62364992 Pompe Hidraulice

Lucrarea cQP~i~de ,tra~rea.

pompelordevehiculare a lichidelor, sub aspeotul alegerii, explo rtării, intreţinerii şi rcparlirii lor, acestea fiind o categorie de maşini utilizate in aproape toan ramurile de activltate economicll., fie pentru diverse ser'ficii-alimentări Cu apă. desecări, inrervenţii la stingerea incendiilor - fie integrate in procese tehnologice industriale complexe. Constituie un indrumar necesar pentru cunoaşterea specificului tuturor categuriilor de pompe (pompe centrifuge. pompe axiale, pompe vclumicc Cu mişcare alternativa. şi rotitoare, pompe autoaspiratoare etc.). Pentru fiecare tip de pompă sint date curbele caracteristice si rxnr.' .'" . grafice ale parametrilor funcţionall pe care-i poate realiza pompa !";",ee"1<1, dind posibilit are " '0 cunoaşte limitele de utilizare corectă a acesteia in sensul exploatării raţionale şi totodată economice a instalaţie! hidruulice pe care aceasta deserveşte. Sint tratate atit elementele con. structbe esenţrate (in mare parte tipizate] ale fiecărei categorii de pompe, cit şi metodele de detcrminare a parametrilor funcţionali ai pompelor fi!1;'dţim~a de pomparc, iuălţuuea de a.:-iplr~l.r" ir::l1ti:l:r';;"c::ergct:(.a neta ia. a-prruţic .:\SPH, care reprezintă factorul care impune condiţia Iinut., de funcţionare a pornpei in afara zonei de C(\',it(\ţ:~ etc.}. Sint date noţiuni de cxploatare, întreţinere şi reparare corectă a pompelor, avind ca. cfc.~: respectarea Cu rigurozitate a indicaţiilor prevăzute de construotor in cartea pornpei. Lucrarea se adresează tehnicienilor şi inginerilor din industrie şi agricultură. personalului care exploatează pompe, putind fi folosită şi de către studenţii din fncultăţile tehnice.

C up r

n su

°

,~ \ ~ .~ . ","-~,
t

~

}. 1. Xotiuni fundamentale despre pompe. . r. Rolul f)f;mneÎ i:~ i:;,,:~~l;l~iL: -' _. ;:~: (la~ifi~areâ pornpelor . " Principii de funcţionare a pompelor " 1.3.1. Funcţionarea pompei centrifuge ~ 1.3.2. Efortul axial . • \.3.3. Turaţia specifică . I l.3.i. Legea similitudinii : .. : .. ,,1.3 ..5. Funcţionarea pompe! axiale [elicoidale) 1.3.6. Funcţionarea pompelor '10lumice 1.3.6.1. Pompe volumice cu . mişcare alternati·ilI. 1.3.6.2. Pompe volumice Cu mişcare rofitoare ! _~ Fn nctionarca ", pompelor . . . autoaspiratoare autoaspiratoare Cu canal lateral ~ 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel de lichid 1.3.7.3. Pompe periferiale •••• 1.3.7.i. Pompe autoaspiratoare cu bazin ,.. I.i. Curbe caracteristice ..•••.••.• 1.4.1. Curbe caracteristice la pompele centrifuge •. l.i.2. Curbe caracteristice la pompele axiale .oi.3. Curbe caracteristice la pompele volumice I.-!.~. Curbe caracteristice la pompele cu canal lateral ~ l.i.5. Curbe caracteristice la pompele de vid cu inel de lichid >1: 1.5. Elemente constructive ...•.• , 1.5.1. Elemente constructive la pompele centrifuge x 1..5.2. Elemente constructive la pompele axiale 1.5.3. Elemente constructive la pompele volumice 1.5.3.1. Pompe volumice cu mişcare alternativă 1.3.7.1. Pompe

7

1.5..1.2. Pompe 1.5.i.

',olumice

cu oli 61 6\ 63

JIl1SI.~.1ft.: r0lltOarC

10 10 13 17 18 19

Elemente constructive la pompele autoaspiratoare 1..5.4.1. Pompe autoaspiratoare cu canal lateral 1..5.1.2. Pompe de ',id cu inel de lichid in instalatii .• caracteristicilor instalaţiei

2. Utilizarea pompelor 2.1. Determinarea 2.1.1. Noţiuni

67 67 67

20
21

fundamentale de hidrodinamică

2.2. Alegerea

22
30 30 31 33 ,1'1 35 36

"'N ~
-.!:: (r
Controlul Hedactor: Coperta: Ştiinţific; Ing. Arh. Conf. dr. ing. GHEORGHE ZIDARU VICTORIA VALERIU VALENTIN POPESCU M()RĂRESCU Tehnoredactor:

;0

pompei şi acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei 2.2. 1. Parametrii Iuncţionali ai pompelor ~.2. 1. 1. Debitul pompat (] .... 2.2.1.2. Înălţimea de pompare H 2.2.1.3. înălţimea de aspiraţie a pompei 2.2.1.4. Cavitaţia .....••...•. 2.2. 1..5. Caracteristica N PSH. 2.2.1.6. Greutatea specifică a Iichidului 2.2.1. 7. Viscozitatea lichidului. 2.2.1.8. Putere. Randament •. 2.2.1.9. Viteza de antrenare .. 2.2.1. 10. Valoarea pH . 2.3. Relaţii intre furnizor şi beneficiar 2.3.1. Garanţiile furnizorului .. intretinerea pompei In instalaţie 3.1. Montarea pompei in instalaţie 3.1.1. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie 3.1.2. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pornpare 3.1.3. Indicaţii privind poziţia şi racordarea conductelor 3.1.3.1. Conducta de aspiraţie 3.1..1.2. Conducta de refulare Exploatarea şi

71
79

~o

80 83 83
84 96 97 103 10i 105 107 112

W " ~,,~: ....

.~.
O

~

VIŞAN

Bun de tiţar: 25.09.1981 Coli de tiPar H,25 C.Z. 621.65/68
executat sub comanda nr. :67 la fntreprlnderea poligraficA .13 Decembrie 1818" str. Grlgore Alexandrescu nr. 89-:17 BucureştI. Republlc3 Socialista Romăn!a Tiparul

15
47

\17 117 118 119 121 122 124

53 56 56

\./

6
3.l.i. Indicaţii privind maşina de antrenare 3.1. Punerea în funcţiune, supravegherea şi întreţinerea în perioada de ezploatare 3.2.1. Supravegherea în timpul funcţionării . 3.2.2. Deraniarnentc funcţionale şi
;.2 . .1. Întreţinerea 3.2.3.1. t"ng("r~a

CUPRINSUL'

1. Noţiuni
"i.
135 li3
J-1.)

fundamentale

despre pompe

3.2.3.2. Etanş~rea '" . " .. " 3.2.3.3. Cuplajul ••........ Repararea pompelor . i.~. Repararea pornpelor centrifuge, of._. Repararea pompe1or cu piston L3. Organizarea reparaţiei pompetor 1.i. Reguli de tehnica securităţii
mHr'!di

171 188

195 195 20.~ 216
"".!!Q

158

159

1 ........•...••..•....•..•• Anexa II
Anexa

220
. 227

1.1. Rolul pompei in instalaţie
~ Pompa este o maşină care transformă energia mecanică, primită de la o sursă de antrenare, în energie hidraulică. Astfel, energia transmisă lichid ului poate fi utilizată potrivit 'scopului dorit - alimentare cu apă, transport hidraulic, acţionare hidraulică etc. Deoarece pompele sînt destinate, mai ales, transportului de lichide la distanţe şi nivele 'diferite, utilizarea lor s-a im'pu~ aproape pretuti~deni u~~e. s-a ivit.~ec~sitate~ unuiastfe! -q,e 'transp?rt. In l!ldustrl~iPO!ll.pele ~nt ut}1izţtţe~~lJloclt în ~lver~ pr~~se.tebn?logice, vehiculînd o mare varietate de lichide, 'sau în scopun auxiliare pentru alimentări cu apă industrială şi potabilă. In agricultură, pompele ~utilize3.ză însisteinele de irigaţii şi desecări, în' sistemele de alimentare cu apă a Iocalităţilor rurale, a fermelor, sau direct în procesul de producţie prin ataşarealor la diverse maşini agricole, cum sim LcI<.: de combaterea dăUJlătorilor. . - -'Deoarete ttaIiSj>'Ortlil unui ~~~id cu poh1~~l r piest}>'~fte"o'~ontinuitate a curgerii Intre 'sursa 'de alimentare şi locul (kversării,aceasta.~lti se poate realiza decît tiitr-o' instalaţie hidraul.ică~,'0 astfel' de Instalaţie este

n,bi'ograj' •........................

232

'ajutorul

. "':;

"';

~i

rI

~:;tt:i~~'~~~ :;j~~td~i~ă~~~ •...... '. . '''·'I;r,~.ţ:::::'z' =' :::':=:"~'q-',:, şi bineînţeles pompa, ca element principal. Conductele au rolul de a face legătura intre pompă şi sursa de aspiraţie şi locul de refulare a lichidului. Din aceste motive. conducta care se racordează la' rezervorul de aspiraţie se numeşte "conductă de aspiraţie" şi, înmod analog, cea care uneşte ştuţul de refulare al pompei cu rezervorul de refulare, "conductă de refulare". .' In fig. 1.1 este reprezentată schema unei instalaţii .hidraulice simple, in circuit deschis. Instalaţia se compune din următoarele ele-. mente: sorbul S, montat la capătul Fig. 1.1. Instalaţ ie in circuit deschis. conductei deaspiraţie CA, scufundat în lichid, pompa P, acţionată de motorul electric EM, robinetul de reglare R şi conducta de refulare CR. Ca aparate de măsură sînt ataşa te: un manovacuurnmetru M V, amplasa t pe cond ucta de aspiraţie, şi un manometru M, montat pe conducta de refulare a pompei.

8

NOTIUNI FUNOAlIENTALE DESPRE POllPE

CL. •• IF"ICAREA POlIPELOR •S

9

Manovacuummetrul serveşte la măsurarea depresiunii din conducta de aspiraţie, iar manometrul indică presiunea de refulare la reşirea lichidului din pompă~Jtln unele situa ii, manovacuummet ul poate indica şi suprapresiune în aspiraţie, cînd nivelul ichidului din rezervorul de aspiraţie este mai ridicat decit axa pompei cu o anumită înălţime geodetică, sau cind se aspiră din spatii aflate la presiuni mai mari decit presiunea atmosferică. Robinetul R serveşte pentru reglarea debitului pomp-i în funcţie U..;consumator. Distanţele sînt cotatecu următoarele settffilfic;aţîi: Hg,t este înălţimea gcodetică de aspiraţie şi reprezintă distanţa pe verticală dintre nive1ullichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa rotorului pompei; H,n înălţimea geodetică de refulare şi reprezintă distanţa pe verticală dintre axa rotorului pompei şi axa conductei orizontale de refulare; HIII4I. >', înălţimea geodetică totală, care este egală cu H"A H,n. ~f΀. 1.1 suprafeţele lichidului din bazinul de aspiraţie şidfu cel .de refulare se.găsesc sub influenţa presiunii atmosferice. iar rezerVoarele'nu comunică fntre' ele, 'astfel că, pentru acest gen de ~talaţii, s-a adoptat denumirea de instalaţie în circuit deschis. .Prin analogie, se' .consideră instalaţie tn circuit,închis, aceea la care rezervoarele de aspiraţie .şiz:efJlll'flţ:.ştnt'puse in comunicaţi~, iar lichidul poate fi recirculat, exemplu: instalalu' q.e.răcire. , Prin ..urmare, p:>mpaest~ unelement absolut indispensabilhiţr::QJiristaIaţie hi~ulică, ~ar energia pe care o tra~mit~ lic:hidul!li .se ma)llfestă prin Circulaţia acestuia in conducte, Ia o anumită presiune. Astfel, într-o instalaţie, pompa îndeplineşte următoarele atr~u,lii. principale: ._ , _ .'.•.:": - de transvazare, atunci cind lichidul este deplasât 'âe l.l"sursa·de alimentare pînă la consumator; . . . '._1 .... , - de recirculare, atunci cînd o cantitate limitată de lichid este vehiculată in circuit inchis;",,, - de acţionare, în cazul în care energia de presiune a lichidului este folosită pentru producerea şi amplificarea forţelor. .... ' , ";,' .r' " . Din aceste atribuţii decurg şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească, din p.unct de vedere hidraulic, pompa amplasată într-o instalaţie, condiţii care un un asigurarea etrilor ener etici necesari: debi .,... . Carac errs ICIe lichidului Ve ICU în ms a le etermină tipul conat structiv al pompei şi impun alegerea corectă şi adecvată a dimensiunilor acesteia. ) 1?eoare~e . diversitatea instalaţlilor hidraulice deservite de pom,e.e este practic nelimitată, datorită nenumăratelor domenii de activitate in care acestea îşi găsesc aplicarea, pompa trebuie să posede anumite calităţi valabile pentru orice tip de instalaţie. Dintre acestea, principalele calităţi sint: -Siţuranţa în funcţionare, Prin aceasta se inţelege"că,.tn condiţiile unei exploatări corecte, pompa trebuie să funcţioneze neîntrerupt o perioadă -de timp acceptabilă, pînă la opririle necesare reviziilor. Această condiţie tre:buie să fie bine analizată de către proiectantul instalaţiei, la alegerea p:>mpel,. deoare~e se ştie că, în cazul pompelor montate în instalaţii tehnologice, opnrea accidentală a ace~tora, datorită defectării pompei, provoacă pagube ca re intrec cu mult cheltiuala pentru cumpărarea acesteia.

- Asigurarea parame~rilor hidraltli~i ~~licitaţi. ~rin .~ceasta se înţelege că pompa trebuie să reahzeze. caractenst~clle "nommal.e .contrac.tate, care sînt cele la care pompa va funcţiona ce~ mal mare part~ d.ll~timpul el de_exploatare. Este de dorit ca la valoarea nominală a caracteristicilor, pompa sa funcţioneze cu un randament maxim!. realizî~du-se I?rin ac~~s!a o, e:,pl?atar~
1.,.~!!r:1.jÎ\:l:;::~ din

punct de vcdcr:

":('.):'l:;)ol.lL.

Dur

111 .i-l1.(J.L~lL~~t:Xb~a. ;:'l~Uatl~

+

I

.t
•~
e-e
$'

f

frecvente care cer ca pompele să funcţl~)J1~~e ,Parametn hl.drau~lcl.diferit 1 la fată de cei norninali, ca de exemplu: vanaţu man ale nlv~lulUJde ltc~ld pe~te li~itele prevăzute în bazinul de aspiraţie; creşterea rezlst~nţelor hidraulicc în conducta de refulare, datorită înfundărilor sau depunerilor, te~peratura m .diului ambiant diferită de cea preconizată şi încă multe altele. Ppn urma~e, po~pa trebuie să corespundă şi acestor. s~licitări suplimentare,. Iar funcţienarea ei trebuie să fie elastică in cadrul limitelor garantate de UZlOaconstructoare. -, . • "1 -lntreţinere simplă, acces uşor.. Prm aceasta ~~ mţel~ge că op~r~ţue de întreţinere care ~ efectueCl;Ză t~p~ exploatăm treb~l1esă. se ~lţez~ în la un număr cît mal redus de intervenţii ŞI la lIl;te.ryale de tt~.p CI.ţn,tal mar~. Accesul la interiorul pOlIlpei trebuie să ofere posibilitatea ve~if1căplşl t~OCUIrii pieselor defecte pfin mâneViări siînple;'Uşor de realizat cu mijloace locale: şi efectuate într-un timp 'cit mai scurt, de preferat fără demontarea pompel din instalaţie.·, - ';;. .!." , ., '. .' . ; :;?~, .• , .' Diversitatea foarte mare a situaţiilor de .funcţionare .3: pom.pelo~în ~stalaţ ii impune desigur şi ~Ite condiţii de f~ncţlOnare, specifice tipului de instalaţie, dar acestea vor fi tratate tn capitolele următoare. .~ ,
j,:-' ~

<'1""·-'-·i"-+":~--· ,

.

)

"

1.2. Clasificarea

" pompelor
.:

f'
~

~.

•t
l,

t ~ i

,-

~ '"'

·1
1

In stadiul actual ai dezvoltării industriale, soluţiile tehnic~ alese la proiectarea instalaţiilor prevăd utilizarea pompelor Ia transportul flUidelor.cu o mare diversitate de caracteristici. Acestea determină la rindul 10: n~c.~sltatea r~aIizării unei game largi de construcţii de pom~, ~~zate pe p~mclpll de. f~ncţlOnare adecvate pompării fluidelor cu caracteristicile respective. D~. al~l~pare evidentă nevoia clasificării diverselor tipuri de pompe p~ cat~go~l1dlsţ~cte, care să contribuie astfel la o clarificare a denumirilor ŞI noţiunilor utilizate în domeniul acestor maşini. -. . .. In acest sensvpompele slnt clasificate dup~ ~numlte criterii, acceptate la nivelul unor organisme .internaţionale de ~peclallţate, cum. este de exempl~ EUROPUMP, şi folosite ŞI~n ţara noa~t~, fl.~ndlegiferate prin STAS 6868-7.) intitulat'; "Pompe pentru lichide. Clas.!flcare . .. , . In conformitate cu prevederile acestui standard, pompele .se clasifică după următoarele criterii principale: - criteriul principiului de funcţionare; - criteriul constructiv; - criterii specifice. După criteriul funcţional rezultă urm~toarele categorii de pompe: turţ>opompe, pompe volumice, pompe cu fluid motor, pompe electromagnetice şi elevatoare hidraulice.

.. ...fl. . orific!ul d. .~ aspiratie . ..tnsfo~a~ă .. . adică chiar de la începutul rotirii acestuia.t!.: Se' poate' ...~. datizate între ele printr-un număr de palete a căror formă este deasemenea determinată de proiectant. I!1 acest sens. ~.:rg~fGWiţto.•. Această noţiune este întnnită frecvent în domeniul exploatării pompelor. sau.treţineri necorespunzătoare." .• .n schema din fig.Ju~ti9nare pentru cele mai răspînditetipuri de p?mpe. pentru evitarea confuziilor în relaţiile tehnice sau chiar comerciale dintre mulţimea diversă a beneficiarilor şi uzinele producătoare de pompe.greşi că pot.2). realizmd un circuit continuu ŞI. __ ..articul~i. . " L'·. ~.Jare-"să.l)pelor. . cum sint: criteriul destinaţiei pompei. a unor . apoi m·eu. . re ~I " Y' . Fig. ..i"l.<.F uncţionareă 'prdpriu~~~ a pompel are loc astfel: arborele fl!pl ă~trena t de la o sursă exterioară transmite ro~rului o mişcare de rotaţie. 're~t să se obţină valori ale presiunii de refulare careanterior 'nu puteau' fi obţinute decît cu pompe cu piston. sChema function&ll a pOmpei centrifuge:' . După cum se poate observa din figură.i. .. În ţara noastră a Iost elaborat STAS 7215-80.~ce1aşi principiu este valabil şi pentru o masă compactă de lichid.are anUmite forme dimensionate prin calculele de proiectare..tn1ătura posibilitatea efectuării unor manevre greşite.:ten~ţaql.. este absolut necesară însuşirea de către beneficiari a denurnirilor corecte ale pornpelor şi utilizarea corespunzătoare a acestora..TeSpectiv în domeniul debitelor relativ reduse şi a presiunilor ridicate. 1""1 . •..~~iP!Y. acest . r :Fig.' ... ieşirea r I. pompei ŞI cel de refulare.ti{ ••.. _.·~~~~}#ijtt'·'7" "Pentru exploatarea raţională a unei maşini sau a unui mecanism este recomandabil şi necesar ca personalul de ... prm aceasta. Terminologie.3. .• .: .ce 'acţionează asupra 'ei ._.ctuaJă pe plan' mondial este aceea de a utiliza astfel de pompe chiaifn'domenii fn care în mod' obişnuit se folosesc pompe cu piston ..etrai~c. :.. . uirijată spre conducta' de refulare. .~::o.tl.' S-a realizat astfel o deplasare a particulei de lichid \ de la intrarea in rotor pînă la orificiul de refulare al pompei. . .acţiwrea aceleiaşi f<?rţecellţrifuge •. Operaţia prin care se efectuează punerea in contact a lichidului din rezervorul de aspiraţie cu rotorul se numeşte •• amorsare". de. \.' 1.ţ.r~llminim .. va fi proiectată către periferiaacestuia.):~~\'(l'~~P'~.t?rta. cît şi cheltuielilor de exploatare mai reduse.~Q·de. . diptre. . :.careasl. din~~.. . . 1... axei rotorului •. .. care.3. In limbajul folosit in practica curentă se întîlnesc frecvent şi alte clasificări... pOl..·şl~ntrlţ.. ... orice particulă de lichid care"~găseşte în contact cu rotorul. axiale şi instalaţii de pompare.sau . pompe cu angrenaje.tipuriIe constructive existente în prezent fn lume~rDeă1tfel.'.Jucruf:vala.pom~ ·!cuangrenâje..~~~.bU. Din cele relatate mai înainte rezultă că. datorită forţei 'centrifuge .3... . <" Elementele hidraulice principale ce alcătuiesc o pompă centrifugă sInt rotorul ŞI carcasa pompei (fig.~~'f p .3.:. .'i!1. în carcasa ? care .. . de cunoştinţe ~le~entare ~are să-i foloseascăla întel~~ere<~p..... cu lichidul din rezervorul de aspiraţie..' Paletele au rnJ111.j.. =---S !---=--- .'i. _ Din cele relatate mai înainte rezultă că la <> pompă centrifugă. făcute după criterii specifice. pompe cu rotor excentric.l.: 1..~....!. 1.lotar. sînt. Evidentierea principiului de funcţionare a pompei centrifuge este redată .. h.L..::... lichidul trebuie să fie in permanenţă în contact cu rotorul.•.J.. î t . prin utilizarea motoarelor de antrenare cu turaţii ridica..d. J·I·.v .. în funcţie de caracteristicile hidraulice pe care trebuie să le realizeze pompa.&Muru:tiqnar~Mmpei sau scoaterea ei din funcţiune.'~ :q191..(r·~f')'l':.lm~ld este colectată în caracasa pompei..afirma fără ca . de funcţi~"""re -a. care să acţioneZe în sensul ctirgerii lichidului spre rotor.'J.~de ~li!. în continuare... Totodată..".lnc: ţionare a maşmu resf." Acesta stabileşte noţiunile de bază şi reglementează denumirile din domeniul pompelor de vehiculare.. . I. fel.• "' 1 . alcătuit din două discuri $OIi......u. ::.d~ lichid tnaşa..•..lt~n~tI~ă ca~ să p0. se găseşte montat pe un arbore rotorul 1..exploa.ea din ~ . Organe hidraulice centrifugl : la o pompă r .eCtive. pompe cu piston.t~ f: t. pompe cu canal lateral etc. 0••.l. Funcţionarea pompei centrifuge . -fenomenul de pompa te.. .'i.. prin intermediul conducte! de aspiraţie CA.t.. " ... ._----_ _--. Principii. 1...••. ~ ~ " '" _ 4.:pompe. . sub . ..tI.p(~~ţatepr~ip'qJ. simboluri şi unităţi de măsură.~.. - 10 NOTIUNI FUNDAlIESTALE DESPRE POMPE I'RISCIPII DE FUNCŢIONARE A POUPELOR 11 După criteriul constructiv sint: pompe centrifuge monoetajate şi multietajate. iar pentru ridicarea Iui In conducta de aspiraţie pînă la nivelul acestuia este necesară crearea unei diferenţe de presiune Intre cele două nivele. ...cît!la.2.lui. pompe curnembrană. Din figură rezultă că nivelullichidului se găseşte la o cotă inferioară nivelului. 1. '.tQ {gi..s-a. . .•.p. : .al.. Această tendinţă se datoreşte atit simplităţii constructive a pompei centrifuge. . . .P9Şţd~. criteriul poziţiei de funcţionare. Orificiul de aspiraţie al carcasei pompeleste pus in legă'tură.iar de afci în continuare e::'Lc.•. "f'(' 'l~~H.ii. .~::"~ .de.~·~~ . care ar putea provoca deranjaxnente .. intitulat . pentru a putea funcţiona.1. criteriul materialului din care sint confecţionate părţile udate de lichid şi altele.npa centrifugăeste cea·'mairăsptii'dită pompă rditt't :l:'t6ate. • t . în caz contrar deplasarea Iichidul·': nemaiputînd avea loc.Pompe Centrifuge.J>ar~u~g.

cînd presiunea lichidului este egala. Astăzi existăîn 111ID. o ţiuriea de "efort axial".---E:3..ţie de înălţimea de pompare necesară.Ia. Deoarece rotorul2 este identic din punct de vedere geometric cu rotorul 1. indusg~ petroliţ!Iă. să se "autoamorseze". Se situează în limitele 180-200 metri coloană de lichid pompat. . -=- ."" .. • • '. strucţii. • .4 este reprezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă cu 'fotoare montate in serie.fun<. Pompa centrifugă a cărei construcţie are rotoareleaşezate in serie. De aici rezultă că pompa centrifugă prezintă incouvenienrul de a nu putea să se amorseze singură.. ti. suprafeţele exterioare ale rotorului . .!a dimensiuni anco~br~nte ne~. forţa centrifugă cu care este acţionată o particulă de aer spre periferia rotorului este mult mai mică.acestora.O..< va avea suma energiilor primite în rotoar~le 1 ş~ 2: fen~mcnul re~et!ndu-se pînă la ieşirea din ultimul rotor.. Astfel valorile maxime ale inălţmlll de refulare ce pot fi obţmutede '0 pompă centrifugă monoetajată..Ace~te forţe iau naştere din presiunile diferite ce se creează pe suprafeţele organelor aflate în mişcare in masa de lichid. astfel că aceasta nu poate fi evacuată din conducta de aspiraţie pentru ca lichidul să-i ia locul..menţionaţcă.. în comparaţie cu cea a lichidului.. proiectindu-I spre periferia sa şi. neglijind alunecarea ... se utilizează soluţia cu mai. fără a apela la mărirea turaţiei sau a diametrului rotorului. No- . La astfel de constru~ţll insa. co~C:::) . In ţările In care frecvenţa reţelei este de 60 Hz . r . . 750. Secţiune printr-o construcţie cu rotoare Spre exemplificare. Reparttţia presiunilor pe. .dartrebuie.Sl?iraţie a pompei. cum este cazul pompelor verticale i folosite' in.tll!aţia nominală a ..2. sau în limbaj adecvat..12 NOŢIUNI FUNDAJIENTALE DESPRE POMPE PRINCIPll DE Fl:SCŢIOSARE A POMPELOR 13 Aşa cum s-a arătat anterior. 1 000. Astfel. construcţiile obişnuite ~u depăşesc un . păstrînd diametrul rotoarelor şi turaţia de antrenare. In practică. Există însă ŞI construcţii speciale. rezultanta unor forţe care acţionează axial.. Bineînţeles că la aceste. construcţia multietajată a unei pompe cen!r~ful?epermite obţinerea unor înălţimi de refulare ridicate. la rîndul său . prin conducta de refulare GR. { se numeşte "multietajată".. -pompele cuaşezate in serie. 1. oferind avantajul unui gabarit redus al pompei. in lungul ar1>orelu. in limite admisibile. p.. . I . In cazul cînd rotorul nu se găseşte în contact cu lichidul. cu toate urmarile detavorabile pentru mstalaţle..m mod teoretic.. iar lăţimea etajului n~.!.5 este reprezentată repartiţia sarcinilor Fig.sint: . ci numai cu aerul înconjurător. fig. In fig.. 1 500 şi 3 000 rot ·min-l. maximum 80 mm.~~~~t:. po. cu suma presiunilor realizate de fiecare rotor. el va transmite lichidului. " . " Pentru a realiza presiuni superioare. Mărirea' diametrului rotorului mai este limitată şi din motive de gabarit 'aipompei..~pompentrea nate la turaţii de 6000-7000 rot • min-l.•..mp~re de ordinul a 3 000 metri coloană de lichid. .poate realiza o caracteristică funcţională maximă limitată de factorul viteză periferică. U.'""""'." '.care poate condu~e . -=----. dar preluată de la nivelul produs de rotorul 1. atmgmd înălţimi ~e. datorită densităţii reduse a gazului.: Se remarcă faptul că proiectarea particulei de lichid către periferia rotorului se efectuează cu o forţă centrifugă a cărei valoare este determinată de viteza de rotaţie a rotorului.. dar ea nu poate depăşi totuşi anumite limite condiţionate de rezistenţa mecanică a materialului din care este confecţionat rotorul..2. Parametrii hidraulici pe care-i poate realiza o pompă impun acesteia anumite dimensiuni constructive . rotorul pompei centrifuge acţionează direct asupra lichid ului. este utilizată curent in limbajul din domeniul pompelor şi reprezintă.i~~_~T' p. astfel că la ieşirea din rotorul 2 lichidul va avea o presiune a cărei valoare va fi de două ori mai mare decit cea realizată de rotorul 1. _.. In.. "împingere axială" sau "forţă axială". Fig. '1.:='::~:::. REDA au pînă la 400 (patru sute) de etaje. Efortul anal. .: .. In mod practic. la turaţii standard de funcţionare. . Din figură se vede că lichidul iese din rotorul 7 cu anumită energie şi este condus printr-o carcasă intermediară către aspiratia rotorului 2.. 600.i. turaţiile de antrenare . o cantitate identică de energie.PQID.număr de . presiunea totală este mai mică decît cea teoretică. "i-.JIJ. 1. considerîndu-se că fiecare rotor reprezintă un etaj. multe rotoare montate în serie.. spre consumator. noscute sub denumirea de pompe .pdeacţlonate de motoare electrice sint de obicei cuplate direct şi antren~~.•.. . La intrarea în rotorulurmător lichidul . Turaţia de antrenare a pompelor a manifestat fn permanenţă o tendinţă de creştere. rotor _ monoetajată .3. . în continuare.•. valorile indicate mai sus se multiplică cu 1. • Pentru ţările unde frecvenţa reţelei electrice este 'de5O 'Rz. sau cu un gaz oarecare. datorită pierderilor hidraulice din interstiţ ii. De aici rezultă că o pompă cu un singur.' '.500. '! unde numărul de""etaje poate -fi mult mai mare..~oIllice.~. aşa după cum indică şi denumirea..dla~ metrul rotoarelor este foarte redus.15 eţaJe. dimensiunea Iongitudinală a pompei creşte corespunzător cu numărul de etaje.o tura ţie prea ~ată prezintă J~dezavantaj~ înrăutăţirii cOl}diţiilor de 3.

ug (apare ca'o}iinagine iQ.-.. Din figură se observă că discul de echilibrare D este solidarizat cu arbbrele pompei şi se roteşte odată c. .găurile ~e e... din direcţia axială în cea radială.. = Pr : (d~ . o.1 Fig:·1. sau: ". '-..fjxat m carcasa pompei. în spaţiul II.....::.f. '. ~chilibrarea in ca.tul1!'I.a. în raport cu cea existentă la intrarea în rotor..J~ ~~:io~.~~il~~~-~=-=-. .) în care FI şi F2 reprezintă forţele ce acţionează pe ambele suprafeţe ale rotorului. 1.. pr.". .a echilibrării efor.d~). ~u1î!1du-se reciproc. Aşa cum. o. ~ceast~ soluţie ~. zecimilor sau chiar sutimilor de milimetru.. .(d!" .-. .j.''':' ...7. iar Pa este presiunea absolută a lichidului la intrarea în rotor.. " In fig. prin adoptarea unor soluţii constructive ~oresp~nzătoare . turn sint.J in fig. O parte din lichid pătrunde prin inteţtiţii în ambele părţi ale rotorului.. 'P":""-Pa' t="~~:/:~::J:.re de dimensiuni mari.': ." ::'. la o presiune mai redusă.._o o r. acelaşi.:F~"ZPr"4d~+-4t7':P.~. În fig: 1. unde forţele axiale . ' . ..are a po~pel.de. sarcinile pe rotor vor fl. Deoarece. . forţa Xială.e re..i 8 ~ .'~te prez~ntat~ în fig.rbpre}~.. exterioare .:Yorţaeste mal mică creat valoarea determinată cu ajutorul relaţiei (1.!qţeptat. Iri prealabil.. prin~glDrlae echilibrare: .de asemenea egale. 'l' ". Făcînd diferenţa între F2 şi FI rezultă forţa axială FII:- "f:!r-~".1 ' . ~I'f ~ _ tU . • fo) ...9r!tici~ deaspirll. construcţia prevede montareaunor inele c!e~umi~ = ti~.•.8..:. ia naştere o forţăcarepoata fi determinată cu ajutorul teoremei impulsâlui şi care este de sens' contrar sensului forţei axiale.. .'pozitivă. In . . Rotoarele ambelor g:uPl!. ale rotorului.~.t~m4o ţIllpre~n~ -.''. '.J. . .*.oii) {" t . micşorînd astfel rand~ellt~ voţUmic al pompei şi "deci debitulrefulat. iar 'de''acolo prin=interstiţiul y. .6 este prezentată soluţia echilibrării axiale cu ajutorul găurilor de echilibrare. . datorită efectului de laminare.âeOarece datorită aevierii curentului d~ lichid In rotor.rezultantă 'aie r'6""Walo~ .esiunea datorită larninării. :-• .'''?-Wţ. c~le.. o.sint egal~ disneasîonal dar nu.zulacest. din puncţ de vedere dimensionăl rotoarele sint egale.. ' .o. poate oferi persoanelor ce se ocupă cu exploatarea pompelor.. . \' '.. tinde ~ ~epla. O cută metddă ~ echilibrare. lichidul este proiectat de rotor în carcasa de refulare unde îi creşte presiunea.~~~==~~~-.at?1lre este simetric fâ.de sens co~tx:ar-. ating valori importante.:.r~ful..u a~esta.. care este constituit din rulmenţi cu capacitate. aspiraţie. .carec. (1 ) . Lichidul ajunge în spaţiul '~Yj .'.. În timpulfuncţionărti pompei.se~.zinti' incon~enientul că prin.?!~.sirnetric In faţa discului mobil.:t! - 1[_..::. acest lucru se realizează de către însuşi lagărul pompei.Fl = Pa : (d~. situaţie din care rezul. . . datorită antrenăriilichidului tn mişcarea de rotaţie.hdIbrării acestui efort. draulic. micşodndu-se astfel efectul' acesteia..:Deoarece )otdeaunc(Pr .sau efortul.stn~ egale. dinspre refulare către aspiraţie. astfel că forţele axiale se anulează reciproc.' 1•. ecbllibrat. Folosind notaţiile din figură SI' poate scrie: . D .c~l!lalt gr.. Deoarece efortul axlal reprezintă în multe cazuri surse de defecţiuni mecanice. I:lchldul5ţf~at de.1).".~~.care e~teprezentaU schem.este prezentată o ~luţie de echilibrare ax}ală ~~~ese ap~că în _ cazul pompelor multietajate. In discul posterior al rotorului sînt practicate un număr de găuri a căror secţiune este determinată astfel ca presiunea A·să aibă O valoâre apro'piată de Pa..' 'I-JDellabirillL 1l i U ".:forţ!l . ceea' cear conduce la uzuri premafureale rulmenţilor. . fDIfi 1 .« ?·Rator CII duble:' : . 7?rP~4. ~. î:Chilibiâr~a efortului axialFig.:.. . lichidul refulat de rotor pătrunde în s~aţiul 1.~ »-.c~i?rare ia naşt~r~ un curent încirenit inchis.4 ':~~ ~·.._. ..eI ~IUţll se reallZeaz..~. al căror rol ~o~stă in cr~aoreaunor i~terstiţii ţoaortemici.~~-. cunoaşterea diverselor metod. dar de sens opus. caracteristice pentru anumite tipuri de pompe. .:•. sint identice..a~al prin! 'utilizarea' uriui "rotorcudublăasp~ti~: rotorul este perfect SlDlet~IC..• iN· ••• r. prm care Iichidul refulat care se reîntoarce În aspiraţie îşi reduce p." il ''''f·:..roglinâă).repartiţia presiunilor pe feţele. Acest sistem r..~:.. utilizată în special la' pruhpelţ multietajate de presiuneînaltă. .Pr~. 'iii'JE. . ~.asimetrică a ~n:UInu~ă: egal de rotoare.'. ro. t~UI paleteioi:)m~ grup de . " .atmgvalorl Importante:. rezultă din figură. In timpul funcţionării.{. ~ eforturile axiale vor fi ŞIele egale..' .~e ~ c~~neI~r.acţroneaz~reslunile...". -ci. .:). fiind. deoarece sensul de rotaţie flmd.'Y r. .~ +~i:l f4 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRII\CIPII DE FCI\CŢIONARE A POMPELOR IS pe suprafaţa exterioară a rotorului unei pompe centrifuge.d~) + Pr : (d. r . a~. posibilitatea depistării din timp a defecţiunilor ce pot surveni din această cauză.'." ...aplică in special la rotqâ. .de al~~er:ta.) .. astfel c~ sup~~e1e ~ .6.ă prin âŞezare..ţi~mpei"pe direcţi~ axei acesteia. ~.tă n~cesItatea eC.~l:1 -.ţă"~ţ!. În cazurile obişnuite.. Prin urmare.~tlmulrotor din pruna grupa este trimis printr-o conducta ~e leg!'-f~ la pr~ul rotor:dhi grupa opusă.7 .. ~ către partea de aspiraţie a pompei.s.acă acestea.>-. 1. în timpul exploatării. In realitate acea5t3. ..lt·'~~. se utilizează metode de echilibrare hidraulică care de~arcă lagărele şi ~rmit astfel reducerea dime~si!!!ill2r acestora.lIi.9 şi se bazează pe principiul echllIl?rarn hldra~~cţ cu ajutorul dISC~Ul de echilibrare.. 1. iâi sensm_~i esţ~:b. are loc după o curbă care reprezintă un paraboloîd de revoluţie.. - :"-<'.-.. El ~st~ mo?tat după ultimul rotot~SPfep'aţea. r.pl.Jabirinţi".:..~ .-.. de ordinul .dlscl1ţ d este.'" • . ~e preluare asarcinilor axiale. -.i.ampiasid .

se va închide vana de refulare pînă ce se obţine valoarea prescrisă.rotoare rapide..rotoare lente. dar care nu este adecvată deoarece pompa nu trebuie să funcţioneze în acest regim.' Dacă în funcţionare se constată că presiunea de refulare este sub limita indicată.. I ~.în sens opus sensului de acţionare a forţei axiale. în caz contrar.3. = 290-440 . există mai multe soluţii de echilibrare cu ajutorul discului. = 440-1 100 2 Alegerea pompe lor c. utilizat în mod frecvent de constructorii de pompe.. interstiţiul E se măreşte. Aceasta este o noţiune care caracterizează performanţele unor rotoare asemănătoare 'din punct de vedere geometric. (1. n9 = 30-50n. care este îndrept~t spre aspiraţia pompei.0:: 'C 14 al " g " " !Il :a ::s I'.• ~·d :J d :3 >OS ~-e @ e ~ " ~ ei> :a I I ~S :.:. '-. deoarece. C o :J s ::i ~ ~ '!l ":l " c. după valorile rapidităţii n9 şi n" rotoarele pompelor centrifuge se împart în: . E e .disc.. 1"'1" . n9 = 50-80 11. Turaţia specifică. Astfel.instal~tiLdepompare -careutilizează lichide curate. 1. ~I ~ " ~ '5 ". Dacă lichidul conţine particule dure.rotoare normale. iar presiunea lichid ului -cade.il. n.PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A rmIPE1. arbore rotoare . = 33-110 . 267 . dar principiul de funcţionare este acelaşi. depresiunea din acest spaţiu acţionînd in acelaşi sens ca şi suprapresiunea din spaţiul II. De aici provine şi denumirea de "discuri de uzură".0R 11 1I cu o presiune mai redusă faţă de presiunea de refulare deoarece a suferit o laminare în interstiţiul y. "" ] . acestea vor provoca uzura rapidă a discurilor prin abraziune. asupra discului D şi caută să deplaseze întreg ansamblul rotitor .rotoare axiale rapide llq = 120-300 II.rotoare diagonale rapide l'q = 80-120 11. Spaţiul III este racordat cu conducta de aspiraţie.~ = n·Ql/2·H-3/4. = 185-290 Rotoarele pompeIor diagonale şi axiale au următoarele valori: . discurile intră în contact direct şi se uzează prematur. Rezultă astfel condiţia ca presiunea de refulare a pompei să nu scadă sub o anumită valoare.ţfl:. 'Se tntelege că echilibrarea efortului axial cu ajutorul discului se poate aplica numai la pompele destinate să funcţione~e tn . la u depiasare mai mare a discului D. fără impurităţi mecanicidnsuspensie. denumite şi cu termenul de "rapiditate" _ adoptat din terminologia turbinelor hidraulice -.2) tI Atunci cînd turaţia specifică se raportează la puterea de 1 ep.3. prescrisă de către furnizor la contractarea pompei.. ale cărui performanţe hidraulice sînt: debitul Q = 1 m3/s şi înălţimea de pompare H = 1 m. ". . astfel că cliseul tinde să revină în poziţia iniţială. c.=n·PlI2·H-S/4. Turaţia specifică se determină pentru un rotor model. Presiunea lichidului din spaţiul II acţionează ~. Supravegherea funcţionării corecte se face prin urmărirea unui reper care indică limitele corecte între care se poate deplasa arborele. ~ ~ . Aceste limite nu trebuie depăşite.3) Turaţiile specifice nI şi n. = 110-185 . = 9-30 n.. In practică. deoarece. (1. Sistemul are avantajul că este autorcglal. Valoarea turaţiei specifice n9 se determină cu ajutorul relaţiei • n9 ii. j. constituie un criteriu de clasificare a rotoarelor. valoarea ei se determină cu relaţia n. care se foloseşte destul de frecvent..

.» .' 1:a..nlJ s~ ~tillzea?:J. Această lege este folosită la stal. Pentru a obţine valori adimensionale. . •• .18 I>0TIUI>I FUNDAKENT.: la u pompa data.'t... spre deosebire-de .. pompa fiind.ea formcişl dimensiunilor unor pompe mari.număr caracteristic".. .·'"·' D. . L . . . 1. c .t../IO-II! ·~filJ • ' .•••••• Fi!!. F1~'"''". $e.65 nq• (1.-I-JII Dl o".. (1.~'Prin ~are: ât~ţie Inlocuirea motoiului de antrenare atmlci ctn. .'CI PII DE Fl.4) lfărimile utilizate la calcularea turaţiilor specifice nq şi n.'.>.: In fig.pI' HopI' 'rJ...~J " .. ~•. ••111-440 -::!:':~~.7) . Astfel la rotire." Din aceste relaţii rezultă că debit~ Q este direct proporţi~n~ . ... De aceea ele sint .. relaţiile de calcul sînt următoarele: n. pent'ru acaracteriza mai sugestiv regimul optim de funcţienare a pompei (Q.'.~~~ul'~. pe~tru determ!narea parametrilor hidraulici ai unei pompe sU'pu. valabilă pentru pompele care vehiculează apă la temperatura mediului ambiant. = n· QI/2(gH)-3/'.. sau in cazuri frecvente.. .5. aceste pompe se mal FIg... Legea similitudinii." .' _.:. corespunzătoare dimensiunii corpului (tubului) pompei. sau pentru determinarea dime?siunilor unei pompe ce urmeaza a fi proiectată. 1. " .. fapt care poate conduce la erori de interpretare. In Ultimul timp. ~ . ~ ''l7. bili.ţ)..-uo'-I1Of1 . . La aplicarea acestei legI trebuie să se ţină seama de condiţiile de funcţionare referitoare Ia reg~mul de curgere. • n2·30~SO n.t •..3. .~t~:d~. '.V'.•).(tf~r~~. !l!.~.. fixă.. " ". .··r In teoria maşini!9~'"hţ~rauIjce"s-a determinat o lege a similitudinii.. iri baza rezultatelorobţlnute ţ •• . . .:..j.. :'-. Pentru cazul funcţionării unei pompe la un regim asemănător dar Ia turaţii diferite. .:. .. .~. realizată tehnologic dintr-oţeavă de diametru mare. K = 2·'! QU~(gH""t3/'. 'X. •. datorită construcţiei lor.10 sint prezentate div~rse forme de rotoare caracterizate de tura-" ţia specifică. ' . .. pnn aceea că parametrii hi aiilici o ţInuţi nu sint rezultatul acţiunii forţei centrifuge asupra particulei de lichid.. Iar puterea pompei Peste proporţională cu eubul turaţiei.. '.33-IIlJ. (1. ':.:12 ".. . aplicabilă şi la pompe.!!:J~I/ la lJca JuraţUlpompe.:'..' ~ .' Pompele axiale. .:: " Ţ.. ' t '." Dil . atunci-cînd rotorul se roteşte in lichid.. Dacă se foloseşte un alt sistem de măsură. precum ŞI ale coeficientului de cavitaţie.:. ~1. .d?. sint ca:pabile sit deplaseze cantităţi mari de lichid." .' "o.. şi nq.~~~~i<j5!~t~Ţă dintre K ŞI n este ..-.. •• _": iI.. Construcţia acestui tip de pompă cuprinde un rotor ce se roteşte Intr-o carcasă tubulară. :-. Principiul de functionare a pompelor axiale se deosebe t cel al pompelor centrifuge. '.~'. .. !Il s~opul determinării noilor valori ale curbei caracteristice..'~ " ".. .' ': Se poate face o anălOgie intre rotorul pompei axiale şi elicea de avion.Pompele ~eaffcăp~ta:t aceastăde~#ire .~ la un alt regim de funcţionar(turatie diferită.••• tuiatra' i.aIe" .irhil rotoarelor i:aracteritaze . este n.J. .~~_ . :".i.'''' l." . În ~p':cial Ia schimbarea regimului d~ funcţl01:ar. de vapor sau rotorul unei suflante axiale.... . lichidul Va fi aceIa care se va deplasa din faţă spre spatele rotorului.'. ' '..f1 este prezentată schema unei pompe axiale. 'Sch.". 1... . 41". simbolizat cu litera K şi determinat prţn .i_.~.' : //OrORDlHIJNAI. fenomenul de pompare Ia acest tip de pompă are loc datorită circulaţiei şi forţelorhidrodinamice ce iau naştere In jurul paletei.:. sau vapor. .' 1If-11Q-3Of) . 10.mărimţ .".' ~ . .cu turaţia. .-I.[kgf1/2• m-3/i • S-3/2]. încercat ~n la~orat~r. '~'. care presupune ca noile \'al?ri ale cifrei Rey~ol.. :Y1$'. ' ".'. pe baza rezultatelor obtmute cu o pompă model din exploatare.'. 1. s-a Introdus un nou termendenumit . pompe. _ Datorită formei elicoidale a paletelor şi funcţionării analoge cu cea a elicelo~ .. datorită dir~cţiei de cur~ere a c~re~t~u~ de lichid" 7are pătrunde Şl1ese 'din rotor coaxial. .• 1If-1O-12fJ n. 'de . RotoruI este alcătuit dintr-un butuc pe care sînt fixate un număr de palete cu profil elicoidal..X . ' de avion sau vapor. 'numesc şi "eliC!~w.'1'ICŢI01'lARE A rOllPELOlt 19 Relaţia dintre n.. înălţimea de pompare H este proporţională c~ pătratul turaţiei. In fig.. să fie cit mal aproape de cele iniţiale._2~~~·.. (1-6) asemenea o. _ ....\LE DESPRE POMPE PRI:.relatia.a~eÎlsţo~~~'~.. .:' .. = 3. ""'.'.. '. Schema.'o_~....~ .:.. . valorile turaţiilor diferă.•• . "."}r~1Ir17Ji~. axiale..~ICI)..11.:. in relaţia lui nq se introduce acceleraţia căderii libere: pe un model redus.'.-~. rotorul tinde să se fnşuiubeze in lich'id._.5) ~:=::: ~:={::r ~:={::r-. ••'. Funcţionarea pompei axiaJe (elieoidale).<ploataru~ legea slmlhtudt. • • ~. .d.' '....-""'.'''~f. _ Din punctul de veder~ al e.·4 ••. lichid cu alte caracte:ls. II07URain 1I07UIt"NO/lIiAl nf"Sq-IO nI =115-210 ROrORRAPID nq(nî)· . RUt9RAXlAI:'· spt>'cilidl . > '.. 1. . ' . q . .. se exprimă în unităţi de măsură SI şi MKfS de aceea în forma în care sint prezentate ele reprezintă mărimi dimensionale nq[m3/1• s-3/2] şi 1I. avion.'..' ".

1lpează lt~hld?. Fig.caz plston~ nu mai execută o mişcare rectilirue alten. lichidul din bazin va pătrunde in această cameră." Astfel pompele al căror piston po1. ca şi în cazul pompelor centrifuge.12. depăşirea acestora conducînd la inrăutăţirea apreciabilă a randamentului hidraulic al pornpei.de. dar.l num~1 Într-un . la care pistonul pompei ŞI..12 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe volumice cu piston. . . Pompe volumice cu mişcare rotitoare.3.1 1). c~ mişcare alt~rnatIvă. presiunea lichid ului va creşte şi.uişţespecial construit cu ace~pos!bmţate.înclinată. 'Schema Pompa cu piston descr.in contact cu lichidul . 1. CIclul se repeta realizlndu-se astfel efectul de pompare.tn ca~~«. importante la înălţimi de pompare la irigaţii şi desecări. Pompele volumice ale căror organe de lucru execută.ţii pieselor in'r<iţ~ţie _ arbore~ .. La pompele vcu'rvpiston" cu mişcare alternativă este caracteristic faptul că spaţiul de aspiraţie este separat de ce~ de ref~Iare nu prin intermediul pistonului ci prin s. Iar lichidele se caracterizează prin viscozităţi mari. pompe este acel~şI ca ŞI la JX?mpele cu piston. valorile acestui unghi (M sint cuprinse intre . organul de lucru al pompei. debirul pompei se va reduce. Principiul de. al acesţor.smgur sens al cursei se numesc "pompe cu SImplă acţiune . 1.ub acţiunea presiunii exercitate de piston.bazeaza p~ . La pompe!e axiale nu se pot. Totoda. ţda: . Pompele .i. . La următoarea cursă a pistonului.~chilibră. sînt actualmente realizate in nenumărate variante constructive. respectiv se .dm funcţională a pompei ca . deci construcţii de staţii de pompareeconomice.: J.a.ia din u~~. mişc~re.:rţQţ~(C?nw. Unghiul de înclinare a paletei variază intre anumite limite.dn camera de lucru a pompei presiunea scade sub valoarea presi1. La pompele volumice cu. 1.ta el nu mai are formă de disc sauplunger. sau direct de .. funcţionare. und.ce execută o mişcare periodică .l. Principful 'de funcţionare a pomlor volumice se bazează pe variaţia de volum produsă de un organ al pompei .e!'.respectiv acolo. către vas~ superior. + Datorită secţiunilor mari de trecere. se cer debite continue la presiuni relativ înalte.1. Pompele acţionate de maşini c~ abur.atIva. rotItoar~. atmosferiqe.6: Funcţionarea pompelor volumi~. lichidul m~hide supapa de aspiraţie şi deschide supapa de refulare ŞI este astfel evacuat prin orificiul aceste.lnii.ţ. fără pericol de infundare a aspiraţiei. cu ajutorul unor soluţii ce prevăd supape de sens (de aspiraţie şi de refulare). debirul va creşte.alcăt~lt din cele două supape de sens. S.6.3.. int~nite mai frecvent tn practică. acestui unghi.rLNtlra~. iarlaj>oID:Pelel!Şezate vertical. se întîlnesc mult mai rar. . . Cele la carepiston~ aspiră şi refulează în am~le se~s!lri ale cursei se numesc i.ţ ţi pr~zent!.una de rotaţie.3.:"lu~" care produce deschiderea supape~ d~ aspI~aţle S" ş~ mC~If. sp!lţlUl d~ asplr<l:ţIe. La micşorarea volumului camerei de lucru.UlENTALE DESPRE POMPE 21 utilizate cu precădere în agricultură. deoarece construcţlapompel nu permite reaIizarea"unei . tn funcţie de scop şi destinaţie. In fil?' 1. sau prin practicarea unor fante ce sînt acoperite sau descoperite la momentul oportun. pompele axiale permit pomparea lichidelor ce conţin corpuri in suspensie. .>e.~ este 'preluat de lagăre (crapodine) axiaIe. s.v~l.ă.. si~t utilizat~ în mod frecven~ in toate ramurile industriale ŞI in mod special 1~ domeniile ~nde nu pot fi utilizate pompele centrifuge. V = const) are loc concomitent cu o variaţie a presiunii.. . ~uncţlOn:'lrea are loc astfel: la deplasarea pistonului P spre dreapta~ camera din faţa pistenului îşi măreşte volumul realizî~du-se a~tfe! o dCP:.~ in pompă ?i u?1ple sp. fiind impins de presiunea atmosferică ce se exercită la nivelul său superior. micşorînd volumul c~mereI . la construcţiile actuale.cătreI~~~motorului de antrenare. Astfel.isă mai s~s face parte .20 PRINCIPII DE FUSCŢION. cel al maşinii cu abur sînt cuplate pe o tIJă comună se numesc "pompe cu acţiune ~ct~.=-~ derea supapei de refulare hchldyI dm ~·.pompe ' duple::c': -' !ar cele cu trei cilmd. apli~a~cel~~i .istemul ~e distribuţie . categoria pompelor volumice . dacă in acest moment se face legătura cu conducta de refulare. Pompe cu patru cilindri de lucru "quadruplex .2.stei lucrări. la mi('~f)nrcJ. După termmarea cursei. sa se deplaseze spre stînga. permiţînd astfel acoperirea unui cîmp larg de caracteristici.rator.ln mod analog cu funcţionarea pompelor centrifuge.pompe ~u dub~~ acţiune" . Ia o mărire a volumului. cuplaj. . Ele se montează de obicei în poziţie verticală. lichidul va fi pompat Ia consumator. dar m acest .. Amplasarea verticală necesită spaţii reduse.L. reduse."RE A POMPELOR NOŢIUNI FUND.<:.mai rar . . Pompe volumice cu mişcare alternativ. . Pentru a putea funcţiona. mişc~ri de rotaţie.pent~ familiarizarea 'cu 'denumirile ŞI noţiunile specifice corecte se prezintă mal jos principalele caracterist~ci constructive ale acestor tipuri de pompe. CI. Separarea comunicaţiilor se realizează.~1 paraleli . pistonul Incepe.:olumlce cu mI~are altern~tIvă. 1. şi la Pompele axiale "e produce fenomenul hidraulic al impingerii axiaIe.pirJ. tare nu po. In mod obişnuit. 1. CI este obţinut pe baza unor profIl~ rezultate din calculele de proiectare specifi~e tipului c?nstructiv ~ ~ompeI. est~ separat de cel de refulare chiar prin intermediul pistonului proprIu-zIS ŞI.6. '-il' Deci. in timpul funcţionării. ' . camera de lucru a pompei volumice nu trebuie să fie pusă concomitent in comunicaţie cu conductelede aspiraţie şi refulare. chiar de către organul de lucru. . denumit in mod uzual "piston". iar la creşterea lui. considerindu-se unghiul de înclinare a paletei in raport cu planul perpendicular pe axa pompoi (vezi fig.Variaţia de volum (conform legii Boyle-Mariotte p .tu~ci cind acest.-te . . . . .10 şi 6 grade. lucr~.Pompele cu un smgur cilindru-de lucru se n~esc ••pompe ~lmp!ex ~ cele cu doi cilindri paraleli .• . pot funcţiona şi în poziţie orizontală sau .tSIlI mţenor t:.soluţii de echilibrare ca la pompele centrifuge.flaţla de ~o~~."pompe triplex".<. la acest efort se mai adaugă şi cel datorat greut3. . a. care necesită debit!" Construcţiile moderne sint prevăzute cu posibilităţi de modificare a unghiului de Înclinare ~ a paletelor." Dacă în acest moment camera de lucru este pusă in cemunicăţie cu conducta care face legătura cu bazinul de aspiraţie.aţIUI degajat de piston. astfel incit.piston.. transmite direct lichidului o cantitate de energie care se manifestă prin deplasarea lui şi' totodată prin creşterea presiunii acestuia. sa~ pompe!e CU~ISto~.!l~).

fiind unse-separat cu ulei sau unsoare consistentă. Pentru qangrenare corectă....:lor-' pompei. dinţii acestora joacă rolul pistonului ce acţionează direcţ asup. .15.După cum se poate' observa. 9 curbă epicicloidă. In categoria pompe/or cu angrena]«. '. 1. -in fig. iar celălalt condus. Transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin angrenare directă astfel că flancurile spirelor sînt in contact permanent.rirr"hr. Dintre acestea.'.. Prin aceasta se creează o depresiune iar lichidul este aspirat în camerade-aspiraţie A.15.13 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe cu roţi dinţate. cu segment separator.. folosite din ce in ce mai mult in diverse domenii cu caracter specific şi care s-au impus atenţiei utilizatorilor.rar înblmte în procesele industriale. 'angrenată cu roata 7.!ttterioar~.să yel1icu. La această construcţie. deoarece ungerea 'angrenaj ului şia lagărelor de spr:ijin . iar linia de angrenare asigură o etanşare .4~ . Schema funcţişini-unelte). . de aici pătrunde în golurile dintre dinţi şi este transportat de către aceştia spre camera de refulare R.. toate pompele d~nu:nit~ "cu pistoane profila te" .' " .1i.se'realiz~ază chiar cu lichidul pompat. 1.ra. .indicat pe desen. între ele . atunci cînd acesta este prea vîscos. iar lichidul este obligat să pătrundă în conducta de refulare. abur) cu scopul de a micşora viscozitatea lichidului pompat.r .~. datorită divizării spaţiului de lucru de către dinţii roţilor conjugate. astfel încît camera de aspiraţie îşi măreşte volumul cu o cantitate echivalentă cu spaţiul cuprins între dinţii a . cu role. Pompa cu două şuruburi. dar acestea sînt-mal. Pompă cu două şuruburi.Jic1ti.de . onală a pompei cu roţi In afară de pompele cu roţi dinţate. '.lichidului. angrena]e. pompele cu şuruburi şi.14 . profilulflancurilor spirei în secţiune normală pe axa şuruburilor este. n-~tM ~rf~~ __ Fig.~ : l:"'t"y'::J' fi r Pompele cu rpţi dinţate sînt destinate .ermetică continuă între.se găseşte In Interiorul roţii conducătoare. pompe cu rotor excentric '(cu palete. Conform schemei din figură.lţztl. dar utilizarea lor este limitată. şi c?nstrucţi~.-d şi c'-d'. Mai rar. dintre care unul este conducător.b şi a'-b' . care sint supapele.. cu angrenare .cu roţi dinţate are un oarecare grad de neuniformitate (pulsaţii). in cazul pompelor cu roţi dintaţe.pompe se pot enumera: pompele Clf. numită roată "conducătoare". Printre construcţiile cele mai cunoscute de astfel de .:iP-9lPpa cu . 1. în interiorul căreia se rotesc cele două rotoare (şuruburi).•condusă". pompe ~e co~struies~ î~ două variante ~~ bază: cu două şu(ubur~ şi cu trei şuruburi. Aceste tipuri de.j Fig. In fig. se găsesc ·tn exteriorul ffL. o categorie importantă o reprezintă pompele cu şuruburi.asemenea. se roteşte în sens invers. Debitul pompei . 1..". 1. Există însă. volumulcamereijde -refulare se micşorează cu o cantitate echivalentă cu spaţiu). în g~nf'ral. 1. formă care este un profil elicoidal asemănător spirei unui şurub.22 NOŢIUNI FUNDAYENTALE DESPRE PO)IPE PRINCIPII DE FUSCŢION. ceea ce reprezintă un inconvenient important pentru unele instalaţii mai pretenţioase (acţionări la maFig.u~~i pompe cu 'do~ă şuruburi. tuiesc categoria reprezentativă a pompelor volumice rotitoare.~RE A PO:.~~w..I9ti di. transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate fixate la capetele arborilor. astfel: la rotirea roţii 1. cu angrenare directii. cu angrenare prin roţi dinţate.. De. denumită roată . cele mai răspîndite sînt: pompele cu roţi dinţate.lPELOR 23 din acest motiv. care se introduce un agent <letncălzire (apă. flancurile spirelor nu sînt în contact. .rţţate descrisă mai sus face parte din categoria' pompelor cu angrenare exterioară.~ente. .· Pe măsura rotirii. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă. spaţiul de aspiraţie şi cel de refulare. care au mal multe rotoar= dispus. cuprins intre 'dinţii c.. denumite astfel datorită formei pe care o au organele de lucru (rotoarele). o altă soluţie constructivă folosită la pompele cu două şuruburi este prezentată în fig. rIt ~!lrqh excentric) şi bel multe alte construcţii speciale. care alcădinţate. . există-şi construcţii la care corpul pompei este inconjurat de o manta exterioară care formează cu acesta un spaţiu închis in. EXIstă însa ŞI unele construcţii speciale.~~!l1:e~oaţa ccw. aceste pompe nu mai sint dotate cu organe de distribuţie. funcţionarea are loc.~l. roata 2. există şi alte tipuri constructive. insensw...13.este pfeze~tată "const~ucţi~ . pentru lichide neunguente--se folosesc variante " constructive la care lagărele. La această pompă.

l. Fenomenul de pomPai"eareloc la rotirea şuruburilor datorită deplasării spaţiilor. Pompele cu şuruburi se utilizeazăla vehicularea lichidelor unguente. fără pulsaţii. fapt pentru care sînt utilizate ca pompe de ungere pentru lagăre de motoare sau turbine şi ca pompe de acţionare a maşinilor-unelte.24 NOŢIUNI FUNDAMENTALEDESPRE PO~!PE PRINCIPII DE7UlfCŢIOlf. În . oos . denumite astfel datorită formei organelor de lucru Aceste pompe se utilizează mai ales pentru pomparea lichidelor foarte vîscoase. În fig.s " 'a. iar unele c6nst~ucţii speciale ating valori de 200 bar.17 este prezentată schema unei pompe . dar presiunea maximă ce poate fi realizată nu depăşeşte 20 bar. e .= E '. La aceste pompe. pompele cu şuruburi cu profil epicicloidal pot realiza presiuni pînă la 80 bar. Pompa este asemănătoare cu cele descrise anterior. .8 . prezentată în fig.mod analog.>' ~ .. Angrenarea prin roţi dintate exterioare ar conduce la construcţii complicate şi la dificultăţi d~ sincronizare a roţilor şi a şuruburilor. prin deplasarea spirelor. a altă categorie de pompe volumice rotative este aceea a pompelor cu pistoane profilate. ". La aceste pompe. uzura rotoarelor estcrniai rapidă. fapt care are ca efect reducerea randamentului volumic al pompei. °E •. La pompele cu trei şuruburi. se creează posibilitatea obţinerii unui debit sporit intr-o construcţie compactă.. cu viscozităţi pină la 15000 cSt. Profilul flancurilor spirelor in secţiune normală pe axa şuruburilor este de formă riglată (dreptunghiuIară sau trapezoidală). de ordinul 0.•. . spirele şuruburilor şi peretele interior al carcasei pompei.aripă. In fig.. uzurile flancurilor spirelor sint practic inexistente.spumoase sau cu tendinţă de coagulare. . 1l>g.exterioară pot pompa şi lichide neunguente sau corosive. O altă variantă de pompă cu şuruburi este construcţia cu trei şuru buri. De fapt spira' joacă rolul unui piston fără sfîrşit. Cele cu două şuruburi şi angrenare .'I... iar celelalte două sint conduse.. amplasate într-o carcasă comună. Profilele nu sint în contact." Debitul acestor pompe este continuu.18 este prezentată schema unei pompe cu piston cu două aripi. astfel -că pierderile de debit sînt reduse. dar organele de lucru sînt alcătuite din trei rotoare (şuruburi). volumice cuprinse Intre . ·umplerea'Jpaţiilor' Se reaIizează tn perioada de aspiraţie.. ' . dar interstiţiile care separă spaţiul -de aspiraţie de cel de refulare sint foarte mici. dintre care cel median este conducător. 1. deci pe baza unui profil epicicloidal. refularea lichidului se datoreşte micşorării volumului camerei de refulare cu o cantitâfe echivalentă cu volumul ocupat de sire.'~ . iaHehnologia de fabricaţie mai complicată.. Pompa este alcătuită din două rotoare profilate asimetric (cu o singură aripă).-. '0·0 •••. co.16.05 mm. 1. 1. volumul camerei de aspiraţie creşte. iar lungimea ei (numărul de spire) determină gradul de etanşare a pompei şi prin aceasta presiunea maximă ce poate fi realizată." PO~IPELOR 25 I existind un interstiţiu foarte mic prin care are loc o recirculare a debitului de lichid din spaţiul de refulare spre cel de aspiraţie. Prin această amplasare. Transmiterea mişcării de la rotorul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate montate pe capetele arborilor. cind.cu pistoncu o singură .. deci se obţine o reducere a costurilor de fabricaţie. · . o o •..."RE . ceea ce favorizează proiectarea şi execuţia sculelor de prelucrare.'J ~w 1""~ ~'"''' : Datorită liniei de angrenare ermetice. . transmisia mişcării de la şurubul conducător la cele conduse se realizează numai prin angrenarea directă a flancurilor spirelor.: c .

fiinci de tipul cu şu:r_u b e·x.. este prevăzut la partea superioară cu un corp de ghidare care poate oscila într-un locaş al carcasei pompei. 1. care îmbracă prin vulcanizare statorul pompei. elicei statorului.. se înlocuieşte frecarea de alunecare . 1. rotorul este plasat excentric în carcasă. principiul dL' functionare este identic cu cele al pompelor cu palete. nămol et~. din pasul.l.19 este prezentată schema unei pompe cu piston raclor. plasat excentric faţă de axa statorului. La rotirea rotorului.iCes1U. denumită cu "p ale t e cu} is a n t e". Rotorul. _spirele sale execută o mişcare de rostogolire şi. este cea a pompelor cu rotorul plasat excentric în carcasă. astfel că. Mişcarea rotorului in carcasă este o mişcare de rostogolire pe peretele interior al acesteia..l i' i c. La această construcţie rotorul este confecţionat tn tntr~gime din cauciuc avînd paie tele dispuse radial. cu o anumită valoare denumită "e. iarspaţiul în formă de seceră este in funcţie de deplasarea rotorului. La. care se măreşte de la poziţia de tangenţă a rotorului pînă la poziţia diametral opusă... . Sensul deformării paletelor este contrar sensului de rotaţie al rotorului. Iar refularea in zona de reducerea.sp.O altă construcţiecu rotor excentric este prezentată In ţJg.'princip. rolele sînt proiectate spre exterior şi se rostogolesc pe conturul interior al carcasei. 1. . este pompa cu s e g m e n t s e p li r citor. Ea se mai utilizează şi la pomparea lichidelor vlscoase: siropuri. Datorită amplasării excentrice a rotorului. care este teşită la partea superioară. In fig.. Aceasta. 1.. Prin această soluţie. La rotirea rotorului. Tot în carcasă se mai găseşte un braţ oscilant care are o muchie Ce s~ r~azcmă p'~cOllt~rul_exteri?r ~l rotorului. pompa este foarte potrivită pentru pomparea lichidelor cu conţinut de particule în suspensie. . în care pot culisa liber două sau mai multe palete lamelare. 1.. o particulă solidă este prinsă Între rotor şi stator. cu o etanşare corespunzătoare ele pot realiza valori ale vidului de 10-2 mbar. 1. deci pomparea lichid ului.19. iar profilul acestora este astfel conjugat încît interstiţiu} se păstrează constant în orice poziţie.• Datorită acestei calităţi.24. Şi la această pompă. care. melasă.20.aţiului 10 formă de seceră.it~u"iJtincţiuni principale: funcţia de pompă de acţiosare.. astfel că. ~ln-rotor sînt prevăzute fante radiale. - Fig.•. astfel încît intr-e pOziţie determinată rotorul este tangertna ~cartasă.•. Pom p ele ciu pal e t e tndeplinesc în nlQSf9trŞ-. În fig. atunci cînd vehiculează gaze. paletele sîntproiectcite spre periferia carcasei şi alunecă pe conturul interior al acesteictf1~ep~ spaţiul de :spiraţie de cel de r~fulare. Dacă În timpul funcţionării pompei. ln punctul. avînd axul decalat faţă de axul carcasei. Rotorul acestei pompe. realizînd astfel procesul de aspiraţie şi refulare. Un exemplu tipic de utilizare a acestor pompe îl reprezintă maşinile de combatere a dăunătorilor în vii şi livezi.. avînd pasul egal cu 0.Ji'eifiiZată.22.5 . f carcasă tubulai[. ~ Un alt tip de pompă volumică rotitoare este pompa cu rotor elastic prezentată în fig.. el este prevăzut cu alveole În care se introduc role cilindrice.. realizînd presiuni de ordinul a 100 bar şi funcţia de pompe de vid. ~şepl!-ră spaţiul de aspiraţie de cel de 'refulare. În fig.xcentricitate:!. Acest tip de pompă se utilizează mal. Cavitatea statorului este de formă elicoidală. tndeplasarea lor.al dintr-o . . cu rotor excentric faţă de axul carcasei. ceea ce are ca efect reducerea uzurilor pieselor aflate în mişcare. rezistent la abraziune şi coroziune. cu piston raclor. O altă construcţie. in instalaţii care necesită debite mai reduse la presiuni medii de ordinul 20-25 bar. Pompa este utilizată la pomparea lichidelor ce manifesta tendinţă de aderare la suprafeţele metalice.20 este prezentată schema unei astfel de pompe.-.~:e. în carcasă apare un spaţiu in fornîă de seceră.cu o frecare de rostogolire. Pompă cu palete culisante. diverse sisteme de transmisii hidraulice. unde pompa realizează presiunea necesară pulverizării agentului de lucru. după care va reveni În curentul de lichid fără a fi provocat stricăciuni (~uri).23.. În categoria pompelor cu pistoane profilate mai există şi alte tipuri de construcţii cu mai multe aripi. care au o caracteristică comună. .. ales ca pompă de vid. .. fiind generată de două elice cu originile diametral opuse (două inceputuri).t.~LE DESPRE POMPE PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A POllPElOR 21 La această pompă rotoarele au aripi simetrice. 1. rotirea rotorului. pulpe de fructe."."se compuneJn. Presiunile maxime pe care le poate realiza o astfel de pompă sînt de ordinul 10-24 bar..existentă la pompele cu paIete . Deoarece şi aici ia naştere un spaţiu În formă de seceră. dintre celulele cu presiuni diferite. create prin rotirea pistoanelor. dar utilizarea acestora este limitată. Fig. 'co~iifecţioRatdintr-un cauciuc special. este un arbore cu profil elicoidal. atunci cin. Pompa. relele realizînd separare. În timpul rotirii.. Fenomenul de pom parc are loc datorită variaţiei de volum..lll: .~~pompeâză lichid în .de oQicei din ţeavă. la ieşirea din zona .26 NOTlmil FUNDA)JENT. unde atinge valoarea maximă apoi se micşorează in mod simetric.. În loc de fante. fac să varieze continuu volumul cavităţii statorului. O altă categorie de pompe volumice rotitoare. Pompele cu role se utilizează pentru vehicularea lichidelor corosive sau cu viscozitate mai mare. paletele elastice sînt deformate in această zonă. de contact cu c~~casa. . Aspiratia se face în zon~.te:ţ!~{t~ . Pompa este alătuită dintr-un rotor al cărui ax ·este decalat faţă de axul carcasei. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă În interiorul căreia se Toteşte un rotor de formă eliptică. prezentată in fig. El este amplasat concentric într-o carcasă. ea va fi presată şi va deforma l?cal cauciucul.21 este prezentată construcţia unei pom p e cur o le. dar.

deoarece organul în miscare . spre deosebire de pompele centrifuge. In comparaţie cu pompele centrifuge. deci refularea. care depinde de rezistenţa creată de consumator în refulare.\ POllPELOR 29 teşită. sînt capabile să evacueze singure aerul din conducta de aspiraţie. Datorită acestor caracte- I II .este COllfec'ţionat din cauciuc special. in timp ce lichidul din vasul de aspiratie va pătrunde în tub după revenirea acestuia la forma iniţiată:' " . dar acestea sînt construcţii specifice anumitor procese. Această calitate se datoreşte tocmai principiului de funcţionare. randamentul volumic al pompelor volumice este net superior. In practică valoarea acestei presiuni este limitată doar de rezistenţa materialelor din care este confecţionată pompa.Pompa are o utilizarelimitată. Pompă peristaltică. in interiorul căreia se află un tub elastic. dar poate vehicula lichide puternic corosive.25. Pe plan mondial se cunosc nenumărate soluţii constructive. bazate pe principiul funcţionării pompelor volumice. Iar la intrarea în zonă. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă. bazat Re variaţia de volum.rotorul . Spre deosebire de pompele centrifuge. )( Pompele volumice. nefiind necesară amorsare a lor din exterior. Rotorul este format dintr-un dispozitiv cu role. ea neputind realiza presiuni prea mari (de ordinul 3-4 bar). ~ O altă caracteristică a acestor pompe este aceea că ele îşi pot menţine presiunea de refulare constantă la debite . care în timpul rotirii presează asupra tubului elastic. Debitul lor este direct proporţional cu turaţia. precum şi etanşării superioare a organelor de lucru. Lichidul aflat în tub va fi refulat în conducta de refulare.\RE . În fig. 1. au un caracter special şi o utilizare limitată. pompele volumice sînt capabile să vehiculeze lichide cu viscozitate foarte ridicată. # Acest tip de pompă are o utilizare mai restrînsă.variabile. rnicşorarea volumului. în contact cu organul de lucru (exemplu: pompă de singe în laboratoarele medicale). poate creşte nelimitat deoarece lichidele sînt fluide mcompresiblte. prin urmare ele sînt pompe "autoaspiratoare". astfel că nu pot fi cuprinse în cadrul acestei lucrări. dar este foarte potrivită în special pentru cazurile in care lichidul nu trebuie să vină Fig. 1. are loc mărirea volumului.25 este prezentată schema unei pom p e per ista Iti c e. deformindu-l.28 NOTIVlIl FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRINCIPII DE Fl·XCTIOX. deci aspiraţia lichidului. iar presiunea.

.1tată. 1. se remarcă poziţia excentrică a inelului de lichid. astfel că la următoarea pornire nu mai este necesară o nouă umplere. ..lţeral este' ~CătUltă dintr-un rotoc~cu. Între celulele rotorului şi canalul lateral. Fl'XCTIOXARE A POllPElOR 31 ristici. realizînd astfel ceea ce se numeşte în mod obişnuit "autoamorsarea".raţie ~d~ ceaJaltăAi r~ful~e Ca.poziJie. suprafaţa mtenoară a inelului se depărtează de centrul rotorului. Pompe de vid CII inel de.. .. .suprafeţei interioare a celulei.J. la oprirea din funcţiune. 'Y}P.. manifestată prin creşterea presiunii acestuia.ol~mice.rioarc. 1.sfiratoar<.gurile de aspiraţie şi refulare sint. Funcţionarea pcmpelor autoaspiratoare.:'h!m:~~/a ~mper cu. . iar în porţiunea unde adîncimea rnnalului (ksrreştc.utilizează in divetse combinaţiiconştructivecu pompele centrifuge. iqef de lichid pot' vehicula şi lichide.~)'. J Funcţionarea are loc astfel: se umple iniţial pompa cu lichid. adîncimea lUI creşte treptat pînă în punctUl 2. cum este in cazul compresoarelor cu. e ..rot-oare-. circulatiei cureatuluJ turblonar.~'.30 xortuxr FUND.. aceste pompesînt destinate in special pentru crearea vidului industrial În diverse Instalaţii.~. astfel că grosimea inelului de lichid nu rămîne constanta pe Întreaga periferie ci creşte sau se micşorează proporţional cu . 1. 1. .t~asee de conducte c~ multe îmbinări şi racordări care pot prezenta locuri neetanşe . Pompă cu canallate~: • .. . chema constructivA.\1IESTALE DESPRE POMPE PRINCIPII OF. 7. Pompe a~t0a. valoare~ de 50%.sîpţ. '" . Sche~ ~~tiei jucat de inelul de lichid. datorită diferenţei de presiune existente. ~le se . ca şi punctul l. Iaconstrucţiile curente. b. e diJI)ensiunicompad rabile.şi la Înălţimi de pompare marr. d şi e. 'Această ultimă utilizare se datoreşte mai ales faptului că debitul de aer refulat este continuuşi totodată lipsit de vapori de ulei'.canalul~i.id. se utilizează construcţii multietajate. este reprezentată de pompele de vid 'cu inel' de lichid. Pompele cu canal lateral se construiesc numai pentru debite destul de mici. L~. 111fig.. 1.o:\fdc :::: t. realizînd amorsarea acestora. diferit de cele descrise în pan':.2.:. ~a. se formează un eurent turbionar (vezi săgeţile din fig..3. Aşa cum le indică de altfel şi denumirea. lichidul este proiectat la periferia celulei şi formează un inel de o anumită grosime.punctul.o'anumită ~orm~. Din figură.. ele pot fi folosite şi pentru crearea vidului m diverse procese tehnologice.. deoarece randamentul lor volumic este redus.flXe. De aceea. dar.' de unde lncepesă 'desereasâ pînă în punctul 4 care se găseşte situat la.26. ~ . al căror principiu de funcţionare se asemănă foarte mult cu cel al pompelor 'cu canal lateral.:It canal lateral. . .. ! .7.plină cu lichid. De regulă.27. Canalul lnc.26. rolul piston~lu! fiind Fig. ceea ce poate provoca defectarea motoruluide antrenare. . Pompele autoaspiratoare reprezintă o categorie de pompe distincte.~!'. InF~I~gld}I(Pfclct!. ea rămîne.cent~if1.~mpe ~u canal lateral. Prin urmare. !.lge C. . apoi rămîne constantă pină 1n punctul 3. . iar puterea. ~!lJepre~eI. de vid cu.1.5.între cele două spaţii învecinate. car~ se găseşte la' riivelul . marginea inelului 1/ a Fig.pompele d cu canalla~eral.incit.'-schema s . c. rolul canalului îl "joacă:aici poziţia excentrică a rotoruluifaţă de carcasă. b). . domeniul de utilizare a pompelor volumice se limitează la debite relativ reduse ~ în . lumului.pompe . c~eIl}<I.rdar sînt folosite din ce În ce mai mult şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune.precum ŞIla pomparea lichidelor cu conţinut bogat de aer sau gaze !n co~. ' Datorită acestei calităţi. secţiunea .perifer~ceIuler Cz este prevăzut un canal Circular c.26. Totodată fn celula Cz se găseşte ŞI fanta de evacuare E . montat intre două celule una de aspi.. .U . pompele autoaspiratoare sînt utilizate în instalaţ. : . În funcţie de tip~ ales. In formă de stea. nivelul aceleiaşi suprafeţe.. Deoarece randamentul maxim al acestor tipuri de pompe nu depăşeşte.. iar apoi descrescînd pînă la terminarea canalului. Pompele... Prin aceasta volumul spaţiilor a. grosimu Inelului de lichid. piston. 'Du~. Situaţia se prezintă ca în fig. utilizarea acestor pompe: este recomandabilă în domeniul debitelor mici şi al presiunilor mijlocii (20-30 bar) şi mai ales acolo unde este necesară autoamorsarea. pompele de VId cu inel de Iiehid. determinate de palete şi suprafaţa interioară a inelului de lichid. 1. .dar ~ţqizarea lor numai in acest scop nu este recomandabilă deoarece randamentul este.licl.I.) unde secţiunea este mal mare. .spîn~iteconsJfUcţ~ -.auţoaspiratoare . :pJ.comparaţie cu cel al pompelor centrifuge . Astfel aici se repetă principiul de funcţionare al pompelor v.' . a căruisecţiune'transversă1ă âre-. lul lateral.cată fanta A pnn care se realizează aspiraţiafluidului.~. Construcţia acestor pompe se aseamănă Întrucîtva cu cea a pompelor eu-canal lateral. Pompa este astfel concepută -r.' Celemailă.~ s de ~e~~~J~. al căror principiu de functionare. variază crescind de la începutul canalului pînă În planul axului orizontal.palete. absorbită creşte foarte mult. el neputind creşte peste anumite limite datorită umplerii nesatisfăcătoare a celulelor rotorului. . care provoacă o mărire a energieilic}:Udului. ': . necorespunzător. indreptate în SUS .. la rotirea rotorului în se~sul indict pe figură..!~a.7.epe !n .. Paralel cu variaţia vo.. PrII19P!. pompele cu canal lateral realizează presiuni de refulare apreciabil mai mari decit pompele . o parte din lichid pătrunde în cana- se apropie de centrul rotorului..\(01. pompele perife~ şi pompele cu bazin.iile unde realizarea etanşării este mai puţin pretenţioasă decît la pompele centrifuge . O altă categorie de pompe.. le conferă calitatea de a putea elimina singure aerul sau gazele din conducta de aspiratie.

In discul tii este practicată o fantă a de o anumită formă.~. .numesc "pompe centrifuge autoaspiratoare". iar cele bietajate pot atinge valori de 6-7 bar.~jnd~tljU~:roţQ~~ rele poIllpelor de Vid ttpnel .. volumul celulelorcreşte pînă in dreptul axului vertical al pomPei. căre vid inalt (25 Torr) reprezintă un . In ~nele lucrări de specialitate sau in prospecte ale fabricilor constructoare el mal poartă denumirea de "lichid auxiliar" . realizînd astfel depresiunea' necesară aspiraţiei. .5 bar. se formează un spaţiu în formă de seceră. .3. .vid industrial şi pompele de vid înaintat (10-8 Torr] utilizate în Iaboratoarş şi inelectronică.a . arbore deplasat faţă de axa carcasei cu excentricitatea e. conducta de refulare.. unde secţiunea canalului lateral limitează dimensiunile pompei şi deci şi parametrii hidraulici. 1. la pompele de vid cu inel de lichid. • Spre deosebire de pompele cu canal lateral. ' . procesul de pompare se datoreşte variaţiei de volum. pompele se livrează cu discuri de distribuţie speciale.. cu condiţia ca acestea să nu intre in combinaţii chimice cu mediul ce trebuie evacuat. concentric cu carcasa pompei.1~. . alc~tuită d~ntr~o ~arcasă. iar cea mai mare parte din căldura degajată este preluată de inelul de lichid. asemănător ca Ia pompele cu canal lateral. Pompa este alcătuită dintr-un rotor amplasat între două carcase avînd fiecare cîte un canal lateral identic. o cantitate de lichid echivalentă cu cea eliminată. Pentru . aşa cum s-a mai arătat.'. ceea ce conduce la micşorarea grosimii inelului de lichid şi la o funcţionare defectuoasă a pompei.<: ..7. . ele funcţionează in aceste condiţii. volumul ac~stor celule se reduce. iar în discul d2 .. . . in marea majoritate a cazurilor. obţinîndu-se cu ajutorul său valori ale vidului de pînă la 5 Torr. aerul se încălzeşte..iicClll: . divizat în mai multe 'celule -"'-7.28 este prezentată schema de funcţionare a unei astfel de ~om~e.. Elemai pot fi folosite şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune. Datorită poziţiei excentrice a rotorului.pefigură.~f!JlchIdPOJ. 1. Deoarece transportul lichidelor cu astfel de pompe se face cu un randament scăzut. Schema funcţională a pompei de O anumită formă şi care comunică cu vid cu inel de lichid.'. Pompele de acest tip se asemănă constructiv cu pompele cu canal lateral. In acelaşi timp.a-ryncl.e Iuru. in multe locuri din exploatare.29 este prezentată construcţia unei pompe periferiale. întreacesta şi faţa in.pompede vid inalt".3. . Din figură se observă că.o altă fantă T. . 1.: aceea ele se întîlnesc şi sub denumirea de "pompe cu inel de apă". cantitatea de lichid care o înlocuieşte pe cea eliminată are şi rolul de a răci inelul încălzit. ia forma unui inel de lichid de ? ~numită grosime constantă.. raţia pe ambele părţi. Pompe perifeTiale. care au prevăzută o carcasă specială în care este amplasat rotorul de vid ce realizează amorsarea. la. la care rolul pistonului este preluat de inelul de lichid. Pompa. De aceea. 3. astfel că aceste pompe pot vehicula cantităţi de fluid foarte însemnate. pentru a îmbunătăţi umplerea celulelor ŞI deci a randamentului volumic.. Din punct de vedere constructiv. montat P" un .//. . Rezultă deci că. Pompele de vid cu inel de lichid se utilizează in diverse procese tehnologice (uscare sub vid) sau ca pompe de amorsare centrale pentru staţii de pompare. prin fanta de refulare este eliminată şi o anumită cantitate de lichid. ' Pompele de vid cu inel de lichid se folosesc şi în combinaţii constructive cu pompele centrifuge. atunci cînd presiunea de aspiraţie este chiar presiunea atmosferică. 2.28. acest" pDmpe au ca agent lichid apa. s-ar obţine caracteristici inferioare şi randamente mult reduse. e.de către paletele rotorului.obţi~ed~M~ . Din acest motiv. astfel că alimentarea tre- buie să se facă de la o sursă care are temperatura corespunzătoare. Prin urmare. dar bine înţeles că se pot utiliza şi alte lichide. .:. Acestea din urmă reprezintă construcţii de poinpeVolumice speciale.1 . "Trebuie făcută distincţia între pompele de vid pentru vehiculate. Astfel pompele cu un singur etaj realizează presiuni de refulare de maximum 2. Curbele caracteristice ale pomp-Ier nI' vid cu ind uc E~hiJ sînt illl.. este necesar să se aducă în pompă. .32 XOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRI~CIPII DE Ft:NCŢIO:URE A rOllPELOR 33 I Il II tlI. dimensiunile nu mai sint limitate. fixată lateral prin discurile de distribuţia dl ŞI d2 • In interiorul carcasei R se găseşte rotorul R. In fig. a~pl. odată cu evacuarea aerului din celule.'. . dar la acest regim debitul scade practic la zero.1. it f In fig. de asemenea de Fig.)' . ••.. Dacă s-ar folosi aceleaşi discuri cu care este echipată pompa de vid.. Astfel de pompe se . Canalele fac legătura directă între j Alegerea pompelor - c. Il" arbore în limita jocurilor s dintre lăţimea sa şi lăţimea carcasei mărginit.bietajate . de discurile de distribuţie. 1. avind fantele modificate. . Pentru obţinerea acestor parametri..pentru vid Înalt pînă la 25 Torr.C!~te~~"l. Vidul maxim ce"pO~te :fi'obţinut cu pompele de vid cu inei de lichid :::inge valori de 15-10 Torr. este.pentru vid mediu pînă la 160 Torr ŞI cu două rotoare aşezate in serie .. De aici au rezultat şi denumirile de "pompe de vid mediu" şi f. fără inconveniente de ordin funcţional-mecanic. .monoetajate .. În sensul de rotaţie indic~t.terioarăa inelului de lichid. lichidul de alimentare se mai numeşte şi lichid de răcire. şi la această categorie de pompe. .zori la o valoare a temperat urii lichidului de alimentare de 1:1 T ~i l ele suferă modificări În funcţie de variaţ ia tomperaturii acestuia. se utilizează un dispozitiv cu ejector.". care se montează pe flanşa de aspiraţie a pompel.Funcţ!onarea se petrece astfel: la rotirea rotorului in pompa umplută iniţial cu Iichid.Din dreptul axUlui vertical." r-. ele sint folosite în special pentru evacuarea aerului sau gazelor din diverse recipiente şi instalaţii. acesta este antrenat de palete şi proiectat la~jYeriferia carcasei.f. Totuşi.. "1:-. care este pusă în legătură cu conducta de aspiraţie. Pentru a obţine un vid mai inaintat cu acest tip de pompă. regim cie. datorită procesului de comprimare realizat în celulele pompei.5 . unde.. pentru completarea cantităţii de lichid evacuat şi deci pentru menţinerea grosimii constante a inelului de lichid.. iar aerul aspirat începe să fie comprimat şi este refulat prm fanta de evacuare. de Ia o sursă exterioară. cu secţiune circulară c.lI montate în "paraler. 4... pompele se execută în două varIante: cu un singur rotor . 267 f .z:i~z. Rotorul poate culi'3. . ti. .

evacuări de ape uzate din incinte."t!!1(l<> l-mv.D:l~siun~ reduse presi9~:de. .: EXIstă Însă '!il alte.refulat în bazin unde întîlneşte un spaţiu mult mai liniştit..."""':.' li Ipd~ui se acumuleaza ŞIse ampliflcasubformăde'preSlUnea~tfelcăp9mpae '.! tipuri de p()mp'~ este d(.5 .'-'.Celulele. 1. Fig. asigurîndu-şi astfel exploatarea raţională şi totodată economică a instalaţiei hidraulice pe care aceasta o . i~iţlecît pompele centnfuge asemănătoarexăstfel pompele periferiale pot realiza înălţimi de poinpare de 250 metri coloană de lichid.. pe ambele părţi.Îndeosebi În industria chimică şifarmaceutică)i acolounde sînt necesare debite foarte mici. Pentru' a obtine o amorsare cît mai eficientă. Atit rotorul cît şi carcasele se pretează a fi realizate din materiale anticorosive. acest aer se dizolvă în li.34 :-iOŢIUNI FUNDAllENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 35 ()rifici~l de aspiraţie şi cel de refulare.' înălţimide 2-3 m. la~ d.apa. :. berbecul hidraulic. iar lichidul se întoarce in rotor prin orificiul de retur şi ciclul se repetă. înt~eg -raseul pînă S(' produce arnorsarva pomp_'1. de a-i cunoaşte limitele de utilizare corectă.-~':II?-~lt ~m:fi0. alimentări cu apă cu caracter local. atun~i cînd este f~los~t p~nt~ p~m~area su~ presiune. vu iin. . utiliza~ea acest?r' apar~le este limitată. int'ervenţii la stingerea incendiilor etc.. categorii de pompe. Eig. de ordinul 0. Această categorie de pompe este utilizată dvstul de frecvent pentru diverse servicii: irigatii. iar..4.• pre. Principiul de funcţionare al acestui tip de .."piraţÎc. 1. în care are loc separarea aerului de lichid. Rotorul are forma unui disc prevăzut la periferie. " ".ufllizarea unui fluid motor .:comandabil ca vanele de pe conducta de refulare să fie complet deschise astfel încît să opună o rezistenţă cît mai redusă în calca aerului evacuat. care_umple.bazi1ţ. denisipări de puţuri etc. Ia rotirea rotorului. Pompă autofuncţionarea are locastfei. pompa ?fumul.3.":f.Între canalul lateral ~ipaJete . pe măsura funcţionarii. ?~r ~a~acitatea lor de aspiraţie este redusă. şi ejector. astfel că bulele de aer. Ele sint pOlp.29.escnerea prIncipiului de funcţionare este prezentată în Iucrările de speclallt~te . Principiile de funcţionare descrise în cadrul acestuic. Acest amestec este . dup.:. " ' I Pompele' periferia1e seutÎlizează . 1... lA..rolu:L~?r~t~jetn~ca~~:~x.31. ejectorul. este r.' '1'" .' ..]{ . avînd ca efect crearea unui amestec de lichid şi aer.1pă. cînd este folosit pentru aspiraţia lichidului din puţuri cu nivele adînci.dar domeniul de ut!Ir:::-. l Injectorul şi ejectorul sînt aparate Ia ca~e principiul de funcţionare este identic. Pompe autoaspiratoare e~..~~ . ". .r Lichidul din pompă este în contact permanent cu aerul din conducta de .e~ţ. 'al' căror principiu de funcţionare se ~azează. în comparaţie cu celelalte tipuri de. Curbe caracteristice Criteriile după care pot fi apreciate calităţile unei po~pe sînt parametrii funcţionali pe care-i poate realiza aceasta.. În funcţie de cara~terul exploatării.4e paIete şi pereţii late"ra~i ai carc~~!or joacă . pompele se echipează cu rotoare adecvate. .ch~dşi înlocuieşte treptat aerul evacuat in conducta de refulare. Această -soluţie le confera mobilitate ŞI independenţă fată de surse de energie electrică..i.31.lele se monteazăpe. pompe. de funcţionare.' .w. se ridică Ia suprafaţă.e r~d~tăJpJ~!. Pen~ru aputea s~tbface astfel de cerinţe. Deoarece din punctul de vedere al exploatării. dintre care cele mai cunoscute sînt: injeelorul de apă.! n'.peautoaspiratoare.}}4'ţ~..7. cu un număr mare de palete realizate prin freza re .pompă constă în producerea unei turbulenţe care are ca efect degajarea aerului sau gazului conţinut În lichid. Expresia analitică sau grafică a acestor pa~amet~I ?feră pOSIb~litatea beneficiarului pompei de a alege pompa cea mal potrivită sCOPUlUI.30.P()mpele penfenaIe se mal numesc ŞI pompe "turff' 'bionare". aspiratoare cu bazin. se: 1I1Cll1Jt~ orificiul de retur.::.. In C'lntllluarc. .Schema funcţională a pompei periferiale.'. 1._" '" . Pompa este prevăzută cu un bazin de decantare a Iichidului.:''-l l)!lI~nul~:!. Schema pornpei pcrifcrrale.. pldsometrzel ele abu» şi apă salt cu gaze ş: :"q .~tulţ~.4 ~3/h la lnăl ţimi de pompare relativ ridicate. . cu un singurroţ()r . 1. dar denumirea lor rezultă in funcţie de modul de aplicare..Iavrotirea rotorului. în masa de lichid se produce o" turbulenţă puternică.<.: al acestora este limitat Ia scopuri speciale: irigaţii cu caracter local.r~alizf!z~la.r. . asan~rl.''. denumire datorată circulaţiei turbionare a ~::'.!-pitol ~ referă I~ tipurile de pompe cu cea mai largă aplicaţie pe plan mondial. aburul . . :. fiind mai uşoare. aerul. Acest principiu este ilustrat în fig. Schema principiului}e f~8tio~ase. supusă la dIver5~ regImUrI. Astfel aparatul se numeşte injector.! intre 3-7 miri. . lichidul este proiectat spre periferia carcasei şi aici capătă o mişcare circulară În formă de spirală .:\u matriţare. " . calităţi apreciate mai ales în cazuri de intervenţii 'râpide. p'Jmpa funcţionează CI n pompă c(~ntrrfll!. Locul aerului din conducta de aspiraţie este luat de lichidul din rezervorul de aspiraţie. tf::. Funcţionarea are loc astfel: pompa fiind umplută 'irtiţi~(cu'lichid.J( .' .refu.)~::. Aceste!"construcţli sînt 'cunoscute sub denumirea de transformatoare hidraulice. avansind continuu de la aspiraţie spre refuIare:.' pabilă s~~. dÎ. ~e:..şasiuri cu rOJişi siI?-ţantre~aţe cu aJut0m! motoarelor termice. ". lichidului in pompă.zenta lucrare îşi propune să le trateze numai în cazuril~ în care sînt folosite in diverse soluţii combinate cu pompele de largă circulaţie. Timpul de amorsare la acest. nedepăşind i" I ". . Fig.. alc.

:1. PC?mpapoate funcţiona şi în afara acestei zone.ce conţine curbele . lll~/~eCUnu.. pe măsura creşterii debit ului. are ca efect distru. 1. Va:laţla turaţiei atrag. uzinel~ţ.L.debitul de lichid pcrnpat.fapt p: se răsfrinl?e negativ verse turaţii. altul avind o tu~aţie de 3000 rot·min-1• Pent.înălţimea energetică netă la aspiraţie. Această lege nu se aplică în cazul funcţlOnarn ~~pei în regim de . Punctele Al'" A3' A~ .turaţia de antrenare a pompei. Astfel.. o dia:grain1\.32.~spUIlZăt?r dC!b~telor maXlme.!j~d Fig. .:. !.: după sine variaţia: curbelor ca. efectuatepestand!U'ile deproM ale.500 = ix 2 QII. Numai In cazun cu totul speciale se fac ŞI probe cu alte medii.{Jn~ nurn. exprimat în procente (%) sau în număr subunitar. la diverse turaţii.36 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 37 ~ f • ! _ i deserveşte. A. "1 = 8 m3/h.....:" sau Imi/secundă.. teona după car: curbel~ de sarcI~a !f = 1(1) sînt parabolecongruenteacăro!axăeste. Pentru pompele care se lncadrează ~n limitele toleranţelor admise. Ea este antren~t:}e un motor electric avind o putere de 0. 11 experienţele au confirmat. sau rot-rnirr t) : "1) randamentul total al pompei. temperatura mediului ambiant..tIi mar"ea majoritate aciiZriiil:~i.!.el curbe. ~9. uzina eliberează certificatul de calitate corespunzător.La anumite categorii de pompe centrifuge sau la alte tipuri ţie pompe care seexecută în serii foarte mari. III. În practica curentă relaţiile dintre aceşti parametri sînt exprimate pe cale grafică.' . Curoe caracteristice la pompele centrifuge.enlatld a organelor hidraulice a~e ~ • . sub formă de diagrame.Înălţimea totală de pompare. deci avînd o fabricaţie binetnsuşită. puterea absorbită. . pe Ioturi. P.să scadă sensibil" Analizînd alura curbelor rezultă că alegerea pompei tre- I.. creşte şi de' asemenea valoarea . Această zonă este marcată în diagramă prin două linii frînte. alură Ce reprezintă sensul de variaţie a parametrilor funcţionali in funcţie de variaţia debitului Q. ad11liL' folosirea pornp«i într-o zonă ... .nnan' din a"('ast~ 7. litri/minut.. l.actenshce ale pOI?pe~.paralela cuabscl~a. Eumplu numeric: O pompă centrifugl!.ntrenare cu. astfel ca avind curba determinată pentru o anumită turaţie se poate o~ţln~ curba corespunzătoare unei alte turaţii prin deplasarea paralelă a pnm. Cl/s} Fig. (cu y d: '1 OOO:'kgf{m3) şi 1<1.:():'esp:lllz~'ttoare nor valori acceptabile u ' di n punct de vedere al randamentului... 1. apoi. exprimată în metri coloană de apă (mCA) sau metri coloană de lichid (mCI).33 sînt prezentate curbele de sarcină aleunei pompe centrifuge. normele pot prevedea ca verificările să fie făcute prin sondaj. se t" .puterea absorbită la arborele pompei. prin măsurători directe.Curbe1ecaracteristice ale pompei se determină de către uzinele ~nstructoare pe standurile de probă."_' această situaţie nu poate fi obţinută.yariază de~f.33. N PSH creşte. In fig. . efectuate pe prototipuri. noua turaţie se calculează valorile celor trei puncte: QII = QII X fi. '.. (fig. exprimată în kW.'turaţie n.. iar coordonatele lor se obţin cu ajutorul ~ormulelor (1.' In fig.' de . favoriztnd fUiicţlOn3:I'ea t.L. diagrama din fl~. 1. ~. . 1:32 este prezentată _ 'Il". exprimată în metri... centrifuge. /"(m) . O alură mai deosebită este cea a curbei d~ randament "1). S~a d~~onstrat. Pentru folosirea aceleiaşi pompe într-o instalaţie in care sint necesare un debit ".andat este de obicei o zonă de funcţionare instabiIă. Se poate remarca: LLJl... Diagrama H =J(Q) pentru dip.-( JJ carltcterlsfice ale unei r j:)()Înpe centrifuge.LLLY. Zona de presiune maximă din pa~tea sffiigâ a domeniuluI recom.Î?.. Curbele caracteristice prr. Parametrii funcţionali ai unei pompe sînt: • Q .. ~..75 kW la o turaţie de funcţlOnare de 1500 rot-rnm ..a d0lll:~niuluI.-sc pararnetri "n()minali". se l?ăsesc situate pe cîte o parabol~ de gradul II. exprimat de regulă în m?oră.. II. . . asupra instalaţiei. n .:uo lnăltime de pornpare mai mari. N PSH . dreaptă. începe .!!YL. = Q1l1X .val0a:e . dar în certificatul de calitate furnizorul prevede în mod expres acest lucru. A~ .!~l în. .!::m:pe măsura creşterii debitului.. P . Dindiagrama prezentată în figură se observă alura curbelor caracteristice ale P(k~/) pompei centrifuge.este determinată prin curba de sarcină H =!(Q) trasată prin punctele cunoscute I. d~~. Parametrii corespunzători punctului (j. iar ~(' punctul se numeşte la rîndul său "punct nominal". care cuprind diverse curbe ce au căpătat denumirea de "curbe caracteristice".32 sînt ~eterml''1late la o '9lluinită .. '''1 ~ 3000 3jh = 2 X -=i m . identice cu cele din exploatare. se poate inlocui motorul electric de a.uic astfel făcută încît aceasta Srt funcţioneze o perioadă cît mai îndelungată în zona randamentului de valoare maximă. 1..oi.c~msţructoare se fac. care la început înregistrează o creştere pînă atinge o valoare maximă. 'ii...5) d~ter:n~~ nate de legea similitudinii. Măsurăfile.!.cavitaţie. fiecare exemplarse verifică pentru un anumit număr de puncte funcţionale şi se compară cu curbele omologare. Deoarece însă În multe cazuri '.H.-L. . / Q(m3/h) înălţimea totală de pompare...lsatoJ. exprimată în rotaţii pe minut (rotjmin.. ~ll apă.untate în. .afecteaza c~n~lţiile \ de aspha:ţie. Zona <ţm---PUtea .L.> fn:'('ţ. scade.!. Diagrama curbelor caracteristice ale pompe] .-t::t:::I::l-L. H . iar după introducerea acestora în fabricaţia de serie. gerell p.34). ~ar rczultatcle nu sînt satisfăcătoare ŞI exploatarea se face neeconomic.constanţ1\.

(': :-i~ . construt ivă a acestuia. pentru a putea stabili ŞI recomanda limitele el de utilizare. Se va alege 1. In acest scop In standurile de încercări ale uzinelor constructoare.exteri9r.u reUlb dl' [lP.0 m: . In această diagramă sînt reprezentate curbele de sarcină H = l(Q) pentru un număr de diametre de rotor variabile între limitele 0..lraulică şi cunst.. prin strunjirea Punctul B este situat Hs Între curbele 1.5.= - i'lX("')' "1 = .' i"o.0 Prin urru.I -: ..ir cit m.5_ Diagrama caracteristicli universale a unei pompe pompele centrifuge Se va centrifuge. -lI I I - ---- / / / / I I .. ale căror rezultate sînt consemnate Într-o diagramă numită "caracteristica universală" a pompel_ In fig. Strunjirea. '. reţine că alura curbelor este următoarea: pe măsura creşterii debit ului. ~ 'Ia calcula turaţia de antrenare corespunzătoare şi se va utiliza in acest scop o trans . J.35 este pr'CZcn:tattr-caracteristica universală a unei pompe centrifuge..urbele 0. randarnentele pompei nu-şi păstrează "/u]orile iniţiale. ~.. r 5.. înălţimea de pompare scade. pentru Fig..·ucti'.·0.itii« p(JlTrp(:i. RandaInentul acestul punct este cupjins .d!~nensiuni să poată satisface dom-nii .. '. Caracteristica de sarcină a unei pompe centrifuge la turaţiile de 1500 " 3. r?torului est~ limitJ.intre H(m) valorile.. puterea absorbită este minimă. !. De aici rezultă recomandarea . admiţîndu-se o diminuare a diametrului cu aproximativ ~o.lin gama standardizată care trebuie să acopere neccsarul de (j k\Y.cit mai largi.. ."'_'(':I..' se află situat pc ~ttr~<I: desarcinăQ-H apompel cu rotorul de diametru 0..(::r'.75 D __1.r~ de forma. 1..8 :P.ţIţimii totale de pcimpare HB. }2 "= 8l5"'{'> 00. / . - .soluţie care se practică de toţi fabricanţii de -pompe. .0.'28 H. m.5 NPSH ca valoare acoperitoare. '.btLl ca Uil . <led: 1'.3..75:< (. motoare electrice asincrone.801) . Pentru obţinerea unor parametri Iuucţionali interrnediari.u obţinut punctele 1'. 38 xortcx: FliI'iDA)[ESTALE DESPRE POMPE i~ • CCRBE CARACTERISTIBE 39 Fig. deci la debit nul.6 P şi'0. In construcţia modernă a pornpelor se manifestă pregnant tendinta tip :il':(. I. ut ilizan.. misie prin curele sau. Punctul corespunzător valorii puteriiabsorbite la arborele pompei este situat Între c.0.= Hll-X( .1.. curbele randamentelor -r" curbele puterilor P şi curbele înălţimii energetice ne te la aspiratie nt" 2 6 '8 NPSH.0 rot-mtn-".. -.:L .!i~.u-e se 'Ia alege un motor electric c.'urmînd să se aleagă puterea p/' care este acoperitoare . De obicei.0.l toate posibilit.0 ": )" = '. _J .95D. .ium. în majoritatea cazurilor...es~e interes. Punctul A din diagramă corespunde valorii randamentului maxim. corespunzător debituiui Os şi în'.34. .2 D(uIl~le '.it să cunoas~..32.: 'it· . Cînd vana de refulare este complet închisă. \ :'~:II·=.. H.ITI = HlIIIX' Il!' (:: r =2. QB' In concluzie. pompele sînt supuse unor probe complexe.:. Il'. ~1 1. . zăroaro noii turaţii. iar puterea absorbită creşte.'". Prin aceasta se obţine o lărgire-a: cîmpului de utilizare a aceluiaşi tip de pompă..751). 1.1 ...~OOQ)'l = 6 k\\·. diametrului.0.::.t şi se aprecieazăprinjnterpolare.jNPSH. care au o "variaţia turaţiei nu mai este posibilă.2 NPSH_ . Trebuie precizat insă că la modificări importante ale turaţ iei .~ -.0. un reductor.0. prin urmare Totuşi pentru_obţinerea unor caracteperiferică arotorulu].t[f' hi. se poate modifica viteza pompele centrifuge sînt antrenate de turaţie practic constantă. '. mod --neterminarea valorilor din diagramă se face astfel: punctul B. 1...0 m. curba' de sarcoină analog folosind corespun relaţia S-. Puterea absorbită la arborele prin c~re'se se poate trasa porupei determină în. diagrame redau curba de 'sarcină funcţie de' variaţia turaţiei). ristici diferite.

". "l% Spre' deosebire de pOI?pe1e cL'.c0n~uc.zlIlW~şupenot:! '_: _'.. iar ordonata logaritmul valorilor înălţimii totale de pompare. mai larg.udin ba. ..:""I~-~~-''.2. PJ. 1.38 este pretentaf uri exemplu de mstalaye~~esefVlta d. puterea absorbită la arborele pompei creşte pe măNPSH (mi sura reducerii debit ului 'pompat ~ si din acest motiv. .. reprezentată la scară logaritmică. . Firmele constructoare utilizează.0JJ4~'!itel?. se datoreşte întoarcerE parţiale a curentului de lichid Între paiele rotorului. reprezentarea în diagrame Ia scară logaritmică. C~~b~ie caracteristice ale pompelor axiale cu o alură deosebită faţă de cele ale pompe1or centrifuge.caracterrstlce ale unei pompe axiale. I.e o pOfUpa axială. de rotaţie.<. '~ ~-JIQ. iar în ordonată valorile înălţimii totale de pompare.. nu se încălzească peste măsură.ltriiuge. ".~p....4. de aceea proiectantul instalaţiei trebuie să prevadă soluţii care să Impiedece rotirea pompei în sens Fig. utilizează sistemul de coordonate carteziene. acest robinet trebuie deschis treptat. Această manevră nu de Ia o ::-!:lmită valoare limită se produce o între:upere a debitării concomitent cu o scădere bruscă a în~ţimi.~uVz~~'1J:{lls1:~ftl. .aXii/lr ' I s~ se ef~eZ!.d~ tI. )t înălţimea energetică.1. Multe pompe însă nu sînt dotate cu un asemenea mecanism..be-:.. urmare. Curbe caracteristice Ia pompele axiale. Astfel la pompele axiale. în zona corespunzătoare debitelor de valori reduse. reprezentarea curbelor caracteristice se face cu ajutorul diagramelor care. Fenomenul.t!Jai m!u§. . .~--F-ig-·.aşi pompă.. . "..rnpel.'._.ol.t~I ~~ r~fular~ cu o dap~tă de ~:::ţiner'&.ici iiiipericol pentru pompă.t. 20 10 . ~".lP9rHunea~~.!.IC'. PO~IPE CliRBE CARACTERISTICE 41 ca pornirea pompe/or centrifugesăse efectueze la ualori cît.nireâ:'P. Pompă axialâ invers.'''' trebuie realizată cu o 'rezistenţă ' pompe axiale.fig. a depăşi ~~ minute.'!rca dcbitulu i.• diagra:na curbelor . 1. .•••••• _'to~ '. 9"'.centrrfugcmo~octaJate.d..~:':'·~-C7:'~L. ceea ce poate conduce la deşurubarea filetelor organelor de fixare a pieselor În mişcare. Diagrama cîmpului caracteristic al unei familii centrifuge._c.'-l-~r~.: refulare se scurge prin pompă inapoi in bazinul de aspiraţie .. netă riecesat'ă"1aaspiraţie creşte de asemenea odată cu fT'. lichidul aflat ln conducta d.pr~~ce ef setul de -rotire În sens invers a rotorului.rPrin acest fel de . în care abşcisa reprezintă logaritmul valorilor debitului.~tld refulare tnchis.şi .i d. p~ masura creşterii debirului creşte şi viteza lichidului şi implicit cresc şi rezistenţele hidraulice. dacă se face pe o perioadă de timp limitată._aoprir~~.ir.reprezentare se oferă posibilitatea cuprinderii unui cîmp caracteristic mult. avînd în abscisă valorile debitului.. la ace. ' .i mod nefuv..." ')d~bilcapo. La următoarea s "'.36es~e pte~entaf~ÎmpuI carâctedstIc' al urieîfarfiilii de pompe . -' 50 '~ H (In) "'.rwl~:-'. fapt care se explică prin aceea că la ' instalaţie d. dehitele mari influentcaz« i. minimă în'refulare.. C:i. ". Imcdiat dnpă amorsarca pornpei. ". să ajqlh. care este rccirculat.J.e pompare. în general.. fig. familiilor de pompe tipizate.-. pC!.: .37 este preze!lt~tă Hrm' repreiinfâ-ri.r' 2~~~~~~+-~~~++~~~--~rr++H+~ f.. astfel ca lichidul din pompă.~~t1p~iim)e. 1..+( . ~" . dacă este posibil.'i.3-7-~-b':i=ag=r=~·-m""·a-c-~-.'i"1c.jS.~.52L-J-~5~UUt~'----~20~~~S~0~~~~~Q~~~~~~~~ Fig."" •. Dri-. s:.:)r~llll:l ~L poate remar:.36. a cun-ei de sarcină Q-H situată P 'N in zona debitelor mici. : '~:l (lid. porţiunea de instabilitate fOO~_ .ită. chiar cu r~bin. .._ _ f • tri'fig~-t . :I. J.il conditiile de: aspiraţie.:. asffel ca pom_.ale debitil!ui. este recoman... fără. 1.i~C~ ~ţ. însă în prospectele de 'prezentare ale.r>0TIUXI FUXDAlIEXTALE DESPRF..te'1mpiedică"s~~~~fea ina~?l ~lichld!1l.~ba sţa~llă: . Vne!-e pompe sint prevăzuteprm construcţie cu un'dîspozlti v de oprire a rotirii în sens invers.-I-. Instalatiaesţe:prev~~ută la capăţp.~P!f2r.. .:.

Q .ma curbelor caractcrist lce la pompele volumice. Caracteristica universală a pompei ' axial».· ungllluri (le. Presiunea de refulare este determinată de rezistenţa creată de consumator. Teoretic curba de sarcină Q-H este reprezentată în diagramă sub forma unei.Jaj al paletelor p.'Illru Ji\\.fuge şi axiale. Curba de putere absorbită P este continuu ascendentă.e d~ferită faţăqe cea il pom-'~[m1/h) " pelor centrIfuge ŞI axiale. care atinge valori I11Cl:\imt tot În zona debitdor mari.:"~ll:~ pi. în locul înălţimii totale de pomparc. care este p reprezentată prin linie punctată. deţJitcle.: I!0mpei. .. La pompele 1----... ter~ mcnul de "presiune de refulare".~ .: indi:"li'l' pul11.:l!:':1Ct'~i~i!iC:l '~1. astfel că pompele volumice au posibilitatea de a debit a cantităţi de lichid variabile. bar. .so. 1. iar ordona ta. porni:e~ se face rcziste!lţa rn refulare. caracteristica universală se determină pemru fiecare turaţie în pan:o. " In fig. la presiuni variabile. ."JI..~~_!. De aceea este recomandabii Fig. a rezultat că debitul este independent de înălţimea de pompare. deci are loc o reducere a debitului pompat. ~40 2 I e 2' -4" -6' /3-fO Variaţia curbelor de sarcină Q-H este stabilită în funcţie de unghiul de rq. ii.). La pompele cu palet e :1:~ -.p se ~ abate de la linia dreaptă teoretică.'ltoare cu cele prezentate la pompele centrifuge.. variaţia lui datorîndu~se numai variaţiei'turaţlei de antrenare a pompei. sau' cantităţi de lichid constante. ~olită . ea se abate de la linia dreaptă. p..-L---' siunilor mai ridicate..(rL~!. .."-. conducta d.. După cum se poate remarca din diagrp..40 curba de sarcini.:---.âvolumice se foloseşte de obicei în notaţii. . cresc şi pierderile prin neetanşeităţi.~RACTERISTICE 43 ~gOrollmin 7'7a. dar iri mod practic. ' ' in fig. l.. 1.l:L.9JH!_~!~. Din diJ. de' randament )) prezintă iniţial o porţiune ascendentă.x.40 este reprezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei pompe volumice.".. a palctei.~t... paralel (li creşterea presiunii.-~:·.ţil diferite. (. I fO -1- prczentut..~e.:. 4~E!!~:::::'.·r. reprezentarea coordonate~or ~st. abscisa reprezentind ' presiunile. Forma curbelor caracteristice ale pompelor volumice este mult diferită de cea a pompelor Cfnţri. 1.1~·.. Diagr." ' Din: descrierea'principiului de:funcţionare a acestor categorii de pompe. exprimată in metricoloană de lichid.Metri cub.39. exprimat în "1._i. apoi devine descendentă in zona presiunilor ridicate. NP 'H(m) " pornire.mă. 1.'.:.L---:_p_("'~-.42 KOŢIUNI FUNDAlfE:':TALE DESPRE POlIPE Ct:I!BE C. e 'tecuntlii ) 3 t. pe măsura creşterii presiunii derefulare. Curba.3'J . Acest fenomen se explică prin faptul că. drepte paralele cu abscisa. 7U 3 2 I O 2 -6 -8 4 Z -10 LJ. curba Q-P prezentind o alură descendentă in zona pre.::: l.."c..'sle fa:~. ascm:Il1.. atinge o valoare maximă.3.!. pe măsura creşterii presiunii.:.. respectmd astfel condiţiile unei porntrt corecte.gramă se mai observă alura curbei randamentului.e refulare fiin~. Curbe caracteristice la pompele volumice. ca pomi rea pom peTo~!!oJ~t!EŢj. 2 Debito! .i pompele axiale se Întocmesc diagrame de caracteristici universale. la presiune constarită.1. h.. Fig. LL·l(..i caracteristica universală a unei astfel de ~ h87% 8l< 86 11r18 • T. Dacă pJmpa cu palete reglabile este antrenată la t1!.

'~ ' diverse presiun..~ variaţia turaţiei.ţţj. ridicate.."8 ~n:nă.qliţ~înşă uu.~~!1<.especţiv a pre~Iunude retuţare.42 este prezentati diagrama caracteristică a unei pompe cu canal lateral.44 N<YJ1UNI FUNDAlIllNTALE DESPRE POMPE CURBE CAR.. la . . 1 4 5 Curbe.. ('onstrucţiile ţin seama însă de caliJ{ .ame se face însă pentru un singur rotor.lstrUlesc~ţ. iar abscis'a-presiunea.iZ.. in consecinţă materialul din ca~e este. . 3.:".lţţrii. se stabilesc '9.oblcel . ~ n rotmin~1 astfel că în practică pentru pompele volumicese întîlnesc frecvent diagrame cu caracteristici avînd paraznetri deterfuncţie de turaţie.~eas~ .41 este prezentată diagrama caracteristică a unei pompt" volurnice h (IJn('ţi" d.':::3ii: gr2. bite la diverse'deblte. .. P _ vidul sau presiunea absoluta.J1.absorbite tgtalese)nUltiplidi ~valorile ?e b~z1{:cu numărul de etaje corespunzător. . aram.m5.sarcina Flg. prin urmare pornirea acestor catego~u~e pompe este recomandalnl să se efectueze în zona debitelor mari şi a preswmlor reduse. iagrama. [OoJ: . p puterea absorbită la arborele pompei. d pompa alcătuită din trei etaje.~~''':'<o----l pompe sînt prezentate în prospecte.. r. Astfel la c::>nstrucţlll=actuale. q(mJlhJ tului lJ au forme asemănătoare cu cele Întîlnite" Fig.4.e J~. lateral.parametri !n. Curba puterii absorbite a unei pompe cu canal lateral.?. '6.4. axiale.gr!J..~~~~~ rea hl'hidelor corosive. Valoareaputefii maxime este situată tnz()n~. .t..4.caracteristi~ a . l.lUl.! ..debitul de lichid auxiliar (de răcire) fl:mm]. [kWJ. . '.. ln' ă ._. QInP~I~tcu. 1. .. ul .'n~~('('r> r'l'. Pompele cu canal lateral sînt utilizate frecvent la vehicula- !~~:~11. cotele rezul100~'-s:-".r~se cOI.7 kW. ~a~. -. . valorile maxime sint de ordinul 40-50 %.rea pierderilor In l<Iter~~lţ:1 la regimuri de vid mai înalt. aspirat la s~ar~a de_~ompar~. 1. uzinele constructoare efectuează măsurăH(m} tori în standurile de probă.pare şi a P1. în % di:lgrame separate. .ic. D. puterea corespunzatoare debit Ul e 1 m3ih este de 3.caracteristictna pompele de vid cu inel de Iichid. Şi aici faptul se explică prin creşt. Q _ debitul de aer.' Pentru determinarea caracteristicilor reale.::-ii. În fig.<. Pompele volumice acoperă în general domeniul de pompare a lichidelor cu un anumit grad de viscczirate.9.-..~. de aceea la alegerea lor trebuie acordată atenţie acestui lucru.lrea mălţ~ll t.~#i~)~.JeIllperatu~!. Materialele pieselor cu funcţiuni hidraulice ale pompei determină valorile interstiţiilor acestora şi prin aceasta influenţează parametrii finali..:': c cu mai multe etaje... . curbele caracteristice nu sînt reprezentate tordeauna pentru apă.. " Randamentul total al pompelor cu canal lateral ~~te inferior. In cOI?pa.d~torită 'dilatărilor ŞI ca atare caracteristicile vor fi mai reduse. Pompelecu canal ~at~.Q.a~'. curbele caracteristice din cataloage sau prospecte se prezintă în funcţie d.etaje.atît ca număr de PlkW) etaje cît şi ca materiale din care se corifecţionează pompa. ln~la: oL-.'iţ~..4. D (j-H. În fig. ':i în functie de acestea..epQlP. confecţi~nată ~mnd trebuie să corespundă din punct de vedere al r~zIstenţel l~ corozlUn~. Curbele caracteristice ale acestor 80 <:". . De asemenea.. pentru toate variantele constructive . 'Diagrama caracteristică la pompele centrifuge.~. la miraţi în funcţie de viscozitate·. poziţionar.. p~rametrii hidraulici. 1. În astfel de ca7. este asemănătoare cu cea a pompelor volumice (prezentata In fig.[l! pJmpel scade pe masura reducerii înălţimii de pompare. acest parametru. Se ştie că d." Astfel.j~si dimensiunile pieselor care deterI "'.• '. cresc şi pierderile prin interstiţii. pe măsura creş ~rH v:( u t! '.2. . l~n "ur a e sare n t . f" d " b d i Q-P are alura unei curbe de pompă volumică.-'pi)mpe cu-can~l .. iu."~pel se confecţIonează nid anullllte calităţi de oţel uri moxIdablle s~u aliaje din bronz. apoi. em I h. dintr-o mare diversitate de tipuri construct ivc."\ d'...~tinaţii speciale.arte.tu cre.. . fig.otale . Curbele sînt date totodată pentru diverse valori ale presiunii de refulare.?--=~-. Curbe caracterisţic..{. . '1) randamentul total.' ~ c-r.. pentru 2 m3jh este 3.' . >'/" "'.ebituLnuya~'iază lr: fun~J!e <1<: n.1.k\V şi ~şa mal dep. Reprezentarea div.d~et~jt)~ A.:-~ În fig.40). Puterea absorbit a creşte paralel cu creş erea h.__ l ~. inel de lichid sint: .Iichide SI..:" dlltilriqiune ale materialelor conmt>. Se observă că puterea absorbită necesară a'1Lren.}. Ia.:---:--7..f>.. cu .uIll~ul. adica ordonata reprezintă debitul...aţie cu cel al pompelor centrifuge.le'.CJri:.1l:i. 2oi---+--?-. ru fun~ţ~~iLii pompelor de vid cu.-na caracteristică a unei pompe ~u canal lateral cu mai Ip-ţtlte etaje..tanuard.. J •••• ImJr .unQr valori mal. Jns~QPul obţinerij.ilelă initial cu axa abscisei. la pompele de construcţie standard care sint de~ti~a~e să pompeze . 1. '.ca~a~ P pompevolumice.p!esel: udate a. La această categorie de pompe. (..iWroXPR.5 :. •. .44 este reprezentată diagrama curbelor caracterIstIce ale unei pO'l1pC vid cu inel de lichid. '. sint indicate v~orile puteru ~'t>sox:.şter:ea'numărulqi~j!. 1.a. . 1.lmmHg]. '1 l i dennmd ar. LTorrc' .43 este repre~entată diagra. 'pentru .~CTERISTICE 45 Deoarece debitul pompelor volumice este determinat de turaţia pompei.:L----2~~:..:'::. pentru fiecare c~rbă de . astfel că presiunea totală reală este mal redusă decît cea teoretică rezultată prin multiplicare. '.e. ~urba de sarcină Q-H şi cea a randamen.-13.i.--"-:"d P et '... mari ale înălţimii de pompare.l!uetaJatâ.teral. P are o alură asemănătoare cu cea a pompelor monoetajată. presiunilor ridicate şi a de~itelor mici. . '.t pompelor volumice este alrutuită .soluţi.c!~ar~~~! ~.erşilor. domeniu ce nu poate fi deservit de pompele centrifuge.<1. interstiţiile hidraulice ~înt mal man .' .ieei..'" fIl'~rendent:.1. m'J!1Oetajată.7 n=15~Ororml.~ ~oordonatel?r. de ' . [mmH!Oj.unei . . ~.--i---1 tate diferă' faţă de cele ale eonstrucţici ". iar_pţ!Hţru".

Paralel cu dezvoltarea tehnicii.TE CO!\"STRt'CT1VE vidului. h fi. la 5 mmHo absolut. Totodată în cadrul familiei respective. şipompe combinate ele ejector ' Fig. "Caractenshcllemdlcate"'de .ca suflantă s~u.. t~ndinţa ~S(f~ 'C:l un număr cit mai mare de repere să fie.p:.~elichid sub formă tabelară. pentru. Caracteristicile.utiIiza!e astăzi pe plan mondial. 1. p-» ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ "Pi1Ds"""!Ig as p0mp4 ~ Prr4r:. au căpătat den~~iri specit.1 r 'nelc firme constructoare prezintă caracteflstlcl. atinglnd la construcţiile>-actuale . fără mi?djfic~i constructive şi la aceeaşi turaţie se poate face 'numai fn dauna randamentului maşinii.2000 rot . pe cînd la cornpresor turaţia corespunzătoare creşte pînă la valoarea de . Astfel. Eiem~nte constructive Pompele sînt maşini hidraulice al~ă~ui~e di~tr-un ansamb~~ de elem~n~~ mecanice 'care asemănător altor maşini din diversele domenii ale. Din diagramă rezultă că domeniul optim de utilizare este diferit la pompa de vid faţă de compresor.lnacţste. deci exploatarea devine neeconomică.'draul~c~ se-obtine în general pnn modificarea dnuL'nslUml?r ~I~~aullce sau pnn v~na tia t uraţiei de antrenare.uctive. restul pieselor fiir. pompe bieta jaie. practicâ curentă se folosesc valorile corespunzătoare stării de funcţionare.ice.Dur:' cum se poate remarca.a ţIPU~iIor constructive devine neeconomică.. pentru vid înalt pînă la 25 Jn. iar alura curbei randament ului este asemănătoare cu cea a celorlalte categorii de pompe prezentate anterior. după care devine descendenta.j. .ul timpului. J_ .'n. pentru v.dar. min-r. l.H..va:laţla .'.lHg absolut.uxili~r este 'coi1~ta?~'f>nzo~a d~ vid illC. în fig. diagrama este construită Ia scară logaritmică. Diagrama cimpului caracteristic ':1 uner familii de' aer. . prin urmare consideraţiile de la capirolu: respectiv sînt valabile şi pentru această categorie de pompe. . 1. ·Fig.XOŢll.diu. Transformarea valorilor pentru starea normală se face cu ajutorul legii Boyle-Mariotte.catre constructori a unor varietăţi de tipuri noi de pompe care satisfac .:: 1:' ':". Dar extinderea e~agerata ..paraI?etriIor h.l comune. Randamentut total al pom pela!' de vid cu inel de lichid este de asemenea redus. în comparatie construcţia acestora este diferită la pompă faţă de cornpresor.1. Notă: Curbele caracteristice ale pompelor periferiale au .uzmele constructoare'stnt considerate la presiunea barometrică de 760 mmHg şi o temperatură a lichidului auxiliar de 15°C.:. că acoperirea unui anumit do~enlu hldrau~lc .i6 •. In scopul obţinerii unor parametri satlsfăcători constructorii determină forme speciale ale orificiilor din discurile de aspiraţie şi refulare.t~lege. Debitul de lichid a.. sau sub forma unor diagrame' Ul care debirul este determinat în kg aer .ennJele si conditiile impuse de instalaţiile moderne. ~. cu inel .: : cu cel al pompelor centrifuge. tehnicii. Astfel pentru pompa de vid.astfel că pe o diagramă generală pot fi prezentate ambele funcţiuni ale maşinii cu inel de lichid.46 este PL'j:lntat:. i >. 'Debitul de 'aei' aspirat este considerat destins la vidul resj>ectiv. ceea ce a condus la real~area de . 1.:. aceeaşi alur~ cu cele ale pompelor cu canal lateral.~~La!l·-Di:1g~~a ~~~I~~ck~~~r1~:Lt:e ale unei maşini cu in':-I de lichid pentrii dorcenrje pompă de vid şicomPreSor. o astfel de dia.:Xl Ft:XDAldEXTALE DESPRE PO~rp!l ELEME~. l~carC. Familia este alcătuită din po»: p. ::.lfUlui construcţiilor.. domeniile de utIlIza~e a pomp.45 este prezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei maşini cu inel de lichid. iar debitul este exprimat în kg aer/oră.NI". folosirea unei pompe de vid .:dar fn.5. în ambele situaţii de funcţionare: pompă de vid şi compresor. J.cDiagrama "curbelor caracteristice âle unei pompe de vid cu inel de lichid. ceea ce cer duce la o fabricaţie economicu "acestora. ' Curbele caracteristice determinate pentru funcţionarea pompeica suflantă sau compresor sint trasate în partea stîngă a axei ordonatei..valori ce nu depăşesc'fO %. . să S·' obţină extinderea şi diversifica:-ea ~ome~lUI~1~e Utl~Izar~a unei pompe.: m0110~ta[ate.condiţii tolqranţa acceptată pentru debit este de 10%. P:In aceasta se m. astfel că a apărut tendmţ. sistemul modern de concepţie ŞI fabricaţie m domeniul pompel~r se bazează pe principiul tipizării hidraulic~ şi ~onstr..de pompe de vid cu in~1 de lichid. adică la început este crescătoare pînă cc atinge o valoare maximă.pompei 'pot fi indicate şi pentru starea normală a gazelor ..e pomp~ ar re \ I~. " "1 1 d . . vid 'mediu ptnă la aproximativ 160 mmHg absolut..') ~id COmţJrflGr . comune pentŢ'~ mai multe dimensiuni de pompe. '-<. . creşte odată cucreşterea .a de hmlta:~ a :1:1"11. .lor au devenit din ce în ce mai numeroase. co~pr~~or.id pînă .:rc.760 mmHg şi O°C--. respectiv cu relaţia: pV = constant.~":lL furiee ticnare.vidului. în decur. fig. Prin urmare..".se realizează cu o: fam~l~ de pompeasemănăto~re g~n:etnc. min-1. zona randamentului optim corespunde unei turaţii de 1600 rot . astfel Încît . căut indu-se în acelaşi t!mp ca: prin dlver~ SOIUţll. ..

al rot?rului etajului ur:llător. Lichidul intră în pompă prin carcasa de aspiraţie 7.de construcţie orizontală mono-" etajată cu rotorul In consolă.J:.48. e w"het.orelui ~ în interio~ carcasei 3 . " ~~" pe doi rulmenţi cu bile montaţi i~ ~ouă corp..e serveşte la verifi:area !lIVelI1. 1.. pompa este alcătuită din urmatoarele eIementeprmcipale:. La 'partea anterioară carcasa est~ închisă d~ capacul de aspiratie. prevăzute cu garnituri din pîsiă. de C011~trucţlC. denumite uzual O-ring.. respectiv vacuurumetrui şi manornetrul. .ltr-o pompă centnţuga ..şurubează u? ~op transparent!.de Iabirin ţii 73. In acest capac.5. Locaşurile celor două presetupe sînt puse în comunicaţie pnn ţea\"a d" eg~~resiunii l4..pie~derile datorat: scurgeIii lichidullIt-din spaţiul -de refulare catre cel de aspiratie. Etanşarea separaţiilor dintre etaje se realizează cu inele din cauciuc de tip "O". ~ont~ţl In corpul lagăm!ui 4:XClrpUl lagar este asamblatcu carcasa pompel prm prezoane.~~. numlţeuzu~ ŞI:dIrectTlce " Acestea sînt prevăzute c~ ~alete. Inelele asvîrlit oare 75. de~ecţiu~e.lUl: de 1!lel• Inelul asvîrlitor 77 are rolul de a opri pătrunderea . Rolul COrpUlUI irector-este acela de a reduce VIteza vmei de Iichid d care trece din rotor Iacarcasă. Arborele este sprijinit la arnb-l.qPf>tf' l_ --:--y} '3 ~~ fR'l : '. care permite Iichiduluiece iese din rotor să fie întors din nou spre axa pompei şi adus astfel la orificiul de aspir~ţie . Pompa prezentată este .. Interiorul carcasclor intermediare. .împotriva pătrunderii impurităţilor.tn fig. realizind astfel transformarea energiei cinetice în energiepotenţialli . ?rm~ă (s~andard) . in cazul cînd exis per. rotorul Lfixat la cap~tul ~rb.'arborele'!?.protej~~~ă astfcl. iar ~ adoptarea lor depinde de scopul urmărit În cadrul instalaţiei În care urmează ~ r--"=.'ntrifllgă monoetajată. 267 . '. as~guraţ~ pringarniturile n"Ioi5. Lichidul scăpat pe la presetupă este colectat în cuva ?e la partea inferioară a corpului lagăr şi de aici.~otci~rele . Paletele corpului director sint destinate. a căror orientare este Inv~rsa faţa ~e paI~t~e rotorului.~'. ser~ veşte pentru golirea pompei de lichid.48 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă multietajată. Garniturile freacă pe ~~. lorigitudiii~f:pri. Se pre' 1 zintă numai solut iile (' •. printr-un orificiu..z.=r="~ să fun~ţi5>nezepompa După cum se vede din figură.. R?t?r~ po~pei este de tipul "închi~". Reducerea pierderilor prin interstiţii este a~lgu:ata . In fl~ş~ :apacului de aspiraţie şi in cea a carcasei de refulare sir:. Rulmentul opus este n~:.. este presate în locaşul presetupei decătre capacul 6.arborc:le în po~ţiunea de lucru. ~înt plasat~ în interiorul carcaselor intermediare ~. scopul fiind însuşirea de către beneficiari a denumirilor corecte si uzuale a părţilor co~ponente ale pompelor.' ~§~'n. pentru protejarea interiorului lagărt:I~~. al pompei. 1. are o formă specială numită "canal de în-' toarcere". L.. care se~veşte la golirea pompei de 'lichid in caz că există pericol de îngheţ. 1. a lIchld~lul ~capat pe la pr~setupă şi care se prelinge de-a lungul arborelg]. 7. al căror rol e:te de a reduce . care face legătura cu conducta' de aspiraţie. n 'Confo~ figurii.:ri de .\)IENTALE DESPRE PO)IPE ELEMEl\TE COXSTRl:CTl\'E respectivă. .. In lagar. Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă se face prin garniturile 'moi 70. alcătuind astfel cîte un etaj al pomper.revăzut un onfl~1Uin ~are se m. Soluţiile constructive aplicate la e~ecuţla pompelor centrifuge sînt numeroase şi variate.i lA7 este ~. ". î~preună c~ c?rpurile directoare.t amplasate în interiorul unor corpuri directoare :1. care sînt presate în corpul presetupei de către capacele 77. Asamblarea carcaselor intermediare cu carcasa de aspiraţie şi cu cea de refulare se face cu ajutorul tiranţilor 9. Rot~arele. Etanşarea'arborelui la ieşirea din c~lTCasă.. care alcătuieşte un etaj: are prevăzut la partea inferioară cîte un dop 16.sî~.'ID.. Elemente co?Structive la pompele centrifuge. Pe capatul liber al arborelui se montează cupla de antrenare a oom~ p~i.t prevăzute orificii In care se montează aparatele de măsură.48 :-IOT/U:-IlFlr. La artea" carcasei se ăseşte un do c. Secţiune printr-o pompă multietajată. este' dirijat către canalizare. Fiecare celulă. din azbest grafitat. prezenta:trl!o' Sectiune '. În fig. ŞI este evacuat prm carcasa de refulare 8. p~ II) .lagăr 4. Corpul lagar este Incrusla ambele capete cu capacele 9.:" preluînd t?todată şi efortul axial hidraulic..!-re .t c. precum ŞI In 'Carcasă sint presate.Q. deoarece paletele sînt cuprinse 1ntie do~a <!iSCurl lateral~. pompa este alcătuită din următoarele' elemente: un arbore 1 pe care sînt fixate un număr de rotoare 2 separate între ele prin bucşele de distanţare 3.1.două inele labirint 8..__ . In lucrarea de faţă.pătrâtă. mitatsa părţii de refulare a pompei este fixat împotriva deplasării aJ(ial~•. să dirijeze lichidul fără pierderi mari de energie. ambele amplasate Ia cele două extremităţi ale pornpei propriu-zise. aplica te de constructorii de pompe din toată lumea. II Fig. ~~~f~:tt 4 Alegerea pompelor c. Rulmentul din lagărul aflat la extr~"~.. împiedicăplit~nderea ap~l prelhlse de la presetupă spre lagăre.se spriJm~ pe dOI rulmenţi radiali cu bIle. i ce au nn caracter ! " I general.!le?'Eur~ 1. pentru a nu diminua randamentul global.'~. Pe corpul lagăr este p.

. . Rotoarele de tip semidcschi~ se f?losesc Ia ~'~hlcul~ea hc.n:aliz~a~ă c.o pon I a.'~ cln\strucţiespecială a.ar prin adău. ef. Elem\!nţ~le hidrfl~ce~e~p1pei proprm-zrse . iar prin curbura du~Iă (în.rotor. lagăru1uipompei care face posibilă deplasa~ea ax~a .. datorită n-part inci nouniformc de material III ma-a oiesei. ~are de material. 1. c. .. . al unei pompe centrifuge.estei soluţii est~ rec~mand. Ecll1I.'Ilc ~atera1e sî~ţ prevăzute cu do~ă .re oţelurile. .. ' . .~reap<?~peiîn c?ntmuare~lm~etnţel~s...de .a~ bilă numai în cazurile în care limitele de variaţie ale parametrilor hidraulici sint mai puţin riguroase.5 i.. oţel sau bronz...' !. .u: randarncntc superioare.t'trnr scop '. b gice. Acestea din urmă au muchia de intrare prelungită-în de aspiraţie.~~ " .lJ. sau în cazuri dc reparaţii. PEincreg~~e _~~m'!Lr..semideschis'' deoarece are doar un singur disc lateral. ..Rolul celuilalt <iisceste'pre.utilizat la vehicularea lichidelor' fără impurităţi. ..l.se. În consecin+ă rotoarele cu p.b este realizată~nţI:~rr.anmea l!lterst~ţl~~1 s}'ăInI. .. dar care satisface ttotuşi mstalaţla~ Reglajul jocului se realizeaza fie pnn variaţia numărului de garnit~ri gale capacului .j. cele cu transmisi".". Prin construc i.'. Rotoarele sernideschise sînt mai uşor de realizat . determină debitulpompei respective.Sc.9. . de tip tele se execută separat şi se asamInchis. 1:49.tît d!n pompeleriionoetajatc: ClLŞI din cele multietajate.ape menajere::care conţin cor~ pun de diverse dimensiuni In suspensie. astfel mcit m.regla} care oapropie ele capac.amplasare In ll~stalaţIe. . . derivate ?-.\'il>r::tii (L'LULltO.eei. I:~...e a. s" . In marea majoritate a cazurilor.. 1"''I=m1~'" Fig.. . 'aparmase'neechililmlle.c. La rotoarele turnate..u:~ posibilitatea d:.. din f~g.. sînt aCdea ~are determină conceptia a. .•ll~m~roase vafI~nte.' . 'uzării palet:l~. Rotorul din fig.:1 C::..înţeleg~. eX1:t~ pos~ilitat~~.!iI.50. micşorîndu-se astfel viteza Iichidului ŞI implicit pierderile hidraulice.•.pe măsura..' . permiţînd astfel deformarea axială a arborelui datorită variaţiilor de temperatură. " C' n' I'. . spre' aetit'a pierderile hidraulice.bloc e~c. " .'{ecuţia pompei din materiale ob:şnul.'yealizată tn~lunguI paletei..U1t din ?OUadl. Există însă şi situaţii cînd.::. . '1.. U9.:~. ) r.anale.<1mamIC.oloscse materiale rezistente Ia uzură . reprezintă diametrul de Intrare al rotorului.lua~A~ capeul de aspiraţie al pompei.' .50 este reperczcntată c secţiune printr-un rotor lL' tIP SCITIluc'.m.. ?ţel n~an~~nos . s~ ut :l:z':~I. î?fundar.inoxidabile şi bronzul.ll'C organelor pom.fontă cu nichel fontă cu crorn ['J:1:{.:non:aj ':>. centrtfugă.l Iese e urna e I otelul .eI~r. ?rosIVC: C unde. ..' Fi".'. " """'''''':. /' j. pentru pomparea lichidelor corosivo. P?~tru c\·ita. atît static Cit.. tuiesc un corp comun. pe ~are se fixează •prin presare Inelele labirint.iar. capacul respectiv. Cîteva exemple ilustrează diverse solutii alese..sp~ţiu) . blează cudiscuriIe prin nituiresau . traseul paletei nu trebuie să prezinte deviaţii bruşte.:'. se utilizează anumite forme de rotor " care înIăt.. cOilstructl.. din motive tehnoloil. da~ ran~ament~ lor ~ste inferior randamentului rotoarelor închise. '.. In fig. >etanşatea' dintre 'spaţiile de "asp!Taţle ŞI refulare realizindu-se prin interstiţiul s creat între paletele rotorului ŞI. P~i1:l~.C"' 1 < .<1 ee- chis montat într.cu uzi ~eb~r~a! fedus. datorită pierderilor mal man ce au loc prin spaţiul s. pect1v ~pentr.s~tuaţ. semi- -I<aE1!--t -1." din punct de vedere tehnologic.: tarea matcrialuliji ca-re trebuie să coresp~~dă condiţijlor in:I. ..e. carcasa -l.4. cum sînt : construcţule onzontale.{!.scu~1 mtre care sînt amplasateechidistant pal~tele-respecbve.'~' rotoarele trebuie echilibrate. 1. ' ' .. Paletele pot fi cu simplă curbură sau 1 cu dublă curbură.~ste prehingi:c'_' L~lll.. 1.. .ir« il! [!tnqi"!!arc pr?duc . dar confecţionarea lor este mai dificilă din punct de vedere tehnologic. Secţiunea med!an~ d!n fig:~ 1. 'cît şi Ia diversele SOIUţllconstructive utilizate ŞI al. . pentru lichide abrazive.""arată că rotorul este alcat. Avînd în vedere că mărimea jocului s influenţează direct caracteristica pompei.rn• fig. pe dispozitive sau maşini speciale .stf.. pentru .1111.d . .' 50 NOŢIUNI FUXDAlfEXTAUl DESPRE POMPE ELEME!HE COSSTRUCTI\'E SI zona. 11. \'~rtic!llă.:nono. sau prin puncte in coordonate polare.49 sî~t rcprezentat~ două ~~cţiuni pri?tr-un rotorobişnuit.DlscU. iar D _ lJ2 'diametrul de ieşire..nnpei. a p. chis. Rotor'-tle pompă centrifugă.. ' .arc~.t" .ctuărl! :IplUI. . ue tip Inchis.' li . ..50 se numeşte . submersibile.lacL. ..pr~guri A. Astfel.narma· stţ-. decît ~ele închis~..-• A mea ei.. de care sînt fixate paletele. deci discurile laterale împreună cu :paletele .pl~n perpendicular peaxa. . -Construcţia paletelor-se realizează prin trasare cu ajutorul arcelor de cerc. Rotor 5. 1.'•• . . cu siliciu..' :.'' . Cota D.] . 1.şi' butuculvrotorulni alcă. rotoarele sint piese realizate prin turnare din fontă... •• . ac. .a'tntregului ansamblu arbore-rotor. aşa cum este prezentat în fig. utilizarea.. paleFig. ( faţă de cele cu simplă curbură. 'I'~·':" '.. de tip deschis.rea u~or . " sudare.:!. Cota b2 reprez[ntă Iă\imea canalului rotorului şi mări.de t:ccere' mai largi.'·Secţl~~e::t..rot9ru!ur ~aratăFiorma ŞI traseul paletelot.t a ttt . tf ~ t la inelul exterior.lUsed~natura Iichidului pornpat.hl~.. '. Rctor de pompă cenrrifugă.h!'\!rb.51.de':~piiaţ~e:{~e ):ir!nt. sînt la nndul Ior adaptate astfeffudfsă corespuadă cerinţelor impuse de mediul vehiculat.{L cu precădt. Condiţiile de .qe ~9~15~an:ţ~ şi permite funcţi(.dbi d funcţionar. Deoarece curgerea Iichidului p:In canalele rotorului trebuie să fie cit mai co~tinuă.

. carcasele au prevăzut un orificiu care serveşte la umplerea pompei cu lichid în vederea amorsării sau la evacuarea pungilor de aer.. 1. J.PMfrecarea cu discurile rotorului sint mult mai mari aecit în cazul Iichidelor Obişnui~. Ca~'caSt'lepompel..hstalaţle. de cele a~e pompel?r monoeţaj:-te. La pompele care nu au corp director.~ 1.llr . '~" . precum ş.t~~~~lliU~ţ1~~â~l!I{~~~~:E~~:iî~~~ dezavantajoasădin punct de vedere .mclc_ul_ ompci".5.:. .e.. Formacarcasei trebuie să satisfacă atit cerinţele hidrodinamice. aproape "complet. 1. La partea superioară. abrazive.\ .foarte dure> rezistente -Ia abraziune.a~.a . deoarece aici transformarea energiei cinetice în energie potenţială se realizează cu ajutorul corpurilor directoare.a~esttip::. J'de' relulare. ~ ~ a ... In fi~. tate maitnulte roţoare de " """. l.. . .1te cu b~md3.lt"te~~e..ţ~t~iiiiliiâ1~'i~d~ condiţiileimpuse de caracteristicile instalaţiei.'1 . pomparea lichidezx Q lor încărcate.55..dH~.ll!lptul că t . .. . ~ d 0" tin b construcţii "l·:. Lichidul centrifugat de rotor este colectat într-o carcasă m C2re-1dirijează către conducta de refulare. Elemente constructive la pompele axiale .~p. datorită formei sale speciale. Accesulla"iritetiOrul âcestor pompe seJ~ce~cu uşurmţll. în fig. fiind destinate să descrvească instalaţii c~re funcţionează la acest . . care 'pot flJ înlocuite pe. Pentru evitarea unorşoliCitări excesive ~.~ telor. Iichidele vehiculate ?. După cum se observă..52 NOTIUNI FUNDAloIEHTALE DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 53 @@~~ " . orientat în dire. . Acestea mai sînt prevăzute cu un . In acest scop.. 1.·~pS~~c9Ill-plet..tIVul. sau.e.53-.. respectiv de refulare.~·i. " o Fie.{~. carcasa trebuie astfel realizată Încît să suplinească şi rolul acestuia. folosesc pompe prevăzute C'! rotoare de tip "deschis". Construcţia a reprezintă o carcasă spirală ~d gura de reIulareairipThsată tangential.. datorită formei sale spiralc. pompele axiale (elicoidale) sînt pompe pentru debite mari şi înălţimi de pom-parc reduse. care nu permit înfundarea pompei cu diverse obiecte. Rotorul d din fig.52 sînt prezenFig. . -. iar la partea inferioară sint pre- Alegerea soluţiilor constructive ale 'carcaselor est~.şlJez.mal m~l. 1. . industria energetică (pentru circulaţia apei in schimbătoare văzute cu un orificiu de golire..~ 'Jţxplic. în multe C'azuri"nî!fiindnecesară demcntareapompei din'f. c~rţerii .(:hsc.prm. cum~a>răiat anterior.se. Intermediară.l:iChldulul vehiculat. carcasele nu mai au forma spirală. Carcasele pompelor centrifuge multietajate au forme.p?oseb~te.făf.ur1I~).tr~~fx:ep~ntrti1apermlte circulaţia 'obiectelor solide ~de'Qlm~nslUm . utilizează diverse construcţii de rotoare a. b.~Laomparea apelor' menajere care conţin particule grosiereîn suspensie.fără a înlocui şi'cartasa. . c şi ti din fii·T.5-1.I~. care împreună cu profilul corpului director alcătuiesc canalul de întoarcere pentru aspiraţia lichidului de către etajul următor.t: .'iJ. Diverse C de rot oare Domeniile de utilizare a pompelor cu rotoare semideschise sint: industria chimică. deoarece eforturile ~~a~~ &!~~f!. b c In fig. 1.creat. hidrodinamice ale.laterale.al sînt mai mari datorită viscozit~ţii.mutticţie radială. aşa cum sînt prezentate în fig.. În exploatate.~trifuge.Et~ .Jeqm?fate4a1~.54 sînt prezentate diverse forme de carcase de pompe centrifuge.52.:.Fig. respectiv pompa este secţionată m planul orizontal AA.f'rl. în energie de presiune. o.Jlţ ~}. 1.2. inUinită la cele monoetajate.sesc soluţiile a. etajate : numărde urechi cugăuri prin care trec tiranţii de . -:.e .!. Pentru o o Fig. b -e-carcasă .u o VlSCO?.des~his se 'caraCterizează . adică să reducă viteza lichidului şi să transforme astfel energia lui cinetică. a căpătat denumirea de rotor •• înecă". c. de pompare stringere şi asamblare a pompei.a. ~.. a pulpelor de fructe. In varianta c este re rez t • carcasa unei pom e cu r lă ~aţie. SI carcasa intermediară ale unei pompe multietajate.~~ţi~i la~gi de . ~arJ~e!e ale. a pas+ ~ . . carcasa mai poartă şi denumirea de . industria alimentară.işteJ?ţe). 1. .'}"~"'· Rotoarele de Hi.u. dar !$Ii: schimb oferă o siguranţă maximă in exploatare ŞI o întreţinere comodă. denumire ce este reco~ mandabil a fi evitată. Carcasele de la extremităţi au orificiul de b aspiraţie.52. industria construcţiilor de maşini (pentru răcirea motoarelor termice).55 sint re~rez~ntate car~asa de ref~lare. '. Rotoarele prezentate se caracterizează prin secţiuni largi de trecere şi număr redus de palete.: Tl:l~isi~iI i~ţ~~~r!lrrezistenţei mecanice. 4stfel. Diverse tipuri de rotoare pentru ape menajere.52. Diverse construcţii c de carcase Pentnrpompe"C. .lichldelor.~. .pompelor ce vehiculează lichide abrazive sfnt'prevăz'.lceea~ă. în timp ce la construcţia b aceasta este orientată pe direcţie radială.e e carcas~ sînt exec~ta e m oua ucăţi. c~rcasele pompelor de ape ~enajer~ . Există situaţii destul de frecvente in care f?rma car~i nu ~ste conformă (u cerinţele. cît şi cerinţele instalaţiei..l~":.-carc. b. partea de refulare propriuzisă a carcasei are forma unui difuzor în care se petrece transformarea amintită..!Îll • .\':~a. '-.:"l!.ţ?I9.-. e reI:>. " - de căldură etc. Carcasele intermediare au o formă celulară.1.

..q. ".56 este prezentată o secţiune printr-o pompă axială de construcţie verticală. ulei.:lse . care m este dimensionat linc.ru! otorului electric de an trenare.se-foloseşte'compoziţie de lagăre.~r~a. tubulde pn)tecţie .~it:id~:1 '.../ fi.ţ:lin Jmpinge~ţ(:a. - '/ .tl. .ejaţ~i!ÎlJ.t. ". .::tn 11r'î. a ungl}i)ilui palatelor în timpul. l/ rele părţ j componente: bu turul rotor 1.~ij.r!~. camera rotorului 7.. " Ăidra..:.57 este prezentată o soluţie constructiyă.tială .::'~~:"~~(. Carcasa pornpei este alcătuită din pîlnia de aspiraţie 6. ' -.ri.:iIlcazul ctlld :SUP01:htl· acestora este confecţionaf'din cauciuc..Şi.poII}.ptot. ţ~ )Jlagăre.-" Unele tipuri 'de pompe sînt prevăzute şi cu un mecanismde acţionare.din ~~:~ieşelor aflate Jnxoţ~. In fig.i. rezultat atît. c .(... ca pompe de circulaţie îlCceIiiralele termice etc.pţi.1potriva contact ului cu lichidul pompat prin . In fig. DESPRE PO~!PE ELE)/ENrE CO""STRUCrl\'E gen de parametri. " 8 Fig. unui mecanism de modificare .Jagă"..~ _~. acest mecanism lipseşte.t~> q..".int. precum şi arborii transrnisiei..pă "~!-.: U nge• j.: . se folosesc la irigaţiidle~efi:i. astfel că unghiul paletei este fixat la montaj de către constructor şi el nu mai poate fi modificat. Pompă axială de constructie verticall1.pompei.1I. sau cu .. astfel. 1.~'..p..l9r.funcţionăriL . 1. J pc arborele 3._ ~ ~ . palctclc clicoidalc.. Atît ~rQqrl!le..a.'. Arborele pompei propriu-zise.P!!r.axial..ţie.~4b9..~~_t~ prelu~~~.10.s.56. cînd . • .ulicăilc. sînt ghidaţi în lagărele interrnediare 5. Funcţionarea mecanismului are loc a.â' reglajul u~hiului paletelor în timpul funcţionării.: icu@tă.~~S~.L!t:.rţ.o.E(9. cuplat cu transmisia rigidă 4._. s.siţnpI.t~~l.~'. 1. camera statorului 8 şi corpul de refulare 9. La alte construcţii. rnmpa pc care sînt este montat (..o~s~ţă."transmisia.54 NOŢIUNI FUNDAMENTALI'.Ît şi .Aea14e~ . .!ţ.:. -'.\~!I(.". cl! aj utorql •căruia se 'poate "efecţt.

soluţiile constructive adoptate la pompele volumice cunosc o mare diversitate.. 1: pre~~ent.!n3ig. a f e ~erhcaIa.c . d~schis~tnchi$.r.~~~~tv:: .~t ~... pe celă-v-" lalt capăt fiind aşezat pistenul maş(nii de abur 6. Ungerea maşinii de abur se realizează cu ulei pompat de către pompa de ungere 15.:.1 e "e "' . tija de legătură 11. !.a egone ac Parte pompele c ~ pis t on cu ac ţiJUne diirectă".de pal~te care dirijează curentul. .alcătuiesc o pompă. Sistemul de supape de aspiraţie şi refulare pune în comunicaţie la momentul oportun spaţiile respective.r. area ~mpel pqate fi beneficiarului P'tl. Deasupra corpului pompei este montat robinetul 17.• 1.)mpe ele acţionare pentru prese etc. în timp ce în spaţiul din partea stîngă se produce o depresiune şi deci aspiraţia acestuia..~l' .. care conţine supapele de aspiraţie 8 şi cele de refulare 9. 1 Il -'.. . \ r. iar cuplarea lor se realizează. F '1' 1. UllolllUl <le <lesdJl(lere al acestora oat fi 1 ' necesl~d. ..1" . de lichid pe direcţie a~ifI~~vazu 1..orui pe care-i dcscrvesc. iar cel din dreapta se măreşte. solida:i~ate cu paIe tele 9 prin bolţurile 10 Deplasarea aX~. . avînd doi cilindri de lucru.•. pentru evacuări de ape din incinte. ~XIsta.~ ~l~.jie plesă.a. 1:":. astfel că fazele se petrec în sens invers. (3. se deosebesc: pompe cu simplă acţiune şi pompe 'cu dublă acţiune."v" c.1... în limitele valorilor admise atît pentru viteza medie a pistoanelor. Pi~oliulpQUl~L{.: ••.. •.r0. "".l. . aşezaţi paralel.CI. 1.rechl: realizată sub un. pistonului pompei.ă a.. ' ~ .im Ite10mişcare de.. sertârul 12. prin intermediul unui reductor de turaţie.~~~ prem. La partea inferioară a maşinii de abur sînt amplasaţi robineţii de purjare 13. . . Calitatea fin!t1ia s~pdn~tal~d{ . volumice sint grupate in două categ6rii pş~i~~impals~~ ~rat~t . frecvent întîlnire.·dale sîn~ realizate după două solutii cu pa e e ixe ŞI cu palete reglabtle.• sau l'." ca pompe de intervenţie. . în prezenta lucrare se prezintă Fig. deoarece la pompele cupiston debitarea are un regim pulsatoriu.UC?el Ct1 r 1. Statorul este o piesă turnată din fontă şi ar ăzut ...e. Există şi alte construcţii care reprezintă diverse variante ale celor două sisteme şi anume pompe cu acţiune cvadruplă sau diferenţială. din acest o b motIv.' chiar :1111:r'.' .5. iar după prelucrarea definitivă sefixefitt~'bl1 c':l rotorulUl. Cursa axială e.~:~~.J!l funcţie de instalaţia • "..~ .i. prin tija comună.rmăresc pr?filul modelului.eavă de dim SJUl1legal. dar acestea sînt de fapt soluţii care au ca scop uniformizarea debitului.f~. sistem bielă-manivslă.. care serveşte la evacuarea aerului acumulat la partea superioară în momentul amorsării pompei..de patente. avind trei cilindri de lucru. numar . ca urmare a cerinţelor extrem de variate... La unele ti de ~ÎÎl~ e~el se realiza sub tor~.. acţionată de axul de.. trice cit şi de motoare termice.ţ1. o mişcare alternativă. Acestea din urmă sînt antrenate atît d t PIrIn e ma oare c ee- nil Iri .Hnpek cu antrenare prin sistem bielă-manivelă ce [:. Sistemul de distribuţie se compune din suportul distribuţiei 10.~ n~1 .. Ele sint mall utilizate şi în industria petreb'r:'l. 1... dar mai ales pentru randamentul volumic dterminat de umplerr-a cu lichid a cilindrilor.I t sle ( eplaseazâ ş~ bucşa 5 care se roteşte odată cu rotorul . care este transmisă direct.pompe triplex.. Funcţionarea pompei are loc astfel: sub acţiunea agentului de forţă. La partea superioară a corpului pompei se găseşte camera 7. ' '. ~r~~~u f.rr'~I. rotaţie flanşelor. .Inelele de ctanşar .'. aşezaţi paralel.U1 . cu mrşc~re alternativă şi cu mişcare de rotaţie. . spaţiul din stînga este cel care se micşorează. prin intermediul mecanismului de distribuţie. . avînd un singur cilindru de lucru. .ln fig. sI?lra le are o orma care favorizează condiţ iile d aspiraţie.n[l·a. Pţ".1ijriahrde 90° 600 f ţă d ." . . ~. ..•• " ~. iar odată ~11.> .e cu cele ale condut:~ei de refulare."-Y uUI. de exemplu spre dreapta. pompele.. şi cutia de distribuţie 14.· b i.pompe simplex. ma. La deplasarea acestuia într-un sens.15 Ş."" m. In stadiul actual de dezvoltare a tehnici. în spaţiul din partea dreaptă are loc compresia şi refularea lichidului.estefbcatpe)mul din capetele tijei 5.11).· • . Prelucrarea profilului paletclor Se face e ma inis .:lr > ' • Pompa este alcătuită din urmă toatele părţi principale distincte: corpul pompei 1 solidarizat de m~ina de antrenare 2 prin intermediul corpului . .3. Din punct de vedere funcţional. n erme IU ru rnc6' B:aaţe~: ~~XI .-. cu conductele de aspiraţie şi refulare. ." t l ro or. .•i. «. .contactul cu apa. f . 'Rotor axial : numai construcţiile clasice cele mai a -cu palete deschise. . cşei SIn egate excentric prin şuruburile 7 de cap" t 1 fi 1 ovale 8. ~ceastă s~luţie. la grupuri hidrofoare.cu piston cu acţiune directă sint prezentate . a unghiului paletelor de ordinul _ lOC .' ŞI cele cu piston antrenate .56 NOŢllJM FUNDA:IIENTALEDESPRE POllPE ELE~IENTE CONSTR1:CTIVE 51 r:le 2 poate fi deplasat pe verticală iar odată cu el prin l' t di 1 l ţil: di li 'al 3 .'. b -cu palete închise. plat. Pistonul maşinii de abur are forma unui disc de o anumită lăţime şi este prevăzut cu canale în care _. Etanşarea tijei pistoanelor la ieşirea din cilindri se face în camerele presetupelor 19.'58.ii a:_·.. care realizează transmiterea mişcării prin interior l b 1: l p'uml~el. multe din ele fiind înregistrat? sub formă .1". tipuri constructive se disting următoarele categorii. (It" "-~ . deoarece ele pot utiliza pen t ru actionar. J:.8 este prezentat axiale cu pâlete In două poziţii regIabile.:1.:('·tan'~ : o'~'.~ care sa asigure o modificars..~. . l>"mpele cu acţiune directă sînt folosite în special pentru alimentarea cazanelor de aburi.:şe o~ t:a1n. La inversarea sensului cursei pistonului. .CorpUl pompeî esţ~executat sub formă de tronsoanş dinJ.b.59. turnată-din fontă RPflil .•. Elemente constructive la pompele volumice' A " anterior.' " ~ r • .pompe duplex..' . -J 1 '. ta t: .3. braţul 13.).t~Uli~~t~.:".5. prin garniturile moi din asbest grafitat 20. ca p. CfJm!?h~aLe. şi care provoac. ~are u.. respectiv aburul sau aerul comprimat. unei pompe con..~â~: . r Pompele axiale pot fi realizate şi în construcţie orizontală sau ' Rlottoafr::e P?mpelora.!rt1l'11htll1f..c C:'C olLureaza patrunderii apei cu impnr~ pietriş .-~ ~/~'-"11.. Elementele principale care . constructivă prezintă incom'~ni(~~tlll r~~. pe pla~ mondial numeroase solutii moci..prIn .a. pistonul maşinii de abur execută."." . distribuţie 16.~ ~blt ~!. .• IUl. de legătură 3. pentru alimentări ca apă în locuri izolate.~s~~~o~~gozltate r ~ît mai red~tsgustruite).e.••• -. • '.u t~ ~o- faletel~ se toarnă sepap~ţ. ten~d articulaţiile d~ .nJa de a-:--ţ·· '.i dd. '" ·:'l.' '. Pompe volumice cu mişcare alternativă Din această c t .

Cilindrul propriuzls este alcătuit dintr-o bucşă 3 presară în corp. Cilindrul propriu-zis al pofupeieste executat Într-un bloc din fontă sau oţel. iar pentru presiuni foarte mari. Acest joc se obţine printr-o prelucrare foarte fină. astfel încît jocul radial să nu depăşească valori mai mari de 0.ş. In corp sînt prevăzute şi locaşurile su. 1.tcxtolît. dia~etr.- d Q C alternativă . corpul pompei se execută din oţel turnat. qE..:~. Blocul cilindriJor este.. ~)~_ . variante cousrructrve ale pistonului .ELEMENTE CONSTRUCTIVE 59 se introduc se'mlcnţii de etanşare.e~ai realizeazăcu segmenţi. Variante constructive ale pistoam Ior pornpelor volumice cu mişcare .61. Pistonul pompei poate fi executat În diverse variante. 1.rn.} . lemn. de regulă o piesă ·tumati·avînd·anumfte· fOhne interioare care alcătuiesc camera de aspiraţie" şi camera de refulare 2. . Varianta c"repreiln'f:ăun"piston cu garriitură "t!p.' Arcul lamelar r menţine' periferia garniturii în contacf'permanent cu pereţii cilindrului._ _.caracteristicile ~ichidului'pompat: ~:: . CI numai prin interstiţiul creat Jntre diamefrui cilindrului şi cel al pistonului. 1. Varianta constructivă d reprezintă.. În fu~cţie de condiţiile de lucru şi de .ra:Ii~rt ~u. care pot fi confecţionaţi din metale .01 mm. iar et:. Varianta b reprr-zintă un piston prevăzut cu o garnitură conică din cauciuc. Pentru temperaturi şi presiuni mai mari decît valorile indicate mai sus. un. Acesta se caracterizează printr-o lun~ime mare. piston de tip "plunger" . alamă..fontă. 1. tip "duplex". oţel .60 ..'.61. cu strîngerereglabilă prin intermediul rondelelor g. F:g. Prin cu doi cilindri paraleli. _---_.. Sectiune prin blocul cilindrilor unei pompe medii pînă la 50 bar. Varianta a reprezintă'o soluţie de pist<rif ctisegmenţi ~desecţlune drept: unghiulară.. ' Pompele cu piston de construcţie normală pot vehicula lichide cu temperat uri maxime de 250cC şi presiuni de refulare Fig. confecţionatădinpiele sau cauciuc. papelor de aspiraţie şi refulare. teflon.sau din rnaterialefîemetalice .U. aceg~ ~~~cn~.•. urmată de rodarea pistonului în cilindrul său. aşa cum este reprezentat fi fig.60. construcţie normală se înţelege confecţionarea blocului cilindrilor din fontă.-~şare~'in. din oţel forjat..'zc:lt~t~ cîteva pornpei..ilnt pr. care poate fi Înlocuită după ce s-a uzat.manşetă".

Feţele laterale ale roţilor dinţate sînt în contact cu plăcuţele de uzură 6... l~c~l~ulwSP face prin onflclJle ~~terale..toaspiratoare eli canal lateral. Ca tip de lagăr se utilizează at. şa vehl..renare ŞI ca u:ma~'l' ~ Pompele cu roţi dinţate pot fi con. Corpul.itr<: de lich~de şi po. ronstrucţi~ lor. 1. care s~nt supuse după uzin~r: la un tr~taI?ent de sUYI~a!e. . de acestea..:l:6?-.sî!1~. m.mt~n~ltaţll zgomotelor de angr~nare. pe arbore S1l1taşezate .ote.. _ . . Dintre acestea. Suprafeţele de separa ţie A se . sut F::\:tlcatc degajările a: pr!.63.1.t~. pe di Il o. 1.1. .. partea opusă cu corpul lagăr 5. Etanşarea arborelui se face cu garnituri noi din azbest grafitat.'. se pot enumera: pompele cu şuruburi. .1 care lichidul ce se găseşte în golurile dintre dinţi este evacuat în cavitatea de aspiraţie sau refulare. canat lateral.ţeldintre axe. se precizează că nivelul maxim admis pentru zgomotele datorate angrenaru este de 35 decibeli...tului de frecare Între suprafeţele de contact.sauTeJulare.. .u rotata .' . deci de a se auto~mo=~a."::'~ )n. unul sau mai multe rotoare aşezate în paralel.Ierl'.ternîlc..lSt:r .. .că. 111.o secţiune printr-o roţi dinţate destm~ţa transvazării de produse petroliere. 1. In fig.1on:pdt: l)L'Il..este roata .aţeiWxJ.\·'·l. care treptat a.6_. Pompa din figură este alcătuită din următo~rele elemente: . Pentru mlcşqrarea . .' ~~~~ 1\~piraţia şi refularea . fu~cţionarea lor poate av~a loc chiar m condiţiile în care conducta de aspiraţie nu este perfect etanşă.. . r'az. Pentru ey~~ tarea acestor inconveniente se adoptă diverse soluţii constructive care constau în punerea în cornunicaţiea // " spaţiului cuprins între dinţi. Pompe uolumice Ctt mi~:~re rotitoare. unconsuntexagyrat de puter .tat<l.u In. înclinaţi LI C var}ante: c~ angre~au I~ forma de V.ţig .lre a . lIdudul este comprimat. .\i ales la Vehicularea lichidolor vtscoa«. POI?pl'le de ~cţionări hidraulico s~nt destinate exclusiv pentru crearea pres:u~l1 necesare in diverse sisteme d~ instalaţii hidraulice. pompele cu role pompele cu rotor <'!. Ele se caracterizează prin.3.'tn scopul manrn durităţii suprafeţelor 4e cqntact.Hr~!Il(!"între bO• lurilc dintre dinţii aflaţi ÎI1 an. cu dinţi drepţi. ~ar cele mai cunoscute şi utilizate sînt pompele cu roţi dinţate. R.64 este repre~ zentată secţiunea printr-o pompă cu. .confecţlOn. . Iar ~ .COpL'ri de bite relativ Importante .'m se remarcă din figură.' .tru tr~n:vazare SInt destinate.Iuri aliate.eyaf1J~~ singur. .c~eţ~clen. cu cavitatea tle asp1:aţ1e ~ ~. executa tă dintr-o buca tă cu arborele.Hţ~. acestea sfni'mcnt.cazun de presiuni ridicate.pînă la 100 m3/h . . suport ce fixează ~~~~~~~~~~~~~L""===:JJ pompa pe postament. .mai cunoscute pompe din această categorie sînt pompele cu canal lateral şi pompele de vid cu inel de lichid. .. ' . .5.d~ţate. 4 .d~llJ~t. se folosesc lagăre de alunecare sau rulmont i ('11 ilr". Cu titlu de mfo_~aţle. Cele.. La construcţiile la care distanţa dintre axe este mică.4..Schema degafig. Pompele autoaspiratoare.Powpa este alcătuită din următoarele elemente: roata 'dinta tă 1. ~ ..malte. 1.î. 1 grenaţi..max. cu lagare interioare sau exterioare.dust ri« există două categorii de pompe cu roţi dinţat« si auurnc : pomp.. . aşa după cum le indică şi denumir-a.4' '3"6' r' '5'2'" nată c.arborele 1 sprijinit la ambele capete pe lagărele cu rulmenţi 2. " care .c~put :a fie utIltza~t! I? diverse domenii speciale.re rrm hi!. pentru actionarea n~ecal11sm~lcrdcservlte. respectiv în porţiunea de angrenare. ceea ce presupune ca prin schimbarea sensului de rotaţie se schimbă şi sensul curgerii.·.itCiil corpulpompei 3. ceea ce produce eforturi suplimentare asupra organelor pompei. 1. ' "".operaţ~e 'prIn c~re se obţine o rezistenţă sporită la uzura Şl o iI?bunatat.i i ales ŞI produse petrol. . . Şi in această categorie există. zînd astfel etanşarea nece". ' '. realiFig.lllot.. angre'.pre1i91ţa. o const~tUle confecţ!onarea roţilor dinţate din fontă sau' din oţel?rI obişnUite: ne~ltate. pentru transvazare. nare exterioară sau interioară. pompele cu palete.63. este astfel realizată încît să poată 2... antrenată.tcele de clunecar-: cit si cele J.st~ite în ~r~ăt?areţe pompt 'cli: variaţiei volumului spaţiului cuprins între..e1tur~at. feţele laterale ale c?rp~lui ~i ca~acu UI PO~P~L sau are plăcuţelor de uzura.carcate.5.un picior..~~ . debite reduse ŞI presium de refulare. Arborii roţilor se sprijină în lagărele prevăzute cu bucşele de alunecare '7.' pentru tran'. /) mare dlvers~ta~t: de: construcţu.CUIL'Ze sa transporte lichide vîscoase şi unguentc.9~re. careeste În acelaşi timp şi rO.60 /WŢIlmI UNDAMENTALE F DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 1)1 a·1. f~llisc~ză prin tuşaro. capacul şilagărul pompei sînt c6~fecţlonatedm fon~ă. Elemente constructive la pompele autoaspiratoare. " . cunoscute ş~sub numele de "pompe cu angrenaje".aerul din conducta de aspiraţie. qt. dinţii roţilor se prelucrează la dimensiuni foarte p:eclse. :.sau Ip.:ţ~e .aiel cu a_ce:tea ~~au d:svo~tat ŞI alte tipuri de construcţii. 1..: alt. .ă2t A . la mijlocul distanrea presiunii Iichidului . care este prevăzut cu 1I-E=::::::::3-1J.şi presiuni reduse . aceş~la. ~~d decurge şi avantajul. O soluţie modernă pentru 'pOmpe1ede tr~nsv:uat. Pompa cu roţi dinţate. aş~ cum le indică şi ~elll!IIlirea: au proprietatea d~a . tratate .. ~ar rugo~ltatea suprafeţelor de lucru trebuie să fie foarte redusă. pompele cu rotor elicoidal.2 . ". din.' .Pompa este reversibilă..Ic. Pompe al.mpe pentru acţionări hidr~ulict.\ ii. 40 bar . .' .4.pînă la 300 bar.:ra tiile dinţilor an1 . lichidul p.: şi debitarea lichidului in regim pulsatoriu.5. "-. .: rostogolire. ungerea acestora se realizează chiar cu lichidul pompat.afe cdrpului pOI?pel..~ţ~~P'!-S~ "iar în 4.-. O astfel de rezolvare este prezentata în Fig. . De. In 'timpul funcţionării. închisîntr-o par:ţy. ' jărilor pentru descărcaDupă c.

~r~~. Poziţia corectă a discurilor se asigura })rl1?.Sc~. ( . b ă Fi. ~en. Asamblarea pompei este realizată cu ajutorul tiranţilor 72.' ".4. din oţel sau fontă nodulară (de exemplu în cazul ':ehiculării amoniacului).l arb~~clui Ia: ieşirc:a din carcasă este a.upreset~pa" p.~"~ '~\ . "1 1/ Fig.5.t .. sfîrşit ale acestuia..au căpătat denumirea uzuală de "rotoare stelate"..: de aspiraţie 4 şi cele de refulare 5. In orificiul 10 se monteaz~ v":.ai celulei ~u tr~by." 1. <.I.. C .65.7. . Eig. /.:-~.~ ----=-. Aceste pompe sînt cunos<'lI:'.:uleze lichide ce conţin particule abrazive în suspensie. . 1.~p('mpe de vid". rotoarele J. '.ş!lfttur~e de c~~t~~~~ 77. dar la apariţia unor forţe neechilibrate.cuu~me~rul ~entru masura re~ vidului.rl i ~.. ' 1 1 d tip Pom a este 'alcătuită din "următoarele e!emente:rot~ru .d CIt mei de iichid. In fig. AbI ore e pom Pei se sprijină Iui ce el d r b t ou ă asi ~~ffn~ri~~ ~s~= d alimentate aţie este prevăzută cu orificiul 9. . ~"C.Iereastrâ : . Rntorul o. . 1'" 1 66 s observă forma teşită a orificiului de aspiraţie ŞI refulare.lo.. ti d' a te f 1 66 b se vede forma canalului lateral din ' zona pe care se 111 In e. a la rindul său cu carcasa de refulare 1.fi.J..~~i~.e t" cu a a.}e 51.~~~ţ~~if~~::.rl~~ie cu ajutorul şare. Carcasele intermediare SInt etanşate în planul de contact prin garniturile plate 71. rqtor-carcas. Discul 4 conţine fereastra de aspiraţie ŞI fa~e!egăt~r~ e 'c'arcasa de asp iratie 6 Discul 5 contine fereastra de refulare ŞIIcom U n1C cu .rţarton de grosime absolut consrantă. Pentru ubţinerea unui randament satisfăcător. '.l. absorbţia de aer sau gaze ŞInumai ~ . O.~\ sţr.:-7 De' aceea <ţer:umi~ea lor ~or~c~.. In c. n fIe'..67 este prezentat. f of: l' cea de reiuh~ef'Et8. Asamblarea pompei realizează i~c~~.'Pompă autoasplratbare 'cu' canatlateral. 1. Din acest motiv. tru perioade scurte. jocul axial între rotor şi pereţii Iatorali . T 1....pentr~ }}>':'0-Y/~ ---i. Rororul pompei cu cana .' c . iar în anumite cazuri speciale. El este executat sub formă de piesă turnată din bronz.~şar(. I I st~~.~~~~Şe~~~O. deoarece feţele laterale nu sînt acoperite de discuri. funcţlOnăru.I~ ses: ~:.sţgr\lWat.nun la construcţiileştandard.maşmi cu.:' \.. '''.Iereastr de refulare. Dopurile 72 servesc pentru golirea pompe! de lichid 111 penoadele I nranţ ~~. Pompe de V1. deoarece acestea ar provoca uzura prematură a suprafeţelor de contact.. ' este: . confecţionate di.~e~~~~~~~o.Ea. In tImpul.'(.'. 7 / 12 . î~~h~~b(l~~~r~' ~~l~~tr~.~llE)i/T. . L-J deste.racă prin garniturile moi din . Locaşurile presctu1?elof. el poate să frece pe una din feţele laterale ale celulei. ca la pompele centrifuge. datorită formei lor -'palete radiale incastrate în butuc . posIbilItatea să se 'autocentreze. deşi ~le pot funct iona şi pentru comprimarea aeru. pentru racordarea con uc el e x _ : inelului de lichid.. . . .'.4 .f(J 'i.--~c.2...~e.66.:.\. ~ in mod accidentalpot re~lll~. iar În partea opusă.. . În general sub denumirea Jl' . trebuie astfel ales încît în timpul funcţionării să nu apară fenomene de gripaj. ŞI 'Iichide. Carcase intermediare ale unei pompe cu canal lateral: de aspiraţie: . " cu in~l de lichid.p.a era" d O sectiune printr-o pompă de ~I.însţf c:. '1 dc I t' ŞI e rl p'fl1hr" <i <înt date ('11 titlu informativ unghiuri e e Incepu ~I r~rr:l a (' " c::::.: 1.' In fig.~~tr~I~llţăţi sl~tpuse..\LE DESPRE POI[PE ELEIIE~TE CO~STRUCTl\'E 63 cu un ajustaj alunecă tor.<p:~e.la c~!e doua.. 1." ". Performanţele pompei depind În 'mare măsură de forma şi dimensiunile canalului lateral şi a ferestrelor de aspiraţie lui ca suflante sau compresoare..::-=-: .ili~~u:i~~ ~e distribuţie" 4 şi 5. ' . ~.' ". Aceste tipuri de rotoare.npei.'.65e"~te reprezentat rotorul unei pompe canal lateral.. 1. lateral. La o extremitate a pompei se găseşte carcasa de aspiraţie (j. Cuplul de materiale în contact. -~~.carcasă de refulare.. ."" ." 3.~ / " f---:-~T Ele se folosesc în mstalaţll. -:." .'.' \~ I \ bineînţeles cu performanţe mo. nIl. " .62 ~OTIU)i/I FUliID. ~~~~~. ceea cear avea caefectdiminuarca performanţelor pompei. . care formează etajul sau celula po. ':\.:. rotorul are.66 sînt reprezentate carcasele intermediare de aspiraţie şi refulare ale unei pompe cu canal lateral. .omUI11Caţlerin ţeava p de egabzare 10. cuprinse între carcasele intc'rmedl<m.li l .'ste de tipul deschis.' "" In fig. ineldC"l1chld ./ -/ . e . depăşe<l.Carcasă de aspiraţle: 2-canal b.64..~)i '~=e:..i~ c~~c:l~iS. -r I ~\. pompele cu canal lateral nu trebuie să whi.. . ~ \ ~.

L~ pompele co~fecţlOn~re.. dar diferă prin numărul de alcte care este mal redus ŞI pnn lăţImea acestora. rotorul se poate exec~ta du.. Fig. JOccare nu trebuie s~ depăşească valoarea 0.70. o·· Dupa.de aspiraţie ti refulare. cînd nu se admit ples~ din ~ateriale neferoase in componenta DODpei. Iar in acest caz pompa de VId are o singură carcasă la care gurile de aspiraţie şi refulare sint separate printr-un perete despărţitor.eot~~~~~ăJ~tinî~a l"ot6rUluipHniUIui etaj este apreciabil m~i'mii~ decît cea a rotororul. vid ~amt3lt de ordinul20-25Torr se utilizează construcţia cu doua etaje montate in ser~e.ui celui de al doilea etaj. feţele sale laterale p:ecum ŞIc~le a~e discurilor sînt prelucrate foarte fin. sor ire..r~col de îng~eţ.64 7 :>.er.1~C~ldtrebuie să funcţioneze numai cu lichide _sau gaze curate ~ara ~mp~:ltaţR mecanice. al pompelor cu canal tateral.sele.' . ca şi la pompele cu canal lateral. Fantele de asplraţieşi refulare din discuri sint dimensionate de constru~tor avind in vedere destinaţia maşinii. a. transmiţindu-i in continuare energia sa.67.•.:>.disc de distribuţie cu Iaute . ceea ce imhunătă ţeşte condiţiile de scurgere a fluid ului şi de umplere a celulelor. Pompă. din care rezultă că debitul de gaz aspirat de rotorul II. otorul pompelor de vid cu inel de lichid este asernănă tor ca orrna cu cel. fonta nodulară sau oţel. cum se observă dit. In t~mI?111 functlOnam.••• _ _o • mon~:.. discurile şi lagărele seconfecţionează In. 1. în care rotorul etajului doi preia fluidul refulat de primul etaj la caractensticile realizate de acesta.69.~sei.70.:. Carca. L~ unele . este totdeauna mai mic decît debitul aspirat de primul rotor. 1.ule. satr la folosirea ca Iichid de etanşare a unul lichid mai vîscos .68.cor:stfu. _. Traseul curentului de fluid la această pompă este următorul: aspiratia flui5 Alegerea pompelor c.poate: veni În contact cu discurile. pompa de vid c~ }~el de . care este mai mare In fif 1 68 este prez. L--. _ . respectiv utilizarea ei ca pompă de VId sau compresor. b- dIsc de ff'fulare.din materiale ~peciale. . .1 Ft'XDAlIENTALE DESPRE PQ)IPE ELDIJ. Explicaţia constă in aceea că . '.69 sint reprezentate discurile de distribuţie aleaceleiaşi pompe.: ŞI deoare~e el.. n b la dimensionare se ia În considerare alura curbei caracteristice a pompei. d. .te redusa: ~m acest .. Discuri de distributie la pompa de vid cu inel de lichid: II - dix de aspi~tie. Rotorul pompei de vid cu inel de lichid. rotorul poate culisa pe arbore autocentrindu-se In carcas. .fo~anJele pompei depind de Jocul axial dintre rotor şi disearil. unui. _ __ _ -' .1 mm la construc~IL stf~dar~.ntat un rotor de pompă de vid cu inel de lichid. figură. Bu~ ~cu are o ?r:z.br0!1Z'sub formă de piese turnate. •••. 1. In anumite cazuri sp~iale. Piese componente ale pompei de "lid cu inel de lichid.cţi~.nacomca.• ". palctele sînt inclina te spre inainte ~ore~punzatr se~sulu~ ~e rotape a pompei şi sînt rigidizate prin nervuri.IE COXSTRLCTlYE a Fig. Această soluţie este prezentată in fig. 267 .l. Fig. de vid' cu inel de lichid. practicate in acelaşi dISCde distribuţIe.OŢIL":>. .Jo~~rile pot creşte într-o anumită măsură.~1 este prezentată construcţia unei pompe de vid cu inel de lichid cu două etaje o" . la presiunea de refulare a rotorului 1.. 1. •. Aşa cum s-a mai preci~~t anterior. cu vîrful conului În planul median.r:isr:i p. pentru a obţine o rugozIt~. Jar rotorul din .~~lstnbuţle. 1.~~~i~rr· de uşurare '. pen~ru re~ea. Astfel gazele care conţin praf vor fi filtrate înaint~ -f ea.motiv.ontă. dar aceasta are drept consecmţ!i modlftca:~a pe. În băf~c ~siI!ţ~re~~z~e. . In fig. .1e t~~~re_~_:p. In fig.rle exemplu n oţe ~oXlcţabiI. 1.I!0rmanţelor pompei. . favori- zînd totodat! ş~te~~~g~i~. F'tg. !. 1.fan tele de aspirat~~ şi r~plare ~înt. bcarcasa aspiratie sau refulare.

acest în continuare sînt .:. 6 ['··S·.c~1la pompele de debite m.şl.I . . pentru a se evita dlml'nSll~1l1 rotor prea mari. ').avînd un llnu".1 •. In. versale ale conductei este constantă şi poate fi exprimată prin produsul dintre.1.PI:~zenta. Iar e~a)l~lII aspiră pri~ două orificii şi refulează printr-unul singur.â. aspiraţie alcarcas~1 4. :. . 'către 'oruiCiul ~e. Noţiuni fundamentale de hidrodinamică.: . .1.C'qat1l. datorită faptului că lichidul . .~~~·'bat.an..}jet1cJinei de lichid. de unde este aspirat." \ 53.'. '0.. -. I • 4 .• L.perfect. adică în aceleaşi puncte viteza nu variază cu timpul.~~re. La pompele de debite Importante. în acea secţiune: .tifi. se asigurţ obţinerea caracteristicilor solicitate.)' d~~i Seoface prinorifi~iui.. Ss'Vs9' _. robineţ i.1t~je..î~ca~~cţ~.iF?~sef(. . 2. :. ! j • (2. I "2 ..Q. V3 = const..1u este perfect.. filtro ctc.' o: "r . racorduri. Curgerea Iichidului în conducte se consideră ...••••.' •• ' '.e al acesteia ŞIconducta de !eg'ăt~t[ 3. Iri'. "'. Pentru aceasta este'necesar's1l se defennine eft rriaiprecîs'bii putinţă' parametrii pe care trebuie să-i atingă instalaţia respectivă.mtoa~cq>r1l?-fanta.' Intr-o conductă. ~ea ~e a doua cantitate de fluid pătrunde prin orifICIUlde refulare al dISCulUI5 Intr-o cameră intermediară. Schema curgerii lichidelor perfecte.. d~ . pe care proiectantul instalaţiei le prevede la întocmirea proiectului. curentul s~ îm~arte ţndouă pă. . În funcţie de dimensiunile şi natura instalaţiei.aspiră printr-un singur orificiu şi refulează prin d.. prin şţut~ de refular.allmentarea pe o singură parte ar lungi neeconomic drumul curentulUI de fluid. deci incompresibil şi fărăviscozitate. deci dificil de manevrat Ia montaj.:. viteza reală variază atît în secţiune cît şi în lungul conductei.are. 2. ° .la care.. în direcţii diferite. ••••••. ' .' '.'/1.. prin care circulă un fluid vehiculat de o pompă. Alirnentarea rotor~lui pe ambele părţi este o soluţie ce se practică de obi. preirăzui: cu' fillHe~ttea~pfrâţteşrreftiJ. :.ar~o~a.1. ?21f . cantitatea de fluid care trece In unitatea de timp prin diverse secti~Urans-:.'. ."{·i!'.Şl··~l = ..~spi~~ţit!:I:ir'.t.·) ll~-:·. Determinarea caracteristicilor instalaţiei . 2.j ':o!!.. aceasta poate fi descrvită de una sau mai multe pompe.~ •• .~R4. . astfel incit să..iavînd 9 mişcare pennaIlţ.!I:OŢIUX! Fl:XOAlIEXTALE DESPRe POlIPf. ~rific!ul de.. )'. de aceea în calculele practice se apreciază o viteză medie. .#~ieY.·de·. 2. ~. aspiraţie al discului 6. hidrodinamicii.ripiI.J~ac:esta ~ste dirijat către ~ISC~ de distribuţie 2.Jaminară" atunci cînd particulele de lichid au mişcare paralelă cu axa conductei şi "turbulentă". l.scop. mit grad de viscozitate.1) prin care curge un lichid considerat .ou<lOfltl~U. se obţin performanţe îmbunătăţite deoarece umplerea celulelor rotorului II este favorizată. de unde este evacuat prin orificiul de refulare al acesteia. Din etajul II fl~ldul ~~t~refulat prm orificiul dISC~UI7 în carcasa 4. conducin. (fig.. In realitate. într-o instalaţie în care circulă un fluid.l. celula etaJ. . clapete. Î'o. etl!-jul .' o"~..1) Această relaţie poartă numele de "ecuaţia continuităţii" şi cu ajutorul ei se pot calcula debitele ce trec prin diverse conducte. S'}J Fig.:<ifig.. se utilizează de ca solutie aşezarea rotoarelor în paralel. aria secţiunii respective şi viteza de curgere. au loc fenomene de natură hidraulică ce pot fi inţelese numai pe baza cunoaşterii principiilor generale ale. l~l .ulul 1.. SuD denumirea de instalaţie hidraulică se înţelege complexulde e!C:ITII:n('! alcătuit din conducte. ~u douil. _Prin . de către rotorul ~l pr~n. care necesită o lăţime mai mare a rotorului ..dla o umplere neunifo~ă ~ celulelor şi la un randament V?IlIml: necorespunsător.. Utilizarea pompelor În instalaţii 2.1.rii: o cantitate defluid şe). reducindu-se astfel lăţimea pe rotor.ţflnoţiunilefundamentale şi legile care guvernează curgerea Iichidelorv. ~ISC~UI:2. "f.. atunci cînd se cunoaşte viteza de curgere şi secţiunea conducteî. Prin aceasta dispunere.e l'eful..:.Iltă şi unregim de curgere staţionar. cînd mişcarea este dezordonată..

acest. .o'h'~f"'" După c~~ se .8.ŞIper.~.... Pierderile de sarcină datorate rezistenţelor locale se calculează cu relaţia -" .2.Poate ~emarca ~in figură.~. = j.mensl~mlor . (2..te : In f~?cţIe de. 2. Re Re • '".' .).\R.:"7t. ti.i·~«{:.o.0032 . 2.ii. '~~.reţ!i conductei curgerea rămine laminară.. In care coeficientul A se inlocuieşte cu coeficientul de rezistenţă in regim turbulent AI şi care se determină aştfţ.întîlnesc c?tun.i drepte~~ . 4 000.~rd~rIlo~ de ~r~mă servesc proiectanţilor de instalaţii la calcularea traseulu~ ŞI a .DETERm:-..Re--0-3.tt~ valori mai 'mari.2 sînt prezentate cele două regimuri de curgere. apar diverse I~zlst~nţe hldra~lce denumite uzual "plerden de sarcină" sau "pierderi de preslur. modificări c~re.'III' ' ////' V.ngim laminat.:-dere de presiune egală cu cea datorată pierderilor locale dintr-o conducta reală.. 0. cauz~ care ~. -.../////~.:.lca. şi care corespunde unei lunglm~ de c?nducta ce d~termmă o sca.) -::.=~·\"'2g VZ [m]. vitezelor m:. ~~= 0:3164...ale experime~-' tală şi depinde de forma corpurilor care provoacă aceste rezistenţe (cotun. 2 1: ~-~ 2g = 1 A -!.6}· . d.\CTERISTKILUR I:oiST.'.\L.•. 3 000 . . .lami~ar la viteze şi diametre r~duse.. I?eI:ăşire~ acestor valori ÎIldică. ".\RE.]5/Re.il ".condu~telor.- . h. . se utilize~ă in~ă ~oţiunea de ::lungime ec~ivalent~ notată cu t.~~}'f· J~a' dem?nstrat experimental 'că regimul de 'curgeYe e'ste laliiin~r pe'ittru val?rI ale lUI Re< 2200: ..":'". .-\REA POlIPELOR 1/\ I~STALATII In fig. ţev.78 . O."~ .( ..= =(0.'. Ungă Pl.. supape etc..4' 108.. 64 90 A=-"'- Pentru determinarea regimului de curgere s-a stabilit un criteriu adimensional... ramificaţii.e-O·237.~I'R. )n f~.~~~<:-!n -. turbulent.... i).. VIteza creşte brusc.' .sînt "prezentate pierderile de sarcină lineare in conducte drepte.""" ~ r '.:~!:~!. cunoscut sub numele de •• numărul Reynolds".-4)' valoarea vitezei medii este Vmtd ~- ~m~z . .pentru pierderi lineare m regim larnih.:''___ '. pentru Re <3..sch~ma repartiţiei vitezelor in regi~ de curgere laminar ŞI turbulent.) .ii~.<." ..tula <. . ).2) Pentru. "V~ d".t.2g regim de curgere regim de curgere în care i.. . . clapete etc.t : ~)(: ".e între particul~le de l1~hld.·"j~..pentru .. V viscozitatea.lsltuaţu cind·regimillpoăte"Să ~înă laminar . ..ea l~ rîndul lor pot fi pierderi "lmear! sau.\ŢIEI 1i8 69' l'TILlZ.Ull regim de curgere turbulent.f.. 'dar pentru a~easta trebuie mlăturate cauzele care provoacă perturbaţia in fluxul de curent ~I care dau naştere la turbioane. In regim turbulent repartiţia se face după o curbă diferită de prima' a:t~~l. In diagr:ifua' A -.84)vm. .U..· '< • . notat cu simbolul Re şi a cărui valoare se calculează cu ajutorul relaţiei: \. dar pe măsura depăr~ tării de pereţi.'. regim turbuler:. 2 c f('.» -~ - Pierderile locale se datoresc modificărilor subite ale direcţiei şi sensului vit~zei de curgere a lichidului. in regim laminar rep~'tiţia vitezei es ~e parabol. d 2g (2..100.că regim~ ~e menţine . .tabelul 2. In calculele practice. -.in con~~cte. .· . . precum ŞI la curgerea lichidelor cu viscozităţi mari.':.deră~ A':"'. s.Ât ''iiil/s.• " diametrul interior al conductei.1:..:t I _ conducterugoaseşiIăs«. o (2. sau apar vana.xîn :ni":> ·.~ viteza medie de curgere.~plerden locale . Din formulă se ob~rvă . provoacă.. ---~ a Filţ..3). în care: v reprezintă d I~= ~log:"(Re. se calculează cu relaţia turbulent v•••••• (0. > lL.'.ductcl. În regim laminar.\ C.1 -:. .3) In conducte: b - in conducte: • .I' __ ~ .ţu bruşt~ ale ~ecţIUnJIcon. iar în regim în care ~ este un coeficient de rezistenţă locală.".- 1'" • /' b Schema repartiţiet b- !..:. .. . de unde (2.3. $tI":'" it.t. 2 . Pierderile hneare in regim turbulent se calculează cu relaţia (2.3 este repr~ze~t~tă.au loc atunci cîn~ s~."L.gimului lichidului laminar.-_.'U pereţi! conductei.. Aceste relaţii sînt următoarele. în tnţs . Relaţiile teoretice pentru determmarea p. Fqţ.... ...r ..' ..9 •. ' ~....consi. I~::'o.. + O. ~atu=a plerden~or lineare depinde de regimul de curgere ŞI într-o oarecare masura de rugozitatea pereţilor conductei. de ordinul Re ~.. 2. determinat pe <. .8--3):"105. viteza fund ma~~ă in axa conductei şi nulă la peretele acesteia./" (2.. Re < 10'.:C' = In tin:tp~ curgerii pr. o.5 ). ~recum ŞI ţrecăm aces. Schema -Ie curgere a ti - . este un coeficient de rezistenţă al conductei şi are valoarea. da. cinematică a)Jchidului:'.-EXlStă fnsă. . o . • -~ .t. '1' .robinete.dI.2.torită frec~~ilor inten.'pentni·Re : A.• .!S·t. \' aloarea lui l.

' IS' . SIJI) .f ' T. . 70 ' ~o 30 25 r v t . 0" . cond. -: (rql.m~~de condoctd dr:(]IJ/rj CII aceeas/ p'trder~ d~ sarcina ( m) lIobln~ltI' col( CII •• . se poate studia mişcarea unui lichid în diverse conducte sau canale' . 2.1 sînt indicate valorile lui 1.. pentru direrite armături.. aplicat la fluide.1 Armiifuri On DIr1'JNlmll B Robm~!c" va1!t/ des" c/'" compltl A_ a--~ PIEROERIOE SARCINÂ LOCALE L:'JnJ." • .. -i 'l1J '110 'i: 300 350 i~ .4.-.'" ti.rt·· brll$ţti .'< ) t:n -. conform fig. '10 l'IlIZ.: Pentru exemplificare.-iI-- \ \ \ \ '50 40 30 . 300 200 150 ~oo 100 50a (mm) \ '\ C/ap4fâ re!lntrt ~ 1J-.-.\REA PO~IPELOR tx IXSTAL. se consideră o particulă de lichid în mişcare pe o traiectorie între punctele 7 şi 2. care este considerată drept legea fundamentală a hidrodinamicii.--------------------------------------------------------------In lucrările de specialitate.. valorile lui t.s 5 • . este reprezentat' în hidraulică printr-o expresie matematică cunoscută sub denumirea de "ecuaţia lui Bernoulli". \ .sch. Cu ajutorul acestei ecuaţii. . . 20"" iti .-.sint date în tabele sau nomograme.IZS _ 175 150 cât g(J~ fi" 60 SO r'. Astfel in diagrama B din tabelul 2. . \ compl" ..\TII I Sorb Tabe11J12. 1000 O/am. Principiul general al conservării energiei."""""'.

Presiunea.' J _ Produse petrol iere Abur Aspiraţ ie Refulare 1-2 I. fie cit mai reduse.' E:.Ji)...' ' P [daN/cm!] v2 [m/s]2 ' .-.'. .să determine caracterlsticile. dintre di\'crs.. - în care: + e- . ":20' -:.'. Se. .'.. ~ .' .72 UTILIZAREA PO:..c".$ ... .\l.~aNi~~.• -. sta?ileşte apoi numărul şi tipurile adecvate de arrnături necesare ŞI se leaga prm conducte punctele de alimentare cu cele de consum..~'-t.OR I:\ST.:r '..~' h(m) 10 + = const..ţ. (2.@~~~..~.:: . de lichid Viteze medii de curgere in conducte Fluidul (01/5) Conducta energ!~ totală a .o earititate de energie a c~e'~ t1-"aPr~~o~J~c. "~~ • ~' •• ~o <o ~" ~ (2 8) . Pentru acest scop. " _. ''''-..!~ozJ.t~\. . Diametrul interior al conductei se calculează cu ajutorul ecuaţiei de continuitate: Q= v 1td~..şI.:' \ \' .f:'1i?+. Astfel ecuaţia lui Bernoulli se poate scne: .~şte la î~ălţimile ŞI IJ~. ':.. " "" ~.. exprimată în metri coloană de lichid.:·.".." 1 T.v -: '.'c'~ului sau onflcl~ulPr. .~ • • . astfel Încît pierderile de sarcină să....-:.'.funcţionale aleacestei~:-astfel încît În expl~atare . ~e5pectlv v: ŞI presiunile PI ŞI PZ' Considerîd cazul unui lichid perfect. pentr În tabelul 2... deci 11t>l'COnunul': .:_ .~~pg~ţ~~n~rgia xpeca: nică.. Dimensionarea diametrelor interioare ale conductelor se face akgÎndu-se viteze de curgere convenabile.~ .. 2. în m.' J .... precum şi punctul sau pun~tel~ de alimen. .\RE.11 [rn". uzuale ale vitezei de curgere o Fig.:' '.IPELOR .oi':":'>· "}'" ..'r.•Acesle .1.. .~~ " .. '. deci lipsit de forţe de frecare.> . . "'_l~. "nabsOrb. • '.\I.".:~.a:cqr.:k noduri.~:pr~tt}c. y.. e~primatein:. ~ r ~ Termenul h.talaţia să funcţioneze î~ condiţii cît mai' 'apropiate de cele prevazute 1Illţlal.r. re loccurge~~ . "gr. Pentru uşurinţa calculelor.Ijo.. stabilindu-se numărul de consumatori cu debitele maxime respective.~ +1'~i..[daN/dm3J..~... produse pr-trol icr.'\. :'" r. presiunea necesară pentru învingerea sarcinii rezistente suplimentare la capătul conductei de refulare (în cazul refulării Într-un spaţiu ce se găseşte la un .-·- ".jt' o:\).~:'.:". ..". .rÎt/s.:P2 ~'~~iisr..'..:"'....: ~i abur. ecuaţia lui 1 Bernoulh devme. alegîndu-se limita superioară.j ht+. .c:l*". Valorile lui ).~:.ttn'd..deplasa licaidul În instalaţie. p~n.~. .>lanul de referinţ~ O-O.~ '.\ŢIEI ---------------------------------------------------------------- 73 . ' [m3/s~ Iar d= • V4Q .. YC<l~N/~3t.':...\ C. p (da~/m2J" v.. "tri.' V .'fţ~~pr1!ţ·pleraerea 'ae energie 'Intre.. . :'~ '!".' .2 sînt prezentate valorile .".. __ ' (2. " '. __ .tI1.'" . pe care trebuie să o realizeze pompa pentru ci.'.\CTERISTICII..ŞpecifICăy In)i~~[~.iar ecuaţia sepoatescne:."1 ... în m. precum şi într: aces:t.preslunea: ·in. După stabilirea schemei se determină debit ele maxime reprezintă lungimea echivalentă totală a conductei.. se întocmeşte mai întîi o schemă a instalaţiei..9) în care: d reprezintă diametrul ini:erior al conductei. in In.P{~~ h ·x.\.\R.~~f~h. 2-"~ 2 ţ"'2'" '1-1' . :ast~l că raportul Pir..!:Rtă!-aadeseori se lIldIC~.'r.:.J!j ri:~PI +:'). . în practică se utilizează diverse nomograme şi abace.-:~' .!.. :: . . 1-2 poartă denumirea me!1ţionată anterior decpierdere de sarcină" .. 2g[m/s2] ... . lungimea echivalentă corespunzătoare pierderilor locale. se compune din presiunea necesară pentru ridicarea lichidului la înălţimea geometrică respectivă. Valoarea diametrului determinată astfel se încadrează apoi în dimensiunile standardizate ale conductelor.i. Faţ~ de t. ... de poziţie.:'[mJ . Se determină apoi pierderile de sarcină ale instalaţiei. ... şi le se calculează cu relaţiile prezentate anterior.~r~ţii c~nductei.. care urmează să circule pe fiecare porţiune de conductă.grrut. INSTALATII DETER~":\..parti~ul~ se gă...'\:f~~:~ • 'h "'i['1!. cinetice ŞI de presiune.ş~~Jn.. .'.tare..-- 1 v2 d 2g [ml. lungimea efectivă a conductei. cu relaţia IIr = ). viteza medie de' 'curgere a 'llchidiilul.: \'~> : . Schema deplasării particulei in lungul unei linii de curent.' ţ~ebUlemultIpbcat cu valoarea 10000/1000 = 10. "pOl.~~~n~l\~pdFo... într-o mişcare permanentă.8) dimensi~ll1ile termenilor sint.:: ~.~y. ...7) '" " Dar În cazul lichidelor reate apar forţe'de frecke tntt'e m6ieculeiecare al~~tl'ie~ li~hidul..:.z. ": .c'teYe" şFZ. ~:. cu ajutorul cărora se determină direct pierderile de sarcină 'ale elementelor componente ale instalaţiei.car~ .il].~arti~ule~ de ~ichid est~ constantă şi se compune din suma energlllor.-ii''':'! '.. în m .. fără a exagera alegînd conducte prea mari.' .\"." '#." . _. "1 de lichid. ".s. .tn~ormula (2..--- ' Noţiunile şi 'formulelehidraiilice prezentate 'permit proiţttantului instalaţiei . av ~nd vitezele VI.5.' _g. .' ~.~. :.~!.

C.\ C. 2. La instalaţiile. debitul rezultat Q3 este mal mic decit suma debitelor QI ŞI Q<!: . '. suma pierderilor hidraulice datorate rezistenţelor hidraulicc din conducta de refulare: prcsiur-:a I dar h. 2.-.t'3. ~2)·(l.. montate in paralel .de trecere ale conductelor acesteia şi numai după aceea să se aleagă pompele corespunzătoare. nu d~pinde de variaţia presiunii. în aceeaşi diagramă se trasează curba caracteristică a instalaţiei. cu cantitatea OI' I~r ~unctul de funcţlO. Această relaţie se . a"pinţ i. Determinarea punctului de funcţionare.= 2g ZI . 1 şi 2.\L.' .6.\II'ELOR tx I:-':ST. g +~n) şi 1 -r---=.reduse. se analizează situaţia unei instalaţii. it Q(m'/h) aa. el fiind nem~emna~.ll) " . p<l.\CTF.7. variabilă în funcţie de debit.rq:tinarea punctului de funcţionare a pompei în instalaţie.mie decît suma debitelor celor dou~ pompe •.ob~rvă că presiunea necesară deplasării lichidului in conductă variază proporţional cu pătratul debitului.t'3 reprezintă punctul de funcţionare în instal2:ţie al celor două. . care.r reprezintă înălţimile geometrice ale nivelelor lichidului în conducta de aspiraţie şi refulare. în diagrama <defig. teoretl(. cre~te şi viteza ·.. I~ . U/lO.jnn1~~ ~ .\ l'O. in care două pompe centrifuge. H = + =2+ pz-: + 2~~~~(AI~I + z ~I)+ _z~~:( i 1: 1.l centrtfuge este deplasată spre.11) se. Pentru exemplificare. 2.r~elal uI?-el pompa. pentru diverse tnălţimi de pompare.de trecereIargi.. 2. este reprezentat prin dreapta 1. ".~ ar funcţiona separat (03:< Oi +02)' Dacă rezistenţele hidraulice ii.:.RIST!CILOR ISST. Fig. 2 g + r. Procedeul este următorul: intr-o diagramă. p~mpe . 2. este necesar să se verifice minuţios secţiunile . Â2d l2 l deci . I~-j 10J J fi? Q(m'/II) v=~-.6 se trasează separat curbele de funcţionare ale celo!" două e p:>mpt'.\RE. răminlnd totuşi mal mic decît 01 + O~: ce~t lu~ru este A explicabil. p~ .ştIgn! de debit se reduce simţitor. de caracteristici diferite. aleasă la o scară convenabilă. presiunea la capătul conducu-i de refulare : suma pierderilor de sarcină datorate rczistenţelor hidraulice din conducta de aspiraţie..· "::'0 . Din diagramă se observă că înălţimea totală de pompare se compune din suma înălţimii geometrice Hg.de pe curbe rezultantă este mai.• .. atunci cînd se prevede funcţlOnar.\R.~pentru. mon'tate in paralel.t:TiLIZ. ~ebltu. ~1 m acest caz.':2(A". pompe m~ntate tn paralel. care este constantă pentru aceeaşi instalaţie.5.l + rlt. şi a înălţimii dinamice H4. Fig. . Din diagramă se observă că debitul corespunzător punctului . ordonata .. Punctul de intersecţie x reprezintă punctul de funcţionare al pompei. într-o instalaţie existentă. precum ~i din presiunea necesară învingerii rezistenţelor hidraulice ale instalaţiei: H = in carr: -1 :.7. respectiv secţiunile de ~ece..2 (2. .da~a acest~.cresc ŞI rezlstenţele hidraulice In consecinţă.\TIEI 75 regim de presiune superior presiunii atmosferice).p. ' .e sî~t mai .foloseşte.. '.e·deplasare a Ilchidului ŞI ImplICIt.5 este reprezentată metoda de determinare a acestui punct. Pentru a reprezenta Intr-o diagramă comună curbele caracteristice ale celor două pompe. În continuare se' trasează 'turba rezultată din suma debitelor curbel~r. .7. debitul pompel c~ piston.dreapta. curbei 7 -+ 2 ~u c~racte.. numerotate ClI 7 şi 2.şi "caracteristica "conductei": în aceeaşi diagramă se trasează şi curba caracteristică a pompei O":"H. Construcţia acestei diagrame este utilă in special pentru cazurile de funcţionare în "paralel" a două sau mai multe pompe in aceeaşi instalaţie. în cazul funcţionării simultane a ambelor p~mpe. Din formula (2. ·curba C dI~ dla~rama. :J/ .t total creşte considerabil curba C" din diagramă. 2... iar. la un montaj In p<l.t)te. 7td2.10) în diaU'rama din fig.'+~I'+~2+ d PI . faţ:'t ci. Curba 2 reprezintă caracteristica Q-H a pompel centrl~uge.: la capătul condurtci <1.\L\TII DETER)!JSARE. . se trasează curba variaţiei rezistellţelorhidra~lice ale instalaţiei în funcţie de -debit.. abscisa să reprezinte debitul.e~. Punctul de intersecţie . .'1 _ ZI + Z2 +P2 - il + rh. H (m) Q-H r-r-r- Q(m'lll} Fig..e~a~iins~al~ţ!e. 'denumită ·. Determinarea punctului de fifncţlartare1n instalaţiE. .I~I~stalaţl~1 sînt mai mari.-aJ '--02-' Q.' a doua pompe centr ifugv diferite. debitează într-o conductă comună. este ilustrată in fig.. Determinarea punctului de funcţionare in instalajie a unei pompe centrifuge..înălţi~ea.ralel.în. 2. cu secţiuni . Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie a unei pompe C:J piston şi a unei pompe centrifuge.centrifuge şi al uneiacupistoncare~ebitea~ă In ~ceeaşi Instalaţie. curba pompe. deoarece în ac.nar~ :'(3 se găseşte la intersecţia.nstIca C a ~onductel.pentr~q. de pompare .măsura creştem debitului. .. respectiv curba 'C.paralel~ la ax~ ordouatei.cî. se convine ca ŞIpentru pompa cu piston.In fIg.

Intr-o instalaţie hidraulică.\'3 al instalaţiei In noua situaţie.~L. 2. 7 ŞI 2.2. etc. fiecare pompă.supraîncărcarea motoarelor de antrenare (sporul suplimentar de putere necesară).' cărora le corespund debitele Ql =: Qz· Pr10 adunarea ordonatelor celo: două curbe se determină şi se trasează curba rezultantă 7 +.g este reprezenta!ă int:-o di.H se trasează curbele pornpelor 1 şi 2 precum şi car.rezistenţa conductelor şi arrnăturilor..caracten~b~a reţelei ar fi XI' respectiv Xa. 2. . In acest caz.~~t·j"'.i acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei Fig. c~beIecaracteristice' ale celor două pompe. conţinutul de s~peiîsi'i.noua situaţie.rezistenţa pompelor la presiunea totală: pentru aceasta este necesar să se obţină avizul fabricii constructoare. Intcrsecţ ia c. pînă la 80 000. În sit~aţiile Îl1 care nI! există po. montate in serie. curbele caracteristice raportate la greutatea specif~că a lichidului ce urmează a fi vehiculat. .:(.\ŢIEI 77 In anumite situaţii. Pompele axiale se folosesc pentru satisfacerea domeniilor de debite foarte mari. centrifuge •diferite. .tr~sează.. montate în serie. . rezolvarea constă În montarea a două pompe "În serie".Dupăstabilirea acestora. avînd caracteristici diferite. Pompele centrifuge cu rotor diagonal se folosesc pentru debite mari.. De asemenea. F. Prin urmare..diagrama de ~U!?cţlOnaree va intocmi după acelaşi principiu. ·100-150 bar.HI... viscozitatea.. Dacă in reţea ar debita numai pompa 7. ' •• Din cele expuse mai sus." PO~f>n()R is iSSTALAŢII ACORD. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie' a două J.ncţl0nare.ackristica C a instalaţiei. caruta II corespunde o putere absorbită mal mare.9 este prezentată diagrama de funcţionare a două pompe centrifuge. In fig. ' Pentru alegerea pompei.ii cu C curba 1 + 2 reprezintă punctul de funcţionare . prin urmare alegerea tipului celui mai potrivit pentru instalaţia respectivă depinde de competenta şi experienţa proiectantului acesteia. rezultă că nu există limite precise de utilizare a diferitelor construcţii de pompe. Pompele centrifuge se folosescîn zona debitelor şi presiunilor mijlocii.2. Apoi se trasează curba rezultantă 1 + 2 determinată pril>ladunarea ordon~telor curbelor I şi 2 ..~ebuie determinate cit mal precis posibil caracteristicile generale ŞI condlţ. centrifuge identice.'1":lr~:n _f . . După cum se observă din diagramă. punctul de. situaţia pompei din punctul de vedere al tipizării.. respectiv pentru debite maxime de 500-600 m3Jh şi înălţimi de refulare pînă la 200250 metri coloană de lichid. ~. Intersecţia aceste.i~.funcţionare rezultat din intersecţia cu . influenţa debitului (uniform sau pulsatoriu) etc.:. proiectantul instalaţiei trebuie să aibă in vedere cîteva criterii care pot fi grupate in două categorii principale: criteriigenerale şi criteriis~cifice. montate in serie. pompa reprezintă elementul motor a~ acesteia. de aceea dotarea instalaţiei cu tipul de pompă adecvat este de Importanţă capitală pentru o funcţionare corectă.se. pentru.15metri coloană de lichid. Alegerea pompei . .\RE.100 000 m3/h şi înălţimi de pompare reduse.le se vor refen 10 mod. posibilităţile de reglare a caracteristicilor. Este ~e la ~inei~ţ:les că îna!nt.aracter~~~ic. fiecare pomp~ va funcţiona de fapt la un debit sporit. .. calculul economic. Fig. in cazul cînd se intîlnesc astfel de situaţii.il!. se iau in considerare criteriile cu caracter specific" şi 'ânunie: sdomeniul de utilizare 'recomandat' de constructorul pompei. înăltimca de PUll1p~l~e este ma-imare decît HI şi decît H2• dar mai mică decit suma aces' H3 tora.\ CURilEUJR CARACTERISTICE Cl' CERI"TELE IXSTAL. . este necesar să se verifice următoarele elemente: . 2. "In :~!agraIP:ă.9.'16 UTILIZARE. curbele se suprapun. : .ia cu cara~teristica reţelei Care !oc in pu~ctul~3' căruia il corespunde ?ebltul Q3' D10 diagramă. respectiv posibilităţile de procurare a pieselor de schimb. '.. Diagrama punctului de functionare in instalaţie a două pompe. t. H(m) l'i(m) in diagrama Q-. t~ fig.t1 ~.llle de lucruăle instalaţiei. temperatura de fu.. Aceşti parametri determină alegerea tipului de pompă adecvat '. 2. . alura curbei pompei. Fllndidenhce. 6. dar s concluzll.:. natura lichidului (compoziţia chimică. debitul Q:l este mai mare decît debitul () sau decît Q" dar mai mic decît suma lor. astfel că in realit~te .~. de ordinul 4 000-5000 m3/h şi înălţimi de pompare mici.de alegerea ~ompel. ' montate în serie.numai po?Ipa ~. După stabilirea tipului pompei şi a caracteristicilor acesteia. trebuie considerate criteriile cu caracter general şi anume: siguranţa în funcţionare. separat.agramă c~racteristica unei instalaţii deservite de două pompe centrifuge identice. . . se remarca faptul ca debitul Q3 este mal mare decît QI sau Qz. pînă la 150 m3/h 'şi presiuni de refulare ridicate.>0mpe.. s~u . 2. Debitul şi înălţimea de refulare a pompei trebuie să satisfacă valoril~ maxime ale debitului şi înălţimii de pompare cerute de consumator..· 'înfia": mabilitatea). pentru noile condiţii de pre- ~M: - . dl· i)<-~J.e. 20-25 metri coloană de lichid.a de a monta două pompe IdentIc.8. Astfel pompele volumice cu piston şi cu angrenaje se recomandă a fi utilizate pentru debite mici şi mijlocii. într-o instalaţie existentă se iveşte necesitatea de a pompa lichide la o presiune superioară faţă de cea prevăzută initial.sibilitate..

l l. Această._ •..paramet~\lpr. inst.. 1·· p. personal etc . la care corespund variaţii neînsemnate ale debitului.•..l". .:a instalaţici vpentru.Jţ~it.cilati. i:: . Înt> principiu.tă Ji pri~ urmare unor vaJatii importante" ale debitului ~e core~putnd variaţii ne!~seţ~~tnatei~: tnăltimii depompare şi ale randamentulul...analizată cu atenţie la aza e egere a pompei.' CURBELOR CARACTERISTICE Cl' CERI:-OŢI>LEl:-os'nUŢIEI 79 Alegerea pompci din punct de vedere economic trebuie făcută cu multă atenţie.există ' tendinţa . Această soluţie este avantajoasă deoarece instalaţia va funcţiona cu un randament superior faţă de cel realizat de o singură pompă. in:m~( ° In diaaramă au fost trasate curbele H =/(Q).. definirea .. pompe centrifuge d es ti tă a fi utilizată intr-o instalaţie cu variaţii nnpor.. cu. Astfel. pentru fiecare situaţie separat. . numărul de pompe dintr-o instalaţie.ctr. oprirea acesteia pc perioada în care pompa este scoasă din funcţiune poate conduce la crearea unor pagube ce depăşesc cu mult valoarea pompei respective. fiind de cea mai mare importanţa pentru viitoarea exploatate . ~::~:~ă t .~. Evident că pentru o pompă cu tiu'l) tit.!. dar care prezintă po~rbilităţi d~ 'detectare mai numeroase.: PO!llPCi..pompă: d:~ pentru uşurinţa înţelegerii. care trebuie .l.. există o dependenţă directă.alura c.. Du ii cum ~e observă.. dar presiunea rămîne aproximativ constantă.:.. mare de pompe. pentru o funcţionare continuă.urbei.· •• '. _. chiar dacă costul ei iniţial este mai ridicat.tual. oferă valori maxime ale randamentului._.s~u?n..Parametrii' Cuncţion'ali ai po~pelor .• . deoarece. tT ~. .2.reală âcohdiţiilor 'de funcţionare şi a caraCteristidlor pe care -rtrebuie să Ieaslgure. o.! h fi" 2 tu este prezentată diagrama curbelor caractenstl~e . . se va al!'gl' pomp. msuşirea ŞI u 1 izarea corectă a noţiunilor privind parametrii funcţional! al p. caz în care se acoperă variaţiile de debit prin reglarea vanei de pe conducta de refulare. deci pomp~ In.. .10.ompelor.s.t . I~st~cIţu.ce urmează se prezintă modul de determinare a acestora din schema de prmcipiu a unei instalaţii hidraulice. se va alege o pompă cu curbă cît mai plată (cazul pompelor de alimentare a cazanelor de abur).de. n cazul unor v~rla 11 ~ar ~ ăltimii H variază sensibil şi randamentul (curba punctata). scopul de' a obţine o exploata re avantajoasă din punct de vedere 'economic. fuaă care aspiră lichid de la un nivel inferior şl-I refuleaza la un nnelsupenor.uuLţiuna." )fA. i.:. Schema funcţională .:mondiale. Pen~ru.'t~hniţ:ji. .e. se va alege o pompă a' cărei' curbă H = f(Q) are o alură căzătoare (cazul pompelor de ape menajere.:~d~~~Ş~J~xploaţat:e. în cele .:~a în limit~ reduse. u i. tivă ~ste otrivită numai pentru instalaţii in 'care pr~s. ~ Fig.. atunci se produce o nsipăde energie continuă. poate fi evitată numai prin determinarea cttmai ..\ PO:. H= /(Q) este pla. situaţie. care se determină prin tmpărţireatcurbe! caracteristice a inst'alaţiei multe porţiuni. ma a 'rante ak debltulUl.m. faţă de altele cu randament superior.a<.e~.118 ~TILlZARE.• . uIl!>~..În fier 2.' . reparaţii. devine necesară utilizarea unui număr mai..~11f'i' •. ". in scopui6bţin~rii.1.11 este arătată o astfel de schemă cu ajutorul căreia se pot defI~1 O' S· t·pompăcentnparametrii ce servesc la alegerea pompelor: c~ema repre~m a o " .neeconomică a obiectivului exploatat. se preferă utilizarea unor pumpL' ni randament inferior.• .'L' redus (pompă de intervenţie)... -'). La alegerea pompei va trebui să se ţină seama de alura curbei acesteia. Astfel pentru o instalaţie la care debitul variază în mod substanţial.:. dar care oferă o mai mare sigurantă în functionare. Pentru variaţii mari ale înălţimii de pompare.1l~_'~'l...c r:\re... 'Il =/(Q) şi"1j =/(H).~~.. tendinţa beneficiarilor este: de a indica valori pentru debit şi înălţime'de pomI!are maipla# decît cele efectiv necesare. In general.. i a diminua . '. 2.~. ~ . Alegerea pompei in funcţie de:.. . Rezultă deci că. În unde situaţii.. a4~ţ~~ se do~" vedese nejustificate.~l~ unei D·. care trebuie să Se acorde cu cerinţele instalaţiei. ..". ~ul. . In cazul unor variaţii importante de debit. ' . 2. deservite fiecare de o pompă corespunzătoare. '.). între c~racterist.lune~ nece.lc~«: ŞI...\C.tă a~ppe~+tRare~ dC:l. deci o utilizare.. condiţiile de lucru ale instalaţie! şi parametrii funcţionali-constru~tIVl Pdm~el. . j ~-iL--==----' Fig.." .'.alaţia. . . problema randament ului devin" mult mai puţin importantă. . schema este valabilă pentru orica:c alt tip de. raţionamentul se va referi la o pompa centrifugă.'i:" l':cr. de spălare a filtrelor etc. ţinînd seama decarăcternl instalaţie! deservitc. alura curbei. ". " I ~ ••• :..IPELOR I~ 1:-i5TALAŢII .cheltuieli de întreţinere. .«PARE. .

r. 2. H distanţa dintre faţa flanşoi de refulare a pompoi . Debitul unei pompe se caracterizează printr-un anumit grad de uniformitate.. . . + Iz. Uneori SI' utilizeaz..i suprafaţa \ichidului din rczervorul superior.pompei şi de .15) . r~lative la suprafaţa lichidului din_r. şi un. .\CTFRl'.'. [Ils].Qmi z.. 2 Dar PR-PA+V'R-VA+Z=H y 2g din din fig. Această noţiune reprezintă creşterea de energie hidraulică. H•••+k'A+ ... .' -.{+ j i.n + P2 .. Debitul pompat Q. H.\ şi unităţile [kg/h] şi [t/hJ.Rl:>TEI. sau PR-P~+ y ..PZ~Pl .. Algebric se poate scrie expresia PR vi -+-= y 2g H .. .~ e" . .'n vitezele lichidului la intrarea În flanşa de aspiraţie.. Unităţile de măsură pentru debit sînt: [m3fh].17~ c.zeryorul~fenor. exprimată în metri coloană de lichid. Hg. (2. In literatura . Vjiv. a masei de un kilogram de lichid. "debit real". .14) Se adună cele două expresii şi se adaugă la.2g Y 20' b + . (2... . care este determinat de elementele constructive ale . d eCI fac t oru 1 iIR -2g VA devine nul.[l/minJ.de pompare necesară a fi realizată de o pompă poate fi determinată cu re a la .\CORDARE.. 2g. z distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei şi faţa flanşei de refulare' P.\R. . parametrii funcţienali ai pompei pot fi definiţi astfel: -.n :. . (2.\TIEI 81 Xotaţiile folosite sînt următoarele: Q reprezintă debirul grupei. e iilor manometrică totală" deoarece aceasta se stabileşte prin citirea lI~d}c.y .de specialitate se distinge un "debit teoretic".. v.2.PI +H. zele de intrare ŞI Ieşire sînt egale. .pomp~ în un!tatea de timp. în~lţi~ea tottlţa-. 267 .. . PI şi P2 presiunile .y.'~ - V1 +z.11 şi a notaţiilor indicate..1: H = PR .16) • . . . »<r ' Conform schemei din fig.R +'II. pompa al cărei organ de lucru are o mişcare de rotaţie continuă prezintă un grad mai scăzut de neuniformitate a debitului. Astfel.12) 2g =-1000 H :m:. pe cind la pompa cu mişcare alternativă lichidul este debitat în regim pulsatoriu.2. Prin grad de neuniformitate s. respectiv cel supenor .: + PR + vi +~ = v "". . . în funcţie de tipul constructiv al acesteia...aspiraţie şi refulare.E I:>ST.turaţia acesteia. 2.Şi}leetanşeităţi..2. respectiv de refulare a pompei. .11. Qmm In practică este de dorit obţinerea unui debit cît mai uniform.A +H +z = H R . .\L.\ CURBELOR C.1 pz ..\ PO~IPELOR 1:<01 I:<olST.12) 1 . H 1. atunci vite . fiecare cota z PI '-1 . . " _ Dacă diametrul de intrare al pompei este egal cu cel de r~fular~. ŞI' H It + h = /..80 UTlLIZ.P. y fiind greutatea specifică a lichid ului. ţ t ică Reiaţia dintre înălţimea totală de pompare H ŞI înălţimea manome r totală Hma.:i. 1. (2. ...i ălţimemanometrului..'f. .•. noţll!-nea. respectiv de refulare.. . Debitul pompei este cantitatea de lichid pe care o vehiculează (o transportă) . este următoarea: H 6 Alegerea pompelor m. .\TlI . .~[m3/s].'?·'l .\L.~.."fT. (2.1.~şi Pn presiunile relative măsurate la nivelul flanşei de aspiraţie..de i.8 = Qm. 0. Relaţia dintre' debitul volumle Q şi debitul gravimettic Geste Q= E. In practică.4+z~HgA+HR+Z+h'A+I"R+ ·i· q_.-:--r-' "'A şi h'R=" ~'pi~derile de sarcină in conducta de aspiraţie. lZrn+ pz +z{j i. lnăiţimea de pompa. • .1.\RE. reprezintă suma pierderilor de sarcină de-a lungul traseu U1 c~~ductclor de .: PA+ v~ +Hn . y '.~(:i~~elegeaportul dintre diferenţa debiter lor instantanee maxime şi minime şi debitul mediu. - (2. .~ distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei si suprafata lichidului din rezervorul inff'r..x . distanţa geodetică Între nivolu] lichidului din rezervorul inferior şi nivelul lichidului din rezcrvorul superior. care ia în conSiderare pi~r~erilepdn interstiţii . H. Prin urmare. se obişnuieşte să se f~loseasca.'.~ şi . .TIC[ lT CF. 2.. respectiv la ieşirea din flanşa de refulare. la trecerea acestuia prin pompă. 2. înlocuind expresiile de m~i sus.

1 + II.iteşte pe cadranul vacuummetrului. Î11metrî coloană de lichid..yHr) . Racordarea rnanometrulut la flanşa de refulare .\TIEI 83 Relaţia (2. În schimb lichidul poate fi .îlllpill~".11. Aplicînd ecuaţia lui Bernoulli Între nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa flanşei de aspiraţie a pompei.12.y 2g II.\ŢII '\CORD.i~~ll".m _ '. -In acest.. ' ". Hg . neluind In •considerare l'pOZIţIa acestuia fată de priză deoarece con d uc t a "a d e .21) = Pma. Dac. (lc-f'l.ax~ cadranului se glseşte deasupra axului prizei.ilui putind 1: realizată numai în acest mod (prin Împingere).. noţiunea de "fnălţime de 'aspiraţiev sedefineşteconform următoarelor expresii: . dat fiind că forţele de coeziune moleculară a lichidelor sînt mult mai reduse în comparaţie cu cele ale solidelor. cunoscut sub numele de "cavitaţie". •• + H" gA (2. H . H'A. tură . precum şi a dcmentelor legate de ea.22) (2.Ia presiunea P2' Dacă refularea are loc I~tr-un ~a~al a~lat 1~1 ~t'r liber. +H• . + -c 1 2 g 2g • (2.\L.i. ..• + le. exprimată în metrict>loanldelichid.!..\RE. în cazul atingerii acestei valori. =. Din această relaţie se observă că H. -înălţime de aspiraţie vacuumetrică. astfel ca axul cadranului să fie la nivelul p~el..azu e I <tril Intr-~lI n:ze~\'or aflat ..aspiraţle. este definită de un fenomen ce poate a vea loc În timpul funcţionării pompei şi care este determinat de transformarea în vapori a Iichidului din conducta de aspiraţie.H ~n "are H.\ POlIPELOR tx IXST. -. 2. negativ. este mai mare decît presiunea PA existentă în flanşa de aspiraţie a pompei.\REA CURDELOR CARACTERISTICE cu CERI:>:ŢELJ: I:>:~T. Dacă nÎanometrul ~ ~nşurub~. poziti~'. 2.ţii de pompe şi beneficiari. atunci cîn~ .. sau Înălţimea de refulare = Pm•• ± yltm este HR \ (2.~rezcrvorul d~ asp~raţie ~e ~ă~eşte la o presiune inferioară presiunii atrno~fer:ce. se consideră din nou fig.!. Cavitaţia.. Je aspiratie". reprezrntă valoarea vidului exprimată în metri coloana' d a'p"v Iar e a...1)i Dacă rezcrvoru! de aspiraţie este deschis.•.. HA suma tn~ţimii geodetîce H. = }alm ': '6. trebuie mai întîi ca lichidul să ajungă de la nivelul inferior.Inălţime de .1.. Acest lucru este posibil numai în cazul în care presiunea Pl' care apasă asupra suprafeţei lichidului din rezervorul de aspiraţie... . pentru poziţia inferioară a manometrului. sens. ':. 2.. atunci presiunea Indicata de el este chiar presiunea de refulare ~ pomper. cu ocazia alegerii pompelor.: H. sau Intr-un rezervor în care p" = i> iar viteza Iichidului LI rcşrrea <1111 conducta de refulare are valoarea ::'~tul1ci N". =.3. de la nivelullichidului din rezervorul inferior./ " = P2 .labilă pentru schema din fl'a 2 .12.. Y + 1. + c2 2g • (2. 1 d bită . It. utilizată frecvent În limbajul curent din domeniul exploatării pompelor. 1t'g-a ura este p 111~1 cu aer. cazul aspl:aţ~el unui lIch~d af~at sub vid.II adică p en t ru .Inălţinu.~'c '·'iI. c" + Il +_· 2" r Pl = A'in' atunci (J 19) -. atunci Pl = P.'iC.\L. la nivelul de intrare în pompă. sau Pl _ P. în care se observă că.2. creşte pe măsură ce PA scade. pînă la ax~ pompei. se obţine j ~.4.-. H••eHgA reprezintă înălţimea geodetică.23) Fig..înălţime de aspiraţie geodetică. la temperatura la care are loc pomparea.1.I ~e c. a cărui greutate poate fi neglijată. lichidul începe să se evapore şi atunci în pompă are loc un fenomen nedorit. = H..82 l:TlLIZ.2.. a pompei.20) :res~unea de refulare a.(A.pompei este indicată de mano~etr~. deoarece. • o' ca . Dac~ racordarea se face printr-o reducţie. pentru a avea o continuitate a coloanei de lichid Între nivelul de aspiraţie şi cel de refulare.. ± Iim' în care Itm se consideră şi 2.!. . în relaţiile curente dintre fabrican. deci şi H.~ + t~ +'. . H. atunci presiunea de refulare va fi dată de 'relaţiâ ' ' p.''· indicaţia vacuiiimetruluifiiontat înflanşa de aspiraţiea pompei.trăgînd" de Ull Iiciud el se va rupe. aceştia din urmă nun frecvent întrebarea: "de la ce adîncime poate să tragă pompa"? Această intrebare este incorectă deoarece . iar riza de masura se găseşte pla~ată m mod obişnuit în flanşa de refulare. Această noţiune. 2. fl~nş~. în scopul clarificării noţiunii de . aşa cum se arată În fig.ază direct iZ. • Pr~~iunc'a de aspiratie P..• . Inălţimca de aspiraţie a pompci. Dar valoarea lui PA nu poate fi mai mică decît presiunea de vaporizare a lichid ului P<.16) este va.d şi a pierderilor de sarcină în conducta de aspiraţie 'h..''(t' .

. Iar v oarea sa se e . traseu dirnen.l .14 s~nt !lustrate grafic :ele două valori ale parametrului S PSH. :V diagrama caracteristică ~ p~mdel. are luc un lenomen de "implozie" insoţit de condensarea vaporilor con ţinuţi in bulele de aer. d I . Cazurile de funcţionare În regim de cavitaţie sînt mult mai numeroase la pompele centrifuge.tandun e pro t.statică dinamică . caracteristici pompelor.. J. rez.5. .. . denumire care este generalizată astăzi în limbajul tehnic mondial din domeniul pompelor. ss." tă absolută la aspiraţie.\R.~l exterioară la aspiraţie. caracteristice care evidenţia~ă f~nomenul.rel}lIlC ~~!r~se r~si~~~ ~~r~'aporizare la temsiune absolută. t~ne~t: factoJ care impune condiţia paramedtrulfui NţPSH. " 1"1 din [lansa de aspiratie a 1 d .supraqrCl:. . deoarece aerul dizolvat în lichid are un conţinut mai mare de oxigen decit aerul. Rezultatele combinate ale acestor acţiuni .o contin uitat" 'd'cunrr-rii .. pompei. Prin urmare. ' hidrodi amică Din formulă. upa cum s~a .5 metri ulice se are 111 ca "PS·H'"dl6l' sa decîtI~Yf~~~~t3 şi 2. este "înălţimea energetică netă la aspiraţie" simbolizată cu termenul NPSH. in zonele in care se produc şocurile respective.' ţ' . prin zgomote puternice şi vibraţii caracteristice..rezerva .JUne mal.. . limită e unc ionare a p . cavitaţie. La pătrundr-ron acestora în zone cu prr-siun i mai ridicate.1 . .84 lrTILIZAREA PO)lPELOR tx I!\STALATl! . N PSH prin aceea că el se referă numai N PSH. Caracteristica N PSH. (pentru ins.:ra zonei de cavitatie. sa fIe ~uP. curba .. suprafeţele pieselor pompei sînt SUpuse unor solicitări puternice care creează deformaţii ale materialului. ÎI?-s. DIferenţa dI..Ct. ' ~ . de ordinul sutelor sau chiar miilor de atmosfere.a lichidului respectiv. SPSH = P. ac:~strl.\CORD. 1 onsiderind că în planu l e 111 rare .\REA CIJRBEI. aspiraţia lichidului din rezervoa~e aflate sub regim de' depreslune : creşterea' temperaturii Iichidului pompat. presiunii atmosferice la altitudini superi~are.. In afară de efectele datorate acţiunilor mecanice. :111. 2g O( (2.io. NŞPSH este reprezentată în de • "" capIit olul 1.~paei~n a~.e ~ 1 . tie ''-l fie superIoara prl'sllIn ."~r:d:r~~I~i~ar::ică a presiunii interioare.'.npei. al d termină de către uzinele constructoare e pa . Ca urmare în masa de lichid se produc şocuri hidraulice locale şi suprapresiuni ce pot atinge valori impresionante. nipe !I'C. debit pulsatoriu. în pompă o . la mişcarea relativă permanentă. prin degajarea unor bule de aer care creează goluri (cavităţi) in masa de lichid. valori reduse. ea este acceptată sub această formă şi în ţara noastră şi este utilizată din ce În ce mai mult in relaţiile dintre beneficiari şi fabricanţii de pompe.ntre .peratura de f~~cţionare. In cadrul capitolului 1 s-a arătat că unul din parametrii funcţionali. de as irarie este necesar ca presiunea In cv!uanl'l Ul' lichid III COllUU. suprafaţa unei piese care a funcţionat in regim de cavitaţie se prezlntă cu m\Uţf. rezultă că'termen~1 N~SH o ::.talaţle ŞI pentruulp?mK~PH se scrie ecuaţia lui Pentru determinarea parametr UI tlIIP. d P t 1 VPSH adică siunea de vaporizare este reprezentata tocmai e parame ru • . licţlid~l t.-1 Procesul de apariţie a cavitaţiei in cazul pompelor are loc astfel: in anumite condiţii (inălţime de aspiraţie mare.' .~Oţ.24) plus • In care"'~+-2.. creşterea viscozităţii lichidului pompat.-zervoru e aspIra. '( g PA t1 reprezintă presiunea abso'lută" totală .. !!.: Din numeroasele cercetări ~xperimentări efectuate în scopul determinării cauzelor cavitaţiei şi lămuririi fenomenului. .. p. d b A a după cum s-a arătat la pe cale experimentală. creşterea rezistenţelor hidraulice în conducta de aspiraţie (număr mare de armături. 1." "fie' mai mare cu cel puţin 0." m ă la condiţiile instalaţle\llln~t~nt~~~~~t î~e aka ~~nei . corespunzătoare presiunii de vaporizar. Totodată. deoarece prin alegerea judicioasă a acesteia se pot obţine regimuri de exploatare optime din punct de vedere economic.aceea trebuie .OR C. " . n::. Practic la proiectarea instalaţiilor hIdra: necesar ca N. fisuri. creşteri bruşte ale puterii absorbite etc.de cav~ţaţie. .1 în literatura tehnică de specia~it~te.2.a le..f.. exprimată în metri [m}: presiunea de vaporizare a lichid~l~i la tem. '. variaţie a parametru lUI ..zăIn regim de n.la intrarea Jn pompă.. De .e. {'rer.a. . exprimată in metri [m]. În acest scop. deoarece turaţia de antrenare a acestora este mult superioară în comparaţie cu cea a altor tipuri de pompe.lgăW'i.mecanică şichimică -conduc in ~in~ la disţrugerea rapidă a yieselor pompei ce func. .~~eon:"de ddiniţi~ a cărei valoare se măsoară !n metn.t'r ac~astă resiune absolută şi preperatura de funcţionare.ub forma următoarelor simboluri ŞI semnificaţii: . scăderea. Aceste iniţiale reprezintă prescurtarea din limba engleză a definiţiei: "Net Positive Suction Head". Cauzele principale care potdetermina apariţia cavitaţiei sint următoarele: creşterea înălţimii geometrice ae~ aspiraţie.. _ •. C .. . cunoaşterea caracteristicii de cavitaţie a pompei devine necesară.I&P se dC?~ e~.ţ. H. presiunea lichidului din conducta de aspiraţie şi din interiorul pompei poate atinge. ca:e trebUie. t a po. atmosferic. în unele zone.de: ca\ It. Din acest motiv. •. presiune atmosferică redusă la altitudini mari). este Pentru ~~!!Impa NPsH..!l vaporizarea Iichidului. . vedere > ~iv dl. '. de loc trecerea c a c . este întîlnită . D • a arătat an teri enor pe ntru l'a ""l existr. 2. fl şei e ~SPtiraţIAŞI}~po~npă Bernoulli între nivelul lichidului din rezer\"orul dd . desprinderi de particule. creşterea turaţiei pompei . ISSTAL\ŢIEI 85 e~~ ..' • . are aspiraţie a podmpel mişcarea a bsol~tă permanentă. materialul este supus şi unei coroziuni intense.1. sionat incorect).şi cscobituri.a rezultat că inceputul cavitaţiei este precedat de o creştere a randament ului pompei şi a înălţimii de pompare. .\CTERISTICE cu CERISŢEI. Astfel..t+ ~ _ P.. Se produce astfe:! !uL. NPSH ' şi NPSH Ibfl deosebite două feluri de noţ~utI?-i d SH ~ ~~~clusiv P d'~«tipul şi cons~':~~ţia N PSH este o caractens ica epen e d. temperatura lichidului ridicată. Cavitaţia se manifestă în exterior printr-o funcţionare defectuoasă a pompei.

v PSH'"HP = l~_lJ. ' ::1'" 't reprezintă înălţimea piezomctrică absolută la intrarea în conducta de aspiraţie: H .It 'tll· '1 viteza relativă în secţiunea de intrare în pompă.. tra.• "11 it 'ti :. în punctul M. 1\:PSH. pierderile de sarcină din secţiunea de intrare în pompă..~ . .28).l1 _ distanţa pe verticală dintre axul rotorului şi punctul AI.14) ŞI se sene ecuaţIa lui Bernoulli tnrte 'axa flanşei de' aspîraţe şi acest" punct 'r 'PA+W~-'-te~_P. ~ La temperatura '2' HgA devine nul.p..par~ineţrului. .arlo..\·!'Sfl se rdt'r:"l numai la ill't:daţi..'... şi i.eel .. ~. ILoa:T(\.If'+. ~ < Ci :t: 'f' .~ ·d$. 2.i devine negativ.'l"!'. rezultă C"l ..~ ~l 1 ~l l~ .\cORD.: Adunînd relaţiile (2.. trebuie micşorată . _ .261 -'-. 1 e .: ~ .'. ...+h 2 2g "( 2t: y g r"-:II sau. .I . iar pentru temperaturi mai mari decît t2• Hg.1-.25) cu (2.-(.26) ttanspusă în fig. pentru a satisface condiţia NPSHdl611 ~ NPSH.. sen11"!Î fie:1 ~ ~!l" J. viteza periferică a unei particule de lichid din secţiunea.t + 11.\RE. CIlr~ CIll. Pi'. se obţine este POT " PA+~ -u~ PA+ ~ +H •._ + El (Hu + 1Ir.l + lz'J' .\CTER1STlCEcu CER1:>ŢrLE I:>STAUŢJEl 81 (2.U T 2g y .::i = N P S H ') (1 Pl reprezintă presiunea atmosfcrică : ceilalţi termeni îşi păstrează i-.1 - (W3.wjf-tl~+" 2g IZrA-Jlt (2.1 tnălţimea de aspiraţie H.. viteza periferică a unei particule de lichid în punctul 111 . ." <ecllaţia ~-.. relativă.26) definesc următoarele mărimi : ~ ~ o ~ ~ :. (2. rezultă că..: -.. . . . . Dar conform expresiei (2.27) şi considerînd PI = O.!·. pentru temperaturi superioare. pînă în punctul JI. Z.i1 tl.W.aharea H. Astfel dacă la temperatura tI' NPSHdl.i la intrarea !~1pimpă.J..: Termenii din expresia (2. ''''''i ::: .t +PM + ZM +w1-1I!j.r 2g /IiI - w~ - + +' /1..• .!h ... 2..4 = HA' t'~ - P'I _ (Po - - H) .t .'" ..ee ! se pr~cedeaz~ astfe~ ~ e se consideră un punct M situat pe paleta rotorului (fIg.1> = NPSHn.~ ~" ~j' s.y "'._~ "C 1..) ~.~R.27).l aplicat p. ordontod termenii şi ţinînd cont că H'A + II~ h. ~tjOfIlISU/ I J'U /lSdN !'1V ~"" E = .j) ..'PHSdN li .4 + k . 2. . 1~A de intrare tn pompă. deci pompa va trebui să funcţioneze j:u înecare în aspiraţie..0 ~.! ••.13 arată variaţia termenilor respecuvi. ' • Pe~tru det~pninarea ..:·~l liniei ek cun:nt pin. respectiv n. in care: w.j' Relaţia (2.\I ' (2.: = PA + + V~ j' H9.' + P + ss .H): "."..25) Astfel: în care Po T.\ CIJRBELOR C.\1 'i '{ 2g 2g +.viteza..

r~r..P" NPSH' dl.p. 2. 1 eoarec..1 )_("'3/- Astfel.\ŢIE! 89 pacă fo.16.\TPSH . 2.31) 1I~ .\L.ră ~ă.P.p = /(Q).l.re pentru fiecare.p... Y măsurată cu manovacuummetrul . atu~Cl.28) presiunea de vaporizare se o b ţine ~ P. se introduce de cavitaţie CI = IllldH. relaţia (2.30) Pmi.Il devine Pmin' S~ăZInd din ambele parţi ale ecuaţiei (2.: .ro .: . .• rc In acest c~z.: Il". care se~ato~ţază. P. specialitate mmarea pararnetrnlul :l/zl' sînt indicate cîteva metode pentru det _ e er reprezintă înălţimea piezometricăminimă la aspiraţie (fig. = .' aran eza con me .\ŢII ACORD.ll + -.1[ + + _.0.\1 _ Q-~~" .respectiv . Pl j (~: i +P·~... .\L. eee a. . ci evine o vaioars minimă ŞI• este .tc = /(Q) şi NPSHdl. (232) d . . (2. e e în literatura tlh e -.2 z.tr:ar~!l)~ ~otor pînă-la punctul M.. _ •• " H " . prin modificarea presiunii din rezervorul de aspiraţie cu ajutorul unei pompe de vid. rA-lI + ' Z M' ~ Zi O ~6T~I.tll:ţiilor (2.'it - tt:ir b 2a D 2a - /i.29). .PSH.15 este p~!ze~.I'.1I + Z. H-'J!~.) . Determinarea mornende incepere a cavitaţ ici.In practică. simplificare se utilizează notatiile = Po .1.l..~ Po:... teri 1 ..· = '-"II. • ~ Dar valoarea N PSH nu po t fi d t '.Pc _ "y. Înlocuind 'r' .88 U'TlLIZARE.. • 1 ca. Rezultatele se transcriu în diagrama caracteristică a pompei sub forma unei curbe N PSH. A 1 :.(_. se obţin zonele în care pompa poate funcţiona în afara regimului de cavitaţie sau în cavitaţie. cu ajutorul relaţiei .29) Di? . . sidt':laJia de funcţionare a pompei la condiţia limită de evitare P •••n . 2. valorile ~..33) NPSHdl.Jo111 = u'j[ - UJ2f 2g A . pe baza relaţiei. .') <) . prin variaţia nivelului apei din rezervorul de aspiraţie.\R.'. _ " . (2. 1fIQ1SIJ1OO38Ij(J(J 11IOO în care ~/I. Valorile indicate în diagramă au fost stabilite pentru regimul de randament maxim al pompel..D S ~ . Determinarea lui NPSHn« se realizează în două moduri şi anume: în instalaţii de probă în circuit deschis.'n IIps'! d~ Fu"cfIlJII~rt in "rIIa". sau în instalaţii în circuit închis. tului Fig. tip de pompă. '2g 112 A + II r' .disponibllă '.11 .Hl1mJ1 YPSH (mi Rtgl.e ext::noare pornper: înălţimea de aspiraţie geodetică temperatura lichidului veh~culat.~~. lită tii este astt l .c = /(Q).' dintre parametrii . • (2.U'~ . suprasarcina ~xter!o~:ă. în relaţia .l1 (2...ilhi) . denumit coeficientul lui Thoma. • pnn urmare.29· 1O-~' lI!. = (P~_ . P d •••n i .. atunci cînd se cunosc debitul şi înălţimea de aspiraţie disponibilă a instalaţiei. şi Il".mIrare de în Fig.30) se poate scrie » •• In fig.vaqaţiiJ..7jn). .f nu este precizată.\ '1 . Dacă într-o diagramă comună se trasează curbele }.1'.001' ns(I.'RBELOR C. .:.e. ..15. In literatura de.Joll1 2g a cavi a Iei a ica NPSH ~~tntţ:u. ..\'PSH. pe cale experimentală. yapo.1 0.. turaţie şi căderea dinamică a presiunii interioare (Q ... a după unii autori este următoarea: CI = 2. corespunzătoare Incepu U}'I ca~·ltaţlel. raportatâJa m secţiunea pr~siunea de .' " .. Diagrama relaţiilor "ţ'.a (după = 0. arc.P. t I .iQ]:l~gfa~~ stabileşte relaţia dintre debit. 2. }! 2" U b + -'-'2.relaţia (2 .nside. ele: errnmată teoretic. Diagrama poate fi utilizată fie pentru determinarea parametrului Il"" la un debit şi o turaţie date. Această situaţie este ilustrată în fig. interioară ~ presiunii totale. altitudinea locului în care funcţionează pompa caracteristica conductai de aspiraţie etc Cea de a doua p t ti elemente 1 g t d .~ranJa mcrt pnma paranteză conţine elementele care depind numai de ~o~dlţl1l. valoarea sa se determină pe ca e e:<penmentala m standul de probă. în pun~tul M apare presiunea minimă. CI cont de turaţia specifică II. 2.+ Il g 1"~ - II~ rA_. V2) 2g .:.... e a a eba '.~ CI. Vl) :. H A - pentru dl. 7 Pmin.14).01'11. egal acu .) (AI + _ . aşa cum s-a arătat la paragraful 1. căderea dinamică. ~ .:!. rezultă (2.'i1#1. ţinînd un coeficient cărui valoare Stepanoff). pompă.':i - 2 g T !. " .\ PO)IPELOR tx I!\ST. ' NPSH.32) l . pe viteză. . . Q 1/2. = 3.l" I + -V:i _ - lt'. .. reprezintă .e POZlţl~ punctulUI .4.re= în care tâ.acceleraţiilor parhculeleirde' lichid 'pe traseul de la in. N PSH nec - ~"j+ 2g =.t/aTit de specialitate. uzinele constructoare determină valoarea lui ..29) se observă că grupajul termenilor din partea dreaptă rr n .\RE.. e a e e In enoru pornper: construcţia rotorului şi rezirnul d funcţionare.VPSH <'1 1) <) . fie pentru alegerea turaţiei maxime la care poate funcţiona satisfăcător pompa.IQ/SzqJQtQSIJ.\CTERISTlCE ce CERIXŢELE I:OOST.64/1 ..16.oJ.02 (după Dorin Pavel).p = tlh.

diametrul. Prin urmare. 2. pc diagrarna B.-I. din schemă.95 ro . 2.. . = 1. '. sau în limbaj uzual se spune că pompa este "înecată".. 20+ l'II'21 2"'" mi . 1I. Din tabeluÎ' 2.0.. i . .l' f H t" J. Greutatea specifică a apei.vane. ceea ce corespunde unei pierderi de sarcină echivalentă cu 6 m/IOO m lineari de conductă.. se ridică o dreaptă paralelă Cu ordonata.. 1.:tr.c. Schema Instalaţie! cu aspiraţie la nivel liber.:"~ .i..gimul de funcţionare este lipsit de cavitaţie atlt~ tr. 2. din fi·~. ~./alorile respective in' formula (2.05 = -1. calculul valor ii XPSHdl~~ se '/a face luînd în considerare situaţia cea mai defavorabilă. . ·/'.din schema din fig.. Pentru aceasta. A = 60 rn . ţinînd cont de ordinul de mărime al renneuilor respec tiv i...~ :'.5 metri. ~u punct~l.ei pe. in continuare.3 m.!briL9iametruluiconductei de I.\RE. y = I kgf!dm'." . din punctul de' intersecţie.17. . H g. înălţimea de aspiraţie geodetică. _ --'-. taocluI2.Jl' nun.un~~or sorbului . Lungimea tctală a conductei de aspiraţie.18 este prezentată o Instalaţie de acest gen.Ii.\' PSH disp ~ N PSH ne.17. :''-''-)~. CI: CERI:\TEU. 2. cJapete:·~tc. .-= -0. se va modifica instalaţia micşorindu-se inăiţimea pină la valoarea necesară.iiare ~i locale ÎI! c c.pentru cot :de 90°.llv(")l rcpn-z in ră suma din diagrama pit'nlcriluf d(' :-. este de aprcximativ 1.. H. care o alege.n riu sau rezeraflat la presiunea atmosferică . iar in cazul cind acesta din urmă nu poate fi satisfăcut.P sa satisfacă Întotdeauna valoarea f. nivelul geodetic de aspiraţie este situat deasupra axului pom· pei şi acţionează in acelaşi sens cu.. se citeşte valoarea corespnn~~. .'.~2 m.. val~eşte 2O.. . iar instalaţia trebuie astfel dimensionată incit 1"1 P:..= 6·23. pentru proiectarea corecta a instalaţiei. tC1'7 .\L\ŢIl':I 91 • Di. = I m...2 m. Temp!'ratura mediului ambiant.\ PSHd16•lI >!'-l Inceputul apariţiei fenomenului de ca vitaţie c~respunde deblt~lu191' und~ ~de d(._ .4 = 3 m. care intersecrează ordonata in dreptul cifrei 6.. .ei dilji:1ig. Presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii.•. se utilizează nomograma pierderilor de sarcinâ locale 'diagrama B..'PSH respectiv să fie mai mare cu cel puţin 0. 1'IPSHdl'11 rezultat se compară cu NSPHn ea cerut de pompă.>:. corespunzătoare tcmperaturii daN/cm". urmează se prezintă cî[c"u exemple de determinare a valorii . care.mp Cit . pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de nivelul minim al apei.grama.. fi iorA II. .:j1.. tabelul 2. Dn •.l) Exemplul 1.m. .?e aspiraţie. se procedează ~~tfel:..~_ r UA. t = 20°C. tchl~. . este .pentI. 1C()f14... presiunea atrnosferică. a pomp.. :t .. .\."i de 20'(: Pc.26).". :."SH. -7.:cot de 120°.~.1).5. Diametrul nominal al conduc tei de aspiraţi e..:.26) se scrie Itl.in.-=..9 m/s..42 = 1. coturi.j core~!.1: este prezent~t:l o _~chemă in care pompa aspiră apă din tr-r. Date cuucscute : Debitul maxim al pompei.1p se face cu ajutorul re laţ iei (2. Viteza .. :r: • J ...P pentru diverse situaţii de pornpare.conductei.02 10 . (2.J. relaţia f!. c:orespul)~ătorjjl. Altitudinea faţă de nivelul mării.' Îl! cde e<.'Pentru situ~. Exemplul 2. sn..17. deci lirA = 0. 1<clafo.de. ~ .r·.. Iiltroduci~d .".J~) se poate scrie: l\' PSH'f'l1'.'" 0. Fig. II\ST.90 I:nL/Z. care stabileşte lungimile de conductl ce au pierderi de sarcin~ ~echÎ'lalente cu cele produse de armăturile şi nodurile instalaţiei:.se uneşte cu o dreaptă punctul. de pe ~ diametrelor. se determină pierderilor de sarcină . . ~ se procedează identic pentru' coturile de 90° şi 120'.mă valori sînt egale. Pentru si t uaţ ia iusralaţic.": - -= ': .\ PO)IPElOR I~ I~STALATII ACORO. proiectantul acesteia trebuie să disp~nă d~ cur~a..PSH..C8Z:uţ~em.85 rn.w:r . I .\ ClJRBElOR CARACTERISTIC •. Xivelul suprafeţei apei este inferior nivelului axuluipompei. corespunzătoare punctului de intersecţie cu diagonala. 2.02 = 10 .f in fig. reprezintă.\RE.85) 1' 10·0.Hdi. s"l~tricr pompei. ~rAllN.' :~::.1. . eqrb.(3 -7.14) hrA=ltrAlb-7- hr.«l hber inferior pompeî. astfel ca . care corespunde nivelului minim din bazinul de aspiraţie. reprezentind o contrapresiune. Pentru această schemă. Cazul aspiraţie) la ll.. '. se duce o paralelă la axa abscisei.7 m. iar alimentarea sa se face prin "cădere".-- .3 + 1. 'In fig.1"".• . Cazul asţiiraţlci la nivel liber.1<0114.r.OO t: . ia •. se deter~ină valoarea parametrului itrA loc.'e determină valoarea P.. .3.:.tduc ta di~ in con- aspiraţie.. Determinarea valorii ~VSPHdl. Y. = 75 mm.A.5 m.~ conduc~." .de la intersecţia acestei drepte cu scara 'lungimllor de conductă. Q = 30 m'/h. Po = 1 daN/em'.4. iar pierderea de sar6·7" cină lin~rl va..== O.W'8er~a a~. P·nn urmare.::... tabelul 2. .n dia~ram~ rezultă că ~e.. 'Iezi dia. ducte lineare astfel: din punctul corespunzător debit ului de 30 m'jh sau 500 I/min. care intersectează diag-onala corespunzătoare diametrului C0nductei de fZI 75 mm..7 1:. 2. u. Într-o astfel de instalaţie.l ii. Deoarece în această schemă.

9826 1. Presiune~ de :.8206 0..2912 0.0143 0.0675 0.5618 0.9.95 0.. .0..8760 190 0.9-148 0.8942 ..4272 0.9831 0.92 menul H .1710 0.0.0000 1.0072 0.5 44.1258 0.7323 112 1..7.997-1 0./." o.9794 116 '1.3931 0.9260 3. se determină ~.6.97-12 140 3.920 0.20 155 .1082 0.950 0.5.9765 126 2.9800 1. deci se poate scrie.6000.t = "'A li.H84 0.9893 88 0.vl'SHdl''P p.610 0.9970 0.5 31.ll.3317 0.56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 7.)~ de saturaţie '( a vapor ilor de apă P dal'/cm: 'Y U' c: şi 1 .583 0. Lichidul pompat: apă cu suspensii. 0.9921 il 42 43 44 45 46 47 48 49 ..540 0.98. hnean de conductă.58.593. _dl •• pentru robinet cu ventil deschis complet 16 m.9889 89 0.5 37.3).1370 0.10 I 0.9939 0.4/0C = 0.9987 0. Q = 1.0102 0.0332 0.140 0.017 daN/cm' = 478 m .4829 0."-125 0.PHdi'P Prin urmare această valoare + 0. (din tabelul 2.9998 0.9348 1.0752 0.160.5.5667 u.9969 0.5-100 0.50 0. 13 m.5 0.9847 25.6671 124 2.4O:.540 60.5234 8.130 0.19 este prezentată rezer-lOr aflat sub presiune.857 0.' recomandă ca acolo unde este posibil să se evite astfel de arrnături.tabelul 2.1 . schema unei instalaţii de pompare la care pompa aspiră dintr-un .\CORD. kgf/dm3.lomJ 'C d~.59 102 1. Aspiraţia are loc la presiunea atrnosferică.'D.96Q? 700. că în calculul lungimii conductei nu a fost inclus cotul de aspiraţie al pompel.26) cu semnul .3613 0.239 0.9169 0.9305 0.0000 0.6850 0.030-1 0. Lungimea totală a conductei de aspiraţie este 2.6793 320 11.9640 220 0. t = 1.\RI..0713 0.6623 0.54 0.9900 86 U.038.991/ 175 83 0. 47.. Se remarcă conform figurii.95.3769 0.9625 28 •. '.8.35 valorile obţinute.53 91 0.5 '93.9.:.5 76 77 78 79 80 81 0. .9982 0.100 0.7.86 19 0.1561 0.8004 0.52 53 54 5.9782 120 2.9966 0. În exemplul 2.5.690 0.0793 0. .5028 O.1' 16) = 3.5 m.0269 0.8920 0.65 m.1460 0.• pentru cot la !IO°..~0 0.14.936. .97.50 -.140 0. 0.9121 36. = ~00.9659 205 19.9821 106 275 1.1.9995 0.5 1.5.29.9871 9-1 U.0286 0.5.7678 104 1.021.9957 0.9525 65.8 .58•.9717 122 2.9999 0.92 daN/cm2.0197 0.6402 128 2.1). (diagrama B.9~05 170 82 0.92 m.5 179.240 96 0. 330 131.2787 0.510 7.6257 0.9737 3.7017 1.3177 0.5 .1092 0..ood.0125 0.0323 0.7149 0. rezultă.51 .5 139.7124 0.9866 9.4609 0.5894 O.1850 0. pierderile hidraulice in instalaţie.9590 0.9979 0.4098 0.9932 0.6906 0.9842 100 '1.1939.512 0.244 0.9999 0.1-1 315 107. Ca:.0163 O.8136 "24.80U 0.6. .0836 0.9989 0.0343 0.6093 34.2227 0.5 122.8272 230 0.'.180 0.1 trebuie + 13 + 1+ Pu = 10 0.1898 270 0. bilirea NPSH"" al pompei.9.870 0.2550 0.0134 0.9961 0.531 0.8339 93 0.5 .9673 195 0. de aceea :-'1. fMlu" pentru sorb. Presiunea at mosfcrică corcs: punzătoarc altitudinn de 1000 m Po = 0.5 0.741(. Din diagrama pierderilor de sarcină (diagrama A .8.9398 32.2438 0.99.Pl y + Hg.4 = "'A 1/.9754 UO 2.5243 360 190.960-1 0.899.9998 0.9680 14.9.5 26..210 0.9611 34.456 O.0917 0.9274 0.' .00i7 0.0573 0.rellt::ltl"J.06-10 0.17..9788 .0089 0.3463 0.' .51.1).5 să satisfacă N PSH.0210 0..50 168.12 (2._ Tabelul Presiunea 1 _.19 23.11869 84 0.0185 0.3020 370 214.------~ . 2.8465 0.0117 0.56 0.0062 0..5 0.5°C.9880 23. h.9928 0.0-158 0.7809 0. mmus. În fig.9925 0.54 .660 0. Altitudinea instalatil'i fată de nivt-Iu l mării.9073 160 6.8064 97 0.A devine: se introduce in UTILIZAREA PO~PELOR IN INSTALAŢII .5 a apei la t...995.6684 0. l.999-1 0.9730 150 ..50 0. tabelul 2.Q513 0.+ "'A /0<:' . -'-h.2127 0.5Omm. 110 285 0. deşi in cazul al doilea pompa este inecată.9964 0.9718 0.0485 0.5 0.S'J7 3 0. cu valoarea N PSH"lrp din primul exemplu.9431 0.\R..9992 0.5910 0.630 0.8403 92 0.-p. H'A = 0.9999 0.9836 .. .9.5 81.\CTERISTICE cu CERIXŢF.506 108 280 0.880 0.\ŢI(1 93 formula = 10 (2.6882 0.4.59 0.9993 0. 0. -+.96.l: IXST.9996 0.\ CtiRBELOR C.Ot74 0.528 210 0.9934 0. Exemplul 3.4637 0.016 O.998.\·(nj: r- 'Y ktj1idmJ 0.9984 0.9952 0. sint mult mai importante.aporil~re Introducind 10 relaţia 150C este se obţine: 3.. se observă că acestea sint aproape egale. Pl = O. înălţimea de aspiraţie geodetică. ':2.5 202.99-16 0.1530 0.7992 0. Greutatea specifică.13 14 1.57 0.5 0.9381 0.417 0.92 _ 39 40 0.IISI-I 185 0.9 0.9997 0. deoarece acesta sub f~ce parte c?mponentă din pompă ŞI este luat in considerare la sta. "pecifie:! a apei (.9876 22.5 0.9999 1..9.\l.5 m3/h.9972 0.568 0.1 aspiraţiei dintr-un reUrt'or îllchis cart· se află la o presiune diferită de presi""ea atmosferică.9712 165 7.96~7 1\.0432 0.0067 0.53 0.0000 1.5 0.8703 87 0. uaSicm' 1 'C kghlml 'C k~f/dm~ -c daX t" COl: k.1322 0.~ ni.2751 0.9693 180 0.9913 10.1197 0.I!307 0..9816 70.5 0.9. m061m 't"~ O I 2 3 i 5 6 7 8 1) 10 II 12 .640 0.2 0.9646 215 21. -~ 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 1.4-151 0.9759 33. Acest lucru se explică prin faptul că.225 0.9885 90 0.9023 N.022-1 0.9464 300 30.7227 "114 0.0083 0.2666 0.8587 0. Diametrul nominal al con: ductei de asJiiiaţie.50 . A = l' 000 ~.96.7 0.540 0.8.1920 0.' .0109 0." al pompei.9596 .680 0.96 16 0.9917 0.9909 115 0. • Temperatura mediului ambiant.8.9810 1. lt'A - astfel că relaţia de calcul Comparind valoarea obţinută.5447 0.38 0.• Pentru determinarea termenilor necunoscuţi se procedează ca şi In cazul de la exemplul 1: .7.65-10 0.empera:turade 2.460 0.9990 0.0606 0.240 0.2031 0.5 0.0.2330 0..36.9698 9.01.53 0.972-1 0.6372 0.5 0."".140 1.02.8646 17•.572'1 145 -1. pentru debitul de 15 m3/h şi conducta cu diametrul !ll 50 mm ~ pier?ere de sarcină de 12 m/lOO .9632 0.0928 0.18.9804 290 29.26.017 1.4926 0.9479 87.1388 0.9171 0.57 ."'hi. Schema instalaţiei nivelul de cu pompă aspira ţi e. datorate mai ales sorbului şi robinetului cu ventil. 1 m.5.. y = 1.3.9905 12.7918 99 0.' Fig..56.5.>5 3.99H 0.! ')":.4 - 10 Pu y (2.0238 0..92 .:'11.593 0. montată Din nomograrna pierderilor de sarcină locale lungimile de conductă echivalente: Ico_.= 13 .6129 0. 2.5) Date cunoscute: Oebitul maxim al pompei.0881 0.9216 0.9898 0.1683 0.0363 0.5.5 O.3042 0.54U 0.1028 0.007 0. r<hlv .OiOS 0.1765 0. ~o'f'.7SiO 260 26.0095 0.5 16 17 18 19 20 21 22 24 25 26 27 "11.9852 98. 118 310 100. 1 P.9861 0.960 0.

\Ititudinca faţă de nbelul mării. fnălţ. Y.:. .5.. . de rezervorul de aspiraţie. Q = 10 m3jh. instalaţiei este dator să determine cît mai exact posibil valoarea N PSHdl.: "!'ţ.75 fir." o Al-.. corespllnz.X!'Ir·:r 95 Presiunea de '/aporizart' a benzinei.Ji) se obţi:tc: O. tab"!lll 2.i = '. picrdcrr-n de !o'urcin.. lirA = 0. A = 300 In. DIa~etruI nominal al conductei de aspiraţie. <thlt'..=: 0. cot la 120°.\H..4.!.~" m.4. . adică aspiraţia se face sub vid.~ Rezulta n. tabelul 2. 0.8 kgf/<4n".38) De aici rezultă că.6 - j().lYC.(Hg.3 m. " ." de. adică Înecată. conform diagrarnei A.4.E I XST. din rezervor.07 = 9.4 + Itr. aşa cum este reprezentat punctat in fig.)_ 10 Pv y = 1".-l n-ală : de aceea tre-buie acţÎonat a~nrra<"l{'rn('Jlt('lor instalaţn-] valoarea sa să de"/illtL poziti".:!.rderilor ductă ŞI conducta cu dlametrul Din diagrama B. 6 m.rior pompei.' t" T.. Dale NPSHrJ1<p ~ ia in considerare nhelul DeLitul inaxim al pompei. f. NPSHalsp=.(. lin + ".\I..6 _ + 2·0. soluţia utilizării 0.\ l'..1. aspiraţie.I = 3 m. se poate acţiona numai asupra diametrului interior al acesteia.Hg. .17· (Dt.\ fL"RHELlJR R C. __ .3i):.\ i'".. p. Pl = I daN/cm!.mea de aspiraţie geodeticll.H • . " .4.()n~ L f) .attă situaţie e~te'a:ce~a încare preslunea lasup~afaţa. Lungimea totală a conductei de aspiraţie. pentru rezervor aflat la nivel illfer!or . O pierdere.--f--~ ~. . unde se impune condiţia ca electropompa sa" motopompa sa '" găsească 1.:lC. .4. este: PI' = 0.i (' -:. ' Din exemplele prezentate mai sus.p la astfel de instalaţii sint: .\ PO)[PELOR 1:0..37) Y Y O..l (r..«. tabelul de sarcină (diagrama A.\CT:·::usncE ("'" (J·:RIXTl. care trebuie respectate la instalareapompelor şi care pot fi rezumate astfel: .: :' Prin urmare. Pentru calculul CIWOSCttte: minim 'din rezer'/or::l'de . pentru debitul de 10 m fh 3 flJ iO mm. .i m. Pierderile echivalenrs pentru armături sint: lcC1Ul.4. Temperatura mediului ambiant. Relaţiile utilizate pentru calcurul lui N PSHtll...p = .'iT' 2!J.8 ~= .cAi. a'dnd diametrul " 0.i -:-i + 2· 0(5) = 26.1. Dacă se alege Dn = ~~Onun..8 unei '~' conducte .~nl astfel de instalaţie.li.Ia pomparea lichldt'lor Inflamabile..8 ' '. PresIUnea la suprafaţa lichidulu.19.".'» - 10 0.<U ..~.nivel sUp'.75) 10 O. ' Există situaţii in care'pre<iunea din rez('norul de aspiraţie cS'c iu!eri"" r:' prcsiunu ". se utilizeazA relaţia (2.)lIţji"p = I() 0. respunzăroa-s este.p a instalaţiei. .8 - (. Pentru determinarea lui NPSHdi•p• se aplică relaţia \2..\toare tempcraturiide Introducind valorile termenilor in formula i2. asigurînd astfel de la început funcţionarea acesteia într-un regim lipsit de cavitaţi-.58 m.06· (I-'l. I-:.33) m. .. se desprind cîteva concluzii cu 'caracter general.?neaat~~sfen~ă corespunzl1t<la!e altitudinii.. Pres. pentru rezervor situat la nivel 10 ' superior axului pompei: (2.:1:<:. benzină. . interior egal cu jQ se impuue mm. a cărei valoare este 17 m/100 m Iinearj de con2. Atunci formula de determinare a valorii NPSHdt. rezultă. +(. la car~ conducta de aspiraţie are o lungime foarte mare. echiv .• pentru claperă de rcţtuere.!. atunci.1 rezultA: of rn : lto" •••«hf.35!..t o anumită dlsta~ţă faţ{.\RE. ". pentru c1apetă de reţinere. pompa trebuie să fie plasată sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie. puţine şi diametre nominale largi (în limitele impuse de cal- .lXSTAL.4. annături cît mai culul economic)... >e observă că pierderea ele sarcin" cea mai importantă este determinat:' de lungimea şi diametrul couductet. pentru lto"".1>.. ".-.1"".'> = -ll.).3fi) Lich!dul vehiculat:. . Pe == 0..p = 0.4 daX!cm'. t = j3eC. I ~ : .(2." pentru cot la 120'.\ 1SHdl..968 daX/em'.j"""J'("" (('rr!lend este o măr irne fi. pentru determinarea valorii JVPSHţjlap. rezultă că proiectantul.. în astfel de cazuri.4) _ 10 _ • (2. de 6 m/100 In lÎiwari de cOrldlll. astfel p c.ă.. ceea ce impune utilizarea unor conducte cu traseu cît mai scurt. .. 2. 0. + "r.-'-' m.p este: .mosfer-ice.axului pompei: .. .1).:" "vva 1" 1111 ".'. H.J . Dn = iO mm. valoare care-i serveşte la alegerea corectă a pompei. Din ecuaţ . = 10 . -.cazul pompării lichidelor care se află în stare de fierbere. .d. Deci: ]VPSHdl.. lichidriiui este chiar presiunea de vaporizare a acestuia . are" vnloare negati'.~ ~r.'~ . Din cele expuse anterior.h.. loc Din diagrama pi.Pierderile de sarcină din conducta de aspiraţie trebuie să fie cît mai reduse.968 1 + 9. ' Dacă rezervoru] este amplasat la un . '. se utilizeaza de exemplu .'1 C . IcoM. l= I-'I.tr. NPSHdhp = 10 po nrA + Pl y .. aspiraţie..94 L"TILIZ. Deoarece lungimea este impusă.) P.

96

UTlLIZ.UU:.\

PO)!PELOR

tx

IXST.\LAŢII

ACORDAREA

CURBELOR

CARACTERISTICE

cu

CERI~ŢELE

IXSTALAŢIEI

97

-: Înălţimile de. aspiraţie geodetice H'A trebuie să fie cît mai reduse. C~unle. fa,,:o~ablle ~Inţ ace~ea în. care pompa se găseşte Ia un nivel inferior nivelului rrurum al lichidului, deci este în permanenţă înecată, - Temperaturilc lichidului pompat, să fie de asemenea cit mai redus». ceea ce ar cor~spunde unor .nl~ri m,iei.alep~'l:siulliide vaporizare P., 2.2: I.~. (.J~cutatea Speciflc~ li ţ!chtdulul. Greutatea specifică a unui lichid se exprrma prin greutatea unităţii de volum a acestuia şi Se măsoara uzual în kgf!dm3 sau în kgfim3, Ea se nOkaz;t cu simbolul v. . _ ~;reutatea specifică a lichi~ului vehiculat nu influenţează debitul sau lI1<llţllIle.a pompare a pomper, deoarece nu intervine în relaţiile teoretice de care de,Emescaceşti parametr!. Ea îşi manifestă influenţa numai asupra puterii absorbite la arborele pompei În a cărei formulă apare şi termenul y: P,. = Q'''' H

=

IO~

'1:

[kWJ.

Într-adevăr, calcu~elc teoretic.e, precum .şi. ex~rienţele practice, demonstr:a~a ca, la. o tura ţ~e consţan,ta a pompe 1, înălţimea de pompare măsurata in "mejn, ,coloan';l ~eh~hld" este ,totdeauna aceeaşi, indiferent de greutatea speclflc~ a Iichidului, Cu alte: cuvinte, înălţimea de pompare pe care o poate realiza o pompă, la turaţle constantă, nu se modifică atunci cînwdse vehiculează Iichide ,cu ..greutăţi specifi~ediferite, spre exemplu, apa sau mercur. Dar indicaţiile mancmetrului se .modifică deoarece In prezent manometrele sînt etalonate in metri coloană de apă sau kgf/cm2. I?e ~cee~, este necesar. să. sţ!.coreleze aceste indicaţii în funcţie de 'natura Iichidului pompat. Acest lucru este prezentat în exemplul de mai jos: .. - O pompă vehiculează cîteva lichide avînd unriătbarele greutăţi speapă, y = 1 kgf/drri3; benzină, y = 0,8 kgf/dm3; . saramură, y = 1,4 kgf/dm3• ' .Dacă pompa realizează o înălţime totală de pompare de 32 metri coloană de l~ch~d,la un anumit debit, atunci manometrul, gradat în mCA. sau'~/cm2 va indica următoarele valori:' .. '."")". 1.' ..'. n' .' "''r',' '- pentru apă: 32 "l"~'hinCA =' 3,2 kgf/cm2; , . . - pentru benzină, 32 . 0,8 = 25,6 mCA 'P 2,56 kgf/tm2; - pentru saramuă, 32. 1,4 = 44,8 mCA = 4,48 kgf/cm2• Dacă Ia aceeaşi pompă, presiunea maximă de aspiraţie, indicată de mano\'acuu.mmvet~ulmonta~ în flanşa d~ a~piraţie a pompei, este de 0,75 kgf/cm2, ~tUI.tCl nălţ~mea maximă de aspiraţie pentru fiecare din cele' trei feluri de r lIchide va fi: ' " 2 - pentru apă, hA =' 0,75 kgf/cm = 750 crn = 75 m : 0,001 kgf/cm3 ' • 0,75 kgf/cm2 - pentru benzină, JiA = = 937cm = 9,37 m; 0,0008 kgf/cm3 2 - pentru saramură, hA = 0,75' kgf/cm = 535 cm = 5,35 m, 0,0014 kgf/cm3
t : •.

cifice :

.

In scopul evitării confuziilor, toate curbele caracteristice ale pompelor, în cataloagele firmelor furnizoare, sînt valabile pentru apă cu greutatea specifică y.~ 1 kgf/dm3.., , . ..• I"flut.:ll~a greutaţu spccince a lichidului vehiculat asupra putem absorbite la arborele pornpei se manifestă prin creşterea valorii puterii absorbite, pronortional cu creşterea greutăţii specifice. Prin urmare, pornparca unui lichid greutate specifică mare va necesita un motor de antrenare mai puternic. 2.2.1.7. Viscozitaiea licltidului, In hidraulică, lichidele incompr-sibilc şi lipsite de viscozitate sînt considerate ..ideale" sau ..perfecte". in realitate, În masa lichidelor există forţe interne de frecare Între molecule şi, de asemenea forţe de frecare între lichid şi pereţii conductelor. Aceste forţe opun rezistent.e la curgerea lichidelor, iar pentru învingerea lor este necesar un consum suplimental' de energie. Caracteristica lichidelor, Ia care odată cu apariţia mişcării iau naştere forţe de frecare, se defineşte cu noţiunea de "viscozitate". Această caracteristică a lichidelor este de ornare importanţă in tehnică, atît prin avantajele pe care le creează in cazul menţinerii filmului delubrifiant, la ungerea organelor de maşini, cît şi prin dezavantajele care însoţesc curgerea lichidelor prin orificii şi conducte. De aceea, in decursul timpului. problema viscozităţii a preocupat un mare număr de cercetători, dar pină in prezent nu a fost definitivată o teorie care să elucideze complet fenomenul. In practică, măsurarea viscozităţii se efectuează după mai multe metode, dar in principiu se consideră c~ unitate de viscozitate absolută forţa cu care acţionează reciproc două straturi de lichid, avînd fiecare o suprafaţă de 1 mi, aflate la distanţa de 1 metru, unul faţă de celălalt şi care se deplasează cu o viteză relativă de 1 mfs. Dacă acest principiu se aplică la o suprafaţă elementară dA, atunci forţa tangenţială care apare la deplasarea a două straturi situate la distanţa dyeste
prevăzute

I,

cu

dF în care :;

= lJ'-

dv

dy

·dA,

(2.39) dA, iar
1)

este gradîentul de viteză pe normala la suprafaţa

este un coeficient care depinde de natura, temperatura şi presiunea lichidului. Coeficientul 1) se numeşte "viscozitate dinamică", iar unitatea sa de măsură în sistemul internaţional SI este [m-l. kg· S-I]. In practică, in sistemul CGS, lJ măsoară în ..poise" sau mai frecvent în se "centipoise", simbolizat cu "cP". Tot aici se mai distinge şi noţiunea de ..viscozitate cinematică", notată cu v şi care este raportul dintre viscozitatea dinamică şi densitatea lichidului la temperatura şi presiunea respectivă. v =ll. [m2. S-I]
El

(2.40)
'i

In sistemul CGS, viscozitatea cinematică in ..centistokes", simbolizată cu "cSt".
7 Alegerea pornpelor c. 267

se măsoară în "stokes" sau

98

UTILlZARIlA

POllPIlLOR

Il! INSTALAŢII

ICORDARE.\

CVRllELOR

CAR.ICTERIST!CE

CI,; U;RIXlELE

IXST.\LAlIEI

99
Tabd"l2.-I

În practica industrială din ţara noastră, viscozitatea se exprimă de obicei în grade Engler, avînd simbolul °E. Gradul Engler reprezintă raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum de lichid, printr-un orificiu calibrat şi timpul de curgere a unui volum identic de apă distilată, la temperatura de 20°C. Viscozitatea cinernatică poate fi determinată din viscozitaten ('xprimat:-I în :{-::(~CE:~c:kr. «u aju.orul relaţiei
10.·
'J

TJnitMi de conver-siune
Grade EUS;<fT Secunde Redwocd I Secunde Redwood Il
l:\dlllinJtvl

a \'iscol.itâP~
Secunde Saynolt·Fuf',I·
Vi!OCozir:t[f' Cinf"!il.lric::.

Secunde Sevbottt"n·i·,·'·r~:1 !

l.r',

=

7,31 °E _

6~~1

[m2JsJ.

(2.-1.1)

O mare influenţă asupra viscozităţii o are temperatura lichidului şi anume: viscozitatea scade pe măsura creşterii temperat urii. Curbele de variaţie a viscozităţii cu temperatura, pentru diverse lichide, sînt prezentate sub formă de diagrame în diverse manuale de specialitate. Teoretic, variaţia viscozităţii în funcţie de temperatură poate fideterminatăcu. relaţia aproximativă . . .. . "
v

I.-! 1,~ 2,2 Z,R 3,0 3,-l -r._ 5.0 6,0 ;,0 8,0

27 39
.51 6.5 77 91 104 128 l.5i . 185 217

~,
j

i2
57 73 90 105 121 150
IlS)

7 8

la

It
12 15 17 20 23 ... 26 29 32 38

.,

13 15 16 17

20 22
2.5 29 32 3.5 39 46 56 7\ lI! i5,0 .53,0 60,8
68,-1

'

218 2.5.5 292 329 365

218
279 311 37.1 466 621 776 932

~n
10,0 12.0 1.5,0 20,0 25.0 30,0 40,0 50,0 70,0 100,0 150,0 200,0 250,0

=

Vo

, în care
Vo

(to + 17,78 .'. t +17,78

k ).

(2.42)

17
/i2

438 5i8
730

76,0 91,2 114.0 190,0 22S,0 30:i,0 380,0 .532,0 760,0 11-10,0 1520,1) 1900,0

este viscozitatea cinematica la temperatura lo "C şi k ~- 2.5 ... ... 3.25 este un exponent care depinde de natura Iichidului., .. , ;' ,,, Deoarece în multe ţări industriale se utilizează alte unităţi de măsură a viscozităţii, este necesar ca acestea să fie cunoscute cu denumirile respective, iar utilizarea lor trebuie să se facă numai în baza valorilor convertibile prezentate în diverse tabele. Dintre unităţile folosite iz?,mod frecvent se reţin: secunda Redwood 1 (R), secunda Redwood-Admiralty II (RA), secunda Saybolt-Univsrsal (SSC), secunda Saybolt-Furol (SF), grade Barbey (OB) şi altde. În lucrare este prezentat tabelul 2.4, care conţine valorile convertibile ale diverselor unităţi de viscozitate, . Viscozitatea lichidelor influenţează fenomenul de pompare, dar, ţinînd seama de principiul de funcţionare al pompelor, această influenţă se manifestă în mod diferit. Astfel, la pompele centrifuge şi axiale, debirul. presiunea şi randamentul scad pe măsura creşterii viscozităţii în timp ce puterea absorbită la arborele pompei creşte proporţional cu yiscozitatea. Inălţimea de pompare a pompelor centrifuge este funcţie de turaţia şi diametrul rotorului, dar pierderile prin frecarea cu discurile rotorului sînt apreciabil mai mari decît cele cauzate de mărireaturaţiei. De aceea, la vehicularea lichidelor vîscoase (cu pompe centrifuge), se preferă utilizarea unor turaţii sporite în locul unor rotoare cu diametre mari. Creşterea rezistenţelor de frecare conduce la scăderea înălţimii totale de pompare a pompei. Curbele caracteristice ale pompelor, furnizate de uzinele constructoare, se referă de regulă la pomparea apei reci aflate la temperatura mediului ambiant (15'C), astfel că pentru pompa rea unor lichide cu viscozităţi diferite este necesara recalcularea parametrilor pompei pentru lichidul în cauză. Recalcularea noilor curbe se face cu ajutorul unor coeficienti de corecţie, fJl,fQ şif~, stabiliţi pentru poziţia de randament maxim. '

h
.'/~

9U
1095 ' 1460 182.5 2.5.55

1242
1.5.53 2174 310.5 4660 6210 7760

/1/93 124 15.5 ·217 311 -'166 621 776

'UO
146 183 256 36.5

36-'0 ' 3480 ,300
9130

.5i8
730

91.3

în fig. 2.20 este prezentată diagrama variaţiei coeficienţilor respectivi, funcţie de debit şi viscozitate. '. Pentru utilizarea diagramei se procedează astfel: se fixează pe abscisă valoarea debitului Q pentru care se face recalcularea şi se ridică o verticală care intersectează într-un punct linia oblică a înălţimii de pompare corespunzătoare debit ului respectiv; din punctul de intersecţie se duce o dreaptă orizontală în sensul în care intersectează linia oblică a viscozităţii lichid ului ce urmează a fi vehiculat; din acest punct. se ridică din nou o verticală care intersectează curbele factorilor de corecţie, determinînd astfel valorile acestora. Exemplu: O pompă, avînd următoarele caracteristici valabile pentru apă: Q = 250 m3h, H = 40 m şiYj= 0,72, vehiculează un lichid avînd viscozitatea cinematică li = 160 E sau 1217 eSt şi greutatea specifică y = 0,8 kgf/dm~. Aplicînd metoda indicată mai sus din diagramă rezultă următorii factori de corecţie: I« = 0,75; fH = 0,79; I; = 0,33. Noile valori caracteristice sînt: Q. = 0,75' 250 = 187,5 m3/h; H. = 0,79 ·40 = 31,6 m; 'Ylv = 0,33 . 0,72 = 0,237. Q 'Y'H 1875·800,316 Puterea necesară va fi Pc =. V=' , = 54,47 kvV. 102 Yj. 3 600· 102·.0,237 \
0

.---

.\(()RfHREA

C\:RIlELOR

CARACTERISTICE

cu

CERIXTELE

IXSTAL\TIEI

101

~j
}/(m]

-... .•...
" Qu/~Î ...•...

30

1'7

<,
25 20 15

<,

<,
"-

f Q9

0.8 0.7 PWlj

~
PIJI~Î _. __ -

0..
0.5
O.~

10 8 6

la
5

--..~
10 20

_..---

.••• -

Papă

- ....
40 50 60 10

0.3 0.'1 0.'

'1

ia

Q (m'/h)

Fig. 2,21.

Diagrama caracterisficilor viscozitatea de jOGE, .

unei pompe recalculată apă .........•.....•. .

.

pentr~ ule r.

~20

Valor ile obţinute astfel se inscriu in dia3rama din fig, 2.2 1. Coeficienţii decoreCţieJq; !H'şi f.•.• ·preientaţi sint in unele funcţit" de un coeficient analog număi ului Rf'ynolds şi anume:

lucrA.ri de

specialitate

in

Re=~,
150 100 Fig. 2.20. Diagrama variaţiei JI1) ~ 54(J6IJO 6IJ(J1000 1500 2QOO in Care Q D

••·D

.

QmJln
factorilor de corecţie a viscozifăţj},

Pentru determinarea unei curbe complete. se procedează identic, luînd în considerare valorile: 0,6 Q, 0,8 Q, 1 Q, şi 1,2 Q, precum şi mărimile H şi "Il corespunzătoare. ; . Se întocmeşte apoi un tabel în care se înscriu valorile afectate de factorii de corecţie şi apoi se trasează noua diagramă a caracteristicilor.
Exemplu Parametrii pompei
06 Q

este dcbitul pompli in punctul de randament maxim, in m3js; - diametrul rororului, in metri: v _ ·,iscozitn.tea cinematică, in m2Js. in di,,~rama din fill. 2.22 este prezentată '/3rialh acestor coeficienţi. 1-- f1-- f{Yilm1/ue finSfOA<t cu "QillmJ/ttc sau Qtn cmJlsec lZO Dinm Dincm
Q

(q.(Hpfr(infv«!ierit Rt=-

I %

I

I

4

,

i
I

I I
II

i
I

08Q

I Q

100
12 Q

ApA

Q H
"1]

m3fh m k\V

p
v

33,6 35 0,6 ',3-1

II

44,8 33 0,67 6.0 .50 0,82 0,86 0,4 36,7 28,4 0,268 0,8 8,48

.56 30 0,695 6,6

I

90

I

67,2 27 0,692 7,11

,O
70 60 50

fH /'

I

~

I

1.-1..
V
I

~
I
1

,

,

I
I

I
I i
1 I

°E
0,89
m3jh m kgf/dm3 k\\'

Ulei

JQ JH J~ Q.JQ H'JIl
Y

." J(J
0,78 .5.5,1 21,1 0,276 9,18 20

V
fV

I

i
I
I

0,83 4.5,9 24,9 0,278 8,9.5

la
O /O' 1

LI
3.5671910' Variatia 1 3456/89/0'

'r,'h
p

2i,5 31,1 0,24 7,76

1

345616910

!
2 3456I69JS R.

Fig. 2.22.

coeficienţi lor de corecţie

fQ' JH şi f~ in [u ncţ ie de Re,

..1U valabilitate intr-un domeniu care satisface condiţiile: v = 10 .Jr"-l . deci devine favorabilă în anumite limite de funcţionare. în funcţie de viscozitate. poate fi descompus într-un număr de factori ~dependenţi. Dat fiind că jocurile frontale şi radiale sînt mici. 'ta pompele cu angrenaje.. 'lOoE corespunzător şi Q/Q" = 0.1. scapările pr~ jocurIl. pînă la o anumită limită. Iar etanşeitatea se îmbunătiU'este. 'l' ~ 1.OZ·20(O.2 I!J/(J. > în care Q. Totodată. O. iar raportul dintre .r l?ienl~rilor. datorită supapclor care provoacă schImbar:aJr~c\'~n_ta.ll~~~.. garnituri.·20jO. /' în kgfjm .\REA CURIlELOR CARACTERISTICE CU CERI~ŢELE IXST.cele c~ pistop. care se datoresc pierderilor interioare şi exterioare arătate anterior. 12.. a direcţiei de curS'f~r~. l?e aceea.2' unei inălţirru . m.')_oor. ~nun:tlte. . şi a pierderilor volumice care se ~toresc sca~ărIlor .te. . care apar la curgere~ li~hldulu~ P!I? P?l!lPă.a ma.:::~! r:~:~~~~l ) Ld. exprimat în unităţi de putere. 0. î. La viscozităţi reduse..12.0.23 este prezentată variaţia curbelor caracteristice ale unei pompe cu roţi dinţate.012 ~ O.0. . atunci lucrul mecanic al pompei este LA = Q' y(H + he).e dmtre ~)Iston şI.J Pentru pompe-le flulo:lspiratoart.2 ro.C. 751' = 2.·f.. drumul parcurs de lichid :ste f?arte.. glisiere etc. l.a carul 'putere treb~le să ac. IJ.9 . a~tr~neaZ~l pierderi de sarcină care sporesc pe măsura creştem..'13) c. au ca t:ezul~t v~hicul:uea U?eI cantităţi de Iichid mal mari decît cea debitată util.----. deoarece debitul este contmuu. .·.lţImu de po.·..c r.l!r~n m. () -16 -.lscozlt~tea ar~ ş~o mfluenţă favorabilă ~eo~rece. puterea absorbită la arborele pompei este mai mare decît puterea utilă. indiferent de presiune.101C(Q/Q.. 2.a d~ un motor . create de curgerea lichidului prin pompă. Randamentul total 'Il.. Creşterea acestor rezistenţe cond~c~ la o umple~e ne~a~1Şf~c~t~ar~ cavităţilor a de aspiraţie şi deci in:tPlicltla o dI~muare ~ de~lt~luI şI.:~. provocate de rezistenţ~le hldrauli~e.'51 -'. .09]: nule.cIlind~u se diminuează cu Cit viscozitatea este mal mare.. Putere.)'. det("~minarea factorilor dl' cort·. Randament..~.06 (E . Lucrul mecanic util p" C.'.AŢII . în baza experienţelo~ efectuate..=:": .hmI.. Rezultă că este dificil să se fixeze limite generale de utilizare valabile p~ntru toate mărirnile de pompe cu angrenajc. atunci cind se CU~lOSc caract~rIst~cil~ acesteia: debit maxim. (CPj sau P = --'. p~rtur?aţi~.t' elI' iJei\ltl ( (d-/ Lt () iIl~~dtirnc'Inar:'J/l~t. în m.·t.?pa:e. sau. ". in care Qu este dcbit ul maxim Astfel JH =. poate fi e xprirnat sub forma t.2. creşterea viscozităţii conduce la o diminuare a pierderilor de debit.li. _. :::-: \.cu canal lateral.KORlJ. ceea ce are ca efect creşterea valorii înălţimii de pompare. mărirea presiunii de refulare atrage după sine o diminuare a debitului.'L .ţIl ş~ neetanşeităţi şi care. valoarea presiunii necesare pentru învingerea rezistenţelor hidraulice. fenomenul se ~etrece analo~ ca la. Q·'r·f{ p = --u 75 3 3 La pompele cu piston. Aceste formule . Dar pompa este antre~at.". În m js.75.)' ne pomparp + 0._u 102 (kW). lichitlul este supus unor accclerări ŞI frînări repetate.trictl H. Din această diagramă rezultă următoarele constatări: Debitul creşte paralel cu creşterea viscozităţii.: '.ntortoch~at.:::.. (2.5)1.49) reprezintă randamentul hidraulic al pompei. Prin pierderi... v. i .0. In diagrama din fig. .cţ~e :. Q·v·}[ (2. creşterea presiunu (da:\ icm2) 2. (2. .1 r.n « pc baza UrlOT formule stabilite empiric pentru un debit dat.102 UTILIZAREA POllPELOR IN INSTAI.-18) 'IlA= L•• = LA Q·y·H Q'y(H+he) =_H __ H+h.\LATIEI lO. Toate acest~. Se poate calcula putere~ r~~Iă necesa~ă pentr:r antrenarea unei pompe..J -. Prin pierderi exterioare se inţeleg cele datorate frecărilor mecanice În lagăre.1. pentru o bună funcţionare a unei pompe cu roti vicozitate (cst) " dintate.cele două puteri reprezintă tocmai randamentul total al pompei. _. este necesar să se respecte raportul:·· --. inter~oare se inţelege suma tuturo.op~re atît puterea utilă a pompei Cit ŞI puterea consumata pentru tnvingerea rezrstentelor datorate pierderilor interioare şi exterioare. Iar:schimbările de direcţie ale curentului de lichid sînt mai reduse. (2.3 H. a rezultat că. care influenţează puterea reală a pompei.1. = Q' Îi! i' rr (da\'·m).S. Dacă se notează cu simbolul h.~. corespunzatoare vitezei de deplasare a pistonului. după care rămîne constant. Randamentul este mai redus la lichidele mai puţin vîscoase. valoarea sa maximă depinzînd de presiunea de pompare .-17) Cu ajutorul acestor relaţii.~') (j(J. Prin urmare. La aceste tipuri de pomp~. notat cu simbolul 'Il' Deci formula puterii reale va căpăta forma p = Q' Y' H (CP) sau P 75 l) = Q'/' 102 H l) .-". v~s:ozItăţll hC~I~U~UI. in timp de () secundă.09~ 0. dar aici pierderile sînt mai mici. (k\V). înălţime de pompare corespunzatoare debitului ŞI randamentul la punctul respectiv..

viteza de antrenare trebuie redusă. ' 1j".5).la capitolul 1. la înălt im. provocînd modificarea formei şi structurii acestora. = - 'În .înălţimea de P?mpare variază proporţional cu pătratul turaţiei. = (2. Li Q Q. creşte Şl viteza Iichidnlui fI?cond~cta de ~piraţie ~i. H[! H2 ~-= (n1(1Z2)2.are. la pompele volumice. şi pe drept cuvînt se poate afirma . organele de lucru a~ePO~P~I care vin in contact cu lichidul sînt de multe ori atacate prin coroztuno ŞI distruse într-o anumită perioadă de timp. 2. • .lteza de antrenare a pompelor este o caracteristică esenţială a acestora ŞI ea influenţează în mod direct parametrii funcţionali: Q. P şi '1). iar în mişcare dau naştere la forţe de inerţie Importante.~mplicit pierderile hidraulice. . debitul real Q al pompei este mai mic decît debitul teoretic Q. permite stabilirea debitului real faţă de cel calculat teoretic. Coroziunea metalelor este un fenomen care ~e produce datorită acţiunii agenţilor chimiei asupra suprafeţelor cu care vin !Il contact. L. H + ţi.Îbă în vedere că. pistoane.Industria chimică oferă. de asemenea. De aici. . determinată. pentru a evita apariţia cavitaţiei..n:lFt drelaţia (1. care.~ Prin urmare.104 UTILIZAREA PO}!PELOR Is INSTALAŢll ACORDAREA CURBELOR CARACTERISTICE CU CERINŢELE INSTAUŢIEI 105 După cum s-a mai arătat. rezultă randamentul volumic . paralel cu mărirea turaţiei. dar Din formula (2.Ij.nfl!-l~nţăse maniţestă în mod dif~rit.lplUl de functionare al pompe!. Procesul se datoreşte reacţiei . la creşteri importante ale turaţiei. este necesar un lucru mecanic exterior L. se observă că influenţa variaţiei turaţiei este mal accentuată în zona randamentelor inferioare. datorită scăpăriior prin interstiţii şi neetanşeităţi. Pompele sînt maşini ale căror organe de lucru execută mişcări transmise de către o maşină de antrenare. aceasta depinzînd practic numai de rezistenţa pe care o opune consumatorul la capătul conductci de refulare.l0.1 !'2 = (n. împreună cu lucrul mecanic interior Li>reprezintă tocmai lucrul mecanic total L. Pompele utilizate în activitatea industrială sînt pus: in situaţia d? a vehi~ula lichide de natură foarte diferită. Pentru învingerea rezistenţelor exterioare provocate de frecarea în lagăre. Pentru variaţii importante de turaţie. care depinde de azresivitatea :lg-entulmr~~pectiv şi de con~iţiile în care are loc pomparea.3.1. Fenomenul poate avea loc Într-un ritm lent sau foarte rapid. pe baza criteriilor d~ similitudirie in capitolul 1 al lucrării: ' (lL'Q2 = /11/112. Q". aceste mişcări pot fi de rotaţie sau translaţie alternativă.. reprezintă randamentul interior al pompei. = • = "1/•• "IJA. în funcţie de tipul constructiv ŞI de pnnc. la pompele centrifuge şi axiale.\ "1/ = -!.t. se poate considera că "1/1 = "1/2.că. astfel încît pompa să ofere o siguranţă maximă in exploatare. se obţin pe cale experimentală în standurile de probe ale uzinelor constructoare. care diferă mult in funcţie de construcţia şi tipul pompei.2.. (2. valoarea randamentului total ~ unei pompe este produsul randamentelor hidraulice. H = -= t. Lucrul mecanic interior necesar pentru vehicularea debitului teoretic Q. . H.a m~tenalelor din care se confecţionează pompa la acţiunea diverselor lichide ŞI să aleagă materialele corespunzătoare.Este ~ec:sar ~ se"a. în final la înrăutăţireacondiţiilor de aspiraţie a pompei. V. constructon~ de pompe trebuie să cunoască cît mai amănunţit posibil comport.al~ acestora sint mai volurninoase. Randamentul volumic "11. din acest punct de vedere. deoarece organele de l?cru. La po~pele . datorită forţelor de inerţie care apar in lichid. (2. -:-. variaţia caracteristicilor pompei În functie de turntie estr...ce~a ce priveşte randamentul.50) "lJv· ·fu.(1 - '1)1) (n1/n2)1/10. ~~re de~seble de c:lelalte til?uri de . L" Ld"l/m --'. care solicită în mod nedorit materialul pieselor. "1/". se poate constata că. = 'r.52) reprezintă randamentul mecanic al pompei.). ['.!1l2 . (2. De asem~nea. viteza de antrenare este incomparabil mal mică decit la celelalte tipuri de pompe. Aşa după cum s-a arătat .2. Astfel.1 a~'castă i. (2.l.51) lk aici :ie remarcă următoarele reguli: . Q.~4).54) L. ceea ce conduce. Dar în procesul de pompare. garnituri etc.~ebi~ul pompei variază proporţional cu turaţia : . efectuat de pompă. volumice şi mecanice.9. _. • Randamentul total este deci unul din cei mai importanţi parametri care se iau în considerare la alegerea pompei şi de aceea valorile lui. Viteza de antrenare. determinarea valorii randamentului se face cu ajutorul unei relaţii stabilite empiric "1/2 LI = 1 . Valoarea pH. Randamentul total "1/ se utilizează în calcule pentru determinarea puterii motorului de antrenare.pompe. Din a~est motiv.vol?mice cu mişcare alternativă. cilindri. aşa cum rezultă din relaţia (2.53) . . 2. un domem? practic nelimitat.\ foloseşte pentru determinarea presiunii manometrice dezvoltate de pompă. Randamentul mecanic "1Im foloseşte la determinarea puterii necesare învingerii rezistenţelor exterioare. rand~n:entul se ~mbunătăţeşte. pentru variaţii reduse de turaţii.53). _ .:a H _L b ". = • lI.puterea absorbită la arborele pompei variază proporţional cu eubul turanci. ·:(H ~ It. în comparaţie cu presiunea teoretică rezultată din calcul. v~iaţia turaţ:el nu I~fluenţ~aza teoretic presiunea de refulare. Randamentul hidraulic "1/. Randamentul total al pompei este raportul dintre lucrul mecanic util şi lucrul mecanic total " ill" L LI·"IJ·1J.

'k cun('qi{)llat... care au propric. ..:"()'[".rc'·. care exprimă pierderea de material (în greutate) a unei piese..l~ • i"J. y în care: t:.·.p.r-. tl't'lil· pro[. de' prott'Cfll' constau in de timp.p reprezintă pierderea în greutate. conform urmă9 Alcl1/ine toarelor recomandări: :t:8 Q.):-::.~:: l:\·dii . Totodată beneficiarul are datoria de a informa uzina constructoare asupra comportării în exploatare a pompei alese.'7... u. se utilizează din ce în ce mai mult metoda de prelucrare a lichidului vehiculat. :" ':- . documentaţia de prezentare conţine minimul necesar de date pe baza cărora beneficiarul poate să-şi proiecteze instalaţia.• Pentru PH = O '" 4 (acid puternic conrt! 6 Neutre centrat). alegerea şi montarea corectă a un~i p0ll?-I:e._t.'.~ provocată de prezenţa unor rnicropile electrice care se formează În mediul respectiv şi care se datoresc mai multor cauze: utilizarea unor rr1aj"('r.t (mm/an) = 365 (zile)' 24 (ore)' .~j. kgf/m3• • . :uneori mai important. coroziunea poate fi chimică sau electrochimică.3.bază şi terminînd cu mica gospodărie domestică..'ze pIJlJlpl. alteori mai modest. În mod obişnuit. na rnr. Din punct de vedere al acţiunii lor corosrve.j. contribuind prin aceasta la îmbogăţirea experienţei constructurilor de pompe şi implicit la ridicarea gradului de calitate a acestora. 10-9 etc. uichclarc..24. t:. unui anumit lichid..poat~ conduce la o funcţionare defectuoasă a pompei urmată de o degradare rapidă a acesteia.alf~ rlift'rit:. într-o anumită perioadă r'1 iIl tabelul 2. j)!"()ct'dl'I'll~ tt'hnolugicl' 11»<1!'rn. 2. prezenţa aerului etc.i d'.I~'.·neral.. Datorită unor astfel de situaţii. care par mai puţin importante la prima vedere. . montate în instalaţii asemănătoare. În !!. natura lichidului etc. .'.. Totodată. lichidele pot fi clasificate in următoarele categorii: acide. concentraţie. suprafaţa pe care se exercită acţiunea de corodare. servi în mod orientativ la alegerea 10 materialului pompei.rcru c : lll"(jlll. ŞI elementelor instalatiei În cauză.. apare necesitatea c. pentru PH > 8 (lichide alcaline) se Temperl1furl1 utilizează fonta sau oţelul.beneficiari".pe?ţru o .. în special proiectantul instalaţiei •. Neutralitatea lichidelor nu este constantă ci variază în funcţie de temperatură. atribuindu-i denumirea de pH."' .•.. comportă cunoaşterea amănunţită a caracterIstIcIlor. Astfel apa neutră la 20°C are o concentraţie de ioni de hidrogen a cărei valoare este de 10-7• Din motive de simplificare. c~-!lstru~torilor !1~ pompe.. 8 (lichide aproxi2 1 o 50 100 150 200 250 300 °c mativ neutre) se utilizează fonta.icit~te. ' Beneficiind deci de serviciile pompelor. Dar În contrast cu această simpl.i. prin concentraţia sa în Ioni de hidrogen.li! 5 pentru PH = 4 . Î:1 cxploatare.. trat).()hi~r.I... Coroziunea chimică este provocată de acţiunea (reacţia) directă a lichidului asupra metalului.i.~ din rnateriak.anumItă 'InStalaţie.106 UTILIZAREA POMPELOR IN INSTALAŢII RELATII INTRE FlJRXIZOR ŞI IIEXEFICIAR 107 chimice care se stabileşte Între metal şi lichidul pompat.·. pompa fşi îndeplineşte rolul' el.)!. trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente: temperatură. . Lichidele cu valori ale PH-ului inferioare cifrei 7.. Coroziunea elecrr-vhim !c'. 2. cei . pentru apă curată la20°C.a materi~ului. a nt icorosivă. Lichidelecarea:u eoncentraţii de ioni inferioare celei a apei.ura[~a efectelor coroziunii se face prin aprecierea "vitezei de coroziune". . în funcţie de natura acestui proces. în funcţie :te lichidul vehiculat.. alcaline şi neutre.adecvată .: '.i : pp..atea de a incetini sau chiar opri acţiunea de c0:-()(!~~rl' ..'~nte la coroziune sint cldicilan~ şi deci nt'economice: pe plan mondial au avut loc investigaţii. Omiterea unor amănunte. Relaţii intre furnizor şi beneficiar Pompa este o maşină indispensabilă în orice domeniu de activitate inU!lstrhl-economică.\"/m2h şi y este greutatea spec~fic~. 3 pentru PH = 6 . în ceea ce' priv.l. în.. sînt Iichide acide. diferenţa rugozităţii suprarcţelor : eforturi mecanice dir-rit«: incluziuni ~i pori în material. Astfel grosimea stratului corodat ~t se determină cu formula = :"")pt'rirt'a suprafeţelor expuse'.eşte functionarea. în mod practic. 6 (acid slab concen~ Acid. f)"'). cu pclicule metalice (crom.llik. sistemul constructiv' al pompe1or este în sine un sistem destul de simplu şi uşor de înţeles. s-a convenit ca. se utilizează oţelul inoxidabil : ~ .l. IJl:tll. Aceste noţiuni caractcrizează de fapt lichidul respectiv. astfel încît pompa aleasă să poată funcţiona in exploatare in' condiţii cît mai apropiate de cele prevăzute iniţial. 7 .jt~ ~""I"nl!'l! . :'Ll. se utilizează bronzul.. !')C. care În prezent SI ~H! luat () arnnlo.-. . în 2.. sînt preluate din prospectele şi cataloagele firmelor furnizoare.ce le exploatează sint denumiţi . ~ În comparaţie cu alte tipuri de maşini.Sflexi~t~ o relaţie de colaborare care să asigure alegerea pompel celei mal potrivite pentru instalaţia respectivă. Datele respective se referă de obicei la diagrama curbelor caracteristice ale m.~ll. iar în cazul particular al. Variaţia limitei de neutralitate Aceste recomandări au un caracîn funcţie de temperatură: ter general.rrc. prin adaosuri de inhibitori. in loc de concentraţia propriu-zisă să se indice 'logaritmul negatiV al acestei valori." l':l.l. iar această situaţie prezintă avantaje pentru cei ce efectuează lucr~ri de exploatare şi intreţinere.'. :-:.' ' . car" s.2~. care pot modifica În mod substanţial proprietăţile acestuia.-.r'!lţ~t:~ !'. Valoarea PH a unui lichid poate 11 I . Informaţiile pe care le poate obţine beneficiarul despre pompe. temperatura mediului ambiant. este 7. In practică. adică 10-'. ceea 'ce':reprezirită'valori' aIe'pH-ului~iIpeti6are'dfrei 7: sînt lichide alcaline.a între beneficiar şi l~roducTlto.Astfel valoarea PH.-..5 sînt prezentate materialele cart' se comportă satisfăcă tor care sînt recomandate pentru construcţia organelor pompelor. satisfăcînd cerinţele celor ce o utilizează. în limbajul uzual al.{<ltare).:J. se cunosc destule cazuri cînd pompe identice. ceramice etc. plastice.: .~nitatea materialului.i ('ct. aşa cum este prezentat în diagrama din fig. se comportă În mod diferit tocmai datorită unor amănunte care au fost omise iniţial: altitudinea locului de instalare. Astfel.. Fig.ir. raportată la. începînd de la industriile de .

ullit du ". congdan' 1I:.t:'!. -rit ~itro/t Hrom Clorolx-nzol '. InduIUI.. " O :00 -e ~ ~ . Bronzuri Acizi slabi Lichide organice Soluţii săr~~ţţ Alcool Distilate Pulpe minerale Siţr~uIIHră. Fenoli Solvenţi Soluili de sare de bucătărie Ulelur] Esenţe Benzol Pulp« ceIulozice acide ll. sulAcid feric stins.strta de t cx tite na tur." " e:: :.'i 1I.e ca r 0011 f Parfumuri Uleiuri volatile r:.. -l " j. __ 1 -.Ic'.i ti.Acizi diverşi Acizi graşi Alaun (sulfat de cupru saupi. Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxidarrţl Compuşi organ ici Soluţii sărate Acid fluor- --------Acizi neoxidauţi Compu-i organici Soluţii sărate Acid f!uorhidr ic ill% Aciai neoxidauţ i Compuşi organici Soluţii sarate hidraulic -40% Acizi neoxidanţi Compuşi organici Soluţii sărate Acid clorhidric Acid sulfuric stins Saredeamo- Compu~i or~ani\.....eşii de sodă Esenţe Gaz lichefiat Ujeiuri Latex Alea._-_ Acid clorhidric Acid sulf'uric stins Solutii sărate minerale usii de înălbire Paste celulozic(' agresive Băi acide de (.! Foute cu Si (15%) Noricid lIiP":lori~-1 I Hă i cit.j ~ z .'"" r:. carbon sau răşini fenotice Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxldanţt Compuşi orgauici Soluţii sărute -----.Acid sulfurie conşie sau Iontă cu grafit .liu ..---. de Hisullil sodiu ---6 Materiale dure.'IDdu5lria de.-h'id rormic lUi tit: t inctură .-.A ac Tubrl ul 2.'ii th~ i uăl blre 1l..i\tră.o: . vtnătă) _. :.' culora uţ i Fuugicidc Iusertici..'Ii tk coagula!"t Jl[1Î dl' Jln'.\i tit> fi".id rece I . - 7 Cauciuc dur sau moale sau ebonită Aci •• clorhtdric Acid f1uorhidric Acid sulfurie stins Decapanţi FI noruri acide Soluţii de săruri minerale Sararnuri pentru salate Soluţii acide de sare de bucătărie - niac Soluţii sl\rate mine- rale Acid clorIu dr-ic Acicj fluorosi licic sul· Add stins furie SI._----_.~ :2 "' .---Sulf ură tic l'arL.'i 8 Fontă cenu.de fi OIrtiLdaJe Industria Iarmaceutfcă cauciuculu! Aliaje Cr-Ni-Mo Acid acetic \ Acid lac tic Bere Acid iosforic Acid sulApe furie minerale Alealii Amestecuri acide Acid clorhidric Acid nitric Aciz] orgunici Acid sulfuric Cloruri.lutii sărate minerale ~ N O ~ ~ \:! '" . i' -4 .Il oxigcll."\i arid...: ''" " e- ..5 Alegerea materialului pentru piesele udate ale pompe] Q . I \cicl SIII- Aci rl sul (111"11 r uri c qjus <t ru • 1 .11I Viscozc L'ngueuţ] 3 AJiajc de aluminiu Acid azotic concentrat Acid surfhidric Nitra'[l neutri Bere Pulpe Gernuri Coloranţ i În dispersie GÎicerină Uleiuri volatile Parfumuri Hidrocarbnri Alcazid rece Latex Suffură •.ltă Acid Iormic Ant ibiorice Produse iIIt ermcdiare e:: I :\itror -lu1 In/il Y 1SCUlC t ~01 Il" II N :. rece Alcooli Glicerină Carbonat de sodiu Uleiuri.GrAsillli vegetalc Apă acidll pentru spălat gaze Soluţie de alcuztd cald -."oloraI._ _--.. Q ~ .!Î Leşi: tit' iu?Llhirt' '.. Denunure •• lUa~rrialului indicat ludulâlria procJuseJor de bazA Indultria alimentară Indultria de 00101'&011 şi lacuri .."!... E lectroliţi Săruri acide Extrase de carne hidrolîzate şi acide Acid acetic Acid formic Ester acid Produse nitrate Acizi graşi Acid oleic ." o :" ' . > ::e Z -----Alcool dellaturat Pulpe ----Paste ele celuloză neutre Pasle de hirtie ueut rc Emulxi i titnuu criulc sint et ice Solve-nţ i 11('111 ri \'i~l'P/t' !"t't Alcool] graşi Cetonă CI(.A Iau Il IlL. co Nr... centrat Hidrocar\luri sferoidal Leşii de potusă Leşii de sodă Soluţii săra h" neutre neagrestve Sarnmură Anilină Lacuri diluate Solvenţi Hidrocarl\l1ri ciclice . Acid formic Apll oxigenată I. sodiu Acid sulfurie stins Alaun Bisullit de sodiu Acid sulfurie stins Plast ifianţi Acid olorhidric Acid sulfurie stins Soluţii sărate mineralc _.1.· prc· cipit arr I li Jltlcl.esi i sulfati"c Pulpe celulozice I I .'ipita.- -l .lc --------5 Plumb durilicat Alaun Bisulfit de sodiu Acid sulfurie stins .i COI'pur i gra.:00 r: .rofnrm Ett'ri ~i t~st(. bidrocarburiloc sintetice fi Ii Iudusşrţa cciuloze! Iucn.i grAsiml J. Ajaun Hisultit . {' Aci/i IIl'· Qxidauli Soluţii ~firalt. pe bază de grafit.: Acid ~111furir -a iu-. crt.Slpun .

precum şi la dimensiunile' de gabarit şi amplasare. la întreprinderea de pompe AVERSA din Bucureşti funcţionează un compartiment special pentru relaţii tehnice. iar acesta din urmă să-i recomande pompa cea mai potrivită pentru instalaţia dorită.f. ~ . In fig. manifestat pe plan mondial În ultima perioadă. 2. Deşi constructorii de pompe se străduiesc să întocmească un material documentar cît mai complet. Pentru pompe de vid cu inel de lichid.~~1 ~:f:'Z. care de multe ori se încadrează organic în procesul respectiv.. conform indicativului din catalog.25 este prezentat un model de formular chestionar utilizat de întreprinderea de pompe A VERSA. Acesta este cazul cel mai des Întilnit la alegerea pomp-Ier de uz general. Pentru a veni în întîmpinarea dorinţei beneficiarilor din ţara noastră de a alege pompa cea mai potrivită.-. 19 :Con. iar beneficiarul poartă intreaga răspundere pentru tipul de pompă ales.:? : . după care se transmite beneficiarului oferta. în ~o:adiul .t/mJIt KW '" . In scbpul~yitării unor confuzii ce ar putea -avea loc tn relaţiile dintre beneficiari şi producători.um/~invltlfJ Semndt AprOMf: Fig. Formular pentru alegerea pompclor centrifuge.' . indicînd denumirea ei exactă. be_neficiarii. 20°(. . prevăzute cu diverse rub r ici referitoare la instalaţie. ce impun construcţii speciale dc pompe. lichidul vehiculat." '. procesele tehnologice devin din ce în ce mai complicate. ~I __ POMPE CENTRIFUGE -- . "re/fi"'" ied :r.110 UTILIZAREA I'OMI'ELOR tN iNSTALAŢI! RELATII INTRE F!:RXIZOR ŞI BF.25 este valabil pentru pompe centrifuge şi axiale. Bucureşti. să-I consulte. at'es~a este a~a.!'\EFlCIAR 111 pompelor.~i~~~~Z/~::O.lizat !n cornpartimcntul de relaţii tehnice.':e'~:/:~:::f:r~tJ'(llef1. atît de laborator cît şi de exploatare. 2. În cazul cînd datele din catalog satisfac cerinţele beneficiarului.25. beneficiarul are obligaţia să verifice avizul şi numai în cazul în care soluţia avizată il satisface.. KN KW . 2.' ~:~. ieal: Observa II men'.. Deoarece caracteristicile pompei recomandate pot diferi Într-o anumită măsură faţă de cele solicitate. ei nu uită să menticn-ze în cataloage şi in prcsppd.26.) TOiOli :nfOcmil : . De aici s-a născut necesitatea ca relaţiile dintre producător şi beneficiar să fie directe.-1. în funcţie de sortimentul de fabricaţie.m t. Datorită însă avintului industrial.2... Pentru categoria pomn-lor r!r> 117 [. maşina de antrenare etc.(>n'·. astfel Încît cunoaşterea comportării acestora se poate stabili numai pe baza unor experienţe vaste. aşa cum se arată În fIg. în cazurile unul' instalaţii speciale.tc[uul ai Uez\uLtarll ieidl:u:. tipuri de formulare.r. care trebuie să fie completat de solicitanţi.hnvl//Jd~ sus ~n 'PH II r. Formularul din fig. consulte specialiştii întreprinderii.~.'i riscuri. valabilă pentru apă rece 15' . aceştiaidin urmă au simţit nevoia de a introduce anumite..-. sînt invitaţi _să. cazurile de nepotriviri fiind din ce În ce mai rare şi considerate ca accidente... poate să emită comanda fermă de execu~~ . adică beneficiarul este Îndemnat să se adreseze nemijlocit producătorului. . unde sînt analizate de specialiştii acesteia şi apoi primesc un aviz tehnic. FOAIE DE DATE Nr. ~. 2. chestionarul diferă în ceea ce priveşte conţinutul rubricilor. acesta poate comanda direct pompa. solicitînd Ia rîndul lor realizarea unor instalaţii la fel de complicate. . alcătuit din specialişti cu înaltă calificare în de meniul pcmpelor şi care pot fi consultaţi pentru orice situaţie de alegere a unei pompe.~ci lfU.. După completarea rubricilor din formular. Formularele astfel completate sînt înapoiate serviciului competent al fabricii constructoare. care vehiculează gaze. Compartimentul analizează din punct de vedere tehnic cererile beneficiarilor şi recomandă pompa corespunzătoare instalaţiei ale căror caracteristici au fost indicate în formularele chestionar. denumite în limbaj uzual "chestiQnare" sau "cereri de ofertă". există o experienţă suficientă care asigură alegerea pompoi f{.

.26...ede ~ă eroarea totală..· erori si abalc:i aLcqJlale sint urmatoarele: _ erori tolerate la măsurare.1 1 Presiune I ! -------!Dehit MAsurllri cu manometre cu lichid in tub U ' MAsurllri cu aparate cu Itemp.erorilor . datorate aparatelor de măsură şi metodelor de măsurare: _.t ~e:. Formulo ciI/mica II l"TJI.~.2:. Tabelul 2.:ra:.:lta ca pentru aprecierea corectă a performanţe~or pompel.. pe de altă parte.6 . abaterilor provenite din imprecizia de uzinare a pompei. Legea de propagare a . Valorile erorilor tolerate la măsurare sînt indicate în tabelul 2.: .\nl REL\TII I:':TRE FURXIZOR ŞI BEXEFICIAR 113 A Dale privind gazul vel>iculal :8. Referitor la condiţiile tehnice se precizează că. Pe plan internaţional. Formular pentru alegerea pompelor de vid cu incI c.....0 ='0.~h~i~d:. faţă de curba determinată.p~ev.. = . 2. iar apoi intre cele două părţi se încheie un contract în care sint prevăzute atît condiţiile tehnice referitoare la obiectul contractului. egala c~ .::la=s:. H şi 't.ri cu deversoare MAsurllri cu debitmetre ------~~~I:As~u~r~ll~ri~cu~m~or~i~~~i. ('. sînt foarte rare cazurile cînd punctul contractat se situează chiar pe curba caracteristică..!.1.:... t::e:::m.IZ. care cuprinde şi valorile punctului nominal Greutate specifică Erorile datorate interdependenţei para~etrilor en~rŞ'etici s!nt. ~ 200cC : .__ I Putere Fig. JOoce sau lichide cunoscute din punct de vedere chimic !\Iăsurări pentru lichide necunoscute din punct de -zedere al compoziţiei.>-"-~..i e l' ± -L i ~IAsuril.:0~c.'ri cu rezervoare etalonate MAsurllri prin cjntărire ~lâsurări CIt dispozit ive de strangular 1 . l'empera/ura ac în care pompa poate fi considerată corespunzătoare.:!p:.5 =.-':r:. Turaţie ::IIăsurări }Iăsurllri i ~'Iăsurări cu dinamometre de torsiune cu motoare basculaute prin metode indirecte I _L !\Iăsurări cu contoare cu cronometru Măsurru-i cu tahometru centrifugale ::IIăsurări pentru apă cu tempo ~ looce ~Iăsurări pentru apă cu tempo .radacm~ pă trată din suma patratelor erorilor factorilor care concura.j -=±:.:. De aICI. .J. . .5 beneficiarul trebuie să emită o comandă fermă către furnizor. (2.:0:. este.: .:l=iU=- ±± : -=.ti~c~ . .tJmpei . pentru a o obţine +l... I ___ ±O.dlJri tolerate datorate intcrdependenţei parametrilor Q. in privinţa realizării parametrilor energetici. astfel încît furnizorii au posibilitatea să ofere garanţii pentru o anumită zonă. .:u:. După alegerea pompei.'::. . t. rezulta că eroarea tolerată totală pentru debirul Q este pe TQ T 8 Alegerea pompe lor C. aşa cum rezultă din cele descrise în capitolul 1...lSD~n. cît şi la termenele de Iivrare. 267 ..C :\I':""I". dete:m!n~tă de erorile relative ale factorilor p~rţlalt al U!lUIprodus. de aceea in formulare se indică numai valorile corespunzătoare parametrilor energetici ai punctului nominal. conform curbelor caracteristice respective.e::. sau pentru lichide cu suspensii I 2. pe de o parte erorilor rezultate în timpul rnăsurării..112 -----_.\REA PO~IPELOR I~ IXSTAI..6 Valori pentru erori tolerate la măsurare Erod tolt:'te Denumirea metodei de măsurare I C Oafe privind pompa D Maşina de antrenare Denumirea parametrului misura~ . Oale privmd lichIdul auxiflar .55) .e~l:.' 1-=-. l...__ .".m~c::. la verificarea pompei în standul de probă.. cauzate de abaterile turaţiei faţă de valoarea sa nO~l1nală.. În practică. există diferite norme care reglementează categoriile de erori şi abateri admisibile.\t"vCJriik d... funcţionarea pompelor este elastică între anumite limite. De regulă._ erori tolerate datorate abaterilor rezultate din irnpreciz ia de execuţie a r.3.. .n:. Garanţiile furnizorului.:. Otnt/m.ez..rebUle să se la in considerare influenţa totală a erorilor factorilor respectivi..JT~+ T. iar acest lucru se datoreşte...:2:.: nu/ura SI...J.. poziţia lui se abate in anumite limite.. aICI r..e lichid.~2:.

.56) În această situaţie. . apă curată. Pentru debit şi înălţimea de refulare. '. = " 1Q ll1) in fig. 1U (2.inn.). Eroarea tolerată pentru putere se determină cu relaţia . T = Jn -+. = + -11".61) (2. H = 15 m. •.) N. + 15 . domeniul garantat este limitat de un segment în direcţia ordonarei. ~! I Q(m'fo) l~ . avînd în centru punctul nominal şi ale cărui laturi rezultă din însumarea erorilor tolerate şi a abaterilor respective.0.:r'. se trasează diagrama curbe lor caracteristice şi se '/':!rifică dacă acestea satisfac condiţia de in n-rsec tare a zonei respective.. '7J = + 67 %... parametrilor s-a realizat astfel: Debitul înălţimea Turaţia Puterea Din tabelul 2. Ty = O.0~55 sau ~'7J = ~.015.63) !.01.I)' (~.57) folosită. reprezintă erorile măsurate la măsurarea puterii. în care TQ• TH şi T. rezultă că garanţia furnizorului se referă la o zonă şi nu la un punct nominal.0335.H = 2TRT' H.0. datorate impreciziei de execuţie..ÂH.~ ·. I = 3. normele internaţionale stabilesc în general următoarele limite: . avînd valoarea: llYj !!.012 + 0.Q Pentru determinarea domeniului garantat . pw-.~:.0235 = 0.l şi nllOml•• 1 (2.2'7.0.0152 + 0. C1'7J = A'l T'l' )[ăsurarea. cu manometru Cu elemen t elastic ...018 -. 2. Tn = ± 0.i ' 2. 2 I TiI. În functie de metoda se dct -rrnin.~tl(jj. . 1.l relaţiile: j.632 2 m"/h. IS Il. Pentru o pompă are următoarele valori: centrifugă care vehiculeaeă .015 = 1. Pentru randament. lJcillru randanicnt 1" t Ur".015.LAŢ!! RELAŢI! INTRE FUR:>I!ZORŞI BE!'iEFICIAR 115 iar pentru înălţimea de refulare H (care se modifică cu pătratul turaţiei): TH si turat ir-i <i 11.005 m.0.lÎ = ± 0. punctul nominal con- = 12 m'/h.27. + AQ) Q. limitele garantate sînt date de segmentul Â't... = A'l + T".0.omi.0235.' . .015 = 2 0.. este prezentată diagrama caracteristică a unei pompe centrifuge.j.S9) ... relaţia I -W' ~~ " în care T p şi T. se obţine: TQT= . .6.al (2.5)· 12 + 4.H = 2·0.5.pentru debitul corespunzător înălţimii de refulare Hno"'ln.60) prin CÎntărire. cu tahometru mecanic centrifugal. " În mod asemănător T '''·0''.r·-: tr)!.I·1ueÎ:..55%. prin punctele obţinute la măsurare. de refulare valorile : = 2(TQT + AQ}Q. A~ =- (1 - 'Ilnomin. r~l~:. Donn-niul garall19' rar pell~ru parnme-tr ii noi. cu domeniul garantat pentru valorile nominale ale parametrilor energet ici. (2.018.114 lJT!L1ZAREA POMPELOR tII ll/ST/.iQ = 2(0. dacă curbele respective intersectează sau sînt tangente la dreptunghiul ÂQ . [0-~:::-n-:::Ti. cu motor electric basculant etalonat.. indicate tabelul r]f'hitullli.0152 = 0. iar pentru curba 'i) = f(Q) .. pompa este considerată corespunzătoare.2.67) + 0. Tp = ± 0.'l'nl ce. respectiv la segmentul tl"lJ. T. Conform diagramei din fig.. + T{./T'â + T.'TiI '/0.0152 . Astfel: ÂQ = 2(Tq T se determină TQ ..01. Datorită erorilor şi abaterilor descrise mai sus. tractat Q Exemplu.012 T 0.i:!ali <li u nci por::lpe centrifuge.0335·15 = 1. această zonă are forma unui drepturighi. ~ (2.-. 2.62) THP= . = '/0. = -1 (1 .'. Ti> + Ty = VO.5'C... în continuare. şi care sint acceptate pe plan internaţional.:e!o:.c (2. = 0. se utilizcaz.4 T.27.. "/ulori TH = ± 0.tc in formule. respectiv a greutăţii specifice.iar pentru randament: '. sînt erorile tolerate la măsurarea ~iii. .58) In ceea ce priveşte abaterile limită. domeniul garantatde furnizor pentru curba H = f (Q) este dreptunghiul avind laturile ÂQ şi tlH.

pînă în prezent nu există o reglementare internaţională care să stabilească limitele de garanţie a parametrilor. La pompele de vid cu inci de lichid. Totodată presiunea de refulare nu depinde de turaţia pompei. Exploatarea şi Întreţinerea În instalaţie pompei 1 Exploatarea reprezintă totalitatea operaţiilor care se efectuează În scopul utilizării eficiente a parametrilor unui utilaj sau a:i unei maşini. faţă de caracteristicile nominale. efectuarea manevrelor şi reglajelor necesare. constructorii acestor tipuri de pompe prevăd o toleranţă de 10% pentru debitul de aer rarefiat. astfel încît ea poate ating" valori foarte ridicate. .idatorită deşurubării rotorului. pe Iingă. murilor de funcţionare prescrise. care sînt maşini relativ simple din punct de vedere constructiv. în considerare a unor indicaţii cepăreau lipsite de importanţă la prima vedere. precum şi din dorinţa de a oferi. ele sînt transmise beneficiarului odată cu pompa. notarea constatărilor făcute în timpul funcţionării in carnetul de bord al utilaj ului . Montarea pompei in instalC\ţie De obicei schema de montare a pompei în instalaţie este concepută de· proiectantul acesteia. 3. executarea operaţiilor de întreţinere. s-au datorat nerespectării sau neluării.t-· toarele atribuţii: executarea operaţiilor pregătitoare în vederea pornirii propriu-zise a pompei. în cele ceurmează se prezintă regulile generale şi recomandările ce stau la baza unei. fiind considerate ca reguli cunoscute de către. care vin în contact cu pompele. sau neobţinerea parametrilor energetici necesari.:o alegere judicioasă. în functie rjr. de multe ori. Dar. Această cerinţă se aplică şi în cazul pompelor. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. respec-. Aceste cărţi sint elaborate de producător şi cuprind indicaţii specifice. dar care. iar respectarea prevederilor devine obligatorie chiar de la recepţionarea pompei. respectarea regi-. neconvenţional. pe tipuri constructive de pompe. De regulă.1. astfel că traseul conductelor şi dimensiunile acestora sînt precizate în documentaţia tehnică de execuţie. Un exemplu. în vederea menţinerii lor la valori acceptabile pe o perioadă cît mai lungă de timp.0 IliSTALATII In ceea ce priveşte pompele volumice. mai necesită şi o exploatare care trebuie să respecte cu ... se admit abateri de ± 5'. 3. supravegherea funcţionării agregatelor. pentru obţinerea unor rezultate cît mai bune. cauzele unor defecţiuni importante. frecvent intUnittn exploatate. pentru instalaţiile hidraulice. exploatări raţionale 'a pompelor. posibilitatea de a-şi însuşi un bagaj de cunoştinţe în acest domeniu.rigurozitate indicaţiile prevăzute de constructor in cartea tehnică â maşinii. Dar in paralel cu însuşirea acestor reguli. Experienţa demonstrează ~ă. constatate in timpul exploatării. tarea regulilor de protecţia muncii. unui număr cît mai mare de persoane. Totuşi.116 I:TILlZAREA PO)IPELOR 1:. cu condiţia ca ternepratura lichidului de alimentare să nu depăşească ISOC. li constituie neverificarea sensului de rotaţie al agregatului la: pornire. există anumite condiţii specifice. rezistenţa consumatorului şi calitatea materialului pornpei.. Acest personal are urm. care de cele mai multe ori nu sînt precizate În documentaţie.' sesizarea avariilor . avind de multe ori ca rezultat distrugţrea pompel. aspirat la vidul corespunzător. este necesar ca personalul de exploatare să posede o calificare tehnică adecvată. Acest lucru se explică prin aceea că randamentul volumic al acestor pompe este net superior faţă de cel al pompclor centrifuge şi axiale.

se toarnă lapte de ciment. . Verificarea stării de centrare se efectuează asupra cuplajului respectiv. Pentru pompe de dimensiuni reduse.de 100 X 100 mm şi adîncimi corespunzătoare. În măsura posibilităţilor. cit mai aproape de buloanele de fundaţie.'rt .fundaţie. la care rotorul pompci şi cel al rnotorului electric sînt calate pe un arbore comun. personalul care execută rnontajul.bctdur la rlanşele de legătură. ţinînd seama ca partea filetată să fie suficient de lungă pentru a permite strîngerea piuliţelor de fixare.întregul volum disponibil.'.' 3. Spre partea opusă strîngerea se va face . atunci se vor execu ta lucrări speciale drigidiza re . fără trepida ţii.. 2 . fără a i se îndepărta unsoarea prnt.:l n: nt. pompa să fie procurată la timpul oportun pentru montarea ei în instala tie. atit la pompă cît şi la motorul electric de antrenare. liniştite. Se recomandă ca. Gurile de aspiraţie şi refulare sînt acoperite cu capace de protecţie. se vor amplasa in porţiuni!5 cele mai rigide.i. Agregatele care sînt destinate să funcţioneze în instalaţii stabile . al unei funcţionări mai liniştite şi.. posibil. în acest fel şocurile provocate la pornire sau în timpul funcţionării sînt preluate de elemente elastice din cauciuc care le amortizează. fundaţia se va turna astfel ca axul său longitudinal să se suprapună pe una din grinzile de rezistenţă ale clădirii. ' spre partea de antrenare . sau să se sprijine la capete pe două ~ '2 grinzi transversalc. piuliţele buloanelor de fundaţie se :string uniform . stringerea buloaFig.tuqare) . c\'itÎ.spatiului. nu necesită operaţii de centrare în timpul exploatării. să s~ corecteze.buion de fundatie. 6. care trebuie să fie cît mai uniformă. care Împiedică pătrunderea corpurilor străine în interiorul pornpci.\ POl/PE/ 11\. după care se verifică din nou centrareaagregatului. precum şi în perioada de montare în instalaţie. 6-mortar de clmeat . În mod obişnuit. după care se lasă să se întărească. .. chcsoanc-). Forma fundaţiei este aceea a unui paralelipiped ale cărui margini ale suprafeţei de aşezare trebuie să le depăşească pc cele ale plăcii de' h:l7..~ntroduc ?t4R!l. Turaţia de funcţionare a pompelorcorespunde în majoritatea cazurilor cu turaţia nominală a rnotoarelor electrice sau a motoarelor termice curente. la racordarea conductelor sau la strîngerea buloanelor de fundaţie. -'::::/ pc constructii metalice (rczcrvoar. se aşază agregatul pe fundaţie şi se verifică orizontalitatea plăcii de bază cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer.8 zile. 1'::O:::11'.. La pompele care urmează să vehiculeze lichide fierbinţi.r::.-'. protejînd astfel arborele şi lagărele pompei. pot apărea anumite deformări care au ca efect descentrarea agregatului.'ap:lr<'le de pmtl'rţ.~~ . Este de la sine înţeles că obţinerea unei mişcări uniforme. După întărire.]du-se p-r ioad •.2). j'~ / . 3. " La tu~narea blocului de beton.superioară .1.1ndaţie şi se fixează poziţia acestora astfel Încît să corespundă cu găui-ile de trecere din placa de bază. Suprafata' .. Dar cea mai răspîndită metodă utilizată pentru antrenarea pompelor constă în realizarea cuplării între arborele maşinii de antrenare şi arborele pompei. prin intermediul unui cuplaj elastic. . dela . după in rărire (cea.placA d~ ~z. în timpul transportului însă. În locaşurile buloanelor se toarnă mortar de ciment în proporţia: o parte ciment şi trei părţi nisip şi se lasă .'b.să se întărească.it. . atunci cînd livrează pompele cuplate cu maşina de antrenare..' '. 5-adaosuri metalice.i. prin găurile special prevăzute pentru acest scop în placă. Eventualele înclinări ale plăcii se corectează cu ajutorul penelor din oţel care se introduc sub placa de bază. încît să poată prelua trepidaţiile normale ce"apar!n timpul funcţionării.1.. care se va aşeza pe placa de bază în două direcţii perpendiculare.1.... i . înainte de montare se va face o verificare a aspectului pieselor principale şi se va înlocui unsoarea rulmenţilor. folosind mai multe metode. materialul ocupînd . Indicaţii privind centrarea agregatelor de pompare. (250-500 rnm). Se recomandă ca înălţimea. După această operaţie. Apoi.-. Operaţia care are ca scop alinierea celor doi arbori se numeşte în limbaj uzual "centrare" şi ea se execută iniţial de către uzina constructoare.·-j:::Japte·d~~ciment. prea lungi de depozitare sau stocaj. moderat astfel încît să permită mici deplasări datorate dilatărilor ITi contracţiilor.a fundaţiei se nivelează. ceea ce este mai important. depinde de precizia coaxialită ţii dintre arbcrele me tor şi arborelepompei.etonul. De aceea.. 3. In situaţiile în care pompa a fost depozitată o perioadă mai îndelungată (2-3 ani). Cln . l-rompl. în .se vor aşeza pe fundaţii turnate din beton.staţii de pompare. ia.:-' a agregat ului cu aproximativ 80-120 mm.~eţţ de (1. astfel încît transmiterea mişcării de antrenare se face de obicei prin cuplare directă. dintre care cele mai uzuale sint prezentate în {(8) .vederea rigidizării plăcii de bază. este necesar ca după montarea sa definitivă în instalaţie să se procedeze la verificarea centrării şi.. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie.'. în. o" se În fiţ. /I\STALAŢ/!c MONTAREA POl/PE/ rx IXST..1: Secţiune prin fundaţia unei nelor de fundaţie se va face ferm numai pompe: . 7 .118 EXPLOATAREA ŞI I:-iTREŢI~ERE.rezultat ca urmare a introducerii penelor să nu depăşească 50 mm.. ea se va păstra ambalată." se vor k!:-llura numai În momentul racordării cun-<. este prezentată o secţiune prin fundaţia unei clcctropompc. fac(' numur . Dimensiunile găurilor de trecere pentru buloane sint suficient de largi pentru a prelua aceste deplasări. Această soluţie prezintă avantajul unui gabarit redus.i t unri cind se începe montarea efl'ci':. 3. care frebuie astfel dimensionate .în cruce şi cu un efort moderat. :şi se verifică umplerea acesteia.:pompei.1. Operaţia următoare constă în verificarea stării de contrare a agregatului (conform cu indicaţiile de la subcapitolul 3.2. în acesta v'br pre.edea locaşuri cu secţiunea . Dacă acest lucru nu este posibil datorită construcţiei. situaţiile în care pompele sînt amplasate pe planşeul unei clădiri.1. Pornn-l-. dacă este cazul. dirf. După întărirea laptelui de ciment. Dacă acest lucru nu este . care le protejează de deteriorări În timpul transportului.În care urmează să se' introducă buloanele de fundaţie.' se utilizează construcţia monobloc. pompele se livrează de' către furnizor ambalate în lăzi închise sau stelaje.!:U"':l ~" v. instalatii tehnologice .'.\L\ŢIE 119 f1 1 ~' .

Centrare defectuoasă. r.-.J Fig. La pompele care vehiculează lichide fierbinţi. Conductele se racordează la pompe prin flanşe strînse cu şuruburi.' '. ~_.:: == . cu o sfoară bine întinsă.3. se observă vizual dacă distanţa dintre cele două suprafeţe frontale ale semicuple- lor este constantă pe toată circumferinţa.5 se arată.s!~i! C:J.. :.elo cuDU/ti e II" d .120 EXPI. Această distanţă trebuie să fie egală pe toată circumferinţa cuplaj ului... agregatul fiind fierbinte. Centrare defectuoasă..HAREA ŞI INTRETINERE •. Fig. ' r.O. ac:. se opreşte agregatul şi se verifică din nou . cunoscut.4. Se consideră că centrarea este corectă. cu trusa de calibre. Corecţia se face prin deplasarea corespunzătoare a pornpei sas motorului .j:. La acest gen de transmisii trebuie prevăzută totdeauna posibilitatea de întindere a curelelor.••POMPEI IN ISSTAL. 3.: (' '1 i. Centrarea unei pompe antrenată printr-un grup reduc tor-multiplicator.•• PO)IPEI IN INSTALATIE MONTARE.. Verificarea coplanarităţii roţilor de curea se face cu ajutorul unei rigle plane. Centrarea se consideră corectă dacă rigla sau sfoara fac contact pe toată lungimea planului exterior al celor două roţi.·tgl.1. Transportul lichidului se face prin conducte. 3. în toate punctele circumferinţei (fig. rotind cu mîna ansamblul (în prealabil se slăbesc şuruburile de strîngere a presetupei). centrarea se face în două etape: iniţial se execută centrarea atunci cînd agregatul este rece. "conductă de refulare". centrajul trebuie corectat.5. 3. ' '.-. cu multă atenţie.2). Dacă situaţia se prezintă ca în fig. care.:1. Etanşarea îrnbinării se realizează cu garnituri plate. O transmisie prin curele.şi prin introducerea de adaosuri metalice sub tălpile acestora.3.J corect incorecr Fig... mai corespundă din cauza dilatărilor neuniforme./qfiIJ Cl'ntrarf':l F.2. "". 3. ' După efectuarea operaţiilor de centrare. apoi se p()rnl'~t. 3. dacă rigla este În contact pe toată lungimea generatoarelor.. Verificarea centrăr ii unei cuplaj. Acestea se întind astfel încît să nu patineze şi totodată să nu solicite in mod inutil lagărele. turaţia de antrenare a pornpei diferă de turaţia nominală a motorului.racordarea trebuie astfel realizată încît conductele să nu creeze solicitări mecanice în flanşele pompei. Procedeul este prezentat în fig. .~ .6. In unele situaţii.\ŢIE 121 exemplele următoare.3.""=::" - =~~~ . aşa cum este prezentat în fig.3.3 sau 3."mp'! !"t<Înd-!) să funcţioneze: pînă ce at::-. împreună cu pompa şi armăturile respective. arborele pompei şi cel al motorului trebuie să fie perfect paraleli. 3. 3. se controlează şi distanţa dintre cele două semicuple. iar cea care face legătura între orificiul de refulare al pompei şi consumator. Indicaţii privind poziţia şi racordareâ conductelor. . operaţia se efectuează în mai multe puncte de pe circumferinţa pos!l1men! m. Concomitent cu verificarea efectuată' cu rigla. p(). 3.în sensul dorit ..f"_. alcătuiesc instalaţia propriuzisă.5. Verificarea centrării cu rigla plană.rar prin îmbinări filetate. Prin aceasta se evită obturarea secţiunilor de trecere a lichid ului şi crearea de rezistenţe hidraulice suplimentare. confecţionate din cauciuc sau marsit (klingherit). iar roţile de curea trebuie să fie coplanare.1. La prin transmisie cu curele.:1'. pentru curele mai lungi.-'. Conducta care face legătura intre sursa de lichid şi orificiul de aspiraţie al pompei se numeşte "conductă de aspiraţie". rotind cuplajul cu mîna. cuplaj ului. procedeul de verificare a centrării cu rigla şi trusa de calibre: Procedeul de verificare cu rigla este următorul: se aşază rigla paralel cu axa celor doi arbori.~-~="".2.4 şi 3. Centrare corectă.f. ). cu ajutorul trusei de calibre. Şuruburile de fixare a pompei şi motorului pe placa de bază se vor strînge numai după ce cuplajul este corect centrat.6. astfel că antrenarea se poate realiza printr-o transmisie cu curele sau Fig. In acest scop. După cum este . 3. iar flanşele trebuie să fie paralele între ele. Fig. 3.::1j:a "-.c tcuipci atura ue regim. sau. astfel Încît se se sprijine pe generatoarele celor două semicuple.. pompa are misiunea de a prelua lichidul de la o sursă şi a-l transporta la consumator. In caz contrar... Pentru toate pompele sînt valabile următoarele indicaţii generale privitoare la conducte: . se reface din nou centrajul. se vor folosi diverse elemente .axele flanşelor conductelor 'trebuie să coincidă cu cele ale flanşelor la care se racordează. iar in acest caz se efectuează corecţiile necesare. şi mai . i~"""" . Astfel În fig. 3. 3.

.7. :Condutta''lfe aSpi?'ajie. .! Fig.buie Să fie corect de cel puţin 0.prin.~ POMPEI IY INSTALAŢIE • MONT. datorit. de aspiraţie.l neetanşcit{lţilor. d bil f' ă ~ 'b~ d tă . aşa cum este arătat în Tnt0dat:t cOl~d::(~~.. la montarea sorbului.pătrunderea în pompă a particulelor abrazive. . acestea vor fi prevăzute ClIc:)mpcnsatoare de dilatare şi reazenu. Dimensionarea conductei de aspiraţie se va face ţinînd cont că. .tnctt să permită demontarea pompei .'mase din timpul sudării. Este interzisă utilizarea vanelor de aspiraţie pentru reglarea parametrilor pompei. 122 EXPLOATAREA ŞI IYTRETlYERE.'l pot prol'Uca (.\L. Vana se "a monta numai în cazul în care pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de cel din rezervorul Fig. Susţinerea corect conductcJor.se vor evita montajele care permit formarea pungilor de aer. Dacă fundul bazinului de aspiraţie este nisipos.traseul 'conductelor va fi ales cît mai judicios.. Qestinatsă împiedice pătrunderea impurităţilor în pompă.stalaţie fără demontarea con~uctelor. Pentru e\·itarea unor deranjamente de aspiraţie. Rcdllcti~ (It.\ŢIE 123 cordarea fig. J. 3.. • corfet incorect Fig. .":':1>. dimensionată corespunzător. aşa cum Se arată în fig. va fi astfel concepută . d . 3. '3. trebuie să fie de cel puţin 0.1. .l. 1 tx IXST. Fig.distanţa' de la fundul bazin ului de aspiraţie pînă la sorb.rat:0rdan~. se va face printr-o reducţie excentric."[l"SC pi. elimî-: ". este absolut interzisă realizarea îmbinării prin strîngerea forţată a şuruburilor flanşelor.modificările de direcţie se Vor realiza prin racordări largi.distanţa de la flanşa de . spălare cu . ' .·L ~':"J'- inca".distanţa de la axa sorbului pînă la peretele cel mai apropiat. pentru o funcţionare a pompei în limiteţ~ unui randament acceptabil. cu scopul de a se micşora pierderile hidraulice. --. sorbul se va instala într-o cuvă special construită. Diametru! conductei de aspiraţie trebuie să fie cel puţin egal cu cel al orificiului de aspiraţie al pompei.: ar putea avea loc la atingerea lor.10. 3.5 metri. '. se va proceda la curăţirea interioară a ' '. conductelor. porţiunea de conductă orizontală se vamonta astfel încît să aibă o pantă continuă pînă la pompă (minimum 2%). 3. trebuie să fie de cel puţin 2 D (D fiind diametrul sorbului).:înainte de racordarea pompei. la pompă în timpul _ de cîte ori este posibil.2m/s. astfel Încît să permită accesul Uşor funcţionării.. se "a folosi atunci o conductă comună.8. binţi se vor izola termic. este necesar ca viteza lichid ului la intrarea în pompă să nu depăşească valorile: 1 '1. cu scopul de a permite demontarea pompei pentru revizie sau reparaţii. J. Conductă de aspiraţi 7 comună. instalaţia . In funcţie de siSf~inU1. a sorbului pînă la suprafaţa lichid ului.. ·apă d~la"o'iută sursă. Este recomandabil să nu se montez:' p van» r r('ndl!"·') r!. Este recoman a ca iecare pomp sa aI a o con uc proprIe e aspiraţie. Dacă această soluţie nu se poate aplica.3. Montarea conductei ele aspiraţie... incorect Aceste condiţii sînt ilustrate schematic în fig.âre.//. eVltîndu-se coturile bruşte.·rderilc hiuraulice şi tot. 'L"i):i"aţlt'.7. 3.aih~rl. .1. Dacă prin construcţie nu se poate evita formarea pungilor de aer.("'.12.9. pentru a preveni acciJentde prin arsuri e.()lacap[iui cond~ct~(de"aspirafie se montează un sorb cu clapetă sau' :numai un grătar simplu. ra- . 3.. . aşa cum este arătat în fig. se vor respecta următoarele prevederi: ..'.8. aşa cum este prezentat în fig.' acestea 1lJ.9.rin. este prezentată schema de montare a unei conducte de aspiraţie.de al 1I1Crarc. Este recomandabil ca lungimea conduCtei de aspiraţie să fie cît mai redusă. tre. în cazul unor diametre superioare. atunci cînd acesta atinge nivelul minim.j'·".5 metri. . atimci În locurile cele mai de sus ale zonelor respecth'e se vor monta robineţi de aerisire. Pentru a se evita formarea purigilor de aer. " .kzamors{lri ale pompei. antrenate de curentul creat de aspiraţie.IO. odat. In fig. In acest scop.qm..~iJ'l 1 .\REAPO)IPEI de susţinere.la instalaţiile la care lichidul vehiculat are temperatura rIdIcată: ~e yor lua măsuri pentru evitarea eforturilor ce ar putea lua naştere datOrIta dllatării conductelor. ./ nîndu'-se' astfel impuriUlţile ră. pentru a se evita . 3.racordare . 3.!de. Jt:U~LL\'Ll.

refulare cu cea ~e aspiraţie. . protecţie. Pe conducta de refulare este recomandabilă montarea unei vane care serveşte la pornirea pompei şi la reglarea debitului în timpul funcţionării. Supapa de siguranţă trebuie astfel aleasă încît să poată permite recircularea debitului maxim al pompei. .. care asigură o etanşare superioară in comparaţie cu îmbinările prin filet. in interiorul conductelor se acuI?ulează diverse impurităţi. . Conducta de refulare.ecalificate. la oprirea pompei. funcţionare a instalaţiei.le verticale vor fi rigidi~ate prin colie. se vor analiza urmltorii factori: .ebită. Analiza economică poate fi reprezentată într-o diagramă ca cea din fig.. curbele cheltuielilor prezintă o pantă c~ns. ea să declanşeze şi să pună in legătură conducta de . care uneori poate atinge lungimi Import~n~e. . Din acest punct de vedere. se ia în considerare un. hidraulică etc. unde presiunea poate atinge valori foarte ridicate.. . în prezent. 3..c?-racteristici spe~i~ice tipulu. se folosesc următoarele maşini .1'7' Indicaţii privind ~aşina de . La dimensionarea co.i }=onstr. . P. 3. considerînd că preţul combustibilului sau al energiei consumate r~mme constant pe întreaga perioadă analizată. d~oarece ele sînt mai economice din punct de vedere' al costurilor iniţiale ŞI al cheltuielilor din perioada de exploatate.nce~tric~.cadr. .u<:tival pompei. dobînzile şi amortismentele. p'. pentru a se evita pătrunderea acestora in pompă. . I'u"'t-'c:lICt-'Ijlll<.:~e energia mecanica de antrenare de la diverse maşiru de forţă. Supapa se va regla pentru presiunea de descărcare. ţinînd cont de balanţa cheltuielilor iniţiale şi ale celor de exploatare.11.tantă. In caz)1l utilizării unor conducte cu diametre superroare. turbina hidraulică. Salturile verticale reprezintă cheltuielile de întreţinere. care pot determina maşma d~ antrenare fără a' ţme seama de ceilalţi factori.. moi..factori. este necesar să se acorde o grijă deosebită îrnbinărilor acesteia. dar întreA ţinere scumpă. motorul termic.de forţa: motorul electric. se mai observă că punctele de L-_-~""o..13. Astfel. 8.e deranjarncnte de amorsare se datoresc neetanşeit~ţl.cotunlor.1conduct~1 de aspiraţie. ' Deoarece in perioada de execuţie a instalaţiei. ' . Fig. ~ căror i~fluenţă este determinantă pentru obţinerea unei exploatări avantajoase..aIn :edere re~o~a~d~rea ca sum~ tuturor pierderilor de sarcina sa nu depăşească 10% din înălţimea geodetIcfl de refulare.timpul diurn de. rezultate din activitatea de şantier. După cum se remarcă din diagramă.a~tr~n:l!'~.'lItru antrenarea pompeIor.. La pompele volumice. Curba C reprezintă un cost iniţial mijlociu şi cheltuieli mijlocii pentru combustibil \ şi întreţinere. motorul pneumatic Şi motorul eolian. Diametru! conducte! deret'ulare'frebuie să fie cel puţin egal cu c~l al orificiului de reful~re al pompei. . Conductt. ma~lI1aeu abur şi turbina cu abur. în fun<:ţie de presiunea maximă pe care? poate realiza pompa.. 3. 3. Daca lun~mea verticală ~ conductei depăşeşte 10 metri. a ~ăror ~onicitate nuva depăşi raportul 1 :' 10.:rE.-dt:-r. împotriva şocurilor provocate prm intoarcerea lichidului. energie electrică..'Conducta de refulare trebuie dlmen~lOnatăcorespu~zăto~. pornm rapide. număr d: . este necesar ca înainte de racordarea pompei să se procedeze Ia curăţirea tuturor conductelor.f 10/. La alegerea maşinii de antrenare a unei pompe trebuie să./ reduse.\RE.\T.se va av<:. . ' maşinii de antrenare..posibilităţi de tntreţlnere . Deoarece .rentabilitatea instalaţiei. curba A reprezintă un cost iniţial ridicat.1. Diagrama ~nalizei maşină de antrenare devine neeconomică. Această curăţire pre~intă o importa~ţă deos. se va monta între conducta de refulare şi cea de aspiraţie o supapă de siguranţă (numai in cazul cind pompa însăşi nu este prevăzută cu o astfel de supapă). Curăţarea se poate realiza cu apă sub presiune preluată de la o pompă auxiliară.~a?ul ~e siguranţă necesar în funcţionare . se r~comand~ Iponţ.combustibili uşor de procurat. Schemade montaj a unui sorb cu cuvă de. . . astfel ca in caz de depăşire a valorii stabilite.c~nstrucţii cu caract~r sţ>ecialse mai ţoloseşte turbina cu gaze.nductei de refulare.• 124 EXPLO. dar ulterior cheltuieli ridicate pentru comI bustibil şi întreţinere.13.:-. . mai ales la instalaţiile deservite de pompe echipate cu etanşări mecanice.susţinere montate în drept?l.întreruperi accidentale.12. Dintre toate maşinile de antrenare utilizate . la care pătrunderea impurităţilor între inelele frontale poate provoca rizuri pe feţele aflate in contact ale acestora. în corncheltuielilor privind alegerea para ţie cu altele.3. In acest sens. . . Curba B reprezintă un cost in iţial ridicat. Schema poziţiei sorbului. c~eltuieli reduse pentru combustibil.2. flanşe cu garnituri plate. : Din diagramă. este de preferat ca îmbinările să se fad prin t Fig. Ia alezerea celei n:ai convenabile maşini pentru o situaţie dată. a căror denumire provine de la cea a agenţilor energetici utilizaţi r!p arpst{>~ In. . Curba D reprezintă un cost iniţial I redus. ponderea covîrşitoare o reprezintă motoarel~ ele~t~l~e. conducind astfel Ia degradarea etanşării şi pierderea etanşeităţii.lo-re intersecţie determină precis momentul din care o Fig.re de.existenţa energiei de acţionare disponibilă la faţa locului . îmbinarea se va realiza prin reduc ţii c ). avînd cheltuieli de combustibil şi întreţinere Co.entru . 3.aunei ~lapete de reţinere care protejează pompa. p:otejind prin aceasta atît pompa cit şi instalaţia.:.:-un-C":-iOfl.. prezent.\ ŞI IXTREŢIXEREA POllPEI Ili INSTALAŢIE MOSTAREA pmlPEI Il' INSTALAŢIE 125 .foarte ~ult.

. ...i. ŞI din acest punct de vedere ele suphnesc cu su~ces mo~~arele electrice. Cele monofazice sint destinate alimentării diverselor aparate electrocasnice precum şi iluminatului electric:'Reţelele trifazice slnt destinat: să alimcntcze cu c'nc·ri)'i. " M<l:şinil~. Termenul cos <il se numeşte "factor de putere" şi reprezintă unul din cei mai importanţi parametri ai instalaţiilor electrice de forţă.J. Din acest punct de vedere. uşor transportabile. Curentul alte-mari v este un curent electric caracterizat de variatia periodică a parametrilor săi. precum şi în majoritatea ţărilor europene. Av~ntaje!e. se observă că Pare valoarea maximă atunci cînd cos <il = 1.. este necesar ca atit proiectantul instalatiei cît şi personalul Gt' •.-4 conexiunii in stea.. ~e folos~sc atît motoare cu aprindere prin .1) C reprezintă valoarea efectivă a tensiunii. a căror durată diurnă de funcţionare este IImItată. sint prezentate schemele celor două feluri de conexiuni. .PIde.. Astfel. Schema 2~~~~----~~~ conexiunii în triunghi In fig.st-a" sau în "triunghi".t ră. Fig. Aceste pompe sînt folosite de obicei ca pompe de rezervă care pot intra 'rapid în funcţiune in caz de intrerupere a curentului electric.Mo!oar~le termice se folos~sc de o?icei .1. .U.' (3. Din cele relatate mai sus rezultă că motorul electric este maşina de forţă care întruneşte majoritatea calităţilor necesare pentru antrenarea pompelor şi de aceea utilizarea lui în acest scop s-a impus pe plan mondiaL Din acest motiv. •Pentru antrenarea pomjJd?r.motorul cu aprmd. deci 'P = O. faţă de cele ale unui motor cu benzină care antrenează aceeaşi pompă.' .V. uzuri mai lente in timp. lULlif'let scopului urmarit.. ln S. respectiv atunci elndtensiunea şi curentul sînt în fază.. frecvenţa este normalizată la valoarea de 50 perioade/secundă (50 Hz).!. consum mic de combustibil. 'P unghiul de defazaj dintre tensiune şi curent. Deşi au un cost iniţial ridicat. Puterea medie transmisă in decursul unei perioade a curentului alternativ monofazat se numeşte "putere activă" şi se determină cu relaţia ' '. preţul combustibilului mai red1!s. De aceea. ~I ca gru~uri de intervenţii la stingeri de incendii. Reţeaua monofazică furnizează curent electric la tensiunile de 120 V şi220 V.mine şi rafinării. abur sau turbinele cu abur se folosesc la antrenarea pompecu. 1 valoarea efectivă a curentului. şi 6 000-10 000. notată cu f (f = lJT).126 EXPLOATAREA ŞI blTRETINEREA POMPEI IN DISTALAŢIF. . p = U . 3.Iasemă?ătoare: Deza\:antaje~e lor con~t<. S~ ştie ca . Tensiunile'uzuale la reţeaua trifazicăsint de 220-"380 V. ele concurează cu succes instalaţii asemănătoare echipate cu motoare electrice. Motoa!.ate fixe.." .tilizat la antrenarea pompelor mari.ere pnn comp:esle se ~retează a fi u. . . Reţelele de distribuţie ale curentului electric sint monofazice şi trifazice.". MONTAREA POMPEI IN INSTALAŢIE 127 .cu aprindere prin scînteie. folosite în centralele termice pent~u alirnentări de cazane. . ' Curentul electric este de două feluri: continuu şi alt crna tiv. uzun m~I :a. pentru reţeaua de înaltă tensiune.H. În ceea c~ priveşte ant~enarea pompelor.c~nLl·I': rlimentate cu bcnzin. în care 1. CIt ~I motoare cu aprindere prin compresie .. consumatorii pot fi racordaţi în două moduri: în . age~t esţ~ disponibil Ia faţa locului. în comparaţie cu cele cu ap:mde:e pnn compresie. astfel ca alegerea tipului de motor electric.Jr!p d" inundatii etc . motorul cu a~rinăere prin scînteie este folosit la antrenarea grupunloŢ de pompar~ J?oblle..t de. deşi în trecut au fost utilizate cu succes m agricultură. ele înlocuind motoarele electrice în instalatiile care funcţionează în mediu exploziv ..: electrică de forţă consumatorii industriali.15. La reţeaua trifazată. (diesr-l}. prezintă a\'a~taje c~: gabarite şi greutăţi reduse. ·.... c~Iar de la cazanele pe care le deservesc. agen~ preluat. puteri marr ra~ortate la greutatea rnotorului. Ca unitate de timp se ia în considerare secunda. se înţelege timpul după care un fenomen îşi repetă ciclul.14 şi 3. <:~eace l~ face improprii pentru antrenarea pompelor care au regtmun defuncţIOnaredmrnămarisaucontîniu. (In Olanda au adus servicii importante fiind puse să antreneze pompele de eva~u~re a apei din incintele îndiguite. Fig ._ ~otoarele cu aer comprimat au un domeniu limitat d~'~tilizare. Prin denumirea de "perioadl". pOJ?pele centrifuge de înaltă presiune. Prin urmare. Inversul perioadei se numeşte "frecvenţă.. deci frecvenţa va reprezenta numărul de perioade efectuate de variaţia curentului într-o secundă. Datorită acestor caracte.0 parte din aburul produs de cazanul respectIV. alimentate cu runtorină. cu timp de funcţionare diurnăfoartenîăre sau chiar continuu. ~otoar~le !ermlc~ se uhlIze.:.ele e~liene sînt rar folosite astăzi.l rOf/'spund:i cît :". valoarea frecvenţei este f = 60 Hz.motoarele . De ll:semenea.în . notată cu simbolul T.. intreţlnere uşoară..15.A. Fund surse de energie independentă. u la evacuart Of' ano In PPrIO. porniri uşoare.situaţiile în care nu poate fi reah~ata alimentarea cu energie el~ctncă:. Din formulă. . pericol de Incendiu sporit. Canada şi alte ţări ale continentului american. mobile. Schema 3. J--r-~~~~~~~ 1-.u~n: combustibil scump. lor In sItu.' .. 3--..-"!!"'--. montarea în instalaţie şi exploatarea ". xploatare să posede suficiente cunoştinţe în acest domeniu.__ L-. pentrureţeaua de joasă tensiurie. puteri limitate. mctoarelor cu aprindere prin compresie sint: "~~ndament energetic su~enor. Lcos ţi. In speCIa! ~n agnc u1.) Funcţionarea lor este legata de prezenţa ŞI vIt~za v~ntului. alcă~umd agre?. costuri initiale mai redu~ela ţ>uter. utilizate la alimentarea cazanelor de abur f?losesc pentru antrenare chiar . .-. rezultă că transmiterea unei anumite puteri electrice este cu atît mai economică cu cit valoarea factorului de putere este mai apropiată de cifra 1.ază cu precădere la agregatele de pompare. pompele cu piston cu actiune directă.. . In ţara noastră.:.nshcI.. Alegerea tipului de motor se face pe baza unei analize tehnica-economice ţmÎn~ con.. sint antrenate de turbine cu abur. cheltuielile globale sjnt mai reduse cu 1/3 sau 1/4. ". .aţIile In car~ acest. avantajele şi deza\'~ntajele pe care le prezintă fiecare cOllstruc~ ţie.

Variaţia turaţiei In fun~ţie de manda beneficiarului. deci demaraje puternice. cuplu.60 1.5H 0-3 3. fiindcă. Din cele descrise mai sus rezultă că motoarele cu excitaţie paralel sînt preferate pentru antrenarea pompelor.~t~rmină cu expresia p = .motoare sincrone de curent alternativ trifazat : . Tensiuni de fază sînt tensiunile existente la bornele consumatorului. de refulare 0.1-' 1. În tabelul 3. iar valoarea ei se ~. tensiunea de fază este mai mică decît cea de linie.5 38-75 peste 75 1.la conexiunea • A • 1: =. 1. utilizarea motoarelor de curent continuu este limitată din cauza dificultăţilor de transmitere la distanţă a energiei electrcmagne t icc sub formă de curent continuu.motor cu excltatle In paralet: b _ motor cu exsensul poate fi Inv~rsaţ astfalel: . Deoarece în exploatare pot interveni Însă situaţii neprevăzute. iar 'aceasta se axplică prin aceea' că.motoare de curent alternativ monofazat : .iesfediferită de cea a motorului cu excitaţie serie.1.09 1. curentul de excitaţie se menţine aproximativ constant. ' . . . la motoare de curent contrnuu : . trebuie să se ţină seama de . este recomandabil să se aleagă un motor cu o rezervă de putere care să poată satisface solicitarea suplimentară. iar la conexiunea în triunghi. Motoarele cu excitaţie serie sînt preferate ca motoare de tracţiune.în funcţie de cuplu.5) Din cele relatate mai sus se observă că la conexiunea în stea.f3 .~va!. deoarece.. De aceea. Puterea motorului de antrenare trebuie astfel aleasă încît să fie cel puţin egală cu cea absorbită de arborele pompei la regimul normal de funcţionare. Aceste proprietăţi rezultate din cele două feluri de COneXIunIservesc la racordarea convenabilă ac. variaţia turaţiei este neînsemnată. = U1 [7..'. /: '." PO~!PEI Ix lSST. La alegerea motoarelor de curent continuu trebuie să se ţină seama de caracteristica lor de variaţie :a turaţiei tn funcţie de cuplu. abscrbită la arborele pempei la regimul Dominal kW Coeficient de multiplicare funcţie de variaţia tnllţimil H a puterii. au valori mari ale cuplului. la motorul cu excitaţie par' e lse inversează sensul curentului de excitaţie.6) în care U şi 1 reprezintă tensiunea şi curentul de linie. "' Puterea activă absorbită de la o reţea trifazată nu. curentul de fază este mai mic decît cel de linie.". • .8H 0.2) (3.1 Coeficienţi de multiplicare a puterii absorbite de pbmpă.40 ~ ~rotoarele electrice sînt realizate în diverse tipuri constructive.ea. : [1=.. I . aşa după cum se şt!~. { .2-' 1.80 1. depinde de modul cum este conectat consumatorul. Alegerea pompelor c. la cele două categorii de. (3.'la motorulcu excitaţie paralel.3) (3. În industrie. .128 EXPLOATAREA ŞI INTRETI!'IEREA POMPEI IN I!'lSTALATIE !dONTARE. ' t:~. .16 sînt reprezentaţe diagramele de variaţie a turaţiei. .3-' 1. Tabelul 3.30 1. care pot provoca suprasarcini suplimentare.ţiaturaji~i~!e in_~penţe asupra parametrilor energetici ai pompei.40 1. ' •În fig. În exploatare.16. Sensul de rotaţie al motoarelor de ~ It " It curent continuu este stabilit de fabrica a constructoare în conformitate cu coFig.50 1. După acest criteriu. Din schemele prezentate mai sus se pot determina următoarele relaţii: A A ă = _ la conexiunea în stea).18 1. Din figură Se observă că. la-motorul cu excitaţie paralel.t t t d hti.. "'".i~. La motorul cu excitaţie serie. nave.motoare de curent continuu. Curenţii de fază sînt curenţii care circulă prin circuitul propriu al consumatorulŢui.?~sumatoril~r. . citalie terfe.IL. motoare. {I e = .motoare asincrone de curent alternativ trifazat. datorită' modificărilor condiţiilor iniţiale de funcţionare.-'-7. deoarece aşa cum se vede din diagramă.5 8-37. deoarece pot asigura menţinerea unei turaţii constante. ele pot fi împărţite in următoarele categorii: . Motorul cu excitaţie serie nu trebuie lăsat să funcţioneze în gol sau la sarcini reduse. sînt indicaţi coeficienţii cu care trebuie multiplicată puterea absorbită de pompă.la mororul cu excitaţie serie se inverseapă sensul curentului de alimentare a rotorului. în.4) In triune hi1 t:.!!lncţie de caracteristicile specifice ale acestora. . faţă de care se va alege motorul electric corespunzător. datorită faptului că curentul de excitaţie este egal cu curentul rotorului. :. 3.'3 .4-' 1. la acest tip de motor.\TIE 129 Curenţii de linie sînt curenţii care circulă prin conductorii reţelei trifazice.l ţi' ensium e mie sin tensiuni e exis en e m re ou a e re e el. prin urmare. turaţia creşte foarte mult. 3. ceea ce poate provoca defecţiuni mecanice datorită acţiunii forţelor centrifuge care ating valor importante. d 1" t "1 ..25 1. pentru alegerea motorului electric de antrenare Puterea.12 1. 26i 9 - .. UI cos cp (3. la turaţii reduse.3'U.!.". . Din electrotehnică se cunoaşte că alura curbeide variaţie a turaţiei în functie de cuplu. valabil pentru pompe centrifuge.. ale căror valori sint uşor măsurabile. . variaţia turaţiei In funcţie de cuplu devine importantă şi.. determinate de natura curentului electric utilizat. 1 (3. astfel de motoare şi-au găsit utilitatea la antrenarea pompelor montate în instalaţii care dispun de acest gen de energie la faţa locului: locomotive.

De aceea. Şcbema. cheltuielile iniţiale sînt mai ridicate. pentru a putea fi pornite.Din punct de vedere elestric. . domeniul de utilizare al motoarelor sincrone se situează in zona puterilor mari.17 şi 3. care poate atinge valoarea 1.. ele şi-au găsit o largă utilizare la acţionarea unor maşini şi aparate electrocasnice. peste 300 kW. Funcţionarea acestui tip de motor este stabilă numai la turaţia de sincronism. care este alimentată de un curent defazat faţă de cel din înfăşurarea principală.'". I:-'ST. de valoarea curentului. Cuplul activ al motorului sincron trebuie să fie mai mare decît cuplul rezistent al maşinii antrenate. +------~------. bobinajul este în general supradimensionat de aceea ele pot fi pornite direct.\ŢIE 131 In fig. La motoarele de puteri reduse._ _ R. apoi se face contactul electric şi. -Al şi A2inceputul şisfîrşitul înfăşurărlî rotorului:': . Această defazare se obţine cu ajutorul unui condensator de capacitate corespunzătoare. . maneta borne a motorului reostatului se aşază în poziţia corespunzătoare rezistende curent continuu. la racordare se va verifica în prealabil corespondenţa dintre tensiunea reţelei şi cea a motornlui electric. J. motorul se ambalează. pentru evitarea acestui fenomen. Schema conexiunilor pentru inversarea sensului de rotaţie la motorul cu excitaţie paralel. -:. R.aj uzual "motoare monofazice". Deoarece aceste motoare se construiesc pentru tensiuni de 120 V şi 220 V. Soluţia constructivă ce se adoptă în acest sens constă în prevederea unei înfăşurări auxiliare În sta tor. variaţia curentului de excitaţie atrage după sine variaţia curentului absorbit de la reţea. turaţia crescînd vertiginos. Această proprietate este folosită pentru îmbunătăţirea factorului de putere. mont~re<l:lor În ~nstalatie este foarte SImpla. ----- Fig. reprezintă o eategori.~L. Rotorul motorului electric rnonofazic este supus acţiunii a două cupluri egale dar de sens contrar. pornirea se face cu ajutorul unor reostate de pornire care introduc in circuit o rezistenţă-suplimentară ce limitează Fig._inceputul şi sfîrşitul Infăşurării de excitaţie paralel. racordarea Ia reţea efectuindu-se prm SImpla introd~cere a ştekerului in priza de curent.rezistenţă _reglabilă a curentului de excitatie. De aceea motoarele monofazice. În general nedepăşind 1 kW. 3. sene. Ca măsură de protecţie. în circuitul de exci- taţie se introduce o rezistenţă reglabilă care permite să se obţină turaţia necesară. au nevoie de un dispozitiv care să le asigure rotirea iniţială in sensul dorit.începutul şi sfîrşitul lnfăşurării de excitaţie serie. care nu sînt racordate la reţeaua publică de distribuţie a . '. înainte de a pomi motorul. :\Iotoarc-le electrice de curent alternativ mcnofuzat. se reduce treptat rezistenţa. In practică. _ BI şi B: .nsului de rotaţie devine preponderent.. ..va roti datontă acţiunii cuplului rezultant. La motorul de curent continuu această placă are forma din fig. la aleger~a unui motor monofazic trebuie să se aibă în vedere că sensul său de rotaţie 1 este stabilit de fabrica constructoare şi el nu poate fi modificat în exploatare . La motoarele sincrone.rREŢI~ERE.' Fig . Terminaţiile capetelor de legătură se numesc borneşi se găsesc pe o placă de borne prinsă de corpul motorului. ele sînt folosite la antrenarea unor pompe de grădinărit precum şi a grupurilor hidrofoare de alimentare cu apă a gospodăriilor individuale.1 . 3. deoarece puterea lor este limitata.18 sint prezentate schemele legăturilor pentru inversarea sensului de rotaţie la aceste categorii de motoare.3. atunci cuplul corespunzător s-. denumite in limi. Dacă se imprimă Însă o mişcare de rotaţie într-un sens oarecare. deoarece curentul de pornire are o valoare foarte mare. Dacă curentul de excitatie are o valoare redusă. Pornirea motoarelor de curent continuu prezintă unele dificultăţi. Din acest motiv.• Motoarele electrice sincrone de curent alternativ trifazat sînt denumite astfel datorită faptului că turaţia rotorului este egală cu turaţia cimpului magnetic rotitor produs de curentul ce trece prin înfăşurările polilor respectivi ai statorului. Prin urmare. astfel ca la atingerea turaţiei de regim aceasta să devină nulă. _.' ceea ce poate provoca deteriorarea acestuia. '. nefiind compensate de economia datorată factorului de putere. determinate de cimpul magnetic al înfăşurării monofazate. deaceea el este utilizat cu precădere în situaţiile în care este necesară menţinerea unei turaţiiabsolut constante.19. "deoarece nerespectarea acestei condiţii face ea motorul să iasă din sincronism .-. . DI şi D: -inceputul şi sfîrşitul polilor auxiliari.+-------T------- t.. astfel că rotorul se . el şi c 2 . fără folosirea rezistenţelor reglabiIe. " sen- Notaţiile . .pe măsură ce turaţia creşte. +----.19. ceea ce poate provoca încălzirea excesivă a bobinajului. CI .?-pei. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. 3. .} J". conexiunilor pentru inversarea "sului de rotaţie la motorul cu excita ţie . deoarece în zona puterilor mici.130 EXPLOATAREA ŞI r:-.18. astfel încît acesta poate fi defazat înainte sau înapoi faţă de tensiunea U. Placa.\ POlIPEI rN INSTALAŢIE ~IO:-'TAREAPOMPEI r:-. datorită complexităţii construcţiei faţă de cea a motoarelor asincrone. Rotorul motorului sincron este alimentat cu un curent de excitaţie de la o sursă exterioară de curent continuu.17. deci transmiterea puterii devine economică. în acest domeniu.reostat de pornire .au următoarele semnificaţii:. atit timp cît rotorul se găseşte în stare de repaus/cele două cupluri se anulează reciproc şi mişcarea nu poate avea loc. ţei maxime.> de motoare mai rar utilizate in industrie..

'e.•• sincron" ilusa trează modul lor de funcţionare. Pornirea motoarelor sincrone este dificilă. se utilizează diverse . Ro-rezlstoDl'4e uc:ltalio.rezistenti de' excltatle.20. .'. aceste motoare Fig. -r. . .ezCitatoare.oscilatoare J reoiaIenl1 la descIr· care. Acest lucru se realizează de obicei prin două metode: .8) Pentru preîntîmpinarea neajunsurilor descrise mai sus..0. 4 X instalată (puterea motorului) (3.rţi0l!al cu alunecarea. se va avea in vedere ca valOarea cuplului nominal de funcţionare să nu fie prea apropiată. corespunzător situaţiei de sincronism. 3. Motoarele asincrone sint cele mai răspînditemotoare electrice utilizate in toate domeniile de acţionate.. asemănătoare cu cea cI" la mntn'lr('k asincron. \ .antrenarea mecanică de către un alt motor de construcţie asincronă . valoarea cuplului este redusă. ceea ce provoacă şocuri in reţeaua electrică de aliN mentare.20. -~-+ p IfI 3 4 . I:-.. Valoarea alunecării se exprimă de obicei in procente şi indici astfel reducerea turaţici rotorului în raport cu cea a cîmpului magnetic. iar caracteristica lor funcţională poate satisface cele mai variate cerinţe.21 şi 3.132 EXPLOATAREA ŞI !I>TREŢII>ERE. . 5 ori mai mică decît cea a cuplului maxim. Schema 'de pornire cu racordare . J I I Fig. 3. T.22.r."\ . Variaţia cuplului Orientativ. _ ' Din diagramă se observă că la pornire. in colivie. după modul de execuţie al rotorului. valoarea cuplului nominal se alege de 2 . pornirea prin legare directă la reţea unui motor asincron. ' c~ - Fij(3. .. 2. motorulasincron prezintă următoarele particularităţi de funcţionare. TP . R.'.SU. care diferă de regimul nominal: . valoarea cuplului este nulă.23. cipale 1. funcţie poate fi permisă dacă se realizează condiţia de alunecare. J " In mod practic.bobinat". puterea. Prin noţiunea de alunecare se înţelege (3. . de cea a cuplului maxim. Funcţionarea este stabilă numai pe porţiunea O-A. cînd s = 1.Decalajul dintre tensiune şi curent este mare. deci pornirea se realizează într-o situaţie dezavantajoasă.în colivie". care se caracterizează prin aceea că viteza de rotaţie a rotorului este diferită de cea a cimpului magnetic rotitor. iar pentru s = O. Schema conexiunilor la placa se construiesc în două variante prinde borne. direct la reţea..r : turaţia rotorului. Motoare cu rotor .2l. adică în zona în care cuplul creşte propq. Schimbarea sensului de rotaţie poate fi obţinută prin schimbarea a două faze din stator sau prin inversarea sensului curentului de excitaţie. C'!l ii~ $" în ca. Din punct de vedere constructiv.~ . de aceea la alegerea motorului.7) r------------------. 3. Dacă cuplul rezistent este mai mare decît cuplul maxim. TABLOU I I I I I I I t R. iar acest lucru este explicabil prin faptul că 1 ele au o construcţie extrem de simplă. turaţia cîmpului mai511dicrot iu. denumite şi motoare în scurt-circuit. _ . q: I _______ A. T~. In acest fel.şi car: serveşte numai la pornire.autotnD. şocuri ale căror efecte defavorabile sînt resimţite de ceilalţi consumatori. Schema de pornire cu racordare directă la reţeaua de alimenţare: E . 3.23. 3.\ PO~IPEI !:-I INSTALAŢIE MOI>TAREAPO~IPEI 1:-. corespunzătoare cuplului maxim.). deci factor de putere redus. la pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit de puteri relativ mari. ' La pornire.. fiindcă rotorul trebuie adus iniţial la o tura ţie apropiată de cea a cimpului magnetic rotitor. sînt robuste. " Aceste dezavantaje sţntacceptatela motoarele în scurt-circuit de putere redusă.. La acest tip de motor.executarea unei înfăşurări suplimentare.SL " .alol'c de curent J' K "7.. . La motorul asincron. .: . totdeauna 112 < nI' iar alunecarea creşte proporţional cu sarcina. 8.--trail: r _ lloemalct' de curent.OODIIII&Iol'. este prezentată diagrama de variaţie a cuplului in funcţie de alunecare.22 sînt prezentate cîteva exemple de conexiuni ale unuimoţorsincll()n tipM. se vor putea evita deranjamentele provocate de suprasarcini temporare.prin autotransformator: c E .Cuplul de pornire are o valoare redusă la tura ţie redusă.qIE 133 şi să se oprească. funcţionarea este posibilă numai pînă la o anumită valoare a alunecării. Fig.. Motoare cu rotor .. alunecarea creşte foarte mult. :"_Fczintl I. In fig. Denumirea de .trans· clorm.formllor de pornire. în fig. funcţionarea devine instabilă şi motorul are tendinţa să se oprească.. '. 3.Curentul absorbit la pornire are o valoare mult mai mare decît curentul nominal (Ip = 4-71. care solicită mai puţin reţeaua de alimentare şi oferă in schimb I • posibilitatea unei cuplări simple. denumite uzual motoare cu inele colectoare..

rezistenţele se scurtcircuitează. r la pornirea stea-triunghi... deci dezavantajul înttlnit la:. Metodele de pornire generalizate sînt următoarele: . .a ru ruou taj tru stea-triunghi este prezentată în fig. " .pentru cuplarea in .iEREA IN FUNCŢII:Jo:EŞI !~TRET1~ERE.~etd-" " deIe anterioare . deci convenabilă pentru antrenarea pompelor. fără pauză. acestea se scot complet din circuit şi periile sînt ridicate de pe colector. Schema conexiunilor pentru pornirea cu bo bină de inducţie trifazată.Y (3.." . comutatorul conectează iniţial infăşurările de fază în stea. .2i. Fig.oi Prin urmare.t:. w= ~~~l . Din cele două egalităţi. În paralel.12) Prin urmare. ..@=.26. se efectueze la sarcini reduse. .10) ~f • 'l in care I" 1.triunghi I:!.impedanţa unei faze a Infăşurării statorice.legate in serie cu acesta: Prin aceastase reduce curentul de pornire.y = [rr = = ~.' Pornirea prin utilizarea unui autotransformator esteprezentată în schema din fig. se obţine. dar cuplul nu este afectat."'1-. Punerea in ftmcţiu. y pornire prin autotransformator : -~-.. .2. . '.y= e " [. Schema couexlunilcr . . . . (3.~ Pornirea motoruhii asincron cu inele colectoare se realizează cu ajutorul unui rcostat de pornire care introduce În infăşurările de fază ale rotorului rezistenţe reglabile. motorul funcţionînd ca un motor in scurtcircuit.tensiunea de linie (reţea).. I. Schimbarea sensului de rotaţie a motorului poate fi obţinută foarte simplu prin inversarea a două legături de la reţeaua de alimentare. Din cele descrise anterior rezultă recomandarea ca pornirea pompelor să .. sint curenţii de linie.U.valoarea curentului absorbit de la reţea este de K1 mai mică decît la cu plarea directă.f3.. II.. .cuplul de pornire se reduce de K~ ori faţă de cel realizat prin cuplare directă Pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit prin intermediul unei bobine de inducţie trifazate are la bază acelaşi principiu de reducerea tensiunii in faza iniţială. conform tebriei maŞinilor' asincrone.. ~upravegherea fi Intreţinerea in perioada de exploatare Punerea în funcţiune a unei instalaţii hidraulice poate fi definită ca fiind totalitatea operaţiilor ce se execută în faza de trecere de la starea de repaus. • Alimentarea motorului la acest montaj se face cu un curent mairedus. . ~ U' '..:!~ pcrmr." deoarece in interiorul bobinei are loc o cădere de tensiune. 3.3. ': 3.Zk . 3.\UŢ1E PI:J. 3...: . • •• ~.\ fOMPEI IN EXPLOATARE 135 soluţii al căror principiu se bazează pe reducerea curentului sau tensiunii de alimentare a statorului... . . iar acest lucru trebuie alegerea motorului. :. valoarea curentului este de trei ori mai redusă decit la conectarea în triunghi. 3... [u. deoarece.24.se~păs?. '" Acest motor prezintă avantajul unui cuplu mareIa pornire ceea ce fi recomandă să fie utilizat la acţionarea maşinilor şi mecanismelor la care cuplul rezistent atinge valori importante.. _______A : Aplicînd relaţiile determinate anterior psn?Jrn..134 EXPLOATAREA ŞI I~TREŢIXERE. iar după ce motorul a ajuns aproape de turaţia nominală.= .f3 ~. ceea ce echivalează cu inversarea cîmpului Invîrtitor statoric.' U.11) 1 . ..i' '. .pentru cuplarea în stea Y: Fig. Schema conexiunilor la pornirea cu autotransformator.. se obţin următoarele rezultate . .3 .. . . U.f3· I.5. in funcţie de tipul pompei utilizate.>'" (3.. . iar aceasta se poate obţine prin manevrarea corespunzătoare a vanelor instalaţiei. hA = li • . dar dezavantajul cuplul de pornire a\'ut În vedere la şi prin aceast metodă. ' Pornirea prin conectare în sistemul stea-triunghi prezintă însă deza vantajul reducerii valorii cuplului de pornire.e. .!e.2. Schema acestei metode de conectare este prezentată în fig. se efectt. . iar la atingerea turaţiei de regim. întîlnit la conectarea stea-triunghi se păstrează deoarece este mai mic decît cuplul nominal.\ PO)IPEI IN IXST. Dacă se notează cu K ••raportul de transformare al autotransformatorului aplicînd relaţiile stabilite în electrotehnică.. W Fig. trecerea pc poziţia triunghI...r.. --r--+-+---Schema lega tnrilor r'.'~ ZJ:= sau . Motoarele asincrone au o turaţie practic constantă." .l 3 (3.ează.'Ji .tot înaceeaşi proporţie {~ deoarece acesta este proporţional cu pătratul tensiunii pe fază.. .''>'''.ează. Conform schemei.9) ! . respectiv de fază. . tru cele două moduri de conexiuni.26. se obţine un curent redus la pornie. -. Pe măsură ce motorul se accelerează." ... ZJ: .pornire cu b<:bin~ trifazate de in~ucţi. 3.i. . se produce şi o micşorare a cuplului de pornire.:".25. la conexiunea în stea. rezultă . valoarea cuplului nu depinde de rezistenţa rotorului.pornire prin racordare stea-triunghi Y .. . la conectarea motorului în stea.

.... deoarece o. {~. in afara de cel~ navale: au ~~sul determinat prin construcţie.la pompele la care rotorul este fixat pe arbore p!m infile?re. . .proce~eazl astfel: se decuplează în prealabil motorul. termice de torţă.de răcire. Prin această verificare.. acestea P:Jt funcţiona in se l am' . a fost rotită de .sistemul de ungere. . . pJl'1li m.:' .._.:.•. după ce p:>mpa a fost montată în instalaţie. ungere-spălare. fund recomandabil a se efectua cu mina liberă. .-I!:. Aceste verificări. se vor demonta capacele rulmenţilor. t'Operaţ'ia' "poate exectifa' şi la pompele de dimensiuni mari. La pompele echipate cu etanşărt mecanice. cUJ?le~ apol~tn ~o~•• . mai mult de un an. se va. au ca scop să ofere garanţia înr1".una'sai{i.osingură persoană în două situaţii diferite: în poziţie orizontală.\RE 131 1 . Ea reprezintă pentru beneficiar momentul important în care instalaţia poate fi solicitată să satisfacă cerinţele pentru care a fost concepută. fabricilor constructoare.' Mişcarea' este posibilă de'oarece frecarea in lagăre şi în garniturile de ebiIlşare este redusă. :(~alt~ . Pentru a atrage mai uşor atenţia. Stringerea va fi moderata.mo.. !L."rificare~ sensului de rotaţie se face n~mai ~a pompele antr~nate de motoare. la asamblarea pompei.:tlb~n s. Dacă pe anumite porţiunise întlmpină rezistenţe sau înţepeniri.sistemul de etanşare. . atît in ceea ce priveşte obţinerea parametrilor energetici. În s. Inainte de nornire se va verifica sistemul de ungere astfel: la pompele care au ." . .a de rotire ŞI ~ensul. venflca:ea se:1sului se va face numai dupa ce. La aceste tipuri de pompe: pentru verificar~~ tsensului. .. lungă. Efortul de rotire a fost moderat.--!iniriit ut uror conditiilor necesare unei functionări corecte J. La pompele care funcţionează în condiţii atmosferice neprielnice.. Această interzicere este totdeauna subliniată în instrucţiunile de exploatare (cartea . sau cu etanşări mecanice.[" :. se .. este absolut obligatoriu ca personalul de exploatate să studieze cu atenţie şi să-şi însuşească indicaţiile cuprinse în instrucţiunile de exploa tar...' ' - '. astfel încît calităţile unsorii nu mai pot fi garantate. Verificările ('p se efectuează înainte de pornirea ~r()v.esţ grafltat. de tipul PAD. Sensul de rotaţie a pompei are o mare importanţă asupra bunei funcţionări a instalaţiei. de obicei un vizor transparent. şuruburile ~~ st. . .prfntr-o transmisie rigidă. . se vor deşuruba dopurile prevăzute la partea inferioară a carcasei. operaţia de verificare a rotirii se va executa de fiecare dată cind se porneşte pompa. verifica dacă în locaşul presetupei ~xistă lichid de.)~irealiberă (valabilă numai pentru pampele cuorgane ln mişcare de rotaţie). fie sub forma unei plăcuţe prinsă cu nituri.:lIXEREA POl/PEI IN EXPLOAT. emise pentru fiecare tip de pompă în parte şi livrate împreună cu acestea..: ' .: l~ pompele echip'. La pompele de dimensiuni mICI ŞI mIJlOCII.~ol şi se corectează ~ac~este. înainte de pornire.q'.. Dacă pompa este echipată cu un ungător de nivel constant. La pompele echipat~ cu .rm"ere a presetupei. de cătie . .' .circuitele auxiliare. . cît şi pentru prevenirea deteriorării agregatului.:. . .isă ~" [ace yornl?-d . se vor manevra robineţii respetivi. din azb.paţiul destinat acestuia. egalizare ..\[otoardt..•. fiind acţionată . . . tn perioada de iarnă. se vor lua următoarele măsuri: ..de?arece . avînd o lungime de 50 metri (alcătuită <lin tronsoane).' propriu-z. cu scopul de a evacua apa din pompă şi a pr. Această săgeată este aşJzată întotdeauna într-un loc uşor vizibil şi este realizată fie direct din turnare.~e~lcă e centrarea cuplajulul .tehnică a maşinii).se V". după fiecare oprire.. se va verifica nivelul uleiului din paharul basculant. se slăbeşte stringerea presetupei şi apoi se roteşte cuplajul cu mina. . In această privinţă Înainte de pornire. .. .. ".sensul de rotaţie (valabil numai pentru pompele cu organe în mişcare de rotaţie) . .. instalatiei. ungere.care.mot~rul I~'. etanşarea arborelui pompelor industriale se realizează cu garnituri moi. nivelul acestuia trebuie să se găsească în dreptul semnului de nivel prevăzut pe lagăr.I< .. ca scop să verifice in ansamblu corectitudinea montaj ului pieselor r~titoare.'l:.. La aceste pompe. .itorul pentru o fracţiune de t!mp foarte .. se vor efectua În ordinea următoare: . porrure în sens in vers poate provoca deşurubarea sa ŞI Inţepenirea in carcasă. .lagărele unse cu ulei.. t .m prealabil s:a~ slabIt.itXv-w. la cea de funcţionare."..~:. .ţia de Vf'rifkar. Lagărele pbmpei slnt unse'cu ulei sau cu unsoare consistentă. electrice ". .lte cu garnituri moi s~ vor strill§'e ~~uliţe1epresetup~i cît mai uniform cu putinţă. Op~ra. se va verifica mainte de pornire prezenţa lichidului de un~~re-spălare. .scur~ă (cu pompa cuph:. Rotirea trebuie să se facă uşor şicontinti~. Aceeaşi operaţie.se vopseşte În. se va verifica centr~wa cuplajului. :'.al căror rol ŞI funcţionare trebuie bine cunoscut de personalul de exploatare. Ca exemplu se prezintă următorul caz: o pompă verticală de adincime. . astfel că În exploatare el nu mal poate fI. pentru aceasta se apucă cuplajul cu ambele mîini.m~nţl ale acestora sînt unse în timpul procesului de asamblare din uZI?ă Ş! bv~a:e ca atare..gar':lturI mOI.' .•. . :i .poate' 'conduce 'Iau defectarea unor 'J?iese.'. alt.seJ>revin~pom~~ nniji'poinj>itblocate din' ailHw-. In acest sens... s~ va îndepărta un?oarea veche şi se va înlo~ui cu unsoare nouă. culoarea ei se deosebeşte de cea a pompei . ... . expuse pericolului de îngheţ. Este obligatoriu să se verifice dacă sensul de rotaţie al motorhlui de antrenare corespunde cu cel indicat de săgeata de sens a pompei.se' va executa ŞI asupra motoarelor electrice eate nu au funcţionat o perioa1li mai. Inainte de punerea in funcţiune. "".·.~ În general pentru' toate pompele industriale. . sprijinită pe lagăre de alunecare. . _ amorsarea.dlf!Clt~.. ~u este necesar să se verifice gradul de ung~re.~~~a ~~~. a~xlltare .llllt~ ca ac. ten~mţ.. se v:eriţIcă sensul la~ersul li?.. ".iu negru.' t • .: . Este interzis a se proceda la verificarea ~e:u'~lui cu motorul cuplat.!.•... \'aiabil.'.136 EXPLOATAREA ŞI !XTREŢIKEREA POliPEI IN INSTALAŢIE PUNEREA IN Fl"XCTIlJKE ŞI !xn:. Numai în cazul în care p:>mpa a fost stocată pe o perioadă mal îndelungată.eveni astfel tngheţarea ei. Excluzînd unele construcţii speciale. astfel încît să se poată obs~rva. Unele tipuri de pompe sînt prevli~ute ~u InstalaţII..!0Ul perSoane şi se roteşte citeva: ture. destinată hidrocentralei de la Porţi1e'de Fier. " ... şi ln poziţie verticală. la sa tie cuplat cu pompa. ..n'llr1.' _ la pompele echipate cu etanşare mecanică. Rotirea liberă este prima operaţie ce se execută inainte de pornirea pompei şi are. deoarece lag~rele ~u rw.0tive. ' La pompele la care ungerea se face cu unsoare consistentă... apărînd proeminentă pe piesa respectivă. . în . Pentru aceasta..conformitate cu indicaţiile prevăzute în instrucţiunile maşinii.h •••.!·zisJ. \'. cazul~~. . .

Un alt dezavantaj. Schema instalaţliei de amorsare prin sistem gravitaţional (prin cădere. nivelul J?rizeide vid ŞI deci pompa poate fi amorsată. clapeta deschizîndu-se sub acţiunea c~re~tului de lichid. Eventualele \ scăpări datde0rate stării necoreSj>utnzăft.coborirea pompei sau ridicarea rezervorului de aspiraţiescumpind costul instalaţiei.. sau Inecare). După cum s-a arătat in capitolul 1. .:"de'alirea conductei de aspiraţie.te.sorb cu clapetă.a pompei. consecinţă nearnorsarea pompei la pornirea ..etanşare. " " .XEREA IN FUNCT!UXE ŞI !NTRETIXEREA PO)!PE! IN EXPLO. . sau pentru pompe de dimensiuni mari. Diferenţa.Fig.rotor. Soluţia este ilustrată în fig.~te ax~ rotorului pompei. o d~presiti~e.' b Procedeul amorsării prin sorb CII clapdJ. lichidul ajunge la.. Pompa se consideră umplută atunci cînd lichidul ajunge la nivelul pîlniei.138 EXPLOATAREA ŞI IKTRETD. determinată d~ înălţimea geodetică de aspiraţie. In fig. asigurînd in mod permanent amorsarea acesteia. care să .amorsante. Această deficienţă reprezintă deza.Schema de funcţionare a unei astfelde . în special în staţiile de pompare." Există diverse soluţii de creare a VIdulUIcare-şi gasesc aplicarea în funcţie de caracterul instalaţiei. a coloanei de lichid in conducta de aspiraţie. . După oprirea pompei din funcţiune. pentru a putea tra~smlte o can~ltate oarecare de energie lichidului. :L ' I .UARE 139 Cea mai importantă operaţie de car~.28.) etanşeităţi perfecte a clapetei. elapeta se închide şi păstrează astfel coloana de lichid pentru o nouă amorsare. Procedeul amorsării prin "cădere" sau "lnecare". următoare.pompe care nu se pot arnorsa singure (neautoamorsante).pompe care se amorsează singure. 3. de nivel trebuie astfel aleasă incit să satisfacă NPSH-uJ. al sl~temulul. se umple conducta de aspiratie ŞI pompa ~ cu lid. In general. in continaare sînt prezentate cîteva procedee utilizate mai frecvent la diverse instalaţii: a.'1.29 este prezentată sche~a a.: funcţionare a instalaţiei o reprezintă verificarea stăm de amorsare a pom~el. care introduce o rezistenţă suplimentară. lovită sau :zgtriată.asis gure menţinerea permane!ltă. Avînd în vedere importanţa fenomenului de amorsare la puner~~ în funcţiune a pompelor..:ful~re. Acesta se realizează cu ajutorul unei surse care poate crea in cond~7ta de aspiraţie. ceea ce reprezintă marele lor dezavantaj.. organul de lucru al. Acest sistem presupune realizarea unei . 3. Cind depresiunea atinge o valoare stabilă..<:t" Fii.trebuie să vină în contact cu acesta..eri~ară.[ .. naletă .oare '~'\~~~~fS1~!2I a suprafeţei .- '. iar astăzi este utilizat din ce în ce mai mult.. _ pilnie. sensul curgerii se inversează. 3.prln sorb c.:antaj~ prmcip. ceea ce defavorizează caracteristica de aspiraţie a pompei.28.uclapetă:"."EREA POMPEI IN INSTALATIE P{. .cu mişcare alternativă cît şi cele cu mişcare de rotaţie.' conduc la go. Funcţionarea are loc astfel: se mchide in prec:Iabil ~a~a de r.. din care se remarcă faptul că nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie este inferior nivelului axei rotorului pompei. • .' . care poa e I coro. In acest fel1ichidul ajunge la pompă datont. Pompele centrifuge şi axiale nu posedă această proprietate. .. ".. 3.iJ care <ipaS<iasupra clapetei ŞI o rnentin= închisă. " 1 . .al. . il consţltule însăşi clapeţa. Schema ins~ţiei .27. plst~n. au calitatea de a fi aut<. Din acest punct de vedere. Acesta constă in amp~sarea pompei in instalaţie astfel ca nivelul lichid~ui din rezervorul de asprraţie să fie situat la un nivel superior faţă de nivelul la ~~rese &ăse.. atit cele . realizînd amorsarea propnu~isă. Acest sistem de amorsare este raţional. Procedeul de amorsare prin vid. denumite autoamorsante sau autoaspiratoare. . situată la partea sup. necesar al pomper. 5.Instalaţii teste prezentată' în fig.rentabil să se folosească o p~mpă de vid racordată la conducta de aspiraţie a pompelor. Acest procedeu prezintă dezavantajul că necesită execuţia unei construcţii speciale . urmărindu-se indicaţiile vacummetrului. nu are dezavantajele înt1ln~te la sistemele anterioare. I-':'---~:=I ~ . prin pîlnia rlP umplere. Se porneşte pompa ŞI se deschide treptat vana de refulare. ..~ dată..se deschide robinetul de vid de pe conducta de aspiraţie.ă acţ~unl1forţei de gravitaţie. pomper . coloana de lichid fiind continuă. toate pompe~ \"olumic~.este condiţionată bun.27.r·.. din punct de vedere hidraulic. Sistemul funcţionează astfel: inainte de pornirea iniţială.. amorsarea poate avea loc.' Pentru staţiile de pompare dotate cu un număr mare de pompe. La pornirea pompel. avind drept morSl!Ze. există două categorii de pompe: . după care se înşurubeaz~ dopul de închi~er:.} c. es." '.cestui procede~.

In .i' Nu este nici un pericol dacă pompa funcţionează o perioadă de timp limii tara (1-2 minute) cu vana de refulare complet închisă. poate reprezenta pentru acesta o informaţie preţioasă. prmcipn de funcţionare diferite: • sare prin Vid: ··astfel.Se urmăreşte" funcţionarea etanşării: presetupa' cu' garnituri moi se va stringe astfel incit să permită o picurare necesară răcirii şi ungerii gamiturilor .U!Ul aceste condiţii nu mai este poîn sibilă.cum d Ş s-a mal arătat. . amor:> . iar acest lucru nici nu este necesar atîta timp cît cerinţele beneficiarului sînt satisfăcute.sarea se face prmtr-o conductă' sifon. atunci se poate improviza o măsurătoare cu ajutorul unui vas atalonat. iar funcţionarea în asemenea regim trebuie evitată.. pompa este amorsată şi se poate deschide vana de refulare. la instalaţiile curente se procedează astfel:" . conform curbelor caracteristice ale . privind jetul de lichid la capătul conductei de refulare. creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. ceea ce ar avea ca efect dezamorsarea pompei.. In această situaţie.indt pompele devinautoamorsante.constructive" baFig. la o anumită valoare a debitului.ri~e a debitului. "situate la distanţă mal m~e de sursa de apă.a ~onductei de refulare de cea de a~plraţle nu poate avea loc. Dacă se apreciază ~nsă că debitul este nesatisfăcător. .te cu pompe axiale se utilizează exclusiv pr~cedeuld~ amorsare prin îne'f:. Iogice automatIzate. . ungere sau etanşare.La pompele antrenate de motoare electrice Se citeşte indicaţia ampermetrului. . .. Totuşi pompa nu trebuie să funcţioneze prea mult în acest regim. . Schema instaIaţiei de amor.29.pompei sînt dimensionate să reziste la o presiune mai mare decît presiunea obţinută in acest punct. precum şi de particularităţila constructive ale acesteia.Se deschide vana de pe conducta de aspiraţie.astfel că. deoarece organele (. Dacă pornirea pompa! s-a efectuat în condiţii normale.~ezultă că pompele axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă.. fiind comunicată producătorului în caz de rsclamaţie. Din ace~te motIve. motorul devine supraîncărcat.'Ie. EXPLOAHREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA 1:01 FUl>CŢlmiE ŞI INTREŢI:oIERE. lichidul se poate încălzi excesiv şi poate atinge punctul de fierbere. deoarece. procese tehno. După atingerea turaţiei de regim se urmăreşte indicaţia manometrului de refulare a pompei. Se inţelege că astfel de măsurători se pot aplica numai la pompele cu debite mici şi mijlocii. De aici. . la staţiile de pompa re echlpa. iar crearea ~ld.•• RE 141 . De obicei. . determinate de capacitatea vasului de măsură.~elece urmează. avîndu-se în vedere ca. c'. se va opr] pompa şi se va verifica din nou starea de amorsare. nrmărindu-se concomitent indicaţia manometrului pînă ce acul indicator se opreşte in dreptul diviziunii corespunzătoare presiunii dorite. . in continuare.\ POMPEI IN EXPLOAT•..tll. in general..di~er~e.ridulde.Se deschide vana de refulare. . dar se va ţine seama că. să nu' se depăşească valoarea curentului nominal înscris pe plăcuţa de caracteristici a motorului • In exploatare. Rezultatele măsurătorii sînt aproximative.' in general de condiţia de siguranţă (agregat~ de mterv~nţii la stingerea Incendiilorvpompş navale. Totuş~ la unele staţii.sistemele descrise -mai :s~s. Care se u. . dar ele pot oferi o imagine asupra ordinului de mll.140 . . zate pe.de VId. înainte de pornire. toate pompele autoamorsante trebuia um~lut~ cu licJ. Manevrele care se f~c cu !lce~tă ocazie trebuie să ţină seama de tipul pompei. aceasta este un indiciu că pompa nu este amorsată. "i~-.Se deschid robinetele cir~uitelor de .~~=~!! " Pompe centrifuge . M. datorită frecărilor cu organele pompei. etc). se poate proced~ la po~rea propriu-zisă a agregatului. La aceste pompe nu se aplică nici pro5edeul de amorsare prin sorb şi elaSpre . timp prea îndelungat..'. a vanei de refulare. această situaţie trebuie să coincidă cu deschiderea completă. motoarele recomandate de fabrica constructoare nu satisfac caracteistica puterii absorbite pe toată lungimea curbei. e alura curbei caracteristice a puterii acestora. astfel că sepa-----~ rarp. instalaţiile nu sînt dotate cu debitmetre pentru măsurarea debitului vehiculat. care a a 'du li. dacă acesta este stabil şi indică u presiune superioară faţă de cea nominală..-manometru. pot apărea situaţii diferite. Dacă după pornire manometru! nu indică presiune în refulare. l~~umite tipuri de pompe se utiIizează . pompa centrifugă poate satisface un domeniu cu limite suficient de largi. ~.. lucru care realizează etanşarea interstiţiilor ŞI în acelaşi timp evită uzurile datorate frecării suprafeţelor nelubrifiate După efectuarea tuturor operaţiilor pregătitoare în vederea punerii in func~ ţiune. complet vana de refulare.r. se prezintă regulile valabile la pornirea principalelor categoru de pompe. .nple tot cu ajutorul unei pompa ... la sarcina respectivă.Dinacestpunct de vedere.6 It rid p~ta. ' . acţionînd maşina de antrenare respectivă. de exemplu un butoi de capacitate cunoscută.Se porneşte pompa. In mod practic. ln:afară de . Folosirea acestor c~n~trucţ~i este impusă . d~oa!ece conducta de aspiraţie are dimensiuni foarte mari şi umplerea s-ar face într-un. ' În marea lor majoritate.~eînchi~e. randamentul lor este inferior faţă de cel al pompelor obişnuite.soluţii . în care pompa este pusă Să'1iiiiCţioneze la alţi parametri decît cei prevăzuţilaconlractare.. care.răcire. .. cu SCO~ul e a· obţine un cuplud rezistent ~mtm.pompelor centrifuge. m')nht în flanşa > . la instalaţiile care sînt echipate cu astfel de vane.'" . MI'-:-manC>VaCuummetru. La o instalaţie calculată corect din punct de vedere hidranlic.. Utilizarea sistemului de amorsare prin vid. .~ 'regulă generală.procedeu raţional şi economic . '" " . se va regla regimul de funcţionare în scopul obţinerii parametrilor doriţi. la pompele axiale este condlţlOna.' .

se cercetează cauza. se urmăresc următoarele elemente: "r Funcţionarea liniştită a agregatului.prin rotaţie sau translaţia . Dacă regimul este silenţios. Orientativ se precizează că dacă mina poate suporta cîteva secunde contactul cu părţile respective. completarea se va face periodic. în acelaşi timp. temperatura mediului ambiant.. încălzirea poate fi considerată normală (40-50°C). se goleşte pompa. astfel de' pompe nu se montează în instalaţiile clădirilor de locuit. ar putea conduce la supraîncărcarea maşinii de antre~ nare. clape ta de' reţinere nu se va monta decît la ~apătul conductel de refulare. .ulei din lagăr să corespundă cu reperul marcat pe indicatorul de nivel.: ingllteţ Pompe axiale .)J. defecţiunea şinumai după aceea se poate pomi din nou agregatul.Se deconectează maşina de antrenare.' '01:' ea . tipul constructiv al rulmentului. .e deconectează maşina de antrenare." POllPEI IN EXPLOAT. . atunci se va opri pompa." : Vibraţiile 'şi trepidaţiile puternice stnt determinate' fn majoritatea cazu: I rllor de un centraj defectuos..căror arbore este sprijinit pe lagăre cu rulmenţi. . 'Sub formă de loviI turi sau pocnituri. ' c"'::snIta manualele de specialitate.lo~ fiind I?stabID: în zon~ debitelor reduse şi a înălţimilor d~ pompare ~al ridicata. .::. .Se porneşte pompa. In acest sens. -: D~pă atingere~ regim~l?i nominal. Acest zgomo(nu estetm indiciu de funcţionare anormală. Prin u~are.Se închid robineţii circuitelor auxiliare. ".:p lnrhf<11' 't'~1n~l de P(~ conducta CI. De regulă. .' . Dacă uleiul are un nivel mai redus. se va completa cu ulei de aceeaşi calitate.se pornesc cu vana de refulare complet deschisă. . Aici se va avea în "edere ca reglajul p. In astfel de cazuri. ..142 EXPLO..~u ~x9ţlS Ae PIei••deoarece aceasta i>ro-. Temperatura de funcţionare a rulmenţilor se verifică de obicei atingînd cu mîna porţiunile de lagăr din dreptul acestora.Dacă există pericol de îngheţ. .Se inchid roLindple circuitelor auxiliare Dac' ~e goleşte pompa. ' e . '.\L\ŢIE Pm. Dacă lagărele pompei sînt unse cu unsoare consistentă. Verificarea se va face după cel puţin 1/2 oră de funcţionare. . perioadă de timp se poate aprecia că regimul termic s-a stabilizat. se va manevra vana de refulare înă ce s~ obţme..dorită.. se deconectează maşina de antrenare.ildrt:.Se verifică stringerea presetupsl cu garnituri moi.Vana de pe conducta de aspiraţie poate rămîne în poziţie deschisă. • Deoarece . La pompele al . In caz contrar.Se deschid robineţii circuitelor de ungere şi răcire. Dacă tn timpul funcţionării 'a:parzgomotepnternice. ...IRE. ă d pe!lcu " 1 d/.:. --: Se .Se deschida vana de refulare. se va cerceta cauza şi se va remedia. J Oprirea pompei din funcţiune se face astfel: . fără senzaţie de arsură. cunpermetre. Pe parcursul funcţionării. aceasta este o indicaţie că montajul şi centrajul au fost corect efectuate. .l ( . c.f:. " ~'-'. unor cauze accidentale.esiunii sa se ~eallZeze astfelmcît să nu se depăşească valoarea nominală contractată care. pornirea lor are loc astfel: . deoarece zgomotul este supărător pentru locatari.importants.~ -:. .: . ' ' Pompe volumice To~te pompele volumics. . l' Y. deoarece. presiunea . se opreşte iniediat pompa. setnlătură '.. xist .pomp~ţe axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă funcţionarea . precum şi de mediul în care funcţionează ansamblul. -".~e deschide complot vana de ~efulare.. faţă de reper. se vor utiliza debitmetre adecvate Iar pentru alegerea metodei de măsurare si a tehnicii ~ -.' . se instalează pompe prevăzute cu lagăre de 'alunecare. în funcţie de tipul pompei.'EREA IN FUNCŢIUSE ŞI INTREŢISERE.. . se va urmări ca nivelul de . .' . ~-t. t'. se aude un uruit continuu. astfel încît pornirea să SI' facă cu conducta golită de apă. a cărui intensitate este în funcţie de calitatea rulmenţilor. . la pompele cu debite . . e deschide vâna de aspitaţie. S • . ". Este contraindicată funcţionarea .Se porneşte pompa.. Intervalele de completare sau înlocuire totală a unsorii sînt precizate în instrucţiunile de exploatare emise de către furnizor. ~ urmăresc Indicaţiile aparatelor de control: manometre vacummetre debitmetre.DU~ă atingerea turaţieids regim. puterea c~)Jlsumată creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. . datorită frecării acestuia cu piesele aflate in rotaţie. Temperatura diverselor părţi ale corpului pompsi poate fi măsurată cu precizie cu ajutorul termometrelor de suprafaţă. Pentru aceasta. care trebuie să aibă loc fără zgomote ~normale sau vibraţii puternice. . Instalaţia trebuie astfel concepută încît să nu creeze rezistenţa !mportante la pornire .. dacă instalaţia o are pr _ văzută. cu ajutorul van ei de refulare se reglează valorile parametnlor solicitaţi. ' "'..WT f'. . . Supravegherea în timpul funcţionării. ".. . ... '·'.2. voacă un consum suplimentar de energie ŞI. . deoarece in această. Of P~nt~ oprirea pompei din funcţiune se va proceda astfel: O" \ Oprirea se face astfel: Vana de refulare rămînînd deschisă. ' .IT." . .Se închid robineţii circuitelor auxiliare.Temperatura uleiului din lagărul pompei ntiitrebuie 'să depăşească Cu mai mult de 50°C. indiferent de felul mişcării . . care ar fi recomandabil să existe în dotarea unei staţii de pompare.deschide vana de pe conducta de aspiraţie."RE 143 . conduce la o Incălzire excesivă a uleiului.": ~I l:-orREŢI:-OEREA I'OMPEI 1:-0I:O>ST.1. Dacă temperatura continuă să crească şi după acest interval.. Ia aceste p?mpe. f. ~ 3.~e deschid r~~i~etele circuitului de alimentare cu lichid pentru unzer lagarelor transmisiei. a căror funcţionare este mult mai silenţioasă. astfel ca f~ funcţio~are sa se asigure o sc~rg~re ~ub formă de picături. Supravegherea agregatului in perioada de funcţionare are scopul de a asigura exploatarea normală a acestuia şi de a preveni producerea unor defecţiuni sau deranjamente datorate .Se deschide complet vana de refulare dacă aceasta a fost închisă parţial în timpul funcţionării.

<H..:i. arderea inelelor respectiv= şi deteriorarea etanşării. '. (firi p~nciplUl de funcflonare.~e ." Corespyn~âto.tor. la pompele echipate cu etanşări mecanice. 3. '.. . la. ..".Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă trebuie să asigure o funcţionare fără pierderi abundente de lichid. . peste limita admisă. . care po I reg a e p .1).are.conformitate cu prescnpţille furnizorului.144 EXPLOATAREA ŞI lSTRaTINEREA POMPEI I~ I~STALATIE rt. pu~. încălzire care se manifestă prin apariţia unui fum negru în zona prssotupsi. In principiu. ". să împiedece complet scăpările.. e~te capabil.. . Astfel.depăşirea temperaturii uleiului din lagărul pompei.mă.30. agregatului. v.ite ale lichi4~11l' 'tn rezervoi:Ul de aspiraţie: Acest sistem ·se. ... între pompă şi motor nu intervin cupluri rezistente care să se opună in mod brusc la pornire. pomp~rp.cterul t~ţiei.supenoaiă. spălare sau etanşare. J. 2. iar la cele echipate cu etanşări mecanice. .Ş~fără . 2 ? 2 U . acestease. sub formă de picături. t _ supraîncărcarea maşinii de antren.. astfel încît să permită o uşoară scurgere de lichid. rezult~ c1\ rl'gimul dp pompareeste neuniform. la. tir Soluţiile construtive bazate p~ variaţia nivelului sî. Avantajele principale ale autcmatizărf pot fi rezumate astfel: .uatiile mai lIDportanfestnt antomatizate. Schema automatifectuos a1instalaţiei. .. tre. se va opri pompa şi se ~a ~erifica ~acă n.iţi~t. .Eliminarea posibilităţii efectuării de manevre greşite. Jar pentru a proteja aparatele.. d 1 Tn practică automatilarpa instalatiilor r!P. prin intermediul un~l releu. un~ l!lferl(~ară. element care devine foarte important in special la agregatele de puteri mari. pres!1.de .". tempera lagărelor etc. . spre deosebire de pcmpele volumice.' Defecţiuriile ce' se ivesc in func. datorită uşurinţei de transmitere electrică la distanţă a comenzilor.0 supraveghere strictă din 'partea personalului.Pbe om:~urăşic~i:d\ ~fing~· ~ita sca e. "V .e~~ c't..intervale sţabilite infupcţie .~b. pentru opnre !TI caz de avarii.: 7 ?~ "w. .. aparatele şi dispozitivele de automatizare trebuie să semnalizeze şi să întrerupă funcţionarea pompelor în următoarele situaţii: . •••••• . conomie de personal de supraveghere calificat. impure ŞI de a~eea es~~ u'tilizat .. !' '. două nivele difer.. . .rIl. iP. " ''3.riaţia presiunii. . E .. il .comuta.' . care.-UIll}~ p~oce ee e folosite.•.2. ~~~a!tgl .cu precădere la automatizare a mstalaţlilor.ung~. sau chiar opnrea el din funczării cu dispozitiv cu flotor: ţiune.ni .ontajul etanşării a fost executat in . Flotorul este un corP plutitor ghidat pe un cablu \'e~lcal ŞIcare urm~reşt~ i ia nivelului lichidului între două limite..ba~ează 'pe prinCipiul conductibilităţi~ electrIce a lichIdelor ..\RE 145 . Deran)amente filDcţion~e .. regimul debitării este pulsatoriu. 'Jebiful rciulat.c!esvQltare a ~~di.paratele măsură şi control trebuie observate în permanenţă. in timpul funcţionării.şi .~. iarvalorile de parametrilor obţinuţi se notează în registrulde exploatare.".qr racorda prin intermediul unor amortizciare' de.'''' ...nt cele care u fzeaza comanda prin flotor sau electrozl. La etanşările moi. ni\~~:= limită ale Iichidului din rezervorul de aspIraţIe sau rtfularp.altl1.la .'..I~ ele<:''tdte 'iZ'oI3:te...tlOnarea.~~ vQlumI~e ~plston. piuliţele pr-setupslor.\fl J~:H':'.1-'>:'1\ .~e C. Pentru ca relaţiile dintre beneficiar şi furnizor să nu ~ufere datorită unor interpretări sau informaţii eronate.pUlsaţii. O strîngr>p~ prcJ.menajere .buie.scăderea presiunii de refulare sub limita pentru care s-a reglat funcţionarea. prin urmare. agre. 267 r'}:J . necesară răcirii şi ungerii garniturilor.~' . eledroZl"S!l. început cu mîna liberă. .l. se baz~ază pe principiul variatiei 'param~trllor . În momentul contactului electro~ului <:u uchidul. ..' i. ..î. . ._~:.X. pUI oru co a ... să transmită comanda electrică de pornire sau oprire.Cel mai simplu dispozitiv de comandă electrică este contactorulelectromagnetic. .' _..aJu. se strîng moderat. de. var aţ t f'l t du dorinţă Cînd nivelul hchidului creşte rn rezervor. Comanda automată a pcmpelor centrifuge este foarte uşor de realizat deoarece. .energe~lclt al dagre~~= tului: de resiunea in conducta de aspiratie. mstalaţiei il nemulţumesc totdeauna pe ţ>enefi~iar. intensitatea curentului.\ PO)Il'EI 1:> EXPLOAT..U~ft~?~p~~~hM~cr~r~~i"l~est~i ..' K . În perioada exploată.i " ..~ st~âi~U!~~ţ~# . scăparea lichidelor toxice în exterior.JePisţat~-ta~za'i~AjîE1~tffi'. Dacă totuşi se constată astfel de situaţii. deci furnizorul.şi metode de remediere.. ă e . De obicei variaţia nivelului este folosită pentru ~ornlrea ŞI oprl:ea.. electric de alimentare.. la presetupele echipate cu garnituri moi. anumite . nu sînt admise scăpări de lichid. 1~.. dup~ cum rezUlti.... ~~atele de pompare pot apărea anU:IIute incidente funcţionale care au ca efect un re&lm d~ l~cru deFig. . iar practica confirmă tendinţa acestuia de a acuza pompa..dezamorsarea pompei: . !f}.~Cl..IIi .. '.A.lichidelor ce conţm particule in sus·pensie." ar . care.. temperaturii şi Intensităţii. In principiu.Protecţia motorului este asigurată în mod automat in timpul cit agregatul se află in funcţiune: . robinetul care alimentează acest circuit se va regla astfel ca presiunea Iichidului auxiliar să depăşească cu 1-2 bar presiunea Iichidului pompat.~t.iC~l are ca «foct încălzirea excesi va a acestora.:Qaţ:A ~ .. . . la. . ~J1. ind' 1 limita superioară plutitorul (flotoru1) se ridică odată cu acesta ŞIc ajunge a '.~nea !TI con uc a e re iare. . astfel inc:1t pompele pot funcţiona . "dispozitjv. . :' •. instalaţiile' dotate cu pompe antrenate "de 'motoare electrice se pretează in mod deosebit la automatizare. toi-ui ~doi electrqzi suspen$ţl J>1:. iar v. are rolul de a astgura r~~ţIideIea_şau dsschidsreaIclrcuitului electric de alimentare a motorulul. i'" r .~.2. pomp~e a apelor .lIrt~~.~or...::':EREA IN FUNCŢIUl'iE ŞI I:-OTRE1J:':[RE.indic~ţiile aparatelor sint sub formă de pulsaţii sau oscilaţii.. . 1 IIi hid lui stabileşte contactul electric şi POd meşltetJ?Ot mPla. la pompele ale căror utanşări sînt prevăzute cu circuit exterior de răcire. estl' bine să se precizeze cadrul acestor 10 Alegerea pompelor c.Co.n~:piln. se stabileşte ~n curent de slabă mtensl~ate.

Dacă se constată nzuri mai pronunţate. Deranjamentele ce apar într-o instalaţie pot fi împărţite în două categorii distincte: _ deranjamente privind pompa. sorbul şi se verifică starea supranu :indeplineşte feţelor de e~nşare ale clapetei şi ale sor~ului: Dacă coadiţia de' etan-.!.o anumită limită. se vor remedia prin prelucrare sau şlefuire ump1erea .\RE. tru pompele: de uz general. se vor înlocui piesele uzate. lămtIie blocată In 'poziţia "deschis".pompei cu şmirghel fin.". atunci aceasta se umple cu apă şi se verifică dacă prezintă scurgeri.·Totodată beneficiarul este nevoit să 'stabilească prin personalul său deexploatare. stringerea presetupei .•. termenele de garanţie acordate de uzinele ~ucătoare.. to~te ~~Il. Pompele care sint admise primesc un cartificat de calitate I!mlS ct" furnizor.. . dintre conducta de aspiraţie şi instalaţia de vid.' . cauzele defecţiunilor şi să execute remedierile necesare cu mijloace proprii.zute în d<?Cument~ţia tehni~ă. Prin I~iniare.: .ua ·. poziţiei 'dificile a traseului conductei de aspiraţie . Se verifică etanşeitatea conductei de aspiraţie.. astfel că în majori+tatea cazurilor se poate verifica doar execuţia ·imbinărilor. c. c~ 1 se vor transmite info. Sorbul cu clapetă a. Se demontează.18luni de la livrare.REA IN FUXCŢIUNE ŞI IXTREŢI!\ERF. Dacădefecţiunea se.. Traseul conductei b. 1I9 ya~ilipţa:.cutante.y~ri:f2ca.r~.". care. . . Această de aspiraţie a pom. in funcţie de tipul constructiv al pompei. recomandtnd tn acel~i. privind principalele ~ondiţii de Iivrare a pompelor. Dacă accesul la conducta de aspiraţie este simplu. cu de asp!raţie de la scopulde ~ preyeni pătrund~rea. care trebuie să arate o valoare de laţie de vid nu se 'cel puţin -0. rezervoare închise). acestea . in cadrul cărora se obligă să remedieze sau să înlocuias~ă piesele defecte. au un ~aracter de valabilitate acceptat de majoritatea furnizorilor de pompe.de vedere..z't\ţ~. dealtfel ca şi In multe alte ţări. La sistemul de a-c.de corodare. Prin acest certificat se atestă faptul că uzina a livrat un produs care corespunde condiţiilor stipulate în contractul incheiat cu beneficiarul..acestor infonnaţii specialiştii uzinei pot depista .. •se. astfel că lovituri.~~ţ~ 1l~con9udent s.rUor efectuate in prezenţa beneficiarului.~ai.sţ~aţiei eJţistente. r-~-::-""" •. etc.andă·ca:. cu ~xcepţia~vrării contra cost a pieselor de .defecte de' material. stringerea şuruburilor flanşelor..146 EXPLO. coasemnează ţntr-ull proces. care trebuie să posede cunoştinţele adecvate. <'. beneficiarul să verifice' in prealabil dacă din punct . . In ţara noastră.::furnizoru1. tiÎnp măsurile necesare in vederea remedierii. c'c\ZU! uri6r. ele pot fi grupate după aceleaşi criterii.ţef~?tul.schil. prOduce . tn continuare se prezintă principalele defecţiuni ce se intilnesc mai frecvent in exploatarea pompelor. forma şi cu lichid nu mai adîncimea rizurilor.ă.~ţille prev. In general. Dacă informaţiile nu sint sUfiCiente.•. " 1 1"/ . din cauza pei nu este etanş. 12luni de funcţionare. defecte ascunse etc.\ PO)[PEI IN INSTALAŢIE PCl\'P.nb comandate de 'benefic~ar. se continuă umplere a pînă ce acestea dispar. Pompa nu se amorsează _. e h( relaţii. in funcţie de mărimea. control care are ca scop să verifice comportarea pompei in funcţionare precum şi realizarea caracteristicilor hidraulice pre\:ă. care este înmînat beneficiarului odată cu livrarea pompei..verificare este deobicei greu de realizat. se re~otD.\ ŞI tSTREŢI:. _. .*t~ţ~ r . se închide robinetul de legătură cesar amorsării..defe~ţiurii de fuÎlcţlonare. zgtrieturl sau şeitate. care va analiza situaţia la fata locului şi va indica modul de remediere. racordarea robineţilor şi aparatelor de măsură (vacuummetre. precum şi recomandări pentru remedierea acestora.rcare pOate să privească pe beneficiar sau uzina constructoare. uzina furnizoare acordă anumite termene de garanţie.. Ili~ Ş~~d. Se verifică dacă c1apeta nu poate fi asigurată. fumizorul are datoria de a trimite un delegat competent sau echipa de "service". in perioada act~al~ de desv?lta:e tehnică. .presintă urme .1. precum şi constatările. pen-.cauza defecţiunii. particularităţile specifice anumitor tipuri de pompe fiind tratate separat. - tn Cauze Remeâieri .. Pentru a oferi personalului de exploatare posibilitatea de a depista operativ cauzele care conduc la funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor hidraulice.ect~~ec~ st.~aţii~ţ. fapt care prezintă avantajul unei depistări rapide a cauzei care le provoacă. b. aerului î~ sistemul sorb pînă la gura de aspiraţie pnn eventuale fisuri sau pon. datorate unor cauze imputabile executantului . datorită uzurilor articulaţiei clapetei. _ deranjamente privind maşina de antrenare.\ rOMPEI I~ EXPLOAHRE 147 . Indicatiile se referă în special la pompele o-ntrituer-.H.' ••••. Dacă vidul nu poate depăşi realizează vidul ne._..6". A. manometre). Dacă pe-ih.după scurgerea termenului de garanţie. Rezultatele cerceU.•. _ Deoarece natura deranjamentelor funcţional-liidraulice este comuna pentru marea majoritate a diverselor categorii de pompe.esp.al instalaţiei a~ fost r..6 bar. -:--. la nivel mondial. (puţuri. iar nivelul său trebuie să depăşească marginile acestuia.' sint de . Astfel trebuie cunoscut că inainte de livrare. :1lStrUcţl1l1:itte exploatare ale pro~ui7Dacl l iie după ace. d.rpCf· :l(I'S~f':l srrit (ele mai răspîndite.' furnizorul nu mai are obligaţii legale de remediere.>()~. PO)IPA 1. Lichidul se toarnă prin orificiul de umplere al pompei. ~ţ4illţe as~pra.rERE.au fost Î urmate !~~l~ţiile ~ -. Se porneşte poinpa de vid şi se observă indicaţia morsare prin instavacuummetrului. dar ele nu depăI şesc12. pompele sint supuse unui control final In standurile de probă ale uz!nelor exe... verbal.. Dacă apar bule de aer.~tă.. ei vor informa beneficiarul. __ .

să nu mai poată fi sifi'sacut şi de aceea amorsare a nu mai poate fi realizată. Iar efectele apar mal tIrZIU sub formă de defecţiuni mecanice ale pieselor hidraulice ale pompei. d.' j. '.nll..~'dato'. •." .'~"". permiţînd pătrunderea aerului în conducta de aspiraţie.u~Ur1datorate cavitaţiei. Dacă şi dupa aceste măsuri vacuummetrul continuă să indice o reducere a vidului. Dacă acest o .n.. . .1 acest fenomen nu mai poate fi sesizat din exterior.'.. Dacă se constată o reducere treptată a valorii vidului.. .~ ('se . '.~. In funcţie de alura curbei. astfel ca înălţimea de aspiraţie să se incadreze in limitele valorilor avizate. manometre. In pract.. se va proceda la modificar. :..... .'visCOzitâ:te:. . ~ aerulUl'însorb.. .. " .. Valoarea NPSH""l1 d..de aspiraţie.:.1ld!: o creştere a valorii' debitului.zl1t~la~ontractare. . .. . sorb.\RE l~~ se opreşte funcţionarea acesteia şi se urmăreşte poziţia acului vacuummetrului.b. Dacă vidul se menţine constant. de m~t~ 0. Pompa se dezamorsează Cauze Remedieri a.l~. . Se verifică nivelul lichid ului în rezervorul de.·s~ns~ modlflc~ru m~talaţIel.1'...'1gteutate['Specifică''ŞfI se' ia~ .' : ': .li. c~res. Iniţial se Va verifica strîngerea garniturilor presetupei pompei şi ale celor de la tija vanni de refulare.:~'.. strîngerii flan!. Funcţionarea tn regim 'de cavltaţlemtensă poate _~~ uşor d~plstată deoare~e:-ea-'se1nmufest~ prţntt-::r:wot caracterISuc'Jt..·ocat-d. ale garniturilor flanşelor. . . .~ sensul creşterii valorii NPS!l"IQ . c. 'ţiile eXistente nil pot fi' schimbate.5)..ruluI. . .se strîng şurubu~ile .~anr~}o~:.eI.te~îndu-se.tivelul' iniIiim ''ar . Aceasta poate con~uce la o funcţionare in regim de <:aVltaţle sa~ c~~ la dezamorsare!l pompei.... ale.H. "'."'.' . sau dacă acesţ lucru. tarc !!1 rczorvorul se de aspiraţie.ică· da•. Din diverse motive.lu'~..ifie:. .În acest scop se va acţiona în special asupra înălţimii geodetice dintre nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa sau planul rotorului pompei (vezi paragraful 2. Dacă condi..1.ică se întîlnesc destul de des cazuri în care pompa se amorsează iniţial. :~:sIăbiri 7:~1'.. . .'.'.. "'. atunci se va interveni ip. Iar zgomotul uniform al pompei se modifică. nu .se ventică. aspiriţ~. iar apoi se dezamorssază.e.148 Pl:XEREA EXPLO... defecţiunea se datoreşte neetanşeităţilor sau uzurilor pompei de vid sau a instalaţiei respective şi în consecinţă acestea trebuie verificate.et.".ibi~ităţilor p'ompei. cu.. rezultă că traseul de aspiraţie nu este etanş şi deci trebuie verificat.c 'se:'V~'ri!ică... Debitul pompei este a.de lic d în Juiţltţondueterdeaspu--. obţine p!eSIUnea nominală.iI <.fisuri. .I.pes.t /~ţ~aţi~~. . "-.~iz!ă l~puptăţilEjldin·ochlUrile sitei ." •.'indicaţia.eşt~"posibil.iraţie . regimul devine instabil.le.' "::. .te. •. deteriorări . .e:-. .. şelor etc.: '. ~~ă' '. Se verifică etanşeitatea îmbinărilor conductei de lui in sistemul de ..1'''0''. valorii c. ocazia reviziil?r: se. v~a d\!. . refulare pîn~: c~ . de punde. ". Creştere~' btălţirnii c. pr\lvă.2. caracteristicilE? lichiâuIui: enieÎil1iră :.• :~-rracaPompa funcţione~ă înt~-un regi~ ~e ~avitaţi~ ~ puţin mteIls: care corespunde unei zone din vecinătatea hm.'r' . "". Dacă la demontarea pompei. ~cesta să nu scadă sub debitul de colec. ... ~..funcţlOnează o perioadă. restabiliraa condiţiilor iniţiale. dar sub limita minimă necesară.-. . dacă :Sit~:s6~b~ui. este ~ndaţă ŞI vacuummetrice : dese înlătură Impurităţile din ochiurile .:JLu.-... ă mita admisă' presiunii Ventru care a fost avizată pompa r~spec'tivă:'" po~pa~: ma.1••. iau măsuri ~a. Se verifică ~acă ..H"" . iar instalaţia este dificil de modificat.Ilchidului din rezervorul de d aspiraţie este mai scăzut decît cel pentru care s-a ay'~~t pompa. -i.._ agregatului. In multe cazuri. Pentru depistarea acestei cauze se procedează astfel: . Pătrunderea aeru. în funcţie de situaţie.'.'.. .. se va proceda la înlocuirea pompei cu o alta adecvată pentru noua situaţie.':: • v erif.provoeatede trepidaţii.~ .. .~ui ni.s~ta ." '-"-':~'---"""'~ .nivelul mmim prevăzut iniţial. astfel că la un moment dat sorbul rămîne descoperit.bu . aspimai mare decît raţie şi ~e.-pecum'Şl pInI fv rsa unei pilrill. . ampermetre). valoarea NPSH"lt1) poate să este mai mică decit r difere faţă de S~a. Această defecţiune se manifestă prin oscilaţii ale debitului. .. la reducere a presiunii de refulare c()re~ll. n&suri c~ acestea să se incadreze în limitele valorilor avizate laconfractare. astfel NPSHrHc' "~ndt 'NPSHrH.\REA ŞI l!lTRETIXEREA POMPEI lN INSTALATIE lN FUNCTIUNE ŞI lXTRETl:fEREA PO)!PEI tx EXPLO.' .. care se transmit direct aparatelor de măsură (vacuumetre. ceea ce poate avea ca efect creşterea înălţimii de aspiraţie peste limita po:. b. .' .:r.esf~ ţnfundată şi ..~~mstată .-.aspiraţie şi .i.v rită "unor cauze accidentale . această soluţie se dovedeşte a fi cea mai economică.... vor lua măsuri pent~u. II... conducta de aspiraţie trebuie demontată şi verificată separat pe tronsoane.manom.. ' J asp.lteI.

Se verifică funcţionarea clapetei şi se înlocuiesc este blocată în piesele uzate şi garnitura din cauciuc._valabile. . prezentate . ziţia închis. .orsarease mai I.. Clapeta sorbului e.'!) < '_.. Dacă şi într-o astfel de situaţie nivelul lichidului continuă să crească. b.Să se verifice In p p. ~ipaje ~n.lus gra~ul de uzură al pieselor liidraulice.\ ŞI II>TREŢi:"-ERE. In catul în care pe măsura deschiderii vanei de refulare apare un ~gom.• ·· . L versat: -r•. Se verifică nivelul lichidului în rezervoru1 de aspirezervorul de aspi.n.nstruit încît creeaz~ aspiraţie. obssrvlndu-se variaţia ni.4. La pompele antrenate pnn transmisn cu curele.>0a. g. . cauZei. sau sistemului de La acest sistem de cuplare.150 FXPLO. turaţia fi realizată datorită este identică cu cea a maşlnll de antrenare. Sita sorbului este d. ~ţlw.de execuţie a traseului de aspiaer pe traseul de raţ~e..\ BRE..:elului lichidului în rezervoruI de aspiraţie sau forma ietului la capătul conductei de refulare. pentru a se constata diferenţa datorată alunecării curelelor. ~ Sens de rotaţie in.J· ....'. ~~ înlăturate. Se verifică turaţia pompei ~u ajutorul u~ui tc:h0metrl!' pompei nupo~te La~mpel. pulsatoriu. situaţia în care.te r. conţine mult aer şi are o grosime mult mai mică decît diametru! conductei)..\PO)(PEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA IN ruxcrruxs ŞI I~TRETI"EREA POMPEI I~ EXPLOAURE 151 luc~u nu est~ posibil. etanşarea nu mal este corespunzătoare Iar piesele in cauză trebuie 'înlocuite.J?~1. Se verifică dacă pompa este amorsată [varia de renu este realizată.lichid. . curelei la o de pompă. Lipsa lichidului în a.'. Ssverifică modUl. 17J . rezultă că pompa nu poaţe satist~ce caracteristica instalaţiei şi decia fost nepotrivit aleasă. pe parcursul p funcţionării.o gaură coni~ă în care se inmaşinii de antrenare traduce c~:pătul pr~el tahometrului. l. In situaţia in care o pompă de tip volumic nu poate fi amorsată. . manometrul trebuie să indice presiunea maximă .. . Soluţia corectă constă in înlocuirea ei cu o alta adecvată condiţiilor reah. C"! Iipirii de garnitura de cauciuc. Dacă nici prin această operaţie nu se obţine o reducere a sarcinii.oxp.ll.lare pînă ce ~anometruI indică o pr~rea) siune apropiată de cea avizată la contractare.e f. Se găsesc pungi de g. Ca mijloc de remediere se recomandă intercalarea in circuitul instalaţie! a unor răci toate.poziţia închis.e antrenate pr~ ~.posibilitatea formării unor pungI de aer.'.pele centrifuge. se verifică atît turaţia motorului cit şi cea a pompei. . d. . I?ezan::. înfundată cu $USpensii.ot caracteristic de cavitaţie. înainte de pornire ele trebuie umplute cu lichid.). rezervorul de aspix:ăţie creşte în permanenţă. dacă transmisie (de nu este 'provocată de o defe~ţiun~ a maş!n!! de anexemplu: patinatrenare. se datoreşţe exclusiv suprasarcmu create rea .antre~adr. rămtn.:: De obicei.oduce şi în. o: ă . datorită uzurilor articu1aţiei sau "" ~"'i'. puterea absorbită la arborele pompei este readusă în limitele pe care le poate satisface maşina de antrenare. Vana de refulare a c. Amorsarea pompei b. pe baza principiului lor de funcţionare. de. Dacă la capătul conductei de refulare debitul .este nul Sau insuficient (jetul este anemie. se va ma<.. rezultă că defecţiunea se datoreşte unor cauze mecanice (strîngere prea puternică a gamiturilor presetupei. se recomandă să ~e~anevreze tranSmisie prin cu.vana de refu. de grosime egală cu diametral interior' al conductel de refulate.~~~!in1iu~~aconţine bule de aer. Prin aceasta. i~ III. se deschide complet vana de refulare şi se observă capătul conductei de refulare. Pompa nu realizează debitul . Ca remediu.urmrna . Se' verifică sensul de rotaţie a maşinidide. in majoritatea cazurilor instalaţiile nu s~tJ>~evăzute cu apa: rate pentru măsurat debitul.. ) . Valoarea turaţiei măsurate a c.a <l~sens a pomper. . fica instalaţia in conformitate cu recomandările referitoare la condiţiile conductei de aspiraţie. tr~bUie'să ~i~ . o o o t • o .. Pompele volurnice. scăderea turaţiei. atmgind valori la care incepe să se producă vaporizar-a lichidului.~. astfel că valoarea acestuii'se apreciaiă vizual.lagăre: cuplaj descentrat etc. Dadi~terStiţ~e'âuc~esCut datorită uzurn. sînt toate pompe autoamorsante şi de aceea ele prezintă rareori deranjamente de amorsare. Se verifică sorbul şi se desfundă ochiurile sitei. In general. II. r . Cauze Remedieri a.' .L'. .' • Astfel.raţie şi se iau măsuri ca sorbul să nu rămînă descoraţie perit. . fulare fiind închisă. 'dacCnivelullichiduluidiii. se va Inchide din nou vana plnă la dispariţia completă a zgomotului.f. temperatura lichidului creşte. .şi se deschide corespunzător necesităţilvr.·'.şLse iaumăsuri ca acesta să cor~spun cu cel In IV 'Cat 'de săgea. care are unor defecţiuni '!alear~rel~ prevăzut ~u . cauzele care pot provoca aceste deranjamente sînt următoarele: \ .. . ~acă acesta ~~te astfel cO. Ea trebie înlocuită cu o alta adecvată sau completată în paralel de o altă pompă suplimentară.uplare directă.: o Deranjamentele privind această caracteristică se constată atunci cînd debitul este nul sau insuficient. care să menţină temperatura lichidului din rezervorul de aspiraţie în limitele prevăzute iniţial. .je94. După amorsarea pompei se verifică vana de refulare fost uitată în po. e. Turaţia nominală a s. . cu scopul de a micşora uzura datorată frecărilor uscate şi de a îmbunătăţi etanşarea. nu se va mai folosi pompa deoarece ea se va distruge rapid. care trsbuie venflcate. .

Funcţionare în re.fPEI tx EXPLOATARE 153 ~C·i.. total de lichid se mi~ş6r~.·~a~i ttr. J 1.diere conform indicaţiilor arătate la capitolul pnloarea nominală. iar manomeirul indică o presiune redusă. săgeata de sens a pompei. faţă. Funcţionarea in regim intens d. Funcţionare în d.ura p~ea "' . această situaţie. Se deschid robineţii sau dopurile plasate în "cocoaminate pe trase~ ~ele·t inst:Ua}iei. la anumite categorii prevăzute cU supape de siguranţă pentru limitarea presiunii. Dacă lichid~ vehiculat diferă prin caracteristicile chidului diferă faţă sale. în plus însă. b. debitul . iar debitul total de lichid este mult redus.. Se verifică nivelul lichidului şi se iau.\REA ŞI Il'TREŢIXERE. femperat. IV.Se întind curelele moderat.la capitolul privind ~efecnu este realizată. Ace~tea s~ închid numai după ce conductei de aspi. sau depăşirii efortului pentru care a fost dimensionată transmisia. .de refulare către' aspiraJie.. se recomandă. cauzele pot fi: Cauze Remedieri a.4. pompa se .orelează cu cel indicat de versat. /": Cauze Remedieri a. ale pieselor hidraulice. citil~d indicatiile manometrului racordat la orificiul de refulare al pompei. o îtindere prea puternică uzează lagărele în mod inutil. . Caracteristicile' li. in special la'rotor şi inelele labirint. datorat încălzirii excesiva a curelelor. f j.:pţori~n\~t~ j. ţiunile de amorsare .Ca remediu. Se verifică clapeta şi se debfochează. Uzuri pronunţate e. complet înfundată. .3. singura soluţie constă în înlocuirea pompei cu alta. aceasta.punzătoare.J~~l~i:~cdin m~teriale normale. inchis.~ţie a.. imbîcsirii cu ulei a roţilor de curea.. de cea avizată la contractare. .ten faţă de cea nominală.c. Clapeta sorb~~i d.i.: c!r~ular~.cauzel~t: car~.măsoară turaţia po:opei şi d:'Lcă co~stată abase apreciabil mai re. d.~area . rezistente la "abraziune. creşterea rezistenţelor hidraulice Ca remediu. faţă de cele avizate de furnizor.'alla de refulare este complet încllisă • cauzele pot fi: c-> J~ uzuH'. .pompe.k.' . Ea se constată relativ uşor. uzurile vOI fLmult mai rapide. e. reducerea debitului poate avea drept cauză chiar funcţionarea defectuoasă a supapei. Sita ~rbui~ieste c. viscozitate mai mare. fi~r~tF. ' vind turaţia.Se curăţă de unsoare atît roţile de curea cît şi curelele şi se presară cu praf de talc sau sacîz..jetul de Iichid nu mal conţine bule de aer.Se desfundă sita sorbului. _ k.e:ca.fulare se C Jlblată simpl~." se recomandă trilocuirea pieselor uzate cu altele din materiale adecvate. în vederea remedierii se iau următoarele măsuri: . asemănătoare cu vitaţie.\ PO~PEI IN INSTALAŢIE PL"l<:EREAIN FmiCŢlUNE ŞI Il<:TREŢlZiEREAPO:.~cţionarea într-un f 'asHel de regim: înălţime '"de aSPlŢaţie ce depăşeşte . .azăapreciabil. raţie. c.i. . Se aplică măsurile descrise. Lipsa lichidului ~ a. . dacă noile caracteristicinu sîntsatisfăcătoare.festă prin zgomote caracteristice. Cauzele defecţiunilor care determină nerealizarea debitului. i. . . .152 EXPLOAT. Turaţia pompei este b.p. . c. Amorsarea pompei b. verificarea funcţionării supapei. urmmd să se procedeze la Inlătu. la rotoare şi ~a. Se înlocuiesc piesele uzate. o mare parte a debitului este recirculată intre refulare şi aspiraţie. Astfel dacă supapa rămîne blocată în poziţia deschis. se.a.. Se aplică măsurile indicate la capitolul care traregim de cavitaţie. d. S~ y. Se . Sens de rotaţie in.Se evită crearea de suprasarcini. -t: . de ~re~iunea de de~lanşa.maniţie gim intens de ca. particule abrazive.Prin. . deorece se manifestă prin degajare de fum cu miros de ars.\cesta trebuie să indice o valoare apropiată d2 cea avizată la cont~actare.?p. inainte de alte măsuri. va opri imediat. tează cavitaţia.e ~i asigurarea reglajului efectuat prm sigilate sau inscripţionare care sa atragă atenţia. 'debitul se va reduce în mod corespunzător: În această situaţie. blocată în poZIţia ". Dacă curelele sînt prea imbîcsite se înlocuiesc cu altele noi. Pungi de aer neeli. • Astfel dacă m~nometml nit iwlcă nici It}! fel de presnme. . pompei nu trebuie să depăşească toleranţa de ±40 rot/min. măsuri coresrezervoru1 de aspl. de exemplu: de c'ele·avizate.o~ibilitat~a~e. CI/tel . Pompa nu realizează înălţimea de refulare Defecţiunile privind înălţim-ea ~e.dar funcţionează cu lichide care :au în suspensie (birinţi..ă.erifică sensul şi se'c. Alunecarea curelelor poate fi datorată unei întinderi insuficiente. Dacă ~ci~a'de refulare este comPlet tnchisă. sint valabile şi pentru înălţimea de refulare. se tau măsun_ de rem~dusă faţă de va. raţie. cele provocate de o avalanşă de pietre sau de un . f:. adecvată lichidului vehiculat..' ceea ce conduce la creşterea cantităţii de lichid ce trece din camera . reglarea corespunză~oar~ ~n funcţie.!. ~J:~ La pompele volumice cauzele defecţiunilor sînt în principiu aceleaşi.·ta. g. ridicată a Iichidului.~~~~e~~.vI.

Stringerea prea puternică a garniturilor pompei. La motoarele cu colector. Se verifică dacă conexiunile~xe~'~tate corespund cu.conexiunii în stea (care este mai luca de trei ori). tensiunea bobinajului indicată pe placă este 380 Â sau 380/660 ia conexiunea se realizează În stea y . atunci după cum se ştie puter~a ŞI curen~ul cresc de trei ori. e~te lipsită de ten. d~~ni~f. Motorul ~:ic~~~el:~~~~~: :f..h. sau unei întreruperi accidentale într-o înfăşurare a statorului.~~~enare care determină o funcţionare necorespunzătoare : Înt~e~~~t~~re= . Dacă acestea sînt greşite. sînt diferite faţă de cele prevăzute iniţial.. se verifică montajul iar piesele defecte se înlocuiesc (se verifică prin rotirea cuplaj ului cu mîna).~r . d . vana de refulare uitată în poziţia inchis..· Scurtcircuit în tnfă- d. rulmenţi blocaţi. Momentul rezis. apoi se şterg cu o cîrpă curată. ~e~~~aî:C~~= e. :. tiv sub tensiune. cuplul rezistent tant depăşeşte va. Linia de alimentare a Se verifică dacă lini d al' .la aceeaşi tensiunea reţelei. La sesizarea zgomotului caracteristic de alimentare în două faze. Iar piuliţsls se vor strînge ferm. la efectuarea contactului se aude şurările rotorului. B. "un zgomot de intensitate mt:.Lagăre gripate. deoarece.la motoarele care sînt pornite cu ajutorul acestui nire nu este adsc. _ unsoare. Legăturile borne. se curăţă de praf şi .!:~.unei rezistenţe de valoaremaximă. r . Contactele murdare se curăţă de praf şi unsoare. pot surveni unele deranjament al . ele pot fi provocate de următoarele cauze: lui electric.. Cazeze Remedieri a. iar dacă acesta este întrerupt. 1 .154 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALATIE Pl::-iEREA Il' Fll:-. . vedere că antrenarea pompelor se realizează î ~~~~t:r: s~a~~. deoarece la o .. Se verifică poziţia manetei reostatului de pornire. la motoarele cu colector. . g. ' c. petiv cuplul. }IAŞIXA DE AXTREXARE În timpul exploatării.se verifică şi se corectează montajul instalaţiei. corespunzătoare . se deschide vana de refulare. W f. mtrul'lt"" ee o o UIe ec ric cu ajutorul unei lămpi de control. iar deranjamentul poate fi datoratlipsei de tensiune într-una din fazele liniei de alimentare. ţrifazicre se velrif!că dacă t?ate fazele . Valoarea rezistenţei g. Dacă rezistenţele mecanice sint pornire a motoruprea mari. Se verifică starea bobinajului rotorului.c Se v T t lor sînt slăbite sau . f. de forma unui blziit". nb~azt?ulrncare P > ».1.spunzato~e . în caz contrar. datorită tensiunilor provocate de racordarea incorectă a conductelor la flanşele pompei. adecvate (nu cu cleştele pa-tent). n cazu cînd una din faze nu este alimentată. În practică. Pentru a obţine o pornire normală.m triunghi Â. murdare c ace~ ea . In special g~e~tatea specifică ŞI viscozitatsa.trebuie să fie mai mic' decît cuplul de pornire al loarea cuplului de motorului electric. cu chei. care încetează la întreruperea contactului. II.~{~mentele poate fi pornit . Con~~unile sînt b. se spune că motorul electric este În "două faze". Da ăen lC~ s a~ea contactelor la legarea bornelor. Caracteristicile reostatuluî ales trebuie să fieadec" vate pentru motorul respectiv. Periile uzate se înlocuiesc.~~~i~e~ !e:. sînt mult reduse. Contacte murdare sau perii uzate. contactul trebuie întrerupt imediat. se verifică starea contactelor periilor pe inelele colectoare. motorul electric trebuie trimis la atelierul de reparaţie. pac~ . iar motorul nu mai poate porni. . Maneta trebuie să se găsească în poziţia vată.. Avînd în.~~~~~:-~~~ d. aceasta nu se aprinda se va interveni la postul de alImentare b. curentul de pornire. ". reostatuIui de por.. f. ~~t~~~a~ele torului . de exem}?lu: tensiunea reţelei este 3 X 380V ŞI tensl1:nea nominală a bobinajului statoric indicată pe }?laca e~te 3~OY ~au 380/220. . e. .Sll~t murdare.' greşi executate bobinajul motorului electric . \"e:lfic~~:t::eias~egăISaeştboeenfecIr siune . res-. la motoarele cu colector. r" r- DU i '.. .rezistentă de valoare mare. la motoarele cu colector.atît timp' { puterea a~sorbită nu depăşeşte puterea motorul~i co. bobinajul se va arde. In acest din urmă caz. funcţionar~a decurge normal. ensruns. . bobinajul s~ supramcălzeşte ŞI se poate deteriora . Se verifică caracteristicile Iichidului şi se corectează pe cît posibil.I.La pompele volumice. motorul nu porneşte iar b o ma) se supraîncălzeşte.dispozitiv. Ca~acte~isticile lichidului.qIU~E ŞI IXTRETIXEREA POliPEI tx EXPLOATARE 155 j.r':. iar conexiunea se reallZează. pentru a îndepărta impurităţile. Dacă. se trimite la atelierul de reparaţii.Arborele pompei deformat." . se remediază prin deşurubarea piuliţelor de strîngere cu citeva ture. .

localizată în diverse porţiuni. ) '. în funcţie de clasa de izolatie a motorului Contacte necores.lCă încălzirea este uniformă.i~edt.• Dacă motorul e. Remedierea se poate face numai de către atelierul de întreţinere specializat. În această privinţă.. 80cC.spirelor u~ei. Supraincărcarea motoruIui. uri:iiînd 's~ se 'depisteze cauza defecţiunii şi să se remedieze.. ..te conduce Ia încălzirea exagerată a înfăşurărilor.5 ore. Motorul se supraincălzeşte b. Se consideră că Încălzirea este perfect normală dacă temperatura carcasei nu dppă~pştp 50-60°C. . în interval de 1-1. In practică. Încălzirea anormală a motorului electric se manifestă sub formă de încălzire foarte puternică. la at inyr-ro. DefecţIUnea se reme Iaza numai Ia atelierul de reparaţii. mina nu simte o senzaţie de arsură. absoarbe un curent de o intensitate foarte mare 'şi piinurmare bobinajul. Contacte V e.aeruIUl dinexte?OftW(f. astfel că aprecierea temperaturii cu mîna este destul de relativă." I Starea"":ae 'cUr!fe'rue ia' motorului . .l. cum s-a arătat anterior. cauzele pot fi: Cauze Remedieri *~. Scurtcircuit între c. a. poate.1căperu. In caz ~e'tinc. pentru transmiterea ace1" uiaşi cup1 curenU.. greşit e. funcţionarea se consideră normală.~~.care sa permită . cuprinzînd treptat bobinajul rotorului sau statoruIui. şi curate. . Se verifică starea contactelor pentru a se constata unzătoare intre dacă lipiturile sint corect executate. bobine se _~anifes~ c. sau sub fqrmă de încălzire uniformă a bobinajului.b. fără posibilitate de Circulaţie a ~erulUl.influenţa în mod considerabil regimul de răcire. cea. Se verifică contactele sistemului colector şi se curăţă de murdărie sau unsoare.: cel mai frecvent prin atingere cu mîna.4e. s~ vor prevedea orificii în..". Se verifică valoare~ tansiunii de ali?le.156 EXPLO. dacă tensiunea corespunde cu cea nominală. De aceea se recomandă ca într-o astfel de situaţie să se întrerupă imediat contactul electric. în funcţie de condiţiile de exploatare. b.tol~ranJel d. să se depisteze cauza şi să se remedieze.!~~ •.c. STAS 1893-78 reglementează limitele maxime admise pentru temperatură. practică. Se verifică elementele pompei care 'pot. . pătrunderea unor corpuri străine etc. printr-o încălz iro ?ute:n. ' . spirele unei bobine.). sau murdare slăbite d. Scurtcircuit in pa. spaţiu str~mt.lca. şi se corectează aşa ~ .. d.mai puţin de un minut.. ~~fla't al cărui rotor esteimobiIizat dintr-un motiv oarecare.. încălzeşte puternic şi poate fi deteriorat într-un timp foarte . începînd de Ia pornire se urmăreşte încălzirea motorului. Se verifică corectitudinea consxiunilor şi se remediază aşa cum s-a arătat anterior.spaţiile dintre aripioarele carcasei ~rebUl~să fie h~ere .scurt . se V0!' r~fac~ lipituri P. închis.5'X faţă de tensiunea nominală indicată p~ e~l_ motorului. Tensiune de ali.' . Iar acestea nu 'trebuie să fie deformate).~. Iar ~otorul ~coated!u. a. motorului (numărul de pale trebuie să fie complet. .condiţiile exploatării curente principalul element care'poate oferi o în bază reală pentru aprecierea încălzirii unui motor fi constituie variaţia temperaturii într-o anumită perioadă de timp. ~~rifI:l.• . Conexiuni executate. Dacă regimul termic se stabiIizează ~ acest răstimp. de ac~ea.l~ început fo~t~. '±10%. . arderii izolaţiei. Cauze Remedieri verificîndu-se valoarea tensiunii de alimentare.' • admise.. Se verifi:ă co~ta~tele Ia legar~~ aparatulUI de pornire şi se strtng piuliţele respecti v e. motorul trebuie oprit. . Astfel. gradul de încălzire a unui motor electric se verifică de obicei extrem de simplu şi anume prin palpare a carcasei acestuia cu mîna.e . Dacă însă temperatura manifestă o tendinţă de creştere continuă. c.ste amplasat ţntr-un. In. p~retele lz. zire puternici a lagăturilor.selol' i a Instalaţiel etc. LIte~atura de specialitate recomandă ca tensiunea de allm~ntare Ia borne să nu depăşească l~itele .?bob:n~le statorului. iar ~r":1<t:1 SP apreciază prii: a'('('a că.intrarea. care nu este dimensionat pentru astfel de sarcini. '.~~~ui!l oprit ~ '\ a. deranjajamentul este datorat unui scurtcircuit al tolelor (tole cu bavuri rămase de Ia matriţare. dar motorul se încălzeşte totuşi peste limită. Totuşi în multe situaţii motorul poate funcţiona la temperat uri superioare.'Se ~~cţionarea ventilatorului .a. chetul de tole.. crea suprasarcini: strînzerea presetupel.'11 INSTALATIE PlJ'SEREA IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POliPEI IN EXPLOATARE 157 II.~c:i ~~~~:t se~călze~t.' .. ': Este important de ştiut că Un 'motci: ~î~tt~i~ ~:'i~~i~~e. datorită.El. fără a prezenta deranjamente din acest punct de vedere.UAREA ŞI !NTRETI)<lEREAPO:lII'EI 1. se acceptă }imlte ceva mai largi.. . faptcare poa. pentru a permite CIrculaţIa aerului de ~~k~ . D. tul absorbit va creşte. Scurtcircuitul . dar care depăşeşte cu mult limita de temperatură admisă.. corectitudinea monta[ului pie. Supraîncălzirile locale pot fi datorate următoarelor cauze: \ \ se Ventilaţie defic'itară ~.ntarella boţr: tare d să ne Dacă aceasta este redusă sub limita to eran el men are re U . . Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze În gol.

e verifică deci bobinajul S lector. ransn:15Ie. La pompele cu mişcare de translaţie.motorul funcţIonează în "triunghi deschis".3. Dacă ampez:m~trul .e se rotesc şi luarea de măsuri ca acest~a să nu pre~mte mase excentrice în m~carea de rotat!e (palete lipsă Ia ventilator. -o •• : • . între suprafeţele de lucru se introduce un lichid de ungere care creează o peliculă ce împiedecă contactul suprafeţelO. ' iar organul principal care necesită operaţii de Intreţinere. Remedierea se face numai Ia atelierul de reparaţii.t .e. admise. ungere. provocînd de asemenea supratncălairea lor. intreg ansamblul fiind susţinut de un corp lagăr. triunghi. care are rolul de a menţine constant în permanenţă nivelul uleiului.m regim de vibraţii sesizabil cu ochiul liber.t<?X:U. erificarsa r~gidizării acestuia pe iundaţie.nIvel . Dezavantajul folosirii lor constă într-o funcţionare mai puţin silenţioasă.!l]n. Efortul axial este preluat de către rulmentul 7 din partea dinspre pompă.3.-p . .s-a p.r. Pentru a se evita această situaţie. una din în care una dI~ faze este întreruptă. Intre faţa frontală a inelului exterior al rulmentului din partea dreaptă 4 şi umărul capacului de lagăr 5. Pentru remediere se recomandă' .nexIu!lea ~ în triunghi ale.a._ . bobinajului sînt alimentate. O intre ţinere satisfăcătoare din punct de vedere al ungerii se poate obţine prin alegerea adecvată a lubrifiantului.vnecesitînd m ad~laşl timp o mtreţlDere minimă . fie cu ulei. deoarece ac~~tia Csinto/:eme?t~ de maşini ~tandar~~te.2-0. In continuare se prezintă citeva dintre cele mai răspîndite soluţii constructive de lagăre."" • transmisie prea de lagăr şi se ~o-~plet~az~ ~~~-~~' W~~u~~. Dereglări de ordin j. In cazul In care cureaua nu este întinsă ~uficIent.satIsfacător calitatea funcţională a maşinii s~u utilajului.1. După cum s-a arătat la începutul lucrării. Dacă agregatul funcţionează mtr-. de aceea personalul de exploatare trebuie să posede calificarea necesară pentr? a l~ înţelege ~i a le efectua cu. 1 ". v~ aluneca pe roţile de transmisie si va provoca încălzirsa excesivă a acestora.} erificarea pieselor c.careClre scopul de a prelua deplasările rulmentului datorate dilatării arborelui în timpul funcţionării. reş"l~re. pe . din acest punct de vedere. ungerea se aplică pe suprafeţele '1fegli'idare ale mişcării.~:~~~~~~:~e slăbită sau prea La agr~~atele car. b..'. îI?-scopul obţineriI unei exploatări cu rezultate maxime.).ETIXEREA pmlPEI tx IXSTALAŢIE PUXEREA tx Fl'KCŢIl'SE ŞI INTREŢINEREA POMPEI IN EXPLOATARE 159 j. Indiferent de natura mişcării. organele de lucru ale pompei pot efectua mişcări de rotaţie sau translaţie. marea majoritate a construcţiilor de pompe utilizează lagăre cu ruImenţi. O intindere prea puternică sohcI~a in ~od inutil lagărele. este Intre. Aceste llagăresusţin arborele pompei şi piesele ce se rotesc împreună cu._'. părţile metalice aflate reciproc in mişcare relativă nu trebuie să vină in contact direct. Operaţiile de Intreţinora care se aplică în domeniul pompelor sînt asemănătare pentru majoritatea tipurilor constructive cunoscute astăzi.Ia lagărele ( de rost~lire . care se sprijină cu inelul exterior în umărul capacului de lagăr 2. d • '_' '.. Mc>-t~l. Completarea cu ulei se face prin orlficiul prevăzut la partea superioară. :o~e~ta. sau pentrubucşele lagărelor . ' In fig.lU m bobinajul rotorului că la motoarele cu co. Ungerea rulmenţilor poate fi realizată fie cu unsoare consistentă. iar frecarea devine hi"d.158 EXPLOAT. 3. cu a]utoru~ unei I~PI de control.lagăru1 unei pompe cu mişcare de rotaţie este alcătuit dintr-un . lagărul este dotat cu un ungă tor de nivel constant._. protejat impotriva pătrunderii impurităţilor de către dopul 8. ea. In c~~~. deoarece atunci are loc o frecare uscată care provoacă uzuri exagerate într-un timp foarte scurt. acestea sînt prezentate în continuare in funcţie de elementele constructive principale care alcătuiesc pompa. .2. Tensiunea de ali. Se măsoară tensiunea la borne şi se iau măsuri ca ment~re. curăţire. ce se efectuează ~u sco~ul. iar golirea uleiului se realizează prin deşurubarea dopului 9.la cele de alunecare. Ungerea. Astfel rup~ cuplul pe care~l realizează va avea o valoare mai redusă ~ din cuplul nominal). o eran e . privind operaţiile de întreţinere specifice pompelor.lmgă ce~elalte mconveniente legate de aceasta mal apare şI~enomenul de supraîncălzire.odus un sc~rtCIrC':1It. se venf!ca dacă intinderea acestora -ste torului).st personal a unor cunoştinţe temeinice.3 mm. In acest scop. se prevede un joc de 0. se spune că faze. . I rodinamică. fi reprezintă. ~. _. La anumite variante constructive. corp suport în care sînt prevăzute locaşurile pentru ruImenţi . Pentru a facilita însuşirea de către ace. II'~. La ~otoarele cu b. In tehnica actuală.~7''':..2. lagăru1. vibratia mo. şuruburi lipsă la cupla] etc. de ~ menţIn~.. la pompele cu mişcare de rotaţie. precum şi metodele curente de ungere utilizate astăzi pe plan mondial. Scurt circuit în c. toată conştiincio~~tatea.uezv~It(putţi~a . curea de dacă se simt» Cr..31 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă avînd arborele sprijinit pe doi rulmenţi radiali cu bile. Se verifică t~mperatura lagărelor prin atingerea mecanic (lagăre porţiunilor din dreptul ruImenţilor cu mîna' neunse. iar cu ineul interior în umărul arborelui J. Ia un . in care se găseşte inşurubat un dop transparent ce permite cu uşurinţă să se verifice nivelul de ulei din baie.\REA ŞI IXTP. c.n~cesară .de a!ltre~are. aceasta bobinajul rotorului poate constitui un I!ldIC.Verificarea cent:ţ"ajuluiansambl~ui' . ( In principiu. Se verifică dacă toate cele trei faze ale înfăşu • . Cauze Remeiieri a. acesta. . . este redusă aceasta să se încadreze în limitele t 1 ţ lof sub limita admisă. care se pot procura uşor. Prin urmare locurile de ungere ale pompei sînt determinate de această necesitate.fu~cţionează cu pulsaţii. 3.. corpul lagăr 6 este prevăzut cu un orificiu de nivel 7. precum' şi a UI mo... . care trebuie să ţină seama de următorii I I I b ~. Intretinerea Prin noţiunea de întreţinere se înţelehge în general totalitatea operaţiilor de verifi~are.'. co. ~înt antrenate prin curele de' întinsă.

Aprecierea se face prin palparea corpului de lagăr cu mîna.Ungerea cu ulei se aplică lâ rulmţloţii ce suportă sarcini mijlocii şi reduse. De regulă. completarea se face la intervale mai scurte şi numai cu unsoare de aceeaşi calitate. pentru a se îndepărta unsoarea veche. care după cum se stie îi modifică substantial viscozitatea si calitătil •. modul de etanşare. temperatura.j factori: dimensiunile rulment ului.. Pentru alegerea raţională a lubrifianţilor utilizaţi la pompele prevăzute cu lagăre cu rulmenţi. f '1 <') . -. . ar 11 - Alegerea pompelor - c. sarcina. ' Pentru lagărele de pompe. intervalul de ungere cu unsoare consistentă este de regulă mai mare decit perioada de funcţionare Între două revizii sau reparaţii curente. care se introduce în rulment astfel încît să o înlocuiască pe cea veche. dacă temperatura de regim a. 267 . In comparaţie cu cele utilizate la ungerea cu ulei.\ pmlPEI IN EXPLOATARE 161 '. . doz:lrea cantităţii d~ Iubrifiant trebuie să ţină cont' drcapacitatea de înrnagazinaro a camerelor de ungere. de un~ere. .e~~ l. deoarece soluţiile de etanşare au O complexitate redusă. astfel Că: -in. temperatura unui lagăr cu rulmenţi nu trebuie să depăşească cu mai mult de 50°C temperatura mediului ambiant. Este important ca lubrifiantul să pr~:'intf' (\ roz. trebuie să fie intotdeauna sub limita maximă a temperaturii admise pentru un anumit tip de lubrifiant. în situaţiile cînd rulmenţii se demontează cu ocazia efectuării reparaţiilor. Intervalul de ungere sereduce mult însă. se demontează capacele de lagăr şi se introduce unsoarea.i perioadă de funcţionare. In această situaţie. direct în locaşurile dintre hilele rulmentului. Din acest motiv multe construcţii de lagăre nici nu au prevăzute dispozitive de 'allmeritare. care se presează cu degetul sau cu o lopăţică.' Ungerea cu unsoare consistentă prezintă avantajul unei construcţii mai simple. pentru a se evita creşterea exagerată a temperaturii.Tot În sconul evitanl unor mcălziri.acest-timp riu este necesară completarea unsorii din lagăr. rentabilitatea etc. iar capacul lagărului se umple pînă la jumătate din volumul său. să fie şterşi cu o cîrpă moale şi umpluţi cu unsoare proaspătă.. rr~ I ~"1~' ~ 1·~-'-t01 ~-rA.". este recomandabil ca aceştia să fi spălaţi în petrol sau soluţie de tricloretilenă.\L\ŢIE PUXEREA 1:>1I'UXCŢ!UNE ŞI b1TREŢI:>1ERE. la care ~~ ajunge după o anurnit. se fac următoarele recomandări: .. Temperatura de regim a lag-ărului. în dreptul rulmentului unde nu trebuie să se simtă o senzaţie de arsură . Completarea se va face.160 EXFLOAnREA ŞI IXTREŢIXEREA PO}IPEI IS' ISST. moderat.. Aceasta conduce la îmbătrînirea prematură a unsorii şi la pierderea calităţilor de ungere. Ungerea cu ulei se aplică la lagărele pompelor care funcţionează la turaţii foarte ridicate şi prin urmare au un regim de temperatură ma i înalt.Ungerea cu unsoare consistentă este indicată a se aplica în cazul rulmenţilor care trebuie să suporte sarcini mari la turaţii relativ reduse : . astfel încît cantitatea totală do unsoare. Practic. lagărului are o valoare ridicată.istcnţă de frecare cît ruai redusă. cum fi gresoarele. ~" ' '0. la turaţii mari şi foarte mari. unsoarea trebuie să acopere părţile frontale ale rulmontului. . ce se află in carcasa de ungere să nu depăşească 2/3 din volumul camerei acesteia. . turaţia. La pompele care nu au dispozitive de ungere.

este recomandabil să se folosescă ungerea cu ulei În special la pompele care un regim de funcţionare continuu. . pînă ce uleiul pătrunde în rezervor şi devine astfel vizibil : se Intrerupe alirnentarea.'-· _ în fig.rt~a . Din figură se observă că marginea superioară a tăieturii ţevii se găSeşte la acelasi niv-I cu mijlocul bilci rulmr-ntului. de' nivel constant. Dacă acesta scade mai mult de 2/3 din volumul rezen·o~ului.1. precum şi la scurgeri de ulei ~are apar in zonele de ieşire ale arborelui din corpul lagăr.:iţie închisă . aşa după 'cu~ In~IC~ ŞI d. ..: In.ci.ll gradul~I . . preluînd căldura degajata ŞI transmiţînd-o mediului înconjurător pnn toată masa corpului lagăr. Fig. 3. .pe lîngă unger~. Uleiul de ungere trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . acela de a menţine in permanenţă constant nivelul ulsiulul din bale.!IDgător de ruvel con~tant't. tăiată inclinat la un unghi de aproxunativ . se basculează rezervorul şi se toarnă ulei prin ţeava oblică. r~cord..în pO. ungă- urmăreste nivelul uleiului.162 EXPLOATAUA ŞI fNTREŢlNEREA POMPEI fN INSTALATIE n::\1cREA IN FI:l\CnI:XE ŞI IXTRETIl\ERI!A POMPEI Ix EXPLO. în cazul prezentat. care au ca efect crpştPrea temperaturii lag:lrului. restabilindu-se situaţia de echilibru. . partea cea mai de jos a rulmentului.să nu producă spumă în timpul funcţionării. 'torul fii. datorită frecărilor. o ţeavă 2._.. pompe p~nt~ yehiculare.~e se. . Nivelul uleiului din baie nu trebuie să depăşească mijlocul bilei sau rolei din.i'.HARE 163 Ai. ~lei~l mai ar~ Ti rolul de ~ n.ive. Ungător .>ră 'al"tllrIi a tr-vu ŞI 1"1"'1111" ('1 .erlal transparent.n~ . pier~er!lor prin. Pompă centrifugă cu arborele sprijinit pe lagăre de alunecare şi rulment <lepreluare a efortului axial.60. montat special pentru acest scop.nudepăşească 80°C. se repetă operaţia pîn ce nivelul rămîne constant. al cărui rol este. Fig.ei lagăr. lagărele' pompelor ce funcţieneaza in c~>ndlţll ~aI. fig. să n.33.evlta ~ventua!el..\ceas(~l scurg-I'n) durează !JÎn:l în m.nsetanşeităţi. cer-a ce ar.tehnologice. Efortul axial..m-nt ul in «ar« t":l':a ('stI' elin nou acopE'rită cu ulei.~unecare. In cazul cÎnJ nivelul uleiului din lagăr. Ungerea acestor lagăre se realizează numau cu ulei. .n lIla. . l!ng~toru~ de nivel cCl~tallţ estealcătuitdintr-unrezervor 7. .s~ nu ~ie corosiv.a lichidelor cu t~mperaturt ridicate) smt prevăzute cu un ~ISPO~Itly de~umit ..1' -:t p:tfrunda Il! corpul rezpn·onIllli. ..· . 3.'11T1p. uleiul eli~ere~ză pa. deoarece o cantitate prea mare de ulei conduce la creşterea temperat urii lagărului. cu ajutorul inelelor d ~ ungere 2 care vehiculează uleiul din baie. Iaşurubează in locaşul pre. .u aibă tendinţe de oxidare şi să nu formeze depuneri.. scade d~ţorit~...numtrea. '. Astfel dacă lagărul funcţionează cu sarcini mari.:ăzut în corpul lagărulul 4.ca rf(ct ~curgprl'a urui cant ită ţi de Iubririant În bai. Completarea uleiului sau înlocuirea lui depinde de condiţiile de funcţionare a pompei.cu condiţia ca suma acestora să . este preluat de rulmentul 3. . articulaţia 5 şigarnitura de etanşarejî. confecţion~t di. 3. se aşază din nou rezervorul în poziţie verticală şi se Lagărele de alunecare 1 preiau efortul radial. -".~ 3. De asemenea pentru lagărele de pcmpe unse euuleiosereomandă ca înlocuirea eompletăa cantităţii de ulei din baie să se facă la maximum un an calendaristic.. De aceea.v-Funcţionarea are lOC astfel: inainte de punerea in funcţiune se umple cu ulei baia lagărului.e erori în această privinţă.·antltat. 3. precum şi în scopul sporr. dar .32 este prezentat un astfel de dlspozitiv. dificile (pompe pen. în cazul lagărelor de pcrnpe se admite ca temperatura de funcţionare să atingă limita de 50°C peste temperatura mediului ambiant.\"~scozltatea sa trebuie să corespundă ternperaturii de funcţionare a lagărului. . Din acest punct de vedere.33 este prezentată o secţiune printr-o pompă care arc arborele sprijinit pe lagăre de .tIl! procese .3:!. .·'n.P~ntru a se .ele respect. completarea sau schimbarea se vor face mai frecvent..de s~gu~a~ţa In exploatare.

Soluţia de montaj din fig. prin conducte separate..36 este prezentată o pompă verticală pentru apa menajere.ţia este mai economică din punct de vedere al investiţiei. . 3.\RE. iar de aici. deoarece. Pompele verticale pentru apa menajere. La majoritatea construcţiilor de astfel de pompe. Lagărele verticale intermediare sînt lagăre cu rulmenţi sau lagăre de alunecare şi au rolul d. comandat de cama profiIată 10.'t 'f" La alte construcţii.. 3. dar mai dezavantajoasă din punct c'. ungerea realizîndu-se cu ajutorul unei pompe de ungere manuală (tecalemit).astfel cum se vede la cilindrul opus . montată in puţ uscat. Aici lagărul are rolul de a prelua pa de o parte efortul axial rezultat din suma efortului hidraulic şi a maselor pieselor aflate în mişcare de rotaţie.. sau alcătuieşte o construcţie separată denumită "crapodină". oferă . Funcţionarea pompei de ungere are loc astfel: în rezervorul 1 S3 introduce unsoare consistentă care este presată de paleta 2 prin găurile prevăzute în corpul pornpei 3. execută cursa de aspiraţie.) a ghida arborii de transmisie. Ia punctele de ungere ale lagărelor intermediare. acestea se deşurubează şi în locul lor se montează gresoare adecvate. în dependenţă -- l'e~EREA I~ FUNCŢIUNE ŞI INTREŢISEREA POMPE! IN EXPLOATARE 16S . Reglarea 'cantităţii de unsoare necesară fiecărui punct de ungere se realizează cu ajutorul şuruburilor de reglaj 14. . acţionaţi de axul dinţat 6.\ 1'01IPI\1 IN INSTALATIE ~' I " . eL) sint montate in puţuri adinci şi inguste. .: In fig. Avind în vedere că aco-sul Ia acesta p0mpe ~ste dificil.\ ŞI INTRETINERr::. Soly. iar pe de alta de a ghida arborii de transmisie.. Cuplul do rotaţie este realizat de anrenajul melcat 4. utilizate la puţuri de diverse adîncimi. în fig.35 este prezentată o pompă verticală pentru ap i m majore.iar 1:1 cursa de întoarcere a pistonaşului unsoarea este trimisă prin canalele 72 către racordurile 13.164 EXPLOAT. iar mişcarea este astfel sincronizată încît canalele prevăzute în distribuitorii 5.. se utilizează pentru preluarea acestui efort un lagăr axial de alunecare. O altă importantă categorie de lagăre o constituie cea a pompelor de construcţie verticală. imersată în lichid. d-oar=c. care poate fi inclus în construcţia motorului electric de antrenare.. 3.37 este. efortul axial este preluat de un lagăr cu rulmenţi.34.! vedere al exploatării. -care este de tip volumle. corpurile lagărelor sînt prevăzute cu orificii astupate cu dopuri. La sfîrşitul cursei de aspiraţie distribuitorul se roteşte cu 1800 . ungerea acestora realizindu-se cu ansoare consistentă trimisă sub presiune de către o pompă de ungere antrenată de la arborele principal al pompsi prin intermediul unei curele de transmisie sali al unui angrenaj melcat. care permit modificarea cursei pistonaşolor Între valoarea maximă şi zero. În această fază pistonaşul 9. prezentată o astfel de pompă de ungere. cu pistonaşe axiale. In acest scop. nepermiţînd construcţia în parelel a unei camere uscate. In fig. Această schemă se utilizează în situaţiile în care spaţiul este limitat.A1n -acces "uşor peatru ungerea acestorachiatln timpul funcţionării. 3. se găsesc în dreptul orificiilor din corpul distribuitor 7 în momentul în care paleta profilată 8 presează unsoarea în acestea. irnersateş sînt prevăzute cu lagăre de alunecare intermediare. astfel cum este prezentat în fig. soluţiile de ungere w'/Juifl astfel adoptate Încît să prezinte o mare siguranţă în exploatate. 3.35 se utilizează pentru pompele prevăzute cu lagăre intermediare cu rulmenţi. iar unsoarea pătrunde în cilindrul 11.

Pompă verticală montată in incintă uscată: •• schema amplaslrii fn jostaJalie.le de ungere de acest tip sînt prevăzute cu un număr de Fig.-'.36. datorită adeziunii unsorii. aceasta nu-I mai atinge. iar cursa de aspiraţie este anulată.EREA I~ FUNCŢlU~E ŞI I~TRETINERE:\ POl/PEI IN EXPLOATARE 167 a Fig. pistonaşul rămîne imobilizat în poziţia superioară. Ia o rotaţie completă a camei. . II secţiune prin pompă. Pompp.3'. această situaţie. 3. Pompă '/ertical! montată in incinta' urncdă : (1- schema amplasărf in lnstalcţlc : b- secţiune prin pompă.166 EXPLOATAREA ŞI Il'(TRETINERE. Astfel. 3. directă de profilul carnei de acţionars. în. pentru a obţine o cursă de valoare nulă.\IPEI IN INSTALATIE rt:.\ I'O. se deşurubează şurubul pînă ce.

aspiraţia se realizează dificil. Pompa se racor.•. care sint pretenţioase din punct de ved-re al asigurării unei ungeri corecte şi al menţinerii etanşeităţii. unsoarea se presează manual prin orificiile de la partea inferioară a rezervorului.... . Pompă monobloc.39 este prezentată schema acestei instalaţii . care preiau sarcini moderate.' ~. ~ '·. care asi. Dacă numărul punctelor de ungere este inferior faţă de posibilităţile pompei. In vederea arnorsării. în special Pompă ··cr. 3. In construcţia de pompe verticale se utilizează în mod frecvent lagăre -de alunecare avînd cuzineţi din cauciuc. .·. să fie lipsită de impurităţi sau particuleL. ele trebuie repetate de către personalul de exploatare. pînă ce pompa 'începe să refuleze: Pentru a se evita dezamorsa rea pompei in funcţionare. ':. pent r u ape menajere.demontarea instalaţiei. Aceste operaţii se execută iniţial de către uzina furnizoare."~. care înlătură sistemul de transmisie alcătuit din rronsoane de diverse lungimi. ~.abrazive.scadă mai mult de 3/4 din capacitatea 'acestuia.t. iar pistonaşele respective se reglează pentru cursa nulă.··f·[·· ··. -Din acest motiv. Inainte de prima punere in funcţiune.dează la conducta de refulare prm simplă basculare. il ' . >~. b . rotindu-se în acelaşi timp axul central. fără a fi nece~ară. lInsoarea care 'Se foloseşte trebui!' să fie de .ghidar€'. a căror ungere se realizează chiar cu lichidul vehiculat. rotorul pompoi este montat direct pe arborele rnotorului. h ~~ -4-16 racorduri de ungere. P~ntru evitnroa oricăror neplăceri.l .·ru~gcre cele imersate în ape menajere. care însă trebuie să fie neutru faţă de rnaterialul lagărului. pompa . După cum se poate observa din figură. dar cu ocazia reparaţiilor ce se efectuează la pompe. pentru lucrări de întreţinere şi desfundare. cantitatea dp unsoare din rezervor nu tre~1\ să . lnstalaţia este prevăzută cu un sistem de ghidare care permite scoaterea pompei la suprafaţă.Acest gen de construcţie se aplică de obicei pentru lagărele intermediare de .bună calitate. În fig... în . · {~.168 EXPLOATAREA ŞI INTREŢINEREA PO~IPEI IN INSTALAŢIE . . 1 . '}r t ~f'1 .38. ultima vreme ele au început să fie înlocuite cu o categorie de pompe de . :3 . iar corpul pompei este fixat de asemenea direct pe -carcasa motorului. --1fz:z:?:ZF''F'rrIJI''lI Pompele cu transmisli Verticale. In cazul unei unsori df'osphit d" viscoas«. În fig.eonstrucţiexmonobloc". iar conductele de legătură umplute cu unsoare. t.. Ansamblul pompă-motor este imersat in lichid.38 este prezentată o pompă de acest tip. redusă tocmai datorită uzurii lagărelor de ghidare. se recomandă să Se utilizeze numai unsoare de calitatea celei prescrise de fabrica constructoare.l poate ii tluidrzată prin amestec cu ulei.' '.. racordurile suplimentare se astupă cu dopuri. 3.gură totodată şi răcirea motorului.... în caz contrar.c . au o fiabilitate pentru unsoare consistentă. Unsoarea care se utilizează trebuie să fie suficient de fluidă. deoarece. aC·i·~I.t 'l.6 de ungere trebuie amorsată.miIJ~1~m~r3 Fig.

diferită ca principiu de funcţionare faţă de prima. Deoarece organele de lucru ale pompelor.. 3. La pompe se utilizează în principal două moduri de etanşare şi anume: . Vehicularea liIchidelor cu ajutornl tpompelor presu.etanşarea porţiunii în care acestea pătrund în corpul pqmpei se realizează CUajutorul unor elemente care compun ansamblul a ceea ce în limbaj uzual poartă denumirea de "presetupă".al msemI?-atde nisip sau alte tmpuntăţ]. ungerea se face chiar cu apa refulată de pompă. montat p.40. palete. pompele se echipează cu cuzin~ţ~dl~ bronz.40 este prezentată o pompă verticală de adîncime avind lagărele intermediare din cauciuc. clapetă. la care presstupa este prevăzută cu garnituri moi. arcuri.unse cu apă.170 EXPLOAHREA ŞI tNTRETJ:-. pietriş). Fig..e conducta de aspiraţie a pompei. J. 3. în timpul funcţionărli. . acestora. Dacă această cerintă nu este îndeplinită. confecţionate din materiale corespunzătoare condiţiilor impuse de natura lichid Ului vehiculat.39.41 este prezentată construcţia acestei pomnp• Pompele volumics cu mişcare dp rotaţie au în principiu aceleaşi tipuri coustructivde lagare .qJ~: Pl'liEREA tN FUNCTIUKE Ş! tKTRETINEREA POMPE! IN EX PLOATARE 171 I Fig. Din acest punct de vedere. In fig. În afară de aceasta.pistoane.2. t~ c~Ul în care apa conţine un procen~ n.etanşare mecanică. In perioada de staţionare. . preiau mişcarea de antrenare de la surse exterioare. 3 . în fig. .cu rulmenp sau d.se face chiar cu lichidul Vt'hiculat.arbori sau tije . prin intermediul unor transmisii mecanice .etanşare moale. ~oloana':'de refulare a pompei trebuie umplută cu apă în scopul de a se evita frecarea uscată în lagăre.l~u. ghidată .ERE. rotoare . etanşarea pompelorreprezintă unul din cele mai importante 'criterii de care depinde buna funcţionare' li. Fig.tpuns adoptarea unor soluţii constructive care permit să se obţină un anumit grad de separaţie intre fluidul pompat şi mediul exterior. "1 ~ imersatlL.2. '3.Po. sub formă de inele.nplL verricală cu transmisie .de trafismi~ie. care ar putea provoca uzura ril:I!ldăa arborilo~ . burdufuri . Apa trebuie să fie curată. de aceea materialul din care se confecţionează piesele în contact cu lichidul se alege astfel încît să nu intrs în reacţii chimice cu acesta. ca şi pompele centrifuge. care sînt in contact cu lichidul. ' La pornire. Etanşarea. la care presetupa este alcătuită din elemente mecanice inele.\ PO~PEI tN INSTAL. Pompă 'rerticală cu transmisie în lagăre unse cu ulei. etanşate faţă de lichidul vehiculat..siemering. coloana de apă este menţinută în conductă de so~bl!.alun-cara. cuzinatnl din cauciuc se mcălzeşte puternic şi materialuÎse degradează. ungerea organelor de lucru . lipsită de impurităţi mecanica (nisip. Etanşarea se realizează cu inele de etanşare . 3. ghidaU pe lagăre din cauciuc.i t. Ia~ ?ngerea se face cu ulei şi în această soluţie arborii de transrmsre smt montaţi in coloane de protecţie. Schema instala"ţiei pentru pompa .3.

~pt. se utilizează diverse soluţii constructive care a? ca scop sahsfa~e. . In scopul cun?aşteru principiilor de funcţionare a etanşărilor utilizate la pompe: in con~muare sînt prezentate cîteva din cele. desparte în d:e~tul inelului l!lte.eno:. 3.. Aici.. 1. . 11' .. s Lichidul trebuie să fie curat. refula~e a pompel. .şI 1<1.a p. lichidul mai poartă şi numele de . . bumbac sau alte materiale adecvate e~te deformat în . FI1NCŢIUNE ŞI INTRETINEREA:PO)(PE( EXPLOATAREA ŞI INTRETIXEREA POMPEI IN INSTALATIE IN IlXPLOATARE 173 . sau care aspiră din vase aflate sub presiune. sursă exterioară ŞI el trebuie să. b-ide făr. rotorul p~inpei nu"ai:e g~~ri de echih!=>ra.. curentul de lichid de spălare confecţionat . Atunci curentul de lichid de spălare va avea un singur sens (săgeţile desenate cu linie întreruptă în figură). pe lîngă rolul de ungere ŞI racire..·.le plină în figură).. care se u.rn. fără impurităţi . ~mgere şi răcire a presetupei.42.nu uz~ prematur arborele şi garniturile.. ..' Pr~ncipiul.. Etanşare cu garnituri. fie lipsit de impurităţi. -: Presiunea ab~<:lută din acest spaţiu are o valoare mai redusă decît presiunea atrnosferică .rnou în d?uă s~nsu~i opuse. . Iichidul care a sc~pat prin labirint se găseşte Ia o presiune a cărei v~oa~eeste :c. care sînt cqlectata la partea Infe!lO~ră a lagărului p?]ll~ei . In acest'fel în spaţiul dinaintea presetupei se stabileşte un regim de presiune care poate' da naştere Ia următoarele două situaţii:. După cum s~ ob?erv~ din figură. strîngerea presetupei se va face moderat pentru a permite scurgerea lichiduluisub formă de picături.şi evac~ate la reţeau<l. --. şi a~e tendinţa de a curge prm s~aţlul dln~r~. astfel preseaz~ suprafaţa arborelui.lIlp'us~.. rezisten~e la uzură. Imp~edecînd scurgerea lichidului spre ~xt. pompa fiind de joasă presiune. '.'.oară.~..ă ? pa!t~ reintră în pompa. ". .nisip.tl\T~. . sp'ec. Pentru funcţionarea corecta a etanş. împiedicînd astfel dszamorsarea acesteia.unl"!~l?O~Pf' de construcţie specială.a exist. .~es~arţe In doua părţi distincta setul de garnituri 5.O!: (sag:eţl~edesenate cu. Iar alta scapa catre ext~r':. l.44. astfel că in spaţiul a dinaintea pr~set!lpeI. de funcţ ionar« este următorul.aţu.. etansarea pompei împotriva pătrunderii aerului din afară. . folosesc scheme de etanşare de felul celei prezentate în fig. pentru.. u.43. Din figură se observă că inelul laternou este plasat înaintea gar. . Presiunea acestuia se alege astfel încît să depăşească cu cel puţin 1 bar presiunea maximă pe care o poate realiza pompa. mai uzuale soluţii c. .nit~nlo~ de etanşare. aS:fell/lClt să permită o.!lzăde obicei la pornp-Is la care nu se impun condiţii de etanşeitate absoUlU. Acest lichid trebuie să fie lipsit de nocivitate pentru a nu dăuna mediului înconjurător. 3.nş:rea se reallz~aza numai pnn Iabirinţi. Aceste tipuri de pompe au arborele protejat cu o bucşă denumită "bucşă de protecţie" sau "bugă de uzură".42 este arăt~tă schem~ unei etanşări cu garnituri ~oi.. lichidul care scapă coritribuis la răcirea p~es~tupel.uş. Spre deosebire de solutia anterioară.i.172 Pl:Z'EREA IN. .tiIi7.~e~ cerinţelor de. '. confecţionată din m<l.a~e..de. ~In~ l~ inelul 4. Pompele care vehiculează lichide 'Cu suspensii sau impurităţi. denumit}n limbaj uzUal "bternou". '.em. Această poziţie a fost aleasă astfel deoarece aurentul lichid ului . precum ŞI a celorlalte condiţii J. . Etanşarea moale este o etanşare Clasică şi ea se utiIjIZ.cazul pompelor montate sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie. Etanşare~ ~oale.u ceva ~aI redu?ă decît presiunea din carcasa de..Jichid de etanşare". .Izeaza po.c f.. ă presiune ce \·ehiculează. la care el<l.ă şi.·.Presi~nea absolută din spaţiul respectiv are o valoare mai mare decît presiunea atmosferică .care sa nu pr?voa~~ degra~~rea gamituriişi a suprafeţei arborelui. Bineînţeles. un inel din garnitură moale. cinepă.hcul exploatării. ele fiihd cunoscute sub denumirea de "pompe ermetica". Lichidul de spălare este adus de la o. care pot pătrunde în spaţiul dintre arbore şi garnituri. In această situaţie.d~ canallz. Etanşare cu garnituri moi ~i circuit intern de spălare. ht.locaşul presetupei da. din azbost grafitat.. dato~Ita e~ect~~1 de Iaminars.ă impuris . sub formă de picătun. ~ Fig.re efortului ~XI~. ~i~ ". J. . Pentru a evita ~stfel de sltu. "" . Din acest motiv. c~re . moi din azbest grafitat.arbore ŞIgarnituri. aici rotorul 1 esţe prevăzut. în ambele cazuri.': . Seh.' . " .:ru~ este !1ece~r ca strîngerea piuliţelor presetupei să se facă moderat.ele de Joa.~II.a ..j'!~.' ':/ ''t... echilibrare a impingerii axiale. . particule dure etc. ~. lichidul este folosit ŞIpentru S? 1 '. m exteriorul pompoi..c~zul pompelor care aspiră de la nivele inferioare..apre~entat~ se. c tăţr mecflmce.teri~e. 1"'.~chiar în corpul pompei Ji lichidul circulă şi prin interiorul acestuia. 3. 3.l. cu ~rLUri de. În acest fel.scurgere de lichid.to:ită comprlmărli exercitate de o bucşit ŞI. astfel c._!'. iar lichidul circulă 2 pnn canalele I?terIO~re ~.43. In ~g.. micşorînd uzura acestora. . In afară de ~cest. Fig. sau la care motorul de antrenare este lI~corpora. .eazăde asemenea la pompele ce vehiculează lichide lipsite de rmpurităti. Pentru pompele de presiune medie sau înaltă se utilizează soluţia de etanşare prezentatăIn fig.?.pnstnu. luJ:>rlf~ereauprafeţelor de frecare. sau rezervoare aflate sub Vid.' . In reaht~te forţa de presare trebuie aleasă astfel încît căldura degajată prin fre.

care are o presiune mai mare deCÎ.174 EXPLOA'fAREA ŞI 1NTREŢlXEREA POMPEI 11'1INSTALAŢIE Pl"NEREA IN FUNCTIUNE ŞI 1NTREŢII'EREA P01IPEI IN EXPLOATARE 175 de spălare.de hîrtie cerată sau hîrtie pergament. 3. LIchIdul de spălar0 .garniturilor. 3.un opuse. impl. cu ajutorul unor dispozitive care trebuie să le asigure dimensiunile şi forma corectă .n o secţIUne transversală pă. sau arborele de rezervă al acesteia. Fig.47. peste I05'C. trebuie să se potrivească perfect cu golul locaşului din corpul presetupei.temperatură.rtit di~ ~at~~l~ ire. Împingător pentru garnituri moi..t~ncţion<irea defectuoasă : Ii hi -(... în funcţie de numărul garniturilor. se divid» În d?u~ :en:. din care o parte îmPI~dIC~ patrunderea impurităţilor şi pro~eJ('aza ~'tanşa:ea. pnntr-? construcţie prevăzută CIl :a~era de răcirs. garru un e mal utilIzate la . Secţionarea inelelor se poate face intr-un plan' vertical.' . . jarea celor mai mici amănunte poat pompei. din punct de vedere dimen= A-A 'moi sional. deoarece negliCIrCUJtde spălare exterior. 3. simple şi practice ill: acelaşl timp. Garniturile se montează in locaşul presetupei numai sub formă d" iud. ' " Pentru tăierea corecti i 'gamiturilor. Dacă garniturile nu pot fi procura te sub formă de inele.' :'. a~lg?rînd ungerea şi răcirea pre~etupel... est~ nec~sara . aşa cum este prezentată In fig. car" trebuie sl fie aşezat il! dreptul orificiului Iichidului de etanşare.r. vehiculează lichid'. . copşffinciozitate Je FIg. iar cealaltă se scurge In exteno..şi. acesta se protejează in porţiunea respectivă cu 1-2 straturi .I"<lclreapresetupei. Etanşare cu garnituri moi şi personalul dedeservire. Etanşare cu garnituri moi şi cameră de răcire a presetupei. atunci acestea se vor confecţiona din şnur. '. acee~. Etanşărilş cu garnituri necesită anl!mlte operaţii de întreţinere care trebuie efectuate cu·. 3. perpendicular pe axa garniturii sau inclinat la 45° faţă de aceasta. infăşurat În colaci. Prima soluţie se utilizează de obicei in cazul gamiturilor mo].47 este prezentat iun dispozitiv pentru tăierea . - I . fără inserţii metalice. În mod obişnuit it a':'leaca efect . cînd aceasta este demontată.? din azbest grafitat.tcea a Iicbidului pompat. un dorn confecţionat din lemn). situaţie care ar trebui evitată ori de cite ori este posibil. se'intrebuinţeazădiverse dispozitive. apoi se introduc g1rnit. ridicată . precum şi restul garniturilor. sau chiar Fig.~i. Fiecare inel de garnitură se introduce separat şi se impinge în locaş pînă ce opune rezistenţă. perpendicular pe axă.ppm 1 t /c Ide ~drmale ~int cOnfecţionat. care sint Plai ~or deformabile.l'atăşi care. In fig.el trebuia s~ ~ie neutru pentru ~ nu _ rmodifica propnetatIle acestuia. iar operaţia trebuie efectuată astfel: mai întîi se introduce inelul de fund.ei. Inelele se vor aşeza cu tăieturile decalate la 90°_120°. destinate pompelor ce f!1ncţionează in condiţiidepresil1n~ .n ::!""'C leCa III pompă cu lichidul vehiculat r]/. 3. sau sub formă de şnur continuu.45.. dacă presetupa este prevăzută cu un astfel de inel. Fabricile producătoare livrează garniturile sub formă de inele gata conf€c'ţionate la diverse dimensiuni..-16. Tăietura oblică se foloseşte la garniturile moi cu inserţii metalice. Dispozitivul este alcătuit dintr-un arbore auxiliar avind diametru! identic cu cel al arborelui pompei (poate fi folosit in acest scop chiar arborele pomp.ri ridicate. r-miji!2~[2~F~' La pompele care.. Aceasta se obţIne. . lmpingersa se realizează cu ajutorul capacului presctupei sau utilizind un îrnpingător ca cel din fig. . ' .:. av..!. J. Pentru a nu deteriora suprafaţa arborelui.' destinate etanşărli pompelor cu presiuni reduse. 3.~!L: m JL inclul latornou. Dispozitiv pentru confecţionat inele de garnitură cu tăietură dreaptă" : ' Fig.i5. i cu tem~era. .tu. .46..

1 () va lnar= ug":1L'i. un criteriu de apreciere a funcţionăru corecte a a~esteIa..-.. sîrme .~urul se înfăşoară strîns pe arbore.53. Tirbuşon pentru garnituri!or. De asemenea b."ptnl garmturll')!' r(·~p:'c::·. Tirbuşoanele se introduc diametral opus în locaşul presetupei. ~ ~ .r"1 a. "..).fect uzarea neuniformă " 'llnnf. :\lo11tarea pe arbore a inelelor de garnituri. se roteşte arborele cu mîna p~ntru . etanşarea nu mai poate fi asigurată.].ţ.itI Incorect -..deoarece acestea pot deteriora suprafaţa arborelui sau locaşul presetupei. Î11' . sau prin măsurarea circumferinţei arborelui. se . deoarece deformare a acestuia va fi diferită faţă dp inelele mai \'"du. ~e obtine astH un segment secţionat la 45'. . 3. 3.l car. de etanş~r~ va fi diferită.~J.'il• După montarea' întregului pachet de garnituri. iar garniturile trebuie înlocuite .51. temperatura. care se constată :. /. s.de mănme corespunzatoare. la un moment dat. . se strîng cu cheia. garniturilor.••IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POMPEI IN EXPLO.Ie~jip'!Il! . .: !:""tţin1i.r(. . fig.ce are ca ('. . Se admit de regulă 40-'-:60 picături într-un minut. ~eea. . . astfel încît presarea garniturilor ~ permită o uşoară scurgere.. după o garnitură model.'3.ll1l In rl. pe care se face tăierea şnurului sub formă de segmenţi.• . Se recomandă că această operaţie să se ef.borţl. 3. fig.rii Ii. presiune~ de <.i _jiiulului ~l'ib' \l)~ cfup. piuliţele prcsetupei. Temperatura de resim a presetupei co~st~t.. ext ra e-rea Fig. pînă se restabileşte regimul iniţial. la 45'.:-'-- _ . apo!. pentru ~ntrod4~nrElape . unor scule improvizate . apoi se trage cu creta o linie dreaptă longitudinală.iri~le ... se va proceda.!:+. Dispoziti" pentru tăierea clinată a.eti:u1rborelui.ctueze cu ajutorul unor scule speciale .curăţă b. :'!~a '~tlnl ~I' .inc locaş~l ~resetupei. Inel laternou. Fig. sub formă de picături. Ca regulă se recomandă inlocuirea întregului pachet de garnituri atunci cînd rtingim~a acestuia s-a redus cu o valoare ce depăşeşte cu 1. se interzice utilizarea. Luneimea acestora se stabileşte anterior. astfel că. 3.••. Inelul laternou este prevăzut prin construcţie cu două deg~j~ri care permit introducerea unei tije. se scot garniturile uzate şi s~ .::-:~~:l i~ Inlocuirea separată a unui singur inel de garnitură este eontraindicată. Fig. i>~1lă ~ distanţa 'dintre capeto dr-vin. Pe măsura uzării garniturii. îndoite la un capăt ŞI scoaterea acsstuia m afara presetupei. deci şi presiunea.48.. Acest lucru se poate constata în mod foarte simplu: atingînd cu mîna corpul presetupei şi apreciind aşa cum s-a arătat anterior.aJ1n~. deg. .6 Fig. 3. 3. ln alt dispozitiv pentru confecţionat garnituri cu tăietura oblică este prezentat În fig. Piuliţele presetupel se stnng iniţial cu mina. 3. Pentru aceasta se procedează astfel: se opreşte pompa.. '<'# " " Capetele inelelor trebuie să se atingă fără a se încăleca .. g.l c ~u Jum~ate din dla"?-. Extragei ea 'garnlt uri!or ajutorul tirbuşo~ului. Dispozlt r pentru con. Fiecare inel se montează separat.(>C.care trebuie să fi~ perfect curate.~:.. . 3.' dUll~'l linii (fig. ~a urm. astfel: se apucă cti ambele mîini cele două capete ale. El este prevăzut cu o faţetă oblică. Dispozitivul este alcătuit dintr-un jgheab de lemn..4S.~.î').desfac axialşi seintroduce a inelul pe arbore.a ~ verifica dac~ string!rea. <ţe garnitură se înfăşoară strîns pe acest arbore.49.şurubelniţe.c~pe~('IeSţ. p~ diagonala dintre cl'l. .. 3.176 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POllPEI IN INSTALATIE PUXERE •. de garnituri 'cu tăietură 'Oblică. Pentru scoaterea garniturilor. 3. ' -----4 Fig' ..Montan~a garniturilor se face numai după ce în prealabil s-a efectuat o ver~fica~e minuţioasăia locaşului presetupei şi . în cazul pomp:.l. se taie fiecare garnitură in parte.9.l. apoi se trasează longitudinal două 111111 distantat» între pl" ('1. g.desc~idr~diaI. ceea ce conduce la un regim termic ridicat al intregului ansamblu. 3.> taie cu un cuţit fiecare inel.\_T_'\_R_E 171 ~nurul.o cantt!ate Imp~rtanta de caldura..rnttu:l şi arbore devine prea puteI?ică.unei deformări permanente sau ChIa! rupen.chidelor reci..tirbuşoane ... după care.ontact dlI~tre ga. a Iichidului pcrnpat. lungimea axială a pachetului de garnituri se micşoreaza. cu un.('.-.52. se înşurubează în materialul garniturii şi apoi se trag cu atenţie afară astfel cum este arătat în fig. cuţit foarte bine ascuţit. Fig .. :. uniform ŞI moderat. Iar. operaţia se execută cu atenţie pentru a nu se zgîria suprafeţele de etanşare.5 ori lăţimea unui inel de garnitură... şi suprafaţa arborelui de care au rămas lIpIte resturi de garmtura.. Astfel dacă o presetupă este strînsă prea tar~.5t1. _ Tăierea oblică a inolelor se realizează de asemenea cu ajutorul unui arbor» an xiliar.a suprafeţei de etanşare ~ arborelUi.i8.'2. aşa cum este prezentat în fig. avînd dimensiunile cor~spunzrttoare cu ('el>-al" s-cţiunii şnurului.-tunc~cînd s~urgerea devine abundentă..51. ...fără rfsCul.. Ine~ului şi.a:niturilor pe arbore nu este prea putermc~.iaşă cum sEilarată in fig.50. .:~e.are a s~rîngerilor succesive.

respecÎl\"e nu mai pot fi utilizate. este contraindicată folosirea unor gamitll. . se recomandă sa s:: scoat~ to~te ~nelele.~:" s~ se micşoreze presiunea de etanşare.şi' modele de garnituri mei.i pri~ lăţire.: . aplicată cu precădere la pvlllpe şi ea se utilizează în special în situaţiile de pxploatar~ c~re impun condiţii severe.este total greşit' ŞI contr~m~Icat. Grosimea garniturii se stabileşte cu ajutorul relaţiei: S=-2 în fig. 3.ce. . De asemenea.('f'. 178 ExrLOATAREA ŞI Il\TRETISEREA POlfPEI IN Il\SHLATIE Pt:~ERE.13) în care: ~ esţe diametru! arborelui şi D .diametrul Iocaşulul presetupei.ul. ŞI nu va realiza presrunea de etanşare uniformă necesară.r~e .etanş~re.unabii«.!!core~pu~~ătoare cu locaşul inelar din corpul presetupei (nici ma! ~a:I.. etanşările mecanice prezintă avantajul unei depline siguranţe în funcţionare.' '-10. ea nu v~ umple complet spaţiul.· ~i)_\.1'''' td)". in comparaţie cu sistemul de etanşare cu garnituri moi. Şnurul se obţine din împletirea acestora în diverse forme care trebuie să cores~undă condiţi~lor impuse de sistemul de etanşare.l. dacă se constată în continuare ca presetupa este prea caldă. Schema pentru alegerea dimensiunilor garniturilor. f)_up:. care a fos. Procedeul de a mări d. F. Etanşarea mecanică. 'eiocan . - ~0J. . cu condiţia ca etanşarea să fie corect aleasă şi montată. obţme o scurgere sub formă de picurare. 3. De aceea. ..::.<..imensiu~il~ garnituri. D-d (3.. Alegerea corectă a dimensiunilor gamiturii trebuie făcută conform schemei de principiu din fig.FO.54.. ' Secţiunea şnurului este un pătrat cu margini rotunjite. clt! diferite forme. rezultă că strîngerea este prea puternică şi deci trebuie slăbită..5. • <?arn!t~rIle moi se confecţionează din fire subţiri de bumbac sau de azbest.uNCŢIt:NE ŞI INTRETJ:>EREA POMPE! IN EXPLO.' . strîngerea piulitelor făcîndu-se cu mîna cît mai uniform. Fig.~. •O. Ş . o -7 .a ei cu lovitul'Lde. să se cureţe cu grijă locaşul şi arborele şi să se introduca garnituri nOI. De aceea.5.r "b.· garnitui'i moi.:7. loc~şului presetupe!.i\·t'. Pentru siguranţa funcţionării. j-< c::. dacă garnitura are 'tin diametru exterior n:al m:c dec~t cel ~.--' __ I .. se. ""!!'!mit:t . . în ceea ce priveşte scăpările către pxtpri(Jr: 11C)qcl. mecanic:i" reprezintă o soluţie constructivă modernă.pu~nirea po:nrei.deoarece. d~ ~ecţl!l~e. Fig.~ :-t·:.ea 'p~na . I -. Etanşarea mecanică.: . este practic compro~Isa ŞIgar. se va urmări intensitatea scurgerilor şi se va regla astfel stnnger.\LE 179 dacă se observă că presetupa fumegă şi se constată un miros specific de ars. Dar simpla deşurubare a piuliţelor de stringere nu-şi face întotdeauna efectul deoarece s~ întîn:PIă frec\'enţ ca întregul pachet de garnituri să se deplasez~ fără îr. cu grosimea prea mare i va trebui s.\ 1).55 sînt prezentate cîtpva modele ci. .mtunle. i. . mei mal mici].a fie mtrodusă forţat m locaş ŞIva avea ca efect o presiune de etanşar~ n~umformă. o garnitură. răsucite ŞI Impregnate cu seu sau unsoare grafitată. deoarece firele din care este alcătuită garnitura nu rezistă" la ŞOCUrI I aceasta se degradează rapid.t prea strînsă încît a scos fum. 3.54.. se vor scoate separat inelele şi se vor reintroduce de asemenea separat. '. necesitînd o intreţinere minimă. Acest lucru ~ste un indiciu ca lichidul de etanşare circulă şi deci funcţionarea este corecta . radic-aruve ptc.H. 3.

t care le ~piedică .i". ..limită •. iar uzura este minimă. . La frecarea. .'. . Firmele constructoare de etanşări mecanice nu admit scurgeri sub formă de picături. dar viscozitatea Iichidului Joacă In acest caz un rol Important coeficientul de frecare se reduce.. măsuri de lubrifiere a suprafeţelor respective şi de evacuare a căldurii degajate. et.i~ ~.180 EXPLOAHRE. ~. care-i perrii"iteo deplasareaxială. -între suprafeţele ce se află in contact nu există un film de'lubrifiant cars să reducă coeficientul de trecare.domeniul presiunilor: p = 10-5 Torr ..cul. dis~zitive spe~i~e de control optic .l.. din care unul este fixat în carcasă.a~illc de~·.. iar verificarea calităţii suprafeţelor se face cu . Pot fi utilizat. pori sau fisuri. dar totodată este necesar să se ţină seama şi de natura lichidului vehiculat. • • În . . .. vaţlOr~are a lichidului.<:.·r~en'ţt'le de amestecuri ce au la bază grafitul.(t: .TREŢISEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:~EREA IN FUNCŢIUNE ŞI ISTREŢIXERE.~suprafeţele de alunecare"ale melelor..alunecare ale' acestora trebuie..ered!1să.re~ul(~~spectat. inelele se confecţionează din materiale ce au la baza diferite combinaţii de carburi metalice.i1'. susţinind că in asemenea situaţii cauzele se datoresc unui montaj defectuos. pentru etanşări cu inele executate dintr-o bucată.filmul de lubrifiant este parţial intrerupt. •• U. se recunoaşte că termenul "scu:gere zero" nu trebuie considerat ca o noţiune absolută.·xtu!. •...ipate o forţă de frecare care conduce la o încălzire a etanşării şi în Fig.earc11l~ise.: .'f':I!'·:.lf'.unş.• La frecarea uscată. Etanşarea lichidului âflat sub presiune Si' realizează pe suprafaţa A. astfel încît în mod pr~ctic nu apar UZUrl..: 4 " 3 f' zitatc minimă.-c<. oţr-lul ::1:. .l14l •..ele~llt ~~t. E :i... dată in' câtatoâgel~ l~elor producă toa~~ ~a. 3. chiar sub formă de picături.~ată.. Din acest motiv. t. Finisarea lor se obţine 21 pria lepuiro pe maşini de lepuit. 3 .\:J. unei manipulări neatente a stanşării in timpul montării. Fr~~area ~ixtă este asemăn.. sau alegerii necorecte a etanşării.. dacă SI' aplică o răcire suplimentară. :\~~f.alunecare... Schema etanşăr ii mecanice:. Cantitatea de hEhld care p~..domeniul temperaturilor: t = .•. ..xteno!.\ PO~IPEI tx EXPLOATARE 181 Din punctul de \'f·dere al caracteristicilor constructive şi funcţionale. .. 3. Din punct de.\ ŞI I:-. in general. final la uzarea inelelor. materiale ceramice de duritate foarte mare.iar etanşare~ fu~cţiod nează defectuos.. O verificare expeditivă se poate face chiar de către monfor/ prinpresarea manuală a celor două 'inele (unul către altul) pe suprafeţele de etanşare.!~si1}i. p~trl:l:feluri de frecărij.~ cu ngurozlt~te. ~·:1:t:"::.". care poate provoca deteriorarea suprafeţelor de alunecare. materialele cele mai uzuale din care se confecţionează inelele sînt: _ pentru inelul rotitor: cărbunel~ realizat prin sinterizare Jiu di\"t.J. . . iar etanşarea se realizează intre cele două feţe de .~rub: Valoat:ea~<lţel de fixar~ 'este . • .a~~rile mecanice ~ ·tn~adrează tn cate: goria de frecare limită sau mixtă. o etanşare mecanică se compune din două inele în contact.4". pinării acestor inconveniente.. iar local. . iar celălalt se roteşte împreună cu arborele. Lubrifierea suprafeţelor de alunecare se realizează oarecum asemănător ca şi la sistemul de etanşare cu garnituri moi . Practica' arată ca.cum est~ prezentatiI!§ShemCl din fig. r '. î. care nu trebuie să le influenţeze comportarea. Din prezentarea datelor de mai sus rezultă că etanşările mecanice răspund practic la toate cerinţele impuse de exploatare.200'( . 0_1. !f'J'. Li eranşările destinate să echipeze pompe ce \~ehi.\!l ..n spaţiul ~n care ~acă se găseşte montată ~tanşare<l:' valo~re~ p. acestea trebuie să se lipească prin adeziune şi să opună o oarecare rezistenţă la incercarea de a le desprinde. În scopul preintim..domeniul vitezelor de rotaţie: v = pînă la 100 taţs.56. În mod tacit însă. in~re feţele de alunecare ale inelelor şi va asigura ungerea.:. o parte din Iichid v~ patrunde. . aşa .llchlduIUl este mal mare decît presiunea exterioară..~. .. in anumite porţiuni ~re loc o. aşezate perpendicular pe axul pompei. să fie absolut plane şi să aibă o rugo..cpr itor.1..teIlWcă sint ·~'W-0~ute..L ...lL1I.arc e! Icoidal . . astfel că cele două suprafeţe sint supu~' unui proces de uzură intensă. Se precizeaza ca pe plan mondial nu există norme care să reglementeze valorile limită admise pentru scurgerile de lichid la etansările mecanice. )nelul rotitor 1 este.56.. i . montat Pe arbore cu un ajusta] suficient de larg. pnn efectuarea unei perioade de rodaj. La frecarea lichidă suprafeţele de alunecare sîntjseparate printr-un film de lubrifian.reslUnll. sCllrgex:. astfel că in e.a~ofl care practic sînt imperceptibili. . au loc scăpări subformă de v. adica in anumite porţiuni frecarea uscata nu poate fi evitată. astfel că în funcţie de situaţia din exploatare se pot admite anumite valori ale scurgerii. astţel.. Inelul rotitor este apăsat de un arc.inel fix. frecare u~at~.tar ~reează o scădere puternică a presiunii..:~·". :Contorm~:figurii.. suprafeţele <ţe.• .•T.!..şi la temperaturi mai ridicate.250 bar...f~tpearbOre cu. Din expunerea mcdului de funcţionarereisse că"itI1t!. + 450'C. contact. materialele din care sînt confecţionate inelele se aleg dintre cele care au un coeficient de frecare redus. trebuie luate J .' J. În acest sens.că scurgerile se reduc progresiv.!. _ pentru inelul fix: fenta. iarspaţiullamit. cele două suprafeţe de al~nec~e ~e adaptează rec!pioc. care poafţ' atmge v~oarea pr~slUnll de.ş~ vinăJn. . care reprezintă locul de contact al celor două inele.l~'. D = pînă la 1000 mm.... a glează cu ajutorul OPI:lţoriilI.ază lich!de ~?raziH'..ea evine abun~entă .t:ll '(1 un .limită. mixtă şi lichidă.r~h...ătoare cu frecarea limită..~. rec . Etanşarea pe arbore se realizează cu ~n·.t~nde intre cele două feţe este extrem ~.~t. In principiu.""t •••.ţ!Tl!). În cazul in care calitatea suprafeţelor este necorespunzătoare şi prezintă denivelări. Pentru micşorarea forţei de frecare.. pentru etanşări cu inele executate din două bucăţi.•.::"'·~)"'··.inel rotltor : 2 -..diametrul arborelui: D = 5-500 mru. . domeniul de aplicare a etanşărilor mecanice cuprinde următoarele limite: .. I " .v~dereal fr~cării. bronzul. tnsotiţde:ciupituri şi fisuri.

l? exemplul prezentat nu s-a luat In considarars forţa ar~ulul care .. / -.li) jibrate v: . presiunea lichidului ce acţionează P" suprafaţa A rezultă ca o dife~enp dillt:-e presiunile d~ p~ feţf'le.'1".)9. . sau in .um se observă din figură.Dacă pres. opuse. suprafaţa de alunecare este echivalentă cu suprafaţa pe care se exercită presiunea Iichidului ce trebuie etanşat: pri~ urmare şi presiunea specifică este aceeaşi cu cea a lichidului r~s~ctIv. ~ i" Inscopul dea Inlesni cunoaşterea şi însuşirea cunoştinţelor referitoare la etanşările mecanice. 1n această situaţia. tipului constructiv ŞI a materialului etanşării este o sarcina a constructorului depotnpe.ura ~r~şte i?e~te li~itele l>ermise. nsechilibrate.0 valoare determinată de raportul -celor două suprafeţe.'.se uze~ prematur. la o pompă de mărime medie. d t A -.atunci est~ necesară aducerea în spaţiul de etanş~re a unui lI~~ld cu o presiune superioară. . că presiunea pe sUfrafeţele de contact este mai mică decît presiunea lichidului de etanşat ŞI este determinată de raportul: l·BI A (3.est motiv. 'o o". c : ~ el" om.. este de ordinul a 10-12 cm3/oră. Totuşi.e introduce în locaşul etanşării printr-un ono ficiu . al: inelului rotitor ŞI ea se transmite inelului fix pnn Intermediul suprafeţei Bl' Dar contactul dintre cele două Fig. în continuare sînt prezentate cîteva din construcţiile caracteristice pompelor uzuale.La et. presiunea de contact este mai mare -decît presiunea lichidului de etanşat cu .59. prin urmare. constructi\'-funcţional. . Alegerea etanşării mecanic~ c~e urmeaz~ să echipeze l??mpa. "'cazUl cind beneficiarul doreşte ca la o pompă să inlocuiască etanşarea moale cu una mecanică. + B2' echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix.57. Schema de montaj a etanşării./ 182 EXPLO. . . care impun condiţii mai uşoare. el trebuie să aleagă etanşarea cea 'mai potrivită şi. pe care se exercită presiunea Iichidului de etanşat..etanşăriIe din această categorie pot fi utilizate pentru p. Pentru înlăturarea acestui inconvenient se adopta o soluţie constructivă. supi-Maţa A pe care acfioneitZl presiunea h. utilizarea unei etanşări neechinu mai este raţională.Dup~ c.ti: determinarea.Etanşare neechilicu presiune specifică 'm1rită. . In clasifica . Schema din'fig.58 este pr~zentat~ sche~a~nei etanşări mecanice Ia . In fig. respec. . Fig. culaţie exterioară.suprafaţa B de contact" În această situaţie. şi inel rotitor . .i:::~:: . denumite şi "etanşări neechilibrate" .jS: . care serveşte la răcirea şi Iubrifierea etanşării.spaţiul d? etanşare are o valoare mai redusă decît presiunea ':le~hu!uI exterior.hi""". presl1!ne!'-pe .resiuni ce nu depăşescvaloarea' de la bar. la care circulaţia Iichidului de răcire se face prin exteriorul pompei. brată J. cu echiltbrarea presiunn.presiunea' lichi-dului pompat.60 reprezintă soluţia de montaj a unei etanşări simple. contact este determinată de presiunea diferenţială a pompa . 3. .:. Rezultă.~t.indică gradul de echilibrare aetanşărli.PractIc. iar etanşareâ .chld~ul dm. sării mecanice neechilibrate. cantitatea de lichid care se scurge sub formă de vapori. este recomandabil să consulte specialiştii fabricii constructoare de pompe. 3. 3. 3. 3. 3. ma B.în raport Cll cea-a etanşărilor echilibrate. .ţn 'realltate.~1 o o" . in acest sens. datorită construcţiei lor simple . etanşărils neechilibrate nu pot fi folosite Ia pre~IUnIprea mari. In fIg. '~ato~tă:'tOCmai acţiunii oarcului. ocazia reparaţiilor capitale. Schema etansărjţ rnecanice neechiIibra t~. Schema etanşării inele se realizează pe o suprafaţă alcătuită din sumecanice echilibrate. . .v". . două categorii: etanşărilo mecanice se pot . o cu o .\REA ŞI lliTRETlliEREA POllPEI IN INSTAU. este mal mare decît .iun~a din . După cum se observă din schemă.care suprafaţa A.acţlonează In ac~isens -cu. Etanşările mecanice neechiIibrate se utilizează în numeroase situaţii -de exploatare.~u pres~unea Iichiduhri ce trebuîe et!lnşat. 3.tcare Posedă datele de bază şi condiţiile de funcţionare în exploatare furnizate de beneficiar in formularul cerere de ofertă. datorită presiunii m~ri.": :/"" hc I U Ul l' etanşa . h . Acest raport. _ .etanş~lr! fără e~~ilibrarea presiunii.ta". a cărui poziţie se găseşte In planul celor două feţe de alunecare ale inelelor etanFig. deoarece forţa de apăsare a celor două inele capătă valori Importante. cu ciretanşarea suprafeţelor inelelor de alunecare. După cum SI~ remarcă din flg.presll~nea de c~ntact dIntre 'cele două feţe are -o val~area mal mare decit: presiunea :Iichiduluî.57 este prezentată schema unei etanşări mecanice neechilibrate. două inele este egală chiar . Priza de lichid este situată pe carcasa de refulare. Din !lc.faţa de cont~ct dinţre cele. -=====:=:g:fu::-. de cont!lct dintre cel: două feţe de alunecare. iar lichidul preluat la presiunea de lucru s.:'n .TIE PUSEREA Is FUNCŢIUSE ŞI ISTRETISERE.H.:' Bl +B2 B ///' Fig.! (" .I?in punct ?e veder~.anşarea fără echilibrarea presiunii.60.~ POMPEI Is EXPLOATARE Conform datelor din literatura de specialitate. pompă este echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix.' . exprimat în procenţ~.. 1 • .etanşări o • o o o La presiuni superioare valorii de 10 bar. sau "etanşări echilibrate". • hid I .~el 5~ tem'p~r~ţ. .

De obicei aceasta este alcătuită din două etauşări simpla aşezate: . 3.n ac~st punct de v~dere se prec~eaz.•. Această soluţie . '~F Fig. montaj spate in spate. .. arcul de presare. Etanşare mecanică dispusă în tandem.s~ rece mandăcaalşgersa Ş~ uţ~liz~x:e<!. După cum se observă din figură.ntare a etan ărilor mecan~ce. t~nd~~ţa de cristalizare.Ej~". Eranşarea mecanică dublă.9!14 ţm~.61.184 EXPLOAT. În !?ituaţii în care parametrii exploatării impun condiţii mai dificile. Di. . .amplasate în planul suprafeţelor de alunecare ale inelelor respective.este aratata ~n flo. între feţele de ahmecare.{lxe in carcasă iar contramelul se roteşteedată cu arb6'tel'l. şi una echilibrată.ec~nică nu ~ecesită prac. . deoarece oferă o singură sporită împotriva pierderilor.da deplină satisfacţie în exploatare. etanşare a m. Aşa după cum s-a ~ră'tat anterior. polimerizare sau cracare. In fig. .61. prin două orificii . In schema din fig.se~a ŞI de marea vafletat: ~':' de forJe 'constiucHve'a:aoptateCl~ :f~~flcil~ produ~atoare..'.nd. Fig 3. ". combinat".. In schema prezentată.~ce simpla.o\ P01IPEI Ix EXPLO. Această etanşarp'este d-numită uzual .. EI trebuie să fie lipsit de impurităţi şi să aibă o presiune superioară cu aproximativ 1-2 bar faţă de presiunea d.ti. este arătată sch~~a. fix.\ POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:XEREA IN FUI>CŢWNE ŞI II>TREŢII>ERE. neechilibrată.~:d.\RE. Etiln~lre cu inel m"G1JlICJ.•.a ca montar~a unei etanşări mecanica reprezintă o operaţie foarte delicata. 3. operaţii de întreţinere.inelul de grafit.. Iar dacă a fost corect aleasa ŞI mon. camera presetupei este pusă în legătură directă cu conducta de aspiraţie şi prin urmare se găseşte la un regim de depresiune. se utilizează montajul "faţă în faţă" sau "combinat"..". Etanşaroa dublă dispusă în sistem .va .mai<!l). alcătuită dintr-o etanşare simplă.\TARE 185 nu poate fi realizată direct cu lichidul aflat în spatele rotorului. In cazul vehiculării unor lichide cu toxicitate ridicată sau foarte inflamabile.cu inel rotitor".te l~tilizată ~e o?icei la pompele ce vehiculează . u'~ei:. 3. vehicularea de Iichlds cu particule solide in suspensie. i' F r~.62 este prezentată soluţia de montaj a unei etanşări duble aşezată "spat~ în spate". etanşarea echilibrată este montată spre exteriorul cutiei presetupei.~·t.' lucru a pomp-l. 3.63 se prezintă schema de montaj a unei etanşări duble. Exemplele descrise mal sus nu epulze~za dlversel~ soluţii de mo.spate in spate". se utilizează ca soluţie de montaj etanşarea mecanică dublă.. inflamabile etc. 3. . în acest scop. Etanşare -cj . ..3. __ . deoarece datorită gaurilor de echilibrare prevăzute in acesta.~L..'" . rnon-pai.. utilizată la o pompă pentru lichide abrazive. In fplul acesta.62..~L. J.mec~.6.•.tata .. d~ montaj 'â. in "tandem" sau "combinate".pille 111 meca- nică dublă. manşonul din cauciuc şi carcasa metalică desprijin _ sint solidarizăte împreună cu arbJreb şi se rotesc odată cu acesta: în timp ce contrainelul este fix în carcasă: ' 'i " " . elementele etanşării . neechlltbrară. Fig. care trebuie ----_ .faţă în faţă". etanşarea dublă are rolul de a impiedica scăparea acestora în atmosfera exterioară.acareelemeteb. 3. În fig. etanşări me~amce ~ se facă numai In conunei formitate cu prescriptiile din cataloagele furnizorului.p:l'esettipel sînţ. combinate.din exterior.64. Lichidul d: etanşars şi spălare se introduc.lichide c~ au.:m" eS.\ ŞI INTRETI!'OERE. toxice. cchiliLrat. De aceea.. ':.ta.~_----"_. se creează un film de fluid care împiedică pătrunderea particulelor abrazive şi asigură protecţia împotriva uzurii prematura.....

68). sculele folosite etc . După montare. dimensiurii şi toleranţe'~ pen-tru diametrul nominal al arborelui D" = 26 mm. cu marginile teşite.. INSTAL. . Astfel. . 3.a. .::.5 rom D1 = 32mm.-' Pentruexemplificare. caro . .n.68. I L_. se unge apoi cu un strat fl~ de sulei la exterior (nu se recomandă unsoare consistentă). Da = 95 ±O.•. In vederea montării. J. de ulei suprafaţa arborelui.\ ŞI INTRETINEREA POMPEl 1:. se unge . Dimensiuni de arcului se' reazemă pe umărul arborelui. stnt protejate cu un 'strat din.. iar stratul protector se va îndepărta prin dezlipire.5): D = 26 ± 0.9:. 3.arbore. Da"'.6.5 este o etanşare de tip T 2 (fabricată de firma CRANE-Anglia). fabricată de firma CRANE-Anglia. pînă ce inelul. Montajul propriu-zis al etanşării cuprinde două etape d.[_. unde se efectuează operaţii de prelucrare prin aşchiere sau polizare.lcl.··:' .. dublă.i .NE ŞI !STREŢrNERE. tip T2.B = 2. avînd grijă ca suprafeţele de etanşare să nu fie zgiriate sau lovite." _ moritareaansamblului ratitor.~====~ Fig.3.186 EXPLOAHRE. neechilibrată. Pentru uşurinţa montajului.l Fig. D4 = . Ea poate fi utilizată la pompele ce vehiculează lichide ce conţin particule în suspensie. care sint lepuite. Pompa se va aduce la camera de montaj după ce în prealabil a fost suflată cu aer.5 mm. F= 10.. In 'Iocurile de trecere . .vrarea se face cu deosebită atenţie. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig.05 mm. În timpul rotirii. fabricată de firma CRAXE-Anglia.~-..66. In acest sens. şi se 'presează.~ŢIIl Pl·SF. Ansamblul rotitor se montează pe arbore. Valorile numerice indicate au fost obţinute prin transformarea unităţilor din ţoli în milimetri. 3. arb6rele trebuie să fie lipsit de yibraţii perceptibile. Se recomandă pentru arbori de dlam~tre m. pentru a uşura alunecare~ burdufului de cauciuc. 40 ± O. la nivelul diametrului arborelui.Arborele trebuie să aibă pe IJlng~meade montare a etanşării o suprafaţă netedă. material plastic •.spaţiul de montaj. Aceeaşi condiţie de rotunjire se i~pune ŞI pentru muchi~le locaşului în care se montează inelul de etanşare fix. se recomandă ca suprafeţele peste care se introduceetanşarea să fie unse mai înainte cu un strat de ulei foarte fin. masa de montaj.pe pragul de ghldar~ al inelului.. il Fig . 3. neechilibrată. in contiriuare. pentru diametrul nominal al arborelui D" = 70 mm . care se vor ajusta. ..-I.3. utilizată la pomparea lichidelor neagresivs. obţinută prin rectificare. . muchiile şi pragurile.O.67. .05 mm. Se impinge apoi a~mblul cu mina pe arbore. \se prez~tă dt~va tipuri de etanşări mecanice . " .Se tnţeIjg~ că .Etanşările se livrează ambalateîn cutii închise. se ~oat~ inelul fix şi se îndepărtează cu atenţie s~ratul ~rotect~r (pnn dezlipire ŞI ~nmciun caz prin răzuire). . D3 = 100 mm: D = 108mm'F= 16mm. D = . Toate degaj ările . In cataloage se indică cotele de montaj precum şi toleranţele admisibile pentru fiecare tip.}=98mm.66): 70 ± 0. ~ Pentru a proteja elementeledin c~uciuc la t~e~erile p~. Dacă opune o rezistenţă destul de mare.IN FU!\CTr{. aşa cum se arată t~ f~g.66 este prezentată o etanşare mecanică tip T2 dublă. murdărie etc.). In fig. Etanşareadin fig. .H~ 19mm. Pe?tr~ arbori ~e dimensiuni mal mari. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig. " \" ... 3.5 :1!!>. pană. sint prezentate cîteva recomandări care au o valabilitate cu caracter general. Mane. POMPEr IN EX PLOATARE 187 executată cu multă răbdare şi fineţe. . Etanşare mecanică simplă.montarea inelului fix..lStmcte: . cuprinse în diverse cataloage de etanşări. un strat subţire.-I." mentulcîndetanşarea se montează In pompă.. . t I .·ded.RF. . avînd ca bază indicaţiile cuprinse în instrucţiunile emise de diverşi furn izor i: . în continuare.C~.6j.50mm. se vor executa teşituri conform cotelor indicate in fig.-·D1 = 81 mm. trebuie teşite şi rotunjite la cetele indicate in cataloage. 3. suprafaţa de alunecare se unge cu un strat fin de ulei. iar locaşul presetupei curăţat cu îngrijire. aşa încît să se poată asigura o atmosferă lipsită de impurităţi (praf.cote de montaj. Se introduce ga:mtura dl[l caucIUc..8 mm. Chiar şi hainele şi mîinile montorului trebuie să fie curate.înainte de începerea montajului propriu-zis sînt necesare cîteva operaţii pregătitoare.peste canale de. tip T2.6. în locaşul respectiv.0. se procedează astfel: se desface a~balaJl1. astfel ca să nu deterioreze suprafaţa de alunecare (vezi fig..-~ '.l. Se verifică rotunjire ale umărului ardacă ir~ul s-a aşezat corect şi se tncearcă tensiunea borelui. respectînd cu stricteţe toate prescripţiile furnizorului. iar suprafeţele Inelelor de alunecare.5 rom..Da = 47mm. care se aplică pe tsşitura melulul: _ 6. iar.· ..Inelul fix este alcătuit din inelul de alunecare ŞI garnltur~ de etanşare.:. neechilibrată. Din acest motiv.' . Ansamblul etanşării montate trebuie să respecte cotele de monta] indicate în catalog. Etanşare mecanică. la urganizarea locului de muncă . . ". ~e unge şi suprafaţa de alunecare a inelului roti tor cu un strat fin de ulei. se poate folo~1o bucş~ de presar~. de sprlJI. . peste care trece etanşarea în tlmpul montăr!i. H = 13 mm. 3:67. încăpersa aleasă p=ntru montarea etanşării mecanice trebuie să fie situată la o distanţă suficient de mare faţă de atelierul mecanic de montaj.ste umă~ arborelui. sau pentru lichide toxice şi inflamabile. ansamblul cu mîna.acestea vor trebui respectate cu rigurozitate. ~tu~Jlrea muc~lllor cu D rază de cel puţin 0.ds etanşara.5nim..'Se Verifică dacă suprafeţele de alunecare ale inelelor sînt aşezate perpendicular pe . cu mina. se vor introduce pene din lemn. desfacerea din ambalajul original se va face numai în m.

71. de aceea utilizarea cuplajelor rigide la pomp'. şi lamele din lamelelor. cuplaj ele utilizate la pompe se împart în două categorii: cuplaje rigide 'ii cuplaje elastice. ~are este ce~ mai răspîndită.~~ -----~-~. .curat. este preluat de bucşele elastice 3. e. precum ŞI de mediul lichid vehiculat.în anumite limite .----.. bolţul din oţel 2 şi bucşele 3.:ţa lic~idului de.m'numai după ce a fost umplută cu lIchid. Cuplaj elastic cu bolţuri.5__5.------.e ore de. Actualmente in tehnica mondială sînt cunoscute o sumedenie de soluţii constructive de cuplaje elastice. dar dintre toate. Momentul de torsiune este transmis prin intermediul • . Cupl~jul.. amortizînd totodată şi şocurile de transmisie. seinicupla 'motorului 2 şi lamelele din cauciuc 3.). Fig.şă~1 mecanice care a ţuncţiona. Din acest punct de vedere. pînă la scoaterea' produsului dlI. etanşare x.. ţără particule in suspensie.ta ~e funcţionare de ordinul a 100 000 ore.'l 2 3 4 ! / L~. U/h I i .:t ••rva L6'·:~"I. De re&uIă.bar ŞIla viteza de alunecare il = 2 m/s . Se observă că momentul transmis de semicupla 1. Între arborele pompei şi cel al motorului. In stadlulact~al al ~ehn~<.J Fig . este esenţial să se cunoasca.precum şi din punct de vedere economic."tabateri este ansvoiasă. Trans~iterea mişcării de ia sursa de putere la pompă se poate realiza prin: cuplare directă. Lamelelc sînt confecţionate din cauciuc cu inserţie de pînză şi au o formă paralelipipedică (fig.anic~'lco[e~t. a = 2-5 mm. ~ceasta depinde de c~nd~ţiile de f. Condiţia esenţială. .PliNERE.ale. Pentru aceasta. urmarea este uzura prorr. se verifică preze...de curate.~ ŞI IliTRETISEREA POMPEI 1:-1I:-ISTALATIE ~in punct .te limitată . 3.3. ' . y~ ! Infig.<. cu aUt mal lungă va fi durata de utilizare.lfuncţiune ~ste.2 mm~ rezultă că încondiţiila date. Dacă circuitul este mteno~.-\ POllPEI IN EXPLOAT ARE '189 188 EXPLOAHRE. Cuplaj elastic cu gheare cauciuc. In practică. transmiterea momentului se face prin intermediul unor elemente elastice ce preiau atît abaterile de coaxilitate . la care. durata de utilizare se poate determina cu relaţia: care trebuie îndeplinită în acest caz.alimentare.are.!I}~ţionare.tr.. cele mai utilizate sînt: cuplajul cu bolţuri şi cuplajul cu gheare şilamele din cauciuc. directă.ţ. care fiind elastice.admi~ă!.---In--~) . ~. CIt ~Ic!licţu!esţţt mai . şi J. pot prelua anumite abateri de. Deoa. fun~ţl~nare.şiare o temperatură norma1:ă. 3. ~entru. Cuplajul cu gheare şi lamele din cauciuc reprezintă o soluţie mai modernă.72). ..~ăşi montată.71 este prezentat un cuplaj cu gheare şi lamele din cauciuc.~-.~ de susţinere a arborilor respectivi.nec.atur.. 3.. constă În obţinerea unei coaxialităţi cît mai corecte.[. Cel mai răspîndit tip de cuplaj este cuplajul elastic.uzura medie orară-a materialului mal moale.!!.r. .cît şi şocurile transmise de către maşina de antrenare. Cuplaj ele rigide presupun realizarea unei coaxialităţi perfecte între cei doi arbori. In fig. El este alcătuit din semicuplele cu butuc 1 şi 4.cu. presiunea 3. ca:e turaţl~ pom~el este aceeaşI. faptul ca înainte de pornirea pompe! trebuie să se asigure alimentaroa cu lichid de ungere-răcire a presetupei. A .? v~dere al sig~ranţei în f~ncţion. cuapăcurată la temperatura de 55-90 C. -t --r-----.rece în mod normal uzura . aşa după cum indică şi numele.. ' A' (3. pompa se va ~o~. avantajoasă din punct de vedere alrepartiţiei presiunilor pe lamele •.3. prin intermediul bolţului 2. ". '-. . Acesta este alcătuit din semicupla pompei 1. a ~ tnălţimea:piaguiui de uzură disponibil. ' 3.3.ext!~ior. .. reductor mecanic sau transmisie cu curele l:lti~ele două soluţii se folosesc atunci cind turaţia motoarelor 'de antrenar~ diferă de cea a pompelor antrenate. ? poate avea o du~ata de viaţă cuprm~ intre citeva mii de ore şi cîteva zeci de mii d. t"6te .. Ca ~xemplu:' în fig. Cuplarea.'. această etanşare poate atinge o dura.15) în care L este ?~rata~} fu~cţionare. .2. se foloseşte in situaţiile 111. eta~şanle obişnuite. deoarece bolţurile prelucrate sint înlocuite cu gheare obţinute direct din turnare.coaxialitate. .70 este prezentat un cuplaj elastic cu bolţuri. Dacă această condiţie nu p0atr> fi îndeplinită.confecţionate din cauciuc sau piele. 3.ll. . nefiind admise în mod practic abateri. obtinerea unr-i eoaxialit ăt i [. c~ turaţi~ motorului şi ea se realizează prin intermediul unui organ de maşma denumit "cuplaj". . dacă circuitul de răcire j.d.-\ IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINERE.70.69 este prezentată diagrama' de uzură a inelului din grafit al uneloetan. Pentru lIchl.

. preferabil cu o cheie dmamometnca.. Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea 0. I i II II ~ I . ea trebui" înlocuită imediat.. fixat p~m ~uruburl de sem~c.. discul din cauciuc 4. la cele de dimensiuni mari. Între lam ele ŞI gheare se asigură un joc. Această operaţia este prezentată în fig. _ La de. . cuplaj ele descrise anterior nu necesită practic operaţii de întreţinere. observînd ca acesta să nu producă vibraţii sau bătăi. Fig.. '. se desfac. . --.1J. 5 ..\TAREA ŞI I:oITREn:olEREA POMPEI IN INSTAL~TIE Pl::\EREA IN FUNCTIUNE ŞI tl\TRETISEREA POMPEI 1:\ EXP1. Pentru montarea cuplaj ului cu tronson intermediar. Însă la manipularea lor trebuie să se respecte urmă toarele recomandări: .. inelul cu gheare 2.0ATARE 191 Dimensiunile lameh'lor sînt normalizate.l acţionaru ~u motoare termice. . De aceea. şi 5. pentru cuplaj ele de dimensiuni mici şi mijlocii.190 EXP1. Cuplajul din fIg.> .' .Se introduce tronsonul intermediar pe umărul de centrare prevăzut In acest scop la semicupla motor. se scoate discul elastic 4 şi trons~>nul intermediar 3. " J cu .. Cuplajul. '6 i: :"~' " s~u montarea prin lovituri de ciocan. cum sint pompele de proces din.. fără a demonta carcasa pompai din instalaţie.Montarea semicuplelor pe arbori se face cu ajutorul unor dispozitive de presare. apoi . . se opreşte agregatul şi se controlează centrajul. .-. . cu ajutorul unei prese cu gheare. Demontarea cuplajului cu tronSemicuplele sint stru)tiiteja exteson intermedilli' şi a Iagă~ului pompei..e~tru efectuarea unor reglaje. se procedează astfel: .73 este prezentat un cuplaj cu gheare cu inel intefmediar care oferă această posibilitate. iar introducerea lor În locasurile respe.3. Din punct de vedere al exploatării. ~. 3. In fig.Se măsoară a~O\ cu ajutorul unei lere de grosime. care se aşaz~ pe generatoarea cuplaj ului h~ trei ~oziţii de:alate ~a . şurubul de strîngere 2~ tronsonul lI~termediar 3.Ajustajul dintresemic~le şi arbore este un ajustaj intermediar. "". --. de tipul H6 de aceea se . .montare..cu scopul de ~ permite efectuarea demontarea instalaţiei. uniform. în~elunga~ă. 3. Un alt tip de cuplaj care se foloSe§te la pompele ce fui!ftf2uează in condiţii grele de exploatare. in vederea \'e:~fIC~rII sensului de rotatIe. se util4e~ un alt tip de cuplaj cu gheare. se va înlocui întregul set de lamele.ru ape~mite rotirea -motorului de antrenare separat. fără rior. ..12~o. Industria petro~hi!Di~ă. 3. 74.suban~amblulullagăr ŞI a rotorului. I. ce~or' două semicuple fără-a fi necesară deplasarea p~JI11p'eI~au a rnotorului din poziţia centrată.ontarea. 3)6. sau p. In această situaţie. ŞI semicupla pompai 6.'Cuplajcu tr~n'son' ~ter~ediar i gheare.7.'In cazul in care o lamelă este fisurată. aproximativ 1 mm.. deoarece acestea pot deforma arborele ----. .75. cu un efort.. El este alcătuit din.tive ale semicup~ci trebuie să se facă fără joc. cu inel demontabil.:: . şi prin încălzire. şuruburile 2. este alc~tuit din 'semicupla pompei 1. J. Uzura Iameleior se manirestă prin detaşar-u unor particule de material de dimensi~ uni varia te. Dacă se constată asemenea fenomene..este arătat modul de depresare a unei cuple de pe arbore. . Acesta este :astfel conceput încît sa permită d~m. '.in t erzice d emon t area .Cuplaj elastic Ci Fii. In fIg.74 este prezentat un astfel de cuplaj. sau datorită unor solicitări termice excesive.. Fig.1. ferite de lovituri care ar putea provoca deformarea acestor suprafeţe şi ar conduce astfel la erori de centrare. printr-o presare uşoară cu rnma.' plane.Se introduce apoi discul din cauciuc şi se strînge în mod asemănător.'. ... est~ . următoarsls elemente: semicupla motor 1. ele trebuie manipulate cu grijă. Fig. . 3. În fIgura 3..ameJă din cauciuc. ' operaţiilor de centrare'cu ajutorul riglei .şurubul de păsuire .upla 3 a motorului şi lamelele din cauciuc 4.. se introduc ş~ruburile d~ st~îngere şi s~ ~trîng în diagonală.72. '. aşa cum s-a arătat la subcanitolul 3. 4sr 1t) f • .. .cuplajul cu tronson interm~diar. '.f-+ 'sau distruge lagărele' cu 'nilmenţi. ~~nţ.Cu ocazia montării sau demontării se va evita contactul lamelelor din cauciuc ~u diverse produse petroliere.05 rnm . J... în caz i. .2.0..se poate demonta lagărul pompei fără a Se desface instalaţia. distanţa dintre ngla ŞI diametrul extenor al celor două semicuple.73 este utilizat cu precădere la agregatele de dimensiuni mari deoarece operaţiile de centrare ale acestora: 'sînt mai dificile. . care ~rmite decuplarea. cu şurub urile de păsuire. ' . În timpul funcţionării.Se face 'apoi verificareacentrajului cu ajutorul riglei plane. cu scopul de a facilita montarea semicuplei cu gheare. ca urmare a fenomenului de Imbătrlnire a cauciucului după o perioadă de funcţionar~.5... se verifică periodic funcţionar-a cuplajului..

Pompă.'.llpompa ţrebuie să fie situaţă cît mai aproape de nivelul de lichid sau chiar ilJlersată.1. .lpe de mînă t~c L articulaţiile care nu sint dotate evittndu-se excesul de ufar~. Cuplajul b este de tipul cu "inele conice". 3. 3. cele ma~ m. \ ~~==B." . care funcţi~mează introduse '~ puţuri sau rezer~oareşi la c~r. Dacă din prelucrare au rezultat conicităţi diferite. In exploatare. Din jJUllL:de \ . '''inÎpotnva coroziunu. Cupl?l de rot~ţlel' se .r~a se va e ee ua montează transmlSla'.77 sînt prezentate cîteva din cele mai răspîndite. 267 . la astfel de pompe înainte de pornire trebuie verificat sensul de rotaţie.aţiilor prevll." el ·plasarea .76... o osm.·Jdt' al explo~tarll.ă intermediul unei transmlSll car aI!-lce. acţldnat..!< 'i~'se va presa unsoare conslsten cu ca~ul ârttc'ul.==~.' axia Iiţ a bucşei es'te limitată de catre doua pili 1 e 'secţionate.f. ' Cuplajul a este un cuplaj cu manşon filetat. J. n~mai cu ocazia reparaţiilor. din care în fig.. ficilă se foloseşte cuplajul e.c~~ P.' '1' a ~ transllllte prm pal. . ~ngerea' periodică a articulaţiilor transmlslel.. cu motorul decuplat. 'd t' ' danic '. Aceast~. . .77. Fig.In flg. . iar ungerea se va face moderat.tea prescrisă. alcătuit dintr-o bucşă filetată în care se înşurubează capetele celor doi arbori. acest cuplaj prezintă dezavantajul că se poate deşuruba atunci. c.uaţll.. I • 13 _ Alegerea pompelor - c.~rticală a~ţionată wnai in incinte uscate (pompa ~u este prin transmISie cardanicL • ~""v i Iichid) accesul este lejer. la care ml~ . ". Cuplaje pentru al bcr]' velti~caii . !'"" ~ţ!REA 'IN PUNCTI UN S ŞltNTRETINEREA FOMPEI tx EXPLOATARE 193 o importantă categorie de pompe este aceea la care acţionarea se realizează de la distanţă. " •. şi protejează ~t~-o •. In . ~ 1 I .78. Momentul este transmis prin spirele filetului. Deoarece acest tip de pompe se monteaza Fig. la. tn această categorie intră pompele de construcţie verti- .u. iar piesele v~r f ~ atit la interior ett şi la exterlor cu un s~:at subţire de unsoare c~nsis~entă. m tub îndtis). El este alcătuit din două sernibucşe 'cilindrice la partea' interioară şi conice la exterior. . iar la montaj capetele . Cuplajul c este un cuplaj alcătuit dintr-o bucşă in care se introduc capetele arborilor astfel încît ghidajul să asi~rn coaxiali. Prin urmare.Ş.t.. "".rde construcţie simplă.~"j§.. . Fig. / . Pentru obţinerea unor stringeri eficiente. " rborllor de' transmisieJ..arborilor' trebuie să se găsească în coritact pe toată suprafaţa frontală. operaţiile de montare ŞI demontare trebuie să fie ~xecu~~te cu multtă . ' " :(:.-. : Pentru anumite slt. 3. cînd agregatul este pornit în sens invers. execuţia bucşelor şi inelelor trebuie să fie îngrijită şi să asigure conicităţi identice. pompei. '.~8 este prezentată o poml>ă. cînd se decu gresoare.z~te c(ugra1:O:it)'. astfel încît să realizeze coaxialitatea dintre arborele motorului şi ce} al." .'. 3.: . cînd se de~~:mteaza ŞIpompa: Din acest motiv. deoarece accesul aulaces ~ cu la' e este dificil şi de. ".. măsură uşurează montarea ŞI.\ crările' de intreţinere necesare ~el pompe chipate cu transmisie cardaDlcă c~n~~~~ verificarea funcţionării ansamblulUl ~l. 'Demontarea unei semicuple cu ajutorul presei cu gheare. este foarte ~lrea ar .ge transmisie. . cală. ~I . . momentul de rotaţie este transmis prin pană.deciiplare a arborilor de transmisie. . ip car. transmisiamişcării se faceprintr~iirisistem de arbori intermediari.. . Inelele se presează pe partea conică a bucşelor şi realizează astfel strîngerea. în exploatare există pericolul slăbirii strîngerii şi deteriorării cuplaj ului. fi' d ule şi dispOZItive adecva e atenţlC. Există nUI]lero~se sOlufil . rmite realizarea unui monţaJ cu ~tr:te~importante de coaxilitate.o~re.192 EXPLOATAREA ŞI I~TRETIXERE.~:~~ I'! ". ajutorul unei poll.=!. . _ . e. " :. La aceste construcţii.s nu necesită lucran plajele dcscnse mal su 1 t de intreţinere. Pentru asigurarea unei coaxialităţi cît mai bune. filetele se execută cu o preciziemărită. 1 lor Să se se recomandă ca presarea me ~ facă rin lovituri de ciocan).' '. . .· Solidarizarea acestora cu cei doi arbori se realizează prin două inele care au aceeaşi conicitate ca şi bucşele. .\ r osn-sr tx DISTALAŢm ..I: al" . Verificarea lor se face cu o~~la reviziilor periodice.~ lmersaLa n. de~on~areâ .lasur~ l>le.r Pl~ !'fu. Iar motorul de acţionare este aşezat la suprafaţă. La această construcţie. . tă . unge. '. !e ori iaf o~ibil (cazul transmlSlel realtzata.. cuplaţi rigid între ei.." (nu II 1.

~~.adted~~hi~l e a urmzor c t _• In acest 'fel. pi. " ~ numai p~rson~. arborele. conţinut de particule abrazive In suspensie. care lovesc cu anumite viteze suprafeţele de curgerp' alepiesc1ur pompei. Repararea pompelor REPARAREA PO~IPELOR CEXTRIFl'GE 195 . .acesta.te1:tuâtă i nersorialului . fie printr-o în ra~ort cu natura ll1~talaţlel. tă I figură •. câre trec în soluţia de lichid şi stnt eliminate' odată cU.l. I uzura pro<rrp. si trimisă la reparat. '::~" " . .ifeţeloide lucru.ceusa. discontinuităţi ale .hicUflări! unotr 1 C~rcdaspedreeţdl. 4. In mod practic nu există vreo pompă şi probabil nici alt gen de maşină care să funcţioneze fără uzură.-ă"lr""â valorile ti de viaţă. ce provoacă fenomene de implozie insoţite de desprinderi de material.~'d c vate capabile să realizeze precizia neceîn ateliere. _c~rcţ:e:= ~~rr~~~:r:l ~~pre~?ntă una dintre cele dm. uza e. ' .'care' cu timpul modifică forma iniţială a piesei şi in acelaşi timp subţiază peretele..e d~n unct de vedere mecanic... pr~cum ŞI t~n~ţlO~~n:'dd.4. t o alegere corespunzătoare a pompei.sit se ţină seama de toate condiţiile impuse de specificul instalaţiei. Inst~mente . În fig.le ~eR:. astfel încît să poată fi considerată ca o uzură normală. Foarte adesea. bucşa . tn cazul Pompelor. 1 c le mai expuse la uzură. cu cit forţele de frecare Vor fi mai mari.. Evident. ro~o~lui se manifestă pnn ciupituri. iar acest lucru $p explică prin faptul că. Indiferent de natura uzurii. pînă a ajuI?s În starea în c.•. î~iocuiaScft ("dU alltuflOriş'inal'aprpol.:"t:l:.::nuare caracteristica hidraulică iniţială a pornpei. 1~b~~t:~~i:' 'mas~~r~ii şg\~eş1u~~~~t ~a~~~. astfel încţt este destul de dificil să ~e determine Uzura care are influenţa cea mai puternică. it!' satis aca oare.tiUr1~.. y I·':frebule.. dar in foarte multe situaţii din exploatare ea se manifestă printr-o acţiune combinată.lnoştmţe e specI l a e t. 'prinasfuurareauritii ajustaj cit m~xorect. Ea .are se . ~ p """'.. roa e de realitate.1. precum şi de coroziunsa rnetalului aflat sub acţiunea oxigenului degajat din lichid" r0.de p~btecţie ~ .pompe a telor prescrise de constructo ~ompel" .]n r!01!.r.1. . stirbituri.d Malt He firiisâre'a supra~efeloide c9Îltact.t'az~l apI ŞI poa (~ r ~'"0 cunoscut ca. . t bl' daje con ecţiona e Iichide pu~ernic abrazive.Incetinită -.. pr ti .. t~zura. osed1lcl.>r. Rotorul a fost confecţionat din oţel turnat. aceasta are ca efect modificarea formelor geometrice ale pieselor precum şi schimbarea caracterului ajustajelor.. vehicularea '" id ' apelor de mină.eI' pe avin . 267 ~~~::ru~~~~i~!a~~s.'1 ~}tecamc'I.ăt D ca aceste Iimit» s mt (. respectiv. ~~Bln=ntru unul din ('f. efectl~at it limite în care valorile caracteristitului.st să se încadreze in limitele toleranla terminarea operaţiilor de rrulepara. stabilirea parametrilor energetici Prin repararea pornpelor se urmarsşte re.~H'" '" .. "~' a se mcr~dÎnţează ~u poate avea un caracter tie '. mensiunilor piese o~. printr-un 8:ra.. poate fi amelicrată . În mod asemănător altor maşini. 4. datorită acţiunii unor fac. ceea ce se reflectă in final in variaţia parametrilor funcţionali-hidraulici ai pompei.~t~~~. în cxploatare SI' accpp. în cadrul unolr valori cît ~a~b~1~~P~~i~ ~~r~~t~rca jocurilor şi direa ei în functiune.prin a:JegereacorespUniătoare a ma teri!!leJor pieselor udate de lichidul vehiculat. Repararea pompelor centrifuge if . Uzura chimică se datoreşte acţiunii intime dintre elementele chimice ale unui lichid şi cele ale metalului cu care vine in contact. Această formăde'uzurll.! uurala ~~ă 'd b ' 4. ~)\'allzăn ale alezajului buţuculUl.. cu atît uzura va progresa mai rapid.itat~ cu prescripţiile fabri~ar:întreţinere permanenta. _. dIsp~n sară. " :' .' astfel moft să se elimine frecarea uscată. deoarece id si t eklll"l. ?eformări ale canalului de pan a eţc_ . putînd ajunge pînă .' '. nealiat..1 se observă uzurile prcvccato la rotorul unei.. fi . f.pre:~n.AtelIerul tspuna Parametrii funcţionali-hidraulici ai 111"'<. atît abrazlvă cît r~oi~~~~l~î~~~t.a ~numI. aflate fn lichidul vehiculat. pcmpe centrifuze utilizată la.r.' . dar cerinţa este ca aceasta să se producă într-un timp cît mai îndelungat. I?atenale cu ~are reZISenpj j de aceea se recomandă ca.tI.·se!" care alcătuitoc pompa se Uzează în timp. Durata sa de viaţă.l CHil. . Uzura mecanică este msoţită de cea chimică.'tâ. prin zmulgerea unor particule de AiJ:nensiuni x:eduse. intilnit destul de des tn funcţionarea pompelor şi la care Uzura mecanică este produsă de presiunile locale foarte scăzute.m ziunii: a fost de şase săptămîni.iiemanifestă prin eroziunea materialului.~'\'nca deteriorarea gra\'ă a pomp~.1. care trebuie să ed~aşm: ŞI e.• .se asigură ~n con. Cauzele uzuru s-au datorat atit corozrunn CItşi ero IJ Alegerea pompelor c.. 1 furnizate la puneai instalaţiei.Il1prO\:IZaţlde !g~"'â1f:ţtee't~"S:ş' .IC pI.cl'. d tehn ologice astfel Încît ' " ' '1 t m diverse proce ee .a .tiltă deci că reparaţia'unei . Rotorul uzat al unei pompe de mină. Acest lucru se poat~ obţm~ . uşor aCI ~' ~u Fig. astfel tnctt la alegerea materialelor pompei trebuie..se P?a P'. sint cilor hidraulice. nu-şi J. " .: OpIl'. Această situaţie este evident reIiefată de regimul de cavitaţie.for: mei. -subţieri de pereţi. .) .. d~C\I~I~:~~r~.abraziune şi ~a. . garniturue 1~Ot ŞI l~~a~eleiesede uzură.la străpungerea lui. în cazul pompelor. Ea este cunoscută în general sub denumirea de "coroziune" şi se manifestă de asemenea prin îndepărtarea unor particule minuscule dÎI\ metalul piesei. natura uzurii este de două feluri: mecanică şi chimică._ '" . dar mai ales prin lubrifierea su]. e1s~r. ".. e datoreşte acţis unii unor particule dure. .' ') Plpa atrebuie .arb01'el~li (buJp de uzură). de la un anumit .~:~~ ." . şi tii'cazul altor maşini. Uzura mecanică a pompelor se datoreşte forţelor de frecare ce apar atunci cind două piese aflate tn contact au o deplasare relativă una faţă de alta.. "'. de măsură corespunzătoare. 1u. în caz de c?ns- ~~'=~~ 1~ . O altă formă de uzură mecanică este cea provocată prin ..~0 1:" LV".tori mai mult sau mai puţin previziblli. eta~lşa~'.D•. rC'Y!~rr. Acest ucru .l.

Acest 'procedeu se aplică la rotoarele de tip închis: . .'cuftt6m şi nichel. . Pentru aceasta. conform modelului şi se sudează pe.. care trebuie să fie cit mai apropiate de ::~b ale piese~ origin~~. I <' .confecţionat din fontă..eentri.: :tatică ş! . de tipul Y-tA. In fig. . Iar ansamblul se aşază cu fusurile arborelui pe cele două prisme. iar cu ajutorul acestuia se confecţionează numărul necesar depalete. La rotoarele inchise nu există posibilitatea sudării palatelor pe discul opus.". ca de altfel şi la alte piese care au o mişcare de rotatie. după care mturile se cipuIesc . la dimensiunile finale. unde a vehiculat o soluţie de acid sulfuric cu o concentraţie de 3--:1 '~o.~rătOl:i"pe.iar ~. Ţ I Fig. Pentru a evita apariţia acestui fenomen este necesar ca după prelucrare.'RotOJ.. . fe~uri de echilibrare şi anume.tei.încerca . Se îndepărtează apoi discul dinspre partea de aspiraţie. Sti. "produse chimice. '1. fie prin sudare-nituire. Indiferent de procedeul de confecţionare a unui rotor. se poate . fie prelucrat pe strung. butucul rotorului: . . ~se secţionează piesa uzată în' plan perpendicular pe axul bntucului.se confecţionează un dispozitiv alcătuit din două prisme ce se aşază pe doi suporţi care permit rotirearotorului: . . Daca atelierul nu este dotat cu o maşina de echilibrare dinamică. Se marchează cu o cretă locul respectiv. :.5.Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor larctorut pomj>ei. În prealabil.se conflcţionează din oţel laminat. Pentru rotoarele semideschise se decupează numai un singur disc: .-1.. formă şi poziţie şi calităţile suprafeţelor prelucrate ale unui rotor de pompă centrifugă de uz general. _H>.196 REPARAREA pmlPELOR REP.. pies~ model. "'.:. aşa cum SI' arată 1:1 fig. -de grositpe şi dimensiuni corespunzătoare piesei model. cînd nu se pot procura piese de schimb în mod operativ.se decupează apoi două discuri din tablă de. dţltermină . I La rotoarele pornpelor. 4. -1. '. piese sudate din tablă de otel.'l uzat al unei pompe pentru .se imprimă rotorului o mişcare de rotaţie şi se Iocalizează zona care revirie în poziţia cea mai de jos. .!'l de' iunc'ţionări se manifestă negativ asupra pieselor pompei şi conduc în finall~ uzura prematură a acestora şi la Întreruperea funcţionării. să. Y : ". 4.a acestui disc se face prin nituire.~REA PO}IPElOR CE:STRIFl:GE 197 Fig. .. '. . asamblarea elementelor este terminată.. grosimea şi traseul paletei (unghiurile de" ·tntrare şi ieşire). .2 prezintă rotorul unei pompe centrifuge utilizată într-o instalaţie chimiei.. iar rotorul urmează să fi.-:.3 este prezenta: rotorul unei pompe utilizate la apei de răcire într-o centrală termică. . .t~lf?e. care poate fi realizată de orice atelier de reparaţii. conţinînd şi resturi de minereu în suspensie. ". fie prin turnare.prin mă. respectînsIu~se pe cît posibil lăţimea.~R.. niturile confecţionate din oţel sînt la rînd~ lor sudat'~ p~ muchia pal~. 4. cetele finale.eroziune şi cavitaţle.4ist. Cauzele uzurii: coroziune. .~ . .. materialul din care este alcătuită piesa nu poate fi perfect omogen. provoacă vibraţii ale întregului ansamblu.d4tamic~. se procedează asfek '. . paletelor. Durata de viaţă a fost de aproximativ trei luni. Rotor centriIugal executat prin sudare şi ._ Rotorul este confecţionat din oţel-turnat înalt raliaf.rotorul se introduce pe un arbore executat special pentru această operaţie..5 smt date toleranfele de dimensiuni.. _ '. Este eviderit că rotoarele prezentate în figurile de mai sus nu mai pot fi reparate şi trebuie înlocuite cu piese de schimb originale. Pentru rotoarele sernideschise.. Fig.>prelucrat 1:1.4. deoarece ea nu necesită utilaje complicate.." ~~. fi '1J' . În caz de forţă majoră. ~Efectele' unei 3. nituir~.i ' ">'-' ':..se sudează apoi discul corespunzător pe butuc. iar uzura se datoreşte şi coroziunii. -1. . la baza de aşezare. .. ambele părţi ale paletei. De aceea fixar •.se execută un şablon după forma paletelor. .. este . astfel încît în timpul rotirii apar mase neechilibrate. de ţrtl~e~!l coresPunzătoari'. se repartizează pale tele 'pa' disc. Rotor. \ există d~uă. .2. .practicate găurile. deoarece accesul este dificil sau chiar imposibil..fuge. fiecare rotor să fie supus unei operaţii de echilibrare. .Rotorul astfel obţinut urmează. oţel.rastfel încît să se detaşeze un disc şi să poată fi determinată forma. din care . atunci se procedează la echilibrarea statică.sînt . care în funcţionare dau naştere la forţe şi ~omimte ce.confecţionarea unui rotor din. s In fig.l!-l. Acest gen de echilibrare se realizează astfel: . . 11 Fig.

dar de sens contrar. <. care se transmit întregului agregat.7tifi(a:~-.. la rotoarele mai grele. ~ ---!ŢI .~e ştie ca cheltuielile de investiţie sint apreciabile. se întocmeşte un desen după model. dimensiunile lor. în scopul determinării precise a cantităţii de material ce trebuie îndepărtată.. 1. Schema dezechilibrului dinamic. In fig.:raţlllor . .raf~tă .două rel?araţii. E(·hiJibr~. De aceea un roror de dimensiuni reduse.: ': J1:IJI.::t dinamică r. 1... car~ trebuie procurat de la uzma constructoare.rr. egal ca valoare.d~ roto~re. in cazul în care nu a fost procurat ca piesă de schimb.e. Prelucrarea se . Din punctul de vedere al dotării unui ~tel!er ~e repar~ţii pentru po~pe.>oIJ~ nou. centrifuge ale unor mase concentrate. diculare pe axa rotorului. " . De exemplu ovalitatea maximă admisă este de 0. care sa anuleze acţiunea primului cuplu. '. deo~rece." valoarea maselor neechilibrate. ' p I "r.G. suferă def~l1ll!lţ. care să ţină seama de ponderea ~pp. pentru a nu lăsa urme pe fusurile arborelui. ~ sup. "". Echilibrarea static:" a unui rotor de pompă centrifugă .: . mai mult sau m~i l?uţin di:tanţate .>Il. deoarece acest lucru este uşor ode realizat în cadrul unui atelier de repal'aţii.frgurăcă ~. iar dacă acest lucru nu este posll.porţi~nilepe . Acest lucru 'serealizeaăăprin degâjarea sau adăugarea unor mase de material. Indicaţiile din figură se referă la arborii pompelor . Pentru obţinerea unei schilibrări cît mai corecte.198 REPARAREA POMPELOR REP.trebui~ finisată prin ...tt(>.. sau 'care funcţione~ă la turaţi~. Dezechilibiul dinamic este pus în evidenţă numai întimpul funcţionării rot0ru.. Totodată arborele mal. L-lterioc. In fig." Repararea unui arbore.arborele trebuie (le asemenea să albă fusurile bme şlefuite ŞI executate cu o mare precizie.~R.ipu.l~ ~l.~ 1 [!] Fig. poate fi realizată în două moduri: -prin confecţionarea cl.••' .t prev~zutic~ buc.loI40'11$lO'1 ~ !:::!'. Fig. Fig..moderat~ .':. dar În acelaşi timp şi în plane perpendiculare pe a~. Echilibrarea dinamică poate fi realizată numai cu ajutorul unor maşini speciale de echilibrat dinami~.'7.. practic la pompele ce au rotoare cu diametre mari sau care functionaază 13. Degajar~a materialului prin frezare provoacă o subţiere a peretelui discului rotorului.01 mm. care nu trebuie să depăşească în nici un caz mai mult de jumătate din grosimea acestui disc.cl!m şi de t.eqtelof ~E~aţe de fOţ'ţel~. precum ŞI părţile care vin în contact cu !lchidul vehiculat ŞIcare sint supuse uzurii prin coroziune. perpenporlillne din cqru~ ii/(/~pdrlelmj 11I(1I"i(11 dimensionate pentru diversa mărimi de rotoare. lor de lucr:: trebuie să fie suficient de lată. Acest cuplu provoacă vibraţii ale pompel. 1. concen~~ate în două plane paralele.f' urmează să se îndepărteze apoi o anumită cantitate de material. porţiunils uzate.f~montat mtr-o pompă şi utilizat cu suficientă siguranţă.." .l şi.. Acestea au o construcţie complexă ŞI sînt . deoarece aceste elemente determină valoarea fortelor centrifuge neechilibrate.ii.rcare dispune de cîteva maşini unelte universale estrung.ar~.ză. cu ajutorul unei fraze deget. măsurîndu-se cît mai precis .. ' . Soluţia de echilibrare dinamică care ~e impune.Iui 1<1. dimensiunimici.şă. 4. . fre.". poate . Se ob~er. "t -prin recondiţionarea arborelui vechi.porţiunea pe care freacă garniturile de etanşare (la arborii car~ nu sîn. inclusiv postamentului.prismele trebuie să fie perfect paralele şi orizontale.\RE"\ POlI PE LOR CESTRIFl'GE 199 lN' 11'.de încovoiera şi torsiune.confecţionat Înt:-un atelier de reparaţii. : o.d~ pro~ecţie)". . Părţile cele mai supuse la uzură ale acestura sint .. putînd avea ca efect desprinderea de pe placa de fundaţie sau ruperea unei piese.cţi~n~reatinui arbore nou este preferabilă.· •.şlef~!. Totodată.ta î~ flg.vă~1?-. achiziţionarea unei astfel de maşini trebuie facuta numa. pe circumferinta rotorului se pot asăta sau lipi div-rse mase. care determină durata di?-tre. Suprafaţa. t}lr~ţi~ q~)ucru şi el se d~tor~şte mon:. Această operaţie se realizează prin frezare. O altă piesă importantă a pompelor centrifuge.mai ales la pom-' pele: de. pînă la obt ineroa echilibrului indiferent.funcţionareapar~un cupludeterminat . este arborele.'I3fl]. "/'f~!i. care indică ?ir. pe baza unei analize temeinica. în scopul reducerii coeficientului de frecare. p~e. Operaţia se repetă pînă ce învîrtind rotorul.r.8 este prezentată schiţa uriui arbore de pompă centrifugă rnonoetalată. .careJreacă~e1ele\ de ~ta~şare ~ caucI~c(slemermgurile).'acestea se cîntăresc şi se' stabileşte astfel cantitatea de material ce trebuie Îndepărtată. c9Hstă î~ cr~area volu!1tară. 4}.~j'J. Desi&"Ir.l. formă şi poziţie precum şi calităţile suprafeţelor. precis determinate. SItuate în planul axuhii.· . dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . a unui cuplu.:a face numai pe baza unui desen de execuţie. .(le proă~sul ~mtre masele neechilibrate şi distanţa dintre ele.6 este prezentat un dispozitiv de echilibrare statică a rotoarelor pompelor centrifuge. acesta rămîne Într-un echilibru indiferent. chiar dacă a fost echilibrat numai static.' unul faţă de alt~. 4. aşa CUm se. Iar maşina trebuie să fIP utilizată la întreaga pi rop~rit. turaţii foarte ridicate. după care ansamblul se verifică din nou pe dispozitivul cu prisme.. la care s-au indicat toleranţele de dimensiuni.1 000-1 500 rot/min . <' '!-'''''' .8~ Toleranţe şi calităţ] ales~prafeţelor ia un arbore de pompă centrifugă..c~nfe.

.02 mm..nfecţionează din bucşe din fontă turnat a. el prctejînd pragurilecarcasei ~~ de aspiraţie a. 0 ~enţru.şI P~lI:. la construcţiile moderne.'4. 4. arborele trebuie prelucrat cu multă atenţie.po.tn diverse plane. care este supus Fig. iar pentru cele destinate instalaţiilor în care mediile 4e. cu suprafeţele de aşezare ale rulnienţiior 5 'ii T. -.r.mo~.abrazive. . inelele labirint se vor executa . In. el trebuie încălzit .r. indicat toler~nje~e ~l c~lţtăţile suprafeţelor.t. Pentru ca arborele să devină.to. ' pe ~n ?trunp universal pe care-I posedă orice atelier.!PELOR REP.01-0. zona cea mai afectată de uzură o reprezintă suprafaţa pe care freacă garniturile de etanşare ale presetupei..i calitări ale suprazeaza c. S.aplicăun trata. şi la piesa de l~căI. Un arbore poate să se defecteze in timpul. Dacă nu se pct procura ca piese de schimb. bucşele se confecţionează din oţel carbon obişnuit ŞI se cromează dur la exterior.~~ 9 respectiv.I~l=.ndă te~ul"m.maleabil Ia cald. aceste deformaţii reprezintă tncovoieri ale arborelui.la caie S-a".. de }ne~şi.' PI))IPELOR CE~TRIFt'GE 201 de uz general. pentru pompele de dimensiuni mici şi mijlocii. T şi R precum şi cele pe care sp aşază inelele de etanşare se finisează prin rectificare la calitatea o'~ Din punct de vedere tehnologic. Inelullabirmtse i(zează datorită acţiunii partictrlelor abrazîve 'tare cirdulă prin i~terstiţiu~ form~t. în fUnCţl~ de co. se îndepărtează inductorul şi se presează arborele în zona săgeţii maxime.. Avantajul garnituri!?r moi co.:.e. După cum se observă..riar suprafaţa de uzură se cement~ază cu scopul de ~-l m.. acestea sînt supuse .. ~u este ~m~nător cu~el al bUCŞ~1 uzură.: m~tr:l. iar în acest scop se utilizează dispozitive cu curenţi de inducţie. trebuie să se ţină seama.ăn duritatea.·tnfuncţie de natura şi mărimea deformaţiilor.9.s. U. În fig.9. Canalele de pană deformate pot fi reparate fie prin practicarea unui alt canal în partea opusă. ceea ce impune utilizarea unei alte Fig. pînă la temperatura de 600 '" 800°C.12 este prezentată secţiunea printr-un : J2 ~. cuplă. esţe pr~setupa.. Materialul arborelui se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale pompei. 4. Operaţia se continuă pînă ce bătaia arborelui se tnscrie in limitele toleranţei de 0. abaterea de la cilindricitats a suprafeţelor funcţionale nu trebuie. ( .ea~ta.ţ. prin / Fig.de . fie prin lărgirea canalului uzat. deoarece.ţire. Bucşele se confecţionează dlI?-oţel. Astfel suprafaţa L de aşezare a rotorului şi suprafaţa R de aşezare a cuplaj ului trebuie să fie perfect concentric".tsî~trc9fOşiYJ' .prezentată schiţaunei bu'şe deuzură. sau a unei prese hidra.' iar remediul constă tn tndreptarea acestuia cu ajutorul unor prese mecanice cu şurub. U' asemenea. . deoarece viteza de încălzire este neuniformă. la care se . O al!ă pieSă'9: pompei 's~ptl~ ja uzură este tnelul lalnr:'1it.funcţionărlidatodtăunor cauze accidentale .. Il.irint Se co.sdiipru. Indreptarea arborelui deformare termică. U~ alt ~~gan al pompei centrifuge. aşa după cum s-a arătat u feţelor la un inel 1 t lul labirint. .. De aceea. confecţionarea inelelor se poate face chiar la locul de exploatars.z?rn:. InlOCUItcu uşurinţă.:0xig~b~l. atunci. prm Inducţie.. Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor la o bucşă de uzură. •••• Nu este recomandabil ca încălzirea locală să se facă cu flacără oxiacetilenică.te încărcat cu particule . Aşa după cum se observă.fonStrili!ţil de'pompe speclâle'sefolosesc ŞIaltematenale. Dispoziti" pene. fără a ti necesara în acest scop demontarea pompei..02 mm. Daca lichidul vehiculat c/. iar arborele rămîne cu tensiuni interne periculoase. cumStnt ofeluiile carbon 'de calitate. se obţine un montaj corect şi o echilibrare precisă a întregului ansamblu roti tor. El poate fi. car~on de calitate. in funcţie de precizia realizată.200 REPARAREA P/)'. 4. indreptarea se poate face la rece sau Ia cald. ţ)lCt:-.-:l~· ·-2 Fig. frecării c:ar: loc la conta~tul cu suprafaţa bucşei de uzură.u-. arborele este protejat în această zonă cu o bucşă de uzură care poate fi lesne înlocuită. In unele cazuri. Uzura lui conduce la creşterea debitului p.~pe. ___.uzur~i datorită _ .l1. Astfel pentru pompele de uz general. !O.10 se prezintă schematic modul de îndreptare a unui arbore. Suprafeţele L. După presare se execută operaţiile de verificarecu ajutorul unui comparator.?stă în faptul că ele pot fi procura te şi înlocuite cu uşurinţă. uzura gamiturilor progresează rapid şi acestea trebuie înlocuite foarte des. 4. In fig. La arborii pompelor centrifuge.:t~nşare dintr~ carcasă ~i.: şi să capete astfel deformaţii permanente care influenţează negativ comportarea agregatului (vibraţii. se foloseşte oţelul OL 50.ş~. în porţiunea in care săgeata este maximă. 7'. lice. care vehiculează lichide necorosive.B. După atingerea temperaturii necesare..~ I ~' In. . garmllln . 4.c9m". c. a c.~ste.tI''''''. ~au din bu~şe din bronz. De acest lucru. 4.zire ~ocali care se montează pe arbore: rotor. zgomote). prin Incălzlrea arborelui. de genul celui prezentatIn fig. bucşă. obţinerea preciziei necesare este posibilă prin prelucrarea cît mai multor porţiuni dintr-o singură prindere pe maşină.l!lrec?m. feţele frontale au rugozlţaţl dlfer~te.: cu toleranţele şi calităţile suprafeţelor I ~ respectIve.de reparaţii.otor.~l~u~a ''1. Dacă etanşarea se reali.1.~bJrInt.ntact~ cu piesele conjugate.~~U:nite. variaţii bruşte ale sai-anU de refUlare -.lele lab.şocuri la pornire.local . De obiceÎ. Toleranţe acţl\:nl1 uzurn.la înrăutăţirea caracteristicilor bidraiia lice ale pompsr.~RARE.. ' . ro.Illent de hnb~tA.să depăşească valoarea de 0. Această tncălzire trebuie să se facă local.arazltar prin ~tershţlU. aşezat pe masa presei de îndreptat.

-1. . In cazul cînd . Ctl o strîng-re moderată. soluţie care este aproape generalizată la pompele verticale. aşezate opus la 180 ŞI I se Impr~m~ o mişcare de cuplu in 'planul axului. trăgînd în acelaşi timp capacul spre exterior.esf..ag. prin strîngerea.ngere insufici-ntă. t~p!:ea lubrifiantului şi pierderea calităţilor sale de ungere.bueşă de protecţie. atunci jocul nu se poate datora-aeeit " uzuru r~qlenţilor.Dac~. In acest se. scoaterea capacului se face prin lovituri uşoare"aplicate prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale. In timpul funcţionării. iar jocul radial şi axial (la rul~enţii radi~.t~ din acea instalaţie ŞI du~ă la at~her pentru verificare..Li.. conduc la uzuri premature ale pieselor active.lit':~L:l asupra iHldur ŞI a căilor de rulare. Bucş~ ~e .14.unor piese.tricloretUjlnă pentrua"se tndep'ărta ~" unsoarea. Cele d. Toleranţele ajusIn părţile el componente şi verificarea individuală a tajelor şi calitatea suprafefiecărei piese.": llI". Se demontează lagărul şi se.mobil şi staţionar.dific}iltăţ~. În fig."c. In afară de piesele de. pompele centrifuge sînt prevăzute cu lagăre cu rulmsnti. ca suprafaţa interioară şi cea exterioară să se realizeze din aceeaşi prindere.IPELOR CEXTRIFl'GE 203 Dacă etanşarea folosită este o etanşare mecanică.\ POl(PELOR REPARAREA PO:. iar uzura ~l' . Demontarea pompei in părţile ei componente se face în ordinea urmăUtl~\ toare : . Dacă acest 'capac este prevăzut cu două sau trei şuruburi de depresa:-e. l-corp Iaglr. În fig.~_~~~~l c~~~_3lSP~te.0" .. pentru a se obtine o concentricitate corectă. ajustajul cuplei pe arbore.în caz de uzură se înlocuiesc rulmenţii respectivi. Pompele care funcţionează imersate in lichid sînt prevăzute cu lagăre de alunecare. Verificarea jocului În rulment se face astfel:sedecuplează pompa de motor~l ~~ anţren~e. de jur imprejur. ea tr~buie demonta.buqllaglr.Deoarece cu ocazia demontării se pot produce verticală: . deo~rece introducerea unei cantităţi de.. . 4. Lzura rulmont ilor se poate datora următoarelor cauzr-: sarcini prea mari.ur". Starea r~menţilor se verifică an de cite on se efectuează o reparaţie la pompă.protecţie 3 se confscţiom-ază din oţel carbon de calitate. Este recomandabil. combinate cu o ungere insuficientă.la pompele care funcţionază în camere uscate .li cu ~ile) trebuie să fie practic imperceptibil. ~e procedează astfel: se controlează.mtermedlul unor transmisii mecanice sprijinite pe lagăre intermediare.se desfac piuliţele ce fixează capacul de aspiraţie 7 de carcasa de refulare 2. . care pot fi aplicate la pompele centrifuge monoetajate. r a~roap'e:: tlltotdeauna demontarea pompjli Fig. Trebuie subliniat că şi o ungere excesivă conduce indirect la uzură. . fie prin nereahzarea parametrilor hidraulici.' . iar la acestea trebuie restabilit jocul corect al pieselor ce alcătuiesc lagărul propriu-zis. privind ordinea operaţiilor de demontare. Pentru a evita astfel de 'situaţ~!.r Li".. ţelor pieselor unui lagăr de alunecare la o transmisie .se desface piuliţa 3 care fixează rotorul pe arbore. ~zura se manuestă ~I la '<lgâr'.:. r-paraţu UDIŞnuit. obser. Etanşarea mecanică nu se repară ci se înlocuieşte cu alta identică . fie printr-o funcţionare defectuoasă din punct de vedere ~ecanic.c·. fără urme de zgîrieturi sau ciupituri.âl. _ . ' .este corect şi cupla nu se mişcă. mare uzură d-scris. Dacă nu sînt prevăzute şuruburi de depresare.e longitudinală printr-o astfel de pompa. .rotaţie ŞIse repetă operaţia. 4. pe spatele flanşei capacului..bucşe pot fi realizate pe un strung uo"l Ulil U'J'art. ce creează . Dacă se constată un joc' oricit de neinsemnat. la o pompă centilug~. în special la pompele de dimensiuni reduse. Bucşa l.'l't. Datorită lungimii relativ mari a transmisiei. De cele mai multe ori . Această operaţie !lecesItă.--~------=. 'ceea c~ pr~v?acă apariţia unor eforturi suplimentare care. In marea lor majoritate. el trebuie înlocuit. " eil. este dificilsă se respecte o coaxialitate corectă a arborilor d~ acţionare.Î!lsă atelierul nu dispune de un astfel de desen. Ea se introduce presat pe arbore. turaţii prl'a ridicate.ns.se demontează semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu gheare. rulmenţii.suficiente7.ajustajul . 0._=---_~----~~_----202 REPAR... La transmisiile sprijinite pe lagăre cu rulmenţi . C? import~nţă categorie de pompe centrifuge este acţionată de la distanţă.cuocciziadetpOlitării şi poaţe conduce chiar la deteriorarea unor piese bune. Se roteşte cupla cu un sfert.l~2 se co~ecţionează din bronz de tipul Bz 14T ŞIse introduce m corpul lacărului dp aspmpnea cu un ajustaj cu stringere moderată. Căile de rulare 'şi bilele trebUie să fie în perfectă stare. Cupla trel>uie să fie fixă pe arbore. ' .\RE. La rotirea căilor de rulare nu trebuie să se simtă nici un fel de rezistenţă. u.' vedr-re t. montare sa se efectueze Într-o anumită ordine stabilită printr-un proces tehnologic"tntocfuit pe baza desenului de ansamblu al pompei. uzura se produce pe suprafeţele de frecare ale celor două inele . se a~ucă cupla pompei cu ambele miini.13 este prezentată secţiunea unui astfel de lagăr şi toleranţele ajustajelor.13.:. scoate arborele împreună cu . uin punct d. de tipul 0I:C1J ŞI se cementează la exterior. ceea./rJ de sprijin ale arborelui. .anterior.ln continuare sint prezentate cîteva reguli de bază.lubrifiant mai mari decît cea prescrisă are ca efect supraincălzirea ansaI?blu!tu lagă~. prin .. . .secţiut. Perso~~ul califlca~t care execută ~eparaţla uner pompe trebuie să posede experienţa necesara pentru a aprecia starea de uzură a unui rulment. capacul se îndepărtează de carc~ şi poate fi extras de pe porţiunea de centrare.•hnologic. D~că pomp~ nu mai dă satisfacţie în instalaţie.e ptezentat~ o. ~lll.rţe:-nic: spec~fic. Sespală ansamblul in petrol sau. Z ...~n rulment nu satisface a~este ~ondiţii. .J.a :on~uce!a ~eterio:a~ea. este recomandabil ca operaţiile de demontare şi 3 . acestora. ale lagărului.ouă. de:>arece ea se montează Cu uq ajustaj intermediar de tipul H7/j6. l~ care s-au indicat totodata ŞI austajele pe care trebuie să le respecte construcţia după asamblare.-. uzura rulmenţilor se manifestă printr-un zzornot ~'stul de p. montaj necorespunzător (ajustajprl'::t strînse care conduc la deformarea căilor de rularei etc. se usucă şi apoi se verifică manb.vind -dacă aceasta are joc şi se mişcă. î~soţit de trepidaţia agregatului. de.

i.'. In continuare.'"~ ~~~iţ~~comandă respectarea următoarelor .de CIte ori construcţia o permite.. numai prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale. ..ia cu tA atenţie cu ajutorul unei dălţi.~ . . Fig. Demontarea rulmenţilor prin lovituri de ciocaa. 6. Jccuri .. . b.8:..mont:.. ~ . .. . aşa cum se arată în fig.. b'. După demontarea rulmenţi1?r.:l~ ~L ~t Dacă situaţia o-permite. DI.7 204 REPAR. fără a seexagera.J·. ..Se aplică apoi lovituri de ciocan Într-unul din capetele arborelui. Demontarea rulmenţilor cu dispozitiv de depresare cu gheare. operaţiile vde d~montare ~ pompei 'pot fi considerate terminate. ' "J . şi toleranţe la o pompă centrifugă . in ~anualele de specialitate şi care în pnn- 5: n ' Fig . denUtn1teşl "pIuliţe hidraulice". . de asemenea numai prin intermediul unei 4. mcncetajatL. ..asupra:.II care impune înloCl:ir":l. " T.lSPO.t~ _~ generale de demontare a rulmenţilar. !: ~. \~ 'U ~ ·'f'. se curăţă ŞI se spală piesele cu pe~rol sau tricloretilenă.In timpul âcţionării cu cele aouă 'şurubelniţs.iII~""'*"- -. . .~ ••••••• -~.::r l. .mo?~rnă.' . . '''''."'·'. . nu '. pentru a o scoate de pe pragul de' centrare." i.selor cu gheare..16 şi 4. •. de ~I -.. apoi rotorul se extrage spre exterior.! :. 4. .l...' .. â .17. melullaternou 7 ~1.. ..transmiterea efortului.. se COI1fecţionează două cîrlige care se introduc în găurile de echilibrare ale rotorului . scot: presetupa.~otor... Dacă construcţia pompei nu permite introducerea. U~. concomitent cu aplicarea loviturilor de ciocan.. .şurubelniţelor.~eluFig. In fig.iN.' .\Uui .-f'r Demontarea rulment ilor d" pe arbore. In continua~e. prin inte'r-.rulare. Există mai multe soluţii de extragere a rotorului şi anume: 2 ~==~-=-")j' 7 I S I ~ ! I ( bucăţi de lemn sau metal moale.~. "..e strîng şuruburile de depresare ale lagărului.' Trebuie menţioIţat.~ in ţe~c:.-~ea ş~den:ont~~e.• ". Demontarea inelelor labirint este mal dificilă deoarece ele sint presare in locaş..!q! dacă si-tuaţia o cere. aluminiu). diametral opuse. 4. . deoarece rste montat cu un ajusta] aluns cător.1'. c. apoi se verifică starea fiecăreia. garniturile d~ azbest grafitat sau etanşarea mecanică. car.. Demontarea.P.16.este ~e. în carcasa pompei. li. s. se introduc îri-spatele discului rotor d6\tă Ieviere subţiri sau două şurube1niţe. mediul unei bucăţi de lemn sau de metal moale (bronz. şi se extrage spre exterior.' r-gulă acesta se extrage relativ uşor. se aplică lovituri de ciocan. .~fa~e conform regulilor ' .·[fjitbore.''.. 1.care este montat cu -strîngere. ~.:seva acţiona întotdeaun. y~ '."se va' face prin intermediul corpurilor de ~ -" .fieJncarc. Fig.r .'. ~.lzu!~. ace~a dacă se constată o uzură pronunţată. 4.!: n. . de la scula de demontare la unul din cele două inele. Lagărul împreună cu arborele rămîn ca un subansamblu separatda pompă. fie pe .:\~l. rotorul se va sprijini direct pe carcasă şi va fi scos concomitent cu aceasta. .zlt~ye hidraulice..15: li' ""...t. După anularea interstiţiului dintre discul posterior al rotorului şi carcasă. apoi se deşurubează piuliţele presetupei 6 şi s.17 sint pr~~entate Sol~ţlile corecte ~~ demontare a rul:nenţilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate.... iar demontarea lui se face astfel: se desfac şuruburile de fixare ale capacelor de lagăr 5 şi se scot capacele respective. Dacă rotorul opune totuşi rezistenţă şi nu poate fi extras prin metodele indicate anterior.a~..il< =": .comaiÎ~biJ!~t~~~fc!!. Piesele uzate se inl~culesc cu piese d•• schimb originale.. de o' 2'J~ t:J.:: '" se aăsesc în cataloagele de rulmenţi s~u ~ .' ""'"l>iv". aceasta se datoreşte unui ajustaj iniţial realizat prea strîns.REPARAREA POllPI!LOR CENTRIFUGE . 4.' .'.!. Dacă pompa nu este prevăzută cu astfel de şuruburi. sau ruginirii suprafeţelor de centrars : în acest caz pentru demon tare se procedează astfel: se desfac piuliţele care fixează carcasa 2 a pompei de lagărul 4. On .·.... pînă ce rulrnenţii sînt scoşi din ~ezajele ~e centrare al•• lagărului. .'..\REA PO~IPELOR . . sau se repară aşa cum s-a arătat anterior. . . /. o altă persoană. '.Umenţilor se face cu ajutam!. aplică in capătul arborelui lovituri ferme de ciocan..se scoate apoi ruterul de pe arbore. aşa cum s-a arătat şi in primul caz.. bucşa de '.

: .s:'d~şurUbeaZăbu~şa de pr~te~ţi(7.:' . 'fIllpreună cu bucşa de protecţie 73.~ d~uă 'cîrlige primul rotor 8._------------------ REPARAREA PO:. După verificarea şi înlocuirea pieselor defecte. Instalaţia de încălzire este destul de simplă şi ea poate fi confecţionată în cadrul oricărui atelier de reparatii.la partea r inferioară a cuvei. / ..operaţiile de demontare şi montare se execută numai cu scule şi dispozitive adecvate.. : '.•.demontarea şi montarea trebuie efectuate într-o ordine tehnologică corectă. prevăzute şi la demontare. se execută operaţiile de montare a pompei in ordine inversă celei de demontare. introduc rulment ii. pînă la carcasa de refulare. Demontarea şi montarea pompelor centrifuge multietajate se face de asemenea Într-o ordine tehnologică stabilită dinainte şi ea este exemplificată prin pompa de uz gpneral prr z=ntată în fig. .~'~oi se ixtiage 'cfi:ăjut(jrttI .IPELOR CENTRIFI:GE 207 Montarea pompei se face in ordinea inversă a demontării. acolo unde este posibil. dar aici mai pot fi aplicate şi alte procedee. Cele mai importante dintre acestea sînt. . . . de exemplu incălzirea în băi de ulei la temperatura de 70--80cC.."" ·. ' '.se demontează: lagărul opus. indirecte. se extrage carcasa intermediară la. privind demontarea şi. evitîndu-se. .. -':s'e'deinonfeaZ~ preseîupa 'c~rcasei de aspiraţie 4 şi ~p6i 'se -extrage şi car-' casa' ".i~zistpnţc montat.şi racordurile ţe"iLde .\ I'lectric cu ajutorul ~::. cu toate etajele pompei. Incălziroa SI' rp. Rezistenta nu trebuie să vină în contact cu uleiul. presetupa carcasei de refulare şi se arborele 72. Ea se ce mpunp dintr-o cuvă ce contin» uleiul ii"rulIit" in care ~•. iar dacă se constată o oarecare rezistenţă..în continuare.' aluminiu 'sau oţel călit. se recomandă a fi msuşite şi respectate de către lucrătorii care se ocupă cu întreţinerea şi repararea lor.se extrage manual lagărul de pe arbore.286 REPAIUREA r'G~IPELuR _. . . "o:. de corpul carcassi de aspiraţie 4" . prin intermediul unei bucăţi de lemn.â.-.!izpaz. împreună cu corpul director 71 şi se' continuă astfel.·r-.pe cale de sprijin şi apoi se deşurubează piuliţele de stringere aletiranţilor.se aşază capătul arborelui rămas liber. se pot aplica Iovituri uşoare. concomitent ctJ bucşa de distanţă 9 .' .:' ·1' . . '.se deşurubează piuliţele de fixare ale capacului de lagăr 1. Pentru rulmenţi sînt valabile aceleaşi reguli generale.. după care se îndepărtează capacul şi se deşurubeazăpiuliţa de strîngere a rulmentului 2. stabilită înainte de incepere a operaţiilor şi care să excludă orice posibilitate de deteriorare a pieselor pompei. aplicarea loviturilor de ciocan directe. . Pentru dsmontare se procedează astfel.egalizare 6. \ ". ~.montarea pompelor.o . asezati pe suporţi adecvati.! 8. mai ales asupra' pieselor confecţionate 'din fontă. respectîndu-se jocurile şifoleranţele recomandate în fig.se deşurubează piuliţele de fixare a lagărului 3. . pînă ce lagărul se desprinde din pragul de centrare.18. Cîteva reguli cu caracter general.'·" -:este recomandabil ca pompa să se demon teze şi să se monteze pe ansamble componente. 4.

diverse semne .tiei.". în cochilii sau centrifugaL Tel'm:brogia-of. " mai repede decît cilindrii pompelor. t:::. Pent. Ill~lI-.SI' rectifică feţele laterale pină se obţine înălţimea finală II.__ L zur.?:dAca.rizuri sac.ntactpermanent. aceea aceste piese se inlocuiesc numai cu piese. .sint caracteristice numai pentru seg~ mr-nţii conf~cţionaţi din cauciuc sau piele .1J formă d. 4.. maşină de găurit.mm pe feţele laterale: mentului prin .DL:4 pozitiv pentru _ se decupează segmentul din bucşă. de ~hlmb p:rq$rate de l~ f:w:nizorul pompei. turnaţi în forme de nisip. cele mai expuse la uzură Sl~t următoarele: segm.. p<:cînd suprafaţa acestuia Fig.--l care se deplasează în mişcarea ele du-te-vino.se strunjeşte bucşa în interior.:~ri..003 d şi Se calibrează deschiderea la valoarea prescrisă pentru segmentul introdus in cilindru: .iil:\ •.re S1J. in atelierele mai man"târe dispun iieturnătorie. să~ibă ~ ~uritate. freză.\R.1 s (s fiind deschiderea segmentului în stare liberă). numai la strucrrve ~e seg•.f01(.enţu pistoamlor. iîif~ÎI&. ciupit ur i .~O. Pentru pompele de dimansinnimari.puncte.: Avantajul.be.mt organe de etanşare care au rolul de a separa rogimurile de presiune diferită de pe feţele opuse ale pistonului. se va cons.~l~~eţurio~· ~stfel de 'ateHere:ele~ nepiltin(i fi folosite In mod econl>tIllC 'declt.\ !'O~IPELOR ce PI5TOX ! . deoarece în general pompele de constr~cţle o~lşnulta nu sînt destinate să vehiculeze lichide corosive. 19.fu a e\:ita orice surprize noplăcu. In raport..I~ material.utiliză.•.)>'!. textolitul. conform fig.20. mirea de "manşetCi... <"""'. Prin această mii-sura. . cum' sint pompele ~xiale. .:. deoarece el se execut'dupll o fehnologle care presupune eXlstenţaunor m:âŞi?isped~e ~'..•.. ~u~apele ş~ scaunele lor.'':. aplicate la sşgmenti.u~pro.d!n piesa originală şi se va stabili prin analiza de labo. carcasă. . confecţionaţi din fontă-specială pentru segmenţi. SI: C:\rf' (ll'F~L:~. În mcd normal. tija pistoanelor . mal P. Foru. _ se introduc segmenţii într-un calibru inelar..~iesc pompa cu piston. . • Dintre piesele ce alcăt. avînd diametrul 1.bucşe de lagăr.ţ~Pta1p~Vr~~1' :~~~~rfă~/~~rtJt1f'~~~~ lOp.rii ~or constă in aceea că prelucrarea cilindrilor poate fi realizată cuo 'precizie mai redusă. astfel 1n~lt POZiţia lor. pielea de bovine. ''-1' -\ . .s~en. care dstermină m final gradul de uzură a pcmpei.19. ilindrul si ea z pJ._· La pnnp-le de tip industrial.. i.fecţţor:ate din aceleaiş material" din carI'. dotat cu un mimm de' maşini-unelte universale: strung.:a.:J. .. . cu ~ea :pr. piesele se curăţă şi se spală cu petrol sau alt lichid detergent: pentru a li se putea aprecia cît mai real zradul de uzură: . compoziţii pe bază de grafit.ent~u segm~nţi se folose~c atît materialele metalice . asigurîndu-se totodată d respectarea ajustajelor Iniţiale. Astfel.~~. Dimensiunea penei care determină dschiderea segmentului trebuie să fie de 1. ~u " puţin. 4.••. bucşe de distanţă. ~a aceste ~Ipun de p~mpe.j .. ~mt dotate ~u ?rş'.. . presetupe etc. lemnul ŞI altele. ·i. : _1 ( să ]" ferească de lovituri.~ li..~'. segm.?:.: .. porţiunea respectivă.5-1..:. iar pe măsura uzurii segmenţilor.mpozlţla chimica. . Formele b şi c.işnuită de prelucrarea ssgmenţilor este următoarea: " -se strunjeşte bucşa Ila exterior.t. Repararea pompelor cu plsten Pompel~ cu pi~ton.. . în funcţie de mărimea segmentului: . In timpul funcţionării.~. bucşedeprctecţie.:.UţUI.me~. .:. R~. cît şi la forma lor. deci mai economică. 20~ -:... relativă să fie precis determinată. care se referă atît la materiale din care sînt confecţionaţi aceştia.ongl~~e.clli!i1!r.Segme~lţH. ! trecerea acestuia prin locul respectiv.. reJ?araţiile pieselor principale: rotor. pentrii piese de dimensiuni mai reduse .·..:.le. organele de distribuţie.·ităÎ:ii ir. . diagonale sau cele. lăsîndu-se un adaos de 0.5 mm..pa:aţiile descrise anterior se refedfo.ovocat~ de co~ozlUne.l:::cLi.fa. care poate propune şi eventuale înlocuiri în funcţie de situaţia reală a instalaţiei beneficiarului. reparaţii. oper~ţ111e.rator co. apar forţe de frecare de diverse mărimi..e C0n· ia contact cu segmentul în mod intermitent. arbore: nu po~ fi ex~cutate in ~teli~r(de~cest geh':-tlle. se vor l.. numai reparaţii de mică Importanţă. utilizate în domenii în care nu pot fi înlocuit>?dpompe cen~nfuge.după Jemont~re. 1 cu l.::: [it._. termofixare . alama Cit ŞI I?atenalc.ţii.c ._se·refcî~.. Totuşi. ~Şe~enţll confecfl~na.. formele constructive ale segmenţilor sînt celt' prel~ma[~ în fig. r~~r~ik~Me~~~ţue~t· taliCIDUp?t ţi cqnf~f în.~ . ·id'.~RE.~ca efect pi-rd-rea etan". Astăzi există o sumedenie d~ soluţii constructive.se execută.Ulte.~ril! ~. sa~ ~m materiale echivalente din punctul UI' vedere al caracteristicilor fizico-chimice-macanics. oţelul. . este cunoscut. se pot realiza sl'gm~nţi metalici. între suprafeţele de ghidare ale pieselor ce se a~ă. conj~&ate se m~rcheaz~ prin.n:0r atsliere rde ~eparatll ObIŞD. rămîne în a .~oate _pies.a~ede lucru care execută periodic mişcări de translaţie.2.::~ in CG~l..u1ta uzina furnizoare. ~eea U· z. . contact permanent cu cilindrul.~pompele de dimensiuni mici şi' mijlocii ~I ~le pot fi e~e~utate în cadrul unti\mic atelier de. Din acest motiv. . e n:o?~aJ vor fi mult uşurate. .apior se mannesta pt: suprafaţa <lL' cout. la dimensiunea finală: Fig.tonu ca plesel~ repar~t~ să fie con. -(f' r D. Dacă acest lucru nu este posibil. un tratament de termofixare. deoarece suprafaţa lor.. . 1 ~~r~~..lin t-xtolit. stringerea lor poate fi reglată. aparat de sudură etc. estcLllga. i? ca...~ . ceea ce conduce la prelua(':[ '. pistoanele. s. fn cazul unei producţii de mare serie'.se secţionează segmentul cu o freză disc.'.Z~i .:nţii ~e u~eaz.se pot realiza 1n cadrul unor astfel de ateliere. Dacă materialul piesei ~u. La pompele cu piston: uzura datorată abraziunii este preponderentă. segm..ruc~.. -1.in dublu flux. Forma a este caracteristică p-ntru segmc!nţii rnetalici.al~~~.!JI.. ca materialele p. .ţl din cauciuc trebule să albă o bună rezistenţă la: uzura.fanta.e in funcţionarea instala.RE?.!. ~ se 'execută un tratament de călire-rsvenire : ..1 realizarea deschiderii seg. cilindrii de lucru.. avînd structura perlito-sorbitică cu grafit Iamelar.~L.. precum şi la acţiunea produselor petroliere ._. . nemetahce -: cauciucul. lăsînd un adaos de 0. grafic sau lsmn. _ :-1> I. .:lareaec~~~ra:. cunoscute sub denu. sînt executate ŞI~e~e . precum şi .

210

REP,\R.\RE,\ POlIPELOR

REP.~R.~RE.\

pOllPrLOR PISTO:': CI.'

211

- se rectifică diametrul exterior la cota finală d; - se strunjeşte adaosul diametrului interior, rezultat în urma comprimării segmentului în cilindru. l,? fig, ~.21 este prezentat. Ul~ segment metalic pentru o pompa cu piston, la care s-au indicat toleranţel- şi calităţile suprafeţelor. Fanta s an' rn!l1l' de :l !r!::'i,<:, ,'~, Llvc~';'<l ~':~llll:llLUlui datorită dilatărilor, ~ ,Trebuie acordată o atenţie deosebită în timpul operaţiei de mtroducere a segmentului în canalul din piston, deoarece atunci apare tensiunea maximă în fibrele de la diametrul interior" şi care de multe ori po~te provoca deformaţii permanente sau :hlar rUI?e~easegmentului, Pentru a preveni a~tfel de situaţii, in practica se alege deschiderea segmentufu. în stare liberă: s = (3,2-3,6) . t, t fiind grosimea segmentului. S~gmenţii din cauc.~ucse pot confecţion~ cu dest~ă uşurinţă {6 ,m atelierele de reparaţii, -avtnd o formă constructivă relativ Fig. ~,21. re. simplă. Pentru 'aceasta se cobfecţioneazăo,~matriţă care să respecte cît mai fidel, .forma "şi dimensfunile piesei originale. feţelor la un Aceasta se transmite apoi unui :atelier de vulcanizare obişnuit, segmen~ rnespre execuţie, cerîndu-i totodată respectarea calităţii .cauciut~~~;d"4cului." .' ,"~o' 'r· ,: ", ',', :Cilindrii,de lucru ai pompelor se Uzează şi ei În tiIrip':'daiorită' In spe~ial efectului de .ero~iune şi mai puţin celui.de coro.ziu~~;.u~ura cilindrllor' pcmi>E!i es.te deten:~l1n~ta atît de c~ht.atea .mate;laluI1l1 utillzatpsntru confecţionarea pieselor, Cit ŞI de natura Iichidului vehiculat. Se mţelege că, cu cît un lichid conţine un. procent mai important de particule abrazive în suspensie, cu atît uzura devine mal pronunţată. La pompele cu piston ca acţiune directă. uzura este mai puternică la cilin~rii pompei propriu-zise decît la cilindrii maşinii, ,cu abur, deoarece la aceştia din urmă ungerea este asigurată de către o pompă 'de unzere care trimite permanent în interiorul cilindrilor ulei sub presiune. Aic"i uleiul este antrenat de agentul motor - abur sau aer comprimat ~ şi formează o emulsisc.ar~ pătrunde în toate interstiţiile. Cilindrii pompei sînt însă unşi numai cu lichidul pompar, care în multe cazuri nu are proprietăţi ungusnts. De asen:~nea!. la pornirea pompei, pînă la amorsare, frecarea dintre segmenţi şi cilindrii ~ste practic o frecare uscată. Din acest motiv, cilindrii pcmpei sînt eoncepuţI sub formă de cămăşi amovibils, presate în corpul pompei. La un anumit grad de uzură, cămăşile pot fi Inlocuita cu piese de schimb noi. . Se recomandă ca, atunci cînd se înlocuiesc cămăşile, să se înlocuiască ŞI segmenţii deoarece dimensiunile de funcţionare ale acestora alcătuiesc un ajusta] foarte precis. Repararea cilindrilor de abur şi a cilindrilor pompei se face prin alezarea acest?ra pe o maşină de alezat cilindri. La o pompă cu piston obişnuită sînt permise trei, maximum patru, alezări ale cilindrilor, după care se recomandă înlocuirea acestora.
A

, In fig. 4.22 este prezentată o secţiune prin blocul ~ilindrilor unei p,ompe cu piston cu acţiune directă, tip duplex, la care s-au indicat toleranţel« ajustaHor şi calităţile suprafetelor. . Pistoanele pompelor industriale au ferma de disc. Iar uzura lor preduce n-uniform, pe părţile care vin în 'contact cu supraraţa cllmdruIU1:,:-\CIc::it lucru

,p

I
I

5JI

H8:$>

"~rJ6;ff..l.
t1
I '

, ' <h ,_;:'

~-

~.'
~

ii
.@1

J

!~';~: ~~~=

~2'--~~--~I@~o~I,~o.o.~~Z~~w[tI:-~,i.~'~:~~~~~~
Fig. i.22. Toleranţe ..şi câlităff :'a!e'ft1i>iateţelor "la cilindrii Fig. ~.23. Toleranţe şi ',,' unei pompe cu piston 'cu', ~ţ1l1ne'mrectă, "calitl!:ţi ale suprafeţelor,' , ' . la un piston disc,

~r '

f

se observă mai, uşor Ii.f,.pazJ~~'i#htiJ>m:,~'pis.ţqanelor.pcIl1P~lor orizontale. Totod.aţă are loc şi o, ~u~~l:.c;anarelor_dmplston, provocata de segmenţn metallcl.. . ""fej' '..<J'î: ·t,,,'i' ", .... '. ;' • t Pistoanele cir~ ~D:utrute~tă,~'stfeI de uzuri sînt greu' de reparat ŞI es e preferabil ca ele s~ fiefuI9-guiţ~::c~p!ese-~~ schim~ originale. Se ţJoate înc~rca o reparaţie 'prin lărgirea 'ta.n;ilelor·~dntroducerea unor segmenţi cu. Î~ălţlme mai mare. In atelierele/tie repariţIi obişnuite, car~ dispun de ma~ml-unelt; universale se pot confecţiona relativuşbr pistoane disc, aşa după cum se.arata in fiz. 4.2'3. Pistonul se poate coD.fecţiona direct prin prelucrarea unei bare din gţel laminat sau forjat, sau]:un~:disc·din ~ont.ă turnată. --_.: ._ rit« pistoanelor se uzează. ţn special pe porţmm!e p~ car~ fre~ca garm turile presetupei. Uzura se manifestă sub formă de nzun longitudinale, care inrăutăţesc etanşarea şCin acelaşi timp, uzează prematur garniturile din azbest crafitat. b il l ~ Repararea tijelor se face în mod asemănăt~r cu cea. a ar ?r or pompe o~ centrifuge. Astfel porţiunile uzate se Î~carcă pn,n metalIzar: ŞI se :prelucreaza apoi la cota finală. În cazul în care atelierul nI! dlspUl~~de o.mstalaţle. de metalizare, se confecţionează o tijă nouă. Ca ma~~~I~1 ~t~l1~.eaza ţelul aliat care :e se o comentează sau se nitrurează în vederea manrn durităţii suprafeţelor de ~zura. În fig. 4.24. este prezentată tij~ pist?anelo~ une.ip~mpe cu acţiune directă, la care s-au indicat toleranţele aJustaJe~or ŞI ~alltaţlle sup~afe5el?r. . înainte de efectuarea tratamentului termic, capetele ŞI părţile filetate se protejează pentru li. nu deveni cas~nte. . .... , Supapele au rolul de a închide ŞI.deschide con~UnICaţIadintre cilindrul pompei propriu-zise şi conducta de .asplraţ~e, res.pectl\' cea de refulare. l\I~:ea majoritate a pompolor cu piston mdustnale sint dotate cu supape av înd
1.• Alegerea pompelor c. 267

212

REP.\R.\RE.\ PO~[PELOR

REPARAREA POlfrr:LOR cr PlSTOX

21:f

Il ~tl ~'

forma unui taler, care culisează pe o tijă de ghidare. Uzurile caracteristici s~p'apelor se manifestă pri~ ri~uri şi o.valizări pe suprafeţele de ghidare, datorita forţelor de frecare, ŞI prin uzun sub formă de ciupituri şi deformaţii
,,~WfJ}.~~ ~~!
<---""-L-..,
c,

.~.:

'<

L::.t-.:~

,SO,. 'E
Ia tija

,"'rI

S
•.

f? @{?\\ ... C \.v~~:~;) \8/
~~
l' ..:...t '--..• Fig. "i.25. Realizarea prm prelucrare din ma teria l Iarninat a sectiunii de trecere a scaunului supapei.

----p.IO'021,V, Frz.

_,~~')1:.;~'1-

·L~-i. Tolerante şi c'1.Iitlţ: 1.Ie suprafeţelor pompe cu pisrcn cu actiune directă

u::-=i

" f;
g
;L
'it''''~

A:~i,

ale suprai~ţelor de etanş~r;, ..atît ale supapei cit şi ale scaunului. Acestea au ca efect I2lerde~ea et~n.şeltaţ.ll camerelor volumics şi prin aceasta diminuarea param~tn}9.f ]udr!l-ul.lcl debit-presiune. ' 't. 'Snpa~ele, ghidajele ~I sc~unele supapelor sînt piese ce pot fi realizate cu uşurinţă in ca~rul ~~UI atelier de rep.araţii, .astfel încît cele. c~re sînt d,~gradate se recomanda a fi înlocuite. M~ten~ul -din care se confecţionează aceste organe ~~te bronzul, care are o buna rez~stex;ţă la corozi~ne şi.in acelaşi timp un coeficient ~.eţr:,care.redus .. La execuţia pieselor trebuie realizat un aj~staj ;orect Î.ntre tip d~ g~l~a~e ŞI corp!Jl supa}>el, astfel ca aceasta să nu rămînă lx;ţeperută într-o p:)Zlţ~e intermediară. Deasemenea' trebuie 'asigurată .sei:~ ~m!1~:l. d, t:',: '1" :t ,:"';l~dulu: prin sca~n~ su~apei. şi prin spaţiul inelar creat <ţend!care~ supapei la I?lilţl~~,a m~Xlma..,Atlţ supap~ ~ţt ~i.scaunul. său pot fi realiza:ţe I,ncadrllţ unui atelier de reparaţn, prm prelucrare din material Ianiinat. Secţiunea pro,flla.tă, de t:-ecer:eprm scaunul supapei, se poate executa prin frezare, sau numai prm găurirs ŞI ajustare c~ pila, aşa cum se arată în fig. 4.25. , Pentru one~tare, în fig. 4.26 se prezintă I ansamblul funcţional al unei supape, utilizată curent la pompele duplex de alimentare a. cazane-' lor: de ab~r, l~ c~re s-au indicat toleranţele ajustajelor. ŞI ~all~ăţile suprafeţel6r:După cum se vede .dm figura! suprafeţele de etanşare ale supapei ŞI~ scaunului trebuie să aibă o rugozitate foarte redusa. Aceasta se obţine. prin rodarea fiecărei supape ~e scaunul său. Operaţia are loc astfel: se monteaza supapa aşa cum se arată în fig. 4.26, dar ------"-''-----; fără arcul.eli~oi4al; sepun~ pastă de şlefuit în ciFig. 4,26. Toleranţe şi calităţi teva, porţiuni de pe suprafaţa scaunului şi apoi ale suprafeţelor la elementele • unui ansamblu supapă. apasa ,C~ mma s~papa pe scaun, imprimîndu-i în '. acelaşi timp o mişcare de rotaţie. Se continuă operaţia a.stf:l. pJ.?trîn~ sensul de.rotaţie! ~a:periodic se şterg suprafeţele respective cu o cirpa ~ulată In petr.?l ŞI s~ verifică aspectul acestora, care trebuie să fie mat ..Oper~pa se consideră terminată atunci CÎnd,la o apăsare cu mîna, supapa se ..lipeşte pe scaunul său.

Organele de distribuţie ale pompelor cu piston cu acţiune directă sînt alcă:uite din următoarele elemente: sertarele de distribuţie, tijele sertarelor, manivelele, culisele şi articulaţiile sistemul?i de distribuţie. Uzurile acestor __ piese se datoresc frecărilor ce au loc între suprafeţele active si ele apar sub iv.,!.:1 ~e ovalizari, rizuri ele. Reparalea acestor organe poate fi executată în cadrul oricărui ateli-r r1P !";:::--'~r:l:~:. f:,) ~:·:n confccţ:'~::-'..~l:·'_~:' t:~~,)r piese noi fie prin rsconditionar-a celor uzate. Pentru repararea distribuţiei pompe lor dotate cu sertare cilin?i~, ~,2~. Rcccndi-ir.narca ser tarulu i drice, se procedează la fel ca la cilindrii şi pistoanele plan prin tuşare. pompelor propriu-zise, adică se alezează locaşul di~ partea superioară a corpului maşinii de abur, apoi se introduc sertare CIlindrice şi segmenţi la cotă mărită. Sertarele plane se repară prin recondiţionarea suprafeţelor de etanşare ale sertarului şi ale corpului maşinii de abur, aşa cum se arată în fig. 4.27. Rscondiţionarea se,}ealţz,ea.z~,. rin tuşarea ~elor,~ouă,.s}lprafţlţ~. ~C!ni1:lgate: p operaţie c.etnibtiie 'Sli?~decurgă astfel: se pun cantităţl:ţIloderate de pasta de şlefuit,. îmbi~3:ţ~.tH,px:eaţ~]:)ilcu ulei, pe suprafaţ~ activă a s.ertaru~ui~ş~ a corpu!uI,mil~l1111",~e ~~~r; ~e~.l?Cls.ă~erta.~. p:I mma, execu~md ml~c~rvi alternative înamte 'ŞI înapoî, Iar penodic Se şterg suprafeţele ŞI se verifica starea acestora. Operaţia se consideră terminată atunci cînd, la o apăsare uşoară, sertarul aderă la suprafaţa ,de lucru. . ""., ,'ntArtiClllaţiile~tribuţi~i'~int.alcăt1lite din bolţuri ce se introduc în 10cC\7~ şuri cilindrice, in care execută mişcări oscilatorii, din care cauză uzura se produce neuniform, respectiv -numai ,pe porţiunile active ale suprafeţelor, aşa cum se arată în fig. "~.28.-ML '~' -;: 'ţ- • '.. ·"r ~ f""'..J 'It-'\;., în funcţionare efectul -uzurii se manifestă prin şocuri ce pot degrada complet piesele, tnsoţittn acelaşi timp de dereglarea distribuţiei. Recondiţionarea pieselor uzate se face astfel: se alezează locaşul cilindric pînă la dispariţia 'ovalităţilor şi se confecţionează la strung tin bolţ cu diametrul maimare, Dacă aceeaşi ~i~să a fost recon~iţiona~ă. de mai m~te o~i, (,. astfel încît diametrul Iocaşului s-a marit cu aproximativ '20%,'se recomandă să se 'confecţioneze o bucşă din fontă , '. tare se preseată în locaşul respectiv. Bucşa va avea '.'1 '/diametrul găurii corespunzător bolţului original- acesta ,""'. se va măsura pe porţiunile neuzate. La presare a în locaş .. _1 bucşa se strînge, micşorîndu-şi diametrul interior, astfel ~~~~~:~~~c;i~~i~ Încît bolţul nu mai poate fi introdus. Pentru a se evita buţie In caresearată această situaţie, după presare, bucşa se alezează din nou, zonele principale de cu un alezor reglabil, astfel încît ajustajul articulaţiei uzură să fie realizat in toleranţa H8/fS. Cu ocazia reparaţiilor capitale, pompele cu piston se demontează complet, în vederea constatării gradului de uzură a pieselor. Pentru aceasta, pompa se demontează din instalaţie şi ~~ transportă la atelier. Bancul de lucŢu pe care urmează să se execute operaţiile de demontare se pregăteşte special pentru acest scop: se curăţă de' murdărie, se eliberează de piesele străine, se

t'

II

214

REP.-\R.\RE.\ POllPELOP..

IlEP ..R.\REA POY.PELOR cu PISTO:'; \

215

aduce materialul necesar spălării şi degresării pieselor, precum şi lădiţele în " care vor fi aşezate acestea. Demontarea ca şi montarea trebuie să se facă într-o ordine corectă din punct de vedere tehnologic, folosind scule şi dispozitive adecvate, iar personalul trebuia să lucreze cu mare atenţie, astfel Încît să evite deteriorarea !,i~selor pr::-: d'::::O:1t~l·t:.

,

Pentru exemplificare, se prezintă, urmărind fig. 4.29, modul de demoncu pi"vll cu acţiune directa, tip duplex. Demontarea începe cu pompa propriu-zis.î. Se desfac piuliţr-ls de fixare a capacului supapelor 7 şi se scoate capacul. trăgînd de robinetul 2 în sus: dacă se simte o rezistenţă, datorită lipirii de garnitura 3, se aplică moderat citeva lovituri de ciocan pe părţile laterale, după care acesta va ieşi uşor. Se desfac piuliţeIe flanşelor 4, care fixează scaunele supapelor de refulare 5, apoi se scot asamblate supape le de refulare, iar prin locaşurile eliberate, se extrag supapele de aspiraţie 6. Pentru demontarea pistoanelor pompei propriu-zise, se procedeată astfel: se deplasează cu ajutorul unei bare metalice, care acţionează asupra tijei comune.Ipistonul 8 către, ext~rior; se dem,9ntează capaceledecilindri'P, se desdoaie siguranţele din tablă şi se d,~şu~~e,ază pin!iI~lede)~.trîngere,. il'pp,i.s~., . introduc două şuruburi în găurile filetate, prevăzute pentru acest scop în corpul pistoanelor şi se extrag acestea în afară, :~preună cu segmenţii respectivi. ; In continuare, se slăbesc piuliţele presstupelor g şi se deşurubează piuliţele . de fixare a corpuluipompei. După aceasta pompa poate fi .eomplet separată de maşina de abur. 'Urmează apoi demontarea maşinii de abur, care seefectueazăastlel: se slăbeşte şurubul de fixare a culisei 10 de pe .tija pistoanelor, se slăbeşte piuliţa presetupei 11, se desfac capacele,:4ecilindri12 şi se împinge tija împreună cu pistonul de abur 13 in afară'uSa trece apoi la demontarea sistemului de distribuţie şi ungere. Se demontează pompa de ungere 14, împreună cu conducta de alimentare, se desfac piuliţsls de fixare a suportului distribuţiei 15, se desfac articulaţiile cu bolţuri, se scoate capacul distribuţiei 16, se deşurubează tija de distribuţie 17, şi sescoate sertarul 18. În acest stadiu, pompa este demontată pe subansambls principale, urmînd ca în continuare acestea să fie la rîndul lor .demontatepe elemente componente. " ", ,,c '<::" '.' După recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate, pompa se pregăteşte pentru montaj. Ordinea de montaj raţională este următoarea: se incepe cu asamblarea maşinii de abur, apoi se montează pompa propriu-zisă, iar la urmă sistemul de ungere şi sistemul de distribuţie. Pentru: păstrarea coaxialităţii cilindrilor maşinii de abur cu cei ai pompei, corpurile sînt prevăzute cu ştifturi de centrare. După asamblarea completă,' pompa se racordează la instalaţia de lucru şi se verifică corectitudinea montajului printr-o funcţionare fără sarcină. Această verificare se poate realiza şi pe bancul de lucru, dacă atelierul dispune de o sursă de aer comprimat, După înlocuirea pistoanelor, segmenţilor şi cămăşilor, pompa trebuie să fie rodată, conform indicaţiilor uzinei constructoare.
tar= t "" .• ?cmp~ :

I

fIe din datele statistice din practică.. : " • Rep. el se~eş~e la into~mirea p~~nurilor de reJ?araţii.mtotd~a.~e~alc~ pe ~imestre sau luni.rwa. ÎA. Repara~ii!e flanijicate ce ~ ~fectuează asupra pompelor se clasifică.\ e?ere ca . In cadrul acestei reparaţii. Reparaţiile curente pot avea loc :c ma! multe ori pînă la r=para ~ia Qrit..al org~n~ării reparaţiilor. la pompe. să se'L~Jled~eze ." Pe lîngă acestea. c~: as:mene~Plese.araţiile nepZanjjicate sînt determinate de cauze accidentale.ţ~d. ceea ce presupune intervenţii asupra pompei. atelierele trebuie să dispună şi de instrumentede'măsură.inderea. stabilind termenele la c~re urme~a sa se f. este. se înlocuiesc de mai multe on pll~ala inlocuirea !ulmenţIlor.RAŢIEII'Ol!I'ELO& x . cuprinde la capitolul 416.: ~ o pompă centnfugă. reparaţii: reparaţii planificate': reparaţl!tfepl.<~ţ~P.... l~ a~este situaţii. Şi în cazul po~pelor.e '. posede toate atelierele) şi o pompă cu piston pentru probele de presiune hidrostatică.ORGA.9~ e~hip~ de muncitori exclusiV pentru repararea pcmpelor.~nJ.. cod 416. . efectuarea unor noi reglaje etc. curentă trebuie s:i. se demontează in părţile ei componente şi se face o verificare amănunţită asupra stării tehnice a tuturor pieselor. inainte ca aceastasă fie' montată în instalaţie in mod definitiv.. prin care se stabilesc ciclurile de reparaţii şi categonaacestora.re~pull~ă[~a. " t. se restabilesc reglajele şi jocurile normale şi se efectuează probe de funcţionare în gol şi in sarcină.difer~' '~ubst~nţi~i" punct ~e vedere al.•.că mtervenţiile.. Astfel . ~tunci cînd a~e~t tin:p poate.iculăr~i unor l!chide incompatibile cu materialul pompei. lab~mţu.>. cum ar fi ruperea unui organ mecanic. în practică sînt situaţii frecvente m. . acesta poate fi folosit la încercarea funcţionării pompei..cm. In cazul în care unitatea dispune de un rezervor sau bazin cu apă industrială. repararea acestora devine necesară atunci cînd :~mc~.' .r.în otare un mare număr de pompe. . ' • . 4i~igu. Operaţiile pot fi efectuate fie demontind complet pompa din instalaţie.3. a~ea~ta constituind o garanţie din punct de vedere al materialului ŞI al d~mensluUllor. autn d ~.u. întocmit de Institutul de Csrcetărivşi ProieCtări Tehnologice pentru industria Construcţiilor de Maşini (ICPTCM).timpului de uzură. !?-eparaţiile planificate' se mimssc astfel deoarece ele se stabilesc dinainte pe baza.~diţii bune pînă la următoarea intervenţie planificată.la uz}Uă. De asemenea atelierillse va utila cu cîteva mil. ' .careau. rotorul:.•. . fi prevăzut dinainte cu suficientă precizie.. din categoria celor de mare uzură scurtînd pnn a~easta timpul de inactivitate a pompei.:a ffi<lCapid.llic:Şefşi in care se execută şi repararea celorlalte utilajecu-care . di~ Re par aţi il e cur e 11 tese caracterizează." . . corosivă sau abrazivă datorat~ ve~. cauzată de ·0 mtreţmere necorespunzătoare. recoman~abll ca un atelier de reparaţii să posede în permanenţă un. Pla~ul de reparaţii se întocmeşte de către compartimentul Mec~~cului Şef ŞI s!3.r( fUl:cţiG::~r(z. în funcţie de perioadele stabilite pentru revizn ŞI .. stoc raţional de piese de schimb. din cadrul Ministerului de resort (MICM). " '''1'.-~ar~~ehiculeată ~lichide cu particule abrazive In suspens~e. ge găurit -la care se pot realiza majoritatea operaţiilor prevăzute In tehnologia de rsparaţie. se transportă la atelier.".. ivite m . Cu prilejul reparaţiei capital" se înlocuiesc sau se recondiţionează toate piesele uzate sau defecte...este ..aIJ!. şi totodată un procedeu economic. uza mult mai :epede decît rulmen~ll lagărului. ca de altfel ŞI la. d!-spozitiv pentru echilibrare statică(ace~ta este bine să-I. Ca ~nnclp!U. . utilajelor şi Instalaţiilor comune. Aceste acţiuni au un caracter preventiv ŞI ele urmaresc menţmerea pompei in stare de funcţionare o perioadă cît mai îndelungată.lP-M~i. iar durata normală de funcţionare a pompei este determI~tă to. dupa reparaţie trebuie înlăturată cauza care a provocat defecţiunsa..~aşml.U şqlj(:iţ. . Organizarea reparaţi ei pompelor Re~ararea unui util~j est~ o acţiun~ care se organizează cu scopul de a-l repu~e In sta~e Ae funcţiune ŞI d" a obtine din nou parametrii functional! n» care l-a avut iniţial..: 'Necesitatea de a 'asigura exploatarea raţională a maşinilor şi utilajelor din cadrul unităţilor economice din ţara noastră a condus la elaborarea unor normative cu caracter republican.raţie.le ue~u. Prin aceasta -se poate verifica coreCtitudinea asamblării pompei. ~e.l~i. " La tntreprinderlle'. d.de vedere . este reCOIAetlcla?i1~!. Din p~nct . truse de spioni etc.ŞiIJi pecifice tehnologiei de fabricaţie apompelor:"::"mors teză pentru pre1ucrat'~l!-1l~e de pană în butucul rotorului.repar~ţl1. inclus iv a CI lor care au o durată de viaţă îndelungată şi care au atins un grad înaintat de uzură. fie drmontînd-o numai parţial. Repararea pompelor se efectuează în mod obişnuit în ateliere de reparaţii ce depind decomparlimentul MeC(l. in această categorie intrînd şi pompele de vohiculare. ~ . De aceea." . La pompele:cu piston se llxecută şi l"odajul preliminar.lţă.4e J?iesa):l}. La întreprinderile care utilizează în exploatare un număr însemnat de pompe cu piston. ŞI bucşa de protecţie se vor. Astfel normativul pentru repararea maşinilor. ~or date cunosc~te şi sînt prevăzute de obicei în cadrul unui a~ calend~rIsti:.una este preferabil ca o piesă uzată să fie înlocuită cu o piesa d~ SChlI~lb . eomparatoare..eJ. Rtpara.sînt dotate cu maşini-unelte. sup~se uzurilor rapide. la perioadele determinate de piesa cu cel mai scurt ciclu de uzură. necesare verificării dimensiunilor 'şi toleranţelor pieselor: şublere. ă t . pcmpci in cc.funcţ!onarea pompei. pompa-se demontează complet din instalaţie. Re par aţi a cap i tai se caractfrizează prin inlccuirea sau ~E:mediereaunui mare număr de piese care alcătuiesc pcmpa. iar parametrii agregatului ~u ~al satls~a: cerinţele instalaţ iei.aJIl~el1l. ca şi la alte maşini. universale ~ strunguri. fre+~.217 216 REPARAREA PO)!PELOR 4. rabo..lă. \ZAREA llEPi'. ~te tipuri de .anIflc~t~: .0 normele tehnice în baza cărora se efectuează reparaţiile maşinilor şi utilajelor. fie din recomandările fabricii constructoare.tnî~tiatii intrepr. micrometre. De ace~a.f~W:jll..de reparare trebuie să se aibă 1:1 . încît periclitează buna funcţionare a instalaţiei în continuare. sau uzura rapidă. atelierul de reparaţii va fi dotat cu'o maşină de alezat cilindri.~Istmg ~ouă categorii de.ongm~Iă. o.re. înlocuirea sau ramedierea unui număr redus de piese sau 5ubansamble. In r e par aţi I cur e n teşi r e par aţi i cap i tai e sau general". Aceşţe . . ' Piesele' care intră în 'componenţ~ }\mei pompe"\. printr-o revizie a stării generale a pompei.teze. "'<.e.

": .... De asemenea.o~iide intL"l"~'t.. în timpul funcţionării pompei.calificarea necorespunzăto~re.-·I ..!e. In timpul manevrării nu este permisă trecerea sau staţionarea sub sarcină. fără mişcări bruşte. Reguli de tehnica securităţii muncii • -.ite explicita că in nonnativ iar acesta trebuie să stea la baza Întocmirii planului de reparatii din fiecare unitate economică ce are în exploatars staţii de pompe. se vor lua măsuri de ventilaţie corespunzătoare. închisă. ~ ~ . calificarea personalului. . iar manevrele se vor face lin.._lolr)sl'~~ acest gen d. avea Iocîn perioada de exploatare a :p.. folosind in acest scop lavete din bumbac. în cazur~ speciale. se pot executa doar urmatoarele operaţu: stnngerea piuliţelor presetupei. :PrIV~~ protecţia muncl!..timpul re:pa!'lţulor.. palpare a pompei în porţiunea lagărelor pentru verificarea încălzirii. - 4. .'. Pornirea Se face respectind întocmai indicaţiile -din instrucţiunile de exploatare ale uzinei furnizoare. sint factori care influenţează în mod direct acţiunea de reparare a pompelor.. pot pătrunde tu pompă şi provoca astfel distrugerea ei rapidă.tJ't-j~alCl atît instalaria cît Şi personalul de deservire. cu ocaz~ ef~ctuarl1 operaţ~lor de întreţinara sau tu .reparaţia capitală (Rk)_ ':.!r:o:L'~~lU supapa d•.entriţugl.'.~i:ţ~~.resturila şi impurităţile rămase din timpul sudării.._·.ţ.•.:. aprovizionarea operativă cu piese de schimb.pompele volumice se vor porni intotdeauna cu vana d. -·~i. Inainte de pornire.~.Ţii }:l-~Cir 219 In funcţie de tipul constructiv al pornpei şi de regimul de utilizare.face cu m~ta atenţie. se vor lua măsuri de evacuare a scăpărilor dela presetupă. auna cu vana de refulare d~schisă complet. _. va~a d.ficc:~r(l~cJ.. evitindu-se astfel pericolul arderii bobinajului acestora sau provocarea de scurtcircuite care pot da naştere la incendii. normativul prevede următoarele categorii de intervenţii: . eliberindu-se pompa de orice obiect străin. -. Regulile privitoare la protecţia muncii trebuie respectate chiar de la . .srguranţ.. -.'.revizia tehnică (Rt). cu laturile în bună stare.reparaţia curentă de gradul 2 (Rc2).-:" '.ompelor. iar presarea sau depresarea pieselor se va face' cu ajutorul unor prese adecvate . ""Ci. În principiu.c:::. dar toate acestea se vor . Prin aceasta. Dacă incăperea în care se află agrsgatul are o umezeală excesivă. conducînd la obţinerea unui preţ de reparaţie redus şi la o imobilizare cit mai scurtă a pompei. se verifică dacă pe pompă nu au rămas diverse scule sau dispozitive folosite la montaj.~ . respectiv cu rezistenţă mimmă pe conducta de refulare. . Aceste prinderi se vor efectua legind cablurile numai de suporţii sau găurile prevăzute special pentru acest scop..s. iar la pompă se va afişa un avia vizibil care să atragă atenţia asupra pericolului de intoxicaţie. părţile calde se vor izola Ia exterior. se vor afişa la locuri vizibile avize cu interzicerea fumatului.primirea pompei._. . pompe s'" va pr. neglije. iirnitatoare de prssiun-. clt~va reg~l cu caracter general. personalul Care le 'mane. iar toate motoarele electrice vor fi prevăzute cu legături la pămînt.'. ungerea articulaţiilor.~ dinţată numai personalului care a primit o'calificare specială în acest domeniu . dar. ~ '"". • ".efectua cu cea mai mare atenţie.:lr'.: pornirea pompel?r c. astfel încît să nu prezinte pericol de arsuri la o eventuală atingere din neatenţie. se vor lua măsuri pentru protejarea instalaţiei electrice impotriva stropilor sau jeturilor de apă provenite de la neetanşeităţi.'" _ . impurităţi care la pornire."_}-'" -Aşa după. sau poduri rulante adecvate sarcmu agregatulw.e'kploatar~â 'pkihpelor:ttebuie încre.. car. . nu sînt admise efectuări d. cindJuncţ}onar.nţ~:~:it.şi care şi-a însuşit un nivel de cunoştinţe.reparaţia curentă de gradul 1 (Rcl).1>_.''1 _ . sînt :. 'La pompele care vehiculează lichide inflamabile. : -~ '~:.. .v~. .4. se vor lur'măsuri de protecţie împotriva apariţiei scinteilor ce ar p.• '~ •. .pornirea pomp-Ier axial« So' va f:tr. est: neces:!:: să fl~.. i . pompa se racordează la instalaţie." .' să folosească numai cabluri de ridicat verificate şi marcate şi să fie autorizat să facă prin-derile necesare. Dacă pompa vehiculează lichide fierbinţi. reglar~~ desc~id:tii. La demontarea sau montarea pompeise vor utiliza numai chei potrivite.' 218 REPAR_~REA PO)[PELOR REGt:LI DE r::H~IC..1 ţJoatrfi întreruptă.~r pute~. L:l lllstalaţul. 1n acest scop. .•.•.. folosind macarale.cunoscute..vrează trebuie să cunoască cit mai exact masa ansamblului. Acţionarea pompelor se realizează in marea majoritate a cazurilor de către motoare electrice. pompa s-a amorsat Şi a Intrat In regim de funcţionare la turaţia nominală.utea fi provocate de instala~ia electrică sau de manevrare a unor scule metalice.~mnif!c:~ţ:2. doţ:!:rea lui cu maşinile necesare. 'Curăţirea sau ştergerea pompei seva face numai cînd aceasta este oprită.'a :1. se p. In exploatare.~!Li:: t:. reful~re CI.. . cauiele obişituite'car~Potprovo~~'~~~Ydente la po~pe. repa~aţii. Instalaţia electrică trebuie să prevadă pentru fiecare motor electric o protecţie de suprasarcină.. ~?bineţilor...·. După aşezarea pe fundaţie. Ea se va deschide imediat ° ..· speciflcedomeniului de utilizare: a acestui gen de ~aş~ şi lâJiuteutilaje industria. fapt care impune respectarea normelor de tehnica securităţii valabile pentru instalaţiile electrice. la pornirea pompelor trebuie să se respecte următoarele reguli: . ' Organizarea _raţională.--d~a III m.. i.~-.. Pentru evitarea acci~entelor ~e.'el 'L. Astfel manipularea pompel?r în tirppul descărcării din mijlocul de transport se . avitîndu-ss contactul cu organele mobile ale pompei..•• . astfel Î!1cÎtpompa să poată d=păşi zona de instabilitate : . ~ fi_"- .~eatenţia persona1ulw . Conexiunile motoarelor electrice se vor efectua numai de către personal de specialitate autorizat.! operaţii de întreţinere. a u~u~ ateli~r de. In prealabil aceasta trebuie curăţată de . La 'pompele 'care "vehiculează lichide toxice. _ In principiu. se face intotdeauna cu.~ SECt:RIT-. _.rdul~r" ue".. .cum s-a '~ătatanterlor.

35-'-25 55-~5 Pompe de racord.70..50 28-120 20-115 6.120 .5-50 25-'60 .1. ... ---15 'Y). ~0-120 120-250 120. 30-60 30-60 20-60 60-120 60-120 .-\ Pompe ceutrifuge . " Nomenclatorul principalelor categorii de pompe de vehiculare prevAzute În programele de fabricaţie ale industriei coustructoare de maşini din R. Intrep.50-500 250-500 500-800 500-800 500-800 500-800 800. 30 -e. i DN DN DN DN DN DN DN DN .150-315 DX 200-150-400 DN 200-150-500 D:\" 200-200-250 DX 250-200-315 DN 250-200-~00 DN 250-200-500 DN 300-250-315 DN 300-250-400 r'DN 300-250-500 DB 3. 32":''!3 35-2.'5 • DX 200-150.180 Pompe ermetice standard. alimentări cu apă din pu ţuri adinci.100 250-180 I '1 i ii .50 Cr 200 L 6. n 80 x/n 100 x n/ ---.) DN 200.5 90-70 liO. .55-45 90-70 .·44 . AYERSA Bucureşti HEBE 50 X n HEBE6.l-=~': i~.zcxd (cj)!ltin~arc) ~~.3-1.30 ~~ i:~..1300 800-1300 800-1300 1300-2000 1300-2000 uo 22-IS 35-25 55-'15 90-70 22-18 3j-25 5j-~5 90-70 '>5-25 ..50-30/2 EPEG 150-3013 EPEG 150-40/2EPEG 200-40fJ EPEG 2oo-40/i 'j 12-50 12-72 25-1 \O 12-105 30-180 30-210 30-170 30-215 30-350 50-200 90-360 100-450 InQ-. Întrep.50 180-120 •.220 . de pompe .5 C 80 C 100 C 1.5-40-315 80-65-U5 80-6. tip LOTRt:CERXA-CRIŞ .32-18 i2-38 9-3 30-15 55-28 10-6 23-7 35-14 8-3 .55-45 90-70 "'.. -.5..:-60 13-'-'. de pompe .30-90 6-15 6-15 6-15 .42 5.50 1.. Tipul 120-180 70.26/3 EPEG 100-30/2 EPEG 100-30j3 EPEG loo-40{2 EPEG 1...30-60 . de pompe ."1-20:" c' !.5.5-50-160 6.50-26/2EPEG 1. •. 3 ---- DN DN DN .:."O l'W"- ~--------. 30-60 ..50-32-125 .-. pentru ape :nenajere şi încărcate... construcţie standard tip EPEG. 4'0--'bo 120-230 200-500 .. tip HEBE.~ 125-lIJ().18..'1-~.560 150-350 150-500 l"O-iOO 350-600 16 11 .50H "".5 L 80 L 100 L U5 CJO.30u t ""':40' .22 70-40 3..i'" DN DN DN DN .50 C 200 50 :g n 65 x -.50-32-250 6.25 .~c.5-22/2 EPEG 65-30.. .120~230 20-15 20-15 20-15 90-70 22-17 23-10 . 85. Pompe monoetajars. 33-25 180-100 180.20.....5-40-200 65-40-250 6. 60-120 . de pompe AVERSA Bucureşti DN DN DN DN DN DN DN ET ET ET ET ET 65 H 65 100 H 100 1....5xn. ermetice.50 '8-26 '14-.. .5-70 120-220 100-220 1.2 EPEG 65-22/! EPEG80-1612EPEG 80-30/2 EPEG 80-4012 "EPEG 100-2612. tip SADU Sadu :. . • _<<) r. AVERSA Bucureşti EPEG 6.iO 22-i8 35-25 55-'15 90-70 \010-110 22. tntrep. 180-100 22-18 35-30 5..IlO 22.5--25 .. 35-.180 4. HEBE 80 x n HEBE 100 :< n 6-'18 18-48 48-75 42-75 160 100 160-100 160.. .5-50-125 6.50-300-iOO DN 350·300-400 130-300 180-300 250-500 250-500 2. EPEG '100. '!e uz g-eneral. 3:-25 55-i.'" D:'.60-120 . tip ET pentru epuismente..50-32-160 .50-32-200 .50-4. România DN U"-80-250 D:-\ 125-80-3!. " " .5S. .I:~. ..~5. AVERSA Bucureşti ....Intrep.50-. tip D:-i" ITX) pentru proc-sreci şi calde 'Intrep.:2"'-8: 6-25 15-40 '. 6-15 z: 15"':30 ':'15-30 15-30 10-30 10-30 ..9 85-45 55-30 .\XEX\ 221 . ghidate.5 35.'70· liO-IIO 22-18.pentru .)0 90-70 140.S. ~:90.250 .sâdu AVERSA Bucureşti Sadu Pompe monoetajate..2 Pompe multietajate de uz • Sadu general.-.. ~t. C 6.n.5-18 10-35 2. de pompe ..58-22 23-8 38-8 8-3 55-28 12-8 8-3 Pompe submersibile multietajate... 55-45' .r-s BOTOŞ.\XI) Cr 50 Cr 65 Cr 80 Cr 125 Cr 1.5-240 36-18 19-11 60-33 35-.1\0 :.IS.. 40.5-160 80-50-200 80-50-250 80-50-315 100-80-125 100-80-160 100-6'-200 100-65-250 100-65-315 i50-125-250 150-125-315 125·80-200 r».

~I1a ~..s TERlIA 100-3-1 TER. tIP 1. de pompe TER..\ Bucuresti 60l ...-\Z pentru pastă de ciment '?~trr... 5U.LT... de pompe AVERSA Bucureşti RDT RDl' :RDi RDT 150-315 150-iOC 150-500 200-315 250-500 230-500 220-500 '150-1000 HO-120 230-180 J-'O-280 HO-120 17 800-1600 1500-3500 2200-4000 II PCH <f0-16 • PCH <f0-20 PCH<f0-2'5 PCH 50-20 PCH 50·25 PCH 6. .ţ.:"J'~'~ w W W W W W \V 65-250 80-160 80-200 80-250 125-315 125-iOO 200-315 200-iOO 250-400 10-30 25-f)1) 25-60 ~5·-(O 6U--!S 90-75 1~-~~ 55-15 90. pentru alirnentări cu apă Întrep.-\"ERSA Bucureşti TD 300·60 TD 400-75 TD 400-90 Pompe de proces.3l 60-'100 35-20 . de pompe AYERSA Bucureşti 2-16 2-16 2-16 10-30 10-30 15-35 20-70 15-35 30-140 30-65 30-65 100-250 120-300 120-300 200-800 500-1500 800-2000 1500-30011 2000-iOOO 35-25 55-45 90-70 55--15 85-70 15-9 90-70 35-25 90-70 3:5-25 35-'10 90-65 35-20 55-35 18-5 18-5 SI-5 1--5 1--5 30-120 50-200 90. cu blindajc. de pompe . de pompe BrCAZ 125 BlCAZ Ul BICAZ 200 iO-120 ". tip BRATEŞ. pentru industria chimic! Intrep. de pompe . 10-3/1 lU-jl} ~O·:GIJ "~-28 -.1 10-2. IT 100-iO >: :: TT 150-100' '. pentru procese calde Intrep. tip RDN.\IA 80-25 A '-ERSA Bucureşti TERMA 100-22 TE1UIA 100-2..250-250 X n 10-50 25-70 60-160 150-400 9)1).120 180-400 !'JO-fjj :10-70 ilO-iI) A\'ERSA Bucureşti 1-4 Pompe multietajate. de pompe A"ERSA Bucureşti W 250-315 rotoare opuse.'fA..-5 12.'.l:.105 19-11 187'"30 62-10 ·75--'0 55-iO 95-75 60-22 90-70 62-38 94-68 1i0.. TERMA 150-2~ TERlIA 200-22 TEIUIA 200-25 n:1UIA 250-28 6-iO . AH 80·. Jntrep.. .5-20 PCH 65-25 PCH 65-32 PCH 80-25 PCH 80-32 PCH 80-40 PCH 125-25 PCH 125·32 PCH 125-~:) BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ 251) 350 '100 5(1) Pompe monoetajate. Mecanică '" \\"50-160 ' " .~ \\'-'0-2-'0 W 56-160 . pentru alimentarea (}lzanelor de abur.)-2uu C(jiJ. cii rotor il: dublu flux. "in navală.)6 pentru materiale consistente. construcţie standard Intrep.'-- ----------:-----_.:0nti:1Uare) A"'. Buc.~eş:: 13 Pompe tip PSI."'" .130 50-130 50-130 120-250 120-250 240-500 240-500 -150-1000 450-1000 36-2~ 55-45 9lJ-75 36-28 55-45 36-28 55-15 35-27 53-i-1 PSI S:' PSI 16/S PSI 50/8 50-70 60.390 200-1000 18 Pompe monoetajate in consolă. tip TT.~Of} 900-700 12ilO-700 600-500 OLT 80 OLT 100 25-80 50-100 ~~..\ 65-28_ fierbinţi TERlIA 80-2~ Intrep. cu rotor diagonal.. norn n.1...AVERSA . AH 125-36 in industria celulozei AH 150-50 şi hirtiei AH 230-50 întrep. cu w w 8 Pompe multietajate tip ':.-penrru lichide __ . de pompe AYERSA Bucureşti 15 Pompe monoetajate.\IA 150-22 . verri'-.222 AXEX'\ ASEX.2-2/: ~:IJ-j. tip JD._-130-120 95-. tip TERMA 65-22 TE-R.-\\·ERS.10 P":npe de circulaţie.•..31C.-\\·Ei<s.\ 223 A nex d (.r4 Pc:npe monoetajato. Intrep.IlO 66-i5 96-7-1 70-iO 100-50 120-00 16 Pompe monoetajate cu rotor in dublu 'flux. .6-25 10-70 20-80 30-140 30-130 30-130 -'0-220 50-230 100''':'450 100-400 150-700 _. tip PCH. 550-:-350 550-'3-'0 -~'RDN RDN RDN RDN 150-259 150-315 300-280 300-315 -180-450 250-500 1000-2000 -1000-2000 80-70 35-30 22-18 35-30 9 -. pentru produse petroliere Intrep. Pompe monoetajare. . tip RDT.\'iI1:. de pompe .v (J. . pentru termoficare Intrep. -T:ERll.5 130. tip AH.. de pompe A VERSA Bucureşti Pompe monoetajate. pentru stins incendii Intrep.Bucureşti TT 80·40.

-.4-1152. :lmCANICA Cimpina .:..:' 3.5-i1 :W 6-70 DV 2-87 DV.'.H 65-22 37. 21 Pompe verticaie cu rotor axia1.5 3.UO :00-60 130-20 100-10 163-15 210-20 240-70 lGO Torr B Pompe volumice '5 Xr.•••. Categoria tip TC.1 69-62.~5-0.224 AHe:.. .12000 14000-27000 12000-25000 . de pompe . 700~1200 800. Pompe dozatoare.2 0.3 12-6 '1-1-7 17-10 5 PD PD PD PD PD TC TC TC TC TC TC Te 100 250 630 1600 4000 25/1.(1 ANEX.astic.5-1 5.129. tip MIL Inrrep. pentru agricultură şi centrale termice.47-3. AYERSA Bucureşti R\' 70. ert.n ~" .kr..5 l. TEH:-'OFRIG Cluj-Xapoca . tip Te Întrep.6 32/2..1510 '1l41)-23'.5 . 140-230" 95.J. de pompe AVERSA Bucureşti TU 32-100 TU 32-112 32-125 TU 32-HrJ ~!IL ~!IL ~f1L )!IL )!IL )IIL )IlL )!IL 251 rt: 2-16 2-16 2-16 2-16 2-10 2-10 2-10 2-(1) 2-(1) S Pompe de 'Jid cu inel tii: lichid.6 0.~.8-5.3-10.030000 - 1...7 2-16 7 2-16 2-16 2-16 Pompe parifcr iale.4 35. penrrr -'IV ..7200() 2500-6000 1600.>70-5-iI)II 66-22 37. dinţate. pentru alimentări de cazane şi vehiculări de produse petroliere.>~lrlLu~'·l.3 tip PS.5-7 15 25 40 60 100 160 250 -100 I 1\ Pompe cu roţi.3. .5-0...5.•.303 xrv ~')2 )1 uu apa v ·fU. APD 1 APD 5 :'''.1 v IJO 1 '1\' '''12 570.56 9.•.1~-2 ! -18-52 El.!-j- uo..." Îrrtrep. •...7 -15.5i0IJ -1250-9180 3960-100110 5i60-122-10 6-180-IHOO ~2-'" 5 .56 2..100 RY 120.'). de pompe AYERSA Bucureşri Vidul este exprimat in presiune absolut:" 252 401 402 403 50 i 502 503 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr iso Torr 160 Torr »> I .: ..9-7.5-3... tip DV.52-1.2 -» Pom?'.::'L '~.2-2:) -15·8" Jj .4-4560 236-9400 953-11800 .3"::'-1-+ 6/i-22 37-Ii 62-22 22-7. TEHNOFRIG Cluj-Xapoca " .1-1.()-2~' ~.1') ~J-IIJ -10-1' 0. de pompe .. 6-3:' 8-5' 8-5 12-7 9-5 6...• _ 1.9-3.~ pr):!.110 -_.fl tip MV.85 2.10: 1-15-155 190-21') 0. ENERGOREPARAŢII Bucureşti DL 1 DL 2 DL 3 DL -1 DL 5 DL 6 D' ~ -r.64-'1. tip PD. tip PD Tatrep.v (.'. lntrep.5-6.6-2. lichide viscoase.3 12-20 18-35 0.i: ~ -. 225 (ccnt inuare} l~ Pompe verticale cu rct cr rEuqonal.•.mtr ep..5 6-1.~" 21(jO--i3~O 2.h Gama presiunilor bar 50/Hl X n X fi X n r 50/16 >: 50/25 A r.5-6. 'Ierticale.98 12.5 0.~'_:.6-1.2 11. ('~~~nil~a :\ SB:-' -10-60 ~rl_\ ~O-20 -I.95-0.3 17.4-32.-:-HOO 1200-2200 liOO-2300 ---2000"'" 3500 .\ ~:ERS.)-2u ~Q-21J 6-7. tip J?L.-1:-0. -4 Pompe cupist~n cu acţiune directă. . pentru lichide ~." v.:: 0. .. psntru alimentare PS 30 PS 50 PS 80 65-38 60-38 Intrep. 0.80 ~. n 350-9 315-6 315-5 320-7 285-20 ::'-35 250-50 220-70 180-80 200.. pentru irigatii Intrep. J'-'i/.3309-~poO 5500..U 10-10-2590 1548-3-190 .9 29.-\PD 6 4-7 35--10 60-65 32-25 32-25 32-2' .74 1.5 X 1.. de pompe A\'ERSA Bucurr-şt i 6-30' DV 5-30 DV 6-35 D\' 5-35 DV.5 1.9 29. S3X SB)! SBN stator c.SI3~ SB)r .37-1-1 j~- SB:\ ~3). 2(~ '-: -1.5-4.. -.!. .> lntrep..:.' C:I 32-100.l.172.5 SB:-.5.5 .5-3 1.13 6-50 .ur H\J. '_'•• LcJ.-1-26.6.S 0.. (..tî )IV 'f\' 502 "" :. Întrep.1iO 2160. pentru lichide unguenre .5-110 DV 2-110 DV . de pompe AVERSA Bucureşti Tipul 32/4 32/6 ( Producător) Gama debitelor m'.1") 'IV 802 ..H lJl)-". debirul este in I/h Pompe cu canal latcrr . " Pentru acest tip. .\ BlIc!lrr·.1\' 803 :.11-0.. DL DL DL DL DL DL 8 9 10 11 12 13 0. .2 15-13. tip RV.1\' iCI) 1 xrv IOU2 xrv 2()02 20 Pompe monoetajate..

.j :\[[L ~IIL ~fIL ~IIL ~IIL )IIL ~fIL 1503 -i0 1 / -i02 / -103 .:\NTU':-':. L încercările maşinil"r hidraulice şi pneumatice. Curbe caracteristice de Maşini Hidraulice. DARGL\ZAN. . . PIETR. VEB Verlag' Technik. operation and maintenance. 1968. :'1. Editura de stat didactică şi pedagogică.226 AXEX'\ 8i bl iografie 4 . Berlin. MAYER. Berlin. 1964. N. London. 1017. 1961.. 1. RITTER. Pnmps. New York.STEI:\. 15. ION. 11. ••• Pumllng manual. 20. G. .. DESMUR. W. Centrifugal pumps. Compressors. 1967.. .GL ~ul-. 0. KOVATS. 1960. 21. Paris. 1959. 18. L IONEL. Pumpen fiU Fltissigkelten. Maşini electrice şi transformatoare. Fans. G. Dunod. POHLENZ. Mc.t:. Springer Verlag. 1953. BRĂNIŞTEAXU. C. A" ANTON. 0ldenburg. Selection. VOI _ Verlag. Editura tehnică. Bucureşti.. GANEA. ANTON. N.\REANU. CHIMION.. A. M..SCHULZ. Springer Verlag.Ţirnişnara. 12. L. A.. MAZILU. 1959. N.n lGO Torr Torr T 1. Tentrobejnila nasosi dlia neftianoi promişlenostL Gost:lptehuizdat. Torr 1. DUCROS. Die Kreiselpumpen ftir Fltissigkeiten nnd Gase. FUCHSLOCHER . RĂDt:Ţ. KARASSIK. Pompes hidrauliques et appareils elevatoires. 1955. E. Editura tehnică. STEPAXOFF.rosk/~. Instalaţii de pompare reglabile. Bucureşti. 5. Verlag 'Ion R. 1963. Trade & Technieal Press LTO. D. Confl'rinţei 2 :: :: 100 160 630 1600 30 Torr 30 Ton 3() Torr J() Torr J() 2. BucureŞti.ju~ 630 1000 Imn 250') ~f :(~. Graw-HilJ Book Comp. 197~. 1957. 17. 19.' IjOI /' 2 2 :: -il) (H) Torr 11>" T r:' JU Tort 160 160 'r. 1970. ŢVRC. 10. 9. R Axiale gleitringdichtungen. Pompe centrifugale.: 501 :< 1000 . G. John WilJey &: Sons Inc. Editura tehnică.\llL J. ILIŞIU. H. Berlin. GHIŢĂ. C. Pompe volumice.Dusscluorf. Cc. PFLEIOERER. Munchen. Bucureşti. Surrey-England. 16. L. CentriCugaland axial flow pum!'s. G. FltissigkeItpumpen. 1. de cavitatie la maşinile hidrau iice. Pompe anticorosive. 1976. Die Pumpen.T. Editura tehnică. E. I. 1. 8. D. Întreprinderea de pompe AYERSA _ Bucuresti. L?vLR J. Agenda electricianu1ui. 1960..d l!IL 1250 :\HL 150! .-\:-. Editura tehnică. GANEA. 7. 1958. BucureŞti.D. V" PREDA. 13. ••• Instrucţiuni de exploatare pentru pompe. Bucurcşrj . Morden. 1968. NewYork. Prospecre şi cataloage de pompe. Blakie &: Sun LTO.\ISE). sept. C" N1COLESCU. Bucureşri.m':aic-triie .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful