ar cele mai cunoscute şi utilizate sînt pompele cu roţi dinţate. ungerea acestora se realizează chiar cu lichidul pompat. aşa după cum le indică şi denumir-a.. Şi in această categorie există. canat lateral.60 /WŢIlmI UNDAMENTALE F DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 1)1 a·1. . Pompa cu roţi dinţate. care treptat a. cu dinţi drepţi. . /) mare dlvers~ta~t: de: construcţu.·.4' '3"6' r' '5'2'" nată c. Etanşarea arborelui se face cu garnituri noi din azbest grafitat. pompele cu palete. ~ar rugo~ltatea suprafeţelor de lucru trebuie să fie foarte redusă. Feţele laterale ale roţilor dinţate sînt în contact cu plăcuţele de uzură 6. partea opusă cu corpul lagăr 5.

.'. '. pentru racordarea con uc el e x _ : inelului de lichid./ -/ .. "1 1/ Fig.li l .rl i ~. AbI ore e pom Pei se sprijină Iui ce el d r b t ou ă asi ~~ffn~ri~~ ~s~= d alimentate aţie este prevăzută cu orificiul 9. Aceste pompe sînt cunos<'lI:'. cuprinse între carcasele intc'rmedl<m. In c.pentr~ }}>':'0-Y/~ ---i." 1. funcţlOnăru. În general sub denumirea Jl' .." 3. ' 1 1 d tip Pom a este 'alcătuită din "următoarele e!emente:rot~ru . ineldC"l1chld . posIbilItatea să se 'autocentreze. absorbţia de aer sau gaze ŞInumai ~ .upreset~pa" p.rl~~ie cu ajutorul şare." ".4 .t .ili~~u:i~~ ~e distribuţie" 4 şi 5.sţgr\lWat.62 ~OTIU)i/I FUliID. iar În partea opusă.. ca la pompele centrifuge. 1.e t" cu a a. confecţionate di.f(J 'i. ~ in mod accidentalpot re~lll~. -r I ~\.Sc~.ai celulei ~u tr~by. ~"C. . Rntorul o... ~ \ ~.7. In orificiul 10 se monteaz~ v":. T 1. ~.maşmi cu..' c .la c~!e doua. ~en.' In fig.~e. <. ' ..65..J.:. /. Pentru ubţinerea unui randament satisfăcător. jocul axial între rotor şi pereţii Iatorali .însţf c:.au căpătat denumirea uzuală de "rotoare stelate". ~r~~.' ".. dar la apariţia unor forţe neechilibrate. Locaşurile presctu1?elof. . Cuplul de materiale în contact. iar în anumite cazuri speciale.cuu~me~rul ~entru masura re~ vidului. La o extremitate a pompei se găseşte carcasa de aspiraţie (j. Din acest motiv. L-J deste.' "" In fig..~ ----=-. Carcase intermediare ale unei pompe cu canal lateral: de aspiraţie: ..' \~ I \ bineînţeles cu performanţe mo.'(.Carcasă de aspiraţle: 2-canal b. n fIe'.~ / " f---:-~T Ele se folosesc în mstalaţll. In fig. C . Discul 4 conţine fereastra de aspiraţie ŞI fa~e!egăt~r~ e 'c'arcasa de asp iratie 6 Discul 5 contine fereastra de refulare ŞIIcom U n1C cu . ti d' a te f 1 66 b se vede forma canalului lateral din ' zona pe care se 111 In e.'ste de tipul deschis.. trebuie astfel ales încît în timpul funcţionării să nu apară fenomene de gripaj. . b ă Fi. Performanţele pompei depind În 'mare măsură de forma şi dimensiunile canalului lateral şi a ferestrelor de aspiraţie lui ca suflante sau compresoare. depăşe<l. " . el poate să frece pe una din feţele laterale ale celulei.. e .--~c. Eig.Iereastrâ : . I I st~~. .. care formează etajul sau celula po.2. pompele cu canal lateral nu trebuie să whi. El este executat sub formă de piesă turnată din bronz...l arb~~clui Ia: ieşirc:a din carcasă este a.:uleze lichide ce conţin particule abrazive în suspensie. ':\. deoarece feţele laterale nu sînt acoperite de discuri. î~~h~~b(l~~~r~' ~~l~~tr~. Pompe de V1. " cu in~l de lichid.~llE)i/T.66.~\ sţr. Aceste tipuri de rotoare.~)i '~=e:...a era" d O sectiune printr-o pompă de ~I. din oţel sau fontă nodulară (de exemplu în cazul ':ehiculării amoniacului).ş!lfttur~e de c~~t~~~~ 77. .I. ŞI 'Iichide.}e 51.l. . datorită formei lor -'palete radiale incastrate în butuc .4.d CIt mei de iichid.'Pompă autoasplratbare 'cu' canatlateral.~~tr~I~llţăţi sl~tpuse.."" . ceea cear avea caefectdiminuarca performanţelor pompei.64.~p('mpe de vid". .::-=-: . '''.lo. -~~.npei. deoarece acestea ar provoca uzura prematură a suprafeţelor de contact. 1. ' este: .5.. sfîrşit ale acestuia. . Asamblarea pompei realizează i~c~~. Poziţia corectă a discurilor se asigura })rl1?. rotoarele J.~~~ţ~~if~~::. .:-~. O.:' \.\LE DESPRE POI[PE ELEIIE~TE CO~STRUCTl\'E 63 cu un ajustaj alunecă tor.. ~~~~~. nIl. .65e"~te reprezentat rotorul unei pompe canal lateral.66 sînt reprezentate carcasele intermediare de aspiraţie şi refulare ale unei pompe cu canal lateral. 1.nun la construcţiileştandard.rţarton de grosime absolut consrantă. Rororul pompei cu cana . '1 dc I t' ŞI e rl p'fl1hr" <i <înt date ('11 titlu informativ unghiuri e e Incepu ~I r~rr:l a (' " c::::. lateral. f of: l' cea de reiuh~ef'Et8.'. 1'" 1 66 s observă forma teşită a orificiului de aspiraţie ŞI refulare.: de aspiraţie 4 şi cele de refulare 5.'.Ea.I~ ses: ~:.omUI11Caţlerin ţeava p de egabzare 10.:-7 De' aceea <ţer:umi~ea lor ~or~c~. Carcasele intermediare SInt etanşate în planul de contact prin garniturile plate 71. Dopurile 72 servesc pentru golirea pompe! de lichid 111 penoadele I nranţ ~~.67 este prezentat.. rqtor-carcas. ( . 1.i~ c~~c:l~iS.<p:~e. . rotorul are.~e~~~~~~~o. In tImpul.~~~~Şe~~~O..Iereastr de refulare.carcasă de refulare.racă prin garniturile moi din .fi. deşi ~le pot funct iona şi pentru comprimarea aeru. '.:. -:. .~"~ '~\ .\.~~i~.' ".'." . 7 / 12 . a la rindul său cu carcasa de refulare 1.. .: 1.~şar(. Asamblarea pompei este realizată cu ajutorul tiranţilor 72..p. tru perioade scurte.

de aspiraţie ti refulare. dar diferă prin numărul de alcte care este mal redus ŞI pnn lăţImea acestora. In fig. _. .~~lstnbuţle.. Fantele de asplraţieşi refulare din discuri sint dimensionate de constru~tor avind in vedere destinaţia maşinii. pentru a obţine o rugozIt~..64 7 :>.fan tele de aspirat~~ şi r~plare ~înt. satr la folosirea ca Iichid de etanşare a unul lichid mai vîscos . care este mai mare In fif 1 68 este prez..1 mm la construc~IL stf~dar~. _ __ _ -' .• ". .fo~anJele pompei depind de Jocul axial dintre rotor şi disearil.~~~i~rr· de uşurare '.sele. Carca.69 sint reprezentate discurile de distribuţie aleaceleiaşi pompe.1~C~ldtrebuie să funcţioneze numai cu lichide _sau gaze curate ~ara ~mp~:ltaţR mecanice. Jar rotorul din . Explicaţia constă in aceea că . . 1.: ŞI deoare~e el. cînd nu se admit ples~ din ~ateriale neferoase in componenta DODpei. 1. Traseul curentului de fluid la această pompă este următorul: aspiratia flui5 Alegerea pompelor c. o·· Dupa.' . Fig.r~col de îng~eţ.:.din materiale ~peciale.poate: veni În contact cu discurile. al pompelor cu canal tateral. 267 .~1 este prezentată construcţia unei pompe de vid cu inel de lichid cu două etaje o" . sor ire. In fig.1 Ft'XDAlIENTALE DESPRE PQ)IPE ELDIJ. •••.:>. unui. În băf~c ~siI!ţ~re~~z~e.. bcarcasa aspiratie sau refulare.eot~~~~~ăJ~tinî~a l"ot6rUluipHniUIui etaj este apreciabil m~i'mii~ decît cea a rotororul.. . b- dIsc de ff'fulare. d. L~ unele . ceea ce imhunătă ţeşte condiţiile de scurgere a fluid ului şi de umplere a celulelor. din care rezultă că debitul de gaz aspirat de rotorul II.••• _ _o • mon~:. n b la dimensionare se ia În considerare alura curbei caracteristice a pompei.ntat un rotor de pompă de vid cu inel de lichid. 1. !. Fig. In anumite cazuri sp~iale. Această soluţie este prezentată in fig. L~ pompele co~fecţlOn~re. •.ule. '. respectiv utilizarea ei ca pompă de VId sau compresor. Discuri de distributie la pompa de vid cu inel de lichid: II - dix de aspi~tie.ui celui de al doilea etaj.. . rotorul se poate exec~ta du.br0!1Z'sub formă de piese turnate. F'tg.67. Bu~ ~cu are o ?r:z. 1.~sei. ca şi la pompele cu canal lateral.er..cţi~.Jo~~rile pot creşte într-o anumită măsură. dar aceasta are drept consecmţ!i modlftca:~a pe.IE COXSTRLCTlYE a Fig.I!0rmanţelor pompei. Rotorul pompei de vid cu inel de lichid.OŢIL":>. este totdeauna mai mic decît debitul aspirat de primul rotor. feţele sale laterale p:ecum ŞIc~le a~e discurilor sînt prelucrate foarte fin.69. JOccare nu trebuie s~ depăşească valoarea 0. 1. figură. . a.70. otorul pompelor de vid cu inel de lichid este asernănă tor ca orrna cu cel. Pompă. practicate in acelaşi dISCde distribuţIe.•. la presiunea de refulare a rotorului 1. Astfel gazele care conţin praf vor fi filtrate înaint~ -f ea.cor:stfu. .rle exemplu n oţe ~oXlcţabiI. . de vid' cu inel de lichid. cum se observă dit. discurile şi lagărele seconfecţionează In.1e t~~~re_~_:p. transmiţindu-i in continuare energia sa.70.disc de distribuţie cu Iaute . In t~mI?111 functlOnam. pen~ru re~ea. cu vîrful conului În planul median. Iar in acest caz pompa de VId are o singură carcasă la care gurile de aspiraţie şi refulare sint separate printr-un perete despărţitor.motiv.ontă. L--. pompa de vid c~ }~el de . Aşa cum s-a mai preci~~t anterior. vid ~amt3lt de ordinul20-25Torr se utilizează construcţia cu doua etaje montate in ser~e. 1.l. fonta nodulară sau oţel. favori- zînd totodat! ş~te~~~g~i~.nacomca. palctele sînt inclina te spre inainte ~ore~punzatr se~sulu~ ~e rotape a pompei şi sînt rigidizate prin nervuri. _ . rotorul poate culisa pe arbore autocentrindu-se In carcas. 1.r:isr:i p. în care rotorul etajului doi preia fluidul refulat de primul etaj la caractensticile realizate de acesta.te redusa: ~m acest . Piese componente ale pompei de "lid cu inel de lichid.68.

(fig. ~u douil.'. )'. I • 4 . etl!-jul . versale ale conductei este constantă şi poate fi exprimată prin produsul dintre. ' . :.î~ca~~cţ~. mit grad de viscozitate.e al acesteia ŞIconducta de !eg'ăt~t[ 3.. ?21f .. Schema curgerii lichidelor perfecte. celula etaJ. hidrodinamicii.:.1 •.:.iF?~sef(.}jet1cJinei de lichid.#~ieY.' Intr-o conductă.scop. .Iltă şi unregim de curgere staţionar. .la care. se obţin performanţe îmbunătăţite deoarece umplerea celulelor rotorului II este favorizată.Şl··~l = . adică în aceleaşi puncte viteza nu variază cu timpul.1) prin care curge un lichid considerat . . ° . ..perfect. In realitate. In.)' d~~i Seoface prinorifi~iui.ripiI. prin care circulă un fluid vehiculat de o pompă.are. ~ea ~e a doua cantitate de fluid pătrunde prin orifICIUlde refulare al dISCulUI5 Intr-o cameră intermediară.~ •• .. clapete. preirăzui: cu' fillHe~ttea~pfrâţteşrreftiJ. filtro ctc.. V3 = const. într-o instalaţie în care circulă un fluid.an. în acea secţiune: .·de·.1) Această relaţie poartă numele de "ecuaţia continuităţii" şi cu ajutorul ei se pot calcula debitele ce trec prin diverse conducte.~~re.â.ulul 1. Alirnentarea rotor~lui pe ambele părţi este o soluţie ce se practică de obi. -. deci dificil de manevrat Ia montaj. atunci cînd se cunoaşte viteza de curgere şi secţiunea conducteî.. ••••••. d~ ..aspiră printr-un singur orificiu şi refulează prin d." \ 53. '0..c~1la pompele de debite m. acest în continuare sînt . Din etajul II fl~ldul ~~t~refulat prm orificiul dISC~UI7 în carcasa 4. . Iri'.ar~o~a. 2.. deci incompresibil şi fărăviscozitate.: . .mtoa~cq>r1l?-fanta.!I:OŢIUX! Fl:XOAlIEXTALE DESPRe POlIPf. . ~rific!ul de. La pompele de debite Importante.avînd un llnu". Determinarea caracteristicilor instalaţiei . I "2 . Î'o.. astfel incit să."{·i!'.1. 'către 'oruiCiul ~e. de unde este aspirat. . aspiraţie al discului 6.rii: o cantitate defluid şe). reducindu-se astfel lăţimea pe rotor.. aria secţiunii respective şi viteza de curgere.dla o umplere neunifo~ă ~ celulelor şi la un randament V?IlIml: necorespunsător. 2. l.' •• ' '. Iar e~a)l~lII aspiră pri~ două orificii şi refulează printr-unul singur.1.:<ifig. Noţiuni fundamentale de hidrodinamică.·) ll~-:·. se utilizează de ca solutie aşezarea rotoarelor în paralel. Utilizarea pompelor În instalaţii 2. de unde este evacuat prin orificiul de refulare al acesteia....••••.I . se asigurţ obţinerea caracteristicilor solicitate. l~l ..l. :.1u este perfect.'/1.Jaminară" atunci cînd particulele de lichid au mişcare paralelă cu axa conductei şi "turbulentă"..PI:~zenta. În funcţie de dimensiunile şi natura instalaţiei. cînd mişcarea este dezordonată.J~ac:esta ~ste dirijat către ~ISC~ de distribuţie 2.ou<lOfltl~U. :. SuD denumirea de instalaţie hidraulică se înţelege complexulde e!C:ITII:n('! alcătuit din conducte. prin şţut~ de refular.j ':o!!. de către rotorul ~l pr~n.allmentarea pe o singură parte ar lungi neeconomic drumul curentulUI de fluid.1. 2.tifi.:..~R4.Q.' o: "r . 6 ['··S·. de aceea în calculele practice se apreciază o viteză medie.~spi~~ţit!:I:ir'.. în direcţii diferite..• L. robineţ i. "'. '). conducin. aceasta poate fi descrvită de una sau mai multe pompe. cantitatea de fluid care trece In unitatea de timp prin diverse secti~Urans-:..şl. au loc fenomene de natură hidraulică ce pot fi inţelese numai pe baza cunoaşterii principiilor generale ale.. 2. aspiraţie alcarcas~1 4. .. "f. pentru a se evita dlml'nSll~1l1 rotor prea mari. datorită faptului că lichidul .'. ! j • (2. Pentru aceasta este'necesar's1l se defennine eft rriaiprecîs'bii putinţă' parametrii pe care trebuie să-i atingă instalaţia respectivă.1.. S'}J Fig.C'qat1l. _Prin .' o"~. pe care proiectantul instalaţiei le prevede la întocmirea proiectului.1t~je. racorduri. care necesită o lăţime mai mare a rotorului . Ss'Vs9' _. ~. .. Prin aceasta dispunere.t.ţflnoţiunilefundamentale şi legile care guvernează curgerea Iichidelorv. curentul s~ îm~arte ţndouă pă..iavînd 9 mişcare pennaIlţ.~~~·'bat.e l'eful.. ~ISC~UI:2.' '. Curgerea Iichidului în conducte se consideră . viteza reală variază atît în secţiune cît şi în lungul conductei.

.. O. 3 000 .=~·\"'2g VZ [m]. o (2.. 2 1: ~-~ 2g = 1 A -!.sch~ma repartiţiei vitezelor in regi~ de curgere laminar ŞI turbulent.. .'.'.2g regim de curgere regim de curgere în care i. precum ŞI la curgerea lichidelor cu viscozităţi mari..DETERm:-.4' 108.întîlnesc c?tun. cinematică a)Jchidului:'. ' ~.3 este repr~ze~t~tă.<.". .2 sînt prezentate cele două regimuri de curgere.. În regim laminar... .' ...84)vm.mensl~mlor . . Schema -Ie curgere a ti - . în tnţs .\ C.100.:-dere de presiune egală cu cea datorată pierderilor locale dintr-o conducta reală.t. In diagr:ifua' A -.t.lsltuaţu cind·regimillpoăte"Să ~înă laminar .pentru pierderi lineare m regim larnih. 0. "V~ d".dI.""" ~ r '.1 -:.•. ~recum ŞI ţrecăm aces..ale experime~-' tală şi depinde de forma corpurilor care provoacă aceste rezistenţe (cotun. .-_... dar pe măsura depăr~ tării de pereţi. ţev.2) Pentru. 4 000... iar în regim în care ~ este un coeficient de rezistenţă locală.tula <..t : ~)(: ".' .. $tI":'" it..~I'R.te : In f~?cţIe de.t. 2.. o.~~}'f· J~a' dem?nstrat experimental 'că regimul de 'curgeYe e'ste laliiin~r pe'ittru val?rI ale lUI Re< 2200: .. notat cu simbolul Re şi a cărui valoare se calculează cu ajutorul relaţiei: \. .' .i·~«{:.. ti.e între particul~le de l1~hld. VIteza creşte brusc.-\REA POlIPELOR 1/\ I~STALATII In fig.'.... + O.8.~. vitezelor m:.'III' ' ////' V.) -::.. = j.. de ordinul Re ~.acest. )n f~. supape etc. sau apar vana.U.:. d.Ull regim de curgere turbulent.. . -.0032 .reţ!i conductei curgerea rămine laminară. determinat pe <. • -~ .~rd~rIlo~ de ~r~mă servesc proiectanţilor de instalaţii la calcularea traseulu~ ŞI a .3. 2.~plerden locale .. -..).ngim laminat.( .. .:''___ '.e-O·237. .78 .o.:C' = In tin:tp~ curgerii pr.]5/Re.~.. Pierderile hneare in regim turbulent se calculează cu relaţia (2.ea l~ rîndul lor pot fi pierderi "lmear! sau. . Re Re • '".6}· ....sînt "prezentate pierderile de sarcină lineare in conducte drepte.ţu bruşt~ ale ~ecţIUnJIcon. . Fqţ.· .Poate ~emarca ~in figură. modificări c~re. ..pentru . I~::'o.ii~. . '~~. în care: v reprezintă d I~= ~log:"(Re.'pentni·Re : A. de unde (2.'U pereţi! conductei.9 •.) . .'.ŞIper. ~~= 0:3164.\RE. Din formulă se ob~rvă . ramificaţii.o'h'~f"'" După c~~ se .lami~ar la viteze şi diametre r~duse.5 ).:.\ŢIEI 1i8 69' l'TILlZ.» -~ - Pierderile locale se datoresc modificărilor subite ale direcţiei şi sensului vit~zei de curgere a lichidului. i).il ".tt~ valori mai 'mari. este un coeficient de rezistenţă al conductei şi are valoarea. apar diverse I~zlst~nţe hldra~lce denumite uzual "plerden de sarcină" sau "pierderi de preslur."~ ..:"7t. 2. o . In calculele practice. clapete etc. şi care corespunde unei lunglm~ de c?nducta ce d~termmă o sca.. provoacă. s. 2 . regim turbuler:.condu~telor. I?eI:ăşire~ acestor valori ÎIldică.~~~<:-!n -. cauz~ care ~..- 1'" • /' b Schema repartiţiet b- !. se calculează cu relaţia turbulent v•••••• (0. Re < 10'.xîn :ni":> ·.3) In conducte: b - in conducte: • ./" (2.consi.:t I _ conducterugoaseşiIăs«. (2..I' __ ~ . viteza fund ma~~ă in axa conductei şi nulă la peretele acesteia..-4)' valoarea vitezei medii este Vmtd ~- ~m~z .gimului lichidului laminar.":'".':.deră~ A':"'. ~atu=a plerden~or lineare depinde de regimul de curgere ŞI într-o oarecare masura de rugozitatea pereţilor conductei." .. 2 c f('.!S·t.8--3):"105. da. In regim turbulent repartiţia se face după o curbă diferită de prima' a:t~~l.tabelul 2.r .f.\CTERISTKILUR I:oiST.."L. ./////~.Re--0-3. ".\R. .. ).= =(0.3). Aceste relaţii sînt următoarele. .• " diametrul interior al conductei.• . cunoscut sub numele de •• numărul Reynolds".1:. In care coeficientul A se inlocuieşte cu coeficientul de rezistenţă in regim turbulent AI şi care se determină aştfţ.\L. Pierderile de sarcină datorate rezistenţelor locale se calculează cu relaţia -" . Ungă Pl. .:~!:~!. 'dar pentru a~easta trebuie mlăturate cauzele care provoacă perturbaţia in fluxul de curent ~I care dau naştere la turbioane. 64 90 A=-"'- Pentru determinarea regimului de curgere s-a stabilit un criteriu adimensional.torită frec~~ilor inten..- .~ viteza medie de curgere.2.robinete..2. se utilize~ă in~ă ~oţiunea de ::lungime ec~ivalent~ notată cu t.. d 2g (2.i drepte~~ . ---~ a Filţ. V viscozitatea.că regim~ ~e menţine . turbulent.-EXlStă fnsă..·"j~.ductcl. Relaţiile teoretice pentru determmarea p. > lL.ii..au loc atunci cîn~ s~.Ât ''iiil/s.lca.· '< • . '1' .in con~~cte. \' aloarea lui l.. pentru Re <3.... in regim laminar rep~'tiţia vitezei es ~e parabol. . h.

.sch.\REA PO~IPELOR tx IXSTAL. 0" .' IS' .: Pentru exemplificare.1 Armiifuri On DIr1'JNlmll B Robm~!c" va1!t/ des" c/'" compltl A_ a--~ PIEROERIOE SARCINÂ LOCALE L:'JnJ. pentru direrite armături.rt·· brll$ţti .-iI-- \ \ \ \ '50 40 30 .\TII I Sorb Tabe11J12. este reprezentat' în hidraulică printr-o expresie matematică cunoscută sub denumirea de "ecuaţia lui Bernoulli". . se consideră o particulă de lichid în mişcare pe o traiectorie între punctele 7 şi 2. SIJI) . -i 'l1J '110 'i: 300 350 i~ . 1000 O/am. cond.4.-.'< ) t:n -. 70 ' ~o 30 25 r v t ..1 sînt indicate valorile lui 1. Cu ajutorul acestei ecuaţii... valorile lui t.--------------------------------------------------------------In lucrările de specialitate. \ .s 5 • . 300 200 150 ~oo 100 50a (mm) \ '\ C/ap4fâ re!lntrt ~ 1J-. . \ compl" . 2. . se poate studia mişcarea unui lichid în diverse conducte sau canale' .IZS _ 175 150 cât g(J~ fi" 60 SO r'."""""'.. 20"" iti . care este considerată drept legea fundamentală a hidrodinamicii. Principiul general al conservării energiei. Astfel in diagrama B din tabelul 2.. '10 l'IlIZ. conform fig. -: (rql." • .'" ti.-.sint date în tabele sau nomograme.-.f ' T.m~~de condoctd dr:(]IJ/rj CII aceeas/ p'trder~ d~ sarcina ( m) lIobln~ltI' col( CII •• . aplicat la fluide.

p~n... . . .. Pentru uşurinţa calculelor.. exprimată în metri coloană de lichid. se întocmeşte mai întîi o schemă a instalaţiei.ţ.:..:..~..şI.. .. ..:k noduri.:P2 ~'~~iisr.."..s. .' E:. deci 11t>l'COnunul': .' .' J _ Produse petrol iere Abur Aspiraţ ie Refulare 1-2 I. :: . Faţ~ de t. (2. :'" r. în m.:'[mJ . - în care: + e- .il].f:'1i?+." 1 T.ş~~Jn.'. . " _. ~ .~' h(m) 10 + = const...car~ . precum şi într: aces:t..grrut. "'_l~.-- 1 v2 d 2g [ml. ": .' J .~:pr~tt}c... Se determină apoi pierderile de sarcină ale instalaţiei." . Schema deplasării particulei in lungul unei linii de curent.'..>lanul de referinţ~ O-O.\CTERISTICII.: ~i abur.Ijo. .~:.!:Rtă!-aadeseori se lIldIC~...> ..:' \ \' . YC<l~N/~3t.funcţionale aleacestei~:-astfel încît În expl~atare .preslunea: ·in.5..~şte la î~ălţimile ŞI IJ~. fie cit mai reduse.tare.i.. ~:.'c'~ului sau onflcl~ulPr.-ii''':'! '. . alegîndu-se limita superioară. ecuaţia lui 1 Bernoulh devme.' .'.~ • • .'fţ~~pr1!ţ·pleraerea 'ae energie 'Intre.\R. precum şi punctul sau pun~tel~ de alimen. "pOl. ..J!j ri:~PI +:'). astfel Încît pierderile de sarcină să.. INSTALATII DETER~":\.t~\.".. uzuale ale vitezei de curgere o Fig.~.~ +1'~i.P{~~ h ·x."1 .•Acesle . ':.:·. . Diametrul interior al conductei se calculează cu ajutorul ecuaţiei de continuitate: Q= v 1td~. .deplasa licaidul În instalaţie. .@~~~... deci lipsit de forţe de frecare.. " '. 1-2 poartă denumirea me!1ţionată anterior decpierdere de sarcină" ... ' [m3/s~ Iar d= • V4Q ..iar ecuaţia sepoatescne:.IPELOR .:: ~..c".\l..:_ .$ . ":20' -:.-. viteza medie de' 'curgere a 'llchidiilul. fără a exagera alegînd conducte prea mari..:~.!~ozJ. Pentru acest scop. stabilindu-se numărul de consumatori cu debitele maxime respective.~y.. :..~arti~ule~ de ~ichid est~ constantă şi se compune din suma energlllor.-:~' .~:'. cinetice ŞI de presiune.' .ŞpecifICăy In)i~~[~. lungimea efectivă a conductei.1.ttn'd. care urmează să circule pe fiecare porţiune de conductă. '.a:cqr. .: \'~> : .\ C.~~ " . într-o mişcare permanentă. presiunea necesară pentru învingerea sarcinii rezistente suplimentare la capătul conductei de refulare (în cazul refulării Într-un spaţiu ce se găseşte la un ....8) dimensi~ll1ile termenilor sint..72 UTILIZAREA PO:.'\:f~~:~ • 'h "'i['1!. e~primatein:.':. • '.. 2.~~f~h.--- ' Noţiunile şi 'formulelehidraiilice prezentate 'permit proiţttantului instalaţiei . pentr În tabelul 2. "tri. . de lichid Viteze medii de curgere in conducte Fluidul (01/5) Conducta energ!~ totală a . Valorile lui ). p (da~/m2J" v. ~ r ~ Termenul h...Ji).:r '.. După stabilirea schemei se determină debit ele maxime reprezintă lungimea echivalentă totală a conductei. Dimensionarea diametrelor interioare ale conductelor se face akgÎndu-se viteze de curgere convenabile. .OR I:\ST.' V . . "1 de lichid.:"'.' _g. . în practică se utilizează diverse nomograme şi abace. Valoarea diametrului determinată astfel se încadrează apoi în dimensiunile standardizate ale conductelor. cu ajutorul cărora se determină direct pierderile de sarcină 'ale elementelor componente ale instalaţiei. " "" ~.... se compune din presiunea necesară pentru ridicarea lichidului la înălţimea geometrică respectivă.j ht+.'r..:".[daN/dm3J. sta?ileşte apoi numărul şi tipurile adecvate de arrnături necesare ŞI se leaga prm conducte punctele de alimentare cu cele de consum. av ~nd vitezele VI... produse pr-trol icr. ~e5pectlv v: ŞI presiunile PI ŞI PZ' Considerîd cazul unui lichid perfect. Astfel ecuaţia lui Bernoulli se poate scne: .oi':":'>· "}'" .'\.-:.z.'" .\I. în m .talaţia să funcţioneze î~ condiţii cît mai' 'apropiate de cele prevazute 1Illţlal. re loccurge~~ ."..:' '. .• -.. dintre di\'crs.9) în care: d reprezintă diametrul ini:erior al conductei..tn~ormula (2.. ". .. ..\ŢIEI ---------------------------------------------------------------- 73 .'r. ''''-. .~r~ţii c~nductei. 2g[m/s2] .2 sînt prezentate valorile ." '#..c:l*". _.tI1.' ~.'.jt' o:\). şi le se calculează cu relaţiile prezentate anterior... 2-"~ 2 ţ"'2'" '1-1' ..o earititate de energie a c~e'~ t1-"aPr~~o~J~c. :ast~l că raportul Pir.~~~n~l\~pdFo.~.11 [rn". __ ..-·- "..v -: '. Se.".. __ ' (2.rÎt/s.~.. de poziţie. y.\. "nabsOrb..7) '" " Dar În cazul lichidelor reate apar forţe'de frecke tntt'e m6ieculeiecare al~~tl'ie~ li~hidul.~aNi~~.\RE.. "~~ • ~' •• ~o <o ~" ~ (2 8) .'. :'~ '!".~ '..' ţ~ebUlemultIpbcat cu valoarea 10000/1000 = 10.~ .\". cu relaţia IIr = ).~'-t.!.'.' ' P [daN/cm!] v2 [m/s]2 ' ...să determine caracterlsticile. pe care trebuie să o realizeze pompa pentru ci.. "gr.~!. lungimea echivalentă corespunzătoare pierderilor locale.~~pg~ţ~~n~rgia xpeca: nică....'.r.. în m. Presiunea.:: .parti~ul~ se gă.c'teYe" şFZ. in In..

\R. Procedeul este următorul: intr-o diagramă. 2. .\II'ELOR tx I:-':ST. '. de caracteristici diferite. . p<l.t)te. 2.de pe curbe rezultantă este mai. debitează într-o conductă comună. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie a unei pompe C:J piston şi a unei pompe centrifuge.In fIg. în cazul funcţionării simultane a ambelor p~mpe. ~2)·(l.reduse.. 2. ..l + rlt.: la capătul condurtci <1.• . Determinarea punctului de fifncţlartare1n instalaţiE.. cu secţiuni .. este reprezentat prin dreapta 1.pentr~q.7.~pentru. 2.10) în diaU'rama din fig. curba pompe.\L. H = + =2+ pz-: + 2~~~~(AI~I + z ~I)+ _z~~:( i 1: 1.\RE.de trecereIargi.5. teoretl(.e sî~t mai .t total creşte considerabil curba C" din diagramă.. într-o instalaţie existentă. Pentru a reprezenta Intr-o diagramă comună curbele caracteristice ale celor două pompe. p~ .cî.t:TiLIZ. cre~te şi viteza ·. se trasează curba variaţiei rezistellţelorhidra~lice ale instalaţiei în funcţie de -debit. Pentru exemplificare.. mon'tate in paralel.t'3.. precum ~i din presiunea necesară învingerii rezistenţelor hidraulice ale instalaţiei: H = in carr: -1 :. iar. in care două pompe centrifuge. în diagrama <defig.înălţi~ea.~ ar funcţiona separat (03:< Oi +02)' Dacă rezistenţele hidraulice ii. ". debitul rezultat Q3 este mal mic decit suma debitelor QI ŞI Q<!: . ~ebltu.ll) " . Construcţia acestei diagrame este utilă in special pentru cazurile de funcţionare în "paralel" a două sau mai multe pompe in aceeaşi instalaţie.:. în aceeaşi diagramă se trasează curba caracteristică a instalaţiei. răminlnd totuşi mal mic decît 01 + O~: ce~t lu~ru este A explicabil.-aJ '--02-' Q.ralel.foloseşte. respectiv curba 'C.p.nstIca C a ~onductel. montate in paralel .da~a acest~.-.'+~I'+~2+ d PI ..7.. 2.':2(A".= 2g ZI . Această relaţie se .. deoarece în ac. care. se convine ca ŞIpentru pompa cu piston. nu d~pinde de variaţia presiunii. Din formula (2. La instalaţiile. variabilă în funcţie de debit. numerotate ClI 7 şi 2.r reprezintă înălţimile geometrice ale nivelelor lichidului în conducta de aspiraţie şi refulare. ordonata .paralel~ la ax~ ordouatei.măsura creştem debitului. curbei 7 -+ 2 ~u c~racte. respectiv secţiunile de ~ece. pentru diverse tnălţimi de pompare. 2.r~elal uI?-el pompa. faţ:'t ci.· "::'0 . '.6 se trasează separat curbele de funcţionare ale celo!" două e p:>mpt'.de trecere ale conductelor acesteia şi numai după aceea să se aleagă pompele corespunzătoare. p~mpe . la un montaj In p<l. 2. Curba 2 reprezintă caracteristica Q-H a pompel centrl~uge.5 este reprezentată metoda de determinare a acestui punct.\ l'O. debitul pompel c~ piston.mie decît suma debitelor celor dou~ pompe •. I~-j 10J J fi? Q(m'/II) v=~-.rq:tinarea punctului de funcţionare a pompei în instalaţie. ' . :J/ .I~I~stalaţl~1 sînt mai mari. presiunea la capătul conducu-i de refulare : suma pierderilor de sarcină datorate rczistenţelor hidraulice din conducta de aspiraţie. Â2d l2 l deci . aleasă la o scară convenabilă. Fig. a"pinţ i..RIST!CILOR ISST.ştIgn! de debit se reduce simţitor.11) se. Determinarea punctului de funcţionare.' . Punctul de intersecţie x reprezintă punctul de funcţionare al pompei.\TIEI 75 regim de presiune superior presiunii atmosferice).e~a~iins~al~ţ!e.şi "caracteristica "conductei": în aceeaşi diagramă se trasează şi curba caracteristică a pompei O":"H. . .' a doua pompe centr ifugv diferite. el fiind nem~emna~.e~. ~1 m acest caz.nar~ :'(3 se găseşte la intersecţia. şi a înălţimii dinamice H4. Punctul de intersecţie . 'denumită ·. I~ . În continuare se' trasează 'turba rezultată din suma debitelor curbel~r. it Q(m'/h) aa. g +~n) şi 1 -r---=. ·curba C dI~ dla~rama. pompe m~ntate tn paralel.cresc ŞI rezlstenţele hidraulice In consecinţă.. suma pierderilor hidraulice datorate rezistenţelor hidraulicc din conducta de refulare: prcsiur-:a I dar h. H (m) Q-H r-r-r- Q(m'lll} Fig. . Determinarea punctului de funcţionare in instalajie a unei pompe centrifuge..'1 _ ZI + Z2 +P2 - il + rh.e·deplasare a Ilchidului ŞI ImplICIt. care este constantă pentru aceeaşi instalaţie. se analizează situaţia unei instalaţii..\L\TII DETER)!JSARE. atunci cînd se prevede funcţlOnar.în.7. Din diagramă se observă că înălţimea totală de pompare se compune din suma înălţimii geometrice Hg.. abscisa să reprezinte debitul.ob~rvă că presiunea necesară deplasării lichidului in conductă variază proporţional cu pătratul debitului. este necesar să se verifice minuţios secţiunile .\ C. . 2 g + r. C. cu cantitatea OI' I~r ~unctul de funcţlO.6. .jnn1~~ ~ .dreapta.. Din diagramă se observă că debitul corespunzător punctului . este ilustrată in fig. de pompare . Fig.centrifuge şi al uneiacupistoncare~ebitea~ă In ~ceeaşi Instalaţie.l centrtfuge este deplasată spre. 7td2.2 (2. 1 şi 2. U/lO.\CTF.t'3 reprezintă punctul de funcţionare în instal2:ţie al celor două.

. .~.\RE.:(. într-o instalaţie existentă se iveşte necesitatea de a pompa lichide la o presiune superioară faţă de cea prevăzută initial.g este reprezenta!ă int:-o di.\'3 al instalaţiei In noua situaţie. dl· i)<-~J. . situaţia pompei din punctul de vedere al tipizării. Intr-o instalaţie hidraulică. se iau in considerare criteriile cu caracter specific" şi 'ânunie: sdomeniul de utilizare 'recomandat' de constructorul pompei.llle de lucruăle instalaţiei. ·100-150 bar.. . F. t~ fig." PO~f>n()R is iSSTALAŢII ACORD.. . Prin urmare.Dupăstabilirea acestora.sibilitate. pentru noile condiţii de pre- ~M: - .. .noua situaţie. 6. trebuie considerate criteriile cu caracter general şi anume: siguranţa în funcţionare.de alegerea ~ompel.. După stabilirea tipului pompei şi a caracteristicilor acesteia.>0mpe.. centrifuge identice. . prin urmare alegerea tipului celui mai potrivit pentru instalaţia respectivă depinde de competenta şi experienţa proiectantului acesteia. caruta II corespunde o putere absorbită mal mare. Pompele centrifuge se folosescîn zona debitelor şi presiunilor mijlocii. Este ~e la ~inei~ţ:les că îna!nt. '.caracten~b~a reţelei ar fi XI' respectiv Xa..le se vor refen 10 mod. centrifuge •diferite.se. dar s concluzll. montate in serie..2. Pompele centrifuge cu rotor diagonal se folosesc pentru debite mari.ii cu C curba 1 + 2 reprezintă punctul de funcţionare . : . Diagrama punctului de functionare in instalaţie a două pompe. "In :~!agraIP:ă. După cum se observă din diagramă. curbele caracteristice raportate la greutatea specif~că a lichidului ce urmează a fi vehiculat. de ordinul 4 000-5000 m3/h şi înălţimi de pompare mici.. respectiv pentru debite maxime de 500-600 m3Jh şi înălţimi de refulare pînă la 200250 metri coloană de lichid. viscozitatea. curbele se suprapun.i acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei Fig.rezistenţa pompelor la presiunea totală: pentru aceasta este necesar să se obţină avizul fabricii constructoare. etc.supraîncărcarea motoarelor de antrenare (sporul suplimentar de putere necesară). natura lichidului (compoziţia chimică.rezistenţa conductelor şi arrnăturilor. se remarca faptul ca debitul Q3 este mal mare decît QI sau Qz. ~. Debitul şi înălţimea de refulare a pompei trebuie să satisfacă valoril~ maxime ale debitului şi înălţimii de pompare cerute de consumator. conţinutul de s~peiîsi'i.a de a monta două pompe IdentIc. pentru. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie' a două J.. separat.il!.agramă c~racteristica unei instalaţii deservite de două pompe centrifuge identice.ia cu cara~teristica reţelei Care !oc in pu~ctul~3' căruia il corespunde ?ebltul Q3' D10 diagramă. 7 ŞI 2.:. pînă la 150 m3/h 'şi presiuni de refulare ridicate.\ŢIEI 77 In anumite situaţii.e. proiectantul instalaţiei trebuie să aibă in vedere cîteva criterii care pot fi grupate in două categorii principale: criteriigenerale şi criteriis~cifice. H(m) l'i(m) in diagrama Q-.~ebuie determinate cit mal precis posibil caracteristicile generale ŞI condlţ. t. Intersecţia aceste.'1":lr~:n _f . .HI. ' montate în serie. Fllndidenhce. 2. este necesar să se verifice următoarele elemente: .. influenţa debitului (uniform sau pulsatoriu) etc. fiecare pomp~ va funcţiona de fapt la un debit sporit.. Intcrsecţ ia c.numai po?Ipa ~. calculul economic. pompa reprezintă elementul motor a~ acesteia.ncţl0nare. rezultă că nu există limite precise de utilizare a diferitelor construcţii de pompe. Apoi se trasează curba rezultantă 1 + 2 determinată pril>ladunarea ordon~telor curbelor I şi 2 . . Astfel pompele volumice cu piston şi cu angrenaje se recomandă a fi utilizate pentru debite mici şi mijlocii. temperatura de fu. . de aceea dotarea instalaţiei cu tipul de pompă adecvat este de Importanţă capitală pentru o funcţionare corectă.diagrama de ~U!?cţlOnaree va intocmi după acelaşi principiu.i~.H se trasează curbele pornpelor 1 şi 2 precum şi car. montate în serie.' cărora le corespund debitele Ql =: Qz· Pr10 adunarea ordonatelor celo: două curbe se determină şi se trasează curba rezultantă 7 +. punctul de. 2. Dacă in reţea ar debita numai pompa 7. montate in serie.t1 ~.'16 UTILIZARE. fiecare pompă. 2..2.aracter~~~ic.funcţionare rezultat din intersecţia cu .· 'înfia": mabilitatea). 2. Aceşti parametri determină alegerea tipului de pompă adecvat '. 20-25 metri coloană de lichid.8. s~u . In acest caz. Alegerea pompei . alura curbei pompei.ackristica C a instalaţiei. c~beIecaracteristice' ale celor două pompe. Fig. astfel că in realit~te . debitul Q:l este mai mare decît debitul () sau decît Q" dar mai mic decît suma lor. ' •• Din cele expuse mai sus. înăltimca de PUll1p~l~e este ma-imare decît HI şi decît H2• dar mai mică decit suma aces' H3 tora.:. pînă la 80 000.\ CURilEUJR CARACTERISTICE Cl' CERI"TELE IXSTAL. Pompele axiale se folosesc pentru satisfacerea domeniilor de debite foarte mari. 2. În sit~aţiile Îl1 care nI! există po.100 000 m3/h şi înălţimi de pompare reduse.~~t·j"'. ' Pentru alegerea pompei. De asemenea.tr~sează.~L.. In fig.15metri coloană de lichid. respectiv posibilităţile de procurare a pieselor de schimb. .. in cazul cînd se intîlnesc astfel de situaţii. avînd caracteristici diferite. rezolvarea constă În montarea a două pompe "În serie".9. posibilităţile de reglare a caracteristicilor.9 este prezentată diagrama de funcţionare a două pompe centrifuge..

Pentru variaţii mari ale înălţimii de pompare. se va alege o pompă a' cărei' curbă H = f(Q) are o alură căzătoare (cazul pompelor de ape menajere.• .~l~ unei D·. Această soluţie este avantajoasă deoarece instalaţia va funcţiona cu un randament superior faţă de cel realizat de o singură pompă. .11 este arătată o astfel de schemă cu ajutorul căreia se pot defI~1 O' S· t·pompăcentnparametrii ce servesc la alegerea pompelor: c~ema repre~m a o " .._. care trebuie să Se acorde cu cerinţele instalaţiei.'. tendinţa beneficiarilor este: de a indica valori pentru debit şi înălţime'de pomI!are maipla# decît cele efectiv necesare. I~st~cIţu. 1·· p.s~u?n. . . _. cu.analizată cu atenţie la aza e egere a pompei. se va alege o pompă cu curbă cît mai plată (cazul pompelor de alimentare a cazanelor de abur)..lune~ nece. reparaţii.«PARE.de. .1. chiar dacă costul ei iniţial este mai ridicat. ". problema randament ului devin" mult mai puţin importantă. tivă ~ste otrivită numai pentru instalaţii in 'care pr~s. Această.reală âcohdiţiilor 'de funcţionare şi a caraCteristidlor pe care -rtrebuie să Ieaslgure.: PO!llPCi.\C.10.:mondiale.l.. . numărul de pompe dintr-o instalaţie.:~d~~~Ş~J~xploaţat:e. 2.1l~_'~'l. a4~ţ~~ se do~" vedese nejustificate. Du ii cum ~e observă...~~. care se determină prin tmpărţireatcurbe! caracteristice a inst'alaţiei multe porţiuni.tă a~ppe~+tRare~ dC:l. de spălare a filtrelor etc.. scopul de' a obţine o exploata re avantajoasă din punct de vedere 'economic.. fiind de cea mai mare importanţa pentru viitoarea exploatate . raţionamentul se va referi la o pompa centrifugă. oferă valori maxime ale randamentului. pentru fiecare situaţie separat.. msuşirea ŞI u 1 izarea corectă a noţiunilor privind parametrii funcţional! al p." . o.:.'i:" l':cr.neeconomică a obiectivului exploatat..t .alaţia. -').•. 2. i:: . .m. Rezultă deci că. În unde situaţii.... . oprirea acesteia pc perioada în care pompa este scoasă din funcţiune poate conduce la crearea unor pagube ce depăşesc cu mult valoarea pompei respective. deci o utilizare.. dar care oferă o mai mare sigurantă în functionare. ~ . La alegerea pompei va trebui să se ţină seama de alura curbei acesteia.urbei. fuaă care aspiră lichid de la un nivel inferior şl-I refuleaza la un nnelsupenor..IPELOR I~ 1:-i5TALAŢII ... .:. se va al!'gl' pomp._ •.cheltuieli de întreţinere. tT ~. pompe centrifuge d es ti tă a fi utilizată intr-o instalaţie cu variaţii nnpor.e. in:m~( ° In diaaramă au fost trasate curbele H =/(Q). 'Il =/(Q) şi"1j =/(H). ţinînd seama decarăcternl instalaţie! deservitc.. schema este valabilă pentru orica:c alt tip de.. . H= /(Q) este pla. n cazul unor v~rla 11 ~ar ~ ăltimii H variază sensibil şi randamentul (curba punctata).. condiţiile de lucru ale instalaţie! şi parametrii funcţionali-constru~tIVl Pdm~el. ' .cilati. Pen~ru...În fier 2. pentru o funcţionare continuă. u i.~.pompă: d:~ pentru uşurinţa înţelegerii. la care corespund variaţii neînsemnate ale debitului.. Înt> principiu.ctr.ompelor. Schema funcţională .Parametrii' Cuncţion'ali ai po~pelor .Jţ~it.l".a<..' CURBELOR CARACTERISTICE Cl' CERI:-OŢI>LEl:-os'nUŢIEI 79 Alegerea pompci din punct de vedere economic trebuie făcută cu multă atenţie.. definirea . deci pomp~ In. .'L' redus (pompă de intervenţie).:~a în limit~ reduse. " I ~ ••• :.. Evident că pentru o pompă cu tiu'l) tit..2. Astfel pentru o instalaţie la care debitul variază în mod substanţial.· •• '. .• ... ~ Fig. inst. l l. .• .. in scopui6bţin~rii. In general.). caz în care se acoperă variaţiile de debit prin reglarea vanei de pe conducta de refulare. situaţie.' . atunci se produce o nsipăde energie continuă.c r:\re.tual.\ PO:.tă Ji pri~ urmare unor vaJatii importante" ale debitului ~e core~putnd variaţii ne!~seţ~~tnatei~: tnăltimii depompare şi ale randamentulul. '. j ~-iL--==----' Fig.ce urmează se prezintă modul de determinare a acestora din schema de prmcipiu a unei instalaţii hidraulice. '.. .lc~«: ŞI.:. mare de pompe. faţă de altele cu randament superior.~11f'i' •. . uIl!>~.. "." )fA. ma a 'rante ak debltulUl.uuLţiuna.paramet~\lpr. In cazul unor variaţii importante de debit. i. există o dependenţă directă.:a instalaţici vpentru. devine necesară utilizarea unui număr mai. dar presiunea rămîne aproximativ constantă. în cele .! h fi" 2 tu este prezentată diagrama curbelor caractenstl~e . .118 ~TILlZARE.. se preferă utilizarea unor pumpL' ni randament inferior... Astfel.".alura c.. deservite fiecare de o pompă corespunzătoare. ~ul.s.e~.~. Alegerea pompei in funcţie de:. personal etc .există ' tendinţa . care trebuie . ~::~:~ă t .!. i a diminua . între c~racterist. deoarece. alura curbei. dar care prezintă po~rbilităţi d~ 'detectare mai numeroase. poate fi evitată numai prin determinarea cttmai .'t~hniţ:ji.

" _ Dacă diametrul de intrare al pompei este egal cu cel de r~fular~. Vjiv. .\TlI .4+z~HgA+HR+Z+h'A+I"R+ ·i· q_. atunci vite . parametrii funcţienali ai pompei pot fi definiţi astfel: -. .'~ - V1 +z. . "debit real". . .{+ j i. Relaţia dintre' debitul volumle Q şi debitul gravimettic Geste Q= E.turaţia acesteia.\L..\L. ŞI' H It + h = /. în funcţie de tipul constructiv al acesteia. »<r ' Conform schemei din fig.r.\CTFRl'.'?·'l ..2. e iilor manometrică totală" deoarece aceasta se stabileşte prin citirea lI~d}c.. Qmm In practică este de dorit obţinerea unui debit cît mai uniform. exprimată în metri coloană de lichid.aspiraţie şi refulare. y fiind greutatea specifică a lichid ului.\ PO~IPELOR 1:<01 I:<olST. lnăiţimea de pompa. reprezintă suma pierderilor de sarcină de-a lungul traseu U1 c~~ductclor de . .16) • .PI +H.Qmi z. H.1 pz .Rl:>TEI. fiecare cota z PI '-1 . .y .2.R +'II. care este determinat de elementele constructive ale .[l/minJ. ţ t ică Reiaţia dintre înălţimea totală de pompare H ŞI înălţimea manome r totală Hma. 2... 2.x .. • .14) Se adună cele două expresii şi se adaugă la.12) 1 .~[m3/s]. se obişnuieşte să se f~loseasca. sau PR-P~+ y .' -. .\R. Debitul pompat Q. în~lţi~ea tottlţa-.1. 2 Dar PR-PA+V'R-VA+Z=H y 2g din din fig.. . este următoarea: H 6 Alegerea pompelor m. Prin grad de neuniformitate s.17~ c. respectiv de refulare a pompei. (2. respectiv cel supenor . 2g."fT. 1. .1: H = PR .~ distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei si suprafata lichidului din rezervorul inff'r. H 1. In practică.. .1..8 = Qm.-:--r-' "'A şi h'R=" ~'pi~derile de sarcină in conducta de aspiraţie.~ şi . Unităţile de măsură pentru debit sînt: [m3fh]. .. v. + Iz.zeryorul~fenor. Această noţiune reprezintă creşterea de energie hidraulică.n + P2 .~(:i~~elegeaportul dintre diferenţa debiter lor instantanee maxime şi minime şi debitul mediu. Algebric se poate scrie expresia PR vi -+-= y 2g H . 0.. . . y '... H•••+k'A+ . .~..y.E I:>ST. . lZrn+ pz +z{j i. . - (2. la trecerea acestuia prin pompă.'f.~ e" . .i ălţimemanometrului. şi un. . H. respectiv de refulare. distanţa geodetică Între nivolu] lichidului din rezervorul inferior şi nivelul lichidului din rezcrvorul superior. .12) 2g =-1000 H :m:. (2.80 UTlLIZ..A +H +z = H R . d eCI fac t oru 1 iIR -2g VA devine nul. respectiv la ieşirea din flanşa de refulare.: + PR + vi +~ = v "".. PI şi P2 presiunile .'n vitezele lichidului la intrarea În flanşa de aspiraţie.TIC[ lT CF. .de specialitate se distinge un "debit teoretic". (2.: PA+ v~ +Hn .11 şi a notaţiilor indicate. .pompei şi de .. zele de intrare ŞI Ieşire sînt egale. Astfel.. pe cind la pompa cu mişcare alternativă lichidul este debitat în regim pulsatoriu.. 2.. [Ils].~şi Pn presiunile relative măsurate la nivelul flanşei de aspiraţie. 267 . pompa al cărei organ de lucru are o mişcare de rotaţie continuă prezintă un grad mai scăzut de neuniformitate a debitului.'. ... înlocuind expresiile de m~i sus..de i.2g Y 20' b + .\CORDARE.. r~lative la suprafaţa lichidului din_r..2.\TIEI 81 Xotaţiile folosite sînt următoarele: Q reprezintă debirul grupei.n :. .. .pomp~ în un!tatea de timp.15) .. In literatura .'. care ia în conSiderare pi~r~erilepdn interstiţii .\ CURBELOR C.P. Debitul pompei este cantitatea de lichid pe care o vehiculează (o transportă) . a masei de un kilogram de lichid. Hg.. . Debitul unei pompe se caracterizează printr-un anumit grad de uniformitate. z distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei şi faţa flanşei de refulare' P.. 2.\ şi unităţile [kg/h] şi [t/hJ. (2. (2. Uneori SI' utilizeaz. H distanţa dintre faţa flanşoi de refulare a pompoi .\RE.:i.i suprafaţa \ichidului din rczervorul superior. Prin urmare.de pompare necesară a fi realizată de o pompă poate fi determinată cu re a la .PZ~Pl . noţll!-nea.11.•.Şi}leetanşeităţi.

Y + 1.ilui putind 1: realizată numai în acest mod (prin Împingere)..2. deci şi H. a cărui greutate poate fi neglijată.. sau Pl _ P. în scopul clarificării noţiunii de .~ + t~ +'.''· indicaţia vacuiiimetruluifiiontat înflanşa de aspiraţiea pompei. H . (lc-f'l. = H.. exprimată în metrict>loanldelichid.~rezcrvorul d~ asp~raţie ~e ~ă~eşte la o presiune inferioară presiunii atrno~fer:ce. este mai mare decît presiunea PA existentă în flanşa de aspiraţie a pompei. ± Iim' în care Itm se consideră şi 2.1.îlllpill~".H ~n "are H. se obţine j ~.Inălţinu. Din această relaţie se observă că H. 2.!. 1t'g-a ura este p 111~1 cu aer. Hg . în care se observă că./ " = P2 . 1 d bită .\ŢII '\CORD. neluind In •considerare l'pOZIţIa acestuia fată de priză deoarece con d uc t a "a d e . + -c 1 2 g 2g • (2. trebuie mai întîi ca lichidul să ajungă de la nivelul inferior. aceştia din urmă nun frecvent întrebarea: "de la ce adîncime poate să tragă pompa"? Această intrebare este incorectă deoarece .: H.\ POlIPELOR tx IXST..\REA CURDELOR CARACTERISTICE cu CERI:>:ŢELJ: I:>:~T...pompei este indicată de mano~etr~..82 l:TlLIZ. fl~nş~.y 2g II. cu ocazia alegerii pompelor. lichidul începe să se evapore şi atunci în pompă are loc un fenomen nedorit.. HA suma tn~ţimii geodetîce H. -In acest. iar riza de masura se găseşte pla~ată m mod obişnuit în flanşa de refulare. • o' ca .12. . ' ".iteşte pe cadranul vacuummetrului.'iC. cunoscut sub numele de "cavitaţie"...22) (2. 2. Dac.. • Pr~~iunc'a de aspiratie P... Acest lucru este posibil numai în cazul în care presiunea Pl' care apasă asupra suprafeţei lichidului din rezervorul de aspiraţie..i~~ll".trăgînd" de Ull Iiciud el se va rupe. 2. atunci presiunea Indicata de el este chiar presiunea de refulare ~ pomper.\L.azu e I <tril Intr-~lI n:ze~\'or aflat . tură .I ~e c. În schimb lichidul poate fi .yHr) .•. c" + Il +_· 2" r Pl = A'in' atunci (J 19) -. sens.23) Fig.1 + II. . Î11metrî coloană de lichid. sau Înălţimea de refulare = Pm•• ± yltm este HR \ (2. Je aspiratie".20) :res~unea de refulare a. se consideră din nou fig. . Inălţimca de aspiraţie a pompci. + c2 2g • (2. pînă la ax~ pompei.Ia presiunea P2' Dacă refularea are loc I~tr-un ~a~al a~lat 1~1 ~t'r liber.m _ '. la nivelul de intrare în pompă.!.!. =..Inălţime de .16) este va.• . =. +H• ..4. atunci cîn~ .\TIEI 83 Relaţia (2. Dac~ racordarea se face printr-o reducţie..ază direct iZ. Dacă nÎanometrul ~ ~nşurub~. H. în cazul atingerii acestei valori.-. H••eHgA reprezintă înălţimea geodetică. It.. = }alm ': '6. Dar valoarea lui PA nu poate fi mai mică decît presiunea de vaporizare a lichid ului P<.ax~ cadranului se glseşte deasupra axului prizei. la temperatura la care are loc pomparea.2. Racordarea rnanometrulut la flanşa de refulare .aspiraţle.. atunci Pl = P. -înălţime de aspiraţie vacuumetrică. noţiunea de "fnălţime de 'aspiraţiev sedefineşteconform următoarelor expresii: .i.~'c '·'iI. pentru a avea o continuitate a coloanei de lichid Între nivelul de aspiraţie şi cel de refulare. Cavitaţia.ţii de pompe şi beneficiari. în relaţiile curente dintre fabrican. poziti~'.\RE. •• + H" gA (2.II adică p en t ru .înălţime de aspiraţie geodetică. pentru poziţia inferioară a manometrului. H'A.''(t' . aşa cum se arată În fig.labilă pentru schema din fl'a 2 . -. a pompei.21) = Pma.12. negativ. precum şi a dcmentelor legate de ea. creşte pe măsură ce PA scade. atunci presiunea de refulare va fi dată de 'relaţiâ ' ' p.1.1)i Dacă rezcrvoru! de aspiraţie este deschis..d şi a pierderilor de sarcină în conducta de aspiraţie 'h. utilizată frecvent În limbajul curent din domeniul exploatării pompelor.. reprezrntă valoarea vidului exprimată în metri coloana' d a'p"v Iar e a. de la nivelullichidului din rezervorul inferior. Aplicînd ecuaţia lui Bernoulli Între nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa flanşei de aspiraţie a pompei. 2.3. deoarece. Această noţiune. este definită de un fenomen ce poate a vea loc În timpul funcţionării pompei şi care este determinat de transformarea în vapori a Iichidului din conducta de aspiraţie.• + le.(A.11.\L. dat fiind că forţele de coeziune moleculară a lichidelor sînt mult mai reduse în comparaţie cu cele ale solidelor. cazul aspl:aţ~el unui lIch~d af~at sub vid.. ':. . astfel ca axul cadranului să fie la nivelul p~el. sau Intr-un rezervor în care p" = i> iar viteza Iichidului LI rcşrrea <1111 conducta de refulare are valoarea ::'~tul1ci N"..

Iar v oarea sa se e . aspiraţia lichidului din rezervoa~e aflate sub regim de' depreslune : creşterea' temperaturii Iichidului pompat.'.: Din numeroasele cercetări ~xperimentări efectuate în scopul determinării cauzelor cavitaţiei şi lămuririi fenomenului. ' hidrodi amică Din formulă. pompei. este întîlnită . .. Rezultatele combinate ale acestor acţiuni ..la intrarea Jn pompă.' . NŞPSH este reprezentată în de • "" capIit olul 1. . Cauzele principale care potdetermina apariţia cavitaţiei sint următoarele: creşterea înălţimii geometrice ae~ aspiraţie. vedere > ~iv dl. atmosferic.~Oţ. Ca urmare în masa de lichid se produc şocuri hidraulice locale şi suprapresiuni ce pot atinge valori impresionante.I&P se dC?~ e~.rezerva .. Astfel.\R. exprimată în metri [m}: presiunea de vaporizare a lichid~l~i la tem. materialul este supus şi unei coroziuni intense.mecanică şichimică -conduc in ~in~ la disţrugerea rapidă a yieselor pompei ce func. 1 onsiderind că în planu l e 111 rare .84 lrTILIZAREA PO)lPELOR tx I!\STALATl! . sionat incorect)."~r:d:r~~I~i~ar::ică a presiunii interioare. D • a arătat an teri enor pe ntru l'a ""l existr.\CTERISTICE cu CERISŢEI. '. are aspiraţie a podmpel mişcarea a bsol~tă permanentă. C .:ra zonei de cavitatie.. . Se produce astfe:! !uL. rez. Totodată. curba . deoarece turaţia de antrenare a acestora este mult superioară în comparaţie cu cea a altor tipuri de pompe. In afară de efectele datorate acţiunilor mecanice.1 . temperatura lichidului ridicată. suprafeţele pieselor pompei sînt SUpuse unor solicitări puternice care creează deformaţii ale materialului.14 s~nt !lustrate grafic :ele două valori ale parametrului S PSH. d I .\REA CIJRBEI.. Practic la proiectarea instalaţiilor hIdra: necesar ca N. t a po." "fie' mai mare cu cel puţin 0. d P t 1 VPSH adică siunea de vaporizare este reprezentata tocmai e parame ru • .ţ.5.de cav~ţaţie. scăderea.t+ ~ _ P. . limită e unc ionare a p . SPSH = P.tandun e pro t. " 1"1 din [lansa de aspiratie a 1 d . Prin urmare. •. NPSH ' şi NPSH Ibfl deosebite două feluri de noţ~utI?-i d SH ~ ~~~clusiv P d'~«tipul şi cons~':~~ţia N PSH este o caractens ica epen e d. debit pulsatoriu. rezultă că'termen~1 N~SH o ::. nipe !I'C. .. creşterea viscozităţii lichidului pompat.peratura de f~~cţionare.Ct. _ •. prin zgomote puternice şi vibraţii caracteristice. al d termină de către uzinele constructoare e pa . cunoaşterea caracteristicii de cavitaţie a pompei devine necesară. ' ~ . ..f. de ordinul sutelor sau chiar miilor de atmosfere. caracteristici pompelor.ntre . t~ne~t: factoJ care impune condiţia paramedtrulfui NţPSH.supraqrCl:.~l exterioară la aspiraţie.~~eon:"de ddiniţi~ a cărei valoare se măsoară !n metn.-1 Procesul de apariţie a cavitaţiei in cazul pompelor are loc astfel: in anumite condiţii (inălţime de aspiraţie mare.OR C. :111.. 2.. creşteri bruşte ale puterii absorbite etc.şi cscobituri.. {'rer.24) plus • In care"'~+-2.npei.. " . la mişcarea relativă permanentă.io. În acest scop. '( g PA t1 reprezintă presiunea abso'lută" totală . licţlid~l t. în unele zone. p.' ţ' . !!. Din acest motiv.. presiunea lichidului din conducta de aspiraţie şi din interiorul pompei poate atinge.2. ." tă absolută la aspiraţie. '. în pompă o . este "înălţimea energetică netă la aspiraţie" simbolizată cu termenul NPSH..lgăW'i.a. .!l vaporizarea Iichidului. deoarece prin alegerea judicioasă a acesteia se pot obţine regimuri de exploatare optime din punct de vedere economic. De . .. cavitaţie. N PSH prin aceea că el se referă numai N PSH. . La pătrundr-ron acestora în zone cu prr-siun i mai ridicate.ub forma următoarelor simboluri ŞI semnificaţii: . d b A a după cum s-a arătat la pe cale experimentală.. de as irarie este necesar ca presiunea In cv!uanl'l Ul' lichid III COllUU. ISSTAL\ŢIEI 85 e~~ .rel}lIlC ~~!r~se r~si~~~ ~~r~'aporizare la temsiune absolută. ca:e trebUie.. ss.' • . Cazurile de funcţionare În regim de cavitaţie sînt mult mai numeroase la pompele centrifuge. denumire care este generalizată astăzi în limbajul tehnic mondial din domeniul pompelor." m ă la condiţiile instalaţle\llln~t~nt~~~~~t î~e aka ~~nei .l . presiune atmosferică redusă la altitudini mari).aceea trebuie . traseu dirnen. desprinderi de particule.-zervoru e aspIra.~paei~n a~. de loc trecerea c a c . creşterea rezistenţelor hidraulice în conducta de aspiraţie (număr mare de armături. n::.. are luc un lenomen de "implozie" insoţit de condensarea vaporilor con ţinuţi in bulele de aer. este Pentru ~~!!Impa NPsH. H.o contin uitat" 'd'cunrr-rii .5 metri ulice se are 111 ca "PS·H'"dl6l' sa decîtI~Yf~~~~t3 şi 2.talaţle ŞI pentruulp?mK~PH se scrie ecuaţia lui Pentru determinarea parametr UI tlIIP. ea este acceptată sub această formă şi în ţara noastră şi este utilizată din ce În ce mai mult in relaţiile dintre beneficiari şi fabricanţii de pompe.. deoarece aerul dizolvat în lichid are un conţinut mai mare de oxigen decit aerul. creşterea turaţiei pompei . exprimată in metri [m]. DIferenţa dI.1 în literatura tehnică de specia~it~te. upa cum s~a .a rezultat că inceputul cavitaţiei este precedat de o creştere a randament ului pompei şi a înălţimii de pompare.1. ac:~strl. variaţie a parametru lUI .statică dinamică . fl şei e ~SPtiraţIAŞI}~po~npă Bernoulli între nivelul lichidului din rezer\"orul dd . sa fIe ~uP. (pentru ins. prin degajarea unor bule de aer care creează goluri (cavităţi) in masa de lichid. suprafaţa unei piese care a funcţionat in regim de cavitaţie se prezlntă cu m\Uţf. Caracteristica N PSH. tie ''-l fie superIoara prl'sllIn . ..e ~ 1 .a le.\CORD.e. ÎI?-s. Aceste iniţiale reprezintă prescurtarea din limba engleză a definiţiei: "Net Positive Suction Head". in zonele in care se produc şocurile respective. 1. Cavitaţia se manifestă în exterior printr-o funcţionare defectuoasă a pompei. In cadrul capitolului 1 s-a arătat că unul din parametrii funcţionali. 2g O( (2. caracteristice care evidenţia~ă f~nomenul. . presiunii atmosferice la altitudini superi~are.. :V diagrama caracteristică ~ p~mdel. corespunzătoare presiunii de vaporizar.zăIn regim de n.a lichidului respectiv. valori reduse.t'r ac~astă resiune absolută şi preperatura de funcţionare.de: ca\ It. J.JUne mal.. fisuri..

\·!'Sfl se rdt'r:"l numai la ill't:daţi..• "11 it 'ti :. pînă în punctul JI.i1 tl.. . . viteza periferică a unei particule de lichid în punctul 111 .!h .26) definesc următoarele mărimi : ~ ~ o ~ ~ :. .27).j' Relaţia (2.\cORD.28).\1 'i '{ 2g 2g +. .i devine negativ..wjf-tl~+" 2g IZrA-Jlt (2..J. pentru a satisface condiţia NPSHdl611 ~ NPSH. se obţine este POT " PA+~ -u~ PA+ ~ +H •.." <ecllaţia ~-.. ILoa:T(\.....\I ' (2.~R. respectiv n.4 = HA' t'~ - P'I _ (Po - - H) . Astfel dacă la temperatura tI' NPSHdl. 1 e ....I .l + lz'J' . în punctul M. relativă.) ~.. ~tjOfIlISU/ I J'U /lSdN !'1V ~"" E = .25) cu (2.13 arată variaţia termenilor respecuvi._ + El (Hu + 1Ir.W.1-...arlo.'.H): "._~ "C 1.1> = NPSHn.:·~l liniei ek cun:nt pin.'PHSdN li .It 'tll· '1 viteza relativă în secţiunea de intrare în pompă. 1~A de intrare tn pompă..1 - (W3.eel . _ . tra.: = PA + + V~ j' H9.U T 2g y . rezultă că. viteza periferică a unei particule de lichid din secţiunea.y "'. pierderile de sarcină din secţiunea de intrare în pompă. . Dar conform expresiei (2.: Termenii din expresia (2.t +PM + ZM +w1-1I!j. .aharea H. ' ::1'" 't reprezintă înălţimea piezomctrică absolută la intrarea în conducta de aspiraţie: H . deci pompa va trebui să funcţioneze j:u înecare în aspiraţie. ordontod termenii şi ţinînd cont că H'A + II~ h.::i = N P S H ') (1 Pl reprezintă presiunea atmosfcrică : ceilalţi termeni îşi păstrează i-.• . 2.\RE.261 -'-. trebuie micşorată .. .'. iar pentru temperaturi mai mari decît t2• Hg.p.~ ~l 1 ~l l~ . şi i.4 + k ..r 2g /IiI - w~ - + +' /1. sen11"!Î fie:1 ~ ~!l" J.!·.. 2..~ ·d$.~ ~" ~j' s... .l1 _ distanţa pe verticală dintre axul rotorului şi punctul AI. pentru temperaturi superioare.: -. .i la intrarea !~1pimpă.: ~ .+h 2 2g "( 2t: y g r"-:II sau.ee ! se pr~cedeaz~ astfe~ ~ e se consideră un punct M situat pe paleta rotorului (fIg.par~ineţrului. ' • Pe~tru det~pninarea .'" ..25) Astfel: în care Po T.t + 11.0 ~.l aplicat p.'l"!'. ~.' + P + ss . ~ < Ci :t: 'f' .j) .26) ttanspusă în fig. Z.. CIlr~ CIll.~ .1 tnălţimea de aspiraţie H. ''''''i ::: . 2. (2.: Adunînd relaţiile (2.\CTER1STlCEcu CER1:>ŢrLE I:>STAUŢJEl 81 (2.If'+. rezultă C"l .-(.viteza... ~ La temperatura '2' HgA devine nul.27) şi considerînd PI = O.14) ŞI se sene ecuaţIa lui Bernoulli tnrte 'axa flanşei de' aspîraţe şi acest" punct 'r 'PA+W~-'-te~_P.\ CIJRBELOR C. Pi'.v PSH'"HP = l~_lJ. .".t . 1\:PSH... in care: w.! ••.

t/aTit de specialitate. • ~ Dar valoarea N PSH nu po t fi d t '.7jn).Jo111 = u'j[ - UJ2f 2g A .:!..29).:. 2.respectiv .: Il".r~r. a după unii autori este următoarea: CI = 2.Hl1mJ1 YPSH (mi Rtgl.. . e e în literatura tlh e -. Q 1/2. ci evine o vaioars minimă ŞI• este .p. . e a e e In enoru pornper: construcţia rotorului şi rezirnul d funcţionare.tr:ar~!l)~ ~otor pînă-la punctul M. uzinele constructoare determină valoarea lui . prin modificarea presiunii din rezervorul de aspiraţie cu ajutorul unei pompe de vid.P. (2.\ PO)IPELOR tx I!\ST. se introduce de cavitaţie CI = IllldH.) .29) Di? . reprezintă .. 2. ' NPSH. • (2. N PSH nec - ~"j+ 2g =. • pnn urmare. H A - pentru dl.~ranJa mcrt pnma paranteză conţine elementele care depind numai de ~o~dlţl1l.0. ..2 z. .+ Il g 1"~ - II~ rA_. = (P~_ ..14).) (AI + _ . V2) 2g . rezultă (2.. t I . 1fIQ1SIJ1OO38Ij(J(J 11IOO în care ~/I.88 U'TlLIZARE.mIrare de în Fig. .tll:ţiilor (2.1.31) 1I~ ..' aran eza con me . pompă.vaqaţiiJ. suprasarcina ~xter!o~:ă.\L. yapo.\L.\ŢII ACORD.29) se observă că grupajul termenilor din partea dreaptă rr n ..· = '-"II.. ţinînd un coeficient cărui valoare Stepanoff).. sidt':laJia de funcţionare a pompei la condiţia limită de evitare P •••n .30) Pmi.1'..ro . = 3.IQ/SzqJQtQSIJ.re= în care tâ.32) l . corespunzătoare Incepu U}'I ca~·ltaţlel..oJ.I'.64/1 .1 )_("'3/- Astfel. . . denumit coeficientul lui Thoma. rA-lI + ' Z M' ~ Zi O ~6T~I.. P d •••n i . raportatâJa m secţiunea pr~siunea de . lită tii este astt l . Vl) :. valoarea sa se determină pe ca e e:<penmentala m standul de probă.l1 (2. _ " . relaţia (2. eee a.tc = /(Q) şi NPSHdl.Joll1 2g a cavi a Iei a ica NPSH ~~tntţ:u.1[ + + _.U'~ .l. interioară ~ presiunii totale..15 este p~!ze~. fie pentru alegerea turaţiei maxime la care poate funcţiona satisfăcător pompa. H-'J!~. CI cont de turaţia specifică II.:..c = /(Q).e. sau în instalaţii în circuit închis. = . Diagrama poate fi utilizată fie pentru determinarea parametrului Il"" la un debit şi o turaţie date. valorile ~.ll + -... pe baza relaţiei. ~ .p = /(Q). atunci cînd se cunosc debitul şi înălţimea de aspiraţie disponibilă a instalaţiei. . arc.' " .acceleraţiilor parhculeleirde' lichid 'pe traseul de la in.(_.. 1 eoarec. şi Il".30) se poate scrie » •• In fig.\TPSH . (232) d .Il devine Pmin' S~ăZInd din ambele parţi ale ecuaţiei (2. Această situaţie este ilustrată în fig. 2.1 0.'RBELOR C. Valorile indicate în diagramă au fost stabilite pentru regimul de randament maxim al pompel. A 1 :.f nu este precizată. .disponibllă '.P.VPSH <'1 1) <) . Determinarea lui NPSHn« se realizează în două moduri şi anume: în instalaţii de probă în circuit deschis.' dintre parametrii . .~ CI.. Y măsurată cu manovacuummetrul . cu ajutorul relaţiei .02 (după Dorin Pavel). ...l" I + -V:i _ - lt'.\1 _ Q-~~" .nside. atu~Cl.p = tlh. }! 2" U b + -'-'2. tip de pompă.\ '1 . turaţie şi căderea dinamică a presiunii interioare (Q .relaţia (2 .\'PSH. Pl j (~: i +P·~.Pc _ "y.~ Po:. • 1 ca. simplificare se utilizează notatiile = Po . se obţin zonele în care pompa poate funcţiona în afara regimului de cavitaţie sau în cavitaţie..P" NPSH' dl.In practică.01'11.'. teri 1 ..33) NPSHdl.e ext::noare pornper: înălţimea de aspiraţie geodetică temperatura lichidului veh~culat.• rc In acest c~z. " . pe viteză.15.~~.16. Rezultatele se transcriu în diagrama caracteristică a pompei sub forma unei curbe N PSH.'n IIps'! d~ Fu"cfIlJII~rt in "rIIa". .iQ]:l~gfa~~ stabileşte relaţia dintre debit.\ŢIE! 89 pacă fo...':i - 2 g T !. e a a eba '. care se~ato~ţază. egal acu .a (după = 0.D S ~ . tului Fig. In literatura de..e POZlţl~ punctulUI . aşa cum s-a arătat la paragraful 1.29· 1O-~' lI!. 2.p. Dacă într-o diagramă comună se trasează curbele }.'it - tt:ir b 2a D 2a - /i. ele: errnmată teoretic. prin variaţia nivelului apei din rezervorul de aspiraţie.: .\RE. căderea dinamică. pe cale experimentală.') <) ..1I + Z.11 .'i1#1.l. '2g 112 A + II r' .28) presiunea de vaporizare se o b ţine ~ P. specialitate mmarea pararnetrnlul :l/zl' sînt indicate cîteva metode pentru det _ e er reprezintă înălţimea piezometricăminimă la aspiraţie (fig.4. .. altitudinea locului în care funcţionează pompa caracteristica conductai de aspiraţie etc Cea de a doua p t ti elemente 1 g t d .001' ns(I. în relaţia .16. Diagrama relaţiilor "ţ'.PSH. (2.\R. Înlocuind 'r' .\CTERISTlCE ce CERIXŢELE I:OOST. P.: .. 2.re pentru fiecare.. în pun~tul M apare presiunea minimă. Determinarea mornende incepere a cavitaţ ici.ră ~ă.ilhi) . .. 7 Pmin. _ •• " H " .

. = 75 mm. c:orespul)~ătorjjl. Diametrul nominal al conduc tei de aspiraţi e. ia •. tchl~. iar pierderea de sar6·7" cină lin~rl va."i de 20'(: Pc. din fi·~. Exemplul 2.17. nivelul geodetic de aspiraţie este situat deasupra axului pom· pei şi acţionează in acelaşi sens cu.-I. . Dn •.• ..1<0114. .. Pentru această schemă.. :''-''-)~.Jl' nun.. 1.. in continuare.mă valori sînt egale. coturi. .r.:"~ .m. reprezintă.. care o alege.Hdi.'" 0. corespunzătoare tcmperaturii daN/cm".\ PO)IPElOR I~ I~STALATII ACORO. ~.~.j core~!.se uneşte cu o dreaptă punctul. Presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii. sn. ţinînd cont de ordinul de mărime al renneuilor respec tiv i. 1<clafo.>:. .. A = 60 rn . Determinarea valorii ~VSPHdl. Pentru si t uaţ ia iusralaţic.Ii.~2 m.din schema din fig.14) hrA=ltrAlb-7- hr.?e aspiraţie. se ridică o dreaptă paralelă Cu ordonata.42 = 1. Greutatea specifică a apei. se duce o paralelă la axa abscisei. sau în limbaj uzual se spune că pompa este "înecată". 1I. '.1: este prezent~t:l o _~chemă in care pompa aspiră apă din tr-r.\RE." . care intersectează diag-onala corespunzătoare diametrului C0nductei de fZI 75 mm. din punctul de' intersecţie. CI: CERI:\TEU.\RE.i. Temp!'ratura mediului ambiant. înălţimea de aspiraţie geodetică. _ --'-...l) Exemplul 1. ·/'. 2. iar alimentarea sa se face prin "cădere".OO t: . deci lirA = 0.= 6·23.. ~rAllN.. .' :~::. ducte lineare astfel: din punctul corespunzător debit ului de 30 m'jh sau 500 I/min.de. se va modifica instalaţia micşorindu-se inăiţimea pină la valoarea necesară. pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de nivelul minim al apei.. calculul valor ii XPSHdl~~ se '/a face luînd în considerare situaţia cea mai defavorabilă. corespunzătoare punctului de intersecţie cu diagonala.P sa satisfacă Întotdeauna valoarea f. Y... P·nn urmare.. Cazul aspiraţie) la ll. se procedează ~~tfel:.\L\ŢIl':I 91 • Di.P pentru diverse situaţii de pornpare. 2. 1C()f14.conductei. t = 20°C.1"".. Po = 1 daN/em'.== O.'PSH respectiv să fie mai mare cu cel puţin 0. Altitudinea faţă de nivelul mării.\ PSHd16•lI >!'-l Inceputul apariţiei fenomenului de ca vitaţie c~respunde deblt~lu191' und~ ~de d(...w:r . este . . de pe ~ diametrelor.18 este prezentată o Instalaţie de acest gen. . I .-- .'Pentru situ~. Q = 30 m'/h.:. 'In fig.7 1:... iar in cazul cind acesta din urmă nu poate fi satisfăcut.in. se determină pierderilor de sarcină .pentru cot :de 90°. Schema Instalaţie! cu aspiraţie la nivel liber../alorile respective in' formula (2.:.llv(")l rcpn-z in ră suma din diagrama pit'nlcriluf d(' :-.:cot de 120°.85 rn.J~) se poate scrie: l\' PSH'f'l1'. 2. 'Iezi dia. Prin urmare.(3 -7. 2. :r: • J .17.«l hber inferior pompeî.n dia~ram~ rezultă că ~e.90 I:nL/Z.~ conduc~. Viteza .:tr. a pomp. Din tabeluÎ' 2. se utilizează nomograma pierderilor de sarcinâ locale 'diagrama B. 2.1.2 m.. 1'IPSHdl'11 rezultat se compară cu NSPHn ea cerut de pompă.. care corespunde nivelului minim din bazinul de aspiraţie.. care.un~~or sorbului .. care stabileşte lungimile de conductl ce au pierderi de sarcin~ ~echÎ'lalente cu cele produse de armăturile şi nodurile instalaţiei:. este de aprcximativ 1. iar instalaţia trebuie astfel dimensionată incit 1"1 P:. Date cuucscute : Debitul maxim al pompei. tabelul 2. se citeşte valoarea corespnn~~.!briL9iametruluiconductei de I.A. . . urmează se prezintă cî[c"u exemple de determinare a valorii . . Fig.::. Cazul asţiiraţlci la nivel liber. . ceea ce corespunde unei pierderi de sarcină echivalentă cu 6 m/IOO m lineari de conductă.4 = 3 m.ei pe. .. eqrb. :.•...f in fig.. .. care intersecrează ordonata in dreptul cifrei 6.'.5..26).iiare ~i locale ÎI! c c.\ ClJRBElOR CARACTERISTIC •. II\ST.02 10 .grama. :t .:j1. taocluI2. Xivelul suprafeţei apei este inferior nivelului axuluipompei.02 = 10 . i .". presiunea atrnosferică.9 m/s."SH.. Deoarece în această schemă.5 metri. -7. diametrul. s"l~tricr pompei. '.C8Z:uţ~em.".1p se face cu ajutorul re laţ iei (2. tC1'7 .": - -= ': .0.PSH. astfel ca .\. tabelul 2. .de la intersecţia acestei drepte cu scara 'lungimllor de conductă. 20+ l'II'21 2"'" mi . Pentru aceasta.J.mp Cit . din schemă. Într-o astfel de instalaţie.05 = -1.'e determină valoarea P.17.. H.r·.95 ro . Lungimea tctală a conductei de aspiraţie.\' PSH disp ~ N PSH ne. ~u punct~l.85) 1' 10·0. relaţia f!..4.1). ... ~ .pentI. proiectantul acesteia trebuie să disp~nă d~ cur~a. se deter~ină valoarea parametrului itrA loc.l' f H t" J.-= -0.26) se scrie Itl." . val~eşte 2O. pentru proiectarea corecta a instalaţiei.l ii. reprezentind o contrapresiune. pc diagrarna B._ .W'8er~a a~.. = I m.-=.' Îl! cde e<.. u. = 1.. ~ se procedează identic pentru' coturile de 90° şi 120'.~ :'. 2..gimul de funcţionare este lipsit de cavitaţie atlt~ tr..n riu sau rezeraflat la presiunea atmosferică .3 + 1. cJapete:·~tc.5 m..3 m. (2.c.tduc ta di~ in con- aspiraţie.3.~_ r UA.7 m.vane. y = I kgf!dm'. fi iorA II. H g. . Iiltroduci~d .ei dilji:1ig.

9800 1.51.2666 0.tabelul 2.528 210 0..I!307 0.5910 0.2031 0.920 0.017 daN/cm' = 478 m .417 0.8.9765 126 2.1561 0.53 91 0.~ ni. . = ~00.9831 0.9836 ..99-16 0.5 0.9842 100 '1.5618 0.0102 0.0000 1. Altitudinea instalatil'i fată de nivt-Iu l mării.9596 .9928 0.7992 0.:.568 0.53 0.240 96 0.\·(nj: r- 'Y ktj1idmJ 0.0363 0.3613 0.52 53 54 5.9680 14.8136 "24.50 168.5 să satisfacă N PSH.540 60.PHdi'P Prin urmare această valoare + 0.038.9972 0.9852 98.5 37.2227 0.7918 99 0.7809 0.97-12 140 3.."'hi.9999 0.86 19 0.5 '93.Q513 0.aporil~re Introducind 10 relaţia 150C este se obţine: 3. Diametrul nominal al con: ductei de asJiiiaţie. 0.5-100 0.870 0.0062 0.. În exemplul 2.510 7. -+.ll.18. h.5 44.9909 115 0.9788 .5 202. . Aspiraţia are loc la presiunea atrnosferică.95 0.5 0.6623 0...9934 0.9889 89 0./.2550 0. 2.9171 0..6684 0.7227 "114 0.9698 9.0197 0.9861 0.140 1.9464 300 30.9992 0.\ŢI(1 93 formula = 10 (2.6129 0.8. tabelul 2.9693 180 0.29.9646 215 21.92 m..0089 0. Presiune~ de :.6906 0. rezultă.0332 0.9816 70.1 .8942 .OiOS 0.1898 270 0.9961 0.4637 0. H'A = 0. Se remarcă conform figurii.>5 3.20 155 .7017 1.4926 0.857 0.1 aspiraţiei dintr-un reUrt'or îllchis cart· se află la o presiune diferită de presi""ea atmosferică.741(. lt'A - astfel că relaţia de calcul Comparind valoarea obţinută.2330 0.8646 17•.9590 0.540 0.5.96.7323 112 1.9880 23. se determină ~.50 ..1197 0.9121 36.7 0.0109 0.7124 0.! ')":. -'-h.9274 0. pentru debitul de 15 m3/h şi conducta cu diametrul !ll 50 mm ~ pier?ere de sarcină de 12 m/lOO .997-1 0.7.9893 88 0. A = l' 000 ~.0134 0.0067 0.572'1 145 -1..9905 12.5 m.1-1 315 107.5) Date cunoscute: Oebitul maxim al pompei. Presiunea at mosfcrică corcs: punzătoarc altitudinn de 1000 m Po = 0.2751 0.8587 0.• Pentru determinarea termenilor necunoscuţi se procedează ca şi In cazul de la exemplul 1: .9625 28 •.92 daN/cm2.999-1 0.5243 360 190.8920 0..0675 0. montată Din nomograrna pierderilor de sarcină locale lungimile de conductă echivalente: Ico_.38 0.030-1 0.06-10 0.9987 0.9964 0.1.880 0.5 m3/h.9398 32.9999 0.0793 0.9989 0. În fig.210 0.0238 0.S'J7 3 0.A devine: se introduce in UTILIZAREA PO~PELOR IN INSTALAŢII .1850 0.5 122.2438 0...-p.56.8.9939 0.12 (2.01.630 0.5.0210 0.9984 0.5 139.960 0.1028 0.5. ~o'f'.\ CtiRBELOR C.0072 0.9023 N.9611 34.960-1 0.240 0.' .2 0.593.0928 0.0286 0.9898 0.5.9169 0.1' 16) = 3.96.8465 0.0343 0.l: IXST. .5°C.9 0.1 trebuie + 13 + 1+ Pu = 10 0. Din diagrama pierderilor de sarcină (diagrama A .6372 0.0.3317 0.. Greutatea specifică.0185 0.19 este prezentată rezer-lOr aflat sub presiune.0-158 0. 110 285 0."".6257 0.98.9970 0.5894 O.9~05 170 82 0.1).6850 0..7SiO 260 26..5. se observă că acestea sint aproape egale.9932 0.' recomandă ca acolo unde este posibil să se evite astfel de arrnături.'D.5 0. Ca:.0143 0.660 0.998.9966 0.9952 0.17.9900 86 U.1939.9794 116 '1.016 O. uaSicm' 1 'C kghlml 'C k~f/dm~ -c daX t" COl: k.5 a apei la t.99. Lichidul pompat: apă cu suspensii.9821 106 275 1.1082 0. de aceea :-'1.6.640 0.1258 0. 47.583 0.11869 84 0._ Tabelul Presiunea 1 _.9804 290 29.5 0.8339 93 0.4609 0.65 m.9.8703 87 0..5 179. t = 1.2787 0.92 menul H .017 1.' .8 .9718 0.9673 195 0.9998 0.9754 UO 2..8272 230 0.9999 0.6671 124 2.92 .5 26.\RI.9381 0.460 0.\l.9.9260 3.t = "'A li.50 0.5 0.4 - 10 Pu y (2..'.0323 0.8403 92 0. r<hlv .10 I 0. "pecifie:! a apei (.5Omm.2127 0.4829 0.0125 0.225 0. 0.6.9995 0.022-1 0. 330 131. ':2.995.9730 150 .0000 0.+ "'A /0<:' .54 0.0485 0.ood.6793 320 11.99H 0.5 .58.3042 0.53 0.. y = 1.96Q? 700.9-148 0. Pl = O.9982 0.~0 0.1710 0.9990 0.9913 10.9969 0.14.96 16 0.58•.1322 0.0117 0.9. .0163 O.0881 0.0917 0.9.936.6882 0.9.' Fig.26.506 108 280 0.9866 9.:'11.5 0.9659 205 19.5 O. Exemplul 3.1370 0. bilirea NPSH"" al pompei.9717 122 2. . (diagrama B.540 0. schema unei instalaţii de pompare la care pompa aspiră dintr-un . Schema instalaţiei nivelul de cu pompă aspira ţi e.2912 0..92 _ 39 40 0. că în calculul lungimii conductei nu a fost inclus cotul de aspiraţie al pompel. .0269 0.5 16 17 18 19 20 21 22 24 25 26 27 "11. 13 m.5234 8.4 = "'A 1/.140 0.9925 0.57 .5 0. kgf/dm3.950 0. l..1).26) cu semnul .54U 0.6093 34.9917 0. 1 P.empera:turade 2.4272 0.8.0713 0."-125 0.vl'SHdl''P p.9.4/0C = 0. înălţimea de aspiraţie geodetică.H84 0.6000.9921 il 42 43 44 45 46 47 48 49 .5028 O.972-1 0.0432 0. Acest lucru se explică prin faptul că. deoarece acesta sub f~ce parte c?mponentă din pompă ŞI este luat in considerare la sta.7.9885 90 0.51 .244 0..4098 0. -~ 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 1.13 14 1.9525 65. Lungimea totală a conductei de aspiraţie este 2. deşi in cazul al doilea pompa este inecată. Q = 1.0573 0.1765 0.9979 0.3931 0.97.0083 0.00i7 0.007 0.0095 0.' . deci se poate scrie. '.9993 0.59 0.0.95.56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 7.1683 0.180 0.5 1.65-10 0.3463 0.5 0.991/ 175 83 0. pierderile hidraulice in instalaţie.0000 1. _dl •• pentru robinet cu ventil deschis complet 16 m.8206 0.1388 0.9479 87.593 0.3.9305 0.130 0.------~ .100 0.= 13 ." o.5 31.3177 0..610 0.9.160.9216 0.9632 0.0.9871 9-1 U.9759 33.4-151 0.54 . mmus.lomJ 'C d~.531 0.5.3020 370 214.9348 1.02.IISI-I 185 0.9997 0.8004 0.80U 0.8760 190 0. m061m 't"~ O I 2 3 i 5 6 7 8 1) 10 II 12 .96~7 1\.7678 104 1. fMlu" pentru sorb.9847 25.9431 0. sint mult mai importante.19 23.9737 3.899.0836 0. 2.)~ de saturaţie '( a vapor ilor de apă P dal'/cm: 'Y U' c: şi 1 .1530 0.. • Temperatura mediului ambiant.5 0.021.9876 22.9810 1." al pompei.\R.36.3769 0. hnean de conductă.9073 160 6.690 0.4O:.Pl y + Hg.680 0.456 O.9999 1.1460 0.7149 0. datorate mai ales sorbului şi robinetului cu ventil.140 0.• pentru cot la !IO°.7..5 76 77 78 79 80 81 0.5 .59 102 1.9998 0.4.6402 128 2.\CTERISTICE cu CERIXŢF. 118 310 100.56 0.5667 u.9826 1.5.0606 0.35 valorile obţinute.5 81.1920 0.9996 0.5447 0. (din tabelul 2.rellt::ltl"J.5.9782 120 2. cu valoarea N PSH"lrp din primul exemplu.\CORD.512 0.9712 165 7.8064 97 0.9640 220 0. 0.0752 0.9957 0.50 0.57 0.1092 0.Ot74 0.239 0.5 0. 1 m.50 -.3).

este: PI' = 0.. a'dnd diametrul " 0. Deci: ]VPSHdl.19.). adică Înecată..37) Y Y O.h. >e observă că pierderea ele sarcin" cea mai importantă este determinat:' de lungimea şi diametrul couductet. se desprind cîteva concluzii cu 'caracter general. PresIUnea la suprafaţa lichidulu. Relaţiile utilizate pentru calcurul lui N PSHtll. l= I-'I. picrdcrr-n de !o'urcin. pentru rezervor situat la nivel 10 ' superior axului pompei: (2.mea de aspiraţie geodeticll.'1 C .\Ititudinca faţă de nbelul mării.94 L"TILIZ. .i m. echiv . Pres.\CT:·::usncE ("'" (J·:RIXTl.. are" vnloare negati'.6 - j()... aspiraţie.. Dn = iO mm. .i = '. I-:.8 ~= .\toare tempcraturiide Introducind valorile termenilor in formula i2.nivel sUp'. " . conform diagrarnei A.4.()n~ L f) . interior egal cu jQ se impuue mm.t o anumită dlsta~ţă faţ{.75 fir.Ia pomparea lichldt'lor Inflamabile.4) _ 10 _ • (2. t = j3eC. atunci.. Pentru determinarea lui NPSHdi•p• se aplică relaţia \2.'» - 10 0. NPSHdhp = 10 po nrA + Pl y .«. ".1). lirA = 0. .'> = -ll.-.. Temperatura mediului ambiant. 0. ' Din exemplele prezentate mai sus.6 _ + 2·0. care trebuie respectate la instalareapompelor şi care pot fi rezumate astfel: .\ PO)[PELOR 1:0.l (r. instalaţiei este dator să determine cît mai exact posibil valoarea N PSHdl.\RE.. loc Din diagrama pi. -..968 1 + 9.cazul pompării lichidelor care se află în stare de fierbere..Hg.)lIţji"p = I() 0. O pierdere. 2.06· (I-'l. aspiraţie. corespllnz.. de 6 m/100 In lÎiwari de cOrldlll. se utilizeaza de exemplu .E I XST.1. lin + "...d.attă situaţie e~te'a:ce~a încare preslunea lasup~afaţa.-'-' m.cAi.J . Q = 10 m3jh.X!'Ir·:r 95 Presiunea de '/aporizart' a benzinei. Din cele expuse anterior. .~ ~r. lichidriiui este chiar presiunea de vaporizare a acestuia .ă.. Pl = I daN/cm!. +(. Pierderile echivalenrs pentru armături sint: lcC1Ul.".8 - (.:.. 0.. cot la 120°.:lC.?neaat~~sfen~ă corespunzl1t<la!e altitudinii. pentru determinarea valorii JVPSHţjlap. în astfel de cazuri. ." o Al-. tabelul 2. A = 300 In.p la astfel de instalaţii sint: .4.: "!'ţ.4. Pe == 0. Deoarece lungimea este impusă. asigurînd astfel de la început funcţionarea acesteia într-un regim lipsit de cavitaţi-. respunzăroa-s este.H • .:!. .-l n-ală : de aceea tre-buie acţÎonat a~nrra<"l{'rn('Jlt('lor instalaţn-] valoarea sa să de"/illtL poziti". se poate acţiona numai asupra diametrului interior al acesteia. ceea ce impune utilizarea unor conducte cu traseu cît mai scurt.mosfer-ice.1. annături cît mai culul economic). Lungimea totală a conductei de aspiraţie.) P. a cărei valoare este 17 m/100 m Iinearj de con2. pentru debitul de 10 m fh 3 flJ iO mm.'..~. se utilizeazA relaţia (2.38) De aici rezultă că. pentru lto""...' t" T.17· (Dt.i (' -:.3fi) Lich!dul vehiculat:. + "r. p.8 kgf/<4n". H. Din ecuaţ .\ l'.)_ 10 Pv y = 1". adică aspiraţia se face sub vid. .\H.75) 10 O. ".4 daX!cm'. . rezultă că proiectantul." pentru cot la 120'. NPSHalsp=.\ i'".. Dale NPSHrJ1<p ~ ia in considerare nhelul DeLitul inaxim al pompei.5.3i):. benzină.968 daX/em'.4. de rezervorul de aspiraţie.1 rezultA: of rn : lto" •••«hf. pentru rezervor aflat la nivel illfer!or . valoare care-i serveşte la alegerea corectă a pompei. la car~ conducta de aspiraţie are o lungime foarte mare. ' Există situaţii in care'pre<iunea din rez('norul de aspiraţie cS'c iu!eri"" r:' prcsiunu ".4.'~ .4..tr. <thlt'. Y.p a instalaţiei. Dacă se alege Dn = ~~Onun.. tab"!lll 2.58 m. ..35!.p = .<U .\ fL"RHELlJR R C..Ji) se obţi:tc: O. soluţia utilizării 0. DIa~etruI nominal al conductei de aspiraţie.I = 3 m.li.rderilor ductă ŞI conducta cu dlametrul Din diagrama B..axului pompei: .4.rior pompei.:1:<:. fnălţ.!.3 m.i -:-i + 2· 0(5) = 26.(Hg.!.. puţine şi diametre nominale largi (în limitele impuse de cal- ..lXSTAL.Pierderile de sarcină din conducta de aspiraţie trebuie să fie cît mai reduse. Pentru calculul CIWOSCttte: minim 'din rezer'/or::l'de .~" m.. din rezervor.j"""J'("" (('rr!lend este o măr irne fi. tabelul de sarcină (diagrama A.p = 0. unde se impune condiţia ca electropompa sa" motopompa sa '" găsească 1..07 = 9.• pentru claperă de rcţtuere.. . . . astfel p c..lYC.: :' Prin urmare.~ Rezulta n.~nl astfel de instalaţie. rezultă.:" "vva 1" 1111 ".1"".. I ~ : . " .(.8 ' '. .\I.'iT' 2!J. aşa cum este reprezentat punctat in fig. '. pentru c1apetă de reţinere.(2.1>.=: 0.4 + Itr. .p este: .\ 1SHdl." de. = 10 . IcoM. pompa trebuie să fie plasată sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie.33) m..--f--~ ~. ' Dacă rezervoru] este amplasat la un . f. 6 m.8 unei '~' conducte . __ . Atunci formula de determinare a valorii NPSHdt.

96

UTlLIZ.UU:.\

PO)!PELOR

tx

IXST.\LAŢII

ACORDAREA

CURBELOR

CARACTERISTICE

cu

CERI~ŢELE

IXSTALAŢIEI

97

-: Înălţimile de. aspiraţie geodetice H'A trebuie să fie cît mai reduse. C~unle. fa,,:o~ablle ~Inţ ace~ea în. care pompa se găseşte Ia un nivel inferior nivelului rrurum al lichidului, deci este în permanenţă înecată, - Temperaturilc lichidului pompat, să fie de asemenea cit mai redus». ceea ce ar cor~spunde unor .nl~ri m,iei.alep~'l:siulliide vaporizare P., 2.2: I.~. (.J~cutatea Speciflc~ li ţ!chtdulul. Greutatea specifică a unui lichid se exprrma prin greutatea unităţii de volum a acestuia şi Se măsoara uzual în kgf!dm3 sau în kgfim3, Ea se nOkaz;t cu simbolul v. . _ ~;reutatea specifică a lichi~ului vehiculat nu influenţează debitul sau lI1<llţllIle.a pompare a pomper, deoarece nu intervine în relaţiile teoretice de care de,Emescaceşti parametr!. Ea îşi manifestă influenţa numai asupra puterii absorbite la arborele pompei În a cărei formulă apare şi termenul y: P,. = Q'''' H

=

IO~

'1:

[kWJ.

Într-adevăr, calcu~elc teoretic.e, precum .şi. ex~rienţele practice, demonstr:a~a ca, la. o tura ţ~e consţan,ta a pompe 1, înălţimea de pompare măsurata in "mejn, ,coloan';l ~eh~hld" este ,totdeauna aceeaşi, indiferent de greutatea speclflc~ a Iichidului, Cu alte: cuvinte, înălţimea de pompare pe care o poate realiza o pompă, la turaţle constantă, nu se modifică atunci cînwdse vehiculează Iichide ,cu ..greutăţi specifi~ediferite, spre exemplu, apa sau mercur. Dar indicaţiile mancmetrului se .modifică deoarece In prezent manometrele sînt etalonate in metri coloană de apă sau kgf/cm2. I?e ~cee~, este necesar. să. sţ!.coreleze aceste indicaţii în funcţie de 'natura Iichidului pompat. Acest lucru este prezentat în exemplul de mai jos: .. - O pompă vehiculează cîteva lichide avînd unriătbarele greutăţi speapă, y = 1 kgf/drri3; benzină, y = 0,8 kgf/dm3; . saramură, y = 1,4 kgf/dm3• ' .Dacă pompa realizează o înălţime totală de pompare de 32 metri coloană de l~ch~d,la un anumit debit, atunci manometrul, gradat în mCA. sau'~/cm2 va indica următoarele valori:' .. '."")". 1.' ..'. n' .' "''r',' '- pentru apă: 32 "l"~'hinCA =' 3,2 kgf/cm2; , . . - pentru benzină, 32 . 0,8 = 25,6 mCA 'P 2,56 kgf/tm2; - pentru saramuă, 32. 1,4 = 44,8 mCA = 4,48 kgf/cm2• Dacă Ia aceeaşi pompă, presiunea maximă de aspiraţie, indicată de mano\'acuu.mmvet~ulmonta~ în flanşa d~ a~piraţie a pompei, este de 0,75 kgf/cm2, ~tUI.tCl nălţ~mea maximă de aspiraţie pentru fiecare din cele' trei feluri de r lIchide va fi: ' " 2 - pentru apă, hA =' 0,75 kgf/cm = 750 crn = 75 m : 0,001 kgf/cm3 ' • 0,75 kgf/cm2 - pentru benzină, JiA = = 937cm = 9,37 m; 0,0008 kgf/cm3 2 - pentru saramură, hA = 0,75' kgf/cm = 535 cm = 5,35 m, 0,0014 kgf/cm3
t : •.

cifice :

.

In scopul evitării confuziilor, toate curbele caracteristice ale pompelor, în cataloagele firmelor furnizoare, sînt valabile pentru apă cu greutatea specifică y.~ 1 kgf/dm3.., , . ..• I"flut.:ll~a greutaţu spccince a lichidului vehiculat asupra putem absorbite la arborele pornpei se manifestă prin creşterea valorii puterii absorbite, pronortional cu creşterea greutăţii specifice. Prin urmare, pornparca unui lichid greutate specifică mare va necesita un motor de antrenare mai puternic. 2.2.1.7. Viscozitaiea licltidului, In hidraulică, lichidele incompr-sibilc şi lipsite de viscozitate sînt considerate ..ideale" sau ..perfecte". in realitate, În masa lichidelor există forţe interne de frecare Între molecule şi, de asemenea forţe de frecare între lichid şi pereţii conductelor. Aceste forţe opun rezistent.e la curgerea lichidelor, iar pentru învingerea lor este necesar un consum suplimental' de energie. Caracteristica lichidelor, Ia care odată cu apariţia mişcării iau naştere forţe de frecare, se defineşte cu noţiunea de "viscozitate". Această caracteristică a lichidelor este de ornare importanţă in tehnică, atît prin avantajele pe care le creează in cazul menţinerii filmului delubrifiant, la ungerea organelor de maşini, cît şi prin dezavantajele care însoţesc curgerea lichidelor prin orificii şi conducte. De aceea, in decursul timpului. problema viscozităţii a preocupat un mare număr de cercetători, dar pină in prezent nu a fost definitivată o teorie care să elucideze complet fenomenul. In practică, măsurarea viscozităţii se efectuează după mai multe metode, dar in principiu se consideră c~ unitate de viscozitate absolută forţa cu care acţionează reciproc două straturi de lichid, avînd fiecare o suprafaţă de 1 mi, aflate la distanţa de 1 metru, unul faţă de celălalt şi care se deplasează cu o viteză relativă de 1 mfs. Dacă acest principiu se aplică la o suprafaţă elementară dA, atunci forţa tangenţială care apare la deplasarea a două straturi situate la distanţa dyeste
prevăzute

I,

cu

dF în care :;

= lJ'-

dv

dy

·dA,

(2.39) dA, iar
1)

este gradîentul de viteză pe normala la suprafaţa

este un coeficient care depinde de natura, temperatura şi presiunea lichidului. Coeficientul 1) se numeşte "viscozitate dinamică", iar unitatea sa de măsură în sistemul internaţional SI este [m-l. kg· S-I]. In practică, in sistemul CGS, lJ măsoară în ..poise" sau mai frecvent în se "centipoise", simbolizat cu "cP". Tot aici se mai distinge şi noţiunea de ..viscozitate cinematică", notată cu v şi care este raportul dintre viscozitatea dinamică şi densitatea lichidului la temperatura şi presiunea respectivă. v =ll. [m2. S-I]
El

(2.40)
'i

In sistemul CGS, viscozitatea cinematică in ..centistokes", simbolizată cu "cSt".
7 Alegerea pornpelor c. 267

se măsoară în "stokes" sau

98

UTILlZARIlA

POllPIlLOR

Il! INSTALAŢII

ICORDARE.\

CVRllELOR

CAR.ICTERIST!CE

CI,; U;RIXlELE

IXST.\LAlIEI

99
Tabd"l2.-I

În practica industrială din ţara noastră, viscozitatea se exprimă de obicei în grade Engler, avînd simbolul °E. Gradul Engler reprezintă raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum de lichid, printr-un orificiu calibrat şi timpul de curgere a unui volum identic de apă distilată, la temperatura de 20°C. Viscozitatea cinernatică poate fi determinată din viscozitaten ('xprimat:-I în :{-::(~CE:~c:kr. «u aju.orul relaţiei
10.·
'J

TJnitMi de conver-siune
Grade EUS;<fT Secunde Redwocd I Secunde Redwood Il
l:\dlllinJtvl

a \'iscol.itâP~
Secunde Saynolt·Fuf',I·
Vi!OCozir:t[f' Cinf"!il.lric::.

Secunde Sevbottt"n·i·,·'·r~:1 !

l.r',

=

7,31 °E _

6~~1

[m2JsJ.

(2.-1.1)

O mare influenţă asupra viscozităţii o are temperatura lichidului şi anume: viscozitatea scade pe măsura creşterii temperat urii. Curbele de variaţie a viscozităţii cu temperatura, pentru diverse lichide, sînt prezentate sub formă de diagrame în diverse manuale de specialitate. Teoretic, variaţia viscozităţii în funcţie de temperatură poate fideterminatăcu. relaţia aproximativă . . .. . "
v

I.-! 1,~ 2,2 Z,R 3,0 3,-l -r._ 5.0 6,0 ;,0 8,0

27 39
.51 6.5 77 91 104 128 l.5i . 185 217

~,
j

i2
57 73 90 105 121 150
IlS)

7 8

la

It
12 15 17 20 23 ... 26 29 32 38

.,

13 15 16 17

20 22
2.5 29 32 3.5 39 46 56 7\ lI! i5,0 .53,0 60,8
68,-1

'

218 2.5.5 292 329 365

218
279 311 37.1 466 621 776 932

~n
10,0 12.0 1.5,0 20,0 25.0 30,0 40,0 50,0 70,0 100,0 150,0 200,0 250,0

=

Vo

, în care
Vo

(to + 17,78 .'. t +17,78

k ).

(2.42)

17
/i2

438 5i8
730

76,0 91,2 114.0 190,0 22S,0 30:i,0 380,0 .532,0 760,0 11-10,0 1520,1) 1900,0

este viscozitatea cinematica la temperatura lo "C şi k ~- 2.5 ... ... 3.25 este un exponent care depinde de natura Iichidului., .. , ;' ,,, Deoarece în multe ţări industriale se utilizează alte unităţi de măsură a viscozităţii, este necesar ca acestea să fie cunoscute cu denumirile respective, iar utilizarea lor trebuie să se facă numai în baza valorilor convertibile prezentate în diverse tabele. Dintre unităţile folosite iz?,mod frecvent se reţin: secunda Redwood 1 (R), secunda Redwood-Admiralty II (RA), secunda Saybolt-Univsrsal (SSC), secunda Saybolt-Furol (SF), grade Barbey (OB) şi altde. În lucrare este prezentat tabelul 2.4, care conţine valorile convertibile ale diverselor unităţi de viscozitate, . Viscozitatea lichidelor influenţează fenomenul de pompare, dar, ţinînd seama de principiul de funcţionare al pompelor, această influenţă se manifestă în mod diferit. Astfel, la pompele centrifuge şi axiale, debirul. presiunea şi randamentul scad pe măsura creşterii viscozităţii în timp ce puterea absorbită la arborele pompei creşte proporţional cu yiscozitatea. Inălţimea de pompare a pompelor centrifuge este funcţie de turaţia şi diametrul rotorului, dar pierderile prin frecarea cu discurile rotorului sînt apreciabil mai mari decît cele cauzate de mărireaturaţiei. De aceea, la vehicularea lichidelor vîscoase (cu pompe centrifuge), se preferă utilizarea unor turaţii sporite în locul unor rotoare cu diametre mari. Creşterea rezistenţelor de frecare conduce la scăderea înălţimii totale de pompare a pompei. Curbele caracteristice ale pompelor, furnizate de uzinele constructoare, se referă de regulă la pomparea apei reci aflate la temperatura mediului ambiant (15'C), astfel că pentru pompa rea unor lichide cu viscozităţi diferite este necesara recalcularea parametrilor pompei pentru lichidul în cauză. Recalcularea noilor curbe se face cu ajutorul unor coeficienti de corecţie, fJl,fQ şif~, stabiliţi pentru poziţia de randament maxim. '

h
.'/~

9U
1095 ' 1460 182.5 2.5.55

1242
1.5.53 2174 310.5 4660 6210 7760

/1/93 124 15.5 ·217 311 -'166 621 776

'UO
146 183 256 36.5

36-'0 ' 3480 ,300
9130

.5i8
730

91.3

în fig. 2.20 este prezentată diagrama variaţiei coeficienţilor respectivi, funcţie de debit şi viscozitate. '. Pentru utilizarea diagramei se procedează astfel: se fixează pe abscisă valoarea debitului Q pentru care se face recalcularea şi se ridică o verticală care intersectează într-un punct linia oblică a înălţimii de pompare corespunzătoare debit ului respectiv; din punctul de intersecţie se duce o dreaptă orizontală în sensul în care intersectează linia oblică a viscozităţii lichid ului ce urmează a fi vehiculat; din acest punct. se ridică din nou o verticală care intersectează curbele factorilor de corecţie, determinînd astfel valorile acestora. Exemplu: O pompă, avînd următoarele caracteristici valabile pentru apă: Q = 250 m3h, H = 40 m şiYj= 0,72, vehiculează un lichid avînd viscozitatea cinematică li = 160 E sau 1217 eSt şi greutatea specifică y = 0,8 kgf/dm~. Aplicînd metoda indicată mai sus din diagramă rezultă următorii factori de corecţie: I« = 0,75; fH = 0,79; I; = 0,33. Noile valori caracteristice sînt: Q. = 0,75' 250 = 187,5 m3/h; H. = 0,79 ·40 = 31,6 m; 'Ylv = 0,33 . 0,72 = 0,237. Q 'Y'H 1875·800,316 Puterea necesară va fi Pc =. V=' , = 54,47 kvV. 102 Yj. 3 600· 102·.0,237 \
0

.---

.\(()RfHREA

C\:RIlELOR

CARACTERISTICE

cu

CERIXTELE

IXSTAL\TIEI

101

~j
}/(m]

-... .•...
" Qu/~Î ...•...

30

1'7

<,
25 20 15

<,

<,
"-

f Q9

0.8 0.7 PWlj

~
PIJI~Î _. __ -

0..
0.5
O.~

10 8 6

la
5

--..~
10 20

_..---

.••• -

Papă

- ....
40 50 60 10

0.3 0.'1 0.'

'1

ia

Q (m'/h)

Fig. 2,21.

Diagrama caracterisficilor viscozitatea de jOGE, .

unei pompe recalculată apă .........•.....•. .

.

pentr~ ule r.

~20

Valor ile obţinute astfel se inscriu in dia3rama din fig, 2.2 1. Coeficienţii decoreCţieJq; !H'şi f.•.• ·preientaţi sint in unele funcţit" de un coeficient analog număi ului Rf'ynolds şi anume:

lucrA.ri de

specialitate

in

Re=~,
150 100 Fig. 2.20. Diagrama variaţiei JI1) ~ 54(J6IJO 6IJ(J1000 1500 2QOO in Care Q D

••·D

.

QmJln
factorilor de corecţie a viscozifăţj},

Pentru determinarea unei curbe complete. se procedează identic, luînd în considerare valorile: 0,6 Q, 0,8 Q, 1 Q, şi 1,2 Q, precum şi mărimile H şi "Il corespunzătoare. ; . Se întocmeşte apoi un tabel în care se înscriu valorile afectate de factorii de corecţie şi apoi se trasează noua diagramă a caracteristicilor.
Exemplu Parametrii pompei
06 Q

este dcbitul pompli in punctul de randament maxim, in m3js; - diametrul rororului, in metri: v _ ·,iscozitn.tea cinematică, in m2Js. in di,,~rama din fill. 2.22 este prezentată '/3rialh acestor coeficienţi. 1-- f1-- f{Yilm1/ue finSfOA<t cu "QillmJ/ttc sau Qtn cmJlsec lZO Dinm Dincm
Q

(q.(Hpfr(infv«!ierit Rt=-

I %

I

I

4

,

i
I

I I
II

i
I

08Q

I Q

100
12 Q

ApA

Q H
"1]

m3fh m k\V

p
v

33,6 35 0,6 ',3-1

II

44,8 33 0,67 6.0 .50 0,82 0,86 0,4 36,7 28,4 0,268 0,8 8,48

.56 30 0,695 6,6

I

90

I

67,2 27 0,692 7,11

,O
70 60 50

fH /'

I

~

I

1.-1..
V
I

~
I
1

,

,

I
I

I
I i
1 I

°E
0,89
m3jh m kgf/dm3 k\\'

Ulei

JQ JH J~ Q.JQ H'JIl
Y

." J(J
0,78 .5.5,1 21,1 0,276 9,18 20

V
fV

I

i
I
I

0,83 4.5,9 24,9 0,278 8,9.5

la
O /O' 1

LI
3.5671910' Variatia 1 3456/89/0'

'r,'h
p

2i,5 31,1 0,24 7,76

1

345616910

!
2 3456I69JS R.

Fig. 2.22.

coeficienţi lor de corecţie

fQ' JH şi f~ in [u ncţ ie de Re,

poate fi descompus într-un număr de factori ~dependenţi.·t. lichitlul este supus unor accclerări ŞI frînări repetate.5)1.06 (E . l?e aceea.'51 -'. în m. exprimat în unităţi de putere. ~nun:tlte..012 ~ O.101C(Q/Q._u 102 (kW).". atunci cind se CU~lOSc caract~rIst~cil~ acesteia: debit maxim. scapările pr~ jocurIl.1U valabilitate intr-un domeniu care satisface condiţiile: v = 10 .r l?ienl~rilor. mărirea presiunii de refulare atrage după sine o diminuare a debitului. inter~oare se inţelege suma tuturo. Randament. a direcţiei de curS'f~r~.c r. .trictl H. Creşterea acestor rezistenţe cond~c~ la o umple~e ne~a~1Şf~c~t~ar~ cavităţilor a de aspiraţie şi deci in:tPlicltla o dI~muare ~ de~lt~luI şI.·20jO.23 este prezentată variaţia curbelor caracteristice ale unei pompe cu roţi dinţate.')_oor.t' elI' iJei\ltl ( (d-/ Lt () iIl~~dtirnc'Inar:'J/l~t.'13) c. l. (2.OZ·20(O.n « pc baza UrlOT formule stabilite empiric pentru un debit dat. det("~minarea factorilor dl' cort·..cele două puteri reprezintă tocmai randamentul total al pompei.·.12. sau. Q·'r·f{ p = --u 75 3 3 La pompele cu piston..a carul 'putere treb~le să ac.. creşterea viscozităţii conduce la o diminuare a pierderilor de debit.. In diagrama din fig. indiferent de presiune. deoarece debitul este contmuu.75.: '. IJ. şi a pierderilor volumice care se ~toresc sca~ărIlor . care apar la curgere~ li~hldulu~ P!I? P?l!lPă.?pa:e. Prin pierderi. garnituri.KORlJ.AŢII . provocate de rezistenţ~le hldrauli~e. deci devine favorabilă în anumite limite de funcţionare.-". creşterea presiunu (da:\ icm2) 2.ntortoch~at. Se poate calcula putere~ r~~Iă necesa~ă pentr:r antrenarea unei pompe.lscozlt~tea ar~ ş~o mfluenţă favorabilă ~eo~rece.=:": . . . = Q' Îi! i' rr (da\'·m).Jr"-l . in care Qu este dcbit ul maxim Astfel JH =.09]: nule. valoarea presiunii necesare pentru învingerea rezistenţelor hidraulice. a~tr~neaZ~l pierderi de sarcină care sporesc pe măsura creştem.1.0. Din această diagramă rezultă următoarele constatări: Debitul creşte paralel cu creşterea viscozităţii. Prin urmare. care influenţează puterea reală a pompei.. :::-: \.2 I!J/(J. > în care Q.cu canal lateral. (2. Dat fiind că jocurile frontale şi radiale sînt mici.J Pentru pompe-le flulo:lspiratoart. _. Dar pompa este antre~at. 2. .li. drumul parcurs de lichid :ste f?arte.9 . iar raportul dintre ..09~ 0.~') (j(J. v~s:ozItăţll hC~I~U~UI.ţIl ş~ neetanşeităţi şi care. care se datoresc pierderilor interioare şi exterioare arătate anterior..cţ~e :. Aceste formule . î. O.J -. (2.-18) 'IlA= L•• = LA Q·y·H Q'y(H+he) =_H __ H+h. după care rămîne constant. valoarea sa maximă depinzînd de presiunea de pompare . () -16 -.a ma. i .. 'lOoE corespunzător şi Q/Q" = 0.te. Dacă se notează cu simbolul h. corespunzatoare vitezei de deplasare a pistonului. atunci lucrul mecanic al pompei este LA = Q' y(H + he)..cele c~ pistop. în baza experienţelo~ efectuate.~. Totodată..2 ro.'L . /' în kgfjm ..2.0. Toate acest~. in timp de () secundă. poate fi e xprirnat sub forma t.3 H. Iar etanşeitatea se îmbunătiU'este...lţImu de po.:~. Prin pierderi exterioare se inţeleg cele datorate frecărilor mecanice În lagăre. 'ta pompele cu angrenaje.S. (CPj sau P = --'. 'l' ~ 1. Randamentul este mai redus la lichidele mai puţin vîscoase. pînă la o anumită limită. în funcţie de viscozitate. a rezultat că.:::.-17) Cu ajutorul acestor relaţii.. La viscozităţi reduse.~. .)'. (k\V).. Randamentul total 'Il. Putere. m.1. La aceste tipuri de pomp~. înălţime de pompare corespunzatoare debitului ŞI randamentul la punctul respectiv. puterea absorbită la arborele pompei este mai mare decît puterea utilă. Iar:schimbările de direcţie ale curentului de lichid sînt mai reduse.·f.0.e dmtre ~)Iston şI. p~rtur?aţi~..2' unei inălţirru .----.49) reprezintă randamentul hidraulic al pompei. Lucrul mecanic util p" C.\REA CURIlELOR CARACTERISTICE CU CERI~ŢELE IXST. "..102 UTILIZAREA POllPELOR IN INSTAI.hmI. notat cu simbolul 'Il' Deci formula puterii reale va căpăta forma p = Q' Y' H (CP) sau P 75 l) = Q'/' 102 H l) . . ceea ce are ca efect creşterea valorii înălţimii de pompare.1.op~re atît puterea utilă a pompei Cit ŞI puterea consumata pentru tnvingerea rezrstentelor datorate pierderilor interioare şi exterioare.ll~~~.·.)' ne pomparp + 0. create de curgerea lichidului prin pompă. datorită supapclor care provoacă schImbar:aJr~c\'~n_ta. glisiere etc.\LATIEI lO. pentru o bună funcţionare a unei pompe cu roti vicozitate (cst) " dintate. Rezultă că este dificil să se fixeze limite generale de utilizare valabile p~ntru toate mărirnile de pompe cu angrenajc. v. au ca t:ezul~t v~hicul:uea U?eI cantităţi de Iichid mal mari decît cea debitată util.a d~ un motor .l!r~n m.:::~! r:~:~~~~l ) Ld. este necesar să se respecte raportul:·· --.cIlind~u se diminuează cu Cit viscozitatea este mal mare.C. 12.'. dar aici pierderile sînt mai mici. 751' = 2.. Q·v·}[ (2.1 r. fenomenul se ~etrece analo~ ca la. 0.. . În m js.. _.

9. De asem~nea.că. Pentru învingerea rezistenţelor exterioare provocate de frecarea în lagăre.2. • Randamentul total este deci unul din cei mai importanţi parametri care se iau în considerare la alegerea pompei şi de aceea valorile lui. iar în mişcare dau naştere la forţe de inerţie Importante. = 'r. _. (2. H + ţi. Din a~est motiv. aceste mişcări pot fi de rotaţie sau translaţie alternativă. care depinde de azresivitatea :lg-entulmr~~pectiv şi de con~iţiile în care are loc pomparea. aşa cum rezultă din relaţia (2. la pompele centrifuge şi axiale.5). . la pompele volumice. Li Q Q.Îbă în vedere că. V.are.. = (2. se obţin pe cale experimentală în standurile de probe ale uzinelor constructoare. P şi '1).53). Procesul se datoreşte reacţiei . L" Ld"l/m --'.~ Prin urmare. pistoane.al~ acestora sint mai volurninoase.. Aşa după cum s-a arătat .pompe. -:-. Viteza de antrenare. Valoarea pH.~4). în funcţie de tipul constructiv ŞI de pnnc. care.!1l2 . garnituri etc. datorită forţelor de inerţie care apar in lichid. . determinarea valorii randamentului se face cu ajutorul unei relaţii stabilite empiric "1/2 LI = 1 . pe baza criteriilor d~ similitudirie in capitolul 1 al lucrării: ' (lL'Q2 = /11/112. viteza de antrenare este incomparabil mal mică decit la celelalte tipuri de pompe. pentru a evita apariţia cavitaţiei.52) reprezintă randamentul mecanic al pompei.nfl!-l~nţăse maniţestă în mod dif~rit.n:lFt drelaţia (1. creşte Şl viteza Iichidnlui fI?cond~cta de ~piraţie ~i. L. organele de lucru a~ePO~P~I care vin in contact cu lichidul sînt de multe ori atacate prin coroztuno ŞI distruse într-o anumită perioadă de timp.. deoarece organele de l?cru.3. = • = "1/•• "IJA.a m~tenalelor din care se confecţionează pompa la acţiunea diverselor lichide ŞI să aleagă materialele corespunzătoare. De aici.t. care diferă mult in funcţie de construcţia şi tipul pompei. Pompele utilizate în activitatea industrială sînt pus: in situaţia d? a vehi~ula lichide de natură foarte diferită. Randamentul total al pompei este raportul dintre lucrul mecanic util şi lucrul mecanic total " ill" L LI·"IJ·1J.54) L. ceea ce conduce.l. Randamentul volumic "11. la creşteri importante ale turaţiei. se poate considera că "1/1 = "1/2. în final la înrăutăţireacondiţiilor de aspiraţie a pompei.înălţimea de P?mpare variază proporţional cu pătratul turaţiei.(1 - '1)1) (n1/n2)1/10.~ebi~ul pompei variază proporţional cu turaţia : . Q". împreună cu lucrul mecanic interior Li>reprezintă tocmai lucrul mecanic total L.2.l0. se observă că influenţa variaţiei turaţiei este mal accentuată în zona randamentelor inferioare.1.).ce~a ce priveşte randamentul. Randamentul mecanic "1Im foloseşte la determinarea puterii necesare învingerii rezistenţelor exterioare.lplUl de functionare al pompe!. este necesar un lucru mecanic exterior L. efectuat de pompă. (2. aceasta depinzînd practic numai de rezistenţa pe care o opune consumatorul la capătul conductci de refulare. Pentru variaţii importante de turaţie. la înălt im. din acest punct de vedere. Pompele sînt maşini ale căror organe de lucru execută mişcări transmise de către o maşină de antrenare.:a H _L b ". H[! H2 ~-= (n1(1Z2)2. 2. Randamentul total "1/ se utilizează în calcule pentru determinarea puterii motorului de antrenare. în comparaţie cu presiunea teoretică rezultată din calcul. (2. .50) "lJv· ·fu.\ "1/ = -!. Q. variaţia caracteristicilor pompei În functie de turntie estr. reprezintă randamentul interior al pompei.Este ~ec:sar ~ se"a. astfel încît pompa să ofere o siguranţă maximă in exploatare.puterea absorbită la arborele pompei variază proporţional cu eubul turanci. La po~pele . Astfel. provocînd modificarea formei şi structurii acestora. rezultă randamentul volumic . Coroziunea metalelor este un fenomen care ~e produce datorită acţiunii agenţilor chimiei asupra suprafeţelor cu care vin !Il contact. constructon~ de pompe trebuie să cunoască cît mai amănunţit posibil comport. rand~n:entul se ~mbunătăţeşte. şi pe drept cuvînt se poate afirma . Randamentul hidraulic "1/.1 a~'castă i. de asemenea.\ foloseşte pentru determinarea presiunii manometrice dezvoltate de pompă. un domem? practic nelimitat. viteza de antrenare trebuie redusă. = • lI. Dar în procesul de pompare. 2. Lucrul mecanic interior necesar pentru vehicularea debitului teoretic Q. ['..Industria chimică oferă. datorită scăpăriior prin interstiţii şi neetanşeităţi. volumice şi mecanice.~mplicit pierderile hidraulice. cilindri. paralel cu mărirea turaţiei. H = -= t. "1/".lteza de antrenare a pompelor este o caracteristică esenţială a acestora ŞI ea influenţează în mod direct parametrii funcţionali: Q. ~~re de~seble de c:lelalte til?uri de . se poate constata că. H. ' 1j". • . care solicită în mod nedorit materialul pieselor. dar Din formula (2. ·:(H ~ It. pentru variaţii reduse de turaţii. valoarea randamentului total ~ unei pompe este produsul randamentelor hidraulice.. Fenomenul poate avea loc Într-un ritm lent sau foarte rapid.la capitolul 1. v~iaţia turaţ:el nu I~fluenţ~aza teoretic presiunea de refulare.Ij.1 !'2 = (n. _ . . determinată.vol?mice cu mişcare alternativă. = - 'În .104 UTILIZAREA PO}!PELOR Is INSTALAŢll ACORDAREA CURBELOR CARACTERISTICE CU CERINŢELE INSTAUŢIEI 105 După cum s-a mai arătat. (2. permite stabilirea debitului real faţă de cel calculat teoretic. debitul real Q al pompei este mai mic decît debitul teoretic Q.53) .51) lk aici :ie remarcă următoarele reguli: .

adică 10-'. trat).-.'~nte la coroziune sint cldicilan~ şi deci nt'economice: pe plan mondial au avut loc investigaţii. care exprimă pierderea de material (în greutate) a unei piese. iar această situaţie prezintă avantaje pentru cei ce efectuează lucr~ri de exploatare şi intreţinere.. !')C.l~ • i"J. ..Sflexi~t~ o relaţie de colaborare care să asigure alegerea pompel celei mal potrivite pentru instalaţia respectivă. t:. începînd de la industriile de . care au propric. 6 (acid slab concen~ Acid.l..rc'·.'ze pIJlJlpl. 2. în..'7.-.'. astfel încît pompa aleasă să poată funcţiona in exploatare in' condiţii cît mai apropiate de cele prevăzute iniţial.. în 2. În mod obişnuit.~ provocată de prezenţa unor rnicropile electrice care se formează În mediul respectiv şi care se datoresc mai multor cauze: utilizarea unor rr1aj"('r.beneficiari". se cunosc destule cazuri cînd pompe identice. în funcţie de natura acestui proces. natura lichidului etc.a între beneficiar şi l~roducTlto.{<ltare). satisfăcînd cerinţele celor ce o utilizează. servi în mod orientativ la alegerea 10 materialului pompei. uichclarc.i ('ct._t.• Pentru PH = O '" 4 (acid puternic conrt! 6 Neutre centrat). Totodată beneficiarul are datoria de a informa uzina constructoare asupra comportării în exploatare a pompei alese. în mod practic.ce le exploatează sint denumiţi .·neral. Astfel.: '.eşte functionarea.p. :-:.icit~te. se utilizează oţelul inoxidabil : ~ . comportă cunoaşterea amănunţită a caracterIstIcIlor. în ceea ce' priv..\"/m2h şi y este greutatea spec~fic~. care pot modifica În mod substanţial proprietăţile acestuia. care În prezent SI ~H! luat () arnnlo.pe?ţru o ... într-o anumită perioadă r'1 iIl tabelul 2.'k cun('qi{)llat. y în care: t:. se comportă În mod diferit tocmai datorită unor amănunte care au fost omise iniţial: altitudinea locului de instalare.. documentaţia de prezentare conţine minimul necesar de date pe baza cărora beneficiarul poate să-şi proiecteze instalaţia. kgf/m3• • .p reprezintă pierderea în greutate.i.I. ŞI elementelor instalatiei În cauză.rrc. Omiterea unor amănunte. ~ În comparaţie cu alte tipuri de maşini.()hi~r.i : pp.. prin concentraţia sa în Ioni de hidrogen.l. ceramice etc. IJl:tll. Lichidele cu valori ale PH-ului inferioare cifrei 7. sînt Iichide acide. diferenţa rugozităţii suprarcţelor : eforturi mecanice dir-rit«: incluziuni ~i pori în material.r-. iar în cazul particular al. se utilizează bronzul. car" s.. . suprafaţa pe care se exercită acţiunea de corodare. Datorită unor astfel de situaţii. apare necesitatea c.' ' .24.~j.atea de a incetini sau chiar opri acţiunea de c0:-()(!~~rl' . care par mai puţin importante la prima vedere.i d'.. Informaţiile pe care le poate obţine beneficiarul despre pompe. Coroziunea elecrr-vhim !c'. Aceste noţiuni caractcrizează de fapt lichidul respectiv.:J.. montate în instalaţii asemănătoare. Lichidelecarea:u eoncentraţii de ioni inferioare celei a apei. alegerea şi montarea corectă a un~i p0ll?-I:e. f)"').alf~ rlift'rit:.. na rnr. a nt icorosivă. trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente: temperatură.rcru c : lll"(jlll.·. ' Beneficiind deci de serviciile pompelor. . în funcţie :te lichidul vehiculat. pompa fşi îndeplineşte rolul' el.j. de' prott'Cfll' constau in de timp. este 7. se utilizează din ce în ce mai mult metoda de prelucrare a lichidului vehiculat. In practică. temperatura mediului ambiant.a materi~ului. cei .. tl't'lil· pro[. :'Ll.~:: l:\·dii .~nitatea materialului. Astfel grosimea stratului corodat ~t se determină cu formula = :"")pt'rirt'a suprafeţelor expuse'.jt~ ~""I"nl!'l! . . 7 .. coroziunea poate fi chimică sau electrochimică. cu pclicule metalice (crom.poat~ conduce la o funcţionare defectuoasă a pompei urmată de o degradare rapidă a acesteia. Relaţii intre furnizor şi beneficiar Pompa este o maşină indispensabilă în orice domeniu de activitate inU!lstrhl-economică. j)!"()ct'dl'I'll~ tt'hnolugicl' 11»<1!'rn. in loc de concentraţia propriu-zisă să se indice 'logaritmul negatiV al acestei valori.'. 8 (lichide aproxi2 1 o 50 100 150 200 250 300 °c mativ neutre) se utilizează fonta. atribuindu-i denumirea de pH."' .anumItă 'InStalaţie. În !!.-. :uneori mai important.106 UTILIZAREA POMPELOR IN INSTALAŢII RELATII INTRE FlJRXIZOR ŞI IIEXEFICIAR 107 chimice care se stabileşte Între metal şi lichidul pompat. Coroziunea chimică este provocată de acţiunea (reacţia) directă a lichidului asupra metalului. lichidele pot fi clasificate in următoarele categorii: acide.. 3 pentru PH = 6 .~ din rnateriak. s-a convenit ca. Datele respective se referă de obicei la diagrama curbelor caracteristice ale m.: .r'!lţ~t:~ !'. ceea 'ce':reprezirită'valori' aIe'pH-ului~iIpeti6are'dfrei 7: sînt lichide alcaline. Valoarea PH a unui lichid poate 11 I .adecvată . prezenţa aerului etc. Variaţia limitei de neutralitate Aceste recomandări au un caracîn funcţie de temperatură: ter general. 2. pentru apă curată la20°C. :" ':- . în limbajul uzual al..:"()'[". .'. contribuind prin aceasta la îmbogăţirea experienţei constructurilor de pompe şi implicit la ridicarea gradului de calitate a acestora. sistemul constructiv' al pompe1or este în sine un sistem destul de simplu şi uşor de înţeles.):-::.li! 5 pentru PH = 4 .2~.. alteori mai modest. unui anumit lichid. pentru PH > 8 (lichide alcaline) se Temperl1furl1 utilizează fonta sau oţelul.bază şi terminînd cu mica gospodărie domestică..ir. Î:1 cxploatare. alcaline şi neutre... concentraţie...l..llik. Totodată.i. Fig.·. conform urmă9 Alcl1/ine toarelor recomandări: :t:8 Q.5 sînt prezentate materialele cart' se comportă satisfăcă tor care sînt recomandate pentru construcţia organelor pompelor. c~-!lstru~torilor !1~ pompe. u. Din punct de vedere al acţiunii lor corosrve..I~'. ." l':l. Neutralitatea lichidelor nu este constantă ci variază în funcţie de temperatură. sînt preluate din prospectele şi cataloagele firmelor furnizoare. 10-9 etc.t (mm/an) = 365 (zile)' 24 (ore)' . prin adaosuri de inhibitori. Astfel apa neutră la 20°C are o concentraţie de ioni de hidrogen a cărei valoare este de 10-7• Din motive de simplificare. în special proiectantul instalaţiei •.Astfel valoarea PH.ura[~a efectelor coroziunii se face prin aprecierea "vitezei de coroziune".3..•.)!. Dar În contrast cu această simpl.~ll. raportată la. aşa cum este prezentat în diagrama din fig. plastice.

ullit du ". Bronzuri Acizi slabi Lichide organice Soluţii săr~~ţţ Alcool Distilate Pulpe minerale Siţr~uIIHră._ _--.e ca r 0011 f Parfumuri Uleiuri volatile r:.A ac Tubrl ul 2.-..' culora uţ i Fuugicidc Iusertici.---Sulf ură tic l'arL.. {' Aci/i IIl'· Qxidauli Soluţii ~firalt.:00 r: . -rit ~itro/t Hrom Clorolx-nzol '..i grAsiml J.eşii de sodă Esenţe Gaz lichefiat Ujeiuri Latex Alea.lutii sărate minerale ~ N O ~ ~ \:! '" .. :.Il oxigcll. Fenoli Solvenţi Soluili de sare de bucătărie Ulelur] Esenţe Benzol Pulp« ceIulozice acide ll. __ 1 -. Q ~ ._-_ Acid clorhidric Acid sulf'uric stins Solutii sărate minerale usii de înălbire Paste celulozic(' agresive Băi acide de (."oloraI.. E lectroliţi Săruri acide Extrase de carne hidrolîzate şi acide Acid acetic Acid formic Ester acid Produse nitrate Acizi graşi Acid oleic .i ti..'i 8 Fontă cenu.Ic'.i COI'pur i gra. co Nr."\i arid.Acid sulfurie conşie sau Iontă cu grafit . crt.· prc· cipit arr I li Jltlcl. centrat Hidrocar\luri sferoidal Leşii de potusă Leşii de sodă Soluţii săra h" neutre neagrestve Sarnmură Anilină Lacuri diluate Solvenţi Hidrocarl\l1ri ciclice ..Slpun . carbon sau răşini fenotice Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxldanţt Compuşi orgauici Soluţii sărute -----..11I Viscozc L'ngueuţ] 3 AJiajc de aluminiu Acid azotic concentrat Acid surfhidric Nitra'[l neutri Bere Pulpe Gernuri Coloranţ i În dispersie GÎicerină Uleiuri volatile Parfumuri Hidrocarbnri Alcazid rece Latex Suffură •. " O :00 -e ~ ~ ..ltă Acid Iormic Ant ibiorice Produse iIIt ermcdiare e:: I :\itror -lu1 In/il Y 1SCUlC t ~01 Il" II N :.'i 1I. > ::e Z -----Alcool dellaturat Pulpe ----Paste ele celuloză neutre Pasle de hirtie ueut rc Emulxi i titnuu criulc sint et ice Solve-nţ i 11('111 ri \'i~l'P/t' !"t't Alcool] graşi Cetonă CI(. pe bază de grafit..esi i sulfati"c Pulpe celulozice I I . - 7 Cauciuc dur sau moale sau ebonită Aci •• clorhtdric Acid f1uorhidric Acid sulfurie stins Decapanţi FI noruri acide Soluţii de săruri minerale Sararnuri pentru salate Soluţii acide de sare de bucătărie - niac Soluţii sl\rate mine- rale Acid clorIu dr-ic Acicj fluorosi licic sul· Add stins furie SI.! Foute cu Si (15%) Noricid lIiP":lori~-1 I Hă i cit. bidrocarburiloc sintetice fi Ii Iudusşrţa cciuloze! Iucn. sodiu Acid sulfurie stins Alaun Bisullit de sodiu Acid sulfurie stins Plast ifianţi Acid olorhidric Acid sulfurie stins Soluţii sărate mineralc _._----_..5 Alegerea materialului pentru piesele udate ale pompe] Q ..- -l . de Hisullil sodiu ---6 Materiale dure.~ :2 "' ."!.liu .---.. i' -4 .t:'!.GrAsillli vegetalc Apă acidll pentru spălat gaze Soluţie de alcuztd cald -.j ~ z .!Î Leşi: tit' iu?Llhirt' '..Acizi diverşi Acizi graşi Alaun (sulfat de cupru saupi.o: ..'Ii tk coagula!"t Jl[1Î dl' Jln'.A Iau Il IlL...\i tit> fi".i\tră.rofnrm Ett'ri ~i t~st(.'ii th~ i uăl blre 1l.: Acid ~111furir -a iu-.'IDdu5lria de.1.'"" r:.de fi OIrtiLdaJe Industria Iarmaceutfcă cauciuculu! Aliaje Cr-Ni-Mo Acid acetic \ Acid lac tic Bere Acid iosforic Acid sulApe furie minerale Alealii Amestecuri acide Acid clorhidric Acid nitric Aciz] orgunici Acid sulfuric Cloruri.id rece I . sulAcid feric stins. Denunure •• lUa~rrialului indicat ludulâlria procJuseJor de bazA Indultria alimentară Indultria de 00101'&011 şi lacuri . -l " j." o :" ' . vtnătă) _.strta de t cx tite na tur.: ''" " e- .-h'id rormic lUi tit: t inctură . Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxidarrţl Compuşi organ ici Soluţii sărate Acid fluor- --------Acizi neoxidauţi Compu-i organici Soluţii sărate Acid f!uorhidr ic ill% Aciai neoxidauţ i Compuşi organici Soluţii sarate hidraulic -40% Acizi neoxidanţi Compuşi organici Soluţii sărate Acid clorhidric Acid sulfuric stins Saredeamo- Compu~i or~ani\. I \cicl SIII- Aci rl sul (111"11 r uri c qjus <t ru • 1 . congdan' 1I:.lc --------5 Plumb durilicat Alaun Bisulfit de sodiu Acid sulfurie stins .'ipita. InduIUI. rece Alcooli Glicerină Carbonat de sodiu Uleiuri... Ajaun Hisultit ." " e:: :. Acid formic Apll oxigenată I.

După completarea rubricilor din formular. să-I consulte. după care se transmite beneficiarului oferta. iar acesta din urmă să-i recomande pompa cea mai potrivită pentru instalaţia dorită. ~ . ei nu uită să menticn-ze în cataloage şi in prcsppd. tipuri de formulare. unde sînt analizate de specialiştii acesteia şi apoi primesc un aviz tehnic." '.' ~:~. ~. Formular pentru alegerea pompclor centrifuge. ce impun construcţii speciale dc pompe.-1. Datorită însă avintului industrial. Acesta este cazul cel mai des Întilnit la alegerea pomp-Ier de uz general. Bucureşti.' . aceştiaidin urmă au simţit nevoia de a introduce anumite.. aşa cum se arată În fIg. 2. atît de laborator cît şi de exploatare.~.) TOiOli :nfOcmil : . Deşi constructorii de pompe se străduiesc să întocmească un material documentar cît mai complet.-. manifestat pe plan mondial În ultima perioadă. care trebuie să fie completat de solicitanţi.25.:? : ..m t. 2. consulte specialiştii întreprinderii. maşina de antrenare etc. cazurile de nepotriviri fiind din ce În ce mai rare şi considerate ca accidente..2. adică beneficiarul este Îndemnat să se adreseze nemijlocit producătorului... beneficiarul are obligaţia să verifice avizul şi numai în cazul în care soluţia avizată il satisface. In scbpul~yitării unor confuzii ce ar putea -avea loc tn relaţiile dintre beneficiari şi producători. poate să emită comanda fermă de execu~~ .hnvl//Jd~ sus ~n 'PH II r.':e'~:/:~:::f:r~tJ'(llef1. lichidul vehiculat. ieal: Observa II men'. 2. Formularul din fig. Pentru a veni în întîmpinarea dorinţei beneficiarilor din ţara noastră de a alege pompa cea mai potrivită.tc[uul ai Uez\uLtarll ieidl:u:.'i riscuri. be_neficiarii.lizat !n cornpartimcntul de relaţii tehnice. care de multe ori se încadrează organic în procesul respectiv. conform indicativului din catalog.26. In fig. Formularele astfel completate sînt înapoiate serviciului competent al fabricii constructoare.. 2. care vehiculează gaze. KN KW . în cazurile unul' instalaţii speciale.-. solicitînd Ia rîndul lor realizarea unor instalaţii la fel de complicate. în funcţie de sortimentul de fabricaţie. chestionarul diferă în ceea ce priveşte conţinutul rubricilor. ~I __ POMPE CENTRIFUGE -- . la întreprinderea de pompe AVERSA din Bucureşti funcţionează un compartiment special pentru relaţii tehnice. . Pentru pompe de vid cu inel de lichid.. .. indicînd denumirea ei exactă. există o experienţă suficientă care asigură alegerea pompoi f{. iar beneficiarul poartă intreaga răspundere pentru tipul de pompă ales.~i~~~~Z/~::O.~~1 ~:f:'Z.25 este valabil pentru pompe centrifuge şi axiale. Compartimentul analizează din punct de vedere tehnic cererile beneficiarilor şi recomandă pompa corespunzătoare instalaţiei ale căror caracteristici au fost indicate în formularele chestionar. acesta poate comanda direct pompa.(>n'·. "re/fi"'" ied :r. sînt invitaţi _să. procesele tehnologice devin din ce în ce mai complicate. alcătuit din specialişti cu înaltă calificare în de meniul pcmpelor şi care pot fi consultaţi pentru orice situaţie de alegere a unei pompe. în ~o:adiul . Deoarece caracteristicile pompei recomandate pot diferi Într-o anumită măsură faţă de cele solicitate.110 UTILIZAREA I'OMI'ELOR tN iNSTALAŢI! RELATII INTRE F!:RXIZOR ŞI BF. prevăzute cu diverse rub r ici referitoare la instalaţie.r. Pentru categoria pomn-lor r!r> 117 [. . 20°(. denumite în limbaj uzual "chestiQnare" sau "cereri de ofertă". astfel Încît cunoaşterea comportării acestora se poate stabili numai pe baza unor experienţe vaste.25 este prezentat un model de formular chestionar utilizat de întreprinderea de pompe A VERSA.!'\EFlCIAR 111 pompelor. precum şi la dimensiunile' de gabarit şi amplasare.t/mJIt KW '" .f. FOAIE DE DATE Nr. valabilă pentru apă rece 15' .. at'es~a este a~a. În cazul cînd datele din catalog satisfac cerinţele beneficiarului. 19 :Con. De aici s-a născut necesitatea ca relaţiile dintre producător şi beneficiar să fie directe.~ci lfU.um/~invltlfJ Semndt AprOMf: Fig.

În practică.". abaterilor provenite din imprecizia de uzinare a pompei. cît şi la termenele de Iivrare.radacm~ pă trată din suma patratelor erorilor factorilor care concura.ede ~ă eroarea totală._ erori tolerate datorate abaterilor rezultate din irnpreciz ia de execuţie a r. este. .~... l.C :\I':""I". egala c~ ..:lta ca pentru aprecierea corectă a performanţe~or pompel.. De aICI.t ~e:. pentru a o obţine +l.__ I Putere Fig.IZ. in privinţa realizării parametrilor energetici. (2.j -=±:.: .3. ~ 200cC : . dete:m!n~tă de erorile relative ale factorilor p~rţlalt al U!lUIprodus. Oale privmd lichIdul auxiflar . Formulo ciI/mica II l"TJI.e~l:.. 267 .rebUle să se la in considerare influenţa totală a erorilor factorilor respectivi.\t"vCJriik d. iar acest lucru se datoreşte. Turaţie ::IIăsurări }Iăsurllri i ~'Iăsurări cu dinamometre de torsiune cu motoare basculaute prin metode indirecte I _L !\Iăsurări cu contoare cu cronometru Măsurru-i cu tahometru centrifugale ::IIăsurări pentru apă cu tempo ~ looce ~Iăsurări pentru apă cu tempo .5 =...:2:..0 ='0.\nl REL\TII I:':TRE FURXIZOR ŞI BEXEFICIAR 113 A Dale privind gazul vel>iculal :8. Formular pentru alegerea pompelor de vid cu incI c. Valorile erorilor tolerate la măsurare sînt indicate în tabelul 2.6 .' 1-=-. Garanţiile furnizorului..J.. faţă de curba determinată.:ra:.. .. la verificarea pompei în standul de probă.!. există diferite norme care reglementează categoriile de erori şi abateri admisibile.55) . . poziţia lui se abate in anumite limite. I ___ ±O. conform curbelor caracteristice respective.'::.erorilor . cauzate de abaterile turaţiei faţă de valoarea sa nO~l1nală. sau pentru lichide cu suspensii I 2..1.JT~+ T. pe de o parte erorilor rezultate în timpul rnăsurării.p~ev...tJmpei .:. iar apoi intre cele două părţi se încheie un contract în care sint prevăzute atît condiţiile tehnice referitoare la obiectul contractului.:u:.. care cuprinde şi valorile punctului nominal Greutate specifică Erorile datorate interdependenţei para~etrilor en~rŞ'etici s!nt...:l=iU=- ±± : -=.i e l' ± -L i ~IAsuril. de aceea in formulare se indică numai valorile corespunzătoare parametrilor energetici ai punctului nominal.m~c::...n:.e::. t. aICI r.lSD~n.~2:. datorate aparatelor de măsură şi metodelor de măsurare: _. Pe plan internaţional. ..>-"-~.:!p:..26. aşa cum rezultă din cele descrise în capitolul 1. ('.....ez. pe de altă parte. = . Otnt/m. După alegerea pompei.6 Valori pentru erori tolerate la măsurare Erod tolt:'te Denumirea metodei de măsurare I C Oafe privind pompa D Maşina de antrenare Denumirea parametrului misura~ ..dlJri tolerate datorate intcrdependenţei parametrilor Q. JOoce sau lichide cunoscute din punct de vedere chimic !\Iăsurări pentru lichide necunoscute din punct de -zedere al compoziţiei.5 beneficiarul trebuie să emită o comandă fermă către furnizor. funcţionarea pompelor este elastică între anumite limite.. astfel încît furnizorii au posibilitatea să ofere garanţii pentru o anumită zonă.:0~c. ..112 -----_. 2.ti~c~ .~h~i~d:.: .ri cu deversoare MAsurllri cu debitmetre ------~~~I:As~u~r~ll~ri~cu~m~or~i~~~i.::la=s:. t::e:::m.__ . . Legea de propagare a .. sînt foarte rare cazurile cînd punctul contractat se situează chiar pe curba caracteristică. l'empera/ura ac în care pompa poate fi considerată corespunzătoare..:.J.:0:. Tabelul 2.:.. De regulă.-':r:. Referitor la condiţiile tehnice se precizează că..\REA PO~IPELOR I~ IXSTAI.. .e lichid.1 1 Presiune I ! -------!Dehit MAsurllri cu manometre cu lichid in tub U ' MAsurllri cu aparate cu Itemp.. rezulta că eroarea tolerată totală pentru debirul Q este pe TQ T 8 Alegerea pompe lor C.: nu/ura SI.'ri cu rezervoare etalonate MAsurllri prin cjntărire ~lâsurări CIt dispozit ive de strangular 1 . H şi 't.· erori si abalc:i aLcqJlale sint urmatoarele: _ erori tolerate la măsurare..2:..

în care TQ• TH şi T.'. (2. T = Jn -+. iar pentru curba 'i) = f(Q) . ~! I Q(m'fo) l~ . .0235 = 0. T. sînt erorile tolerate la măsurarea ~iii. •.:r'.01. Ty = O..015.005 m. IS Il.0~55 sau ~'7J = ~.S9) .LAŢ!! RELAŢI! INTRE FUR:>I!ZORŞI BE!'iEFICIAR 115 iar pentru înălţimea de refulare H (care se modifică cu pătratul turaţiei): TH si turat ir-i <i 11.~:. Pentru o pompă are următoarele valori: centrifugă care vehiculeaeă . se obţine: TQT= . Conform diagramei din fig. respectiv la segmentul tl"lJ. limitele garantate sînt date de segmentul Â't. = '/0.60) prin CÎntărire. tractat Q Exemplu.55%. r~l~:.5.015. Pentru debit şi înălţimea de refulare. normele internaţionale stabilesc în general următoarele limite: ..63) !. prin punctele obţinute la măsurare.l şi nllOml•• 1 (2.l relaţiile: j.r·-: tr)!.632 2 m"/h. punctul nominal con- = 12 m'/h.H = 2TRT' H. 2. dacă curbele respective intersectează sau sînt tangente la dreptunghiul ÂQ .6. .' .012 + 0. + AQ) Q. în continuare..0152 + 0. reprezintă erorile măsurate la măsurarea puterii.5)· 12 + 4.0. . cu tahometru mecanic centrifugal..'TiI '/0. avînd în centru punctul nominal şi ale cărui laturi rezultă din însumarea erorilor tolerate şi a abaterilor respective.2'7..015 = 2 0. 2 I TiI. = 0.iQ = 2(0.~tl(jj.0335·15 = 1.0235.'l'nl ce.. Eroarea tolerată pentru putere se determină cu relaţia .57) folosită. 2.015 = 1.018. [0-~:::-n-:::Ti.. Tn = ± 0. Ti> + Ty = VO.61) (2. de refulare valorile : = 2(TQT + AQ}Q.omi. pompa este considerată corespunzătoare. domeniul garantatde furnizor pentru curba H = f (Q) este dreptunghiul avind laturile ÂQ şi tlH.27. Tp = ± 0.lÎ = ± 0.27. Datorită erorilor şi abaterilor descrise mai sus. lJcillru randanicnt 1" t Ur". '7J = + 67 %. A~ =- (1 - 'Ilnomin.114 lJT!L1ZAREA POMPELOR tII ll/ST/..67) + 0. domeniul garantat este limitat de un segment în direcţia ordonarei. şi care sint acceptate pe plan internaţional.0..0.4 T.al (2..c (2.5'C. + 15 . Astfel: ÂQ = 2(Tq T se determină TQ .62) THP= .. Donn-niul garall19' rar pell~ru parnme-tr ii noi. " În mod asemănător T '''·0''. Pentru randament. H = 15 m. + T{. este prezentată diagrama caracteristică a unei pompe centrifuge.. I = 3.0335. rezultă că garanţia furnizorului se referă la o zonă şi nu la un punct nominal.018 -.tc in formule.. = " 1Q ll1) in fig.. indicate tabelul r]f'hitullli.0152 . avînd valoarea: llYj !!..pentru debitul corespunzător înălţimii de refulare Hno"'ln. cu motor electric basculant etalonat.:e!o:. această zonă are forma unui drepturighi.0152 = 0.ÂH. C1'7J = A'l T'l' )[ăsurarea. În functie de metoda se dct -rrnin.I)' (~.56) În această situaţie. datorate impreciziei de execuţie./T'â + T.2.0. se trasează diagrama curbe lor caracteristice şi se '/':!rifică dacă acestea satisfac condiţia de in n-rsec tare a zonei respective. relaţia I -W' ~~ " în care T p şi T. ~ (2. '. cu domeniul garantat pentru valorile nominale ale parametrilor energet ici. 1.. = + -11".01.012 T 0. "/ulori TH = ± 0. cu manometru Cu elemen t elastic . 1U (2. pw-.j..inn.0. se utilizcaz.) N.I·1ueÎ:.i:!ali <li u nci por::lpe centrifuge.58) In ceea ce priveşte abaterile limită.H = 2·0.). apă curată. respectiv a greutăţii specifice..i ' 2.~ ·. parametrilor s-a realizat astfel: Debitul înălţimea Turaţia Puterea Din tabelul 2.iar pentru randament: '. = A'l + T". .-. = -1 (1 . .Q Pentru determinarea domeniului garantat . ..

frecvent intUnittn exploatate. unui număr cît mai mare de persoane. pe Iingă. astfel încît ea poate ating" valori foarte ridicate. Experienţa demonstrează ~ă. tarea regulilor de protecţia muncii. 3. respectarea regi-.. dar care. Acest lucru se explică prin aceea că randamentul volumic al acestor pompe este net superior faţă de cel al pompclor centrifuge şi axiale. pe tipuri constructive de pompe. iar respectarea prevederilor devine obligatorie chiar de la recepţionarea pompei. în considerare a unor indicaţii cepăreau lipsite de importanţă la prima vedere. supravegherea funcţionării agregatelor. Totodată presiunea de refulare nu depinde de turaţia pompei. sau neobţinerea parametrilor energetici necesari. aspirat la vidul corespunzător. faţă de caracteristicile nominale. mai necesită şi o exploatare care trebuie să respecte cu . este necesar ca personalul de exploatare să posede o calificare tehnică adecvată. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. precum şi din dorinţa de a oferi. astfel că traseul conductelor şi dimensiunile acestora sînt precizate în documentaţia tehnică de execuţie. li constituie neverificarea sensului de rotaţie al agregatului la: pornire. ele sînt transmise beneficiarului odată cu pompa. care vin în contact cu pompele. Totuşi.0 IliSTALATII In ceea ce priveşte pompele volumice.. . neconvenţional. La pompele de vid cu inci de lichid. De regulă. constatate in timpul exploatării. efectuarea manevrelor şi reglajelor necesare. executarea operaţiilor de întreţinere. Această cerinţă se aplică şi în cazul pompelor. pentru obţinerea unor rezultate cît mai bune. fiind considerate ca reguli cunoscute de către.t-· toarele atribuţii: executarea operaţiilor pregătitoare în vederea pornirii propriu-zise a pompei. notarea constatărilor făcute în timpul funcţionării in carnetul de bord al utilaj ului . 3. respec-. Dar. murilor de funcţionare prescrise.116 I:TILlZAREA PO)IPELOR 1:. Un exemplu. posibilitatea de a-şi însuşi un bagaj de cunoştinţe în acest domeniu. pînă în prezent nu există o reglementare internaţională care să stabilească limitele de garanţie a parametrilor. Aceste cărţi sint elaborate de producător şi cuprind indicaţii specifice. în vederea menţinerii lor la valori acceptabile pe o perioadă cît mai lungă de timp. există anumite condiţii specifice. în functie rjr. pentru instalaţiile hidraulice. în cele ceurmează se prezintă regulile generale şi recomandările ce stau la baza unei. se admit abateri de ± 5'. care sînt maşini relativ simple din punct de vedere constructiv.idatorită deşurubării rotorului. care de cele mai multe ori nu sînt precizate În documentaţie.' sesizarea avariilor . constructorii acestor tipuri de pompe prevăd o toleranţă de 10% pentru debitul de aer rarefiat. Exploatarea şi Întreţinerea În instalaţie pompei 1 Exploatarea reprezintă totalitatea operaţiilor care se efectuează În scopul utilizării eficiente a parametrilor unui utilaj sau a:i unei maşini.1. exploatări raţionale 'a pompelor. Acest personal are urm. cauzele unor defecţiuni importante. avind de multe ori ca rezultat distrugţrea pompel. rezistenţa consumatorului şi calitatea materialului pornpei. Montarea pompei in instalC\ţie De obicei schema de montare a pompei în instalaţie este concepută de· proiectantul acesteia.rigurozitate indicaţiile prevăzute de constructor in cartea tehnică â maşinii.:o alegere judicioasă. s-au datorat nerespectării sau neluării. de multe ori. cu condiţia ca ternepratura lichidului de alimentare să nu depăşească ISOC.. Dar in paralel cu însuşirea acestor reguli.

ceea ce este mai important. se vor amplasa in porţiuni!5 cele mai rigide. La pompele care urmează să vehiculeze lichide fierbinţi. moderat astfel încît să permită mici deplasări datorate dilatărilor ITi contracţiilor. pot apărea anumite deformări care au ca efect descentrarea agregatului.edea locaşuri cu secţiunea .'rt .1. protejînd astfel arborele şi lagărele pompei. :şi se verifică umplerea acesteia. " La tu~narea blocului de beton. depinde de precizia coaxialită ţii dintre arbcrele me tor şi arborelepompei.etonul.întregul volum disponibil. fac(' numur . 1'::O:::11'. la racordarea conductelor sau la strîngerea buloanelor de fundaţie. . atunci cînd livrează pompele cuplate cu maşina de antrenare.'b. înainte de montare se va face o verificare a aspectului pieselor principale şi se va înlocui unsoarea rulmenţilor.1.·-j:::Japte·d~~ciment.-. astfel încît transmiterea mişcării de antrenare se face de obicei prin cuplare directă.1: Secţiune prin fundaţia unei nelor de fundaţie se va face ferm numai pompe: . De aceea. instalatii tehnologice .. ea se va păstra ambalată.r::. ţinînd seama ca partea filetată să fie suficient de lungă pentru a permite strîngerea piuliţelor de fixare. Verificarea stării de centrare se efectuează asupra cuplajului respectiv. Turaţia de funcţionare a pompelorcorespunde în majoritatea cazurilor cu turaţia nominală a rnotoarelor electrice sau a motoarelor termice curente. i .vederea rigidizării plăcii de bază. sau să se sprijine la capete pe două ~ '2 grinzi transversalc.. care trebuie să fie cît mai uniformă. Dacă acest lucru nu este posibil datorită construcţiei. -'::::/ pc constructii metalice (rczcrvoar. dacă este cazul. Operaţia următoare constă în verificarea stării de contrare a agregatului (conform cu indicaţiile de la subcapitolul 3. 6... După întărirea laptelui de ciment. ia. 7 .să se întărească. Gurile de aspiraţie şi refulare sînt acoperite cu capace de protecţie. precum şi în perioada de montare în instalaţie..it. liniştite. o" se În fiţ. . personalul care execută rnontajul. Suprafata' .:-' a agregat ului cu aproximativ 80-120 mm. dela . al unei funcţionări mai liniştite şi.fundaţie.118 EXPLOATAREA ŞI I:-iTREŢI~ERE. este prezentată o secţiune prin fundaţia unei clcctropompc.~eţţ de (1. Eventualele înclinări ale plăcii se corectează cu ajutorul penelor din oţel care se introduc sub placa de bază.i.superioară .1. În mod obişnuit.' 3. Apoi. (250-500 rnm). După această operaţie. la care rotorul pompci şi cel al rnotorului electric sînt calate pe un arbore comun.2. care le protejează de deteriorări În timpul transportului. Se recomandă ca înălţimea. nu necesită operaţii de centrare în timpul exploatării. Agregatele care sînt destinate să funcţioneze în instalaţii stabile . 3..tuqare) .spatiului.în cruce şi cu un efort moderat. fără trepida ţii. Dar cea mai răspîndită metodă utilizată pentru antrenarea pompelor constă în realizarea cuplării între arborele maşinii de antrenare şi arborele pompei.se vor aşeza pe fundaţii turnate din beton. fără a i se îndepărta unsoarea prnt.'ap:lr<'le de pmtl'rţ.\ POl/PE/ 11\. Forma fundaţiei este aceea a unui paralelipiped ale cărui margini ale suprafeţei de aşezare trebuie să le depăşească pc cele ale plăcii de' h:l7. atunci se vor execu ta lucrări speciale drigidiza re .~ntroduc ?t4R!l. încît să poată prelua trepidaţiile normale ce"apar!n timpul funcţionării. în . chcsoanc-).\L\ŢIE 119 f1 1 ~' . fundaţia se va turna astfel ca axul său longitudinal să se suprapună pe una din grinzile de rezistenţă ale clădirii. în acesta v'br pre.]du-se p-r ioad •.8 zile. care Împiedică pătrunderea corpurilor străine în interiorul pornpci. folosind mai multe metode.bctdur la rlanşele de legătură. După întărire. 5-adaosuri metalice. Cln ...a fundaţiei se nivelează. 2 . Indicaţii privind centrarea agregatelor de pompare.placA d~ ~z.. materialul ocupînd . dintre care cele mai uzuale sint prezentate în {(8) . după in rărire (cea. Pornn-l-.:l n: nt.rezultat ca urmare a introducerii penelor să nu depăşească 50 mm.' se utilizează construcţia monobloc.1. /I\STALAŢ/!c MONTAREA POl/PE/ rx IXST.1.1ndaţie şi se fixează poziţia acestora astfel Încît să corespundă cu găui-ile de trecere din placa de bază. stringerea buloaFig. piuliţele buloanelor de fundaţie se :string uniform . după care se verifică din nou centrareaagregatului.~~ . se toarnă lapte de ciment. 3. În măsura posibilităţilor.staţii de pompare. în acest fel şocurile provocate la pornire sau în timpul funcţionării sînt preluate de elemente elastice din cauciuc care le amortizează. Operaţia care are ca scop alinierea celor doi arbori se numeşte în limbaj uzual "centrare" şi ea se execută iniţial de către uzina constructoare. atit la pompă cît şi la motorul electric de antrenare. Dacă acest lucru nu este .-'.. care se va aşeza pe placa de bază în două direcţii perpendiculare. În locaşurile buloanelor se toarnă mortar de ciment în proporţia: o parte ciment şi trei părţi nisip şi se lasă . care frebuie astfel dimensionate . . în. prin intermediul unui cuplaj elastic. 3." se vor k!:-llura numai În momentul racordării cun-<. este necesar ca după montarea sa definitivă în instalaţie să se procedeze la verificarea centrării şi. în timpul transportului însă. ' spre partea de antrenare . pompa să fie procurată la timpul oportun pentru montarea ei în instala tie. l-rompl. Spre partea opusă strîngerea se va face . posibil. 6-mortar de clmeat . să s~ corecteze. j'~ / .. prin găurile special prevăzute pentru acest scop în placă.i.' '. Se recomandă ca. situaţiile în care pompele sînt amplasate pe planşeul unei clădiri.!:U"':l ~" v.În care urmează să se' introducă buloanele de fundaţie.2).'. . dirf.'.. In situaţiile în care pompa a fost depozitată o perioadă mai îndelungată (2-3 ani).'. după care se lasă să se întărească. c\'itÎ. se aşază agregatul pe fundaţie şi se verifică orizontalitatea plăcii de bază cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer. Pentru pompe de dimensiuni reduse.. Este de la sine înţeles că obţinerea unei mişcări uniforme.:pompei. prea lungi de depozitare sau stocaj.i t unri cind se începe montarea efl'ci':.de 100 X 100 mm şi adîncimi corespunzătoare.. Această soluţie prezintă avantajul unui gabarit redus.buion de fundatie. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie.. cit mai aproape de buloanele de fundaţie. pompele se livrează de' către furnizor ambalate în lăzi închise sau stelaje. Dimensiunile găurilor de trecere pentru buloane sint suficient de largi pentru a prelua aceste deplasări.

).rar prin îmbinări filetate. La pompele care vehiculează lichide fierbinţi. Centrarea se consideră corectă dacă rigla sau sfoara fac contact pe toată lungimea planului exterior al celor două roţi.J Fig. Etanşarea îrnbinării se realizează cu garnituri plate. Această distanţă trebuie să fie egală pe toată circumferinţa cuplaj ului. Verificarea coplanarităţii roţilor de curea se face cu ajutorul unei rigle plane.3 sau 3. Verificarea centrării cu rigla plană. Corecţia se face prin deplasarea corespunzătoare a pornpei sas motorului . In caz contrar. Centrare defectuoasă. aşa cum este prezentat în fig.în sensul dorit . r.O. cu ajutorul trusei de calibre. rotind cuplajul cu mîna. ac:. Dacă situaţia se prezintă ca în fig..1.4 şi 3.3.""=::" - =~~~ . Verificarea centrăr ii unei cuplaj. La prin transmisie cu curele. Procedeul este prezentat în fig. astfel Încît se se sprijine pe generatoarele celor două semicuple. Fig. Acestea se întind astfel încît să nu patineze şi totodată să nu solicite in mod inutil lagărele.. Centrare corectă.••POMPEI IN ISSTAL. dacă rigla este În contact pe toată lungimea generatoarelor.3.6. In acest scop. iar flanşele trebuie să fie paralele între ele. centrarea se face în două etape: iniţial se execută centrarea atunci cînd agregatul este rece. care. turaţia de antrenare a pornpei diferă de turaţia nominală a motorului. In unele situaţii. Concomitent cu verificarea efectuată' cu rigla. ' După efectuarea operaţiilor de centrare. 3.HAREA ŞI INTRETINERE •. 3. 3. . se observă vizual dacă distanţa dintre cele două suprafeţe frontale ale semicuple- lor este constantă pe toată circumferinţa.j:.120 EXPI..·tgl.4.s!~i! C:J. sau. Şuruburile de fixare a pompei şi motorului pe placa de bază se vor strînge numai după ce cuplajul este corect centrat. După cum este . astfel că antrenarea se poate realiza printr-o transmisie cu curele sau Fig. mai corespundă din cauza dilatărilor neuniforme.-'. O transmisie prin curele.3.J corect incorecr Fig."mp'! !"t<Înd-!) să funcţioneze: pînă ce at::-.2).:: == . alcătuiesc instalaţia propriuzisă.. 3. cu multă atenţie. se vor folosi diverse elemente .~ . i~"""" . p().5 se arată. arborele pompei şi cel al motorului trebuie să fie perfect paraleli. . iar roţile de curea trebuie să fie coplanare. Centrare defectuoasă. Astfel În fig.5. iar in acest caz se efectuează corecţiile necesare. Conducta care face legătura intre sursa de lichid şi orificiul de aspiraţie al pompei se numeşte "conductă de aspiraţie".elo cuDU/ti e II" d . 3.axele flanşelor conductelor 'trebuie să coincidă cu cele ale flanşelor la care se racordează.. Se consideră că centrarea este corectă. centrajul trebuie corectat. "conductă de refulare".-. confecţionate din cauciuc sau marsit (klingherit).. cu o sfoară bine întinsă. cuplaj ului. ~_.~-~="".2.-. 3.' '. apoi se p()rnl'~t.c tcuipci atura ue regim. Prin aceasta se evită obturarea secţiunilor de trecere a lichid ului şi crearea de rezistenţe hidraulice suplimentare..f"_. 3. şi mai . pompa are misiunea de a prelua lichidul de la o sursă şi a-l transporta la consumator.: (' '1 i.1. cu trusa de calibre.. Indicaţii privind poziţia şi racordareâ conductelor./qfiIJ Cl'ntrarf':l F. Transportul lichidului se face prin conducte.::1j:a "-. :. în toate punctele circumferinţei (fig..:1'.•• PO)IPEI IN INSTALATIE MONTARE.. ' r. rotind cu mîna ansamblul (în prealabil se slăbesc şuruburile de strîngere a presetupei). 3. agregatul fiind fierbinte.şi prin introducerea de adaosuri metalice sub tălpile acestora. se opreşte agregatul şi se verifică din nou . Fig. Centrarea unei pompe antrenată printr-un grup reduc tor-multiplicator.3. 3. 3. Pentru toate pompele sînt valabile următoarele indicaţii generale privitoare la conducte: . împreună cu pompa şi armăturile respective.:1. se controlează şi distanţa dintre cele două semicuple.\ŢIE 121 exemplele următoare. cunoscut.. ' '. se reface din nou centrajul.6. 3. "".racordarea trebuie astfel realizată încît conductele să nu creeze solicitări mecanice în flanşele pompei.f. La acest gen de transmisii trebuie prevăzută totdeauna posibilitatea de întindere a curelelor. procedeul de verificare a centrării cu rigla şi trusa de calibre: Procedeul de verificare cu rigla este următorul: se aşază rigla paralel cu axa celor doi arbori.5. iar cea care face legătura între orificiul de refulare al pompei şi consumator. Conductele se racordează la pompe prin flanşe strînse cu şuruburi. operaţia se efectuează în mai multe puncte de pe circumferinţa pos!l1men! m.. pentru curele mai lungi. 3.2.

j'·". 122 EXPLOATAREA ŞI IYTRETlYERE.("'.: ar putea avea loc la atingerea lor.racordare .modificările de direcţie se Vor realiza prin racordări largi./ nîndu'-se' astfel impuriUlţile ră. .'l pot prol'Uca (. 3.()lacap[iui cond~ct~(de"aspirafie se montează un sorb cu clapetă sau' :numai un grătar simplu. '. :Condutta''lfe aSpi?'ajie. cu scopul de a permite demontarea pompei pentru revizie sau reparaţii..' acestea 1lJ.IO. cu scopul de a se micşora pierderile hidraulice. Conductă de aspiraţi 7 comună. aşa cum Se arată în fig.~ POMPEI IY INSTALAŢIE • MONT. . In acest scop. conductelor.. J.kzamors{lri ale pompei. .12. datorit.\REAPO)IPEI de susţinere.1. incorect Aceste condiţii sînt ilustrate schematic în fig. 3. ·apă d~la"o'iută sursă.. . sorbul se va instala într-o cuvă special construită. d bil f' ă ~ 'b~ d tă .7. pentru a preveni acciJentde prin arsuri e. aşa cum este prezentat în fig. dimensionată corespunzător. pentru a se evita . .. este prezentată schema de montare a unei conducte de aspiraţie. ' .5 metri.de al 1I1Crarc. Fig. se va face printr-o reducţie excentric. 3.·rderilc hiuraulice şi tot. se va proceda la curăţirea interioară a ' '. va fi astfel concepută . eVltîndu-se coturile bruşte. 1 tx IXST.tnctt să permită demontarea pompei . porţiunea de conductă orizontală se vamonta astfel încît să aibă o pantă continuă pînă la pompă (minimum 2%).se vor evita montajele care permit formarea pungilor de aer. tre.//. se "a folosi atunci o conductă comună. spălare cu .aih~rl.:înainte de racordarea pompei.9.stalaţie fără demontarea con~uctelor. instalaţia .10. 3.! Fig.8. 3.prin. Diametru! conductei de aspiraţie trebuie să fie cel puţin egal cu cel al orificiului de aspiraţie al pompei.rat:0rdan~.. este necesar ca viteza lichid ului la intrarea în pompă să nu depăşească valorile: 1 '1. J. acestea vor fi prevăzute ClIc:)mpcnsatoare de dilatare şi reazenu. Vana se "a monta numai în cazul în care pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de cel din rezervorul Fig.. atimci În locurile cele mai de sus ale zonelor respecth'e se vor monta robineţi de aerisire. pentru o funcţionare a pompei în limiteţ~ unui randament acceptabil.distanţa' de la fundul bazin ului de aspiraţie pînă la sorb. antrenate de curentul creat de aspiraţie. '3. atunci cînd acesta atinge nivelul minim. Dimensionarea conductei de aspiraţie se va face ţinînd cont că..rin.'. " . astfel Încît să permită accesul Uşor funcţionării. . este absolut interzisă realizarea îmbinării prin strîngerea forţată a şuruburilor flanşelor. In fig. binţi se vor izola termic. Jt:U~LL\'Ll. --.·L ~':"J'- inca". a sorbului pînă la suprafaţa lichid ului."[l"SC pi.l neetanşcit{lţilor. trebuie să fie de cel puţin 0.3. Este interzisă utilizarea vanelor de aspiraţie pentru reglarea parametrilor pompei.9. Pentru e\·itarea unor deranjamente de aspiraţie. trebuie să fie de cel puţin 2 D (D fiind diametrul sorbului).\L. Susţinerea corect conductcJor.qm.5 metri. . Este recomandabil să nu se montez:' p van» r r('ndl!"·') r!.. la montarea sorbului. ra- .pătrunderea în pompă a particulelor abrazive. Qestinatsă împiedice pătrunderea impurităţilor în pompă. . se vor respecta următoarele prevederi: .7. Montarea conductei ele aspiraţie. • corfet incorect Fig.8. 3.. Dacă această soluţie nu se poate aplica. de aspiraţie..~iJ'l 1 .distanţa de la flanşa de . In funcţie de siSf~inU1. elimî-: ".buie Să fie corect de cel puţin 0. Dacă fundul bazinului de aspiraţie este nisipos. aşa cum este arătat în fig. 'L"i):i"aţlt'.distanţa de la axa sorbului pînă la peretele cel mai apropiat.. Pentru a se evita formarea purigilor de aer.2m/s. aşa cum este arătat în Tnt0dat:t cOl~d::(~~. Este recoman a ca iecare pomp sa aI a o con uc proprIe e aspiraţie. odat. 3.!de.âre. . în cazul unor diametre superioare.'mase din timpul sudării.":':1>.traseul 'conductelor va fi ales cît mai judicios. Este recomandabil ca lungimea conduCtei de aspiraţie să fie cît mai redusă. la pompă în timpul _ de cîte ori este posibil.1. 3. d .la instalaţiile la care lichidul vehiculat are temperatura rIdIcată: ~e yor lua măsuri pentru evitarea eforturilor ce ar putea lua naştere datOrIta dllatării conductelor.\ŢIE 123 cordarea fig.l. Dacă prin construcţie nu se poate evita formarea pungilor de aer. Rcdllcti~ (It.

.13. astfel ca in caz de depăşire a valorii stabilite. . In caz)1l utilizării unor conducte cu diametre superroare.~a?ul ~e siguranţă necesar în funcţionare . c~eltuieli reduse pentru combustibil.ebită. îmbinarea se va realiza prin reduc ţii c ).a~tr~n:l!'~. este necesar să se acorde o grijă deosebită îrnbinărilor acesteia.• 124 EXPLO. 3.tantă. ţinînd cont de balanţa cheltuielilor iniţiale şi ale celor de exploatare. în prezent. Ia alezerea celei n:ai convenabile maşini pentru o situaţie dată.. unde presiunea poate atinge valori foarte ridicate. Curba C reprezintă un cost iniţial mijlociu şi cheltuieli mijlocii pentru combustibil \ şi întreţinere. se ia în considerare un. p'.refulare cu cea ~e aspiraţie. mai ales la instalaţiile deservite de pompe echipate cu etanşări mecanice. ea să declanşeze şi să pună in legătură conducta de .re de. La alegerea maşinii de antrenare a unei pompe trebuie să.ecalificate.se va av<:. . Diametru! conducte! deret'ulare'frebuie să fie cel puţin egal cu c~l al orificiului de reful~re al pompei. la oprirea pompei. ~ căror i~fluenţă este determinantă pentru obţinerea unei exploatări avantajoase.13. . Schemade montaj a unui sorb cu cuvă de.le verticale vor fi rigidi~ate prin colie.12. pentru a se evita pătrunderea acestora in pompă.:. d~oarece ele sînt mai economice din punct de vedere' al costurilor iniţiale ŞI al cheltuielilor din perioada de exploatate. ' maşinii de antrenare. protecţie. 3.lo-re intersecţie determină precis momentul din care o Fig. conducind astfel Ia degradarea etanşării şi pierderea etanşeităţii.cotunlor. După cum se remarcă din diagramă. Schema poziţiei sorbului. dobînzile şi amortismentele. motorul pneumatic Şi motorul eolian.\T. Analiza economică poate fi reprezentată într-o diagramă ca cea din fig.existenţa energiei de acţionare disponibilă la faţa locului . Fig. avînd cheltuieli de combustibil şi întreţinere Co.combustibili uşor de procurat. funcţionare a instalaţiei.\ ŞI IXTREŢIXEREA POllPEI Ili INSTALAŢIE MOSTAREA pmlPEI Il' INSTALAŢIE 125 .1'7' Indicaţii privind ~aşina de . ' Deoarece in perioada de execuţie a instalaţiei. Această curăţire pre~intă o importa~ţă deos. 3. prezent. Deoarece . Daca lun~mea verticală ~ conductei depăşeşte 10 metri...posibilităţi de tntreţlnere . număr d: . Conductt. turbina hidraulică. . .'Conducta de refulare trebuie dlmen~lOnatăcorespu~zăto~. ponderea covîrşitoare o reprezintă motoarel~ ele~t~l~e. se folosesc următoarele maşini . in interiorul conductelor se acuI?ulează diverse impurităţi.de forţa: motorul electric.nductei de refulare.. .foarte ~ult. . La dimensionarea co.timpul diurn de.. Diagrama ~nalizei maşină de antrenare devine neeconomică. a ~ăror ~onicitate nuva depăşi raportul 1 :' 10.'lItru antrenarea pompeIor. moi.e deranjarncnte de amorsare se datoresc neetanşeit~ţl. energie electrică. Curăţarea se poate realiza cu apă sub presiune preluată de la o pompă auxiliară.3.întreruperi accidentale.1. Conducta de refulare. împotriva şocurilor provocate prm intoarcerea lichidului. în fun<:ţie de presiunea maximă pe care? poate realiza pompa.entru ./ reduse.. curbele cheltuielilor prezintă o pantă c~ns.aunei ~lapete de reţinere care protejează pompa. care asigură o etanşare superioară in comparaţie cu îmbinările prin filet. I'u"'t-'c:lICt-'Ijlll<. 3.nce~tric~. . se mai observă că punctele de L-_-~""o. se va monta între conducta de refulare şi cea de aspiraţie o supapă de siguranţă (numai in cazul cind pompa însăşi nu este prevăzută cu o astfel de supapă). se vor analiza urmltorii factori: .rentabilitatea instalaţiei. : Din diagramă. Supapa se va regla pentru presiunea de descărcare. . .factori.\RE. care uneori poate atinge lungimi Import~n~e.. Din acest punct de vedere. P. motorul termic.:-un-C":-iOfl.2. . ma~lI1aeu abur şi turbina cu abur.f 10/. este necesar ca înainte de racordarea pompei să se procedeze Ia curăţirea tuturor conductelor. Salturile verticale reprezintă cheltuielile de întreţinere. 8. curba A reprezintă un cost iniţial ridicat. .. Curba D reprezintă un cost iniţial I redus. In acest sens.. Astfel. Curba B reprezintă un cost in iţial ridicat. .:-. Dintre toate maşinile de antrenare utilizate . La pompele volumice.i }=onstr. ' . hidraulică etc.c?-racteristici spe~i~ice tipulu.cadr. flanşe cu garnituri plate. p:otejind prin aceasta atît pompa cit şi instalaţia. a căror denumire provine de la cea a agenţilor energetici utilizaţi r!p arpst{>~ In.c~nstrucţii cu caract~r sţ>ecialse mai ţoloseşte turbina cu gaze..1conduct~1 de aspiraţie. .-dt:-r.:rE.. care pot determina maşma d~ antrenare fără a' ţme seama de ceilalţi factori.:~e energia mecanica de antrenare de la diverse maşiru de forţă.11. Pe conducta de refulare este recomandabilă montarea unei vane care serveşte la pornirea pompei şi la reglarea debitului în timpul funcţionării..susţinere montate în drept?l. . considerînd că preţul combustibilului sau al energiei consumate r~mme constant pe întreaga perioadă analizată. dar ulterior cheltuieli ridicate pentru comI bustibil şi întreţinere. rezultate din activitatea de şantier. Supapa de siguranţă trebuie astfel aleasă încît să poată permite recircularea debitului maxim al pompei. în corncheltuielilor privind alegerea para ţie cu altele. pornm rapide. se r~comand~ Iponţ. 3.aIn :edere re~o~a~d~rea ca sum~ tuturor pierderilor de sarcina sa nu depăşească 10% din înălţimea geodetIcfl de refulare. dar întreA ţinere scumpă.. este de preferat ca îmbinările să se fad prin t Fig. la care pătrunderea impurităţilor între inelele frontale poate provoca rizuri pe feţele aflate in contact ale acestora.u<:tival pompei.

J--r-~~~~~~~ 1-..u~n: combustibil scump. în comparaţie cu cele cu ap:mde:e pnn compresie. mobile. ..1) C reprezintă valoarea efectivă a tensiunii. montarea în instalaţie şi exploatarea ". ~otoar~le !ermlc~ se uhlIze. Puterea medie transmisă in decursul unei perioade a curentului alternativ monofazat se numeşte "putere activă" şi se determină cu relaţia ' '.nshcI. . sint antrenate de turbine cu abur. Prin urmare. în care 1. .V. De aceea. frecvenţa este normalizată la valoarea de 50 perioade/secundă (50 Hz).".. puteri limitate. Schema 2~~~~----~~~ conexiunii în triunghi In fig.ază cu precădere la agregatele de pompare. alcă~umd agre?. respectiv atunci elndtensiunea şi curentul sînt în fază. 3--.. " M<l:şinil~.:. Fig. pOJ?pele centrifuge de înaltă presiune. astfel ca alegerea tipului de motor electric..l rOf/'spund:i cît :". Termenul cos <il se numeşte "factor de putere" şi reprezintă unul din cei mai importanţi parametri ai instalaţiilor electrice de forţă. puteri marr ra~ortate la greutatea rnotorului.. porniri uşoare. valoarea frecvenţei este f = 60 Hz. MONTAREA POMPEI IN INSTALAŢIE 127 . lULlif'let scopului urmarit. Schema 3.126 EXPLOATAREA ŞI blTRETINEREA POMPEI IN DISTALAŢIF...motorul cu aprmd. lor In sItu.' (3.' .' . precum şi în majoritatea ţărilor europene.. Deşi au un cost iniţial ridicat.-. Reţeaua monofazică furnizează curent electric la tensiunile de 120 V şi220 V. Astfel.1.-4 conexiunii in stea.J. consumatorii pot fi racordaţi în două moduri: în . preţul combustibilului mai red1!s. .Mo!oar~le termice se folos~sc de o?icei . Datorită acestor caracte. se observă că Pare valoarea maximă atunci cînd cos <il = 1.0 parte din aburul produs de cazanul respectIV." . deşi în trecut au fost utilizate cu succes m agricultură. Inversul perioadei se numeşte "frecvenţă. pentru reţeaua de înaltă tensiune.c~nLl·I': rlimentate cu bcnzin. deci 'P = O. ~e folos~sc atît motoare cu aprindere prin .A. . 'P unghiul de defazaj dintre tensiune şi curent.. abur sau turbinele cu abur se folosesc la antrenarea pompecu. Reţelele de distribuţie ale curentului electric sint monofazice şi trifazice.ele e~liene sînt rar folosite astăzi. 1 valoarea efectivă a curentului.:. xploatare să posede suficiente cunoştinţe în acest domeniu. sint prezentate schemele celor două feluri de conexiuni. ' Curentul electric este de două feluri: continuu şi alt crna tiv. folosite în centralele termice pent~u alirnentări de cazane.. Canada şi alte ţări ale continentului american. De ll:semenea. Din cele relatate mai sus rezultă că motorul electric este maşina de forţă care întruneşte majoritatea calităţilor necesare pentru antrenarea pompelor şi de aceea utilizarea lui în acest scop s-a impus pe plan mondiaL Din acest motiv. u la evacuart Of' ano In PPrIO. Lcos ţi. . deci frecvenţa va reprezenta numărul de perioade efectuate de variaţia curentului într-o secundă. alimentate cu runtorină. Aceste pompe sînt folosite de obicei ca pompe de rezervă care pot intra 'rapid în funcţiune in caz de intrerupere a curentului electric. pompele cu piston cu actiune directă. a căror durată diurnă de funcţionare este IImItată. c~Iar de la cazanele pe care le deservesc. pericol de Incendiu sporit. •Pentru antrenarea pomjJd?r.Iasemă?ătoare: Deza\:antaje~e lor con~t<. uzun m~I :a. motorul cu a~rinăere prin scînteie este folosit la antrenarea grupunloŢ de pompar~ J?oblle._ ~otoarele cu aer comprimat au un domeniu limitat d~'~tilizare.H.!.Jr!p d" inundatii etc . . age~t esţ~ disponibil Ia faţa locului. mctoarelor cu aprindere prin compresie sint: "~~ndament energetic su~enor. ele înlocuind motoarele electrice în instalatiile care funcţionează în mediu exploziv .15. rezultă că transmiterea unei anumite puteri electrice este cu atît mai economică cu cit valoarea factorului de putere este mai apropiată de cifra 1....i. 3. ŞI din acest punct de vedere ele suphnesc cu su~ces mo~~arele electrice.14 şi 3.. pentrureţeaua de joasă tensiurie. La reţeaua trifazată. In speCIa! ~n agnc u1.în . ele concurează cu succes instalaţii asemănătoare echipate cu motoare electrice. In ţara noastră. Av~ntaje!e. notată cu f (f = lJT). .ate fixe.PIde. şi 6 000-10 000. costuri initiale mai redu~ela ţ>uter. consum mic de combustibil.__ L-. cheltuielile globale sjnt mai reduse cu 1/3 sau 1/4.15.U. (diesr-l}.. prezintă a\'a~taje c~: gabarite şi greutăţi reduse.tilizat la antrenarea pompelor mari. Fig . . Tensiunile'uzuale la reţeaua trifazicăsint de 220-"380 V. Ca unitate de timp se ia în considerare secunda. Din formulă. notată cu simbolul T. ~I ca gru~uri de intervenţii la stingeri de incendii.situaţiile în care nu poate fi reah~ata alimentarea cu energie el~ctncă:.-"!!"'--.ere pnn comp:esle se ~retează a fi u. se înţelege timpul după care un fenomen îşi repetă ciclul. uzuri mai lente in timp..mine şi rafinării.: electrică de forţă consumatorii industriali. S~ ştie ca . ". <:~eace l~ face improprii pentru antrenarea pompelor care au regtmun defuncţIOnaredmrnămarisaucontîniu.motoarele . . Alegerea tipului de motor se face pe baza unei analize tehnica-economice ţmÎn~ con. În ceea c~ priveşte ant~enarea pompelor. utilizate la alimentarea cazanelor de abur f?losesc pentru antrenare chiar . Curentul alte-mari v este un curent electric caracterizat de variatia periodică a parametrilor săi... ·.t de.) Funcţionarea lor este legata de prezenţa ŞI vIt~za v~ntului. cu timp de funcţionare diurnăfoartenîăre sau chiar continuu. p = U . Fund surse de energie independentă. faţă de cele ale unui motor cu benzină care antrenează aceeaşi pompă.cu aprindere prin scînteie.. avantajele şi deza\'~ntajele pe care le prezintă fiecare cOllstruc~ ţie. agen~ preluat. Cele monofazice sint destinate alimentării diverselor aparate electrocasnice precum şi iluminatului electric:'Reţelele trifazice slnt destinat: să alimcntcze cu c'nc·ri)'i..t ră. .aţIile In car~ acest. Prin denumirea de "perioadl". Motoa!. Din acest punct de vedere. (In Olanda au adus servicii importante fiind puse să antreneze pompele de eva~u~re a apei din incintele îndiguite. CIt ~I motoare cu aprindere prin compresie .st-a" sau în "triunghi".. ln S. uşor transportabile. este necesar ca atit proiectantul instalatiei cît şi personalul Gt' •.. intreţlnere uşoară.

Din cele descrise mai sus rezultă că motoarele cu excitaţie paralel sînt preferate pentru antrenarea pompelor. De aceea. fiindcă. • .5 38-75 peste 75 1. "' Puterea activă absorbită de la o reţea trifazată nu. . Variaţia turaţiei In fun~ţie de manda beneficiarului.5 8-37.f3 .ea. Alegerea pompelor c. /: '.3) (3..128 EXPLOATAREA ŞI INTRETI!'IEREA POMPEI IN I!'lSTALATIE !dONTARE." PO~!PEI Ix lSST. cuplu. ceea ce poate provoca defecţiuni mecanice datorită acţiunii forţelor centrifuge care ating valor importante. Curenţii de fază sînt curenţii care circulă prin circuitul propriu al consumatorulŢui. În industrie.!!lncţie de caracteristicile specifice ale acestora.-'-7.motoare asincrone de curent alternativ trifazat. În tabelul 3. prin urmare.. curentul de excitaţie se menţine aproximativ constant.. deoarece pot asigura menţinerea unei turaţii constante. deci demaraje puternice.16. pentru alegerea motorului electric de antrenare Puterea. variaţia turaţiei In funcţie de cuplu devine importantă şi. la turaţii reduse. 1 (3.i~. la cele două categorii de. deoarece. utilizarea motoarelor de curent continuu este limitată din cauza dificultăţilor de transmitere la distanţă a energiei electrcmagne t icc sub formă de curent continuu. iar 'aceasta se axplică prin aceea' că. nave. : [1=. .t t t d hti.40 1. este recomandabil să se aleagă un motor cu o rezervă de putere care să poată satisface solicitarea suplimentară. 3. Sensul de rotaţie al motoarelor de ~ It " It curent continuu este stabilit de fabrica a constructoare în conformitate cu coFig. 1. După acest criteriu. . .'la motorulcu excitaţie paralel.3-' 1. .l ţi' ensium e mie sin tensiuni e exis en e m re ou a e re e el.4-' 1..30 1. La motorul cu excitaţie serie. 3.iesfediferită de cea a motorului cu excitaţie serie.1-' 1. în. ale căror valori sint uşor măsurabile.1.5) Din cele relatate mai sus se observă că la conexiunea în stea.60 1. d 1" t "1 .ţiaturaji~i~!e in_~penţe asupra parametrilor energetici ai pompei. trebuie să se ţină seama de . la acest tip de motor. citalie terfe.?~sumatoril~r. Tabelul 3. tensiunea de fază este mai mică decît cea de linie. Din electrotehnică se cunoaşte că alura curbeide variaţie a turaţiei în functie de cuplu.2-' 1.. Motorul cu excitaţie serie nu trebuie lăsat să funcţioneze în gol sau la sarcini reduse. :. la-motorul cu excitaţie paralel. care pot provoca suprasarcini suplimentare. variaţia turaţiei este neînsemnată.80 1. ' .8H 0. I .40 ~ ~rotoarele electrice sînt realizate în diverse tipuri constructive. .".09 1. astfel de motoare şi-au găsit utilitatea la antrenarea pompelor montate în instalaţii care dispun de acest gen de energie la faţa locului: locomotive. "'".6) în care U şi 1 reprezintă tensiunea şi curentul de linie. Din schemele prezentate mai sus se pot determina următoarele relaţii: A A ă = _ la conexiunea în stea). Din figură Se observă că. deoarece aşa cum se vede din diagramă.". abscrbită la arborele pempei la regimul Dominal kW Coeficient de multiplicare funcţie de variaţia tnllţimil H a puterii.la conexiunea • A • 1: =.motoare de curent continuu. .5H 0-3 3.25 1. Deoarece în exploatare pot interveni Însă situaţii neprevăzute. ' •În fig. Puterea motorului de antrenare trebuie astfel aleasă încît să fie cel puţin egală cu cea absorbită de arborele pompei la regimul normal de funcţionare. curentul de fază este mai mic decît cel de linie.motor cu excltatle In paralet: b _ motor cu exsensul poate fi Inv~rsaţ astfalel: .~t~rmină cu expresia p = .!. turaţia creşte foarte mult.~va!. La alegerea motoarelor de curent continuu trebuie să se ţină seama de caracteristica lor de variaţie :a turaţiei tn funcţie de cuplu. au valori mari ale cuplului. faţă de care se va alege motorul electric corespunzător.\TIE 129 Curenţii de linie sînt curenţii care circulă prin conductorii reţelei trifazice.1 Coeficienţi de multiplicare a puterii absorbite de pbmpă.2) (3. datorită faptului că curentul de excitaţie este egal cu curentul rotorului. Aceste proprietăţi rezultate din cele două feluri de COneXIunIservesc la racordarea convenabilă ac. (3.18 1. Motoarele cu excitaţie serie sînt preferate ca motoare de tracţiune. { . . iar la conexiunea în triunghi.. .16 sînt reprezentaţe diagramele de variaţie a turaţiei.motoare de curent alternativ monofazat : .'. ele pot fi împărţite in următoarele categorii: . ' t:~.în funcţie de cuplu. la motoare de curent contrnuu : .IL.la mororul cu excitaţie serie se inverseapă sensul curentului de alimentare a rotorului.3'U.'3 ..4) In triune hi1 t:.12 1. 26i 9 - . determinate de natura curentului electric utilizat. În exploatare.. {I e = . depinde de modul cum este conectat consumatorul. la motorul cu excitaţie par' e lse inversează sensul curentului de excitaţie. de refulare 0. aşa după cum se şt!~. iar valoarea ei se ~. motoare. Tensiuni de fază sînt tensiunile existente la bornele consumatorului. valabil pentru pompe centrifuge. UI cos cp (3. sînt indicaţi coeficienţii cu care trebuie multiplicată puterea absorbită de pompă.50 1.motoare sincrone de curent alternativ trifazat : . = U1 [7. datorită' modificărilor condiţiilor iniţiale de funcţionare.

se reduce treptat rezistenţa. Din acest motiv. nefiind compensate de economia datorată factorului de putere.?-pei. Pornirea motoarelor de curent continuu prezintă unele dificultăţi. deoarece curentul de pornire are o valoare foarte mare. ele sînt folosite la antrenarea unor pompe de grădinărit precum şi a grupurilor hidrofoare de alimentare cu apă a gospodăriilor individuale. pornirea se face cu ajutorul unor reostate de pornire care introduc in circuit o rezistenţă-suplimentară ce limitează Fig.' ceea ce poate provoca deteriorarea acestuia. . CI ._inceputul şi sfîrşitul Infăşurării de excitaţie paralel. DI şi D: -inceputul şi sfîrşitul polilor auxiliari. .19.. La motorul de curent continuu această placă are forma din fig. motorul se ambalează. R. +----.-. domeniul de utilizare al motoarelor sincrone se situează in zona puterilor mari. deoarece în zona puterilor mici. ţei maxime. .17 şi 3. apoi se face contactul electric şi. Soluţia constructivă ce se adoptă în acest sens constă în prevederea unei înfăşurări auxiliare În sta tor. care nu sînt racordate la reţeaua publică de distribuţie a . I:-'ST. De aceea. Această defazare se obţine cu ajutorul unui condensator de capacitate corespunzătoare. Deoarece aceste motoare se construiesc pentru tensiuni de 120 V şi 220 V. fără folosirea rezistenţelor reglabiIe. _. . în circuitul de exci- taţie se introduce o rezistenţă reglabilă care permite să se obţină turaţia necesară.rREŢI~ERE. 3. bobinajul este în general supradimensionat de aceea ele pot fi pornite direct. _ BI şi B: . Dacă se imprimă Însă o mişcare de rotaţie într-un sens oarecare. reprezintă o eategori. J. Rotorul motorului sincron este alimentat cu un curent de excitaţie de la o sursă exterioară de curent continuu. De aceea motoarele monofazice. Funcţionarea acestui tip de motor este stabilă numai la turaţia de sincronism._ _ R. maneta borne a motorului reostatului se aşază în poziţia corespunzătoare rezistende curent continuu. "deoarece nerespectarea acestei condiţii face ea motorul să iasă din sincronism .18.. 3. Această proprietate este folosită pentru îmbunătăţirea factorului de putere. La motoarele de puteri reduse. conexiunilor pentru inversarea "sului de rotaţie la motorul cu excita ţie .1 . astfel că rotorul se .rezistenţă _reglabilă a curentului de excitatie. Schema conexiunilor pentru inversarea sensului de rotaţie la motorul cu excitaţie paralel. Prin urmare. de valoarea curentului. Rotorul motorului electric rnonofazic este supus acţiunii a două cupluri egale dar de sens contrar.începutul şi sfîrşitul lnfăşurării de excitaţie serie. În general nedepăşind 1 kW. la aleger~a unui motor monofazic trebuie să se aibă în vedere că sensul său de rotaţie 1 este stabilit de fabrica constructoare şi el nu poate fi modificat în exploatare .va roti datontă acţiunii cuplului rezultant. astfel încît acesta poate fi defazat înainte sau înapoi faţă de tensiunea U. determinate de cimpul magnetic al înfăşurării monofazate.reostat de pornire .> de motoare mai rar utilizate in industrie. pentru evitarea acestui fenomen. care este alimentată de un curent defazat faţă de cel din înfăşurarea principală. deci transmiterea puterii devine economică. astfel ca la atingerea turaţiei de regim aceasta să devină nulă. :\Iotoarc-le electrice de curent alternativ mcnofuzat. " sen- Notaţiile . sene. Şcbema. datorită complexităţii construcţiei faţă de cea a motoarelor asincrone.} J". cheltuielile iniţiale sînt mai ridicate. denumite in limi.3. Ca măsură de protecţie. '. variaţia curentului de excitaţie atrage după sine variaţia curentului absorbit de la reţea. Placa. -:.130 EXPLOATAREA ŞI r:-.18 sint prezentate schemele legăturilor pentru inversarea sensului de rotaţie la aceste categorii de motoare. la racordare se va verifica în prealabil corespondenţa dintre tensiunea reţelei şi cea a motornlui electric. . Cuplul activ al motorului sincron trebuie să fie mai mare decît cuplul rezistent al maşinii antrenate.au următoarele semnificaţii:. Terminaţiile capetelor de legătură se numesc borneşi se găsesc pe o placă de borne prinsă de corpul motorului.~L.\ POlIPEI rN INSTALAŢIE ~IO:-'TAREAPOMPEI r:-. pentru a putea fi pornite. 3. . La motoarele sincrone. Dacă curentul de excitatie are o valoare redusă.19. In practică. -Al şi A2inceputul şisfîrşitul înfăşurărlî rotorului:': . ceea ce poate provoca încălzirea excesivă a bobinajului.pe măsură ce turaţia creşte. deoarece puterea lor este limitata. peste 300 kW. ----- Fig. care poate atinge valoarea 1. atunci cuplul corespunzător s-. +------~------. el şi c 2 ..'". atit timp cît rotorul se găseşte în stare de repaus/cele două cupluri se anulează reciproc şi mişcarea nu poate avea loc. deaceea el este utilizat cu precădere în situaţiile în care este necesară menţinerea unei turaţiiabsolut constante.17. înainte de a pomi motorul.+-------T------- t.' Fig . Pentru evitarea unor astfel de situaţii.aj uzual "motoare monofazice".. în acest domeniu.• Motoarele electrice sincrone de curent alternativ trifazat sînt denumite astfel datorită faptului că turaţia rotorului este egală cu turaţia cimpului magnetic rotitor produs de curentul ce trece prin înfăşurările polilor respectivi ai statorului. '.Din punct de vedere elestric.\ŢIE 131 In fig.. au nevoie de un dispozitiv care să le asigure rotirea iniţială in sensul dorit. racordarea Ia reţea efectuindu-se prm SImpla introd~cere a ştekerului in priza de curent. ele şi-au găsit o largă utilizare la acţionarea unor maşini şi aparate electrocasnice. turaţia crescînd vertiginos. mont~re<l:lor În ~nstalatie este foarte SImpla.nsului de rotaţie devine preponderent.

.rţi0l!al cu alunecarea. 2. funcţionarea devine instabilă şi motorul are tendinţa să se oprească. Schimbarea sensului de rotaţie poate fi obţinută prin schimbarea a două faze din stator sau prin inversarea sensului curentului de excitaţie.OODIIII&Iol'.SL " . denumite uzual motoare cu inele colectoare. deci pornirea se realizează într-o situaţie dezavantajoasă. de cea a cuplului maxim.formllor de pornire. valoarea cuplului nominal se alege de 2 . 3. . se va avea in vedere ca valOarea cuplului nominal de funcţionare să nu fie prea apropiată. adică în zona în care cuplul creşte propq. Prin noţiunea de alunecare se înţelege (3. -r.0. La acest tip de motor. Schema 'de pornire cu racordare .. 5 ori mai mică decît cea a cuplului maxim..Decalajul dintre tensiune şi curent este mare. pornirea prin legare directă la reţea unui motor asincron.'. Funcţionarea este stabilă numai pe porţiunea O-A.•• sincron" ilusa trează modul lor de funcţionare. _ ' Din diagramă se observă că la pornire.22. funcţionarea este posibilă numai pînă la o anumită valoare a alunecării. corespunzătoare cuplului maxim. iar caracteristica lor funcţională poate satisface cele mai variate cerinţe. . '.23.. ceea ce provoacă şocuri in reţeaua electrică de aliN mentare. Motoarele asincrone sint cele mai răspînditemotoare electrice utilizate in toate domeniile de acţionate. :"_Fczintl I. se utilizează diverse . după modul de execuţie al rotorului. totdeauna 112 < nI' iar alunecarea creşte proporţional cu sarcina. Motoare cu rotor . J I I Fig.20. este prezentată diagrama de variaţie a cuplului in funcţie de alunecare.rezistenti de' excltatle.2l.Cuplul de pornire are o valoare redusă la tura ţie redusă."\ . In acest fel.--trail: r _ lloemalct' de curent.: .8) Pentru preîntîmpinarea neajunsurilor descrise mai sus.. ' La pornire. .7) r------------------. C'!l ii~ $" în ca. Fig.'. Motoare cu rotor .21 şi 3. corespunzător situaţiei de sincronism. Variaţia cuplului Orientativ. la pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit de puteri relativ mari. 3. iar pentru s = O. 8.'e.. în fig. aceste motoare Fig. " Aceste dezavantaje sţntacceptatela motoarele în scurt-circuit de putere redusă.bobinat". TP . . alunecarea creşte foarte mult. 3.22 sînt prezentate cîteva exemple de conexiuni ale unuimoţorsincll()n tipM. care diferă de regimul nominal: .oscilatoare J reoiaIenl1 la descIr· care. 3.. denumite şi motoare în scurt-circuit. Acest lucru se realizează de obicei prin două metode: .qIE 133 şi să se oprească. . R. J " In mod practic.SU.şi car: serveşte numai la pornire. \ . Ro-rezlstoDl'4e uc:ltalio. valoarea cuplului este redusă.23. care solicită mai puţin reţeaua de alimentare şi oferă in schimb I • posibilitatea unei cuplări simple. direct la reţea..autotnD. -~-+ p IfI 3 4 . .r. .prin autotransformator: c E . puterea. iar acest lucru este explicabil prin faptul că 1 ele au o construcţie extrem de simplă. Schema conexiunilor la placa se construiesc în două variante prinde borne. de aceea la alegerea motorului.~ .\ PO~IPEI !:-I INSTALAŢIE MOI>TAREAPO~IPEI 1:-. 3.. ' c~ - Fij(3. 3. Dacă cuplul rezistent este mai mare decît cuplul maxim.alol'c de curent J' K "7. q: I _______ A.în colivie". In fig. turaţia cîmpului mai511dicrot iu. se vor putea evita deranjamentele provocate de suprasarcini temporare.Curentul absorbit la pornire are o valoare mult mai mare decît curentul nominal (Ip = 4-71. sînt robuste. Denumirea de . in colivie. cipale 1. T. TABLOU I I I I I I I t R.20. asemănătoare cu cea cI" la mntn'lr('k asincron. valoarea cuplului este nulă.. T~.ezCitatoare. Pornirea motoarelor sincrone este dificilă. cînd s = 1.executarea unei înfăşurări suplimentare.. Schema de pornire cu racordare directă la reţeaua de alimenţare: E . _ . Din punct de vedere constructiv. 4 X instalată (puterea motorului) (3.antrenarea mecanică de către un alt motor de construcţie asincronă . care se caracterizează prin aceea că viteza de rotaţie a rotorului este diferită de cea a cimpului magnetic rotitor. Valoarea alunecării se exprimă de obicei in procente şi indici astfel reducerea turaţici rotorului în raport cu cea a cîmpului magnetic.trans· clorm.132 EXPLOATAREA ŞI !I>TREŢII>ERE..r : turaţia rotorului.). şocuri ale căror efecte defavorabile sînt resimţite de ceilalţi consumatori. I:-. motorulasincron prezintă următoarele particularităţi de funcţionare. La motorul asincron. funcţie poate fi permisă dacă se realizează condiţia de alunecare.. fiindcă rotorul trebuie adus iniţial la o tura ţie apropiată de cea a cimpului magnetic rotitor. deci factor de putere redus.

rezistenţele se scurtcircuitează.@=. se produce şi o micşorare a cuplului de pornire. • Alimentarea motorului la acest montaj se face cu un curent mairedus.26... iar după ce motorul a ajuns aproape de turaţia nominală. .10) ~f • 'l in care I" 1. . --r--+-+---Schema lega tnrilor r'. '" Acest motor prezintă avantajul unui cuplu mareIa pornire ceea ce fi recomandă să fie utilizat la acţionarea maşinilor şi mecanismelor la care cuplul rezistent atinge valori importante. .. . Schimbarea sensului de rotaţie a motorului poate fi obţinută foarte simplu prin inversarea a două legături de la reţeaua de alimentare...l 3 (3.oi Prin urmare. se efectt. 3. .. conform tebriei maŞinilor' asincrone.'Ji . w= ~~~l .pentru cuplarea în stea Y: Fig.se~păs?..134 EXPLOATAREA ŞI I~TREŢIXERE.''>'''. in funcţie de tipul pompei utilizate.."'1-. 3. r la pornirea stea-triunghi. 3...24. valoarea curentului este de trei ori mai redusă decit la conectarea în triunghi.3.. ceea ce echivalează cu inversarea cîmpului Invîrtitor statoric. Punerea in ftmcţiu. se obţine un curent redus la pornie.12) Prin urmare. 3. . II. Fig. deoarece. sint curenţii de linie. " . .!e.triunghi I:!.~ Pornirea motoruhii asincron cu inele colectoare se realizează cu ajutorul unui rcostat de pornire care introduce În infăşurările de fază ale rotorului rezistenţe reglabile. la conexiunea în stea.\ PO)IPEI IN IXST. .legate in serie cu acesta: Prin aceastase reduce curentul de pornire. Din cele descrise anterior rezultă recomandarea ca pornirea pompelor să . întîlnit la conectarea stea-triunghi se păstrează deoarece este mai mic decît cuplul nominal. U.y = [rr = = ~. hA = li • .\UŢ1E PI:J..i' '. În paralel. iar la atingerea turaţiei de regim.. valoarea cuplului nu depinde de rezistenţa rotorului." . . Motoarele asincrone au o turaţie practic constantă. . y pornire prin autotransformator : -~-. tru cele două moduri de conexiuni.2i.impedanţa unei faze a Infăşurării statorice. [u. :.11) 1 . la conectarea motorului în stea.>'" (3.= ." .cuplul de pornire se reduce de K~ ori faţă de cel realizat prin cuplare directă Pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit prin intermediul unei bobine de inducţie trifazate are la bază acelaşi principiu de reducerea tensiunii in faza iniţială. iar aceasta se poate obţine prin manevrarea corespunzătoare a vanelor instalaţiei. ~upravegherea fi Intreţinerea in perioada de exploatare Punerea în funcţiune a unei instalaţii hidraulice poate fi definită ca fiind totalitatea operaţiilor ce se execută în faza de trecere de la starea de repaus.26.Zk . Pe măsură ce motorul se accelerează.y= e " [.f3· I.. '. Schema conexiunilor pentru pornirea cu bo bină de inducţie trifazată. Schema acestei metode de conectare este prezentată în fig. I. .. (3.tensiunea de linie (reţea).i.:!~ pcrmr. ': 3.' U." . ZJ: . .valoarea curentului absorbit de la reţea este de K1 mai mică decît la cu plarea directă. Schema conexiunilor la pornirea cu autotransformator.. deci convenabilă pentru antrenarea pompelor. _______A : Aplicînd relaţiile determinate anterior psn?Jrn. se obţin următoarele rezultate .tot înaceeaşi proporţie {~ deoarece acesta este proporţional cu pătratul tensiunii pe fază.. se efectueze la sarcini reduse. . motorul funcţionînd ca un motor in scurtcircuit. deci dezavantajul înttlnit la:.\ fOMPEI IN EXPLOATARE 135 soluţii al căror principiu se bazează pe reducerea curentului sau tensiunii de alimentare a statorului. ~ U' '..e.. -.r. Schema couexlunilcr . . .ează.a ru ruou taj tru stea-triunghi este prezentată în fig..ează.2. Dacă se notează cu K ••raportul de transformare al autotransformatorului aplicînd relaţiile stabilite în electrotehnică.9) ! .pentru cuplarea in ...25. Conform schemei. rezultă . fără pauză. Din cele două egalităţi.. Metodele de pornire generalizate sînt următoarele: . .t:. trecerea pc poziţia triunghI..: ..f3.U.iEREA IN FUNCŢII:Jo:EŞI !~TRET1~ERE.5..Y (3.. . se obţine.. ' Pornirea prin conectare în sistemul stea-triunghi prezintă însă deza vantajul reducerii valorii cuplului de pornire. . ." deoarece in interiorul bobinei are loc o cădere de tensiune.:".. . dar dezavantajul cuplul de pornire a\'ut În vedere la şi prin aceast metodă. .' Pornirea prin utilizarea unui autotransformator esteprezentată în schema din fig.pornire cu b<:bin~ trifazate de in~ucţi.3 ..2. 3.'~ ZJ:= sau .. dar cuplul nu este afectat. . comutatorul conectează iniţial infăşurările de fază în stea. • •• ~. respectiv de fază.pornire prin racordare stea-triunghi Y .f3 ~. . . . acestea se scot complet din circuit şi periile sînt ridicate de pe colector.~etd-" " deIe anterioare . W Fig. iar acest lucru trebuie alegerea motorului.

q'. instalatiei.gar':lturI mOI. \'. în .. {~. verifica dacă în locaşul presetupei ~xistă lichid de. ". Dacă pe anumite porţiunise întlmpină rezistenţe sau înţepeniri. se vor manevra robineţii respetivi. expuse pericolului de îngheţ. pJl'1li m. În s..n'llr1. . . deoarece o.!. La pompele echipate cu etanşărt mecanice. " .:tlb~n s.•. electrice ". a fost rotită de . astfel încît să se poată obs~rva. operaţia de verificare a rotirii se va executa de fiecare dată cind se porneşte pompa.I< .osingură persoană în două situaţii diferite: în poziţie orizontală. nivelul acestuia trebuie să se găsească în dreptul semnului de nivel prevăzut pe lagăr.... se vor demonta capacele rulmenţilor. Numai în cazul în care p:>mpa a fost stocată pe o perioadă mal îndelungată.~e~lcă e centrarea cuplajulul . .~~~a ~~~. cUJ?le~ apol~tn ~o~•• . ..!0Ul perSoane şi se roteşte citeva: ture. se v:eriţIcă sensul la~ersul li?.. La pompele de dimensiuni mICI ŞI mIJlOCII. au ca scop să ofere garanţia înr1".' . se . . culoarea ei se deosebeşte de cea a pompei . ten~mţ. cît şi pentru prevenirea deteriorării agregatului. . apărînd proeminentă pe piesa respectivă. se va. .llllt~ ca ac.\RE 131 1 . Unele tipuri de pompe sînt prevli~ute ~u InstalaţII. de tipul PAD. .de răcire.' _ la pompele echipate cu etanşare mecanică._. In acest sens.poate' 'conduce 'Iau defectarea unor 'J?iese. emise pentru fiecare tip de pompă în parte şi livrate împreună cu acestea. lungă. tn perioada de iarnă.!·zisJ.:. Pentru a atrage mai uşor atenţia.' propriu-z.".prfntr-o transmisie rigidă. :i . sau cu etanşări mecanice. .. sprijinită pe lagăre de alunecare. Dacă pompa este echipată cu un ungător de nivel constant..circuitele auxiliare.~ol şi se corectează ~ac~este. in afara de cel~ navale: au ~~sul determinat prin construcţie.-I!:.. fie sub forma unei plăcuţe prinsă cu nituri. . _ amorsarea.esţ grafltat. s~ va îndepărta un?oarea veche şi se va înlo~ui cu unsoare nouă. şuruburile ~~ st..isă ~" [ace yornl?-d . .al căror rol ŞI funcţionare trebuie bine cunoscut de personalul de exploatare. din azb. Prin această verificare. . se va verifica nivelul uleiului din paharul basculant. :'. Ea reprezintă pentru beneficiar momentul important în care instalaţia poate fi solicitată să satisfacă cerinţele pentru care a fost concepută.' ' - '.. acestea P:Jt funcţiona in se l am' . . . se va verifica mainte de pornire prezenţa lichidului de un~~re-spălare.. a~xlltare . ...se' va executa ŞI asupra motoarelor electrice eate nu au funcţionat o perioa1li mai..una'sai{i.'l:. .rm"ere a presetupei.se vopseşte În. este absolut obligatoriu ca personalul de exploatate să studieze cu atenţie şi să-şi însuşească indicaţiile cuprinse în instrucţiunile de exploa tar.a de rotire ŞI ~ensul..'... La pompele echipat~ cu . după fiecare oprire.m~nţl ale acestora sînt unse în timpul procesului de asamblare din uZI?ă Ş! bv~a:e ca atare.:' .•.paţiul destinat acestuia.'. deoarece lag~rele ~u rw. la cea de funcţionare.seJ>revin~pom~~ nniji'poinj>itblocate din' ailHw-.' t • .itorul pentru o fracţiune de t!mp foarte . Op~ra. . La pompele care funcţionează în condiţii atmosferice neprielnice.[" :.proce~eazl astfel: se decuplează în prealabil motorul. ' La pompele la care ungerea se face cu unsoare consistentă. Aceeaşi operaţie. . fiind acţionată .. şi ln poziţie verticală.. . de obicei un vizor transparent. Aceste verificări." . ca scop să verifice in ansamblu corectitudinea montaj ului pieselor r~titoare.m prealabil s:a~ slabIt. Pentru aceasta..•.eveni astfel tngheţarea ei.. alt. Ca exemplu se prezintă următorul caz: o pompă verticală de adincime. porrure în sens in vers poate provoca deşurubarea sa ŞI Inţepenirea in carcasă. la asamblarea pompei.~:. t'Operaţ'ia' "poate exectifa' şi la pompele de dimensiuni mari.' . astfel încît calităţile unsorii nu mai pot fi garantate.se V".lte cu garnituri moi s~ vor strill§'e ~~uliţe1epresetup~i cît mai uniform cu putinţă.. destinată hidrocentralei de la Porţi1e'de Fier. . avînd o lungime de 50 metri (alcătuită <lin tronsoane). venflca:ea se:1sului se va face numai dupa ce. astfel că În exploatare el nu mal poate fI..~ În general pentru' toate pompele industriale...: ' ..h •••. cu scopul de a evacua apa din pompă şi a pr. Această săgeată este aşJzată întotdeauna într-un loc uşor vizibil şi este realizată fie direct din turnare. egalizare ... atît in ceea ce priveşte obţinerea parametrilor energetici. !L.136 EXPLOATAREA ŞI !XTREŢIKEREA POliPEI IN INSTALAŢIE PUNEREA IN Fl"XCTIlJKE ŞI !xn:.de?arece . după ce p:>mpa a fost montată în instalaţie.tehnică a maşinii). Sensul de rotaţie a pompei are o mare importanţă asupra bunei funcţionări a instalaţiei. \'aiabil. La aceste tipuri de pompe: pentru verificar~~ tsensului. se vor lua următoarele măsuri: .ţia de Vf'rifkar.mot~rul I~'. ""..sistemul de etanşare. .conformitate cu indicaţiile prevăzute în instrucţiunile maşinii.mo.. etanşarea arborelui pompelor industriale se realizează cu garnituri moi. Este interzis a se proceda la verificarea ~e:u'~lui cu motorul cuplat. se va verifica centr~wa cuplajului. . Această interzicere este totdeauna subliniată în instrucţiunile de exploatare (cartea . Excluzînd unele construcţii speciale. Verificările ('p se efectuează înainte de pornirea ~r()v. Lagărele pbmpei slnt unse'cu ulei sau cu unsoare consistentă.)~irealiberă (valabilă numai pentru pampele cuorgane ln mişcare de rotaţie).itXv-w.' Mişcarea' este posibilă de'oarece frecarea in lagăre şi în garniturile de ebiIlşare este redusă. la sa tie cuplat cu pompa.sensul de rotaţie (valabil numai pentru pompele cu organe în mişcare de rotaţie) .. . se vor deşuruba dopurile prevăzute la partea inferioară a carcasei. .scur~ă (cu pompa cuph:. cazul~~.. .iu negru.•. de cătie . . ". Rotirea trebuie să se facă uşor şicontinti~.:lIXEREA POl/PEI IN EXPLOAT..la pompele la care rotorul este fixat pe arbore p!m infile?re. termice de torţă.0tive..... fund recomandabil a se efectua cu mina liberă. .. se vor efectua În ordinea următoare: . Inainte de punerea in funcţiune. Rotirea liberă este prima operaţie ce se execută inainte de pornirea pompei şi are. .sistemul de ungere. fabricilor constructoare. .lagărele unse cu ulei. :(~alt~ . La aceste pompe.dlf!Clt~.. pentru aceasta se apucă cuplajul cu ambele mîini. înainte de pornire.: . t . Stringerea va fi moderata.care.--!iniriit ut uror conditiilor necesare unei functionări corecte J.: l~ pompele echip'.:. . se slăbeşte stringerea presetupei şi apoi se roteşte cuplajul cu mina. Inainte de nornire se va verifica sistemul de ungere astfel: la pompele care au . ."rificare~ sensului de rotaţie se face n~mai ~a pompele antr~nate de motoare.. . Efortul de rotire a fost moderat. ..\[otoardt. ~u este necesar să se verifice gradul de ung~re. . mai mult de un an. . ungere-spălare. . ungere.·. In această privinţă Înainte de pornire. Este obligatoriu să se verifice dacă sensul de rotaţie al motorhlui de antrenare corespunde cu cel indicat de săgeata de sens a pompei.

sau Inecare). consecinţă nearnorsarea pompei la pornirea . realizînd amorsarea propnu~isă.amorsante. . ."EREA POMPEI IN INSTALATIE P{. toate pompe~ \"olumic~. Pompele centrifuge şi axiale nu posedă această proprietate. Acest sistem de amorsare este raţional. In general. din punct de vedere hidraulic. Se porneşte pompa ŞI se deschide treptat vana de refulare. Acest procedeu prezintă dezavantajul că necesită execuţia unei construcţii speciale . După oprirea pompei din funcţiune.este condiţionată bun. _ pilnie.:"de'alirea conductei de aspiraţie.iJ care <ipaS<iasupra clapetei ŞI o rnentin= închisă..coborirea pompei sau ridicarea rezervorului de aspiraţiescumpind costul instalaţiei.se deschide robinetul de vid de pe conducta de aspiraţie.. Un alt dezavantaj. Procedeul de amorsare prin vid. sau pentru pompe de dimensiuni mari. . în special în staţiile de pompare. lovită sau :zgtriată.<:t" Fii. .- '.. asigurînd in mod permanent amorsarea acesteia. următoare. In fig. se umple conducta de aspiratie ŞI pompa ~ cu lid. determinată d~ înălţimea geodetică de aspiraţie.a pompei.uclapetă:".~te ax~ rotorului pompei. Acesta se realizează cu ajutorul unei surse care poate crea in cond~7ta de aspiraţie. " " ..Instalaţii teste prezentată' în fig..prln sorb c.~ dată.[ . :L ' I . Diferenţa.eri~ară." Există diverse soluţii de creare a VIdulUIcare-şi gasesc aplicarea în funcţie de caracterul instalaţiei.etanşare. denumite autoamorsante sau autoaspiratoare. il consţltule însăşi clapeţa. . nivelul J?rizeide vid ŞI deci pompa poate fi amorsată.UARE 139 Cea mai importantă operaţie de car~. . In acest fel1ichidul ajunge la pompă datont. ceea ce reprezintă marele lor dezavantaj. Pompa se consideră umplută atunci cînd lichidul ajunge la nivelul pîlniei.' b Procedeul amorsării prin sorb CII clapdJ. Acesta constă in amp~sarea pompei in instalaţie astfel ca nivelul lichid~ui din rezervorul de asprraţie să fie situat la un nivel superior faţă de nivelul la ~~rese &ăse.trebuie să vină în contact cu acesta.oare '~'\~~~~fS1~!2I a suprafeţei . atit cele .cestui procede~. Funcţionarea are loc astfel: se mchide in prec:Iabil ~a~a de r. Schema ins~ţiei . 5.al. amorsarea poate avea loc.28..' .29 este prezentată sche~a a. Eventualele \ scăpări datde0rate stării necoreSj>utnzăft. avind drept morSl!Ze...asis gure menţinerea permane!ltă. situată la partea sup.) etanşeităţi perfecte a clapetei.. ". ceea ce defavorizează caracteristica de aspiraţie a pompei.. urmărindu-se indicaţiile vacummetrului.rotor. plst~n. Schema instalaţliei de amorsare prin sistem gravitaţional (prin cădere.pompe care se amorsează singure. După cum s-a arătat in capitolul 1..te. 3.'1.sorb cu clapetă.r·.27.} c. I-':'---~:=I ~ . elapeta se închide şi păstrează astfel coloana de lichid pentru o nouă amorsare.Fig. organul de lucru al.138 EXPLOATAREA ŞI IKTRETD.' Pentru staţiile de pompare dotate cu un număr mare de pompe. Avînd în vedere importanţa fenomenului de amorsare la puner~~ în funcţiune a pompelor. . in continaare sînt prezentate cîteva procedee utilizate mai frecvent la diverse instalaţii: a. es. La pornirea pompel. clapeta deschizîndu-se sub acţiunea c~re~tului de lichid. a coloanei de lichid in conducta de aspiraţie.: funcţionare a instalaţiei o reprezintă verificarea stăm de amorsare a pom~el. ..:ful~re. nu are dezavantajele înt1ln~te la sistemele anterioare.pompe care nu se pot arnorsa singure (neautoamorsante)... iar astăzi este utilizat din ce în ce mai mult.27.. lichidul ajunge la." '. Această deficienţă reprezintă deza.XEREA IN FUNCT!UXE ŞI !NTRETIXEREA PO)!PE! IN EXPLO. Din acest punct de vedere.. care poa e I coro. au calitatea de a fi aut<. Acest sistem presupune realizarea unei . care introduce o rezistenţă suplimentară. 3. • . " 1 . pentru a putea tra~smlte o can~ltate oarecare de energie lichidului. . al sl~temulul. 3. după care se înşurubeaz~ dopul de închi~er:. pomper .. coloana de lichid fiind continuă.cu mişcare alternativă cît şi cele cu mişcare de rotaţie. Procedeul amorsării prin "cădere" sau "lnecare". care să .ă acţ~unl1forţei de gravitaţie. naletă . Cind depresiunea atinge o valoare stabilă. necesar al pomper. prin pîlnia rlP umplere. o d~presiti~e. sensul curgerii se inversează.Schema de funcţionare a unei astfelde .:antaj~ prmcip. de nivel trebuie astfel aleasă incit să satisfacă NPSH-uJ. Soluţia este ilustrată în fig. Sistemul funcţionează astfel: inainte de pornirea iniţială.rentabil să se folosească o p~mpă de vid racordată la conducta de aspiraţie a pompelor.28. 3.' conduc la go. din care se remarcă faptul că nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie este inferior nivelului axei rotorului pompei. există două categorii de pompe: .

.astfel că.Se deschide vana de pe conducta de aspiraţie.pompelor centrifuge.te cu pompe axiale se utilizează exclusiv pr~cedeuld~ amorsare prin îne'f:. pot apărea situaţii diferite.-manometru. precum şi de particularităţila constructive ale acesteia.. deoarece organele (.' . deoarece. iar funcţionarea în asemenea regim trebuie evitată. fiind comunicată producătorului în caz de rsclamaţie. prmcipn de funcţionare diferite: • sare prin Vid: ··astfel. Se inţelege că astfel de măsurători se pot aplica numai la pompele cu debite mici şi mijlocii. . . se prezintă regulile valabile la pornirea principalelor categoru de pompe.6 It rid p~ta. randamentul lor este inferior faţă de cel al pompelor obişnuite. Dacă pornirea pompa! s-a efectuat în condiţii normale. Totuşi pompa nu trebuie să funcţioneze prea mult în acest regim. . nrmărindu-se concomitent indicaţia manometrului pînă ce acul indicator se opreşte in dreptul diviziunii corespunzătoare presiunii dorite..nple tot cu ajutorul unei pompa . lichidul se poate încălzi excesiv şi poate atinge punctul de fierbere. La o instalaţie calculată corect din punct de vedere hidranlic. . MI'-:-manC>VaCuummetru. M. avîndu-se în vedere ca. m')nht în flanşa > . atunci se poate improviza o măsurătoare cu ajutorul unui vas atalonat. c'. După atingerea turaţiei de regim se urmăreşte indicaţia manometrului de refulare a pompei. la instalaţiile care sînt echipate cu astfel de vane.. a vanei de refulare.răcire. In . . . la o anumită valoare a debitului..La pompele antrenate de motoare electrice Se citeşte indicaţia ampermetrului. in continuare. să nu' se depăşească valoarea curentului nominal înscris pe plăcuţa de caracteristici a motorului • In exploatare. e alura curbei caracteristice a puterii acestora. procese tehno. ~.Se urmăreşte" funcţionarea etanşării: presetupa' cu' garnituri moi se va stringe astfel incit să permită o picurare necesară răcirii şi ungerii gamiturilor . datorită frecărilor cu organele pompei.i' Nu este nici un pericol dacă pompa funcţionează o perioadă de timp limii tara (1-2 minute) cu vana de refulare complet închisă. '" " .. ln:afară de . in general. Dacă după pornire manometru! nu indică presiune în refulare. motoarele recomandate de fabrica constructoare nu satisfac caracteistica puterii absorbite pe toată lungimea curbei. se poate proced~ la po~rea propriu-zisă a agregatului. pompa este amorsată şi se poate deschide vana de refulare. iar acest lucru nici nu este necesar atîta timp cît cerinţele beneficiarului sînt satisfăcute. d~oa!ece conducta de aspiraţie are dimensiuni foarte mari şi umplerea s-ar face într-un.procedeu raţional şi economic . ... de exemplu un butoi de capacitate cunoscută..constructive" baFig.'" .r. determinate de capacitatea vasului de măsură.140 . Manevrele care se f~c cu !lce~tă ocazie trebuie să ţină seama de tipul pompei.\ POMPEI IN EXPLOAT•.~~=~!! " Pompe centrifuge .pompei sînt dimensionate să reziste la o presiune mai mare decît presiunea obţinută in acest punct..~ 'regulă generală. această situaţie trebuie să coincidă cu deschiderea completă. In mod practic.Dinacestpunct de vedere.ridulde. .cum d Ş s-a mal arătat.ri~e a debitului. care.~eînchi~e.a ~onductei de refulare de cea de a~plraţle nu poate avea loc. se va regla regimul de funcţionare în scopul obţinerii parametrilor doriţi. la instalaţiile curente se procedează astfel:" .tll.de VId. De aici. . l~~umite tipuri de pompe se utiIizează . In această situaţie. .~ezultă că pompele axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă.Se deschide vana de refulare.Se deschid robinetele cir~uitelor de .. creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. .'.U!Ul aceste condiţii nu mai este poîn sibilă. aceasta este un indiciu că pompa nu este amorsată. Care se u.Se porneşte pompa. dar ele pot oferi o imagine asupra ordinului de mll. Din ace~te motIve. motorul devine supraîncărcat. lucru care realizează etanşarea interstiţiilor ŞI în acelaşi timp evită uzurile datorate frecării suprafeţelor nelubrifiate După efectuarea tuturor operaţiilor pregătitoare în vederea punerii in func~ ţiune.. zate pe. "i~-. Totuş~ la unele staţii. EXPLOAHREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA 1:01 FUl>CŢlmiE ŞI INTREŢI:oIERE. la pompele axiale este condlţlOna. timp prea îndelungat.'Ie.29.~elece urmează. "situate la distanţă mal m~e de sursa de apă. care a a 'du li. pompa centrifugă poate satisface un domeniu cu limite suficient de largi. se va opr] pompa şi se va verifica din nou starea de amorsare. dar se va ţine seama că. ' . astfel că sepa-----~ rarp. conform curbelor caracteristice ale . toate pompele autoamorsante trebuia um~lut~ cu licJ. Folosirea acestor c~n~trucţ~i este impusă .di~er~e. acţionînd maşina de antrenare respectivă. De obicei. la staţiile de pompa re echlpa.' in general de condiţia de siguranţă (agregat~ de mterv~nţii la stingerea Incendiilorvpompş navale. dacă acesta este stabil şi indică u presiune superioară faţă de cea nominală. ceea ce ar avea ca efect dezamorsarea pompei. la sarcina respectivă. Dacă se apreciază ~nsă că debitul este nesatisfăcător.sistemele descrise -mai :s~s. poate reprezenta pentru acesta o informaţie preţioasă. în care pompa este pusă Să'1iiiiCţioneze la alţi parametri decît cei prevăzuţilaconlractare. Schema instaIaţiei de amor. instalaţiile nu sînt dotate cu debitmetre pentru măsurarea debitului vehiculat. etc). privind jetul de lichid la capătul conductei de refulare.•• RE 141 . Rezultatele măsurătorii sînt aproximative. La aceste pompe nu se aplică nici pro5edeul de amorsare prin sorb şi elaSpre . ungere sau etanşare.indt pompele devinautoamorsante. complet vana de refulare. . . Utilizarea sistemului de amorsare prin vid. amor:> . Iogice automatIzate.. înainte de pornire. .soluţii . cu SCO~ul e a· obţine un cuplud rezistent ~mtm. ' În marea lor majoritate. iar crearea ~ld. .sarea se face prmtr-o conductă' sifon..

2. . ' c"'::snIta manualele de specialitate.WT f'.Temperatura uleiului din lagărul pompei ntiitrebuie 'să depăşească Cu mai mult de 50°C.Se porneşte pompa. cunpermetre. . .~e deschide complot vana de ~efulare. deoarece in această.~e deschid r~~i~etele circuitului de alimentare cu lichid pentru unzer lagarelor transmisiei.importants. atunci se va opri pompa. voacă un consum suplimentar de energie ŞI. . încălzirea poate fi considerată normală (40-50°C).deschide vana de pe conducta de aspiraţie. Instalaţia trebuie astfel concepută încît să nu creeze rezistenţa !mportante la pornire .'EREA IN FUNCŢIUSE ŞI INTREŢISERE. Pe parcursul funcţionării.' . ".. . .IT.căror arbore este sprijinit pe lagăre cu rulmenţi. . . 'Sub formă de loviI turi sau pocnituri.Se închid robineţii circuitelor auxiliare. • Deoarece .pomp~ţe axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă funcţionarea . tipul constructiv al rulmentului. S • ." POllPEI IN EXPLOAT. se aude un uruit continuu. aceasta este o indicaţie că montajul şi centrajul au fost corect efectuate. pornirea lor are loc astfel: . se vor utiliza debitmetre adecvate Iar pentru alegerea metodei de măsurare si a tehnicii ~ -. indiferent de felul mişcării . Supravegherea agregatului in perioada de funcţionare are scopul de a asigura exploatarea normală a acestuia şi de a preveni producerea unor defecţiuni sau deranjamente datorate .lo~ fiind I?stabID: în zon~ debitelor reduse şi a înălţimilor d~ pompare ~al ridicata. Acest zgomo(nu estetm indiciu de funcţionare anormală. J Oprirea pompei din funcţiune se face astfel: . .Se porneşte pompa... dacă instalaţia o are pr _ văzută. Of P~nt~ oprirea pompei din funcţiune se va proceda astfel: O" \ Oprirea se face astfel: Vana de refulare rămînînd deschisă. Dacă uleiul are un nivel mai redus.. .. se opreşte iniediat pompa.Se deschide complet vana de refulare dacă aceasta a fost închisă parţial în timpul funcţionării. .. In acest sens. . conduce la o Incălzire excesivă a uleiului.Vana de pe conducta de aspiraţie poate rămîne în poziţie deschisă. astfel de' pompe nu se montează în instalaţiile clădirilor de locuit..142 EXPLO.esiunii sa se ~eallZeze astfelmcît să nu se depăşească valoarea nominală contractată care.. . '. . Este contraindicată funcţionarea . ă d pe!lcu " 1 d/. cu ajutorul van ei de refulare se reglează valorile parametnlor solicitaţi. Intervalele de completare sau înlocuire totală a unsorii sînt precizate în instrucţiunile de exploatare emise de către furnizor. Temperatura de funcţionare a rulmenţilor se verifică de obicei atingînd cu mîna porţiunile de lagăr din dreptul acestora. se urmăresc următoarele elemente: "r Funcţionarea liniştită a agregatului. In caz contrar. se va cerceta cauza şi se va remedia.": ~I l:-orREŢI:-OEREA I'OMPEI 1:-0I:O>ST.Se inchid roLindple circuitelor auxiliare Dac' ~e goleşte pompa. ' ..~u ~x9ţlS Ae PIei••deoarece aceasta i>ro-. se deconectează maşina de antrenare. clape ta de' reţinere nu se va monta decît la ~apătul conductel de refulare. perioadă de timp se poate aprecia că regimul termic s-a stabilizat. " ~'-'.~ -:. De regulă.Se închid robineţii circuitelor auxiliare. Pentru aceasta. ~ 3.se pornesc cu vana de refulare complet deschisă.::. se va completa cu ulei de aceeaşi calitate. astfel ca f~ funcţio~are sa se asigure o sc~rg~re ~ub formă de picături.: ingllteţ Pompe axiale . . setnlătură '.' . -: D~pă atingere~ regim~l?i nominal. ". e deschide vâna de aspitaţie. Verificarea se va face după cel puţin 1/2 oră de funcţionare.Se deschida vana de refulare.IRE. completarea se va face periodic. defecţiunea şinumai după aceea se poate pomi din nou agregatul. în funcţie de tipul pompei.. .Se verifică stringerea presetupsl cu garnituri moi. ~ urmăresc Indicaţiile aparatelor de control: manometre vacummetre debitmetre.Se deconectează maşina de antrenare. în acelaşi timp. t'. ' ' Pompe volumice To~te pompele volumics.:. f." : Vibraţiile 'şi trepidaţiile puternice stnt determinate' fn majoritatea cazu: I rllor de un centraj defectuos.. se va urmări ca nivelul de . . a cărui intensitate este în funcţie de calitatea rulmenţilor. Ia aceste p?mpe.ulei din lagăr să corespundă cu reperul marcat pe indicatorul de nivel.:p lnrhf<11' 't'~1n~l de P(~ conducta CI.. . se instalează pompe prevăzute cu lagăre de 'alunecare. precum şi de mediul în care funcţionează ansamblul. ". a căror funcţionare este mult mai silenţioasă. Dacă lagărele pompei sînt unse cu unsoare consistentă. puterea c~)Jlsumată creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. se cercetează cauza. astfel încît pornirea să SI' facă cu conducta golită de apă.' . faţă de reper. ~-t. deoarece. . care ar fi recomandabil să existe în dotarea unei staţii de pompare. . Prin u~are.Se deschid robineţii circuitelor de ungere şi răcire. Orientativ se precizează că dacă mina poate suporta cîteva secunde contactul cu părţile respective.\L\ŢIE Pm. l' Y.dorită. --: Se . . xist .l ( . Temperatura diverselor părţi ale corpului pompsi poate fi măsurată cu precizie cu ajutorul termometrelor de suprafaţă. presiunea . ..DU~ă atingerea turaţieids regim. Dacă regimul este silenţios. Dacă tn timpul funcţionării 'a:parzgomotepnternice. .)J. deoarece zgomotul este supărător pentru locatari. . Supravegherea în timpul funcţionării. In astfel de cazuri. ' e . la pompele cu debite . '·'.1. ar putea conduce la supraîncărcarea maşinii de antre~ nare. ' "'. se goleşte pompa. -".: .. . c."RE 143 ." .prin rotaţie sau translaţia . Dacă temperatura continuă să crească şi după acest interval. temperatura mediului ambiant..' '01:' ea .e deconectează maşina de antrenare. .Dacă există pericol de îngheţ.f:. La pompele al . . care trebuie să aibă loc fără zgomote ~normale sau vibraţii puternice. se va manevra vana de refulare înă ce s~ obţme. ... unor cauze accidentale. fără senzaţie de arsură. Aici se va avea în "edere ca reglajul p.. datorită frecării acestuia cu piesele aflate in rotaţie.ildrt:.

arderea inelelor respectiv= şi deteriorarea etanşării.aJu. . 267 r'}:J ..". d 1 Tn practică automatilarpa instalatiilor r!P.lIrt~~... " ''3. piuliţele pr-setupslor. de. regimul debitării este pulsatoriu.X." ar . .IIi ..l.1-'>:'1\ .. In principiu. '. E . !f}.altl1. .2.JePisţat~-ta~za'i~AjîE1~tffi'.. . conomie de personal de supraveghere calificat.. Dacă totuşi se constată astfel de situaţii.pUlsaţii. "V . Comanda automată a pcmpelor centrifuge este foarte uşor de realizat deoarece. are rolul de a astgura r~~ţIideIea_şau dsschidsreaIclrcuitului electric de alimentare a motorulul. toi-ui ~doi electrqzi suspen$ţl J>1:. . Astfel.:Qaţ:A ~ . . La etanşările moi. pomp~rp. 1~. iar practica confirmă tendinţa acestuia de a acuza pompa. se baz~ază pe principiul variatiei 'param~trllor . În perioada exploată. astfel încît să permită o uşoară scurgere de lichid..\fl J~:H':'.. tre. .c!esvQltare a ~~di..î. J.Protecţia motorului este asigurată în mod automat in timpul cit agregatul se află in funcţiune: .ite ale lichi4~11l' 'tn rezervoi:Ul de aspiraţie: Acest sistem ·se.Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă trebuie să asigure o funcţionare fără pierderi abundente de lichid. electric de alimentare. nu sînt admise scăpări de lichid.. iar v. să transmită comanda electrică de pornire sau oprire. spălare sau etanşare. De obicei variaţia nivelului este folosită pentru ~ornlrea ŞI oprl:ea. var aţ t f'l t du dorinţă Cînd nivelul hchidului creşte rn rezervor.riaţia presiunii.uatiile mai lIDportanfestnt antomatizate. . Deran)amente filDcţion~e ..buie.::':EREA IN FUNCŢIUl'iE ŞI I:-OTRE1J:':[RE. aparatele şi dispozitivele de automatizare trebuie să semnalizeze şi să întrerupă funcţionarea pompelor în următoarele situaţii: . dup~ cum rezUlti.".lichidelor ce conţm particule in sus·pensie.. . in timpul funcţionării. .tlOnarea.'.: 7 ?~ "w. spre deosebire de pcmpele volumice. 1 IIi hid lui stabileşte contactul electric şi POd meşltetJ?Ot mPla.~Cl. pomp~e a apelor .<H.ontajul etanşării a fost executat in .. se strîng moderat. estl' bine să se precizeze cadrul acestor 10 Alegerea pompelor c. agregatului.. datorită uşurinţei de transmitere electrică la distanţă a comenzilor. iarvalorile de parametrilor obţinuţi se notează în registrulde exploatare.depăşirea temperaturii uleiului din lagărul pompei.. . sau chiar opnrea el din funczării cu dispozitiv cu flotor: ţiune.şi . "dispozitjv.paratele măsură şi control trebuie observate în permanenţă. .şi metode de remediere. la pompele ale căror utanşări sînt prevăzute cu circuit exterior de răcire. deci furnizorul.. la presetupele echipate cu garnituri moi. tempera lagărelor etc. să împiedece complet scăpările. pres!1.cterul t~ţiei. 2. instalaţiile' dotate cu pompe antrenate "de 'motoare electrice se pretează in mod deosebit la automatizare. .Cel mai simplu dispozitiv de comandă electrică este contactorulelectromagnetic.are. iP.qr racorda prin intermediul unor amortizciare' de. ~J1. (firi p~nciplUl de funcflonare.~.conformitate cu prescnpţille furnizorului.0 supraveghere strictă din 'partea personalului. la.~e C. care.dezamorsarea pompei: .2.tor.. anumite ..' .cu precădere la automatizare a mstalaţlilor.1). •••••• . care po I reg a e p . impure ŞI de a~eea es~~ u'tilizat .supenoaiă. . .. un~ l!lferl(~ară.\RE 145 .indic~ţiile aparatelor sint sub formă de pulsaţii sau oscilaţii.~ st~âi~U!~~ţ~# . 3. sub formă de picături.la . . Flotorul este un corP plutitor ghidat pe un cablu \'e~lcal ŞIcare urm~reşt~ i ia nivelului lichidului între două limite.I~ ele<:''tdte 'iZ'oI3:te. robinetul care alimentează acest circuit se va regla astfel ca presiunea Iichidului auxiliar să depăşească cu 1-2 bar presiunea Iichidului pompat. între pompă şi motor nu intervin cupluri rezistente care să se opună in mod brusc la pornire. . .~nea !TI con uc a e re iare. ~~atele de pompare pot apărea anU:IIute incidente funcţionale care au ca efect un re&lm d~ l~cru deFig. In principiu.nt cele care u fzeaza comanda prin flotor sau electrozl.\ PO)Il'EI 1:> EXPLOAT. . v.Co. Schema automatifectuos a1instalaţiei.. necesară răcirii şi ungerii garniturilor.'''' . . element care devine foarte important in special la agregatele de puteri mari. ~~~a!tgl . temperaturii şi Intensităţii. mstalaţiei il nemulţumesc totdeauna pe ţ>enefi~iar.comuta..~b. intensitatea curentului.menajere .~' .' _. eledroZl"S!l.. . la pompele echipate cu etanşări mecanice. il .Pbe om:~urăşic~i:d\ ~fing~· ~ita sca e. peste limita admisă. ...iţi~t.rIl.". '. i'" r . tir Soluţiile construtive bazate p~ variaţia nivelului sî..~e . Pentru ca relaţiile dintre beneficiar şi furnizor să nu ~ufere datorită unor interpretări sau informaţii eronate. prin intermediul un~l releu. două nivele difer. .Ş~fără .-UIll}~ p~oce ee e folosite. ni\~~:= limită ale Iichidului din rezervorul de aspIraţIe sau rtfularp. În momentul contactului electro~ului <:u uchidul.. .~or.~. !' '.•.scăderea presiunii de refulare sub limita pentru care s-a reglat funcţionarea... Jar pentru a proteja aparatele." Corespyn~âto. la. t _ supraîncărcarea maşinii de antren. pUI oru co a . . e~te capabil. 2 ? 2 U . .. 'Jebiful rciulat.:i.. care. O strîngr>p~ prcJ. ă e ..... prin urmare. rezult~ c1\ rl'gimul dp pompareeste neuniform. acestease. ind' 1 limita superioară plutitorul (flotoru1) se ridică odată cu acesta ŞIc ajunge a '.ba~ează 'pe prinCipiul conductibilităţi~ electrIce a lichIdelor .intervale sţabilite infupcţie .iC~l are ca «foct încălzirea excesi va a acestora. '..' K .30..e~~ c't. .. scăparea lichidelor toxice în exterior. încălzire care se manifestă prin apariţia unui fum negru în zona prssotupsi..A.' Defecţiuriile ce' se ivesc in func.~~ vQlumI~e ~plston.~t. se stabileşte ~n curent de slabă mtensl~ate.' i.ung~. astfel inc:1t pompele pot funcţiona . pentru opnre !TI caz de avarii.Eliminarea posibilităţii efectuării de manevre greşite. pu~.. :' •. agre.ni ..144 EXPLOATAREA ŞI lSTRaTINEREA POMPEI I~ I~STALATIE rt. Avantajele principale ale autcmatizărf pot fi rezumate astfel: ._~:.. "..i " . se va opri pompa şi se ~a ~erifica ~acă n. la.energe~lclt al dagre~~= tului: de resiunea in conducta de aspiratie.U~ft~?~p~~~hM~cr~r~~i"l~est~i . început cu mîna liberă.mă.n~:piln. ..de . iar la cele echipate cu etanşări mecanice...

racordarea robineţilor şi aparatelor de măsură (vacuummetre. se vor remedia prin prelucrare sau şlefuire ump1erea . tru pompele: de uz general. cu de asp!raţie de la scopulde ~ preyeni pătrund~rea.. ele pot fi grupate după aceleaşi criterii. Pompele care sint admise primesc un cartificat de calitate I!mlS ct" furnizor. in funcţie de mărimea.andă·ca:. particularităţile specifice anumitor tipuri de pompe fiind tratate separat. Se verifică etanşeitatea conductei de aspiraţie. 12luni de funcţionare.al instalaţiei a~ fost r.' . c.verificare este deobicei greu de realizat. la nivel mondial. . dar ele nu depăI şesc12. Dacă pe-ih.". In general. .cauza defecţiunii.. manometre). .~~ţ~ 1l~con9udent s.sţ~aţiei eJţistente.".rpCf· :l(I'S~f':l srrit (ele mai răspîndite. Se demontează.de vedere. tn continuare se prezintă principalele defecţiuni ce se intilnesc mai frecvent in exploatarea pompelor. dintre conducta de aspiraţie şi instalaţia de vid. Dacă vidul nu poate depăşi realizează vidul ne. lămtIie blocată In 'poziţia "deschis". Dacădefecţiunea se. Dacă accesul la conducta de aspiraţie este simplu..\ PO)[PEI IN INSTALAŢIE PCl\'P. care. :1lStrUcţl1l1:itte exploatare ale pro~ui7Dacl l iie după ace.~ai. din cauza pei nu este etanş. (puţuri. astfel că în majori+tatea cazurilor se poate verifica doar execuţia ·imbinărilor.. zgtrieturl sau şeitate.\RE.. ei vor informa beneficiarul. . .ţef~?tul.. r-~-::-""" •. prOduce .~ţille prev.ua ·. in funcţie de tipul constructiv al pompei. •se. cu ~xcepţia~vrării contra cost a pieselor de .ect~~ec~ st. In ţara noastră. c'c\ZU! uri6r..>()~.au fost Î urmate !~~l~ţiile ~ -.defe~ţiurii de fuÎlcţlonare.. A. ~ţ4illţe as~pra.acestor infonnaţii specialiştii uzinei pot depista . uzina furnizoare acordă anumite termene de garanţie. fapt care prezintă avantajul unei depistări rapide a cauzei care le provoacă. se re~otD. in cadrul cărora se obligă să remedieze sau să înlocuias~ă piesele defecte. dealtfel ca şi In multe alte ţări.::furnizoru1. precum şi recomandări pentru remedierea acestora. Ili~ Ş~~d..' sint de .z't\ţ~.de corodare.. c~ 1 se vor transmite info.~aţii~ţ.presintă urme .*t~ţ~ r . Se verifică dacă c1apeta nu poate fi asigurată.după scurgerea termenului de garanţie. datorate unor cauze imputabile executantului .ă.defecte de' material. control care are ca scop să verifice comportarea pompei in funcţionare precum şi realizarea caracteristicilor hidraulice pre\:ă. Deranjamentele ce apar într-o instalaţie pot fi împărţite în două categorii distincte: _ deranjamente privind pompa. Pentru a oferi personalului de exploatare posibilitatea de a depista operativ cauzele care conduc la funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor hidraulice. Pompa nu se amorsează _.' ••••. care este înmînat beneficiarului odată cu livrarea pompei. 1I9 ya~ilipţa:. to~te ~~Il.nb comandate de 'benefic~ar. Dacă se constată nzuri mai pronunţate. stringerea presetupei . aerului î~ sistemul sorb pînă la gura de aspiraţie pnn eventuale fisuri sau pon. . -:--.. poziţiei 'dificile a traseului conductei de aspiraţie .•. care va analiza situaţia la fata locului şi va indica modul de remediere... termenele de garanţie acordate de uzinele ~ucătoare. _. forma şi cu lichid nu mai adîncimea rizurilor. pen-. Indicatiile se referă în special la pompele o-ntrituer-. Prin acest certificat se atestă faptul că uzina a livrat un produs care corespunde condiţiilor stipulate în contractul incheiat cu beneficiarul. _ Deoarece natura deranjamentelor funcţional-liidraulice este comuna pentru marea majoritate a diverselor categorii de pompe.6".rcare pOate să privească pe beneficiar sau uzina constructoare. Traseul conductei b. astfel că lovituri. se închide robinetul de legătură cesar amorsării. tiÎnp măsurile necesare in vederea remedierii. privind principalele ~ondiţii de Iivrare a pompelor..' furnizorul nu mai are obligaţii legale de remediere. se continuă umplere a pînă ce acestea dispar.r~. Rezultatele cerceU. Această de aspiraţie a pom. precum şi constatările.1.REA IN FUXCŢIUNE ŞI IXTREŢI!\ERF. fumizorul are datoria de a trimite un delegat competent sau echipa de "service". Se porneşte poinpa de vid şi se observă indicaţia morsare prin instavacuummetrului. d.\ rOMPEI I~ EXPLOAHRE 147 .146 EXPLO. se vor înlocui piesele uzate. datorită uzurilor articulaţiei clapetei.._. e h( relaţii. in perioada act~al~ de desv?lta:e tehnică. etc. care trebuie să arate o valoare de laţie de vid nu se 'cel puţin -0.18luni de la livrare. beneficiarul să verifice' in prealabil dacă din punct . _ deranjamente privind maşina de antrenare. Sorbul cu clapetă a. Prin I~iniare.pompei cu şmirghel fin. cauzele defecţiunilor şi să execute remedierile necesare cu mijloace proprii. iar nivelul său trebuie să depăşească marginile acestuia.cutante.•..•. au un ~aracter de valabilitate acceptat de majoritatea furnizorilor de pompe. Lichidul se toarnă prin orificiul de umplere al pompei.\ ŞI tSTREŢI:.6 bar. - tn Cauze Remeâieri .zute în d<?Cument~ţia tehni~ă. __ . recomandtnd tn acel~i.y~ri:f2ca.!. <'.o anumită limită. acestea .·Totodată beneficiarul este nevoit să 'stabilească prin personalul său deexploatare.rERE.. PO)IPA 1. Dacă apar bule de aer. " 1 1"/ . La sistemul de a-c.schil. atunci aceasta se umple cu apă şi se verifică dacă prezintă scurgeri. sorbul şi se verifică starea supranu :indeplineşte feţelor de e~nşare ale clapetei şi ale sor~ului: Dacă coadiţia de' etan-. care trebuie să posede cunoştinţele adecvate. coasemnează ţntr-ull proces. stringerea şuruburilor flanşelor. Astfel trebuie cunoscut că inainte de livrare. b. verbal.rUor efectuate in prezenţa beneficiarului. defecte ascunse etc.H. rezervoare închise).~tă. Dacă informaţiile nu sint sUfiCiente.. pompele sint supuse unui control final In standurile de probă ale uz!nelor exe.: .esp.

'~""." •.. ~.le.1'''0''. •..et. ".fisuri. ~ aerulUl'însorb. deteriorări ..eI. .. . se va proceda la înlocuirea pompei cu o alta adecvată pentru noua situaţie.te.'r' .ruluI.nll. d.':: • v erif. Dacă vidul se menţine constant. . această soluţie se dovedeşte a fi cea mai economică. Iar zgomotul uniform al pompei se modifică. Creştere~' btălţirnii c.c 'se:'V~'ri!ică. .. In funcţie de alura curbei.eşt~"posibil.~ .~iz!ă l~puptăţilEjldin·ochlUrile sitei . "".pes. .. Aceasta poate con~uce la o funcţionare in regim de <:aVltaţle sa~ c~~ la dezamorsare!l pompei. . să nu mai poată fi sifi'sacut şi de aceea amorsare a nu mai poate fi realizată.-pecum'Şl pInI fv rsa unei pilrill.'. tarc !!1 rczorvorul se de aspiraţie..se strîng şurubu~ile . . defecţiunea se datoreşte neetanşeităţilor sau uzurilor pompei de vid sau a instalaţiei respective şi în consecinţă acestea trebuie verificate. :. Funcţionarea tn regim 'de cavltaţlemtensă poate _~~ uşor d~plstată deoare~e:-ea-'se1nmufest~ prţntt-::r:wot caracterISuc'Jt.. .' "::. permiţînd pătrunderea aerului în conducta de aspiraţie.\RE l~~ se opreşte funcţionarea acesteia şi se urmăreşte poziţia acului vacuummetrului.v rită "unor cauze accidentale . restabiliraa condiţiilor iniţiale.' j.148 Pl:XEREA EXPLO. '. conducta de aspiraţie trebuie demontată şi verificată separat pe tronsoane.-. ~cesta să nu scadă sub debitul de colec. iar apoi se dezamorssază. n&suri c~ acestea să se incadreze în limitele valorilor avizate laconfractare. Pentru depistarea acestei cauze se procedează astfel: ..iraţie . refulare pîn~: c~ .nivelul mmim prevăzut iniţial. .i.. dar sub limita minimă necesară..' .e. de m~t~ 0... '.'. Se verifică etanşeitatea îmbinărilor conductei de lui in sistemul de . astfel NPSHrHc' "~ndt 'NPSHrH. aspimai mare decît raţie şi ~e. .' . c.iI <. .1••. " ..ifie:. ..lu'~. Din diverse motive.'1gteutate['Specifică''ŞfI se' ia~ ...~anr~}o~:. . astfel că la un moment dat sorbul rămîne descoperit.5). ~~ă' '. ale garniturilor flanşelor.esf~ ţnfundată şi .te~îndu-se. .. Pătrunderea aeru. .~ sensul creşterii valorii NPS!l"IQ .se ventică. nu . ampermetre).:.1 acest fenomen nu mai poate fi sesizat din exterior. regimul devine instabil... este ~ndaţă ŞI vacuummetrice : dese înlătură Impurităţile din ochiurile . se va proceda la modificar. v~a d\!. In multe cazuri. Iar efectele apar mal tIrZIU sub formă de defecţiuni mecanice ale pieselor hidraulice ale pompei...'visCOzitâ:te:. aspiriţ~.. obţine p!eSIUnea nominală.H"" . In pract. . b.. .. valoarea NPSH"lt1) poate să este mai mică decit r difere faţă de S~a. .~.. "'..:JLu.·ocat-d. şelor etc.ică· da•. Valoarea NPSH""l1 d.. .·s~ns~ modlflc~ru m~talaţIel. "'.. Dacă se constată o reducere treptată a valorii vidului. valorii c.bu ..b." . . II.s~ta .l~.' : ': . . ale..I. Dacă la demontarea pompei... cu. Iniţial se Va verifica strîngerea garniturilor presetupei pompei şi ale celor de la tija vanni de refulare. :~:sIăbiri 7:~1'. pr\lvă._ agregatului. iar instalaţia este dificil de modificat.'.. c~res.ică se întîlnesc destul de des cazuri în care pompa se amorsează iniţial.-.~ui ni. .'.. .u~Ur1datorate cavitaţiei...de aspiraţie..funcţlOnează o perioadă..\REA ŞI l!lTRETIXEREA POMPEI lN INSTALATIE lN FUNCTIUNE ŞI lXTRETl:fEREA PO)!PEI tx EXPLO. ocazia reviziil?r: se.aspiraţie şi . care se transmit direct aparatelor de măsură (vacuumetre. Debitul pompei este a.de lic d în Juiţltţondueterdeaspu--. ' J asp. . astfel ca înălţimea de aspiraţie să se incadreze in limitele valorilor avizate.' .ibi~ităţilor p'ompei.. Se verifică ~acă .. sau dacă acesţ lucru. . Se verifică nivelul lichid ului în rezervorul de.:r.1ld!: o creştere a valorii' debitului.Ilchidului din rezervorul de d aspiraţie este mai scăzut decît cel pentru care s-a ay'~~t pompa.. .: '. Dacă şi dupa aceste măsuri vacuummetrul continuă să indice o reducere a vidului.li.zl1t~la~ontractare.'indicaţia. strîngerii flan!. la reducere a presiunii de refulare c()re~ll.. "-.În acest scop se va acţiona în special asupra înălţimii geodetice dintre nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa sau planul rotorului pompei (vezi paragraful 2.tivelul' iniIiim ''ar .• :~-rracaPompa funcţione~ă înt~-un regi~ ~e ~avitaţi~ ~ puţin mteIls: care corespunde unei zone din vecinătatea hm.~ ('se .. ă mita admisă' presiunii Ventru care a fost avizată pompa r~spec'tivă:'" po~pa~: ma.provoeatede trepidaţii. de punde."'.lteI..1.. ceea ce poate avea ca efect creşterea înălţimii de aspiraţie peste limita po:..e:-. în funcţie de situaţie. atunci se va interveni ip.1'. . . Această defecţiune se manifestă prin oscilaţii ale debitului. dacă :Sit~:s6~b~ui.. -i. vor lua măsuri pent~u." '-"-':~'---"""'~ . Pompa se dezamorsează Cauze Remedieri a. . Dacă condi.n. Dacă acest o ..t /~ţ~aţi~~.~'dato'. sorb.. iau măsuri ~a. caracteristicilE? lichiâuIui: enieÎil1iră :..2. 'ţiile eXistente nil pot fi' schimbate.manom. rezultă că traseul de aspiraţie nu este etanş şi deci trebuie verificat. •.'. manometre.~~mstată .".H. .. .-.:~'.

Se' verifică sensul de rotaţie a maşinidide.. . La pompele antrenate pnn transmisn cu curele.. . etanşarea nu mal este corespunzătoare Iar piesele in cauză trebuie 'înlocuite.nstruit încît creeaz~ aspiraţie.je94. fulare fiind închisă. rezervorul de aspix:ăţie creşte în permanenţă. Se verifică dacă pompa este amorsată [varia de renu este realizată. . pulsatoriu. Dacă nici prin această operaţie nu se obţine o reducere a sarcinii. Lipsa lichidului în a. pe baza principiului lor de funcţionare. pe parcursul p funcţionării.poziţia închis. care trsbuie venflcate. l. o: ă . se deschide complet vana de refulare şi se observă capătul conductei de refulare.oduce şi în.\PO)(PEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA IN ruxcrruxs ŞI I~TRETI"EREA POMPEI I~ EXPLOAURE 151 luc~u nu est~ posibil..>0a.\ ŞI II>TREŢi:"-ERE.antre~adr. I?ezan::.e f.ot caracteristic de cavitaţie.. . . Dacă şi într-o astfel de situaţie nivelul lichidului continuă să crească. de. prezentate .'. rezultă că defecţiunea se datoreşte unor cauze mecanice (strîngere prea puternică a gamiturilor presetupei. . rezultă că pompa nu poaţe satist~ce caracteristica instalaţiei şi decia fost nepotrivit aleasă.' • Astfel. Se verifică nivelul lichidului în rezervoru1 de aspirezervorul de aspi. . scăderea turaţiei. g. Prin aceasta. o o o t • o .ll.. cu scopul de a micşora uzura datorată frecărilor uscate şi de a îmbunătăţi etanşarea.oxp. .4. i~ III. Vana de refulare a c. Sita sorbului este d. e.• ·· .. înainte de pornire ele trebuie umplute cu lichid. Se găsesc pungi de g. dacă transmisie (de nu este 'provocată de o defe~ţiun~ a maş!n!! de anexemplu: patinatrenare.' .'!) < '_.J?~1. pentru a se constata diferenţa datorată alunecării curelelor.:elului lichidului în rezervoruI de aspiraţie sau forma ietului la capătul conductei de refulare..şi se deschide corespunzător necesităţilvr.L'.uplare directă. se verifică atît turaţia motorului cit şi cea a pompei. datorită uzurilor articu1aţiei sau "" ~"'i'. ) . fica instalaţia in conformitate cu recomandările referitoare la condiţiile conductei de aspiraţie.lichid. ~~ înlăturate.posibilitatea formării unor pungI de aer. . cauZei. in majoritatea cazurilor instalaţiile nu s~tJ>~evăzute cu apa: rate pentru măsurat debitul. ~ipaje ~n. Pompa nu realizează debitul .lare pînă ce ~anometruI indică o pr~rea) siune apropiată de cea avizată la contractare. Ca remediu. Cauze Remedieri a. Clapeta sorbului e. 'dacCnivelullichiduluidiii.'. . Se verifică funcţionarea clapetei şi se înlocuiesc este blocată în piesele uzate şi garnitura din cauciuc. Se verifică sorbul şi se desfundă ochiurile sitei. puterea absorbită la arborele pompei este readusă în limitele pe care le poate satisface maşina de antrenare.vana de refu. Pompele volurnice.Să se verifice In p p. se recomandă să ~e~anevreze tranSmisie prin cu. Ca mijloc de remediere se recomandă intercalarea in circuitul instalaţie! a unor răci toate. Valoarea turaţiei măsurate a c.J· . ~ Sens de rotaţie in. Dacă la capătul conductei de refulare debitul .lagăre: cuplaj descentrat etc. .:: De obicei.150 FXPLO.'.o gaură coni~ă în care se inmaşinii de antrenare traduce c~:pătul pr~el tahometrului. se va ma<.urmrna .e antrenate pr~ ~.. manometrul trebuie să indice presiunea maximă . turaţia fi realizată datorită este identică cu cea a maşlnll de antrenare. . de grosime egală cu diametral interior' al conductel de refulate. In catul în care pe măsura deschiderii vanei de refulare apare un ~gom. astfel că valoarea acestuii'se apreciaiă vizual. . Amorsarea pompei b. curelei la o de pompă. Dadi~terStiţ~e'âuc~esCut datorită uzurn. Ssverifică modUl. b. cauzele care pot provoca aceste deranjamente sînt următoarele: \ . ~ţlw. . nu se va mai folosi pompa deoarece ea se va distruge rapid. .şLse iaumăsuri ca acesta să cor~spun cu cel In IV 'Cat 'de săgea.~~~!in1iu~~aconţine bule de aer. L versat: -r•.de execuţie a traseului de aspiaer pe traseul de raţ~e.n.raţie şi se iau măsuri ca sorbul să nu rămînă descoraţie perit. care să menţină temperatura lichidului din rezervorul de aspiraţie în limitele prevăzute iniţial.lus gra~ul de uzură al pieselor liidraulice.. 17J .pele centrifuge.te r. tr~bUie'să ~i~ . .\ BRE.. d. Se verifică turaţia pompei ~u ajutorul u~ui tc:h0metrl!' pompei nupo~te La~mpel. Ea trebie înlocuită cu o alta adecvată sau completată în paralel de o altă pompă suplimentară.·'.: o Deranjamentele privind această caracteristică se constată atunci cînd debitul este nul sau insuficient. temperatura lichidului creşte. II. obssrvlndu-se variaţia ni. conţine mult aer şi are o grosime mult mai mică decît diametru! conductei).. ziţia închis. ~acă acesta ~~te astfel cO. atmgind valori la care incepe să se producă vaporizar-a lichidului.f. După amorsarea pompei se verifică vana de refulare fost uitată în po.. sau sistemului de La acest sistem de cuplare. care are unor defecţiuni '!alear~rel~ prevăzut ~u .~. înfundată cu $USpensii._valabile. r . In general.). C"! Iipirii de garnitura de cauciuc. Turaţia nominală a s. rămtn.este nul Sau insuficient (jetul este anemie.. In situaţia in care o pompă de tip volumic nu poate fi amorsată. se va Inchide din nou vana plnă la dispariţia completă a zgomotului. sînt toate pompe autoamorsante şi de aceea ele prezintă rareori deranjamente de amorsare. situaţia în care. se datoreşţe exclusiv suprasarcmu create rea .a <l~sens a pomper.orsarease mai I. Soluţia corectă constă in înlocuirea ei cu o alta adecvată condiţiilor reah.

faţă de cele avizate de furnizor. sint valabile şi pentru înălţimea de refulare. va opri imediat.diere conform indicaţiilor arătate la capitolul pnloarea nominală. in special la'rotor şi inelele labirint. Se aplică măsurile indicate la capitolul care traregim de cavitaţie. Caracteristicile' li. g. singura soluţie constă în înlocuirea pompei cu alta. e. ..vI.fulare se C Jlblată simpl~. b.Se întind curelele moderat. . IV.~cţionarea într-un f 'asHel de regim: înălţime '"de aSPlŢaţie ce depăşeşte . viscozitate mai mare. raţie. Se verifică nivelul lichidului şi se iau. această situaţie.~area .a.festă prin zgomote caracteristice. sau depăşirii efortului pentru care a fost dimensionată transmisia. Se .' ceea ce conduce la creşterea cantităţii de lichid ce trece din camera . reglarea corespunză~oar~ ~n funcţie.Prin. Turaţia pompei este b. la anumite categorii prevăzute cU supape de siguranţă pentru limitarea presiunii. .~ţie a. în vederea remedierii se iau următoarele măsuri: . de ~re~iunea de de~lanşa. Sens de rotaţie in. i.pompe.orelează cu cel indicat de versat. la rotoare şi ~a. Uzuri pronunţate e. Dacă lichid~ vehiculat diferă prin caracteristicile chidului diferă faţă sale. c. citil~d indicatiile manometrului racordat la orificiul de refulare al pompei. creşterea rezistenţelor hidraulice Ca remediu. iar debitul total de lichid este mult redus. 'debitul se va reduce în mod corespunzător: În această situaţie. pompa se . cauzele pot fi: Cauze Remedieri a. .jetul de Iichid nu mal conţine bule de aer. dacă noile caracteristicinu sîntsatisfăcătoare.!. Se înlocuiesc piesele uzate.. f:. măsuri coresrezervoru1 de aspl. femperat.i.azăapreciabil.·ta. Dacă ~ci~a'de refulare este comPlet tnchisă. se. raţie. aceasta.3.. ~J:~ La pompele volumice cauzele defecţiunilor sînt în principiu aceleaşi. fi~r~tF. tează cavitaţia..\REA ŞI Il'TREŢIXERE.Se curăţă de unsoare atît roţile de curea cît şi curelele şi se presară cu praf de talc sau sacîz.ă. se tau măsun_ de rem~dusă faţă de va. cele provocate de o avalanşă de pietre sau de un ..:pţori~n\~t~ j.punzătoare. c. o îtindere prea puternică uzează lagărele în mod inutil.~~~~e~~. d. Alunecarea curelelor poate fi datorată unei întinderi insuficiente. Pungi de aer neeli.de refulare către' aspiraJie." se recomandă trilocuirea pieselor uzate cu altele din materiale adecvate. . blocată în poZIţia ". faţă. particule abrazive.\cesta trebuie să indice o valoare apropiată d2 cea avizată la cont~actare. se recomandă. rezistente la "abraziune.c. Cauzele defecţiunilor care determină nerealizarea debitului. . . .p. Pompa nu realizează înălţimea de refulare Defecţiunile privind înălţim-ea ~e. Sita ~rbui~ieste c. Astfel dacă supapa rămîne blocată în poziţia deschis.4. Amorsarea pompei b.?p. Dacă curelele sînt prea imbîcsite se înlocuiesc cu altele noi. .fPEI tx EXPLOATARE 153 ~C·i. în plus însă. d. Clapeta sorb~~i d. asemănătoare cu vitaţie. urmmd să se procedeze la Inlătu.i. de exemplu: de c'ele·avizate. .Ca remediu. . Se aplică măsurile descrise. total de lichid se mi~ş6r~. Funcţionarea in regim intens d. adecvată lichidului vehiculat.e:ca. • Astfel dacă m~nometml nit iwlcă nici It}! fel de presnme. datorat încălzirii excesiva a curelelor.dar funcţionează cu lichide care :au în suspensie (birinţi.. .măsoară turaţia po:opei şi d:'Lcă co~stată abase apreciabil mai re. Se verifică clapeta şi se debfochează. inchis.152 EXPLOAT. uzurile vOI fLmult mai rapide. S~ y.Se evită crearea de suprasarcini.k. Ace~tea s~ închid numai după ce conductei de aspi. ale pieselor hidraulice. Funcţionare în d..·~a~i ttr. /": Cauze Remedieri a. _ k.o~ibilitat~a~e. f j. Lipsa lichidului ~ a..ten faţă de cea nominală. Ea se constată relativ uşor. Funcţionare în re. ţiunile de amorsare . deorece se manifestă prin degajare de fum cu miros de ars. J 1. debitul . . săgeata de sens a pompei.maniţie gim intens de ca. imbîcsirii cu ulei a roţilor de curea.la capitolul privind ~efecnu este realizată.cauzel~t: car~.J~~l~i:~cdin m~teriale normale. verificarea funcţionării supapei. CI/tel .'alla de refulare este complet încllisă • cauzele pot fi: c-> J~ uzuH'.' .: c!r~ular~. iar manomeirul indică o presiune redusă.. inainte de alte măsuri. complet înfundată. pompei nu trebuie să depăşească toleranţa de ±40 rot/min. o mare parte a debitului este recirculată intre refulare şi aspiraţie. -t: . Se deschid robineţii sau dopurile plasate în "cocoaminate pe trase~ ~ele·t inst:Ua}iei.erifică sensul şi se'c.e ~i asigurarea reglajului efectuat prm sigilate sau inscripţionare care sa atragă atenţia. de cea avizată la contractare.ura p~ea "' .Se desfundă sita sorbului. .\ PO~PEI IN INSTALAŢIE PL"l<:EREAIN FmiCŢlUNE ŞI Il<:TREŢlZiEREAPO:. ' vind turaţia. ridicată a Iichidului. reducerea debitului poate avea drept cauză chiar funcţionarea defectuoasă a supapei.

ţrifazicre se velrif!că dacă t?ate fazele . de exem}?lu: tensiunea reţelei este 3 X 380V ŞI tensl1:nea nominală a bobinajului statoric indicată pe }?laca e~te 3~OY ~au 380/220. :. iar motorul nu mai poate porni. 1 . Avînd în. cu chei. se verifică starea contactelor periilor pe inelele colectoare. la efectuarea contactului se aude şurările rotorului. tiv sub tensiune. Se verifică poziţia manetei reostatului de pornire. aceasta nu se aprinda se va interveni la postul de alImentare b. se verifică montajul iar piesele defecte se înlocuiesc (se verifică prin rotirea cuplaj ului cu mîna).la motoarele care sînt pornite cu ajutorul acestui nire nu este adsc. rulmenţi blocaţi. pot surveni unele deranjament al . . Legăturile borne.~~~i~e~ !e:.. Valoarea rezistenţei g. nb~azt?ulrncare P > ». Se verifică starea bobinajului rotorului. sau unei întreruperi accidentale într-o înfăşurare a statorului. ensruns. "un zgomot de intensitate mt:.r':. curentul de pornire.' greşi executate bobinajul motorului electric . motorul electric trebuie trimis la atelierul de reparaţie. la motoarele cu colector. . se spune că motorul electric este În "două faze". Cazeze Remedieri a. murdare c ace~ ea . Periile uzate se înlocuiesc.1. iar conexiunea se reallZează. Contacte murdare sau perii uzate.. Se verifică caracteristicile Iichidului şi se corectează pe cît posibil. se curăţă de praf şi . ele pot fi provocate de următoarele cauze: lui electric. r . motorul nu porneşte iar b o ma) se supraîncălzeşte. r" r- DU i '. . Pentru a obţine o pornire normală.la aceeaşi tensiunea reţelei. e~te lipsită de ten.qIU~E ŞI IXTRETIXEREA POliPEI tx EXPLOATARE 155 j. contactul trebuie întrerupt imediat.Lagăre gripate. bobinajul s~ supramcălzeşte ŞI se poate deteriora .. tensiunea bobinajului indicată pe placă este 380 Â sau 380/660 ia conexiunea se realizează În stea y . Dacă rezistenţele mecanice sint pornire a motoruprea mari. se deschide vana de refulare. .· Scurtcircuit în tnfă- d. reostatuIui de por. g. Caracteristicile reostatuluî ales trebuie să fieadec" vate pentru motorul respectiv. adecvate (nu cu cleştele pa-tent). Dacă.trebuie să fie mai mic' decît cuplul de pornire al loarea cuplului de motorului electric. n cazu cînd una din faze nu este alimentată. . iar deranjamentul poate fi datoratlipsei de tensiune într-una din fazele liniei de alimentare. pac~ . . care încetează la întreruperea contactului.unei rezistenţe de valoaremaximă.154 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALATIE Pl::-iEREA Il' Fll:-. corespunzătoare . B. ~~t~~~a~ele torului . II.~~~enare care determină o funcţionare necorespunzătoare : Înt~e~~~t~~re= . cuplul rezistent tant depăşeşte va.~~~~~:-~~~ d. deoarece. Linia de alimentare a Se verifică dacă lini d al' .. sînt diferite faţă de cele prevăzute iniţial. la motoarele cu colector. Da ăen lC~ s a~ea contactelor la legarea bornelor.I. .atît timp' { puterea a~sorbită nu depăşeşte puterea motorul~i co. . La sesizarea zgomotului caracteristic de alimentare în două faze.La pompele volumice. La motoarele cu colector. bobinajul se va arde. iar dacă acesta este întrerupt.Arborele pompei deformat. In acest din urmă caz. petiv cuplul. }IAŞIXA DE AXTREXARE În timpul exploatării. d . d~~ni~f. deoarece la o . vedere că antrenarea pompelor se realizează î ~~~~t:r: s~a~~." . Se verifică dacă conexiunile~xe~'~tate corespund cu. Momentul rezis.. f. vana de refulare uitată în poziţia inchis. \"e:lfic~~:t::eias~egăISaeştboeenfecIr siune .se verifică şi se corectează montajul instalaţiei.. W f. datorită tensiunilor provocate de racordarea incorectă a conductelor la flanşele pompei. Motorul ~:ic~~~el:~~~~~: :f. ~e~~~aî:C~~= e.!:~. Ca~acte~isticile lichidului. la motoarele cu colector. În practică.spunzato~e . Dacă acestea sînt greşite. Maneta trebuie să se găsească în poziţia vată.rezistentă de valoare mare. Iar piuliţsls se vor strînge ferm. Con~~unile sînt b. ".conexiunii în stea (care este mai luca de trei ori).Sll~t murdare.~r .. In special g~e~tatea specifică ŞI viscozitatsa. în caz contrar. se trimite la atelierul de reparaţii. f. ' c. pentru a îndepărta impurităţile. Contactele murdare se curăţă de praf şi unsoare. funcţionar~a decurge normal. de forma unui blziit". mtrul'lt"" ee o o UIe ec ric cu ajutorul unei lămpi de control..c Se v T t lor sînt slăbite sau .~{~mentele poate fi pornit .h. _ unsoare.Stringerea prea puternică a garniturilor pompei.m triunghi Â. res-. e. sînt mult reduse. apoi se şterg cu o cîrpă curată. se remediază prin deşurubarea piuliţelor de strîngere cu citeva ture. atunci după cum se ştie puter~a ŞI curen~ul cresc de trei ori.dispozitiv.

lca. s~ vor prevedea orificii în. mina nu simte o senzaţie de arsură.scurt . Scurtcircuit între c.intrarea. şi se corectează aşa ~ .• Dacă motorul e. absoarbe un curent de o intensitate foarte mare 'şi piinurmare bobinajul. datorită. motorul trebuie oprit. astfel că aprecierea temperaturii cu mîna este destul de relativă..e .'Se ~~cţionarea ventilatorului . iar ~r":1<t:1 SP apreciază prii: a'('('a că.lCă încălzirea este uniformă.!~~ •.te conduce Ia încălzirea exagerată a înfăşurărilor. . De aceea se recomandă ca într-o astfel de situaţie să se întrerupă imediat contactul electric.. localizată în diverse porţiuni.5'X faţă de tensiunea nominală indicată p~ e~l_ motorului.. . şi curate. . Se verifică starea contactelor pentru a se constata unzătoare intre dacă lipiturile sint corect executate. În această privinţă. în interval de 1-1. D. a. cea. Tensiune de ali. bobine se _~anifes~ c. Astfel.a. pătrunderea unor corpuri străine etc. pentru a permite CIrculaţIa aerului de ~~k~ .tol~ranJel d. Scurtcircuit in pa.l. Se verifică corectitudinea consxiunilor şi se remediază aşa cum s-a arătat anterior. d.. deranjajamentul este datorat unui scurtcircuit al tolelor (tole cu bavuri rămase de Ia matriţare.... . să se depisteze cauza şi să se remedieze.. cum s-a arătat anterior.' . Se consideră că Încălzirea este perfect normală dacă temperatura carcasei nu dppă~pştp 50-60°C. In. Supraincărcarea motoruIui.~~~ui!l oprit ~ '\ a.influenţa în mod considerabil regimul de răcire.c.156 EXPLO. sau sub fqrmă de încălzire uniformă a bobinajului. Motorul se supraincălzeşte b. '±10%.mai puţin de un minut.condiţiile exploatării curente principalul element care'poate oferi o în bază reală pentru aprecierea încălzirii unui motor fi constituie variaţia temperaturii într-o anumită perioadă de timp. greşit e. Iar ~otorul ~coated!u. cuprinzînd treptat bobinajul rotorului sau statoruIui. c. de ac~ea. Remedierea se poate face numai de către atelierul de întreţinere specializat.aeruIUl dinexte?OftW(f.spaţiile dintre aripioarele carcasei ~rebUl~să fie h~ere . practică. Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze În gol." I Starea"":ae 'cUr!fe'rue ia' motorului . '. In caz ~e'tinc. ~~fla't al cărui rotor esteimobiIizat dintr-un motiv oarecare.. LIte~atura de specialitate recomandă ca tensiunea de allm~ntare Ia borne să nu depăşească l~itele . .4e. uri:iiînd 's~ se 'depisteze cauza defecţiunii şi să se remedieze.). b..?bob:n~le statorului.: cel mai frecvent prin atingere cu mîna. la at inyr-ro. . în funcţie de condiţiile de exploatare. STAS 1893-78 reglementează limitele maxime admise pentru temperatură. arderii izolaţiei. spaţiu str~mt. zire puternici a lagăturilor. Scurtcircuitul . Supraîncălzirile locale pot fi datorate următoarelor cauze: \ \ se Ventilaţie defic'itară ~.5 ore. DefecţIUnea se reme Iaza numai Ia atelierul de reparaţii. Dacă însă temperatura manifestă o tendinţă de creştere continuă. crea suprasarcini: strînzerea presetupel. Se verifică valoare~ tansiunii de ali?le. In practică.' . închis. funcţionarea se consideră normală. care nu este dimensionat pentru astfel de sarcini. Dacă regimul termic se stabiIizează ~ acest răstimp. se V0!' r~fac~ lipituri P. p~retele lz. sau murdare slăbite d.care sa permită . Contacte V e. 80cC.El. tul absorbit va creşte.'11 INSTALATIE PlJ'SEREA IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POliPEI IN EXPLOATARE 157 II. Cauze Remedieri verificîndu-se valoarea tensiunii de alimentare. Se verifică elementele pompei care 'pot.spirelor u~ei. . . gradul de încălzire a unui motor electric se verifică de obicei extrem de simplu şi anume prin palpare a carcasei acestuia cu mîna.i~edt.ntarella boţr: tare d să ne Dacă aceasta este redusă sub limita to eran el men are re U .~~. dacă tensiunea corespunde cu cea nominală.ste amplasat ţntr-un.UAREA ŞI !NTRETI)<lEREAPO:lII'EI 1. . ~~rifI:l.l~ început fo~t~. ' . Încălzirea anormală a motorului electric se manifestă sub formă de încălzire foarte puternică. Se verifi:ă co~ta~tele Ia legar~~ aparatulUI de pornire şi se strtng piuliţele respecti v e. faptcare poa. motorului (numărul de pale trebuie să fie complet. cauzele pot fi: Cauze Remedieri *~. începînd de Ia pornire se urmăreşte încălzirea motorului..• . se acceptă }imlte ceva mai largi. .~.1căperu. chetul de tole. fără posibilitate de Circulaţie a ~erulUl. ) '. dar motorul se încălzeşte totuşi peste limită. pentru transmiterea ace1" uiaşi cup1 curenU. Se verifică contactele sistemului colector şi se curăţă de murdărie sau unsoare.selol' i a Instalaţiel etc. ': Este important de ştiut că Un 'motci: ~î~tt~i~ ~:'i~~i~~e. Iar acestea nu 'trebuie să fie deformate).".. a. poate. Conexiuni executate.. în funcţie de clasa de izolatie a motorului Contacte necores. dar care depăşeşte cu mult limita de temperatură admisă. spirele unei bobine.~c:i ~~~~:t se~călze~t.b. Totuşi în multe situaţii motorul poate funcţiona la temperat uri superioare. fără a prezenta deranjamente din acest punct de vedere. printr-o încălz iro ?ute:n. corectitudinea monta[ului pie.' • admise. încălzeşte puternic şi poate fi deteriorat într-un timp foarte .

curăţire. ungerea se aplică pe suprafeţele '1fegli'idare ale mişcării.careClre scopul de a prelua deplasările rulmentului datorate dilatării arborelui în timpul funcţionării. o eran e . la pompele cu mişcare de rotaţie. ' In fig.fu~cţionează cu pulsaţii. Completarea cu ulei se face prin orlficiul prevăzut la partea superioară.vnecesitînd m ad~laşl timp o mtreţlDere minimă . una din în care una dI~ faze este întreruptă. O intindere prea puternică sohcI~a in ~od inutil lagărele. . corpul lagăr 6 este prevăzut cu un orificiu de nivel 7. intreg ansamblul fiind susţinut de un corp lagăr. La pompele cu mişcare de translaţie. ' iar organul principal care necesită operaţii de Intreţinere. ~. -o •• : • . Intretinerea Prin noţiunea de întreţinere se înţelehge în general totalitatea operaţiilor de verifi~are.. acesta.} erificarea pieselor c. La anumite variante constructive. Se verifică dacă toate cele trei faze ale înfăşu • . privind operaţiile de întreţinere specifice pompelor. Pentru a se evita această situaţie. este redusă aceasta să se încadreze în limitele t 1 ţ lof sub limita admisă.. se venf!ca dacă intinderea acestora -ste torului). ransn:15Ie. de ~ menţIn~._.motorul funcţIonează în "triunghi deschis".). care trebuie să ţină seama de următorii I I I b ~. . Aceste llagăresusţin arborele pompei şi piesele ce se rotesc împreună cu. precum' şi a UI mo. II'~.s-a p. 1 ".2. e verifică deci bobinajul S lector. de aceea personalul de exploatare trebuie să posede calificarea necesară pentr? a l~ înţelege ~i a le efectua cu. reş"l~re. .-p .la cele de alunecare. iar frecarea devine hi"d. Se verifică t~mperatura lagărelor prin atingerea mecanic (lagăre porţiunilor din dreptul ruImenţilor cu mîna' neunse. pe .lagăru1 unei pompe cu mişcare de rotaţie este alcătuit dintr-un . co. 3.Verificarea cent:ţ"ajuluiansambl~ui' .e se rotesc şi luarea de măsuri ca acest~a să nu pre~mte mase excentrice în m~carea de rotat!e (palete lipsă Ia ventilator. In continuare se prezintă citeva dintre cele mai răspîndite soluţii constructive de lagăre.lU m bobinajul rotorului că la motoarele cu co. provocînd de asemenea supratncălairea lor.Ia lagărele ( de rost~lire . . Se măsoară tensiunea la borne şi se iau măsuri ca ment~re. între suprafeţele de lucru se introduce un lichid de ungere care creează o peliculă ce împiedecă contactul suprafeţelO. iar cu ineul interior în umărul arborelui J. c. In tehnica actuală. deoarece ac~~tia Csinto/:eme?t~ de maşini ~tandar~~te. O intre ţinere satisfăcătoare din punct de vedere al ungerii se poate obţine prin alegerea adecvată a lubrifiantului. ungere.!l]n. bobinajului sînt alimentate. Prin urmare locurile de ungere ale pompei sînt determinate de această necesitate. Efortul axial este preluat de către rulmentul 7 din partea dinspre pompă. protejat impotriva pătrunderii impurităţilor de către dopul 8.m regim de vibraţii sesizabil cu ochiul liber. marea majoritate a construcţiilor de pompe utilizează lagăre cu ruImenţi. Dacă agregatul funcţionează mtr-. La ~otoarele cu b.158 EXPLOAT. :o~e~ta. Scurt circuit în c. triunghi... ea.satIsfacător calitatea funcţională a maşinii s~u utilajului. lagărul este dotat cu un ungă tor de nivel constant. curea de dacă se simt» Cr.st personal a unor cunoştinţe temeinice.3. Operaţiile de Intreţinora care se aplică în domeniul pompelor sînt asemănătare pentru majoritatea tipurilor constructive cunoscute astăzi.e. Astfel rup~ cuplul pe care~l realizează va avea o valoare mai redusă ~ din cuplul nominal). lagăru1. . v~ aluneca pe roţile de transmisie si va provoca încălzirsa excesivă a acestora. . Indiferent de natura mişcării. Dezavantajul folosirii lor constă într-o funcţionare mai puţin silenţioasă.. care se sprijină cu inelul exterior în umărul capacului de lagăr 2. erificarsa r~gidizării acestuia pe iundaţie.. In acest scop.t<?X:U. I rodinamică. ( In principiu.lmgă ce~elalte mconveniente legate de aceasta mal apare şI~enomenul de supraîncălzire. sau pentrubucşele lagărelor .3 mm. După cum s-a arătat la începutul lucrării. Dacă ampez:m~trul . aceasta bobinajul rotorului poate constitui un I!ldIC..nexIu!lea ~ în triunghi ale.\REA ŞI IXTP. se spune că faze. vibratia mo. Dereglări de ordin j. din acest punct de vedere.1. Pentru remediere se recomandă' .t . acestea sînt prezentate în continuare in funcţie de elementele constructive principale care alcătuiesc pompa.~:~~~~~~:~e slăbită sau prea La agr~~atele car. şuruburi lipsă la cupla] etc.31 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă avînd arborele sprijinit pe doi rulmenţi radiali cu bile. precum şi metodele curente de ungere utilizate astăzi pe plan mondial. Tensiunea de ali.. in care se găseşte inşurubat un dop transparent ce permite cu uşurinţă să se verifice nivelul de ulei din baie. b. este Intre.2. fi reprezintă. Remedierea se face numai Ia atelierul de reparaţii. ce se efectuează ~u sco~ul.3. 3. deoarece atunci are loc o frecare uscată care provoacă uzuri exagerate într-un timp foarte scurt.uezv~It(putţi~a . In c~~~. In cazul In care cureaua nu este întinsă ~uficIent.r. admise.n~cesară . Ungerea rulmenţilor poate fi realizată fie cu unsoare consistentă. organele de lucru ale pompei pot efectua mişcări de rotaţie sau translaţie.odus un sc~rtCIrC':1It. Cauze Remeiieri a. _.'."" • transmisie prea de lagăr şi se ~o-~plet~az~ ~~~-~~' W~~u~~.~7''':.nIvel . corp suport în care sînt prevăzute locaşurile pentru ruImenţi . Pentru a facilita însuşirea de către ace. ~înt antrenate prin curele de' întinsă. iar golirea uleiului se realizează prin deşurubarea dopului 9.a. fie cu ulei.'._ . se prevede un joc de 0. d • '_' '._'.de a!ltre~are.2-0. Mc>-t~l. îI?-scopul obţineriI unei exploatări cu rezultate maxime. Ungerea. Intre faţa frontală a inelului exterior al rulmentului din partea dreaptă 4 şi umărul capacului de lagăr 5. toată conştiincio~~tatea. care are rolul de a menţine constant în permanenţă nivelul uleiului. Ia un .ETIXEREA pmlPEI tx IXSTALAŢIE PUXEREA tx Fl'KCŢIl'SE ŞI INTREŢINEREA POMPEI IN EXPLOATARE 159 j. părţile metalice aflate reciproc in mişcare relativă nu trebuie să vină in contact direct. cu a]utoru~ unei I~PI de control. care se pot procura uşor.

Intervalul de ungere sereduce mult însă. Ungerea cu ulei se aplică la lagărele pompelor care funcţionează la turaţii foarte ridicate şi prin urmare au un regim de temperatură ma i înalt. modul de etanşare. .160 EXFLOAnREA ŞI IXTREŢIXEREA PO}IPEI IS' ISST. sarcina. . In această situaţie. la turaţii mari şi foarte mari.. intervalul de ungere cu unsoare consistentă este de regulă mai mare decit perioada de funcţionare Între două revizii sau reparaţii curente. moderat.e~~ l. care se introduce în rulment astfel încît să o înlocuiască pe cea veche.j factori: dimensiunile rulment ului..Ungerea cu unsoare consistentă este indicată a se aplica în cazul rulmenţilor care trebuie să suporte sarcini mari la turaţii relativ reduse : . dacă temperatura de regim a. pentru a se evita creşterea exagerată a temperaturii. De regulă. Din acest motiv multe construcţii de lagăre nici nu au prevăzute dispozitive de 'allmeritare. se fac următoarele recomandări: . unsoarea trebuie să acopere părţile frontale ale rulmontului. Aprecierea se face prin palparea corpului de lagăr cu mîna. f '1 <') . care se presează cu degetul sau cu o lopăţică.Tot În sconul evitanl unor mcălziri.Ungerea cu ulei se aplică lâ rulmţloţii ce suportă sarcini mijlocii şi reduse. ce se află in carcasa de ungere să nu depăşească 2/3 din volumul camerei acesteia. 267 . se demontează capacele de lagăr şi se introduce unsoarea. este recomandabil ca aceştia să fi spălaţi în petrol sau soluţie de tricloretilenă.. trebuie să fie intotdeauna sub limita maximă a temperaturii admise pentru un anumit tip de lubrifiant.istcnţă de frecare cît ruai redusă. Practic.\L\ŢIE PUXEREA 1:>1I'UXCŢ!UNE ŞI b1TREŢI:>1ERE.' Ungerea cu unsoare consistentă prezintă avantajul unei construcţii mai simple. direct în locaşurile dintre hilele rulmentului. în situaţiile cînd rulmenţii se demontează cu ocazia efectuării reparaţiilor. de un~ere. -. temperatura. Este important ca lubrifiantul să pr~:'intf' (\ roz. In comparaţie cu cele utilizate la ungerea cu ulei. Completarea se va face. .. temperatura unui lagăr cu rulmenţi nu trebuie să depăşească cu mai mult de 50°C temperatura mediului ambiant.i perioadă de funcţionare. la care ~~ ajunge după o anurnit.acest-timp riu este necesară completarea unsorii din lagăr. în dreptul rulmentului unde nu trebuie să se simtă o senzaţie de arsură . . Temperatura de regim a lag-ărului. Aceasta conduce la îmbătrînirea prematură a unsorii şi la pierderea calităţilor de ungere.". ~" ' '0. rentabilitatea etc. cum fi gresoarele. iar capacul lagărului se umple pînă la jumătate din volumul său. Pentru alegerea raţională a lubrifianţilor utilizaţi la pompele prevăzute cu lagăre cu rulmenţi.\ pmlPEI IN EXPLOATARE 161 '. care după cum se stie îi modifică substantial viscozitatea si calitătil •. astfel Că: -in. completarea se face la intervale mai scurte şi numai cu unsoare de aceeaşi calitate. . La pompele care nu au dispozitive de ungere. lagărului are o valoare ridicată. ' Pentru lagărele de pompe. să fie şterşi cu o cîrpă moale şi umpluţi cu unsoare proaspătă. turaţia. deoarece soluţiile de etanşare au O complexitate redusă. ar 11 - Alegerea pompelor - c. astfel încît cantitatea totală do unsoare. doz:lrea cantităţii d~ Iubrifiant trebuie să ţină cont' drcapacitatea de înrnagazinaro a camerelor de ungere. rr~ I ~"1~' ~ 1·~-'-t01 ~-rA. pentru a se îndepărta unsoarea veche.

ei lagăr. Dacă acesta scade mai mult de 2/3 din volumul rezen·o~ului..i'. partea cea mai de jos a rulmentului.numtrea. confecţion~t di.nsetanşeităţi. lagărele' pompelor ce funcţieneaza in c~>ndlţll ~aI.:ăzut în corpul lagărulul 4.1.s~ nu ~ie corosiv... Astfel dacă lagărul funcţionează cu sarcini mari. ungă- urmăreste nivelul uleiului.tehnologice. deoarece o cantitate prea mare de ulei conduce la creşterea temperat urii lagărului.32 este prezentat un astfel de dlspozitiv. care au ca efect crpştPrea temperaturii lag:lrului.erlal transparent.cu condiţia ca suma acestora să . o ţeavă 2. 3. scade d~ţorit~. se aşază din nou rezervorul în poziţie verticală şi se Lagărele de alunecare 1 preiau efortul radial. Nivelul uleiului din baie nu trebuie să depăşească mijlocul bilei sau rolei din. precum şi la scurgeri de ulei ~are apar in zonele de ieşire ale arborelui din corpul lagăr. Uleiul de ungere trebuie să satisfacă următoarele condiţii: .ca rf(ct ~curgprl'a urui cant ită ţi de Iubririant În bai. datorită frecărilor.~ 3. 3.162 EXPLOATAUA ŞI fNTREŢlNEREA POMPEI fN INSTALATIE n::\1cREA IN FI:l\CnI:XE ŞI IXTRETIl\ERI!A POMPEI Ix EXPLO. .n~ .tIl! procese . completarea sau schimbarea se vor face mai frecvent.ll gradul~I ..ele respect.33 este prezentată o secţiune printr-o pompă care arc arborele sprijinit pe lagăre de . se repetă operaţia pîn ce nivelul rămîne constant. Completarea uleiului sau înlocuirea lui depinde de condiţiile de funcţionare a pompei. montat special pentru acest scop. De aceea.ive. este preluat de rulmentul 3. dar . De asemenea pentru lagărele de pcmpe unse euuleiosereomandă ca înlocuirea eompletăa cantităţii de ulei din baie să se facă la maximum un an calendaristic.P~ntru a se . pompe p~nt~ yehiculare.evlta ~ventua!el. ~lei~l mai ar~ Ti rolul de ~ n... . l!ng~toru~ de nivel cCl~tallţ estealcătuitdintr-unrezervor 7. dificile (pompe pen. pier~er!lor prin. în cazul prezentat. pînă ce uleiul pătrunde în rezervor şi devine astfel vizibil : se Intrerupe alirnentarea.ci. de' nivel constant. se basculează rezervorul şi se toarnă ulei prin ţeava oblică.. .m-nt ul in «ar« t":l':a ('stI' elin nou acopE'rită cu ulei. Ungerea acestor lagăre se realizează numau cu ulei.:iţie închisă . 3.1' -:t p:tfrunda Il! corpul rezpn·onIllli. preluînd căldura degajata ŞI transmiţînd-o mediului înconjurător pnn toată masa corpului lagăr. al cărui rol este. 3.3:!.>ră 'al"tllrIi a tr-vu ŞI 1"1"'1111" ('1 .60.~unecare. aşa după 'cu~ In~IC~ ŞI d. articulaţia 5 şigarnitura de etanşarejî. . ..33.'11T1p. -".· . Din acest punct de vedere. tăiată inclinat la un unghi de aproxunativ ..în pO. .'-· _ în fig.să nu producă spumă în timpul funcţionării. . In cazul cÎnJ nivelul uleiului din lagăr..·'n. .e erori în această privinţă. . Fig. .\ceas(~l scurg-I'n) durează !JÎn:l în m. acela de a menţine in permanenţă constant nivelul ulsiulul din bale. Efortul axial. . Pompă centrifugă cu arborele sprijinit pe lagăre de alunecare şi rulment <lepreluare a efortului axial.de s~gu~a~ţa In exploatare. cu ajutorul inelelor d ~ ungere 2 care vehiculează uleiul din baie. '.. Ungător .v-Funcţionarea are lOC astfel: inainte de punerea in funcţiune se umple cu ulei baia lagărului. r~cord.nudepăşească 80°C.~e se._. este recomandabil să se folosescă ungerea cu ulei În special la pompele care un regim de funcţionare continuu. precum şi în scopul sporr. cer-a ce ar. . Iaşurubează in locaşul pre.!IDgător de ruvel con~tant't. Fig. restabilindu-se situaţia de echilibru. . să n. uleiul eli~ere~ză pa. Din figură se observă că marginea superioară a tăieturii ţevii se găSeşte la acelasi niv-I cu mijlocul bilci rulmr-ntului.\"~scozltatea sa trebuie să corespundă ternperaturii de funcţionare a lagărului..n lIla.pe lîngă unger~. fig.a lichidelor cu t~mperaturt ridicate) smt prevăzute cu un ~ISPO~Itly de~umit . . în cazul lagărelor de pcrnpe se admite ca temperatura de funcţionare să atingă limita de 50°C peste temperatura mediului ambiant.HARE 163 Ai. 'torul fii.·antltat.: In.rt~a .u aibă tendinţe de oxidare şi să nu formeze depuneri.

acţionaţi de axul dinţat 6. eL) sint montate in puţuri adinci şi inguste. 3.A1n -acces "uşor peatru ungerea acestorachiatln timpul funcţionării. montată in puţ uscat. prin conducte separate. irnersateş sînt prevăzute cu lagăre de alunecare intermediare.. în dependenţă -- l'e~EREA I~ FUNCŢIUNE ŞI INTREŢISEREA POMPE! IN EXPLOATARE 16S . Această schemă se utilizează în situaţiile în care spaţiul este limitat. Soly. In fig. . oferă .\ 1'01IPI\1 IN INSTALATIE ~' I " . O altă importantă categorie de lagăre o constituie cea a pompelor de construcţie verticală. efortul axial este preluat de un lagăr cu rulmenţi. în fig. acestea se deşurubează şi în locul lor se montează gresoare adecvate.: In fig. Aici lagărul are rolul de a prelua pa de o parte efortul axial rezultat din suma efortului hidraulic şi a maselor pieselor aflate în mişcare de rotaţie..astfel cum se vede la cilindrul opus . care poate fi inclus în construcţia motorului electric de antrenare. cu pistonaşe axiale.\RE. nepermiţînd construcţia în parelel a unei camere uscate..37 este. prezentată o astfel de pompă de ungere.\ ŞI INTRETINERr::. iar unsoarea pătrunde în cilindrul 11. . corpurile lagărelor sînt prevăzute cu orificii astupate cu dopuri. iar de aici. Lagărele verticale intermediare sînt lagăre cu rulmenţi sau lagăre de alunecare şi au rolul d. 3. Ia punctele de ungere ale lagărelor intermediare. astfel cum este prezentat în fig. Funcţionarea pompei de ungere are loc astfel: în rezervorul 1 S3 introduce unsoare consistentă care este presată de paleta 2 prin găurile prevăzute în corpul pornpei 3. imersată în lichid. 3. iar pe de alta de a ghida arborii de transmisie. execută cursa de aspiraţie.. iar mişcarea este astfel sincronizată încît canalele prevăzute în distribuitorii 5. -care este de tip volumle.35 se utilizează pentru pompele prevăzute cu lagăre intermediare cu rulmenţi. ungerea acestora realizindu-se cu ansoare consistentă trimisă sub presiune de către o pompă de ungere antrenată de la arborele principal al pompsi prin intermediul unei curele de transmisie sali al unui angrenaj melcat. În această fază pistonaşul 9. La sfîrşitul cursei de aspiraţie distribuitorul se roteşte cu 1800 . deoarece..36 este prezentată o pompă verticală pentru apa menajere. Soluţia de montaj din fig.35 este prezentată o pompă verticală pentru ap i m majore. Pompele verticale pentru apa menajere. . ungerea realizîndu-se cu ajutorul unei pompe de ungere manuală (tecalemit). Avind în vedere că aco-sul Ia acesta p0mpe ~ste dificil.'t 'f" La alte construcţii.ţia este mai economică din punct de vedere al investiţiei. 3. La majoritatea construcţiilor de astfel de pompe. se utilizează pentru preluarea acestui efort un lagăr axial de alunecare. utilizate la puţuri de diverse adîncimi.34.iar 1:1 cursa de întoarcere a pistonaşului unsoarea este trimisă prin canalele 72 către racordurile 13.! vedere al exploatării. soluţiile de ungere w'/Juifl astfel adoptate Încît să prezinte o mare siguranţă în exploatate. comandat de cama profiIată 10..) a ghida arborii de transmisie. dar mai dezavantajoasă din punct c'. se găsesc în dreptul orificiilor din corpul distribuitor 7 în momentul în care paleta profilată 8 presează unsoarea în acestea. sau alcătuieşte o construcţie separată denumită "crapodină". 3. care permit modificarea cursei pistonaşolor Între valoarea maximă şi zero. Reglarea 'cantităţii de unsoare necesară fiecărui punct de ungere se realizează cu ajutorul şuruburilor de reglaj 14. Cuplul do rotaţie este realizat de anrenajul melcat 4.164 EXPLOAT. d-oar=c. In acest scop.

Pompă '/ertical! montată in incinta' urncdă : (1- schema amplasărf in lnstalcţlc : b- secţiune prin pompă. această situaţie. II secţiune prin pompă. 3.EREA I~ FUNCŢlU~E ŞI I~TRETINERE:\ POl/PEI IN EXPLOATARE 167 a Fig. Pompp. 3.le de ungere de acest tip sînt prevăzute cu un număr de Fig. directă de profilul carnei de acţionars.166 EXPLOATAREA ŞI Il'(TRETINERE. aceasta nu-I mai atinge. iar cursa de aspiraţie este anulată. Astfel. Pompă verticală montată in incintă uscată: •• schema amplaslrii fn jostaJalie.3'.\ I'O. Ia o rotaţie completă a camei. . pentru a obţine o cursă de valoare nulă. în.-'. se deşurubează şurubul pînă ce. datorită adeziunii unsorii. pistonaşul rămîne imobilizat în poziţia superioară.\IPEI IN INSTALATIE rt:.36.

. în caz contrar. După cum se poate observa din figură. ele trebuie repetate de către personalul de exploatare. pompa . t. care preiau sarcini moderate.t. În fig. In construcţia de pompe verticale se utilizează în mod frecvent lagăre -de alunecare avînd cuzineţi din cauciuc. --1fz:z:?:ZF''F'rrIJI''lI Pompele cu transmisli Verticale. rotindu-se în acelaşi timp axul central.gură totodată şi răcirea motorului. să fie lipsită de impurităţi sau particuleL. 1 . >~.6 de ungere trebuie amorsată.dează la conducta de refulare prm simplă basculare. care însă trebuie să fie neutru faţă de rnaterialul lagărului.·ru~gcre cele imersate în ape menajere. Aceste operaţii se execută iniţial de către uzina furnizoare.ghidar€'. · {~. iar conductele de legătură umplute cu unsoare...Acest gen de construcţie se aplică de obicei pentru lagărele intermediare de . ~. Ansamblul pompă-motor este imersat in lichid. b . ultima vreme ele au început să fie înlocuite cu o categorie de pompe de .demontarea instalaţiei. rotorul pompoi este montat direct pe arborele rnotorului. Pompă monobloc. ':. În fig. iar corpul pompei este fixat de asemenea direct pe -carcasa motorului...··f·[·· ··. Dacă numărul punctelor de ungere este inferior faţă de posibilităţile pompei.39 este prezentată schema acestei instalaţii . :3 .miIJ~1~m~r3 Fig.eonstrucţiexmonobloc". aspiraţia se realizează dificil. In vederea arnorsării. redusă tocmai datorită uzurii lagărelor de ghidare. 3.38. il ' . unsoarea se presează manual prin orificiile de la partea inferioară a rezervorului. în . pentru lucrări de întreţinere şi desfundare. cantitatea dp unsoare din rezervor nu tre~1\ să . ~ '·.38 este prezentată o pompă de acest tip. Pompa se racor. -Din acest motiv.. care asi. Inainte de prima punere in funcţiune. . P~ntru evitnroa oricăror neplăceri. dar cu ocazia reparaţiilor ce se efectuează la pompe. fără a fi nece~ară. au o fiabilitate pentru unsoare consistentă. lInsoarea care 'Se foloseşte trebui!' să fie de .scadă mai mult de 3/4 din capacitatea 'acestuia. . aC·i·~I.l . racordurile suplimentare se astupă cu dopuri. care înlătură sistemul de transmisie alcătuit din rronsoane de diverse lungimi. care sint pretenţioase din punct de ved-re al asigurării unei ungeri corecte şi al menţinerii etanşeităţii. iar pistonaşele respective se reglează pentru cursa nulă.l poate ii tluidrzată prin amestec cu ulei.abrazive. pînă ce pompa 'începe să refuleze: Pentru a se evita dezamorsa rea pompei in funcţionare.·.' '.' ~.•. In cazul unei unsori df'osphit d" viscoas«. Unsoarea care se utilizează trebuie să fie suficient de fluidă."~. . în special Pompă ··cr.c . lnstalaţia este prevăzută cu un sistem de ghidare care permite scoaterea pompei la suprafaţă.168 EXPLOATAREA ŞI INTREŢINEREA PO~IPEI IN INSTALAŢIE .. deoarece. a căror ungere se realizează chiar cu lichidul vehiculat.t 'l. '}r t ~f'1 .... pent r u ape menajere. h ~~ -4-16 racorduri de ungere. se recomandă să Se utilizeze numai unsoare de calitatea celei prescrise de fabrica constructoare. 3.bună calitate.

În afară de aceasta.40. pietriş). ca şi pompele centrifuge.pistoane. .3. diferită ca principiu de funcţionare faţă de prima. . 3. Vehicularea liIchidelor cu ajutornl tpompelor presu. pompele se echipează cu cuzin~ţ~dl~ bronz..l~u. In perioada de staţionare.. .unse cu apă.2. ~oloana':'de refulare a pompei trebuie umplută cu apă în scopul de a se evita frecarea uscată în lagăre.170 EXPLOAHREA ŞI tNTRETJ:-. în fig. ghidaU pe lagăre din cauciuc. clapetă. palete. de aceea materialul din care se confecţionează piesele în contact cu lichidul se alege astfel încît să nu intrs în reacţii chimice cu acesta. In fig. Apa trebuie să fie curată. ' La pornire. La pompe se utilizează în principal două moduri de etanşare şi anume: .etanşare moale. care sînt in contact cu lichidul.qJ~: Pl'liEREA tN FUNCTIUKE Ş! tKTRETINEREA POMPE! IN EX PLOATARE 171 I Fig. în timpul funcţionărli.se face chiar cu lichidul Vt'hiculat. Dacă această cerintă nu este îndeplinită.nplL verricală cu transmisie .e conducta de aspiraţie a pompei..\ PO~PEI tN INSTAL. burdufuri . confecţionate din materiale corespunzătoare condiţiilor impuse de natura lichid Ului vehiculat. etanşarea pompelorreprezintă unul din cele mai importante 'criterii de care depinde buna funcţionare' li.ERE.39. etanşate faţă de lichidul vehiculat. acestora. "1 ~ imersatlL. J. arcuri. 3.tpuns adoptarea unor soluţii constructive care permit să se obţină un anumit grad de separaţie intre fluidul pompat şi mediul exterior. sub formă de inele. lipsită de impurităţi mecanica (nisip. la care presstupa este prevăzută cu garnituri moi. Deoarece organele de lucru ale pompelor. 3. preiau mişcarea de antrenare de la surse exterioare.cu rulmenp sau d.2. ungerea se face chiar cu apa refulată de pompă. montat p. '3.alun-cara.de trafismi~ie. prin intermediul unor transmisii mecanice .41 este prezentată construcţia acestei pomnp• Pompele volumics cu mişcare dp rotaţie au în principiu aceleaşi tipuri coustructivde lagare . ungerea organelor de lucru .Po. t~ c~Ul în care apa conţine un procen~ n. rotoare .i t. ghidată . care ar putea provoca uzura ril:I!ldăa arborilo~ . coloana de apă este menţinută în conductă de so~bl!. Din acest punct de vedere.siemering.etanşarea porţiunii în care acestea pătrund în corpul pqmpei se realizează CUajutorul unor elemente care compun ansamblul a ceea ce în limbaj uzual poartă denumirea de "presetupă".al msemI?-atde nisip sau alte tmpuntăţ]. Fig. la care presetupa este alcătuită din elemente mecanice inele. Etanşarea se realizează cu inele de etanşare . Schema instala"ţiei pentru pompa .40 este prezentată o pompă verticală de adîncime avind lagărele intermediare din cauciuc. 3 .arbori sau tije . Ia~ ?ngerea se face cu ulei şi în această soluţie arborii de transrmsre smt montaţi in coloane de protecţie. cuzinatnl din cauciuc se mcălzeşte puternic şi materialuÎse degradează. Etanşarea. Fig. Pompă 'rerticală cu transmisie în lagăre unse cu ulei.etanşare mecanică.

sau care aspiră din vase aflate sub presiune.44. J. ..nit~nlo~ de etanşare.ă şi.em. Pentru pompele de presiune medie sau înaltă se utilizează soluţia de etanşare prezentatăIn fig.ă ? pa!t~ reintră în pompa. Seh.. care pot pătrunde în spaţiul dintre arbore şi garnituri. '.!lzăde obicei la pornp-Is la care nu se impun condiţii de etanşeitate absoUlU.Izeaza po. fie lipsit de impurităţi.eno:. Etanşare cu garnituri moi ~i circuit intern de spălare. astfel că in spaţiul a dinaintea pr~set!lpeI.. rotorul p~inpei nu"ai:e g~~ri de echih!=>ra. ~. ... Pompele care vehiculează lichide 'Cu suspensii sau impurităţi.. 1"'.c~zul pompelor care aspiră de la nivele inferioare. care se u.ele de Joa.43..43.' . . la care el<l. .pnstnu. . c~re .rnou în d?uă s~nsu~i opuse. denumit}n limbaj uzUal "bternou".. pe lîngă rolul de ungere ŞI racire. Aceste tipuri de pompe au arborele protejat cu o bucşă denumită "bucşă de protecţie" sau "bugă de uzură". pompa fiind de joasă presiune.': .a p. lichidul care scapă coritribuis la răcirea p~es~tupel.d~ canallz.172 Pl:Z'EREA IN.uş. 3.' .to:ită comprlmărli exercitate de o bucşit ŞI. In scopul cun?aşteru principiilor de funcţionare a etanşărilor utilizate la pompe: in con~muare sînt prezentate cîteva din cele.~. 3. bumbac sau alte materiale adecvate e~te deformat în . ".42 este arăt~tă schem~ unei etanşări cu garnituri ~oi.?.·. .. In acest'fel în spaţiul dinaintea presetupei se stabileşte un regim de presiune care poate' da naştere Ia următoarele două situaţii:. în ambele cazuri. Etanşarea moale este o etanşare Clasică şi ea se utiIjIZ. -: Presiunea ab~<:lută din acest spaţiu are o valoare mai redusă decît presiunea atrnosferică .care sa nu pr?voa~~ degra~~rea gamituriişi a suprafeţei arborelui. --.~chiar în corpul pompei Ji lichidul circulă şi prin interiorul acestuia.. ..' Pr~ncipiul. . confecţionată din m<l. Această poziţie a fost aleasă astfel deoarece aurentul lichid ului . In reaht~te forţa de presare trebuie aleasă astfel încît căldura degajată prin fre. aici rotorul 1 esţe prevăzut. Lichidul de spălare este adus de la o. 3.i. sau rezervoare aflate sub Vid.O!: (sag:eţl~edesenate cu. refula~e a pompel. Din acest motiv. astfel preseaz~ suprafaţa arborelui.eazăde asemenea la pompele ce vehiculează lichide lipsite de rmpurităti. mai uzuale soluţii c. ~mgere şi răcire a presetupei. pentru.nu uz~ prematur arborele şi garniturile.arbore ŞIgarnituri. . lichidul mai poartă şi numele de . In afară de ~cest. şi a~e tendinţa de a curge prm s~aţlul dln~r~.. Etanşare~ ~oale.aţu. Aici.a exist.. . l.re efortului ~XI~. ht. m exteriorul pompoi..~pt.a . ~i~ ". micşorînd uzura acestora. Spre deosebire de solutia anterioară.şI 1<1. . care sînt cqlectata la partea Infe!lO~ră a lagărului p?]ll~ei . '. Iar alta scapa catre ext~r':. strîngerea presetupei se va face moderat pentru a permite scurgerea lichiduluisub formă de picături.lIlp'us~. Din figură se observă că inelul laternou este plasat înaintea gar. un inel din garnitură moale. sursă exterioară ŞI el trebuie să. se utilizează diverse soluţii constructive care a? ca scop sahsfa~e. Presiunea acestuia se alege astfel încît să depăşească cu cel puţin 1 bar presiunea maximă pe care o poate realiza pompa.tl\T~. . După cum s~ ob?erv~ din figură. 11' .. cinepă. precum ŞI a celorlalte condiţii J. etansarea pompei împotriva pătrunderii aerului din afară.'.rn.cazul pompelor montate sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie. cu ~rLUri de. Atunci curentul de lichid de spălare va avea un singur sens (săgeţile desenate cu linie întreruptă în figură). Pentru a evita ~stfel de sltu. " . "" .nisip.şi evac~ate la reţeau<l. ~ Fig. . folosesc scheme de etanşare de felul celei prezentate în fig.. sau la care motorul de antrenare este lI~corpora.locaşul presetupei da. fără impurităţi . . FI1NCŢIUNE ŞI INTRETINEREA:PO)(PE( EXPLOATAREA ŞI INTRETIXEREA POMPEI IN INSTALATIE IN IlXPLOATARE 173 .tiIi7. În acest fel. Pentru funcţionarea corecta a etanş. de funcţ ionar« este următorul.·.hcul exploatării.:ru~ este !1ece~r ca strîngerea piuliţelor presetupei să se facă moderat. ~In~ l~ inelul 4.' ':/ ''t.. iar lichidul circulă 2 pnn canalele I?terIO~re ~.l.u ceva ~aI redu?ă decît presiunea din carcasa de.Jichid de etanşare".. '. In ~g. luJ:>rlf~ereauprafeţelor de frecare. b-ide făr. Fig.unl"!~l?O~Pf' de construcţie specială. aS:fell/lClt să permită o. ele fiihd cunoscute sub denumirea de "pompe ermetica".scurgere de lichid. particule dure etc...~II. 1. sub formă de picătun. 3.apre~entat~ se. . c tăţr mecflmce.. Imp~edecînd scurgerea lichidului spre ~xt.42. moi din azbest grafitat. u. lichidul este folosit ŞIpentru S? 1 '. Bineînţeles..teri~e. astfel c. .c f.~e~ cerinţelor de. desparte în d:e~tul inelului l!lte.Presi~nea absolută din spaţiul respectiv are o valoare mai mare decît presiunea atmosferică . Iichidul care a sc~pat prin labirint se găseşte Ia o presiune a cărei v~oa~eeste :c. curentul de lichid de spălare confecţionat . echilibrare a impingerii axiale. . s Lichidul trebuie să fie curat.j'!~. . împiedicînd astfel dszamorsarea acesteia.de. din azbost grafitat. Etanşare cu garnituri.~es~arţe In doua părţi distincta setul de garnituri 5.. In această situaţie.ă impuris . .nş:rea se reallz~aza numai pnn Iabirinţi. ă presiune ce \·ehiculează. Acest lichid trebuie să fie lipsit de nocivitate pentru a nu dăuna mediului înconjurător._!'. rezisten~e la uzură.a~e.oară.. dato~Ita e~ect~~1 de Iaminars. sp'ec.le plină în figură).

174 EXPLOA'fAREA ŞI 1NTREŢlXEREA POMPEI 11'1INSTALAŢIE Pl"NEREA IN FUNCTIUNE ŞI 1NTREŢII'EREA P01IPEI IN EXPLOATARE 175 de spălare. jarea celor mai mici amănunte poat pompei. Etanşărilş cu garnituri necesită anl!mlte operaţii de întreţinere care trebuie efectuate cu·.ri ridicate. Împingător pentru garnituri moi. a~lg?rînd ungerea şi răcirea pre~etupel. ridicată . sau chiar Fig. din care o parte îmPI~dIC~ patrunderea impurităţilor şi pro~eJ('aza ~'tanşa:ea.. copşffinciozitate Je FIg. un dorn confecţionat din lemn). se'intrebuinţeazădiverse dispozitive.r. sau sub formă de şnur continuu.n o secţIUne transversală pă.47. J. pnntr-? construcţie prevăzută CIl :a~era de răcirs.temperatură.45. se divid» În d?u~ :en:. acee~.46. r-miji!2~[2~F~' La pompele care.. Prima soluţie se utilizează de obicei in cazul gamiturilor mo].' :'. Inelele se vor aşeza cu tăieturile decalate la 90°_120°. 3.. apoi se introduc g1rnit.. ..n ::!""'C leCa III pompă cu lichidul vehiculat r]/. av. Fig. Etanşare cu garnituri moi şi cameră de răcire a presetupei. garru un e mal utilIzate la . Fiecare inel de garnitură se introduce separat şi se impinge în locaş pînă ce opune rezistenţă. sau arborele de rezervă al acesteia. 3. atunci acestea se vor confecţiona din şnur.. car" trebuie sl fie aşezat il! dreptul orificiului Iichidului de etanşare.. Pentru a nu deteriora suprafaţa arborelui. Tăietura oblică se foloseşte la garniturile moi cu inserţii metalice. cînd aceasta este demontată. lmpingersa se realizează cu ajutorul capacului presctupei sau utilizind un îrnpingător ca cel din fig. Dacă garniturile nu pot fi procura te sub formă de inele. 3.!. In fig. În mod obişnuit it a':'leaca efect .l'atăşi care. LIchIdul de spălar0 .. destinate pompelor ce f!1ncţionează in condiţiidepresil1n~ . deoarece negliCIrCUJtde spălare exterior.un opuse.~i. - I . .t~ncţion<irea defectuoasă : Ii hi -(. Garniturile se montează in locaşul presetupei numai sub formă d" iud.i5.rtit di~ ~at~~l~ ire.tcea a Iicbidului pompat.:. Aceasta se obţIne. Dispozitiv pentru confecţionat inele de garnitură cu tăietură dreaptă" : ' Fig. Etanşare cu garnituri moi şi personalul dedeservire.' destinate etanşărli pompelor cu presiuni reduse. 3.? din azbest grafitat.şi. .-16.. est~ nec~sara . precum şi restul garniturilor.. i cu tem~era. Secţionarea inelelor se poate face intr-un plan' vertical. cu ajutorul unor dispozitive care trebuie să le asigure dimensiunile şi forma corectă . acesta se protejează in porţiunea respectivă cu 1-2 straturi . iar operaţia trebuie efectuată astfel: mai întîi se introduce inelul de fund. care are o presiune mai mare deCÎ.garniturilor. 3. Dispozitivul este alcătuit dintr-un arbore auxiliar avind diametru! identic cu cel al arborelui pompei (poate fi folosit in acest scop chiar arborele pomp. care sint Plai ~or deformabile.47 este prezentat iun dispozitiv pentru tăierea . vehiculează lichid'. . situaţie care ar trebui evitată ori de cite ori este posibil. perpendicular pe axă. ' . perpendicular pe axa garniturii sau inclinat la 45° faţă de aceasta. trebuie să se potrivească perfect cu golul locaşului din corpul presetupei. infăşurat În colaci. fără inserţii metalice. 3. impl.de hîrtie cerată sau hîrtie pergament.el trebuia s~ ~ie neutru pentru ~ nu _ rmodifica propnetatIle acestuia. peste I05'C.I"<lclreapresetupei. . ' " Pentru tăierea corecti i 'gamiturilor. în funcţie de numărul garniturilor. din punct de vedere dimen= A-A 'moi sional.. '.ei. Fabricile producătoare livrează garniturile sub formă de inele gata conf€c'ţionate la diverse dimensiuni. simple şi practice ill: acelaşl timp.' .~!L: m JL inclul latornou.ppm 1 t /c Ide ~drmale ~int cOnfecţionat.tu. iar cealaltă se scurge In exteno. . dacă presetupa este prevăzută cu un astfel de inel. aşa cum este prezentată In fig.

3. 3.: !:""tţin1i. .şurubelniţe. de etanş~r~ va fi diferită. :'!~a '~tlnl ~I' .::-:~~:l i~ Inlocuirea separată a unui singur inel de garnitură este eontraindicată. .a ~ verifica dac~ string!rea..'2. .c~pe~('IeSţ.. Fig.fără rfsCul.chidelor reci. sub formă de picături..6 Fig. presiune~ de <...care trebuie să fi~ perfect curate.l c ~u Jum~ate din dla"?-.• . se .l.r"1 a. :\lo11tarea pe arbore a inelelor de garnituri.o cantt!ate Imp~rtanta de caldura.49. El este prevăzut cu o faţetă oblică. _ Tăierea oblică a inolelor se realizează de asemenea cu ajutorul unui arbor» an xiliar. /.~urul se înfăşoară strîns pe arbore. Dispozitivul este alcătuit dintr-un jgheab de lemn. i>~1lă ~ distanţa 'dintre capeto dr-vin.ontact dlI~tre ga.!:+. a Iichidului pcrnpat.ll1l In rl. astfel că.l.rii Ii.ce are ca ('.. Inelul laternou este prevăzut prin construcţie cu două deg~j~ri care permit introducerea unei tije. Dispoziti" pentru tăierea clinată a.desc~idr~diaI. Fiecare inel se montează separat..\_T_'\_R_E 171 ~nurul.).de mănme corespunzatoare. avînd dimensiunile cor~spunzrttoare cu ('el>-al" s-cţiunii şnurului. Astfel dacă o presetupă este strînsă prea tar~.eti:u1rborelui.50. temperatura.. Tirbuşoanele se introduc diametral opus în locaşul presetupei..a suprafeţei de etanşare ~ arborelUi. astfel: se apucă cti ambele mîini cele două capete ale. operaţia se execută cu atenţie pentru a nu se zgîria suprafeţele de etanşare. şi suprafaţa arborelui de care au rămas lIpIte resturi de garmtura.> taie cu un cuţit fiecare inel.tirbuşoane . .:~e. pentru ~ntrod4~nrElape . se roteşte arborele cu mîna p~ntru .Montan~a garniturilor se face numai după ce în prealabil s-a efectuat o ver~fica~e minuţioasăia locaşului presetupei şi .itI Incorect -.'il• După montarea' întregului pachet de garnituri. Î11' . fig. pe care se face tăierea şnurului sub formă de segmenţi. Pentru scoaterea garniturilor. îndoite la un capăt ŞI scoaterea acsstuia m afara presetupei.borţl. Pentru aceasta se procedează astfel: se opreşte pompa. care se constată :. aşa cum este prezentat în fig.inc locaş~l ~resetupei. Ca regulă se recomandă inlocuirea întregului pachet de garnituri atunci cînd rtingim~a acestuia s-a redus cu o valoare ce depăşeşte cu 1. apoi se trage cu creta o linie dreaptă longitudinală.are a s~rîngerilor succesive. Se admit de regulă 40-'-:60 picături într-un minut.48. astfel încît presarea garniturilor ~ permită o uşoară scurgere. Extragei ea 'garnlt uri!or ajutorul tirbuşo~ului."ptnl garmturll')!' r(·~p:'c::·. Acest lucru se poate constata în mod foarte simplu: atingînd cu mîna corpul presetupei şi apreciind aşa cum s-a arătat anterior. sîrme .. deoarece deformare a acestuia va fi diferită faţă dp inelele mai \'"du.î').unei deformări permanente sau ChIa! rupen. la 45'. .~. Se recomandă că această operaţie să se ef.fect uzarea neuniformă " 'llnnf. cu un. 3. Pe măsura uzării garniturii. g.].('.ţ. Piuliţele presetupel se stnng iniţial cu mina. se interzice utilizarea. p~ diagonala dintre cl'l.51.curăţă b. piuliţele prcsetupei.~:.. se va proceda. unor scule improvizate . Ine~ului şi.rnttu:l şi arbore devine prea puteI?ică..' dUll~'l linii (fig.. deg. 3..52..iaşă cum sEilarată in fig. .-tunc~cînd s~urgerea devine abundentă. se taie fiecare garnitură in parte. . în cazul pomp:. apo!..1 () va lnar= ug":1L'i. . s.9.4S.deoarece acestea pot deteriora suprafaţa arborelui sau locaşul presetupei. ext ra e-rea Fig. Fig.desfac axialşi seintroduce a inelul pe arbore. Luneimea acestora se stabileşte anterior. uniform ŞI moderat. 3. ~eea..••. etanşarea nu mai poate fi asigurată..53..5t1. Temperatura de resim a presetupei co~st~t. Inel laternou. 3.176 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POllPEI IN INSTALATIE PUXERE •.Ie~jip'!Il! . <ţe garnitură se înfăşoară strîns pe acest arbore.a:niturilor pe arbore nu este prea putermc~. ".. ceea ce conduce la un regim termic ridicat al intregului ansamblu. 3. g. '<'# " " Capetele inelelor trebuie să se atingă fără a se încăleca .i8. fig.5 ori lăţimea unui inel de garnitură. se strîng cu cheia. pînă se restabileşte regimul iniţial. . iar garniturile trebuie înlocuite . 3. garniturilor.i _jiiulului ~l'ib' \l)~ cfup. Fig ..-. ln alt dispozitiv pentru confecţionat garnituri cu tăietura oblică este prezentat În fig..~J.(>C. Dispozlt r pentru con. :.-. . ~a urm.. lungimea axială a pachetului de garnituri se micşoreaza..l car. se înşurubează în materialul garniturii şi apoi se trag cu atenţie afară astfel cum este arătat în fig.••IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POMPEI IN EXPLO. apoi se trasează longitudinal două 111111 distantat» între pl" ('1. de garnituri 'cu tăietură 'Oblică. ' -----4 Fig' . la un moment dat. 3. ~e obtine astH un segment secţionat la 45'.. . după o garnitură model.'3.. deci şi presiunea. .aJ1n~. Tirbuşon pentru garnituri!or.:-'-- _ . Iar. 3. după care. 3.iri~le . ~ ~ . un criteriu de apreciere a funcţionăru corecte a a~esteIa.r(..51. se scot garniturile uzate şi s~ . De asemenea b.ctueze cu ajutorul unor scule speciale . cuţit foarte bine ascuţit. sau prin măsurarea circumferinţei arborelui.

d~ ~ecţl!l~e.13) în care: ~ esţe diametru! arborelui şi D .~:" s~ se micşoreze presiunea de etanşare. . Dar simpla deşurubare a piuliţelor de stringere nu-şi face întotdeauna efectul deoarece s~ întîn:PIă frec\'enţ ca întregul pachet de garnituri să se deplasez~ fără îr. ea nu v~ umple complet spaţiul.55 sînt prezentate cîtpva modele ci.i\·t'. 3.1'''' td)". se vor scoate separat inelele şi se vor reintroduce de asemenea separat.ea 'p~na . etanşările mecanice prezintă avantajul unei depline siguranţe în funcţionare. .~.5. Acest lucru ~ste un indiciu ca lichidul de etanşare circulă şi deci funcţionarea este corecta . 'eiocan .l. • <?arn!t~rIle moi se confecţionează din fire subţiri de bumbac sau de azbest. De aceea. dacă garnitura are 'tin diametru exterior n:al m:c dec~t cel ~. să se cureţe cu grijă locaşul şi arborele şi să se introduca garnituri nOI. 3.diametrul Iocaşulul presetupei.::.--' __ I ..imensiu~il~ garnituri. ..5. este contraindicată folosirea unor gamitll.FO. se.54. cu grosimea prea mare i va trebui s.. Fig.' '-10.r "b.H. De asemenea. ""!!'!mit:t . . mecanic:i" reprezintă o soluţie constructivă modernă. .i pri~ lăţire. Procedeul de a mări d. Fig. aplicată cu precădere la pvlllpe şi ea se utilizează în special în situaţiile de pxploatar~ c~re impun condiţii severe. radic-aruve ptc.şi' modele de garnituri mei. . De aceea. Grosimea garniturii se stabileşte cu ajutorul relaţiei: S=-2 în fig. F. cu condiţia ca etanşarea să fie corect aleasă şi montată.54.ce.\ 1). strîngerea piulitelor făcîndu-se cu mîna cît mai uniform. dacă se constată în continuare ca presetupa este prea caldă.pu~nirea po:nrei. este practic compro~Isa ŞIgar. Pentru siguranţa funcţionării.deoarece. f)_up:. - ~0J. in comparaţie cu sistemul de etanşare cu garnituri moi.· ~i)_\.a ei cu lovitul'Lde. clt! diferite forme. Alegerea corectă a dimensiunilor gamiturii trebuie făcută conform schemei de principiu din fig. Etanşarea mecanică.: . I -. se recomandă sa s:: scoat~ to~te ~nelele. Şnurul se obţine din împletirea acestora în diverse forme care trebuie să cores~undă condiţi~lor impuse de sistemul de etanşare. obţme o scurgere sub formă de picurare.unabii«. mei mal mici].!!core~pu~~ătoare cu locaşul inelar din corpul presetupei (nici ma! ~a:I.: .este total greşit' ŞI contr~m~Icat.. D-d (3. răsucite ŞI Impregnate cu seu sau unsoare grafitată.<. Ş . 178 ExrLOATAREA ŞI Il\TRETISEREA POlfPEI IN Il\SHLATIE Pt:~ERE. 3. necesitînd o intreţinere minimă. o garnitură.etanş~re. i.. •O.uNCŢIt:NE ŞI INTRETJ:>EREA POMPE! IN EXPLO.~ :-t·:. în ceea ce priveşte scăpările către pxtpri(Jr: 11C)qcl.\LE 179 dacă se observă că presetupa fumegă şi se constată un miros specific de ars...r~e . .· garnitui'i moi.a fie mtrodusă forţat m locaş ŞIva avea ca efect o presiune de etanşar~ n~umformă. Schema pentru alegerea dimensiunilor garniturilor. Etanşarea mecanică.:7.. deoarece firele din care este alcătuită garnitura nu rezistă" la ŞOCUrI I aceasta se degradează rapid.t prea strînsă încît a scos fum. 3.respecÎl\"e nu mai pot fi utilizate. rezultă că strîngerea este prea puternică şi deci trebuie slăbită. ŞI nu va realiza presrunea de etanşare uniformă necesară. care a fos.' . '.ul. j-< c::.mtunle. loc~şului presetupe!.('f'. ' Secţiunea şnurului este un pătrat cu margini rotunjite. o -7 . se va urmări intensitatea scurgerilor şi se va regla astfel stnnger.

200'( . 3. .iar etanşare~ fu~cţiod nează defectuos. dis~zitive spe~i~e de control optic . 0_1. . cele două suprafeţe de al~nec~e ~e adaptează rec!pioc.~ cu ngurozlt~te. Firmele constructoare de etanşări mecanice nu admit scurgeri sub formă de picături. • • În . dacă SI' aplică o răcire suplimentară.. . î.inel rotltor : 2 -. pori sau fisuri.\ ŞI I:-.• .. -între suprafeţele ce se află in contact nu există un film de'lubrifiant cars să reducă coeficientul de trecare.reslUnll.: .cum est~ prezentatiI!§ShemCl din fig..TREŢISEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:~EREA IN FUNCŢIUNE ŞI ISTREŢIXERE. a glează cu ajutorul OPI:lţoriilI. să fie absolut plane şi să aibă o rugo. astfel că cele două suprafeţe sint supu~' unui proces de uzură intensă. Din acest motiv...ipate o forţă de frecare care conduce la o încălzire a etanşării şi în Fig. dar totodată este necesar să se ţină seama şi de natura lichidului vehiculat. astfel încît în mod pr~ctic nu apar UZUrl. t.. Inelul rotitor este apăsat de un arc... din care unul este fixat în carcasă. se recunoaşte că termenul "scu:gere zero" nu trebuie considerat ca o noţiune absolută. . in anumite porţiuni ~re loc o.t~nde intre cele două feţe este extrem ~. pinării acestor inconveniente. final la uzarea inelelor.".teIlWcă sint ·~'W-0~ute.. Etanşarea lichidului âflat sub presiune Si' realizează pe suprafaţa A. unei manipulări neatente a stanşării in timpul montării.56. La frecarea lichidă suprafeţele de alunecare sîntjseparate printr-un film de lubrifian.•..i1'..inel fix...cpr itor. iar celălalt se roteşte împreună cu arborele..earc11l~ise. i .::"'·~)"'··.. iarspaţiullamit. mixtă şi lichidă.L .alunecare ale' acestora trebuie.ered!1să.~t.alunecare..~suprafeţele de alunecare"ale melelor. iar local. p~trl:l:feluri de frecărij.tar ~reează o scădere puternică a presiunii. În scopul preintim. Schema etanşăr ii mecanice:.t care le ~piedică .domeniul presiunilor: p = 10-5 Torr .limită •.·xtu!. au loc scăpări subformă de v. susţinind că in asemenea situaţii cauzele se datoresc unui montaj defectuos. În mod tacit însă. Pentru micşorarea forţei de frecare.~. Li eranşările destinate să echipeze pompe ce \~ehi..:~·". frecare u~at~.!~si1}i.unş. . .:. aşezate perpendicular pe axul pompei. acestea trebuie să se lipească prin adeziune şi să opună o oarecare rezistenţă la incercarea de a le desprinde.. În acest sens. . rec .. suprafeţele <ţe. •• U..-c<. In principiu. :Contorm~:figurii. măsuri de lubrifiere a suprafeţelor respective şi de evacuare a căldurii degajate. Etanşarea pe arbore se realizează cu ~n·..arc e! Icoidal .a~ofl care practic sînt imperceptibili.. aşa . .. Din expunerea mcdului de funcţionarereisse că"itI1t!. Pot fi utilizat. . Se precizeaza ca pe plan mondial nu există norme care să reglementeze valorile limită admise pentru scurgerile de lichid la etansările mecanice.!.. astţel. domeniul de aplicare a etanşărilor mecanice cuprinde următoarele limite: .n spaţiul ~n care ~acă se găseşte montată ~tanşare<l:' valo~re~ p. .re~ul(~~spectat.. o parte din Iichid v~ patrunde. )nelul rotitor 1 este.a~illc de~·. care poafţ' atmge v~oarea pr~slUnll de.ş~ vinăJn.250 bar. + 450'C.' J..\:J.J.~rub: Valoat:ea~<lţel de fixar~ 'este .'.4". care poate provoca deteriorarea suprafeţelor de alunecare. in general.l~'.l.f~tpearbOre cu.1. 3 .xteno!. et.. Din prezentarea datelor de mai sus rezultă că etanşările mecanice răspund practic la toate cerinţele impuse de exploatare. materialele din care sînt confecţionate inelele se aleg dintre cele care au un coeficient de frecare redus. Cantitatea de hEhld care p~. sCllrgex:.a~~rile mecanice ~ ·tn~adrează tn cate: goria de frecare limită sau mixtă. E :i.. astfel că în funcţie de situaţia din exploatare se pot admite anumite valori ale scurgerii.!. dar viscozitatea Iichidului Joacă In acest caz un rol Important coeficientul de frecare se reduce.ază lich!de ~?raziH'. adica in anumite porţiuni frecarea uscata nu poate fi evitată. !f'J'..: 4 " 3 f' zitatc minimă. care-i perrii"iteo deplasareaxială.lf'..i". Lubrifierea suprafeţelor de alunecare se realizează oarecum asemănător ca şi la sistemul de etanşare cu garnituri moi .ea evine abun~entă . ~. astfel că in e.l14l •..filmul de lubrifiant este parţial intrerupt...(t: .ele~llt ~~t. inelele se confecţionează din materiale ce au la baza diferite combinaţii de carburi metalice.~ată.cul.. materiale ceramice de duritate foarte mare.. chiar sub formă de picături. _ pentru inelul fix: fenta..r~h.•T. ... r '. contact.• La frecarea uscată.diametrul arborelui: D = 5-500 mru. . sau alegerii necorecte a etanşării. La frecarea..<:. ~·:1:t:"::.. Finisarea lor se obţine 21 pria lepuiro pe maşini de lepuit. • .180 EXPLOAHRE. Practica' arată ca.56. În cazul in care calitatea suprafeţelor este necorespunzătoare şi prezintă denivelări.v~dereal fr~cării. .'f':I!'·:.. trebuie luate J . tnsotiţde:ciupituri şi fisuri. care reprezintă locul de contact al celor două inele. o etanşare mecanică se compune din două inele în contact.t:ll '(1 un .domeniul temperaturilor: t = . vaţlOr~are a lichidului.domeniul vitezelor de rotaţie: v = pînă la 100 taţs. iar verificarea calităţii suprafeţelor se face cu . in~re feţele de alunecare ale inelelor şi va asigura ungerea. .·r~en'ţt'le de amestecuri ce au la bază grafitul.şi la temperaturi mai ridicate. pentru etanşări cu inele executate din două bucăţi.ătoare cu frecarea limită. . bronzul.. I " . oţr-lul ::1:. :\~~f..llchlduIUl este mal mare decît presiunea exterioară. •. pnn efectuarea unei perioade de rodaj. care nu trebuie să le influenţeze comportarea. . pentru etanşări cu inele executate dintr-o bucată. Fr~~area ~ixtă este asemăn.că scurgerile se reduc progresiv. Din punct de..ţ!Tl!)..limită. 3.~. materialele cele mai uzuale din care se confecţionează inelele sînt: _ pentru inelul rotitor: cărbunel~ realizat prin sinterizare Jiu di\"t. iar uzura este minimă.•. O verificare expeditivă se poate face chiar de către monfor/ prinpresarea manuală a celor două 'inele (unul către altul) pe suprafeţele de etanşare. dată in' câtatoâgel~ l~elor producă toa~~ ~a.\!l .\ PO~IPEI tx EXPLOATARE 181 Din punctul de \'f·dere al caracteristicilor constructive şi funcţionale...i~ ~. . D = pînă la 1000 mm.. montat Pe arbore cu un ajusta] suficient de larg.lL1I.. . iar etanşarea se realizează intre cele două feţe de ..""t •••.

în raport Cll cea-a etanşărilor echilibrate. . prin urmare. Din !lc.I?in punct ?e veder~. In clasifica .~1 o o" . sau "etanşări echilibrate".indică gradul de echilibrare aetanşărli. deoarece forţa de apăsare a celor două inele capătă valori Importante. ocazia reparaţiilor capitale.tcare Posedă datele de bază şi condiţiile de funcţionare în exploatare furnizate de beneficiar in formularul cerere de ofertă.etanş~lr! fără e~~ilibrarea presiunii.suprafaţa B de contact" În această situaţie. două inele este egală chiar . brată J..anşarea fără echilibrarea presiunii.H. / -. . al: inelului rotitor ŞI ea se transmite inelului fix pnn Intermediul suprafeţei Bl' Dar contactul dintre cele două Fig. _ . Schema din'fig.i:::~:: .60 reprezintă soluţia de montaj a unei etanşări simple. nsechilibrate.ti: determinarea. datorită construcţiei lor simple . h .0 valoare determinată de raportul -celor două suprafeţe. . în continuare sînt prezentate cîteva din construcţiile caracteristice pompelor uzuale. Schema etanşării inele se realizează pe o suprafaţă alcătuită din sumecanice echilibrate. 3.spaţiul d? etanşare are o valoare mai redusă decît presiunea ':le~hu!uI exterior. pompă este echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix.atunci est~ necesară aducerea în spaţiul de etanş~re a unui lI~~ld cu o presiune superioară. l? exemplul prezentat nu s-a luat In considarars forţa ar~ulul care .:. exprimat în procenţ~.Dup~ c.li) jibrate v: .'. ma B. După cum SI~ remarcă din flg. pe care se exercită presiunea Iichidului de etanşat.hi""". d t A -.~u pres~unea Iichiduhri ce trebuîe et!lnşat. 3. două categorii: etanşărilo mecanice se pot . .57 este prezentată schema unei etanşări mecanice neechilibrate. cu ciretanşarea suprafeţelor inelelor de alunecare.v".iun~a din . este recomandabil să consulte specialiştii fabricii constructoare de pompe.Dacă pres.! (" . -=====:=:g:fu::-. .57. Acest raport. la care circulaţia Iichidului de răcire se face prin exteriorul pompei. contact este determinată de presiunea diferenţială a pompa . Schema etansărjţ rnecanice neechiIibra t~.~el 5~ tem'p~r~ţ.etanşăriIe din această categorie pot fi utilizate pentru p. Rezultă.": :/"" hc I U Ul l' etanşa . 3.presiunea' lichi-dului pompat.PractIc.ura ~r~şte i?e~te li~itele l>ermise. c : ~ el" om. de cont!lct dintre cel: două feţe de alunecare. sau in .um se observă din figură. . este de ordinul a 10-12 cm3/oră. .~ POMPEI Is EXPLOATARE Conform datelor din literatura de specialitate.ta".. presiunea de contact este mai mare -decît presiunea lichidului de etanşat cu . presiunea lichidului ce acţionează P" suprafaţa A rezultă ca o dife~enp dillt:-e presiunile d~ p~ feţf'le.58 este pr~zentat~ sche~a~nei etanşări mecanice Ia . denumite şi "etanşări neechilibrate" .se uze~ prematur. utilizarea unei etanşări neechinu mai este raţională.59.chld~ul dm.)9. + B2' echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix. datorită presiunii m~ri. care serveşte la răcirea şi Iubrifierea etanşării. iar lichidul preluat la presiunea de lucru s. 3. la o pompă de mărime medie. el trebuie să aleagă etanşarea cea 'mai potrivită şi.care suprafaţa A. ~ i" Inscopul dea Inlesni cunoaşterea şi însuşirea cunoştinţelor referitoare la etanşările mecanice. constructi\'-funcţional. este mal mare decît .. in acest sens. '~ato~tă:'tOCmai acţiunii oarcului.\REA ŞI lliTRETlliEREA POllPEI IN INSTAU.etanşări o • o o o La presiuni superioare valorii de 10 bar. 1 • . 3. "'cazUl cind beneficiarul doreşte ca la o pompă să inlocuiască etanşarea moale cu una mecanică. . cantitatea de lichid care se scurge sub formă de vapori.' .:'n . . Fig. 3. După cum se observă din schemă. In fig.:' Bl +B2 B ///' Fig. şi inel rotitor . cu echiltbrarea presiunn. Alegerea etanşării mecanic~ c~e urmeaz~ să echipeze l??mpa. presl1!ne!'-pe . .faţa de cont~ct dinţre cele.est motiv. o cu o . a cărui poziţie se găseşte In planul celor două feţe de alunecare ale inelelor etanFig.TIE PUSEREA Is FUNCŢIUSE ŞI ISTRETISERE. supi-Maţa A pe care acfioneitZl presiunea h.resiuni ce nu depăşescvaloarea' de la bar.La et.ţn 'realltate. suprafaţa de alunecare este echivalentă cu suprafaţa pe care se exercită presiunea Iichidului ce trebuie etanşat: pri~ urmare şi presiunea specifică este aceeaşi cu cea a lichidului r~s~ctIv. In fIg..acţlonează In ac~isens -cu. • hid I . iar etanşareâ . Totuşi.~t. Priza de lichid este situată pe carcasa de refulare.Etanşare neechilicu presiune specifică 'm1rită. . că presiunea pe sUfrafeţele de contact este mai mică decît presiunea lichidului de etanşat ŞI este determinată de raportul: l·BI A (3.'1". . culaţie exterioară. Pentru înlăturarea acestui inconvenient se adopta o soluţie constructivă. etanşărils neechilibrate nu pot fi folosite Ia pre~IUnIprea mari. respec. Etanşările mecanice neechiIibrate se utilizează în numeroase situaţii -de exploatare.60. tipului constructiv ŞI a materialului etanşării este o sarcina a constructorului depotnpe. opuse.e introduce în locaşul etanşării printr-un ono ficiu . care impun condiţii mai uşoare. 1n această situaţia.jS: . 3./ 182 EXPLO. . Schema de montaj a etanşării. 'o o". sării mecanice neechilibrate. .presll~nea de c~ntact dIntre 'cele două feţe are -o val~area mal mare decit: presiunea :Iichiduluî.

..~·t. In cazul vehiculării unor lichide cu toxicitate ridicată sau foarte inflamabile. manşonul din cauciuc şi carcasa metalică desprijin _ sint solidarizăte împreună cu arbJreb şi se rotesc odată cu acesta: în timp ce contrainelul este fix în carcasă: ' 'i " " .spate in spate".Ej~".•.p:l'esettipel sînţ. alcătuită dintr-o etanşare simplă.61.~_----"_. toxice.. u'~ei:. Etanşare -cj . în acest scop.faţă în faţă".\ POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:XEREA IN FUI>CŢWNE ŞI II>TREŢII>ERE.. . d~ montaj 'â. Fig.~L.tata . În fig. Fig 3.. cchiliLrat. montaj spate in spate. prin două orificii . in "tandem" sau "combinate". care trebuie ----_ .62 este prezentată soluţia de montaj a unei etanşări duble aşezată "spat~ în spate". In schema din fig. După cum se observă din figură. şi una echilibrată. . ':...cu inel rotitor". este arătată sch~~a.ec~nică nu ~ecesită prac. __ .". rnon-pai.mai<!l). In fplul acesta. deoarece oferă o singură sporită împotriva pierderilor.te l~tilizată ~e o?icei la pompele ce vehiculează .lichide c~ au.~ce simpla. arcul de presare. etanşarea dublă are rolul de a impiedica scăparea acestora în atmosfera exterioară.mec~.ti. ".a ca montar~a unei etanşări mecanica reprezintă o operaţie foarte delicata. De obicei aceasta este alcătuită din două etauşări simpla aşezate: . fix. 3.ta. neechilibrată. . neechlltbrară. se utilizează montajul "faţă în faţă" sau "combinat".61.•..acareelemeteb.amplasate în planul suprafeţelor de alunecare ale inelelor respective.da deplină satisfacţie în exploatare. etanşare a m.\TARE 185 nu poate fi realizată direct cu lichidul aflat în spatele rotorului. polimerizare sau cracare.. .{lxe in carcasă iar contramelul se roteşteedată cu arb6'tel'l.. Etanşaroa dublă dispusă în sistem . În !?ituaţii în care parametrii exploatării impun condiţii mai dificile.6. Exemplele descrise mal sus nu epulze~za dlversel~ soluţii de mo. Di.va . . EI trebuie să fie lipsit de impurităţi şi să aibă o presiune superioară cu aproximativ 1-2 bar faţă de presiunea d. In fig.~L.9!14 ţm~....64.\ ŞI INTRETI!'OERE. t~nd~~ţa de cristalizare.nd.~:d. Această etanşarp'este d-numită uzual .62. utilizată la o pompă pentru lichide abrazive. J.n ac~st punct de v~dere se prec~eaz. i' F r~. Aşa după cum s-a ~ră'tat anterior.3. etanşări me~amce ~ se facă numai In conunei formitate cu prescriptiile din cataloagele furnizorului.se~a ŞI de marea vafletat: ~':' de forJe 'constiucHve'a:aoptateCl~ :f~~flcil~ produ~atoare. Lichidul d: etanşars şi spălare se introduc. Această soluţie . combinate.ntare a etan ărilor mecan~ce. între feţele de ahmecare.este aratata ~n flo. se utilizează ca soluţie de montaj etanşarea mecanică dublă.pille 111 meca- nică dublă.. Etanşare mecanică dispusă în tandem. combinat".. 3. Iar dacă a fost corect aleasa ŞI mon.184 EXPLOAT. . inflamabile etc. De aceea. etanşarea echilibrată este montată spre exteriorul cutiei presetupei.63 se prezintă schema de montaj a unei etanşări duble.s~ rece mandăcaalşgersa Ş~ uţ~liz~x:e<!. '~F Fig. 3. operaţii de întreţinere. .'. 3. vehicularea de Iichlds cu particule solide in suspensie. Eranşarea mecanică dublă. 3. 3.' lucru a pomp-l.din exterior..:m" eS. elementele etanşării .. Etiln~lre cu inel m"G1JlICJ. se creează un film de fluid care împiedică pătrunderea particulelor abrazive şi asigură protecţia împotriva uzurii prematura. camera presetupei este pusă în legătură directă cu conducta de aspiraţie şi prin urmare se găseşte la un regim de depresiune.'" . deoarece datorită gaurilor de echilibrare prevăzute in acesta. In schema prezentată.inelul de grafit.\RE.o\ P01IPEI Ix EXPLO.•.

\ ŞI INTRETINEREA POMPEl 1:. tip T2. Pompa se va aduce la camera de montaj după ce în prealabil a fost suflată cu aer. care se vor ajusta. " \" . încăpersa aleasă p=ntru montarea etanşării mecanice trebuie să fie situată la o distanţă suficient de mare faţă de atelierul mecanic de montaj. Se verifică rotunjire ale umărului ardacă ir~ul s-a aşezat corect şi se tncearcă tensiunea borelui. se recomandă ca suprafeţele peste care se introduceetanşarea să fie unse mai înainte cu un strat de ulei foarte fin. H = 13 mm.6j.. 3. Chiar şi hainele şi mîinile montorului trebuie să fie curate.68. dimensiurii şi toleranţe'~ pen-tru diametrul nominal al arborelui D" = 26 mm.::. J. iar suprafeţele Inelelor de alunecare. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig. fabricată de firma CRAXE-Anglia.67. în locaşul respectiv..Se tnţeIjg~ că .H~ 19mm. 3:67. utilizată la pomparea lichidelor neagresivs. masa de montaj. I L_. . Etanşareadin fig. . .spaţiul de montaj. fabricată de firma CRANE-Anglia.). Astfel. material plastic •. . D3 = 100 mm: D = 108mm'F= 16mm. ansamblul cu mîna.6.vrarea se face cu deosebită atenţie.n. de ulei suprafaţa arborelui. sau pentru lichide toxice şi inflamabile.9:.B = 2. neechilibrată. il Fig .. ~ Pentru a proteja elementeledin c~uciuc la t~e~erile p~. desfacerea din ambalajul original se va face numai în m.lcl. un strat subţire. . sculele folosite etc . iar stratul protector se va îndepărta prin dezlipire.0. Se recomandă pentru arbori de dlam~tre m.5nim.. de sprlJI." mentulcîndetanşarea se montează In pompă. respectînd cu stricteţe toate prescripţiile furnizorului. pentru diametrul nominal al arborelui D" = 70 mm .ds etanşara.Inelul fix este alcătuit din inelul de alunecare ŞI garnltur~ de etanşare. muchiile şi pragurile.cote de montaj.8 mm. cuprinse în diverse cataloage de etanşări.66 este prezentată o etanşare mecanică tip T2 dublă. \se prez~tă dt~va tipuri de etanşări mecanice . se ~oat~ inelul fix şi se îndepărtează cu atenţie s~ratul ~rotect~r (pnn dezlipire ŞI ~nmciun caz prin răzuire). se vor introduce pene din lemn. D4 = . avînd grijă ca suprafeţele de etanşare să nu fie zgiriate sau lovite. Ansamblul etanşării montate trebuie să respecte cotele de monta] indicate în catalog.l. Etanşare mecanică.montarea inelului fix.'Se Verifică dacă suprafeţele de alunecare ale inelelor sînt aşezate perpendicular pe .05 mm. Mane.înainte de începerea montajului propriu-zis sînt necesare cîteva operaţii pregătitoare. se vor executa teşituri conform cotelor indicate in fig.IN FU!\CTr{. murdărie etc. Ansamblul rotitor se montează pe arbore. pentru a uşura alunecare~ burdufului de cauciuc. ~e unge şi suprafaţa de alunecare a inelului roti tor cu un strat fin de ulei.5): D = 26 ± 0.-I.~ŢIIl Pl·SF. După montare.[_. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig.-~ '. se poate folo~1o bucş~ de presar~. . pînă ce inelul. se procedează astfel: se desface a~balaJl1.··:' . Pe?tr~ arbori ~e dimensiuni mal mari. trebuie teşite şi rotunjite la cetele indicate in cataloage. aşa încît să se poată asigura o atmosferă lipsită de impurităţi (praf.Etanşările se livrează ambalateîn cutii închise.l Fig.ste umă~ arborelui.Da = 47mm.Arborele trebuie să aibă pe IJlng~meade montare a etanşării o suprafaţă netedă. Se introduce ga:mtura dl[l caucIUc.}=98mm.5 este o etanşare de tip T 2 (fabricată de firma CRANE-Anglia). pană. se unge apoi cu un strat fl~ de sulei la exterior (nu se recomandă unsoare consistentă). . In vederea montării. iar. Dimensiuni de arcului se' reazemă pe umărul arborelui. 3. In acest sens.-' Pentruexemplificare.05 mm. obţinută prin rectificare.66): 70 ± 0.pe pragul de ghldar~ al inelului.50mm.. în continuare... Montajul propriu-zis al etanşării cuprinde două etape d.5 rom. . 3.68). in contiriuare. avînd ca bază indicaţiile cuprinse în instrucţiunile emise de diverşi furn izor i: . In cataloage se indică cotele de montaj precum şi toleranţele admisibile pentru fiecare tip..3.NE ŞI !STREŢrNERE. şi se 'presează. sint prezentate cîteva recomandări care au o valabilitate cu caracter general. dublă. tip T2.•. t I . Etanşare mecanică simplă. INSTAL. Pentru uşurinţa montajului.3. Dacă opune o rezistenţă destul de mare.~-. ~tu~Jlrea muc~lllor cu D rază de cel puţin 0. Da = 95 ±O.66. F= 10.O. .-I.. 3.~====~ Fig. În timpul rotirii. 3.acestea vor trebui respectate cu rigurozitate.a.' . la nivelul diametrului arborelui. Din acest motiv.·ded.-·D1 = 81 mm.peste canale de. Aceeaşi condiţie de rotunjire se i~pune ŞI pentru muchi~le locaşului în care se montează inelul de etanşare fix. care sint lepuite.. neechilibrată.5 :1!!>.:. cu mina. . Toate degaj ările . . unde se efectuează operaţii de prelucrare prin aşchiere sau polizare.. D = .RF. Ea poate fi utilizată la pompele ce vehiculează lichide ce conţin particule în suspensie.. Da"'. .. 40 ± O. POMPEr IN EX PLOATARE 187 executată cu multă răbdare şi fineţe. neechilibrată.lStmcte: .C~. cu marginile teşite.186 EXPLOAHRE. stnt protejate cu un 'strat din. la urganizarea locului de muncă . In 'Iocurile de trecere . se unge ...· . Se impinge apoi a~mblul cu mina pe arbore.arbore.6. . iar locaşul presetupei curăţat cu îngrijire.i . care se aplică pe tsşitura melulul: _ 6. In fig. caro . astfel ca să nu deterioreze suprafaţa de alunecare (vezi fig. Valorile numerice indicate au fost obţinute prin transformarea unităţilor din ţoli în milimetri. . peste care trece etanşarea în tlmpul montăr!i. arb6rele trebuie să fie lipsit de yibraţii perceptibile. . suprafaţa de alunecare se unge cu un strat fin de ulei.5 rom D1 = 32mm. ".. aşa cum se arată t~ f~g. " . 3.5 mm." _ moritareaansamblului ratitor.

bolţul din oţel 2 şi bucşele 3. etanşare x. obtinerea unr-i eoaxialit ăt i [. dacă circuitul de răcire j.~ ŞI IliTRETISEREA POMPEI 1:-1I:-ISTALATIE ~in punct .~-. . faptul ca înainte de pornirea pompe! trebuie să se asigure alimentaroa cu lichid de ungere-răcire a presetupei.te limitată . . a ~ tnălţimea:piaguiui de uzură disponibil.. Deoa.cu.alimentare. a = 2-5 mm. Cuplaj elastic cu gheare cauciuc.:t ••rva L6'·:~"I.coaxialitate.71 este prezentat un cuplaj cu gheare şi lamele din cauciuc. Pentru lIchl..uzura medie orară-a materialului mal moale.------. dar dintre toate.3. Dacă circuitul este mteno~. nefiind admise în mod practic abateri. Se observă că momentul transmis de semicupla 1. la care. aşa după cum indică şi numele.precum şi din punct de vedere economic. 3."tabateri este ansvoiasă. reductor mecanic sau transmisie cu curele l:lti~ele două soluţii se folosesc atunci cind turaţia motoarelor 'de antrenar~ diferă de cea a pompelor antrenate. se foloseşte in situaţiile 111. este esenţial să se cunoasca.e ore de. Actualmente in tehnica mondială sînt cunoscute o sumedenie de soluţii constructive de cuplaje elastice. 3. ".de curate.71. 3.. y~ ! Infig. durata de utilizare se poate determina cu relaţia: care trebuie îndeplinită în acest caz.70. ~are este ce~ mai răspîndită.-\ POllPEI IN EXPLOAT ARE '189 188 EXPLOAHRE.ale.2 mm~ rezultă că încondiţiila date. CIt ~Ic!licţu!esţţt mai .confecţionate din cauciuc sau piele. se verifică preze.3. ... De re&uIă. directă.[. Cuplaj ele rigide presupun realizarea unei coaxialităţi perfecte între cei doi arbori.are. Condiţia esenţială.. deoarece bolţurile prelucrate sint înlocuite cu gheare obţinute direct din turnare.nec.:ţa lic~idului de. '-.. c~ turaţi~ motorului şi ea se realizează prin intermediul unui organ de maşma denumit "cuplaj".în anumite limite .r. Între arborele pompei şi cel al motorului. El este alcătuit din semicuplele cu butuc 1 şi 4. Cuplarea.rece în mod normal uzura . de aceea utilizarea cuplajelor rigide la pomp'. precum ŞI de mediul lichid vehiculat. Lamelelc sînt confecţionate din cauciuc cu inserţie de pînză şi au o formă paralelipipedică (fig. U/h I i . A . In practică.. . Ca ~xemplu:' în fig.----.15) în care L este ?~rata~} fu~cţionare.d.3.). . .72). ' A' (3. Cuplaj elastic cu bolţuri.cît şi şocurile transmise de către maşina de antrenare.curat.ll. . seinicupla 'motorului 2 şi lamelele din cauciuc 3.bar ŞIla viteza de alunecare il = 2 m/s . ~ceasta depinde de c~nd~ţiile de f.'l 2 3 4 ! / L~. In stadlulact~al al ~ehn~<.!!.admi~ă!. cele mai utilizate sînt: cuplajul cu bolţuri şi cuplajul cu gheare şilamele din cauciuc.-\ IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINERE.lfuncţiune ~ste. constă În obţinerea unei coaxialităţi cît mai corecte. amortizînd totodată şi şocurile de transmisie..tr. Acesta este alcătuit din semicupla pompei 1. .~ăşi montată. fun~ţl~nare. 3. pompa se va ~o~. presiunea 3. ' . ~entru. . Cupl~jul. e.m'numai după ce a fost umplută cu lIchid.ţ. care fiind elastice. Cel mai răspîndit tip de cuplaj este cuplajul elastic.? v~dere al sig~ranţei în f~ncţion.2.şiare o temperatură norma1:ă.PliNERE. ca:e turaţl~ pom~el este aceeaşI. Cuplajul cu gheare şi lamele din cauciuc reprezintă o soluţie mai modernă. eta~şanle obişnuite. Dacă această condiţie nu p0atr> fi îndeplinită. t"6te .. şi lamele din lamelelor. pînă la scoaterea' produsului dlI. ~.şă~1 mecanice care a ţuncţiona. cuplaj ele utilizate la pompe se împart în două categorii: cuplaje rigide 'ii cuplaje elastice. Trans~iterea mişcării de ia sursa de putere la pompă se poate realiza prin: cuplare directă..ext!~ior. cu aUt mal lungă va fi durata de utilizare. In fig.atur. pot prelua anumite abateri de. avantajoasă din punct de vedere alrepartiţiei presiunilor pe lamele •. este preluat de bucşele elastice 3.69 este prezentată diagrama' de uzură a inelului din grafit al uneloetan.J Fig . ' 3. Pentru aceasta.~~ -----~-~.5__5. ? poate avea o du~ata de viaţă cuprm~ intre citeva mii de ore şi cîteva zeci de mii d. transmiterea momentului se face prin intermediul unor elemente elastice ce preiau atît abaterile de coaxilitate .ta ~e funcţionare de ordinul a 100 000 ore.<.---In--~) .'. şi J.!I}~ţionare.anic~'lco[e~t. prin intermediul bolţului 2. Momentul de torsiune este transmis prin intermediul • . urmarea este uzura prorr. Fig. ţără particule in suspensie.~ de susţinere a arborilor respectivi.70 este prezentat un cuplaj elastic cu bolţuri.. cuapăcurată la temperatura de 55-90 C. această etanşare poate atinge o dura. -t --r-----. Din acest punct de vedere. .

. . . Cuplajul. est~ .Cu ocazia montării sau demontării se va evita contactul lamelelor din cauciuc ~u diverse produse petroliere. ea trebui" înlocuită imediat. deoarece acestea pot deforma arborele ----. .in t erzice d emon t area .ru ape~mite rotirea -motorului de antrenare separat.:: .. se verifică periodic funcţionar-a cuplajului..1. . .. El este alcătuit din.1J. şuruburile 2. cuplaj ele descrise anterior nu necesită practic operaţii de întreţinere.. ' .. _ La de. '.. . se procedează astfel: ..l acţionaru ~u motoare termice.\TAREA ŞI I:oITREn:olEREA POMPEI IN INSTAL~TIE Pl::\EREA IN FUNCTIUNE ŞI tl\TRETISEREA POMPEI 1:\ EXP1. cu scopul de a facilita montarea semicuplei cu gheare. În fIgura 3... Acesta este :astfel conceput încît sa permită d~m.ontarea. 5 .-. Pentru montarea cuplaj ului cu tronson intermediar. se util4e~ un alt tip de cuplaj cu gheare. care ~rmite decuplarea. .'. . . 3.' plane. următoarsls elemente: semicupla motor 1.Se introduce tronsonul intermediar pe umărul de centrare prevăzut In acest scop la semicupla motor. Din punct de vedere al exploatării. 74..Se măsoară a~O\ cu ajutorul unei lere de grosime. cu inel demontabil. sau datorită unor solicitări termice excesive. şurubul de strîngere 2~ tronsonul lI~termediar 3. discul din cauciuc 4. Această operaţia este prezentată în fig. se desfac.73 este utilizat cu precădere la agregatele de dimensiuni mari deoarece operaţiile de centrare ale acestora: 'sînt mai dificile.05 rnm .. '. '. distanţa dintre ngla ŞI diametrul extenor al celor două semicuple. În timpul funcţionării. I i II II ~ I . Fig. I. '6 i: :"~' " s~u montarea prin lovituri de ciocan. Un alt tip de cuplaj care se foloSe§te la pompele ce fui!ftf2uează in condiţii grele de exploatare.Montarea semicuplelor pe arbori se face cu ajutorul unor dispozitive de presare... sau p. printr-o presare uşoară cu rnma. . iar introducerea lor În locasurile respe. . Între lam ele ŞI gheare se asigură un joc.cu scopul de ~ permite efectuarea demontarea instalaţiei.75.12~o. ferite de lovituri care ar putea provoca deformarea acestor suprafeţe şi ar conduce astfel la erori de centrare. apoi . Cuplajul din fIg. cu ajutorul unei prese cu gheare..' . In această situaţie. J. "". De aceea. cu şurub urile de păsuire.7.Se face 'apoi verificareacentrajului cu ajutorul riglei plane.3.0. .72.cuplajul cu tronson interm~diar.. se introduc ş~ruburile d~ st~îngere şi s~ ~trîng în diagonală. pentru cuplaj ele de dimensiuni mici şi mijlocii. Demontarea cuplajului cu tronSemicuplele sint stru)tiiteja exteson intermedilli' şi a Iagă~ului pompei. Fig. Uzura Iameleior se manirestă prin detaşar-u unor particule de material de dimensi~ uni varia te. în~elunga~ă. --.. observînd ca acesta să nu producă vibraţii sau bătăi. uniform. ' operaţiilor de centrare'cu ajutorul riglei .. 3. Industria petro~hi!Di~ă.. care se aşaz~ pe generatoarea cuplaj ului h~ trei ~oziţii de:alate ~a .ameJă din cauciuc...e~tru efectuarea unor reglaje. ce~or' două semicuple fără-a fi necesară deplasarea p~JI11p'eI~au a rnotorului din poziţia centrată.74 este prezentat un astfel de cuplaj.. .tive ale semicup~ci trebuie să se facă fără joc. cu un efort.. In fIg.190 EXP1. cum sint pompele de proces din.şurubul de păsuire .. " J cu . şi 5. preferabil cu o cheie dmamometnca. 3.'In cazul in care o lamelă este fisurată. în caz i.Ajustajul dintresemic~le şi arbore este un ajustaj intermediar.> . la cele de dimensiuni mari.f-+ 'sau distruge lagărele' cu 'nilmenţi. ~.Se introduce apoi discul din cauciuc şi se strînge în mod asemănător.este arătat modul de depresare a unei cuple de pe arbore. ŞI semicupla pompai 6. de tipul H6 de aceea se . ca urmare a fenomenului de Imbătrlnire a cauciucului după o perioadă de funcţionar~. '. . Însă la manipularea lor trebuie să se respecte urmă toarele recomandări: . 3. este alc~tuit din 'semicupla pompei 1. In fig. Fig.upla 3 a motorului şi lamelele din cauciuc 4. Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea 0. aproximativ 1 mm. . .5. aşa cum s-a arătat la subcanitolul 3. 3)6. 4sr 1t) f • . --. ~~nţ. fixat p~m ~uruburl de sem~c. J. ele trebuie manipulate cu grijă. fără rior.73 este prezentat un cuplaj cu gheare cu inel intefmediar care oferă această posibilitate. inelul cu gheare 2.suban~amblulullagăr ŞI a rotorului.2. fără a demonta carcasa pompai din instalaţie. se scoate discul elastic 4 şi trons~>nul intermediar 3. şi prin încălzire.Cuplaj elastic Ci Fii..se poate demonta lagărul pompei fără a Se desface instalaţia.0ATARE 191 Dimensiunile lameh'lor sînt normalizate.'Cuplajcu tr~n'son' ~ter~ediar i gheare..montare. Dacă se constată asemenea fenomene. se va înlocui întregul set de lamele. se opreşte agregatul şi se controlează centrajul. in vederea \'e:~fIC~rII sensului de rotatIe.

" :.ge transmisie. e.arborilor' trebuie să se găsească în coritact pe toată suprafaţa frontală.lpe de mînă t~c L articulaţiile care nu sint dotate evittndu-se excesul de ufar~. . Cuplajul b este de tipul cu "inele conice". 3.In flg. In exploatare.. acest cuplaj prezintă dezavantajul că se poate deşuruba atunci. m tub îndtis).78. ". cînd agregatul este pornit în sens invers. şi protejează ~t~-o •. I • 13 _ Alegerea pompelor - c. ' " :(:. . ficilă se foloseşte cuplajul e. Din jJUllL:de \ . cele ma~ m.~rticală a~ţionată wnai in incinte uscate (pompa ~u este prin transmISie cardanicL • ~""v i Iichid) accesul este lejer. fi' d ule şi dispOZItive adecva e atenţlC.u. / . 3. '.=!.76.deciiplare a arborilor de transmisie. .z~te c(ugra1:O:it)'. _ .r~a se va e ee ua montează transmlSla'. Fig.rde construcţie simplă. ' Cuplajul a este un cuplaj cu manşon filetat. cuplaţi rigid între ei.s nu necesită lucran plajele dcscnse mal su 1 t de intreţinere. Pentru asigurarea unei coaxialităţi cît mai bune. . execuţia bucşelor şi inelelor trebuie să fie îngrijită şi să asigure conicităţi identice. " •. Momentul este transmis prin spirele filetului. ~ 1 I . Deoarece acest tip de pompe se monteaza Fig. Cupl?l de rot~ţlel' se . !e ori iaf o~ibil (cazul transmlSlel realtzata. Iar motorul de acţionare este aşezat la suprafaţă. cu motorul decuplat. Verificarea lor se face cu o~~la reviziilor periodice. din care în fig. 'd t' ' danic '.. . Pompă.I: al" . transmisiamişcării se faceprintr~iirisistem de arbori intermediari.~"j§..==~. : Pentru anumite slt. astfel încît să realizeze coaxialitatea dintre arborele motorului şi ce} al.\ r osn-sr tx DISTALAŢm .aţiilor prevll..~ lmersaLa n.' axia Iiţ a bucşei es'te limitată de catre doua pili 1 e 'secţionate.\ crările' de intreţinere necesare ~el pompe chipate cu transmisie cardaDlcă c~n~~~~ verificarea funcţionării ansamblulUl ~l. ~ngerea' periodică a articulaţiilor transmlslel. La aceste construcţii... ". la astfel de pompe înainte de pornire trebuie verificat sensul de rotaţie. . în exploatare există pericolul slăbirii strîngerii şi deteriorării cuplaj ului.uaţll. filetele se execută cu o preciziemărită." el ·plasarea .c~~ P. . rmite realizarea unui monţaJ cu ~tr:te~importante de coaxilitate. la care ml~ .llpompa ţrebuie să fie situaţă cît mai aproape de nivelul de lichid sau chiar ilJlersată. " rborllor de' transmisieJ. Prin urmare.. acţldnat. cală." (nu II 1. .77. este foarte ~lrea ar . 267 . Cuplaje pentru al bcr]' velti~caii . '''inÎpotnva coroziunu.77 sînt prezentate cîteva din cele mai răspîndite.f.. n~mai cu ocazia reparaţiilor.!< 'i~'se va presa unsoare conslsten cu ca~ul ârttc'ul. cînd se decu gresoare. . "". J.~8 este prezentată o poml>ă. măsură uşurează montarea ŞI. La această construcţie. Dacă din prelucrare au rezultat conicităţi diferite. cînd se de~~:mteaza ŞIpompa: Din acest motiv. El este alcătuit din două sernibucşe 'cilindrice la partea' interioară şi conice la exterior. operaţiile de montare ŞI demontare trebuie să fie ~xecu~~te cu multtă . c.·Jdt' al explo~tarll. Inelele se presează pe partea conică a bucşelor şi realizează astfel strîngerea.o~re.192 EXPLOATAREA ŞI I~TRETIXERE. ~I . iar la montaj capetele .' '1' a ~ transllllte prm pal. tă . tn această categorie intră pompele de construcţie verti- .. . .. Pentru obţinerea unor stringeri eficiente. la. o osm. iar ungerea se va face moderat. In .lasur~ l>le. deoarece accesul aulaces ~ cu la' e este dificil şi de.ă intermediul unei transmlSll car aI!-lce..'. \ ~~==B. '.· Solidarizarea acestora cu cei doi arbori se realizează prin două inele care au aceeaşi conicitate ca şi bucşele.-. momentul de rotaţie este transmis prin pană.' '. .Ş. alcătuit dintr-o bucşă filetată în care se înşurubează capetele celor doi arbori. Cuplajul c este un cuplaj alcătuit dintr-o bucşă in care se introduc capetele arborilor astfel încît ghidajul să asi~rn coaxiali." . care funcţi~mează introduse '~ puţuri sau rezer~oareşi la c~r. de~on~areâ . 'Demontarea unei semicuple cu ajutorul presei cu gheare. Există nUI]lero~se sOlufil . ajutorul unei poll.. Aceast~.t.. ip car." . 3.tea prescrisă. pompei. .1. 3. Fig.'.~:~~ I'! ".. .: . 1 lor Să se se recomandă ca presarea me ~ facă rin lovituri de ciocan). . iar piesele v~r f ~ atit la interior ett şi la exterlor cu un s~:at subţire de unsoare c~nsis~entă. !'"" ~ţ!REA 'IN PUNCTI UN S ŞltNTRETINEREA FOMPEI tx EXPLOATARE 193 o importantă categorie de pompe este aceea la care acţionarea se realizează de la distanţă. .r Pl~ !'fu. unge.

. conţinut de particule abrazive In suspensie. O altă formă de uzură mecanică este cea provocată prin .! uurala ~~ă 'd b ' 4.de p~btecţie ~ .~H'" '" . câre trec în soluţia de lichid şi stnt eliminate' odată cU.. e1s~r. '::~" " . Rotorul uzat al unei pompe de mină._ '" .l CHil.. uşor aCI ~' ~u Fig. astfel încţt este destul de dificil să ~e determine Uzura care are influenţa cea mai puternică. In mod practic nu există vreo pompă şi probabil nici alt gen de maşină care să funcţioneze fără uzură..Il1prO\:IZaţlde !g~"'â1f:ţtee't~"S:ş' .ifeţeloide lucru.1.tori mai mult sau mai puţin previziblli. În mod asemănător altor maşini.D•..are se .. Uzura chimică se datoreşte acţiunii intime dintre elementele chimice ale unui lichid şi cele ale metalului cu care vine in contact.~~. 1 c le mai expuse la uzură. în caz de c?ns- ~~'=~~ 1~ . " :' . roa e de realitate. care trebuie să ed~aşm: ŞI e. Uzura mecanică a pompelor se datoreşte forţelor de frecare ce apar atunci cind două piese aflate tn contact au o deplasare relativă una faţă de alta.r.' .adted~~hi~l e a urmzor c t _• In acest 'fel. vehicularea '" id ' apelor de mină. f. 4. Foarte adesea. de la un anumit . t o alegere corespunzătoare a pompei.hicUflări! unotr 1 C~rcdaspedreeţdl. " ~ numai p~rson~. î~iocuiaScft ("dU alltuflOriş'inal'aprpol.abraziune şi ~a.·se!" care alcătuitoc pompa se Uzează în timp. "~' a se mcr~dÎnţează ~u poate avea un caracter tie '.. dar cerinţa este ca aceasta să se producă într-un timp cît mai îndelungat.1 se observă uzurile prcvccato la rotorul unei. Ea este cunoscută în general sub denumirea de "coroziune" şi se manifestă de asemenea prin îndepărtarea unor particule minuscule dÎI\ metalul piesei. şi tii'cazul altor maşini. Această formăde'uzurll. Rotorul a fost confecţionat din oţel turnat..IC pI.' ') Plpa atrebuie . Indiferent de natura uzurii.iiemanifestă prin eroziunea materialului.st să se încadreze in limitele toleranla terminarea operaţiilor de rrulepara.pre:~n. it!' satis aca oare.~t~~~. pînă a ajuI?s În starea în c. Repararea pompelor REPARAREA PO~IPELOR CEXTRIFl'GE 195 . În fig. poate fi amelicrată . Acest ucru . Cauzele uzuru s-au datorat atit corozrunn CItşi ero IJ Alegerea pompelor c.tiUr1~.ceusa. stirbituri. 1u.•.1. I uzura pro<rrp. iar acest lucru $p explică prin faptul că.t'az~l apI ŞI poa (~ r ~'"0 cunoscut ca. osed1lcl. t bl' daje con ecţiona e Iichide pu~ernic abrazive.>r. Acest lucru se poat~ obţm~ .• . cu atît uzura va progresa mai rapid. " .~:~~ .se asigură ~n con.::nuare caracteristica hidraulică iniţială a pornpei. bucşa . dar in foarte multe situaţii din exploatare ea se manifestă printr-o acţiune combinată. 1~b~~t:~~i:' 'mas~~r~ii şg\~eş1u~~~~t ~a~~~.~'\'nca deteriorarea gra\'ă a pomp~. discontinuităţi ale .a ~numI. dar mai ales prin lubrifierea su].. 267 ~~~::ru~~~~i~!a~~s.. prin zmulgerea unor particule de AiJ:nensiuni x:eduse. Ea . stabilirea parametrilor energetici Prin repararea pornpelor se urmarsşte re.. atît abrazlvă cît r~oi~~~~l~î~~~t.te1:tuâtă i nersorialului .:"t:l:. fi . ~~Bln=ntru unul din ('f. . _. eta~lşa~'. 1 furnizate la puneai instalaţiei. fie printr-o în ra~ort cu natura ll1~talaţlel.. pcmpe centrifuze utilizată la. ".' '..se P?a P'..r.: OpIl'. ' . . nu-şi J." . Inst~mente .. . ~)\'allzăn ale alezajului buţuculUl.. -subţieri de pereţi.' astfel moft să se elimine frecarea uscată.l. d~C\I~I~:~~r~. aflate fn lichidul vehiculat. "'.le ~eR:. d tehn ologice astfel Încît ' " ' '1 t m diverse proce ee .]n r!01!. Evident.. ?eformări ale canalului de pan a eţc_ . .eI' pe avin .'tâ.itat~ cu prescripţiile fabri~ar:întreţinere permanenta.~'d c vate capabile să realizeze precizia neceîn ateliere. 'prinasfuurareauritii ajustaj cit m~xorect. I?atenale cu ~are reZISenpj j de aceea se recomandă ca. dIsp~n sară. tn cazul Pompelor. în cxploatare SI' accpp. ce provoacă fenomene de implozie insoţite de desprinderi de material. tă I figură •.~0 1:" LV". nealiat. ~ p """'.ăt D ca aceste Iimit» s mt (.la străpungerea lui. t~zura. .a .d Malt He firiisâre'a supra~efeloide c9Îltact. . astfel tnctt la alegerea materialelor pompei trebuie.1. si trimisă la reparat.acesta. efectl~at it limite în care valorile caracteristitului. ro~o~lui se manifestă pnn ciupituri.. natura uzurii este de două feluri: mecanică şi chimică. . .cl'. Durata sa de viaţă. de măsură corespunzătoare..prin a:JegereacorespUniătoare a ma teri!!leJor pieselor udate de lichidul vehiculat. Uzura mecanică este msoţită de cea chimică. mensiunilor piese o~. rC'Y!~rr. garniturue 1~Ot ŞI l~~a~eleiesede uzură. e datoreşte acţis unii unor particule dure.m ziunii: a fost de şase săptămîni. aceasta are ca efect modificarea formelor geometrice ale pieselor precum şi schimbarea caracterului ajustajelor.tI.4.AtelIerul tspuna Parametrii funcţionali-hidraulici ai 111"'<. cu cit forţele de frecare Vor fi mai mari. pr ti . arborele. sint cilor hidraulice. intilnit destul de des tn funcţionarea pompelor şi la care Uzura mecanică este produsă de presiunile locale foarte scăzute. respectiv.l. pi. y I·':frebule.tiltă deci că reparaţia'unei .pompe a telor prescrise de constructo ~ompel" . care lovesc cu anumite viteze suprafeţele de curgerp' alepiesc1ur pompei. 4. ceea ce se reflectă in final in variaţia parametrilor funcţionali-hidraulici ai pompei. astfel încît să poată fi considerată ca o uzură normală.. _c~rcţ:e:= ~~rr~~~:r:l ~~pre~?ntă una dintre cele dm.sit se ţină seama de toate condiţiile impuse de specificul instalaţiei. datorită acţiunii unor fac. precum şi de coroziunsa rnetalului aflat sub acţiunea oxigenului degajat din lichid" r0. Această situaţie este evident reIiefată de regimul de cavitaţie. în cadrul unolr valori cît ~a~b~1~~P~~i~ ~~r~~t~rca jocurilor şi direa ei în functiune.for: mei.'1 ~}tecamc'I. Repararea pompelor centrifuge if .) .-ă"lr""â valorile ti de viaţă. deoarece id si t eklll"l..Incetinită -. putînd ajunge pînă .arb01'el~li (buJp de uzură).lnoştmţe e specI l a e t.'care' cu timpul modifică forma iniţială a piesei şi in acelaşi timp subţiază peretele.e d~n unct de vedere mecanic. în cazul pompelor. uza e. printr-un 8:ra. pr~cum ŞI t~n~ţlO~~n:'dd.

.încerca .~ .se decupează apoi două discuri din tablă de. ambele părţi ale paletei. butucul rotorului: . -de grositpe şi dimensiuni corespunzătoare piesei model. din care . În prealabil. :. . este . Rotor. Rotor centriIugal executat prin sudare şi . cetele finale.. .196 REPARAREA pmlPELOR REP. pies~ model.Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor larctorut pomj>ei. . I La rotoarele pornpelor. ~se secţionează piesa uzată în' plan perpendicular pe axul bntucului. . Iar ansamblul se aşază cu fusurile arborelui pe cele două prisme. Y : ".~REA PO}IPElOR CE:STRIFl:GE 197 Fig.eroziune şi cavitaţle.rotorul se introduce pe un arbore executat special pentru această operaţie.>prelucrat 1:1. Pentru aceasta. conţinînd şi resturi de minereu în suspensie. asamblarea elementelor este terminată.'l uzat al unei pompe pentru . 11 Fig.'cuftt6m şi nichel. ~Efectele' unei 3. . formă şi poziţie şi calităţile suprafeţelor prelucrate ale unui rotor de pompă centrifugă de uz general. . aşa cum SI' arată 1:1 fig. . deoarece accesul este dificil sau chiar imposibil. Daca atelierul nu este dotat cu o maşina de echilibrare dinamică. "'..eentri. . .l!-l. ..5 smt date toleranfele de dimensiuni. În caz de forţă majoră.2.fuge.confecţionat din fontă. unde a vehiculat o soluţie de acid sulfuric cu o concentraţie de 3--:1 '~o. . La rotoarele inchise nu există posibilitatea sudării palatelor pe discul opus._ Rotorul este confecţionat din oţel-turnat înalt raliaf. 4. Durata de viaţă a fost de aproximativ trei luni. care trebuie să fie cit mai apropiate de ::~b ale piese~ origin~~.. fiecare rotor să fie supus unei operaţii de echilibrare. In fig. deoarece ea nu necesită utilaje complicate. cînd nu se pot procura piese de schimb în mod operativ. . fie prin turnare.." ~~.". dţltermină . \ există d~uă. . '.iar ~. Pentru rotoarele sernideschise. "produse chimice. fi '1J' . paletelor. materialul din care este alcătuită piesa nu poate fi perfect omogen. piese sudate din tablă de otel. conform modelului şi se sudează pe. _ '... 4. . la baza de aşezare. care poate fi realizată de orice atelier de reparaţii.i ' ">'-' ':. atunci se procedează la echilibrarea statică. Ţ I Fig. respectînsIu~se pe cît posibil lăţimea.. Sti.confecţionarea unui rotor din.a acestui disc se face prin nituire.2 prezintă rotorul unei pompe centrifuge utilizată într-o instalaţie chimiei.se conflcţionează din oţel laminat. I <' . ".. niturile confecţionate din oţel sînt la rînd~ lor sudat'~ p~ muchia pal~. de tipul Y-tA.'RotOJ. .~R. fe~uri de echilibrare şi anume. s In fig.5. .t~lf?e. . Se marchează cu o cretă locul respectiv.prin mă. oţel. .d4tamic~.se sudează apoi discul corespunzător pe butuc.3 este prezenta: rotorul unei pompe utilizate la apei de răcire într-o centrală termică. se poate .Rotorul astfel obţinut urmează. Fig.rastfel încît să se detaşeze un disc şi să poată fi determinată forma.. se repartizează pale tele 'pa' disc. Este eviderit că rotoarele prezentate în figurile de mai sus nu mai pot fi reparate şi trebuie înlocuite cu piese de schimb originale. Acest 'procedeu se aplică la rotoarele de tip închis: . _H>.: :tatică ş! .~rătOl:i"pe. grosimea şi traseul paletei (unghiurile de" ·tntrare şi ieşire). .. provoacă vibraţii ale întregului ansamblu. nituir~..-:..!'l de' iunc'ţionări se manifestă negativ asupra pieselor pompei şi conduc în finall~ uzura prematură a acestora şi la Întreruperea funcţionării. se procedează asfek '.se execută un şablon după forma paletelor.se confecţionează un dispozitiv alcătuit din două prisme ce se aşază pe doi suporţi care permit rotirearotorului: . fie prelucrat pe strung. 4..-1.4. la dimensiunile finale. de ţrtl~e~!l coresPunzătoari'.se imprimă rotorului o mişcare de rotaţie şi se Iocalizează zona care revirie în poziţia cea mai de jos.. .practicate găurile. Cauzele uzurii: coroziune.. iar rotorul urmează să fi. ca de altfel şi la alte piese care au o mişcare de rotatie. '1. -1. după care mturile se cipuIesc . Pentru rotoarele semideschise se decupează numai un singur disc: . iar cu ajutorul acestuia se confecţionează numărul necesar depalete. astfel încît în timpul rotirii apar mase neechilibrate. Se îndepărtează apoi discul dinspre partea de aspiraţie. Indiferent de procedeul de confecţionare a unui rotor. Acest gen de echilibrare se realizează astfel: . . fie prin sudare-nituire.. .4ist. -1.:. Pentru a evita apariţia acestui fenomen este necesar ca după prelucrare. să. care în funcţionare dau naştere la forţe şi ~omimte ce.tei. iar uzura se datoreşte şi coroziunii. '. De aceea fixar •.sînt .

lor de lucr:: trebuie să fie suficient de lată. in cazul în care nu a fost procurat ca piesă de schimb. c9Hstă î~ cr~area volu!1tară.funcţionareapar~un cupludeterminat . " . care să ţină seama de ponderea ~pp. achiziţionarea unei astfel de maşini trebuie facuta numa.d~ pro~ecţie)". car~ trebuie procurat de la uzma constructoare.: ': J1:IJI.raf~tă . la rotoarele mai grele.~R. Acest lucru 'serealizeaăăprin degâjarea sau adăugarea unor mase de material. pe baza unei analize temeinica.\RE"\ POlI PE LOR CESTRIFl'GE 199 lN' 11'. t}lr~ţi~ q~)ucru şi el se d~tor~şte mon:.cl!m şi de t. cu ajutorul unei fraze deget. se întocmeşte un desen după model.. practic la pompele ce au rotoare cu diametre mari sau care functionaază 13. Fig.trebui~ finisată prin .tt(>.. Totodată arborele mal. ' . De aceea un roror de dimensiuni reduse.r.':.t prev~zutic~ buc. 4}. în scopul reducerii coeficientului de frecare.7tifi(a:~-. la care s-au indicat toleranţele de dimensiuni.. Părţile cele mai supuse la uzură ale acestura sint .ta î~ flg.1 000-1 500 rot/min . Acest cuplu provoacă vibraţii ale pompel. care sa anuleze acţiunea primului cuplu. Desi&"Ir. O altă piesă importantă a pompelor centrifuge. fre.: . Pentru obţinerea unei schilibrări cît mai corecte.şă. Se ob~er. 4. ~ sup. 4.ar~... egal ca valoare. : o. . a unui cuplu. E(·hiJibr~. dar de sens contrar. dimensiunile lor. Echilibrarea static:" a unui rotor de pompă centrifugă . poate ..mai ales la pom-' pele: de.>Il. dar În acelaşi timp şi în plane perpendiculare pe a~. Totodată.l...l~ ~l.prismele trebuie să fie perfect paralele şi orizontale. "". Operaţia se repetă pînă ce învîrtind rotorul. precis determinate.porţi~nilepe . In fig.· •. poate fi realizată în două moduri: -prin confecţionarea cl.arborele trebuie (le asemenea să albă fusurile bme şlefuite ŞI executate cu o mare precizie. Iar maşina trebuie să fIP utilizată la întreaga pi rop~rit. pe circumferinta rotorului se pot asăta sau lipi div-rse mase.. Echilibrarea dinamică poate fi realizată numai cu ajutorul unor maşini speciale de echilibrat dinami~. aşa CUm se. 1. care se transmit întregului agregat. Dezechilibiul dinamic este pus în evidenţă numai întimpul funcţionării rot0ru.frgurăcă ~.." valoarea maselor neechilibrate. "/'f~!i. formă şi poziţie precum şi calităţile suprafeţelor. Din punctul de vedere al dotării unui ~tel!er ~e repar~ţii pentru po~pe.01 mm. L-lterioc. SItuate în planul axuhii..f~montat mtr-o pompă şi utilizat cu suficientă siguranţă. pînă la obt ineroa echilibrului indiferent. De exemplu ovalitatea maximă admisă este de 0.ipu. inclusiv postamentului." Repararea unui arbore. ' p I "r.'7. .careJreacă~e1ele\ de ~ta~şare ~ caucI~c(slemermgurile).loI40'11$lO'1 ~ !:::!'. este arborele." . deo~rece.şlef~!.~j'J.G. Schema dezechilibrului dinamic. suferă def~l1ll!lţ.d~ roto~re. diculare pe axa rotorului. Suprafaţa. iar dacă acest lucru nu este posll..6 este prezentat un dispozitiv de echilibrare statică a rotoarelor pompelor centrifuge. turaţii foarte ridicate. deoarece aceste elemente determină valoarea fortelor centrifuge neechilibrate. perpenporlillne din cqru~ ii/(/~pdrlelmj 11I(1I"i(11 dimensionate pentru diversa mărimi de rotoare. putînd avea ca efect desprinderea de pe placa de fundaţie sau ruperea unei piese. care indică ?ir. <..".c~nfe. . Soluţia de echilibrare dinamică care ~e impune. Această operaţie se realizează prin frezare. în scopul determinării precise a cantităţii de material ce trebuie îndepărtată..ii.ză. măsurîndu-se cît mai precis . In fig.>oIJ~ nou.rcare dispune de cîteva maşini unelte universale estrung. .l şi.~e ştie ca cheltuielile de investiţie sint apreciabile. 1. acesta rămîne Într-un echilibru indiferent..moderat~ . care determină durata di?-tre. '. dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . mai mult sau m~i l?uţin di:tanţate .:a face numai pe baza unui desen de execuţie. Prelucrarea se .' unul faţă de alt~.rr. chiar dacă a fost echilibrat numai static..~ 1 [!] Fig. <' '!-'''''' . 1. pentru a nu lăsa urme pe fusurile arborelui. ~ ---!ŢI . Acestea au o construcţie complexă ŞI sînt .cţi~n~reatinui arbore nou este preferabilă.de încovoiera şi torsiune.· . concen~~ate în două plane paralele. după care ansamblul se verifică din nou pe dispozitivul cu prisme.198 REPARAREA POMPELOR REP.8 este prezentată schiţa uriui arbore de pompă centrifugă rnonoetalată.::t dinamică r.vă~1?-. p~e.confecţionat Înt:-un atelier de reparaţii.'acestea se cîntăresc şi se' stabileşte astfel cantitatea de material ce trebuie Îndepărtată. dimensiunimici.••' . porţiunils uzate. deoarece acest lucru este uşor ode realizat în cadrul unui atelier de repal'aţii. Indicaţiile din figură se referă la arborii pompelor . sau 'care funcţione~ă la turaţi~.e.'I3fl]. Fig.:raţlllor . care nu trebuie să depăşească în nici un caz mai mult de jumătate din grosimea acestui disc.f' urmează să se îndepărteze apoi o anumită cantitate de material. precum ŞI părţile care vin în contact cu !lchidul vehiculat ŞIcare sint supuse uzurii prin coroziune. "t -prin recondiţionarea arborelui vechi.eqtelof ~E~aţe de fOţ'ţel~.Iui 1<1.porţiunea pe care freacă garniturile de etanşare (la arborii car~ nu sîn. centrifuge ale unor mase concentrate. . Degajar~a materialului prin frezare provoacă o subţiere a peretelui discului rotorului.8~ Toleranţe şi calităţ] ales~prafeţelor ia un arbore de pompă centrifugă.(le proă~sul ~mtre masele neechilibrate şi distanţa dintre ele.două rel?araţii.

___. inelele labirint se vor executa . InlOCUItcu uşurinţă..ăn duritatea. car~on de calitate.de reparaţii.. ' . sau a unei prese hidra. Inelullabirmtse i(zează datorită acţiunii partictrlelor abrazîve 'tare cirdulă prin i~terstiţiu~ form~t.~ I ~' In.tn diverse plane.. pînă la temperatura de 600 '" 800°C. De aceea.u-. Această tncălzire trebuie să se facă local. Daca lichidul vehiculat c/.: m~tr:l. T şi R precum şi cele pe care sp aşază inelele de etanşare se finisează prin rectificare la calitatea o'~ Din punct de vedere tehnologic. uzura gamiturilor progresează rapid şi acestea trebuie înlocuite foarte des. După cum se observă.r..riar suprafaţa de uzură se cement~ază cu scopul de ~-l m. cumStnt ofeluiile carbon 'de calitate.9.c9m".la înrăutăţirea caracteristicilor bidraiia lice ale pompsr. ~au din bu~şe din bronz. bucşă. Suprafeţele L. Materialul arborelui se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale pompei.:.' PI))IPELOR CE~TRIFt'GE 201 de uz general. U' asemenea. bucşele se confecţionează din oţel carbon obişnuit ŞI se cromează dur la exterior. Bucşele se confecţionează dlI?-oţel. Operaţia se continuă pînă ce bătaia arborelui se tnscrie in limitele toleranţei de 0.uzur~i datorită _ .de .ţire. •••• Nu este recomandabil ca încălzirea locală să se facă cu flacără oxiacetilenică. se foloseşte oţelul OL 50.z?rn:. Astfel pentru pompele de uz general.02 mm. se obţine un montaj corect şi o echilibrare precisă a întregului ansamblu roti tor. c.tI''''''.?stă în faptul că ele pot fi procura te şi înlocuite cu uşurinţă.' iar remediul constă tn tndreptarea acestuia cu ajutorul unor prese mecanice cu şurub.l!lrec?m. Canalele de pană deformate pot fi reparate fie prin practicarea unui alt canal în partea opusă. garmllln . După presare se execută operaţiile de verificarecu ajutorul unui comparator. deoarece. Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor la o bucşă de uzură.to. Toleranţe acţl\:nl1 uzurn. Avantajul garnituri!?r moi co. arborele trebuie prelucrat cu multă atenţie. Dispoziti" pene.nfecţionează din bucşe din fontă turnat a.ea~ta.~bJrInt. feţele frontale au rugozlţaţl dlfer~te. Uzura lui conduce la creşterea debitului p.ntact~ cu piesele conjugate. atunci..12 este prezentată secţiunea printr-un : J2 ~. indicat toler~nje~e ~l c~lţtăţile suprafeţelor.sdiipru.po. 4.arazltar prin ~tershţlU.mo~. În fig. care vehiculează lichide necorosive.local .!PELOR REP. aşa după cum s-a arătat u feţelor la un inel 1 t lul labirint. Aşa după cum se observă. abaterea de la cilindricitats a suprafeţelor funcţionale nu trebuie.~pe. 0 ~enţru. . cu suprafeţele de aşezare ale rulnienţiior 5 'ii T.lele lab.ş~. obţinerea preciziei necesare este posibilă prin prelucrarea cît mai multor porţiuni dintr-o singură prindere pe maşină. . fără a ti necesara în acest scop demontarea pompei. deoarece viteza de încălzire este neuniformă.'4.ţ.i calitări ale suprazeaza c.irint Se co.ndă te~ul"m. frecării c:ar: loc la conta~tul cu suprafaţa bucşei de uzură. arborele este protejat în această zonă cu o bucşă de uzură care poate fi lesne înlocuită. de genul celui prezentatIn fig.. zgomote).200 REPARAREA P/)'. a c. prin / Fig. La arborii pompelor centrifuge. In unele cazuri. cuplă.să depăşească valoarea de 0.prezentată schiţaunei bu'şe deuzură..: şi să capete astfel deformaţii permanente care influenţează negativ comportarea agregatului (vibraţii. indreptarea se poate face la rece sau Ia cald. 7'. U. 4. ro. Dacă etanşarea se reali.r.fonStrili!ţil de'pompe speclâle'sefolosesc ŞIaltematenale.. zona cea mai afectată de uzură o reprezintă suprafaţa pe care freacă garniturile de etanşare ale presetupei.9. 4. In.~RARE.~~ 9 respectiv. El poate fi.·tnfuncţie de natura şi mărimea deformaţiilor. în porţiunea in care săgeata este maximă. iar arborele rămîne cu tensiuni interne periculoase. 4.. esţe pr~setupa. şi la piesa de l~căI.10 se prezintă schematic modul de îndreptare a unui arbore. . el prctejînd pragurilecarcasei ~~ de aspiraţie a. De obiceÎ. ceea ce impune utilizarea unei alte Fig.:t~nşare dintr~ carcasă ~i. în fUnCţl~ de co.te încărcat cu particule . prm Inducţie. Astfel suprafaţa L de aşezare a rotorului şi suprafaţa R de aşezare a cuplaj ului trebuie să fie perfect concentric". care este supus Fig. Dacă nu se pct procura ca piese de schimb..~ste.I~l=. ( . de }ne~şi. trebuie să se ţină seama.1. se îndepărtează inductorul şi se presează arborele în zona săgeţii maxime. .01-0.maleabil Ia cald.abrazive. aşezat pe masa presei de îndreptat.e. Pentru ca arborele să devină.tsî~trc9fOşiYJ' . Un arbore poate să se defecteze in timpul.zire ~ocali care se montează pe arbore: rotor.aplicăun trata.s. el trebuie încălzit . !O. fie prin lărgirea canalului uzat. acestea sînt supuse .-:l~· ·-2 Fig. variaţii bruşte ale sai-anU de refUlare -. De acest lucru. S. in funcţie de precizia realizată. confecţionarea inelelor se poate face chiar la locul de exploatars. prin Incălzlrea arborelui. la construcţiile moderne.~~U:nite.şI P~lI:.l1.B.~l~u~a ''1. O al!ă pieSă'9: pompei 's~ptl~ ja uzură este tnelul lalnr:'1it. lice.funcţionărlidatodtăunor cauze accidentale .. ' pe ~n ?trunp universal pe care-I posedă orice atelier.şocuri la pornire.: cu toleranţele şi calităţile suprafeţelor I ~ respectIve.Illent de hnb~tA. -. ţ)lCt:-. aceste deformaţii reprezintă tncovoieri ale arborelui. iar pentru cele destinate instalaţiilor în care mediile 4e..:0xig~b~l.t.la caie S-a". 4. la care se ... iar în acest scop se utilizează dispozitive cu curenţi de inducţie. 4.otor.02 mm. După atingerea temperaturii necesare. pentru pompele de dimensiuni mici şi mijlocii. Il. U~ alt ~~gan al pompei centrifuge.. In fig. ~u este ~m~nător cu~el al bUCŞ~1 uzură. Indreptarea arborelui deformare termică.

pentru a se obtine o concentricitate corectă.anterior.tricloretUjlnă pentrua"se tndep'ărta ~" unsoarea.protecţie 3 se confscţiom-ază din oţel carbon de calitate. ce creează .r Li".~n rulment nu satisface a~este ~ondiţii. fără urme de zgîrieturi sau ciupituri.:.0" . rulmenţii. 'ceea c~ pr~v?acă apariţia unor eforturi suplimentare care. se a~ucă cupla pompei cu ambele miini.. ceea.IPELOR CEXTRIFl'GE 203 Dacă etanşarea folosită este o etanşare mecanică. ' .13. -1. montaj necorespunzător (ajustajprl'::t strînse care conduc la deformarea căilor de rularei etc. fie prin nereahzarea parametrilor hidraulici..se demontează semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu gheare.. deo~rece introducerea unei cantităţi de. prin strîngerea.ouă. iar jocul radial şi axial (la rul~enţii radi~. In timpul funcţionării.esf. de:>arece ea se montează Cu uq ajustaj intermediar de tipul H7/j6.' .vind -dacă aceasta are joc şi se mişcă.mtermedlul unor transmisii mecanice sprijinite pe lagăre intermediare. Perso~~ul califlca~t care execută ~eparaţla uner pompe trebuie să posede experienţa necesara pentru a aprecia starea de uzură a unui rulment. în special la pompele de dimensiuni reduse.14. ~lll. Se demontează lagărul şi se.t~ din acea instalaţie ŞI du~ă la at~her pentru verificare. Dacă se constată un joc' oricit de neinsemnat. Sespală ansamblul in petrol sau.dific}iltăţ~.Dac~. " eil. . la o pompă centilug~. Toleranţele ajusIn părţile el componente şi verificarea individuală a tajelor şi calitatea suprafefiecărei piese. turaţii prl'a ridicate. uzura rulmenţilor se manifestă printr-un zzornot ~'stul de p.se desface piuliţa 3 care fixează rotorul pe arbore. Trebuie subliniat că şi o ungere excesivă conduce indirect la uzură.unor piese..suficiente7. combinate cu o ungere insuficientă.•hnologic. _ . În fig. Etanşarea mecanică nu se repară ci se înlocuieşte cu alta identică . ea tr~buie demonta.Î!lsă atelierul nu dispune de un astfel de desen.a :on~uce!a ~eterio:a~ea. Dacă acest 'capac este prevăzut cu două sau trei şuruburi de depresa:-e. montare sa se efectueze Într-o anumită ordine stabilită printr-un proces tehnologic"tntocfuit pe baza desenului de ansamblu al pompei. . C? import~nţă categorie de pompe centrifuge este acţionată de la distanţă.:.. Dacă nu sînt prevăzute şuruburi de depresare. Este recomandabil.ns. . In cazul cînd .âl. Pompele care funcţionează imersate in lichid sînt prevăzute cu lagăre de alunecare. soluţie care este aproape generalizată la pompele verticale. . La transmisiile sprijinite pe lagăre cu rulmenţi .~_~~~~l c~~~_3lSP~te. l-corp Iaglr. fie printr-o funcţionare defectuoasă din punct de vedere ~ecanic.li cu ~ile) trebuie să fie practic imperceptibil. Căile de rulare 'şi bilele trebUie să fie în perfectă stare. Pentru a evita astfel de 'situaţ~!. ca suprafaţa interioară şi cea exterioară să se realizeze din aceeaşi prindere. iar uzura ~l' . ale lagărului. Cupla trel>uie să fie fixă pe arbore.e longitudinală printr-o astfel de pompa. . Ea se introduce presat pe arbore. u. obser.l~2 se co~ecţionează din bronz de tipul Bz 14T ŞIse introduce m corpul lacărului dp aspmpnea cu un ajustaj cu stringere moderată. Această operaţie !lecesItă. Lzura rulmont ilor se poate datora următoarelor cauzr-: sarcini prea mari.' vedr-re t.bueşă de protecţie.rotaţie ŞIse repetă operaţia. Verificarea jocului În rulment se face astfel:sedecuplează pompa de motor~l ~~ anţren~e.în caz de uzură se înlocuiesc rulmenţii respectivi. r-paraţu UDIŞnuit...ajustajul . ajustajul cuplei pe arbore. l~ care s-au indicat totodata ŞI austajele pe care trebuie să le respecte construcţia după asamblare.ur".rţe:-nic: spec~fic. Z . uzura se produce pe suprafeţele de frecare ale celor două inele . . de tipul 0I:C1J ŞI se cementează la exterior.e ptezentat~ o. r a~roap'e:: tlltotdeauna demontarea pompjli Fig. ~e procedează astfel: se controlează. privind ordinea operaţiilor de demontare. el trebuie înlocuit.."c.ln continuare sint prezentate cîteva reguli de bază. ' . care pot fi aplicate la pompele centrifuge monoetajate. In acest se. Cele d.bucşe pot fi realizate pe un strung uo"l Ulil U'J'art. In marea lor majoritate.secţiut. t~p!:ea lubrifiantului şi pierderea calităţilor sale de ungere. de jur imprejur. iar la acestea trebuie restabilit jocul corect al pieselor ce alcătuiesc lagărul propriu-zis.J.. . 4.'l't. 0.Deoarece cu ocazia demontării se pot produce verticală: . . Se roteşte cupla cu un sfert.": llI". uin punct d. capacul se îndepărtează de carc~ şi poate fi extras de pe porţiunea de centrare. mare uzură d-scris.ngere insufici-ntă.se desfac piuliţele ce fixează capacul de aspiraţie 7 de carcasa de refulare 2. De cele mai multe ori . scoaterea capacului se face prin lovituri uşoare"aplicate prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale.c·. Bucş~ ~e . scoate arborele împreună cu . Demontarea pompei in părţile ei componente se face în ordinea urmăUtl~\ toare : .ag.-. este recomandabil ca operaţiile de demontare şi 3 .mobil şi staţionar. se usucă şi apoi se verifică manb. conduc la uzuri premature ale pieselor active. Starea r~menţilor se verifică an de cite on se efectuează o reparaţie la pompă. aşezate opus la 180 ŞI I se Impr~m~ o mişcare de cuplu in 'planul axului.\RE.lit':~L:l asupra iHldur ŞI a căilor de rulare.Li.. acestora._=---_~----~~_----202 REPAR. ~zura se manuestă ~I la '<lgâr'. pompele centrifuge sînt prevăzute cu lagăre cu rulmsnti. este dificilsă se respecte o coaxialitate corectă a arborilor d~ acţionare. La rotirea căilor de rulare nu trebuie să se simtă nici un fel de rezistenţă. 4.lubrifiant mai mari decît cea prescrisă are ca efect supraincălzirea ansaI?blu!tu lagă~.13 este prezentată secţiunea unui astfel de lagăr şi toleranţele ajustajelor. . î~soţit de trepidaţia agregatului.--~------=. ţelor pieselor unui lagăr de alunecare la o transmisie .este corect şi cupla nu se mişcă./rJ de sprijin ale arborelui.\ POl(PELOR REPARAREA PO:. D~că pomp~ nu mai dă satisfacţie în instalaţie.. Bucşa l. pe spatele flanşei capacului.buqllaglr.cuocciziadetpOlitării şi poaţe conduce chiar la deteriorarea unor piese bune. In afară de piesele de. Ctl o strîng-re moderată. Datorită lungimii relativ mari a transmisiei. prin .la pompele care funcţionază în camere uscate . trăgînd în acelaşi timp capacul spre exterior. În fig.. de. atunci jocul nu se poate datora-aeeit " uzuru r~qlenţilor.

aluminiu). se COI1fecţionează două cîrlige care se introduc în găurile de echilibrare ale rotorului .\Uui .. In continuare.' . scot: presetupa. apoi se deşurubează piuliţele presetupei 6 şi s.. \~ 'U ~ ·'f'. .a~.:seva acţiona întotdeaun..-~ea ş~den:ont~~e.~fa~e conform regulilor ' . i.. Lagărul împreună cu arborele rămîn ca un subansamblu separatda pompă... operaţiile vde d~montare ~ pompei 'pot fi considerate terminate. . " T. •. Demontarea rulmenţilor cu dispozitiv de depresare cu gheare. deoarece rste montat cu un ajusta] aluns cător. .care este montat cu -strîngere.t. .'. In fig.comaiÎ~biJ!~t~~~fc!!. ."se va' face prin intermediul corpurilor de ~ -" .'. în carcasa pompei.ia cu tA atenţie cu ajutorul unei dălţi.~eluFig. aşa cum se arată în fig. de ~I -. După anularea interstiţiului dintre discul posterior al rotorului şi carcasă.'.P.este ~e..Umenţilor se face cu ajutam!.~ in ţe~c:. iar demontarea lui se face astfel: se desfac şuruburile de fixare ale capacelor de lagăr 5 şi se scot capacele respective..::r l. In continua~e.. se introduc îri-spatele discului rotor d6\tă Ieviere subţiri sau două şurube1niţe. b.r .mo?~rnă. de asemenea numai prin intermediul unei 4.. c.7 204 REPAR. s. mcncetajatL.15: li' "".e strîng şuruburile de depresare ale lagărului. Demontarea. prin inte'r-.. ..de CIte ori construcţia o permite.''.lSPO. '. de la scula de demontare la unul din cele două inele. se aplică lovituri de ciocan.. car. garniturile d~ azbest grafitat sau etanşarea mecanică.In timpul âcţionării cu cele aouă 'şurubelniţs. Jccuri ..' ""'"l>iv".il< =": . După demontarea rulmenţi1?r. Piesele uzate se inl~culesc cu piese d•• schimb originale.. .! :. de o' 2'J~ t:J.:\~l.. concomitent cu aplicarea loviturilor de ciocan. !: ~. numai prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale. şi toleranţe la o pompă centrifugă ..·[fjitbore. 4.. 1. . 4. Fig. . Dacă construcţia pompei nu permite introducerea. şi se extrage spre exterior. ..iN. . Demontarea inelelor labirint este mal dificilă deoarece ele sint presare in locaş..:: '" se aăsesc în cataloagele de rulmenţi s~u ~ .. 4. pînă ce rulrnenţii sînt scoşi din ~ezajele ~e centrare al•• lagărului. denUtn1teşl "pIuliţe hidraulice"..~otor.fieJncarc.·..se scoate apoi ruterul de pe arbore.mont:. /.17. aplică in capătul arborelui lovituri ferme de ciocan. .:l~ ~L ~t Dacă situaţia o-permite. . '''''. .!q! dacă si-tuaţia o cere. ace~a dacă se constată o uzură pronunţată.iII~""'*"- -. . ~ . .. bucşa de '. . o altă persoană. fără a seexagera..II care impune înloCl:ir":l..16 şi 4. .J·.1'.-f'r Demontarea rulment ilor d" pe arbore.'"~ ~~~iţ~~comandă respectarea următoarelor .zlt~ye hidraulice..rulare.t~ _~ generale de demontare a rulmenţilar. apoi rotorul se extrage spre exterior..8:. aşa cum s-a arătat şi in primul caz.asupra:. fie pe .. 6. On .' r-gulă acesta se extrage relativ uşor.. .' . sau se repară aşa cum s-a arătat anterior..' . DI. b'. se curăţă ŞI se spală piesele cu pe~rol sau tricloretilenă.. pentru a o scoate de pe pragul de' centrare.. . ~. . in ~anualele de specialitate şi care în pnn- 5: n ' Fig . 4.l. diametral opuse.16...REPARAREA POllPI!LOR CENTRIFUGE ." i.\REA PO~IPELOR .lzu!~. Dacă pompa nu este prevăzută cu astfel de şuruburi.. ~.!.' Trebuie menţioIţat. ".~.selor cu gheare. aceasta se datoreşte unui ajustaj iniţial realizat prea strîns."'·'.~ ••••••• -~. sau ruginirii suprafeţelor de centrars : în acest caz pentru demon tare se procedează astfel: se desfac piuliţele care fixează carcasa 2 a pompei de lagărul 4.• ". melullaternou 7 ~1. Demontarea rulmenţilor prin lovituri de ciocaa.~ . Dacă rotorul opune totuşi rezistenţă şi nu poate fi extras prin metodele indicate anterior. apoi se verifică starea fiecăreia. rotorul se va sprijini direct pe carcasă şi va fi scos concomitent cu aceasta..'.17 sint pr~~entate Sol~ţlile corecte ~~ demontare a rul:nenţilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate. .. . y~ '. â . mediul unei bucăţi de lemn sau de metal moale (bronz. nu '. U~.şurubelniţelor. ' "J . .Se aplică apoi lovituri de ciocan Într-unul din capetele arborelui.!: n. Există mai multe soluţii de extragere a rotorului şi anume: 2 ~==~-=-")j' 7 I S I ~ ! I ( bucăţi de lemn sau metal moale.transmiterea efortului. li.' . Fig.

Rezistenta nu trebuie să vină în contact cu uleiul.şi racordurile ţe"iLde . După verificarea şi înlocuirea pieselor defecte. evitîndu-se.286 REPAIUREA r'G~IPELuR _. mai ales asupra' pieselor confecţionate 'din fontă. / . presetupa carcasei de refulare şi se arborele 72. stabilită înainte de incepere a operaţiilor şi care să excludă orice posibilitate de deteriorare a pieselor pompei. Cele mai importante dintre acestea sînt.! 8. Ea se ce mpunp dintr-o cuvă ce contin» uleiul ii"rulIit" in care ~•. Cîteva reguli cu caracter general. cu toate etajele pompei. . de corpul carcassi de aspiraţie 4" ..-. Pentru rulmenţi sînt valabile aceleaşi reguli generale.în continuare. se extrage carcasa intermediară la. .:' .operaţiile de demontare şi montare se execută numai cu scule şi dispozitive adecvate. prin intermediul unei bucăţi de lemn..se demontează: lagărul opus.:' ·1' .se aşază capătul arborelui rămas liber..la partea r inferioară a cuvei. concomitent ctJ bucşa de distanţă 9 .se deşurubează piuliţele de fixare a lagărului 3."" ·. prevăzute şi la demontare. Pentru dsmontare se procedează astfel. aplicarea loviturilor de ciocan directe. Incălziroa SI' rp. '. ._------------------ REPARAREA PO:.demontarea şi montarea trebuie efectuate într-o ordine tehnologică corectă. de exemplu incălzirea în băi de ulei la temperatura de 70--80cC. Demontarea şi montarea pompelor centrifuge multietajate se face de asemenea Într-o ordine tehnologică stabilită dinainte şi ea este exemplificată prin pompa de uz gpneral prr z=ntată în fig. . se pot aplica Iovituri uşoare. se execută operaţiile de montare a pompei in ordine inversă celei de demontare. împreună cu corpul director 71 şi se' continuă astfel. iar dacă se constată o oarecare rezistenţă. dar aici mai pot fi aplicate şi alte procedee. se recomandă a fi msuşite şi respectate de către lucrătorii care se ocupă cu întreţinerea şi repararea lor.' aluminiu 'sau oţel călit. "o:. .•. acolo unde este posibil. pînă la carcasa de refulare. Instalaţia de încălzire este destul de simplă şi ea poate fi confecţionată în cadrul oricărui atelier de reparatii.se deşurubează piuliţele de fixare ale capacului de lagăr 1. 4. ' '. ~. : '.pe cale de sprijin şi apoi se deşurubează piuliţele de stringere aletiranţilor. -':s'e'deinonfeaZ~ preseîupa 'c~rcasei de aspiraţie 4 şi ~p6i 'se -extrage şi car-' casa' ". asezati pe suporţi adecvati.\ I'lectric cu ajutorul ~::. privind demontarea şi. . respectîndu-se jocurile şifoleranţele recomandate în fig.·r-. . : ..se extrage manual lagărul de pe arbore.~'~oi se ixtiage 'cfi:ăjut(jrttI ..montarea pompelor.IPELOR CENTRIFI:GE 207 Montarea pompei se face in ordinea inversă a demontării. . 'fIllpreună cu bucşa de protecţie 73.' . introduc rulment ii. după care se îndepărtează capacul şi se deşurubeazăpiuliţa de strîngere a rulmentului 2. indirecte. \ ". .18. pînă ce lagărul se desprinde din pragul de centrare.egalizare 6.â.~ d~uă 'cîrlige primul rotor 8.i~zistpnţc montat.o . .'·" -:este recomandabil ca pompa să se demon teze şi să se monteze pe ansamble componente.!izpaz..s:'d~şurUbeaZăbu~şa de pr~te~ţi(7.

Z~i . Pent. între suprafeţele de ghidare ale pieselor ce se a~ă. diagonale sau cele.:._· La pnnp-le de tip industrial.~ril! ~...bucşe de lagăr.!JI. ~ se 'execută un tratament de călire-rsvenire : . . in atelierele mai man"târe dispun iieturnătorie. oper~ţ111e.apior se mannesta pt: suprafaţa <lL' cout.1 s (s fiind deschiderea segmentului în stare liberă).'':.u~pro.ongl~~e. oţelul.ovocat~ de co~ozlUne.:nţii ~e u~eaz.t. piesele se curăţă şi se spală cu petrol sau alt lichid detergent: pentru a li se putea aprecia cît mai real zradul de uzură: . rămîne în a . _ :-1> I. .~RE.~O.e C0n· ia contact cu segmentul în mod intermitent. ~eea U· z.~pompele de dimensiuni mici şi' mijlocii ~I ~le pot fi e~e~utate în cadrul unti\mic atelier de.mt organe de etanşare care au rolul de a separa rogimurile de presiune diferită de pe feţele opuse ale pistonului..pa:aţiile descrise anterior se refedfo. presetupe etc. pistoanele.. lemnul ŞI altele. ~Şe~enţll confecfl~na..~ li. .~ca efect pi-rd-rea etan". i. un tratament de termofixare. se vor l. R~. alama Cit ŞI I?atenalc.fu a e\:ita orice surprize noplăcu. Ill~lI-. apar forţe de frecare de diverse mărimi.rii ~or constă in aceea că prelucrarea cilindrilor poate fi realizată cuo 'precizie mai redusă. cilindrii de lucru.?:dAca.fecţţor:ate din aceleaiş material" din carI'.5-1. .u1ta uzina furnizoare.5 mm.d!n piesa originală şi se va stabili prin analiza de labo.re S1J..l:::cLi. organele de distribuţie. . . 4. mirea de "manşetCi.me~.. segm.1J formă d.clli!i1!r.sint caracteristice numai pentru seg~ mr-nţii conf~cţionaţi din cauciuc sau piele . cum' sint pompele ~xiale.. care poate propune şi eventuale înlocuiri în funcţie de situaţia reală a instalaţiei beneficiarului.~iesc pompa cu piston. Foru.s~en.)>'!.~ . aceea aceste piese se inlocuiesc numai cu piese. lăsîndu-se un adaos de 0. iar pe măsura uzurii segmenţilor.rator co. carcasă.. porţiunea respectivă. care se referă atît la materiale din care sînt confecţionaţi aceştia. aplicate la sşgmenti._.:.: .~. . grafic sau lsmn.e in funcţionarea instala.·ităÎ:ii ir.. maşină de găurit. asigurîndu-se totodată d respectarea ajustajelor Iniţiale. diverse semne . Prin această mii-sura. ''-1' -\ . : _1 ( să ]" ferească de lovituri. Din acest motiv.după Jemont~re.~l~~eţurio~· ~stfel de 'ateHere:ele~ nepiltin(i fi folosite In mod econl>tIllC 'declt.tonu ca plesel~ repar~t~ să fie con. .ruc~.?:.in dublu flux.. arbore: nu po~ fi ex~cutate in ~teli~r(de~cest geh':-tlle. termofixare . contact permanent cu cilindrul.j .enţu pistoamlor.ent~u segm~nţi se folose~c atît materialele metalice .RE?.. cele mai expuse la uzură Sl~t următoarele: segm.~oate _pies. 1 cu l. .\ !'O~IPELOR ce PI5TOX ! .~'. cît şi la forma lor..: Avantajul..:.Segme~lţH. r~~r~ik~Me~~~ţue~t· taliCIDUp?t ţi cqnf~f în.. ~mt dotate ~u ?rş'.I~ material. .!. . deoarece în general pompele de constr~cţle o~lşnulta nu sînt destinate să vehiculeze lichide corosive..puncte. numai reparaţii de mică Importanţă. . freză.003 d şi Se calibrează deschiderea la valoarea prescrisă pentru segmentul introdus in cilindru: .19.iil:\ •.n:0r atsliere rde ~eparatll ObIŞD.ţii.::: [it. ilindrul si ea z pJ. nemetahce -: cauciucul... In timpul funcţionării. turnaţi în forme de nisip.. stringerea lor poate fi reglată. ceea ce conduce la prelua(':[ '. tija pistoanelor .rizuri sac. 1 ~~r~~. în cochilii sau centrifugaL Tel'm:brogia-of.mpozlţla chimica.. dotat cu un mimm de' maşini-unelte universale: strung..:lareaec~~~ra:.20. SI: C:\rf' (ll'F~L:~. -1. lăsînd un adaos de 0.se execută. mal P. fn cazul unei producţii de mare serie'.. aparat de sudură etc. .:~ri.•.~ . Repararea pompelor cu plsten Pompel~ cu pi~ton. Dacă acest lucru nu este posibil. Astfel. ! trecerea acestuia prin locul respectiv. pielea de bovine.. care dstermină m final gradul de uzură a pcmpei. se pot realiza sl'gm~nţi metalici.2. .SI' rectifică feţele laterale pină se obţine înălţimea finală II.mm pe feţele laterale: mentului prin . deoarece suprafaţa lor.. ·id'. -(f' r D.be. În mcd normal. textolitul.~~.işnuită de prelucrarea ssgmenţilor este următoarea: " -se strunjeşte bucşa Ila exterior. la dimensiunea finală: Fig. precum şi .fanta. Totuşi.·.f01(.•.ţ~Pta1p~Vr~~1' :~~~~rfă~/~~rtJt1f'~~~~ lOp. numai la strucrrve ~e seg•.UţUI. • Dintre piesele ce alcăt. precum şi la acţiunea produselor petroliere .~L. p<:cînd suprafaţa acestuia Fig.::~ in CG~l. în funcţie de mărimea segmentului: . . deci mai economică. sînt executate ŞI~e~e .--l care se deplasează în mişcarea ele du-te-vino.lin t-xtolit. iîif~ÎI&. este cunoscut. relativă să fie precis determinată.c . <"""'. ~u~apele ş~ scaunele lor.le. de ~hlmb p:rq$rate de l~ f:w:nizorul pompei.. . confecţionaţi din fontă-specială pentru segmenţi. astfel 1n~lt POZiţia lor. sa~ ~m materiale echivalente din punctul UI' vedere al caracteristicilor fizico-chimice-macanics. 20~ -:.:.DL:4 pozitiv pentru _ se decupează segmentul din bucşă. deoarece el se execut'dupll o fehnologle care presupune eXlstenţaunor m:âŞi?isped~e ~'. Forma a este caracteristică p-ntru segmc!nţii rnetalici.1 realizarea deschiderii seg. compoziţii pe bază de grafit. La pompele cu piston: uzura datorată abraziunii este preponderentă. 19.ţl din cauciuc trebule să albă o bună rezistenţă la: uzura.fa. . s. Pentru pompele de dimansinnimari. . reJ?araţiile pieselor principale: rotor. estcLllga.se strunjeşte bucşa în interior..__ L zur.. bucşe de distanţă._se·refcî~. cunoscute sub denu.utiliză. " mai repede decît cilindrii pompelor. t:::. ~a aceste ~Ipun de p~mpe. bucşedeprctecţie. Formele b şi c. .:a. să~ibă ~ ~uritate. se va cons..se pot realiza 1n cadrul unor astfel de ateliere. formele constructive ale segmenţilor sînt celt' prel~ma[~ în fig. ciupit ur i . pentrii piese de dimensiuni mai reduse ..\R. ca materialele p.. ~u " puţin.ntactpermanent. cu ~ea :pr. Dacă materialul piesei ~u.••...tiei. avînd structura perlito-sorbitică cu grafit Iamelar. In raport.'. Astăzi există o sumedenie d~ soluţii constructive. i? ca.. 4.:J. . Dimensiunea penei care determină dschiderea segmentului trebuie să fie de 1.. reparaţii. conj~&ate se m~rcheaz~ prin. utilizate în domenii în care nu pot fi înlocuit>?dpompe cen~nfuge. conform fig..:.Ulte. e n:o?~aJ vor fi mult uşurate.al~~~.".. _ se introduc segmenţii într-un calibru inelar. ·i. . avînd diametrul 1.._.se secţionează segmentul cu o freză disc. segm.a~ede lucru care execută periodic mişcări de translaţie.

210

REP,\R.\RE,\ POlIPELOR

REP.~R.~RE.\

pOllPrLOR PISTO:': CI.'

211

- se rectifică diametrul exterior la cota finală d; - se strunjeşte adaosul diametrului interior, rezultat în urma comprimării segmentului în cilindru. l,? fig, ~.21 este prezentat. Ul~ segment metalic pentru o pompa cu piston, la care s-au indicat toleranţel- şi calităţile suprafeţelor. Fanta s an' rn!l1l' de :l !r!::'i,<:, ,'~, Llvc~';'<l ~':~llll:llLUlui datorită dilatărilor, ~ ,Trebuie acordată o atenţie deosebită în timpul operaţiei de mtroducere a segmentului în canalul din piston, deoarece atunci apare tensiunea maximă în fibrele de la diametrul interior" şi care de multe ori po~te provoca deformaţii permanente sau :hlar rUI?e~easegmentului, Pentru a preveni a~tfel de situaţii, in practica se alege deschiderea segmentufu. în stare liberă: s = (3,2-3,6) . t, t fiind grosimea segmentului. S~gmenţii din cauc.~ucse pot confecţion~ cu dest~ă uşurinţă {6 ,m atelierele de reparaţii, -avtnd o formă constructivă relativ Fig. ~,21. re. simplă. Pentru 'aceasta se cobfecţioneazăo,~matriţă care să respecte cît mai fidel, .forma "şi dimensfunile piesei originale. feţelor la un Aceasta se transmite apoi unui :atelier de vulcanizare obişnuit, segmen~ rnespre execuţie, cerîndu-i totodată respectarea calităţii .cauciut~~~;d"4cului." .' ,"~o' 'r· ,: ", ',', :Cilindrii,de lucru ai pompelor se Uzează şi ei În tiIrip':'daiorită' In spe~ial efectului de .ero~iune şi mai puţin celui.de coro.ziu~~;.u~ura cilindrllor' pcmi>E!i es.te deten:~l1n~ta atît de c~ht.atea .mate;laluI1l1 utillzatpsntru confecţionarea pieselor, Cit ŞI de natura Iichidului vehiculat. Se mţelege că, cu cît un lichid conţine un. procent mai important de particule abrazive în suspensie, cu atît uzura devine mal pronunţată. La pompele cu piston ca acţiune directă. uzura este mai puternică la cilin~rii pompei propriu-zise decît la cilindrii maşinii, ,cu abur, deoarece la aceştia din urmă ungerea este asigurată de către o pompă 'de unzere care trimite permanent în interiorul cilindrilor ulei sub presiune. Aic"i uleiul este antrenat de agentul motor - abur sau aer comprimat ~ şi formează o emulsisc.ar~ pătrunde în toate interstiţiile. Cilindrii pompei sînt însă unşi numai cu lichidul pompar, care în multe cazuri nu are proprietăţi ungusnts. De asen:~nea!. la pornirea pompei, pînă la amorsare, frecarea dintre segmenţi şi cilindrii ~ste practic o frecare uscată. Din acest motiv, cilindrii pcmpei sînt eoncepuţI sub formă de cămăşi amovibils, presate în corpul pompei. La un anumit grad de uzură, cămăşile pot fi Inlocuita cu piese de schimb noi. . Se recomandă ca, atunci cînd se înlocuiesc cămăşile, să se înlocuiască ŞI segmenţii deoarece dimensiunile de funcţionare ale acestora alcătuiesc un ajusta] foarte precis. Repararea cilindrilor de abur şi a cilindrilor pompei se face prin alezarea acest?ra pe o maşină de alezat cilindri. La o pompă cu piston obişnuită sînt permise trei, maximum patru, alezări ale cilindrilor, după care se recomandă înlocuirea acestora.
A

, In fig. 4.22 este prezentată o secţiune prin blocul ~ilindrilor unei p,ompe cu piston cu acţiune directă, tip duplex, la care s-au indicat toleranţel« ajustaHor şi calităţile suprafetelor. . Pistoanele pompelor industriale au ferma de disc. Iar uzura lor preduce n-uniform, pe părţile care vin în 'contact cu supraraţa cllmdruIU1:,:-\CIc::it lucru

,p

I
I

5JI

H8:$>

"~rJ6;ff..l.
t1
I '

, ' <h ,_;:'

~-

~.'
~

ii
.@1

J

!~';~: ~~~=

~2'--~~--~I@~o~I,~o.o.~~Z~~w[tI:-~,i.~'~:~~~~~~
Fig. i.22. Toleranţe ..şi câlităff :'a!e'ft1i>iateţelor "la cilindrii Fig. ~.23. Toleranţe şi ',,' unei pompe cu piston 'cu', ~ţ1l1ne'mrectă, "calitl!:ţi ale suprafeţelor,' , ' . la un piston disc,

~r '

f

se observă mai, uşor Ii.f,.pazJ~~'i#htiJ>m:,~'pis.ţqanelor.pcIl1P~lor orizontale. Totod.aţă are loc şi o, ~u~~l:.c;anarelor_dmplston, provocata de segmenţn metallcl.. . ""fej' '..<J'î: ·t,,,'i' ", .... '. ;' • t Pistoanele cir~ ~D:utrute~tă,~'stfeI de uzuri sînt greu' de reparat ŞI es e preferabil ca ele s~ fiefuI9-guiţ~::c~p!ese-~~ schim~ originale. Se ţJoate înc~rca o reparaţie 'prin lărgirea 'ta.n;ilelor·~dntroducerea unor segmenţi cu. Î~ălţlme mai mare. In atelierele/tie repariţIi obişnuite, car~ dispun de ma~ml-unelt; universale se pot confecţiona relativuşbr pistoane disc, aşa după cum se.arata in fiz. 4.2'3. Pistonul se poate coD.fecţiona direct prin prelucrarea unei bare din gţel laminat sau forjat, sau]:un~:disc·din ~ont.ă turnată. --_.: ._ rit« pistoanelor se uzează. ţn special pe porţmm!e p~ car~ fre~ca garm turile presetupei. Uzura se manifestă sub formă de nzun longitudinale, care inrăutăţesc etanşarea şCin acelaşi timp, uzează prematur garniturile din azbest crafitat. b il l ~ Repararea tijelor se face în mod asemănăt~r cu cea. a ar ?r or pompe o~ centrifuge. Astfel porţiunile uzate se Î~carcă pn,n metalIzar: ŞI se :prelucreaza apoi la cota finală. În cazul în care atelierul nI! dlspUl~~de o.mstalaţle. de metalizare, se confecţionează o tijă nouă. Ca ma~~~I~1 ~t~l1~.eaza ţelul aliat care :e se o comentează sau se nitrurează în vederea manrn durităţii suprafeţelor de ~zura. În fig. 4.24. este prezentată tij~ pist?anelo~ une.ip~mpe cu acţiune directă, la care s-au indicat toleranţele aJustaJe~or ŞI ~alltaţlle sup~afe5el?r. . înainte de efectuarea tratamentului termic, capetele ŞI părţile filetate se protejează pentru li. nu deveni cas~nte. . .... , Supapele au rolul de a închide ŞI.deschide con~UnICaţIadintre cilindrul pompei propriu-zise şi conducta de .asplraţ~e, res.pectl\' cea de refulare. l\I~:ea majoritate a pompolor cu piston mdustnale sint dotate cu supape av înd
1.• Alegerea pompelor c. 267

212

REP.\R.\RE.\ PO~[PELOR

REPARAREA POlfrr:LOR cr PlSTOX

21:f

Il ~tl ~'

forma unui taler, care culisează pe o tijă de ghidare. Uzurile caracteristici s~p'apelor se manifestă pri~ ri~uri şi o.valizări pe suprafeţele de ghidare, datorita forţelor de frecare, ŞI prin uzun sub formă de ciupituri şi deformaţii
,,~WfJ}.~~ ~~!
<---""-L-..,
c,

.~.:

'<

L::.t-.:~

,SO,. 'E
Ia tija

,"'rI

S
•.

f? @{?\\ ... C \.v~~:~;) \8/
~~
l' ..:...t '--..• Fig. "i.25. Realizarea prm prelucrare din ma teria l Iarninat a sectiunii de trecere a scaunului supapei.

----p.IO'021,V, Frz.

_,~~')1:.;~'1-

·L~-i. Tolerante şi c'1.Iitlţ: 1.Ie suprafeţelor pompe cu pisrcn cu actiune directă

u::-=i

" f;
g
;L
'it''''~

A:~i,

ale suprai~ţelor de etanş~r;, ..atît ale supapei cit şi ale scaunului. Acestea au ca efect I2lerde~ea et~n.şeltaţ.ll camerelor volumics şi prin aceasta diminuarea param~tn}9.f ]udr!l-ul.lcl debit-presiune. ' 't. 'Snpa~ele, ghidajele ~I sc~unele supapelor sînt piese ce pot fi realizate cu uşurinţă in ca~rul ~~UI atelier de rep.araţii, .astfel încît cele. c~re sînt d,~gradate se recomanda a fi înlocuite. M~ten~ul -din care se confecţionează aceste organe ~~te bronzul, care are o buna rez~stex;ţă la corozi~ne şi.in acelaşi timp un coeficient ~.eţr:,care.redus .. La execuţia pieselor trebuie realizat un aj~staj ;orect Î.ntre tip d~ g~l~a~e ŞI corp!Jl supa}>el, astfel ca aceasta să nu rămînă lx;ţeperută într-o p:)Zlţ~e intermediară. Deasemenea' trebuie 'asigurată .sei:~ ~m!1~:l. d, t:',: '1" :t ,:"';l~dulu: prin sca~n~ su~apei. şi prin spaţiul inelar creat <ţend!care~ supapei la I?lilţl~~,a m~Xlma..,Atlţ supap~ ~ţt ~i.scaunul. său pot fi realiza:ţe I,ncadrllţ unui atelier de reparaţn, prm prelucrare din material Ianiinat. Secţiunea pro,flla.tă, de t:-ecer:eprm scaunul supapei, se poate executa prin frezare, sau numai prm găurirs ŞI ajustare c~ pila, aşa cum se arată în fig. 4.25. , Pentru one~tare, în fig. 4.26 se prezintă I ansamblul funcţional al unei supape, utilizată curent la pompele duplex de alimentare a. cazane-' lor: de ab~r, l~ c~re s-au indicat toleranţele ajustajelor. ŞI ~all~ăţile suprafeţel6r:După cum se vede .dm figura! suprafeţele de etanşare ale supapei ŞI~ scaunului trebuie să aibă o rugozitate foarte redusa. Aceasta se obţine. prin rodarea fiecărei supape ~e scaunul său. Operaţia are loc astfel: se monteaza supapa aşa cum se arată în fig. 4.26, dar ------"-''-----; fără arcul.eli~oi4al; sepun~ pastă de şlefuit în ciFig. 4,26. Toleranţe şi calităţi teva, porţiuni de pe suprafaţa scaunului şi apoi ale suprafeţelor la elementele • unui ansamblu supapă. apasa ,C~ mma s~papa pe scaun, imprimîndu-i în '. acelaşi timp o mişcare de rotaţie. Se continuă operaţia a.stf:l. pJ.?trîn~ sensul de.rotaţie! ~a:periodic se şterg suprafeţele respective cu o cirpa ~ulată In petr.?l ŞI s~ verifică aspectul acestora, care trebuie să fie mat ..Oper~pa se consideră terminată atunci CÎnd,la o apăsare cu mîna, supapa se ..lipeşte pe scaunul său.

Organele de distribuţie ale pompelor cu piston cu acţiune directă sînt alcă:uite din următoarele elemente: sertarele de distribuţie, tijele sertarelor, manivelele, culisele şi articulaţiile sistemul?i de distribuţie. Uzurile acestor __ piese se datoresc frecărilor ce au loc între suprafeţele active si ele apar sub iv.,!.:1 ~e ovalizari, rizuri ele. Reparalea acestor organe poate fi executată în cadrul oricărui ateli-r r1P !";:::--'~r:l:~:. f:,) ~:·:n confccţ:'~::-'..~l:·'_~:' t:~~,)r piese noi fie prin rsconditionar-a celor uzate. Pentru repararea distribuţiei pompe lor dotate cu sertare cilin?i~, ~,2~. Rcccndi-ir.narca ser tarulu i drice, se procedează la fel ca la cilindrii şi pistoanele plan prin tuşare. pompelor propriu-zise, adică se alezează locaşul di~ partea superioară a corpului maşinii de abur, apoi se introduc sertare CIlindrice şi segmenţi la cotă mărită. Sertarele plane se repară prin recondiţionarea suprafeţelor de etanşare ale sertarului şi ale corpului maşinii de abur, aşa cum se arată în fig. 4.27. Rscondiţionarea se,}ealţz,ea.z~,. rin tuşarea ~elor,~ouă,.s}lprafţlţ~. ~C!ni1:lgate: p operaţie c.etnibtiie 'Sli?~decurgă astfel: se pun cantităţl:ţIloderate de pasta de şlefuit,. îmbi~3:ţ~.tH,px:eaţ~]:)ilcu ulei, pe suprafaţ~ activă a s.ertaru~ui~ş~ a corpu!uI,mil~l1111",~e ~~~r; ~e~.l?Cls.ă~erta.~. p:I mma, execu~md ml~c~rvi alternative înamte 'ŞI înapoî, Iar penodic Se şterg suprafeţele ŞI se verifica starea acestora. Operaţia se consideră terminată atunci cînd, la o apăsare uşoară, sertarul aderă la suprafaţa ,de lucru. . ""., ,'ntArtiClllaţiile~tribuţi~i'~int.alcăt1lite din bolţuri ce se introduc în 10cC\7~ şuri cilindrice, in care execută mişcări oscilatorii, din care cauză uzura se produce neuniform, respectiv -numai ,pe porţiunile active ale suprafeţelor, aşa cum se arată în fig. "~.28.-ML '~' -;: 'ţ- • '.. ·"r ~ f""'..J 'It-'\;., în funcţionare efectul -uzurii se manifestă prin şocuri ce pot degrada complet piesele, tnsoţittn acelaşi timp de dereglarea distribuţiei. Recondiţionarea pieselor uzate se face astfel: se alezează locaşul cilindric pînă la dispariţia 'ovalităţilor şi se confecţionează la strung tin bolţ cu diametrul maimare, Dacă aceeaşi ~i~să a fost recon~iţiona~ă. de mai m~te o~i, (,. astfel încît diametrul Iocaşului s-a marit cu aproximativ '20%,'se recomandă să se 'confecţioneze o bucşă din fontă , '. tare se preseată în locaşul respectiv. Bucşa va avea '.'1 '/diametrul găurii corespunzător bolţului original- acesta ,""'. se va măsura pe porţiunile neuzate. La presare a în locaş .. _1 bucşa se strînge, micşorîndu-şi diametrul interior, astfel ~~~~~:~~~c;i~~i~ Încît bolţul nu mai poate fi introdus. Pentru a se evita buţie In caresearată această situaţie, după presare, bucşa se alezează din nou, zonele principale de cu un alezor reglabil, astfel încît ajustajul articulaţiei uzură să fie realizat in toleranţa H8/fS. Cu ocazia reparaţiilor capitale, pompele cu piston se demontează complet, în vederea constatării gradului de uzură a pieselor. Pentru aceasta, pompa se demontează din instalaţie şi ~~ transportă la atelier. Bancul de lucŢu pe care urmează să se execute operaţiile de demontare se pregăteşte special pentru acest scop: se curăţă de' murdărie, se eliberează de piesele străine, se

t'

II

214

REP.-\R.\RE.\ POllPELOP..

IlEP ..R.\REA POY.PELOR cu PISTO:'; \

215

aduce materialul necesar spălării şi degresării pieselor, precum şi lădiţele în " care vor fi aşezate acestea. Demontarea ca şi montarea trebuie să se facă într-o ordine corectă din punct de vedere tehnologic, folosind scule şi dispozitive adecvate, iar personalul trebuia să lucreze cu mare atenţie, astfel Încît să evite deteriorarea !,i~selor pr::-: d'::::O:1t~l·t:.

,

Pentru exemplificare, se prezintă, urmărind fig. 4.29, modul de demoncu pi"vll cu acţiune directa, tip duplex. Demontarea începe cu pompa propriu-zis.î. Se desfac piuliţr-ls de fixare a capacului supapelor 7 şi se scoate capacul. trăgînd de robinetul 2 în sus: dacă se simte o rezistenţă, datorită lipirii de garnitura 3, se aplică moderat citeva lovituri de ciocan pe părţile laterale, după care acesta va ieşi uşor. Se desfac piuliţeIe flanşelor 4, care fixează scaunele supapelor de refulare 5, apoi se scot asamblate supape le de refulare, iar prin locaşurile eliberate, se extrag supapele de aspiraţie 6. Pentru demontarea pistoanelor pompei propriu-zise, se procedeată astfel: se deplasează cu ajutorul unei bare metalice, care acţionează asupra tijei comune.Ipistonul 8 către, ext~rior; se dem,9ntează capaceledecilindri'P, se desdoaie siguranţele din tablă şi se d,~şu~~e,ază pin!iI~lede)~.trîngere,. il'pp,i.s~., . introduc două şuruburi în găurile filetate, prevăzute pentru acest scop în corpul pistoanelor şi se extrag acestea în afară, :~preună cu segmenţii respectivi. ; In continuare, se slăbesc piuliţele presstupelor g şi se deşurubează piuliţele . de fixare a corpuluipompei. După aceasta pompa poate fi .eomplet separată de maşina de abur. 'Urmează apoi demontarea maşinii de abur, care seefectueazăastlel: se slăbeşte şurubul de fixare a culisei 10 de pe .tija pistoanelor, se slăbeşte piuliţa presetupei 11, se desfac capacele,:4ecilindri12 şi se împinge tija împreună cu pistonul de abur 13 in afară'uSa trece apoi la demontarea sistemului de distribuţie şi ungere. Se demontează pompa de ungere 14, împreună cu conducta de alimentare, se desfac piuliţsls de fixare a suportului distribuţiei 15, se desfac articulaţiile cu bolţuri, se scoate capacul distribuţiei 16, se deşurubează tija de distribuţie 17, şi sescoate sertarul 18. În acest stadiu, pompa este demontată pe subansambls principale, urmînd ca în continuare acestea să fie la rîndul lor .demontatepe elemente componente. " ", ,,c '<::" '.' După recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate, pompa se pregăteşte pentru montaj. Ordinea de montaj raţională este următoarea: se incepe cu asamblarea maşinii de abur, apoi se montează pompa propriu-zisă, iar la urmă sistemul de ungere şi sistemul de distribuţie. Pentru: păstrarea coaxialităţii cilindrilor maşinii de abur cu cei ai pompei, corpurile sînt prevăzute cu ştifturi de centrare. După asamblarea completă,' pompa se racordează la instalaţia de lucru şi se verifică corectitudinea montajului printr-o funcţionare fără sarcină. Această verificare se poate realiza şi pe bancul de lucru, dacă atelierul dispune de o sursă de aer comprimat, După înlocuirea pistoanelor, segmenţilor şi cămăşilor, pompa trebuie să fie rodată, conform indicaţiilor uzinei constructoare.
tar= t "" .• ?cmp~ :

I

Repara~ii!e flanijicate ce ~ ~fectuează asupra pompelor se clasifică." . sup~se uzurilor rapide. cuprinde la capitolul 416.re.' . ÎA. utilajelor şi Instalaţiilor comune. o. ..0 normele tehnice în baza cărora se efectuează reparaţiile maşinilor şi utilajelor. " t. recoman~abll ca un atelier de reparaţii să posede în permanenţă un. ' Piesele' care intră în 'componenţ~ }\mei pompe"\.. se transportă la atelier.. Aceste acţiuni au un caracter preventiv ŞI ele urmaresc menţmerea pompei in stare de funcţionare o perioadă cît mai îndelungată.difer~' '~ubst~nţi~i" punct ~e vedere al. ~e. inclus iv a CI lor care au o durată de viaţă îndelungată şi care au atins un grad înaintat de uzură. Pla~ul de reparaţii se întocmeşte de către compartimentul Mec~~cului Şef ŞI s!3.. posede toate atelierele) şi o pompă cu piston pentru probele de presiune hidrostatică.. : " • Rep. fi prevăzut dinainte cu suficientă precizie. In cadrul acestei reparaţii.4e J?iesa):l}.. şi totodată un procedeu economic. reparaţii: reparaţii planificate': reparaţl!tfepl.". ~or date cunosc~te şi sînt prevăzute de obicei în cadrul unui a~ calend~rIsti:. truse de spioni etc.. iar durata normală de funcţionare a pompei este determI~tă to. Din p~nct . " La tntreprinderlle'. autn d ~.e '.. fie din recomandările fabricii constructoare. rabo. . . lab~mţu. l~ a~este situaţii.\ e?ere ca . pompa-se demontează complet din instalaţie. acesta poate fi folosit la încercarea funcţionării pompei. ca şi la alte maşini. La pompele:cu piston se llxecută şi l"odajul preliminar. In cazul în care unitatea dispune de un rezervor sau bazin cu apă industrială. Aceşţe .. se restabilesc reglajele şi jocurile normale şi se efectuează probe de funcţionare în gol şi in sarcină. in această categorie intrînd şi pompele de vohiculare. cum ar fi ruperea unui organ mecanic.~nJ.. a~ea~ta constituind o garanţie din punct de vedere al materialului ŞI al d~mensluUllor.l~i.: 'Necesitatea de a 'asigura exploatarea raţională a maşinilor şi utilajelor din cadrul unităţilor economice din ţara noastră a condus la elaborarea unor normative cu caracter republican.r. .iculăr~i unor l!chide incompatibile cu materialul pompei.timpului de uzură. rotorul:.ŞiIJi pecifice tehnologiei de fabricaţie apompelor:"::"mors teză pentru pre1ucrat'~l!-1l~e de pană în butucul rotorului. este.lţă. . Rtpara.9~ e~hip~ de muncitori exclusiV pentru repararea pcmpelor. curentă trebuie s:i." . In r e par aţi I cur e n teşi r e par aţi i cap i tai e sau general".3.sînt dotate cu maşini-unelte.teze. din categoria celor de mare uzură scurtînd pnn a~easta timpul de inactivitate a pompei.tnî~tiatii intrepr.funcţ!onarea pompei.mtotd~a.ongm~Iă.. Repararea pompelor se efectuează în mod obişnuit în ateliere de reparaţii ce depind decomparlimentul MeC(l.raţie. inainte ca aceastasă fie' montată în instalaţie in mod definitiv.e.aJIl~el1l..-~ar~~ehiculeată ~lichide cu particule abrazive In suspens~e.careau.U şqlj(:iţ. este reCOIAetlcla?i1~!. 4i~igu.<~ţ~P. De ace~a.217 216 REPARAREA PO)!PELOR 4.~aşml.. la pompe.•. pcmpci in cc. fre+~. încît periclitează buna funcţionare a instalaţiei în continuare. din cadrul Ministerului de resort (MICM). în practică sînt situaţii frecvente m. !?-eparaţiile planificate' se mimssc astfel deoarece ele se stabilesc dinainte pe baza. atelierul de reparaţii va fi dotat cu'o maşină de alezat cilindri.repar~ţl1. ŞI bucşa de protecţie se vor. cauzată de ·0 mtreţmere necorespunzătoare.RAŢIEII'Ol!I'ELO& x . atelierele trebuie să dispună şi de instrumentede'măsură. fIe din datele statistice din practică..în otare un mare număr de pompe. \ZAREA llEPi'.al org~n~ării reparaţiilor. Prin aceasta -se poate verifica coreCtitudinea asamblării pompei.~diţii bune pînă la următoarea intervenţie planificată.>.. d.de vedere . întocmit de Institutul de Csrcetărivşi ProieCtări Tehnologice pentru industria Construcţiilor de Maşini (ICPTCM).u. . . ca de altfel ŞI la.lP-M~i. " '''1'. corosivă sau abrazivă datorat~ ve~. se demontează in părţile ei componente şi se face o verificare amănunţită asupra stării tehnice a tuturor pieselor. Astfel . Operaţiile pot fi efectuate fie demontind complet pompa din instalaţie. iar parametrii agregatului ~u ~al satls~a: cerinţele instalaţ iei. repararea acestora devine necesară atunci cînd :~mc~. Reparaţiile curente pot avea loc :c ma! multe ori pînă la r=para ~ia Qrit. înlocuirea sau ramedierea unui număr redus de piese sau 5ubansamble.ţ~d. stoc raţional de piese de schimb. ă t . necesare verificării dimensiunilor 'şi toleranţelor pieselor: şublere.anIflc~t~: .aIJ!. c~: as:mene~Plese.•. printr-o revizie a stării generale a pompei. Astfel normativul pentru repararea maşinilor. "'<. stabilind termenele la c~re urme~a sa se f. De asemenea atelierillse va utila cu cîteva mil. Şi în cazul po~pelor.una este preferabil ca o piesă uzată să fie înlocuită cu o piesa d~ SChlI~lb . sau uzura rapidă. în funcţie de perioadele stabilite pentru revizn ŞI ..ORGA. ~tunci cînd a~e~t tin:p poate. De aceea. să se'L~Jled~eze . La întreprinderile care utilizează în exploatare un număr însemnat de pompe cu piston. se înlocuiesc de mai multe on pll~ala inlocuirea !ulmenţIlor.f~W:jll.le ue~u. ~ . ~te tipuri de . ivite m .eJ. fie drmontînd-o numai parţial. universale ~ strunguri.de reparare trebuie să se aibă 1:1 .re~pull~ă[~a.~e~alc~ pe ~imestre sau luni. prin care se stabilesc ciclurile de reparaţii şi categonaacestora..că mtervenţiile.cm. Organizarea reparaţi ei pompelor Re~ararea unui util~j est~ o acţiun~ care se organizează cu scopul de a-l repu~e In sta~e Ae funcţiune ŞI d" a obtine din nou parametrii functional! n» care l-a avut iniţial.inderea.r( fUl:cţiG::~r(z. Cu prilejul reparaţiei capital" se înlocuiesc sau se recondiţionează toate piesele uzate sau defecte.: ~ o pompă centnfugă. Re par aţi a cap i tai se caractfrizează prin inlccuirea sau ~E:mediereaunui mare număr de piese care alcătuiesc pcmpa..~Istmg ~ouă categorii de.araţiile nepZanjjicate sînt determinate de cauze accidentale.:a ffi<lCapid. cod 416.lă.este ..llic:Şefşi in care se execută şi repararea celorlalte utilajecu-care . uza mult mai :epede decît rulmen~ll lagărului." Pe lîngă acestea. Ca ~nnclp!U. efectuarea unor noi reglaje etc.la uz}Uă. la perioadele determinate de piesa cu cel mai scurt ciclu de uzură. ' . ceea ce presupune intervenţii asupra pompei. ge găurit -la care se pot realiza majoritatea operaţiilor prevăzute In tehnologia de rsparaţie. d!-spozitiv pentru echilibrare statică(ace~ta este bine să-I.rwa. di~ Re par aţi il e cur e 11 tese caracterizează.. eomparatoare. micrometre. dupa reparaţie trebuie înlăturată cauza care a provocat defecţiunsa. . el se~eş~e la into~mirea p~~nurilor de reJ?araţii. ' • .

normativul prevede următoarele categorii de intervenţii: . va~a d... sau poduri rulante adecvate sarcmu agregatulw.resturila şi impurităţile rămase din timpul sudării.şi care şi-a însuşit un nivel de cunoştinţe. conducînd la obţinerea unui preţ de reparaţie redus şi la o imobilizare cit mai scurtă a pompei. aprovizionarea operativă cu piese de schimb. ~?bineţilor.~mnif!c:~ţ:2.. . pompa s-a amorsat Şi a Intrat In regim de funcţionare la turaţia nominală._·. se face intotdeauna cu.•.. 'Curăţirea sau ştergerea pompei seva face numai cînd aceasta este oprită.entriţugl.' să folosească numai cabluri de ridicat verificate şi marcate şi să fie autorizat să facă prin-derile necesare. se p.~. clt~va reg~l cu caracter general. a u~u~ ateli~r de. est: neces:!:: să fl~.ompelor. Aceste prinderi se vor efectua legind cablurile numai de suporţii sau găurile prevăzute special pentru acest scop.pompele volumice se vor porni intotdeauna cu vana d.~eatenţia persona1ulw .." . _.~ dinţată numai personalului care a primit o'calificare specială în acest domeniu . nu sînt admise efectuări d. fără mişcări bruşte.'" _ .efectua cu cea mai mare atenţie.timpul re:pa!'lţulor. pompe s'" va pr.revizia tehnică (Rt). cu ocaz~ ef~ctuarl1 operaţ~lor de întreţinara sau tu . pot pătrunde tu pompă şi provoca astfel distrugerea ei rapidă. Ea se va deschide imediat ° ..-·I . neglije.ite explicita că in nonnativ iar acesta trebuie să stea la baza Întocmirii planului de reparatii din fiecare unitate economică ce are în exploatars staţii de pompe.e'kploatar~â 'pkihpelor:ttebuie încre. auna cu vana de refulare d~schisă complet. respectiv cu rezistenţă mimmă pe conducta de refulare. se verifică dacă pe pompă nu au rămas diverse scule sau dispozitive folosite la montaj.~ ..:. impurităţi care la pornire. i . doţ:!:rea lui cu maşinile necesare.'el 'L. In prealabil aceasta trebuie curăţată de . părţile calde se vor izola Ia exterior.Ţii }:l-~Cir 219 In funcţie de tipul constructiv al pornpei şi de regimul de utilizare. . se vor lur'măsuri de protecţie împotriva apariţiei scinteilor ce ar p. Conexiunile motoarelor electrice se vor efectua numai de către personal de specialitate autorizat. la pornirea pompelor trebuie să se respecte următoarele reguli: . . cu laturile în bună stare. avitîndu-ss contactul cu organele mobile ale pompei.. : -~ '~:. dar.:lr'.'.": . -. evitindu-se astfel pericolul arderii bobinajului acestora sau provocarea de scurtcircuite care pot da naştere la incendii.c:::. astfel încît să nu prezinte pericol de arsuri la o eventuală atingere din neatenţie. ungerea articulaţiilor. Pornirea Se face respectind întocmai indicaţiile -din instrucţiunile de exploatare ale uzinei furnizoare. dar toate acestea se vor . ' Organizarea _raţională._.calificarea necorespunzăto~re. - 4. In exploatare.! operaţii de întreţinere.· speciflcedomeniului de utilizare: a acestui gen de ~aş~ şi lâJiuteutilaje industria. avea Iocîn perioada de exploatare a :p. ~ ~ . cauiele obişituite'car~Potprovo~~'~~~Ydente la po~pe. sint factori care influenţează în mod direct acţiunea de reparare a pompelor. 1n acest scop.•• .~i:ţ~~. Reguli de tehnica securităţii muncii • -.~!Li:: t:.• '~ •.. 'La pompele care vehiculează lichide inflamabile.~r pute~.. car. .s.-:" '.face cu m~ta atenţie. .1 ţJoatrfi întreruptă.!e. ..ţ. iar la pompă se va afişa un avia vizibil care să atragă atenţia asupra pericolului de intoxicaţie. reglar~~ desc~id:tii.1>_. .' 218 REPAR_~REA PO)[PELOR REGt:LI DE r::H~IC. . Acţionarea pompelor se realizează in marea majoritate a cazurilor de către motoare electrice. se vor afişa la locuri vizibile avize cu interzicerea fumatului. Dacă incăperea în care se află agrsgatul are o umezeală excesivă..cunoscute. eliberindu-se pompa de orice obiect străin.. ~ '"". pompa se racordează la instalaţie. La demontarea sau montarea pompeise vor utiliza numai chei potrivite. sînt :.cum s-a '~ătatanterlor.reparaţia curentă de gradul 2 (Rc2). ._lolr)sl'~~ acest gen d.•.~ SECt:RIT-.. palpare a pompei în porţiunea lagărelor pentru verificarea încălzirii. _ In principiu.ficc:~r(l~cJ.rdul~r" ue". • ". reful~re CI. se pot executa doar urmatoarele operaţu: stnngerea piuliţelor presetupei. In timpul manevrării nu este permisă trecerea sau staţionarea sub sarcină. Instalaţia electrică trebuie să prevadă pentru fiecare motor electric o protecţie de suprasarcină..'.vrează trebuie să cunoască cit mai exact masa ansamblului. . Inainte de pornire.nţ~:~:it. în cazur~ speciale. se vor lua măsuri de ventilaţie corespunzătoare. în timpul funcţionării pompei.. ~ fi_"- . calificarea personalului.o~iide intL"l"~'t... se vor lua măsuri de evacuare a scăpărilor dela presetupă. iar manevrele se vor face lin.'a :1. În principiu.. L:l lllstalaţul. iar presarea sau depresarea pieselor se va face' cu ajutorul unor prese adecvate .·.'. iar toate motoarele electrice vor fi prevăzute cu legături la pămînt. închisă. repa~aţii..•. personalul Care le 'mane.pornirea pomp-Ier axial« So' va f:tr.v~. -.tJ't-j~alCl atît instalaria cît Şi personalul de deservire.. fapt care impune respectarea normelor de tehnica securităţii valabile pentru instalaţiile electrice.. astfel Î!1cÎtpompa să poată d=păşi zona de instabilitate : ..reparaţia curentă de gradul 1 (Rcl)...primirea pompei.~-. ""Ci."_}-'" -Aşa după.. Dacă pompa vehiculează lichide fierbinţi. -·~i.4.'.: pornirea pompel?r c..reparaţia capitală (Rk)_ ':. La 'pompele 'care "vehiculează lichide toxice. Astfel manipularea pompel?r în tirppul descărcării din mijlocul de transport se . . :PrIV~~ protecţia muncl!.srguranţ..utea fi provocate de instala~ia electrică sau de manevrare a unor scule metalice. După aşezarea pe fundaţie. _.. Pentru evitarea acci~entelor ~e. De asemenea. iirnitatoare de prssiun-. se vor lua măsuri pentru protejarea instalaţiei electrice impotriva stropilor sau jeturilor de apă provenite de la neetanşeităţi.!r:o:L'~~lU supapa d•. Prin aceasta. Regulile privitoare la protecţia muncii trebuie respectate chiar de la . cindJuncţ}onar. folosind macarale.''1 _ . i. .--d~a III m. folosind in acest scop lavete din bumbac.

Intrep. 60-120 .50-32-250 6..50 180-120 •.60-120 . tntrep..Intrep.5xn. 35-..50-30/2 EPEG 150-3013 EPEG 150-40/2EPEG 200-40fJ EPEG 2oo-40/i 'j 12-50 12-72 25-1 \O 12-105 30-180 30-210 30-170 30-215 30-350 50-200 90-360 100-450 InQ-. 30-60 .5S.sâdu AVERSA Bucureşti Sadu Pompe monoetajate. i DN DN DN DN DN DN DN DN .'5 • DX 200-150.50-32-160 .. 3:-25 55-i. -.. 180-100 22-18 35-30 5.zcxd (cj)!ltin~arc) ~~.120 . AVERSA Bucureşti ... ~t.pentru .50-. . ghidate.l-=~': i~...18..55-45 90-70 "'..22 70-40 3.250 . de pompe AVERSA Bucureşti DN DN DN DN DN DN DN ET ET ET ET ET 65 H 65 100 H 100 1.50H "".-\ Pompe ceutrifuge .\XEX\ 221 ..r-s BOTOŞ..2 Pompe multietajate de uz • Sadu general.150-315 DX 200-150-400 DN 200-150-500 D:\" 200-200-250 DX 250-200-315 DN 250-200-~00 DN 250-200-500 DN 300-250-315 DN 300-250-400 r'DN 300-250-500 DB 3. . AYERSA Bucureşti HEBE 50 X n HEBE6. de pompe .. 4'0--'bo 120-230 200-500 . pentru ape :nenajere şi încărcate. . .5 90-70 liO....50-4.'1-~. 55-45' .1\0 :. tip HEBE. HEBE 80 x n HEBE 100 :< n 6-'18 18-48 48-75 42-75 160 100 160-100 160.100 250-180 I '1 i ii . Întrep.S.50-26/2EPEG 1. tip SADU Sadu :. .~ 125-lIJ().. de pompe ...180 Pompe ermetice standard.20. 35-'-25 55-~5 Pompe de racord.5-18 10-35 2.-. 30-60 30-60 20-60 60-120 60-120 ."1-20:" c' !.5-40-315 80-65-U5 80-6.:. .5--25 .I:~.~5.1.i'" DN DN DN DN .30u t ""':40' . ---15 'Y). •.. 3 ---- DN DN DN ..."O l'W"- ~--------.IlO 22.. • _<<) r.1300 800-1300 800-1300 1300-2000 1300-2000 uo 22-IS 35-25 55-'15 90-70 22-18 3j-25 5j-~5 90-70 '>5-25 . 6-15 z: 15"':30 ':'15-30 15-30 10-30 10-30 .25 .32-18 i2-38 9-3 30-15 55-28 10-6 23-7 35-14 8-3 ...5-40-200 65-40-250 6.58-22 23-8 38-8 8-3 55-28 12-8 8-3 Pompe submersibile multietajate.)0 90-70 140.3-1.5-50-125 6.. EPEG '100.5 35. Pompe monoetajars.iO 22-i8 35-25 55-'15 90-70 \010-110 22..5 L 80 L 100 L U5 CJO.5-160 80-50-200 80-50-250 80-50-315 100-80-125 100-80-160 100-6'-200 100-65-250 100-65-315 i50-125-250 150-125-315 125·80-200 r». ~0-120 120-250 120.5 C 80 C 100 C 1.30 ~~ i:~.IS.2 EPEG 65-22/! EPEG80-1612EPEG 80-30/2 EPEG 80-4012 "EPEG 100-2612.50 1.50-300-iOO DN 350·300-400 130-300 180-300 250-500 250-500 2.5-70 120-220 100-220 1.5-50-160 6.120~230 20-15 20-15 20-15 90-70 22-17 23-10 ..55-45 90-70 . de pompe .5-22/2 EPEG 65-30. " Nomenclatorul principalelor categorii de pompe de vehiculare prevAzute În programele de fabricaţie ale industriei coustructoare de maşini din R... ermetice.5. C 6. de pompe .. România DN U"-80-250 D:-\ 125-80-3!. 40. .'" D:'.560 150-350 150-500 l"O-iOO 350-600 16 11 . n 80 x/n 100 x n/ ---.. '!e uz g-eneral.) DN 200. AVERSA Bucureşti EPEG 6.5-240 36-18 19-11 60-33 35-.50-500 250-500 500-800 500-800 500-800 500-800 800. Tipul 120-180 70.180 4.5.50-32-200 .26/3 EPEG 100-30/2 EPEG 100-30j3 EPEG loo-40{2 EPEG 1.-..:2"'-8: 6-25 15-40 '.50 Cr 200 L 6.5-50 25-'60 .. 32":''!3 35-2.50 C 200 50 :g n 65 x -.\XI) Cr 50 Cr 65 Cr 80 Cr 125 Cr 1. 33-25 180-100 180..50 28-120 20-115 6. tip LOTRt:CERXA-CRIŞ .'70· liO-IIO 22-18. 30 -e. . tip ET pentru epuismente.. construcţie standard tip EPEG.220 . alimentări cu apă din pu ţuri adinci.:-60 13-'-'. " " .30-90 6-15 6-15 6-15 ..42 5. tip D:-i" ITX) pentru proc-sreci şi calde 'Intrep..50 '8-26 '14-.~c.·44 .. 85. ~:90.70.n.50-32-125 .9 85-45 55-30 .30-60 .

)6 pentru materiale consistente. Buc.)-2uu C(jiJ. pentru procese calde Intrep. -T:ERll.\ 223 A nex d (. pentru alirnentări cu apă Întrep.IlO 66-i5 96-7-1 70-iO 100-50 120-00 16 Pompe monoetajate cu rotor in dublu 'flux.-\\·Ei<s. Jntrep..-5 12.'fA. de pompe BrCAZ 125 BlCAZ Ul BICAZ 200 iO-120 ".. de pompe AYERSA Bucureşti 15 Pompe monoetajate.222 AXEX'\ ASEX. cu rotor diagonal. tip RDT.. de pompe TER. .LT.. tip TERMA 65-22 TE-R.ţ.-\\·ERS.-\"ERSA Bucureşti TD 300·60 TD 400-75 TD 400-90 Pompe de proces. de pompe AYERSA Bucureşti 2-16 2-16 2-16 10-30 10-30 15-35 20-70 15-35 30-140 30-65 30-65 100-250 120-300 120-300 200-800 500-1500 800-2000 1500-30011 2000-iOOO 35-25 55-45 90-70 55--15 85-70 15-9 90-70 35-25 90-70 3:5-25 35-'10 90-65 35-20 55-35 18-5 18-5 SI-5 1--5 1--5 30-120 50-200 90. IT 100-iO >: :: TT 150-100' '."'" .s TERlIA 100-3-1 TER. tip BRATEŞ. de pompe A"ERSA Bucureşti W 250-315 rotoare opuse.390 200-1000 18 Pompe monoetajate in consolă.\'iI1:.\ Bucuresti 60l .~ \\'-'0-2-'0 W 56-160 .3l 60-'100 35-20 .10 P":npe de circulaţie. tip RDN.l:.\IA 150-22 . de pompe A VERSA Bucureşti Pompe monoetajate..31C. tip AH. pentru stins incendii Intrep.'-- ----------:-----_... pentru industria chimic! Intrep. pentru alimentarea (}lzanelor de abur. 10-3/1 lU-jl} ~O·:GIJ "~-28 -.6-25 10-70 20-80 30-140 30-130 30-130 -'0-220 50-230 100''':'450 100-400 150-700 _.•.1 10-2._-130-120 95-. de pompe . de pompe .\ 65-28_ fierbinţi TERlIA 80-2~ Intrep..-\Z pentru pastă de ciment '?~trr. . de pompe AVERSA Bucureşti RDT RDl' :RDi RDT 150-315 150-iOC 150-500 200-315 250-500 230-500 220-500 '150-1000 HO-120 230-180 J-'O-280 HO-120 17 800-1600 1500-3500 2200-4000 II PCH <f0-16 • PCH <f0-20 PCH<f0-2'5 PCH 50-20 PCH 50·25 PCH 6.v (J. Pompe monoetajare.:0nti:1Uare) A"'..Bucureşti TT 80·40.. 550-:-350 550-'3-'0 -~'RDN RDN RDN RDN 150-259 150-315 300-280 300-315 -180-450 250-500 1000-2000 -1000-2000 80-70 35-30 22-18 35-30 9 -.250-250 X n 10-50 25-70 60-160 150-400 9)1). construcţie standard Intrep. cii rotor il: dublu flux.r4 Pc:npe monoetajato. 5U. tip PCH. tIP 1.105 19-11 187'"30 62-10 ·75--'0 55-iO 95-75 60-22 90-70 62-38 94-68 1i0. TERMA 150-2~ TERlIA 200-22 TEIUIA 200-25 n:1UIA 250-28 6-iO . AH 125-36 in industria celulozei AH 150-50 şi hirtiei AH 230-50 întrep. .1.5-20 PCH 65-25 PCH 65-32 PCH 80-25 PCH 80-32 PCH 80-40 PCH 125-25 PCH 125·32 PCH 125-~:) BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ 251) 350 '100 5(1) Pompe monoetajate.~eş:: 13 Pompe tip PSI.2-2/: ~:IJ-j. tip TT. norn n.5 130.'... tip JD.AVERSA . ~I1a ~. cu w w 8 Pompe multietajate tip ':. "in navală..130 50-130 50-130 120-250 120-250 240-500 240-500 -150-1000 450-1000 36-2~ 55-45 9lJ-75 36-28 55-45 36-28 55-15 35-27 53-i-1 PSI S:' PSI 16/S PSI 50/8 50-70 60. .~Of} 900-700 12ilO-700 600-500 OLT 80 OLT 100 25-80 50-100 ~~. pentru termoficare Intrep. AH 80·. . cu blindajc. pentru produse petroliere Intrep.-penrru lichide __ . Mecanică '" \\"50-160 ' " . Intrep.. de pompe .120 180-400 !'JO-fjj :10-70 ilO-iI) A\'ERSA Bucureşti 1-4 Pompe multietajate...:"J'~'~ w W W W W W \V 65-250 80-160 80-200 80-250 125-315 125-iOO 200-315 200-iOO 250-400 10-30 25-f)1) 25-60 ~5·-(O 6U--!S 90-75 1~-~~ 55-15 90.\IA 80-25 A '-ERSA Bucureşti TERMA 100-22 TE1UIA 100-2... verri'-.

80 ~.6.(1 ANEX.37-1-1 j~- SB:\ ~3). lntrep.85 2.1iO 2160.~" 21(jO--i3~O 2.l. .5 l.5 .9-3. lichide viscoase.!-j- uo.•••.1 69-62.3"::'-1-+ 6/i-22 37-Ii 62-22 22-7.4 35. Pompe dozatoare. DL DL DL DL DL DL 8 9 10 11 12 13 0.3 17.>~lrlLu~'·l.5..5-1 5.:.6-2. (.1\' 803 :. 225 (ccnt inuare} l~ Pompe verticale cu rct cr rEuqonal.1 v IJO 1 '1\' '''12 570.astic.13 6-50 .1') ~J-IIJ -10-1' 0..•.kr.~. ert.5 0. TEHNOFRIG Cluj-Xapoca " . de pompe AYERSA Bucureşri Vidul este exprimat in presiune absolut:" 252 401 402 403 50 i 502 503 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr iso Torr 160 Torr »> I .5-3.1") 'IV 802 .64-'1.•. Întrep..SI3~ SB)r .10: 1-15-155 190-21') 0.()-2~' ~.7 -15. 21 Pompe verticaie cu rotor axia1. pentru alimentări de cazane şi vehiculări de produse petroliere.. .98 12.5 6-1. de pompe .100 RY 120.v (..6 32/2.!. J'-'i/.'.~'_:. pentru lichide unguenre .. 140-230" 95.').::'L '~. tip PD Tatrep.5-4.n ~" . penrrr -'IV ..tî )IV 'f\' 502 "" :. 'Ierticale.95-0.47-3.7 2-16 7 2-16 2-16 2-16 Pompe parifcr iale. pentru agricultură şi centrale termice.. n 350-9 315-6 315-5 320-7 285-20 ::'-35 250-50 220-70 180-80 200.5-3 1. TEH:-'OFRIG Cluj-Xapoca ..5-6.-.1~-2 ! -18-52 El.224 AHe:.030000 - 1.ur H\J.11-0..1510 '1l41)-23'..9 29.:.9-7. tip MIL Inrrep. •.5 1.-\PD 6 4-7 35--10 60-65 32-25 32-25 32-2' .1\' iCI) 1 xrv IOU2 xrv 2()02 20 Pompe monoetajate. " Pentru acest tip. APD 1 APD 5 :'''. tip Te Întrep.56 2." Îrrtrep. tip J?L.-1-26.2 11.UO :00-60 130-20 100-10 163-15 210-20 240-70 lGO Torr B Pompe volumice '5 Xr.52-1.6-1.3.i: ~ -..8-5.5-0. de pompe AVERSA Bucureşti TU 32-100 TU 32-112 32-125 TU 32-HrJ ~!IL ~!IL ~f1L )!IL )!IL )IIL )IlL )!IL 251 rt: 2-16 2-16 2-16 2-16 2-10 2-10 2-10 2-(1) 2-(1) S Pompe de 'Jid cu inel tii: lichid.: .129. ('~~~nil~a :\ SB:-' -10-60 ~rl_\ ~O-20 -I.5 SB:-.5 3.4-32.2 15-13..3-10.• _ 1. tip DV. :lmCANICA Cimpina .U 10-10-2590 1548-3-190 . . ENERGOREPARAŢII Bucureşti DL 1 DL 2 DL 3 DL -1 DL 5 DL 6 D' ~ -r.56 9.\ BlIc!lrr·...9 29..303 xrv ~')2 )1 uu apa v ·fU..4-1152. psntru alimentare PS 30 PS 50 PS 80 65-38 60-38 Intrep.3 12-20 18-35 0.. tip PD.3 tip PS.> lntrep. dinţate.. pentru lichide ~. debirul este in I/h Pompe cu canal latcrr .110 -_. AYERSA Bucureşti R\' 70..)-2u ~Q-21J 6-7.•.-:-HOO 1200-2200 liOO-2300 ---2000"'" 3500 .S 0.5i0IJ -1250-9180 3960-100110 5i60-122-10 6-180-IHOO ~2-'" 5 .5 X 1.\ ~:ERS..4-4560 236-9400 953-11800 .H lJl)-".3309-~poO 5500. ...2-2:) -15·8" Jj . 6-3:' 8-5' 8-5 12-7 9-5 6. -4 Pompe cupist~n cu acţiune directă. '_'•• LcJ..5.172.H 65-22 37..74 1. pentru irigatii Intrep.' C:I 32-100.2 -» Pom?'. . .5 . 2(~ '-: -1..3 12-6 '1-1-7 17-10 5 PD PD PD PD PD TC TC TC TC TC TC Te 100 250 630 1600 4000 25/1. tip RV. -.5-110 DV 2-110 DV .'. S3X SB)! SBN stator c.mtr ep.. Categoria tip TC.1-1. ..~ pr):!. 0.:' 3.fl tip MV.:: 0. de pompe A\'ERSA Bucurr-şt i 6-30' DV 5-30 DV 6-35 D\' 5-35 DV..5-i1 :W 6-70 DV 2-87 DV." v.6 0.h Gama presiunilor bar 50/Hl X n X fi X n r 50/16 >: 50/25 A r.5-6. de pompe .~5-0.2 0.7200() 2500-6000 1600.12000 14000-27000 12000-25000 .5-7 15 25 40 60 100 160 250 -100 I 1\ Pompe cu roţi. 700~1200 800.J.>70-5-iI)II 66-22 37...-1:-0.. de pompe AVERSA Bucureşti Tipul 32/4 32/6 ( Producător) Gama debitelor m'.

C" N1COLESCU. Compressors.Dusscluorf. MAZILU. 0. ANTON. .' IjOI /' 2 2 :: -il) (H) Torr 11>" T r:' JU Tort 160 160 'r. Tentrobejnila nasosi dlia neftianoi promişlenostL Gost:lptehuizdat. Surrey-England. . BRĂNIŞTEAXU. Pompes hidrauliques et appareils elevatoires. 1. G. L încercările maşinil"r hidraulice şi pneumatice. GANEA. CentriCugaland axial flow pum!'s. John WilJey &: Sons Inc. Prospecre şi cataloage de pompe. DARGL\ZAN. V" PREDA. 1955. D. 1. 13. E. Pompe centrifugale. 1958.: 501 :< 1000 . Trade & Technieal Press LTO. Paris. 15.. 0ldenburg. ••• Instrucţiuni de exploatare pentru pompe. Mc. New York. I.GL ~ul-.Ţirnişnara. Torr 1. 1976. sept. Morden. Centrifugal pumps. .. Pompe anticorosive. operation and maintenance. ILIŞIU. Bucureşri. 8. Selection. 1961. Confl'rinţei 2 :: :: 100 160 630 1600 30 Torr 30 Ton 3() Torr J() Torr J() 2. POHLENZ. ••• Pumllng manual. L?vLR J. H. G. KARASSIK. Springer Verlag. 1957.j :\[[L ~IIL ~fIL ~IIL ~IIL )IIL ~fIL 1503 -i0 1 / -i02 / -103 . 11. 1960. L IONEL. Editura tehnică. GHIŢĂ. C. Agenda electricianu1ui. Curbe caracteristice de Maşini Hidraulice. Editura tehnică. N. Fans. Die Kreiselpumpen ftir Fltissigkeiten nnd Gase. Munchen. DESMUR. G. Springer Verlag. ION. M.226 AXEX'\ 8i bl iografie 4 . Graw-HilJ Book Comp. BucureŞti. GANEA. 1968. PIETR.\llL J.rosk/~. 12. 7.ju~ 630 1000 Imn 250') ~f :(~. 19. KOVATS.STEI:\. Die Pumpen. 1968. Pompe volumice. 17. C. 10. Berlin. Bucurcşrj .. L.t:. A. N. Blakie &: Sun LTO.. 1017. . Verlag 'Ion R. 1953.\REANU. NewYork. D. :'1. 1960.\ISE).T. 1967.:\NTU':-':. MAYER. DUCROS.. L. de cavitatie la maşinile hidrau iice. 1959. R Axiale gleitringdichtungen.D. RĂDt:Ţ.d l!IL 1250 :\HL 150! . 1959.m':aic-triie . Maşini electrice şi transformatoare. Berlin. VEB Verlag' Technik.. FUCHSLOCHER . Bucureşti. W. Pnmps.SCHULZ. 9. Berlin. 1963.. 1964. Dunod. CHIMION. London. 1. 5.n lGO Torr Torr T 1. Editura tehnică. E. PFLEIOERER. VOI _ Verlag. Editura tehnică. Editura de stat didactică şi pedagogică.-\:-. 21. 197~. RITTER... A. G. Bucureşti. Cc. Bucureşti. 1970. BucureŞti. ŢVRC. 20. Instalaţii de pompare reglabile. 16. FltissigkeItpumpen. Pumpen fiU Fltissigkelten. Întreprinderea de pompe AYERSA _ Bucuresti. N. Editura tehnică. A" ANTON. 18. STEPAXOFF.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful