Lucrarea cQP~i~de ,tra~rea.

pompelordevehiculare a lichidelor, sub aspeotul alegerii, explo rtării, intreţinerii şi rcparlirii lor, acestea fiind o categorie de maşini utilizate in aproape toan ramurile de activltate economicll., fie pentru diverse ser'ficii-alimentări Cu apă. desecări, inrervenţii la stingerea incendiilor - fie integrate in procese tehnologice industriale complexe. Constituie un indrumar necesar pentru cunoaşterea specificului tuturor categuriilor de pompe (pompe centrifuge. pompe axiale, pompe vclumicc Cu mişcare alternativa. şi rotitoare, pompe autoaspiratoare etc.). Pentru fiecare tip de pompă sint date curbele caracteristice si rxnr.' .'" . grafice ale parametrilor funcţionall pe care-i poate realiza pompa !";",ee"1<1, dind posibilit are " '0 cunoaşte limitele de utilizare corectă a acesteia in sensul exploatării raţionale şi totodată economice a instalaţie! hidruulice pe care aceasta deserveşte. Sint tratate atit elementele con. structbe esenţrate (in mare parte tipizate] ale fiecărei categorii de pompe, cit şi metodele de detcrminare a parametrilor funcţionali ai pompelor fi!1;'dţim~a de pomparc, iuălţuuea de a.:-iplr~l.r" ir::l1ti:l:r';;"c::ergct:(.a neta ia. a-prruţic .:\SPH, care reprezintă factorul care impune condiţia Iinut., de funcţionare a pornpei in afara zonei de C(\',it(\ţ:~ etc.}. Sint date noţiuni de cxploatare, întreţinere şi reparare corectă a pompelor, avind ca. cfc.~: respectarea Cu rigurozitate a indicaţiilor prevăzute de construotor in cartea pornpei. Lucrarea se adresează tehnicienilor şi inginerilor din industrie şi agricultură. personalului care exploatează pompe, putind fi folosită şi de către studenţii din fncultăţile tehnice.

C up r

n su

°

,~ \ ~ .~ . ","-~,
t

~

}. 1. Xotiuni fundamentale despre pompe. . r. Rolul f)f;mneÎ i:~ i:;,,:~~l;l~iL: -' _. ;:~: (la~ifi~areâ pornpelor . " Principii de funcţionare a pompelor " 1.3.1. Funcţionarea pompei centrifuge ~ 1.3.2. Efortul axial . • \.3.3. Turaţia specifică . I l.3.i. Legea similitudinii : .. : .. ,,1.3 ..5. Funcţionarea pompe! axiale [elicoidale) 1.3.6. Funcţionarea pompelor '10lumice 1.3.6.1. Pompe volumice cu . mişcare alternati·ilI. 1.3.6.2. Pompe volumice Cu mişcare rofitoare ! _~ Fn nctionarca ", pompelor . . . autoaspiratoare autoaspiratoare Cu canal lateral ~ 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel de lichid 1.3.7.3. Pompe periferiale •••• 1.3.7.i. Pompe autoaspiratoare cu bazin ,.. I.i. Curbe caracteristice ..•••.••.• 1.4.1. Curbe caracteristice la pompele centrifuge •. l.i.2. Curbe caracteristice la pompele axiale .oi.3. Curbe caracteristice la pompele volumice I.-!.~. Curbe caracteristice la pompele cu canal lateral ~ l.i.5. Curbe caracteristice la pompele de vid cu inel de lichid >1: 1.5. Elemente constructive ...•.• , 1.5.1. Elemente constructive la pompele centrifuge x 1..5.2. Elemente constructive la pompele axiale 1.5.3. Elemente constructive la pompele volumice 1.5.3.1. Pompe volumice cu mişcare alternativă 1.3.7.1. Pompe

7

1.5..1.2. Pompe 1.5.i.

',olumice

cu oli 61 6\ 63

JIl1SI.~.1ft.: r0lltOarC

10 10 13 17 18 19

Elemente constructive la pompele autoaspiratoare 1..5.4.1. Pompe autoaspiratoare cu canal lateral 1..5.1.2. Pompe de ',id cu inel de lichid in instalatii .• caracteristicilor instalaţiei

2. Utilizarea pompelor 2.1. Determinarea 2.1.1. Noţiuni

67 67 67

20
21

fundamentale de hidrodinamică

2.2. Alegerea

22
30 30 31 33 ,1'1 35 36

"'N ~
-.!:: (r
Controlul Hedactor: Coperta: Ştiinţific; Ing. Arh. Conf. dr. ing. GHEORGHE ZIDARU VICTORIA VALERIU VALENTIN POPESCU M()RĂRESCU Tehnoredactor:

;0

pompei şi acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei 2.2. 1. Parametrii Iuncţionali ai pompelor ~.2. 1. 1. Debitul pompat (] .... 2.2.1.2. Înălţimea de pompare H 2.2.1.3. înălţimea de aspiraţie a pompei 2.2.1.4. Cavitaţia .....••...•. 2.2. 1..5. Caracteristica N PSH. 2.2.1.6. Greutatea specifică a Iichidului 2.2.1. 7. Viscozitatea lichidului. 2.2.1.8. Putere. Randament •. 2.2.1.9. Viteza de antrenare .. 2.2.1. 10. Valoarea pH . 2.3. Relaţii intre furnizor şi beneficiar 2.3.1. Garanţiile furnizorului .. intretinerea pompei In instalaţie 3.1. Montarea pompei in instalaţie 3.1.1. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie 3.1.2. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pornpare 3.1.3. Indicaţii privind poziţia şi racordarea conductelor 3.1.3.1. Conducta de aspiraţie 3.1..1.2. Conducta de refulare Exploatarea şi

71
79

~o

80 83 83
84 96 97 103 10i 105 107 112

W " ~,,~: ....

.~.
O

~

VIŞAN

Bun de tiţar: 25.09.1981 Coli de tiPar H,25 C.Z. 621.65/68
executat sub comanda nr. :67 la fntreprlnderea poligraficA .13 Decembrie 1818" str. Grlgore Alexandrescu nr. 89-:17 BucureştI. Republlc3 Socialista Romăn!a Tiparul

15
47

\17 117 118 119 121 122 124

53 56 56

\./

6
3.l.i. Indicaţii privind maşina de antrenare 3.1. Punerea în funcţiune, supravegherea şi întreţinerea în perioada de ezploatare 3.2.1. Supravegherea în timpul funcţionării . 3.2.2. Deraniarnentc funcţionale şi
;.2 . .1. Întreţinerea 3.2.3.1. t"ng("r~a

CUPRINSUL'

1. Noţiuni
"i.
135 li3
J-1.)

fundamentale

despre pompe

3.2.3.2. Etanş~rea '" . " .. " 3.2.3.3. Cuplajul ••........ Repararea pompelor . i.~. Repararea pornpelor centrifuge, of._. Repararea pompe1or cu piston L3. Organizarea reparaţiei pompetor 1.i. Reguli de tehnica securităţii
mHr'!di

171 188

195 195 20.~ 216
"".!!Q

158

159

1 ........•...••..•....•..•• Anexa II
Anexa

220
. 227

1.1. Rolul pompei in instalaţie
~ Pompa este o maşină care transformă energia mecanică, primită de la o sursă de antrenare, în energie hidraulică. Astfel, energia transmisă lichid ului poate fi utilizată potrivit 'scopului dorit - alimentare cu apă, transport hidraulic, acţionare hidraulică etc. Deoarece pompele sînt destinate, mai ales, transportului de lichide la distanţe şi nivele 'diferite, utilizarea lor s-a im'pu~ aproape pretuti~deni u~~e. s-a ivit.~ec~sitate~ unuiastfe! -q,e 'transp?rt. In l!ldustrl~iPO!ll.pele ~nt ut}1izţtţe~~lJloclt în ~lver~ pr~~se.tebn?logice, vehiculînd o mare varietate de lichide, 'sau în scopun auxiliare pentru alimentări cu apă industrială şi potabilă. In agricultură, pompele ~utilize3.ză însisteinele de irigaţii şi desecări, în' sistemele de alimentare cu apă a Iocalităţilor rurale, a fermelor, sau direct în procesul de producţie prin ataşarealor la diverse maşini agricole, cum sim LcI<.: de combaterea dăUJlătorilor. . - -'Deoarete ttaIiSj>'Ortlil unui ~~~id cu poh1~~l r piest}>'~fte"o'~ontinuitate a curgerii Intre 'sursa 'de alimentare şi locul (kversării,aceasta.~lti se poate realiza decît tiitr-o' instalaţie hidraul.ică~,'0 astfel' de Instalaţie este

n,bi'ograj' •........................

232

'ajutorul

. "':;

"';

~i

rI

~:;tt:i~~'~~~ :;j~~td~i~ă~~~ •...... '. . '''·'I;r,~.ţ:::::'z' =' :::':=:"~'q-',:, şi bineînţeles pompa, ca element principal. Conductele au rolul de a face legătura intre pompă şi sursa de aspiraţie şi locul de refulare a lichidului. Din aceste motive. conducta care se racordează la' rezervorul de aspiraţie se numeşte "conductă de aspiraţie" şi, înmod analog, cea care uneşte ştuţul de refulare al pompei cu rezervorul de refulare, "conductă de refulare". .' In fig. 1.1 este reprezentată schema unei instalaţii .hidraulice simple, in circuit deschis. Instalaţia se compune din următoarele ele-. mente: sorbul S, montat la capătul Fig. 1.1. Instalaţ ie in circuit deschis. conductei deaspiraţie CA, scufundat în lichid, pompa P, acţionată de motorul electric EM, robinetul de reglare R şi conducta de refulare CR. Ca aparate de măsură sînt ataşa te: un manovacuurnmetru M V, amplasa t pe cond ucta de aspiraţie, şi un manometru M, montat pe conducta de refulare a pompei.

8

NOTIUNI FUNOAlIENTALE DESPRE POllPE

CL. •• IF"ICAREA POlIPELOR •S

9

Manovacuummetrul serveşte la măsurarea depresiunii din conducta de aspiraţie, iar manometrul indică presiunea de refulare la reşirea lichidului din pompă~Jtln unele situa ii, manovacuummet ul poate indica şi suprapresiune în aspiraţie, cînd nivelul ichidului din rezervorul de aspiraţie este mai ridicat decit axa pompei cu o anumită înălţime geodetică, sau cind se aspiră din spatii aflate la presiuni mai mari decit presiunea atmosferică. Robinetul R serveşte pentru reglarea debitului pomp-i în funcţie U..;consumator. Distanţele sînt cotatecu următoarele settffilfic;aţîi: Hg,t este înălţimea gcodetică de aspiraţie şi reprezintă distanţa pe verticală dintre nive1ullichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa rotorului pompei; H,n înălţimea geodetică de refulare şi reprezintă distanţa pe verticală dintre axa rotorului pompei şi axa conductei orizontale de refulare; HIII4I. >', înălţimea geodetică totală, care este egală cu H"A H,n. ~f΀. 1.1 suprafeţele lichidului din bazinul de aspiraţie şidfu cel .de refulare se.găsesc sub influenţa presiunii atmosferice. iar rezerVoarele'nu comunică fntre' ele, 'astfel că, pentru acest gen de ~talaţii, s-a adoptat denumirea de instalaţie în circuit deschis. .Prin analogie, se' .consideră instalaţie tn circuit,închis, aceea la care rezervoarele de aspiraţie .şiz:efJlll'flţ:.ştnt'puse in comunicaţi~, iar lichidul poate fi recirculat, exemplu: instalalu' q.e.răcire. , Prin ..urmare, p:>mpaest~ unelement absolut indispensabilhiţr::QJiristaIaţie hi~ulică, ~ar energia pe care o tra~mit~ lic:hidul!li .se ma)llfestă prin Circulaţia acestuia in conducte, Ia o anumită presiune. Astfel, într-o instalaţie, pompa îndeplineşte următoarele atr~u,lii. principale: ._ , _ .'.•.:": - de transvazare, atunci cind lichidul este deplasât 'âe l.l"sursa·de alimentare pînă la consumator; . . . '._1 .... , - de recirculare, atunci cînd o cantitate limitată de lichid este vehiculată in circuit inchis;",,, - de acţionare, în cazul în care energia de presiune a lichidului este folosită pentru producerea şi amplificarea forţelor. .... ' , ";,' .r' " . Din aceste atribuţii decurg şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească, din p.unct de vedere hidraulic, pompa amplasată într-o instalaţie, condiţii care un un asigurarea etrilor ener etici necesari: debi .,... . Carac errs ICIe lichidului Ve ICU în ms a le etermină tipul conat structiv al pompei şi impun alegerea corectă şi adecvată a dimensiunilor acesteia. ) 1?eoare~e . diversitatea instalaţlilor hidraulice deservite de pom,e.e este practic nelimitată, datorită nenumăratelor domenii de activitate in care acestea îşi găsesc aplicarea, pompa trebuie să posede anumite calităţi valabile pentru orice tip de instalaţie. Dintre acestea, principalele calităţi sint: -Siţuranţa în funcţionare, Prin aceasta se inţelege"că,.tn condiţiile unei exploatări corecte, pompa trebuie să funcţioneze neîntrerupt o perioadă -de timp acceptabilă, pînă la opririle necesare reviziilor. Această condiţie tre:buie să fie bine analizată de către proiectantul instalaţiei, la alegerea p:>mpel,. deoare~e se ştie că, în cazul pompelor montate în instalaţii tehnologice, opnrea accidentală a ace~tora, datorită defectării pompei, provoacă pagube ca re intrec cu mult cheltiuala pentru cumpărarea acesteia.

- Asigurarea parame~rilor hidraltli~i ~~licitaţi. ~rin .~ceasta se înţelege că pompa trebuie să reahzeze. caractenst~clle "nommal.e .contrac.tate, care sînt cele la care pompa va funcţiona ce~ mal mare part~ d.ll~timpul el de_exploatare. Este de dorit ca la valoarea nominală a caracteristicilor, pompa sa funcţioneze cu un randament maxim!. realizî~du-se I?rin ac~~s!a o, e:,pl?atar~
1.,.~!!r:1.jÎ\:l:;::~ din

punct de vcdcr:

":('.):'l:;)ol.lL.

Dur

111 .i-l1.(J.L~lL~~t:Xb~a. ;:'l~Uatl~

+

I

.t
•~
e-e
$'

f

frecvente care cer ca pompele să funcţl~)J1~~e ,Parametn hl.drau~lcl.diferit 1 la fată de cei norninali, ca de exemplu: vanaţu man ale nlv~lulUJde ltc~ld pe~te li~itele prevăzute în bazinul de aspiraţie; creşterea rezlst~nţelor hidraulicc în conducta de refulare, datorită înfundărilor sau depunerilor, te~peratura m .diului ambiant diferită de cea preconizată şi încă multe altele. Ppn urma~e, po~pa trebuie să corespundă şi acestor. s~licitări suplimentare,. Iar funcţienarea ei trebuie să fie elastică in cadrul limitelor garantate de UZlOaconstructoare. -, . • "1 -lntreţinere simplă, acces uşor.. Prm aceasta ~~ mţel~ge că op~r~ţue de întreţinere care ~ efectueCl;Ză t~p~ exploatăm treb~l1esă. se ~lţez~ în la un număr cît mal redus de intervenţii ŞI la lIl;te.ryale de tt~.p CI.ţn,tal mar~. Accesul la interiorul pOlIlpei trebuie să ofere posibilitatea ve~if1căplşl t~OCUIrii pieselor defecte pfin mâneViări siînple;'Uşor de realizat cu mijloace locale: şi efectuate într-un timp 'cit mai scurt, de preferat fără demontarea pompel din instalaţie.·, - ';;. .!." , ., '. .' . ; :;?~, .• , .' Diversitatea foarte mare a situaţiilor de .funcţionare .3: pom.pelo~în ~stalaţ ii impune desigur şi ~Ite condiţii de f~ncţlOnare, specifice tipului de instalaţie, dar acestea vor fi tratate tn capitolele următoare. .~ ,
j,:-' ~

<'1""·-'-·i"-+":~--· ,

.

)

"

1.2. Clasificarea

" pompelor
.:

f'
~

~.

•t
l,

t ~ i

,-

~ '"'

·1
1

In stadiul actual ai dezvoltării industriale, soluţiile tehnic~ alese la proiectarea instalaţiilor prevăd utilizarea pompelor Ia transportul flUidelor.cu o mare diversitate de caracteristici. Acestea determină la rindul 10: n~c.~sltatea r~aIizării unei game largi de construcţii de pom~, ~~zate pe p~mclpll de. f~ncţlOnare adecvate pompării fluidelor cu caracteristicile respective. D~. al~l~pare evidentă nevoia clasificării diverselor tipuri de pompe p~ cat~go~l1dlsţ~cte, care să contribuie astfel la o clarificare a denumirilor ŞI noţiunilor utilizate în domeniul acestor maşini. -. . .. In acest sensvpompele slnt clasificate dup~ ~numlte criterii, acceptate la nivelul unor organisme .internaţionale de ~peclallţate, cum. este de exempl~ EUROPUMP, şi folosite ŞI~n ţara noa~t~, fl.~ndlegiferate prin STAS 6868-7.) intitulat'; "Pompe pentru lichide. Clas.!flcare . .. , . In conformitate cu prevederile acestui standard, pompele .se clasifică după următoarele criterii principale: - criteriul principiului de funcţionare; - criteriul constructiv; - criterii specifice. După criteriul funcţional rezultă urm~toarele categorii de pompe: turţ>opompe, pompe volumice, pompe cu fluid motor, pompe electromagnetice şi elevatoare hidraulice.

s-a. prin intermediul conducte! de aspiraţie CA.. alcătuit din două discuri $OIi.. în continuare. ....: Se' poate' .:pompe... .'i.3. pompe cu angrenaje. Operaţia prin care se efectuează punerea in contact a lichidului din rezervorul de aspiraţie cu rotorul se numeşte •• amorsare".!.~·~~ ." Acesta stabileşte noţiunile de bază şi reglementează denumirile din domeniul pompelor de vehiculare.p.:. este absolut necesară însuşirea de către beneficiari a denurnirilor corecte ale pornpelor şi utilizarea corespunzătoare a acestora... care să acţioneZe în sensul ctirgerii lichidului spre rotor.. .pom~ ·!cuangrenâje.i.1. h. cît şi cheltuielilor de exploatare mai reduse. Funcţionarea pompei centrifuge ." ..d.ctuaJă pe plan' mondial este aceea de a utiliza astfel de pompe chiaifn'domenii fn care în mod' obişnuit se folosesc pompe cu piston . care ar putea provoca deranjaxnente .lnc: ţionare a maşmu resf. Orificiul de aspiraţie al carcasei pompeleste pus in legă'tură. '.... pompe curnembrană. ....t..<.. 're~t să se obţină valori ale presiunii de refulare careanterior 'nu puteau' fi obţinute decît cu pompe cu piston.l. axei rotorului •..fl.. prin utilizarea motoarelor de antrenare cu turaţii ridica. .iar de afci în continuare e::'Lc.acţiwrea aceleiaşi f<?rţecellţrifuge •. intitulat ..P9Şţd~. :....~~iP!Y.r~llminim . .):~~\'(l'~~P'~. .~. 1... realizmd un circuit continuu ŞI. de.~~'f p .tn1ătura posibilitatea efectuării unor manevre greşite.n schema din fig..~~~. ~. axiale şi instalaţii de pompare. - 10 NOTIUNI FUNDAlIESTALE DESPRE POMPE I'RISCIPII DE FUNCŢIONARE A POUPELOR 11 După criteriul constructiv sint: pompe centrifuge monoetajate şi multietajate. . din~~. Terminologie.3.j. =---S !---=--- .. pOl..ţ.. în carcasa ? care .t~ f: t. de cunoştinţe ~le~entare ~are să-i foloseascăla întel~~ere<~p. :. sChema function&ll a pOmpei centrifuge:' ...'. . .. Organe hidraulice centrifugl : la o pompă r ..lt~n~tI~ă ca~ să p0. . .t?rta..etrai~c.. .&Muru:tiqnar~Mmpei sau scoaterea ei din funcţiune.. . de funcţi~"""re -a. cum sint: criteriul destinaţiei pompei.•.ea din ~ . "f'(' 'l~~H.·şl~ntrlţ.... criteriul poziţiei de funcţionare. <" Elementele hidraulice principale ce alcătuiesc o pompă centrifugă sInt rotorul ŞI carcasa pompei (fig...• "' 1 ._. . In limbajul folosit in practica curentă se întîlnesc frecvent şi alte clasificări.ce 'acţionează asupra 'ei . se găseşte montat pe un arbore rotorul 1.•.J. apoi m·eu. Din cele relatate mai înainte rezultă că.. sub . " . acest .. fel.. " L'·._----_ _--.••.p(~~ţatepr~ip'qJ.lm~ld este colectată în caracasa pompei. .~. : .. . În ţara noastră a Iost elaborat STAS 7215-80.'J.:rg~fGWiţto..~ aspiratie .' Paletele au rnJ111. î t . . Această noţiune este întnnită frecvent în domeniul exploatării pompelor...are anUmite forme dimensionate prin calculele de proiectare. .. 0••.•. pentru evitarea confuziilor în relaţiile tehnice sau chiar comerciale dintre mulţimea diversă a beneficiarilor şi uzinele producătoare de pompe.·~~~~}#ijtt'·'7" "Pentru exploatarea raţională a unei maşini sau a unui mecanism este recomandabil şi necesar ca personalul de . adică chiar de la începutul rotirii acestuia.3.. Din figură rezultă că nivelullichidului se găseşte la o cotă inferioară nivelului. diptre.ti{ ••. ..: 1. •. 1..cît!la.tipuriIe constructive existente în prezent fn lume~rDeă1tfel. . 1.' .greşi că pot. _ Din cele relatate mai înainte rezultă că la <> pompă centrifugă. 1.~Q·de. iar pentru ridicarea Iui In conducta de aspiraţie pînă la nivelul acestuia este necesară crearea unei diferenţe de presiune Intre cele două nivele... sînt.i"l..afirma fără ca . Această tendinţă se datoreşte atit simplităţii constructive a pompei centrifuge. . .• .l.. în funcţie de caracteristicile hidraulice pe care trebuie să le realizeze pompa. • t .~::o.~::"~ . . pompe cu canal lateral etc.lui. datizate între ele printr-un număr de palete a căror formă este deasemenea determinată de proiectant. r :Fig.. 1""1 .v .careasl.'i!1. J·I·.lotar.de..~de ~li!.'~ :q191.l)pelor. I. . Evidentierea principiului de funcţionare a pompei centrifuge este redată . ~...~ce1aşi principiu este valabil şi pentru o masă compactă de lichid. ... pentru a putea funcţiona.. .'i. După cum se poate observa din figură.. .~.Jucruf:vala.TeSpectiv în domeniul debitelor relativ reduse şi a presiunilor ridicate.exploa. va fi proiectată către periferiaacestuia. I!1 acest sens.tnsfo~a~ă . simboluri şi unităţi de măsură. datorită forţei 'centrifuge .tQ {gi.. a unor .tl. ~ ~ " '" _ 4.sau .2. Totodată.. __ .:ten~ţaql.J>ar~u~g. re ~I " Y' .::. . ieşirea r I.3.. criteriul materialului din care sint confecţionate părţile udate de lichid şi altele. . . .npa centrifugăeste cea·'mairăsptii'dită pompă rditt't :l:'t6ate. Principii. . pompei ŞI cel de refulare..eCtive.. -fenomenul de pompa te. _.Jare-"să. orific!ul d..treţineri necorespunzătoare.al.u. cu lichidul din rezervorul de aspiraţie. orice particulă de lichid care"~găseşte în contact cu rotorul.Ju~ti9nare pentru cele mai răspînditetipuri de p?mpe.". .ii. Fig.' 1.Pompe Centrifuge. făcute după criterii specifice.... .articul~i.. în caz contrar deplasarea Iichidul·': nemaiputînd avea loc.: ..tI. pompe cu piston.2)..L. sau.. care.d~ lichid tnaşa. \.t!... . uirijată spre conducta' de refulare.F uncţionareă 'prdpriu~~~ a pompel are loc astfel: arborele fl!pl ă~trena t de la o sursă exterioară transmite ro~rului o mişcare de rotaţie. lichidul trebuie să fie in permanenţă în contact cu rotorul.bU.' S-a realizat astfel o deplasare a particulei de lichid \ de la intrarea in rotor pînă la orificiul de refulare al pompei.•. pompe cu rotor excentric.•. ::..• .(r·~f')'l':. prm aceasta.

-=----..5 este reprezentată repartiţia sarcinilor Fig. valorile indicate mai sus se multiplică cu 1.4 este reprezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă cu 'fotoare montate in serie...' '. po. este utilizată curent in limbajul din domeniul pompelor şi reprezintă. cu suma presiunilor realizate de fiecare rotor.. dar ea nu poate depăşi totuşi anumite limite condiţionate de rezistenţa mecanică a materialului din care este confecţionat rotorul. . • • '. { se numeşte "multietajată". 1 500 şi 3 000 rot ·min-l..: . cum este cazul pompelor verticale i folosite' in. No- .i.număr de .3.Ace~te forţe iau naştere din presiunile diferite ce se creează pe suprafeţele organelor aflate în mişcare in masa de lichid. cu toate urmarile detavorabile pentru mstalaţle.2.•. în continuare. ci numai cu aerul înconjurător. o ţiuriea de "efort axial". strucţii.Ia.:='::~:::. Efortul anal. neglijind alunecarea .o tura ţie prea ~ată prezintă J~dezavantaj~ înrăutăţirii cOl}diţiilor de 3. . rezultanta unor forţe care acţionează axial. . spre consumator. . co~C:::) . aşa după cum indică şi denumirea. rotorul pompei centrifuge acţionează direct asupra lichid ului. presiunea totală este mai mică decît cea teoretică.sint: .i~~_~T' p.."" .. fig.~~~~t:.. _. in limite admisibile. dimensiunea Iongitudinală a pompei creşte corespunzător cu numărul de etaje. U.m mod teoretic.pdeacţlonate de motoare electrice sint de obicei cuplate direct şi antren~~. dar preluată de la nivelul produs de rotorul 1. Astfel valorile maxime ale inălţmlll de refulare ce pot fi obţmutede '0 pompă centrifugă monoetajată.. "împingere axială" sau "forţă axială". 750. maximum 80 mm...PQID. cînd presiunea lichidului este egala. . -=- . el va transmite lichidului. o cantitate identică de energie.. sau în limbaj adecvat. Se situează în limitele 180-200 metri coloană de lichid pompat. .... p. la rîndul său . La intrarea în rotorulurmător lichidul . De aici rezultă că pompa centrifugă prezintă incouvenienrul de a nu putea să se amorseze singură. Fig. datorită densităţii reduse a gazului. sau cu un gaz oarecare. " Pentru a realiza presiuni superioare. forţa centrifugă cu care este acţionată o particulă de aer spre periferia rotorului este mult mai mică.Sl?iraţie a pompei. r . . în comparaţie cu cea a lichidului. construcţia multietajată a unei pompe cen!r~ful?epermite obţinerea unor înălţimi de refulare ridicate. atmgmd înălţimi ~e.poate realiza o caracteristică funcţională maximă limitată de factorul viteză periferică.. Parametrii hidraulici pe care-i poate realiza o pompă impun acesteia anumite dimensiuni constructive . Mărirea' diametrului rotorului mai este limitată şi din motive de gabarit 'aipompei.< va avea suma energiilor primite în rotoar~le 1 ş~ 2: fen~mcnul re~et!ndu-se pînă la ieşirea din ultimul rotor. să se "autoamorseze". Astfel.~oIllice. .. I .." '. Turaţia de antrenare a pompelor a manifestat fn permanenţă o tendinţă de creştere. 1.15 eţaJe.ţie de înălţimea de pompare necesară. '1.. Secţiune printr-o construcţie cu rotoare Spre exemplificare.2. Deoarece rotorul2 este identic din punct de vedere geometric cu rotorul 1. In.!a dimensiuni anco~br~nte ne~.!. 600.'""""'. Astăzi existăîn 111ID. 1.menţionaţcă.care poate condu~e . Există însă ŞI construcţii speciale. De aici rezultă că o pompă cu un singur.: Se remarcă faptul că proiectarea particulei de lichid către periferia rotorului se efectuează cu o forţă centrifugă a cărei valoare este determinată de viteza de rotaţie a rotorului. proiectindu-I spre periferia sa şi. " . rotor _ monoetajată .~.dla~ metrul rotoarelor este foarte redus. la turaţii standard de funcţionare.~pompentrea nate la turaţii de 6000-7000 rot • min-l. noscute sub denumirea de pompe . • Pentru ţările unde frecvenţa reţelei electrice este 'de5O 'Rz. In practică. păstrînd diametrul rotoarelor şi turaţia de antrenare.500. REDA au pînă la 400 (patru sute) de etaje.. La astfel de constru~ţll insa. se utilizează soluţia cu mai. construcţiile obişnuite ~u depăşesc un . Reparttţia presiunilor pe.. considerîndu-se că fiecare rotor reprezintă un etaj. multe rotoare montate în serie...•. suprafeţele exterioare ale rotorului .. In mod practic.•. datorită pierderilor hidraulice din interstiţ ii...dartrebuie. . in lungul ar1>orelu. iar lăţimea etajului n~. prin conducta de refulare GR.O.JIJ.---E:3. astfel că la ieşirea din rotorul 2 lichidul va avea o presiune a cărei valoare va fi de două ori mai mare decit cea realizată de rotorul 1. fără a apela la mărirea turaţiei sau a diametrului rotorului. -pompele cuaşezate in serie. • .. 1 000.acestora.. Din figură se vede că lichidul iese din rotorul 7 cu anumită energie şi este condus printr-o carcasă intermediară către aspiratia rotorului 2.12 NOŢIUNI FUNDAJIENTALE DESPRE POMPE PRINCIPll DE Fl:SCŢIOSARE A POMPELOR 13 Aşa cum s-a arătat anterior. indusg~ petroliţ!Iă.tll!aţia nominală a .. In fig.mp~re de ordinul a 3 000 metri coloană de lichid.. '! unde numărul de""etaje poate -fi mult mai mare. "i-. oferind avantajul unui gabarit redus al pompei. In ţările In care frecvenţa reţelei este de 60 Hz .. astfel că aceasta nu poate fi evacuată din conducta de aspiraţie pentru ca lichidul să-i ia locul. turaţiile de antrenare .fun<. . Bineînţeles că la aceste. Pompa centrifugă a cărei construcţie are rotoareleaşezate in serie. In cazul cînd rotorul nu se găseşte în contact cu lichidul. ti.

atmgvalorl Importante:.r~ful. In discul posterior al rotorului sînt practicate un număr de găuri a căror secţiune este determinată astfel ca presiunea A·să aibă O valoâre apro'piată de Pa. micşodndu-se astfel efectul' acesteia.:. ~..hdIbrării acestui efort..e re.. utilizată în special la' pruhpelţ multietajate de presiuneînaltă. .Jabirinţi". .carec. astfel c~ sup~~e1e ~ .eI ~IUţll se reallZeaz.. ~e preluare asarcinilor axiale. Acest sistem r. deoarece sensul de rotaţie flmd.(d!" .::.stn~ egale.de al~~er:ta.. .J~ ~~:io~. 'iii'JE.8.re de dimensiuni mari. '.. Lichidul ajunge în spaţiul '~Yj . . în raport cu cea existentă la intrarea în rotor.tul1!'I. ating valori importante.:t! - 1[_. construcţia prevede montareaunor inele c!e~umi~ = ti~..ă prin âŞezare.{.-. O parte din lichid pătrunde prin inteţtiţii în ambele părţi ale rotorului.sirnetric In faţa discului mobil.J in fig. 1.repartiţia presiunilor pe feţele.esiunea datorită larninării. forţa Xială.-.".1 ' .se~. ia naştere o forţăcarepoata fi determinată cu ajutorul teoremei impulsâlui şi care este de sens' contrar sensului forţei axiale. a~. . ale rotorului.~ »-.7..!qţeptat..fjxat m carcasa pompei... = Pr : (d~ . din puncţ de vedere dimensionăl rotoarele sint egale. datorită efectului de laminare. ...ţi~mpei"pe direcţi~ axei acesteia.roglinâă). sarcinile pe rotor vor fl..d~).." il ''''f·:. 1. caracteristice pentru anumite tipuri de pompe. aspiraţie.a.de.) în care FI şi F2 reprezintă forţele ce acţionează pe ambele suprafeţe ale rotorului. 1. Deoarece. sint identice.~:. astfel că forţele axiale se anulează reciproc.:Yorţaeste mal mică creat valoarea determinată cu ajutorul relaţiei (1....c~l!lalt gr. tinde ~ ~epla. ~u1î!1du-se reciproc. In .9 şi se bazează pe principiul echllIl?rarn hldra~~cţ cu ajutorul dISC~Ul de echilibrare. 7?rP~4. Deoarece efortul axlal reprezintă în multe cazuri surse de defecţiuni mecanice._o o r..d~) + Pr : (d.s. El ~st~ mo?tat după ultimul rotot~SPfep'aţea.. acelaşi.. fDIfi 1 . lichidul refulat de rotor pătrunde în s~aţiul 1.~ +~i:l f4 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRII\CIPII DE FCI\CŢIONARE A POMPELOR IS pe suprafaţa exterioară a rotorului unei pompe centrifuge.6 este prezentată soluţia echilibrării axiale cu ajutorul găurilor de echilibrare.' 'I-JDellabirillL 1l i U ".de asemenea egale. al căror rol ~o~stă in cr~aoreaunor i~terstiţii ţoaortemici.. o. unde forţele axiale . în spaţiul II..~. pr. O cută metddă ~ echilibrare.'''?-Wţ.J. :-• . ~I'f ~ _ tU ." ::'. • fo) .7 .1 Fig:·1.« ?·Rator CII duble:' : . prin~glDrlae echilibrare: .at?1lre este simetric fâ.ţă"~ţ!.. 'P":""-Pa' t="~~:/:~::J:.'~te prez~ntat~ în fig.-... cunoaşterea diverselor metod.sau efortul.asimetrică a ~n:UInu~ă: egal de rotoare.''.. 'l' ".i 8 ~ .âeOarece datorită aevierii curentului d~ lichid In rotor.) .a~al prin! 'utilizarea' uriui "rotorcudublăasp~ti~: rotorul este perfect SlDlet~IC. t~UI paleteioi:)m~ grup de . .. . draulic.u a~esta. . .1).. Făcînd diferenţa între F2 şi FI rezultă forţa axială FII:- "f:!r-~". (1 ) .:).~l:1 -.rezultantă 'aie r'6""Walo~ .'" • ." .:.are a po~pel..". prin adoptarea unor soluţii constructive ~oresp~nzătoare .aplică in special la rotqâ.c~i?rare ia naşt~r~ un curent încirenit inchis.• iN· ••• r. ~ eforturile axiale vor fi ŞIele egale.~. exterioare .dlscl1ţ d este. " In fig. r.4 ':~~ ~·. ... care este constituit din rulmenţi cu capacitate. acest lucru se realizează de către însuşi lagărul pompei. .' .. .f.. I:lchldul5ţf~at de.:•. dar de sens opus. Iri prealabil.. Folosind notaţiile din figură SI' poate scrie: .'pozitivă.sint egal~ disneasîonal dar nu.'.>-. . are loc după o curbă care reprezintă un paraboloîd de revoluţie. -.''':' . ..:Deoarece )otdeaunc(Pr .9r!tici~ deaspirll. ' . o.găurile ~e e. ' ... iar Pa este presiunea absolută a lichidului la intrarea în rotor. la o presiune mai redusă.::.j.oii) {" t . ~ către partea de aspiraţie a pompei.. în timpul exploatării.. din direcţia axială în cea radială.'.a echilibrării efor. .zinti' incon~enientul că prin. .~tlmulrotor din pruna grupa este trimis printr-o conducta ~e leg!'-f~ la pr~ul rotor:dhi grupa opusă. '. ceea' cear conduce la uzuri premafureale rulmenţilor. Aşa cum.ug (apare ca'o}iinagine iQ.:F~"ZPr"4d~+-4t7':P.. rezultă din figură. . de ordinul . În fig: 1.. fiind.~~.:. " . î:Chilibiâr~a efortului axialFig. În timpulfuncţionărti pompei. prm care Iichidul refulat care se reîntoarce În aspiraţie îşi reduce p. Prin urmare. . posibilitatea depistării din timp a defecţiunilor ce pot surveni din această cauză.~~-.".Pr~. . ~chilibrarea in ca. turn sint.*.lt·'~~.. ecbllibrat.. '-.~e ~ c~~neI~r. În cazurile obişnuite. zecimilor sau chiar sutimilor de milimetru. o. iâi sensm_~i esţ~:b.._.de sens co~tx:ar-.acţroneaz~reslunile.. dinspre refulare către aspiraţie.'.rbpre}~.acă acestea. Din figură se observă că discul de echilibrare D este solidarizat cu arbbrele pompei şi se roteşte odată c.:forţ!l ..:. datorită antrenăriilichidului tn mişcarea de rotaţie... ~. iar 'de''acolo prin=interstiţiul y.Fl = Pa : (d~.. se utilizează metode de echilibrare hidraulică care de~arcă lagărele şi ~rmit astfel reducerea dime~si!!!ill2r acestora.6. situaţie din care rezul. \' '. ..-. In timpul funcţionării.. . poate oferi persoanelor ce se ocupă cu exploatarea pompelor.pl. In realitate acea5t3. ro. .care e~teprezentaU schem.. ~.i.t~m4o ţIllpre~n~ -. ..lIi. - :"-<'.?!~.. -ci. .' 1•. r . .'Y r.o. .este prezentată o ~luţie de echilibrare ax}ală ~~~ese ap~că în _ cazul pompelor multietajate. ~ceast~ soluţie ~. D .~.zulacest. sau: "....tă n~cesItatea eC. lichidul este proiectat de rotor în carcasa de refulare unde îi creşte presiunea.~~il~~~-~=-=-.~~~==~~~-. c~le. micşorînd astfel rand~ellt~ voţUmic al pompei şi "deci debitulrefulat.ampiasid ...~ .': .•. Rotoarele ambelor g:uPl!.

il. deoarece. utilizat în mod frecvent de constructorii de pompe. Aceasta este o noţiune care caracterizează performanţele unor rotoare asemănătoare 'din punct de vedere geometric.3) Turaţiile specifice nI şi n.. ~I ~ " ~ '5 ". Dacă lichidul conţine particule dure.0R 11 1I cu o presiune mai redusă faţă de presiunea de refulare deoarece a suferit o laminare în interstiţiul y. = 33-110 . în caz contrar. = 185-290 Rotoarele pompeIor diagonale şi axiale au următoarele valori: . 1"'1" .rotoare diagonale rapide l'q = 80-120 11. care este îndrept~t spre aspiraţia pompei. Turaţia specifică.3. n9 = 50-80 11. n9 = 30-50n. 'Se tntelege că echilibrarea efortului axial cu ajutorul discului se poate aplica numai la pompele destinate să funcţione~e tn . astfel că cliseul tinde să revină în poziţia iniţială. I ~.. deoarece. j. = 110-185 .instal~tiLdepompare -careutilizează lichide curate. = 440-1 100 2 Alegerea pompe lor c. 1. interstiţiul E se măreşte.. constituie un criteriu de clasificare a rotoarelor.• ~·d :J d :3 >OS ~-e @ e ~ " ~ ei> :a I I ~S :.. iar presiunea lichid ului -cade. Valoarea turaţiei specifice n9 se determină cu ajutorul relaţiei • n9 ii. "" ] . 267 .în sens opus sensului de acţionare a forţei axiale.' Dacă în funcţionare se constată că presiunea de refulare este sub limita indicată. E e . după valorile rapidităţii n9 şi n" rotoarele pompelor centrifuge se împart în: . Aceste limite nu trebuie depăşite. n.. există mai multe soluţii de echilibrare cu ajutorul discului. discurile intră în contact direct şi se uzează prematur.=n·PlI2·H-S/4.. ale cărui performanţe hidraulice sînt: debitul Q = 1 m3/s şi înălţimea de pompare H = 1 m. In practică. c. Astfel. Sistemul are avantajul că este autorcglal. asupra discului D şi caută să deplaseze întreg ansamblul rotitor . se va închide vana de refulare pînă ce se obţine valoarea prescrisă. acestea vor provoca uzura rapidă a discurilor prin abraziune. care se foloseşte destul de frecvent. fără impurităţi mecanicidnsuspensie. = 290-440 . prescrisă de către furnizor la contractarea pompei. '-. (1. la u depiasare mai mare a discului D. De aici provine şi denumirea de "discuri de uzură".disc. C o :J s ::i ~ ~ '!l ":l " c. Rezultă astfel condiţia ca presiunea de refulare a pompei să nu scadă sub o anumită valoare. dar care nu este adecvată deoarece pompa nu trebuie să funcţioneze în acest regim. ".rotoare axiale rapide llq = 120-300 II.0:: 'C 14 al " g " " !Il :a ::s I'.rotoare rapide.PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A rmIPE1. Supravegherea funcţionării corecte se face prin urmărirea unui reper care indică limitele corecte între care se poate deplasa arborele. = 9-30 n. ~ ~ . valoarea ei se determină cu relaţia n. arbore rotoare . depresiunea din acest spaţiu acţionînd in acelaşi sens ca şi suprapresiunea din spaţiul II. Turaţia specifică se determină pentru un rotor model. denumite şi cu termenul de "rapiditate" _ adoptat din terminologia turbinelor hidraulice -.:.ţfl:. Presiunea lichidului din spaţiul II acţionează ~. Spaţiul III este racordat cu conducta de aspiraţie. (1. ..rotoare lente.2) tI Atunci cînd turaţia specifică se raportează la puterea de 1 ep. dar principiul de funcţionare este acelaşi.rotoare normale.3.~ = n·Ql/2·H-3/4.

sau pentru determinarea dime?siunilor unei pompe ce urmeaza a fi proiectată. .i_. ' .~ .' ~ .relatia.' 1:a. .··r In teoria maşini!9~'"hţ~rauIjce"s-a determinat o lege a similitudinii. pent'ru acaracteriza mai sugestiv regimul optim de funcţienare a pompei (Q. '.'1'ICŢI01'lARE A rOllPELOlt 19 Relaţia dintre n. RotoruI este alcătuit dintr-un butuc pe care sînt fixate un număr de palete cu profil elicoidal.:12 ". •.:. care presupune ca noile \'al?ri ale cifrei Rey~ol. c . • n2·30~SO n..\LE DESPRE POMPE PRI:. De aceea ele sint ..'t. .. aplicabilă şi la pompe. Această lege este folosită la stal. (1.".'.' ~ . ~1.. sau vapor.. sau in cazuri frecvente..J.mărimţ .~J " ..' ': Se poate face o anălOgie intre rotorul pompei axiale şi elicea de avion. .~~~ul'~.•).:.·4 ••.-I-JII Dl o".[kgf1/2• m-3/i • S-3/2].-.. . .Pompele ~eaffcăp~ta:t aceastăde~#ire .'. ' ". . În ~p':cial Ia schimbarea regimului d~ funcţl01:ar. K = 2·'! QU~(gH""t3/'. .33-IIlJ.'''~f." Dil . • • ~.." Din aceste relaţii rezultă că debit~ Q este direct proporţi~n~ .d?.~ la un alt regim de funcţionar(turatie diferită.. 1.d. :'-.. .' 1If-11Q-3Of) . 41".-""'.<ploataru~ legea slmlhtudt.".~t~:d~. pompa fiind.>. ..ea formcişl dimensiunilor unor pompe mari. .aIe" .:: " Ţ. Legea similitudinii.. '.' : //OrORDlHIJNAI..:.' ". .. pe~tru determ!narea parametrilor hidraulici ai unei pompe sU'pu.18 I>0TIUI>I FUNDAKENT. datorită dir~cţiei de cur~ere a c~re~t~u~ de lichid" 7are pătrunde Şl1ese 'din rotor coaxial. valabilă pentru pompele care vehiculează apă la temperatura mediului ambiant. atunci-cînd rotorul se roteşte in lichid..!!:J~I/ la lJca JuraţUlpompe. ~ ''l7..'.. . _ Din punctul de veder~ al e.65 nq• (1.•••••• Fi!!. ..'.'o_~... •• .4) lfărimile utilizate la calcularea turaţiilor specifice nq şi n.5) ~:=::: ~:={::r ~:={::r-..3.'. spre deosebire-de .. de vapor sau rotorul unei suflante axiale.. 1... (1.-~. La aplicarea acestei legI trebuie să se ţină seama de condiţiile de funcţionare referitoare Ia reg~mul de curgere..: In fig.. L .••• tuiatra' i. 'Sch. ' .. !Il s~opul determinării noilor valori ale curbei caracteristice..• 1If-1O-12fJ n. 'de . ' '. Astfel la rotire. înălţimea de pompare H este proporţională c~ pătratul turaţiei. ••111-440 -::!:':~~..:.. . lichidul Va fi aceIa care se va deplasa din faţă spre spatele rotorului. '. . " .cu turaţia.. ' t '.număr caracteristic".V'.: la u pompa data. .. :Y1$'.'. ". avion...' "o.-I.' '. ••'...:. .~..~~~~i<j5!~t~Ţă dintre K ŞI n este . pe baza rezultatelor obtmute cu o pompă model din exploatare.. Pentru a obţine valori adimensionale. lichid cu alte caracte:ls... este n. .7) . 1. .i. bili. . . . = n· QI/2(gH)-3/'. s-a Introdus un nou termendenumit ..f1 este prezentată schema unei pompe axiale. ~•.ţ). •• _": iI. RUt9RAXlAI:'· spt>'cilidl ."}r~1Ir17Ji~.~~_ .pI' HopI' 'rJ.. corespunzătoare dimensiunii corpului (tubului) pompei. Dacă se foloseşte un alt sistem de măsură. fapt care poate conduce la erori de interpretare. 10.-uo'-I1Of1 .. realizată tehnologic dintr-oţeavă de diametru mare. _ Datorită formei elicoidale a paletelor şi funcţionării analoge cu cea a elicelo~ . să fie cit mal aproape de cele iniţiale.' _..~. aceste pompe se mal FIg. ~ . .'. ""'.•• .. $e. Schema. .~'Prin ~are: ât~ţie Inlocuirea motoiului de antrenare atmlci ctn.. . :".j. _ .'. " ".. . q . in relaţia lui nq se introduce acceleraţia căderii libere: pe un model redus.:' .11.. Funcţionarea pompei axiaJe (elieoidale). iri baza rezultatelorobţlnute ţ •• .' Pompele axiale.. ./IO-II! ·~filJ • ' .~ICI). '~'. se exprimă în unităţi de măsură SI şi MKfS de aceea în forma în care sint prezentate ele reprezintă mărimi dimensionale nq[m3/1• s-3/2] şi 1I..nlJ s~ ~tillzea?:J.t •. Construcţia acestui tip de pompă cuprinde un rotor ce se roteşte Intr-o carcasă tubulară. 1.a~eÎlsţo~~~'~. precum ŞI ale coeficientului de cavitaţie. fenomenul de pompare Ia acest tip de pompă are loc datorită circulaţiei şi forţelorhidrodinamice ce iau naştere In jurul paletei..'''' l. 'X.. pompe.·'"·' D. In Ultimul timp. F1~'"''".. Principiul de functionare a pompelor axiale se deosebe t cel al pompelor centrifuge. .." . fixă.(tf~r~~..:.. datorită construcţiei lor." .'~ " ". .:. > '.~. încercat ~n la~orat~r. axiale. .. !l!." .. rotorul tinde să se fnşuiubeze in lich'id.. Pentru cazul funcţionării unei pompe la un regim asemănător dar Ia turaţii diferite... simbolizat cu litera K şi determinat prţn .» . Iar puterea pompei Peste proporţională cu eubul turaţiei. = 3.. '. ..~'. .10 sint prezentate div~rse forme de rotoare caracterizate de tura-" ţia specifică. ' de avion sau vapor. şi nq. 'numesc şi "eliC!~w._2~~~·. pnn aceea că parametrii hi aiilici o ţInuţi nu sint rezultatul acţiunii forţei centrifuge asupra particulei de lichid.irhil rotoarelor i:aracteritaze .. . sint ca:pabile sit deplaseze cantităţi mari de lichid.. In fig.:'... valorile turaţiilor diferă._. ':.t. (1-6) asemenea o. :-..5.'CI PII DE Fl. II07URain 1I07UIt"NO/lIiAl nf"Sq-IO nI =115-210 ROrORRAPID nq(nî)· . relaţiile de calcul sînt următoarele: n.X .. 1.

.Variaţia de volum (conform legii Boyle-Mariotte p . in timpul funcţionării. S. c~ mişcare alt~rnatIvă. iarlaj>oID:Pelel!Şezate vertical. Principful 'de funcţionare a pomlor volumice se bazează pe variaţia de volum produsă de un organ al pompei . funcţionare. Separarea comunicaţiilor se realizează. organul de lucru al pompei.>e. debirul va creşte.L. sau direct de . Fig.: J. pompe este acel~şI ca ŞI la JX?mpele cu piston. a.6.e!'. .:"lu~" care produce deschiderea supape~ d~ aspI~aţle S" ş~ mC~If. + Datorită secţiunilor mari de trecere.~chilibră. Pompe volumice cu mişcare rotitoare. . La pompe!e axiale nu se pot.l. Pompe volumice cu mişcare alternativ.Pompele cu un smgur cilindru-de lucru se n~esc ••pompe ~lmp!ex ~ cele cu doi cilindri paraleli .12. si~t utilizat~ în mod frecven~ in toate ramurile industriale ŞI in mod special 1~ domeniile ~nde nu pot fi utilizate pompele centrifuge.uişţespecial construit cu ace~pos!bmţate.2. valorile acestui unghi (M sint cuprinse intre ."pompe triplex".soluţii de echilibrare ca la pompele centrifuge. Pentru a putea funcţiona. debirul pompei se va reduce. Principiul de. care necesită debit!" Construcţiile moderne sint prevăzute cu posibilităţi de modificare a unghiului de Înclinare ~ a paletelor. . .alcăt~lt din cele două supape de sens. lichidul va fi pompat Ia consumator. astfel incit..isă mai s~s face parte . sp!lţlUl d~ asplr<l:ţIe." Dacă în acest moment camera de lucru este pusă in cemunicăţie cu conducta care face legătura cu bazinul de aspiraţie. reduse.20 PRINCIPII DE FUSCŢION. s.<. lichidul din bazin va pătrunde in această cameră. chiar de către organul de lucru. deoarece construcţlapompel nu permite reaIizarea"unei . Pompele volumice ale căror organe de lucru execută. importante la înălţimi de pompare la irigaţii şi desecări. sau prin practicarea unor fante ce sînt acoperite sau descoperite la momentul oportun. 1..dn camera de lucru a pompei presiunea scade sub valoarea presi1. La pompele vcu'rvpiston" cu mişcare alternativă este caracteristic faptul că spaţiul de aspiraţie este separat de ce~ de ref~Iare nu prin intermediul pistonului ci prin s. şi la Pompele axiale "e produce fenomenul hidraulic al impingerii axiaIe. int~nite mai frecvent tn practică. .. Astfel. micşorînd volumul c~mereI . ' .• .rator.10 şi 6 grade.piston. fiind impins de presiunea atmosferică ce se exercită la nivelul său superior.3. al acesţor. camera de lucru a pompei volumice nu trebuie să fie pusă concomitent in comunicaţie cu conductelede aspiraţie şi refulare.caz plston~ nu mai execută o mişcare rectilirue alten. pistonul Incepe.6: Funcţionarea pompelor volumi~. .<:.12 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe volumice cu piston. Iar lichidele se caracterizează prin viscozităţi mari..:olumlce cu mI~are altern~tIvă. La pompele volumice cu.3. Pompele acţionate de maşini c~ abur. 1. acestui unghi.!l~).mai rar .3. dar m acest .aţIUI degajat de piston. ca şi în cazul pompelor centrifuge.ă.i. depăşirea acestora conducînd la inrăutăţirea apreciabilă a randamentului hidraulic al pornpei.înclinată. dar. se întîlnesc mult mai rar. CIclul se repeta realizlndu-se astfel efectul de pompare.istemul ~e distribuţie . Cele la carepiston~ aspiră şi refulează în am~le se~s!lri ale cursei se numesc i. lucr~. sînt actualmente realizate in nenumărate variante constructive. .flaţla de ~o~~.lnii. Unghiul de înclinare a paletei variază intre anumite limite. 1. In fil?' 1.1.ub acţiunea presiunii exercitate de piston.:rţQţ~(C?nw.-te . . ţda: . est~ separat de cel de refulare chiar prin intermediul pistonului proprIu-zIS ŞI. Ele se montează de obicei în poziţie verticală. rotItoar~. 'Schema Pompa cu piston descr. . dacă in acest moment se face legătura cu conducta de refulare. La următoarea cursă a pistonului. iar la creşterea lui. .tSIlI mţenor t:.1lpează lt~hld?. 1. la construcţiile actuale. mişc~re. Totoda.ţii pieselor in'r<iţ~ţie _ arbore~ . Pompe cu patru cilindri de lucru "quadruplex .atIva. Amplasarea verticală necesită spaţii reduse.1 1).rLNtlra~. . transmite direct lichidului o cantitate de energie care se manifestă prin deplasarea lui şi' totodată prin creşterea presiunii acestuia.pompe ~u dub~~ acţiune" .ia din u~~. ~uncţlOn:'lrea are loc astfel: la deplasarea pistonului P spre dreapta~ camera din faţa pistenului îşi măreşte volumul realizî~du-se a~tfe! o dCP:. deci construcţii de staţii de pompareeconomice. cel al maşinii cu abur sînt cuplate pe o tIJă comună se numesc "pompe cu acţiune ~ct~. lichidul m~hide supapa de aspiraţie şi deschide supapa de refulare ŞI este astfel evacuat prin orificiul aceste.~1 paraleli .cătreI~~~motorului de antrenare. V = const) are loc concomitent cu o variaţie a presiunii. atmosferiqe. După termmarea cursei. la care pistonul pompei ŞI. cu ajutorul unor soluţii ce prevăd supape de sens (de aspiraţie şi de refulare).6.. und. la mi('~f)nrcJ.l num~1 Într-un . permiţînd astfel acoperirea unui cîmp larg de caracteristici. CI. . sa se deplaseze spre stînga. se cer debite continue la presiuni relativ înalte.~ in pompă ?i u?1ple sp.ţ ţi pr~zent!. Pompele .. respectiv se .~ este 'preluat de lagăre (crapodine) axiaIe. In mod obişnuit.. pot funcţiona şi în poziţie orizontală sau ." Astfel pompele al căror piston po1. către vas~ superior. La micşorarea volumului camerei de lucru.ce execută o mişcare periodică . 1."RE A POMPELOR NOŢIUNI FUND.tu~ci cind acest.pompe ' duple::c': -' !ar cele cu trei cilmd.tn ca~~«. tare nu po.stei lucrări.bazeaza p~ .smgur sens al cursei se numesc "pompe cu SImplă acţiune .ln mod analog cu funcţionarea pompelor centrifuge.ţ.ta el nu mai are formă de disc sauplunger. sa~ pompe!e CU~ISto~.pirJ.dm funcţională a pompei ca .de.a. . . denumit in mod uzual "piston".UlENTALE DESPRE POMPE 21 utilizate cu precădere în agricultură. mişc~ri de rotaţie. fără pericol de infundare a aspiraţiei. cuplaj.=-~ derea supapei de refulare hchldyI dm ~·. . CI este obţinut pe baza unor profIl~ rezultate din calculele de proiectare specifi~e tipului c?nstructiv ~ ~ompeI. tn funcţie de scop şi destinaţie.v~l..respectiv acolo. categoria pompelor volumice .in contact cu lichidul . Ia o mărire a volumului.una de rotaţie. considerindu-se unghiul de înclinare a paletei in raport cu planul perpendicular pe axa pompoi (vezi fig. la acest efort se mai adaugă şi cel datorat greut3. '-il' Deci.pent~ familiarizarea 'cu 'denumirile ŞI noţiunile specifice corecte se prezintă mal jos principalele caracterist~ci constructive ale acestor tipuri de pompe. pompele axiale permit pomparea lichidelor ce conţin corpuri in suspensie. presiunea lichid ului va creşte şi. apli~a~cel~~i .

ceea ce reprezintă un inconvenient important pentru unele instalaţii mai pretenţioase (acţionări la maFig. 1. o altă soluţie constructivă folosită la pompele cu două şuruburi este prezentată în fig.~~w.•condusă". dar utilizarea lor este limitată.rar înblmte în procesele industriale. 1.lPELOR 23 din acest motiv. 1. deoarece ungerea 'angrenaj ului şia lagărelor de spr:ijin . dintre care unul este conducător. toate pompele d~nu:nit~ "cu pistoane profila te" . funcţionarea are loc.~ : l:"'t"y'::J' fi r Pompele cu rpţi dinţate sînt destinate . . 1. insensw.15.' " . cu angrenare prin roţi dinţate. .-d şi c'-d'.. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă. fiind unse-separat cu ulei sau unsoare consistentă. . . Există însă.rirr"hr. EXIstă însa ŞI unele construcţii speciale. Aceste tipuri de. pompe cu rotor excentric '(cu palete.asemenea. flancurile spirelor nu sînt în contact. Transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin angrenare directă astfel că flancurile spirelor sînt in contact permanent.este pfeze~tată "const~ucţi~ . care alcădinţate. iar linia de angrenare asigură o etanşare . pompe ~e co~struies~ î~ două variante ~~ bază: cu două şu(ubur~ şi cu trei şuruburi. dinţii acestora joacă rolul pistonului ce acţionează direcţ asup.de . roata 2. dar acestea sînt-mal.15.ermetică continuă între.indicat pe desen. Schema funcţişini-unelte).14 . de aici pătrunde în golurile dintre dinţi şi este transportat de către aceştia spre camera de refulare R. La această construcţie. cu role. se roteşte în sens invers.13. există şi alte tipuri constructive.:lor-' pompei..~l. n-~tM ~rf~~ __ Fig. spaţiul de aspiraţie şi cel de refulare. astfel încît camera de aspiraţie îşi măreşte volumul cu o cantitate echivalentă cu spaţiul cuprins între dinţii a . se găsesc ·tn exteriorul ffL. formă care este un profil elicoidal asemănător spirei unui şurub.să yel1icu.lichidului. care se introduce un agent <letncălzire (apă.rţţate descrisă mai sus face parte din categoria' pompelor cu angrenare exterioară.Jic1ti.ra.După cum se poate' observa.~ente. datorită divizării spaţiului de lucru de către dinţii roţilor conjugate.I9ti di.22 NOŢIUNI FUNDAYENTALE DESPRE PO)IPE PRINCIPII DE FUSCŢION.· Pe măsura rotirii. '... transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate fixate la capetele arborilor. . Pentru qangrenare corectă. atunci cînd acesta este prea vîscos... şi c?nstrucţi~.4~ .. iar lichidul este obligat să pătrundă în conducta de refulare.se'realiz~ază chiar cu lichidul pompat. 9 curbă epicicloidă.!ttterioar~. 1.~RE A PO:..". astfel: la rotirea roţii 1. o categorie importantă o reprezintă pompele cu şuruburi.. Printre construcţiile cele mai cunoscute de astfel de . '. Dintre acestea.u~~i pompe cu 'do~ă şuruburi. -in fig. cu angrenare directii. In fig.. In categoria pompe/or cu angrena]«. De. rIt ~!lrqh excentric) şi bel multe alte construcţii speciale. Pompa cu două şuruburi.. abur) cu scopul de a micşora viscozitatea lichidului pompat. cele mai răspîndite sînt: pompele cu roţi dinţate.1i.cu roţi dinţate are un oarecare grad de neuniformitate (pulsaţii).b şi a'-b' . angrena]e. aceste pompe nu mai sint dotate cu organe de distribuţie. volumulcamereijde -refulare se micşorează cu o cantitate echivalentă cu spaţiu). iar celălalt condus. . in cazul pompelor cu roţi dintaţe.. denumită roată . folosite din ce in ce mai mult in diverse domenii cu caracter specific şi care s-au impus atenţiei utilizatorilor. La această pompă.~.:iP-9lPpa cu .13 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe cu roţi dinţate.'.j Fig. 1. cu segment separator. există-şi construcţii la care corpul pompei este inconjurat de o manta exterioară care formează cu acesta un spaţiu închis in.r . 'angrenată cu roata 7. onală a pompei cu roţi In afară de pompele cu roţi dinţate. între ele .pompe se pot enumera: pompele Clf. în interiorul căreia se rotesc cele două rotoare (şuruburi). care au mal multe rotoar= dispus. Debitul pompei . pompele cu şuruburi şi. profilulflancurilor spirei în secţiune normală pe axa şuruburilor este. în g~nf'ral. numită roată "conducătoare".se găseşte In Interiorul roţii conducătoare.. tuiesc categoria reprezentativă a pompelor volumice rotitoare. Prin aceasta se creează o depresiune iar lichidul este aspirat în camerade-aspiraţie A. cuprins intre 'dinţii c. care sint supapele. Mai rar.lţztl. Pompă cu două şuruburi. denumite astfel datorită formei pe care o au organele de lucru (rotoarele). cu angrenare . pentru lichide neunguente--se folosesc variante " constructive la care lagărele.~~!l1:e~oaţa ccw. Conform schemei din figură.

.-. In fig. volumul camerei de aspiraţie creşte. · ..cu pistoncu o singură . dar organele de lucru sînt alcătuite din trei rotoare (şuruburi). ".: c . e .spumoase sau cu tendinţă de coagulare. La aceste pompe.. 1. uzura rotoarelor estcrniai rapidă. prezentată în fig. o o •. astfel -că pierderile de debit sînt reduse.s " 'a.>' ~ . 1l>g.mod analog. iar celelalte două sint conduse. amplasate într-o carcasă comună. transmisia mişcării de la şurubul conducător la cele conduse se realizează numai prin angrenarea directă a flancurilor spirelor. ' .aripă. 1.. iar lungimea ei (numărul de spire) determină gradul de etanşare a pompei şi prin aceasta presiunea maximă ce poate fi realizată... Pompa este asemănătoare cu cele descrise anterior. dintre care cel median este conducător.. se creează posibilitatea obţinerii unui debit sporit intr-o construcţie compactă. .05 mm. ·umplerea'Jpaţiilor' Se reaIizează tn perioada de aspiraţie. La pompele cu trei şuruburi. cu viscozităţi pină la 15000 cSt. deci pe baza unui profil epicicloidal. oos .'~ . O altă variantă de pompă cu şuruburi este construcţia cu trei şuru buri. Transmiterea mişcării de la rotorul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate montate pe capetele arborilor. iar unele c6nst~ucţii speciale ating valori de 200 bar.8 . În . Pompele cu şuruburi se utilizeazăla vehicularea lichidelor unguente. fapt pentru care sînt utilizate ca pompe de ungere pentru lagăre de motoare sau turbine şi ca pompe de acţionare a maşinilor-unelte. Profilul flancurilor spirelor in secţiune normală pe axa şuruburilor este de formă riglată (dreptunghiuIară sau trapezoidală). fără pulsaţii.exterioară pot pompa şi lichide neunguente sau corosive. pompele cu şuruburi cu profil epicicloidal pot realiza presiuni pînă la 80 bar.= E '. dar interstiţiile care separă spaţiul -de aspiraţie de cel de refulare sint foarte mici. fapt care are ca efect reducerea randamentului volumic al pompei. Fenomenul de pomPai"eareloc la rotirea şuruburilor datorită deplasării spaţiilor. . cind.17 este prezentată schema unei pompe . iaHehnologia de fabricaţie mai complicată. deci se obţine o reducere a costurilor de fabricaţie.... co. uzurile flancurilor spirelor sint practic inexistente. '0·0 •••.l. ceea ce favorizează proiectarea şi execuţia sculelor de prelucrare.. 1. Angrenarea prin roţi dintate exterioare ar conduce la construcţii complicate şi la dificultăţi d~ sincronizare a roţilor şi a şuruburilor.18 este prezentată schema unei pompe cu piston cu două aripi. °E •. Pompa este alcătuită din două rotoare profilate asimetric (cu o singură aripă).24 NOŢIUNI FUNDAMENTALEDESPRE PO~!PE PRINCIPII DE7UlfCŢIOlf." Debitul acestor pompe este continuu. De fapt spira' joacă rolul unui piston fără sfîrşit. de ordinul 0. Cele cu două şuruburi şi angrenare . dar presiunea maximă ce poate fi realizată nu depăşeşte 20 bar.•. refularea lichidului se datoreşte micşorării volumului camerei de refulare cu o cantitâfe echivalentă cu volumul ocupat de sire. La aceste pompe. . volumice cuprinse Intre .'I.16. spirele şuruburilor şi peretele interior al carcasei pompei. denumite astfel datorită formei organelor de lucru Aceste pompe se utilizează mai ales pentru pomparea lichidelor foarte vîscoase." PO~IPELOR 25 I existind un interstiţiu foarte mic prin care are loc o recirculare a debitului de lichid din spaţiul de refulare spre cel de aspiraţie. a altă categorie de pompe volumice rotative este aceea a pompelor cu pistoane profilate. Prin această amplasare.'J ~w 1""~ ~'"''' : Datorită liniei de angrenare ermetice. . Profilele nu sint în contact."RE . În fig. prin deplasarea spirelor.

sp.21 este prezentată construcţia unei pom p e cur o le. care. 'co~iifecţioRatdintr-un cauciuc special. Acest tip de pompă se utilizează mal. .~~pompeâză lichid în . dintre celulele cu presiuni diferite. Iar refularea in zona de reducerea. Tot în carcasă se mai găseşte un braţ oscilant care are o muchie Ce s~ r~azcmă p'~cOllt~rul_exteri?r ~l rotorului. 1. este prevăzut la partea superioară cu un corp de ghidare care poate oscila într-un locaş al carcasei pompei. iar profilul acestora este astfel conjugat încît interstiţiu} se păstrează constant în orice poziţie. Aceasta. ~şepl!-ră spaţiul de aspiraţie de cel de 'refulare. rezistent la abraziune şi coroziune. ceea ce are ca efect reducerea uzurilor pieselor aflate în mişcare. cu o etanşare corespunzătoare ele pot realiza valori ale vidului de 10-2 mbar. La rotirea rotorului. Dacă În timpul funcţionării pompei. Pompa este alătuită dintr-un rotor al cărui ax ·este decalat faţă de axul carcasei. paletele sîntproiectcite spre periferia carcasei şi alunecă pe conturul interior al acesteictf1~ep~ spaţiul de :spiraţie de cel de r~fulare. . realizînd astfel procesul de aspiraţie şi refulare.. este cea a pompelor cu rotorul plasat excentric în carcasă. prezentată in fig. care îmbracă prin vulcanizare statorul pompei.".cu o frecare de rostogolire. El este amplasat concentric într-o carcasă.al dintr-o . rotirea rotorului.. paletele elastice sînt deformate in această zonă. atunci cînd vehiculează gaze.de oQicei din ţeavă.Ji'eifiiZată.. fiinci de tipul cu şu:r_u b e·x. diverse sisteme de transmisii hidraulice. Pompele cu role se utilizează pentru vehicularea lichidelor corosive sau cu viscozitate mai mare.19.~LE DESPRE POMPE PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A POllPElOR 21 La această pompă rotoarele au aripi simetrice. Mişcarea rotorului in carcasă este o mişcare de rostogolire pe peretele interior al acesteia.existentă la pompele cu paIete . create prin rotirea pistoanelor. Ea se mai utilizează şi la pomparea lichidelor vlscoase: siropuri. Presiunile maxime pe care le poate realiza o astfel de pompă sînt de ordinul 10-24 bar. unde atinge valoarea maximă apoi se micşorează in mod simetric. pulpe de fructe.t. relele realizînd separare. cu o anumită valoare denumită "e. In fig. ea va fi presată şi va deforma l?cal cauciucul. deci pomparea lichid ului. plasat excentric faţă de axa statorului. iarspaţiul în formă de seceră este in funcţie de deplasarea rotorului. rolele sînt proiectate spre exterior şi se rostogolesc pe conturul interior al carcasei. În fig. avînd axul decalat faţă de axul carcasei. care este teşită la partea superioară. fiind generată de două elice cu originile diametral opuse (două inceputuri). Prin această soluţie. dar utilizarea acestora este limitată.-. 1.iCes1U."se compuneJn.24. tndeplasarea lor..5 . Pompa este utilizată la pomparea lichidelor ce manifesta tendinţă de aderare la suprafeţele metalice. 1. Un exemplu tipic de utilizare a acestor pompe îl reprezintă maşinile de combatere a dăunătorilor în vii şi livezi. La această construcţie rotorul este confecţionat tn tntr~gime din cauciuc avînd paie tele dispuse radial.. o particulă solidă este prinsă Între rotor şi stator... f carcasă tubulai[. melasă. Rotorul acestei pompe.. in instalaţii care necesită debite mai reduse la presiuni medii de ordinul 20-25 bar. astfel încît intr-e pOziţie determinată rotorul este tangertna ~cartasă.. avînd pasul egal cu 0.l i' i c. Pom p ele ciu pal e t e tndeplinesc în nlQSf9trŞ-. La. fac să varieze continuu volumul cavităţii statorului.. principiul dL' functionare este identic cu cele al pompelor cu palete.. . În loc de fante. el este prevăzut cu alveole În care se introduc role cilindrice.• Datorită acestei calităţi.~:e. atunci cin. astfel că. de contact cu c~~casa. cu rotor excentric faţă de axul carcasei.20 este prezentată schema unei astfel de pompe. la ieşirea din zona ..26 NOTlmil FUNDA)JENT.23. ~ln-rotor sînt prevăzute fante radiale. Fig. în care pot culisa liber două sau mai multe palete lamelare. În categoria pompelor cu pistoane profilate mai există şi alte tipuri de construcţii cu mai multe aripi. rotorul este plasat excentric în carcasă..te:ţ!~{t~ ..lll: .22. În fig. astfel că. este un arbore cu profil elicoidal. Şi la această pompă. . În timpul rotirii. Rotorul. după care va reveni În curentul de lichid fără a fi provocat stricăciuni (~uri).. 1. ~ Un alt tip de pompă volumică rotitoare este pompa cu rotor elastic prezentată în fig. Deoarece şi aici ia naştere un spaţiu În formă de seceră.'princip. ales ca pompă de vid. care au o caracteristică comună.. în carcasă apare un spaţiu in fornîă de seceră. Sensul deformării paletelor este contrar sensului de rotaţie al rotorului. dar. se înlocuieşte frecarea de alunecare . pompa este foarte potrivită pentru pomparea lichidelor cu conţinut de particule în suspensie. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă În interiorul căreia se Toteşte un rotor de formă eliptică.. Pompa.xcentricitate:!.l. nămol et~. Aspiratia se face în zon~.•. realizînd presiuni de ordinul a 100 bar şi funcţia de pompe de vid. care se măreşte de la poziţia de tangenţă a rotorului pînă la poziţia diametral opusă.O altă construcţiecu rotor excentric este prezentată In ţJg. La rotirea rotorului. Pompă cu palete culisante. din pasul. .•. O altă categorie de pompe volumice rotitoare. 1. cu piston raclor. unde pompa realizează presiunea necesară pulverizării agentului de lucru.. - Fig.19 este prezentată schema unei pompe cu piston raclor. denumită cu "p ale t e cu} is a n t e". . 1.20. 1. _spirele sale execută o mişcare de rostogolire şi. elicei statorului. O altă construcţie. este pompa cu s e g m e n t s e p li r citor. ln punctul. Fenomenul de pom parc are loc datorită variaţiei de volum.it~u"iJtincţiuni principale: funcţia de pompă de acţiosare..aţiului 10 formă de seceră. . Datorită amplasării excentrice a rotorului. Cavitatea statorului este de formă elicoidală.

\ POllPELOR 29 teşită. randamentul volumic al pompelor volumice este net superior. dar este foarte potrivită în special pentru cazurile in care lichidul nu trebuie să vină Fig.Pompa are o utilizarelimitată. Datorită acestor caracte- I II . în contact cu organul de lucru (exemplu: pompă de singe în laboratoarele medicale). au un caracter special şi o utilizare limitată. care depinde de rezistenţa creată de consumator în refulare. deformindu-l. Iar la intrarea în zonă. in interiorul căreia se află un tub elastic. bazat Re variaţia de volum. În fig. deci aspiraţia lichidului. iar presiunea.\RE . Spre deosebire de pompele centrifuge. 1. Pompă peristaltică.rotorul .25. in timp ce lichidul din vasul de aspiratie va pătrunde în tub după revenirea acestuia la forma iniţiată:' " . Această calitate se datoreşte tocmai principiului de funcţionare. poate creşte nelimitat deoarece lichidele sînt fluide mcompresiblte.25 este prezentată schema unei pom p e per ista Iti c e. Lichidul aflat în tub va fi refulat în conducta de refulare. Debitul lor este direct proporţional cu turaţia. are loc mărirea volumului. pompele volumice sînt capabile să vehiculeze lichide cu viscozitate foarte ridicată. spre deosebire de pompele centrifuge. sînt capabile să evacueze singure aerul din conducta de aspiraţie. deci refularea. In comparaţie cu pompele centrifuge. In practică valoarea acestei presiuni este limitată doar de rezistenţa materialelor din care este confecţionată pompa. 1. Rotorul este format dintr-un dispozitiv cu role.este COllfec'ţionat din cauciuc special. precum şi etanşării superioare a organelor de lucru. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă.28 NOTIVlIl FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRINCIPII DE Fl·XCTIOX. Pe plan mondial se cunosc nenumărate soluţii constructive. deoarece organul în miscare . ea neputind realiza presiuni prea mari (de ordinul 3-4 bar).variabile. bazate pe principiul funcţionării pompelor volumice. dar poate vehicula lichide puternic corosive. dar acestea sînt construcţii specifice anumitor procese. prin urmare ele sînt pompe "autoaspiratoare". rnicşorarea volumului. nefiind necesară amorsare a lor din exterior. )( Pompele volumice. care în timpul rotirii presează asupra tubului elastic. ~ O altă caracteristică a acestor pompe este aceea că ele îşi pot menţine presiunea de refulare constantă la debite . astfel că nu pot fi cuprinse în cadrul acestei lucrări. # Acest tip de pompă are o utilizare mai restrînsă.

În funcţie de tip~ ales.iile unde realizarea etanşării este mai puţin pretenţioasă decît la pompele centrifuge .26.sîpţ. al căror principiu de funcţionare se asemănă foarte mult cu cel al pompelor 'cu canal lateral. absorbită creşte foarte mult.. . apoi rămîne constantă pină 1n punctul 3. De regulă. ea rămîne.o'anumită ~orm~..~!'.!~a. .şi la Înălţimi de pompare marr. adîncimea lUI creşte treptat pînă în punctUl 2.26. ceea ce poate provoca defectarea motoruluide antrenare.7.\1IESTALE DESPRE POMPE PRINCIPII OF.2. determinate de palete şi suprafaţa interioară a inelului de lichid. ~ .comparaţie cu cel al pompelor centrifuge . .rot-oare-.. suprafaţa mtenoară a inelului se depărtează de centrul rotorului. In formă de stea. . se utilizează construcţii multietajate. cum este in cazul compresoarelor cu. : . rolul piston~lu! fiind Fig. aceste pompesînt destinate in special pentru crearea vidului industrial În diverse Instalaţii.suprafeţei interioare a celulei.pompe .. car~ se găseşte la' riivelul . L~.flXe. rolul canalului îl "joacă:aici poziţia excentrică a rotoruluifaţă de carcasă.. .. iqef de lichid pot' vehicula şi lichide. 'Du~.. Fl'XCTIOXARE A POllPElOR 31 ristici. al căror principiu de functionare. necorespunzător.. o parte din lichid pătrunde în cana- se apropie de centrul rotorului. Totodată fn celula Cz se găseşte ŞI fanta de evacuare E . Canalul lnc.sfiratoar<. utilizarea acestor pompe: este recomandabilă în domeniul debitelor mici şi al presiunilor mijlocii (20-30 bar) şi mai ales acolo unde este necesară autoamorsarea.auţoaspiratoare .' de unde lncepesă 'desereasâ pînă în punctul 4 care se găseşte situat la. lul lateral.I.' . valoare~ de 50%. !. manifestată prin creşterea presiunii acestuia. Pompă cu canallate~: • .între cele două spaţii învecinate.rioarc.' Celemailă. Pompe de vid CII inel de.. e .. pompele autoaspiratoare sînt utilizate în instalaţ. Între celulele rotorului şi canalul lateral. .. a căruisecţiune'transversă1ă âre-. 1. De aceea. ! . . . ca şi punctul l.lţeral este' ~CătUltă dintr-un rotoc~cu.U .:'h!m:~~/a ~mper cu.licl. Pompele autoaspiratoare reprezintă o categorie de pompe distincte.:.poziJie. de vid cu.dar ~ţqizarea lor numai in acest scop nu este recomandabilă deoarece randamentul este. .utilizează in divetse combinaţiiconştructivecu pompele centrifuge. Situaţia se prezintă ca în fig.27.~mpe ~u canal lateral.~'. iar puterea. c~eIl}<I. Pompele. 1.incit. Prin aceasta volumul spaţiilor a.ol~mice. secţiunea .. astfel că la următoarea pornire nu mai este necesară o nouă umplere.punctul. Prin urmare. Sche~ ~~tiei jucat de inelul de lichid.J. Aşa cum le indică de altfel şi denumirea. ~!lJepre~eI. Iaconstrucţiile curente. J Funcţionarea are loc astfel: se umple iniţial pompa cu lichid. piston. 1. iar apoi descrescînd pînă la terminarea canalului.id. ': .cent~if1. b. Construcţia acestor pompe se aseamănă Întrucîtva cu cea a pompelor eu-canal lateral..:It canal lateral.pompele d cu canalla~eral.canalul~i. Din figură. 1. iar în porţiunea unde adîncimea rnnalului (ksrreştc. O altă categorie de pompe.o:\fdc :::: t.cată fanta A pnn care se realizează aspiraţiafluidului. lumului. .'-schema s . e diJI)ensiunicompad rabile. ' Datorită acestei calităţi.precum ŞIla pomparea lichidelor cu conţinut bogat de aer sau gaze !n co~.) unde secţiunea este mal mare.3. pompele cu canal lateral realizează presiuni de refulare apreciabil mai mari decit pompele . Astfel aici se repetă principiul de funcţionare al pompelor v. b)..gurile de aspiraţie şi refulare sint. diferit de cele descrise în pan':. pompele perife~ şi pompele cu bazin. .1.~. InF~I~gld}I(Pfclct!. el neputind creşte peste anumite limite datorită umplerii nesatisfăcătoare a celulelor rotorului. le conferă calitatea de a putea elimina singure aerul sau gazele din conducta de aspiratie.. Paralel cu variaţia vo.palete. grosimu Inelului de lichid.26...rdar sînt folosite din ce În ce mai mult şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune. 'Această ultimă utilizare se datoreşte mai ales faptului că debitul de aer refulat este continuuşi totodată lipsit de vapori de ulei'.\(01. circulatiei cureatuluJ turblonar. dar. realizînd astfel ceea ce se numeşte în mod obişnuit "autoamorsarea"... ele pot fi folosite şi pentru crearea vidului m diverse procese tehnologice. .lge C. pompele de VId cu inel de Iiehid. d şi e. 1. . 1.perifer~ceIuler Cz este prevăzut un canal Circular c. Deoarece randamentul maxim al acestor tipuri de pompe nu depăşeşte. astfel că grosimea inelului de lichid nu rămîne constanta pe Întreaga periferie ci creşte sau se micşorează proporţional cu . care provoacă o mărire a energieilic}:Udului.~ s de ~e~~~J~. domeniul de utilizare a pompelor volumice se limitează la debite relativ reduse ~ în . indreptate în SUS . Pompele cu canal lateral se construiesc numai pentru debite destul de mici. . PrII19P!.~)'.30 xortuxr FUND. chema constructivA. variază crescind de la începutul canalului pînă În planul axului orizontal. 7. se remarcă poziţia excentrică a inelului de lichid.1tată. se formează un eurent turbionar (vezi săgeţile din fig. la oprirea din funcţiune. Funcţionarea pcmpelor autoaspiratoare. deoarece randamentul lor volumic este redus. montat intre două celule una de aspi..t~asee de conducte c~ multe îmbinări şi racordări care pot prezenta locuri neetanşe .~. c. '" .plină cu lichid. marginea inelului 1/ a Fig. 'Y}P. 111fig... Pompa este astfel concepută -r.7.5. ~a. ~le se .epe !n . realizînd amorsarea acestora. este reprezentată de pompele de vid 'cu inel' de lichid. datorită diferenţei de presiune existente. Pompe a~t0a. lichidul este proiectat la periferia celulei şi formează un inel de o anumită grosime. . ... la rotirea rotorului în se~sul indict pe figură. nivelul aceleiaşi suprafeţe.raţie ~d~ ceaJaltăAi r~ful~e Ca.spîn~iteconsJfUcţ~ -. :pJ.

dar la acest regim debitul scade practic la zero. . divizat în mai multe 'celule -"'-7. Pentru .. montat P" un . a~pl. Pompele de vid cu inel de lichid se utilizează in diverse procese tehnologice (uscare sub vid) sau ca pompe de amorsare centrale pentru staţii de pompare. Rotorul poate culi'3.pefigură. Pentru obţinerea acestor parametri. acesta este antrenat de palete şi proiectat la~jYeriferia carcasei.lI montate în "paraler.. unde secţiunea canalului lateral limitează dimensiunile pompei şi deci şi parametrii hidraulici..~f!JlchIdPOJ. volumul ac~stor celule se reduce.C!~te~~"l. Pentru a obţine un vid mai inaintat cu acest tip de pompă.terioarăa inelului de lichid.'. Pompele de acest tip se asemănă constructiv cu pompele cu canal lateral.7.a-ryncl. de asemenea de Fig.. Pompa este alcătuită dintr-un rotor amplasat între două carcase avînd fiecare cîte un canal lateral identic.3. . căre vid inalt (25 Torr) reprezintă un . cantitatea de lichid care o înlocuieşte pe cea eliminată are şi rolul de a răci inelul încălzit.monoetajate .Din dreptul axUlui vertical. asemănător ca Ia pompele cu canal lateral.'.28 este prezentată schema de funcţionare a unei astfel de ~om~e. prin fanta de refulare este eliminată şi o anumită cantitate de lichid. Schema funcţională a pompei de O anumită formă şi care comunică cu vid cu inel de lichid.iicClll: . . 1. In ~nele lucrări de specialitate sau in prospecte ale fabricilor constructoare el mal poartă denumirea de "lichid auxiliar" . conducta de refulare.. concentric cu carcasa pompei. ia forma unui inel de lichid de ? ~numită grosime constantă.1~.. 1. it f In fig.. De aici au rezultat şi denumirile de "pompe de vid mediu" şi f.: aceea ele se întîlnesc şi sub denumirea de "pompe cu inel de apă". pentru completarea cantităţii de lichid evacuat şi deci pentru menţinerea grosimii constante a inelului de lichid. . se utilizează un dispozitiv cu ejector. Astfel de pompe se . In fig. ' . astfel că aceste pompe pot vehicula cantităţi de fluid foarte însemnate. Din acest motiv.. . 1. aşa cum s-a mai arătat. şi la această categorie de pompe. Elemai pot fi folosite şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune. de discurile de distribuţie.Funcţ!onarea se petrece astfel: la rotirea rotorului in pompa umplută iniţial cu Iichid. pentru a îmbunătăţi umplerea celulelor ŞI deci a randamentului volumic. arbore deplasat faţă de axa carcasei cu excentricitatea e. este..~. ti.5 bar. 1. .~jnd~tljU~:roţQ~~ rele poIllpelor de Vid ttpnel .1. . alc~tuită d~ntr~o ~arcasă. o cantitate de lichid echivalentă cu cea eliminată. la.. s-ar obţine caracteristici inferioare şi randamente mult reduse. ceea ce conduce la micşorarea grosimii inelului de lichid şi la o funcţionare defectuoasă a pompei. Astfel pompele cu un singur etaj realizează presiuni de refulare de maximum 2. "Trebuie făcută distincţia între pompele de vid pentru vehiculate. . e. care este pusă în legătură cu conducta de aspiraţie. . care au prevăzută o carcasă specială în care este amplasat rotorul de vid ce realizează amorsarea..bietajate . ' Pompele de vid cu inel de lichid se folosesc şi în combinaţii constructive cu pompele centrifuge. unde. acest" pDmpe au ca agent lichid apa. . datorită procesului de comprimare realizat în celulele pompei.o altă fantă T. iar în discul d2 . iar cele bietajate pot atinge valori de 6-7 bar. . Pompa. dar bine înţeles că se pot utiliza şi alte lichide. ••. Rezultă deci că.. 267 f . fără inconveniente de ordin funcţional-mecanic.f. pompele se execută în două varIante: cu un singur rotor . De aceea.vid industrial şi pompele de vid înaintat (10-8 Torr] utilizate în Iaboratoarş şi inelectronică.. În sensul de rotaţie indic~t. la care rolul pistonului este preluat de inelul de lichid.z:i~z.. lichidul de alimentare se mai numeşte şi lichid de răcire. aerul se încălzeşte.. In acelaşi timp. in multe locuri din exploatare. Vidul maxim ce"pO~te :fi'obţinut cu pompele de vid cu inei de lichid :::inge valori de 15-10 Torr. .<: .numesc "pompe centrifuge autoaspiratoare". ele funcţionează in aceste condiţii. Totuşi.". .5 .zori la o valoare a temperat urii lichidului de alimentare de 1:1 T ~i l ele suferă modificări În funcţie de variaţ ia tomperaturii acestuia.)' .obţi~ed~M~ . regim cie. avind fantele modificate. "1:-. . ele sint folosite în special pentru evacuarea aerului sau gazelor din diverse recipiente şi instalaţii. atunci cînd presiunea de aspiraţie este chiar presiunea atmosferică. realizînd astfel depresiunea' necesară aspiraţiei. 3.29 este prezentată construcţia unei pompe periferiale. obţinîndu-se cu ajutorul său valori ale vidului de pînă la 5 Torr. volumul celulelorcreşte pînă in dreptul axului vertical al pomPei. iar cea mai mare parte din căldura degajată este preluată de inelul de lichid.. Curbele caracteristice ale pomp-Ier nI' vid cu ind uc E~hiJ sînt illl. Din punct de vedere constructiv. Prin urmare. se formează un spaţiu în formă de seceră. procesul de pompare se datoreşte variaţiei de volum.pentru vid mediu pînă la 160 Torr ŞI cu două rotoare aşezate in serie . Dacă s-ar folosi aceleaşi discuri cu care este echipată pompa de vid. In discul tii este practicată o fantă a de o anumită formă. . in marea majoritate a cazurilor. pompele se livrează cu discuri de distribuţie speciale. Pompe perifeTiale. . este necesar să se aducă în pompă..32 XOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRI~CIPII DE Ft:NCŢIO:URE A rOllPELOR 33 I Il II tlI. dimensiunile nu mai sint limitate. Canalele fac legătura directă între j Alegerea pompelor - c. .//. Datorită poziţiei excentrice a rotorului. cu secţiune circulară c.'. astfel că alimentarea tre- buie să se facă de la o sursă care are temperatura corespunzătoare. fixată lateral prin discurile de distribuţia dl ŞI d2 • In interiorul carcasei R se găseşte rotorul R. • Spre deosebire de pompele cu canal lateral.3.28. Acestea din urmă reprezintă construcţii de poinpeVolumice speciale. iar aerul aspirat începe să fie comprimat şi este refulat prm fanta de evacuare.pompede vid inalt".. întreacesta şi faţa in.de către paletele rotorului. odată cu evacuarea aerului din celule." r-. 2. raţia pe ambele părţi.:.. 4. de Ia o sursă exterioară.a . cu condiţia ca acestea să nu intre in combinaţii chimice cu mediul ce trebuie evacuat. care se montează pe flanşa de aspiraţie a pompel. .pentru vid Înalt pînă la 25 Torr.1 . Il" arbore în limita jocurilor s dintre lăţimea sa şi lăţimea carcasei mărginit. la pompele de vid cu inel de lichid.e Iuru. Deoarece transportul lichidelor cu astfel de pompe se face cu un randament scăzut. Din figură se observă că.. .

Celulele.."piraţÎc.r..' '1'" . avansind continuu de la aspiraţie spre refuIare:. Pentru' a obtine o amorsare cît mai eficientă. pompa ?fumul.: al acestora este limitat Ia scopuri speciale: irigaţii cu caracter local.. .rolu:L~?r~t~jetn~ca~~:~x. utiliza~ea acest?r' apar~le este limitată._" '" .. berbecul hidraulic. Pompe autoaspiratoare e~. Funcţionarea are loc astfel: pompa fiind umplută 'irtiţi~(cu'lichid.w.. evacuări de ape uzate din incinte.4e paIete şi pereţii late"ra~i ai carc~~!or joacă .lele se monteazăpe. pompe.pompă constă în producerea unei turbulenţe care are ca efect degajarea aerului sau gazului conţinut În lichid.r~alizf!z~la. ".D:l~siun~ reduse presi9~:de.r Lichidul din pompă este în contact permanent cu aerul din conducta de . fiind mai uşoare.5 .' li Ipd~ui se acumuleaza ŞIse ampliflcasubformăde'preSlUnea~tfelcăp9mpae '.4 ~3/h la lnăl ţimi de pompare relativ ridicate.31. înt~eg -raseul pînă S(' produce arnorsarva pomp_'1. i~iţlecît pompele centnfuge asemănătoarexăstfel pompele periferiale pot realiza înălţimi de poinpare de 250 metri coloană de lichid. Timpul de amorsare la acest. de ordinul 0.. . lichidul este proiectat spre periferia carcasei şi aici capătă o mişcare circulară În formă de spirală . . asigurîndu-şi astfel exploatarea raţională şi totodată economică a instalaţiei hidraulice pe care aceasta o . Fig. ".. 1. Eig. " ". lA. Pen~ru aputea s~tbface astfel de cerinţe. iar lichidul se întoarce in rotor prin orificiul de retur şi ciclul se repetă.~tulţ~. cu un singurroţ()r .4.Schema funcţională a pompei periferiale. 1. p'Jmpa funcţionează CI n pompă c(~ntrrfll!. Atit rotorul cît şi carcasele se pretează a fi realizate din materiale anticorosive. pldsometrzel ele abu» şi apă salt cu gaze ş: :"q . .}}4'ţ~.:.. Principiul de funcţionare al acestui tip de .Iavrotirea rotorului. vu iin.e~ţ. l Injectorul şi ejectorul sînt aparate Ia ca~e principiul de funcţionare este identic. iar. Principiile de funcţionare descrise în cadrul acestuic. pe ambele părţi. pompele se echipează cu rotoare adecvate. atun~i cînd este f~los~t p~nt~ p~m~area su~ presiune.: EXIstă Însă '!il alte. de funcţionare. dÎ. astfel că bulele de aer.29. dar denumirea lor rezultă in funcţie de modul de aplicare..]{ . aburul . 1.! intre 3-7 miri."t!!1(l<> l-mv.i. ?~r ~a~acitatea lor de aspiraţie este redusă.<. " ' I Pompele' periferia1e seutÎlizează . Schema pornpei pcrifcrrale.' înălţimide 2-3 m. aspiratoare cu bazin. Locul aerului din conducta de aspiraţie este luat de lichidul din rezervorul de aspiraţie.30.:\u matriţare.. tf::.dar domeniul de ut!Ir:::-.":f..''.31.• pre.' pabilă s~~.' .~~ . 1.)~::.' .P()mpele penfenaIe se mal numesc ŞI pompe "turff' 'bionare". calităţi apreciate mai ales în cazuri de intervenţii 'râpide. în masa de lichid se produce o" turbulenţă puternică. Această categorie de pompe este utilizată dvstul de frecvent pentru diverse servicii: irigatii.34 :-iOŢIUNI FUNDAllENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 35 ()rifici~l de aspiraţie şi cel de refulare. denumire datorată circulaţiei turbionare a ~::'.Între canalul lateral ~ipaJete . alimentări cu apă cu caracter local. dintre care cele mai cunoscute sînt: injeelorul de apă. Expresia analitică sau grafică a acestor pa~amet~I ?feră pOSIb~litatea beneficiarului pompei de a alege pompa cea mal potrivită sCOPUlUI. Ele sint pOlp.:''-l l)!lI~nul~:!. dup. este r. şi ejector.! n'. ejectorul.ufllizarea unui fluid motor . . Acest amestec este . se ridică Ia suprafaţă. 1. . cu un număr mare de palete realizate prin freza re . ~e:. .! tipuri de p()mp'~ este d(. 'al' căror principiu de funcţionare se ~azează. alc. Aceste!"construcţli sînt 'cunoscute sub denumirea de transformatoare hidraulice.. Curbe caracteristice Criteriile după care pot fi apreciate calităţile unei po~pe sînt parametrii funcţionali pe care-i poate realiza aceasta.ch~dşi înlocuieşte treptat aerul evacuat in conducta de refulare.J( .e r~d~tăJpJ~!.-~':II?-~lt ~m:fi0. de a-i cunoaşte limitele de utilizare corectă.refu. . categorii de pompe.7..peautoaspiratoare.escnerea prIncipiului de funcţionare este prezentată în Iucrările de speclallt~te . se: 1I1Cll1Jt~ orificiul de retur.refulat în bazin unde întîlneşte un spaţiu mult mai liniştit... . asan~rl. denisipări de puţuri etc. . pe măsura funcţionarii. lichidului in pompă.apa. Rotorul are forma unui disc prevăzut la periferie. În funcţie de cara~terul exploatării. supusă la dIver5~ regImUrI. avînd ca efect crearea unui amestec de lichid şi aer. Deoarece din punctul de vedere al exploatării.' .1pă.zenta lucrare îşi propune să le trateze numai în cazuril~ în care sînt folosite in diverse soluţii combinate cu pompele de largă circulaţie. :. în comparaţie cu celelalte tipuri de. acest aer se dizolvă în li.şasiuri cu rOJişi siI?-ţantre~aţe cu aJut0m! motoarelor termice. Acest principiu este ilustrat în fig. nedepăşind i" I ". care_umple. int'ervenţii la stingerea incendiilor etc.'. cînd este folosit pentru aspiraţia lichidului din puţuri cu nivele adînci. Astfel aparatul se numeşte injector.3.::.bazi1ţ. la~ d. aerul. în care are loc separarea aerului de lichid. Această -soluţie le confera mobilitate ŞI independenţă fată de surse de energie electrică.!-pitol ~ referă I~ tipurile de pompe cu cea mai largă aplicaţie pe plan mondial.Îndeosebi În industria chimică şifarmaceutică)i acolounde sînt necesare debite foarte mici. " .. Ia rotirea rotorului."""':.:comandabil ca vanele de pe conducta de refulare să fie complet deschise astfel încît să opună o rezistenţă cît mai redusă în calca aerului evacuat.. :.'-'. Pompa este prevăzută cu un bazin de decantare a Iichidului... Pompă autofuncţionarea are locastfei. Fig. In C'lntllluarc. Schema principiului}e f~8tio~ase.

afecteaza c~n~lţiile \ de aspha:ţie. are ca efect distru.val0a:e .. uzinel~ţ. iar coordonatele lor se obţin cu ajutorul ~ormulelor (1. . d~~. n .nnan' din a"('ast~ 7. Curoe caracteristice la pompele centrifuge. efectuate pe prototipuri.tIi mar"ea majoritate aciiZriiil:~i.-L. ~ll apă.. Zona <ţm---PUtea . prin măsurători directe.!j~d Fig.~spUIlZăt?r dC!b~telor maXlme. se l?ăsesc situate pe cîte o parabol~ de gradul II. exprimată în kW. Astfel. Această lege nu se aplică în cazul funcţlOnarn ~~pei în regim de .. 1.36 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 37 ~ f • ! _ i deserveşte..lsatoJ. / Q(m3/h) înălţimea totală de pompare. Numai In cazun cu totul speciale se fac ŞI probe cu alte medii.-t::t:::I::l-L. fiecare exemplarse verifică pentru un anumit număr de puncte funcţionale şi se compară cu curbele omologare. efectuatepestand!U'ile deproM ale. :1. iar după introducerea acestora în fabricaţia de serie.:uo lnăltime de pornpare mai mari. exprimată în rotaţii pe minut (rotjmin.. exprimat de regulă în m?oră. Deoarece însă În multe cazuri '.:. ~. '. ad11liL' folosirea pornp«i într-o zonă .cavitaţie.. Se poate remarca: LLJl. sau rot-rnirr t) : "1) randamentul total al pompei. astfel ca avind curba determinată pentru o anumită turaţie se poate o~ţln~ curba corespunzătoare unei alte turaţii prin deplasarea paralelă a pnm.el curbe.debitul de lichid pcrnpat.-sc pararnetri "n()minali"... . (fig.. (cu y d: '1 OOO:'kgf{m3) şi 1<1.H.!. Pentru folosirea aceleiaşi pompe într-o instalaţie in care sint necesare un debit "...ce conţine curbele . dreaptă.. '''1 ~ 3000 3jh = 2 X -=i m .34).32. 1. identice cu cele din exploatare.. Dindiagrama prezentată în figură se observă alura curbelor caracteristice ale P(k~/) pompei centrifuge.untate în.500 = ix 2 QII. In fig. . Va:laţla turaţiei atrag.. creşte şi de' asemenea valoarea . litri/minut. .înălţimea energetică netă la aspiraţie..{Jn~ nurn.. Punctele Al'" A3' A~ .La anumite categorii de pompe centrifuge sau la alte tipuri ţie pompe care seexecută în serii foarte mari. 'ii.puterea absorbită la arborele pompei.:():'esp:lllz~'ttoare nor valori acceptabile u ' di n punct de vedere al randamentului. ~ar rczultatcle nu sînt satisfăcătoare ŞI exploatarea se face neeconomic. .L.uic astfel făcută încît aceasta Srt funcţioneze o perioadă cît mai îndelungată în zona randamentului de valoare maximă. care la început înregistrează o creştere pînă atinge o valoare maximă. altul avind o tu~aţie de 3000 rot·min-1• Pent.a d0lll:~niuluI.L. N PSH . .!~l în.enlatld a organelor hidraulice a~e ~ • . Pentru pompele care se lncadrează ~n limitele toleranţelor admise. N PSH creşte. uzina eliberează certificatul de calitate corespunzător.5) d~ter:n~~ nate de legea similitudinii. teona după car: curbel~ de sarcI~a !f = 1(1) sînt parabolecongruenteacăro!axăeste.. III. o dia:grain1\. S~a d~~onstrat.constanţ1\. puterea absorbită.33. diagrama din fl~. la diverse turaţii. Diagrama H =J(Q) pentru dip. dar în certificatul de calitate furnizorul prevede în mod expres acest lucru. Curbele caracteristice prr..yariază de~f. H . alură Ce reprezintă sensul de variaţie a parametrilor funcţionali in funcţie de variaţia debitului Q. exprimată în metri coloană de apă (mCA) sau metri coloană de lichid (mCI). ~9.Curbe1ecaracteristice ale pompei se determină de către uzinele ~nstructoare pe standurile de probă.' In fig.> fn:'('ţ. 11 experienţele au confirmat. temperatura mediului ambiant. scade.!!YL. Eumplu numeric: O pompă centrifugl!. /"(m) . pe Ioturi.'turaţie n..' de . l.: după sine variaţia: curbelor ca.oi.. apoi. exprimată în metri. centrifuge.. favoriztnd fUiicţlOn3:I'ea t. În practica curentă relaţiile dintre aceşti parametri sînt exprimate pe cale grafică.. PC?mpapoate funcţiona şi în afara acestei zone. O alură mai deosebită este cea a curbei d~ randament "1)..turaţia de antrenare a pompei. = Q1l1X .L.Înălţimea totală de pompare.andat este de obicei o zonă de funcţionare instabiIă. normele pot prevedea ca verificările să fie făcute prin sondaj. "1 = 8 m3/h. . 1:32 este prezentată _ 'Il".-( JJ carltcterlsfice ale unei r j:)()Înpe centrifuge. 1. pe măsura creşterii debit ului.c~msţructoare se fac. II. exprimat în procente (%) sau în număr subunitar. se poate inlocui motorul electric de a. . 1."_' această situaţie nu poate fi obţinută. noua turaţie se calculează valorile celor trei puncte: QII = QII X fi.este determinată prin curba de sarcină H =!(Q) trasată prin punctele cunoscute I.. Zona de presiune maximă din pa~tea sffiigâ a domeniuluI recom. P. Măsurăfile. iar ~(' punctul se numeşte la rîndul său "punct nominal".să scadă sensibil" Analizînd alura curbelor rezultă că alegerea pompei tre- I..' . deci avînd o fabricaţie binetnsuşită. P . sub formă de diagrame.75 kW la o turaţie de funcţlOnare de 1500 rot-rnm . .. Diagrama curbelor caracteristice ale pompe] . lll~/~eCUnu. începe . care cuprind diverse curbe ce au căpătat denumirea de "curbe caracteristice". !.. Cl/s} Fig. Parametrii funcţionali ai unei pompe sînt: • Q ..!. A~ . se t" ..paralela cuabscl~a.32 sînt ~eterml''1late la o '9lluinită . . ~.actenshce ale pOI?pe~. Parametrii corespunzători punctului (j. A. Ea este antren~t:}e un motor electric avind o putere de 0.Î?...:" sau Imi/secundă.ntrenare cu.fapt p: se răsfrinl?e negativ verse turaţii..!::m:pe măsura creşterii debitului.33 sînt prezentate curbele de sarcină aleunei pompe centrifuge.!.. Această zonă este marcată în diagramă prin două linii frînte. asupra instalaţiei.LLLY. gerell p.

QB' In concluzie.1 .lraulică şi cunst..u obţinut punctele 1'. Punctul corespunzător valorii puteriiabsorbite la arborele pompei este situat Între c.~OOQ)'l = 6 k\\·. mod --neterminarea valorilor din diagramă se face astfel: punctul B.0 m: ..urbele 0..2 D(uIl~le '. '.·0.= Hll-X( .8 :P. puterea absorbită este minimă.d!~nensiuni să poată satisface dom-nii . ut ilizan... / .35 este pr'CZcn:tattr-caracteristica universală a unei pompe centrifuge. diagrame redau curba de 'sarcină funcţie de' variaţia turaţiei).es~e interes. I. Cînd vana de refulare este complet închisă.(::r'. J.3. ..0 Prin urru.ium..95D.soluţie care se practică de toţi fabricanţii de -pompe. -lI I I - ---- / / / / I I .it să cunoas~.jNPSH.. Punctul A din diagramă corespunde valorii randamentului maxim.ITI = HlIIIX' Il!' (:: r =2. prin strunjirea Punctul B este situat Hs Între curbele 1..32.0.'urmînd să se aleagă puterea p/' care este acoperitoare . 1. admiţîndu-se o diminuare a diametrului cu aproximativ ~o. In construcţia modernă a pornpelor se manifestă pregnant tendinta tip :il':(. 1. Il'. care au o "variaţia turaţiei nu mai este posibilă. zăroaro noii turaţii.. pentru a putea stabili ŞI recomanda limitele el de utilizare.. reţine că alura curbelor este următoarea: pe măsura creşterii debit ului. iar puterea absorbită creşte.5 NPSH ca valoare acoperitoare.0 m. corespunzător debituiui Os şi în'.. randarnentele pompei nu-şi păstrează "/u]orile iniţiale.. înălţimea de pompare scade..btLl ca Uil .5. RandaInentul acestul punct este cupjins .u reUlb dl' [lP.34. Prin aceasta se obţine o lărgire-a: cîmpului de utilizare a aceluiaşi tip de pompă.0. De obicei. . '. motoare electrice asincrone. De aici rezultă recomandarea . }2 "= 8l5"'{'> 00. '..:L . Caracteristica de sarcină a unei pompe centrifuge la turaţiile de 1500 " 3. _J .6 P şi'0.t şi se aprecieazăprinjnterpolare.l toate posibilit. prin urmare Totuşi pentru_obţinerea unor caracteperiferică arotorulu]. -. misie prin curele sau. \ :'~:II·=. r 5.1.0 rot-mtn-". construt ivă a acestuia.exteri9r.. !. <led: 1'.' se află situat pc ~ttr~<I: desarcinăQ-H apompel cu rotorul de diametru 0..cit mai largi.75:< (.·ucti'. r?torului est~ limitJ.75 D __1.2 NPSH_ .ir cit m. se poate modifica viteza pompele centrifuge sînt antrenate de turaţie practic constantă. pompele sînt supuse unor probe complexe.u-e se 'Ia alege un motor electric c.0. ristici diferite. ..0 ": )" = '.ţIţimii totale de pcimpare HB. deci la debit nul. (': :-i~ .!i~.0.801) . '.itii« p(JlTrp(:i. . ~.'".: 'it· .. Strunjirea.::. - . curbele randamentelor -r" curbele puterilor P şi curbele înălţimii energetice ne te la aspiratie nt" 2 6 '8 NPSH. în majoritatea cazurilor. Se va alege 1... ~ 'Ia calcula turaţia de antrenare corespunzătoare şi se va utiliza in acest scop o trans .0.r~ de forma. In această diagramă sînt reprezentate curbele de sarcină H = l(Q) pentru un număr de diametre de rotor variabile între limitele 0. pentru Fig. 38 xortcx: FliI'iDA)[ESTALE DESPRE POMPE i~ • CCRBE CARACTERISTIBE 39 Fig.intre H(m) valorile. un reductor.I -: .."'_'(':I. ale căror rezultate sînt consemnate Într-o diagramă numită "caracteristica universală" a pompel_ In fig.. diametrului.751).'28 H.' i"o. In acest scop In standurile de încercări ale uzinelor constructoare. 1. ~1 1. Pentru obţinerea unor parametri Iuucţionali interrnediari..0.lin gama standardizată care trebuie să acopere neccsarul de (j k\Y.~ -. H..:.. curba' de sarcoină analog folosind corespun relaţia S-. m. Puterea absorbită la arborele prin c~re'se se poate trasa porupei determină în.5_ Diagrama caracteristicli universale a unei pompe pompele centrifuge Se va centrifuge.. . Trebuie precizat insă că la modificări importante ale turaţ iei .= - i'lX("')' "1 = .t[f' hi.

. La următoarea s "'.~--F-ig-·. -' 50 '~ H (In) "'.pr~~ce ef setul de -rotire În sens invers a rotorului.reprezentare se oferă posibilitatea cuprinderii unui cîmp caracteristic mult.-I-. în care abşcisa reprezintă logaritmul valorilor debitului.centrrfugcmo~octaJate.~P!f2r. .ir.e o pOfUpa axială.. Astfel la pompele axiale. . ~" . s:.'i"1c. însă în prospectele de 'prezentare ale. ". Dri-.r' 2~~~~~~+-~~~++~~~--~rr++H+~ f.. Această manevră nu de Ia o ::-!:lmită valoare limită se produce o între:upere a debitării concomitent cu o scădere bruscă a în~ţimi.: ." ')d~bilcapo.aşi pompă. familiilor de pompe tipizate. se datoreşte întoarcerE parţiale a curentului de lichid Între paiele rotorului.şi . astfel ca lichidul din pompă.. p~ masura creşterii debirului creşte şi viteza lichidului şi implicit cresc şi rezistenţele hidraulice.r>0TIUXI FUXDAlIEXTALE DESPRF. Diagrama cîmpului caracteristic al unei familii centrifuge.be-:.'!rca dcbitulu i. C:i.36..~ba sţa~llă: .d.t.. utilizează sistemul de coordonate carteziene.t~I ~~ r~fular~ cu o dap~tă de ~:::ţiner'&. . în zona corespunzătoare debitelor de valori reduse. minimă în'refulare..zlIlW~şupenot:! '_: _'.rPrin acest fel de . 1.. ceea ce poate conduce la deşurubarea filetelor organelor de fixare a pieselor În mişcare. în general.. Instalatiaesţe:prev~~ută la capăţp. .. pC!. Firmele constructoare utilizează.lP9rHunea~~.1.fig..:""I~-~~-''. fără.i~C~ ~ţ. iar ordonata logaritmul valorilor înălţimii totale de pompare.52L-J-~5~UUt~'----~20~~~S~0~~~~~Q~~~~~~~~ Fig. 9"'.~. : '~:l (lid. Pompă axialâ invers.'''' trebuie realizată cu o 'rezistenţă ' pompe axiale.c0n~uc. ". asffel ca pom_.i mod nefuv._c.jS.38 este pretentaf uri exemplu de mstalaye~~esefVlta d. mai larg. . .~tld refulare tnchis. care este rccirculat. . PJ. ~". :I..d~ tI. ".4.3-7-~-b':i=ag=r=~·-m""·a-c-~-. reprezentarea curbelor caracteristice se face cu ajutorul diagramelor care. urmare. netă riecesat'ă"1aaspiraţie creşte de asemenea odată cu fT'. la ace.!.2. puterea absorbită la arborele pompei creşte pe măNPSH (mi sura reducerii debit ului 'pompat ~ si din acest motiv. "l% Spre' deosebire de pOI?pe1e cL'. dacă se face pe o perioadă de timp limitată.caracterrstlce ale unei pompe axiale. de aceea proiectantul instalaţiei trebuie să prevadă soluţii care să Impiedece rotirea pompei în sens Fig.•••••• _'to~ '.36es~e pte~entaf~ÎmpuI carâctedstIc' al urieîfarfiilii de pompe .ici iiiipericol pentru pompă. . de rotaţie.~p.t!Jai m!u§.rwl~:-'.nireâ:'P.aXii/lr ' I s~ se ef~eZ!. dacă este posibil.'-l-~r~.rnpel.udin ba.. să ajqlh.: refulare se scurge prin pompă inapoi in bazinul de aspiraţie .:. a cun-ei de sarcină Q-H situată P 'N in zona debitelor mici.. dehitele mari influentcaz« i.'.. nu se încălzească peste măsură.ol.ită. este recoman. 1.• diagra:na curbelor . Vne!-e pompe sint prevăzuteprm construcţie cu un'dîspozlti v de oprire a rotirii în sens invers.il conditiile de: aspiraţie. ". .-.. porţiunea de instabilitate fOO~_ ."" •.i d. J.0JJ4~'!itel?. acest robinet trebuie deschis treptat._ _ f • tri'fig~-t .:. Imcdiat dnpă amorsarca pornpei.~:':'·~-C7:'~L. '~ ~-JIQ.37 este preze!lt~tă Hrm' repreiinfâ-ri. Fenomenul..+( . fig... Multe pompe însă nu sînt dotate cu un asemenea mecanism. reprezentarea în diagrame Ia scară logaritmică. chiar cu r~bin. avînd în abscisă valorile debitului.J. lichidul aflat ln conducta d.IC'..ltriiuge."..e pompare.<. fapt care se explică prin aceea că la ' instalaţie d.. 1.:)r~llll:l ~L poate remar:. a depăşi ~~ minute. Curbe caracteristice Ia pompele axiale.. ' . 1.ale debitil!ui. . iar în ordonată valorile înălţimii totale de pompare.te'1mpiedică"s~~~~fea ina~?l ~lichld!1l._aoprir~~.~~t1p~iim)e. )t înălţimea energetică. reprezentată la scară logaritmică..~uVz~~'1J:{lls1:~ftl. I. PO~IPE CliRBE CARACTERISTICE 41 ca pornirea pompe/or centrifugesăse efectueze la ualori cît._. C~~b~ie caracteristice ale pompelor axiale cu o alură deosebită faţă de cele ale pompe1or centrifuge.'i. 20 10 ..

~40 2 I e 2' -4" -6' /3-fO Variaţia curbelor de sarcină Q-H este stabilită în funcţie de unghiul de rq.i pompele axiale se Întocmesc diagrame de caracteristici universale.i caracteristica universală a unei astfel de ~ h87% 8l< 86 11r18 • T. abscisa reprezentind ' presiunile. l. .ţil diferite. LL·l(. p.~t. Fig. atinge o valoare maximă. Curba de putere absorbită P este continuu ascendentă. ea se abate de la linia dreaptă.'ltoare cu cele prezentate la pompele centrifuge. La pompele cu palet e :1:~ -.. NP 'H(m) " pornire.x. Dacă pJmpa cu palete reglabile este antrenată la t1!. După cum se poate remarca din diagrp.:---. deci are loc o reducere a debitului pompat.1~·.!. apoi devine descendentă in zona presiunilor ridicate.· ungllluri (le.40 curba de sarcini.fuge şi axiale.gramă se mai observă alura curbei randamentului.. Curba. în locul înălţimii totale de pomparc. Acest fenomen se explică prin faptul că.. care este p reprezentată prin linie punctată. curba Q-P prezentind o alură descendentă in zona pre.~ . 1. Presiunea de refulare este determinată de rezistenţa creată de consumator..e refulare fiin~. conducta d. reprezentarea coordonate~or ~st.:.3. porni:e~ se face rcziste!lţa rn refulare.-L---' siunilor mai ridicate.ma curbelor caractcrist lce la pompele volumice.l:L._i. ' ' in fig.-~:·.~e. .e d~ferită faţăqe cea il pom-'~[m1/h) " pelor centrIfuge ŞI axiale. e 'tecuntlii ) 3 t.(rL~!.". de' randament )) prezintă iniţial o porţiune ascendentă. dar iri mod practic. 1.3'J .::: l. exprimat în "1.. exprimată in metricoloană de lichid. bar. a palctei.p se ~ abate de la linia dreaptă teoretică. Din diJ..42 KOŢIUNI FUNDAlfE:':TALE DESPRE POlIPE Ct:I!BE C.L---:_p_("'~-.. la presiuni variabile. . . (.: I!0mpei. Curbe caracteristice la pompele volumice.. 7U 3 2 I O 2 -6 -8 4 Z -10 LJ.. " In fig."JI. astfel că pompele volumice au posibilitatea de a debit a cantităţi de lichid variabile.'sle fa:~. la presiune constarită. sau' cantităţi de lichid constante.: indi:"li'l' pul11.'Illru Ji\\.:. pe măsura creşterii presiunii. Teoretic curba de sarcină Q-H este reprezentată în diagramă sub forma unei.1.:.·r. iar ordona ta.. 2 Debito! . 1. ca pomi rea pom peTo~!!oJ~t!EŢj. ii.'...9JH!_~!~. I fO -1- prczentut. paralel (li creşterea presiunii.. cresc şi pierderile prin neetanşeităţi..40 este reprezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei pompe volumice. pe măsura creşterii presiunii derefulare. De aceea este recomandabii Fig.). Diagr. ~olită . a rezultat că debitul este independent de înălţimea de pompare. drepte paralele cu abscisa. ascm:Il1.. respectmd astfel condiţiile unei porntrt corecte. Caracteristica universală a pompei ' axial».:"~ll:~ pi... Forma curbelor caracteristice ale pompelor volumice este mult diferită de cea a pompelor Cfnţri.Metri cub.39. care atinge valori I11Cl:\imt tot În zona debitdor mari. variaţia lui datorîndu~se numai variaţiei'turaţlei de antrenare a pompei.:l!:':1Ct'~i~i!iC:l '~1." ' Din: descrierea'principiului de:funcţionare a acestor categorii de pompe.. 4~E!!~:::::'.~RACTERISTICE 43 ~gOrollmin 7'7a..âvolumice se foloseşte de obicei în notaţii.."c."-. 1. ter~ mcnul de "presiune de refulare". .. Q .so.Jaj al paletelor p.. h.~~_!.mă. deţJitcle. caracteristica universală se determină pemru fiecare turaţie în pan:o. La pompele 1----.

' Pentru determinarea caracteristicilor reale. . fig. Curbele sînt date totodată pentru diverse valori ale presiunii de refulare.JeIllperatu~!.. pe măsura creş ~rH v:( u t! '. la .?.teral.7 kW.ame se face însă pentru un singur rotor..absorbite tgtalese)nUltiplidi ~valorile ?e b~z1{:cu numărul de etaje corespunzător. aram. pentru 2 m3jh este 3..40). De asemenea. Reprezentarea div. Curba puterii absorbite a unei pompe cu canal lateral..':::3ii: gr2.gr!J.-na caracteristică a unei pompe ~u canal lateral cu mai Ip-ţtlte etaje.--i---1 tate diferă' faţă de cele ale eonstrucţici ". -.caracteristi~ a .f>. '1) randamentul total.i. În fig.. adica ordonata reprezintă debitul.~eas~ . Valoareaputefii maxime este situată tnz()n~.7 n=15~Ororml. [OoJ: .~~~~~ rea hl'hidelor corosive. '6. .rea pierderilor In l<Iter~~lţ:1 la regimuri de vid mai înalt. 1.ca~a~ P pompevolumice.. f" d " b d i Q-P are alura unei curbe de pompă volumică.~.ic. prin urmare pornirea acestor catego~u~e pompe este recomandalnl să se efectueze în zona debitelor mari şi a preswmlor reduse. q(mJlhJ tului lJ au forme asemănătoare cu cele Întîlnite" Fig... iu.1."~pel se confecţIonează nid anullllte calităţi de oţel uri moxIdablle s~u aliaje din bronz. . iagrama. Pompelecu canal ~at~. QInP~I~tcu.'iţ~. '. LTorrc' .unei ."\ d'. acest parametru..-.debitul de lichid auxiliar (de răcire) fl:mm]. bite la diverse'deblte. l~n "ur a e sare n t . ~ n rotmin~1 astfel că în practică pentru pompele volumicese întîlnesc frecvent diagrame cu caracteristici avînd paraznetri deterfuncţie de turaţie.4.:".CJri:.. D. 1.r~se cOI.-'pi)mpe cu-can~l . . . 3.qliţ~înşă uu. •.d~et~jt)~ A. '. ':i în functie de acestea.parametri !n. aspirat la s~ar~a de_~ompar~.tanuard. . 1.! .{. apoi.d~torită 'dilatărilor ŞI ca atare caracteristicile vor fi mai reduse.a. . 'pentru . 'Diagrama caracteristică la pompele centrifuge.:'::.oblcel . 1.şter:ea'numărulqi~j!.arte. pentru toate variantele constructive . . inel de lichid sint: . Astfel la c::>nstrucţlll=actuale. r.:" dlltilriqiune ale materialelor conmt>.epQlP. P are o alură asemănătoare cu cea a pompelor monoetajată.44 este reprezentată diagrama curbelor caracterIstIce ale unei pO'l1pC vid cu inel de lichid. . ul . '.otale .atît ca număr de PlkW) etaje cît şi ca materiale din care se corifecţionează pompa. axiale. curbele caracteristice nu sînt reprezentate tordeauna pentru apă. Se observă că puterea absorbită necesară a'1Lren. m'J!1Oetajată. '. .lUl. lateral. D (j-H.erşilor. 1. În fig."8 ~n:nă.. ln' ă .42 este prezentati diagrama caracteristică a unei pompe cu canal lateral. poziţionar.l!uetaJatâ. ridicate.ieei. (.~~!1<.m5. Curbele caracteristice ale acestor 80 <:"." Astfel. astfel că presiunea totală reală este mal redusă decît cea teoretică rezultată prin multiplicare. iar_pţ!Hţru".44 N<YJ1UNI FUNDAlIllNTALE DESPRE POMPE CURBE CAR. de ' . In cOI?pa.le'.~~''':'<o----l pompe sînt prezentate în prospecte.Q.' ~ c-r. . >'/" "'.• '.1l:i. Materialele pieselor cu funcţiuni hidraulice ale pompei determină valorile interstiţiilor acestora şi prin aceasta influenţează parametrii finali. 2oi---+--?-.--"-:"d P et '. mari ale înălţimii de pompare..Iichide SI.a~'. Puterea absorbit a creşte paralel cu creş erea h. Pompele volumice acoperă în general domeniul de pompare a lichidelor cu un anumit grad de viscczirate. Curbe caracterisţic. ~urba de sarcină Q-H şi cea a randamen. 1 4 5 Curbe.?--=~-.. Q _ debitul de aer. P _ vidul sau presiunea absoluta.. cu . " Randamentul total al pompelor cu canal lateral ~~te inferior.[l! pJmpel scade pe masura reducerii înălţimii de pompare.-13. .1. dintr-o mare diversitate de tipuri construct ivc. Jns~QPul obţinerij. '. cotele rezul100~'-s:-".. [kWJ.pare şi a P1.9.aţie cu cel al pompelor centrifuge.sarcina Flg.::-ii. . presiunilor ridicate şi a de~itelor mici.J1. Şi aici faptul se explică prin creşt.}.:-~ În fig.ţţj.uIll~ul. in consecinţă materialul din ca~e este. 1.t. ln~la: oL-. p~rametrii hidraulici..~tinaţii speciale. p puterea absorbită la arborele pompei.~ variaţia turaţiei.4.. În astfel de ca7... ~a~. interstiţiile hidraulice ~înt mal man . iar abscis'a-presiunea.lstrUlesc~ţ.e J~.. ('onstrucţiile ţin seama însă de caliJ{ . em I h. în % di:lgrame separate. l. .<.. puterea corespunzatoare debit Ul e 1 m3ih este de 3. la pompele de construcţie standard care sint de~ti~a~e să pompeze . J •••• ImJr .4.k\V şi ~şa mal dep.'n~~('('r> r'l'. cresc şi pierderile prin interstiţii...41 este prezentată diagrama caracteristică a unei pompt" volurnice h (IJn('ţi" d. .ilelă initial cu axa abscisei.~CTERISTICE 45 Deoarece debitul pompelor volumice este determinat de turaţia pompei. d pompa alcătuită din trei etaje. la miraţi în funcţie de viscozitate·... Ia. confecţi~nată ~mnd trebuie să corespundă din punct de vedere al r~zIstenţel l~ corozlUn~. .t pompelor volumice este alrutuită .' ..j~si dimensiunile pieselor care deterI "'. Se ştie că d.. curbele caracteristice din cataloage sau prospecte se prezintă în funcţie d.'~ ' diverse presiun.4. La această categorie de pompe.2.soluţi._.unQr valori mal.:---:--7..iZ. .:': c cu mai multe etaje.especţiv a pre~Iunude retuţare.__ l ~.e. ~. este asemănătoare cu cea a pompelor volumice (prezentata In fig. pentru fiecare c~rbă de . [mmH!Oj.~.caracteristictna pompele de vid cu inel de Iichid.lţţrii.lmmHg]. de aceea la alegerea lor trebuie acordată atenţie acestui lucru....5 :. ... se stabilesc '9. '1 l i dennmd ar.<1.etaje. ru fun~ţ~~iLii pompelor de vid cu. valorile maxime sint de ordinul 40-50 %.lrea mălţ~ll t.c!~ar~~~! ~..43 este repre~entată diagra. uzinele constructoare efectuează măsurăH(m} tori în standurile de probă...:L----2~~:. Pompele cu canal lateral sînt utilizate frecvent la vehicula- !~~:~11.'" fIl'~rendent:. sint indicate v~orile puteru ~'t>sox:.iWroXPR..p!esel: udate a...~#i~)~.' .ebituLnuya~'iază lr: fun~J!e <1<: n. domeniu ce nu poate fi deservit de pompele centrifuge.~ ~oordonatel?r.tu cre.

comune pentŢ'~ mai multe dimensiuni de pompe.. min-1. Familia este alcătuită din po»: p. restul pieselor fiir.cDiagrama "curbelor caracteristice âle unei pompe de vid cu inel de lichid. . In scopul obţinerii unor parametri satlsfăcători constructorii determină forme speciale ale orificiilor din discurile de aspiraţie şi refulare. " "1 1 d . în decur.l comune.a ţIPU~iIor constructive devine neeconomică. P:In aceasta se m.: : cu cel al pompelor centrifuge. Astfel.vidului.a de hmlta:~ a :1:1"11.1 r 'nelc firme constructoare prezintă caracteflstlcl. co~pr~~or. . Astfel pentru pompa de vid.: m0110~ta[ate. ceea ce cer duce la o fabricaţie economicu "acestora.dar. au căpătat den~~iri specit. fig. şipompe combinate ele ejector ' Fig..condiţii tolqranţa acceptată pentru debit este de 10%. practicâ curentă se folosesc valorile corespunzătoare stării de funcţionare. ·Fig. sau sub forma unor diagrame' Ul care debirul este determinat în kg aer .5..ul timpului. ~. vid 'mediu ptnă la aproximativ 160 mmHg absolut. căut indu-se în acelaşi t!mp ca: prin dlver~ SOIUţll.:.catre constructori a unor varietăţi de tipuri noi de pompe care satisfac . 1.paraI?etriIor h. ::. iar debitul este exprimat în kg aer/oră.. J_ . astfel că a apărut tendmţ. Din diagramă rezultă că domeniul optim de utilizare este diferit la pompa de vid faţă de compresor. fără mi?djfic~i constructive şi la aceeaşi turaţie se poate face 'numai fn dauna randamentului maşinii. . adică la început este crescătoare pînă cc atinge o valoare maximă.. diagrama este construită Ia scară logaritmică.utiIiza!e astăzi pe plan mondial. 1.46 este PL'j:lntat:. respectiv cu relaţia: pV = constant. o astfel de dia. pentru. min-r. pe cînd la cornpresor turaţia corespunzătoare creşte pînă la valoarea de . folosirea unei pompe de vid . în ambele situaţii de funcţionare: pompă de vid şi compresor. cu inel . în comparatie construcţia acestora este diferită la pompă faţă de cornpresor. Caracteristicile. i >. Prin urmare. pompe bieta jaie. atinglnd la construcţiile>-actuale .ca suflantă s~u.uzmele constructoare'stnt considerate la presiunea barometrică de 760 mmHg şi o temperatură a lichidului auxiliar de 15°C. 'Debitul de 'aei' aspirat este considerat destins la vidul resj>ectiv.H. J. deci exploatarea devine neeconomică.de pompe de vid cu in~1 de lichid. . . Diagrama cimpului caracteristic ':1 uner familii de' aer.:: 1:' ':". Dar extinderea e~agerata . .. "Caractenshcllemdlcate"'de .~":lL furiee ticnare. pentru vid înalt pînă la 25 Jn. să S·' obţină extinderea şi diversifica:-ea ~ome~lUI~1~e Utl~Izar~a unei pompe..~~La!l·-Di:1g~~a ~~~I~~ck~~~r1~:Lt:e ale unei maşini cu in':-I de lichid pentrii dorcenrje pompă de vid şicomPreSor. Paralel cu dezvoltarea tehnicii.va:laţla ...lor au devenit din ce în ce mai numeroase.se realizează cu o: fam~l~ de pompeasemănăto~re g~n:etnc.p:.diu. .:rc.'. pentru v. creşte odată cucreşterea . sistemul modern de concepţie ŞI fabricaţie m domeniul pompel~r se bazează pe principiul tipizării hidraulic~ şi ~onstr.760 mmHg şi O°C--..j. tehnicii. iar alura curbei randament ului este asemănătoare cu cea a celorlalte categorii de pompe prezentate anterior.:. l. Debitul de lichid a.'n.ice.pompei 'pot fi indicate şi pentru starea normală a gazelor .valori ce nu depăşesc'fO %.". h fi..2000 rot ..astfel că pe o diagramă generală pot fi prezentate ambele funcţiuni ale maşinii cu inel de lichid. t~ndinţa ~S(f~ 'C:l un număr cit mai mare de repere să fie. ceea ce a condus la real~area de . zona randamentului optim corespunde unei turaţii de 1600 rot . prin urmare consideraţiile de la capirolu: respectiv sînt valabile şi pentru această categorie de pompe. .NI". aceeaşi alur~ cu cele ale pompelor cu canal lateral. Transformarea valorilor pentru starea normală se face cu ajutorul legii Boyle-Mariotte. p-» ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ "Pi1Ds"""!Ig as p0mp4 ~ Prr4r:. 1. domeniile de utIlIza~e a pomp.t~lege.ennJele si conditiile impuse de instalaţiile moderne.~elichid sub formă tabelară. l~carC.e pomp~ ar re \ I~. Notă: Curbele caracteristice ale pompelor periferiale au . în fig.'draul~c~ se-obtine în general pnn modificarea dnuL'nslUml?r ~I~~aullce sau pnn v~na tia t uraţiei de antrenare.lfUlui construcţiilor.XOŢll.lHg absolut. '-<. astfel Încît .TE CO!\"STRt'CT1VE vidului.i6 •.45 este prezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei maşini cu inel de lichid.:dar fn. Eiem~nte constructive Pompele sînt maşini hidraulice al~ă~ui~e di~tr-un ansamb~~ de elem~n~~ mecanice 'care asemănător altor maşini din diversele domenii ale.') ~id COmţJrflGr .uxili~r este 'coi1~ta?~'f>nzo~a d~ vid illC. Totodată în cadrul familiei respective. la 5 mmHo absolut.Dur:' cum se poate remarca.id pînă . Randamentut total al pom pela!' de vid cu inel de lichid este de asemenea redus. ' Curbele caracteristice determinate pentru funcţionarea pompeica suflantă sau compresor sint trasate în partea stîngă a axei ordonatei.lnacţste. că acoperirea unui anumit do~enlu hldrau~lc . după care devine descendenta.uctive.:Xl Ft:XDAldEXTALE DESPRE PO~rp!l ELEME~.1.

7. al pompei.'ID. Pe corpul lagăr este p. al căror rol e:te de a reduce .=r="~ să fun~ţi5>nezepompa După cum se vede din figură. . În fig. pompa este alcătuită din următoarele' elemente: un arbore 1 pe care sînt fixate un număr de rotoare 2 separate între ele prin bucşele de distanţare 3. Asamblarea carcaselor intermediare cu carcasa de aspiraţie şi cu cea de refulare se face cu ajutorul tiranţilor 9.arborc:le în po~ţiunea de lucru..!-re . Pe capatul liber al arborelui se montează cupla de antrenare a oom~ p~i..__ . Locaşurile celor două presetupe sînt puse în comunicaţie pnn ţea\"a d" eg~~resiunii l4. este presate în locaşul presetupei decătre capacul 6.. scopul fiind însuşirea de către beneficiari a denumirilor corecte si uzuale a părţilor co~ponente ale pompelor. pompa este alcătuită din urmatoarele eIementeprmcipale:.e serveşte la verifi:area !lIVelI1. pentru protejarea interiorului lagărt:I~~. 1. Fiecare celulă. " ~~" pe doi rulmenţi cu bile montaţi i~ ~ouă corp.. respectiv vacuurumetrui şi manornetrul.revăzut un onfl~1Uin ~are se m. prezenta:trl!o' Sectiune '. In lagar.~~.pătrâtă. precum ŞI In 'Carcasă sint presate...lUl: de 1!lel• Inelul asvîrlitor 77 are rolul de a opri pătrunderea .ltr-o pompă centnţuga . rotorul Lfixat la cap~tul ~rb.al rot?rului etajului ur:llător. Garniturile freacă pe ~~. ŞI este evacuat prm carcasa de refulare 8. Arborele este sprijinit la arnb-l. 267 . prevăzute cu garnituri din pîsiă. n 'Confo~ figurii.. din azbest grafitat. realizind astfel transformarea energiei cinetice în energiepotenţialli . a căror orientare este Inv~rsa faţa ~e paI~t~e rotorului.tn fig.. să dirijeze lichidul fără pierderi mari de energie.Q.48 :-IOT/U:-IlFlr. R?t?r~ po~pei este de tipul "închi~". este' dirijat către canalizare. Etanşarea separaţiilor dintre etaje se realizează cu inele din cauciuc de tip "O". iar ~ adoptarea lor depinde de scopul urmărit În cadrul instalaţiei În care urmează ~ r--"=.t amplasate în interiorul unor corpuri directoare :1. Elemente co?Structive la pompele centrifuge..de Iabirin ţii 73.:" preluînd t?todată şi efortul axial hidraulic.se spriJm~ pe dOI rulmenţi radiali cu bIle. de~ecţiu~e.două inele labirint 8. care face legătura cu conducta' de aspiraţie.împotriva pătrunderii impurităţilor.qPf>tf' l_ --:--y} '3 ~~ fR'l : '. mitatsa părţii de refulare a pompei este fixat împotriva deplasării aJ(ial~•. II Fig.~otci~rele . Secţiune printr-o pompă multietajată. î~preună c~ c?rpurile directoare.. de C011~trucţlC. Rot~arele. In lucrarea de faţă.. care se~veşte la golirea pompei de 'lichid in caz că există pericol de îngheţ. '. Soluţiile constructive aplicate la e~ecuţla pompelor centrifuge sînt numeroase şi variate.!le?'Eur~ 1.t prevăzute orificii In care se montează aparatele de măsură.'ntrifllgă monoetajată. La artea" carcasei se ăseşte un do c.pie~derile datorat: scurgeIii lichidullIt-din spaţiul -de refulare catre cel de aspiratie. La 'partea anterioară carcasa est~ închisă d~ capacul de aspiratie. Corpul lagar este Incrusla ambele capete cu capacele 9. Lichidul intră în pompă prin carcasa de aspiraţie 7. Pompa prezentată este . i ce au nn caracter ! " I general.'arborele'!?.i lA7 este ~. ?rm~ă (s~andard) .orelui ~ în interio~ carcasei 3 . .' ~§~'n. împiedicăplit~nderea ap~l prelhlse de la presetupă spre lagăre.~'. ~ont~ţl In corpul lagăm!ui 4:XClrpUl lagar este asamblatcu carcasa pompel prm prezoane. as~guraţ~ pringarniturile n"Ioi5. aplica te de constructorii de pompe din toată lumea. In acest capac. ~înt plasat~ în interiorul carcaselor intermediare ~.z. Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă se face prin garniturile 'moi 70. 1.48 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă multietajată. Rulmentul opus este n~:. Lichidul scăpat pe la presetupă este colectat în cuva ?e la partea inferioară a corpului lagăr şi de aici. a lIchld~lul ~capat pe la pr~setupă şi care se prelinge de-a lungul arborelg]. Inelele asvîrlit oare 75. Interiorul carcasclor intermediare. alcătuind astfel cîte un etaj al pomper.. ~~~f~:tt 4 Alegerea pompelor c.\)IENTALE DESPRE PO)IPE ELEMEl\TE COXSTRl:CTl\'E respectivă. ..'~.t c. Rulmentul din lagărul aflat la extr~"~. pentru a nu diminua randamentul global. lorigitudiii~f:pri. care permite Iichiduluiece iese din rotor să fie întors din nou spre axa pompei şi adus astfel la orificiul de aspir~ţie .protej~~~ă astfcl.5. numlţeuzu~ ŞI:dIrectTlce " Acestea sînt prevăzute c~ ~alete.sî~. care alcătuieşte un etaj: are prevăzut la partea inferioară cîte un dop 16. care sînt presate în corpul presetupei de către capacele 77. ambele amplasate Ia cele două extremităţi ale pornpei propriu-zise. in cazul cînd exis per.. denumite uzual O-ring. printr-un orificiu. e w"het. are o formă specială numită "canal de în-' toarcere". Reducerea pierderilor prin interstiţii este a~lgu:ata . ". 1. p~ II) .lagăr 4. L.J:.48.de construcţie orizontală mono-" etajată cu rotorul In consolă.şurubează u? ~op transparent!. Paletele corpului director sint destinate. Etanşarea'arborelui la ieşirea din c~lTCasă. Se pre' 1 zintă numai solut iile (' •. Rolul COrpUlUI irector-este acela de a reduce VIteza vmei de Iichid d care trece din rotor Iacarcasă.. In fl~ş~ :apacului de aspiraţie şi in cea a carcasei de refulare sir:. ser~ veşte pentru golirea pompei de lichid.. deoarece paletele sînt cuprinse 1ntie do~a <!iSCurl lateral~.:ri de .1.

.'yealizată tn~lunguI paletei. 1.DlscU. Astfel. s~ ut :l:z':~I. s" . . . paleFig.şi' butuculvrotorulni alcă.h!'\!rb.nnpei. .:nono.n:aliz~a~ă c. .50 este reperczcntată c secţiune printr-un rotor lL' tIP SCITIluc'. 11. se utilizează anumite forme de rotor " care înIăt. .anmea l!lterst~ţl~~1 s}'ăInI.".pe măsura. . 1.' !. ~are de material.Rolul celuilalt <iisceste'pre. .'~ cln\strucţiespecială a....bloc e~c. 'aparmase'neechililmlle.l Iese e urna e I otelul . . " """'''''':.{L cu precădt.t" ..{!.lacL. de tip deschis. 'I'~·':" '.de .'•• . .eI~r. Rotoarele de tip semidcschi~ se f?losesc Ia ~'~hlcul~ea hc.' Fi". sînt aCdea ~are determină conceptia a.ar prin adău. sînt la nndul Ior adaptate astfeffudfsă corespuadă cerinţelor impuse de mediul vehiculat.. chis. 'cît şi Ia diversele SOIUţllconstructive utilizate ŞI al. ( faţă de cele cu simplă curbură.. ' ..t a ttt . ..50. Deoarece curgerea Iichidului p:In canalele rotorului trebuie să fie cit mai co~tinuă.iar.qe ~9~15~an:ţ~ şi permite funcţi(.semideschis'' deoarece are doar un singur disc lateral.. submersibile. Prin construc i. . La rotoarele turnate..rot9ru!ur ~aratăFiorma ŞI traseul paletelot.dbi d funcţionar. iar prin curbura du~Iă (în.'Ilc ~atera1e sî~ţ prevăzute cu do~ă .C"' 1 < .t'trnr scop '.'. pentru . In fig.. 1. . Rctor de pompă cenrrifugă. aşa cum este prezentat în fig.. Ecll1I. 1"''I=m1~'" Fig. capacul respectiv.:'. . deci discurile laterale împreună cu :paletele ..a'tntregului ansamblu arbore-rotor. .o pon I a. Condiţiile de ... P?~tru c\·ita...'·Secţl~~e::t.estei soluţii est~ rec~mand..' . carcasa -l.. Acestea din urmă au muchia de intrare prelungită-în de aspiraţie.lJ. astfel mcit m.!iI. '1.înţeleg~. eX1:t~ pos~ilitat~~. " sudare..stf. sau prin puncte in coordonate polare.e. Avînd în vedere că mărimea jocului s influenţează direct caracteristica pompei.j. ue tip Inchis.arc~.' li .rotor. -Construcţia paletelor-se realizează prin trasare cu ajutorul arcelor de cerc.inoxidabile şi bronzul. .. rotoarele sint piese realizate prin turnare din fontă. traseul paletei nu trebuie să prezinte deviaţii bruşte. pect1v ~pentr..4. 'uzării palet:l~.ctuărl! :IplUI. de tip tele se execută separat şi se asamInchis.""arată că rotorul este alcat.oloscse materiale rezistente Ia uzură ...'' . ?rosIVC: C unde. . c. semi- -I<aE1!--t -1. Rotor'-tle pompă centrifugă.s~tuaţ. dar confecţionarea lor este mai dificilă din punct de vedere tehnologic. micşorîndu-se astfel viteza Iichidului ŞI implicit pierderile hidraulice.' :..Sc.b este realizată~nţI:~rr.ape menajere::care conţin cor~ pun de diverse dimensiuni In suspensie..~~ " . Secţiunea med!an~ d!n fig:~ 1.fontă cu nichel fontă cu crorn ['J:1:{.anale.. decît ~ele închis~. a p. ) r.e a. P~i1:l~.\'il>r::tii (L'LULltO. blează cudiscuriIe prin nituiresau ..:1 C::. pe ~are se fixează •prin presare Inelele labirint.' 50 NOŢIUNI FUXDAlfEXTAUl DESPRE POMPE ELEME!HE COSSTRUCTI\'E SI zona. tuiesc un corp comun. determină debitulpompei respective. pentru lichide abrazive. ?ţel n~an~~nos . de care sînt fixate paletele.d . '.cu uzi ~eb~r~a! fedus.. .m. .hl~.pr~guri A. utilizarea.. derivate ?-. Rotor 5.u: randarncntc superioare. Cîteva exemple ilustrează diverse solutii alese.ir« il! [!tnqi"!!arc pr?duc .lua~A~ capeul de aspiraţie al pompei. Cota D.. •• . al unei pompe centrifuge.re oţelurile. În consecin+ă rotoarele cu p. tf ~ t la inelul exterior. din f~g." din punct de vedere tehnologic..<1 ee- chis montat într.'. cu siliciu.'{ecuţia pompei din materiale ob:şnul. U9. I:~.: tarea matcrialuliji ca-re trebuie să coresp~~dă condiţijlor in:I. atît static Cit.1111. ..] .. ef. 1.regla} care oapropie ele capac. Rotorul din fig. cum sînt : construcţule onzontale.utilizat la vehicularea lichidelor' fără impurităţi. .9..:!.49 sî~t rcprezentat~ două ~~cţiuni pri?tr-un rotorobişnuit. .' .51.'~' rotoarele trebuie echilibrate.rea u~or . /' j.c. . iar D _ lJ2 'diametrul de ieşire. .. . Există însă şi situaţii cînd.<1mamIC.. ac...... ' ' .a~ bilă numai în cazurile în care limitele de variaţie ale parametrilor hidraulici sint mai puţin riguroase. .. " .se. . Elem\!nţ~le hidrfl~ce~e~p1pei proprm-zrse . Paletele pot fi cu simplă curbură sau 1 cu dublă curbură.•ll~m~roase vafI~nte.~reap<?~peiîn c?ntmuare~lm~etnţel~s. . Cota b2 reprez[ntă Iă\imea canalului rotorului şi mări.:~.de t:ccere' mai largi. 1. lagăru1uipompei care face posibilă deplasa~ea ax~a . . " C' n' I'. In marea majoritate a cazurilor. dar care satisface ttotuşi mstalaţla~ Reglajul jocului se realizeaza fie pnn variaţia numărului de garnit~ri gale capacului .narma· stţ-.U1t din ?OUadl. da~ ran~ament~ lor ~ste inferior randamentului rotoarelor închise.eei. pentru pomparea lichidelor corosivo.~ste prehingi:c'_' L~lll. PEincreg~~e _~~m'!Lr.. '.tît d!n pompeleriionoetajatc: ClLŞI din cele multietajate.::. b gice..:non:aj ':>..ll'C organelor pom. datorită pierderilor mal man ce au loc prin spaţiul s.de':~piiaţ~e:{~e ):ir!nt. permiţînd astfel deformarea axială a arborelui datorită variaţiilor de temperatură. î?fundar. cOilstructl. Rotoarele sernideschise sînt mai uşor de realizat .lUsed~natura Iichidului pornpat. pe dispozitive sau maşini speciale . >etanşatea' dintre 'spaţiile de "asp!Taţle ŞI refulare realizindu-se prin interstiţiul s creat între paletele rotorului ŞI.-• A mea ei.rn• fig. oţel sau bronz. spre' aetit'a pierderile hidraulice. 1:49.sp~ţiu) .•.u:~ posibilitatea d:. cele cu transmisi". reprezintă diametrul de Intrare al rotorului.l. din motive tehnoloil.' ..amplasare In ll~stalaţIe. \'~rtic!llă. sau în cazuri dc reparaţii. centrtfugă.50 se numeşte .5 i.scu~1 mtre care sînt amplasateechidistant pal~tele-respecbve. ' .pl~n perpendicular peaxa. datorită n-part inci nouniformc de material III ma-a oiesei.

o. în multe C'azuri"nî!fiindnecesară demcntareapompei din'f.\':~a.. 1..a.al sînt mai mari datorită viscozit~ţii.52.. Rotoarele prezentate se caracterizează prin secţiuni largi de trecere şi număr redus de palete.laterale. .53-. Carcasele pompelor centrifuge multietajate au forme.'1 . folosesc pompe prevăzute C'! rotoare de tip "deschis". Intermediară. ~ ~ a .. Accesulla"iritetiOrul âcestor pompe seJ~ce~cu uşurmţll. e reI:>..t: .Jeqm?fate4a1~. utilizează diverse construcţii de rotoare a. cît şi cerinţele instalaţiei. 1. carcasele nu mai au forma spirală.e.a~esttip::. -:. Carcasele intermediare au o formă celulară.~Laomparea apelor' menajere care conţin particule grosiereîn suspensie. cum~a>răiat anterior. care împreună cu profilul corpului director alcătuiesc canalul de întoarcere pentru aspiraţia lichidului de către etajul următor. etajate : numărde urechi cugăuri prin care trec tiranţii de .Jlţ ~}. dar !$Ii: schimb oferă o siguranţă maximă in exploatare ŞI o întreţinere comodă. b -e-carcasă .sesc soluţiile a. .1. ~arJ~e!e ale. datorită formei sale spiralc. Pentru evitarea unorşoliCitări excesive ~. Iichidele vehiculate ?.2.. carcasa mai poartă şi denumirea de . respectiv de refulare. . Diverse construcţii c de carcase Pentnrpompe"C. partea de refulare propriuzisă a carcasei are forma unui difuzor în care se petrece transformarea amintită. ~. a pulpelor de fructe.ur1I~). în timp ce la construcţia b aceasta este orientată pe direcţie radială.mutticţie radială. La pompele care nu au corp director. In fi~. pompele axiale (elicoidale) sînt pompe pentru debite mari şi înălţimi de pom-parc reduse.55 sint re~rez~ntate car~asa de ref~lare.p?oseb~te.hstalaţle. carcasele au prevăzut un orificiu care serveşte la umplerea pompei cu lichid în vederea amorsării sau la evacuarea pungilor de aer.lt"te~~e. SI carcasa intermediară ale unei pompe multietajate.:.a~.fără a înlocui şi'cartasa.'iJ.~~ţi~i la~gi de . tate maitnulte roţoare de " """. 1.. " o Fie.. '. .~ telor. c~rţerii . precum ş. In varianta c este re rez t • carcasa unei pom e cu r lă ~aţie.lceea~ă. . Acestea mai sînt prevăzute cu un .-carc. 1.52 sînt prezenFig.lichldelor. c~rcasele pompelor de ape ~enajer~ .: Tl:l~isi~iI i~ţ~~~r!lrrezistenţei mecanice.. '-.des~his se 'caraCterizează .mal m~l. industria energetică (pentru circulaţia apei in schimbătoare văzute cu un orificiu de golire. 1.~.t~~~~lliU~ţ1~~â~l!I{~~~~:E~~:iî~~~ dezavantajoasădin punct de vedere . deoarece eforturile ~~a~~ &!~~f!.~p. abrazive. După cum se observă.·~pS~~c9Ill-plet.mclc_ul_ ompci". care 'pot flJ înlocuite pe. . a căpătat denumirea de rotor •• înecă". de pompare stringere şi asamblare a pompei. ~ d 0" tin b construcţii "l·:. b.l~":. Construcţia a reprezintă o carcasă spirală ~d gura de reIulareairipThsată tangential. b c In fig.. Pentru o o Fig. c..52 NOTIUNI FUNDAloIEHTALE DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 53 @@~~ " .Et~ ..\ . c şi ti din fii·T. J.creat. .l:iChldulul vehiculat.~ 1.52. 4stfel.I~.{~. Ca~'caSt'lepompel. -.făf. pomparea lichidezx Q lor încărcate.~trifuge. industria construcţiilor de maşini (pentru răcirea motoarelor termice).pompelor ce vehiculează lichide abrazive sfnt'prevăz'.ll!lptul că t . Carcasele de la extremităţi au orificiul de b aspiraţie.52. 1.54 sînt prezentate diverse forme de carcase de pompe centrifuge. .işteJ?ţe). Formacarcasei trebuie să satisfacă atit cerinţele hidrodinamice.a .tr~~fx:ep~ntrti1apermlte circulaţia 'obiectelor solide ~de'Qlm~nslUm . 1.ţ~t~iiiiliiâ1~'i~d~ condiţiileimpuse de caracteristicile instalaţiei. aproape "complet.1te cu b~md3. . .e e carcas~ sînt exec~ta e m oua ucăţi. fiind destinate să descrvească instalaţii c~re funcţionează la acest . carcasa trebuie astfel realizată Încît să suplinească şi rolul acestuia.ţ?I9..PMfrecarea cu discurile rotorului sint mult mai mari aecit în cazul Iichidelor Obişnui~.(:hsc.5-1.5.~ 'Jţxplic. .tIVul. În exploatate.'}"~"'· Rotoarele de Hi. adică să reducă viteza lichidului şi să transforme astfel energia lui cinetică.prm.!Îll • .!. industria alimentară.llr . denumire ce este reco~ mandabil a fi evitată.f'rl. Există situaţii destul de frecvente in care f?rma car~i nu ~ste conformă (u cerinţele. deoarece aici transformarea energiei cinetice în energie potenţială se realizează cu ajutorul corpurilor directoare.e.u o VlSCO?. iar la partea inferioară sint pre- Alegerea soluţiilor constructive ale 'carcaselor est~. Diverse C de rot oare Domeniile de utilizare a pompelor cu rotoare semideschise sint: industria chimică.. datorită formei sale speciale.. Rotorul d din fig. orientat în dire. l.se. La partea superioară. în fig. care nu permit înfundarea pompei cu diverse obiecte. respectiv pompa este secţionată m planul orizontal AA.:"l!. . aşa cum sînt prezentate în fig. In acest scop. .. .. inUinită la cele monoetajate. " - de căldură etc. '~" . în energie de presiune.:. . de cele a~e pompel?r monoeţaj:-te. J'de' relulare. b.dH~. Lichidul centrifugat de rotor este colectat într-o carcasă m C2re-1dirijează către conducta de refulare. Elemente constructive la pompele axiale . hidrodinamice ale.. sau..Fig.55.~·i.u.foarte dure> rezistente -Ia abraziune.e . Diverse tipuri de rotoare pentru ape menajere. a pas+ ~ .-.şlJez.

ptot. La alte construcţii.a. ca pompe de circulaţie îlCceIiiralele termice etc. sînt ghidaţi în lagărele interrnediare 5.. ..~r~a...:.tl.poII}.r!~. cl! aj utorql •căruia se 'poate "efecţt.~'. astfel. -'. • .E(9.l9r...-" Unele tipuri 'de pompe sînt prevăzute şi cu un mecanismde acţionare.: U nge• j.o. 1. DESPRE PO~!PE ELE)/ENrE CO""STRUCrl\'E gen de parametri. J pc arborele 3.ri. unui mecanism de modificare . Pompă axială de constructie verticall1.pţi.int.. acest mecanism lipseşte. astfel că unghiul paletei este fixat la montaj de către constructor şi el nu mai poate fi modificat.p.ţie. cuplat cu transmisia rigidă 4. " Ăidra.Aea14e~ . rezultat atît.". se folosesc la irigaţiidle~efi:i.~~_t~ prelu~~~.rţ._ ~ ~ .!ţ. tubulde pn)tecţie .Ît şi .:lse . .~ij. Carcasa pornpei este alcătuită din pîlnia de aspiraţie 6.pă "~!-.o~s~ţă.:iIlcazul ctlld :SUP01:htl· acestora este confecţionaf'din cauciuc..56 este prezentată o secţiune printr-o pompă axială de construcţie verticală.. ulei. 1. ' -. ".". l/ rele părţ j componente: bu turul rotor 1..se-foloseşte'compoziţie de lagăre.funcţionăriL . precum şi arborii transrnisiei.::'~~:"~~(. Funcţionarea mecanismului are loc a.din ~~:~ieşelor aflate Jnxoţ~. palctclc clicoidalc.1I. c ..L!t:."transmisia.ru! otorului electric de an trenare. 1..t~> q.: icu@tă..~ _~. .(... care m este dimensionat linc.~it:id~:1 '. s.s.:. ţ~ )Jlagăre._.54 NOŢIUNI FUNDAMENTALI'.10./ fi.P!!r. camera rotorului 7.57 este prezentată o soluţie constructiyă... Atît ~rQqrl!le.~'.\~!I(.siţnpI. - '/ .pompei.t~~l.Jagă".tială .axial.1potriva contact ului cu lichidul pompat prin .::tn 11r'î. sau cu .56. a ungl}i)ilui palatelor în timpul. " 8 Fig. ".t.~4b9.: .'.ejaţ~i!ÎlJ. In fig. In fig.Şi.. cînd . rnmpa pc care sînt este montat (.~~S~.ulicăilc.i. camera statorului 8 şi corpul de refulare 9.ţ:lin Jmpinge~ţ(:a. Arborele pompei propriu-zise.q...â' reglajul u~hiului paletelor în timpul funcţionării.

Prelucrarea profilului paletclor Se face e ma inis .. aşezaţi paralel. Ungerea maşinii de abur se realizează cu ulei pompat de către pompa de ungere 15.. în spaţiul din partea dreaptă are loc compresia şi refularea lichidului. Calitatea fin!t1ia s~pdn~tal~d{ . '" ·:'l.!rt1l'11htll1f.alcătuiesc o pompă. Pţ".a.. constructivă prezintă incom'~ni(~~tlll r~~.' " ~ r • . • '.e cu cele ale condut:~ei de refulare.rmăresc pr?filul modelului. ca p..J!l funcţie de instalaţia • ". pistonului pompei.r. Pi~oliulpQUl~L{.~s~~~o~~gozltate r ~ît mai red~tsgustruite). iar odată ~11. (It" "-~ .~ care sa asigure o modificars. Pistonul maşinii de abur are forma unui disc de o anumită lăţime şi este prevăzut cu canale în care _.~â~: .pompe simplex.. pentru alimentări ca apă în locuri izolate.•i.. r Pompele axiale pot fi realizate şi în construcţie orizontală sau ' Rlottoafr::e P?mpelora. . Ele sint mall utilizate şi în industria petreb'r:'l.' ŞI cele cu piston antrenate ." t l ro or.• sau l'..a. ." . se deosebesc: pompe cu simplă acţiune şi pompe 'cu dublă acţiune. . La partea inferioară a maşinii de abur sînt amplasaţi robineţii de purjare 13.de patente.. d~schis~tnchi$.:lr > ' • Pompa este alcătuită din urmă toatele părţi principale distincte: corpul pompei 1 solidarizat de m~ina de antrenare 2 prin intermediul corpului .CI.. tipuri constructive se disting următoarele categorii.-. !.. şi cutia de distribuţie 14.:. J:. tija de legătură 11. 1. cu mrşc~re alternativă şi cu mişcare de rotaţie.:şe o~ t:a1n... area ~mpel pqate fi beneficiarului P'tl. iar cel din dreapta se măreşte.."-Y uUI.Hnpek cu antrenare prin sistem bielă-manivelă ce [:.r0. avînd un singur cilindru de lucru. pe celă-v-" lalt capăt fiind aşezat pistenul maş(nii de abur 6. . acţionată de axul de. .~.. a f e ~erhcaIa.~~~ prem.' . sertârul 12.. F '1' 1. avînd doi cilindri de lucru.15 Ş.l.1"..a egone ac Parte pompele c ~ pis t on cu ac ţiJUne diirectă". din acest o b motIv.3. . 1: pre~~ent.: ••. pistonul maşinii de abur execută.e. prin intermediul mecanismului de distribuţie.r. .' . de exemplu spre dreapta. 1.. numar ..:('·tan'~ : o'~'. care conţine supapele de aspiraţie 8 şi cele de refulare 9.n[l·a.. astfel că fazele se petrec în sens invers. Există şi alte construcţii care reprezintă diverse variante ale celor două sisteme şi anume pompe cu acţiune cvadruplă sau diferenţială.1."v" c. plat. în prezenta lucrare se prezintă Fig.' chiar :1111:r'. . Elemente constructive la pompele volumice' A " anterior. •. La inversarea sensului cursei pistonului. ..:".jie plesă. în timp ce în spaţiul din partea stîngă se produce o depresiune şi deci aspiraţia acestuia. solida:i~ate cu paIe tele 9 prin bolţurile 10 Deplasarea aX~.b.· • .~ ~l~.8 este prezentat axiale cu pâlete In două poziţii regIabile. . cu conductele de aspiraţie şi refulare. sistem bielă-manivslă..". .)mpe ele acţionare pentru prese etc.ln fig.c .~t ~. Cursa axială e. ~ceastă s~luţie. prin tija comună.de pal~te care dirijează curentul.••• -.orui pe care-i dcscrvesc.). (3. 1:":..estefbcatpe)mul din capetele tijei 5. ' '.i dd. în limitele valorilor admise atît pentru viteza medie a pistoanelor.> .. . iar cuplarea lor se realizează.CorpUl pompeî esţ~executat sub formă de tronsoanş dinJ.. Funcţionarea pompei are loc astfel: sub acţiunea agentului de forţă.~~~~tv:: . de lichid pe direcţie a~ifI~~vazu 1. Din punct de vedere funcţional. La deplasarea acestuia într-un sens. respectiv aburul sau aerul comprimat.. iar după prelucrarea definitivă sefixefitt~'bl1 c':l rotorulUl. "".5.3.:1. deoarece la pompele cupiston debitarea are un regim pulsatoriu. care realizează transmiterea mişcării prin interior l b 1: l p'uml~el.'58.•. -J 1 '. de legătură 3.U1 . deoarece ele pot utiliza pen t ru actionar. o mişcare alternativă." . ~r~~~u f. Etanşarea tijei pistoanelor la ieşirea din cilindri se face în camerele presetupelor 19. . \ r. ' ~ . n erme IU ru rnc6' B:aaţe~: ~~XI .• 1.. care este transmisă direct. volumice sint grupate in două categ6rii pş~i~~impals~~ ~rat~t . .1" . ~are u.. ~XIsta.~ ~blt ~!. .pompe duplex.1 e "e "' .rr'~I.. aşezaţi paralel. Statorul este o piesă turnată din fontă şi ar ăzut .cu piston cu acţiune directă sint prezentate .·dale sîn~ realizate după două solutii cu pa e e ixe ŞI cu palete reglabtle. turnată-din fontă RPflil . dar acestea sînt de fapt soluţii care au ca scop uniformizarea debitului. prin garniturile moi din asbest grafitat 20. pompele. soluţiile constructive adoptate la pompele volumice cunosc o mare diversitate. La unele ti de ~ÎÎl~ e~el se realiza sub tor~.pompe triplex. 1 Il -'.UC?el Ct1 r 1. 'Rotor axial : numai construcţiile clasice cele mai a -cu palete deschise. ~.59. .. şi care provoac.eavă de dim SJUl1legal. sI?lra le are o orma care favorizează condiţ iile d aspiraţie.· b i.nJa de a-:--ţ·· '.. la grupuri hidrofoare. care serveşte la evacuarea aerului acumulat la partea superioară în momentul amorsării pompei.. dar mai ales pentru randamentul volumic dterminat de umplerr-a cu lichid a cilindrilor.ţ1.5.~ n~1 . .. a unghiului paletelor de ordinul _ lOC . prin intermediul unui reductor de turaţie.Inelele de ctanşar . braţul 13.i. CfJm!?h~aLe.-~ ~/~'-"11.prIn .t~Uli~~t~.56 NOŢllJM FUNDA:IIENTALEDESPRE POllPE ELE~IENTE CONSTR1:CTIVE 51 r:le 2 poate fi deplasat pe verticală iar odată cu el prin l' t di 1 l ţil: di li 'al 3 . b -cu palete închise. rotaţie flanşelor. Acestea din urmă sînt antrenate atît d t PIrIn e ma oare c ee- nil Iri . . Pompe volumice cu mişcare alternativă Din această c t .!n3ig.•."" m.'.•• " ~.. «..e.~ . In stadiul actual de dezvoltare a tehnici.11).I t sle ( eplaseazâ ş~ bucşa 5 care se roteşte odată cu rotorul . Sistemul de distribuţie se compune din suportul distribuţiei 10. l>"mpele cu acţiune directă sînt folosite în special pentru alimentarea cazanelor de aburi. f .ii a:_·. multe din ele fiind înregistrat? sub formă . UllolllUl <le <lesdJl(lere al acestora oat fi 1 ' necesl~d. Deasupra corpului pompei este montat robinetul 17.ă a. ta t: .u t~ ~o- faletel~ se toarnă sepap~ţ. frecvent întîlnire. . cşei SIn egate excentric prin şuruburile 7 de cap" t 1 fi 1 ovale 8. spaţiul din stînga este cel care se micşorează. avind trei cilindri de lucru.1ijriahrde 90° 600 f ţă d . trice cit şi de motoare termice. .. .im Ite10mişcare de.c C:'C olLureaza patrunderii apei cu impnr~ pietriş ." ca pompe de intervenţie. pe pla~ mondial numeroase solutii moci.'. ma. Sistemul de supape de aspiraţie şi refulare pune în comunicaţie la momentul oportun spaţiile respective.f~.• IUl.contactul cu apa. unei pompe con. ca urmare a cerinţelor extrem de variate.~:~~.~l' . La partea superioară a corpului pompei se găseşte camera 7. Elementele principale care . ten~d articulaţiile d~ ..rechl: realizată sub un. . pentru evacuări de ape din incinte. distribuţie 16.' '.

. iar et:.manşetă".-~şare~'in.•.ş.. oţel .ELEMENTE CONSTRUCTIVE 59 se introduc se'mlcnţii de etanşare.' Arcul lamelar r menţine' periferia garniturii în contacf'permanent cu pereţii cilindrului.U. un. aşa cum este reprezentat fi fig. de regulă o piesă ·tumati·avînd·anumfte· fOhne interioare care alcătuiesc camera de aspiraţie" şi camera de refulare 2. astfel încît jocul radial să nu depăşească valori mai mari de 0. Acesta se caracterizează printr-o lun~ime mare. Acest joc se obţine printr-o prelucrare foarte fină. corpul pompei se execută din oţel turnat..} .61.. cu strîngerereglabilă prin intermediul rondelelor g. papelor de aspiraţie şi refulare.. . alamă. F:g.sau din rnaterialefîemetalice . 1. _---_._ _.60. Variante constructive ale pistoam Ior pornpelor volumice cu mişcare . teflon. iar pentru presiuni foarte mari.:~. ~)~_ .. In corp sînt prevăzute şi locaşurile su. 1.e~ai realizeazăcu segmenţi. Cilindrul propriuzls este alcătuit dintr-o bucşă 3 presară în corp.'zc:lt~t~ cîteva pornpei.caracteristicile ~ichidului'pompat: ~:: . În fu~cţie de condiţiile de lucru şi de . lemn. urmată de rodarea pistonului în cilindrul său.'. 1.01 mm. Varianta a reprezintă'o soluţie de pist<rif ctisegmenţi ~desecţlune drept: unghiulară.. care pot fi confecţionaţi din metale . construcţie normală se înţelege confecţionarea blocului cilindrilor din fontă. Sectiune prin blocul cilindrilor unei pompe medii pînă la 50 bar. Varianta b reprr-zintă un piston prevăzut cu o garnitură conică din cauciuc. variante cousrructrve ale pistonului .61. Blocul cilindriJor este.- d Q C alternativă . ' Pompele cu piston de construcţie normală pot vehicula lichide cu temperat uri maxime de 250cC şi presiuni de refulare Fig.60 . Cilindrul propriu-zis al pofupeieste executat Într-un bloc din fontă sau oţel. aceg~ ~~~cn~.rn. Varianta c"repreiln'f:ăun"piston cu garriitură "t!p. Varianta constructivă d reprezintă..ilnt pr. care poate fi Înlocuită după ce s-a uzat. confecţionatădinpiele sau cauciuc.tcxtolît.. tip "duplex". Pentru temperaturi şi presiuni mai mari decît valorile indicate mai sus. 1. Pistonul pompei poate fi executat În diverse variante. qE.fontă. piston de tip "plunger" . Prin cu doi cilindri paraleli. dia~etr. CI numai prin interstiţiul creat Jntre diamefrui cilindrului şi cel al pistonului. din oţel forjat.ra:Ii~rt ~u.

lllot. aşa după cum le indică şi denumir-a.-.eyaf1J~~ singur. . 111. ungerea acestora se realizează chiar cu lichidul pompat. executa tă dintr-o buca tă cu arborele.e1tur~at.afe cdrpului pOI?pel. ~~d decurge şi avantajul.dust ri« există două categorii de pompe cu roţi dinţat« si auurnc : pomp.3. POI?pl'le de ~cţionări hidraulico s~nt destinate exclusiv pentru crearea pres:u~l1 necesare in diverse sisteme d~ instalaţii hidraulice. . l~c~l~ulwSP face prin onflclJle ~~terale. partea opusă cu corpul lagăr 5.1.că.. ceea ce produce eforturi suplimentare asupra organelor pompei.tcele de clunecar-: cit si cele J. dinţii roţilor se prelucrează la dimensiuni foarte p:eclse.: rostogolire. Dintre acestea. . r'az. suport ce fixează ~~~~~~~~~~~~~L""===:JJ pompa pe postament.' .lSt:r . 1.î.Ic.Schema degafig. se folosesc lagăre de alunecare sau rulmont i ('11 ilr". R.confecţlOn. . se precizează că nivelul maxim admis pentru zgomotele datorate angrenaru este de 35 decibeli..ţeldintre axe.9~re.c~eţ~clen. pompele cu rotor elicoidal. Etanşarea arborelui se face cu garnituri noi din azbest grafitat. sut F::\:tlcatc degajările a: pr!.lre a .sî!1~. ' "". realiFig. cunoscute ş~sub numele de "pompe cu angrenaje".5.' . O astfel de rezolvare este prezentata în Fig. qt.cazun de presiuni ridicate. ~ar rugo~ltatea suprafeţelor de lucru trebuie să fie foarte redusă.'tn scopul manrn durităţii suprafeţelor 4e cqntact.tului de frecare Între suprafeţele de contact.. cu cavitatea tle asp1:aţ1e ~ ~.operaţ~e 'prIn c~re se obţine o rezistenţă sporită la uzura Şl o iI?bunatat. . este astfel realizată încît să poată 2. . din.carcate.st~ite în ~r~ăt?areţe pompt 'cli: variaţiei volumului spaţiului cuprins între.şi presiuni reduse . Cu titlu de mfo_~aţle.. pe arbore S1l1taşezate . ' .. la mijlocul distanrea presiunii Iichidului ."::'~ )n. Şi in această categorie există. . Cele.~ţ~~P'!-S~ "iar în 4.aţeiWxJ. ronstrucţi~ lor. . O soluţie modernă pentru 'pOmpe1ede tr~nsv:uat. " .. /) mare dlvers~ta~t: de: construcţu. Pentru mlcşqrarea .: şi debitarea lichidului in regim pulsatoriu. închisîntr-o par:ţy.'.aerul din conducta de aspiraţie.~~ .' .' ~~~~ 1\~piraţia şi refularea . de acestea. tratate ..o secţiune printr-o roţi dinţate destm~ţa transvazării de produse petroliere. Ca tip de lagăr se utilizează at. o const~tUle confecţ!onarea roţilor dinţate din fontă sau' din oţel?rI obişnUite: ne~ltate..4. înclinaţi LI C var}ante: c~ angre~au I~ forma de V. 40 bar .toaspiratoare eli canal lateral.Iuri aliate. 1. respectiv în porţiunea de angrenare.pînă la 300 bar.. ~ar cele mai cunoscute şi utilizate sînt pompele cu roţi dinţate.. pompele cu palete. . Ele se caracterizează prin. antrenată. 1 grenaţi.itr<: de lich~de şi po.tru tr~n:vazare SInt destinate.u rotata . careeste În acelaşi timp şi rO. Pompe uolumice Ctt mi~:~re rotitoare. zînd astfel etanşarea nece".un picior.tat<l. ceea ce presupune ca prin schimbarea sensului de rotaţie se schimbă şi sensul curgerii. m. .:ra tiile dinţilor an1 .c~put :a fie utIltza~t! I? diverse domenii speciale.4' '3"6' r' '5'2'" nată c.5.sau Ip. se pot enumera: pompele cu şuruburi.\ ii. care treptat a. pentru actionarea n~ecal11sm~lcrdcservlte. .mpe pentru acţionări hidr~ulict. Pompa din figură este alcătuită din următo~rele elemente: . nare exterioară sau interioară. fu~cţionarea lor poate av~a loc chiar m condiţiile în care conducta de aspiraţie nu este perfect etanşă. 4 ...max.t~.\i ales la Vehicularea lichidolor vtscoa«. angre'. La construcţiile la care distanţa dintre axe este mică.re rrm hi!. .. ..: alt.Ierl'. 1. lichidul p. :. . 1.Hţ~. acestea sfni'mcnt.aiel cu a_ce:tea ~~au d:svo~tat ŞI alte tipuri de construcţii.:l:6?-.1 care lichidul ce se găseşte în golurile dintre dinţi este evacuat în cavitatea de aspiraţie sau refulare.ţig .:ţ~e .5.63.COpL'ri de bite relativ Importante ...\·'·l.. debite reduse ŞI presium de refulare.. ~ .pre1i91ţa..ote. ' '.. Elemente constructive la pompele autoaspiratoare.2 . deci de a se auto~mo=~a.. Arborii roţilor se sprijină în lagărele prevăzute cu bucşele de alunecare '7.renare ŞI ca u:ma~'l' ~ Pompele cu roţi dinţate pot fi con. " care .malte. 1.64 este repre~ zentată secţiunea printr-o pompă cu.CUIL'Ze sa transporte lichide vîscoase şi unguentc.ă2t A . lIdudul este comprimat.Pompa este reversibilă. . 1..este roata .60 /WŢIlmI UNDAMENTALE F DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 1)1 a·1. Pompele autoaspiratoare. Iar ~ . unul sau mai multe rotoare aşezate în paralel. f~llisc~ză prin tuşaro. unconsuntexagyrat de puter . ' jărilor pentru descărcaDupă c.d~llJ~t. . .. Pompe al.sauTeJulare.' pentru tran'. aş~ cum le indică şi ~elll!IIlirea: au proprietatea d~a . capacul şilagărul pompei sînt c6~fecţlonatedm fon~ă. Pompa cu roţi dinţate. In 'timpul funcţionării. Pentru ey~~ tarea acestor inconveniente se adoptă diverse soluţii constructive care constau în punerea în cornunicaţiea // " spaţiului cuprins între dinţi.' .4.u In.arborele 1 sprijinit la ambele capete pe lagărele cu rulmenţi 2. canat lateral.1. Corpul. De. . . Feţele laterale ale roţilor dinţate sînt în contact cu plăcuţele de uzură 6.itCiil corpulpompei 3..'m se remarcă din figură...i i ales ŞI produse petrol. .pînă la 100 m3/h .6_.·. _ . Suprafeţele de separa ţie A se . pe di Il o.ternîlc. pentru transvazare. care este prevăzut cu 1I-E=::::::::3-1J. feţele laterale ale c?rp~lui ~i ca~acu UI PO~P~L sau are plăcuţelor de uzura. şa vehl.mai cunoscute pompe din această categorie sînt pompele cu canal lateral şi pompele de vid cu inel de lichid..d~ţate.mt~n~ltaţll zgomotelor de angr~nare..Hr~!Il(!"între bO• lurilc dintre dinţii aflaţi ÎI1 an..Powpa este alcătuită din următoarele elemente: roata 'dinta tă 1. . .63. care s~nt supuse după uzin~r: la un tr~taI?ent de sUYI~a!e. In fig. pompele cu role pompele cu rotor <'!.1on:pdt: l)L'Il. cu dinţi drepţi. cu lagare interioare sau exterioare. "-. aceş~la. ". .

i~ c~~c:l~iS.2.65. Poziţia corectă a discurilor se asigura })rl1?. ( . ' . .66 sînt reprezentate carcasele intermediare de aspiraţie şi refulare ale unei pompe cu canal lateral. deoarece feţele laterale nu sînt acoperite de discuri. .ş!lfttur~e de c~~t~~~~ 77. '''.I~ ses: ~:. Locaşurile presctu1?elof.sţgr\lWat.' ".~~i~.~şar(.Iereastr de refulare..' \~ I \ bineînţeles cu performanţe mo.Iereastrâ : .Ea. trebuie astfel ales încît în timpul funcţionării să nu apară fenomene de gripaj.:. La o extremitate a pompei se găseşte carcasa de aspiraţie (j. rqtor-carcas. jocul axial între rotor şi pereţii Iatorali . Performanţele pompei depind În 'mare măsură de forma şi dimensiunile canalului lateral şi a ferestrelor de aspiraţie lui ca suflante sau compresoare.'./ -/ .~)i '~=e:. din oţel sau fontă nodulară (de exemplu în cazul ':ehiculării amoniacului).64. -:. . El este executat sub formă de piesă turnată din bronz.J.4.l.rţarton de grosime absolut consrantă. 1. depăşe<l. T 1.racă prin garniturile moi din . ':\. In fig.însţf c:. Asamblarea pompei realizează i~c~~. care formează etajul sau celula po.Carcasă de aspiraţle: 2-canal b.. sfîrşit ale acestuia. a la rindul său cu carcasa de refulare 1. pompele cu canal lateral nu trebuie să whi.. Cuplul de materiale în contact..upreset~pa" p.au căpătat denumirea uzuală de "rotoare stelate". b ă Fi.'. Din acest motiv..la c~!e doua.5.nun la construcţiileştandard. 1. Carcase intermediare ale unei pompe cu canal lateral: de aspiraţie: . n fIe'. ' 1 1 d tip Pom a este 'alcătuită din "următoarele e!emente:rot~ru .~p('mpe de vid". 1." .67 este prezentat. ~r~~. 7 / 12 . confecţionate di.~"~ '~\ .~e~~~~~~~o.d CIt mei de iichid.a era" d O sectiune printr-o pompă de ~I. deoarece acestea ar provoca uzura prematură a suprafeţelor de contact.~~~ţ~~if~~::.cuu~me~rul ~entru masura re~ vidului." 1.ai celulei ~u tr~by.e t" cu a a..Sc~.. " . ~"C.:. In orificiul 10 se monteaz~ v":.rl i ~.' c .l arb~~clui Ia: ieşirc:a din carcasă este a. . /. Pompe de V1..65e"~te reprezentat rotorul unei pompe canal lateral.. iar în anumite cazuri speciale. '. Eig. funcţlOnăru.' "" In fig. Pentru ubţinerea unui randament satisfăcător... ~ in mod accidentalpot re~lll~.}e 51. .t . 1.'Pompă autoasplratbare 'cu' canatlateral.. Aceste tipuri de rotoare. el poate să frece pe una din feţele laterale ale celulei. pentru racordarea con uc el e x _ : inelului de lichid. iar În partea opusă..::-=-: .. .omUI11Caţlerin ţeava p de egabzare 10." ".I. ŞI 'Iichide."" . L-J deste.' In fig.rl~~ie cu ajutorul şare.~\ sţr.'..66. . rotorul are.li l . . ca la pompele centrifuge. Aceste pompe sînt cunos<'lI:'. ti d' a te f 1 66 b se vede forma canalului lateral din ' zona pe care se 111 In e. <... nIl.'. In tImpul. .'ste de tipul deschis..f(J 'i.pentr~ }}>':'0-Y/~ ---i. ceea cear avea caefectdiminuarca performanţelor pompei. dar la apariţia unor forţe neechilibrate.<p:~e. .npei. Rororul pompei cu cana .: 1. Dopurile 72 servesc pentru golirea pompe! de lichid 111 penoadele I nranţ ~~. ineldC"l1chld .. -r I ~\.\LE DESPRE POI[PE ELEIIE~TE CO~STRUCTl\'E 63 cu un ajustaj alunecă tor.:-7 De' aceea <ţer:umi~ea lor ~or~c~.ili~~u:i~~ ~e distribuţie" 4 şi 5. ~en.~ / " f---:-~T Ele se folosesc în mstalaţll.~ ----=-. AbI ore e pom Pei se sprijină Iui ce el d r b t ou ă asi ~~ffn~ri~~ ~s~= d alimentate aţie este prevăzută cu orificiul 9.:' \. -~~.--~c.. cuprinse între carcasele intc'rmedl<m. Asamblarea pompei este realizată cu ajutorul tiranţilor 72. " cu in~l de lichid.4 . lateral. . datorită formei lor -'palete radiale incastrate în butuc . Carcasele intermediare SInt etanşate în planul de contact prin garniturile plate 71.: de aspiraţie 4 şi cele de refulare 5. . f of: l' cea de reiuh~ef'Et8.lo. deşi ~le pot funct iona şi pentru comprimarea aeru.:-~.. Discul 4 conţine fereastra de aspiraţie ŞI fa~e!egăt~r~ e 'c'arcasa de asp iratie 6 Discul 5 contine fereastra de refulare ŞIIcom U n1C cu .'(. ~~~~~. In c. î~~h~~b(l~~~r~' ~~l~~tr~. ~ \ ~.62 ~OTIU)i/I FUliID. '1 dc I t' ŞI e rl p'fl1hr" <i <înt date ('11 titlu informativ unghiuri e e Incepu ~I r~rr:l a (' " c::::. I I st~~. ..\. posIbilItatea să se 'autocentreze.maşmi cu. absorbţia de aer sau gaze ŞInumai ~ .~~~~Şe~~~O. tru perioade scurte.. C . e .fi. rotoarele J.p...~~tr~I~llţăţi sl~tpuse. ~. "1 1/ Fig. Rntorul o. 1'" 1 66 s observă forma teşită a orificiului de aspiraţie ŞI refulare. În general sub denumirea Jl' .~llE)i/T. '. O.. ' este: .:uleze lichide ce conţin particule abrazive în suspensie.carcasă de refulare.' ".7.~e." 3.

1.cor:stfu.Jo~~rile pot creşte într-o anumită măsură.. Carca. Fig. In fig.fo~anJele pompei depind de Jocul axial dintre rotor şi disearil.~~lstnbuţle. Astfel gazele care conţin praf vor fi filtrate înaint~ -f ea. Piese componente ale pompei de "lid cu inel de lichid. de vid' cu inel de lichid. unui.:.68. practicate in acelaşi dISCde distribuţIe. L~ unele .' .ui celui de al doilea etaj.~~~i~rr· de uşurare '. cînd nu se admit ples~ din ~ateriale neferoase in componenta DODpei. palctele sînt inclina te spre inainte ~ore~punzatr se~sulu~ ~e rotape a pompei şi sînt rigidizate prin nervuri. .nacomca. Rotorul pompei de vid cu inel de lichid.br0!1Z'sub formă de piese turnate. În băf~c ~siI!ţ~re~~z~e.sele. JOccare nu trebuie s~ depăşească valoarea 0.67. In t~mI?111 functlOnam. d. în care rotorul etajului doi preia fluidul refulat de primul etaj la caractensticile realizate de acesta. Aşa cum s-a mai preci~~t anterior. 1. !.poate: veni În contact cu discurile.motiv... .69 sint reprezentate discurile de distribuţie aleaceleiaşi pompe. Fantele de asplraţieşi refulare din discuri sint dimensionate de constru~tor avind in vedere destinaţia maşinii.64 7 :>. 1. '.IE COXSTRLCTlYE a Fig. dar diferă prin numărul de alcte care este mal redus ŞI pnn lăţImea acestora.1 Ft'XDAlIENTALE DESPRE PQ)IPE ELDIJ. _ .•. Traseul curentului de fluid la această pompă este următorul: aspiratia flui5 Alegerea pompelor c.r~col de îng~eţ.din materiale ~peciale..I!0rmanţelor pompei. favori- zînd totodat! ş~te~~~g~i~. .r:isr:i p. cu vîrful conului În planul median. pompa de vid c~ }~el de . •••. 1. a. al pompelor cu canal tateral.eot~~~~~ăJ~tinî~a l"ot6rUluipHniUIui etaj este apreciabil m~i'mii~ decît cea a rotororul. dar aceasta are drept consecmţ!i modlftca:~a pe. . care este mai mare In fif 1 68 este prez.70. cum se observă dit. . satr la folosirea ca Iichid de etanşare a unul lichid mai vîscos .. In anumite cazuri sp~iale. ceea ce imhunătă ţeşte condiţiile de scurgere a fluid ului şi de umplere a celulelor. rotorul se poate exec~ta du. bcarcasa aspiratie sau refulare. Iar in acest caz pompa de VId are o singură carcasă la care gurile de aspiraţie şi refulare sint separate printr-un perete despărţitor. discurile şi lagărele seconfecţionează In.70.1e t~~~re_~_:p. Jar rotorul din . figură. . Discuri de distributie la pompa de vid cu inel de lichid: II - dix de aspi~tie. respectiv utilizarea ei ca pompă de VId sau compresor. rotorul poate culisa pe arbore autocentrindu-se In carcas.69. Bu~ ~cu are o ?r:z.ule.cţi~.: ŞI deoare~e el.disc de distribuţie cu Iaute .1~C~ldtrebuie să funcţioneze numai cu lichide _sau gaze curate ~ara ~mp~:ltaţR mecanice. este totdeauna mai mic decît debitul aspirat de primul rotor.••• _ _o • mon~:. sor ire.rle exemplu n oţe ~oXlcţabiI. 267 . feţele sale laterale p:ecum ŞIc~le a~e discurilor sînt prelucrate foarte fin. pen~ru re~ea. 1.:>.te redusa: ~m acest . o·· Dupa. . din care rezultă că debitul de gaz aspirat de rotorul II. . transmiţindu-i in continuare energia sa. _ __ _ -' . Pompă.ontă.~sei. L--.l. otorul pompelor de vid cu inel de lichid este asernănă tor ca orrna cu cel. Această soluţie este prezentată in fig. pentru a obţine o rugozIt~. n b la dimensionare se ia În considerare alura curbei caracteristice a pompei. 1. In fig. _. L~ pompele co~fecţlOn~re.fan tele de aspirat~~ şi r~plare ~înt. b- dIsc de ff'fulare.~1 este prezentată construcţia unei pompe de vid cu inel de lichid cu două etaje o" . 1.OŢIL":>.. Fig.1 mm la construc~IL stf~dar~. Explicaţia constă in aceea că . F'tg. ca şi la pompele cu canal lateral. vid ~amt3lt de ordinul20-25Torr se utilizează construcţia cu doua etaje montate in ser~e. •. la presiunea de refulare a rotorului 1.de aspiraţie ti refulare.er..• ". fonta nodulară sau oţel.ntat un rotor de pompă de vid cu inel de lichid.

.tifi. .allmentarea pe o singură parte ar lungi neeconomic drumul curentulUI de fluid.dla o umplere neunifo~ă ~ celulelor şi la un randament V?IlIml: necorespunsător.. ~ea ~e a doua cantitate de fluid pătrunde prin orifICIUlde refulare al dISCulUI5 Intr-o cameră intermediară.la care. ••••••. au loc fenomene de natură hidraulică ce pot fi inţelese numai pe baza cunoaşterii principiilor generale ale. prin care circulă un fluid vehiculat de o pompă.·) ll~-:·. reducindu-se astfel lăţimea pe rotor. Ss'Vs9' _.e al acesteia ŞIconducta de !eg'ăt~t[ 3.. ~. . de către rotorul ~l pr~n.t. ! j • (2. Curgerea Iichidului în conducte se consideră .1) prin care curge un lichid considerat .1.)' d~~i Seoface prinorifi~iui.PI:~zenta. ')..ripiI. V3 = const.' •• ' '. Din etajul II fl~ldul ~~t~refulat prm orificiul dISC~UI7 în carcasa 4.iF?~sef(. acest în continuare sînt ..C'qat1l. ' .1) Această relaţie poartă numele de "ecuaţia continuităţii" şi cu ajutorul ei se pot calcula debitele ce trec prin diverse conducte...}jet1cJinei de lichid. racorduri.1u este perfect.' '. 6 ['··S·. . d~ . hidrodinamicii. .'/1. Utilizarea pompelor În instalaţii 2.Q. de aceea în calculele practice se apreciază o viteză medie.: . 2. Iar e~a)l~lII aspiră pri~ două orificii şi refulează printr-unul singur.1t~je. Noţiuni fundamentale de hidrodinamică.~spi~~ţit!:I:ir'..ar~o~a. :.perfect.ţflnoţiunilefundamentale şi legile care guvernează curgerea Iichidelorv.Şl··~l = .Iltă şi unregim de curgere staţionar...â.are.. 2.." \ 53.'. se obţin performanţe îmbunătăţite deoarece umplerea celulelor rotorului II este favorizată.1. _Prin . deci dificil de manevrat Ia montaj.rii: o cantitate defluid şe)..ou<lOfltl~U.J~ac:esta ~ste dirijat către ~ISC~ de distribuţie 2. pentru a se evita dlml'nSll~1l1 rotor prea mari. Alirnentarea rotor~lui pe ambele părţi este o soluţie ce se practică de obi. S'}J Fig.j ':o!!.·de·. cantitatea de fluid care trece In unitatea de timp prin diverse secti~Urans-:. :. de unde este aspirat. (fig.. aceasta poate fi descrvită de una sau mai multe pompe. ° .. Pentru aceasta este'necesar's1l se defennine eft rriaiprecîs'bii putinţă' parametrii pe care trebuie să-i atingă instalaţia respectivă. .:<ifig. l. 'către 'oruiCiul ~e. care necesită o lăţime mai mare a rotorului . robineţ i.' Intr-o conductă. Iri'.1 •.' o: "r .• L. deci incompresibil şi fărăviscozitate. Prin aceasta dispunere.Jaminară" atunci cînd particulele de lichid au mişcare paralelă cu axa conductei şi "turbulentă". curentul s~ îm~arte ţndouă pă. versale ale conductei este constantă şi poate fi exprimată prin produsul dintre. în direcţii diferite. 2. Determinarea caracteristicilor instalaţiei . . . )'. ?21f . l~l . Schema curgerii lichidelor perfecte.••••.'.. Î'o.I . La pompele de debite Importante.!I:OŢIUX! Fl:XOAlIEXTALE DESPRe POlIPf. :.. ~rific!ul de.~R4. ~u douil. 2..:. In realitate. într-o instalaţie în care circulă un fluid. mit grad de viscozitate.~ •• .~~~·'bat.avînd un llnu". '0. preirăzui: cu' fillHe~ttea~pfrâţteşrreftiJ.... de unde este evacuat prin orificiul de refulare al acesteia. viteza reală variază atît în secţiune cît şi în lungul conductei.. pe care proiectantul instalaţiei le prevede la întocmirea proiectului.1. . SuD denumirea de instalaţie hidraulică se înţelege complexulde e!C:ITII:n('! alcătuit din conducte. I "2 . se utilizează de ca solutie aşezarea rotoarelor în paralel."{·i!'.' o"~.scop. adică în aceleaşi puncte viteza nu variază cu timpul.:. prin şţut~ de refular. conducin.1. astfel incit să.:. "f. -. se asigurţ obţinerea caracteristicilor solicitate.iavînd 9 mişcare pennaIlţ. ~ISC~UI:2.an. cînd mişcarea este dezordonată. .şl. datorită faptului că lichidul . clapete.î~ca~~cţ~.ulul 1. aspiraţie alcarcas~1 4.. atunci cînd se cunoaşte viteza de curgere şi secţiunea conducteî.. ..#~ieY. In.c~1la pompele de debite m. celula etaJ. filtro ctc. aria secţiunii respective şi viteza de curgere.aspiră printr-un singur orificiu şi refulează prin d. aspiraţie al discului 6. etl!-jul . I • 4 . În funcţie de dimensiunile şi natura instalaţiei.~~re.l. în acea secţiune: . "'..mtoa~cq>r1l?-fanta.e l'eful.

t. în tnţs . o.. 3 000 .3. sau apar vana.ductcl...~I'R..:''___ '..".Ât ''iiil/s." . determinat pe <.lca..\R. d 2g (2...t : ~)(: ". . '1' . 2 1: ~-~ 2g = 1 A -!.. pentru Re <3.f.2) Pentru...tt~ valori mai 'mari. da..2.o. 2. Schema -Ie curgere a ti - .\CTERISTKILUR I:oiST.- 1'" • /' b Schema repartiţiet b- !. cinematică a)Jchidului:'... • -~ . iar în regim în care ~ este un coeficient de rezistenţă locală.5 ).-4)' valoarea vitezei medii este Vmtd ~- ~m~z .e-O·237.2.in con~~cte.3). .te : In f~?cţIe de..~plerden locale . ramificaţii. O. o .-EXlStă fnsă.:~!:~!. Pierderile de sarcină datorate rezistenţelor locale se calculează cu relaţia -" .:.1 -:. modificări c~re."L. Re < 10'.• .'. .. . Fqţ.deră~ A':"'. . clapete etc.1:.9 •.sch~ma repartiţiei vitezelor in regi~ de curgere laminar ŞI turbulent. 64 90 A=-"'- Pentru determinarea regimului de curgere s-a stabilit un criteriu adimensional.'III' ' ////' V.au loc atunci cîn~ s~.· '< • .~rd~rIlo~ de ~r~mă servesc proiectanţilor de instalaţii la calcularea traseulu~ ŞI a . ~recum ŞI ţrecăm aces.. în care: v reprezintă d I~= ~log:"(Re.dI. În regim laminar.'U pereţi! conductei. .3 este repr~ze~t~tă. '~~.~~}'f· J~a' dem?nstrat experimental 'că regimul de 'curgeYe e'ste laliiin~r pe'ittru val?rI ale lUI Re< 2200: ...":'". -. ţev.ii. . se calculează cu relaţia turbulent v•••••• (0. vitezelor m:. In care coeficientul A se inlocuieşte cu coeficientul de rezistenţă in regim turbulent AI şi care se determină aştfţ.e între particul~le de l1~hld.~.ŞIper. o (2..8--3):"105.\RE. dar pe măsura depăr~ tării de pereţi. Ungă Pl. ..'.il ".= =(0.reţ!i conductei curgerea rămine laminară. ". 0.( .r ..• " diametrul interior al conductei. de unde (2.întîlnesc c?tun.. .. .. 2. Re Re • '". ~atu=a plerden~or lineare depinde de regimul de curgere ŞI într-o oarecare masura de rugozitatea pereţilor conductei...""" ~ r '.Poate ~emarca ~in figură. $tI":'" it. ..tula <.DETERm:-.=~·\"'2g VZ [m].\ C.8. V viscozitatea.'pentni·Re : A.Ull regim de curgere turbulent.condu~telor. ..]5/Re.'.' . ).ii~.:"7t.. .'.. + O.....•. este un coeficient de rezistenţă al conductei şi are valoarea. Relaţiile teoretice pentru determmarea p./" (2. i). precum ŞI la curgerea lichidelor cu viscozităţi mari./////~.<. apar diverse I~zlst~nţe hldra~lce denumite uzual "plerden de sarcină" sau "pierderi de preslur. I?eI:ăşire~ acestor valori ÎIldică.:-dere de presiune egală cu cea datorată pierderilor locale dintr-o conducta reală.i·~«{:...ngim laminat. In calculele practice.·"j~...- . .\ŢIEI 1i8 69' l'TILlZ.U. s.100..~ viteza medie de curgere. (2. VIteza creşte brusc. Din formulă se ob~rvă . in regim laminar rep~'tiţia vitezei es ~e parabol.2 sînt prezentate cele două regimuri de curgere.' .. )n f~. 4 000.0032 . 'dar pentru a~easta trebuie mlăturate cauzele care provoacă perturbaţia in fluxul de curent ~I care dau naştere la turbioane. ' ~. = j.':. -.4' 108.mensl~mlor ..robinete. de ordinul Re ~.78 ..tabelul 2. cunoscut sub numele de •• numărul Reynolds".t.:t I _ conducterugoaseşiIăs«.) -::. d. . ~~= 0:3164. .ea l~ rîndul lor pot fi pierderi "lmear! sau. 2...~~~<:-!n -. ---~ a Filţ. viteza fund ma~~ă in axa conductei şi nulă la peretele acesteia.xîn :ni":> ·. cauz~ care ~..I' __ ~ .lami~ar la viteze şi diametre r~duse..o'h'~f"'" După c~~ se . "V~ d". .i drepte~~ .!S·t. .pentru pierderi lineare m regim larnih. regim turbuler:."~ .t.). şi care corespunde unei lunglm~ de c?nducta ce d~termmă o sca.) .:C' = In tin:tp~ curgerii pr.ale experime~-' tală şi depinde de forma corpurilor care provoacă aceste rezistenţe (cotun. provoacă. supape etc..torită frec~~ilor inten.» -~ - Pierderile locale se datoresc modificărilor subite ale direcţiei şi sensului vit~zei de curgere a lichidului..' .Re--0-3.ţu bruşt~ ale ~ecţIUnJIcon. . Pierderile hneare in regim turbulent se calculează cu relaţia (2.. se utilize~ă in~ă ~oţiunea de ::lungime ec~ivalent~ notată cu t.gimului lichidului laminar. 2 .lsltuaţu cind·regimillpoăte"Să ~înă laminar .84)vm. ti. 2 c f('.-\REA POlIPELOR 1/\ I~STALATII In fig. notat cu simbolul Re şi a cărui valoare se calculează cu ajutorul relaţiei: \. \' aloarea lui l. h. > lL.consi.:.~.6}· . I~::'o.sînt "prezentate pierderile de sarcină lineare in conducte drepte.acest. In diagr:ifua' A -. In regim turbulent repartiţia se face după o curbă diferită de prima' a:t~~l. .-_..pentru .· . turbulent.2g regim de curgere regim de curgere în care i. Aceste relaţii sînt următoarele.\L.că regim~ ~e menţine .3) In conducte: b - in conducte: • .

'< ) t:n -. . . pentru direrite armături. 2. valorile lui t.rt·· brll$ţti . Cu ajutorul acestei ecuaţii. se consideră o particulă de lichid în mişcare pe o traiectorie între punctele 7 şi 2.sint date în tabele sau nomograme.sch. cond. SIJI) . 20"" iti . .\TII I Sorb Tabe11J12. -: (rql. 300 200 150 ~oo 100 50a (mm) \ '\ C/ap4fâ re!lntrt ~ 1J-." • . -i 'l1J '110 'i: 300 350 i~ . 0" .IZS _ 175 150 cât g(J~ fi" 60 SO r'.' IS' .--------------------------------------------------------------In lucrările de specialitate. este reprezentat' în hidraulică printr-o expresie matematică cunoscută sub denumirea de "ecuaţia lui Bernoulli".1 Armiifuri On DIr1'JNlmll B Robm~!c" va1!t/ des" c/'" compltl A_ a--~ PIEROERIOE SARCINÂ LOCALE L:'JnJ.4.f ' T. 70 ' ~o 30 25 r v t . \ . 1000 O/am. conform fig.s 5 • . aplicat la fluide..: Pentru exemplificare. Astfel in diagrama B din tabelul 2. care este considerată drept legea fundamentală a hidrodinamicii.-.-. Principiul general al conservării energiei."""""'.m~~de condoctd dr:(]IJ/rj CII aceeas/ p'trder~ d~ sarcina ( m) lIobln~ltI' col( CII •• . '10 l'IlIZ.-iI-- \ \ \ \ '50 40 30 ..1 sînt indicate valorile lui 1.\REA PO~IPELOR tx IXSTAL.. \ compl" . ... se poate studia mişcarea unui lichid în diverse conducte sau canale' .-.'" ti.

.. :.:. ~ ." '#.. .: ~i abur. Se determină apoi pierderile de sarcină ale instalaţiei...o earititate de energie a c~e'~ t1-"aPr~~o~J~c.. pe care trebuie să o realizeze pompa pentru ci.:: . .!:Rtă!-aadeseori se lIldIC~.'r.' .'.~ '. "gr.. cinetice ŞI de presiune. __ . "1 de lichid.. în m .iar ecuaţia sepoatescne:.~ • • .~arti~ule~ de ~ichid est~ constantă şi se compune din suma energlllor.. sta?ileşte apoi numărul şi tipurile adecvate de arrnături necesare ŞI se leaga prm conducte punctele de alimentare cu cele de consum.\RE.să determine caracterlsticile. 2g[m/s2] . .--- ' Noţiunile şi 'formulelehidraiilice prezentate 'permit proiţttantului instalaţiei .:·. alegîndu-se limita superioară.8) dimensi~ll1ile termenilor sint.~:pr~tt}c. __ ' (2.'.t~\.. ~e5pectlv v: ŞI presiunile PI ŞI PZ' Considerîd cazul unui lichid perfect.$ .. se întocmeşte mai întîi o schemă a instalaţiei.r.rÎt/s.J!j ri:~PI +:')..'. .' _g..preslunea: ·in. :ast~l că raportul Pir. p~n. '..c"..\.• -. cu ajutorul cărora se determină direct pierderile de sarcină 'ale elementelor componente ale instalaţiei. Pentru uşurinţa calculelor. YC<l~N/~3t. Faţ~ de t. :'~ '!". Se. "~~ • ~' •• ~o <o ~" ~ (2 8) ..~:'. " _..ttn'd.: \'~> : .:' \ \' .. ecuaţia lui 1 Bernoulh devme.' ' P [daN/cm!] v2 [m/s]2 ' . dintre di\'crs.>lanul de referinţ~ O-O..~ ..f:'1i?+. .\". .~'-t. .ţ.-ii''':'! '. .. de poziţie.jt' o:\).~y. .\ŢIEI ---------------------------------------------------------------- 73 .'\:f~~:~ • 'h "'i['1!. "pOl.':.c'teYe" şFZ. . Astfel ecuaţia lui Bernoulli se poate scne: .a:cqr.. care urmează să circule pe fiecare porţiune de conductă. stabilindu-se numărul de consumatori cu debitele maxime respective. în practică se utilizează diverse nomograme şi abace.!~ozJ.-- 1 v2 d 2g [ml. ''''-. ...P{~~ h ·x..' J . precum şi punctul sau pun~tel~ de alimen.şI.:P2 ~'~~iisr. . y..' ...~~pg~ţ~~n~rgia xpeca: nică.'fţ~~pr1!ţ·pleraerea 'ae energie 'Intre..' E:. uzuale ale vitezei de curgere o Fig.:~.. .-:.' V ..'. deci 11t>l'COnunul': . "tri. p (da~/m2J" v. lungimea echivalentă corespunzătoare pierderilor locale.~' h(m) 10 + = const. ".' ~.. de lichid Viteze medii de curgere in conducte Fluidul (01/5) Conducta energ!~ totală a . pentr În tabelul 2.9) în care: d reprezintă diametrul ini:erior al conductei..ŞpecifICăy In)i~~[~.\CTERISTICII. deci lipsit de forţe de frecare..@~~~. . . :: ..:"'.-.:. într-o mişcare permanentă.. av ~nd vitezele VI.' . fără a exagera alegînd conducte prea mari.. Dimensionarea diametrelor interioare ale conductelor se face akgÎndu-se viteze de curgere convenabile.!.. 2-"~ 2 ţ"'2'" '1-1' .:_ ....'. cu relaţia IIr = ).5.'r...[daN/dm3J. "'_l~. e~primatein:.•Acesle .' J _ Produse petrol iere Abur Aspiraţ ie Refulare 1-2 I.\R.tare.~. ": .~:. • '.Ji). .tI1. ~:. .". - în care: + e- .v -: '.car~ . :'" r. .. Valoarea diametrului determinată astfel se încadrează apoi în dimensiunile standardizate ale conductelor.. " '.. astfel Încît pierderile de sarcină să.'" ..~ +1'~i...> .." 1 T.'\..~~f~h.' ţ~ebUlemultIpbcat cu valoarea 10000/1000 = 10. Pentru acest scop.-:~' .OR I:\ST.7) '" " Dar În cazul lichidelor reate apar forţe'de frecke tntt'e m6ieculeiecare al~~tl'ie~ li~hidul.z.s. exprimată în metri coloană de lichid. precum şi într: aces:t." .~r~ţii c~nductei. ' [m3/s~ Iar d= • V4Q . Schema deplasării particulei in lungul unei linii de curent..talaţia să funcţioneze î~ condiţii cît mai' 'apropiate de cele prevazute 1Illţlal..il]..."1 .:: ~. ":20' -:. şi le se calculează cu relaţiile prezentate anterior.. presiunea necesară pentru învingerea sarcinii rezistente suplimentare la capătul conductei de refulare (în cazul refulării Într-un spaţiu ce se găseşte la un ..~!. lungimea efectivă a conductei.'. _. .:r '... "nabsOrb.parti~ul~ se gă.~~~n~l\~pdFo.. viteza medie de' 'curgere a 'llchidiilul.tn~ormula (2. Valorile lui ). fie cit mai reduse.oi':":'>· "}'" . Diametrul interior al conductei se calculează cu ajutorul ecuaţiei de continuitate: Q= v 1td~. INSTALATII DETER~":\.\l..funcţionale aleacestei~:-astfel încît În expl~atare .:".Ijo.11 [rn".72 UTILIZAREA PO:.grrut.. ...:'[mJ .2 sînt prezentate valorile .~..~.~~ " .c:l*".". in In.. ':. Presiunea. în m.\I.. " "" ~.1. 1-2 poartă denumirea me!1ţionată anterior decpierdere de sarcină" . ~ r ~ Termenul h.'.j ht+.. . produse pr-trol icr.-·- ".".~aNi~~... 2.. în m. (2..~şte la î~ălţimile ŞI IJ~.ş~~Jn. După stabilirea schemei se determină debit ele maxime reprezintă lungimea echivalentă totală a conductei.~... re loccurge~~ .deplasa licaidul În instalaţie.:' '.i..\ C.". se compune din presiunea necesară pentru ridicarea lichidului la înălţimea geometrică respectivă.:k noduri..IPELOR .'c'~ului sau onflcl~ulPr..

\RE.de trecere ale conductelor acesteia şi numai după aceea să se aleagă pompele corespunzătoare. cu secţiuni .t)te.. p~mpe .măsura creştem debitului. ~2)·(l. în aceeaşi diagramă se trasează curba caracteristică a instalaţiei. Din formula (2.e sî~t mai . I~-j 10J J fi? Q(m'/II) v=~-. 7td2.mie decît suma debitelor celor dou~ pompe •. de pompare ..~ ar funcţiona separat (03:< Oi +02)' Dacă rezistenţele hidraulice ii.. este necesar să se verifice minuţios secţiunile . H = + =2+ pz-: + 2~~~~(AI~I + z ~I)+ _z~~:( i 1: 1. el fiind nem~emna~.t'3. Construcţia acestei diagrame este utilă in special pentru cazurile de funcţionare în "paralel" a două sau mai multe pompe in aceeaşi instalaţie. 2.\L\TII DETER)!JSARE.în. debitul pompel c~ piston. H (m) Q-H r-r-r- Q(m'lll} Fig. 2 g + r. se trasează curba variaţiei rezistellţelorhidra~lice ale instalaţiei în funcţie de -debit. U/lO.. care este constantă pentru aceeaşi instalaţie. respectiv curba 'C. p<l.11) se. .• .ştIgn! de debit se reduce simţitor... răminlnd totuşi mal mic decît 01 + O~: ce~t lu~ru este A explicabil.de trecereIargi. ~ebltu. mon'tate in paralel. nu d~pinde de variaţia presiunii.\R.In fIg. presiunea la capătul conducu-i de refulare : suma pierderilor de sarcină datorate rczistenţelor hidraulice din conducta de aspiraţie. Determinarea punctului de funcţionare in instalajie a unei pompe centrifuge. iar. Punctul de intersecţie x reprezintă punctul de funcţionare al pompei.10) în diaU'rama din fig. la un montaj In p<l. debitează într-o conductă comună. în diagrama <defig.înălţi~ea. . . teoretl(. de caracteristici diferite. aleasă la o scară convenabilă.t total creşte considerabil curba C" din diagramă.ob~rvă că presiunea necesară deplasării lichidului in conductă variază proporţional cu pătratul debitului. şi a înălţimii dinamice H4. Pentru a reprezenta Intr-o diagramă comună curbele caracteristice ale celor două pompe.t'3 reprezintă punctul de funcţionare în instal2:ţie al celor două.7. debitul rezultat Q3 este mal mic decit suma debitelor QI ŞI Q<!: .r~elal uI?-el pompa.\CTF. . pompe m~ntate tn paralel. 'denumită ·. '. 2. Din diagramă se observă că înălţimea totală de pompare se compune din suma înălţimii geometrice Hg.. deoarece în ac. cre~te şi viteza ·.\ C.centrifuge şi al uneiacupistoncare~ebitea~ă In ~ceeaşi Instalaţie.' a doua pompe centr ifugv diferite.6.cresc ŞI rezlstenţele hidraulice In consecinţă. Din diagramă se observă că debitul corespunzător punctului .7. În continuare se' trasează 'turba rezultată din suma debitelor curbel~r. pentru diverse tnălţimi de pompare.· "::'0 . Punctul de intersecţie . numerotate ClI 7 şi 2. Pentru exemplificare. ·curba C dI~ dla~rama. Â2d l2 l deci .jnn1~~ ~ .dreapta.da~a acest~.'+~I'+~2+ d PI . faţ:'t ci. Determinarea punctului de funcţionare.pentr~q.. Fig. 2.RIST!CILOR ISST.I~I~stalaţl~1 sînt mai mari. 2. atunci cînd se prevede funcţlOnar. Curba 2 reprezintă caracteristica Q-H a pompel centrl~uge.ralel. "..nar~ :'(3 se găseşte la intersecţia.r reprezintă înălţimile geometrice ale nivelelor lichidului în conducta de aspiraţie şi refulare. I~ ..\II'ELOR tx I:-':ST.reduse..nstIca C a ~onductel.rq:tinarea punctului de funcţionare a pompei în instalaţie. care. :J/ .l centrtfuge este deplasată spre. este ilustrată in fig. cu cantitatea OI' I~r ~unctul de funcţlO.5 este reprezentată metoda de determinare a acestui punct.foloseşte. într-o instalaţie existentă.~pentru. se analizează situaţia unei instalaţii. C.. respectiv secţiunile de ~ece. p~ . . se convine ca ŞIpentru pompa cu piston. . ordonata . Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie a unei pompe C:J piston şi a unei pompe centrifuge...6 se trasează separat curbele de funcţionare ale celo!" două e p:>mpt'. .':2(A".e~a~iins~al~ţ!e. suma pierderilor hidraulice datorate rezistenţelor hidraulicc din conducta de refulare: prcsiur-:a I dar h.e~. 2.-. ' .p.de pe curbe rezultantă este mai. Procedeul este următorul: intr-o diagramă. a"pinţ i.: la capătul condurtci <1.\TIEI 75 regim de presiune superior presiunii atmosferice).l + rlt. este reprezentat prin dreapta 1. montate in paralel . abscisa să reprezinte debitul.paralel~ la ax~ ordouatei.t:TiLIZ. in care două pompe centrifuge.:.e·deplasare a Ilchidului ŞI ImplICIt.\ l'O.'1 _ ZI + Z2 +P2 - il + rh. g +~n) şi 1 -r---=. curba pompe. precum ~i din presiunea necesară învingerii rezistenţelor hidraulice ale instalaţiei: H = in carr: -1 :. it Q(m'/h) aa.' . . în cazul funcţionării simultane a ambelor p~mpe. '. variabilă în funcţie de debit. curbei 7 -+ 2 ~u c~racte.\L..2 (2.cî. Determinarea punctului de fifncţlartare1n instalaţiE.7.ll) " .şi "caracteristica "conductei": în aceeaşi diagramă se trasează şi curba caracteristică a pompei O":"H.. 2.= 2g ZI .-aJ '--02-' Q. 2. Fig. Această relaţie se . 1 şi 2. ~1 m acest caz. La instalaţiile.5.

agramă c~racteristica unei instalaţii deservite de două pompe centrifuge identice. .'16 UTILIZARE..\RE. Pompele centrifuge cu rotor diagonal se folosesc pentru debite mari.15metri coloană de lichid.numai po?Ipa ~. 2. rezultă că nu există limite precise de utilizare a diferitelor construcţii de pompe.t1 ~. 7 ŞI 2. dar s concluzll. ... Debitul şi înălţimea de refulare a pompei trebuie să satisfacă valoril~ maxime ale debitului şi înălţimii de pompare cerute de consumator.:.2. Pompele centrifuge se folosescîn zona debitelor şi presiunilor mijlocii. situaţia pompei din punctul de vedere al tipizării. Apoi se trasează curba rezultantă 1 + 2 determinată pril>ladunarea ordon~telor curbelor I şi 2 . 2.. .se..sibilitate.100 000 m3/h şi înălţimi de pompare reduse.. Intcrsecţ ia c.rezistenţa conductelor şi arrnăturilor.9..>0mpe. ~.8. 20-25 metri coloană de lichid. fiecare pompă. respectiv posibilităţile de procurare a pieselor de schimb. Intr-o instalaţie hidraulică. se iau in considerare criteriile cu caracter specific" şi 'ânunie: sdomeniul de utilizare 'recomandat' de constructorul pompei. Prin urmare. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie' a două J. . .\ CURilEUJR CARACTERISTICE Cl' CERI"TELE IXSTAL. ' montate în serie. influenţa debitului (uniform sau pulsatoriu) etc..H se trasează curbele pornpelor 1 şi 2 precum şi car.aracter~~~ic. : .funcţionare rezultat din intersecţia cu .9 este prezentată diagrama de funcţionare a două pompe centrifuge. pentru noile condiţii de pre- ~M: - . prin urmare alegerea tipului celui mai potrivit pentru instalaţia respectivă depinde de competenta şi experienţa proiectantului acesteia. H(m) l'i(m) in diagrama Q-. conţinutul de s~peiîsi'i.il!. montate in serie. in cazul cînd se intîlnesc astfel de situaţii. .i~. 2. "In :~!agraIP:ă.i acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei Fig.Dupăstabilirea acestora. viscozitatea..e. pînă la 80 000. Intersecţia aceste.· 'înfia": mabilitatea).~L. centrifuge •diferite. pînă la 150 m3/h 'şi presiuni de refulare ridicate.. separat. ' •• Din cele expuse mai sus. punctul de. curbele se suprapun. caruta II corespunde o putere absorbită mal mare.' cărora le corespund debitele Ql =: Qz· Pr10 adunarea ordonatelor celo: două curbe se determină şi se trasează curba rezultantă 7 +. trebuie considerate criteriile cu caracter general şi anume: siguranţa în funcţionare.2.:(. curbele caracteristice raportate la greutatea specif~că a lichidului ce urmează a fi vehiculat. proiectantul instalaţiei trebuie să aibă in vedere cîteva criterii care pot fi grupate in două categorii principale: criteriigenerale şi criteriis~cifice." PO~f>n()R is iSSTALAŢII ACORD. astfel că in realit~te . Fig. de ordinul 4 000-5000 m3/h şi înălţimi de pompare mici.diagrama de ~U!?cţlOnaree va intocmi după acelaşi principiu.rezistenţa pompelor la presiunea totală: pentru aceasta este necesar să se obţină avizul fabricii constructoare. F. montate în serie.'1":lr~:n _f . posibilităţile de reglare a caracteristicilor.. Pompele axiale se folosesc pentru satisfacerea domeniilor de debite foarte mari. 6. In fig. etc. Diagrama punctului de functionare in instalaţie a două pompe. temperatura de fu.:. Este ~e la ~inei~ţ:les că îna!nt. de aceea dotarea instalaţiei cu tipul de pompă adecvat este de Importanţă capitală pentru o funcţionare corectă. '.ncţl0nare..g este reprezenta!ă int:-o di. respectiv pentru debite maxime de 500-600 m3Jh şi înălţimi de refulare pînă la 200250 metri coloană de lichid. t~ fig. . natura lichidului (compoziţia chimică. În sit~aţiile Îl1 care nI! există po.~~t·j"'. In acest caz.. s~u . Fllndidenhce. Astfel pompele volumice cu piston şi cu angrenaje se recomandă a fi utilizate pentru debite mici şi mijlocii. calculul economic. alura curbei pompei. într-o instalaţie existentă se iveşte necesitatea de a pompa lichide la o presiune superioară faţă de cea prevăzută initial. debitul Q:l este mai mare decît debitul () sau decît Q" dar mai mic decît suma lor. Alegerea pompei . pentru. ·100-150 bar.. montate in serie.~ebuie determinate cit mal precis posibil caracteristicile generale ŞI condlţ.~.le se vor refen 10 mod. .llle de lucruăle instalaţiei. 2. avînd caracteristici diferite. După cum se observă din diagramă. . fiecare pomp~ va funcţiona de fapt la un debit sporit.a de a monta două pompe IdentIc. t. Dacă in reţea ar debita numai pompa 7.HI. pompa reprezintă elementul motor a~ acesteia.noua situaţie. este necesar să se verifice următoarele elemente: .. După stabilirea tipului pompei şi a caracteristicilor acesteia. De asemenea. c~beIecaracteristice' ale celor două pompe. 2. centrifuge identice.supraîncărcarea motoarelor de antrenare (sporul suplimentar de putere necesară).tr~sează. dl· i)<-~J. Aceşti parametri determină alegerea tipului de pompă adecvat '. se remarca faptul ca debitul Q3 este mal mare decît QI sau Qz. înăltimca de PUll1p~l~e este ma-imare decît HI şi decît H2• dar mai mică decit suma aces' H3 tora.\ŢIEI 77 In anumite situaţii.caracten~b~a reţelei ar fi XI' respectiv Xa. ' Pentru alegerea pompei. rezolvarea constă În montarea a două pompe "În serie".de alegerea ~ompel.\'3 al instalaţiei In noua situaţie.ia cu cara~teristica reţelei Care !oc in pu~ctul~3' căruia il corespunde ?ebltul Q3' D10 diagramă. .ii cu C curba 1 + 2 reprezintă punctul de funcţionare . .ackristica C a instalaţiei.

. 1·· p. i:: . Du ii cum ~e observă.~~.Parametrii' Cuncţion'ali ai po~pelor .!.~11f'i' •.există ' tendinţa .'t~hniţ:ji..c r:\re.. ..! h fi" 2 tu este prezentată diagrama curbelor caractenstl~e . raţionamentul se va referi la o pompa centrifugă.'.• .alura c. " I ~ ••• :.cheltuieli de întreţinere.:. deci o utilizare. există o dependenţă directă. pentru o funcţionare continuă. H= /(Q) este pla. 'Il =/(Q) şi"1j =/(H).:. "..l". ". Această. deservite fiecare de o pompă corespunzătoare.:mondiale. i a diminua .tă Ji pri~ urmare unor vaJatii importante" ale debitului ~e core~putnd variaţii ne!~seţ~~tnatei~: tnăltimii depompare şi ale randamentulul.. .ctr.. Pentru variaţii mari ale înălţimii de pompare. tivă ~ste otrivită numai pentru instalaţii in 'care pr~s. I~st~cIţu. definirea . atunci se produce o nsipăde energie continuă.de.. se va alege o pompă cu curbă cît mai plată (cazul pompelor de alimentare a cazanelor de abur).. ma a 'rante ak debltulUl...neeconomică a obiectivului exploatat..1l~_'~'l.• . chiar dacă costul ei iniţial este mai ridicat.· •• '..).' ..ce urmează se prezintă modul de determinare a acestora din schema de prmcipiu a unei instalaţii hidraulice. în cele . Înt> principiu. '. deoarece.ompelor. se preferă utilizarea unor pumpL' ni randament inferior.•. inst. pentru fiecare situaţie separat.\ PO:.m.. Astfel.~l~ unei D·.~..IPELOR I~ 1:-i5TALAŢII . .. _. tendinţa beneficiarilor este: de a indica valori pentru debit şi înălţime'de pomI!are maipla# decît cele efectiv necesare.tă a~ppe~+tRare~ dC:l. numărul de pompe dintr-o instalaţie.s.lc~«: ŞI. Rezultă deci că. În unde situaţii. poate fi evitată numai prin determinarea cttmai .pompă: d:~ pentru uşurinţa înţelegerii. in:m~( ° In diaaramă au fost trasate curbele H =/(Q). care trebuie să Se acorde cu cerinţele instalaţiei.: PO!llPCi. se va alege o pompă a' cărei' curbă H = f(Q) are o alură căzătoare (cazul pompelor de ape menajere. '. situaţie. ' . dar care oferă o mai mare sigurantă în functionare. .s~u?n. j ~-iL--==----' Fig.e. oferă valori maxime ale randamentului. .t . In general. devine necesară utilizarea unui număr mai.1. Alegerea pompei in funcţie de:. ._. in scopui6bţin~rii. .alaţia. Schema funcţională .. schema este valabilă pentru orica:c alt tip de. Evident că pentru o pompă cu tiu'l) tit. alura curbei. oprirea acesteia pc perioada în care pompa este scoasă din funcţiune poate conduce la crearea unor pagube ce depăşesc cu mult valoarea pompei respective...tual. dar care prezintă po~rbilităţi d~ 'detectare mai numeroase. caz în care se acoperă variaţiile de debit prin reglarea vanei de pe conducta de refulare. n cazul unor v~rla 11 ~ar ~ ăltimii H variază sensibil şi randamentul (curba punctata).' CURBELOR CARACTERISTICE Cl' CERI:-OŢI>LEl:-os'nUŢIEI 79 Alegerea pompci din punct de vedere economic trebuie făcută cu multă atenţie. . La alegerea pompei va trebui să se ţină seama de alura curbei acesteia..\C. msuşirea ŞI u 1 izarea corectă a noţiunilor privind parametrii funcţional! al p.cilati. la care corespund variaţii neînsemnate ale debitului.e~. condiţiile de lucru ale instalaţie! şi parametrii funcţionali-constru~tIVl Pdm~el. . ." . tT ~. ţinînd seama decarăcternl instalaţie! deservitc. In cazul unor variaţii importante de debit. Pen~ru. de spălare a filtrelor etc.• . mare de pompe..Jţ~it..2. Astfel pentru o instalaţie la care debitul variază în mod substanţial. l l.reală âcohdiţiilor 'de funcţionare şi a caraCteristidlor pe care -rtrebuie să Ieaslgure. ~ . fiind de cea mai mare importanţa pentru viitoarea exploatate . scopul de' a obţine o exploata re avantajoasă din punct de vedere 'economic.118 ~TILlZARE. 2.10.analizată cu atenţie la aza e egere a pompei.În fier 2.. între c~racterist. ..uuLţiuna.paramet~\lpr.. u i.'L' redus (pompă de intervenţie). deci pomp~ In.:a instalaţici vpentru. ~::~:~ă t .. reparaţii.. care trebuie .:~d~~~Ş~J~xploaţat:e.«PARE. dar presiunea rămîne aproximativ constantă. -').'i:" l':cr.. ~ Fig. faţă de altele cu randament superior.~.11 este arătată o astfel de schemă cu ajutorul căreia se pot defI~1 O' S· t·pompăcentnparametrii ce servesc la alegerea pompelor: c~ema repre~m a o " . i. . cu.". .. Această soluţie este avantajoasă deoarece instalaţia va funcţiona cu un randament superior faţă de cel realizat de o singură pompă.:~a în limit~ reduse. pompe centrifuge d es ti tă a fi utilizată intr-o instalaţie cu variaţii nnpor. ..lune~ nece. o.... problema randament ului devin" mult mai puţin importantă." )fA.:. . care se determină prin tmpărţireatcurbe! caracteristice a inst'alaţiei multe porţiuni. 2. uIl!>~. personal etc . se va al!'gl' pomp.a<..urbei. a4~ţ~~ se do~" vedese nejustificate.l. ~ul._ •. fuaă care aspiră lichid de la un nivel inferior şl-I refuleaza la un nnelsupenor.

. ...1..' -.~(:i~~elegeaportul dintre diferenţa debiter lor instantanee maxime şi minime şi debitul mediu. Prin grad de neuniformitate s. şi un.~ e" .R +'II. . »<r ' Conform schemei din fig.15) . 0. 2 Dar PR-PA+V'R-VA+Z=H y 2g din din fig.\TIEI 81 Xotaţiile folosite sînt următoarele: Q reprezintă debirul grupei. 2. . . " _ Dacă diametrul de intrare al pompei este egal cu cel de r~fular~. v. y fiind greutatea specifică a lichid ului. "debit real".'f.Rl:>TEI. noţll!-nea. Vjiv. în funcţie de tipul constructiv al acesteia.y.80 UTlLIZ.2. la trecerea acestuia prin pompă.\L. Debitul pompat Q. Debitul pompei este cantitatea de lichid pe care o vehiculează (o transportă) .8 = Qm.\R. . Relaţia dintre' debitul volumle Q şi debitul gravimettic Geste Q= E. ... H distanţa dintre faţa flanşoi de refulare a pompoi . ŞI' H It + h = /. Astfel. (2. + Iz.Qmi z. d eCI fac t oru 1 iIR -2g VA devine nul. 2g.x . respectiv cel supenor .'..de i. respectiv la ieşirea din flanşa de refulare.'~ - V1 +z.i suprafaţa \ichidului din rczervorul superior. y '.\TlI .P.\RE.{+ j i. sau PR-P~+ y .~ şi . .11 şi a notaţiilor indicate.: PA+ v~ +Hn . distanţa geodetică Între nivolu] lichidului din rezervorul inferior şi nivelul lichidului din rezcrvorul superior... zele de intrare ŞI Ieşire sînt egale. [Ils]. Debitul unei pompe se caracterizează printr-un anumit grad de uniformitate.. • . 267 .. . 2..'n vitezele lichidului la intrarea În flanşa de aspiraţie.:i. ţ t ică Reiaţia dintre înălţimea totală de pompare H ŞI înălţimea manome r totală Hma.turaţia acesteia. In practică. pompa al cărei organ de lucru are o mişcare de rotaţie continuă prezintă un grad mai scăzut de neuniformitate a debitului.16) • .•.~[m3/s]. r~lative la suprafaţa lichidului din_r.~şi Pn presiunile relative măsurate la nivelul flanşei de aspiraţie.n :.\ CURBELOR C. în~lţi~ea tottlţa-...PZ~Pl .14) Se adună cele două expresii şi se adaugă la. . se obişnuieşte să se f~loseasca.. .. . 2. Algebric se poate scrie expresia PR vi -+-= y 2g H . . pe cind la pompa cu mişcare alternativă lichidul este debitat în regim pulsatoriu.\CTFRl'. .pomp~ în un!tatea de timp. parametrii funcţienali ai pompei pot fi definiţi astfel: -. e iilor manometrică totală" deoarece aceasta se stabileşte prin citirea lI~d}c.~ distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei si suprafata lichidului din rezervorul inff'r.2. (2.\CORDARE. In literatura . lnăiţimea de pompa. H•••+k'A+ . . .: + PR + vi +~ = v "". înlocuind expresiile de m~i sus.1: H = PR . ..2g Y 20' b + .. Uneori SI' utilizeaz. respectiv de refulare.'..12) 2g =-1000 H :m:.[l/minJ.. H.de specialitate se distinge un "debit teoretic". . - (2..A +H +z = H R .'?·'l . .."fT.1...E I:>ST. care ia în conSiderare pi~r~erilepdn interstiţii .11. (2. Unităţile de măsură pentru debit sînt: [m3fh]. reprezintă suma pierderilor de sarcină de-a lungul traseu U1 c~~ductclor de .y .-:--r-' "'A şi h'R=" ~'pi~derile de sarcină in conducta de aspiraţie.1 pz .n + P2 . Prin urmare.. care este determinat de elementele constructive ale . . . respectiv de refulare a pompei.PI +H.\ PO~IPELOR 1:<01 I:<olST. . (2. .. . H.~.12) 1 . (2.. . a masei de un kilogram de lichid.zeryorul~fenor.17~ c. .2. Această noţiune reprezintă creşterea de energie hidraulică.pompei şi de ..de pompare necesară a fi realizată de o pompă poate fi determinată cu re a la . lZrn+ pz +z{j i. . fiecare cota z PI '-1 . PI şi P2 presiunile . 1. exprimată în metri coloană de lichid.. H 1. este următoarea: H 6 Alegerea pompelor m.Şi}leetanşeităţi. 2.TIC[ lT CF.\ şi unităţile [kg/h] şi [t/hJ.4+z~HgA+HR+Z+h'A+I"R+ ·i· q_. Qmm In practică este de dorit obţinerea unui debit cît mai uniform. Hg.aspiraţie şi refulare. z distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei şi faţa flanşei de refulare' P.\L. atunci vite .i ălţimemanometrului.r.

ilui putind 1: realizată numai în acest mod (prin Împingere).. Dac~ racordarea se face printr-o reducţie. Acest lucru este posibil numai în cazul în care presiunea Pl' care apasă asupra suprafeţei lichidului din rezervorul de aspiraţie. 2.22) (2.i. •• + H" gA (2.azu e I <tril Intr-~lI n:ze~\'or aflat .y 2g II.21) = Pma.2.m _ '. creşte pe măsură ce PA scade. în relaţiile curente dintre fabrican. . noţiunea de "fnălţime de 'aspiraţiev sedefineşteconform următoarelor expresii: .înălţime de aspiraţie geodetică. • Pr~~iunc'a de aspiratie P.labilă pentru schema din fl'a 2 . în scopul clarificării noţiunii de . Hg .\RE.•. poziti~'. .'iC. + c2 2g • (2. pentru poziţia inferioară a manometrului. sau Intr-un rezervor în care p" = i> iar viteza Iichidului LI rcşrrea <1111 conducta de refulare are valoarea ::'~tul1ci N".• + le. Aplicînd ecuaţia lui Bernoulli Între nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa flanşei de aspiraţie a pompei.-.12.. precum şi a dcmentelor legate de ea.. H••eHgA reprezintă înălţimea geodetică.12. se obţine j ~. Dac. atunci presiunea de refulare va fi dată de 'relaţiâ ' ' p. + -c 1 2 g 2g • (2.yHr) .\TIEI 83 Relaţia (2.aspiraţle. tură ./ " = P2 . ' ". este mai mare decît presiunea PA existentă în flanşa de aspiraţie a pompei. dat fiind că forţele de coeziune moleculară a lichidelor sînt mult mai reduse în comparaţie cu cele ale solidelor. 2....16) este va.1)i Dacă rezcrvoru! de aspiraţie este deschis. sau Pl _ P. 2. deoarece. c" + Il +_· 2" r Pl = A'in' atunci (J 19) -. -.3.~'c '·'iI.. sau Înălţimea de refulare = Pm•• ± yltm este HR \ (2.1. în care se observă că. HA suma tn~ţimii geodetîce H. =.. Cavitaţia. neluind In •considerare l'pOZIţIa acestuia fată de priză deoarece con d uc t a "a d e . reprezrntă valoarea vidului exprimată în metri coloana' d a'p"v Iar e a. exprimată în metrict>loanldelichid.(A.. pentru a avea o continuitate a coloanei de lichid Între nivelul de aspiraţie şi cel de refulare.23) Fig.. • o' ca .\ POlIPELOR tx IXST. atunci presiunea Indicata de el este chiar presiunea de refulare ~ pomper.. 1t'g-a ura este p 111~1 cu aer.iteşte pe cadranul vacuummetrului. Inălţimca de aspiraţie a pompci..~rezcrvorul d~ asp~raţie ~e ~ă~eşte la o presiune inferioară presiunii atrno~fer:ce.ţii de pompe şi beneficiari.''· indicaţia vacuiiimetruluifiiontat înflanşa de aspiraţiea pompei.: H..11. cazul aspl:aţ~el unui lIch~d af~at sub vid.\REA CURDELOR CARACTERISTICE cu CERI:>:ŢELJ: I:>:~T. la nivelul de intrare în pompă.. . ± Iim' în care Itm se consideră şi 2. It. astfel ca axul cadranului să fie la nivelul p~el. .82 l:TlLIZ. la temperatura la care are loc pomparea. a pompei.. (lc-f'l.4..Inălţinu. Din această relaţie se observă că H.H ~n "are H.. H ..!. =. ':.!.trăgînd" de Ull Iiciud el se va rupe. = }alm ': '6.''(t' . aceştia din urmă nun frecvent întrebarea: "de la ce adîncime poate să tragă pompa"? Această intrebare este incorectă deoarece .Inălţime de . în cazul atingerii acestei valori.Ia presiunea P2' Dacă refularea are loc I~tr-un ~a~al a~lat 1~1 ~t'r liber. +H• . 2. a cărui greutate poate fi neglijată. Această noţiune. trebuie mai întîi ca lichidul să ajungă de la nivelul inferior. -înălţime de aspiraţie vacuumetrică.I ~e c.2.\ŢII '\CORD. H'A. Dar valoarea lui PA nu poate fi mai mică decît presiunea de vaporizare a lichid ului P<.1 + II. = H. În schimb lichidul poate fi .\L.. Racordarea rnanometrulut la flanşa de refulare .1.!...ază direct iZ.. Î11metrî coloană de lichid. sens.~ + t~ +'.. utilizată frecvent În limbajul curent din domeniul exploatării pompelor. de la nivelullichidului din rezervorul inferior. se consideră din nou fig.\L.d şi a pierderilor de sarcină în conducta de aspiraţie 'h.20) :res~unea de refulare a. atunci Pl = P.îlllpill~". este definită de un fenomen ce poate a vea loc În timpul funcţionării pompei şi care este determinat de transformarea în vapori a Iichidului din conducta de aspiraţie.II adică p en t ru . Je aspiratie". Dacă nÎanometrul ~ ~nşurub~. lichidul începe să se evapore şi atunci în pompă are loc un fenomen nedorit. aşa cum se arată În fig. fl~nş~. iar riza de masura se găseşte pla~ată m mod obişnuit în flanşa de refulare. cunoscut sub numele de "cavitaţie". Y + 1. deci şi H.i~~ll". pînă la ax~ pompei.ax~ cadranului se glseşte deasupra axului prizei. negativ. -In acest. atunci cîn~ .• .pompei este indicată de mano~etr~. H. cu ocazia alegerii pompelor. 1 d bită .

atmosferic.de cav~ţaţie.rezerva . d I . upa cum s~a . debit pulsatoriu.5 metri ulice se are 111 ca "PS·H'"dl6l' sa decîtI~Yf~~~~t3 şi 2.1 în literatura tehnică de specia~it~te. n::. " .. exprimată în metri [m}: presiunea de vaporizare a lichid~l~i la tem. licţlid~l t. " 1"1 din [lansa de aspiratie a 1 d . 1 onsiderind că în planu l e 111 rare . vedere > ~iv dl. . Cavitaţia se manifestă în exterior printr-o funcţionare defectuoasă a pompei.aceea trebuie . . cavitaţie.t'r ac~astă resiune absolută şi preperatura de funcţionare. '. în pompă o . este Pentru ~~!!Impa NPsH. Cazurile de funcţionare În regim de cavitaţie sînt mult mai numeroase la pompele centrifuge. creşterea rezistenţelor hidraulice în conducta de aspiraţie (număr mare de armături. NPSH ' şi NPSH Ibfl deosebite două feluri de noţ~utI?-i d SH ~ ~~~clusiv P d'~«tipul şi cons~':~~ţia N PSH este o caractens ica epen e d.ţ. . presiunea lichidului din conducta de aspiraţie şi din interiorul pompei poate atinge. ' hidrodi amică Din formulă. DIferenţa dI.\CORD. scăderea. SPSH = P. C . !!. limită e unc ionare a p . NŞPSH este reprezentată în de • "" capIit olul 1. Iar v oarea sa se e . de loc trecerea c a c . '( g PA t1 reprezintă presiunea abso'lută" totală . Totodată.... suprafeţele pieselor pompei sînt SUpuse unor solicitări puternice care creează deformaţii ale materialului. Din acest motiv.-1 Procesul de apariţie a cavitaţiei in cazul pompelor are loc astfel: in anumite condiţii (inălţime de aspiraţie mare. desprinderi de particule.' ţ' . d b A a după cum s-a arătat la pe cale experimentală.Ct. . .peratura de f~~cţionare. {'rer. variaţie a parametru lUI . 2g O( (2. Ca urmare în masa de lichid se produc şocuri hidraulice locale şi suprapresiuni ce pot atinge valori impresionante. . p. al d termină de către uzinele constructoare e pa .\R.supraqrCl:.\REA CIJRBEI.lgăW'i. fisuri.. :111. În acest scop. temperatura lichidului ridicată. Astfel. deoarece prin alegerea judicioasă a acesteia se pot obţine regimuri de exploatare optime din punct de vedere economic. pompei."~r:d:r~~I~i~ar::ică a presiunii interioare." m ă la condiţiile instalaţle\llln~t~nt~~~~~t î~e aka ~~nei ." tă absolută la aspiraţie. materialul este supus şi unei coroziuni intense. De . creşterea turaţiei pompei .. suprafaţa unei piese care a funcţionat in regim de cavitaţie se prezlntă cu m\Uţf.tandun e pro t.' • ..~~eon:"de ddiniţi~ a cărei valoare se măsoară !n metn. presiune atmosferică redusă la altitudini mari). Se produce astfe:! !uL. caracteristice care evidenţia~ă f~nomenul.JUne mal. Practic la proiectarea instalaţiilor hIdra: necesar ca N. denumire care este generalizată astăzi în limbajul tehnic mondial din domeniul pompelor.statică dinamică . are aspiraţie a podmpel mişcarea a bsol~tă permanentă.. deoarece aerul dizolvat în lichid are un conţinut mai mare de oxigen decit aerul. •. ea este acceptată sub această formă şi în ţara noastră şi este utilizată din ce În ce mai mult in relaţiile dintre beneficiari şi fabricanţii de pompe. traseu dirnen. :V diagrama caracteristică ~ p~mdel..zăIn regim de n.npei. presiunii atmosferice la altitudini superi~are.:ra zonei de cavitatie.2.. ss. prin zgomote puternice şi vibraţii caracteristice. D • a arătat an teri enor pe ntru l'a ""l existr. ÎI?-s. este "înălţimea energetică netă la aspiraţie" simbolizată cu termenul NPSH.'. valori reduse. sionat incorect)..~l exterioară la aspiraţie.84 lrTILIZAREA PO)lPELOR tx I!\STALATl! . prin degajarea unor bule de aer care creează goluri (cavităţi) in masa de lichid. tie ''-l fie superIoara prl'sllIn ..ntre .. Aceste iniţiale reprezintă prescurtarea din limba engleză a definiţiei: "Net Positive Suction Head". în unele zone.io. . .t+ ~ _ P. 1.OR C. . 2. '.o contin uitat" 'd'cunrr-rii .I&P se dC?~ e~. ca:e trebUie.ub forma următoarelor simboluri ŞI semnificaţii: . Prin urmare. curba . (pentru ins. in zonele in care se produc şocurile respective.. ISSTAL\ŢIEI 85 e~~ .a rezultat că inceputul cavitaţiei este precedat de o creştere a randament ului pompei şi a înălţimii de pompare.e ~ 1 .\CTERISTICE cu CERISŢEI. . J.1 .!l vaporizarea Iichidului.~paei~n a~.. exprimată in metri [m]. In afară de efectele datorate acţiunilor mecanice.la intrarea Jn pompă.a lichidului respectiv. creşteri bruşte ale puterii absorbite etc. are luc un lenomen de "implozie" insoţit de condensarea vaporilor con ţinuţi in bulele de aer.. Cauzele principale care potdetermina apariţia cavitaţiei sint următoarele: creşterea înălţimii geometrice ae~ aspiraţie.24) plus • In care"'~+-2.e. La pătrundr-ron acestora în zone cu prr-siun i mai ridicate.. _ •.-zervoru e aspIra. corespunzătoare presiunii de vaporizar.a le. N PSH prin aceea că el se referă numai N PSH. fl şei e ~SPtiraţIAŞI}~po~npă Bernoulli între nivelul lichidului din rezer\"orul dd ..a. In cadrul capitolului 1 s-a arătat că unul din parametrii funcţionali. Rezultatele combinate ale acestor acţiuni . aspiraţia lichidului din rezervoa~e aflate sub regim de' depreslune : creşterea' temperaturii Iichidului pompat. t~ne~t: factoJ care impune condiţia paramedtrulfui NţPSH. creşterea viscozităţii lichidului pompat. este întîlnită . de as irarie este necesar ca presiunea In cv!uanl'l Ul' lichid III COllUU.. . la mişcarea relativă permanentă.l . cunoaşterea caracteristicii de cavitaţie a pompei devine necesară.şi cscobituri.5. H. . rez. Caracteristica N PSH.. de ordinul sutelor sau chiar miilor de atmosfere. deoarece turaţia de antrenare a acestora este mult superioară în comparaţie cu cea a altor tipuri de pompe. rezultă că'termen~1 N~SH o ::. t a po..mecanică şichimică -conduc in ~in~ la disţrugerea rapidă a yieselor pompei ce func. sa fIe ~uP. ' ~ .' . caracteristici pompelor.: Din numeroasele cercetări ~xperimentări efectuate în scopul determinării cauzelor cavitaţiei şi lămuririi fenomenului. d P t 1 VPSH adică siunea de vaporizare este reprezentata tocmai e parame ru • . nipe !I'C.1.f.talaţle ŞI pentruulp?mK~PH se scrie ecuaţia lui Pentru determinarea parametr UI tlIIP." "fie' mai mare cu cel puţin 0.14 s~nt !lustrate grafic :ele două valori ale parametrului S PSH. ac:~strl..de: ca\ It.~Oţ.rel}lIlC ~~!r~se r~si~~~ ~~r~'aporizare la temsiune absolută.

~ ·d$.aharea H. sen11"!Î fie:1 ~ ~!l" J.4 = HA' t'~ - P'I _ (Po - - H) .261 -'-.'" .y "'.H): ".1 - (W3. Pi'. 1\:PSH.i devine negativ..'l"!'.wjf-tl~+" 2g IZrA-Jlt (2. pentru a satisface condiţia NPSHdl611 ~ NPSH.\·!'Sfl se rdt'r:"l numai la ill't:daţi. ' ::1'" 't reprezintă înălţimea piezomctrică absolută la intrarea în conducta de aspiraţie: H . Z.j' Relaţia (2.It 'tll· '1 viteza relativă în secţiunea de intrare în pompă... rezultă C"l . Dar conform expresiei (2. pierderile de sarcină din secţiunea de intrare în pompă.ee ! se pr~cedeaz~ astfe~ ~ e se consideră un punct M situat pe paleta rotorului (fIg.t + 11.j) .~ ~l 1 ~l l~ .) ~.-(..25) cu (2. ....'PHSdN li . . _ . 2..l + lz'J' .::i = N P S H ') (1 Pl reprezintă presiunea atmosfcrică : ceilalţi termeni îşi păstrează i-..4 + k .~ ~" ~j' s.'.: ~ . ordontod termenii şi ţinînd cont că H'A + II~ h.: Adunînd relaţiile (2.. trebuie micşorată .1-.viteza.1> = NPSHn..t +PM + ZM +w1-1I!j.• "11 it 'ti :.'.. 2.If'+. ... .14) ŞI se sene ecuaţIa lui Bernoulli tnrte 'axa flanşei de' aspîraţe şi acest" punct 'r 'PA+W~-'-te~_P.26) definesc următoarele mărimi : ~ ~ o ~ ~ :._~ "C 1. în punctul M.: -.27) şi considerînd PI = O.t . rezultă că.\CTER1STlCEcu CER1:>ŢrLE I:>STAUŢJEl 81 (2.. tra. 1~A de intrare tn pompă. . 2.. Astfel dacă la temperatura tI' NPSHdl.! ••. ILoa:T(\.: = PA + + V~ j' H9. viteza periferică a unei particule de lichid în punctul 111 .+h 2 2g "( 2t: y g r"-:II sau..0 ~.~R.l aplicat p. .r 2g /IiI - w~ - + +' /1.. iar pentru temperaturi mai mari decît t2• Hg.~ . viteza periferică a unei particule de lichid din secţiunea. ~tjOfIlISU/ I J'U /lSdN !'1V ~"" E = . ~ < Ci :t: 'f' .!h . .. .l1 _ distanţa pe verticală dintre axul rotorului şi punctul AI. pentru temperaturi superioare. 1 e ..". . respectiv n.p.i la intrarea !~1pimpă.1 tnălţimea de aspiraţie H.\I ' (2. (2.' + P + ss .v PSH'"HP = l~_lJ.!·.: Termenii din expresia (2. pînă în punctul JI." <ecllaţia ~-..13 arată variaţia termenilor respecuvi. ~ La temperatura '2' HgA devine nul.U T 2g y .\1 'i '{ 2g 2g +. ''''''i ::: .. ~. relativă.:·~l liniei ek cun:nt pin..par~ineţrului..\ CIJRBELOR C..I ..28). se obţine este POT " PA+~ -u~ PA+ ~ +H •.i1 tl.arlo.J..26) ttanspusă în fig.25) Astfel: în care Po T.\cORD. CIlr~ CIll.. . deci pompa va trebui să funcţioneze j:u înecare în aspiraţie.._ + El (Hu + 1Ir. şi i. in care: w.• . ' • Pe~tru det~pninarea .27).W.eel .\RE.

. .. relaţia (2.PSH. CI cont de turaţia specifică II. teri 1 . ele: errnmată teoretic.ră ~ă.t/aTit de specialitate.c = /(Q).29)..16. rA-lI + ' Z M' ~ Zi O ~6T~I. eee a.\RE. arc.1I + Z. • 1 ca.ll + -.29) se observă că grupajul termenilor din partea dreaptă rr n . • pnn urmare.: . ci evine o vaioars minimă ŞI• este . yapo..28) presiunea de vaporizare se o b ţine ~ P.~ Po:.tc = /(Q) şi NPSHdl.01'11.') <) . uzinele constructoare determină valoarea lui . In literatura de.30) se poate scrie » •• In fig.32) l ..) (AI + _ . . lită tii este astt l .re= în care tâ..:!.~ CI.. valoarea sa se determină pe ca e e:<penmentala m standul de probă.• rc In acest c~z.' aran eza con me . prin modificarea presiunii din rezervorul de aspiraţie cu ajutorul unei pompe de vid.ilhi) .l. _ •• " H " . ~ .ro .\L..02 (după Dorin Pavel). raportatâJa m secţiunea pr~siunea de .re pentru fiecare.1 0.. • (2. (2.p.\CTERISTlCE ce CERIXŢELE I:OOST. ..:.\ŢII ACORD. Determinarea mornende incepere a cavitaţ ici. 7 Pmin. 1 eoarec.. pe viteză. " . • ~ Dar valoarea N PSH nu po t fi d t '.' dintre parametrii . e a e e In enoru pornper: construcţia rotorului şi rezirnul d funcţionare.\ PO)IPELOR tx I!\ST.'it - tt:ir b 2a D 2a - /i.) . Diagrama poate fi utilizată fie pentru determinarea parametrului Il"" la un debit şi o turaţie date.P. t I . Y măsurată cu manovacuummetrul .'RBELOR C. pompă..Joll1 2g a cavi a Iei a ica NPSH ~~tntţ:u.+ Il g 1"~ - II~ rA_.:.· = '-"II.' " .2 z. Înlocuind 'r' ..: Il".l" I + -V:i _ - lt'. tului Fig.iQ]:l~gfa~~ stabileşte relaţia dintre debit. 2.Hl1mJ1 YPSH (mi Rtgl. ..1 )_("'3/- Astfel. pe baza relaţiei.e POZlţl~ punctulUI .. valorile ~. care se~ato~ţază. egal acu . Diagrama relaţiilor "ţ'. atunci cînd se cunosc debitul şi înălţimea de aspiraţie disponibilă a instalaţiei. reprezintă . Pl j (~: i +P·~. denumit coeficientul lui Thoma.D S ~ .relaţia (2 .P" NPSH' dl.7jn).16. corespunzătoare Incepu U}'I ca~·ltaţlel.a (după = 0.14).30) Pmi..\'PSH.In practică. căderea dinamică.1.l1 (2.'n IIps'! d~ Fu"cfIlJII~rt in "rIIa". 1fIQ1SIJ1OO38Ij(J(J 11IOO în care ~/I. rezultă (2.VPSH <'1 1) <) .0. şi Il".11 . .64/1 . a după unii autori este următoarea: CI = 2. se obţin zonele în care pompa poate funcţiona în afara regimului de cavitaţie sau în cavitaţie.p = tlh. ţinînd un coeficient cărui valoare Stepanoff).Pc _ "y.p..1[ + + _.p = /(Q).~ranJa mcrt pnma paranteză conţine elementele care depind numai de ~o~dlţl1l.l.. ' NPSH. suprasarcina ~xter!o~:ă. H-'J!~.\TPSH .respectiv . cu ajutorul relaţiei .15.. .P. interioară ~ presiunii totale. V2) 2g .29· 1O-~' lI!.Il devine Pmin' S~ăZInd din ambele parţi ale ecuaţiei (2. Determinarea lui NPSHn« se realizează în două moduri şi anume: în instalaţii de probă în circuit deschis. Această situaţie este ilustrată în fig. Vl) :. tip de pompă.disponibllă '. . 2. .29) Di? ..r~r. _ " . = 3. H A - pentru dl.\ '1 .88 U'TlLIZARE.. aşa cum s-a arătat la paragraful 1. .Jo111 = u'j[ - UJ2f 2g A ..U'~ . (2. sidt':laJia de funcţionare a pompei la condiţia limită de evitare P •••n .'. .: .15 este p~!ze~. pe cale experimentală.vaqaţiiJ. Valorile indicate în diagramă au fost stabilite pentru regimul de randament maxim al pompel. = (P~_ . . . = .31) 1I~ . fie pentru alegerea turaţiei maxime la care poate funcţiona satisfăcător pompa.tll:ţiilor (2.\L. se introduce de cavitaţie CI = IllldH. '2g 112 A + II r' .\1 _ Q-~~" .tr:ar~!l)~ ~otor pînă-la punctul M.. . Rezultatele se transcriu în diagrama caracteristică a pompei sub forma unei curbe N PSH. specialitate mmarea pararnetrnlul :l/zl' sînt indicate cîteva metode pentru det _ e er reprezintă înălţimea piezometricăminimă la aspiraţie (fig.1'. 2.e.~~. Dacă într-o diagramă comună se trasează curbele }. altitudinea locului în care funcţionează pompa caracteristica conductai de aspiraţie etc Cea de a doua p t ti elemente 1 g t d . 2. turaţie şi căderea dinamică a presiunii interioare (Q . e a a eba '. P d •••n i ..e ext::noare pornper: înălţimea de aspiraţie geodetică temperatura lichidului veh~culat. în pun~tul M apare presiunea minimă. N PSH nec - ~"j+ 2g =. (232) d . e e în literatura tlh e -.oJ. . 2.(_.\ŢIE! 89 pacă fo... }! 2" U b + -'-'2. prin variaţia nivelului apei din rezervorul de aspiraţie. Q 1/2.f nu este precizată.acceleraţiilor parhculeleirde' lichid 'pe traseul de la in. sau în instalaţii în circuit închis. P.IQ/SzqJQtQSIJ. atu~Cl. A 1 :.'i1#1.001' ns(I..mIrare de în Fig. în relaţia .33) NPSHdl....nside.':i - 2 g T !.4..\R.I'. simplificare se utilizează notatiile = Po .

-= -0..(3 -7. .."i de 20'(: Pc.95 ro . care.>:. este de aprcximativ 1. ia •.1.-=. care intersecrează ordonata in dreptul cifrei 6.r·.::. din punctul de' intersecţie.. pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de nivelul minim al apei.f in fig.'" 0.ei dilji:1ig.n dia~ram~ rezultă că ~e.:"~ .J~) se poate scrie: l\' PSH'f'l1'. se duce o paralelă la axa abscisei.\ PO)IPElOR I~ I~STALATII ACORO. care corespunde nivelului minim din bazinul de aspiraţie.26) se scrie Itl..:j1.9 m/s. . Schema Instalaţie! cu aspiraţie la nivel liber. . Exemplul 2.\RE. 2..\ ClJRBElOR CARACTERISTIC •. corespunzătoare punctului de intersecţie cu diagonala.. coturi.3 + 1. relaţia f!.". = I m. .. 1I.": - -= ': ._ .02 = 10 . .42 = 1.?e aspiraţie.J.\L\ŢIl':I 91 • Di. corespunzătoare tcmperaturii daN/cm". 1<clafo. iar instalaţia trebuie astfel dimensionată incit 1"1 P:.'e determină valoarea P.:cot de 120°. cJapete:·~tc. nivelul geodetic de aspiraţie este situat deasupra axului pom· pei şi acţionează in acelaşi sens cu. se va modifica instalaţia micşorindu-se inăiţimea pină la valoarea necesară. tchl~. Iiltroduci~d . y = I kgf!dm'.' Îl! cde e<.un~~or sorbului . Temp!'ratura mediului ambiant.P pentru diverse situaţii de pornpare..17.ei pe.5. care stabileşte lungimile de conductl ce au pierderi de sarcin~ ~echÎ'lalente cu cele produse de armăturile şi nodurile instalaţiei:. Lungimea tctală a conductei de aspiraţie. ~. Q = 30 m'/h.pentI.Hdi. -7. presiunea atrnosferică. . _ --'-. 2.. iar pierderea de sar6·7" cină lin~rl va.".c. = 1.gimul de funcţionare este lipsit de cavitaţie atlt~ tr..~_ r UA.•. astfel ca . . este .Jl' nun. = 75 mm. ducte lineare astfel: din punctul corespunzător debit ului de 30 m'jh sau 500 I/min. se deter~ină valoarea parametrului itrA loc. Prin urmare. Fig.7 1:.4.'Pentru situ~.-- . .'PSH respectiv să fie mai mare cu cel puţin 0.m. se utilizează nomograma pierderilor de sarcinâ locale 'diagrama B. Din tabeluÎ' 2.~2 m.1). reprezentind o contrapresiune./alorile respective in' formula (2.n riu sau rezeraflat la presiunea atmosferică .~.r.• .grama. Greutatea specifică a apei.«l hber inferior pompeî. Pentru aceasta. se procedează ~~tfel:.~ conduc~. (2.\' PSH disp ~ N PSH ne. .5 metri.. :''-''-)~. calculul valor ii XPSHdl~~ se '/a face luînd în considerare situaţia cea mai defavorabilă.conductei. din schemă. '. Altitudinea faţă de nivelul mării... Viteza . II\ST.\. tC1'7 .j core~!..3 m.14) hrA=ltrAlb-7- hr.\RE. 1'IPSHdl'11 rezultat se compară cu NSPHn ea cerut de pompă..== O.~ :'.. se ridică o dreaptă paralelă Cu ordonata. Y..Ii.pentru cot :de 90°.w:r .4 = 3 m. tabelul 2.. 'Iezi dia.W'8er~a a~.l) Exemplul 1.PSH. c:orespul)~ătorjjl.l' f H t" J. sn. :r: • J . 1C()f14.2 m. Diametrul nominal al conduc tei de aspiraţi e.26)...l ii. de pe ~ diametrelor. in continuare..llv(")l rcpn-z in ră suma din diagrama pit'nlcriluf d(' :-.. Dn •. iar in cazul cind acesta din urmă nu poate fi satisfăcut.P sa satisfacă Întotdeauna valoarea f. H. P·nn urmare. i .. tabelul 2.. diametrul.."SH. s"l~tricr pompei. fi iorA II. reprezintă. iar alimentarea sa se face prin "cădere".vane.. Cazul aspiraţie) la ll. Po = 1 daN/em'. val~eşte 2O. . 20+ l'II'21 2"'" mi .:..tduc ta di~ in con- aspiraţie. înălţimea de aspiraţie geodetică.-I..17.. H g.02 10 . ~rAllN. ~ se procedează identic pentru' coturile de 90° şi 120'.. se citeşte valoarea corespnn~~. 'In fig.. proiectantul acesteia trebuie să disp~nă d~ cur~a.1p se face cu ajutorul re laţ iei (2. eqrb.. . 2.. .de.1: este prezent~t:l o _~chemă in care pompa aspiră apă din tr-r.iiare ~i locale ÎI! c c.5 m.... se determină pierderilor de sarcină . Cazul asţiiraţlci la nivel liber.A.. din fi·~.18 este prezentată o Instalaţie de acest gen. taocluI2. Într-o astfel de instalaţie..se uneşte cu o dreaptă punctul. :t . A = 60 rn ..!briL9iametruluiconductei de I.. CI: CERI:\TEU." .= 6·23. a pomp. 1.mp Cit .1"". sau în limbaj uzual se spune că pompa este "înecată".. Presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii.i. deci lirA = 0.de la intersecţia acestei drepte cu scara 'lungimllor de conductă. 2. ţinînd cont de ordinul de mărime al renneuilor respec tiv i. ·/'.. .90 I:nL/Z. .:tr. Pentru si t uaţ ia iusralaţic. ~u punct~l.:.OO t: . care o alege.din schema din fig. t = 20°C. . :. u.in.85) 1' 10·0. ceea ce corespunde unei pierderi de sarcină echivalentă cu 6 m/IOO m lineari de conductă.7 m. Pentru această schemă.. Deoarece în această schemă.C8Z:uţ~em.05 = -1. I .\ PSHd16•lI >!'-l Inceputul apariţiei fenomenului de ca vitaţie c~respunde deblt~lu191' und~ ~de d(.85 rn.1<0114. 2. 2. Xivelul suprafeţei apei este inferior nivelului axuluipompei. care intersectează diag-onala corespunzătoare diametrului C0nductei de fZI 75 mm. urmează se prezintă cî[c"u exemple de determinare a valorii .0." . Determinarea valorii ~VSPHdl.'.17. '. Date cuucscute : Debitul maxim al pompei. .3. ~ .' :~::. pc diagrarna B. pentru proiectarea corecta a instalaţiei.mă valori sînt egale.

5 44.8. lt'A - astfel că relaţia de calcul Comparind valoarea obţinută.\·(nj: r- 'Y ktj1idmJ 0..972-1 0.880 0.007 0.54 0. H'A = 0.-p. rezultă.9970 0.8206 0.5 0.1388 0.630 0.5.96.96Q? 700.9889 89 0.9898 0. uaSicm' 1 'C kghlml 'C k~f/dm~ -c daX t" COl: k.53 0.54 .5 0.7323 112 1.5.9073 160 6.999-1 0.9632 0.5447 0..038.9831 0.06-10 0.9680 14.9794 116 '1.8._ Tabelul Presiunea 1 _.9939 0.593."-125 0. se determină ~.140 1..998.016 O.0210 0.5 139.8339 93 0.' ..920 0.6372 0.9990 0."'hi.9611 34.5 0.240 96 0. A = l' 000 ~.180 0.8703 87 0.0163 O..29.53 91 0.9810 1.5243 360 190.9698 9.\CTERISTICE cu CERIXŢF.9852 98. montată Din nomograrna pierderilor de sarcină locale lungimile de conductă echivalente: Ico_.9921 il 42 43 44 45 46 47 48 49 . 2. l.9274 0.98.5 0..18. 47.26.4.. 0.5894 O.\ŢI(1 93 formula = 10 (2.80U 0.0836 0. hnean de conductă.7SiO 260 26.vl'SHdl''P p.9989 0.0102 0.rellt::ltl"J.6850 0.86 19 0.512 0.0606 0. În exemplul 2.5 37.160.0062 0.9023 N.244 0.9966 0..6. = ~00. 2.857 0.50 168.506 108 280 0.IISI-I 185 0.5 16 17 18 19 20 21 22 24 25 26 27 "11.52 53 54 5.0125 0. -+.2 0.9893 88 0.9169 0.5 a apei la t.9997 0. 1 P.593 0.H84 0.9957 0. deci se poate scrie. y = 1. pierderile hidraulice in instalaţie.51 .0-158 0.5028 O.0095 0.540 0.7227 "114 0.5.022-1 0.6671 124 2.' .I!307 0.2227 0. mmus. ':2.26) cu semnul .9464 300 30.9847 25.531 0.\ CtiRBELOR C.9.8. 330 131. • Temperatura mediului ambiant.2751 0.7992 0.1258 0.0089 0.ood.6129 0.991/ 175 83 0.030-1 0.0000 1.0323 0.5 '93.960 0.936.9996 0..50 .65 m.9917 0. cu valoarea N PSH"lrp din primul exemplu.9932 0. r<hlv .8004 0.96 16 0.5 .6684 0.6793 320 11.7017 1.9-148 0. 0.5 0.9765 126 2.9992 0..5 m3/h.9718 0.9171 0.OiOS 0. kgf/dm3.4637 0.5 să satisfacă N PSH.92 _ 39 40 0. Acest lucru se explică prin faptul că.0485 0.950 0.1 .0197 0. datorate mai ales sorbului şi robinetului cu ventil.S'J7 3 0.92 .5910 0.9804 290 29.1' 16) = 3.1920 0..9712 165 7.5 179.5 0.1322 0.6402 128 2.6.9842 100 '1.9995 0.4-151 0.1). Din diagrama pierderilor de sarcină (diagrama A .9984 0.9788 .14.640 0.6882 0.2127 0.2550 0.5 202.9 0.9800 1.' Fig. .57 .690 0.97-12 140 3.741(.9121 36.56 0.99.017 1.! ')":...5 0.9999 0.19 este prezentată rezer-lOr aflat sub presiune.1898 270 0.5667 u. ~o'f'. 1 m.4 = "'A 1/.9952 0.9659 205 19.9961 0.\CORD.1939.4/0C = 0.1). pentru debitul de 15 m3/h şi conducta cu diametrul !ll 50 mm ~ pier?ere de sarcină de 12 m/lOO . ..3769 0.0.140 0.5234 8."".0269 0.3463 0.9821 106 275 1.1850 0.12 (2.9982 0.96.92 m.8942 .56.20 155 .= 13 .9826 1.870 0.8920 0.6257 0. Diametrul nominal al con: ductei de asJiiiaţie.:.997-1 0.1530 0.aporil~re Introducind 10 relaţia 150C este se obţine: 3. 110 285 0.1082 0.5 m. Altitudinea instalatil'i fată de nivt-Iu l mării.92 daN/cm2.7124 0.9305 0.2912 0. Q = 1.\R.9999 0.239 0.899.9759 33.9905 12.19 23.8465 0.9625 28 •. Aspiraţia are loc la presiunea atrnosferică.417 0.11869 84 0. Ca:.9934 0.13 14 1.9900 86 U.65-10 0.lomJ 'C d~. tabelul 2.7678 104 1.4098 0.58•. deşi in cazul al doilea pompa este inecată.6623 0.' recomandă ca acolo unde este posibil să se evite astfel de arrnături.610 0.140 0.3613 0.2330 0. Greutatea specifică.36.50 0. (din tabelul 2. În fig.5 O. h.9998 0.:'11.8587 0.9..572'1 145 -1.0752 0.8272 230 0.96~7 1\..100 0.99-16 0.9964 0.0332 0.3931 0.5 0.9972 0.5 0.8760 190 0.51.456 O.50 -.3042 0." al pompei.5 31.6093 34.58.210 0.. Schema instalaţiei nivelul de cu pompă aspira ţi e.5°C. -'-h.0432 0.>5 3.9730 150 .9816 70. sint mult mai importante.9836 .~0 0.\l.5 122.tabelul 2.6000.+ "'A /0<:' .\RI.9871 9-1 U.7. schema unei instalaţii de pompare la care pompa aspiră dintr-un .5.9999 0. "pecifie:! a apei (.~ ni.7.02. .59 0.9646 215 21.5 .• Pentru determinarea termenilor necunoscuţi se procedează ca şi In cazul de la exemplul 1: .1765 0.0000 0./.5) Date cunoscute: Oebitul maxim al pompei.0286 0.460 0.3. deoarece acesta sub f~ce parte c?mponentă din pompă ŞI este luat in considerare la sta.9.9525 65.0713 0.0. t = 1.8 .'D.8064 97 0. .5..7 0.0675 0.9876 22.3177 0. m061m 't"~ O I 2 3 i 5 6 7 8 1) 10 II 12 . că în calculul lungimii conductei nu a fost inclus cotul de aspiraţie al pompel.9381 0..583 0. Presiunea at mosfcrică corcs: punzătoarc altitudinn de 1000 m Po = 0.'.4272 0.3).5618 0.95. Exemplul 3.t = "'A li.0343 0.' .9431 0.92 menul H ..0083 0. '.960-1 0..540 60. 13 m.9693 180 0.240 0.1460 0.9348 1.0573 0. _dl •• pentru robinet cu ventil deschis complet 16 m.35 valorile obţinute.8646 17•. fMlu" pentru sorb.0143 0.1 trebuie + 13 + 1+ Pu = 10 0..17.0881 0.9673 195 0.9754 UO 2.9861 0.0067 0.4O:.0793 0." o.l: IXST.1028 0.Ot74 0.9596 .9717 122 2.4926 0.57 0.3020 370 214.017 daN/cm' = 478 m .8136 "24.1 aspiraţiei dintr-un reUrt'or îllchis cart· se află la o presiune diferită de presi""ea atmosferică.0117 0.9.01.5 1.Pl y + Hg.1197 0.9913 10.9909 115 0.5 26.)~ de saturaţie '( a vapor ilor de apă P dal'/cm: 'Y U' c: şi 1 .9. Lichidul pompat: apă cu suspensii. -~ 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 1.9928 0.00i7 0.5 0.------~ .Q513 0.2787 0.680 0.1-1 315 107.0072 0.0000 1..9998 0.• pentru cot la !IO°.0917 0.6906 0.568 0. înălţimea de aspiraţie geodetică. se observă că acestea sint aproape egale.A devine: se introduce in UTILIZAREA PO~PELOR IN INSTALAŢII .7.9987 0.9640 220 0.0.9260 3.225 0. . de aceea :-'1.59 102 1.0109 0.7918 99 0.53 0.8403 92 0.95 0.1.9979 0.97. (diagrama B. 0..995.7149 0.0928 0.540 0.3317 0.1370 0.56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 7. Se remarcă conform figurii. Lungimea totală a conductei de aspiraţie este 2.5.9866 9.50 0.2666 0.9398 32.9737 3.130 0.5 76 77 78 79 80 81 0.9.empera:turade 2.4829 0.ll.8. Presiune~ de :.021. Pl = O.9999 1.9216 0. . bilirea NPSH"" al pompei.0238 0.9969 0.0134 0.9479 87.54U 0.9.5Omm.5-100 0.9~05 170 82 0.1561 0..510 7.4 - 10 Pu y (2.528 210 0.1683 0. 118 310 100.4609 0.9925 0.1710 0.660 0.PHdi'P Prin urmare această valoare + 0.9782 120 2.9880 23.2438 0.5.5 81.2031 0.10 I 0.0185 0.9885 90 0.9993 0.0363 0.9590 0.1092 0.7809 0..99H 0.38 0.5.

:!. I-:. atunci.. NPSHalsp=.968 daX/em'.p = .) P..'1 C . se desprind cîteva concluzii cu 'caracter general.37) Y Y O.. are" vnloare negati'.4. Atunci formula de determinare a valorii NPSHdt. soluţia utilizării 0. lin + ".4 daX!cm'.• pentru claperă de rcţtuere.~..4.E I XST. tabelul 2. ' Din exemplele prezentate mai sus. pentru determinarea valorii JVPSHţjlap.. t = j3eC.'iT' 2!J.()n~ L f) .07 = 9. pentru lto"". I ~ : . corespllnz.<U .1>. 6 m. .j"""J'("" (('rr!lend este o măr irne fi.6 - j(). " ..8 kgf/<4n".75) 10 O.38) De aici rezultă că. Pres.\toare tempcraturiide Introducind valorile termenilor in formula i2. Dn = iO mm. adică aspiraţia se face sub vid.1""... .8 ' '.l (r. asigurînd astfel de la început funcţionarea acesteia într-un regim lipsit de cavitaţi-. picrdcrr-n de !o'urcin.:" "vva 1" 1111 ". >e observă că pierderea ele sarcin" cea mai importantă este determinat:' de lungimea şi diametrul couductet..4. Dacă se alege Dn = ~~Onun.~ ~r.p la astfel de instalaţii sint: ..H • . .'.\ i'". Temperatura mediului ambiant.' t" T.. . Dale NPSHrJ1<p ~ ia in considerare nhelul DeLitul inaxim al pompei.. aspiraţie.. . Y. ' Dacă rezervoru] este amplasat la un .«.17· (Dt. Pentru determinarea lui NPSHdi•p• se aplică relaţia \2.. aspiraţie. <thlt'.(2..3i):. pentru debitul de 10 m fh 3 flJ iO mm. puţine şi diametre nominale largi (în limitele impuse de cal- . .5.~ Rezulta n. de rezervorul de aspiraţie. adică Înecată.(Hg. echiv . conform diagrarnei A.19.h.\H.nivel sUp'.'» - 10 0. se utilizeazA relaţia (2.\Ititudinca faţă de nbelul mării.968 1 + 9.. a'dnd diametrul " 0.\ PO)[PELOR 1:0. Pl = I daN/cm!.(.I = 3 m. unde se impune condiţia ca electropompa sa" motopompa sa '" găsească 1.\ 1SHdl." de..). Din ecuaţ . rezultă. Din cele expuse anterior..: "!'ţ.i m.:lC.Ji) se obţi:tc: O. Deoarece lungimea este impusă.t o anumită dlsta~ţă faţ{.8 ~= .!. interior egal cu jQ se impuue mm. NPSHdhp = 10 po nrA + Pl y .axului pompei: .3fi) Lich!dul vehiculat:.attă situaţie e~te'a:ce~a încare preslunea lasup~afaţa. l= I-'I.Ia pomparea lichldt'lor Inflamabile..1. tabelul de sarcină (diagrama A.. -. pentru rezervor situat la nivel 10 ' superior axului pompei: (2. + "r. ceea ce impune utilizarea unor conducte cu traseu cît mai scurt.mea de aspiraţie geodeticll. ". 2. f.4. Lungimea totală a conductei de aspiraţie.Hg.".4.\I. din rezervor.-. Pentru calculul CIWOSCttte: minim 'din rezer'/or::l'de .=: 0.i (' -:.J ..lYC. instalaţiei este dator să determine cît mai exact posibil valoarea N PSHdl. 0. . ". este: PI' = 0..6 _ + 2·0. pentru c1apetă de reţinere.i = '. valoare care-i serveşte la alegerea corectă a pompei. O pierdere...3 m.:.. . .p este: .ă. astfel p c. pentru rezervor aflat la nivel illfer!or .. .--f--~ ~.:1:<:.: :' Prin urmare.4 + Itr. __ .75 fir. 0. în astfel de cazuri.li.35!.~" m.1.cAi. " . . aşa cum este reprezentat punctat in fig.rderilor ductă ŞI conducta cu dlametrul Din diagrama B." pentru cot la 120'.!.\RE.?neaat~~sfen~ă corespunzl1t<la!e altitudinii.06· (I-'l.mosfer-ice.\ l'. Deci: ]VPSHdl.8 - (. Relaţiile utilizate pentru calcurul lui N PSHtll. '. H.rior pompei. PresIUnea la suprafaţa lichidulu.94 L"TILIZ. lichidriiui este chiar presiunea de vaporizare a acestuia .-l n-ală : de aceea tre-buie acţÎonat a~nrra<"l{'rn('Jlt('lor instalaţn-] valoarea sa să de"/illtL poziti".58 m. +(.'~ . tab"!lll 2.1 rezultA: of rn : lto" •••«hf. pompa trebuie să fie plasată sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie. annături cît mai culul economic). ' Există situaţii in care'pre<iunea din rez('norul de aspiraţie cS'c iu!eri"" r:' prcsiunu ".~nl astfel de instalaţie. loc Din diagrama pi.4.)_ 10 Pv y = 1". lirA = 0..p a instalaţiei. Q = 10 m3jh.\ fL"RHELlJR R C. .. .4. cot la 120°.i -:-i + 2· 0(5) = 26. = 10 . Pe == 0..)lIţji"p = I() 0. rezultă că proiectantul. p..cazul pompării lichidelor care se află în stare de fierbere. la car~ conducta de aspiraţie are o lungime foarte mare.d.-'-' m.. de 6 m/100 In lÎiwari de cOrldlll. benzină.. care trebuie respectate la instalareapompelor şi care pot fi rezumate astfel: .8 unei '~' conducte . IcoM.'> = -ll. fnălţ.Pierderile de sarcină din conducta de aspiraţie trebuie să fie cît mai reduse. . Pierderile echivalenrs pentru armături sint: lcC1Ul..33) m. se utilizeaza de exemplu .." o Al-.\CT:·::usncE ("'" (J·:RIXTl. DIa~etruI nominal al conductei de aspiraţie. A = 300 In. a cărei valoare este 17 m/100 m Iinearj de con2.lXSTAL.p = 0.tr. se poate acţiona numai asupra diametrului interior al acesteia.X!'Ir·:r 95 Presiunea de '/aporizart' a benzinei.4) _ 10 _ • (2. respunzăroa-s este.1).

96

UTlLIZ.UU:.\

PO)!PELOR

tx

IXST.\LAŢII

ACORDAREA

CURBELOR

CARACTERISTICE

cu

CERI~ŢELE

IXSTALAŢIEI

97

-: Înălţimile de. aspiraţie geodetice H'A trebuie să fie cît mai reduse. C~unle. fa,,:o~ablle ~Inţ ace~ea în. care pompa se găseşte Ia un nivel inferior nivelului rrurum al lichidului, deci este în permanenţă înecată, - Temperaturilc lichidului pompat, să fie de asemenea cit mai redus». ceea ce ar cor~spunde unor .nl~ri m,iei.alep~'l:siulliide vaporizare P., 2.2: I.~. (.J~cutatea Speciflc~ li ţ!chtdulul. Greutatea specifică a unui lichid se exprrma prin greutatea unităţii de volum a acestuia şi Se măsoara uzual în kgf!dm3 sau în kgfim3, Ea se nOkaz;t cu simbolul v. . _ ~;reutatea specifică a lichi~ului vehiculat nu influenţează debitul sau lI1<llţllIle.a pompare a pomper, deoarece nu intervine în relaţiile teoretice de care de,Emescaceşti parametr!. Ea îşi manifestă influenţa numai asupra puterii absorbite la arborele pompei În a cărei formulă apare şi termenul y: P,. = Q'''' H

=

IO~

'1:

[kWJ.

Într-adevăr, calcu~elc teoretic.e, precum .şi. ex~rienţele practice, demonstr:a~a ca, la. o tura ţ~e consţan,ta a pompe 1, înălţimea de pompare măsurata in "mejn, ,coloan';l ~eh~hld" este ,totdeauna aceeaşi, indiferent de greutatea speclflc~ a Iichidului, Cu alte: cuvinte, înălţimea de pompare pe care o poate realiza o pompă, la turaţle constantă, nu se modifică atunci cînwdse vehiculează Iichide ,cu ..greutăţi specifi~ediferite, spre exemplu, apa sau mercur. Dar indicaţiile mancmetrului se .modifică deoarece In prezent manometrele sînt etalonate in metri coloană de apă sau kgf/cm2. I?e ~cee~, este necesar. să. sţ!.coreleze aceste indicaţii în funcţie de 'natura Iichidului pompat. Acest lucru este prezentat în exemplul de mai jos: .. - O pompă vehiculează cîteva lichide avînd unriătbarele greutăţi speapă, y = 1 kgf/drri3; benzină, y = 0,8 kgf/dm3; . saramură, y = 1,4 kgf/dm3• ' .Dacă pompa realizează o înălţime totală de pompare de 32 metri coloană de l~ch~d,la un anumit debit, atunci manometrul, gradat în mCA. sau'~/cm2 va indica următoarele valori:' .. '."")". 1.' ..'. n' .' "''r',' '- pentru apă: 32 "l"~'hinCA =' 3,2 kgf/cm2; , . . - pentru benzină, 32 . 0,8 = 25,6 mCA 'P 2,56 kgf/tm2; - pentru saramuă, 32. 1,4 = 44,8 mCA = 4,48 kgf/cm2• Dacă Ia aceeaşi pompă, presiunea maximă de aspiraţie, indicată de mano\'acuu.mmvet~ulmonta~ în flanşa d~ a~piraţie a pompei, este de 0,75 kgf/cm2, ~tUI.tCl nălţ~mea maximă de aspiraţie pentru fiecare din cele' trei feluri de r lIchide va fi: ' " 2 - pentru apă, hA =' 0,75 kgf/cm = 750 crn = 75 m : 0,001 kgf/cm3 ' • 0,75 kgf/cm2 - pentru benzină, JiA = = 937cm = 9,37 m; 0,0008 kgf/cm3 2 - pentru saramură, hA = 0,75' kgf/cm = 535 cm = 5,35 m, 0,0014 kgf/cm3
t : •.

cifice :

.

In scopul evitării confuziilor, toate curbele caracteristice ale pompelor, în cataloagele firmelor furnizoare, sînt valabile pentru apă cu greutatea specifică y.~ 1 kgf/dm3.., , . ..• I"flut.:ll~a greutaţu spccince a lichidului vehiculat asupra putem absorbite la arborele pornpei se manifestă prin creşterea valorii puterii absorbite, pronortional cu creşterea greutăţii specifice. Prin urmare, pornparca unui lichid greutate specifică mare va necesita un motor de antrenare mai puternic. 2.2.1.7. Viscozitaiea licltidului, In hidraulică, lichidele incompr-sibilc şi lipsite de viscozitate sînt considerate ..ideale" sau ..perfecte". in realitate, În masa lichidelor există forţe interne de frecare Între molecule şi, de asemenea forţe de frecare între lichid şi pereţii conductelor. Aceste forţe opun rezistent.e la curgerea lichidelor, iar pentru învingerea lor este necesar un consum suplimental' de energie. Caracteristica lichidelor, Ia care odată cu apariţia mişcării iau naştere forţe de frecare, se defineşte cu noţiunea de "viscozitate". Această caracteristică a lichidelor este de ornare importanţă in tehnică, atît prin avantajele pe care le creează in cazul menţinerii filmului delubrifiant, la ungerea organelor de maşini, cît şi prin dezavantajele care însoţesc curgerea lichidelor prin orificii şi conducte. De aceea, in decursul timpului. problema viscozităţii a preocupat un mare număr de cercetători, dar pină in prezent nu a fost definitivată o teorie care să elucideze complet fenomenul. In practică, măsurarea viscozităţii se efectuează după mai multe metode, dar in principiu se consideră c~ unitate de viscozitate absolută forţa cu care acţionează reciproc două straturi de lichid, avînd fiecare o suprafaţă de 1 mi, aflate la distanţa de 1 metru, unul faţă de celălalt şi care se deplasează cu o viteză relativă de 1 mfs. Dacă acest principiu se aplică la o suprafaţă elementară dA, atunci forţa tangenţială care apare la deplasarea a două straturi situate la distanţa dyeste
prevăzute

I,

cu

dF în care :;

= lJ'-

dv

dy

·dA,

(2.39) dA, iar
1)

este gradîentul de viteză pe normala la suprafaţa

este un coeficient care depinde de natura, temperatura şi presiunea lichidului. Coeficientul 1) se numeşte "viscozitate dinamică", iar unitatea sa de măsură în sistemul internaţional SI este [m-l. kg· S-I]. In practică, in sistemul CGS, lJ măsoară în ..poise" sau mai frecvent în se "centipoise", simbolizat cu "cP". Tot aici se mai distinge şi noţiunea de ..viscozitate cinematică", notată cu v şi care este raportul dintre viscozitatea dinamică şi densitatea lichidului la temperatura şi presiunea respectivă. v =ll. [m2. S-I]
El

(2.40)
'i

In sistemul CGS, viscozitatea cinematică in ..centistokes", simbolizată cu "cSt".
7 Alegerea pornpelor c. 267

se măsoară în "stokes" sau

98

UTILlZARIlA

POllPIlLOR

Il! INSTALAŢII

ICORDARE.\

CVRllELOR

CAR.ICTERIST!CE

CI,; U;RIXlELE

IXST.\LAlIEI

99
Tabd"l2.-I

În practica industrială din ţara noastră, viscozitatea se exprimă de obicei în grade Engler, avînd simbolul °E. Gradul Engler reprezintă raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum de lichid, printr-un orificiu calibrat şi timpul de curgere a unui volum identic de apă distilată, la temperatura de 20°C. Viscozitatea cinernatică poate fi determinată din viscozitaten ('xprimat:-I în :{-::(~CE:~c:kr. «u aju.orul relaţiei
10.·
'J

TJnitMi de conver-siune
Grade EUS;<fT Secunde Redwocd I Secunde Redwood Il
l:\dlllinJtvl

a \'iscol.itâP~
Secunde Saynolt·Fuf',I·
Vi!OCozir:t[f' Cinf"!il.lric::.

Secunde Sevbottt"n·i·,·'·r~:1 !

l.r',

=

7,31 °E _

6~~1

[m2JsJ.

(2.-1.1)

O mare influenţă asupra viscozităţii o are temperatura lichidului şi anume: viscozitatea scade pe măsura creşterii temperat urii. Curbele de variaţie a viscozităţii cu temperatura, pentru diverse lichide, sînt prezentate sub formă de diagrame în diverse manuale de specialitate. Teoretic, variaţia viscozităţii în funcţie de temperatură poate fideterminatăcu. relaţia aproximativă . . .. . "
v

I.-! 1,~ 2,2 Z,R 3,0 3,-l -r._ 5.0 6,0 ;,0 8,0

27 39
.51 6.5 77 91 104 128 l.5i . 185 217

~,
j

i2
57 73 90 105 121 150
IlS)

7 8

la

It
12 15 17 20 23 ... 26 29 32 38

.,

13 15 16 17

20 22
2.5 29 32 3.5 39 46 56 7\ lI! i5,0 .53,0 60,8
68,-1

'

218 2.5.5 292 329 365

218
279 311 37.1 466 621 776 932

~n
10,0 12.0 1.5,0 20,0 25.0 30,0 40,0 50,0 70,0 100,0 150,0 200,0 250,0

=

Vo

, în care
Vo

(to + 17,78 .'. t +17,78

k ).

(2.42)

17
/i2

438 5i8
730

76,0 91,2 114.0 190,0 22S,0 30:i,0 380,0 .532,0 760,0 11-10,0 1520,1) 1900,0

este viscozitatea cinematica la temperatura lo "C şi k ~- 2.5 ... ... 3.25 este un exponent care depinde de natura Iichidului., .. , ;' ,,, Deoarece în multe ţări industriale se utilizează alte unităţi de măsură a viscozităţii, este necesar ca acestea să fie cunoscute cu denumirile respective, iar utilizarea lor trebuie să se facă numai în baza valorilor convertibile prezentate în diverse tabele. Dintre unităţile folosite iz?,mod frecvent se reţin: secunda Redwood 1 (R), secunda Redwood-Admiralty II (RA), secunda Saybolt-Univsrsal (SSC), secunda Saybolt-Furol (SF), grade Barbey (OB) şi altde. În lucrare este prezentat tabelul 2.4, care conţine valorile convertibile ale diverselor unităţi de viscozitate, . Viscozitatea lichidelor influenţează fenomenul de pompare, dar, ţinînd seama de principiul de funcţionare al pompelor, această influenţă se manifestă în mod diferit. Astfel, la pompele centrifuge şi axiale, debirul. presiunea şi randamentul scad pe măsura creşterii viscozităţii în timp ce puterea absorbită la arborele pompei creşte proporţional cu yiscozitatea. Inălţimea de pompare a pompelor centrifuge este funcţie de turaţia şi diametrul rotorului, dar pierderile prin frecarea cu discurile rotorului sînt apreciabil mai mari decît cele cauzate de mărireaturaţiei. De aceea, la vehicularea lichidelor vîscoase (cu pompe centrifuge), se preferă utilizarea unor turaţii sporite în locul unor rotoare cu diametre mari. Creşterea rezistenţelor de frecare conduce la scăderea înălţimii totale de pompare a pompei. Curbele caracteristice ale pompelor, furnizate de uzinele constructoare, se referă de regulă la pomparea apei reci aflate la temperatura mediului ambiant (15'C), astfel că pentru pompa rea unor lichide cu viscozităţi diferite este necesara recalcularea parametrilor pompei pentru lichidul în cauză. Recalcularea noilor curbe se face cu ajutorul unor coeficienti de corecţie, fJl,fQ şif~, stabiliţi pentru poziţia de randament maxim. '

h
.'/~

9U
1095 ' 1460 182.5 2.5.55

1242
1.5.53 2174 310.5 4660 6210 7760

/1/93 124 15.5 ·217 311 -'166 621 776

'UO
146 183 256 36.5

36-'0 ' 3480 ,300
9130

.5i8
730

91.3

în fig. 2.20 este prezentată diagrama variaţiei coeficienţilor respectivi, funcţie de debit şi viscozitate. '. Pentru utilizarea diagramei se procedează astfel: se fixează pe abscisă valoarea debitului Q pentru care se face recalcularea şi se ridică o verticală care intersectează într-un punct linia oblică a înălţimii de pompare corespunzătoare debit ului respectiv; din punctul de intersecţie se duce o dreaptă orizontală în sensul în care intersectează linia oblică a viscozităţii lichid ului ce urmează a fi vehiculat; din acest punct. se ridică din nou o verticală care intersectează curbele factorilor de corecţie, determinînd astfel valorile acestora. Exemplu: O pompă, avînd următoarele caracteristici valabile pentru apă: Q = 250 m3h, H = 40 m şiYj= 0,72, vehiculează un lichid avînd viscozitatea cinematică li = 160 E sau 1217 eSt şi greutatea specifică y = 0,8 kgf/dm~. Aplicînd metoda indicată mai sus din diagramă rezultă următorii factori de corecţie: I« = 0,75; fH = 0,79; I; = 0,33. Noile valori caracteristice sînt: Q. = 0,75' 250 = 187,5 m3/h; H. = 0,79 ·40 = 31,6 m; 'Ylv = 0,33 . 0,72 = 0,237. Q 'Y'H 1875·800,316 Puterea necesară va fi Pc =. V=' , = 54,47 kvV. 102 Yj. 3 600· 102·.0,237 \
0

.---

.\(()RfHREA

C\:RIlELOR

CARACTERISTICE

cu

CERIXTELE

IXSTAL\TIEI

101

~j
}/(m]

-... .•...
" Qu/~Î ...•...

30

1'7

<,
25 20 15

<,

<,
"-

f Q9

0.8 0.7 PWlj

~
PIJI~Î _. __ -

0..
0.5
O.~

10 8 6

la
5

--..~
10 20

_..---

.••• -

Papă

- ....
40 50 60 10

0.3 0.'1 0.'

'1

ia

Q (m'/h)

Fig. 2,21.

Diagrama caracterisficilor viscozitatea de jOGE, .

unei pompe recalculată apă .........•.....•. .

.

pentr~ ule r.

~20

Valor ile obţinute astfel se inscriu in dia3rama din fig, 2.2 1. Coeficienţii decoreCţieJq; !H'şi f.•.• ·preientaţi sint in unele funcţit" de un coeficient analog număi ului Rf'ynolds şi anume:

lucrA.ri de

specialitate

in

Re=~,
150 100 Fig. 2.20. Diagrama variaţiei JI1) ~ 54(J6IJO 6IJ(J1000 1500 2QOO in Care Q D

••·D

.

QmJln
factorilor de corecţie a viscozifăţj},

Pentru determinarea unei curbe complete. se procedează identic, luînd în considerare valorile: 0,6 Q, 0,8 Q, 1 Q, şi 1,2 Q, precum şi mărimile H şi "Il corespunzătoare. ; . Se întocmeşte apoi un tabel în care se înscriu valorile afectate de factorii de corecţie şi apoi se trasează noua diagramă a caracteristicilor.
Exemplu Parametrii pompei
06 Q

este dcbitul pompli in punctul de randament maxim, in m3js; - diametrul rororului, in metri: v _ ·,iscozitn.tea cinematică, in m2Js. in di,,~rama din fill. 2.22 este prezentată '/3rialh acestor coeficienţi. 1-- f1-- f{Yilm1/ue finSfOA<t cu "QillmJ/ttc sau Qtn cmJlsec lZO Dinm Dincm
Q

(q.(Hpfr(infv«!ierit Rt=-

I %

I

I

4

,

i
I

I I
II

i
I

08Q

I Q

100
12 Q

ApA

Q H
"1]

m3fh m k\V

p
v

33,6 35 0,6 ',3-1

II

44,8 33 0,67 6.0 .50 0,82 0,86 0,4 36,7 28,4 0,268 0,8 8,48

.56 30 0,695 6,6

I

90

I

67,2 27 0,692 7,11

,O
70 60 50

fH /'

I

~

I

1.-1..
V
I

~
I
1

,

,

I
I

I
I i
1 I

°E
0,89
m3jh m kgf/dm3 k\\'

Ulei

JQ JH J~ Q.JQ H'JIl
Y

." J(J
0,78 .5.5,1 21,1 0,276 9,18 20

V
fV

I

i
I
I

0,83 4.5,9 24,9 0,278 8,9.5

la
O /O' 1

LI
3.5671910' Variatia 1 3456/89/0'

'r,'h
p

2i,5 31,1 0,24 7,76

1

345616910

!
2 3456I69JS R.

Fig. 2.22.

coeficienţi lor de corecţie

fQ' JH şi f~ in [u ncţ ie de Re,

·. .l!r~n m.. Q·'r·f{ p = --u 75 3 3 La pompele cu piston.. La viscozităţi reduse. deoarece debitul este contmuu. notat cu simbolul 'Il' Deci formula puterii reale va căpăta forma p = Q' Y' H (CP) sau P 75 l) = Q'/' 102 H l) . v. l. Prin pierderi exterioare se inţeleg cele datorate frecărilor mecanice În lagăre. 2. In diagrama din fig. fenomenul se ~etrece analo~ ca la. 'ta pompele cu angrenaje. valoarea sa maximă depinzînd de presiunea de pompare . . 0. a rezultat că.trictl H. .~.·20jO. _.:~. v~s:ozItăţll hC~I~U~UI.ll~~~. ". în baza experienţelo~ efectuate.09~ 0.9 .S.-18) 'IlA= L•• = LA Q·y·H Q'y(H+he) =_H __ H+h. () -16 -. exprimat în unităţi de putere.2 ro.2 I!J/(J. deci devine favorabilă în anumite limite de funcţionare.)' ne pomparp + 0. 'l' ~ 1.12. La aceste tipuri de pomp~.Jr"-l .:::.cIlind~u se diminuează cu Cit viscozitatea este mal mare.3 H.'L . in care Qu este dcbit ul maxim Astfel JH =. 751' = 2.0..ţIl ş~ neetanşeităţi şi care.li. Creşterea acestor rezistenţe cond~c~ la o umple~e ne~a~1Şf~c~t~ar~ cavităţilor a de aspiraţie şi deci in:tPlicltla o dI~muare ~ de~lt~luI şI..~') (j(J. puterea absorbită la arborele pompei este mai mare decît puterea utilă.OZ·20(O.. det("~minarea factorilor dl' cort·. p~rtur?aţi~.te.1 r.1... inter~oare se inţelege suma tuturo.'13) c. m. Rezultă că este dificil să se fixeze limite generale de utilizare valabile p~ntru toate mărirnile de pompe cu angrenajc. ceea ce are ca efect creşterea valorii înălţimii de pompare. Q·v·}[ (2.. Totodată. a direcţiei de curS'f~r~. _. l?e aceea.~. .----. /' în kgfjm ..lscozlt~tea ar~ ş~o mfluenţă favorabilă ~eo~rece.cţ~e :. i . care se datoresc pierderilor interioare şi exterioare arătate anterior. . . Prin urmare. sau.·f.1U valabilitate intr-un domeniu care satisface condiţiile: v = 10 .2' unei inălţirru . (2. în funcţie de viscozitate.a ma. glisiere etc.. 'lOoE corespunzător şi Q/Q" = 0. î. pentru o bună funcţionare a unei pompe cu roti vicozitate (cst) " dintate. indiferent de presiune. valoarea presiunii necesare pentru învingerea rezistenţelor hidraulice.5)1.·t. Prin pierderi.cele c~ pistop. Randament.". Dacă se notează cu simbolul h. Din această diagramă rezultă următoarele constatări: Debitul creşte paralel cu creşterea viscozităţii.\REA CURIlELOR CARACTERISTICE CU CERI~ŢELE IXST.0.?pa:e. creşterea viscozităţii conduce la o diminuare a pierderilor de debit. (k\V).ntortoch~at.AŢII .r l?ienl~rilor. O..75.. (CPj sau P = --'. Dar pompa este antre~at._u 102 (kW). În m js.J -.\LATIEI lO. Randamentul total 'Il. Randamentul este mai redus la lichidele mai puţin vîscoase.-17) Cu ajutorul acestor relaţii.012 ~ O... Iar etanşeitatea se îmbunătiU'este. a~tr~neaZ~l pierderi de sarcină care sporesc pe măsura creştem. în m.c r.09]: nule.101C(Q/Q.KORlJ. înălţime de pompare corespunzatoare debitului ŞI randamentul la punctul respectiv. Se poate calcula putere~ r~~Iă necesa~ă pentr:r antrenarea unei pompe. pînă la o anumită limită.2.hmI. 12.49) reprezintă randamentul hidraulic al pompei. scapările pr~ jocurIl.0..')_oor. in timp de () secundă.'. poate fi descompus într-un număr de factori ~dependenţi. lichitlul este supus unor accclerări ŞI frînări repetate. dar aici pierderile sînt mai mici. care apar la curgere~ li~hldulu~ P!I? P?l!lPă..1. datorită supapclor care provoacă schImbar:aJr~c\'~n_ta. IJ.a d~ un motor . > în care Q. (2.t' elI' iJei\ltl ( (d-/ Lt () iIl~~dtirnc'Inar:'J/l~t. garnituri.lţImu de po.. Putere.. care influenţează puterea reală a pompei.a carul 'putere treb~le să ac.:::~! r:~:~~~~l ) Ld. . şi a pierderilor volumice care se ~toresc sca~ărIlor ..-". atunci cind se CU~lOSc caract~rIst~cil~ acesteia: debit maxim. :::-: \.cu canal lateral. Lucrul mecanic util p" C. atunci lucrul mecanic al pompei este LA = Q' y(H + he).1.: '. drumul parcurs de lichid :ste f?arte.e dmtre ~)Iston şI.)'. create de curgerea lichidului prin pompă.102 UTILIZAREA POllPELOR IN INSTAI. Iar:schimbările de direcţie ale curentului de lichid sînt mai reduse. Aceste formule . ~nun:tlte.cele două puteri reprezintă tocmai randamentul total al pompei.=:": . Toate acest~. provocate de rezistenţ~le hldrauli~e.n « pc baza UrlOT formule stabilite empiric pentru un debit dat. corespunzatoare vitezei de deplasare a pistonului. după care rămîne constant. creşterea presiunu (da:\ icm2) 2.·..'51 -'. au ca t:ezul~t v~hicul:uea U?eI cantităţi de Iichid mal mari decît cea debitată util. (2.op~re atît puterea utilă a pompei Cit ŞI puterea consumata pentru tnvingerea rezrstentelor datorate pierderilor interioare şi exterioare.C. Dat fiind că jocurile frontale şi radiale sînt mici. iar raportul dintre . este necesar să se respecte raportul:·· --. poate fi e xprirnat sub forma t. = Q' Îi! i' rr (da\'·m).J Pentru pompe-le flulo:lspiratoart..06 (E .23 este prezentată variaţia curbelor caracteristice ale unei pompe cu roţi dinţate. mărirea presiunii de refulare atrage după sine o diminuare a debitului.

• . Coroziunea metalelor este un fenomen care ~e produce datorită acţiunii agenţilor chimiei asupra suprafeţelor cu care vin !Il contact. 2.l. care. H[! H2 ~-= (n1(1Z2)2. care diferă mult in funcţie de construcţia şi tipul pompei. determinată. constructon~ de pompe trebuie să cunoască cît mai amănunţit posibil comport. Viteza de antrenare. (2. Astfel. = - 'În . creşte Şl viteza Iichidnlui fI?cond~cta de ~piraţie ~i. L. se poate considera că "1/1 = "1/2.puterea absorbită la arborele pompei variază proporţional cu eubul turanci.50) "lJv· ·fu. Din a~est motiv. . Randamentul total "1/ se utilizează în calcule pentru determinarea puterii motorului de antrenare. .\ "1/ = -!.l0. H. datorită scăpăriior prin interstiţii şi neetanşeităţi. de asemenea. garnituri etc. deoarece organele de l?cru. reprezintă randamentul interior al pompei. pistoane.n:lFt drelaţia (1. permite stabilirea debitului real faţă de cel calculat teoretic. se obţin pe cale experimentală în standurile de probe ale uzinelor constructoare.la capitolul 1. Pompele utilizate în activitatea industrială sînt pus: in situaţia d? a vehi~ula lichide de natură foarte diferită.~mplicit pierderile hidraulice.înălţimea de P?mpare variază proporţional cu pătratul turaţiei. V. Li Q Q.53).1 !'2 = (n. Randamentul hidraulic "1/.~ Prin urmare. în final la înrăutăţireacondiţiilor de aspiraţie a pompei. care depinde de azresivitatea :lg-entulmr~~pectiv şi de con~iţiile în care are loc pomparea. provocînd modificarea formei şi structurii acestora.:a H _L b ". _ . (2. Valoarea pH. H + ţi. şi pe drept cuvînt se poate afirma .lplUl de functionare al pompe!.lteza de antrenare a pompelor este o caracteristică esenţială a acestora ŞI ea influenţează în mod direct parametrii funcţionali: Q. determinarea valorii randamentului se face cu ajutorul unei relaţii stabilite empiric "1/2 LI = 1 . Procesul se datoreşte reacţiei . L" Ld"l/m --'. = 'r. ·:(H ~ It.pompe. împreună cu lucrul mecanic interior Li>reprezintă tocmai lucrul mecanic total L.9. iar în mişcare dau naştere la forţe de inerţie Importante. 2. Pentru variaţii importante de turaţie.1. La po~pele . pe baza criteriilor d~ similitudirie in capitolul 1 al lucrării: ' (lL'Q2 = /11/112.~ebi~ul pompei variază proporţional cu turaţia : .3.!1l2 .51) lk aici :ie remarcă următoarele reguli: ..Îbă în vedere că.Industria chimică oferă.Este ~ec:sar ~ se"a.~4). pentru variaţii reduse de turaţii. . datorită forţelor de inerţie care apar in lichid. = • = "1/•• "IJA. cilindri.are. debitul real Q al pompei este mai mic decît debitul teoretic Q.5). P şi '1). Pompele sînt maşini ale căror organe de lucru execută mişcări transmise de către o maşină de antrenare. (2.53) .1 a~'castă i. Q. Pentru învingerea rezistenţelor exterioare provocate de frecarea în lagăre. din acest punct de vedere..vol?mice cu mişcare alternativă. viteza de antrenare este incomparabil mal mică decit la celelalte tipuri de pompe. Randamentul mecanic "1Im foloseşte la determinarea puterii necesare învingerii rezistenţelor exterioare. "1/". _. aceste mişcări pot fi de rotaţie sau translaţie alternativă.că. rand~n:entul se ~mbunătăţeşte. pentru a evita apariţia cavitaţiei. v~iaţia turaţ:el nu I~fluenţ~aza teoretic presiunea de refulare. Randamentul total al pompei este raportul dintre lucrul mecanic util şi lucrul mecanic total " ill" L LI·"IJ·1J.(1 - '1)1) (n1/n2)1/10.2. în funcţie de tipul constructiv ŞI de pnnc.Ij. . ['. la pompele centrifuge şi axiale. valoarea randamentului total ~ unei pompe este produsul randamentelor hidraulice. care solicită în mod nedorit materialul pieselor. se poate constata că. Fenomenul poate avea loc Într-un ritm lent sau foarte rapid. la creşteri importante ale turaţiei.2. De aici. (2. un domem? practic nelimitat.ce~a ce priveşte randamentul. organele de lucru a~ePO~P~I care vin in contact cu lichidul sînt de multe ori atacate prin coroztuno ŞI distruse într-o anumită perioadă de timp. paralel cu mărirea turaţiei.. la înălt im.. aşa cum rezultă din relaţia (2.54) L. aceasta depinzînd practic numai de rezistenţa pe care o opune consumatorul la capătul conductci de refulare.52) reprezintă randamentul mecanic al pompei.104 UTILIZAREA PO}!PELOR Is INSTALAŢll ACORDAREA CURBELOR CARACTERISTICE CU CERINŢELE INSTAUŢIEI 105 După cum s-a mai arătat. = • lI..al~ acestora sint mai volurninoase. rezultă randamentul volumic . efectuat de pompă. ~~re de~seble de c:lelalte til?uri de . ' 1j". Randamentul volumic "11. viteza de antrenare trebuie redusă. De asem~nea. Aşa după cum s-a arătat .a m~tenalelor din care se confecţionează pompa la acţiunea diverselor lichide ŞI să aleagă materialele corespunzătoare. la pompele volumice. dar Din formula (2.nfl!-l~nţăse maniţestă în mod dif~rit. ceea ce conduce. • Randamentul total este deci unul din cei mai importanţi parametri care se iau în considerare la alegerea pompei şi de aceea valorile lui.). Q". variaţia caracteristicilor pompei În functie de turntie estr. volumice şi mecanice. este necesar un lucru mecanic exterior L. astfel încît pompa să ofere o siguranţă maximă in exploatare. H = -= t. se observă că influenţa variaţiei turaţiei este mal accentuată în zona randamentelor inferioare. Dar în procesul de pompare. = (2. în comparaţie cu presiunea teoretică rezultată din calcul. -:-.t. Lucrul mecanic interior necesar pentru vehicularea debitului teoretic Q.\ foloseşte pentru determinarea presiunii manometrice dezvoltate de pompă.

Totodată beneficiarul are datoria de a informa uzina constructoare asupra comportării în exploatare a pompei alese.rcru c : lll"(jlll. în.Astfel valoarea PH. Lichidelecarea:u eoncentraţii de ioni inferioare celei a apei.~nitatea materialului. în mod practic. . Astfel. 3 pentru PH = 6 .." l':l.. sînt Iichide acide.t (mm/an) = 365 (zile)' 24 (ore)' . lichidele pot fi clasificate in următoarele categorii: acide.. Variaţia limitei de neutralitate Aceste recomandări au un caracîn funcţie de temperatură: ter general. coroziunea poate fi chimică sau electrochimică. care par mai puţin importante la prima vedere. temperatura mediului ambiant.{<ltare).'7. iar în cazul particular al. începînd de la industriile de . pompa fşi îndeplineşte rolul' el.. Totodată.p reprezintă pierderea în greutate.. apare necesitatea c.~:: l:\·dii . Astfel apa neutră la 20°C are o concentraţie de ioni de hidrogen a cărei valoare este de 10-7• Din motive de simplificare. într-o anumită perioadă r'1 iIl tabelul 2. natura lichidului etc. plastice. ŞI elementelor instalatiei În cauză."' . alegerea şi montarea corectă a un~i p0ll?-I:e. 2. adică 10-'. astfel încît pompa aleasă să poată funcţiona in exploatare in' condiţii cît mai apropiate de cele prevăzute iniţial. documentaţia de prezentare conţine minimul necesar de date pe baza cărora beneficiarul poate să-şi proiecteze instalaţia. Omiterea unor amănunte. prin concentraţia sa în Ioni de hidrogen. Datorită unor astfel de situaţii. În !!.·.. în funcţie de natura acestui proces.. :uneori mai important. Relaţii intre furnizor şi beneficiar Pompa este o maşină indispensabilă în orice domeniu de activitate inU!lstrhl-economică.' ' .-.I. trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente: temperatură.i ('ct. este 7. u. în special proiectantul instalaţiei •. na rnr.rrc.j. 7 .~j. prin adaosuri de inhibitori. car" s.~ din rnateriak.l..ce le exploatează sint denumiţi .·. raportată la. Coroziunea elecrr-vhim !c'..jt~ ~""I"nl!'l! .li! 5 pentru PH = 4 ..bază şi terminînd cu mica gospodărie domestică.'~nte la coroziune sint cldicilan~ şi deci nt'economice: pe plan mondial au avut loc investigaţii. a nt icorosivă.i : pp. servi în mod orientativ la alegerea 10 materialului pompei. în limbajul uzual al.anumItă 'InStalaţie.'. sistemul constructiv' al pompe1or este în sine un sistem destul de simplu şi uşor de înţeles. ' Beneficiind deci de serviciile pompelor. Î:1 cxploatare. Din punct de vedere al acţiunii lor corosrve. Valoarea PH a unui lichid poate 11 I .2~.106 UTILIZAREA POMPELOR IN INSTALAŢII RELATII INTRE FlJRXIZOR ŞI IIEXEFICIAR 107 chimice care se stabileşte Între metal şi lichidul pompat. t:. .adecvată .'.l~ • i"J. ~ În comparaţie cu alte tipuri de maşini. suprafaţa pe care se exercită acţiunea de corodare. iar această situaţie prezintă avantaje pentru cei ce efectuează lucr~ri de exploatare şi intreţinere.l. montate în instalaţii asemănătoare.. s-a convenit ca..~ provocată de prezenţa unor rnicropile electrice care se formează În mediul respectiv şi care se datoresc mai multor cauze: utilizarea unor rr1aj"('r.: '. de' prott'Cfll' constau in de timp. tl't'lil· pro[.I~'. 2. Astfel grosimea stratului corodat ~t se determină cu formula = :"")pt'rirt'a suprafeţelor expuse'...):-::. care exprimă pierderea de material (în greutate) a unei piese.-.alf~ rlift'rit:. care În prezent SI ~H! luat () arnnlo.. diferenţa rugozităţii suprarcţelor : eforturi mecanice dir-rit«: incluziuni ~i pori în material.eşte functionarea.. Coroziunea chimică este provocată de acţiunea (reacţia) directă a lichidului asupra metalului. alteori mai modest. prezenţa aerului etc. !')C.5 sînt prezentate materialele cart' se comportă satisfăcă tor care sînt recomandate pentru construcţia organelor pompelor. cu pclicule metalice (crom.beneficiari". se cunosc destule cazuri cînd pompe identice. uichclarc..•.rc'·.. Dar În contrast cu această simpl.r'!lţ~t:~ !'.. cei . :" ':- . atribuindu-i denumirea de pH. se utilizează oţelul inoxidabil : ~ . ceramice etc.. în ceea ce' priv.i d'. se utilizează din ce în ce mai mult metoda de prelucrare a lichidului vehiculat. In practică.a între beneficiar şi l~roducTlto. pentru PH > 8 (lichide alcaline) se Temperl1furl1 utilizează fonta sau oţelul. 6 (acid slab concen~ Acid.·neral. c~-!lstru~torilor !1~ pompe. Aceste noţiuni caractcrizează de fapt lichidul respectiv.l.• Pentru PH = O '" 4 (acid puternic conrt! 6 Neutre centrat). concentraţie._t.icit~te.-. 10-9 etc.24.. IJl:tll. Informaţiile pe care le poate obţine beneficiarul despre pompe. pentru apă curată la20°C. în 2. .i. comportă cunoaşterea amănunţită a caracterIstIcIlor. conform urmă9 Alcl1/ine toarelor recomandări: :t:8 Q.:J..pe?ţru o .. alcaline şi neutre.'. în funcţie :te lichidul vehiculat. unui anumit lichid.a materi~ului.poat~ conduce la o funcţionare defectuoasă a pompei urmată de o degradare rapidă a acesteia. 8 (lichide aproxi2 1 o 50 100 150 200 250 300 °c mativ neutre) se utilizează fonta. trat).r-.i. y în care: t:. care pot modifica În mod substanţial proprietăţile acestuia. satisfăcînd cerinţele celor ce o utilizează.ura[~a efectelor coroziunii se face prin aprecierea "vitezei de coroziune".p. În mod obişnuit..Sflexi~t~ o relaţie de colaborare care să asigure alegerea pompel celei mal potrivite pentru instalaţia respectivă.)!. .ir. ceea 'ce':reprezirită'valori' aIe'pH-ului~iIpeti6are'dfrei 7: sînt lichide alcaline..3. :'Ll. Lichidele cu valori ale PH-ului inferioare cifrei 7. aşa cum este prezentat în diagrama din fig.: . contribuind prin aceasta la îmbogăţirea experienţei constructurilor de pompe şi implicit la ridicarea gradului de calitate a acestora.\"/m2h şi y este greutatea spec~fic~. j)!"()ct'dl'I'll~ tt'hnolugicl' 11»<1!'rn. Neutralitatea lichidelor nu este constantă ci variază în funcţie de temperatură. Fig. care au propric.:"()'[".llik. Datele respective se referă de obicei la diagrama curbelor caracteristice ale m.'ze pIJlJlpl. f)"'). . kgf/m3• • .atea de a incetini sau chiar opri acţiunea de c0:-()(!~~rl' . .()hi~r.'k cun('qi{)llat. se utilizează bronzul.. :-:. sînt preluate din prospectele şi cataloagele firmelor furnizoare.. in loc de concentraţia propriu-zisă să se indice 'logaritmul negatiV al acestei valori. se comportă În mod diferit tocmai datorită unor amănunte care au fost omise iniţial: altitudinea locului de instalare.~ll.

{' Aci/i IIl'· Qxidauli Soluţii ~firalt. Acid formic Apll oxigenată I.! Foute cu Si (15%) Noricid lIiP":lori~-1 I Hă i cit.o: .: ''" " e- . E lectroliţi Săruri acide Extrase de carne hidrolîzate şi acide Acid acetic Acid formic Ester acid Produse nitrate Acizi graşi Acid oleic ._----_.: Acid ~111furir -a iu-. -rit ~itro/t Hrom Clorolx-nzol '..1..." o :" ' .. > ::e Z -----Alcool dellaturat Pulpe ----Paste ele celuloză neutre Pasle de hirtie ueut rc Emulxi i titnuu criulc sint et ice Solve-nţ i 11('111 ri \'i~l'P/t' !"t't Alcool] graşi Cetonă CI(. carbon sau răşini fenotice Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxldanţt Compuşi orgauici Soluţii sărute -----... " O :00 -e ~ ~ .. congdan' 1I:. pe bază de grafit. - 7 Cauciuc dur sau moale sau ebonită Aci •• clorhtdric Acid f1uorhidric Acid sulfurie stins Decapanţi FI noruri acide Soluţii de săruri minerale Sararnuri pentru salate Soluţii acide de sare de bucătărie - niac Soluţii sl\rate mine- rale Acid clorIu dr-ic Acicj fluorosi licic sul· Add stins furie SI.. centrat Hidrocar\luri sferoidal Leşii de potusă Leşii de sodă Soluţii săra h" neutre neagrestve Sarnmură Anilină Lacuri diluate Solvenţi Hidrocarl\l1ri ciclice .lutii sărate minerale ~ N O ~ ~ \:! '" ..GrAsillli vegetalc Apă acidll pentru spălat gaze Soluţie de alcuztd cald -..'"" r:.ullit du ".'IDdu5lria de.'ipita.t:'!.---Sulf ură tic l'arL.Ic'.-h'id rormic lUi tit: t inctură .eşii de sodă Esenţe Gaz lichefiat Ujeiuri Latex Alea. I \cicl SIII- Aci rl sul (111"11 r uri c qjus <t ru • 1 .11I Viscozc L'ngueuţ] 3 AJiajc de aluminiu Acid azotic concentrat Acid surfhidric Nitra'[l neutri Bere Pulpe Gernuri Coloranţ i În dispersie GÎicerină Uleiuri volatile Parfumuri Hidrocarbnri Alcazid rece Latex Suffură •. sodiu Acid sulfurie stins Alaun Bisullit de sodiu Acid sulfurie stins Plast ifianţi Acid olorhidric Acid sulfurie stins Soluţii sărate mineralc _.:00 r: . crt.Slpun ." " e:: :._ _--. de Hisullil sodiu ---6 Materiale dure."oloraI.'ii th~ i uăl blre 1l."\i arid.. __ 1 -. Bronzuri Acizi slabi Lichide organice Soluţii săr~~ţţ Alcool Distilate Pulpe minerale Siţr~uIIHră.e ca r 0011 f Parfumuri Uleiuri volatile r:.lc --------5 Plumb durilicat Alaun Bisulfit de sodiu Acid sulfurie stins . co Nr.Acid sulfurie conşie sau Iontă cu grafit .. Denunure •• lUa~rrialului indicat ludulâlria procJuseJor de bazA Indultria alimentară Indultria de 00101'&011 şi lacuri . rece Alcooli Glicerină Carbonat de sodiu Uleiuri. Fenoli Solvenţi Soluili de sare de bucătărie Ulelur] Esenţe Benzol Pulp« ceIulozice acide ll. Q ~ .liu .esi i sulfati"c Pulpe celulozice I I .i\tră. -l " j. Ajaun Hisultit . sulAcid feric stins..A Iau Il IlL... InduIUI.ltă Acid Iormic Ant ibiorice Produse iIIt ermcdiare e:: I :\itror -lu1 In/il Y 1SCUlC t ~01 Il" II N :.!Î Leşi: tit' iu?Llhirt' '.i COI'pur i gra.'Ii tk coagula!"t Jl[1Î dl' Jln'.\i tit> fi".'i 1I.Acizi diverşi Acizi graşi Alaun (sulfat de cupru saupi.~ :2 "' .' culora uţ i Fuugicidc Iusertici. :..- -l .Il oxigcll.A ac Tubrl ul 2.de fi OIrtiLdaJe Industria Iarmaceutfcă cauciuculu! Aliaje Cr-Ni-Mo Acid acetic \ Acid lac tic Bere Acid iosforic Acid sulApe furie minerale Alealii Amestecuri acide Acid clorhidric Acid nitric Aciz] orgunici Acid sulfuric Cloruri.id rece I ."!. bidrocarburiloc sintetice fi Ii Iudusşrţa cciuloze! Iucn...i grAsiml J.j ~ z .._-_ Acid clorhidric Acid sulf'uric stins Solutii sărate minerale usii de înălbire Paste celulozic(' agresive Băi acide de (. Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxidarrţl Compuşi organ ici Soluţii sărate Acid fluor- --------Acizi neoxidauţi Compu-i organici Soluţii sărate Acid f!uorhidr ic ill% Aciai neoxidauţ i Compuşi organici Soluţii sarate hidraulic -40% Acizi neoxidanţi Compuşi organici Soluţii sărate Acid clorhidric Acid sulfuric stins Saredeamo- Compu~i or~ani\.· prc· cipit arr I li Jltlcl.strta de t cx tite na tur.rofnrm Ett'ri ~i t~st(.5 Alegerea materialului pentru piesele udate ale pompe] Q .---.'i 8 Fontă cenu.-. i' -4 . vtnătă) _.i ti.

să-I consulte.~. După completarea rubricilor din formular. Acesta este cazul cel mai des Întilnit la alegerea pomp-Ier de uz general. iar beneficiarul poartă intreaga răspundere pentru tipul de pompă ales. astfel Încît cunoaşterea comportării acestora se poate stabili numai pe baza unor experienţe vaste. 2. KN KW . chestionarul diferă în ceea ce priveşte conţinutul rubricilor. solicitînd Ia rîndul lor realizarea unor instalaţii la fel de complicate.2. Formular pentru alegerea pompclor centrifuge. FOAIE DE DATE Nr. unde sînt analizate de specialiştii acesteia şi apoi primesc un aviz tehnic.. "re/fi"'" ied :r. Compartimentul analizează din punct de vedere tehnic cererile beneficiarilor şi recomandă pompa corespunzătoare instalaţiei ale căror caracteristici au fost indicate în formularele chestionar. denumite în limbaj uzual "chestiQnare" sau "cereri de ofertă"..'i riscuri. în ~o:adiul . Pentru a veni în întîmpinarea dorinţei beneficiarilor din ţara noastră de a alege pompa cea mai potrivită. ~I __ POMPE CENTRIFUGE -- .' .m t.~ci lfU. Deşi constructorii de pompe se străduiesc să întocmească un material documentar cît mai complet.25 este valabil pentru pompe centrifuge şi axiale.. . precum şi la dimensiunile' de gabarit şi amplasare. Pentru categoria pomn-lor r!r> 117 [. există o experienţă suficientă care asigură alegerea pompoi f{.hnvl//Jd~ sus ~n 'PH II r. De aici s-a născut necesitatea ca relaţiile dintre producător şi beneficiar să fie directe. cazurile de nepotriviri fiind din ce În ce mai rare şi considerate ca accidente. după care se transmite beneficiarului oferta.tc[uul ai Uez\uLtarll ieidl:u:. Datorită însă avintului industrial. adică beneficiarul este Îndemnat să se adreseze nemijlocit producătorului. . beneficiarul are obligaţia să verifice avizul şi numai în cazul în care soluţia avizată il satisface. care trebuie să fie completat de solicitanţi. 2. be_neficiarii.-. 2. Pentru pompe de vid cu inel de lichid.~i~~~~Z/~::O. at'es~a este a~a.110 UTILIZAREA I'OMI'ELOR tN iNSTALAŢI! RELATII INTRE F!:RXIZOR ŞI BF..f. conform indicativului din catalog. aşa cum se arată În fIg. Bucureşti. aceştiaidin urmă au simţit nevoia de a introduce anumite.25 este prezentat un model de formular chestionar utilizat de întreprinderea de pompe A VERSA. care de multe ori se încadrează organic în procesul respectiv. 20°(. valabilă pentru apă rece 15' . tipuri de formulare. ce impun construcţii speciale dc pompe. ~ .' ~:~. 2.t/mJIt KW '" . în funcţie de sortimentul de fabricaţie..-1. ~. acesta poate comanda direct pompa. Deoarece caracteristicile pompei recomandate pot diferi Într-o anumită măsură faţă de cele solicitate.) TOiOli :nfOcmil : . care vehiculează gaze.. atît de laborator cît şi de exploatare..':e'~:/:~:::f:r~tJ'(llef1. In scbpul~yitării unor confuzii ce ar putea -avea loc tn relaţiile dintre beneficiari şi producători. lichidul vehiculat.um/~invltlfJ Semndt AprOMf: Fig. In fig. la întreprinderea de pompe AVERSA din Bucureşti funcţionează un compartiment special pentru relaţii tehnice." '.:? : . ei nu uită să menticn-ze în cataloage şi in prcsppd.(>n'·. 19 :Con. consulte specialiştii întreprinderii.lizat !n cornpartimcntul de relaţii tehnice. manifestat pe plan mondial În ultima perioadă. . maşina de antrenare etc. Formularele astfel completate sînt înapoiate serviciului competent al fabricii constructoare. prevăzute cu diverse rub r ici referitoare la instalaţie.~~1 ~:f:'Z. procesele tehnologice devin din ce în ce mai complicate.25.-.!'\EFlCIAR 111 pompelor. ieal: Observa II men'. iar acesta din urmă să-i recomande pompa cea mai potrivită pentru instalaţia dorită.26... Formularul din fig. poate să emită comanda fermă de execu~~ . În cazul cînd datele din catalog satisfac cerinţele beneficiarului. sînt invitaţi _să. în cazurile unul' instalaţii speciale.r. alcătuit din specialişti cu înaltă calificare în de meniul pcmpelor şi care pot fi consultaţi pentru orice situaţie de alegere a unei pompe. indicînd denumirea ei exactă.

.ez.JT~+ T. ('..j -=±:.~..· erori si abalc:i aLcqJlale sint urmatoarele: _ erori tolerate la măsurare. cît şi la termenele de Iivrare.. la verificarea pompei în standul de probă.5 beneficiarul trebuie să emită o comandă fermă către furnizor.2:.. poziţia lui se abate in anumite limite. conform curbelor caracteristice respective.IZ. ~ 200cC : . sînt foarte rare cazurile cînd punctul contractat se situează chiar pe curba caracteristică. sau pentru lichide cu suspensii I 2. care cuprinde şi valorile punctului nominal Greutate specifică Erorile datorate interdependenţei para~etrilor en~rŞ'etici s!nt. . După alegerea pompei.~h~i~d:. 2.. iar apoi intre cele două părţi se încheie un contract în care sint prevăzute atît condiţiile tehnice referitoare la obiectul contractului..n:. .__ ..dlJri tolerate datorate intcrdependenţei parametrilor Q.ri cu deversoare MAsurllri cu debitmetre ------~~~I:As~u~r~ll~ri~cu~m~or~i~~~i.:.6 Valori pentru erori tolerate la măsurare Erod tolt:'te Denumirea metodei de măsurare I C Oafe privind pompa D Maşina de antrenare Denumirea parametrului misura~ . l.ede ~ă eroarea totală. datorate aparatelor de măsură şi metodelor de măsurare: _. pe de o parte erorilor rezultate în timpul rnăsurării.C :\I':""I". l'empera/ura ac în care pompa poate fi considerată corespunzătoare. cauzate de abaterile turaţiei faţă de valoarea sa nO~l1nală.5 =.".: nu/ura SI.:0:..::la=s:.. Oale privmd lichIdul auxiflar ..\nl REL\TII I:':TRE FURXIZOR ŞI BEXEFICIAR 113 A Dale privind gazul vel>iculal :8.6 . Formulo ciI/mica II l"TJI.:0~c. De aICI. Otnt/m.55) . aICI r..J.-':r:.e::.~2:.:.. pentru a o obţine +l... faţă de curba determinată.0 ='0. astfel încît furnizorii au posibilitatea să ofere garanţii pentru o anumită zonă. = .1.. este.. pe de altă parte.. (2. există diferite norme care reglementează categoriile de erori şi abateri admisibile. Tabelul 2..\t"vCJriik d.m~c::.: ..:lta ca pentru aprecierea corectă a performanţe~or pompel.J. de aceea in formulare se indică numai valorile corespunzătoare parametrilor energetici ai punctului nominal. abaterilor provenite din imprecizia de uzinare a pompei.... Legea de propagare a .' 1-=-..rebUle să se la in considerare influenţa totală a erorilor factorilor respectivi. Referitor la condiţiile tehnice se precizează că. Turaţie ::IIăsurări }Iăsurllri i ~'Iăsurări cu dinamometre de torsiune cu motoare basculaute prin metode indirecte I _L !\Iăsurări cu contoare cu cronometru Măsurru-i cu tahometru centrifugale ::IIăsurări pentru apă cu tempo ~ looce ~Iăsurări pentru apă cu tempo . 267 .1 1 Presiune I ! -------!Dehit MAsurllri cu manometre cu lichid in tub U ' MAsurllri cu aparate cu Itemp..:l=iU=- ±± : -=.:.26.:ra:.__ I Putere Fig..._ erori tolerate datorate abaterilor rezultate din irnpreciz ia de execuţie a r.:!p:.. in privinţa realizării parametrilor energetici. Formular pentru alegerea pompelor de vid cu incI c.: . t.. Pe plan internaţional. rezulta că eroarea tolerată totală pentru debirul Q este pe TQ T 8 Alegerea pompe lor C.. egala c~ .. funcţionarea pompelor este elastică între anumite limite. De regulă.3. t::e:::m.e lichid.:u:. aşa cum rezultă din cele descrise în capitolul 1..i e l' ± -L i ~IAsuril.ti~c~ ..\REA PO~IPELOR I~ IXSTAI. I ___ ±O.e~l:.lSD~n. .'::... JOoce sau lichide cunoscute din punct de vedere chimic !\Iăsurări pentru lichide necunoscute din punct de -zedere al compoziţiei.p~ev. iar acest lucru se datoreşte. .. În practică.erorilor . dete:m!n~tă de erorile relative ale factorilor p~rţlalt al U!lUIprodus.radacm~ pă trată din suma patratelor erorilor factorilor care concura.t ~e:. .'ri cu rezervoare etalonate MAsurllri prin cjntărire ~lâsurări CIt dispozit ive de strangular 1 .112 -----_..:2:.!. Garanţiile furnizorului.tJmpei . .. H şi 't.>-"-~. Valorile erorilor tolerate la măsurare sînt indicate în tabelul 2.

6.i:!ali <li u nci por::lpe centrifuge.' ./T'â + T. Datorită erorilor şi abaterilor descrise mai sus.iQ = 2(0.Q Pentru determinarea domeniului garantat . I = 3. r~l~:. = '/0.~:.0235 = 0.57) folosită.67) + 0. respectiv a greutăţii specifice.0. Donn-niul garall19' rar pell~ru parnme-tr ii noi.61) (2.0~55 sau ~'7J = ~. domeniul garantat este limitat de un segment în direcţia ordonarei.i ' 2.0235.c (2. pw-. '7J = + 67 %.l şi nllOml•• 1 (2. A~ =- (1 - 'Ilnomin.27. avînd valoarea: llYj !!.5)· 12 + 4.01. + T{. se trasează diagrama curbe lor caracteristice şi se '/':!rifică dacă acestea satisfac condiţia de in n-rsec tare a zonei respective.27..I·1ueÎ:. T. Ti> + Ty = VO. se obţine: TQT= .2... C1'7J = A'l T'l' )[ăsurarea.. apă curată. IS Il. " În mod asemănător T '''·0''.018 -.5'C. în care TQ• TH şi T.018.'TiI '/0. . = -1 (1 . = A'l + T".pentru debitul corespunzător înălţimii de refulare Hno"'ln..-. În functie de metoda se dct -rrnin. Conform diagramei din fig. •.'l'nl ce. cu manometru Cu elemen t elastic . ~ (2.114 lJT!L1ZAREA POMPELOR tII ll/ST/..LAŢ!! RELAŢI! INTRE FUR:>I!ZORŞI BE!'iEFICIAR 115 iar pentru înălţimea de refulare H (care se modifică cu pătratul turaţiei): TH si turat ir-i <i 11.632 2 m"/h..S9) . avînd în centru punctul nominal şi ale cărui laturi rezultă din însumarea erorilor tolerate şi a abaterilor respective. Pentru debit şi înălţimea de refulare.).inn. [0-~:::-n-:::Ti.~tl(jj. "/ulori TH = ± 0. T = Jn -+. ~! I Q(m'fo) l~ .:e!o:. se utilizcaz.~ ·.tc in formule.. .H = 2·0.lÎ = ± 0.ÂH.0152 .. datorate impreciziei de execuţie. .I)' (~. lJcillru randanicnt 1" t Ur".j. limitele garantate sînt date de segmentul Â't. + AQ) Q. tractat Q Exemplu. + 15 . pompa este considerată corespunzătoare.iar pentru randament: '. = 0. Pentru o pompă are următoarele valori: centrifugă care vehiculeaeă . indicate tabelul r]f'hitullli.'. 2.0152 = 0. de refulare valorile : = 2(TQT + AQ}Q. este prezentată diagrama caracteristică a unei pompe centrifuge.0335·15 = 1..l relaţiile: j.62) THP= .58) In ceea ce priveşte abaterile limită. (2. Astfel: ÂQ = 2(Tq T se determină TQ ..63) !..015.. '. . normele internaţionale stabilesc în general următoarele limite: . = + -11".0.4 T.0. Ty = O. Tp = ± 0..) N.015 = 1. Eroarea tolerată pentru putere se determină cu relaţia .56) În această situaţie. iar pentru curba 'i) = f(Q) . H = 15 m.al (2. 1U (2.2'7. punctul nominal con- = 12 m'/h.60) prin CÎntărire.5.. sînt erorile tolerate la măsurarea ~iii. în continuare. şi care sint acceptate pe plan internaţional. această zonă are forma unui drepturighi. Tn = ± 0. rezultă că garanţia furnizorului se referă la o zonă şi nu la un punct nominal.012 + 0.. parametrilor s-a realizat astfel: Debitul înălţimea Turaţia Puterea Din tabelul 2.omi.H = 2TRT' H. 2. 2 I TiI.0152 + 0. cu domeniul garantat pentru valorile nominale ale parametrilor energet ici. Pentru randament..015 = 2 0..0. reprezintă erorile măsurate la măsurarea puterii.0335.01. . domeniul garantatde furnizor pentru curba H = f (Q) este dreptunghiul avind laturile ÂQ şi tlH.012 T 0. = " 1Q ll1) in fig.r·-: tr)!.005 m. cu motor electric basculant etalonat. 1.55%. . prin punctele obţinute la măsurare. relaţia I -W' ~~ " în care T p şi T. dacă curbele respective intersectează sau sînt tangente la dreptunghiul ÂQ .:r'.015.. respectiv la segmentul tl"lJ.0. cu tahometru mecanic centrifugal.

sau neobţinerea parametrilor energetici necesari.. Aceste cărţi sint elaborate de producător şi cuprind indicaţii specifice. pe Iingă. cauzele unor defecţiuni importante. constructorii acestor tipuri de pompe prevăd o toleranţă de 10% pentru debitul de aer rarefiat. Un exemplu. Dar in paralel cu însuşirea acestor reguli. în cele ceurmează se prezintă regulile generale şi recomandările ce stau la baza unei. ele sînt transmise beneficiarului odată cu pompa. neconvenţional. s-au datorat nerespectării sau neluării. astfel încît ea poate ating" valori foarte ridicate. există anumite condiţii specifice. mai necesită şi o exploatare care trebuie să respecte cu . Acest personal are urm. aspirat la vidul corespunzător. pentru instalaţiile hidraulice.1. cu condiţia ca ternepratura lichidului de alimentare să nu depăşească ISOC. Totodată presiunea de refulare nu depinde de turaţia pompei. care sînt maşini relativ simple din punct de vedere constructiv. pentru obţinerea unor rezultate cît mai bune. pînă în prezent nu există o reglementare internaţională care să stabilească limitele de garanţie a parametrilor. Dar. rezistenţa consumatorului şi calitatea materialului pornpei.. care vin în contact cu pompele. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. 3. posibilitatea de a-şi însuşi un bagaj de cunoştinţe în acest domeniu. notarea constatărilor făcute în timpul funcţionării in carnetul de bord al utilaj ului . La pompele de vid cu inci de lichid.0 IliSTALATII In ceea ce priveşte pompele volumice. faţă de caracteristicile nominale. supravegherea funcţionării agregatelor. murilor de funcţionare prescrise. frecvent intUnittn exploatate. în considerare a unor indicaţii cepăreau lipsite de importanţă la prima vedere. în functie rjr. avind de multe ori ca rezultat distrugţrea pompel. exploatări raţionale 'a pompelor. Montarea pompei in instalC\ţie De obicei schema de montare a pompei în instalaţie este concepută de· proiectantul acesteia. 3. li constituie neverificarea sensului de rotaţie al agregatului la: pornire.rigurozitate indicaţiile prevăzute de constructor in cartea tehnică â maşinii. care de cele mai multe ori nu sînt precizate În documentaţie.idatorită deşurubării rotorului..t-· toarele atribuţii: executarea operaţiilor pregătitoare în vederea pornirii propriu-zise a pompei. pe tipuri constructive de pompe. De regulă. Această cerinţă se aplică şi în cazul pompelor. Experienţa demonstrează ~ă. dar care. efectuarea manevrelor şi reglajelor necesare. se admit abateri de ± 5'. tarea regulilor de protecţia muncii. de multe ori. fiind considerate ca reguli cunoscute de către. precum şi din dorinţa de a oferi.:o alegere judicioasă. Exploatarea şi Întreţinerea În instalaţie pompei 1 Exploatarea reprezintă totalitatea operaţiilor care se efectuează În scopul utilizării eficiente a parametrilor unui utilaj sau a:i unei maşini.116 I:TILlZAREA PO)IPELOR 1:.' sesizarea avariilor . Acest lucru se explică prin aceea că randamentul volumic al acestor pompe este net superior faţă de cel al pompclor centrifuge şi axiale. constatate in timpul exploatării. este necesar ca personalul de exploatare să posede o calificare tehnică adecvată. respec-. în vederea menţinerii lor la valori acceptabile pe o perioadă cît mai lungă de timp. . Totuşi. executarea operaţiilor de întreţinere. respectarea regi-. iar respectarea prevederilor devine obligatorie chiar de la recepţionarea pompei. unui număr cît mai mare de persoane. astfel că traseul conductelor şi dimensiunile acestora sînt precizate în documentaţia tehnică de execuţie.

. precum şi în perioada de montare în instalaţie. care le protejează de deteriorări În timpul transportului..8 zile. Spre partea opusă strîngerea se va face .i.se vor aşeza pe fundaţii turnate din beton.~ntroduc ?t4R!l.-'.]du-se p-r ioad •. Se recomandă ca. se aşază agregatul pe fundaţie şi se verifică orizontalitatea plăcii de bază cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer. fără trepida ţii. în acesta v'br pre. chcsoanc-). i . 1'::O:::11'. Se recomandă ca înălţimea.staţii de pompare. atunci cînd livrează pompele cuplate cu maşina de antrenare. se vor amplasa in porţiuni!5 cele mai rigide.i t unri cind se începe montarea efl'ci':.2. în acest fel şocurile provocate la pornire sau în timpul funcţionării sînt preluate de elemente elastice din cauciuc care le amortizează.'.it.'. piuliţele buloanelor de fundaţie se :string uniform . este necesar ca după montarea sa definitivă în instalaţie să se procedeze la verificarea centrării şi. se toarnă lapte de ciment. care se va aşeza pe placa de bază în două direcţii perpendiculare.tuqare) .buion de fundatie. nu necesită operaţii de centrare în timpul exploatării. stringerea buloaFig. .să se întărească. liniştite. În locaşurile buloanelor se toarnă mortar de ciment în proporţia: o parte ciment şi trei părţi nisip şi se lasă . care trebuie să fie cît mai uniformă.etonul. . Indicaţii privind centrarea agregatelor de pompare.. 6-mortar de clmeat .1ndaţie şi se fixează poziţia acestora astfel Încît să corespundă cu găui-ile de trecere din placa de bază. 5-adaosuri metalice. după care se lasă să se întărească. în. l-rompl. 3. moderat astfel încît să permită mici deplasări datorate dilatărilor ITi contracţiilor.:l n: nt.bctdur la rlanşele de legătură. c\'itÎ. dela . pompele se livrează de' către furnizor ambalate în lăzi închise sau stelaje. Cln . pot apărea anumite deformări care au ca efect descentrarea agregatului. care Împiedică pătrunderea corpurilor străine în interiorul pornpci.-. ' spre partea de antrenare . La pompele care urmează să vehiculeze lichide fierbinţi. după care se verifică din nou centrareaagregatului. Această soluţie prezintă avantajul unui gabarit redus. instalatii tehnologice . Dacă acest lucru nu este .. materialul ocupînd .~~ .'ap:lr<'le de pmtl'rţ. ceea ce este mai important. protejînd astfel arborele şi lagărele pompei.r::.' '. prea lungi de depozitare sau stocaj.placA d~ ~z. Gurile de aspiraţie şi refulare sînt acoperite cu capace de protecţie. prin intermediul unui cuplaj elastic. posibil. Pornn-l-. Operaţia următoare constă în verificarea stării de contrare a agregatului (conform cu indicaţiile de la subcapitolul 3. 2 . După această operaţie." se vor k!:-llura numai În momentul racordării cun-<.întregul volum disponibil.a fundaţiei se nivelează.spatiului. Dacă acest lucru nu este posibil datorită construcţiei.~eţţ de (1. Verificarea stării de centrare se efectuează asupra cuplajului respectiv. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie. /I\STALAŢ/!c MONTAREA POl/PE/ rx IXST. în timpul transportului însă. fundaţia se va turna astfel ca axul său longitudinal să se suprapună pe una din grinzile de rezistenţă ale clădirii. Forma fundaţiei este aceea a unui paralelipiped ale cărui margini ale suprafeţei de aşezare trebuie să le depăşească pc cele ale plăcii de' h:l7. Eventualele înclinări ale plăcii se corectează cu ajutorul penelor din oţel care se introduc sub placa de bază. dintre care cele mai uzuale sint prezentate în {(8) . Pentru pompe de dimensiuni reduse. In situaţiile în care pompa a fost depozitată o perioadă mai îndelungată (2-3 ani). să s~ corecteze. 3. personalul care execută rnontajul. Apoi..118 EXPLOATAREA ŞI I:-iTREŢI~ERE.1.1.fundaţie.superioară . depinde de precizia coaxialită ţii dintre arbcrele me tor şi arborelepompei. atit la pompă cît şi la motorul electric de antrenare. Turaţia de funcţionare a pompelorcorespunde în majoritatea cazurilor cu turaţia nominală a rnotoarelor electrice sau a motoarelor termice curente. Dimensiunile găurilor de trecere pentru buloane sint suficient de largi pentru a prelua aceste deplasări. după in rărire (cea. încît să poată prelua trepidaţiile normale ce"apar!n timpul funcţionării.1. înainte de montare se va face o verificare a aspectului pieselor principale şi se va înlocui unsoarea rulmenţilor.. -'::::/ pc constructii metalice (rczcrvoar. prin găurile special prevăzute pentru acest scop în placă. În măsura posibilităţilor.. care frebuie astfel dimensionate .:-' a agregat ului cu aproximativ 80-120 mm..în cruce şi cu un efort moderat. la care rotorul pompci şi cel al rnotorului electric sînt calate pe un arbore comun.i.'rt .. ea se va păstra ambalată. ţinînd seama ca partea filetată să fie suficient de lungă pentru a permite strîngerea piuliţelor de fixare.1: Secţiune prin fundaţia unei nelor de fundaţie se va face ferm numai pompe: . j'~ / . situaţiile în care pompele sînt amplasate pe planşeul unei clădiri. este prezentată o secţiune prin fundaţia unei clcctropompc. După întărire..!:U"':l ~" v.·-j:::Japte·d~~ciment.1. o" se În fiţ.de 100 X 100 mm şi adîncimi corespunzătoare. dirf... pompa să fie procurată la timpul oportun pentru montarea ei în instala tie. Suprafata' ..vederea rigidizării plăcii de bază.'.În care urmează să se' introducă buloanele de fundaţie. În mod obişnuit.:pompei. fac(' numur .rezultat ca urmare a introducerii penelor să nu depăşească 50 mm.2). astfel încît transmiterea mişcării de antrenare se face de obicei prin cuplare directă. dacă este cazul. . Este de la sine înţeles că obţinerea unei mişcări uniforme. :şi se verifică umplerea acesteia. De aceea. ia. " La tu~narea blocului de beton. atunci se vor execu ta lucrări speciale drigidiza re .. (250-500 rnm).. Dar cea mai răspîndită metodă utilizată pentru antrenarea pompelor constă în realizarea cuplării între arborele maşinii de antrenare şi arborele pompei.edea locaşuri cu secţiunea . în . folosind mai multe metode.. cit mai aproape de buloanele de fundaţie. al unei funcţionări mai liniştite şi.\L\ŢIE 119 f1 1 ~' . 3. fără a i se îndepărta unsoarea prnt.1. 7 . 6. sau să se sprijine la capete pe două ~ '2 grinzi transversalc. După întărirea laptelui de ciment. Agregatele care sînt destinate să funcţioneze în instalaţii stabile .' 3.' se utilizează construcţia monobloc. la racordarea conductelor sau la strîngerea buloanelor de fundaţie.\ POl/PE/ 11\. Operaţia care are ca scop alinierea celor doi arbori se numeşte în limbaj uzual "centrare" şi ea se execută iniţial de către uzina constructoare.'b.

/qfiIJ Cl'ntrarf':l F.\ŢIE 121 exemplele următoare. p(). 3. 3.::1j:a "-. se vor folosi diverse elemente . In unele situaţii.axele flanşelor conductelor 'trebuie să coincidă cu cele ale flanşelor la care se racordează. apoi se p()rnl'~t. Şuruburile de fixare a pompei şi motorului pe placa de bază se vor strînge numai după ce cuplajul este corect centrat.3. Fig.1.: (' '1 i. 3. :. aşa cum este prezentat în fig. mai corespundă din cauza dilatărilor neuniforme.3. se controlează şi distanţa dintre cele două semicuple. Conductele se racordează la pompe prin flanşe strînse cu şuruburi. se opreşte agregatul şi se verifică din nou . cuplaj ului. După cum este .-. Prin aceasta se evită obturarea secţiunilor de trecere a lichid ului şi crearea de rezistenţe hidraulice suplimentare. Verificarea centrăr ii unei cuplaj. rotind cu mîna ansamblul (în prealabil se slăbesc şuruburile de strîngere a presetupei).J corect incorecr Fig.2. 3. Verificarea centrării cu rigla plană. se observă vizual dacă distanţa dintre cele două suprafeţe frontale ale semicuple- lor este constantă pe toată circumferinţa. astfel că antrenarea se poate realiza printr-o transmisie cu curele sau Fig. 3.. Verificarea coplanarităţii roţilor de curea se face cu ajutorul unei rigle plane.3 sau 3. La acest gen de transmisii trebuie prevăzută totdeauna posibilitatea de întindere a curelelor. Această distanţă trebuie să fie egală pe toată circumferinţa cuplaj ului.f. centrajul trebuie corectat.HAREA ŞI INTRETINERE •. turaţia de antrenare a pornpei diferă de turaţia nominală a motorului.s!~i! C:J..elo cuDU/ti e II" d .""=::" - =~~~ .' '. dacă rigla este În contact pe toată lungimea generatoarelor. In acest scop. operaţia se efectuează în mai multe puncte de pe circumferinţa pos!l1men! m. în toate punctele circumferinţei (fig. agregatul fiind fierbinte. sau.6.j:.. Etanşarea îrnbinării se realizează cu garnituri plate.~ . cu trusa de calibre. Pentru toate pompele sînt valabile următoarele indicaţii generale privitoare la conducte: .:1'. La prin transmisie cu curele. cu ajutorul trusei de calibre.f"_.O. Acestea se întind astfel încît să nu patineze şi totodată să nu solicite in mod inutil lagărele.4 şi 3.. ' După efectuarea operaţiilor de centrare.c tcuipci atura ue regim. iar cea care face legătura între orificiul de refulare al pompei şi consumator. 3.4.-.•• PO)IPEI IN INSTALATIE MONTARE. Corecţia se face prin deplasarea corespunzătoare a pornpei sas motorului . ~_.. "". care. Fig.şi prin introducerea de adaosuri metalice sub tălpile acestora. 3. iar in acest caz se efectuează corecţiile necesare. Astfel În fig. arborele pompei şi cel al motorului trebuie să fie perfect paraleli. Conducta care face legătura intre sursa de lichid şi orificiul de aspiraţie al pompei se numeşte "conductă de aspiraţie"..••POMPEI IN ISSTAL. Centrarea se consideră corectă dacă rigla sau sfoara fac contact pe toată lungimea planului exterior al celor două roţi.2). cu multă atenţie. astfel Încît se se sprijine pe generatoarele celor două semicuple. 3. Centrare corectă.3. 3.2. centrarea se face în două etape: iniţial se execută centrarea atunci cînd agregatul este rece. ' r. pompa are misiunea de a prelua lichidul de la o sursă şi a-l transporta la consumator. se reface din nou centrajul.. In caz contrar. . . r.:: == ."mp'! !"t<Înd-!) să funcţioneze: pînă ce at::-..rar prin îmbinări filetate. iar flanşele trebuie să fie paralele între ele. şi mai . împreună cu pompa şi armăturile respective. Centrare defectuoasă. 3.5 se arată. ' '. rotind cuplajul cu mîna.J Fig. i~"""" .. Centrarea unei pompe antrenată printr-un grup reduc tor-multiplicator. cu o sfoară bine întinsă. confecţionate din cauciuc sau marsit (klingherit). procedeul de verificare a centrării cu rigla şi trusa de calibre: Procedeul de verificare cu rigla este următorul: se aşază rigla paralel cu axa celor doi arbori. 3.:1. ac:. pentru curele mai lungi.·tgl. alcătuiesc instalaţia propriuzisă.racordarea trebuie astfel realizată încît conductele să nu creeze solicitări mecanice în flanşele pompei. iar roţile de curea trebuie să fie coplanare.5. Concomitent cu verificarea efectuată' cu rigla. Transportul lichidului se face prin conducte.în sensul dorit ..-'.. Se consideră că centrarea este corectă.1. Dacă situaţia se prezintă ca în fig.6. O transmisie prin curele. Centrare defectuoasă.3. Indicaţii privind poziţia şi racordareâ conductelor. "conductă de refulare".~-~="". La pompele care vehiculează lichide fierbinţi. 3.5. ). cunoscut.. Procedeul este prezentat în fig.120 EXPI.

J.1.'..distanţa de la axa sorbului pînă la peretele cel mai apropiat. elimî-: ". . 3. antrenate de curentul creat de aspiraţie. cu scopul de a permite demontarea pompei pentru revizie sau reparaţii. dimensionată corespunzător.pătrunderea în pompă a particulelor abrazive.modificările de direcţie se Vor realiza prin racordări largi. In funcţie de siSf~inU1. --. . Dimensionarea conductei de aspiraţie se va face ţinînd cont că. eVltîndu-se coturile bruşte. pentru a preveni acciJentde prin arsuri e. Montarea conductei ele aspiraţie. Dacă fundul bazinului de aspiraţie este nisipos.! Fig. trebuie să fie de cel puţin 2 D (D fiind diametrul sorbului). 3. '3.7. se vor respecta următoarele prevederi: .âre..\REAPO)IPEI de susţinere. " .se vor evita montajele care permit formarea pungilor de aer. Conductă de aspiraţi 7 comună.tnctt să permită demontarea pompei ..:înainte de racordarea pompei.8.1. astfel Încît să permită accesul Uşor funcţionării. Dacă această soluţie nu se poate aplica. acestea vor fi prevăzute ClIc:)mpcnsatoare de dilatare şi reazenu. porţiunea de conductă orizontală se vamonta astfel încît să aibă o pantă continuă pînă la pompă (minimum 2%).8. Fig. Qestinatsă împiedice pătrunderea impurităţilor în pompă.: ar putea avea loc la atingerea lor..buie Să fie corect de cel puţin 0.aih~rl.stalaţie fără demontarea con~uctelor. Este recomandabil să nu se montez:' p van» r r('ndl!"·') r!. In fig..~ POMPEI IY INSTALAŢIE • MONT. Rcdllcti~ (It.·rderilc hiuraulice şi tot.. 3. Pentru a se evita formarea purigilor de aer."[l"SC pi. Susţinerea corect conductcJor. J.de al 1I1Crarc. Este recomandabil ca lungimea conduCtei de aspiraţie să fie cît mai redusă. este necesar ca viteza lichid ului la intrarea în pompă să nu depăşească valorile: 1 '1. la montarea sorbului./ nîndu'-se' astfel impuriUlţile ră. binţi se vor izola termic.la instalaţiile la care lichidul vehiculat are temperatura rIdIcată: ~e yor lua măsuri pentru evitarea eforturilor ce ar putea lua naştere datOrIta dllatării conductelor.!de.qm. • corfet incorect Fig. . se va face printr-o reducţie excentric. va fi astfel concepută . 3. Este recoman a ca iecare pomp sa aI a o con uc proprIe e aspiraţie. este absolut interzisă realizarea îmbinării prin strîngerea forţată a şuruburilor flanşelor.. se va proceda la curăţirea interioară a ' '. incorect Aceste condiţii sînt ilustrate schematic în fig. 3. 3. Pentru e\·itarea unor deranjamente de aspiraţie. Este interzisă utilizarea vanelor de aspiraţie pentru reglarea parametrilor pompei. atunci cînd acesta atinge nivelul minim.//..'l pot prol'Uca (. 3. ' .j'·".. de aspiraţie. a sorbului pînă la suprafaţa lichid ului.'mase din timpul sudării.rat:0rdan~. Dacă prin construcţie nu se poate evita formarea pungilor de aer.3. .10.\ŢIE 123 cordarea fig.5 metri. pentru o funcţionare a pompei în limiteţ~ unui randament acceptabil. cu scopul de a se micşora pierderile hidraulice. conductelor. ra- .IO. 3. d .rin.":':1>. în cazul unor diametre superioare.7. datorit. . sorbul se va instala într-o cuvă special construită.l neetanşcit{lţilor. '. 122 EXPLOATAREA ŞI IYTRETlYERE.9. ·apă d~la"o'iută sursă.9. :Condutta''lfe aSpi?'ajie.distanţa' de la fundul bazin ului de aspiraţie pînă la sorb.l.12. 'L"i):i"aţlt'. se "a folosi atunci o conductă comună.' acestea 1lJ. atimci În locurile cele mai de sus ale zonelor respecth'e se vor monta robineţi de aerisire. aşa cum este arătat în Tnt0dat:t cOl~d::(~~.traseul 'conductelor va fi ales cît mai judicios.\L. .kzamors{lri ale pompei... Vana se "a monta numai în cazul în care pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de cel din rezervorul Fig.·L ~':"J'- inca". trebuie să fie de cel puţin 0. . tre. . aşa cum este prezentat în fig.distanţa de la flanşa de .~iJ'l 1 . d bil f' ă ~ 'b~ d tă .5 metri. spălare cu .()lacap[iui cond~ct~(de"aspirafie se montează un sorb cu clapetă sau' :numai un grătar simplu. odat. . aşa cum Se arată în fig. instalaţia .racordare . Jt:U~LL\'Ll. 1 tx IXST. aşa cum este arătat în fig.("'. pentru a se evita . Diametru! conductei de aspiraţie trebuie să fie cel puţin egal cu cel al orificiului de aspiraţie al pompei. In acest scop. este prezentată schema de montare a unei conducte de aspiraţie.2m/s.prin. la pompă în timpul _ de cîte ori este posibil.

:-.susţinere montate în drept?l.e deranjarncnte de amorsare se datoresc neetanşeit~ţl. ' . Curba B reprezintă un cost in iţial ridicat. protecţie.3. prezent.c?-racteristici spe~i~ice tipulu. Supapa se va regla pentru presiunea de descărcare. La alegerea maşinii de antrenare a unei pompe trebuie să.. .13. La pompele volumice.. se va monta între conducta de refulare şi cea de aspiraţie o supapă de siguranţă (numai in cazul cind pompa însăşi nu este prevăzută cu o astfel de supapă).. 3.c~nstrucţii cu caract~r sţ>ecialse mai ţoloseşte turbina cu gaze.i }=onstr..1conduct~1 de aspiraţie. Curba D reprezintă un cost iniţial I redus. ţinînd cont de balanţa cheltuielilor iniţiale şi ale celor de exploatare. . In acest sens. d~oarece ele sînt mai economice din punct de vedere' al costurilor iniţiale ŞI al cheltuielilor din perioada de exploatate. In caz)1l utilizării unor conducte cu diametre superroare. P. care pot determina maşma d~ antrenare fără a' ţme seama de ceilalţi factori. c~eltuieli reduse pentru combustibil.. Pe conducta de refulare este recomandabilă montarea unei vane care serveşte la pornirea pompei şi la reglarea debitului în timpul funcţionării. 3.. care asigură o etanşare superioară in comparaţie cu îmbinările prin filet. se r~comand~ Iponţ.12. Această curăţire pre~intă o importa~ţă deos.lo-re intersecţie determină precis momentul din care o Fig.existenţa energiei de acţionare disponibilă la faţa locului .u<:tival pompei. . rezultate din activitatea de şantier. motorul pneumatic Şi motorul eolian. împotriva şocurilor provocate prm intoarcerea lichidului. pentru a se evita pătrunderea acestora in pompă.13.aunei ~lapete de reţinere care protejează pompa.. se vor analiza urmltorii factori: . funcţionare a instalaţiei. este de preferat ca îmbinările să se fad prin t Fig.~a?ul ~e siguranţă necesar în funcţionare .tantă. in interiorul conductelor se acuI?ulează diverse impurităţi.\ ŞI IXTREŢIXEREA POllPEI Ili INSTALAŢIE MOSTAREA pmlPEI Il' INSTALAŢIE 125 . conducind astfel Ia degradarea etanşării şi pierderea etanşeităţii. moi.nce~tric~. . ' maşinii de antrenare. Conducta de refulare. este necesar să se acorde o grijă deosebită îrnbinărilor acesteia. . unde presiunea poate atinge valori foarte ridicate.se va av<:.f 10/.factori. ' Deoarece in perioada de execuţie a instalaţiei. . număr d: . Diametru! conducte! deret'ulare'frebuie să fie cel puţin egal cu c~l al orificiului de reful~re al pompei. Deoarece .• 124 EXPLO. Daca lun~mea verticală ~ conductei depăşeşte 10 metri.. ~ căror i~fluenţă este determinantă pentru obţinerea unei exploatări avantajoase. în fun<:ţie de presiunea maximă pe care? poate realiza pompa. turbina hidraulică.ebită.nductei de refulare. îmbinarea se va realiza prin reduc ţii c ).de forţa: motorul electric. Supapa de siguranţă trebuie astfel aleasă încît să poată permite recircularea debitului maxim al pompei. 8.:. Salturile verticale reprezintă cheltuielile de întreţinere.posibilităţi de tntreţlnere . p'. La dimensionarea co. . . 3. . a căror denumire provine de la cea a agenţilor energetici utilizaţi r!p arpst{>~ In.refulare cu cea ~e aspiraţie. mai ales la instalaţiile deservite de pompe echipate cu etanşări mecanice. Conductt. 3. astfel ca in caz de depăşire a valorii stabilite./ reduse. Curba C reprezintă un cost iniţial mijlociu şi cheltuieli mijlocii pentru combustibil \ şi întreţinere.. se folosesc următoarele maşini .1. .foarte ~ult.a~tr~n:l!'~. în corncheltuielilor privind alegerea para ţie cu altele. în prezent.aIn :edere re~o~a~d~rea ca sum~ tuturor pierderilor de sarcina sa nu depăşească 10% din înălţimea geodetIcfl de refulare. . se ia în considerare un. După cum se remarcă din diagramă. pornm rapide. . dobînzile şi amortismentele.'lItru antrenarea pompeIor.entru . Analiza economică poate fi reprezentată într-o diagramă ca cea din fig. curbele cheltuielilor prezintă o pantă c~ns.cotunlor. Diagrama ~nalizei maşină de antrenare devine neeconomică. ma~lI1aeu abur şi turbina cu abur. ea să declanşeze şi să pună in legătură conducta de . ..-dt:-r. motorul termic.. p:otejind prin aceasta atît pompa cit şi instalaţia.:rE. I'u"'t-'c:lICt-'Ijlll<. .întreruperi accidentale.cadr.ecalificate.:-un-C":-iOfl. flanşe cu garnituri plate..timpul diurn de. ponderea covîrşitoare o reprezintă motoarel~ ele~t~l~e.le verticale vor fi rigidi~ate prin colie. Schema poziţiei sorbului.11. este necesar ca înainte de racordarea pompei să se procedeze Ia curăţirea tuturor conductelor..\RE. hidraulică etc. la care pătrunderea impurităţilor între inelele frontale poate provoca rizuri pe feţele aflate in contact ale acestora.\T.:~e energia mecanica de antrenare de la diverse maşiru de forţă. dar ulterior cheltuieli ridicate pentru comI bustibil şi întreţinere. Curăţarea se poate realiza cu apă sub presiune preluată de la o pompă auxiliară.1'7' Indicaţii privind ~aşina de .2. dar întreA ţinere scumpă. Fig. a ~ăror ~onicitate nuva depăşi raportul 1 :' 10. Din acest punct de vedere.'Conducta de refulare trebuie dlmen~lOnatăcorespu~zăto~. . Ia alezerea celei n:ai convenabile maşini pentru o situaţie dată. la oprirea pompei. Schemade montaj a unui sorb cu cuvă de. care uneori poate atinge lungimi Import~n~e.re de. curba A reprezintă un cost iniţial ridicat. se mai observă că punctele de L-_-~""o.rentabilitatea instalaţiei.combustibili uşor de procurat. . energie electrică. : Din diagramă. Astfel. avînd cheltuieli de combustibil şi întreţinere Co. 3. Dintre toate maşinile de antrenare utilizate . considerînd că preţul combustibilului sau al energiei consumate r~mme constant pe întreaga perioadă analizată.

t ră. puteri limitate. (In Olanda au adus servicii importante fiind puse să antreneze pompele de eva~u~re a apei din incintele îndiguite. se înţelege timpul după care un fenomen îşi repetă ciclul. u la evacuart Of' ano In PPrIO.. rezultă că transmiterea unei anumite puteri electrice este cu atît mai economică cu cit valoarea factorului de putere este mai apropiată de cifra 1. prezintă a\'a~taje c~: gabarite şi greutăţi reduse. Ca unitate de timp se ia în considerare secunda.. agen~ preluat. . mctoarelor cu aprindere prin compresie sint: "~~ndament energetic su~enor.. .ere pnn comp:esle se ~retează a fi u.Mo!oar~le termice se folos~sc de o?icei .-4 conexiunii in stea.motorul cu aprmd... <:~eace l~ face improprii pentru antrenarea pompelor care au regtmun defuncţIOnaredmrnămarisaucontîniu. astfel ca alegerea tipului de motor electric. cheltuielile globale sjnt mai reduse cu 1/3 sau 1/4.t de. valoarea frecvenţei este f = 60 Hz.PIde. intreţlnere uşoară. pericol de Incendiu sporit..1. Fig. De aceea. ln S. .:.A. montarea în instalaţie şi exploatarea ". Canada şi alte ţări ale continentului american. sint prezentate schemele celor două feluri de conexiuni.!.cu aprindere prin scînteie." ..l rOf/'spund:i cît :". În ceea c~ priveşte ant~enarea pompelor.ele e~liene sînt rar folosite astăzi.. în care 1. age~t esţ~ disponibil Ia faţa locului. ~I ca gru~uri de intervenţii la stingeri de incendii. ele înlocuind motoarele electrice în instalatiile care funcţionează în mediu exploziv . Motoa!.H. .15. utilizate la alimentarea cazanelor de abur f?losesc pentru antrenare chiar .. Puterea medie transmisă in decursul unei perioade a curentului alternativ monofazat se numeşte "putere activă" şi se determină cu relaţia ' '. uşor transportabile. ·. deci frecvenţa va reprezenta numărul de perioade efectuate de variaţia curentului într-o secundă.în . mobile.U. 3--. abur sau turbinele cu abur se folosesc la antrenarea pompecu. Astfel.J. In speCIa! ~n agnc u1. "....1) C reprezintă valoarea efectivă a tensiunii.126 EXPLOATAREA ŞI blTRETINEREA POMPEI IN DISTALAŢIF. Datorită acestor caracte.tilizat la antrenarea pompelor mari. Av~ntaje!e.. folosite în centralele termice pent~u alirnentări de cazane. La reţeaua trifazată. c~Iar de la cazanele pe care le deservesc.:. uzuri mai lente in timp.: electrică de forţă consumatorii industriali. . uzun m~I :a.st-a" sau în "triunghi". Reţeaua monofazică furnizează curent electric la tensiunile de 120 V şi220 V.. faţă de cele ale unui motor cu benzină care antrenează aceeaşi pompă. Din formulă. şi 6 000-10 000. Deşi au un cost iniţial ridicat. Prin denumirea de "perioadl". alcă~umd agre?. deci 'P = O. ele concurează cu succes instalaţii asemănătoare echipate cu motoare electrice. In ţara noastră. ~e folos~sc atît motoare cu aprindere prin . sint antrenate de turbine cu abur. deşi în trecut au fost utilizate cu succes m agricultură. costuri initiale mai redu~ela ţ>uter. Inversul perioadei se numeşte "frecvenţă. Curentul alte-mari v este un curent electric caracterizat de variatia periodică a parametrilor săi. p = U . Tensiunile'uzuale la reţeaua trifazicăsint de 220-"380 V. respectiv atunci elndtensiunea şi curentul sînt în fază.. J--r-~~~~~~~ 1-. Reţelele de distribuţie ale curentului electric sint monofazice şi trifazice. consum mic de combustibil..... Alegerea tipului de motor se face pe baza unei analize tehnica-economice ţmÎn~ con. ŞI din acest punct de vedere ele suphnesc cu su~ces mo~~arele electrice.) Funcţionarea lor este legata de prezenţa ŞI vIt~za v~ntului.' (3. pentrureţeaua de joasă tensiurie. alimentate cu runtorină. " M<l:şinil~..mine şi rafinării.14 şi 3. 1 valoarea efectivă a curentului.c~nLl·I': rlimentate cu bcnzin. preţul combustibilului mai red1!s. . ' Curentul electric este de două feluri: continuu şi alt crna tiv.motoarele .. Schema 2~~~~----~~~ conexiunii în triunghi In fig.u~n: combustibil scump. notată cu simbolul T. a căror durată diurnă de funcţionare este IImItată.' . ._ ~otoarele cu aer comprimat au un domeniu limitat d~'~tilizare. MONTAREA POMPEI IN INSTALAŢIE 127 . Cele monofazice sint destinate alimentării diverselor aparate electrocasnice precum şi iluminatului electric:'Reţelele trifazice slnt destinat: să alimcntcze cu c'nc·ri)'i. Schema 3.Iasemă?ătoare: Deza\:antaje~e lor con~t<. . cu timp de funcţionare diurnăfoartenîăre sau chiar continuu.ate fixe. pentru reţeaua de înaltă tensiune. lULlif'let scopului urmarit. S~ ştie ca .aţIile In car~ acest. precum şi în majoritatea ţărilor europene. Lcos ţi.Jr!p d" inundatii etc . Fund surse de energie independentă. lor In sItu.__ L-. •Pentru antrenarea pomjJd?r. 'P unghiul de defazaj dintre tensiune şi curent. . frecvenţa este normalizată la valoarea de 50 perioade/secundă (50 Hz).-"!!"'--. Prin urmare. Termenul cos <il se numeşte "factor de putere" şi reprezintă unul din cei mai importanţi parametri ai instalaţiilor electrice de forţă. avantajele şi deza\'~ntajele pe care le prezintă fiecare cOllstruc~ ţie. 3.0 parte din aburul produs de cazanul respectIV. xploatare să posede suficiente cunoştinţe în acest domeniu. consumatorii pot fi racordaţi în două moduri: în .15.-. .situaţiile în care nu poate fi reah~ata alimentarea cu energie el~ctncă:. se observă că Pare valoarea maximă atunci cînd cos <il = 1. porniri uşoare.V.i. notată cu f (f = lJT). este necesar ca atit proiectantul instalatiei cît şi personalul Gt' •. pompele cu piston cu actiune directă. De ll:semenea.. ~otoar~le !ermlc~ se uhlIze. (diesr-l}. motorul cu a~rinăere prin scînteie este folosit la antrenarea grupunloŢ de pompar~ J?oblle.nshcI.". pOJ?pele centrifuge de înaltă presiune. Din cele relatate mai sus rezultă că motorul electric este maşina de forţă care întruneşte majoritatea calităţilor necesare pentru antrenarea pompelor şi de aceea utilizarea lui în acest scop s-a impus pe plan mondiaL Din acest motiv.' . Fig . puteri marr ra~ortate la greutatea rnotorului. în comparaţie cu cele cu ap:mde:e pnn compresie.ază cu precădere la agregatele de pompare. . CIt ~I motoare cu aprindere prin compresie .. Aceste pompe sînt folosite de obicei ca pompe de rezervă care pot intra 'rapid în funcţiune in caz de intrerupere a curentului electric. Din acest punct de vedere.

ale căror valori sint uşor măsurabile. { .iesfediferită de cea a motorului cu excitaţie serie.25 1.30 1. Aceste proprietăţi rezultate din cele două feluri de COneXIunIservesc la racordarea convenabilă ac.la conexiunea • A • 1: =.!!lncţie de caracteristicile specifice ale acestora. Sensul de rotaţie al motoarelor de ~ It " It curent continuu este stabilit de fabrica a constructoare în conformitate cu coFig. deoarece.ea. la-motorul cu excitaţie paralel. citalie terfe. De aceea.3'U..09 1.ţiaturaji~i~!e in_~penţe asupra parametrilor energetici ai pompei.la mororul cu excitaţie serie se inverseapă sensul curentului de alimentare a rotorului. variaţia turaţiei este neînsemnată. tensiunea de fază este mai mică decît cea de linie.2) (3.8H 0.128 EXPLOATAREA ŞI INTRETI!'IEREA POMPEI IN I!'lSTALATIE !dONTARE.motor cu excltatle In paralet: b _ motor cu exsensul poate fi Inv~rsaţ astfalel: . (3.80 1. iar valoarea ei se ~. Puterea motorului de antrenare trebuie astfel aleasă încît să fie cel puţin egală cu cea absorbită de arborele pompei la regimul normal de funcţionare. 1." PO~!PEI Ix lSST.în funcţie de cuplu. . motoare. • .l ţi' ensium e mie sin tensiuni e exis en e m re ou a e re e el.2-' 1. Din schemele prezentate mai sus se pot determina următoarele relaţii: A A ă = _ la conexiunea în stea).!. de refulare 0. În industrie. : [1=. 1 (3. Motoarele cu excitaţie serie sînt preferate ca motoare de tracţiune.5H 0-3 3. Din cele descrise mai sus rezultă că motoarele cu excitaţie paralel sînt preferate pentru antrenarea pompelor.motoare asincrone de curent alternativ trifazat.18 1.t t t d hti. ' . Deoarece în exploatare pot interveni Însă situaţii neprevăzute.1.. cuplu. la cele două categorii de. la acest tip de motor.5 38-75 peste 75 1.motoare sincrone de curent alternativ trifazat : .'la motorulcu excitaţie paralel.40 1. . ele pot fi împărţite in următoarele categorii: . sînt indicaţi coeficienţii cu care trebuie multiplicată puterea absorbită de pompă. "' Puterea activă absorbită de la o reţea trifazată nu. la turaţii reduse.6) în care U şi 1 reprezintă tensiunea şi curentul de linie. care pot provoca suprasarcini suplimentare. ' t:~.40 ~ ~rotoarele electrice sînt realizate în diverse tipuri constructive.motoare de curent alternativ monofazat : . iar 'aceasta se axplică prin aceea' că. 26i 9 - . deoarece pot asigura menţinerea unei turaţii constante.60 1..'. Din figură Se observă că.IL.5) Din cele relatate mai sus se observă că la conexiunea în stea. în. deoarece aşa cum se vede din diagramă. la motoare de curent contrnuu : .f3 . faţă de care se va alege motorul electric corespunzător. fiindcă. este recomandabil să se aleagă un motor cu o rezervă de putere care să poată satisface solicitarea suplimentară. deci demaraje puternice. .4) In triune hi1 t:. Variaţia turaţiei In fun~ţie de manda beneficiarului. În tabelul 3. În exploatare. :.4-' 1. Curenţii de fază sînt curenţii care circulă prin circuitul propriu al consumatorulŢui. La alegerea motoarelor de curent continuu trebuie să se ţină seama de caracteristica lor de variaţie :a turaţiei tn funcţie de cuplu. Tabelul 3. UI cos cp (3.i~. d 1" t "1 .-'-7..12 1. Motorul cu excitaţie serie nu trebuie lăsat să funcţioneze în gol sau la sarcini reduse. prin urmare. = U1 [7. .16.5 8-37..~t~rmină cu expresia p = . iar la conexiunea în triunghi. La motorul cu excitaţie serie. .1 Coeficienţi de multiplicare a puterii absorbite de pbmpă. curentul de fază este mai mic decît cel de linie.~va!. ' •În fig.16 sînt reprezentaţe diagramele de variaţie a turaţiei. Tensiuni de fază sînt tensiunile existente la bornele consumatorului. . {I e = . /: '..'3 .3) (3. depinde de modul cum este conectat consumatorul. nave. turaţia creşte foarte mult. curentul de excitaţie se menţine aproximativ constant. .50 1. datorită faptului că curentul de excitaţie este egal cu curentul rotorului. ceea ce poate provoca defecţiuni mecanice datorită acţiunii forţelor centrifuge care ating valor importante. astfel de motoare şi-au găsit utilitatea la antrenarea pompelor montate în instalaţii care dispun de acest gen de energie la faţa locului: locomotive.motoare de curent continuu. utilizarea motoarelor de curent continuu este limitată din cauza dificultăţilor de transmitere la distanţă a energiei electrcmagne t icc sub formă de curent continuu.". . 3.".3-' 1. determinate de natura curentului electric utilizat.. . abscrbită la arborele pempei la regimul Dominal kW Coeficient de multiplicare funcţie de variaţia tnllţimil H a puterii. "'".. Din electrotehnică se cunoaşte că alura curbeide variaţie a turaţiei în functie de cuplu.?~sumatoril~r. pentru alegerea motorului electric de antrenare Puterea. După acest criteriu. datorită' modificărilor condiţiilor iniţiale de funcţionare. variaţia turaţiei In funcţie de cuplu devine importantă şi. Alegerea pompelor c. au valori mari ale cuplului. la motorul cu excitaţie par' e lse inversează sensul curentului de excitaţie. aşa după cum se şt!~. trebuie să se ţină seama de .\TIE 129 Curenţii de linie sînt curenţii care circulă prin conductorii reţelei trifazice. valabil pentru pompe centrifuge.1-' 1. I . 3.

astfel încît acesta poate fi defazat înainte sau înapoi faţă de tensiunea U.\ POlIPEI rN INSTALAŢIE ~IO:-'TAREAPOMPEI r:-. deaceea el este utilizat cu precădere în situaţiile în care este necesară menţinerea unei turaţiiabsolut constante. .> de motoare mai rar utilizate in industrie. -Al şi A2inceputul şisfîrşitul înfăşurărlî rotorului:': .. ele şi-au găsit o largă utilizare la acţionarea unor maşini şi aparate electrocasnice.\ŢIE 131 In fig.?-pei.130 EXPLOATAREA ŞI r:-. sene.18 sint prezentate schemele legăturilor pentru inversarea sensului de rotaţie la aceste categorii de motoare. conexiunilor pentru inversarea "sului de rotaţie la motorul cu excita ţie . motorul se ambalează. De aceea motoarele monofazice. ----- Fig. care este alimentată de un curent defazat faţă de cel din înfăşurarea principală. Rotorul motorului sincron este alimentat cu un curent de excitaţie de la o sursă exterioară de curent continuu. în acest domeniu. . Schema conexiunilor pentru inversarea sensului de rotaţie la motorul cu excitaţie paralel.3. Placa.' Fig . fără folosirea rezistenţelor reglabiIe. "deoarece nerespectarea acestei condiţii face ea motorul să iasă din sincronism . +------~------. reprezintă o eategori. Prin urmare. 3. pentru evitarea acestui fenomen. Soluţia constructivă ce se adoptă în acest sens constă în prevederea unei înfăşurări auxiliare În sta tor..rREŢI~ERE. pentru a putea fi pornite. domeniul de utilizare al motoarelor sincrone se situează in zona puterilor mari. în circuitul de exci- taţie se introduce o rezistenţă reglabilă care permite să se obţină turaţia necesară.} J". Dacă se imprimă Însă o mişcare de rotaţie într-un sens oarecare. datorită complexităţii construcţiei faţă de cea a motoarelor asincrone.începutul şi sfîrşitul lnfăşurării de excitaţie serie. Deoarece aceste motoare se construiesc pentru tensiuni de 120 V şi 220 V. -:. 3. care poate atinge valoarea 1..aj uzual "motoare monofazice". astfel că rotorul se . Cuplul activ al motorului sincron trebuie să fie mai mare decît cuplul rezistent al maşinii antrenate. Funcţionarea acestui tip de motor este stabilă numai la turaţia de sincronism.1 . au nevoie de un dispozitiv care să le asigure rotirea iniţială in sensul dorit. Această defazare se obţine cu ajutorul unui condensator de capacitate corespunzătoare. Această proprietate este folosită pentru îmbunătăţirea factorului de putere.' ceea ce poate provoca deteriorarea acestuia.'". la racordare se va verifica în prealabil corespondenţa dintre tensiunea reţelei şi cea a motornlui electric. " sen- Notaţiile . apoi se face contactul electric şi.va roti datontă acţiunii cuplului rezultant.18. Pornirea motoarelor de curent continuu prezintă unele dificultăţi. atunci cuplul corespunzător s-. nefiind compensate de economia datorată factorului de putere.rezistenţă _reglabilă a curentului de excitatie.+-------T------- t. deci transmiterea puterii devine economică.-. determinate de cimpul magnetic al înfăşurării monofazate. La motoarele sincrone. Din acest motiv. el şi c 2 .19._inceputul şi sfîrşitul Infăşurării de excitaţie paralel.~L. de valoarea curentului.au următoarele semnificaţii:.17. _ BI şi B: . J. deoarece puterea lor este limitata. ceea ce poate provoca încălzirea excesivă a bobinajului. la aleger~a unui motor monofazic trebuie să se aibă în vedere că sensul său de rotaţie 1 este stabilit de fabrica constructoare şi el nu poate fi modificat în exploatare ._ _ R. La motoarele de puteri reduse.. De aceea. maneta borne a motorului reostatului se aşază în poziţia corespunzătoare rezistende curent continuu.17 şi 3. I:-'ST. deoarece curentul de pornire are o valoare foarte mare. care nu sînt racordate la reţeaua publică de distribuţie a . Rotorul motorului electric rnonofazic este supus acţiunii a două cupluri egale dar de sens contrar. denumite in limi. . peste 300 kW. CI . racordarea Ia reţea efectuindu-se prm SImpla introd~cere a ştekerului in priza de curent. DI şi D: -inceputul şi sfîrşitul polilor auxiliari. :\Iotoarc-le electrice de curent alternativ mcnofuzat. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. La motorul de curent continuu această placă are forma din fig. bobinajul este în general supradimensionat de aceea ele pot fi pornite direct. Terminaţiile capetelor de legătură se numesc borneşi se găsesc pe o placă de borne prinsă de corpul motorului.pe măsură ce turaţia creşte. cheltuielile iniţiale sînt mai ridicate. Şcbema. se reduce treptat rezistenţa. '. ele sînt folosite la antrenarea unor pompe de grădinărit precum şi a grupurilor hidrofoare de alimentare cu apă a gospodăriilor individuale.19. variaţia curentului de excitaţie atrage după sine variaţia curentului absorbit de la reţea. atit timp cît rotorul se găseşte în stare de repaus/cele două cupluri se anulează reciproc şi mişcarea nu poate avea loc. 3. Ca măsură de protecţie. In practică. astfel ca la atingerea turaţiei de regim aceasta să devină nulă. '.Din punct de vedere elestric. pornirea se face cu ajutorul unor reostate de pornire care introduc in circuit o rezistenţă-suplimentară ce limitează Fig. Dacă curentul de excitatie are o valoare redusă. turaţia crescînd vertiginos.reostat de pornire . _. înainte de a pomi motorul. În general nedepăşind 1 kW. ţei maxime. deoarece în zona puterilor mici. +----. R.• Motoarele electrice sincrone de curent alternativ trifazat sînt denumite astfel datorită faptului că turaţia rotorului este egală cu turaţia cimpului magnetic rotitor produs de curentul ce trece prin înfăşurările polilor respectivi ai statorului.nsului de rotaţie devine preponderent. .. . . mont~re<l:lor În ~nstalatie este foarte SImpla.

8. denumite uzual motoare cu inele colectoare. se vor putea evita deranjamentele provocate de suprasarcini temporare.Curentul absorbit la pornire are o valoare mult mai mare decît curentul nominal (Ip = 4-71. Valoarea alunecării se exprimă de obicei in procente şi indici astfel reducerea turaţici rotorului în raport cu cea a cîmpului magnetic.22.).Decalajul dintre tensiune şi curent este mare.2l.autotnD. . Schimbarea sensului de rotaţie poate fi obţinută prin schimbarea a două faze din stator sau prin inversarea sensului curentului de excitaţie. direct la reţea. iar acest lucru este explicabil prin faptul că 1 ele au o construcţie extrem de simplă. fiindcă rotorul trebuie adus iniţial la o tura ţie apropiată de cea a cimpului magnetic rotitor. deci pornirea se realizează într-o situaţie dezavantajoasă.rezistenti de' excltatle. de aceea la alegerea motorului.20. Schema de pornire cu racordare directă la reţeaua de alimenţare: E .23.rţi0l!al cu alunecarea.în colivie".20. Fig. Motoare cu rotor . . T.. Motoarele asincrone sint cele mai răspînditemotoare electrice utilizate in toate domeniile de acţionate. Motoare cu rotor .şi car: serveşte numai la pornire. Acest lucru se realizează de obicei prin două metode: .\ PO~IPEI !:-I INSTALAŢIE MOI>TAREAPO~IPEI 1:-. valoarea cuplului este redusă.prin autotransformator: c E . iar caracteristica lor funcţională poate satisface cele mai variate cerinţe.. Pornirea motoarelor sincrone este dificilă.'. Variaţia cuplului Orientativ. -r.ezCitatoare. motorulasincron prezintă următoarele particularităţi de funcţionare. este prezentată diagrama de variaţie a cuplului in funcţie de alunecare.OODIIII&Iol'. In fig. care solicită mai puţin reţeaua de alimentare şi oferă in schimb I • posibilitatea unei cuplări simple.antrenarea mecanică de către un alt motor de construcţie asincronă . J I I Fig. _ .executarea unei înfăşurări suplimentare.SL " . ' La pornire. cipale 1. care diferă de regimul nominal: . J " In mod practic. valoarea cuplului nominal se alege de 2 . adică în zona în care cuplul creşte propq. 4 X instalată (puterea motorului) (3.23.•• sincron" ilusa trează modul lor de funcţionare.'. Denumirea de . Funcţionarea este stabilă numai pe porţiunea O-A. denumite şi motoare în scurt-circuit. iar pentru s = O. 3.: . Dacă cuplul rezistent este mai mare decît cuplul maxim. ceea ce provoacă şocuri in reţeaua electrică de aliN mentare. 2..~ . alunecarea creşte foarte mult. ..Cuplul de pornire are o valoare redusă la tura ţie redusă."\ . după modul de execuţie al rotorului..--trail: r _ lloemalct' de curent. totdeauna 112 < nI' iar alunecarea creşte proporţional cu sarcina.132 EXPLOATAREA ŞI !I>TREŢII>ERE. asemănătoare cu cea cI" la mntn'lr('k asincron.SU.21 şi 3.. Schema conexiunilor la placa se construiesc în două variante prinde borne.formllor de pornire. " Aceste dezavantaje sţntacceptatela motoarele în scurt-circuit de putere redusă. corespunzătoare cuplului maxim. se va avea in vedere ca valOarea cuplului nominal de funcţionare să nu fie prea apropiată. . :"_Fczintl I. pornirea prin legare directă la reţea unui motor asincron. cînd s = 1. TABLOU I I I I I I I t R. deci factor de putere redus. funcţionarea este posibilă numai pînă la o anumită valoare a alunecării. funcţie poate fi permisă dacă se realizează condiţia de alunecare.8) Pentru preîntîmpinarea neajunsurilor descrise mai sus. . 3. în fig. I:-. T~. La acest tip de motor. 3. valoarea cuplului este nulă. Prin noţiunea de alunecare se înţelege (3. in colivie. . R. aceste motoare Fig. '. . TP . ' c~ - Fij(3.7) r------------------. _ ' Din diagramă se observă că la pornire. La motorul asincron. -~-+ p IfI 3 4 . q: I _______ A..trans· clorm. 3. de cea a cuplului maxim. sînt robuste.'e. 3. turaţia cîmpului mai511dicrot iu. la pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit de puteri relativ mari.. In acest fel. 5 ori mai mică decît cea a cuplului maxim.0.oscilatoare J reoiaIenl1 la descIr· care. \ . se utilizează diverse .alol'c de curent J' K "7.qIE 133 şi să se oprească. şocuri ale căror efecte defavorabile sînt resimţite de ceilalţi consumatori.. corespunzător situaţiei de sincronism. Ro-rezlstoDl'4e uc:ltalio. care se caracterizează prin aceea că viteza de rotaţie a rotorului este diferită de cea a cimpului magnetic rotitor. .. funcţionarea devine instabilă şi motorul are tendinţa să se oprească..r : turaţia rotorului. Schema 'de pornire cu racordare . puterea. C'!l ii~ $" în ca..bobinat". 3. Din punct de vedere constructiv.22 sînt prezentate cîteva exemple de conexiuni ale unuimoţorsincll()n tipM.r.

U. .24..oi Prin urmare. (3.\ fOMPEI IN EXPLOATARE 135 soluţii al căror principiu se bazează pe reducerea curentului sau tensiunii de alimentare a statorului. deci dezavantajul înttlnit la:. . Schema couexlunilcr . 3. fără pauză.tot înaceeaşi proporţie {~ deoarece acesta este proporţional cu pătratul tensiunii pe fază. Schema conexiunilor pentru pornirea cu bo bină de inducţie trifazată.10) ~f • 'l in care I" 1. ~ U' '. . se obţin următoarele rezultate .Zk .. Dacă se notează cu K ••raportul de transformare al autotransformatorului aplicînd relaţiile stabilite în electrotehnică. .i' '. '... comutatorul conectează iniţial infăşurările de fază în stea. dar cuplul nu este afectat.Y (3.!e. .~ Pornirea motoruhii asincron cu inele colectoare se realizează cu ajutorul unui rcostat de pornire care introduce În infăşurările de fază ale rotorului rezistenţe reglabile. U.\ PO)IPEI IN IXST.'Ji . la conexiunea în stea. rezultă . se obţine un curent redus la pornie. • •• ~.f3.valoarea curentului absorbit de la reţea este de K1 mai mică decît la cu plarea directă.. tru cele două moduri de conexiuni. respectiv de fază.. .e. . se produce şi o micşorare a cuplului de pornire.y = [rr = = ~..pentru cuplarea in .2... '" Acest motor prezintă avantajul unui cuplu mareIa pornire ceea ce fi recomandă să fie utilizat la acţionarea maşinilor şi mecanismelor la care cuplul rezistent atinge valori importante. se efectueze la sarcini reduse.iEREA IN FUNCŢII:Jo:EŞI !~TRET1~ERE.11) 1 . . Schema conexiunilor la pornirea cu autotransformator.>'" (3. . întîlnit la conectarea stea-triunghi se păstrează deoarece este mai mic decît cuplul nominal.r..2. :. .2i.tensiunea de linie (reţea). Fig... sint curenţii de linie. ZJ: .\UŢ1E PI:J. [u. rezistenţele se scurtcircuitează.. . . Schimbarea sensului de rotaţie a motorului poate fi obţinută foarte simplu prin inversarea a două legături de la reţeaua de alimentare. . ': 3.' U. În paralel. .se~păs?. acestea se scot complet din circuit şi periile sînt ridicate de pe colector. se obţine. iar la atingerea turaţiei de regim. W Fig.:!~ pcrmr.. hA = li • . . deoarece.ează.'~ ZJ:= sau .' Pornirea prin utilizarea unui autotransformator esteprezentată în schema din fig. Pe măsură ce motorul se accelerează.impedanţa unei faze a Infăşurării statorice.. II.i.~etd-" " deIe anterioare .pentru cuplarea în stea Y: Fig. iar după ce motorul a ajuns aproape de turaţia nominală. conform tebriei maŞinilor' asincrone. Punerea in ftmcţiu. in funcţie de tipul pompei utilizate. iar acest lucru trebuie alegerea motorului. " ..legate in serie cu acesta: Prin aceastase reduce curentul de pornire. . ceea ce echivalează cu inversarea cîmpului Invîrtitor statoric. dar dezavantajul cuplul de pornire a\'ut În vedere la şi prin aceast metodă. se efectt.l 3 (3."'1-. motorul funcţionînd ca un motor in scurtcircuit...pornire prin racordare stea-triunghi Y ..pornire cu b<:bin~ trifazate de in~ucţi. iar aceasta se poate obţine prin manevrarea corespunzătoare a vanelor instalaţiei. .3. . I. . --r--+-+---Schema lega tnrilor r'.: . 3. ~upravegherea fi Intreţinerea in perioada de exploatare Punerea în funcţiune a unei instalaţii hidraulice poate fi definită ca fiind totalitatea operaţiilor ce se execută în faza de trecere de la starea de repaus. Schema acestei metode de conectare este prezentată în fig.3 .:".25. 3." deoarece in interiorul bobinei are loc o cădere de tensiune... Metodele de pornire generalizate sînt următoarele: ..cuplul de pornire se reduce de K~ ori faţă de cel realizat prin cuplare directă Pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit prin intermediul unei bobine de inducţie trifazate are la bază acelaşi principiu de reducerea tensiunii in faza iniţială. • Alimentarea motorului la acest montaj se face cu un curent mairedus.= . ..triunghi I:!. -. la conectarea motorului în stea." . trecerea pc poziţia triunghI. r la pornirea stea-triunghi.12) Prin urmare. Din cele descrise anterior rezultă recomandarea ca pornirea pompelor să .134 EXPLOATAREA ŞI I~TREŢIXERE.t:. ' Pornirea prin conectare în sistemul stea-triunghi prezintă însă deza vantajul reducerii valorii cuplului de pornire. ... . .f3 ~.9) ! . Din cele două egalităţi..26. valoarea curentului este de trei ori mai redusă decit la conectarea în triunghi. 3." ." .''>'''.. y pornire prin autotransformator : -~-.ează..f3· I..26. .y= e " [.@=. Motoarele asincrone au o turaţie practic constantă. Conform schemei..5.. valoarea cuplului nu depinde de rezistenţa rotorului. 3. deci convenabilă pentru antrenarea pompelor. . _______A : Aplicînd relaţiile determinate anterior psn?Jrn. w= ~~~l .a ru ruou taj tru stea-triunghi este prezentată în fig.

În s. .. expuse pericolului de îngheţ.care. Ea reprezintă pentru beneficiar momentul important în care instalaţia poate fi solicitată să satisfacă cerinţele pentru care a fost concepută. Aceste verificări. Stringerea va fi moderata. fabricilor constructoare.h •••.se' va executa ŞI asupra motoarelor electrice eate nu au funcţionat o perioa1li mai.. pentru aceasta se apucă cuplajul cu ambele mîini.'l:.conformitate cu indicaţiile prevăzute în instrucţiunile maşinii.se vopseşte În. se vor demonta capacele rulmenţilor. ungere.: l~ pompele echip'. t .sistemul de ungere.. La aceste tipuri de pompe: pentru verificar~~ tsensului. . _ amorsarea. cît şi pentru prevenirea deteriorării agregatului. cazul~~.' Mişcarea' este posibilă de'oarece frecarea in lagăre şi în garniturile de ebiIlşare este redusă. avînd o lungime de 50 metri (alcătuită <lin tronsoane).)~irealiberă (valabilă numai pentru pampele cuorgane ln mişcare de rotaţie). după ce p:>mpa a fost montată în instalaţie.•.sensul de rotaţie (valabil numai pentru pompele cu organe în mişcare de rotaţie) . se slăbeşte stringerea presetupei şi apoi se roteşte cuplajul cu mina. . după fiecare oprire..:tlb~n s. venflca:ea se:1sului se va face numai dupa ce.sistemul de etanşare.~ În general pentru' toate pompele industriale. se vor efectua În ordinea următoare: .itXv-w. :i .•. ". se vor lua următoarele măsuri: . Prin această verificare. Op~ra. Pentru a atrage mai uşor atenţia. Dacă pe anumite porţiunise întlmpină rezistenţe sau înţepeniri. Sensul de rotaţie a pompei are o mare importanţă asupra bunei funcţionări a instalaţiei. nivelul acestuia trebuie să se găsească în dreptul semnului de nivel prevăzut pe lagăr.. Aceeaşi operaţie. acestea P:Jt funcţiona in se l am' . se va.isă ~" [ace yornl?-d . pJl'1li m.esţ grafltat. ..: ' ..~~~a ~~~.n'llr1.m~nţl ale acestora sînt unse în timpul procesului de asamblare din uZI?ă Ş! bv~a:e ca atare.' ' - '. electrice ".itorul pentru o fracţiune de t!mp foarte . . . .136 EXPLOATAREA ŞI !XTREŢIKEREA POliPEI IN INSTALAŢIE PUNEREA IN Fl"XCTIlJKE ŞI !xn:. La pompele echipate cu etanşărt mecanice. La aceste pompe. este absolut obligatoriu ca personalul de exploatate să studieze cu atenţie şi să-şi însuşească indicaţiile cuprinse în instrucţiunile de exploa tar.gar':lturI mOI.0tive. !L.. înainte de pornire. ungere-spălare. . :'. .una'sai{i.se V".al căror rol ŞI funcţionare trebuie bine cunoscut de personalul de exploatare.. . ...\[otoardt. operaţia de verificare a rotirii se va executa de fiecare dată cind se porneşte pompa.dlf!Clt~. . a~xlltare . Inainte de punerea in funcţiune. " .·. .prfntr-o transmisie rigidă. Rotirea liberă este prima operaţie ce se execută inainte de pornirea pompei şi are.. La pompele care funcţionează în condiţii atmosferice neprielnice. de cătie .!. se v:eriţIcă sensul la~ersul li?. s~ va îndepărta un?oarea veche şi se va înlo~ui cu unsoare nouă.proce~eazl astfel: se decuplează în prealabil motorul. termice de torţă.ţia de Vf'rifkar.\RE 131 1 . de obicei un vizor transparent. . . instalatiei.:' .. ". deoarece lag~rele ~u rw. Numai în cazul în care p:>mpa a fost stocată pe o perioadă mal îndelungată. \'aiabil.. Efortul de rotire a fost moderat.seJ>revin~pom~~ nniji'poinj>itblocate din' ailHw-.de?arece .a de rotire ŞI ~ensul.scur~ă (cu pompa cuph:.' . la sa tie cuplat cu pompa. . alt. . Excluzînd unele construcţii speciale.lte cu garnituri moi s~ vor strill§'e ~~uliţe1epresetup~i cît mai uniform cu putinţă.-I!:. .:lIXEREA POl/PEI IN EXPLOAT. se va verifica nivelul uleiului din paharul basculant. egalizare .. {~. .paţiul destinat acestuia. cUJ?le~ apol~tn ~o~•• ..~ol şi se corectează ~ac~este. au ca scop să ofere garanţia înr1".osingură persoană în două situaţii diferite: în poziţie orizontală. fie sub forma unei plăcuţe prinsă cu nituri.'. In acest sens..llllt~ ca ac. porrure în sens in vers poate provoca deşurubarea sa ŞI Inţepenirea in carcasă. . . Dacă pompa este echipată cu un ungător de nivel constant.. destinată hidrocentralei de la Porţi1e'de Fier. a fost rotită de . In această privinţă Înainte de pornire. din azb. tn perioada de iarnă.q'."rificare~ sensului de rotaţie se face n~mai ~a pompele antr~nate de motoare. .iu negru..m prealabil s:a~ slabIt. emise pentru fiecare tip de pompă în parte şi livrate împreună cu acestea. :(~alt~ . fiind acţionată .. ~u este necesar să se verifice gradul de ung~re. ._.tehnică a maşinii).~e~lcă e centrarea cuplajulul ." .. .:.rm"ere a presetupei. culoarea ei se deosebeşte de cea a pompei . atît in ceea ce priveşte obţinerea parametrilor energetici.!0Ul perSoane şi se roteşte citeva: ture. . . .' propriu-z. Inainte de nornire se va verifica sistemul de ungere astfel: la pompele care au . fund recomandabil a se efectua cu mina liberă.mot~rul I~'.. sprijinită pe lagăre de alunecare. ca scop să verifice in ansamblu corectitudinea montaj ului pieselor r~titoare. mai mult de un an. Rotirea trebuie să se facă uşor şicontinti~. etanşarea arborelui pompelor industriale se realizează cu garnituri moi. apărînd proeminentă pe piesa respectivă.. . ' La pompele la care ungerea se face cu unsoare consistentă.. şi ln poziţie verticală. se .' _ la pompele echipate cu etanşare mecanică.•.poate' 'conduce 'Iau defectarea unor 'J?iese. verifica dacă în locaşul presetupei ~xistă lichid de. "".. Este interzis a se proceda la verificarea ~e:u'~lui cu motorul cuplat.. Ca exemplu se prezintă următorul caz: o pompă verticală de adincime. . Această săgeată este aşJzată întotdeauna într-un loc uşor vizibil şi este realizată fie direct din turnare. .. astfel încît calităţile unsorii nu mai pot fi garantate. Lagărele pbmpei slnt unse'cu ulei sau cu unsoare consistentă...[" :. se va verifica centr~wa cuplajului.' . Această interzicere este totdeauna subliniată în instrucţiunile de exploatare (cartea .la pompele la care rotorul este fixat pe arbore p!m infile?re. in afara de cel~ navale: au ~~sul determinat prin construcţie... de tipul PAD.lagărele unse cu ulei. lungă.. Este obligatoriu să se verifice dacă sensul de rotaţie al motorhlui de antrenare corespunde cu cel indicat de săgeata de sens a pompei. ten~mţ..!·zisJ. Unele tipuri de pompe sînt prevli~ute ~u InstalaţII.de răcire. astfel încît să se poată obs~rva. se va verifica mainte de pornire prezenţa lichidului de un~~re-spălare.I< ..•. în . Verificările ('p se efectuează înainte de pornirea ~r()v.~:..circuitele auxiliare.. Pentru aceasta..mo.'. .. astfel că În exploatare el nu mal poate fI. la asamblarea pompei.. La pompele echipat~ cu ... \'.. deoarece o. .:. . se vor manevra robineţii respetivi. cu scopul de a evacua apa din pompă şi a pr.: . .' t • ..--!iniriit ut uror conditiilor necesare unei functionări corecte J. la cea de funcţionare. .eveni astfel tngheţarea ei.". şuruburile ~~ st. t'Operaţ'ia' "poate exectifa' şi la pompele de dimensiuni mari. La pompele de dimensiuni mICI ŞI mIJlOCII. se vor deşuruba dopurile prevăzute la partea inferioară a carcasei. sau cu etanşări mecanice. .

Pompa se consideră umplută atunci cînd lichidul ajunge la nivelul pîlniei. 3. organul de lucru al..) etanşeităţi perfecte a clapetei. il consţltule însăşi clapeţa. toate pompe~ \"olumic~. al sl~temulul. .te. o d~presiti~e. .UARE 139 Cea mai importantă operaţie de car~.este condiţionată bun.cu mişcare alternativă cît şi cele cu mişcare de rotaţie. lovită sau :zgtriată. La pornirea pompel.asis gure menţinerea permane!ltă. Se porneşte pompa ŞI se deschide treptat vana de refulare.al. consecinţă nearnorsarea pompei la pornirea .cestui procede~. Acest sistem presupune realizarea unei .a pompei. Această deficienţă reprezintă deza..' Pentru staţiile de pompare dotate cu un număr mare de pompe.coborirea pompei sau ridicarea rezervorului de aspiraţiescumpind costul instalaţiei. :L ' I .- '.138 EXPLOATAREA ŞI IKTRETD.' conduc la go. In general. urmărindu-se indicaţiile vacummetrului. din care se remarcă faptul că nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie este inferior nivelului axei rotorului pompei. pomper . în special în staţiile de pompare.. se umple conducta de aspiratie ŞI pompa ~ cu lid. asigurînd in mod permanent amorsarea acesteia. naletă .iJ care <ipaS<iasupra clapetei ŞI o rnentin= închisă.ă acţ~unl1forţei de gravitaţie..27.28. denumite autoamorsante sau autoaspiratoare. ceea ce reprezintă marele lor dezavantaj.} c. _ pilnie.<:t" Fii. I-':'---~:=I ~ . . determinată d~ înălţimea geodetică de aspiraţie.. . După cum s-a arătat in capitolul 1.pompe care nu se pot arnorsa singure (neautoamorsante). Soluţia este ilustrată în fig. lichidul ajunge la.29 este prezentată sche~a a.uclapetă:". coloana de lichid fiind continuă.' . Diferenţa.Instalaţii teste prezentată' în fig. ". In fig. avind drept morSl!Ze.. a coloanei de lichid in conducta de aspiraţie. " " . . din punct de vedere hidraulic. 3.:"de'alirea conductei de aspiraţie. Procedeul de amorsare prin vid. care poa e I coro. care introduce o rezistenţă suplimentară. sau Inecare). situată la partea sup.amorsante. realizînd amorsarea propnu~isă.pompe care se amorsează singure. amorsarea poate avea loc.' b Procedeul amorsării prin sorb CII clapdJ... " 1 . ceea ce defavorizează caracteristica de aspiraţie a pompei. sensul curgerii se inversează.prln sorb c.. plst~n. pentru a putea tra~smlte o can~ltate oarecare de energie lichidului.. nu are dezavantajele înt1ln~te la sistemele anterioare. atit cele .:ful~re. Acesta constă in amp~sarea pompei in instalaţie astfel ca nivelul lichid~ui din rezervorul de asprraţie să fie situat la un nivel superior faţă de nivelul la ~~rese &ăse.. in continaare sînt prezentate cîteva procedee utilizate mai frecvent la diverse instalaţii: a.rotor. Pompele centrifuge şi axiale nu posedă această proprietate. care să .rentabil să se folosească o p~mpă de vid racordată la conducta de aspiraţie a pompelor. Un alt dezavantaj. Eventualele \ scăpări datde0rate stării necoreSj>utnzăft. prin pîlnia rlP umplere. Acesta se realizează cu ajutorul unei surse care poate crea in cond~7ta de aspiraţie.. elapeta se închide şi păstrează astfel coloana de lichid pentru o nouă amorsare. clapeta deschizîndu-se sub acţiunea c~re~tului de lichid. .etanşare.:antaj~ prmcip. au calitatea de a fi aut<. Schema ins~ţiei .Schema de funcţionare a unei astfelde . In acest fel1ichidul ajunge la pompă datont. Sistemul funcţionează astfel: inainte de pornirea iniţială. următoare. Funcţionarea are loc astfel: se mchide in prec:Iabil ~a~a de r. • .'1. există două categorii de pompe: .sorb cu clapetă. necesar al pomper. 3... . Avînd în vedere importanţa fenomenului de amorsare la puner~~ în funcţiune a pompelor.~ dată.28. După oprirea pompei din funcţiune.~te ax~ rotorului pompei.: funcţionare a instalaţiei o reprezintă verificarea stăm de amorsare a pom~el.. Cind depresiunea atinge o valoare stabilă. 3. după care se înşurubeaz~ dopul de închi~er:. Acest procedeu prezintă dezavantajul că necesită execuţia unei construcţii speciale . sau pentru pompe de dimensiuni mari. Acest sistem de amorsare este raţional." '.27.se deschide robinetul de vid de pe conducta de aspiraţie. de nivel trebuie astfel aleasă incit să satisfacă NPSH-uJ. es.oare '~'\~~~~fS1~!2I a suprafeţei . nivelul J?rizeide vid ŞI deci pompa poate fi amorsată.."EREA POMPEI IN INSTALATIE P{.. iar astăzi este utilizat din ce în ce mai mult. 5. Procedeul amorsării prin "cădere" sau "lnecare"." Există diverse soluţii de creare a VIdulUIcare-şi gasesc aplicarea în funcţie de caracterul instalaţiei. .Fig.eri~ară. Din acest punct de vedere.trebuie să vină în contact cu acesta.r·.XEREA IN FUNCT!UXE ŞI !NTRETIXEREA PO)!PE! IN EXPLO.[ . Schema instalaţliei de amorsare prin sistem gravitaţional (prin cădere. .

Folosirea acestor c~n~trucţ~i este impusă .. Utilizarea sistemului de amorsare prin vid.~ 'regulă generală. . . Totuş~ la unele staţii. .6 It rid p~ta. înainte de pornire. creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. . nrmărindu-se concomitent indicaţia manometrului pînă ce acul indicator se opreşte in dreptul diviziunii corespunzătoare presiunii dorite. de exemplu un butoi de capacitate cunoscută. care a a 'du li.. această situaţie trebuie să coincidă cu deschiderea completă. Dacă după pornire manometru! nu indică presiune în refulare. M. ln:afară de .' .ri~e a debitului. "situate la distanţă mal m~e de sursa de apă. privind jetul de lichid la capătul conductei de refulare.-manometru. iar acest lucru nici nu este necesar atîta timp cît cerinţele beneficiarului sînt satisfăcute. să nu' se depăşească valoarea curentului nominal înscris pe plăcuţa de caracteristici a motorului • In exploatare. . care. La aceste pompe nu se aplică nici pro5edeul de amorsare prin sorb şi elaSpre .Se urmăreşte" funcţionarea etanşării: presetupa' cu' garnituri moi se va stringe astfel incit să permită o picurare necesară răcirii şi ungerii gamiturilor . a vanei de refulare. .indt pompele devinautoamorsante.cum d Ş s-a mal arătat.29.răcire. După atingerea turaţiei de regim se urmăreşte indicaţia manometrului de refulare a pompei. la instalaţiile curente se procedează astfel:" . . atunci se poate improviza o măsurătoare cu ajutorul unui vas atalonat.astfel că. dar se va ţine seama că. c'. . pot apărea situaţii diferite. procese tehno. se prezintă regulile valabile la pornirea principalelor categoru de pompe.' in general de condiţia de siguranţă (agregat~ de mterv~nţii la stingerea Incendiilorvpompş navale. conform curbelor caracteristice ale . motorul devine supraîncărcat. e alura curbei caracteristice a puterii acestora. în care pompa este pusă Să'1iiiiCţioneze la alţi parametri decît cei prevăzuţilaconlractare. timp prea îndelungat. la o anumită valoare a debitului.r.~ezultă că pompele axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă.~~=~!! " Pompe centrifuge .Se deschide vana de refulare. aceasta este un indiciu că pompa nu este amorsată. l~~umite tipuri de pompe se utiIizează . determinate de capacitatea vasului de măsură... Care se u.. deoarece. In mod practic. '" " . deoarece organele (.pompelor centrifuge. etc). prmcipn de funcţionare diferite: • sare prin Vid: ··astfel.U!Ul aceste condiţii nu mai este poîn sibilă. ceea ce ar avea ca efect dezamorsarea pompei. lucru care realizează etanşarea interstiţiilor ŞI în acelaşi timp evită uzurile datorate frecării suprafeţelor nelubrifiate După efectuarea tuturor operaţiilor pregătitoare în vederea punerii in func~ ţiune. EXPLOAHREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA 1:01 FUl>CŢlmiE ŞI INTREŢI:oIERE.~eînchi~e.'Ie. iar crearea ~ld.. motoarele recomandate de fabrica constructoare nu satisfac caracteistica puterii absorbite pe toată lungimea curbei.. Schema instaIaţiei de amor.te cu pompe axiale se utilizează exclusiv pr~cedeuld~ amorsare prin îne'f:. Dacă se apreciază ~nsă că debitul este nesatisfăcător. cu SCO~ul e a· obţine un cuplud rezistent ~mtm. la sarcina respectivă..\ POMPEI IN EXPLOAT•. Se inţelege că astfel de măsurători se pot aplica numai la pompele cu debite mici şi mijlocii. la staţiile de pompa re echlpa.procedeu raţional şi economic . in general..140 . Dacă pornirea pompa! s-a efectuat în condiţii normale. se poate proced~ la po~rea propriu-zisă a agregatului. ~. iar funcţionarea în asemenea regim trebuie evitată.'.Se deschid robinetele cir~uitelor de . ungere sau etanşare.ridulde.de VId. . In .Se deschide vana de pe conducta de aspiraţie. Rezultatele măsurătorii sînt aproximative.. MI'-:-manC>VaCuummetru.sistemele descrise -mai :s~s.constructive" baFig. complet vana de refulare. . d~oa!ece conducta de aspiraţie are dimensiuni foarte mari şi umplerea s-ar face într-un. se va opr] pompa şi se va verifica din nou starea de amorsare. instalaţiile nu sînt dotate cu debitmetre pentru măsurarea debitului vehiculat.a ~onductei de refulare de cea de a~plraţle nu poate avea loc. la instalaţiile care sînt echipate cu astfel de vane. . fiind comunicată producătorului în caz de rsclamaţie. amor:> . in continuare. ' ..tll. La o instalaţie calculată corect din punct de vedere hidranlic.soluţii .di~er~e.•• RE 141 .i' Nu este nici un pericol dacă pompa funcţionează o perioadă de timp limii tara (1-2 minute) cu vana de refulare complet închisă.Dinacestpunct de vedere.'" . toate pompele autoamorsante trebuia um~lut~ cu licJ. pompa este amorsată şi se poate deschide vana de refulare. pompa centrifugă poate satisface un domeniu cu limite suficient de largi. precum şi de particularităţila constructive ale acesteia. "i~-. randamentul lor este inferior faţă de cel al pompelor obişnuite. lichidul se poate încălzi excesiv şi poate atinge punctul de fierbere. Din ace~te motIve.. se va regla regimul de funcţionare în scopul obţinerii parametrilor doriţi. .Se porneşte pompa. Totuşi pompa nu trebuie să funcţioneze prea mult în acest regim. . zate pe. m')nht în flanşa > .pompei sînt dimensionate să reziste la o presiune mai mare decît presiunea obţinută in acest punct. ' În marea lor majoritate. poate reprezenta pentru acesta o informaţie preţioasă. acţionînd maşina de antrenare respectivă. De aici.sarea se face prmtr-o conductă' sifon.La pompele antrenate de motoare electrice Se citeşte indicaţia ampermetrului. dar ele pot oferi o imagine asupra ordinului de mll.~elece urmează. In această situaţie. avîndu-se în vedere ca.nple tot cu ajutorul unei pompa . datorită frecărilor cu organele pompei.. astfel că sepa-----~ rarp. .. Manevrele care se f~c cu !lce~tă ocazie trebuie să ţină seama de tipul pompei. Iogice automatIzate. la pompele axiale este condlţlOna. De obicei. . dacă acesta este stabil şi indică u presiune superioară faţă de cea nominală.

. ' . astfel încît pornirea să SI' facă cu conducta golită de apă.se pornesc cu vana de refulare complet deschisă. faţă de reper. In acest sens.Vana de pe conducta de aspiraţie poate rămîne în poziţie deschisă. deoarece zgomotul este supărător pentru locatari.pomp~ţe axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă funcţionarea . Prin u~are. se urmăresc următoarele elemente: "r Funcţionarea liniştită a agregatului.142 EXPLO. In astfel de cazuri. Este contraindicată funcţionarea . se va manevra vana de refulare înă ce s~ obţme.ildrt:. puterea c~)Jlsumată creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. . l' Y. încălzirea poate fi considerată normală (40-50°C). care trebuie să aibă loc fără zgomote ~normale sau vibraţii puternice. completarea se va face periodic. se deconectează maşina de antrenare. astfel ca f~ funcţio~are sa se asigure o sc~rg~re ~ub formă de picături." . precum şi de mediul în care funcţionează ansamblul. a căror funcţionare este mult mai silenţioasă. în acelaşi timp. în funcţie de tipul pompei..f:. f.Se deschida vana de refulare. clape ta de' reţinere nu se va monta decît la ~apătul conductel de refulare. Aici se va avea în "edere ca reglajul p. t'.~e deschide complot vana de ~efulare.Se deconectează maşina de antrenare.Se inchid roLindple circuitelor auxiliare Dac' ~e goleşte pompa. cu ajutorul van ei de refulare se reglează valorile parametnlor solicitaţi. . -: D~pă atingere~ regim~l?i nominal. . Intervalele de completare sau înlocuire totală a unsorii sînt precizate în instrucţiunile de exploatare emise de către furnizor. ' "'. unor cauze accidentale. perioadă de timp se poate aprecia că regimul termic s-a stabilizat. ~-t. J Oprirea pompei din funcţiune se face astfel: .Dacă există pericol de îngheţ.Se porneşte pompa. c. Dacă tn timpul funcţionării 'a:parzgomotepnternice.~e deschid r~~i~etele circuitului de alimentare cu lichid pentru unzer lagarelor transmisiei. De regulă. aceasta este o indicaţie că montajul şi centrajul au fost corect efectuate. defecţiunea şinumai după aceea se poate pomi din nou agregatul.. cunpermetre."RE 143 .Se închid robineţii circuitelor auxiliare. Dacă temperatura continuă să crească şi după acest interval.IT.prin rotaţie sau translaţia . Instalaţia trebuie astfel concepută încît să nu creeze rezistenţa !mportante la pornire . Temperatura diverselor părţi ale corpului pompsi poate fi măsurată cu precizie cu ajutorul termometrelor de suprafaţă. .\L\ŢIE Pm. Temperatura de funcţionare a rulmenţilor se verifică de obicei atingînd cu mîna porţiunile de lagăr din dreptul acestora.e deconectează maşina de antrenare. se va urmări ca nivelul de . . atunci se va opri pompa. " ~'-'.: ingllteţ Pompe axiale . Pentru aceasta. conduce la o Incălzire excesivă a uleiului. Pe parcursul funcţionării. dacă instalaţia o are pr _ văzută.' . presiunea . ' ' Pompe volumice To~te pompele volumics. . fără senzaţie de arsură. se opreşte iniediat pompa. . .Se deschid robineţii circuitelor de ungere şi răcire. .~ -:. voacă un consum suplimentar de energie ŞI.căror arbore este sprijinit pe lagăre cu rulmenţi. ar putea conduce la supraîncărcarea maşinii de antre~ nare. ." : Vibraţiile 'şi trepidaţiile puternice stnt determinate' fn majoritatea cazu: I rllor de un centraj defectuos. Supravegherea agregatului in perioada de funcţionare are scopul de a asigura exploatarea normală a acestuia şi de a preveni producerea unor defecţiuni sau deranjamente datorate . .. ". se va completa cu ulei de aceeaşi calitate.. tipul constructiv al rulmentului. se instalează pompe prevăzute cu lagăre de 'alunecare. Verificarea se va face după cel puţin 1/2 oră de funcţionare. Dacă lagărele pompei sînt unse cu unsoare consistentă. . temperatura mediului ambiant. • Deoarece .. setnlătură '. Ia aceste p?mpe." POllPEI IN EXPLOAT.:p lnrhf<11' 't'~1n~l de P(~ conducta CI. . ... Dacă uleiul are un nivel mai redus..dorită..Se porneşte pompa. In caz contrar. .:.ulei din lagăr să corespundă cu reperul marcat pe indicatorul de nivel. .WT f'.~u ~x9ţlS Ae PIei••deoarece aceasta i>ro-. La pompele al .deschide vana de pe conducta de aspiraţie. Dacă regimul este silenţios.importants. se aude un uruit continuu. Supravegherea în timpul funcţionării.": ~I l:-orREŢI:-OEREA I'OMPEI 1:-0I:O>ST.Temperatura uleiului din lagărul pompei ntiitrebuie 'să depăşească Cu mai mult de 50°C. . ". . se va cerceta cauza şi se va remedia. . S • ..DU~ă atingerea turaţieids regim. .. datorită frecării acestuia cu piesele aflate in rotaţie.. e deschide vâna de aspitaţie. se cercetează cauza. deoarece. se goleşte pompa.' '01:' ea . 'Sub formă de loviI turi sau pocnituri.. se vor utiliza debitmetre adecvate Iar pentru alegerea metodei de măsurare si a tehnicii ~ -.)J.1. a cărui intensitate este în funcţie de calitatea rulmenţilor. --: Se .l ( .::.' . Orientativ se precizează că dacă mina poate suporta cîteva secunde contactul cu părţile respective.. .. ă d pe!lcu " 1 d/.IRE..2. care ar fi recomandabil să existe în dotarea unei staţii de pompare.. ". Of P~nt~ oprirea pompei din funcţiune se va proceda astfel: O" \ Oprirea se face astfel: Vana de refulare rămînînd deschisă.Se verifică stringerea presetupsl cu garnituri moi. .. deoarece in această. .'EREA IN FUNCŢIUSE ŞI INTREŢISERE.lo~ fiind I?stabID: în zon~ debitelor reduse şi a înălţimilor d~ pompare ~al ridicata. ' c"'::snIta manualele de specialitate. '. . . indiferent de felul mişcării . ~ 3. . la pompele cu debite . -". . astfel de' pompe nu se montează în instalaţiile clădirilor de locuit. Acest zgomo(nu estetm indiciu de funcţionare anormală. ~ urmăresc Indicaţiile aparatelor de control: manometre vacummetre debitmetre.' .Se închid robineţii circuitelor auxiliare. xist . pornirea lor are loc astfel: .Se deschide complet vana de refulare dacă aceasta a fost închisă parţial în timpul funcţionării. ' e .esiunii sa se ~eallZeze astfelmcît să nu se depăşească valoarea nominală contractată care. '·'.: .

. .IIi ...1-'>:'1\ .Eliminarea posibilităţii efectuării de manevre greşite.are.tor. spre deosebire de pcmpele volumice.~~ vQlumI~e ~plston. la pompele ale căror utanşări sînt prevăzute cu circuit exterior de răcire.'. are rolul de a astgura r~~ţIideIea_şau dsschidsreaIclrcuitului electric de alimentare a motorulul. '.. in timpul funcţionării. astfel încît să permită o uşoară scurgere de lichid. toi-ui ~doi electrqzi suspen$ţl J>1:. la presetupele echipate cu garnituri moi..c!esvQltare a ~~di. . un~ l!lferl(~ară. . pomp~rp.conformitate cu prescnpţille furnizorului. aparatele şi dispozitivele de automatizare trebuie să semnalizeze şi să întrerupă funcţionarea pompelor în următoarele situaţii: .... .energe~lclt al dagre~~= tului: de resiunea in conducta de aspiratie.". regimul debitării este pulsatoriu. la.~' . 1~. spălare sau etanşare.rIl.lichidelor ce conţm particule in sus·pensie.buie. se baz~ază pe principiul variatiei 'param~trllor . rezult~ c1\ rl'gimul dp pompareeste neuniform. La etanşările moi.~. robinetul care alimentează acest circuit se va regla astfel ca presiunea Iichidului auxiliar să depăşească cu 1-2 bar presiunea Iichidului pompat. .şi ..ite ale lichi4~11l' 'tn rezervoi:Ul de aspiraţie: Acest sistem ·se.. iar la cele echipate cu etanşări mecanice. . De obicei variaţia nivelului este folosită pentru ~ornlrea ŞI oprl:ea. ind' 1 limita superioară plutitorul (flotoru1) se ridică odată cu acesta ŞIc ajunge a '.intervale sţabilite infupcţie .n~:piln.şi metode de remediere. i'" r .ni . care po I reg a e p .. . e~te capabil. il . deci furnizorul. var aţ t f'l t du dorinţă Cînd nivelul hchidului creşte rn rezervor.~e . Dacă totuşi se constată astfel de situaţii." ar .~ st~âi~U!~~ţ~# .'''' . agre.menajere .". (firi p~nciplUl de funcflonare. ă e . ". . . instalaţiile' dotate cu pompe antrenate "de 'motoare electrice se pretează in mod deosebit la automatizare.\ PO)Il'EI 1:> EXPLOAT.. '. :' •. iP. sub formă de picături.. tir Soluţiile construtive bazate p~ variaţia nivelului sî. acestease. Flotorul este un corP plutitor ghidat pe un cablu \'e~lcal ŞIcare urm~reşt~ i ia nivelului lichidului între două limite.~. . . t _ supraîncărcarea maşinii de antren. iarvalorile de parametrilor obţinuţi se notează în registrulde exploatare. 'Jebiful rciulat.~or.Pbe om:~urăşic~i:d\ ~fing~· ~ita sca e.i " ..lIrt~~.. Astfel. prin intermediul un~l releu. care. anumite . tre.uatiile mai lIDportanfestnt antomatizate. arderea inelelor respectiv= şi deteriorarea etanşării.30.Co. se stabileşte ~n curent de slabă mtensl~ate. iar v. !f}.. d 1 Tn practică automatilarpa instalatiilor r!P.de .". 1 IIi hid lui stabileşte contactul electric şi POd meşltetJ?Ot mPla.A.. astfel inc:1t pompele pot funcţiona . ~J1. ~~~a!tgl . la. tempera lagărelor etc.. pu~. 2 ? 2 U . mstalaţiei il nemulţumesc totdeauna pe ţ>enefi~iar. intensitatea curentului.... iar practica confirmă tendinţa acestuia de a acuza pompa.iţi~t..î.ba~ează 'pe prinCipiul conductibilităţi~ electrIce a lichIdelor . . În perioada exploată.<H. '. datorită uşurinţei de transmitere electrică la distanţă a comenzilor.aJu.~Cl.nt cele care u fzeaza comanda prin flotor sau electrozl.\fl J~:H':'. În momentul contactului electro~ului <:u uchidul..paratele măsură şi control trebuie observate în permanenţă.e~~ c't. să transmită comanda electrică de pornire sau oprire. "dispozitjv...2. pomp~e a apelor .•. scăparea lichidelor toxice în exterior. la..Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă trebuie să asigure o funcţionare fără pierderi abundente de lichid. O strîngr>p~ prcJ. . . pres!1. Jar pentru a proteja aparatele.. impure ŞI de a~eea es~~ u'tilizat . sau chiar opnrea el din funczării cu dispozitiv cu flotor: ţiune. In principiu.::':EREA IN FUNCŢIUl'iE ŞI I:-OTRE1J:':[RE.altl1.mă..la . .: 7 ?~ "w. electric de alimentare.I~ ele<:''tdte 'iZ'oI3:te. .Protecţia motorului este asigurată în mod automat in timpul cit agregatul se află in funcţiune: . prin urmare.Ş~fără .:Qaţ:A ~ .depăşirea temperaturii uleiului din lagărul pompei. 3. element care devine foarte important in special la agregatele de puteri mari. !' '. peste limita admisă. pentru opnre !TI caz de avarii.. două nivele difer. Comanda automată a pcmpelor centrifuge este foarte uşor de realizat deoarece. de.JePisţat~-ta~za'i~AjîE1~tffi'.Cel mai simplu dispozitiv de comandă electrică este contactorulelectromagnetic.' Defecţiuriile ce' se ivesc in func. 2.indic~ţiile aparatelor sint sub formă de pulsaţii sau oscilaţii.~t..cu precădere la automatizare a mstalaţlilor. 267 r'}:J .. "V . ~~atele de pompare pot apărea anU:IIute incidente funcţionale care au ca efect un re&lm d~ l~cru deFig.ontajul etanşării a fost executat in . Deran)amente filDcţion~e . . piuliţele pr-setupslor. v.tlOnarea... la pompele echipate cu etanşări mecanice..' i. pUI oru co a .iC~l are ca «foct încălzirea excesi va a acestora....supenoaiă.. Pentru ca relaţiile dintre beneficiar şi furnizor să nu ~ufere datorită unor interpretări sau informaţii eronate.X.' . care. " ''3. necesară răcirii şi ungerii garniturilor.riaţia presiunii.~nea !TI con uc a e re iare.1). început cu mîna liberă.2. se strîng moderat. conomie de personal de supraveghere calificat.. Schema automatifectuos a1instalaţiei.ung~. . .l." Corespyn~âto.~b. temperaturii şi Intensităţii.scăderea presiunii de refulare sub limita pentru care s-a reglat funcţionarea._~:. . eledroZl"S!l.. între pompă şi motor nu intervin cupluri rezistente care să se opună in mod brusc la pornire. .' _..comuta.-UIll}~ p~oce ee e folosite. . . In principiu.' K . încălzire care se manifestă prin apariţia unui fum negru în zona prssotupsi. . .U~ft~?~p~~~hM~cr~r~~i"l~est~i .pUlsaţii.144 EXPLOATAREA ŞI lSTRaTINEREA POMPEI I~ I~STALATIE rt.dezamorsarea pompei: .qr racorda prin intermediul unor amortizciare' de. E . să împiedece complet scăpările. se va opri pompa şi se ~a ~erifica ~acă n.:i. estl' bine să se precizeze cadrul acestor 10 Alegerea pompelor c. •••••• .. J.. ni\~~:= limită ale Iichidului din rezervorul de aspIraţIe sau rtfularp. Avantajele principale ale autcmatizărf pot fi rezumate astfel: .0 supraveghere strictă din 'partea personalului.~e C.. . ..\RE 145 . dup~ cum rezUlti.. agregatului.. nu sînt admise scăpări de lichid.cterul t~ţiei.

!. tru pompele: de uz general. ele pot fi grupate după aceleaşi criterii. pompele sint supuse unui control final In standurile de probă ale uz!nelor exe. to~te ~~Il. privind principalele ~ondiţii de Iivrare a pompelor. A.au fost Î urmate !~~l~ţiile ~ -. Pentru a oferi personalului de exploatare posibilitatea de a depista operativ cauzele care conduc la funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor hidraulice. ei vor informa beneficiarul.. Prin acest certificat se atestă faptul că uzina a livrat un produs care corespunde condiţiilor stipulate în contractul incheiat cu beneficiarul. rezervoare închise).1.de vedere. c'c\ZU! uri6r. verbal.ua ·.rERE.. dealtfel ca şi In multe alte ţări. Dacă informaţiile nu sint sUfiCiente.::furnizoru1. . _.rcare pOate să privească pe beneficiar sau uzina constructoare. se vor remedia prin prelucrare sau şlefuire ump1erea ._. etc. control care are ca scop să verifice comportarea pompei in funcţionare precum şi realizarea caracteristicilor hidraulice pre\:ă.zute în d<?Cument~ţia tehni~ă.rUor efectuate in prezenţa beneficiarului. iar nivelul său trebuie să depăşească marginile acestuia. .\RE. r-~-::-""" •.schil. Dacă pe-ih.". . zgtrieturl sau şeitate. uzina furnizoare acordă anumite termene de garanţie. in funcţie de mărimea. datorită uzurilor articulaţiei clapetei. Dacă accesul la conducta de aspiraţie este simplu. <'. Astfel trebuie cunoscut că inainte de livrare..•.după scurgerea termenului de garanţie. precum şi recomandări pentru remedierea acestora. cauzele defecţiunilor şi să execute remedierile necesare cu mijloace proprii. -:--. b. au un ~aracter de valabilitate acceptat de majoritatea furnizorilor de pompe.. in funcţie de tipul constructiv al pompei.. 1I9 ya~ilipţa:.r~.*t~ţ~ r .H. _ Deoarece natura deranjamentelor funcţional-liidraulice este comuna pentru marea majoritate a diverselor categorii de pompe. care. se continuă umplere a pînă ce acestea dispar.y~ri:f2ca..ţef~?tul. Dacădefecţiunea se. Deranjamentele ce apar într-o instalaţie pot fi împărţite în două categorii distincte: _ deranjamente privind pompa.. datorate unor cauze imputabile executantului .andă·ca:. la nivel mondial. In general. Rezultatele cerceU.presintă urme .' furnizorul nu mai are obligaţii legale de remediere.sţ~aţiei eJţistente. aerului î~ sistemul sorb pînă la gura de aspiraţie pnn eventuale fisuri sau pon.ă.~ţille prev.acestor infonnaţii specialiştii uzinei pot depista . c~ 1 se vor transmite info. precum şi constatările. care va analiza situaţia la fata locului şi va indica modul de remediere. coasemnează ţntr-ull proces. Ili~ Ş~~d.18luni de la livrare.~tă. Se porneşte poinpa de vid şi se observă indicaţia morsare prin instavacuummetrului. astfel că lovituri. atunci aceasta se umple cu apă şi se verifică dacă prezintă scurgeri. prOduce . pen-. care trebuie să arate o valoare de laţie de vid nu se 'cel puţin -0..rpCf· :l(I'S~f':l srrit (ele mai răspîndite. cu de asp!raţie de la scopulde ~ preyeni pătrund~rea. care trebuie să posede cunoştinţele adecvate.~aţii~ţ. .defe~ţiurii de fuÎlcţlonare. fapt care prezintă avantajul unei depistări rapide a cauzei care le provoacă. Lichidul se toarnă prin orificiul de umplere al pompei. Pompa nu se amorsează _. lămtIie blocată In 'poziţia "deschis". . manometre). PO)IPA 1. d.\ PO)[PEI IN INSTALAŢIE PCl\'P.pompei cu şmirghel fin.. se vor înlocui piesele uzate. din cauza pei nu este etanş.. beneficiarul să verifice' in prealabil dacă din punct . forma şi cu lichid nu mai adîncimea rizurilor.~ai.defecte de' material. Se verifică etanşeitatea conductei de aspiraţie.~~ţ~ 1l~con9udent s.\ rOMPEI I~ EXPLOAHRE 147 . defecte ascunse etc. termenele de garanţie acordate de uzinele ~ucătoare. c. In ţara noastră..ect~~ec~ st. e h( relaţii.o anumită limită. 12luni de funcţionare. Dacă vidul nu poate depăşi realizează vidul ne. se re~otD. in cadrul cărora se obligă să remedieze sau să înlocuias~ă piesele defecte. poziţiei 'dificile a traseului conductei de aspiraţie .\ ŞI tSTREŢI:.. Pompele care sint admise primesc un cartificat de calitate I!mlS ct" furnizor. racordarea robineţilor şi aparatelor de măsură (vacuummetre. :1lStrUcţl1l1:itte exploatare ale pro~ui7Dacl l iie după ace.esp.. (puţuri. particularităţile specifice anumitor tipuri de pompe fiind tratate separat. Dacă se constată nzuri mai pronunţate. care este înmînat beneficiarului odată cu livrarea pompei. recomandtnd tn acel~i.' ••••.. sorbul şi se verifică starea supranu :indeplineşte feţelor de e~nşare ale clapetei şi ale sor~ului: Dacă coadiţia de' etan-.146 EXPLO. Dacă apar bule de aer.de corodare. tn continuare se prezintă principalele defecţiuni ce se intilnesc mai frecvent in exploatarea pompelor...". stringerea şuruburilor flanşelor.al instalaţiei a~ fost r..REA IN FUXCŢIUNE ŞI IXTREŢI!\ERF.' . Prin I~iniare. - tn Cauze Remeâieri .6 bar.cutante. La sistemul de a-c.' sint de . __ .6". se închide robinetul de legătură cesar amorsării. Traseul conductei b. _ deranjamente privind maşina de antrenare. Această de aspiraţie a pom. cu ~xcepţia~vrării contra cost a pieselor de .•.verificare este deobicei greu de realizat. dar ele nu depăI şesc12. tiÎnp măsurile necesare in vederea remedierii..cauza defecţiunii. in perioada act~al~ de desv?lta:e tehnică. stringerea presetupei . " 1 1"/ . Se demontează. ~ţ4illţe as~pra.>()~.z't\ţ~. dintre conducta de aspiraţie şi instalaţia de vid. Indicatiile se referă în special la pompele o-ntrituer-.·Totodată beneficiarul este nevoit să 'stabilească prin personalul său deexploatare. astfel că în majori+tatea cazurilor se poate verifica doar execuţia ·imbinărilor.•.: . Sorbul cu clapetă a. acestea . . •se.nb comandate de 'benefic~ar. Se verifică dacă c1apeta nu poate fi asigurată. fumizorul are datoria de a trimite un delegat competent sau echipa de "service".

.e. iar apoi se dezamorssază.. Pompa se dezamorsează Cauze Remedieri a. Aceasta poate con~uce la o funcţionare in regim de <:aVltaţle sa~ c~~ la dezamorsare!l pompei.-.zl1t~la~ontractare.. se va proceda la modificar._ agregatului. .. .se ventică. iau măsuri ~a. ~~ă' '.aspiraţie şi . permiţînd pătrunderea aerului în conducta de aspiraţie.iI <.~~mstată .funcţlOnează o perioadă.lteI. ...lu'~..-.H"" ...eI. .ică se întîlnesc destul de des cazuri în care pompa se amorsează iniţial. .u~Ur1datorate cavitaţiei.. .e:-.' ..ibi~ităţilor p'ompei... deteriorări . Funcţionarea tn regim 'de cavltaţlemtensă poate _~~ uşor d~plstată deoare~e:-ea-'se1nmufest~ prţntt-::r:wot caracterISuc'Jt.pes. conducta de aspiraţie trebuie demontată şi verificată separat pe tronsoane.' j. regimul devine instabil. nu . sorb.~."'. pr\lvă. Dacă şi dupa aceste măsuri vacuummetrul continuă să indice o reducere a vidului.. Dacă se constată o reducere treptată a valorii vidului. Iar efectele apar mal tIrZIU sub formă de defecţiuni mecanice ale pieselor hidraulice ale pompei. aspimai mare decît raţie şi ~e..În acest scop se va acţiona în special asupra înălţimii geodetice dintre nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa sau planul rotorului pompei (vezi paragraful 2.'visCOzitâ:te:. .provoeatede trepidaţii. .~ sensul creşterii valorii NPS!l"IQ . ă mita admisă' presiunii Ventru care a fost avizată pompa r~spec'tivă:'" po~pa~: ma.. tarc !!1 rczorvorul se de aspiraţie. " .le.1ld!: o creştere a valorii' debitului. ~.Ilchidului din rezervorul de d aspiraţie este mai scăzut decît cel pentru care s-a ay'~~t pompa.1••. obţine p!eSIUnea nominală. .. se va proceda la înlocuirea pompei cu o alta adecvată pentru noua situaţie.de lic d în Juiţltţondueterdeaspu--.eşt~"posibil.. :~:sIăbiri 7:~1'.se strîng şurubu~ile . astfel ca înălţimea de aspiraţie să se incadreze in limitele valorilor avizate. Creştere~' btălţirnii c. "". Iniţial se Va verifica strîngerea garniturilor presetupei pompei şi ale celor de la tija vanni de refulare. .1'...1'''0''. . "-. de m~t~ 0.1.\RE l~~ se opreşte funcţionarea acesteia şi se urmăreşte poziţia acului vacuummetrului. dacă :Sit~:s6~b~ui..'r' . dar sub limita minimă necesară.:r.iraţie .t /~ţ~aţi~~. Dacă vidul se menţine constant. 'ţiile eXistente nil pot fi' schimbate. .:~'. ampermetre). . . II. v~a d\!. Debitul pompei este a.n. Iar zgomotul uniform al pompei se modifică.. ..-pecum'Şl pInI fv rsa unei pilrill. ". Din diverse motive...tivelul' iniIiim ''ar .s~ta . In pract.' "::. . cu. ale. .te~îndu-se.'.H. care se transmit direct aparatelor de măsură (vacuumetre. Se verifică etanşeitatea îmbinărilor conductei de lui in sistemul de . "'. .c 'se:'V~'ri!ică. .~'dato'.. . de punde. . . defecţiunea se datoreşte neetanşeităţilor sau uzurilor pompei de vid sau a instalaţiei respective şi în consecinţă acestea trebuie verificate. astfel NPSHrHc' "~ndt 'NPSHrH.• :~-rracaPompa funcţione~ă înt~-un regi~ ~e ~avitaţi~ ~ puţin mteIls: care corespunde unei zone din vecinătatea hm.ifie:.~ .nivelul mmim prevăzut iniţial.b. astfel că la un moment dat sorbul rămîne descoperit. ceea ce poate avea ca efect creşterea înălţimii de aspiraţie peste limita po:. să nu mai poată fi sifi'sacut şi de aceea amorsare a nu mai poate fi realizată.. '. manometre.'. ale garniturilor flanşelor.. vor lua măsuri pent~u.. caracteristicilE? lichiâuIui: enieÎil1iră :.bu ..: '.'.de aspiraţie. sau dacă acesţ lucru.. refulare pîn~: c~ . . d.':: • v erif. în funcţie de situaţie. este ~ndaţă ŞI vacuummetrice : dese înlătură Impurităţile din ochiurile . ~ aerulUl'însorb.'. -i.ruluI.l~. "'... '. Această defecţiune se manifestă prin oscilaţii ale debitului.' : ': . . iar instalaţia este dificil de modificat..te.. Pătrunderea aeru. ~cesta să nu scadă sub debitul de colec.fisuri.\REA ŞI l!lTRETIXEREA POMPEI lN INSTALATIE lN FUNCTIUNE ŞI lXTRETl:fEREA PO)!PEI tx EXPLO. n&suri c~ acestea să se incadreze în limitele valorilor avizate laconfractare. .5).li.-. ' J asp.1 acest fenomen nu mai poate fi sesizat din exterior. atunci se va interveni ip.' .' ..nll. •. Se verifică ~acă . aspiriţ~..manom. Se verifică nivelul lichid ului în rezervorul de.. rezultă că traseul de aspiraţie nu este etanş şi deci trebuie verificat.". c.. Dacă condi... .·ocat-d.I.:JLu.et. valorii c. această soluţie se dovedeşte a fi cea mai economică. :. Pentru depistarea acestei cauze se procedează astfel: .. valoarea NPSH"lt1) poate să este mai mică decit r difere faţă de S~a." .v rită "unor cauze accidentale . .'indicaţia. . c~res.~ui ni. Dacă la demontarea pompei. Dacă acest o .~anr~}o~:.ică· da•. . ocazia reviziil?r: se.:.i." '-"-':~'---"""'~ . restabiliraa condiţiilor iniţiale...·s~ns~ modlflc~ru m~talaţIel. .~iz!ă l~puptăţilEjldin·ochlUrile sitei ..'1gteutate['Specifică''ŞfI se' ia~ .. ..148 Pl:XEREA EXPLO. •.. Valoarea NPSH""l1 d. la reducere a presiunii de refulare c()re~ll.~ ('se .." •.. b.'~"". In funcţie de alura curbei..esf~ ţnfundată şi . şelor etc. In multe cazuri.2. strîngerii flan!..'.

ll.pele centrifuge. înfundată cu $USpensii.'!) < '_. In situaţia in care o pompă de tip volumic nu poate fi amorsată. . situaţia în care. etanşarea nu mal este corespunzătoare Iar piesele in cauză trebuie 'înlocuite. Amorsarea pompei b.).. Dacă nici prin această operaţie nu se obţine o reducere a sarcinii.Să se verifice In p p. se verifică atît turaţia motorului cit şi cea a pompei. ~ Sens de rotaţie in.poziţia închis.de execuţie a traseului de aspiaer pe traseul de raţ~e. Sita sorbului este d.orsarease mai I.e antrenate pr~ ~. Ssverifică modUl. se deschide complet vana de refulare şi se observă capătul conductei de refulare. După amorsarea pompei se verifică vana de refulare fost uitată în po.J?~1. b.>0a. Ca remediu.o gaură coni~ă în care se inmaşinii de antrenare traduce c~:pătul pr~el tahometrului. rezultă că defecţiunea se datoreşte unor cauze mecanice (strîngere prea puternică a gamiturilor presetupei. o: ă .e f. La pompele antrenate pnn transmisn cu curele.. .. .lare pînă ce ~anometruI indică o pr~rea) siune apropiată de cea avizată la contractare. fica instalaţia in conformitate cu recomandările referitoare la condiţiile conductei de aspiraţie. I?ezan::. 'dacCnivelullichiduluidiii.~. care are unor defecţiuni '!alear~rel~ prevăzut ~u . curelei la o de pompă.:: De obicei. Vana de refulare a c.vana de refu. . Se verifică nivelul lichidului în rezervoru1 de aspirezervorul de aspi.\PO)(PEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA IN ruxcrruxs ŞI I~TRETI"EREA POMPEI I~ EXPLOAURE 151 luc~u nu est~ posibil. Ea trebie înlocuită cu o alta adecvată sau completată în paralel de o altă pompă suplimentară.L'. se va ma<.. prezentate .\ BRE. rămtn.150 FXPLO.:elului lichidului în rezervoruI de aspiraţie sau forma ietului la capătul conductei de refulare.' • Astfel.\ ŞI II>TREŢi:"-ERE. fulare fiind închisă. II. se va Inchide din nou vana plnă la dispariţia completă a zgomotului.şLse iaumăsuri ca acesta să cor~spun cu cel In IV 'Cat 'de săgea. . astfel că valoarea acestuii'se apreciaiă vizual. pe baza principiului lor de funcţionare. Se verifică funcţionarea clapetei şi se înlocuiesc este blocată în piesele uzate şi garnitura din cauciuc. In catul în care pe măsura deschiderii vanei de refulare apare un ~gom.urmrna . . sau sistemului de La acest sistem de cuplare.'. Se' verifică sensul de rotaţie a maşinidide. pulsatoriu. rezervorul de aspix:ăţie creşte în permanenţă.oxp. .lichid. scăderea turaţiei. in majoritatea cazurilor instalaţiile nu s~tJ>~evăzute cu apa: rate pentru măsurat debitul.je94.n. Se verifică turaţia pompei ~u ajutorul u~ui tc:h0metrl!' pompei nupo~te La~mpel. turaţia fi realizată datorită este identică cu cea a maşlnll de antrenare.'. temperatura lichidului creşte. se datoreşţe exclusiv suprasarcmu create rea . nu se va mai folosi pompa deoarece ea se va distruge rapid.. Dacă la capătul conductei de refulare debitul . Soluţia corectă constă in înlocuirea ei cu o alta adecvată condiţiilor reah. ) . . sînt toate pompe autoamorsante şi de aceea ele prezintă rareori deranjamente de amorsare. Turaţia nominală a s. g. 17J ..şi se deschide corespunzător necesităţilvr. cauZei. înainte de pornire ele trebuie umplute cu lichid. Cauze Remedieri a.te r. Dacă şi într-o astfel de situaţie nivelul lichidului continuă să crească.antre~adr. dacă transmisie (de nu este 'provocată de o defe~ţiun~ a maş!n!! de anexemplu: patinatrenare. C"! Iipirii de garnitura de cauciuc. Dadi~terStiţ~e'âuc~esCut datorită uzurn. . In general. . . Lipsa lichidului în a.. L versat: -r•.• ·· .este nul Sau insuficient (jetul este anemie. ~~ înlăturate.. ~ipaje ~n.. i~ III.: o Deranjamentele privind această caracteristică se constată atunci cînd debitul este nul sau insuficient. Prin aceasta. o o o t • o . r . puterea absorbită la arborele pompei este readusă în limitele pe care le poate satisface maşina de antrenare.oduce şi în. . pentru a se constata diferenţa datorată alunecării curelelor. care să menţină temperatura lichidului din rezervorul de aspiraţie în limitele prevăzute iniţial. ~acă acesta ~~te astfel cO.f. Pompa nu realizează debitul . conţine mult aer şi are o grosime mult mai mică decît diametru! conductei). de grosime egală cu diametral interior' al conductel de refulate. datorită uzurilor articu1aţiei sau "" ~"'i'. cauzele care pot provoca aceste deranjamente sînt următoarele: \ . l.4. rezultă că pompa nu poaţe satist~ce caracteristica instalaţiei şi decia fost nepotrivit aleasă.uplare directă.lus gra~ul de uzură al pieselor liidraulice. Ca mijloc de remediere se recomandă intercalarea in circuitul instalaţie! a unor răci toate. .nstruit încît creeaz~ aspiraţie.' . pe parcursul p funcţionării. Se verifică dacă pompa este amorsată [varia de renu este realizată. Se verifică sorbul şi se desfundă ochiurile sitei. atmgind valori la care incepe să se producă vaporizar-a lichidului. manometrul trebuie să indice presiunea maximă . ~ţlw.'.raţie şi se iau măsuri ca sorbul să nu rămînă descoraţie perit. care trsbuie venflcate.ot caracteristic de cavitaţie. . e. d. Clapeta sorbului e. se recomandă să ~e~anevreze tranSmisie prin cu..lagăre: cuplaj descentrat etc. ..~~~!in1iu~~aconţine bule de aer. de. obssrvlndu-se variaţia ni.posibilitatea formării unor pungI de aer. ._valabile. Valoarea turaţiei măsurate a c. ziţia închis.a <l~sens a pomper. cu scopul de a micşora uzura datorată frecărilor uscate şi de a îmbunătăţi etanşarea. Pompele volurnice. Se găsesc pungi de g. tr~bUie'să ~i~ .J· .·'...

de cea avizată la contractare.cauzel~t: car~.vI.la capitolul privind ~efecnu este realizată.ura p~ea "' . se.~cţionarea într-un f 'asHel de regim: înălţime '"de aSPlŢaţie ce depăşeşte .dar funcţionează cu lichide care :au în suspensie (birinţi. raţie. IV..Ca remediu. Turaţia pompei este b.fulare se C Jlblată simpl~. Dacă ~ci~a'de refulare este comPlet tnchisă. la anumite categorii prevăzute cU supape de siguranţă pentru limitarea presiunii. ." se recomandă trilocuirea pieselor uzate cu altele din materiale adecvate..e:ca. . .. femperat. Funcţionare în d. /": Cauze Remedieri a. debitul . faţă de cele avizate de furnizor. d. uzurile vOI fLmult mai rapide. c. .orelează cu cel indicat de versat. Funcţionare în re. Amorsarea pompei b. particule abrazive.punzătoare. Se deschid robineţii sau dopurile plasate în "cocoaminate pe trase~ ~ele·t inst:Ua}iei. f j.Se întind curelele moderat. blocată în poZIţia ". ' vind turaţia. 'debitul se va reduce în mod corespunzător: În această situaţie. Pungi de aer neeli. de ~re~iunea de de~lanşa. sint valabile şi pentru înălţimea de refulare.' ceea ce conduce la creşterea cantităţii de lichid ce trece din camera .măsoară turaţia po:opei şi d:'Lcă co~stată abase apreciabil mai re.pompe. c. . cauzele pot fi: Cauze Remedieri a. e. Clapeta sorb~~i d. J 1.. .3. reglarea corespunză~oar~ ~n funcţie.?p. Se aplică măsurile indicate la capitolul care traregim de cavitaţie. asemănătoare cu vitaţie. Astfel dacă supapa rămîne blocată în poziţia deschis. singura soluţie constă în înlocuirea pompei cu alta. la rotoare şi ~a.:pţori~n\~t~ j.J~~l~i:~cdin m~teriale normale. de exemplu: de c'ele·avizate. Dacă lichid~ vehiculat diferă prin caracteristicile chidului diferă faţă sale. Se .152 EXPLOAT.p. creşterea rezistenţelor hidraulice Ca remediu. Sens de rotaţie in. deorece se manifestă prin degajare de fum cu miros de ars. . va opri imediat. Uzuri pronunţate e. g.e ~i asigurarea reglajului efectuat prm sigilate sau inscripţionare care sa atragă atenţia.4. Lipsa lichidului ~ a.i.~~~~e~~. datorat încălzirii excesiva a curelelor. Ea se constată relativ uşor. . inchis. Cauzele defecţiunilor care determină nerealizarea debitului.. faţă. f:. reducerea debitului poate avea drept cauză chiar funcţionarea defectuoasă a supapei. iar manomeirul indică o presiune redusă.ă. raţie. . fi~r~tF.c. adecvată lichidului vehiculat.maniţie gim intens de ca. • Astfel dacă m~nometml nit iwlcă nici It}! fel de presnme. pompa se . .. imbîcsirii cu ulei a roţilor de curea.Se evită crearea de suprasarcini.Se desfundă sita sorbului. b. . . Funcţionarea in regim intens d. Se verifică clapeta şi se debfochează.ten faţă de cea nominală.~ţie a. Ace~tea s~ închid numai după ce conductei de aspi. măsuri coresrezervoru1 de aspl.. in special la'rotor şi inelele labirint.'alla de refulare este complet încllisă • cauzele pot fi: c-> J~ uzuH'. CI/tel . Alunecarea curelelor poate fi datorată unei întinderi insuficiente. iar debitul total de lichid este mult redus.·~a~i ttr.\REA ŞI Il'TREŢIXERE. d.erifică sensul şi se'c. această situaţie. total de lichid se mi~ş6r~. tează cavitaţia.' .diere conform indicaţiilor arătate la capitolul pnloarea nominală.: c!r~ular~. în plus însă. Sita ~rbui~ieste c.. se recomandă. rezistente la "abraziune.i.Se curăţă de unsoare atît roţile de curea cît şi curelele şi se presară cu praf de talc sau sacîz. ridicată a Iichidului. . cele provocate de o avalanşă de pietre sau de un . se tau măsun_ de rem~dusă faţă de va.Prin. o mare parte a debitului este recirculată intre refulare şi aspiraţie. complet înfundată. aceasta.\cesta trebuie să indice o valoare apropiată d2 cea avizată la cont~actare. sau depăşirii efortului pentru care a fost dimensionată transmisia. . _ k. verificarea funcţionării supapei. S~ y.k. citil~d indicatiile manometrului racordat la orificiul de refulare al pompei.a.azăapreciabil. Pompa nu realizează înălţimea de refulare Defecţiunile privind înălţim-ea ~e.. o îtindere prea puternică uzează lagărele în mod inutil. ale pieselor hidraulice. ~J:~ La pompele volumice cauzele defecţiunilor sînt în principiu aceleaşi.o~ibilitat~a~e. pompei nu trebuie să depăşească toleranţa de ±40 rot/min. -t: . inainte de alte măsuri.\ PO~PEI IN INSTALAŢIE PL"l<:EREAIN FmiCŢlUNE ŞI Il<:TREŢlZiEREAPO:. urmmd să se procedeze la Inlătu. viscozitate mai mare.festă prin zgomote caracteristice.~area . Dacă curelele sînt prea imbîcsite se înlocuiesc cu altele noi. Se verifică nivelul lichidului şi se iau.·ta. Se înlocuiesc piesele uzate. dacă noile caracteristicinu sîntsatisfăcătoare.fPEI tx EXPLOATARE 153 ~C·i. săgeata de sens a pompei. în vederea remedierii se iau următoarele măsuri: . Se aplică măsurile descrise.!. Caracteristicile' li. i.de refulare către' aspiraJie. ţiunile de amorsare .jetul de Iichid nu mal conţine bule de aer.

Dacă acestea sînt greşite. Motorul ~:ic~~~el:~~~~~: :f. de forma unui blziit".!:~. pentru a îndepărta impurităţile.La pompele volumice.c Se v T t lor sînt slăbite sau .. bobinajul se va arde. Se verifică dacă conexiunile~xe~'~tate corespund cu. cu chei. iar deranjamentul poate fi datoratlipsei de tensiune într-una din fazele liniei de alimentare. Dacă rezistenţele mecanice sint pornire a motoruprea mari. Maneta trebuie să se găsească în poziţia vată.r':. aceasta nu se aprinda se va interveni la postul de alImentare b. reostatuIui de por. Pentru a obţine o pornire normală. adecvate (nu cu cleştele pa-tent). iar motorul nu mai poate porni. r" r- DU i '. In special g~e~tatea specifică ŞI viscozitatsa. e~te lipsită de ten. . . bobinajul s~ supramcălzeşte ŞI se poate deteriora . . n cazu cînd una din faze nu este alimentată.Sll~t murdare. funcţionar~a decurge normal.spunzato~e . Legăturile borne. se verifică montajul iar piesele defecte se înlocuiesc (se verifică prin rotirea cuplaj ului cu mîna). Se verifică starea bobinajului rotorului.. sau unei întreruperi accidentale într-o înfăşurare a statorului. ' c. nb~azt?ulrncare P > ». ensruns. . iar conexiunea se reallZează. se spune că motorul electric este În "două faze". f.." . "un zgomot de intensitate mt:. B. ". tiv sub tensiune. sînt mult reduse. Valoarea rezistenţei g. de exem}?lu: tensiunea reţelei este 3 X 380V ŞI tensl1:nea nominală a bobinajului statoric indicată pe }?laca e~te 3~OY ~au 380/220. :.Lagăre gripate. Linia de alimentare a Se verifică dacă lini d al' . se verifică starea contactelor periilor pe inelele colectoare. tensiunea bobinajului indicată pe placă este 380 Â sau 380/660 ia conexiunea se realizează În stea y . deoarece...atît timp' { puterea a~sorbită nu depăşeşte puterea motorul~i co.154 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALATIE Pl::-iEREA Il' Fll:-.~{~mentele poate fi pornit .la motoarele care sînt pornite cu ajutorul acestui nire nu este adsc. se deschide vana de refulare. petiv cuplul.se verifică şi se corectează montajul instalaţiei. . 1 .~~~i~e~ !e:.Stringerea prea puternică a garniturilor pompei. \"e:lfic~~:t::eias~egăISaeştboeenfecIr siune . Cazeze Remedieri a. Se verifică poziţia manetei reostatului de pornire. pac~ .I. atunci după cum se ştie puter~a ŞI curen~ul cresc de trei ori. corespunzătoare .· Scurtcircuit în tnfă- d. la motoarele cu colector. se trimite la atelierul de reparaţii. _ unsoare. Iar piuliţsls se vor strînge ferm.la aceeaşi tensiunea reţelei. Dacă. res-. d . }IAŞIXA DE AXTREXARE În timpul exploatării.1. f. Da ăen lC~ s a~ea contactelor la legarea bornelor. Contactele murdare se curăţă de praf şi unsoare. mtrul'lt"" ee o o UIe ec ric cu ajutorul unei lămpi de control. Avînd în.qIU~E ŞI IXTRETIXEREA POliPEI tx EXPLOATARE 155 j.. motorul nu porneşte iar b o ma) se supraîncălzeşte. Periile uzate se înlocuiesc. rulmenţi blocaţi. apoi se şterg cu o cîrpă curată. La sesizarea zgomotului caracteristic de alimentare în două faze. ~~t~~~a~ele torului . Momentul rezis. la motoarele cu colector. cuplul rezistent tant depăşeşte va.' greşi executate bobinajul motorului electric .~~~~~:-~~~ d. iar dacă acesta este întrerupt. la motoarele cu colector. d~~ni~f. la efectuarea contactului se aude şurările rotorului. . r . . ele pot fi provocate de următoarele cauze: lui electric. e.. Con~~unile sînt b.h. care încetează la întreruperea contactului. In acest din urmă caz. . La motoarele cu colector. II. ~e~~~aî:C~~= e. g.m triunghi Â. deoarece la o . ţrifazicre se velrif!că dacă t?ate fazele . Contacte murdare sau perii uzate. în caz contrar. contactul trebuie întrerupt imediat. murdare c ace~ ea .trebuie să fie mai mic' decît cuplul de pornire al loarea cuplului de motorului electric.unei rezistenţe de valoaremaximă.~~~enare care determină o funcţionare necorespunzătoare : Înt~e~~~t~~re= .. Ca~acte~isticile lichidului. pot surveni unele deranjament al . Se verifică caracteristicile Iichidului şi se corectează pe cît posibil.conexiunii în stea (care este mai luca de trei ori). curentul de pornire.~r .dispozitiv. W f. motorul electric trebuie trimis la atelierul de reparaţie.rezistentă de valoare mare. vana de refulare uitată în poziţia inchis. Caracteristicile reostatuluî ales trebuie să fieadec" vate pentru motorul respectiv. datorită tensiunilor provocate de racordarea incorectă a conductelor la flanşele pompei. se curăţă de praf şi .Arborele pompei deformat. În practică. vedere că antrenarea pompelor se realizează î ~~~~t:r: s~a~~. sînt diferite faţă de cele prevăzute iniţial. se remediază prin deşurubarea piuliţelor de strîngere cu citeva ture.

lca..condiţiile exploatării curente principalul element care'poate oferi o în bază reală pentru aprecierea încălzirii unui motor fi constituie variaţia temperaturii într-o anumită perioadă de timp.a.". în funcţie de clasa de izolatie a motorului Contacte necores. Astfel..intrarea. fără posibilitate de Circulaţie a ~erulUl. în interval de 1-1." I Starea"":ae 'cUr!fe'rue ia' motorului .4e.). mina nu simte o senzaţie de arsură. deranjajamentul este datorat unui scurtcircuit al tolelor (tole cu bavuri rămase de Ia matriţare. bobine se _~anifes~ c. Se verifică elementele pompei care 'pot. Se verifică corectitudinea consxiunilor şi se remediază aşa cum s-a arătat anterior. p~retele lz. practică. De aceea se recomandă ca într-o astfel de situaţie să se întrerupă imediat contactul electric. Scurtcircuit in pa. gradul de încălzire a unui motor electric se verifică de obicei extrem de simplu şi anume prin palpare a carcasei acestuia cu mîna. . localizată în diverse porţiuni. LIte~atura de specialitate recomandă ca tensiunea de allm~ntare Ia borne să nu depăşească l~itele .tol~ranJel d. arderii izolaţiei. să se depisteze cauza şi să se remedieze. începînd de Ia pornire se urmăreşte încălzirea motorului. Scurtcircuit între c. care nu este dimensionat pentru astfel de sarcini. încălzeşte puternic şi poate fi deteriorat într-un timp foarte . dar care depăşeşte cu mult limita de temperatură admisă.~~~ui!l oprit ~ '\ a. crea suprasarcini: strînzerea presetupel. Se verifi:ă co~ta~tele Ia legar~~ aparatulUI de pornire şi se strtng piuliţele respecti v e. de ac~ea.. spirele unei bobine.care sa permită .'Se ~~cţionarea ventilatorului . Remedierea se poate face numai de către atelierul de întreţinere specializat. închis. STAS 1893-78 reglementează limitele maxime admise pentru temperatură.spirelor u~ei. 80cC. Se consideră că Încălzirea este perfect normală dacă temperatura carcasei nu dppă~pştp 50-60°C. Contacte V e.i~edt. . cum s-a arătat anterior. Se verifică contactele sistemului colector şi se curăţă de murdărie sau unsoare. motorul trebuie oprit. '. sau sub fqrmă de încălzire uniformă a bobinajului. In caz ~e'tinc. şi se corectează aşa ~ . tul absorbit va creşte.te conduce Ia încălzirea exagerată a înfăşurărilor.El.~~. Supraîncălzirile locale pot fi datorate următoarelor cauze: \ \ se Ventilaţie defic'itară ~.5'X faţă de tensiunea nominală indicată p~ e~l_ motorului. Iar ~otorul ~coated!u. dacă tensiunea corespunde cu cea nominală.~. s~ vor prevedea orificii în.ntarella boţr: tare d să ne Dacă aceasta este redusă sub limita to eran el men are re U . .' .b. se acceptă }imlte ceva mai largi. . cuprinzînd treptat bobinajul rotorului sau statoruIui.: cel mai frecvent prin atingere cu mîna. pentru transmiterea ace1" uiaşi cup1 curenU. ~~fla't al cărui rotor esteimobiIizat dintr-un motiv oarecare. şi curate. corectitudinea monta[ului pie.c. In practică.!~~ •. Motorul se supraincălzeşte b.. pentru a permite CIrculaţIa aerului de ~~k~ .~c:i ~~~~:t se~călze~t. fără a prezenta deranjamente din acest punct de vedere. D. sau murdare slăbite d. Supraincărcarea motoruIui.5 ore. Încălzirea anormală a motorului electric se manifestă sub formă de încălzire foarte puternică. ~~rifI:l. Se verifică starea contactelor pentru a se constata unzătoare intre dacă lipiturile sint corect executate.. ' .. a. Se verifică valoare~ tansiunii de ali?le. cauzele pot fi: Cauze Remedieri *~. chetul de tole.' .influenţa în mod considerabil regimul de răcire.l~ început fo~t~. b. Scurtcircuitul . motorului (numărul de pale trebuie să fie complet. poate.mai puţin de un minut. la at inyr-ro... funcţionarea se consideră normală.e . Cauze Remedieri verificîndu-se valoarea tensiunii de alimentare.156 EXPLO..?bob:n~le statorului.'11 INSTALATIE PlJ'SEREA IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POliPEI IN EXPLOATARE 157 II. . dar motorul se încălzeşte totuşi peste limită.spaţiile dintre aripioarele carcasei ~rebUl~să fie h~ere . spaţiu str~mt. zire puternici a lagăturilor. .selol' i a Instalaţiel etc. ': Este important de ştiut că Un 'motci: ~î~tt~i~ ~:'i~~i~~e. ) '.lCă încălzirea este uniformă.aeruIUl dinexte?OftW(f. în funcţie de condiţiile de exploatare.UAREA ŞI !NTRETI)<lEREAPO:lII'EI 1. absoarbe un curent de o intensitate foarte mare 'şi piinurmare bobinajul. astfel că aprecierea temperaturii cu mîna este destul de relativă. În această privinţă. DefecţIUnea se reme Iaza numai Ia atelierul de reparaţii.. d. datorită. . c. printr-o încălz iro ?ute:n. pătrunderea unor corpuri străine etc.• Dacă motorul e. se V0!' r~fac~ lipituri P..' • admise. Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze În gol. '±10%. uri:iiînd 's~ se 'depisteze cauza defecţiunii şi să se remedieze. Conexiuni executate.• . faptcare poa. a.ste amplasat ţntr-un. Dacă regimul termic se stabiIizează ~ acest răstimp. In. Dacă însă temperatura manifestă o tendinţă de creştere continuă. .l. cea. . Totuşi în multe situaţii motorul poate funcţiona la temperat uri superioare.scurt . greşit e. Iar acestea nu 'trebuie să fie deformate). Tensiune de ali..1căperu.. iar ~r":1<t:1 SP apreciază prii: a'('('a că. .

Prin urmare locurile de ungere ale pompei sînt determinate de această necesitate. Operaţiile de Intreţinora care se aplică în domeniul pompelor sînt asemănătare pentru majoritatea tipurilor constructive cunoscute astăzi.!l]n. corpul lagăr 6 este prevăzut cu un orificiu de nivel 7. acestea sînt prezentate în continuare in funcţie de elementele constructive principale care alcătuiesc pompa. se spune că faze.. se prevede un joc de 0. c. şuruburi lipsă la cupla] etc..r._ . ._'. In acest scop.odus un sc~rtCIrC':1It. acesta. Se verifică t~mperatura lagărelor prin atingerea mecanic (lagăre porţiunilor din dreptul ruImenţilor cu mîna' neunse. ransn:15Ie. curăţire.2. iar cu ineul interior în umărul arborelui J. precum' şi a UI mo.3.. :o~e~ta. pe . îI?-scopul obţineriI unei exploatări cu rezultate maxime.). erificarsa r~gidizării acestuia pe iundaţie.t<?X:U. . ce se efectuează ~u sco~ul. 3. corp suport în care sînt prevăzute locaşurile pentru ruImenţi . In tehnica actuală. bobinajului sînt alimentate.s-a p. 3.motorul funcţIonează în "triunghi deschis".uezv~It(putţi~a .'.t .2-0. O intindere prea puternică sohcI~a in ~od inutil lagărele. aceasta bobinajul rotorului poate constitui un I!ldIC.-p . e verifică deci bobinajul S lector.m regim de vibraţii sesizabil cu ochiul liber. ungere.de a!ltre~are. Ungerea rulmenţilor poate fi realizată fie cu unsoare consistentă. Efortul axial este preluat de către rulmentul 7 din partea dinspre pompă. b. v~ aluneca pe roţile de transmisie si va provoca încălzirsa excesivă a acestora._.\REA ŞI IXTP. privind operaţiile de întreţinere specifice pompelor..e. In cazul In care cureaua nu este întinsă ~uficIent. Dacă ampez:m~trul .3 mm. este Intre. sau pentrubucşele lagărelor . părţile metalice aflate reciproc in mişcare relativă nu trebuie să vină in contact direct. Dezavantajul folosirii lor constă într-o funcţionare mai puţin silenţioasă.Verificarea cent:ţ"ajuluiansambl~ui' .lagăru1 unei pompe cu mişcare de rotaţie este alcătuit dintr-un .lU m bobinajul rotorului că la motoarele cu co. I rodinamică. . ' iar organul principal care necesită operaţii de Intreţinere. curea de dacă se simt» Cr. intreg ansamblul fiind susţinut de un corp lagăr. Mc>-t~l. In continuare se prezintă citeva dintre cele mai răspîndite soluţii constructive de lagăre. toată conştiincio~~tatea. ungerea se aplică pe suprafeţele '1fegli'idare ale mişcării. Scurt circuit în c. provocînd de asemenea supratncălairea lor. Indiferent de natura mişcării.. Dacă agregatul funcţionează mtr-. triunghi. lagăru1.satIsfacător calitatea funcţională a maşinii s~u utilajului. Ia un . Se măsoară tensiunea la borne şi se iau măsuri ca ment~re. d • '_' '. Intre faţa frontală a inelului exterior al rulmentului din partea dreaptă 4 şi umărul capacului de lagăr 5. ea. Pentru a facilita însuşirea de către ace.Ia lagărele ( de rost~lire . Ungerea. fie cu ulei. care se sprijină cu inelul exterior în umărul capacului de lagăr 2.2. este redusă aceasta să se încadreze în limitele t 1 ţ lof sub limita admisă. se venf!ca dacă intinderea acestora -ste torului). precum şi metodele curente de ungere utilizate astăzi pe plan mondial. o eran e . între suprafeţele de lucru se introduce un lichid de ungere care creează o peliculă ce împiedecă contactul suprafeţelO. una din în care una dI~ faze este întreruptă. vibratia mo.nexIu!lea ~ în triunghi ale. din acest punct de vedere. organele de lucru ale pompei pot efectua mişcări de rotaţie sau translaţie. ~înt antrenate prin curele de' întinsă.'. Remedierea se face numai Ia atelierul de reparaţii. O intre ţinere satisfăcătoare din punct de vedere al ungerii se poate obţine prin alegerea adecvată a lubrifiantului.careClre scopul de a prelua deplasările rulmentului datorate dilatării arborelui în timpul funcţionării. deoarece atunci are loc o frecare uscată care provoacă uzuri exagerate într-un timp foarte scurt.fu~cţionează cu pulsaţii. Tensiunea de ali. care are rolul de a menţine constant în permanenţă nivelul uleiului.a. lagărul este dotat cu un ungă tor de nivel constant. Aceste llagăresusţin arborele pompei şi piesele ce se rotesc împreună cu.1.nIvel . la pompele cu mişcare de rotaţie."" • transmisie prea de lagăr şi se ~o-~plet~az~ ~~~-~~' W~~u~~. 1 ". După cum s-a arătat la începutul lucrării.. de aceea personalul de exploatare trebuie să posede calificarea necesară pentr? a l~ înţelege ~i a le efectua cu.e se rotesc şi luarea de măsuri ca acest~a să nu pre~mte mase excentrice în m~carea de rotat!e (palete lipsă Ia ventilator.158 EXPLOAT.~7''':. cu a]utoru~ unei I~PI de control. co. fi reprezintă. Intretinerea Prin noţiunea de întreţinere se înţelehge în general totalitatea operaţiilor de verifi~are. de ~ menţIn~. marea majoritate a construcţiilor de pompe utilizează lagăre cu ruImenţi.31 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă avînd arborele sprijinit pe doi rulmenţi radiali cu bile.. Astfel rup~ cuplul pe care~l realizează va avea o valoare mai redusă ~ din cuplul nominal). ( In principiu. Cauze Remeiieri a. Se verifică dacă toate cele trei faze ale înfăşu • . -o •• : • . Completarea cu ulei se face prin orlficiul prevăzut la partea superioară.lmgă ce~elalte mconveniente legate de aceasta mal apare şI~enomenul de supraîncălzire. protejat impotriva pătrunderii impurităţilor de către dopul 8.~:~~~~~~:~e slăbită sau prea La agr~~atele car. . reş"l~re. La pompele cu mişcare de translaţie. _.ETIXEREA pmlPEI tx IXSTALAŢIE PUXEREA tx Fl'KCŢIl'SE ŞI INTREŢINEREA POMPEI IN EXPLOATARE 159 j. deoarece ac~~tia Csinto/:eme?t~ de maşini ~tandar~~te. ' In fig.vnecesitînd m ad~laşl timp o mtreţlDere minimă . in care se găseşte inşurubat un dop transparent ce permite cu uşurinţă să se verifice nivelul de ulei din baie.n~cesară . care trebuie să ţină seama de următorii I I I b ~. Pentru a se evita această situaţie. Pentru remediere se recomandă' .. . In c~~~. La anumite variante constructive.la cele de alunecare.st personal a unor cunoştinţe temeinice.} erificarea pieselor c. admise. Dereglări de ordin j. La ~otoarele cu b.3. care se pot procura uşor. . iar golirea uleiului se realizează prin deşurubarea dopului 9. II'~. ~. iar frecarea devine hi"d.

pentru a se evita creşterea exagerată a temperaturii. 267 . de un~ere. .Tot În sconul evitanl unor mcălziri. turaţia. rr~ I ~"1~' ~ 1·~-'-t01 ~-rA. ar 11 - Alegerea pompelor - c. este recomandabil ca aceştia să fi spălaţi în petrol sau soluţie de tricloretilenă. în situaţiile cînd rulmenţii se demontează cu ocazia efectuării reparaţiilor. rentabilitatea etc. In această situaţie. astfel Că: -in. Aceasta conduce la îmbătrînirea prematură a unsorii şi la pierderea calităţilor de ungere. lagărului are o valoare ridicată.".\ pmlPEI IN EXPLOATARE 161 '. ' Pentru lagărele de pompe. temperatura. doz:lrea cantităţii d~ Iubrifiant trebuie să ţină cont' drcapacitatea de înrnagazinaro a camerelor de ungere. cum fi gresoarele. -. La pompele care nu au dispozitive de ungere. care se introduce în rulment astfel încît să o înlocuiască pe cea veche.e~~ l. . In comparaţie cu cele utilizate la ungerea cu ulei. Completarea se va face. astfel încît cantitatea totală do unsoare. moderat. se demontează capacele de lagăr şi se introduce unsoarea. Din acest motiv multe construcţii de lagăre nici nu au prevăzute dispozitive de 'allmeritare. trebuie să fie intotdeauna sub limita maximă a temperaturii admise pentru un anumit tip de lubrifiant. Temperatura de regim a lag-ărului. ce se află in carcasa de ungere să nu depăşească 2/3 din volumul camerei acesteia. Ungerea cu ulei se aplică la lagărele pompelor care funcţionează la turaţii foarte ridicate şi prin urmare au un regim de temperatură ma i înalt. Este important ca lubrifiantul să pr~:'intf' (\ roz.\L\ŢIE PUXEREA 1:>1I'UXCŢ!UNE ŞI b1TREŢI:>1ERE. temperatura unui lagăr cu rulmenţi nu trebuie să depăşească cu mai mult de 50°C temperatura mediului ambiant. la care ~~ ajunge după o anurnit. f '1 <') . modul de etanşare. Pentru alegerea raţională a lubrifianţilor utilizaţi la pompele prevăzute cu lagăre cu rulmenţi. completarea se face la intervale mai scurte şi numai cu unsoare de aceeaşi calitate. iar capacul lagărului se umple pînă la jumătate din volumul său. care se presează cu degetul sau cu o lopăţică. direct în locaşurile dintre hilele rulmentului. la turaţii mari şi foarte mari. intervalul de ungere cu unsoare consistentă este de regulă mai mare decit perioada de funcţionare Între două revizii sau reparaţii curente. .. Aprecierea se face prin palparea corpului de lagăr cu mîna. ~" ' '0..j factori: dimensiunile rulment ului. pentru a se îndepărta unsoarea veche.160 EXFLOAnREA ŞI IXTREŢIXEREA PO}IPEI IS' ISST. . deoarece soluţiile de etanşare au O complexitate redusă. sarcina. unsoarea trebuie să acopere părţile frontale ale rulmontului.. dacă temperatura de regim a. în dreptul rulmentului unde nu trebuie să se simtă o senzaţie de arsură .' Ungerea cu unsoare consistentă prezintă avantajul unei construcţii mai simple.i perioadă de funcţionare. care după cum se stie îi modifică substantial viscozitatea si calitătil •. se fac următoarele recomandări: .Ungerea cu unsoare consistentă este indicată a se aplica în cazul rulmenţilor care trebuie să suporte sarcini mari la turaţii relativ reduse : . să fie şterşi cu o cîrpă moale şi umpluţi cu unsoare proaspătă. Practic.istcnţă de frecare cît ruai redusă..acest-timp riu este necesară completarea unsorii din lagăr. Intervalul de ungere sereduce mult însă. De regulă. .Ungerea cu ulei se aplică lâ rulmţloţii ce suportă sarcini mijlocii şi reduse.

ei lagăr.tehnologice. Din figură se observă că marginea superioară a tăieturii ţevii se găSeşte la acelasi niv-I cu mijlocul bilci rulmr-ntului. este preluat de rulmentul 3. . se aşază din nou rezervorul în poziţie verticală şi se Lagărele de alunecare 1 preiau efortul radial.3:!.nsetanşeităţi. l!ng~toru~ de nivel cCl~tallţ estealcătuitdintr-unrezervor 7. dar .s~ nu ~ie corosiv.. Fig.· . In cazul cÎnJ nivelul uleiului din lagăr.nudepăşească 80°C. datorită frecărilor. partea cea mai de jos a rulmentului. Completarea uleiului sau înlocuirea lui depinde de condiţiile de funcţionare a pompei.pe lîngă unger~.\"~scozltatea sa trebuie să corespundă ternperaturii de funcţionare a lagărului. Dacă acesta scade mai mult de 2/3 din volumul rezen·o~ului.a lichidelor cu t~mperaturt ridicate) smt prevăzute cu un ~ISPO~Itly de~umit . de' nivel constant.să nu producă spumă în timpul funcţionării. . Astfel dacă lagărul funcţionează cu sarcini mari. dificile (pompe pen. . . .rt~a . ~lei~l mai ar~ Ti rolul de ~ n...>ră 'al"tllrIi a tr-vu ŞI 1"1"'1111" ('1 .162 EXPLOATAUA ŞI fNTREŢlNEREA POMPEI fN INSTALATIE n::\1cREA IN FI:l\CnI:XE ŞI IXTRETIl\ERI!A POMPEI Ix EXPLO.: In. scade d~ţorit~.v-Funcţionarea are lOC astfel: inainte de punerea in funcţiune se umple cu ulei baia lagărului.'11T1p.ele respect.60. aşa după 'cu~ In~IC~ ŞI d..u aibă tendinţe de oxidare şi să nu formeze depuneri.\ceas(~l scurg-I'n) durează !JÎn:l în m.33. tăiată inclinat la un unghi de aproxunativ .. Iaşurubează in locaşul pre. r~cord. . precum şi la scurgeri de ulei ~are apar in zonele de ieşire ale arborelui din corpul lagăr.în pO.m-nt ul in «ar« t":l':a ('stI' elin nou acopE'rită cu ulei. se repetă operaţia pîn ce nivelul rămîne constant.32 este prezentat un astfel de dlspozitiv.1' -:t p:tfrunda Il! corpul rezpn·onIllli.evlta ~ventua!el. De asemenea pentru lagărele de pcmpe unse euuleiosereomandă ca înlocuirea eompletăa cantităţii de ulei din baie să se facă la maximum un an calendaristic. deoarece o cantitate prea mare de ulei conduce la creşterea temperat urii lagărului._.ll gradul~I .~e se. '.numtrea.e erori în această privinţă.erlal transparent. De aceea. ungă- urmăreste nivelul uleiului.ca rf(ct ~curgprl'a urui cant ită ţi de Iubririant În bai. .:iţie închisă .. 3.i'. să n. Efortul axial.ive. acela de a menţine in permanenţă constant nivelul ulsiulul din bale. 3.tIl! procese . Fig. Din acest punct de vedere.·antltat. în cazul prezentat. -"..cu condiţia ca suma acestora să .de s~gu~a~ţa In exploatare. Uleiul de ungere trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . restabilindu-se situaţia de echilibru..ci. este recomandabil să se folosescă ungerea cu ulei În special la pompele care un regim de funcţionare continuu.. . pompe p~nt~ yehiculare. preluînd căldura degajata ŞI transmiţînd-o mediului înconjurător pnn toată masa corpului lagăr. o ţeavă 2. Ungător . . se basculează rezervorul şi se toarnă ulei prin ţeava oblică. care au ca efect crpştPrea temperaturii lag:lrului. . pier~er!lor prin. cu ajutorul inelelor d ~ ungere 2 care vehiculează uleiul din baie.:ăzut în corpul lagărulul 4. uleiul eli~ere~ză pa.1. cer-a ce ar.·'n. în cazul lagărelor de pcrnpe se admite ca temperatura de funcţionare să atingă limita de 50°C peste temperatura mediului ambiant.!IDgător de ruvel con~tant't... 3. precum şi în scopul sporr. Pompă centrifugă cu arborele sprijinit pe lagăre de alunecare şi rulment <lepreluare a efortului axial. articulaţia 5 şigarnitura de etanşarejî. completarea sau schimbarea se vor face mai frecvent. . .n~ . fig. confecţion~t di.'-· _ în fig.~unecare. 'torul fii..~ 3. . Nivelul uleiului din baie nu trebuie să depăşească mijlocul bilei sau rolei din.HARE 163 Ai.33 este prezentată o secţiune printr-o pompă care arc arborele sprijinit pe lagăre de . pînă ce uleiul pătrunde în rezervor şi devine astfel vizibil : se Intrerupe alirnentarea. lagărele' pompelor ce funcţieneaza in c~>ndlţll ~aI. Ungerea acestor lagăre se realizează numau cu ulei. .P~ntru a se . al cărui rol este. 3. montat special pentru acest scop.n lIla.

soluţiile de ungere w'/Juifl astfel adoptate Încît să prezinte o mare siguranţă în exploatate. acestea se deşurubează şi în locul lor se montează gresoare adecvate. Lagărele verticale intermediare sînt lagăre cu rulmenţi sau lagăre de alunecare şi au rolul d.ţia este mai economică din punct de vedere al investiţiei. Pompele verticale pentru apa menajere. Cuplul do rotaţie este realizat de anrenajul melcat 4.164 EXPLOAT. Reglarea 'cantităţii de unsoare necesară fiecărui punct de ungere se realizează cu ajutorul şuruburilor de reglaj 14. iar mişcarea este astfel sincronizată încît canalele prevăzute în distribuitorii 5. Avind în vedere că aco-sul Ia acesta p0mpe ~ste dificil. 3.: In fig. Soluţia de montaj din fig. Această schemă se utilizează în situaţiile în care spaţiul este limitat. oferă .A1n -acces "uşor peatru ungerea acestorachiatln timpul funcţionării. Funcţionarea pompei de ungere are loc astfel: în rezervorul 1 S3 introduce unsoare consistentă care este presată de paleta 2 prin găurile prevăzute în corpul pornpei 3. utilizate la puţuri de diverse adîncimi. . eL) sint montate in puţuri adinci şi inguste. 3.. imersată în lichid. comandat de cama profiIată 10.37 este. 3.! vedere al exploatării.34. nepermiţînd construcţia în parelel a unei camere uscate.. efortul axial este preluat de un lagăr cu rulmenţi. care permit modificarea cursei pistonaşolor Între valoarea maximă şi zero. La majoritatea construcţiilor de astfel de pompe. Aici lagărul are rolul de a prelua pa de o parte efortul axial rezultat din suma efortului hidraulic şi a maselor pieselor aflate în mişcare de rotaţie. execută cursa de aspiraţie. La sfîrşitul cursei de aspiraţie distribuitorul se roteşte cu 1800 .. 3. în fig. prezentată o astfel de pompă de ungere.\RE.\ 1'01IPI\1 IN INSTALATIE ~' I " . iar de aici. prin conducte separate.36 este prezentată o pompă verticală pentru apa menajere.. d-oar=c.'t 'f" La alte construcţii. în dependenţă -- l'e~EREA I~ FUNCŢIUNE ŞI INTREŢISEREA POMPE! IN EXPLOATARE 16S . dar mai dezavantajoasă din punct c'. ungerea realizîndu-se cu ajutorul unei pompe de ungere manuală (tecalemit).\ ŞI INTRETINERr::. se găsesc în dreptul orificiilor din corpul distribuitor 7 în momentul în care paleta profilată 8 presează unsoarea în acestea. sau alcătuieşte o construcţie separată denumită "crapodină". cu pistonaşe axiale.iar 1:1 cursa de întoarcere a pistonaşului unsoarea este trimisă prin canalele 72 către racordurile 13.. . In acest scop. Soly. In fig. montată in puţ uscat. astfel cum este prezentat în fig.astfel cum se vede la cilindrul opus . se utilizează pentru preluarea acestui efort un lagăr axial de alunecare.) a ghida arborii de transmisie.35 se utilizează pentru pompele prevăzute cu lagăre intermediare cu rulmenţi.35 este prezentată o pompă verticală pentru ap i m majore. .. Ia punctele de ungere ale lagărelor intermediare. ungerea acestora realizindu-se cu ansoare consistentă trimisă sub presiune de către o pompă de ungere antrenată de la arborele principal al pompsi prin intermediul unei curele de transmisie sali al unui angrenaj melcat. irnersateş sînt prevăzute cu lagăre de alunecare intermediare. acţionaţi de axul dinţat 6. 3. O altă importantă categorie de lagăre o constituie cea a pompelor de construcţie verticală. iar unsoarea pătrunde în cilindrul 11. -care este de tip volumle. deoarece. corpurile lagărelor sînt prevăzute cu orificii astupate cu dopuri. care poate fi inclus în construcţia motorului electric de antrenare. În această fază pistonaşul 9. iar pe de alta de a ghida arborii de transmisie.

\ I'O. 3. iar cursa de aspiraţie este anulată. datorită adeziunii unsorii. Pompă verticală montată in incintă uscată: •• schema amplaslrii fn jostaJalie.\IPEI IN INSTALATIE rt:. .36.3'. Pompp. 3.166 EXPLOATAREA ŞI Il'(TRETINERE. directă de profilul carnei de acţionars. pistonaşul rămîne imobilizat în poziţia superioară. pentru a obţine o cursă de valoare nulă. în. II secţiune prin pompă. Astfel. Ia o rotaţie completă a camei. aceasta nu-I mai atinge. se deşurubează şurubul pînă ce.EREA I~ FUNCŢlU~E ŞI I~TRETINERE:\ POl/PEI IN EXPLOATARE 167 a Fig.-'. Pompă '/ertical! montată in incinta' urncdă : (1- schema amplasărf in lnstalcţlc : b- secţiune prin pompă. această situaţie.le de ungere de acest tip sînt prevăzute cu un număr de Fig.

iar pistonaşele respective se reglează pentru cursa nulă. b .··f·[·· ··.dează la conducta de refulare prm simplă basculare.miIJ~1~m~r3 Fig. care preiau sarcini moderate. lInsoarea care 'Se foloseşte trebui!' să fie de ."~....6 de ungere trebuie amorsată. În fig. dar cu ocazia reparaţiilor ce se efectuează la pompe. fără a fi nece~ară.c . ultima vreme ele au început să fie înlocuite cu o categorie de pompe de . >~. Unsoarea care se utilizează trebuie să fie suficient de fluidă.abrazive. redusă tocmai datorită uzurii lagărelor de ghidare. 3. . 1 .·. a căror ungere se realizează chiar cu lichidul vehiculat.gură totodată şi răcirea motorului.l poate ii tluidrzată prin amestec cu ulei. După cum se poate observa din figură. care înlătură sistemul de transmisie alcătuit din rronsoane de diverse lungimi. In construcţia de pompe verticale se utilizează în mod frecvent lagăre -de alunecare avînd cuzineţi din cauciuc. . în caz contrar. se recomandă să Se utilizeze numai unsoare de calitatea celei prescrise de fabrica constructoare. ele trebuie repetate de către personalul de exploatare. ':. Ansamblul pompă-motor este imersat in lichid.' ~. pînă ce pompa 'începe să refuleze: Pentru a se evita dezamorsa rea pompei in funcţionare. în . unsoarea se presează manual prin orificiile de la partea inferioară a rezervorului. -Din acest motiv.ghidar€'. · {~. pompa . --1fz:z:?:ZF''F'rrIJI''lI Pompele cu transmisli Verticale.. iar corpul pompei este fixat de asemenea direct pe -carcasa motorului. În fig.·ru~gcre cele imersate în ape menajere. au o fiabilitate pentru unsoare consistentă. lnstalaţia este prevăzută cu un sistem de ghidare care permite scoaterea pompei la suprafaţă. Aceste operaţii se execută iniţial de către uzina furnizoare. racordurile suplimentare se astupă cu dopuri. să fie lipsită de impurităţi sau particuleL. aspiraţia se realizează dificil...39 este prezentată schema acestei instalaţii .eonstrucţiexmonobloc".•.t 'l. iar conductele de legătură umplute cu unsoare. deoarece.bună calitate.scadă mai mult de 3/4 din capacitatea 'acestuia. '}r t ~f'1 ..t. Pompă monobloc. aC·i·~I.demontarea instalaţiei. în special Pompă ··cr.. il ' ..168 EXPLOATAREA ŞI INTREŢINEREA PO~IPEI IN INSTALAŢIE . In vederea arnorsării. rotorul pompoi este montat direct pe arborele rnotorului. care sint pretenţioase din punct de ved-re al asigurării unei ungeri corecte şi al menţinerii etanşeităţii. rotindu-se în acelaşi timp axul central. care însă trebuie să fie neutru faţă de rnaterialul lagărului. 3. :3 . Inainte de prima punere in funcţiune. Pompa se racor. care asi. In cazul unei unsori df'osphit d" viscoas«.l .38. .' '. P~ntru evitnroa oricăror neplăceri. cantitatea dp unsoare din rezervor nu tre~1\ să . Dacă numărul punctelor de ungere este inferior faţă de posibilităţile pompei. ~.Acest gen de construcţie se aplică de obicei pentru lagărele intermediare de . pentru lucrări de întreţinere şi desfundare. t..38 este prezentată o pompă de acest tip. h ~~ -4-16 racorduri de ungere. ~ '·. pent r u ape menajere.

.3. sub formă de inele. confecţionate din materiale corespunzătoare condiţiilor impuse de natura lichid Ului vehiculat.siemering. care ar putea provoca uzura ril:I!ldăa arborilo~ .i t. ghidaU pe lagăre din cauciuc. de aceea materialul din care se confecţionează piesele în contact cu lichidul se alege astfel încît să nu intrs în reacţii chimice cu acesta.2. Fig. clapetă. In fig. etanşarea pompelorreprezintă unul din cele mai importante 'criterii de care depinde buna funcţionare' li.170 EXPLOAHREA ŞI tNTRETJ:-.40 este prezentată o pompă verticală de adîncime avind lagărele intermediare din cauciuc. în timpul funcţionărli. ' La pornire. 3 .se face chiar cu lichidul Vt'hiculat. .arbori sau tije . rotoare . '3. ungerea se face chiar cu apa refulată de pompă..pistoane.unse cu apă. burdufuri .etanşarea porţiunii în care acestea pătrund în corpul pqmpei se realizează CUajutorul unor elemente care compun ansamblul a ceea ce în limbaj uzual poartă denumirea de "presetupă". 3. Etanşarea.41 este prezentată construcţia acestei pomnp• Pompele volumics cu mişcare dp rotaţie au în principiu aceleaşi tipuri coustructivde lagare .etanşare moale.tpuns adoptarea unor soluţii constructive care permit să se obţină un anumit grad de separaţie intre fluidul pompat şi mediul exterior.de trafismi~ie. diferită ca principiu de funcţionare faţă de prima.e conducta de aspiraţie a pompei. 3. la care presstupa este prevăzută cu garnituri moi. 3. t~ c~Ul în care apa conţine un procen~ n. Fig. Schema instala"ţiei pentru pompa . etanşate faţă de lichidul vehiculat. Vehicularea liIchidelor cu ajutornl tpompelor presu. pietriş). Pompă 'rerticală cu transmisie în lagăre unse cu ulei.\ PO~PEI tN INSTAL. În afară de aceasta. montat p. coloana de apă este menţinută în conductă de so~bl!.al msemI?-atde nisip sau alte tmpuntăţ]. la care presetupa este alcătuită din elemente mecanice inele.etanşare mecanică. pompele se echipează cu cuzin~ţ~dl~ bronz. Din acest punct de vedere. In perioada de staţionare. . ungerea organelor de lucru . La pompe se utilizează în principal două moduri de etanşare şi anume: .39.nplL verricală cu transmisie .. palete. ~oloana':'de refulare a pompei trebuie umplută cu apă în scopul de a se evita frecarea uscată în lagăre. arcuri. care sînt in contact cu lichidul. ghidată .l~u. prin intermediul unor transmisii mecanice . Etanşarea se realizează cu inele de etanşare .qJ~: Pl'liEREA tN FUNCTIUKE Ş! tKTRETINEREA POMPE! IN EX PLOATARE 171 I Fig. "1 ~ imersatlL. cuzinatnl din cauciuc se mcălzeşte puternic şi materialuÎse degradează. Deoarece organele de lucru ale pompelor. acestora. lipsită de impurităţi mecanica (nisip. J. preiau mişcarea de antrenare de la surse exterioare.alun-cara. Apa trebuie să fie curată.40.Po.2. Dacă această cerintă nu este îndeplinită. ca şi pompele centrifuge. Ia~ ?ngerea se face cu ulei şi în această soluţie arborii de transrmsre smt montaţi in coloane de protecţie. în fig..ERE.cu rulmenp sau d.

curentul de lichid de spălare confecţionat .' .lIlp'us~.·. sp'ec. sau rezervoare aflate sub Vid. ~. Această poziţie a fost aleasă astfel deoarece aurentul lichid ului . Fig. Presiunea acestuia se alege astfel încît să depăşească cu cel puţin 1 bar presiunea maximă pe care o poate realiza pompa. Iar alta scapa catre ext~r':. rotorul p~inpei nu"ai:e g~~ri de echih!=>ra.42.l. Lichidul de spălare este adus de la o.j'!~. confecţionată din m<l. pe lîngă rolul de ungere ŞI racire.172 Pl:Z'EREA IN.a~e. un inel din garnitură moale. folosesc scheme de etanşare de felul celei prezentate în fig. care sînt cqlectata la partea Infe!lO~ră a lagărului p?]ll~ei .~es~arţe In doua părţi distincta setul de garnituri 5. După cum s~ ob?erv~ din figură..O!: (sag:eţl~edesenate cu.eno:. . Pompele care vehiculează lichide 'Cu suspensii sau impurităţi.. sub formă de picătun. micşorînd uzura acestora. .uş. pentru.. denumit}n limbaj uzUal "bternou". In afară de ~cest. astfel c. ~In~ l~ inelul 4. In scopul cun?aşteru principiilor de funcţionare a etanşărilor utilizate la pompe: in con~muare sînt prezentate cîteva din cele. se utilizează diverse soluţii constructive care a? ca scop sahsfa~e.. desparte în d:e~tul inelului l!lte. Spre deosebire de solutia anterioară. "" .ă şi.em. bumbac sau alte materiale adecvate e~te deformat în .. În acest fel. aS:fell/lClt să permită o.!lzăde obicei la pornp-Is la care nu se impun condiţii de etanşeitate absoUlU. lichidul este folosit ŞIpentru S? 1 '.' Pr~ncipiul.u ceva ~aI redu?ă decît presiunea din carcasa de. ..43. în ambele cazuri. -: Presiunea ab~<:lută din acest spaţiu are o valoare mai redusă decît presiunea atrnosferică . dato~Ita e~ect~~1 de Iaminars.care sa nu pr?voa~~ degra~~rea gamituriişi a suprafeţei arborelui.a exist.unl"!~l?O~Pf' de construcţie specială. 3. fie lipsit de impurităţi. care pot pătrunde în spaţiul dintre arbore şi garnituri.~e~ cerinţelor de. cu ~rLUri de. Pentru pompele de presiune medie sau înaltă se utilizează soluţia de etanşare prezentatăIn fig.hcul exploatării.~pt. .43.arbore ŞIgarnituri. Etanşare~ ~oale. . .. Etanşare cu garnituri.. de funcţ ionar« este următorul. 1... strîngerea presetupei se va face moderat pentru a permite scurgerea lichiduluisub formă de picături.şi evac~ate la reţeau<l.' . .Presi~nea absolută din spaţiul respectiv are o valoare mai mare decît presiunea atmosferică .~.nş:rea se reallz~aza numai pnn Iabirinţi. refula~e a pompel.ă impuris . Iichidul care a sc~pat prin labirint se găseşte Ia o presiune a cărei v~oa~eeste :c.de. sau care aspiră din vase aflate sub presiune. etansarea pompei împotriva pătrunderii aerului din afară.d~ canallz. aici rotorul 1 esţe prevăzut. . '._!'. rezisten~e la uzură.·.~II. Imp~edecînd scurgerea lichidului spre ~xt. b-ide făr. lichidul care scapă coritribuis la răcirea p~es~tupel. Acest lichid trebuie să fie lipsit de nocivitate pentru a nu dăuna mediului înconjurător.. mai uzuale soluţii c.le plină în figură). 3..cazul pompelor montate sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie. . Pentru a evita ~stfel de sltu.' ':/ ''t. " . '. particule dure etc.. .. împiedicînd astfel dszamorsarea acesteia. Etanşare cu garnituri moi ~i circuit intern de spălare. precum ŞI a celorlalte condiţii J. .. sau la care motorul de antrenare este lI~corpora. m exteriorul pompoi. cinepă. u.. astfel că in spaţiul a dinaintea pr~set!lpeI.'. 3.42 este arăt~tă schem~ unei etanşări cu garnituri ~oi. c~re . 1"'. Atunci curentul de lichid de spălare va avea un singur sens (săgeţile desenate cu linie întreruptă în figură). ~ Fig. J. In această situaţie.apre~entat~ se.rn.ele de Joa.': . s Lichidul trebuie să fie curat. iar lichidul circulă 2 pnn canalele I?terIO~re ~.teri~e.?.Jichid de etanşare". fără impurităţi . .tiIi7. ~i~ ".locaşul presetupei da. lichidul mai poartă şi numele de .nu uz~ prematur arborele şi garniturile. --. echilibrare a impingerii axiale. la care el<l.Izeaza po. Bineînţeles.aţu. ă presiune ce \·ehiculează.a . Din figură se observă că inelul laternou este plasat înaintea gar. .to:ită comprlmărli exercitate de o bucşit ŞI. din azbost grafitat. .ă ? pa!t~ reintră în pompa. . Etanşarea moale este o etanşare Clasică şi ea se utiIjIZ. ht. astfel preseaz~ suprafaţa arborelui..a p. c tăţr mecflmce. l.şI 1<1.. '.. In acest'fel în spaţiul dinaintea presetupei se stabileşte un regim de presiune care poate' da naştere Ia următoarele două situaţii:. Aici. sursă exterioară ŞI el trebuie să.~chiar în corpul pompei Ji lichidul circulă şi prin interiorul acestuia.c~zul pompelor care aspiră de la nivele inferioare. ~mgere şi răcire a presetupei. Pentru funcţionarea corecta a etanş.c f. pompa fiind de joasă presiune. Din acest motiv. care se u.rnou în d?uă s~nsu~i opuse.. .eazăde asemenea la pompele ce vehiculează lichide lipsite de rmpurităti. Seh. 11' . .:ru~ este !1ece~r ca strîngerea piuliţelor presetupei să se facă moderat.pnstnu. moi din azbest grafitat.re efortului ~XI~..44. In reaht~te forţa de presare trebuie aleasă astfel încît căldura degajată prin fre. .nit~nlo~ de etanşare.oară.tl\T~. Aceste tipuri de pompe au arborele protejat cu o bucşă denumită "bucşă de protecţie" sau "bugă de uzură". ele fiihd cunoscute sub denumirea de "pompe ermetica". şi a~e tendinţa de a curge prm s~aţlul dln~r~. luJ:>rlf~ereauprafeţelor de frecare.. ".nisip.. 3. In ~g.scurgere de lichid..i. . FI1NCŢIUNE ŞI INTRETINEREA:PO)(PE( EXPLOATAREA ŞI INTRETIXEREA POMPEI IN INSTALATIE IN IlXPLOATARE 173 .

peste I05'C.ppm 1 t /c Ide ~drmale ~int cOnfecţionat. deoarece negliCIrCUJtde spălare exterior. se'intrebuinţeazădiverse dispozitive.. est~ nec~sara . Etanşărilş cu garnituri necesită anl!mlte operaţii de întreţinere care trebuie efectuate cu·. din care o parte îmPI~dIC~ patrunderea impurităţilor şi pro~eJ('aza ~'tanşa:ea. 3. copşffinciozitate Je FIg. un dorn confecţionat din lemn).. 3. i cu tem~era. In fig. acesta se protejează in porţiunea respectivă cu 1-2 straturi . care are o presiune mai mare deCÎ. a~lg?rînd ungerea şi răcirea pre~etupel. . Etanşare cu garnituri moi şi cameră de răcire a presetupei. - I .45.garniturilor. jarea celor mai mici amănunte poat pompei. '. cu ajutorul unor dispozitive care trebuie să le asigure dimensiunile şi forma corectă . car" trebuie sl fie aşezat il! dreptul orificiului Iichidului de etanşare.i5. dacă presetupa este prevăzută cu un astfel de inel. Fig.46.el trebuia s~ ~ie neutru pentru ~ nu _ rmodifica propnetatIle acestuia. apoi se introduc g1rnit. r-miji!2~[2~F~' La pompele care. iar operaţia trebuie efectuată astfel: mai întîi se introduce inelul de fund.n o secţIUne transversală pă... 3. sau chiar Fig..? din azbest grafitat. . care sint Plai ~or deformabile.tu.47.de hîrtie cerată sau hîrtie pergament. sau arborele de rezervă al acesteia.. Dacă garniturile nu pot fi procura te sub formă de inele. 3.' .174 EXPLOA'fAREA ŞI 1NTREŢlXEREA POMPEI 11'1INSTALAŢIE Pl"NEREA IN FUNCTIUNE ŞI 1NTREŢII'EREA P01IPEI IN EXPLOATARE 175 de spălare.!. Aceasta se obţIne. din punct de vedere dimen= A-A 'moi sional.tcea a Iicbidului pompat.. av.şi. Secţionarea inelelor se poate face intr-un plan' vertical. perpendicular pe axa garniturii sau inclinat la 45° faţă de aceasta. cînd aceasta este demontată. Pentru a nu deteriora suprafaţa arborelui.t~ncţion<irea defectuoasă : Ii hi -(. Fiecare inel de garnitură se introduce separat şi se impinge în locaş pînă ce opune rezistenţă. iar cealaltă se scurge In exteno. Dispozitiv pentru confecţionat inele de garnitură cu tăietură dreaptă" : ' Fig. Dispozitivul este alcătuit dintr-un arbore auxiliar avind diametru! identic cu cel al arborelui pompei (poate fi folosit in acest scop chiar arborele pomp. vehiculează lichid'. infăşurat În colaci.ri ridicate.. în funcţie de numărul garniturilor. atunci acestea se vor confecţiona din şnur.~!L: m JL inclul latornou. Tăietura oblică se foloseşte la garniturile moi cu inserţii metalice. ridicată .. 3.n ::!""'C leCa III pompă cu lichidul vehiculat r]/.temperatură. 3. LIchIdul de spălar0 .rtit di~ ~at~~l~ ire. ' . .l'atăşi care. ' " Pentru tăierea corecti i 'gamiturilor.un opuse.47 este prezentat iun dispozitiv pentru tăierea .' :'. trebuie să se potrivească perfect cu golul locaşului din corpul presetupei.' destinate etanşărli pompelor cu presiuni reduse. pnntr-? construcţie prevăzută CIl :a~era de răcirs. sau sub formă de şnur continuu. perpendicular pe axă. În mod obişnuit it a':'leaca efect . fără inserţii metalice. aşa cum este prezentată In fig. Fabricile producătoare livrează garniturile sub formă de inele gata conf€c'ţionate la diverse dimensiuni..~i. . Prima soluţie se utilizează de obicei in cazul gamiturilor mo]. simple şi practice ill: acelaşl timp. lmpingersa se realizează cu ajutorul capacului presctupei sau utilizind un îrnpingător ca cel din fig. situaţie care ar trebui evitată ori de cite ori este posibil. . Inelele se vor aşeza cu tăieturile decalate la 90°_120°. . precum şi restul garniturilor. garru un e mal utilIzate la . Împingător pentru garnituri moi. Garniturile se montează in locaşul presetupei numai sub formă d" iud.:. destinate pompelor ce f!1ncţionează in condiţiidepresil1n~ . se divid» În d?u~ :en:.ei. impl. acee~. J.-16.r.. Etanşare cu garnituri moi şi personalul dedeservire.I"<lclreapresetupei.

Iar.l..borţl. El este prevăzut cu o faţetă oblică. se va proceda. deci şi presiunea.l. i>~1lă ~ distanţa 'dintre capeto dr-vin.:-'-- _ . Inel laternou. Tirbuşon pentru garnituri!or.~. Acest lucru se poate constata în mod foarte simplu: atingînd cu mîna corpul presetupei şi apreciind aşa cum s-a arătat anterior.i8.ctueze cu ajutorul unor scule speciale .i _jiiulului ~l'ib' \l)~ cfup..53. g. ext ra e-rea Fig. presiune~ de <.50.' dUll~'l linii (fig. Î11' . sîrme .• . astfel că. piuliţele prcsetupei. avînd dimensiunile cor~spunzrttoare cu ('el>-al" s-cţiunii şnurului. 3.fect uzarea neuniformă " 'llnnf.aJ1n~. Piuliţele presetupel se stnng iniţial cu mina.. . pe care se face tăierea şnurului sub formă de segmenţi. uniform ŞI moderat.itI Incorect -.: !:""tţin1i.inc locaş~l ~resetupei. deoarece deformare a acestuia va fi diferită faţă dp inelele mai \'"du. . ~ ~ . Fiecare inel se montează separat. g. . s... temperatura.eti:u1rborelui. Fig. se scot garniturile uzate şi s~ . apo!. Astfel dacă o presetupă este strînsă prea tar~... îndoite la un capăt ŞI scoaterea acsstuia m afara presetupei. Se recomandă că această operaţie să se ef.\_T_'\_R_E 171 ~nurul.ce are ca ('. ceea ce conduce la un regim termic ridicat al intregului ansamblu. se interzice utilizarea. sau prin măsurarea circumferinţei arborelui. lungimea axială a pachetului de garnituri se micşoreaza.a ~ verifica dac~ string!rea.. Pentru scoaterea garniturilor. garniturilor.ontact dlI~tre ga.5 ori lăţimea unui inel de garnitură. Fig .r(.6 Fig. . Dispoziti" pentru tăierea clinată a. apoi se trage cu creta o linie dreaptă longitudinală. Pe măsura uzării garniturii. :.are a s~rîngerilor succesive. 3. se strîng cu cheia. Dispozlt r pentru con. 3. şi suprafaţa arborelui de care au rămas lIpIte resturi de garmtura. cu un. . pînă se restabileşte regimul iniţial..'il• După montarea' întregului pachet de garnituri..-. astfel: se apucă cti ambele mîini cele două capete ale. 3. '<'# " " Capetele inelelor trebuie să se atingă fără a se încăleca .tirbuşoane . Tirbuşoanele se introduc diametral opus în locaşul presetupei.'2.de mănme corespunzatoare. astfel încît presarea garniturilor ~ permită o uşoară scurgere.48. . 3.('. un criteriu de apreciere a funcţionăru corecte a a~esteIa..51. ln alt dispozitiv pentru confecţionat garnituri cu tăietura oblică este prezentat În fig. .rii Ii. care se constată :. 3. /.c~pe~('IeSţ. . 3.••IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POMPEI IN EXPLO.:~e.52.ll1l In rl. Ine~ului şi. a Iichidului pcrnpat.51. :'!~a '~tlnl ~I' . Inelul laternou este prevăzut prin construcţie cu două deg~j~ri care permit introducerea unei tije. ~e obtine astH un segment secţionat la 45'.iri~le .desc~idr~diaI..~:.unei deformări permanente sau ChIa! rupen. ~eea. Luneimea acestora se stabileşte anterior. se roteşte arborele cu mîna p~ntru .~urul se înfăşoară strîns pe arbore. Temperatura de resim a presetupei co~st~t.. deg. pentru ~ntrod4~nrElape . după care.~J. 3. etanşarea nu mai poate fi asigurată.. operaţia se execută cu atenţie pentru a nu se zgîria suprafeţele de etanşare. ."ptnl garmturll')!' r(·~p:'c::·.Ie~jip'!Il! . p~ diagonala dintre cl'l.chidelor reci.care trebuie să fi~ perfect curate. la un moment dat. ~a urm.iaşă cum sEilarată in fig.49.. Dispozitivul este alcătuit dintr-un jgheab de lemn. iar garniturile trebuie înlocuite . Pentru aceasta se procedează astfel: se opreşte pompa.deoarece acestea pot deteriora suprafaţa arborelui sau locaşul presetupei. Se admit de regulă 40-'-:60 picături într-un minut...5t1. De asemenea b.rnttu:l şi arbore devine prea puteI?ică.l c ~u Jum~ate din dla"?-.!:+. 3. .176 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POllPEI IN INSTALATIE PUXERE •..Montan~a garniturilor se face numai după ce în prealabil s-a efectuat o ver~fica~e minuţioasăia locaşului presetupei şi .'3. la 45'.9. aşa cum este prezentat în fig.1 () va lnar= ug":1L'i.-tunc~cînd s~urgerea devine abundentă... .ţ.> taie cu un cuţit fiecare inel.a:niturilor pe arbore nu este prea putermc~. Ca regulă se recomandă inlocuirea întregului pachet de garnituri atunci cînd rtingim~a acestuia s-a redus cu o valoare ce depăşeşte cu 1. _ Tăierea oblică a inolelor se realizează de asemenea cu ajutorul unui arbor» an xiliar. după o garnitură model. sub formă de picături.. se înşurubează în materialul garniturii şi apoi se trag cu atenţie afară astfel cum este arătat în fig.l car.î'). de etanş~r~ va fi diferită.fără rfsCul.desfac axialşi seintroduce a inelul pe arbore.(>C. Extragei ea 'garnlt uri!or ajutorul tirbuşo~ului. <ţe garnitură se înfăşoară strîns pe acest arbore. Fig. .r"1 a. ' -----4 Fig' .4S. de garnituri 'cu tăietură 'Oblică.o cantt!ate Imp~rtanta de caldura.. apoi se trasează longitudinal două 111111 distantat» între pl" ('1.-. fig.]. ".. fig.curăţă b. se taie fiecare garnitură in parte. 3. se .. unor scule improvizate .::-:~~:l i~ Inlocuirea separată a unui singur inel de garnitură este eontraindicată. :\lo11tarea pe arbore a inelelor de garnituri..).a suprafeţei de etanşare ~ arborelUi. în cazul pomp:.. cuţit foarte bine ascuţit. 3..••.şurubelniţe.

mei mal mici]. Dar simpla deşurubare a piuliţelor de stringere nu-şi face întotdeauna efectul deoarece s~ întîn:PIă frec\'enţ ca întregul pachet de garnituri să se deplasez~ fără îr. dacă se constată în continuare ca presetupa este prea caldă. .: . clt! diferite forme. 3.. 3.unabii«.54.pu~nirea po:nrei. De aceea.. j-< c::. obţme o scurgere sub formă de picurare. aplicată cu precădere la pvlllpe şi ea se utilizează în special în situaţiile de pxploatar~ c~re impun condiţii severe.t prea strînsă încît a scos fum. •O. Pentru siguranţa funcţionării. o garnitură. . strîngerea piulitelor făcîndu-se cu mîna cît mai uniform. etanşările mecanice prezintă avantajul unei depline siguranţe în funcţionare. F. Acest lucru ~ste un indiciu ca lichidul de etanşare circulă şi deci funcţionarea este corecta . cu condiţia ca etanşarea să fie corect aleasă şi montată..r "b.respecÎl\"e nu mai pot fi utilizate. D-d (3.('f'. răsucite ŞI Impregnate cu seu sau unsoare grafitată. .<.5.deoarece. ' Secţiunea şnurului este un pătrat cu margini rotunjite. Şnurul se obţine din împletirea acestora în diverse forme care trebuie să cores~undă condiţi~lor impuse de sistemul de etanşare. in comparaţie cu sistemul de etanşare cu garnituri moi. i.\ 1). f)_up:.a fie mtrodusă forţat m locaş ŞIva avea ca efect o presiune de etanşar~ n~umformă. I -. .:7. De asemenea. o -7 .ce. Schema pentru alegerea dimensiunilor garniturilor. 3. ŞI nu va realiza presrunea de etanşare uniformă necesară. ea nu v~ umple complet spaţiul.. care a fos.imensiu~il~ garnituri..' '-10. . rezultă că strîngerea este prea puternică şi deci trebuie slăbită.~:" s~ se micşoreze presiunea de etanşare.~ :-t·:. Fig. se recomandă sa s:: scoat~ to~te ~nelele. se va urmări intensitatea scurgerilor şi se va regla astfel stnnger. necesitînd o intreţinere minimă. se vor scoate separat inelele şi se vor reintroduce de asemenea separat.13) în care: ~ esţe diametru! arborelui şi D .uNCŢIt:NE ŞI INTRETJ:>EREA POMPE! IN EXPLO.1'''' td)".!!core~pu~~ătoare cu locaşul inelar din corpul presetupei (nici ma! ~a:I.' . Ş . Alegerea corectă a dimensiunilor gamiturii trebuie făcută conform schemei de principiu din fig. .i pri~ lăţire. '. 3. - ~0J.--' __ I .. este practic compro~Isa ŞIgar.ul.r~e . • <?arn!t~rIle moi se confecţionează din fire subţiri de bumbac sau de azbest. loc~şului presetupe!.l.FO.mtunle.~.este total greşit' ŞI contr~m~Icat. De aceea.şi' modele de garnituri mei. deoarece firele din care este alcătuită garnitura nu rezistă" la ŞOCUrI I aceasta se degradează rapid.diametrul Iocaşulul presetupei. mecanic:i" reprezintă o soluţie constructivă modernă.. dacă garnitura are 'tin diametru exterior n:al m:c dec~t cel ~.55 sînt prezentate cîtpva modele ci.ea 'p~na .54.: .i\·t'. 178 ExrLOATAREA ŞI Il\TRETISEREA POlfPEI IN Il\SHLATIE Pt:~ERE. Procedeul de a mări d. Fig. să se cureţe cu grijă locaşul şi arborele şi să se introduca garnituri nOI. 'eiocan .5. . d~ ~ecţl!l~e. Etanşarea mecanică. cu grosimea prea mare i va trebui s.a ei cu lovitul'Lde. Grosimea garniturii se stabileşte cu ajutorul relaţiei: S=-2 în fig.· garnitui'i moi..::.etanş~re. se. este contraindicată folosirea unor gamitll. în ceea ce priveşte scăpările către pxtpri(Jr: 11C)qcl. Etanşarea mecanică.· ~i)_\.\LE 179 dacă se observă că presetupa fumegă şi se constată un miros specific de ars.H. ""!!'!mit:t . radic-aruve ptc.

o parte din Iichid v~ patrunde.llchlduIUl este mal mare decît presiunea exterioară. .l.~rub: Valoat:ea~<lţel de fixar~ 'este .4".~..~t.!.•.a~~rile mecanice ~ ·tn~adrează tn cate: goria de frecare limită sau mixtă. cele două suprafeţe de al~nec~e ~e adaptează rec!pioc.. in anumite porţiuni ~re loc o. .ele~llt ~~t.ered!1să. astfel că în funcţie de situaţia din exploatare se pot admite anumite valori ale scurgerii. .ipate o forţă de frecare care conduce la o încălzire a etanşării şi în Fig. in general. • . p~trl:l:feluri de frecărij. unei manipulări neatente a stanşării in timpul montării. rec . În scopul preintim.alunecare ale' acestora trebuie. susţinind că in asemenea situaţii cauzele se datoresc unui montaj defectuos.ază lich!de ~?raziH'.56. in~re feţele de alunecare ale inelelor şi va asigura ungerea..~ cu ngurozlt~te. inelele se confecţionează din materiale ce au la baza diferite combinaţii de carburi metalice. . astţel. dacă SI' aplică o răcire suplimentară. .. Practica' arată ca. dată in' câtatoâgel~ l~elor producă toa~~ ~a... care nu trebuie să le influenţeze comportarea.cum est~ prezentatiI!§ShemCl din fig.<:. Fr~~area ~ixtă este asemăn. vaţlOr~are a lichidului. pori sau fisuri. La frecarea lichidă suprafeţele de alunecare sîntjseparate printr-un film de lubrifian.. dis~zitive spe~i~e de control optic .l~'. •• U. materialele cele mai uzuale din care se confecţionează inelele sînt: _ pentru inelul rotitor: cărbunel~ realizat prin sinterizare Jiu di\"t. !f'J'. astfel că in e.• La frecarea uscată.~suprafeţele de alunecare"ale melelor. iar etanşarea se realizează intre cele două feţe de . î.ş~ vinăJn.\ PO~IPEI tx EXPLOATARE 181 Din punctul de \'f·dere al caracteristicilor constructive şi funcţionale. .\ ŞI I:-. . Pot fi utilizat.earc11l~ise.alunecare. La frecarea.limită •....·r~en'ţt'le de amestecuri ce au la bază grafitul..i~ ~.200'( .... o etanşare mecanică se compune din două inele în contact. 3 . Din acest motiv. Din expunerea mcdului de funcţionarereisse că"itI1t!... iarspaţiullamit. 0_1.L . r '.-c<. sCllrgex:.a~illc de~·.iar etanşare~ fu~cţiod nează defectuos.~.'f':I!'·:. . astfel încît în mod pr~ctic nu apar UZUrl.(t: .inel fix. 3..unş. pentru etanşări cu inele executate din două bucăţi. _ pentru inelul fix: fenta. chiar sub formă de picături.. tnsotiţde:ciupituri şi fisuri. Din prezentarea datelor de mai sus rezultă că etanşările mecanice răspund practic la toate cerinţele impuse de exploatare. trebuie luate J . .".!... Lubrifierea suprafeţelor de alunecare se realizează oarecum asemănător ca şi la sistemul de etanşare cu garnituri moi . aşa .'. iar local. sau alegerii necorecte a etanşării.250 bar.56. iar celălalt se roteşte împreună cu arborele. E :i. În mod tacit însă..t care le ~piedică . Schema etanşăr ii mecanice:.. . . În cazul in care calitatea suprafeţelor este necorespunzătoare şi prezintă denivelări.::"'·~)"'··.cul. -între suprafeţele ce se află in contact nu există un film de'lubrifiant cars să reducă coeficientul de trecare. care-i perrii"iteo deplasareaxială. Pentru micşorarea forţei de frecare.' J.arc e! Icoidal .domeniul presiunilor: p = 10-5 Torr . care poafţ' atmge v~oarea pr~slUnll de. materiale ceramice de duritate foarte mare.filmul de lubrifiant este parţial intrerupt. ..: 4 " 3 f' zitatc minimă. să fie absolut plane şi să aibă o rugo. . contact. .n spaţiul ~n care ~acă se găseşte montată ~tanşare<l:' valo~re~ p. Se precizeaza ca pe plan mondial nu există norme care să reglementeze valorile limită admise pentru scurgerile de lichid la etansările mecanice.. et...•T. adica in anumite porţiuni frecarea uscata nu poate fi evitată..şi la temperaturi mai ridicate. :\~~f. Etanşarea lichidului âflat sub presiune Si' realizează pe suprafaţa A.. materialele din care sînt confecţionate inelele se aleg dintre cele care au un coeficient de frecare redus.. mixtă şi lichidă..TREŢISEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:~EREA IN FUNCŢIUNE ŞI ISTREŢIXERE.1..f~tpearbOre cu. se recunoaşte că termenul "scu:gere zero" nu trebuie considerat ca o noţiune absolută. •.ea evine abun~entă . montat Pe arbore cu un ajusta] suficient de larg. măsuri de lubrifiere a suprafeţelor respective şi de evacuare a căldurii degajate..• .t:ll '(1 un . . I " . Finisarea lor se obţine 21 pria lepuiro pe maşini de lepuit. iar uzura este minimă. dar totodată este necesar să se ţină seama şi de natura lichidului vehiculat.!~si1}i.. . suprafeţele <ţe.\!l . ~. Li eranşările destinate să echipeze pompe ce \~ehi. ~·:1:t:"::.că scurgerile se reduc progresiv..xteno!...tar ~reează o scădere puternică a presiunii. )nelul rotitor 1 este.:.i1'.l14l •. a glează cu ajutorul OPI:lţoriilI...a~ofl care practic sînt imperceptibili.diametrul arborelui: D = 5-500 mru.ţ!Tl!). Etanşarea pe arbore se realizează cu ~n·.limită. domeniul de aplicare a etanşărilor mecanice cuprinde următoarele limite: .lL1I.ătoare cu frecarea limită.v~dereal fr~cării. au loc scăpări subformă de v.domeniul vitezelor de rotaţie: v = pînă la 100 taţs.. 3. care reprezintă locul de contact al celor două inele.. acestea trebuie să se lipească prin adeziune şi să opună o oarecare rezistenţă la incercarea de a le desprinde... i .lf'.reslUnll. aşezate perpendicular pe axul pompei. . bronzul.inel rotltor : 2 -. O verificare expeditivă se poate face chiar de către monfor/ prinpresarea manuală a celor două 'inele (unul către altul) pe suprafeţele de etanşare. oţr-lul ::1:. care poate provoca deteriorarea suprafeţelor de alunecare.·xtu!. pentru etanşări cu inele executate dintr-o bucată. Cantitatea de hEhld care p~. dar viscozitatea Iichidului Joacă In acest caz un rol Important coeficientul de frecare se reduce. Firmele constructoare de etanşări mecanice nu admit scurgeri sub formă de picături. Inelul rotitor este apăsat de un arc. Din punct de.J.180 EXPLOAHRE.t~nde intre cele două feţe este extrem ~.r~h. astfel că cele două suprafeţe sint supu~' unui proces de uzură intensă. pinării acestor inconveniente.•.. iar verificarea calităţii suprafeţelor se face cu . .domeniul temperaturilor: t = . t. În acest sens.re~ul(~~spectat. D = pînă la 1000 mm. frecare u~at~.teIlWcă sint ·~'W-0~ute..i".~ată..: .. final la uzarea inelelor.""t •••. din care unul este fixat în carcasă.cpr itor..:~·". :Contorm~:figurii. pnn efectuarea unei perioade de rodaj.. + 450'C.\:J.. In principiu.. • • În .

tipului constructiv ŞI a materialului etanşării este o sarcina a constructorului depotnpe. este de ordinul a 10-12 cm3/oră. este recomandabil să consulte specialiştii fabricii constructoare de pompe. presiunea de contact este mai mare -decît presiunea lichidului de etanşat cu . presiunea lichidului ce acţionează P" suprafaţa A rezultă ca o dife~enp dillt:-e presiunile d~ p~ feţf'le.Dacă pres. In fIg.~1 o o" .etanşări o • o o o La presiuni superioare valorii de 10 bar. sau "etanşări echilibrate".ti: determinarea.care suprafaţa A. 3. că presiunea pe sUfrafeţele de contact este mai mică decît presiunea lichidului de etanşat ŞI este determinată de raportul: l·BI A (3. Rezultă.presiunea' lichi-dului pompat.La et. la o pompă de mărime medie. care serveşte la răcirea şi Iubrifierea etanşării. care impun condiţii mai uşoare. . iar lichidul preluat la presiunea de lucru s. exprimat în procenţ~.li) jibrate v: . . 1 • . două categorii: etanşărilo mecanice se pot . . . cu echiltbrarea presiunn.~u pres~unea Iichiduhri ce trebuîe et!lnşat. iar etanşareâ . constructi\'-funcţional. opuse. Alegerea etanşării mecanic~ c~e urmeaz~ să echipeze l??mpa. După cum se observă din schemă.se uze~ prematur. Schema de montaj a etanşării.'1". respec.I?in punct ?e veder~.": :/"" hc I U Ul l' etanşa .TIE PUSEREA Is FUNCŢIUSE ŞI ISTRETISERE. 3. la care circulaţia Iichidului de răcire se face prin exteriorul pompei. o cu o . ma B. După cum SI~ remarcă din flg.spaţiul d? etanşare are o valoare mai redusă decît presiunea ':le~hu!uI exterior.iun~a din . Din !lc.)9. prin urmare.faţa de cont~ct dinţre cele. este mal mare decît .0 valoare determinată de raportul -celor două suprafeţe. . d t A -. nsechilibrate.ura ~r~şte i?e~te li~itele l>ermise.\REA ŞI lliTRETlliEREA POllPEI IN INSTAU.ta". h . . a cărui poziţie se găseşte In planul celor două feţe de alunecare ale inelelor etanFig.! (" .. 3. denumite şi "etanşări neechilibrate" . pe care se exercită presiunea Iichidului de etanşat.v". al: inelului rotitor ŞI ea se transmite inelului fix pnn Intermediul suprafeţei Bl' Dar contactul dintre cele două Fig. 'o o". pompă este echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix.anşarea fără echilibrarea presiunii. datorită presiunii m~ri.PractIc. Schema etanşării inele se realizează pe o suprafaţă alcătuită din sumecanice echilibrate.i:::~:: . utilizarea unei etanşări neechinu mai este raţională. 3. 3. Acest raport./ 182 EXPLO. deoarece forţa de apăsare a celor două inele capătă valori Importante.57. / -. + B2' echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix.um se observă din figură. supi-Maţa A pe care acfioneitZl presiunea h.:'n .jS: .est motiv.indică gradul de echilibrare aetanşărli. Priza de lichid este situată pe carcasa de refulare. .în raport Cll cea-a etanşărilor echilibrate.60 reprezintă soluţia de montaj a unei etanşări simple. el trebuie să aleagă etanşarea cea 'mai potrivită şi. şi inel rotitor . ~ i" Inscopul dea Inlesni cunoaşterea şi însuşirea cunoştinţelor referitoare la etanşările mecanice. sării mecanice neechilibrate. Schema etansărjţ rnecanice neechiIibra t~. • hid I . . sau in . 3. Schema din'fig.H. Totuşi. culaţie exterioară.etanş~lr! fără e~~ilibrarea presiunii. brată J.:' Bl +B2 B ///' Fig.presll~nea de c~ntact dIntre 'cele două feţe are -o val~area mal mare decit: presiunea :Iichiduluî. . In clasifica .~ POMPEI Is EXPLOATARE Conform datelor din literatura de specialitate.59. c : ~ el" om. contact este determinată de presiunea diferenţială a pompa . de cont!lct dintre cel: două feţe de alunecare.acţlonează In ac~isens -cu.chld~ul dm. _ . etanşărils neechilibrate nu pot fi folosite Ia pre~IUnIprea mari. cu ciretanşarea suprafeţelor inelelor de alunecare.'.etanşăriIe din această categorie pot fi utilizate pentru p.resiuni ce nu depăşescvaloarea' de la bar.hi""".' . . Pentru înlăturarea acestui inconvenient se adopta o soluţie constructivă. suprafaţa de alunecare este echivalentă cu suprafaţa pe care se exercită presiunea Iichidului ce trebuie etanşat: pri~ urmare şi presiunea specifică este aceeaşi cu cea a lichidului r~s~ctIv. două inele este egală chiar .atunci est~ necesară aducerea în spaţiul de etanş~re a unui lI~~ld cu o presiune superioară.suprafaţa B de contact" În această situaţie.ţn 'realltate. . 1n această situaţia.e introduce în locaşul etanşării printr-un ono ficiu . ocazia reparaţiilor capitale. .. in acest sens.Dup~ c. 3.57 este prezentată schema unei etanşări mecanice neechilibrate. în continuare sînt prezentate cîteva din construcţiile caracteristice pompelor uzuale..:. . cantitatea de lichid care se scurge sub formă de vapori. In fig. "'cazUl cind beneficiarul doreşte ca la o pompă să inlocuiască etanşarea moale cu una mecanică.60. Etanşările mecanice neechiIibrate se utilizează în numeroase situaţii -de exploatare. l? exemplul prezentat nu s-a luat In considarars forţa ar~ulul care .Etanşare neechilicu presiune specifică 'm1rită. presl1!ne!'-pe . .~el 5~ tem'p~r~ţ. '~ato~tă:'tOCmai acţiunii oarcului.58 este pr~zentat~ sche~a~nei etanşări mecanice Ia . Fig.tcare Posedă datele de bază şi condiţiile de funcţionare în exploatare furnizate de beneficiar in formularul cerere de ofertă. datorită construcţiei lor simple . -=====:=:g:fu::-..~t.

~L. Această etanşarp'este d-numită uzual .ec~nică nu ~ecesită prac. Exemplele descrise mal sus nu epulze~za dlversel~ soluţii de mo.amplasate în planul suprafeţelor de alunecare ale inelelor respective. deoarece datorită gaurilor de echilibrare prevăzute in acesta.•. este arătată sch~~a. 3.da deplină satisfacţie în exploatare.p:l'esettipel sînţ.. combinate.ti. EI trebuie să fie lipsit de impurităţi şi să aibă o presiune superioară cu aproximativ 1-2 bar faţă de presiunea d.din exterior...mec~..".. __ .64.. utilizată la o pompă pentru lichide abrazive. In fplul acesta. In schema prezentată.' lucru a pomp-l. şi una echilibrată.61.6. 3. De obicei aceasta este alcătuită din două etauşări simpla aşezate: . Fig 3.se~a ŞI de marea vafletat: ~':' de forJe 'constiucHve'a:aoptateCl~ :f~~flcil~ produ~atoare. Eranşarea mecanică dublă. 3. După cum se observă din figură.\ ŞI INTRETI!'OERE. rnon-pai. între feţele de ahmecare.62. camera presetupei este pusă în legătură directă cu conducta de aspiraţie şi prin urmare se găseşte la un regim de depresiune.~·t. .~L.. '~F Fig.~:d. 3. . Etanşare mecanică dispusă în tandem.lichide c~ au.o\ P01IPEI Ix EXPLO..\ POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:XEREA IN FUI>CŢWNE ŞI II>TREŢII>ERE. care trebuie ----_ . ':.. .a ca montar~a unei etanşări mecanica reprezintă o operaţie foarte delicata. etanşări me~amce ~ se facă numai In conunei formitate cu prescriptiile din cataloagele furnizorului..63 se prezintă schema de montaj a unei etanşări duble.9!14 ţm~..te l~tilizată ~e o?icei la pompele ce vehiculează .. t~nd~~ţa de cristalizare.61. neechilibrată.'" .:m" eS..nd. inflamabile etc. arcul de presare. vehicularea de Iichlds cu particule solide in suspensie. d~ montaj 'â.ntare a etan ărilor mecan~ce.Ej~". .pille 111 meca- nică dublă.spate in spate".n ac~st punct de v~dere se prec~eaz. fix. Etanşare -cj . u'~ei:. In cazul vehiculării unor lichide cu toxicitate ridicată sau foarte inflamabile. Această soluţie . se utilizează montajul "faţă în faţă" sau "combinat". De aceea. toxice. În fig. . etanşarea echilibrată este montată spre exteriorul cutiei presetupei. se creează un film de fluid care împiedică pătrunderea particulelor abrazive şi asigură protecţia împotriva uzurii prematura.\RE. deoarece oferă o singură sporită împotriva pierderilor.ta. elementele etanşării . cchiliLrat. Lichidul d: etanşars şi spălare se introduc.•. 3. alcătuită dintr-o etanşare simplă.tata . .~_----"_. 3. In schema din fig. Etiln~lre cu inel m"G1JlICJ.\TARE 185 nu poate fi realizată direct cu lichidul aflat în spatele rotorului.{lxe in carcasă iar contramelul se roteşteedată cu arb6'tel'l. prin două orificii .. . ".3.va .acareelemeteb.'. Etanşaroa dublă dispusă în sistem ... neechlltbrară..faţă în faţă". în acest scop.•. etanşare a m. J.este aratata ~n flo.184 EXPLOAT. În !?ituaţii în care parametrii exploatării impun condiţii mai dificile. i' F r~. operaţii de întreţinere.62 este prezentată soluţia de montaj a unei etanşări duble aşezată "spat~ în spate". montaj spate in spate. Aşa după cum s-a ~ră'tat anterior. etanşarea dublă are rolul de a impiedica scăparea acestora în atmosfera exterioară. Fig. se utilizează ca soluţie de montaj etanşarea mecanică dublă. in "tandem" sau "combinate".cu inel rotitor". Iar dacă a fost corect aleasa ŞI mon.~ce simpla.inelul de grafit.s~ rece mandăcaalşgersa Ş~ uţ~liz~x:e<!. combinat". In fig. manşonul din cauciuc şi carcasa metalică desprijin _ sint solidarizăte împreună cu arbJreb şi se rotesc odată cu acesta: în timp ce contrainelul este fix în carcasă: ' 'i " " .mai<!l). Di. polimerizare sau cracare.

3. . se vor executa teşituri conform cotelor indicate in fig. 3.68). care se vor ajusta.montarea inelului fix.67. Se verifică rotunjire ale umărului ardacă ir~ul s-a aşezat corect şi se tncearcă tensiunea borelui. ~e unge şi suprafaţa de alunecare a inelului roti tor cu un strat fin de ulei. . In vederea montării. care se aplică pe tsşitura melulul: _ 6.66 este prezentată o etanşare mecanică tip T2 dublă. 3.•.-~ '.5 :1!!>. Montajul propriu-zis al etanşării cuprinde două etape d. unde se efectuează operaţii de prelucrare prin aşchiere sau polizare. astfel ca să nu deterioreze suprafaţa de alunecare (vezi fig. Dimensiuni de arcului se' reazemă pe umărul arborelui. murdărie etc. avînd ca bază indicaţiile cuprinse în instrucţiunile emise de diverşi furn izor i: . INSTAL. Etanşare mecanică simplă. de ulei suprafaţa arborelui.-' Pentruexemplificare. J.6j.. se procedează astfel: se desface a~balaJl1. Se introduce ga:mtura dl[l caucIUc.05 mm. " . un strat subţire. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig. stnt protejate cu un 'strat din.8 mm. dimensiurii şi toleranţe'~ pen-tru diametrul nominal al arborelui D" = 26 mm. aşa cum se arată t~ f~g.cote de montaj. arb6rele trebuie să fie lipsit de yibraţii perceptibile.B = 2. fabricată de firma CRAXE-Anglia. 40 ± O. tip T2. .acestea vor trebui respectate cu rigurozitate. material plastic •. fabricată de firma CRANE-Anglia. D = .l Fig. şi se 'presează.66): 70 ± 0. Se impinge apoi a~mblul cu mina pe arbore.-·D1 = 81 mm. ". D3 = 100 mm: D = 108mm'F= 16mm.}=98mm. se poate folo~1o bucş~ de presar~. .înainte de începerea montajului propriu-zis sînt necesare cîteva operaţii pregătitoare. . în locaşul respectiv.6. de sprlJI. POMPEr IN EX PLOATARE 187 executată cu multă răbdare şi fineţe. suprafaţa de alunecare se unge cu un strat fin de ulei. Pompa se va aduce la camera de montaj după ce în prealabil a fost suflată cu aer. în continuare. il Fig . .5nim.n. Pe?tr~ arbori ~e dimensiuni mal mari.O.Arborele trebuie să aibă pe IJlng~meade montare a etanşării o suprafaţă netedă.5 mm..\ ŞI INTRETINEREA POMPEl 1:. Se recomandă pentru arbori de dlam~tre m. la nivelul diametrului arborelui. avînd grijă ca suprafeţele de etanşare să nu fie zgiriate sau lovite. se unge . se vor introduce pene din lemn. utilizată la pomparea lichidelor neagresivs. Ansamblul rotitor se montează pe arbore. ~tu~Jlrea muc~lllor cu D rază de cel puţin 0.IN FU!\CTr{.arbore. in contiriuare.5 este o etanşare de tip T 2 (fabricată de firma CRANE-Anglia).:. aşa încît să se poată asigura o atmosferă lipsită de impurităţi (praf.spaţiul de montaj.9:. H = 13 mm.5 rom.' . " \" .RF. Pentru uşurinţa montajului. 3. sint prezentate cîteva recomandări care au o valabilitate cu caracter general. muchiile şi pragurile. neechilibrată. ansamblul cu mîna.· .. Ansamblul etanşării montate trebuie să respecte cotele de monta] indicate în catalog. trebuie teşite şi rotunjite la cetele indicate in cataloage.·ded.186 EXPLOAHRE. neechilibrată.Inelul fix este alcătuit din inelul de alunecare ŞI garnltur~ de etanşare. D4 = . . În timpul rotirii. obţinută prin rectificare. ~ Pentru a proteja elementeledin c~uciuc la t~e~erile p~.a.5): D = 26 ± 0. . Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig.lcl. F= 10. Astfel.. . I L_.).l. In 'Iocurile de trecere . 3. tip T2.[_. se recomandă ca suprafeţele peste care se introduceetanşarea să fie unse mai înainte cu un strat de ulei foarte fin. încăpersa aleasă p=ntru montarea etanşării mecanice trebuie să fie situată la o distanţă suficient de mare faţă de atelierul mecanic de montaj. iar. Da = 95 ±O.. Aceeaşi condiţie de rotunjire se i~pune ŞI pentru muchi~le locaşului în care se montează inelul de etanşare fix. cu marginile teşite.-I.. Ea poate fi utilizată la pompele ce vehiculează lichide ce conţin particule în suspensie. neechilibrată.~-. Chiar şi hainele şi mîinile montorului trebuie să fie curate.50mm.Se tnţeIjg~ că .NE ŞI !STREŢrNERE.Da = 47mm. se ~oat~ inelul fix şi se îndepărtează cu atenţie s~ratul ~rotect~r (pnn dezlipire ŞI ~nmciun caz prin răzuire). In cataloage se indică cotele de montaj precum şi toleranţele admisibile pentru fiecare tip.··:' .'Se Verifică dacă suprafeţele de alunecare ale inelelor sînt aşezate perpendicular pe . masa de montaj. . Dacă opune o rezistenţă destul de mare. \se prez~tă dt~va tipuri de etanşări mecanice .::.lStmcte: . In acest sens. cuprinse în diverse cataloage de etanşări. desfacerea din ambalajul original se va face numai în m.ste umă~ arborelui.. pană. .. iar stratul protector se va îndepărta prin dezlipire. sau pentru lichide toxice şi inflamabile. la urganizarea locului de muncă . Toate degaj ările .H~ 19mm.68.vrarea se face cu deosebită atenţie. iar locaşul presetupei curăţat cu îngrijire. .. care sint lepuite. 3:67. 3. pînă ce inelul.. 3." _ moritareaansamblului ratitor.. respectînd cu stricteţe toate prescripţiile furnizorului.6.05 mm. .peste canale de.~====~ Fig. Etanşare mecanică. Da"'. In fig.C~. t I ... Mane. dublă.0.ds etanşara. După montare.~ŢIIl Pl·SF.. iar suprafeţele Inelelor de alunecare.i .. . cu mina.Etanşările se livrează ambalateîn cutii închise. se unge apoi cu un strat fl~ de sulei la exterior (nu se recomandă unsoare consistentă).3. Etanşareadin fig." mentulcîndetanşarea se montează In pompă.5 rom D1 = 32mm. peste care trece etanşarea în tlmpul montăr!i. Valorile numerice indicate au fost obţinute prin transformarea unităţilor din ţoli în milimetri.. sculele folosite etc .-I.66. pentru a uşura alunecare~ burdufului de cauciuc. caro . pentru diametrul nominal al arborelui D" = 70 mm . Din acest motiv. .pe pragul de ghldar~ al inelului.

.nec. această etanşare poate atinge o dura. Momentul de torsiune este transmis prin intermediul • . ' A' (3.ll..70 este prezentat un cuplaj elastic cu bolţuri.[.-\ IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINERE. eta~şanle obişnuite.în anumite limite .PliNERE.!I}~ţionare. Deoa. Se observă că momentul transmis de semicupla 1. se foloseşte in situaţiile 111. avantajoasă din punct de vedere alrepartiţiei presiunilor pe lamele •. presiunea 3. a ~ tnălţimea:piaguiui de uzură disponibil. reductor mecanic sau transmisie cu curele l:lti~ele două soluţii se folosesc atunci cind turaţia motoarelor 'de antrenar~ diferă de cea a pompelor antrenate. de aceea utilizarea cuplajelor rigide la pomp'. ' 3. amortizînd totodată şi şocurile de transmisie. obtinerea unr-i eoaxialit ăt i [. ... fun~ţl~nare.'l 2 3 4 ! / L~.2. . se verifică preze. Cuplaj elastic cu bolţuri.şă~1 mecanice care a ţuncţiona. .m'numai după ce a fost umplută cu lIchid. Ca ~xemplu:' în fig. ' . '-. Cupl~jul..cît şi şocurile transmise de către maşina de antrenare. 3. care fiind elastice.tr. ţără particule in suspensie. Între arborele pompei şi cel al motorului. precum ŞI de mediul lichid vehiculat. Cuplaj ele rigide presupun realizarea unei coaxialităţi perfecte între cei doi arbori."tabateri este ansvoiasă.:ţa lic~idului de.are. este esenţial să se cunoasca. De re&uIă.atur.cu. Din acest punct de vedere.71 este prezentat un cuplaj cu gheare şi lamele din cauciuc.5__5.admi~ă!. bolţul din oţel 2 şi bucşele 3.---In--~) . . Actualmente in tehnica mondială sînt cunoscute o sumedenie de soluţii constructive de cuplaje elastice. ~..rece în mod normal uzura .confecţionate din cauciuc sau piele. cuapăcurată la temperatura de 55-90 C. durata de utilizare se poate determina cu relaţia: care trebuie îndeplinită în acest caz. Cuplaj elastic cu gheare cauciuc.69 este prezentată diagrama' de uzură a inelului din grafit al uneloetan. Cuplarea.? v~dere al sig~ranţei în f~ncţion. . In fig. şi J. .ale. Acesta este alcătuit din semicupla pompei 1. şi lamele din lamelelor.71. cu aUt mal lungă va fi durata de utilizare. 3. Lamelelc sînt confecţionate din cauciuc cu inserţie de pînză şi au o formă paralelipipedică (fig.------. ? poate avea o du~ata de viaţă cuprm~ intre citeva mii de ore şi cîteva zeci de mii d. dacă circuitul de răcire j.precum şi din punct de vedere economic.ţ. directă. a = 2-5 mm.15) în care L este ?~rata~} fu~cţionare.70. .ext!~ior.~-. -t --r-----. A . Pentru lIchl. pompa se va ~o~. urmarea este uzura prorr.2 mm~ rezultă că încondiţiila date.3. aşa după cum indică şi numele. etanşare x. Pentru aceasta. Dacă circuitul este mteno~..~ ŞI IliTRETISEREA POMPEI 1:-1I:-ISTALATIE ~in punct . deoarece bolţurile prelucrate sint înlocuite cu gheare obţinute direct din turnare. .~ de susţinere a arborilor respectivi.r. Trans~iterea mişcării de ia sursa de putere la pompă se poate realiza prin: cuplare directă. ca:e turaţl~ pom~el este aceeaşI. Cel mai răspîndit tip de cuplaj este cuplajul elastic.ta ~e funcţionare de ordinul a 100 000 ore. Cuplajul cu gheare şi lamele din cauciuc reprezintă o soluţie mai modernă.. seinicupla 'motorului 2 şi lamelele din cauciuc 3.~~ -----~-~. Dacă această condiţie nu p0atr> fi îndeplinită.). transmiterea momentului se face prin intermediul unor elemente elastice ce preiau atît abaterile de coaxilitate . 3.alimentare. ~ceasta depinde de c~nd~ţiile de f. c~ turaţi~ motorului şi ea se realizează prin intermediul unui organ de maşma denumit "cuplaj". cuplaj ele utilizate la pompe se împart în două categorii: cuplaje rigide 'ii cuplaje elastice.3.uzura medie orară-a materialului mal moale.'. constă În obţinerea unei coaxialităţi cît mai corecte.de curate.curat.coaxialitate. . nefiind admise în mod practic abateri. prin intermediul bolţului 2.72).bar ŞIla viteza de alunecare il = 2 m/s . In practică.şiare o temperatură norma1:ă.:t ••rva L6'·:~"I. pînă la scoaterea' produsului dlI.!!.anic~'lco[e~t. ~are este ce~ mai răspîndită. In stadlulact~al al ~ehn~<. este preluat de bucşele elastice 3..~ăşi montată.. Fig. pot prelua anumite abateri de. e.. cele mai utilizate sînt: cuplajul cu bolţuri şi cuplajul cu gheare şilamele din cauciuc. faptul ca înainte de pornirea pompe! trebuie să se asigure alimentaroa cu lichid de ungere-răcire a presetupei. CIt ~Ic!licţu!esţţt mai .e ore de. ~entru. Condiţia esenţială..3. t"6te . dar dintre toate. El este alcătuit din semicuplele cu butuc 1 şi 4.lfuncţiune ~ste. 3.<.-\ POllPEI IN EXPLOAT ARE '189 188 EXPLOAHRE.. ". la care.d. U/h I i . y~ ! Infig.te limitată .J Fig .----.

. în caz i. care ~rmite decuplarea. in vederea \'e:~fIC~rII sensului de rotatIe. . .. --. In această situaţie.. se opreşte agregatul şi se controlează centrajul. Cuplajul din fIg. se desfac.1. cuplaj ele descrise anterior nu necesită practic operaţii de întreţinere. preferabil cu o cheie dmamometnca. Fig.tive ale semicup~ci trebuie să se facă fără joc. In fig. care se aşaz~ pe generatoarea cuplaj ului h~ trei ~oziţii de:alate ~a .. '. .> ..l acţionaru ~u motoare termice..'Cuplajcu tr~n'son' ~ter~ediar i gheare.upla 3 a motorului şi lamelele din cauciuc 4. "". J.. distanţa dintre ngla ŞI diametrul extenor al celor două semicuple. .05 rnm .. deoarece acestea pot deforma arborele ----.ontarea. Această operaţia este prezentată în fig.75.. '. cu şurub urile de păsuire.0ATARE 191 Dimensiunile lameh'lor sînt normalizate. ferite de lovituri care ar putea provoca deformarea acestor suprafeţe şi ar conduce astfel la erori de centrare.5.3.Montarea semicuplelor pe arbori se face cu ajutorul unor dispozitive de presare.. se procedează astfel: .f-+ 'sau distruge lagărele' cu 'nilmenţi. În timpul funcţionării.' plane. aşa cum s-a arătat la subcanitolul 3.. .74 este prezentat un astfel de cuplaj. se introduc ş~ruburile d~ st~îngere şi s~ ~trîng în diagonală. ce~or' două semicuple fără-a fi necesară deplasarea p~JI11p'eI~au a rnotorului din poziţia centrată. El este alcătuit din. se va înlocui întregul set de lamele. cu un efort.. se verifică periodic funcţionar-a cuplajului. printr-o presare uşoară cu rnma. 5 . se util4e~ un alt tip de cuplaj cu gheare... . şi 5. . ca urmare a fenomenului de Imbătrlnire a cauciucului după o perioadă de funcţionar~.73 este prezentat un cuplaj cu gheare cu inel intefmediar care oferă această posibilitate.7. --..in t erzice d emon t area . '.. I i II II ~ I . .:: . De aceea. În fIgura 3. Cuplajul. . . Uzura Iameleior se manirestă prin detaşar-u unor particule de material de dimensi~ uni varia te. ea trebui" înlocuită imediat.cuplajul cu tronson interm~diar...-. 4sr 1t) f • . uniform. Dacă se constată asemenea fenomene. 3.ru ape~mite rotirea -motorului de antrenare separat.suban~amblulullagăr ŞI a rotorului. inelul cu gheare 2. Fig.'.\TAREA ŞI I:oITREn:olEREA POMPEI IN INSTAL~TIE Pl::\EREA IN FUNCTIUNE ŞI tl\TRETISEREA POMPEI 1:\ EXP1. '.e~tru efectuarea unor reglaje. iar introducerea lor În locasurile respe. ~~nţ.Se face 'apoi verificareacentrajului cu ajutorul riglei plane. Între lam ele ŞI gheare se asigură un joc. 74. ŞI semicupla pompai 6. . pentru cuplaj ele de dimensiuni mici şi mijlocii. Demontarea cuplajului cu tronSemicuplele sint stru)tiiteja exteson intermedilli' şi a Iagă~ului pompei.Se măsoară a~O\ cu ajutorul unei lere de grosime.190 EXP1. I. Industria petro~hi!Di~ă.. cu inel demontabil.Cuplaj elastic Ci Fii.se poate demonta lagărul pompei fără a Se desface instalaţia.este arătat modul de depresare a unei cuple de pe arbore. discul din cauciuc 4..montare. est~ . la cele de dimensiuni mari. 3.1J. de tipul H6 de aceea se . este alc~tuit din 'semicupla pompei 1. observînd ca acesta să nu producă vibraţii sau bătăi.. şi prin încălzire. se scoate discul elastic 4 şi trons~>nul intermediar 3. . fără a demonta carcasa pompai din instalaţie. următoarsls elemente: semicupla motor 1.' . _ La de. . fixat p~m ~uruburl de sem~c.'In cazul in care o lamelă este fisurată. In fIg. aproximativ 1 mm. şurubul de strîngere 2~ tronsonul lI~termediar 3. '6 i: :"~' " s~u montarea prin lovituri de ciocan. ' .72.ameJă din cauciuc.12~o. . 3. J. 3)6. Din punct de vedere al exploatării. cu scopul de a facilita montarea semicuplei cu gheare. . Pentru montarea cuplaj ului cu tronson intermediar.2. Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea 0. 3. apoi . cum sint pompele de proces din.73 este utilizat cu precădere la agregatele de dimensiuni mari deoarece operaţiile de centrare ale acestora: 'sînt mai dificile. sau p.Cu ocazia montării sau demontării se va evita contactul lamelelor din cauciuc ~u diverse produse petroliere. Acesta este :astfel conceput încît sa permită d~m. şuruburile 2. Un alt tip de cuplaj care se foloSe§te la pompele ce fui!ftf2uează in condiţii grele de exploatare. fără rior.şurubul de păsuire .Ajustajul dintresemic~le şi arbore este un ajustaj intermediar.Se introduce tronsonul intermediar pe umărul de centrare prevăzut In acest scop la semicupla motor. Fig. în~elunga~ă. sau datorită unor solicitări termice excesive.. " J cu .cu scopul de ~ permite efectuarea demontarea instalaţiei.. cu ajutorul unei prese cu gheare.. ~. ele trebuie manipulate cu grijă. ' operaţiilor de centrare'cu ajutorul riglei ... Însă la manipularea lor trebuie să se respecte urmă toarele recomandări: .Se introduce apoi discul din cauciuc şi se strînge în mod asemănător..0.

.. ' " :(:. de~on~areâ . . '''inÎpotnva coroziunu. " :.deciiplare a arborilor de transmisie.Ş. ~ngerea' periodică a articulaţiilor transmlslel.~rticală a~ţionată wnai in incinte uscate (pompa ~u este prin transmISie cardanicL • ~""v i Iichid) accesul este lejer. 3.' '1' a ~ transllllte prm pal.. Din jJUllL:de \ . Cuplajul b este de tipul cu "inele conice".r~a se va e ee ua montează transmlSla'. . La aceste construcţii.z~te c(ugra1:O:it)'. _ . n~mai cu ocazia reparaţiilor. tn această categorie intră pompele de construcţie verti- . !'"" ~ţ!REA 'IN PUNCTI UN S ŞltNTRETINEREA FOMPEI tx EXPLOATARE 193 o importantă categorie de pompe este aceea la care acţionarea se realizează de la distanţă. este foarte ~lrea ar . rmite realizarea unui monţaJ cu ~tr:te~importante de coaxilitate.~ lmersaLa n.ge transmisie. Pentru asigurarea unei coaxialităţi cît mai bune. Fig. I • 13 _ Alegerea pompelor - c. . '. din care în fig. Aceast~.77. astfel încît să realizeze coaxialitatea dintre arborele motorului şi ce} al. acest cuplaj prezintă dezavantajul că se poate deşuruba atunci. măsură uşurează montarea ŞI. .· Solidarizarea acestora cu cei doi arbori se realizează prin două inele care au aceeaşi conicitate ca şi bucşele.1. .arborilor' trebuie să se găsească în coritact pe toată suprafaţa frontală.u.f. Iar motorul de acţionare este aşezat la suprafaţă..tea prescrisă. " rborllor de' transmisieJ.aţiilor prevll. unge... care funcţi~mează introduse '~ puţuri sau rezer~oareşi la c~r. "". .t. filetele se execută cu o preciziemărită. ". .\ crările' de intreţinere necesare ~el pompe chipate cu transmisie cardaDlcă c~n~~~~ verificarea funcţionării ansamblulUl ~l.ă intermediul unei transmlSll car aI!-lce. ". iar la montaj capetele . 3. la care ml~ .!< 'i~'se va presa unsoare conslsten cu ca~ul ârttc'ul...In flg. Cuplaje pentru al bcr]' velti~caii .c~~ P. Prin urmare.s nu necesită lucran plajele dcscnse mal su 1 t de intreţinere. . 3. transmisiamişcării se faceprintr~iirisistem de arbori intermediari. cînd se de~~:mteaza ŞIpompa: Din acest motiv. fi' d ule şi dispOZItive adecva e atenţlC. J. 1 lor Să se se recomandă ca presarea me ~ facă rin lovituri de ciocan).~"j§. o osm. momentul de rotaţie este transmis prin pană. execuţia bucşelor şi inelelor trebuie să fie îngrijită şi să asigure conicităţi identice. '." .' axia Iiţ a bucşei es'te limitată de catre doua pili 1 e 'secţionate.I: al" .. acţldnat.'.~:~~ I'! ". c.-. In . ajutorul unei poll.llpompa ţrebuie să fie situaţă cît mai aproape de nivelul de lichid sau chiar ilJlersată. ' Cuplajul a este un cuplaj cu manşon filetat. " •.==~.. Deoarece acest tip de pompe se monteaza Fig. 'Demontarea unei semicuple cu ajutorul presei cu gheare. Momentul este transmis prin spirele filetului." . : Pentru anumite slt. cală.\ r osn-sr tx DISTALAŢm . iar piesele v~r f ~ atit la interior ett şi la exterlor cu un s~:at subţire de unsoare c~nsis~entă. Există nUI]lero~se sOlufil . iar ungerea se va face moderat. operaţiile de montare ŞI demontare trebuie să fie ~xecu~~te cu multtă . deoarece accesul aulaces ~ cu la' e este dificil şi de. la astfel de pompe înainte de pornire trebuie verificat sensul de rotaţie." el ·plasarea .: .. şi protejează ~t~-o •. Fig. ip car. !e ori iaf o~ibil (cazul transmlSlel realtzata. 3. tă . 267 . La această construcţie.r Pl~ !'fu.~8 este prezentată o poml>ă.'. Inelele se presează pe partea conică a bucşelor şi realizează astfel strîngerea. cînd se decu gresoare. / . . la. .rde construcţie simplă. Cupl?l de rot~ţlel' se .. Dacă din prelucrare au rezultat conicităţi diferite. . . cele ma~ m. alcătuit dintr-o bucşă filetată în care se înşurubează capetele celor doi arbori. cînd agregatul este pornit în sens invers. . El este alcătuit din două sernibucşe 'cilindrice la partea' interioară şi conice la exterior.77 sînt prezentate cîteva din cele mai răspîndite.192 EXPLOATAREA ŞI I~TRETIXERE.·Jdt' al explo~tarll. pompei.lpe de mînă t~c L articulaţiile care nu sint dotate evittndu-se excesul de ufar~. Pentru obţinerea unor stringeri eficiente. în exploatare există pericolul slăbirii strîngerii şi deteriorării cuplaj ului.=!..lasur~ l>le.78. ficilă se foloseşte cuplajul e. ..' '." (nu II 1. e. m tub îndtis). cu motorul decuplat.o~re. Verificarea lor se face cu o~~la reviziilor periodice. . In exploatare. ~I . ~ 1 I .uaţll. \ ~~==B.. Pompă.76. cuplaţi rigid între ei. 'd t' ' danic '. Cuplajul c este un cuplaj alcătuit dintr-o bucşă in care se introduc capetele arborilor astfel încît ghidajul să asi~rn coaxiali.

Repararea pompelor REPARAREA PO~IPELOR CEXTRIFl'GE 195 .' astfel moft să se elimine frecarea uscată.~H'" '" . "'.lnoştmţe e specI l a e t. cu cit forţele de frecare Vor fi mai mari.~:~~ . fi . tă I figură •. pi. ~~Bln=ntru unul din ('f. uşor aCI ~' ~u Fig.se P?a P'. astfel încît să poată fi considerată ca o uzură normală. astfel tnctt la alegerea materialelor pompei trebuie.•. -subţieri de pereţi.-ă"lr""â valorile ti de viaţă. astfel încţt este destul de dificil să ~e determine Uzura care are influenţa cea mai puternică. aceasta are ca efect modificarea formelor geometrice ale pieselor precum şi schimbarea caracterului ajustajelor. atît abrazlvă cît r~oi~~~~l~î~~~t.iiemanifestă prin eroziunea materialului.arb01'el~li (buJp de uzură). 4. Această formăde'uzurll. . " . eta~lşa~'.) .~t~~~. Repararea pompelor centrifuge if . . 1u. ' .le ~eR:.tiUr1~. Indiferent de natura uzurii.eI' pe avin . Acest ucru .. dar mai ales prin lubrifierea su]. nealiat.. Cauzele uzuru s-au datorat atit corozrunn CItşi ero IJ Alegerea pompelor c..Il1prO\:IZaţlde !g~"'â1f:ţtee't~"S:ş' .are se ._ '" . î~iocuiaScft ("dU alltuflOriş'inal'aprpol. ..AtelIerul tspuna Parametrii funcţionali-hidraulici ai 111"'<. dar cerinţa este ca aceasta să se producă într-un timp cît mai îndelungat.1 se observă uzurile prcvccato la rotorul unei. poate fi amelicrată . d tehn ologice astfel Încît ' " ' '1 t m diverse proce ee .. Inst~mente .'1 ~}tecamc'I. Uzura mecanică a pompelor se datoreşte forţelor de frecare ce apar atunci cind două piese aflate tn contact au o deplasare relativă una faţă de alta. t~zura. în cazul pompelor.::nuare caracteristica hidraulică iniţială a pornpei..! uurala ~~ă 'd b ' 4.abraziune şi ~a. " ~ numai p~rson~. Durata sa de viaţă.cl'.>r.~0 1:" LV".te1:tuâtă i nersorialului . . În mod asemănător altor maşini.ifeţeloide lucru. tn cazul Pompelor.. Foarte adesea. e datoreşte acţis unii unor particule dure. pr~cum ŞI t~n~ţlO~~n:'dd.D•.4. nu-şi J. I?atenale cu ~are reZISenpj j de aceea se recomandă ca.'tâ. Rotorul a fost confecţionat din oţel turnat.e d~n unct de vedere mecanic. iar acest lucru $p explică prin faptul că. "~' a se mcr~dÎnţează ~u poate avea un caracter tie '. care trebuie să ed~aşm: ŞI e.t'az~l apI ŞI poa (~ r ~'"0 cunoscut ca.r. In mod practic nu există vreo pompă şi probabil nici alt gen de maşină care să funcţioneze fără uzură.se asigură ~n con." .1.]n r!01!.ăt D ca aceste Iimit» s mt (. .. it!' satis aca oare. sint cilor hidraulice. Evident. În fig. Ea .. _c~rcţ:e:= ~~rr~~~:r:l ~~pre~?ntă una dintre cele dm. cu atît uzura va progresa mai rapid.a ~numI. dIsp~n sară. uza e. conţinut de particule abrazive In suspensie. în cadrul unolr valori cît ~a~b~1~~P~~i~ ~~r~~t~rca jocurilor şi direa ei în functiune.~~. .. 267 ~~~::ru~~~~i~!a~~s. stabilirea parametrilor energetici Prin repararea pornpelor se urmarsşte re. care lovesc cu anumite viteze suprafeţele de curgerp' alepiesc1ur pompei.tiltă deci că reparaţia'unei .. pînă a ajuI?s În starea în c. prin zmulgerea unor particule de AiJ:nensiuni x:eduse.' '. " :' . rC'Y!~rr. pcmpe centrifuze utilizată la. garniturue 1~Ot ŞI l~~a~eleiesede uzură.tori mai mult sau mai puţin previziblli..' ..l. ~ p """'. t o alegere corespunzătoare a pompei. printr-un 8:ra.1. 'prinasfuurareauritii ajustaj cit m~xorect.. Această situaţie este evident reIiefată de regimul de cavitaţie.: OpIl'.. bucşa . putînd ajunge pînă .Incetinită -. Ea este cunoscută în general sub denumirea de "coroziune" şi se manifestă de asemenea prin îndepărtarea unor particule minuscule dÎI\ metalul piesei.adted~~hi~l e a urmzor c t _• In acest 'fel. pr ti . discontinuităţi ale . stirbituri.sit se ţină seama de toate condiţiile impuse de specificul instalaţiei. 1 furnizate la puneai instalaţiei. Acest lucru se poat~ obţm~ . intilnit destul de des tn funcţionarea pompelor şi la care Uzura mecanică este produsă de presiunile locale foarte scăzute.a .. O altă formă de uzură mecanică este cea provocată prin . arborele. f. 1~b~~t:~~i:' 'mas~~r~ii şg\~eş1u~~~~t ~a~~~. _.. 4. t bl' daje con ecţiona e Iichide pu~ernic abrazive. câre trec în soluţia de lichid şi stnt eliminate' odată cU.. I uzura pro<rrp. vehicularea '" id ' apelor de mină. 1 c le mai expuse la uzură.la străpungerea lui.hicUflări! unotr 1 C~rcdaspedreeţdl.l CHil. fie printr-o în ra~ort cu natura ll1~talaţlel.~'d c vate capabile să realizeze precizia neceîn ateliere.m ziunii: a fost de şase săptămîni.st să se încadreze in limitele toleranla terminarea operaţiilor de rrulepara. în cxploatare SI' accpp. roa e de realitate. '::~" " . şi tii'cazul altor maşini. ceea ce se reflectă in final in variaţia parametrilor funcţionali-hidraulici ai pompei. efectl~at it limite în care valorile caracteristitului. y I·':frebule. ~)\'allzăn ale alezajului buţuculUl.ceusa. dar in foarte multe situaţii din exploatare ea se manifestă printr-o acţiune combinată.~'\'nca deteriorarea gra\'ă a pomp~.'care' cu timpul modifică forma iniţială a piesei şi in acelaşi timp subţiază peretele. respectiv.pompe a telor prescrise de constructo ~ompel" . Rotorul uzat al unei pompe de mină.·se!" care alcătuitoc pompa se Uzează în timp. în caz de c?ns- ~~'=~~ 1~ . deoarece id si t eklll"l.l. mensiunilor piese o~. .for: mei.prin a:JegereacorespUniătoare a ma teri!!leJor pieselor udate de lichidul vehiculat. d~C\I~I~:~~r~. . precum şi de coroziunsa rnetalului aflat sub acţiunea oxigenului degajat din lichid" r0. Uzura chimică se datoreşte acţiunii intime dintre elementele chimice ale unui lichid şi cele ale metalului cu care vine in contact. ?eformări ale canalului de pan a eţc_ .. de la un anumit .1. ce provoacă fenomene de implozie insoţite de desprinderi de material.IC pI. de măsură corespunzătoare.r. si trimisă la reparat. datorită acţiunii unor fac.d Malt He firiisâre'a supra~efeloide c9Îltact.tI. e1s~r. ".de p~btecţie ~ .acesta. ro~o~lui se manifestă pnn ciupituri.:"t:l:.• . osed1lcl.pre:~n. aflate fn lichidul vehiculat.' ') Plpa atrebuie .itat~ cu prescripţiile fabri~ar:întreţinere permanenta.. natura uzurii este de două feluri: mecanică şi chimică.. Uzura mecanică este msoţită de cea chimică.

~rătOl:i"pe. deoarece accesul este dificil sau chiar imposibil. ca de altfel şi la alte piese care au o mişcare de rotatie. iar cu ajutorul acestuia se confecţionează numărul necesar depalete. aşa cum SI' arată 1:1 fig. fie prin sudare-nituire.: :tatică ş! .se decupează apoi două discuri din tablă de. asamblarea elementelor este terminată. '1..t~lf?e.rotorul se introduce pe un arbore executat special pentru această operaţie. . materialul din care este alcătuită piesa nu poate fi perfect omogen.!'l de' iunc'ţionări se manifestă negativ asupra pieselor pompei şi conduc în finall~ uzura prematură a acestora şi la Întreruperea funcţionării. Acest 'procedeu se aplică la rotoarele de tip închis: . ~se secţionează piesa uzată în' plan perpendicular pe axul bntucului. I La rotoarele pornpelor. . Fig. . _H>. .. '.'cuftt6m şi nichel.. . '.196 REPARAREA pmlPELOR REP. fie prelucrat pe strung...se imprimă rotorului o mişcare de rotaţie şi se Iocalizează zona care revirie în poziţia cea mai de jos. deoarece ea nu necesită utilaje complicate. 4. atunci se procedează la echilibrarea statică..l!-l. . \ există d~uă.-1. este . care poate fi realizată de orice atelier de reparaţii. -de grositpe şi dimensiuni corespunzătoare piesei model. Y : ".confecţionat din fontă. 4. . oţel.rastfel încît să se detaşeze un disc şi să poată fi determinată forma.sînt .". Ţ I Fig.4ist. ~Efectele' unei 3.prin mă. .'l uzat al unei pompe pentru . "'.d4tamic~. fe~uri de echilibrare şi anume. Pentru rotoarele sernideschise. . paletelor. De aceea fixar •.se sudează apoi discul corespunzător pe butuc..>prelucrat 1:1. .~REA PO}IPElOR CE:STRIFl:GE 197 Fig.se conflcţionează din oţel laminat. 11 Fig. . . grosimea şi traseul paletei (unghiurile de" ·tntrare şi ieşire).2 prezintă rotorul unei pompe centrifuge utilizată într-o instalaţie chimiei. . fi '1J' ." ~~. Daca atelierul nu este dotat cu o maşina de echilibrare dinamică. pies~ model.. Sti. . care trebuie să fie cit mai apropiate de ::~b ale piese~ origin~~. s In fig. . conţinînd şi resturi de minereu în suspensie. să. se poate . la dimensiunile finale. Durata de viaţă a fost de aproximativ trei luni. se repartizează pale tele 'pa' disc. .. provoacă vibraţii ale întregului ansamblu.5. Pentru aceasta. . ambele părţi ale paletei. de tipul Y-tA. butucul rotorului: . I <' . formă şi poziţie şi calităţile suprafeţelor prelucrate ale unui rotor de pompă centrifugă de uz general. Indiferent de procedeul de confecţionare a unui rotor. conform modelului şi se sudează pe..se confecţionează un dispozitiv alcătuit din două prisme ce se aşază pe doi suporţi care permit rotirearotorului: .Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor larctorut pomj>ei.fuge. . -1. În caz de forţă majoră. unde a vehiculat o soluţie de acid sulfuric cu o concentraţie de 3--:1 '~o.iar ~. de ţrtl~e~!l coresPunzătoari'. dţltermină ..-:. -1.'RotOJ._ Rotorul este confecţionat din oţel-turnat înalt raliaf. se procedează asfek '. În prealabil. iar rotorul urmează să fi. astfel încît în timpul rotirii apar mase neechilibrate. Pentru a evita apariţia acestui fenomen este necesar ca după prelucrare. care în funcţionare dau naştere la forţe şi ~omimte ce. La rotoarele inchise nu există posibilitatea sudării palatelor pe discul opus.. fiecare rotor să fie supus unei operaţii de echilibrare..2. Rotor centriIugal executat prin sudare şi .eentri. In fig. _ '. "produse chimice. respectînsIu~se pe cît posibil lăţimea.se execută un şablon după forma paletelor. Acest gen de echilibrare se realizează astfel: . Iar ansamblul se aşază cu fusurile arborelui pe cele două prisme.:. . . la baza de aşezare.~ .practicate găurile. piese sudate din tablă de otel. Pentru rotoarele semideschise se decupează numai un singur disc: .a acestui disc se face prin nituire. ..5 smt date toleranfele de dimensiuni. cetele finale..Rotorul astfel obţinut urmează. din care .. iar uzura se datoreşte şi coroziunii. după care mturile se cipuIesc . Se îndepărtează apoi discul dinspre partea de aspiraţie.i ' ">'-' ':.3 este prezenta: rotorul unei pompe utilizate la apei de răcire într-o centrală termică. Se marchează cu o cretă locul respectiv.. Este eviderit că rotoarele prezentate în figurile de mai sus nu mai pot fi reparate şi trebuie înlocuite cu piese de schimb originale.confecţionarea unui rotor din. Cauzele uzurii: coroziune. :. Rotor.4. cînd nu se pot procura piese de schimb în mod operativ. fie prin turnare.eroziune şi cavitaţle.~R.tei. ". 4. .încerca . nituir~. niturile confecţionate din oţel sînt la rînd~ lor sudat'~ p~ muchia pal~..

.· .. poate . " . 1. la care s-au indicat toleranţele de dimensiuni. precum ŞI părţile care vin în contact cu !lchidul vehiculat ŞIcare sint supuse uzurii prin coroziune. practic la pompele ce au rotoare cu diametre mari sau care functionaază 13.cl!m şi de t. Echilibrarea dinamică poate fi realizată numai cu ajutorul unor maşini speciale de echilibrat dinami~. care indică ?ir.:a face numai pe baza unui desen de execuţie.ii.>oIJ~ nou. '. . De aceea un roror de dimensiuni reduse.şlef~!. care sa anuleze acţiunea primului cuplu..arborele trebuie (le asemenea să albă fusurile bme şlefuite ŞI executate cu o mare precizie. Pentru obţinerea unei schilibrări cît mai corecte. se întocmeşte un desen după model. Soluţia de echilibrare dinamică care ~e impune... care nu trebuie să depăşească în nici un caz mai mult de jumătate din grosimea acestui disc. <.l. turaţii foarte ridicate. Prelucrarea se .••' . In fig.':.rr.~R.e.".ipu.şă.eqtelof ~E~aţe de fOţ'ţel~.de încovoiera şi torsiune. a unui cuplu.7tifi(a:~-. Degajar~a materialului prin frezare provoacă o subţiere a peretelui discului rotorului. car~ trebuie procurat de la uzma constructoare. lor de lucr:: trebuie să fie suficient de lată. SItuate în planul axuhii.loI40'11$lO'1 ~ !:::!'. .:raţlllor .' unul faţă de alt~. ~ sup.ză.. pe baza unei analize temeinica.confecţionat Înt:-un atelier de reparaţii. Iar maşina trebuie să fIP utilizată la întreaga pi rop~rit. pentru a nu lăsa urme pe fusurile arborelui. iar dacă acest lucru nu este posll. deo~rece.G. aşa CUm se. Acest cuplu provoacă vibraţii ale pompel. Acestea au o construcţie complexă ŞI sînt . fre.. inclusiv postamentului. De exemplu ovalitatea maximă admisă este de 0. achiziţionarea unei astfel de maşini trebuie facuta numa. centrifuge ale unor mase concentrate." .d~ roto~re. In fig.mai ales la pom-' pele: de. mai mult sau m~i l?uţin di:tanţate .l şi. Suprafaţa.::t dinamică r. Fig. . la rotoarele mai grele.. dar de sens contrar.. in cazul în care nu a fost procurat ca piesă de schimb." Repararea unui arbore. ' p I "r. Schema dezechilibrului dinamic.porţi~nilepe .f~montat mtr-o pompă şi utilizat cu suficientă siguranţă. "/'f~!i. pînă la obt ineroa echilibrului indiferent. diculare pe axa rotorului.. care să ţină seama de ponderea ~pp. Fig. care determină durata di?-tre." valoarea maselor neechilibrate.. suferă def~l1ll!lţ. 4}. t}lr~ţi~ q~)ucru şi el se d~tor~şte mon:.198 REPARAREA POMPELOR REP.1 000-1 500 rot/min . Totodată.'I3fl]. dimensiunile lor. pe circumferinta rotorului se pot asăta sau lipi div-rse mase. 1. perpenporlillne din cqru~ ii/(/~pdrlelmj 11I(1I"i(11 dimensionate pentru diversa mărimi de rotoare.'acestea se cîntăresc şi se' stabileşte astfel cantitatea de material ce trebuie Îndepărtată. poate fi realizată în două moduri: -prin confecţionarea cl. în scopul determinării precise a cantităţii de material ce trebuie îndepărtată. este arborele.vă~1?-.8~ Toleranţe şi calităţ] ales~prafeţelor ia un arbore de pompă centrifugă.funcţionareapar~un cupludeterminat . Indicaţiile din figură se referă la arborii pompelor .f' urmează să se îndepărteze apoi o anumită cantitate de material.două rel?araţii..r. porţiunils uzate. care se transmit întregului agregat.d~ pro~ecţie)".ta î~ flg.~ 1 [!] Fig.frgurăcă ~. Totodată arborele mal.tt(>.'7. egal ca valoare. Părţile cele mai supuse la uzură ale acestura sint . : o. 4.moderat~ . chiar dacă a fost echilibrat numai static. în scopul reducerii coeficientului de frecare. "". Operaţia se repetă pînă ce învîrtind rotorul. 4.porţiunea pe care freacă garniturile de etanşare (la arborii car~ nu sîn.\RE"\ POlI PE LOR CESTRIFl'GE 199 lN' 11'. Se ob~er. . deoarece aceste elemente determină valoarea fortelor centrifuge neechilibrate.: ': J1:IJI.(le proă~sul ~mtre masele neechilibrate şi distanţa dintre ele. O altă piesă importantă a pompelor centrifuge. putînd avea ca efect desprinderea de pe placa de fundaţie sau ruperea unei piese. Dezechilibiul dinamic este pus în evidenţă numai întimpul funcţionării rot0ru. p~e. <' '!-'''''' .prismele trebuie să fie perfect paralele şi orizontale. .raf~tă . 1..: . ' . concen~~ate în două plane paralele.t prev~zutic~ buc..6 este prezentat un dispozitiv de echilibrare statică a rotoarelor pompelor centrifuge.· •. dar În acelaşi timp şi în plane perpendiculare pe a~. după care ansamblul se verifică din nou pe dispozitivul cu prisme. Acest lucru 'serealizeaăăprin degâjarea sau adăugarea unor mase de material.c~nfe.~j'J. Echilibrarea static:" a unui rotor de pompă centrifugă .cţi~n~reatinui arbore nou este preferabilă. formă şi poziţie precum şi calităţile suprafeţelor.01 mm. Această operaţie se realizează prin frezare. Desi&"Ir. E(·hiJibr~.8 este prezentată schiţa uriui arbore de pompă centrifugă rnonoetalată.. dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . c9Hstă î~ cr~area volu!1tară.Iui 1<1. precis determinate. "t -prin recondiţionarea arborelui vechi. acesta rămîne Într-un echilibru indiferent. L-lterioc.trebui~ finisată prin . măsurîndu-se cît mai precis . sau 'care funcţione~ă la turaţi~. cu ajutorul unei fraze deget..l~ ~l. dimensiunimici.>Il.careJreacă~e1ele\ de ~ta~şare ~ caucI~c(slemermgurile). Din punctul de vedere al dotării unui ~tel!er ~e repar~ţii pentru po~pe. ~ ---!ŢI .rcare dispune de cîteva maşini unelte universale estrung. deoarece acest lucru este uşor ode realizat în cadrul unui atelier de repal'aţii.ar~.~e ştie ca cheltuielile de investiţie sint apreciabile.

u-. şi la piesa de l~căI. bucşele se confecţionează din oţel carbon obişnuit ŞI se cromează dur la exterior. T şi R precum şi cele pe care sp aşază inelele de etanşare se finisează prin rectificare la calitatea o'~ Din punct de vedere tehnologic.ţ. deoarece. El poate fi.to.ndă te~ul"m.c9m". cumStnt ofeluiile carbon 'de calitate. Dispoziti" pene.lele lab. uzura gamiturilor progresează rapid şi acestea trebuie înlocuite foarte des. prin Incălzlrea arborelui. ceea ce impune utilizarea unei alte Fig. 4. . Aşa după cum se observă.12 este prezentată secţiunea printr-un : J2 ~. După presare se execută operaţiile de verificarecu ajutorul unui comparator. De acest lucru.ea~ta.nfecţionează din bucşe din fontă turnat a.şI P~lI:. Astfel suprafaţa L de aşezare a rotorului şi suprafaţa R de aşezare a cuplaj ului trebuie să fie perfect concentric".e.r. 4. Canalele de pană deformate pot fi reparate fie prin practicarea unui alt canal în partea opusă. bucşă. U' asemenea.s.prezentată schiţaunei bu'şe deuzură. Uzura lui conduce la creşterea debitului p. indreptarea se poate face la rece sau Ia cald. cuplă. ro.aplicăun trata. Suprafeţele L. cu suprafeţele de aşezare ale rulnienţiior 5 'ii T. în porţiunea in care săgeata este maximă. pentru pompele de dimensiuni mici şi mijlocii..:0xig~b~l.la înrăutăţirea caracteristicilor bidraiia lice ale pompsr.ăn duritatea.de . atunci. Astfel pentru pompele de uz general. se foloseşte oţelul OL 50.mo~.9. ţ)lCt:-. car~on de calitate..I~l=. Materialul arborelui se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale pompei. InlOCUItcu uşurinţă. care este supus Fig. esţe pr~setupa.sdiipru. obţinerea preciziei necesare este posibilă prin prelucrarea cît mai multor porţiuni dintr-o singură prindere pe maşină. .10 se prezintă schematic modul de îndreptare a unui arbore.' PI))IPELOR CE~TRIFt'GE 201 de uz general. Toleranţe acţl\:nl1 uzurn. trebuie să se ţină seama.şocuri la pornire. se obţine un montaj corect şi o echilibrare precisă a întregului ansamblu roti tor. 7'.~~ 9 respectiv.l1.tI''''''.~bJrInt..să depăşească valoarea de 0. La arborii pompelor centrifuge.-:l~· ·-2 Fig. Această tncălzire trebuie să se facă local. abaterea de la cilindricitats a suprafeţelor funcţionale nu trebuie. iar pentru cele destinate instalaţiilor în care mediile 4e.02 mm.i calitări ale suprazeaza c.t. In. Inelullabirmtse i(zează datorită acţiunii partictrlelor abrazîve 'tare cirdulă prin i~terstiţiu~ form~t. care vehiculează lichide necorosive. el trebuie încălzit . iar în acest scop se utilizează dispozitive cu curenţi de inducţie. Avantajul garnituri!?r moi co. a c. Bucşele se confecţionează dlI?-oţel. sau a unei prese hidra. Dacă nu se pct procura ca piese de schimb. !O.?stă în faptul că ele pot fi procura te şi înlocuite cu uşurinţă.r. prm Inducţie. de }ne~şi.. frecării c:ar: loc la conta~tul cu suprafaţa bucşei de uzură. Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor la o bucşă de uzură.uzur~i datorită _ .~RARE. O al!ă pieSă'9: pompei 's~ptl~ ja uzură este tnelul lalnr:'1it.' iar remediul constă tn tndreptarea acestuia cu ajutorul unor prese mecanice cu şurub. În fig.funcţionărlidatodtăunor cauze accidentale . variaţii bruşte ale sai-anU de refUlare -.Illent de hnb~tA. aşezat pe masa presei de îndreptat. -. ~au din bu~şe din bronz.!PELOR REP.. arborele trebuie prelucrat cu multă atenţie. în fUnCţl~ de co. el prctejînd pragurilecarcasei ~~ de aspiraţie a.po. .~pe. se îndepărtează inductorul şi se presează arborele în zona săgeţii maxime. c.irint Se co.ntact~ cu piesele conjugate.local . zona cea mai afectată de uzură o reprezintă suprafaţa pe care freacă garniturile de etanşare ale presetupei. indicat toler~nje~e ~l c~lţtăţile suprafeţelor.B. 4. 4.. Indreptarea arborelui deformare termică. iar arborele rămîne cu tensiuni interne periculoase.maleabil Ia cald.riar suprafaţa de uzură se cement~ază cu scopul de ~-l m..ş~.:t~nşare dintr~ carcasă ~i. 0 ~enţru. ( .1. zgomote).otor. pînă la temperatura de 600 '" 800°C. arborele este protejat în această zonă cu o bucşă de uzură care poate fi lesne înlocuită.tn diverse plane.200 REPARAREA P/)'. .:. inelele labirint se vor executa .tsî~trc9fOşiYJ' .~l~u~a ''1. In fig.~~U:nite. S. ~u este ~m~nător cu~el al bUCŞ~1 uzură. aceste deformaţii reprezintă tncovoieri ale arborelui.·tnfuncţie de natura şi mărimea deformaţiilor.'4.: şi să capete astfel deformaţii permanente care influenţează negativ comportarea agregatului (vibraţii.02 mm.01-0. deoarece viteza de încălzire este neuniformă..z?rn:. la care se .. prin / Fig. După cum se observă.te încărcat cu particule . U. De obiceÎ. lice. Operaţia se continuă pînă ce bătaia arborelui se tnscrie in limitele toleranţei de 0.. Pentru ca arborele să devină..zire ~ocali care se montează pe arbore: rotor. •••• Nu este recomandabil ca încălzirea locală să se facă cu flacără oxiacetilenică.ţire. in funcţie de precizia realizată. ___. In unele cazuri. După atingerea temperaturii necesare. Un arbore poate să se defecteze in timpul. ' pe ~n ?trunp universal pe care-I posedă orice atelier. U~ alt ~~gan al pompei centrifuge. fără a ti necesara în acest scop demontarea pompei. acestea sînt supuse . aşa după cum s-a arătat u feţelor la un inel 1 t lul labirint..~ I ~' In.arazltar prin ~tershţlU. De aceea. feţele frontale au rugozlţaţl dlfer~te. Il.: m~tr:l. la construcţiile moderne. 4.9. confecţionarea inelelor se poate face chiar la locul de exploatars.~ste. de genul celui prezentatIn fig.: cu toleranţele şi calităţile suprafeţelor I ~ respectIve. garmllln .de reparaţii. ' .l!lrec?m. fie prin lărgirea canalului uzat.. Daca lichidul vehiculat c/. Dacă etanşarea se reali.abrazive.fonStrili!ţil de'pompe speclâle'sefolosesc ŞIaltematenale...la caie S-a". 4.

De cele mai multe ori .ngere insufici-ntă.tricloretUjlnă pentrua"se tndep'ărta ~" unsoarea. în special la pompele de dimensiuni reduse..dific}iltăţ~.~_~~~~l c~~~_3lSP~te. _ . aşezate opus la 180 ŞI I se Impr~m~ o mişcare de cuplu in 'planul axului. Se demontează lagărul şi se.:.\RE.. . montare sa se efectueze Într-o anumită ordine stabilită printr-un proces tehnologic"tntocfuit pe baza desenului de ansamblu al pompei. Demontarea pompei in părţile ei componente se face în ordinea urmăUtl~\ toare : .buqllaglr.protecţie 3 se confscţiom-ază din oţel carbon de calitate..ln continuare sint prezentate cîteva reguli de bază. l~ care s-au indicat totodata ŞI austajele pe care trebuie să le respecte construcţia după asamblare.secţiut.. La transmisiile sprijinite pe lagăre cu rulmenţi . " eil. ceea. C? import~nţă categorie de pompe centrifuge este acţionată de la distanţă. . ţelor pieselor unui lagăr de alunecare la o transmisie . Căile de rulare 'şi bilele trebUie să fie în perfectă stare. La rotirea căilor de rulare nu trebuie să se simtă nici un fel de rezistenţă./rJ de sprijin ale arborelui. t~p!:ea lubrifiantului şi pierderea calităţilor sale de ungere.ns.' .. Toleranţele ajusIn părţile el componente şi verificarea individuală a tajelor şi calitatea suprafefiecărei piese. Este recomandabil.li cu ~ile) trebuie să fie practic imperceptibil.•hnologic. Se roteşte cupla cu un sfert.la pompele care funcţionază în camere uscate . ca suprafaţa interioară şi cea exterioară să se realizeze din aceeaşi prindere. se a~ucă cupla pompei cu ambele miini. de:>arece ea se montează Cu uq ajustaj intermediar de tipul H7/j6. capacul se îndepărtează de carc~ şi poate fi extras de pe porţiunea de centrare. combinate cu o ungere insuficientă. In marea lor majoritate.e longitudinală printr-o astfel de pompa.ag. In acest se.se desface piuliţa 3 care fixează rotorul pe arbore. Lzura rulmont ilor se poate datora următoarelor cauzr-: sarcini prea mari. la o pompă centilug~. pe spatele flanşei capacului. pentru a se obtine o concentricitate corectă. Pompele care funcţionează imersate in lichid sînt prevăzute cu lagăre de alunecare.'l't. este dificilsă se respecte o coaxialitate corectă a arborilor d~ acţionare.. Perso~~ul califlca~t care execută ~eparaţla uner pompe trebuie să posede experienţa necesara pentru a aprecia starea de uzură a unui rulment. iar jocul radial şi axial (la rul~enţii radi~.a :on~uce!a ~eterio:a~ea. scoate arborele împreună cu . 'ceea c~ pr~v?acă apariţia unor eforturi suplimentare care.anterior. Pentru a evita astfel de 'situaţ~!."c.l~2 se co~ecţionează din bronz de tipul Bz 14T ŞIse introduce m corpul lacărului dp aspmpnea cu un ajustaj cu stringere moderată.vind -dacă aceasta are joc şi se mişcă. Această operaţie !lecesItă. care pot fi aplicate la pompele centrifuge monoetajate. este recomandabil ca operaţiile de demontare şi 3 . conduc la uzuri premature ale pieselor active. In cazul cînd . l-corp Iaglr. 0.. Datorită lungimii relativ mari a transmisiei. .13. u. prin strîngerea.": llI". 4. prin . ea tr~buie demonta.IPELOR CEXTRIFl'GE 203 Dacă etanşarea folosită este o etanşare mecanică. În fig. Starea r~menţilor se verifică an de cite on se efectuează o reparaţie la pompă. ale lagărului. ~lll. In afară de piesele de.suficiente7. turaţii prl'a ridicate. uzura rulmenţilor se manifestă printr-un zzornot ~'stul de p. de jur imprejur.t~ din acea instalaţie ŞI du~ă la at~her pentru verificare. ' . Dacă se constată un joc' oricit de neinsemnat. .Deoarece cu ocazia demontării se pot produce verticală: ..--~------=. iar uzura ~l' . montaj necorespunzător (ajustajprl'::t strînse care conduc la deformarea căilor de rularei etc. el trebuie înlocuit. ~e procedează astfel: se controlează.lit':~L:l asupra iHldur ŞI a căilor de rulare.ajustajul .13 este prezentată secţiunea unui astfel de lagăr şi toleranţele ajustajelor. În fig.r Li".-. r-paraţu UDIŞnuit. Dacă nu sînt prevăzute şuruburi de depresare. ajustajul cuplei pe arbore. fie prin nereahzarea parametrilor hidraulici.. se usucă şi apoi se verifică manb. uin punct d.. ' .este corect şi cupla nu se mişcă. ce creează .cuocciziadetpOlitării şi poaţe conduce chiar la deteriorarea unor piese bune.14. acestora.' vedr-re t.bucşe pot fi realizate pe un strung uo"l Ulil U'J'art. Cupla trel>uie să fie fixă pe arbore.esf.ouă.e ptezentat~ o.âl. de. trăgînd în acelaşi timp capacul spre exterior. uzura se produce pe suprafeţele de frecare ale celor două inele .J. 4.mobil şi staţionar. fie printr-o funcţionare defectuoasă din punct de vedere ~ecanic.ur". -1. de tipul 0I:C1J ŞI se cementează la exterior.Î!lsă atelierul nu dispune de un astfel de desen. . Z .Dac~._=---_~----~~_----202 REPAR. . fără urme de zgîrieturi sau ciupituri.Li. deo~rece introducerea unei cantităţi de.rţe:-nic: spec~fic.:.lubrifiant mai mari decît cea prescrisă are ca efect supraincălzirea ansaI?blu!tu lagă~.c·. î~soţit de trepidaţia agregatului. Trebuie subliniat că şi o ungere excesivă conduce indirect la uzură.se demontează semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu gheare.se desfac piuliţele ce fixează capacul de aspiraţie 7 de carcasa de refulare 2. atunci jocul nu se poate datora-aeeit " uzuru r~qlenţilor. Cele d. scoaterea capacului se face prin lovituri uşoare"aplicate prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale. Bucşa l. Bucş~ ~e . . mare uzură d-scris.unor piese. Sespală ansamblul in petrol sau. Ea se introduce presat pe arbore. privind ordinea operaţiilor de demontare.rotaţie ŞIse repetă operaţia.\ POl(PELOR REPARAREA PO:. soluţie care este aproape generalizată la pompele verticale.. Etanşarea mecanică nu se repară ci se înlocuieşte cu alta identică .bueşă de protecţie.în caz de uzură se înlocuiesc rulmenţii respectivi.mtermedlul unor transmisii mecanice sprijinite pe lagăre intermediare. . Dacă acest 'capac este prevăzut cu două sau trei şuruburi de depresa:-e. . Ctl o strîng-re moderată. iar la acestea trebuie restabilit jocul corect al pieselor ce alcătuiesc lagărul propriu-zis. D~că pomp~ nu mai dă satisfacţie în instalaţie.~n rulment nu satisface a~este ~ondiţii. rulmenţii. pompele centrifuge sînt prevăzute cu lagăre cu rulmsnti. obser. r a~roap'e:: tlltotdeauna demontarea pompjli Fig. Verificarea jocului În rulment se face astfel:sedecuplează pompa de motor~l ~~ anţren~e..0" . ~zura se manuestă ~I la '<lgâr'. In timpul funcţionării.

este ~e. ~. ... Dacă rotorul opune totuşi rezistenţă şi nu poate fi extras prin metodele indicate anterior. sau se repară aşa cum s-a arătat anterior. apoi se deşurubează piuliţele presetupei 6 şi s. .asupra:. fie pe .15: li' "".-f'r Demontarea rulment ilor d" pe arbore."se va' face prin intermediul corpurilor de ~ -" .. concomitent cu aplicarea loviturilor de ciocan.. .. .. pînă ce rulrnenţii sînt scoşi din ~ezajele ~e centrare al•• lagărului..'"~ ~~~iţ~~comandă respectarea următoarelor . Demontarea rulmenţilor prin lovituri de ciocaa. Demontarea inelelor labirint este mal dificilă deoarece ele sint presare in locaş. . se COI1fecţionează două cîrlige care se introduc în găurile de echilibrare ale rotorului .. de ~I -. ..şurubelniţelor.mont:. In continua~e.:\~l.7 204 REPAR. ~ . ". .::r l.zlt~ye hidraulice.1'.. sau ruginirii suprafeţelor de centrars : în acest caz pentru demon tare se procedează astfel: se desfac piuliţele care fixează carcasa 2 a pompei de lagărul 4.iN.' ""'"l>iv". . \~ 'U ~ ·'f'.-~ea ş~den:ont~~e. După demontarea rulmenţi1?r.'.In timpul âcţionării cu cele aouă 'şurubelniţs...~eluFig." i. aluminiu).·.fieJncarc.' .l. . mcncetajatL.lSPO. . '''''. Piesele uzate se inl~culesc cu piese d•• schimb originale.comaiÎ~biJ!~t~~~fc!!..''.. rotorul se va sprijini direct pe carcasă şi va fi scos concomitent cu aceasta. b. şi toleranţe la o pompă centrifugă . nu '. y~ '. Dacă construcţia pompei nu permite introducerea. c.:seva acţiona întotdeaun.8:.~ in ţe~c:. apoi se verifică starea fiecăreia.'..e strîng şuruburile de depresare ale lagărului. U~. /..a~.. s. On . aceasta se datoreşte unui ajustaj iniţial realizat prea strîns. Jccuri .care este montat cu -strîngere.' .~ . aplică in capătul arborelui lovituri ferme de ciocan.' . .il< =": . •. operaţiile vde d~montare ~ pompei 'pot fi considerate terminate.:l~ ~L ~t Dacă situaţia o-permite. 4. .. Demontarea rulmenţilor cu dispozitiv de depresare cu gheare. numai prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale...rulare. iar demontarea lui se face astfel: se desfac şuruburile de fixare ale capacelor de lagăr 5 şi se scot capacele respective.. " T. aşa cum se arată în fig.. . scot: presetupa.. se introduc îri-spatele discului rotor d6\tă Ieviere subţiri sau două şurube1niţe. bucşa de '. .' Trebuie menţioIţat.de CIte ori construcţia o permite. garniturile d~ azbest grafitat sau etanşarea mecanică...\Uui . denUtn1teşl "pIuliţe hidraulice".. !: ~.! :. . DI.~. diametral opuse..\REA PO~IPELOR ...r . ace~a dacă se constată o uzură pronunţată.REPARAREA POllPI!LOR CENTRIFUGE . .Umenţilor se face cu ajutam!.16 şi 4. deoarece rste montat cu un ajusta] aluns cător.16. se aplică lovituri de ciocan. In continuare. ~. Există mai multe soluţii de extragere a rotorului şi anume: 2 ~==~-=-")j' 7 I S I ~ ! I ( bucăţi de lemn sau metal moale. apoi rotorul se extrage spre exterior.!q! dacă si-tuaţia o cere. â .J·. . .~fa~e conform regulilor ' .. Fig.ia cu tA atenţie cu ajutorul unei dălţi.• ".. mediul unei bucăţi de lemn sau de metal moale (bronz. o altă persoană.~otor. aşa cum s-a arătat şi in primul caz.II care impune înloCl:ir":l.:: '" se aăsesc în cataloagele de rulmenţi s~u ~ . Dacă pompa nu este prevăzută cu astfel de şuruburi. 6.17 sint pr~~entate Sol~ţlile corecte ~~ demontare a rul:nenţilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate.selor cu gheare.t. in ~anualele de specialitate şi care în pnn- 5: n ' Fig . fără a seexagera. '.P. se curăţă ŞI se spală piesele cu pe~rol sau tricloretilenă. . 4.Se aplică apoi lovituri de ciocan Într-unul din capetele arborelui. . Demontarea. şi se extrage spre exterior... car. de o' 2'J~ t:J. de la scula de demontare la unul din cele două inele. în carcasa pompei. 1.·[fjitbore.iII~""'*"- -. Fig. li.se scoate apoi ruterul de pe arbore.'. .'. . pentru a o scoate de pe pragul de' centrare.mo?~rnă.' r-gulă acesta se extrage relativ uşor.!.17.lzu!~. Lagărul împreună cu arborele rămîn ca un subansamblu separatda pompă. După anularea interstiţiului dintre discul posterior al rotorului şi carcasă."'·'. 4. i.. melullaternou 7 ~1. 4.' . . In fig.. ' "J .transmiterea efortului.t~ _~ generale de demontare a rulmenţilar. .~ ••••••• -~... de asemenea numai prin intermediul unei 4.!: n. b'.. prin inte'r-.

şi racordurile ţe"iLde . introduc rulment ii. de exemplu incălzirea în băi de ulei la temperatura de 70--80cC.se demontează: lagărul opus.â. evitîndu-se.'·" -:este recomandabil ca pompa să se demon teze şi să se monteze pe ansamble componente.o . 4.la partea r inferioară a cuvei.18.' aluminiu 'sau oţel călit.. .s:'d~şurUbeaZăbu~şa de pr~te~ţi(7. cu toate etajele pompei. . Incălziroa SI' rp. .se deşurubează piuliţele de fixare a lagărului 3.în continuare. . se execută operaţiile de montare a pompei in ordine inversă celei de demontare. dar aici mai pot fi aplicate şi alte procedee. "o:.•. Pentru dsmontare se procedează astfel. stabilită înainte de incepere a operaţiilor şi care să excludă orice posibilitate de deteriorare a pieselor pompei. : '.operaţiile de demontare şi montare se execută numai cu scule şi dispozitive adecvate. ' '. .demontarea şi montarea trebuie efectuate într-o ordine tehnologică corectă. . Ea se ce mpunp dintr-o cuvă ce contin» uleiul ii"rulIit" in care ~•.egalizare 6.·r-.~ d~uă 'cîrlige primul rotor 8. .. respectîndu-se jocurile şifoleranţele recomandate în fig.:' . se pot aplica Iovituri uşoare. \ ".. După verificarea şi înlocuirea pieselor defecte.\ I'lectric cu ajutorul ~::.. se extrage carcasa intermediară la. : .pe cale de sprijin şi apoi se deşurubează piuliţele de stringere aletiranţilor.se deşurubează piuliţele de fixare ale capacului de lagăr 1. prin intermediul unei bucăţi de lemn.~'~oi se ixtiage 'cfi:ăjut(jrttI ._------------------ REPARAREA PO:..se extrage manual lagărul de pe arbore. Rezistenta nu trebuie să vină în contact cu uleiul. împreună cu corpul director 71 şi se' continuă astfel. presetupa carcasei de refulare şi se arborele 72. indirecte.-. prevăzute şi la demontare.se aşază capătul arborelui rămas liber. concomitent ctJ bucşa de distanţă 9 . -':s'e'deinonfeaZ~ preseîupa 'c~rcasei de aspiraţie 4 şi ~p6i 'se -extrage şi car-' casa' ". asezati pe suporţi adecvati. se recomandă a fi msuşite şi respectate de către lucrătorii care se ocupă cu întreţinerea şi repararea lor. . .montarea pompelor. / . aplicarea loviturilor de ciocan directe.!izpaz. Instalaţia de încălzire este destul de simplă şi ea poate fi confecţionată în cadrul oricărui atelier de reparatii. pînă la carcasa de refulare. iar dacă se constată o oarecare rezistenţă.286 REPAIUREA r'G~IPELuR _.i~zistpnţc montat.IPELOR CENTRIFI:GE 207 Montarea pompei se face in ordinea inversă a demontării.:' ·1' ..! 8. după care se îndepărtează capacul şi se deşurubeazăpiuliţa de strîngere a rulmentului 2. acolo unde este posibil. Cele mai importante dintre acestea sînt."" ·. pînă ce lagărul se desprinde din pragul de centrare. mai ales asupra' pieselor confecţionate 'din fontă. Cîteva reguli cu caracter general. . Pentru rulmenţi sînt valabile aceleaşi reguli generale. Demontarea şi montarea pompelor centrifuge multietajate se face de asemenea Într-o ordine tehnologică stabilită dinainte şi ea este exemplificată prin pompa de uz gpneral prr z=ntată în fig. '. ~. de corpul carcassi de aspiraţie 4" . 'fIllpreună cu bucşa de protecţie 73.' . privind demontarea şi.

fn cazul unei producţii de mare serie'.Ulte. sînt executate ŞI~e~e . Forma a este caracteristică p-ntru segmc!nţii rnetalici. Repararea pompelor cu plsten Pompel~ cu pi~ton.ongl~~e. carcasă.1J formă d. confecţionaţi din fontă-specială pentru segmenţi.~RE. Formele b şi c.fu a e\:ita orice surprize noplăcu. apar forţe de frecare de diverse mărimi..~..: Avantajul.\R. formele constructive ale segmenţilor sînt celt' prel~ma[~ în fig.be.. .!JI. iîif~ÎI&.:.·.!. la dimensiunea finală: Fig. arbore: nu po~ fi ex~cutate in ~teli~r(de~cest geh':-tlle..mt organe de etanşare care au rolul de a separa rogimurile de presiune diferită de pe feţele opuse ale pistonului.5-1.SI' rectifică feţele laterale pină se obţine înălţimea finală II. numai la strucrrve ~e seg•. . ~a aceste ~Ipun de p~mpe..)>'!.003 d şi Se calibrează deschiderea la valoarea prescrisă pentru segmentul introdus in cilindru: .se secţionează segmentul cu o freză disc.. Pentru pompele de dimansinnimari. 1 cu l.se pot realiza 1n cadrul unor astfel de ateliere.se execută.tiei.pa:aţiile descrise anterior se refedfo.. Dacă materialul piesei ~u. avînd structura perlito-sorbitică cu grafit Iamelar. numai reparaţii de mică Importanţă._.u1ta uzina furnizoare. • Dintre piesele ce alcăt.~ . .se strunjeşte bucşa în interior.mm pe feţele laterale: mentului prin .l:::cLi. ilindrul si ea z pJ. .. .. ~u " puţin. . . Pent.UţUI.~l~~eţurio~· ~stfel de 'ateHere:ele~ nepiltin(i fi folosite In mod econl>tIllC 'declt.. ·id'. deoarece suprafaţa lor.~ li. termofixare . între suprafeţele de ghidare ale pieselor ce se a~ă. Ill~lI-. . i.s~en. " mai repede decît cilindrii pompelor. presetupe etc. _ se introduc segmenţii într-un calibru inelar.RE?. in atelierele mai man"târe dispun iieturnătorie. maşină de găurit.sint caracteristice numai pentru seg~ mr-nţii conf~cţionaţi din cauciuc sau piele .iil:\ •. -1. aplicate la sşgmenti. care poate propune şi eventuale înlocuiri în funcţie de situaţia reală a instalaţiei beneficiarului. .j . ceea ce conduce la prelua(':[ '.ent~u segm~nţi se folose~c atît materialele metalice . ~eea U· z. 19. Dimensiunea penei care determină dschiderea segmentului trebuie să fie de 1. se vor l. .al~~~.1 realizarea deschiderii seg.••.. dotat cu un mimm de' maşini-unelte universale: strung.apior se mannesta pt: suprafaţa <lL' cout. ~Şe~enţll confecfl~na. Astfel. : _1 ( să ]" ferească de lovituri._. se pot realiza sl'gm~nţi metalici.\ !'O~IPELOR ce PI5TOX ! .. relativă să fie precis determinată. ·i.rizuri sac. lemnul ŞI altele..20. .a~ede lucru care execută periodic mişcări de translaţie..:. cilindrii de lucru.. ''-1' -\ ..:a. e n:o?~aJ vor fi mult uşurate. în funcţie de mărimea segmentului: .:.:J. SI: C:\rf' (ll'F~L:~. .enţu pistoamlor.?:dAca. 20~ -:.:~ri. Din acest motiv. este cunoscut. bucşedeprctecţie.in dublu flux.::: [it.~ . p<:cînd suprafaţa acestuia Fig..rator co. se va cons. ca materialele p. diverse semne .•. organele de distribuţie. s.fa. turnaţi în forme de nisip. pentrii piese de dimensiuni mai reduse . deoarece în general pompele de constr~cţle o~lşnulta nu sînt destinate să vehiculeze lichide corosive.işnuită de prelucrarea ssgmenţilor este următoarea: " -se strunjeşte bucşa Ila exterior. iar pe măsura uzurii segmenţilor. avînd diametrul 1. ! trecerea acestuia prin locul respectiv..:lareaec~~~ra:. Totuşi. mirea de "manşetCi. i? ca. aparat de sudură etc.Segme~lţH.~iesc pompa cu piston.1 s (s fiind deschiderea segmentului în stare liberă). stringerea lor poate fi reglată._se·refcî~. .:nţii ~e u~eaz. deci mai economică. aceea aceste piese se inlocuiesc numai cu piese. astfel 1n~lt POZiţia lor. ~ se 'execută un tratament de călire-rsvenire : ..~ril! ~.utiliză..bucşe de lagăr. tija pistoanelor .. ciupit ur i . pistoanele.după Jemont~re.. cele mai expuse la uzură Sl~t următoarele: segm. r~~r~ik~Me~~~ţue~t· taliCIDUp?t ţi cqnf~f în..ovocat~ de co~ozlUne. 1 ~~r~~.". pielea de bovine.ţl din cauciuc trebule să albă o bună rezistenţă la: uzura..: . care se referă atît la materiale din care sînt confecţionaţi aceştia. mal P.mpozlţla chimica.'':. reJ?araţiile pieselor principale: rotor. lăsînd un adaos de 0. cunoscute sub denu.e C0n· ia contact cu segmentul în mod intermitent. nemetahce -: cauciucul.~L. cum' sint pompele ~xiale. porţiunea respectivă. Prin această mii-sura.fecţţor:ate din aceleaiş material" din carI'.tonu ca plesel~ repar~t~ să fie con. . .n:0r atsliere rde ~eparatll ObIŞD. ~mt dotate ~u ?rş'. Dacă acest lucru nu este posibil..2.5 mm. contact permanent cu cilindrul.ţii. care dstermină m final gradul de uzură a pcmpei..rii ~or constă in aceea că prelucrarea cilindrilor poate fi realizată cuo 'precizie mai redusă. conj~&ate se m~rcheaz~ prin. diagonale sau cele. 4. deoarece el se execut'dupll o fehnologle care presupune eXlstenţaunor m:âŞi?isped~e ~'.Z~i . conform fig. _ :-1> I. . -(f' r D. . <"""'.. alama Cit ŞI I?atenalc.'. precum şi . utilizate în domenii în care nu pot fi înlocuit>?dpompe cen~nfuge. oţelul.DL:4 pozitiv pentru _ se decupează segmentul din bucşă.--l care se deplasează în mişcarea ele du-te-vino.. bucşe de distanţă. . Foru. segm. În mcd normal. cît şi la forma lor. de ~hlmb p:rq$rate de l~ f:w:nizorul pompei. La pompele cu piston: uzura datorată abraziunii este preponderentă.__ L zur.clli!i1!r. . rămîne în a . . .. estcLllga.~~. Astăzi există o sumedenie d~ soluţii constructive.c .lin t-xtolit.re S1J.I~ material.~O.ruc~. cu ~ea :pr.f01(. In timpul funcţionării.. sa~ ~m materiale echivalente din punctul UI' vedere al caracteristicilor fizico-chimice-macanics.ntactpermanent.~pompele de dimensiuni mici şi' mijlocii ~I ~le pot fi e~e~utate în cadrul unti\mic atelier de.puncte. asigurîndu-se totodată d respectarea ajustajelor Iniţiale.me~. precum şi la acţiunea produselor petroliere . t:::...19. grafic sau lsmn. oper~ţ111e. 4. freză. lăsîndu-se un adaos de 0.u~pro. să~ibă ~ ~uritate._· La pnnp-le de tip industrial.. R~.le.·ităÎ:ii ir. piesele se curăţă şi se spală cu petrol sau alt lichid detergent: pentru a li se putea aprecia cît mai real zradul de uzură: .:. textolitul.e in funcţionarea instala.?:.. în cochilii sau centrifugaL Tel'm:brogia-of.~ca efect pi-rd-rea etan".~'.fanta..::~ in CG~l. compoziţii pe bază de grafit.d!n piesa originală şi se va stabili prin analiza de labo. reparaţii. segm.•..ţ~Pta1p~Vr~~1' :~~~~rfă~/~~rtJt1f'~~~~ lOp. ~u~apele ş~ scaunele lor. In raport.. un tratament de termofixare.t.:.~oate _pies.

210

REP,\R.\RE,\ POlIPELOR

REP.~R.~RE.\

pOllPrLOR PISTO:': CI.'

211

- se rectifică diametrul exterior la cota finală d; - se strunjeşte adaosul diametrului interior, rezultat în urma comprimării segmentului în cilindru. l,? fig, ~.21 este prezentat. Ul~ segment metalic pentru o pompa cu piston, la care s-au indicat toleranţel- şi calităţile suprafeţelor. Fanta s an' rn!l1l' de :l !r!::'i,<:, ,'~, Llvc~';'<l ~':~llll:llLUlui datorită dilatărilor, ~ ,Trebuie acordată o atenţie deosebită în timpul operaţiei de mtroducere a segmentului în canalul din piston, deoarece atunci apare tensiunea maximă în fibrele de la diametrul interior" şi care de multe ori po~te provoca deformaţii permanente sau :hlar rUI?e~easegmentului, Pentru a preveni a~tfel de situaţii, in practica se alege deschiderea segmentufu. în stare liberă: s = (3,2-3,6) . t, t fiind grosimea segmentului. S~gmenţii din cauc.~ucse pot confecţion~ cu dest~ă uşurinţă {6 ,m atelierele de reparaţii, -avtnd o formă constructivă relativ Fig. ~,21. re. simplă. Pentru 'aceasta se cobfecţioneazăo,~matriţă care să respecte cît mai fidel, .forma "şi dimensfunile piesei originale. feţelor la un Aceasta se transmite apoi unui :atelier de vulcanizare obişnuit, segmen~ rnespre execuţie, cerîndu-i totodată respectarea calităţii .cauciut~~~;d"4cului." .' ,"~o' 'r· ,: ", ',', :Cilindrii,de lucru ai pompelor se Uzează şi ei În tiIrip':'daiorită' In spe~ial efectului de .ero~iune şi mai puţin celui.de coro.ziu~~;.u~ura cilindrllor' pcmi>E!i es.te deten:~l1n~ta atît de c~ht.atea .mate;laluI1l1 utillzatpsntru confecţionarea pieselor, Cit ŞI de natura Iichidului vehiculat. Se mţelege că, cu cît un lichid conţine un. procent mai important de particule abrazive în suspensie, cu atît uzura devine mal pronunţată. La pompele cu piston ca acţiune directă. uzura este mai puternică la cilin~rii pompei propriu-zise decît la cilindrii maşinii, ,cu abur, deoarece la aceştia din urmă ungerea este asigurată de către o pompă 'de unzere care trimite permanent în interiorul cilindrilor ulei sub presiune. Aic"i uleiul este antrenat de agentul motor - abur sau aer comprimat ~ şi formează o emulsisc.ar~ pătrunde în toate interstiţiile. Cilindrii pompei sînt însă unşi numai cu lichidul pompar, care în multe cazuri nu are proprietăţi ungusnts. De asen:~nea!. la pornirea pompei, pînă la amorsare, frecarea dintre segmenţi şi cilindrii ~ste practic o frecare uscată. Din acest motiv, cilindrii pcmpei sînt eoncepuţI sub formă de cămăşi amovibils, presate în corpul pompei. La un anumit grad de uzură, cămăşile pot fi Inlocuita cu piese de schimb noi. . Se recomandă ca, atunci cînd se înlocuiesc cămăşile, să se înlocuiască ŞI segmenţii deoarece dimensiunile de funcţionare ale acestora alcătuiesc un ajusta] foarte precis. Repararea cilindrilor de abur şi a cilindrilor pompei se face prin alezarea acest?ra pe o maşină de alezat cilindri. La o pompă cu piston obişnuită sînt permise trei, maximum patru, alezări ale cilindrilor, după care se recomandă înlocuirea acestora.
A

, In fig. 4.22 este prezentată o secţiune prin blocul ~ilindrilor unei p,ompe cu piston cu acţiune directă, tip duplex, la care s-au indicat toleranţel« ajustaHor şi calităţile suprafetelor. . Pistoanele pompelor industriale au ferma de disc. Iar uzura lor preduce n-uniform, pe părţile care vin în 'contact cu supraraţa cllmdruIU1:,:-\CIc::it lucru

,p

I
I

5JI

H8:$>

"~rJ6;ff..l.
t1
I '

, ' <h ,_;:'

~-

~.'
~

ii
.@1

J

!~';~: ~~~=

~2'--~~--~I@~o~I,~o.o.~~Z~~w[tI:-~,i.~'~:~~~~~~
Fig. i.22. Toleranţe ..şi câlităff :'a!e'ft1i>iateţelor "la cilindrii Fig. ~.23. Toleranţe şi ',,' unei pompe cu piston 'cu', ~ţ1l1ne'mrectă, "calitl!:ţi ale suprafeţelor,' , ' . la un piston disc,

~r '

f

se observă mai, uşor Ii.f,.pazJ~~'i#htiJ>m:,~'pis.ţqanelor.pcIl1P~lor orizontale. Totod.aţă are loc şi o, ~u~~l:.c;anarelor_dmplston, provocata de segmenţn metallcl.. . ""fej' '..<J'î: ·t,,,'i' ", .... '. ;' • t Pistoanele cir~ ~D:utrute~tă,~'stfeI de uzuri sînt greu' de reparat ŞI es e preferabil ca ele s~ fiefuI9-guiţ~::c~p!ese-~~ schim~ originale. Se ţJoate înc~rca o reparaţie 'prin lărgirea 'ta.n;ilelor·~dntroducerea unor segmenţi cu. Î~ălţlme mai mare. In atelierele/tie repariţIi obişnuite, car~ dispun de ma~ml-unelt; universale se pot confecţiona relativuşbr pistoane disc, aşa după cum se.arata in fiz. 4.2'3. Pistonul se poate coD.fecţiona direct prin prelucrarea unei bare din gţel laminat sau forjat, sau]:un~:disc·din ~ont.ă turnată. --_.: ._ rit« pistoanelor se uzează. ţn special pe porţmm!e p~ car~ fre~ca garm turile presetupei. Uzura se manifestă sub formă de nzun longitudinale, care inrăutăţesc etanşarea şCin acelaşi timp, uzează prematur garniturile din azbest crafitat. b il l ~ Repararea tijelor se face în mod asemănăt~r cu cea. a ar ?r or pompe o~ centrifuge. Astfel porţiunile uzate se Î~carcă pn,n metalIzar: ŞI se :prelucreaza apoi la cota finală. În cazul în care atelierul nI! dlspUl~~de o.mstalaţle. de metalizare, se confecţionează o tijă nouă. Ca ma~~~I~1 ~t~l1~.eaza ţelul aliat care :e se o comentează sau se nitrurează în vederea manrn durităţii suprafeţelor de ~zura. În fig. 4.24. este prezentată tij~ pist?anelo~ une.ip~mpe cu acţiune directă, la care s-au indicat toleranţele aJustaJe~or ŞI ~alltaţlle sup~afe5el?r. . înainte de efectuarea tratamentului termic, capetele ŞI părţile filetate se protejează pentru li. nu deveni cas~nte. . .... , Supapele au rolul de a închide ŞI.deschide con~UnICaţIadintre cilindrul pompei propriu-zise şi conducta de .asplraţ~e, res.pectl\' cea de refulare. l\I~:ea majoritate a pompolor cu piston mdustnale sint dotate cu supape av înd
1.• Alegerea pompelor c. 267

212

REP.\R.\RE.\ PO~[PELOR

REPARAREA POlfrr:LOR cr PlSTOX

21:f

Il ~tl ~'

forma unui taler, care culisează pe o tijă de ghidare. Uzurile caracteristici s~p'apelor se manifestă pri~ ri~uri şi o.valizări pe suprafeţele de ghidare, datorita forţelor de frecare, ŞI prin uzun sub formă de ciupituri şi deformaţii
,,~WfJ}.~~ ~~!
<---""-L-..,
c,

.~.:

'<

L::.t-.:~

,SO,. 'E
Ia tija

,"'rI

S
•.

f? @{?\\ ... C \.v~~:~;) \8/
~~
l' ..:...t '--..• Fig. "i.25. Realizarea prm prelucrare din ma teria l Iarninat a sectiunii de trecere a scaunului supapei.

----p.IO'021,V, Frz.

_,~~')1:.;~'1-

·L~-i. Tolerante şi c'1.Iitlţ: 1.Ie suprafeţelor pompe cu pisrcn cu actiune directă

u::-=i

" f;
g
;L
'it''''~

A:~i,

ale suprai~ţelor de etanş~r;, ..atît ale supapei cit şi ale scaunului. Acestea au ca efect I2lerde~ea et~n.şeltaţ.ll camerelor volumics şi prin aceasta diminuarea param~tn}9.f ]udr!l-ul.lcl debit-presiune. ' 't. 'Snpa~ele, ghidajele ~I sc~unele supapelor sînt piese ce pot fi realizate cu uşurinţă in ca~rul ~~UI atelier de rep.araţii, .astfel încît cele. c~re sînt d,~gradate se recomanda a fi înlocuite. M~ten~ul -din care se confecţionează aceste organe ~~te bronzul, care are o buna rez~stex;ţă la corozi~ne şi.in acelaşi timp un coeficient ~.eţr:,care.redus .. La execuţia pieselor trebuie realizat un aj~staj ;orect Î.ntre tip d~ g~l~a~e ŞI corp!Jl supa}>el, astfel ca aceasta să nu rămînă lx;ţeperută într-o p:)Zlţ~e intermediară. Deasemenea' trebuie 'asigurată .sei:~ ~m!1~:l. d, t:',: '1" :t ,:"';l~dulu: prin sca~n~ su~apei. şi prin spaţiul inelar creat <ţend!care~ supapei la I?lilţl~~,a m~Xlma..,Atlţ supap~ ~ţt ~i.scaunul. său pot fi realiza:ţe I,ncadrllţ unui atelier de reparaţn, prm prelucrare din material Ianiinat. Secţiunea pro,flla.tă, de t:-ecer:eprm scaunul supapei, se poate executa prin frezare, sau numai prm găurirs ŞI ajustare c~ pila, aşa cum se arată în fig. 4.25. , Pentru one~tare, în fig. 4.26 se prezintă I ansamblul funcţional al unei supape, utilizată curent la pompele duplex de alimentare a. cazane-' lor: de ab~r, l~ c~re s-au indicat toleranţele ajustajelor. ŞI ~all~ăţile suprafeţel6r:După cum se vede .dm figura! suprafeţele de etanşare ale supapei ŞI~ scaunului trebuie să aibă o rugozitate foarte redusa. Aceasta se obţine. prin rodarea fiecărei supape ~e scaunul său. Operaţia are loc astfel: se monteaza supapa aşa cum se arată în fig. 4.26, dar ------"-''-----; fără arcul.eli~oi4al; sepun~ pastă de şlefuit în ciFig. 4,26. Toleranţe şi calităţi teva, porţiuni de pe suprafaţa scaunului şi apoi ale suprafeţelor la elementele • unui ansamblu supapă. apasa ,C~ mma s~papa pe scaun, imprimîndu-i în '. acelaşi timp o mişcare de rotaţie. Se continuă operaţia a.stf:l. pJ.?trîn~ sensul de.rotaţie! ~a:periodic se şterg suprafeţele respective cu o cirpa ~ulată In petr.?l ŞI s~ verifică aspectul acestora, care trebuie să fie mat ..Oper~pa se consideră terminată atunci CÎnd,la o apăsare cu mîna, supapa se ..lipeşte pe scaunul său.

Organele de distribuţie ale pompelor cu piston cu acţiune directă sînt alcă:uite din următoarele elemente: sertarele de distribuţie, tijele sertarelor, manivelele, culisele şi articulaţiile sistemul?i de distribuţie. Uzurile acestor __ piese se datoresc frecărilor ce au loc între suprafeţele active si ele apar sub iv.,!.:1 ~e ovalizari, rizuri ele. Reparalea acestor organe poate fi executată în cadrul oricărui ateli-r r1P !";:::--'~r:l:~:. f:,) ~:·:n confccţ:'~::-'..~l:·'_~:' t:~~,)r piese noi fie prin rsconditionar-a celor uzate. Pentru repararea distribuţiei pompe lor dotate cu sertare cilin?i~, ~,2~. Rcccndi-ir.narca ser tarulu i drice, se procedează la fel ca la cilindrii şi pistoanele plan prin tuşare. pompelor propriu-zise, adică se alezează locaşul di~ partea superioară a corpului maşinii de abur, apoi se introduc sertare CIlindrice şi segmenţi la cotă mărită. Sertarele plane se repară prin recondiţionarea suprafeţelor de etanşare ale sertarului şi ale corpului maşinii de abur, aşa cum se arată în fig. 4.27. Rscondiţionarea se,}ealţz,ea.z~,. rin tuşarea ~elor,~ouă,.s}lprafţlţ~. ~C!ni1:lgate: p operaţie c.etnibtiie 'Sli?~decurgă astfel: se pun cantităţl:ţIloderate de pasta de şlefuit,. îmbi~3:ţ~.tH,px:eaţ~]:)ilcu ulei, pe suprafaţ~ activă a s.ertaru~ui~ş~ a corpu!uI,mil~l1111",~e ~~~r; ~e~.l?Cls.ă~erta.~. p:I mma, execu~md ml~c~rvi alternative înamte 'ŞI înapoî, Iar penodic Se şterg suprafeţele ŞI se verifica starea acestora. Operaţia se consideră terminată atunci cînd, la o apăsare uşoară, sertarul aderă la suprafaţa ,de lucru. . ""., ,'ntArtiClllaţiile~tribuţi~i'~int.alcăt1lite din bolţuri ce se introduc în 10cC\7~ şuri cilindrice, in care execută mişcări oscilatorii, din care cauză uzura se produce neuniform, respectiv -numai ,pe porţiunile active ale suprafeţelor, aşa cum se arată în fig. "~.28.-ML '~' -;: 'ţ- • '.. ·"r ~ f""'..J 'It-'\;., în funcţionare efectul -uzurii se manifestă prin şocuri ce pot degrada complet piesele, tnsoţittn acelaşi timp de dereglarea distribuţiei. Recondiţionarea pieselor uzate se face astfel: se alezează locaşul cilindric pînă la dispariţia 'ovalităţilor şi se confecţionează la strung tin bolţ cu diametrul maimare, Dacă aceeaşi ~i~să a fost recon~iţiona~ă. de mai m~te o~i, (,. astfel încît diametrul Iocaşului s-a marit cu aproximativ '20%,'se recomandă să se 'confecţioneze o bucşă din fontă , '. tare se preseată în locaşul respectiv. Bucşa va avea '.'1 '/diametrul găurii corespunzător bolţului original- acesta ,""'. se va măsura pe porţiunile neuzate. La presare a în locaş .. _1 bucşa se strînge, micşorîndu-şi diametrul interior, astfel ~~~~~:~~~c;i~~i~ Încît bolţul nu mai poate fi introdus. Pentru a se evita buţie In caresearată această situaţie, după presare, bucşa se alezează din nou, zonele principale de cu un alezor reglabil, astfel încît ajustajul articulaţiei uzură să fie realizat in toleranţa H8/fS. Cu ocazia reparaţiilor capitale, pompele cu piston se demontează complet, în vederea constatării gradului de uzură a pieselor. Pentru aceasta, pompa se demontează din instalaţie şi ~~ transportă la atelier. Bancul de lucŢu pe care urmează să se execute operaţiile de demontare se pregăteşte special pentru acest scop: se curăţă de' murdărie, se eliberează de piesele străine, se

t'

II

214

REP.-\R.\RE.\ POllPELOP..

IlEP ..R.\REA POY.PELOR cu PISTO:'; \

215

aduce materialul necesar spălării şi degresării pieselor, precum şi lădiţele în " care vor fi aşezate acestea. Demontarea ca şi montarea trebuie să se facă într-o ordine corectă din punct de vedere tehnologic, folosind scule şi dispozitive adecvate, iar personalul trebuia să lucreze cu mare atenţie, astfel Încît să evite deteriorarea !,i~selor pr::-: d'::::O:1t~l·t:.

,

Pentru exemplificare, se prezintă, urmărind fig. 4.29, modul de demoncu pi"vll cu acţiune directa, tip duplex. Demontarea începe cu pompa propriu-zis.î. Se desfac piuliţr-ls de fixare a capacului supapelor 7 şi se scoate capacul. trăgînd de robinetul 2 în sus: dacă se simte o rezistenţă, datorită lipirii de garnitura 3, se aplică moderat citeva lovituri de ciocan pe părţile laterale, după care acesta va ieşi uşor. Se desfac piuliţeIe flanşelor 4, care fixează scaunele supapelor de refulare 5, apoi se scot asamblate supape le de refulare, iar prin locaşurile eliberate, se extrag supapele de aspiraţie 6. Pentru demontarea pistoanelor pompei propriu-zise, se procedeată astfel: se deplasează cu ajutorul unei bare metalice, care acţionează asupra tijei comune.Ipistonul 8 către, ext~rior; se dem,9ntează capaceledecilindri'P, se desdoaie siguranţele din tablă şi se d,~şu~~e,ază pin!iI~lede)~.trîngere,. il'pp,i.s~., . introduc două şuruburi în găurile filetate, prevăzute pentru acest scop în corpul pistoanelor şi se extrag acestea în afară, :~preună cu segmenţii respectivi. ; In continuare, se slăbesc piuliţele presstupelor g şi se deşurubează piuliţele . de fixare a corpuluipompei. După aceasta pompa poate fi .eomplet separată de maşina de abur. 'Urmează apoi demontarea maşinii de abur, care seefectueazăastlel: se slăbeşte şurubul de fixare a culisei 10 de pe .tija pistoanelor, se slăbeşte piuliţa presetupei 11, se desfac capacele,:4ecilindri12 şi se împinge tija împreună cu pistonul de abur 13 in afară'uSa trece apoi la demontarea sistemului de distribuţie şi ungere. Se demontează pompa de ungere 14, împreună cu conducta de alimentare, se desfac piuliţsls de fixare a suportului distribuţiei 15, se desfac articulaţiile cu bolţuri, se scoate capacul distribuţiei 16, se deşurubează tija de distribuţie 17, şi sescoate sertarul 18. În acest stadiu, pompa este demontată pe subansambls principale, urmînd ca în continuare acestea să fie la rîndul lor .demontatepe elemente componente. " ", ,,c '<::" '.' După recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate, pompa se pregăteşte pentru montaj. Ordinea de montaj raţională este următoarea: se incepe cu asamblarea maşinii de abur, apoi se montează pompa propriu-zisă, iar la urmă sistemul de ungere şi sistemul de distribuţie. Pentru: păstrarea coaxialităţii cilindrilor maşinii de abur cu cei ai pompei, corpurile sînt prevăzute cu ştifturi de centrare. După asamblarea completă,' pompa se racordează la instalaţia de lucru şi se verifică corectitudinea montajului printr-o funcţionare fără sarcină. Această verificare se poate realiza şi pe bancul de lucru, dacă atelierul dispune de o sursă de aer comprimat, După înlocuirea pistoanelor, segmenţilor şi cămăşilor, pompa trebuie să fie rodată, conform indicaţiilor uzinei constructoare.
tar= t "" .• ?cmp~ :

I

Astfel . fre+~. universale ~ strunguri. .eJ. De asemenea atelierillse va utila cu cîteva mil. d. ' Piesele' care intră în 'componenţ~ }\mei pompe"\.. ~or date cunosc~te şi sînt prevăzute de obicei în cadrul unui a~ calend~rIsti:. " t. La întreprinderile care utilizează în exploatare un număr însemnat de pompe cu piston. să se'L~Jled~eze .re. curentă trebuie s:i.RAŢIEII'Ol!I'ELO& x . inclus iv a CI lor care au o durată de viaţă îndelungată şi care au atins un grad înaintat de uzură. . efectuarea unor noi reglaje etc. stoc raţional de piese de schimb.U şqlj(:iţ.ongm~Iă. .re~pull~ă[~a. .. cod 416. în practică sînt situaţii frecvente m. ~e.ŞiIJi pecifice tehnologiei de fabricaţie apompelor:"::"mors teză pentru pre1ucrat'~l!-1l~e de pană în butucul rotorului.că mtervenţiile. " La tntreprinderlle'.. Reparaţiile curente pot avea loc :c ma! multe ori pînă la r=para ~ia Qrit. rabo. pompa-se demontează complet din instalaţie. atelierele trebuie să dispună şi de instrumentede'măsură. reparaţii: reparaţii planificate': reparaţl!tfepl. o. ~tunci cînd a~e~t tin:p poate. la perioadele determinate de piesa cu cel mai scurt ciclu de uzură. eomparatoare. " '''1'. di~ Re par aţi il e cur e 11 tese caracterizează.llic:Şefşi in care se execută şi repararea celorlalte utilajecu-care . se transportă la atelier. .difer~' '~ubst~nţi~i" punct ~e vedere al.-~ar~~ehiculeată ~lichide cu particule abrazive In suspens~e.. "'<. fIe din datele statistice din practică. Şi în cazul po~pelor. Aceste acţiuni au un caracter preventiv ŞI ele urmaresc menţmerea pompei in stare de funcţionare o perioadă cît mai îndelungată. Rtpara. atelierul de reparaţii va fi dotat cu'o maşină de alezat cilindri.teze.sînt dotate cu maşini-unelte.aIJ!.repar~ţl1. Astfel normativul pentru repararea maşinilor. ~ . Re par aţi a cap i tai se caractfrizează prin inlccuirea sau ~E:mediereaunui mare număr de piese care alcătuiesc pcmpa.timpului de uzură.: 'Necesitatea de a 'asigura exploatarea raţională a maşinilor şi utilajelor din cadrul unităţilor economice din ţara noastră a condus la elaborarea unor normative cu caracter republican.de vedere .:a ffi<lCapid. ă t .cm. ÎA.la uz}Uă. ~te tipuri de .le ue~u.lă. Din p~nct . prin care se stabilesc ciclurile de reparaţii şi categonaacestora.~diţii bune pînă la următoarea intervenţie planificată. De ace~a. este reCOIAetlcla?i1~!.<~ţ~P.0 normele tehnice în baza cărora se efectuează reparaţiile maşinilor şi utilajelor. l~ a~este situaţii. înlocuirea sau ramedierea unui număr redus de piese sau 5ubansamble.. ŞI bucşa de protecţie se vor.anIflc~t~: .. repararea acestora devine necesară atunci cînd :~mc~. din categoria celor de mare uzură scurtînd pnn a~easta timpul de inactivitate a pompei..' . corosivă sau abrazivă datorat~ ve~. . uza mult mai :epede decît rulmen~ll lagărului. Cu prilejul reparaţiei capital" se înlocuiesc sau se recondiţionează toate piesele uzate sau defecte. ca de altfel ŞI la. pcmpci in cc. Aceşţe . lab~mţu.al org~n~ării reparaţiilor.. Repara~ii!e flanijicate ce ~ ~fectuează asupra pompelor se clasifică.e '. fi prevăzut dinainte cu suficientă precizie. în funcţie de perioadele stabilite pentru revizn ŞI .araţiile nepZanjjicate sînt determinate de cauze accidentale. ge găurit -la care se pot realiza majoritatea operaţiilor prevăzute In tehnologia de rsparaţie.3.•..". inainte ca aceastasă fie' montată în instalaţie in mod definitiv. fie drmontînd-o numai parţial. ' . ivite m .>.." Pe lîngă acestea.rwa. d!-spozitiv pentru echilibrare statică(ace~ta este bine să-I. necesare verificării dimensiunilor 'şi toleranţelor pieselor: şublere. c~: as:mene~Plese. el se~eş~e la into~mirea p~~nurilor de reJ?araţii. Operaţiile pot fi efectuate fie demontind complet pompa din instalaţie." . iar parametrii agregatului ~u ~al satls~a: cerinţele instalaţ iei. sup~se uzurilor rapide.~e~alc~ pe ~imestre sau luni. autn d ~.. Prin aceasta -se poate verifica coreCtitudinea asamblării pompei.. cauzată de ·0 mtreţmere necorespunzătoare. la pompe. 4i~igu. şi totodată un procedeu economic.217 216 REPARAREA PO)!PELOR 4. ' • . ceea ce presupune intervenţii asupra pompei. In r e par aţi I cur e n teşi r e par aţi i cap i tai e sau general".\ e?ere ca . La pompele:cu piston se llxecută şi l"odajul preliminar.în otare un mare număr de pompe. ca şi la alte maşini. este. din cadrul Ministerului de resort (MICM).ORGA. acesta poate fi folosit la încercarea funcţionării pompei.funcţ!onarea pompei. De aceea. \ZAREA llEPi'.este .una este preferabil ca o piesă uzată să fie înlocuită cu o piesa d~ SChlI~lb . Organizarea reparaţi ei pompelor Re~ararea unui util~j est~ o acţiun~ care se organizează cu scopul de a-l repu~e In sta~e Ae funcţiune ŞI d" a obtine din nou parametrii functional! n» care l-a avut iniţial. cum ar fi ruperea unui organ mecanic.l~i.iculăr~i unor l!chide incompatibile cu materialul pompei. Repararea pompelor se efectuează în mod obişnuit în ateliere de reparaţii ce depind decomparlimentul MeC(l. rotorul:..r.~nJ. fie din recomandările fabricii constructoare." . truse de spioni etc.inderea.~aşml. printr-o revizie a stării generale a pompei. iar durata normală de funcţionare a pompei este determI~tă to.r( fUl:cţiG::~r(z.lP-M~i. !?-eparaţiile planificate' se mimssc astfel deoarece ele se stabilesc dinainte pe baza.e.: ~ o pompă centnfugă. in această categorie intrînd şi pompele de vohiculare.. dupa reparaţie trebuie înlăturată cauza care a provocat defecţiunsa. : " • Rep. a~ea~ta constituind o garanţie din punct de vedere al materialului ŞI al d~mensluUllor. Pla~ul de reparaţii se întocmeşte de către compartimentul Mec~~cului Şef ŞI s!3..f~W:jll. întocmit de Institutul de Csrcetărivşi ProieCtări Tehnologice pentru industria Construcţiilor de Maşini (ICPTCM). cuprinde la capitolul 416.•. stabilind termenele la c~re urme~a sa se f.aJIl~el1l. se demontează in părţile ei componente şi se face o verificare amănunţită asupra stării tehnice a tuturor pieselor. utilajelor şi Instalaţiilor comune. posede toate atelierele) şi o pompă cu piston pentru probele de presiune hidrostatică. încît periclitează buna funcţionare a instalaţiei în continuare. recoman~abll ca un atelier de reparaţii să posede în permanenţă un.. se înlocuiesc de mai multe on pll~ala inlocuirea !ulmenţIlor. Ca ~nnclp!U. se restabilesc reglajele şi jocurile normale şi se efectuează probe de funcţionare în gol şi in sarcină. In cazul în care unitatea dispune de un rezervor sau bazin cu apă industrială.de reparare trebuie să se aibă 1:1 . sau uzura rapidă. ..careau.9~ e~hip~ de muncitori exclusiV pentru repararea pcmpelor. micrometre..u..lţă. In cadrul acestei reparaţii.4e J?iesa):l}.tnî~tiatii intrepr.raţie.~Istmg ~ouă categorii de.mtotd~a.. .ţ~d.

. 'La pompele care vehiculează lichide inflamabile. impurităţi care la pornire. se vor afişa la locuri vizibile avize cu interzicerea fumatului. _ In principiu.' 218 REPAR_~REA PO)[PELOR REGt:LI DE r::H~IC.reparaţia curentă de gradul 1 (Rcl). eliberindu-se pompa de orice obiect străin.revizia tehnică (Rt).~ . La 'pompele 'care "vehiculează lichide toxice.c:::. iar presarea sau depresarea pieselor se va face' cu ajutorul unor prese adecvate . In timpul manevrării nu este permisă trecerea sau staţionarea sub sarcină. i. evitindu-se astfel pericolul arderii bobinajului acestora sau provocarea de scurtcircuite care pot da naştere la incendii. La demontarea sau montarea pompeise vor utiliza numai chei potrivite. folosind in acest scop lavete din bumbac.. În principiu.cunoscute.•. - 4. cu laturile în bună stare. ..1>_. calificarea personalului._lolr)sl'~~ acest gen d. .-·I . iar manevrele se vor face lin. . se face intotdeauna cu.. După aşezarea pe fundaţie. De asemenea.' să folosească numai cabluri de ridicat verificate şi marcate şi să fie autorizat să facă prin-derile necesare. iar toate motoarele electrice vor fi prevăzute cu legături la pămînt. Instalaţia electrică trebuie să prevadă pentru fiecare motor electric o protecţie de suprasarcină. în cazur~ speciale.entriţugl.. se vor lua măsuri de ventilaţie corespunzătoare. -·~i.. a u~u~ ateli~r de. palpare a pompei în porţiunea lagărelor pentru verificarea încălzirii.! operaţii de întreţinere. In exploatare. sînt :.--d~a III m.reparaţia capitală (Rk)_ ':. -.'. cindJuncţ}onar.primirea pompei. clt~va reg~l cu caracter general. sint factori care influenţează în mod direct acţiunea de reparare a pompelor. se pot executa doar urmatoarele operaţu: stnngerea piuliţelor presetupei. ~?bineţilor..şi care şi-a însuşit un nivel de cunoştinţe.· speciflcedomeniului de utilizare: a acestui gen de ~aş~ şi lâJiuteutilaje industria.utea fi provocate de instala~ia electrică sau de manevrare a unor scule metalice..!e. fapt care impune respectarea normelor de tehnica securităţii valabile pentru instalaţiile electrice.. se verifică dacă pe pompă nu au rămas diverse scule sau dispozitive folosite la montaj.~!Li:: t:. Ea se va deschide imediat ° . avea Iocîn perioada de exploatare a :p. se p.. cu ocaz~ ef~ctuarl1 operaţ~lor de întreţinara sau tu .nţ~:~:it. astfel Î!1cÎtpompa să poată d=păşi zona de instabilitate : . Prin aceasta.~i:ţ~~. pompa s-a amorsat Şi a Intrat In regim de funcţionare la turaţia nominală. pompe s'" va pr.reparaţia curentă de gradul 2 (Rc2). aprovizionarea operativă cu piese de schimb. _." .~r pute~.• '~ •. părţile calde se vor izola Ia exterior.o~iide intL"l"~'t. :PrIV~~ protecţia muncl!. iirnitatoare de prssiun-.!r:o:L'~~lU supapa d•.•.pornirea pomp-Ier axial« So' va f:tr. pot pătrunde tu pompă şi provoca astfel distrugerea ei rapidă. auna cu vana de refulare d~schisă complet.tJ't-j~alCl atît instalaria cît Şi personalul de deservire.. . reful~re CI. respectiv cu rezistenţă mimmă pe conducta de refulare. Regulile privitoare la protecţia muncii trebuie respectate chiar de la . 1n acest scop. • ". cauiele obişituite'car~Potprovo~~'~~~Ydente la po~pe. în timpul funcţionării pompei. avitîndu-ss contactul cu organele mobile ale pompei..pompele volumice se vor porni intotdeauna cu vana d. se vor lur'măsuri de protecţie împotriva apariţiei scinteilor ce ar p. i .~.·. Astfel manipularea pompel?r în tirppul descărcării din mijlocul de transport se . Pentru evitarea acci~entelor ~e. conducînd la obţinerea unui preţ de reparaţie redus şi la o imobilizare cit mai scurtă a pompei.''1 _ .: pornirea pompel?r c.. Dacă incăperea în care se află agrsgatul are o umezeală excesivă.'a :1. se vor lua măsuri de evacuare a scăpărilor dela presetupă... -. repa~aţii.timpul re:pa!'lţulor.'" _ . car.. ""Ci. In prealabil aceasta trebuie curăţată de . ~ fi_"- .efectua cu cea mai mare atenţie. _. normativul prevede următoarele categorii de intervenţii: . . pompa se racordează la instalaţie. 'Curăţirea sau ştergerea pompei seva face numai cînd aceasta este oprită. sau poduri rulante adecvate sarcmu agregatulw.. ' Organizarea _raţională..~mnif!c:~ţ:2.ite explicita că in nonnativ iar acesta trebuie să stea la baza Întocmirii planului de reparatii din fiecare unitate economică ce are în exploatars staţii de pompe. ..~ SECt:RIT-. folosind macarale. personalul Care le 'mane.v~.1 ţJoatrfi întreruptă..:lr'. închisă. iar la pompă se va afişa un avia vizibil care să atragă atenţia asupra pericolului de intoxicaţie. dar toate acestea se vor .._·. ~ '"". . neglije. nu sînt admise efectuări d.": .. Pornirea Se face respectind întocmai indicaţiile -din instrucţiunile de exploatare ale uzinei furnizoare. se vor lua măsuri pentru protejarea instalaţiei electrice impotriva stropilor sau jeturilor de apă provenite de la neetanşeităţi.•. Aceste prinderi se vor efectua legind cablurile numai de suporţii sau găurile prevăzute special pentru acest scop.ficc:~r(l~cJ. Dacă pompa vehiculează lichide fierbinţi.-:" '.Ţii }:l-~Cir 219 In funcţie de tipul constructiv al pornpei şi de regimul de utilizare.vrează trebuie să cunoască cit mai exact masa ansamblului.e'kploatar~â 'pkihpelor:ttebuie încre.srguranţ..s.~-. .:.. est: neces:!:: să fl~.~ dinţată numai personalului care a primit o'calificare specială în acest domeniu . .~eatenţia persona1ulw . doţ:!:rea lui cu maşinile necesare. reglar~~ desc~id:tii..'. ungerea articulaţiilor. astfel încît să nu prezinte pericol de arsuri la o eventuală atingere din neatenţie.4..'el 'L."_}-'" -Aşa după..._..calificarea necorespunzăto~re. la pornirea pompelor trebuie să se respecte următoarele reguli: .'. Acţionarea pompelor se realizează in marea majoritate a cazurilor de către motoare electrice. Conexiunile motoarelor electrice se vor efectua numai de către personal de specialitate autorizat.rdul~r" ue".face cu m~ta atenţie. . . Inainte de pornire.•• . .ompelor. ~ ~ .'. dar.resturila şi impurităţile rămase din timpul sudării. : -~ '~:. Reguli de tehnica securităţii muncii • -.cum s-a '~ătatanterlor. va~a d. fără mişcări bruşte.ţ. L:l lllstalaţul.

120~230 20-15 20-15 20-15 90-70 22-17 23-10 .120 .~5.5.. 3:-25 55-i.5.50 1.50-300-iOO DN 350·300-400 130-300 180-300 250-500 250-500 2. ..3-1.:.:-60 13-'-'.50-.250 .2 Pompe multietajate de uz • Sadu general. HEBE 80 x n HEBE 100 :< n 6-'18 18-48 48-75 42-75 160 100 160-100 160.70. 40.50-500 250-500 500-800 500-800 500-800 500-800 800. Pompe monoetajars.. . 33-25 180-100 180.5-40-200 65-40-250 6. EPEG '100. .-.60-120 . Întrep.. ---15 'Y).~ 125-lIJ().·44 .5S. 4'0--'bo 120-230 200-500 . ~t.. AVERSA Bucureşti . . . Tipul 120-180 70.1\0 :.30-60 .5-18 10-35 2.. de pompe .50 180-120 •.220 . 30-60 . .:2"'-8: 6-25 15-40 '..5 L 80 L 100 L U5 CJO. tip LOTRt:CERXA-CRIŞ . de pompe .50 '8-26 '14-.. 6-15 z: 15"':30 ':'15-30 15-30 10-30 10-30 ..pentru .. de pompe .IS.50-4. construcţie standard tip EPEG.r-s BOTOŞ. tntrep.. 35-.5-40-315 80-65-U5 80-6. " " . AYERSA Bucureşti HEBE 50 X n HEBE6. de pompe .)0 90-70 140.. • _<<) r.. alimentări cu apă din pu ţuri adinci. '!e uz g-eneral.5xn.-..50-30/2 EPEG 150-3013 EPEG 150-40/2EPEG 200-40fJ EPEG 2oo-40/i 'j 12-50 12-72 25-1 \O 12-105 30-180 30-210 30-170 30-215 30-350 50-200 90-360 100-450 InQ-. pentru ape :nenajere şi încărcate...5-160 80-50-200 80-50-250 80-50-315 100-80-125 100-80-160 100-6'-200 100-65-250 100-65-315 i50-125-250 150-125-315 125·80-200 r». tip HEBE.18.560 150-350 150-500 l"O-iOO 350-600 16 11 . •.sâdu AVERSA Bucureşti Sadu Pompe monoetajate..58-22 23-8 38-8 8-3 55-28 12-8 8-3 Pompe submersibile multietajate.42 5. ~0-120 120-250 120."O l'W"- ~--------.22 70-40 3."1-20:" c' !.5--25 ..\XEX\ 221 . ermetice.150-315 DX 200-150-400 DN 200-150-500 D:\" 200-200-250 DX 250-200-315 DN 250-200-~00 DN 250-200-500 DN 300-250-315 DN 300-250-400 r'DN 300-250-500 DB 3.32-18 i2-38 9-3 30-15 55-28 10-6 23-7 35-14 8-3 ...iO 22-i8 35-25 55-'15 90-70 \010-110 22.I:~.. ~:90.9 85-45 55-30 .5 90-70 liO. 180-100 22-18 35-30 5.'" D:'.. 35-'-25 55-~5 Pompe de racord.26/3 EPEG 100-30/2 EPEG 100-30j3 EPEG loo-40{2 EPEG 1..5-50-125 6.5-240 36-18 19-11 60-33 35-. tip D:-i" ITX) pentru proc-sreci şi calde 'Intrep..'1-~.~c. de pompe AVERSA Bucureşti DN DN DN DN DN DN DN ET ET ET ET ET 65 H 65 100 H 100 1..zcxd (cj)!ltin~arc) ~~.25 .-\ Pompe ceutrifuge .50-32-200 .1.5-50 25-'60 . ghidate.Intrep...S.n.55-45 90-70 .5-50-160 6. tip SADU Sadu :.30u t ""':40' .50-32-125 .l-=~': i~. 55-45' .i'" DN DN DN DN .180 Pompe ermetice standard.2 EPEG 65-22/! EPEG80-1612EPEG 80-30/2 EPEG 80-4012 "EPEG 100-2612.50 28-120 20-115 6.50H "".50-32-160 . " Nomenclatorul principalelor categorii de pompe de vehiculare prevAzute În programele de fabricaţie ale industriei coustructoare de maşini din R.'70· liO-IIO 22-18. i DN DN DN DN DN DN DN DN . n 80 x/n 100 x n/ ---.180 4..... AVERSA Bucureşti EPEG 6. .5-70 120-220 100-220 1.50 C 200 50 :g n 65 x -. 30-60 30-60 20-60 60-120 60-120 .) DN 200.100 250-180 I '1 i ii . ...30-90 6-15 6-15 6-15 . 30 -e.5 C 80 C 100 C 1.5-22/2 EPEG 65-30.30 ~~ i:~.50 Cr 200 L 6.55-45 90-70 "'.. România DN U"-80-250 D:-\ 125-80-3!..1300 800-1300 800-1300 1300-2000 1300-2000 uo 22-IS 35-25 55-'15 90-70 22-18 3j-25 5j-~5 90-70 '>5-25 .20. 85. C 6.IlO 22. Intrep. 60-120 .'5 • DX 200-150..50-26/2EPEG 1. 32":''!3 35-2... 3 ---- DN DN DN .. -.\XI) Cr 50 Cr 65 Cr 80 Cr 125 Cr 1..5 35. tip ET pentru epuismente.50-32-250 6.

.-penrru lichide __ .'-- ----------:-----_."'" .3l 60-'100 35-20 .LT.. tIP 1. de pompe AYERSA Bucureşti 15 Pompe monoetajate.)-2uu C(jiJ. de pompe AVERSA Bucureşti RDT RDl' :RDi RDT 150-315 150-iOC 150-500 200-315 250-500 230-500 220-500 '150-1000 HO-120 230-180 J-'O-280 HO-120 17 800-1600 1500-3500 2200-4000 II PCH <f0-16 • PCH <f0-20 PCH<f0-2'5 PCH 50-20 PCH 50·25 PCH 6.\IA 150-22 .390 200-1000 18 Pompe monoetajate in consolă. tip PCH. .'.~ \\'-'0-2-'0 W 56-160 .\IA 80-25 A '-ERSA Bucureşti TERMA 100-22 TE1UIA 100-2. de pompe ....1. pentru termoficare Intrep.31C. pentru procese calde Intrep. de pompe BrCAZ 125 BlCAZ Ul BICAZ 200 iO-120 ". IT 100-iO >: :: TT 150-100' '..105 19-11 187'"30 62-10 ·75--'0 55-iO 95-75 60-22 90-70 62-38 94-68 1i0.-\Z pentru pastă de ciment '?~trr. Jntrep. .v (J. AH 125-36 in industria celulozei AH 150-50 şi hirtiei AH 230-50 întrep.5-20 PCH 65-25 PCH 65-32 PCH 80-25 PCH 80-32 PCH 80-40 PCH 125-25 PCH 125·32 PCH 125-~:) BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ 251) 350 '100 5(1) Pompe monoetajate. norn n. cu rotor diagonal.s TERlIA 100-3-1 TER.-\\·ERS.5 130.:0nti:1Uare) A"'.IlO 66-i5 96-7-1 70-iO 100-50 120-00 16 Pompe monoetajate cu rotor in dublu 'flux. AH 80·... tip AH. de pompe A VERSA Bucureşti Pompe monoetajate.-\"ERSA Bucureşti TD 300·60 TD 400-75 TD 400-90 Pompe de proces.10 P":npe de circulaţie..250-250 X n 10-50 25-70 60-160 150-400 9)1).-5 12. pentru produse petroliere Intrep. tip JD.Bucureşti TT 80·40. . tip TT. 5U..ţ.\ 65-28_ fierbinţi TERlIA 80-2~ Intrep. de pompe AYERSA Bucureşti 2-16 2-16 2-16 10-30 10-30 15-35 20-70 15-35 30-140 30-65 30-65 100-250 120-300 120-300 200-800 500-1500 800-2000 1500-30011 2000-iOOO 35-25 55-45 90-70 55--15 85-70 15-9 90-70 35-25 90-70 3:5-25 35-'10 90-65 35-20 55-35 18-5 18-5 SI-5 1--5 1--5 30-120 50-200 90. .. verri'-.6-25 10-70 20-80 30-140 30-130 30-130 -'0-220 50-230 100''':'450 100-400 150-700 _. tip TERMA 65-22 TE-R.l:._-130-120 95-. de pompe .•. tip RDN. pentru alirnentări cu apă Întrep. 10-3/1 lU-jl} ~O·:GIJ "~-28 -.. de pompe A"ERSA Bucureşti W 250-315 rotoare opuse. Mecanică '" \\"50-160 ' " . de pompe ..\ 223 A nex d (.222 AXEX'\ ASEX. Pompe monoetajare. TERMA 150-2~ TERlIA 200-22 TEIUIA 200-25 n:1UIA 250-28 6-iO . cu w w 8 Pompe multietajate tip ':. tip BRATEŞ. Intrep.-\\·Ei<s. pentru industria chimic! Intrep. cu blindajc.\'iI1:.120 180-400 !'JO-fjj :10-70 ilO-iI) A\'ERSA Bucureşti 1-4 Pompe multietajate.. construcţie standard Intrep. pentru stins incendii Intrep...\ Bucuresti 60l .:"J'~'~ w W W W W W \V 65-250 80-160 80-200 80-250 125-315 125-iOO 200-315 200-iOO 250-400 10-30 25-f)1) 25-60 ~5·-(O 6U--!S 90-75 1~-~~ 55-15 90. tip RDT.AVERSA . de pompe TER. . -T:ERll.~Of} 900-700 12ilO-700 600-500 OLT 80 OLT 100 25-80 50-100 ~~.~eş:: 13 Pompe tip PSI.'fA.2-2/: ~:IJ-j.. pentru alimentarea (}lzanelor de abur.. 550-:-350 550-'3-'0 -~'RDN RDN RDN RDN 150-259 150-315 300-280 300-315 -180-450 250-500 1000-2000 -1000-2000 80-70 35-30 22-18 35-30 9 -. ~I1a ~.130 50-130 50-130 120-250 120-250 240-500 240-500 -150-1000 450-1000 36-2~ 55-45 9lJ-75 36-28 55-45 36-28 55-15 35-27 53-i-1 PSI S:' PSI 16/S PSI 50/8 50-70 60. cii rotor il: dublu flux.)6 pentru materiale consistente.1 10-2. "in navală.r4 Pc:npe monoetajato. Buc.

~5-0.5-3.6 0.>70-5-iI)II 66-22 37.303 xrv ~')2 )1 uu apa v ·fU.2 0.kr.5 l.5-4." Îrrtrep.129.3.3"::'-1-+ 6/i-22 37-Ii 62-22 22-7.5-7 15 25 40 60 100 160 250 -100 I 1\ Pompe cu roţi.9 29.1') ~J-IIJ -10-1' 0..3 17.3 tip PS... Pompe dozatoare. 0.85 2.\ BlIc!lrr·. TEHNOFRIG Cluj-Xapoca " . de pompe A\'ERSA Bucurr-şt i 6-30' DV 5-30 DV 6-35 D\' 5-35 DV.5.110 -_. -.. pentru agricultură şi centrale termice. •.1") 'IV 802 . pentru lichide unguenre .. ..l..fl tip MV. tip Te Întrep.~'_:..:' 3.1~-2 ! -18-52 El.. TEH:-'OFRIG Cluj-Xapoca .-:-HOO 1200-2200 liOO-2300 ---2000"'" 3500 .2 11. AYERSA Bucureşti R\' 70.7 2-16 7 2-16 2-16 2-16 Pompe parifcr iale.~ pr):!.. .5 SB:-.7200() 2500-6000 1600. lntrep. '_'•• LcJ.8-5." v.mtr ep. 6-3:' 8-5' 8-5 12-7 9-5 6.tî )IV 'f\' 502 "" :.4-1152..9-3..2 15-13. :lmCANICA Cimpina ..1\' 803 :.030000 - 1.74 1. debirul este in I/h Pompe cu canal latcrr . psntru alimentare PS 30 PS 50 PS 80 65-38 60-38 Intrep.6-2.5-i1 :W 6-70 DV 2-87 DV.9 29.!-j- uo. .1iO 2160.U 10-10-2590 1548-3-190 .h Gama presiunilor bar 50/Hl X n X fi X n r 50/16 >: 50/25 A r.1 v IJO 1 '1\' '''12 570. ert.. 225 (ccnt inuare} l~ Pompe verticale cu rct cr rEuqonal.UO :00-60 130-20 100-10 163-15 210-20 240-70 lGO Torr B Pompe volumice '5 Xr.64-'1.. 2(~ '-: -1.n ~" .)-2u ~Q-21J 6-7.95-0...> lntrep.>~lrlLu~'·l.5-6.J.!. pentru alimentări de cazane şi vehiculări de produse petroliere.S 0.5i0IJ -1250-9180 3960-100110 5i60-122-10 6-180-IHOO ~2-'" 5 .•.H 65-22 37..4 35.47-3.:: 0. de pompe .172.1 69-62..5-110 DV 2-110 DV . de pompe AVERSA Bucureşti Tipul 32/4 32/6 ( Producător) Gama debitelor m'.52-1.•. J'-'i/.'. de pompe .SI3~ SB)r . 'Ierticale.. pentru lichide ~. -4 Pompe cupist~n cu acţiune directă. tip MIL Inrrep.5-3 1.3 12-20 18-35 0. ENERGOREPARAŢII Bucureşti DL 1 DL 2 DL 3 DL -1 DL 5 DL 6 D' ~ -r.:.5 3.11-0. 21 Pompe verticaie cu rotor axia1. tip PD.-.5 .•••.37-1-1 j~- SB:\ ~3).10: 1-15-155 190-21') 0.80 ~..6-1..100 RY 120. Întrep. . .v (.2-2:) -15·8" Jj .1\' iCI) 1 xrv IOU2 xrv 2()02 20 Pompe monoetajate.1510 '1l41)-23'.5 0.6 32/2. de pompe AYERSA Bucureşri Vidul este exprimat in presiune absolut:" 252 401 402 403 50 i 502 503 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr iso Torr 160 Torr »> I . .-\PD 6 4-7 35--10 60-65 32-25 32-25 32-2' . n 350-9 315-6 315-5 320-7 285-20 ::'-35 250-50 220-70 180-80 200.~. .5-6.'.3-10.astic..4-4560 236-9400 953-11800 . tip DV.ur H\J. pentru irigatii Intrep.56 9.6. lichide viscoase.2 -» Pom?'.::'L '~. 700~1200 800. tip PD Tatrep.:.5 . S3X SB)! SBN stator c. tip RV.-1-26.H lJl)-"..56 2.5 6-1.-1:-0.3309-~poO 5500.5 1.. penrrr -'IV . ('~~~nil~a :\ SB:-' -10-60 ~rl_\ ~O-20 -I.4-32.()-2~' ~. tip J?L..~" 21(jO--i3~O 2. Categoria tip TC.\ ~:ERS.').224 AHe:. APD 1 APD 5 :'''...3 12-6 '1-1-7 17-10 5 PD PD PD PD PD TC TC TC TC TC TC Te 100 250 630 1600 4000 25/1. " Pentru acest tip.5 X 1. DL DL DL DL DL DL 8 9 10 11 12 13 0..12000 14000-27000 12000-25000 .• _ 1.5-1 5..(1 ANEX.9-7.i: ~ -.•.98 12.13 6-50 . de pompe AVERSA Bucureşti TU 32-100 TU 32-112 32-125 TU 32-HrJ ~!IL ~!IL ~f1L )!IL )!IL )IIL )IlL )!IL 251 rt: 2-16 2-16 2-16 2-16 2-10 2-10 2-10 2-(1) 2-(1) S Pompe de 'Jid cu inel tii: lichid.: .7 -15.1-1. 140-230" 95.. (.' C:I 32-100.5-0.. dinţate.5.

sept. 21. . RĂDt:Ţ. 9. 0. New York. 13. KARASSIK. W. POHLENZ. 8. 1958. ŢVRC. 1970. 5. Bucurcşrj . 1963. ILIŞIU.. Editura de stat didactică şi pedagogică.d l!IL 1250 :\HL 150! . L?vLR J. . Springer Verlag.SCHULZ. 1. DESMUR. N. L. 19. 17. Blakie &: Sun LTO. Berlin. GANEA. BRĂNIŞTEAXU. 18. operation and maintenance. Bucureşti. Morden. R Axiale gleitringdichtungen. FUCHSLOCHER . ANTON. Surrey-England. BucureŞti. DUCROS. ION. :'1. . Cc. Pompe volumice. L.t:. . 20. D.Dusscluorf. 1976. DARGL\ZAN.m':aic-triie . 1960. de cavitatie la maşinile hidrau iice. G. 0ldenburg. N. Compressors. MAYER. G. FltissigkeItpumpen. ••• Pumllng manual. 1968. 1955.. C. D. NewYork. Berlin. 10. Bucureşti. PIETR.' IjOI /' 2 2 :: -il) (H) Torr 11>" T r:' JU Tort 160 160 'r. Centrifugal pumps.. Pnmps.Ţirnişnara. Editura tehnică. 1967. A. Mc. Verlag 'Ion R. Tentrobejnila nasosi dlia neftianoi promişlenostL Gost:lptehuizdat. L IONEL. Torr 1. 1968. C. N. VOI _ Verlag. ••• Instrucţiuni de exploatare pentru pompe.. 12. V" PREDA. 1960. RITTER.226 AXEX'\ 8i bl iografie 4 . GANEA. London. Instalaţii de pompare reglabile. 1017. 1959.ju~ 630 1000 Imn 250') ~f :(~. Die Kreiselpumpen ftir Fltissigkeiten nnd Gase.: 501 :< 1000 . Die Pumpen.D. H. CentriCugaland axial flow pum!'s. Pompe anticorosive.rosk/~. 1953. 1. STEPAXOFF. E. CHIMION. C" N1COLESCU. E. MAZILU. Graw-HilJ Book Comp. Întreprinderea de pompe AYERSA _ Bucuresti. 1.STEI:\. I. 15. Selection. Berlin. Agenda electricianu1ui. A" ANTON. Fans. Trade & Technieal Press LTO. GHIŢĂ.n lGO Torr Torr T 1. Editura tehnică. A. Bucureşti. L încercările maşinil"r hidraulice şi pneumatice. BucureŞti.j :\[[L ~IIL ~fIL ~IIL ~IIL )IIL ~fIL 1503 -i0 1 / -i02 / -103 . Munchen. VEB Verlag' Technik. 197~. Editura tehnică. 16. Curbe caracteristice de Maşini Hidraulice. M.. KOVATS. Maşini electrice şi transformatoare.. Springer Verlag. 11. 7. Prospecre şi cataloage de pompe. Paris. Pumpen fiU Fltissigkelten. Bucureşri. Pompes hidrauliques et appareils elevatoires. John WilJey &: Sons Inc.\REANU.\ISE). Confl'rinţei 2 :: :: 100 160 630 1600 30 Torr 30 Ton 3() Torr J() Torr J() 2.. Editura tehnică.T. G. 1961.-\:-.:\NTU':-':.\llL J. Pompe centrifugale. PFLEIOERER.GL ~ul-. Editura tehnică. G. 1957.. Dunod. 1964.. 1959.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful