Lucrarea cQP~i~de ,tra~rea.

pompelordevehiculare a lichidelor, sub aspeotul alegerii, explo rtării, intreţinerii şi rcparlirii lor, acestea fiind o categorie de maşini utilizate in aproape toan ramurile de activltate economicll., fie pentru diverse ser'ficii-alimentări Cu apă. desecări, inrervenţii la stingerea incendiilor - fie integrate in procese tehnologice industriale complexe. Constituie un indrumar necesar pentru cunoaşterea specificului tuturor categuriilor de pompe (pompe centrifuge. pompe axiale, pompe vclumicc Cu mişcare alternativa. şi rotitoare, pompe autoaspiratoare etc.). Pentru fiecare tip de pompă sint date curbele caracteristice si rxnr.' .'" . grafice ale parametrilor funcţionall pe care-i poate realiza pompa !";",ee"1<1, dind posibilit are " '0 cunoaşte limitele de utilizare corectă a acesteia in sensul exploatării raţionale şi totodată economice a instalaţie! hidruulice pe care aceasta deserveşte. Sint tratate atit elementele con. structbe esenţrate (in mare parte tipizate] ale fiecărei categorii de pompe, cit şi metodele de detcrminare a parametrilor funcţionali ai pompelor fi!1;'dţim~a de pomparc, iuălţuuea de a.:-iplr~l.r" ir::l1ti:l:r';;"c::ergct:(.a neta ia. a-prruţic .:\SPH, care reprezintă factorul care impune condiţia Iinut., de funcţionare a pornpei in afara zonei de C(\',it(\ţ:~ etc.}. Sint date noţiuni de cxploatare, întreţinere şi reparare corectă a pompelor, avind ca. cfc.~: respectarea Cu rigurozitate a indicaţiilor prevăzute de construotor in cartea pornpei. Lucrarea se adresează tehnicienilor şi inginerilor din industrie şi agricultură. personalului care exploatează pompe, putind fi folosită şi de către studenţii din fncultăţile tehnice.

C up r

n su

°

,~ \ ~ .~ . ","-~,
t

~

}. 1. Xotiuni fundamentale despre pompe. . r. Rolul f)f;mneÎ i:~ i:;,,:~~l;l~iL: -' _. ;:~: (la~ifi~areâ pornpelor . " Principii de funcţionare a pompelor " 1.3.1. Funcţionarea pompei centrifuge ~ 1.3.2. Efortul axial . • \.3.3. Turaţia specifică . I l.3.i. Legea similitudinii : .. : .. ,,1.3 ..5. Funcţionarea pompe! axiale [elicoidale) 1.3.6. Funcţionarea pompelor '10lumice 1.3.6.1. Pompe volumice cu . mişcare alternati·ilI. 1.3.6.2. Pompe volumice Cu mişcare rofitoare ! _~ Fn nctionarca ", pompelor . . . autoaspiratoare autoaspiratoare Cu canal lateral ~ 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel de lichid 1.3.7.3. Pompe periferiale •••• 1.3.7.i. Pompe autoaspiratoare cu bazin ,.. I.i. Curbe caracteristice ..•••.••.• 1.4.1. Curbe caracteristice la pompele centrifuge •. l.i.2. Curbe caracteristice la pompele axiale .oi.3. Curbe caracteristice la pompele volumice I.-!.~. Curbe caracteristice la pompele cu canal lateral ~ l.i.5. Curbe caracteristice la pompele de vid cu inel de lichid >1: 1.5. Elemente constructive ...•.• , 1.5.1. Elemente constructive la pompele centrifuge x 1..5.2. Elemente constructive la pompele axiale 1.5.3. Elemente constructive la pompele volumice 1.5.3.1. Pompe volumice cu mişcare alternativă 1.3.7.1. Pompe

7

1.5..1.2. Pompe 1.5.i.

',olumice

cu oli 61 6\ 63

JIl1SI.~.1ft.: r0lltOarC

10 10 13 17 18 19

Elemente constructive la pompele autoaspiratoare 1..5.4.1. Pompe autoaspiratoare cu canal lateral 1..5.1.2. Pompe de ',id cu inel de lichid in instalatii .• caracteristicilor instalaţiei

2. Utilizarea pompelor 2.1. Determinarea 2.1.1. Noţiuni

67 67 67

20
21

fundamentale de hidrodinamică

2.2. Alegerea

22
30 30 31 33 ,1'1 35 36

"'N ~
-.!:: (r
Controlul Hedactor: Coperta: Ştiinţific; Ing. Arh. Conf. dr. ing. GHEORGHE ZIDARU VICTORIA VALERIU VALENTIN POPESCU M()RĂRESCU Tehnoredactor:

;0

pompei şi acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei 2.2. 1. Parametrii Iuncţionali ai pompelor ~.2. 1. 1. Debitul pompat (] .... 2.2.1.2. Înălţimea de pompare H 2.2.1.3. înălţimea de aspiraţie a pompei 2.2.1.4. Cavitaţia .....••...•. 2.2. 1..5. Caracteristica N PSH. 2.2.1.6. Greutatea specifică a Iichidului 2.2.1. 7. Viscozitatea lichidului. 2.2.1.8. Putere. Randament •. 2.2.1.9. Viteza de antrenare .. 2.2.1. 10. Valoarea pH . 2.3. Relaţii intre furnizor şi beneficiar 2.3.1. Garanţiile furnizorului .. intretinerea pompei In instalaţie 3.1. Montarea pompei in instalaţie 3.1.1. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie 3.1.2. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pornpare 3.1.3. Indicaţii privind poziţia şi racordarea conductelor 3.1.3.1. Conducta de aspiraţie 3.1..1.2. Conducta de refulare Exploatarea şi

71
79

~o

80 83 83
84 96 97 103 10i 105 107 112

W " ~,,~: ....

.~.
O

~

VIŞAN

Bun de tiţar: 25.09.1981 Coli de tiPar H,25 C.Z. 621.65/68
executat sub comanda nr. :67 la fntreprlnderea poligraficA .13 Decembrie 1818" str. Grlgore Alexandrescu nr. 89-:17 BucureştI. Republlc3 Socialista Romăn!a Tiparul

15
47

\17 117 118 119 121 122 124

53 56 56

\./

6
3.l.i. Indicaţii privind maşina de antrenare 3.1. Punerea în funcţiune, supravegherea şi întreţinerea în perioada de ezploatare 3.2.1. Supravegherea în timpul funcţionării . 3.2.2. Deraniarnentc funcţionale şi
;.2 . .1. Întreţinerea 3.2.3.1. t"ng("r~a

CUPRINSUL'

1. Noţiuni
"i.
135 li3
J-1.)

fundamentale

despre pompe

3.2.3.2. Etanş~rea '" . " .. " 3.2.3.3. Cuplajul ••........ Repararea pompelor . i.~. Repararea pornpelor centrifuge, of._. Repararea pompe1or cu piston L3. Organizarea reparaţiei pompetor 1.i. Reguli de tehnica securităţii
mHr'!di

171 188

195 195 20.~ 216
"".!!Q

158

159

1 ........•...••..•....•..•• Anexa II
Anexa

220
. 227

1.1. Rolul pompei in instalaţie
~ Pompa este o maşină care transformă energia mecanică, primită de la o sursă de antrenare, în energie hidraulică. Astfel, energia transmisă lichid ului poate fi utilizată potrivit 'scopului dorit - alimentare cu apă, transport hidraulic, acţionare hidraulică etc. Deoarece pompele sînt destinate, mai ales, transportului de lichide la distanţe şi nivele 'diferite, utilizarea lor s-a im'pu~ aproape pretuti~deni u~~e. s-a ivit.~ec~sitate~ unuiastfe! -q,e 'transp?rt. In l!ldustrl~iPO!ll.pele ~nt ut}1izţtţe~~lJloclt în ~lver~ pr~~se.tebn?logice, vehiculînd o mare varietate de lichide, 'sau în scopun auxiliare pentru alimentări cu apă industrială şi potabilă. In agricultură, pompele ~utilize3.ză însisteinele de irigaţii şi desecări, în' sistemele de alimentare cu apă a Iocalităţilor rurale, a fermelor, sau direct în procesul de producţie prin ataşarealor la diverse maşini agricole, cum sim LcI<.: de combaterea dăUJlătorilor. . - -'Deoarete ttaIiSj>'Ortlil unui ~~~id cu poh1~~l r piest}>'~fte"o'~ontinuitate a curgerii Intre 'sursa 'de alimentare şi locul (kversării,aceasta.~lti se poate realiza decît tiitr-o' instalaţie hidraul.ică~,'0 astfel' de Instalaţie este

n,bi'ograj' •........................

232

'ajutorul

. "':;

"';

~i

rI

~:;tt:i~~'~~~ :;j~~td~i~ă~~~ •...... '. . '''·'I;r,~.ţ:::::'z' =' :::':=:"~'q-',:, şi bineînţeles pompa, ca element principal. Conductele au rolul de a face legătura intre pompă şi sursa de aspiraţie şi locul de refulare a lichidului. Din aceste motive. conducta care se racordează la' rezervorul de aspiraţie se numeşte "conductă de aspiraţie" şi, înmod analog, cea care uneşte ştuţul de refulare al pompei cu rezervorul de refulare, "conductă de refulare". .' In fig. 1.1 este reprezentată schema unei instalaţii .hidraulice simple, in circuit deschis. Instalaţia se compune din următoarele ele-. mente: sorbul S, montat la capătul Fig. 1.1. Instalaţ ie in circuit deschis. conductei deaspiraţie CA, scufundat în lichid, pompa P, acţionată de motorul electric EM, robinetul de reglare R şi conducta de refulare CR. Ca aparate de măsură sînt ataşa te: un manovacuurnmetru M V, amplasa t pe cond ucta de aspiraţie, şi un manometru M, montat pe conducta de refulare a pompei.

8

NOTIUNI FUNOAlIENTALE DESPRE POllPE

CL. •• IF"ICAREA POlIPELOR •S

9

Manovacuummetrul serveşte la măsurarea depresiunii din conducta de aspiraţie, iar manometrul indică presiunea de refulare la reşirea lichidului din pompă~Jtln unele situa ii, manovacuummet ul poate indica şi suprapresiune în aspiraţie, cînd nivelul ichidului din rezervorul de aspiraţie este mai ridicat decit axa pompei cu o anumită înălţime geodetică, sau cind se aspiră din spatii aflate la presiuni mai mari decit presiunea atmosferică. Robinetul R serveşte pentru reglarea debitului pomp-i în funcţie U..;consumator. Distanţele sînt cotatecu următoarele settffilfic;aţîi: Hg,t este înălţimea gcodetică de aspiraţie şi reprezintă distanţa pe verticală dintre nive1ullichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa rotorului pompei; H,n înălţimea geodetică de refulare şi reprezintă distanţa pe verticală dintre axa rotorului pompei şi axa conductei orizontale de refulare; HIII4I. >', înălţimea geodetică totală, care este egală cu H"A H,n. ~f΀. 1.1 suprafeţele lichidului din bazinul de aspiraţie şidfu cel .de refulare se.găsesc sub influenţa presiunii atmosferice. iar rezerVoarele'nu comunică fntre' ele, 'astfel că, pentru acest gen de ~talaţii, s-a adoptat denumirea de instalaţie în circuit deschis. .Prin analogie, se' .consideră instalaţie tn circuit,închis, aceea la care rezervoarele de aspiraţie .şiz:efJlll'flţ:.ştnt'puse in comunicaţi~, iar lichidul poate fi recirculat, exemplu: instalalu' q.e.răcire. , Prin ..urmare, p:>mpaest~ unelement absolut indispensabilhiţr::QJiristaIaţie hi~ulică, ~ar energia pe care o tra~mit~ lic:hidul!li .se ma)llfestă prin Circulaţia acestuia in conducte, Ia o anumită presiune. Astfel, într-o instalaţie, pompa îndeplineşte următoarele atr~u,lii. principale: ._ , _ .'.•.:": - de transvazare, atunci cind lichidul este deplasât 'âe l.l"sursa·de alimentare pînă la consumator; . . . '._1 .... , - de recirculare, atunci cînd o cantitate limitată de lichid este vehiculată in circuit inchis;",,, - de acţionare, în cazul în care energia de presiune a lichidului este folosită pentru producerea şi amplificarea forţelor. .... ' , ";,' .r' " . Din aceste atribuţii decurg şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească, din p.unct de vedere hidraulic, pompa amplasată într-o instalaţie, condiţii care un un asigurarea etrilor ener etici necesari: debi .,... . Carac errs ICIe lichidului Ve ICU în ms a le etermină tipul conat structiv al pompei şi impun alegerea corectă şi adecvată a dimensiunilor acesteia. ) 1?eoare~e . diversitatea instalaţlilor hidraulice deservite de pom,e.e este practic nelimitată, datorită nenumăratelor domenii de activitate in care acestea îşi găsesc aplicarea, pompa trebuie să posede anumite calităţi valabile pentru orice tip de instalaţie. Dintre acestea, principalele calităţi sint: -Siţuranţa în funcţionare, Prin aceasta se inţelege"că,.tn condiţiile unei exploatări corecte, pompa trebuie să funcţioneze neîntrerupt o perioadă -de timp acceptabilă, pînă la opririle necesare reviziilor. Această condiţie tre:buie să fie bine analizată de către proiectantul instalaţiei, la alegerea p:>mpel,. deoare~e se ştie că, în cazul pompelor montate în instalaţii tehnologice, opnrea accidentală a ace~tora, datorită defectării pompei, provoacă pagube ca re intrec cu mult cheltiuala pentru cumpărarea acesteia.

- Asigurarea parame~rilor hidraltli~i ~~licitaţi. ~rin .~ceasta se înţelege că pompa trebuie să reahzeze. caractenst~clle "nommal.e .contrac.tate, care sînt cele la care pompa va funcţiona ce~ mal mare part~ d.ll~timpul el de_exploatare. Este de dorit ca la valoarea nominală a caracteristicilor, pompa sa funcţioneze cu un randament maxim!. realizî~du-se I?rin ac~~s!a o, e:,pl?atar~
1.,.~!!r:1.jÎ\:l:;::~ din

punct de vcdcr:

":('.):'l:;)ol.lL.

Dur

111 .i-l1.(J.L~lL~~t:Xb~a. ;:'l~Uatl~

+

I

.t
•~
e-e
$'

f

frecvente care cer ca pompele să funcţl~)J1~~e ,Parametn hl.drau~lcl.diferit 1 la fată de cei norninali, ca de exemplu: vanaţu man ale nlv~lulUJde ltc~ld pe~te li~itele prevăzute în bazinul de aspiraţie; creşterea rezlst~nţelor hidraulicc în conducta de refulare, datorită înfundărilor sau depunerilor, te~peratura m .diului ambiant diferită de cea preconizată şi încă multe altele. Ppn urma~e, po~pa trebuie să corespundă şi acestor. s~licitări suplimentare,. Iar funcţienarea ei trebuie să fie elastică in cadrul limitelor garantate de UZlOaconstructoare. -, . • "1 -lntreţinere simplă, acces uşor.. Prm aceasta ~~ mţel~ge că op~r~ţue de întreţinere care ~ efectueCl;Ză t~p~ exploatăm treb~l1esă. se ~lţez~ în la un număr cît mal redus de intervenţii ŞI la lIl;te.ryale de tt~.p CI.ţn,tal mar~. Accesul la interiorul pOlIlpei trebuie să ofere posibilitatea ve~if1căplşl t~OCUIrii pieselor defecte pfin mâneViări siînple;'Uşor de realizat cu mijloace locale: şi efectuate într-un timp 'cit mai scurt, de preferat fără demontarea pompel din instalaţie.·, - ';;. .!." , ., '. .' . ; :;?~, .• , .' Diversitatea foarte mare a situaţiilor de .funcţionare .3: pom.pelo~în ~stalaţ ii impune desigur şi ~Ite condiţii de f~ncţlOnare, specifice tipului de instalaţie, dar acestea vor fi tratate tn capitolele următoare. .~ ,
j,:-' ~

<'1""·-'-·i"-+":~--· ,

.

)

"

1.2. Clasificarea

" pompelor
.:

f'
~

~.

•t
l,

t ~ i

,-

~ '"'

·1
1

In stadiul actual ai dezvoltării industriale, soluţiile tehnic~ alese la proiectarea instalaţiilor prevăd utilizarea pompelor Ia transportul flUidelor.cu o mare diversitate de caracteristici. Acestea determină la rindul 10: n~c.~sltatea r~aIizării unei game largi de construcţii de pom~, ~~zate pe p~mclpll de. f~ncţlOnare adecvate pompării fluidelor cu caracteristicile respective. D~. al~l~pare evidentă nevoia clasificării diverselor tipuri de pompe p~ cat~go~l1dlsţ~cte, care să contribuie astfel la o clarificare a denumirilor ŞI noţiunilor utilizate în domeniul acestor maşini. -. . .. In acest sensvpompele slnt clasificate dup~ ~numlte criterii, acceptate la nivelul unor organisme .internaţionale de ~peclallţate, cum. este de exempl~ EUROPUMP, şi folosite ŞI~n ţara noa~t~, fl.~ndlegiferate prin STAS 6868-7.) intitulat'; "Pompe pentru lichide. Clas.!flcare . .. , . In conformitate cu prevederile acestui standard, pompele .se clasifică după următoarele criterii principale: - criteriul principiului de funcţionare; - criteriul constructiv; - criterii specifice. După criteriul funcţional rezultă urm~toarele categorii de pompe: turţ>opompe, pompe volumice, pompe cu fluid motor, pompe electromagnetice şi elevatoare hidraulice.

Funcţionarea pompei centrifuge . realizmd un circuit continuu ŞI.'~ :q191. =---S !---=--- .~::"~ . Evidentierea principiului de funcţionare a pompei centrifuge este redată .lm~ld este colectată în caracasa pompei. Principii. . . prin utilizarea motoarelor de antrenare cu turaţii ridica. pompe cu angrenaje. -fenomenul de pompa te.'i!1.~.. de...... simboluri şi unităţi de măsură.eCtive.J>ar~u~g.d. . cum sint: criteriul destinaţiei pompei...(r·~f')'l':.greşi că pot. . '.'i. cu lichidul din rezervorul de aspiraţie.' Paletele au rnJ111. . axiale şi instalaţii de pompare.. • t .·~~~~}#ijtt'·'7" "Pentru exploatarea raţională a unei maşini sau a unui mecanism este recomandabil şi necesar ca personalul de ...):~~\'(l'~~P'~.ţ. ~...:. sub .tl. . . .F uncţionareă 'prdpriu~~~ a pompel are loc astfel: arborele fl!pl ă~trena t de la o sursă exterioară transmite ro~rului o mişcare de rotaţie. în funcţie de caracteristicile hidraulice pe care trebuie să le realizeze pompa.tipuriIe constructive existente în prezent fn lume~rDeă1tfel. fel.... 0••. .~Q·de..sau .•.pom~ ·!cuangrenâje. . care.etrai~c.. alcătuit din două discuri $OIi.. Orificiul de aspiraţie al carcasei pompeleste pus in legă'tură.tnsfo~a~ă . _ Din cele relatate mai înainte rezultă că la <> pompă centrifugă.~de ~li!.bU.:ten~ţaql.2. uirijată spre conducta' de refulare.n schema din fig.~. .t. datorită forţei 'centrifuge ..Jucruf:vala.cît!la.npa centrifugăeste cea·'mairăsptii'dită pompă rditt't :l:'t6ate.. :. re ~I " Y' .~·~~ .lui.lotar..i"l.. .2). î t .<. adică chiar de la începutul rotirii acestuia.. Din figură rezultă că nivelullichidului se găseşte la o cotă inferioară nivelului...!.ii.~ aspiratie .Ju~ti9nare pentru cele mai răspînditetipuri de p?mpe. I.'i. In limbajul folosit in practica curentă se întîlnesc frecvent şi alte clasificări. în continuare. lichidul trebuie să fie in permanenţă în contact cu rotorul. diptre. .. __ . \.. :.' . ::.d~ lichid tnaşa.tI.fl. Fig. iar pentru ridicarea Iui In conducta de aspiraţie pînă la nivelul acestuia este necesară crearea unei diferenţe de presiune Intre cele două nivele. I!1 acest sens.. de funcţi~"""re -a. După cum se poate observa din figură.i. pentru a putea funcţiona. . .r~llminim ..... pompe cu piston... 1. pompe cu rotor excentric..j.'.:pompe.: .p(~~ţatepr~ip'qJ.v ..ctuaJă pe plan' mondial este aceea de a utiliza astfel de pompe chiaifn'domenii fn care în mod' obişnuit se folosesc pompe cu piston ...Pompe Centrifuge.: 1.l)pelor. din~~. ._..3. datizate între ele printr-un număr de palete a căror formă este deasemenea determinată de proiectant.L. făcute după criterii specifice...u.: Se' poate' ... r :Fig.ce 'acţionează asupra 'ei . <" Elementele hidraulice principale ce alcătuiesc o pompă centrifugă sInt rotorul ŞI carcasa pompei (fig.. Terminologie.. prm aceasta. acest . de cunoştinţe ~le~entare ~are să-i foloseascăla întel~~ere<~p. va fi proiectată către periferiaacestuia.TeSpectiv în domeniul debitelor relativ reduse şi a presiunilor ridicate. : .~ce1aşi principiu este valabil şi pentru o masă compactă de lichid. . 1""1 .articul~i.. 1. .3.J..~~~. axei rotorului •.P9Şţd~. în caz contrar deplasarea Iichidul·': nemaiputînd avea loc. În ţara noastră a Iost elaborat STAS 7215-80. criteriul poziţiei de funcţionare.de. Din cele relatate mai înainte rezultă că.~~'f p .p.. .l.t~ f: t...Jare-"să.::..~::o.. "f'(' 'l~~H.lnc: ţionare a maşmu resf...3..." Acesta stabileşte noţiunile de bază şi reglementează denumirile din domeniul pompelor de vehiculare.•.•... ."..iar de afci în continuare e::'Lc.• . " L'·..._----_ _--. pompe cu canal lateral etc. . ieşirea r I.. . .ti{ ••.' 1. .. .·şl~ntrlţ..••. . cît şi cheltuielilor de exploatare mai reduse. .afirma fără ca .&Muru:tiqnar~Mmpei sau scoaterea ei din funcţiune. Această noţiune este întnnită frecvent în domeniul exploatării pompelor. Totodată. pompe curnembrană. ~.•.lt~n~tI~ă ca~ să p0. 1.. . în carcasa ? care . .• . J·I·.s-a..t?rta. _.3.~~iP!Y. " .treţineri necorespunzătoare.. •. . prin intermediul conducte! de aspiraţie CA." ..' S-a realizat astfel o deplasare a particulei de lichid \ de la intrarea in rotor pînă la orificiul de refulare al pompei. sau.exploa.careasl...l.ea din ~ .~. a unor . apoi m·eu. .acţiwrea aceleiaşi f<?rţecellţrifuge •.t!. 1..al.'J.1. pompei ŞI cel de refulare...tQ {gi. Organe hidraulice centrifugl : la o pompă r . .. . care ar putea provoca deranjaxnente . care să acţioneZe în sensul ctirgerii lichidului spre rotor. intitulat . ..:rg~fGWiţto.. h. pOl. . este absolut necesară însuşirea de către beneficiari a denurnirilor corecte ale pornpelor şi utilizarea corespunzătoare a acestora. sînt. .are anUmite forme dimensionate prin calculele de proiectare.. 're~t să se obţină valori ale presiunii de refulare careanterior 'nu puteau' fi obţinute decît cu pompe cu piston.. - 10 NOTIUNI FUNDAlIESTALE DESPRE POMPE I'RISCIPII DE FUNCŢIONARE A POUPELOR 11 După criteriul constructiv sint: pompe centrifuge monoetajate şi multietajate.• "' 1 . orific!ul d. orice particulă de lichid care"~găseşte în contact cu rotorul. pentru evitarea confuziilor în relaţiile tehnice sau chiar comerciale dintre mulţimea diversă a beneficiarilor şi uzinele producătoare de pompe. ~ ~ " '" _ 4.. Operaţia prin care se efectuează punerea in contact a lichidului din rezervorul de aspiraţie cu rotorul se numeşte •• amorsare". se găseşte montat pe un arbore rotorul 1.•. criteriul materialului din care sint confecţionate părţile udate de lichid şi altele. Această tendinţă se datoreşte atit simplităţii constructive a pompei centrifuge..tn1ătura posibilitatea efectuării unor manevre greşite. sChema function&ll a pOmpei centrifuge:' ..

"împingere axială" sau "forţă axială". spre consumator. 1 500 şi 3 000 rot ·min-l. considerîndu-se că fiecare rotor reprezintă un etaj.. iar lăţimea etajului n~. valorile indicate mai sus se multiplică cu 1.!a dimensiuni anco~br~nte ne~. " . rotor _ monoetajată . Astăzi existăîn 111ID.sint: . Deoarece rotorul2 este identic din punct de vedere geometric cu rotorul 1.'""""'..ţie de înălţimea de pompare necesară.dartrebuie. rotorul pompei centrifuge acţionează direct asupra lichid ului. '1. atmgmd înălţimi ~e. . Secţiune printr-o construcţie cu rotoare Spre exemplificare.. o cantitate identică de energie. in limite admisibile.O. ..fun<. 600.mp~re de ordinul a 3 000 metri coloană de lichid. oferind avantajul unui gabarit redus al pompei. • . _. Astfel. In. astfel că aceasta nu poate fi evacuată din conducta de aspiraţie pentru ca lichidul să-i ia locul. în continuare.... "i-."" .: . sau în limbaj adecvat.•. -pompele cuaşezate in serie. { se numeşte "multietajată". Reparttţia presiunilor pe.. In practică.~~~~t:. neglijind alunecarea . 1. sau cu un gaz oarecare.•.15 eţaJe... la turaţii standard de funcţionare. multe rotoare montate în serie. fără a apela la mărirea turaţiei sau a diametrului rotorului. Parametrii hidraulici pe care-i poate realiza o pompă impun acesteia anumite dimensiuni constructive .Ia. co~C:::) . . construcţia multietajată a unei pompe cen!r~ful?epermite obţinerea unor înălţimi de refulare ridicate. r .menţionaţcă... • Pentru ţările unde frecvenţa reţelei electrice este 'de5O 'Rz. fig. dar ea nu poate depăşi totuşi anumite limite condiţionate de rezistenţa mecanică a materialului din care este confecţionat rotorul. In cazul cînd rotorul nu se găseşte în contact cu lichidul.3... In fig. turaţiile de antrenare . La intrarea în rotorulurmător lichidul . rezultanta unor forţe care acţionează axial. in lungul ar1>orelu.o tura ţie prea ~ată prezintă J~dezavantaj~ înrăutăţirii cOl}diţiilor de 3.---E:3. să se "autoamorseze". De aici rezultă că o pompă cu un singur. . ci numai cu aerul înconjurător. In mod practic.tll!aţia nominală a ..dla~ metrul rotoarelor este foarte redus. datorită densităţii reduse a gazului..acestora. .. cu suma presiunilor realizate de fiecare rotor. .pdeacţlonate de motoare electrice sint de obicei cuplate direct şi antren~~. este utilizată curent in limbajul din domeniul pompelor şi reprezintă. forţa centrifugă cu care este acţionată o particulă de aer spre periferia rotorului este mult mai mică.5 este reprezentată repartiţia sarcinilor Fig. indusg~ petroliţ!Iă.•. • • '.. Efortul anal.2.JIJ. Bineînţeles că la aceste. 750. la rîndul său .500.< va avea suma energiilor primite în rotoar~le 1 ş~ 2: fen~mcnul re~et!ndu-se pînă la ieşirea din ultimul rotor. No- .4 este reprezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă cu 'fotoare montate in serie. Pompa centrifugă a cărei construcţie are rotoareleaşezate in serie.. noscute sub denumirea de pompe .PQID.i. păstrînd diametrul rotoarelor şi turaţia de antrenare. -=----. Există însă ŞI construcţii speciale. Fig.număr de . " Pentru a realiza presiuni superioare.. maximum 80 mm. el va transmite lichidului.. Mărirea' diametrului rotorului mai este limitată şi din motive de gabarit 'aipompei..i~~_~T' p. dimensiunea Iongitudinală a pompei creşte corespunzător cu numărul de etaje. datorită pierderilor hidraulice din interstiţ ii.!. .: Se remarcă faptul că proiectarea particulei de lichid către periferia rotorului se efectuează cu o forţă centrifugă a cărei valoare este determinată de viteza de rotaţie a rotorului. astfel că la ieşirea din rotorul 2 lichidul va avea o presiune a cărei valoare va fi de două ori mai mare decit cea realizată de rotorul 1. Astfel valorile maxime ale inălţmlll de refulare ce pot fi obţmutede '0 pompă centrifugă monoetajată.Ace~te forţe iau naştere din presiunile diferite ce se creează pe suprafeţele organelor aflate în mişcare in masa de lichid. presiunea totală este mai mică decît cea teoretică.~. ti. aşa după cum indică şi denumirea.. REDA au pînă la 400 (patru sute) de etaje. Din figură se vede că lichidul iese din rotorul 7 cu anumită energie şi este condus printr-o carcasă intermediară către aspiratia rotorului 2. De aici rezultă că pompa centrifugă prezintă incouvenienrul de a nu putea să se amorseze singură. Turaţia de antrenare a pompelor a manifestat fn permanenţă o tendinţă de creştere.care poate condu~e .. .. în comparaţie cu cea a lichidului. . -=- . Se situează în limitele 180-200 metri coloană de lichid pompat..' '. p. U. dar preluată de la nivelul produs de rotorul 1.Sl?iraţie a pompei.12 NOŢIUNI FUNDAJIENTALE DESPRE POMPE PRINCIPll DE Fl:SCŢIOSARE A POMPELOR 13 Aşa cum s-a arătat anterior.2. . cînd presiunea lichidului este egala. La astfel de constru~ţll insa. In ţările In care frecvenţa reţelei este de 60 Hz . po.. '! unde numărul de""etaje poate -fi mult mai mare. se utilizează soluţia cu mai.~pompentrea nate la turaţii de 6000-7000 rot • min-l.~oIllice. proiectindu-I spre periferia sa şi. cum este cazul pompelor verticale i folosite' in. construcţiile obişnuite ~u depăşesc un . suprafeţele exterioare ale rotorului ." '. 1 000.:='::~:::. cu toate urmarile detavorabile pentru mstalaţle.poate realiza o caracteristică funcţională maximă limitată de factorul viteză periferică. I . 1.. strucţii. prin conducta de refulare GR.. o ţiuriea de "efort axial"...m mod teoretic.

draulic.este prezentată o ~luţie de echilibrare ax}ală ~~~ese ap~că în _ cazul pompelor multietajate. I:lchldul5ţf~at de.~ . 'iii'JE.zinti' incon~enientul că prin. poate oferi persoanelor ce se ocupă cu exploatarea pompelor. . Folosind notaţiile din figură SI' poate scrie: . fiind. 1.. sarcinile pe rotor vor fl.ă prin âŞezare. În cazurile obişnuite. astfel că forţele axiale se anulează reciproc.de sens co~tx:ar-. micşodndu-se astfel efectul' acesteia. din puncţ de vedere dimensionăl rotoarele sint egale. Deoarece..~.carec.zulacest. . " . rezultă din figură.. ~u1î!1du-se reciproc.'''?-Wţ. ~.'.. exterioare . .. '. . ~e preluare asarcinilor axiale. ~ceast~ soluţie ~.e re.*.9 şi se bazează pe principiul echllIl?rarn hldra~~cţ cu ajutorul dISC~Ul de echilibrare. 'l' ".. dinspre refulare către aspiraţie.4 ':~~ ~·.•.. micşorînd astfel rand~ellt~ voţUmic al pompei şi "deci debitulrefulat.. .(d!" .c~l!lalt gr.~:. sint identice. In discul posterior al rotorului sînt practicate un număr de găuri a căror secţiune este determinată astfel ca presiunea A·să aibă O valoâre apro'piată de Pa. Lichidul ajunge în spaţiul '~Yj . datorită antrenăriilichidului tn mişcarea de rotaţie... ~I'f ~ _ tU . .. . deoarece sensul de rotaţie flmd.. construcţia prevede montareaunor inele c!e~umi~ = ti~. .ampiasid .".. iâi sensm_~i esţ~:b.~l:1 -._o o r.d~) + Pr : (d. Rotoarele ambelor g:uPl!. . ~ eforturile axiale vor fi ŞIele egale.~.Pr~.>-..) în care FI şi F2 reprezintă forţele ce acţionează pe ambele suprafeţe ale rotorului. ~ către partea de aspiraţie a pompei.'. în spaţiul II. .. ~chilibrarea in ca.eI ~IUţll se reallZeaz. Făcînd diferenţa între F2 şi FI rezultă forţa axială FII:- "f:!r-~"..~ +~i:l f4 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRII\CIPII DE FCI\CŢIONARE A POMPELOR IS pe suprafaţa exterioară a rotorului unei pompe centrifuge.stn~ egale.. t~UI paleteioi:)m~ grup de ..o.1).' 1•.7.i 8 ~ .are a po~pel. acelaşi. datorită efectului de laminare.''... prm care Iichidul refulat care se reîntoarce În aspiraţie îşi reduce p. .hdIbrării acestui efort.âeOarece datorită aevierii curentului d~ lichid In rotor. El ~st~ mo?tat după ultimul rotot~SPfep'aţea.6. .oii) {" t ...de asemenea egale.:Yorţaeste mal mică creat valoarea determinată cu ajutorul relaţiei (1.''':' .a~al prin! 'utilizarea' uriui "rotorcudublăasp~ti~: rotorul este perfect SlDlet~IC. O parte din lichid pătrunde prin inteţtiţii în ambele părţi ale rotorului.' 'I-JDellabirillL 1l i U ".. caracteristice pentru anumite tipuri de pompe.at?1lre este simetric fâ.ţi~mpei"pe direcţi~ axei acesteia.• iN· ••• r.care e~teprezentaU schem. acest lucru se realizează de către însuşi lagărul pompei. unde forţele axiale . din direcţia axială în cea radială. o..': .-...a echilibrării efor. \' '.) . ro.. lichidul este proiectat de rotor în carcasa de refulare unde îi creşte presiunea.lIi. Iri prealabil. posibilitatea depistării din timp a defecţiunilor ce pot surveni din această cauză. ceea' cear conduce la uzuri premafureale rulmenţilor. cunoaşterea diverselor metod.acă acestea. în raport cu cea existentă la intrarea în rotor.d~). î:Chilibiâr~a efortului axialFig.-.:Deoarece )otdeaunc(Pr . sau: ".:.?!~. c~le. tinde ~ ~epla. ~. situaţie din care rezul.:..:t! - 1[_.~~~==~~~-. '.1 Fig:·1.' . -.esiunea datorită larninării. ating valori importante. a~. :-• .găurile ~e e. In realitate acea5t3. 1.::..!qţeptat. o. Prin urmare. aspiraţie. .:forţ!l .Fl = Pa : (d~.tul1!'I.ţă"~ţ!. utilizată în special la' pruhpelţ multietajate de presiuneînaltă.t~m4o ţIllpre~n~ -.lt·'~~. În timpulfuncţionărti pompei.re de dimensiuni mari.. ale rotorului. .'Y r. prin~glDrlae echilibrare: . al căror rol ~o~stă in cr~aoreaunor i~terstiţii ţoaortemici. ..dlscl1ţ d este.pl.:•."..« ?·Rator CII duble:' : . o.J in fig.'pozitivă. .~ »-..:.. D . 1.{. .8.de.:).1 ' . r.J~ ~~:io~. care este constituit din rulmenţi cu capacitate. fDIfi 1 .ug (apare ca'o}iinagine iQ.de al~~er:ta.. Aşa cum. ' ..6 este prezentată soluţia echilibrării axiale cu ajutorul găurilor de echilibrare. dar de sens opus.j. In .rezultantă 'aie r'6""Walo~ ..-." ::'.'~te prez~ntat~ în fig.::.Jabirinţi"... pr. prin adoptarea unor soluţii constructive ~oresp~nzătoare . iar 'de''acolo prin=interstiţiul y..r~ful. • fo) . În fig: 1. .~e ~ c~~neI~r." il ''''f·:..rbpre}~.:F~"ZPr"4d~+-4t7':P... .se~.asimetrică a ~n:UInu~ă: egal de rotoare.'" • .. în timpul exploatării.". ecbllibrat. .f... ' . 7?rP~4.sirnetric In faţa discului mobil.-. la o presiune mai redusă._. .. .roglinâă).repartiţia presiunilor pe feţele.J.c~i?rare ia naşt~r~ un curent încirenit inchis. 'P":""-Pa' t="~~:/:~::J:. '-. O cută metddă ~ echilibrare. " In fig.. de ordinul . . Din figură se observă că discul de echilibrare D este solidarizat cu arbbrele pompei şi se roteşte odată c.atmgvalorl Importante:.. = Pr : (d~ .acţroneaz~reslunile.'.:. are loc după o curbă care reprezintă un paraboloîd de revoluţie.s..u a~esta..~~.." . astfel c~ sup~~e1e ~ .aplică in special la rotqâ.7 ..~~-. iar Pa este presiunea absolută a lichidului la intrarea în rotor. r . ~. Acest sistem r. - :"-<'. forţa Xială.tă n~cesItatea eC. -ci. In timpul funcţionării..sau efortul. turn sint. Deoarece efortul axlal reprezintă în multe cazuri surse de defecţiuni mecanice. ...a. se utilizează metode de echilibrare hidraulică care de~arcă lagărele şi ~rmit astfel reducerea dime~si!!!ill2r acestora.fjxat m carcasa pompei. (1 ) .. .9r!tici~ deaspirll...~tlmulrotor din pruna grupa este trimis printr-o conducta ~e leg!'-f~ la pr~ul rotor:dhi grupa opusă.. zecimilor sau chiar sutimilor de milimetru. ia naştere o forţăcarepoata fi determinată cu ajutorul teoremei impulsâlui şi care este de sens' contrar sensului forţei axiale. lichidul refulat de rotor pătrunde în s~aţiul 1. .sint egal~ disneasîonal dar nu.~.~~il~~~-~=-=-.i. .

dar care nu este adecvată deoarece pompa nu trebuie să funcţioneze în acest regim.~ = n·Ql/2·H-3/4.=n·PlI2·H-S/4. acestea vor provoca uzura rapidă a discurilor prin abraziune. după valorile rapidităţii n9 şi n" rotoarele pompelor centrifuge se împart în: . iar presiunea lichid ului -cade.rotoare axiale rapide llq = 120-300 II.rotoare lente. Sistemul are avantajul că este autorcglal.rotoare rapide. ale cărui performanţe hidraulice sînt: debitul Q = 1 m3/s şi înălţimea de pompare H = 1 m. Aceste limite nu trebuie depăşite. Dacă lichidul conţine particule dure. se va închide vana de refulare pînă ce se obţine valoarea prescrisă..3. denumite şi cu termenul de "rapiditate" _ adoptat din terminologia turbinelor hidraulice -.. I ~. dar principiul de funcţionare este acelaşi. Valoarea turaţiei specifice n9 se determină cu ajutorul relaţiei • n9 ii. depresiunea din acest spaţiu acţionînd in acelaşi sens ca şi suprapresiunea din spaţiul II. Astfel. = 33-110 . Turaţia specifică se determină pentru un rotor model. Aceasta este o noţiune care caracterizează performanţele unor rotoare asemănătoare 'din punct de vedere geometric.rotoare normale. E e . Rezultă astfel condiţia ca presiunea de refulare a pompei să nu scadă sub o anumită valoare. C o :J s ::i ~ ~ '!l ":l " c.. = 290-440 . care se foloseşte destul de frecvent. discurile intră în contact direct şi se uzează prematur. interstiţiul E se măreşte. care este îndrept~t spre aspiraţia pompei.. ~ ~ .PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A rmIPE1. deoarece. n. '-. Supravegherea funcţionării corecte se face prin urmărirea unui reper care indică limitele corecte între care se poate deplasa arborele. 267 . = 185-290 Rotoarele pompeIor diagonale şi axiale au următoarele valori: . 'Se tntelege că echilibrarea efortului axial cu ajutorul discului se poate aplica numai la pompele destinate să funcţione~e tn . = 9-30 n. valoarea ei se determină cu relaţia n. prescrisă de către furnizor la contractarea pompei. In practică. j.. Turaţia specifică. "" ] .rotoare diagonale rapide l'q = 80-120 11.• ~·d :J d :3 >OS ~-e @ e ~ " ~ ei> :a I I ~S :. Presiunea lichidului din spaţiul II acţionează ~.instal~tiLdepompare -careutilizează lichide curate. 1"'1" .:. = 440-1 100 2 Alegerea pompe lor c. deoarece.0R 11 1I cu o presiune mai redusă faţă de presiunea de refulare deoarece a suferit o laminare în interstiţiul y.în sens opus sensului de acţionare a forţei axiale. în caz contrar. asupra discului D şi caută să deplaseze întreg ansamblul rotitor .3. c. utilizat în mod frecvent de constructorii de pompe. astfel că cliseul tinde să revină în poziţia iniţială. n9 = 50-80 11. arbore rotoare .il. fără impurităţi mecanicidnsuspensie. . 1.2) tI Atunci cînd turaţia specifică se raportează la puterea de 1 ep. Spaţiul III este racordat cu conducta de aspiraţie. n9 = 30-50n.disc. (1. la u depiasare mai mare a discului D. constituie un criteriu de clasificare a rotoarelor.' Dacă în funcţionare se constată că presiunea de refulare este sub limita indicată.0:: 'C 14 al " g " " !Il :a ::s I'. (1.. ". ~I ~ " ~ '5 ".3) Turaţiile specifice nI şi n. De aici provine şi denumirea de "discuri de uzură". = 110-185 .ţfl:.. există mai multe soluţii de echilibrare cu ajutorul discului.

II07URain 1I07UIt"NO/lIiAl nf"Sq-IO nI =115-210 ROrORRAPID nq(nî)· .• 1If-1O-12fJ n.•••••• Fi!!.'''' l.. (1.~'Prin ~are: ât~ţie Inlocuirea motoiului de antrenare atmlci ctn.33-IIlJ.. pompe. .~t~:d~.:." .:' .!!:J~I/ la lJca JuraţUlpompe.. 'X.. înălţimea de pompare H este proporţională c~ pătratul turaţiei. . .:. ' .~~~ul'~.. ~ .' ~ .. Funcţionarea pompei axiaJe (elieoidale)... La aplicarea acestei legI trebuie să se ţină seama de condiţiile de funcţionare referitoare Ia reg~mul de curgere.'CI PII DE Fl. sint ca:pabile sit deplaseze cantităţi mari de lichid.. 1.-uo'-I1Of1 .. In Ultimul timp.V'.. . .~ ..~ICI)..' ".'1'ICŢI01'lARE A rOllPELOlt 19 Relaţia dintre n. '. încercat ~n la~orat~r. > '. .~~_ .relatia. $e. .. aplicabilă şi la pompe.-""'.>. . ""'.. de vapor sau rotorul unei suflante axiale.d.a~eÎlsţo~~~'~. :-. .. realizată tehnologic dintr-oţeavă de diametru mare.. pe baza rezultatelor obtmute cu o pompă model din exploatare.. Principiul de functionare a pompelor axiale se deosebe t cel al pompelor centrifuge.. corespunzătoare dimensiunii corpului (tubului) pompei. .\LE DESPRE POMPE PRI:.11. 'Sch. să fie cit mal aproape de cele iniţiale.:12 ".număr caracteristic".. 1. c .·'"·' D.•• . atunci-cînd rotorul se roteşte in lichid.'''~f..ţ)..mărimţ . . In fig. .t.··r In teoria maşini!9~'"hţ~rauIjce"s-a determinat o lege a similitudinii. .. ' ". precum ŞI ale coeficientului de cavitaţie.. sau in cazuri frecvente. .<ploataru~ legea slmlhtudt.-~.:.'.." Dil .' '. .nlJ s~ ~tillzea?:J..•).... Schema..". in relaţia lui nq se introduce acceleraţia căderii libere: pe un model redus. Această lege este folosită la stal..'.~J " . 41". fapt care poate conduce la erori de interpretare. ' '.5) ~:=::: ~:={::r ~:={::r-.'o_~.:'. :'-. 1." . se exprimă în unităţi de măsură SI şi MKfS de aceea în forma în care sint prezentate ele reprezintă mărimi dimensionale nq[m3/1• s-3/2] şi 1I. Construcţia acestui tip de pompă cuprinde un rotor ce se roteşte Intr-o carcasă tubulară.pI' HopI' 'rJ. •• .» .'~ " ". valorile turaţiilor diferă.(tf~r~~.ea formcişl dimensiunilor unor pompe mari.' "o.'. (1.~. lichidul Va fi aceIa care se va deplasa din faţă spre spatele rotorului.. RUt9RAXlAI:'· spt>'cilidl ..' 1:a.'. pe~tru determ!narea parametrilor hidraulici ai unei pompe sU'pu. Iar puterea pompei Peste proporţională cu eubul turaţiei. Pentru cazul funcţionării unei pompe la un regim asemănător dar Ia turaţii diferite. . fenomenul de pompare Ia acest tip de pompă are loc datorită circulaţiei şi forţelorhidrodinamice ce iau naştere In jurul paletei. ~•. . •• _": iI. = n· QI/2(gH)-3/'.'.. 10. . ..18 I>0TIUI>I FUNDAKENT. relaţiile de calcul sînt următoarele: n. " ".5. avion. datorită construcţiei lor. F1~'"''".. .'. axiale. L .••• tuiatra' i. ~1.10 sint prezentate div~rse forme de rotoare caracterizate de tura-" ţia specifică.'t. '~'...:.X .. sau pentru determinarea dime?siunilor unei pompe ce urmeaza a fi proiectată. ••111-440 -::!:':~~.65 nq• (1.[kgf1/2• m-3/i • S-3/2].i_. q .. aceste pompe se mal FIg.".7) .. :Y1$'.' Pompele axiale.3.' : //OrORDlHIJNAI. .4) lfărimile utilizate la calcularea turaţiilor specifice nq şi n. _ Datorită formei elicoidale a paletelor şi funcţionării analoge cu cea a elicelo~ .. K = 2·'! QU~(gH""t3/'. _ ." . simbolizat cu litera K şi determinat prţn .. De aceea ele sint ...... '. Pentru a obţine valori adimensionale.' _. este n. fixă.. pent'ru acaracteriza mai sugestiv regimul optim de funcţienare a pompei (Q. . ':. valabilă pentru pompele care vehiculează apă la temperatura mediului ambiant.:.. ••'. . '.. . .. lichid cu alte caracte:ls.'. ..:.: la u pompa data. . " .aIe" .j..cu turaţia. rotorul tinde să se fnşuiubeze in lich'id. •. RotoruI este alcătuit dintr-un butuc pe care sînt fixate un număr de palete cu profil elicoidal."}r~1Ir17Ji~..f1 este prezentată schema unei pompe axiale. . şi nq. 1. 1.. :". . 'de ._. .. bili. Legea similitudinii./IO-II! ·~filJ • ' . . . !l!.~~~~i<j5!~t~Ţă dintre K ŞI n este . pompa fiind. ' t '.' ': Se poate face o anălOgie intre rotorul pompei axiale şi elicea de avion. .:...~'. '.irhil rotoarelor i:aracteritaze .. datorită dir~cţiei de cur~ere a c~re~t~u~ de lichid" 7are pătrunde Şl1ese 'din rotor coaxial..-. ~ ''l7.' 1If-11Q-3Of) ..~.·4 ••. _ Din punctul de veder~ al e. Dacă se foloseşte un alt sistem de măsură. pnn aceea că parametrii hi aiilici o ţInuţi nu sint rezultatul acţiunii forţei centrifuge asupra particulei de lichid. • • ~.~.~ la un alt regim de funcţionar(turatie diferită._2~~~·.i.. .. ". s-a Introdus un nou termendenumit ..Pompele ~eaffcăp~ta:t aceastăde~#ire ..t •..'..-I-JII Dl o".. spre deosebire-de . 'numesc şi "eliC!~w. Astfel la rotire. = 3." Din aceste relaţii rezultă că debit~ Q este direct proporţi~n~ ..' ~ . ' . sau vapor. !Il s~opul determinării noilor valori ale curbei caracteristice. (1-6) asemenea o.-I. • n2·30~SO n.: In fig.d?.. care presupune ca noile \'al?ri ale cifrei Rey~ol. ' de avion sau vapor. iri baza rezultatelorobţlnute ţ •• .:: " Ţ. În ~p':cial Ia schimbarea regimului d~ funcţl01:ar.J.

atIva. deci construcţii de staţii de pompareeconomice.a.20 PRINCIPII DE FUSCŢION. CI este obţinut pe baza unor profIl~ rezultate din calculele de proiectare specifi~e tipului c?nstructiv ~ ~ompeI.6: Funcţionarea pompelor volumi~. se întîlnesc mult mai rar..ta el nu mai are formă de disc sauplunger. .de. astfel incit. respectiv se . und.~ in pompă ?i u?1ple sp. dar m acest .piston.tu~ci cind acest. lucr~. Principiul de. lichidul m~hide supapa de aspiraţie şi deschide supapa de refulare ŞI este astfel evacuat prin orificiul aceste."RE A POMPELOR NOŢIUNI FUND. micşorînd volumul c~mereI . . camera de lucru a pompei volumice nu trebuie să fie pusă concomitent in comunicaţie cu conductelede aspiraţie şi refulare..: J..1lpează lt~hld?.• .2. denumit in mod uzual "piston". Ele se montează de obicei în poziţie verticală. care necesită debit!" Construcţiile moderne sint prevăzute cu posibilităţi de modificare a unghiului de Înclinare ~ a paletelor.v~l. Pompele volumice ale căror organe de lucru execută.<.1. . La pompele volumice cu. . acestui unghi. s. ţda: . Ia o mărire a volumului. la mi('~f)nrcJ. Pompele . .12 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe volumice cu piston.~1 paraleli . Unghiul de înclinare a paletei variază intre anumite limite. cuplaj. funcţionare. ' . V = const) are loc concomitent cu o variaţie a presiunii. ~uncţlOn:'lrea are loc astfel: la deplasarea pistonului P spre dreapta~ camera din faţa pistenului îşi măreşte volumul realizî~du-se a~tfe! o dCP:.. pot funcţiona şi în poziţie orizontală sau . ca şi în cazul pompelor centrifuge. dacă in acest moment se face legătura cu conducta de refulare. sa se deplaseze spre stînga. sa~ pompe!e CU~ISto~. Amplasarea verticală necesită spaţii reduse. . pompe este acel~şI ca ŞI la JX?mpele cu piston. La pompele vcu'rvpiston" cu mişcare alternativă este caracteristic faptul că spaţiul de aspiraţie este separat de ce~ de ref~Iare nu prin intermediul pistonului ci prin s. depăşirea acestora conducînd la inrăutăţirea apreciabilă a randamentului hidraulic al pornpei. pompele axiale permit pomparea lichidelor ce conţin corpuri in suspensie. presiunea lichid ului va creşte şi.12.-te . Pompe cu patru cilindri de lucru "quadruplex . rotItoar~.alcăt~lt din cele două supape de sens.caz plston~ nu mai execută o mişcare rectilirue alten. mişc~re.Variaţia de volum (conform legii Boyle-Mariotte p . Totoda. CIclul se repeta realizlndu-se astfel efectul de pompare. organul de lucru al pompei.. . fără pericol de infundare a aspiraţiei.aţIUI degajat de piston.cătreI~~~motorului de antrenare. + Datorită secţiunilor mari de trecere.ţ.>e.una de rotaţie.~chilibră.. cu ajutorul unor soluţii ce prevăd supape de sens (de aspiraţie şi de refulare)." Astfel pompele al căror piston po1.pent~ familiarizarea 'cu 'denumirile ŞI noţiunile specifice corecte se prezintă mal jos principalele caracterist~ci constructive ale acestor tipuri de pompe. debirul pompei se va reduce.:rţQţ~(C?nw. Cele la carepiston~ aspiră şi refulează în am~le se~s!lri ale cursei se numesc i. permiţînd astfel acoperirea unui cîmp larg de caracteristici.isă mai s~s face parte . iarlaj>oID:Pelel!Şezate vertical. sau direct de .6.dn camera de lucru a pompei presiunea scade sub valoarea presi1. al acesţor. fiind impins de presiunea atmosferică ce se exercită la nivelul său superior.respectiv acolo. 'Schema Pompa cu piston descr.ţii pieselor in'r<iţ~ţie _ arbore~ .ia din u~~. categoria pompelor volumice .lnii.ă. . 1. pistonul Incepe.tn ca~~«. la construcţiile actuale. .uişţespecial construit cu ace~pos!bmţate.rLNtlra~. . .pompe ~u dub~~ acţiune" .i. Pentru a putea funcţiona. lichidul din bazin va pătrunde in această cameră.mai rar .l num~1 Într-un . considerindu-se unghiul de înclinare a paletei in raport cu planul perpendicular pe axa pompoi (vezi fig. lichidul va fi pompat Ia consumator. Fig. se cer debite continue la presiuni relativ înalte. . 1.10 şi 6 grade. c~ mişcare alt~rnatIvă. CI. int~nite mai frecvent tn practică.UlENTALE DESPRE POMPE 21 utilizate cu precădere în agricultură.e!'. transmite direct lichidului o cantitate de energie care se manifestă prin deplasarea lui şi' totodată prin creşterea presiunii acestuia.=-~ derea supapei de refulare hchldyI dm ~·.istemul ~e distribuţie . Principful 'de funcţionare a pomlor volumice se bazează pe variaţia de volum produsă de un organ al pompei .dm funcţională a pompei ca .l.L.smgur sens al cursei se numesc "pompe cu SImplă acţiune . dar. .:olumlce cu mI~are altern~tIvă.ub acţiunea presiunii exercitate de piston. Pompe volumice cu mişcare alternativ.ce execută o mişcare periodică . '-il' Deci.~ este 'preluat de lagăre (crapodine) axiaIe.rator. 1. sp!lţlUl d~ asplr<l:ţIe.3. La micşorarea volumului camerei de lucru. iar la creşterea lui. a. est~ separat de cel de refulare chiar prin intermediul pistonului proprIu-zIS ŞI. După termmarea cursei.6.. tare nu po.:"lu~" care produce deschiderea supape~ d~ aspI~aţle S" ş~ mC~If. Pompe volumice cu mişcare rotitoare. La următoarea cursă a pistonului. mişc~ri de rotaţie. In mod obişnuit. reduse.in contact cu lichidul . In fil?' 1."pompe triplex".pirJ.stei lucrări.<:.soluţii de echilibrare ca la pompele centrifuge. atmosferiqe." Dacă în acest moment camera de lucru este pusă in cemunicăţie cu conducta care face legătura cu bazinul de aspiraţie. si~t utilizat~ în mod frecven~ in toate ramurile industriale ŞI in mod special 1~ domeniile ~nde nu pot fi utilizate pompele centrifuge. 1.!l~).ţ ţi pr~zent!. deoarece construcţlapompel nu permite reaIizarea"unei . . La pompe!e axiale nu se pot. Pompele acţionate de maşini c~ abur.bazeaza p~ . Astfel. tn funcţie de scop şi destinaţie. valorile acestui unghi (M sint cuprinse intre . şi la Pompele axiale "e produce fenomenul hidraulic al impingerii axiaIe. in timpul funcţionării.3.1 1).3.tSIlI mţenor t:. S.pompe ' duple::c': -' !ar cele cu trei cilmd. cel al maşinii cu abur sînt cuplate pe o tIJă comună se numesc "pompe cu acţiune ~ct~.ln mod analog cu funcţionarea pompelor centrifuge. la care pistonul pompei ŞI. sau prin practicarea unor fante ce sînt acoperite sau descoperite la momentul oportun. . la acest efort se mai adaugă şi cel datorat greut3. importante la înălţimi de pompare la irigaţii şi desecări.. Iar lichidele se caracterizează prin viscozităţi mari. . sînt actualmente realizate in nenumărate variante constructive. chiar de către organul de lucru.flaţla de ~o~~. apli~a~cel~~i . Separarea comunicaţiilor se realizează. debirul va creşte. către vas~ superior.înclinată. 1.Pompele cu un smgur cilindru-de lucru se n~esc ••pompe ~lmp!ex ~ cele cu doi cilindri paraleli .

o categorie importantă o reprezintă pompele cu şuruburi.~ente. datorită divizării spaţiului de lucru de către dinţii roţilor conjugate.. onală a pompei cu roţi In afară de pompele cu roţi dinţate. în g~nf'ral. pompe ~e co~struies~ î~ două variante ~~ bază: cu două şu(ubur~ şi cu trei şuruburi. iar lichidul este obligat să pătrundă în conducta de refulare. în interiorul căreia se rotesc cele două rotoare (şuruburi). Pompa cu două şuruburi.de . roata 2. . 1.. Schema funcţişini-unelte). care au mal multe rotoar= dispus. . De. n-~tM ~rf~~ __ Fig.:lor-' pompei.rirr"hr.. insensw.1i. între ele .lPELOR 23 din acest motiv.lichidului. Aceste tipuri de. . pompele cu şuruburi şi.'.~~!l1:e~oaţa ccw.•condusă". . formă care este un profil elicoidal asemănător spirei unui şurub.4~ . Pompa este alcătuită dintr-o carcasă. EXIstă însa ŞI unele construcţii speciale.se'realiz~ază chiar cu lichidul pompat. profilulflancurilor spirei în secţiune normală pe axa şuruburilor este. abur) cu scopul de a micşora viscozitatea lichidului pompat. pentru lichide neunguente--se folosesc variante " constructive la care lagărele.j Fig. care alcădinţate. 1. Pompă cu două şuruburi. de aici pătrunde în golurile dintre dinţi şi este transportat de către aceştia spre camera de refulare R. aceste pompe nu mai sint dotate cu organe de distribuţie.b şi a'-b' . dintre care unul este conducător. care se introduce un agent <letncălzire (apă. există-şi construcţii la care corpul pompei este inconjurat de o manta exterioară care formează cu acesta un spaţiu închis in. In fig.. denumite astfel datorită formei pe care o au organele de lucru (rotoarele). cu role.13. dar utilizarea lor este limitată. cu segment separator. flancurile spirelor nu sînt în contact. şi c?nstrucţi~.. care sint supapele. tuiesc categoria reprezentativă a pompelor volumice rotitoare. Transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin angrenare directă astfel că flancurile spirelor sînt in contact permanent. 1.15. cu angrenare directii. numită roată "conducătoare".:iP-9lPpa cu .indicat pe desen. se găsesc ·tn exteriorul ffL. 1.r .22 NOŢIUNI FUNDAYENTALE DESPRE PO)IPE PRINCIPII DE FUSCŢION. . Dintre acestea.~ : l:"'t"y'::J' fi r Pompele cu rpţi dinţate sînt destinate . volumulcamereijde -refulare se micşorează cu o cantitate echivalentă cu spaţiu).14 .~.". Printre construcţiile cele mai cunoscute de astfel de . Există însă. există şi alte tipuri constructive.să yel1icu.lţztl. fiind unse-separat cu ulei sau unsoare consistentă. 1. iar celălalt condus. -in fig. toate pompele d~nu:nit~ "cu pistoane profila te" . folosite din ce in ce mai mult in diverse domenii cu caracter specific şi care s-au impus atenţiei utilizatorilor.-d şi c'-d'.u~~i pompe cu 'do~ă şuruburi.După cum se poate' observa. iar linia de angrenare asigură o etanşare . 'angrenată cu roata 7.ermetică continuă între. dinţii acestora joacă rolul pistonului ce acţionează direcţ asup.13 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe cu roţi dinţate.. cele mai răspîndite sînt: pompele cu roţi dinţate.I9ti di. '. cuprins intre 'dinţii c.Jic1ti.pompe se pot enumera: pompele Clf... astfel încît camera de aspiraţie îşi măreşte volumul cu o cantitate echivalentă cu spaţiul cuprins între dinţii a .~l.. cu angrenare . Pentru qangrenare corectă. deoarece ungerea 'angrenaj ului şia lagărelor de spr:ijin .ra.~RE A PO:.se găseşte In Interiorul roţii conducătoare. funcţionarea are loc. '. se roteşte în sens invers.este pfeze~tată "const~ucţi~ .rţţate descrisă mai sus face parte din categoria' pompelor cu angrenare exterioară. o altă soluţie constructivă folosită la pompele cu două şuruburi este prezentată în fig.. cu angrenare prin roţi dinţate. Debitul pompei .. ceea ce reprezintă un inconvenient important pentru unele instalaţii mai pretenţioase (acţionări la maFig.· Pe măsura rotirii. rIt ~!lrqh excentric) şi bel multe alte construcţii speciale.' " . denumită roată . Mai rar.. pompe cu rotor excentric '(cu palete.. Conform schemei din figură. La această construcţie.!ttterioar~. astfel: la rotirea roţii 1.cu roţi dinţate are un oarecare grad de neuniformitate (pulsaţii). 9 curbă epicicloidă. La această pompă.~~w. dar acestea sînt-mal. atunci cînd acesta este prea vîscos.15. angrena]e. In categoria pompe/or cu angrena]«. in cazul pompelor cu roţi dintaţe. transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate fixate la capetele arborilor. 1.asemenea.rar înblmte în procesele industriale. spaţiul de aspiraţie şi cel de refulare. Prin aceasta se creează o depresiune iar lichidul este aspirat în camerade-aspiraţie A. .

pompele cu şuruburi cu profil epicicloidal pot realiza presiuni pînă la 80 bar. cind. Pompa este asemănătoare cu cele descrise anterior. dar presiunea maximă ce poate fi realizată nu depăşeşte 20 bar. fără pulsaţii. volumul camerei de aspiraţie creşte. deci pe baza unui profil epicicloidal.'~ . transmisia mişcării de la şurubul conducător la cele conduse se realizează numai prin angrenarea directă a flancurilor spirelor.s " 'a.05 mm. Prin această amplasare. Pompele cu şuruburi se utilizeazăla vehicularea lichidelor unguente.mod analog.17 este prezentată schema unei pompe .24 NOŢIUNI FUNDAMENTALEDESPRE PO~!PE PRINCIPII DE7UlfCŢIOlf.'J ~w 1""~ ~'"''' : Datorită liniei de angrenare ermetice. amplasate într-o carcasă comună.•. La pompele cu trei şuruburi. 1. În fig. . Fenomenul de pomPai"eareloc la rotirea şuruburilor datorită deplasării spaţiilor. uzurile flancurilor spirelor sint practic inexistente. .. dar interstiţiile care separă spaţiul -de aspiraţie de cel de refulare sint foarte mici. se creează posibilitatea obţinerii unui debit sporit intr-o construcţie compactă. a altă categorie de pompe volumice rotative este aceea a pompelor cu pistoane profilate. cu viscozităţi pină la 15000 cSt. 1. O altă variantă de pompă cu şuruburi este construcţia cu trei şuru buri...-. iar unele c6nst~ucţii speciale ating valori de 200 bar. La aceste pompe. dar organele de lucru sînt alcătuite din trei rotoare (şuruburi). '0·0 •••. deci se obţine o reducere a costurilor de fabricaţie. ceea ce favorizează proiectarea şi execuţia sculelor de prelucrare.. · . de ordinul 0.'I. fapt care are ca efect reducerea randamentului volumic al pompei. uzura rotoarelor estcrniai rapidă. .. iar lungimea ei (numărul de spire) determină gradul de etanşare a pompei şi prin aceasta presiunea maximă ce poate fi realizată.. e . ·umplerea'Jpaţiilor' Se reaIizează tn perioada de aspiraţie. ' . spirele şuruburilor şi peretele interior al carcasei pompei. astfel -că pierderile de debit sînt reduse.>' ~ . 1. În .. Transmiterea mişcării de la rotorul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate montate pe capetele arborilor. iar celelalte două sint conduse. ". Profilele nu sint în contact. co.16. dintre care cel median este conducător.cu pistoncu o singură . 1l>g.l.spumoase sau cu tendinţă de coagulare. Cele cu două şuruburi şi angrenare .8 . fapt pentru care sînt utilizate ca pompe de ungere pentru lagăre de motoare sau turbine şi ca pompe de acţionare a maşinilor-unelte." PO~IPELOR 25 I existind un interstiţiu foarte mic prin care are loc o recirculare a debitului de lichid din spaţiul de refulare spre cel de aspiraţie.: c . . Angrenarea prin roţi dintate exterioare ar conduce la construcţii complicate şi la dificultăţi d~ sincronizare a roţilor şi a şuruburilor.... La aceste pompe. volumice cuprinse Intre .." Debitul acestor pompe este continuu. °E •. In fig. Pompa este alcătuită din două rotoare profilate asimetric (cu o singură aripă).exterioară pot pompa şi lichide neunguente sau corosive. prin deplasarea spirelor. oos . iaHehnologia de fabricaţie mai complicată."RE . refularea lichidului se datoreşte micşorării volumului camerei de refulare cu o cantitâfe echivalentă cu volumul ocupat de sire. denumite astfel datorită formei organelor de lucru Aceste pompe se utilizează mai ales pentru pomparea lichidelor foarte vîscoase. De fapt spira' joacă rolul unui piston fără sfîrşit.= E '. prezentată în fig.aripă. Profilul flancurilor spirelor in secţiune normală pe axa şuruburilor este de formă riglată (dreptunghiuIară sau trapezoidală). o o •.18 este prezentată schema unei pompe cu piston cu două aripi.

. după care va reveni În curentul de lichid fără a fi provocat stricăciuni (~uri). denumită cu "p ale t e cu} is a n t e".'princip.. ~ Un alt tip de pompă volumică rotitoare este pompa cu rotor elastic prezentată în fig.23. ea va fi presată şi va deforma l?cal cauciucul.aţiului 10 formă de seceră. de contact cu c~~casa. rotirea rotorului. In fig.19.l.• Datorită acestei calităţi. elicei statorului. 1. diverse sisteme de transmisii hidraulice. În loc de fante. Dacă În timpul funcţionării pompei. fiind generată de două elice cu originile diametral opuse (două inceputuri).. unde pompa realizează presiunea necesară pulverizării agentului de lucru. Şi la această pompă. este pompa cu s e g m e n t s e p li r citor.. Presiunile maxime pe care le poate realiza o astfel de pompă sînt de ordinul 10-24 bar. . Aceasta.•..26 NOTlmil FUNDA)JENT. La rotirea rotorului. Ea se mai utilizează şi la pomparea lichidelor vlscoase: siropuri.l i' i c. care. Mişcarea rotorului in carcasă este o mişcare de rostogolire pe peretele interior al acesteia. Deoarece şi aici ia naştere un spaţiu În formă de seceră.Ji'eifiiZată. ~ln-rotor sînt prevăzute fante radiale.". avînd pasul egal cu 0. astfel încît intr-e pOziţie determinată rotorul este tangertna ~cartasă. iar profilul acestora este astfel conjugat încît interstiţiu} se păstrează constant în orice poziţie. nămol et~.. unde atinge valoarea maximă apoi se micşorează in mod simetric.~:e. 1. Cavitatea statorului este de formă elicoidală.iCes1U. realizînd presiuni de ordinul a 100 bar şi funcţia de pompe de vid.. rezistent la abraziune şi coroziune. el este prevăzut cu alveole În care se introduc role cilindrice. Pompele cu role se utilizează pentru vehicularea lichidelor corosive sau cu viscozitate mai mare.. plasat excentric faţă de axa statorului. cu o anumită valoare denumită "e. rotorul este plasat excentric în carcasă. create prin rotirea pistoanelor. 'co~iifecţioRatdintr-un cauciuc special. se înlocuieşte frecarea de alunecare . Sensul deformării paletelor este contrar sensului de rotaţie al rotorului. în carcasă apare un spaţiu in fornîă de seceră.. ~şepl!-ră spaţiul de aspiraţie de cel de 'refulare. Pompă cu palete culisante. deci pomparea lichid ului. În fig.t. . f carcasă tubulai[. El este amplasat concentric într-o carcasă. paletele elastice sînt deformate in această zonă.sp. . fiinci de tipul cu şu:r_u b e·x. ales ca pompă de vid. cu rotor excentric faţă de axul carcasei. 1. care au o caracteristică comună. astfel că. prezentată in fig. 1. paletele sîntproiectcite spre periferia carcasei şi alunecă pe conturul interior al acesteictf1~ep~ spaţiul de :spiraţie de cel de r~fulare. avînd axul decalat faţă de axul carcasei. este cea a pompelor cu rotorul plasat excentric în carcasă. .xcentricitate:!..•. la ieşirea din zona . _spirele sale execută o mişcare de rostogolire şi. atunci cin.. dar. atunci cînd vehiculează gaze.it~u"iJtincţiuni principale: funcţia de pompă de acţiosare. O altă construcţie.. La rotirea rotorului.. Un exemplu tipic de utilizare a acestor pompe îl reprezintă maşinile de combatere a dăunătorilor în vii şi livezi. Tot în carcasă se mai găseşte un braţ oscilant care are o muchie Ce s~ r~azcmă p'~cOllt~rul_exteri?r ~l rotorului.20 este prezentată schema unei astfel de pompe.O altă construcţiecu rotor excentric este prezentată In ţJg.~LE DESPRE POMPE PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A POllPElOR 21 La această pompă rotoarele au aripi simetrice..20.existentă la pompele cu paIete . dar utilizarea acestora este limitată. La.. 1.21 este prezentată construcţia unei pom p e cur o le. Iar refularea in zona de reducerea."se compuneJn.cu o frecare de rostogolire. Prin această soluţie. din pasul. o particulă solidă este prinsă Între rotor şi stator.. rolele sînt proiectate spre exterior şi se rostogolesc pe conturul interior al carcasei. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă În interiorul căreia se Toteşte un rotor de formă eliptică. 1. relele realizînd separare. in instalaţii care necesită debite mai reduse la presiuni medii de ordinul 20-25 bar. iarspaţiul în formă de seceră este in funcţie de deplasarea rotorului.te:ţ!~{t~ . fac să varieze continuu volumul cavităţii statorului. Acest tip de pompă se utilizează mal. principiul dL' functionare este identic cu cele al pompelor cu palete.~~pompeâză lichid în . ceea ce are ca efect reducerea uzurilor pieselor aflate în mişcare.5 . realizînd astfel procesul de aspiraţie şi refulare. Pom p ele ciu pal e t e tndeplinesc în nlQSf9trŞ-. . Fenomenul de pom parc are loc datorită variaţiei de volum. 1.22. tndeplasarea lor. Pompa este utilizată la pomparea lichidelor ce manifesta tendinţă de aderare la suprafeţele metalice.-. care este teşită la partea superioară.al dintr-o .. În categoria pompelor cu pistoane profilate mai există şi alte tipuri de construcţii cu mai multe aripi. O altă categorie de pompe volumice rotitoare. este prevăzut la partea superioară cu un corp de ghidare care poate oscila într-un locaş al carcasei pompei. Pompa. În timpul rotirii. pompa este foarte potrivită pentru pomparea lichidelor cu conţinut de particule în suspensie. care îmbracă prin vulcanizare statorul pompei.. cu o etanşare corespunzătoare ele pot realiza valori ale vidului de 10-2 mbar. este un arbore cu profil elicoidal. Fig.de oQicei din ţeavă. pulpe de fructe. dintre celulele cu presiuni diferite. La această construcţie rotorul este confecţionat tn tntr~gime din cauciuc avînd paie tele dispuse radial. Aspiratia se face în zon~. cu piston raclor. Pompa este alătuită dintr-un rotor al cărui ax ·este decalat faţă de axul carcasei. astfel că. În fig. Rotorul. Datorită amplasării excentrice a rotorului. care se măreşte de la poziţia de tangenţă a rotorului pînă la poziţia diametral opusă. .lll: .19 este prezentată schema unei pompe cu piston raclor. - Fig. în care pot culisa liber două sau mai multe palete lamelare. melasă. ln punctul..24.. Rotorul acestei pompe.

bazate pe principiul funcţionării pompelor volumice. care în timpul rotirii presează asupra tubului elastic. Datorită acestor caracte- I II . in interiorul căreia se află un tub elastic. astfel că nu pot fi cuprinse în cadrul acestei lucrări. deformindu-l. deci refularea. precum şi etanşării superioare a organelor de lucru. spre deosebire de pompele centrifuge. dar acestea sînt construcţii specifice anumitor procese. dar poate vehicula lichide puternic corosive. Iar la intrarea în zonă. Această calitate se datoreşte tocmai principiului de funcţionare.\ POllPELOR 29 teşită.Pompa are o utilizarelimitată. nefiind necesară amorsare a lor din exterior. )( Pompele volumice.variabile. deoarece organul în miscare . care depinde de rezistenţa creată de consumator în refulare. Debitul lor este direct proporţional cu turaţia. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă. in timp ce lichidul din vasul de aspiratie va pătrunde în tub după revenirea acestuia la forma iniţiată:' " . 1. pompele volumice sînt capabile să vehiculeze lichide cu viscozitate foarte ridicată. iar presiunea. Pe plan mondial se cunosc nenumărate soluţii constructive. prin urmare ele sînt pompe "autoaspiratoare". ~ O altă caracteristică a acestor pompe este aceea că ele îşi pot menţine presiunea de refulare constantă la debite . 1.25 este prezentată schema unei pom p e per ista Iti c e. au un caracter special şi o utilizare limitată.rotorul . In practică valoarea acestei presiuni este limitată doar de rezistenţa materialelor din care este confecţionată pompa. poate creşte nelimitat deoarece lichidele sînt fluide mcompresiblte. randamentul volumic al pompelor volumice este net superior. Rotorul este format dintr-un dispozitiv cu role. bazat Re variaţia de volum. în contact cu organul de lucru (exemplu: pompă de singe în laboratoarele medicale). Lichidul aflat în tub va fi refulat în conducta de refulare. rnicşorarea volumului.\RE . are loc mărirea volumului. dar este foarte potrivită în special pentru cazurile in care lichidul nu trebuie să vină Fig. deci aspiraţia lichidului.28 NOTIVlIl FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRINCIPII DE Fl·XCTIOX. ea neputind realiza presiuni prea mari (de ordinul 3-4 bar). sînt capabile să evacueze singure aerul din conducta de aspiraţie. # Acest tip de pompă are o utilizare mai restrînsă. Pompă peristaltică. Spre deosebire de pompele centrifuge. In comparaţie cu pompele centrifuge.25. În fig.este COllfec'ţionat din cauciuc special.

grosimu Inelului de lichid.. În funcţie de tip~ ales.o:\fdc :::: t. realizînd astfel ceea ce se numeşte în mod obişnuit "autoamorsarea". chema constructivA.epe !n . Canalul lnc. 1..plină cu lichid. Pompa este astfel concepută -r.~'.~ s de ~e~~~J~.t~asee de conducte c~ multe îmbinări şi racordări care pot prezenta locuri neetanşe . .şi la Înălţimi de pompare marr. . : . Pompele cu canal lateral se construiesc numai pentru debite destul de mici.' de unde lncepesă 'desereasâ pînă în punctul 4 care se găseşte situat la. Totodată fn celula Cz se găseşte ŞI fanta de evacuare E .lge C.~)'. de vid cu. ele pot fi folosite şi pentru crearea vidului m diverse procese tehnologice. Astfel aici se repetă principiul de funcţionare al pompelor v.7.. iqef de lichid pot' vehicula şi lichide. le conferă calitatea de a putea elimina singure aerul sau gazele din conducta de aspiratie.pompele d cu canalla~eral.1.utilizează in divetse combinaţiiconştructivecu pompele centrifuge. piston..suprafeţei interioare a celulei. pompele autoaspiratoare sînt utilizate în instalaţ...poziJie.canalul~i. Fl'XCTIOXARE A POllPElOR 31 ristici. lichidul este proiectat la periferia celulei şi formează un inel de o anumită grosime. 'Această ultimă utilizare se datoreşte mai ales faptului că debitul de aer refulat este continuuşi totodată lipsit de vapori de ulei'. . Aşa cum le indică de altfel şi denumirea. . el neputind creşte peste anumite limite datorită umplerii nesatisfăcătoare a celulelor rotorului.. pompele de VId cu inel de Iiehid.flXe. circulatiei cureatuluJ turblonar. .5. Funcţionarea pcmpelor autoaspiratoare. pompele cu canal lateral realizează presiuni de refulare apreciabil mai mari decit pompele .palete. '" . diferit de cele descrise în pan':.precum ŞIla pomparea lichidelor cu conţinut bogat de aer sau gaze !n co~. valoare~ de 50%. 'Du~.licl. necorespunzător. c~eIl}<I.ol~mice. O altă categorie de pompe. se remarcă poziţia excentrică a inelului de lichid. nivelul aceleiaşi suprafeţe.gurile de aspiraţie şi refulare sint. 111fig..~. iar în porţiunea unde adîncimea rnnalului (ksrreştc. . al căror principiu de functionare.:. InF~I~gld}I(Pfclct!. Pompe a~t0a. Sche~ ~~tiei jucat de inelul de lichid. L~.. J Funcţionarea are loc astfel: se umple iniţial pompa cu lichid..cent~if1... rolul canalului îl "joacă:aici poziţia excentrică a rotoruluifaţă de carcasă.dar ~ţqizarea lor numai in acest scop nu este recomandabilă deoarece randamentul este. 1. 1.. a căruisecţiune'transversă1ă âre-.:It canal lateral. lul lateral. Între celulele rotorului şi canalul lateral.id.~!'..pompe .. ~le se . Prin urmare.26. 7. Situaţia se prezintă ca în fig. iar puterea. !.cată fanta A pnn care se realizează aspiraţiafluidului. la rotirea rotorului în se~sul indict pe figură. cum este in cazul compresoarelor cu.1tată.\(01.comparaţie cu cel al pompelor centrifuge .. astfel că la următoarea pornire nu mai este necesară o nouă umplere. . realizînd amorsarea acestora. este reprezentată de pompele de vid 'cu inel' de lichid.spîn~iteconsJfUcţ~ -. b). Paralel cu variaţia vo.rot-oare-. . domeniul de utilizare a pompelor volumice se limitează la debite relativ reduse ~ în . adîncimea lUI creşte treptat pînă în punctUl 2.. . c. :pJ. indreptate în SUS . absorbită creşte foarte mult. ~a. o parte din lichid pătrunde în cana- se apropie de centrul rotorului.\1IESTALE DESPRE POMPE PRINCIPII OF. ' Datorită acestei calităţi.' . . .3.. astfel că grosimea inelului de lichid nu rămîne constanta pe Întreaga periferie ci creşte sau se micşorează proporţional cu .. . rolul piston~lu! fiind Fig.) unde secţiunea este mal mare. .7. Din figură. iar apoi descrescînd pînă la terminarea canalului. PrII19P!.~mpe ~u canal lateral. care provoacă o mărire a energieilic}:Udului.. Pompele autoaspiratoare reprezintă o categorie de pompe distincte.' Celemailă. marginea inelului 1/ a Fig.J. Construcţia acestor pompe se aseamănă Întrucîtva cu cea a pompelor eu-canal lateral. 1. determinate de palete şi suprafaţa interioară a inelului de lichid.. e . se utilizează construcţii multietajate. apoi rămîne constantă pină 1n punctul 3. In formă de stea.rdar sînt folosite din ce În ce mai mult şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune. . la oprirea din funcţiune.incit. Deoarece randamentul maxim al acestor tipuri de pompe nu depăşeşte.27. 'Y}P. Pompele. . montat intre două celule una de aspi. Prin aceasta volumul spaţiilor a. al căror principiu de funcţionare se asemănă foarte mult cu cel al pompelor 'cu canal lateral. ~ . e diJI)ensiunicompad rabile. Iaconstrucţiile curente.26. ceea ce poate provoca defectarea motoruluide antrenare. manifestată prin creşterea presiunii acestuia. deoarece randamentul lor volumic este redus.punctul. ! .o'anumită ~orm~.lţeral este' ~CătUltă dintr-un rotoc~cu. datorită diferenţei de presiune existente..I. De aceea. pompele perife~ şi pompele cu bazin..sîpţ. dar.!~a. . Pompă cu canallate~: • . b.:'h!m:~~/a ~mper cu.auţoaspiratoare .2. 1.30 xortuxr FUND. car~ se găseşte la' riivelul . 1. lumului.rioarc. De regulă. Pompe de vid CII inel de.iile unde realizarea etanşării este mai puţin pretenţioasă decît la pompele centrifuge . ': . ca şi punctul l. ea rămîne. secţiunea . suprafaţa mtenoară a inelului se depărtează de centrul rotorului. variază crescind de la începutul canalului pînă În planul axului orizontal.~.'-schema s .perifer~ceIuler Cz este prevăzut un canal Circular c. aceste pompesînt destinate in special pentru crearea vidului industrial În diverse Instalaţii. utilizarea acestor pompe: este recomandabilă în domeniul debitelor mici şi al presiunilor mijlocii (20-30 bar) şi mai ales acolo unde este necesară autoamorsarea. se formează un eurent turbionar (vezi săgeţile din fig. ~!lJepre~eI.raţie ~d~ ceaJaltăAi r~ful~e Ca.U .între cele două spaţii învecinate.. d şi e.sfiratoar<.26.

e. .pompede vid inalt". Curbele caracteristice ale pomp-Ier nI' vid cu ind uc E~hiJ sînt illl..zori la o valoare a temperat urii lichidului de alimentare de 1:1 T ~i l ele suferă modificări În funcţie de variaţ ia tomperaturii acestuia. Acestea din urmă reprezintă construcţii de poinpeVolumice speciale. ia forma unui inel de lichid de ? ~numită grosime constantă.: aceea ele se întîlnesc şi sub denumirea de "pompe cu inel de apă". 1. .monoetajate . întreacesta şi faţa in. pentru completarea cantităţii de lichid evacuat şi deci pentru menţinerea grosimii constante a inelului de lichid. Elemai pot fi folosite şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune. ti. dimensiunile nu mai sint limitate.Din dreptul axUlui vertical. montat P" un . In acelaşi timp. Pentru obţinerea acestor parametri. dar bine înţeles că se pot utiliza şi alte lichide.iicClll: . Din acest motiv. căre vid inalt (25 Torr) reprezintă un . Il" arbore în limita jocurilor s dintre lăţimea sa şi lăţimea carcasei mărginit. Pompe perifeTiale. in multe locuri din exploatare. ceea ce conduce la micşorarea grosimii inelului de lichid şi la o funcţionare defectuoasă a pompei. acesta este antrenat de palete şi proiectat la~jYeriferia carcasei. fără inconveniente de ordin funcţional-mecanic. de discurile de distribuţie.Funcţ!onarea se petrece astfel: la rotirea rotorului in pompa umplută iniţial cu Iichid.. Prin urmare. iar cea mai mare parte din căldura degajată este preluată de inelul de lichid.. .'. in marea majoritate a cazurilor. Astfel de pompe se . In fig.'.28. . regim cie. 2. acest" pDmpe au ca agent lichid apa. pentru a îmbunătăţi umplerea celulelor ŞI deci a randamentului volumic.de către paletele rotorului. arbore deplasat faţă de axa carcasei cu excentricitatea e.)' . ele sint folosite în special pentru evacuarea aerului sau gazelor din diverse recipiente şi instalaţii.vid industrial şi pompele de vid înaintat (10-8 Torr] utilizate în Iaboratoarş şi inelectronică. este necesar să se aducă în pompă. . de Ia o sursă exterioară. . ••. odată cu evacuarea aerului din celule.C!~te~~"l. Din figură se observă că. avind fantele modificate. • Spre deosebire de pompele cu canal lateral. De aceea. Pompa este alcătuită dintr-un rotor amplasat între două carcase avînd fiecare cîte un canal lateral identic. cu condiţia ca acestea să nu intre in combinaţii chimice cu mediul ce trebuie evacuat..'. . dar la acest regim debitul scade practic la zero. cantitatea de lichid care o înlocuieşte pe cea eliminată are şi rolul de a răci inelul încălzit. Astfel pompele cu un singur etaj realizează presiuni de refulare de maximum 2. 3.5 . . prin fanta de refulare este eliminată şi o anumită cantitate de lichid. aşa cum s-a mai arătat. ' . o cantitate de lichid echivalentă cu cea eliminată.. realizînd astfel depresiunea' necesară aspiraţiei.32 XOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRI~CIPII DE Ft:NCŢIO:URE A rOllPELOR 33 I Il II tlI. atunci cînd presiunea de aspiraţie este chiar presiunea atmosferică. Deoarece transportul lichidelor cu astfel de pompe se face cu un randament scăzut. 4. la. În sensul de rotaţie indic~t. . it f In fig.obţi~ed~M~ . "1:-.5 bar. lichidul de alimentare se mai numeşte şi lichid de răcire. .numesc "pompe centrifuge autoaspiratoare". .1. .pentru vid Înalt pînă la 25 Torr.bietajate . In discul tii este practicată o fantă a de o anumită formă. volumul ac~stor celule se reduce. In ~nele lucrări de specialitate sau in prospecte ale fabricilor constructoare el mal poartă denumirea de "lichid auxiliar" . pompele se livrează cu discuri de distribuţie speciale. fixată lateral prin discurile de distribuţia dl ŞI d2 • In interiorul carcasei R se găseşte rotorul R. iar în discul d2 . divizat în mai multe 'celule -"'-7. s-ar obţine caracteristici inferioare şi randamente mult reduse. Vidul maxim ce"pO~te :fi'obţinut cu pompele de vid cu inei de lichid :::inge valori de 15-10 Torr.lI montate în "paraler. Pompele de vid cu inel de lichid se utilizează in diverse procese tehnologice (uscare sub vid) sau ca pompe de amorsare centrale pentru staţii de pompare.pentru vid mediu pînă la 160 Torr ŞI cu două rotoare aşezate in serie . .<: ..29 este prezentată construcţia unei pompe periferiale. se utilizează un dispozitiv cu ejector. volumul celulelorcreşte pînă in dreptul axului vertical al pomPei. ' Pompele de vid cu inel de lichid se folosesc şi în combinaţii constructive cu pompele centrifuge.1~. raţia pe ambele părţi.~jnd~tljU~:roţQ~~ rele poIllpelor de Vid ttpnel .. ele funcţionează in aceste condiţii. cu secţiune circulară c. pompele se execută în două varIante: cu un singur rotor .pefigură. şi la această categorie de pompe.f... aerul se încălzeşte...z:i~z. a~pl.. .a .1 . Rezultă deci că. . 267 f . unde.//. iar cele bietajate pot atinge valori de 6-7 bar. "Trebuie făcută distincţia între pompele de vid pentru vehiculate.. Rotorul poate culi'3.3.o altă fantă T.:. Pentru a obţine un vid mai inaintat cu acest tip de pompă. Din punct de vedere constructiv. conducta de refulare. la care rolul pistonului este preluat de inelul de lichid.7.. iar aerul aspirat începe să fie comprimat şi este refulat prm fanta de evacuare. Dacă s-ar folosi aceleaşi discuri cu care este echipată pompa de vid. alc~tuită d~ntr~o ~arcasă. care au prevăzută o carcasă specială în care este amplasat rotorul de vid ce realizează amorsarea.. astfel că alimentarea tre- buie să se facă de la o sursă care are temperatura corespunzătoare.. la pompele de vid cu inel de lichid. de asemenea de Fig. 1. .28 este prezentată schema de funcţionare a unei astfel de ~om~e. 1.3. Totuşi. concentric cu carcasa pompei. obţinîndu-se cu ajutorul său valori ale vidului de pînă la 5 Torr. . Schema funcţională a pompei de O anumită formă şi care comunică cu vid cu inel de lichid.".terioarăa inelului de lichid. se formează un spaţiu în formă de seceră. Pompele de acest tip se asemănă constructiv cu pompele cu canal lateral.a-ryncl. .. .~. 1. De aici au rezultat şi denumirile de "pompe de vid mediu" şi f.. procesul de pompare se datoreşte variaţiei de volum. Pompa. asemănător ca Ia pompele cu canal lateral.. datorită procesului de comprimare realizat în celulele pompei. care este pusă în legătură cu conducta de aspiraţie. unde secţiunea canalului lateral limitează dimensiunile pompei şi deci şi parametrii hidraulici.. Pentru .e Iuru. care se montează pe flanşa de aspiraţie a pompel." r-. astfel că aceste pompe pot vehicula cantităţi de fluid foarte însemnate. este.~f!JlchIdPOJ. Canalele fac legătura directă între j Alegerea pompelor - c. Datorită poziţiei excentrice a rotorului.

:''-l l)!lI~nul~:!. Pompa este prevăzută cu un bazin de decantare a Iichidului. şi ejector. acest aer se dizolvă în li. Fig. înt~eg -raseul pînă S(' produce arnorsarva pomp_'1. pompa ?fumul.:comandabil ca vanele de pe conducta de refulare să fie complet deschise astfel încît să opună o rezistenţă cît mai redusă în calca aerului evacuat.4.~tulţ~. l Injectorul şi ejectorul sînt aparate Ia ca~e principiul de funcţionare este identic.r Lichidul din pompă este în contact permanent cu aerul din conducta de .: EXIstă Însă '!il alte.:\u matriţare.' pabilă s~~. p'Jmpa funcţionează CI n pompă c(~ntrrfll!. dÎ. supusă la dIver5~ regImUrI."""':..' înălţimide 2-3 m.34 :-iOŢIUNI FUNDAllENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 35 ()rifici~l de aspiraţie şi cel de refulare. "."piraţÎc. . Atit rotorul cît şi carcasele se pretează a fi realizate din materiale anticorosive. utiliza~ea acest?r' apar~le este limitată. Acest amestec este . Ele sint pOlp.Îndeosebi În industria chimică şifarmaceutică)i acolounde sînt necesare debite foarte mici. Rotorul are forma unui disc prevăzut la periferie. :.zenta lucrare îşi propune să le trateze numai în cazuril~ în care sînt folosite in diverse soluţii combinate cu pompele de largă circulaţie. Deoarece din punctul de vedere al exploatării.7.şasiuri cu rOJişi siI?-ţantre~aţe cu aJut0m! motoarelor termice. Principiul de funcţionare al acestui tip de .peautoaspiratoare. denumire datorată circulaţiei turbionare a ~::'.. calităţi apreciate mai ales în cazuri de intervenţii 'râpide.! tipuri de p()mp'~ este d(.29. Această categorie de pompe este utilizată dvstul de frecvent pentru diverse servicii: irigatii. " . alc.pompă constă în producerea unei turbulenţe care are ca efect degajarea aerului sau gazului conţinut În lichid. Expresia analitică sau grafică a acestor pa~amet~I ?feră pOSIb~litatea beneficiarului pompei de a alege pompa cea mal potrivită sCOPUlUI.bazi1ţ.'-'.1pă.. în care are loc separarea aerului de lichid..4e paIete şi pereţii late"ra~i ai carc~~!or joacă .Celulele. avansind continuu de la aspiraţie spre refuIare:. " ". Funcţionarea are loc astfel: pompa fiind umplută 'irtiţi~(cu'lichid.! n'.' . dar denumirea lor rezultă in funcţie de modul de aplicare. .' li Ipd~ui se acumuleaza ŞIse ampliflcasubformăde'preSlUnea~tfelcăp9mpae '. denisipări de puţuri etc. aspiratoare cu bazin. În funcţie de cara~terul exploatării. int'ervenţii la stingerea incendiilor etc. asigurîndu-şi astfel exploatarea raţională şi totodată economică a instalaţiei hidraulice pe care aceasta o . de ordinul 0. Acest principiu este ilustrat în fig. tf::.! intre 3-7 miri. asan~rl.' . :."t!!1(l<> l-mv.''. Aceste!"construcţli sînt 'cunoscute sub denumirea de transformatoare hidraulice.Schema funcţională a pompei periferiale.::.i.}}4'ţ~. Ia rotirea rotorului. ".ch~dşi înlocuieşte treptat aerul evacuat in conducta de refulare. în masa de lichid se produce o" turbulenţă puternică. Principiile de funcţionare descrise în cadrul acestuic... ~e:.4 ~3/h la lnăl ţimi de pompare relativ ridicate.. se ridică Ia suprafaţă. Astfel aparatul se numeşte injector.31. aerul.Iavrotirea rotorului. dup.e~ţ.ufllizarea unui fluid motor . . se: 1I1Cll1Jt~ orificiul de retur. In C'lntllluarc. cu un singurroţ()r .. este r. atun~i cînd este f~los~t p~nt~ p~m~area su~ presiune. iar lichidul se întoarce in rotor prin orificiul de retur şi ciclul se repetă.' . 1.31.' '1'" . Această -soluţie le confera mobilitate ŞI independenţă fată de surse de energie electrică.3.-~':II?-~lt ~m:fi0. ?~r ~a~acitatea lor de aspiraţie este redusă.refu. iar. 1. pompe.. fiind mai uşoare..P()mpele penfenaIe se mal numesc ŞI pompe "turff' 'bionare". . cu un număr mare de palete realizate prin freza re .• pre.D:l~siun~ reduse presi9~:de. . lA. lichidului in pompă.J( .lele se monteazăpe. Pompă autofuncţionarea are locastfei. Pompe autoaspiratoare e~. nedepăşind i" I ".apa..dar domeniul de ut!Ir:::-. pe ambele părţi. de a-i cunoaşte limitele de utilizare corectă..escnerea prIncipiului de funcţionare este prezentată în Iucrările de speclallt~te . 1. . 1. i~iţlecît pompele centnfuge asemănătoarexăstfel pompele periferiale pot realiza înălţimi de poinpare de 250 metri coloană de lichid. aburul .~~ . berbecul hidraulic.. Fig.)~::. 'al' căror principiu de funcţionare se ~azează.30. " ' I Pompele' periferia1e seutÎlizează . pe măsura funcţionarii._" '" .: al acestora este limitat Ia scopuri speciale: irigaţii cu caracter local. categorii de pompe. cînd este folosit pentru aspiraţia lichidului din puţuri cu nivele adînci. Schema principiului}e f~8tio~ase. Pen~ru aputea s~tbface astfel de cerinţe.. care_umple. evacuări de ape uzate din incinte.. lichidul este proiectat spre periferia carcasei şi aici capătă o mişcare circulară În formă de spirală .!-pitol ~ referă I~ tipurile de pompe cu cea mai largă aplicaţie pe plan mondial. . pldsometrzel ele abu» şi apă salt cu gaze ş: :"q .]{ .:. Timpul de amorsare la acest. . Eig. 1.Între canalul lateral ~ipaJete .'.r~alizf!z~la. de funcţionare. alimentări cu apă cu caracter local. astfel că bulele de aer. dintre care cele mai cunoscute sînt: injeelorul de apă.refulat în bazin unde întîlneşte un spaţiu mult mai liniştit. în comparaţie cu celelalte tipuri de.<. Pentru' a obtine o amorsare cît mai eficientă. pompele se echipează cu rotoare adecvate.rolu:L~?r~t~jetn~ca~~:~x.r.w. Schema pornpei pcrifcrrale. . Locul aerului din conducta de aspiraţie este luat de lichidul din rezervorul de aspiraţie.5 .. Curbe caracteristice Criteriile după care pot fi apreciate calităţile unei po~pe sînt parametrii funcţionali pe care-i poate realiza aceasta. .":f. vu iin. ejectorul. la~ d...e r~d~tăJpJ~!. avînd ca efect crearea unui amestec de lichid şi aer..

oi.L. uzina eliberează certificatul de calitate corespunzător... PC?mpapoate funcţiona şi în afara acestei zone. deci avînd o fabricaţie binetnsuşită. 1:32 este prezentată _ 'Il". ~9. Astfel. exprimat de regulă în m?oră. . Măsurăfile. favoriztnd fUiicţlOn3:I'ea t. . exprimat în procente (%) sau în număr subunitar.!j~d Fig.debitul de lichid pcrnpat. Diagrama H =J(Q) pentru dip. gerell p.. Parametrii corespunzători punctului (j..!~l în.este determinată prin curba de sarcină H =!(Q) trasată prin punctele cunoscute I.La anumite categorii de pompe centrifuge sau la alte tipuri ţie pompe care seexecută în serii foarte mari. litri/minut.32 sînt ~eterml''1late la o '9lluinită .el curbe. lll~/~eCUnu. .. . . l.. '.. În practica curentă relaţiile dintre aceşti parametri sînt exprimate pe cale grafică... ~ll apă...puterea absorbită la arborele pompei.yariază de~f. dreaptă. asupra instalaţiei.H. are ca efect distru.:" sau Imi/secundă.33 sînt prezentate curbele de sarcină aleunei pompe centrifuge. III. 11 experienţele au confirmat. începe . Ea este antren~t:}e un motor electric avind o putere de 0.fapt p: se răsfrinl?e negativ verse turaţii.' de . 1. pe Ioturi.75 kW la o turaţie de funcţlOnare de 1500 rot-rnm . (fig.. fiecare exemplarse verifică pentru un anumit număr de puncte funcţionale şi se compară cu curbele omologare. II.enlatld a organelor hidraulice a~e ~ • . A~ .actenshce ale pOI?pe~..> fn:'('ţ.L..:uo lnăltime de pornpare mai mari.. Această lege nu se aplică în cazul funcţlOnarn ~~pei în regim de .-L. prin măsurători directe.să scadă sensibil" Analizînd alura curbelor rezultă că alegerea pompei tre- I. diagrama din fl~.constanţ1\. H .. teona după car: curbel~ de sarcI~a !f = 1(1) sînt parabolecongruenteacăro!axăeste. uzinel~ţ.lsatoJ. /"(m) . .~spUIlZăt?r dC!b~telor maXlme... iar coordonatele lor se obţin cu ajutorul ~ormulelor (1..uic astfel făcută încît aceasta Srt funcţioneze o perioadă cît mai îndelungată în zona randamentului de valoare maximă. 1.'turaţie n.32. Numai In cazun cu totul speciale se fac ŞI probe cu alte medii.nnan' din a"('ast~ 7.. exprimată în rotaţii pe minut (rotjmin.Curbe1ecaracteristice ale pompei se determină de către uzinele ~nstructoare pe standurile de probă.c~msţructoare se fac. iar după introducerea acestora în fabricaţia de serie. noua turaţie se calculează valorile celor trei puncte: QII = QII X fi.tIi mar"ea majoritate aciiZriiil:~i.înălţimea energetică netă la aspiraţie. exprimată în metri coloană de apă (mCA) sau metri coloană de lichid (mCI). se poate inlocui motorul electric de a. normele pot prevedea ca verificările să fie făcute prin sondaj. pe măsura creşterii debit ului.: după sine variaţia: curbelor ca. Cl/s} Fig.-t::t:::I::l-L.' In fig..Înălţimea totală de pompare.{Jn~ nurn.!.:():'esp:lllz~'ttoare nor valori acceptabile u ' di n punct de vedere al randamentului. puterea absorbită. ad11liL' folosirea pornp«i într-o zonă . N PSH creşte. sub formă de diagrame.. altul avind o tu~aţie de 3000 rot·min-1• Pent.. A. Diagrama curbelor caracteristice ale pompe] ..!. P.cavitaţie. Va:laţla turaţiei atrag. astfel ca avind curba determinată pentru o anumită turaţie se poate o~ţln~ curba corespunzătoare unei alte turaţii prin deplasarea paralelă a pnm. Eumplu numeric: O pompă centrifugl!. '''1 ~ 3000 3jh = 2 X -=i m . care cuprind diverse curbe ce au căpătat denumirea de "curbe caracteristice". O alură mai deosebită este cea a curbei d~ randament "1).34).!::m:pe măsura creşterii debitului. alură Ce reprezintă sensul de variaţie a parametrilor funcţionali in funcţie de variaţia debitului Q..!. Zona de presiune maximă din pa~tea sffiigâ a domeniuluI recom. o dia:grain1\. ~ar rczultatcle nu sînt satisfăcătoare ŞI exploatarea se face neeconomic.. n . . Dindiagrama prezentată în figură se observă alura curbelor caracteristice ale P(k~/) pompei centrifuge. 1. Pentru folosirea aceleiaşi pompe într-o instalaţie in care sint necesare un debit ". creşte şi de' asemenea valoarea . se t" . Curoe caracteristice la pompele centrifuge.36 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 37 ~ f • ! _ i deserveşte. .. ~.LLLY.. scade. "1 = 8 m3/h.. :1. Această zonă este marcată în diagramă prin două linii frînte. exprimată în metri..paralela cuabscl~a. 'ii. efectuate pe prototipuri. P . ~. Deoarece însă În multe cazuri '. iar ~(' punctul se numeşte la rîndul său "punct nominal". . Se poate remarca: LLJl.ntrenare cu.33. N PSH . dar în certificatul de calitate furnizorul prevede în mod expres acest lucru. centrifuge. la diverse turaţii. care la început înregistrează o creştere pînă atinge o valoare maximă."_' această situaţie nu poate fi obţinută. / Q(m3/h) înălţimea totală de pompare. apoi.-( JJ carltcterlsfice ale unei r j:)()Înpe centrifuge. = Q1l1X .turaţia de antrenare a pompei. S~a d~~onstrat.andat este de obicei o zonă de funcţionare instabiIă. Punctele Al'" A3' A~ . (cu y d: '1 OOO:'kgf{m3) şi 1<1. exprimată în kW.:.L. Curbele caracteristice prr. Zona <ţm---PUtea . identice cu cele din exploatare.!!YL. 1. d~~. efectuatepestand!U'ile deproM ale. ..5) d~ter:n~~ nate de legea similitudinii.val0a:e .afecteaza c~n~lţiile \ de aspha:ţie. !. se l?ăsesc situate pe cîte o parabol~ de gradul II. Parametrii funcţionali ai unei pompe sînt: • Q ..' .untate în. In fig.-sc pararnetri "n()minali". temperatura mediului ambiant.a d0lll:~niuluI.Î?.500 = ix 2 QII. sau rot-rnirr t) : "1) randamentul total al pompei.. Pentru pompele care se lncadrează ~n limitele toleranţelor admise.ce conţine curbele .

0 rot-mtn-". Punctul A din diagramă corespunde valorii randamentului maxim. !... . Trebuie precizat insă că la modificări importante ale turaţ iei .. curbele randamentelor -r" curbele puterilor P şi curbele înălţimii energetice ne te la aspiratie nt" 2 6 '8 NPSH.it să cunoas~.'28 H. ut ilizan. 1. Strunjirea.0 ": )" = '. ristici diferite.u-e se 'Ia alege un motor electric c..l toate posibilit. \ :'~:II·=... }2 "= 8l5"'{'> 00.5 NPSH ca valoare acoperitoare..u reUlb dl' [lP.urbele 0.. '.!i~.0.'urmînd să se aleagă puterea p/' care este acoperitoare ..= Hll-X( . diagrame redau curba de 'sarcină funcţie de' variaţia turaţiei). Pentru obţinerea unor parametri Iuucţionali interrnediari.jNPSH. Cînd vana de refulare este complet închisă.0.1 . reţine că alura curbelor este următoarea: pe măsura creşterii debit ului. De obicei.r~ de forma.btLl ca Uil .0 m.ţIţimii totale de pcimpare HB.1.. un reductor.0.' se află situat pc ~ttr~<I: desarcinăQ-H apompel cu rotorul de diametru 0. / . pentru a putea stabili ŞI recomanda limitele el de utilizare."'_'(':I.. curba' de sarcoină analog folosind corespun relaţia S-.. Prin aceasta se obţine o lărgire-a: cîmpului de utilizare a aceluiaşi tip de pompă. . ~ 'Ia calcula turaţia de antrenare corespunzătoare şi se va utiliza in acest scop o trans . prin urmare Totuşi pentru_obţinerea unor caracteperiferică arotorulu].·0.:L .exteri9r.ium.95D. mod --neterminarea valorilor din diagramă se face astfel: punctul B. în majoritatea cazurilor. I. . .0 Prin urru. zăroaro noii turaţii. motoare electrice asincrone. <led: 1'..8 :P.I -: .5..35 este pr'CZcn:tattr-caracteristica universală a unei pompe centrifuge.0.u obţinut punctele 1'.. H.75 D __1. înălţimea de pompare scade.~ -.751). admiţîndu-se o diminuare a diametrului cu aproximativ ~o.2 D(uIl~le '. puterea absorbită este minimă. care au o "variaţia turaţiei nu mai este posibilă. De aici rezultă recomandarea .::. QB' In concluzie.. (': :-i~ . 38 xortcx: FliI'iDA)[ESTALE DESPRE POMPE i~ • CCRBE CARACTERISTIBE 39 Fig. corespunzător debituiui Os şi în'.6 P şi'0. ale căror rezultate sînt consemnate Într-o diagramă numită "caracteristica universală" a pompel_ In fig.(::r'.lin gama standardizată care trebuie să acopere neccsarul de (j k\Y.. Punctul corespunzător valorii puteriiabsorbite la arborele pompei este situat Între c. '.75:< (.. ~. '. construt ivă a acestuia. m.' i"o. r?torului est~ limitJ... deci la debit nul.0 m: . . randarnentele pompei nu-şi păstrează "/u]orile iniţiale.soluţie care se practică de toţi fabricanţii de -pompe.t[f' hi. pentru Fig.es~e interes. Se va alege 1.cit mai largi.0. - .. In această diagramă sînt reprezentate curbele de sarcină H = l(Q) pentru un număr de diametre de rotor variabile între limitele 0.: 'it· .5_ Diagrama caracteristicli universale a unei pompe pompele centrifuge Se va centrifuge. Puterea absorbită la arborele prin c~re'se se poate trasa porupei determină în. In construcţia modernă a pornpelor se manifestă pregnant tendinta tip :il':(.·ucti'.~OOQ)'l = 6 k\\·. 1.. '. -.3.0. diametrului..itii« p(JlTrp(:i. iar puterea absorbită creşte. J.ITI = HlIIIX' Il!' (:: r =2.ir cit m. -lI I I - ---- / / / / I I . misie prin curele sau.lraulică şi cunst..:. _J .. RandaInentul acestul punct este cupjins .'"..801) .34.2 NPSH_ . Caracteristica de sarcină a unei pompe centrifuge la turaţiile de 1500 " 3.32. ~1 1.= - i'lX("')' "1 = . Il'. r 5. prin strunjirea Punctul B este situat Hs Între curbele 1. In acest scop In standurile de încercări ale uzinelor constructoare.intre H(m) valorile.t şi se aprecieazăprinjnterpolare. pompele sînt supuse unor probe complexe. 1. se poate modifica viteza pompele centrifuge sînt antrenate de turaţie practic constantă.d!~nensiuni să poată satisface dom-nii ..

2.r>0TIUXI FUXDAlIEXTALE DESPRF.36..e o pOfUpa axială.4..'i._c.37 este preze!lt~tă Hrm' repreiinfâ-ri. însă în prospectele de 'prezentare ale. '~ ~-JIQ.: .. netă riecesat'ă"1aaspiraţie creşte de asemenea odată cu fT'. PJ. ".te'1mpiedică"s~~~~fea ina~?l ~lichld!1l.pr~~ce ef setul de -rotire În sens invers a rotorului.+( . se datoreşte întoarcerE parţiale a curentului de lichid Între paiele rotorului. 9"'. 1.ol..e pompare._ _ f • tri'fig~-t . p~ masura creşterii debirului creşte şi viteza lichidului şi implicit cresc şi rezistenţele hidraulice.şi .be-:. reprezentată la scară logaritmică. nu se încălzească peste măsură."" •. asffel ca pom_. Dri-. pC!. Imcdiat dnpă amorsarca pornpei.rwl~:-'. 1..d.. dacă se face pe o perioadă de timp limitată. este recoman. Fenomenul. să ajqlh. utilizează sistemul de coordonate carteziene. Firmele constructoare utilizează. acest robinet trebuie deschis treptat.ale debitil!ui.0JJ4~'!itel?. 1. Diagrama cîmpului caracteristic al unei familii centrifuge.rnpel. ceea ce poate conduce la deşurubarea filetelor organelor de fixare a pieselor În mişcare.3-7-~-b':i=ag=r=~·-m""·a-c-~-.~P!f2r.ici iiiipericol pentru pompă. La următoarea s "'.<.:)r~llll:l ~L poate remar:.~tld refulare tnchis.52L-J-~5~UUt~'----~20~~~S~0~~~~~Q~~~~~~~~ Fig. în care abşcisa reprezintă logaritmul valorilor debitului... dacă este posibil." ')d~bilcapo.~~t1p~iim)e.jS.IC'.36es~e pte~entaf~ÎmpuI carâctedstIc' al urieîfarfiilii de pompe .-.'!rca dcbitulu i.fig. )t înălţimea energetică. lichidul aflat ln conducta d. .. .t!Jai m!u§. "l% Spre' deosebire de pOI?pe1e cL'. J.rPrin acest fel de .t. iar în ordonată valorile înălţimii totale de pompare.aşi pompă. iar ordonata logaritmul valorilor înălţimii totale de pompare. a depăşi ~~ minute.:""I~-~~-''.r' 2~~~~~~+-~~~++~~~--~rr++H+~ f.. astfel ca lichidul din pompă.'i"1c.:.il conditiile de: aspiraţie.zlIlW~şupenot:! '_: _'.i d. fig.J.udin ba.. a cun-ei de sarcină Q-H situată P 'N in zona debitelor mici.~ba sţa~llă: .. Vne!-e pompe sint prevăzuteprm construcţie cu un'dîspozlti v de oprire a rotirii în sens invers.ită.. Multe pompe însă nu sînt dotate cu un asemenea mecanism. -' 50 '~ H (In) "'. . de aceea proiectantul instalaţiei trebuie să prevadă soluţii care să Impiedece rotirea pompei în sens Fig. . .~p. Curbe caracteristice Ia pompele axiale. PO~IPE CliRBE CARACTERISTICE 41 ca pornirea pompe/or centrifugesăse efectueze la ualori cît. : '~:l (lid.. reprezentarea în diagrame Ia scară logaritmică.•••••• _'to~ '. în general..'..lP9rHunea~~.nireâ:'P.i~C~ ~ţ.i mod nefuv.. avînd în abscisă valorile debitului. ~". :I.'''' trebuie realizată cu o 'rezistenţă ' pompe axiale..: refulare se scurge prin pompă inapoi in bazinul de aspiraţie . ". urmare.1. mai larg. 20 10 . de rotaţie. fapt care se explică prin aceea că la ' instalaţie d. Astfel la pompele axiale.~:':'·~-C7:'~L. ". Pompă axialâ invers..d~ tI.reprezentare se oferă posibilitatea cuprinderii unui cîmp caracteristic mult.38 este pretentaf uri exemplu de mstalaye~~esefVlta d. 1. . ._aoprir~~._.~--F-ig-·. ' . ~" . la ace. minimă în'refulare. C:i.. . C~~b~ie caracteristice ale pompelor axiale cu o alură deosebită faţă de cele ale pompe1or centrifuge.-I-.'-l-~r~. porţiunea de instabilitate fOO~_ . Această manevră nu de Ia o ::-!:lmită valoare limită se produce o între:upere a debitării concomitent cu o scădere bruscă a în~ţimi.t~I ~~ r~fular~ cu o dap~tă de ~:::ţiner'&. dehitele mari influentcaz« i..aXii/lr ' I s~ se ef~eZ!. ".centrrfugcmo~octaJate...caracterrstlce ale unei pompe axiale.~uVz~~'1J:{lls1:~ftl.• diagra:na curbelor ..:..ir. care este rccirculat. puterea absorbită la arborele pompei creşte pe măNPSH (mi sura reducerii debit ului 'pompat ~ si din acest motiv. reprezentarea curbelor caracteristice se face cu ajutorul diagramelor care. .~.!. Instalatiaesţe:prev~~ută la capăţp. familiilor de pompe tipizate. chiar cu r~bin.". s:.c0n~uc. I. în zona corespunzătoare debitelor de valori reduse. . fără.ltriiuge.

variaţia lui datorîndu~se numai variaţiei'turaţlei de antrenare a pompei.).:.'Illru Ji\\. conducta d. respectmd astfel condiţiile unei porntrt corecte.·r.:l!:':1Ct'~i~i!iC:l '~1.-L---' siunilor mai ridicate."-.: I!0mpei.::: l.fuge şi axiale. ca pomi rea pom peTo~!!oJ~t!EŢj. Curbe caracteristice la pompele volumice..3'J . LL·l(.i pompele axiale se Întocmesc diagrame de caracteristici universale. porni:e~ se face rcziste!lţa rn refulare.. La pompele 1----. I fO -1- prczentut. în locul înălţimii totale de pomparc.. deci are loc o reducere a debitului pompat. " In fig.. ..:. Acest fenomen se explică prin faptul că.i caracteristica universală a unei astfel de ~ h87% 8l< 86 11r18 • T. 1.(rL~!. ascm:Il1. 1. cresc şi pierderile prin neetanşeităţi.9JH!_~!~.. ii. Din diJ.. atinge o valoare maximă." ' Din: descrierea'principiului de:funcţionare a acestor categorii de pompe. Teoretic curba de sarcină Q-H este reprezentată în diagramă sub forma unei... abscisa reprezentind ' presiunile. Curba. 1.e d~ferită faţăqe cea il pom-'~[m1/h) " pelor centrIfuge ŞI axiale. Caracteristica universală a pompei ' axial»..:---. h. Presiunea de refulare este determinată de rezistenţa creată de consumator. e 'tecuntlii ) 3 t.'ltoare cu cele prezentate la pompele centrifuge.. pe măsura creşterii presiunii. exprimată in metricoloană de lichid. Dacă pJmpa cu palete reglabile este antrenată la t1!."c.x.mă. La pompele cu palet e :1:~ -.L---:_p_("'~-.:. Diagr.. la presiune constarită.ma curbelor caractcrist lce la pompele volumice. a palctei. 1.p se ~ abate de la linia dreaptă teoretică."JI. apoi devine descendentă in zona presiunilor ridicate.~~_!.Metri cub. 4~E!!~:::::'. de' randament )) prezintă iniţial o porţiune ascendentă. dar iri mod practic. .gramă se mai observă alura curbei randamentului. caracteristica universală se determină pemru fiecare turaţie în pan:o.. ~40 2 I e 2' -4" -6' /3-fO Variaţia curbelor de sarcină Q-H este stabilită în funcţie de unghiul de rq. astfel că pompele volumice au posibilitatea de a debit a cantităţi de lichid variabile. (.~e.40 este reprezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei pompe volumice. p. .~t. exprimat în "1. Forma curbelor caracteristice ale pompelor volumice este mult diferită de cea a pompelor Cfnţri.. care atinge valori I11Cl:\imt tot În zona debitdor mari..-~:·.. De aceea este recomandabii Fig. După cum se poate remarca din diagrp. ' ' in fig.!.1. 2 Debito! ...· ungllluri (le. NP 'H(m) " pornire.~RACTERISTICE 43 ~gOrollmin 7'7a. care este p reprezentată prin linie punctată. ~olită .39. . iar ordona ta. Q .42 KOŢIUNI FUNDAlfE:':TALE DESPRE POlIPE Ct:I!BE C.: indi:"li'l' pul11.:"~ll:~ pi.. Fig.Jaj al paletelor p. paralel (li creşterea presiunii.". a rezultat că debitul este independent de înălţimea de pompare.ţil diferite.e refulare fiin~.l:L.so. ea se abate de la linia dreaptă. drepte paralele cu abscisa.. curba Q-P prezentind o alură descendentă in zona pre.40 curba de sarcini. ter~ mcnul de "presiune de refulare". bar.. pe măsura creşterii presiunii derefulare. 7U 3 2 I O 2 -6 -8 4 Z -10 LJ.~ .âvolumice se foloseşte de obicei în notaţii.. . Curba de putere absorbită P este continuu ascendentă. la presiuni variabile.3._i. sau' cantităţi de lichid constante.'sle fa:~. reprezentarea coordonate~or ~st.1~·. deţJitcle.'. l.

P are o alură asemănătoare cu cea a pompelor monoetajată.7 n=15~Ororml. Curbele caracteristice ale acestor 80 <:"..caracteristictna pompele de vid cu inel de Iichid.a.. [kWJ. acest parametru.. interstiţiile hidraulice ~înt mal man .uIll~ul. .absorbite tgtalese)nUltiplidi ~valorile ?e b~z1{:cu numărul de etaje corespunzător.ca~a~ P pompevolumice. ~. '. domeniu ce nu poate fi deservit de pompele centrifuge. .parametri !n.t pompelor volumice este alrutuită .epQlP. f" d " b d i Q-P are alura unei curbe de pompă volumică. •.~tinaţii speciale. ~urba de sarcină Q-H şi cea a randamen. 1.7 kW.tanuard. iar abscis'a-presiunea.JeIllperatu~!.__ l ~.j~si dimensiunile pieselor care deterI "'. m'J!1Oetajată. 1.tu cre. Curbele sînt date totodată pentru diverse valori ale presiunii de refulare.::-ii.otale . .f>.şter:ea'numărulqi~j!. Pompelecu canal ~at~. 1. În fig. poziţionar. iar_pţ!Hţru".d~et~jt)~ A.[l! pJmpel scade pe masura reducerii înălţimii de pompare.~eas~ ..r~se cOI. curbele caracteristice din cataloage sau prospecte se prezintă în funcţie d. '.lmmHg]. ('onstrucţiile ţin seama însă de caliJ{ . Ia. Pompele volumice acoperă în general domeniul de pompare a lichidelor cu un anumit grad de viscczirate.1. astfel că presiunea totală reală este mal redusă decît cea teoretică rezultată prin multiplicare.soluţi. În fig. . Curba puterii absorbite a unei pompe cu canal lateral.~.iWroXPR.a~'. pe măsura creş ~rH v:( u t! '."8 ~n:nă.Iichide SI. '. . 1. la pompele de construcţie standard care sint de~ti~a~e să pompeze . Se observă că puterea absorbită necesară a'1Lren. pentru fiecare c~rbă de . QInP~I~tcu. r. confecţi~nată ~mnd trebuie să corespundă din punct de vedere al r~zIstenţel l~ corozlUn~. pentru 2 m3jh este 3.. iagrama.. LTorrc' .ame se face însă pentru un singur rotor. D.~CTERISTICE 45 Deoarece debitul pompelor volumice este determinat de turaţia pompei.'n~~('('r> r'l'.'" fIl'~rendent:. 3. În astfel de ca7.:': c cu mai multe etaje. '.2. este asemănătoare cu cea a pompelor volumice (prezentata In fig. In cOI?pa.. . l~n "ur a e sare n t . . bite la diverse'deblte.arte. . cu . .pare şi a P1.. aram. l. ..ţţj. ':i în functie de acestea.:". ln' ă .40).oblcel . .':::3ii: gr2.gr!J.'iţ~. . se stabilesc '9..CJri:.ic.unQr valori mal.:---:--7. P _ vidul sau presiunea absoluta.42 este prezentati diagrama caracteristică a unei pompe cu canal lateral.atît ca număr de PlkW) etaje cît şi ca materiale din care se corifecţionează pompa.. '1 l i dennmd ar.-13.. .{.:'::.41 este prezentată diagrama caracteristică a unei pompt" volurnice h (IJn('ţi" d..1. fig.. De asemenea.unei .sarcina Flg. p~rametrii hidraulici..}. in consecinţă materialul din ca~e este.p!esel: udate a. .lţţrii.caracteristi~ a .lrea mălţ~ll t. Jns~QPul obţinerij.5 :. La această categorie de pompe.t.~ variaţia turaţiei.rea pierderilor In l<Iter~~lţ:1 la regimuri de vid mai înalt.~. Materialele pieselor cu funcţiuni hidraulice ale pompei determină valorile interstiţiilor acestora şi prin aceasta influenţează parametrii finali. " Randamentul total al pompelor cu canal lateral ~~te inferior.Q. ... curbele caracteristice nu sînt reprezentate tordeauna pentru apă.1l:i. 2oi---+--?-.d~torită 'dilatărilor ŞI ca atare caracteristicile vor fi mai reduse.'~ ' diverse presiun. Curbe caracterisţic..?--=~-.~~~~~ rea hl'hidelor corosive.. . inel de lichid sint: ..-. lateral.! .' .<1.lstrUlesc~ţ.e J~. J •••• ImJr . ~ n rotmin~1 astfel că în practică pentru pompele volumicese întîlnesc frecvent diagrame cu caracteristici avînd paraznetri deterfuncţie de turaţie. Se ştie că d.' Pentru determinarea caracteristicilor reale.c!~ar~~~! ~. Astfel la c::>nstrucţlll=actuale. Puterea absorbit a creşte paralel cu creş erea h.teral. ul . 'pentru .--i---1 tate diferă' faţă de cele ale eonstrucţici ". 1.. la . . 'Diagrama caracteristică la pompele centrifuge.i. la miraţi în funcţie de viscozitate·.erşilor. em I h. ln~la: oL-. Şi aici faptul se explică prin creşt. '6.debitul de lichid auxiliar (de răcire) fl:mm].le'.lUl. uzinele constructoare efectuează măsurăH(m} tori în standurile de probă... prin urmare pornirea acestor catego~u~e pompe este recomandalnl să se efectueze în zona debitelor mari şi a preswmlor reduse.-'pi)mpe cu-can~l ."\ d'.9. de ' ." Astfel.e. apoi.• '. cresc şi pierderile prin interstiţii.-na caracteristică a unei pompe ~u canal lateral cu mai Ip-ţtlte etaje. valorile maxime sint de ordinul 40-50 %.4._. cotele rezul100~'-s:-". 1 4 5 Curbe. iu.:-~ În fig. (.k\V şi ~şa mal dep.especţiv a pre~Iunude retuţare.l!uetaJatâ..44 N<YJ1UNI FUNDAlIllNTALE DESPRE POMPE CURBE CAR..qliţ~înşă uu. -. '1) randamentul total.aţie cu cel al pompelor centrifuge. d pompa alcătuită din trei etaje.:" dlltilriqiune ale materialelor conmt>.m5. ~a~. q(mJlhJ tului lJ au forme asemănătoare cu cele Întîlnite" Fig.J1.ieei. sint indicate v~orile puteru ~'t>sox:. puterea corespunzatoare debit Ul e 1 m3ih este de 3.?..43 este repre~entată diagra. 1. D (j-H. ridicate.. aspirat la s~ar~a de_~ompar~.:L----2~~:.4.~~''':'<o----l pompe sînt prezentate în prospecte.~ ~oordonatel?r.. .4.. pentru toate variantele constructive . [mmH!Oj.4.ilelă initial cu axa abscisei. de aceea la alegerea lor trebuie acordată atenţie acestui lucru."~pel se confecţIonează nid anullllte calităţi de oţel uri moxIdablle s~u aliaje din bronz. '.etaje. adica ordonata reprezintă debitul. p puterea absorbită la arborele pompei. în % di:lgrame separate. [OoJ: . axiale..' ~ c-r. Reprezentarea div. ru fun~ţ~~iLii pompelor de vid cu....iZ..~#i~)~..44 este reprezentată diagrama curbelor caracterIstIce ale unei pO'l1pC vid cu inel de lichid.ebituLnuya~'iază lr: fun~J!e <1<: n. mari ale înălţimii de pompare. Pompele cu canal lateral sînt utilizate frecvent la vehicula- !~~:~11. dintr-o mare diversitate de tipuri construct ivc. Valoareaputefii maxime este situată tnz()n~.~~!1<.. Q _ debitul de aer.<... presiunilor ridicate şi a de~itelor mici..--"-:"d P et '.' . >'/" "'.

pentru v. Dar extinderea e~agerata .valori ce nu depăşesc'fO %. Diagrama cimpului caracteristic ':1 uner familii de' aer.cDiagrama "curbelor caracteristice âle unei pompe de vid cu inel de lichid.: m0110~ta[ate.lfUlui construcţiilor.:.dar.. că acoperirea unui anumit do~enlu hldrau~lc . "Caractenshcllemdlcate"'de . . . Randamentut total al pom pela!' de vid cu inel de lichid este de asemenea redus.paraI?etriIor h.H. Familia este alcătuită din po»: p. vid 'mediu ptnă la aproximativ 160 mmHg absolut. i >. ::. min-r. Debitul de lichid a. Notă: Curbele caracteristice ale pompelor periferiale au .:dar fn.condiţii tolqranţa acceptată pentru debit este de 10%. cu inel . Prin urmare.utiIiza!e astăzi pe plan mondial.:. respectiv cu relaţia: pV = constant. zona randamentului optim corespunde unei turaţii de 1600 rot .1. iar debitul este exprimat în kg aer/oră.ennJele si conditiile impuse de instalaţiile moderne. iar alura curbei randament ului este asemănătoare cu cea a celorlalte categorii de pompe prezentate anterior. folosirea unei pompe de vid .lHg absolut.lnacţste. căut indu-se în acelaşi t!mp ca: prin dlver~ SOIUţll.vidului.NI". o astfel de dia.p:. t~ndinţa ~S(f~ 'C:l un număr cit mai mare de repere să fie. J_ . prin urmare consideraţiile de la capirolu: respectiv sînt valabile şi pentru această categorie de pompe...catre constructori a unor varietăţi de tipuri noi de pompe care satisfac . creşte odată cucreşterea .XOŢll.uzmele constructoare'stnt considerate la presiunea barometrică de 760 mmHg şi o temperatură a lichidului auxiliar de 15°C.l comune. Totodată în cadrul familiei respective.46 este PL'j:lntat:. 1. Transformarea valorilor pentru starea normală se face cu ajutorul legii Boyle-Mariotte.a ţIPU~iIor constructive devine neeconomică.astfel că pe o diagramă generală pot fi prezentate ambele funcţiuni ale maşinii cu inel de lichid.760 mmHg şi O°C--..i6 •. astfel Încît . la 5 mmHo absolut. Eiem~nte constructive Pompele sînt maşini hidraulice al~ă~ui~e di~tr-un ansamb~~ de elem~n~~ mecanice 'care asemănător altor maşini din diversele domenii ale.~elichid sub formă tabelară. Paralel cu dezvoltarea tehnicii. Caracteristicile. Din diagramă rezultă că domeniul optim de utilizare este diferit la pompa de vid faţă de compresor. l~carC.. P:In aceasta se m.TE CO!\"STRt'CT1VE vidului. aceeaşi alur~ cu cele ale pompelor cu canal lateral. .:rc. în fig. . min-1. sistemul modern de concepţie ŞI fabricaţie m domeniul pompel~r se bazează pe principiul tipizării hidraulic~ şi ~onstr.diu. 'Debitul de 'aei' aspirat este considerat destins la vidul resj>ectiv.j.2000 rot . adică la început este crescătoare pînă cc atinge o valoare maximă.') ~id COmţJrflGr . şipompe combinate ele ejector ' Fig. " "1 1 d . în ambele situaţii de funcţionare: pompă de vid şi compresor. Astfel pentru pompa de vid.~~La!l·-Di:1g~~a ~~~I~~ck~~~r1~:Lt:e ale unei maşini cu in':-I de lichid pentrii dorcenrje pompă de vid şicomPreSor. restul pieselor fiir.. deci exploatarea devine neeconomică.e pomp~ ar re \ I~.a de hmlta:~ a :1:1"11. .pompei 'pot fi indicate şi pentru starea normală a gazelor .'n.ice.:Xl Ft:XDAldEXTALE DESPRE PO~rp!l ELEME~. h fi. co~pr~~or. ·Fig.lor au devenit din ce în ce mai numeroase. In scopul obţinerii unor parametri satlsfăcători constructorii determină forme speciale ale orificiilor din discurile de aspiraţie şi refulare. 1.~":lL furiee ticnare. Astfel. . fără mi?djfic~i constructive şi la aceeaşi turaţie se poate face 'numai fn dauna randamentului maşinii.de pompe de vid cu in~1 de lichid.1 r 'nelc firme constructoare prezintă caracteflstlcl.".:: 1:' ':".. 1. pompe bieta jaie..id pînă . comune pentŢ'~ mai multe dimensiuni de pompe.uxili~r este 'coi1~ta?~'f>nzo~a d~ vid illC. după care devine descendenta.5. sau sub forma unor diagrame' Ul care debirul este determinat în kg aer . practicâ curentă se folosesc valorile corespunzătoare stării de funcţionare.. diagrama este construită Ia scară logaritmică.: : cu cel al pompelor centrifuge. J.t~lege. în decur.ul timpului.. tehnicii. pentru vid înalt pînă la 25 Jn. domeniile de utIlIza~e a pomp. p-» ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ "Pi1Ds"""!Ig as p0mp4 ~ Prr4r:. l.va:laţla . '-<.'draul~c~ se-obtine în general pnn modificarea dnuL'nslUml?r ~I~~aullce sau pnn v~na tia t uraţiei de antrenare..'. .Dur:' cum se poate remarca.uctive. atinglnd la construcţiile>-actuale . .ca suflantă s~u. ceea ce a condus la real~area de . să S·' obţină extinderea şi diversifica:-ea ~ome~lUI~1~e Utl~Izar~a unei pompe.se realizează cu o: fam~l~ de pompeasemănăto~re g~n:etnc. ' Curbele caracteristice determinate pentru funcţionarea pompeica suflantă sau compresor sint trasate în partea stîngă a axei ordonatei. în comparatie construcţia acestora este diferită la pompă faţă de cornpresor. astfel că a apărut tendmţ. fig. au căpătat den~~iri specit..45 este prezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei maşini cu inel de lichid. ~. pentru. ceea ce cer duce la o fabricaţie economicu "acestora. pe cînd la cornpresor turaţia corespunzătoare creşte pînă la valoarea de .

de C011~trucţlC.\)IENTALE DESPRE PO)IPE ELEMEl\TE COXSTRl:CTl\'E respectivă.48 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă multietajată. R?t?r~ po~pei este de tipul "închi~". '. a căror orientare este Inv~rsa faţa ~e paI~t~e rotorului. Etanşarea'arborelui la ieşirea din c~lTCasă. p~ II) . deoarece paletele sînt cuprinse 1ntie do~a <!iSCurl lateral~.~otci~rele . . de~ecţiu~e.!-re .tn fig. as~guraţ~ pringarniturile n"Ioi5.'ID. mitatsa părţii de refulare a pompei este fixat împotriva deplasării aJ(ial~•. care se~veşte la golirea pompei de 'lichid in caz că există pericol de îngheţ...=r="~ să fun~ţi5>nezepompa După cum se vede din figură. ambele amplasate Ia cele două extremităţi ale pornpei propriu-zise. ~înt plasat~ în interiorul carcaselor intermediare ~... care permite Iichiduluiece iese din rotor să fie întors din nou spre axa pompei şi adus astfel la orificiul de aspir~ţie . î~preună c~ c?rpurile directoare.t prevăzute orificii In care se montează aparatele de măsură. 1. ".. printr-un orificiu. iar ~ adoptarea lor depinde de scopul urmărit În cadrul instalaţiei În care urmează ~ r--"=. Reducerea pierderilor prin interstiţii este a~lgu:ata . In fl~ş~ :apacului de aspiraţie şi in cea a carcasei de refulare sir:.t c.pie~derile datorat: scurgeIii lichidullIt-din spaţiul -de refulare catre cel de aspiratie.qPf>tf' l_ --:--y} '3 ~~ fR'l : '. Pompa prezentată este .împotriva pătrunderii impurităţilor.. Arborele este sprijinit la arnb-l. In lagar. prezenta:trl!o' Sectiune '. rotorul Lfixat la cap~tul ~rb. 1.t amplasate în interiorul unor corpuri directoare :1.lUl: de 1!lel• Inelul asvîrlitor 77 are rolul de a opri pătrunderea .. 1. . împiedicăplit~nderea ap~l prelhlse de la presetupă spre lagăre. pentru protejarea interiorului lagărt:I~~.~'. Rot~arele.__ .ltr-o pompă centnţuga .~~. ~ont~ţl In corpul lagăm!ui 4:XClrpUl lagar este asamblatcu carcasa pompel prm prezoane.'ntrifllgă monoetajată.:ri de . In lucrarea de faţă. scopul fiind însuşirea de către beneficiari a denumirilor corecte si uzuale a părţilor co~ponente ale pompelor. numlţeuzu~ ŞI:dIrectTlce " Acestea sînt prevăzute c~ ~alete. i ce au nn caracter ! " I general. pentru a nu diminua randamentul global. are o formă specială numită "canal de în-' toarcere". prevăzute cu garnituri din pîsiă. ŞI este evacuat prm carcasa de refulare 8.Q.de construcţie orizontală mono-" etajată cu rotorul In consolă.. " ~~" pe doi rulmenţi cu bile montaţi i~ ~ouă corp.lagăr 4. este presate în locaşul presetupei decătre capacul 6.1. Garniturile freacă pe ~~. să dirijeze lichidul fără pierderi mari de energie.arborc:le în po~ţiunea de lucru. Lichidul scăpat pe la presetupă este colectat în cuva ?e la partea inferioară a corpului lagăr şi de aici. care alcătuieşte un etaj: are prevăzut la partea inferioară cîte un dop 16. Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă se face prin garniturile 'moi 70. ?rm~ă (s~andard) . Soluţiile constructive aplicate la e~ecuţla pompelor centrifuge sînt numeroase şi variate.' ~§~'n. al căror rol e:te de a reduce . ~~~f~:tt 4 Alegerea pompelor c.. L. care sînt presate în corpul presetupei de către capacele 77. În fig.48. Pe capatul liber al arborelui se montează cupla de antrenare a oom~ p~i.protej~~~ă astfcl. Locaşurile celor două presetupe sînt puse în comunicaţie pnn ţea\"a d" eg~~resiunii l4.şurubează u? ~op transparent!..e serveşte la verifi:area !lIVelI1. Rulmentul opus este n~:. lorigitudiii~f:pri. .:" preluînd t?todată şi efortul axial hidraulic. Rolul COrpUlUI irector-este acela de a reduce VIteza vmei de Iichid d care trece din rotor Iacarcasă. n 'Confo~ figurii. alcătuind astfel cîte un etaj al pomper. e w"het. 7.orelui ~ în interio~ carcasei 3 . care face legătura cu conducta' de aspiraţie.de Iabirin ţii 73. Se pre' 1 zintă numai solut iile (' •. respectiv vacuurumetrui şi manornetrul.48 :-IOT/U:-IlFlr.z.pătrâtă.se spriJm~ pe dOI rulmenţi radiali cu bIle. Fiecare celulă. II Fig. pompa este alcătuită din urmatoarele eIementeprmcipale:. Asamblarea carcaselor intermediare cu carcasa de aspiraţie şi cu cea de refulare se face cu ajutorul tiranţilor 9..J:.. Secţiune printr-o pompă multietajată. Lichidul intră în pompă prin carcasa de aspiraţie 7..'arborele'!?. al pompei. este' dirijat către canalizare..5.revăzut un onfl~1Uin ~are se m. din azbest grafitat. in cazul cînd exis per.sî~. In acest capac.i lA7 este ~. Pe corpul lagăr este p.. 267 . La 'partea anterioară carcasa est~ închisă d~ capacul de aspiratie. Paletele corpului director sint destinate. pompa este alcătuită din următoarele' elemente: un arbore 1 pe care sînt fixate un număr de rotoare 2 separate între ele prin bucşele de distanţare 3. La artea" carcasei se ăseşte un do c.al rot?rului etajului ur:llător. ser~ veşte pentru golirea pompei de lichid. denumite uzual O-ring. aplica te de constructorii de pompe din toată lumea.două inele labirint 8. Corpul lagar este Incrusla ambele capete cu capacele 9. a lIchld~lul ~capat pe la pr~setupă şi care se prelinge de-a lungul arborelg]. precum ŞI In 'Carcasă sint presate.!le?'Eur~ 1.'~. Elemente co?Structive la pompele centrifuge. Etanşarea separaţiilor dintre etaje se realizează cu inele din cauciuc de tip "O".. Inelele asvîrlit oare 75. realizind astfel transformarea energiei cinetice în energiepotenţialli . Rulmentul din lagărul aflat la extr~"~. Interiorul carcasclor intermediare.

50 se numeşte . da~ ran~ament~ lor ~ste inferior randamentului rotoarelor închise. din motive tehnoloil.de ...~ste prehingi:c'_' L~lll.. s" . cum sînt : construcţule onzontale.' :. sau prin puncte in coordonate polare.•ll~m~roase vafI~nte. Acestea din urmă au muchia de intrare prelungită-în de aspiraţie. U9. rotoarele sint piese realizate prin turnare din fontă.. cOilstructl.. '. PEincreg~~e _~~m'!Lr.de t:ccere' mai largi.t'trnr scop '. . utilizarea.pr~guri A.stf. tf ~ t la inelul exterior.eI~r.1111. 1. pentru ..lacL. ~are de material.ar prin adău. . Astfel.'~' rotoarele trebuie echilibrate. " C' n' I'. •• .. Rotoarele de tip semidcschi~ se f?losesc Ia ~'~hlcul~ea hc.] .. Paletele pot fi cu simplă curbură sau 1 cu dublă curbură.<1mamIC. . -Construcţia paletelor-se realizează prin trasare cu ajutorul arcelor de cerc.. . .lua~A~ capeul de aspiraţie al pompei. Rctor de pompă cenrrifugă. decît ~ele închis~.. blează cudiscuriIe prin nituiresau . 1. . permiţînd astfel deformarea axială a arborelui datorită variaţiilor de temperatură.DlscU.' li . pe ~are se fixează •prin presare Inelele labirint.' Fi".rea u~or . P?~tru c\·ita.l. sînt la nndul Ior adaptate astfeffudfsă corespuadă cerinţelor impuse de mediul vehiculat. .semideschis'' deoarece are doar un singur disc lateral. cele cu transmisi". Rotoarele sernideschise sînt mai uşor de realizat ..\'il>r::tii (L'LULltO.' !.' .eei.ctuărl! :IplUI.'•• .cu uzi ~eb~r~a! fedus. ef. 1:49. .t a ttt . b gice. eX1:t~ pos~ilitat~~..d . iar D _ lJ2 'diametrul de ieşire.e. Cota b2 reprez[ntă Iă\imea canalului rotorului şi mări.{L cu precădt. de care sînt fixate paletele. submersibile..:!..anale.t" . /' j.. oţel sau bronz.49 sî~t rcprezentat~ două ~~cţiuni pri?tr-un rotorobişnuit.înţeleg~. Rotor'-tle pompă centrifugă. deci discurile laterale împreună cu :paletele . In marea majoritate a cazurilor.e a. c. pentru lichide abrazive. .lUsed~natura Iichidului pornpat.Rolul celuilalt <iisceste'pre. .~reap<?~peiîn c?ntmuare~lm~etnţel~s.. ac..re oţelurile.nnpei.".l Iese e urna e I otelul .. 'aparmase'neechililmlle.ll'C organelor pom.. lagăru1uipompei care face posibilă deplasa~ea ax~a . \'~rtic!llă.lJ. .:'. ue tip Inchis.sp~ţiu) . 1. ) r.qe ~9~15~an:ţ~ şi permite funcţi(. 'cît şi Ia diversele SOIUţllconstructive utilizate ŞI al.o pon I a.'Ilc ~atera1e sî~ţ prevăzute cu do~ă . Există însă şi situaţii cînd.. . Secţiunea med!an~ d!n fig:~ 1.ir« il! [!tnqi"!!arc pr?duc . paleFig. .C"' 1 < .5 i. Cota D. '1.: tarea matcrialuliji ca-re trebuie să coresp~~dă condiţijlor in:I. aşa cum este prezentat în fig.-• A mea ei. . cu siliciu. Cîteva exemple ilustrează diverse solutii alese. pect1v ~pentr.' .:non:aj ':>.şi' butuculvrotorulni alcă.rot9ru!ur ~aratăFiorma ŞI traseul paletelot.c. La rotoarele turnate..hl~. a p.fontă cu nichel fontă cu crorn ['J:1:{.::. astfel mcit m. ' .bloc e~c.estei soluţii est~ rec~mand. sînt aCdea ~are determină conceptia a. pentru pomparea lichidelor corosivo.'·Secţl~~e::t. dar confecţionarea lor este mai dificilă din punct de vedere tehnologic. reprezintă diametrul de Intrare al rotorului.'~ cln\strucţiespecială a. .a~ bilă numai în cazurile în care limitele de variaţie ale parametrilor hidraulici sint mai puţin riguroase.9. al unei pompe centrifuge. datorită n-part inci nouniformc de material III ma-a oiesei.'yealizată tn~lunguI paletei. . . sau în cazuri dc reparaţii. .. . chis. Ecll1I.se.. s~ ut :l:z':~I. iar prin curbura du~Iă (în.. 1.<1 ee- chis montat într." din punct de vedere tehnologic.50 este reperczcntată c secţiune printr-un rotor lL' tIP SCITIluc'. 11. de tip deschis.... În consecin+ă rotoarele cu p.'{ecuţia pompei din materiale ob:şnul.de':~piiaţ~e:{~e ):ir!nt. I:~.. ( faţă de cele cu simplă curbură. centrtfugă.pe măsura. >etanşatea' dintre 'spaţiile de "asp!Taţle ŞI refulare realizindu-se prin interstiţiul s creat între paletele rotorului ŞI. atît static Cit.scu~1 mtre care sînt amplasateechidistant pal~tele-respecbve. de tip tele se execută separat şi se asamInchis.U1t din ?OUadl. " . ' .'' .iar.4. ?ţel n~an~~nos .•.u: randarncntc superioare.'..a'tntregului ansamblu arbore-rotor.s~tuaţ. . Avînd în vedere că mărimea jocului s influenţează direct caracteristica pompei.dbi d funcţionar. ' ' .inoxidabile şi bronzul. " sudare.. In fig. '. . Rotorul din fig. spre' aetit'a pierderile hidraulice....' . carcasa -l.ape menajere::care conţin cor~ pun de diverse dimensiuni In suspensie.arc~. î?fundar. 'uzării palet:l~. derivate ?-.. 1..pl~n perpendicular peaxa.Sc.' 50 NOŢIUNI FUXDAlfEXTAUl DESPRE POMPE ELEME!HE COSSTRUCTI\'E SI zona.narma· stţ-. ?rosIVC: C unde. Elem\!nţ~le hidrfl~ce~e~p1pei proprm-zrse . 'I'~·':" '..amplasare In ll~stalaţIe. ... traseul paletei nu trebuie să prezinte deviaţii bruşte..j. micşorîndu-se astfel viteza Iichidului ŞI implicit pierderile hidraulice. pe dispozitive sau maşini speciale .m. P~i1:l~.rotor..""arată că rotorul este alcat.'.rn• fig. semi- -I<aE1!--t -1.~~ " . din f~g.regla} care oapropie ele capac..n:aliz~a~ă c. capacul respectiv..h!'\!rb. . Deoarece curgerea Iichidului p:In canalele rotorului trebuie să fie cit mai co~tinuă.. .:~. determină debitulpompei respective.50. . . dar care satisface ttotuşi mstalaţla~ Reglajul jocului se realizeaza fie pnn variaţia numărului de garnit~ri gale capacului .tît d!n pompeleriionoetajatc: ClLŞI din cele multietajate. . se utilizează anumite forme de rotor " care înIăt. tuiesc un corp comun..oloscse materiale rezistente Ia uzură .u:~ posibilitatea d:...!iI.b este realizată~nţI:~rr.anmea l!lterst~ţl~~1 s}'ăInI.:nono. Rotor 5. Condiţiile de .{!. datorită pierderilor mal man ce au loc prin spaţiul s. Prin construc i. . " """'''''':.utilizat la vehicularea lichidelor' fără impurităţi.. 1"''I=m1~'" Fig..51.:1 C::.

~. Iichidele vehiculate ?.l:iChldulul vehiculat.52.'}"~"'· Rotoarele de Hi.:. Elemente constructive la pompele axiale . carcasele nu mai au forma spirală. Rotoarele prezentate se caracterizează prin secţiuni largi de trecere şi număr redus de palete.mutticţie radială. " - de căldură etc. de pompare stringere şi asamblare a pompei. '-. ~ ~ a .foarte dure> rezistente -Ia abraziune. carcasele au prevăzut un orificiu care serveşte la umplerea pompei cu lichid în vederea amorsării sau la evacuarea pungilor de aer.1.. 1.I~.Et~ . 1. . SI carcasa intermediară ale unei pompe multietajate. în energie de presiune. carcasa mai poartă şi denumirea de .1te cu b~md3. fiind destinate să descrvească instalaţii c~re funcţionează la acest . c şi ti din fii·T.a .pompelor ce vehiculează lichide abrazive sfnt'prevăz'.Jeqm?fate4a1~. .. b.laterale.al sînt mai mari datorită viscozit~ţii. .l~":. în fig. deoarece aici transformarea energiei cinetice în energie potenţială se realizează cu ajutorul corpurilor directoare.işteJ?ţe). Ca~'caSt'lepompel. Construcţia a reprezintă o carcasă spirală ~d gura de reIulareairipThsată tangential..mal m~l.u. Pentru o o Fig. pompele axiale (elicoidale) sînt pompe pentru debite mari şi înălţimi de pom-parc reduse.. La partea superioară.~p.făf.·~pS~~c9Ill-plet.lt"te~~e. a căpătat denumirea de rotor •• înecă". care împreună cu profilul corpului director alcătuiesc canalul de întoarcere pentru aspiraţia lichidului de către etajul următor. a pulpelor de fructe. In fi~. c.-carc. datorită formei sale speciale. Rotorul d din fig. .'iJ. Formacarcasei trebuie să satisfacă atit cerinţele hidrodinamice. industria construcţiilor de maşini (pentru răcirea motoarelor termice). 1.fără a înlocui şi'cartasa. . c~rcasele pompelor de ape ~enajer~ . ~.!Îll • .. abrazive.e.52 NOTIUNI FUNDAloIEHTALE DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 53 @@~~ " .creat. " o Fie. Pentru evitarea unorşoliCitări excesive ~.e .~~ţi~i la~gi de . -:.lceea~ă.. .ţ~t~iiiiliiâ1~'i~d~ condiţiileimpuse de caracteristicile instalaţiei.lichldelor. adică să reducă viteza lichidului şi să transforme astfel energia lui cinetică. Carcasele pompelor centrifuge multietajate au forme. pomparea lichidezx Q lor încărcate. partea de refulare propriuzisă a carcasei are forma unui difuzor în care se petrece transformarea amintită. tate maitnulte roţoare de " """. industria energetică (pentru circulaţia apei in schimbătoare văzute cu un orificiu de golire. respectiv pompa este secţionată m planul orizontal AA.. inUinită la cele monoetajate.5.~·i. industria alimentară..t: . o. sau. .prm.Jlţ ~}.a~esttip::. 1.ll!lptul că t .!.PMfrecarea cu discurile rotorului sint mult mai mari aecit în cazul Iichidelor Obişnui~.tr~~fx:ep~ntrti1apermlte circulaţia 'obiectelor solide ~de'Qlm~nslUm . datorită formei sale spiralc.şlJez.55. utilizează diverse construcţii de rotoare a. -.{~. . Lichidul centrifugat de rotor este colectat într-o carcasă m C2re-1dirijează către conducta de refulare. J'de' relulare. 1. iar la partea inferioară sint pre- Alegerea soluţiilor constructive ale 'carcaselor est~. Acestea mai sînt prevăzute cu un . ~ d 0" tin b construcţii "l·:.sesc soluţiile a. care nu permit înfundarea pompei cu diverse obiecte.53-.-. Diverse construcţii c de carcase Pentnrpompe"C. .~Laomparea apelor' menajere care conţin particule grosiereîn suspensie. etajate : numărde urechi cugăuri prin care trec tiranţii de . Carcasele de la extremităţi au orificiul de b aspiraţie. 1. denumire ce este reco~ mandabil a fi evitată..(:hsc. de cele a~e pompel?r monoeţaj:-te. . respectiv de refulare.'1 . hidrodinamice ale..e e carcas~ sînt exec~ta e m oua ucăţi.. aproape "complet.~trifuge.se.e.a. în multe C'azuri"nî!fiindnecesară demcntareapompei din'f. În exploatate.mclc_ul_ ompci". 4stfel. .a~.f'rl. e reI:>.~ 'Jţxplic..55 sint re~rez~ntate car~asa de ref~lare.p?oseb~te.u o VlSCO?.Fig.dH~.52 sînt prezenFig.. în timp ce la construcţia b aceasta este orientată pe direcţie radială.:.~ telor.52.llr .. cît şi cerinţele instalaţiei. Diverse tipuri de rotoare pentru ape menajere. ~arJ~e!e ale. c~rţerii . b c In fig. dar !$Ii: schimb oferă o siguranţă maximă in exploatare ŞI o întreţinere comodă...t~~~~lliU~ţ1~~â~l!I{~~~~:E~~:iî~~~ dezavantajoasădin punct de vedere .2. La pompele care nu au corp director.5-1.ur1I~). 1.52.tIVul. '.. J.ţ?I9. In acest scop. cum~a>răiat anterior. a pas+ ~ .des~his se 'caraCterizează . aşa cum sînt prezentate în fig. Carcasele intermediare au o formă celulară. Accesulla"iritetiOrul âcestor pompe seJ~ce~cu uşurmţll. .: Tl:l~isi~iI i~ţ~~~r!lrrezistenţei mecanice. b -e-carcasă . precum ş. Diverse C de rot oare Domeniile de utilizare a pompelor cu rotoare semideschise sint: industria chimică.:"l!.54 sînt prezentate diverse forme de carcase de pompe centrifuge. Există situaţii destul de frecvente in care f?rma car~i nu ~ste conformă (u cerinţele. folosesc pompe prevăzute C'! rotoare de tip "deschis". carcasa trebuie astfel realizată Încît să suplinească şi rolul acestuia. In varianta c este re rez t • carcasa unei pom e cu r lă ~aţie.. orientat în dire.\ . .\':~a. care 'pot flJ înlocuite pe. deoarece eforturile ~~a~~ &!~~f!. b.. '~" . După cum se observă.~ 1.hstalaţle. . Intermediară. l. .

. astfel. 1.: icu@tă."transmisia.tl.ri. " Ăidra..pţi.ţ:lin Jmpinge~ţ(:a. rnmpa pc care sînt este montat (.r!~.56.Jagă". Funcţionarea mecanismului are loc a..funcţionăriL .". 1. l/ rele părţ j componente: bu turul rotor 1.. s..t. unui mecanism de modificare .P!!r.'. ţ~ )Jlagăre.1I.Şi..Ît şi .~it:id~:1 '.~'. tubulde pn)tecţie . ca pompe de circulaţie îlCceIiiralele termice etc.1potriva contact ului cu lichidul pompat prin .10. se folosesc la irigaţiidle~efi:i. Atît ~rQqrl!le. sau cu .int. camera statorului 8 şi corpul de refulare 9..Aea14e~ .s. J pc arborele 3.poII}... astfel că unghiul paletei este fixat la montaj de către constructor şi el nu mai poate fi modificat.l9r. - '/ . palctclc clicoidalc. ./ fi.~r~a. sînt ghidaţi în lagărele interrnediare 5.ulicăilc.~ij..54 NOŢIUNI FUNDAMENTALI'.:.: U nge• j.:. La alte construcţii.ţie. . c . Pompă axială de constructie verticall1.tială ._. a ungl}i)ilui palatelor în timpul.se-foloseşte'compoziţie de lagăre. Arborele pompei propriu-zise.L!t:.: .57 este prezentată o soluţie constructiyă. Carcasa pornpei este alcătuită din pîlnia de aspiraţie 6.q.". ".. ".. DESPRE PO~!PE ELE)/ENrE CO""STRUCrl\'E gen de parametri.(.din ~~:~ieşelor aflate Jnxoţ~.t~~l.axial.pă "~!-.-" Unele tipuri 'de pompe sînt prevăzute şi cu un mecanismde acţionare. rezultat atît.p.~ _~.~4b9. -'.::tn 11r'î.56 este prezentată o secţiune printr-o pompă axială de construcţie verticală.i. camera rotorului 7.~'. In fig. ' -.~~S~. 1. " 8 Fig. • .o~s~ţă.pompei.siţnpI. cuplat cu transmisia rigidă 4..a..E(9..:lse .ptot. In fig.. acest mecanism lipseşte.o.t~> q..::'~~:"~~(.ejaţ~i!ÎlJ... care m este dimensionat linc. cl! aj utorql •căruia se 'poate "efecţt.ru! otorului electric de an trenare. cînd . ulei. precum şi arborii transrnisiei.~~_t~ prelu~~~.:iIlcazul ctlld :SUP01:htl· acestora este confecţionaf'din cauciuc.!ţ.\~!I(.â' reglajul u~hiului paletelor în timpul funcţionării...rţ._ ~ ~ .

im Ite10mişcare de.r.1.alcătuiesc o pompă. La partea inferioară a maşinii de abur sînt amplasaţi robineţii de purjare 13..~ .".15 Ş. Acestea din urmă sînt antrenate atît d t PIrIn e ma oare c ee- nil Iri .' " ~ r • . In stadiul actual de dezvoltare a tehnici. .:.prIn . l>"mpele cu acţiune directă sînt folosite în special pentru alimentarea cazanelor de aburi.• 1. aşezaţi paralel. Pi~oliulpQUl~L{. volumice sint grupate in două categ6rii pş~i~~impals~~ ~rat~t .Inelele de ctanşar . . Funcţionarea pompei are loc astfel: sub acţiunea agentului de forţă. ..J!l funcţie de instalaţia • "...estefbcatpe)mul din capetele tijei 5..c . .~ ~blt ~!.~:~~. unei pompe con."-Y uUI.·dale sîn~ realizate după două solutii cu pa e e ixe ŞI cu palete reglabtle. avînd un singur cilindru de lucru. Elemente constructive la pompele volumice' A " anterior.eavă de dim SJUl1legal.' chiar :1111:r'. ma.)mpe ele acţionare pentru prese etc.Hnpek cu antrenare prin sistem bielă-manivelă ce [:.~â~: . UllolllUl <le <lesdJl(lere al acestora oat fi 1 ' necesl~d. care este transmisă direct. . ta t: .a. pistonului pompei.ă a. în limitele valorilor admise atît pentru viteza medie a pistoanelor. plat." t l ro or. şi care provoac.' ŞI cele cu piston antrenate .:". • '..UC?el Ct1 r 1. Pompe volumice cu mişcare alternativă Din această c t .).pompe simplex. Ungerea maşinii de abur se realizează cu ulei pompat de către pompa de ungere 15. ~are u.i dd...pompe duplex. frecvent întîlnire. în prezenta lucrare se prezintă Fig..•i. J:. pe celă-v-" lalt capăt fiind aşezat pistenul maş(nii de abur 6. tipuri constructive se disting următoarele categorii. care serveşte la evacuarea aerului acumulat la partea superioară în momentul amorsării pompei. prin intermediul unui reductor de turaţie. sI?lra le are o orma care favorizează condiţ iile d aspiraţie.3. f .' '.jie plesă. .59.pompe triplex.:('·tan'~ : o'~'.1" .t~Uli~~t~. pe pla~ mondial numeroase solutii moci. prin garniturile moi din asbest grafitat 20..." . 1.:1.I t sle ( eplaseazâ ş~ bucşa 5 care se roteşte odată cu rotorul . solida:i~ate cu paIe tele 9 prin bolţurile 10 Deplasarea aX~. de legătură 3. Sistemul de distribuţie se compune din suportul distribuţiei 10.' . CfJm!?h~aLe. respectiv aburul sau aerul comprimat." . deoarece la pompele cupiston debitarea are un regim pulsatoriu.••• -.. care conţine supapele de aspiraţie 8 şi cele de refulare 9. Prelucrarea profilului paletclor Se face e ma inis . . F '1' 1. .. . 1.a egone ac Parte pompele c ~ pis t on cu ac ţiJUne diirectă".5.. «. .c C:'C olLureaza patrunderii apei cu impnr~ pietriş . se deosebesc: pompe cu simplă acţiune şi pompe 'cu dublă acţiune. 'Rotor axial : numai construcţiile clasice cele mai a -cu palete deschise. trice cit şi de motoare termice. în timp ce în spaţiul din partea stîngă se produce o depresiune şi deci aspiraţia acestuia.•.'58.e.rechl: realizată sub un. braţul 13. . de lichid pe direcţie a~ifI~~vazu 1.• sau l'..3. şi cutia de distribuţie 14. dar acestea sînt de fapt soluţii care au ca scop uniformizarea debitului. soluţiile constructive adoptate la pompele volumice cunosc o mare diversitate.~ n~1 . d~schis~tnchi$.• IUl. constructivă prezintă incom'~ni(~~tlll r~~.u t~ ~o- faletel~ se toarnă sepap~ţ. iar după prelucrarea definitivă sefixefitt~'bl1 c':l rotorulUl.."v" c. cu conductele de aspiraţie şi refulare.!rt1l'11htll1f.~s~~~o~~gozltate r ~ît mai red~tsgustruite). ...8 este prezentat axiale cu pâlete In două poziţii regIabile. a unghiului paletelor de ordinul _ lOC . distribuţie 16.cu piston cu acţiune directă sint prezentate . . iar cuplarea lor se realizează.:lr > ' • Pompa este alcătuită din urmă toatele părţi principale distincte: corpul pompei 1 solidarizat de m~ina de antrenare 2 prin intermediul corpului .U1 .~l' .5.r0.!n3ig.~. Există şi alte construcţii care reprezintă diverse variante ale celor două sisteme şi anume pompe cu acţiune cvadruplă sau diferenţială.de patente. 1: pre~~ent. pistonul maşinii de abur execută.. sertârul 12..~ ~l~.. b -cu palete închise. 1:":.•. prin tija comună. La inversarea sensului cursei pistonului. .nJa de a-:--ţ·· '. multe din ele fiind înregistrat? sub formă .· • .· b i. Ele sint mall utilizate şi în industria petreb'r:'l. ." ca pompe de intervenţie. turnată-din fontă RPflil .~~~ prem. Etanşarea tijei pistoanelor la ieşirea din cilindri se face în camerele presetupelor 19. La deplasarea acestuia într-un sens. pentru evacuări de ape din incinte. ~r~~~u f.•• " ~. ' ~ . . ca urmare a cerinţelor extrem de variate. avînd doi cilindri de lucru. Pistonul maşinii de abur are forma unui disc de o anumită lăţime şi este prevăzut cu canale în care _.r. ~XIsta... ~ceastă s~luţie. .e. spaţiul din stînga este cel care se micşorează.' . acţionată de axul de. din acest o b motIv. Elementele principale care .l. tija de legătură 11. ' '."" m.e cu cele ale condut:~ei de refulare. area ~mpel pqate fi beneficiarului P'tl.56 NOŢllJM FUNDA:IIENTALEDESPRE POllPE ELE~IENTE CONSTR1:CTIVE 51 r:le 2 poate fi deplasat pe verticală iar odată cu el prin l' t di 1 l ţil: di li 'al 3 . ten~d articulaţiile d~ . pompele.f~. \ r.'.1 e "e "' . sistem bielă-manivslă. Deasupra corpului pompei este montat robinetul 17. pentru alimentări ca apă în locuri izolate.> . 1 Il -'... (3.b..n[l·a. de exemplu spre dreapta. la grupuri hidrofoare. '" ·:'l. .. în spaţiul din partea dreaptă are loc compresia şi refularea lichidului. Statorul este o piesă turnată din fontă şi ar ăzut .~ care sa asigure o modificars. deoarece ele pot utiliza pen t ru actionar. cşei SIn egate excentric prin şuruburile 7 de cap" t 1 fi 1 ovale 8. Calitatea fin!t1ia s~pdn~tal~d{ .'.contactul cu apa..a.11)..CI. (It" "-~ . "".rr'~I. aşezaţi paralel. astfel că fazele se petrec în sens invers.. Sistemul de supape de aspiraţie şi refulare pune în comunicaţie la momentul oportun spaţiile respective. cu mrşc~re alternativă şi cu mişcare de rotaţie.: ••.CorpUl pompeî esţ~executat sub formă de tronsoanş dinJ. iar odată ~11. care realizează transmiterea mişcării prin interior l b 1: l p'uml~el. dar mai ales pentru randamentul volumic dterminat de umplerr-a cu lichid a cilindrilor. n erme IU ru rnc6' B:aaţe~: ~~XI . ..de pal~te care dirijează curentul. Pţ". •.~t ~. Cursa axială e. La unele ti de ~ÎÎl~ e~el se realiza sub tor~.. a f e ~erhcaIa. numar .. .~~~~tv:: . Din punct de vedere funcţional. prin intermediul mecanismului de distribuţie.ln fig.. -J 1 '. ~. La partea superioară a corpului pompei se găseşte camera 7. rotaţie flanşelor.ţ1.1ijriahrde 90° 600 f ţă d .-~ ~/~'-"11. !. .ii a:_·. iar cel din dreapta se măreşte..i.. o mişcare alternativă. avind trei cilindri de lucru. ca p. r Pompele axiale pot fi realizate şi în construcţie orizontală sau ' Rlottoafr::e P?mpelora.1".-.:şe o~ t:a1n.rmăresc pr?filul modelului. .orui pe care-i dcscrvesc.

_---_. Varianta b reprr-zintă un piston prevăzut cu o garnitură conică din cauciuc.•. 1.ş. 1. Varianta constructivă d reprezintă. confecţionatădinpiele sau cauciuc.} . Varianta a reprezintă'o soluţie de pist<rif ctisegmenţi ~desecţlune drept: unghiulară. tip "duplex". CI numai prin interstiţiul creat Jntre diamefrui cilindrului şi cel al pistonului. Variante constructive ale pistoam Ior pornpelor volumice cu mişcare .. urmată de rodarea pistonului în cilindrul său.sau din rnaterialefîemetalice . Acesta se caracterizează printr-o lun~ime mare. variante cousrructrve ale pistonului . cu strîngerereglabilă prin intermediul rondelelor g. aşa cum este reprezentat fi fig. ' Pompele cu piston de construcţie normală pot vehicula lichide cu temperat uri maxime de 250cC şi presiuni de refulare Fig. teflon.e~ai realizeazăcu segmenţi.60.... dia~etr. F:g._ _. Varianta c"repreiln'f:ăun"piston cu garriitură "t!p.tcxtolît. aceg~ ~~~cn~. un. corpul pompei se execută din oţel turnat.61. Cilindrul propriuzls este alcătuit dintr-o bucşă 3 presară în corp. În fu~cţie de condiţiile de lucru şi de .U. Blocul cilindriJor este. Pistonul pompei poate fi executat În diverse variante. Sectiune prin blocul cilindrilor unei pompe medii pînă la 50 bar. iar pentru presiuni foarte mari. din oţel forjat.caracteristicile ~ichidului'pompat: ~:: . 1.. ~)~_ . In corp sînt prevăzute şi locaşurile su.rn. lemn. qE.'zc:lt~t~ cîteva pornpei.:~.. de regulă o piesă ·tumati·avînd·anumfte· fOhne interioare care alcătuiesc camera de aspiraţie" şi camera de refulare 2. papelor de aspiraţie şi refulare. care pot fi confecţionaţi din metale .ELEMENTE CONSTRUCTIVE 59 se introduc se'mlcnţii de etanşare.'. construcţie normală se înţelege confecţionarea blocului cilindrilor din fontă.. Prin cu doi cilindri paraleli.01 mm. . iar et:.60 . care poate fi Înlocuită după ce s-a uzat. oţel . Acest joc se obţine printr-o prelucrare foarte fină.ilnt pr.-~şare~'in.. piston de tip "plunger" .ra:Ii~rt ~u. Cilindrul propriu-zis al pofupeieste executat Într-un bloc din fontă sau oţel.manşetă". alamă.- d Q C alternativă ..fontă. 1. Pentru temperaturi şi presiuni mai mari decît valorile indicate mai sus.61. astfel încît jocul radial să nu depăşească valori mai mari de 0.' Arcul lamelar r menţine' periferia garniturii în contacf'permanent cu pereţii cilindrului.

'tn scopul manrn durităţii suprafeţelor 4e cqntact.st~ite în ~r~ăt?areţe pompt 'cli: variaţiei volumului spaţiului cuprins între. De..' . cunoscute ş~sub numele de "pompe cu angrenaje". suport ce fixează ~~~~~~~~~~~~~L""===:JJ pompa pe postament..5. antrenată. ~ . Ele se caracterizează prin. ' "".toaspiratoare eli canal lateral. partea opusă cu corpul lagăr 5.max.Powpa este alcătuită din următoarele elemente: roata 'dinta tă 1.. .lllot..2 ..5.re rrm hi!..că. Corpul.renare ŞI ca u:ma~'l' ~ Pompele cu roţi dinţate pot fi con. "-. _ . Etanşarea arborelui se face cu garnituri noi din azbest grafitat.şi presiuni reduse .6_. unconsuntexagyrat de puter .: rostogolire. sut F::\:tlcatc degajările a: pr!. In fig. . Arborii roţilor se sprijină în lagărele prevăzute cu bucşele de alunecare '7. care este prevăzut cu 1I-E=::::::::3-1J. cu lagare interioare sau exterioare. l~c~l~ulwSP face prin onflclJle ~~terale. feţele laterale ale c?rp~lui ~i ca~acu UI PO~P~L sau are plăcuţelor de uzura. nare exterioară sau interioară. se pot enumera: pompele cu şuruburi.Schema degafig.. pe arbore S1l1taşezate . .. înclinaţi LI C var}ante: c~ angre~au I~ forma de V. aşa după cum le indică şi denumir-a. . qt."::'~ )n. 111. ' .. 1.' . :.ă2t A .1.este roata ..e1tur~at. pompele cu palete.tat<l.1.d~llJ~t.dust ri« există două categorii de pompe cu roţi dinţat« si auurnc : pomp.Hr~!Il(!"între bO• lurilc dintre dinţii aflaţi ÎI1 an. .mt~n~ltaţll zgomotelor de angr~nare. unul sau mai multe rotoare aşezate în paralel.' ~~~~ 1\~piraţia şi refularea .\ ii..~ţ~~P'!-S~ "iar în 4.pre1i91ţa. Feţele laterale ale roţilor dinţate sînt în contact cu plăcuţele de uzură 6.pînă la 300 bar. . . 40 bar .tcele de clunecar-: cit si cele J. debite reduse ŞI presium de refulare. .sî!1~.itCiil corpulpompei 3.Ierl'.operaţ~e 'prIn c~re se obţine o rezistenţă sporită la uzura Şl o iI?bunatat. la mijlocul distanrea presiunii Iichidului . se folosesc lagăre de alunecare sau rulmont i ('11 ilr". lIdudul este comprimat. 1. ' '. O astfel de rezolvare este prezentata în Fig. şa vehl. POI?pl'le de ~cţionări hidraulico s~nt destinate exclusiv pentru crearea pres:u~l1 necesare in diverse sisteme d~ instalaţii hidraulice.. care treptat a.malte.d~ţate. m. ceea ce presupune ca prin schimbarea sensului de rotaţie se schimbă şi sensul curgerii. 1. acestea sfni'mcnt.ţig .60 /WŢIlmI UNDAMENTALE F DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 1)1 a·1.. . . . pompele cu rotor elicoidal. ..63.lre a . capacul şilagărul pompei sînt c6~fecţlonatedm fon~ă.tului de frecare Între suprafeţele de contact.cazun de presiuni ridicate.' pentru tran'. Pompe al.CUIL'Ze sa transporte lichide vîscoase şi unguentc.9~re.. zînd astfel etanşarea nece".ote. aş~ cum le indică şi ~elll!IIlirea: au proprietatea d~a .4' '3"6' r' '5'2'" nată c.î. . pompele cu role pompele cu rotor <'!.mpe pentru acţionări hidr~ulict.u rotata . . o const~tUle confecţ!onarea roţilor dinţate din fontă sau' din oţel?rI obişnUite: ne~ltate. care s~nt supuse după uzin~r: la un tr~taI?ent de sUYI~a!e.. ungerea acestora se realizează chiar cu lichidul pompat. Cele..: şi debitarea lichidului in regim pulsatoriu. r'az. fu~cţionarea lor poate av~a loc chiar m condiţiile în care conducta de aspiraţie nu este perfect etanşă.'m se remarcă din figură.. Pompa din figură este alcătuită din următo~rele elemente: .:ra tiile dinţilor an1 . . Suprafeţele de separa ţie A se . ~~d decurge şi avantajul. închisîntr-o par:ţy.c~eţ~clen.u In. realiFig.un picior. respectiv în porţiunea de angrenare. lichidul p. este astfel realizată încît să poată 2. 1 grenaţi.afe cdrpului pOI?pel. Dintre acestea.COpL'ri de bite relativ Importante .1 care lichidul ce se găseşte în golurile dintre dinţi este evacuat în cavitatea de aspiraţie sau refulare. cu dinţi drepţi.3.Ic. 1. Pentru mlcşqrarea .i i ales ŞI produse petrol.pînă la 100 m3/h .sauTeJulare.~~ .confecţlOn. ' jărilor pentru descărcaDupă c..' .o secţiune printr-o roţi dinţate destm~ţa transvazării de produse petroliere.' .sau Ip. de acestea. Ca tip de lagăr se utilizează at.4.itr<: de lich~de şi po. din. dinţii roţilor se prelucrează la dimensiuni foarte p:eclse..aiel cu a_ce:tea ~~au d:svo~tat ŞI alte tipuri de construcţii.-. ceea ce produce eforturi suplimentare asupra organelor pompei. 1. In 'timpul funcţionării.lSt:r .Pompa este reversibilă.Iuri aliate. Pompele autoaspiratoare. . . Pompa cu roţi dinţate. f~llisc~ză prin tuşaro. ..: alt.Hţ~..:ţ~e . canat lateral.63... ~ar rugo~ltatea suprafeţelor de lucru trebuie să fie foarte redusă. angre'..c~put :a fie utIltza~t! I? diverse domenii speciale.:l:6?-. Pompe uolumice Ctt mi~:~re rotitoare. ronstrucţi~ lor. O soluţie modernă pentru 'pOmpe1ede tr~nsv:uat.. La construcţiile la care distanţa dintre axe este mică.4. " care . pentru actionarea n~ecal11sm~lcrdcservlte.. tratate .\i ales la Vehicularea lichidolor vtscoa«. .ternîlc. 4 . R. 1.mai cunoscute pompe din această categorie sînt pompele cu canal lateral şi pompele de vid cu inel de lichid. deci de a se auto~mo=~a. ". aceş~la. se precizează că nivelul maxim admis pentru zgomotele datorate angrenaru este de 35 decibeli.ţeldintre axe.eyaf1J~~ singur.. /) mare dlvers~ta~t: de: construcţu. .'.\·'·l.5.64 este repre~ zentată secţiunea printr-o pompă cu. . Cu titlu de mfo_~aţle.aţeiWxJ. careeste În acelaşi timp şi rO. Elemente constructive la pompele autoaspiratoare. .tru tr~n:vazare SInt destinate. pe di Il o.carcate. executa tă dintr-o buca tă cu arborele. " . Iar ~ . . ~ar cele mai cunoscute şi utilizate sînt pompele cu roţi dinţate.t~.. Şi in această categorie există. Pentru ey~~ tarea acestor inconveniente se adoptă diverse soluţii constructive care constau în punerea în cornunicaţiea // " spaţiului cuprins între dinţi.aerul din conducta de aspiraţie. cu cavitatea tle asp1:aţ1e ~ ~.arborele 1 sprijinit la ambele capete pe lagărele cu rulmenţi 2. pentru transvazare.1on:pdt: l)L'Il.·.

f of: l' cea de reiuh~ef'Et8..Carcasă de aspiraţle: 2-canal b.~ ----=-. '''. ~. Poziţia corectă a discurilor se asigura })rl1?.~e~~~~~~~o.:.4. Rororul pompei cu cana . absorbţia de aer sau gaze ŞInumai ~ .Sc~.'. ~"C. sfîrşit ale acestuia. datorită formei lor -'palete radiale incastrate în butuc . . ŞI 'Iichide.p. î~~h~~b(l~~~r~' ~~l~~tr~."" . rotorul are. . Dopurile 72 servesc pentru golirea pompe! de lichid 111 penoadele I nranţ ~~.5. T 1.66 sînt reprezentate carcasele intermediare de aspiraţie şi refulare ale unei pompe cu canal lateral. .însţf c:.I~ ses: ~:.:-7 De' aceea <ţer:umi~ea lor ~or~c~..racă prin garniturile moi din .'. confecţionate di. n fIe'..t .' "..Iereastr de refulare.npei. a la rindul său cu carcasa de refulare 1.ili~~u:i~~ ~e distribuţie" 4 şi 5. -~~. AbI ore e pom Pei se sprijină Iui ce el d r b t ou ă asi ~~ffn~ri~~ ~s~= d alimentate aţie este prevăzută cu orificiul 9.'(.sţgr\lWat. ~ in mod accidentalpot re~lll~. "1 1/ Fig.Ea. . e . Cuplul de materiale în contact.~p('mpe de vid".:-~.i~ c~~c:l~iS. '. tru perioade scurte.'ste de tipul deschis.' c . Aceste pompe sînt cunos<'lI:'.~~i~.::-=-: . '1 dc I t' ŞI e rl p'fl1hr" <i <înt date ('11 titlu informativ unghiuri e e Incepu ~I r~rr:l a (' " c::::./ -/ . deoarece acestea ar provoca uzura prematură a suprafeţelor de contact." .rl~~ie cu ajutorul şare. ~ \ ~.65e"~te reprezentat rotorul unei pompe canal lateral.4 . iar În partea opusă. .: de aspiraţie 4 şi cele de refulare 5. ti d' a te f 1 66 b se vede forma canalului lateral din ' zona pe care se 111 In e.~e.f(J 'i." ".~~~~Şe~~~O. ~r~~. " ...'Pompă autoasplratbare 'cu' canatlateral. . . I I st~~.' \~ I \ bineînţeles cu performanţe mo. cuprinse între carcasele intc'rmedl<m.\LE DESPRE POI[PE ELEIIE~TE CO~STRUCTl\'E 63 cu un ajustaj alunecă tor. el poate să frece pe una din feţele laterale ale celulei.64. Performanţele pompei depind În 'mare măsură de forma şi dimensiunile canalului lateral şi a ferestrelor de aspiraţie lui ca suflante sau compresoare. . Asamblarea pompei este realizată cu ajutorul tiranţilor 72.omUI11Caţlerin ţeava p de egabzare 10.~~tr~I~llţăţi sl~tpuse.cuu~me~rul ~entru masura re~ vidului. . nIl..J. Discul 4 conţine fereastra de aspiraţie ŞI fa~e!egăt~r~ e 'c'arcasa de asp iratie 6 Discul 5 contine fereastra de refulare ŞIIcom U n1C cu .a era" d O sectiune printr-o pompă de ~I. <.I. .maşmi cu.~~~ţ~~if~~::.li l . depăşe<l.~\ sţr.ai celulei ~u tr~by. pompele cu canal lateral nu trebuie să whi. trebuie astfel ales încît în timpul funcţionării să nu apară fenomene de gripaj.ş!lfttur~e de c~~t~~~~ 77.au căpătat denumirea uzuală de "rotoare stelate".lo.. din oţel sau fontă nodulară (de exemplu în cazul ':ehiculării amoniacului).. care formează etajul sau celula po..66.' In fig. lateral..carcasă de refulare.~)i '~=e:.7. Eig.~ / " f---:-~T Ele se folosesc în mstalaţll.la c~!e doua.:' \.fi. ':\. . 7 / 12 . pentru racordarea con uc el e x _ : inelului de lichid." 1. dar la apariţia unor forţe neechilibrate.. rotoarele J.e t" cu a a.2. ~~~~~..' ".l. '.:uleze lichide ce conţin particule abrazive în suspensie. ~en. . O. El este executat sub formă de piesă turnată din bronz. Carcasele intermediare SInt etanşate în planul de contact prin garniturile plate 71. jocul axial între rotor şi pereţii Iatorali .. ' 1 1 d tip Pom a este 'alcătuită din "următoarele e!emente:rot~ru .: 1. -r I ~\. Din acest motiv.. . In tImpul.--~c. În general sub denumirea Jl' .'." 3..~şar(. 1. In fig. Locaşurile presctu1?elof.rţarton de grosime absolut consrantă. Rntorul o. Carcase intermediare ale unei pompe cu canal lateral: de aspiraţie: .. ca la pompele centrifuge. 1. L-J deste. Asamblarea pompei realizează i~c~~..<p:~e.\. ( ..d CIt mei de iichid...}e 51.l arb~~clui Ia: ieşirc:a din carcasă este a.rl i ~. ' este: .. posIbilItatea să se 'autocentreze.65. b ă Fi. 1. Pompe de V1. deoarece feţele laterale nu sînt acoperite de discuri. /.Iereastrâ : . In c.~"~ '~\ . ceea cear avea caefectdiminuarca performanţelor pompei. deşi ~le pot funct iona şi pentru comprimarea aeru. La o extremitate a pompei se găseşte carcasa de aspiraţie (j.pentr~ }}>':'0-Y/~ ---i. " cu in~l de lichid.'.. funcţlOnăru. Aceste tipuri de rotoare.. 1'" 1 66 s observă forma teşită a orificiului de aspiraţie ŞI refulare. Pentru ubţinerea unui randament satisfăcător.62 ~OTIU)i/I FUliID. ' ..:. iar în anumite cazuri speciale. ineldC"l1chld .~llE)i/T.nun la construcţiileştandard.67 este prezentat. In orificiul 10 se monteaz~ v":. rqtor-carcas. C .' "" In fig. 1. -:..upreset~pa" p.

palctele sînt inclina te spre inainte ~ore~punzatr se~sulu~ ~e rotape a pompei şi sînt rigidizate prin nervuri. Fantele de asplraţieşi refulare din discuri sint dimensionate de constru~tor avind in vedere destinaţia maşinii. ca şi la pompele cu canal lateral. n b la dimensionare se ia În considerare alura curbei caracteristice a pompei. .~1 este prezentată construcţia unei pompe de vid cu inel de lichid cu două etaje o" . a.. _ __ _ -' . Piese componente ale pompei de "lid cu inel de lichid.70. 1.:>.~~lstnbuţle. respectiv utilizarea ei ca pompă de VId sau compresor. rotorul poate culisa pe arbore autocentrindu-se In carcas.70. sor ire. 1. Astfel gazele care conţin praf vor fi filtrate înaint~ -f ea.67. vid ~amt3lt de ordinul20-25Torr se utilizează construcţia cu doua etaje montate in ser~e. Aşa cum s-a mai preci~~t anterior. Fig. _ . care este mai mare In fif 1 68 este prez.disc de distribuţie cu Iaute . L~ pompele co~fecţlOn~re.. este totdeauna mai mic decît debitul aspirat de primul rotor. Bu~ ~cu are o ?r:z. Pompă.br0!1Z'sub formă de piese turnate. In fig.rle exemplu n oţe ~oXlcţabiI. cum se observă dit. Iar in acest caz pompa de VId are o singură carcasă la care gurile de aspiraţie şi refulare sint separate printr-un perete despărţitor.OŢIL":>. •••. . dar diferă prin numărul de alcte care este mal redus ŞI pnn lăţImea acestora. L~ unele . din care rezultă că debitul de gaz aspirat de rotorul II.. .din materiale ~peciale. '. discurile şi lagărele seconfecţionează In. satr la folosirea ca Iichid de etanşare a unul lichid mai vîscos .cţi~. JOccare nu trebuie s~ depăşească valoarea 0. . cînd nu se admit ples~ din ~ateriale neferoase in componenta DODpei.. . _. fonta nodulară sau oţel.eot~~~~~ăJ~tinî~a l"ot6rUluipHniUIui etaj este apreciabil m~i'mii~ decît cea a rotororul. 1. unui.~~~i~rr· de uşurare '.1e t~~~re_~_:p. cu vîrful conului În planul median. In t~mI?111 functlOnam.I!0rmanţelor pompei.••• _ _o • mon~:. la presiunea de refulare a rotorului 1. o·· Dupa. 1. 1. pen~ru re~ea. Carca.: ŞI deoare~e el.motiv.69 sint reprezentate discurile de distribuţie aleaceleiaşi pompe.l. pompa de vid c~ }~el de . dar aceasta are drept consecmţ!i modlftca:~a pe.r:isr:i p.1 Ft'XDAlIENTALE DESPRE PQ)IPE ELDIJ. pentru a obţine o rugozIt~. bcarcasa aspiratie sau refulare. 1. 1.fan tele de aspirat~~ şi r~plare ~înt. Rotorul pompei de vid cu inel de lichid. Jar rotorul din . al pompelor cu canal tateral.• ". Fig.ui celui de al doilea etaj.fo~anJele pompei depind de Jocul axial dintre rotor şi disearil.nacomca. transmiţindu-i in continuare energia sa. Explicaţia constă in aceea că . d.de aspiraţie ti refulare.cor:stfu..1~C~ldtrebuie să funcţioneze numai cu lichide _sau gaze curate ~ara ~mp~:ltaţR mecanice.68. b- dIsc de ff'fulare.ule..1 mm la construc~IL stf~dar~. . Această soluţie este prezentată in fig.69. 267 .er. feţele sale laterale p:ecum ŞIc~le a~e discurilor sînt prelucrate foarte fin. practicate in acelaşi dISCde distribuţIe.•.~sei.' .ontă. !.IE COXSTRLCTlYE a Fig. . în care rotorul etajului doi preia fluidul refulat de primul etaj la caractensticile realizate de acesta. În băf~c ~siI!ţ~re~~z~e. . L--.. Discuri de distributie la pompa de vid cu inel de lichid: II - dix de aspi~tie.ntat un rotor de pompă de vid cu inel de lichid. Traseul curentului de fluid la această pompă este următorul: aspiratia flui5 Alegerea pompelor c.poate: veni În contact cu discurile.64 7 :>. de vid' cu inel de lichid. F'tg.sele.te redusa: ~m acest . favori- zînd totodat! ş~te~~~g~i~. In anumite cazuri sp~iale. otorul pompelor de vid cu inel de lichid este asernănă tor ca orrna cu cel. rotorul se poate exec~ta du.r~col de îng~eţ. ceea ce imhunătă ţeşte condiţiile de scurgere a fluid ului şi de umplere a celulelor. figură. In fig.:.Jo~~rile pot creşte într-o anumită măsură. •.

Ss'Vs9' _.J~ac:esta ~ste dirijat către ~ISC~ de distribuţie 2. aria secţiunii respective şi viteza de curgere. se asigurţ obţinerea caracteristicilor solicitate. "f. .' •• ' '. acest în continuare sînt . Alirnentarea rotor~lui pe ambele părţi este o soluţie ce se practică de obi... SuD denumirea de instalaţie hidraulică se înţelege complexulde e!C:ITII:n('! alcătuit din conducte. Iar e~a)l~lII aspiră pri~ două orificii şi refulează printr-unul singur. ~ea ~e a doua cantitate de fluid pătrunde prin orifICIUlde refulare al dISCulUI5 Intr-o cameră intermediară. 2. In realitate. 2. hidrodinamicii.••••. d~ . ~. de aceea în calculele practice se apreciază o viteză medie.:. .rii: o cantitate defluid şe). V3 = const. versale ale conductei este constantă şi poate fi exprimată prin produsul dintre. curentul s~ îm~arte ţndouă pă. aspiraţie alcarcas~1 4. într-o instalaţie în care circulă un fluid. "'.t.' o: "r .aspiră printr-un singur orificiu şi refulează prin d.ripiI. mit grad de viscozitate..:<ifig. pe care proiectantul instalaţiei le prevede la întocmirea proiectului. .. clapete. de unde este aspirat..'/1.1.!I:OŢIUX! Fl:XOAlIEXTALE DESPRe POlIPf. etl!-jul . atunci cînd se cunoaşte viteza de curgere şi secţiunea conducteî..'. Schema curgerii lichidelor perfecte. prin care circulă un fluid vehiculat de o pompă. aceasta poate fi descrvită de una sau mai multe pompe. ~ISC~UI:2..C'qat1l. se obţin performanţe îmbunătăţite deoarece umplerea celulelor rotorului II este favorizată.e al acesteia ŞIconducta de !eg'ăt~t[ 3. Utilizarea pompelor În instalaţii 2.1. :. cantitatea de fluid care trece In unitatea de timp prin diverse secti~Urans-:. S'}J Fig. )'.ulul 1. In.)' d~~i Seoface prinorifi~iui..:.1 •. ! j • (2.. :.. ~u douil.j ':o!!."{·i!'. filtro ctc.avînd un llnu"..Jaminară" atunci cînd particulele de lichid au mişcare paralelă cu axa conductei şi "turbulentă". preirăzui: cu' fillHe~ttea~pfrâţteşrreftiJ.}jet1cJinei de lichid.. cînd mişcarea este dezordonată.PI:~zenta.·de·. '0.la care.c~1la pompele de debite m. ~rific!ul de..mtoa~cq>r1l?-fanta... .. ° . Noţiuni fundamentale de hidrodinamică.iF?~sef(. 6 ['··S·. celula etaJ.. . ' . pentru a se evita dlml'nSll~1l1 rotor prea mari. racorduri.• L.scop.:. Pentru aceasta este'necesar's1l se defennine eft rriaiprecîs'bii putinţă' parametrii pe care trebuie să-i atingă instalaţia respectivă.~ •• .an. reducindu-se astfel lăţimea pe rotor. ••••••. La pompele de debite Importante. Determinarea caracteristicilor instalaţiei .1) Această relaţie poartă numele de "ecuaţia continuităţii" şi cu ajutorul ei se pot calcula debitele ce trec prin diverse conducte. de către rotorul ~l pr~n. prin şţut~ de refular.î~ca~~cţ~. au loc fenomene de natură hidraulică ce pot fi inţelese numai pe baza cunoaşterii principiilor generale ale. :.' '.' Intr-o conductă.ou<lOfltl~U. (fig.perfect.#~ieY. . . I • 4 . -. de unde este evacuat prin orificiul de refulare al acesteia.: .~spi~~ţit!:I:ir'. Î'o. Iri'.ar~o~a... care necesită o lăţime mai mare a rotorului .â.tifi.1. în direcţii diferite. aspiraţie al discului 6. În funcţie de dimensiunile şi natura instalaţiei.' o"~.ţflnoţiunilefundamentale şi legile care guvernează curgerea Iichidelorv. l. .. . 2.~~~·'bat. l~l . 'către 'oruiCiul ~e. se utilizează de ca solutie aşezarea rotoarelor în paralel.Q. viteza reală variază atît în secţiune cît şi în lungul conductei.1u este perfect. Din etajul II fl~ldul ~~t~refulat prm orificiul dISC~UI7 în carcasa 4. adică în aceleaşi puncte viteza nu variază cu timpul. astfel incit să.iavînd 9 mişcare pennaIlţ.~R4.dla o umplere neunifo~ă ~ celulelor şi la un randament V?IlIml: necorespunsător.Iltă şi unregim de curgere staţionar...e l'eful... Prin aceasta dispunere.. robineţ i. deci dificil de manevrat Ia montaj. ').1t~je. deci incompresibil şi fărăviscozitate.I . 2. datorită faptului că lichidul .Şl··~l = .allmentarea pe o singură parte ar lungi neeconomic drumul curentulUI de fluid. ?21f .are.l.1) prin care curge un lichid considerat .şl." \ 53. _Prin .1.'.~~re. . în acea secţiune: . Curgerea Iichidului în conducte se consideră . I "2 . conducin..·) ll~-:·.

3 000 .Ull regim de curgere turbulent.~rd~rIlo~ de ~r~mă servesc proiectanţilor de instalaţii la calcularea traseulu~ ŞI a . )n f~..~plerden locale .3) In conducte: b - in conducte: • . i).78 . d 2g (2.au loc atunci cîn~ s~.!S·t. în care: v reprezintă d I~= ~log:"(Re.. in regim laminar rep~'tiţia vitezei es ~e parabol.torită frec~~ilor inten..sch~ma repartiţiei vitezelor in regi~ de curgere laminar ŞI turbulent.lca. clapete etc.' .. . o (2.2) Pentru.8.~I'R.:"7t.e-O·237. de ordinul Re ~. notat cu simbolul Re şi a cărui valoare se calculează cu ajutorul relaţiei: \. determinat pe <. (2. viteza fund ma~~ă in axa conductei şi nulă la peretele acesteia.. V viscozitatea. 2. .dI.. -.i drepte~~ . . .. ' ~.../" (2..I' __ ~ ..- . + O.:~!:~!.ţu bruşt~ ale ~ecţIUnJIcon. .deră~ A':"'.il ". . 4 000. cunoscut sub numele de •• numărul Reynolds". Re < 10'..pentru .•.• " diametrul interior al conductei. 2. se utilize~ă in~ă ~oţiunea de ::lungime ec~ivalent~ notată cu t. d..întîlnesc c?tun.4' 108. -..~ viteza medie de curgere.ale experime~-' tală şi depinde de forma corpurilor care provoacă aceste rezistenţe (cotun.ductcl. şi care corespunde unei lunglm~ de c?nducta ce d~termmă o sca.e între particul~le de l1~hld.. O.\ C.ii~.2g regim de curgere regim de curgere în care i... ---~ a Filţ.f.2 sînt prezentate cele două regimuri de curgere..tt~ valori mai 'mari... provoacă." .~.8--3):"105.» -~ - Pierderile locale se datoresc modificărilor subite ale direcţiei şi sensului vit~zei de curgere a lichidului.\L.. ti.că regim~ ~e menţine . sau apar vana.lsltuaţu cind·regimillpoăte"Să ~înă laminar ... .. modificări c~re.\RE.. de unde (2. o..84)vm. .'. da. s. I~::'o. In calculele practice. în tnţs ..:''___ '..xîn :ni":> ·. 2 . .~~~<:-!n -.ŞIper. dar pe măsura depăr~ tării de pereţi.':.Ât ''iiil/s.'. '1' . I?eI:ăşire~ acestor valori ÎIldică..:. regim turbuler:. Aceste relaţii sînt următoarele. apar diverse I~zlst~nţe hldra~lce denumite uzual "plerden de sarcină" sau "pierderi de preslur. Fqţ. Din formulă se ob~rvă .tabelul 2. ..t : ~)(: ". In diagr:ifua' A -. vitezelor m:.robinete. pentru Re <3.Poate ~emarca ~in figură./////~.\R..ea l~ rîndul lor pot fi pierderi "lmear! sau.'pentni·Re : A.) . VIteza creşte brusc.gimului lichidului laminar..2.acest.ngim laminat."L. $tI":'" it.· '< • . Pierderile hneare in regim turbulent se calculează cu relaţia (2.te : In f~?cţIe de.3 este repr~ze~t~tă..i·~«{:.\CTERISTKILUR I:oiST. • -~ . In regim turbulent repartiţia se face după o curbă diferită de prima' a:t~~l."~ .9 •..-\REA POlIPELOR 1/\ I~STALATII In fig. ramificaţii.tula <. ~recum ŞI ţrecăm aces. se calculează cu relaţia turbulent v•••••• (0. ~~= 0:3164.-EXlStă fnsă.'III' ' ////' V. ~atu=a plerden~or lineare depinde de regimul de curgere ŞI într-o oarecare masura de rugozitatea pereţilor conductei. In care coeficientul A se inlocuieşte cu coeficientul de rezistenţă in regim turbulent AI şi care se determină aştfţ..t. ".lami~ar la viteze şi diametre r~duse.ii... .3).( .1 -:. supape etc.]5/Re.t.mensl~mlor .·"j~..".o. 0. .U. 2 1: ~-~ 2g = 1 A -!. În regim laminar.'U pereţi! conductei. > lL.). Schema -Ie curgere a ti - . Ungă Pl.:C' = In tin:tp~ curgerii pr. turbulent.r . 2.condu~telor. . ţev.sînt "prezentate pierderile de sarcină lineare in conducte drepte. h.100.' . iar în regim în care ~ este un coeficient de rezistenţă locală.~. .2. precum ŞI la curgerea lichidelor cu viscozităţi mari. = j.-_.0032 .'. .6}· .= =(0..1:. Pierderile de sarcină datorate rezistenţelor locale se calculează cu relaţia -" .t.-4)' valoarea vitezei medii este Vmtd ~- ~m~z ...... 64 90 A=-"'- Pentru determinarea regimului de curgere s-a stabilit un criteriu adimensional.Re--0-3.o'h'~f"'" După c~~ se .reţ!i conductei curgerea rămine laminară. .pentru pierderi lineare m regim larnih.- 1'" • /' b Schema repartiţiet b- !.• . este un coeficient de rezistenţă al conductei şi are valoarea.""" ~ r '.~~}'f· J~a' dem?nstrat experimental 'că regimul de 'curgeYe e'ste laliiin~r pe'ittru val?rI ale lUI Re< 2200: . ). o .) -::. \' aloarea lui l.' .consi.. '~~.:t I _ conducterugoaseşiIăs«..<. 'dar pentru a~easta trebuie mlăturate cauzele care provoacă perturbaţia in fluxul de curent ~I care dau naştere la turbioane. ..=~·\"'2g VZ [m]..in con~~cte. Re Re • '".· .:.\ŢIEI 1i8 69' l'TILlZ. . cinematică a)Jchidului:'.'..3.5 ).DETERm:-.:-dere de presiune egală cu cea datorată pierderilor locale dintr-o conducta reală. cauz~ care ~. .":'". Relaţiile teoretice pentru determmarea p. .. 2 c f('. "V~ d"..

-iI-- \ \ \ \ '50 40 30 . SIJI) .f ' T. .'" ti. se consideră o particulă de lichid în mişcare pe o traiectorie între punctele 7 şi 2. . 70 ' ~o 30 25 r v t .. 2. '10 l'IlIZ.. aplicat la fluide. -: (rql. 300 200 150 ~oo 100 50a (mm) \ '\ C/ap4fâ re!lntrt ~ 1J-. Principiul general al conservării energiei. Astfel in diagrama B din tabelul 2.\TII I Sorb Tabe11J12. se poate studia mişcarea unui lichid în diverse conducte sau canale' . pentru direrite armături.m~~de condoctd dr:(]IJ/rj CII aceeas/ p'trder~ d~ sarcina ( m) lIobln~ltI' col( CII •• .s 5 • .'< ) t:n -. care este considerată drept legea fundamentală a hidrodinamicii. cond.IZS _ 175 150 cât g(J~ fi" 60 SO r'.sint date în tabele sau nomograme.4. Cu ajutorul acestei ecuaţii." • .rt·· brll$ţti .' IS' . \ . 20"" iti .-. este reprezentat' în hidraulică printr-o expresie matematică cunoscută sub denumirea de "ecuaţia lui Bernoulli". conform fig. valorile lui t.1 sînt indicate valorile lui 1. .-.-.: Pentru exemplificare. -i 'l1J '110 'i: 300 350 i~ .1 Armiifuri On DIr1'JNlmll B Robm~!c" va1!t/ des" c/'" compltl A_ a--~ PIEROERIOE SARCINÂ LOCALE L:'JnJ. 0" ..--------------------------------------------------------------In lucrările de specialitate.sch..\REA PO~IPELOR tx IXSTAL."""""'.. \ compl" . 1000 O/am. .

viteza medie de' 'curgere a 'llchidiilul. .:'[mJ ...\ C.~.. INSTALATII DETER~":\.-. .> . ''''-.' ..~. (2.' ~.... "..car~ . 2g[m/s2] . ..i. Se determină apoi pierderile de sarcină ale instalaţiei. care urmează să circule pe fiecare porţiune de conductă.tn~ormula (2.-:.-:~' ..f:'1i?+.. ~ r ~ Termenul h. "1 de lichid.~'-t. Pentru acest scop.Ijo..--- ' Noţiunile şi 'formulelehidraiilice prezentate 'permit proiţttantului instalaţiei . p~n.. :: .:P2 ~'~~iisr.:.ttn'd.~~~n~l\~pdFo...':. '...~~ " ..'. :ast~l că raportul Pir. stabilindu-se numărul de consumatori cu debitele maxime respective. ." '#. "gr.' ţ~ebUlemultIpbcat cu valoarea 10000/1000 = 10. pentr În tabelul 2.•Acesle .-ii''':'! '..:: .." .~ .!~ozJ.ţ. " "" ~. ~ . ecuaţia lui 1 Bernoulh devme..2 sînt prezentate valorile .ş~~Jn.>lanul de referinţ~ O-O.8) dimensi~ll1ile termenilor sint.să determine caracterlsticile.. 2-"~ 2 ţ"'2'" '1-1' .s. " '.rÎt/s.tI1. în m. exprimată în metri coloană de lichid. e~primatein:.:: ~.:k noduri. ":20' -:. . cu relaţia IIr = ).'\. Dimensionarea diametrelor interioare ale conductelor se face akgÎndu-se viteze de curgere convenabile.a:cqr.:".tare... pe care trebuie să o realizeze pompa pentru ci. alegîndu-se limita superioară.~.:.\R. şi le se calculează cu relaţiile prezentate anterior.. Se. lungimea echivalentă corespunzătoare pierderilor locale... in In. :. Valorile lui ).~~pg~ţ~~n~rgia xpeca: nică.o earititate de energie a c~e'~ t1-"aPr~~o~J~c...~ +1'~i. ~:.iar ecuaţia sepoatescne:.[daN/dm3J..parti~ul~ se gă. sta?ileşte apoi numărul şi tipurile adecvate de arrnături necesare ŞI se leaga prm conducte punctele de alimentare cu cele de consum..'.' _g.' V .. .:' '.".'.11 [rn".~. ": ..'r.~y.. se întocmeşte mai întîi o schemă a instalaţiei..' ' P [daN/cm!] v2 [m/s]2 ' .P{~~ h ·x.". cinetice ŞI de presiune.' . .c".'fţ~~pr1!ţ·pleraerea 'ae energie 'Intre.:·.\l. :'" r.. ..\".z.' .'" .funcţionale aleacestei~:-astfel încît În expl~atare .'.\I. presiunea necesară pentru învingerea sarcinii rezistente suplimentare la capătul conductei de refulare (în cazul refulării Într-un spaţiu ce se găseşte la un . într-o mişcare permanentă.şI. Pentru uşurinţa calculelor.: ~i abur. "pOl.:"'. Presiunea. re loccurge~~ . produse pr-trol icr. . dintre di\'crs.~şte la î~ălţimile ŞI IJ~.. 1-2 poartă denumirea me!1ţionată anterior decpierdere de sarcină" ..~:pr~tt}c.72 UTILIZAREA PO:. :'~ '!".deplasa licaidul În instalaţie. .. de poziţie. uzuale ale vitezei de curgere o Fig.!.1... precum şi într: aces:t..~ '. . "tri.... . deci 11t>l'COnunul': . _.\CTERISTICII. în m. av ~nd vitezele VI.\ŢIEI ---------------------------------------------------------------- 73 . deci lipsit de forţe de frecare.:' \ \' ...:r '. Faţ~ de t.il].. de lichid Viteze medii de curgere in conducte Fluidul (01/5) Conducta energ!~ totală a .'\:f~~:~ • 'h "'i['1!. • '.c:l*".'. .• -..7) '" " Dar În cazul lichidelor reate apar forţe'de frecke tntt'e m6ieculeiecare al~~tl'ie~ li~hidul.ŞpecifICăy In)i~~[~. lungimea efectivă a conductei. astfel Încît pierderile de sarcină să.~' h(m) 10 + = const. .~:'. fără a exagera alegînd conducte prea mari. în m .J!j ri:~PI +:')...' J _ Produse petrol iere Abur Aspiraţ ie Refulare 1-2 I... cu ajutorul cărora se determină direct pierderile de sarcină 'ale elementelor componente ale instalaţiei.~ • • .!:Rtă!-aadeseori se lIldIC~. " _.OR I:\ST.~r~ţii c~nductei.~arti~ule~ de ~ichid est~ constantă şi se compune din suma energlllor. "nabsOrb.jt' o:\).9) în care: d reprezintă diametrul ini:erior al conductei.t~\.c'teYe" şFZ...:_ . Valoarea diametrului determinată astfel se încadrează apoi în dimensiunile standardizate ale conductelor.. "'_l~. se compune din presiunea necesară pentru ridicarea lichidului la înălţimea geometrică respectivă. YC<l~N/~3t..IPELOR . fie cit mai reduse..talaţia să funcţioneze î~ condiţii cît mai' 'apropiate de cele prevazute 1Illţlal. După stabilirea schemei se determină debit ele maxime reprezintă lungimea echivalentă totală a conductei.. .j ht+.~!. Astfel ecuaţia lui Bernoulli se poate scne: . . . .. Schema deplasării particulei in lungul unei linii de curent..: \'~> : .~:.".' E:.. y.:~.. ~e5pectlv v: ŞI presiunile PI ŞI PZ' Considerîd cazul unui lichid perfect..." 1 T.. .v -: '.Ji). Diametrul interior al conductei se calculează cu ajutorul ecuaţiei de continuitate: Q= v 1td~. 2.'.'. p (da~/m2J" v.~aNi~~.r."1 ..-·- ". __ ' (2.'r..$ .. ':. .~~f~h. . "~~ • ~' •• ~o <o ~" ~ (2 8) ..\RE.. ' [m3/s~ Iar d= • V4Q .". precum şi punctul sau pun~tel~ de alimen.@~~~..'c'~ului sau onflcl~ulPr.grrut. în practică se utilizează diverse nomograme şi abace..oi':":'>· "}'" .' J . - în care: + e- . __ .5.preslunea: ·in..-- 1 v2 d 2g [ml.. .\.

curba pompe.\II'ELOR tx I:-':ST. it Q(m'/h) aa. numerotate ClI 7 şi 2..p. 2.r~elal uI?-el pompa.\TIEI 75 regim de presiune superior presiunii atmosferice). ~2)·(l.reduse.5. 7td2. debitează într-o conductă comună. Curba 2 reprezintă caracteristica Q-H a pompel centrl~uge.\L\TII DETER)!JSARE. Pentru exemplificare. I~-j 10J J fi? Q(m'/II) v=~-. cu secţiuni .l centrtfuge este deplasată spre. Determinarea punctului de funcţionare.11) se. Din diagramă se observă că înălţimea totală de pompare se compune din suma înălţimii geometrice Hg. in care două pompe centrifuge.-aJ '--02-' Q.nar~ :'(3 se găseşte la intersecţia.e~.ştIgn! de debit se reduce simţitor. suma pierderilor hidraulice datorate rezistenţelor hidraulicc din conducta de refulare: prcsiur-:a I dar h. presiunea la capătul conducu-i de refulare : suma pierderilor de sarcină datorate rczistenţelor hidraulice din conducta de aspiraţie. Din diagramă se observă că debitul corespunzător punctului . . p~mpe . cu cantitatea OI' I~r ~unctul de funcţlO.t total creşte considerabil curba C" din diagramă..7.dreapta.\RE. I~ . pompe m~ntate tn paralel. 1 şi 2. se trasează curba variaţiei rezistellţelorhidra~lice ale instalaţiei în funcţie de -debit.'+~I'+~2+ d PI . iar..~pentru.în. 2 g + r.-. la un montaj In p<l.centrifuge şi al uneiacupistoncare~ebitea~ă In ~ceeaşi Instalaţie.ll) " .\R. debitul rezultat Q3 este mal mic decit suma debitelor QI ŞI Q<!: . atunci cînd se prevede funcţlOnar.' a doua pompe centr ifugv diferite. teoretl(. în diagrama <defig.' . Â2d l2 l deci .In fIg. a"pinţ i. care este constantă pentru aceeaşi instalaţie. în cazul funcţionării simultane a ambelor p~mpe. Punctul de intersecţie x reprezintă punctul de funcţionare al pompei. Procedeul este următorul: intr-o diagramă. 2.10) în diaU'rama din fig. care. Punctul de intersecţie .6 se trasează separat curbele de funcţionare ale celo!" două e p:>mpt'. respectiv secţiunile de ~ece.. Determinarea punctului de fifncţlartare1n instalaţiE. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie a unei pompe C:J piston şi a unei pompe centrifuge.ralel.· "::'0 .măsura creştem debitului.rq:tinarea punctului de funcţionare a pompei în instalaţie.5 este reprezentată metoda de determinare a acestui punct. . 2.e sî~t mai .r reprezintă înălţimile geometrice ale nivelelor lichidului în conducta de aspiraţie şi refulare. C..:.e~a~iins~al~ţ!e..\L. Construcţia acestei diagrame este utilă in special pentru cazurile de funcţionare în "paralel" a două sau mai multe pompe in aceeaşi instalaţie. abscisa să reprezinte debitul.• . ~ebltu. În continuare se' trasează 'turba rezultată din suma debitelor curbel~r.ob~rvă că presiunea necesară deplasării lichidului in conductă variază proporţional cu pătratul debitului.şi "caracteristica "conductei": în aceeaşi diagramă se trasează şi curba caracteristică a pompei O":"H. şi a înălţimii dinamice H4.foloseşte. H (m) Q-H r-r-r- Q(m'lll} Fig.6. .paralel~ la ax~ ordouatei. ·curba C dI~ dla~rama.t)te.jnn1~~ ~ . 2. Fig..t:TiLIZ. ' . de caracteristici diferite. 2. cre~te şi viteza ·. este reprezentat prin dreapta 1. Fig. Din formula (2. 'denumită ·.pentr~q..da~a acest~.I~I~stalaţl~1 sînt mai mari. '.. p<l. Această relaţie se .. :J/ . montate in paralel .înălţi~ea.: la capătul condurtci <1. . ordonata . este ilustrată in fig. ".\CTF. Pentru a reprezenta Intr-o diagramă comună curbele caracteristice ale celor două pompe.t'3.l + rlt. H = + =2+ pz-: + 2~~~~(AI~I + z ~I)+ _z~~:( i 1: 1. . .. este necesar să se verifice minuţios secţiunile .':2(A". 2. mon'tate in paralel.RIST!CILOR ISST. el fiind nem~emna~.de trecereIargi. de pompare .7. răminlnd totuşi mal mic decît 01 + O~: ce~t lu~ru este A explicabil.= 2g ZI . ~1 m acest caz. nu d~pinde de variaţia presiunii. respectiv curba 'C.. se convine ca ŞIpentru pompa cu piston.'1 _ ZI + Z2 +P2 - il + rh.nstIca C a ~onductel. La instalaţiile. precum ~i din presiunea necesară învingerii rezistenţelor hidraulice ale instalaţiei: H = in carr: -1 :.mie decît suma debitelor celor dou~ pompe •. debitul pompel c~ piston. Determinarea punctului de funcţionare in instalajie a unei pompe centrifuge..cî. deoarece în ac. . faţ:'t ci.~ ar funcţiona separat (03:< Oi +02)' Dacă rezistenţele hidraulice ii. '. într-o instalaţie existentă. variabilă în funcţie de debit.. aleasă la o scară convenabilă.7. în aceeaşi diagramă se trasează curba caracteristică a instalaţiei. U/lO.e·deplasare a Ilchidului ŞI ImplICIt.2 (2. 2.de trecere ale conductelor acesteia şi numai după aceea să se aleagă pompele corespunzătoare.\ l'O.cresc ŞI rezlstenţele hidraulice In consecinţă..de pe curbe rezultantă este mai.\ C. p~ .. curbei 7 -+ 2 ~u c~racte. g +~n) şi 1 -r---=. pentru diverse tnălţimi de pompare.t'3 reprezintă punctul de funcţionare în instal2:ţie al celor două. se analizează situaţia unei instalaţii. .

t1 ~.numai po?Ipa ~. natura lichidului (compoziţia chimică.' cărora le corespund debitele Ql =: Qz· Pr10 adunarea ordonatelor celo: două curbe se determină şi se trasează curba rezultantă 7 +. '. fiecare pomp~ va funcţiona de fapt la un debit sporit.\RE. . "In :~!agraIP:ă. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie' a două J.llle de lucruăle instalaţiei. . . separat. respectiv pentru debite maxime de 500-600 m3Jh şi înălţimi de refulare pînă la 200250 metri coloană de lichid.e. viscozitatea.. 6. pînă la 150 m3/h 'şi presiuni de refulare ridicate... etc.15metri coloană de lichid. F. 2.\'3 al instalaţiei In noua situaţie.>0mpe. . După stabilirea tipului pompei şi a caracteristicilor acesteia. Intcrsecţ ia c. punctul de. in cazul cînd se intîlnesc astfel de situaţii.i~..noua situaţie. Diagrama punctului de functionare in instalaţie a două pompe. dar s concluzll. montate în serie.ackristica C a instalaţiei.:(.. respectiv posibilităţile de procurare a pieselor de schimb. caruta II corespunde o putere absorbită mal mare. într-o instalaţie existentă se iveşte necesitatea de a pompa lichide la o presiune superioară faţă de cea prevăzută initial. astfel că in realit~te .ii cu C curba 1 + 2 reprezintă punctul de funcţionare . fiecare pompă. pentru noile condiţii de pre- ~M: - . . alura curbei pompei. posibilităţile de reglare a caracteristicilor. ' Pentru alegerea pompei. Pompele centrifuge se folosescîn zona debitelor şi presiunilor mijlocii... centrifuge identice.. curbele caracteristice raportate la greutatea specif~că a lichidului ce urmează a fi vehiculat.9. se remarca faptul ca debitul Q3 este mal mare decît QI sau Qz. s~u . t.100 000 m3/h şi înălţimi de pompare reduse. pompa reprezintă elementul motor a~ acesteia. pentru. debitul Q:l este mai mare decît debitul () sau decît Q" dar mai mic decît suma lor. Prin urmare.· 'înfia": mabilitatea). 2. prin urmare alegerea tipului celui mai potrivit pentru instalaţia respectivă depinde de competenta şi experienţa proiectantului acesteia..le se vor refen 10 mod. Astfel pompele volumice cu piston şi cu angrenaje se recomandă a fi utilizate pentru debite mici şi mijlocii. este necesar să se verifice următoarele elemente: . . De asemenea.. . 2.~L. ·100-150 bar. In acest caz.9 este prezentată diagrama de funcţionare a două pompe centrifuge. 20-25 metri coloană de lichid. Intr-o instalaţie hidraulică. : . de aceea dotarea instalaţiei cu tipul de pompă adecvat este de Importanţă capitală pentru o funcţionare corectă. curbele se suprapun.'1":lr~:n _f .~.g este reprezenta!ă int:-o di. . Intersecţia aceste.i acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei Fig. dl· i)<-~J..~~t·j"'. montate in serie. Fllndidenhce. avînd caracteristici diferite.~ebuie determinate cit mal precis posibil caracteristicile generale ŞI condlţ. înăltimca de PUll1p~l~e este ma-imare decît HI şi decît H2• dar mai mică decit suma aces' H3 tora. ' montate în serie. 2.agramă c~racteristica unei instalaţii deservite de două pompe centrifuge identice. Dacă in reţea ar debita numai pompa 7.se. se iau in considerare criteriile cu caracter specific" şi 'ânunie: sdomeniul de utilizare 'recomandat' de constructorul pompei. rezultă că nu există limite precise de utilizare a diferitelor construcţii de pompe. rezolvarea constă În montarea a două pompe "În serie".a de a monta două pompe IdentIc. Apoi se trasează curba rezultantă 1 + 2 determinată pril>ladunarea ordon~telor curbelor I şi 2 . montate in serie.8. In fig.supraîncărcarea motoarelor de antrenare (sporul suplimentar de putere necesară).ia cu cara~teristica reţelei Care !oc in pu~ctul~3' căruia il corespunde ?ebltul Q3' D10 diagramă.Dupăstabilirea acestora. centrifuge •diferite. . Alegerea pompei . influenţa debitului (uniform sau pulsatoriu) etc.:. . Pompele centrifuge cu rotor diagonal se folosesc pentru debite mari. După cum se observă din diagramă..2.il!.ncţl0nare. de ordinul 4 000-5000 m3/h şi înălţimi de pompare mici..tr~sează. temperatura de fu.sibilitate.diagrama de ~U!?cţlOnaree va intocmi după acelaşi principiu. Este ~e la ~inei~ţ:les că îna!nt.'16 UTILIZARE.\ CURilEUJR CARACTERISTICE Cl' CERI"TELE IXSTAL.caracten~b~a reţelei ar fi XI' respectiv Xa.HI. 2. 7 ŞI 2. Fig.H se trasează curbele pornpelor 1 şi 2 precum şi car.. . conţinutul de s~peiîsi'i.2.:. pînă la 80 000. Aceşti parametri determină alegerea tipului de pompă adecvat '.rezistenţa conductelor şi arrnăturilor.\ŢIEI 77 In anumite situaţii. Pompele axiale se folosesc pentru satisfacerea domeniilor de debite foarte mari. Debitul şi înălţimea de refulare a pompei trebuie să satisfacă valoril~ maxime ale debitului şi înălţimii de pompare cerute de consumator. c~beIecaracteristice' ale celor două pompe. ~. ' •• Din cele expuse mai sus..de alegerea ~ompel. În sit~aţiile Îl1 care nI! există po. proiectantul instalaţiei trebuie să aibă in vedere cîteva criterii care pot fi grupate in două categorii principale: criteriigenerale şi criteriis~cifice. t~ fig. trebuie considerate criteriile cu caracter general şi anume: siguranţa în funcţionare. calculul economic." PO~f>n()R is iSSTALAŢII ACORD.rezistenţa pompelor la presiunea totală: pentru aceasta este necesar să se obţină avizul fabricii constructoare.funcţionare rezultat din intersecţia cu .aracter~~~ic. H(m) l'i(m) in diagrama Q-. situaţia pompei din punctul de vedere al tipizării.

i:: . .tă Ji pri~ urmare unor vaJatii importante" ale debitului ~e core~putnd variaţii ne!~seţ~~tnatei~: tnăltimii depompare şi ale randamentulul." . definirea . 1·· p. " I ~ ••• :.analizată cu atenţie la aza e egere a pompei.uuLţiuna.. personal etc . . deservite fiecare de o pompă corespunzătoare. 'Il =/(Q) şi"1j =/(H). uIl!>~. de spălare a filtrelor etc.alaţia... i. care se determină prin tmpărţireatcurbe! caracteristice a inst'alaţiei multe porţiuni. . .l.1l~_'~'l..m. in scopui6bţin~rii.t . tendinţa beneficiarilor este: de a indica valori pentru debit şi înălţime'de pomI!are maipla# decît cele efectiv necesare. caz în care se acoperă variaţiile de debit prin reglarea vanei de pe conducta de refulare. schema este valabilă pentru orica:c alt tip de. i a diminua ..~~.ctr.~. condiţiile de lucru ale instalaţie! şi parametrii funcţionali-constru~tIVl Pdm~el. ~ul..reală âcohdiţiilor 'de funcţionare şi a caraCteristidlor pe care -rtrebuie să Ieaslgure. tivă ~ste otrivită numai pentru instalaţii in 'care pr~s. . .:~d~~~Ş~J~xploaţat:e.. msuşirea ŞI u 1 izarea corectă a noţiunilor privind parametrii funcţional! al p. Du ii cum ~e observă. fiind de cea mai mare importanţa pentru viitoarea exploatate .2. cu.. inst. -'). '. .· •• '.:~a în limit~ reduse. în cele . Înt> principiu.tă a~ppe~+tRare~ dC:l.\C.lc~«: ŞI. poate fi evitată numai prin determinarea cttmai . In cazul unor variaţii importante de debit. există o dependenţă directă. se va al!'gl' pomp. ~ Fig...e. Evident că pentru o pompă cu tiu'l) tit.Parametrii' Cuncţion'ali ai po~pelor .~11f'i' •.'t~hniţ:ji. Schema funcţională . oferă valori maxime ale randamentului. ... ~::~:~ă t .:mondiale.«PARE. raţionamentul se va referi la o pompa centrifugă.. Alegerea pompei in funcţie de:. o. fuaă care aspiră lichid de la un nivel inferior şl-I refuleaza la un nnelsupenor... ~ .. Astfel. Pen~ru. tT ~. ţinînd seama decarăcternl instalaţie! deservitc...În fier 2.11 este arătată o astfel de schemă cu ajutorul căreia se pot defI~1 O' S· t·pompăcentnparametrii ce servesc la alegerea pompelor: c~ema repre~m a o " . ".. l l. care trebuie să Se acorde cu cerinţele instalaţiei.. . care trebuie . Această soluţie este avantajoasă deoarece instalaţia va funcţiona cu un randament superior faţă de cel realizat de o singură pompă. I~st~cIţu.a<. reparaţii.'i:" l':cr..' CURBELOR CARACTERISTICE Cl' CERI:-OŢI>LEl:-os'nUŢIEI 79 Alegerea pompci din punct de vedere economic trebuie făcută cu multă atenţie. deoarece. ..ompelor.'L' redus (pompă de intervenţie). numărul de pompe dintr-o instalaţie..de.paramet~\lpr. Rezultă deci că. între c~racterist.urbei..1.". '. .10..s~u?n. atunci se produce o nsipăde energie continuă. Astfel pentru o instalaţie la care debitul variază în mod substanţial. deci o utilizare. .:. dar care prezintă po~rbilităţi d~ 'detectare mai numeroase. Această.IPELOR I~ 1:-i5TALAŢII . ".: PO!llPCi. problema randament ului devin" mult mai puţin importantă. 2. Pentru variaţii mari ale înălţimii de pompare.).'..cheltuieli de întreţinere.~. ma a 'rante ak debltulUl. . dar care oferă o mai mare sigurantă în functionare. scopul de' a obţine o exploata re avantajoasă din punct de vedere 'economic.s. dar presiunea rămîne aproximativ constantă. deci pomp~ In. pentru fiecare situaţie separat.. oprirea acesteia pc perioada în care pompa este scoasă din funcţiune poate conduce la crearea unor pagube ce depăşesc cu mult valoarea pompei respective. in:m~( ° In diaaramă au fost trasate curbele H =/(Q). 2.neeconomică a obiectivului exploatat.• . la care corespund variaţii neînsemnate ale debitului... chiar dacă costul ei iniţial este mai ridicat. pentru o funcţionare continuă.! h fi" 2 tu este prezentată diagrama curbelor caractenstl~e .:a instalaţici vpentru. devine necesară utilizarea unui număr mai. situaţie.• . se va alege o pompă cu curbă cît mai plată (cazul pompelor de alimentare a cazanelor de abur).lune~ nece.' .:.c r:\re._ •. . pompe centrifuge d es ti tă a fi utilizată intr-o instalaţie cu variaţii nnpor.\ PO:. n cazul unor v~rla 11 ~ar ~ ăltimii H variază sensibil şi randamentul (curba punctata).. alura curbei.~l~ unei D·.l".• .cilati.există ' tendinţa .tual. În unde situaţii.. _. se va alege o pompă a' cărei' curbă H = f(Q) are o alură căzătoare (cazul pompelor de ape menajere. In general._.•.alura c." )fA.pompă: d:~ pentru uşurinţa înţelegerii. u i. a4~ţ~~ se do~" vedese nejustificate.118 ~TILlZARE.:..Jţ~it.e~. .ce urmează se prezintă modul de determinare a acestora din schema de prmcipiu a unei instalaţii hidraulice. faţă de altele cu randament superior. ' . se preferă utilizarea unor pumpL' ni randament inferior. mare de pompe.. H= /(Q) este pla... j ~-iL--==----' Fig. La alegerea pompei va trebui să se ţină seama de alura curbei acesteia.!.

15) .Rl:>TEI.2. lnăiţimea de pompa..4+z~HgA+HR+Z+h'A+I"R+ ·i· q_. In literatura . v.\TlI .E I:>ST..17~ c.pomp~ în un!tatea de timp.14) Se adună cele două expresii şi se adaugă la...\TIEI 81 Xotaţiile folosite sînt următoarele: Q reprezintă debirul grupei. în~lţi~ea tottlţa-. Debitul pompat Q. z distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei şi faţa flanşei de refulare' P. 2 Dar PR-PA+V'R-VA+Z=H y 2g din din fig.\CORDARE.. ŞI' H It + h = /.12) 1 .'f. .. . Hg. ţ t ică Reiaţia dintre înălţimea totală de pompare H ŞI înălţimea manome r totală Hma.. (2.y.1: H = PR . .i suprafaţa \ichidului din rczervorul superior. 0. care ia în conSiderare pi~r~erilepdn interstiţii .. .\CTFRl'. H distanţa dintre faţa flanşoi de refulare a pompoi .-:--r-' "'A şi h'R=" ~'pi~derile de sarcină in conducta de aspiraţie.zeryorul~fenor. parametrii funcţienali ai pompei pot fi definiţi astfel: -. Prin urmare. pompa al cărei organ de lucru are o mişcare de rotaţie continuă prezintă un grad mai scăzut de neuniformitate a debitului.\R.'?·'l . pe cind la pompa cu mişcare alternativă lichidul este debitat în regim pulsatoriu.turaţia acesteia. r~lative la suprafaţa lichidului din_r.... .8 = Qm.'n vitezele lichidului la intrarea În flanşa de aspiraţie.. . . .Şi}leetanşeităţi.\RE.{+ j i.PZ~Pl .~ distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei si suprafata lichidului din rezervorul inff'r.'~ - V1 +z. distanţa geodetică Între nivolu] lichidului din rezervorul inferior şi nivelul lichidului din rezcrvorul superior.11.i ălţimemanometrului.1. .1 pz . . "debit real".. este următoarea: H 6 Alegerea pompelor m. . Algebric se poate scrie expresia PR vi -+-= y 2g H . Qmm In practică este de dorit obţinerea unui debit cît mai uniform.de pompare necesară a fi realizată de o pompă poate fi determinată cu re a la .y . Vjiv. In practică.. .n :. H 1. .12) 2g =-1000 H :m:. fiecare cota z PI '-1 .~ şi . (2.pompei şi de .'.Qmi z. Debitul pompei este cantitatea de lichid pe care o vehiculează (o transportă) .\ CURBELOR C.~şi Pn presiunile relative măsurate la nivelul flanşei de aspiraţie.[l/minJ..~[m3/s].. se obişnuieşte să se f~loseasca. Această noţiune reprezintă creşterea de energie hidraulică. înlocuind expresiile de m~i sus. respectiv la ieşirea din flanşa de refulare. 267 . . sau PR-P~+ y . H.'.: PA+ v~ +Hn . lZrn+ pz +z{j i. exprimată în metri coloană de lichid.11 şi a notaţiilor indicate. . " _ Dacă diametrul de intrare al pompei este egal cu cel de r~fular~... reprezintă suma pierderilor de sarcină de-a lungul traseu U1 c~~ductclor de .\L. H•••+k'A+ ..\L. 2g. Astfel.. . . H.P. 2. .\ şi unităţile [kg/h] şi [t/hJ. Debitul unei pompe se caracterizează printr-un anumit grad de uniformitate. Prin grad de neuniformitate s.2g Y 20' b + .: + PR + vi +~ = v "". d eCI fac t oru 1 iIR -2g VA devine nul.2..' -. Uneori SI' utilizeaz.TIC[ lT CF. y fiind greutatea specifică a lichid ului. Unităţile de măsură pentru debit sînt: [m3fh].n + P2 . • .~. (2. [Ils]. şi un.A +H +z = H R . . atunci vite . respectiv de refulare a pompei. 2.:i. în funcţie de tipul constructiv al acesteia..1..PI +H. .r. care este determinat de elementele constructive ale .de specialitate se distinge un "debit teoretic".R +'II.~(:i~~elegeaportul dintre diferenţa debiter lor instantanee maxime şi minime şi debitul mediu. e iilor manometrică totală" deoarece aceasta se stabileşte prin citirea lI~d}c. . la trecerea acestuia prin pompă. y '.aspiraţie şi refulare. noţll!-nea.x ..80 UTlLIZ. . »<r ' Conform schemei din fig. respectiv cel supenor . - (2. .\ PO~IPELOR 1:<01 I:<olST.. . 2. (2. + Iz."fT.16) • . 1.~ e" .. 2.de i. . PI şi P2 presiunile .. a masei de un kilogram de lichid. (2.•.. zele de intrare ŞI Ieşire sînt egale.2. .. respectiv de refulare. Relaţia dintre' debitul volumle Q şi debitul gravimettic Geste Q= E.

!. precum şi a dcmentelor legate de ea. H••eHgA reprezintă înălţimea geodetică. .Inălţime de ..21) = Pma.Inălţinu. sau Intr-un rezervor în care p" = i> iar viteza Iichidului LI rcşrrea <1111 conducta de refulare are valoarea ::'~tul1ci N". .azu e I <tril Intr-~lI n:ze~\'or aflat .\L.. Y + 1.. sau Pl _ P. Je aspiratie"..22) (2. sens.!.•.\REA CURDELOR CARACTERISTICE cu CERI:>:ŢELJ: I:>:~T. tură .Ia presiunea P2' Dacă refularea are loc I~tr-un ~a~al a~lat 1~1 ~t'r liber. H'A.iteşte pe cadranul vacuummetrului... noţiunea de "fnălţime de 'aspiraţiev sedefineşteconform următoarelor expresii: .. aşa cum se arată În fig.y 2g II. iar riza de masura se găseşte pla~ată m mod obişnuit în flanşa de refulare. de la nivelullichidului din rezervorul inferior. Hg . reprezrntă valoarea vidului exprimată în metri coloana' d a'p"v Iar e a. creşte pe măsură ce PA scade.m _ '.1)i Dacă rezcrvoru! de aspiraţie este deschis. • Pr~~iunc'a de aspiratie P.d şi a pierderilor de sarcină în conducta de aspiraţie 'h. cu ocazia alegerii pompelor. 2. Aplicînd ecuaţia lui Bernoulli Între nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa flanşei de aspiraţie a pompei. + c2 2g • (2.(A. (lc-f'l. lichidul începe să se evapore şi atunci în pompă are loc un fenomen nedorit. pentru a avea o continuitate a coloanei de lichid Între nivelul de aspiraţie şi cel de refulare.\TIEI 83 Relaţia (2. în scopul clarificării noţiunii de .1.i~~ll". H. utilizată frecvent În limbajul curent din domeniul exploatării pompelor. +H• . astfel ca axul cadranului să fie la nivelul p~el.12. • o' ca .trăgînd" de Ull Iiciud el se va rupe. H .11.II adică p en t ru . atunci presiunea de refulare va fi dată de 'relaţiâ ' ' p. la nivelul de intrare în pompă. .82 l:TlLIZ. -înălţime de aspiraţie vacuumetrică. Inălţimca de aspiraţie a pompci.~ + t~ +'. se obţine j ~..''· indicaţia vacuiiimetruluifiiontat înflanşa de aspiraţiea pompei.. = }alm ': '6. ' ". =.-.• + le. Dac. -In acest.: H. c" + Il +_· 2" r Pl = A'in' atunci (J 19) -. dat fiind că forţele de coeziune moleculară a lichidelor sînt mult mai reduse în comparaţie cu cele ale solidelor./ " = P2 .i. Această noţiune.1. se consideră din nou fig.înălţime de aspiraţie geodetică.ază direct iZ. ':. cazul aspl:aţ~el unui lIch~d af~at sub vid..\RE. aceştia din urmă nun frecvent întrebarea: "de la ce adîncime poate să tragă pompa"? Această intrebare este incorectă deoarece . a pompei. În schimb lichidul poate fi . în care se observă că.. HA suma tn~ţimii geodetîce H. pînă la ax~ pompei.\ŢII '\CORD.23) Fig. în relaţiile curente dintre fabrican. atunci presiunea Indicata de el este chiar presiunea de refulare ~ pomper. Din această relaţie se observă că H. Dar valoarea lui PA nu poate fi mai mică decît presiunea de vaporizare a lichid ului P<.aspiraţle.1 + II....ţii de pompe şi beneficiari.\ POlIPELOR tx IXST..• .yHr) .H ~n "are H.2. este definită de un fenomen ce poate a vea loc În timpul funcţionării pompei şi care este determinat de transformarea în vapori a Iichidului din conducta de aspiraţie.20) :res~unea de refulare a. It. 2.pompei este indicată de mano~etr~.'iC. trebuie mai întîi ca lichidul să ajungă de la nivelul inferior.!. atunci cîn~ .4. deci şi H. a cărui greutate poate fi neglijată. pentru poziţia inferioară a manometrului. cunoscut sub numele de "cavitaţie".~'c '·'iI. neluind In •considerare l'pOZIţIa acestuia fată de priză deoarece con d uc t a "a d e .... deoarece. la temperatura la care are loc pomparea. atunci Pl = P.îlllpill~".. Î11metrî coloană de lichid.labilă pentru schema din fl'a 2 . Acest lucru este posibil numai în cazul în care presiunea Pl' care apasă asupra suprafeţei lichidului din rezervorul de aspiraţie.3.. -.12.ilui putind 1: realizată numai în acest mod (prin Împingere). exprimată în metrict>loanldelichid. poziti~'.2..~rezcrvorul d~ asp~raţie ~e ~ă~eşte la o presiune inferioară presiunii atrno~fer:ce.\L.I ~e c. în cazul atingerii acestei valori.16) este va. 2. + -c 1 2 g 2g • (2. . Cavitaţia. 1t'g-a ura este p 111~1 cu aer. = H. ± Iim' în care Itm se consideră şi 2. negativ. este mai mare decît presiunea PA existentă în flanşa de aspiraţie a pompei.ax~ cadranului se glseşte deasupra axului prizei.. sau Înălţimea de refulare = Pm•• ± yltm este HR \ (2. Dac~ racordarea se face printr-o reducţie. Racordarea rnanometrulut la flanşa de refulare .. 1 d bită . fl~nş~.''(t' . =. Dacă nÎanometrul ~ ~nşurub~. •• + H" gA (2. 2.

. este Pentru ~~!!Impa NPsH.o contin uitat" 'd'cunrr-rii . NŞPSH este reprezentată în de • "" capIit olul 1.: Din numeroasele cercetări ~xperimentări efectuate în scopul determinării cauzelor cavitaţiei şi lămuririi fenomenului..' . materialul este supus şi unei coroziuni intense. (pentru ins. creşteri bruşte ale puterii absorbite etc.ţ. 2.:ra zonei de cavitatie.JUne mal. ' ~ .\R..t'r ac~astă resiune absolută şi preperatura de funcţionare. tie ''-l fie superIoara prl'sllIn . d P t 1 VPSH adică siunea de vaporizare este reprezentata tocmai e parame ru • . .şi cscobituri. ISSTAL\ŢIEI 85 e~~ . J.24) plus • In care"'~+-2. desprinderi de particule.~paei~n a~.\REA CIJRBEI.io.. . 1.~~eon:"de ddiniţi~ a cărei valoare se măsoară !n metn.la intrarea Jn pompă. deoarece aerul dizolvat în lichid are un conţinut mai mare de oxigen decit aerul.. C . :111. variaţie a parametru lUI . la mişcarea relativă permanentă. caracteristice care evidenţia~ă f~nomenul. scăderea..I&P se dC?~ e~.mecanică şichimică -conduc in ~in~ la disţrugerea rapidă a yieselor pompei ce func. ss.tandun e pro t. n::.rezerva . d b A a după cum s-a arătat la pe cale experimentală. Iar v oarea sa se e . ' hidrodi amică Din formulă.e ~ 1 .supraqrCl:. H.84 lrTILIZAREA PO)lPELOR tx I!\STALATl! . .rel}lIlC ~~!r~se r~si~~~ ~~r~'aporizare la temsiune absolută. exprimată in metri [m]. . exprimată în metri [m}: presiunea de vaporizare a lichid~l~i la tem.ub forma următoarelor simboluri ŞI semnificaţii: . Practic la proiectarea instalaţiilor hIdra: necesar ca N. debit pulsatoriu. Din acest motiv. Totodată. fisuri. in zonele in care se produc şocurile respective. de loc trecerea c a c ." "fie' mai mare cu cel puţin 0. caracteristici pompelor. are aspiraţie a podmpel mişcarea a bsol~tă permanentă. N PSH prin aceea că el se referă numai N PSH. este întîlnită . În acest scop. presiunii atmosferice la altitudini superi~are.5 metri ulice se are 111 ca "PS·H'"dl6l' sa decîtI~Yf~~~~t3 şi 2. :V diagrama caracteristică ~ p~mdel. este "înălţimea energetică netă la aspiraţie" simbolizată cu termenul NPSH. creşterea viscozităţii lichidului pompat. t~ne~t: factoJ care impune condiţia paramedtrulfui NţPSH. curba . 1 onsiderind că în planu l e 111 rare . în unele zone. •. sionat incorect).ntre . vedere > ~iv dl. d I .. " 1"1 din [lansa de aspiratie a 1 d .a rezultat că inceputul cavitaţiei este precedat de o creştere a randament ului pompei şi a înălţimii de pompare.a.' ţ' . Aceste iniţiale reprezintă prescurtarea din limba engleză a definiţiei: "Net Positive Suction Head".t+ ~ _ P..1. . SPSH = P. '( g PA t1 reprezintă presiunea abso'lută" totală . corespunzătoare presiunii de vaporizar.. 2g O( (2. rez.. .statică dinamică . In cadrul capitolului 1 s-a arătat că unul din parametrii funcţionali. '. . pompei.!l vaporizarea Iichidului. ..Ct. rezultă că'termen~1 N~SH o ::. De . creşterea rezistenţelor hidraulice în conducta de aspiraţie (număr mare de armături. atmosferic. Rezultatele combinate ale acestor acţiuni . DIferenţa dI.de cav~ţaţie.\CTERISTICE cu CERISŢEI." m ă la condiţiile instalaţle\llln~t~nt~~~~~t î~e aka ~~nei . prin zgomote puternice şi vibraţii caracteristice. . D • a arătat an teri enor pe ntru l'a ""l existr.. prin degajarea unor bule de aer care creează goluri (cavităţi) in masa de lichid. presiune atmosferică redusă la altitudini mari).2. Caracteristica N PSH. deoarece turaţia de antrenare a acestora este mult superioară în comparaţie cu cea a altor tipuri de pompe.1 în literatura tehnică de specia~it~te.. . " .14 s~nt !lustrate grafic :ele două valori ale parametrului S PSH.a lichidului respectiv. de ordinul sutelor sau chiar miilor de atmosfere.-1 Procesul de apariţie a cavitaţiei in cazul pompelor are loc astfel: in anumite condiţii (inălţime de aspiraţie mare. temperatura lichidului ridicată.npei.1 . traseu dirnen.f. In afară de efectele datorate acţiunilor mecanice. Cauzele principale care potdetermina apariţia cavitaţiei sint următoarele: creşterea înălţimii geometrice ae~ aspiraţie. upa cum s~a .e. {'rer. ca:e trebUie.' • .. ÎI?-s.OR C. La pătrundr-ron acestora în zone cu prr-siun i mai ridicate.peratura de f~~cţionare.aceea trebuie .. are luc un lenomen de "implozie" insoţit de condensarea vaporilor con ţinuţi in bulele de aer.talaţle ŞI pentruulp?mK~PH se scrie ecuaţia lui Pentru determinarea parametr UI tlIIP. presiunea lichidului din conducta de aspiraţie şi din interiorul pompei poate atinge. p. suprafeţele pieselor pompei sînt SUpuse unor solicitări puternice care creează deformaţii ale materialului..l .zăIn regim de n.. '. licţlid~l t. al d termină de către uzinele constructoare e pa .~l exterioară la aspiraţie. Cavitaţia se manifestă în exterior printr-o funcţionare defectuoasă a pompei. ea este acceptată sub această formă şi în ţara noastră şi este utilizată din ce În ce mai mult in relaţiile dintre beneficiari şi fabricanţii de pompe. Astfel. . Se produce astfe:! !uL. NPSH ' şi NPSH Ibfl deosebite două feluri de noţ~utI?-i d SH ~ ~~~clusiv P d'~«tipul şi cons~':~~ţia N PSH este o caractens ica epen e d. t a po. . valori reduse.\CORD.de: ca\ It. sa fIe ~uP."~r:d:r~~I~i~ar::ică a presiunii interioare. suprafaţa unei piese care a funcţionat in regim de cavitaţie se prezlntă cu m\Uţf.-zervoru e aspIra. !!. în pompă o . nipe !I'C. Ca urmare în masa de lichid se produc şocuri hidraulice locale şi suprapresiuni ce pot atinge valori impresionante.5." tă absolută la aspiraţie. limită e unc ionare a p . denumire care este generalizată astăzi în limbajul tehnic mondial din domeniul pompelor. cavitaţie. _ •.~Oţ. aspiraţia lichidului din rezervoa~e aflate sub regim de' depreslune : creşterea' temperaturii Iichidului pompat. deoarece prin alegerea judicioasă a acesteia se pot obţine regimuri de exploatare optime din punct de vedere economic.... ac:~strl.. fl şei e ~SPtiraţIAŞI}~po~npă Bernoulli între nivelul lichidului din rezer\"orul dd . Prin urmare. Cazurile de funcţionare În regim de cavitaţie sînt mult mai numeroase la pompele centrifuge. de as irarie este necesar ca presiunea In cv!uanl'l Ul' lichid III COllUU. cunoaşterea caracteristicii de cavitaţie a pompei devine necesară..lgăW'i.a le. creşterea turaţiei pompei .'.

-(.25) Astfel: în care Po T. rezultă C"l .1 tnălţimea de aspiraţie H.\ CIJRBELOR C. Pi'.\·!'Sfl se rdt'r:"l numai la ill't:daţi. în punctul M.~ ... .. pînă în punctul JI. ..1> = NPSHn.!h .+h 2 2g "( 2t: y g r"-:II sau.4 = HA' t'~ - P'I _ (Po - - H) ..W. .H): ".~R.) ~..! ••.l1 _ distanţa pe verticală dintre axul rotorului şi punctul AI.t .'l"!'. ordontod termenii şi ţinînd cont că H'A + II~ h.: = PA + + V~ j' H9.j' Relaţia (2..• .261 -'-. pentru a satisface condiţia NPSHdl611 ~ NPSH. respectiv n.0 ~.. (2. .wjf-tl~+" 2g IZrA-Jlt (2.\CTER1STlCEcu CER1:>ŢrLE I:>STAUŢJEl 81 (2.U T 2g y .25) cu (2. 2... in care: w.eel .27).26) definesc următoarele mărimi : ~ ~ o ~ ~ :..~ ~l 1 ~l l~ . . iar pentru temperaturi mai mari decît t2• Hg.. se obţine este POT " PA+~ -u~ PA+ ~ +H •. trebuie micşorată ...l aplicat p." <ecllaţia ~-. ~ < Ci :t: 'f' .14) ŞI se sene ecuaţIa lui Bernoulli tnrte 'axa flanşei de' aspîraţe şi acest" punct 'r 'PA+W~-'-te~_P.t + 11.13 arată variaţia termenilor respecuvi.viteza. pierderile de sarcină din secţiunea de intrare în pompă._ + El (Hu + 1Ir. ~...26) ttanspusă în fig.28).!·. relativă.r 2g /IiI - w~ - + +' /1. sen11"!Î fie:1 ~ ~!l" J.J.. pentru temperaturi superioare.l + lz'J' . 1\:PSH.t +PM + ZM +w1-1I!j. . CIlr~ CIll._~ "C 1..y "'.' + P + ss .p..~ ~" ~j' s..'PHSdN li . Astfel dacă la temperatura tI' NPSHdl. .: -. ILoa:T(\.. . .i devine negativ.1 - (W3.4 + k . ' ::1'" 't reprezintă înălţimea piezomctrică absolută la intrarea în conducta de aspiraţie: H .. 1 e .ee ! se pr~cedeaz~ astfe~ ~ e se consideră un punct M situat pe paleta rotorului (fIg. deci pompa va trebui să funcţioneze j:u înecare în aspiraţie.i1 tl..\RE.~ ·d$.. ''''''i ::: .\1 'i '{ 2g 2g +.:·~l liniei ek cun:nt pin.1-.\cORD.27) şi considerînd PI = O.arlo.i la intrarea !~1pimpă. rezultă că.: Adunînd relaţiile (2..::i = N P S H ') (1 Pl reprezintă presiunea atmosfcrică : ceilalţi termeni îşi păstrează i-. şi i. ~tjOfIlISU/ I J'U /lSdN !'1V ~"" E = . 1~A de intrare tn pompă.: ~ . . Z. 2. viteza periferică a unei particule de lichid din secţiunea.'."...• "11 it 'ti :. ~ La temperatura '2' HgA devine nul.. Dar conform expresiei (2.: Termenii din expresia (2.I . ' • Pe~tru det~pninarea .If'+.. 2.'" . tra.par~ineţrului.It 'tll· '1 viteza relativă în secţiunea de intrare în pompă. _ . viteza periferică a unei particule de lichid în punctul 111 .j) .\I ' (2.aharea H.'.v PSH'"HP = l~_lJ.

\'PSH.\L.. Această situaţie este ilustrată în fig..+ Il g 1"~ - II~ rA_. Q 1/2.P.. pe cale experimentală..'n IIps'! d~ Fu"cfIlJII~rt in "rIIa".:!.1'.15.~ Po:.30) se poate scrie » •• In fig.tll:ţiilor (2. atunci cînd se cunosc debitul şi înălţimea de aspiraţie disponibilă a instalaţiei.ră ~ă. ele: errnmată teoretic..15 este p~!ze~..16.D S ~ . a după unii autori este următoarea: CI = 2. (2..c = /(Q). (232) d .. tului Fig..'RBELOR C.• rc In acest c~z. pe baza relaţiei.. şi Il". rA-lI + ' Z M' ~ Zi O ~6T~I.acceleraţiilor parhculeleirde' lichid 'pe traseul de la in.\CTERISTlCE ce CERIXŢELE I:OOST.p = /(Q).. Dacă într-o diagramă comună se trasează curbele }. Y măsurată cu manovacuummetrul .29).\ŢII ACORD. = 3. _ •• " H " ..14). .oJ. reprezintă .88 U'TlLIZARE.':i - 2 g T !. cu ajutorul relaţiei . Determinarea mornende incepere a cavitaţ ici. ţinînd un coeficient cărui valoare Stepanoff).\TPSH . '2g 112 A + II r' ..e POZlţl~ punctulUI ..l.1.64/1 .' " . căderea dinamică. se introduce de cavitaţie CI = IllldH. • (2. V2) 2g .\L. Valorile indicate în diagramă au fost stabilite pentru regimul de randament maxim al pompel..disponibllă '. ~ .IQ/SzqJQtQSIJ.1[ + + _. Înlocuind 'r' . }! 2" U b + -'-'2.7jn). Vl) :. 1 eoarec. .p.) (AI + _ .ll + -. Determinarea lui NPSHn« se realizează în două moduri şi anume: în instalaţii de probă în circuit deschis.a (după = 0. denumit coeficientul lui Thoma. .\ PO)IPELOR tx I!\ST. eee a.29) Di? . Diagrama relaţiilor "ţ'.\1 _ Q-~~" . Pl j (~: i +P·~.\RE. arc.01'11.. " .. _ " .Jo111 = u'j[ - UJ2f 2g A . .I'. • 1 ca. . raportatâJa m secţiunea pr~siunea de .tc = /(Q) şi NPSHdl.· = '-"II. .~ CI. . e a e e In enoru pornper: construcţia rotorului şi rezirnul d funcţionare.l.(_.'i1#1. tip de pompă..r~r.4. specialitate mmarea pararnetrnlul :l/zl' sînt indicate cîteva metode pentru det _ e er reprezintă înălţimea piezometricăminimă la aspiraţie (fig. H-'J!~.. t I . ' NPSH.\R. aşa cum s-a arătat la paragraful 1.16.~ranJa mcrt pnma paranteză conţine elementele care depind numai de ~o~dlţl1l.1I + Z. 2.nside. CI cont de turaţia specifică II. .VPSH <'1 1) <) . H A - pentru dl.31) 1I~ .0. valoarea sa se determină pe ca e e:<penmentala m standul de probă.iQ]:l~gfa~~ stabileşte relaţia dintre debit. .11 .ilhi) .In practică. 2. turaţie şi căderea dinamică a presiunii interioare (Q .Hl1mJ1 YPSH (mi Rtgl.P.ro . .02 (după Dorin Pavel).29· 1O-~' lI!.. yapo.. sidt':laJia de funcţionare a pompei la condiţia limită de evitare P •••n .) .001' ns(I.. se obţin zonele în care pompa poate funcţiona în afara regimului de cavitaţie sau în cavitaţie.. altitudinea locului în care funcţionează pompa caracteristica conductai de aspiraţie etc Cea de a doua p t ti elemente 1 g t d . pompă..t/aTit de specialitate.e. . prin modificarea presiunii din rezervorul de aspiraţie cu ajutorul unei pompe de vid.'it - tt:ir b 2a D 2a - /i. 1fIQ1SIJ1OO38Ij(J(J 11IOO în care ~/I.:.Joll1 2g a cavi a Iei a ica NPSH ~~tntţ:u. ci evine o vaioars minimă ŞI• este .\ '1 .2 z.. • pnn urmare. N PSH nec - ~"j+ 2g =..~~. valorile ~. .PSH. egal acu .. pe viteză.P" NPSH' dl. 2.: .28) presiunea de vaporizare se o b ţine ~ P.') <) . atu~Cl. Rezultatele se transcriu în diagrama caracteristică a pompei sub forma unei curbe N PSH. rezultă (2.U'~ .p.mIrare de în Fig.l1 (2.p = tlh.. 2. In literatura de. e a a eba '. = . fie pentru alegerea turaţiei maxime la care poate funcţiona satisfăcător pompa.vaqaţiiJ. suprasarcina ~xter!o~:ă.1 )_("'3/- Astfel.33) NPSHdl.:. • ~ Dar valoarea N PSH nu po t fi d t '.1 0. în pun~tul M apare presiunea minimă.e ext::noare pornper: înălţimea de aspiraţie geodetică temperatura lichidului veh~culat. lită tii este astt l ..l" I + -V:i _ - lt'.. corespunzătoare Incepu U}'I ca~·ltaţlel. relaţia (2.re= în care tâ.\ŢIE! 89 pacă fo.. .: .tr:ar~!l)~ ~otor pînă-la punctul M.: Il".29) se observă că grupajul termenilor din partea dreaptă rr n .respectiv . e e în literatura tlh e -.relaţia (2 . .' dintre parametrii .'.f nu este precizată.30) Pmi. uzinele constructoare determină valoarea lui . sau în instalaţii în circuit închis. Diagrama poate fi utilizată fie pentru determinarea parametrului Il"" la un debit şi o turaţie date.Pc _ "y. P d •••n i . P. teri 1 . = (P~_ . în relaţia . interioară ~ presiunii totale.Il devine Pmin' S~ăZInd din ambele parţi ale ecuaţiei (2. (2.re pentru fiecare.' aran eza con me .32) l . simplificare se utilizează notatiile = Po . 2. prin variaţia nivelului apei din rezervorul de aspiraţie. care se~ato~ţază. 7 Pmin. A 1 :.

. P·nn urmare.85 rn. Diametrul nominal al conduc tei de aspiraţi e.7 1:. ~.:cot de 120°./alorile respective in' formula (2.1p se face cu ajutorul re laţ iei (2. nivelul geodetic de aspiraţie este situat deasupra axului pom· pei şi acţionează in acelaşi sens cu. Cazul aspiraţie) la ll..de la intersecţia acestei drepte cu scara 'lungimllor de conductă.mp Cit ... (2. Determinarea valorii ~VSPHdl. ·/'. . pc diagrarna B. a pomp. iar in cazul cind acesta din urmă nu poate fi satisfăcut.== O.\RE... H g. _ --'-. H.02 10 . din punctul de' intersecţie.7 m.. sn.1: este prezent~t:l o _~chemă in care pompa aspiră apă din tr-r.4 = 3 m. se procedează ~~tfel:. care o alege.5.?e aspiraţie.\ PSHd16•lI >!'-l Inceputul apariţiei fenomenului de ca vitaţie c~respunde deblt~lu191' und~ ~de d(. reprezentind o contrapresiune. 'Iezi dia.42 = 1. corespunzătoare punctului de intersecţie cu diagonala. pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de nivelul minim al apei. . ~rAllN. se deter~ină valoarea parametrului itrA loc. Q = 30 m'/h.iiare ~i locale ÎI! c c.": - -= ': .17...'. Po = 1 daN/em'. corespunzătoare tcmperaturii daN/cm". tC1'7 . '.. tchl~.1.02 = 10 .• .r·. Iiltroduci~d .. :t .1"". pentru proiectarea corecta a instalaţiei.l) Exemplul 1.gimul de funcţionare este lipsit de cavitaţie atlt~ tr.c. Date cuucscute : Debitul maxim al pompei.". se determină pierderilor de sarcină .r.85) 1' 10·0.. înălţimea de aspiraţie geodetică.J~) se poate scrie: l\' PSH'f'l1'. = 1. :.17..pentI. Altitudinea faţă de nivelul mării.•.4. iar pierderea de sar6·7" cină lin~rl va. care corespunde nivelului minim din bazinul de aspiraţie. .-= -0.~. Pentru aceasta. 2.~2 m. A = 60 rn . iar alimentarea sa se face prin "cădere". . 1C()f14.:tr.«l hber inferior pompeî.~ conduc~." ..' Îl! cde e<. Deoarece în această schemă. ~ se procedează identic pentru' coturile de 90° şi 120'. 20+ l'II'21 2"'" mi . i . fi iorA II."SH..de. din schemă..'e determină valoarea P.n dia~ram~ rezultă că ~e. . 'In fig.~ :'.05 = -1. ducte lineare astfel: din punctul corespunzător debit ului de 30 m'jh sau 500 I/min...\' PSH disp ~ N PSH ne. Cazul asţiiraţlci la nivel liber.18 este prezentată o Instalaţie de acest gen. .Ii. :r: • J . Temp!'ratura mediului ambiant.'Pentru situ~.P pentru diverse situaţii de pornpare. '..vane.1<0114.-=.P sa satisfacă Întotdeauna valoarea f. Prin urmare.:"~ . din fi·~.3 + 1.PSH. .26) se scrie Itl.se uneşte cu o dreaptă punctul..= 6·23.14) hrA=ltrAlb-7- hr.un~~or sorbului . Pentru această schemă. care intersectează diag-onala corespunzătoare diametrului C0nductei de fZI 75 mm. se citeşte valoarea corespnn~~.. 2..::. Greutatea specifică a apei. 2.-I. sau în limbaj uzual se spune că pompa este "înecată".f in fig. urmează se prezintă cî[c"u exemple de determinare a valorii . :''-''-)~.9 m/s.... . care intersecrează ordonata in dreptul cifrei 6.'" 0..\ PO)IPElOR I~ I~STALATII ACORO. 1. tabelul 2.\RE.3 m.:.pentru cot :de 90°.. . = 75 mm. ~u punct~l.A. Din tabeluÎ' 2. de pe ~ diametrelor. se va modifica instalaţia micşorindu-se inăiţimea pină la valoarea necesară. u.>:.din schema din fig..J. 2. = I m.95 ro . diametrul. Presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii.. este . ...llv(")l rcpn-z in ră suma din diagrama pit'nlcriluf d(' :-.:j1.OO t: . Fig.17. .j core~!..w:r . cJapete:·~tc. se duce o paralelă la axa abscisei. II\ST. ia •. Pentru si t uaţ ia iusralaţic.l' f H t" J. Schema Instalaţie! cu aspiraţie la nivel liber. 2.". iar instalaţia trebuie astfel dimensionată incit 1"1 P:.90 I:nL/Z.-- .5 m. astfel ca .5 metri.\..i. . .(3 -7. relaţia f!. 1I..n riu sau rezeraflat la presiunea atmosferică .W'8er~a a~. deci lirA = 0.. Lungimea tctală a conductei de aspiraţie. se ridică o dreaptă paralelă Cu ordonata.!briL9iametruluiconductei de I.'PSH respectiv să fie mai mare cu cel puţin 0. val~eşte 2O..\L\ŢIl':I 91 • Di...ei dilji:1ig. 1'IPSHdl'11 rezultat se compară cu NSPHn ea cerut de pompă. s"l~tricr pompei.0. Viteza .. proiectantul acesteia trebuie să disp~nă d~ cur~a. Într-o astfel de instalaţie."i de 20'(: Pc. 2.tduc ta di~ in con- aspiraţie. Y.m. I . 1<clafo.C8Z:uţ~em.26). tabelul 2.3. coturi.' :~::.in. care stabileşte lungimile de conductl ce au pierderi de sarcin~ ~echÎ'lalente cu cele produse de armăturile şi nodurile instalaţiei:. . Exemplul 2. ~ . -7. este de aprcximativ 1. ţinînd cont de ordinul de mărime al renneuilor respec tiv i. calculul valor ii XPSHdl~~ se '/a face luînd în considerare situaţia cea mai defavorabilă. se utilizează nomograma pierderilor de sarcinâ locale 'diagrama B. Xivelul suprafeţei apei este inferior nivelului axuluipompei. t = 20°C. reprezintă.l ii. CI: CERI:\TEU.~_ r UA. c:orespul)~ătorjjl.2 m.conductei. eqrb.1).Jl' nun.\ ClJRBElOR CARACTERISTIC •. care.ei pe.mă valori sînt egale. ceea ce corespunde unei pierderi de sarcină echivalentă cu 6 m/IOO m lineari de conductă. Dn •.._ . . in continuare.grama.Hdi.:. y = I kgf!dm'. taocluI2.." . presiunea atrnosferică....

8760 190 0.8206 0.Ot74 0.8703 87 0.18.021.8942 .9765 126 2.960 0.9816 70.1092 0. rezultă.920 0.240 0. Presiune~ de :.9999 0.99-16 0.017 daN/cm' = 478 m .5 0.9921 il 42 43 44 45 46 47 48 49 .5 0.9939 0.899. -+.97-12 140 3.vl'SHdl''P p.4098 0.9800 1..96 16 0.0928 0.5447 0.506 108 280 0.8587 0.5667 u.95.9889 89 0.0.9754 UO 2.4/0C = 0.5 m.1710 0.240 96 0.2666 0.540 0.5910 0.680 0.1850 0.20 155 .0095 0.5 139.' .26.19 este prezentată rezer-lOr aflat sub presiune.7323 112 1.38 0.9989 0.9718 0.9999 1.58•.6257 0.1322 0.9997 0.14.5 O.:'11.lomJ 'C d~.0573 0.7. 1 P. lt'A - astfel că relaţia de calcul Comparind valoarea obţinută.12 (2.5. pentru debitul de 15 m3/h şi conducta cu diametrul !ll 50 mm ~ pier?ere de sarcină de 12 m/lOO .5 m3/h.8920 0.960-1 0.-p.4637 0.' .empera:turade 2.9260 3.4-151 0.0606 0.• Pentru determinarea termenilor necunoscuţi se procedează ca şi In cazul de la exemplul 1: . -~ 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 1.9305 0.8339 93 0.9966 0.rellt::ltl"J. ~o'f'.99.997-1 0.1258 0.1460 0.59 0.6671 124 2.5-100 0. .9611 34.00i7 0. "pecifie:! a apei (.7SiO 260 26.' .t = "'A li.0197 0.512 0. uaSicm' 1 'C kghlml 'C k~f/dm~ -c daX t" COl: k.99H 0. hnean de conductă.1561 0.0343 0.5 122. tabelul 2.9590 0.9999 0.7149 0.50 -.3931 0.6129 0.0210 0.7992 0.9866 9.2438 0. .06-10 0.9964 0.9730 150 ._ Tabelul Presiunea 1 _.528 210 0.9982 0.\CTERISTICE cu CERIXŢF.5 0.~ ni.0269 0.1530 0.0836 0.660 0. sint mult mai importante.56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 7. Lungimea totală a conductei de aspiraţie este 2.8.8004 0.593 0.9831 0.9596 .53 0.9880 23.1 trebuie + 13 + 1+ Pu = 10 0.9821 106 275 1.2912 0.0752 0.007 0.0.1939.9957 0.9431 0..53 91 0.9893 88 0.9842 100 '1..0238 0.572'1 145 -1.0485 0.9979 0.936.568 0.9876 22.8..86 19 0.5 37.0117 0. A = l' 000 ~.5 202.640 0.9274 0.2330 0.. În fig.7227 "114 0.' Fig.9.)~ de saturaţie '( a vapor ilor de apă P dal'/cm: 'Y U' c: şi 1 . deşi in cazul al doilea pompa este inecată.130 0.80U 0.5 16 17 18 19 20 21 22 24 25 26 27 "11.531 0.65 m.5.9525 65.! ')":.3).9984 0.9479 87.\l.5 0.4 - 10 Pu y (2.8272 230 0.------~ .56. r<hlv . = ~00.9810 1. Greutatea specifică.1). Exemplul 3.6093 34.5 44.0134 0. Presiunea at mosfcrică corcs: punzătoarc altitudinn de 1000 m Po = 0.950 0.6906 0.9969 0.972-1 0. montată Din nomograrna pierderilor de sarcină locale lungimile de conductă echivalente: Ico_.9885 90 0.9847 25.9900 86 U... deci se poate scrie.OiOS 0.225 0. Lichidul pompat: apă cu suspensii. bilirea NPSH"" al pompei."".100 0.9788 .4272 0.5.A devine: se introduce in UTILIZAREA PO~PELOR IN INSTALAŢII .9073 160 6.0432 0.9381 0.0109 0.3463 0.92 .417 0.1).7678 104 1.5618 0.0332 0. Diametrul nominal al con: ductei de asJiiiaţie. '.690 0.8136 "24. deoarece acesta sub f~ce parte c?mponentă din pompă ŞI este luat in considerare la sta.9913 10.5 0.9023 N.8646 17•..0083 0..9932 0.0089 0.3."-125 0.65-10 0.53 0.9646 215 21. Aspiraţia are loc la presiunea atrnosferică."'hi.\ CtiRBELOR C.92 m.6793 320 11.9898 0.4 = "'A 1/. de aceea :-'1. ':2..50 168.9987 0.038. y = 1.0125 0.140 0.5 76 77 78 79 80 81 0.0675 0.11869 84 0.9717 122 2.9680 14..3317 0.5 '93. 330 131.5 .0185 0.5234 8. datorate mai ales sorbului şi robinetului cu ventil.01.5 81. t = 1.Pl y + Hg.9659 205 19.8064 97 0. H'A = 0.995.4609 0.1 aspiraţiei dintr-un reUrt'or îllchis cart· se află la o presiune diferită de presi""ea atmosferică.9121 36.5) Date cunoscute: Oebitul maxim al pompei.9961 0. se observă că acestea sint aproape egale.6. Pl = O.9.\CORD.180 0..5." o..52 53 54 5.54 .9464 300 30.5 0.57 0. Se remarcă conform figurii.5.92 menul H .2227 0.>5 3.aporil~re Introducind 10 relaţia 150C este se obţine: 3.1197 0.9.' recomandă ca acolo unde este posibil să se evite astfel de arrnături.59 102 1. schema unei instalaţii de pompare la care pompa aspiră dintr-un .:. 110 285 0.1082 0.1920 0.29.7 0.5Omm.9909 115 0.9712 165 7.9972 0.. pierderile hidraulice in instalaţie.8 .244 0. (din tabelul 2.022-1 0.593.880 0..991/ 175 83 0. 13 m.35 valorile obţinute.9348 1.9999 0.0072 0.8.96~7 1\.9992 0.3613 0.54 0.7918 99 0. Schema instalaţiei nivelul de cu pompă aspira ţi e.5 0. 1 m.610 0.9998 0.456 O.9171 0.51.97.2031 0.5 .3042 0.2550 0.l: IXST.7809 0.5 0.• pentru cot la !IO°.S'J7 3 0.0000 0.9794 116 '1.583 0.26) cu semnul .I!307 0.6402 128 2..57 .4829 0..02.2787 0.1370 0.5 0.9996 0.9917 0. .9836 .50 .9-148 0. cu valoarea N PSH"lrp din primul exemplu. Ca:.9~05 170 82 0.1.5 să satisfacă N PSH.9995 0.630 0.9905 12.9673 195 0.50 0.56 0.0917 0.9.5 26.8465 0.2 0.H84 0. 2.7.9998 0.4O:.017 1.2751 0.5 31.4.998. se determină ~. m061m 't"~ O I 2 3 i 5 6 7 8 1) 10 II 12 .96.5894 O.0-158 0.5. -'-h.5243 360 190.92 daN/cm2. Acest lucru se explică prin faptul că.1-1 315 107.10 I 0.0881 0..5°C.9.0102 0.19 23.5 1.9861 0.8.9925 0.= 13 .9.95 0.7124 0.ll. (diagrama B..tabelul 2..9398 32.870 0.9826 1.0000 1.\RI.9928 0.210 0.239 0.PHdi'P Prin urmare această valoare + 0.7017 1.'D.460 0.0163 O.98.9.9216 0.5 0. 118 310 100. 2.96Q? 700.5.9640 220 0.9952 0. înălţimea de aspiraţie geodetică." al pompei.9782 120 2. h. _dl •• pentru robinet cu ventil deschis complet 16 m.140 1.\·(nj: r- 'Y ktj1idmJ 0.+ "'A /0<:' .9934 0..030-1 0.0143 0.0000 1.8403 92 0. Q = 1. Din diagrama pierderilor de sarcină (diagrama A . .92 _ 39 40 0. Altitudinea instalatil'i fată de nivt-Iu l mării.9990 0.3769 0. .9169 0..6850 0.6684 0.9759 33.\ŢI(1 93 formula = 10 (2.016 O.5.741(.9632 0. kgf/dm3.'.9852 98.96..9737 3. În exemplul 2.9993 0.1388 0.Q513 0.51 .9970 0. că în calculul lungimii conductei nu a fost inclus cotul de aspiraţie al pompel. .54U 0. 47. 0. l. mmus.9871 9-1 U.140 0..5 a apei la t.1898 270 0.1765 0. 0. 0.9693 180 0.1683 0.0713 0.1028 0.9698 9.0286 0.6882 0.1' 16) = 3.13 14 1.3020 370 214.6000.2127 0.36.7.~0 0.9804 290 29.58.3177 0..4926 0.6623 0.510 7.9625 28 •.999-1 0.0.160./.IISI-I 185 0.6372 0.5 179.0067 0.50 0.540 60.0793 0.0062 0.5028 O.0363 0..6.857 0.540 0.9 0.17.0323 0. • Temperatura mediului ambiant.1 . fMlu" pentru sorb.ood.\R.

" o Al-.• pentru claperă de rcţtuere. Deci: ]VPSHdl. 2. pentru rezervor aflat la nivel illfer!or .\toare tempcraturiide Introducind valorile termenilor in formula i2. ..p a instalaţiei. astfel p c.cazul pompării lichidelor care se află în stare de fierbere. PresIUnea la suprafaţa lichidulu. Lungimea totală a conductei de aspiraţie.Pierderile de sarcină din conducta de aspiraţie trebuie să fie cît mai reduse.4) _ 10 _ • (2. . lichidriiui este chiar presiunea de vaporizare a acestuia .Ji) se obţi:tc: O.37) Y Y O.8 unei '~' conducte . ' Dacă rezervoru] este amplasat la un .1). . ' Există situaţii in care'pre<iunea din rez('norul de aspiraţie cS'c iu!eri"" r:' prcsiunu ".17· (Dt.6 _ + 2·0.3i):.=: 0.X!'Ir·:r 95 Presiunea de '/aporizart' a benzinei.h. din rezervor.I = 3 m.4. Atunci formula de determinare a valorii NPSHdt. Y.mosfer-ice. . = 10 .\ l'. tabelul 2. care trebuie respectate la instalareapompelor şi care pot fi rezumate astfel: .6 - j().. fnălţ.\ 1SHdl. <thlt'.p este: . . Din cele expuse anterior.19.i -:-i + 2· 0(5) = 26. echiv .Hg. Deoarece lungimea este impusă..cAi. IcoM.. pentru c1apetă de reţinere. rezultă că proiectantul..(Hg. aspiraţie.94 L"TILIZ." pentru cot la 120'. Pentru determinarea lui NPSHdi•p• se aplică relaţia \2. ceea ce impune utilizarea unor conducte cu traseu cît mai scurt. .8 kgf/<4n".j"""J'("" (('rr!lend este o măr irne fi. are" vnloare negati'.!.:..75) 10 O. ' Din exemplele prezentate mai sus.)... în astfel de cazuri.. conform diagrarnei A. .35!.<U .: "!'ţ..p = 0. pompa trebuie să fie plasată sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie. se utilizeazA relaţia (2.:lC. tabelul de sarcină (diagrama A.'» - 10 0. . instalaţiei este dator să determine cît mai exact posibil valoarea N PSHdl.Ia pomparea lichldt'lor Inflamabile.1 rezultA: of rn : lto" •••«hf. l= I-'I. se desprind cîteva concluzii cu 'caracter general. . ".8 - (.' t" T.'.4. adică Înecată.". .)lIţji"p = I() 0.J ..p la astfel de instalaţii sint: .. se utilizeaza de exemplu .4.-'-' m.tr.1"".33) m. Relaţiile utilizate pentru calcurul lui N PSHtll. aşa cum este reprezentat punctat in fig.\Ititudinca faţă de nbelul mării.i (' -:.. __ .\CT:·::usncE ("'" (J·:RIXTl. I-:.-.38) De aici rezultă că.'~ ..i m.axului pompei: .3fi) Lich!dul vehiculat:. soluţia utilizării 0.. I ~ : .mea de aspiraţie geodeticll.~" m.." de. a cărei valoare este 17 m/100 m Iinearj de con2.lYC.:!.58 m.'iT' 2!J.!.li.~ Rezulta n.. la car~ conducta de aspiraţie are o lungime foarte mare. interior egal cu jQ se impuue mm. NPSHdhp = 10 po nrA + Pl y . a'dnd diametrul " 0.06· (I-'l. pentru determinarea valorii JVPSHţjlap. Pentru calculul CIWOSCttte: minim 'din rezer'/or::l'de .d.4.. 0.1>. " . A = 300 In. DIa~etruI nominal al conductei de aspiraţie.4. Pres.?neaat~~sfen~ă corespunzl1t<la!e altitudinii.4.)_ 10 Pv y = 1".\RE. .nivel sUp'. atunci.attă situaţie e~te'a:ce~a încare preslunea lasup~afaţa.1. Pierderile echivalenrs pentru armături sint: lcC1Ul. p.4 daX!cm'.\ PO)[PELOR 1:0.lXSTAL. ". benzină.8 ~= .H • . pentru debitul de 10 m fh 3 flJ iO mm.3 m. loc Din diagrama pi.. Din ecuaţ . >e observă că pierderea ele sarcin" cea mai importantă este determinat:' de lungimea şi diametrul couductet.'> = -ll. f...07 = 9.4 + Itr.) P. NPSHalsp=. adică aspiraţia se face sub vid.75 fir. Pe == 0. Dacă se alege Dn = ~~Onun. se poate acţiona numai asupra diametrului interior al acesteia. .4. rezultă. valoare care-i serveşte la alegerea corectă a pompei.. t = j3eC.\ i'". de rezervorul de aspiraţie. .. este: PI' = 0... pentru rezervor situat la nivel 10 ' superior axului pompei: (2.'1 C .~. H.: :' Prin urmare.. " .«. corespllnz.rderilor ductă ŞI conducta cu dlametrul Din diagrama B. Q = 10 m3jh.ă. 0.(2. respunzăroa-s este.:" "vva 1" 1111 ". unde se impune condiţia ca electropompa sa" motopompa sa '" găsească 1.~nl astfel de instalaţie. O pierdere.-l n-ală : de aceea tre-buie acţÎonat a~nrra<"l{'rn('Jlt('lor instalaţn-] valoarea sa să de"/illtL poziti".--f--~ ~.~ ~r. '.. lirA = 0. lin + ".5.1.p = . cot la 120°. asigurînd astfel de la început funcţionarea acesteia într-un regim lipsit de cavitaţi-.()n~ L f) . +(. picrdcrr-n de !o'urcin.(.t o anumită dlsta~ţă faţ{. Dale NPSHrJ1<p ~ ia in considerare nhelul DeLitul inaxim al pompei.968 1 + 9.968 daX/em'. de 6 m/100 In lÎiwari de cOrldlll. + "r.. annături cît mai culul economic). tab"!lll 2.\H. puţine şi diametre nominale largi (în limitele impuse de cal- . pentru lto"".. 6 m. Pl = I daN/cm!...rior pompei.8 ' '. aspiraţie. .\ fL"RHELlJR R C...:1:<:.i = '. Temperatura mediului ambiant.E I XST. Dn = iO mm. -..\I.l (r.

96

UTlLIZ.UU:.\

PO)!PELOR

tx

IXST.\LAŢII

ACORDAREA

CURBELOR

CARACTERISTICE

cu

CERI~ŢELE

IXSTALAŢIEI

97

-: Înălţimile de. aspiraţie geodetice H'A trebuie să fie cît mai reduse. C~unle. fa,,:o~ablle ~Inţ ace~ea în. care pompa se găseşte Ia un nivel inferior nivelului rrurum al lichidului, deci este în permanenţă înecată, - Temperaturilc lichidului pompat, să fie de asemenea cit mai redus». ceea ce ar cor~spunde unor .nl~ri m,iei.alep~'l:siulliide vaporizare P., 2.2: I.~. (.J~cutatea Speciflc~ li ţ!chtdulul. Greutatea specifică a unui lichid se exprrma prin greutatea unităţii de volum a acestuia şi Se măsoara uzual în kgf!dm3 sau în kgfim3, Ea se nOkaz;t cu simbolul v. . _ ~;reutatea specifică a lichi~ului vehiculat nu influenţează debitul sau lI1<llţllIle.a pompare a pomper, deoarece nu intervine în relaţiile teoretice de care de,Emescaceşti parametr!. Ea îşi manifestă influenţa numai asupra puterii absorbite la arborele pompei În a cărei formulă apare şi termenul y: P,. = Q'''' H

=

IO~

'1:

[kWJ.

Într-adevăr, calcu~elc teoretic.e, precum .şi. ex~rienţele practice, demonstr:a~a ca, la. o tura ţ~e consţan,ta a pompe 1, înălţimea de pompare măsurata in "mejn, ,coloan';l ~eh~hld" este ,totdeauna aceeaşi, indiferent de greutatea speclflc~ a Iichidului, Cu alte: cuvinte, înălţimea de pompare pe care o poate realiza o pompă, la turaţle constantă, nu se modifică atunci cînwdse vehiculează Iichide ,cu ..greutăţi specifi~ediferite, spre exemplu, apa sau mercur. Dar indicaţiile mancmetrului se .modifică deoarece In prezent manometrele sînt etalonate in metri coloană de apă sau kgf/cm2. I?e ~cee~, este necesar. să. sţ!.coreleze aceste indicaţii în funcţie de 'natura Iichidului pompat. Acest lucru este prezentat în exemplul de mai jos: .. - O pompă vehiculează cîteva lichide avînd unriătbarele greutăţi speapă, y = 1 kgf/drri3; benzină, y = 0,8 kgf/dm3; . saramură, y = 1,4 kgf/dm3• ' .Dacă pompa realizează o înălţime totală de pompare de 32 metri coloană de l~ch~d,la un anumit debit, atunci manometrul, gradat în mCA. sau'~/cm2 va indica următoarele valori:' .. '."")". 1.' ..'. n' .' "''r',' '- pentru apă: 32 "l"~'hinCA =' 3,2 kgf/cm2; , . . - pentru benzină, 32 . 0,8 = 25,6 mCA 'P 2,56 kgf/tm2; - pentru saramuă, 32. 1,4 = 44,8 mCA = 4,48 kgf/cm2• Dacă Ia aceeaşi pompă, presiunea maximă de aspiraţie, indicată de mano\'acuu.mmvet~ulmonta~ în flanşa d~ a~piraţie a pompei, este de 0,75 kgf/cm2, ~tUI.tCl nălţ~mea maximă de aspiraţie pentru fiecare din cele' trei feluri de r lIchide va fi: ' " 2 - pentru apă, hA =' 0,75 kgf/cm = 750 crn = 75 m : 0,001 kgf/cm3 ' • 0,75 kgf/cm2 - pentru benzină, JiA = = 937cm = 9,37 m; 0,0008 kgf/cm3 2 - pentru saramură, hA = 0,75' kgf/cm = 535 cm = 5,35 m, 0,0014 kgf/cm3
t : •.

cifice :

.

In scopul evitării confuziilor, toate curbele caracteristice ale pompelor, în cataloagele firmelor furnizoare, sînt valabile pentru apă cu greutatea specifică y.~ 1 kgf/dm3.., , . ..• I"flut.:ll~a greutaţu spccince a lichidului vehiculat asupra putem absorbite la arborele pornpei se manifestă prin creşterea valorii puterii absorbite, pronortional cu creşterea greutăţii specifice. Prin urmare, pornparca unui lichid greutate specifică mare va necesita un motor de antrenare mai puternic. 2.2.1.7. Viscozitaiea licltidului, In hidraulică, lichidele incompr-sibilc şi lipsite de viscozitate sînt considerate ..ideale" sau ..perfecte". in realitate, În masa lichidelor există forţe interne de frecare Între molecule şi, de asemenea forţe de frecare între lichid şi pereţii conductelor. Aceste forţe opun rezistent.e la curgerea lichidelor, iar pentru învingerea lor este necesar un consum suplimental' de energie. Caracteristica lichidelor, Ia care odată cu apariţia mişcării iau naştere forţe de frecare, se defineşte cu noţiunea de "viscozitate". Această caracteristică a lichidelor este de ornare importanţă in tehnică, atît prin avantajele pe care le creează in cazul menţinerii filmului delubrifiant, la ungerea organelor de maşini, cît şi prin dezavantajele care însoţesc curgerea lichidelor prin orificii şi conducte. De aceea, in decursul timpului. problema viscozităţii a preocupat un mare număr de cercetători, dar pină in prezent nu a fost definitivată o teorie care să elucideze complet fenomenul. In practică, măsurarea viscozităţii se efectuează după mai multe metode, dar in principiu se consideră c~ unitate de viscozitate absolută forţa cu care acţionează reciproc două straturi de lichid, avînd fiecare o suprafaţă de 1 mi, aflate la distanţa de 1 metru, unul faţă de celălalt şi care se deplasează cu o viteză relativă de 1 mfs. Dacă acest principiu se aplică la o suprafaţă elementară dA, atunci forţa tangenţială care apare la deplasarea a două straturi situate la distanţa dyeste
prevăzute

I,

cu

dF în care :;

= lJ'-

dv

dy

·dA,

(2.39) dA, iar
1)

este gradîentul de viteză pe normala la suprafaţa

este un coeficient care depinde de natura, temperatura şi presiunea lichidului. Coeficientul 1) se numeşte "viscozitate dinamică", iar unitatea sa de măsură în sistemul internaţional SI este [m-l. kg· S-I]. In practică, in sistemul CGS, lJ măsoară în ..poise" sau mai frecvent în se "centipoise", simbolizat cu "cP". Tot aici se mai distinge şi noţiunea de ..viscozitate cinematică", notată cu v şi care este raportul dintre viscozitatea dinamică şi densitatea lichidului la temperatura şi presiunea respectivă. v =ll. [m2. S-I]
El

(2.40)
'i

In sistemul CGS, viscozitatea cinematică in ..centistokes", simbolizată cu "cSt".
7 Alegerea pornpelor c. 267

se măsoară în "stokes" sau

98

UTILlZARIlA

POllPIlLOR

Il! INSTALAŢII

ICORDARE.\

CVRllELOR

CAR.ICTERIST!CE

CI,; U;RIXlELE

IXST.\LAlIEI

99
Tabd"l2.-I

În practica industrială din ţara noastră, viscozitatea se exprimă de obicei în grade Engler, avînd simbolul °E. Gradul Engler reprezintă raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum de lichid, printr-un orificiu calibrat şi timpul de curgere a unui volum identic de apă distilată, la temperatura de 20°C. Viscozitatea cinernatică poate fi determinată din viscozitaten ('xprimat:-I în :{-::(~CE:~c:kr. «u aju.orul relaţiei
10.·
'J

TJnitMi de conver-siune
Grade EUS;<fT Secunde Redwocd I Secunde Redwood Il
l:\dlllinJtvl

a \'iscol.itâP~
Secunde Saynolt·Fuf',I·
Vi!OCozir:t[f' Cinf"!il.lric::.

Secunde Sevbottt"n·i·,·'·r~:1 !

l.r',

=

7,31 °E _

6~~1

[m2JsJ.

(2.-1.1)

O mare influenţă asupra viscozităţii o are temperatura lichidului şi anume: viscozitatea scade pe măsura creşterii temperat urii. Curbele de variaţie a viscozităţii cu temperatura, pentru diverse lichide, sînt prezentate sub formă de diagrame în diverse manuale de specialitate. Teoretic, variaţia viscozităţii în funcţie de temperatură poate fideterminatăcu. relaţia aproximativă . . .. . "
v

I.-! 1,~ 2,2 Z,R 3,0 3,-l -r._ 5.0 6,0 ;,0 8,0

27 39
.51 6.5 77 91 104 128 l.5i . 185 217

~,
j

i2
57 73 90 105 121 150
IlS)

7 8

la

It
12 15 17 20 23 ... 26 29 32 38

.,

13 15 16 17

20 22
2.5 29 32 3.5 39 46 56 7\ lI! i5,0 .53,0 60,8
68,-1

'

218 2.5.5 292 329 365

218
279 311 37.1 466 621 776 932

~n
10,0 12.0 1.5,0 20,0 25.0 30,0 40,0 50,0 70,0 100,0 150,0 200,0 250,0

=

Vo

, în care
Vo

(to + 17,78 .'. t +17,78

k ).

(2.42)

17
/i2

438 5i8
730

76,0 91,2 114.0 190,0 22S,0 30:i,0 380,0 .532,0 760,0 11-10,0 1520,1) 1900,0

este viscozitatea cinematica la temperatura lo "C şi k ~- 2.5 ... ... 3.25 este un exponent care depinde de natura Iichidului., .. , ;' ,,, Deoarece în multe ţări industriale se utilizează alte unităţi de măsură a viscozităţii, este necesar ca acestea să fie cunoscute cu denumirile respective, iar utilizarea lor trebuie să se facă numai în baza valorilor convertibile prezentate în diverse tabele. Dintre unităţile folosite iz?,mod frecvent se reţin: secunda Redwood 1 (R), secunda Redwood-Admiralty II (RA), secunda Saybolt-Univsrsal (SSC), secunda Saybolt-Furol (SF), grade Barbey (OB) şi altde. În lucrare este prezentat tabelul 2.4, care conţine valorile convertibile ale diverselor unităţi de viscozitate, . Viscozitatea lichidelor influenţează fenomenul de pompare, dar, ţinînd seama de principiul de funcţionare al pompelor, această influenţă se manifestă în mod diferit. Astfel, la pompele centrifuge şi axiale, debirul. presiunea şi randamentul scad pe măsura creşterii viscozităţii în timp ce puterea absorbită la arborele pompei creşte proporţional cu yiscozitatea. Inălţimea de pompare a pompelor centrifuge este funcţie de turaţia şi diametrul rotorului, dar pierderile prin frecarea cu discurile rotorului sînt apreciabil mai mari decît cele cauzate de mărireaturaţiei. De aceea, la vehicularea lichidelor vîscoase (cu pompe centrifuge), se preferă utilizarea unor turaţii sporite în locul unor rotoare cu diametre mari. Creşterea rezistenţelor de frecare conduce la scăderea înălţimii totale de pompare a pompei. Curbele caracteristice ale pompelor, furnizate de uzinele constructoare, se referă de regulă la pomparea apei reci aflate la temperatura mediului ambiant (15'C), astfel că pentru pompa rea unor lichide cu viscozităţi diferite este necesara recalcularea parametrilor pompei pentru lichidul în cauză. Recalcularea noilor curbe se face cu ajutorul unor coeficienti de corecţie, fJl,fQ şif~, stabiliţi pentru poziţia de randament maxim. '

h
.'/~

9U
1095 ' 1460 182.5 2.5.55

1242
1.5.53 2174 310.5 4660 6210 7760

/1/93 124 15.5 ·217 311 -'166 621 776

'UO
146 183 256 36.5

36-'0 ' 3480 ,300
9130

.5i8
730

91.3

în fig. 2.20 este prezentată diagrama variaţiei coeficienţilor respectivi, funcţie de debit şi viscozitate. '. Pentru utilizarea diagramei se procedează astfel: se fixează pe abscisă valoarea debitului Q pentru care se face recalcularea şi se ridică o verticală care intersectează într-un punct linia oblică a înălţimii de pompare corespunzătoare debit ului respectiv; din punctul de intersecţie se duce o dreaptă orizontală în sensul în care intersectează linia oblică a viscozităţii lichid ului ce urmează a fi vehiculat; din acest punct. se ridică din nou o verticală care intersectează curbele factorilor de corecţie, determinînd astfel valorile acestora. Exemplu: O pompă, avînd următoarele caracteristici valabile pentru apă: Q = 250 m3h, H = 40 m şiYj= 0,72, vehiculează un lichid avînd viscozitatea cinematică li = 160 E sau 1217 eSt şi greutatea specifică y = 0,8 kgf/dm~. Aplicînd metoda indicată mai sus din diagramă rezultă următorii factori de corecţie: I« = 0,75; fH = 0,79; I; = 0,33. Noile valori caracteristice sînt: Q. = 0,75' 250 = 187,5 m3/h; H. = 0,79 ·40 = 31,6 m; 'Ylv = 0,33 . 0,72 = 0,237. Q 'Y'H 1875·800,316 Puterea necesară va fi Pc =. V=' , = 54,47 kvV. 102 Yj. 3 600· 102·.0,237 \
0

.---

.\(()RfHREA

C\:RIlELOR

CARACTERISTICE

cu

CERIXTELE

IXSTAL\TIEI

101

~j
}/(m]

-... .•...
" Qu/~Î ...•...

30

1'7

<,
25 20 15

<,

<,
"-

f Q9

0.8 0.7 PWlj

~
PIJI~Î _. __ -

0..
0.5
O.~

10 8 6

la
5

--..~
10 20

_..---

.••• -

Papă

- ....
40 50 60 10

0.3 0.'1 0.'

'1

ia

Q (m'/h)

Fig. 2,21.

Diagrama caracterisficilor viscozitatea de jOGE, .

unei pompe recalculată apă .........•.....•. .

.

pentr~ ule r.

~20

Valor ile obţinute astfel se inscriu in dia3rama din fig, 2.2 1. Coeficienţii decoreCţieJq; !H'şi f.•.• ·preientaţi sint in unele funcţit" de un coeficient analog număi ului Rf'ynolds şi anume:

lucrA.ri de

specialitate

in

Re=~,
150 100 Fig. 2.20. Diagrama variaţiei JI1) ~ 54(J6IJO 6IJ(J1000 1500 2QOO in Care Q D

••·D

.

QmJln
factorilor de corecţie a viscozifăţj},

Pentru determinarea unei curbe complete. se procedează identic, luînd în considerare valorile: 0,6 Q, 0,8 Q, 1 Q, şi 1,2 Q, precum şi mărimile H şi "Il corespunzătoare. ; . Se întocmeşte apoi un tabel în care se înscriu valorile afectate de factorii de corecţie şi apoi se trasează noua diagramă a caracteristicilor.
Exemplu Parametrii pompei
06 Q

este dcbitul pompli in punctul de randament maxim, in m3js; - diametrul rororului, in metri: v _ ·,iscozitn.tea cinematică, in m2Js. in di,,~rama din fill. 2.22 este prezentată '/3rialh acestor coeficienţi. 1-- f1-- f{Yilm1/ue finSfOA<t cu "QillmJ/ttc sau Qtn cmJlsec lZO Dinm Dincm
Q

(q.(Hpfr(infv«!ierit Rt=-

I %

I

I

4

,

i
I

I I
II

i
I

08Q

I Q

100
12 Q

ApA

Q H
"1]

m3fh m k\V

p
v

33,6 35 0,6 ',3-1

II

44,8 33 0,67 6.0 .50 0,82 0,86 0,4 36,7 28,4 0,268 0,8 8,48

.56 30 0,695 6,6

I

90

I

67,2 27 0,692 7,11

,O
70 60 50

fH /'

I

~

I

1.-1..
V
I

~
I
1

,

,

I
I

I
I i
1 I

°E
0,89
m3jh m kgf/dm3 k\\'

Ulei

JQ JH J~ Q.JQ H'JIl
Y

." J(J
0,78 .5.5,1 21,1 0,276 9,18 20

V
fV

I

i
I
I

0,83 4.5,9 24,9 0,278 8,9.5

la
O /O' 1

LI
3.5671910' Variatia 1 3456/89/0'

'r,'h
p

2i,5 31,1 0,24 7,76

1

345616910

!
2 3456I69JS R.

Fig. 2.22.

coeficienţi lor de corecţie

fQ' JH şi f~ in [u ncţ ie de Re,

:::~! r:~:~~~~l ) Ld.". atunci cind se CU~lOSc caract~rIst~cil~ acesteia: debit maxim. Putere.. La viscozităţi reduse. Din această diagramă rezultă următoarele constatări: Debitul creşte paralel cu creşterea viscozităţii.1. care se datoresc pierderilor interioare şi exterioare arătate anterior.cele c~ pistop.cele două puteri reprezintă tocmai randamentul total al pompei. i . Q·v·}[ (2. exprimat în unităţi de putere... în baza experienţelo~ efectuate.1 r.·. Randamentul este mai redus la lichidele mai puţin vîscoase.te. atunci lucrul mecanic al pompei este LA = Q' y(H + he). Dat fiind că jocurile frontale şi radiale sînt mici. (2. datorită supapclor care provoacă schImbar:aJr~c\'~n_ta.1.a carul 'putere treb~le să ac. care influenţează puterea reală a pompei.09~ 0. provocate de rezistenţ~le hldrauli~e.)' ne pomparp + 0. v~s:ozItăţll hC~I~U~UI.. create de curgerea lichidului prin pompă. Iar:schimbările de direcţie ale curentului de lichid sînt mai reduse. Prin pierderi.J Pentru pompe-le flulo:lspiratoart. in care Qu este dcbit ul maxim Astfel JH =.trictl H.KORlJ. . in timp de () secundă..li. . Dacă se notează cu simbolul h. poate fi descompus într-un număr de factori ~dependenţi. iar raportul dintre .cu canal lateral. (2.. 'lOoE corespunzător şi Q/Q" = 0. fenomenul se ~etrece analo~ ca la. (2. l.. 0.. în funcţie de viscozitate.----.n « pc baza UrlOT formule stabilite empiric pentru un debit dat. :::-: \. corespunzatoare vitezei de deplasare a pistonului.cţ~e :.\LATIEI lO.t' elI' iJei\ltl ( (d-/ Lt () iIl~~dtirnc'Inar:'J/l~t.. deci devine favorabilă în anumite limite de funcţionare.·20jO. valoarea sa maximă depinzînd de presiunea de pompare . Prin pierderi exterioare se inţeleg cele datorate frecărilor mecanice În lagăre.5)1. În m js.?pa:e..-17) Cu ajutorul acestor relaţii.1U valabilitate intr-un domeniu care satisface condiţiile: v = 10 .012 ~ O. deoarece debitul este contmuu.\REA CURIlELOR CARACTERISTICE CU CERI~ŢELE IXST.'. î.09]: nule.c r.=:": . creşterea presiunu (da:\ icm2) 2.2' unei inălţirru ... sau.hmI. au ca t:ezul~t v~hicul:uea U?eI cantităţi de Iichid mal mari decît cea debitată util. a~tr~neaZ~l pierderi de sarcină care sporesc pe măsura creştem.. IJ.a d~ un motor . Se poate calcula putere~ r~~Iă necesa~ă pentr:r antrenarea unei pompe.S.C.·.')_oor. ~nun:tlte. l?e aceea. . p~rtur?aţi~.lţImu de po. puterea absorbită la arborele pompei este mai mare decît puterea utilă. Aceste formule . ...e dmtre ~)Iston şI.'51 -'. 751' = 2.a ma. Q·'r·f{ p = --u 75 3 3 La pompele cu piston. 'l' ~ 1..ll~~~.2 ro.ţIl ş~ neetanşeităţi şi care. ceea ce are ca efect creşterea valorii înălţimii de pompare.·f.Jr"-l . .3 H.lscozlt~tea ar~ ş~o mfluenţă favorabilă ~eo~rece.2.1. lichitlul este supus unor accclerări ŞI frînări repetate.·t.. după care rămîne constant. înălţime de pompare corespunzatoare debitului ŞI randamentul la punctul respectiv. Prin urmare. notat cu simbolul 'Il' Deci formula puterii reale va căpăta forma p = Q' Y' H (CP) sau P 75 l) = Q'/' 102 H l) . m. pentru o bună funcţionare a unei pompe cu roti vicozitate (cst) " dintate. 'ta pompele cu angrenaje. garnituri.101C(Q/Q. a direcţiei de curS'f~r~.'L .0. O.: '.:::.. Toate acest~.'13) c. _. în m. det("~minarea factorilor dl' cort·. drumul parcurs de lichid :ste f?arte.23 este prezentată variaţia curbelor caracteristice ale unei pompe cu roţi dinţate. (CPj sau P = --'. v.75. pînă la o anumită limită.)'. /' în kgfjm . şi a pierderilor volumice care se ~toresc sca~ărIlor . La aceste tipuri de pomp~. scapările pr~ jocurIl. Randamentul total 'Il. este necesar să se respecte raportul:·· --.06 (E . ". Iar etanşeitatea se îmbunătiU'este.. Creşterea acestor rezistenţe cond~c~ la o umple~e ne~a~1Şf~c~t~ar~ cavităţilor a de aspiraţie şi deci in:tPlicltla o dI~muare ~ de~lt~luI şI. 12. (k\V). a rezultat că. dar aici pierderile sînt mai mici.r l?ienl~rilor. In diagrama din fig. inter~oare se inţelege suma tuturo. Dar pompa este antre~at. glisiere etc. .9 .OZ·20(O.-".-18) 'IlA= L•• = LA Q·y·H Q'y(H+he) =_H __ H+h.. Randament.AŢII .102 UTILIZAREA POllPELOR IN INSTAI. poate fi e xprirnat sub forma t. = Q' Îi! i' rr (da\'·m).0. Rezultă că este dificil să se fixeze limite generale de utilizare valabile p~ntru toate mărirnile de pompe cu angrenajc. creşterea viscozităţii conduce la o diminuare a pierderilor de debit. > în care Q.12.~. () -16 -. mărirea presiunii de refulare atrage după sine o diminuare a debitului.0.:~. valoarea presiunii necesare pentru învingerea rezistenţelor hidraulice. care apar la curgere~ li~hldulu~ P!I? P?l!lPă. _._u 102 (kW).~') (j(J.49) reprezintă randamentul hidraulic al pompei. ..op~re atît puterea utilă a pompei Cit ŞI puterea consumata pentru tnvingerea rezrstentelor datorate pierderilor interioare şi exterioare. 2.J -. indiferent de presiune.cIlind~u se diminuează cu Cit viscozitatea este mal mare.2 I!J/(J. Totodată.ntortoch~at.l!r~n m. Lucrul mecanic util p" C.~.

care depinde de azresivitatea :lg-entulmr~~pectiv şi de con~iţiile în care are loc pomparea. aceasta depinzînd practic numai de rezistenţa pe care o opune consumatorul la capătul conductci de refulare. V.50) "lJv· ·fu.la capitolul 1. (2.1 a~'castă i.1.Este ~ec:sar ~ se"a.~mplicit pierderile hidraulice. debitul real Q al pompei este mai mic decît debitul teoretic Q. aceste mişcări pot fi de rotaţie sau translaţie alternativă.5). valoarea randamentului total ~ unei pompe este produsul randamentelor hidraulice. Coroziunea metalelor este un fenomen care ~e produce datorită acţiunii agenţilor chimiei asupra suprafeţelor cu care vin !Il contact. 2. provocînd modificarea formei şi structurii acestora. = • lI. ·:(H ~ It. organele de lucru a~ePO~P~I care vin in contact cu lichidul sînt de multe ori atacate prin coroztuno ŞI distruse într-o anumită perioadă de timp. Dar în procesul de pompare. H + ţi.a m~tenalelor din care se confecţionează pompa la acţiunea diverselor lichide ŞI să aleagă materialele corespunzătoare. Procesul se datoreşte reacţiei . la înălt im.2. de asemenea. P şi '1). H[! H2 ~-= (n1(1Z2)2.\ foloseşte pentru determinarea presiunii manometrice dezvoltate de pompă. din acest punct de vedere. = - 'În . Li Q Q. datorită forţelor de inerţie care apar in lichid. Pompele sînt maşini ale căror organe de lucru execută mişcări transmise de către o maşină de antrenare.). rezultă randamentul volumic . paralel cu mărirea turaţiei. aşa cum rezultă din relaţia (2. dar Din formula (2. Randamentul volumic "11. (2.~ebi~ul pompei variază proporţional cu turaţia : . 2. (2. Din a~est motiv.nfl!-l~nţăse maniţestă în mod dif~rit. Randamentul hidraulic "1/.53). H = -= t. permite stabilirea debitului real faţă de cel calculat teoretic. Randamentul mecanic "1Im foloseşte la determinarea puterii necesare învingerii rezistenţelor exterioare. se observă că influenţa variaţiei turaţiei este mal accentuată în zona randamentelor inferioare. = (2. ceea ce conduce. = • = "1/•• "IJA. reprezintă randamentul interior al pompei. pe baza criteriilor d~ similitudirie in capitolul 1 al lucrării: ' (lL'Q2 = /11/112. Valoarea pH. viteza de antrenare trebuie redusă. Astfel. = 'r.lplUl de functionare al pompe!.\ "1/ = -!.~4). _ . şi pe drept cuvînt se poate afirma . se poate constata că.104 UTILIZAREA PO}!PELOR Is INSTALAŢll ACORDAREA CURBELOR CARACTERISTICE CU CERINŢELE INSTAUŢIEI 105 După cum s-a mai arătat. împreună cu lucrul mecanic interior Li>reprezintă tocmai lucrul mecanic total L. pentru a evita apariţia cavitaţiei. variaţia caracteristicilor pompei În functie de turntie estr. L" Ld"l/m --'. ' 1j". . în comparaţie cu presiunea teoretică rezultată din calcul. creşte Şl viteza Iichidnlui fI?cond~cta de ~piraţie ~i. Lucrul mecanic interior necesar pentru vehicularea debitului teoretic Q.:a H _L b ".Industria chimică oferă. De aici. în final la înrăutăţireacondiţiilor de aspiraţie a pompei. pistoane. De asem~nea. Q. la pompele centrifuge şi axiale... care solicită în mod nedorit materialul pieselor. efectuat de pompă.1 !'2 = (n. pentru variaţii reduse de turaţii. astfel încît pompa să ofere o siguranţă maximă in exploatare.52) reprezintă randamentul mecanic al pompei. garnituri etc. constructon~ de pompe trebuie să cunoască cît mai amănunţit posibil comport.pompe.vol?mice cu mişcare alternativă. Randamentul total al pompei este raportul dintre lucrul mecanic util şi lucrul mecanic total " ill" L LI·"IJ·1J. datorită scăpăriior prin interstiţii şi neetanşeităţi. viteza de antrenare este incomparabil mal mică decit la celelalte tipuri de pompe. La po~pele .n:lFt drelaţia (1. .ce~a ce priveşte randamentul. Q". este necesar un lucru mecanic exterior L.înălţimea de P?mpare variază proporţional cu pătratul turaţiei. _. deoarece organele de l?cru. ['.l. Pentru variaţii importante de turaţie. Aşa după cum s-a arătat . "1/".Îbă în vedere că.. v~iaţia turaţ:el nu I~fluenţ~aza teoretic presiunea de refulare. L.3. • Randamentul total este deci unul din cei mai importanţi parametri care se iau în considerare la alegerea pompei şi de aceea valorile lui. Pompele utilizate în activitatea industrială sînt pus: in situaţia d? a vehi~ula lichide de natură foarte diferită.!1l2 . la pompele volumice. care.. cilindri. se poate considera că "1/1 = "1/2.54) L. Viteza de antrenare. iar în mişcare dau naştere la forţe de inerţie Importante. (2.51) lk aici :ie remarcă următoarele reguli: . se obţin pe cale experimentală în standurile de probe ale uzinelor constructoare. -:-. rand~n:entul se ~mbunătăţeşte.al~ acestora sint mai volurninoase.9. la creşteri importante ale turaţiei.lteza de antrenare a pompelor este o caracteristică esenţială a acestora ŞI ea influenţează în mod direct parametrii funcţionali: Q. Fenomenul poate avea loc Într-un ritm lent sau foarte rapid. care diferă mult in funcţie de construcţia şi tipul pompei..2. • . volumice şi mecanice.53) . H.l0. determinarea valorii randamentului se face cu ajutorul unei relaţii stabilite empiric "1/2 LI = 1 .Ij. Randamentul total "1/ se utilizează în calcule pentru determinarea puterii motorului de antrenare. . Pentru învingerea rezistenţelor exterioare provocate de frecarea în lagăre.puterea absorbită la arborele pompei variază proporţional cu eubul turanci. un domem? practic nelimitat.(1 - '1)1) (n1/n2)1/10.~ Prin urmare. ~~re de~seble de c:lelalte til?uri de . în funcţie de tipul constructiv ŞI de pnnc. . determinată.că.are.t.

coroziunea poate fi chimică sau electrochimică.• Pentru PH = O '" 4 (acid puternic conrt! 6 Neutre centrat). trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente: temperatură.l.. alegerea şi montarea corectă a un~i p0ll?-I:e. concentraţie.~ provocată de prezenţa unor rnicropile electrice care se formează În mediul respectiv şi care se datoresc mai multor cauze: utilizarea unor rr1aj"('r. comportă cunoaşterea amănunţită a caracterIstIcIlor. 8 (lichide aproxi2 1 o 50 100 150 200 250 300 °c mativ neutre) se utilizează fonta.anumItă 'InStalaţie.):-::.bază şi terminînd cu mica gospodărie domestică. Aceste noţiuni caractcrizează de fapt lichidul respectiv. Informaţiile pe care le poate obţine beneficiarul despre pompe.I. . montate în instalaţii asemănătoare. iar în cazul particular al. documentaţia de prezentare conţine minimul necesar de date pe baza cărora beneficiarul poate să-şi proiecteze instalaţia.jt~ ~""I"nl!'l! . Totodată.2~. 6 (acid slab concen~ Acid.i. . ŞI elementelor instalatiei În cauză. Astfel grosimea stratului corodat ~t se determină cu formula = :"")pt'rirt'a suprafeţelor expuse'. . :'Ll. kgf/m3• • . 2.'k cun('qi{)llat.j.ir. în special proiectantul instalaţiei •. :-:.. într-o anumită perioadă r'1 iIl tabelul 2.5 sînt prezentate materialele cart' se comportă satisfăcă tor care sînt recomandate pentru construcţia organelor pompelor. 7 .. !')C. sînt Iichide acide. :" ':- . Fig.. In practică.a materi~ului. Lichidele cu valori ale PH-ului inferioare cifrei 7.: '.'. Omiterea unor amănunte. de' prott'Cfll' constau in de timp. în funcţie :te lichidul vehiculat..~nitatea materialului._t. în ceea ce' priv..106 UTILIZAREA POMPELOR IN INSTALAŢII RELATII INTRE FlJRXIZOR ŞI IIEXEFICIAR 107 chimice care se stabileşte Între metal şi lichidul pompat. contribuind prin aceasta la îmbogăţirea experienţei constructurilor de pompe şi implicit la ridicarea gradului de calitate a acestora. IJl:tll. unui anumit lichid. alteori mai modest.. pentru apă curată la20°C. conform urmă9 Alcl1/ine toarelor recomandări: :t:8 Q. Datorită unor astfel de situaţii. în limbajul uzual al.:J. diferenţa rugozităţii suprarcţelor : eforturi mecanice dir-rit«: incluziuni ~i pori în material. .. se utilizează din ce în ce mai mult metoda de prelucrare a lichidului vehiculat.alf~ rlift'rit:. alcaline şi neutre. 10-9 etc. Totodată beneficiarul are datoria de a informa uzina constructoare asupra comportării în exploatare a pompei alese.. . sistemul constructiv' al pompe1or este în sine un sistem destul de simplu şi uşor de înţeles. ~ În comparaţie cu alte tipuri de maşini... plastice..ura[~a efectelor coroziunii se face prin aprecierea "vitezei de coroziune".-.atea de a incetini sau chiar opri acţiunea de c0:-()(!~~rl' .r-. :uneori mai important.eşte functionarea.llik.. se utilizează bronzul. pentru PH > 8 (lichide alcaline) se Temperl1furl1 utilizează fonta sau oţelul. Coroziunea chimică este provocată de acţiunea (reacţia) directă a lichidului asupra metalului.24. începînd de la industriile de . . în 2. care par mai puţin importante la prima vedere. 2. uichclarc."' . c~-!lstru~torilor !1~ pompe. astfel încît pompa aleasă să poată funcţiona in exploatare in' condiţii cît mai apropiate de cele prevăzute iniţial.~j.' ' . în. este 7. În mod obişnuit.icit~te.~ din rnateriak. tl't'lil· pro[. t:.\"/m2h şi y este greutatea spec~fic~.{<ltare). 3 pentru PH = 6 .·.t (mm/an) = 365 (zile)' 24 (ore)' .p reprezintă pierderea în greutate.pe?ţru o .'.rcru c : lll"(jlll.I~'.. cu pclicule metalice (crom.rrc. j)!"()ct'dl'I'll~ tt'hnolugicl' 11»<1!'rn. Relaţii intre furnizor şi beneficiar Pompa este o maşină indispensabilă în orice domeniu de activitate inU!lstrhl-economică. în funcţie de natura acestui proces.Sflexi~t~ o relaţie de colaborare care să asigure alegerea pompel celei mal potrivite pentru instalaţia respectivă. Valoarea PH a unui lichid poate 11 I . in loc de concentraţia propriu-zisă să se indice 'logaritmul negatiV al acestei valori. care pot modifica În mod substanţial proprietăţile acestuia. Datele respective se referă de obicei la diagrama curbelor caracteristice ale m. y în care: t:. sînt preluate din prospectele şi cataloagele firmelor furnizoare. adică 10-'.... s-a convenit ca.l~ • i"J.l.·.ce le exploatează sint denumiţi .i ('ct.:"()'[".~ll.·neral.p.. prin adaosuri de inhibitori.. care au propric.... atribuindu-i denumirea de pH. ceea 'ce':reprezirită'valori' aIe'pH-ului~iIpeti6are'dfrei 7: sînt lichide alcaline. Î:1 cxploatare.3. Variaţia limitei de neutralitate Aceste recomandări au un caracîn funcţie de temperatură: ter general. natura lichidului etc.i. na rnr. se comportă În mod diferit tocmai datorită unor amănunte care au fost omise iniţial: altitudinea locului de instalare. car" s.. se cunosc destule cazuri cînd pompe identice.beneficiari"." l':l.)!. lichidele pot fi clasificate in următoarele categorii: acide.'ze pIJlJlpl. se utilizează oţelul inoxidabil : ~ .'~nte la coroziune sint cldicilan~ şi deci nt'economice: pe plan mondial au avut loc investigaţii. prezenţa aerului etc.~:: l:\·dii . În !!.rc'·. trat). care exprimă pierderea de material (în greutate) a unei piese..'.()hi~r. a nt icorosivă.-. ceramice etc.l. Dar În contrast cu această simpl.Astfel valoarea PH. Lichidelecarea:u eoncentraţii de ioni inferioare celei a apei. raportată la.r'!lţ~t:~ !'. Neutralitatea lichidelor nu este constantă ci variază în funcţie de temperatură. Astfel apa neutră la 20°C are o concentraţie de ioni de hidrogen a cărei valoare este de 10-7• Din motive de simplificare..-. Astfel.•. cei .. apare necesitatea c. în mod practic. servi în mod orientativ la alegerea 10 materialului pompei.i : pp.i d'.: . temperatura mediului ambiant.adecvată . f)"'). Coroziunea elecrr-vhim !c'. iar această situaţie prezintă avantaje pentru cei ce efectuează lucr~ri de exploatare şi intreţinere. aşa cum este prezentat în diagrama din fig.poat~ conduce la o funcţionare defectuoasă a pompei urmată de o degradare rapidă a acesteia.li! 5 pentru PH = 4 . Din punct de vedere al acţiunii lor corosrve. u.a între beneficiar şi l~roducTlto.. satisfăcînd cerinţele celor ce o utilizează. pompa fşi îndeplineşte rolul' el. prin concentraţia sa în Ioni de hidrogen. suprafaţa pe care se exercită acţiunea de corodare. care În prezent SI ~H! luat () arnnlo.'7. ' Beneficiind deci de serviciile pompelor.

· prc· cipit arr I li Jltlcl. i' -4 .11I Viscozc L'ngueuţ] 3 AJiajc de aluminiu Acid azotic concentrat Acid surfhidric Nitra'[l neutri Bere Pulpe Gernuri Coloranţ i În dispersie GÎicerină Uleiuri volatile Parfumuri Hidrocarbnri Alcazid rece Latex Suffură •.: ''" " e- . " O :00 -e ~ ~ .---Sulf ură tic l'arL. :.."\i arid. Q ~ . congdan' 1I:. rece Alcooli Glicerină Carbonat de sodiu Uleiuri.o: . Denunure •• lUa~rrialului indicat ludulâlria procJuseJor de bazA Indultria alimentară Indultria de 00101'&011 şi lacuri ._----_..ullit du "."oloraI. de Hisullil sodiu ---6 Materiale dure.esi i sulfati"c Pulpe celulozice I I .- -l .. sodiu Acid sulfurie stins Alaun Bisullit de sodiu Acid sulfurie stins Plast ifianţi Acid olorhidric Acid sulfurie stins Soluţii sărate mineralc _. crt..t:'!.. Ajaun Hisultit .-.liu .'i 1I. > ::e Z -----Alcool dellaturat Pulpe ----Paste ele celuloză neutre Pasle de hirtie ueut rc Emulxi i titnuu criulc sint et ice Solve-nţ i 11('111 ri \'i~l'P/t' !"t't Alcool] graşi Cetonă CI(.j ~ z . InduIUI..Acizi diverşi Acizi graşi Alaun (sulfat de cupru saupi.i COI'pur i gra.lc --------5 Plumb durilicat Alaun Bisulfit de sodiu Acid sulfurie stins ..-h'id rormic lUi tit: t inctură ." " e:: :..: Acid ~111furir -a iu-.eşii de sodă Esenţe Gaz lichefiat Ujeiuri Latex Alea.~ :2 "' .A ac Tubrl ul 2. I \cicl SIII- Aci rl sul (111"11 r uri c qjus <t ru • 1 .i\tră.! Foute cu Si (15%) Noricid lIiP":lori~-1 I Hă i cit.id rece I . co Nr.'i 8 Fontă cenu. pe bază de grafit.GrAsillli vegetalc Apă acidll pentru spălat gaze Soluţie de alcuztd cald -.. bidrocarburiloc sintetice fi Ii Iudusşrţa cciuloze! Iucn..'ipita. E lectroliţi Săruri acide Extrase de carne hidrolîzate şi acide Acid acetic Acid formic Ester acid Produse nitrate Acizi graşi Acid oleic .'IDdu5lria de. carbon sau răşini fenotice Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxldanţt Compuşi orgauici Soluţii sărute -----." o :" ' .rofnrm Ett'ri ~i t~st(.'ii th~ i uăl blre 1l.Acid sulfurie conşie sau Iontă cu grafit ..!Î Leşi: tit' iu?Llhirt' '.---.i grAsiml J. {' Aci/i IIl'· Qxidauli Soluţii ~firalt.lutii sărate minerale ~ N O ~ ~ \:! '" .. Acid formic Apll oxigenată I.i ti.:00 r: .._-_ Acid clorhidric Acid sulf'uric stins Solutii sărate minerale usii de înălbire Paste celulozic(' agresive Băi acide de (. - 7 Cauciuc dur sau moale sau ebonită Aci •• clorhtdric Acid f1uorhidric Acid sulfurie stins Decapanţi FI noruri acide Soluţii de săruri minerale Sararnuri pentru salate Soluţii acide de sare de bucătărie - niac Soluţii sl\rate mine- rale Acid clorIu dr-ic Acicj fluorosi licic sul· Add stins furie SI._ _--.'Ii tk coagula!"t Jl[1Î dl' Jln'.. Fenoli Solvenţi Soluili de sare de bucătărie Ulelur] Esenţe Benzol Pulp« ceIulozice acide ll..5 Alegerea materialului pentru piesele udate ale pompe] Q . -rit ~itro/t Hrom Clorolx-nzol '."!.Il oxigcll. sulAcid feric stins. Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxidarrţl Compuşi organ ici Soluţii sărate Acid fluor- --------Acizi neoxidauţi Compu-i organici Soluţii sărate Acid f!uorhidr ic ill% Aciai neoxidauţ i Compuşi organici Soluţii sarate hidraulic -40% Acizi neoxidanţi Compuşi organici Soluţii sărate Acid clorhidric Acid sulfuric stins Saredeamo- Compu~i or~ani\. __ 1 -. -l " j. vtnătă) _. centrat Hidrocar\luri sferoidal Leşii de potusă Leşii de sodă Soluţii săra h" neutre neagrestve Sarnmură Anilină Lacuri diluate Solvenţi Hidrocarl\l1ri ciclice .'"" r:.Ic'. Bronzuri Acizi slabi Lichide organice Soluţii săr~~ţţ Alcool Distilate Pulpe minerale Siţr~uIIHră.Slpun ..1..e ca r 0011 f Parfumuri Uleiuri volatile r:.' culora uţ i Fuugicidc Iusertici..ltă Acid Iormic Ant ibiorice Produse iIIt ermcdiare e:: I :\itror -lu1 In/il Y 1SCUlC t ~01 Il" II N :..strta de t cx tite na tur.A Iau Il IlL.\i tit> fi".de fi OIrtiLdaJe Industria Iarmaceutfcă cauciuculu! Aliaje Cr-Ni-Mo Acid acetic \ Acid lac tic Bere Acid iosforic Acid sulApe furie minerale Alealii Amestecuri acide Acid clorhidric Acid nitric Aciz] orgunici Acid sulfuric Cloruri.

-1. be_neficiarii... indicînd denumirea ei exactă.:? : . aceştiaidin urmă au simţit nevoia de a introduce anumite. In fig. FOAIE DE DATE Nr. în ~o:adiul . Acesta este cazul cel mai des Întilnit la alegerea pomp-Ier de uz general. sînt invitaţi _să.. iar acesta din urmă să-i recomande pompa cea mai potrivită pentru instalaţia dorită. În cazul cînd datele din catalog satisfac cerinţele beneficiarului.(>n'·. Pentru pompe de vid cu inel de lichid.-.~ci lfU. tipuri de formulare.2. consulte specialiştii întreprinderii. at'es~a este a~a. maşina de antrenare etc.':e'~:/:~:::f:r~tJ'(llef1. care vehiculează gaze.f. ~ . . cazurile de nepotriviri fiind din ce În ce mai rare şi considerate ca accidente. poate să emită comanda fermă de execu~~ . există o experienţă suficientă care asigură alegerea pompoi f{. în cazurile unul' instalaţii speciale.. atît de laborator cît şi de exploatare. prevăzute cu diverse rub r ici referitoare la instalaţie. Formular pentru alegerea pompclor centrifuge. să-I consulte.~i~~~~Z/~::O. 2. la întreprinderea de pompe AVERSA din Bucureşti funcţionează un compartiment special pentru relaţii tehnice. "re/fi"'" ied :r.hnvl//Jd~ sus ~n 'PH II r.26.25 este prezentat un model de formular chestionar utilizat de întreprinderea de pompe A VERSA. denumite în limbaj uzual "chestiQnare" sau "cereri de ofertă". după care se transmite beneficiarului oferta. aşa cum se arată În fIg. precum şi la dimensiunile' de gabarit şi amplasare.110 UTILIZAREA I'OMI'ELOR tN iNSTALAŢI! RELATII INTRE F!:RXIZOR ŞI BF. După completarea rubricilor din formular. iar beneficiarul poartă intreaga răspundere pentru tipul de pompă ales. Pentru categoria pomn-lor r!r> 117 [. ~. acesta poate comanda direct pompa. Compartimentul analizează din punct de vedere tehnic cererile beneficiarilor şi recomandă pompa corespunzătoare instalaţiei ale căror caracteristici au fost indicate în formularele chestionar.) TOiOli :nfOcmil : . ~I __ POMPE CENTRIFUGE -- . Bucureşti.' . .'i riscuri.. 2. KN KW .-. conform indicativului din catalog. 2. solicitînd Ia rîndul lor realizarea unor instalaţii la fel de complicate..lizat !n cornpartimcntul de relaţii tehnice. alcătuit din specialişti cu înaltă calificare în de meniul pcmpelor şi care pot fi consultaţi pentru orice situaţie de alegere a unei pompe.~~1 ~:f:'Z. 2.~. care de multe ori se încadrează organic în procesul respectiv. Formularele astfel completate sînt înapoiate serviciului competent al fabricii constructoare.um/~invltlfJ Semndt AprOMf: Fig. De aici s-a născut necesitatea ca relaţiile dintre producător şi beneficiar să fie directe. adică beneficiarul este Îndemnat să se adreseze nemijlocit producătorului.tc[uul ai Uez\uLtarll ieidl:u:. astfel Încît cunoaşterea comportării acestora se poate stabili numai pe baza unor experienţe vaste. Datorită însă avintului industrial. unde sînt analizate de specialiştii acesteia şi apoi primesc un aviz tehnic. procesele tehnologice devin din ce în ce mai complicate.25. Deşi constructorii de pompe se străduiesc să întocmească un material documentar cît mai complet. Deoarece caracteristicile pompei recomandate pot diferi Într-o anumită măsură faţă de cele solicitate. ce impun construcţii speciale dc pompe. .' ~:~. 19 :Con. care trebuie să fie completat de solicitanţi.r." '.. beneficiarul are obligaţia să verifice avizul şi numai în cazul în care soluţia avizată il satisface. chestionarul diferă în ceea ce priveşte conţinutul rubricilor. 20°(. lichidul vehiculat.!'\EFlCIAR 111 pompelor. manifestat pe plan mondial În ultima perioadă. Formularul din fig.25 este valabil pentru pompe centrifuge şi axiale. în funcţie de sortimentul de fabricaţie.. Pentru a veni în întîmpinarea dorinţei beneficiarilor din ţara noastră de a alege pompa cea mai potrivită. valabilă pentru apă rece 15' .t/mJIt KW '" . ieal: Observa II men'.m t.. ei nu uită să menticn-ze în cataloage şi in prcsppd. In scbpul~yitării unor confuzii ce ar putea -avea loc tn relaţiile dintre beneficiari şi producători.

:.2:._ erori tolerate datorate abaterilor rezultate din irnpreciz ia de execuţie a r.: .26.p~ev.:lta ca pentru aprecierea corectă a performanţe~or pompel.J. Formular pentru alegerea pompelor de vid cu incI c.· erori si abalc:i aLcqJlale sint urmatoarele: _ erori tolerate la măsurare.!. in privinţa realizării parametrilor energetici. H şi 't.radacm~ pă trată din suma patratelor erorilor factorilor care concura.: nu/ura SI.'ri cu rezervoare etalonate MAsurllri prin cjntărire ~lâsurări CIt dispozit ive de strangular 1 .:l=iU=- ±± : -=. există diferite norme care reglementează categoriile de erori şi abateri admisibile. pentru a o obţine +l. l. Referitor la condiţiile tehnice se precizează că. JOoce sau lichide cunoscute din punct de vedere chimic !\Iăsurări pentru lichide necunoscute din punct de -zedere al compoziţiei..::la=s:.. faţă de curba determinată...~2:.: . pe de altă parte.:... Formulo ciI/mica II l"TJI. sau pentru lichide cu suspensii I 2. (2...."..e~l:.55) . de aceea in formulare se indică numai valorile corespunzătoare parametrilor energetici ai punctului nominal.1 1 Presiune I ! -------!Dehit MAsurllri cu manometre cu lichid in tub U ' MAsurllri cu aparate cu Itemp.IZ.lSD~n..C :\I':""I". .1. .. Garanţiile furnizorului. aICI r. . dete:m!n~tă de erorile relative ale factorilor p~rţlalt al U!lUIprodus.. cît şi la termenele de Iivrare.e::. t...:0:.:!p:.. . sînt foarte rare cazurile cînd punctul contractat se situează chiar pe curba caracteristică..\REA PO~IPELOR I~ IXSTAI..dlJri tolerate datorate intcrdependenţei parametrilor Q.ti~c~ . Pe plan internaţional. t::e:::m.:2:..n:.. abaterilor provenite din imprecizia de uzinare a pompei. rezulta că eroarea tolerată totală pentru debirul Q este pe TQ T 8 Alegerea pompe lor C. I ___ ±O...j -=±:.\nl REL\TII I:':TRE FURXIZOR ŞI BEXEFICIAR 113 A Dale privind gazul vel>iculal :8.J. cauzate de abaterile turaţiei faţă de valoarea sa nO~l1nală..ez. aşa cum rezultă din cele descrise în capitolul 1.6 Valori pentru erori tolerate la măsurare Erod tolt:'te Denumirea metodei de măsurare I C Oafe privind pompa D Maşina de antrenare Denumirea parametrului misura~ .e lichid...~h~i~d:.tJmpei .rebUle să se la in considerare influenţa totală a erorilor factorilor respectivi. Legea de propagare a . datorate aparatelor de măsură şi metodelor de măsurare: _.-':r:.__ I Putere Fig.'::. ..erorilor . este.:u:. iar apoi intre cele două părţi se încheie un contract în care sint prevăzute atît condiţiile tehnice referitoare la obiectul contractului.0 ='0. Oale privmd lichIdul auxiflar .ri cu deversoare MAsurllri cu debitmetre ------~~~I:As~u~r~ll~ri~cu~m~or~i~~~i.:0~c.JT~+ T. Valorile erorilor tolerate la măsurare sînt indicate în tabelul 2. la verificarea pompei în standul de probă.6 .>-"-~.112 -----_.:ra:..ede ~ă eroarea totală.' 1-=-. Otnt/m.. ~ 200cC : .i e l' ± -L i ~IAsuril. = .5 beneficiarul trebuie să emită o comandă fermă către furnizor. pe de o parte erorilor rezultate în timpul rnăsurării.. care cuprinde şi valorile punctului nominal Greutate specifică Erorile datorate interdependenţei para~etrilor en~rŞ'etici s!nt. conform curbelor caracteristice respective. Tabelul 2. .m~c::.5 =.~. 2.. 267 .\t"vCJriik d.t ~e:.. funcţionarea pompelor este elastică între anumite limite.... iar acest lucru se datoreşte. Turaţie ::IIăsurări }Iăsurllri i ~'Iăsurări cu dinamometre de torsiune cu motoare basculaute prin metode indirecte I _L !\Iăsurări cu contoare cu cronometru Măsurru-i cu tahometru centrifugale ::IIăsurări pentru apă cu tempo ~ looce ~Iăsurări pentru apă cu tempo . l'empera/ura ac în care pompa poate fi considerată corespunzătoare. ('.__ . De regulă. egala c~ .:. De aICI. .3. poziţia lui se abate in anumite limite. În practică... După alegerea pompei. astfel încît furnizorii au posibilitatea să ofere garanţii pentru o anumită zonă..

58) In ceea ce priveşte abaterile limită. A~ =- (1 - 'Ilnomin. avînd valoarea: llYj !!. Ty = O.. T = Jn -+.. I = 3.c (2.I·1ueÎ:.. .015. Tp = ± 0. = " 1Q ll1) in fig. de refulare valorile : = 2(TQT + AQ}Q. [0-~:::-n-:::Ti. Pentru o pompă are următoarele valori: centrifugă care vehiculeaeă . Ti> + Ty = VO. 1.018 -.omi. (2.2.0.LAŢ!! RELAŢI! INTRE FUR:>I!ZORŞI BE!'iEFICIAR 115 iar pentru înălţimea de refulare H (care se modifică cu pătratul turaţiei): TH si turat ir-i <i 11.5. = -1 (1 . se obţine: TQT= . = A'l + T".005 m.H = 2·0.27.iQ = 2(0.lÎ = ± 0. H = 15 m.62) THP= .0. .012 + 0.. domeniul garantat este limitat de un segment în direcţia ordonarei.H = 2TRT' H. Pentru debit şi înălţimea de refulare. indicate tabelul r]f'hitullli. tractat Q Exemplu. cu motor electric basculant etalonat./T'â + T. = 0.i ' 2.0335·15 = 1. '7J = + 67 %.) N. limitele garantate sînt date de segmentul Â't.2'7. "/ulori TH = ± 0.01. cu manometru Cu elemen t elastic .. normele internaţionale stabilesc în general următoarele limite: .5'C. 2.pentru debitul corespunzător înălţimii de refulare Hno"'ln. parametrilor s-a realizat astfel: Debitul înălţimea Turaţia Puterea Din tabelul 2.'l'nl ce. şi care sint acceptate pe plan internaţional.I)' (~.67) + 0.57) folosită. Astfel: ÂQ = 2(Tq T se determină TQ . 2 I TiI. în continuare. pompa este considerată corespunzătoare.01. este prezentată diagrama caracteristică a unei pompe centrifuge. " În mod asemănător T '''·0''. Donn-niul garall19' rar pell~ru parnme-tr ii noi.0.0152 = 0.27. Datorită erorilor şi abaterilor descrise mai sus.114 lJT!L1ZAREA POMPELOR tII ll/ST/. avînd în centru punctul nominal şi ale cărui laturi rezultă din însumarea erorilor tolerate şi a abaterilor respective. . reprezintă erorile măsurate la măsurarea puterii.iar pentru randament: '.Q Pentru determinarea domeniului garantat .60) prin CÎntărire.4 T. .012 T 0.:r'. + T{. iar pentru curba 'i) = f(Q) .0235. această zonă are forma unui drepturighi. relaţia I -W' ~~ " în care T p şi T...61) (2. 1U (2.0235 = 0.0152 .~ ·.. = + -11". se utilizcaz. respectiv la segmentul tl"lJ..'TiI '/0. dacă curbele respective intersectează sau sînt tangente la dreptunghiul ÂQ . + 15 . domeniul garantatde furnizor pentru curba H = f (Q) este dreptunghiul avind laturile ÂQ şi tlH.0335. ~ (2.al (2. respectiv a greutăţii specifice. Eroarea tolerată pentru putere se determină cu relaţia .. •. în care TQ• TH şi T. C1'7J = A'l T'l' )[ăsurarea. 2.. lJcillru randanicnt 1" t Ur".l relaţiile: j. '..0.015 = 2 0. apă curată. rezultă că garanţia furnizorului se referă la o zonă şi nu la un punct nominal. .015.. datorate impreciziei de execuţie.55%.tc in formule.632 2 m"/h. . + AQ) Q. ~! I Q(m'fo) l~ .015 = 1. sînt erorile tolerate la măsurarea ~iii.. Pentru randament.'.inn.. cu tahometru mecanic centrifugal. În functie de metoda se dct -rrnin.ÂH..j.l şi nllOml•• 1 (2. Tn = ± 0.~tl(jj..63) !.).i:!ali <li u nci por::lpe centrifuge. cu domeniul garantat pentru valorile nominale ale parametrilor energet ici. punctul nominal con- = 12 m'/h.-. IS Il.S9) . prin punctele obţinute la măsurare.5)· 12 + 4. pw-..0152 + 0.0. se trasează diagrama curbe lor caracteristice şi se '/':!rifică dacă acestea satisfac condiţia de in n-rsec tare a zonei respective.r·-: tr)!.~:.6.0~55 sau ~'7J = ~.. Conform diagramei din fig.' .56) În această situaţie. = '/0.:e!o:. T.018. r~l~:.

Acest personal are urm. Aceste cărţi sint elaborate de producător şi cuprind indicaţii specifice. fiind considerate ca reguli cunoscute de către. există anumite condiţii specifice. tarea regulilor de protecţia muncii. precum şi din dorinţa de a oferi.. unui număr cît mai mare de persoane. care vin în contact cu pompele.116 I:TILlZAREA PO)IPELOR 1:.t-· toarele atribuţii: executarea operaţiilor pregătitoare în vederea pornirii propriu-zise a pompei. pînă în prezent nu există o reglementare internaţională care să stabilească limitele de garanţie a parametrilor. se admit abateri de ± 5'. iar respectarea prevederilor devine obligatorie chiar de la recepţionarea pompei. efectuarea manevrelor şi reglajelor necesare. respec-. pentru instalaţiile hidraulice. Dar. exploatări raţionale 'a pompelor. posibilitatea de a-şi însuşi un bagaj de cunoştinţe în acest domeniu. astfel încît ea poate ating" valori foarte ridicate.1. rezistenţa consumatorului şi calitatea materialului pornpei.rigurozitate indicaţiile prevăzute de constructor in cartea tehnică â maşinii. De regulă. avind de multe ori ca rezultat distrugţrea pompel. în vederea menţinerii lor la valori acceptabile pe o perioadă cît mai lungă de timp. este necesar ca personalul de exploatare să posede o calificare tehnică adecvată. Acest lucru se explică prin aceea că randamentul volumic al acestor pompe este net superior faţă de cel al pompclor centrifuge şi axiale. Experienţa demonstrează ~ă. Un exemplu. Exploatarea şi Întreţinerea În instalaţie pompei 1 Exploatarea reprezintă totalitatea operaţiilor care se efectuează În scopul utilizării eficiente a parametrilor unui utilaj sau a:i unei maşini. 3. li constituie neverificarea sensului de rotaţie al agregatului la: pornire.. notarea constatărilor făcute în timpul funcţionării in carnetul de bord al utilaj ului . La pompele de vid cu inci de lichid. pe Iingă. murilor de funcţionare prescrise. neconvenţional. constatate in timpul exploatării. cu condiţia ca ternepratura lichidului de alimentare să nu depăşească ISOC.:o alegere judicioasă. . ele sînt transmise beneficiarului odată cu pompa. Această cerinţă se aplică şi în cazul pompelor..idatorită deşurubării rotorului. care sînt maşini relativ simple din punct de vedere constructiv. executarea operaţiilor de întreţinere. dar care. cauzele unor defecţiuni importante. faţă de caracteristicile nominale. astfel că traseul conductelor şi dimensiunile acestora sînt precizate în documentaţia tehnică de execuţie. Totodată presiunea de refulare nu depinde de turaţia pompei.' sesizarea avariilor . mai necesită şi o exploatare care trebuie să respecte cu . pe tipuri constructive de pompe. care de cele mai multe ori nu sînt precizate În documentaţie. aspirat la vidul corespunzător. respectarea regi-. în functie rjr. supravegherea funcţionării agregatelor.0 IliSTALATII In ceea ce priveşte pompele volumice. constructorii acestor tipuri de pompe prevăd o toleranţă de 10% pentru debitul de aer rarefiat. pentru obţinerea unor rezultate cît mai bune. Totuşi. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. 3. de multe ori. în considerare a unor indicaţii cepăreau lipsite de importanţă la prima vedere. sau neobţinerea parametrilor energetici necesari. Montarea pompei in instalC\ţie De obicei schema de montare a pompei în instalaţie este concepută de· proiectantul acesteia. în cele ceurmează se prezintă regulile generale şi recomandările ce stau la baza unei. s-au datorat nerespectării sau neluării. frecvent intUnittn exploatate. Dar in paralel cu însuşirea acestor reguli.

ia.placA d~ ~z. care trebuie să fie cît mai uniformă.. Forma fundaţiei este aceea a unui paralelipiped ale cărui margini ale suprafeţei de aşezare trebuie să le depăşească pc cele ale plăcii de' h:l7. .·-j:::Japte·d~~ciment." se vor k!:-llura numai În momentul racordării cun-<. după in rărire (cea. 2 ..~ntroduc ?t4R!l. la racordarea conductelor sau la strîngerea buloanelor de fundaţie. ceea ce este mai important.r::.întregul volum disponibil. fără trepida ţii.-.'. -'::::/ pc constructii metalice (rczcrvoar. materialul ocupînd . personalul care execută rnontajul. Dimensiunile găurilor de trecere pentru buloane sint suficient de largi pentru a prelua aceste deplasări. dintre care cele mai uzuale sint prezentate în {(8) . care se va aşeza pe placa de bază în două direcţii perpendiculare. atunci cînd livrează pompele cuplate cu maşina de antrenare.. pompa să fie procurată la timpul oportun pentru montarea ei în instala tie. La pompele care urmează să vehiculeze lichide fierbinţi.1.1ndaţie şi se fixează poziţia acestora astfel Încît să corespundă cu găui-ile de trecere din placa de bază.:-' a agregat ului cu aproximativ 80-120 mm. 6. In situaţiile în care pompa a fost depozitată o perioadă mai îndelungată (2-3 ani).\ POl/PE/ 11\. 7 . atunci se vor execu ta lucrări speciale drigidiza re .buion de fundatie... Operaţia următoare constă în verificarea stării de contrare a agregatului (conform cu indicaţiile de la subcapitolul 3. fără a i se îndepărta unsoarea prnt. Operaţia care are ca scop alinierea celor doi arbori se numeşte în limbaj uzual "centrare" şi ea se execută iniţial de către uzina constructoare.a fundaţiei se nivelează.1.bctdur la rlanşele de legătură.-'. În locaşurile buloanelor se toarnă mortar de ciment în proporţia: o parte ciment şi trei părţi nisip şi se lasă . moderat astfel încît să permită mici deplasări datorate dilatărilor ITi contracţiilor. Dar cea mai răspîndită metodă utilizată pentru antrenarea pompelor constă în realizarea cuplării între arborele maşinii de antrenare şi arborele pompei. Dacă acest lucru nu este posibil datorită construcţiei. sau să se sprijine la capete pe două ~ '2 grinzi transversalc. stringerea buloaFig. se toarnă lapte de ciment. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pompare. Se recomandă ca înălţimea.' 3.'rt . să s~ corecteze. După întărire.~eţţ de (1. este necesar ca după montarea sa definitivă în instalaţie să se procedeze la verificarea centrării şi. în . 3. 1'::O:::11'. se aşază agregatul pe fundaţie şi se verifică orizontalitatea plăcii de bază cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer. Această soluţie prezintă avantajul unui gabarit redus. După întărirea laptelui de ciment. Agregatele care sînt destinate să funcţioneze în instalaţii stabile .1. Turaţia de funcţionare a pompelorcorespunde în majoritatea cazurilor cu turaţia nominală a rnotoarelor electrice sau a motoarelor termice curente. se vor amplasa in porţiuni!5 cele mai rigide. Este de la sine înţeles că obţinerea unei mişcări uniforme.8 zile. Spre partea opusă strîngerea se va face .. care Împiedică pătrunderea corpurilor străine în interiorul pornpci. Suprafata' . în timpul transportului însă. în.i.'. 3. care le protejează de deteriorări În timpul transportului.' '.să se întărească. Pornn-l-. fac(' numur . 5-adaosuri metalice. astfel încît transmiterea mişcării de antrenare se face de obicei prin cuplare directă.de 100 X 100 mm şi adîncimi corespunzătoare. precum şi în perioada de montare în instalaţie.]du-se p-r ioad •.1. Dacă acest lucru nu este ..i. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie.se vor aşeza pe fundaţii turnate din beton. ... :şi se verifică umplerea acesteia. i . /I\STALAŢ/!c MONTAREA POl/PE/ rx IXST. Eventualele înclinări ale plăcii se corectează cu ajutorul penelor din oţel care se introduc sub placa de bază. În măsura posibilităţilor. al unei funcţionări mai liniştite şi. (250-500 rnm).'ap:lr<'le de pmtl'rţ.în cruce şi cu un efort moderat. Apoi. nu necesită operaţii de centrare în timpul exploatării. c\'itÎ. dela . Verificarea stării de centrare se efectuează asupra cuplajului respectiv. . l-rompl. chcsoanc-). Cln . înainte de montare se va face o verificare a aspectului pieselor principale şi se va înlocui unsoarea rulmenţilor.superioară . în acesta v'br pre.. ea se va păstra ambalată. posibil. prea lungi de depozitare sau stocaj..2.vederea rigidizării plăcii de bază.i t unri cind se începe montarea efl'ci':. 6-mortar de clmeat .'. pompele se livrează de' către furnizor ambalate în lăzi închise sau stelaje.1. prin intermediul unui cuplaj elastic.1: Secţiune prin fundaţia unei nelor de fundaţie se va face ferm numai pompe: .tuqare) .:pompei. pot apărea anumite deformări care au ca efect descentrarea agregatului.!:U"':l ~" v.spatiului. protejînd astfel arborele şi lagărele pompei.. este prezentată o secţiune prin fundaţia unei clcctropompc.edea locaşuri cu secţiunea . ţinînd seama ca partea filetată să fie suficient de lungă pentru a permite strîngerea piuliţelor de fixare. o" se În fiţ. 3. prin găurile special prevăzute pentru acest scop în placă. fundaţia se va turna astfel ca axul său longitudinal să se suprapună pe una din grinzile de rezistenţă ale clădirii. încît să poată prelua trepidaţiile normale ce"apar!n timpul funcţionării. care frebuie astfel dimensionate . situaţiile în care pompele sînt amplasate pe planşeul unei clădiri. la care rotorul pompci şi cel al rnotorului electric sînt calate pe un arbore comun.~~ . ' spre partea de antrenare .118 EXPLOATAREA ŞI I:-iTREŢI~ERE. j'~ / . După această operaţie. În mod obişnuit. " La tu~narea blocului de beton. Pentru pompe de dimensiuni reduse. atit la pompă cît şi la motorul electric de antrenare. liniştite. piuliţele buloanelor de fundaţie se :string uniform . în acest fel şocurile provocate la pornire sau în timpul funcţionării sînt preluate de elemente elastice din cauciuc care le amortizează. folosind mai multe metode. De aceea..rezultat ca urmare a introducerii penelor să nu depăşească 50 mm.. după care se verifică din nou centrareaagregatului.fundaţie. dacă este cazul. Gurile de aspiraţie şi refulare sînt acoperite cu capace de protecţie.staţii de pompare. . după care se lasă să se întărească. depinde de precizia coaxialită ţii dintre arbcrele me tor şi arborelepompei.2). instalatii tehnologice .În care urmează să se' introducă buloanele de fundaţie.:l n: nt. cit mai aproape de buloanele de fundaţie.' se utilizează construcţia monobloc. dirf.\L\ŢIE 119 f1 1 ~' ..it. Se recomandă ca.'b.etonul.

cuplaj ului.•• PO)IPEI IN INSTALATIE MONTARE. alcătuiesc instalaţia propriuzisă. iar flanşele trebuie să fie paralele între ele. 3..3. 3. astfel că antrenarea se poate realiza printr-o transmisie cu curele sau Fig.. cu ajutorul trusei de calibre. La prin transmisie cu curele. p(). i~"""" . agregatul fiind fierbinte. Dacă situaţia se prezintă ca în fig. mai corespundă din cauza dilatărilor neuniforme.. La acest gen de transmisii trebuie prevăzută totdeauna posibilitatea de întindere a curelelor.:1'. Transportul lichidului se face prin conducte. ' r. cu o sfoară bine întinsă.racordarea trebuie astfel realizată încît conductele să nu creeze solicitări mecanice în flanşele pompei. dacă rigla este În contact pe toată lungimea generatoarelor.: (' '1 i. 3. pompa are misiunea de a prelua lichidul de la o sursă şi a-l transporta la consumator. centrarea se face în două etape: iniţial se execută centrarea atunci cînd agregatul este rece.""=::" - =~~~ .' '..6.2)..şi prin introducerea de adaosuri metalice sub tălpile acestora.rar prin îmbinări filetate. operaţia se efectuează în mai multe puncte de pe circumferinţa pos!l1men! m.J Fig. Pentru toate pompele sînt valabile următoarele indicaţii generale privitoare la conducte: .5. In unele situaţii.c tcuipci atura ue regim.3. .f"_. :. Centrarea se consideră corectă dacă rigla sau sfoara fac contact pe toată lungimea planului exterior al celor două roţi. se controlează şi distanţa dintre cele două semicuple.4. "". In caz contrar.. Această distanţă trebuie să fie egală pe toată circumferinţa cuplaj ului. iar cea care face legătura între orificiul de refulare al pompei şi consumator. cu trusa de calibre. Fig.axele flanşelor conductelor 'trebuie să coincidă cu cele ale flanşelor la care se racordează. apoi se p()rnl'~t..1. ' '. Centrare defectuoasă. iar roţile de curea trebuie să fie coplanare. Centrare defectuoasă. 3. In acest scop. iar in acest caz se efectuează corecţiile necesare.••POMPEI IN ISSTAL. . ~_.3. 3. şi mai . Verificarea coplanarităţii roţilor de curea se face cu ajutorul unei rigle plane. confecţionate din cauciuc sau marsit (klingherit).5.-'./qfiIJ Cl'ntrarf':l F.j:. Fig.f. 3.-.\ŢIE 121 exemplele următoare.. 3. Prin aceasta se evită obturarea secţiunilor de trecere a lichid ului şi crearea de rezistenţe hidraulice suplimentare. se vor folosi diverse elemente . După cum este . Şuruburile de fixare a pompei şi motorului pe placa de bază se vor strînge numai după ce cuplajul este corect centrat. Conducta care face legătura intre sursa de lichid şi orificiul de aspiraţie al pompei se numeşte "conductă de aspiraţie".120 EXPI. rotind cuplajul cu mîna.s!~i! C:J. Centrare corectă.1. se opreşte agregatul şi se verifică din nou . procedeul de verificare a centrării cu rigla şi trusa de calibre: Procedeul de verificare cu rigla este următorul: se aşază rigla paralel cu axa celor doi arbori.6.~ . Concomitent cu verificarea efectuată' cu rigla.4 şi 3. se reface din nou centrajul.2. ).HAREA ŞI INTRETINERE •.:: == . Astfel În fig. în toate punctele circumferinţei (fig. O transmisie prin curele. Se consideră că centrarea este corectă..3. Procedeul este prezentat în fig. împreună cu pompa şi armăturile respective.. ac:.elo cuDU/ti e II" d . Conductele se racordează la pompe prin flanşe strînse cu şuruburi. sau. 3. Acestea se întind astfel încît să nu patineze şi totodată să nu solicite in mod inutil lagărele. Corecţia se face prin deplasarea corespunzătoare a pornpei sas motorului .în sensul dorit . turaţia de antrenare a pornpei diferă de turaţia nominală a motorului. cunoscut. Verificarea centrării cu rigla plană.3 sau 3.. 3.O. centrajul trebuie corectat. se observă vizual dacă distanţa dintre cele două suprafeţe frontale ale semicuple- lor este constantă pe toată circumferinţa. r.:1."mp'! !"t<Înd-!) să funcţioneze: pînă ce at::-.::1j:a "-.5 se arată. 3. Indicaţii privind poziţia şi racordareâ conductelor. Centrarea unei pompe antrenată printr-un grup reduc tor-multiplicator. arborele pompei şi cel al motorului trebuie să fie perfect paraleli. aşa cum este prezentat în fig. Etanşarea îrnbinării se realizează cu garnituri plate. astfel Încît se se sprijine pe generatoarele celor două semicuple. Verificarea centrăr ii unei cuplaj. "conductă de refulare". rotind cu mîna ansamblul (în prealabil se slăbesc şuruburile de strîngere a presetupei). La pompele care vehiculează lichide fierbinţi.J corect incorecr Fig. 3.~-~="". cu multă atenţie. pentru curele mai lungi. 3. care. ' După efectuarea operaţiilor de centrare.-.2.·tgl..

pentru a se evita . • corfet incorect Fig.7. tre. ' ...12. 3.distanţa de la flanşa de .~ POMPEI IY INSTALAŢIE • MONT. va fi astfel concepută .. Conductă de aspiraţi 7 comună.'. în cazul unor diametre superioare. Jt:U~LL\'Ll..âre. eVltîndu-se coturile bruşte.rin.·L ~':"J'- inca". Pentru a se evita formarea purigilor de aer. dimensionată corespunzător. Fig.10. Este interzisă utilizarea vanelor de aspiraţie pentru reglarea parametrilor pompei.modificările de direcţie se Vor realiza prin racordări largi.IO. d ... 1 tx IXST..j'·". Este recomandabil ca lungimea conduCtei de aspiraţie să fie cît mai redusă. .()lacap[iui cond~ct~(de"aspirafie se montează un sorb cu clapetă sau' :numai un grătar simplu. '3. este absolut interzisă realizarea îmbinării prin strîngerea forţată a şuruburilor flanşelor. conductelor. --. odat. aşa cum este prezentat în fig.·rderilc hiuraulice şi tot.:înainte de racordarea pompei.//.'l pot prol'Uca (. incorect Aceste condiţii sînt ilustrate schematic în fig. Dacă prin construcţie nu se poate evita formarea pungilor de aer. pentru o funcţionare a pompei în limiteţ~ unui randament acceptabil. sorbul se va instala într-o cuvă special construită. Dacă această soluţie nu se poate aplica.! Fig. este prezentată schema de montare a unei conducte de aspiraţie. este necesar ca viteza lichid ului la intrarea în pompă să nu depăşească valorile: 1 '1.distanţa' de la fundul bazin ului de aspiraţie pînă la sorb. Dimensionarea conductei de aspiraţie se va face ţinînd cont că.8. ·apă d~la"o'iută sursă. 'L"i):i"aţlt'./ nîndu'-se' astfel impuriUlţile ră.9.5 metri. Montarea conductei ele aspiraţie..kzamors{lri ale pompei. Este recoman a ca iecare pomp sa aI a o con uc proprIe e aspiraţie. '. .":':1>. Dacă fundul bazinului de aspiraţie este nisipos.buie Să fie corect de cel puţin 0. d bil f' ă ~ 'b~ d tă . pentru a preveni acciJentde prin arsuri e. .8.de al 1I1Crarc.1. J.. In fig.traseul 'conductelor va fi ales cît mai judicios.9. " .se vor evita montajele care permit formarea pungilor de aer.l.' acestea 1lJ. a sorbului pînă la suprafaţa lichid ului. trebuie să fie de cel puţin 0. cu scopul de a permite demontarea pompei pentru revizie sau reparaţii. Pentru e\·itarea unor deranjamente de aspiraţie. se va face printr-o reducţie excentric. aşa cum este arătat în Tnt0dat:t cOl~d::(~~.pătrunderea în pompă a particulelor abrazive. atimci În locurile cele mai de sus ale zonelor respecth'e se vor monta robineţi de aerisire. Qestinatsă împiedice pătrunderea impurităţilor în pompă. 3. aşa cum Se arată în fig.: ar putea avea loc la atingerea lor. 3. se vor respecta următoarele prevederi: ..stalaţie fără demontarea con~uctelor.\ŢIE 123 cordarea fig. .rat:0rdan~. aşa cum este arătat în fig.!de. 3.7. 3. astfel Încît să permită accesul Uşor funcţionării. 3.distanţa de la axa sorbului pînă la peretele cel mai apropiat.5 metri.l neetanşcit{lţilor.racordare .\REAPO)IPEI de susţinere.1. atunci cînd acesta atinge nivelul minim. antrenate de curentul creat de aspiraţie. elimî-: ".tnctt să permită demontarea pompei .'mase din timpul sudării. spălare cu .la instalaţiile la care lichidul vehiculat are temperatura rIdIcată: ~e yor lua măsuri pentru evitarea eforturilor ce ar putea lua naştere datOrIta dllatării conductelor. la montarea sorbului. .~iJ'l 1 . In acest scop. Susţinerea corect conductcJor. Este recomandabil să nu se montez:' p van» r r('ndl!"·') r!. In funcţie de siSf~inU1.aih~rl. ."[l"SC pi. Diametru! conductei de aspiraţie trebuie să fie cel puţin egal cu cel al orificiului de aspiraţie al pompei. la pompă în timpul _ de cîte ori este posibil. acestea vor fi prevăzute ClIc:)mpcnsatoare de dilatare şi reazenu. instalaţia . J.3. porţiunea de conductă orizontală se vamonta astfel încît să aibă o pantă continuă pînă la pompă (minimum 2%). ra- . . .2m/s. se va proceda la curăţirea interioară a ' '. de aspiraţie. . datorit.qm. :Condutta''lfe aSpi?'ajie.prin. Vana se "a monta numai în cazul în care pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de cel din rezervorul Fig. se "a folosi atunci o conductă comună. 122 EXPLOATAREA ŞI IYTRETlYERE.("'. Rcdllcti~ (It.. 3.\L. binţi se vor izola termic. cu scopul de a se micşora pierderile hidraulice. trebuie să fie de cel puţin 2 D (D fiind diametrul sorbului). 3.

Schema poziţiei sorbului.\T.e deranjarncnte de amorsare se datoresc neetanşeit~ţl. Supapa se va regla pentru presiunea de descărcare. ţinînd cont de balanţa cheltuielilor iniţiale şi ale celor de exploatare.. . astfel ca in caz de depăşire a valorii stabilite.entru . este necesar ca înainte de racordarea pompei să se procedeze Ia curăţirea tuturor conductelor.. Schemade montaj a unui sorb cu cuvă de.factori. ' . 3.a~tr~n:l!'~. p:otejind prin aceasta atît pompa cit şi instalaţia. îmbinarea se va realiza prin reduc ţii c ). p'. turbina hidraulică. dar ulterior cheltuieli ridicate pentru comI bustibil şi întreţinere..~a?ul ~e siguranţă necesar în funcţionare .• 124 EXPLO. Curăţarea se poate realiza cu apă sub presiune preluată de la o pompă auxiliară. Curba B reprezintă un cost in iţial ridicat.2. Ia alezerea celei n:ai convenabile maşini pentru o situaţie dată. avînd cheltuieli de combustibil şi întreţinere Co. .'Conducta de refulare trebuie dlmen~lOnatăcorespu~zăto~. 3. ' maşinii de antrenare. care pot determina maşma d~ antrenare fără a' ţme seama de ceilalţi factori. ea să declanşeze şi să pună in legătură conducta de .3.timpul diurn de. Supapa de siguranţă trebuie astfel aleasă încît să poată permite recircularea debitului maxim al pompei. Diagrama ~nalizei maşină de antrenare devine neeconomică. este de preferat ca îmbinările să se fad prin t Fig..'lItru antrenarea pompeIor.se va av<:.rentabilitatea instalaţiei.de forţa: motorul electric. Dintre toate maşinile de antrenare utilizate .ebită. Fig.1'7' Indicaţii privind ~aşina de .u<:tival pompei. pornm rapide. mai ales la instalaţiile deservite de pompe echipate cu etanşări mecanice.f 10/.re de. La dimensionarea co. pentru a se evita pătrunderea acestora in pompă.\ ŞI IXTREŢIXEREA POllPEI Ili INSTALAŢIE MOSTAREA pmlPEI Il' INSTALAŢIE 125 . se mai observă că punctele de L-_-~""o..:-. dar întreA ţinere scumpă. la oprirea pompei.. unde presiunea poate atinge valori foarte ridicate.c?-racteristici spe~i~ice tipulu.:~e energia mecanica de antrenare de la diverse maşiru de forţă..:rE.i }=onstr. . curbele cheltuielilor prezintă o pantă c~ns..le verticale vor fi rigidi~ate prin colie.posibilităţi de tntreţlnere . a ~ăror ~onicitate nuva depăşi raportul 1 :' 10. La pompele volumice. 3.13.întreruperi accidentale. 3. 8. a căror denumire provine de la cea a agenţilor energetici utilizaţi r!p arpst{>~ In. ' Deoarece in perioada de execuţie a instalaţiei. . în prezent. funcţionare a instalaţiei. se folosesc următoarele maşini . la care pătrunderea impurităţilor între inelele frontale poate provoca rizuri pe feţele aflate in contact ale acestora. Pe conducta de refulare este recomandabilă montarea unei vane care serveşte la pornirea pompei şi la reglarea debitului în timpul funcţionării. protecţie.refulare cu cea ~e aspiraţie. Din acest punct de vedere. 3. Curba D reprezintă un cost iniţial I redus.1conduct~1 de aspiraţie.combustibili uşor de procurat. se vor analiza urmltorii factori: .cotunlor. rezultate din activitatea de şantier.aunei ~lapete de reţinere care protejează pompa. energie electrică.13. .nce~tric~.12. ./ reduse.cadr. ma~lI1aeu abur şi turbina cu abur. Diametru! conducte! deret'ulare'frebuie să fie cel puţin egal cu c~l al orificiului de reful~re al pompei. Conductt. curba A reprezintă un cost iniţial ridicat. se r~comand~ Iponţ. . Daca lun~mea verticală ~ conductei depăşeşte 10 metri. considerînd că preţul combustibilului sau al energiei consumate r~mme constant pe întreaga perioadă analizată. Astfel. In caz)1l utilizării unor conducte cu diametre superroare.:. Curba C reprezintă un cost iniţial mijlociu şi cheltuieli mijlocii pentru combustibil \ şi întreţinere. . motorul pneumatic Şi motorul eolian. La alegerea maşinii de antrenare a unei pompe trebuie să.:-un-C":-iOfl..susţinere montate în drept?l. care uneori poate atinge lungimi Import~n~e. flanşe cu garnituri plate. c~eltuieli reduse pentru combustibil. . este necesar să se acorde o grijă deosebită îrnbinărilor acesteia.existenţa energiei de acţionare disponibilă la faţa locului .1. hidraulică etc. .. în fun<:ţie de presiunea maximă pe care? poate realiza pompa. se ia în considerare un. prezent. Salturile verticale reprezintă cheltuielile de întreţinere.foarte ~ult. Această curăţire pre~intă o importa~ţă deos. Conducta de refulare. număr d: .. moi. . .. dobînzile şi amortismentele.tantă. In acest sens.. ~ căror i~fluenţă este determinantă pentru obţinerea unei exploatări avantajoase. împotriva şocurilor provocate prm intoarcerea lichidului.c~nstrucţii cu caract~r sţ>ecialse mai ţoloseşte turbina cu gaze. motorul termic.lo-re intersecţie determină precis momentul din care o Fig. : Din diagramă. se va monta între conducta de refulare şi cea de aspiraţie o supapă de siguranţă (numai in cazul cind pompa însăşi nu este prevăzută cu o astfel de supapă). . in interiorul conductelor se acuI?ulează diverse impurităţi.-dt:-r. I'u"'t-'c:lICt-'Ijlll<. în corncheltuielilor privind alegerea para ţie cu altele. P.ecalificate. . conducind astfel Ia degradarea etanşării şi pierderea etanşeităţii. . Deoarece .11.\RE. . Analiza economică poate fi reprezentată într-o diagramă ca cea din fig. d~oarece ele sînt mai economice din punct de vedere' al costurilor iniţiale ŞI al cheltuielilor din perioada de exploatate. ponderea covîrşitoare o reprezintă motoarel~ ele~t~l~e.aIn :edere re~o~a~d~rea ca sum~ tuturor pierderilor de sarcina sa nu depăşească 10% din înălţimea geodetIcfl de refulare.nductei de refulare. După cum se remarcă din diagramă. care asigură o etanşare superioară in comparaţie cu îmbinările prin filet.

cu timp de funcţionare diurnăfoartenîăre sau chiar continuu.__ L-... Prin denumirea de "perioadl".Iasemă?ătoare: Deza\:antaje~e lor con~t<._ ~otoarele cu aer comprimat au un domeniu limitat d~'~tilizare. La reţeaua trifazată.' (3.ază cu precădere la agregatele de pompare. preţul combustibilului mai red1!s.motorul cu aprmd..c~nLl·I': rlimentate cu bcnzin. Inversul perioadei se numeşte "frecvenţă. Din formulă. lULlif'let scopului urmarit. puteri marr ra~ortate la greutatea rnotorului.' . pentrureţeaua de joasă tensiurie. Curentul alte-mari v este un curent electric caracterizat de variatia periodică a parametrilor săi. utilizate la alimentarea cazanelor de abur f?losesc pentru antrenare chiar . . uzun m~I :a. Aceste pompe sînt folosite de obicei ca pompe de rezervă care pot intra 'rapid în funcţiune in caz de intrerupere a curentului electric. intreţlnere uşoară.-.14 şi 3. CIt ~I motoare cu aprindere prin compresie .:. •Pentru antrenarea pomjJd?r. S~ ştie ca . Fund surse de energie independentă.-"!!"'--... Motoa!. ~I ca gru~uri de intervenţii la stingeri de incendii. De aceea.: electrică de forţă consumatorii industriali.Mo!oar~le termice se folos~sc de o?icei . mobile. în comparaţie cu cele cu ap:mde:e pnn compresie. . Schema 3.15. 1 valoarea efectivă a curentului.. pericol de Incendiu sporit. .A.ele e~liene sînt rar folosite astăzi. pOJ?pele centrifuge de înaltă presiune..i.!. faţă de cele ale unui motor cu benzină care antrenează aceeaşi pompă. sint prezentate schemele celor două feluri de conexiuni.. rezultă că transmiterea unei anumite puteri electrice este cu atît mai economică cu cit valoarea factorului de putere este mai apropiată de cifra 1.-4 conexiunii in stea. (In Olanda au adus servicii importante fiind puse să antreneze pompele de eva~u~re a apei din incintele îndiguite. puteri limitate. <:~eace l~ face improprii pentru antrenarea pompelor care au regtmun defuncţIOnaredmrnămarisaucontîniu. deşi în trecut au fost utilizate cu succes m agricultură.cu aprindere prin scînteie. avantajele şi deza\'~ntajele pe care le prezintă fiecare cOllstruc~ ţie.ere pnn comp:esle se ~retează a fi u. .' ." .. notată cu f (f = lJT). uzuri mai lente in timp. 3. sint antrenate de turbine cu abur. ele înlocuind motoarele electrice în instalatiile care funcţionează în mediu exploziv ...PIde. xploatare să posede suficiente cunoştinţe în acest domeniu.:. alcă~umd agre?. ~e folos~sc atît motoare cu aprindere prin . . ' Curentul electric este de două feluri: continuu şi alt crna tiv.. Din cele relatate mai sus rezultă că motorul electric este maşina de forţă care întruneşte majoritatea calităţilor necesare pentru antrenarea pompelor şi de aceea utilizarea lui în acest scop s-a impus pe plan mondiaL Din acest motiv. folosite în centralele termice pent~u alirnentări de cazane. mctoarelor cu aprindere prin compresie sint: "~~ndament energetic su~enor.J. Reţeaua monofazică furnizează curent electric la tensiunile de 120 V şi220 V. ele concurează cu succes instalaţii asemănătoare echipate cu motoare electrice. uşor transportabile. frecvenţa este normalizată la valoarea de 50 perioade/secundă (50 Hz).. abur sau turbinele cu abur se folosesc la antrenarea pompecu. costuri initiale mai redu~ela ţ>uter. se observă că Pare valoarea maximă atunci cînd cos <il = 1. Datorită acestor caracte..15. ..aţIile In car~ acest. consumatorii pot fi racordaţi în două moduri: în . ŞI din acest punct de vedere ele suphnesc cu su~ces mo~~arele electrice. deci frecvenţa va reprezenta numărul de perioade efectuate de variaţia curentului într-o secundă. În ceea c~ priveşte ant~enarea pompelor.ate fixe. Deşi au un cost iniţial ridicat. precum şi în majoritatea ţărilor europene.mine şi rafinării.. porniri uşoare..Jr!p d" inundatii etc . motorul cu a~rinăere prin scînteie este folosit la antrenarea grupunloŢ de pompar~ J?oblle. ~otoar~le !ermlc~ se uhlIze. lor In sItu.". pentru reţeaua de înaltă tensiune. .nshcI. alimentate cu runtorină. (diesr-l}. astfel ca alegerea tipului de motor electric.126 EXPLOATAREA ŞI blTRETINEREA POMPEI IN DISTALAŢIF.st-a" sau în "triunghi". Tensiunile'uzuale la reţeaua trifazicăsint de 220-"380 V. şi 6 000-10 000. Fig . 'P unghiul de defazaj dintre tensiune şi curent.) Funcţionarea lor este legata de prezenţa ŞI vIt~za v~ntului.în . Puterea medie transmisă in decursul unei perioade a curentului alternativ monofazat se numeşte "putere activă" şi se determină cu relaţia ' '. Canada şi alte ţări ale continentului american. valoarea frecvenţei este f = 60 Hz. a căror durată diurnă de funcţionare este IImItată. . ". prezintă a\'a~taje c~: gabarite şi greutăţi reduse.tilizat la antrenarea pompelor mari. Schema 2~~~~----~~~ conexiunii în triunghi In fig.l rOf/'spund:i cît :".1. Din acest punct de vedere. este necesar ca atit proiectantul instalatiei cît şi personalul Gt' •. montarea în instalaţie şi exploatarea ". ·. Astfel. Reţelele de distribuţie ale curentului electric sint monofazice şi trifazice.. în care 1. cheltuielile globale sjnt mai reduse cu 1/3 sau 1/4. Cele monofazice sint destinate alimentării diverselor aparate electrocasnice precum şi iluminatului electric:'Reţelele trifazice slnt destinat: să alimcntcze cu c'nc·ri)'i.V. .0 parte din aburul produs de cazanul respectIV. 3--. " M<l:şinil~.U. In ţara noastră.situaţiile în care nu poate fi reah~ata alimentarea cu energie el~ctncă:. Lcos ţi.. ln S.u~n: combustibil scump. In speCIa! ~n agnc u1. consum mic de combustibil. ..t ră. age~t esţ~ disponibil Ia faţa locului. c~Iar de la cazanele pe care le deservesc. MONTAREA POMPEI IN INSTALAŢIE 127 . respectiv atunci elndtensiunea şi curentul sînt în fază.H.motoarele . p = U . se înţelege timpul după care un fenomen îşi repetă ciclul.1) C reprezintă valoarea efectivă a tensiunii. Fig. pompele cu piston cu actiune directă. notată cu simbolul T. .t de. deci 'P = O. Ca unitate de timp se ia în considerare secunda. Termenul cos <il se numeşte "factor de putere" şi reprezintă unul din cei mai importanţi parametri ai instalaţiilor electrice de forţă. De ll:semenea. u la evacuart Of' ano In PPrIO.. agen~ preluat.. Av~ntaje!e. Alegerea tipului de motor se face pe baza unei analize tehnica-economice ţmÎn~ con.. Prin urmare. J--r-~~~~~~~ 1-.

ele pot fi împărţite in următoarele categorii: . ' •În fig. Puterea motorului de antrenare trebuie astfel aleasă încît să fie cel puţin egală cu cea absorbită de arborele pompei la regimul normal de funcţionare. motoare. 26i 9 - . deoarece.\TIE 129 Curenţii de linie sînt curenţii care circulă prin conductorii reţelei trifazice. care pot provoca suprasarcini suplimentare.2) (3. UI cos cp (3.l ţi' ensium e mie sin tensiuni e exis en e m re ou a e re e el.2-' 1. . d 1" t "1 .'3 . Motoarele cu excitaţie serie sînt preferate ca motoare de tracţiune.6) în care U şi 1 reprezintă tensiunea şi curentul de linie.5 38-75 peste 75 1.30 1.60 1.ţiaturaji~i~!e in_~penţe asupra parametrilor energetici ai pompei. . deoarece pot asigura menţinerea unei turaţii constante. datorită' modificărilor condiţiilor iniţiale de funcţionare.. (3..?~sumatoril~r. 1 (3. Tensiuni de fază sînt tensiunile existente la bornele consumatorului.8H 0.3) (3.t t t d hti. .4-' 1. datorită faptului că curentul de excitaţie este egal cu curentul rotorului.. După acest criteriu. determinate de natura curentului electric utilizat.motoare sincrone de curent alternativ trifazat : .-'-7. nave. { .motoare de curent continuu.1 Coeficienţi de multiplicare a puterii absorbite de pbmpă.40 ~ ~rotoarele electrice sînt realizate în diverse tipuri constructive. Deoarece în exploatare pot interveni Însă situaţii neprevăzute. iar 'aceasta se axplică prin aceea' că.la conexiunea • A • 1: =. Curenţii de fază sînt curenţii care circulă prin circuitul propriu al consumatorulŢui. la turaţii reduse. citalie terfe.în funcţie de cuplu.!!lncţie de caracteristicile specifice ale acestora. ceea ce poate provoca defecţiuni mecanice datorită acţiunii forţelor centrifuge care ating valor importante. . prin urmare. deci demaraje puternice. ' t:~. la motoare de curent contrnuu : .5H 0-3 3. .128 EXPLOATAREA ŞI INTRETI!'IEREA POMPEI IN I!'lSTALATIE !dONTARE.i~.f3 .motoare asincrone de curent alternativ trifazat.. De aceea. .'. la acest tip de motor.". utilizarea motoarelor de curent continuu este limitată din cauza dificultăţilor de transmitere la distanţă a energiei electrcmagne t icc sub formă de curent continuu. Motorul cu excitaţie serie nu trebuie lăsat să funcţioneze în gol sau la sarcini reduse. : [1=.IL.16 sînt reprezentaţe diagramele de variaţie a turaţiei. aşa după cum se şt!~.1-' 1.09 1.50 1. ' . la cele două categorii de. {I e = .". Din figură Se observă că.12 1. Din electrotehnică se cunoaşte că alura curbeide variaţie a turaţiei în functie de cuplu.~va!. • . la motorul cu excitaţie par' e lse inversează sensul curentului de excitaţie..1.. variaţia turaţiei In funcţie de cuplu devine importantă şi.16.ea. iar valoarea ei se ~.25 1. . .motoare de curent alternativ monofazat : . în. ale căror valori sint uşor măsurabile. este recomandabil să se aleagă un motor cu o rezervă de putere care să poată satisface solicitarea suplimentară.. /: '. La alegerea motoarelor de curent continuu trebuie să se ţină seama de caracteristica lor de variaţie :a turaţiei tn funcţie de cuplu. trebuie să se ţină seama de . La motorul cu excitaţie serie. depinde de modul cum este conectat consumatorul. 3. "'". = U1 [7. Sensul de rotaţie al motoarelor de ~ It " It curent continuu este stabilit de fabrica a constructoare în conformitate cu coFig. variaţia turaţiei este neînsemnată. la-motorul cu excitaţie paralel. "' Puterea activă absorbită de la o reţea trifazată nu. turaţia creşte foarte mult. deoarece aşa cum se vede din diagramă.18 1.80 1. tensiunea de fază este mai mică decît cea de linie. 1. Tabelul 3. Alegerea pompelor c. Din cele descrise mai sus rezultă că motoarele cu excitaţie paralel sînt preferate pentru antrenarea pompelor.la mororul cu excitaţie serie se inverseapă sensul curentului de alimentare a rotorului. Din schemele prezentate mai sus se pot determina următoarele relaţii: A A ă = _ la conexiunea în stea). curentul de excitaţie se menţine aproximativ constant. curentul de fază este mai mic decît cel de linie. În industrie.'la motorulcu excitaţie paralel.!.4) In triune hi1 t:. 3. În tabelul 3.motor cu excltatle In paralet: b _ motor cu exsensul poate fi Inv~rsaţ astfalel: . cuplu.5) Din cele relatate mai sus se observă că la conexiunea în stea. abscrbită la arborele pempei la regimul Dominal kW Coeficient de multiplicare funcţie de variaţia tnllţimil H a puterii. I . :.3-' 1. faţă de care se va alege motorul electric corespunzător.~t~rmină cu expresia p = . Aceste proprietăţi rezultate din cele două feluri de COneXIunIservesc la racordarea convenabilă ac. În exploatare. astfel de motoare şi-au găsit utilitatea la antrenarea pompelor montate în instalaţii care dispun de acest gen de energie la faţa locului: locomotive. iar la conexiunea în triunghi.5 8-37. pentru alegerea motorului electric de antrenare Puterea. Variaţia turaţiei In fun~ţie de manda beneficiarului.. valabil pentru pompe centrifuge. au valori mari ale cuplului. de refulare 0. sînt indicaţi coeficienţii cu care trebuie multiplicată puterea absorbită de pompă.iesfediferită de cea a motorului cu excitaţie serie. fiindcă. .3'U." PO~!PEI Ix lSST.40 1.

Schema conexiunilor pentru inversarea sensului de rotaţie la motorul cu excitaţie paralel. J.> de motoare mai rar utilizate in industrie. Dacă curentul de excitatie are o valoare redusă.pe măsură ce turaţia creşte. denumite in limi. astfel ca la atingerea turaţiei de regim aceasta să devină nulă. au nevoie de un dispozitiv care să le asigure rotirea iniţială in sensul dorit. Rotorul motorului sincron este alimentat cu un curent de excitaţie de la o sursă exterioară de curent continuu. De aceea. astfel că rotorul se . 3.} J".. racordarea Ia reţea efectuindu-se prm SImpla introd~cere a ştekerului in priza de curent. DI şi D: -inceputul şi sfîrşitul polilor auxiliari. In practică. nefiind compensate de economia datorată factorului de putere. datorită complexităţii construcţiei faţă de cea a motoarelor asincrone. determinate de cimpul magnetic al înfăşurării monofazate. care poate atinge valoarea 1. deoarece curentul de pornire are o valoare foarte mare.Din punct de vedere elestric.18 sint prezentate schemele legăturilor pentru inversarea sensului de rotaţie la aceste categorii de motoare. Din acest motiv. . -Al şi A2inceputul şisfîrşitul înfăşurărlî rotorului:': .reostat de pornire . R. el şi c 2 . -:._ _ R. Ca măsură de protecţie. :\Iotoarc-le electrice de curent alternativ mcnofuzat. Prin urmare. CI . bobinajul este în general supradimensionat de aceea ele pot fi pornite direct. astfel încît acesta poate fi defazat înainte sau înapoi faţă de tensiunea U. înainte de a pomi motorul.rREŢI~ERE. care este alimentată de un curent defazat faţă de cel din înfăşurarea principală. ţei maxime.19. turaţia crescînd vertiginos. Pentru evitarea unor astfel de situaţii.+-------T------- t. deoarece în zona puterilor mici. _ BI şi B: . Placa. '. în acest domeniu. Soluţia constructivă ce se adoptă în acest sens constă în prevederea unei înfăşurări auxiliare În sta tor. reprezintă o eategori. ----- Fig. în circuitul de exci- taţie se introduce o rezistenţă reglabilă care permite să se obţină turaţia necesară. 3. Pornirea motoarelor de curent continuu prezintă unele dificultăţi._inceputul şi sfîrşitul Infăşurării de excitaţie paralel. peste 300 kW.?-pei. pornirea se face cu ajutorul unor reostate de pornire care introduc in circuit o rezistenţă-suplimentară ce limitează Fig. Deoarece aceste motoare se construiesc pentru tensiuni de 120 V şi 220 V.\ POlIPEI rN INSTALAŢIE ~IO:-'TAREAPOMPEI r:-. . fără folosirea rezistenţelor reglabiIe. sene.17 şi 3.. conexiunilor pentru inversarea "sului de rotaţie la motorul cu excita ţie . Şcbema. Cuplul activ al motorului sincron trebuie să fie mai mare decît cuplul rezistent al maşinii antrenate. Această defazare se obţine cu ajutorul unui condensator de capacitate corespunzătoare. .3.1 . La motoarele de puteri reduse.-. La motorul de curent continuu această placă are forma din fig.va roti datontă acţiunii cuplului rezultant. '. Dacă se imprimă Însă o mişcare de rotaţie într-un sens oarecare. ele sînt folosite la antrenarea unor pompe de grădinărit precum şi a grupurilor hidrofoare de alimentare cu apă a gospodăriilor individuale.~L.130 EXPLOATAREA ŞI r:-.\ŢIE 131 In fig. atunci cuplul corespunzător s-. "deoarece nerespectarea acestei condiţii face ea motorul să iasă din sincronism . De aceea motoarele monofazice.18.. care nu sînt racordate la reţeaua publică de distribuţie a .au următoarele semnificaţii:. se reduce treptat rezistenţa. În general nedepăşind 1 kW. de valoarea curentului. .' ceea ce poate provoca deteriorarea acestuia. . I:-'ST.' Fig . _. la racordare se va verifica în prealabil corespondenţa dintre tensiunea reţelei şi cea a motornlui electric. pentru evitarea acestui fenomen. motorul se ambalează. +------~------.19. maneta borne a motorului reostatului se aşază în poziţia corespunzătoare rezistende curent continuu. mont~re<l:lor În ~nstalatie este foarte SImpla. " sen- Notaţiile . Această proprietate este folosită pentru îmbunătăţirea factorului de putere.aj uzual "motoare monofazice".• Motoarele electrice sincrone de curent alternativ trifazat sînt denumite astfel datorită faptului că turaţia rotorului este egală cu turaţia cimpului magnetic rotitor produs de curentul ce trece prin înfăşurările polilor respectivi ai statorului. +----. Terminaţiile capetelor de legătură se numesc borneşi se găsesc pe o placă de borne prinsă de corpul motorului. variaţia curentului de excitaţie atrage după sine variaţia curentului absorbit de la reţea.rezistenţă _reglabilă a curentului de excitatie. deoarece puterea lor este limitata.. ceea ce poate provoca încălzirea excesivă a bobinajului.'".nsului de rotaţie devine preponderent. domeniul de utilizare al motoarelor sincrone se situează in zona puterilor mari.. Rotorul motorului electric rnonofazic este supus acţiunii a două cupluri egale dar de sens contrar. 3. la aleger~a unui motor monofazic trebuie să se aibă în vedere că sensul său de rotaţie 1 este stabilit de fabrica constructoare şi el nu poate fi modificat în exploatare .17. apoi se face contactul electric şi. La motoarele sincrone. cheltuielile iniţiale sînt mai ridicate. deci transmiterea puterii devine economică. ele şi-au găsit o largă utilizare la acţionarea unor maşini şi aparate electrocasnice. atit timp cît rotorul se găseşte în stare de repaus/cele două cupluri se anulează reciproc şi mişcarea nu poate avea loc. deaceea el este utilizat cu precădere în situaţiile în care este necesară menţinerea unei turaţiiabsolut constante.începutul şi sfîrşitul lnfăşurării de excitaţie serie. . pentru a putea fi pornite. Funcţionarea acestui tip de motor este stabilă numai la turaţia de sincronism.

132 EXPLOATAREA ŞI !I>TREŢII>ERE. sînt robuste. Motoare cu rotor . cînd s = 1.•• sincron" ilusa trează modul lor de funcţionare. denumite uzual motoare cu inele colectoare. funcţionarea este posibilă numai pînă la o anumită valoare a alunecării.formllor de pornire. 3. ' La pornire. Dacă cuplul rezistent este mai mare decît cuplul maxim.alol'c de curent J' K "7.20. este prezentată diagrama de variaţie a cuplului in funcţie de alunecare.trans· clorm. care solicită mai puţin reţeaua de alimentare şi oferă in schimb I • posibilitatea unei cuplări simple. Schema de pornire cu racordare directă la reţeaua de alimenţare: E . TP . 5 ori mai mică decît cea a cuplului maxim. Motoarele asincrone sint cele mai răspînditemotoare electrice utilizate in toate domeniile de acţionate.prin autotransformator: c E . iar pentru s = O.SL " . alunecarea creşte foarte mult. 3. se vor putea evita deranjamentele provocate de suprasarcini temporare. TABLOU I I I I I I I t R. Prin noţiunea de alunecare se înţelege (3.în colivie". I:-. Schema conexiunilor la placa se construiesc în două variante prinde borne. valoarea cuplului este nulă.0. " Aceste dezavantaje sţntacceptatela motoarele în scurt-circuit de putere redusă. Pornirea motoarelor sincrone este dificilă. Denumirea de . de aceea la alegerea motorului.23. se utilizează diverse .7) r------------------.23. şocuri ale căror efecte defavorabile sînt resimţite de ceilalţi consumatori.SU.OODIIII&Iol'. in colivie.'. _ ' Din diagramă se observă că la pornire.. J I I Fig. funcţie poate fi permisă dacă se realizează condiţia de alunecare. corespunzător situaţiei de sincronism. 3.. denumite şi motoare în scurt-circuit. ceea ce provoacă şocuri in reţeaua electrică de aliN mentare. 3.Curentul absorbit la pornire are o valoare mult mai mare decît curentul nominal (Ip = 4-71. cipale 1.: . Schimbarea sensului de rotaţie poate fi obţinută prin schimbarea a două faze din stator sau prin inversarea sensului curentului de excitaţie.bobinat". corespunzătoare cuplului maxim.. In fig. 3.22.\ PO~IPEI !:-I INSTALAŢIE MOI>TAREAPO~IPEI 1:-.r. valoarea cuplului nominal se alege de 2 . La acest tip de motor. C'!l ii~ $" în ca.executarea unei înfăşurări suplimentare. .ezCitatoare. 8. _ . 3. . . valoarea cuplului este redusă. la pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit de puteri relativ mari.. 2.'.antrenarea mecanică de către un alt motor de construcţie asincronă .22 sînt prezentate cîteva exemple de conexiuni ale unuimoţorsincll()n tipM. . :"_Fczintl I..20. . motorulasincron prezintă următoarele particularităţi de funcţionare. care diferă de regimul nominal: . Fig. aceste motoare Fig.'e. Din punct de vedere constructiv. T. q: I _______ A. R..rţi0l!al cu alunecarea. puterea. 4 X instalată (puterea motorului) (3. Funcţionarea este stabilă numai pe porţiunea O-A.şi car: serveşte numai la pornire. J " In mod practic. Motoare cu rotor .rezistenti de' excltatle.21 şi 3.2l. ' c~ - Fij(3. -r. în fig. T~. totdeauna 112 < nI' iar alunecarea creşte proporţional cu sarcina.. La motorul asincron.oscilatoare J reoiaIenl1 la descIr· care..8) Pentru preîntîmpinarea neajunsurilor descrise mai sus. după modul de execuţie al rotorului. iar acest lucru este explicabil prin faptul că 1 ele au o construcţie extrem de simplă. '. asemănătoare cu cea cI" la mntn'lr('k asincron. se va avea in vedere ca valOarea cuplului nominal de funcţionare să nu fie prea apropiată. fiindcă rotorul trebuie adus iniţial la o tura ţie apropiată de cea a cimpului magnetic rotitor. care se caracterizează prin aceea că viteza de rotaţie a rotorului este diferită de cea a cimpului magnetic rotitor. funcţionarea devine instabilă şi motorul are tendinţa să se oprească. . pornirea prin legare directă la reţea unui motor asincron. Ro-rezlstoDl'4e uc:ltalio. deci pornirea se realizează într-o situaţie dezavantajoasă."\ . Valoarea alunecării se exprimă de obicei in procente şi indici astfel reducerea turaţici rotorului în raport cu cea a cîmpului magnetic.qIE 133 şi să se oprească.. -~-+ p IfI 3 4 . de cea a cuplului maxim. .r : turaţia rotorului. iar caracteristica lor funcţională poate satisface cele mai variate cerinţe. deci factor de putere redus. . In acest fel.autotnD. Acest lucru se realizează de obicei prin două metode: .. turaţia cîmpului mai511dicrot iu.. Schema 'de pornire cu racordare .). \ ..Cuplul de pornire are o valoare redusă la tura ţie redusă. adică în zona în care cuplul creşte propq. direct la reţea. Variaţia cuplului Orientativ.Decalajul dintre tensiune şi curent este mare.--trail: r _ lloemalct' de curent.~ .

sint curenţii de linie. -."'1-. se efectueze la sarcini reduse.:". .. Motoarele asincrone au o turaţie practic constantă. . .2. Punerea in ftmcţiu. Dacă se notează cu K ••raportul de transformare al autotransformatorului aplicînd relaţiile stabilite în electrotehnică. . Pe măsură ce motorul se accelerează.. se obţine un curent redus la pornie. întîlnit la conectarea stea-triunghi se păstrează deoarece este mai mic decît cuplul nominal.. W Fig. • Alimentarea motorului la acest montaj se face cu un curent mairedus. motorul funcţionînd ca un motor in scurtcircuit..pentru cuplarea în stea Y: Fig.y = [rr = = ~. '. II.y= e " [. valoarea cuplului nu depinde de rezistenţa rotorului.. se efectt.\ fOMPEI IN EXPLOATARE 135 soluţii al căror principiu se bazează pe reducerea curentului sau tensiunii de alimentare a statorului. 3. " . 3... deoarece. tru cele două moduri de conexiuni.10) ~f • 'l in care I" 1. ~upravegherea fi Intreţinerea in perioada de exploatare Punerea în funcţiune a unei instalaţii hidraulice poate fi definită ca fiind totalitatea operaţiilor ce se execută în faza de trecere de la starea de repaus. . Schimbarea sensului de rotaţie a motorului poate fi obţinută foarte simplu prin inversarea a două legături de la reţeaua de alimentare.cuplul de pornire se reduce de K~ ori faţă de cel realizat prin cuplare directă Pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit prin intermediul unei bobine de inducţie trifazate are la bază acelaşi principiu de reducerea tensiunii in faza iniţială.. Metodele de pornire generalizate sînt următoarele: . .. ~ U' '.' U.pentru cuplarea in . ': 3.11) 1 .12) Prin urmare. :.~ Pornirea motoruhii asincron cu inele colectoare se realizează cu ajutorul unui rcostat de pornire care introduce În infăşurările de fază ale rotorului rezistenţe reglabile.. in funcţie de tipul pompei utilizate.. (3.@=..ează.pornire prin racordare stea-triunghi Y .se~păs?. . 3. y pornire prin autotransformator : -~-.''>'''.:!~ pcrmr.3. iar după ce motorul a ajuns aproape de turaţia nominală.Zk .9) ! .'Ji . .ează. .i. .pornire cu b<:bin~ trifazate de in~ucţi. .5. ' Pornirea prin conectare în sistemul stea-triunghi prezintă însă deza vantajul reducerii valorii cuplului de pornire.f3· I.. la conexiunea în stea.f3. se produce şi o micşorare a cuplului de pornire.\ PO)IPEI IN IXST..." . Schema couexlunilcr . . deci dezavantajul înttlnit la:. la conectarea motorului în stea. rezultă . Schema conexiunilor la pornirea cu autotransformator.>'" (3. conform tebriei maŞinilor' asincrone. se obţin următoarele rezultate .3 ...26. comutatorul conectează iniţial infăşurările de fază în stea. Schema conexiunilor pentru pornirea cu bo bină de inducţie trifazată. ZJ: ..'~ ZJ:= sau ...tot înaceeaşi proporţie {~ deoarece acesta este proporţional cu pătratul tensiunii pe fază.!e. r la pornirea stea-triunghi. trecerea pc poziţia triunghI..26.. dar dezavantajul cuplul de pornire a\'ut În vedere la şi prin aceast metodă.oi Prin urmare.~etd-" " deIe anterioare . deci convenabilă pentru antrenarea pompelor.f3 ~.tensiunea de linie (reţea). .= .25.l 3 (3." .U.t:. U. . hA = li • . respectiv de fază. iar acest lucru trebuie alegerea motorului.2.. ." deoarece in interiorul bobinei are loc o cădere de tensiune.Y (3. Din cele două egalităţi..134 EXPLOATAREA ŞI I~TREŢIXERE.24. .triunghi I:!. se obţine. rezistenţele se scurtcircuitează. ... . w= ~~~l . ceea ce echivalează cu inversarea cîmpului Invîrtitor statoric. În paralel.impedanţa unei faze a Infăşurării statorice. . _______A : Aplicînd relaţiile determinate anterior psn?Jrn.: . . .." .. valoarea curentului este de trei ori mai redusă decit la conectarea în triunghi.legate in serie cu acesta: Prin aceastase reduce curentul de pornire.. . iar la atingerea turaţiei de regim.2i. [u. • •• ~.iEREA IN FUNCŢII:Jo:EŞI !~TRET1~ERE. acestea se scot complet din circuit şi periile sînt ridicate de pe colector. 3. dar cuplul nu este afectat.r.e. Din cele descrise anterior rezultă recomandarea ca pornirea pompelor să .i' '. Conform schemei. I.valoarea curentului absorbit de la reţea este de K1 mai mică decît la cu plarea directă.. Schema acestei metode de conectare este prezentată în fig.a ru ruou taj tru stea-triunghi este prezentată în fig. iar aceasta se poate obţine prin manevrarea corespunzătoare a vanelor instalaţiei. Fig. --r--+-+---Schema lega tnrilor r'. '" Acest motor prezintă avantajul unui cuplu mareIa pornire ceea ce fi recomandă să fie utilizat la acţionarea maşinilor şi mecanismelor la care cuplul rezistent atinge valori importante. . .' Pornirea prin utilizarea unui autotransformator esteprezentată în schema din fig.\UŢ1E PI:J.. . 3. fără pauză.

. :i . şi ln poziţie verticală.". In acest sens.. lungă. La pompele care funcţionează în condiţii atmosferice neprielnice.. mai mult de un an. ' La pompele la care ungerea se face cu unsoare consistentă..dlf!Clt~.conformitate cu indicaţiile prevăzute în instrucţiunile maşinii.'l:. . . de obicei un vizor transparent. şuruburile ~~ st. .."rificare~ sensului de rotaţie se face n~mai ~a pompele antr~nate de motoare. Unele tipuri de pompe sînt prevli~ute ~u InstalaţII.. din azb.~~~a ~~~. . după fiecare oprire._.. La pompele echipat~ cu . este absolut obligatoriu ca personalul de exploatate să studieze cu atenţie şi să-şi însuşească indicaţiile cuprinse în instrucţiunile de exploa tar.:.lte cu garnituri moi s~ vor strill§'e ~~uliţe1epresetup~i cît mai uniform cu putinţă. La pompele echipate cu etanşărt mecanice. Inainte de punerea in funcţiune.itXv-w...una'sai{i.n'llr1. :(~alt~ . \'aiabil..~e~lcă e centrarea cuplajulul ..scur~ă (cu pompa cuph:..~:.:tlb~n s. . . . Lagărele pbmpei slnt unse'cu ulei sau cu unsoare consistentă. cît şi pentru prevenirea deteriorării agregatului. operaţia de verificare a rotirii se va executa de fiecare dată cind se porneşte pompa.poate' 'conduce 'Iau defectarea unor 'J?iese. egalizare .--!iniriit ut uror conditiilor necesare unei functionări corecte J. . Op~ra. ~u este necesar să se verifice gradul de ung~re. Pentru aceasta.esţ grafltat. se v:eriţIcă sensul la~ersul li?. !L.isă ~" [ace yornl?-d .q'. Sensul de rotaţie a pompei are o mare importanţă asupra bunei funcţionări a instalaţiei.:lIXEREA POl/PEI IN EXPLOAT. a fost rotită de . . {~.itorul pentru o fracţiune de t!mp foarte .!·zisJ. .. t'Operaţ'ia' "poate exectifa' şi la pompele de dimensiuni mari. .' t • . .de răcire. emise pentru fiecare tip de pompă în parte şi livrate împreună cu acestea.. porrure în sens in vers poate provoca deşurubarea sa ŞI Inţepenirea in carcasă. cUJ?le~ apol~tn ~o~•• . .:' . .[" :.a de rotire ŞI ~ensul. . " .rm"ere a presetupei. În s.: ' ..eveni astfel tngheţarea ei. s~ va îndepărta un?oarea veche şi se va înlo~ui cu unsoare nouă. se va.gar':lturI mOI.m prealabil s:a~ slabIt.. . ..' Mişcarea' este posibilă de'oarece frecarea in lagăre şi în garniturile de ebiIlşare este redusă. venflca:ea se:1sului se va face numai dupa ce. după ce p:>mpa a fost montată în instalaţie.' _ la pompele echipate cu etanşare mecanică. verifica dacă în locaşul presetupei ~xistă lichid de. . la asamblarea pompei.' propriu-z. Stringerea va fi moderata.. se va verifica nivelul uleiului din paharul basculant. a~xlltare .de?arece . se vor manevra robineţii respetivi... sau cu etanşări mecanice. Inainte de nornire se va verifica sistemul de ungere astfel: la pompele care au .proce~eazl astfel: se decuplează în prealabil motorul.!0Ul perSoane şi se roteşte citeva: ture. Excluzînd unele construcţii speciale. se va verifica centr~wa cuplajului. la cea de funcţionare. Această interzicere este totdeauna subliniată în instrucţiunile de exploatare (cartea .)~irealiberă (valabilă numai pentru pampele cuorgane ln mişcare de rotaţie). . cu scopul de a evacua apa din pompă şi a pr.: l~ pompele echip'. cazul~~.m~nţl ale acestora sînt unse în timpul procesului de asamblare din uZI?ă Ş! bv~a:e ca atare. . se vor lua următoarele măsuri: . Dacă pe anumite porţiunise întlmpină rezistenţe sau înţepeniri.. .•. de cătie . culoarea ei se deosebeşte de cea a pompei .. etanşarea arborelui pompelor industriale se realizează cu garnituri moi.seJ>revin~pom~~ nniji'poinj>itblocate din' ailHw-. instalatiei. Efortul de rotire a fost moderat. t .~ În general pentru' toate pompele industriale. deoarece lag~rele ~u rw.prfntr-o transmisie rigidă.' . . expuse pericolului de îngheţ.sistemul de ungere. _ amorsarea. Este obligatoriu să se verifice dacă sensul de rotaţie al motorhlui de antrenare corespunde cu cel indicat de săgeata de sens a pompei.. La aceste pompe.•. astfel încît calităţile unsorii nu mai pot fi garantate.I< . avînd o lungime de 50 metri (alcătuită <lin tronsoane). apărînd proeminentă pe piesa respectivă. pentru aceasta se apucă cuplajul cu ambele mîini.' ' - '.h •••.se' va executa ŞI asupra motoarelor electrice eate nu au funcţionat o perioa1li mai.. Rotirea liberă este prima operaţie ce se execută inainte de pornirea pompei şi are. In această privinţă Înainte de pornire. electrice ". in afara de cel~ navale: au ~~sul determinat prin construcţie.al căror rol ŞI funcţionare trebuie bine cunoscut de personalul de exploatare.. . se vor demonta capacele rulmenţilor." .se V".care.'. ".0tive.osingură persoană în două situaţii diferite: în poziţie orizontală. înainte de pornire. ungere. ca scop să verifice in ansamblu corectitudinea montaj ului pieselor r~titoare. Dacă pompa este echipată cu un ungător de nivel constant... \'. fiind acţionată ..136 EXPLOATAREA ŞI !XTREŢIKEREA POliPEI IN INSTALAŢIE PUNEREA IN Fl"XCTIlJKE ŞI !xn:. au ca scop să ofere garanţia înr1". ".~ol şi se corectează ~ac~este. acestea P:Jt funcţiona in se l am' . . Ca exemplu se prezintă următorul caz: o pompă verticală de adincime..paţiul destinat acestuia.. astfel că În exploatare el nu mal poate fI. alt.. .. deoarece o.'..: . . nivelul acestuia trebuie să se găsească în dreptul semnului de nivel prevăzut pe lagăr.\[otoardt. pJl'1li m. Aceste verificări.. . Aceeaşi operaţie.-I!:.sensul de rotaţie (valabil numai pentru pompele cu organe în mişcare de rotaţie) .llllt~ ca ac. la sa tie cuplat cu pompa.. fabricilor constructoare. Este interzis a se proceda la verificarea ~e:u'~lui cu motorul cuplat. .se vopseşte În. . . Această săgeată este aşJzată întotdeauna într-un loc uşor vizibil şi este realizată fie direct din turnare. . "". La pompele de dimensiuni mICI ŞI mIJlOCII.!.\RE 131 1 .. Prin această verificare.lagărele unse cu ulei.mo.. Pentru a atrage mai uşor atenţia.iu negru.mot~rul I~'. se vor efectua În ordinea următoare: . La aceste tipuri de pompe: pentru verificar~~ tsensului. atît in ceea ce priveşte obţinerea parametrilor energetici.·. în .:.. Numai în cazul în care p:>mpa a fost stocată pe o perioadă mal îndelungată.sistemul de etanşare. se vor deşuruba dopurile prevăzute la partea inferioară a carcasei. :'. fund recomandabil a se efectua cu mina liberă.•. termice de torţă.. se va verifica mainte de pornire prezenţa lichidului de un~~re-spălare.circuitele auxiliare. Verificările ('p se efectuează înainte de pornirea ~r()v. ..ţia de Vf'rifkar.... ungere-spălare. astfel încît să se poată obs~rva.' . de tipul PAD. se slăbeşte stringerea presetupei şi apoi se roteşte cuplajul cu mina. sprijinită pe lagăre de alunecare. se .la pompele la care rotorul este fixat pe arbore p!m infile?re. destinată hidrocentralei de la Porţi1e'de Fier. fie sub forma unei plăcuţe prinsă cu nituri. . .•. ten~mţ. . . Rotirea trebuie să se facă uşor şicontinti~. Ea reprezintă pentru beneficiar momentul important în care instalaţia poate fi solicitată să satisfacă cerinţele pentru care a fost concepută. tn perioada de iarnă.tehnică a maşinii).

amorsarea poate avea loc.iJ care <ipaS<iasupra clapetei ŞI o rnentin= închisă. es.. se umple conducta de aspiratie ŞI pompa ~ cu lid. determinată d~ înălţimea geodetică de aspiraţie. Sistemul funcţionează astfel: inainte de pornirea iniţială. . ceea ce defavorizează caracteristica de aspiraţie a pompei. Din acest punct de vedere.: funcţionare a instalaţiei o reprezintă verificarea stăm de amorsare a pom~el. naletă . ".28. de nivel trebuie astfel aleasă incit să satisfacă NPSH-uJ. Diferenţa.etanşare. nivelul J?rizeide vid ŞI deci pompa poate fi amorsată." Există diverse soluţii de creare a VIdulUIcare-şi gasesc aplicarea în funcţie de caracterul instalaţiei.- '.:antaj~ prmcip.oare '~'\~~~~fS1~!2I a suprafeţei .<:t" Fii.' b Procedeul amorsării prin sorb CII clapdJ. 3. In general. o d~presiti~e.' Pentru staţiile de pompare dotate cu un număr mare de pompe. La pornirea pompel. asigurînd in mod permanent amorsarea acesteia. necesar al pomper. din care se remarcă faptul că nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie este inferior nivelului axei rotorului pompei. au calitatea de a fi aut<.27.. Această deficienţă reprezintă deza. După cum s-a arătat in capitolul 1. lichidul ajunge la. După oprirea pompei din funcţiune. denumite autoamorsante sau autoaspiratoare. . Se porneşte pompa ŞI se deschide treptat vana de refulare. care introduce o rezistenţă suplimentară.. Pompele centrifuge şi axiale nu posedă această proprietate. Acest sistem de amorsare este raţional..' .pompe care se amorsează singure. 3.'1. . lovită sau :zgtriată.cu mişcare alternativă cît şi cele cu mişcare de rotaţie. sau pentru pompe de dimensiuni mari. Schema instalaţliei de amorsare prin sistem gravitaţional (prin cădere. Soluţia este ilustrată în fig.amorsante. Acest sistem presupune realizarea unei .' conduc la go..asis gure menţinerea permane!ltă. avind drept morSl!Ze. Un alt dezavantaj.. clapeta deschizîndu-se sub acţiunea c~re~tului de lichid. plst~n.cestui procede~. pentru a putea tra~smlte o can~ltate oarecare de energie lichidului. Pompa se consideră umplută atunci cînd lichidul ajunge la nivelul pîlniei.~ dată. _ pilnie. coloana de lichid fiind continuă. 5.:"de'alirea conductei de aspiraţie. ... elapeta se închide şi păstrează astfel coloana de lichid pentru o nouă amorsare.pompe care nu se pot arnorsa singure (neautoamorsante).coborirea pompei sau ridicarea rezervorului de aspiraţiescumpind costul instalaţiei. există două categorii de pompe: . ceea ce reprezintă marele lor dezavantaj. a coloanei de lichid in conducta de aspiraţie. in continaare sînt prezentate cîteva procedee utilizate mai frecvent la diverse instalaţii: a. • .28. " 1 . pomper . . al sl~temulul.rentabil să se folosească o p~mpă de vid racordată la conducta de aspiraţie a pompelor. în special în staţiile de pompare.uclapetă:".trebuie să vină în contact cu acesta. " " . In acest fel1ichidul ajunge la pompă datont. sensul curgerii se inversează..Instalaţii teste prezentată' în fig.. după care se înşurubeaz~ dopul de închi~er:.XEREA IN FUNCT!UXE ŞI !NTRETIXEREA PO)!PE! IN EXPLO. atit cele . Acest procedeu prezintă dezavantajul că necesită execuţia unei construcţii speciale . prin pîlnia rlP umplere.sorb cu clapetă. I-':'---~:=I ~ . Schema ins~ţiei . 3.) etanşeităţi perfecte a clapetei. Eventualele \ scăpări datde0rate stării necoreSj>utnzăft.te.~te ax~ rotorului pompei.138 EXPLOATAREA ŞI IKTRETD.UARE 139 Cea mai importantă operaţie de car~.27. Avînd în vedere importanţa fenomenului de amorsare la puner~~ în funcţiune a pompelor. .:ful~re. nu are dezavantajele înt1ln~te la sistemele anterioare. urmărindu-se indicaţiile vacummetrului. .Schema de funcţionare a unei astfelde . .al.. 3. sau Inecare).. . :L ' I .Fig.. situată la partea sup." '. Acesta se realizează cu ajutorul unei surse care poate crea in cond~7ta de aspiraţie.ă acţ~unl1forţei de gravitaţie.se deschide robinetul de vid de pe conducta de aspiraţie.29 este prezentată sche~a a. toate pompe~ \"olumic~. realizînd amorsarea propnu~isă.} c.. organul de lucru al.[ .. il consţltule însăşi clapeţa.rotor. Procedeul amorsării prin "cădere" sau "lnecare".prln sorb c. din punct de vedere hidraulic. care să ."EREA POMPEI IN INSTALATIE P{.a pompei. care poa e I coro. iar astăzi este utilizat din ce în ce mai mult. Procedeul de amorsare prin vid. In fig. următoare. Funcţionarea are loc astfel: se mchide in prec:Iabil ~a~a de r.eri~ară... Acesta constă in amp~sarea pompei in instalaţie astfel ca nivelul lichid~ui din rezervorul de asprraţie să fie situat la un nivel superior faţă de nivelul la ~~rese &ăse. consecinţă nearnorsarea pompei la pornirea .este condiţionată bun.r·. Cind depresiunea atinge o valoare stabilă.

cu SCO~ul e a· obţine un cuplud rezistent ~mtm. c'. de exemplu un butoi de capacitate cunoscută..i' Nu este nici un pericol dacă pompa funcţionează o perioadă de timp limii tara (1-2 minute) cu vana de refulare complet închisă. In mod practic.. la o anumită valoare a debitului.6 It rid p~ta.. se va regla regimul de funcţionare în scopul obţinerii parametrilor doriţi... M. lichidul se poate încălzi excesiv şi poate atinge punctul de fierbere.. la instalaţiile curente se procedează astfel:" .. Dacă pornirea pompa! s-a efectuat în condiţii normale. La o instalaţie calculată corect din punct de vedere hidranlic. datorită frecărilor cu organele pompei. . această situaţie trebuie să coincidă cu deschiderea completă. .Se urmăreşte" funcţionarea etanşării: presetupa' cu' garnituri moi se va stringe astfel incit să permită o picurare necesară răcirii şi ungerii gamiturilor . aceasta este un indiciu că pompa nu este amorsată.. care. dacă acesta este stabil şi indică u presiune superioară faţă de cea nominală. astfel că sepa-----~ rarp. ln:afară de . deoarece. în care pompa este pusă Să'1iiiiCţioneze la alţi parametri decît cei prevăzuţilaconlractare. la instalaţiile care sînt echipate cu astfel de vane. nrmărindu-se concomitent indicaţia manometrului pînă ce acul indicator se opreşte in dreptul diviziunii corespunzătoare presiunii dorite.~~=~!! " Pompe centrifuge . care a a 'du li.ri~e a debitului. Rezultatele măsurătorii sînt aproximative. . .cum d Ş s-a mal arătat. prmcipn de funcţionare diferite: • sare prin Vid: ··astfel. la pompele axiale este condlţlOna. motoarele recomandate de fabrica constructoare nu satisfac caracteistica puterii absorbite pe toată lungimea curbei.soluţii . . instalaţiile nu sînt dotate cu debitmetre pentru măsurarea debitului vehiculat.~ 'regulă generală. timp prea îndelungat. De obicei. e alura curbei caracteristice a puterii acestora. ungere sau etanşare. creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare.di~er~e. ..astfel că. ' . atunci se poate improviza o măsurătoare cu ajutorul unui vas atalonat. iar crearea ~ld.Se deschide vana de refulare... motorul devine supraîncărcat. MI'-:-manC>VaCuummetru. conform curbelor caracteristice ale .Se porneşte pompa.~ezultă că pompele axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă.nple tot cu ajutorul unei pompa . Totuşi pompa nu trebuie să funcţioneze prea mult în acest regim. l~~umite tipuri de pompe se utiIizează . înainte de pornire. dar ele pot oferi o imagine asupra ordinului de mll. amor:> . . pompa este amorsată şi se poate deschide vana de refulare. deoarece organele (. Totuş~ la unele staţii. se prezintă regulile valabile la pornirea principalelor categoru de pompe. EXPLOAHREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA 1:01 FUl>CŢlmiE ŞI INTREŢI:oIERE. lucru care realizează etanşarea interstiţiilor ŞI în acelaşi timp evită uzurile datorate frecării suprafeţelor nelubrifiate După efectuarea tuturor operaţiilor pregătitoare în vederea punerii in func~ ţiune.sistemele descrise -mai :s~s. Care se u. De aici. pot apărea situaţii diferite. zate pe. toate pompele autoamorsante trebuia um~lut~ cu licJ.•• RE 141 . Schema instaIaţiei de amor.. determinate de capacitatea vasului de măsură. privind jetul de lichid la capătul conductei de refulare. "i~-. . Din ace~te motIve. in general. ' În marea lor majoritate.' in general de condiţia de siguranţă (agregat~ de mterv~nţii la stingerea Incendiilorvpompş navale. .-manometru.140 .'Ie. .' .răcire.te cu pompe axiale se utilizează exclusiv pr~cedeuld~ amorsare prin îne'f:. In această situaţie.pompei sînt dimensionate să reziste la o presiune mai mare decît presiunea obţinută in acest punct. fiind comunicată producătorului în caz de rsclamaţie.tll.29.U!Ul aceste condiţii nu mai este poîn sibilă. La aceste pompe nu se aplică nici pro5edeul de amorsare prin sorb şi elaSpre ..'" . Dacă după pornire manometru! nu indică presiune în refulare. iar funcţionarea în asemenea regim trebuie evitată. '" " .Dinacestpunct de vedere. avîndu-se în vedere ca. Se inţelege că astfel de măsurători se pot aplica numai la pompele cu debite mici şi mijlocii. precum şi de particularităţila constructive ale acesteia.Se deschid robinetele cir~uitelor de . . ceea ce ar avea ca efect dezamorsarea pompei. . a vanei de refulare. iar acest lucru nici nu este necesar atîta timp cît cerinţele beneficiarului sînt satisfăcute. la staţiile de pompa re echlpa.de VId. procese tehno. la sarcina respectivă. dar se va ţine seama că. ~. In . in continuare.. Dacă se apreciază ~nsă că debitul este nesatisfăcător. Utilizarea sistemului de amorsare prin vid. se va opr] pompa şi se va verifica din nou starea de amorsare. Manevrele care se f~c cu !lce~tă ocazie trebuie să ţină seama de tipul pompei.Se deschide vana de pe conducta de aspiraţie.indt pompele devinautoamorsante. pompa centrifugă poate satisface un domeniu cu limite suficient de largi.~elece urmează.'. să nu' se depăşească valoarea curentului nominal înscris pe plăcuţa de caracteristici a motorului • In exploatare. .constructive" baFig. acţionînd maşina de antrenare respectivă. se poate proced~ la po~rea propriu-zisă a agregatului. complet vana de refulare. După atingerea turaţiei de regim se urmăreşte indicaţia manometrului de refulare a pompei. m')nht în flanşa > .sarea se face prmtr-o conductă' sifon.procedeu raţional şi economic . . d~oa!ece conducta de aspiraţie are dimensiuni foarte mari şi umplerea s-ar face într-un.ridulde.pompelor centrifuge. Iogice automatIzate.r.a ~onductei de refulare de cea de a~plraţle nu poate avea loc.\ POMPEI IN EXPLOAT•. poate reprezenta pentru acesta o informaţie preţioasă. Folosirea acestor c~n~trucţ~i este impusă . etc). randamentul lor este inferior faţă de cel al pompelor obişnuite. . "situate la distanţă mal m~e de sursa de apă.La pompele antrenate de motoare electrice Se citeşte indicaţia ampermetrului.~eînchi~e.

Prin u~are. Dacă temperatura continuă să crească şi după acest interval. . .. completarea se va face periodic. . Verificarea se va face după cel puţin 1/2 oră de funcţionare. se instalează pompe prevăzute cu lagăre de 'alunecare. ".se pornesc cu vana de refulare complet deschisă. . Orientativ se precizează că dacă mina poate suporta cîteva secunde contactul cu părţile respective. cu ajutorul van ei de refulare se reglează valorile parametnlor solicitaţi.Se deschide complet vana de refulare dacă aceasta a fost închisă parţial în timpul funcţionării.1.. la pompele cu debite .Se deschida vana de refulare.l ( . 'Sub formă de loviI turi sau pocnituri. Dacă regimul este silenţios.~ -:.. --: Se .Se verifică stringerea presetupsl cu garnituri moi. . perioadă de timp se poate aprecia că regimul termic s-a stabilizat. • Deoarece .Vana de pe conducta de aspiraţie poate rămîne în poziţie deschisă.. .deschide vana de pe conducta de aspiraţie.' '01:' ea . . ' . se cercetează cauza. . De regulă. conduce la o Incălzire excesivă a uleiului. a cărui intensitate este în funcţie de calitatea rulmenţilor. Dacă uleiul are un nivel mai redus.esiunii sa se ~eallZeze astfelmcît să nu se depăşească valoarea nominală contractată care. Temperatura de funcţionare a rulmenţilor se verifică de obicei atingînd cu mîna porţiunile de lagăr din dreptul acestora.~e deschid r~~i~etele circuitului de alimentare cu lichid pentru unzer lagarelor transmisiei.Se deschid robineţii circuitelor de ungere şi răcire. fără senzaţie de arsură. puterea c~)Jlsumată creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. pornirea lor are loc astfel: .. clape ta de' reţinere nu se va monta decît la ~apătul conductel de refulare. . '. . faţă de reper. " ~'-'.: ingllteţ Pompe axiale . Pentru aceasta.dorită.DU~ă atingerea turaţieids regim. indiferent de felul mişcării .~u ~x9ţlS Ae PIei••deoarece aceasta i>ro-.. deoarece zgomotul este supărător pentru locatari.' . încălzirea poate fi considerată normală (40-50°C). . Supravegherea agregatului in perioada de funcţionare are scopul de a asigura exploatarea normală a acestuia şi de a preveni producerea unor defecţiuni sau deranjamente datorate . care ar fi recomandabil să existe în dotarea unei staţii de pompare. c.pomp~ţe axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă funcţionarea ." POllPEI IN EXPLOAT.IT.căror arbore este sprijinit pe lagăre cu rulmenţi.Dacă există pericol de îngheţ.: . '·'. .. ~ 3.lo~ fiind I?stabID: în zon~ debitelor reduse şi a înălţimilor d~ pompare ~al ridicata. Dacă lagărele pompei sînt unse cu unsoare consistentă. . se opreşte iniediat pompa.)J. ~ urmăresc Indicaţiile aparatelor de control: manometre vacummetre debitmetre.'EREA IN FUNCŢIUSE ŞI INTREŢISERE. La pompele al .' . e deschide vâna de aspitaţie.importants.prin rotaţie sau translaţia . . astfel de' pompe nu se montează în instalaţiile clădirilor de locuit. Dacă tn timpul funcţionării 'a:parzgomotepnternice. se vor utiliza debitmetre adecvate Iar pentru alegerea metodei de măsurare si a tehnicii ~ -. Of P~nt~ oprirea pompei din funcţiune se va proceda astfel: O" \ Oprirea se face astfel: Vana de refulare rămînînd deschisă..": ~I l:-orREŢI:-OEREA I'OMPEI 1:-0I:O>ST. J Oprirea pompei din funcţiune se face astfel: . datorită frecării acestuia cu piesele aflate in rotaţie. Este contraindicată funcţionarea . ~-t. .IRE.Se închid robineţii circuitelor auxiliare. astfel încît pornirea să SI' facă cu conducta golită de apă. se va completa cu ulei de aceeaşi calitate. ar putea conduce la supraîncărcarea maşinii de antre~ nare. . Pe parcursul funcţionării. se goleşte pompa. precum şi de mediul în care funcţionează ansamblul.' . care trebuie să aibă loc fără zgomote ~normale sau vibraţii puternice. . dacă instalaţia o are pr _ văzută. ' c"'::snIta manualele de specialitate.Temperatura uleiului din lagărul pompei ntiitrebuie 'să depăşească Cu mai mult de 50°C. . Acest zgomo(nu estetm indiciu de funcţionare anormală... temperatura mediului ambiant. în acelaşi timp. -". ' ' Pompe volumice To~te pompele volumics. "... . presiunea . Temperatura diverselor părţi ale corpului pompsi poate fi măsurată cu precizie cu ajutorul termometrelor de suprafaţă. se va manevra vana de refulare înă ce s~ obţme.ulei din lagăr să corespundă cu reperul marcat pe indicatorul de nivel. setnlătură '.. deoarece in această. se va cerceta cauza şi se va remedia.. atunci se va opri pompa. se urmăresc următoarele elemente: "r Funcţionarea liniştită a agregatului. .\L\ŢIE Pm. . In caz contrar.. ă d pe!lcu " 1 d/. tipul constructiv al rulmentului.." : Vibraţiile 'şi trepidaţiile puternice stnt determinate' fn majoritatea cazu: I rllor de un centraj defectuos. S • .f:.~e deschide complot vana de ~efulare. .Se porneşte pompa. -: D~pă atingere~ regim~l?i nominal. a căror funcţionare este mult mai silenţioasă. .Se închid robineţii circuitelor auxiliare. In astfel de cazuri. .Se inchid roLindple circuitelor auxiliare Dac' ~e goleşte pompa. aceasta este o indicaţie că montajul şi centrajul au fost corect efectuate. ".2.142 EXPLO. . se aude un uruit continuu. ." .WT f'. Intervalele de completare sau înlocuire totală a unsorii sînt precizate în instrucţiunile de exploatare emise de către furnizor. Supravegherea în timpul funcţionării. t'. f.ildrt:. cunpermetre. l' Y. . voacă un consum suplimentar de energie ŞI."RE 143 .::. Instalaţia trebuie astfel concepută încît să nu creeze rezistenţa !mportante la pornire .:p lnrhf<11' 't'~1n~l de P(~ conducta CI. în funcţie de tipul pompei. astfel ca f~ funcţio~are sa se asigure o sc~rg~re ~ub formă de picături. deoarece. . unor cauze accidentale.e deconectează maşina de antrenare. xist .Se deconectează maşina de antrenare. Aici se va avea în "edere ca reglajul p. Ia aceste p?mpe. In acest sens. ' e .. defecţiunea şinumai după aceea se poate pomi din nou agregatul.Se porneşte pompa.:. se va urmări ca nivelul de . se deconectează maşina de antrenare. ' "'..

e~te capabil...~b.Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă trebuie să asigure o funcţionare fără pierderi abundente de lichid. . . :' •. i'" r .'. •••••• . iar v..scăderea presiunii de refulare sub limita pentru care s-a reglat funcţionarea. Flotorul este un corP plutitor ghidat pe un cablu \'e~lcal ŞIcare urm~reşt~ i ia nivelului lichidului între două limite.paratele măsură şi control trebuie observate în permanenţă. '.~. var aţ t f'l t du dorinţă Cînd nivelul hchidului creşte rn rezervor... aparatele şi dispozitivele de automatizare trebuie să semnalizeze şi să întrerupă funcţionarea pompelor în următoarele situaţii: . pomp~e a apelor . pentru opnre !TI caz de avarii. de. . . !' '.".e~~ c't.c!esvQltare a ~~di. Deran)amente filDcţion~e . eledroZl"S!l.~t. sau chiar opnrea el din funczării cu dispozitiv cu flotor: ţiune. De obicei variaţia nivelului este folosită pentru ~ornlrea ŞI oprl:ea. E .Protecţia motorului este asigurată în mod automat in timpul cit agregatul se află in funcţiune: . tir Soluţiile construtive bazate p~ variaţia nivelului sî. . tempera lagărelor etc. !f}.ontajul etanşării a fost executat in . instalaţiile' dotate cu pompe antrenate "de 'motoare electrice se pretează in mod deosebit la automatizare.Eliminarea posibilităţii efectuării de manevre greşite.nt cele care u fzeaza comanda prin flotor sau electrozl. Dacă totuşi se constată astfel de situaţii. iar practica confirmă tendinţa acestuia de a acuza pompa.~nea !TI con uc a e re iare. Pentru ca relaţiile dintre beneficiar şi furnizor să nu ~ufere datorită unor interpretări sau informaţii eronate. .altl1.2." Corespyn~âto. conomie de personal de supraveghere calificat. '. .buie..şi metode de remediere.menajere . O strîngr>p~ prcJ. Comanda automată a pcmpelor centrifuge este foarte uşor de realizat deoarece. 2. spre deosebire de pcmpele volumice.\ PO)Il'EI 1:> EXPLOAT. 267 r'}:J . .~ st~âi~U!~~ţ~# .U~ft~?~p~~~hM~cr~r~~i"l~est~i . .~e C.. care. un~ l!lferl(~ară.. pomp~rp. . . la. iar la cele echipate cu etanşări mecanice. astfel încît să permită o uşoară scurgere de lichid. "V .Co. Avantajele principale ale autcmatizărf pot fi rezumate astfel: .Cel mai simplu dispozitiv de comandă electrică este contactorulelectromagnetic. toi-ui ~doi electrqzi suspen$ţl J>1:.iC~l are ca «foct încălzirea excesi va a acestora.. J.. acestease.. .comuta. .l. d 1 Tn practică automatilarpa instalatiilor r!P. ă e .supenoaiă..lichidelor ce conţm particule in sus·pensie. . estl' bine să se precizeze cadrul acestor 10 Alegerea pompelor c.de . pres!1. electric de alimentare. la.la . iarvalorile de parametrilor obţinuţi se notează în registrulde exploatare. nu sînt admise scăpări de lichid.. Astfel.\RE 145 . .' K . arderea inelelor respectiv= şi deteriorarea etanşării. dup~ cum rezUlti..' . se stabileşte ~n curent de slabă mtensl~ate. .ni .IIi . ni\~~:= limită ale Iichidului din rezervorul de aspIraţIe sau rtfularp. element care devine foarte important in special la agregatele de puteri mari. deci furnizorul.~..tor.30. . . scăparea lichidelor toxice în exterior.are. prin intermediul un~l releu.~' ..ung~.\fl J~:H':'.. iP.. t _ supraîncărcarea maşinii de antren. il .144 EXPLOATAREA ŞI lSTRaTINEREA POMPEI I~ I~STALATIE rt. ~~atele de pompare pot apărea anU:IIute incidente funcţionale care au ca efect un re&lm d~ l~cru deFig. la pompele echipate cu etanşări mecanice. Jar pentru a proteja aparatele. să împiedece complet scăpările. încălzire care se manifestă prin apariţia unui fum negru în zona prssotupsi. .::':EREA IN FUNCŢIUl'iE ŞI I:-OTRE1J:':[RE.._~:. ..riaţia presiunii.rIl.•.:i.şi . ..1-'>:'1\ .uatiile mai lIDportanfestnt antomatizate.. Schema automatifectuos a1instalaţiei.tlOnarea.cterul t~ţiei. tre.energe~lclt al dagre~~= tului: de resiunea in conducta de aspiratie.2.iţi~t. la presetupele echipate cu garnituri moi. 3. sub formă de picături.. piuliţele pr-setupslor. se baz~ază pe principiul variatiei 'param~trllor .. prin urmare.' _.depăşirea temperaturii uleiului din lagărul pompei. 'Jebiful rciulat. început cu mîna liberă. necesară răcirii şi ungerii garniturilor.. ~J1.. . astfel inc:1t pompele pot funcţiona .aJu. . spălare sau etanşare. rezult~ c1\ rl'gimul dp pompareeste neuniform. care.JePisţat~-ta~za'i~AjîE1~tffi'.~e .~~ vQlumI~e ~plston.: 7 ?~ "w...cu precădere la automatizare a mstalaţlilor. v.. să transmită comanda electrică de pornire sau oprire. datorită uşurinţei de transmitere electrică la distanţă a comenzilor. În perioada exploată.. robinetul care alimentează acest circuit se va regla astfel ca presiunea Iichidului auxiliar să depăşească cu 1-2 bar presiunea Iichidului pompat. "dispozitjv. .. mstalaţiei il nemulţumesc totdeauna pe ţ>enefi~iar.pUlsaţii.lIrt~~. ~~~a!tgl . in timpul funcţionării.. două nivele difer.indic~ţiile aparatelor sint sub formă de pulsaţii sau oscilaţii. pu~. peste limita admisă.. temperaturii şi Intensităţii. În momentul contactului electro~ului <:u uchidul. ".1).Pbe om:~urăşic~i:d\ ~fing~· ~ita sca e. între pompă şi motor nu intervin cupluri rezistente care să se opună in mod brusc la pornire.. '.conformitate cu prescnpţille furnizorului. care po I reg a e p . In principiu.A.î. impure ŞI de a~eea es~~ u'tilizat .i " .:Qaţ:A ~ . .0 supraveghere strictă din 'partea personalului.n~:piln. pUI oru co a . la. (firi p~nciplUl de funcflonare. regimul debitării este pulsatoriu.<H. intensitatea curentului. In principiu. .Ş~fără ..intervale sţabilite infupcţie . la pompele ale căror utanşări sînt prevăzute cu circuit exterior de răcire...ba~ează 'pe prinCipiul conductibilităţi~ electrIce a lichIdelor .. se va opri pompa şi se ~a ~erifica ~acă n. are rolul de a astgura r~~ţIideIea_şau dsschidsreaIclrcuitului electric de alimentare a motorulul.' Defecţiuriile ce' se ivesc in func..~Cl. 2 ? 2 U .. ind' 1 limita superioară plutitorul (flotoru1) se ridică odată cu acesta ŞIc ajunge a '.. 1 IIi hid lui stabileşte contactul electric şi POd meşltetJ?Ot mPla..mă..~or. .ite ale lichi4~11l' 'tn rezervoi:Ul de aspiraţie: Acest sistem ·se.".I~ ele<:''tdte 'iZ'oI3:te. " ''3.. anumite .qr racorda prin intermediul unor amortizciare' de.. .' i. La etanşările moi. agregatului.dezamorsarea pompei: . se strîng moderat.-UIll}~ p~oce ee e folosite.'''' ." ar . agre. 1~.".X..

sţ~aţiei eJţistente. Indicatiile se referă în special la pompele o-ntrituer-.. in funcţie de mărimea.. uzina furnizoare acordă anumite termene de garanţie. Dacă accesul la conducta de aspiraţie este simplu. r-~-::-""" •. dintre conducta de aspiraţie şi instalaţia de vid.defe~ţiurii de fuÎlcţlonare. Dacă informaţiile nu sint sUfiCiente. acestea . dealtfel ca şi In multe alte ţări. Pompele care sint admise primesc un cartificat de calitate I!mlS ct" furnizor.\ rOMPEI I~ EXPLOAHRE 147 . d. Pentru a oferi personalului de exploatare posibilitatea de a depista operativ cauzele care conduc la funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor hidraulice. forma şi cu lichid nu mai adîncimea rizurilor.rERE.1.ua ·.•.au fost Î urmate !~~l~ţiile ~ -.". atunci aceasta se umple cu apă şi se verifică dacă prezintă scurgeri.pompei cu şmirghel fin.rUor efectuate in prezenţa beneficiarului.!. din cauza pei nu este etanş.ţef~?tul. 12luni de funcţionare. c~ 1 se vor transmite info. se vor înlocui piesele uzate. c. in funcţie de tipul constructiv al pompei.146 EXPLO.18luni de la livrare. Se verifică dacă c1apeta nu poate fi asigurată.. privind principalele ~ondiţii de Iivrare a pompelor. pen-. PO)IPA 1.. <'. care trebuie să posede cunoştinţele adecvate.presintă urme . stringerea şuruburilor flanşelor.. Dacă vidul nu poate depăşi realizează vidul ne.•. .. poziţiei 'dificile a traseului conductei de aspiraţie . -:--. Această de aspiraţie a pom.r~. - tn Cauze Remeâieri . .\RE. care este înmînat beneficiarului odată cu livrarea pompei.. se re~otD.de corodare.~tă. Pompa nu se amorsează _.>()~.al instalaţiei a~ fost r. La sistemul de a-c. aerului î~ sistemul sorb pînă la gura de aspiraţie pnn eventuale fisuri sau pon. datorate unor cauze imputabile executantului . precum şi recomandări pentru remedierea acestora. datorită uzurilor articulaţiei clapetei. _.. Se demontează. (puţuri.\ ŞI tSTREŢI:. cu de asp!raţie de la scopulde ~ preyeni pătrund~rea. A. in cadrul cărora se obligă să remedieze sau să înlocuias~ă piesele defecte. fumizorul are datoria de a trimite un delegat competent sau echipa de "service". Prin acest certificat se atestă faptul că uzina a livrat un produs care corespunde condiţiilor stipulate în contractul incheiat cu beneficiarul. In ţara noastră. verbal. recomandtnd tn acel~i.REA IN FUXCŢIUNE ŞI IXTREŢI!\ERF._.z't\ţ~. cu ~xcepţia~vrării contra cost a pieselor de . particularităţile specifice anumitor tipuri de pompe fiind tratate separat. beneficiarul să verifice' in prealabil dacă din punct . control care are ca scop să verifice comportarea pompei in funcţionare precum şi realizarea caracteristicilor hidraulice pre\:ă.o anumită limită. to~te ~~Il.·Totodată beneficiarul este nevoit să 'stabilească prin personalul său deexploatare.. se închide robinetul de legătură cesar amorsării. Dacă se constată nzuri mai pronunţate. In general. c'c\ZU! uri6r. ~ţ4illţe as~pra. Deranjamentele ce apar într-o instalaţie pot fi împărţite în două categorii distincte: _ deranjamente privind pompa.de vedere.6". tn continuare se prezintă principalele defecţiuni ce se intilnesc mai frecvent in exploatarea pompelor. la nivel mondial. ei vor informa beneficiarul. Dacă pe-ih.' sint de .' furnizorul nu mai are obligaţii legale de remediere. astfel că în majori+tatea cazurilor se poate verifica doar execuţia ·imbinărilor.*t~ţ~ r . ele pot fi grupate după aceleaşi criterii.::furnizoru1.' .. rezervoare închise). defecte ascunse etc. tiÎnp măsurile necesare in vederea remedierii. manometre). iar nivelul său trebuie să depăşească marginile acestuia. coasemnează ţntr-ull proces..\ PO)[PEI IN INSTALAŢIE PCl\'P. Dacă apar bule de aer.schil. care trebuie să arate o valoare de laţie de vid nu se 'cel puţin -0. care. Astfel trebuie cunoscut că inainte de livrare. precum şi constatările. tru pompele: de uz general.andă·ca:. in perioada act~al~ de desv?lta:e tehnică..rcare pOate să privească pe beneficiar sau uzina constructoare. sorbul şi se verifică starea supranu :indeplineşte feţelor de e~nşare ale clapetei şi ale sor~ului: Dacă coadiţia de' etan-.defecte de' material. zgtrieturl sau şeitate.esp. _ Deoarece natura deranjamentelor funcţional-liidraulice este comuna pentru marea majoritate a diverselor categorii de pompe. __ .~ai. se vor remedia prin prelucrare sau şlefuire ump1erea ..ă. etc. Sorbul cu clapetă a.: . Se porneşte poinpa de vid şi se observă indicaţia morsare prin instavacuummetrului.după scurgerea termenului de garanţie. Prin I~iniare. Rezultatele cerceU.6 bar. . Ili~ Ş~~d. " 1 1"/ .H.cauza defecţiunii. _ deranjamente privind maşina de antrenare..nb comandate de 'benefic~ar.' ••••. 1I9 ya~ilipţa:. b. Se verifică etanşeitatea conductei de aspiraţie.. . fapt care prezintă avantajul unei depistări rapide a cauzei care le provoacă.ect~~ec~ st. au un ~aracter de valabilitate acceptat de majoritatea furnizorilor de pompe.cutante. :1lStrUcţl1l1:itte exploatare ale pro~ui7Dacl l iie după ace. racordarea robineţilor şi aparatelor de măsură (vacuummetre.rpCf· :l(I'S~f':l srrit (ele mai răspîndite. se continuă umplere a pînă ce acestea dispar.verificare este deobicei greu de realizat.. .zute în d<?Cument~ţia tehni~ă. Dacădefecţiunea se. . termenele de garanţie acordate de uzinele ~ucătoare. cauzele defecţiunilor şi să execute remedierile necesare cu mijloace proprii. lămtIie blocată In 'poziţia "deschis". stringerea presetupei . Lichidul se toarnă prin orificiul de umplere al pompei. pompele sint supuse unui control final In standurile de probă ale uz!nelor exe. e h( relaţii.. care va analiza situaţia la fata locului şi va indica modul de remediere.acestor infonnaţii specialiştii uzinei pot depista . Traseul conductei b.~aţii~ţ. astfel că lovituri.•.".y~ri:f2ca. •se.~~ţ~ 1l~con9udent s. dar ele nu depăI şesc12.~ţille prev. prOduce ..

.eI.~iz!ă l~puptăţilEjldin·ochlUrile sitei . se va proceda la înlocuirea pompei cu o alta adecvată pentru noua situaţie. pr\lvă.n. .. Din diverse motive. b. . c...."'.iraţie ..t /~ţ~aţi~~. .ifie:." '-"-':~'---"""'~ . iar instalaţia este dificil de modificat. Se verifică ~acă . conducta de aspiraţie trebuie demontată şi verificată separat pe tronsoane. Se verifică nivelul lichid ului în rezervorul de.'.'~"". dacă :Sit~:s6~b~ui. iau măsuri ~a. la reducere a presiunii de refulare c()re~ll.~ .1'.te.H..' j..de lic d în Juiţltţondueterdeaspu--. "-. sorb.~'dato'.' . astfel NPSHrHc' "~ndt 'NPSHrH._ agregatului.iI <. ... .lteI.ibi~ităţilor p'ompei. este ~ndaţă ŞI vacuummetrice : dese înlătură Impurităţile din ochiurile . Iar zgomotul uniform al pompei se modifică.. "".'. :.1'''0''.se ventică. . să nu mai poată fi sifi'sacut şi de aceea amorsare a nu mai poate fi realizată.fisuri. .. . . nu .provoeatede trepidaţii. această soluţie se dovedeşte a fi cea mai economică.. ~ aerulUl'însorb..i.de aspiraţie. sau dacă acesţ lucru..'r' .: '.s~ta . Iar efectele apar mal tIrZIU sub formă de defecţiuni mecanice ale pieselor hidraulice ale pompei. valoarea NPSH"lt1) poate să este mai mică decit r difere faţă de S~a. . dar sub limita minimă necesară..bu ... .·s~ns~ modlflc~ru m~talaţIel.H"" . ..le. restabiliraa condiţiilor iniţiale.. 'ţiile eXistente nil pot fi' schimbate. tarc !!1 rczorvorul se de aspiraţie. .148 Pl:XEREA EXPLO. iar apoi se dezamorssază. aspimai mare decît raţie şi ~e..... valorii c. . obţine p!eSIUnea nominală.. deteriorări .pes.. caracteristicilE? lichiâuIui: enieÎil1iră :.'.:. c~res.~anr~}o~:. aspiriţ~. permiţînd pătrunderea aerului în conducta de aspiraţie. defecţiunea se datoreşte neetanşeităţilor sau uzurilor pompei de vid sau a instalaţiei respective şi în consecinţă acestea trebuie verificate. vor lua măsuri pent~u.1••. .ruluI. . ampermetre).nll.te~îndu-se.' ..ică se întîlnesc destul de des cazuri în care pompa se amorsează iniţial. şelor etc. ~cesta să nu scadă sub debitul de colec.ică· da•...1ld!: o creştere a valorii' debitului. Această defecţiune se manifestă prin oscilaţii ale debitului. v~a d\!.• :~-rracaPompa funcţione~ă înt~-un regi~ ~e ~avitaţi~ ~ puţin mteIls: care corespunde unei zone din vecinătatea hm. ~~ă' '." •.u~Ur1datorate cavitaţiei. " . In pract. strîngerii flan!.. Dacă se constată o reducere treptată a valorii vidului.~ ('se .-pecum'Şl pInI fv rsa unei pilrill..et. în funcţie de situaţie. ale garniturilor flanşelor. •.. astfel ca înălţimea de aspiraţie să se incadreze in limitele valorilor avizate. Funcţionarea tn regim 'de cavltaţlemtensă poate _~~ uşor d~plstată deoare~e:-ea-'se1nmufest~ prţntt-::r:wot caracterISuc'Jt. n&suri c~ acestea să se incadreze în limitele valorilor avizate laconfractare.. . .funcţlOnează o perioadă.-.esf~ ţnfundată şi .'indicaţia. ' J asp.' . .' "::.:JLu. rezultă că traseul de aspiraţie nu este etanş şi deci trebuie verificat.:r.b. "'. -i. ".' : ': . Valoarea NPSH""l1 d. Pătrunderea aeru. Iniţial se Va verifica strîngerea garniturilor presetupei pompei şi ale celor de la tija vanni de refulare.1 acest fenomen nu mai poate fi sesizat din exterior.. II. cu.I. In multe cazuri. '. .". se va proceda la modificar.. .li.. Pentru depistarea acestei cauze se procedează astfel: .se strîng şurubu~ile ... "'. de punde.manom. Dacă acest o .5).. . ... care se transmit direct aparatelor de măsură (vacuumetre.aspiraţie şi .. manometre. Dacă şi dupa aceste măsuri vacuummetrul continuă să indice o reducere a vidului. ~. .~.e.\RE l~~ se opreşte funcţionarea acesteia şi se urmăreşte poziţia acului vacuummetrului.. atunci se va interveni ip. In funcţie de alura curbei..'.. Debitul pompei este a. Aceasta poate con~uce la o funcţionare in regim de <:aVltaţle sa~ c~~ la dezamorsare!l pompei. .. ă mita admisă' presiunii Ventru care a fost avizată pompa r~spec'tivă:'" po~pa~: ma..Ilchidului din rezervorul de d aspiraţie este mai scăzut decît cel pentru care s-a ay'~~t pompa. '.zl1t~la~ontractare.c 'se:'V~'ri!ică. Se verifică etanşeitatea îmbinărilor conductei de lui in sistemul de .e:-.'1gteutate['Specifică''ŞfI se' ia~ .lu'~.'visCOzitâ:te:. .~ sensul creşterii valorii NPS!l"IQ .nivelul mmim prevăzut iniţial. Dacă condi.v rită "unor cauze accidentale .~~mstată . refulare pîn~: c~ .:~'." .-. astfel că la un moment dat sorbul rămîne descoperit. •.1.\REA ŞI l!lTRETIXEREA POMPEI lN INSTALATIE lN FUNCTIUNE ŞI lXTRETl:fEREA PO)!PEI tx EXPLO. Creştere~' btălţirnii c.-..':: • v erif. ..eşt~"posibil. ocazia reviziil?r: se. . .·ocat-d... .2. .tivelul' iniIiim ''ar . :~:sIăbiri 7:~1'.'.l~. Pompa se dezamorsează Cauze Remedieri a.~ui ni. de m~t~ 0. Dacă la demontarea pompei.În acest scop se va acţiona în special asupra înălţimii geodetice dintre nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa sau planul rotorului pompei (vezi paragraful 2. Dacă vidul se menţine constant. d.. ceea ce poate avea ca efect creşterea înălţimii de aspiraţie peste limita po:. regimul devine instabil. ale.

C"! Iipirii de garnitura de cauciuc.ot caracteristic de cavitaţie. Soluţia corectă constă in înlocuirea ei cu o alta adecvată condiţiilor reah. sau sistemului de La acest sistem de cuplare. de grosime egală cu diametral interior' al conductel de refulate.·'. rezultă că pompa nu poaţe satist~ce caracteristica instalaţiei şi decia fost nepotrivit aleasă. nu se va mai folosi pompa deoarece ea se va distruge rapid. Se' verifică sensul de rotaţie a maşinidide.'. g. In situaţia in care o pompă de tip volumic nu poate fi amorsată. cauZei.• ·· .. ~ Sens de rotaţie in.posibilitatea formării unor pungI de aer. fulare fiind închisă.\PO)(PEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA IN ruxcrruxs ŞI I~TRETI"EREA POMPEI I~ EXPLOAURE 151 luc~u nu est~ posibil. puterea absorbită la arborele pompei este readusă în limitele pe care le poate satisface maşina de antrenare.. . .oxp. se verifică atît turaţia motorului cit şi cea a pompei. II. .pele centrifuge.lichid.raţie şi se iau măsuri ca sorbul să nu rămînă descoraţie perit..o gaură coni~ă în care se inmaşinii de antrenare traduce c~:pătul pr~el tahometrului. Ca remediu. d.:: De obicei.Să se verifice In p p.J?~1. cauzele care pot provoca aceste deranjamente sînt următoarele: \ ..L'. .lare pînă ce ~anometruI indică o pr~rea) siune apropiată de cea avizată la contractare.. se datoreşţe exclusiv suprasarcmu create rea . . 17J . fica instalaţia in conformitate cu recomandările referitoare la condiţiile conductei de aspiraţie. care trsbuie venflcate. care să menţină temperatura lichidului din rezervorul de aspiraţie în limitele prevăzute iniţial.'.. Cauze Remedieri a. conţine mult aer şi are o grosime mult mai mică decît diametru! conductei).vana de refu. Se verifică sorbul şi se desfundă ochiurile sitei. ~~ înlăturate. prezentate .J· .>0a.~~~!in1iu~~aconţine bule de aer.nstruit încît creeaz~ aspiraţie. scăderea turaţiei. Dacă la capătul conductei de refulare debitul . ~ipaje ~n. La pompele antrenate pnn transmisn cu curele. se va Inchide din nou vana plnă la dispariţia completă a zgomotului. datorită uzurilor articu1aţiei sau "" ~"'i'.e f..:elului lichidului în rezervoruI de aspiraţie sau forma ietului la capătul conductei de refulare.şLse iaumăsuri ca acesta să cor~spun cu cel In IV 'Cat 'de săgea. tr~bUie'să ~i~ .~. . Se verifică funcţionarea clapetei şi se înlocuiesc este blocată în piesele uzate şi garnitura din cauciuc. se recomandă să ~e~anevreze tranSmisie prin cu. turaţia fi realizată datorită este identică cu cea a maşlnll de antrenare. Dacă nici prin această operaţie nu se obţine o reducere a sarcinii.ll.şi se deschide corespunzător necesităţilvr. b.uplare directă. pe baza principiului lor de funcţionare.a <l~sens a pomper. etanşarea nu mal este corespunzătoare Iar piesele in cauză trebuie 'înlocuite.' .de execuţie a traseului de aspiaer pe traseul de raţ~e. pentru a se constata diferenţa datorată alunecării curelelor. . Lipsa lichidului în a.n. Clapeta sorbului e. După amorsarea pompei se verifică vana de refulare fost uitată în po. . sînt toate pompe autoamorsante şi de aceea ele prezintă rareori deranjamente de amorsare. atmgind valori la care incepe să se producă vaporizar-a lichidului. Ea trebie înlocuită cu o alta adecvată sau completată în paralel de o altă pompă suplimentară.urmrna . Vana de refulare a c.\ ŞI II>TREŢi:"-ERE. dacă transmisie (de nu este 'provocată de o defe~ţiun~ a maş!n!! de anexemplu: patinatrenare. ziţia închis.orsarease mai I. manometrul trebuie să indice presiunea maximă .poziţia închis.4. ~ţlw.150 FXPLO. Prin aceasta. rezervorul de aspix:ăţie creşte în permanenţă.). înainte de pornire ele trebuie umplute cu lichid. curelei la o de pompă. se va ma<. se deschide complet vana de refulare şi se observă capătul conductei de refulare. Amorsarea pompei b.. pulsatoriu. Turaţia nominală a s. temperatura lichidului creşte. astfel că valoarea acestuii'se apreciaiă vizual. pe parcursul p funcţionării. l. Pompele volurnice. r .je94. de. Se găsesc pungi de g. In general.'!) < '_. rezultă că defecţiunea se datoreşte unor cauze mecanice (strîngere prea puternică a gamiturilor presetupei. . I?ezan::. . . Valoarea turaţiei măsurate a c. Sita sorbului este d.e antrenate pr~ ~. Se verifică nivelul lichidului în rezervoru1 de aspirezervorul de aspi.oduce şi în. Ca mijloc de remediere se recomandă intercalarea in circuitul instalaţie! a unor răci toate. situaţia în care. .'. o o o t • o .f.' • Astfel. L versat: -r•. o: ă . Se verifică dacă pompa este amorsată [varia de renu este realizată. .lus gra~ul de uzură al pieselor liidraulice.lagăre: cuplaj descentrat etc. e.te r. Se verifică turaţia pompei ~u ajutorul u~ui tc:h0metrl!' pompei nupo~te La~mpel..este nul Sau insuficient (jetul este anemie. rămtn.: o Deranjamentele privind această caracteristică se constată atunci cînd debitul este nul sau insuficient. i~ III.._valabile. înfundată cu $USpensii. Dadi~terStiţ~e'âuc~esCut datorită uzurn. Ssverifică modUl. ) . Pompa nu realizează debitul .antre~adr. In catul în care pe măsura deschiderii vanei de refulare apare un ~gom. Dacă şi într-o astfel de situaţie nivelul lichidului continuă să crească.. cu scopul de a micşora uzura datorată frecărilor uscate şi de a îmbunătăţi etanşarea. ~acă acesta ~~te astfel cO.. . in majoritatea cazurilor instalaţiile nu s~tJ>~evăzute cu apa: rate pentru măsurat debitul. .\ BRE.. . 'dacCnivelullichiduluidiii. care are unor defecţiuni '!alear~rel~ prevăzut ~u . obssrvlndu-se variaţia ni.

c. -t: . de cea avizată la contractare. e.jetul de Iichid nu mal conţine bule de aer. această situaţie. adecvată lichidului vehiculat. 'debitul se va reduce în mod corespunzător: În această situaţie. .Se curăţă de unsoare atît roţile de curea cît şi curelele şi se presară cu praf de talc sau sacîz. uzurile vOI fLmult mai rapide. ridicată a Iichidului. particule abrazive.~cţionarea într-un f 'asHel de regim: înălţime '"de aSPlŢaţie ce depăşeşte .pompe. fi~r~tF. viscozitate mai mare. pompei nu trebuie să depăşească toleranţa de ±40 rot/min.. pompa se . .. c.\ PO~PEI IN INSTALAŢIE PL"l<:EREAIN FmiCŢlUNE ŞI Il<:TREŢlZiEREAPO:. d. creşterea rezistenţelor hidraulice Ca remediu. datorat încălzirii excesiva a curelelor.a. Amorsarea pompei b. . Dacă lichid~ vehiculat diferă prin caracteristicile chidului diferă faţă sale.\REA ŞI Il'TREŢIXERE. Alunecarea curelelor poate fi datorată unei întinderi insuficiente.fulare se C Jlblată simpl~. Ace~tea s~ închid numai după ce conductei de aspi. singura soluţie constă în înlocuirea pompei cu alta.ă. CI/tel . ale pieselor hidraulice. Turaţia pompei este b. . o mare parte a debitului este recirculată intre refulare şi aspiraţie. verificarea funcţionării supapei. . Uzuri pronunţate e. cele provocate de o avalanşă de pietre sau de un . Se deschid robineţii sau dopurile plasate în "cocoaminate pe trase~ ~ele·t inst:Ua}iei.fPEI tx EXPLOATARE 153 ~C·i. ~J:~ La pompele volumice cauzele defecţiunilor sînt în principiu aceleaşi.i. cauzele pot fi: Cauze Remedieri a. IV.. b. sint valabile şi pentru înălţimea de refulare.'alla de refulare este complet încllisă • cauzele pot fi: c-> J~ uzuH'.3. la anumite categorii prevăzute cU supape de siguranţă pentru limitarea presiunii. faţă.vI. Funcţionarea in regim intens d. complet înfundată. reglarea corespunză~oar~ ~n funcţie.festă prin zgomote caracteristice. iar debitul total de lichid este mult redus. . . inainte de alte măsuri.~~~~e~~. dacă noile caracteristicinu sîntsatisfăcătoare.maniţie gim intens de ca.. . reducerea debitului poate avea drept cauză chiar funcţionarea defectuoasă a supapei.o~ibilitat~a~e.i.Prin. tează cavitaţia. în vederea remedierii se iau următoarele măsuri: .măsoară turaţia po:opei şi d:'Lcă co~stată abase apreciabil mai re.ten faţă de cea nominală. se recomandă. g.!. . Se înlocuiesc piesele uzate. măsuri coresrezervoru1 de aspl. se. faţă de cele avizate de furnizor. . raţie. Clapeta sorb~~i d.c.4..Se desfundă sita sorbului. deorece se manifestă prin degajare de fum cu miros de ars. Se aplică măsurile descrise. săgeata de sens a pompei. imbîcsirii cu ulei a roţilor de curea. Funcţionare în d.e:ca. Sita ~rbui~ieste c. aceasta.de refulare către' aspiraJie. • Astfel dacă m~nometml nit iwlcă nici It}! fel de presnme.J~~l~i:~cdin m~teriale normale. Lipsa lichidului ~ a. total de lichid se mi~ş6r~.azăapreciabil.dar funcţionează cu lichide care :au în suspensie (birinţi. f j. o îtindere prea puternică uzează lagărele în mod inutil.\cesta trebuie să indice o valoare apropiată d2 cea avizată la cont~actare.orelează cu cel indicat de versat.152 EXPLOAT. Ea se constată relativ uşor. rezistente la "abraziune. Se . de ~re~iunea de de~lanşa.~ţie a. va opri imediat.punzătoare. de exemplu: de c'ele·avizate. Dacă curelele sînt prea imbîcsite se înlocuiesc cu altele noi.e ~i asigurarea reglajului efectuat prm sigilate sau inscripţionare care sa atragă atenţia. f:. citil~d indicatiile manometrului racordat la orificiul de refulare al pompei. urmmd să se procedeze la Inlătu. raţie.?p. _ k.:pţori~n\~t~ j. .p. J 1. . in special la'rotor şi inelele labirint. Caracteristicile' li. Astfel dacă supapa rămîne blocată în poziţia deschis. Pompa nu realizează înălţimea de refulare Defecţiunile privind înălţim-ea ~e. inchis.Ca remediu. S~ y.erifică sensul şi se'c. Sens de rotaţie in. ' vind turaţia. asemănătoare cu vitaţie. Cauzele defecţiunilor care determină nerealizarea debitului. la rotoare şi ~a..: c!r~ular~. Dacă ~ci~a'de refulare este comPlet tnchisă. i.. blocată în poZIţia ".diere conform indicaţiilor arătate la capitolul pnloarea nominală. iar manomeirul indică o presiune redusă.' ." se recomandă trilocuirea pieselor uzate cu altele din materiale adecvate. debitul .·~a~i ttr. se tau măsun_ de rem~dusă faţă de va. Se verifică nivelul lichidului şi se iau. Se verifică clapeta şi se debfochează. Funcţionare în re.k. Pungi de aer neeli. în plus însă.. d.ura p~ea "' . sau depăşirii efortului pentru care a fost dimensionată transmisia.Se întind curelele moderat. .' ceea ce conduce la creşterea cantităţii de lichid ce trece din camera .~area .cauzel~t: car~.la capitolul privind ~efecnu este realizată.·ta. Se aplică măsurile indicate la capitolul care traregim de cavitaţie.. ţiunile de amorsare . . /": Cauze Remedieri a.Se evită crearea de suprasarcini. femperat.

Arborele pompei deformat.~~~enare care determină o funcţionare necorespunzătoare : Înt~e~~~t~~re= . "un zgomot de intensitate mt:. .qIU~E ŞI IXTRETIXEREA POliPEI tx EXPLOATARE 155 j. Se verifică starea bobinajului rotorului. se trimite la atelierul de reparaţii. f. ţrifazicre se velrif!că dacă t?ate fazele . Motorul ~:ic~~~el:~~~~~: :f. res-. bobinajul se va arde. vana de refulare uitată în poziţia inchis. deoarece.. Se verifică caracteristicile Iichidului şi se corectează pe cît posibil. iar deranjamentul poate fi datoratlipsei de tensiune într-una din fazele liniei de alimentare.~{~mentele poate fi pornit . Caracteristicile reostatuluî ales trebuie să fieadec" vate pentru motorul respectiv. . Se verifică dacă conexiunile~xe~'~tate corespund cu. curentul de pornire.la aceeaşi tensiunea reţelei. pot surveni unele deranjament al .~~~i~e~ !e:.r':.conexiunii în stea (care este mai luca de trei ori). iar motorul nu mai poate porni. La sesizarea zgomotului caracteristic de alimentare în două faze. Ca~acte~isticile lichidului. se spune că motorul electric este În "două faze". adecvate (nu cu cleştele pa-tent). deoarece la o . . petiv cuplul.154 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALATIE Pl::-iEREA Il' Fll:-.La pompele volumice. mtrul'lt"" ee o o UIe ec ric cu ajutorul unei lămpi de control. \"e:lfic~~:t::eias~egăISaeştboeenfecIr siune . r" r- DU i '. contactul trebuie întrerupt imediat. datorită tensiunilor provocate de racordarea incorectă a conductelor la flanşele pompei.Lagăre gripate. Iar piuliţsls se vor strînge ferm. .trebuie să fie mai mic' decît cuplul de pornire al loarea cuplului de motorului electric. W f.~r . }IAŞIXA DE AXTREXARE În timpul exploatării. sînt mult reduse.. . se verifică montajul iar piesele defecte se înlocuiesc (se verifică prin rotirea cuplaj ului cu mîna). d~~ni~f.h. La motoarele cu colector. la motoarele cu colector. ensruns. aceasta nu se aprinda se va interveni la postul de alImentare b. se verifică starea contactelor periilor pe inelele colectoare. se curăţă de praf şi . Maneta trebuie să se găsească în poziţia vată. atunci după cum se ştie puter~a ŞI curen~ul cresc de trei ori. vedere că antrenarea pompelor se realizează î ~~~~t:r: s~a~~.unei rezistenţe de valoaremaximă.atît timp' { puterea a~sorbită nu depăşeşte puterea motorul~i co.. . motorul electric trebuie trimis la atelierul de reparaţie. motorul nu porneşte iar b o ma) se supraîncălzeşte. la efectuarea contactului se aude şurările rotorului.. bobinajul s~ supramcălzeşte ŞI se poate deteriora .spunzato~e . Momentul rezis. cu chei. Cazeze Remedieri a.' greşi executate bobinajul motorului electric . . Valoarea rezistenţei g. g. II. murdare c ace~ ea . Linia de alimentare a Se verifică dacă lini d al' . Avînd în. _ unsoare.. Dacă acestea sînt greşite. reostatuIui de por. e~te lipsită de ten. 1 . la motoarele cu colector. iar dacă acesta este întrerupt. tiv sub tensiune. ~~t~~~a~ele torului . iar conexiunea se reallZează.se verifică şi se corectează montajul instalaţiei. Con~~unile sînt b. corespunzătoare .· Scurtcircuit în tnfă- d.la motoarele care sînt pornite cu ajutorul acestui nire nu este adsc. Pentru a obţine o pornire normală. de forma unui blziit". Dacă rezistenţele mecanice sint pornire a motoruprea mari. f.. care încetează la întreruperea contactului. sînt diferite faţă de cele prevăzute iniţial. :. Contactele murdare se curăţă de praf şi unsoare.m triunghi Â. ' c. funcţionar~a decurge normal. tensiunea bobinajului indicată pe placă este 380 Â sau 380/660 ia conexiunea se realizează În stea y ." . În practică. pac~ . ".c Se v T t lor sînt slăbite sau .dispozitiv..rezistentă de valoare mare. la motoarele cu colector. n cazu cînd una din faze nu este alimentată.. Contacte murdare sau perii uzate.Stringerea prea puternică a garniturilor pompei. cuplul rezistent tant depăşeşte va.I. de exem}?lu: tensiunea reţelei este 3 X 380V ŞI tensl1:nea nominală a bobinajului statoric indicată pe }?laca e~te 3~OY ~au 380/220. B. d . Se verifică poziţia manetei reostatului de pornire. . In acest din urmă caz. sau unei întreruperi accidentale într-o înfăşurare a statorului. rulmenţi blocaţi. Legăturile borne. Dacă.~~~~~:-~~~ d.!:~. r .Sll~t murdare. nb~azt?ulrncare P > ». ~e~~~aî:C~~= e. ele pot fi provocate de următoarele cauze: lui electric. apoi se şterg cu o cîrpă curată. In special g~e~tatea specifică ŞI viscozitatsa. se remediază prin deşurubarea piuliţelor de strîngere cu citeva ture. e. Periile uzate se înlocuiesc. Da ăen lC~ s a~ea contactelor la legarea bornelor. în caz contrar. se deschide vana de refulare.1. pentru a îndepărta impurităţile.

Astfel. astfel că aprecierea temperaturii cu mîna este destul de relativă. Contacte V e. se V0!' r~fac~ lipituri P. Scurtcircuitul . încălzeşte puternic şi poate fi deteriorat într-un timp foarte ..". Totuşi în multe situaţii motorul poate funcţiona la temperat uri superioare. . . s~ vor prevedea orificii în. . funcţionarea se consideră normală. absoarbe un curent de o intensitate foarte mare 'şi piinurmare bobinajul. D.: cel mai frecvent prin atingere cu mîna. localizată în diverse porţiuni. ~~rifI:l.a.scurt .c..' . să se depisteze cauza şi să se remedieze. în funcţie de clasa de izolatie a motorului Contacte necores. dacă tensiunea corespunde cu cea nominală. Se verifică valoare~ tansiunii de ali?le.. Remedierea se poate face numai de către atelierul de întreţinere specializat.. cum s-a arătat anterior. Scurtcircuit in pa. Iar acestea nu 'trebuie să fie deformate). fără posibilitate de Circulaţie a ~erulUl. poate.influenţa în mod considerabil regimul de răcire. În această privinţă.l. de ac~ea. bobine se _~anifes~ c. In caz ~e'tinc.4e.~~~ui!l oprit ~ '\ a. In. Supraîncălzirile locale pot fi datorate următoarelor cauze: \ \ se Ventilaţie defic'itară ~. '±10%. Se verifică elementele pompei care 'pot. Se consideră că Încălzirea este perfect normală dacă temperatura carcasei nu dppă~pştp 50-60°C.. motorului (numărul de pale trebuie să fie complet.• Dacă motorul e..ntarella boţr: tare d să ne Dacă aceasta este redusă sub limita to eran el men are re U . sau sub fqrmă de încălzire uniformă a bobinajului.mai puţin de un minut. dar care depăşeşte cu mult limita de temperatură admisă. Iar ~otorul ~coated!u. iar ~r":1<t:1 SP apreciază prii: a'('('a că. Supraincărcarea motoruIui. Cauze Remedieri verificîndu-se valoarea tensiunii de alimentare. De aceea se recomandă ca într-o astfel de situaţie să se întrerupă imediat contactul electric.te conduce Ia încălzirea exagerată a înfăşurărilor. corectitudinea monta[ului pie. . . datorită. Se verifi:ă co~ta~tele Ia legar~~ aparatulUI de pornire şi se strtng piuliţele respecti v e. pătrunderea unor corpuri străine etc. cea. . a.e .l~ început fo~t~. . se acceptă }imlte ceva mai largi.~~.intrarea.lCă încălzirea este uniformă. chetul de tole. spaţiu str~mt. fără a prezenta deranjamente din acest punct de vedere. Conexiuni executate.• .spirelor u~ei. .. Dacă regimul termic se stabiIizează ~ acest răstimp. b.selol' i a Instalaţiel etc. practică. Motorul se supraincălzeşte b.aeruIUl dinexte?OftW(f..spaţiile dintre aripioarele carcasei ~rebUl~să fie h~ere . tul absorbit va creşte. ~~fla't al cărui rotor esteimobiIizat dintr-un motiv oarecare.' .El. crea suprasarcini: strînzerea presetupel. dar motorul se încălzeşte totuşi peste limită. '. deranjajamentul este datorat unui scurtcircuit al tolelor (tole cu bavuri rămase de Ia matriţare. motorul trebuie oprit. Dacă însă temperatura manifestă o tendinţă de creştere continuă. Se verifică corectitudinea consxiunilor şi se remediază aşa cum s-a arătat anterior. .~. ': Este important de ştiut că Un 'motci: ~î~tt~i~ ~:'i~~i~~e. în funcţie de condiţiile de exploatare.. greşit e.156 EXPLO. sau murdare slăbite d. care nu este dimensionat pentru astfel de sarcini. şi curate. 80cC. gradul de încălzire a unui motor electric se verifică de obicei extrem de simplu şi anume prin palpare a carcasei acestuia cu mîna. ) '. începînd de Ia pornire se urmăreşte încălzirea motorului. spirele unei bobine. pentru a permite CIrculaţIa aerului de ~~k~ . faptcare poa. a...!~~ •. ' .1căperu. arderii izolaţiei.care sa permită . Scurtcircuit între c. uri:iiînd 's~ se 'depisteze cauza defecţiunii şi să se remedieze. închis.'Se ~~cţionarea ventilatorului . Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze În gol. c. STAS 1893-78 reglementează limitele maxime admise pentru temperatură. Se verifică contactele sistemului colector şi se curăţă de murdărie sau unsoare.. . DefecţIUnea se reme Iaza numai Ia atelierul de reparaţii. Se verifică starea contactelor pentru a se constata unzătoare intre dacă lipiturile sint corect executate.'11 INSTALATIE PlJ'SEREA IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POliPEI IN EXPLOATARE 157 II. în interval de 1-1.. Încălzirea anormală a motorului electric se manifestă sub formă de încălzire foarte puternică. printr-o încălz iro ?ute:n. mina nu simte o senzaţie de arsură. cuprinzînd treptat bobinajul rotorului sau statoruIui. LIte~atura de specialitate recomandă ca tensiunea de allm~ntare Ia borne să nu depăşească l~itele . zire puternici a lagăturilor. şi se corectează aşa ~ . Tensiune de ali. d. la at inyr-ro. pentru transmiterea ace1" uiaşi cup1 curenU.tol~ranJel d.' • admise.).5'X faţă de tensiunea nominală indicată p~ e~l_ motorului.b.i~edt.UAREA ŞI !NTRETI)<lEREAPO:lII'EI 1." I Starea"":ae 'cUr!fe'rue ia' motorului . cauzele pot fi: Cauze Remedieri *~.~c:i ~~~~:t se~călze~t.ste amplasat ţntr-un.condiţiile exploatării curente principalul element care'poate oferi o în bază reală pentru aprecierea încălzirii unui motor fi constituie variaţia temperaturii într-o anumită perioadă de timp.?bob:n~le statorului. p~retele lz. In practică.5 ore.lca.

co. In c~~~. După cum s-a arătat la începutul lucrării.). intreg ansamblul fiind susţinut de un corp lagăr. vibratia mo. toată conştiincio~~tatea."" • transmisie prea de lagăr şi se ~o-~plet~az~ ~~~-~~' W~~u~~. iar frecarea devine hi"d.} erificarea pieselor c. e verifică deci bobinajul S lector. In acest scop. II'~.uezv~It(putţi~a .. Efortul axial este preluat de către rulmentul 7 din partea dinspre pompă. Scurt circuit în c. La ~otoarele cu b.lmgă ce~elalte mconveniente legate de aceasta mal apare şI~enomenul de supraîncălzire. precum' şi a UI mo. ( In principiu. ' iar organul principal care necesită operaţii de Intreţinere.2.vnecesitînd m ad~laşl timp o mtreţlDere minimă . corp suport în care sînt prevăzute locaşurile pentru ruImenţi . erificarsa r~gidizării acestuia pe iundaţie. Dacă agregatul funcţionează mtr-. care se sprijină cu inelul exterior în umărul capacului de lagăr 2. I rodinamică.lU m bobinajul rotorului că la motoarele cu co. marea majoritate a construcţiilor de pompe utilizează lagăre cu ruImenţi. privind operaţiile de întreţinere specifice pompelor. Astfel rup~ cuplul pe care~l realizează va avea o valoare mai redusă ~ din cuplul nominal). .e se rotesc şi luarea de măsuri ca acest~a să nu pre~mte mase excentrice în m~carea de rotat!e (palete lipsă Ia ventilator. Dezavantajul folosirii lor constă într-o funcţionare mai puţin silenţioasă. ' In fig. şuruburi lipsă la cupla] etc..~7''':.satIsfacător calitatea funcţională a maşinii s~u utilajului._ . Completarea cu ulei se face prin orlficiul prevăzut la partea superioară.3.t<?X:U. d • '_' '. fi reprezintă. . care trebuie să ţină seama de următorii I I I b ~. Tensiunea de ali. părţile metalice aflate reciproc in mişcare relativă nu trebuie să vină in contact direct.Verificarea cent:ţ"ajuluiansambl~ui' . c. de aceea personalul de exploatare trebuie să posede calificarea necesară pentr? a l~ înţelege ~i a le efectua cu. se venf!ca dacă intinderea acestora -ste torului). In continuare se prezintă citeva dintre cele mai răspîndite soluţii constructive de lagăre..2-0. 3. corpul lagăr 6 este prevăzut cu un orificiu de nivel 7.r. La anumite variante constructive. admise.31 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă avînd arborele sprijinit pe doi rulmenţi radiali cu bile..odus un sc~rtCIrC':1It.la cele de alunecare. din acest punct de vedere. ea.2.. lagăru1.~:~~~~~~:~e slăbită sau prea La agr~~atele car. deoarece ac~~tia Csinto/:eme?t~ de maşini ~tandar~~te. pe . care se pot procura uşor. ransn:15Ie. in care se găseşte inşurubat un dop transparent ce permite cu uşurinţă să se verifice nivelul de ulei din baie.\REA ŞI IXTP.e. Mc>-t~l.3. sau pentrubucşele lagărelor . ~. . O intindere prea puternică sohcI~a in ~od inutil lagărele.'. deoarece atunci are loc o frecare uscată care provoacă uzuri exagerate într-un timp foarte scurt. _. O intre ţinere satisfăcătoare din punct de vedere al ungerii se poate obţine prin alegerea adecvată a lubrifiantului. Dacă ampez:m~trul . Ia un .nIvel . curea de dacă se simt» Cr._'. . acestea sînt prezentate în continuare in funcţie de elementele constructive principale care alcătuiesc pompa. Ungerea. Pentru a se evita această situaţie. triunghi.st personal a unor cunoştinţe temeinice.nexIu!lea ~ în triunghi ale. protejat impotriva pătrunderii impurităţilor de către dopul 8. una din în care una dI~ faze este întreruptă. Se măsoară tensiunea la borne şi se iau măsuri ca ment~re. v~ aluneca pe roţile de transmisie si va provoca încălzirsa excesivă a acestora. Dereglări de ordin j. ~înt antrenate prin curele de' întinsă.-p . Intretinerea Prin noţiunea de întreţinere se înţelehge în general totalitatea operaţiilor de verifi~are. între suprafeţele de lucru se introduce un lichid de ungere care creează o peliculă ce împiedecă contactul suprafeţelO. . Se verifică dacă toate cele trei faze ale înfăşu • . aceasta bobinajul rotorului poate constitui un I!ldIC.. Cauze Remeiieri a. ungerea se aplică pe suprafeţele '1fegli'idare ale mişcării.m regim de vibraţii sesizabil cu ochiul liber.. b. precum şi metodele curente de ungere utilizate astăzi pe plan mondial. o eran e .a. iar cu ineul interior în umărul arborelui J. de ~ menţIn~. la pompele cu mişcare de rotaţie.t . organele de lucru ale pompei pot efectua mişcări de rotaţie sau translaţie. Indiferent de natura mişcării. :o~e~ta. lagărul este dotat cu un ungă tor de nivel constant. Ungerea rulmenţilor poate fi realizată fie cu unsoare consistentă. ce se efectuează ~u sco~ul. se prevede un joc de 0. se spune că faze. reş"l~re. 3. La pompele cu mişcare de translaţie. care are rolul de a menţine constant în permanenţă nivelul uleiului.ETIXEREA pmlPEI tx IXSTALAŢIE PUXEREA tx Fl'KCŢIl'SE ŞI INTREŢINEREA POMPEI IN EXPLOATARE 159 j. Prin urmare locurile de ungere ale pompei sînt determinate de această necesitate.3 mm. 1 ". cu a]utoru~ unei I~PI de control. este redusă aceasta să se încadreze în limitele t 1 ţ lof sub limita admisă. provocînd de asemenea supratncălairea lor. In tehnica actuală. Pentru remediere se recomandă' . iar golirea uleiului se realizează prin deşurubarea dopului 9.'. Intre faţa frontală a inelului exterior al rulmentului din partea dreaptă 4 şi umărul capacului de lagăr 5..s-a p. Pentru a facilita însuşirea de către ace. Remedierea se face numai Ia atelierul de reparaţii.Ia lagărele ( de rost~lire .158 EXPLOAT. Aceste llagăresusţin arborele pompei şi piesele ce se rotesc împreună cu. acesta.lagăru1 unei pompe cu mişcare de rotaţie este alcătuit dintr-un .de a!ltre~are. .!l]n. Operaţiile de Intreţinora care se aplică în domeniul pompelor sînt asemănătare pentru majoritatea tipurilor constructive cunoscute astăzi. este Intre. curăţire. Se verifică t~mperatura lagărelor prin atingerea mecanic (lagăre porţiunilor din dreptul ruImenţilor cu mîna' neunse._. îI?-scopul obţineriI unei exploatări cu rezultate maxime.n~cesară . fie cu ulei.careClre scopul de a prelua deplasările rulmentului datorate dilatării arborelui în timpul funcţionării. In cazul In care cureaua nu este întinsă ~uficIent.1.fu~cţionează cu pulsaţii. bobinajului sînt alimentate. ungere. -o •• : • .motorul funcţIonează în "triunghi deschis".

.\L\ŢIE PUXEREA 1:>1I'UXCŢ!UNE ŞI b1TREŢI:>1ERE. la care ~~ ajunge după o anurnit. De regulă. . La pompele care nu au dispozitive de ungere. . dacă temperatura de regim a. temperatura unui lagăr cu rulmenţi nu trebuie să depăşească cu mai mult de 50°C temperatura mediului ambiant. sarcina. deoarece soluţiile de etanşare au O complexitate redusă. ar 11 - Alegerea pompelor - c.. Din acest motiv multe construcţii de lagăre nici nu au prevăzute dispozitive de 'allmeritare. Pentru alegerea raţională a lubrifianţilor utilizaţi la pompele prevăzute cu lagăre cu rulmenţi. rr~ I ~"1~' ~ 1·~-'-t01 ~-rA.j factori: dimensiunile rulment ului. să fie şterşi cu o cîrpă moale şi umpluţi cu unsoare proaspătă. astfel încît cantitatea totală do unsoare.Tot În sconul evitanl unor mcălziri. iar capacul lagărului se umple pînă la jumătate din volumul său. moderat. astfel Că: -in. Ungerea cu ulei se aplică la lagărele pompelor care funcţionează la turaţii foarte ridicate şi prin urmare au un regim de temperatură ma i înalt. . 267 . modul de etanşare.Ungerea cu unsoare consistentă este indicată a se aplica în cazul rulmenţilor care trebuie să suporte sarcini mari la turaţii relativ reduse : . Practic. In această situaţie. la turaţii mari şi foarte mari. în situaţiile cînd rulmenţii se demontează cu ocazia efectuării reparaţiilor. f '1 <') . care după cum se stie îi modifică substantial viscozitatea si calitătil •. completarea se face la intervale mai scurte şi numai cu unsoare de aceeaşi calitate. se fac următoarele recomandări: . turaţia.istcnţă de frecare cît ruai redusă. ce se află in carcasa de ungere să nu depăşească 2/3 din volumul camerei acesteia.e~~ l. Intervalul de ungere sereduce mult însă. pentru a se îndepărta unsoarea veche.. In comparaţie cu cele utilizate la ungerea cu ulei. .. de un~ere.' Ungerea cu unsoare consistentă prezintă avantajul unei construcţii mai simple. Completarea se va face. care se presează cu degetul sau cu o lopăţică.acest-timp riu este necesară completarea unsorii din lagăr.Ungerea cu ulei se aplică lâ rulmţloţii ce suportă sarcini mijlocii şi reduse. Aprecierea se face prin palparea corpului de lagăr cu mîna.. Aceasta conduce la îmbătrînirea prematură a unsorii şi la pierderea calităţilor de ungere. în dreptul rulmentului unde nu trebuie să se simtă o senzaţie de arsură . Temperatura de regim a lag-ărului. direct în locaşurile dintre hilele rulmentului. rentabilitatea etc.". cum fi gresoarele. unsoarea trebuie să acopere părţile frontale ale rulmontului. ~" ' '0. este recomandabil ca aceştia să fi spălaţi în petrol sau soluţie de tricloretilenă. trebuie să fie intotdeauna sub limita maximă a temperaturii admise pentru un anumit tip de lubrifiant.\ pmlPEI IN EXPLOATARE 161 '. Este important ca lubrifiantul să pr~:'intf' (\ roz. care se introduce în rulment astfel încît să o înlocuiască pe cea veche. ' Pentru lagărele de pompe. lagărului are o valoare ridicată. intervalul de ungere cu unsoare consistentă este de regulă mai mare decit perioada de funcţionare Între două revizii sau reparaţii curente. doz:lrea cantităţii d~ Iubrifiant trebuie să ţină cont' drcapacitatea de înrnagazinaro a camerelor de ungere. temperatura. se demontează capacele de lagăr şi se introduce unsoarea.160 EXFLOAnREA ŞI IXTREŢIXEREA PO}IPEI IS' ISST. pentru a se evita creşterea exagerată a temperaturii. -.i perioadă de funcţionare.

pier~er!lor prin.'-· _ în fig. dificile (pompe pen. deoarece o cantitate prea mare de ulei conduce la creşterea temperat urii lagărului.. . ~lei~l mai ar~ Ti rolul de ~ n. fig. 3._. o ţeavă 2. De aceea. restabilindu-se situaţia de echilibru.ll gradul~I .pe lîngă unger~.numtrea..în pO.u aibă tendinţe de oxidare şi să nu formeze depuneri. pompe p~nt~ yehiculare.erlal transparent..: In. dar .e erori în această privinţă. scade d~ţorit~. . . acela de a menţine in permanenţă constant nivelul ulsiulul din bale.de s~gu~a~ţa In exploatare.33 este prezentată o secţiune printr-o pompă care arc arborele sprijinit pe lagăre de . în cazul prezentat. De asemenea pentru lagărele de pcmpe unse euuleiosereomandă ca înlocuirea eompletăa cantităţii de ulei din baie să se facă la maximum un an calendaristic. de' nivel constant. .·'n. Astfel dacă lagărul funcţionează cu sarcini mari.m-nt ul in «ar« t":l':a ('stI' elin nou acopE'rită cu ulei.1.· .~e se. . pînă ce uleiul pătrunde în rezervor şi devine astfel vizibil : se Intrerupe alirnentarea.~unecare.nsetanşeităţi.cu condiţia ca suma acestora să . montat special pentru acest scop. Ungător . 3. să n. Iaşurubează in locaşul pre. .n~ . Pompă centrifugă cu arborele sprijinit pe lagăre de alunecare şi rulment <lepreluare a efortului axial. completarea sau schimbarea se vor face mai frecvent.ei lagăr. al cărui rol este.tehnologice. este preluat de rulmentul 3. precum şi la scurgeri de ulei ~are apar in zonele de ieşire ale arborelui din corpul lagăr. Ungerea acestor lagăre se realizează numau cu ulei. . se basculează rezervorul şi se toarnă ulei prin ţeava oblică.1' -:t p:tfrunda Il! corpul rezpn·onIllli. se repetă operaţia pîn ce nivelul rămîne constant.evlta ~ventua!el.tIl! procese .v-Funcţionarea are lOC astfel: inainte de punerea in funcţiune se umple cu ulei baia lagărului.162 EXPLOATAUA ŞI fNTREŢlNEREA POMPEI fN INSTALATIE n::\1cREA IN FI:l\CnI:XE ŞI IXTRETIl\ERI!A POMPEI Ix EXPLO. uleiul eli~ere~ză pa.nudepăşească 80°C. Completarea uleiului sau înlocuirea lui depinde de condiţiile de funcţionare a pompei.P~ntru a se . Uleiul de ungere trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . se aşază din nou rezervorul în poziţie verticală şi se Lagărele de alunecare 1 preiau efortul radial. care au ca efect crpştPrea temperaturii lag:lrului. articulaţia 5 şigarnitura de etanşarejî. '.ive.ca rf(ct ~curgprl'a urui cant ită ţi de Iubririant În bai. Din acest punct de vedere.. . ungă- urmăreste nivelul uleiului.a lichidelor cu t~mperaturt ridicate) smt prevăzute cu un ~ISPO~Itly de~umit .:ăzut în corpul lagărulul 4. -". 3.HARE 163 Ai. l!ng~toru~ de nivel cCl~tallţ estealcătuitdintr-unrezervor 7.n lIla. aşa după 'cu~ In~IC~ ŞI d. .. 'torul fii. Dacă acesta scade mai mult de 2/3 din volumul rezen·o~ului.·antltat.!IDgător de ruvel con~tant't. Fig. 3. . partea cea mai de jos a rulmentului. în cazul lagărelor de pcrnpe se admite ca temperatura de funcţionare să atingă limita de 50°C peste temperatura mediului ambiant. . Fig.60.32 este prezentat un astfel de dlspozitiv.3:!.. lagărele' pompelor ce funcţieneaza in c~>ndlţll ~aI. ... cu ajutorul inelelor d ~ ungere 2 care vehiculează uleiul din baie.\"~scozltatea sa trebuie să corespundă ternperaturii de funcţionare a lagărului. . confecţion~t di.să nu producă spumă în timpul funcţionării. cer-a ce ar.'11T1p. Din figură se observă că marginea superioară a tăieturii ţevii se găSeşte la acelasi niv-I cu mijlocul bilci rulmr-ntului.\ceas(~l scurg-I'n) durează !JÎn:l în m.ci.33. este recomandabil să se folosescă ungerea cu ulei În special la pompele care un regim de funcţionare continuu. Nivelul uleiului din baie nu trebuie să depăşească mijlocul bilei sau rolei din.i'. tăiată inclinat la un unghi de aproxunativ .ele respect. r~cord. In cazul cÎnJ nivelul uleiului din lagăr.. Efortul axial.:iţie închisă ..>ră 'al"tllrIi a tr-vu ŞI 1"1"'1111" ('1 ..~ 3. datorită frecărilor. precum şi în scopul sporr.rt~a . preluînd căldura degajata ŞI transmiţînd-o mediului înconjurător pnn toată masa corpului lagăr.s~ nu ~ie corosiv.. .

Aici lagărul are rolul de a prelua pa de o parte efortul axial rezultat din suma efortului hidraulic şi a maselor pieselor aflate în mişcare de rotaţie.. Lagărele verticale intermediare sînt lagăre cu rulmenţi sau lagăre de alunecare şi au rolul d. d-oar=c. iar pe de alta de a ghida arborii de transmisie. iar unsoarea pătrunde în cilindrul 11. se utilizează pentru preluarea acestui efort un lagăr axial de alunecare. corpurile lagărelor sînt prevăzute cu orificii astupate cu dopuri. Pompele verticale pentru apa menajere. în fig. deoarece. execută cursa de aspiraţie. cu pistonaşe axiale.'t 'f" La alte construcţii. eL) sint montate in puţuri adinci şi inguste. dar mai dezavantajoasă din punct c'. care permit modificarea cursei pistonaşolor Între valoarea maximă şi zero. -care este de tip volumle. Cuplul do rotaţie este realizat de anrenajul melcat 4.astfel cum se vede la cilindrul opus . Funcţionarea pompei de ungere are loc astfel: în rezervorul 1 S3 introduce unsoare consistentă care este presată de paleta 2 prin găurile prevăzute în corpul pornpei 3.. montată in puţ uscat. sau alcătuieşte o construcţie separată denumită "crapodină". Avind în vedere că aco-sul Ia acesta p0mpe ~ste dificil. comandat de cama profiIată 10. 3. care poate fi inclus în construcţia motorului electric de antrenare. . se găsesc în dreptul orificiilor din corpul distribuitor 7 în momentul în care paleta profilată 8 presează unsoarea în acestea.. .164 EXPLOAT.ţia este mai economică din punct de vedere al investiţiei. imersată în lichid. La sfîrşitul cursei de aspiraţie distribuitorul se roteşte cu 1800 . 3.35 se utilizează pentru pompele prevăzute cu lagăre intermediare cu rulmenţi. iar de aici.! vedere al exploatării. Această schemă se utilizează în situaţiile în care spaţiul este limitat. La majoritatea construcţiilor de astfel de pompe. 3. acestea se deşurubează şi în locul lor se montează gresoare adecvate.\ ŞI INTRETINERr::. oferă . În această fază pistonaşul 9. prin conducte separate.\RE. ungerea acestora realizindu-se cu ansoare consistentă trimisă sub presiune de către o pompă de ungere antrenată de la arborele principal al pompsi prin intermediul unei curele de transmisie sali al unui angrenaj melcat.: In fig. .A1n -acces "uşor peatru ungerea acestorachiatln timpul funcţionării. astfel cum este prezentat în fig. efortul axial este preluat de un lagăr cu rulmenţi.37 este. Soly. utilizate la puţuri de diverse adîncimi. irnersateş sînt prevăzute cu lagăre de alunecare intermediare. ungerea realizîndu-se cu ajutorul unei pompe de ungere manuală (tecalemit).36 este prezentată o pompă verticală pentru apa menajere. Reglarea 'cantităţii de unsoare necesară fiecărui punct de ungere se realizează cu ajutorul şuruburilor de reglaj 14. In acest scop.35 este prezentată o pompă verticală pentru ap i m majore.\ 1'01IPI\1 IN INSTALATIE ~' I " . acţionaţi de axul dinţat 6.. In fig. iar mişcarea este astfel sincronizată încît canalele prevăzute în distribuitorii 5. prezentată o astfel de pompă de ungere.) a ghida arborii de transmisie. soluţiile de ungere w'/Juifl astfel adoptate Încît să prezinte o mare siguranţă în exploatate. Ia punctele de ungere ale lagărelor intermediare. Soluţia de montaj din fig.. 3. 3..iar 1:1 cursa de întoarcere a pistonaşului unsoarea este trimisă prin canalele 72 către racordurile 13. O altă importantă categorie de lagăre o constituie cea a pompelor de construcţie verticală.34. nepermiţînd construcţia în parelel a unei camere uscate. în dependenţă -- l'e~EREA I~ FUNCŢIUNE ŞI INTREŢISEREA POMPE! IN EXPLOATARE 16S .

II secţiune prin pompă. directă de profilul carnei de acţionars. se deşurubează şurubul pînă ce.EREA I~ FUNCŢlU~E ŞI I~TRETINERE:\ POl/PEI IN EXPLOATARE 167 a Fig. Pompă verticală montată in incintă uscată: •• schema amplaslrii fn jostaJalie.\ I'O. Ia o rotaţie completă a camei. Pompp. pentru a obţine o cursă de valoare nulă. iar cursa de aspiraţie este anulată. datorită adeziunii unsorii.3'.-'. 3.le de ungere de acest tip sînt prevăzute cu un număr de Fig.166 EXPLOATAREA ŞI Il'(TRETINERE. în. Astfel. aceasta nu-I mai atinge. această situaţie.\IPEI IN INSTALATIE rt:. . pistonaşul rămîne imobilizat în poziţia superioară. Pompă '/ertical! montată in incinta' urncdă : (1- schema amplasărf in lnstalcţlc : b- secţiune prin pompă. 3.36.

'}r t ~f'1 . Dacă numărul punctelor de ungere este inferior faţă de posibilităţile pompei.6 de ungere trebuie amorsată. iar pistonaşele respective se reglează pentru cursa nulă.gură totodată şi răcirea motorului. După cum se poate observa din figură. care asi."~.abrazive. în .··f·[·· ··. aspiraţia se realizează dificil. --1fz:z:?:ZF''F'rrIJI''lI Pompele cu transmisli Verticale. h ~~ -4-16 racorduri de ungere. b .scadă mai mult de 3/4 din capacitatea 'acestuia.l . pompa . care preiau sarcini moderate. t. unsoarea se presează manual prin orificiile de la partea inferioară a rezervorului. -Din acest motiv. care sint pretenţioase din punct de ved-re al asigurării unei ungeri corecte şi al menţinerii etanşeităţii. Unsoarea care se utilizează trebuie să fie suficient de fluidă. aC·i·~I.. în special Pompă ··cr. >~.·. Aceste operaţii se execută iniţial de către uzina furnizoare. deoarece. dar cu ocazia reparaţiilor ce se efectuează la pompe. să fie lipsită de impurităţi sau particuleL...eonstrucţiexmonobloc". au o fiabilitate pentru unsoare consistentă.168 EXPLOATAREA ŞI INTREŢINEREA PO~IPEI IN INSTALAŢIE . ~. rotorul pompoi este montat direct pe arborele rnotorului. In cazul unei unsori df'osphit d" viscoas«.l poate ii tluidrzată prin amestec cu ulei. ':. .·ru~gcre cele imersate în ape menajere.Acest gen de construcţie se aplică de obicei pentru lagărele intermediare de .t. cantitatea dp unsoare din rezervor nu tre~1\ să .... Pompa se racor. ultima vreme ele au început să fie înlocuite cu o categorie de pompe de . pent r u ape menajere..38 este prezentată o pompă de acest tip. il ' . În fig. In construcţia de pompe verticale se utilizează în mod frecvent lagăre -de alunecare avînd cuzineţi din cauciuc.dează la conducta de refulare prm simplă basculare. iar corpul pompei este fixat de asemenea direct pe -carcasa motorului. fără a fi nece~ară.demontarea instalaţiei. · {~. Inainte de prima punere in funcţiune.38. În fig. se recomandă să Se utilizeze numai unsoare de calitatea celei prescrise de fabrica constructoare. Pompă monobloc.. iar conductele de legătură umplute cu unsoare.t 'l. ele trebuie repetate de către personalul de exploatare.miIJ~1~m~r3 Fig. 1 .. lInsoarea care 'Se foloseşte trebui!' să fie de . 3. pînă ce pompa 'începe să refuleze: Pentru a se evita dezamorsa rea pompei in funcţionare. care însă trebuie să fie neutru faţă de rnaterialul lagărului. :3 .c .39 este prezentată schema acestei instalaţii . rotindu-se în acelaşi timp axul central. pentru lucrări de întreţinere şi desfundare.•.. lnstalaţia este prevăzută cu un sistem de ghidare care permite scoaterea pompei la suprafaţă. racordurile suplimentare se astupă cu dopuri. ~ '·. . P~ntru evitnroa oricăror neplăceri.' ~. care înlătură sistemul de transmisie alcătuit din rronsoane de diverse lungimi. Ansamblul pompă-motor este imersat in lichid. în caz contrar. In vederea arnorsării. a căror ungere se realizează chiar cu lichidul vehiculat. 3. redusă tocmai datorită uzurii lagărelor de ghidare. .ghidar€'.' '.bună calitate.

Etanşarea.2. ungerea se face chiar cu apa refulată de pompă.etanşarea porţiunii în care acestea pătrund în corpul pqmpei se realizează CUajutorul unor elemente care compun ansamblul a ceea ce în limbaj uzual poartă denumirea de "presetupă".etanşare moale. diferită ca principiu de funcţionare faţă de prima..etanşare mecanică. Deoarece organele de lucru ale pompelor. etanşarea pompelorreprezintă unul din cele mai importante 'criterii de care depinde buna funcţionare' li. ungerea organelor de lucru . preiau mişcarea de antrenare de la surse exterioare.qJ~: Pl'liEREA tN FUNCTIUKE Ş! tKTRETINEREA POMPE! IN EX PLOATARE 171 I Fig.l~u. Schema instala"ţiei pentru pompa . cuzinatnl din cauciuc se mcălzeşte puternic şi materialuÎse degradează. Dacă această cerintă nu este îndeplinită. '3.. prin intermediul unor transmisii mecanice . care sînt in contact cu lichidul. ' La pornire. de aceea materialul din care se confecţionează piesele în contact cu lichidul se alege astfel încît să nu intrs în reacţii chimice cu acesta.41 este prezentată construcţia acestei pomnp• Pompele volumics cu mişcare dp rotaţie au în principiu aceleaşi tipuri coustructivde lagare .3.arbori sau tije . Apa trebuie să fie curată. etanşate faţă de lichidul vehiculat.e conducta de aspiraţie a pompei.40 este prezentată o pompă verticală de adîncime avind lagărele intermediare din cauciuc.170 EXPLOAHREA ŞI tNTRETJ:-. . t~ c~Ul în care apa conţine un procen~ n. care ar putea provoca uzura ril:I!ldăa arborilo~ .pistoane. În afară de aceasta. 3 . arcuri. Vehicularea liIchidelor cu ajutornl tpompelor presu.al msemI?-atde nisip sau alte tmpuntăţ]. rotoare . sub formă de inele. La pompe se utilizează în principal două moduri de etanşare şi anume: . ca şi pompele centrifuge. confecţionate din materiale corespunzătoare condiţiilor impuse de natura lichid Ului vehiculat. ghidată . Fig. burdufuri . în timpul funcţionărli.39. la care presstupa este prevăzută cu garnituri moi. Etanşarea se realizează cu inele de etanşare .i t. J.tpuns adoptarea unor soluţii constructive care permit să se obţină un anumit grad de separaţie intre fluidul pompat şi mediul exterior. 3. Pompă 'rerticală cu transmisie în lagăre unse cu ulei.Po. lipsită de impurităţi mecanica (nisip. la care presetupa este alcătuită din elemente mecanice inele. ghidaU pe lagăre din cauciuc.nplL verricală cu transmisie .de trafismi~ie.\ PO~PEI tN INSTAL.. clapetă. pompele se echipează cu cuzin~ţ~dl~ bronz. . coloana de apă este menţinută în conductă de so~bl!.cu rulmenp sau d. în fig.2.se face chiar cu lichidul Vt'hiculat. "1 ~ imersatlL. In perioada de staţionare. acestora. Fig.alun-cara. Din acest punct de vedere. . Ia~ ?ngerea se face cu ulei şi în această soluţie arborii de transrmsre smt montaţi in coloane de protecţie.ERE.siemering.unse cu apă. montat p. 3. In fig.40. pietriş). palete. 3. ~oloana':'de refulare a pompei trebuie umplută cu apă în scopul de a se evita frecarea uscată în lagăre.

dato~Ita e~ect~~1 de Iaminars.aţu.nu uz~ prematur arborele şi garniturile.. s Lichidul trebuie să fie curat. curentul de lichid de spălare confecţionat . desparte în d:e~tul inelului l!lte.şi evac~ate la reţeau<l. Această poziţie a fost aleasă astfel deoarece aurentul lichid ului .~.le plină în figură). care sînt cqlectata la partea Infe!lO~ră a lagărului p?]ll~ei . c~re .. . aici rotorul 1 esţe prevăzut. ht.to:ită comprlmărli exercitate de o bucşit ŞI. 1"'. lichidul este folosit ŞIpentru S? 1 '.. lichidul mai poartă şi numele de . rezisten~e la uzură. . Aceste tipuri de pompe au arborele protejat cu o bucşă denumită "bucşă de protecţie" sau "bugă de uzură". care se u. '. micşorînd uzura acestora. iar lichidul circulă 2 pnn canalele I?terIO~re ~. In ~g.~II. Imp~edecînd scurgerea lichidului spre ~xt.re efortului ~XI~.c~zul pompelor care aspiră de la nivele inferioare. Iar alta scapa catre ext~r':.!lzăde obicei la pornp-Is la care nu se impun condiţii de etanşeitate absoUlU.d~ canallz.172 Pl:Z'EREA IN. 3. Din figură se observă că inelul laternou este plasat înaintea gar. In acest'fel în spaţiul dinaintea presetupei se stabileşte un regim de presiune care poate' da naştere Ia următoarele două situaţii:. In această situaţie.Jichid de etanşare". sub formă de picătun...l. .43.u ceva ~aI redu?ă decît presiunea din carcasa de. la care el<l. Din acest motiv.rn.ele de Joa. refula~e a pompel.unl"!~l?O~Pf' de construcţie specială.tl\T~.' ':/ ''t. In afară de ~cest.a .. pe lîngă rolul de ungere ŞI racire.. fie lipsit de impurităţi. .. rotorul p~inpei nu"ai:e g~~ri de echih!=>ra. . strîngerea presetupei se va face moderat pentru a permite scurgerea lichiduluisub formă de picături. sau rezervoare aflate sub Vid. În acest fel.Izeaza po. ~. . denumit}n limbaj uzUal "bternou". . Pompele care vehiculează lichide 'Cu suspensii sau impurităţi. c tăţr mecflmce.': . confecţionată din m<l.O!: (sag:eţl~edesenate cu. ". Seh. fără impurităţi .~e~ cerinţelor de..Presi~nea absolută din spaţiul respectiv are o valoare mai mare decît presiunea atmosferică .scurgere de lichid. FI1NCŢIUNE ŞI INTRETINEREA:PO)(PE( EXPLOATAREA ŞI INTRETIXEREA POMPEI IN INSTALATIE IN IlXPLOATARE 173 .locaşul presetupei da. împiedicînd astfel dszamorsarea acesteia.de.rnou în d?uă s~nsu~i opuse.lIlp'us~.hcul exploatării. . în ambele cazuri.' . . cinepă. astfel că in spaţiul a dinaintea pr~set!lpeI.ă ? pa!t~ reintră în pompa. .eno:.. Etanşare cu garnituri moi ~i circuit intern de spălare.a~e. .44. ă presiune ce \·ehiculează. b-ide făr.apre~entat~ se.ă şi. . In reaht~te forţa de presare trebuie aleasă astfel încît căldura degajată prin fre.nit~nlo~ de etanşare. Etanşare cu garnituri. " . Lichidul de spălare este adus de la o. sp'ec.. sau care aspiră din vase aflate sub presiune. 1.~pt. J. lichidul care scapă coritribuis la răcirea p~es~tupel. .·.·.i. ~mgere şi răcire a presetupei. ~i~ ".şI 1<1. astfel preseaz~ suprafaţa arborelui.~es~arţe In doua părţi distincta setul de garnituri 5.. m exteriorul pompoi. Fig.?..oară. sau la care motorul de antrenare este lI~corpora. . din azbost grafitat. --. pentru.. Aici.c f.care sa nu pr?voa~~ degra~~rea gamituriişi a suprafeţei arborelui.~chiar în corpul pompei Ji lichidul circulă şi prin interiorul acestuia. u. precum ŞI a celorlalte condiţii J._!'. Pentru funcţionarea corecta a etanş. ~In~ l~ inelul 4. . etansarea pompei împotriva pătrunderii aerului din afară. . l. Etanşarea moale este o etanşare Clasică şi ea se utiIjIZ. bumbac sau alte materiale adecvate e~te deformat în . "" . Presiunea acestuia se alege astfel încît să depăşească cu cel puţin 1 bar presiunea maximă pe care o poate realiza pompa. Spre deosebire de solutia anterioară.. Pentru pompele de presiune medie sau înaltă se utilizează soluţia de etanşare prezentatăIn fig. de funcţ ionar« este următorul.j'!~. In scopul cun?aşteru principiilor de funcţionare a etanşărilor utilizate la pompe: in con~muare sînt prezentate cîteva din cele. pompa fiind de joasă presiune.pnstnu. După cum s~ ob?erv~ din figură. şi a~e tendinţa de a curge prm s~aţlul dln~r~. aS:fell/lClt să permită o.eazăde asemenea la pompele ce vehiculează lichide lipsite de rmpurităti. Pentru a evita ~stfel de sltu.cazul pompelor montate sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie.. ele fiihd cunoscute sub denumirea de "pompe ermetica".. luJ:>rlf~ereauprafeţelor de frecare. 3. Bineînţeles. astfel c.nisip.a exist. 3. folosesc scheme de etanşare de felul celei prezentate în fig. echilibrare a impingerii axiale.ă impuris . ~ Fig. se utilizează diverse soluţii constructive care a? ca scop sahsfa~e. -: Presiunea ab~<:lută din acest spaţiu are o valoare mai redusă decît presiunea atrnosferică . Acest lichid trebuie să fie lipsit de nocivitate pentru a nu dăuna mediului înconjurător. care pot pătrunde în spaţiul dintre arbore şi garnituri. cu ~rLUri de..teri~e. Etanşare~ ~oale.uş.em.nş:rea se reallz~aza numai pnn Iabirinţi..tiIi7.:ru~ este !1ece~r ca strîngerea piuliţelor presetupei să se facă moderat. '.. 3... particule dure etc. .42 este arăt~tă schem~ unei etanşări cu garnituri ~oi. Iichidul care a sc~pat prin labirint se găseşte Ia o presiune a cărei v~oa~eeste :c.42.' .arbore ŞIgarnituri. '. 11' .43.' Pr~ncipiul. .'. . moi din azbest grafitat.. Atunci curentul de lichid de spălare va avea un singur sens (săgeţile desenate cu linie întreruptă în figură).. mai uzuale soluţii c.a p. un inel din garnitură moale. sursă exterioară ŞI el trebuie să.

un dorn confecţionat din lemn).. iar operaţia trebuie efectuată astfel: mai întîi se introduce inelul de fund.el trebuia s~ ~ie neutru pentru ~ nu _ rmodifica propnetatIle acestuia.r. Secţionarea inelelor se poate face intr-un plan' vertical. Inelele se vor aşeza cu tăieturile decalate la 90°_120°. precum şi restul garniturilor.' . Împingător pentru garnituri moi.ri ridicate. perpendicular pe axa garniturii sau inclinat la 45° faţă de aceasta. pnntr-? construcţie prevăzută CIl :a~era de răcirs... care sint Plai ~or deformabile.45.l'atăşi care. est~ nec~sara . infăşurat În colaci. atunci acestea se vor confecţiona din şnur. Etanşare cu garnituri moi şi personalul dedeservire. av. copşffinciozitate Je FIg. LIchIdul de spălar0 . Etanşărilş cu garnituri necesită anl!mlte operaţii de întreţinere care trebuie efectuate cu·. - I . J. Fig. Dispozitivul este alcătuit dintr-un arbore auxiliar avind diametru! identic cu cel al arborelui pompei (poate fi folosit in acest scop chiar arborele pomp. Aceasta se obţIne. situaţie care ar trebui evitată ori de cite ori este posibil.I"<lclreapresetupei. .temperatură.de hîrtie cerată sau hîrtie pergament. 3. iar cealaltă se scurge In exteno.ei. Dispozitiv pentru confecţionat inele de garnitură cu tăietură dreaptă" : ' Fig.:. Fabricile producătoare livrează garniturile sub formă de inele gata conf€c'ţionate la diverse dimensiuni.şi. peste I05'C. trebuie să se potrivească perfect cu golul locaşului din corpul presetupei.. .rtit di~ ~at~~l~ ire. r-miji!2~[2~F~' La pompele care. din punct de vedere dimen= A-A 'moi sional. destinate pompelor ce f!1ncţionează in condiţiidepresil1n~ . .. 3. i cu tem~era. simple şi practice ill: acelaşl timp. Dacă garniturile nu pot fi procura te sub formă de inele. Pentru a nu deteriora suprafaţa arborelui. se divid» În d?u~ :en:...un opuse. Garniturile se montează in locaşul presetupei numai sub formă d" iud. care are o presiune mai mare deCÎ. a~lg?rînd ungerea şi răcirea pre~etupel. ridicată . ' .47. din care o parte îmPI~dIC~ patrunderea impurităţilor şi pro~eJ('aza ~'tanşa:ea. În mod obişnuit it a':'leaca efect .' :'. acesta se protejează in porţiunea respectivă cu 1-2 straturi .ppm 1 t /c Ide ~drmale ~int cOnfecţionat..!. 3. 3. apoi se introduc g1rnit.174 EXPLOA'fAREA ŞI 1NTREŢlXEREA POMPEI 11'1INSTALAŢIE Pl"NEREA IN FUNCTIUNE ŞI 1NTREŢII'EREA P01IPEI IN EXPLOATARE 175 de spălare.i5.n o secţIUne transversală pă. se'intrebuinţeazădiverse dispozitive.. Etanşare cu garnituri moi şi cameră de răcire a presetupei. car" trebuie sl fie aşezat il! dreptul orificiului Iichidului de etanşare. '.-16.t~ncţion<irea defectuoasă : Ii hi -(. jarea celor mai mici amănunte poat pompei.. sau sub formă de şnur continuu. .' destinate etanşărli pompelor cu presiuni reduse. Prima soluţie se utilizează de obicei in cazul gamiturilor mo].garniturilor.~i.tcea a Iicbidului pompat. cu ajutorul unor dispozitive care trebuie să le asigure dimensiunile şi forma corectă . ' " Pentru tăierea corecti i 'gamiturilor. vehiculează lichid'. aşa cum este prezentată In fig. .47 este prezentat iun dispozitiv pentru tăierea . cînd aceasta este demontată. deoarece negliCIrCUJtde spălare exterior.46. acee~.tu.. fără inserţii metalice. Tăietura oblică se foloseşte la garniturile moi cu inserţii metalice. Fiecare inel de garnitură se introduce separat şi se impinge în locaş pînă ce opune rezistenţă. în funcţie de numărul garniturilor. 3. garru un e mal utilIzate la . lmpingersa se realizează cu ajutorul capacului presctupei sau utilizind un îrnpingător ca cel din fig. In fig. sau arborele de rezervă al acesteia.? din azbest grafitat. sau chiar Fig. impl.~!L: m JL inclul latornou. dacă presetupa este prevăzută cu un astfel de inel.n ::!""'C leCa III pompă cu lichidul vehiculat r]/. perpendicular pe axă. . 3.

se . deci şi presiunea. ~eea. ". Dispozlt r pentru con. iar garniturile trebuie înlocuite . ~a urm. .. Iar..49. Acest lucru se poate constata în mod foarte simplu: atingînd cu mîna corpul presetupei şi apreciind aşa cum s-a arătat anterior.'il• După montarea' întregului pachet de garnituri. /.a:niturilor pe arbore nu este prea putermc~..). 3... Î11' . <ţe garnitură se înfăşoară strîns pe acest arbore. se înşurubează în materialul garniturii şi apoi se trag cu atenţie afară astfel cum este arătat în fig.-. sîrme .care trebuie să fi~ perfect curate.a ~ verifica dac~ string!rea.fără rfsCul. sub formă de picături.~:.ţ.o cantt!ate Imp~rtanta de caldura. Extragei ea 'garnlt uri!or ajutorul tirbuşo~ului.ctueze cu ajutorul unor scule speciale .r(. temperatura.c~pe~('IeSţ.ce are ca ('. :.Montan~a garniturilor se face numai după ce în prealabil s-a efectuat o ver~fica~e minuţioasăia locaşului presetupei şi . deg..î'). 3. 3.desc~idr~diaI. De asemenea b.aJ1n~. Se admit de regulă 40-'-:60 picături într-un minut. 3. .••.\_T_'\_R_E 171 ~nurul. ~e obtine astH un segment secţionat la 45'.. se roteşte arborele cu mîna p~ntru .. Inel laternou. 3.48. p~ diagonala dintre cl'l.~. .tirbuşoane .> taie cu un cuţit fiecare inel. la un moment dat.].r"1 a."ptnl garmturll')!' r(·~p:'c::·. în cazul pomp:.'2.inc locaş~l ~resetupei. apo!. Fig . :'!~a '~tlnl ~I' .~J. Pentru aceasta se procedează astfel: se opreşte pompa.eti:u1rborelui.51. aşa cum este prezentat în fig. Ca regulă se recomandă inlocuirea întregului pachet de garnituri atunci cînd rtingim~a acestuia s-a redus cu o valoare ce depăşeşte cu 1.borţl.itI Incorect -. 3. unor scule improvizate . .53.• .i8. g. Dispozitivul este alcătuit dintr-un jgheab de lemn. Piuliţele presetupel se stnng iniţial cu mina. .. Fig. se strîng cu cheia. i>~1lă ~ distanţa 'dintre capeto dr-vin. se scot garniturile uzate şi s~ . 3.••IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POMPEI IN EXPLO.6 Fig. astfel: se apucă cti ambele mîini cele două capete ale.Ie~jip'!Il! . piuliţele prcsetupei.: !:""tţin1i. după o garnitură model. . s.fect uzarea neuniformă " 'llnnf. ' -----4 Fig' . '<'# " " Capetele inelelor trebuie să se atingă fără a se încăleca . îndoite la un capăt ŞI scoaterea acsstuia m afara presetupei.~urul se înfăşoară strîns pe arbore.9. Astfel dacă o presetupă este strînsă prea tar~. 3.. Pentru scoaterea garniturilor.51.i _jiiulului ~l'ib' \l)~ cfup.de mănme corespunzatoare. care se constată :.l c ~u Jum~ate din dla"?-. a Iichidului pcrnpat. pînă se restabileşte regimul iniţial.176 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POllPEI IN INSTALATIE PUXERE •. ..are a s~rîngerilor succesive. 3.('. se va proceda.-tunc~cînd s~urgerea devine abundentă.5t1. ~ ~ . Ine~ului şi. etanşarea nu mai poate fi asigurată. uniform ŞI moderat.iaşă cum sEilarată in fig. apoi se trasează longitudinal două 111111 distantat» între pl" ('1. se taie fiecare garnitură in parte. 3.. ln alt dispozitiv pentru confecţionat garnituri cu tăietura oblică este prezentat În fig.. Se recomandă că această operaţie să se ef..(>C. de etanş~r~ va fi diferită. avînd dimensiunile cor~spunzrttoare cu ('el>-al" s-cţiunii şnurului. Luneimea acestora se stabileşte anterior. El este prevăzut cu o faţetă oblică. şi suprafaţa arborelui de care au rămas lIpIte resturi de garmtura... garniturilor. .'3..deoarece acestea pot deteriora suprafaţa arborelui sau locaşul presetupei. .curăţă b.:~e. lungimea axială a pachetului de garnituri se micşoreaza. apoi se trage cu creta o linie dreaptă longitudinală. pe care se face tăierea şnurului sub formă de segmenţi. cu un.l car. Pe măsura uzării garniturii.:-'-- _ . Fiecare inel se montează separat. Dispoziti" pentru tăierea clinată a.rnttu:l şi arbore devine prea puteI?ică.. . :\lo11tarea pe arbore a inelelor de garnituri. cuţit foarte bine ascuţit.::-:~~:l i~ Inlocuirea separată a unui singur inel de garnitură este eontraindicată. sau prin măsurarea circumferinţei arborelui. se interzice utilizarea. _ Tăierea oblică a inolelor se realizează de asemenea cu ajutorul unui arbor» an xiliar. astfel că.chidelor reci.desfac axialşi seintroduce a inelul pe arbore. operaţia se execută cu atenţie pentru a nu se zgîria suprafeţele de etanşare.a suprafeţei de etanşare ~ arborelUi.. la 45'.1 () va lnar= ug":1L'i.... pentru ~ntrod4~nrElape . g. după care.-. Tirbuşoanele se introduc diametral opus în locaşul presetupei.l.. un criteriu de apreciere a funcţionăru corecte a a~esteIa.l. Tirbuşon pentru garnituri!or. de garnituri 'cu tăietură 'Oblică. presiune~ de <.5 ori lăţimea unui inel de garnitură.. . ext ra e-rea Fig.rii Ii. astfel încît presarea garniturilor ~ permită o uşoară scurgere. fig. deoarece deformare a acestuia va fi diferită faţă dp inelele mai \'"du.. Inelul laternou este prevăzut prin construcţie cu două deg~j~ri care permit introducerea unei tije.unei deformări permanente sau ChIa! rupen. Fig. 3.52. Temperatura de resim a presetupei co~st~t..ontact dlI~tre ga. . fig.!:+.şurubelniţe.iri~le .50. ceea ce conduce la un regim termic ridicat al intregului ansamblu..ll1l In rl.' dUll~'l linii (fig.4S.

ul. aplicată cu precădere la pvlllpe şi ea se utilizează în special în situaţiile de pxploatar~ c~re impun condiţii severe.::.· garnitui'i moi.şi' modele de garnituri mei.respecÎl\"e nu mai pot fi utilizate. mecanic:i" reprezintă o soluţie constructivă modernă.. De aceea.este total greşit' ŞI contr~m~Icat. Ş .\LE 179 dacă se observă că presetupa fumegă şi se constată un miros specific de ars.. I -.1'''' td)". Fig.--' __ I . Etanşarea mecanică.r~e .unabii«. etanşările mecanice prezintă avantajul unei depline siguranţe în funcţionare. j-< c::. mei mal mici].' . 'eiocan . 178 ExrLOATAREA ŞI Il\TRETISEREA POlfPEI IN Il\SHLATIE Pt:~ERE. '.t prea strînsă încît a scos fum. . ""!!'!mit:t . răsucite ŞI Impregnate cu seu sau unsoare grafitată.· ~i)_\. Grosimea garniturii se stabileşte cu ajutorul relaţiei: S=-2 în fig. Procedeul de a mări d. o -7 . să se cureţe cu grijă locaşul şi arborele şi să se introduca garnituri nOI.5.~. 3..H..54.:7. Schema pentru alegerea dimensiunilor garniturilor. se.54. cu grosimea prea mare i va trebui s. . .. •O. clt! diferite forme. este practic compro~Isa ŞIgar. necesitînd o intreţinere minimă. radic-aruve ptc.~ :-t·:.i\·t'. se recomandă sa s:: scoat~ to~te ~nelele. 3.' '-10. • <?arn!t~rIle moi se confecţionează din fire subţiri de bumbac sau de azbest. se va urmări intensitatea scurgerilor şi se va regla astfel stnnger. în ceea ce priveşte scăpările către pxtpri(Jr: 11C)qcl.<.l. Pentru siguranţa funcţionării.imensiu~il~ garnituri. Acest lucru ~ste un indiciu ca lichidul de etanşare circulă şi deci funcţionarea este corecta .\ 1). . in comparaţie cu sistemul de etanşare cu garnituri moi. este contraindicată folosirea unor gamitll.a ei cu lovitul'Lde. dacă garnitura are 'tin diametru exterior n:al m:c dec~t cel ~. rezultă că strîngerea este prea puternică şi deci trebuie slăbită.mtunle. D-d (3. strîngerea piulitelor făcîndu-se cu mîna cît mai uniform. deoarece firele din care este alcătuită garnitura nu rezistă" la ŞOCUrI I aceasta se degradează rapid. cu condiţia ca etanşarea să fie corect aleasă şi montată. - ~0J. Etanşarea mecanică. .FO.ea 'p~na .deoarece. 3.diametrul Iocaşulul presetupei. ŞI nu va realiza presrunea de etanşare uniformă necesară.ce.. 3.i pri~ lăţire.55 sînt prezentate cîtpva modele ci. .13) în care: ~ esţe diametru! arborelui şi D . i.. Dar simpla deşurubare a piuliţelor de stringere nu-şi face întotdeauna efectul deoarece s~ întîn:PIă frec\'enţ ca întregul pachet de garnituri să se deplasez~ fără îr. ea nu v~ umple complet spaţiul. f)_up:.('f'.pu~nirea po:nrei. .~:" s~ se micşoreze presiunea de etanşare.: . obţme o scurgere sub formă de picurare. loc~şului presetupe!. De aceea.uNCŢIt:NE ŞI INTRETJ:>EREA POMPE! IN EXPLO. F.: .5. se vor scoate separat inelele şi se vor reintroduce de asemenea separat. Alegerea corectă a dimensiunilor gamiturii trebuie făcută conform schemei de principiu din fig. d~ ~ecţl!l~e.etanş~re.!!core~pu~~ătoare cu locaşul inelar din corpul presetupei (nici ma! ~a:I. ' Secţiunea şnurului este un pătrat cu margini rotunjite. o garnitură.. Şnurul se obţine din împletirea acestora în diverse forme care trebuie să cores~undă condiţi~lor impuse de sistemul de etanşare. De asemenea.a fie mtrodusă forţat m locaş ŞIva avea ca efect o presiune de etanşar~ n~umformă. care a fos. dacă se constată în continuare ca presetupa este prea caldă.r "b. Fig.

inel fix...•T... In principiu.. În cazul in care calitatea suprafeţelor este necorespunzătoare şi prezintă denivelări. Etanşarea lichidului âflat sub presiune Si' realizează pe suprafaţa A. frecare u~at~.ază lich!de ~?raziH'..·r~en'ţt'le de amestecuri ce au la bază grafitul.v~dereal fr~cării. La frecarea lichidă suprafeţele de alunecare sîntjseparate printr-un film de lubrifian.:~·". o etanşare mecanică se compune din două inele în contact..:.alunecare. -între suprafeţele ce se află in contact nu există un film de'lubrifiant cars să reducă coeficientul de trecare.re~ul(~~spectat. susţinind că in asemenea situaţii cauzele se datoresc unui montaj defectuos. În scopul preintim. pentru etanşări cu inele executate dintr-o bucată.\ ŞI I:-. O verificare expeditivă se poate face chiar de către monfor/ prinpresarea manuală a celor două 'inele (unul către altul) pe suprafeţele de etanşare. . :Contorm~:figurii.. •• U. care-i perrii"iteo deplasareaxială. Pot fi utilizat..~.ered!1să. r '.r~h. i . . inelele se confecţionează din materiale ce au la baza diferite combinaţii de carburi metalice.l. pnn efectuarea unei perioade de rodaj.•.că scurgerile se reduc progresiv. + 450'C. ~·:1:t:"::. ..250 bar. materialele cele mai uzuale din care se confecţionează inelele sînt: _ pentru inelul rotitor: cărbunel~ realizat prin sinterizare Jiu di\"t. :\~~f.. . . sau alegerii necorecte a etanşării. iar local. astfel că în funcţie de situaţia din exploatare se pot admite anumite valori ale scurgerii..cpr itor. chiar sub formă de picături.a~~rile mecanice ~ ·tn~adrează tn cate: goria de frecare limită sau mixtă.' J.diametrul arborelui: D = 5-500 mru.iar etanşare~ fu~cţiod nează defectuos.<:. sCllrgex:. et.f~tpearbOre cu.filmul de lubrifiant este parţial intrerupt. oţr-lul ::1:.. iar verificarea calităţii suprafeţelor se face cu . aşezate perpendicular pe axul pompei.(t: .. adica in anumite porţiuni frecarea uscata nu poate fi evitată.56.t:ll '(1 un .~suprafeţele de alunecare"ale melelor. D = pînă la 1000 mm. care reprezintă locul de contact al celor două inele.domeniul vitezelor de rotaţie: v = pînă la 100 taţs.t~nde intre cele două feţe este extrem ~.teIlWcă sint ·~'W-0~ute.. iar etanşarea se realizează intre cele două feţe de .. o parte din Iichid v~ patrunde. Li eranşările destinate să echipeze pompe ce \~ehi. iar uzura este minimă. • . astfel încît în mod pr~ctic nu apar UZUrl. unei manipulări neatente a stanşării in timpul montării. materialele din care sînt confecţionate inelele se aleg dintre cele care au un coeficient de frecare redus. Cantitatea de hEhld care p~. iar celălalt se roteşte împreună cu arborele...i1'. astfel că in e.ătoare cu frecarea limită.L . Schema etanşăr ii mecanice:. in anumite porţiuni ~re loc o. Din prezentarea datelor de mai sus rezultă că etanşările mecanice răspund practic la toate cerinţele impuse de exploatare.\:J.. În acest sens. Fr~~area ~ixtă este asemăn..llchlduIUl este mal mare decît presiunea exterioară.::"'·~)"'··. din care unul este fixat în carcasă.. cele două suprafeţe de al~nec~e ~e adaptează rec!pioc. .... tnsotiţde:ciupituri şi fisuri.ea evine abun~entă .n spaţiul ~n care ~acă se găseşte montată ~tanşare<l:' valo~re~ p.earc11l~ise.domeniul temperaturilor: t = ..cul. pinării acestor inconveniente. dacă SI' aplică o răcire suplimentară.limită.""t •••.limită •. I " . să fie absolut plane şi să aibă o rugo.... . În mod tacit însă.şi la temperaturi mai ridicate.TREŢISEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:~EREA IN FUNCŢIUNE ŞI ISTREŢIXERE.: . 3. Firmele constructoare de etanşări mecanice nu admit scurgeri sub formă de picături.1. pentru etanşări cu inele executate din două bucăţi. vaţlOr~are a lichidului.. care poate provoca deteriorarea suprafeţelor de alunecare.• . mixtă şi lichidă. • • În .cum est~ prezentatiI!§ShemCl din fig.!.200'( ..inel rotltor : 2 -. aşa . 3..\!l .• La frecarea uscată. . . trebuie luate J . 0_1. montat Pe arbore cu un ajusta] suficient de larg.. dis~zitive spe~i~e de control optic .l14l •.alunecare ale' acestora trebuie. Inelul rotitor este apăsat de un arc.. dată in' câtatoâgel~ l~elor producă toa~~ ~a. t. _ pentru inelul fix: fenta. contact.-c<. domeniul de aplicare a etanşărilor mecanice cuprinde următoarele limite: .·xtu!. . . in general.. pori sau fisuri.tar ~reează o scădere puternică a presiunii. dar viscozitatea Iichidului Joacă In acest caz un rol Important coeficientul de frecare se reduce.ş~ vinăJn..!~si1}i. ~.reslUnll... E :i..ţ!Tl!). care poafţ' atmge v~oarea pr~slUnll de. )nelul rotitor 1 este.arc e! Icoidal .~ată.4".~.a~illc de~·.\ PO~IPEI tx EXPLOATARE 181 Din punctul de \'f·dere al caracteristicilor constructive şi funcţionale.unş... !f'J'.t care le ~piedică .l~'. Se precizeaza ca pe plan mondial nu există norme care să reglementeze valorile limită admise pentru scurgerile de lichid la etansările mecanice. p~trl:l:feluri de frecărij.!.•.i".. Din punct de. Pentru micşorarea forţei de frecare.180 EXPLOAHRE. Practica' arată ca.. se recunoaşte că termenul "scu:gere zero" nu trebuie considerat ca o noţiune absolută.a~ofl care practic sînt imperceptibili. dar totodată este necesar să se ţină seama şi de natura lichidului vehiculat. Etanşarea pe arbore se realizează cu ~n·. . astţel.. astfel că cele două suprafeţe sint supu~' unui proces de uzură intensă.i~ ~.'f':I!'·:. .lL1I. au loc scăpări subformă de v. in~re feţele de alunecare ale inelelor şi va asigura ungerea. Din expunerea mcdului de funcţionarereisse că"itI1t!. •. final la uzarea inelelor...: 4 " 3 f' zitatc minimă.J.~rub: Valoat:ea~<lţel de fixar~ 'este . iarspaţiullamit. care nu trebuie să le influenţeze comportarea. La frecarea. acestea trebuie să se lipească prin adeziune şi să opună o oarecare rezistenţă la incercarea de a le desprinde.. rec . î. . materiale ceramice de duritate foarte mare..". suprafeţele <ţe.56. a glează cu ajutorul OPI:lţoriilI. .. măsuri de lubrifiere a suprafeţelor respective şi de evacuare a căldurii degajate. .xteno!.~ cu ngurozlt~te. Finisarea lor se obţine 21 pria lepuiro pe maşini de lepuit. bronzul. Lubrifierea suprafeţelor de alunecare se realizează oarecum asemănător ca şi la sistemul de etanşare cu garnituri moi .domeniul presiunilor: p = 10-5 Torr . Din acest motiv. .lf'..'.ele~llt ~~t.~t. . 3 .ipate o forţă de frecare care conduce la o încălzire a etanşării şi în Fig..

indică gradul de echilibrare aetanşărli. l? exemplul prezentat nu s-a luat In considarars forţa ar~ulul care . deoarece forţa de apăsare a celor două inele capătă valori Importante. 3.iun~a din . In fig. Schema etanşării inele se realizează pe o suprafaţă alcătuită din sumecanice echilibrate.H. .59. Din !lc. presiunea lichidului ce acţionează P" suprafaţa A rezultă ca o dife~enp dillt:-e presiunile d~ p~ feţf'le. După cum se observă din schemă.hi""". o cu o . supi-Maţa A pe care acfioneitZl presiunea h. 3. iar lichidul preluat la presiunea de lucru s. la o pompă de mărime medie. 3. Totuşi. el trebuie să aleagă etanşarea cea 'mai potrivită şi. pe care se exercită presiunea Iichidului de etanşat. al: inelului rotitor ŞI ea se transmite inelului fix pnn Intermediul suprafeţei Bl' Dar contactul dintre cele două Fig.:. este mal mare decît . -=====:=:g:fu::-. Schema de montaj a etanşării. ma B. presiunea de contact este mai mare -decît presiunea lichidului de etanşat cu . utilizarea unei etanşări neechinu mai este raţională. la care circulaţia Iichidului de răcire se face prin exteriorul pompei.)9. prin urmare. ~ i" Inscopul dea Inlesni cunoaşterea şi însuşirea cunoştinţelor referitoare la etanşările mecanice. opuse.\REA ŞI lliTRETlliEREA POllPEI IN INSTAU.um se observă din figură. 3.60. nsechilibrate. care impun condiţii mai uşoare. . Etanşările mecanice neechiIibrate se utilizează în numeroase situaţii -de exploatare. 1 • . _ .faţa de cont~ct dinţre cele. .:'n ./ 182 EXPLO.li) jibrate v: .I?in punct ?e veder~.anşarea fără echilibrarea presiunii. După cum SI~ remarcă din flg.La et.ţn 'realltate.' . 'o o". sării mecanice neechilibrate. d t A -. '~ato~tă:'tOCmai acţiunii oarcului. de cont!lct dintre cel: două feţe de alunecare.57.ura ~r~şte i?e~te li~itele l>ermise. Rezultă. . etanşărils neechilibrate nu pot fi folosite Ia pre~IUnIprea mari.58 este pr~zentat~ sche~a~nei etanşări mecanice Ia . cantitatea de lichid care se scurge sub formă de vapori.suprafaţa B de contact" În această situaţie. sau in . este recomandabil să consulte specialiştii fabricii constructoare de pompe.ti: determinarea. exprimat în procenţ~.! (" . + B2' echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix. h .etanşăriIe din această categorie pot fi utilizate pentru p. iar etanşareâ .v". în continuare sînt prezentate cîteva din construcţiile caracteristice pompelor uzuale. că presiunea pe sUfrafeţele de contact este mai mică decît presiunea lichidului de etanşat ŞI este determinată de raportul: l·BI A (3. Acest raport.jS: .etanş~lr! fără e~~ilibrarea presiunii...~ POMPEI Is EXPLOATARE Conform datelor din literatura de specialitate.'1". presl1!ne!'-pe . Schema din'fig. .i:::~:: .0 valoare determinată de raportul -celor două suprafeţe.Dup~ c. Fig. ocazia reparaţiilor capitale. constructi\'-funcţional. Schema etansărjţ rnecanice neechiIibra t~. .PractIc. culaţie exterioară. două categorii: etanşărilo mecanice se pot .": :/"" hc I U Ul l' etanşa . respec. brată J. • hid I .spaţiul d? etanşare are o valoare mai redusă decît presiunea ':le~hu!uI exterior. cu ciretanşarea suprafeţelor inelelor de alunecare. Pentru înlăturarea acestui inconvenient se adopta o soluţie constructivă. este de ordinul a 10-12 cm3/oră.etanşări o • o o o La presiuni superioare valorii de 10 bar.est motiv. care serveşte la răcirea şi Iubrifierea etanşării.e introduce în locaşul etanşării printr-un ono ficiu . In clasifica .ta". 3.chld~ul dm.TIE PUSEREA Is FUNCŢIUSE ŞI ISTRETISERE.:' Bl +B2 B ///' Fig. . "'cazUl cind beneficiarul doreşte ca la o pompă să inlocuiască etanşarea moale cu una mecanică. .'.~t. . 3.~u pres~unea Iichiduhri ce trebuîe et!lnşat. Alegerea etanşării mecanic~ c~e urmeaz~ să echipeze l??mpa. .resiuni ce nu depăşescvaloarea' de la bar.Dacă pres. in acest sens. suprafaţa de alunecare este echivalentă cu suprafaţa pe care se exercită presiunea Iichidului ce trebuie etanşat: pri~ urmare şi presiunea specifică este aceeaşi cu cea a lichidului r~s~ctIv.se uze~ prematur. In fIg.tcare Posedă datele de bază şi condiţiile de funcţionare în exploatare furnizate de beneficiar in formularul cerere de ofertă. . . şi inel rotitor .presiunea' lichi-dului pompat.Etanşare neechilicu presiune specifică 'm1rită.acţlonează In ac~isens -cu. Priza de lichid este situată pe carcasa de refulare. datorită presiunii m~ri.~1 o o" . pompă este echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix. c : ~ el" om. .care suprafaţa A.. 3.atunci est~ necesară aducerea în spaţiul de etanş~re a unui lI~~ld cu o presiune superioară. două inele este egală chiar .~el 5~ tem'p~r~ţ.60 reprezintă soluţia de montaj a unei etanşări simple. datorită construcţiei lor simple .57 este prezentată schema unei etanşări mecanice neechilibrate. denumite şi "etanşări neechilibrate" .în raport Cll cea-a etanşărilor echilibrate. a cărui poziţie se găseşte In planul celor două feţe de alunecare ale inelelor etanFig. 1n această situaţia. contact este determinată de presiunea diferenţială a pompa . tipului constructiv ŞI a materialului etanşării este o sarcina a constructorului depotnpe. sau "etanşări echilibrate".presll~nea de c~ntact dIntre 'cele două feţe are -o val~area mal mare decit: presiunea :Iichiduluî. cu echiltbrarea presiunn. / -.. .

da deplină satisfacţie în exploatare.'. prin două orificii .~L. 3.~ce simpla.64.inelul de grafit.' lucru a pomp-l. combinat". etanşarea dublă are rolul de a impiedica scăparea acestora în atmosfera exterioară. se creează un film de fluid care împiedică pătrunderea particulelor abrazive şi asigură protecţia împotriva uzurii prematura. etanşarea echilibrată este montată spre exteriorul cutiei presetupei.. Lichidul d: etanşars şi spălare se introduc..3.acareelemeteb. Fig 3. De aceea.o\ P01IPEI Ix EXPLO. 3. care trebuie ----_ . .\RE.. In schema prezentată. . .se~a ŞI de marea vafletat: ~':' de forJe 'constiucHve'a:aoptateCl~ :f~~flcil~ produ~atoare. utilizată la o pompă pentru lichide abrazive. ':. neechlltbrară. Această etanşarp'este d-numită uzual .din exterior.mec~. neechilibrată.nd.. combinate.. este arătată sch~~a. Etanşare -cj . __ .cu inel rotitor".62. elementele etanşării .pille 111 meca- nică dublă. EI trebuie să fie lipsit de impurităţi şi să aibă o presiune superioară cu aproximativ 1-2 bar faţă de presiunea d. Etiln~lre cu inel m"G1JlICJ. Di. In schema din fig. în acest scop. Iar dacă a fost corect aleasa ŞI mon. polimerizare sau cracare.. . inflamabile etc.{lxe in carcasă iar contramelul se roteşteedată cu arb6'tel'l..61. deoarece oferă o singură sporită împotriva pierderilor. vehicularea de Iichlds cu particule solide in suspensie. arcul de presare. d~ montaj 'â. se utilizează ca soluţie de montaj etanşarea mecanică dublă.ntare a etan ărilor mecan~ce. După cum se observă din figură... În !?ituaţii în care parametrii exploatării impun condiţii mai dificile.•. ". Această soluţie . In cazul vehiculării unor lichide cu toxicitate ridicată sau foarte inflamabile. Etanşare mecanică dispusă în tandem.~L.:m" eS..va ..faţă în faţă".\ POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:XEREA IN FUI>CŢWNE ŞI II>TREŢII>ERE. se utilizează montajul "faţă în faţă" sau "combinat". .~:d.este aratata ~n flo. 3.\TARE 185 nu poate fi realizată direct cu lichidul aflat în spatele rotorului. t~nd~~ţa de cristalizare. u'~ei:. Eranşarea mecanică dublă.•. etanşări me~amce ~ se facă numai In conunei formitate cu prescriptiile din cataloagele furnizorului..spate in spate".'" .lichide c~ au.. Exemplele descrise mal sus nu epulze~za dlversel~ soluţii de mo.p:l'esettipel sînţ. J. rnon-pai. camera presetupei este pusă în legătură directă cu conducta de aspiraţie şi prin urmare se găseşte la un regim de depresiune. 3.".6.62 este prezentată soluţia de montaj a unei etanşări duble aşezată "spat~ în spate". manşonul din cauciuc şi carcasa metalică desprijin _ sint solidarizăte împreună cu arbJreb şi se rotesc odată cu acesta: în timp ce contrainelul este fix în carcasă: ' 'i " " . În fig. .a ca montar~a unei etanşări mecanica reprezintă o operaţie foarte delicata.. deoarece datorită gaurilor de echilibrare prevăzute in acesta.ta. între feţele de ahmecare.. '~F Fig. etanşare a m. De obicei aceasta este alcătuită din două etauşări simpla aşezate: .te l~tilizată ~e o?icei la pompele ce vehiculează .mai<!l).s~ rece mandăcaalşgersa Ş~ uţ~liz~x:e<!.Ej~".tata .9!14 ţm~. i' F r~.\ ŞI INTRETI!'OERE. in "tandem" sau "combinate". alcătuită dintr-o etanşare simplă.63 se prezintă schema de montaj a unei etanşări duble. In fplul acesta..~·t.~_----"_. Aşa după cum s-a ~ră'tat anterior.amplasate în planul suprafeţelor de alunecare ale inelelor respective. 3. toxice.61.ti..ec~nică nu ~ecesită prac. operaţii de întreţinere. 3. In fig. montaj spate in spate. şi una echilibrată.184 EXPLOAT. Etanşaroa dublă dispusă în sistem .n ac~st punct de v~dere se prec~eaz. Fig. . cchiliLrat. fix.•.

. In vederea montării. În timpul rotirii.). unde se efectuează operaţii de prelucrare prin aşchiere sau polizare.'Se Verifică dacă suprafeţele de alunecare ale inelelor sînt aşezate perpendicular pe . Pompa se va aduce la camera de montaj după ce în prealabil a fost suflată cu aer.· .l Fig.·ded.. astfel ca să nu deterioreze suprafaţa de alunecare (vezi fig. masa de montaj. 3:67. Etanşare mecanică.C~. D4 = . . stnt protejate cu un 'strat din. 3.. care se aplică pe tsşitura melulul: _ 6. ~e unge şi suprafaţa de alunecare a inelului roti tor cu un strat fin de ulei.arbore.. se vor executa teşituri conform cotelor indicate in fig. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig.~-. Din acest motiv.68).}=98mm. .n. în continuare.50mm. In cataloage se indică cotele de montaj precum şi toleranţele admisibile pentru fiecare tip.. D = .0. 3. neechilibrată.acestea vor trebui respectate cu rigurozitate.5 rom. şi se 'presează. Valorile numerice indicate au fost obţinute prin transformarea unităţilor din ţoli în milimetri. Dimensiuni de arcului se' reazemă pe umărul arborelui. de sprlJI. ansamblul cu mîna.-~ '. trebuie teşite şi rotunjite la cetele indicate in cataloage.[_.cote de montaj. Astfel. dublă.:. avînd grijă ca suprafeţele de etanşare să nu fie zgiriate sau lovite..RF. la nivelul diametrului arborelui. cu mina. . pentru a uşura alunecare~ burdufului de cauciuc. Da = 95 ±O.6j. Toate degaj ările . utilizată la pomparea lichidelor neagresivs.pe pragul de ghldar~ al inelului. ." _ moritareaansamblului ratitor.9:. Ansamblul etanşării montate trebuie să respecte cotele de monta] indicate în catalog. un strat subţire.spaţiul de montaj.05 mm. Etanşareadin fig. .-I. aşa încît să se poată asigura o atmosferă lipsită de impurităţi (praf. tip T2. il Fig . Pentru uşurinţa montajului. ~ Pentru a proteja elementeledin c~uciuc la t~e~erile p~. Montajul propriu-zis al etanşării cuprinde două etape d. Dacă opune o rezistenţă destul de mare.•.6.-·D1 = 81 mm.~ŢIIl Pl·SF. \se prez~tă dt~va tipuri de etanşări mecanice . POMPEr IN EX PLOATARE 187 executată cu multă răbdare şi fineţe.. J.-I.i . In 'Iocurile de trecere . încăpersa aleasă p=ntru montarea etanşării mecanice trebuie să fie situată la o distanţă suficient de mare faţă de atelierul mecanic de montaj. fabricată de firma CRAXE-Anglia. 40 ± O.. 3. se unge apoi cu un strat fl~ de sulei la exterior (nu se recomandă unsoare consistentă).lcl. Se recomandă pentru arbori de dlam~tre m.··:' .vrarea se face cu deosebită atenţie. ~tu~Jlrea muc~lllor cu D rază de cel puţin 0. murdărie etc. .O. iar.66 este prezentată o etanşare mecanică tip T2 dublă. iar locaşul presetupei curăţat cu îngrijire. neechilibrată. tip T2. F= 10..' . care se vor ajusta.a. Etanşare mecanică simplă. Chiar şi hainele şi mîinile montorului trebuie să fie curate. in contiriuare.Etanşările se livrează ambalateîn cutii închise. I L_. peste care trece etanşarea în tlmpul montăr!i. Ansamblul rotitor se montează pe arbore. pînă ce inelul. arb6rele trebuie să fie lipsit de yibraţii perceptibile. suprafaţa de alunecare se unge cu un strat fin de ulei.IN FU!\CTr{. . 3. D3 = 100 mm: D = 108mm'F= 16mm. sau pentru lichide toxice şi inflamabile. Se verifică rotunjire ale umărului ardacă ir~ul s-a aşezat corect şi se tncearcă tensiunea borelui. cu marginile teşite. In fig. Mane. Aceeaşi condiţie de rotunjire se i~pune ŞI pentru muchi~le locaşului în care se montează inelul de etanşare fix. care sint lepuite.Se tnţeIjg~ că . fabricată de firma CRANE-Anglia. 3.68. se vor introduce pene din lemn.Da = 47mm. aşa cum se arată t~ f~g. pană.." mentulcîndetanşarea se montează In pompă.B = 2. caro .5 rom D1 = 32mm.NE ŞI !STREŢrNERE. . .montarea inelului fix. în locaşul respectiv.Inelul fix este alcătuit din inelul de alunecare ŞI garnltur~ de etanşare. " \" . .8 mm. Ea poate fi utilizată la pompele ce vehiculează lichide ce conţin particule în suspensie.ds etanşara. sint prezentate cîteva recomandări care au o valabilitate cu caracter general.186 EXPLOAHRE. . neechilibrată. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig.. 3.5 mm. respectînd cu stricteţe toate prescripţiile furnizorului. obţinută prin rectificare. cuprinse în diverse cataloage de etanşări.3. muchiile şi pragurile. se ~oat~ inelul fix şi se îndepărtează cu atenţie s~ratul ~rotect~r (pnn dezlipire ŞI ~nmciun caz prin răzuire). dimensiurii şi toleranţe'~ pen-tru diametrul nominal al arborelui D" = 26 mm. Da"'. material plastic •. . INSTAL.5 este o etanşare de tip T 2 (fabricată de firma CRANE-Anglia). ". In acest sens. pentru diametrul nominal al arborelui D" = 70 mm .3.05 mm.. se poate folo~1o bucş~ de presar~. După montare. iar stratul protector se va îndepărta prin dezlipire. avînd ca bază indicaţiile cuprinse în instrucţiunile emise de diverşi furn izor i: .67..~====~ Fig.5): D = 26 ± 0.. Se impinge apoi a~mblul cu mina pe arbore..-' Pentruexemplificare. " . la urganizarea locului de muncă . t I .. . se procedează astfel: se desface a~balaJl1.5 :1!!>. de ulei suprafaţa arborelui.\ ŞI INTRETINEREA POMPEl 1:. Se introduce ga:mtura dl[l caucIUc.66): 70 ± 0.peste canale de.Arborele trebuie să aibă pe IJlng~meade montare a etanşării o suprafaţă netedă.::. se unge . .l. H = 13 mm.lStmcte: .H~ 19mm.înainte de începerea montajului propriu-zis sînt necesare cîteva operaţii pregătitoare. desfacerea din ambalajul original se va face numai în m. se recomandă ca suprafeţele peste care se introduceetanşarea să fie unse mai înainte cu un strat de ulei foarte fin.. Pe?tr~ arbori ~e dimensiuni mal mari.6.ste umă~ arborelui.66. iar suprafeţele Inelelor de alunecare.5nim. sculele folosite etc .

dacă circuitul de răcire j. obtinerea unr-i eoaxialit ăt i [. In fig. Actualmente in tehnica mondială sînt cunoscute o sumedenie de soluţii constructive de cuplaje elastice.uzura medie orară-a materialului mal moale.2. .<. Momentul de torsiune este transmis prin intermediul • .ta ~e funcţionare de ordinul a 100 000 ore.admi~ă!. Pentru aceasta. '-. precum ŞI de mediul lichid vehiculat.e ore de. ţără particule in suspensie. Dacă circuitul este mteno~. constă În obţinerea unei coaxialităţi cît mai corecte. cu aUt mal lungă va fi durata de utilizare.'.. cuplaj ele utilizate la pompe se împart în două categorii: cuplaje rigide 'ii cuplaje elastice..m'numai după ce a fost umplută cu lIchid. bolţul din oţel 2 şi bucşele 3. 3. presiunea 3. directă.cu. In stadlulact~al al ~ehn~<.~-. a = 2-5 mm. Cupl~jul. Ca ~xemplu:' în fig. este esenţial să se cunoasca.~ ŞI IliTRETISEREA POMPEI 1:-1I:-ISTALATIE ~in punct . cele mai utilizate sînt: cuplajul cu bolţuri şi cuplajul cu gheare şilamele din cauciuc. etanşare x. .ext!~ior. avantajoasă din punct de vedere alrepartiţiei presiunilor pe lamele •. dar dintre toate.~ăşi montată. care fiind elastice. se foloseşte in situaţiile 111. Condiţia esenţială.şă~1 mecanice care a ţuncţiona. . urmarea este uzura prorr.~ de susţinere a arborilor respectivi. durata de utilizare se poate determina cu relaţia: care trebuie îndeplinită în acest caz. -t --r-----. Fig. .70. c~ turaţi~ motorului şi ea se realizează prin intermediul unui organ de maşma denumit "cuplaj".71. amortizînd totodată şi şocurile de transmisie. ' . şi lamele din lamelelor. . ' 3. Deoa.de curate. El este alcătuit din semicuplele cu butuc 1 şi 4.şiare o temperatură norma1:ă. ". Dacă această condiţie nu p0atr> fi îndeplinită. deoarece bolţurile prelucrate sint înlocuite cu gheare obţinute direct din turnare. ~entru. transmiterea momentului se face prin intermediul unor elemente elastice ce preiau atît abaterile de coaxilitate ..ll. Trans~iterea mişcării de ia sursa de putere la pompă se poate realiza prin: cuplare directă. a ~ tnălţimea:piaguiui de uzură disponibil.anic~'lco[e~t.nec..2 mm~ rezultă că încondiţiila date. cuapăcurată la temperatura de 55-90 C. aşa după cum indică şi numele. .ale.d. Se observă că momentul transmis de semicupla 1.precum şi din punct de vedere economic. .tr. CIt ~Ic!licţu!esţţt mai . ~. pînă la scoaterea' produsului dlI.cît şi şocurile transmise de către maşina de antrenare. De re&uIă.72). 3..PliNERE.ţ. pompa se va ~o~. Din acest punct de vedere.în anumite limite .!!. Pentru lIchl.)..:ţa lic~idului de. Cuplaj elastic cu bolţuri.lfuncţiune ~ste.'l 2 3 4 ! / L~.? v~dere al sig~ranţei în f~ncţion. t"6te .69 este prezentată diagrama' de uzură a inelului din grafit al uneloetan.----.. Cuplarea.[.curat.J Fig ..alimentare. fun~ţl~nare.!I}~ţionare.3. Cuplaj ele rigide presupun realizarea unei coaxialităţi perfecte între cei doi arbori. prin intermediul bolţului 2. A .70 este prezentat un cuplaj elastic cu bolţuri..3. . Cel mai răspîndit tip de cuplaj este cuplajul elastic.coaxialitate. 3.15) în care L este ?~rata~} fu~cţionare. ca:e turaţl~ pom~el este aceeaşI. 3. seinicupla 'motorului 2 şi lamelele din cauciuc 3. şi J.-\ POllPEI IN EXPLOAT ARE '189 188 EXPLOAHRE. eta~şanle obişnuite. e.71 este prezentat un cuplaj cu gheare şi lamele din cauciuc.r. U/h I i .5__5. Lamelelc sînt confecţionate din cauciuc cu inserţie de pînză şi au o formă paralelipipedică (fig. Cuplaj elastic cu gheare cauciuc.bar ŞIla viteza de alunecare il = 2 m/s . nefiind admise în mod practic abateri.3. la care..atur. este preluat de bucşele elastice 3.:t ••rva L6'·:~"I. ..-\ IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINERE. reductor mecanic sau transmisie cu curele l:lti~ele două soluţii se folosesc atunci cind turaţia motoarelor 'de antrenar~ diferă de cea a pompelor antrenate. se verifică preze.---In--~) .are. această etanşare poate atinge o dura. de aceea utilizarea cuplajelor rigide la pomp'.------. ~ceasta depinde de c~nd~ţiile de f. . Acesta este alcătuit din semicupla pompei 1. ~are este ce~ mai răspîndită. ? poate avea o du~ata de viaţă cuprm~ intre citeva mii de ore şi cîteva zeci de mii d.te limitată . y~ ! Infig.."tabateri este ansvoiasă. Între arborele pompei şi cel al motorului. faptul ca înainte de pornirea pompe! trebuie să se asigure alimentaroa cu lichid de ungere-răcire a presetupei. In practică.rece în mod normal uzura . pot prelua anumite abateri de. Cuplajul cu gheare şi lamele din cauciuc reprezintă o soluţie mai modernă.confecţionate din cauciuc sau piele. ' A' (3.~~ -----~-~.

.3. care ~rmite decuplarea. . . '6 i: :"~' " s~u montarea prin lovituri de ciocan.montare. Fig.. În timpul funcţionării. I. ferite de lovituri care ar putea provoca deformarea acestor suprafeţe şi ar conduce astfel la erori de centrare.'Cuplajcu tr~n'son' ~ter~ediar i gheare.suban~amblulullagăr ŞI a rotorului.12~o.. .Se măsoară a~O\ cu ajutorul unei lere de grosime. . Un alt tip de cuplaj care se foloSe§te la pompele ce fui!ftf2uează in condiţii grele de exploatare. Între lam ele ŞI gheare se asigură un joc. --.'.. . '. iar introducerea lor În locasurile respe. In fig.Cuplaj elastic Ci Fii. ~. ce~or' două semicuple fără-a fi necesară deplasarea p~JI11p'eI~au a rnotorului din poziţia centrată. .75.Se face 'apoi verificareacentrajului cu ajutorul riglei plane.' . şuruburile 2. ' . apoi . .Ajustajul dintresemic~le şi arbore este un ajustaj intermediar.l acţionaru ~u motoare termice. se util4e~ un alt tip de cuplaj cu gheare. se opreşte agregatul şi se controlează centrajul.cu scopul de ~ permite efectuarea demontarea instalaţiei. 3.Se introduce apoi discul din cauciuc şi se strînge în mod asemănător. Din punct de vedere al exploatării.74 este prezentat un astfel de cuplaj. se introduc ş~ruburile d~ st~îngere şi s~ ~trîng în diagonală. inelul cu gheare 2.tive ale semicup~ci trebuie să se facă fără joc. 3....este arătat modul de depresare a unei cuple de pe arbore.. '. cu un efort. aproximativ 1 mm. deoarece acestea pot deforma arborele ----. 4sr 1t) f • .ru ape~mite rotirea -motorului de antrenare separat. Demontarea cuplajului cu tronSemicuplele sint stru)tiiteja exteson intermedilli' şi a Iagă~ului pompei.73 este utilizat cu precădere la agregatele de dimensiuni mari deoarece operaţiile de centrare ale acestora: 'sînt mai dificile. --.> .5. . Pentru montarea cuplaj ului cu tronson intermediar.73 este prezentat un cuplaj cu gheare cu inel intefmediar care oferă această posibilitate..1J. sau datorită unor solicitări termice excesive. cuplaj ele descrise anterior nu necesită practic operaţii de întreţinere. . sau p.. pentru cuplaj ele de dimensiuni mici şi mijlocii. ca urmare a fenomenului de Imbătrlnire a cauciucului după o perioadă de funcţionar~. care se aşaz~ pe generatoarea cuplaj ului h~ trei ~oziţii de:alate ~a . . ' operaţiilor de centrare'cu ajutorul riglei .05 rnm .7. est~ . '. . Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea 0. cu inel demontabil..72. Însă la manipularea lor trebuie să se respecte urmă toarele recomandări: . se scoate discul elastic 4 şi trons~>nul intermediar 3. şurubul de strîngere 2~ tronsonul lI~termediar 3. cu scopul de a facilita montarea semicuplei cu gheare. "". la cele de dimensiuni mari. distanţa dintre ngla ŞI diametrul extenor al celor două semicuple.' plane.-.. se va înlocui întregul set de lamele. 74.. .. ~~nţ.0.. uniform. se verifică periodic funcţionar-a cuplajului. El este alcătuit din..f-+ 'sau distruge lagărele' cu 'nilmenţi. Acesta este :astfel conceput încît sa permită d~m. Uzura Iameleior se manirestă prin detaşar-u unor particule de material de dimensi~ uni varia te. .2. ŞI semicupla pompai 6.. în~elunga~ă.:: .Se introduce tronsonul intermediar pe umărul de centrare prevăzut In acest scop la semicupla motor. Această operaţia este prezentată în fig. Dacă se constată asemenea fenomene.in t erzice d emon t area . fixat p~m ~uruburl de sem~c. Industria petro~hi!Di~ă. J. . aşa cum s-a arătat la subcanitolul 3. In fIg. de tipul H6 de aceea se . următoarsls elemente: semicupla motor 1.. discul din cauciuc 4. fără a demonta carcasa pompai din instalaţie. J. fără rior.upla 3 a motorului şi lamelele din cauciuc 4...e~tru efectuarea unor reglaje. este alc~tuit din 'semicupla pompei 1. Cuplajul. observînd ca acesta să nu producă vibraţii sau bătăi. cum sint pompele de proces din.. cu ajutorul unei prese cu gheare. 3. se desfac. 3.\TAREA ŞI I:oITREn:olEREA POMPEI IN INSTAL~TIE Pl::\EREA IN FUNCTIUNE ŞI tl\TRETISEREA POMPEI 1:\ EXP1. În fIgura 3. Cuplajul din fIg.0ATARE 191 Dimensiunile lameh'lor sînt normalizate. în caz i..'In cazul in care o lamelă este fisurată. " J cu . Fig.Cu ocazia montării sau demontării se va evita contactul lamelelor din cauciuc ~u diverse produse petroliere. şi 5. In această situaţie.ameJă din cauciuc. preferabil cu o cheie dmamometnca.. .. I i II II ~ I . 3)6... in vederea \'e:~fIC~rII sensului de rotatIe. ele trebuie manipulate cu grijă.cuplajul cu tronson interm~diar. .1.190 EXP1. se procedează astfel: .şurubul de păsuire . şi prin încălzire. ea trebui" înlocuită imediat. '. printr-o presare uşoară cu rnma. cu şurub urile de păsuire.Montarea semicuplelor pe arbori se face cu ajutorul unor dispozitive de presare.se poate demonta lagărul pompei fără a Se desface instalaţia. De aceea. 5 .ontarea. Fig. _ La de.

cală. Pentru obţinerea unor stringeri eficiente. tă ." .·Jdt' al explo~tarll.rde construcţie simplă. 1 lor Să se se recomandă ca presarea me ~ facă rin lovituri de ciocan).llpompa ţrebuie să fie situaţă cît mai aproape de nivelul de lichid sau chiar ilJlersată. In . .ge transmisie. ficilă se foloseşte cuplajul e. Deoarece acest tip de pompe se monteaza Fig. Momentul este transmis prin spirele filetului. acest cuplaj prezintă dezavantajul că se poate deşuruba atunci.~ lmersaLa n. cînd agregatul este pornit în sens invers.. " :.lasur~ l>le. n~mai cu ocazia reparaţiilor. Pentru asigurarea unei coaxialităţi cît mai bune. 3.. care funcţi~mează introduse '~ puţuri sau rezer~oareşi la c~r. ' Cuplajul a este un cuplaj cu manşon filetat. de~on~areâ . J.· Solidarizarea acestora cu cei doi arbori se realizează prin două inele care au aceeaşi conicitate ca şi bucşele. e." el ·plasarea . 3. m tub îndtis). / . tn această categorie intră pompele de construcţie verti- ." . Verificarea lor se face cu o~~la reviziilor periodice. La această construcţie. filetele se execută cu o preciziemărită.'. cuplaţi rigid între ei.' '. transmisiamişcării se faceprintr~iirisistem de arbori intermediari. cu motorul decuplat. Prin urmare.' axia Iiţ a bucşei es'te limitată de catre doua pili 1 e 'secţionate. . I • 13 _ Alegerea pompelor - c. ' " :(:.77 sînt prezentate cîteva din cele mai răspîndite. .\ crările' de intreţinere necesare ~el pompe chipate cu transmisie cardaDlcă c~n~~~~ verificarea funcţionării ansamblulUl ~l. ".. 267 . ". execuţia bucşelor şi inelelor trebuie să fie îngrijită şi să asigure conicităţi identice. măsură uşurează montarea ŞI. iar piesele v~r f ~ atit la interior ett şi la exterlor cu un s~:at subţire de unsoare c~nsis~entă. '.. .~rticală a~ţionată wnai in incinte uscate (pompa ~u este prin transmISie cardanicL • ~""v i Iichid) accesul este lejer. El este alcătuit din două sernibucşe 'cilindrice la partea' interioară şi conice la exterior.. . !e ori iaf o~ibil (cazul transmlSlel realtzata. ~ 1 I . \ ~~==B.1.~"j§. Cupl?l de rot~ţlel' se . ip car. Există nUI]lero~se sOlufil .-. acţldnat.78.=!. cînd se decu gresoare. pompei. Dacă din prelucrare au rezultat conicităţi diferite.!< 'i~'se va presa unsoare conslsten cu ca~ul ârttc'ul.r Pl~ !'fu. " •. ajutorul unei poll. In exploatare. . : Pentru anumite slt.ă intermediul unei transmlSll car aI!-lce.. ..arborilor' trebuie să se găsească în coritact pe toată suprafaţa frontală. cînd se de~~:mteaza ŞIpompa: Din acest motiv.~:~~ I'! ". La aceste construcţii. 3. iar ungerea se va face moderat. iar la montaj capetele . Inelele se presează pe partea conică a bucşelor şi realizează astfel strîngerea.\ r osn-sr tx DISTALAŢm .In flg.z~te c(ugra1:O:it)'. Aceast~. '.tea prescrisă. . Cuplajul c este un cuplaj alcătuit dintr-o bucşă in care se introduc capetele arborilor astfel încît ghidajul să asi~rn coaxiali. astfel încît să realizeze coaxialitatea dintre arborele motorului şi ce} al. . din care în fig. " rborllor de' transmisieJ.==~.f.76. la care ml~ . .. fi' d ule şi dispOZItive adecva e atenţlC. rmite realizarea unui monţaJ cu ~tr:te~importante de coaxilitate.'. !'"" ~ţ!REA 'IN PUNCTI UN S ŞltNTRETINEREA FOMPEI tx EXPLOATARE 193 o importantă categorie de pompe este aceea la care acţionarea se realizează de la distanţă. cele ma~ m.lpe de mînă t~c L articulaţiile care nu sint dotate evittndu-se excesul de ufar~.~8 este prezentată o poml>ă.. 3.deciiplare a arborilor de transmisie.77.. o osm.aţiilor prevll. . la. . la astfel de pompe înainte de pornire trebuie verificat sensul de rotaţie.. alcătuit dintr-o bucşă filetată în care se înşurubează capetele celor doi arbori. .u. '''inÎpotnva coroziunu. Cuplaje pentru al bcr]' velti~caii . este foarte ~lrea ar . Din jJUllL:de \ . . în exploatare există pericolul slăbirii strîngerii şi deteriorării cuplaj ului.Ş. unge. deoarece accesul aulaces ~ cu la' e este dificil şi de.c~~ P. Pompă. _ . .s nu necesită lucran plajele dcscnse mal su 1 t de intreţinere...' '1' a ~ transllllte prm pal. Iar motorul de acţionare este aşezat la suprafaţă.t. operaţiile de montare ŞI demontare trebuie să fie ~xecu~~te cu multtă . 'Demontarea unei semicuple cu ajutorul presei cu gheare." (nu II 1.o~re. ~I .uaţll.: . momentul de rotaţie este transmis prin pană.r~a se va e ee ua montează transmlSla'. Cuplajul b este de tipul cu "inele conice".192 EXPLOATAREA ŞI I~TRETIXERE. . "". ~ngerea' periodică a articulaţiilor transmlslel. Fig. c.. 'd t' ' danic '. şi protejează ~t~-o •.I: al" . Fig.

precum şi de coroziunsa rnetalului aflat sub acţiunea oxigenului degajat din lichid" r0.se P?a P'. mensiunilor piese o~.for: mei. Această situaţie este evident reIiefată de regimul de cavitaţie.ăt D ca aceste Iimit» s mt (.cl'.a . 'prinasfuurareauritii ajustaj cit m~xorect. aceasta are ca efect modificarea formelor geometrice ale pieselor precum şi schimbarea caracterului ajustajelor.abraziune şi ~a.D•.. Acest ucru . Ea este cunoscută în general sub denumirea de "coroziune" şi se manifestă de asemenea prin îndepărtarea unor particule minuscule dÎI\ metalul piesei.·se!" care alcătuitoc pompa se Uzează în timp. In mod practic nu există vreo pompă şi probabil nici alt gen de maşină care să funcţioneze fără uzură.Il1prO\:IZaţlde !g~"'â1f:ţtee't~"S:ş' .tiUr1~. Inst~mente . d~C\I~I~:~~r~. _c~rcţ:e:= ~~rr~~~:r:l ~~pre~?ntă una dintre cele dm.st să se încadreze in limitele toleranla terminarea operaţiilor de rrulepara. .AtelIerul tspuna Parametrii funcţionali-hidraulici ai 111"'<. y I·':frebule. Uzura chimică se datoreşte acţiunii intime dintre elementele chimice ale unui lichid şi cele ale metalului cu care vine in contact. '::~" " . rC'Y!~rr.~t~~~. de la un anumit ... poate fi amelicrată .hicUflări! unotr 1 C~rcdaspedreeţdl. respectiv. e datoreşte acţis unii unor particule dure. . ~ p """'. t bl' daje con ecţiona e Iichide pu~ernic abrazive. nealiat. conţinut de particule abrazive In suspensie. I?atenale cu ~are reZISenpj j de aceea se recomandă ca.tI.•.:"t:l:. Evident. . de măsură corespunzătoare. astfel tnctt la alegerea materialelor pompei trebuie.4. e1s~r.d Malt He firiisâre'a supra~efeloide c9Îltact.: OpIl'..1. În mod asemănător altor maşini. .l.-ă"lr""â valorile ti de viaţă. t o alegere corespunzătoare a pompei. vehicularea '" id ' apelor de mină.>r.l CHil. care trebuie să ed~aşm: ŞI e.. stirbituri.adted~~hi~l e a urmzor c t _• In acest 'fel.. Foarte adesea.. dIsp~n sară. În fig. în cadrul unolr valori cît ~a~b~1~~P~~i~ ~~r~~t~rca jocurilor şi direa ei în functiune. "~' a se mcr~dÎnţează ~u poate avea un caracter tie '. bucşa . pr ti . pcmpe centrifuze utilizată la.lnoştmţe e specI l a e t." .are se . it!' satis aca oare. Repararea pompelor REPARAREA PO~IPELOR CEXTRIFl'GE 195 . stabilirea parametrilor energetici Prin repararea pornpelor se urmarsşte re. d tehn ologice astfel Încît ' " ' '1 t m diverse proce ee .) .. Rotorul uzat al unei pompe de mină. eta~lşa~'.]n r!01!. .le ~eR:.'1 ~}tecamc'I.la străpungerea lui. " ~ numai p~rson~. fi . osed1lcl. pînă a ajuI?s În starea în c. cu cit forţele de frecare Vor fi mai mari.~'\'nca deteriorarea gra\'ă a pomp~.a ~numI.e d~n unct de vedere mecanic. pr~cum ŞI t~n~ţlO~~n:'dd.. discontinuităţi ale . Rotorul a fost confecţionat din oţel turnat.iiemanifestă prin eroziunea materialului. Durata sa de viaţă. arborele.ceusa. prin zmulgerea unor particule de AiJ:nensiuni x:eduse.~0 1:" LV". 4. _..'care' cu timpul modifică forma iniţială a piesei şi in acelaşi timp subţiază peretele. -subţieri de pereţi.tori mai mult sau mai puţin previziblli.. dar cerinţa este ca aceasta să se producă într-un timp cît mai îndelungat. t~zura.~:~~ . Uzura mecanică a pompelor se datoreşte forţelor de frecare ce apar atunci cind două piese aflate tn contact au o deplasare relativă una faţă de alta. aflate fn lichidul vehiculat.pompe a telor prescrise de constructo ~ompel" ..' astfel moft să se elimine frecarea uscată. 4. ce provoacă fenomene de implozie insoţite de desprinderi de material. 1u. natura uzurii este de două feluri: mecanică şi chimică.de p~btecţie ~ . Cauzele uzuru s-au datorat atit corozrunn CItşi ero IJ Alegerea pompelor c. Indiferent de natura uzurii. Acest lucru se poat~ obţm~ . ro~o~lui se manifestă pnn ciupituri.~~. ~~Bln=ntru unul din ('f. în cxploatare SI' accpp.::nuare caracteristica hidraulică iniţială a pornpei..eI' pe avin .te1:tuâtă i nersorialului . astfel încţt este destul de dificil să ~e determine Uzura care are influenţa cea mai puternică. . ~)\'allzăn ale alezajului buţuculUl. efectl~at it limite în care valorile caracteristitului.m ziunii: a fost de şase săptămîni. 1~b~~t:~~i:' 'mas~~r~ii şg\~eş1u~~~~t ~a~~~. câre trec în soluţia de lichid şi stnt eliminate' odată cU.! uurala ~~ă 'd b ' 4. cu atît uzura va progresa mai rapid.. " . 267 ~~~::ru~~~~i~!a~~s. f. . în cazul pompelor. datorită acţiunii unor fac.r._ '" . putînd ajunge pînă . uza e... Repararea pompelor centrifuge if . î~iocuiaScft ("dU alltuflOriş'inal'aprpol. în caz de c?ns- ~~'=~~ 1~ .acesta.'tâ. uşor aCI ~' ~u Fig.~H'" '" . sint cilor hidraulice. si trimisă la reparat.~'d c vate capabile să realizeze precizia neceîn ateliere. printr-un 8:ra. fie printr-o în ra~ort cu natura ll1~talaţlel...1 se observă uzurile prcvccato la rotorul unei. roa e de realitate.ifeţeloide lucru. 1 c le mai expuse la uzură. Ea . Această formăde'uzurll.itat~ cu prescripţiile fabri~ar:întreţinere permanenta.' ') Plpa atrebuie . garniturue 1~Ot ŞI l~~a~eleiesede uzură.' .pre:~n.. Uzura mecanică este msoţită de cea chimică. dar mai ales prin lubrifierea su].1. tă I figură •.. tn cazul Pompelor. ' . pi. ?eformări ale canalului de pan a eţc_ .prin a:JegereacorespUniătoare a ma teri!!leJor pieselor udate de lichidul vehiculat. deoarece id si t eklll"l.arb01'el~li (buJp de uzură). I uzura pro<rrp. nu-şi J.' '.t'az~l apI ŞI poa (~ r ~'"0 cunoscut ca.. care lovesc cu anumite viteze suprafeţele de curgerp' alepiesc1ur pompei.1.sit se ţină seama de toate condiţiile impuse de specificul instalaţiei. ceea ce se reflectă in final in variaţia parametrilor funcţionali-hidraulici ai pompei. " :' . astfel încît să poată fi considerată ca o uzură normală.r.se asigură ~n con. şi tii'cazul altor maşini. intilnit destul de des tn funcţionarea pompelor şi la care Uzura mecanică este produsă de presiunile locale foarte scăzute. dar in foarte multe situaţii din exploatare ea se manifestă printr-o acţiune combinată.l. ".tiltă deci că reparaţia'unei . O altă formă de uzură mecanică este cea provocată prin .• . iar acest lucru $p explică prin faptul că. .Incetinită -. "'. 1 furnizate la puneai instalaţiei. atît abrazlvă cît r~oi~~~~l~î~~~t.IC pI.

se poate . . să._ Rotorul este confecţionat din oţel-turnat înalt raliaf. de tipul Y-tA. Pentru a evita apariţia acestui fenomen este necesar ca după prelucrare. cetele finale.3 este prezenta: rotorul unei pompe utilizate la apei de răcire într-o centrală termică. Acest 'procedeu se aplică la rotoarele de tip închis: . . de ţrtl~e~!l coresPunzătoari'.~ . materialul din care este alcătuită piesa nu poate fi perfect omogen. respectînsIu~se pe cît posibil lăţimea. care în funcţionare dau naştere la forţe şi ~omimte ce. conform modelului şi se sudează pe. provoacă vibraţii ale întregului ansamblu..sînt . '. fie prin turnare. asamblarea elementelor este terminată.:.confecţionat din fontă. \ există d~uă. . Pentru rotoarele sernideschise.2 prezintă rotorul unei pompe centrifuge utilizată într-o instalaţie chimiei.~rătOl:i"pe. astfel încît în timpul rotirii apar mase neechilibrate. 4.4.. ca de altfel şi la alte piese care au o mişcare de rotatie. Daca atelierul nu este dotat cu o maşina de echilibrare dinamică. .: :tatică ş! . piese sudate din tablă de otel. cînd nu se pot procura piese de schimb în mod operativ.Rotorul astfel obţinut urmează.. În caz de forţă majoră. aşa cum SI' arată 1:1 fig. . . I <' .l!-l. Durata de viaţă a fost de aproximativ trei luni. ..se conflcţionează din oţel laminat. . pies~ model. . "'.t~lf?e. Este eviderit că rotoarele prezentate în figurile de mai sus nu mai pot fi reparate şi trebuie înlocuite cu piese de schimb originale. Indiferent de procedeul de confecţionare a unui rotor.. . unde a vehiculat o soluţie de acid sulfuric cu o concentraţie de 3--:1 '~o. se repartizează pale tele 'pa' disc. conţinînd şi resturi de minereu în suspensie. s In fig.'cuftt6m şi nichel. Iar ansamblul se aşază cu fusurile arborelui pe cele două prisme. I La rotoarele pornpelor. -de grositpe şi dimensiuni corespunzătoare piesei model. Ţ I Fig. la baza de aşezare. '1.încerca .'RotOJ. 4.eroziune şi cavitaţle. .rotorul se introduce pe un arbore executat special pentru această operaţie. fiecare rotor să fie supus unei operaţii de echilibrare.5 smt date toleranfele de dimensiuni.2. dţltermină . Pentru rotoarele semideschise se decupează numai un singur disc: .se imprimă rotorului o mişcare de rotaţie şi se Iocalizează zona care revirie în poziţia cea mai de jos..!'l de' iunc'ţionări se manifestă negativ asupra pieselor pompei şi conduc în finall~ uzura prematură a acestora şi la Întreruperea funcţionării. care trebuie să fie cit mai apropiate de ::~b ale piese~ origin~~.. .~REA PO}IPElOR CE:STRIFl:GE 197 Fig.iar ~.. fie prelucrat pe strung. fie prin sudare-nituire. Cauzele uzurii: coroziune. . deoarece accesul este dificil sau chiar imposibil.practicate găurile. . ambele părţi ale paletei. ". la dimensiunile finale. La rotoarele inchise nu există posibilitatea sudării palatelor pe discul opus. iar cu ajutorul acestuia se confecţionează numărul necesar depalete. . Se îndepărtează apoi discul dinspre partea de aspiraţie. :. grosimea şi traseul paletei (unghiurile de" ·tntrare şi ieşire).rastfel încît să se detaşeze un disc şi să poată fi determinată forma. De aceea fixar •.fuge. care poate fi realizată de orice atelier de reparaţii.a acestui disc se face prin nituire.. fi '1J' .>prelucrat 1:1. .se decupează apoi două discuri din tablă de.. se procedează asfek '.eentri. '. iar rotorul urmează să fi... ..i ' ">'-' ':. "produse chimice. Sti. . _H>. niturile confecţionate din oţel sînt la rînd~ lor sudat'~ p~ muchia pal~. este . atunci se procedează la echilibrarea statică.". _ '.. -1.se sudează apoi discul corespunzător pe butuc. oţel.confecţionarea unui rotor din. Se marchează cu o cretă locul respectiv. În prealabil. butucul rotorului: . Rotor. deoarece ea nu necesită utilaje complicate. ~se secţionează piesa uzată în' plan perpendicular pe axul bntucului.'l uzat al unei pompe pentru .5.se confecţionează un dispozitiv alcătuit din două prisme ce se aşază pe doi suporţi care permit rotirearotorului: .. paletelor. din care ..-1. .. 4. formă şi poziţie şi calităţile suprafeţelor prelucrate ale unui rotor de pompă centrifugă de uz general.Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor larctorut pomj>ei." ~~. Y : ". . .-:.prin mă. ~Efectele' unei 3. nituir~. In fig.~R. 11 Fig. după care mturile se cipuIesc . . iar uzura se datoreşte şi coroziunii. Acest gen de echilibrare se realizează astfel: . Pentru aceasta.196 REPARAREA pmlPELOR REP. Rotor centriIugal executat prin sudare şi .d4tamic~. -1.4ist.tei. fe~uri de echilibrare şi anume..se execută un şablon după forma paletelor. Fig.

. dar În acelaşi timp şi în plane perpendiculare pe a~. Se ob~er. la rotoarele mai grele. pînă la obt ineroa echilibrului indiferent. "t -prin recondiţionarea arborelui vechi. in cazul în care nu a fost procurat ca piesă de schimb..rcare dispune de cîteva maşini unelte universale estrung.f~montat mtr-o pompă şi utilizat cu suficientă siguranţă.cţi~n~reatinui arbore nou este preferabilă. Fig. SItuate în planul axuhii. In fig." . c9Hstă î~ cr~area volu!1tară.. Desi&"Ir.198 REPARAREA POMPELOR REP.c~nfe. Echilibrarea static:" a unui rotor de pompă centrifugă .şă. Echilibrarea dinamică poate fi realizată numai cu ajutorul unor maşini speciale de echilibrat dinami~..e. Totodată. Părţile cele mai supuse la uzură ale acestura sint . achiziţionarea unei astfel de maşini trebuie facuta numa. 4. Din punctul de vedere al dotării unui ~tel!er ~e repar~ţii pentru po~pe. "/'f~!i. 4.6 este prezentat un dispozitiv de echilibrare statică a rotoarelor pompelor centrifuge. Acest cuplu provoacă vibraţii ale pompel. care nu trebuie să depăşească în nici un caz mai mult de jumătate din grosimea acestui disc...8 este prezentată schiţa uriui arbore de pompă centrifugă rnonoetalată.\RE"\ POlI PE LOR CESTRIFl'GE 199 lN' 11'. practic la pompele ce au rotoare cu diametre mari sau care functionaază 13.~ 1 [!] Fig. " . . precum ŞI părţile care vin în contact cu !lchidul vehiculat ŞIcare sint supuse uzurii prin coroziune.~j'J.:a face numai pe baza unui desen de execuţie.. turaţii foarte ridicate. poate fi realizată în două moduri: -prin confecţionarea cl. la care s-au indicat toleranţele de dimensiuni. sau 'care funcţione~ă la turaţi~.careJreacă~e1ele\ de ~ta~şare ~ caucI~c(slemermgurile).: ..vă~1?-. ~ sup.ar~.d~ pro~ecţie)". Indicaţiile din figură se referă la arborii pompelor . Fig. mai mult sau m~i l?uţin di:tanţate . De exemplu ovalitatea maximă admisă este de 0. chiar dacă a fost echilibrat numai static. De aceea un roror de dimensiuni reduse. suferă def~l1ll!lţ. porţiunils uzate.. care să ţină seama de ponderea ~pp. fre.d~ roto~re. <' '!-'''''' . este arborele.':. "". In fig. în scopul determinării precise a cantităţii de material ce trebuie îndepărtată. 1. '.rr.prismele trebuie să fie perfect paralele şi orizontale. O altă piesă importantă a pompelor centrifuge. ' . : o. care determină durata di?-tre.t prev~zutic~ buc. <. Această operaţie se realizează prin frezare.'7. deoarece aceste elemente determină valoarea fortelor centrifuge neechilibrate. centrifuge ale unor mase concentrate. egal ca valoare.l~ ~l. Prelucrarea se .'acestea se cîntăresc şi se' stabileşte astfel cantitatea de material ce trebuie Îndepărtată.>oIJ~ nou. Iar maşina trebuie să fIP utilizată la întreaga pi rop~rit. perpenporlillne din cqru~ ii/(/~pdrlelmj 11I(1I"i(11 dimensionate pentru diversa mărimi de rotoare.confecţionat Înt:-un atelier de reparaţii.l. cu ajutorul unei fraze deget. acesta rămîne Într-un echilibru indiferent. 1.f' urmează să se îndepărteze apoi o anumită cantitate de material.. putînd avea ca efect desprinderea de pe placa de fundaţie sau ruperea unei piese. .ii.· . pentru a nu lăsa urme pe fusurile arborelui.funcţionareapar~un cupludeterminat .raf~tă . dimensiunile lor.7tifi(a:~-. Dezechilibiul dinamic este pus în evidenţă numai întimpul funcţionării rot0ru. care se transmit întregului agregat.şlef~!. Acestea au o construcţie complexă ŞI sînt . pe circumferinta rotorului se pot asăta sau lipi div-rse mase..01 mm. formă şi poziţie precum şi calităţile suprafeţelor. Operaţia se repetă pînă ce învîrtind rotorul.ză. Totodată arborele mal.::t dinamică r. inclusiv postamentului. diculare pe axa rotorului. .' unul faţă de alt~.· •. a unui cuplu.ipu.loI40'11$lO'1 ~ !:::!'. dimensiunimici. L-lterioc.~R. Schema dezechilibrului dinamic.de încovoiera şi torsiune.••' ." Repararea unui arbore. dar de sens contrar.cl!m şi de t.porţi~nilepe ." valoarea maselor neechilibrate. ~ ---!ŢI .porţiunea pe care freacă garniturile de etanşare (la arborii car~ nu sîn...frgurăcă ~. car~ trebuie procurat de la uzma constructoare. Suprafaţa.mai ales la pom-' pele: de. Acest lucru 'serealizeaăăprin degâjarea sau adăugarea unor mase de material. poate .: ': J1:IJI.'I3fl].Iui 1<1. Soluţia de echilibrare dinamică care ~e impune.ta î~ flg.r.tt(>.. dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . după care ansamblul se verifică din nou pe dispozitivul cu prisme. deoarece acest lucru este uşor ode realizat în cadrul unui atelier de repal'aţii.>Il. p~e.l şi.1 000-1 500 rot/min . t}lr~ţi~ q~)ucru şi el se d~tor~şte mon:.arborele trebuie (le asemenea să albă fusurile bme şlefuite ŞI executate cu o mare precizie. pe baza unei analize temeinica. 1. concen~~ate în două plane paralele. deo~rece.eqtelof ~E~aţe de fOţ'ţel~.moderat~ .".(le proă~sul ~mtre masele neechilibrate şi distanţa dintre ele. măsurîndu-se cît mai precis .două rel?araţii. aşa CUm se. se întocmeşte un desen după model. în scopul reducerii coeficientului de frecare. ' p I "r.8~ Toleranţe şi calităţ] ales~prafeţelor ia un arbore de pompă centrifugă.. Pentru obţinerea unei schilibrări cît mai corecte. care indică ?ir. E(·hiJibr~. precis determinate.trebui~ finisată prin . care sa anuleze acţiunea primului cuplu. iar dacă acest lucru nu este posll.~e ştie ca cheltuielile de investiţie sint apreciabile.. 4}..G. lor de lucr:: trebuie să fie suficient de lată. Degajar~a materialului prin frezare provoacă o subţiere a peretelui discului rotorului.:raţlllor . .

De aceea.Illent de hnb~tA.. garmllln . ~u este ~m~nător cu~el al bUCŞ~1 uzură. •••• Nu este recomandabil ca încălzirea locală să se facă cu flacără oxiacetilenică. ( . confecţionarea inelelor se poate face chiar la locul de exploatars. în porţiunea in care săgeata este maximă. feţele frontale au rugozlţaţl dlfer~te.otor.-:l~· ·-2 Fig. lice. zona cea mai afectată de uzură o reprezintă suprafaţa pe care freacă garniturile de etanşare ale presetupei.. In unele cazuri.02 mm. ' .ş~.u-.B..~bJrInt. !O.ăn duritatea. În fig..~RARE.:. Pentru ca arborele să devină.lele lab.z?rn:.c9m". . 4..~~ 9 respectiv.riar suprafaţa de uzură se cement~ază cu scopul de ~-l m. trebuie să se ţină seama..9.de . deoarece. se îndepărtează inductorul şi se presează arborele în zona săgeţii maxime.te încărcat cu particule .. Această tncălzire trebuie să se facă local.ţ. Dacă nu se pct procura ca piese de schimb. ~au din bu~şe din bronz. deoarece viteza de încălzire este neuniformă.sdiipru.maleabil Ia cald. In. După presare se execută operaţiile de verificarecu ajutorul unui comparator. O al!ă pieSă'9: pompei 's~ptl~ ja uzură este tnelul lalnr:'1it.. Un arbore poate să se defecteze in timpul.~pe. atunci.nfecţionează din bucşe din fontă turnat a.: şi să capete astfel deformaţii permanente care influenţează negativ comportarea agregatului (vibraţii.to. Canalele de pană deformate pot fi reparate fie prin practicarea unui alt canal în partea opusă. iar pentru cele destinate instalaţiilor în care mediile 4e.l1. In fig. pentru pompele de dimensiuni mici şi mijlocii.şocuri la pornire.t.aplicăun trata. şi la piesa de l~căI. iar în acest scop se utilizează dispozitive cu curenţi de inducţie. fie prin lărgirea canalului uzat. . indicat toler~nje~e ~l c~lţtăţile suprafeţelor. După cum se observă. arborele este protejat în această zonă cu o bucşă de uzură care poate fi lesne înlocuită. ro. uzura gamiturilor progresează rapid şi acestea trebuie înlocuite foarte des.?stă în faptul că ele pot fi procura te şi înlocuite cu uşurinţă. cuplă.10 se prezintă schematic modul de îndreptare a unui arbore. la care se .s. El poate fi.zire ~ocali care se montează pe arbore: rotor. Inelullabirmtse i(zează datorită acţiunii partictrlelor abrazîve 'tare cirdulă prin i~terstiţiu~ form~t. După atingerea temperaturii necesare. variaţii bruşte ale sai-anU de refUlare -. U' asemenea. aşezat pe masa presei de îndreptat.!PELOR REP.ţire. el trebuie încălzit .ea~ta..12 este prezentată secţiunea printr-un : J2 ~.9.'4. InlOCUItcu uşurinţă.abrazive.prezentată schiţaunei bu'şe deuzură. zgomote).tn diverse plane.arazltar prin ~tershţlU. Indreptarea arborelui deformare termică.la înrăutăţirea caracteristicilor bidraiia lice ale pompsr.: cu toleranţele şi calităţile suprafeţelor I ~ respectIve. 4. aşa după cum s-a arătat u feţelor la un inel 1 t lul labirint. -. prin / Fig. 0 ~enţru.200 REPARAREA P/)'. Astfel suprafaţa L de aşezare a rotorului şi suprafaţa R de aşezare a cuplaj ului trebuie să fie perfect concentric". De acest lucru. S. Dacă etanşarea se reali. De obiceÎ.. Bucşele se confecţionează dlI?-oţel. Dispoziti" pene. el prctejînd pragurilecarcasei ~~ de aspiraţie a. acestea sînt supuse . U~ alt ~~gan al pompei centrifuge. Astfel pentru pompele de uz general. Suprafeţele L. abaterea de la cilindricitats a suprafeţelor funcţionale nu trebuie.~ I ~' In. ceea ce impune utilizarea unei alte Fig.să depăşească valoarea de 0.01-0. 7'. U.uzur~i datorită _ . T şi R precum şi cele pe care sp aşază inelele de etanşare se finisează prin rectificare la calitatea o'~ Din punct de vedere tehnologic.1. cumStnt ofeluiile carbon 'de calitate.r.~l~u~a ''1..e. 4. Uzura lui conduce la creşterea debitului p.: m~tr:l. esţe pr~setupa. Il.l!lrec?m. 4. în fUnCţl~ de co.ndă te~ul"m. Daca lichidul vehiculat c/. La arborii pompelor centrifuge.local . Toleranţe acţl\:nl1 uzurn. Operaţia se continuă pînă ce bătaia arborelui se tnscrie in limitele toleranţei de 0. 4. ţ)lCt:-.:0xig~b~l.fonStrili!ţil de'pompe speclâle'sefolosesc ŞIaltematenale. sau a unei prese hidra.:t~nşare dintr~ carcasă ~i. . Avantajul garnituri!?r moi co. Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor la o bucşă de uzură. .mo~.02 mm.. cu suprafeţele de aşezare ale rulnienţiior 5 'ii T.~~U:nite. Aşa după cum se observă. iar arborele rămîne cu tensiuni interne periculoase. bucşele se confecţionează din oţel carbon obişnuit ŞI se cromează dur la exterior. c.şI P~lI:. frecării c:ar: loc la conta~tul cu suprafaţa bucşei de uzură. aceste deformaţii reprezintă tncovoieri ale arborelui. se obţine un montaj corect şi o echilibrare precisă a întregului ansamblu roti tor.' PI))IPELOR CE~TRIFt'GE 201 de uz general. arborele trebuie prelucrat cu multă atenţie. de genul celui prezentatIn fig. se foloseşte oţelul OL 50. care vehiculează lichide necorosive.~ste.·tnfuncţie de natura şi mărimea deformaţiilor.r.I~l=. ___. Materialul arborelui se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale pompei.la caie S-a".ntact~ cu piesele conjugate. prm Inducţie. in funcţie de precizia realizată.tI''''''. car~on de calitate..irint Se co. 4.tsî~trc9fOşiYJ' . indreptarea se poate face la rece sau Ia cald. ' pe ~n ?trunp universal pe care-I posedă orice atelier. fără a ti necesara în acest scop demontarea pompei. la construcţiile moderne. bucşă.de reparaţii.. prin Incălzlrea arborelui. a c.i calitări ale suprazeaza c.' iar remediul constă tn tndreptarea acestuia cu ajutorul unor prese mecanice cu şurub. de }ne~şi. pînă la temperatura de 600 '" 800°C. care este supus Fig..funcţionărlidatodtăunor cauze accidentale . obţinerea preciziei necesare este posibilă prin prelucrarea cît mai multor porţiuni dintr-o singură prindere pe maşină.po. inelele labirint se vor executa .

l~2 se co~ecţionează din bronz de tipul Bz 14T ŞIse introduce m corpul lacărului dp aspmpnea cu un ajustaj cu stringere moderată."c. Bucşa l. acestora. C? import~nţă categorie de pompe centrifuge este acţionată de la distanţă.~_~~~~l c~~~_3lSP~te. Pentru a evita astfel de 'situaţ~!.Dac~. prin strîngerea. t~p!:ea lubrifiantului şi pierderea calităţilor sale de ungere.suficiente7. 4. se usucă şi apoi se verifică manb.se desfac piuliţele ce fixează capacul de aspiraţie 7 de carcasa de refulare 2. soluţie care este aproape generalizată la pompele verticale. In cazul cînd . ~e procedează astfel: se controlează. Dacă se constată un joc' oricit de neinsemnat.. La rotirea căilor de rulare nu trebuie să se simtă nici un fel de rezistenţă. 'ceea c~ pr~v?acă apariţia unor eforturi suplimentare care.c·. Toleranţele ajusIn părţile el componente şi verificarea individuală a tajelor şi calitatea suprafefiecărei piese.13.ngere insufici-ntă.. ce creează .dific}iltăţ~.. ~zura se manuestă ~I la '<lgâr'. _ . montare sa se efectueze Într-o anumită ordine stabilită printr-un proces tehnologic"tntocfuit pe baza desenului de ansamblu al pompei. ~lll.•hnologic. In marea lor majoritate. î~soţit de trepidaţia agregatului. fie printr-o funcţionare defectuoasă din punct de vedere ~ecanic. se a~ucă cupla pompei cu ambele miini.Î!lsă atelierul nu dispune de un astfel de desen.. Căile de rulare 'şi bilele trebUie să fie în perfectă stare.în caz de uzură se înlocuiesc rulmenţii respectivi.se desface piuliţa 3 care fixează rotorul pe arbore.e longitudinală printr-o astfel de pompa. La transmisiile sprijinite pe lagăre cu rulmenţi . uzura rulmenţilor se manifestă printr-un zzornot ~'stul de p. uin punct d. este recomandabil ca operaţiile de demontare şi 3 .mobil şi staţionar.-.t~ din acea instalaţie ŞI du~ă la at~her pentru verificare.Li. În fig. conduc la uzuri premature ale pieselor active. montaj necorespunzător (ajustajprl'::t strînse care conduc la deformarea căilor de rularei etc.buqllaglr. În fig. ajustajul cuplei pe arbore. scoate arborele împreună cu . Trebuie subliniat că şi o ungere excesivă conduce indirect la uzură. combinate cu o ungere insuficientă. ţelor pieselor unui lagăr de alunecare la o transmisie .": llI". In afară de piesele de. capacul se îndepărtează de carc~ şi poate fi extras de pe porţiunea de centrare.r Li"./rJ de sprijin ale arborelui. Se roteşte cupla cu un sfert. . . obser. mare uzură d-scris. ca suprafaţa interioară şi cea exterioară să se realizeze din aceeaşi prindere. Ea se introduce presat pe arbore. . uzura se produce pe suprafeţele de frecare ale celor două inele .secţiut.14. de jur imprejur.rţe:-nic: spec~fic. de:>arece ea se montează Cu uq ajustaj intermediar de tipul H7/j6. 4. turaţii prl'a ridicate.lubrifiant mai mari decît cea prescrisă are ca efect supraincălzirea ansaI?blu!tu lagă~. Etanşarea mecanică nu se repară ci se înlocuieşte cu alta identică . Bucş~ ~e .bucşe pot fi realizate pe un strung uo"l Ulil U'J'art.âl. r a~roap'e:: tlltotdeauna demontarea pompjli Fig. la o pompă centilug~.' vedr-re t.cuocciziadetpOlitării şi poaţe conduce chiar la deteriorarea unor piese bune.. l~ care s-au indicat totodata ŞI austajele pe care trebuie să le respecte construcţia după asamblare.anterior. Starea r~menţilor se verifică an de cite on se efectuează o reparaţie la pompă... Datorită lungimii relativ mari a transmisiei.esf. ceea.tricloretUjlnă pentrua"se tndep'ărta ~" unsoarea. .ur". Perso~~ul califlca~t care execută ~eparaţla uner pompe trebuie să posede experienţa necesara pentru a aprecia starea de uzură a unui rulment.\RE.. De cele mai multe ori . l-corp Iaglr. privind ordinea operaţiilor de demontare.' . Această operaţie !lecesItă. . Dacă acest 'capac este prevăzut cu două sau trei şuruburi de depresa:-e. In acest se. ea tr~buie demonta. iar jocul radial şi axial (la rul~enţii radi~. iar la acestea trebuie restabilit jocul corect al pieselor ce alcătuiesc lagărul propriu-zis. 0. care pot fi aplicate la pompele centrifuge monoetajate. ale lagărului. fie prin nereahzarea parametrilor hidraulici.ajustajul .--~------=.ag.bueşă de protecţie.ouă. " eil.lit':~L:l asupra iHldur ŞI a căilor de rulare. de tipul 0I:C1J ŞI se cementează la exterior.13 este prezentată secţiunea unui astfel de lagăr şi toleranţele ajustajelor. Dacă nu sînt prevăzute şuruburi de depresare.vind -dacă aceasta are joc şi se mişcă. D~că pomp~ nu mai dă satisfacţie în instalaţie. . In timpul funcţionării. Demontarea pompei in părţile ei componente se face în ordinea urmăUtl~\ toare : . Verificarea jocului În rulment se face astfel:sedecuplează pompa de motor~l ~~ anţren~e. pe spatele flanşei capacului.. pentru a se obtine o concentricitate corectă.este corect şi cupla nu se mişcă.Deoarece cu ocazia demontării se pot produce verticală: . ' . Se demontează lagărul şi se. Ctl o strîng-re moderată..protecţie 3 se confscţiom-ază din oţel carbon de calitate. atunci jocul nu se poate datora-aeeit " uzuru r~qlenţilor. Z .unor piese. r-paraţu UDIŞnuit. Lzura rulmont ilor se poate datora următoarelor cauzr-: sarcini prea mari.a :on~uce!a ~eterio:a~ea. este dificilsă se respecte o coaxialitate corectă a arborilor d~ acţionare. Pompele care funcţionează imersate in lichid sînt prevăzute cu lagăre de alunecare. trăgînd în acelaşi timp capacul spre exterior.J. .se demontează semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu gheare..rotaţie ŞIse repetă operaţia.~n rulment nu satisface a~este ~ondiţii.e ptezentat~ o. Este recomandabil. Cupla trel>uie să fie fixă pe arbore.. rulmenţii.0" .IPELOR CEXTRIFl'GE 203 Dacă etanşarea folosită este o etanşare mecanică.:.li cu ~ile) trebuie să fie practic imperceptibil. u. scoaterea capacului se face prin lovituri uşoare"aplicate prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale.:.mtermedlul unor transmisii mecanice sprijinite pe lagăre intermediare. de.ln continuare sint prezentate cîteva reguli de bază. în special la pompele de dimensiuni reduse. deo~rece introducerea unei cantităţi de. iar uzura ~l' .ns. Sespală ansamblul in petrol sau. el trebuie înlocuit.'l't. Cele d. prin ._=---_~----~~_----202 REPAR. fără urme de zgîrieturi sau ciupituri.la pompele care funcţionază în camere uscate . .\ POl(PELOR REPARAREA PO:. ' . pompele centrifuge sînt prevăzute cu lagăre cu rulmsnti. aşezate opus la 180 ŞI I se Impr~m~ o mişcare de cuplu in 'planul axului. . -1.

"se va' face prin intermediul corpurilor de ~ -" . .' Trebuie menţioIţat.mo?~rnă. i.~eluFig... mcncetajatL.ia cu tA atenţie cu ajutorul unei dălţi. b.. şi toleranţe la o pompă centrifugă . Demontarea rulmenţilor cu dispozitiv de depresare cu gheare. . aplică in capătul arborelui lovituri ferme de ciocan.. ."'·'. s. numai prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale.. mediul unei bucăţi de lemn sau de metal moale (bronz.care este montat cu -strîngere.' ""'"l>iv".il< =": .l.. nu '.!: n. aceasta se datoreşte unui ajustaj iniţial realizat prea strîns. In continua~e.' . " T...asupra:.'.. rotorul se va sprijini direct pe carcasă şi va fi scos concomitent cu aceasta.a~. se curăţă ŞI se spală piesele cu pe~rol sau tricloretilenă.::r l.. . Demontarea. o altă persoană. •.. Jccuri . ".iN.15: li' "".\Uui .. aşa cum se arată în fig. . .. fie pe . ~. Dacă construcţia pompei nu permite introducerea. Piesele uzate se inl~culesc cu piese d•• schimb originale.şurubelniţelor. scot: presetupa.II care impune înloCl:ir":l. . deoarece rste montat cu un ajusta] aluns cător..~fa~e conform regulilor ' .~ in ţe~c:.. apoi se deşurubează piuliţele presetupei 6 şi s..8:. Demontarea rulmenţilor prin lovituri de ciocaa. melullaternou 7 ~1. prin inte'r-. Demontarea inelelor labirint este mal dificilă deoarece ele sint presare in locaş. DI. fără a seexagera... y~ '.17.·[fjitbore. '. In fig.. concomitent cu aplicarea loviturilor de ciocan. se COI1fecţionează două cîrlige care se introduc în găurile de echilibrare ale rotorului . După anularea interstiţiului dintre discul posterior al rotorului şi carcasă. denUtn1teşl "pIuliţe hidraulice". On . .lSPO.17 sint pr~~entate Sol~ţlile corecte ~~ demontare a rul:nenţilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate.Umenţilor se face cu ajutam!.'.~.~ ••••••• -~. bucşa de '. operaţiile vde d~montare ~ pompei 'pot fi considerate terminate. 4. apoi rotorul se extrage spre exterior. . in ~anualele de specialitate şi care în pnn- 5: n ' Fig .!q! dacă si-tuaţia o cere.' . apoi se verifică starea fiecăreia.e strîng şuruburile de depresare ale lagărului.. ~ .1'.'"~ ~~~iţ~~comandă respectarea următoarelor ... b'.7 204 REPAR. aşa cum s-a arătat şi in primul caz.·.~ .lzu!~.. c.-~ea ş~den:ont~~e. \~ 'U ~ ·'f'. '''''. Lagărul împreună cu arborele rămîn ca un subansamblu separatda pompă. . .16.• ".t~ _~ generale de demontare a rulmenţilar. .16 şi 4. Fig. Există mai multe soluţii de extragere a rotorului şi anume: 2 ~==~-=-")j' 7 I S I ~ ! I ( bucăţi de lemn sau metal moale. â . de asemenea numai prin intermediul unei 4. se introduc îri-spatele discului rotor d6\tă Ieviere subţiri sau două şurube1niţe. ace~a dacă se constată o uzură pronunţată. ..r . /. .. sau ruginirii suprafeţelor de centrars : în acest caz pentru demon tare se procedează astfel: se desfac piuliţele care fixează carcasa 2 a pompei de lagărul 4. . .comaiÎ~biJ!~t~~~fc!!.:seva acţiona întotdeaun. 4.t.. car.\REA PO~IPELOR . iar demontarea lui se face astfel: se desfac şuruburile de fixare ale capacelor de lagăr 5 şi se scot capacele respective.~otor.' ." i. Dacă rotorul opune totuşi rezistenţă şi nu poate fi extras prin metodele indicate anterior. de o' 2'J~ t:J. ~.:: '" se aăsesc în cataloagele de rulmenţi s~u ~ ..' r-gulă acesta se extrage relativ uşor.J·.mont:. U~..:l~ ~L ~t Dacă situaţia o-permite. aluminiu). 1.rulare.. ...de CIte ori construcţia o permite. li. pentru a o scoate de pe pragul de' centrare.'. garniturile d~ azbest grafitat sau etanşarea mecanică. Dacă pompa nu este prevăzută cu astfel de şuruburi. în carcasa pompei. .iII~""'*"- -. . pînă ce rulrnenţii sînt scoşi din ~ezajele ~e centrare al•• lagărului. ..:\~l. şi se extrage spre exterior.. !: ~.zlt~ye hidraulice. se aplică lovituri de ciocan.In timpul âcţionării cu cele aouă 'şurubelniţs..selor cu gheare. de la scula de demontare la unul din cele două inele. sau se repară aşa cum s-a arătat anterior.! :..REPARAREA POllPI!LOR CENTRIFUGE . Fig.. In continuare.este ~e. .. de ~I -. ' "J .''.. 4. . .se scoate apoi ruterul de pe arbore. . 6.' .transmiterea efortului. 4.Se aplică apoi lovituri de ciocan Într-unul din capetele arborelui.P. diametral opuse.fieJncarc.-f'r Demontarea rulment ilor d" pe arbore.'. După demontarea rulmenţi1?r.!.

.. Incălziroa SI' rp. .operaţiile de demontare şi montare se execută numai cu scule şi dispozitive adecvate.montarea pompelor..:' .:' ·1' . "o:... prevăzute şi la demontare. . \ ".şi racordurile ţe"iLde . se recomandă a fi msuşite şi respectate de către lucrătorii care se ocupă cu întreţinerea şi repararea lor.s:'d~şurUbeaZăbu~şa de pr~te~ţi(7. După verificarea şi înlocuirea pieselor defecte. se extrage carcasa intermediară la.demontarea şi montarea trebuie efectuate într-o ordine tehnologică corectă. evitîndu-se. presetupa carcasei de refulare şi se arborele 72. privind demontarea şi."" ·.' aluminiu 'sau oţel călit. prin intermediul unei bucăţi de lemn.â.286 REPAIUREA r'G~IPELuR _. mai ales asupra' pieselor confecţionate 'din fontă.se demontează: lagărul opus. : . / . Instalaţia de încălzire este destul de simplă şi ea poate fi confecţionată în cadrul oricărui atelier de reparatii._------------------ REPARAREA PO:. pînă ce lagărul se desprinde din pragul de centrare. iar dacă se constată o oarecare rezistenţă. Pentru rulmenţi sînt valabile aceleaşi reguli generale.în continuare.pe cale de sprijin şi apoi se deşurubează piuliţele de stringere aletiranţilor. . cu toate etajele pompei. respectîndu-se jocurile şifoleranţele recomandate în fig. '.egalizare 6.' . .o .'·" -:este recomandabil ca pompa să se demon teze şi să se monteze pe ansamble componente.·r-.se deşurubează piuliţele de fixare a lagărului 3.-. . concomitent ctJ bucşa de distanţă 9 . Rezistenta nu trebuie să vină în contact cu uleiul.~ d~uă 'cîrlige primul rotor 8. Cîteva reguli cu caracter general.18. Cele mai importante dintre acestea sînt. de corpul carcassi de aspiraţie 4" . Ea se ce mpunp dintr-o cuvă ce contin» uleiul ii"rulIit" in care ~•. asezati pe suporţi adecvati.i~zistpnţc montat. aplicarea loviturilor de ciocan directe.se aşază capătul arborelui rămas liber. se execută operaţiile de montare a pompei in ordine inversă celei de demontare.IPELOR CENTRIFI:GE 207 Montarea pompei se face in ordinea inversă a demontării.la partea r inferioară a cuvei. ' '. 4.. 'fIllpreună cu bucşa de protecţie 73.se deşurubează piuliţele de fixare ale capacului de lagăr 1.•. . -':s'e'deinonfeaZ~ preseîupa 'c~rcasei de aspiraţie 4 şi ~p6i 'se -extrage şi car-' casa' ". de exemplu incălzirea în băi de ulei la temperatura de 70--80cC. Demontarea şi montarea pompelor centrifuge multietajate se face de asemenea Într-o ordine tehnologică stabilită dinainte şi ea este exemplificată prin pompa de uz gpneral prr z=ntată în fig..!izpaz. împreună cu corpul director 71 şi se' continuă astfel. stabilită înainte de incepere a operaţiilor şi care să excludă orice posibilitate de deteriorare a pieselor pompei.\ I'lectric cu ajutorul ~::.se extrage manual lagărul de pe arbore. se pot aplica Iovituri uşoare.! 8. pînă la carcasa de refulare.~'~oi se ixtiage 'cfi:ăjut(jrttI . . acolo unde este posibil. : '. indirecte. după care se îndepărtează capacul şi se deşurubeazăpiuliţa de strîngere a rulmentului 2. . introduc rulment ii. Pentru dsmontare se procedează astfel. dar aici mai pot fi aplicate şi alte procedee. . ~.

s.clli!i1!r.. ''-1' -\ . -(f' r D._. în cochilii sau centrifugaL Tel'm:brogia-of. bucşe de distanţă.~L. numai la strucrrve ~e seg•.rizuri sac.UţUI. ..se strunjeşte bucşa în interior. : _1 ( să ]" ferească de lovituri. ~Şe~enţll confecfl~na. fn cazul unei producţii de mare serie'.. . iîif~ÎI&.c . tija pistoanelor .: Avantajul..Ulte. utilizate în domenii în care nu pot fi înlocuit>?dpompe cen~nfuge. porţiunea respectivă. r~~r~ik~Me~~~ţue~t· taliCIDUp?t ţi cqnf~f în.. turnaţi în forme de nisip.?:.\ !'O~IPELOR ce PI5TOX ! . Pent. . lăsîndu-se un adaos de 0.fecţţor:ate din aceleaiş material" din carI'.fu a e\:ita orice surprize noplăcu.\R.. ceea ce conduce la prelua(':[ '.utiliză. e n:o?~aJ vor fi mult uşurate. i? ca.. astfel 1n~lt POZiţia lor.--l care se deplasează în mişcarea ele du-te-vino. carcasă. Din acest motiv.. 19.al~~~.: . . ~ se 'execută un tratament de călire-rsvenire : . cunoscute sub denu..'':. .se secţionează segmentul cu o freză disc.~iesc pompa cu piston. Ill~lI-.. deoarece el se execut'dupll o fehnologle care presupune eXlstenţaunor m:âŞi?isped~e ~'.~O._..". rămîne în a . SI: C:\rf' (ll'F~L:~.. compoziţii pe bază de grafit. Totuşi.rii ~or constă in aceea că prelucrarea cilindrilor poate fi realizată cuo 'precizie mai redusă.ent~u segm~nţi se folose~c atît materialele metalice . precum şi .~ca efect pi-rd-rea etan"...•. în funcţie de mărimea segmentului: .. de ~hlmb p:rq$rate de l~ f:w:nizorul pompei... aparat de sudură etc. . nemetahce -: cauciucul. 4. care poate propune şi eventuale înlocuiri în funcţie de situaţia reală a instalaţiei beneficiarului. se vor l.mpozlţla chimica. cilindrii de lucru. estcLllga. deci mai economică..1 s (s fiind deschiderea segmentului în stare liberă). ~eea U· z. aplicate la sşgmenti. Astăzi există o sumedenie d~ soluţii constructive. Foru.iil:\ •. iar pe măsura uzurii segmenţilor. cele mai expuse la uzură Sl~t următoarele: segm. . oţelul. maşină de găurit. ·id'.ongl~~e. formele constructive ale segmenţilor sînt celt' prel~ma[~ în fig. numai reparaţii de mică Importanţă. Dimensiunea penei care determină dschiderea segmentului trebuie să fie de 1. confecţionaţi din fontă-specială pentru segmenţi. pistoanele. freză.::: [it.•. . reJ?araţiile pieselor principale: rotor. t:::. este cunoscut.)>'!. deoarece suprafaţa lor. . " mai repede decît cilindrii pompelor. Repararea pompelor cu plsten Pompel~ cu pi~ton.19. In raport.SI' rectifică feţele laterale pină se obţine înălţimea finală II. se pot realiza sl'gm~nţi metalici..după Jemont~re.in dublu flux. relativă să fie precis determinată. care dstermină m final gradul de uzură a pcmpei.:.~'.sint caracteristice numai pentru seg~ mr-nţii conf~cţionaţi din cauciuc sau piele . .se pot realiza 1n cadrul unor astfel de ateliere.me~.:a. R~.:. .'.:.~l~~eţurio~· ~stfel de 'ateHere:ele~ nepiltin(i fi folosite In mod econl>tIllC 'declt..~ .d!n piesa originală şi se va stabili prin analiza de labo.re S1J. deoarece în general pompele de constr~cţle o~lşnulta nu sînt destinate să vehiculeze lichide corosive. la dimensiunea finală: Fig.. ilindrul si ea z pJ.. Astfel.e C0n· ia contact cu segmentul în mod intermitent.~ril! ~.~oate _pies. .j .~. . Forma a este caracteristică p-ntru segmc!nţii rnetalici. alama Cit ŞI I?atenalc. conform fig.:.. 1 cu l. aceea aceste piese se inlocuiesc numai cu piese. conj~&ate se m~rcheaz~ prin.·ităÎ:ii ir. presetupe etc..enţu pistoamlor.. in atelierele mai man"târe dispun iieturnătorie. mirea de "manşetCi.·. asigurîndu-se totodată d respectarea ajustajelor Iniţiale.~RE.bucşe de lagăr. ~u~apele ş~ scaunele lor. . ·i.tiei. se va cons.pa:aţiile descrise anterior se refedfo.le.ţ~Pta1p~Vr~~1' :~~~~rfă~/~~rtJt1f'~~~~ lOp. cum' sint pompele ~xiale. Dacă materialul piesei ~u.!JI.u~pro.lin t-xtolit. reparaţii..RE?. grafic sau lsmn. sînt executate ŞI~e~e . oper~ţ111e. .__ L zur. <"""'. diverse semne . ca materialele p.1 realizarea deschiderii seg. precum şi la acţiunea produselor petroliere .DL:4 pozitiv pentru _ se decupează segmentul din bucşă.ţl din cauciuc trebule să albă o bună rezistenţă la: uzura. un tratament de termofixare. dotat cu un mimm de' maşini-unelte universale: strung. Dacă acest lucru nu este posibil.. .5-1._· La pnnp-le de tip industrial.. _ se introduc segmenţii într-un calibru inelar.be. contact permanent cu cilindrul.2. Formele b şi c.::~ in CG~l..~pompele de dimensiuni mici şi' mijlocii ~I ~le pot fi e~e~utate în cadrul unti\mic atelier de. care se referă atît la materiale din care sînt confecţionaţi aceştia. lemnul ŞI altele. 4.. mal P.puncte.. avînd diametrul 1.mt organe de etanşare care au rolul de a separa rogimurile de presiune diferită de pe feţele opuse ale pistonului.fa. .I~ material..~ . Prin această mii-sura.ţii. bucşedeprctecţie. pielea de bovine.t.20.Z~i .5 mm.?:dAca. .u1ta uzina furnizoare.. • Dintre piesele ce alcăt.rator co..ovocat~ de co~ozlUne.n:0r atsliere rde ~eparatll ObIŞD.s~en.işnuită de prelucrarea ssgmenţilor este următoarea: " -se strunjeşte bucşa Ila exterior. . In timpul funcţionării. apar forţe de frecare de diverse mărimi.apior se mannesta pt: suprafaţa <lL' cout.:lareaec~~~ra:. piesele se curăţă şi se spală cu petrol sau alt lichid detergent: pentru a li se putea aprecia cît mai real zradul de uzură: .._se·refcî~.:.003 d şi Se calibrează deschiderea la valoarea prescrisă pentru segmentul introdus in cilindru: . . termofixare .mm pe feţele laterale: mentului prin . să~ibă ~ ~uritate. _ :-1> I. cît şi la forma lor. diagonale sau cele. -1.a~ede lucru care execută periodic mişcări de translaţie. organele de distribuţie. 20~ -:. avînd structura perlito-sorbitică cu grafit Iamelar.ruc~.:~ri. La pompele cu piston: uzura datorată abraziunii este preponderentă. p<:cînd suprafaţa acestuia Fig.:nţii ~e u~eaz. ! trecerea acestuia prin locul respectiv..!.ntactpermanent. i. sa~ ~m materiale echivalente din punctul UI' vedere al caracteristicilor fizico-chimice-macanics.~ li.tonu ca plesel~ repar~t~ să fie con.se execută. ~mt dotate ~u ?rş'.e in funcţionarea instala. segm. ~u " puţin. arbore: nu po~ fi ex~cutate in ~teli~r(de~cest geh':-tlle.Segme~lţH. stringerea lor poate fi reglată.l:::cLi.~~.fanta.••. ciupit ur i . pentrii piese de dimensiuni mai reduse . 1 ~~r~~..1J formă d. .f01(. textolitul. Pentru pompele de dimansinnimari. segm. În mcd normal. între suprafeţele de ghidare ale pieselor ce se a~ă.:J. ~a aceste ~Ipun de p~mpe. lăsînd un adaos de 0. cu ~ea :pr.

210

REP,\R.\RE,\ POlIPELOR

REP.~R.~RE.\

pOllPrLOR PISTO:': CI.'

211

- se rectifică diametrul exterior la cota finală d; - se strunjeşte adaosul diametrului interior, rezultat în urma comprimării segmentului în cilindru. l,? fig, ~.21 este prezentat. Ul~ segment metalic pentru o pompa cu piston, la care s-au indicat toleranţel- şi calităţile suprafeţelor. Fanta s an' rn!l1l' de :l !r!::'i,<:, ,'~, Llvc~';'<l ~':~llll:llLUlui datorită dilatărilor, ~ ,Trebuie acordată o atenţie deosebită în timpul operaţiei de mtroducere a segmentului în canalul din piston, deoarece atunci apare tensiunea maximă în fibrele de la diametrul interior" şi care de multe ori po~te provoca deformaţii permanente sau :hlar rUI?e~easegmentului, Pentru a preveni a~tfel de situaţii, in practica se alege deschiderea segmentufu. în stare liberă: s = (3,2-3,6) . t, t fiind grosimea segmentului. S~gmenţii din cauc.~ucse pot confecţion~ cu dest~ă uşurinţă {6 ,m atelierele de reparaţii, -avtnd o formă constructivă relativ Fig. ~,21. re. simplă. Pentru 'aceasta se cobfecţioneazăo,~matriţă care să respecte cît mai fidel, .forma "şi dimensfunile piesei originale. feţelor la un Aceasta se transmite apoi unui :atelier de vulcanizare obişnuit, segmen~ rnespre execuţie, cerîndu-i totodată respectarea calităţii .cauciut~~~;d"4cului." .' ,"~o' 'r· ,: ", ',', :Cilindrii,de lucru ai pompelor se Uzează şi ei În tiIrip':'daiorită' In spe~ial efectului de .ero~iune şi mai puţin celui.de coro.ziu~~;.u~ura cilindrllor' pcmi>E!i es.te deten:~l1n~ta atît de c~ht.atea .mate;laluI1l1 utillzatpsntru confecţionarea pieselor, Cit ŞI de natura Iichidului vehiculat. Se mţelege că, cu cît un lichid conţine un. procent mai important de particule abrazive în suspensie, cu atît uzura devine mal pronunţată. La pompele cu piston ca acţiune directă. uzura este mai puternică la cilin~rii pompei propriu-zise decît la cilindrii maşinii, ,cu abur, deoarece la aceştia din urmă ungerea este asigurată de către o pompă 'de unzere care trimite permanent în interiorul cilindrilor ulei sub presiune. Aic"i uleiul este antrenat de agentul motor - abur sau aer comprimat ~ şi formează o emulsisc.ar~ pătrunde în toate interstiţiile. Cilindrii pompei sînt însă unşi numai cu lichidul pompar, care în multe cazuri nu are proprietăţi ungusnts. De asen:~nea!. la pornirea pompei, pînă la amorsare, frecarea dintre segmenţi şi cilindrii ~ste practic o frecare uscată. Din acest motiv, cilindrii pcmpei sînt eoncepuţI sub formă de cămăşi amovibils, presate în corpul pompei. La un anumit grad de uzură, cămăşile pot fi Inlocuita cu piese de schimb noi. . Se recomandă ca, atunci cînd se înlocuiesc cămăşile, să se înlocuiască ŞI segmenţii deoarece dimensiunile de funcţionare ale acestora alcătuiesc un ajusta] foarte precis. Repararea cilindrilor de abur şi a cilindrilor pompei se face prin alezarea acest?ra pe o maşină de alezat cilindri. La o pompă cu piston obişnuită sînt permise trei, maximum patru, alezări ale cilindrilor, după care se recomandă înlocuirea acestora.
A

, In fig. 4.22 este prezentată o secţiune prin blocul ~ilindrilor unei p,ompe cu piston cu acţiune directă, tip duplex, la care s-au indicat toleranţel« ajustaHor şi calităţile suprafetelor. . Pistoanele pompelor industriale au ferma de disc. Iar uzura lor preduce n-uniform, pe părţile care vin în 'contact cu supraraţa cllmdruIU1:,:-\CIc::it lucru

,p

I
I

5JI

H8:$>

"~rJ6;ff..l.
t1
I '

, ' <h ,_;:'

~-

~.'
~

ii
.@1

J

!~';~: ~~~=

~2'--~~--~I@~o~I,~o.o.~~Z~~w[tI:-~,i.~'~:~~~~~~
Fig. i.22. Toleranţe ..şi câlităff :'a!e'ft1i>iateţelor "la cilindrii Fig. ~.23. Toleranţe şi ',,' unei pompe cu piston 'cu', ~ţ1l1ne'mrectă, "calitl!:ţi ale suprafeţelor,' , ' . la un piston disc,

~r '

f

se observă mai, uşor Ii.f,.pazJ~~'i#htiJ>m:,~'pis.ţqanelor.pcIl1P~lor orizontale. Totod.aţă are loc şi o, ~u~~l:.c;anarelor_dmplston, provocata de segmenţn metallcl.. . ""fej' '..<J'î: ·t,,,'i' ", .... '. ;' • t Pistoanele cir~ ~D:utrute~tă,~'stfeI de uzuri sînt greu' de reparat ŞI es e preferabil ca ele s~ fiefuI9-guiţ~::c~p!ese-~~ schim~ originale. Se ţJoate înc~rca o reparaţie 'prin lărgirea 'ta.n;ilelor·~dntroducerea unor segmenţi cu. Î~ălţlme mai mare. In atelierele/tie repariţIi obişnuite, car~ dispun de ma~ml-unelt; universale se pot confecţiona relativuşbr pistoane disc, aşa după cum se.arata in fiz. 4.2'3. Pistonul se poate coD.fecţiona direct prin prelucrarea unei bare din gţel laminat sau forjat, sau]:un~:disc·din ~ont.ă turnată. --_.: ._ rit« pistoanelor se uzează. ţn special pe porţmm!e p~ car~ fre~ca garm turile presetupei. Uzura se manifestă sub formă de nzun longitudinale, care inrăutăţesc etanşarea şCin acelaşi timp, uzează prematur garniturile din azbest crafitat. b il l ~ Repararea tijelor se face în mod asemănăt~r cu cea. a ar ?r or pompe o~ centrifuge. Astfel porţiunile uzate se Î~carcă pn,n metalIzar: ŞI se :prelucreaza apoi la cota finală. În cazul în care atelierul nI! dlspUl~~de o.mstalaţle. de metalizare, se confecţionează o tijă nouă. Ca ma~~~I~1 ~t~l1~.eaza ţelul aliat care :e se o comentează sau se nitrurează în vederea manrn durităţii suprafeţelor de ~zura. În fig. 4.24. este prezentată tij~ pist?anelo~ une.ip~mpe cu acţiune directă, la care s-au indicat toleranţele aJustaJe~or ŞI ~alltaţlle sup~afe5el?r. . înainte de efectuarea tratamentului termic, capetele ŞI părţile filetate se protejează pentru li. nu deveni cas~nte. . .... , Supapele au rolul de a închide ŞI.deschide con~UnICaţIadintre cilindrul pompei propriu-zise şi conducta de .asplraţ~e, res.pectl\' cea de refulare. l\I~:ea majoritate a pompolor cu piston mdustnale sint dotate cu supape av înd
1.• Alegerea pompelor c. 267

212

REP.\R.\RE.\ PO~[PELOR

REPARAREA POlfrr:LOR cr PlSTOX

21:f

Il ~tl ~'

forma unui taler, care culisează pe o tijă de ghidare. Uzurile caracteristici s~p'apelor se manifestă pri~ ri~uri şi o.valizări pe suprafeţele de ghidare, datorita forţelor de frecare, ŞI prin uzun sub formă de ciupituri şi deformaţii
,,~WfJ}.~~ ~~!
<---""-L-..,
c,

.~.:

'<

L::.t-.:~

,SO,. 'E
Ia tija

,"'rI

S
•.

f? @{?\\ ... C \.v~~:~;) \8/
~~
l' ..:...t '--..• Fig. "i.25. Realizarea prm prelucrare din ma teria l Iarninat a sectiunii de trecere a scaunului supapei.

----p.IO'021,V, Frz.

_,~~')1:.;~'1-

·L~-i. Tolerante şi c'1.Iitlţ: 1.Ie suprafeţelor pompe cu pisrcn cu actiune directă

u::-=i

" f;
g
;L
'it''''~

A:~i,

ale suprai~ţelor de etanş~r;, ..atît ale supapei cit şi ale scaunului. Acestea au ca efect I2lerde~ea et~n.şeltaţ.ll camerelor volumics şi prin aceasta diminuarea param~tn}9.f ]udr!l-ul.lcl debit-presiune. ' 't. 'Snpa~ele, ghidajele ~I sc~unele supapelor sînt piese ce pot fi realizate cu uşurinţă in ca~rul ~~UI atelier de rep.araţii, .astfel încît cele. c~re sînt d,~gradate se recomanda a fi înlocuite. M~ten~ul -din care se confecţionează aceste organe ~~te bronzul, care are o buna rez~stex;ţă la corozi~ne şi.in acelaşi timp un coeficient ~.eţr:,care.redus .. La execuţia pieselor trebuie realizat un aj~staj ;orect Î.ntre tip d~ g~l~a~e ŞI corp!Jl supa}>el, astfel ca aceasta să nu rămînă lx;ţeperută într-o p:)Zlţ~e intermediară. Deasemenea' trebuie 'asigurată .sei:~ ~m!1~:l. d, t:',: '1" :t ,:"';l~dulu: prin sca~n~ su~apei. şi prin spaţiul inelar creat <ţend!care~ supapei la I?lilţl~~,a m~Xlma..,Atlţ supap~ ~ţt ~i.scaunul. său pot fi realiza:ţe I,ncadrllţ unui atelier de reparaţn, prm prelucrare din material Ianiinat. Secţiunea pro,flla.tă, de t:-ecer:eprm scaunul supapei, se poate executa prin frezare, sau numai prm găurirs ŞI ajustare c~ pila, aşa cum se arată în fig. 4.25. , Pentru one~tare, în fig. 4.26 se prezintă I ansamblul funcţional al unei supape, utilizată curent la pompele duplex de alimentare a. cazane-' lor: de ab~r, l~ c~re s-au indicat toleranţele ajustajelor. ŞI ~all~ăţile suprafeţel6r:După cum se vede .dm figura! suprafeţele de etanşare ale supapei ŞI~ scaunului trebuie să aibă o rugozitate foarte redusa. Aceasta se obţine. prin rodarea fiecărei supape ~e scaunul său. Operaţia are loc astfel: se monteaza supapa aşa cum se arată în fig. 4.26, dar ------"-''-----; fără arcul.eli~oi4al; sepun~ pastă de şlefuit în ciFig. 4,26. Toleranţe şi calităţi teva, porţiuni de pe suprafaţa scaunului şi apoi ale suprafeţelor la elementele • unui ansamblu supapă. apasa ,C~ mma s~papa pe scaun, imprimîndu-i în '. acelaşi timp o mişcare de rotaţie. Se continuă operaţia a.stf:l. pJ.?trîn~ sensul de.rotaţie! ~a:periodic se şterg suprafeţele respective cu o cirpa ~ulată In petr.?l ŞI s~ verifică aspectul acestora, care trebuie să fie mat ..Oper~pa se consideră terminată atunci CÎnd,la o apăsare cu mîna, supapa se ..lipeşte pe scaunul său.

Organele de distribuţie ale pompelor cu piston cu acţiune directă sînt alcă:uite din următoarele elemente: sertarele de distribuţie, tijele sertarelor, manivelele, culisele şi articulaţiile sistemul?i de distribuţie. Uzurile acestor __ piese se datoresc frecărilor ce au loc între suprafeţele active si ele apar sub iv.,!.:1 ~e ovalizari, rizuri ele. Reparalea acestor organe poate fi executată în cadrul oricărui ateli-r r1P !";:::--'~r:l:~:. f:,) ~:·:n confccţ:'~::-'..~l:·'_~:' t:~~,)r piese noi fie prin rsconditionar-a celor uzate. Pentru repararea distribuţiei pompe lor dotate cu sertare cilin?i~, ~,2~. Rcccndi-ir.narca ser tarulu i drice, se procedează la fel ca la cilindrii şi pistoanele plan prin tuşare. pompelor propriu-zise, adică se alezează locaşul di~ partea superioară a corpului maşinii de abur, apoi se introduc sertare CIlindrice şi segmenţi la cotă mărită. Sertarele plane se repară prin recondiţionarea suprafeţelor de etanşare ale sertarului şi ale corpului maşinii de abur, aşa cum se arată în fig. 4.27. Rscondiţionarea se,}ealţz,ea.z~,. rin tuşarea ~elor,~ouă,.s}lprafţlţ~. ~C!ni1:lgate: p operaţie c.etnibtiie 'Sli?~decurgă astfel: se pun cantităţl:ţIloderate de pasta de şlefuit,. îmbi~3:ţ~.tH,px:eaţ~]:)ilcu ulei, pe suprafaţ~ activă a s.ertaru~ui~ş~ a corpu!uI,mil~l1111",~e ~~~r; ~e~.l?Cls.ă~erta.~. p:I mma, execu~md ml~c~rvi alternative înamte 'ŞI înapoî, Iar penodic Se şterg suprafeţele ŞI se verifica starea acestora. Operaţia se consideră terminată atunci cînd, la o apăsare uşoară, sertarul aderă la suprafaţa ,de lucru. . ""., ,'ntArtiClllaţiile~tribuţi~i'~int.alcăt1lite din bolţuri ce se introduc în 10cC\7~ şuri cilindrice, in care execută mişcări oscilatorii, din care cauză uzura se produce neuniform, respectiv -numai ,pe porţiunile active ale suprafeţelor, aşa cum se arată în fig. "~.28.-ML '~' -;: 'ţ- • '.. ·"r ~ f""'..J 'It-'\;., în funcţionare efectul -uzurii se manifestă prin şocuri ce pot degrada complet piesele, tnsoţittn acelaşi timp de dereglarea distribuţiei. Recondiţionarea pieselor uzate se face astfel: se alezează locaşul cilindric pînă la dispariţia 'ovalităţilor şi se confecţionează la strung tin bolţ cu diametrul maimare, Dacă aceeaşi ~i~să a fost recon~iţiona~ă. de mai m~te o~i, (,. astfel încît diametrul Iocaşului s-a marit cu aproximativ '20%,'se recomandă să se 'confecţioneze o bucşă din fontă , '. tare se preseată în locaşul respectiv. Bucşa va avea '.'1 '/diametrul găurii corespunzător bolţului original- acesta ,""'. se va măsura pe porţiunile neuzate. La presare a în locaş .. _1 bucşa se strînge, micşorîndu-şi diametrul interior, astfel ~~~~~:~~~c;i~~i~ Încît bolţul nu mai poate fi introdus. Pentru a se evita buţie In caresearată această situaţie, după presare, bucşa se alezează din nou, zonele principale de cu un alezor reglabil, astfel încît ajustajul articulaţiei uzură să fie realizat in toleranţa H8/fS. Cu ocazia reparaţiilor capitale, pompele cu piston se demontează complet, în vederea constatării gradului de uzură a pieselor. Pentru aceasta, pompa se demontează din instalaţie şi ~~ transportă la atelier. Bancul de lucŢu pe care urmează să se execute operaţiile de demontare se pregăteşte special pentru acest scop: se curăţă de' murdărie, se eliberează de piesele străine, se

t'

II

214

REP.-\R.\RE.\ POllPELOP..

IlEP ..R.\REA POY.PELOR cu PISTO:'; \

215

aduce materialul necesar spălării şi degresării pieselor, precum şi lădiţele în " care vor fi aşezate acestea. Demontarea ca şi montarea trebuie să se facă într-o ordine corectă din punct de vedere tehnologic, folosind scule şi dispozitive adecvate, iar personalul trebuia să lucreze cu mare atenţie, astfel Încît să evite deteriorarea !,i~selor pr::-: d'::::O:1t~l·t:.

,

Pentru exemplificare, se prezintă, urmărind fig. 4.29, modul de demoncu pi"vll cu acţiune directa, tip duplex. Demontarea începe cu pompa propriu-zis.î. Se desfac piuliţr-ls de fixare a capacului supapelor 7 şi se scoate capacul. trăgînd de robinetul 2 în sus: dacă se simte o rezistenţă, datorită lipirii de garnitura 3, se aplică moderat citeva lovituri de ciocan pe părţile laterale, după care acesta va ieşi uşor. Se desfac piuliţeIe flanşelor 4, care fixează scaunele supapelor de refulare 5, apoi se scot asamblate supape le de refulare, iar prin locaşurile eliberate, se extrag supapele de aspiraţie 6. Pentru demontarea pistoanelor pompei propriu-zise, se procedeată astfel: se deplasează cu ajutorul unei bare metalice, care acţionează asupra tijei comune.Ipistonul 8 către, ext~rior; se dem,9ntează capaceledecilindri'P, se desdoaie siguranţele din tablă şi se d,~şu~~e,ază pin!iI~lede)~.trîngere,. il'pp,i.s~., . introduc două şuruburi în găurile filetate, prevăzute pentru acest scop în corpul pistoanelor şi se extrag acestea în afară, :~preună cu segmenţii respectivi. ; In continuare, se slăbesc piuliţele presstupelor g şi se deşurubează piuliţele . de fixare a corpuluipompei. După aceasta pompa poate fi .eomplet separată de maşina de abur. 'Urmează apoi demontarea maşinii de abur, care seefectueazăastlel: se slăbeşte şurubul de fixare a culisei 10 de pe .tija pistoanelor, se slăbeşte piuliţa presetupei 11, se desfac capacele,:4ecilindri12 şi se împinge tija împreună cu pistonul de abur 13 in afară'uSa trece apoi la demontarea sistemului de distribuţie şi ungere. Se demontează pompa de ungere 14, împreună cu conducta de alimentare, se desfac piuliţsls de fixare a suportului distribuţiei 15, se desfac articulaţiile cu bolţuri, se scoate capacul distribuţiei 16, se deşurubează tija de distribuţie 17, şi sescoate sertarul 18. În acest stadiu, pompa este demontată pe subansambls principale, urmînd ca în continuare acestea să fie la rîndul lor .demontatepe elemente componente. " ", ,,c '<::" '.' După recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate, pompa se pregăteşte pentru montaj. Ordinea de montaj raţională este următoarea: se incepe cu asamblarea maşinii de abur, apoi se montează pompa propriu-zisă, iar la urmă sistemul de ungere şi sistemul de distribuţie. Pentru: păstrarea coaxialităţii cilindrilor maşinii de abur cu cei ai pompei, corpurile sînt prevăzute cu ştifturi de centrare. După asamblarea completă,' pompa se racordează la instalaţia de lucru şi se verifică corectitudinea montajului printr-o funcţionare fără sarcină. Această verificare se poate realiza şi pe bancul de lucru, dacă atelierul dispune de o sursă de aer comprimat, După înlocuirea pistoanelor, segmenţilor şi cămăşilor, pompa trebuie să fie rodată, conform indicaţiilor uzinei constructoare.
tar= t "" .• ?cmp~ :

I

Operaţiile pot fi efectuate fie demontind complet pompa din instalaţie. .<~ţ~P..că mtervenţiile. cauzată de ·0 mtreţmere necorespunzătoare. lab~mţu.aJIl~el1l. " La tntreprinderlle'. din categoria celor de mare uzură scurtînd pnn a~easta timpul de inactivitate a pompei.r. să se'L~Jled~eze . cod 416. posede toate atelierele) şi o pompă cu piston pentru probele de presiune hidrostatică. In r e par aţi I cur e n teşi r e par aţi i cap i tai e sau general". repararea acestora devine necesară atunci cînd :~mc~. ceea ce presupune intervenţii asupra pompei. In cazul în care unitatea dispune de un rezervor sau bazin cu apă industrială. \ZAREA llEPi'.timpului de uzură." . utilajelor şi Instalaţiilor comune.. l~ a~este situaţii. acesta poate fi folosit la încercarea funcţionării pompei.: ~ o pompă centnfugă.. fre+~. necesare verificării dimensiunilor 'şi toleranţelor pieselor: şublere. in această categorie intrînd şi pompele de vohiculare. ~e. inainte ca aceastasă fie' montată în instalaţie in mod definitiv. eomparatoare. ŞI bucşa de protecţie se vor.la uz}Uă.RAŢIEII'Ol!I'ELO& x . ă t . De aceea. " '''1'. Aceşţe . ivite m .mtotd~a.este . Re par aţi a cap i tai se caractfrizează prin inlccuirea sau ~E:mediereaunui mare număr de piese care alcătuiesc pcmpa. inclus iv a CI lor care au o durată de viaţă îndelungată şi care au atins un grad înaintat de uzură. ca de altfel ŞI la.lP-M~i. ' • . şi totodată un procedeu economic. la perioadele determinate de piesa cu cel mai scurt ciclu de uzură.raţie.aIJ!. autn d ~. încît periclitează buna funcţionare a instalaţiei în continuare. .una este preferabil ca o piesă uzată să fie înlocuită cu o piesa d~ SChlI~lb .tnî~tiatii intrepr.rwa.~aşml.teze. ÎA. se transportă la atelier.ORGA. Rtpara..de reparare trebuie să se aibă 1:1 . sup~se uzurilor rapide.9~ e~hip~ de muncitori exclusiV pentru repararea pcmpelor. la pompe.de vedere . De asemenea atelierillse va utila cu cîteva mil.anIflc~t~: . .0 normele tehnice în baza cărora se efectuează reparaţiile maşinilor şi utilajelor.l~i. La întreprinderile care utilizează în exploatare un număr însemnat de pompe cu piston. " t.lţă. Aceste acţiuni au un caracter preventiv ŞI ele urmaresc menţmerea pompei in stare de funcţionare o perioadă cît mai îndelungată. atelierul de reparaţii va fi dotat cu'o maşină de alezat cilindri.. pcmpci in cc. el se~eş~e la into~mirea p~~nurilor de reJ?araţii. micrometre. cuprinde la capitolul 416.inderea. ' .217 216 REPARAREA PO)!PELOR 4.re~pull~ă[~a.eJ.-~ar~~ehiculeată ~lichide cu particule abrazive In suspens~e. se demontează in părţile ei componente şi se face o verificare amănunţită asupra stării tehnice a tuturor pieselor.' . iar parametrii agregatului ~u ~al satls~a: cerinţele instalaţ iei.al org~n~ării reparaţiilor.f~W:jll. . fie drmontînd-o numai parţial. este reCOIAetlcla?i1~!.în otare un mare număr de pompe. se înlocuiesc de mai multe on pll~ala inlocuirea !ulmenţIlor. : " • Rep. rotorul:. stabilind termenele la c~re urme~a sa se f. din cadrul Ministerului de resort (MICM). De ace~a. cum ar fi ruperea unui organ mecanic. prin care se stabilesc ciclurile de reparaţii şi categonaacestora. curentă trebuie s:i. In cadrul acestei reparaţii. ~or date cunosc~te şi sînt prevăzute de obicei în cadrul unui a~ calend~rIsti:. atelierele trebuie să dispună şi de instrumentede'măsură. Astfel . întocmit de Institutul de Csrcetărivşi ProieCtări Tehnologice pentru industria Construcţiilor de Maşini (ICPTCM). a~ea~ta constituind o garanţie din punct de vedere al materialului ŞI al d~mensluUllor.e. în practică sînt situaţii frecvente m..e '.U şqlj(:iţ.difer~' '~ubst~nţi~i" punct ~e vedere al. Repara~ii!e flanijicate ce ~ ~fectuează asupra pompelor se clasifică.ŞiIJi pecifice tehnologiei de fabricaţie apompelor:"::"mors teză pentru pre1ucrat'~l!-1l~e de pană în butucul rotorului. ' Piesele' care intră în 'componenţ~ }\mei pompe"\. fie din recomandările fabricii constructoare. înlocuirea sau ramedierea unui număr redus de piese sau 5ubansamble. La pompele:cu piston se llxecută şi l"odajul preliminar.•. pompa-se demontează complet din instalaţie.:a ffi<lCapid.ţ~d. stoc raţional de piese de schimb.: 'Necesitatea de a 'asigura exploatarea raţională a maşinilor şi utilajelor din cadrul unităţilor economice din ţara noastră a condus la elaborarea unor normative cu caracter republican.cm. uza mult mai :epede decît rulmen~ll lagărului.".repar~ţl1. Şi în cazul po~pelor. truse de spioni etc.sînt dotate cu maşini-unelte." Pe lîngă acestea. iar durata normală de funcţionare a pompei este determI~tă to..~Istmg ~ouă categorii de. Organizarea reparaţi ei pompelor Re~ararea unui util~j est~ o acţiun~ care se organizează cu scopul de a-l repu~e In sta~e Ae funcţiune ŞI d" a obtine din nou parametrii functional! n» care l-a avut iniţial. ~tunci cînd a~e~t tin:p poate.•.ongm~Iă. efectuarea unor noi reglaje etc. este.iculăr~i unor l!chide incompatibile cu materialul pompei. .. ~te tipuri de .u.r( fUl:cţiG::~r(z. "'<.. c~: as:mene~Plese. dupa reparaţie trebuie înlăturată cauza care a provocat defecţiunsa. 4i~igu.\ e?ere ca .le ue~u.. . ge găurit -la care se pot realiza majoritatea operaţiilor prevăzute In tehnologia de rsparaţie.careau. ~ .... Pla~ul de reparaţii se întocmeşte de către compartimentul Mec~~cului Şef ŞI s!3. se restabilesc reglajele şi jocurile normale şi se efectuează probe de funcţionare în gol şi in sarcină. .~nJ. Prin aceasta -se poate verifica coreCtitudinea asamblării pompei. di~ Re par aţi il e cur e 11 tese caracterizează.re.funcţ!onarea pompei. reparaţii: reparaţii planificate': reparaţl!tfepl." . rabo. . Repararea pompelor se efectuează în mod obişnuit în ateliere de reparaţii ce depind decomparlimentul MeC(l. d... Astfel normativul pentru repararea maşinilor. Din p~nct . corosivă sau abrazivă datorat~ ve~.. Reparaţiile curente pot avea loc :c ma! multe ori pînă la r=para ~ia Qrit. fIe din datele statistice din practică. o. sau uzura rapidă. Ca ~nnclp!U.. printr-o revizie a stării generale a pompei.~e~alc~ pe ~imestre sau luni. ca şi la alte maşini.4e J?iesa):l}. d!-spozitiv pentru echilibrare statică(ace~ta este bine să-I.~diţii bune pînă la următoarea intervenţie planificată. Cu prilejul reparaţiei capital" se înlocuiesc sau se recondiţionează toate piesele uzate sau defecte. !?-eparaţiile planificate' se mimssc astfel deoarece ele se stabilesc dinainte pe baza..>.araţiile nepZanjjicate sînt determinate de cauze accidentale.llic:Şefşi in care se execută şi repararea celorlalte utilajecu-care . fi prevăzut dinainte cu suficientă precizie. recoman~abll ca un atelier de reparaţii să posede în permanenţă un. universale ~ strunguri. în funcţie de perioadele stabilite pentru revizn ŞI .3...lă.

pompe s'" va pr.~.:. repa~aţii. .tJ't-j~alCl atît instalaria cît Şi personalul de deservire. auna cu vana de refulare d~schisă complet. 'La pompele care vehiculează lichide inflamabile. . -. Astfel manipularea pompel?r în tirppul descărcării din mijlocul de transport se . Conexiunile motoarelor electrice se vor efectua numai de către personal de specialitate autorizat.. est: neces:!:: să fl~. La 'pompele 'care "vehiculează lichide toxice.e'kploatar~â 'pkihpelor:ttebuie încre.. . In timpul manevrării nu este permisă trecerea sau staţionarea sub sarcină.cunoscute.. se face intotdeauna cu... 1n acest scop.4. se vor afişa la locuri vizibile avize cu interzicerea fumatului. se verifică dacă pe pompă nu au rămas diverse scule sau dispozitive folosite la montaj. se pot executa doar urmatoarele operaţu: stnngerea piuliţelor presetupei.•. . Aceste prinderi se vor efectua legind cablurile numai de suporţii sau găurile prevăzute special pentru acest scop.~ SECt:RIT-. sau poduri rulante adecvate sarcmu agregatulw.reparaţia curentă de gradul 2 (Rc2). a u~u~ ateli~r de.: pornirea pompel?r c."_}-'" -Aşa după.entriţugl. palpare a pompei în porţiunea lagărelor pentru verificarea încălzirii. neglije. ' Organizarea _raţională. Acţionarea pompelor se realizează in marea majoritate a cazurilor de către motoare electrice.resturila şi impurităţile rămase din timpul sudării. pompa s-a amorsat Şi a Intrat In regim de funcţionare la turaţia nominală.. . clt~va reg~l cu caracter general.s. avitîndu-ss contactul cu organele mobile ale pompei. nu sînt admise efectuări d.!e. Regulile privitoare la protecţia muncii trebuie respectate chiar de la .:lr'.'a :1.. ..1>_.. folosind in acest scop lavete din bumbac. Prin aceasta. ~?bineţilor.'.'el 'L. cauiele obişituite'car~Potprovo~~'~~~Ydente la po~pe. . se vor lua măsuri de evacuare a scăpărilor dela presetupă. Pentru evitarea acci~entelor ~e.. -.utea fi provocate de instala~ia electrică sau de manevrare a unor scule metalice. astfel Î!1cÎtpompa să poată d=păşi zona de instabilitate : .!r:o:L'~~lU supapa d•. De asemenea.": . personalul Care le 'mane.. Dacă pompa vehiculează lichide fierbinţi.. se p.şi care şi-a însuşit un nivel de cunoştinţe. În principiu. - 4. ~ fi_"- .. reglar~~ desc~id:tii.ite explicita că in nonnativ iar acesta trebuie să stea la baza Întocmirii planului de reparatii din fiecare unitate economică ce are în exploatars staţii de pompe.. Instalaţia electrică trebuie să prevadă pentru fiecare motor electric o protecţie de suprasarcină. doţ:!:rea lui cu maşinile necesare.. cindJuncţ}onar. iar presarea sau depresarea pieselor se va face' cu ajutorul unor prese adecvate . Dacă incăperea în care se află agrsgatul are o umezeală excesivă. . respectiv cu rezistenţă mimmă pe conducta de refulare._lolr)sl'~~ acest gen d.pompele volumice se vor porni intotdeauna cu vana d..revizia tehnică (Rt).. iar toate motoarele electrice vor fi prevăzute cu legături la pămînt. iirnitatoare de prssiun-. reful~re CI. va~a d. i.timpul re:pa!'lţulor.. ""Ci.. Reguli de tehnica securităţii muncii • -. se vor lua măsuri de ventilaţie corespunzătoare.o~iide intL"l"~'t. Pornirea Se face respectind întocmai indicaţiile -din instrucţiunile de exploatare ale uzinei furnizoare.'" _ . car. ~ '"". • ". _ In principiu. folosind macarale.! operaţii de întreţinere..· speciflcedomeniului de utilizare: a acestui gen de ~aş~ şi lâJiuteutilaje industria. ungerea articulaţiilor.'. fapt care impune respectarea normelor de tehnica securităţii valabile pentru instalaţiile electrice.~ . pot pătrunde tu pompă şi provoca astfel distrugerea ei rapidă.vrează trebuie să cunoască cit mai exact masa ansamblului.' 218 REPAR_~REA PO)[PELOR REGt:LI DE r::H~IC. _. :PrIV~~ protecţia muncl!.rdul~r" ue". cu laturile în bună stare. fără mişcări bruşte.cum s-a '~ătatanterlor.--d~a III m.. cu ocaz~ ef~ctuarl1 operaţ~lor de întreţinara sau tu . părţile calde se vor izola Ia exterior. avea Iocîn perioada de exploatare a :p.face cu m~ta atenţie. aprovizionarea operativă cu piese de schimb. _..~eatenţia persona1ulw .. 'Curăţirea sau ştergerea pompei seva face numai cînd aceasta este oprită. dar toate acestea se vor .~mnif!c:~ţ:2.·.reparaţia curentă de gradul 1 (Rcl). i . : -~ '~:. L:l lllstalaţul. se vor lua măsuri pentru protejarea instalaţiei electrice impotriva stropilor sau jeturilor de apă provenite de la neetanşeităţi. sint factori care influenţează în mod direct acţiunea de reparare a pompelor.' să folosească numai cabluri de ridicat verificate şi marcate şi să fie autorizat să facă prin-derile necesare. conducînd la obţinerea unui preţ de reparaţie redus şi la o imobilizare cit mai scurtă a pompei. . se vor lur'măsuri de protecţie împotriva apariţiei scinteilor ce ar p. pompa se racordează la instalaţie._.~ dinţată numai personalului care a primit o'calificare specială în acest domeniu ..~-. închisă.'. în timpul funcţionării pompei.''1 _ . astfel încît să nu prezinte pericol de arsuri la o eventuală atingere din neatenţie.nţ~:~:it.Ţii }:l-~Cir 219 In funcţie de tipul constructiv al pornpei şi de regimul de utilizare. . în cazur~ speciale.~!Li:: t:.. impurităţi care la pornire. -·~i.primirea pompei. evitindu-se astfel pericolul arderii bobinajului acestora sau provocarea de scurtcircuite care pot da naştere la incendii. normativul prevede următoarele categorii de intervenţii: . eliberindu-se pompa de orice obiect străin.~i:ţ~~. In exploatare._·.pornirea pomp-Ier axial« So' va f:tr.-·I . Ea se va deschide imediat ° . .•. dar.calificarea necorespunzăto~re.. La demontarea sau montarea pompeise vor utiliza numai chei potrivite.ţ." . . iar manevrele se vor face lin.efectua cu cea mai mare atenţie.• '~ •.•. sînt :. In prealabil aceasta trebuie curăţată de ...~r pute~. iar la pompă se va afişa un avia vizibil care să atragă atenţia asupra pericolului de intoxicaţie. După aşezarea pe fundaţie.srguranţ.reparaţia capitală (Rk)_ ':.'.1 ţJoatrfi întreruptă.•• .ficc:~r(l~cJ.ompelor.-:" '. calificarea personalului. Inainte de pornire. ~ ~ .v~. la pornirea pompelor trebuie să se respecte următoarele reguli: ..c:::.

5 35. de pompe .32-18 i2-38 9-3 30-15 55-28 10-6 23-7 35-14 8-3 .250 . 40..30-90 6-15 6-15 6-15 .pentru .20.50 1.50 '8-26 '14-. tip SADU Sadu :.-\ Pompe ceutrifuge ..-.r-s BOTOŞ.50-500 250-500 500-800 500-800 500-800 500-800 800..150-315 DX 200-150-400 DN 200-150-500 D:\" 200-200-250 DX 250-200-315 DN 250-200-~00 DN 250-200-500 DN 300-250-315 DN 300-250-400 r'DN 300-250-500 DB 3.~c.5.'" D:'. 85. Tipul 120-180 70.sâdu AVERSA Bucureşti Sadu Pompe monoetajate. ermetice.100 250-180 I '1 i ii .18.5-50-125 6. 4'0--'bo 120-230 200-500 .50-26/2EPEG 1... ..26/3 EPEG 100-30/2 EPEG 100-30j3 EPEG loo-40{2 EPEG 1.\XI) Cr 50 Cr 65 Cr 80 Cr 125 Cr 1..5-240 36-18 19-11 60-33 35-. România DN U"-80-250 D:-\ 125-80-3!. . 6-15 z: 15"':30 ':'15-30 15-30 10-30 10-30 ..2 Pompe multietajate de uz • Sadu general... construcţie standard tip EPEG. tip HEBE.180 4.30 ~~ i:~.50 28-120 20-115 6.S... • _<<) r. tntrep..50 C 200 50 :g n 65 x -.30u t ""':40' .50H "". 35-.5 C 80 C 100 C 1. 60-120 .50-32-125 ."1-20:" c' !. 180-100 22-18 35-30 5. .. Pompe monoetajars.5-70 120-220 100-220 1. tip ET pentru epuismente. de pompe . .50-4.:.50-300-iOO DN 350·300-400 130-300 180-300 250-500 250-500 2. C 6... ~:90.~ 125-lIJ()..1\0 :.50 180-120 •. de pompe AVERSA Bucureşti DN DN DN DN DN DN DN ET ET ET ET ET 65 H 65 100 H 100 1.42 5. Intrep.zcxd (cj)!ltin~arc) ~~.. de pompe .5S.50-32-160 .3-1. HEBE 80 x n HEBE 100 :< n 6-'18 18-48 48-75 42-75 160 100 160-100 160.. alimentări cu apă din pu ţuri adinci.. .180 Pompe ermetice standard.58-22 23-8 38-8 8-3 55-28 12-8 8-3 Pompe submersibile multietajate. -.5-160 80-50-200 80-50-250 80-50-315 100-80-125 100-80-160 100-6'-200 100-65-250 100-65-315 i50-125-250 150-125-315 125·80-200 r».l-=~': i~.50-.'70· liO-IIO 22-18.22 70-40 3. ~0-120 120-250 120.560 150-350 150-500 l"O-iOO 350-600 16 11 .5. " Nomenclatorul principalelor categorii de pompe de vehiculare prevAzute În programele de fabricaţie ale industriei coustructoare de maşini din R.. .·44 . 30-60 30-60 20-60 60-120 60-120 .220 .5xn.\XEX\ 221 .'1-~.25 .50 Cr 200 L 6.1300 800-1300 800-1300 1300-2000 1300-2000 uo 22-IS 35-25 55-'15 90-70 22-18 3j-25 5j-~5 90-70 '>5-25 .. tip LOTRt:CERXA-CRIŞ . Întrep.55-45 90-70 "'..50-32-200 .2 EPEG 65-22/! EPEG80-1612EPEG 80-30/2 EPEG 80-4012 "EPEG 100-2612. AYERSA Bucureşti HEBE 50 X n HEBE6..55-45 90-70 . tip D:-i" ITX) pentru proc-sreci şi calde 'Intrep...1.. n 80 x/n 100 x n/ ---...50-30/2 EPEG 150-3013 EPEG 150-40/2EPEG 200-40fJ EPEG 2oo-40/i 'j 12-50 12-72 25-1 \O 12-105 30-180 30-210 30-170 30-215 30-350 50-200 90-360 100-450 InQ-. 30 -e. i DN DN DN DN DN DN DN DN . AVERSA Bucureşti EPEG 6..5-50 25-'60 . pentru ape :nenajere şi încărcate."O l'W"- ~--------. ~t. ..5-18 10-35 2.60-120 .120 .5--25 . 3:-25 55-i.. •.5-40-315 80-65-U5 80-6..IlO 22.5-50-160 6. 35-'-25 55-~5 Pompe de racord.iO 22-i8 35-25 55-'15 90-70 \010-110 22.5-22/2 EPEG 65-30. ghidate.n. '!e uz g-eneral..I:~.30-60 .120~230 20-15 20-15 20-15 90-70 22-17 23-10 . 33-25 180-100 180. .IS. EPEG '100.'5 • DX 200-150.-. " " . 55-45' ..5 L 80 L 100 L U5 CJO.:2"'-8: 6-25 15-40 '.~5.5-40-200 65-40-250 6.. ---15 'Y).i'" DN DN DN DN . 30-60 .5 90-70 liO.)0 90-70 140. 3 ---- DN DN DN .:-60 13-'-'.70. de pompe ..50-32-250 6.Intrep... AVERSA Bucureşti .9 85-45 55-30 . 32":''!3 35-2..) DN 200.

cii rotor il: dublu flux.\'iI1:.-\"ERSA Bucureşti TD 300·60 TD 400-75 TD 400-90 Pompe de proces.. tip JD. .:"J'~'~ w W W W W W \V 65-250 80-160 80-200 80-250 125-315 125-iOO 200-315 200-iOO 250-400 10-30 25-f)1) 25-60 ~5·-(O 6U--!S 90-75 1~-~~ 55-15 90.1 10-2. AH 125-36 in industria celulozei AH 150-50 şi hirtiei AH 230-50 întrep.'fA. de pompe AYERSA Bucureşti 2-16 2-16 2-16 10-30 10-30 15-35 20-70 15-35 30-140 30-65 30-65 100-250 120-300 120-300 200-800 500-1500 800-2000 1500-30011 2000-iOOO 35-25 55-45 90-70 55--15 85-70 15-9 90-70 35-25 90-70 3:5-25 35-'10 90-65 35-20 55-35 18-5 18-5 SI-5 1--5 1--5 30-120 50-200 90.\ 65-28_ fierbinţi TERlIA 80-2~ Intrep.390 200-1000 18 Pompe monoetajate in consolă. de pompe A VERSA Bucureşti Pompe monoetajate..-\\·Ei<s. pentru produse petroliere Intrep.\IA 150-22 .250-250 X n 10-50 25-70 60-160 150-400 9)1).•. tip TT. -T:ERll. . de pompe AYERSA Bucureşti 15 Pompe monoetajate."'" . Jntrep. verri'-. 5U. cu rotor diagonal.130 50-130 50-130 120-250 120-250 240-500 240-500 -150-1000 450-1000 36-2~ 55-45 9lJ-75 36-28 55-45 36-28 55-15 35-27 53-i-1 PSI S:' PSI 16/S PSI 50/8 50-70 60.. 10-3/1 lU-jl} ~O·:GIJ "~-28 -.. de pompe BrCAZ 125 BlCAZ Ul BICAZ 200 iO-120 ".r4 Pc:npe monoetajato. Intrep.:0nti:1Uare) A"'. cu w w 8 Pompe multietajate tip ':.v (J.-penrru lichide __ .6-25 10-70 20-80 30-140 30-130 30-130 -'0-220 50-230 100''':'450 100-400 150-700 _. TERMA 150-2~ TERlIA 200-22 TEIUIA 200-25 n:1UIA 250-28 6-iO . tip TERMA 65-22 TE-R. pentru industria chimic! Intrep. tip PCH.. de pompe AVERSA Bucureşti RDT RDl' :RDi RDT 150-315 150-iOC 150-500 200-315 250-500 230-500 220-500 '150-1000 HO-120 230-180 J-'O-280 HO-120 17 800-1600 1500-3500 2200-4000 II PCH <f0-16 • PCH <f0-20 PCH<f0-2'5 PCH 50-20 PCH 50·25 PCH 6. de pompe A"ERSA Bucureşti W 250-315 rotoare opuse..-\\·ERS.. tIP 1. tip BRATEŞ..5 130.. "in navală.ţ.\IA 80-25 A '-ERSA Bucureşti TERMA 100-22 TE1UIA 100-2.\ 223 A nex d (. de pompe TER. . tip RDT. ..\ Bucuresti 60l . Buc.)6 pentru materiale consistente.3l 60-'100 35-20 .120 180-400 !'JO-fjj :10-70 ilO-iI) A\'ERSA Bucureşti 1-4 Pompe multietajate. pentru procese calde Intrep.. norn n.10 P":npe de circulaţie.-\Z pentru pastă de ciment '?~trr..l:. pentru stins incendii Intrep. tip RDN...~Of} 900-700 12ilO-700 600-500 OLT 80 OLT 100 25-80 50-100 ~~.s TERlIA 100-3-1 TER..'. AH 80·.LT. de pompe . tip AH.IlO 66-i5 96-7-1 70-iO 100-50 120-00 16 Pompe monoetajate cu rotor in dublu 'flux.5-20 PCH 65-25 PCH 65-32 PCH 80-25 PCH 80-32 PCH 80-40 PCH 125-25 PCH 125·32 PCH 125-~:) BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ 251) 350 '100 5(1) Pompe monoetajate. cu blindajc.'-- ----------:-----_.2-2/: ~:IJ-j.222 AXEX'\ ASEX..105 19-11 187'"30 62-10 ·75--'0 55-iO 95-75 60-22 90-70 62-38 94-68 1i0. pentru alimentarea (}lzanelor de abur. IT 100-iO >: :: TT 150-100' '. construcţie standard Intrep.31C.)-2uu C(jiJ.-5 12. ~I1a ~..~eş:: 13 Pompe tip PSI.AVERSA .Bucureşti TT 80·40.._-130-120 95-.~ \\'-'0-2-'0 W 56-160 . pentru termoficare Intrep. Mecanică '" \\"50-160 ' " . . 550-:-350 550-'3-'0 -~'RDN RDN RDN RDN 150-259 150-315 300-280 300-315 -180-450 250-500 1000-2000 -1000-2000 80-70 35-30 22-18 35-30 9 -.1. pentru alirnentări cu apă Întrep. Pompe monoetajare. de pompe . de pompe .

.>70-5-iI)II 66-22 37..110 -_.)-2u ~Q-21J 6-7.'.11-0. AYERSA Bucureşti R\' 70. pentru lichide ~. " Pentru acest tip.J.1') ~J-IIJ -10-1' 0...37-1-1 j~- SB:\ ~3). psntru alimentare PS 30 PS 50 PS 80 65-38 60-38 Intrep. de pompe AYERSA Bucureşri Vidul este exprimat in presiune absolut:" 252 401 402 403 50 i 502 503 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr iso Torr 160 Torr »> I .6-1.U 10-10-2590 1548-3-190 .S 0. de pompe A\'ERSA Bucurr-şt i 6-30' DV 5-30 DV 6-35 D\' 5-35 DV. 225 (ccnt inuare} l~ Pompe verticale cu rct cr rEuqonal. ('~~~nil~a :\ SB:-' -10-60 ~rl_\ ~O-20 -I.6 0. tip Te Întrep.5-110 DV 2-110 DV ... Categoria tip TC.5-6.224 AHe:..7 -15.3.98 12. 0.8-5.:: 0.: . de pompe .6-2.astic.9 29...5-3 1. pentru lichide unguenre .. penrrr -'IV .kr. 140-230" 95.85 2. debirul este in I/h Pompe cu canal latcrr . APD 1 APD 5 :'''.100 RY 120. 700~1200 800.5-3.:.47-3.>~lrlLu~'·l.1 69-62... :lmCANICA Cimpina .~" 21(jO--i3~O 2. TEH:-'OFRIG Cluj-Xapoca .2 0. -.!-j- uo.' C:I 32-100. ert.5-i1 :W 6-70 DV 2-87 DV.9-3.64-'1..2 11. n 350-9 315-6 315-5 320-7 285-20 ::'-35 250-50 220-70 180-80 200.. -4 Pompe cupist~n cu acţiune directă..1\' iCI) 1 xrv IOU2 xrv 2()02 20 Pompe monoetajate. Pompe dozatoare. 6-3:' 8-5' 8-5 12-7 9-5 6.5-1 5.-1-26.5 l.4-1152." Îrrtrep. 21 Pompe verticaie cu rotor axia1. .1~-2 ! -18-52 El.5 . de pompe AVERSA Bucureşti Tipul 32/4 32/6 ( Producător) Gama debitelor m'. 2(~ '-: -1. . pentru agricultură şi centrale termice.1iO 2160.52-1.• _ 1.13 6-50 . (..(1 ANEX.-.. 'Ierticale..5 .5 3.5-6.1-1.:. DL DL DL DL DL DL 8 9 10 11 12 13 0. tip RV.4-4560 236-9400 953-11800 ..6 32/2.5 6-1. .tî )IV 'f\' 502 "" :. ENERGOREPARAŢII Bucureşti DL 1 DL 2 DL 3 DL -1 DL 5 DL 6 D' ~ -r.12000 14000-27000 12000-25000 .3 tip PS.~ pr):!..1\' 803 :. de pompe AVERSA Bucureşti TU 32-100 TU 32-112 32-125 TU 32-HrJ ~!IL ~!IL ~f1L )!IL )!IL )IIL )IlL )!IL 251 rt: 2-16 2-16 2-16 2-16 2-10 2-10 2-10 2-(1) 2-(1) S Pompe de 'Jid cu inel tii: lichid.74 1.56 9.2 15-13.129. lntrep..5 X 1.5-0. J'-'i/.4-32. TEHNOFRIG Cluj-Xapoca " .mtr ep.()-2~' ~.303 xrv ~')2 )1 uu apa v ·fU.v (.4 35.2-2:) -15·8" Jj .9 29. .'. lichide viscoase.5..5.5-7 15 25 40 60 100 160 250 -100 I 1\ Pompe cu roţi.UO :00-60 130-20 100-10 163-15 210-20 240-70 lGO Torr B Pompe volumice '5 Xr. pentru irigatii Intrep.7200() 2500-6000 1600.5-4.!.56 2. tip DV.::'L '~.5 1. tip PD Tatrep.5i0IJ -1250-9180 3960-100110 5i60-122-10 6-180-IHOO ~2-'" 5 ..fl tip MV.-:-HOO 1200-2200 liOO-2300 ---2000"'" 3500 .3 12-6 '1-1-7 17-10 5 PD PD PD PD PD TC TC TC TC TC TC Te 100 250 630 1600 4000 25/1. tip PD. de pompe .').-\PD 6 4-7 35--10 60-65 32-25 32-25 32-2' . tip MIL Inrrep.95-0.5 0.3309-~poO 5500.~. dinţate. ..l.1 v IJO 1 '1\' '''12 570.3 17.-1:-0.80 ~.. '_'•• LcJ.•••.~'_:. S3X SB)! SBN stator c.•.3"::'-1-+ 6/i-22 37-Ii 62-22 22-7.9-7.ur H\J.10: 1-15-155 190-21') 0.SI3~ SB)r . •.n ~" .H lJl)-". .6.. pentru alimentări de cazane şi vehiculări de produse petroliere.h Gama presiunilor bar 50/Hl X n X fi X n r 50/16 >: 50/25 A r.•.2 -» Pom?'.172..~5-0.\ BlIc!lrr·." v.3 12-20 18-35 0.030000 - 1. .•...H 65-22 37.:' 3....i: ~ -.5 SB:-.3-10.7 2-16 7 2-16 2-16 2-16 Pompe parifcr iale.1") 'IV 802 . Întrep. tip J?L.> lntrep.1510 '1l41)-23'.\ ~:ERS.

MAZILU. Graw-HilJ Book Comp. Pompe volumice. 0ldenburg. A. Bucureşri. L. . de cavitatie la maşinile hidrau iice. Editura tehnică. L IONEL. 197~. DESMUR.. A" ANTON. 1968. E. Editura tehnică. . 1964. G. 20.n lGO Torr Torr T 1.' IjOI /' 2 2 :: -il) (H) Torr 11>" T r:' JU Tort 160 160 'r.\ISE). CentriCugaland axial flow pum!'s. 5. Berlin. 1959. Surrey-England.STEI:\. Cc. C. E. BRĂNIŞTEAXU. GHIŢĂ. 1960. Pnmps..226 AXEX'\ 8i bl iografie 4 .: 501 :< 1000 . Curbe caracteristice de Maşini Hidraulice. ILIŞIU. 21.d l!IL 1250 :\HL 150! . 10. Die Pumpen. C" N1COLESCU. ••• Pumllng manual. CHIMION. GANEA. London. 15. 11.:\NTU':-':.Dusscluorf. 1959. 12. 1967. Editura de stat didactică şi pedagogică. 1953. Bucureşti. 17. R Axiale gleitringdichtungen. N. POHLENZ. Compressors.t:. Bucureşti... 19.GL ~ul-. Editura tehnică. DUCROS. Bucurcşrj . Fans. V" PREDA. 16. .. Springer Verlag.\llL J. I. 1961. ION.SCHULZ. FltissigkeItpumpen. GANEA. H. 1970. Agenda electricianu1ui. operation and maintenance. Torr 1... PIETR. Mc. 7. 9. Morden.ju~ 630 1000 Imn 250') ~f :(~. Editura tehnică. Paris. N. L încercările maşinil"r hidraulice şi pneumatice.D. PFLEIOERER. Editura tehnică. 1963. 1. ANTON. W. VEB Verlag' Technik. L?vLR J. MAYER. Pompe centrifugale.-\:-. ŢVRC. BucureŞti. A. 1976. Dunod. L. RITTER. Berlin. 0. Centrifugal pumps. Selection. . Verlag 'Ion R. DARGL\ZAN.rosk/~.. Instalaţii de pompare reglabile. New York. Berlin. 1958. D. sept. Pompes hidrauliques et appareils elevatoires. 1968. Bucureşti. Springer Verlag. 1. Confl'rinţei 2 :: :: 100 160 630 1600 30 Torr 30 Ton 3() Torr J() Torr J() 2. KOVATS. N. Die Kreiselpumpen ftir Fltissigkeiten nnd Gase. G.j :\[[L ~IIL ~fIL ~IIL ~IIL )IIL ~fIL 1503 -i0 1 / -i02 / -103 . Maşini electrice şi transformatoare.m':aic-triie . 8. ••• Instrucţiuni de exploatare pentru pompe. G. Întreprinderea de pompe AYERSA _ Bucuresti. G. Prospecre şi cataloage de pompe. 1017. FUCHSLOCHER . Munchen. 18. :'1.Ţirnişnara. KARASSIK. Blakie &: Sun LTO. 1957.T. John WilJey &: Sons Inc. RĂDt:Ţ. VOI _ Verlag. BucureŞti. 13. 1.. Pompe anticorosive. C. Trade & Technieal Press LTO. STEPAXOFF. M. D. 1960. 1955. NewYork.\REANU. Tentrobejnila nasosi dlia neftianoi promişlenostL Gost:lptehuizdat. Pumpen fiU Fltissigkelten.