P. 1
62364992 Pompe Hidraulice

62364992 Pompe Hidraulice

|Views: 424|Likes:
Published by livgal

More info:

Published by: livgal on Feb 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/31/2014

pdf

text

original

Lucrarea cQP~i~de ,tra~rea.

pompelordevehiculare a lichidelor, sub aspeotul alegerii, explo rtării, intreţinerii şi rcparlirii lor, acestea fiind o categorie de maşini utilizate in aproape toan ramurile de activltate economicll., fie pentru diverse ser'ficii-alimentări Cu apă. desecări, inrervenţii la stingerea incendiilor - fie integrate in procese tehnologice industriale complexe. Constituie un indrumar necesar pentru cunoaşterea specificului tuturor categuriilor de pompe (pompe centrifuge. pompe axiale, pompe vclumicc Cu mişcare alternativa. şi rotitoare, pompe autoaspiratoare etc.). Pentru fiecare tip de pompă sint date curbele caracteristice si rxnr.' .'" . grafice ale parametrilor funcţionall pe care-i poate realiza pompa !";",ee"1<1, dind posibilit are " '0 cunoaşte limitele de utilizare corectă a acesteia in sensul exploatării raţionale şi totodată economice a instalaţie! hidruulice pe care aceasta deserveşte. Sint tratate atit elementele con. structbe esenţrate (in mare parte tipizate] ale fiecărei categorii de pompe, cit şi metodele de detcrminare a parametrilor funcţionali ai pompelor fi!1;'dţim~a de pomparc, iuălţuuea de a.:-iplr~l.r" ir::l1ti:l:r';;"c::ergct:(.a neta ia. a-prruţic .:\SPH, care reprezintă factorul care impune condiţia Iinut., de funcţionare a pornpei in afara zonei de C(\',it(\ţ:~ etc.}. Sint date noţiuni de cxploatare, întreţinere şi reparare corectă a pompelor, avind ca. cfc.~: respectarea Cu rigurozitate a indicaţiilor prevăzute de construotor in cartea pornpei. Lucrarea se adresează tehnicienilor şi inginerilor din industrie şi agricultură. personalului care exploatează pompe, putind fi folosită şi de către studenţii din fncultăţile tehnice.

C up r

n su

°

,~ \ ~ .~ . ","-~,
t

~

}. 1. Xotiuni fundamentale despre pompe. . r. Rolul f)f;mneÎ i:~ i:;,,:~~l;l~iL: -' _. ;:~: (la~ifi~areâ pornpelor . " Principii de funcţionare a pompelor " 1.3.1. Funcţionarea pompei centrifuge ~ 1.3.2. Efortul axial . • \.3.3. Turaţia specifică . I l.3.i. Legea similitudinii : .. : .. ,,1.3 ..5. Funcţionarea pompe! axiale [elicoidale) 1.3.6. Funcţionarea pompelor '10lumice 1.3.6.1. Pompe volumice cu . mişcare alternati·ilI. 1.3.6.2. Pompe volumice Cu mişcare rofitoare ! _~ Fn nctionarca ", pompelor . . . autoaspiratoare autoaspiratoare Cu canal lateral ~ 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel de lichid 1.3.7.3. Pompe periferiale •••• 1.3.7.i. Pompe autoaspiratoare cu bazin ,.. I.i. Curbe caracteristice ..•••.••.• 1.4.1. Curbe caracteristice la pompele centrifuge •. l.i.2. Curbe caracteristice la pompele axiale .oi.3. Curbe caracteristice la pompele volumice I.-!.~. Curbe caracteristice la pompele cu canal lateral ~ l.i.5. Curbe caracteristice la pompele de vid cu inel de lichid >1: 1.5. Elemente constructive ...•.• , 1.5.1. Elemente constructive la pompele centrifuge x 1..5.2. Elemente constructive la pompele axiale 1.5.3. Elemente constructive la pompele volumice 1.5.3.1. Pompe volumice cu mişcare alternativă 1.3.7.1. Pompe

7

1.5..1.2. Pompe 1.5.i.

',olumice

cu oli 61 6\ 63

JIl1SI.~.1ft.: r0lltOarC

10 10 13 17 18 19

Elemente constructive la pompele autoaspiratoare 1..5.4.1. Pompe autoaspiratoare cu canal lateral 1..5.1.2. Pompe de ',id cu inel de lichid in instalatii .• caracteristicilor instalaţiei

2. Utilizarea pompelor 2.1. Determinarea 2.1.1. Noţiuni

67 67 67

20
21

fundamentale de hidrodinamică

2.2. Alegerea

22
30 30 31 33 ,1'1 35 36

"'N ~
-.!:: (r
Controlul Hedactor: Coperta: Ştiinţific; Ing. Arh. Conf. dr. ing. GHEORGHE ZIDARU VICTORIA VALERIU VALENTIN POPESCU M()RĂRESCU Tehnoredactor:

;0

pompei şi acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei 2.2. 1. Parametrii Iuncţionali ai pompelor ~.2. 1. 1. Debitul pompat (] .... 2.2.1.2. Înălţimea de pompare H 2.2.1.3. înălţimea de aspiraţie a pompei 2.2.1.4. Cavitaţia .....••...•. 2.2. 1..5. Caracteristica N PSH. 2.2.1.6. Greutatea specifică a Iichidului 2.2.1. 7. Viscozitatea lichidului. 2.2.1.8. Putere. Randament •. 2.2.1.9. Viteza de antrenare .. 2.2.1. 10. Valoarea pH . 2.3. Relaţii intre furnizor şi beneficiar 2.3.1. Garanţiile furnizorului .. intretinerea pompei In instalaţie 3.1. Montarea pompei in instalaţie 3.1.1. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie 3.1.2. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pornpare 3.1.3. Indicaţii privind poziţia şi racordarea conductelor 3.1.3.1. Conducta de aspiraţie 3.1..1.2. Conducta de refulare Exploatarea şi

71
79

~o

80 83 83
84 96 97 103 10i 105 107 112

W " ~,,~: ....

.~.
O

~

VIŞAN

Bun de tiţar: 25.09.1981 Coli de tiPar H,25 C.Z. 621.65/68
executat sub comanda nr. :67 la fntreprlnderea poligraficA .13 Decembrie 1818" str. Grlgore Alexandrescu nr. 89-:17 BucureştI. Republlc3 Socialista Romăn!a Tiparul

15
47

\17 117 118 119 121 122 124

53 56 56

\./

6
3.l.i. Indicaţii privind maşina de antrenare 3.1. Punerea în funcţiune, supravegherea şi întreţinerea în perioada de ezploatare 3.2.1. Supravegherea în timpul funcţionării . 3.2.2. Deraniarnentc funcţionale şi
;.2 . .1. Întreţinerea 3.2.3.1. t"ng("r~a

CUPRINSUL'

1. Noţiuni
"i.
135 li3
J-1.)

fundamentale

despre pompe

3.2.3.2. Etanş~rea '" . " .. " 3.2.3.3. Cuplajul ••........ Repararea pompelor . i.~. Repararea pornpelor centrifuge, of._. Repararea pompe1or cu piston L3. Organizarea reparaţiei pompetor 1.i. Reguli de tehnica securităţii
mHr'!di

171 188

195 195 20.~ 216
"".!!Q

158

159

1 ........•...••..•....•..•• Anexa II
Anexa

220
. 227

1.1. Rolul pompei in instalaţie
~ Pompa este o maşină care transformă energia mecanică, primită de la o sursă de antrenare, în energie hidraulică. Astfel, energia transmisă lichid ului poate fi utilizată potrivit 'scopului dorit - alimentare cu apă, transport hidraulic, acţionare hidraulică etc. Deoarece pompele sînt destinate, mai ales, transportului de lichide la distanţe şi nivele 'diferite, utilizarea lor s-a im'pu~ aproape pretuti~deni u~~e. s-a ivit.~ec~sitate~ unuiastfe! -q,e 'transp?rt. In l!ldustrl~iPO!ll.pele ~nt ut}1izţtţe~~lJloclt în ~lver~ pr~~se.tebn?logice, vehiculînd o mare varietate de lichide, 'sau în scopun auxiliare pentru alimentări cu apă industrială şi potabilă. In agricultură, pompele ~utilize3.ză însisteinele de irigaţii şi desecări, în' sistemele de alimentare cu apă a Iocalităţilor rurale, a fermelor, sau direct în procesul de producţie prin ataşarealor la diverse maşini agricole, cum sim LcI<.: de combaterea dăUJlătorilor. . - -'Deoarete ttaIiSj>'Ortlil unui ~~~id cu poh1~~l r piest}>'~fte"o'~ontinuitate a curgerii Intre 'sursa 'de alimentare şi locul (kversării,aceasta.~lti se poate realiza decît tiitr-o' instalaţie hidraul.ică~,'0 astfel' de Instalaţie este

n,bi'ograj' •........................

232

'ajutorul

. "':;

"';

~i

rI

~:;tt:i~~'~~~ :;j~~td~i~ă~~~ •...... '. . '''·'I;r,~.ţ:::::'z' =' :::':=:"~'q-',:, şi bineînţeles pompa, ca element principal. Conductele au rolul de a face legătura intre pompă şi sursa de aspiraţie şi locul de refulare a lichidului. Din aceste motive. conducta care se racordează la' rezervorul de aspiraţie se numeşte "conductă de aspiraţie" şi, înmod analog, cea care uneşte ştuţul de refulare al pompei cu rezervorul de refulare, "conductă de refulare". .' In fig. 1.1 este reprezentată schema unei instalaţii .hidraulice simple, in circuit deschis. Instalaţia se compune din următoarele ele-. mente: sorbul S, montat la capătul Fig. 1.1. Instalaţ ie in circuit deschis. conductei deaspiraţie CA, scufundat în lichid, pompa P, acţionată de motorul electric EM, robinetul de reglare R şi conducta de refulare CR. Ca aparate de măsură sînt ataşa te: un manovacuurnmetru M V, amplasa t pe cond ucta de aspiraţie, şi un manometru M, montat pe conducta de refulare a pompei.

8

NOTIUNI FUNOAlIENTALE DESPRE POllPE

CL. •• IF"ICAREA POlIPELOR •S

9

Manovacuummetrul serveşte la măsurarea depresiunii din conducta de aspiraţie, iar manometrul indică presiunea de refulare la reşirea lichidului din pompă~Jtln unele situa ii, manovacuummet ul poate indica şi suprapresiune în aspiraţie, cînd nivelul ichidului din rezervorul de aspiraţie este mai ridicat decit axa pompei cu o anumită înălţime geodetică, sau cind se aspiră din spatii aflate la presiuni mai mari decit presiunea atmosferică. Robinetul R serveşte pentru reglarea debitului pomp-i în funcţie U..;consumator. Distanţele sînt cotatecu următoarele settffilfic;aţîi: Hg,t este înălţimea gcodetică de aspiraţie şi reprezintă distanţa pe verticală dintre nive1ullichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa rotorului pompei; H,n înălţimea geodetică de refulare şi reprezintă distanţa pe verticală dintre axa rotorului pompei şi axa conductei orizontale de refulare; HIII4I. >', înălţimea geodetică totală, care este egală cu H"A H,n. ~f΀. 1.1 suprafeţele lichidului din bazinul de aspiraţie şidfu cel .de refulare se.găsesc sub influenţa presiunii atmosferice. iar rezerVoarele'nu comunică fntre' ele, 'astfel că, pentru acest gen de ~talaţii, s-a adoptat denumirea de instalaţie în circuit deschis. .Prin analogie, se' .consideră instalaţie tn circuit,închis, aceea la care rezervoarele de aspiraţie .şiz:efJlll'flţ:.ştnt'puse in comunicaţi~, iar lichidul poate fi recirculat, exemplu: instalalu' q.e.răcire. , Prin ..urmare, p:>mpaest~ unelement absolut indispensabilhiţr::QJiristaIaţie hi~ulică, ~ar energia pe care o tra~mit~ lic:hidul!li .se ma)llfestă prin Circulaţia acestuia in conducte, Ia o anumită presiune. Astfel, într-o instalaţie, pompa îndeplineşte următoarele atr~u,lii. principale: ._ , _ .'.•.:": - de transvazare, atunci cind lichidul este deplasât 'âe l.l"sursa·de alimentare pînă la consumator; . . . '._1 .... , - de recirculare, atunci cînd o cantitate limitată de lichid este vehiculată in circuit inchis;",,, - de acţionare, în cazul în care energia de presiune a lichidului este folosită pentru producerea şi amplificarea forţelor. .... ' , ";,' .r' " . Din aceste atribuţii decurg şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească, din p.unct de vedere hidraulic, pompa amplasată într-o instalaţie, condiţii care un un asigurarea etrilor ener etici necesari: debi .,... . Carac errs ICIe lichidului Ve ICU în ms a le etermină tipul conat structiv al pompei şi impun alegerea corectă şi adecvată a dimensiunilor acesteia. ) 1?eoare~e . diversitatea instalaţlilor hidraulice deservite de pom,e.e este practic nelimitată, datorită nenumăratelor domenii de activitate in care acestea îşi găsesc aplicarea, pompa trebuie să posede anumite calităţi valabile pentru orice tip de instalaţie. Dintre acestea, principalele calităţi sint: -Siţuranţa în funcţionare, Prin aceasta se inţelege"că,.tn condiţiile unei exploatări corecte, pompa trebuie să funcţioneze neîntrerupt o perioadă -de timp acceptabilă, pînă la opririle necesare reviziilor. Această condiţie tre:buie să fie bine analizată de către proiectantul instalaţiei, la alegerea p:>mpel,. deoare~e se ştie că, în cazul pompelor montate în instalaţii tehnologice, opnrea accidentală a ace~tora, datorită defectării pompei, provoacă pagube ca re intrec cu mult cheltiuala pentru cumpărarea acesteia.

- Asigurarea parame~rilor hidraltli~i ~~licitaţi. ~rin .~ceasta se înţelege că pompa trebuie să reahzeze. caractenst~clle "nommal.e .contrac.tate, care sînt cele la care pompa va funcţiona ce~ mal mare part~ d.ll~timpul el de_exploatare. Este de dorit ca la valoarea nominală a caracteristicilor, pompa sa funcţioneze cu un randament maxim!. realizî~du-se I?rin ac~~s!a o, e:,pl?atar~
1.,.~!!r:1.jÎ\:l:;::~ din

punct de vcdcr:

":('.):'l:;)ol.lL.

Dur

111 .i-l1.(J.L~lL~~t:Xb~a. ;:'l~Uatl~

+

I

.t
•~
e-e
$'

f

frecvente care cer ca pompele să funcţl~)J1~~e ,Parametn hl.drau~lcl.diferit 1 la fată de cei norninali, ca de exemplu: vanaţu man ale nlv~lulUJde ltc~ld pe~te li~itele prevăzute în bazinul de aspiraţie; creşterea rezlst~nţelor hidraulicc în conducta de refulare, datorită înfundărilor sau depunerilor, te~peratura m .diului ambiant diferită de cea preconizată şi încă multe altele. Ppn urma~e, po~pa trebuie să corespundă şi acestor. s~licitări suplimentare,. Iar funcţienarea ei trebuie să fie elastică in cadrul limitelor garantate de UZlOaconstructoare. -, . • "1 -lntreţinere simplă, acces uşor.. Prm aceasta ~~ mţel~ge că op~r~ţue de întreţinere care ~ efectueCl;Ză t~p~ exploatăm treb~l1esă. se ~lţez~ în la un număr cît mal redus de intervenţii ŞI la lIl;te.ryale de tt~.p CI.ţn,tal mar~. Accesul la interiorul pOlIlpei trebuie să ofere posibilitatea ve~if1căplşl t~OCUIrii pieselor defecte pfin mâneViări siînple;'Uşor de realizat cu mijloace locale: şi efectuate într-un timp 'cit mai scurt, de preferat fără demontarea pompel din instalaţie.·, - ';;. .!." , ., '. .' . ; :;?~, .• , .' Diversitatea foarte mare a situaţiilor de .funcţionare .3: pom.pelo~în ~stalaţ ii impune desigur şi ~Ite condiţii de f~ncţlOnare, specifice tipului de instalaţie, dar acestea vor fi tratate tn capitolele următoare. .~ ,
j,:-' ~

<'1""·-'-·i"-+":~--· ,

.

)

"

1.2. Clasificarea

" pompelor
.:

f'
~

~.

•t
l,

t ~ i

,-

~ '"'

·1
1

In stadiul actual ai dezvoltării industriale, soluţiile tehnic~ alese la proiectarea instalaţiilor prevăd utilizarea pompelor Ia transportul flUidelor.cu o mare diversitate de caracteristici. Acestea determină la rindul 10: n~c.~sltatea r~aIizării unei game largi de construcţii de pom~, ~~zate pe p~mclpll de. f~ncţlOnare adecvate pompării fluidelor cu caracteristicile respective. D~. al~l~pare evidentă nevoia clasificării diverselor tipuri de pompe p~ cat~go~l1dlsţ~cte, care să contribuie astfel la o clarificare a denumirilor ŞI noţiunilor utilizate în domeniul acestor maşini. -. . .. In acest sensvpompele slnt clasificate dup~ ~numlte criterii, acceptate la nivelul unor organisme .internaţionale de ~peclallţate, cum. este de exempl~ EUROPUMP, şi folosite ŞI~n ţara noa~t~, fl.~ndlegiferate prin STAS 6868-7.) intitulat'; "Pompe pentru lichide. Clas.!flcare . .. , . In conformitate cu prevederile acestui standard, pompele .se clasifică după următoarele criterii principale: - criteriul principiului de funcţionare; - criteriul constructiv; - criterii specifice. După criteriul funcţional rezultă urm~toarele categorii de pompe: turţ>opompe, pompe volumice, pompe cu fluid motor, pompe electromagnetice şi elevatoare hidraulice.

:. ..etrai~c..••.tipuriIe constructive existente în prezent fn lume~rDeă1tfel... uirijată spre conducta' de refulare..v .. din~~. <" Elementele hidraulice principale ce alcătuiesc o pompă centrifugă sInt rotorul ŞI carcasa pompei (fig. prm aceasta. diptre. _ Din cele relatate mai înainte rezultă că la <> pompă centrifugă. orific!ul d.. ..bU. pOl. alcătuit din două discuri $OIi. . • t .3. în funcţie de caracteristicile hidraulice pe care trebuie să le realizeze pompa.~Q·de... Evidentierea principiului de funcţionare a pompei centrifuge este redată .. 1.. .1.~.. . ieşirea r I.Pompe Centrifuge.'i. .d~ lichid tnaşa. Operaţia prin care se efectuează punerea in contact a lichidului din rezervorul de aspiraţie cu rotorul se numeşte •• amorsare". . .t!.):~~\'(l'~~P'~. care. .J. . apoi m·eu.. \.. de. ..lt~n~tI~ă ca~ să p0. pentru evitarea confuziilor în relaţiile tehnice sau chiar comerciale dintre mulţimea diversă a beneficiarilor şi uzinele producătoare de pompe.2). 1..treţineri necorespunzătoare.pom~ ·!cuangrenâje.l)pelor.p(~~ţatepr~ip'qJ.: Se' poate' .ti{ ••. ..'J. axei rotorului •.' S-a realizat astfel o deplasare a particulei de lichid \ de la intrarea in rotor pînă la orificiul de refulare al pompei.~~~...i. .t?rta.(r·~f')'l':.~~iP!Y. :.de.. 1""1 .careasl.. simboluri şi unităţi de măsură.". 're~t să se obţină valori ale presiunii de refulare careanterior 'nu puteau' fi obţinute decît cu pompe cu piston.t.. 0••.tQ {gi.r~llminim .~·~~ . Funcţionarea pompei centrifuge . .sau .. prin intermediul conducte! de aspiraţie CA. pompe cu rotor excentric. pompe curnembrană.i"l. .tn1ătura posibilitatea efectuării unor manevre greşite....~::o.: 1.•. " .·şl~ntrlţ.. criteriul poziţiei de funcţionare..3..:. sub .~. lichidul trebuie să fie in permanenţă în contact cu rotorul. ." ... ..lotar. iar pentru ridicarea Iui In conducta de aspiraţie pînă la nivelul acestuia este necesară crearea unei diferenţe de presiune Intre cele două nivele. ..u.eCtive. ..s-a. ~.~~'f p ... . . în continuare..~de ~li!.lnc: ţionare a maşmu resf.l... ...greşi că pot. r :Fig.. .. axiale şi instalaţii de pompare.P9Şţd~.al. După cum se poate observa din figură.._----_ _--.:ten~ţaql.d.articul~i.afirma fără ca .are anUmite forme dimensionate prin calculele de proiectare. pompe cu canal lateral etc.~ce1aşi principiu este valabil şi pentru o masă compactă de lichid.fl. cu lichidul din rezervorul de aspiraţie.•. este absolut necesară însuşirea de către beneficiari a denurnirilor corecte ale pornpelor şi utilizarea corespunzătoare a acestora.t~ f: t.•..ctuaJă pe plan' mondial este aceea de a utiliza astfel de pompe chiaifn'domenii fn care în mod' obişnuit se folosesc pompe cu piston .Jare-"să. _..• "' 1 .. în carcasa ? care . Această noţiune este întnnită frecvent în domeniul exploatării pompelor.exploa... acest . . J·I·.. ~ ~ " '" _ 4. re ~I " Y' . pompe cu piston.3. 1. pompei ŞI cel de refulare. In limbajul folosit in practica curentă se întîlnesc frecvent şi alte clasificări. sau.TeSpectiv în domeniul debitelor relativ reduse şi a presiunilor ridicate..l.npa centrifugăeste cea·'mairăsptii'dită pompă rditt't :l:'t6ate.3. Din figură rezultă că nivelullichidului se găseşte la o cotă inferioară nivelului. pompe cu angrenaje. ::.' ._. Fig.J>ar~u~g.. "f'(' 'l~~H. se găseşte montat pe un arbore rotorul 1.Jucruf:vala. . Această tendinţă se datoreşte atit simplităţii constructive a pompei centrifuge.. 1..'i. orice particulă de lichid care"~găseşte în contact cu rotorul. " L'·.. - 10 NOTIUNI FUNDAlIESTALE DESPRE POMPE I'RISCIPII DE FUNCŢIONARE A POUPELOR 11 După criteriul constructiv sint: pompe centrifuge monoetajate şi multietajate. . fel...' 1.ii. în caz contrar deplasarea Iichidul·': nemaiputînd avea loc.... __ .. =---S !---=--- .Ju~ti9nare pentru cele mai răspînditetipuri de p?mpe.ţ...•. de funcţi~"""re -a. I!1 acest sens. Organe hidraulice centrifugl : la o pompă r . realizmd un circuit continuu ŞI. h. cum sint: criteriul destinaţiei pompei. sChema function&ll a pOmpei centrifuge:' .tl. . cît şi cheltuielilor de exploatare mai reduse. făcute după criterii specifice.. ..: ..2... va fi proiectată către periferiaacestuia. În ţara noastră a Iost elaborat STAS 7215-80...::. pentru a putea funcţiona." Acesta stabileşte noţiunile de bază şi reglementează denumirile din domeniul pompelor de vehiculare. Orificiul de aspiraţie al carcasei pompeleste pus in legă'tură. . : . sînt.~ aspiratie . I.• .n schema din fig. prin utilizarea motoarelor de antrenare cu turaţii ridica... .:pompe. de cunoştinţe ~le~entare ~are să-i foloseascăla întel~~ere<~p.~...F uncţionareă 'prdpriu~~~ a pompel are loc astfel: arborele fl!pl ă~trena t de la o sursă exterioară transmite ro~rului o mişcare de rotaţie. datizate între ele printr-un număr de palete a căror formă este deasemenea determinată de proiectant..iar de afci în continuare e::'Lc. care ar putea provoca deranjaxnente ..acţiwrea aceleiaşi f<?rţecellţrifuge •. .<.L.tnsfo~a~ă . Terminologie. Principii. datorită forţei 'centrifuge . a unor .·~~~~}#ijtt'·'7" "Pentru exploatarea raţională a unei maşini sau a unui mecanism este recomandabil şi necesar ca personalul de . . care să acţioneZe în sensul ctirgerii lichidului spre rotor.'i!1... .cît!la.~::"~ . '.!.&Muru:tiqnar~Mmpei sau scoaterea ei din funcţiune.lui.'~ :q191. criteriul materialului din care sint confecţionate părţile udate de lichid şi altele. Din cele relatate mai înainte rezultă că.p.' Paletele au rnJ111.'.tI... adică chiar de la începutul rotirii acestuia. ~. Totodată..ce 'acţionează asupra 'ei . .j.lm~ld este colectată în caracasa pompei. . •. -fenomenul de pompa te. î t .•.• . intitulat .:rg~fGWiţto. .ea din ~ .

• .. Din figură se vede că lichidul iese din rotorul 7 cu anumită energie şi este condus printr-o carcasă intermediară către aspiratia rotorului 2.. . cu suma presiunilor realizate de fiecare rotor.2. oferind avantajul unui gabarit redus al pompei. In fig. forţa centrifugă cu care este acţionată o particulă de aer spre periferia rotorului este mult mai mică.tll!aţia nominală a . la rîndul său . . '! unde numărul de""etaje poate -fi mult mai mare. 750.. datorită pierderilor hidraulice din interstiţ ii.< va avea suma energiilor primite în rotoar~le 1 ş~ 2: fen~mcnul re~et!ndu-se pînă la ieşirea din ultimul rotor.poate realiza o caracteristică funcţională maximă limitată de factorul viteză periferică. 600. dar ea nu poate depăşi totuşi anumite limite condiţionate de rezistenţa mecanică a materialului din care este confecţionat rotorul. . Bineînţeles că la aceste. astfel că la ieşirea din rotorul 2 lichidul va avea o presiune a cărei valoare va fi de două ori mai mare decit cea realizată de rotorul 1.. ti. Secţiune printr-o construcţie cu rotoare Spre exemplificare. • • '. In. co~C:::) . este utilizată curent in limbajul din domeniul pompelor şi reprezintă.:='::~:::.---E:3. . datorită densităţii reduse a gazului..5 este reprezentată repartiţia sarcinilor Fig. No- ... astfel că aceasta nu poate fi evacuată din conducta de aspiraţie pentru ca lichidul să-i ia locul.Ace~te forţe iau naştere din presiunile diferite ce se creează pe suprafeţele organelor aflate în mişcare in masa de lichid. Astăzi existăîn 111ID. " Pentru a realiza presiuni superioare. "împingere axială" sau "forţă axială". Mărirea' diametrului rotorului mai este limitată şi din motive de gabarit 'aipompei. In ţările In care frecvenţa reţelei este de 60 Hz . r .' '.. De aici rezultă că o pompă cu un singur..i.. Astfel valorile maxime ale inălţmlll de refulare ce pot fi obţmutede '0 pompă centrifugă monoetajată.500.fun<. el va transmite lichidului." '. -pompele cuaşezate in serie.dartrebuie.~. Pompa centrifugă a cărei construcţie are rotoareleaşezate in serie..•. in limite admisibile.'""""'.!. iar lăţimea etajului n~.mp~re de ordinul a 3 000 metri coloană de lichid. 1. { se numeşte "multietajată". în continuare.pdeacţlonate de motoare electrice sint de obicei cuplate direct şi antren~~.ţie de înălţimea de pompare necesară.dla~ metrul rotoarelor este foarte redus. In cazul cînd rotorul nu se găseşte în contact cu lichidul. . Există însă ŞI construcţii speciale.JIJ. construcţia multietajată a unei pompe cen!r~ful?epermite obţinerea unor înălţimi de refulare ridicate.~~~~t:.3. In practică."" . turaţiile de antrenare .12 NOŢIUNI FUNDAJIENTALE DESPRE POMPE PRINCIPll DE Fl:SCŢIOSARE A POMPELOR 13 Aşa cum s-a arătat anterior...15 eţaJe.. Turaţia de antrenare a pompelor a manifestat fn permanenţă o tendinţă de creştere. rotor _ monoetajată .2. po. In mod practic.Ia. rezultanta unor forţe care acţionează axial. dimensiunea Iongitudinală a pompei creşte corespunzător cu numărul de etaje. " . valorile indicate mai sus se multiplică cu 1. Deoarece rotorul2 este identic din punct de vedere geometric cu rotorul 1.. Se situează în limitele 180-200 metri coloană de lichid pompat. Parametrii hidraulici pe care-i poate realiza o pompă impun acesteia anumite dimensiuni constructive .•.. fără a apela la mărirea turaţiei sau a diametrului rotorului. • Pentru ţările unde frecvenţa reţelei electrice este 'de5O 'Rz.Sl?iraţie a pompei.număr de .PQID.. rotorul pompei centrifuge acţionează direct asupra lichid ului.acestora. multe rotoare montate în serie. cînd presiunea lichidului este egala. . '1. suprafeţele exterioare ale rotorului . o ţiuriea de "efort axial". -=----.care poate condu~e . în comparaţie cu cea a lichidului. 1. considerîndu-se că fiecare rotor reprezintă un etaj. atmgmd înălţimi ~e.4 este reprezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă cu 'fotoare montate in serie.: . sau cu un gaz oarecare. U. maximum 80 mm. Efortul anal.O. se utilizează soluţia cu mai. Reparttţia presiunilor pe. la turaţii standard de funcţionare. "i-. sau în limbaj adecvat.: Se remarcă faptul că proiectarea particulei de lichid către periferia rotorului se efectuează cu o forţă centrifugă a cărei valoare este determinată de viteza de rotaţie a rotorului.menţionaţcă.m mod teoretic. noscute sub denumirea de pompe .. 1 500 şi 3 000 rot ·min-l. Fig. REDA au pînă la 400 (patru sute) de etaje. 1 000.i~~_~T' p. construcţiile obişnuite ~u depăşesc un .o tura ţie prea ~ată prezintă J~dezavantaj~ înrăutăţirii cOl}diţiilor de 3. ci numai cu aerul înconjurător.. . spre consumator. fig. La astfel de constru~ţll insa. aşa după cum indică şi denumirea.. strucţii. . p. neglijind alunecarea ... .. indusg~ petroliţ!Iă.sint: .. păstrînd diametrul rotoarelor şi turaţia de antrenare.!a dimensiuni anco~br~nte ne~.. să se "autoamorseze". proiectindu-I spre periferia sa şi.. prin conducta de refulare GR. o cantitate identică de energie.. -=- . .. La intrarea în rotorulurmător lichidul .. presiunea totală este mai mică decît cea teoretică.. De aici rezultă că pompa centrifugă prezintă incouvenienrul de a nu putea să se amorseze singură. cu toate urmarile detavorabile pentru mstalaţle.•.. Astfel.~oIllice. cum este cazul pompelor verticale i folosite' in. in lungul ar1>orelu. _. I . dar preluată de la nivelul produs de rotorul 1.~pompentrea nate la turaţii de 6000-7000 rot • min-l.

. are loc după o curbă care reprezintă un paraboloîd de revoluţie.7 .este prezentată o ~luţie de echilibrare ax}ală ~~~ese ap~că în _ cazul pompelor multietajate. O parte din lichid pătrunde prin inteţtiţii în ambele părţi ale rotorului. acest lucru se realizează de către însuşi lagărul pompei.Pr~.« ?·Rator CII duble:' : .. " In fig...._o o r. .'" • .. . unde forţele axiale .".~... 'P":""-Pa' t="~~:/:~::J:. .J~ ~~:io~.r~ful.. sau: ".~:. O cută metddă ~ echilibrare.7..~l:1 -. - :"-<'.lt·'~~.. (1 ) .. la o presiune mai redusă. ...de.repartiţia presiunilor pe feţele. situaţie din care rezul. ~e preluare asarcinilor axiale. . a~.. construcţia prevede montareaunor inele c!e~umi~ = ti~.acă acestea. '-.zinti' incon~enientul că prin. '. ~. fiind.:.. ecbllibrat.' 1•. draulic. Prin urmare.acţroneaz~reslunile.J. poate oferi persoanelor ce se ocupă cu exploatarea pompelor..6 este prezentată soluţia echilibrării axiale cu ajutorul găurilor de echilibrare.*. ..d~). ale rotorului. Acest sistem r.. aspiraţie.a~al prin! 'utilizarea' uriui "rotorcudublăasp~ti~: rotorul este perfect SlDlet~IC. Iri prealabil." ::'.". 1. . forţa Xială.c~i?rare ia naşt~r~ un curent încirenit inchis.. .'Y r.ţă"~ţ!. rezultă din figură.J in fig...:t! - 1[_..t~m4o ţIllpre~n~ -.'..'''?-Wţ..1 Fig:·1. prm care Iichidul refulat care se reîntoarce În aspiraţie îşi reduce p. de ordinul . ro. cunoaşterea diverselor metod. .::. sarcinile pe rotor vor fl. care este constituit din rulmenţi cu capacitate. Făcînd diferenţa între F2 şi FI rezultă forţa axială FII:- "f:!r-~". deoarece sensul de rotaţie flmd. . . In discul posterior al rotorului sînt practicate un număr de găuri a căror secţiune este determinată astfel ca presiunea A·să aibă O valoâre apro'piată de Pa. o.. 'iii'JE. -.:.. utilizată în special la' pruhpelţ multietajate de presiuneînaltă.hdIbrării acestui efort. prin~glDrlae echilibrare: . El ~st~ mo?tat după ultimul rotot~SPfep'aţea.(d!" .re de dimensiuni mari.~..âeOarece datorită aevierii curentului d~ lichid In rotor.i 8 ~ .eI ~IUţll se reallZeaz. În cazurile obişnuite. exterioare .a. . ._. fDIfi 1 ..:. se utilizează metode de echilibrare hidraulică care de~arcă lagărele şi ~rmit astfel reducerea dime~si!!!ill2r acestora..~e ~ c~~neI~r. 1.tul1!'I. sint identice.o. . în timpul exploatării. tinde ~ ~epla. în raport cu cea existentă la intrarea în rotor.•. ~.sau efortul.?!~.zulacest.. • fo) .sirnetric In faţa discului mobil.dlscl1ţ d este. ' .:Deoarece )otdeaunc(Pr . Folosind notaţiile din figură SI' poate scrie: . In .găurile ~e e.:). acelaşi.. pr.'~te prez~ntat~ în fig. .ug (apare ca'o}iinagine iQ.'.:forţ!l .ţi~mpei"pe direcţi~ axei acesteia. În timpulfuncţionărti pompei. dar de sens opus.stn~ egale. Deoarece.at?1lre este simetric fâ. Aşa cum.e re.Fl = Pa : (d~. Deoarece efortul axlal reprezintă în multe cazuri surse de defecţiuni mecanice. ceea' cear conduce la uzuri premafureale rulmenţilor.. ~u1î!1du-se reciproc. :-• .Jabirinţi". micşodndu-se astfel efectul' acesteia.~ .." . o. r .c~l!lalt gr. ." il ''''f·:.roglinâă). ~ eforturile axiale vor fi ŞIele egale..) . 7?rP~4.rezultantă 'aie r'6""Walo~ . ~ către partea de aspiraţie a pompei... caracteristice pentru anumite tipuri de pompe. ' .4 ':~~ ~·.:•.. micşorînd astfel rand~ellt~ voţUmic al pompei şi "deci debitulrefulat. .sint egal~ disneasîonal dar nu.s. I:lchldul5ţf~at de. 1. datorită efectului de laminare.9r!tici~ deaspirll. ~I'f ~ _ tU . r. . lichidul refulat de rotor pătrunde în s~aţiul 1.i.-.ampiasid .esiunea datorită larninării. Rotoarele ambelor g:uPl!..1). '. datorită antrenăriilichidului tn mişcarea de rotaţie. astfel c~ sup~~e1e ~ . ating valori importante.:Yorţaeste mal mică creat valoarea determinată cu ajutorul relaţiei (1.~~il~~~-~=-=-. -ci.-. . .d~) + Pr : (d.f..-.tă n~cesItatea eC...!qţeptat. În fig: 1.fjxat m carcasa pompei.de asemenea egale. ..de sens co~tx:ar-.' ..lIi.~~-.~~~==~~~-.9 şi se bazează pe principiul echllIl?rarn hldra~~cţ cu ajutorul dISC~Ul de echilibrare.. . . al căror rol ~o~stă in cr~aoreaunor i~terstiţii ţoaortemici. iar 'de''acolo prin=interstiţiul y..care e~teprezentaU schem. în spaţiul II.'pozitivă.. Lichidul ajunge în spaţiul '~Yj .are a po~pel.~ +~i:l f4 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRII\CIPII DE FCI\CŢIONARE A POMPELOR IS pe suprafaţa exterioară a rotorului unei pompe centrifuge.) în care FI şi F2 reprezintă forţele ce acţionează pe ambele suprafeţe ale rotorului. astfel că forţele axiale se anulează reciproc.j.''.asimetrică a ~n:UInu~ă: egal de rotoare. lichidul este proiectat de rotor în carcasa de refulare unde îi creşte presiunea.' 'I-JDellabirillL 1l i U ". = Pr : (d~ . î:Chilibiâr~a efortului axialFig.~.8. iar Pa este presiunea absolută a lichidului la intrarea în rotor.aplică in special la rotqâ.. prin adoptarea unor soluţii constructive ~oresp~nzătoare . c~le. .. ~ceast~ soluţie ~.~~.u a~esta.'... Din figură se observă că discul de echilibrare D este solidarizat cu arbbrele pompei şi se roteşte odată c. .{.se~. \' '. D . 'l' ".a echilibrării efor.''':' ..~ »-. In timpul funcţionării. din puncţ de vedere dimensionăl rotoarele sint egale.': ....-.::.. .1 ' . . zecimilor sau chiar sutimilor de milimetru. posibilitatea depistării din timp a defecţiunilor ce pot surveni din această cauză.. o. ia naştere o forţăcarepoata fi determinată cu ajutorul teoremei impulsâlui şi care este de sens' contrar sensului forţei axiale. " .>-. ~.atmgvalorl Importante:. dinspre refulare către aspiraţie..:F~"ZPr"4d~+-4t7':P.carec.. iâi sensm_~i esţ~:b.pl.. t~UI paleteioi:)m~ grup de . In realitate acea5t3.6. ~chilibrarea in ca.oii) {" t . turn sint.rbpre}~.:.~tlmulrotor din pruna grupa este trimis printr-o conducta ~e leg!'-f~ la pr~ul rotor:dhi grupa opusă.ă prin âŞezare.".• iN· ••• r. din direcţia axială în cea radială.de al~~er:ta.

. dar care nu este adecvată deoarece pompa nu trebuie să funcţioneze în acest regim. ale cărui performanţe hidraulice sînt: debitul Q = 1 m3/s şi înălţimea de pompare H = 1 m. acestea vor provoca uzura rapidă a discurilor prin abraziune. la u depiasare mai mare a discului D. fără impurităţi mecanicidnsuspensie.ţfl:. după valorile rapidităţii n9 şi n" rotoarele pompelor centrifuge se împart în: . discurile intră în contact direct şi se uzează prematur. Presiunea lichidului din spaţiul II acţionează ~. iar presiunea lichid ului -cade. prescrisă de către furnizor la contractarea pompei.3. asupra discului D şi caută să deplaseze întreg ansamblul rotitor . = 290-440 .rotoare lente. I ~. E e . c. De aici provine şi denumirea de "discuri de uzură".. (1. ~I ~ " ~ '5 ".~ = n·Ql/2·H-3/4.în sens opus sensului de acţionare a forţei axiale. care este îndrept~t spre aspiraţia pompei.0R 11 1I cu o presiune mai redusă faţă de presiunea de refulare deoarece a suferit o laminare în interstiţiul y.. n9 = 30-50n. '-.• ~·d :J d :3 >OS ~-e @ e ~ " ~ ei> :a I I ~S :. interstiţiul E se măreşte. dar principiul de funcţionare este acelaşi. astfel că cliseul tinde să revină în poziţia iniţială. se va închide vana de refulare pînă ce se obţine valoarea prescrisă.. n. constituie un criteriu de clasificare a rotoarelor. în caz contrar.3) Turaţiile specifice nI şi n. Dacă lichidul conţine particule dure. Spaţiul III este racordat cu conducta de aspiraţie. 267 .2) tI Atunci cînd turaţia specifică se raportează la puterea de 1 ep. denumite şi cu termenul de "rapiditate" _ adoptat din terminologia turbinelor hidraulice -. j.0:: 'C 14 al " g " " !Il :a ::s I'. = 33-110 .=n·PlI2·H-S/4. n9 = 50-80 11. 'Se tntelege că echilibrarea efortului axial cu ajutorul discului se poate aplica numai la pompele destinate să funcţione~e tn . ". = 440-1 100 2 Alegerea pompe lor c. 1"'1" . (1. = 185-290 Rotoarele pompeIor diagonale şi axiale au următoarele valori: . Turaţia specifică. depresiunea din acest spaţiu acţionînd in acelaşi sens ca şi suprapresiunea din spaţiul II. deoarece. . Aceste limite nu trebuie depăşite.rotoare axiale rapide llq = 120-300 II..rotoare normale. 1. = 110-185 . = 9-30 n. Supravegherea funcţionării corecte se face prin urmărirea unui reper care indică limitele corecte între care se poate deplasa arborele.rotoare diagonale rapide l'q = 80-120 11.rotoare rapide.PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A rmIPE1. Rezultă astfel condiţia ca presiunea de refulare a pompei să nu scadă sub o anumită valoare. deoarece.. Sistemul are avantajul că este autorcglal. valoarea ei se determină cu relaţia n. utilizat în mod frecvent de constructorii de pompe. C o :J s ::i ~ ~ '!l ":l " c. Valoarea turaţiei specifice n9 se determină cu ajutorul relaţiei • n9 ii.:.3.il..disc. Astfel. In practică. arbore rotoare .instal~tiLdepompare -careutilizează lichide curate. Aceasta este o noţiune care caracterizează performanţele unor rotoare asemănătoare 'din punct de vedere geometric. "" ] . ~ ~ .' Dacă în funcţionare se constată că presiunea de refulare este sub limita indicată. Turaţia specifică se determină pentru un rotor model. care se foloseşte destul de frecvent. există mai multe soluţii de echilibrare cu ajutorul discului.

(1.-uo'-I1Of1 . .. .'1'ICŢI01'lARE A rOllPELOlt 19 Relaţia dintre n.:. 1. fapt care poate conduce la erori de interpretare.. . ""'. 41".' _.~'. RotoruI este alcătuit dintr-un butuc pe care sînt fixate un număr de palete cu profil elicoidal. sau pentru determinarea dime?siunilor unei pompe ce urmeaza a fi proiectată.. RUt9RAXlAI:'· spt>'cilidl .·'"·' D. . ••'.' Pompele axiale.(tf~r~~. . ~ ''l7.\LE DESPRE POMPE PRI:. fenomenul de pompare Ia acest tip de pompă are loc datorită circulaţiei şi forţelorhidrodinamice ce iau naştere In jurul paletei..:: " Ţ.~J " . ~1.~. avion.11.' 1:a. _ Datorită formei elicoidale a paletelor şi funcţionării analoge cu cea a elicelo~ . . . şi nq.'. iri baza rezultatelorobţlnute ţ •• .' ". .~~~ul'~.:'.-I. _ Din punctul de veder~ al e. Legea similitudinii. Iar puterea pompei Peste proporţională cu eubul turaţiei.' '...•• . corespunzătoare dimensiunii corpului (tubului) pompei. .. spre deosebire-de . aplicabilă şi la pompe. .'. De aceea ele sint .. 'de . . care presupune ca noile \'al?ri ale cifrei Rey~ol.'. ••111-440 -::!:':~~. . ':.~'Prin ~are: ât~ţie Inlocuirea motoiului de antrenare atmlci ctn...cu turaţia.5.i_.. simbolizat cu litera K şi determinat prţn . este n. Principiul de functionare a pompelor axiale se deosebe t cel al pompelor centrifuge. :'-. pnn aceea că parametrii hi aiilici o ţInuţi nu sint rezultatul acţiunii forţei centrifuge asupra particulei de lichid. (1.. sint ca:pabile sit deplaseze cantităţi mari de lichid._2~~~·.~t~:d~.!!:J~I/ la lJca JuraţUlpompe." .33-IIlJ. precum ŞI ale coeficientului de cavitaţie.. fixă...' "o. II07URain 1I07UIt"NO/lIiAl nf"Sq-IO nI =115-210 ROrORRAPID nq(nî)· . realizată tehnologic dintr-oţeavă de diametru mare. s-a Introdus un nou termendenumit .. !Il s~opul determinării noilor valori ale curbei caracteristice.'.~ .:.. să fie cit mal aproape de cele iniţiale. La aplicarea acestei legI trebuie să se ţină seama de condiţiile de funcţionare referitoare Ia reg~mul de curgere.-~.~. . Pentru a obţine valori adimensionale. lichid cu alte caracte:ls. pe baza rezultatelor obtmute cu o pompă model din exploatare.. 1.irhil rotoarelor i:aracteritaze .:' .'CI PII DE Fl. pompa fiind.. = 3. K = 2·'! QU~(gH""t3/'."}r~1Ir17Ji~....4) lfărimile utilizate la calcularea turaţiilor specifice nq şi n. Funcţionarea pompei axiaJe (elieoidale). .' ~ ..'... ' . încercat ~n la~orat~r.••• tuiatra' i.. sau in cazuri frecvente...5) ~:=::: ~:={::r ~:={::r-.~ la un alt regim de funcţionar(turatie diferită. !l!.<ploataru~ legea slmlhtudt. L . Pentru cazul funcţionării unei pompe la un regim asemănător dar Ia turaţii diferite..•). In Ultimul timp.•••••• Fi!!..• 1If-1O-12fJ n. _ . '.. . '. • • ~. • n2·30~SO n.' : //OrORDlHIJNAI." .:.V'.' 1If-11Q-3Of) ... .18 I>0TIUI>I FUNDAKENT. . de vapor sau rotorul unei suflante axiale..-I-JII Dl o".nlJ s~ ~tillzea?:J.'''~f.:. .pI' HopI' 'rJ.f1 este prezentată schema unei pompe axiale. (1-6) asemenea o. 1. •• _": iI. ". înălţimea de pompare H este proporţională c~ pătratul turaţiei. Această lege este folosită la stal.~~_ . •.. pent'ru acaracteriza mai sugestiv regimul optim de funcţienare a pompei (Q.. " ... Dacă se foloseşte un alt sistem de măsură. •• . se exprimă în unităţi de măsură SI şi MKfS de aceea în forma în care sint prezentate ele reprezintă mărimi dimensionale nq[m3/1• s-3/2] şi 1I.··r In teoria maşini!9~'"hţ~rauIjce"s-a determinat o lege a similitudinii. ..~. valorile turaţiilor diferă.." Din aceste relaţii rezultă că debit~ Q este direct proporţi~n~ . rotorul tinde să se fnşuiubeze in lich'id./IO-II! ·~filJ • ' .X . ....[kgf1/2• m-3/i • S-3/2]. > '. 1. sau vapor.aIe" ..număr caracteristic".a~eÎlsţo~~~'~. Construcţia acestui tip de pompă cuprinde un rotor ce se roteşte Intr-o carcasă tubulară. ~•.".: In fig. valabilă pentru pompele care vehiculează apă la temperatura mediului ambiant. :Y1$'.~~~~i<j5!~t~Ţă dintre K ŞI n este . lichidul Va fi aceIa care se va deplasa din faţă spre spatele rotorului. " ".i. . = n· QI/2(gH)-3/'...-""'. atunci-cînd rotorul se roteşte in lichid. :".mărimţ . . pompe..:. .'.'~ " ". . . :-. datorită construcţiei lor..·4 ••... .. '. $e. În ~p':cial Ia schimbarea regimului d~ funcţl01:ar...ţ).'.65 nq• (1.. aceste pompe se mal FIg.. c . ~ . 'X.>. In fig.J.» . '~'.. '.'..10 sint prezentate div~rse forme de rotoare caracterizate de tura-" ţia specifică..'o_~. . . in relaţia lui nq se introduce acceleraţia căderii libere: pe un model redus.relatia._. relaţiile de calcul sînt următoarele: n. 10.' ': Se poate face o anălOgie intre rotorul pompei axiale şi elicea de avion. . ' .3.'''' l. ' '.: la u pompa data..t. datorită dir~cţiei de cur~ere a c~re~t~u~ de lichid" 7are pătrunde Şl1ese 'din rotor coaxial. bili. .. q .:..7) .. . axiale.:. ' de avion sau vapor.~ICI). 1.j.d.-.. ' t '. 'Sch.' ~ . . ' ".. Schema.".Pompele ~eaffcăp~ta:t aceastăde~#ire ... pe~tru determ!narea parametrilor hidraulici ai unei pompe sU'pu.'t.." Dil .:12 ".ea formcişl dimensiunilor unor pompe mari. 'numesc şi "eliC!~w." .d?. . F1~'"''". Astfel la rotire. .....t •.

~ este 'preluat de lagăre (crapodine) axiaIe.UlENTALE DESPRE POMPE 21 utilizate cu precădere în agricultură."pompe triplex". a. După termmarea cursei.respectiv acolo. cel al maşinii cu abur sînt cuplate pe o tIJă comună se numesc "pompe cu acţiune ~ct~.tu~ci cind acest. lichidul m~hide supapa de aspiraţie şi deschide supapa de refulare ŞI este astfel evacuat prin orificiul aceste. Pompele acţionate de maşini c~ abur. Separarea comunicaţiilor se realizează.>e. Astfel. . dacă in acest moment se face legătura cu conducta de refulare. pompele axiale permit pomparea lichidelor ce conţin corpuri in suspensie. acestui unghi. astfel incit.tn ca~~«. .2. debirul pompei se va reduce..20 PRINCIPII DE FUSCŢION. . funcţionare. est~ separat de cel de refulare chiar prin intermediul pistonului proprIu-zIS ŞI.piston.i.flaţla de ~o~~.înclinată. fără pericol de infundare a aspiraţiei. S. sa se deplaseze spre stînga.istemul ~e distribuţie . sa~ pompe!e CU~ISto~.lnii. Unghiul de înclinare a paletei variază intre anumite limite.Pompele cu un smgur cilindru-de lucru se n~esc ••pompe ~lmp!ex ~ cele cu doi cilindri paraleli .:"lu~" care produce deschiderea supape~ d~ aspI~aţle S" ş~ mC~If. depăşirea acestora conducînd la inrăutăţirea apreciabilă a randamentului hidraulic al pornpei.smgur sens al cursei se numesc "pompe cu SImplă acţiune . .12 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe volumice cu piston.<. Pompe volumice cu mişcare rotitoare. categoria pompelor volumice .6..3.<:. rotItoar~..ub acţiunea presiunii exercitate de piston.e!'. mişc~ri de rotaţie. fiind impins de presiunea atmosferică ce se exercită la nivelul său superior. deoarece construcţlapompel nu permite reaIizarea"unei . s. transmite direct lichidului o cantitate de energie care se manifestă prin deplasarea lui şi' totodată prin creşterea presiunii acestuia. lichidul va fi pompat Ia consumator.~ in pompă ?i u?1ple sp..bazeaza p~ . CI. + Datorită secţiunilor mari de trecere. dar.-te .rLNtlra~. 1. Principful 'de funcţionare a pomlor volumice se bazează pe variaţia de volum produsă de un organ al pompei . 1.ta el nu mai are formă de disc sauplunger. '-il' Deci. ' . la mi('~f)nrcJ. . presiunea lichid ului va creşte şi.uişţespecial construit cu ace~pos!bmţate. ~uncţlOn:'lrea are loc astfel: la deplasarea pistonului P spre dreapta~ camera din faţa pistenului îşi măreşte volumul realizî~du-se a~tfe! o dCP:. . . considerindu-se unghiul de înclinare a paletei in raport cu planul perpendicular pe axa pompoi (vezi fig. iarlaj>oID:Pelel!Şezate vertical.!l~).:olumlce cu mI~are altern~tIvă. lichidul din bazin va pătrunde in această cameră."RE A POMPELOR NOŢIUNI FUND. deci construcţii de staţii de pompareeconomice. debirul va creşte. und.. denumit in mod uzual "piston". La pompele volumice cu. In mod obişnuit. chiar de către organul de lucru.ce execută o mişcare periodică .=-~ derea supapei de refulare hchldyI dm ~·. . In fil?' 1. reduse. V = const) are loc concomitent cu o variaţie a presiunii.pompe ' duple::c': -' !ar cele cu trei cilmd...ia din u~~.• . tn funcţie de scop şi destinaţie. respectiv se .1lpează lt~hld?.ă.de. .3. Principiul de. organul de lucru al pompei. ţda: . sau prin practicarea unor fante ce sînt acoperite sau descoperite la momentul oportun. Pentru a putea funcţiona. cuplaj. Ele se montează de obicei în poziţie verticală.caz plston~ nu mai execută o mişcare rectilirue alten. mişc~re. Totoda. Pompele . se cer debite continue la presiuni relativ înalte.soluţii de echilibrare ca la pompele centrifuge. permiţînd astfel acoperirea unui cîmp larg de caracteristici. tare nu po.ţ ţi pr~zent!.in contact cu lichidul . al acesţor. in timpul funcţionării. pompe este acel~şI ca ŞI la JX?mpele cu piston.stei lucrări.ţ. iar la creşterea lui. sp!lţlUl d~ asplr<l:ţIe.L.aţIUI degajat de piston.pompe ~u dub~~ acţiune" . dar m acest .una de rotaţie. int~nite mai frecvent tn practică. Fig. La pompe!e axiale nu se pot. Pompele volumice ale căror organe de lucru execută. atmosferiqe. micşorînd volumul c~mereI . pot funcţiona şi în poziţie orizontală sau . către vas~ superior. care necesită debit!" Construcţiile moderne sint prevăzute cu posibilităţi de modificare a unghiului de Înclinare ~ a paletelor. camera de lucru a pompei volumice nu trebuie să fie pusă concomitent in comunicaţie cu conductelede aspiraţie şi refulare.isă mai s~s face parte . importante la înălţimi de pompare la irigaţii şi desecări. la construcţiile actuale.dn camera de lucru a pompei presiunea scade sub valoarea presi1. Ia o mărire a volumului.~1 paraleli . Cele la carepiston~ aspiră şi refulează în am~le se~s!lri ale cursei se numesc i. 1. .rator. CIclul se repeta realizlndu-se astfel efectul de pompare. si~t utilizat~ în mod frecven~ in toate ramurile industriale ŞI in mod special 1~ domeniile ~nde nu pot fi utilizate pompele centrifuge.ţii pieselor in'r<iţ~ţie _ arbore~ . 1. . lucr~.cătreI~~~motorului de antrenare.1. sînt actualmente realizate in nenumărate variante constructive. .:rţQţ~(C?nw.alcăt~lt din cele două supape de sens. La următoarea cursă a pistonului.pirJ." Astfel pompele al căror piston po1. ca şi în cazul pompelor centrifuge. la acest efort se mai adaugă şi cel datorat greut3. Pompe volumice cu mişcare alternativ. . .l. .Variaţia de volum (conform legii Boyle-Mariotte p . valorile acestui unghi (M sint cuprinse intre .12.mai rar .atIva.a.10 şi 6 grade. Pompe cu patru cilindri de lucru "quadruplex . apli~a~cel~~i . cu ajutorul unor soluţii ce prevăd supape de sens (de aspiraţie şi de refulare).tSIlI mţenor t:.6: Funcţionarea pompelor volumi~.3. 1.: J.ln mod analog cu funcţionarea pompelor centrifuge. . 'Schema Pompa cu piston descr. se întîlnesc mult mai rar. La pompele vcu'rvpiston" cu mişcare alternativă este caracteristic faptul că spaţiul de aspiraţie este separat de ce~ de ref~Iare nu prin intermediul pistonului ci prin s. c~ mişcare alt~rnatIvă. la care pistonul pompei ŞI. şi la Pompele axiale "e produce fenomenul hidraulic al impingerii axiaIe.dm funcţională a pompei ca .." Dacă în acest moment camera de lucru este pusă in cemunicăţie cu conducta care face legătura cu bazinul de aspiraţie. Amplasarea verticală necesită spaţii reduse.v~l. sau direct de .pent~ familiarizarea 'cu 'denumirile ŞI noţiunile specifice corecte se prezintă mal jos principalele caracterist~ci constructive ale acestor tipuri de pompe. pistonul Incepe. Iar lichidele se caracterizează prin viscozităţi mari.6.1 1). La micşorarea volumului camerei de lucru.~chilibră.l num~1 Într-un . CI este obţinut pe baza unor profIl~ rezultate din calculele de proiectare specifi~e tipului c?nstructiv ~ ~ompeI.

:iP-9lPpa cu . cele mai răspîndite sînt: pompele cu roţi dinţate. o altă soluţie constructivă folosită la pompele cu două şuruburi este prezentată în fig. 9 curbă epicicloidă.· Pe măsura rotirii. Mai rar..22 NOŢIUNI FUNDAYENTALE DESPRE PO)IPE PRINCIPII DE FUSCŢION.~l. fiind unse-separat cu ulei sau unsoare consistentă..se găseşte In Interiorul roţii conducătoare.să yel1icu. 1. care au mal multe rotoar= dispus. . cu role. există-şi construcţii la care corpul pompei este inconjurat de o manta exterioară care formează cu acesta un spaţiu închis in.. -in fig.este pfeze~tată "const~ucţi~ . Pompă cu două şuruburi. profilulflancurilor spirei în secţiune normală pe axa şuruburilor este. 1. cu segment separator. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă..:lor-' pompei. cu angrenare directii. . . iar linia de angrenare asigură o etanşare . aceste pompe nu mai sint dotate cu organe de distribuţie. ceea ce reprezintă un inconvenient important pentru unele instalaţii mai pretenţioase (acţionări la maFig.j Fig. 1.b şi a'-b' .rţţate descrisă mai sus face parte din categoria' pompelor cu angrenare exterioară. cu angrenare prin roţi dinţate. denumite astfel datorită formei pe care o au organele de lucru (rotoarele). atunci cînd acesta este prea vîscos. roata 2. denumită roată . se găsesc ·tn exteriorul ffL. volumulcamereijde -refulare se micşorează cu o cantitate echivalentă cu spaţiu).După cum se poate' observa.!ttterioar~.13. insensw. Printre construcţiile cele mai cunoscute de astfel de ..u~~i pompe cu 'do~ă şuruburi. La această construcţie. dar utilizarea lor este limitată.Jic1ti. in cazul pompelor cu roţi dintaţe. care alcădinţate. . dar acestea sînt-mal.. cuprins intre 'dinţii c.14 .de . în g~nf'ral.•condusă".~~w.. care sint supapele.rar înblmte în procesele industriale. Prin aceasta se creează o depresiune iar lichidul este aspirat în camerade-aspiraţie A.pompe se pot enumera: pompele Clf. datorită divizării spaţiului de lucru de către dinţii roţilor conjugate.15.-d şi c'-d'. tuiesc categoria reprezentativă a pompelor volumice rotitoare. între ele . 1.. funcţionarea are loc. 1. în interiorul căreia se rotesc cele două rotoare (şuruburi). '. deoarece ungerea 'angrenaj ului şia lagărelor de spr:ijin .' " . Dintre acestea. EXIstă însa ŞI unele construcţii speciale. de aici pătrunde în golurile dintre dinţi şi este transportat de către aceştia spre camera de refulare R.asemenea. . pompele cu şuruburi şi. In fig. există şi alte tipuri constructive.lţztl. . formă care este un profil elicoidal asemănător spirei unui şurub. Transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin angrenare directă astfel că flancurile spirelor sînt in contact permanent.13 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe cu roţi dinţate.cu roţi dinţate are un oarecare grad de neuniformitate (pulsaţii). care se introduce un agent <letncălzire (apă. Pompa cu două şuruburi. angrena]e. transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate fixate la capetele arborilor."..4~ .indicat pe desen. toate pompele d~nu:nit~ "cu pistoane profila te" .'.~. dinţii acestora joacă rolul pistonului ce acţionează direcţ asup. Pentru qangrenare corectă.ermetică continuă între. astfel: la rotirea roţii 1. pompe ~e co~struies~ î~ două variante ~~ bază: cu două şu(ubur~ şi cu trei şuruburi.se'realiz~ază chiar cu lichidul pompat.~ente.. rIt ~!lrqh excentric) şi bel multe alte construcţii speciale.1i. iar lichidul este obligat să pătrundă în conducta de refulare. astfel încît camera de aspiraţie îşi măreşte volumul cu o cantitate echivalentă cu spaţiul cuprins între dinţii a . o categorie importantă o reprezintă pompele cu şuruburi. La această pompă. se roteşte în sens invers.lichidului. spaţiul de aspiraţie şi cel de refulare.r .ra. dintre care unul este conducător. flancurile spirelor nu sînt în contact. Există însă. '..rirr"hr. cu angrenare .. folosite din ce in ce mai mult in diverse domenii cu caracter specific şi care s-au impus atenţiei utilizatorilor. In categoria pompe/or cu angrena]«. 1. De..~RE A PO:. numită roată "conducătoare".I9ti di. n-~tM ~rf~~ __ Fig. onală a pompei cu roţi In afară de pompele cu roţi dinţate. Schema funcţişini-unelte). Aceste tipuri de.~~!l1:e~oaţa ccw. pentru lichide neunguente--se folosesc variante " constructive la care lagărele. şi c?nstrucţi~. iar celălalt condus.~ : l:"'t"y'::J' fi r Pompele cu rpţi dinţate sînt destinate . pompe cu rotor excentric '(cu palete. Conform schemei din figură.15.lPELOR 23 din acest motiv. Debitul pompei . 'angrenată cu roata 7. abur) cu scopul de a micşora viscozitatea lichidului pompat.

cu pistoncu o singură ."RE . Profilele nu sint în contact.18 este prezentată schema unei pompe cu piston cu două aripi.. refularea lichidului se datoreşte micşorării volumului camerei de refulare cu o cantitâfe echivalentă cu volumul ocupat de sire. De fapt spira' joacă rolul unui piston fără sfîrşit. cind.spumoase sau cu tendinţă de coagulare. a altă categorie de pompe volumice rotative este aceea a pompelor cu pistoane profilate. volumice cuprinse Intre .exterioară pot pompa şi lichide neunguente sau corosive. volumul camerei de aspiraţie creşte. prezentată în fig. iaHehnologia de fabricaţie mai complicată. dar interstiţiile care separă spaţiul -de aspiraţie de cel de refulare sint foarte mici. 1.'~ . .>' ~ .= E '. Pompa este asemănătoare cu cele descrise anterior. e ." Debitul acestor pompe este continuu. uzurile flancurilor spirelor sint practic inexistente. iar lungimea ei (numărul de spire) determină gradul de etanşare a pompei şi prin aceasta presiunea maximă ce poate fi realizată. Cele cu două şuruburi şi angrenare ." PO~IPELOR 25 I existind un interstiţiu foarte mic prin care are loc o recirculare a debitului de lichid din spaţiul de refulare spre cel de aspiraţie. uzura rotoarelor estcrniai rapidă. transmisia mişcării de la şurubul conducător la cele conduse se realizează numai prin angrenarea directă a flancurilor spirelor. denumite astfel datorită formei organelor de lucru Aceste pompe se utilizează mai ales pentru pomparea lichidelor foarte vîscoase.. La aceste pompe.aripă.17 este prezentată schema unei pompe .8 .-..l. . cu viscozităţi pină la 15000 cSt.. fapt pentru care sînt utilizate ca pompe de ungere pentru lagăre de motoare sau turbine şi ca pompe de acţionare a maşinilor-unelte.16. Profilul flancurilor spirelor in secţiune normală pe axa şuruburilor este de formă riglată (dreptunghiuIară sau trapezoidală). . de ordinul 0. °E •.mod analog. 1. deci se obţine o reducere a costurilor de fabricaţie. · . spirele şuruburilor şi peretele interior al carcasei pompei.. Transmiterea mişcării de la rotorul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate montate pe capetele arborilor. În fig.s " 'a. O altă variantă de pompă cu şuruburi este construcţia cu trei şuru buri. se creează posibilitatea obţinerii unui debit sporit intr-o construcţie compactă..'J ~w 1""~ ~'"''' : Datorită liniei de angrenare ermetice. Pompa este alcătuită din două rotoare profilate asimetric (cu o singură aripă). În . prin deplasarea spirelor. 1.. astfel -că pierderile de debit sînt reduse.. o o •. In fig. co. ·umplerea'Jpaţiilor' Se reaIizează tn perioada de aspiraţie. deci pe baza unui profil epicicloidal. '0·0 •••. pompele cu şuruburi cu profil epicicloidal pot realiza presiuni pînă la 80 bar.•. dar organele de lucru sînt alcătuite din trei rotoare (şuruburi).: c . La pompele cu trei şuruburi. fără pulsaţii.'I. ". La aceste pompe. dar presiunea maximă ce poate fi realizată nu depăşeşte 20 bar. oos .. Fenomenul de pomPai"eareloc la rotirea şuruburilor datorită deplasării spaţiilor. fapt care are ca efect reducerea randamentului volumic al pompei. amplasate într-o carcasă comună.. 1l>g. Prin această amplasare.. iar celelalte două sint conduse. Pompele cu şuruburi se utilizeazăla vehicularea lichidelor unguente.24 NOŢIUNI FUNDAMENTALEDESPRE PO~!PE PRINCIPII DE7UlfCŢIOlf.05 mm. dintre care cel median este conducător. . Angrenarea prin roţi dintate exterioare ar conduce la construcţii complicate şi la dificultăţi d~ sincronizare a roţilor şi a şuruburilor. ceea ce favorizează proiectarea şi execuţia sculelor de prelucrare. ' . iar unele c6nst~ucţii speciale ating valori de 200 bar.

care au o caracteristică comună. create prin rotirea pistoanelor.. 1. Pompa este alătuită dintr-un rotor al cărui ax ·este decalat faţă de axul carcasei. . prezentată in fig.. El este amplasat concentric într-o carcasă. Aceasta. paletele sîntproiectcite spre periferia carcasei şi alunecă pe conturul interior al acesteictf1~ep~ spaţiul de :spiraţie de cel de r~fulare. Rotorul acestei pompe. O altă categorie de pompe volumice rotitoare. rotorul este plasat excentric în carcasă. din pasul. Presiunile maxime pe care le poate realiza o astfel de pompă sînt de ordinul 10-24 bar. f carcasă tubulai[. _spirele sale execută o mişcare de rostogolire şi. melasă.cu o frecare de rostogolire.iCes1U.sp. cu piston raclor.•. care se măreşte de la poziţia de tangenţă a rotorului pînă la poziţia diametral opusă. ln punctul. fac să varieze continuu volumul cavităţii statorului. pulpe de fructe. Pompa este utilizată la pomparea lichidelor ce manifesta tendinţă de aderare la suprafeţele metalice. Sensul deformării paletelor este contrar sensului de rotaţie al rotorului. Mişcarea rotorului in carcasă este o mişcare de rostogolire pe peretele interior al acesteia. unde pompa realizează presiunea necesară pulverizării agentului de lucru.aţiului 10 formă de seceră... după care va reveni În curentul de lichid fără a fi provocat stricăciuni (~uri). ~şepl!-ră spaţiul de aspiraţie de cel de 'refulare. In fig. .te:ţ!~{t~ . O altă construcţie.. la ieşirea din zona .l i' i c. astfel că. tndeplasarea lor. În fig. este un arbore cu profil elicoidal. Ea se mai utilizează şi la pomparea lichidelor vlscoase: siropuri. În fig. o particulă solidă este prinsă Între rotor şi stator.t. Tot în carcasă se mai găseşte un braţ oscilant care are o muchie Ce s~ r~azcmă p'~cOllt~rul_exteri?r ~l rotorului. ceea ce are ca efect reducerea uzurilor pieselor aflate în mişcare.l.. Şi la această pompă.20 este prezentată schema unei astfel de pompe. astfel încît intr-e pOziţie determinată rotorul este tangertna ~cartasă.. in instalaţii care necesită debite mai reduse la presiuni medii de ordinul 20-25 bar. dar. Pom p ele ciu pal e t e tndeplinesc în nlQSf9trŞ-. este pompa cu s e g m e n t s e p li r citor. Fig. Acest tip de pompă se utilizează mal. astfel că. rotirea rotorului. La această construcţie rotorul este confecţionat tn tntr~gime din cauciuc avînd paie tele dispuse radial. dar utilizarea acestora este limitată. care. paletele elastice sînt deformate in această zonă. rezistent la abraziune şi coroziune.5 . 1. denumită cu "p ale t e cu} is a n t e". care este teşită la partea superioară. . În timpul rotirii. ~ln-rotor sînt prevăzute fante radiale.• Datorită acestei calităţi. Iar refularea in zona de reducerea. deci pomparea lichid ului.existentă la pompele cu paIete . cu o anumită valoare denumită "e.-. Pompele cu role se utilizează pentru vehicularea lichidelor corosive sau cu viscozitate mai mare....20.~~pompeâză lichid în .de oQicei din ţeavă. Fenomenul de pom parc are loc datorită variaţiei de volum. este cea a pompelor cu rotorul plasat excentric în carcasă. La rotirea rotorului.23. . atunci cin. avînd pasul egal cu 0. Rotorul..O altă construcţiecu rotor excentric este prezentată In ţJg. relele realizînd separare. La. fiind generată de două elice cu originile diametral opuse (două inceputuri). rolele sînt proiectate spre exterior şi se rostogolesc pe conturul interior al carcasei.lll: . Un exemplu tipic de utilizare a acestor pompe îl reprezintă maşinile de combatere a dăunătorilor în vii şi livezi. 'co~iifecţioRatdintr-un cauciuc special. 1. avînd axul decalat faţă de axul carcasei. 1.Ji'eifiiZată.. fiinci de tipul cu şu:r_u b e·x.". plasat excentric faţă de axa statorului.24. ea va fi presată şi va deforma l?cal cauciucul. este prevăzut la partea superioară cu un corp de ghidare care poate oscila într-un locaş al carcasei pompei. realizînd astfel procesul de aspiraţie şi refulare. . În loc de fante. el este prevăzut cu alveole În care se introduc role cilindrice. .. 1.~LE DESPRE POMPE PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A POllPElOR 21 La această pompă rotoarele au aripi simetrice. Pompa. Datorită amplasării excentrice a rotorului. în care pot culisa liber două sau mai multe palete lamelare.. atunci cînd vehiculează gaze.21 este prezentată construcţia unei pom p e cur o le. principiul dL' functionare este identic cu cele al pompelor cu palete. ~ Un alt tip de pompă volumică rotitoare este pompa cu rotor elastic prezentată în fig. iar profilul acestora este astfel conjugat încît interstiţiu} se păstrează constant în orice poziţie. 1. ales ca pompă de vid. dintre celulele cu presiuni diferite. se înlocuieşte frecarea de alunecare . - Fig.22. ..19. în carcasă apare un spaţiu in fornîă de seceră. iarspaţiul în formă de seceră este in funcţie de deplasarea rotorului. La rotirea rotorului..."se compuneJn.it~u"iJtincţiuni principale: funcţia de pompă de acţiosare. care îmbracă prin vulcanizare statorul pompei. cu rotor excentric faţă de axul carcasei.'princip. 1.. Deoarece şi aici ia naştere un spaţiu În formă de seceră.al dintr-o .. Prin această soluţie. Dacă În timpul funcţionării pompei. elicei statorului.•. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă În interiorul căreia se Toteşte un rotor de formă eliptică. Cavitatea statorului este de formă elicoidală. Aspiratia se face în zon~.19 este prezentată schema unei pompe cu piston raclor. diverse sisteme de transmisii hidraulice. Pompă cu palete culisante. cu o etanşare corespunzătoare ele pot realiza valori ale vidului de 10-2 mbar. unde atinge valoarea maximă apoi se micşorează in mod simetric.~:e.xcentricitate:!. nămol et~. realizînd presiuni de ordinul a 100 bar şi funcţia de pompe de vid. pompa este foarte potrivită pentru pomparea lichidelor cu conţinut de particule în suspensie.26 NOTlmil FUNDA)JENT. În categoria pompelor cu pistoane profilate mai există şi alte tipuri de construcţii cu mai multe aripi. de contact cu c~~casa.

Pompa are o utilizarelimitată. Această calitate se datoreşte tocmai principiului de funcţionare. Lichidul aflat în tub va fi refulat în conducta de refulare. deci refularea. Rotorul este format dintr-un dispozitiv cu role. deoarece organul în miscare . in timp ce lichidul din vasul de aspiratie va pătrunde în tub după revenirea acestuia la forma iniţiată:' " . in interiorul căreia se află un tub elastic. dar este foarte potrivită în special pentru cazurile in care lichidul nu trebuie să vină Fig. sînt capabile să evacueze singure aerul din conducta de aspiraţie. care în timpul rotirii presează asupra tubului elastic. nefiind necesară amorsare a lor din exterior. deci aspiraţia lichidului. în contact cu organul de lucru (exemplu: pompă de singe în laboratoarele medicale). au un caracter special şi o utilizare limitată. are loc mărirea volumului. )( Pompele volumice.\RE . Spre deosebire de pompele centrifuge. rnicşorarea volumului. iar presiunea.25. ea neputind realiza presiuni prea mari (de ordinul 3-4 bar). Pompa este alcătuită dintr-o carcasă. Pompă peristaltică.\ POllPELOR 29 teşită.variabile. spre deosebire de pompele centrifuge. pompele volumice sînt capabile să vehiculeze lichide cu viscozitate foarte ridicată. 1. poate creşte nelimitat deoarece lichidele sînt fluide mcompresiblte. deformindu-l. # Acest tip de pompă are o utilizare mai restrînsă. In practică valoarea acestei presiuni este limitată doar de rezistenţa materialelor din care este confecţionată pompa. Pe plan mondial se cunosc nenumărate soluţii constructive. precum şi etanşării superioare a organelor de lucru.este COllfec'ţionat din cauciuc special. ~ O altă caracteristică a acestor pompe este aceea că ele îşi pot menţine presiunea de refulare constantă la debite . dar acestea sînt construcţii specifice anumitor procese. Iar la intrarea în zonă. În fig.rotorul . prin urmare ele sînt pompe "autoaspiratoare". dar poate vehicula lichide puternic corosive. bazate pe principiul funcţionării pompelor volumice. In comparaţie cu pompele centrifuge. astfel că nu pot fi cuprinse în cadrul acestei lucrări. care depinde de rezistenţa creată de consumator în refulare. bazat Re variaţia de volum.28 NOTIVlIl FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRINCIPII DE Fl·XCTIOX. randamentul volumic al pompelor volumice este net superior.25 este prezentată schema unei pom p e per ista Iti c e. 1. Debitul lor este direct proporţional cu turaţia. Datorită acestor caracte- I II .

pompele cu canal lateral realizează presiuni de refulare apreciabil mai mari decit pompele .sîpţ. astfel că la următoarea pornire nu mai este necesară o nouă umplere.27.raţie ~d~ ceaJaltăAi r~ful~e Ca.26.~.26. e diJI)ensiunicompad rabile. suprafaţa mtenoară a inelului se depărtează de centrul rotorului. ! .~)'. .lţeral este' ~CătUltă dintr-un rotoc~cu. al căror principiu de functionare. car~ se găseşte la' riivelul .I.id. . c. . ~ .' Celemailă. dar. chema constructivA. o parte din lichid pătrunde în cana- se apropie de centrul rotorului.. Pompe a~t0a.'-schema s .pompele d cu canalla~eral.. PrII19P!. .iile unde realizarea etanşării este mai puţin pretenţioasă decît la pompele centrifuge .26. lichidul este proiectat la periferia celulei şi formează un inel de o anumită grosime.flXe. Pompa este astfel concepută -r.:'h!m:~~/a ~mper cu. ' Datorită acestei calităţi.epe !n . la oprirea din funcţiune.rot-oare-. cum este in cazul compresoarelor cu. L~. Între celulele rotorului şi canalul lateral.. le conferă calitatea de a putea elimina singure aerul sau gazele din conducta de aspiratie. el neputind creşte peste anumite limite datorită umplerii nesatisfăcătoare a celulelor rotorului.' de unde lncepesă 'desereasâ pînă în punctul 4 care se găseşte situat la. realizînd astfel ceea ce se numeşte în mod obişnuit "autoamorsarea".pompe .:. nivelul aceleiaşi suprafeţe. iqef de lichid pot' vehicula şi lichide.. pompele perife~ şi pompele cu bazin. datorită diferenţei de presiune existente.poziJie. care provoacă o mărire a energieilic}:Udului...comparaţie cu cel al pompelor centrifuge . Din figură. De regulă. Sche~ ~~tiei jucat de inelul de lichid. iar apoi descrescînd pînă la terminarea canalului.cată fanta A pnn care se realizează aspiraţiafluidului.. : . 1. b).palete. . Canalul lnc.licl. este reprezentată de pompele de vid 'cu inel' de lichid.' .şi la Înălţimi de pompare marr.2..canalul~i.perifer~ceIuler Cz este prevăzut un canal Circular c. Prin urmare. 1. Construcţia acestor pompe se aseamănă Întrucîtva cu cea a pompelor eu-canal lateral. lul lateral. manifestată prin creşterea presiunii acestuia.5. .t~asee de conducte c~ multe îmbinări şi racordări care pot prezenta locuri neetanşe . iar în porţiunea unde adîncimea rnnalului (ksrreştc.:It canal lateral. apoi rămîne constantă pină 1n punctul 3..~ s de ~e~~~J~.J.!~a. ~le se .U . grosimu Inelului de lichid..rioarc. Aşa cum le indică de altfel şi denumirea. 7. ceea ce poate provoca defectarea motoruluide antrenare. astfel că grosimea inelului de lichid nu rămîne constanta pe Întreaga periferie ci creşte sau se micşorează proporţional cu .1tată.\(01. circulatiei cureatuluJ turblonar. Pompe de vid CII inel de.. .. 1.. realizînd amorsarea acestora. c~eIl}<I. .utilizează in divetse combinaţiiconştructivecu pompele centrifuge. J Funcţionarea are loc astfel: se umple iniţial pompa cu lichid. determinate de palete şi suprafaţa interioară a inelului de lichid.. 1. d şi e. . de vid cu. .spîn~iteconsJfUcţ~ -. pompele autoaspiratoare sînt utilizate în instalaţ.~mpe ~u canal lateral.~.auţoaspiratoare . ea rămîne.precum ŞIla pomparea lichidelor cu conţinut bogat de aer sau gaze !n co~.incit.~'. aceste pompesînt destinate in special pentru crearea vidului industrial În diverse Instalaţii. iar puterea.o:\fdc :::: t. . Iaconstrucţiile curente..1. Pompele autoaspiratoare reprezintă o categorie de pompe distincte. marginea inelului 1/ a Fig. Pompele. ele pot fi folosite şi pentru crearea vidului m diverse procese tehnologice.o'anumită ~orm~. b. al căror principiu de funcţionare se asemănă foarte mult cu cel al pompelor 'cu canal lateral. '" . ..plină cu lichid. În funcţie de tip~ ales. Astfel aici se repetă principiul de funcţionare al pompelor v. e . deoarece randamentul lor volumic este redus. ca şi punctul l. InF~I~gld}I(Pfclct!.) unde secţiunea este mal mare.3. valoare~ de 50%. 111fig. Situaţia se prezintă ca în fig. . ': . adîncimea lUI creşte treptat pînă în punctUl 2. ~!lJepre~eI... Funcţionarea pcmpelor autoaspiratoare.. Fl'XCTIOXARE A POllPElOR 31 ristici. variază crescind de la începutul canalului pînă În planul axului orizontal.30 xortuxr FUND. Pompă cu canallate~: • . diferit de cele descrise în pan':.7. pompele de VId cu inel de Iiehid. se utilizează construcţii multietajate. 1. rolul canalului îl "joacă:aici poziţia excentrică a rotoruluifaţă de carcasă. se formează un eurent turbionar (vezi săgeţile din fig. 'Y}P. Paralel cu variaţia vo. Prin aceasta volumul spaţiilor a. piston. la rotirea rotorului în se~sul indict pe figură. O altă categorie de pompe. utilizarea acestor pompe: este recomandabilă în domeniul debitelor mici şi al presiunilor mijlocii (20-30 bar) şi mai ales acolo unde este necesară autoamorsarea. . 1. De aceea. Deoarece randamentul maxim al acestor tipuri de pompe nu depăşeşte. absorbită creşte foarte mult.dar ~ţqizarea lor numai in acest scop nu este recomandabilă deoarece randamentul este.rdar sînt folosite din ce În ce mai mult şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune. lumului.ol~mice.7. Totodată fn celula Cz se găseşte ŞI fanta de evacuare E . necorespunzător.. 'Această ultimă utilizare se datoreşte mai ales faptului că debitul de aer refulat este continuuşi totodată lipsit de vapori de ulei'. indreptate în SUS .între cele două spaţii învecinate. domeniul de utilizare a pompelor volumice se limitează la debite relativ reduse ~ în .gurile de aspiraţie şi refulare sint. . se remarcă poziţia excentrică a inelului de lichid.punctul.cent~if1. In formă de stea.sfiratoar<. :pJ..lge C. rolul piston~lu! fiind Fig. 'Du~... montat intre două celule una de aspi. a căruisecţiune'transversă1ă âre-. Pompele cu canal lateral se construiesc numai pentru debite destul de mici. secţiunea . !. ~a.~!'.\1IESTALE DESPRE POMPE PRINCIPII OF.. .suprafeţei interioare a celulei.

. cu condiţia ca acestea să nu intre in combinaţii chimice cu mediul ce trebuie evacuat.obţi~ed~M~ . obţinîndu-se cu ajutorul său valori ale vidului de pînă la 5 Torr. conducta de refulare. cantitatea de lichid care o înlocuieşte pe cea eliminată are şi rolul de a răci inelul încălzit. e.28. care au prevăzută o carcasă specială în care este amplasat rotorul de vid ce realizează amorsarea. Deoarece transportul lichidelor cu astfel de pompe se face cu un randament scăzut. iar cele bietajate pot atinge valori de 6-7 bar. ia forma unui inel de lichid de ? ~numită grosime constantă. Datorită poziţiei excentrice a rotorului.~. Din punct de vedere constructiv.... . acesta este antrenat de palete şi proiectat la~jYeriferia carcasei.. odată cu evacuarea aerului din celule.. Din figură se observă că.terioarăa inelului de lichid. Din acest motiv. ' Pompele de vid cu inel de lichid se folosesc şi în combinaţii constructive cu pompele centrifuge. divizat în mai multe 'celule -"'-7. In discul tii este practicată o fantă a de o anumită formă.3.pentru vid Înalt pînă la 25 Torr. ceea ce conduce la micşorarea grosimii inelului de lichid şi la o funcţionare defectuoasă a pompei. dimensiunile nu mai sint limitate. Astfel pompele cu un singur etaj realizează presiuni de refulare de maximum 2.lI montate în "paraler.~jnd~tljU~:roţQ~~ rele poIllpelor de Vid ttpnel .)' . este. Rezultă deci că.29 este prezentată construcţia unei pompe periferiale. realizînd astfel depresiunea' necesară aspiraţiei.e Iuru.:. alc~tuită d~ntr~o ~arcasă.. montat P" un . Schema funcţională a pompei de O anumită formă şi care comunică cu vid cu inel de lichid. ••.32 XOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRI~CIPII DE Ft:NCŢIO:URE A rOllPELOR 33 I Il II tlI. .monoetajate . . În sensul de rotaţie indic~t. aerul se încălzeşte.. In ~nele lucrări de specialitate sau in prospecte ale fabricilor constructoare el mal poartă denumirea de "lichid auxiliar" . "Trebuie făcută distincţia între pompele de vid pentru vehiculate. . Acestea din urmă reprezintă construcţii de poinpeVolumice speciale.. Vidul maxim ce"pO~te :fi'obţinut cu pompele de vid cu inei de lichid :::inge valori de 15-10 Torr. concentric cu carcasa pompei.C!~te~~"l. . De aici au rezultat şi denumirile de "pompe de vid mediu" şi f. Astfel de pompe se . Rotorul poate culi'3. 1. arbore deplasat faţă de axa carcasei cu excentricitatea e. . a~pl.28 este prezentată schema de funcţionare a unei astfel de ~om~e.. 2. se formează un spaţiu în formă de seceră. Pompele de vid cu inel de lichid se utilizează in diverse procese tehnologice (uscare sub vid) sau ca pompe de amorsare centrale pentru staţii de pompare. 267 f . prin fanta de refulare este eliminată şi o anumită cantitate de lichid.. raţia pe ambele părţi.. Totuşi. Prin urmare." r-.'. . fixată lateral prin discurile de distribuţia dl ŞI d2 • In interiorul carcasei R se găseşte rotorul R. • Spre deosebire de pompele cu canal lateral.pefigură.numesc "pompe centrifuge autoaspiratoare".'. Dacă s-ar folosi aceleaşi discuri cu care este echipată pompa de vid.: aceea ele se întîlnesc şi sub denumirea de "pompe cu inel de apă". care este pusă în legătură cu conducta de aspiraţie. astfel că aceste pompe pot vehicula cantităţi de fluid foarte însemnate. in multe locuri din exploatare.1.1 . Il" arbore în limita jocurilor s dintre lăţimea sa şi lăţimea carcasei mărginit.a-ryncl. ' . 1. In fig. de Ia o sursă exterioară. .zori la o valoare a temperat urii lichidului de alimentare de 1:1 T ~i l ele suferă modificări În funcţie de variaţ ia tomperaturii acestuia. Pompa. .. regim cie. la care rolul pistonului este preluat de inelul de lichid. care se montează pe flanşa de aspiraţie a pompel. ele sint folosite în special pentru evacuarea aerului sau gazelor din diverse recipiente şi instalaţii. volumul ac~stor celule se reduce.//. Pentru a obţine un vid mai inaintat cu acest tip de pompă. it f In fig. atunci cînd presiunea de aspiraţie este chiar presiunea atmosferică.pentru vid mediu pînă la 160 Torr ŞI cu două rotoare aşezate in serie . datorită procesului de comprimare realizat în celulele pompei. este necesar să se aducă în pompă. la pompele de vid cu inel de lichid.. 1.. iar cea mai mare parte din căldura degajată este preluată de inelul de lichid. pentru completarea cantităţii de lichid evacuat şi deci pentru menţinerea grosimii constante a inelului de lichid. întreacesta şi faţa in. o cantitate de lichid echivalentă cu cea eliminată.".a .3. Pentru .7.f. volumul celulelorcreşte pînă in dreptul axului vertical al pomPei.. De aceea. 1. Elemai pot fi folosite şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune.Din dreptul axUlui vertical.. la. Canalele fac legătura directă între j Alegerea pompelor - c.o altă fantă T. de discurile de distribuţie. şi la această categorie de pompe. . asemănător ca Ia pompele cu canal lateral. lichidul de alimentare se mai numeşte şi lichid de răcire. se utilizează un dispozitiv cu ejector. acest" pDmpe au ca agent lichid apa. unde. .iicClll: . dar la acest regim debitul scade practic la zero. Curbele caracteristice ale pomp-Ier nI' vid cu ind uc E~hiJ sînt illl. . cu secţiune circulară c.bietajate . de asemenea de Fig.Funcţ!onarea se petrece astfel: la rotirea rotorului in pompa umplută iniţial cu Iichid. fără inconveniente de ordin funcţional-mecanic. căre vid inalt (25 Torr) reprezintă un . aşa cum s-a mai arătat. pentru a îmbunătăţi umplerea celulelor ŞI deci a randamentului volumic. avind fantele modificate. pompele se livrează cu discuri de distribuţie speciale.. .pompede vid inalt". s-ar obţine caracteristici inferioare şi randamente mult reduse. astfel că alimentarea tre- buie să se facă de la o sursă care are temperatura corespunzătoare.~f!JlchIdPOJ. procesul de pompare se datoreşte variaţiei de volum. dar bine înţeles că se pot utiliza şi alte lichide.<: . ele funcţionează in aceste condiţii. iar aerul aspirat începe să fie comprimat şi este refulat prm fanta de evacuare. 4. Pompa este alcătuită dintr-un rotor amplasat între două carcase avînd fiecare cîte un canal lateral identic. Pentru obţinerea acestor parametri. In acelaşi timp. ti.de către paletele rotorului.'.. .5 bar.vid industrial şi pompele de vid înaintat (10-8 Torr] utilizate în Iaboratoarş şi inelectronică.z:i~z. . . pompele se execută în două varIante: cu un singur rotor . .5 .. Pompele de acest tip se asemănă constructiv cu pompele cu canal lateral. "1:-. Pompe perifeTiale. iar în discul d2 .1~. 3. in marea majoritate a cazurilor. .. unde secţiunea canalului lateral limitează dimensiunile pompei şi deci şi parametrii hidraulici.

.Celulele.D:l~siun~ reduse presi9~:de. cînd este folosit pentru aspiraţia lichidului din puţuri cu nivele adînci.-~':II?-~lt ~m:fi0.Schema funcţională a pompei periferiale.peautoaspiratoare..zenta lucrare îşi propune să le trateze numai în cazuril~ în care sînt folosite in diverse soluţii combinate cu pompele de largă circulaţie. Aceste!"construcţli sînt 'cunoscute sub denumirea de transformatoare hidraulice. 1. utiliza~ea acest?r' apar~le este limitată.pompă constă în producerea unei turbulenţe care are ca efect degajarea aerului sau gazului conţinut În lichid. în care are loc separarea aerului de lichid.' . de a-i cunoaşte limitele de utilizare corectă. Fig. iar.' li Ipd~ui se acumuleaza ŞIse ampliflcasubformăde'preSlUnea~tfelcăp9mpae '.1pă.i. berbecul hidraulic. pompele se echipează cu rotoare adecvate. . alc. Fig. categorii de pompe. Curbe caracteristice Criteriile după care pot fi apreciate calităţile unei po~pe sînt parametrii funcţionali pe care-i poate realiza aceasta. avînd ca efect crearea unui amestec de lichid şi aer. se ridică Ia suprafaţă. tf::.. Pompa este prevăzută cu un bazin de decantare a Iichidului. şi ejector. i~iţlecît pompele centnfuge asemănătoarexăstfel pompele periferiale pot realiza înălţimi de poinpare de 250 metri coloană de lichid.3.' . cu un singurroţ()r .: al acestora este limitat Ia scopuri speciale: irigaţii cu caracter local. în comparaţie cu celelalte tipuri de. evacuări de ape uzate din incinte.!-pitol ~ referă I~ tipurile de pompe cu cea mai largă aplicaţie pe plan mondial. pompa ?fumul.w. de funcţionare. iar lichidul se întoarce in rotor prin orificiul de retur şi ciclul se repetă.)~::. ".' înălţimide 2-3 m. aerul.' '1'" . lichidului in pompă.ch~dşi înlocuieşte treptat aerul evacuat in conducta de refulare.4 ~3/h la lnăl ţimi de pompare relativ ridicate. În funcţie de cara~terul exploatării.e r~d~tăJpJ~!. 1. ?~r ~a~acitatea lor de aspiraţie este redusă.. 'al' căror principiu de funcţionare se ~azează.:comandabil ca vanele de pe conducta de refulare să fie complet deschise astfel încît să opună o rezistenţă cît mai redusă în calca aerului evacuat.. fiind mai uşoare. este r.şasiuri cu rOJişi siI?-ţantre~aţe cu aJut0m! motoarelor termice. Astfel aparatul se numeşte injector.refulat în bazin unde întîlneşte un spaţiu mult mai liniştit. Pompă autofuncţionarea are locastfei. Rotorul are forma unui disc prevăzut la periferie. pe ambele părţi. 1. Această categorie de pompe este utilizată dvstul de frecvent pentru diverse servicii: irigatii. supusă la dIver5~ regImUrI.4.. cu un număr mare de palete realizate prin freza re . " ' I Pompele' periferia1e seutÎlizează . lichidul este proiectat spre periferia carcasei şi aici capătă o mişcare circulară În formă de spirală . care_umple.ufllizarea unui fluid motor ..r~alizf!z~la. . . pldsometrzel ele abu» şi apă salt cu gaze ş: :"q .J( . calităţi apreciate mai ales în cazuri de intervenţii 'râpide.''. 1..:.34 :-iOŢIUNI FUNDAllENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 35 ()rifici~l de aspiraţie şi cel de refulare.<.dar domeniul de ut!Ir:::-.lele se monteazăpe. l Injectorul şi ejectorul sînt aparate Ia ca~e principiul de funcţionare este identic. In C'lntllluarc. ejectorul..: EXIstă Însă '!il alte.. .Iavrotirea rotorului. . atun~i cînd este f~los~t p~nt~ p~m~area su~ presiune.r. ~e:.e~ţ. . ..~tulţ~. Atit rotorul cît şi carcasele se pretează a fi realizate din materiale anticorosive.'.' pabilă s~~..! tipuri de p()mp'~ este d(. . Deoarece din punctul de vedere al exploatării.~~ . dup. aburul .Între canalul lateral ~ipaJete . " ". Ia rotirea rotorului. Această -soluţie le confera mobilitate ŞI independenţă fată de surse de energie electrică. astfel că bulele de aer.:\u matriţare. denumire datorată circulaţiei turbionare a ~::'."t!!1(l<> l-mv. pe măsura funcţionarii. nedepăşind i" I ".bazi1ţ.refu.. lA. acest aer se dizolvă în li. p'Jmpa funcţionează CI n pompă c(~ntrrfll!. se: 1I1Cll1Jt~ orificiul de retur. Acest amestec este . dÎ. 1.escnerea prIncipiului de funcţionare este prezentată în Iucrările de speclallt~te .. .}}4'ţ~. aspiratoare cu bazin. Ele sint pOlp. în masa de lichid se produce o" turbulenţă puternică.! intre 3-7 miri.' . asigurîndu-şi astfel exploatarea raţională şi totodată economică a instalaţiei hidraulice pe care aceasta o .apa."""':.]{ . asan~rl. Schema pornpei pcrifcrrale. dintre care cele mai cunoscute sînt: injeelorul de apă. :.P()mpele penfenaIe se mal numesc ŞI pompe "turff' 'bionare". " .Îndeosebi În industria chimică şifarmaceutică)i acolounde sînt necesare debite foarte mici.29. înt~eg -raseul pînă S(' produce arnorsarva pomp_'1. avansind continuu de la aspiraţie spre refuIare:. Pen~ru aputea s~tbface astfel de cerinţe.'-'."piraţÎc.:''-l l)!lI~nul~:!. alimentări cu apă cu caracter local.7.31.5 ._" '" .! n'.r Lichidul din pompă este în contact permanent cu aerul din conducta de .. Principiul de funcţionare al acestui tip de . de ordinul 0. Acest principiu este ilustrat în fig.30. pompe. Principiile de funcţionare descrise în cadrul acestuic. dar denumirea lor rezultă in funcţie de modul de aplicare. ". Funcţionarea are loc astfel: pompa fiind umplută 'irtiţi~(cu'lichid. Expresia analitică sau grafică a acestor pa~amet~I ?feră pOSIb~litatea beneficiarului pompei de a alege pompa cea mal potrivită sCOPUlUI. Eig. vu iin.31. Pompe autoaspiratoare e~. la~ d... int'ervenţii la stingerea incendiilor etc.":f. :. ..::. Locul aerului din conducta de aspiraţie este luat de lichidul din rezervorul de aspiraţie.. Timpul de amorsare la acest.4e paIete şi pereţii late"ra~i ai carc~~!or joacă .rolu:L~?r~t~jetn~ca~~:~x. denisipări de puţuri etc.• pre. Pentru' a obtine o amorsare cît mai eficientă. Schema principiului}e f~8tio~ase.

lsatoJ. Astfel.nnan' din a"('ast~ 7. efectuatepestand!U'ile deproM ale. scade.:" sau Imi/secundă. alură Ce reprezintă sensul de variaţie a parametrilor funcţionali in funcţie de variaţia debitului Q. . începe . . Zona <ţm---PUtea .!j~d Fig. care cuprind diverse curbe ce au căpătat denumirea de "curbe caracteristice".5) d~ter:n~~ nate de legea similitudinii.LLLY.. /"(m) ."_' această situaţie nu poate fi obţinută.' de . ad11liL' folosirea pornp«i într-o zonă . n . pe Ioturi.untate în.. se t" .enlatld a organelor hidraulice a~e ~ • . ~ll apă.constanţ1\..!::m:pe măsura creşterii debitului. care la început înregistrează o creştere pînă atinge o valoare maximă...32... dar în certificatul de calitate furnizorul prevede în mod expres acest lucru. In fig... . (cu y d: '1 OOO:'kgf{m3) şi 1<1.uic astfel făcută încît aceasta Srt funcţioneze o perioadă cît mai îndelungată în zona randamentului de valoare maximă. 1:32 este prezentată _ 'Il".L.. ~. la diverse turaţii. Pentru folosirea aceleiaşi pompe într-o instalaţie in care sint necesare un debit ".. exprimată în metri coloană de apă (mCA) sau metri coloană de lichid (mCI).. uzinel~ţ.. ~9. = Q1l1X .-( JJ carltcterlsfice ale unei r j:)()Înpe centrifuge. prin măsurători directe. II... . normele pot prevedea ca verificările să fie făcute prin sondaj.: după sine variaţia: curbelor ca.33 sînt prezentate curbele de sarcină aleunei pompe centrifuge. altul avind o tu~aţie de 3000 rot·min-1• Pent. 'ii.' . H .. III.-sc pararnetri "n()minali".. d~~.cavitaţie. .paralela cuabscl~a..puterea absorbită la arborele pompei.turaţia de antrenare a pompei.c~msţructoare se fac. exprimată în kW. Numai In cazun cu totul speciale se fac ŞI probe cu alte medii.L. Curoe caracteristice la pompele centrifuge.:():'esp:lllz~'ttoare nor valori acceptabile u ' di n punct de vedere al randamentului.yariază de~f. se poate inlocui motorul electric de a.~spUIlZăt?r dC!b~telor maXlme. . P.el curbe. .36 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 37 ~ f • ! _ i deserveşte.este determinată prin curba de sarcină H =!(Q) trasată prin punctele cunoscute I. Pentru pompele care se lncadrează ~n limitele toleranţelor admise. exprimat în procente (%) sau în număr subunitar. :1. Această zonă este marcată în diagramă prin două linii frînte. . gerell p. efectuate pe prototipuri.andat este de obicei o zonă de funcţionare instabiIă. noua turaţie se calculează valorile celor trei puncte: QII = QII X fi.!.. / Q(m3/h) înălţimea totală de pompare. centrifuge. litri/minut.Înălţimea totală de pompare. creşte şi de' asemenea valoarea .. astfel ca avind curba determinată pentru o anumită turaţie se poate o~ţln~ curba corespunzătoare unei alte turaţii prin deplasarea paralelă a pnm.34). Diagrama H =J(Q) pentru dip.!. deci avînd o fabricaţie binetnsuşită. iar coordonatele lor se obţin cu ajutorul ~ormulelor (1..-t::t:::I::l-L. uzina eliberează certificatul de calitate corespunzător. o dia:grain1\. !. Deoarece însă În multe cazuri '. Parametrii funcţionali ai unei pompe sînt: • Q . 1..:. Parametrii corespunzători punctului (j. Va:laţla turaţiei atrag. puterea absorbită. A~ . N PSH . S~a d~~onstrat. Se poate remarca: LLJl. sub formă de diagrame.H. Eumplu numeric: O pompă centrifugl!.75 kW la o turaţie de funcţlOnare de 1500 rot-rnm . 1. lll~/~eCUnu.debitul de lichid pcrnpat.val0a:e .. Zona de presiune maximă din pa~tea sffiigâ a domeniuluI recom. diagrama din fl~.ntrenare cu.actenshce ale pOI?pe~. l. apoi. 11 experienţele au confirmat.. "1 = 8 m3/h.Î?.32 sînt ~eterml''1late la o '9lluinită . sau rot-rnirr t) : "1) randamentul total al pompei.'turaţie n.> fn:'('ţ.. Punctele Al'" A3' A~ . asupra instalaţiei. exprimată în rotaţii pe minut (rotjmin.Curbe1ecaracteristice ale pompei se determină de către uzinele ~nstructoare pe standurile de probă..-L..oi. iar ~(' punctul se numeşte la rîndul său "punct nominal". iar după introducerea acestora în fabricaţia de serie.. Cl/s} Fig.!!YL. identice cu cele din exploatare. se l?ăsesc situate pe cîte o parabol~ de gradul II.ce conţine curbele .. P .' In fig. exprimat de regulă în m?oră. .. În practica curentă relaţiile dintre aceşti parametri sînt exprimate pe cale grafică. 1. fiecare exemplarse verifică pentru un anumit număr de puncte funcţionale şi se compară cu curbele omologare. 1.500 = ix 2 QII. Curbele caracteristice prr.să scadă sensibil" Analizînd alura curbelor rezultă că alegerea pompei tre- I. ~. '.L.a d0lll:~niuluI. pe măsura creşterii debit ului. Dindiagrama prezentată în figură se observă alura curbelor caracteristice ale P(k~/) pompei centrifuge. (fig.!~l în.înălţimea energetică netă la aspiraţie.. favoriztnd fUiicţlOn3:I'ea t. temperatura mediului ambiant.!. A. Ea este antren~t:}e un motor electric avind o putere de 0. are ca efect distru. Diagrama curbelor caracteristice ale pompe] . Măsurăfile.{Jn~ nurn.33.La anumite categorii de pompe centrifuge sau la alte tipuri ţie pompe care seexecută în serii foarte mari.tIi mar"ea majoritate aciiZriiil:~i.fapt p: se răsfrinl?e negativ verse turaţii. exprimată în metri. teona după car: curbel~ de sarcI~a !f = 1(1) sînt parabolecongruenteacăro!axăeste.afecteaza c~n~lţiile \ de aspha:ţie.:uo lnăltime de pornpare mai mari. PC?mpapoate funcţiona şi în afara acestei zone.. ~ar rczultatcle nu sînt satisfăcătoare ŞI exploatarea se face neeconomic. Această lege nu se aplică în cazul funcţlOnarn ~~pei în regim de .. . O alură mai deosebită este cea a curbei d~ randament "1). dreaptă. N PSH creşte. '''1 ~ 3000 3jh = 2 X -=i m .

exteri9r..cit mai largi..(::r'..: 'it· . Prin aceasta se obţine o lărgire-a: cîmpului de utilizare a aceluiaşi tip de pompă.0. pompele sînt supuse unor probe complexe. In acest scop In standurile de încercări ale uzinelor constructoare. misie prin curele sau. care au o "variaţia turaţiei nu mai este posibilă.5_ Diagrama caracteristicli universale a unei pompe pompele centrifuge Se va centrifuge..= Hll-X( . curba' de sarcoină analog folosind corespun relaţia S-.0 m.intre H(m) valorile. mod --neterminarea valorilor din diagramă se face astfel: punctul B.u-e se 'Ia alege un motor electric c.'28 H. De aici rezultă recomandarea .. '.. . m. ristici diferite. înălţimea de pompare scade. (': :-i~ . se poate modifica viteza pompele centrifuge sînt antrenate de turaţie practic constantă.. iar puterea absorbită creşte. 1. Trebuie precizat insă că la modificări importante ale turaţ iei . r 5.0 ": )" = '. 1.2 D(uIl~le '.75:< (..es~e interes. Il'.jNPSH.t[f' hi.ţIţimii totale de pcimpare HB. în majoritatea cazurilor.1.75 D __1. Strunjirea.btLl ca Uil . QB' In concluzie.!i~. Punctul A din diagramă corespunde valorii randamentului maxim. pentru Fig. De obicei. ale căror rezultate sînt consemnate Într-o diagramă numită "caracteristica universală" a pompel_ In fig..·0. zăroaro noii turaţii. Pentru obţinerea unor parametri Iuucţionali interrnediari. <led: 1'. motoare electrice asincrone.1 . curbele randamentelor -r" curbele puterilor P şi curbele înălţimii energetice ne te la aspiratie nt" 2 6 '8 NPSH.t şi se aprecieazăprinjnterpolare.5. ~1 1..8 :P. H. 1.801) ...6 P şi'0. admiţîndu-se o diminuare a diametrului cu aproximativ ~o. prin strunjirea Punctul B este situat Hs Între curbele 1.751).0. ~.it să cunoas~. '...= - i'lX("')' "1 = . un reductor. ~ 'Ia calcula turaţia de antrenare corespunzătoare şi se va utiliza in acest scop o trans . reţine că alura curbelor este următoarea: pe măsura creşterii debit ului. In construcţia modernă a pornpelor se manifestă pregnant tendinta tip :il':(.::. -.u obţinut punctele 1'.35 este pr'CZcn:tattr-caracteristica universală a unei pompe centrifuge. prin urmare Totuşi pentru_obţinerea unor caracteperiferică arotorulu]. \ :'~:II·=.. randarnentele pompei nu-şi păstrează "/u]orile iniţiale.. '...' i"o.urbele 0.3.0 rot-mtn-". diametrului.0.~ -. diagrame redau curba de 'sarcină funcţie de' variaţia turaţiei).'".itii« p(JlTrp(:i.~OOQ)'l = 6 k\\·. puterea absorbită este minimă.lraulică şi cunst. .. . }2 "= 8l5"'{'> 00. !.. -lI I I - ---- / / / / I I . J.ITI = HlIIIX' Il!' (:: r =2. 38 xortcx: FliI'iDA)[ESTALE DESPRE POMPE i~ • CCRBE CARACTERISTIBE 39 Fig.0 Prin urru..2 NPSH_ . corespunzător debituiui Os şi în'."'_'(':I..0. Puterea absorbită la arborele prin c~re'se se poate trasa porupei determină în. '.0..ir cit m..d!~nensiuni să poată satisface dom-nii .·ucti'. construt ivă a acestuia.lin gama standardizată care trebuie să acopere neccsarul de (j k\Y.r~ de forma. / .I -: .'urmînd să se aleagă puterea p/' care este acoperitoare ..5 NPSH ca valoare acoperitoare.:.0. .ium.' se află situat pc ~ttr~<I: desarcinăQ-H apompel cu rotorul de diametru 0.34.:L .95D. r?torului est~ limitJ. . Caracteristica de sarcină a unei pompe centrifuge la turaţiile de 1500 " 3. Se va alege 1. - . Cînd vana de refulare este complet închisă.32. RandaInentul acestul punct este cupjins .l toate posibilit. ut ilizan. deci la debit nul. _J .soluţie care se practică de toţi fabricanţii de -pompe.u reUlb dl' [lP.0 m: . I. pentru a putea stabili ŞI recomanda limitele el de utilizare.. Punctul corespunzător valorii puteriiabsorbite la arborele pompei este situat Între c. In această diagramă sînt reprezentate curbele de sarcină H = l(Q) pentru un număr de diametre de rotor variabile între limitele 0..

J. PJ..~~t1p~iim)e.1. pC!.:.aXii/lr ' I s~ se ef~eZ!. Astfel la pompele axiale.. Diagrama cîmpului caracteristic al unei familii centrifuge. ~" .c0n~uc.d~ tI. Firmele constructoare utilizează.. p~ masura creşterii debirului creşte şi viteza lichidului şi implicit cresc şi rezistenţele hidraulice. iar în ordonată valorile înălţimii totale de pompare.!. în zona corespunzătoare debitelor de valori reduse.il conditiile de: aspiraţie. Această manevră nu de Ia o ::-!:lmită valoare limită se produce o între:upere a debitării concomitent cu o scădere bruscă a în~ţimi. reprezentarea în diagrame Ia scară logaritmică.. .r' 2~~~~~~+-~~~++~~~--~rr++H+~ f.centrrfugcmo~octaJate. '~ ~-JIQ." ')d~bilcapo. puterea absorbită la arborele pompei creşte pe măNPSH (mi sura reducerii debit ului 'pompat ~ si din acest motiv.. La următoarea s "'.'!rca dcbitulu i. astfel ca lichidul din pompă.. ".~:':'·~-C7:'~L. PO~IPE CliRBE CARACTERISTICE 41 ca pornirea pompe/or centrifugesăse efectueze la ualori cît.e pompare.'. C~~b~ie caracteristice ale pompelor axiale cu o alură deosebită faţă de cele ale pompe1or centrifuge.38 este pretentaf uri exemplu de mstalaye~~esefVlta d.t.'''' trebuie realizată cu o 'rezistenţă ' pompe axiale. . lichidul aflat ln conducta d.te'1mpiedică"s~~~~fea ina~?l ~lichld!1l. C:i. chiar cu r~bin.+( . urmare. asffel ca pom_. nu se încălzească peste măsură.ale debitil!ui. este recoman.52L-J-~5~UUt~'----~20~~~S~0~~~~~Q~~~~~~~~ Fig. fig.~ba sţa~llă: . la ace. Multe pompe însă nu sînt dotate cu un asemenea mecanism. : '~:l (lid. 1..'-l-~r~. dehitele mari influentcaz« i. .. 1.36es~e pte~entaf~ÎmpuI carâctedstIc' al urieîfarfiilii de pompe .2. Imcdiat dnpă amorsarca pornpei. Instalatiaesţe:prev~~ută la capăţp.'i"1c.şi . minimă în'refulare. 1. dacă este posibil. Pompă axialâ invers."" •. fapt care se explică prin aceea că la ' instalaţie d. ._ _ f • tri'fig~-t .: . 9"'.. fără.reprezentare se oferă posibilitatea cuprinderii unui cîmp caracteristic mult.jS. utilizează sistemul de coordonate carteziene. porţiunea de instabilitate fOO~_ .rwl~:-'. s:.. 20 10 . )t înălţimea energetică. reprezentată la scară logaritmică..~P!f2r.".'i.:. dacă se face pe o perioadă de timp limitată. ".e o pOfUpa axială.~p. Vne!-e pompe sint prevăzuteprm construcţie cu un'dîspozlti v de oprire a rotirii în sens invers. a depăşi ~~ minute. Fenomenul.3-7-~-b':i=ag=r=~·-m""·a-c-~-..~tld refulare tnchis.i~C~ ~ţ.d. însă în prospectele de 'prezentare ale.-.:)r~llll:l ~L poate remar:. . acest robinet trebuie deschis treptat.. în care abşcisa reprezintă logaritmul valorilor debitului. .IC'.~uVz~~'1J:{lls1:~ftl.ir.pr~~ce ef setul de -rotire În sens invers a rotorului. ..ici iiiipericol pentru pompă.be-:. care este rccirculat. ~".<.i d. "l% Spre' deosebire de pOI?pe1e cL'.ltriiuge. . de aceea proiectantul instalaţiei trebuie să prevadă soluţii care să Impiedece rotirea pompei în sens Fig.i mod nefuv.. ' .zlIlW~şupenot:! '_: _'.~._c..aşi pompă. avînd în abscisă valorile debitului.caracterrstlce ale unei pompe axiale. mai larg. netă riecesat'ă"1aaspiraţie creşte de asemenea odată cu fT'.rPrin acest fel de .rnpel.J. se datoreşte întoarcerE parţiale a curentului de lichid Între paiele rotorului. Dri-. de rotaţie.t~I ~~ r~fular~ cu o dap~tă de ~:::ţiner'&. Curbe caracteristice Ia pompele axiale. să ajqlh.37 este preze!lt~tă Hrm' repreiinfâ-ri. -' 50 '~ H (In) "'.. .: refulare se scurge prin pompă inapoi in bazinul de aspiraţie . I..ol. 1. ". ceea ce poate conduce la deşurubarea filetelor organelor de fixare a pieselor În mişcare.36. "..•••••• _'to~ '.• diagra:na curbelor . reprezentarea curbelor caracteristice se face cu ajutorul diagramelor care.4.. în general. ..r>0TIUXI FUXDAlIEXTALE DESPRF.t!Jai m!u§.fig..nireâ:'P..:""I~-~~-''.. iar ordonata logaritmul valorilor înălţimii totale de pompare._aoprir~~.lP9rHunea~~.. a cun-ei de sarcină Q-H situată P 'N in zona debitelor mici.ită.udin ba. :I.0JJ4~'!itel?.~--F-ig-·._.-I-. familiilor de pompe tipizate.

Presiunea de refulare este determinată de rezistenţa creată de consumator.Jaj al paletelor p.1~·.ma curbelor caractcrist lce la pompele volumice. reprezentarea coordonate~or ~st.-~:·.: I!0mpei.(rL~!. (.. La pompele cu palet e :1:~ -.l:L.i pompele axiale se Întocmesc diagrame de caracteristici universale.:._i. . ca pomi rea pom peTo~!!oJ~t!EŢj. I fO -1- prczentut. astfel că pompele volumice au posibilitatea de a debit a cantităţi de lichid variabile."c. ter~ mcnul de "presiune de refulare".. e 'tecuntlii ) 3 t.."-. Forma curbelor caracteristice ale pompelor volumice este mult diferită de cea a pompelor Cfnţri..3..x.~~_!.39..~ .âvolumice se foloseşte de obicei în notaţii. deci are loc o reducere a debitului pompat. care atinge valori I11Cl:\imt tot În zona debitdor mari.mă. h..·r. ~olită . la presiuni variabile. p.. . Din diJ.9JH!_~!~.::: l. a palctei. în locul înălţimii totale de pomparc. ea se abate de la linia dreaptă.).~t..:. Diagr."JI.fuge şi axiale. 1.3'J . 1. ii. 2 Debito! . la presiune constarită. La pompele 1----.". l..~RACTERISTICE 43 ~gOrollmin 7'7a. Curba. 1. curba Q-P prezentind o alură descendentă in zona pre. LL·l(.Metri cub. a rezultat că debitul este independent de înălţimea de pompare.· ungllluri (le. Dacă pJmpa cu palete reglabile este antrenată la t1!.:.gramă se mai observă alura curbei randamentului. deţJitcle. După cum se poate remarca din diagrp.:l!:':1Ct'~i~i!iC:l '~1. drepte paralele cu abscisa. pe măsura creşterii presiunii derefulare. cresc şi pierderile prin neetanşeităţi... de' randament )) prezintă iniţial o porţiune ascendentă.:---. . 1..e refulare fiin~. paralel (li creşterea presiunii. De aceea este recomandabii Fig. abscisa reprezentind ' presiunile. .'Illru Ji\\.-L---' siunilor mai ridicate. exprimată in metricoloană de lichid.'.'sle fa:~. dar iri mod practic.ţil diferite. conducta d..: indi:"li'l' pul11..p se ~ abate de la linia dreaptă teoretică. Teoretic curba de sarcină Q-H este reprezentată în diagramă sub forma unei. pe măsura creşterii presiunii. care este p reprezentată prin linie punctată. 7U 3 2 I O 2 -6 -8 4 Z -10 LJ. ~40 2 I e 2' -4" -6' /3-fO Variaţia curbelor de sarcină Q-H este stabilită în funcţie de unghiul de rq. exprimat în "1. sau' cantităţi de lichid constante. atinge o valoare maximă.i caracteristica universală a unei astfel de ~ h87% 8l< 86 11r18 • T. Curba de putere absorbită P este continuu ascendentă.L---:_p_("'~-.!... NP 'H(m) " pornire. ascm:Il1. porni:e~ se face rcziste!lţa rn refulare.. .'ltoare cu cele prezentate la pompele centrifuge.42 KOŢIUNI FUNDAlfE:':TALE DESPRE POlIPE Ct:I!BE C. caracteristica universală se determină pemru fiecare turaţie în pan:o.40 curba de sarcini. iar ordona ta. Acest fenomen se explică prin faptul că.so.1. Fig.. respectmd astfel condiţiile unei porntrt corecte. variaţia lui datorîndu~se numai variaţiei'turaţlei de antrenare a pompei. ' ' in fig. Q .~e. apoi devine descendentă in zona presiunilor ridicate.40 este reprezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei pompe volumice. Curbe caracteristice la pompele volumice.:"~ll:~ pi.e d~ferită faţăqe cea il pom-'~[m1/h) " pelor centrIfuge ŞI axiale." ' Din: descrierea'principiului de:funcţionare a acestor categorii de pompe. 4~E!!~:::::'.. Caracteristica universală a pompei ' axial».. bar. " In fig..

unei .d~torită 'dilatărilor ŞI ca atare caracteristicile vor fi mai reduse.lstrUlesc~ţ."8 ~n:nă. Curbele sînt date totodată pentru diverse valori ale presiunii de refulare.?--=~-. Reprezentarea div. la .."~pel se confecţIonează nid anullllte calităţi de oţel uri moxIdablle s~u aliaje din bronz.40).4.gr!J. '. Materialele pieselor cu funcţiuni hidraulice ale pompei determină valorile interstiţiilor acestora şi prin aceasta influenţează parametrii finali.. Q _ debitul de aer. (.soluţi.epQlP.}.JeIllperatu~!.. 1. 2oi---+--?-. q(mJlhJ tului lJ au forme asemănătoare cu cele Întîlnite" Fig. La această categorie de pompe.a.i. -.qliţ~înşă uu. pentru toate variantele constructive . .~~!1<... D (j-H.. . Valoareaputefii maxime este situată tnz()n~.lrea mălţ~ll t. . '.lmmHg].teral. '1 l i dennmd ar. Pompele cu canal lateral sînt utilizate frecvent la vehicula- !~~:~11. ..caracteristictna pompele de vid cu inel de Iichid.:L----2~~:. cu .Q. inel de lichid sint: . .~. ..7 kW. ~a~...':::3ii: gr2.' ...42 este prezentati diagrama caracteristică a unei pompe cu canal lateral.ca~a~ P pompevolumice.:" dlltilriqiune ale materialelor conmt>.c!~ar~~~! ~. . J •••• ImJr . ul ..unQr valori mal.' ~ c-r.--"-:"d P et '. 3. P _ vidul sau presiunea absoluta. poziţionar.şter:ea'numărulqi~j!.{.1l:i. iar abscis'a-presiunea.pare şi a P1. LTorrc' . Astfel la c::>nstrucţlll=actuale. [OoJ: . de aceea la alegerea lor trebuie acordată atenţie acestui lucru.::-ii..! . QInP~I~tcu. cotele rezul100~'-s:-".41 este prezentată diagrama caracteristică a unei pompt" volurnice h (IJn('ţi" d. Pompele volumice acoperă în general domeniul de pompare a lichidelor cu un anumit grad de viscczirate. P are o alură asemănătoare cu cea a pompelor monoetajată. d pompa alcătuită din trei etaje.Iichide SI. confecţi~nată ~mnd trebuie să corespundă din punct de vedere al r~zIstenţel l~ corozlUn~..atît ca număr de PlkW) etaje cît şi ca materiale din care se corifecţionează pompa.:".e J~. In cOI?pa.J1.~tinaţii speciale.sarcina Flg.k\V şi ~şa mal dep.otale . [kWJ.4..' Pentru determinarea caracteristicilor reale.debitul de lichid auxiliar (de răcire) fl:mm]. ('onstrucţiile ţin seama însă de caliJ{ . la pompele de construcţie standard care sint de~ti~a~e să pompeze . În fig. lateral. apoi. .<1..' .1.le'.ebituLnuya~'iază lr: fun~J!e <1<: n.absorbite tgtalese)nUltiplidi ~valorile ?e b~z1{:cu numărul de etaje corespunzător. p puterea absorbită la arborele pompei.. iagrama.uIll~ul..iWroXPR.9.p!esel: udate a.ilelă initial cu axa abscisei.lUl. ln~la: oL-. . 1. De asemenea. . .~. >'/" "'.parametri !n. 1. p~rametrii hidraulici. D.'n~~('('r> r'l'. Pompelecu canal ~at~. 1 4 5 Curbe..oblcel . Ia. 1.. iar_pţ!Hţru".-13.4.. sint indicate v~orile puteru ~'t>sox:... interstiţiile hidraulice ~înt mal man . aspirat la s~ar~a de_~ompar~.l!uetaJatâ.aţie cu cel al pompelor centrifuge. em I h. [mmH!Oj.:---:--7.m5. astfel că presiunea totală reală este mal redusă decît cea teoretică rezultată prin multiplicare. .. adica ordonata reprezintă debitul.. Se ştie că d.especţiv a pre~Iunude retuţare..j~si dimensiunile pieselor care deterI "'.:': c cu mai multe etaje. 'Diagrama caracteristică la pompele centrifuge. '._. bite la diverse'deblte.t. pe măsura creş ~rH v:( u t! '..43 este repre~entată diagra.a~'. Se observă că puterea absorbită necesară a'1Lren.tu cre." Astfel. Curbele caracteristice ale acestor 80 <:".. axiale.arte. r. ru fun~ţ~~iLii pompelor de vid cu.lţţrii. de ' .2..<. .etaje. in consecinţă materialul din ca~e este. mari ale înălţimii de pompare. m'J!1Oetajată. la miraţi în funcţie de viscozitate·.'~ ' diverse presiun.:'::.f>.e.ame se face însă pentru un singur rotor. uzinele constructoare efectuează măsurăH(m} tori în standurile de probă.ic.~#i~)~. cresc şi pierderile prin interstiţii.ieei. ~ n rotmin~1 astfel că în practică pentru pompele volumicese întîlnesc frecvent diagrame cu caracteristici avînd paraznetri deterfuncţie de turaţie. fig. prin urmare pornirea acestor catego~u~e pompe este recomandalnl să se efectueze în zona debitelor mari şi a preswmlor reduse.. l. Jns~QPul obţinerij..~eas~ .~~''':'<o----l pompe sînt prezentate în prospecte.ţţj. aram. dintr-o mare diversitate de tipuri construct ivc. " Randamentul total al pompelor cu canal lateral ~~te inferior. presiunilor ridicate şi a de~itelor mici."\ d'. ~urba de sarcină Q-H şi cea a randamen.. '6.-na caracteristică a unei pompe ~u canal lateral cu mai Ip-ţtlte etaje.. valorile maxime sint de ordinul 40-50 %.caracteristi~ a . Şi aici faptul se explică prin creşt.rea pierderilor In l<Iter~~lţ:1 la regimuri de vid mai înalt. acest parametru.__ l ~. Curba puterii absorbite a unei pompe cu canal lateral.-.44 N<YJ1UNI FUNDAlIllNTALE DESPRE POMPE CURBE CAR..~~~~~ rea hl'hidelor corosive. .?. în % di:lgrame separate. . ridicate.iZ. puterea corespunzatoare debit Ul e 1 m3ih este de 3.-'pi)mpe cu-can~l . Curbe caracterisţic. curbele caracteristice din cataloage sau prospecte se prezintă în funcţie d.• '.erşilor. f" d " b d i Q-P are alura unei curbe de pompă volumică.5 :.'iţ~. . ':i în functie de acestea. domeniu ce nu poate fi deservit de pompele centrifuge. iu.tanuard. curbele caracteristice nu sînt reprezentate tordeauna pentru apă.44 este reprezentată diagrama curbelor caracterIstIce ale unei pO'l1pC vid cu inel de lichid. '.:-~ În fig. l~n "ur a e sare n t . . ~. este asemănătoare cu cea a pompelor volumice (prezentata In fig.d~et~jt)~ A.CJri:..[l! pJmpel scade pe masura reducerii înălţimii de pompare.~CTERISTICE 45 Deoarece debitul pompelor volumice este determinat de turaţia pompei.r~se cOI.'" fIl'~rendent:.. 1.. pentru fiecare c~rbă de .1.. 1. Puterea absorbit a creşte paralel cu creş erea h.7 n=15~Ororml. În astfel de ca7. '1) randamentul total.--i---1 tate diferă' faţă de cele ale eonstrucţici ". În fig. '. •. ln' ă .~ ~oordonatel?r. 'pentru . pentru 2 m3jh este 3. .~ variaţia turaţiei. se stabilesc '9.4.t pompelor volumice este alrutuită .

practicâ curentă se folosesc valorile corespunzătoare stării de funcţionare.:dar fn. 'Debitul de 'aei' aspirat este considerat destins la vidul resj>ectiv. Paralel cu dezvoltarea tehnicii. în fig.uxili~r este 'coi1~ta?~'f>nzo~a d~ vid illC.uzmele constructoare'stnt considerate la presiunea barometrică de 760 mmHg şi o temperatură a lichidului auxiliar de 15°C. ceea ce a condus la real~area de . 1..l comune. sau sub forma unor diagrame' Ul care debirul este determinat în kg aer . pompe bieta jaie. Din diagramă rezultă că domeniul optim de utilizare este diferit la pompa de vid faţă de compresor. Astfel.760 mmHg şi O°C--. Eiem~nte constructive Pompele sînt maşini hidraulice al~ă~ui~e di~tr-un ansamb~~ de elem~n~~ mecanice 'care asemănător altor maşini din diversele domenii ale.de pompe de vid cu in~1 de lichid.NI". h fi. "Caractenshcllemdlcate"'de .:rc.'draul~c~ se-obtine în general pnn modificarea dnuL'nslUml?r ~I~~aullce sau pnn v~na tia t uraţiei de antrenare.2000 rot .vidului. J_ .ice.paraI?etriIor h.a ţIPU~iIor constructive devine neeconomică.Dur:' cum se poate remarca. că acoperirea unui anumit do~enlu hldrau~lc . la 5 mmHo absolut.uctive. ' Curbele caracteristice determinate pentru funcţionarea pompeica suflantă sau compresor sint trasate în partea stîngă a axei ordonatei.:. iar alura curbei randament ului este asemănătoare cu cea a celorlalte categorii de pompe prezentate anterior. tehnicii. iar debitul este exprimat în kg aer/oră. au căpătat den~~iri specit.valori ce nu depăşesc'fO %.ca suflantă s~u.. prin urmare consideraţiile de la capirolu: respectiv sînt valabile şi pentru această categorie de pompe. p-» ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ "Pi1Ds"""!Ig as p0mp4 ~ Prr4r:..1. restul pieselor fiir. zona randamentului optim corespunde unei turaţii de 1600 rot .id pînă . Debitul de lichid a. atinglnd la construcţiile>-actuale .p:.45 este prezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei maşini cu inel de lichid.. pe cînd la cornpresor turaţia corespunzătoare creşte pînă la valoarea de . astfel că a apărut tendmţ.:: 1:' ':".lHg absolut.'. Notă: Curbele caracteristice ale pompelor periferiale au . în comparatie construcţia acestora este diferită la pompă faţă de cornpresor.".j.TE CO!\"STRt'CT1VE vidului.ul timpului. i >.lor au devenit din ce în ce mai numeroase. . . pentru v. .. t~ndinţa ~S(f~ 'C:l un număr cit mai mare de repere să fie. fig. J. min-1..') ~id COmţJrflGr . deci exploatarea devine neeconomică. căut indu-se în acelaşi t!mp ca: prin dlver~ SOIUţll.1 r 'nelc firme constructoare prezintă caracteflstlcl. .diu.cDiagrama "curbelor caracteristice âle unei pompe de vid cu inel de lichid. 1.H.catre constructori a unor varietăţi de tipuri noi de pompe care satisfac . '-<.:Xl Ft:XDAldEXTALE DESPRE PO~rp!l ELEME~.pompei 'pot fi indicate şi pentru starea normală a gazelor .. Dar extinderea e~agerata . să S·' obţină extinderea şi diversifica:-ea ~ome~lUI~1~e Utl~Izar~a unei pompe. după care devine descendenta.e pomp~ ar re \ I~.condiţii tolqranţa acceptată pentru debit este de 10%. min-r.: : cu cel al pompelor centrifuge. folosirea unei pompe de vid . diagrama este construită Ia scară logaritmică.. pentru.~~La!l·-Di:1g~~a ~~~I~~ck~~~r1~:Lt:e ale unei maşini cu in':-I de lichid pentrii dorcenrje pompă de vid şicomPreSor.lfUlui construcţiilor. în ambele situaţii de funcţionare: pompă de vid şi compresor.. sistemul modern de concepţie ŞI fabricaţie m domeniul pompel~r se bazează pe principiul tipizării hidraulic~ şi ~onstr.t~lege.: m0110~ta[ate.. cu inel .46 este PL'j:lntat:. " "1 1 d . domeniile de utIlIza~e a pomp. aceeaşi alur~ cu cele ale pompelor cu canal lateral.ennJele si conditiile impuse de instalaţiile moderne. creşte odată cucreşterea . ~. P:In aceasta se m.dar.va:laţla .astfel că pe o diagramă generală pot fi prezentate ambele funcţiuni ale maşinii cu inel de lichid. Randamentut total al pom pela!' de vid cu inel de lichid este de asemenea redus.se realizează cu o: fam~l~ de pompeasemănăto~re g~n:etnc. pentru vid înalt pînă la 25 Jn. respectiv cu relaţia: pV = constant.i6 •.5.utiIiza!e astăzi pe plan mondial.:.lnacţste. Familia este alcătuită din po»: p.XOŢll. Astfel pentru pompa de vid. . ceea ce cer duce la o fabricaţie economicu "acestora. . In scopul obţinerii unor parametri satlsfăcători constructorii determină forme speciale ale orificiilor din discurile de aspiraţie şi refulare. vid 'mediu ptnă la aproximativ 160 mmHg absolut.. ·Fig. . .'n. astfel Încît . Transformarea valorilor pentru starea normală se face cu ajutorul legii Boyle-Mariotte. comune pentŢ'~ mai multe dimensiuni de pompe. fără mi?djfic~i constructive şi la aceeaşi turaţie se poate face 'numai fn dauna randamentului maşinii. Prin urmare. Caracteristicile. l. o astfel de dia.~elichid sub formă tabelară. 1.a de hmlta:~ a :1:1"11.~":lL furiee ticnare. ::. Totodată în cadrul familiei respective. co~pr~~or. şipompe combinate ele ejector ' Fig. Diagrama cimpului caracteristic ':1 uner familii de' aer. l~carC. adică la început este crescătoare pînă cc atinge o valoare maximă.. în decur.

Arborele este sprijinit la arnb-l. pentru a nu diminua randamentul global.'~. in cazul cînd exis per. Reducerea pierderilor prin interstiţii este a~lgu:ata . precum ŞI In 'Carcasă sint presate.~'.J:. Elemente co?Structive la pompele centrifuge. Rulmentul opus este n~:. mitatsa părţii de refulare a pompei este fixat împotriva deplasării aJ(ial~•. 7.pie~derile datorat: scurgeIii lichidullIt-din spaţiul -de refulare catre cel de aspiratie. numlţeuzu~ ŞI:dIrectTlce " Acestea sînt prevăzute c~ ~alete. II Fig. 267 ..două inele labirint 8. '.48 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă multietajată.sî~.'arborele'!?.orelui ~ în interio~ carcasei 3 . are o formă specială numită "canal de în-' toarcere". ?rm~ă (s~andard) .=r="~ să fun~ţi5>nezepompa După cum se vede din figură. al pompei.ltr-o pompă centnţuga . Etanşarea'arborelui la ieşirea din c~lTCasă.. as~guraţ~ pringarniturile n"Ioi5. ". p~ II) . pentru protejarea interiorului lagărt:I~~. pompa este alcătuită din urmatoarele eIementeprmcipale:. a căror orientare este Inv~rsa faţa ~e paI~t~e rotorului..'ID.al rot?rului etajului ur:llător. Lichidul intră în pompă prin carcasa de aspiraţie 7.Q.de Iabirin ţii 73... Secţiune printr-o pompă multietajată.. care permite Iichiduluiece iese din rotor să fie întors din nou spre axa pompei şi adus astfel la orificiul de aspir~ţie .împotriva pătrunderii impurităţilor.1.5. R?t?r~ po~pei este de tipul "închi~". care sînt presate în corpul presetupei de către capacele 77. împiedicăplit~nderea ap~l prelhlse de la presetupă spre lagăre. Corpul lagar este Incrusla ambele capete cu capacele 9.\)IENTALE DESPRE PO)IPE ELEMEl\TE COXSTRl:CTl\'E respectivă. In lagar. ŞI este evacuat prm carcasa de refulare 8.:" preluînd t?todată şi efortul axial hidraulic. . ~înt plasat~ în interiorul carcaselor intermediare ~. ser~ veşte pentru golirea pompei de lichid. In lucrarea de faţă. 1.se spriJm~ pe dOI rulmenţi radiali cu bIle..t c. Rolul COrpUlUI irector-este acela de a reduce VIteza vmei de Iichid d care trece din rotor Iacarcasă.de construcţie orizontală mono-" etajată cu rotorul In consolă. Garniturile freacă pe ~~.48. Se pre' 1 zintă numai solut iile (' •. . printr-un orificiu.__ . ~~~f~:tt 4 Alegerea pompelor c. i ce au nn caracter ! " I general.protej~~~ă astfcl. de~ecţiu~e.. In fl~ş~ :apacului de aspiraţie şi in cea a carcasei de refulare sir:. Lichidul scăpat pe la presetupă este colectat în cuva ?e la partea inferioară a corpului lagăr şi de aici. Paletele corpului director sint destinate.revăzut un onfl~1Uin ~are se m. L. Etanşarea separaţiilor dintre etaje se realizează cu inele din cauciuc de tip "O". î~preună c~ c?rpurile directoare.:ri de . este' dirijat către canalizare. realizind astfel transformarea energiei cinetice în energiepotenţialli .t amplasate în interiorul unor corpuri directoare :1.arborc:le în po~ţiunea de lucru. Inelele asvîrlit oare 75. iar ~ adoptarea lor depinde de scopul urmărit În cadrul instalaţiei În care urmează ~ r--"=.lUl: de 1!lel• Inelul asvîrlitor 77 are rolul de a opri pătrunderea . prevăzute cu garnituri din pîsiă. Rulmentul din lagărul aflat la extr~"~. La artea" carcasei se ăseşte un do c. deoarece paletele sînt cuprinse 1ntie do~a <!iSCurl lateral~. pompa este alcătuită din următoarele' elemente: un arbore 1 pe care sînt fixate un număr de rotoare 2 separate între ele prin bucşele de distanţare 3.lagăr 4.' ~§~'n. 1.qPf>tf' l_ --:--y} '3 ~~ fR'l : '.. de C011~trucţlC. lorigitudiii~f:pri. In acest capac.~~. Fiecare celulă.. denumite uzual O-ring. ~ont~ţl In corpul lagăm!ui 4:XClrpUl lagar este asamblatcu carcasa pompel prm prezoane.. Rot~arele. .'ntrifllgă monoetajată.!le?'Eur~ 1. Pompa prezentată este .t prevăzute orificii In care se montează aparatele de măsură. scopul fiind însuşirea de către beneficiari a denumirilor corecte si uzuale a părţilor co~ponente ale pompelor.. Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă se face prin garniturile 'moi 70. n 'Confo~ figurii. este presate în locaşul presetupei decătre capacul 6. e w"het.tn fig. să dirijeze lichidul fără pierderi mari de energie. " ~~" pe doi rulmenţi cu bile montaţi i~ ~ouă corp. alcătuind astfel cîte un etaj al pomper.pătrâtă. rotorul Lfixat la cap~tul ~rb. Asamblarea carcaselor intermediare cu carcasa de aspiraţie şi cu cea de refulare se face cu ajutorul tiranţilor 9. care alcătuieşte un etaj: are prevăzut la partea inferioară cîte un dop 16.!-re ..e serveşte la verifi:area !lIVelI1. al căror rol e:te de a reduce .. 1. din azbest grafitat. Locaşurile celor două presetupe sînt puse în comunicaţie pnn ţea\"a d" eg~~resiunii l4. Interiorul carcasclor intermediare.z.i lA7 este ~. ambele amplasate Ia cele două extremităţi ale pornpei propriu-zise. Soluţiile constructive aplicate la e~ecuţla pompelor centrifuge sînt numeroase şi variate. În fig..~otci~rele . respectiv vacuurumetrui şi manornetrul. Pe capatul liber al arborelui se montează cupla de antrenare a oom~ p~i. prezenta:trl!o' Sectiune '. La 'partea anterioară carcasa est~ închisă d~ capacul de aspiratie. care se~veşte la golirea pompei de 'lichid in caz că există pericol de îngheţ. a lIchld~lul ~capat pe la pr~setupă şi care se prelinge de-a lungul arborelg].şurubează u? ~op transparent!.. care face legătura cu conducta' de aspiraţie. aplica te de constructorii de pompe din toată lumea.48 :-IOT/U:-IlFlr. Pe corpul lagăr este p.

'{ecuţia pompei din materiale ob:şnul. I:~... .:!. .. sînt aCdea ~are determină conceptia a.rot9ru!ur ~aratăFiorma ŞI traseul paletelot.u: randarncntc superioare. . Există însă şi situaţii cînd. s~ ut :l:z':~I..a'tntregului ansamblu arbore-rotor.{!. da~ ran~ament~ lor ~ste inferior randamentului rotoarelor închise. ac..pl~n perpendicular peaxa. .de':~piiaţ~e:{~e ):ir!nt.' .~ste prehingi:c'_' L~lll. eX1:t~ pos~ilitat~~.'·Secţl~~e::t. Cota b2 reprez[ntă Iă\imea canalului rotorului şi mări. 'I'~·':" '...'~' rotoarele trebuie echilibrate. >etanşatea' dintre 'spaţiile de "asp!Taţle ŞI refulare realizindu-se prin interstiţiul s creat între paletele rotorului ŞI. .t a ttt .\'il>r::tii (L'LULltO. pentru lichide abrazive.' 50 NOŢIUNI FUXDAlfEXTAUl DESPRE POMPE ELEME!HE COSSTRUCTI\'E SI zona. s" . \'~rtic!llă. Deoarece curgerea Iichidului p:In canalele rotorului trebuie să fie cit mai co~tinuă.l. Rotor'-tle pompă centrifugă. 'aparmase'neechililmlle. Cîteva exemple ilustrează diverse solutii alese. In fig..ar prin adău. deci discurile laterale împreună cu :paletele . Prin construc i.cu uzi ~eb~r~a! fedus... rotoarele sint piese realizate prin turnare din fontă.h!'\!rb...'. Rotor 5. .ir« il! [!tnqi"!!arc pr?duc .pe măsura.Sc.. determină debitulpompei respective. ue tip Inchis. În consecin+ă rotoarele cu p. derivate ?-. sau prin puncte in coordonate polare.inoxidabile şi bronzul.anmea l!lterst~ţl~~1 s}'ăInI. pentru pomparea lichidelor corosivo. din motive tehnoloil.. atît static Cit..eei.4.regla} care oapropie ele capac. P?~tru c\·ita.~~ " . .se. .". ' . 1"''I=m1~'" Fig.' Fi".. utilizarea. blează cudiscuriIe prin nituiresau . Rctor de pompă cenrrifugă.. carcasa -l. b gice.utilizat la vehicularea lichidelor' fără impurităţi.'~ cln\strucţiespecială a.::.j. de tip deschis. al unei pompe centrifuge.rotor. .e a.-• A mea ei. Astfel..'' .stf. dar confecţionarea lor este mai dificilă din punct de vedere tehnologic.sp~ţiu) . . . î?fundar. 1:49.'•• .. Rotorul din fig.'Ilc ~atera1e sî~ţ prevăzute cu do~ă .' !.arc~.. U9. ' ' .u:~ posibilitatea d:. a p.lua~A~ capeul de aspiraţie al pompei. de care sînt fixate paletele..•ll~m~roase vafI~nte.. de tip tele se execută separat şi se asamInchis. " """'''''':. Rotoarele de tip semidcschi~ se f?losesc Ia ~'~hlcul~ea hc.:~.•. iar D _ lJ2 'diametrul de ieşire.<1mamIC.C"' 1 < ..'yealizată tn~lunguI paletei. . . .. 1.înţeleg~. -Construcţia paletelor-se realizează prin trasare cu ajutorul arcelor de cerc..<1 ee- chis montat într. .ape menajere::care conţin cor~ pun de diverse dimensiuni In suspensie. 'uzării palet:l~.rea u~or . ?ţel n~an~~nos . 1. •• .a~ bilă numai în cazurile în care limitele de variaţie ale parametrilor hidraulici sint mai puţin riguroase.' .o pon I a.5 i.' li . 1. Paletele pot fi cu simplă curbură sau 1 cu dublă curbură. oţel sau bronz.b este realizată~nţI:~rr. centrtfugă. .ll'C organelor pom. capacul respectiv. Secţiunea med!an~ d!n fig:~ 1. Rotoarele sernideschise sînt mai uşor de realizat . .:'. datorită pierderilor mal man ce au loc prin spaţiul s.' .estei soluţii est~ rec~mand. . submersibile.iar. " sudare.qe ~9~15~an:ţ~ şi permite funcţi(. .] . Avînd în vedere că mărimea jocului s influenţează direct caracteristica pompei. cum sînt : construcţule onzontale. ) r.. dar care satisface ttotuşi mstalaţla~ Reglajul jocului se realizeaza fie pnn variaţia numărului de garnit~ri gale capacului . spre' aetit'a pierderile hidraulice.m. '.eI~r.. ... 1. aşa cum este prezentat în fig. cOilstructl.t'trnr scop '....rn• fig..l Iese e urna e I otelul .DlscU..:non:aj ':>.' :..şi' butuculvrotorulni alcă.49 sî~t rcprezentat~ două ~~cţiuni pri?tr-un rotorobişnuit. ( faţă de cele cu simplă curbură. decît ~ele închis~..t" . chis.s~tuaţ.. La rotoarele turnate.: tarea matcrialuliji ca-re trebuie să coresp~~dă condiţijlor in:I. '1. .""arată că rotorul este alcat. traseul paletei nu trebuie să prezinte deviaţii bruşte.tît d!n pompeleriionoetajatc: ClLŞI din cele multietajate." din punct de vedere tehnologic.. In marea majoritate a cazurilor. /' j.oloscse materiale rezistente Ia uzură . ~are de material.e.:1 C::.. c.. ' .Rolul celuilalt <iisceste'pre. ef.narma· stţ-.50 este reperczcntată c secţiune printr-un rotor lL' tIP SCITIluc'.{L cu precădt.9.. Elem\!nţ~le hidrfl~ce~e~p1pei proprm-zrse .c. cu siliciu.n:aliz~a~ă c.. permiţînd astfel deformarea axială a arborelui datorită variaţiilor de temperatură.:nono. Ecll1I. sau în cazuri dc reparaţii. 1.dbi d funcţionar. Condiţiile de . .1111.lUsed~natura Iichidului pornpat. Cota D.bloc e~c. '. PEincreg~~e _~~m'!Lr. semi- -I<aE1!--t -1. se utilizează anumite forme de rotor " care înIăt. din f~g. . 'cît şi Ia diversele SOIUţllconstructive utilizate ŞI al. " C' n' I'.scu~1 mtre care sînt amplasateechidistant pal~tele-respecbve.. pentru . cele cu transmisi". sînt la nndul Ior adaptate astfeffudfsă corespuadă cerinţelor impuse de mediul vehiculat.50 se numeşte . 11.d . .anale.ctuărl! :IplUI. pe dispozitive sau maşini speciale . " .hl~.re oţelurile.!iI. pect1v ~pentr.51..de .semideschis'' deoarece are doar un singur disc lateral. ..U1t din ?OUadl. P~i1:l~.50.nnpei. lagăru1uipompei care face posibilă deplasa~ea ax~a . astfel mcit m. pe ~are se fixează •prin presare Inelele labirint. paleFig. datorită n-part inci nouniformc de material III ma-a oiesei. micşorîndu-se astfel viteza Iichidului ŞI implicit pierderile hidraulice.lJ. iar prin curbura du~Iă (în. ?rosIVC: C unde.fontă cu nichel fontă cu crorn ['J:1:{.. .lacL.pr~guri A. tuiesc un corp comun. reprezintă diametrul de Intrare al rotorului.~reap<?~peiîn c?ntmuare~lm~etnţel~s.'. . Acestea din urmă au muchia de intrare prelungită-în de aspiraţie.de t:ccere' mai largi. tf ~ t la inelul exterior.amplasare In ll~stalaţIe... .

b.I~.~trifuge.dH~.52. Intermediară. '-.f'rl.ţ~t~iiiiliiâ1~'i~d~ condiţiileimpuse de caracteristicile instalaţiei. Diverse tipuri de rotoare pentru ape menajere.Et~ . etajate : numărde urechi cugăuri prin care trec tiranţii de .prm. Formacarcasei trebuie să satisfacă atit cerinţele hidrodinamice. " o Fie.llr .~ 1.lt"te~~e.l~":.e.des~his se 'caraCterizează . industria construcţiilor de maşini (pentru răcirea motoarelor termice).~. .~p. '~" . 1. . Diverse construcţii c de carcase Pentnrpompe"C. c şi ti din fii·T.a . datorită formei sale spiralc.fără a înlocui şi'cartasa.53-.al sînt mai mari datorită viscozit~ţii. cum~a>răiat anterior.55. In fi~. utilizează diverse construcţii de rotoare a.foarte dure> rezistente -Ia abraziune.PMfrecarea cu discurile rotorului sint mult mai mari aecit în cazul Iichidelor Obişnui~. In varianta c este re rez t • carcasa unei pom e cu r lă ~aţie.ţ?I9. sau.2.a~. aproape "complet..!Îll • . carcasa trebuie astfel realizată Încît să suplinească şi rolul acestuia. datorită formei sale speciale..Jeqm?fate4a1~.. a căpătat denumirea de rotor •• înecă". carcasele nu mai au forma spirală. Ca~'caSt'lepompel. Accesulla"iritetiOrul âcestor pompe seJ~ce~cu uşurmţll. J.~~ţi~i la~gi de ..mutticţie radială.'}"~"'· Rotoarele de Hi. partea de refulare propriuzisă a carcasei are forma unui difuzor în care se petrece transformarea amintită. .:.lceea~ă..p?oseb~te. Acestea mai sînt prevăzute cu un .Fig. în fig. . dar !$Ii: schimb oferă o siguranţă maximă in exploatare ŞI o întreţinere comodă.52. Elemente constructive la pompele axiale .. care împreună cu profilul corpului director alcătuiesc canalul de întoarcere pentru aspiraţia lichidului de către etajul următor.tIVul.u..1te cu b~md3. În exploatate.\':~a.e .a~esttip::.l:iChldulul vehiculat. cît şi cerinţele instalaţiei.'iJ.mal m~l. 4stfel. Iichidele vehiculate ?.52 NOTIUNI FUNDAloIEHTALE DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 53 @@~~ " . industria alimentară. a pas+ ~ . orientat în dire. -. Pentru evitarea unorşoliCitări excesive ~. 1.'1 .!.. Diverse C de rot oare Domeniile de utilizare a pompelor cu rotoare semideschise sint: industria chimică.mclc_ul_ ompci".creat.. '. Există situaţii destul de frecvente in care f?rma car~i nu ~ste conformă (u cerinţele. După cum se observă. de pompare stringere şi asamblare a pompei. Carcasele intermediare au o formă celulară.. pompele axiale (elicoidale) sînt pompe pentru debite mari şi înălţimi de pom-parc reduse.-carc.·~pS~~c9Ill-plet. Rotoarele prezentate se caracterizează prin secţiuni largi de trecere şi număr redus de palete. ~ d 0" tin b construcţii "l·:..lichldelor.sesc soluţiile a. 1.~Laomparea apelor' menajere care conţin particule grosiereîn suspensie.e. . La partea superioară. .t: .52. carcasa mai poartă şi denumirea de .5. SI carcasa intermediară ale unei pompe multietajate.{~.Jlţ ~}. .\ ..făf.ur1I~). de cele a~e pompel?r monoeţaj:-te. deoarece eforturile ~~a~~ &!~~f!. . hidrodinamice ale.u o VlSCO?. folosesc pompe prevăzute C'! rotoare de tip "deschis".: Tl:l~isi~iI i~ţ~~~r!lrrezistenţei mecanice. . în timp ce la construcţia b aceasta este orientată pe direcţie radială.5-1...(:hsc. c~rcasele pompelor de ape ~enajer~ .laterale. tate maitnulte roţoare de " """. c~rţerii . care nu permit înfundarea pompei cu diverse obiecte. l. Construcţia a reprezintă o carcasă spirală ~d gura de reIulareairipThsată tangential. c.~ 'Jţxplic. aşa cum sînt prezentate în fig. . o.işteJ?ţe).e e carcas~ sînt exec~ta e m oua ucăţi. în energie de presiune. ~arJ~e!e ale.hstalaţle. respectiv pompa este secţionată m planul orizontal AA.. carcasele au prevăzut un orificiu care serveşte la umplerea pompei cu lichid în vederea amorsării sau la evacuarea pungilor de aer. denumire ce este reco~ mandabil a fi evitată. 1.-.~·i..a. b -e-carcasă . a pulpelor de fructe.1. inUinită la cele monoetajate. . . ~ ~ a .ll!lptul că t .:"l!. b c In fig. iar la partea inferioară sint pre- Alegerea soluţiilor constructive ale 'carcaselor est~. .. . deoarece aici transformarea energiei cinetice în energie potenţială se realizează cu ajutorul corpurilor directoare. fiind destinate să descrvească instalaţii c~re funcţionează la acest .şlJez. 1. " - de căldură etc. 1. b. e reI:>.t~~~~lliU~ţ1~~â~l!I{~~~~:E~~:iî~~~ dezavantajoasădin punct de vedere . ~.55 sint re~rez~ntate car~asa de ref~lare.52 sînt prezenFig. Pentru o o Fig. Lichidul centrifugat de rotor este colectat într-o carcasă m C2re-1dirijează către conducta de refulare. adică să reducă viteza lichidului şi să transforme astfel energia lui cinetică. -:. In acest scop. Carcasele de la extremităţi au orificiul de b aspiraţie. în multe C'azuri"nî!fiindnecesară demcntareapompei din'f.tr~~fx:ep~ntrti1apermlte circulaţia 'obiectelor solide ~de'Qlm~nslUm . respectiv de refulare. Carcasele pompelor centrifuge multietajate au forme. abrazive. pomparea lichidezx Q lor încărcate.54 sînt prezentate diverse forme de carcase de pompe centrifuge.se. Rotorul d din fig. La pompele care nu au corp director. J'de' relulare..:..pompelor ce vehiculează lichide abrazive sfnt'prevăz'. care 'pot flJ înlocuite pe.~ telor. 1. precum ş. . industria energetică (pentru circulaţia apei in schimbătoare văzute cu un orificiu de golire.

".ptot.. acest mecanism lipseşte.~'.pţi.. care m este dimensionat linc. DESPRE PO~!PE ELE)/ENrE CO""STRUCrl\'E gen de parametri.Jagă"..". camera rotorului 7.~4b9.Şi.-" Unele tipuri 'de pompe sînt prevăzute şi cu un mecanismde acţionare. astfel că unghiul paletei este fixat la montaj de către constructor şi el nu mai poate fi modificat. camera statorului 8 şi corpul de refulare 9.. " Ăidra.tială . cînd . unui mecanism de modificare .se-foloseşte'compoziţie de lagăre.~~_t~ prelu~~~.i. J pc arborele 3.ulicăilc.~r~a.l9r.q.Ît şi .ţie.\~!I(. Carcasa pornpei este alcătuită din pîlnia de aspiraţie 6.: U nge• j.rţ.. In fig. cl! aj utorql •căruia se 'poate "efecţt.ru! otorului electric de an trenare. Pompă axială de constructie verticall1.::tn 11r'î./ fi. ca pompe de circulaţie îlCceIiiralele termice etc.Aea14e~ . cuplat cu transmisia rigidă 4.54 NOŢIUNI FUNDAMENTALI'. ulei.. -'. ".â' reglajul u~hiului paletelor în timpul funcţionării.t~> q..56 este prezentată o secţiune printr-o pompă axială de construcţie verticală.t~~l..:.56.: .'.P!!r._. tubulde pn)tecţie .ri...pompei. rnmpa pc care sînt este montat (. 1. Atît ~rQqrl!le. ţ~ )Jlagăre.10.57 este prezentată o soluţie constructiyă.. rezultat atît.din ~~:~ieşelor aflate Jnxoţ~.!ţ. palctclc clicoidalc.axial. - '/ . In fig. c .L!t:._ ~ ~ ..(..:lse .p.pă "~!-.r!~...". Funcţionarea mecanismului are loc a.1I.t.s. astfel.. " 8 Fig.~it:id~:1 '.E(9. sînt ghidaţi în lagărele interrnediare 5.1potriva contact ului cu lichidul pompat prin .: icu@tă.ţ:lin Jmpinge~ţ(:a.:. l/ rele părţ j componente: bu turul rotor 1. precum şi arborii transrnisiei.~'.:iIlcazul ctlld :SUP01:htl· acestora este confecţionaf'din cauciuc. Arborele pompei propriu-zise..~ij. ..funcţionăriL .. 1."transmisia.a..siţnpI.::'~~:"~~(. .~ _~.tl.poII}.ejaţ~i!ÎlJ. • . s. La alte construcţii.int. sau cu .o. 1.~~S~. a ungl}i)ilui palatelor în timpul. . se folosesc la irigaţiidle~efi:i.o~s~ţă. ' -.

CfJm!?h~aLe. ' '.' " ~ r • . a f e ~erhcaIa. numar ..:('·tan'~ : o'~'..contactul cu apa. .b. care realizează transmiterea mişcării prin interior l b 1: l p'uml~el." .' '.1". ~.-.: ••.r. de legătură 3.~ care sa asigure o modificars. Sistemul de supape de aspiraţie şi refulare pune în comunicaţie la momentul oportun spaţiile respective.~~~~tv:: . turnată-din fontă RPflil . Statorul este o piesă turnată din fontă şi ar ăzut . o mişcare alternativă. care serveşte la evacuarea aerului acumulat la partea superioară în momentul amorsării pompei..c C:'C olLureaza patrunderii apei cu impnr~ pietriş . 1. prin tija comună." . pompele.. .im Ite10mişcare de. acţionată de axul de.a. pe celă-v-" lalt capăt fiind aşezat pistenul maş(nii de abur 6. în spaţiul din partea dreaptă are loc compresia şi refularea lichidului.f~... şi cutia de distribuţie 14.~ n~1 ."-Y uUI. se deosebesc: pompe cu simplă acţiune şi pompe 'cu dublă acţiune. .. . şi care provoac..n[l·a. pentru evacuări de ape din incinte. .· • . pe pla~ mondial numeroase solutii moci. 'Rotor axial : numai construcţiile clasice cele mai a -cu palete deschise.e. -J 1 '..~ ~blt ~!. respectiv aburul sau aerul comprimat. .a.~t ~.ln fig.. rotaţie flanşelor.ii a:_·.:. Ungerea maşinii de abur se realizează cu ulei pompat de către pompa de ungere 15. iar odată ~11.• IUl. La partea inferioară a maşinii de abur sînt amplasaţi robineţii de purjare 13. b -cu palete închise.' .. Pistonul maşinii de abur are forma unui disc de o anumită lăţime şi este prevăzut cu canale în care _.. cu conductele de aspiraţie şi refulare.. dar mai ales pentru randamentul volumic dterminat de umplerr-a cu lichid a cilindrilor.r. deoarece la pompele cupiston debitarea are un regim pulsatoriu. dar acestea sînt de fapt soluţii care au ca scop uniformizarea debitului.•.'. f . Elemente constructive la pompele volumice' A " anterior.. . Sistemul de distribuţie se compune din suportul distribuţiei 10. unei pompe con.·dale sîn~ realizate după două solutii cu pa e e ixe ŞI cu palete reglabtle.cu piston cu acţiune directă sint prezentate . cşei SIn egate excentric prin şuruburile 7 de cap" t 1 fi 1 ovale 8.. sI?lra le are o orma care favorizează condiţ iile d aspiraţie. ~XIsta.e. deoarece ele pot utiliza pen t ru actionar.'. care este transmisă direct. tija de legătură 11. . distribuţie 16. La deplasarea acestuia într-un sens. cu mrşc~re alternativă şi cu mişcare de rotaţie. Pi~oliulpQUl~L{. Prelucrarea profilului paletclor Se face e ma inis . 1: pre~~ent.:". .' chiar :1111:r'..•i.8 este prezentat axiale cu pâlete In două poziţii regIabile. Acestea din urmă sînt antrenate atît d t PIrIn e ma oare c ee- nil Iri . .i dd. •.u t~ ~o- faletel~ se toarnă sepap~ţ.. spaţiul din stînga este cel care se micşorează.I t sle ( eplaseazâ ş~ bucşa 5 care se roteşte odată cu rotorul ." ca pompe de intervenţie.• 1."" m.59. La inversarea sensului cursei pistonului. ~r~~~u f..r0.. .~s~~~o~~gozltate r ~ît mai red~tsgustruite). care conţine supapele de aspiraţie 8 şi cele de refulare 9. Etanşarea tijei pistoanelor la ieşirea din cilindri se face în camerele presetupelor 19. 1 Il -'."v" c..'58. Există şi alte construcţii care reprezintă diverse variante ale celor două sisteme şi anume pompe cu acţiune cvadruplă sau diferenţială. ~are u.-~ ~/~'-"11. ma.CI. avînd doi cilindri de lucru.1. .rechl: realizată sub un. constructivă prezintă incom'~ni(~~tlll r~~. iar cel din dreapta se măreşte. . pistonului pompei. prin intermediul unui reductor de turaţie.' ŞI cele cu piston antrenate . iar cuplarea lor se realizează. sertârul 12. în timp ce în spaţiul din partea stîngă se produce o depresiune şi deci aspiraţia acestuia.pompe simplex.1" . în prezenta lucrare se prezintă Fig..de pal~te care dirijează curentul. \ r.t~Uli~~t~.. Pţ".~â~: .· b i. iar după prelucrarea definitivă sefixefitt~'bl1 c':l rotorulUl. de lichid pe direcţie a~ifI~~vazu 1. .3. prin garniturile moi din asbest grafitat 20.~ .5.!n3ig.. area ~mpel pqate fi beneficiarului P'tl. aşezaţi paralel.U1 . l>"mpele cu acţiune directă sînt folosite în special pentru alimentarea cazanelor de aburi.". 1.ţ1.• sau l'... La unele ti de ~ÎÎl~ e~el se realiza sub tor~.)mpe ele acţionare pentru prese etc.1 e "e "' .e cu cele ale condut:~ei de refulare. de exemplu spre dreapta. !.alcătuiesc o pompă.56 NOŢllJM FUNDA:IIENTALEDESPRE POllPE ELE~IENTE CONSTR1:CTIVE 51 r:le 2 poate fi deplasat pe verticală iar odată cu el prin l' t di 1 l ţil: di li 'al 3 . ~ceastă s~luţie.ă a. Ele sint mall utilizate şi în industria petreb'r:'l.. Elementele principale care . prin intermediul mecanismului de distribuţie.••• -.> .a egone ac Parte pompele c ~ pis t on cu ac ţiJUne diirectă".. . ca p.de patente. n erme IU ru rnc6' B:aaţe~: ~~XI . (3.... «. ' ~ .Hnpek cu antrenare prin sistem bielă-manivelă ce [:. La partea superioară a corpului pompei se găseşte camera 7...•• " ~.nJa de a-:--ţ·· '. ten~d articulaţiile d~ .!rt1l'11htll1f. J:.3. . UllolllUl <le <lesdJl(lere al acestora oat fi 1 ' necesl~d.UC?el Ct1 r 1. • '. astfel că fazele se petrec în sens invers.~:~~. plat. frecvent întîlnire.. (It" "-~ . Deasupra corpului pompei este montat robinetul 17. 1:":. .rr'~I. avînd un singur cilindru de lucru.1ijriahrde 90° 600 f ţă d .•.' ..orui pe care-i dcscrvesc. braţul 13. .). '" ·:'l.5." t l ro or. avind trei cilindri de lucru.i. F '1' 1. r Pompele axiale pot fi realizate şi în construcţie orizontală sau ' Rlottoafr::e P?mpelora. Pompe volumice cu mişcare alternativă Din această c t .11).l. Din punct de vedere funcţional. a unghiului paletelor de ordinul _ lOC . la grupuri hidrofoare.:lr > ' • Pompa este alcătuită din urmă toatele părţi principale distincte: corpul pompei 1 solidarizat de m~ina de antrenare 2 prin intermediul corpului .~~~ prem. .:1. . Calitatea fin!t1ia s~pdn~tal~d{ . sistem bielă-manivslă.. .J!l funcţie de instalaţia • ".~l' . ca urmare a cerinţelor extrem de variate.jie plesă. pentru alimentări ca apă în locuri izolate. Funcţionarea pompei are loc astfel: sub acţiunea agentului de forţă.c . "".:şe o~ t:a1n. tipuri constructive se disting următoarele categorii..prIn . Cursa axială e.estefbcatpe)mul din capetele tijei 5. trice cit şi de motoare termice. ta t: . . multe din ele fiind înregistrat? sub formă . soluţiile constructive adoptate la pompele volumice cunosc o mare diversitate. solida:i~ate cu paIe tele 9 prin bolţurile 10 Deplasarea aX~. volumice sint grupate in două categ6rii pş~i~~impals~~ ~rat~t . d~schis~tnchi$. din acest o b motIv.pompe duplex.15 Ş. pistonul maşinii de abur execută. în limitele valorilor admise atît pentru viteza medie a pistoanelor.pompe triplex.~ ~l~.~.rmăresc pr?filul modelului.CorpUl pompeî esţ~executat sub formă de tronsoanş dinJ. aşezaţi paralel.Inelele de ctanşar .eavă de dim SJUl1legal. In stadiul actual de dezvoltare a tehnici.

astfel încît jocul radial să nu depăşească valori mai mari de 0. iar pentru presiuni foarte mari.manşetă".} .tcxtolît. papelor de aspiraţie şi refulare.'. ' Pompele cu piston de construcţie normală pot vehicula lichide cu temperat uri maxime de 250cC şi presiuni de refulare Fig.ilnt pr. teflon. Varianta c"repreiln'f:ăun"piston cu garriitură "t!p.:~. 1.. iar et:. confecţionatădinpiele sau cauciuc. Pistonul pompei poate fi executat În diverse variante. Blocul cilindriJor este. Varianta constructivă d reprezintă. variante cousrructrve ale pistonului . Acest joc se obţine printr-o prelucrare foarte fină. În fu~cţie de condiţiile de lucru şi de .sau din rnaterialefîemetalice .•. un._ _..60 . care poate fi Înlocuită după ce s-a uzat.. ~)~_ .. care pot fi confecţionaţi din metale . urmată de rodarea pistonului în cilindrul său.ELEMENTE CONSTRUCTIVE 59 se introduc se'mlcnţii de etanşare. 1. Acesta se caracterizează printr-o lun~ime mare. Variante constructive ale pistoam Ior pornpelor volumice cu mişcare . dia~etr.60.'zc:lt~t~ cîteva pornpei. 1. corpul pompei se execută din oţel turnat. piston de tip "plunger" . Prin cu doi cilindri paraleli.01 mm.e~ai realizeazăcu segmenţi. tip "duplex".. 1. oţel .. aceg~ ~~~cn~. Pentru temperaturi şi presiuni mai mari decît valorile indicate mai sus.. Sectiune prin blocul cilindrilor unei pompe medii pînă la 50 bar.- d Q C alternativă .fontă.ş. Varianta b reprr-zintă un piston prevăzut cu o garnitură conică din cauciuc. CI numai prin interstiţiul creat Jntre diamefrui cilindrului şi cel al pistonului. Cilindrul propriu-zis al pofupeieste executat Într-un bloc din fontă sau oţel. construcţie normală se înţelege confecţionarea blocului cilindrilor din fontă.' Arcul lamelar r menţine' periferia garniturii în contacf'permanent cu pereţii cilindrului.ra:Ii~rt ~u. In corp sînt prevăzute şi locaşurile su. qE. Cilindrul propriuzls este alcătuit dintr-o bucşă 3 presară în corp. _---_.rn. cu strîngerereglabilă prin intermediul rondelelor g.caracteristicile ~ichidului'pompat: ~:: . . de regulă o piesă ·tumati·avînd·anumfte· fOhne interioare care alcătuiesc camera de aspiraţie" şi camera de refulare 2.U.-~şare~'in.61. din oţel forjat.. alamă. aşa cum este reprezentat fi fig..61. F:g. lemn. Varianta a reprezintă'o soluţie de pist<rif ctisegmenţi ~desecţlune drept: unghiulară.

Ic.~ţ~~P'!-S~ "iar în 4. .5.. partea opusă cu corpul lagăr 5. m..1. pe arbore S1l1taşezate .4. care treptat a."::'~ )n. Feţele laterale ale roţilor dinţate sînt în contact cu plăcuţele de uzură 6. 40 bar .:l:6?-. cu lagare interioare sau exterioare. se folosesc lagăre de alunecare sau rulmont i ('11 ilr". cunoscute ş~sub numele de "pompe cu angrenaje". lichidul p.c~eţ~clen. Cele. ungerea acestora se realizează chiar cu lichidul pompat. o const~tUle confecţ!onarea roţilor dinţate din fontă sau' din oţel?rI obişnUite: ne~ltate.5.sau Ip. 111. 1.eyaf1J~~ singur. .î.Schema degafig... " .sî!1~.. Ele se caracterizează prin. ceea ce presupune ca prin schimbarea sensului de rotaţie se schimbă şi sensul curgerii. realiFig. In 'timpul funcţionării. 1. 1. Pompa cu roţi dinţate..\i ales la Vehicularea lichidolor vtscoa«.' . debite reduse ŞI presium de refulare.mai cunoscute pompe din această categorie sînt pompele cu canal lateral şi pompele de vid cu inel de lichid. .este roata . înclinaţi LI C var}ante: c~ angre~au I~ forma de V. . este astfel realizată încît să poată 2.re rrm hi!.aiel cu a_ce:tea ~~au d:svo~tat ŞI alte tipuri de construcţii.pînă la 100 m3/h .~~ . Corpul. .1. Dintre acestea. cu cavitatea tle asp1:aţ1e ~ ~. Pompele autoaspiratoare. Ca tip de lagăr se utilizează at. l~c~l~ulwSP face prin onflclJle ~~terale.ţig .. . nare exterioară sau interioară. sut F::\:tlcatc degajările a: pr!. pentru transvazare.4.Ierl'.carcate. .o secţiune printr-o roţi dinţate destm~ţa transvazării de produse petroliere.şi presiuni reduse .. se precizează că nivelul maxim admis pentru zgomotele datorate angrenaru este de 35 decibeli.d~llJ~t..-. "-. Pompe al.\ ii. care s~nt supuse după uzin~r: la un tr~taI?ent de sUYI~a!e.sauTeJulare.63. pompele cu palete.operaţ~e 'prIn c~re se obţine o rezistenţă sporită la uzura Şl o iI?bunatat.lllot.renare ŞI ca u:ma~'l' ~ Pompele cu roţi dinţate pot fi con. .:ţ~e .dust ri« există două categorii de pompe cu roţi dinţat« si auurnc : pomp. 4 .'tn scopul manrn durităţii suprafeţelor 4e cqntact.. qt.d~ţate.Powpa este alcătuită din următoarele elemente: roata 'dinta tă 1.. . O soluţie modernă pentru 'pOmpe1ede tr~nsv:uat. Şi in această categorie există.pre1i91ţa. . r'az.3.ţeldintre axe.. tratate .toaspiratoare eli canal lateral.itr<: de lich~de şi po. şa vehl.mt~n~ltaţll zgomotelor de angr~nare. .st~ite în ~r~ăt?areţe pompt 'cli: variaţiei volumului spaţiului cuprins între. feţele laterale ale c?rp~lui ~i ca~acu UI PO~P~L sau are plăcuţelor de uzura.Pompa este reversibilă. Arborii roţilor se sprijină în lagărele prevăzute cu bucşele de alunecare '7. antrenată. La construcţiile la care distanţa dintre axe este mică..aţeiWxJ.' . .1on:pdt: l)L'Il. POI?pl'le de ~cţionări hidraulico s~nt destinate exclusiv pentru crearea pres:u~l1 necesare in diverse sisteme d~ instalaţii hidraulice.tcele de clunecar-: cit si cele J. ronstrucţi~ lor. Elemente constructive la pompele autoaspiratoare. . ceea ce produce eforturi suplimentare asupra organelor pompei. canat lateral.. .că.COpL'ri de bite relativ Importante .63. ..malte.cazun de presiuni ridicate. închisîntr-o par:ţy. lIdudul este comprimat.itCiil corpulpompei 3. se pot enumera: pompele cu şuruburi.. ~ar rugo~ltatea suprafeţelor de lucru trebuie să fie foarte redusă. Pentru mlcşqrarea . aceş~la..t~. f~llisc~ză prin tuşaro.. zînd astfel etanşarea nece"..:ra tiile dinţilor an1 . aşa după cum le indică şi denumir-a. pompele cu rotor elicoidal.tat<l. careeste În acelaşi timp şi rO. Pentru ey~~ tarea acestor inconveniente se adoptă diverse soluţii constructive care constau în punerea în cornunicaţiea // " spaţiului cuprins între dinţi.' ~~~~ 1\~piraţia şi refularea .\·'·l.' .9~re.: alt.. executa tă dintr-o buca tă cu arborele.tru tr~n:vazare SInt destinate.·..afe cdrpului pOI?pel.' .u rotata . Pompe uolumice Ctt mi~:~re rotitoare. ' '. pentru actionarea n~ecal11sm~lcrdcservlte.CUIL'Ze sa transporte lichide vîscoase şi unguentc.. unconsuntexagyrat de puter . ~~d decurge şi avantajul.Iuri aliate. ' "". . Suprafeţele de separa ţie A se . ~ar cele mai cunoscute şi utilizate sînt pompele cu roţi dinţate.1 care lichidul ce se găseşte în golurile dintre dinţi este evacuat în cavitatea de aspiraţie sau refulare.' pentru tran'. pompele cu role pompele cu rotor <'!. ". .6_. . .e1tur~at.mpe pentru acţionări hidr~ulict. din.. la mijlocul distanrea presiunii Iichidului . unul sau mai multe rotoare aşezate în paralel.i i ales ŞI produse petrol.lSt:r . dinţii roţilor se prelucrează la dimensiuni foarte p:eclse. " care .max.4' '3"6' r' '5'2'" nată c. R. care este prevăzut cu 1I-E=::::::::3-1J.Hr~!Il(!"între bO• lurilc dintre dinţii aflaţi ÎI1 an. Pompa din figură este alcătuită din următo~rele elemente: .. fu~cţionarea lor poate av~a loc chiar m condiţiile în care conducta de aspiraţie nu este perfect etanşă. /) mare dlvers~ta~t: de: construcţu. .tului de frecare Între suprafeţele de contact.u In. 1.'m se remarcă din figură.. capacul şilagărul pompei sînt c6~fecţlonatedm fon~ă.Hţ~.2 .un picior. . de acestea. Iar ~ .'. O astfel de rezolvare este prezentata în Fig. ' jărilor pentru descărcaDupă c.. . . In fig. 1..aerul din conducta de aspiraţie.c~put :a fie utIltza~t! I? diverse domenii speciale.. ' . suport ce fixează ~~~~~~~~~~~~~L""===:JJ pompa pe postament. De.5.arborele 1 sprijinit la ambele capete pe lagărele cu rulmenţi 2.: rostogolire. aş~ cum le indică şi ~elll!IIlirea: au proprietatea d~a .pînă la 300 bar.ote.ternîlc. :. acestea sfni'mcnt.lre a . Cu titlu de mfo_~aţle. deci de a se auto~mo=~a.. 1. angre'.64 este repre~ zentată secţiunea printr-o pompă cu.: şi debitarea lichidului in regim pulsatoriu.ă2t A . Etanşarea arborelui se face cu garnituri noi din azbest grafitat. _ . 1 grenaţi.confecţlOn. cu dinţi drepţi. respectiv în porţiunea de angrenare. ~ .60 /WŢIlmI UNDAMENTALE F DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 1)1 a·1. pe di Il o.

upreset~pa" p. posIbilItatea să se 'autocentreze.64..2. 1... pompele cu canal lateral nu trebuie să whi. Locaşurile presctu1?elof. Cuplul de materiale în contact."" .t . rqtor-carcas. depăşe<l.' In fig.' ".::-=-: . '. .. <. n fIe'..f(J 'i. ca la pompele centrifuge.e t" cu a a. T 1. lateral. '1 dc I t' ŞI e rl p'fl1hr" <i <înt date ('11 titlu informativ unghiuri e e Incepu ~I r~rr:l a (' " c::::..~ ----=-.'. -r I ~\.<p:~e. -:. ~. cuprinse între carcasele intc'rmedl<m.ili~~u:i~~ ~e distribuţie" 4 şi 5. " .:. rotorul are. ceea cear avea caefectdiminuarca performanţelor pompei.li l .~\ sţr.~"~ '~\ .racă prin garniturile moi din .cuu~me~rul ~entru masura re~ vidului.: 1. ~ in mod accidentalpot re~lll~.. L-J deste.65. din oţel sau fontă nodulară (de exemplu în cazul ':ehiculării amoniacului). deoarece acestea ar provoca uzura prematură a suprafeţelor de contact.rţarton de grosime absolut consrantă.rl i ~.~~i~.\LE DESPRE POI[PE ELEIIE~TE CO~STRUCTl\'E 63 cu un ajustaj alunecă tor. ' 1 1 d tip Pom a este 'alcătuită din "următoarele e!emente:rot~ru .i~ c~~c:l~iS...~~tr~I~llţăţi sl~tpuse.66 sînt reprezentate carcasele intermediare de aspiraţie şi refulare ale unei pompe cu canal lateral. f of: l' cea de reiuh~ef'Et8. iar în anumite cazuri speciale..J. Carcasele intermediare SInt etanşate în planul de contact prin garniturile plate 71.~~~~Şe~~~O.4.7.Carcasă de aspiraţle: 2-canal b. ~ \ ~. ':\. Eig..carcasă de refulare.. sfîrşit ale acestuia. -~~. dar la apariţia unor forţe neechilibrate.\. La o extremitate a pompei se găseşte carcasa de aspiraţie (j. '. 1. Aceste tipuri de rotoare.'. deşi ~le pot funct iona şi pentru comprimarea aeru. ' este: .. ." ". În general sub denumirea Jl' .l." 3.: de aspiraţie 4 şi cele de refulare 5. trebuie astfel ales încît în timpul funcţionării să nu apară fenomene de gripaj.. Rororul pompei cu cana ..Iereastr de refulare. . . ti d' a te f 1 66 b se vede forma canalului lateral din ' zona pe care se 111 In e. jocul axial între rotor şi pereţii Iatorali . 1. Rntorul o..'ste de tipul deschis.~p('mpe de vid".' c . '''..Iereastrâ : . Asamblarea pompei este realizată cu ajutorul tiranţilor 72. I I st~~. Performanţele pompei depind În 'mare măsură de forma şi dimensiunile canalului lateral şi a ferestrelor de aspiraţie lui ca suflante sau compresoare.:' \.a era" d O sectiune printr-o pompă de ~I.omUI11Caţlerin ţeava p de egabzare 10. ŞI 'Iichide. Pentru ubţinerea unui randament satisfăcător.au căpătat denumirea uzuală de "rotoare stelate".67 este prezentat. datorită formei lor -'palete radiale incastrate în butuc .5.. .maşmi cu. Din acest motiv. In tImpul.:-7 De' aceea <ţer:umi~ea lor ~or~c~. 7 / 12 .62 ~OTIU)i/I FUliID. "1 1/ Fig. Discul 4 conţine fereastra de aspiraţie ŞI fa~e!egăt~r~ e 'c'arcasa de asp iratie 6 Discul 5 contine fereastra de refulare ŞIIcom U n1C cu .sţgr\lWat.' \~ I \ bineînţeles cu performanţe mo.însţf c:. In fig.rl~~ie cu ajutorul şare. . absorbţia de aer sau gaze ŞInumai ~ . a la rindul său cu carcasa de refulare 1.ş!lfttur~e de c~~t~~~~ 77.'. . Pompe de V1.--~c.p. El este executat sub formă de piesă turnată din bronz.pentr~ }}>':'0-Y/~ ---i. iar În partea opusă. O.~ / " f---:-~T Ele se folosesc în mstalaţll. tru perioade scurte. confecţionate di.~)i '~=e:.npei. Asamblarea pompei realizează i~c~~. .la c~!e doua.'Pompă autoasplratbare 'cu' canatlateral. ~~~~~.65e"~te reprezentat rotorul unei pompe canal lateral.. care formează etajul sau celula po.~llE)i/T..'(. . .66.lo.~e~~~~~~~o.:. pentru racordarea con uc el e x _ : inelului de lichid.:-~.~şar(.'.~~~ţ~~if~~::. In c. Aceste pompe sînt cunos<'lI:'. e ... . ( ." 1. ~"C.}e 51. 1." .~e.ai celulei ~u tr~by. .:uleze lichide ce conţin particule abrazive în suspensie. /. In orificiul 10 se monteaz~ v":.d CIt mei de iichid.Sc~. ~r~~.nun la construcţiileştandard. ~en.. nIl. b ă Fi. el poate să frece pe una din feţele laterale ale celulei.I~ ses: ~:. AbI ore e pom Pei se sprijină Iui ce el d r b t ou ă asi ~~ffn~ri~~ ~s~= d alimentate aţie este prevăzută cu orificiul 9. rotoarele J.' "" In fig.l arb~~clui Ia: ieşirc:a din carcasă este a.fi. Carcase intermediare ale unei pompe cu canal lateral: de aspiraţie: ... î~~h~~b(l~~~r~' ~~l~~tr~. funcţlOnăru.. deoarece feţele laterale nu sînt acoperite de discuri./ -/ . 1'" 1 66 s observă forma teşită a orificiului de aspiraţie ŞI refulare. ' .Ea. Dopurile 72 servesc pentru golirea pompe! de lichid 111 penoadele I nranţ ~~.' ". Poziţia corectă a discurilor se asigura })rl1?. " cu in~l de lichid. ineldC"l1chld .I. C .4 . .

În băf~c ~siI!ţ~re~~z~e.1 Ft'XDAlIENTALE DESPRE PQ)IPE ELDIJ. favori- zînd totodat! ş~te~~~g~i~.: ŞI deoare~e el. n b la dimensionare se ia În considerare alura curbei caracteristice a pompei. d.motiv. Fantele de asplraţieşi refulare din discuri sint dimensionate de constru~tor avind in vedere destinaţia maşinii.IE COXSTRLCTlYE a Fig.~~~i~rr· de uşurare '. . L--. In t~mI?111 functlOnam. Fig. Rotorul pompei de vid cu inel de lichid. ceea ce imhunătă ţeşte condiţiile de scurgere a fluid ului şi de umplere a celulelor. .64 7 :>. In anumite cazuri sp~iale. In fig.69. . F'tg. sor ire. '. 1.ontă. Discuri de distributie la pompa de vid cu inel de lichid: II - dix de aspi~tie. Astfel gazele care conţin praf vor fi filtrate înaint~ -f ea.de aspiraţie ti refulare. unui.~1 este prezentată construcţia unei pompe de vid cu inel de lichid cu două etaje o" . discurile şi lagărele seconfecţionează In.• ".:.poate: veni În contact cu discurile. L~ unele . dar aceasta are drept consecmţ!i modlftca:~a pe. care este mai mare In fif 1 68 este prez.. Această soluţie este prezentată in fig.disc de distribuţie cu Iaute . pentru a obţine o rugozIt~. practicate in acelaşi dISCde distribuţIe. figură. b- dIsc de ff'fulare.•. .r:isr:i p.1~C~ldtrebuie să funcţioneze numai cu lichide _sau gaze curate ~ara ~mp~:ltaţR mecanice. Piese componente ale pompei de "lid cu inel de lichid.ntat un rotor de pompă de vid cu inel de lichid. cu vîrful conului În planul median. Aşa cum s-a mai preci~~t anterior. feţele sale laterale p:ecum ŞIc~le a~e discurilor sînt prelucrate foarte fin.. _ __ _ -' . .. cum se observă dit.sele. fonta nodulară sau oţel.67. în care rotorul etajului doi preia fluidul refulat de primul etaj la caractensticile realizate de acesta.eot~~~~~ăJ~tinî~a l"ot6rUluipHniUIui etaj este apreciabil m~i'mii~ decît cea a rotororul. al pompelor cu canal tateral.••• _ _o • mon~:.er. Traseul curentului de fluid la această pompă este următorul: aspiratia flui5 Alegerea pompelor c. •••. rotorul se poate exec~ta du. L~ pompele co~fecţlOn~re. 1.. 1. JOccare nu trebuie s~ depăşească valoarea 0.te redusa: ~m acest . !. Iar in acest caz pompa de VId are o singură carcasă la care gurile de aspiraţie şi refulare sint separate printr-un perete despărţitor. cînd nu se admit ples~ din ~ateriale neferoase in componenta DODpei.cor:stfu.68. Pompă.70.br0!1Z'sub formă de piese turnate. o·· Dupa. •. Jar rotorul din .1e t~~~re_~_:p. satr la folosirea ca Iichid de etanşare a unul lichid mai vîscos .~sei. 1. respectiv utilizarea ei ca pompă de VId sau compresor.l. Carca. .:>.ui celui de al doilea etaj. din care rezultă că debitul de gaz aspirat de rotorul II. de vid' cu inel de lichid. 1. transmiţindu-i in continuare energia sa. pompa de vid c~ }~el de . palctele sînt inclina te spre inainte ~ore~punzatr se~sulu~ ~e rotape a pompei şi sînt rigidizate prin nervuri.ule.1 mm la construc~IL stf~dar~. 1. In fig.r~col de îng~eţ. rotorul poate culisa pe arbore autocentrindu-se In carcas.69 sint reprezentate discurile de distribuţie aleaceleiaşi pompe. este totdeauna mai mic decît debitul aspirat de primul rotor. Explicaţia constă in aceea că .fo~anJele pompei depind de Jocul axial dintre rotor şi disearil.cţi~. pen~ru re~ea. _ . vid ~amt3lt de ordinul20-25Torr se utilizează construcţia cu doua etaje montate in ser~e.' . _. otorul pompelor de vid cu inel de lichid este asernănă tor ca orrna cu cel. dar diferă prin numărul de alcte care este mal redus ŞI pnn lăţImea acestora. .. ca şi la pompele cu canal lateral.. bcarcasa aspiratie sau refulare.OŢIL":>.70. . la presiunea de refulare a rotorului 1.. 267 .din materiale ~peciale. Bu~ ~cu are o ?r:z.I!0rmanţelor pompei.Jo~~rile pot creşte într-o anumită măsură.nacomca.rle exemplu n oţe ~oXlcţabiI. 1.~~lstnbuţle. Fig. a.fan tele de aspirat~~ şi r~plare ~înt.

ţflnoţiunilefundamentale şi legile care guvernează curgerea Iichidelorv.â. se asigurţ obţinerea caracteristicilor solicitate. 2.. în acea secţiune: ..1.l.••••. :.j ':o!!.. Schema curgerii lichidelor perfecte. racorduri. Prin aceasta dispunere... deci dificil de manevrat Ia montaj. .şl. atunci cînd se cunoaşte viteza de curgere şi secţiunea conducteî. 6 ['··S·.. ••••••.î~ca~~cţ~.allmentarea pe o singură parte ar lungi neeconomic drumul curentulUI de fluid. ! j • (2.. celula etaJ.1. Utilizarea pompelor În instalaţii 2..1) prin care curge un lichid considerat .I . viteza reală variază atît în secţiune cît şi în lungul conductei. Iar e~a)l~lII aspiră pri~ două orificii şi refulează printr-unul singur. . preirăzui: cu' fillHe~ttea~pfrâţteşrreftiJ. ° . . aceasta poate fi descrvită de una sau mai multe pompe. adică în aceleaşi puncte viteza nu variază cu timpul..1) Această relaţie poartă numele de "ecuaţia continuităţii" şi cu ajutorul ei se pot calcula debitele ce trec prin diverse conducte. ~ISC~UI:2. 2.' o: "r .ar~o~a.ou<lOfltl~U. La pompele de debite Importante. In.. "f. pe care proiectantul instalaţiei le prevede la întocmirea proiectului.' o"~.aspiră printr-un singur orificiu şi refulează prin d.rii: o cantitate defluid şe). I • 4 . într-o instalaţie în care circulă un fluid..c~1la pompele de debite m."{·i!'. Noţiuni fundamentale de hidrodinamică. . _Prin .~ •• .'/1. Pentru aceasta este'necesar's1l se defennine eft rriaiprecîs'bii putinţă' parametrii pe care trebuie să-i atingă instalaţia respectivă. ~rific!ul de..Q. In realitate. prin şţut~ de refular.:. :. Alirnentarea rotor~lui pe ambele părţi este o soluţie ce se practică de obi. S'}J Fig. au loc fenomene de natură hidraulică ce pot fi inţelese numai pe baza cunoaşterii principiilor generale ale. Iri'. cantitatea de fluid care trece In unitatea de timp prin diverse secti~Urans-:. acest în continuare sînt .~~re.e al acesteia ŞIconducta de !eg'ăt~t[ 3. mit grad de viscozitate. I "2 . :.iavînd 9 mişcare pennaIlţ.. pentru a se evita dlml'nSll~1l1 rotor prea mari.C'qat1l..t.J~ac:esta ~ste dirijat către ~ISC~ de distribuţie 2.:<ifig.dla o umplere neunifo~ă ~ celulelor şi la un randament V?IlIml: necorespunsător. )'. 2. în direcţii diferite. .1. se utilizează de ca solutie aşezarea rotoarelor în paralel.la care.. .'.~R4. de aceea în calculele practice se apreciază o viteză medie. Determinarea caracteristicilor instalaţiei .e l'eful.Jaminară" atunci cînd particulele de lichid au mişcare paralelă cu axa conductei şi "turbulentă". SuD denumirea de instalaţie hidraulică se înţelege complexulde e!C:ITII:n('! alcătuit din conducte. d~ . V3 = const.. curentul s~ îm~arte ţndouă pă.: . ').an. de unde este evacuat prin orificiul de refulare al acesteia. l..:.scop. deci incompresibil şi fărăviscozitate. conducin. de unde este aspirat..ripiI. datorită faptului că lichidul .1t~je. ?21f . l~l .!I:OŢIUX! Fl:XOAlIEXTALE DESPRe POlIPf.~~~·'bat. care necesită o lăţime mai mare a rotorului . '0.. astfel incit să. ' . filtro ctc.' Intr-o conductă.Şl··~l = . cînd mişcarea este dezordonată. ~. clapete. robineţ i.. ~u douil. .mtoa~cq>r1l?-fanta.. prin care circulă un fluid vehiculat de o pompă.~spi~~ţit!:I:ir'. "'.. Ss'Vs9' _. Din etajul II fl~ldul ~~t~refulat prm orificiul dISC~UI7 în carcasa 4.. 'către 'oruiCiul ~e.)' d~~i Seoface prinorifi~iui. aspiraţie al discului 6.1.. de către rotorul ~l pr~n.PI:~zenta. aspiraţie alcarcas~1 4.perfect.'.1 •.' '.. În funcţie de dimensiunile şi natura instalaţiei..Iltă şi unregim de curgere staţionar. reducindu-se astfel lăţimea pe rotor. aria secţiunii respective şi viteza de curgere. (fig.#~ieY. versale ale conductei este constantă şi poate fi exprimată prin produsul dintre.avînd un llnu".·de·. -.ulul 1.:. se obţin performanţe îmbunătăţite deoarece umplerea celulelor rotorului II este favorizată.iF?~sef(.·) ll~-:·.' •• ' '.}jet1cJinei de lichid. 2.• L. hidrodinamicii.tifi. . Curgerea Iichidului în conducte se consideră . ~ea ~e a doua cantitate de fluid pătrunde prin orifICIUlde refulare al dISCulUI5 Intr-o cameră intermediară." \ 53.1u este perfect. Î'o. . etl!-jul . .are.

'III' ' ////' V... ~~= 0:3164. pentru Re <3.. este un coeficient de rezistenţă al conductei şi are valoarea. Din formulă se ob~rvă . > lL.3. sau apar vana. ..torită frec~~ilor inten. -..'.2) Pentru.' . 2 . 2." . ... viteza fund ma~~ă in axa conductei şi nulă la peretele acesteia.. ţev. ti.·"j~.ŞIper.o'h'~f"'" După c~~ se . de unde (2.1:..'. ..t : ~)(: ".Ull regim de curgere turbulent."~ .~I'R. o (2.~~~<:-!n -..~ viteza medie de curgere.3). ~recum ŞI ţrecăm aces.consi. notat cu simbolul Re şi a cărui valoare se calculează cu ajutorul relaţiei: \.:-dere de presiune egală cu cea datorată pierderilor locale dintr-o conducta reală.) -::.Re--0-3. o .. modificări c~re.. turbulent..-_.78 . )n f~.tula <.sch~ma repartiţiei vitezelor in regi~ de curgere laminar ŞI turbulent.=~·\"'2g VZ [m].- ..2g regim de curgere regim de curgere în care i. determinat pe <. precum ŞI la curgerea lichidelor cu viscozităţi mari..:"7t.3 este repr~ze~t~tă.. .. Re Re • '".' .ii. Aceste relaţii sînt următoarele.· . In diagr:ifua' A -.. Re < 10'.'pentni·Re : A. O. cunoscut sub numele de •• numărul Reynolds".. supape etc.r .U.~.\CTERISTKILUR I:oiST.-4)' valoarea vitezei medii este Vmtd ~- ~m~z ."L..robinete. d. . '~~.""" ~ r '. apar diverse I~zlst~nţe hldra~lce denumite uzual "plerden de sarcină" sau "pierderi de preslur.:~!:~!. Pierderile de sarcină datorate rezistenţelor locale se calculează cu relaţia -" .'.. da.4' 108. $tI":'" it. dar pe măsura depăr~ tării de pereţi.~. 4 000.· '< • .. cauz~ care ~. vitezelor m:. cinematică a)Jchidului:'..:.• " diametrul interior al conductei. 64 90 A=-"'- Pentru determinarea regimului de curgere s-a stabilit un criteriu adimensional.84)vm. 2 1: ~-~ 2g = 1 A -!.reţ!i conductei curgerea rămine laminară. s.".il ". ".. (2. "V~ d". ---~ a Filţ.ductcl.8--3):"105.5 ). I?eI:ăşire~ acestor valori ÎIldică..\ŢIEI 1i8 69' l'TILlZ.Poate ~emarca ~in figură.<.ţu bruşt~ ale ~ecţIUnJIcon. 3 000 ..).~~}'f· J~a' dem?nstrat experimental 'că regimul de 'curgeYe e'ste laliiin~r pe'ittru val?rI ale lUI Re< 2200: . 2. .\R.t.2 sînt prezentate cele două regimuri de curgere. \' aloarea lui l.- 1'" • /' b Schema repartiţiet b- !.\ C.":'"..~plerden locale . Fqţ.• .tabelul 2.condu~telor. 2. .1 -:.-\REA POlIPELOR 1/\ I~STALATII In fig.3) In conducte: b - in conducte: • . ramificaţii. clapete etc. h.ea l~ rîndul lor pot fi pierderi "lmear! sau. 2 c f('.au loc atunci cîn~ s~./" (2. se utilize~ă in~ă ~oţiunea de ::lungime ec~ivalent~ notată cu t.'U pereţi! conductei.sînt "prezentate pierderile de sarcină lineare in conducte drepte. -.'.întîlnesc c?tun.. ' ~. • -~ . de ordinul Re ~.i drepte~~ .2.lami~ar la viteze şi diametre r~duse.. ...\L.. V viscozitatea.. iar în regim în care ~ este un coeficient de rezistenţă locală.. ~atu=a plerden~or lineare depinde de regimul de curgere ŞI într-o oarecare masura de rugozitatea pereţilor conductei. Pierderile hneare in regim turbulent se calculează cu relaţia (2. I~::'o.o..:''___ '.deră~ A':"'.( .':. ..DETERm:-.. 0..!S·t.]5/Re.e între particul~le de l1~hld..ale experime~-' tală şi depinde de forma corpurilor care provoacă aceste rezistenţe (cotun.f.. o.0032 .:C' = In tin:tp~ curgerii pr.acest. d 2g (2.~rd~rIlo~ de ~r~mă servesc proiectanţilor de instalaţii la calcularea traseulu~ ŞI a . în care: v reprezintă d I~= ~log:"(Re.:t I _ conducterugoaseşiIăs«.100.:. in regim laminar rep~'tiţia vitezei es ~e parabol.-EXlStă fnsă. . regim turbuler:. Relaţiile teoretice pentru determmarea p.gimului lichidului laminar.. În regim laminar. .2..pentru .= =(0. provoacă.6}· .) . In care coeficientul A se inlocuieşte cu coeficientul de rezistenţă in regim turbulent AI şi care se determină aştfţ.. + O. '1' .mensl~mlor .in con~~cte. ..e-O·237.8. .. .ii~.. In regim turbulent repartiţia se face după o curbă diferită de prima' a:t~~l.că regim~ ~e menţine .ngim laminat.Ât ''iiil/s.xîn :ni":> ·. VIteza creşte brusc. . . i). şi care corespunde unei lunglm~ de c?nducta ce d~termmă o sca. se calculează cu relaţia turbulent v•••••• (0.\RE. .lca. = j.i·~«{:... 'dar pentru a~easta trebuie mlăturate cauzele care provoacă perturbaţia in fluxul de curent ~I care dau naştere la turbioane..lsltuaţu cind·regimillpoăte"Să ~înă laminar . .•. Ungă Pl.dI.» -~ - Pierderile locale se datoresc modificărilor subite ale direcţiei şi sensului vit~zei de curgere a lichidului.t. In calculele practice.tt~ valori mai 'mari.t./////~.te : In f~?cţIe de. în tnţs .' .pentru pierderi lineare m regim larnih.9 •.I' __ ~ . ).. . . Schema -Ie curgere a ti - .

sch. 2.--------------------------------------------------------------In lucrările de specialitate. \ . care este considerată drept legea fundamentală a hidrodinamicii.-. 0" . '10 l'IlIZ. pentru direrite armături. 20"" iti . 300 200 150 ~oo 100 50a (mm) \ '\ C/ap4fâ re!lntrt ~ 1J-...m~~de condoctd dr:(]IJ/rj CII aceeas/ p'trder~ d~ sarcina ( m) lIobln~ltI' col( CII •• .'< ) t:n -.1 Armiifuri On DIr1'JNlmll B Robm~!c" va1!t/ des" c/'" compltl A_ a--~ PIEROERIOE SARCINÂ LOCALE L:'JnJ. \ compl" ." • . este reprezentat' în hidraulică printr-o expresie matematică cunoscută sub denumirea de "ecuaţia lui Bernoulli".-.sint date în tabele sau nomograme.\REA PO~IPELOR tx IXSTAL. -i 'l1J '110 'i: 300 350 i~ .4. conform fig. se poate studia mişcarea unui lichid în diverse conducte sau canale' . -: (rql. 70 ' ~o 30 25 r v t ..-. SIJI) . Astfel in diagrama B din tabelul 2. 1000 O/am.: Pentru exemplificare.'" ti.-iI-- \ \ \ \ '50 40 30 .s 5 • .f ' T.' IS' . cond. Principiul general al conservării energiei. ."""""'.. aplicat la fluide. . Cu ajutorul acestei ecuaţii. ..IZS _ 175 150 cât g(J~ fi" 60 SO r'. .1 sînt indicate valorile lui 1. valorile lui t.rt·· brll$ţti .\TII I Sorb Tabe11J12. se consideră o particulă de lichid în mişcare pe o traiectorie între punctele 7 şi 2.

~e5pectlv v: ŞI presiunile PI ŞI PZ' Considerîd cazul unui lichid perfect.. . ''''-. Pentru uşurinţa calculelor...funcţionale aleacestei~:-astfel încît În expl~atare .:: ~.grrut.. ": .'" .-:~' .~'-t.. "'_l~.~r~ţii c~nductei.'fţ~~pr1!ţ·pleraerea 'ae energie 'Intre. 2-"~ 2 ţ"'2'" '1-1' .'r. ..-·- ". 2g[m/s2] .$ . pentr În tabelul 2." 1 T.' _g.IPELOR .~~pg~ţ~~n~rgia xpeca: nică... precum şi într: aces:t. .~arti~ule~ de ~ichid est~ constantă şi se compune din suma energlllor.:P2 ~'~~iisr." '#.11 [rn". Faţ~ de t.':. ~ . ':.il].' ţ~ebUlemultIpbcat cu valoarea 10000/1000 = 10. "~~ • ~' •• ~o <o ~" ~ (2 8) ... ~ r ~ Termenul h....i.:".-:..:.7) '" " Dar În cazul lichidelor reate apar forţe'de frecke tntt'e m6ieculeiecare al~~tl'ie~ li~hidul. După stabilirea schemei se determină debit ele maxime reprezintă lungimea echivalentă totală a conductei.oi':":'>· "}'" ..' J _ Produse petrol iere Abur Aspiraţ ie Refulare 1-2 I.şI. cu relaţia IIr = ). fie cit mai reduse. re loccurge~~ .tI1.' V . . Astfel ecuaţia lui Bernoulli se poate scne: .:"'. Pentru acest scop. e~primatein:. Presiunea.preslunea: ·in. în m . "gr. Diametrul interior al conductei se calculează cu ajutorul ecuaţiei de continuitate: Q= v 1td~.a:cqr.... deci lipsit de forţe de frecare.z."1 .!~ozJ..-.. . .~ '..".!...\ C. .!:Rtă!-aadeseori se lIldIC~. ":20' -:.s. uzuale ale vitezei de curgere o Fig.. Dimensionarea diametrelor interioare ale conductelor se face akgÎndu-se viteze de curgere convenabile.:' \ \' .8) dimensi~ll1ile termenilor sint.~:pr~tt}c.tn~ormula (2. ..5. de lichid Viteze medii de curgere in conducte Fluidul (01/5) Conducta energ!~ totală a . Valoarea diametrului determinată astfel se încadrează apoi în dimensiunile standardizate ale conductelor.. deci 11t>l'COnunul': ..~~~n~l\~pdFo.. .. " '.:·. Schema deplasării particulei in lungul unei linii de curent.r..v -: '. :: .t~\..~' h(m) 10 + = const.parti~ul~ se gă.. _. .f:'1i?+..".. . în practică se utilizează diverse nomograme şi abace.@~~~.1. pe care trebuie să o realizeze pompa pentru ci. se întocmeşte mai întîi o schemă a instalaţiei. __ . :ast~l că raportul Pir. 1-2 poartă denumirea me!1ţionată anterior decpierdere de sarcină" .ttn'd.să determine caracterlsticile.' E:.. • '. cinetice ŞI de presiune.~.:.\R.' ..~aNi~~.> . (2.\RE.talaţia să funcţioneze î~ condiţii cît mai' 'apropiate de cele prevazute 1Illţlal..'. într-o mişcare permanentă.:~..". fără a exagera alegînd conducte prea mari.o earititate de energie a c~e'~ t1-"aPr~~o~J~c. în m. - în care: + e- .: ~i abur.j ht+. care urmează să circule pe fiecare porţiune de conductă. '.. presiunea necesară pentru învingerea sarcinii rezistente suplimentare la capătul conductei de refulare (în cazul refulării Într-un spaţiu ce se găseşte la un ..deplasa licaidul În instalaţie.~~ " ... . produse pr-trol icr. :.ŞpecifICăy In)i~~[~..•Acesle . sta?ileşte apoi numărul şi tipurile adecvate de arrnături necesare ŞI se leaga prm conducte punctele de alimentare cu cele de consum.'\.\CTERISTICII.'. "tri.ţ.' J .. ..\".' .-- 1 v2 d 2g [ml.. __ ' (2.~ • • .car~ . lungimea efectivă a conductei.~!.ş~~Jn.:k noduri.>lanul de referinţ~ O-O.--- ' Noţiunile şi 'formulelehidraiilice prezentate 'permit proiţttantului instalaţiei .tare. lungimea echivalentă corespunzătoare pierderilor locale.9) în care: d reprezintă diametrul ini:erior al conductei...'\:f~~:~ • 'h "'i['1!. " "" ~. .Ijo.. :'~ '!". INSTALATII DETER~":\.~.... .2 sînt prezentate valorile . . "1 de lichid. .:r '. y. "pOl.~şte la î~ălţimile ŞI IJ~. :'" r..' ~.c". Se determină apoi pierderile de sarcină ale instalaţiei. ' [m3/s~ Iar d= • V4Q .rÎt/s.~.."..c'teYe" şFZ. în m..:' '..'.\l.-ii''':'! '.OR I:\ST..." . viteza medie de' 'curgere a 'llchidiilul. .\I.' .c:l*".\.'r. p (da~/m2J" v. stabilindu-se numărul de consumatori cu debitele maxime respective..• -.iar ecuaţia sepoatescne:. se compune din presiunea necesară pentru ridicarea lichidului la înălţimea geometrică respectivă.. astfel Încît pierderile de sarcină să. "... ~:.~ +1'~i..Ji).. de poziţie.\ŢIEI ---------------------------------------------------------------- 73 .'.. .'. ecuaţia lui 1 Bernoulh devme..~..:'[mJ . YC<l~N/~3t... .J!j ri:~PI +:').~ . av ~nd vitezele VI. "nabsOrb.'.' ' P [daN/cm!] v2 [m/s]2 ' .~:. Valorile lui ). in In..72 UTILIZAREA PO:..~~f~h.~y.jt' o:\).. alegîndu-se limita superioară. şi le se calculează cu relaţiile prezentate anterior.. exprimată în metri coloană de lichid.~:'.'. Se. dintre di\'crs. " _.: \'~> : .'c'~ului sau onflcl~ulPr. ..[daN/dm3J.:_ . .:: .P{~~ h ·x. p~n. precum şi punctul sau pun~tel~ de alimen. 2. cu ajutorul cărora se determină direct pierderile de sarcină 'ale elementelor componente ale instalaţiei..

. 2. debitul pompel c~ piston. montate in paralel . ~ebltu.paralel~ la ax~ ordouatei. Fig.. atunci cînd se prevede funcţlOnar. de caracteristici diferite. într-o instalaţie existentă. .. respectiv curba 'C.5 este reprezentată metoda de determinare a acestui punct.5.jnn1~~ ~ . În continuare se' trasează 'turba rezultată din suma debitelor curbel~r. Această relaţie se ..' a doua pompe centr ifugv diferite.. este reprezentat prin dreapta 1. în cazul funcţionării simultane a ambelor p~mpe. p~ . abscisa să reprezinte debitul. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie a unei pompe C:J piston şi a unei pompe centrifuge.7.11) se.l centrtfuge este deplasată spre. ". deoarece în ac. 2. cu cantitatea OI' I~r ~unctul de funcţlO.reduse.\ l'O.6 se trasează separat curbele de funcţionare ale celo!" două e p:>mpt'.• . curba pompe. în diagrama <defig. este necesar să se verifice minuţios secţiunile . este ilustrată in fig.dreapta. a"pinţ i.foloseşte.~pentru. g +~n) şi 1 -r---=.\TIEI 75 regim de presiune superior presiunii atmosferice). aleasă la o scară convenabilă.da~a acest~.~ ar funcţiona separat (03:< Oi +02)' Dacă rezistenţele hidraulice ii.-aJ '--02-' Q.şi "caracteristica "conductei": în aceeaşi diagramă se trasează şi curba caracteristică a pompei O":"H. nu d~pinde de variaţia presiunii. Determinarea punctului de funcţionare.t'3. 2. de pompare . 2. 7td2. faţ:'t ci. . Construcţia acestei diagrame este utilă in special pentru cazurile de funcţionare în "paralel" a două sau mai multe pompe in aceeaşi instalaţie... C.l + rlt.t total creşte considerabil curba C" din diagramă. respectiv secţiunile de ~ece. I~ .ralel. el fiind nem~emna~.t)te. :J/ . 2 g + r. numerotate ClI 7 şi 2. in care două pompe centrifuge. care este constantă pentru aceeaşi instalaţie.. suma pierderilor hidraulice datorate rezistenţelor hidraulicc din conducta de refulare: prcsiur-:a I dar h.-.nstIca C a ~onductel. ordonata .p. la un montaj In p<l.de trecere ale conductelor acesteia şi numai după aceea să se aleagă pompele corespunzătoare.de trecereIargi. ' . '.· "::'0 .6. .cî. .. 2. .I~I~stalaţl~1 sînt mai mari..r reprezintă înălţimile geometrice ale nivelelor lichidului în conducta de aspiraţie şi refulare.In fIg.cresc ŞI rezlstenţele hidraulice In consecinţă.mie decît suma debitelor celor dou~ pompe •.RIST!CILOR ISST.:.e sî~t mai .. Determinarea punctului de funcţionare in instalajie a unei pompe centrifuge.\R. cre~te şi viteza ·. '. Din diagramă se observă că debitul corespunzător punctului . 2. se analizează situaţia unei instalaţii.în.\CTF.nar~ :'(3 se găseşte la intersecţia. I~-j 10J J fi? Q(m'/II) v=~-.7. ~1 m acest caz.2 (2. răminlnd totuşi mal mic decît 01 + O~: ce~t lu~ru este A explicabil.măsura creştem debitului. care. Pentru exemplificare. it Q(m'/h) aa. în aceeaşi diagramă se trasează curba caracteristică a instalaţiei.\RE.. .: la capătul condurtci <1.ştIgn! de debit se reduce simţitor. pentru diverse tnălţimi de pompare.rq:tinarea punctului de funcţionare a pompei în instalaţie..pentr~q.centrifuge şi al uneiacupistoncare~ebitea~ă In ~ceeaşi Instalaţie. debitul rezultat Q3 este mal mic decit suma debitelor QI ŞI Q<!: . H (m) Q-H r-r-r- Q(m'lll} Fig. Din diagramă se observă că înălţimea totală de pompare se compune din suma înălţimii geometrice Hg. .. debitează într-o conductă comună.'1 _ ZI + Z2 +P2 - il + rh.\II'ELOR tx I:-':ST. precum ~i din presiunea necesară învingerii rezistenţelor hidraulice ale instalaţiei: H = in carr: -1 :.e·deplasare a Ilchidului ŞI ImplICIt. Pentru a reprezenta Intr-o diagramă comună curbele caracteristice ale celor două pompe. se trasează curba variaţiei rezistellţelorhidra~lice ale instalaţiei în funcţie de -debit. ·curba C dI~ dla~rama. 1 şi 2. cu secţiuni . curbei 7 -+ 2 ~u c~racte. teoretl(. p~mpe . H = + =2+ pz-: + 2~~~~(AI~I + z ~I)+ _z~~:( i 1: 1.t'3 reprezintă punctul de funcţionare în instal2:ţie al celor două.de pe curbe rezultantă este mai. Curba 2 reprezintă caracteristica Q-H a pompel centrl~uge. se convine ca ŞIpentru pompa cu piston.= 2g ZI .7.':2(A".\ C.e~a~iins~al~ţ!e.r~elal uI?-el pompa.10) în diaU'rama din fig. Din formula (2.. ~2)·(l. Determinarea punctului de fifncţlartare1n instalaţiE.'+~I'+~2+ d PI .\L. variabilă în funcţie de debit.\L\TII DETER)!JSARE.. mon'tate in paralel. U/lO.' . 'denumită ·. pompe m~ntate tn paralel. Punctul de intersecţie .ob~rvă că presiunea necesară deplasării lichidului in conductă variază proporţional cu pătratul debitului. La instalaţiile.e~. presiunea la capătul conducu-i de refulare : suma pierderilor de sarcină datorate rczistenţelor hidraulice din conducta de aspiraţie. 2.ll) " . .înălţi~ea. iar. Â2d l2 l deci . p<l. Fig. şi a înălţimii dinamice H4. Punctul de intersecţie x reprezintă punctul de funcţionare al pompei. Procedeul este următorul: intr-o diagramă.t:TiLIZ.

Prin urmare. .. dar s concluzll. Intcrsecţ ia c..Dupăstabilirea acestora. 6. fiecare pomp~ va funcţiona de fapt la un debit sporit.. etc. rezultă că nu există limite precise de utilizare a diferitelor construcţii de pompe.g este reprezenta!ă int:-o di. posibilităţile de reglare a caracteristicilor.le se vor refen 10 mod. Diagrama punctului de functionare in instalaţie a două pompe.llle de lucruăle instalaţiei. înăltimca de PUll1p~l~e este ma-imare decît HI şi decît H2• dar mai mică decit suma aces' H3 tora. După cum se observă din diagramă. Este ~e la ~inei~ţ:les că îna!nt.rezistenţa conductelor şi arrnăturilor..8. 2.9. Pompele centrifuge se folosescîn zona debitelor şi presiunilor mijlocii.~L. Intr-o instalaţie hidraulică... pentru noile condiţii de pre- ~M: - . . de ordinul 4 000-5000 m3/h şi înălţimi de pompare mici. este necesar să se verifice următoarele elemente: .il!. ' Pentru alegerea pompei.agramă c~racteristica unei instalaţii deservite de două pompe centrifuge identice. F. temperatura de fu.. trebuie considerate criteriile cu caracter general şi anume: siguranţa în funcţionare. de aceea dotarea instalaţiei cu tipul de pompă adecvat este de Importanţă capitală pentru o funcţionare corectă. ' •• Din cele expuse mai sus.e. pînă la 150 m3/h 'şi presiuni de refulare ridicate. . Dacă in reţea ar debita numai pompa 7. alura curbei pompei. centrifuge identice." PO~f>n()R is iSSTALAŢII ACORD.supraîncărcarea motoarelor de antrenare (sporul suplimentar de putere necesară).caracten~b~a reţelei ar fi XI' respectiv Xa.se. Pompele centrifuge cu rotor diagonal se folosesc pentru debite mari. natura lichidului (compoziţia chimică.2. dl· i)<-~J. In fig.\ŢIEI 77 In anumite situaţii.2. montate in serie.. Intersecţia aceste. Aceşti parametri determină alegerea tipului de pompă adecvat '. Fig. 2.. se remarca faptul ca debitul Q3 este mal mare decît QI sau Qz.i acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei Fig.. '.:. t.ii cu C curba 1 + 2 reprezintă punctul de funcţionare . De asemenea. centrifuge •diferite. Astfel pompele volumice cu piston şi cu angrenaje se recomandă a fi utilizate pentru debite mici şi mijlocii.a de a monta două pompe IdentIc. In acest caz. pentru.>0mpe. 2. caruta II corespunde o putere absorbită mal mare.\RE.t1 ~.. H(m) l'i(m) in diagrama Q-. s~u .9 este prezentată diagrama de funcţionare a două pompe centrifuge. respectiv posibilităţile de procurare a pieselor de schimb. se iau in considerare criteriile cu caracter specific" şi 'ânunie: sdomeniul de utilizare 'recomandat' de constructorul pompei.H se trasează curbele pornpelor 1 şi 2 precum şi car. montate in serie.' cărora le corespund debitele Ql =: Qz· Pr10 adunarea ordonatelor celo: două curbe se determină şi se trasează curba rezultantă 7 +.numai po?Ipa ~.ia cu cara~teristica reţelei Care !oc in pu~ctul~3' căruia il corespunde ?ebltul Q3' D10 diagramă. pînă la 80 000. : .ackristica C a instalaţiei. Fllndidenhce.ncţl0nare. 2. proiectantul instalaţiei trebuie să aibă in vedere cîteva criterii care pot fi grupate in două categorii principale: criteriigenerale şi criteriis~cifice. .'1":lr~:n _f . punctul de.HI..'16 UTILIZARE. ~. 7 ŞI 2.:.noua situaţie. .funcţionare rezultat din intersecţia cu . ·100-150 bar.i~.diagrama de ~U!?cţlOnaree va intocmi după acelaşi principiu. ' montate în serie. rezolvarea constă În montarea a două pompe "În serie". .rezistenţa pompelor la presiunea totală: pentru aceasta este necesar să se obţină avizul fabricii constructoare. 2. . conţinutul de s~peiîsi'i.~. t~ fig. influenţa debitului (uniform sau pulsatoriu) etc.aracter~~~ic. Apoi se trasează curba rezultantă 1 + 2 determinată pril>ladunarea ordon~telor curbelor I şi 2 . in cazul cînd se intîlnesc astfel de situaţii. În sit~aţiile Îl1 care nI! există po. pompa reprezintă elementul motor a~ acesteia. situaţia pompei din punctul de vedere al tipizării. calculul economic. c~beIecaracteristice' ale celor două pompe. Pompele axiale se folosesc pentru satisfacerea domeniilor de debite foarte mari. .\ CURilEUJR CARACTERISTICE Cl' CERI"TELE IXSTAL. curbele caracteristice raportate la greutatea specif~că a lichidului ce urmează a fi vehiculat.. fiecare pompă. respectiv pentru debite maxime de 500-600 m3Jh şi înălţimi de refulare pînă la 200250 metri coloană de lichid. viscozitatea. . curbele se suprapun. . separat.de alegerea ~ompel. .~~t·j"'.. avînd caracteristici diferite. Debitul şi înălţimea de refulare a pompei trebuie să satisfacă valoril~ maxime ale debitului şi înălţimii de pompare cerute de consumator. montate în serie.100 000 m3/h şi înălţimi de pompare reduse. într-o instalaţie existentă se iveşte necesitatea de a pompa lichide la o presiune superioară faţă de cea prevăzută initial.~ebuie determinate cit mal precis posibil caracteristicile generale ŞI condlţ. debitul Q:l este mai mare decît debitul () sau decît Q" dar mai mic decît suma lor.:(. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie' a două J. 20-25 metri coloană de lichid.· 'înfia": mabilitatea). astfel că in realit~te .sibilitate.15metri coloană de lichid.tr~sează. După stabilirea tipului pompei şi a caracteristicilor acesteia. prin urmare alegerea tipului celui mai potrivit pentru instalaţia respectivă depinde de competenta şi experienţa proiectantului acesteia. "In :~!agraIP:ă. Alegerea pompei ..\'3 al instalaţiei In noua situaţie.

numărul de pompe dintr-o instalaţie. pompe centrifuge d es ti tă a fi utilizată intr-o instalaţie cu variaţii nnpor... La alegerea pompei va trebui să se ţină seama de alura curbei acesteia.tual..«PARE.reală âcohdiţiilor 'de funcţionare şi a caraCteristidlor pe care -rtrebuie să Ieaslgure. deservite fiecare de o pompă corespunzătoare. dar care prezintă po~rbilităţi d~ 'detectare mai numeroase.cilati. Această. a4~ţ~~ se do~" vedese nejustificate. msuşirea ŞI u 1 izarea corectă a noţiunilor privind parametrii funcţional! al p.. . condiţiile de lucru ale instalaţie! şi parametrii funcţionali-constru~tIVl Pdm~el. Alegerea pompei in funcţie de:. Rezultă deci că. tendinţa beneficiarilor este: de a indica valori pentru debit şi înălţime'de pomI!are maipla# decît cele efectiv necesare.neeconomică a obiectivului exploatat. 'Il =/(Q) şi"1j =/(H). faţă de altele cu randament superior..'t~hniţ:ji.e~. tivă ~ste otrivită numai pentru instalaţii in 'care pr~s. H= /(Q) este pla.l". în cele .:.ce urmează se prezintă modul de determinare a acestora din schema de prmcipiu a unei instalaţii hidraulice.. oprirea acesteia pc perioada în care pompa este scoasă din funcţiune poate conduce la crearea unor pagube ce depăşesc cu mult valoarea pompei respective. ţinînd seama decarăcternl instalaţie! deservitc. 1·· p. i. alura curbei.' CURBELOR CARACTERISTICE Cl' CERI:-OŢI>LEl:-os'nUŢIEI 79 Alegerea pompci din punct de vedere economic trebuie făcută cu multă atenţie.pompă: d:~ pentru uşurinţa înţelegerii.. ~ Fig.alura c. I~st~cIţu..\ PO:. schema este valabilă pentru orica:c alt tip de.:. '. fuaă care aspiră lichid de la un nivel inferior şl-I refuleaza la un nnelsupenor. În unde situaţii.:mondiale.Jţ~it. mare de pompe.a<.. .. o.. Pentru variaţii mari ale înălţimii de pompare._.ctr.'.1l~_'~'l. . 2. i a diminua .• .•.). . u i.. Pen~ru.\C.'i:" l':cr. ' . deci pomp~ In. j ~-iL--==----' Fig... Înt> principiu.2..Parametrii' Cuncţion'ali ai po~pelor . scopul de' a obţine o exploata re avantajoasă din punct de vedere 'economic.. In general.10. care se determină prin tmpărţireatcurbe! caracteristice a inst'alaţiei multe porţiuni. n cazul unor v~rla 11 ~ar ~ ăltimii H variază sensibil şi randamentul (curba punctata). ~::~:~ă t .· •• '. Astfel pentru o instalaţie la care debitul variază în mod substanţial. la care corespund variaţii neînsemnate ale debitului. Astfel.. dar care oferă o mai mare sigurantă în functionare. fiind de cea mai mare importanţa pentru viitoarea exploatate . se va al!'gl' pomp.. definirea . devine necesară utilizarea unui număr mai. inst... deci o utilizare. se va alege o pompă cu curbă cît mai plată (cazul pompelor de alimentare a cazanelor de abur). in:m~( ° In diaaramă au fost trasate curbele H =/(Q)..paramet~\lpr.. " I ~ ••• :.. ma a 'rante ak debltulUl.ompelor.de. ".. l l.:~a în limit~ reduse. . Schema funcţională . cu. de spălare a filtrelor etc.m._ •. Du ii cum ~e observă. poate fi evitată numai prin determinarea cttmai .' . ... .lune~ nece.!. situaţie.tă a~ppe~+tRare~ dC:l. -')." )fA.118 ~TILlZARE.. .".:." . care trebuie . chiar dacă costul ei iniţial este mai ridicat.există ' tendinţa ..~11f'i' •. In cazul unor variaţii importante de debit. se va alege o pompă a' cărei' curbă H = f(Q) are o alură căzătoare (cazul pompelor de ape menajere.s~u?n. ~ul. Evident că pentru o pompă cu tiu'l) tit.IPELOR I~ 1:-i5TALAŢII .~. .alaţia. i:: .• . in scopui6bţin~rii.lc~«: ŞI.. pentru o funcţionare continuă.1.• .. caz în care se acoperă variaţiile de debit prin reglarea vanei de pe conducta de refulare.'L' redus (pompă de intervenţie).. care trebuie să Se acorde cu cerinţele instalaţiei.tă Ji pri~ urmare unor vaJatii importante" ale debitului ~e core~putnd variaţii ne!~seţ~~tnatei~: tnăltimii depompare şi ale randamentulul.c r:\re.. tT ~.! h fi" 2 tu este prezentată diagrama curbelor caractenstl~e .e. atunci se produce o nsipăde energie continuă. ~ .~l~ unei D·. între c~racterist.s.cheltuieli de întreţinere. _.: PO!llPCi. raţionamentul se va referi la o pompa centrifugă..:~d~~~Ş~J~xploaţat:e. 2.analizată cu atenţie la aza e egere a pompei.În fier 2. personal etc . problema randament ului devin" mult mai puţin importantă. .l. există o dependenţă directă. reparaţii. .~~. oferă valori maxime ale randamentului.t . ". .uuLţiuna. uIl!>~. . .urbei. se preferă utilizarea unor pumpL' ni randament inferior.. deoarece. dar presiunea rămîne aproximativ constantă.. Această soluţie este avantajoasă deoarece instalaţia va funcţiona cu un randament superior faţă de cel realizat de o singură pompă.11 este arătată o astfel de schemă cu ajutorul căreia se pot defI~1 O' S· t·pompăcentnparametrii ce servesc la alegerea pompelor: c~ema repre~m a o " . pentru fiecare situaţie separat. . '.~.:a instalaţici vpentru.

2. sau PR-P~+ y . In practică. 2. r~lative la suprafaţa lichidului din_r.. H•••+k'A+ . Qmm In practică este de dorit obţinerea unui debit cît mai uniform.. respectiv de refulare.. în funcţie de tipul constructiv al acesteia.Rl:>TEI.. . Această noţiune reprezintă creşterea de energie hidraulică. Algebric se poate scrie expresia PR vi -+-= y 2g H .:i. la trecerea acestuia prin pompă. y fiind greutatea specifică a lichid ului. în~lţi~ea tottlţa-. Unităţile de măsură pentru debit sînt: [m3fh]. . . . 267 .8 = Qm. PI şi P2 presiunile . [Ils]. ţ t ică Reiaţia dintre înălţimea totală de pompare H ŞI înălţimea manome r totală Hma..'f. respectiv de refulare a pompei.' -. z distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei şi faţa flanşei de refulare' P. parametrii funcţienali ai pompei pot fi definiţi astfel: -. .\ şi unităţile [kg/h] şi [t/hJ.. .Şi}leetanşeităţi.P.\L.pomp~ în un!tatea de timp...\CORDARE..•... 2.de pompare necesară a fi realizată de o pompă poate fi determinată cu re a la .R +'II.~[m3/s].2. pe cind la pompa cu mişcare alternativă lichidul este debitat în regim pulsatoriu.\ CURBELOR C..i ălţimemanometrului. pompa al cărei organ de lucru are o mişcare de rotaţie continuă prezintă un grad mai scăzut de neuniformitate a debitului. .\R. . .de i..'?·'l .15) . Hg. care este determinat de elementele constructive ale .zeryorul~fenor. v.\TlI . H. + Iz.12) 1 .[l/minJ. In literatura . .~ şi .4+z~HgA+HR+Z+h'A+I"R+ ·i· q_.. . Debitul pompat Q.'n vitezele lichidului la intrarea În flanşa de aspiraţie. .~ distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei si suprafata lichidului din rezervorul inff'r..\L.r.\CTFRl'. a masei de un kilogram de lichid. H.y. Vjiv. H distanţa dintre faţa flanşoi de refulare a pompoi .PI +H. zele de intrare ŞI Ieşire sînt egale. d eCI fac t oru 1 iIR -2g VA devine nul. .11 şi a notaţiilor indicate... " _ Dacă diametrul de intrare al pompei este egal cu cel de r~fular~.\TIEI 81 Xotaţiile folosite sînt următoarele: Q reprezintă debirul grupei.{+ j i.2.\ PO~IPELOR 1:<01 I:<olST.: PA+ v~ +Hn . . .aspiraţie şi refulare. distanţa geodetică Între nivolu] lichidului din rezervorul inferior şi nivelul lichidului din rezcrvorul superior.'.1: H = PR .. este următoarea: H 6 Alegerea pompelor m. 2 Dar PR-PA+V'R-VA+Z=H y 2g din din fig. .y .. .: + PR + vi +~ = v "". 0.A +H +z = H R .. .E I:>ST.14) Se adună cele două expresii şi se adaugă la. lnăiţimea de pompa.PZ~Pl .'~ - V1 +z. . y '. H 1. respectiv la ieşirea din flanşa de refulare.~.. 2. Prin urmare.1 pz .2g Y 20' b + .de specialitate se distinge un "debit teoretic". lZrn+ pz +z{j i. Astfel.x . Debitul unei pompe se caracterizează printr-un anumit grad de uniformitate.17~ c. reprezintă suma pierderilor de sarcină de-a lungul traseu U1 c~~ductclor de . .12) 2g =-1000 H :m:. Relaţia dintre' debitul volumle Q şi debitul gravimettic Geste Q= E."fT.n :.16) • .~(:i~~elegeaportul dintre diferenţa debiter lor instantanee maxime şi minime şi debitul mediu. . .11.. (2. Uneori SI' utilizeaz. noţll!-nea. fiecare cota z PI '-1 .~şi Pn presiunile relative măsurate la nivelul flanşei de aspiraţie..1. ..Qmi z.80 UTlLIZ.-:--r-' "'A şi h'R=" ~'pi~derile de sarcină in conducta de aspiraţie. Prin grad de neuniformitate s. Debitul pompei este cantitatea de lichid pe care o vehiculează (o transportă) . . 2g. .. • . exprimată în metri coloană de lichid.n + P2 . - (2. atunci vite .'. »<r ' Conform schemei din fig. 1. e iilor manometrică totală" deoarece aceasta se stabileşte prin citirea lI~d}c. înlocuind expresiile de m~i sus. (2.turaţia acesteia.. (2. (2. ŞI' H It + h = /.\RE. 2.pompei şi de .. care ia în conSiderare pi~r~erilepdn interstiţii .~ e" . (2.i suprafaţa \ichidului din rczervorul superior... "debit real".TIC[ lT CF. se obişnuieşte să se f~loseasca.1. şi un. respectiv cel supenor . .

azu e I <tril Intr-~lI n:ze~\'or aflat . pentru a avea o continuitate a coloanei de lichid Între nivelul de aspiraţie şi cel de refulare.\ POlIPELOR tx IXST..12.ax~ cadranului se glseşte deasupra axului prizei. =. deci şi H. = }alm ': '6. ± Iim' în care Itm se consideră şi 2.•. sau Înălţimea de refulare = Pm•• ± yltm este HR \ (2.\L.. cu ocazia alegerii pompelor.. se consideră din nou fig. Dar valoarea lui PA nu poate fi mai mică decît presiunea de vaporizare a lichid ului P<.!. lichidul începe să se evapore şi atunci în pompă are loc un fenomen nedorit. se obţine j ~.!. = H..82 l:TlLIZ. -înălţime de aspiraţie vacuumetrică..-. cazul aspl:aţ~el unui lIch~d af~at sub vid. pentru poziţia inferioară a manometrului. 2. negativ.I ~e c. precum şi a dcmentelor legate de ea..aspiraţle.II adică p en t ru .H ~n "are H.23) Fig. cunoscut sub numele de "cavitaţie".ază direct iZ. este definită de un fenomen ce poate a vea loc În timpul funcţionării pompei şi care este determinat de transformarea în vapori a Iichidului din conducta de aspiraţie. Inălţimca de aspiraţie a pompci. ' ".\RE. .\REA CURDELOR CARACTERISTICE cu CERI:>:ŢELJ: I:>:~T.ilui putind 1: realizată numai în acest mod (prin Împingere).16) este va. 2. sau Intr-un rezervor în care p" = i> iar viteza Iichidului LI rcşrrea <1111 conducta de refulare are valoarea ::'~tul1ci N".ţii de pompe şi beneficiari. în cazul atingerii acestei valori. creşte pe măsură ce PA scade.21) = Pma.2./ " = P2 . Cavitaţia.(A..i~~ll".. Dac.2. atunci Pl = P. în relaţiile curente dintre fabrican. atunci cîn~ .d şi a pierderilor de sarcină în conducta de aspiraţie 'h. fl~nş~. HA suma tn~ţimii geodetîce H.1 + II. este mai mare decît presiunea PA existentă în flanşa de aspiraţie a pompei. noţiunea de "fnălţime de 'aspiraţiev sedefineşteconform următoarelor expresii: . Y + 1. poziti~'.îlllpill~".. +H• ...m _ '. Din această relaţie se observă că H. 1t'g-a ura este p 111~1 cu aer. Aplicînd ecuaţia lui Bernoulli Între nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa flanşei de aspiraţie a pompei. aşa cum se arată În fig.~rezcrvorul d~ asp~raţie ~e ~ă~eşte la o presiune inferioară presiunii atrno~fer:ce. la temperatura la care are loc pomparea.• + le. •• + H" gA (2. dat fiind că forţele de coeziune moleculară a lichidelor sînt mult mai reduse în comparaţie cu cele ale solidelor.~'c '·'iI.Inălţinu. În schimb lichidul poate fi . tură .i. Hg .22) (2. Această noţiune.\TIEI 83 Relaţia (2.. utilizată frecvent În limbajul curent din domeniul exploatării pompelor. ':. atunci presiunea Indicata de el este chiar presiunea de refulare ~ pomper. (lc-f'l. iar riza de masura se găseşte pla~ată m mod obişnuit în flanşa de refulare.1)i Dacă rezcrvoru! de aspiraţie este deschis.yHr) ..: H.labilă pentru schema din fl'a 2 . trebuie mai întîi ca lichidul să ajungă de la nivelul inferior. Acest lucru este posibil numai în cazul în care presiunea Pl' care apasă asupra suprafeţei lichidului din rezervorul de aspiraţie. pînă la ax~ pompei. Racordarea rnanometrulut la flanşa de refulare . Dacă nÎanometrul ~ ~nşurub~. + -c 1 2 g 2g • (2.. Je aspiratie". 1 d bită .. deoarece.1.. a cărui greutate poate fi neglijată.3. .y 2g II. H . la nivelul de intrare în pompă..4. • o' ca .iteşte pe cadranul vacuummetrului. It. H••eHgA reprezintă înălţimea geodetică. în scopul clarificării noţiunii de . sau Pl _ P.. exprimată în metrict>loanldelichid..!.'iC. neluind In •considerare l'pOZIţIa acestuia fată de priză deoarece con d uc t a "a d e .înălţime de aspiraţie geodetică. -In acest.''· indicaţia vacuiiimetruluifiiontat înflanşa de aspiraţiea pompei. c" + Il +_· 2" r Pl = A'in' atunci (J 19) -. =..\L. . Dac~ racordarea se face printr-o reducţie..Inălţime de . . 2. în care se observă că. H.~ + t~ +'. + c2 2g • (2.11. Î11metrî coloană de lichid. reprezrntă valoarea vidului exprimată în metri coloana' d a'p"v Iar e a. de la nivelullichidului din rezervorul inferior.20) :res~unea de refulare a..pompei este indicată de mano~etr~.1. aceştia din urmă nun frecvent întrebarea: "de la ce adîncime poate să tragă pompa"? Această intrebare este incorectă deoarece .• . 2. -. astfel ca axul cadranului să fie la nivelul p~el. • Pr~~iunc'a de aspiratie P. atunci presiunea de refulare va fi dată de 'relaţiâ ' ' p.12. a pompei.Ia presiunea P2' Dacă refularea are loc I~tr-un ~a~al a~lat 1~1 ~t'r liber..''(t' .trăgînd" de Ull Iiciud el se va rupe. sens. H'A.\ŢII '\CORD.

este Pentru ~~!!Impa NPsH. Ca urmare în masa de lichid se produc şocuri hidraulice locale şi suprapresiuni ce pot atinge valori impresionante. :111. .!l vaporizarea Iichidului. .~paei~n a~..la intrarea Jn pompă. d I .a le. ca:e trebUie."~r:d:r~~I~i~ar::ică a presiunii interioare. ISSTAL\ŢIEI 85 e~~ . curba .mecanică şichimică -conduc in ~in~ la disţrugerea rapidă a yieselor pompei ce func.-1 Procesul de apariţie a cavitaţiei in cazul pompelor are loc astfel: in anumite condiţii (inălţime de aspiraţie mare.lgăW'i.'.. este "înălţimea energetică netă la aspiraţie" simbolizată cu termenul NPSH." m ă la condiţiile instalaţle\llln~t~nt~~~~~t î~e aka ~~nei .f. corespunzătoare presiunii de vaporizar. al d termină de către uzinele constructoare e pa .. scăderea. valori reduse. !!. Cavitaţia se manifestă în exterior printr-o funcţionare defectuoasă a pompei. debit pulsatoriu.\REA CIJRBEI.. exprimată in metri [m]. •. creşteri bruşte ale puterii absorbite etc. rezultă că'termen~1 N~SH o ::.Ct." tă absolută la aspiraţie. (pentru ins. La pătrundr-ron acestora în zone cu prr-siun i mai ridicate. :V diagrama caracteristică ~ p~mdel. presiune atmosferică redusă la altitudini mari).de cav~ţaţie..1 în literatura tehnică de specia~it~te.\R. C . D • a arătat an teri enor pe ntru l'a ""l existr.io.~l exterioară la aspiraţie. cavitaţie. are aspiraţie a podmpel mişcarea a bsol~tă permanentă. traseu dirnen. sionat incorect). Iar v oarea sa se e .\CTERISTICE cu CERISŢEI. atmosferic.~Oţ. {'rer. denumire care este generalizată astăzi în limbajul tehnic mondial din domeniul pompelor. are luc un lenomen de "implozie" insoţit de condensarea vaporilor con ţinuţi in bulele de aer.peratura de f~~cţionare. NPSH ' şi NPSH Ibfl deosebite două feluri de noţ~utI?-i d SH ~ ~~~clusiv P d'~«tipul şi cons~':~~ţia N PSH este o caractens ica epen e d.t+ ~ _ P. caracteristice care evidenţia~ă f~nomenul.talaţle ŞI pentruulp?mK~PH se scrie ecuaţia lui Pentru determinarea parametr UI tlIIP.14 s~nt !lustrate grafic :ele două valori ale parametrului S PSH. În acest scop. .t'r ac~astă resiune absolută şi preperatura de funcţionare. prin zgomote puternice şi vibraţii caracteristice. .o contin uitat" 'd'cunrr-rii .l .. p. creşterea viscozităţii lichidului pompat. nipe !I'C..-zervoru e aspIra.. Cauzele principale care potdetermina apariţia cavitaţiei sint următoarele: creşterea înălţimii geometrice ae~ aspiraţie.JUne mal. N PSH prin aceea că el se referă numai N PSH.. .rezerva . ... De .24) plus • In care"'~+-2. temperatura lichidului ridicată. Aceste iniţiale reprezintă prescurtarea din limba engleză a definiţiei: "Net Positive Suction Head".' . rez.1.a rezultat că inceputul cavitaţiei este precedat de o creştere a randament ului pompei şi a înălţimii de pompare. . Totodată.. de ordinul sutelor sau chiar miilor de atmosfere. Practic la proiectarea instalaţiilor hIdra: necesar ca N. creşterea rezistenţelor hidraulice în conducta de aspiraţie (număr mare de armături.statică dinamică . 2g O( (2. fl şei e ~SPtiraţIAŞI}~po~npă Bernoulli între nivelul lichidului din rezer\"orul dd .a lichidului respectiv. ea este acceptată sub această formă şi în ţara noastră şi este utilizată din ce În ce mai mult in relaţiile dintre beneficiari şi fabricanţii de pompe." "fie' mai mare cu cel puţin 0. d P t 1 VPSH adică siunea de vaporizare este reprezentata tocmai e parame ru • .supraqrCl:. ' ~ .şi cscobituri.. Prin urmare.. '( g PA t1 reprezintă presiunea abso'lută" totală . suprafaţa unei piese care a funcţionat in regim de cavitaţie se prezlntă cu m\Uţf. exprimată în metri [m}: presiunea de vaporizare a lichid~l~i la tem. Se produce astfe:! !uL. ss. deoarece prin alegerea judicioasă a acesteia se pot obţine regimuri de exploatare optime din punct de vedere economic.2. prin degajarea unor bule de aer care creează goluri (cavităţi) in masa de lichid. fisuri.\CORD..5 metri ulice se are 111 ca "PS·H'"dl6l' sa decîtI~Yf~~~~t3 şi 2. 1. cunoaşterea caracteristicii de cavitaţie a pompei devine necesară.de: ca\ It.' • .:ra zonei de cavitatie. de loc trecerea c a c . '. licţlid~l t. DIferenţa dI. în unele zone.' ţ' . In cadrul capitolului 1 s-a arătat că unul din parametrii funcţionali. .e ~ 1 . suprafeţele pieselor pompei sînt SUpuse unor solicitări puternice care creează deformaţii ale materialului.zăIn regim de n.~~eon:"de ddiniţi~ a cărei valoare se măsoară !n metn.5. Din acest motiv. J. aspiraţia lichidului din rezervoa~e aflate sub regim de' depreslune : creşterea' temperaturii Iichidului pompat. presiunii atmosferice la altitudini superi~are. pompei. . ac:~strl.aceea trebuie . _ •. " . " 1"1 din [lansa de aspiratie a 1 d . ..ţ. deoarece turaţia de antrenare a acestora este mult superioară în comparaţie cu cea a altor tipuri de pompe. ÎI?-s.: Din numeroasele cercetări ~xperimentări efectuate în scopul determinării cauzelor cavitaţiei şi lămuririi fenomenului. NŞPSH este reprezentată în de • "" capIit olul 1..I&P se dC?~ e~.84 lrTILIZAREA PO)lPELOR tx I!\STALATl! . tie ''-l fie superIoara prl'sllIn .. Cazurile de funcţionare În regim de cavitaţie sînt mult mai numeroase la pompele centrifuge. . 1 onsiderind că în planu l e 111 rare . 2.. t a po. este întîlnită .1 . In afară de efectele datorate acţiunilor mecanice. upa cum s~a . Astfel.tandun e pro t.npei. creşterea turaţiei pompei . sa fIe ~uP. variaţie a parametru lUI . d b A a după cum s-a arătat la pe cale experimentală. limită e unc ionare a p . vedere > ~iv dl.ntre . desprinderi de particule.e. în pompă o ..OR C. presiunea lichidului din conducta de aspiraţie şi din interiorul pompei poate atinge. caracteristici pompelor. n::.a.ub forma următoarelor simboluri ŞI semnificaţii: . Caracteristica N PSH. '. la mişcarea relativă permanentă. de as irarie este necesar ca presiunea In cv!uanl'l Ul' lichid III COllUU.. Rezultatele combinate ale acestor acţiuni . ' hidrodi amică Din formulă. .. materialul este supus şi unei coroziuni intense. t~ne~t: factoJ care impune condiţia paramedtrulfui NţPSH. H. in zonele in care se produc şocurile respective. deoarece aerul dizolvat în lichid are un conţinut mai mare de oxigen decit aerul.rel}lIlC ~~!r~se r~si~~~ ~~r~'aporizare la temsiune absolută. SPSH = P.

.t .i la intrarea !~1pimpă.. şi i.1 - (W3. tra. trebuie micşorată .l + lz'J' .261 -'-.: -..27).par~ineţrului.. 2..~ ·d$.i devine negativ.4 = HA' t'~ - P'I _ (Po - - H) . . ~ < Ci :t: 'f' .y "'.-(..l1 _ distanţa pe verticală dintre axul rotorului şi punctul AI.. viteza periferică a unei particule de lichid în punctul 111 . pentru temperaturi superioare. pierderile de sarcină din secţiunea de intrare în pompă.". . _ .t + 11. CIlr~ CIll.!·.. ~._~ "C 1.0 ~. . .j) .. iar pentru temperaturi mai mari decît t2• Hg.1-..\I ' (2. pentru a satisface condiţia NPSHdl611 ~ NPSH.1 tnălţimea de aspiraţie H..+h 2 2g "( 2t: y g r"-:II sau. sen11"!Î fie:1 ~ ~!l" J. 1\:PSH.. .'PHSdN li ..28).eel .'.r 2g /IiI - w~ - + +' /1.14) ŞI se sene ecuaţIa lui Bernoulli tnrte 'axa flanşei de' aspîraţe şi acest" punct 'r 'PA+W~-'-te~_P..::i = N P S H ') (1 Pl reprezintă presiunea atmosfcrică : ceilalţi termeni îşi păstrează i-. .\cORD. ~tjOfIlISU/ I J'U /lSdN !'1V ~"" E = . .J. ~ La temperatura '2' HgA devine nul.' + P + ss .\ CIJRBELOR C.1> = NPSHn.v PSH'"HP = l~_lJ.\1 'i '{ 2g 2g +. .26) definesc următoarele mărimi : ~ ~ o ~ ~ :.U T 2g y .: Adunînd relaţiile (2. ILoa:T(\.\·!'Sfl se rdt'r:"l numai la ill't:daţi. ' ::1'" 't reprezintă înălţimea piezomctrică absolută la intrarea în conducta de aspiraţie: H .) ~.• "11 it 'ti :." <ecllaţia ~-. 1~A de intrare tn pompă..'l"!'.'" . Astfel dacă la temperatura tI' NPSHdl. relativă. respectiv n..: = PA + + V~ j' H9.wjf-tl~+" 2g IZrA-Jlt (2.~R.. 2..W....t +PM + ZM +w1-1I!j.!h . ' • Pe~tru det~pninarea .viteza.. viteza periferică a unei particule de lichid din secţiunea.I . .25) Astfel: în care Po T.26) ttanspusă în fig.~ ~" ~j' s..\RE. în punctul M. deci pompa va trebui să funcţioneze j:u înecare în aspiraţie. Pi'.13 arată variaţia termenilor respecuvi.. rezultă că.25) cu (2.• .aharea H.arlo.i1 tl.~ ~l 1 ~l l~ .j' Relaţia (2.l aplicat p.If'+.'. se obţine este POT " PA+~ -u~ PA+ ~ +H •. 2. ordontod termenii şi ţinînd cont că H'A + II~ h. .. (2.ee ! se pr~cedeaz~ astfe~ ~ e se consideră un punct M situat pe paleta rotorului (fIg.. Z._ + El (Hu + 1Ir. ''''''i ::: ..H): ".:·~l liniei ek cun:nt pin.27) şi considerînd PI = O.\CTER1STlCEcu CER1:>ŢrLE I:>STAUŢJEl 81 (2.! ••. Dar conform expresiei (2.It 'tll· '1 viteza relativă în secţiunea de intrare în pompă.~ . pînă în punctul JI..: Termenii din expresia (2.. in care: w.p.: ~ . 1 e .4 + k . rezultă C"l .

a după unii autori este următoarea: CI = 2.p = /(Q). P d •••n i .1[ + + _.\ŢIE! 89 pacă fo. ..\'PSH.0. .64/1 .• rc In acest c~z.'. .: .30) se poate scrie » •• In fig.\1 _ Q-~~" . pe cale experimentală..re= în care tâ..P. Dacă într-o diagramă comună se trasează curbele }. .. prin modificarea presiunii din rezervorul de aspiraţie cu ajutorul unei pompe de vid.. yapo.(_.\ PO)IPELOR tx I!\ST. ' NPSH. Diagrama relaţiilor "ţ'.15 este p~!ze~.. _ •• " H " . 1fIQ1SIJ1OO38Ij(J(J 11IOO în care ~/I.2 z. 7 Pmin.p.p = tlh.respectiv . (2.Jo111 = u'j[ - UJ2f 2g A . se introduce de cavitaţie CI = IllldH..' " .nside.P.32) l .11 . teri 1 . Această situaţie este ilustrată în fig. " . Rezultatele se transcriu în diagrama caracteristică a pompei sub forma unei curbe N PSH. = 3. = . }! 2" U b + -'-'2.relaţia (2 . atunci cînd se cunosc debitul şi înălţimea de aspiraţie disponibilă a instalaţiei. altitudinea locului în care funcţionează pompa caracteristica conductai de aspiraţie etc Cea de a doua p t ti elemente 1 g t d . e e în literatura tlh e -.'it - tt:ir b 2a D 2a - /i..c = /(Q).+ Il g 1"~ - II~ rA_.) (AI + _ .\TPSH .15.1I + Z.Pc _ "y.14). lită tii este astt l . _ " . arc. Determinarea mornende incepere a cavitaţ ici.29).e ext::noare pornper: înălţimea de aspiraţie geodetică temperatura lichidului veh~culat. 2. Y măsurată cu manovacuummetrul . (2. .1 )_("'3/- Astfel.I'.~ Po:.acceleraţiilor parhculeleirde' lichid 'pe traseul de la in. ci evine o vaioars minimă ŞI• este .IQ/SzqJQtQSIJ. aşa cum s-a arătat la paragraful 1.1 0. In literatura de.e.f nu este precizată. specialitate mmarea pararnetrnlul :l/zl' sînt indicate cîteva metode pentru det _ e er reprezintă înălţimea piezometricăminimă la aspiraţie (fig.\R. tip de pompă.4.p..:.\RE. Q 1/2.:!.t/aTit de specialitate. 1 eoarec. A 1 :.33) NPSHdl.vaqaţiiJ.28) presiunea de vaporizare se o b ţine ~ P. . 2. simplificare se utilizează notatiile = Po . N PSH nec - ~"j+ 2g =. Determinarea lui NPSHn« se realizează în două moduri şi anume: în instalaţii de probă în circuit deschis.~~. . raportatâJa m secţiunea pr~siunea de . pompă.\L. .' dintre parametrii ..tll:ţiilor (2..: Il". (232) d .. uzinele constructoare determină valoarea lui .ro .mIrare de în Fig. .VPSH <'1 1) <) .U'~ . Valorile indicate în diagramă au fost stabilite pentru regimul de randament maxim al pompel. • 1 ca.. în relaţia .001' ns(I. se obţin zonele în care pompa poate funcţiona în afara regimului de cavitaţie sau în cavitaţie.ll + -. care se~ato~ţază. atu~Cl.'i1#1.02 (după Dorin Pavel).29) se observă că grupajul termenilor din partea dreaptă rr n .l" I + -V:i _ - lt'. = (P~_ .tr:ar~!l)~ ~otor pînă-la punctul M. 2.31) 1I~ . căderea dinamică.16.e POZlţl~ punctulUI . .' aran eza con me .\ŢII ACORD.Il devine Pmin' S~ăZInd din ambele parţi ale ecuaţiei (2.~ CI. • (2. sidt':laJia de funcţionare a pompei la condiţia limită de evitare P •••n .\ '1 . corespunzătoare Incepu U}'I ca~·ltaţlel.29· 1O-~' lI!.7jn).\CTERISTlCE ce CERIXŢELE I:OOST. . egal acu .88 U'TlLIZARE. e a a eba '. reprezintă . suprasarcina ~xter!o~:ă. rA-lI + ' Z M' ~ Zi O ~6T~I.. turaţie şi căderea dinamică a presiunii interioare (Q . ~ .. cu ajutorul relaţiei .29) Di? . denumit coeficientul lui Thoma. valorile ~.re pentru fiecare...iQ]:l~gfa~~ stabileşte relaţia dintre debit. CI cont de turaţia specifică II.16.'RBELOR C..Hl1mJ1 YPSH (mi Rtgl. e a e e In enoru pornper: construcţia rotorului şi rezirnul d funcţionare.oJ. 2... relaţia (2.disponibllă '.l. tului Fig. Pl j (~: i +P·~.In practică.01'11..'n IIps'! d~ Fu"cfIlJII~rt in "rIIa". .. P.) .1. V2) 2g .ilhi) . Înlocuind 'r' .. ele: errnmată teoretic.a (după = 0.r~r.ră ~ă.l.P" NPSH' dl. pe baza relaţiei. • ~ Dar valoarea N PSH nu po t fi d t '. eee a.l1 (2.. fie pentru alegerea turaţiei maxime la care poate funcţiona satisfăcător pompa.tc = /(Q) şi NPSHdl.· = '-"II. H-'J!~. pe viteză..:..D S ~ . Vl) :. prin variaţia nivelului apei din rezervorul de aspiraţie. valoarea sa se determină pe ca e e:<penmentala m standul de probă. şi Il".~ranJa mcrt pnma paranteză conţine elementele care depind numai de ~o~dlţl1l.1'. t I . . ..':i - 2 g T !. H A - pentru dl.Joll1 2g a cavi a Iei a ica NPSH ~~tntţ:u.PSH..: .\L.. în pun~tul M apare presiunea minimă. rezultă (2. interioară ~ presiunii totale.. '2g 112 A + II r' . 2. sau în instalaţii în circuit închis. Diagrama poate fi utilizată fie pentru determinarea parametrului Il"" la un debit şi o turaţie date.30) Pmi.') <) . ţinînd un coeficient cărui valoare Stepanoff). • pnn urmare..

i.'" 0. 2. '.": - -= ': . sn. .1).Jl' nun. u. din fi·~. . fi iorA II. corespunzătoare punctului de intersecţie cu diagonala. ia •. Date cuucscute : Debitul maxim al pompei.9 m/s.:"~ .1"".7 m. . deci lirA = 0.\' PSH disp ~ N PSH ne. = 1. eqrb. Q = 30 m'/h.14) hrA=ltrAlb-7- hr. Exemplul 2.n riu sau rezeraflat la presiunea atmosferică . :t .:cot de 120°. Pentru si t uaţ ia iusralaţic.. :r: • J . relaţia f!.02 10 ..:.7 1:.~. Prin urmare.. Din tabeluÎ' 2.ei dilji:1ig.ei pe. ~u punct~l.W'8er~a a~..mp Cit . iar pierderea de sar6·7" cină lin~rl va.de.. II\ST. Xivelul suprafeţei apei este inferior nivelului axuluipompei.== O.\RE.. :''-''-)~.-=.'e determină valoarea P.iiare ~i locale ÎI! c c.. H g. diametrul. Cazul aspiraţie) la ll.in. presiunea atrnosferică.Ii.. pc diagrarna B.95 ro . :.j core~!. din schemă. care intersecrează ordonata in dreptul cifrei 6. Pentru aceasta.!briL9iametruluiconductei de I. 'In fig. . care corespunde nivelului minim din bazinul de aspiraţie. Determinarea valorii ~VSPHdl.."SH.'.gimul de funcţionare este lipsit de cavitaţie atlt~ tr. t = 20°C. iar instalaţia trebuie astfel dimensionată incit 1"1 P:. iar in cazul cind acesta din urmă nu poate fi satisfăcut. . (2.. = 75 mm./alorile respective in' formula (2.de la intersecţia acestei drepte cu scara 'lungimllor de conductă. s"l~tricr pompei..." .•.• . se ridică o dreaptă paralelă Cu ordonata.' :~::.3 + 1.>:.3. Deoarece în această schemă.85) 1' 10·0. '.:j1. Fig. reprezentind o contrapresiune.. se procedează ~~tfel:. reprezintă.. Po = 1 daN/em'. a pomp. se determină pierderilor de sarcină . . Presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii. care intersectează diag-onala corespunzătoare diametrului C0nductei de fZI 75 mm. se va modifica instalaţia micşorindu-se inăiţimea pină la valoarea necesară. 1I. ~ .-I.grama.l) Exemplul 1.1: este prezent~t:l o _~chemă in care pompa aspiră apă din tr-r. este de aprcximativ 1.1<0114. se deter~ină valoarea parametrului itrA loc. 1C()f14. H.. 2. 2.P pentru diverse situaţii de pornpare.42 = 1.".n dia~ram~ rezultă că ~e. .\RE. ~rAllN. corespunzătoare tcmperaturii daN/cm".05 = -1.~ conduc~. de pe ~ diametrelor.17. = I m.18 este prezentată o Instalaţie de acest gen. Viteza .1p se face cu ajutorul re laţ iei (2.conductei. se utilizează nomograma pierderilor de sarcinâ locale 'diagrama B.2 m. ţinînd cont de ordinul de mărime al renneuilor respec tiv i. CI: CERI:\TEU..c. iar alimentarea sa se face prin "cădere". in continuare. Greutatea specifică a apei.Hdi.02 = 10 .". .~_ r UA. tchl~.85 rn. Pentru această schemă. se citeşte valoarea corespnn~~.' Îl! cde e<. 1'IPSHdl'11 rezultat se compară cu NSPHn ea cerut de pompă.::. y = I kgf!dm'. _ --'-.. Într-o astfel de instalaţie. . Dn •. Temp!'ratura mediului ambiant. care. ~. P·nn urmare.\ PSHd16•lI >!'-l Inceputul apariţiei fenomenului de ca vitaţie c~respunde deblt~lu191' und~ ~de d(. val~eşte 2O.l ii.f in fig.26). pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de nivelul minim al apei..1.90 I:nL/Z..\ ClJRBElOR CARACTERISTIC •..tduc ta di~ in con- aspiraţie.llv(")l rcpn-z in ră suma din diagrama pit'nlcriluf d(' :-.mă valori sînt egale.J.. 20+ l'II'21 2"'" mi . Cazul asţiiraţlci la nivel liber. Iiltroduci~d .\.= 6·23. -7._ .. c:orespul)~ătorjjl.. proiectantul acesteia trebuie să disp~nă d~ cur~a. ·/'.?e aspiraţie..~2 m.:. Altitudinea faţă de nivelul mării..\L\ŢIl':I 91 • Di. pentru proiectarea corecta a instalaţiei.. urmează se prezintă cî[c"u exemple de determinare a valorii .4 = 3 m. astfel ca .m. .r·.w:r . cJapete:·~tc.«l hber inferior pompeî. .un~~or sorbului . calculul valor ii XPSHdl~~ se '/a face luînd în considerare situaţia cea mai defavorabilă.din schema din fig. 'Iezi dia...J~) se poate scrie: l\' PSH'f'l1'.pentru cot :de 90°. Y.(3 -7. A = 60 rn . 1. i . înălţimea de aspiraţie geodetică.:tr.-= -0. tabelul 2.'Pentru situ~. se duce o paralelă la axa abscisei.. coturi."i de 20'(: Pc. .\ PO)IPElOR I~ I~STALATII ACORO. 1<clafo..OO t: .17. sau în limbaj uzual se spune că pompa este "înecată".0. nivelul geodetic de aspiraţie este situat deasupra axului pom· pei şi acţionează in acelaşi sens cu.5. care stabileşte lungimile de conductl ce au pierderi de sarcin~ ~echÎ'lalente cu cele produse de armăturile şi nodurile instalaţiei:. ~ se procedează identic pentru' coturile de 90° şi 120'.17.C8Z:uţ~em.4.. Diametrul nominal al conduc tei de aspiraţi e.. este .pentI. Schema Instalaţie! cu aspiraţie la nivel liber.'PSH respectiv să fie mai mare cu cel puţin 0.26) se scrie Itl.~ :'. 2. taocluI2.l' f H t" J.. tC1'7 . ceea ce corespunde unei pierderi de sarcină echivalentă cu 6 m/IOO m lineari de conductă.3 m.5 m.A.. . tabelul 2.. Lungimea tctală a conductei de aspiraţie. ducte lineare astfel: din punctul corespunzător debit ului de 30 m'jh sau 500 I/min. ....se uneşte cu o dreaptă punctul.-- ..5 metri. .." .vane.r... care o alege..P sa satisfacă Întotdeauna valoarea f. . din punctul de' intersecţie.PSH. 2. 2. I .

se observă că acestea sint aproape egale.57 .593. rezultă.9712 165 7.8064 97 0.1).3042 0.9921 il 42 43 44 45 46 47 48 49 .96~7 1\. Diametrul nominal al con: ductei de asJiiiaţie. deoarece acesta sub f~ce parte c?mponentă din pompă ŞI este luat in considerare la sta.5.1' 16) = 3.8403 92 0.2127 0. 2.7017 1.9.6093 34.240 0.0062 0.9~05 170 82 0. t = 1.8646 17•.7918 99 0.99H 0.6402 128 2.57 0.vl'SHdl''P p.0-158 0.6129 0.5 202.9993 0.9979 0. mmus.4-151 0.06-10 0. uaSicm' 1 'C kghlml 'C k~f/dm~ -c daX t" COl: k.50 0.9826 1.9717 122 2.5 .9121 36.9.0286 0.. pentru debitul de 15 m3/h şi conducta cu diametrul !ll 50 mm ~ pier?ere de sarcină de 12 m/lOO .+ "'A /0<:' .92 daN/cm2.1388 0.2438 0.1683 0.5 0.8272 230 0.Ot74 0. Aspiraţia are loc la presiunea atrnosferică.140 0. ':2..7323 112 1.5 122.1322 0.50 0."-125 0.5 0."".9861 0.0836 0. În fig.5.6850 0.9646 215 21.7124 0.1).741(.56.96.H84 0. A = l' 000 ~. pierderile hidraulice in instalaţie. cu valoarea N PSH"lrp din primul exemplu.7149 0.92 menul H .• pentru cot la !IO°.3.140 1.9999 1.8136 "24. de aceea :-'1.9998 0. 330 131.6671 124 2.5234 8.2330 0.999-1 0.9-148 0.7SiO 260 26.6372 0.630 0.0095 0.8760 190 0.9804 290 29.53 0.2787 0.8465 0.5618 0..4.59 102 1.9982 0.96 16 0.95 0.ood.0117 0.9693 180 0.5 1.0.4637 0.1898 270 0.540 0. deci se poate scrie.9632 0.995. .9934 0.9073 160 6. lt'A - astfel că relaţia de calcul Comparind valoarea obţinută. kgf/dm3.51.9990 0.9398 32.'.9852 98.11869 84 0.2550 0. sint mult mai importante.20 155 .5°C.0675 0.1765 0.9992 0..0083 0.7.4 = "'A 1/.7678 104 1.0102 0.9961 0.2751 0.. _dl •• pentru robinet cu ventil deschis complet 16 m. fMlu" pentru sorb.5 37.3463 0.9216 0.017 1. .1710 0.9847 25.0323 0.S'J7 3 0.5 O.6623 0.9889 89 0.0163 O.5 0.8942 ..1530 0.0928 0.7227 "114 0. Exemplul 3.9952 0.9274 0.2227 0. 0.899.5 44.9836 .417 0.1258 0.0881 0.9169 0. 0.95. Ca:.2666 0. tabelul 2. -~ 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 1.0210 0.7992 0.-p.4829 0.8587 0.26) cu semnul .9730 150 .0067 0..9909 115 0. Greutatea specifică.0109 0.5 179.1082 0.9737 3.0485 0.9625 28 •.680 0.'D.1561 0.210 0.7.100 0.12 (2.8703 87 0.PHdi'P Prin urmare această valoare + 0. Pl = O...9984 0.5 .50 . 1 P. Presiunea at mosfcrică corcs: punzătoarc altitudinn de 1000 m Po = 0.6.9885 90 0.936.3317 0."'hi. ~o'f'.225 0.00i7 0.1 trebuie + 13 + 1+ Pu = 10 0. hnean de conductă. .021.130 0.9659 205 19. 118 310 100.5 81.9957 0. 13 m.0185 0. • Temperatura mediului ambiant.9999 0.9970 0. Lichidul pompat: apă cu suspensii.9810 1.5243 360 190.572'1 145 -1.= 13 .4O:.9928 0.1 aspiraţiei dintr-un reUrt'or îllchis cart· se află la o presiune diferită de presi""ea atmosferică..0573 0.8 .14.9821 106 275 1.92 _ 39 40 0.4098 0.8.I!307 0.540 60. Se remarcă conform figurii.9.5Omm.4/0C = 0.Pl y + Hg.92 m.tabelul 2.2 0.7.0000 0.5 0.239 0. y = 1.038. 47.9794 116 '1.0000 1.96.5 16 17 18 19 20 21 22 24 25 26 27 "11.870 0.98. bilirea NPSH"" al pompei.0238 0. m061m 't"~ O I 2 3 i 5 6 7 8 1) 10 II 12 .54 . 1 m.t = "'A li. În exemplul 2.51 .1197 0.3931 0.8.lomJ 'C d~.9989 0.1920 0.0917 0.86 19 0.92 . -+.568 0.1-1 315 107.6882 0.9698 9.5 139.5 0.5 0. Schema instalaţiei nivelul de cu pompă aspira ţi e.9765 126 2.10 I 0.1092 0. .8.0.7 0.5 26.19 este prezentată rezer-lOr aflat sub presiune.4609 0.:. Lungimea totală a conductei de aspiraţie este 2.99-16 0.97.. datorate mai ales sorbului şi robinetului cu ventil.950 0. montată Din nomograrna pierderilor de sarcină locale lungimile de conductă echivalente: Ico_. Presiune~ de :.>5 3.56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 7.01.6000.\CORD.' recomandă ca acolo unde este posibil să se evite astfel de arrnături.! ')":.9964 0.9866 9. (din tabelul 2.' Fig.5.9.9782 120 2._ Tabelul Presiunea 1 _.' . Q = 1.9997 0.." o.9995 0.9880 23.506 108 280 0.0143 0.9673 195 0.5910 0..6793 320 11.4 - 10 Pu y (2.244 0.58•.~ ni. 0.96Q? 700.9842 100 '1.52 53 54 5.9431 0.9590 0.9969 0.38 0.' .5 a apei la t..9871 9-1 U.1939.0125 0.9917 0.6906 0.5028 O. 2.960-1 0.5..240 96 0.50 168.8004 0.2912 0..857 0.640 0.0.80U 0.OiOS 0. (diagrama B.5.empera:turade 2. -'-h.0089 0.6684 0. 110 285 0.583 0.99.5.1.5667 u.6257 0.9996 0.36.1850 0.l: IXST.960 0.3769 0.)~ de saturaţie '( a vapor ilor de apă P dal'/cm: 'Y U' c: şi 1 .58.3613 0.02.29.~0 0.5894 O.:'11.9999 0.5-100 0.9. deşi in cazul al doilea pompa este inecată.8339 93 0.9640 220 0.rellt::ltl"J.9905 12.9 0.\·(nj: r- 'Y ktj1idmJ 0.531 0. înălţimea de aspiraţie geodetică.5) Date cunoscute: Oebitul maxim al pompei. r<hlv .5447 0.9680 14.997-1 0.1460 0.9972 0.9381 0.180 0. Din diagrama pierderilor de sarcină (diagrama A .610 0.5 '93.9998 0.030-1 0.\CTERISTICE cu CERIXŢF.9893 88 0.972-1 0.50 -.0072 0.4926 0. H'A = 0.140 0.9966 0. Altitudinea instalatil'i fată de nivt-Iu l mării.9.0343 0..2031 0.18..3177 0.991/ 175 83 0.5 0.. "pecifie:! a apei (.65 m.0134 0.022-1 0.9913 10.512 0.8.. h.Q513 0.1 .017 daN/cm' = 478 m .\RI.9788 .456 O.998.9023 N.0752 0. schema unei instalaţii de pompare la care pompa aspiră dintr-un .5 0.6.9305 0.56 0.880 0.\ CtiRBELOR C.26.• Pentru determinarea termenilor necunoscuţi se procedează ca şi In cazul de la exemplul 1: .------~ .9831 0.7809 0.A devine: se introduce in UTILIZAREA PO~PELOR IN INSTALAŢII .35 valorile obţinute.17.920 0. .9932 0.460 0.9939 0.9876 22.593 0.0197 0..54U 0.5 76 77 78 79 80 81 0.65-10 0.59 0. l.ll.IISI-I 185 0.510 7..9900 86 U.9800 1.5 m3/h.5.160.9171 0.5 să satisfacă N PSH.3).5 m.5 31.\R.0793 0.0269 0.9816 70. se determină ~.528 210 0." al pompei.5 0.9260 3.\ŢI(1 93 formula = 10 (2.0432 0.53 0.690 0.0713 0. '.9.9479 87..0332 0.0363 0.9525 65..5.9348 1.9718 0.9987 0.0606 0.1028 0.54 0.007 0..9925 0.016 O.19 23.9611 34.0000 1.97-12 140 3.5 0..9759 33.9999 0.\l.3020 370 214.660 0.540 0.8920 0.8206 0.4272 0.9464 300 30. .9754 UO 2.9596 .53 91 0.9898 0.aporil~re Introducind 10 relaţia 150C este se obţine: 3.' .1370 0. = ~00. Acest lucru se explică prin faptul că. că în calculul lungimii conductei nu a fost inclus cotul de aspiraţie al pompel.13 14 1./.

NPSHalsp=. echiv ... este: PI' = 0. atunci.38) De aici rezultă că. .X!'Ir·:r 95 Presiunea de '/aporizart' a benzinei.' t" T. O pierdere. corespllnz.6 - j()..p a instalaţiei.'iT' 2!J. Y.8 ' '.. pentru rezervor situat la nivel 10 ' superior axului pompei: (2.8 ~= . ' Există situaţii in care'pre<iunea din rez('norul de aspiraţie cS'c iu!eri"" r:' prcsiunu ".--f--~ ~.rderilor ductă ŞI conducta cu dlametrul Din diagrama B. 6 m..968 daX/em'.. rezultă că proiectantul.<U .4. .:!.. p.3 m.d. se utilizeazA relaţia (2. .4 daX!cm'. are" vnloare negati'.33) m.mea de aspiraţie geodeticll.. a cărei valoare este 17 m/100 m Iinearj de con2.. Din ecuaţ . pentru lto"".'~ . -.. tabelul de sarcină (diagrama A.\CT:·::usncE ("'" (J·:RIXTl. se desprind cîteva concluzii cu 'caracter general. Temperatura mediului ambiant. .4) _ 10 _ • (2.'.cAi.Ia pomparea lichldt'lor Inflamabile.lYC.lXSTAL. Q = 10 m3jh.:lC.. a'dnd diametrul " 0. la car~ conducta de aspiraţie are o lungime foarte mare. ' Dacă rezervoru] este amplasat la un .8 - (.?neaat~~sfen~ă corespunzl1t<la!e altitudinii. "..4. Deoarece lungimea este impusă.Hg. aspiraţie.j"""J'("" (('rr!lend este o măr irne fi.i -:-i + 2· 0(5) = 26. 0.«.07 = 9. IcoM.06· (I-'l. >e observă că pierderea ele sarcin" cea mai importantă este determinat:' de lungimea şi diametrul couductet. Deci: ]VPSHdl. Dacă se alege Dn = ~~Onun.1.. Pentru calculul CIWOSCttte: minim 'din rezer'/or::l'de . . Lungimea totală a conductei de aspiraţie.'» - 10 0.!. lin + ". rezultă. se utilizeaza de exemplu .~ ~r. pentru rezervor aflat la nivel illfer!or ..'1 C .li. Dn = iO mm. aspiraţie.nivel sUp'. conform diagrarnei A. ceea ce impune utilizarea unor conducte cu traseu cît mai scurt.\I. valoare care-i serveşte la alegerea corectă a pompei. " . respunzăroa-s este.(. Dale NPSHrJ1<p ~ ia in considerare nhelul DeLitul inaxim al pompei.(2.mosfer-ice. .\ l'. f. DIa~etruI nominal al conductei de aspiraţie.4.'> = -ll.~nl astfel de instalaţie.ă. + "r.94 L"TILIZ.()n~ L f) .-'-' m.attă situaţie e~te'a:ce~a încare preslunea lasup~afaţa. ". Pres. Pe == 0. pentru determinarea valorii JVPSHţjlap.8 unei '~' conducte .. Pentru determinarea lui NPSHdi•p• se aplică relaţia \2. A = 300 In. cot la 120°.:" "vva 1" 1111 ". Din cele expuse anterior. benzină.\toare tempcraturiide Introducind valorile termenilor in formula i2.1 rezultA: of rn : lto" •••«hf.p = .Ji) se obţi:tc: O.)lIţji"p = I() 0..p este: . Relaţiile utilizate pentru calcurul lui N PSHtll.17· (Dt.37) Y Y O.• pentru claperă de rcţtuere. <thlt'." o Al-." pentru cot la 120'.4.4 + Itr.1>. adică Înecată.)_ 10 Pv y = 1". picrdcrr-n de !o'urcin. de 6 m/100 In lÎiwari de cOrldlll..t o anumită dlsta~ţă faţ{. instalaţiei este dator să determine cît mai exact posibil valoarea N PSHdl.i = '. pompa trebuie să fie plasată sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie. puţine şi diametre nominale largi (în limitele impuse de cal- . lichidriiui este chiar presiunea de vaporizare a acestuia . '. tabelul 2." de..-. = 10 . din rezervor. NPSHdhp = 10 po nrA + Pl y .i (' -:.-l n-ală : de aceea tre-buie acţÎonat a~nrra<"l{'rn('Jlt('lor instalaţn-] valoarea sa să de"/illtL poziti".cazul pompării lichidelor care se află în stare de fierbere. tab"!lll 2.1""..\ 1SHdl. unde se impune condiţia ca electropompa sa" motopompa sa '" găsească 1.5.E I XST. Atunci formula de determinare a valorii NPSHdt. soluţia utilizării 0.\ PO)[PELOR 1:0..".J .l (r.. în astfel de cazuri.p = 0. .=: 0. +(.:1:<:.rior pompei..~. Pl = I daN/cm!.(Hg.\RE.I = 3 m. __ .: "!'ţ.4. PresIUnea la suprafaţa lichidulu. . . de rezervorul de aspiraţie. t = j3eC.~" m.. asigurînd astfel de la început funcţionarea acesteia într-un regim lipsit de cavitaţi-..) P.. " ..35!..6 _ + 2·0. Pierderile echivalenrs pentru armături sint: lcC1Ul. 0. aşa cum este reprezentat punctat in fig.3fi) Lich!dul vehiculat:.: :' Prin urmare.19.. interior egal cu jQ se impuue mm.968 1 + 9. adică aspiraţia se face sub vid. fnălţ. H.H • . . l= I-'I..tr. 2.\H.!..8 kgf/<4n".75) 10 O. .:.75 fir. annături cît mai culul economic).. care trebuie respectate la instalareapompelor şi care pot fi rezumate astfel: . .\ fL"RHELlJR R C.. se poate acţiona numai asupra diametrului interior al acesteia.~ Rezulta n. pentru debitul de 10 m fh 3 flJ iO mm.Pierderile de sarcină din conducta de aspiraţie trebuie să fie cît mai reduse. loc Din diagrama pi.p la astfel de instalaţii sint: .\ i'". astfel p c. .4.1. ' Din exemplele prezentate mai sus.3i):.). . I ~ : .4.58 m.i m.1).axului pompei: . I-:. pentru c1apetă de reţinere.. lirA = 0.h..\Ititudinca faţă de nbelul mării.

96

UTlLIZ.UU:.\

PO)!PELOR

tx

IXST.\LAŢII

ACORDAREA

CURBELOR

CARACTERISTICE

cu

CERI~ŢELE

IXSTALAŢIEI

97

-: Înălţimile de. aspiraţie geodetice H'A trebuie să fie cît mai reduse. C~unle. fa,,:o~ablle ~Inţ ace~ea în. care pompa se găseşte Ia un nivel inferior nivelului rrurum al lichidului, deci este în permanenţă înecată, - Temperaturilc lichidului pompat, să fie de asemenea cit mai redus». ceea ce ar cor~spunde unor .nl~ri m,iei.alep~'l:siulliide vaporizare P., 2.2: I.~. (.J~cutatea Speciflc~ li ţ!chtdulul. Greutatea specifică a unui lichid se exprrma prin greutatea unităţii de volum a acestuia şi Se măsoara uzual în kgf!dm3 sau în kgfim3, Ea se nOkaz;t cu simbolul v. . _ ~;reutatea specifică a lichi~ului vehiculat nu influenţează debitul sau lI1<llţllIle.a pompare a pomper, deoarece nu intervine în relaţiile teoretice de care de,Emescaceşti parametr!. Ea îşi manifestă influenţa numai asupra puterii absorbite la arborele pompei În a cărei formulă apare şi termenul y: P,. = Q'''' H

=

IO~

'1:

[kWJ.

Într-adevăr, calcu~elc teoretic.e, precum .şi. ex~rienţele practice, demonstr:a~a ca, la. o tura ţ~e consţan,ta a pompe 1, înălţimea de pompare măsurata in "mejn, ,coloan';l ~eh~hld" este ,totdeauna aceeaşi, indiferent de greutatea speclflc~ a Iichidului, Cu alte: cuvinte, înălţimea de pompare pe care o poate realiza o pompă, la turaţle constantă, nu se modifică atunci cînwdse vehiculează Iichide ,cu ..greutăţi specifi~ediferite, spre exemplu, apa sau mercur. Dar indicaţiile mancmetrului se .modifică deoarece In prezent manometrele sînt etalonate in metri coloană de apă sau kgf/cm2. I?e ~cee~, este necesar. să. sţ!.coreleze aceste indicaţii în funcţie de 'natura Iichidului pompat. Acest lucru este prezentat în exemplul de mai jos: .. - O pompă vehiculează cîteva lichide avînd unriătbarele greutăţi speapă, y = 1 kgf/drri3; benzină, y = 0,8 kgf/dm3; . saramură, y = 1,4 kgf/dm3• ' .Dacă pompa realizează o înălţime totală de pompare de 32 metri coloană de l~ch~d,la un anumit debit, atunci manometrul, gradat în mCA. sau'~/cm2 va indica următoarele valori:' .. '."")". 1.' ..'. n' .' "''r',' '- pentru apă: 32 "l"~'hinCA =' 3,2 kgf/cm2; , . . - pentru benzină, 32 . 0,8 = 25,6 mCA 'P 2,56 kgf/tm2; - pentru saramuă, 32. 1,4 = 44,8 mCA = 4,48 kgf/cm2• Dacă Ia aceeaşi pompă, presiunea maximă de aspiraţie, indicată de mano\'acuu.mmvet~ulmonta~ în flanşa d~ a~piraţie a pompei, este de 0,75 kgf/cm2, ~tUI.tCl nălţ~mea maximă de aspiraţie pentru fiecare din cele' trei feluri de r lIchide va fi: ' " 2 - pentru apă, hA =' 0,75 kgf/cm = 750 crn = 75 m : 0,001 kgf/cm3 ' • 0,75 kgf/cm2 - pentru benzină, JiA = = 937cm = 9,37 m; 0,0008 kgf/cm3 2 - pentru saramură, hA = 0,75' kgf/cm = 535 cm = 5,35 m, 0,0014 kgf/cm3
t : •.

cifice :

.

In scopul evitării confuziilor, toate curbele caracteristice ale pompelor, în cataloagele firmelor furnizoare, sînt valabile pentru apă cu greutatea specifică y.~ 1 kgf/dm3.., , . ..• I"flut.:ll~a greutaţu spccince a lichidului vehiculat asupra putem absorbite la arborele pornpei se manifestă prin creşterea valorii puterii absorbite, pronortional cu creşterea greutăţii specifice. Prin urmare, pornparca unui lichid greutate specifică mare va necesita un motor de antrenare mai puternic. 2.2.1.7. Viscozitaiea licltidului, In hidraulică, lichidele incompr-sibilc şi lipsite de viscozitate sînt considerate ..ideale" sau ..perfecte". in realitate, În masa lichidelor există forţe interne de frecare Între molecule şi, de asemenea forţe de frecare între lichid şi pereţii conductelor. Aceste forţe opun rezistent.e la curgerea lichidelor, iar pentru învingerea lor este necesar un consum suplimental' de energie. Caracteristica lichidelor, Ia care odată cu apariţia mişcării iau naştere forţe de frecare, se defineşte cu noţiunea de "viscozitate". Această caracteristică a lichidelor este de ornare importanţă in tehnică, atît prin avantajele pe care le creează in cazul menţinerii filmului delubrifiant, la ungerea organelor de maşini, cît şi prin dezavantajele care însoţesc curgerea lichidelor prin orificii şi conducte. De aceea, in decursul timpului. problema viscozităţii a preocupat un mare număr de cercetători, dar pină in prezent nu a fost definitivată o teorie care să elucideze complet fenomenul. In practică, măsurarea viscozităţii se efectuează după mai multe metode, dar in principiu se consideră c~ unitate de viscozitate absolută forţa cu care acţionează reciproc două straturi de lichid, avînd fiecare o suprafaţă de 1 mi, aflate la distanţa de 1 metru, unul faţă de celălalt şi care se deplasează cu o viteză relativă de 1 mfs. Dacă acest principiu se aplică la o suprafaţă elementară dA, atunci forţa tangenţială care apare la deplasarea a două straturi situate la distanţa dyeste
prevăzute

I,

cu

dF în care :;

= lJ'-

dv

dy

·dA,

(2.39) dA, iar
1)

este gradîentul de viteză pe normala la suprafaţa

este un coeficient care depinde de natura, temperatura şi presiunea lichidului. Coeficientul 1) se numeşte "viscozitate dinamică", iar unitatea sa de măsură în sistemul internaţional SI este [m-l. kg· S-I]. In practică, in sistemul CGS, lJ măsoară în ..poise" sau mai frecvent în se "centipoise", simbolizat cu "cP". Tot aici se mai distinge şi noţiunea de ..viscozitate cinematică", notată cu v şi care este raportul dintre viscozitatea dinamică şi densitatea lichidului la temperatura şi presiunea respectivă. v =ll. [m2. S-I]
El

(2.40)
'i

In sistemul CGS, viscozitatea cinematică in ..centistokes", simbolizată cu "cSt".
7 Alegerea pornpelor c. 267

se măsoară în "stokes" sau

98

UTILlZARIlA

POllPIlLOR

Il! INSTALAŢII

ICORDARE.\

CVRllELOR

CAR.ICTERIST!CE

CI,; U;RIXlELE

IXST.\LAlIEI

99
Tabd"l2.-I

În practica industrială din ţara noastră, viscozitatea se exprimă de obicei în grade Engler, avînd simbolul °E. Gradul Engler reprezintă raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum de lichid, printr-un orificiu calibrat şi timpul de curgere a unui volum identic de apă distilată, la temperatura de 20°C. Viscozitatea cinernatică poate fi determinată din viscozitaten ('xprimat:-I în :{-::(~CE:~c:kr. «u aju.orul relaţiei
10.·
'J

TJnitMi de conver-siune
Grade EUS;<fT Secunde Redwocd I Secunde Redwood Il
l:\dlllinJtvl

a \'iscol.itâP~
Secunde Saynolt·Fuf',I·
Vi!OCozir:t[f' Cinf"!il.lric::.

Secunde Sevbottt"n·i·,·'·r~:1 !

l.r',

=

7,31 °E _

6~~1

[m2JsJ.

(2.-1.1)

O mare influenţă asupra viscozităţii o are temperatura lichidului şi anume: viscozitatea scade pe măsura creşterii temperat urii. Curbele de variaţie a viscozităţii cu temperatura, pentru diverse lichide, sînt prezentate sub formă de diagrame în diverse manuale de specialitate. Teoretic, variaţia viscozităţii în funcţie de temperatură poate fideterminatăcu. relaţia aproximativă . . .. . "
v

I.-! 1,~ 2,2 Z,R 3,0 3,-l -r._ 5.0 6,0 ;,0 8,0

27 39
.51 6.5 77 91 104 128 l.5i . 185 217

~,
j

i2
57 73 90 105 121 150
IlS)

7 8

la

It
12 15 17 20 23 ... 26 29 32 38

.,

13 15 16 17

20 22
2.5 29 32 3.5 39 46 56 7\ lI! i5,0 .53,0 60,8
68,-1

'

218 2.5.5 292 329 365

218
279 311 37.1 466 621 776 932

~n
10,0 12.0 1.5,0 20,0 25.0 30,0 40,0 50,0 70,0 100,0 150,0 200,0 250,0

=

Vo

, în care
Vo

(to + 17,78 .'. t +17,78

k ).

(2.42)

17
/i2

438 5i8
730

76,0 91,2 114.0 190,0 22S,0 30:i,0 380,0 .532,0 760,0 11-10,0 1520,1) 1900,0

este viscozitatea cinematica la temperatura lo "C şi k ~- 2.5 ... ... 3.25 este un exponent care depinde de natura Iichidului., .. , ;' ,,, Deoarece în multe ţări industriale se utilizează alte unităţi de măsură a viscozităţii, este necesar ca acestea să fie cunoscute cu denumirile respective, iar utilizarea lor trebuie să se facă numai în baza valorilor convertibile prezentate în diverse tabele. Dintre unităţile folosite iz?,mod frecvent se reţin: secunda Redwood 1 (R), secunda Redwood-Admiralty II (RA), secunda Saybolt-Univsrsal (SSC), secunda Saybolt-Furol (SF), grade Barbey (OB) şi altde. În lucrare este prezentat tabelul 2.4, care conţine valorile convertibile ale diverselor unităţi de viscozitate, . Viscozitatea lichidelor influenţează fenomenul de pompare, dar, ţinînd seama de principiul de funcţionare al pompelor, această influenţă se manifestă în mod diferit. Astfel, la pompele centrifuge şi axiale, debirul. presiunea şi randamentul scad pe măsura creşterii viscozităţii în timp ce puterea absorbită la arborele pompei creşte proporţional cu yiscozitatea. Inălţimea de pompare a pompelor centrifuge este funcţie de turaţia şi diametrul rotorului, dar pierderile prin frecarea cu discurile rotorului sînt apreciabil mai mari decît cele cauzate de mărireaturaţiei. De aceea, la vehicularea lichidelor vîscoase (cu pompe centrifuge), se preferă utilizarea unor turaţii sporite în locul unor rotoare cu diametre mari. Creşterea rezistenţelor de frecare conduce la scăderea înălţimii totale de pompare a pompei. Curbele caracteristice ale pompelor, furnizate de uzinele constructoare, se referă de regulă la pomparea apei reci aflate la temperatura mediului ambiant (15'C), astfel că pentru pompa rea unor lichide cu viscozităţi diferite este necesara recalcularea parametrilor pompei pentru lichidul în cauză. Recalcularea noilor curbe se face cu ajutorul unor coeficienti de corecţie, fJl,fQ şif~, stabiliţi pentru poziţia de randament maxim. '

h
.'/~

9U
1095 ' 1460 182.5 2.5.55

1242
1.5.53 2174 310.5 4660 6210 7760

/1/93 124 15.5 ·217 311 -'166 621 776

'UO
146 183 256 36.5

36-'0 ' 3480 ,300
9130

.5i8
730

91.3

în fig. 2.20 este prezentată diagrama variaţiei coeficienţilor respectivi, funcţie de debit şi viscozitate. '. Pentru utilizarea diagramei se procedează astfel: se fixează pe abscisă valoarea debitului Q pentru care se face recalcularea şi se ridică o verticală care intersectează într-un punct linia oblică a înălţimii de pompare corespunzătoare debit ului respectiv; din punctul de intersecţie se duce o dreaptă orizontală în sensul în care intersectează linia oblică a viscozităţii lichid ului ce urmează a fi vehiculat; din acest punct. se ridică din nou o verticală care intersectează curbele factorilor de corecţie, determinînd astfel valorile acestora. Exemplu: O pompă, avînd următoarele caracteristici valabile pentru apă: Q = 250 m3h, H = 40 m şiYj= 0,72, vehiculează un lichid avînd viscozitatea cinematică li = 160 E sau 1217 eSt şi greutatea specifică y = 0,8 kgf/dm~. Aplicînd metoda indicată mai sus din diagramă rezultă următorii factori de corecţie: I« = 0,75; fH = 0,79; I; = 0,33. Noile valori caracteristice sînt: Q. = 0,75' 250 = 187,5 m3/h; H. = 0,79 ·40 = 31,6 m; 'Ylv = 0,33 . 0,72 = 0,237. Q 'Y'H 1875·800,316 Puterea necesară va fi Pc =. V=' , = 54,47 kvV. 102 Yj. 3 600· 102·.0,237 \
0

.---

.\(()RfHREA

C\:RIlELOR

CARACTERISTICE

cu

CERIXTELE

IXSTAL\TIEI

101

~j
}/(m]

-... .•...
" Qu/~Î ...•...

30

1'7

<,
25 20 15

<,

<,
"-

f Q9

0.8 0.7 PWlj

~
PIJI~Î _. __ -

0..
0.5
O.~

10 8 6

la
5

--..~
10 20

_..---

.••• -

Papă

- ....
40 50 60 10

0.3 0.'1 0.'

'1

ia

Q (m'/h)

Fig. 2,21.

Diagrama caracterisficilor viscozitatea de jOGE, .

unei pompe recalculată apă .........•.....•. .

.

pentr~ ule r.

~20

Valor ile obţinute astfel se inscriu in dia3rama din fig, 2.2 1. Coeficienţii decoreCţieJq; !H'şi f.•.• ·preientaţi sint in unele funcţit" de un coeficient analog număi ului Rf'ynolds şi anume:

lucrA.ri de

specialitate

in

Re=~,
150 100 Fig. 2.20. Diagrama variaţiei JI1) ~ 54(J6IJO 6IJ(J1000 1500 2QOO in Care Q D

••·D

.

QmJln
factorilor de corecţie a viscozifăţj},

Pentru determinarea unei curbe complete. se procedează identic, luînd în considerare valorile: 0,6 Q, 0,8 Q, 1 Q, şi 1,2 Q, precum şi mărimile H şi "Il corespunzătoare. ; . Se întocmeşte apoi un tabel în care se înscriu valorile afectate de factorii de corecţie şi apoi se trasează noua diagramă a caracteristicilor.
Exemplu Parametrii pompei
06 Q

este dcbitul pompli in punctul de randament maxim, in m3js; - diametrul rororului, in metri: v _ ·,iscozitn.tea cinematică, in m2Js. in di,,~rama din fill. 2.22 este prezentată '/3rialh acestor coeficienţi. 1-- f1-- f{Yilm1/ue finSfOA<t cu "QillmJ/ttc sau Qtn cmJlsec lZO Dinm Dincm
Q

(q.(Hpfr(infv«!ierit Rt=-

I %

I

I

4

,

i
I

I I
II

i
I

08Q

I Q

100
12 Q

ApA

Q H
"1]

m3fh m k\V

p
v

33,6 35 0,6 ',3-1

II

44,8 33 0,67 6.0 .50 0,82 0,86 0,4 36,7 28,4 0,268 0,8 8,48

.56 30 0,695 6,6

I

90

I

67,2 27 0,692 7,11

,O
70 60 50

fH /'

I

~

I

1.-1..
V
I

~
I
1

,

,

I
I

I
I i
1 I

°E
0,89
m3jh m kgf/dm3 k\\'

Ulei

JQ JH J~ Q.JQ H'JIl
Y

." J(J
0,78 .5.5,1 21,1 0,276 9,18 20

V
fV

I

i
I
I

0,83 4.5,9 24,9 0,278 8,9.5

la
O /O' 1

LI
3.5671910' Variatia 1 3456/89/0'

'r,'h
p

2i,5 31,1 0,24 7,76

1

345616910

!
2 3456I69JS R.

Fig. 2.22.

coeficienţi lor de corecţie

fQ' JH şi f~ in [u ncţ ie de Re,

. v~s:ozItăţll hC~I~U~UI. au ca t:ezul~t v~hicul:uea U?eI cantităţi de Iichid mal mari decît cea debitată util.C. . Prin pierderi.1 r. iar raportul dintre . Creşterea acestor rezistenţe cond~c~ la o umple~e ne~a~1Şf~c~t~ar~ cavităţilor a de aspiraţie şi deci in:tPlicltla o dI~muare ~ de~lt~luI şI.. Totodată.hmI. in timp de () secundă.?pa:e. Q·'r·f{ p = --u 75 3 3 La pompele cu piston. Iar etanşeitatea se îmbunătiU'este.~. deci devine favorabilă în anumite limite de funcţionare.09~ 0. (2. Dacă se notează cu simbolul h.te. creşterea viscozităţii conduce la o diminuare a pierderilor de debit. valoarea presiunii necesare pentru învingerea rezistenţelor hidraulice.)' ne pomparp + 0.li.a carul 'putere treb~le să ac. pentru o bună funcţionare a unei pompe cu roti vicozitate (cst) " dintate. Randamentul este mai redus la lichidele mai puţin vîscoase. a rezultat că.l!r~n m. 'lOoE corespunzător şi Q/Q" = 0.·20jO.75. în m. În m js.\REA CURIlELOR CARACTERISTICE CU CERI~ŢELE IXST.1.12. este necesar să se respecte raportul:·· --.trictl H.5)1. _.06 (E . . inter~oare se inţelege suma tuturo.1U valabilitate intr-un domeniu care satisface condiţiile: v = 10 .._u 102 (kW).101C(Q/Q. corespunzatoare vitezei de deplasare a pistonului.cele c~ pistop. care se datoresc pierderilor interioare şi exterioare arătate anterior. .cIlind~u se diminuează cu Cit viscozitatea este mal mare.. /' în kgfjm . drumul parcurs de lichid :ste f?arte. . ceea ce are ca efect creşterea valorii înălţimii de pompare.c r.:::..~') (j(J.ll~~~.-18) 'IlA= L•• = LA Q·y·H Q'y(H+he) =_H __ H+h.2. 0. .cele două puteri reprezintă tocmai randamentul total al pompei.23 este prezentată variaţia curbelor caracteristice ale unei pompe cu roţi dinţate. a~tr~neaZ~l pierderi de sarcină care sporesc pe măsura creştem..cu canal lateral. Randament.:~. det("~minarea factorilor dl' cort·. v.3 H. ~nun:tlte.. indiferent de presiune..:::~! r:~:~~~~l ) Ld. :::-: \. Din această diagramă rezultă următoarele constatări: Debitul creşte paralel cu creşterea viscozităţii.S.n « pc baza UrlOT formule stabilite empiric pentru un debit dat. înălţime de pompare corespunzatoare debitului ŞI randamentul la punctul respectiv.·. Toate acest~. Iar:schimbările de direcţie ale curentului de lichid sînt mai reduse... Prin pierderi exterioare se inţeleg cele datorate frecărilor mecanice În lagăre.2' unei inălţirru . (CPj sau P = --'.ţIl ş~ neetanşeităţi şi care. p~rtur?aţi~.: '. în baza experienţelo~ efectuate.----.. exprimat în unităţi de putere. 2. scapările pr~ jocurIl. La viscozităţi reduse.op~re atît puterea utilă a pompei Cit ŞI puterea consumata pentru tnvingerea rezrstentelor datorate pierderilor interioare şi exterioare..)'. deoarece debitul este contmuu. l?e aceea.r l?ienl~rilor. care apar la curgere~ li~hldulu~ P!I? P?l!lPă.ntortoch~at. (2.')_oor. notat cu simbolul 'Il' Deci formula puterii reale va căpăta forma p = Q' Y' H (CP) sau P 75 l) = Q'/' 102 H l) . valoarea sa maximă depinzînd de presiunea de pompare . Prin urmare.012 ~ O. dar aici pierderile sînt mai mici.09]: nule.a ma. atunci cind se CU~lOSc caract~rIst~cil~ acesteia: debit maxim. care influenţează puterea reală a pompei.'. pînă la o anumită limită.\LATIEI lO. Putere. î. > în care Q.Jr"-l . Dat fiind că jocurile frontale şi radiale sînt mici. glisiere etc. datorită supapclor care provoacă schImbar:aJr~c\'~n_ta.0.'13) c. puterea absorbită la arborele pompei este mai mare decît puterea utilă.lscozlt~tea ar~ ş~o mfluenţă favorabilă ~eo~rece. 'ta pompele cu angrenaje.~..·.AŢII . (k\V). La aceste tipuri de pomp~. l. Rezultă că este dificil să se fixeze limite generale de utilizare valabile p~ntru toate mărirnile de pompe cu angrenajc. 12. provocate de rezistenţ~le hldrauli~e. Lucrul mecanic util p" C. 'l' ~ 1.. şi a pierderilor volumice care se ~toresc sca~ărIlor . garnituri.1.. poate fi e xprirnat sub forma t. creşterea presiunu (da:\ icm2) 2.lţImu de po. Dar pompa este antre~at. lichitlul este supus unor accclerări ŞI frînări repetate.". atunci lucrul mecanic al pompei este LA = Q' y(H + he). a direcţiei de curS'f~r~..cţ~e :. Randamentul total 'Il. .a d~ un motor .1..J Pentru pompe-le flulo:lspiratoart. Se poate calcula putere~ r~~Iă necesa~ă pentr:r antrenarea unei pompe.49) reprezintă randamentul hidraulic al pompei.e dmtre ~)Iston şI. IJ..2 I!J/(J.=:": . după care rămîne constant. în funcţie de viscozitate.0. in care Qu este dcbit ul maxim Astfel JH =. = Q' Îi! i' rr (da\'·m). mărirea presiunii de refulare atrage după sine o diminuare a debitului. fenomenul se ~etrece analo~ ca la.OZ·20(O. () -16 -. _.. Q·v·}[ (2. i .-17) Cu ajutorul acestor relaţii. ". poate fi descompus într-un număr de factori ~dependenţi.·t. 751' = 2. sau.102 UTILIZAREA POllPELOR IN INSTAI.'51 -'.KORlJ.0. Aceste formule .'L ..·f. In diagrama din fig.9 .J -.t' elI' iJei\ltl ( (d-/ Lt () iIl~~dtirnc'Inar:'J/l~t.. m. O.2 ro.-". create de curgerea lichidului prin pompă. (2. .

. constructon~ de pompe trebuie să cunoască cît mai amănunţit posibil comport.. la înălt im.l0. este necesar un lucru mecanic exterior L. Dar în procesul de pompare. Randamentul total "1/ se utilizează în calcule pentru determinarea puterii motorului de antrenare. de asemenea. Pentru învingerea rezistenţelor exterioare provocate de frecarea în lagăre. la pompele volumice. rand~n:entul se ~mbunătăţeşte.9.54) L.50) "lJv· ·fu. determinată. Pompele utilizate în activitatea industrială sînt pus: in situaţia d? a vehi~ula lichide de natură foarte diferită. 2. pistoane.l. deoarece organele de l?cru.nfl!-l~nţăse maniţestă în mod dif~rit. Coroziunea metalelor este un fenomen care ~e produce datorită acţiunii agenţilor chimiei asupra suprafeţelor cu care vin !Il contact. dar Din formula (2.puterea absorbită la arborele pompei variază proporţional cu eubul turanci. pe baza criteriilor d~ similitudirie in capitolul 1 al lucrării: ' (lL'Q2 = /11/112. efectuat de pompă. Fenomenul poate avea loc Într-un ritm lent sau foarte rapid. care depinde de azresivitatea :lg-entulmr~~pectiv şi de con~iţiile în care are loc pomparea. ~~re de~seble de c:lelalte til?uri de . (2. _ . iar în mişcare dau naştere la forţe de inerţie Importante. reprezintă randamentul interior al pompei.lteza de antrenare a pompelor este o caracteristică esenţială a acestora ŞI ea influenţează în mod direct parametrii funcţionali: Q. Valoarea pH. (2. care diferă mult in funcţie de construcţia şi tipul pompei.pompe.Este ~ec:sar ~ se"a. care solicită în mod nedorit materialul pieselor. garnituri etc. = (2.înălţimea de P?mpare variază proporţional cu pătratul turaţiei. Din a~est motiv. = • lI. . se poate constata că. L. ['.Îbă în vedere că. pentru variaţii reduse de turaţii. la pompele centrifuge şi axiale. "1/". H. Pentru variaţii importante de turaţie. • .Industria chimică oferă. v~iaţia turaţ:el nu I~fluenţ~aza teoretic presiunea de refulare. • Randamentul total este deci unul din cei mai importanţi parametri care se iau în considerare la alegerea pompei şi de aceea valorile lui. H = -= t. (2. volumice şi mecanice. . debitul real Q al pompei este mai mic decît debitul teoretic Q.(1 - '1)1) (n1/n2)1/10.2. rezultă randamentul volumic .vol?mice cu mişcare alternativă. se observă că influenţa variaţiei turaţiei este mal accentuată în zona randamentelor inferioare. aceste mişcări pot fi de rotaţie sau translaţie alternativă. şi pe drept cuvînt se poate afirma .\ foloseşte pentru determinarea presiunii manometrice dezvoltate de pompă. provocînd modificarea formei şi structurii acestora.5).t.~mplicit pierderile hidraulice.. V. Aşa după cum s-a arătat .~ebi~ul pompei variază proporţional cu turaţia : . De asem~nea. (2. = • = "1/•• "IJA. permite stabilirea debitului real faţă de cel calculat teoretic. Viteza de antrenare.. Procesul se datoreşte reacţiei . Lucrul mecanic interior necesar pentru vehicularea debitului teoretic Q.!1l2 .că. un domem? practic nelimitat. ·:(H ~ It. ' 1j".). se poate considera că "1/1 = "1/2. determinarea valorii randamentului se face cu ajutorul unei relaţii stabilite empiric "1/2 LI = 1 . De aici. în comparaţie cu presiunea teoretică rezultată din calcul. paralel cu mărirea turaţiei. Astfel.1 a~'castă i.53).lplUl de functionare al pompe!. la creşteri importante ale turaţiei. viteza de antrenare este incomparabil mal mică decit la celelalte tipuri de pompe.al~ acestora sint mai volurninoase. creşte Şl viteza Iichidnlui fI?cond~cta de ~piraţie ~i. H + ţi. organele de lucru a~ePO~P~I care vin in contact cu lichidul sînt de multe ori atacate prin coroztuno ŞI distruse într-o anumită perioadă de timp.:a H _L b ". viteza de antrenare trebuie redusă. Randamentul hidraulic "1/. Randamentul volumic "11. . 2. Randamentul mecanic "1Im foloseşte la determinarea puterii necesare învingerii rezistenţelor exterioare.52) reprezintă randamentul mecanic al pompei. datorită scăpăriior prin interstiţii şi neetanşeităţi. în final la înrăutăţireacondiţiilor de aspiraţie a pompei. Li Q Q. -:-.\ "1/ = -!.are. pentru a evita apariţia cavitaţiei. în funcţie de tipul constructiv ŞI de pnnc. aşa cum rezultă din relaţia (2. astfel încît pompa să ofere o siguranţă maximă in exploatare.Ij. = 'r. _.la capitolul 1.n:lFt drelaţia (1. variaţia caracteristicilor pompei În functie de turntie estr. ceea ce conduce.2. Pompele sînt maşini ale căror organe de lucru execută mişcări transmise de către o maşină de antrenare. aceasta depinzînd practic numai de rezistenţa pe care o opune consumatorul la capătul conductci de refulare. împreună cu lucrul mecanic interior Li>reprezintă tocmai lucrul mecanic total L.1. .1 !'2 = (n. se obţin pe cale experimentală în standurile de probe ale uzinelor constructoare. din acest punct de vedere. care.. valoarea randamentului total ~ unei pompe este produsul randamentelor hidraulice. H[! H2 ~-= (n1(1Z2)2. Q. cilindri.104 UTILIZAREA PO}!PELOR Is INSTALAŢll ACORDAREA CURBELOR CARACTERISTICE CU CERINŢELE INSTAUŢIEI 105 După cum s-a mai arătat. L" Ld"l/m --'.a m~tenalelor din care se confecţionează pompa la acţiunea diverselor lichide ŞI să aleagă materialele corespunzătoare. Q".ce~a ce priveşte randamentul.3. datorită forţelor de inerţie care apar in lichid.53) .51) lk aici :ie remarcă următoarele reguli: .~ Prin urmare. Randamentul total al pompei este raportul dintre lucrul mecanic util şi lucrul mecanic total " ill" L LI·"IJ·1J.~4). La po~pele . = - 'În . P şi '1).

l.. t:. care au propric.l. raportată la. Valoarea PH a unui lichid poate 11 I . ' Beneficiind deci de serviciile pompelor.: .. Omiterea unor amănunte. iar în cazul particular al. pompa fşi îndeplineşte rolul' el. Astfel grosimea stratului corodat ~t se determină cu formula = :"")pt'rirt'a suprafeţelor expuse'.Astfel valoarea PH.24. Aceste noţiuni caractcrizează de fapt lichidul respectiv.poat~ conduce la o funcţionare defectuoasă a pompei urmată de o degradare rapidă a acesteia. Fig. 7 .i ('ct. Totodată beneficiarul are datoria de a informa uzina constructoare asupra comportării în exploatare a pompei alese.p reprezintă pierderea în greutate. Neutralitatea lichidelor nu este constantă ci variază în funcţie de temperatură. . :uneori mai important. Î:1 cxploatare..-. prezenţa aerului etc.p. conform urmă9 Alcl1/ine toarelor recomandări: :t:8 Q. În !!.Sflexi~t~ o relaţie de colaborare care să asigure alegerea pompel celei mal potrivite pentru instalaţia respectivă. atribuindu-i denumirea de pH..' ' . j)!"()ct'dl'I'll~ tt'hnolugicl' 11»<1!'rn.ce le exploatează sint denumiţi . .. sînt preluate din prospectele şi cataloagele firmelor furnizoare.'.l~ • i"J. trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente: temperatură." l':l.alf~ rlift'rit:.I~'.t (mm/an) = 365 (zile)' 24 (ore)' .2~. în special proiectantul instalaţiei •. diferenţa rugozităţii suprarcţelor : eforturi mecanice dir-rit«: incluziuni ~i pori în material.. Datorită unor astfel de situaţii.: '. 2. în mod practic. lichidele pot fi clasificate in următoarele categorii: acide. a nt icorosivă.ir.i. temperatura mediului ambiant. 6 (acid slab concen~ Acid. apare necesitatea c. .'. în limbajul uzual al.llik. ceramice etc.li! 5 pentru PH = 4 .. plastice. trat).106 UTILIZAREA POMPELOR IN INSTALAŢII RELATII INTRE FlJRXIZOR ŞI IIEXEFICIAR 107 chimice care se stabileşte Între metal şi lichidul pompat. sînt Iichide acide. :" ':- . care exprimă pierderea de material (în greutate) a unei piese.. în. :-:...~j. Coroziunea elecrr-vhim !c'. unui anumit lichid.'7. Datele respective se referă de obicei la diagrama curbelor caracteristice ale m. Din punct de vedere al acţiunii lor corosrve. :'Ll. care par mai puţin importante la prima vedere. în ceea ce' priv..:J. contribuind prin aceasta la îmbogăţirea experienţei constructurilor de pompe şi implicit la ridicarea gradului de calitate a acestora. aşa cum este prezentat în diagrama din fig. În mod obişnuit. !')C.• Pentru PH = O '" 4 (acid puternic conrt! 6 Neutre centrat).rrc.·neral.'ze pIJlJlpl.pe?ţru o . 8 (lichide aproxi2 1 o 50 100 150 200 250 300 °c mativ neutre) se utilizează fonta..~ din rnateriak... comportă cunoaşterea amănunţită a caracterIstIcIlor. în funcţie :te lichidul vehiculat. montate în instalaţii asemănătoare.-._t. 3 pentru PH = 6 . care În prezent SI ~H! luat () arnnlo.)!.l.•. tl't'lil· pro[..r'!lţ~t:~ !'.\"/m2h şi y este greutatea spec~fic~. Lichidelecarea:u eoncentraţii de ioni inferioare celei a apei. Variaţia limitei de neutralitate Aceste recomandări au un caracîn funcţie de temperatură: ter general.. astfel încît pompa aleasă să poată funcţiona in exploatare in' condiţii cît mai apropiate de cele prevăzute iniţial. suprafaţa pe care se exercită acţiunea de corodare.:"()'[". începînd de la industriile de . alteori mai modest.. iar această situaţie prezintă avantaje pentru cei ce efectuează lucr~ri de exploatare şi intreţinere.anumItă 'InStalaţie.beneficiari"...()hi~r. Relaţii intre furnizor şi beneficiar Pompa este o maşină indispensabilă în orice domeniu de activitate inU!lstrhl-economică.I. se cunosc destule cazuri cînd pompe identice. kgf/m3• • . uichclarc. adică 10-'. documentaţia de prezentare conţine minimul necesar de date pe baza cărora beneficiarul poate să-şi proiecteze instalaţia.i.r-. coroziunea poate fi chimică sau electrochimică.·. se utilizează bronzul.. cu pclicule metalice (crom. de' prott'Cfll' constau in de timp..a materi~ului.adecvată . car" s. sistemul constructiv' al pompe1or este în sine un sistem destul de simplu şi uşor de înţeles. pentru PH > 8 (lichide alcaline) se Temperl1furl1 utilizează fonta sau oţelul.):-::. alegerea şi montarea corectă a un~i p0ll?-I:e.~ provocată de prezenţa unor rnicropile electrice care se formează În mediul respectiv şi care se datoresc mai multor cauze: utilizarea unor rr1aj"('r. ceea 'ce':reprezirită'valori' aIe'pH-ului~iIpeti6are'dfrei 7: sînt lichide alcaline.. care pot modifica În mod substanţial proprietăţile acestuia. c~-!lstru~torilor !1~ pompe.. în funcţie de natura acestui proces. Astfel. . pentru apă curată la20°C.{<ltare). y în care: t:. se comportă În mod diferit tocmai datorită unor amănunte care au fost omise iniţial: altitudinea locului de instalare.-.. servi în mod orientativ la alegerea 10 materialului pompei. IJl:tll. . Totodată. na rnr. satisfăcînd cerinţele celor ce o utilizează. 10-9 etc. Dar În contrast cu această simpl. s-a convenit ca. Coroziunea chimică este provocată de acţiunea (reacţia) directă a lichidului asupra metalului.5 sînt prezentate materialele cart' se comportă satisfăcă tor care sînt recomandate pentru construcţia organelor pompelor. Informaţiile pe care le poate obţine beneficiarul despre pompe. ŞI elementelor instalatiei În cauză.~nitatea materialului.'~nte la coroziune sint cldicilan~ şi deci nt'economice: pe plan mondial au avut loc investigaţii. prin concentraţia sa în Ioni de hidrogen. . in loc de concentraţia propriu-zisă să se indice 'logaritmul negatiV al acestei valori. în 2.~ll. u.i d'. se utilizează din ce în ce mai mult metoda de prelucrare a lichidului vehiculat..icit~te. prin adaosuri de inhibitori. natura lichidului etc. concentraţie. într-o anumită perioadă r'1 iIl tabelul 2..jt~ ~""I"nl!'l! . Lichidele cu valori ale PH-ului inferioare cifrei 7.'.rc'·.atea de a incetini sau chiar opri acţiunea de c0:-()(!~~rl' . este 7.eşte functionarea.rcru c : lll"(jlll.j. 2.bază şi terminînd cu mica gospodărie domestică..·.ura[~a efectelor coroziunii se face prin aprecierea "vitezei de coroziune". In practică. alcaline şi neutre.'k cun('qi{)llat."' . ~ În comparaţie cu alte tipuri de maşini. se utilizează oţelul inoxidabil : ~ .a între beneficiar şi l~roducTlto. Astfel apa neutră la 20°C are o concentraţie de ioni de hidrogen a cărei valoare este de 10-7• Din motive de simplificare.i : pp. f)"').3. cei .~:: l:\·dii .

Il oxigcll... " O :00 -e ~ ~ .---Sulf ură tic l'arL..o: . sulAcid feric stins. pe bază de grafit...._ _--."!. Q ~ ..11I Viscozc L'ngueuţ] 3 AJiajc de aluminiu Acid azotic concentrat Acid surfhidric Nitra'[l neutri Bere Pulpe Gernuri Coloranţ i În dispersie GÎicerină Uleiuri volatile Parfumuri Hidrocarbnri Alcazid rece Latex Suffură •. centrat Hidrocar\luri sferoidal Leşii de potusă Leşii de sodă Soluţii săra h" neutre neagrestve Sarnmură Anilină Lacuri diluate Solvenţi Hidrocarl\l1ri ciclice . Ajaun Hisultit ." o :" ' . -l " j.5 Alegerea materialului pentru piesele udate ale pompe] Q .de fi OIrtiLdaJe Industria Iarmaceutfcă cauciuculu! Aliaje Cr-Ni-Mo Acid acetic \ Acid lac tic Bere Acid iosforic Acid sulApe furie minerale Alealii Amestecuri acide Acid clorhidric Acid nitric Aciz] orgunici Acid sulfuric Cloruri.esi i sulfati"c Pulpe celulozice I I .ltă Acid Iormic Ant ibiorice Produse iIIt ermcdiare e:: I :\itror -lu1 In/il Y 1SCUlC t ~01 Il" II N :.---. __ 1 -. Fenoli Solvenţi Soluili de sare de bucătărie Ulelur] Esenţe Benzol Pulp« ceIulozice acide ll. Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxidarrţl Compuşi organ ici Soluţii sărate Acid fluor- --------Acizi neoxidauţi Compu-i organici Soluţii sărate Acid f!uorhidr ic ill% Aciai neoxidauţ i Compuşi organici Soluţii sarate hidraulic -40% Acizi neoxidanţi Compuşi organici Soluţii sărate Acid clorhidric Acid sulfuric stins Saredeamo- Compu~i or~ani\.A ac Tubrl ul 2._----_.t:'!. > ::e Z -----Alcool dellaturat Pulpe ----Paste ele celuloză neutre Pasle de hirtie ueut rc Emulxi i titnuu criulc sint et ice Solve-nţ i 11('111 ri \'i~l'P/t' !"t't Alcool] graşi Cetonă CI(. crt.-h'id rormic lUi tit: t inctură .e ca r 0011 f Parfumuri Uleiuri volatile r:. Acid formic Apll oxigenată I.- -l ...ullit du "..j ~ z .Acizi diverşi Acizi graşi Alaun (sulfat de cupru saupi..liu .-." " e:: :.'i 1I.'ipita...i grAsiml J.\i tit> fi"._-_ Acid clorhidric Acid sulf'uric stins Solutii sărate minerale usii de înălbire Paste celulozic(' agresive Băi acide de (. - 7 Cauciuc dur sau moale sau ebonită Aci •• clorhtdric Acid f1uorhidric Acid sulfurie stins Decapanţi FI noruri acide Soluţii de săruri minerale Sararnuri pentru salate Soluţii acide de sare de bucătărie - niac Soluţii sl\rate mine- rale Acid clorIu dr-ic Acicj fluorosi licic sul· Add stins furie SI.1. rece Alcooli Glicerină Carbonat de sodiu Uleiuri. i' -4 . -rit ~itro/t Hrom Clorolx-nzol '.'i 8 Fontă cenu..:00 r: . carbon sau răşini fenotice Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxldanţt Compuşi orgauici Soluţii sărute -----. congdan' 1I:."\i arid.: Acid ~111furir -a iu-. Denunure •• lUa~rrialului indicat ludulâlria procJuseJor de bazA Indultria alimentară Indultria de 00101'&011 şi lacuri .. sodiu Acid sulfurie stins Alaun Bisullit de sodiu Acid sulfurie stins Plast ifianţi Acid olorhidric Acid sulfurie stins Soluţii sărate mineralc _.eşii de sodă Esenţe Gaz lichefiat Ujeiuri Latex Alea.'"" r:.i COI'pur i gra..'IDdu5lria de. {' Aci/i IIl'· Qxidauli Soluţii ~firalt. InduIUI.. I \cicl SIII- Aci rl sul (111"11 r uri c qjus <t ru • 1 .GrAsillli vegetalc Apă acidll pentru spălat gaze Soluţie de alcuztd cald -.. :.'Ii tk coagula!"t Jl[1Î dl' Jln'. Bronzuri Acizi slabi Lichide organice Soluţii săr~~ţţ Alcool Distilate Pulpe minerale Siţr~uIIHră.id rece I .!Î Leşi: tit' iu?Llhirt' '.· prc· cipit arr I li Jltlcl.Acid sulfurie conşie sau Iontă cu grafit .: ''" " e- . co Nr.strta de t cx tite na tur. vtnătă) _.A Iau Il IlL.lc --------5 Plumb durilicat Alaun Bisulfit de sodiu Acid sulfurie stins ."oloraI. de Hisullil sodiu ---6 Materiale dure.~ :2 "' .lutii sărate minerale ~ N O ~ ~ \:! '" .i ti. E lectroliţi Săruri acide Extrase de carne hidrolîzate şi acide Acid acetic Acid formic Ester acid Produse nitrate Acizi graşi Acid oleic . bidrocarburiloc sintetice fi Ii Iudusşrţa cciuloze! Iucn.' culora uţ i Fuugicidc Iusertici.Slpun ..Ic'.'ii th~ i uăl blre 1l.i\tră.rofnrm Ett'ri ~i t~st(.! Foute cu Si (15%) Noricid lIiP":lori~-1 I Hă i cit.

FOAIE DE DATE Nr.. . 2. iar acesta din urmă să-i recomande pompa cea mai potrivită pentru instalaţia dorită. 19 :Con.-1. în funcţie de sortimentul de fabricaţie. denumite în limbaj uzual "chestiQnare" sau "cereri de ofertă". care trebuie să fie completat de solicitanţi. beneficiarul are obligaţia să verifice avizul şi numai în cazul în care soluţia avizată il satisface. ~ . adică beneficiarul este Îndemnat să se adreseze nemijlocit producătorului. indicînd denumirea ei exactă. conform indicativului din catalog. chestionarul diferă în ceea ce priveşte conţinutul rubricilor. 2.f..-.. 20°(.(>n'·. Datorită însă avintului industrial. Pentru pompe de vid cu inel de lichid. Formular pentru alegerea pompclor centrifuge. atît de laborator cît şi de exploatare. astfel Încît cunoaşterea comportării acestora se poate stabili numai pe baza unor experienţe vaste.25 este prezentat un model de formular chestionar utilizat de întreprinderea de pompe A VERSA." '. ~I __ POMPE CENTRIFUGE -- . unde sînt analizate de specialiştii acesteia şi apoi primesc un aviz tehnic. Pentru categoria pomn-lor r!r> 117 [.' .~.r. în ~o:adiul .2. ei nu uită să menticn-ze în cataloage şi in prcsppd. precum şi la dimensiunile' de gabarit şi amplasare. aşa cum se arată În fIg. cazurile de nepotriviri fiind din ce În ce mai rare şi considerate ca accidente. procesele tehnologice devin din ce în ce mai complicate. În cazul cînd datele din catalog satisfac cerinţele beneficiarului. Bucureşti. care vehiculează gaze.. ieal: Observa II men'.!'\EFlCIAR 111 pompelor. Pentru a veni în întîmpinarea dorinţei beneficiarilor din ţara noastră de a alege pompa cea mai potrivită.25. poate să emită comanda fermă de execu~~ . at'es~a este a~a. Deoarece caracteristicile pompei recomandate pot diferi Într-o anumită măsură faţă de cele solicitate. alcătuit din specialişti cu înaltă calificare în de meniul pcmpelor şi care pot fi consultaţi pentru orice situaţie de alegere a unei pompe. 2. ce impun construcţii speciale dc pompe. aceştiaidin urmă au simţit nevoia de a introduce anumite.25 este valabil pentru pompe centrifuge şi axiale. acesta poate comanda direct pompa. 2.-. care de multe ori se încadrează organic în procesul respectiv. după care se transmite beneficiarului oferta.. . lichidul vehiculat. După completarea rubricilor din formular. există o experienţă suficientă care asigură alegerea pompoi f{.'i riscuri.t/mJIt KW '" .um/~invltlfJ Semndt AprOMf: Fig.' ~:~.~i~~~~Z/~::O. la întreprinderea de pompe AVERSA din Bucureşti funcţionează un compartiment special pentru relaţii tehnice. prevăzute cu diverse rub r ici referitoare la instalaţie.26. solicitînd Ia rîndul lor realizarea unor instalaţii la fel de complicate. Formularul din fig. In fig.~~1 ~:f:'Z. . be_neficiarii.... să-I consulte. In scbpul~yitării unor confuzii ce ar putea -avea loc tn relaţiile dintre beneficiari şi producători.m t. Compartimentul analizează din punct de vedere tehnic cererile beneficiarilor şi recomandă pompa corespunzătoare instalaţiei ale căror caracteristici au fost indicate în formularele chestionar. maşina de antrenare etc. valabilă pentru apă rece 15' .:? : .) TOiOli :nfOcmil : . tipuri de formulare.. Deşi constructorii de pompe se străduiesc să întocmească un material documentar cît mai complet.hnvl//Jd~ sus ~n 'PH II r. consulte specialiştii întreprinderii.tc[uul ai Uez\uLtarll ieidl:u:. sînt invitaţi _să. De aici s-a născut necesitatea ca relaţiile dintre producător şi beneficiar să fie directe.110 UTILIZAREA I'OMI'ELOR tN iNSTALAŢI! RELATII INTRE F!:RXIZOR ŞI BF. manifestat pe plan mondial În ultima perioadă.lizat !n cornpartimcntul de relaţii tehnice. ~. iar beneficiarul poartă intreaga răspundere pentru tipul de pompă ales. Acesta este cazul cel mai des Întilnit la alegerea pomp-Ier de uz general. KN KW .~ci lfU. în cazurile unul' instalaţii speciale.':e'~:/:~:::f:r~tJ'(llef1. "re/fi"'" ied :r. Formularele astfel completate sînt înapoiate serviciului competent al fabricii constructoare.

112 -----_.:2:. Pe plan internaţional.>-"-~. l'empera/ura ac în care pompa poate fi considerată corespunzătoare.. Referitor la condiţiile tehnice se precizează că. funcţionarea pompelor este elastică între anumite limite.\REA PO~IPELOR I~ IXSTAI. De regulă. În practică.e~l:... Formulo ciI/mica II l"TJI. aşa cum rezultă din cele descrise în capitolul 1.e lichid.6 Valori pentru erori tolerate la măsurare Erod tolt:'te Denumirea metodei de măsurare I C Oafe privind pompa D Maşina de antrenare Denumirea parametrului misura~ .: .n:... care cuprinde şi valorile punctului nominal Greutate specifică Erorile datorate interdependenţei para~etrilor en~rŞ'etici s!nt. abaterilor provenite din imprecizia de uzinare a pompei..5 =. poziţia lui se abate in anumite limite. .rebUle să se la in considerare influenţa totală a erorilor factorilor respectivi.:l=iU=- ±± : -=..: nu/ura SI. sînt foarte rare cazurile cînd punctul contractat se situează chiar pe curba caracteristică.J.ez. cît şi la termenele de Iivrare.:.:ra:. faţă de curba determinată. JOoce sau lichide cunoscute din punct de vedere chimic !\Iăsurări pentru lichide necunoscute din punct de -zedere al compoziţiei. rezulta că eroarea tolerată totală pentru debirul Q este pe TQ T 8 Alegerea pompe lor C..:.. aICI r. ~ 200cC : . 2.1. Oale privmd lichIdul auxiflar . in privinţa realizării parametrilor energetici. pe de altă parte.e::.: . I ___ ±O.ti~c~ .J. t::e:::m.3. cauzate de abaterile turaţiei faţă de valoarea sa nO~l1nală. Valorile erorilor tolerate la măsurare sînt indicate în tabelul 2..dlJri tolerate datorate intcrdependenţei parametrilor Q. iar apoi intre cele două părţi se încheie un contract în care sint prevăzute atît condiţiile tehnice referitoare la obiectul contractului. Legea de propagare a ... pentru a o obţine +l. dete:m!n~tă de erorile relative ale factorilor p~rţlalt al U!lUIprodus. astfel încît furnizorii au posibilitatea să ofere garanţii pentru o anumită zonă...1 1 Presiune I ! -------!Dehit MAsurllri cu manometre cu lichid in tub U ' MAsurllri cu aparate cu Itemp. Turaţie ::IIăsurări }Iăsurllri i ~'Iăsurări cu dinamometre de torsiune cu motoare basculaute prin metode indirecte I _L !\Iăsurări cu contoare cu cronometru Măsurru-i cu tahometru centrifugale ::IIăsurări pentru apă cu tempo ~ looce ~Iăsurări pentru apă cu tempo .:lta ca pentru aprecierea corectă a performanţe~or pompel. (2.JT~+ T.:u:.". la verificarea pompei în standul de probă. ('. de aceea in formulare se indică numai valorile corespunzătoare parametrilor energetici ai punctului nominal.i e l' ± -L i ~IAsuril.tJmpei . egala c~ .55) .5 beneficiarul trebuie să emită o comandă fermă către furnizor.. Formular pentru alegerea pompelor de vid cu incI c.~h~i~d:.... Tabelul 2.lSD~n.__ I Putere Fig.. H şi 't...radacm~ pă trată din suma patratelor erorilor factorilor care concura.. . = .6 .~2:.· erori si abalc:i aLcqJlale sint urmatoarele: _ erori tolerate la măsurare. . Otnt/m. t. . este._ erori tolerate datorate abaterilor rezultate din irnpreciz ia de execuţie a r.\nl REL\TII I:':TRE FURXIZOR ŞI BEXEFICIAR 113 A Dale privind gazul vel>iculal :8..... sau pentru lichide cu suspensii I 2...p~ev.. . 267 .:!p:.!.:0:.' 1-=-.t ~e:. Garanţiile furnizorului.C :\I':""I".0 ='0..:..'ri cu rezervoare etalonate MAsurllri prin cjntărire ~lâsurări CIt dispozit ive de strangular 1 .erorilor .. datorate aparatelor de măsură şi metodelor de măsurare: _. pe de o parte erorilor rezultate în timpul rnăsurării. După alegerea pompei.:0~c.\t"vCJriik d.. există diferite norme care reglementează categoriile de erori şi abateri admisibile. .ede ~ă eroarea totală.'::.26.::la=s:.__ .2:...IZ.-':r:.. l. conform curbelor caracteristice respective.j -=±:. . De aICI.ri cu deversoare MAsurllri cu debitmetre ------~~~I:As~u~r~ll~ri~cu~m~or~i~~~i.m~c::.. iar acest lucru se datoreşte.~.

ÂH. punctul nominal con- = 12 m'/h. ~ (2. cu motor electric basculant etalonat... sînt erorile tolerate la măsurarea ~iii.S9) .27. H = 15 m.2. respectiv la segmentul tl"lJ. (2. apă curată. Conform diagramei din fig.'. avînd în centru punctul nominal şi ale cărui laturi rezultă din însumarea erorilor tolerate şi a abaterilor respective.tc in formule. cu tahometru mecanic centrifugal.iar pentru randament: '. Datorită erorilor şi abaterilor descrise mai sus. limitele garantate sînt date de segmentul Â't. Astfel: ÂQ = 2(Tq T se determină TQ .0335.. în continuare. Tn = ± 0..lÎ = ± 0..0. . pompa este considerată corespunzătoare.l relaţiile: j.. domeniul garantatde furnizor pentru curba H = f (Q) este dreptunghiul avind laturile ÂQ şi tlH.015.0152 = 0.H = 2·0..60) prin CÎntărire.114 lJT!L1ZAREA POMPELOR tII ll/ST/.i ' 2. . de refulare valorile : = 2(TQT + AQ}Q. •.-. se trasează diagrama curbe lor caracteristice şi se '/':!rifică dacă acestea satisfac condiţia de in n-rsec tare a zonei respective.I·1ueÎ:.' . domeniul garantat este limitat de un segment în direcţia ordonarei. Pentru randament.012 + 0.57) folosită. '. ~! I Q(m'fo) l~ .5)· 12 + 4. se utilizcaz.012 T 0. Donn-niul garall19' rar pell~ru parnme-tr ii noi.27. + 15 . în care TQ• TH şi T.0. '7J = + 67 %.. + AQ) Q.018 -. Tp = ± 0.018.). dacă curbele respective intersectează sau sînt tangente la dreptunghiul ÂQ .01. A~ =- (1 - 'Ilnomin.63) !.i:!ali <li u nci por::lpe centrifuge.55%... = 0..5.. 1U (2. Ty = O. IS Il. reprezintă erorile măsurate la măsurarea puterii.'l'nl ce. lJcillru randanicnt 1" t Ur". Pentru debit şi înălţimea de refulare.~ ·.. şi care sint acceptate pe plan internaţional.015 = 1. = '/0.H = 2TRT' H.005 m. r~l~:. 1. iar pentru curba 'i) = f(Q) .inn. tractat Q Exemplu. . prin punctele obţinute la măsurare. relaţia I -W' ~~ " în care T p şi T./T'â + T..5'C.. cu manometru Cu elemen t elastic . + T{. Ti> + Ty = VO. În functie de metoda se dct -rrnin.al (2.pentru debitul corespunzător înălţimii de refulare Hno"'ln.015.58) In ceea ce priveşte abaterile limită. 2.c (2..56) În această situaţie.omi. parametrilor s-a realizat astfel: Debitul înălţimea Turaţia Puterea Din tabelul 2.61) (2.I)' (~.4 T. această zonă are forma unui drepturighi.. T = Jn -+.0. " În mod asemănător T '''·0''. este prezentată diagrama caracteristică a unei pompe centrifuge.r·-: tr)!. 2 I TiI.j.:r'. I = 3.iQ = 2(0. avînd valoarea: llYj !!.. = A'l + T".'TiI '/0.~:.0235 = 0. Pentru o pompă are următoarele valori: centrifugă care vehiculeaeă . rezultă că garanţia furnizorului se referă la o zonă şi nu la un punct nominal.l şi nllOml•• 1 (2.015 = 2 0.0152 + 0.0~55 sau ~'7J = ~. T.0152 . . datorate impreciziei de execuţie.67) + 0.0335·15 = 1. = -1 (1 .:e!o:.0235. C1'7J = A'l T'l' )[ăsurarea.2'7.62) THP= . cu domeniul garantat pentru valorile nominale ale parametrilor energet ici. respectiv a greutăţii specifice. [0-~:::-n-:::Ti. normele internaţionale stabilesc în general următoarele limite: .0.01. Eroarea tolerată pentru putere se determină cu relaţia .632 2 m"/h. = + -11". = " 1Q ll1) in fig.LAŢ!! RELAŢI! INTRE FUR:>I!ZORŞI BE!'iEFICIAR 115 iar pentru înălţimea de refulare H (care se modifică cu pătratul turaţiei): TH si turat ir-i <i 11. 2. se obţine: TQT= .) N. indicate tabelul r]f'hitullli.. pw-.~tl(jj. "/ulori TH = ± 0. .Q Pentru determinarea domeniului garantat .6.0. .

respec-. murilor de funcţionare prescrise. Exploatarea şi Întreţinerea În instalaţie pompei 1 Exploatarea reprezintă totalitatea operaţiilor care se efectuează În scopul utilizării eficiente a parametrilor unui utilaj sau a:i unei maşini. notarea constatărilor făcute în timpul funcţionării in carnetul de bord al utilaj ului . frecvent intUnittn exploatate. astfel că traseul conductelor şi dimensiunile acestora sînt precizate în documentaţia tehnică de execuţie. Totodată presiunea de refulare nu depinde de turaţia pompei. precum şi din dorinţa de a oferi. posibilitatea de a-şi însuşi un bagaj de cunoştinţe în acest domeniu. Această cerinţă se aplică şi în cazul pompelor. aspirat la vidul corespunzător. cu condiţia ca ternepratura lichidului de alimentare să nu depăşească ISOC. în cele ceurmează se prezintă regulile generale şi recomandările ce stau la baza unei. executarea operaţiilor de întreţinere. unui număr cît mai mare de persoane.t-· toarele atribuţii: executarea operaţiilor pregătitoare în vederea pornirii propriu-zise a pompei. există anumite condiţii specifice. 3. este necesar ca personalul de exploatare să posede o calificare tehnică adecvată. respectarea regi-. în vederea menţinerii lor la valori acceptabile pe o perioadă cît mai lungă de timp. fiind considerate ca reguli cunoscute de către.:o alegere judicioasă. sau neobţinerea parametrilor energetici necesari. astfel încît ea poate ating" valori foarte ridicate. iar respectarea prevederilor devine obligatorie chiar de la recepţionarea pompei. pe tipuri constructive de pompe. Acest personal are urm.1. rezistenţa consumatorului şi calitatea materialului pornpei. Dar. Aceste cărţi sint elaborate de producător şi cuprind indicaţii specifice. La pompele de vid cu inci de lichid. care de cele mai multe ori nu sînt precizate În documentaţie. de multe ori. efectuarea manevrelor şi reglajelor necesare. faţă de caracteristicile nominale. Montarea pompei in instalC\ţie De obicei schema de montare a pompei în instalaţie este concepută de· proiectantul acesteia. ele sînt transmise beneficiarului odată cu pompa. Experienţa demonstrează ~ă..0 IliSTALATII In ceea ce priveşte pompele volumice. Totuşi. Acest lucru se explică prin aceea că randamentul volumic al acestor pompe este net superior faţă de cel al pompclor centrifuge şi axiale. supravegherea funcţionării agregatelor. în considerare a unor indicaţii cepăreau lipsite de importanţă la prima vedere..' sesizarea avariilor .idatorită deşurubării rotorului. exploatări raţionale 'a pompelor. se admit abateri de ± 5'. De regulă. care sînt maşini relativ simple din punct de vedere constructiv. mai necesită şi o exploatare care trebuie să respecte cu . în functie rjr. tarea regulilor de protecţia muncii. pentru instalaţiile hidraulice. neconvenţional. cauzele unor defecţiuni importante. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. avind de multe ori ca rezultat distrugţrea pompel. pînă în prezent nu există o reglementare internaţională care să stabilească limitele de garanţie a parametrilor. Un exemplu. pe Iingă. constatate in timpul exploatării. care vin în contact cu pompele.rigurozitate indicaţiile prevăzute de constructor in cartea tehnică â maşinii.. Dar in paralel cu însuşirea acestor reguli. . pentru obţinerea unor rezultate cît mai bune. dar care.116 I:TILlZAREA PO)IPELOR 1:. li constituie neverificarea sensului de rotaţie al agregatului la: pornire. s-au datorat nerespectării sau neluării. 3. constructorii acestor tipuri de pompe prevăd o toleranţă de 10% pentru debitul de aer rarefiat.

sau să se sprijine la capete pe două ~ '2 grinzi transversalc. atunci cînd livrează pompele cuplate cu maşina de antrenare. încît să poată prelua trepidaţiile normale ce"apar!n timpul funcţionării.placA d~ ~z. fără trepida ţii.. 1'::O:::11'.1: Secţiune prin fundaţia unei nelor de fundaţie se va face ferm numai pompe: .' 3.-'.~eţţ de (1. 3. Spre partea opusă strîngerea se va face . La pompele care urmează să vehiculeze lichide fierbinţi. în . . :şi se verifică umplerea acesteia. după care se lasă să se întărească. " La tu~narea blocului de beton. se aşază agregatul pe fundaţie şi se verifică orizontalitatea plăcii de bază cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer.. Eventualele înclinări ale plăcii se corectează cu ajutorul penelor din oţel care se introduc sub placa de bază. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie. în acesta v'br pre. 3. este necesar ca după montarea sa definitivă în instalaţie să se procedeze la verificarea centrării şi. prin găurile special prevăzute pentru acest scop în placă. .bctdur la rlanşele de legătură.\ POl/PE/ 11\.rezultat ca urmare a introducerii penelor să nu depăşească 50 mm. dacă este cazul.:pompei.'.1.fundaţie.. (250-500 rnm).'ap:lr<'le de pmtl'rţ. 6.de 100 X 100 mm şi adîncimi corespunzătoare. ea se va păstra ambalată. j'~ / . folosind mai multe metode. pompele se livrează de' către furnizor ambalate în lăzi închise sau stelaje. o" se În fiţ. fără a i se îndepărta unsoarea prnt.:-' a agregat ului cu aproximativ 80-120 mm.. 7 . în acest fel şocurile provocate la pornire sau în timpul funcţionării sînt preluate de elemente elastice din cauciuc care le amortizează.'b. În locaşurile buloanelor se toarnă mortar de ciment în proporţia: o parte ciment şi trei părţi nisip şi se lasă . este prezentată o secţiune prin fundaţia unei clcctropompc." se vor k!:-llura numai În momentul racordării cun-<.' se utilizează construcţia monobloc.staţii de pompare. al unei funcţionări mai liniştite şi.vederea rigidizării plăcii de bază. care Împiedică pătrunderea corpurilor străine în interiorul pornpci. După întărire. instalatii tehnologice . liniştite. dintre care cele mai uzuale sint prezentate în {(8) . Apoi.'.superioară . cit mai aproape de buloanele de fundaţie. În mod obişnuit.:l n: nt. în. i . Turaţia de funcţionare a pompelorcorespunde în majoritatea cazurilor cu turaţia nominală a rnotoarelor electrice sau a motoarelor termice curente. De aceea.. Este de la sine înţeles că obţinerea unei mişcări uniforme.2). Se recomandă ca. Forma fundaţiei este aceea a unui paralelipiped ale cărui margini ale suprafeţei de aşezare trebuie să le depăşească pc cele ale plăcii de' h:l7.. ceea ce este mai important. personalul care execută rnontajul. c\'itÎ. 2 . moderat astfel încît să permită mici deplasări datorate dilatărilor ITi contracţiilor.1. înainte de montare se va face o verificare a aspectului pieselor principale şi se va înlocui unsoarea rulmenţilor.i..]du-se p-r ioad •..it. stringerea buloaFig. dirf.i.\L\ŢIE 119 f1 1 ~' .~~ .a fundaţiei se nivelează.întregul volum disponibil. Cln . situaţiile în care pompele sînt amplasate pe planşeul unei clădiri... prin intermediul unui cuplaj elastic. se vor amplasa in porţiuni!5 cele mai rigide. Agregatele care sînt destinate să funcţioneze în instalaţii stabile .tuqare) . se toarnă lapte de ciment. /I\STALAŢ/!c MONTAREA POl/PE/ rx IXST. la racordarea conductelor sau la strîngerea buloanelor de fundaţie.să se întărească. precum şi în perioada de montare în instalaţie. Operaţia care are ca scop alinierea celor doi arbori se numeşte în limbaj uzual "centrare" şi ea se execută iniţial de către uzina constructoare. l-rompl. care le protejează de deteriorări În timpul transportului..'. După întărirea laptelui de ciment. Se recomandă ca înălţimea. După această operaţie. posibil. piuliţele buloanelor de fundaţie se :string uniform . În măsura posibilităţilor. Verificarea stării de centrare se efectuează asupra cuplajului respectiv. în timpul transportului însă. materialul ocupînd . ia..'rt .În care urmează să se' introducă buloanele de fundaţie. pompa să fie procurată la timpul oportun pentru montarea ei în instala tie. Dar cea mai răspîndită metodă utilizată pentru antrenarea pompelor constă în realizarea cuplării între arborele maşinii de antrenare şi arborele pompei.' '. ' spre partea de antrenare .!:U"':l ~" v. Dacă acest lucru nu este posibil datorită construcţiei. fac(' numur .se vor aşeza pe fundaţii turnate din beton. atunci se vor execu ta lucrări speciale drigidiza re . 3. nu necesită operaţii de centrare în timpul exploatării. 5-adaosuri metalice.1.r::.2. care frebuie astfel dimensionate . astfel încît transmiterea mişcării de antrenare se face de obicei prin cuplare directă. Dacă acest lucru nu este . ţinînd seama ca partea filetată să fie suficient de lungă pentru a permite strîngerea piuliţelor de fixare. fundaţia se va turna astfel ca axul său longitudinal să se suprapună pe una din grinzile de rezistenţă ale clădirii. Această soluţie prezintă avantajul unui gabarit redus. protejînd astfel arborele şi lagărele pompei. la care rotorul pompci şi cel al rnotorului electric sînt calate pe un arbore comun. Gurile de aspiraţie şi refulare sînt acoperite cu capace de protecţie. dela ..buion de fundatie. prea lungi de depozitare sau stocaj. depinde de precizia coaxialită ţii dintre arbcrele me tor şi arborelepompei.-. după in rărire (cea. după care se verifică din nou centrareaagregatului. care trebuie să fie cît mai uniformă. .. -'::::/ pc constructii metalice (rczcrvoar.în cruce şi cu un efort moderat.i t unri cind se începe montarea efl'ci':.edea locaşuri cu secţiunea . Pornn-l-.8 zile.·-j:::Japte·d~~ciment. să s~ corecteze.118 EXPLOATAREA ŞI I:-iTREŢI~ERE. Dimensiunile găurilor de trecere pentru buloane sint suficient de largi pentru a prelua aceste deplasări. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pompare. Suprafata' .etonul. . Pentru pompe de dimensiuni reduse. Operaţia următoare constă în verificarea stării de contrare a agregatului (conform cu indicaţiile de la subcapitolul 3.1. chcsoanc-).~ntroduc ?t4R!l..1ndaţie şi se fixează poziţia acestora astfel Încît să corespundă cu găui-ile de trecere din placa de bază.spatiului. 6-mortar de clmeat . pot apărea anumite deformări care au ca efect descentrarea agregatului. atit la pompă cît şi la motorul electric de antrenare.1. In situaţiile în care pompa a fost depozitată o perioadă mai îndelungată (2-3 ani). care se va aşeza pe placa de bază în două direcţii perpendiculare.

şi prin introducerea de adaosuri metalice sub tălpile acestora. împreună cu pompa şi armăturile respective.-'. 3. Fig. .~-~="". iar cea care face legătura între orificiul de refulare al pompei şi consumator. cunoscut. p().s!~i! C:J.în sensul dorit . sau. dacă rigla este În contact pe toată lungimea generatoarelor.. "". Transportul lichidului se face prin conducte. 3. r. :.1. In acest scop.. se vor folosi diverse elemente .J corect incorecr Fig. cu ajutorul trusei de calibre.·tgl. Prin aceasta se evită obturarea secţiunilor de trecere a lichid ului şi crearea de rezistenţe hidraulice suplimentare. Dacă situaţia se prezintă ca în fig. mai corespundă din cauza dilatărilor neuniforme. ' r. şi mai . centrarea se face în două etape: iniţial se execută centrarea atunci cînd agregatul este rece. Centrarea se consideră corectă dacă rigla sau sfoara fac contact pe toată lungimea planului exterior al celor două roţi."mp'! !"t<Înd-!) să funcţioneze: pînă ce at::-. Procedeul este prezentat în fig.. Centrarea unei pompe antrenată printr-un grup reduc tor-multiplicator. agregatul fiind fierbinte. Corecţia se face prin deplasarea corespunzătoare a pornpei sas motorului . La pompele care vehiculează lichide fierbinţi. Etanşarea îrnbinării se realizează cu garnituri plate.c tcuipci atura ue regim.2.3.3.::1j:a "-. cu multă atenţie.J Fig.elo cuDU/ti e II" d ..rar prin îmbinări filetate.4.: (' '1 i. iar in acest caz se efectuează corecţiile necesare. i~"""" . După cum este .3 sau 3. ' '. Acestea se întind astfel încît să nu patineze şi totodată să nu solicite in mod inutil lagărele. cu o sfoară bine întinsă. se reface din nou centrajul.120 EXPI.1.2.f. Se consideră că centrarea este corectă.. La prin transmisie cu curele. Astfel În fig. Verificarea centrăr ii unei cuplaj. pentru curele mai lungi.:: == . rotind cuplajul cu mîna.5.O. pompa are misiunea de a prelua lichidul de la o sursă şi a-l transporta la consumator./qfiIJ Cl'ntrarf':l F.racordarea trebuie astfel realizată încît conductele să nu creeze solicitări mecanice în flanşele pompei.f"_. Centrare corectă. iar roţile de curea trebuie să fie coplanare.-. astfel că antrenarea se poate realiza printr-o transmisie cu curele sau Fig. iar flanşele trebuie să fie paralele între ele.j:. O transmisie prin curele. turaţia de antrenare a pornpei diferă de turaţia nominală a motorului. In caz contrar. Conducta care face legătura intre sursa de lichid şi orificiul de aspiraţie al pompei se numeşte "conductă de aspiraţie". astfel Încît se se sprijine pe generatoarele celor două semicuple. 3. se opreşte agregatul şi se verifică din nou . arborele pompei şi cel al motorului trebuie să fie perfect paraleli.6.. se controlează şi distanţa dintre cele două semicuple. cuplaj ului. Pentru toate pompele sînt valabile următoarele indicaţii generale privitoare la conducte: .-.. Indicaţii privind poziţia şi racordareâ conductelor. Conductele se racordează la pompe prin flanşe strînse cu şuruburi. ).5 se arată.2). 3. ~_. rotind cu mîna ansamblul (în prealabil se slăbesc şuruburile de strîngere a presetupei). operaţia se efectuează în mai multe puncte de pe circumferinţa pos!l1men! m. confecţionate din cauciuc sau marsit (klingherit). în toate punctele circumferinţei (fig. procedeul de verificare a centrării cu rigla şi trusa de calibre: Procedeul de verificare cu rigla este următorul: se aşază rigla paralel cu axa celor doi arbori. aşa cum este prezentat în fig. 3. Fig. La acest gen de transmisii trebuie prevăzută totdeauna posibilitatea de întindere a curelelor.•• PO)IPEI IN INSTALATIE MONTARE.3. 3.6.5. Şuruburile de fixare a pompei şi motorului pe placa de bază se vor strînge numai după ce cuplajul este corect centrat.' '. 3. ' După efectuarea operaţiilor de centrare. Verificarea centrării cu rigla plană.. In unele situaţii. 3. alcătuiesc instalaţia propriuzisă. 3. Concomitent cu verificarea efectuată' cu rigla.. "conductă de refulare"..3. cu trusa de calibre.:1. Centrare defectuoasă. se observă vizual dacă distanţa dintre cele două suprafeţe frontale ale semicuple- lor este constantă pe toată circumferinţa.HAREA ŞI INTRETINERE •. 3.""=::" - =~~~ .:1'. .~ . 3.••POMPEI IN ISSTAL.. Această distanţă trebuie să fie egală pe toată circumferinţa cuplaj ului.4 şi 3. apoi se p()rnl'~t. Verificarea coplanarităţii roţilor de curea se face cu ajutorul unei rigle plane. centrajul trebuie corectat. care. Centrare defectuoasă. ac:.\ŢIE 121 exemplele următoare. 3..axele flanşelor conductelor 'trebuie să coincidă cu cele ale flanşelor la care se racordează.

3.3. '3..tnctt să permită demontarea pompei .":':1>. . acestea vor fi prevăzute ClIc:)mpcnsatoare de dilatare şi reazenu.()lacap[iui cond~ct~(de"aspirafie se montează un sorb cu clapetă sau' :numai un grătar simplu. Este recoman a ca iecare pomp sa aI a o con uc proprIe e aspiraţie.8..("'. 3.qm. 3.modificările de direcţie se Vor realiza prin racordări largi.~iJ'l 1 . se va proceda la curăţirea interioară a ' '. '.!de..\L. .distanţa de la axa sorbului pînă la peretele cel mai apropiat.traseul 'conductelor va fi ales cît mai judicios. 'L"i):i"aţlt'. Rcdllcti~ (It.' acestea 1lJ. Este recomandabil să nu se montez:' p van» r r('ndl!"·') r!. la pompă în timpul _ de cîte ori este posibil.9.5 metri. In fig.de al 1I1Crarc.·rderilc hiuraulice şi tot.. este necesar ca viteza lichid ului la intrarea în pompă să nu depăşească valorile: 1 '1./ nîndu'-se' astfel impuriUlţile ră. antrenate de curentul creat de aspiraţie. astfel Încît să permită accesul Uşor funcţionării.~ POMPEI IY INSTALAŢIE • MONT. aşa cum este arătat în fig.âre.la instalaţiile la care lichidul vehiculat are temperatura rIdIcată: ~e yor lua măsuri pentru evitarea eforturilor ce ar putea lua naştere datOrIta dllatării conductelor.l neetanşcit{lţilor. conductelor.\REAPO)IPEI de susţinere. va fi astfel concepută . Dimensionarea conductei de aspiraţie se va face ţinînd cont că.distanţa de la flanşa de . 3. la montarea sorbului. este absolut interzisă realizarea îmbinării prin strîngerea forţată a şuruburilor flanşelor..7. Montarea conductei ele aspiraţie.l..: ar putea avea loc la atingerea lor.aih~rl.\ŢIE 123 cordarea fig.."[l"SC pi.//. tre. ra- . 3. ' .10. incorect Aceste condiţii sînt ilustrate schematic în fig. aşa cum Se arată în fig. pentru a preveni acciJentde prin arsuri e. Pentru e\·itarea unor deranjamente de aspiraţie. pentru a se evita . • corfet incorect Fig.'mase din timpul sudării. eVltîndu-se coturile bruşte. se "a folosi atunci o conductă comună. Diametru! conductei de aspiraţie trebuie să fie cel puţin egal cu cel al orificiului de aspiraţie al pompei. porţiunea de conductă orizontală se vamonta astfel încît să aibă o pantă continuă pînă la pompă (minimum 2%). sorbul se va instala într-o cuvă special construită.8.12. aşa cum este arătat în Tnt0dat:t cOl~d::(~~. Fig. .5 metri.pătrunderea în pompă a particulelor abrazive. se vor respecta următoarele prevederi: ..prin. 3. cu scopul de a se micşora pierderile hidraulice. datorit.rin. Dacă prin construcţie nu se poate evita formarea pungilor de aer.'l pot prol'Uca (. .7. d .buie Să fie corect de cel puţin 0.kzamors{lri ale pompei.rat:0rdan~.. odat. . trebuie să fie de cel puţin 0. în cazul unor diametre superioare.se vor evita montajele care permit formarea pungilor de aer. elimî-: ". aşa cum este prezentat în fig. Este interzisă utilizarea vanelor de aspiraţie pentru reglarea parametrilor pompei. ·apă d~la"o'iută sursă. d bil f' ă ~ 'b~ d tă . se va face printr-o reducţie excentric. Jt:U~LL\'Ll.:înainte de racordarea pompei. . :Condutta''lfe aSpi?'ajie. Dacă fundul bazinului de aspiraţie este nisipos. atimci În locurile cele mai de sus ale zonelor respecth'e se vor monta robineţi de aerisire. J. In funcţie de siSf~inU1. In acest scop.! Fig. a sorbului pînă la suprafaţa lichid ului.j'·".1. dimensionată corespunzător. Vana se "a monta numai în cazul în care pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de cel din rezervorul Fig.·L ~':"J'- inca". spălare cu . Qestinatsă împiedice pătrunderea impurităţilor în pompă.'.2m/s. cu scopul de a permite demontarea pompei pentru revizie sau reparaţii.1. Conductă de aspiraţi 7 comună. binţi se vor izola termic. 1 tx IXST.stalaţie fără demontarea con~uctelor. este prezentată schema de montare a unei conducte de aspiraţie.9. J. 3. . Pentru a se evita formarea purigilor de aer. instalaţia . . Susţinerea corect conductcJor. 3..racordare . atunci cînd acesta atinge nivelul minim. trebuie să fie de cel puţin 2 D (D fiind diametrul sorbului). de aspiraţie. . Dacă această soluţie nu se poate aplica. Este recomandabil ca lungimea conduCtei de aspiraţie să fie cît mai redusă. pentru o funcţionare a pompei în limiteţ~ unui randament acceptabil.distanţa' de la fundul bazin ului de aspiraţie pînă la sorb. --. 122 EXPLOATAREA ŞI IYTRETlYERE.IO.. " .

ea să declanşeze şi să pună in legătură conducta de .u<:tival pompei.le verticale vor fi rigidi~ate prin colie.11. Curba D reprezintă un cost iniţial I redus.13.entru ..întreruperi accidentale. turbina hidraulică. I'u"'t-'c:lICt-'Ijlll<. flanşe cu garnituri plate.ebită.:~e energia mecanica de antrenare de la diverse maşiru de forţă. a ~ăror ~onicitate nuva depăşi raportul 1 :' 10. unde presiunea poate atinge valori foarte ridicate.1. Curăţarea se poate realiza cu apă sub presiune preluată de la o pompă auxiliară. 3. 3.c?-racteristici spe~i~ice tipulu. care uneori poate atinge lungimi Import~n~e. împotriva şocurilor provocate prm intoarcerea lichidului.~a?ul ~e siguranţă necesar în funcţionare . Schemade montaj a unui sorb cu cuvă de.lo-re intersecţie determină precis momentul din care o Fig. In caz)1l utilizării unor conducte cu diametre superroare. Astfel. Ia alezerea celei n:ai convenabile maşini pentru o situaţie dată. . . astfel ca in caz de depăşire a valorii stabilite.1conduct~1 de aspiraţie. Salturile verticale reprezintă cheltuielile de întreţinere.'Conducta de refulare trebuie dlmen~lOnatăcorespu~zăto~. Curba B reprezintă un cost in iţial ridicat. se r~comand~ Iponţ. ' maşinii de antrenare.• 124 EXPLO. . Supapa de siguranţă trebuie astfel aleasă încît să poată permite recircularea debitului maxim al pompei. Diagrama ~nalizei maşină de antrenare devine neeconomică.foarte ~ult. la care pătrunderea impurităţilor între inelele frontale poate provoca rizuri pe feţele aflate in contact ale acestora. Această curăţire pre~intă o importa~ţă deos. Schema poziţiei sorbului.. La pompele volumice. energie electrică.'lItru antrenarea pompeIor. Curba C reprezintă un cost iniţial mijlociu şi cheltuieli mijlocii pentru combustibil \ şi întreţinere. rezultate din activitatea de şantier.i }=onstr. P.aunei ~lapete de reţinere care protejează pompa. 3. se ia în considerare un. 8. prezent. p:otejind prin aceasta atît pompa cit şi instalaţia.:-. c~eltuieli reduse pentru combustibil.cotunlor.. la oprirea pompei. .:rE. avînd cheltuieli de combustibil şi întreţinere Co. Conductt. La alegerea maşinii de antrenare a unei pompe trebuie să. se va monta între conducta de refulare şi cea de aspiraţie o supapă de siguranţă (numai in cazul cind pompa însăşi nu este prevăzută cu o astfel de supapă).. . Supapa se va regla pentru presiunea de descărcare. curba A reprezintă un cost iniţial ridicat.timpul diurn de... . funcţionare a instalaţiei. hidraulică etc.:-un-C":-iOfl.aIn :edere re~o~a~d~rea ca sum~ tuturor pierderilor de sarcina sa nu depăşească 10% din înălţimea geodetIcfl de refulare. pornm rapide. se vor analiza urmltorii factori: . .tantă. în fun<:ţie de presiunea maximă pe care? poate realiza pompa. Dintre toate maşinile de antrenare utilizate . care asigură o etanşare superioară in comparaţie cu îmbinările prin filet.13. motorul termic.nce~tric~.a~tr~n:l!'~.rentabilitatea instalaţiei. îmbinarea se va realiza prin reduc ţii c ). p'. Fig. în corncheltuielilor privind alegerea para ţie cu altele. mai ales la instalaţiile deservite de pompe echipate cu etanşări mecanice. . . ponderea covîrşitoare o reprezintă motoarel~ ele~t~l~e. este necesar ca înainte de racordarea pompei să se procedeze Ia curăţirea tuturor conductelor. este necesar să se acorde o grijă deosebită îrnbinărilor acesteia. dar întreA ţinere scumpă. : Din diagramă. dobînzile şi amortismentele. .existenţa energiei de acţionare disponibilă la faţa locului .factori.refulare cu cea ~e aspiraţie.. în prezent. care pot determina maşma d~ antrenare fără a' ţme seama de ceilalţi factori. Pe conducta de refulare este recomandabilă montarea unei vane care serveşte la pornirea pompei şi la reglarea debitului în timpul funcţionării.posibilităţi de tntreţlnere .-dt:-r. ţinînd cont de balanţa cheltuielilor iniţiale şi ale celor de exploatare. .ecalificate.\T. pentru a se evita pătrunderea acestora in pompă. moi. 3.\RE. 3.c~nstrucţii cu caract~r sţ>ecialse mai ţoloseşte turbina cu gaze. . este de preferat ca îmbinările să se fad prin t Fig.de forţa: motorul electric. d~oarece ele sînt mai economice din punct de vedere' al costurilor iniţiale ŞI al cheltuielilor din perioada de exploatate.12. Diametru! conducte! deret'ulare'frebuie să fie cel puţin egal cu c~l al orificiului de reful~re al pompei.re de.3. in interiorul conductelor se acuI?ulează diverse impurităţi.susţinere montate în drept?l...combustibili uşor de procurat. se folosesc următoarele maşini . protecţie..se va av<:. Analiza economică poate fi reprezentată într-o diagramă ca cea din fig. număr d: .cadr. . se mai observă că punctele de L-_-~""o.f 10/. In acest sens.. La dimensionarea co. conducind astfel Ia degradarea etanşării şi pierderea etanşeităţii./ reduse. Din acest punct de vedere. curbele cheltuielilor prezintă o pantă c~ns. considerînd că preţul combustibilului sau al energiei consumate r~mme constant pe întreaga perioadă analizată.e deranjarncnte de amorsare se datoresc neetanşeit~ţl. ' .nductei de refulare. Daca lun~mea verticală ~ conductei depăşeşte 10 metri.2. . . Deoarece . motorul pneumatic Şi motorul eolian. După cum se remarcă din diagramă. ' Deoarece in perioada de execuţie a instalaţiei.1'7' Indicaţii privind ~aşina de . .. a căror denumire provine de la cea a agenţilor energetici utilizaţi r!p arpst{>~ In. ma~lI1aeu abur şi turbina cu abur.. dar ulterior cheltuieli ridicate pentru comI bustibil şi întreţinere. Conducta de refulare.:.\ ŞI IXTREŢIXEREA POllPEI Ili INSTALAŢIE MOSTAREA pmlPEI Il' INSTALAŢIE 125 . ~ căror i~fluenţă este determinantă pentru obţinerea unei exploatări avantajoase.

' (3. . faţă de cele ale unui motor cu benzină care antrenează aceeaşi pompă.u~n: combustibil scump.' ...". Lcos ţi..motoarele . motorul cu a~rinăere prin scînteie este folosit la antrenarea grupunloŢ de pompar~ J?oblle. lULlif'let scopului urmarit.. S~ ştie ca . . precum şi în majoritatea ţărilor europene. Aceste pompe sînt folosite de obicei ca pompe de rezervă care pot intra 'rapid în funcţiune in caz de intrerupere a curentului electric.. Ca unitate de timp se ia în considerare secunda. pericol de Incendiu sporit. 'P unghiul de defazaj dintre tensiune şi curent.ere pnn comp:esle se ~retează a fi u. lor In sItu. intreţlnere uşoară." . consum mic de combustibil.. deci frecvenţa va reprezenta numărul de perioade efectuate de variaţia curentului într-o secundă. xploatare să posede suficiente cunoştinţe în acest domeniu.PIde. ..motorul cu aprmd. pOJ?pele centrifuge de înaltă presiune. 1 valoarea efectivă a curentului. Canada şi alte ţări ale continentului american. <:~eace l~ face improprii pentru antrenarea pompelor care au regtmun defuncţIOnaredmrnămarisaucontîniu.mine şi rafinării.-4 conexiunii in stea.Jr!p d" inundatii etc . " M<l:şinil~.Iasemă?ătoare: Deza\:antaje~e lor con~t<. J--r-~~~~~~~ 1-. .. sint antrenate de turbine cu abur. 3--. . Din formulă. CIt ~I motoare cu aprindere prin compresie . Termenul cos <il se numeşte "factor de putere" şi reprezintă unul din cei mai importanţi parametri ai instalaţiilor electrice de forţă. ~I ca gru~uri de intervenţii la stingeri de incendii.. Alegerea tipului de motor se face pe baza unei analize tehnica-economice ţmÎn~ con.V. se observă că Pare valoarea maximă atunci cînd cos <il = 1. pentrureţeaua de joasă tensiurie. ".. Prin urmare.H. ~otoar~le !ermlc~ se uhlIze. puteri marr ra~ortate la greutatea rnotorului..nshcI. (diesr-l}. ·. De ll:semenea. ~e folos~sc atît motoare cu aprindere prin . costuri initiale mai redu~ela ţ>uter. Datorită acestor caracte..l rOf/'spund:i cît :".1. deci 'P = O.. Motoa!. .0 parte din aburul produs de cazanul respectIV.__ L-. folosite în centralele termice pent~u alirnentări de cazane.126 EXPLOATAREA ŞI blTRETINEREA POMPEI IN DISTALAŢIF.) Funcţionarea lor este legata de prezenţa ŞI vIt~za v~ntului. şi 6 000-10 000. abur sau turbinele cu abur se folosesc la antrenarea pompecu. în care 1. este necesar ca atit proiectantul instalatiei cît şi personalul Gt' •. Curentul alte-mari v este un curent electric caracterizat de variatia periodică a parametrilor săi. valoarea frecvenţei este f = 60 Hz.1) C reprezintă valoarea efectivă a tensiunii. Din acest punct de vedere. Prin denumirea de "perioadl". montarea în instalaţie şi exploatarea ". age~t esţ~ disponibil Ia faţa locului.ază cu precădere la agregatele de pompare. La reţeaua trifazată.. Astfel. Fig.c~nLl·I': rlimentate cu bcnzin. Schema 2~~~~----~~~ conexiunii în triunghi In fig..situaţiile în care nu poate fi reah~ata alimentarea cu energie el~ctncă:. In ţara noastră. În ceea c~ priveşte ant~enarea pompelor. agen~ preluat. în comparaţie cu cele cu ap:mde:e pnn compresie.în . notată cu simbolul T. (In Olanda au adus servicii importante fiind puse să antreneze pompele de eva~u~re a apei din incintele îndiguite. In speCIa! ~n agnc u1. c~Iar de la cazanele pe care le deservesc.:. Din cele relatate mai sus rezultă că motorul electric este maşina de forţă care întruneşte majoritatea calităţilor necesare pentru antrenarea pompelor şi de aceea utilizarea lui în acest scop s-a impus pe plan mondiaL Din acest motiv. cu timp de funcţionare diurnăfoartenîăre sau chiar continuu. Fig . ele concurează cu succes instalaţii asemănătoare echipate cu motoare electrice.ele e~liene sînt rar folosite astăzi. avantajele şi deza\'~ntajele pe care le prezintă fiecare cOllstruc~ ţie.st-a" sau în "triunghi". cheltuielile globale sjnt mai reduse cu 1/3 sau 1/4.t ră. consumatorii pot fi racordaţi în două moduri: în .. uşor transportabile. astfel ca alegerea tipului de motor electric. uzun m~I :a. •Pentru antrenarea pomjJd?r. Deşi au un cost iniţial ridicat. Fund surse de energie independentă. ŞI din acest punct de vedere ele suphnesc cu su~ces mo~~arele electrice.. mobile.._ ~otoarele cu aer comprimat au un domeniu limitat d~'~tilizare.tilizat la antrenarea pompelor mari. alimentate cu runtorină. Puterea medie transmisă in decursul unei perioade a curentului alternativ monofazat se numeşte "putere activă" şi se determină cu relaţia ' '. 3. se înţelege timpul după care un fenomen îşi repetă ciclul. ln S. p = U . pompele cu piston cu actiune directă.: electrică de forţă consumatorii industriali. Tensiunile'uzuale la reţeaua trifazicăsint de 220-"380 V.15. uzuri mai lente in timp. MONTAREA POMPEI IN INSTALAŢIE 127 . pentru reţeaua de înaltă tensiune. Cele monofazice sint destinate alimentării diverselor aparate electrocasnice precum şi iluminatului electric:'Reţelele trifazice slnt destinat: să alimcntcze cu c'nc·ri)'i.. porniri uşoare.i..J.aţIile In car~ acest. .. Av~ntaje!e. . sint prezentate schemele celor două feluri de conexiuni. rezultă că transmiterea unei anumite puteri electrice este cu atît mai economică cu cit valoarea factorului de putere este mai apropiată de cifra 1.t de. .!. preţul combustibilului mai red1!s.. prezintă a\'a~taje c~: gabarite şi greutăţi reduse. alcă~umd agre?. Inversul perioadei se numeşte "frecvenţă.U.' . .cu aprindere prin scînteie.14 şi 3. a căror durată diurnă de funcţionare este IImItată. ' Curentul electric este de două feluri: continuu şi alt crna tiv. deşi în trecut au fost utilizate cu succes m agricultură. mctoarelor cu aprindere prin compresie sint: "~~ndament energetic su~enor.. De aceea. utilizate la alimentarea cazanelor de abur f?losesc pentru antrenare chiar . u la evacuart Of' ano In PPrIO. Schema 3. ele înlocuind motoarele electrice în instalatiile care funcţionează în mediu exploziv . notată cu f (f = lJT). Reţelele de distribuţie ale curentului electric sint monofazice şi trifazice.A.:.ate fixe.15. respectiv atunci elndtensiunea şi curentul sînt în fază. frecvenţa este normalizată la valoarea de 50 perioade/secundă (50 Hz).-.Mo!oar~le termice se folos~sc de o?icei . puteri limitate. . Reţeaua monofazică furnizează curent electric la tensiunile de 120 V şi220 V.-"!!"'--.

" PO~!PEI Ix lSST. De aceea. la motorul cu excitaţie par' e lse inversează sensul curentului de excitaţie. Alegerea pompelor c. Tabelul 3. variaţia turaţiei este neînsemnată. datorită faptului că curentul de excitaţie este egal cu curentul rotorului. motoare. Din electrotehnică se cunoaşte că alura curbeide variaţie a turaţiei în functie de cuplu. UI cos cp (3. depinde de modul cum este conectat consumatorul. aşa după cum se şt!~.motoare de curent continuu. nave. în.. iar la conexiunea în triunghi. .în funcţie de cuplu. Aceste proprietăţi rezultate din cele două feluri de COneXIunIservesc la racordarea convenabilă ac. utilizarea motoarelor de curent continuu este limitată din cauza dificultăţilor de transmitere la distanţă a energiei electrcmagne t icc sub formă de curent continuu. prin urmare. turaţia creşte foarte mult. /: '. : [1=. au valori mari ale cuplului. deoarece. { . :. cuplu.motoare de curent alternativ monofazat : . Sensul de rotaţie al motoarelor de ~ It " It curent continuu este stabilit de fabrica a constructoare în conformitate cu coFig. Din cele descrise mai sus rezultă că motoarele cu excitaţie paralel sînt preferate pentru antrenarea pompelor. datorită' modificărilor condiţiilor iniţiale de funcţionare. ele pot fi împărţite in următoarele categorii: . faţă de care se va alege motorul electric corespunzător.18 1. • . {I e = .60 1. . . pentru alegerea motorului electric de antrenare Puterea.~t~rmină cu expresia p = .5H 0-3 3. deoarece aşa cum se vede din diagramă.IL.09 1. . valabil pentru pompe centrifuge.3) (3. la-motorul cu excitaţie paralel. iar valoarea ei se ~. . Tensiuni de fază sînt tensiunile existente la bornele consumatorului. În exploatare.12 1.1 Coeficienţi de multiplicare a puterii absorbite de pbmpă. ' . fiindcă...5 8-37.2) (3. În industrie. Motoarele cu excitaţie serie sînt preferate ca motoare de tracţiune. La motorul cu excitaţie serie.'. Puterea motorului de antrenare trebuie astfel aleasă încît să fie cel puţin egală cu cea absorbită de arborele pompei la regimul normal de funcţionare.2-' 1. sînt indicaţi coeficienţii cu care trebuie multiplicată puterea absorbită de pompă. I . ale căror valori sint uşor măsurabile.i~.motoare asincrone de curent alternativ trifazat.5) Din cele relatate mai sus se observă că la conexiunea în stea. În tabelul 3. 1.25 1.3'U.iesfediferită de cea a motorului cu excitaţie serie.128 EXPLOATAREA ŞI INTRETI!'IEREA POMPEI IN I!'lSTALATIE !dONTARE. 3.4-' 1.5 38-75 peste 75 1. la turaţii reduse. d 1" t "1 . citalie terfe.-'-7. tensiunea de fază este mai mică decît cea de linie.16.6) în care U şi 1 reprezintă tensiunea şi curentul de linie. ..!!lncţie de caracteristicile specifice ale acestora.ţiaturaji~i~!e in_~penţe asupra parametrilor energetici ai pompei. variaţia turaţiei In funcţie de cuplu devine importantă şi.3-' 1. ceea ce poate provoca defecţiuni mecanice datorită acţiunii forţelor centrifuge care ating valor importante. care pot provoca suprasarcini suplimentare. La alegerea motoarelor de curent continuu trebuie să se ţină seama de caracteristica lor de variaţie :a turaţiei tn funcţie de cuplu. de refulare 0. trebuie să se ţină seama de .\TIE 129 Curenţii de linie sînt curenţii care circulă prin conductorii reţelei trifazice.40 ~ ~rotoarele electrice sînt realizate în diverse tipuri constructive... "'". deoarece pot asigura menţinerea unei turaţii constante. astfel de motoare şi-au găsit utilitatea la antrenarea pompelor montate în instalaţii care dispun de acest gen de energie la faţa locului: locomotive. ' t:~. abscrbită la arborele pempei la regimul Dominal kW Coeficient de multiplicare funcţie de variaţia tnllţimil H a puterii.'3 .?~sumatoril~r.".motoare sincrone de curent alternativ trifazat : .80 1. Deoarece în exploatare pot interveni Însă situaţii neprevăzute. După acest criteriu.f3 .50 1.4) In triune hi1 t:. (3. curentul de excitaţie se menţine aproximativ constant. ' •În fig. la motoare de curent contrnuu : .16 sînt reprezentaţe diagramele de variaţie a turaţiei. Motorul cu excitaţie serie nu trebuie lăsat să funcţioneze în gol sau la sarcini reduse.8H 0.l ţi' ensium e mie sin tensiuni e exis en e m re ou a e re e el. Din figură Se observă că. Curenţii de fază sînt curenţii care circulă prin circuitul propriu al consumatorulŢui.t t t d hti.". este recomandabil să se aleagă un motor cu o rezervă de putere care să poată satisface solicitarea suplimentară.'la motorulcu excitaţie paralel. 3. "' Puterea activă absorbită de la o reţea trifazată nu.la conexiunea • A • 1: =. curentul de fază este mai mic decît cel de linie. Din schemele prezentate mai sus se pot determina următoarele relaţii: A A ă = _ la conexiunea în stea).30 1.1.~va!. deci demaraje puternice. . determinate de natura curentului electric utilizat.motor cu excltatle In paralet: b _ motor cu exsensul poate fi Inv~rsaţ astfalel: .1-' 1. Variaţia turaţiei In fun~ţie de manda beneficiarului. 26i 9 - . iar 'aceasta se axplică prin aceea' că. 1 (3.ea. la acest tip de motor.!.. = U1 [7.la mororul cu excitaţie serie se inverseapă sensul curentului de alimentare a rotorului. .40 1. la cele două categorii de.. .

rREŢI~ERE. maneta borne a motorului reostatului se aşază în poziţia corespunzătoare rezistende curent continuu. variaţia curentului de excitaţie atrage după sine variaţia curentului absorbit de la reţea. în circuitul de exci- taţie se introduce o rezistenţă reglabilă care permite să se obţină turaţia necesară. La motoarele sincrone. de valoarea curentului. .rezistenţă _reglabilă a curentului de excitatie. Şcbema. au nevoie de un dispozitiv care să le asigure rotirea iniţială in sensul dorit. _.. Placa. _ BI şi B: .-.reostat de pornire . De aceea motoarele monofazice.au următoarele semnificaţii:. fără folosirea rezistenţelor reglabiIe. "deoarece nerespectarea acestei condiţii face ea motorul să iasă din sincronism . ----- Fig. De aceea.\ŢIE 131 In fig. Funcţionarea acestui tip de motor este stabilă numai la turaţia de sincronism. ele şi-au găsit o largă utilizare la acţionarea unor maşini şi aparate electrocasnice.1 .• Motoarele electrice sincrone de curent alternativ trifazat sînt denumite astfel datorită faptului că turaţia rotorului este egală cu turaţia cimpului magnetic rotitor produs de curentul ce trece prin înfăşurările polilor respectivi ai statorului. care poate atinge valoarea 1. CI . Rotorul motorului electric rnonofazic este supus acţiunii a două cupluri egale dar de sens contrar. cheltuielile iniţiale sînt mai ridicate. :\Iotoarc-le electrice de curent alternativ mcnofuzat. în acest domeniu. deoarece puterea lor este limitata. care este alimentată de un curent defazat faţă de cel din înfăşurarea principală. deci transmiterea puterii devine economică. determinate de cimpul magnetic al înfăşurării monofazate. deaceea el este utilizat cu precădere în situaţiile în care este necesară menţinerea unei turaţiiabsolut constante.130 EXPLOATAREA ŞI r:-. racordarea Ia reţea efectuindu-se prm SImpla introd~cere a ştekerului in priza de curent.18. atunci cuplul corespunzător s-. 3..} J". conexiunilor pentru inversarea "sului de rotaţie la motorul cu excita ţie .\ POlIPEI rN INSTALAŢIE ~IO:-'TAREAPOMPEI r:-. .' Fig .aj uzual "motoare monofazice". atit timp cît rotorul se găseşte în stare de repaus/cele două cupluri se anulează reciproc şi mişcarea nu poate avea loc.nsului de rotaţie devine preponderent. domeniul de utilizare al motoarelor sincrone se situează in zona puterilor mari. La motorul de curent continuu această placă are forma din fig. apoi se face contactul electric şi. Terminaţiile capetelor de legătură se numesc borneşi se găsesc pe o placă de borne prinsă de corpul motorului. +----.. '. Această proprietate este folosită pentru îmbunătăţirea factorului de putere. astfel încît acesta poate fi defazat înainte sau înapoi faţă de tensiunea U.'". +------~------. . In practică.' ceea ce poate provoca deteriorarea acestuia. peste 300 kW.+-------T------- t. Schema conexiunilor pentru inversarea sensului de rotaţie la motorul cu excitaţie paralel. La motoarele de puteri reduse. . DI şi D: -inceputul şi sfîrşitul polilor auxiliari.17 şi 3. ceea ce poate provoca încălzirea excesivă a bobinajului. I:-'ST.?-pei.19._inceputul şi sfîrşitul Infăşurării de excitaţie paralel. Soluţia constructivă ce se adoptă în acest sens constă în prevederea unei înfăşurări auxiliare În sta tor. deoarece curentul de pornire are o valoare foarte mare.19. el şi c 2 .3.. Ca măsură de protecţie. Deoarece aceste motoare se construiesc pentru tensiuni de 120 V şi 220 V. bobinajul este în general supradimensionat de aceea ele pot fi pornite direct. nefiind compensate de economia datorată factorului de putere. se reduce treptat rezistenţa. În general nedepăşind 1 kW.> de motoare mai rar utilizate in industrie. pentru a putea fi pornite. Prin urmare.va roti datontă acţiunii cuplului rezultant. motorul se ambalează. " sen- Notaţiile . J. turaţia crescînd vertiginos.18 sint prezentate schemele legăturilor pentru inversarea sensului de rotaţie la aceste categorii de motoare. la racordare se va verifica în prealabil corespondenţa dintre tensiunea reţelei şi cea a motornlui electric. care nu sînt racordate la reţeaua publică de distribuţie a .. pornirea se face cu ajutorul unor reostate de pornire care introduc in circuit o rezistenţă-suplimentară ce limitează Fig._ _ R. Pornirea motoarelor de curent continuu prezintă unele dificultăţi. denumite in limi. Această defazare se obţine cu ajutorul unui condensator de capacitate corespunzătoare. -Al şi A2inceputul şisfîrşitul înfăşurărlî rotorului:': . datorită complexităţii construcţiei faţă de cea a motoarelor asincrone. '. Cuplul activ al motorului sincron trebuie să fie mai mare decît cuplul rezistent al maşinii antrenate. ele sînt folosite la antrenarea unor pompe de grădinărit precum şi a grupurilor hidrofoare de alimentare cu apă a gospodăriilor individuale. înainte de a pomi motorul. . ţei maxime. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. pentru evitarea acestui fenomen. 3. mont~re<l:lor În ~nstalatie este foarte SImpla.Din punct de vedere elestric. Rotorul motorului sincron este alimentat cu un curent de excitaţie de la o sursă exterioară de curent continuu. Dacă curentul de excitatie are o valoare redusă. 3. deoarece în zona puterilor mici. sene.pe măsură ce turaţia creşte. Dacă se imprimă Însă o mişcare de rotaţie într-un sens oarecare.17.începutul şi sfîrşitul lnfăşurării de excitaţie serie. la aleger~a unui motor monofazic trebuie să se aibă în vedere că sensul său de rotaţie 1 este stabilit de fabrica constructoare şi el nu poate fi modificat în exploatare . Din acest motiv.~L. astfel că rotorul se . astfel ca la atingerea turaţiei de regim aceasta să devină nulă. -:. reprezintă o eategori. R. .

Pornirea motoarelor sincrone este dificilă.prin autotransformator: c E .antrenarea mecanică de către un alt motor de construcţie asincronă .'. I:-. în fig.22 sînt prezentate cîteva exemple de conexiuni ale unuimoţorsincll()n tipM. J " In mod practic. 3.•• sincron" ilusa trează modul lor de funcţionare.rţi0l!al cu alunecarea. . R... funcţionarea este posibilă numai pînă la o anumită valoare a alunecării. motorulasincron prezintă următoarele particularităţi de funcţionare. .SU. fiindcă rotorul trebuie adus iniţial la o tura ţie apropiată de cea a cimpului magnetic rotitor. funcţie poate fi permisă dacă se realizează condiţia de alunecare.oscilatoare J reoiaIenl1 la descIr· care. de aceea la alegerea motorului.Curentul absorbit la pornire are o valoare mult mai mare decît curentul nominal (Ip = 4-71.23.\ PO~IPEI !:-I INSTALAŢIE MOI>TAREAPO~IPEI 1:-.. ' La pornire. 3.qIE 133 şi să se oprească. 5 ori mai mică decît cea a cuplului maxim. se utilizează diverse . Dacă cuplul rezistent este mai mare decît cuplul maxim."\ . denumite şi motoare în scurt-circuit.: .. Variaţia cuplului Orientativ. In acest fel. La acest tip de motor. 4 X instalată (puterea motorului) (3.r : turaţia rotorului. T. \ .).bobinat".rezistenti de' excltatle. 3.formllor de pornire.7) r------------------. 8.. adică în zona în care cuplul creşte propq. C'!l ii~ $" în ca. funcţionarea devine instabilă şi motorul are tendinţa să se oprească. valoarea cuplului este redusă. T~. Fig. .r. care solicită mai puţin reţeaua de alimentare şi oferă in schimb I • posibilitatea unei cuplări simple. deci pornirea se realizează într-o situaţie dezavantajoasă. .şi car: serveşte numai la pornire.22. 3. 2.trans· clorm.alol'c de curent J' K "7. _ ' Din diagramă se observă că la pornire. 3. valoarea cuplului este nulă.ezCitatoare.SL " . şocuri ale căror efecte defavorabile sînt resimţite de ceilalţi consumatori.executarea unei înfăşurări suplimentare.în colivie". Schema 'de pornire cu racordare . . cipale 1. alunecarea creşte foarte mult. care se caracterizează prin aceea că viteza de rotaţie a rotorului este diferită de cea a cimpului magnetic rotitor. sînt robuste.OODIIII&Iol'. este prezentată diagrama de variaţie a cuplului in funcţie de alunecare. Valoarea alunecării se exprimă de obicei in procente şi indici astfel reducerea turaţici rotorului în raport cu cea a cîmpului magnetic. se va avea in vedere ca valOarea cuplului nominal de funcţionare să nu fie prea apropiată. după modul de execuţie al rotorului. corespunzătoare cuplului maxim.20. In fig. direct la reţea. Din punct de vedere constructiv.autotnD.21 şi 3. -r. Motoarele asincrone sint cele mai răspînditemotoare electrice utilizate in toate domeniile de acţionate. _ . deci factor de putere redus. ceea ce provoacă şocuri in reţeaua electrică de aliN mentare.~ . Acest lucru se realizează de obicei prin două metode: . pornirea prin legare directă la reţea unui motor asincron. Motoare cu rotor .2l..20. care diferă de regimul nominal: .. Schema de pornire cu racordare directă la reţeaua de alimenţare: E .132 EXPLOATAREA ŞI !I>TREŢII>ERE. . Ro-rezlstoDl'4e uc:ltalio. TP . Denumirea de . iar caracteristica lor funcţională poate satisface cele mai variate cerinţe.Cuplul de pornire are o valoare redusă la tura ţie redusă. la pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit de puteri relativ mari.Decalajul dintre tensiune şi curent este mare. denumite uzual motoare cu inele colectoare.0. ' c~ - Fij(3. Prin noţiunea de alunecare se înţelege (3. " Aceste dezavantaje sţntacceptatela motoarele în scurt-circuit de putere redusă.. asemănătoare cu cea cI" la mntn'lr('k asincron. .'e. totdeauna 112 < nI' iar alunecarea creşte proporţional cu sarcina. Motoare cu rotor . valoarea cuplului nominal se alege de 2 . :"_Fczintl I. iar acest lucru este explicabil prin faptul că 1 ele au o construcţie extrem de simplă. puterea. La motorul asincron. corespunzător situaţiei de sincronism. -~-+ p IfI 3 4 .23. q: I _______ A. iar pentru s = O. Schimbarea sensului de rotaţie poate fi obţinută prin schimbarea a două faze din stator sau prin inversarea sensului curentului de excitaţie.. de cea a cuplului maxim. 3. se vor putea evita deranjamentele provocate de suprasarcini temporare.'. aceste motoare Fig..8) Pentru preîntîmpinarea neajunsurilor descrise mai sus. J I I Fig. cînd s = 1. in colivie.. TABLOU I I I I I I I t R. Schema conexiunilor la placa se construiesc în două variante prinde borne.--trail: r _ lloemalct' de curent.. Funcţionarea este stabilă numai pe porţiunea O-A. turaţia cîmpului mai511dicrot iu. . '.

Schema conexiunilor pentru pornirea cu bo bină de inducţie trifazată.impedanţa unei faze a Infăşurării statorice. . se obţine. .: ..U. ~upravegherea fi Intreţinerea in perioada de exploatare Punerea în funcţiune a unei instalaţii hidraulice poate fi definită ca fiind totalitatea operaţiilor ce se execută în faza de trecere de la starea de repaus. .pentru cuplarea in .''>'''..f3. _______A : Aplicînd relaţiile determinate anterior psn?Jrn.. ~ U' '. in funcţie de tipul pompei utilizate. fără pauză.pornire prin racordare stea-triunghi Y . la conexiunea în stea. tru cele două moduri de conexiuni. . [u. Schema conexiunilor la pornirea cu autotransformator.. r la pornirea stea-triunghi. . iar acest lucru trebuie alegerea motorului.3 . . ZJ: .valoarea curentului absorbit de la reţea este de K1 mai mică decît la cu plarea directă... rezultă .26.oi Prin urmare. respectiv de fază. 3.2..y= e " [.. conform tebriei maŞinilor' asincrone. În paralel.e. deci dezavantajul înttlnit la:.ează."'1-. ceea ce echivalează cu inversarea cîmpului Invîrtitor statoric. .. Pe măsură ce motorul se accelerează. acestea se scot complet din circuit şi periile sînt ridicate de pe colector.l 3 (3..9) ! ..iEREA IN FUNCŢII:Jo:EŞI !~TRET1~ERE.2. rezistenţele se scurtcircuitează.f3 ~.>'" (3. iar după ce motorul a ajuns aproape de turaţia nominală. Din cele două egalităţi. se obţin următoarele rezultate . I. se produce şi o micşorare a cuplului de pornire. întîlnit la conectarea stea-triunghi se păstrează deoarece este mai mic decît cuplul nominal.. se obţine un curent redus la pornie. . dar dezavantajul cuplul de pornire a\'ut În vedere la şi prin aceast metodă. ." deoarece in interiorul bobinei are loc o cădere de tensiune.10) ~f • 'l in care I" 1. ... valoarea curentului este de trei ori mai redusă decit la conectarea în triunghi.\ fOMPEI IN EXPLOATARE 135 soluţii al căror principiu se bazează pe reducerea curentului sau tensiunii de alimentare a statorului.@=. trecerea pc poziţia triunghI.= . .. motorul funcţionînd ca un motor in scurtcircuit. Schema acestei metode de conectare este prezentată în fig. Dacă se notează cu K ••raportul de transformare al autotransformatorului aplicînd relaţiile stabilite în electrotehnică. W Fig..!e.. dar cuplul nu este afectat. . ' Pornirea prin conectare în sistemul stea-triunghi prezintă însă deza vantajul reducerii valorii cuplului de pornire. .25.pornire cu b<:bin~ trifazate de in~ucţi.. . y pornire prin autotransformator : -~-. . U.11) 1 . Fig.. 3. 3. hA = li • . • •• ~. 3... comutatorul conectează iniţial infăşurările de fază în stea. • Alimentarea motorului la acest montaj se face cu un curent mairedus.. Schimbarea sensului de rotaţie a motorului poate fi obţinută foarte simplu prin inversarea a două legături de la reţeaua de alimentare..cuplul de pornire se reduce de K~ ori faţă de cel realizat prin cuplare directă Pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit prin intermediul unei bobine de inducţie trifazate are la bază acelaşi principiu de reducerea tensiunii in faza iniţială.tot înaceeaşi proporţie {~ deoarece acesta este proporţional cu pătratul tensiunii pe fază. . -." . .f3· I.:!~ pcrmr.t:.:". valoarea cuplului nu depinde de rezistenţa rotorului. Metodele de pornire generalizate sînt următoarele: .26..'Ji ..~ Pornirea motoruhii asincron cu inele colectoare se realizează cu ajutorul unui rcostat de pornire care introduce În infăşurările de fază ale rotorului rezistenţe reglabile. w= ~~~l . deoarece. se efectt..5.\ PO)IPEI IN IXST. --r--+-+---Schema lega tnrilor r'.pentru cuplarea în stea Y: Fig.' U.ează.134 EXPLOATAREA ŞI I~TREŢIXERE. . . :.2i. '." .Zk . " . ..i." . '" Acest motor prezintă avantajul unui cuplu mareIa pornire ceea ce fi recomandă să fie utilizat la acţionarea maşinilor şi mecanismelor la care cuplul rezistent atinge valori importante.. .3. Motoarele asincrone au o turaţie practic constantă. II.\UŢ1E PI:J..r.se~păs?.triunghi I:!..Y (3.' Pornirea prin utilizarea unui autotransformator esteprezentată în schema din fig. .i' '. deci convenabilă pentru antrenarea pompelor. Din cele descrise anterior rezultă recomandarea ca pornirea pompelor să . . iar aceasta se poate obţine prin manevrarea corespunzătoare a vanelor instalaţiei.24. se efectueze la sarcini reduse.. Punerea in ftmcţiu. la conectarea motorului în stea.a ru ruou taj tru stea-triunghi este prezentată în fig.y = [rr = = ~. (3.legate in serie cu acesta: Prin aceastase reduce curentul de pornire. . sint curenţii de linie.'~ ZJ:= sau . iar la atingerea turaţiei de regim. Schema couexlunilcr . ': 3.~etd-" " deIe anterioare . . Conform schemei.12) Prin urmare. 3.tensiunea de linie (reţea).

.isă ~" [ace yornl?-d . Este interzis a se proceda la verificarea ~e:u'~lui cu motorul cuplat.I< . .. . .. . s~ va îndepărta un?oarea veche şi se va înlo~ui cu unsoare nouă. Inainte de nornire se va verifica sistemul de ungere astfel: la pompele care au .. . Ea reprezintă pentru beneficiar momentul important în care instalaţia poate fi solicitată să satisfacă cerinţele pentru care a fost concepută.0tive. .. pentru aceasta se apucă cuplajul cu ambele mîini.lte cu garnituri moi s~ vor strill§'e ~~uliţe1epresetup~i cît mai uniform cu putinţă. în . este absolut obligatoriu ca personalul de exploatate să studieze cu atenţie şi să-şi însuşească indicaţiile cuprinse în instrucţiunile de exploa tar.. Excluzînd unele construcţii speciale. ' La pompele la care ungerea se face cu unsoare consistentă.. la sa tie cuplat cu pompa. ... Este obligatoriu să se verifice dacă sensul de rotaţie al motorhlui de antrenare corespunde cu cel indicat de săgeata de sens a pompei.la pompele la care rotorul este fixat pe arbore p!m infile?re.. astfel încît calităţile unsorii nu mai pot fi garantate.: .136 EXPLOATAREA ŞI !XTREŢIKEREA POliPEI IN INSTALAŢIE PUNEREA IN Fl"XCTIlJKE ŞI !xn:.sistemul de etanşare.lagărele unse cu ulei. {~.. alt.~ În general pentru' toate pompele industriale.se V".. porrure în sens in vers poate provoca deşurubarea sa ŞI Inţepenirea in carcasă.una'sai{i. .•. astfel încît să se poată obs~rva. la cea de funcţionare. avînd o lungime de 50 metri (alcătuită <lin tronsoane).. Unele tipuri de pompe sînt prevli~ute ~u InstalaţII. "".•. Pentru aceasta. In această privinţă Înainte de pornire.!·zisJ.m prealabil s:a~ slabIt. se v:eriţIcă sensul la~ersul li?..mot~rul I~'. şuruburile ~~ st.. :i .. :'. . cazul~~. in afara de cel~ navale: au ~~sul determinat prin construcţie.itorul pentru o fracţiune de t!mp foarte . .paţiul destinat acestuia. se va verifica nivelul uleiului din paharul basculant.. de cătie . .·. t . Op~ra.h •••. după ce p:>mpa a fost montată în instalaţie. fund recomandabil a se efectua cu mina liberă.". de tipul PAD. se .•.... ungere-spălare. se slăbeşte stringerea presetupei şi apoi se roteşte cuplajul cu mina... emise pentru fiecare tip de pompă în parte şi livrate împreună cu acestea. t'Operaţ'ia' "poate exectifa' şi la pompele de dimensiuni mari. şi ln poziţie verticală.' _ la pompele echipate cu etanşare mecanică. \'aiabil.'l:.. Această interzicere este totdeauna subliniată în instrucţiunile de exploatare (cartea .'. ". ungere. . ca scop să verifice in ansamblu corectitudinea montaj ului pieselor r~titoare. . ten~mţ. egalizare .poate' 'conduce 'Iau defectarea unor 'J?iese. La pompele de dimensiuni mICI ŞI mIJlOCII.: ' .. La pompele echipat~ cu . .' . acestea P:Jt funcţiona in se l am' . La pompele echipate cu etanşărt mecanice. ~u este necesar să se verifice gradul de ung~re.m~nţl ale acestora sînt unse în timpul procesului de asamblare din uZI?ă Ş! bv~a:e ca atare. la asamblarea pompei.\[otoardt.de răcire. astfel că În exploatare el nu mal poate fI.~e~lcă e centrarea cuplajulul .'. instalatiei. venflca:ea se:1sului se va face numai dupa ce. nivelul acestuia trebuie să se găsească în dreptul semnului de nivel prevăzut pe lagăr.' . .. Rotirea trebuie să se facă uşor şicontinti~. :(~alt~ . .eveni astfel tngheţarea ei. din azb. se va verifica mainte de pornire prezenţa lichidului de un~~re-spălare."rificare~ sensului de rotaţie se face n~mai ~a pompele antr~nate de motoare.. Verificările ('p se efectuează înainte de pornirea ~r()v.se' va executa ŞI asupra motoarelor electrice eate nu au funcţionat o perioa1li mai. etanşarea arborelui pompelor industriale se realizează cu garnituri moi... se vor efectua În ordinea următoare: .conformitate cu indicaţiile prevăzute în instrucţiunile maşinii. Ca exemplu se prezintă următorul caz: o pompă verticală de adincime. se vor lua următoarele măsuri: ..proce~eazl astfel: se decuplează în prealabil motorul. electrice ".. . se va..prfntr-o transmisie rigidă. atît in ceea ce priveşte obţinerea parametrilor energetici. au ca scop să ofere garanţia înr1"..rm"ere a presetupei. La aceste pompe.!. fie sub forma unei plăcuţe prinsă cu nituri.:.--!iniriit ut uror conditiilor necesare unei functionări corecte J. . verifica dacă în locaşul presetupei ~xistă lichid de. a fost rotită de . . Aceste verificări. . . de obicei un vizor transparent. destinată hidrocentralei de la Porţi1e'de Fier." .n'llr1. cUJ?le~ apol~tn ~o~•• ... deoarece o. expuse pericolului de îngheţ.se vopseşte În. . _ amorsarea. .esţ grafltat. Sensul de rotaţie a pompei are o mare importanţă asupra bunei funcţionări a instalaţiei. . " .sensul de rotaţie (valabil numai pentru pompele cu organe în mişcare de rotaţie) .. La aceste tipuri de pompe: pentru verificar~~ tsensului. operaţia de verificare a rotirii se va executa de fiecare dată cind se porneşte pompa. Lagărele pbmpei slnt unse'cu ulei sau cu unsoare consistentă. Numai în cazul în care p:>mpa a fost stocată pe o perioadă mal îndelungată. .~ol şi se corectează ~ac~este. La pompele care funcţionează în condiţii atmosferice neprielnice. ._.osingură persoană în două situaţii diferite: în poziţie orizontală. . sau cu etanşări mecanice.[" :.mo. .' Mişcarea' este posibilă de'oarece frecarea in lagăre şi în garniturile de ebiIlşare este redusă.-I!:.:' . cît şi pentru prevenirea deteriorării agregatului.. Pentru a atrage mai uşor atenţia. .... se va verifica centr~wa cuplajului.:tlb~n s.q'..circuitele auxiliare.gar':lturI mOI. .. înainte de pornire.iu negru.seJ>revin~pom~~ nniji'poinj>itblocate din' ailHw-.!0Ul perSoane şi se roteşte citeva: ture.tehnică a maşinii). În s. lungă. cu scopul de a evacua apa din pompă şi a pr.sistemul de ungere.scur~ă (cu pompa cuph:.\RE 131 1 . Rotirea liberă este prima operaţie ce se execută inainte de pornirea pompei şi are. după fiecare oprire.a de rotire ŞI ~ensul.llllt~ ca ac.. Inainte de punerea in funcţiune.' propriu-z. se vor demonta capacele rulmenţilor. . termice de torţă. ..care. a~xlltare . culoarea ei se deosebeşte de cea a pompei .' ' - '.~:.de?arece .ţia de Vf'rifkar. apărînd proeminentă pe piesa respectivă.)~irealiberă (valabilă numai pentru pampele cuorgane ln mişcare de rotaţie). fiind acţionată .•. sprijinită pe lagăre de alunecare. !L.: l~ pompele echip'. .itXv-w. Stringerea va fi moderata.al căror rol ŞI funcţionare trebuie bine cunoscut de personalul de exploatare. deoarece lag~rele ~u rw. fabricilor constructoare. \'.:lIXEREA POl/PEI IN EXPLOAT.:. tn perioada de iarnă. Dacă pompa este echipată cu un ungător de nivel constant. .. Efortul de rotire a fost moderat. se vor manevra robineţii respetivi. pJl'1li m. Prin această verificare.~~~a ~~~. Aceeaşi operaţie.dlf!Clt~. se vor deşuruba dopurile prevăzute la partea inferioară a carcasei. In acest sens. Această săgeată este aşJzată întotdeauna într-un loc uşor vizibil şi este realizată fie direct din turnare. . ". mai mult de un an.' t • . Dacă pe anumite porţiunise întlmpină rezistenţe sau înţepeniri.

te. Acest sistem presupune realizarea unei . Eventualele \ scăpări datde0rate stării necoreSj>utnzăft. Un alt dezavantaj. Funcţionarea are loc astfel: se mchide in prec:Iabil ~a~a de r. naletă . După cum s-a arătat in capitolul 1. Sistemul funcţionează astfel: inainte de pornirea iniţială.' b Procedeul amorsării prin sorb CII clapdJ. Procedeul de amorsare prin vid.[ ... care introduce o rezistenţă suplimentară.' Pentru staţiile de pompare dotate cu un număr mare de pompe. plst~n..rentabil să se folosească o p~mpă de vid racordată la conducta de aspiraţie a pompelor.. In fig. sau Inecare).Fig..: funcţionare a instalaţiei o reprezintă verificarea stăm de amorsare a pom~el. a coloanei de lichid in conducta de aspiraţie.:"de'alirea conductei de aspiraţie.. 3.. Pompele centrifuge şi axiale nu posedă această proprietate. Cind depresiunea atinge o valoare stabilă. Această deficienţă reprezintă deza.pompe care se amorsează singure. .eri~ară.27. elapeta se închide şi păstrează astfel coloana de lichid pentru o nouă amorsare." Există diverse soluţii de creare a VIdulUIcare-şi gasesc aplicarea în funcţie de caracterul instalaţiei.amorsante. de nivel trebuie astfel aleasă incit să satisfacă NPSH-uJ. clapeta deschizîndu-se sub acţiunea c~re~tului de lichid. " " . .se deschide robinetul de vid de pe conducta de aspiraţie. organul de lucru al. necesar al pomper. Acest procedeu prezintă dezavantajul că necesită execuţia unei construcţii speciale . amorsarea poate avea loc.. 3.. in continaare sînt prezentate cîteva procedee utilizate mai frecvent la diverse instalaţii: a. ". coloana de lichid fiind continuă.. avind drept morSl!Ze. realizînd amorsarea propnu~isă." '.uclapetă:". o d~presiti~e. Procedeul amorsării prin "cădere" sau "lnecare". .r·.coborirea pompei sau ridicarea rezervorului de aspiraţiescumpind costul instalaţiei.etanşare.al. determinată d~ înălţimea geodetică de aspiraţie.UARE 139 Cea mai importantă operaţie de car~.ă acţ~unl1forţei de gravitaţie. . sensul curgerii se inversează. nu are dezavantajele înt1ln~te la sistemele anterioare. urmărindu-se indicaţiile vacummetrului. :L ' I .asis gure menţinerea permane!ltă.. se umple conducta de aspiratie ŞI pompa ~ cu lid. în special în staţiile de pompare.'1.a pompei. există două categorii de pompe: .- '.. Acesta constă in amp~sarea pompei in instalaţie astfel ca nivelul lichid~ui din rezervorul de asprraţie să fie situat la un nivel superior faţă de nivelul la ~~rese &ăse. il consţltule însăşi clapeţa. . In general.29 este prezentată sche~a a.. situată la partea sup. I-':'---~:=I ~ .sorb cu clapetă.pompe care nu se pot arnorsa singure (neautoamorsante). . 3. atit cele . au calitatea de a fi aut<. prin pîlnia rlP umplere. din punct de vedere hidraulic.XEREA IN FUNCT!UXE ŞI !NTRETIXEREA PO)!PE! IN EXPLO.28. Avînd în vedere importanţa fenomenului de amorsare la puner~~ în funcţiune a pompelor. sau pentru pompe de dimensiuni mari.. al sl~temulul. In acest fel1ichidul ajunge la pompă datont. din care se remarcă faptul că nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie este inferior nivelului axei rotorului pompei. toate pompe~ \"olumic~.:ful~re.' conduc la go. Se porneşte pompa ŞI se deschide treptat vana de refulare. Soluţia este ilustrată în fig. care să . Acest sistem de amorsare este raţional. lichidul ajunge la. Pompa se consideră umplută atunci cînd lichidul ajunge la nivelul pîlniei."EREA POMPEI IN INSTALATIE P{. _ pilnie.Schema de funcţionare a unei astfelde . Din acest punct de vedere. asigurînd in mod permanent amorsarea acesteia. 3.138 EXPLOATAREA ŞI IKTRETD. • .cestui procede~.<:t" Fii. ceea ce defavorizează caracteristica de aspiraţie a pompei.Instalaţii teste prezentată' în fig. care poa e I coro. Schema ins~ţiei .oare '~'\~~~~fS1~!2I a suprafeţei . După oprirea pompei din funcţiune.~te ax~ rotorului pompei.cu mişcare alternativă cît şi cele cu mişcare de rotaţie. Schema instalaţliei de amorsare prin sistem gravitaţional (prin cădere. pentru a putea tra~smlte o can~ltate oarecare de energie lichidului.:antaj~ prmcip. următoare.~ dată. iar astăzi este utilizat din ce în ce mai mult. .) etanşeităţi perfecte a clapetei. nivelul J?rizeide vid ŞI deci pompa poate fi amorsată.} c. pomper .este condiţionată bun..28.iJ care <ipaS<iasupra clapetei ŞI o rnentin= închisă.' . consecinţă nearnorsarea pompei la pornirea . Diferenţa. es.trebuie să vină în contact cu acesta. . Acesta se realizează cu ajutorul unei surse care poate crea in cond~7ta de aspiraţie. ceea ce reprezintă marele lor dezavantaj. denumite autoamorsante sau autoaspiratoare. . La pornirea pompel.prln sorb c. după care se înşurubeaz~ dopul de închi~er:. lovită sau :zgtriată..rotor.27.. 5. " 1 .

această situaţie trebuie să coincidă cu deschiderea completă..di~er~e. Se inţelege că astfel de măsurători se pot aplica numai la pompele cu debite mici şi mijlocii. ceea ce ar avea ca efect dezamorsarea pompei. la pompele axiale este condlţlOna.6 It rid p~ta. etc). M. După atingerea turaţiei de regim se urmăreşte indicaţia manometrului de refulare a pompei.~eînchi~e. dar se va ţine seama că.indt pompele devinautoamorsante.' .te cu pompe axiale se utilizează exclusiv pr~cedeuld~ amorsare prin îne'f:. aceasta este un indiciu că pompa nu este amorsată. Dacă pornirea pompa! s-a efectuat în condiţii normale.Se deschide vana de refulare. creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. In această situaţie. motorul devine supraîncărcat.'Ie.pompelor centrifuge. .răcire.U!Ul aceste condiţii nu mai este poîn sibilă.La pompele antrenate de motoare electrice Se citeşte indicaţia ampermetrului. pot apărea situaţii diferite. .Se deschide vana de pe conducta de aspiraţie.... la o anumită valoare a debitului. lichidul se poate încălzi excesiv şi poate atinge punctul de fierbere. la instalaţiile curente se procedează astfel:" . fiind comunicată producătorului în caz de rsclamaţie. pompa este amorsată şi se poate deschide vana de refulare. La aceste pompe nu se aplică nici pro5edeul de amorsare prin sorb şi elaSpre . . d~oa!ece conducta de aspiraţie are dimensiuni foarte mari şi umplerea s-ar face într-un. care.sarea se face prmtr-o conductă' sifon.pompei sînt dimensionate să reziste la o presiune mai mare decît presiunea obţinută in acest punct. poate reprezenta pentru acesta o informaţie preţioasă. In mod practic. cu SCO~ul e a· obţine un cuplud rezistent ~mtm. procese tehno. prmcipn de funcţionare diferite: • sare prin Vid: ··astfel. de exemplu un butoi de capacitate cunoscută.~~=~!! " Pompe centrifuge . '" " . ' . . "situate la distanţă mal m~e de sursa de apă. . .'. . De obicei. In . ungere sau etanşare. datorită frecărilor cu organele pompei. ~. Din ace~te motIve. in continuare. astfel că sepa-----~ rarp.\ POMPEI IN EXPLOAT•. Dacă după pornire manometru! nu indică presiune în refulare. se poate proced~ la po~rea propriu-zisă a agregatului. l~~umite tipuri de pompe se utiIizează . timp prea îndelungat.r.Dinacestpunct de vedere.i' Nu este nici un pericol dacă pompa funcţionează o perioadă de timp limii tara (1-2 minute) cu vana de refulare complet închisă. Totuş~ la unele staţii..ri~e a debitului. iar funcţionarea în asemenea regim trebuie evitată.soluţii . complet vana de refulare. pompa centrifugă poate satisface un domeniu cu limite suficient de largi. . lucru care realizează etanşarea interstiţiilor ŞI în acelaşi timp evită uzurile datorate frecării suprafeţelor nelubrifiate După efectuarea tuturor operaţiilor pregătitoare în vederea punerii in func~ ţiune.a ~onductei de refulare de cea de a~plraţle nu poate avea loc. Manevrele care se f~c cu !lce~tă ocazie trebuie să ţină seama de tipul pompei.' in general de condiţia de siguranţă (agregat~ de mterv~nţii la stingerea Incendiilorvpompş navale..procedeu raţional şi economic . la sarcina respectivă. precum şi de particularităţila constructive ale acesteia. .. zate pe. se prezintă regulile valabile la pornirea principalelor categoru de pompe.140 . La o instalaţie calculată corect din punct de vedere hidranlic. se va opr] pompa şi se va verifica din nou starea de amorsare. Dacă se apreciază ~nsă că debitul este nesatisfăcător.29.~ezultă că pompele axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă. deoarece organele (. Schema instaIaţiei de amor. privind jetul de lichid la capătul conductei de refulare. De aici. nrmărindu-se concomitent indicaţia manometrului pînă ce acul indicator se opreşte in dreptul diviziunii corespunzătoare presiunii dorite. MI'-:-manC>VaCuummetru. atunci se poate improviza o măsurătoare cu ajutorul unui vas atalonat.cum d Ş s-a mal arătat. m')nht în flanşa > . iar acest lucru nici nu este necesar atîta timp cît cerinţele beneficiarului sînt satisfăcute. dacă acesta este stabil şi indică u presiune superioară faţă de cea nominală..de VId.Se urmăreşte" funcţionarea etanşării: presetupa' cu' garnituri moi se va stringe astfel incit să permită o picurare necesară răcirii şi ungerii gamiturilor . "i~-... e alura curbei caracteristice a puterii acestora. toate pompele autoamorsante trebuia um~lut~ cu licJ. instalaţiile nu sînt dotate cu debitmetre pentru măsurarea debitului vehiculat.Se deschid robinetele cir~uitelor de .. Folosirea acestor c~n~trucţ~i este impusă . ' În marea lor majoritate.sistemele descrise -mai :s~s. ln:afară de . avîndu-se în vedere ca. care a a 'du li. Iogice automatIzate.nple tot cu ajutorul unei pompa .•• RE 141 . . motoarele recomandate de fabrica constructoare nu satisfac caracteistica puterii absorbite pe toată lungimea curbei.ridulde. conform curbelor caracteristice ale . deoarece. în care pompa este pusă Să'1iiiiCţioneze la alţi parametri decît cei prevăzuţilaconlractare. dar ele pot oferi o imagine asupra ordinului de mll. la instalaţiile care sînt echipate cu astfel de vane.~elece urmează. EXPLOAHREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA 1:01 FUl>CŢlmiE ŞI INTREŢI:oIERE. iar crearea ~ld.Se porneşte pompa.tll. determinate de capacitatea vasului de măsură. . Totuşi pompa nu trebuie să funcţioneze prea mult în acest regim. a vanei de refulare.astfel că. . . la staţiile de pompa re echlpa. in general. .~ 'regulă generală. . să nu' se depăşească valoarea curentului nominal înscris pe plăcuţa de caracteristici a motorului • In exploatare..-manometru. c'. acţionînd maşina de antrenare respectivă. amor:> .. Utilizarea sistemului de amorsare prin vid. înainte de pornire. Care se u.. Rezultatele măsurătorii sînt aproximative.constructive" baFig. se va regla regimul de funcţionare în scopul obţinerii parametrilor doriţi.'" . randamentul lor este inferior faţă de cel al pompelor obişnuite.

Se porneşte pompa. Temperatura diverselor părţi ale corpului pompsi poate fi măsurată cu precizie cu ajutorul termometrelor de suprafaţă.Se deschid robineţii circuitelor de ungere şi răcire.. dacă instalaţia o are pr _ văzută. Supravegherea în timpul funcţionării. se urmăresc următoarele elemente: "r Funcţionarea liniştită a agregatului. . In acest sens. ar putea conduce la supraîncărcarea maşinii de antre~ nare. în acelaşi timp.~u ~x9ţlS Ae PIei••deoarece aceasta i>ro-.ildrt:. Pe parcursul funcţionării. . .Se verifică stringerea presetupsl cu garnituri moi. conduce la o Incălzire excesivă a uleiului.' . completarea se va face periodic. puterea c~)Jlsumată creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. l' Y.l ( . " ~'-'..pomp~ţe axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă funcţionarea . -". e deschide vâna de aspitaţie. datorită frecării acestuia cu piesele aflate in rotaţie."RE 143 . Intervalele de completare sau înlocuire totală a unsorii sînt precizate în instrucţiunile de exploatare emise de către furnizor. ' "'. se va urmări ca nivelul de . Supravegherea agregatului in perioada de funcţionare are scopul de a asigura exploatarea normală a acestuia şi de a preveni producerea unor defecţiuni sau deranjamente datorate . . In caz contrar.esiunii sa se ~eallZeze astfelmcît să nu se depăşească valoarea nominală contractată care. Dacă regimul este silenţios. ă d pe!lcu " 1 d/.f:. faţă de reper. . . se va cerceta cauza şi se va remedia.DU~ă atingerea turaţieids regim. indiferent de felul mişcării .dorită. se vor utiliza debitmetre adecvate Iar pentru alegerea metodei de măsurare si a tehnicii ~ -. Aici se va avea în "edere ca reglajul p. Instalaţia trebuie astfel concepută încît să nu creeze rezistenţa !mportante la pornire . t'. unor cauze accidentale." : Vibraţiile 'şi trepidaţiile puternice stnt determinate' fn majoritatea cazu: I rllor de un centraj defectuos. cunpermetre.\L\ŢIE Pm...se pornesc cu vana de refulare complet deschisă.Se închid robineţii circuitelor auxiliare. .)J. voacă un consum suplimentar de energie ŞI.. ~-t. se cercetează cauza.. clape ta de' reţinere nu se va monta decît la ~apătul conductel de refulare. . . ' c"'::snIta manualele de specialitate. . ". deoarece. .căror arbore este sprijinit pe lagăre cu rulmenţi.1. pornirea lor are loc astfel: . tipul constructiv al rulmentului. --: Se . J Oprirea pompei din funcţiune se face astfel: ...: ." . . astfel de' pompe nu se montează în instalaţiile clădirilor de locuit.importants. încălzirea poate fi considerată normală (40-50°C). . atunci se va opri pompa. a cărui intensitate este în funcţie de calitatea rulmenţilor. deoarece zgomotul este supărător pentru locatari. cu ajutorul van ei de refulare se reglează valorile parametnlor solicitaţi.:p lnrhf<11' 't'~1n~l de P(~ conducta CI.. . Dacă lagărele pompei sînt unse cu unsoare consistentă. se goleşte pompa. se aude un uruit continuu. Temperatura de funcţionare a rulmenţilor se verifică de obicei atingînd cu mîna porţiunile de lagăr din dreptul acestora. .: ingllteţ Pompe axiale . defecţiunea şinumai după aceea se poate pomi din nou agregatul.Vana de pe conducta de aspiraţie poate rămîne în poziţie deschisă.' '01:' ea . '. care ar fi recomandabil să existe în dotarea unei staţii de pompare.Se închid robineţii circuitelor auxiliare. ' e . se va manevra vana de refulare înă ce s~ obţme. se deconectează maşina de antrenare. .:. Orientativ se precizează că dacă mina poate suporta cîteva secunde contactul cu părţile respective.IRE.2. Dacă temperatura continuă să crească şi după acest interval. presiunea . Este contraindicată funcţionarea . deoarece in această. . Acest zgomo(nu estetm indiciu de funcţionare anormală." POllPEI IN EXPLOAT. .' .~e deschid r~~i~etele circuitului de alimentare cu lichid pentru unzer lagarelor transmisiei. . se instalează pompe prevăzute cu lagăre de 'alunecare.. . Prin u~are.ulei din lagăr să corespundă cu reperul marcat pe indicatorul de nivel. 'Sub formă de loviI turi sau pocnituri.. astfel ca f~ funcţio~are sa se asigure o sc~rg~re ~ub formă de picături. . . . se va completa cu ulei de aceeaşi calitate. .WT f'. -: D~pă atingere~ regim~l?i nominal.. în funcţie de tipul pompei.' . astfel încît pornirea să SI' facă cu conducta golită de apă. care trebuie să aibă loc fără zgomote ~normale sau vibraţii puternice.142 EXPLO. la pompele cu debite .. xist ..Se deschida vana de refulare. Pentru aceasta. ' ' Pompe volumice To~te pompele volumics. perioadă de timp se poate aprecia că regimul termic s-a stabilizat. ~ urmăresc Indicaţiile aparatelor de control: manometre vacummetre debitmetre. De regulă. ".'EREA IN FUNCŢIUSE ŞI INTREŢISERE.Temperatura uleiului din lagărul pompei ntiitrebuie 'să depăşească Cu mai mult de 50°C.deschide vana de pe conducta de aspiraţie.... aceasta este o indicaţie că montajul şi centrajul au fost corect efectuate. Ia aceste p?mpe.~e deschide complot vana de ~efulare.IT. temperatura mediului ambiant. ' . c.Se porneşte pompa.Se deconectează maşina de antrenare. ". f.Se deschide complet vana de refulare dacă aceasta a fost închisă parţial în timpul funcţionării. • Deoarece . .. In astfel de cazuri. setnlătură '.Se inchid roLindple circuitelor auxiliare Dac' ~e goleşte pompa. Dacă tn timpul funcţionării 'a:parzgomotepnternice. fără senzaţie de arsură. a căror funcţionare este mult mai silenţioasă.~ -:. '·'. . se opreşte iniediat pompa.prin rotaţie sau translaţia .e deconectează maşina de antrenare. Of P~nt~ oprirea pompei din funcţiune se va proceda astfel: O" \ Oprirea se face astfel: Vana de refulare rămînînd deschisă. S • .lo~ fiind I?stabID: în zon~ debitelor reduse şi a înălţimilor d~ pompare ~al ridicata. La pompele al . ~ 3.Dacă există pericol de îngheţ. . .": ~I l:-orREŢI:-OEREA I'OMPEI 1:-0I:O>ST. Verificarea se va face după cel puţin 1/2 oră de funcţionare. Dacă uleiul are un nivel mai redus. precum şi de mediul în care funcţionează ansamblul.::.

' K . '.<H. ă e .de .Pbe om:~urăşic~i:d\ ~fing~· ~ita sca e." Corespyn~âto. in timpul funcţionării.~b.~.supenoaiă. 1 IIi hid lui stabileşte contactul electric şi POd meşltetJ?Ot mPla. mstalaţiei il nemulţumesc totdeauna pe ţ>enefi~iar.la . pomp~e a apelor .are.Ş~fără .JePisţat~-ta~za'i~AjîE1~tffi'. intensitatea curentului. ~J1.indic~ţiile aparatelor sint sub formă de pulsaţii sau oscilaţii..nt cele care u fzeaza comanda prin flotor sau electrozl. de.2.riaţia presiunii.::':EREA IN FUNCŢIUl'iE ŞI I:-OTRE1J:':[RE..\RE 145 ...ni .' Defecţiuriile ce' se ivesc in func. i'" r ..Co. ~~~a!tgl . pu~. 2. conomie de personal de supraveghere calificat.. acestease. 1~. d 1 Tn practică automatilarpa instalatiilor r!P.~nea !TI con uc a e re iare. !f}. care. 267 r'}:J . . are rolul de a astgura r~~ţIideIea_şau dsschidsreaIclrcuitului electric de alimentare a motorulul. . piuliţele pr-setupslor. .qr racorda prin intermediul unor amortizciare' de. . •••••• .. se baz~ază pe principiul variatiei 'param~trllor .cu precădere la automatizare a mstalaţlilor. . În momentul contactului electro~ului <:u uchidul. instalaţiile' dotate cu pompe antrenate "de 'motoare electrice se pretează in mod deosebit la automatizare.altl1..\ PO)Il'EI 1:> EXPLOAT. În perioada exploată.". (firi p~nciplUl de funcflonare. pres!1.e~~ c't. J. In principiu.. Deran)amente filDcţion~e . . care po I reg a e p . astfel inc:1t pompele pot funcţiona .pUlsaţii.intervale sţabilite infupcţie .conformitate cu prescnpţille furnizorului. . se strîng moderat.şi metode de remediere..iţi~t. la..rIl. iar practica confirmă tendinţa acestuia de a acuza pompa. regimul debitării este pulsatoriu. In principiu. la..~t.. la pompele echipate cu etanşări mecanice.. peste limita admisă.tor.A.144 EXPLOATAREA ŞI lSTRaTINEREA POMPEI I~ I~STALATIE rt.menajere .lichidelor ce conţm particule in sus·pensie.. "dispozitjv..uatiile mai lIDportanfestnt antomatizate.~e C. :' •. . estl' bine să se precizeze cadrul acestor 10 Alegerea pompelor c.energe~lclt al dagre~~= tului: de resiunea in conducta de aspiratie.. '.c!esvQltare a ~~di.30. robinetul care alimentează acest circuit se va regla astfel ca presiunea Iichidului auxiliar să depăşească cu 1-2 bar presiunea Iichidului pompat..." ar . . spre deosebire de pcmpele volumice.Cel mai simplu dispozitiv de comandă electrică este contactorulelectromagnetic..Eliminarea posibilităţii efectuării de manevre greşite. astfel încît să permită o uşoară scurgere de lichid.-UIll}~ p~oce ee e folosite. ~~atele de pompare pot apărea anU:IIute incidente funcţionale care au ca efect un re&lm d~ l~cru deFig... impure ŞI de a~eea es~~ u'tilizat .~e . agregatului.Protecţia motorului este asigurată în mod automat in timpul cit agregatul se află in funcţiune: .ontajul etanşării a fost executat in . .. " ''3. La etanşările moi. .ite ale lichi4~11l' 'tn rezervoi:Ul de aspiraţie: Acest sistem ·se. necesară răcirii şi ungerii garniturilor. aparatele şi dispozitivele de automatizare trebuie să semnalizeze şi să întrerupă funcţionarea pompelor în următoarele situaţii: .î.: 7 ?~ "w. Avantajele principale ale autcmatizărf pot fi rezumate astfel: . O strîngr>p~ prcJ.\fl J~:H':'.. iar la cele echipate cu etanşări mecanice. să împiedece complet scăpările. prin urmare. anumite . Astfel. la pompele ale căror utanşări sînt prevăzute cu circuit exterior de răcire... 3. temperaturii şi Intensităţii. . două nivele difer. tir Soluţiile construtive bazate p~ variaţia nivelului sî. !' '.' _. iar v.•.buie..1).lIrt~~.. . la. De obicei variaţia nivelului este folosită pentru ~ornlrea ŞI oprl:ea.0 supraveghere strictă din 'partea personalului. sub formă de picături.. Comanda automată a pcmpelor centrifuge este foarte uşor de realizat deoarece. .' i. toi-ui ~doi electrqzi suspen$ţl J>1:. iarvalorile de parametrilor obţinuţi se notează în registrulde exploatare.. care. 'Jebiful rciulat. . il . e~te capabil.aJu.IIi .tlOnarea. un~ l!lferl(~ară... . .paratele măsură şi control trebuie observate în permanenţă. . v. eledroZl"S!l. se stabileşte ~n curent de slabă mtensl~ate.. ".ung~. agre..l. nu sînt admise scăpări de lichid. .~or. între pompă şi motor nu intervin cupluri rezistente care să se opună in mod brusc la pornire.1-'>:'1\ . tempera lagărelor etc. spălare sau etanşare.i " .I~ ele<:''tdte 'iZ'oI3:te. .~. rezult~ c1\ rl'gimul dp pompareeste neuniform.X.cterul t~ţiei.. Pentru ca relaţiile dintre beneficiar şi furnizor să nu ~ufere datorită unor interpretări sau informaţii eronate.. încălzire care se manifestă prin apariţia unui fum negru în zona prssotupsi.~Cl. '. se va opri pompa şi se ~a ~erifica ~acă n...ba~ează 'pe prinCipiul conductibilităţi~ electrIce a lichIdelor . Dacă totuşi se constată astfel de situaţii. element care devine foarte important in special la agregatele de puteri mari.... început cu mîna liberă. prin intermediul un~l releu.iC~l are ca «foct încălzirea excesi va a acestora. . datorită uşurinţei de transmitere electrică la distanţă a comenzilor. .".U~ft~?~p~~~hM~cr~r~~i"l~est~i .. . scăparea lichidelor toxice în exterior..'. deci furnizorul._~:. să transmită comanda electrică de pornire sau oprire.~~ vQlumI~e ~plston. Jar pentru a proteja aparatele. ind' 1 limita superioară plutitorul (flotoru1) se ridică odată cu acesta ŞIc ajunge a '.şi . pUI oru co a .. pentru opnre !TI caz de avarii. . "V . E . tre.' .". ni\~~:= limită ale Iichidului din rezervorul de aspIraţIe sau rtfularp.~ st~âi~U!~~ţ~# .~' . pomp~rp. t _ supraîncărcarea maşinii de antren. Flotorul este un corP plutitor ghidat pe un cablu \'e~lcal ŞIcare urm~reşt~ i ia nivelului lichidului între două limite. sau chiar opnrea el din funczării cu dispozitiv cu flotor: ţiune. 2 ? 2 U . arderea inelelor respectiv= şi deteriorarea etanşării.Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă trebuie să asigure o funcţionare fără pierderi abundente de lichid. dup~ cum rezUlti.comuta. . iP.scăderea presiunii de refulare sub limita pentru care s-a reglat funcţionarea.'''' ..:i.:Qaţ:A ~ .. la presetupele echipate cu garnituri moi.depăşirea temperaturii uleiului din lagărul pompei.dezamorsarea pompei: . electric de alimentare. . Schema automatifectuos a1instalaţiei. .2.mă.n~:piln. var aţ t f'l t du dorinţă Cînd nivelul hchidului creşte rn rezervor. .

zute în d<?Cument~ţia tehni~ă. .\ ŞI tSTREŢI:.ă. care trebuie să arate o valoare de laţie de vid nu se 'cel puţin -0. - tn Cauze Remeâieri .". coasemnează ţntr-ull proces. tiÎnp măsurile necesare in vederea remedierii.schil.\ rOMPEI I~ EXPLOAHRE 147 . Dacă accesul la conducta de aspiraţie este simplu. particularităţile specifice anumitor tipuri de pompe fiind tratate separat. etc.. prOduce .146 EXPLO. racordarea robineţilor şi aparatelor de măsură (vacuummetre.' ••••. care.' . Dacă vidul nu poate depăşi realizează vidul ne. stringerea presetupei . precum şi recomandări pentru remedierea acestora.rcare pOate să privească pe beneficiar sau uzina constructoare. -:--.cauza defecţiunii... ~ţ4illţe as~pra. iar nivelul său trebuie să depăşească marginile acestuia.rpCf· :l(I'S~f':l srrit (ele mai răspîndite. lămtIie blocată In 'poziţia "deschis". :1lStrUcţl1l1:itte exploatare ale pro~ui7Dacl l iie după ace. se re~otD. Dacă informaţiile nu sint sUfiCiente. rezervoare închise). Prin acest certificat se atestă faptul că uzina a livrat un produs care corespunde condiţiilor stipulate în contractul incheiat cu beneficiarul.6 bar.>()~. se continuă umplere a pînă ce acestea dispar. dintre conducta de aspiraţie şi instalaţia de vid.ect~~ec~ st. _ deranjamente privind maşina de antrenare. cu ~xcepţia~vrării contra cost a pieselor de .: . (puţuri. Indicatiile se referă în special la pompele o-ntrituer-.~ai. care trebuie să posede cunoştinţele adecvate. precum şi constatările. Se demontează.. sorbul şi se verifică starea supranu :indeplineşte feţelor de e~nşare ale clapetei şi ale sor~ului: Dacă coadiţia de' etan-.de corodare.!. Această de aspiraţie a pom.•. se vor remedia prin prelucrare sau şlefuire ump1erea . fumizorul are datoria de a trimite un delegat competent sau echipa de "service".·Totodată beneficiarul este nevoit să 'stabilească prin personalul său deexploatare.sţ~aţiei eJţistente. astfel că în majori+tatea cazurilor se poate verifica doar execuţia ·imbinărilor.~aţii~ţ..r~.z't\ţ~.după scurgerea termenului de garanţie. Pompele care sint admise primesc un cartificat de calitate I!mlS ct" furnizor.. Dacă pe-ih. Astfel trebuie cunoscut că inainte de livrare. uzina furnizoare acordă anumite termene de garanţie. tn continuare se prezintă principalele defecţiuni ce se intilnesc mai frecvent in exploatarea pompelor. •se. In general. dealtfel ca şi In multe alte ţări.esp. control care are ca scop să verifice comportarea pompei in funcţionare precum şi realizarea caracteristicilor hidraulice pre\:ă. defecte ascunse etc. Ili~ Ş~~d. care este înmînat beneficiarului odată cu livrarea pompei. cauzele defecţiunilor şi să execute remedierile necesare cu mijloace proprii.~tă. datorate unor cauze imputabile executantului .de vedere.nb comandate de 'benefic~ar.. Lichidul se toarnă prin orificiul de umplere al pompei.cutante. c'c\ZU! uri6r. Dacă apar bule de aer. datorită uzurilor articulaţiei clapetei. Se verifică etanşeitatea conductei de aspiraţie.~ţille prev..rUor efectuate in prezenţa beneficiarului. Dacă se constată nzuri mai pronunţate. aerului î~ sistemul sorb pînă la gura de aspiraţie pnn eventuale fisuri sau pon.acestor infonnaţii specialiştii uzinei pot depista . __ . stringerea şuruburilor flanşelor.defecte de' material. 12luni de funcţionare. forma şi cu lichid nu mai adîncimea rizurilor. ei vor informa beneficiarul. fapt care prezintă avantajul unei depistări rapide a cauzei care le provoacă.~~ţ~ 1l~con9udent s. astfel că lovituri.. La sistemul de a-c. acestea . . termenele de garanţie acordate de uzinele ~ucătoare. manometre). zgtrieturl sau şeitate. recomandtnd tn acel~i. . privind principalele ~ondiţii de Iivrare a pompelor... se închide robinetul de legătură cesar amorsării. .H. beneficiarul să verifice' in prealabil dacă din punct . Pentru a oferi personalului de exploatare posibilitatea de a depista operativ cauzele care conduc la funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor hidraulice. pen-. PO)IPA 1. Se verifică dacă c1apeta nu poate fi asigurată.\ PO)[PEI IN INSTALAŢIE PCl\'P. b.\RE. Dacădefecţiunea se. Traseul conductei b.o anumită limită. poziţiei 'dificile a traseului conductei de aspiraţie . Deranjamentele ce apar într-o instalaţie pot fi împărţite în două categorii distincte: _ deranjamente privind pompa.1. r-~-::-""" •. Prin I~iniare.. c~ 1 se vor transmite info. . ele pot fi grupate după aceleaşi criterii. in funcţie de tipul constructiv al pompei. _. Sorbul cu clapetă a. . c. In ţara noastră.ua ·.. Se porneşte poinpa de vid şi se observă indicaţia morsare prin instavacuummetrului.18luni de la livrare.pompei cu şmirghel fin. in funcţie de mărimea.y~ri:f2ca.rERE.al instalaţiei a~ fost r..' sint de . A.presintă urme .au fost Î urmate !~~l~ţiile ~ -.defe~ţiurii de fuÎlcţlonare. " 1 1"/ . e h( relaţii.*t~ţ~ r ..6".•. verbal._. in cadrul cărora se obligă să remedieze sau să înlocuias~ă piesele defecte. tru pompele: de uz general. dar ele nu depăI şesc12.andă·ca:.REA IN FUXCŢIUNE ŞI IXTREŢI!\ERF.verificare este deobicei greu de realizat. care va analiza situaţia la fata locului şi va indica modul de remediere.ţef~?tul. se vor înlocui piesele uzate. la nivel mondial. Rezultatele cerceU. in perioada act~al~ de desv?lta:e tehnică. <'. 1I9 ya~ilipţa:. Pompa nu se amorsează _.::furnizoru1. atunci aceasta se umple cu apă şi se verifică dacă prezintă scurgeri. din cauza pei nu este etanş.". pompele sint supuse unui control final In standurile de probă ale uz!nelor exe.. to~te ~~Il. au un ~aracter de valabilitate acceptat de majoritatea furnizorilor de pompe.•. _ Deoarece natura deranjamentelor funcţional-liidraulice este comuna pentru marea majoritate a diverselor categorii de pompe.. cu de asp!raţie de la scopulde ~ preyeni pătrund~rea..' furnizorul nu mai are obligaţii legale de remediere. d.

. . ".·ocat-d..' j.iraţie .iI <.v rită "unor cauze accidentale . sorb.e:-.' .ică se întîlnesc destul de des cazuri în care pompa se amorsează iniţial. .. astfel că la un moment dat sorbul rămîne descoperit...u~Ur1datorate cavitaţiei. . Din diverse motive.~. Aceasta poate con~uce la o funcţionare in regim de <:aVltaţle sa~ c~~ la dezamorsare!l pompei. ă mita admisă' presiunii Ventru care a fost avizată pompa r~spec'tivă:'" po~pa~: ma.zl1t~la~ontractare..148 Pl:XEREA EXPLO. . se va proceda la înlocuirea pompei cu o alta adecvată pentru noua situaţie. vor lua măsuri pent~u. Dacă şi dupa aceste măsuri vacuummetrul continuă să indice o reducere a vidului.c 'se:'V~'ri!ică. permiţînd pătrunderea aerului în conducta de aspiraţie.-pecum'Şl pInI fv rsa unei pilrill. Se verifică etanşeitatea îmbinărilor conductei de lui in sistemul de ...l~... Dacă condi.'.nll.' ... .pes. care se transmit direct aparatelor de măsură (vacuumetre.le. ale.~'dato'..5). In pract.~iz!ă l~puptăţilEjldin·ochlUrile sitei ." •.'.. Pentru depistarea acestei cauze se procedează astfel: .1'.'. ~~ă' '. "'. :.. . aspiriţ~... Dacă se constată o reducere treptată a valorii vidului.provoeatede trepidaţii.eI..tivelul' iniIiim ''ar .. . atunci se va interveni ip. Pătrunderea aeru. v~a d\!.-. conducta de aspiraţie trebuie demontată şi verificată separat pe tronsoane. Iar zgomotul uniform al pompei se modifică.. II.aspiraţie şi . iau măsuri ~a."'. . valoarea NPSH"lt1) poate să este mai mică decit r difere faţă de S~a. în funcţie de situaţie. dacă :Sit~:s6~b~ui.te~îndu-se. In multe cazuri.'r' . .~anr~}o~:...funcţlOnează o perioadă. se va proceda la modificar. restabiliraa condiţiilor iniţiale. '.. .. dar sub limita minimă necesară.:r.:~'. de punde.te.. ~cesta să nu scadă sub debitul de colec. .:JLu.H. astfel ca înălţimea de aspiraţie să se incadreze in limitele valorilor avizate.'indicaţia..-. rezultă că traseul de aspiraţie nu este etanş şi deci trebuie verificat. . •.:... '. Debitul pompei este a.lteI.et.ică· da•.·s~ns~ modlflc~ru m~talaţIel. .. .'~"". Iniţial se Va verifica strîngerea garniturilor presetupei pompei şi ale celor de la tija vanni de refulare. . obţine p!eSIUnea nominală. 'ţiile eXistente nil pot fi' schimbate. deteriorări . sau dacă acesţ lucru.. .de aspiraţie. iar instalaţia este dificil de modificat.' : ': .'. să nu mai poată fi sifi'sacut şi de aceea amorsare a nu mai poate fi realizată.În acest scop se va acţiona în special asupra înălţimii geodetice dintre nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa sau planul rotorului pompei (vezi paragraful 2. este ~ndaţă ŞI vacuummetrice : dese înlătură Impurităţile din ochiurile .ibi~ităţilor p'ompei. n&suri c~ acestea să se incadreze în limitele valorilor avizate laconfractare..e.b.'1gteutate['Specifică''ŞfI se' ia~ . ceea ce poate avea ca efect creşterea înălţimii de aspiraţie peste limita po:. .\RE l~~ se opreşte funcţionarea acesteia şi se urmăreşte poziţia acului vacuummetrului.. Dacă vidul se menţine constant. Iar efectele apar mal tIrZIU sub formă de defecţiuni mecanice ale pieselor hidraulice ale pompei. ." .2.H"" . Creştere~' btălţirnii c.. . "".s~ta ..".. regimul devine instabil.~ .I.ifie:..'visCOzitâ:te:. valorii c. . "-.~ ('se .'.~ui ni.esf~ ţnfundată şi . refulare pîn~: c~ ..n.1. :~:sIăbiri 7:~1'. ' J asp. "'.ruluI.':: • v erif." '-"-':~'---"""'~ .lu'~..1••.~ sensul creşterii valorii NPS!l"IQ .t /~ţ~aţi~~. caracteristicilE? lichiâuIui: enieÎil1iră :. această soluţie se dovedeşte a fi cea mai economică. nu .se strîng şurubu~ile . d. defecţiunea se datoreşte neetanşeităţilor sau uzurilor pompei de vid sau a instalaţiei respective şi în consecinţă acestea trebuie verificate.eşt~"posibil. .1'''0''. Se verifică ~acă . cu.~~mstată . .1ld!: o creştere a valorii' debitului.. ~. -i.. . . . . •. . ocazia reviziil?r: se.\REA ŞI l!lTRETIXEREA POMPEI lN INSTALATIE lN FUNCTIUNE ŞI lXTRETl:fEREA PO)!PEI tx EXPLO. .-. şelor etc..de lic d în Juiţltţondueterdeaspu--. aspimai mare decît raţie şi ~e.' "::. la reducere a presiunii de refulare c()re~ll. Se verifică nivelul lichid ului în rezervorul de. Funcţionarea tn regim 'de cavltaţlemtensă poate _~~ uşor d~plstată deoare~e:-ea-'se1nmufest~ prţntt-::r:wot caracterISuc'Jt. astfel NPSHrHc' "~ndt 'NPSHrH. de m~t~ 0.li... ~ aerulUl'însorb.. pr\lvă..: '. c~res. b.. Dacă acest o . Pompa se dezamorsează Cauze Remedieri a.nivelul mmim prevăzut iniţial.i. ale garniturilor flanşelor.se ventică.• :~-rracaPompa funcţione~ă înt~-un regi~ ~e ~avitaţi~ ~ puţin mteIls: care corespunde unei zone din vecinătatea hm.' .manom. . iar apoi se dezamorssază. manometre. Această defecţiune se manifestă prin oscilaţii ale debitului._ agregatului. tarc !!1 rczorvorul se de aspiraţie. strîngerii flan!.Ilchidului din rezervorul de d aspiraţie este mai scăzut decît cel pentru care s-a ay'~~t pompa. ampermetre).fisuri..1 acest fenomen nu mai poate fi sesizat din exterior.. c. . .. " .bu .. Valoarea NPSH""l1 d. In funcţie de alura curbei. Dacă la demontarea pompei...

rămtn.raţie şi se iau măsuri ca sorbul să nu rămînă descoraţie perit. de. rezervorul de aspix:ăţie creşte în permanenţă. o o o t • o . . r .o gaură coni~ă în care se inmaşinii de antrenare traduce c~:pătul pr~el tahometrului.nstruit încît creeaz~ aspiraţie. sînt toate pompe autoamorsante şi de aceea ele prezintă rareori deranjamente de amorsare.J?~1. datorită uzurilor articu1aţiei sau "" ~"'i'. se datoreşţe exclusiv suprasarcmu create rea .vana de refu. Se găsesc pungi de g. 'dacCnivelullichiduluidiii. Pompele volurnice. . atmgind valori la care incepe să se producă vaporizar-a lichidului..şi se deschide corespunzător necesităţilvr.. .'!) < '_.\PO)(PEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA IN ruxcrruxs ŞI I~TRETI"EREA POMPEI I~ EXPLOAURE 151 luc~u nu est~ posibil. se recomandă să ~e~anevreze tranSmisie prin cu.a <l~sens a pomper.de execuţie a traseului de aspiaer pe traseul de raţ~e. Cauze Remedieri a. puterea absorbită la arborele pompei este readusă în limitele pe care le poate satisface maşina de antrenare. Turaţia nominală a s.' • Astfel. Dacă la capătul conductei de refulare debitul .~.oxp. etanşarea nu mal este corespunzătoare Iar piesele in cauză trebuie 'înlocuite. 17J . se va ma<. I?ezan::.J· .poziţia închis. .pele centrifuge. fulare fiind închisă. se deschide complet vana de refulare şi se observă capătul conductei de refulare. Ca mijloc de remediere se recomandă intercalarea in circuitul instalaţie! a unor răci toate. Se verifică nivelul lichidului în rezervoru1 de aspirezervorul de aspi. curelei la o de pompă. înainte de pornire ele trebuie umplute cu lichid.. ~ţlw.e antrenate pr~ ~. Se' verifică sensul de rotaţie a maşinidide. temperatura lichidului creşte. ziţia închis. Ca remediu. g. La pompele antrenate pnn transmisn cu curele. b. In catul în care pe măsura deschiderii vanei de refulare apare un ~gom.4. Prin aceasta.n. . ~~ înlăturate.lare pînă ce ~anometruI indică o pr~rea) siune apropiată de cea avizată la contractare. II.:: De obicei.f. L versat: -r•. prezentate . in majoritatea cazurilor instalaţiile nu s~tJ>~evăzute cu apa: rate pentru măsurat debitul. turaţia fi realizată datorită este identică cu cea a maşlnll de antrenare.). rezultă că defecţiunea se datoreşte unor cauze mecanice (strîngere prea puternică a gamiturilor presetupei.'. tr~bUie'să ~i~ . o: ă . i~ III. care trsbuie venflcate. . ~acă acesta ~~te astfel cO.150 FXPLO. Soluţia corectă constă in înlocuirea ei cu o alta adecvată condiţiilor reah. Dacă şi într-o astfel de situaţie nivelul lichidului continuă să crească. care are unor defecţiuni '!alear~rel~ prevăzut ~u .şLse iaumăsuri ca acesta să cor~spun cu cel In IV 'Cat 'de săgea. ~ipaje ~n. Se verifică turaţia pompei ~u ajutorul u~ui tc:h0metrl!' pompei nupo~te La~mpel. . Lipsa lichidului în a. fica instalaţia in conformitate cu recomandările referitoare la condiţiile conductei de aspiraţie. Se verifică sorbul şi se desfundă ochiurile sitei. cu scopul de a micşora uzura datorată frecărilor uscate şi de a îmbunătăţi etanşarea.posibilitatea formării unor pungI de aer. Dacă nici prin această operaţie nu se obţine o reducere a sarcinii.....'. obssrvlndu-se variaţia ni.lagăre: cuplaj descentrat etc... de grosime egală cu diametral interior' al conductel de refulate. După amorsarea pompei se verifică vana de refulare fost uitată în po. rezultă că pompa nu poaţe satist~ce caracteristica instalaţiei şi decia fost nepotrivit aleasă. se va Inchide din nou vana plnă la dispariţia completă a zgomotului. care să menţină temperatura lichidului din rezervorul de aspiraţie în limitele prevăzute iniţial. sau sistemului de La acest sistem de cuplare.' . In situaţia in care o pompă de tip volumic nu poate fi amorsată. înfundată cu $USpensii.antre~adr. . Clapeta sorbului e..este nul Sau insuficient (jetul este anemie.ot caracteristic de cavitaţie. Sita sorbului este d. . . nu se va mai folosi pompa deoarece ea se va distruge rapid.lus gra~ul de uzură al pieselor liidraulice.:elului lichidului în rezervoruI de aspiraţie sau forma ietului la capătul conductei de refulare. pe baza principiului lor de funcţionare. l. cauZei.>0a. situaţia în care.urmrna .. Amorsarea pompei b. .·'.uplare directă. Vana de refulare a c.~~~!in1iu~~aconţine bule de aer. . Pompa nu realizează debitul . Valoarea turaţiei măsurate a c..Să se verifice In p p. Se verifică dacă pompa este amorsată [varia de renu este realizată. e. d. . conţine mult aer şi are o grosime mult mai mică decît diametru! conductei).oduce şi în.te r. ) .'.. dacă transmisie (de nu este 'provocată de o defe~ţiun~ a maş!n!! de anexemplu: patinatrenare. pulsatoriu. ~ Sens de rotaţie in.lichid. pentru a se constata diferenţa datorată alunecării curelelor. In general. manometrul trebuie să indice presiunea maximă . cauzele care pot provoca aceste deranjamente sînt următoarele: \ . Ea trebie înlocuită cu o alta adecvată sau completată în paralel de o altă pompă suplimentară.ll. ._valabile.e f.\ ŞI II>TREŢi:"-ERE.\ BRE. Ssverifică modUl.L'. pe parcursul p funcţionării.orsarease mai I. C"! Iipirii de garnitura de cauciuc. .: o Deranjamentele privind această caracteristică se constată atunci cînd debitul este nul sau insuficient. . Se verifică funcţionarea clapetei şi se înlocuiesc este blocată în piesele uzate şi garnitura din cauciuc.je94. astfel că valoarea acestuii'se apreciaiă vizual. Dadi~terStiţ~e'âuc~esCut datorită uzurn.• ·· . scăderea turaţiei. se verifică atît turaţia motorului cit şi cea a pompei.

debitul . Uzuri pronunţate e. Se verifică nivelul lichidului şi se iau. de ~re~iunea de de~lanşa.ă. tează cavitaţia..vI. ridicată a Iichidului. reglarea corespunză~oar~ ~n funcţie. verificarea funcţionării supapei. Astfel dacă supapa rămîne blocată în poziţia deschis. Caracteristicile' li.Prin. raţie. c.festă prin zgomote caracteristice. Funcţionare în d. Turaţia pompei este b. viscozitate mai mare.maniţie gim intens de ca. faţă de cele avizate de furnizor.c. e. .pompe.152 EXPLOAT. . o îtindere prea puternică uzează lagărele în mod inutil. cauzele pot fi: Cauze Remedieri a. sau depăşirii efortului pentru care a fost dimensionată transmisia. Clapeta sorb~~i d. pompa se .jetul de Iichid nu mal conţine bule de aer.·ta. aceasta.Se desfundă sita sorbului. iar debitul total de lichid este mult redus.ten faţă de cea nominală. cele provocate de o avalanşă de pietre sau de un . pompei nu trebuie să depăşească toleranţa de ±40 rot/min.i." se recomandă trilocuirea pieselor uzate cu altele din materiale adecvate.fPEI tx EXPLOATARE 153 ~C·i. .!. b. săgeata de sens a pompei.cauzel~t: car~. urmmd să se procedeze la Inlătu. Amorsarea pompei b. Alunecarea curelelor poate fi datorată unei întinderi insuficiente. inchis.. . IV.o~ibilitat~a~e. dacă noile caracteristicinu sîntsatisfăcătoare.la capitolul privind ~efecnu este realizată. d. Se .p.punzătoare. se recomandă. raţie. de cea avizată la contractare.diere conform indicaţiilor arătate la capitolul pnloarea nominală. asemănătoare cu vitaţie.. ţiunile de amorsare .ura p~ea "' .Se întind curelele moderat. Ea se constată relativ uşor. citil~d indicatiile manometrului racordat la orificiul de refulare al pompei. • Astfel dacă m~nometml nit iwlcă nici It}! fel de presnme.:pţori~n\~t~ j. . Pungi de aer neeli.: c!r~ular~. de exemplu: de c'ele·avizate. adecvată lichidului vehiculat.Se evită crearea de suprasarcini. Dacă curelele sînt prea imbîcsite se înlocuiesc cu altele noi. ale pieselor hidraulice.e ~i asigurarea reglajului efectuat prm sigilate sau inscripţionare care sa atragă atenţia. Sita ~rbui~ieste c. în vederea remedierii se iau următoarele măsuri: . 'debitul se va reduce în mod corespunzător: În această situaţie. Se aplică măsurile indicate la capitolul care traregim de cavitaţie. . Se aplică măsurile descrise. o mare parte a debitului este recirculată intre refulare şi aspiraţie.i. blocată în poZIţia ".\cesta trebuie să indice o valoare apropiată d2 cea avizată la cont~actare. inainte de alte măsuri.. Se verifică clapeta şi se debfochează.\REA ŞI Il'TREŢIXERE.. creşterea rezistenţelor hidraulice Ca remediu. .dar funcţionează cu lichide care :au în suspensie (birinţi.de refulare către' aspiraJie. Funcţionare în re.azăapreciabil.Se curăţă de unsoare atît roţile de curea cît şi curelele şi se presară cu praf de talc sau sacîz.J~~l~i:~cdin m~teriale normale. se. g.3.. total de lichid se mi~ş6r~. Se deschid robineţii sau dopurile plasate în "cocoaminate pe trase~ ~ele·t inst:Ua}iei. Funcţionarea in regim intens d. se tau măsun_ de rem~dusă faţă de va.4.orelează cu cel indicat de versat. sint valabile şi pentru înălţimea de refulare. Sens de rotaţie in. uzurile vOI fLmult mai rapide.k. complet înfundată. d.e:ca. .fulare se C Jlblată simpl~..\ PO~PEI IN INSTALAŢIE PL"l<:EREAIN FmiCŢlUNE ŞI Il<:TREŢlZiEREAPO:.'alla de refulare este complet încllisă • cauzele pot fi: c-> J~ uzuH'. faţă. deorece se manifestă prin degajare de fum cu miros de ars. .' ceea ce conduce la creşterea cantităţii de lichid ce trece din camera . femperat. la rotoare şi ~a. .a.. Se înlocuiesc piesele uzate.erifică sensul şi se'c. Pompa nu realizează înălţimea de refulare Defecţiunile privind înălţim-ea ~e.' . Dacă lichid~ vehiculat diferă prin caracteristicile chidului diferă faţă sale. particule abrazive. iar manomeirul indică o presiune redusă. CI/tel .măsoară turaţia po:opei şi d:'Lcă co~stată abase apreciabil mai re. J 1. i.·~a~i ttr.?p.~area .~~~~e~~. această situaţie.~cţionarea într-un f 'asHel de regim: înălţime '"de aSPlŢaţie ce depăşeşte . Ace~tea s~ închid numai după ce conductei de aspi. fi~r~tF. rezistente la "abraziune. Dacă ~ci~a'de refulare este comPlet tnchisă. . în plus însă.. in special la'rotor şi inelele labirint. f j. Lipsa lichidului ~ a. ~J:~ La pompele volumice cauzele defecţiunilor sînt în principiu aceleaşi. c. singura soluţie constă în înlocuirea pompei cu alta.~ţie a. măsuri coresrezervoru1 de aspl. va opri imediat. la anumite categorii prevăzute cU supape de siguranţă pentru limitarea presiunii. . /": Cauze Remedieri a. . . ' vind turaţia. imbîcsirii cu ulei a roţilor de curea. -t: .Ca remediu. reducerea debitului poate avea drept cauză chiar funcţionarea defectuoasă a supapei. f:. S~ y. _ k. datorat încălzirii excesiva a curelelor. Cauzele defecţiunilor care determină nerealizarea debitului.

se verifică şi se corectează montajul instalaţiei.Lagăre gripate. .!:~. adecvate (nu cu cleştele pa-tent). . ele pot fi provocate de următoarele cauze: lui electric. atunci după cum se ştie puter~a ŞI curen~ul cresc de trei ori. 1 .. e~te lipsită de ten. bobinajul se va arde.' greşi executate bobinajul motorului electric . W f.154 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALATIE Pl::-iEREA Il' Fll:-.la aceeaşi tensiunea reţelei. de forma unui blziit".1. deoarece. La motoarele cu colector. Cazeze Remedieri a. contactul trebuie întrerupt imediat." . pentru a îndepărta impurităţile. Caracteristicile reostatuluî ales trebuie să fieadec" vate pentru motorul respectiv. se verifică montajul iar piesele defecte se înlocuiesc (se verifică prin rotirea cuplaj ului cu mîna)..la motoarele care sînt pornite cu ajutorul acestui nire nu este adsc. e. rulmenţi blocaţi.. motorul electric trebuie trimis la atelierul de reparaţie. nb~azt?ulrncare P > ». "un zgomot de intensitate mt:. petiv cuplul. în caz contrar. cuplul rezistent tant depăşeşte va. reostatuIui de por. _ unsoare.rezistentă de valoare mare.Arborele pompei deformat.I. f.dispozitiv. Se verifică dacă conexiunile~xe~'~tate corespund cu. B. Valoarea rezistenţei g. se trimite la atelierul de reparaţii.~{~mentele poate fi pornit . funcţionar~a decurge normal.spunzato~e . murdare c ace~ ea . . ~e~~~aî:C~~= e.r':. se spune că motorul electric este În "două faze". ". se verifică starea contactelor periilor pe inelele colectoare. . pot surveni unele deranjament al . d . În practică. Periile uzate se înlocuiesc.~~~enare care determină o funcţionare necorespunzătoare : Înt~e~~~t~~re= . Se verifică caracteristicile Iichidului şi se corectează pe cît posibil. . Avînd în. ' c. tensiunea bobinajului indicată pe placă este 380 Â sau 380/660 ia conexiunea se realizează În stea y .atît timp' { puterea a~sorbită nu depăşeşte puterea motorul~i co. iar motorul nu mai poate porni..m triunghi Â. n cazu cînd una din faze nu este alimentată.. curentul de pornire.qIU~E ŞI IXTRETIXEREA POliPEI tx EXPLOATARE 155 j. sînt diferite faţă de cele prevăzute iniţial.~~~i~e~ !e:.· Scurtcircuit în tnfă- d. de exem}?lu: tensiunea reţelei este 3 X 380V ŞI tensl1:nea nominală a bobinajului statoric indicată pe }?laca e~te 3~OY ~au 380/220. datorită tensiunilor provocate de racordarea incorectă a conductelor la flanşele pompei. Dacă. mtrul'lt"" ee o o UIe ec ric cu ajutorul unei lămpi de control.~~~~~:-~~~ d. Legăturile borne. res-.La pompele volumice. bobinajul s~ supramcălzeşte ŞI se poate deteriora . r" r- DU i '. r . In acest din urmă caz. corespunzătoare .conexiunii în stea (care este mai luca de trei ori). g. aceasta nu se aprinda se va interveni la postul de alImentare b. la motoarele cu colector.h.~r . Dacă rezistenţele mecanice sint pornire a motoruprea mari.Stringerea prea puternică a garniturilor pompei. Maneta trebuie să se găsească în poziţia vată. Motorul ~:ic~~~el:~~~~~: :f.. :. Ca~acte~isticile lichidului. II. sau unei întreruperi accidentale într-o înfăşurare a statorului. Momentul rezis. deoarece la o . ensruns. motorul nu porneşte iar b o ma) se supraîncălzeşte. Pentru a obţine o pornire normală. . Se verifică poziţia manetei reostatului de pornire. se curăţă de praf şi . iar deranjamentul poate fi datoratlipsei de tensiune într-una din fazele liniei de alimentare. tiv sub tensiune. La sesizarea zgomotului caracteristic de alimentare în două faze. f. vedere că antrenarea pompelor se realizează î ~~~~t:r: s~a~~.. Contacte murdare sau perii uzate. \"e:lfic~~:t::eias~egăISaeştboeenfecIr siune . In special g~e~tatea specifică ŞI viscozitatsa. vana de refulare uitată în poziţia inchis. cu chei. . .Sll~t murdare. se remediază prin deşurubarea piuliţelor de strîngere cu citeva ture.c Se v T t lor sînt slăbite sau . la motoarele cu colector..trebuie să fie mai mic' decît cuplul de pornire al loarea cuplului de motorului electric. Contactele murdare se curăţă de praf şi unsoare. iar dacă acesta este întrerupt. pac~ . Con~~unile sînt b.unei rezistenţe de valoaremaximă. la efectuarea contactului se aude şurările rotorului. la motoarele cu colector. se deschide vana de refulare. iar conexiunea se reallZează. }IAŞIXA DE AXTREXARE În timpul exploatării. care încetează la întreruperea contactului. Da ăen lC~ s a~ea contactelor la legarea bornelor. d~~ni~f. Se verifică starea bobinajului rotorului. apoi se şterg cu o cîrpă curată. ~~t~~~a~ele torului . Dacă acestea sînt greşite. Linia de alimentare a Se verifică dacă lini d al' . ţrifazicre se velrif!că dacă t?ate fazele . Iar piuliţsls se vor strînge ferm. sînt mult reduse.

greşit e. Supraîncălzirile locale pot fi datorate următoarelor cauze: \ \ se Ventilaţie defic'itară ~. care nu este dimensionat pentru astfel de sarcini. ." I Starea"":ae 'cUr!fe'rue ia' motorului .mai puţin de un minut.1căperu. '±10%.l.lca. In practică. spirele unei bobine. şi curate. Cauze Remedieri verificîndu-se valoarea tensiunii de alimentare. încălzeşte puternic şi poate fi deteriorat într-un timp foarte . Se verifică valoare~ tansiunii de ali?le. In. se V0!' r~fac~ lipituri P. motorului (numărul de pale trebuie să fie complet. Astfel. b.~~~ui!l oprit ~ '\ a. In caz ~e'tinc.".!~~ •. Contacte V e. Scurtcircuit între c. ~~rifI:l.tol~ranJel d.~~. arderii izolaţiei.aeruIUl dinexte?OftW(f.. . Dacă însă temperatura manifestă o tendinţă de creştere continuă.ste amplasat ţntr-un. uri:iiînd 's~ se 'depisteze cauza defecţiunii şi să se remedieze. în interval de 1-1. pentru a permite CIrculaţIa aerului de ~~k~ . fără a prezenta deranjamente din acest punct de vedere.ntarella boţr: tare d să ne Dacă aceasta este redusă sub limita to eran el men are re U . ) '. DefecţIUnea se reme Iaza numai Ia atelierul de reparaţii.intrarea. închis. cauzele pot fi: Cauze Remedieri *~. Se verifică elementele pompei care 'pot. Încălzirea anormală a motorului electric se manifestă sub formă de încălzire foarte puternică. practică.5 ore. ' . Totuşi în multe situaţii motorul poate funcţiona la temperat uri superioare.~.'Se ~~cţionarea ventilatorului . s~ vor prevedea orificii în.5'X faţă de tensiunea nominală indicată p~ e~l_ motorului. d. Motorul se supraincălzeşte b. Iar acestea nu 'trebuie să fie deformate). să se depisteze cauza şi să se remedieze. STAS 1893-78 reglementează limitele maxime admise pentru temperatură. 80cC. Se verifi:ă co~ta~tele Ia legar~~ aparatulUI de pornire şi se strtng piuliţele respecti v e. pentru transmiterea ace1" uiaşi cup1 curenU.?bob:n~le statorului. .' . faptcare poa. Conexiuni executate.4e.UAREA ŞI !NTRETI)<lEREAPO:lII'EI 1. de ac~ea.• Dacă motorul e. ~~fla't al cărui rotor esteimobiIizat dintr-un motiv oarecare. . printr-o încălz iro ?ute:n. Se consideră că Încălzirea este perfect normală dacă temperatura carcasei nu dppă~pştp 50-60°C.' • admise. dar motorul se încălzeşte totuşi peste limită..te conduce Ia încălzirea exagerată a înfăşurărilor.condiţiile exploatării curente principalul element care'poate oferi o în bază reală pentru aprecierea încălzirii unui motor fi constituie variaţia temperaturii într-o anumită perioadă de timp.influenţa în mod considerabil regimul de răcire. chetul de tole.selol' i a Instalaţiel etc. la at inyr-ro. p~retele lz.'11 INSTALATIE PlJ'SEREA IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POliPEI IN EXPLOATARE 157 II. c.~c:i ~~~~:t se~călze~t..: cel mai frecvent prin atingere cu mîna. crea suprasarcini: strînzerea presetupel.. ': Este important de ştiut că Un 'motci: ~î~tt~i~ ~:'i~~i~~e.• . mina nu simte o senzaţie de arsură.b. spaţiu str~mt.scurt . '.156 EXPLO. localizată în diverse porţiuni. dacă tensiunea corespunde cu cea nominală. se acceptă }imlte ceva mai largi.. funcţionarea se consideră normală..' . începînd de Ia pornire se urmăreşte încălzirea motorului.c. Se verifică corectitudinea consxiunilor şi se remediază aşa cum s-a arătat anterior. a.. De aceea se recomandă ca într-o astfel de situaţie să se întrerupă imediat contactul electric.. Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze În gol. în funcţie de clasa de izolatie a motorului Contacte necores. Scurtcircuit in pa. Dacă regimul termic se stabiIizează ~ acest răstimp. şi se corectează aşa ~ . în funcţie de condiţiile de exploatare. cea. dar care depăşeşte cu mult limita de temperatură admisă. Iar ~otorul ~coated!u. pătrunderea unor corpuri străine etc. poate.. .. Supraincărcarea motoruIui.spirelor u~ei.l~ început fo~t~. cum s-a arătat anterior..lCă încălzirea este uniformă. . motorul trebuie oprit. sau sub fqrmă de încălzire uniformă a bobinajului. absoarbe un curent de o intensitate foarte mare 'şi piinurmare bobinajul.El. a.i~edt. fără posibilitate de Circulaţie a ~erulUl. . Scurtcircuitul . deranjajamentul este datorat unui scurtcircuit al tolelor (tole cu bavuri rămase de Ia matriţare. D. În această privinţă. Tensiune de ali. datorită. Se verifică contactele sistemului colector şi se curăţă de murdărie sau unsoare. cuprinzînd treptat bobinajul rotorului sau statoruIui.spaţiile dintre aripioarele carcasei ~rebUl~să fie h~ere . Remedierea se poate face numai de către atelierul de întreţinere specializat. tul absorbit va creşte. . corectitudinea monta[ului pie. LIte~atura de specialitate recomandă ca tensiunea de allm~ntare Ia borne să nu depăşească l~itele . zire puternici a lagăturilor..e . . astfel că aprecierea temperaturii cu mîna este destul de relativă. bobine se _~anifes~ c.care sa permită . sau murdare slăbite d. gradul de încălzire a unui motor electric se verifică de obicei extrem de simplu şi anume prin palpare a carcasei acestuia cu mîna.). Se verifică starea contactelor pentru a se constata unzătoare intre dacă lipiturile sint corect executate.. .a. iar ~r":1<t:1 SP apreciază prii: a'('('a că.

3. :o~e~ta. ransn:15Ie. ( In principiu. este Intre. deoarece ac~~tia Csinto/:eme?t~ de maşini ~tandar~~te.r.lU m bobinajul rotorului că la motoarele cu co. Cauze Remeiieri a. şuruburi lipsă la cupla] etc. c.. ce se efectuează ~u sco~ul. care se pot procura uşor.~:~~~~~~:~e slăbită sau prea La agr~~atele car.vnecesitînd m ad~laşl timp o mtreţlDere minimă . îI?-scopul obţineriI unei exploatări cu rezultate maxime. In tehnica actuală. fi reprezintă. corpul lagăr 6 este prevăzut cu un orificiu de nivel 7. Astfel rup~ cuplul pe care~l realizează va avea o valoare mai redusă ~ din cuplul nominal).nexIu!lea ~ în triunghi ale. se prevede un joc de 0. Pentru a facilita însuşirea de către ace. curea de dacă se simt» Cr._'. părţile metalice aflate reciproc in mişcare relativă nu trebuie să vină in contact direct. acestea sînt prezentate în continuare in funcţie de elementele constructive principale care alcătuiesc pompa._ . iar golirea uleiului se realizează prin deşurubarea dopului 9. care se sprijină cu inelul exterior în umărul capacului de lagăr 2. care are rolul de a menţine constant în permanenţă nivelul uleiului. din acest punct de vedere.lagăru1 unei pompe cu mişcare de rotaţie este alcătuit dintr-un . Dacă ampez:m~trul . d • '_' '..nIvel . La pompele cu mişcare de translaţie.3 mm. Prin urmare locurile de ungere ale pompei sînt determinate de această necesitate. cu a]utoru~ unei I~PI de control. ~înt antrenate prin curele de' întinsă. aceasta bobinajul rotorului poate constitui un I!ldIC.de a!ltre~are.3. . Tensiunea de ali. sau pentrubucşele lagărelor . Se măsoară tensiunea la borne şi se iau măsuri ca ment~re. I rodinamică. Remedierea se face numai Ia atelierul de reparaţii. iar frecarea devine hi"d.e se rotesc şi luarea de măsuri ca acest~a să nu pre~mte mase excentrice în m~carea de rotat!e (palete lipsă Ia ventilator.2. Ia un . este redusă aceasta să se încadreze în limitele t 1 ţ lof sub limita admisă.motorul funcţIonează în "triunghi deschis".m regim de vibraţii sesizabil cu ochiul liber.st personal a unor cunoştinţe temeinice.fu~cţionează cu pulsaţii. Operaţiile de Intreţinora care se aplică în domeniul pompelor sînt asemănătare pentru majoritatea tipurilor constructive cunoscute astăzi. Completarea cu ulei se face prin orlficiul prevăzut la partea superioară. In acest scop.s-a p.'. Pentru a se evita această situaţie.. ea. se venf!ca dacă intinderea acestora -ste torului). .uezv~It(putţi~a . precum' şi a UI mo. Ungerea rulmenţilor poate fi realizată fie cu unsoare consistentă... In continuare se prezintă citeva dintre cele mai răspîndite soluţii constructive de lagăre. Pentru remediere se recomandă' . deoarece atunci are loc o frecare uscată care provoacă uzuri exagerate într-un timp foarte scurt. e verifică deci bobinajul S lector. ' In fig. privind operaţiile de întreţinere specifice pompelor.31 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă avînd arborele sprijinit pe doi rulmenţi radiali cu bile. b.lmgă ce~elalte mconveniente legate de aceasta mal apare şI~enomenul de supraîncălzire. co.3. ' iar organul principal care necesită operaţii de Intreţinere. In cazul In care cureaua nu este întinsă ~uficIent. . acesta.n~cesară . provocînd de asemenea supratncălairea lor. reş"l~re. Aceste llagăresusţin arborele pompei şi piesele ce se rotesc împreună cu. de ~ menţIn~. Efortul axial este preluat de către rulmentul 7 din partea dinspre pompă. In c~~~. protejat impotriva pătrunderii impurităţilor de către dopul 8. II'~.-p . La anumite variante constructive. -o •• : • . Intre faţa frontală a inelului exterior al rulmentului din partea dreaptă 4 şi umărul capacului de lagăr 5."" • transmisie prea de lagăr şi se ~o-~plet~az~ ~~~-~~' W~~u~~. lagărul este dotat cu un ungă tor de nivel constant.satIsfacător calitatea funcţională a maşinii s~u utilajului. . intreg ansamblul fiind susţinut de un corp lagăr.1. triunghi. marea majoritate a construcţiilor de pompe utilizează lagăre cu ruImenţi. o eran e . . la pompele cu mişcare de rotaţie. pe .careClre scopul de a prelua deplasările rulmentului datorate dilatării arborelui în timpul funcţionării. Intretinerea Prin noţiunea de întreţinere se înţelehge în general totalitatea operaţiilor de verifi~are.. Ungerea. ~. precum şi metodele curente de ungere utilizate astăzi pe plan mondial.odus un sc~rtCIrC':1It. vibratia mo. O intre ţinere satisfăcătoare din punct de vedere al ungerii se poate obţine prin alegerea adecvată a lubrifiantului.158 EXPLOAT.e.'. una din în care una dI~ faze este întreruptă.). admise.t<?X:U. Dacă agregatul funcţionează mtr-.. corp suport în care sînt prevăzute locaşurile pentru ruImenţi .Verificarea cent:ţ"ajuluiansambl~ui' .\REA ŞI IXTP.2. se spune că faze. bobinajului sînt alimentate.} erificarea pieselor c. Dereglări de ordin j.a._. 1 ". _.ETIXEREA pmlPEI tx IXSTALAŢIE PUXEREA tx Fl'KCŢIl'SE ŞI INTREŢINEREA POMPEI IN EXPLOATARE 159 j. Dezavantajul folosirii lor constă într-o funcţionare mai puţin silenţioasă. erificarsa r~gidizării acestuia pe iundaţie. de aceea personalul de exploatare trebuie să posede calificarea necesară pentr? a l~ înţelege ~i a le efectua cu. organele de lucru ale pompei pot efectua mişcări de rotaţie sau translaţie. O intindere prea puternică sohcI~a in ~od inutil lagărele. . 3.Ia lagărele ( de rost~lire . ungerea se aplică pe suprafeţele '1fegli'idare ale mişcării. iar cu ineul interior în umărul arborelui J. După cum s-a arătat la începutul lucrării.~7''':. fie cu ulei. ungere. Se verifică t~mperatura lagărelor prin atingerea mecanic (lagăre porţiunilor din dreptul ruImenţilor cu mîna' neunse. curăţire.2-0.t .!l]n. v~ aluneca pe roţile de transmisie si va provoca încălzirsa excesivă a acestora. in care se găseşte inşurubat un dop transparent ce permite cu uşurinţă să se verifice nivelul de ulei din baie.la cele de alunecare. Se verifică dacă toate cele trei faze ale înfăşu • . care trebuie să ţină seama de următorii I I I b ~.. Mc>-t~l. lagăru1. La ~otoarele cu b. între suprafeţele de lucru se introduce un lichid de ungere care creează o peliculă ce împiedecă contactul suprafeţelO. Indiferent de natura mişcării. toată conştiincio~~tatea. Scurt circuit în c.

Practic. rr~ I ~"1~' ~ 1·~-'-t01 ~-rA. . în situaţiile cînd rulmenţii se demontează cu ocazia efectuării reparaţiilor. . de un~ere. Este important ca lubrifiantul să pr~:'intf' (\ roz. la turaţii mari şi foarte mari. ar 11 - Alegerea pompelor - c. se fac următoarele recomandări: .160 EXFLOAnREA ŞI IXTREŢIXEREA PO}IPEI IS' ISST.\L\ŢIE PUXEREA 1:>1I'UXCŢ!UNE ŞI b1TREŢI:>1ERE.' Ungerea cu unsoare consistentă prezintă avantajul unei construcţii mai simple.Ungerea cu ulei se aplică lâ rulmţloţii ce suportă sarcini mijlocii şi reduse. care se introduce în rulment astfel încît să o înlocuiască pe cea veche. doz:lrea cantităţii d~ Iubrifiant trebuie să ţină cont' drcapacitatea de înrnagazinaro a camerelor de ungere. temperatura unui lagăr cu rulmenţi nu trebuie să depăşească cu mai mult de 50°C temperatura mediului ambiant. temperatura. se demontează capacele de lagăr şi se introduce unsoarea.Ungerea cu unsoare consistentă este indicată a se aplica în cazul rulmenţilor care trebuie să suporte sarcini mari la turaţii relativ reduse : . f '1 <') . moderat. turaţia.". . Temperatura de regim a lag-ărului. Din acest motiv multe construcţii de lagăre nici nu au prevăzute dispozitive de 'allmeritare. lagărului are o valoare ridicată. este recomandabil ca aceştia să fi spălaţi în petrol sau soluţie de tricloretilenă. sarcina. cum fi gresoarele. pentru a se evita creşterea exagerată a temperaturii. La pompele care nu au dispozitive de ungere. astfel încît cantitatea totală do unsoare.e~~ l..\ pmlPEI IN EXPLOATARE 161 '. trebuie să fie intotdeauna sub limita maximă a temperaturii admise pentru un anumit tip de lubrifiant. să fie şterşi cu o cîrpă moale şi umpluţi cu unsoare proaspătă. deoarece soluţiile de etanşare au O complexitate redusă. Aprecierea se face prin palparea corpului de lagăr cu mîna. . De regulă. rentabilitatea etc.istcnţă de frecare cît ruai redusă. care se presează cu degetul sau cu o lopăţică. In comparaţie cu cele utilizate la ungerea cu ulei. ' Pentru lagărele de pompe. care după cum se stie îi modifică substantial viscozitatea si calitătil •. dacă temperatura de regim a. . ce se află in carcasa de ungere să nu depăşească 2/3 din volumul camerei acesteia. unsoarea trebuie să acopere părţile frontale ale rulmontului. intervalul de ungere cu unsoare consistentă este de regulă mai mare decit perioada de funcţionare Între două revizii sau reparaţii curente. 267 . modul de etanşare.j factori: dimensiunile rulment ului. la care ~~ ajunge după o anurnit. Intervalul de ungere sereduce mult însă. în dreptul rulmentului unde nu trebuie să se simtă o senzaţie de arsură . astfel Că: -in. iar capacul lagărului se umple pînă la jumătate din volumul său. Ungerea cu ulei se aplică la lagărele pompelor care funcţionează la turaţii foarte ridicate şi prin urmare au un regim de temperatură ma i înalt. Completarea se va face. Pentru alegerea raţională a lubrifianţilor utilizaţi la pompele prevăzute cu lagăre cu rulmenţi.Tot În sconul evitanl unor mcălziri. pentru a se îndepărta unsoarea veche. -. direct în locaşurile dintre hilele rulmentului. ~" ' '0. Aceasta conduce la îmbătrînirea prematură a unsorii şi la pierderea calităţilor de ungere.acest-timp riu este necesară completarea unsorii din lagăr.i perioadă de funcţionare.. completarea se face la intervale mai scurte şi numai cu unsoare de aceeaşi calitate... In această situaţie.

.n~ . se repetă operaţia pîn ce nivelul rămîne constant. Fig. 3.erlal transparent.ci. Iaşurubează in locaşul pre.·'n.33 este prezentată o secţiune printr-o pompă care arc arborele sprijinit pe lagăre de . .'11T1p. precum şi la scurgeri de ulei ~are apar in zonele de ieşire ale arborelui din corpul lagăr. acela de a menţine in permanenţă constant nivelul ulsiulul din bale.162 EXPLOATAUA ŞI fNTREŢlNEREA POMPEI fN INSTALATIE n::\1cREA IN FI:l\CnI:XE ŞI IXTRETIl\ERI!A POMPEI Ix EXPLO.1' -:t p:tfrunda Il! corpul rezpn·onIllli.·antltat.. se aşază din nou rezervorul în poziţie verticală şi se Lagărele de alunecare 1 preiau efortul radial.ei lagăr. datorită frecărilor. scade d~ţorit~. montat special pentru acest scop. Efortul axial. Din figură se observă că marginea superioară a tăieturii ţevii se găSeşte la acelasi niv-I cu mijlocul bilci rulmr-ntului. este preluat de rulmentul 3.:ăzut în corpul lagărulul 4..de s~gu~a~ţa In exploatare. 'torul fii.v-Funcţionarea are lOC astfel: inainte de punerea in funcţiune se umple cu ulei baia lagărului. dar .!IDgător de ruvel con~tant't. Astfel dacă lagărul funcţionează cu sarcini mari. o ţeavă 2.s~ nu ~ie corosiv. este recomandabil să se folosescă ungerea cu ulei În special la pompele care un regim de funcţionare continuu.rt~a . de' nivel constant. .. 3._. . tăiată inclinat la un unghi de aproxunativ . . pompe p~nt~ yehiculare. deoarece o cantitate prea mare de ulei conduce la creşterea temperat urii lagărului. Din acest punct de vedere.. Uleiul de ungere trebuie să satisfacă următoarele condiţii: .P~ntru a se .. aşa după 'cu~ In~IC~ ŞI d.. In cazul cÎnJ nivelul uleiului din lagăr. fig. ungă- urmăreste nivelul uleiului.în pO.33.i'.32 este prezentat un astfel de dlspozitiv.a lichidelor cu t~mperaturt ridicate) smt prevăzute cu un ~ISPO~Itly de~umit . lagărele' pompelor ce funcţieneaza in c~>ndlţll ~aI.. uleiul eli~ere~ză pa. . '.evlta ~ventua!el.>ră 'al"tllrIi a tr-vu ŞI 1"1"'1111" ('1 . restabilindu-se situaţia de echilibru. .pe lîngă unger~.ive. .~e se.m-nt ul in «ar« t":l':a ('stI' elin nou acopE'rită cu ulei. pier~er!lor prin.tehnologice. dificile (pompe pen. al cărui rol este. De asemenea pentru lagărele de pcmpe unse euuleiosereomandă ca înlocuirea eompletăa cantităţii de ulei din baie să se facă la maximum un an calendaristic. 3. articulaţia 5 şigarnitura de etanşarejî.cu condiţia ca suma acestora să . Ungerea acestor lagăre se realizează numau cu ulei. Nivelul uleiului din baie nu trebuie să depăşească mijlocul bilei sau rolei din.e erori în această privinţă. Pompă centrifugă cu arborele sprijinit pe lagăre de alunecare şi rulment <lepreluare a efortului axial. preluînd căldura degajata ŞI transmiţînd-o mediului înconjurător pnn toată masa corpului lagăr. ~lei~l mai ar~ Ti rolul de ~ n. Completarea uleiului sau înlocuirea lui depinde de condiţiile de funcţionare a pompei.. confecţion~t di.: In. partea cea mai de jos a rulmentului.ele respect. precum şi în scopul sporr.. în cazul lagărelor de pcrnpe se admite ca temperatura de funcţionare să atingă limita de 50°C peste temperatura mediului ambiant.să nu producă spumă în timpul funcţionării. se basculează rezervorul şi se toarnă ulei prin ţeava oblică.1.:iţie închisă .'-· _ în fig.nudepăşească 80°C.. r~cord. să n.ll gradul~I .60.. care au ca efect crpştPrea temperaturii lag:lrului. 3. pînă ce uleiul pătrunde în rezervor şi devine astfel vizibil : se Intrerupe alirnentarea.3:!.~unecare. Fig.\ceas(~l scurg-I'n) durează !JÎn:l în m. De aceea.ca rf(ct ~curgprl'a urui cant ită ţi de Iubririant În bai.\"~scozltatea sa trebuie să corespundă ternperaturii de funcţionare a lagărului. l!ng~toru~ de nivel cCl~tallţ estealcătuitdintr-unrezervor 7. completarea sau schimbarea se vor face mai frecvent.· . . Dacă acesta scade mai mult de 2/3 din volumul rezen·o~ului. . -".n lIla.numtrea.nsetanşeităţi. .u aibă tendinţe de oxidare şi să nu formeze depuneri. . în cazul prezentat. Ungător .~ 3. cu ajutorul inelelor d ~ ungere 2 care vehiculează uleiul din baie.tIl! procese . cer-a ce ar. .HARE 163 Ai. . .

\RE. execută cursa de aspiraţie.astfel cum se vede la cilindrul opus . . La majoritatea construcţiilor de astfel de pompe.) a ghida arborii de transmisie. Această schemă se utilizează în situaţiile în care spaţiul este limitat. se utilizează pentru preluarea acestui efort un lagăr axial de alunecare. Cuplul do rotaţie este realizat de anrenajul melcat 4.37 este. . sau alcătuieşte o construcţie separată denumită "crapodină". Aici lagărul are rolul de a prelua pa de o parte efortul axial rezultat din suma efortului hidraulic şi a maselor pieselor aflate în mişcare de rotaţie. iar unsoarea pătrunde în cilindrul 11. Reglarea 'cantităţii de unsoare necesară fiecărui punct de ungere se realizează cu ajutorul şuruburilor de reglaj 14. montată in puţ uscat.36 este prezentată o pompă verticală pentru apa menajere. O altă importantă categorie de lagăre o constituie cea a pompelor de construcţie verticală.\ ŞI INTRETINERr::. ungerea realizîndu-se cu ajutorul unei pompe de ungere manuală (tecalemit).\ 1'01IPI\1 IN INSTALATIE ~' I " . Soluţia de montaj din fig. dar mai dezavantajoasă din punct c'. Ia punctele de ungere ale lagărelor intermediare.. nepermiţînd construcţia în parelel a unei camere uscate. ungerea acestora realizindu-se cu ansoare consistentă trimisă sub presiune de către o pompă de ungere antrenată de la arborele principal al pompsi prin intermediul unei curele de transmisie sali al unui angrenaj melcat. 3. 3. Soly. corpurile lagărelor sînt prevăzute cu orificii astupate cu dopuri.! vedere al exploatării. acţionaţi de axul dinţat 6. In acest scop. cu pistonaşe axiale. comandat de cama profiIată 10. în fig..iar 1:1 cursa de întoarcere a pistonaşului unsoarea este trimisă prin canalele 72 către racordurile 13. Lagărele verticale intermediare sînt lagăre cu rulmenţi sau lagăre de alunecare şi au rolul d. 3. efortul axial este preluat de un lagăr cu rulmenţi. . imersată în lichid. iar mişcarea este astfel sincronizată încît canalele prevăzute în distribuitorii 5. 3. iar de aici. prin conducte separate. -care este de tip volumle.35 este prezentată o pompă verticală pentru ap i m majore.. În această fază pistonaşul 9. 3.A1n -acces "uşor peatru ungerea acestorachiatln timpul funcţionării.164 EXPLOAT. acestea se deşurubează şi în locul lor se montează gresoare adecvate.35 se utilizează pentru pompele prevăzute cu lagăre intermediare cu rulmenţi. utilizate la puţuri de diverse adîncimi. se găsesc în dreptul orificiilor din corpul distribuitor 7 în momentul în care paleta profilată 8 presează unsoarea în acestea. deoarece.ţia este mai economică din punct de vedere al investiţiei. în dependenţă -- l'e~EREA I~ FUNCŢIUNE ŞI INTREŢISEREA POMPE! IN EXPLOATARE 16S . La sfîrşitul cursei de aspiraţie distribuitorul se roteşte cu 1800 . care permit modificarea cursei pistonaşolor Între valoarea maximă şi zero. Funcţionarea pompei de ungere are loc astfel: în rezervorul 1 S3 introduce unsoare consistentă care este presată de paleta 2 prin găurile prevăzute în corpul pornpei 3. iar pe de alta de a ghida arborii de transmisie.. oferă .'t 'f" La alte construcţii. care poate fi inclus în construcţia motorului electric de antrenare. eL) sint montate in puţuri adinci şi inguste. Pompele verticale pentru apa menajere. irnersateş sînt prevăzute cu lagăre de alunecare intermediare. Avind în vedere că aco-sul Ia acesta p0mpe ~ste dificil.: In fig. soluţiile de ungere w'/Juifl astfel adoptate Încît să prezinte o mare siguranţă în exploatate..34. d-oar=c. astfel cum este prezentat în fig. prezentată o astfel de pompă de ungere. In fig..

Pompă verticală montată in incintă uscată: •• schema amplaslrii fn jostaJalie.-'. în.36. aceasta nu-I mai atinge.\IPEI IN INSTALATIE rt:.\ I'O. datorită adeziunii unsorii. se deşurubează şurubul pînă ce.3'. 3. pistonaşul rămîne imobilizat în poziţia superioară. directă de profilul carnei de acţionars. 3.EREA I~ FUNCŢlU~E ŞI I~TRETINERE:\ POl/PEI IN EXPLOATARE 167 a Fig. iar cursa de aspiraţie este anulată. Pompă '/ertical! montată in incinta' urncdă : (1- schema amplasărf in lnstalcţlc : b- secţiune prin pompă. Ia o rotaţie completă a camei. pentru a obţine o cursă de valoare nulă. Astfel. Pompp.166 EXPLOATAREA ŞI Il'(TRETINERE. această situaţie. II secţiune prin pompă.le de ungere de acest tip sînt prevăzute cu un număr de Fig. .

rotorul pompoi este montat direct pe arborele rnotorului. Pompa se racor.t. ~. Pompă monobloc.dează la conducta de refulare prm simplă basculare.. iar conductele de legătură umplute cu unsoare..scadă mai mult de 3/4 din capacitatea 'acestuia.. il ' . h ~~ -4-16 racorduri de ungere. . iar corpul pompei este fixat de asemenea direct pe -carcasa motorului. pent r u ape menajere. ':. a căror ungere se realizează chiar cu lichidul vehiculat. În fig.abrazive.•. pînă ce pompa 'începe să refuleze: Pentru a se evita dezamorsa rea pompei in funcţionare... care preiau sarcini moderate.38.bună calitate. au o fiabilitate pentru unsoare consistentă. P~ntru evitnroa oricăror neplăceri..··f·[·· ··. în . aC·i·~I.t 'l.' ~. După cum se poate observa din figură.c .6 de ungere trebuie amorsată. pompa ... ~ '·. care sint pretenţioase din punct de ved-re al asigurării unei ungeri corecte şi al menţinerii etanşeităţii. t.·ru~gcre cele imersate în ape menajere. Dacă numărul punctelor de ungere este inferior faţă de posibilităţile pompei. ultima vreme ele au început să fie înlocuite cu o categorie de pompe de .Acest gen de construcţie se aplică de obicei pentru lagărele intermediare de . --1fz:z:?:ZF''F'rrIJI''lI Pompele cu transmisli Verticale.' '. 3. cantitatea dp unsoare din rezervor nu tre~1\ să . se recomandă să Se utilizeze numai unsoare de calitatea celei prescrise de fabrica constructoare. Ansamblul pompă-motor este imersat in lichid. în special Pompă ··cr. 3. In vederea arnorsării.ghidar€'.l . -Din acest motiv.38 este prezentată o pompă de acest tip. Aceste operaţii se execută iniţial de către uzina furnizoare. aspiraţia se realizează dificil.demontarea instalaţiei. pentru lucrări de întreţinere şi desfundare. unsoarea se presează manual prin orificiile de la partea inferioară a rezervorului.39 este prezentată schema acestei instalaţii .eonstrucţiexmonobloc". în caz contrar. :3 .miIJ~1~m~r3 Fig. care înlătură sistemul de transmisie alcătuit din rronsoane de diverse lungimi. In construcţia de pompe verticale se utilizează în mod frecvent lagăre -de alunecare avînd cuzineţi din cauciuc. racordurile suplimentare se astupă cu dopuri.l poate ii tluidrzată prin amestec cu ulei. redusă tocmai datorită uzurii lagărelor de ghidare. rotindu-se în acelaşi timp axul central. lInsoarea care 'Se foloseşte trebui!' să fie de . care asi.. dar cu ocazia reparaţiilor ce se efectuează la pompe. ele trebuie repetate de către personalul de exploatare. >~. să fie lipsită de impurităţi sau particuleL.gură totodată şi răcirea motorului. Inainte de prima punere in funcţiune. . care însă trebuie să fie neutru faţă de rnaterialul lagărului. b . 1 . fără a fi nece~ară."~. · {~. In cazul unei unsori df'osphit d" viscoas«. Unsoarea care se utilizează trebuie să fie suficient de fluidă. În fig.168 EXPLOATAREA ŞI INTREŢINEREA PO~IPEI IN INSTALAŢIE . lnstalaţia este prevăzută cu un sistem de ghidare care permite scoaterea pompei la suprafaţă. iar pistonaşele respective se reglează pentru cursa nulă.·. '}r t ~f'1 . deoarece. ..

siemering. sub formă de inele. preiau mişcarea de antrenare de la surse exterioare.alun-cara. t~ c~Ul în care apa conţine un procen~ n.40.39.etanşare mecanică.2. În afară de aceasta. La pompe se utilizează în principal două moduri de etanşare şi anume: . 3 . clapetă. coloana de apă este menţinută în conductă de so~bl!. rotoare . în fig.arbori sau tije .41 este prezentată construcţia acestei pomnp• Pompele volumics cu mişcare dp rotaţie au în principiu aceleaşi tipuri coustructivde lagare . 3. la care presstupa este prevăzută cu garnituri moi. în timpul funcţionărli.tpuns adoptarea unor soluţii constructive care permit să se obţină un anumit grad de separaţie intre fluidul pompat şi mediul exterior. ungerea organelor de lucru . In fig. pompele se echipează cu cuzin~ţ~dl~ bronz. Etanşarea. pietriş). 3. "1 ~ imersatlL. de aceea materialul din care se confecţionează piesele în contact cu lichidul se alege astfel încît să nu intrs în reacţii chimice cu acesta. Deoarece organele de lucru ale pompelor. care ar putea provoca uzura ril:I!ldăa arborilo~ . ' La pornire.nplL verricală cu transmisie .e conducta de aspiraţie a pompei.de trafismi~ie. ca şi pompele centrifuge. confecţionate din materiale corespunzătoare condiţiilor impuse de natura lichid Ului vehiculat.cu rulmenp sau d.se face chiar cu lichidul Vt'hiculat. Pompă 'rerticală cu transmisie în lagăre unse cu ulei. montat p. care sînt in contact cu lichidul. etanşate faţă de lichidul vehiculat.qJ~: Pl'liEREA tN FUNCTIUKE Ş! tKTRETINEREA POMPE! IN EX PLOATARE 171 I Fig. lipsită de impurităţi mecanica (nisip. Dacă această cerintă nu este îndeplinită. In perioada de staţionare.. . 3. . Fig. diferită ca principiu de funcţionare faţă de prima.\ PO~PEI tN INSTAL. prin intermediul unor transmisii mecanice . . la care presetupa este alcătuită din elemente mecanice inele. palete. Etanşarea se realizează cu inele de etanşare .l~u. J.pistoane. Vehicularea liIchidelor cu ajutornl tpompelor presu..etanşare moale. Ia~ ?ngerea se face cu ulei şi în această soluţie arborii de transrmsre smt montaţi in coloane de protecţie. ghidaU pe lagăre din cauciuc.i t. ungerea se face chiar cu apa refulată de pompă.3.Po. Apa trebuie să fie curată. ghidată . etanşarea pompelorreprezintă unul din cele mai importante 'criterii de care depinde buna funcţionare' li. Din acest punct de vedere.ERE. acestora.170 EXPLOAHREA ŞI tNTRETJ:-.2. Schema instala"ţiei pentru pompa .unse cu apă.etanşarea porţiunii în care acestea pătrund în corpul pqmpei se realizează CUajutorul unor elemente care compun ansamblul a ceea ce în limbaj uzual poartă denumirea de "presetupă". Fig.. ~oloana':'de refulare a pompei trebuie umplută cu apă în scopul de a se evita frecarea uscată în lagăre. burdufuri . '3. arcuri. cuzinatnl din cauciuc se mcălzeşte puternic şi materialuÎse degradează.al msemI?-atde nisip sau alte tmpuntăţ].40 este prezentată o pompă verticală de adîncime avind lagărele intermediare din cauciuc.

care se u. b-ide făr. refula~e a pompel.de. . cu ~rLUri de. micşorînd uzura acestora.aţu..Presi~nea absolută din spaţiul respectiv are o valoare mai mare decît presiunea atmosferică . .' .scurgere de lichid. sau rezervoare aflate sub Vid..:ru~ este !1ece~r ca strîngerea piuliţelor presetupei să se facă moderat.lIlp'us~.unl"!~l?O~Pf' de construcţie specială.172 Pl:Z'EREA IN.Izeaza po.c f.42 este arăt~tă schem~ unei etanşări cu garnituri ~oi. astfel c. astfel preseaz~ suprafaţa arborelui. moi din azbest grafitat. Etanşare cu garnituri moi ~i circuit intern de spălare.~. . Pentru a evita ~stfel de sltu. . dato~Ita e~ect~~1 de Iaminars. 3. .uş.tiIi7.. ~. care pot pătrunde în spaţiul dintre arbore şi garnituri.'. Presiunea acestuia se alege astfel încît să depăşească cu cel puţin 1 bar presiunea maximă pe care o poate realiza pompa.care sa nu pr?voa~~ degra~~rea gamituriişi a suprafeţei arborelui... lichidul este folosit ŞIpentru S? 1 '.to:ită comprlmărli exercitate de o bucşit ŞI. bumbac sau alte materiale adecvate e~te deformat în . particule dure etc. Etanşare cu garnituri. rezisten~e la uzură. folosesc scheme de etanşare de felul celei prezentate în fig.re efortului ~XI~. m exteriorul pompoi. sau la care motorul de antrenare este lI~corpora.rn. pentru.pnstnu.nu uz~ prematur arborele şi garniturile..eno:. 3.?. In scopul cun?aşteru principiilor de funcţionare a etanşărilor utilizate la pompe: in con~muare sînt prezentate cîteva din cele. ~ Fig. '. In afară de ~cest. sp'ec.a~e.O!: (sag:eţl~edesenate cu. . . s Lichidul trebuie să fie curat.oară. --. l. Etanşarea moale este o etanşare Clasică şi ea se utiIjIZ.. In reaht~te forţa de presare trebuie aleasă astfel încît căldura degajată prin fre. u. Lichidul de spălare este adus de la o. . În acest fel. . sau care aspiră din vase aflate sub presiune. se utilizează diverse soluţii constructive care a? ca scop sahsfa~e.tl\T~. c tăţr mecflmce. Bineînţeles.nş:rea se reallz~aza numai pnn Iabirinţi.~es~arţe In doua părţi distincta setul de garnituri 5. -: Presiunea ab~<:lută din acest spaţiu are o valoare mai redusă decît presiunea atrnosferică . Pentru pompele de presiune medie sau înaltă se utilizează soluţia de etanşare prezentatăIn fig. etansarea pompei împotriva pătrunderii aerului din afară.em. . care sînt cqlectata la partea Infe!lO~ră a lagărului p?]ll~ei .. confecţionată din m<l.' Pr~ncipiul. . Această poziţie a fost aleasă astfel deoarece aurentul lichid ului . sub formă de picătun.locaşul presetupei da.c~zul pompelor care aspiră de la nivele inferioare. 3.eazăde asemenea la pompele ce vehiculează lichide lipsite de rmpurităti. astfel că in spaţiul a dinaintea pr~set!lpeI.. Seh. Pompele care vehiculează lichide 'Cu suspensii sau impurităţi.·. 1.nit~nlo~ de etanşare. In acest'fel în spaţiul dinaintea presetupei se stabileşte un regim de presiune care poate' da naştere Ia următoarele două situaţii:. ~In~ l~ inelul 4. Atunci curentul de lichid de spălare va avea un singur sens (săgeţile desenate cu linie întreruptă în figură). denumit}n limbaj uzUal "bternou".. mai uzuale soluţii c. iar lichidul circulă 2 pnn canalele I?terIO~re ~.. .d~ canallz.apre~entat~ se. 11' . sursă exterioară ŞI el trebuie să.' ':/ ''t. Fig. rotorul p~inpei nu"ai:e g~~ri de echih!=>ra. . FI1NCŢIUNE ŞI INTRETINEREA:PO)(PE( EXPLOATAREA ŞI INTRETIXEREA POMPEI IN INSTALATIE IN IlXPLOATARE 173 . ht. ~mgere şi răcire a presetupei.·..nisip. Etanşare~ ~oale. ". J.ă ? pa!t~ reintră în pompa.Jichid de etanşare".j'!~. Iichidul care a sc~pat prin labirint se găseşte Ia o presiune a cărei v~oa~eeste :c. Aici.. Spre deosebire de solutia anterioară. ele fiihd cunoscute sub denumirea de "pompe ermetica".~chiar în corpul pompei Ji lichidul circulă şi prin interiorul acestuia. '. luJ:>rlf~ereauprafeţelor de frecare. cinepă.cazul pompelor montate sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie.u ceva ~aI redu?ă decît presiunea din carcasa de. .teri~e. la care el<l.42. desparte în d:e~tul inelului l!lte. lichidul care scapă coritribuis la răcirea p~es~tupel..44. . " . precum ŞI a celorlalte condiţii J.. fără impurităţi . Aceste tipuri de pompe au arborele protejat cu o bucşă denumită "bucşă de protecţie" sau "bugă de uzură". ~i~ ".hcul exploatării. echilibrare a impingerii axiale.i. aS:fell/lClt să permită o. Acest lichid trebuie să fie lipsit de nocivitate pentru a nu dăuna mediului înconjurător.a exist.. strîngerea presetupei se va face moderat pentru a permite scurgerea lichiduluisub formă de picături._!'.şi evac~ate la reţeau<l.. După cum s~ ob?erv~ din figură.a p... Pentru funcţionarea corecta a etanş.!lzăde obicei la pornp-Is la care nu se impun condiţii de etanşeitate absoUlU.43.': .ă şi. fie lipsit de impurităţi. din azbost grafitat.~pt. pe lîngă rolul de ungere ŞI racire. 1"'. "" .le plină în figură).. pompa fiind de joasă presiune.arbore ŞIgarnituri. împiedicînd astfel dszamorsarea acesteia. de funcţ ionar« este următorul.ă impuris .43. lichidul mai poartă şi numele de . în ambele cazuri. Iar alta scapa catre ext~r':.ele de Joa.rnou în d?uă s~nsu~i opuse... c~re . Din acest motiv.a . . '. Imp~edecînd scurgerea lichidului spre ~xt. un inel din garnitură moale.l. In această situaţie. aici rotorul 1 esţe prevăzut.' . curentul de lichid de spălare confecţionat . In ~g.~e~ cerinţelor de.~II. şi a~e tendinţa de a curge prm s~aţlul dln~r~. 3. .. Din figură se observă că inelul laternou este plasat înaintea gar. ă presiune ce \·ehiculează.. . .şI 1<1.

Etanşare cu garnituri moi şi cameră de răcire a presetupei.un opuse.ei.. Secţionarea inelelor se poate face intr-un plan' vertical.. pnntr-? construcţie prevăzută CIl :a~era de răcirs. cînd aceasta este demontată. infăşurat În colaci.. . '. .45. acesta se protejează in porţiunea respectivă cu 1-2 straturi . sau sub formă de şnur continuu. Fiecare inel de garnitură se introduce separat şi se impinge în locaş pînă ce opune rezistenţă. 3. 3. Aceasta se obţIne. care are o presiune mai mare deCÎ.47. În mod obişnuit it a':'leaca efect . se divid» În d?u~ :en:. Tăietura oblică se foloseşte la garniturile moi cu inserţii metalice. un dorn confecţionat din lemn). i cu tem~era. Fabricile producătoare livrează garniturile sub formă de inele gata conf€c'ţionate la diverse dimensiuni.46. perpendicular pe axa garniturii sau inclinat la 45° faţă de aceasta.~i. Dispozitiv pentru confecţionat inele de garnitură cu tăietură dreaptă" : ' Fig.temperatură.rtit di~ ~at~~l~ ire. car" trebuie sl fie aşezat il! dreptul orificiului Iichidului de etanşare. ..el trebuia s~ ~ie neutru pentru ~ nu _ rmodifica propnetatIle acestuia. din care o parte îmPI~dIC~ patrunderea impurităţilor şi pro~eJ('aza ~'tanşa:ea.. Pentru a nu deteriora suprafaţa arborelui.. r-miji!2~[2~F~' La pompele care.!. în funcţie de numărul garniturilor. copşffinciozitate Je FIg. iar cealaltă se scurge In exteno. Prima soluţie se utilizează de obicei in cazul gamiturilor mo]. Inelele se vor aşeza cu tăieturile decalate la 90°_120°. cu ajutorul unor dispozitive care trebuie să le asigure dimensiunile şi forma corectă . a~lg?rînd ungerea şi răcirea pre~etupel.:.' . sau arborele de rezervă al acesteia. deoarece negliCIrCUJtde spălare exterior. LIchIdul de spălar0 .tcea a Iicbidului pompat. 3. ridicată . garru un e mal utilIzate la . . Împingător pentru garnituri moi.47 este prezentat iun dispozitiv pentru tăierea . peste I05'C. jarea celor mai mici amănunte poat pompei.. . In fig. - I . acee~. iar operaţia trebuie efectuată astfel: mai întîi se introduce inelul de fund. Etanşărilş cu garnituri necesită anl!mlte operaţii de întreţinere care trebuie efectuate cu·. Etanşare cu garnituri moi şi personalul dedeservire.de hîrtie cerată sau hîrtie pergament. av.~!L: m JL inclul latornou. ' . 3.i5.n o secţIUne transversală pă.. Dacă garniturile nu pot fi procura te sub formă de inele. J.. ' " Pentru tăierea corecti i 'gamiturilor. dacă presetupa este prevăzută cu un astfel de inel. 3. vehiculează lichid'..n ::!""'C leCa III pompă cu lichidul vehiculat r]/. se'intrebuinţeazădiverse dispozitive. atunci acestea se vor confecţiona din şnur.l'atăşi care.? din azbest grafitat. simple şi practice ill: acelaşl timp.174 EXPLOA'fAREA ŞI 1NTREŢlXEREA POMPEI 11'1INSTALAŢIE Pl"NEREA IN FUNCTIUNE ŞI 1NTREŢII'EREA P01IPEI IN EXPLOATARE 175 de spălare. Fig.tu. sau chiar Fig. precum şi restul garniturilor. trebuie să se potrivească perfect cu golul locaşului din corpul presetupei. din punct de vedere dimen= A-A 'moi sional. apoi se introduc g1rnit.r. situaţie care ar trebui evitată ori de cite ori este posibil. fără inserţii metalice.I"<lclreapresetupei.' destinate etanşărli pompelor cu presiuni reduse.-16.' :'. Dispozitivul este alcătuit dintr-un arbore auxiliar avind diametru! identic cu cel al arborelui pompei (poate fi folosit in acest scop chiar arborele pomp. 3. lmpingersa se realizează cu ajutorul capacului presctupei sau utilizind un îrnpingător ca cel din fig. est~ nec~sara . Garniturile se montează in locaşul presetupei numai sub formă d" iud.ri ridicate. perpendicular pe axă. impl.ppm 1 t /c Ide ~drmale ~int cOnfecţionat.garniturilor. destinate pompelor ce f!1ncţionează in condiţiidepresil1n~ . aşa cum este prezentată In fig. .t~ncţion<irea defectuoasă : Ii hi -(.şi. care sint Plai ~or deformabile..

.::-:~~:l i~ Inlocuirea separată a unui singur inel de garnitură este eontraindicată. Fig.. Se admit de regulă 40-'-:60 picături într-un minut. Extragei ea 'garnlt uri!or ajutorul tirbuşo~ului. :\lo11tarea pe arbore a inelelor de garnituri.~. s. după o garnitură model. uniform ŞI moderat. 3. .a suprafeţei de etanşare ~ arborelUi. se roteşte arborele cu mîna p~ntru . .5t1. _ Tăierea oblică a inolelor se realizează de asemenea cu ajutorul unui arbor» an xiliar. Dispozitivul este alcătuit dintr-un jgheab de lemn.î').'il• După montarea' întregului pachet de garnituri. Dispozlt r pentru con.'3. se interzice utilizarea. g.itI Incorect -.(>C. .. cu un. la 45'.('.. .50.deoarece acestea pot deteriora suprafaţa arborelui sau locaşul presetupei.ce are ca ('.iri~le . astfel că.fect uzarea neuniformă " 'llnnf.unei deformări permanente sau ChIa! rupen.i8..49. sau prin măsurarea circumferinţei arborelui. :'!~a '~tlnl ~I' .• . 3. Astfel dacă o presetupă este strînsă prea tar~... ~e obtine astH un segment secţionat la 45'.şurubelniţe.!:+. 3.borţl.a:niturilor pe arbore nu este prea putermc~.care trebuie să fi~ perfect curate. 3. temperatura.. pentru ~ntrod4~nrElape . Tirbuşoanele se introduc diametral opus în locaşul presetupei. sîrme . '<'# " " Capetele inelelor trebuie să se atingă fără a se încăleca . 3.are a s~rîngerilor succesive.-. Temperatura de resim a presetupei co~st~t.)..••IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POMPEI IN EXPLO.5 ori lăţimea unui inel de garnitură.chidelor reci. 3. fig. deoarece deformare a acestuia va fi diferită faţă dp inelele mai \'"du. astfel încît presarea garniturilor ~ permită o uşoară scurgere. p~ diagonala dintre cl'l..51. Dispoziti" pentru tăierea clinată a. 3.> taie cu un cuţit fiecare inel.-tunc~cînd s~urgerea devine abundentă.aJ1n~.. pe care se face tăierea şnurului sub formă de segmenţi. deci şi presiunea.••.c~pe~('IeSţ. un criteriu de apreciere a funcţionăru corecte a a~esteIa.6 Fig.o cantt!ate Imp~rtanta de caldura.51.rnttu:l şi arbore devine prea puteI?ică. apo!. apoi se trasează longitudinal două 111111 distantat» între pl" ('1. de garnituri 'cu tăietură 'Oblică.. Acest lucru se poate constata în mod foarte simplu: atingînd cu mîna corpul presetupei şi apreciind aşa cum s-a arătat anterior. iar garniturile trebuie înlocuite ."ptnl garmturll')!' r(·~p:'c::·. fig.fără rfsCul.:-'-- _ .de mănme corespunzatoare.ctueze cu ajutorul unor scule speciale .Ie~jip'!Il! . Fig .. 3. Pentru aceasta se procedează astfel: se opreşte pompa. .. Se recomandă că această operaţie să se ef. deg. Fig.r"1 a.].53. Inel laternou. . se . ext ra e-rea Fig. după care. . 3. /.. . ~eea. ' -----4 Fig' .eti:u1rborelui..desfac axialşi seintroduce a inelul pe arbore..ţ. Tirbuşon pentru garnituri!or.l.a ~ verifica dac~ string!rea.. se taie fiecare garnitură in parte. îndoite la un capăt ŞI scoaterea acsstuia m afara presetupei.r(. se va proceda.desc~idr~diaI.curăţă b.ll1l In rl.i _jiiulului ~l'ib' \l)~ cfup. Ine~ului şi.. pînă se restabileşte regimul iniţial.~J. se scot garniturile uzate şi s~ . etanşarea nu mai poate fi asigurată.1 () va lnar= ug":1L'i. astfel: se apucă cti ambele mîini cele două capete ale..'2.l.176 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POllPEI IN INSTALATIE PUXERE •. la un moment dat. El este prevăzut cu o faţetă oblică.48. ". unor scule improvizate .-. De asemenea b. garniturilor. . presiune~ de <. piuliţele prcsetupei.ontact dlI~tre ga. se strîng cu cheia. ~ ~ . <ţe garnitură se înfăşoară strîns pe acest arbore. Pentru scoaterea garniturilor.. . lungimea axială a pachetului de garnituri se micşoreaza. sub formă de picături. de etanş~r~ va fi diferită. Ca regulă se recomandă inlocuirea întregului pachet de garnituri atunci cînd rtingim~a acestuia s-a redus cu o valoare ce depăşeşte cu 1. ceea ce conduce la un regim termic ridicat al intregului ansamblu. care se constată :. a Iichidului pcrnpat. g..tirbuşoane . Luneimea acestora se stabileşte anterior. Inelul laternou este prevăzut prin construcţie cu două deg~j~ri care permit introducerea unei tije. operaţia se execută cu atenţie pentru a nu se zgîria suprafeţele de etanşare.: !:""tţin1i..9.:~e. .~urul se înfăşoară strîns pe arbore.. 3. ln alt dispozitiv pentru confecţionat garnituri cu tăietura oblică este prezentat În fig. Iar. 3. se înşurubează în materialul garniturii şi apoi se trag cu atenţie afară astfel cum este arătat în fig.inc locaş~l ~resetupei. apoi se trage cu creta o linie dreaptă longitudinală.l c ~u Jum~ate din dla"?-.~:. :.. ~a urm. aşa cum este prezentat în fig..Montan~a garniturilor se face numai după ce în prealabil s-a efectuat o ver~fica~e minuţioasăia locaşului presetupei şi . în cazul pomp:. avînd dimensiunile cor~spunzrttoare cu ('el>-al" s-cţiunii şnurului. Piuliţele presetupel se stnng iniţial cu mina.\_T_'\_R_E 171 ~nurul. i>~1lă ~ distanţa 'dintre capeto dr-vin.4S.l car. şi suprafaţa arborelui de care au rămas lIpIte resturi de garmtura.. Î11' .' dUll~'l linii (fig. cuţit foarte bine ascuţit. Pe măsura uzării garniturii. Fiecare inel se montează separat. .iaşă cum sEilarată in fig.52.rii Ii.

Grosimea garniturii se stabileşte cu ajutorul relaţiei: S=-2 în fig.respecÎl\"e nu mai pot fi utilizate. d~ ~ecţl!l~e. dacă garnitura are 'tin diametru exterior n:al m:c dec~t cel ~.mtunle.<.5.~:" s~ se micşoreze presiunea de etanşare. .::. Pentru siguranţa funcţionării. o -7 .t prea strînsă încît a scos fum..diametrul Iocaşulul presetupei. Etanşarea mecanică. loc~şului presetupe!. ŞI nu va realiza presrunea de etanşare uniformă necesară. ' Secţiunea şnurului este un pătrat cu margini rotunjite. Fig.unabii«.54.imensiu~il~ garnituri.('f'. se recomandă sa s:: scoat~ to~te ~nelele.deoarece. se vor scoate separat inelele şi se vor reintroduce de asemenea separat.' . . •O.ul. . obţme o scurgere sub formă de picurare.a fie mtrodusă forţat m locaş ŞIva avea ca efect o presiune de etanşar~ n~umformă. I -. cu condiţia ca etanşarea să fie corect aleasă şi montată.. f)_up:.· garnitui'i moi. . în ceea ce priveşte scăpările către pxtpri(Jr: 11C)qcl.r~e . De asemenea. să se cureţe cu grijă locaşul şi arborele şi să se introduca garnituri nOI.!!core~pu~~ătoare cu locaşul inelar din corpul presetupei (nici ma! ~a:I. ""!!'!mit:t .uNCŢIt:NE ŞI INTRETJ:>EREA POMPE! IN EXPLO. mei mal mici]. clt! diferite forme. De aceea. Etanşarea mecanică.:7.ea 'p~na .· ~i)_\. Alegerea corectă a dimensiunilor gamiturii trebuie făcută conform schemei de principiu din fig.~ :-t·:. strîngerea piulitelor făcîndu-se cu mîna cît mai uniform.\ 1). care a fos.. De aceea. etanşările mecanice prezintă avantajul unei depline siguranţe în funcţionare.~. rezultă că strîngerea este prea puternică şi deci trebuie slăbită. necesitînd o intreţinere minimă. se. mecanic:i" reprezintă o soluţie constructivă modernă.a ei cu lovitul'Lde.54. - ~0J. se va urmări intensitatea scurgerilor şi se va regla astfel stnnger..1'''' td)". 3. cu grosimea prea mare i va trebui s.' '-10. '. Schema pentru alegerea dimensiunilor garniturilor. Procedeul de a mări d. radic-aruve ptc.: . o garnitură.55 sînt prezentate cîtpva modele ci. .şi' modele de garnituri mei.. Acest lucru ~ste un indiciu ca lichidul de etanşare circulă şi deci funcţionarea este corecta . 'eiocan .i\·t'. Ş .r "b. . răsucite ŞI Impregnate cu seu sau unsoare grafitată. deoarece firele din care este alcătuită garnitura nu rezistă" la ŞOCUrI I aceasta se degradează rapid. 3.13) în care: ~ esţe diametru! arborelui şi D . 3.5. Fig. j-< c::.ce.este total greşit' ŞI contr~m~Icat. 178 ExrLOATAREA ŞI Il\TRETISEREA POlfPEI IN Il\SHLATIE Pt:~ERE.. in comparaţie cu sistemul de etanşare cu garnituri moi.etanş~re. Şnurul se obţine din împletirea acestora în diverse forme care trebuie să cores~undă condiţi~lor impuse de sistemul de etanşare.. • <?arn!t~rIle moi se confecţionează din fire subţiri de bumbac sau de azbest. i. .: .--' __ I .H. aplicată cu precădere la pvlllpe şi ea se utilizează în special în situaţiile de pxploatar~ c~re impun condiţii severe.pu~nirea po:nrei.. este practic compro~Isa ŞIgar.l. F. Dar simpla deşurubare a piuliţelor de stringere nu-şi face întotdeauna efectul deoarece s~ întîn:PIă frec\'enţ ca întregul pachet de garnituri să se deplasez~ fără îr. dacă se constată în continuare ca presetupa este prea caldă.i pri~ lăţire.\LE 179 dacă se observă că presetupa fumegă şi se constată un miros specific de ars. este contraindicată folosirea unor gamitll. ea nu v~ umple complet spaţiul. D-d (3.FO. 3.

. pinării acestor inconveniente. . iar verificarea calităţii suprafeţelor se face cu .~. În scopul preintim. o parte din Iichid v~ patrunde. . Fr~~area ~ixtă este asemăn...~suprafeţele de alunecare"ale melelor.a~illc de~·.... În mod tacit însă.ătoare cu frecarea limită..tar ~reează o scădere puternică a presiunii.unş. •• U.i1'. :\~~f.arc e! Icoidal .lL1I..re~ul(~~spectat. . !f'J'.. Etanşarea pe arbore se realizează cu ~n·. La frecarea. sCllrgex:.<:. care-i perrii"iteo deplasareaxială.. Schema etanşăr ii mecanice:. rec .lf'.ş~ vinăJn. unei manipulări neatente a stanşării in timpul montării... . et.reslUnll. I " .. În cazul in care calitatea suprafeţelor este necorespunzătoare şi prezintă denivelări.r~h. . se recunoaşte că termenul "scu:gere zero" nu trebuie considerat ca o noţiune absolută. care nu trebuie să le influenţeze comportarea.xteno!. Cantitatea de hEhld care p~. .t~nde intre cele două feţe este extrem ~. oţr-lul ::1:. dis~zitive spe~i~e de control optic .'. ~·:1:t:"::.domeniul temperaturilor: t = ..• La frecarea uscată.-c<. din care unul este fixat în carcasă.J. suprafeţele <ţe..·xtu!. materialele din care sînt confecţionate inelele se aleg dintre cele care au un coeficient de frecare redus.l14l •.ele~llt ~~t.. bronzul. p~trl:l:feluri de frecărij. pentru etanşări cu inele executate din două bucăţi.•T.alunecare.~t. iar etanşarea se realizează intre cele două feţe de .: . t.56.::"'·~)"'··..\ ŞI I:-. in~re feţele de alunecare ale inelelor şi va asigura ungerea. Pot fi utilizat. .....teIlWcă sint ·~'W-0~ute.56..v~dereal fr~cării. .filmul de lubrifiant este parţial intrerupt.200'( .. adica in anumite porţiuni frecarea uscata nu poate fi evitată.4". In principiu.limită •.~ cu ngurozlt~te. astfel încît în mod pr~ctic nu apar UZUrl.i". cele două suprafeţe de al~nec~e ~e adaptează rec!pioc. •.""t •••. iar celălalt se roteşte împreună cu arborele. domeniul de aplicare a etanşărilor mecanice cuprinde următoarele limite: .(t: . i . o etanşare mecanică se compune din două inele în contact.' J. .. frecare u~at~. + 450'C. .domeniul presiunilor: p = 10-5 Torr .L .cul.. materialele cele mai uzuale din care se confecţionează inelele sînt: _ pentru inelul rotitor: cărbunel~ realizat prin sinterizare Jiu di\"t.. Li eranşările destinate să echipeze pompe ce \~ehi. aşezate perpendicular pe axul pompei... Se precizeaza ca pe plan mondial nu există norme care să reglementeze valorile limită admise pentru scurgerile de lichid la etansările mecanice.TREŢISEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:~EREA IN FUNCŢIUNE ŞI ISTREŢIXERE... -între suprafeţele ce se află in contact nu există un film de'lubrifiant cars să reducă coeficientul de trecare... materiale ceramice de duritate foarte mare.şi la temperaturi mai ridicate. să fie absolut plane şi să aibă o rugo. care poafţ' atmge v~oarea pr~slUnll de..t care le ~piedică . . astfel că în funcţie de situaţia din exploatare se pot admite anumite valori ale scurgerii. .•. vaţlOr~are a lichidului. iar local.inel fix.. .. tnsotiţde:ciupituri şi fisuri. Din acest motiv.limită. a glează cu ajutorul OPI:lţoriilI. . dar viscozitatea Iichidului Joacă In acest caz un rol Important coeficientul de frecare se reduce..a~~rile mecanice ~ ·tn~adrează tn cate: goria de frecare limită sau mixtă..:~·". :Contorm~:figurii. trebuie luate J ....\!l .diametrul arborelui: D = 5-500 mru.. astfel că cele două suprafeţe sint supu~' unui proces de uzură intensă. acestea trebuie să se lipească prin adeziune şi să opună o oarecare rezistenţă la incercarea de a le desprinde. dacă SI' aplică o răcire suplimentară.1.alunecare ale' acestora trebuie. pnn efectuarea unei perioade de rodaj. astfel că in e. Finisarea lor se obţine 21 pria lepuiro pe maşini de lepuit. 3.ază lich!de ~?raziH'. .:. Inelul rotitor este apăsat de un arc. care reprezintă locul de contact al celor două inele. iarspaţiullamit.că scurgerile se reduc progresiv. • .iar etanşare~ fu~cţiod nează defectuos.ea evine abun~entă . .. . La frecarea lichidă suprafeţele de alunecare sîntjseparate printr-un film de lubrifian. ~.a~ofl care practic sînt imperceptibili. dar totodată este necesar să se ţină seama şi de natura lichidului vehiculat.. chiar sub formă de picături. . r '.f~tpearbOre cu.\ PO~IPEI tx EXPLOATARE 181 Din punctul de \'f·dere al caracteristicilor constructive şi funcţionale.cpr itor. Din expunerea mcdului de funcţionarereisse că"itI1t!. in general. Din punct de.~ată.• . O verificare expeditivă se poate face chiar de către monfor/ prinpresarea manuală a celor două 'inele (unul către altul) pe suprafeţele de etanşare.·r~en'ţt'le de amestecuri ce au la bază grafitul. Lubrifierea suprafeţelor de alunecare se realizează oarecum asemănător ca şi la sistemul de etanşare cu garnituri moi . dată in' câtatoâgel~ l~elor producă toa~~ ~a.ipate o forţă de frecare care conduce la o încălzire a etanşării şi în Fig. E :i.inel rotltor : 2 -.\:J.. mixtă şi lichidă. _ pentru inelul fix: fenta. au loc scăpări subformă de v.l~'.~. inelele se confecţionează din materiale ce au la baza diferite combinaţii de carburi metalice. pentru etanşări cu inele executate dintr-o bucată.. D = pînă la 1000 mm.t:ll '(1 un . Firmele constructoare de etanşări mecanice nu admit scurgeri sub formă de picături. Practica' arată ca. in anumite porţiuni ~re loc o. 3 .~rub: Valoat:ea~<lţel de fixar~ 'este . În acest sens. sau alegerii necorecte a etanşării. final la uzarea inelelor. 3. • • În .: 4 " 3 f' zitatc minimă..'f':I!'·:.. Pentru micşorarea forţei de frecare.!.ered!1să.•.".i~ ~.!.180 EXPLOAHRE. 0_1. Etanşarea lichidului âflat sub presiune Si' realizează pe suprafaţa A. contact.domeniul vitezelor de rotaţie: v = pînă la 100 taţs..cum est~ prezentatiI!§ShemCl din fig.!~si1}i. aşa . pori sau fisuri. susţinind că in asemenea situaţii cauzele se datoresc unui montaj defectuos.n spaţiul ~n care ~acă se găseşte montată ~tanşare<l:' valo~re~ p.l. care poate provoca deteriorarea suprafeţelor de alunecare.. astţel.earc11l~ise. )nelul rotitor 1 este.llchlduIUl este mal mare decît presiunea exterioară. î.250 bar. măsuri de lubrifiere a suprafeţelor respective şi de evacuare a căldurii degajate. iar uzura este minimă. Din prezentarea datelor de mai sus rezultă că etanşările mecanice răspund practic la toate cerinţele impuse de exploatare.ţ!Tl!). montat Pe arbore cu un ajusta] suficient de larg..

presl1!ne!'-pe .spaţiul d? etanşare are o valoare mai redusă decît presiunea ':le~hu!uI exterior.58 este pr~zentat~ sche~a~nei etanşări mecanice Ia . Acest raport.60.ta". prin urmare. Alegerea etanşării mecanic~ c~e urmeaz~ să echipeze l??mpa. 3.0 valoare determinată de raportul -celor două suprafeţe. .li) jibrate v: .etanş~lr! fără e~~ilibrarea presiunii.în raport Cll cea-a etanşărilor echilibrate. Etanşările mecanice neechiIibrate se utilizează în numeroase situaţii -de exploatare. la o pompă de mărime medie. tipului constructiv ŞI a materialului etanşării este o sarcina a constructorului depotnpe./ 182 EXPLO. După cum se observă din schemă. două inele este egală chiar . In fig. '~ato~tă:'tOCmai acţiunii oarcului. "'cazUl cind beneficiarul doreşte ca la o pompă să inlocuiască etanşarea moale cu una mecanică. culaţie exterioară.Dup~ c.. Totuşi.anşarea fără echilibrarea presiunii.)9.suprafaţa B de contact" În această situaţie.e introduce în locaşul etanşării printr-un ono ficiu . . este de ordinul a 10-12 cm3/oră.59. presiunea lichidului ce acţionează P" suprafaţa A rezultă ca o dife~enp dillt:-e presiunile d~ p~ feţf'le.etanşăriIe din această categorie pot fi utilizate pentru p. ~ i" Inscopul dea Inlesni cunoaşterea şi însuşirea cunoştinţelor referitoare la etanşările mecanice. . in acest sens. şi inel rotitor . 'o o". că presiunea pe sUfrafeţele de contact este mai mică decît presiunea lichidului de etanşat ŞI este determinată de raportul: l·BI A (3.:' Bl +B2 B ///' Fig. Din !lc.tcare Posedă datele de bază şi condiţiile de funcţionare în exploatare furnizate de beneficiar in formularul cerere de ofertă. . etanşărils neechilibrate nu pot fi folosite Ia pre~IUnIprea mari. respec. la care circulaţia Iichidului de răcire se face prin exteriorul pompei. .. -=====:=:g:fu::-. 3. care serveşte la răcirea şi Iubrifierea etanşării. Schema de montaj a etanşării. • hid I .um se observă din figură. cu echiltbrarea presiunn. ocazia reparaţiilor capitale.ti: determinarea.resiuni ce nu depăşescvaloarea' de la bar. a cărui poziţie se găseşte In planul celor două feţe de alunecare ale inelelor etanFig.~1 o o" . Schema din'fig.faţa de cont~ct dinţre cele. Priza de lichid este situată pe carcasa de refulare. sau in .chld~ul dm. . două categorii: etanşărilo mecanice se pot .PractIc. de cont!lct dintre cel: două feţe de alunecare.ura ~r~şte i?e~te li~itele l>ermise. care impun condiţii mai uşoare.~el 5~ tem'p~r~ţ. brată J. Schema etansărjţ rnecanice neechiIibra t~.:'n . _ .se uze~ prematur. 1 • .La et. c : ~ el" om. Pentru înlăturarea acestui inconvenient se adopta o soluţie constructivă. cantitatea de lichid care se scurge sub formă de vapori. pompă este echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix. . în continuare sînt prezentate cîteva din construcţiile caracteristice pompelor uzuale.Etanşare neechilicu presiune specifică 'm1rită.'1". h . presiunea de contact este mai mare -decît presiunea lichidului de etanşat cu .care suprafaţa A. 3. După cum SI~ remarcă din flg. iar etanşareâ .v".~t.:.. In clasifica . .~ POMPEI Is EXPLOATARE Conform datelor din literatura de specialitate. sării mecanice neechilibrate.atunci est~ necesară aducerea în spaţiul de etanş~re a unui lI~~ld cu o presiune superioară.": :/"" hc I U Ul l' etanşa .ţn 'realltate.60 reprezintă soluţia de montaj a unei etanşări simple.presll~nea de c~ntact dIntre 'cele două feţe are -o val~area mal mare decit: presiunea :Iichiduluî. este mal mare decît . cu ciretanşarea suprafeţelor inelelor de alunecare. + B2' echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix. el trebuie să aleagă etanşarea cea 'mai potrivită şi.TIE PUSEREA Is FUNCŢIUSE ŞI ISTRETISERE. . sau "etanşări echilibrate". . / -. denumite şi "etanşări neechilibrate" . opuse. al: inelului rotitor ŞI ea se transmite inelului fix pnn Intermediul suprafeţei Bl' Dar contactul dintre cele două Fig.I?in punct ?e veder~.~u pres~unea Iichiduhri ce trebuîe et!lnşat. nsechilibrate.indică gradul de echilibrare aetanşărli. Rezultă.' .jS: . l? exemplul prezentat nu s-a luat In considarars forţa ar~ulul care . utilizarea unei etanşări neechinu mai este raţională. iar lichidul preluat la presiunea de lucru s. supi-Maţa A pe care acfioneitZl presiunea h. . o cu o .hi""". . 3. Fig. datorită presiunii m~ri.est motiv. deoarece forţa de apăsare a celor două inele capătă valori Importante.. constructi\'-funcţional. 3. 3.etanşări o • o o o La presiuni superioare valorii de 10 bar. 1n această situaţia. 3.iun~a din .57 este prezentată schema unei etanşări mecanice neechilibrate. pe care se exercită presiunea Iichidului de etanşat.i:::~:: . datorită construcţiei lor simple .! (" .57.acţlonează In ac~isens -cu. . este recomandabil să consulte specialiştii fabricii constructoare de pompe. contact este determinată de presiunea diferenţială a pompa . In fIg. Schema etanşării inele se realizează pe o suprafaţă alcătuită din sumecanice echilibrate.Dacă pres. ma B.H.'. suprafaţa de alunecare este echivalentă cu suprafaţa pe care se exercită presiunea Iichidului ce trebuie etanşat: pri~ urmare şi presiunea specifică este aceeaşi cu cea a lichidului r~s~ctIv.presiunea' lichi-dului pompat. exprimat în procenţ~. d t A -. .\REA ŞI lliTRETlliEREA POllPEI IN INSTAU.

184 EXPLOAT. deoarece datorită gaurilor de echilibrare prevăzute in acesta. i' F r~.mec~.s~ rece mandăcaalşgersa Ş~ uţ~liz~x:e<!. In cazul vehiculării unor lichide cu toxicitate ridicată sau foarte inflamabile.61. rnon-pai.~ce simpla.ti.. t~nd~~ţa de cristalizare.amplasate în planul suprafeţelor de alunecare ale inelelor respective.\TARE 185 nu poate fi realizată direct cu lichidul aflat în spatele rotorului.tata .~·t. este arătată sch~~a. care trebuie ----_ . etanşare a m. ".nd.{lxe in carcasă iar contramelul se roteşteedată cu arb6'tel'l. Di.' lucru a pomp-l. in "tandem" sau "combinate".. J.. utilizată la o pompă pentru lichide abrazive.62. 3.cu inel rotitor"..pille 111 meca- nică dublă.•.'. In fig. 3.a ca montar~a unei etanşări mecanica reprezintă o operaţie foarte delicata.61. . .inelul de grafit. camera presetupei este pusă în legătură directă cu conducta de aspiraţie şi prin urmare se găseşte la un regim de depresiune. Eranşarea mecanică dublă. inflamabile etc.64. deoarece oferă o singură sporită împotriva pierderilor..ec~nică nu ~ecesită prac.. . elementele etanşării . Această etanşarp'este d-numită uzual . 3. polimerizare sau cracare.~L. In schema prezentată. .n ac~st punct de v~dere se prec~eaz.6. ':. În !?ituaţii în care parametrii exploatării impun condiţii mai dificile. __ . 3.va . .da deplină satisfacţie în exploatare. fix. arcul de presare. Etanşare mecanică dispusă în tandem.Ej~".~L..\ ŞI INTRETI!'OERE. în acest scop. Fig. În fig. u'~ei:. şi una echilibrată. Etanşare -cj .. Aşa după cum s-a ~ră'tat anterior.'" .:m" eS.spate in spate"..ntare a etan ărilor mecan~ce.acareelemeteb. Iar dacă a fost corect aleasa ŞI mon. . manşonul din cauciuc şi carcasa metalică desprijin _ sint solidarizăte împreună cu arbJreb şi se rotesc odată cu acesta: în timp ce contrainelul este fix în carcasă: ' 'i " " ..este aratata ~n flo.. alcătuită dintr-o etanşare simplă. Exemplele descrise mal sus nu epulze~za dlversel~ soluţii de mo. Fig 3.se~a ŞI de marea vafletat: ~':' de forJe 'constiucHve'a:aoptateCl~ :f~~flcil~ produ~atoare.lichide c~ au. In fplul acesta. De obicei aceasta este alcătuită din două etauşări simpla aşezate: . In schema din fig. d~ montaj 'â. toxice.". După cum se observă din figură. cchiliLrat. De aceea. Lichidul d: etanşars şi spălare se introduc.•. vehicularea de Iichlds cu particule solide in suspensie. operaţii de întreţinere. Această soluţie .o\ P01IPEI Ix EXPLO.. se creează un film de fluid care împiedică pătrunderea particulelor abrazive şi asigură protecţia împotriva uzurii prematura.62 este prezentată soluţia de montaj a unei etanşări duble aşezată "spat~ în spate".te l~tilizată ~e o?icei la pompele ce vehiculează .. EI trebuie să fie lipsit de impurităţi şi să aibă o presiune superioară cu aproximativ 1-2 bar faţă de presiunea d. prin două orificii . . '~F Fig. combinate. se utilizează montajul "faţă în faţă" sau "combinat". 3. etanşarea dublă are rolul de a impiedica scăparea acestora în atmosfera exterioară.\RE. Etanşaroa dublă dispusă în sistem .3.mai<!l)...faţă în faţă"..~:d. combinat". Etiln~lre cu inel m"G1JlICJ.\ POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:XEREA IN FUI>CŢWNE ŞI II>TREŢII>ERE. etanşarea echilibrată este montată spre exteriorul cutiei presetupei. 3. neechlltbrară. etanşări me~amce ~ se facă numai In conunei formitate cu prescriptiile din cataloagele furnizorului.9!14 ţm~.63 se prezintă schema de montaj a unei etanşări duble.. se utilizează ca soluţie de montaj etanşarea mecanică dublă.ta.~_----"_.•.p:l'esettipel sînţ. neechilibrată.din exterior. între feţele de ahmecare. montaj spate in spate.

se vor executa teşituri conform cotelor indicate in fig. în locaşul respectiv.Da = 47mm. Se introduce ga:mtura dl[l caucIUc. In 'Iocurile de trecere . material plastic •.8 mm.. în continuare.66. . INSTAL.IN FU!\CTr{. cu mina. Valorile numerice indicate au fost obţinute prin transformarea unităţilor din ţoli în milimetri.montarea inelului fix. Dimensiuni de arcului se' reazemă pe umărul arborelui. D3 = 100 mm: D = 108mm'F= 16mm. fabricată de firma CRANE-Anglia.5 este o etanşare de tip T 2 (fabricată de firma CRANE-Anglia).5 rom D1 = 32mm.3. aşa cum se arată t~ f~g. iar. Pentru uşurinţa montajului. ~tu~Jlrea muc~lllor cu D rază de cel puţin 0." _ moritareaansamblului ratitor. sculele folosite etc .0. avînd ca bază indicaţiile cuprinse în instrucţiunile emise de diverşi furn izor i: .5): D = 26 ± 0. se recomandă ca suprafeţele peste care se introduceetanşarea să fie unse mai înainte cu un strat de ulei foarte fin.B = 2.C~. ansamblul cu mîna.înainte de începerea montajului propriu-zis sînt necesare cîteva operaţii pregătitoare.. În timpul rotirii.ds etanşara. POMPEr IN EX PLOATARE 187 executată cu multă răbdare şi fineţe. După montare. Chiar şi hainele şi mîinile montorului trebuie să fie curate. pentru a uşura alunecare~ burdufului de cauciuc.l. cuprinse în diverse cataloage de etanşări.. Etanşare mecanică simplă.. Dacă opune o rezistenţă destul de mare. pînă ce inelul.~-. se vor introduce pene din lemn.6. I L_.3. t I . fabricată de firma CRAXE-Anglia. .}=98mm. ".RF.).' .-I. \se prez~tă dt~va tipuri de etanşări mecanice .· . unde se efectuează operaţii de prelucrare prin aşchiere sau polizare. " ..Inelul fix este alcătuit din inelul de alunecare ŞI garnltur~ de etanşare.ste umă~ arborelui. ~e unge şi suprafaţa de alunecare a inelului roti tor cu un strat fin de ulei. Ansamblul rotitor se montează pe arbore. încăpersa aleasă p=ntru montarea etanşării mecanice trebuie să fie situată la o distanţă suficient de mare faţă de atelierul mecanic de montaj. ..'Se Verifică dacă suprafeţele de alunecare ale inelelor sînt aşezate perpendicular pe .Arborele trebuie să aibă pe IJlng~meade montare a etanşării o suprafaţă netedă. .-~ '. muchiile şi pragurile.:.a. un strat subţire.. Etanşareadin fig.. Din acest motiv. se unge ..66 este prezentată o etanşare mecanică tip T2 dublă.. in contiriuare.. 3.·ded. care se aplică pe tsşitura melulul: _ 6.. . iar stratul protector se va îndepărta prin dezlipire. . " \" .68). se procedează astfel: se desface a~balaJl1." mentulcîndetanşarea se montează In pompă. 3.l Fig..~====~ Fig. utilizată la pomparea lichidelor neagresivs. .arbore. . la nivelul diametrului arborelui. H = 13 mm. de ulei suprafaţa arborelui. 3:67. pentru diametrul nominal al arborelui D" = 70 mm .n. Se verifică rotunjire ale umărului ardacă ir~ul s-a aşezat corect şi se tncearcă tensiunea borelui. neechilibrată.O. stnt protejate cu un 'strat din.::.vrarea se face cu deosebită atenţie. la urganizarea locului de muncă . arb6rele trebuie să fie lipsit de yibraţii perceptibile. suprafaţa de alunecare se unge cu un strat fin de ulei. Pompa se va aduce la camera de montaj după ce în prealabil a fost suflată cu aer.~ŢIIl Pl·SF. . In fig. In cataloage se indică cotele de montaj precum şi toleranţele admisibile pentru fiecare tip. desfacerea din ambalajul original se va face numai în m.lcl. 3. Pe?tr~ arbori ~e dimensiuni mal mari. . neechilibrată. Etanşare mecanică.5 :1!!>. dimensiurii şi toleranţe'~ pen-tru diametrul nominal al arborelui D" = 26 mm.05 mm. D = . .lStmcte: .186 EXPLOAHRE.[_. ~ Pentru a proteja elementeledin c~uciuc la t~e~erile p~. Toate degaj ările .9:. 3. caro .50mm.\ ŞI INTRETINEREA POMPEl 1:. 3. 3. In acest sens. Montajul propriu-zis al etanşării cuprinde două etape d. F= 10. Aceeaşi condiţie de rotunjire se i~pune ŞI pentru muchi~le locaşului în care se montează inelul de etanşare fix. Mane.6.spaţiul de montaj.-·D1 = 81 mm..5 mm..cote de montaj. Se impinge apoi a~mblul cu mina pe arbore. se ~oat~ inelul fix şi se îndepărtează cu atenţie s~ratul ~rotect~r (pnn dezlipire ŞI ~nmciun caz prin răzuire). il Fig . sau pentru lichide toxice şi inflamabile.5 rom.-' Pentruexemplificare.acestea vor trebui respectate cu rigurozitate. . Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig. Ea poate fi utilizată la pompele ce vehiculează lichide ce conţin particule în suspensie.Se tnţeIjg~ că . . sint prezentate cîteva recomandări care au o valabilitate cu caracter general. obţinută prin rectificare. 40 ± O. astfel ca să nu deterioreze suprafaţa de alunecare (vezi fig. respectînd cu stricteţe toate prescripţiile furnizorului. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig.··:' .pe pragul de ghldar~ al inelului. tip T2.67. trebuie teşite şi rotunjite la cetele indicate in cataloage. care se vor ajusta. peste care trece etanşarea în tlmpul montăr!i.. Da = 95 ±O.•. aşa încît să se poată asigura o atmosferă lipsită de impurităţi (praf. In vederea montării.peste canale de. şi se 'presează.68. care sint lepuite. pană. Astfel. murdărie etc. Ansamblul etanşării montate trebuie să respecte cotele de monta] indicate în catalog. iar suprafeţele Inelelor de alunecare.Etanşările se livrează ambalateîn cutii închise.6j. Da"'.-I.66): 70 ± 0. avînd grijă ca suprafeţele de etanşare să nu fie zgiriate sau lovite. cu marginile teşite. se unge apoi cu un strat fl~ de sulei la exterior (nu se recomandă unsoare consistentă). dublă. Se recomandă pentru arbori de dlam~tre m.NE ŞI !STREŢrNERE. neechilibrată. J. masa de montaj.i .05 mm.5nim. de sprlJI.H~ 19mm. . . D4 = . iar locaşul presetupei curăţat cu îngrijire. tip T2. se poate folo~1o bucş~ de presar~.

cu. care fiind elastice.şiare o temperatură norma1:ă. Cuplajul cu gheare şi lamele din cauciuc reprezintă o soluţie mai modernă. urmarea este uzura prorr. ~ceasta depinde de c~nd~ţiile de f.. .3. fun~ţl~nare.ta ~e funcţionare de ordinul a 100 000 ore. etanşare x. ' A' (3. t"6te .alimentare. U/h I i .precum şi din punct de vedere economic. Lamelelc sînt confecţionate din cauciuc cu inserţie de pînză şi au o formă paralelipipedică (fig. cele mai utilizate sînt: cuplajul cu bolţuri şi cuplajul cu gheare şilamele din cauciuc. Dacă circuitul este mteno~. Între arborele pompei şi cel al motorului.70 este prezentat un cuplaj elastic cu bolţuri. . durata de utilizare se poate determina cu relaţia: care trebuie îndeplinită în acest caz.~ăşi montată. cuapăcurată la temperatura de 55-90 C. a = 2-5 mm.ale.----. Acesta este alcătuit din semicupla pompei 1. .3. reductor mecanic sau transmisie cu curele l:lti~ele două soluţii se folosesc atunci cind turaţia motoarelor 'de antrenar~ diferă de cea a pompelor antrenate. această etanşare poate atinge o dura.. dacă circuitul de răcire j. seinicupla 'motorului 2 şi lamelele din cauciuc 3.71 este prezentat un cuplaj cu gheare şi lamele din cauciuc. 3.'.:ţa lic~idului de. şi J. Cupl~jul. este esenţial să se cunoasca..ll. nefiind admise în mod practic abateri. ca:e turaţl~ pom~el este aceeaşI. aşa după cum indică şi numele. Dacă această condiţie nu p0atr> fi îndeplinită. pompa se va ~o~. ~. deoarece bolţurile prelucrate sint înlocuite cu gheare obţinute direct din turnare.~ ŞI IliTRETISEREA POMPEI 1:-1I:-ISTALATIE ~in punct . c~ turaţi~ motorului şi ea se realizează prin intermediul unui organ de maşma denumit "cuplaj". In stadlulact~al al ~ehn~<. ~are este ce~ mai răspîndită. Pentru aceasta.J Fig .. constă În obţinerea unei coaxialităţi cît mai corecte. . . la care. ~entru. avantajoasă din punct de vedere alrepartiţiei presiunilor pe lamele •.coaxialitate.ţ. Cuplaj ele rigide presupun realizarea unei coaxialităţi perfecte între cei doi arbori. bolţul din oţel 2 şi bucşele 3.PliNERE. faptul ca înainte de pornirea pompe! trebuie să se asigure alimentaroa cu lichid de ungere-răcire a presetupei.72).. amortizînd totodată şi şocurile de transmisie. e.5__5.de curate.69 este prezentată diagrama' de uzură a inelului din grafit al uneloetan.atur.2. ' 3. presiunea 3. A .:t ••rva L6'·:~"I.confecţionate din cauciuc sau piele.-\ IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINERE.are. Cuplaj elastic cu gheare cauciuc.? v~dere al sig~ranţei în f~ncţion.---In--~) .admi~ă!.r.3.d.------. Deoa.!!. Fig. Pentru lIchl. ţără particule in suspensie.. directă. El este alcătuit din semicuplele cu butuc 1 şi 4. obtinerea unr-i eoaxialit ăt i [.cît şi şocurile transmise de către maşina de antrenare. Cuplaj elastic cu bolţuri.uzura medie orară-a materialului mal moale. In practică.. De re&uIă..2 mm~ rezultă că încondiţiila date. se verifică preze.ext!~ior.curat.~ de susţinere a arborilor respectivi. cuplaj ele utilizate la pompe se împart în două categorii: cuplaje rigide 'ii cuplaje elastice. dar dintre toate. 3. ' .şă~1 mecanice care a ţuncţiona. ? poate avea o du~ata de viaţă cuprm~ intre citeva mii de ore şi cîteva zeci de mii d... . Cel mai răspîndit tip de cuplaj este cuplajul elastic. şi lamele din lamelelor. Actualmente in tehnica mondială sînt cunoscute o sumedenie de soluţii constructive de cuplaje elastice. pînă la scoaterea' produsului dlI.!I}~ţionare. 3. '-. pot prelua anumite abateri de. Trans~iterea mişcării de ia sursa de putere la pompă se poate realiza prin: cuplare directă. 3.e ore de. CIt ~Ic!licţu!esţţt mai .te limitată .~~ -----~-~.15) în care L este ?~rata~} fu~cţionare.<.bar ŞIla viteza de alunecare il = 2 m/s . prin intermediul bolţului 2. Din acest punct de vedere.[.anic~'lco[e~t. se foloseşte in situaţiile 111. Ca ~xemplu:' în fig.. Momentul de torsiune este transmis prin intermediul • . . ". In fig.71. transmiterea momentului se face prin intermediul unor elemente elastice ce preiau atît abaterile de coaxilitate . -t --r-----.nec. . este preluat de bucşele elastice 3.m'numai după ce a fost umplută cu lIchid. y~ ! Infig. eta~şanle obişnuite.în anumite limite . precum ŞI de mediul lichid vehiculat. .tr.~-.. de aceea utilizarea cuplajelor rigide la pomp'. .lfuncţiune ~ste."tabateri este ansvoiasă. Condiţia esenţială.70. cu aUt mal lungă va fi durata de utilizare.'l 2 3 4 ! / L~.). Cuplarea. Se observă că momentul transmis de semicupla 1. a ~ tnălţimea:piaguiui de uzură disponibil.-\ POllPEI IN EXPLOAT ARE '189 188 EXPLOAHRE.rece în mod normal uzura .

Cu ocazia montării sau demontării se va evita contactul lamelelor din cauciuc ~u diverse produse petroliere. Uzura Iameleior se manirestă prin detaşar-u unor particule de material de dimensi~ uni varia te. 3..Montarea semicuplelor pe arbori se face cu ajutorul unor dispozitive de presare. uniform.se poate demonta lagărul pompei fără a Se desface instalaţia. În fIgura 3.tive ale semicup~ci trebuie să se facă fără joc.2. '. Dacă se constată asemenea fenomene.1. cu un efort. cu inel demontabil. 74.montare.' plane.\TAREA ŞI I:oITREn:olEREA POMPEI IN INSTAL~TIE Pl::\EREA IN FUNCTIUNE ŞI tl\TRETISEREA POMPEI 1:\ EXP1. In fig. care ~rmite decuplarea.7.-.. iar introducerea lor În locasurile respe. . şi prin încălzire.Se introduce apoi discul din cauciuc şi se strînge în mod asemănător. '.. cuplaj ele descrise anterior nu necesită practic operaţii de întreţinere.Cuplaj elastic Ci Fii. 4sr 1t) f • . _ La de. apoi .. În timpul funcţionării.:: .. . se introduc ş~ruburile d~ st~îngere şi s~ ~trîng în diagonală. Industria petro~hi!Di~ă.. distanţa dintre ngla ŞI diametrul extenor al celor două semicuple. se procedează astfel: . se verifică periodic funcţionar-a cuplajului. Din punct de vedere al exploatării. cu şurub urile de păsuire. sau datorită unor solicitări termice excesive..72. . este alc~tuit din 'semicupla pompei 1. la cele de dimensiuni mari. se desfac. Cuplajul din fIg.. Fig. Acesta este :astfel conceput încît sa permită d~m.Se măsoară a~O\ cu ajutorul unei lere de grosime.suban~amblulullagăr ŞI a rotorului. ~.5.. "". .. 3. Un alt tip de cuplaj care se foloSe§te la pompele ce fui!ftf2uează in condiţii grele de exploatare. se opreşte agregatul şi se controlează centrajul. ea trebui" înlocuită imediat. .in t erzice d emon t area . J. I. se util4e~ un alt tip de cuplaj cu gheare. ' . ca urmare a fenomenului de Imbătrlnire a cauciucului după o perioadă de funcţionar~.f-+ 'sau distruge lagărele' cu 'nilmenţi. --. . Fig. Pentru montarea cuplaj ului cu tronson intermediar.. sau p..3. . Între lam ele ŞI gheare se asigură un joc. se scoate discul elastic 4 şi trons~>nul intermediar 3. ele trebuie manipulate cu grijă. şi 5... . inelul cu gheare 2. ~~nţ.12~o.' . El este alcătuit din.. în~elunga~ă.l acţionaru ~u motoare termice. . Fig. de tipul H6 de aceea se . şurubul de strîngere 2~ tronsonul lI~termediar 3. . următoarsls elemente: semicupla motor 1.e~tru efectuarea unor reglaje. in vederea \'e:~fIC~rII sensului de rotatIe. J. ce~or' două semicuple fără-a fi necesară deplasarea p~JI11p'eI~au a rnotorului din poziţia centrată. deoarece acestea pot deforma arborele ----. cum sint pompele de proces din. printr-o presare uşoară cu rnma..ontarea. De aceea. fixat p~m ~uruburl de sem~c. fără a demonta carcasa pompai din instalaţie.. ferite de lovituri care ar putea provoca deformarea acestor suprafeţe şi ar conduce astfel la erori de centrare.> .73 este utilizat cu precădere la agregatele de dimensiuni mari deoarece operaţiile de centrare ale acestora: 'sînt mai dificile. In fIg.'Cuplajcu tr~n'son' ~ter~ediar i gheare.Se face 'apoi verificareacentrajului cu ajutorul riglei plane. 3.ameJă din cauciuc.'In cazul in care o lamelă este fisurată. preferabil cu o cheie dmamometnca. Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea 0. pentru cuplaj ele de dimensiuni mici şi mijlocii. şuruburile 2.'. '. Demontarea cuplajului cu tronSemicuplele sint stru)tiiteja exteson intermedilli' şi a Iagă~ului pompei. Însă la manipularea lor trebuie să se respecte urmă toarele recomandări: .şurubul de păsuire ... Această operaţia este prezentată în fig. în caz i. '6 i: :"~' " s~u montarea prin lovituri de ciocan.cu scopul de ~ permite efectuarea demontarea instalaţiei. se va înlocui întregul set de lamele. aproximativ 1 mm.05 rnm .74 este prezentat un astfel de cuplaj.Se introduce tronsonul intermediar pe umărul de centrare prevăzut In acest scop la semicupla motor. ' operaţiilor de centrare'cu ajutorul riglei .1J. .0ATARE 191 Dimensiunile lameh'lor sînt normalizate. observînd ca acesta să nu producă vibraţii sau bătăi. cu scopul de a facilita montarea semicuplei cu gheare. 3. " J cu . .upla 3 a motorului şi lamelele din cauciuc 4. discul din cauciuc 4. aşa cum s-a arătat la subcanitolul 3.75. '. est~ . . .73 este prezentat un cuplaj cu gheare cu inel intefmediar care oferă această posibilitate. . cu ajutorul unei prese cu gheare.0. 3)6. Cuplajul.cuplajul cu tronson interm~diar. I i II II ~ I . ...ru ape~mite rotirea -motorului de antrenare separat... fără rior.Ajustajul dintresemic~le şi arbore este un ajustaj intermediar...este arătat modul de depresare a unei cuple de pe arbore. --. ŞI semicupla pompai 6. care se aşaz~ pe generatoarea cuplaj ului h~ trei ~oziţii de:alate ~a . In această situaţie. 5 ..190 EXP1.

f. c. . ip car.In flg. fi' d ule şi dispOZItive adecva e atenţlC.·Jdt' al explo~tarll. ~ 1 I . măsură uşurează montarea ŞI.· Solidarizarea acestora cu cei doi arbori se realizează prin două inele care au aceeaşi conicitate ca şi bucşele. iar la montaj capetele .~"j§. cală. !e ori iaf o~ibil (cazul transmlSlel realtzata. Cupl?l de rot~ţlel' se . / .\ r osn-sr tx DISTALAŢm . Pentru obţinerea unor stringeri eficiente. .t. Fig.76. şi protejează ~t~-o •. filetele se execută cu o preciziemărită. . : Pentru anumite slt. La aceste construcţii. 3. rmite realizarea unui monţaJ cu ~tr:te~importante de coaxilitate. alcătuit dintr-o bucşă filetată în care se înşurubează capetele celor doi arbori. Pentru asigurarea unei coaxialităţi cît mai bune. iar piesele v~r f ~ atit la interior ett şi la exterlor cu un s~:at subţire de unsoare c~nsis~entă.-. tn această categorie intră pompele de construcţie verti- . o osm. In exploatare. . Aceast~. pompei. operaţiile de montare ŞI demontare trebuie să fie ~xecu~~te cu multtă . "".. !'"" ~ţ!REA 'IN PUNCTI UN S ŞltNTRETINEREA FOMPEI tx EXPLOATARE 193 o importantă categorie de pompe este aceea la care acţionarea se realizează de la distanţă. .\ crările' de intreţinere necesare ~el pompe chipate cu transmisie cardaDlcă c~n~~~~ verificarea funcţionării ansamblulUl ~l..o~re. _ . '''inÎpotnva coroziunu. cuplaţi rigid între ei. 1 lor Să se se recomandă ca presarea me ~ facă rin lovituri de ciocan).'.. unge. cînd se decu gresoare. In . este foarte ~lrea ar .r Pl~ !'fu. din care în fig. . ~ngerea' periodică a articulaţiilor transmlslel.~ lmersaLa n. Momentul este transmis prin spirele filetului. .Ş. ficilă se foloseşte cuplajul e. Prin urmare. Din jJUllL:de \ . Inelele se presează pe partea conică a bucşelor şi realizează astfel strîngerea. El este alcătuit din două sernibucşe 'cilindrice la partea' interioară şi conice la exterior." el ·plasarea .192 EXPLOATAREA ŞI I~TRETIXERE. m tub îndtis).=!. Verificarea lor se face cu o~~la reviziilor periodice. iar ungerea se va face moderat. tă .z~te c(ugra1:O:it)'.I: al" .ge transmisie. . în exploatare există pericolul slăbirii strîngerii şi deteriorării cuplaj ului. ' Cuplajul a este un cuplaj cu manşon filetat. cînd se de~~:mteaza ŞIpompa: Din acest motiv. "..~8 este prezentată o poml>ă.. cu motorul decuplat. Cuplajul c este un cuplaj alcătuit dintr-o bucşă in care se introduc capetele arborilor astfel încît ghidajul să asi~rn coaxiali. deoarece accesul aulaces ~ cu la' e este dificil şi de..77 sînt prezentate cîteva din cele mai răspîndite. cînd agregatul este pornit în sens invers.s nu necesită lucran plajele dcscnse mal su 1 t de intreţinere. n~mai cu ocazia reparaţiilor. . " rborllor de' transmisieJ.arborilor' trebuie să se găsească în coritact pe toată suprafaţa frontală.' axia Iiţ a bucşei es'te limitată de catre doua pili 1 e 'secţionate. " •." . la. . la care ml~ .: .' '.'.u..llpompa ţrebuie să fie situaţă cît mai aproape de nivelul de lichid sau chiar ilJlersată. acţldnat. I • 13 _ Alegerea pompelor - c.' '1' a ~ transllllte prm pal. . .. Fig. ' " :(:. 'd t' ' danic '." (nu II 1. . La această construcţie. Deoarece acest tip de pompe se monteaza Fig.. " :.77." ...lpe de mînă t~c L articulaţiile care nu sint dotate evittndu-se excesul de ufar~.uaţll.. Iar motorul de acţionare este aşezat la suprafaţă. execuţia bucşelor şi inelelor trebuie să fie îngrijită şi să asigure conicităţi identice. 'Demontarea unei semicuple cu ajutorul presei cu gheare.~:~~ I'! ".tea prescrisă.78. '.1.aţiilor prevll. .deciiplare a arborilor de transmisie. ajutorul unei poll.. . Cuplajul b este de tipul cu "inele conice". cele ma~ m. J. acest cuplaj prezintă dezavantajul că se poate deşuruba atunci.c~~ P. Pompă. Cuplaje pentru al bcr]' velti~caii . 3. ~I . la astfel de pompe înainte de pornire trebuie verificat sensul de rotaţie. e. 267 . '. transmisiamişcării se faceprintr~iirisistem de arbori intermediari.~rticală a~ţionată wnai in incinte uscate (pompa ~u este prin transmISie cardanicL • ~""v i Iichid) accesul este lejer.ă intermediul unei transmlSll car aI!-lce. astfel încît să realizeze coaxialitatea dintre arborele motorului şi ce} al.lasur~ l>le.!< 'i~'se va presa unsoare conslsten cu ca~ul ârttc'ul. Există nUI]lero~se sOlufil . de~on~areâ ..rde construcţie simplă.==~.r~a se va e ee ua montează transmlSla'. momentul de rotaţie este transmis prin pană. 3. . care funcţi~mează introduse '~ puţuri sau rezer~oareşi la c~r. Dacă din prelucrare au rezultat conicităţi diferite. ". \ ~~==B. 3.

tori mai mult sau mai puţin previziblli. d tehn ologice astfel Încît ' " ' '1 t m diverse proce ee ..l CHil. Repararea pompelor centrifuge if .prin a:JegereacorespUniătoare a ma teri!!leJor pieselor udate de lichidul vehiculat..Il1prO\:IZaţlde !g~"'â1f:ţtee't~"S:ş' .::nuare caracteristica hidraulică iniţială a pornpei.a . pcmpe centrifuze utilizată la.ăt D ca aceste Iimit» s mt (. . 1 furnizate la puneai instalaţiei. 'prinasfuurareauritii ajustaj cit m~xorect. de măsură corespunzătoare. 4..·se!" care alcătuitoc pompa se Uzează în timp.. Cauzele uzuru s-au datorat atit corozrunn CItşi ero IJ Alegerea pompelor c. '::~" " .D•. dar in foarte multe situaţii din exploatare ea se manifestă printr-o acţiune combinată.l.pre:~n. tă I figură •.adted~~hi~l e a urmzor c t _• In acest 'fel. ceea ce se reflectă in final in variaţia parametrilor funcţionali-hidraulici ai pompei. _.r.." . care trebuie să ed~aşm: ŞI e. cu atît uzura va progresa mai rapid.l. Indiferent de natura uzurii. 1u.arb01'el~li (buJp de uzură)..]n r!01!. I?atenale cu ~are reZISenpj j de aceea se recomandă ca.' ') Plpa atrebuie . conţinut de particule abrazive In suspensie. În fig. în cadrul unolr valori cît ~a~b~1~~P~~i~ ~~r~~t~rca jocurilor şi direa ei în functiune.1 se observă uzurile prcvccato la rotorul unei. câre trec în soluţia de lichid şi stnt eliminate' odată cU. stirbituri. -subţieri de pereţi. poate fi amelicrată . e datoreşte acţis unii unor particule dure.. uşor aCI ~' ~u Fig. t bl' daje con ecţiona e Iichide pu~ernic abrazive.sit se ţină seama de toate condiţiile impuse de specificul instalaţiei. Rotorul a fost confecţionat din oţel turnat. Acest ucru . Ea este cunoscută în general sub denumirea de "coroziune" şi se manifestă de asemenea prin îndepărtarea unor particule minuscule dÎI\ metalul piesei.' astfel moft să se elimine frecarea uscată. e1s~r.AtelIerul tspuna Parametrii funcţionali-hidraulici ai 111"'<. ro~o~lui se manifestă pnn ciupituri. nealiat.. Foarte adesea.~t~~~. aflate fn lichidul vehiculat. care lovesc cu anumite viteze suprafeţele de curgerp' alepiesc1ur pompei.hicUflări! unotr 1 C~rcdaspedreeţdl.! uurala ~~ă 'd b ' 4. ?eformări ale canalului de pan a eţc_ . _c~rcţ:e:= ~~rr~~~:r:l ~~pre~?ntă una dintre cele dm. Uzura chimică se datoreşte acţiunii intime dintre elementele chimice ale unui lichid şi cele ale metalului cu care vine in contact. 1 c le mai expuse la uzură.~'\'nca deteriorarea gra\'ă a pomp~. datorită acţiunii unor fac. garniturue 1~Ot ŞI l~~a~eleiesede uzură.. bucşa .for: mei.• .:"t:l:. In mod practic nu există vreo pompă şi probabil nici alt gen de maşină care să funcţioneze fără uzură. nu-şi J. ce provoacă fenomene de implozie insoţite de desprinderi de material.tiUr1~.~~. y I·':frebule....le ~eR:.d Malt He firiisâre'a supra~efeloide c9Îltact. deoarece id si t eklll"l. . astfel tnctt la alegerea materialelor pompei trebuie.a ~numI.>r. rC'Y!~rr.' '. . uza e. respectiv.. şi tii'cazul altor maşini.cl'. osed1lcl. fie printr-o în ra~ort cu natura ll1~talaţlel. "'.'tâ. ~~Bln=ntru unul din ('f.itat~ cu prescripţiile fabri~ar:întreţinere permanenta.eI' pe avin .IC pI. Uzura mecanică este msoţită de cea chimică. atît abrazlvă cît r~oi~~~~l~î~~~t. discontinuităţi ale .ifeţeloide lucru.r.de p~btecţie ~ .tiltă deci că reparaţia'unei . iar acest lucru $p explică prin faptul că.. Ea . astfel încît să poată fi considerată ca o uzură normală. si trimisă la reparat. it!' satis aca oare.t'az~l apI ŞI poa (~ r ~'"0 cunoscut ca. . în caz de c?ns- ~~'=~~ 1~ . " ~ numai p~rson~. " . . astfel încţt este destul de dificil să ~e determine Uzura care are influenţa cea mai puternică. ~ p """'.) . natura uzurii este de două feluri: mecanică şi chimică.te1:tuâtă i nersorialului . 4.-ă"lr""â valorile ti de viaţă.. mensiunilor piese o~. Acest lucru se poat~ obţm~ . ' .se P?a P'. . pi. putînd ajunge pînă . printr-un 8:ra. î~iocuiaScft ("dU alltuflOriş'inal'aprpol.are se .ceusa.~H'" '" ._ '" . dar mai ales prin lubrifierea su]. pr ti .Incetinită -.•. ". t~zura.1. sint cilor hidraulice. efectl~at it limite în care valorile caracteristitului. prin zmulgerea unor particule de AiJ:nensiuni x:eduse.'1 ~}tecamc'I. Uzura mecanică a pompelor se datoreşte forţelor de frecare ce apar atunci cind două piese aflate tn contact au o deplasare relativă una faţă de alta.~:~~ . "~' a se mcr~dÎnţează ~u poate avea un caracter tie '..la străpungerea lui. I uzura pro<rrp.iiemanifestă prin eroziunea materialului. Inst~mente . roa e de realitate.1. cu cit forţele de frecare Vor fi mai mari. În mod asemănător altor maşini.m ziunii: a fost de şase săptămîni. dar cerinţa este ca aceasta să se producă într-un timp cît mai îndelungat. Rotorul uzat al unei pompe de mină.~'d c vate capabile să realizeze precizia neceîn ateliere. aceasta are ca efect modificarea formelor geometrice ale pieselor precum şi schimbarea caracterului ajustajelor.. .st să se încadreze in limitele toleranla terminarea operaţiilor de rrulepara.. .4. ~)\'allzăn ale alezajului buţuculUl. de la un anumit . precum şi de coroziunsa rnetalului aflat sub acţiunea oxigenului degajat din lichid" r0. intilnit destul de des tn funcţionarea pompelor şi la care Uzura mecanică este produsă de presiunile locale foarte scăzute. Durata sa de viaţă. vehicularea '" id ' apelor de mină.lnoştmţe e specI l a e t.: OpIl'. pr~cum ŞI t~n~ţlO~~n:'dd. pînă a ajuI?s În starea în c.e d~n unct de vedere mecanic. d~C\I~I~:~~r~.pompe a telor prescrise de constructo ~ompel" . 267 ~~~::ru~~~~i~!a~~s. O altă formă de uzură mecanică este cea provocată prin . Această formăde'uzurll.acesta. dIsp~n sară.se asigură ~n con. t o alegere corespunzătoare a pompei. Această situaţie este evident reIiefată de regimul de cavitaţie. f. tn cazul Pompelor. fi . în cazul pompelor.' .abraziune şi ~a. eta~lşa~'. Repararea pompelor REPARAREA PO~IPELOR CEXTRIFl'GE 195 .tI. stabilirea parametrilor energetici Prin repararea pornpelor se urmarsşte re.. în cxploatare SI' accpp. 1~b~~t:~~i:' 'mas~~r~ii şg\~eş1u~~~~t ~a~~~.'care' cu timpul modifică forma iniţială a piesei şi in acelaşi timp subţiază peretele. Evident.1.. " :' . arborele.~0 1:" LV"..

practicate găurile. iar uzura se datoreşte şi coroziunii.. unde a vehiculat o soluţie de acid sulfuric cu o concentraţie de 3--:1 '~o..'cuftt6m şi nichel.2 prezintă rotorul unei pompe centrifuge utilizată într-o instalaţie chimiei. formă şi poziţie şi calităţile suprafeţelor prelucrate ale unui rotor de pompă centrifugă de uz general. Cauzele uzurii: coroziune. ambele părţi ale paletei. s In fig.tei.t~lf?e. Pentru rotoarele sernideschise._ Rotorul este confecţionat din oţel-turnat înalt raliaf. asamblarea elementelor este terminată. .>prelucrat 1:1. fie prin sudare-nituire. -de grositpe şi dimensiuni corespunzătoare piesei model. .eroziune şi cavitaţle.rotorul se introduce pe un arbore executat special pentru această operaţie. I <' . . cetele finale. 4. . Pentru aceasta. . respectînsIu~se pe cît posibil lăţimea.!'l de' iunc'ţionări se manifestă negativ asupra pieselor pompei şi conduc în finall~ uzura prematură a acestora şi la Întreruperea funcţionării. care trebuie să fie cit mai apropiate de ::~b ale piese~ origin~~.fuge. . . _ '.rastfel încît să se detaşeze un disc şi să poată fi determinată forma. pies~ model. \ există d~uă. dţltermină . conform modelului şi se sudează pe. I La rotoarele pornpelor.eentri. De aceea fixar •.2. din care .. 11 Fig.sînt . piese sudate din tablă de otel.a acestui disc se face prin nituire.iar ~. . 4. În caz de forţă majoră. În prealabil..se execută un şablon după forma paletelor... este . fiecare rotor să fie supus unei operaţii de echilibrare. Fig. Se marchează cu o cretă locul respectiv. astfel încît în timpul rotirii apar mase neechilibrate.. aşa cum SI' arată 1:1 fig. -1. 4.~REA PO}IPElOR CE:STRIFl:GE 197 Fig. paletelor. după care mturile se cipuIesc ... '.:. să. deoarece accesul este dificil sau chiar imposibil.se conflcţionează din oţel laminat. Rotor. . ~Efectele' unei 3.Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor larctorut pomj>ei. :. . care poate fi realizată de orice atelier de reparaţii.Rotorul astfel obţinut urmează. Durata de viaţă a fost de aproximativ trei luni. se procedează asfek '. _H>. butucul rotorului: . atunci se procedează la echilibrarea statică.se sudează apoi discul corespunzător pe butuc. Ţ I Fig. Este eviderit că rotoarele prezentate în figurile de mai sus nu mai pot fi reparate şi trebuie înlocuite cu piese de schimb originale.. "produse chimice. nituir~.se decupează apoi două discuri din tablă de. de tipul Y-tA. Rotor centriIugal executat prin sudare şi . niturile confecţionate din oţel sînt la rînd~ lor sudat'~ p~ muchia pal~. .l!-l." ~~.-:.5.4ist. ca de altfel şi la alte piese care au o mişcare de rotatie. . la baza de aşezare. fi '1J' . Sti.'l uzat al unei pompe pentru . Iar ansamblul se aşază cu fusurile arborelui pe cele două prisme.încerca .se imprimă rotorului o mişcare de rotaţie şi se Iocalizează zona care revirie în poziţia cea mai de jos. .. deoarece ea nu necesită utilaje complicate. . . se poate . .196 REPARAREA pmlPELOR REP. iar rotorul urmează să fi. oţel.. Daca atelierul nu este dotat cu o maşina de echilibrare dinamică. .. . conţinînd şi resturi de minereu în suspensie.~rătOl:i"pe. fe~uri de echilibrare şi anume. -1. "..~ . '1. Pentru rotoarele semideschise se decupează numai un singur disc: . "'.3 este prezenta: rotorul unei pompe utilizate la apei de răcire într-o centrală termică. .4.". Se îndepărtează apoi discul dinspre partea de aspiraţie. cînd nu se pot procura piese de schimb în mod operativ.: :tatică ş! . de ţrtl~e~!l coresPunzătoari'. Y : ".. '. iar cu ajutorul acestuia se confecţionează numărul necesar depalete. La rotoarele inchise nu există posibilitatea sudării palatelor pe discul opus. la dimensiunile finale. fie prin turnare. materialul din care este alcătuită piesa nu poate fi perfect omogen.se confecţionează un dispozitiv alcătuit din două prisme ce se aşază pe doi suporţi care permit rotirearotorului: .confecţionat din fontă..-1. grosimea şi traseul paletei (unghiurile de" ·tntrare şi ieşire). Acest gen de echilibrare se realizează astfel: . Acest 'procedeu se aplică la rotoarele de tip închis: . . In fig. ~se secţionează piesa uzată în' plan perpendicular pe axul bntucului.prin mă. Pentru a evita apariţia acestui fenomen este necesar ca după prelucrare. se repartizează pale tele 'pa' disc..i ' ">'-' ':.. provoacă vibraţii ale întregului ansamblu. Indiferent de procedeul de confecţionare a unui rotor.d4tamic~.~R.5 smt date toleranfele de dimensiuni. fie prelucrat pe strung. .'RotOJ.confecţionarea unui rotor din. care în funcţionare dau naştere la forţe şi ~omimte ce. .

cţi~n~reatinui arbore nou este preferabilă.r. deoarece aceste elemente determină valoarea fortelor centrifuge neechilibrate.careJreacă~e1ele\ de ~ta~şare ~ caucI~c(slemermgurile). cu ajutorul unei fraze deget. Echilibrarea static:" a unui rotor de pompă centrifugă . ~ sup.. dar În acelaşi timp şi în plane perpendiculare pe a~.raf~tă .şă.' unul faţă de alt~.: .8~ Toleranţe şi calităţ] ales~prafeţelor ia un arbore de pompă centrifugă. . care determină durata di?-tre. centrifuge ale unor mase concentrate.de încovoiera şi torsiune. Degajar~a materialului prin frezare provoacă o subţiere a peretelui discului rotorului.l. Soluţia de echilibrare dinamică care ~e impune. sau 'care funcţione~ă la turaţi~. . porţiunils uzate. mai mult sau m~i l?uţin di:tanţate . "". fre. poate . Totodată arborele mal. iar dacă acest lucru nu este posll. deoarece acest lucru este uşor ode realizat în cadrul unui atelier de repal'aţii. ~ ---!ŢI .. precis determinate.c~nfe. 4}.~ 1 [!] Fig.e. Din punctul de vedere al dotării unui ~tel!er ~e repar~ţii pentru po~pe. care să ţină seama de ponderea ~pp..Iui 1<1. "t -prin recondiţionarea arborelui vechi. pentru a nu lăsa urme pe fusurile arborelui.l şi. Prelucrarea se . Se ob~er.cl!m şi de t. 1. acesta rămîne Într-un echilibru indiferent.. Schema dezechilibrului dinamic.\RE"\ POlI PE LOR CESTRIFl'GE 199 lN' 11'.':.~j'J. .>oIJ~ nou. deo~rece. in cazul în care nu a fost procurat ca piesă de schimb. dimensiunimici. după care ansamblul se verifică din nou pe dispozitivul cu prisme. Acestea au o construcţie complexă ŞI sînt .tt(>. este arborele. 1.mai ales la pom-' pele: de. se întocmeşte un desen după model.moderat~ .ii. Fig. care indică ?ir. Totodată. în scopul reducerii coeficientului de frecare. pe baza unei analize temeinica. Fig. Desi&"Ir. care se transmit întregului agregat. perpenporlillne din cqru~ ii/(/~pdrlelmj 11I(1I"i(11 dimensionate pentru diversa mărimi de rotoare.f~montat mtr-o pompă şi utilizat cu suficientă siguranţă. 4.rcare dispune de cîteva maşini unelte universale estrung..loI40'11$lO'1 ~ !:::!'. Această operaţie se realizează prin frezare.'acestea se cîntăresc şi se' stabileşte astfel cantitatea de material ce trebuie Îndepărtată.frgurăcă ~. ' p I "r. Indicaţiile din figură se referă la arborii pompelor . In fig.trebui~ finisată prin . De aceea un roror de dimensiuni reduse.~e ştie ca cheltuielile de investiţie sint apreciabile.· •. măsurîndu-se cît mai precis . c9Hstă î~ cr~area volu!1tară. 1. SItuate în planul axuhii.porţi~nilepe ." .f' urmează să se îndepărteze apoi o anumită cantitate de material..:raţlllor . lor de lucr:: trebuie să fie suficient de lată. 4.••' ..t prev~zutic~ buc.eqtelof ~E~aţe de fOţ'ţel~.'7.G. dimensiunile lor.8 este prezentată schiţa uriui arbore de pompă centrifugă rnonoetalată. Iar maşina trebuie să fIP utilizată la întreaga pi rop~rit. De exemplu ovalitatea maximă admisă este de 0. Părţile cele mai supuse la uzură ale acestura sint . diculare pe axa rotorului.ta î~ flg. '.vă~1?-. car~ trebuie procurat de la uzma constructoare..1 000-1 500 rot/min . .l~ ~l.d~ roto~re. p~e.· .rr. Acest cuplu provoacă vibraţii ale pompel. poate fi realizată în două moduri: -prin confecţionarea cl.confecţionat Înt:-un atelier de reparaţii.şlef~!. concen~~ate în două plane paralele. Suprafaţa." valoarea maselor neechilibrate. la rotoarele mai grele.două rel?araţii.ar~.198 REPARAREA POMPELOR REP.. t}lr~ţi~ q~)ucru şi el se d~tor~şte mon:.(le proă~sul ~mtre masele neechilibrate şi distanţa dintre ele. dar de sens contrar.~R. turaţii foarte ridicate. a unui cuplu. care sa anuleze acţiunea primului cuplu. pînă la obt ineroa echilibrului indiferent. E(·hiJibr~.01 mm.7tifi(a:~-..d~ pro~ecţie)". .ipu.funcţionareapar~un cupludeterminat . Operaţia se repetă pînă ce învîrtind rotorul.: ': J1:IJI. în scopul determinării precise a cantităţii de material ce trebuie îndepărtată. formă şi poziţie precum şi calităţile suprafeţelor. In fig. egal ca valoare.::t dinamică r.. achiziţionarea unei astfel de maşini trebuie facuta numa. inclusiv postamentului.ză. putînd avea ca efect desprinderea de pe placa de fundaţie sau ruperea unei piese. aşa CUm se.. "/'f~!i..arborele trebuie (le asemenea să albă fusurile bme şlefuite ŞI executate cu o mare precizie. <' '!-'''''' .porţiunea pe care freacă garniturile de etanşare (la arborii car~ nu sîn. suferă def~l1ll!lţ. O altă piesă importantă a pompelor centrifuge." Repararea unui arbore. chiar dacă a fost echilibrat numai static. L-lterioc. care nu trebuie să depăşească în nici un caz mai mult de jumătate din grosimea acestui disc. Dezechilibiul dinamic este pus în evidenţă numai întimpul funcţionării rot0ru. Echilibrarea dinamică poate fi realizată numai cu ajutorul unor maşini speciale de echilibrat dinami~.". la care s-au indicat toleranţele de dimensiuni. ' . <.. practic la pompele ce au rotoare cu diametre mari sau care functionaază 13. pe circumferinta rotorului se pot asăta sau lipi div-rse mase.:a face numai pe baza unui desen de execuţie..prismele trebuie să fie perfect paralele şi orizontale. " .'I3fl]. Pentru obţinerea unei schilibrări cît mai corecte. precum ŞI părţile care vin în contact cu !lchidul vehiculat ŞIcare sint supuse uzurii prin coroziune.>Il.6 este prezentat un dispozitiv de echilibrare statică a rotoarelor pompelor centrifuge.. : o. Acest lucru 'serealizeaăăprin degâjarea sau adăugarea unor mase de material. dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele condiţii: .

c. prm Inducţie. fără a ti necesara în acest scop demontarea pompei. 4.:t~nşare dintr~ carcasă ~i.fonStrili!ţil de'pompe speclâle'sefolosesc ŞIaltematenale. deoarece. . 4.. aceste deformaţii reprezintă tncovoieri ale arborelui.~RARE.r.u-. ' .ăn duritatea. U' asemenea.uzur~i datorită _ .local . aşa după cum s-a arătat u feţelor la un inel 1 t lul labirint. care vehiculează lichide necorosive. ~u este ~m~nător cu~el al bUCŞ~1 uzură.~~U:nite. După atingerea temperaturii necesare. arborele este protejat în această zonă cu o bucşă de uzură care poate fi lesne înlocuită. Dacă nu se pct procura ca piese de schimb. Operaţia se continuă pînă ce bătaia arborelui se tnscrie in limitele toleranţei de 0. inelele labirint se vor executa . indicat toler~nje~e ~l c~lţtăţile suprafeţelor.e.' iar remediul constă tn tndreptarea acestuia cu ajutorul unor prese mecanice cu şurub. arborele trebuie prelucrat cu multă atenţie.:0xig~b~l.po.s. ceea ce impune utilizarea unei alte Fig. cu suprafeţele de aşezare ale rulnienţiior 5 'ii T. O al!ă pieSă'9: pompei 's~ptl~ ja uzură este tnelul lalnr:'1it..B. 0 ~enţru. in funcţie de precizia realizată. Astfel pentru pompele de uz general.aplicăun trata.'4. ţ)lCt:-. U~ alt ~~gan al pompei centrifuge. zgomote).1. indreptarea se poate face la rece sau Ia cald. trebuie să se ţină seama. deoarece viteza de încălzire este neuniformă. Suprafeţele L.i calitări ale suprazeaza c. U. ro. a c.02 mm..şocuri la pornire. la care se .. el trebuie încălzit . Toleranţe acţl\:nl1 uzurn.prezentată schiţaunei bu'şe deuzură. variaţii bruşte ale sai-anU de refUlare -. . frecării c:ar: loc la conta~tul cu suprafaţa bucşei de uzură.t.zire ~ocali care se montează pe arbore: rotor. el prctejînd pragurilecarcasei ~~ de aspiraţie a. se foloseşte oţelul OL 50.să depăşească valoarea de 0. acestea sînt supuse . uzura gamiturilor progresează rapid şi acestea trebuie înlocuite foarte des.. •••• Nu este recomandabil ca încălzirea locală să se facă cu flacără oxiacetilenică. Această tncălzire trebuie să se facă local. iar arborele rămîne cu tensiuni interne periculoase.nfecţionează din bucşe din fontă turnat a. InlOCUItcu uşurinţă. aşezat pe masa presei de îndreptat. Aşa după cum se observă. Canalele de pană deformate pot fi reparate fie prin practicarea unui alt canal în partea opusă.: şi să capete astfel deformaţii permanente care influenţează negativ comportarea agregatului (vibraţii. pentru pompele de dimensiuni mici şi mijlocii.' PI))IPELOR CE~TRIFt'GE 201 de uz general. Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor la o bucşă de uzură.?stă în faptul că ele pot fi procura te şi înlocuite cu uşurinţă. În fig.!PELOR REP.r.abrazive. prin Incălzlrea arborelui.tI''''''.şI P~lI:.c9m". 7'. garmllln ..~ste. T şi R precum şi cele pe care sp aşază inelele de etanşare se finisează prin rectificare la calitatea o'~ Din punct de vedere tehnologic. şi la piesa de l~căI. De aceea.otor.ea~ta.~ I ~' In.te încărcat cu particule .~~ 9 respectiv.: m~tr:l. în fUnCţl~ de co. bucşele se confecţionează din oţel carbon obişnuit ŞI se cromează dur la exterior.irint Se co. Astfel suprafaţa L de aşezare a rotorului şi suprafaţa R de aşezare a cuplaj ului trebuie să fie perfect concentric".01-0. La arborii pompelor centrifuge.mo~.. Uzura lui conduce la creşterea debitului p.12 este prezentată secţiunea printr-un : J2 ~. El poate fi. ( . ' pe ~n ?trunp universal pe care-I posedă orice atelier.~bJrInt. După presare se execută operaţiile de verificarecu ajutorul unui comparator. Materialul arborelui se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale pompei.ntact~ cu piesele conjugate.de reparaţii. cuplă..l!lrec?m. iar în acest scop se utilizează dispozitive cu curenţi de inducţie.arazltar prin ~tershţlU. De obiceÎ.·tnfuncţie de natura şi mărimea deformaţiilor...10 se prezintă schematic modul de îndreptare a unui arbore. zona cea mai afectată de uzură o reprezintă suprafaţa pe care freacă garniturile de etanşare ale presetupei.funcţionărlidatodtăunor cauze accidentale . sau a unei prese hidra. car~on de calitate. prin / Fig. abaterea de la cilindricitats a suprafeţelor funcţionale nu trebuie.tsî~trc9fOşiYJ' . iar pentru cele destinate instalaţiilor în care mediile 4e.l1.9. După cum se observă. pînă la temperatura de 600 '" 800°C.ş~.Illent de hnb~tA. lice.200 REPARAREA P/)'.de . Bucşele se confecţionează dlI?-oţel. ~au din bu~şe din bronz. 4. Un arbore poate să se defecteze in timpul. de genul celui prezentatIn fig. S.~l~u~a ''1. Pentru ca arborele să devină. 4. la construcţiile moderne. fie prin lărgirea canalului uzat. .. In.9.tn diverse plane.ndă te~ul"m.to.~pe.maleabil Ia cald. -. cumStnt ofeluiile carbon 'de calitate. se îndepărtează inductorul şi se presează arborele în zona săgeţii maxime. Dispoziti" pene. Inelullabirmtse i(zează datorită acţiunii partictrlelor abrazîve 'tare cirdulă prin i~terstiţiu~ form~t.. !O. care este supus Fig.la înrăutăţirea caracteristicilor bidraiia lice ale pompsr. confecţionarea inelelor se poate face chiar la locul de exploatars. 4. 4. Dacă etanşarea se reali.. ___. Avantajul garnituri!?r moi co.. se obţine un montaj corect şi o echilibrare precisă a întregului ansamblu roti tor. In unele cazuri. Indreptarea arborelui deformare termică.ţire..ţ.lele lab. feţele frontale au rugozlţaţl dlfer~te.sdiipru. de }ne~şi. Daca lichidul vehiculat c/.z?rn:.-:l~· ·-2 Fig. esţe pr~setupa.02 mm. în porţiunea in care săgeata este maximă.: cu toleranţele şi calităţile suprafeţelor I ~ respectIve.I~l=. Il. . De acest lucru. atunci.la caie S-a".riar suprafaţa de uzură se cement~ază cu scopul de ~-l m. In fig. obţinerea preciziei necesare este posibilă prin prelucrarea cît mai multor porţiuni dintr-o singură prindere pe maşină.:. bucşă.

ţelor pieselor unui lagăr de alunecare la o transmisie . La rotirea căilor de rulare nu trebuie să se simtă nici un fel de rezistenţă.\RE. Toleranţele ajusIn părţile el componente şi verificarea individuală a tajelor şi calitatea suprafefiecărei piese. este recomandabil ca operaţiile de demontare şi 3 .ns. r a~roap'e:: tlltotdeauna demontarea pompjli Fig. combinate cu o ungere insuficientă."c. u. de jur imprejur. 0. pe spatele flanşei capacului.Î!lsă atelierul nu dispune de un astfel de desen. La transmisiile sprijinite pe lagăre cu rulmenţi .lubrifiant mai mari decît cea prescrisă are ca efect supraincălzirea ansaI?blu!tu lagă~. iar uzura ~l' .dific}iltăţ~. privind ordinea operaţiilor de demontare. de tipul 0I:C1J ŞI se cementează la exterior. Pentru a evita astfel de 'situaţ~!. Datorită lungimii relativ mari a transmisiei.unor piese. Etanşarea mecanică nu se repară ci se înlocuieşte cu alta identică .Li. . turaţii prl'a ridicate.e longitudinală printr-o astfel de pompa.mobil şi staţionar. fie prin nereahzarea parametrilor hidraulici. ' . . In timpul funcţionării.anterior..lit':~L:l asupra iHldur ŞI a căilor de rulare.. prin strîngerea.0" . . l-corp Iaglr. 4.:. aşezate opus la 180 ŞI I se Impr~m~ o mişcare de cuplu in 'planul axului. Se roteşte cupla cu un sfert.. ajustajul cuplei pe arbore. se a~ucă cupla pompei cu ambele miini. Cele d. uzura se produce pe suprafeţele de frecare ale celor două inele .ouă. de.. Se demontează lagărul şi se.-.' vedr-re t.c·.--~------=.se desface piuliţa 3 care fixează rotorul pe arbore. acestora. pompele centrifuge sînt prevăzute cu lagăre cu rulmsnti. soluţie care este aproape generalizată la pompele verticale. Această operaţie !lecesItă. . Verificarea jocului În rulment se face astfel:sedecuplează pompa de motor~l ~~ anţren~e. Cupla trel>uie să fie fixă pe arbore.Deoarece cu ocazia demontării se pot produce verticală: ..este corect şi cupla nu se mişcă.vind -dacă aceasta are joc şi se mişcă. se usucă şi apoi se verifică manb. Lzura rulmont ilor se poate datora următoarelor cauzr-: sarcini prea mari.rţe:-nic: spec~fic. Este recomandabil. . ale lagărului.la pompele care funcţionază în camere uscate . î~soţit de trepidaţia agregatului.în caz de uzură se înlocuiesc rulmenţii respectivi.bueşă de protecţie. Ctl o strîng-re moderată. 4..tricloretUjlnă pentrua"se tndep'ărta ~" unsoarea. obser. . iar jocul radial şi axial (la rul~enţii radi~.ngere insufici-ntă.J. ea tr~buie demonta.ur"..•hnologic. capacul se îndepărtează de carc~ şi poate fi extras de pe porţiunea de centrare. Pompele care funcţionează imersate in lichid sînt prevăzute cu lagăre de alunecare. care pot fi aplicate la pompele centrifuge monoetajate. ' .r Li".se desfac piuliţele ce fixează capacul de aspiraţie 7 de carcasa de refulare 2.": llI". ce creează . fie printr-o funcţionare defectuoasă din punct de vedere ~ecanic. D~că pomp~ nu mai dă satisfacţie în instalaţie.ajustajul .. scoate arborele împreună cu . prin . .secţiut.._=---_~----~~_----202 REPAR..~n rulment nu satisface a~este ~ondiţii.\ POl(PELOR REPARAREA PO:.14. Trebuie subliniat că şi o ungere excesivă conduce indirect la uzură. ~lll.~_~~~~l c~~~_3lSP~te.' .se demontează semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu gheare.:. Căile de rulare 'şi bilele trebUie să fie în perfectă stare. deo~rece introducerea unei cantităţi de. r-paraţu UDIŞnuit. ca suprafaţa interioară şi cea exterioară să se realizeze din aceeaşi prindere. fără urme de zgîrieturi sau ciupituri. Sespală ansamblul in petrol sau. Dacă se constată un joc' oricit de neinsemnat. ~e procedează astfel: se controlează. . rulmenţii. Z .rotaţie ŞIse repetă operaţia. este dificilsă se respecte o coaxialitate corectă a arborilor d~ acţionare. scoaterea capacului se face prin lovituri uşoare"aplicate prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale. _ .ag.. In afară de piesele de. Dacă nu sînt prevăzute şuruburi de depresare. el trebuie înlocuit. l~ care s-au indicat totodata ŞI austajele pe care trebuie să le respecte construcţia după asamblare. Bucşa l. Bucş~ ~e . Dacă acest 'capac este prevăzut cu două sau trei şuruburi de depresa:-e. In acest se. uzura rulmenţilor se manifestă printr-un zzornot ~'stul de p. -1.cuocciziadetpOlitării şi poaţe conduce chiar la deteriorarea unor piese bune.13 este prezentată secţiunea unui astfel de lagăr şi toleranţele ajustajelor.. montare sa se efectueze Într-o anumită ordine stabilită printr-un proces tehnologic"tntocfuit pe baza desenului de ansamblu al pompei./rJ de sprijin ale arborelui. la o pompă centilug~.li cu ~ile) trebuie să fie practic imperceptibil.esf. In marea lor majoritate. trăgînd în acelaşi timp capacul spre exterior.IPELOR CEXTRIFl'GE 203 Dacă etanşarea folosită este o etanşare mecanică. C? import~nţă categorie de pompe centrifuge este acţionată de la distanţă. t~p!:ea lubrifiantului şi pierderea calităţilor sale de ungere. Starea r~menţilor se verifică an de cite on se efectuează o reparaţie la pompă. de:>arece ea se montează Cu uq ajustaj intermediar de tipul H7/j6. Demontarea pompei in părţile ei componente se face în ordinea urmăUtl~\ toare : . 'ceea c~ pr~v?acă apariţia unor eforturi suplimentare care.'l't.protecţie 3 se confscţiom-ază din oţel carbon de calitate.buqllaglr. În fig. ceea.suficiente7.13. Perso~~ul califlca~t care execută ~eparaţla uner pompe trebuie să posede experienţa necesara pentru a aprecia starea de uzură a unui rulment. conduc la uzuri premature ale pieselor active.mtermedlul unor transmisii mecanice sprijinite pe lagăre intermediare.e ptezentat~ o. uin punct d.ln continuare sint prezentate cîteva reguli de bază. " eil. atunci jocul nu se poate datora-aeeit " uzuru r~qlenţilor. În fig. în special la pompele de dimensiuni reduse.Dac~. De cele mai multe ori . pentru a se obtine o concentricitate corectă.l~2 se co~ecţionează din bronz de tipul Bz 14T ŞIse introduce m corpul lacărului dp aspmpnea cu un ajustaj cu stringere moderată.t~ din acea instalaţie ŞI du~ă la at~her pentru verificare. mare uzură d-scris. iar la acestea trebuie restabilit jocul corect al pieselor ce alcătuiesc lagărul propriu-zis. montaj necorespunzător (ajustajprl'::t strînse care conduc la deformarea căilor de rularei etc. ~zura se manuestă ~I la '<lgâr'.âl. . In cazul cînd .a :on~uce!a ~eterio:a~ea. Ea se introduce presat pe arbore.bucşe pot fi realizate pe un strung uo"l Ulil U'J'art.

de o' 2'J~ t:J. /. .'. iar demontarea lui se face astfel: se desfac şuruburile de fixare ale capacelor de lagăr 5 şi se scot capacele respective. ~."'·'..care este montat cu -strîngere. Există mai multe soluţii de extragere a rotorului şi anume: 2 ~==~-=-")j' 7 I S I ~ ! I ( bucăţi de lemn sau metal moale. . pînă ce rulrnenţii sînt scoşi din ~ezajele ~e centrare al•• lagărului.REPARAREA POllPI!LOR CENTRIFUGE . 4. 6...e strîng şuruburile de depresare ale lagărului. fie pe . b.17 sint pr~~entate Sol~ţlile corecte ~~ demontare a rul:nenţilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate. Demontarea rulmenţilor prin lovituri de ciocaa.. Fig..~fa~e conform regulilor ' . Dacă rotorul opune totuşi rezistenţă şi nu poate fi extras prin metodele indicate anterior. diametral opuse. .17.Umenţilor se face cu ajutam!. ' "J . se introduc îri-spatele discului rotor d6\tă Ieviere subţiri sau două şurube1niţe. '.~eluFig.şurubelniţelor.16."se va' face prin intermediul corpurilor de ~ -" . in ~anualele de specialitate şi care în pnn- 5: n ' Fig .t. .'. " T. După anularea interstiţiului dintre discul posterior al rotorului şi carcasă.selor cu gheare.l..!. prin inte'r-.!q! dacă si-tuaţia o cere. . garniturile d~ azbest grafitat sau etanşarea mecanică. 4. In fig.' .iN.Se aplică apoi lovituri de ciocan Într-unul din capetele arborelui. \~ 'U ~ ·'f'. pentru a o scoate de pe pragul de' centrare. aluminiu). .'"~ ~~~iţ~~comandă respectarea următoarelor .'. .. s. aplică in capătul arborelui lovituri ferme de ciocan.mo?~rnă.r .''... . de ~I -.! :. se curăţă ŞI se spală piesele cu pe~rol sau tricloretilenă.' . mediul unei bucăţi de lemn sau de metal moale (bronz. . ..iII~""'*"- -. mcncetajatL.. de la scula de demontare la unul din cele două inele. denUtn1teşl "pIuliţe hidraulice".·[fjitbore. i. . '''''.15: li' "".In timpul âcţionării cu cele aouă 'şurubelniţs. â .fieJncarc.' . concomitent cu aplicarea loviturilor de ciocan. . Demontarea inelelor labirint este mal dificilă deoarece ele sint presare in locaş.rulare. .. ... In continuare. ~..lSPO. Dacă construcţia pompei nu permite introducerea. . ~ . 4.• ". se aplică lovituri de ciocan.' Trebuie menţioIţat. . rotorul se va sprijini direct pe carcasă şi va fi scos concomitent cu aceasta.asupra:. apoi se deşurubează piuliţele presetupei 6 şi s. b'... Fig.~ . fără a seexagera. numai prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale.-f'r Demontarea rulment ilor d" pe arbore. sau se repară aşa cum s-a arătat anterior.comaiÎ~biJ!~t~~~fc!!.16 şi 4.:seva acţiona întotdeaun. Jccuri .~ ••••••• -~. . Lagărul împreună cu arborele rămîn ca un subansamblu separatda pompă... ace~a dacă se constată o uzură pronunţată.~ in ţe~c:. car. şi toleranţe la o pompă centrifugă . sau ruginirii suprafeţelor de centrars : în acest caz pentru demon tare se procedează astfel: se desfac piuliţele care fixează carcasa 2 a pompei de lagărul 4.lzu!~. . 1.\Uui ." i. Demontarea rulmenţilor cu dispozitiv de depresare cu gheare. .. scot: presetupa.. nu '. Piesele uzate se inl~culesc cu piese d•• schimb originale.P. bucşa de '. aceasta se datoreşte unui ajustaj iniţial realizat prea strîns.' . operaţiile vde d~montare ~ pompei 'pot fi considerate terminate.. .·. On .::r l.. 4.~otor. U~. li.de CIte ori construcţia o permite.. de asemenea numai prin intermediul unei 4. în carcasa pompei. o altă persoană. deoarece rste montat cu un ajusta] aluns cător.II care impune înloCl:ir":l. . melullaternou 7 ~1.il< =": .:\~l.. Demontarea..~.se scoate apoi ruterul de pe arbore.' ""'"l>iv". apoi se verifică starea fiecăreia.'.8:.zlt~ye hidraulice.!: n...ia cu tA atenţie cu ajutorul unei dălţi...transmiterea efortului. !: ~. şi se extrage spre exterior. După demontarea rulmenţi1?r.este ~e.. . .\REA PO~IPELOR .a~.7 204 REPAR.:l~ ~L ~t Dacă situaţia o-permite. aşa cum s-a arătat şi in primul caz. c.. se COI1fecţionează două cîrlige care se introduc în găurile de echilibrare ale rotorului . aşa cum se arată în fig.. In continua~e. •...mont:. apoi rotorul se extrage spre exterior. .-~ea ş~den:ont~~e. DI.1'.t~ _~ generale de demontare a rulmenţilar. Dacă pompa nu este prevăzută cu astfel de şuruburi.. "...' r-gulă acesta se extrage relativ uşor.:: '" se aăsesc în cataloagele de rulmenţi s~u ~ . y~ '.J·.

se extrage manual lagărul de pe arbore. ..egalizare 6. pînă ce lagărul se desprinde din pragul de centrare. Ea se ce mpunp dintr-o cuvă ce contin» uleiul ii"rulIit" in care ~•. asezati pe suporţi adecvati. prin intermediul unei bucăţi de lemn. : '. După verificarea şi înlocuirea pieselor defecte. .. Cîteva reguli cu caracter general.·r-. se pot aplica Iovituri uşoare. 4. presetupa carcasei de refulare şi se arborele 72. .:' . -':s'e'deinonfeaZ~ preseîupa 'c~rcasei de aspiraţie 4 şi ~p6i 'se -extrage şi car-' casa' ". se execută operaţiile de montare a pompei in ordine inversă celei de demontare.i~zistpnţc montat.s:'d~şurUbeaZăbu~şa de pr~te~ţi(7. privind demontarea şi.•. . .operaţiile de demontare şi montare se execută numai cu scule şi dispozitive adecvate. Demontarea şi montarea pompelor centrifuge multietajate se face de asemenea Într-o ordine tehnologică stabilită dinainte şi ea este exemplificată prin pompa de uz gpneral prr z=ntată în fig. '. introduc rulment ii.286 REPAIUREA r'G~IPELuR _.' aluminiu 'sau oţel călit.' .!izpaz. Pentru rulmenţi sînt valabile aceleaşi reguli generale. pînă la carcasa de refulare.se deşurubează piuliţele de fixare a lagărului 3. de exemplu incălzirea în băi de ulei la temperatura de 70--80cC. concomitent ctJ bucşa de distanţă 9 . .'·" -:este recomandabil ca pompa să se demon teze şi să se monteze pe ansamble componente. 'fIllpreună cu bucşa de protecţie 73. . Instalaţia de încălzire este destul de simplă şi ea poate fi confecţionată în cadrul oricărui atelier de reparatii. cu toate etajele pompei.demontarea şi montarea trebuie efectuate într-o ordine tehnologică corectă.18.IPELOR CENTRIFI:GE 207 Montarea pompei se face in ordinea inversă a demontării.~'~oi se ixtiage 'cfi:ăjut(jrttI . se recomandă a fi msuşite şi respectate de către lucrătorii care se ocupă cu întreţinerea şi repararea lor. Pentru dsmontare se procedează astfel. împreună cu corpul director 71 şi se' continuă astfel. respectîndu-se jocurile şifoleranţele recomandate în fig. "o:._------------------ REPARAREA PO:.montarea pompelor.se deşurubează piuliţele de fixare ale capacului de lagăr 1. după care se îndepărtează capacul şi se deşurubeazăpiuliţa de strîngere a rulmentului 2.se aşază capătul arborelui rămas liber. .-. ' '.în continuare. : . de corpul carcassi de aspiraţie 4" . stabilită înainte de incepere a operaţiilor şi care să excludă orice posibilitate de deteriorare a pieselor pompei.~ d~uă 'cîrlige primul rotor 8.se demontează: lagărul opus. aplicarea loviturilor de ciocan directe. se extrage carcasa intermediară la. Rezistenta nu trebuie să vină în contact cu uleiul..la partea r inferioară a cuvei."" ·.o . prevăzute şi la demontare. dar aici mai pot fi aplicate şi alte procedee. / .şi racordurile ţe"iLde . Incălziroa SI' rp. indirecte. iar dacă se constată o oarecare rezistenţă. . evitîndu-se.pe cale de sprijin şi apoi se deşurubează piuliţele de stringere aletiranţilor.:' ·1' .! 8..\ I'lectric cu ajutorul ~::. mai ales asupra' pieselor confecţionate 'din fontă.. acolo unde este posibil. .â. \ ".. Cele mai importante dintre acestea sînt. ~.

reparaţii.•. se pot realiza sl'gm~nţi metalici.1 realizarea deschiderii seg.:..rator co. . cum' sint pompele ~xiale. i. ~Şe~enţll confecfl~na. de ~hlmb p:rq$rate de l~ f:w:nizorul pompei.fecţţor:ate din aceleaiş material" din carI'.:nţii ~e u~eaz. p<:cînd suprafaţa acestuia Fig. Astfel.::~ in CG~l. . utilizate în domenii în care nu pot fi înlocuit>?dpompe cen~nfuge. contact permanent cu cilindrul.mpozlţla chimica. ~eea U· z.'':. se va cons.ent~u segm~nţi se folose~c atît materialele metalice .:...puncte.~'. pistoanele.UţUI. Prin această mii-sura..rii ~or constă in aceea că prelucrarea cilindrilor poate fi realizată cuo 'precizie mai redusă. Ill~lI-.. 20~ -:.~RE.·ităÎ:ii ir.e in funcţionarea instala.:J. i? ca.mm pe feţele laterale: mentului prin .:.. numai reparaţii de mică Importanţă.. La pompele cu piston: uzura datorată abraziunii este preponderentă.. Din acest motiv.••. .e C0n· ia contact cu segmentul în mod intermitent. precum şi . pentrii piese de dimensiuni mai reduse .c .?:dAca. Foru.~ li.iil:\ •.al~~~.. sa~ ~m materiale echivalente din punctul UI' vedere al caracteristicilor fizico-chimice-macanics.SI' rectifică feţele laterale pină se obţine înălţimea finală II.j . textolitul.u1ta uzina furnizoare.:. . Totuşi. cu ~ea :pr.. stringerea lor poate fi reglată.f01(.ţ~Pta1p~Vr~~1' :~~~~rfă~/~~rtJt1f'~~~~ lOp. R~. .ovocat~ de co~ozlUne. tija pistoanelor . diverse semne . formele constructive ale segmenţilor sînt celt' prel~ma[~ în fig. ciupit ur i . cunoscute sub denu. ''-1' -\ . avînd diametrul 1.20. . -1. diagonale sau cele. Astăzi există o sumedenie d~ soluţii constructive. ~mt dotate ~u ?rş'.~L. rămîne în a . În mcd normal.__ L zur.~ril! ~.. oper~ţ111e._· La pnnp-le de tip industrial. Dacă materialul piesei ~u.d!n piesa originală şi se va stabili prin analiza de labo.. conj~&ate se m~rcheaz~ prin. Dacă acest lucru nu este posibil.. dotat cu un mimm de' maşini-unelte universale: strung.enţu pistoamlor.\R. . e n:o?~aJ vor fi mult uşurate. pielea de bovine. 4. • Dintre piesele ce alcăt.fanta.me~.t.~~.se secţionează segmentul cu o freză disc. " mai repede decît cilindrii pompelor.. ..n:0r atsliere rde ~eparatll ObIŞD. ~u~apele ş~ scaunele lor. între suprafeţele de ghidare ale pieselor ce se a~ă.". <"""'. . .•.. aceea aceste piese se inlocuiesc numai cu piese..se strunjeşte bucşa în interior. freză. la dimensiunea finală: Fig.~ca efect pi-rd-rea etan"..l:::cLi. ._.u~pro. . _ :-1> I. .:~ri.. mal P. ~a aceste ~Ipun de p~mpe.: . . este cunoscut.. numai la strucrrve ~e seg•. bucşe de distanţă. nemetahce -: cauciucul.tonu ca plesel~ repar~t~ să fie con.re S1J. ·i. Formele b şi c. s. Repararea pompelor cu plsten Pompel~ cu pi~ton. segm.2.după Jemont~re.._se·refcî~. cele mai expuse la uzură Sl~t următoarele: segm.1J formă d. ~u " puţin. astfel 1n~lt POZiţia lor. oţelul. ~ se 'execută un tratament de călire-rsvenire : .Ulte. 19._. sînt executate ŞI~e~e .5-1. carcasă. conform fig. cît şi la forma lor.fa. ·id'. alama Cit ŞI I?atenalc.pa:aţiile descrise anterior se refedfo.clli!i1!r. ... SI: C:\rf' (ll'F~L:~. . compoziţii pe bază de grafit.ţii..apior se mannesta pt: suprafaţa <lL' cout. asigurîndu-se totodată d respectarea ajustajelor Iniţiale. .be.'.. termofixare . Forma a este caracteristică p-ntru segmc!nţii rnetalici. în funcţie de mărimea segmentului: .: Avantajul.ntactpermanent. -(f' r D.~pompele de dimensiuni mici şi' mijlocii ~I ~le pot fi e~e~utate în cadrul unti\mic atelier de.·. turnaţi în forme de nisip.~l~~eţurio~· ~stfel de 'ateHere:ele~ nepiltin(i fi folosite In mod econl>tIllC 'declt. aplicate la sşgmenti. în cochilii sau centrifugaL Tel'm:brogia-of. Pent.işnuită de prelucrarea ssgmenţilor este următoarea: " -se strunjeşte bucşa Ila exterior. .I~ material. iar pe măsura uzurii segmenţilor.utiliză.fu a e\:ita orice surprize noplăcu.sint caracteristice numai pentru seg~ mr-nţii conf~cţionaţi din cauciuc sau piele . aparat de sudură etc.~ .. porţiunea respectivă.RE?.bucşe de lagăr.~oate _pies. confecţionaţi din fontă-specială pentru segmenţi. 4.~O. estcLllga.~ . grafic sau lsmn. iîif~ÎI&. ilindrul si ea z pJ.s~en.~. presetupe etc. r~~r~ik~Me~~~ţue~t· taliCIDUp?t ţi cqnf~f în.1 s (s fiind deschiderea segmentului în stare liberă). apar forţe de frecare de diverse mărimi. care dstermină m final gradul de uzură a pcmpei..rizuri sac.::: [it.--l care se deplasează în mişcarea ele du-te-vino. care poate propune şi eventuale înlocuiri în funcţie de situaţia reală a instalaţiei beneficiarului.Z~i . maşină de găurit. ca materialele p. lemnul ŞI altele. reJ?araţiile pieselor principale: rotor. deoarece în general pompele de constr~cţle o~lşnulta nu sînt destinate să vehiculeze lichide corosive. piesele se curăţă şi se spală cu petrol sau alt lichid detergent: pentru a li se putea aprecia cît mai real zradul de uzură: .. segm.le. fn cazul unei producţii de mare serie'. bucşedeprctecţie...5 mm. Pentru pompele de dimansinnimari.tiei. .se pot realiza 1n cadrul unor astfel de ateliere.~iesc pompa cu piston. 1 cu l. precum şi la acţiunea produselor petroliere .:.19.in dublu flux. ceea ce conduce la prelua(':[ '. 1 ~~r~~. lăsîndu-se un adaos de 0..)>'!.mt organe de etanşare care au rolul de a separa rogimurile de presiune diferită de pe feţele opuse ale pistonului. : _1 ( să ]" ferească de lovituri..DL:4 pozitiv pentru _ se decupează segmentul din bucşă. .?:.ongl~~e.!JI. _ se introduc segmenţii într-un calibru inelar. lăsînd un adaos de 0. ! trecerea acestuia prin locul respectiv.ruc~. avînd structura perlito-sorbitică cu grafit Iamelar. relativă să fie precis determinată..!.Segme~lţH. t:::. deci mai economică.003 d şi Se calibrează deschiderea la valoarea prescrisă pentru segmentul introdus in cilindru: . se vor l. cilindrii de lucru. .\ !'O~IPELOR ce PI5TOX ! . In timpul funcţionării. deoarece suprafaţa lor.se execută. un tratament de termofixare. Dimensiunea penei care determină dschiderea segmentului trebuie să fie de 1.a~ede lucru care execută periodic mişcări de translaţie.ţl din cauciuc trebule să albă o bună rezistenţă la: uzura. care se referă atît la materiale din care sînt confecţionaţi aceştia. mirea de "manşetCi...:lareaec~~~ra:. organele de distribuţie.lin t-xtolit.. in atelierele mai man"târe dispun iieturnătorie. arbore: nu po~ fi ex~cutate in ~teli~r(de~cest geh':-tlle. deoarece el se execut'dupll o fehnologle care presupune eXlstenţaunor m:âŞi?isped~e ~'.. In raport.:a. să~ibă ~ ~uritate.

210

REP,\R.\RE,\ POlIPELOR

REP.~R.~RE.\

pOllPrLOR PISTO:': CI.'

211

- se rectifică diametrul exterior la cota finală d; - se strunjeşte adaosul diametrului interior, rezultat în urma comprimării segmentului în cilindru. l,? fig, ~.21 este prezentat. Ul~ segment metalic pentru o pompa cu piston, la care s-au indicat toleranţel- şi calităţile suprafeţelor. Fanta s an' rn!l1l' de :l !r!::'i,<:, ,'~, Llvc~';'<l ~':~llll:llLUlui datorită dilatărilor, ~ ,Trebuie acordată o atenţie deosebită în timpul operaţiei de mtroducere a segmentului în canalul din piston, deoarece atunci apare tensiunea maximă în fibrele de la diametrul interior" şi care de multe ori po~te provoca deformaţii permanente sau :hlar rUI?e~easegmentului, Pentru a preveni a~tfel de situaţii, in practica se alege deschiderea segmentufu. în stare liberă: s = (3,2-3,6) . t, t fiind grosimea segmentului. S~gmenţii din cauc.~ucse pot confecţion~ cu dest~ă uşurinţă {6 ,m atelierele de reparaţii, -avtnd o formă constructivă relativ Fig. ~,21. re. simplă. Pentru 'aceasta se cobfecţioneazăo,~matriţă care să respecte cît mai fidel, .forma "şi dimensfunile piesei originale. feţelor la un Aceasta se transmite apoi unui :atelier de vulcanizare obişnuit, segmen~ rnespre execuţie, cerîndu-i totodată respectarea calităţii .cauciut~~~;d"4cului." .' ,"~o' 'r· ,: ", ',', :Cilindrii,de lucru ai pompelor se Uzează şi ei În tiIrip':'daiorită' In spe~ial efectului de .ero~iune şi mai puţin celui.de coro.ziu~~;.u~ura cilindrllor' pcmi>E!i es.te deten:~l1n~ta atît de c~ht.atea .mate;laluI1l1 utillzatpsntru confecţionarea pieselor, Cit ŞI de natura Iichidului vehiculat. Se mţelege că, cu cît un lichid conţine un. procent mai important de particule abrazive în suspensie, cu atît uzura devine mal pronunţată. La pompele cu piston ca acţiune directă. uzura este mai puternică la cilin~rii pompei propriu-zise decît la cilindrii maşinii, ,cu abur, deoarece la aceştia din urmă ungerea este asigurată de către o pompă 'de unzere care trimite permanent în interiorul cilindrilor ulei sub presiune. Aic"i uleiul este antrenat de agentul motor - abur sau aer comprimat ~ şi formează o emulsisc.ar~ pătrunde în toate interstiţiile. Cilindrii pompei sînt însă unşi numai cu lichidul pompar, care în multe cazuri nu are proprietăţi ungusnts. De asen:~nea!. la pornirea pompei, pînă la amorsare, frecarea dintre segmenţi şi cilindrii ~ste practic o frecare uscată. Din acest motiv, cilindrii pcmpei sînt eoncepuţI sub formă de cămăşi amovibils, presate în corpul pompei. La un anumit grad de uzură, cămăşile pot fi Inlocuita cu piese de schimb noi. . Se recomandă ca, atunci cînd se înlocuiesc cămăşile, să se înlocuiască ŞI segmenţii deoarece dimensiunile de funcţionare ale acestora alcătuiesc un ajusta] foarte precis. Repararea cilindrilor de abur şi a cilindrilor pompei se face prin alezarea acest?ra pe o maşină de alezat cilindri. La o pompă cu piston obişnuită sînt permise trei, maximum patru, alezări ale cilindrilor, după care se recomandă înlocuirea acestora.
A

, In fig. 4.22 este prezentată o secţiune prin blocul ~ilindrilor unei p,ompe cu piston cu acţiune directă, tip duplex, la care s-au indicat toleranţel« ajustaHor şi calităţile suprafetelor. . Pistoanele pompelor industriale au ferma de disc. Iar uzura lor preduce n-uniform, pe părţile care vin în 'contact cu supraraţa cllmdruIU1:,:-\CIc::it lucru

,p

I
I

5JI

H8:$>

"~rJ6;ff..l.
t1
I '

, ' <h ,_;:'

~-

~.'
~

ii
.@1

J

!~';~: ~~~=

~2'--~~--~I@~o~I,~o.o.~~Z~~w[tI:-~,i.~'~:~~~~~~
Fig. i.22. Toleranţe ..şi câlităff :'a!e'ft1i>iateţelor "la cilindrii Fig. ~.23. Toleranţe şi ',,' unei pompe cu piston 'cu', ~ţ1l1ne'mrectă, "calitl!:ţi ale suprafeţelor,' , ' . la un piston disc,

~r '

f

se observă mai, uşor Ii.f,.pazJ~~'i#htiJ>m:,~'pis.ţqanelor.pcIl1P~lor orizontale. Totod.aţă are loc şi o, ~u~~l:.c;anarelor_dmplston, provocata de segmenţn metallcl.. . ""fej' '..<J'î: ·t,,,'i' ", .... '. ;' • t Pistoanele cir~ ~D:utrute~tă,~'stfeI de uzuri sînt greu' de reparat ŞI es e preferabil ca ele s~ fiefuI9-guiţ~::c~p!ese-~~ schim~ originale. Se ţJoate înc~rca o reparaţie 'prin lărgirea 'ta.n;ilelor·~dntroducerea unor segmenţi cu. Î~ălţlme mai mare. In atelierele/tie repariţIi obişnuite, car~ dispun de ma~ml-unelt; universale se pot confecţiona relativuşbr pistoane disc, aşa după cum se.arata in fiz. 4.2'3. Pistonul se poate coD.fecţiona direct prin prelucrarea unei bare din gţel laminat sau forjat, sau]:un~:disc·din ~ont.ă turnată. --_.: ._ rit« pistoanelor se uzează. ţn special pe porţmm!e p~ car~ fre~ca garm turile presetupei. Uzura se manifestă sub formă de nzun longitudinale, care inrăutăţesc etanşarea şCin acelaşi timp, uzează prematur garniturile din azbest crafitat. b il l ~ Repararea tijelor se face în mod asemănăt~r cu cea. a ar ?r or pompe o~ centrifuge. Astfel porţiunile uzate se Î~carcă pn,n metalIzar: ŞI se :prelucreaza apoi la cota finală. În cazul în care atelierul nI! dlspUl~~de o.mstalaţle. de metalizare, se confecţionează o tijă nouă. Ca ma~~~I~1 ~t~l1~.eaza ţelul aliat care :e se o comentează sau se nitrurează în vederea manrn durităţii suprafeţelor de ~zura. În fig. 4.24. este prezentată tij~ pist?anelo~ une.ip~mpe cu acţiune directă, la care s-au indicat toleranţele aJustaJe~or ŞI ~alltaţlle sup~afe5el?r. . înainte de efectuarea tratamentului termic, capetele ŞI părţile filetate se protejează pentru li. nu deveni cas~nte. . .... , Supapele au rolul de a închide ŞI.deschide con~UnICaţIadintre cilindrul pompei propriu-zise şi conducta de .asplraţ~e, res.pectl\' cea de refulare. l\I~:ea majoritate a pompolor cu piston mdustnale sint dotate cu supape av înd
1.• Alegerea pompelor c. 267

212

REP.\R.\RE.\ PO~[PELOR

REPARAREA POlfrr:LOR cr PlSTOX

21:f

Il ~tl ~'

forma unui taler, care culisează pe o tijă de ghidare. Uzurile caracteristici s~p'apelor se manifestă pri~ ri~uri şi o.valizări pe suprafeţele de ghidare, datorita forţelor de frecare, ŞI prin uzun sub formă de ciupituri şi deformaţii
,,~WfJ}.~~ ~~!
<---""-L-..,
c,

.~.:

'<

L::.t-.:~

,SO,. 'E
Ia tija

,"'rI

S
•.

f? @{?\\ ... C \.v~~:~;) \8/
~~
l' ..:...t '--..• Fig. "i.25. Realizarea prm prelucrare din ma teria l Iarninat a sectiunii de trecere a scaunului supapei.

----p.IO'021,V, Frz.

_,~~')1:.;~'1-

·L~-i. Tolerante şi c'1.Iitlţ: 1.Ie suprafeţelor pompe cu pisrcn cu actiune directă

u::-=i

" f;
g
;L
'it''''~

A:~i,

ale suprai~ţelor de etanş~r;, ..atît ale supapei cit şi ale scaunului. Acestea au ca efect I2lerde~ea et~n.şeltaţ.ll camerelor volumics şi prin aceasta diminuarea param~tn}9.f ]udr!l-ul.lcl debit-presiune. ' 't. 'Snpa~ele, ghidajele ~I sc~unele supapelor sînt piese ce pot fi realizate cu uşurinţă in ca~rul ~~UI atelier de rep.araţii, .astfel încît cele. c~re sînt d,~gradate se recomanda a fi înlocuite. M~ten~ul -din care se confecţionează aceste organe ~~te bronzul, care are o buna rez~stex;ţă la corozi~ne şi.in acelaşi timp un coeficient ~.eţr:,care.redus .. La execuţia pieselor trebuie realizat un aj~staj ;orect Î.ntre tip d~ g~l~a~e ŞI corp!Jl supa}>el, astfel ca aceasta să nu rămînă lx;ţeperută într-o p:)Zlţ~e intermediară. Deasemenea' trebuie 'asigurată .sei:~ ~m!1~:l. d, t:',: '1" :t ,:"';l~dulu: prin sca~n~ su~apei. şi prin spaţiul inelar creat <ţend!care~ supapei la I?lilţl~~,a m~Xlma..,Atlţ supap~ ~ţt ~i.scaunul. său pot fi realiza:ţe I,ncadrllţ unui atelier de reparaţn, prm prelucrare din material Ianiinat. Secţiunea pro,flla.tă, de t:-ecer:eprm scaunul supapei, se poate executa prin frezare, sau numai prm găurirs ŞI ajustare c~ pila, aşa cum se arată în fig. 4.25. , Pentru one~tare, în fig. 4.26 se prezintă I ansamblul funcţional al unei supape, utilizată curent la pompele duplex de alimentare a. cazane-' lor: de ab~r, l~ c~re s-au indicat toleranţele ajustajelor. ŞI ~all~ăţile suprafeţel6r:După cum se vede .dm figura! suprafeţele de etanşare ale supapei ŞI~ scaunului trebuie să aibă o rugozitate foarte redusa. Aceasta se obţine. prin rodarea fiecărei supape ~e scaunul său. Operaţia are loc astfel: se monteaza supapa aşa cum se arată în fig. 4.26, dar ------"-''-----; fără arcul.eli~oi4al; sepun~ pastă de şlefuit în ciFig. 4,26. Toleranţe şi calităţi teva, porţiuni de pe suprafaţa scaunului şi apoi ale suprafeţelor la elementele • unui ansamblu supapă. apasa ,C~ mma s~papa pe scaun, imprimîndu-i în '. acelaşi timp o mişcare de rotaţie. Se continuă operaţia a.stf:l. pJ.?trîn~ sensul de.rotaţie! ~a:periodic se şterg suprafeţele respective cu o cirpa ~ulată In petr.?l ŞI s~ verifică aspectul acestora, care trebuie să fie mat ..Oper~pa se consideră terminată atunci CÎnd,la o apăsare cu mîna, supapa se ..lipeşte pe scaunul său.

Organele de distribuţie ale pompelor cu piston cu acţiune directă sînt alcă:uite din următoarele elemente: sertarele de distribuţie, tijele sertarelor, manivelele, culisele şi articulaţiile sistemul?i de distribuţie. Uzurile acestor __ piese se datoresc frecărilor ce au loc între suprafeţele active si ele apar sub iv.,!.:1 ~e ovalizari, rizuri ele. Reparalea acestor organe poate fi executată în cadrul oricărui ateli-r r1P !";:::--'~r:l:~:. f:,) ~:·:n confccţ:'~::-'..~l:·'_~:' t:~~,)r piese noi fie prin rsconditionar-a celor uzate. Pentru repararea distribuţiei pompe lor dotate cu sertare cilin?i~, ~,2~. Rcccndi-ir.narca ser tarulu i drice, se procedează la fel ca la cilindrii şi pistoanele plan prin tuşare. pompelor propriu-zise, adică se alezează locaşul di~ partea superioară a corpului maşinii de abur, apoi se introduc sertare CIlindrice şi segmenţi la cotă mărită. Sertarele plane se repară prin recondiţionarea suprafeţelor de etanşare ale sertarului şi ale corpului maşinii de abur, aşa cum se arată în fig. 4.27. Rscondiţionarea se,}ealţz,ea.z~,. rin tuşarea ~elor,~ouă,.s}lprafţlţ~. ~C!ni1:lgate: p operaţie c.etnibtiie 'Sli?~decurgă astfel: se pun cantităţl:ţIloderate de pasta de şlefuit,. îmbi~3:ţ~.tH,px:eaţ~]:)ilcu ulei, pe suprafaţ~ activă a s.ertaru~ui~ş~ a corpu!uI,mil~l1111",~e ~~~r; ~e~.l?Cls.ă~erta.~. p:I mma, execu~md ml~c~rvi alternative înamte 'ŞI înapoî, Iar penodic Se şterg suprafeţele ŞI se verifica starea acestora. Operaţia se consideră terminată atunci cînd, la o apăsare uşoară, sertarul aderă la suprafaţa ,de lucru. . ""., ,'ntArtiClllaţiile~tribuţi~i'~int.alcăt1lite din bolţuri ce se introduc în 10cC\7~ şuri cilindrice, in care execută mişcări oscilatorii, din care cauză uzura se produce neuniform, respectiv -numai ,pe porţiunile active ale suprafeţelor, aşa cum se arată în fig. "~.28.-ML '~' -;: 'ţ- • '.. ·"r ~ f""'..J 'It-'\;., în funcţionare efectul -uzurii se manifestă prin şocuri ce pot degrada complet piesele, tnsoţittn acelaşi timp de dereglarea distribuţiei. Recondiţionarea pieselor uzate se face astfel: se alezează locaşul cilindric pînă la dispariţia 'ovalităţilor şi se confecţionează la strung tin bolţ cu diametrul maimare, Dacă aceeaşi ~i~să a fost recon~iţiona~ă. de mai m~te o~i, (,. astfel încît diametrul Iocaşului s-a marit cu aproximativ '20%,'se recomandă să se 'confecţioneze o bucşă din fontă , '. tare se preseată în locaşul respectiv. Bucşa va avea '.'1 '/diametrul găurii corespunzător bolţului original- acesta ,""'. se va măsura pe porţiunile neuzate. La presare a în locaş .. _1 bucşa se strînge, micşorîndu-şi diametrul interior, astfel ~~~~~:~~~c;i~~i~ Încît bolţul nu mai poate fi introdus. Pentru a se evita buţie In caresearată această situaţie, după presare, bucşa se alezează din nou, zonele principale de cu un alezor reglabil, astfel încît ajustajul articulaţiei uzură să fie realizat in toleranţa H8/fS. Cu ocazia reparaţiilor capitale, pompele cu piston se demontează complet, în vederea constatării gradului de uzură a pieselor. Pentru aceasta, pompa se demontează din instalaţie şi ~~ transportă la atelier. Bancul de lucŢu pe care urmează să se execute operaţiile de demontare se pregăteşte special pentru acest scop: se curăţă de' murdărie, se eliberează de piesele străine, se

t'

II

214

REP.-\R.\RE.\ POllPELOP..

IlEP ..R.\REA POY.PELOR cu PISTO:'; \

215

aduce materialul necesar spălării şi degresării pieselor, precum şi lădiţele în " care vor fi aşezate acestea. Demontarea ca şi montarea trebuie să se facă într-o ordine corectă din punct de vedere tehnologic, folosind scule şi dispozitive adecvate, iar personalul trebuia să lucreze cu mare atenţie, astfel Încît să evite deteriorarea !,i~selor pr::-: d'::::O:1t~l·t:.

,

Pentru exemplificare, se prezintă, urmărind fig. 4.29, modul de demoncu pi"vll cu acţiune directa, tip duplex. Demontarea începe cu pompa propriu-zis.î. Se desfac piuliţr-ls de fixare a capacului supapelor 7 şi se scoate capacul. trăgînd de robinetul 2 în sus: dacă se simte o rezistenţă, datorită lipirii de garnitura 3, se aplică moderat citeva lovituri de ciocan pe părţile laterale, după care acesta va ieşi uşor. Se desfac piuliţeIe flanşelor 4, care fixează scaunele supapelor de refulare 5, apoi se scot asamblate supape le de refulare, iar prin locaşurile eliberate, se extrag supapele de aspiraţie 6. Pentru demontarea pistoanelor pompei propriu-zise, se procedeată astfel: se deplasează cu ajutorul unei bare metalice, care acţionează asupra tijei comune.Ipistonul 8 către, ext~rior; se dem,9ntează capaceledecilindri'P, se desdoaie siguranţele din tablă şi se d,~şu~~e,ază pin!iI~lede)~.trîngere,. il'pp,i.s~., . introduc două şuruburi în găurile filetate, prevăzute pentru acest scop în corpul pistoanelor şi se extrag acestea în afară, :~preună cu segmenţii respectivi. ; In continuare, se slăbesc piuliţele presstupelor g şi se deşurubează piuliţele . de fixare a corpuluipompei. După aceasta pompa poate fi .eomplet separată de maşina de abur. 'Urmează apoi demontarea maşinii de abur, care seefectueazăastlel: se slăbeşte şurubul de fixare a culisei 10 de pe .tija pistoanelor, se slăbeşte piuliţa presetupei 11, se desfac capacele,:4ecilindri12 şi se împinge tija împreună cu pistonul de abur 13 in afară'uSa trece apoi la demontarea sistemului de distribuţie şi ungere. Se demontează pompa de ungere 14, împreună cu conducta de alimentare, se desfac piuliţsls de fixare a suportului distribuţiei 15, se desfac articulaţiile cu bolţuri, se scoate capacul distribuţiei 16, se deşurubează tija de distribuţie 17, şi sescoate sertarul 18. În acest stadiu, pompa este demontată pe subansambls principale, urmînd ca în continuare acestea să fie la rîndul lor .demontatepe elemente componente. " ", ,,c '<::" '.' După recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate, pompa se pregăteşte pentru montaj. Ordinea de montaj raţională este următoarea: se incepe cu asamblarea maşinii de abur, apoi se montează pompa propriu-zisă, iar la urmă sistemul de ungere şi sistemul de distribuţie. Pentru: păstrarea coaxialităţii cilindrilor maşinii de abur cu cei ai pompei, corpurile sînt prevăzute cu ştifturi de centrare. După asamblarea completă,' pompa se racordează la instalaţia de lucru şi se verifică corectitudinea montajului printr-o funcţionare fără sarcină. Această verificare se poate realiza şi pe bancul de lucru, dacă atelierul dispune de o sursă de aer comprimat, După înlocuirea pistoanelor, segmenţilor şi cămăşilor, pompa trebuie să fie rodată, conform indicaţiilor uzinei constructoare.
tar= t "" .• ?cmp~ :

I

universale ~ strunguri.. efectuarea unor noi reglaje etc.ongm~Iă.•. Repararea pompelor se efectuează în mod obişnuit în ateliere de reparaţii ce depind decomparlimentul MeC(l. l~ a~este situaţii. o. De aceea. In cadrul acestei reparaţii.iculăr~i unor l!chide incompatibile cu materialul pompei. ceea ce presupune intervenţii asupra pompei. In cazul în care unitatea dispune de un rezervor sau bazin cu apă industrială. prin care se stabilesc ciclurile de reparaţii şi categonaacestora..că mtervenţiile.. dupa reparaţie trebuie înlăturată cauza care a provocat defecţiunsa. cod 416. din categoria celor de mare uzură scurtînd pnn a~easta timpul de inactivitate a pompei.. pompa-se demontează complet din instalaţie. autn d ~. acesta poate fi folosit la încercarea funcţionării pompei. d. inclus iv a CI lor care au o durată de viaţă îndelungată şi care au atins un grad înaintat de uzură.. fie drmontînd-o numai parţial. cuprinde la capitolul 416. . el se~eş~e la into~mirea p~~nurilor de reJ?araţii. .difer~' '~ubst~nţi~i" punct ~e vedere al.aIJ!.tnî~tiatii intrepr. la perioadele determinate de piesa cu cel mai scurt ciclu de uzură.RAŢIEII'Ol!I'ELO& x .~nJ. în practică sînt situaţii frecvente m. este.' .. utilajelor şi Instalaţiilor comune.e. întocmit de Institutul de Csrcetărivşi ProieCtări Tehnologice pentru industria Construcţiilor de Maşini (ICPTCM). curentă trebuie s:i.una este preferabil ca o piesă uzată să fie înlocuită cu o piesa d~ SChlI~lb .lţă.la uz}Uă. Ca ~nnclp!U. ă t . printr-o revizie a stării generale a pompei. .cm. . necesare verificării dimensiunilor 'şi toleranţelor pieselor: şublere. micrometre. Re par aţi a cap i tai se caractfrizează prin inlccuirea sau ~E:mediereaunui mare număr de piese care alcătuiesc pcmpa. lab~mţu.~Istmg ~ouă categorii de. iar durata normală de funcţionare a pompei este determI~tă to.. . eomparatoare. în funcţie de perioadele stabilite pentru revizn ŞI . "'<.>. .al org~n~ării reparaţiilor. inainte ca aceastasă fie' montată în instalaţie in mod definitiv. sup~se uzurilor rapide.de reparare trebuie să se aibă 1:1 . ŞI bucşa de protecţie se vor. ca de altfel ŞI la. stoc raţional de piese de schimb.r( fUl:cţiG::~r(z. corosivă sau abrazivă datorat~ ve~. rabo. ge găurit -la care se pot realiza majoritatea operaţiilor prevăzute In tehnologia de rsparaţie. ca şi la alte maşini...este . încît periclitează buna funcţionare a instalaţiei în continuare.~diţii bune pînă la următoarea intervenţie planificată. Cu prilejul reparaţiei capital" se înlocuiesc sau se recondiţionează toate piesele uzate sau defecte.." . recoman~abll ca un atelier de reparaţii să posede în permanenţă un. atelierele trebuie să dispună şi de instrumentede'măsură.le ue~u. La întreprinderile care utilizează în exploatare un număr însemnat de pompe cu piston. ~tunci cînd a~e~t tin:p poate. posede toate atelierele) şi o pompă cu piston pentru probele de presiune hidrostatică. ÎA..raţie.funcţ!onarea pompei.u.: ~ o pompă centnfugă.r. d!-spozitiv pentru echilibrare statică(ace~ta este bine să-I.ŞiIJi pecifice tehnologiei de fabricaţie apompelor:"::"mors teză pentru pre1ucrat'~l!-1l~e de pană în butucul rotorului. La pompele:cu piston se llxecută şi l"odajul preliminar.rwa." . Aceste acţiuni au un caracter preventiv ŞI ele urmaresc menţmerea pompei in stare de funcţionare o perioadă cît mai îndelungată. şi totodată un procedeu economic. Reparaţiile curente pot avea loc :c ma! multe ori pînă la r=para ~ia Qrit.l~i. pcmpci in cc. Din p~nct . reparaţii: reparaţii planificate': reparaţl!tfepl. truse de spioni etc.".re.lă. cauzată de ·0 mtreţmere necorespunzătoare. Operaţiile pot fi efectuate fie demontind complet pompa din instalaţie... ~ . ' Piesele' care intră în 'componenţ~ }\mei pompe"\. ivite m . uza mult mai :epede decît rulmen~ll lagărului.0 normele tehnice în baza cărora se efectuează reparaţiile maşinilor şi utilajelor.repar~ţl1.ţ~d.inderea. . stabilind termenele la c~re urme~a sa se f. " t. se transportă la atelier..ORGA. ' . c~: as:mene~Plese. înlocuirea sau ramedierea unui număr redus de piese sau 5ubansamble.4e J?iesa):l}.mtotd~a. Şi în cazul po~pelor. in această categorie intrînd şi pompele de vohiculare.re~pull~ă[~a.sînt dotate cu maşini-unelte.•. Astfel normativul pentru repararea maşinilor. sau uzura rapidă. : " • Rep. fie din recomandările fabricii constructoare.llic:Şefşi in care se execută şi repararea celorlalte utilajecu-care . se înlocuiesc de mai multe on pll~ala inlocuirea !ulmenţIlor.careau..de vedere . cum ar fi ruperea unui organ mecanic.f~W:jll. Repara~ii!e flanijicate ce ~ ~fectuează asupra pompelor se clasifică.\ e?ere ca .3. ~te tipuri de .anIflc~t~: .în otare un mare număr de pompe. fre+~.timpului de uzură.lP-M~i.. la pompe. " '''1'. Rtpara. Organizarea reparaţi ei pompelor Re~ararea unui util~j est~ o acţiun~ care se organizează cu scopul de a-l repu~e In sta~e Ae funcţiune ŞI d" a obtine din nou parametrii functional! n» care l-a avut iniţial. rotorul:. Prin aceasta -se poate verifica coreCtitudinea asamblării pompei. Astfel . fi prevăzut dinainte cu suficientă precizie. !?-eparaţiile planificate' se mimssc astfel deoarece ele se stabilesc dinainte pe baza. să se'L~Jled~eze .: 'Necesitatea de a 'asigura exploatarea raţională a maşinilor şi utilajelor din cadrul unităţilor economice din ţara noastră a condus la elaborarea unor normative cu caracter republican. ' • . De ace~a. fIe din datele statistice din practică.<~ţ~P. iar parametrii agregatului ~u ~al satls~a: cerinţele instalaţ iei. din cadrul Ministerului de resort (MICM). De asemenea atelierillse va utila cu cîteva mil. di~ Re par aţi il e cur e 11 tese caracterizează. In r e par aţi I cur e n teşi r e par aţi i cap i tai e sau general".~aşml.aJIl~el1l.teze.:a ffi<lCapid. Pla~ul de reparaţii se întocmeşte de către compartimentul Mec~~cului Şef ŞI s!3. . se restabilesc reglajele şi jocurile normale şi se efectuează probe de funcţionare în gol şi in sarcină. ~or date cunosc~te şi sînt prevăzute de obicei în cadrul unui a~ calend~rIsti:." Pe lîngă acestea. Aceşţe .araţiile nepZanjjicate sînt determinate de cauze accidentale....eJ. atelierul de reparaţii va fi dotat cu'o maşină de alezat cilindri. ~e. a~ea~ta constituind o garanţie din punct de vedere al materialului ŞI al d~mensluUllor.~e~alc~ pe ~imestre sau luni. " La tntreprinderlle'.217 216 REPARAREA PO)!PELOR 4. se demontează in părţile ei componente şi se face o verificare amănunţită asupra stării tehnice a tuturor pieselor.e '..U şqlj(:iţ. repararea acestora devine necesară atunci cînd :~mc~.9~ e~hip~ de muncitori exclusiV pentru repararea pcmpelor. \ZAREA llEPi'. este reCOIAetlcla?i1~!. 4i~igu.-~ar~~ehiculeată ~lichide cu particule abrazive In suspens~e.

.'. pompe s'" va pr. la pornirea pompelor trebuie să se respecte următoarele reguli: . De asemenea.Ţii }:l-~Cir 219 In funcţie de tipul constructiv al pornpei şi de regimul de utilizare. se vor lua măsuri de evacuare a scăpărilor dela presetupă."_}-'" -Aşa după.. auna cu vana de refulare d~schisă complet.•• ...'a :1..srguranţ._lolr)sl'~~ acest gen d. Inainte de pornire. In exploatare.' să folosească numai cabluri de ridicat verificate şi marcate şi să fie autorizat să facă prin-derile necesare. In timpul manevrării nu este permisă trecerea sau staţionarea sub sarcină.-:" '.4.'. -·~i. . avitîndu-ss contactul cu organele mobile ale pompei.~r pute~..e'kploatar~â 'pkihpelor:ttebuie încre.:lr'. ~ fi_"- . est: neces:!:: să fl~... clt~va reg~l cu caracter general. iirnitatoare de prssiun-. nu sînt admise efectuări d. După aşezarea pe fundaţie. . cindJuncţ}onar. calificarea personalului. Regulile privitoare la protecţia muncii trebuie respectate chiar de la .. dar toate acestea se vor . 1n acest scop. _. evitindu-se astfel pericolul arderii bobinajului acestora sau provocarea de scurtcircuite care pot da naştere la incendii. 'Curăţirea sau ştergerea pompei seva face numai cînd aceasta este oprită.-·I .reparaţia capitală (Rk)_ ':. ' Organizarea _raţională. - 4.1 ţJoatrfi întreruptă.calificarea necorespunzăto~re. ""Ci. a u~u~ ateli~r de.~. cu ocaz~ ef~ctuarl1 operaţ~lor de întreţinara sau tu . se vor lur'măsuri de protecţie împotriva apariţiei scinteilor ce ar p.._·. respectiv cu rezistenţă mimmă pe conducta de refulare.efectua cu cea mai mare atenţie. . .'.vrează trebuie să cunoască cit mai exact masa ansamblului.~ dinţată numai personalului care a primit o'calificare specială în acest domeniu . se vor lua măsuri de ventilaţie corespunzătoare.primirea pompei. Conexiunile motoarelor electrice se vor efectua numai de către personal de specialitate autorizat. reful~re CI.nţ~:~:it.. cu laturile în bună stare. în cazur~ speciale. car.cunoscute.cum s-a '~ătatanterlor. : -~ '~:.ficc:~r(l~cJ.tJ't-j~alCl atît instalaria cît Şi personalul de deservire. iar toate motoarele electrice vor fi prevăzute cu legături la pămînt.~ . se face intotdeauna cu. sau poduri rulante adecvate sarcmu agregatulw. astfel Î!1cÎtpompa să poată d=păşi zona de instabilitate : . . i.rdul~r" ue". închisă. conducînd la obţinerea unui preţ de reparaţie redus şi la o imobilizare cit mai scurtă a pompei.. .~eatenţia persona1ulw . neglije. reglar~~ desc~id:tii.•.''1 _ .•.~-.. 'La pompele care vehiculează lichide inflamabile.!e.ţ. normativul prevede următoarele categorii de intervenţii: . .. Instalaţia electrică trebuie să prevadă pentru fiecare motor electric o protecţie de suprasarcină. se vor lua măsuri pentru protejarea instalaţiei electrice impotriva stropilor sau jeturilor de apă provenite de la neetanşeităţi. se vor afişa la locuri vizibile avize cu interzicerea fumatului.--d~a III m. se p. -. ~ ~ .'el 'L.:. Dacă incăperea în care se află agrsgatul are o umezeală excesivă.resturila şi impurităţile rămase din timpul sudării. _. aprovizionarea operativă cu piese de schimb. ~ '"". se pot executa doar urmatoarele operaţu: stnngerea piuliţelor presetupei. iar la pompă se va afişa un avia vizibil care să atragă atenţia asupra pericolului de intoxicaţie. Reguli de tehnica securităţii muncii • -. ~?bineţilor.~!Li:: t:.. dar.ompelor. În principiu..: pornirea pompel?r c..1>_. L:l lllstalaţul. pompa s-a amorsat Şi a Intrat In regim de funcţionare la turaţia nominală.pompele volumice se vor porni intotdeauna cu vana d. pompa se racordează la instalaţie. va~a d.v~.. -..·. fără mişcări bruşte.'. în timpul funcţionării pompei. La 'pompele 'care "vehiculează lichide toxice..' 218 REPAR_~REA PO)[PELOR REGt:LI DE r::H~IC..reparaţia curentă de gradul 1 (Rcl)._.• '~ •.. :PrIV~~ protecţia muncl!. • ".. doţ:!:rea lui cu maşinile necesare. Pentru evitarea acci~entelor ~e. Aceste prinderi se vor efectua legind cablurile numai de suporţii sau găurile prevăzute special pentru acest scop.reparaţia curentă de gradul 2 (Rc2).! operaţii de întreţinere. iar presarea sau depresarea pieselor se va face' cu ajutorul unor prese adecvate . cauiele obişituite'car~Potprovo~~'~~~Ydente la po~pe.. Astfel manipularea pompel?r în tirppul descărcării din mijlocul de transport se . i . fapt care impune respectarea normelor de tehnica securităţii valabile pentru instalaţiile electrice. părţile calde se vor izola Ia exterior.~ SECt:RIT-.ite explicita că in nonnativ iar acesta trebuie să stea la baza Întocmirii planului de reparatii din fiecare unitate economică ce are în exploatars staţii de pompe.face cu m~ta atenţie. personalul Care le 'mane. Prin aceasta.şi care şi-a însuşit un nivel de cunoştinţe.utea fi provocate de instala~ia electrică sau de manevrare a unor scule metalice. astfel încît să nu prezinte pericol de arsuri la o eventuală atingere din neatenţie..!r:o:L'~~lU supapa d•.o~iide intL"l"~'t.~mnif!c:~ţ:2. Dacă pompa vehiculează lichide fierbinţi.s.· speciflcedomeniului de utilizare: a acestui gen de ~aş~ şi lâJiuteutilaje industria.pornirea pomp-Ier axial« So' va f:tr. avea Iocîn perioada de exploatare a :p. sint factori care influenţează în mod direct acţiunea de reparare a pompelor.. pot pătrunde tu pompă şi provoca astfel distrugerea ei rapidă.~i:ţ~~. ungerea articulaţiilor. . sînt :. ...c:::.entriţugl. . . impurităţi care la pornire. folosind macarale. se verifică dacă pe pompă nu au rămas diverse scule sau dispozitive folosite la montaj. _ In principiu..'" _ .": . folosind in acest scop lavete din bumbac. In prealabil aceasta trebuie curăţată de . Pornirea Se face respectind întocmai indicaţiile -din instrucţiunile de exploatare ale uzinei furnizoare." . repa~aţii.•..timpul re:pa!'lţulor. palpare a pompei în porţiunea lagărelor pentru verificarea încălzirii. iar manevrele se vor face lin. Acţionarea pompelor se realizează in marea majoritate a cazurilor de către motoare electrice. eliberindu-se pompa de orice obiect străin.revizia tehnică (Rt). Ea se va deschide imediat ° . La demontarea sau montarea pompeise vor utiliza numai chei potrivite.

. ..120 . 30 -e.. 3 ---- DN DN DN .50-30/2 EPEG 150-3013 EPEG 150-40/2EPEG 200-40fJ EPEG 2oo-40/i 'j 12-50 12-72 25-1 \O 12-105 30-180 30-210 30-170 30-215 30-350 50-200 90-360 100-450 InQ-.sâdu AVERSA Bucureşti Sadu Pompe monoetajate.5-50 25-'60 .'70· liO-IIO 22-18. AVERSA Bucureşti EPEG 6. .5-22/2 EPEG 65-30.\XI) Cr 50 Cr 65 Cr 80 Cr 125 Cr 1.58-22 23-8 38-8 8-3 55-28 12-8 8-3 Pompe submersibile multietajate. tip SADU Sadu :.1.:. AVERSA Bucureşti . tip HEBE. HEBE 80 x n HEBE 100 :< n 6-'18 18-48 48-75 42-75 160 100 160-100 160.:2"'-8: 6-25 15-40 '.. alimentări cu apă din pu ţuri adinci.50 28-120 20-115 6. 3:-25 55-i.70.5-18 10-35 2.55-45 90-70 .560 150-350 150-500 l"O-iOO 350-600 16 11 .. -. 35-'-25 55-~5 Pompe de racord.. tip ET pentru epuismente.50H "".-..1\0 :.)0 90-70 140.50-4..iO 22-i8 35-25 55-'15 90-70 \010-110 22.50-32-250 6. 40.30u t ""':40' . n 80 x/n 100 x n/ ---..5xn.. construcţie standard tip EPEG.50 Cr 200 L 6.60-120 . 33-25 180-100 180.5.55-45 90-70 "'.~ 125-lIJ().50-32-200 . '!e uz g-eneral. Întrep.150-315 DX 200-150-400 DN 200-150-500 D:\" 200-200-250 DX 250-200-315 DN 250-200-~00 DN 250-200-500 DN 300-250-315 DN 300-250-400 r'DN 300-250-500 DB 3. Tipul 120-180 70.'5 • DX 200-150. tip LOTRt:CERXA-CRIŞ . 4'0--'bo 120-230 200-500 .5-50-125 6.Intrep.n.50-300-iOO DN 350·300-400 130-300 180-300 250-500 250-500 2.180 4.2 EPEG 65-22/! EPEG80-1612EPEG 80-30/2 EPEG 80-4012 "EPEG 100-2612. ermetice.42 5.3-1..20.5 35. Intrep.'" D:'.i'" DN DN DN DN . " Nomenclatorul principalelor categorii de pompe de vehiculare prevAzute În programele de fabricaţie ale industriei coustructoare de maşini din R.5-50-160 6..5--25 .18..26/3 EPEG 100-30/2 EPEG 100-30j3 EPEG loo-40{2 EPEG 1.9 85-45 55-30 . de pompe AVERSA Bucureşti DN DN DN DN DN DN DN ET ET ET ET ET 65 H 65 100 H 100 1.IlO 22. 180-100 22-18 35-30 5..50 180-120 •.I:~.. 6-15 z: 15"':30 ':'15-30 15-30 10-30 10-30 .5-70 120-220 100-220 1. 85. i DN DN DN DN DN DN DN DN .50 '8-26 '14-. România DN U"-80-250 D:-\ 125-80-3!. ~:90. pentru ape :nenajere şi încărcate.50 C 200 50 :g n 65 x -. •..IS."1-20:" c' !.30-90 6-15 6-15 6-15 . de pompe .. 35-. AYERSA Bucureşti HEBE 50 X n HEBE6. .50-26/2EPEG 1. ---15 'Y). 30-60 .30-60 .25 .120~230 20-15 20-15 20-15 90-70 22-17 23-10 .5 C 80 C 100 C 1.5.-\ Pompe ceutrifuge .50 1.5 L 80 L 100 L U5 CJO. 60-120 . ghidate..2 Pompe multietajate de uz • Sadu general...-.'1-~.50-32-160 .. tntrep.zcxd (cj)!ltin~arc) ~~.·44 .5S.5-40-200 65-40-250 6..l-=~': i~. .pentru . . tip D:-i" ITX) pentru proc-sreci şi calde 'Intrep.. 32":''!3 35-2.. .S. • _<<) r....50-32-125 . ."O l'W"- ~--------.r-s BOTOŞ....30 ~~ i:~.~c.100 250-180 I '1 i ii . ~t. " " .50-.\XEX\ 221 .. Pompe monoetajars..32-18 i2-38 9-3 30-15 55-28 10-6 23-7 35-14 8-3 .. 30-60 30-60 20-60 60-120 60-120 .. de pompe ... de pompe .250 . C 6..180 Pompe ermetice standard.5-240 36-18 19-11 60-33 35-. 55-45' .. .220 . EPEG '100.1300 800-1300 800-1300 1300-2000 1300-2000 uo 22-IS 35-25 55-'15 90-70 22-18 3j-25 5j-~5 90-70 '>5-25 ..~5.) DN 200.22 70-40 3.. de pompe .50-500 250-500 500-800 500-800 500-800 500-800 800.5-40-315 80-65-U5 80-6.5-160 80-50-200 80-50-250 80-50-315 100-80-125 100-80-160 100-6'-200 100-65-250 100-65-315 i50-125-250 150-125-315 125·80-200 r». ~0-120 120-250 120.:-60 13-'-'.5 90-70 liO.

-\\·Ei<s. -T:ERll.Bucureşti TT 80·40.10 P":npe de circulaţie. cu w w 8 Pompe multietajate tip ':. pentru industria chimic! Intrep.250-250 X n 10-50 25-70 60-160 150-400 9)1). tip AH.\ Bucuresti 60l . pentru procese calde Intrep. de pompe .2-2/: ~:IJ-j.AVERSA . norn n. . tip RDN. de pompe TER.6-25 10-70 20-80 30-140 30-130 30-130 -'0-220 50-230 100''':'450 100-400 150-700 _. Jntrep.r4 Pc:npe monoetajato. tip TERMA 65-22 TE-R.)6 pentru materiale consistente.~Of} 900-700 12ilO-700 600-500 OLT 80 OLT 100 25-80 50-100 ~~.~eş:: 13 Pompe tip PSI. de pompe A"ERSA Bucureşti W 250-315 rotoare opuse.5 130.. cu rotor diagonal.-\Z pentru pastă de ciment '?~trr. tip PCH. tip BRATEŞ. de pompe BrCAZ 125 BlCAZ Ul BICAZ 200 iO-120 "..s TERlIA 100-3-1 TER.. cii rotor il: dublu flux..120 180-400 !'JO-fjj :10-70 ilO-iI) A\'ERSA Bucureşti 1-4 Pompe multietajate.\IA 80-25 A '-ERSA Bucureşti TERMA 100-22 TE1UIA 100-2. Pompe monoetajare. 5U..v (J.."'" .\ 223 A nex d (.•. pentru alirnentări cu apă Întrep.:0nti:1Uare) A"'.130 50-130 50-130 120-250 120-250 240-500 240-500 -150-1000 450-1000 36-2~ 55-45 9lJ-75 36-28 55-45 36-28 55-15 35-27 53-i-1 PSI S:' PSI 16/S PSI 50/8 50-70 60._-130-120 95-.. de pompe . tIP 1.)-2uu C(jiJ. de pompe A VERSA Bucureşti Pompe monoetajate.31C.LT.1. .... verri'-.-\"ERSA Bucureşti TD 300·60 TD 400-75 TD 400-90 Pompe de proces.\IA 150-22 ..390 200-1000 18 Pompe monoetajate in consolă. tip JD.IlO 66-i5 96-7-1 70-iO 100-50 120-00 16 Pompe monoetajate cu rotor in dublu 'flux.. Mecanică '" \\"50-160 ' " . . "in navală. de pompe AYERSA Bucureşti 2-16 2-16 2-16 10-30 10-30 15-35 20-70 15-35 30-140 30-65 30-65 100-250 120-300 120-300 200-800 500-1500 800-2000 1500-30011 2000-iOOO 35-25 55-45 90-70 55--15 85-70 15-9 90-70 35-25 90-70 3:5-25 35-'10 90-65 35-20 55-35 18-5 18-5 SI-5 1--5 1--5 30-120 50-200 90. tip TT. pentru alimentarea (}lzanelor de abur. 550-:-350 550-'3-'0 -~'RDN RDN RDN RDN 150-259 150-315 300-280 300-315 -180-450 250-500 1000-2000 -1000-2000 80-70 35-30 22-18 35-30 9 -.-penrru lichide __ . .. pentru produse petroliere Intrep. Intrep.'-- ----------:-----_.\ 65-28_ fierbinţi TERlIA 80-2~ Intrep.1 10-2. cu blindajc.3l 60-'100 35-20 . .. pentru termoficare Intrep. tip RDT.222 AXEX'\ ASEX. AH 125-36 in industria celulozei AH 150-50 şi hirtiei AH 230-50 întrep. de pompe AYERSA Bucureşti 15 Pompe monoetajate. IT 100-iO >: :: TT 150-100' '...'fA.5-20 PCH 65-25 PCH 65-32 PCH 80-25 PCH 80-32 PCH 80-40 PCH 125-25 PCH 125·32 PCH 125-~:) BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ 251) 350 '100 5(1) Pompe monoetajate. de pompe AVERSA Bucureşti RDT RDl' :RDi RDT 150-315 150-iOC 150-500 200-315 250-500 230-500 220-500 '150-1000 HO-120 230-180 J-'O-280 HO-120 17 800-1600 1500-3500 2200-4000 II PCH <f0-16 • PCH <f0-20 PCH<f0-2'5 PCH 50-20 PCH 50·25 PCH 6. Buc.-5 12.\'iI1:. 10-3/1 lU-jl} ~O·:GIJ "~-28 -.. TERMA 150-2~ TERlIA 200-22 TEIUIA 200-25 n:1UIA 250-28 6-iO .-\\·ERS.'. pentru stins incendii Intrep. construcţie standard Intrep. ~I1a ~..105 19-11 187'"30 62-10 ·75--'0 55-iO 95-75 60-22 90-70 62-38 94-68 1i0.ţ. de pompe .:"J'~'~ w W W W W W \V 65-250 80-160 80-200 80-250 125-315 125-iOO 200-315 200-iOO 250-400 10-30 25-f)1) 25-60 ~5·-(O 6U--!S 90-75 1~-~~ 55-15 90.~ \\'-'0-2-'0 W 56-160 .l:. AH 80·.

•.kr. " Pentru acest tip.1\' iCI) 1 xrv IOU2 xrv 2()02 20 Pompe monoetajate.>~lrlLu~'·l.:: 0.tî )IV 'f\' 502 "" :.5-i1 :W 6-70 DV 2-87 DV. S3X SB)! SBN stator c..95-0.)-2u ~Q-21J 6-7.5 l.5i0IJ -1250-9180 3960-100110 5i60-122-10 6-180-IHOO ~2-'" 5 . ('~~~nil~a :\ SB:-' -10-60 ~rl_\ ~O-20 -I. 2(~ '-: -1.>70-5-iI)II 66-22 37.3 12-6 '1-1-7 17-10 5 PD PD PD PD PD TC TC TC TC TC TC Te 100 250 630 1600 4000 25/1.2 15-13.. lichide viscoase...' C:I 32-100.• _ 1. AYERSA Bucureşti R\' 70.2-2:) -15·8" Jj .U 10-10-2590 1548-3-190 .mtr ep...1~-2 ! -18-52 El.: ..3 12-20 18-35 0. lntrep. . de pompe AVERSA Bucureşti Tipul 32/4 32/6 ( Producător) Gama debitelor m'.!-j- uo. tip DV.-\PD 6 4-7 35--10 60-65 32-25 32-25 32-2' ..5 3.5-3 1.5 .80 ~. 700~1200 800.2 0." Îrrtrep.4-4560 236-9400 953-11800 .~5-0..> lntrep.3309-~poO 5500.3"::'-1-+ 6/i-22 37-Ii 62-22 22-7. .1510 '1l41)-23'.h Gama presiunilor bar 50/Hl X n X fi X n r 50/16 >: 50/25 A r.12000 14000-27000 12000-25000 .56 9.-.2 11.10: 1-15-155 190-21') 0.5 6-1.S 0.3 tip PS.5-7 15 25 40 60 100 160 250 -100 I 1\ Pompe cu roţi.astic.172..74 1.'.()-2~' ~..H lJl)-".3-10.13 6-50 .~.224 AHe:.9-7. .47-3..:.v (. Categoria tip TC. DL DL DL DL DL DL 8 9 10 11 12 13 0.!. pentru alimentări de cazane şi vehiculări de produse petroliere.1\' 803 :.1') ~J-IIJ -10-1' 0.UO :00-60 130-20 100-10 163-15 210-20 240-70 lGO Torr B Pompe volumice '5 Xr.5. ENERGOREPARAŢII Bucureşti DL 1 DL 2 DL 3 DL -1 DL 5 DL 6 D' ~ -r.SI3~ SB)r . pentru irigatii Intrep. 140-230" 95.6. ert.52-1. tip J?L.4-1152.98 12..•. ..l. 21 Pompe verticaie cu rotor axia1.1 69-62. pentru lichide ~.5..5 SB:-. Întrep.6 32/2.5-110 DV 2-110 DV .5-1 5..n ~" .1 v IJO 1 '1\' '''12 570.5 1. Pompe dozatoare.6-2.-1-26..5 X 1. 6-3:' 8-5' 8-5 12-7 9-5 6. psntru alimentare PS 30 PS 50 PS 80 65-38 60-38 Intrep.::'L '~. TEH:-'OFRIG Cluj-Xapoca ..•.-:-HOO 1200-2200 liOO-2300 ---2000"'" 3500 .5-6.•. pentru agricultură şi centrale termice. 225 (ccnt inuare} l~ Pompe verticale cu rct cr rEuqonal.ur H\J.7200() 2500-6000 1600..110 -_. de pompe . de pompe AVERSA Bucureşti TU 32-100 TU 32-112 32-125 TU 32-HrJ ~!IL ~!IL ~f1L )!IL )!IL )IIL )IlL )!IL 251 rt: 2-16 2-16 2-16 2-16 2-10 2-10 2-10 2-(1) 2-(1) S Pompe de 'Jid cu inel tii: lichid.4 35.6-1.3 17. pentru lichide unguenre .5 0.2 -» Pom?'. penrrr -'IV ... tip Te Întrep.:' 3.~" 21(jO--i3~O 2.56 2. tip PD Tatrep. .6 0.1") 'IV 802 .1-1.\ ~:ERS. :lmCANICA Cimpina . .9-3.5-3.5-6.\ BlIc!lrr·.5-0.•••. debirul este in I/h Pompe cu canal latcrr . de pompe A\'ERSA Bucurr-şt i 6-30' DV 5-30 DV 6-35 D\' 5-35 DV.fl tip MV.8-5. de pompe AYERSA Bucureşri Vidul este exprimat in presiune absolut:" 252 401 402 403 50 i 502 503 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr iso Torr 160 Torr »> I .'. tip PD. tip MIL Inrrep.~'_:.7 2-16 7 2-16 2-16 2-16 Pompe parifcr iale.37-1-1 j~- SB:\ ~3).5 . J'-'i/..4-32.H 65-22 37.5-4. n 350-9 315-6 315-5 320-7 285-20 ::'-35 250-50 220-70 180-80 200.64-'1.11-0.7 -15. de pompe .~ pr):!.9 29.J. -4 Pompe cupist~n cu acţiune directă.:.3.(1 ANEX.1iO 2160.85 2.. .. TEHNOFRIG Cluj-Xapoca " .303 xrv ~')2 )1 uu apa v ·fU.." v. 0. -. (.. APD 1 APD 5 :'''.'). tip RV..i: ~ -.100 RY 120..9 29.-1:-0..129.030000 - 1. 'Ierticale.. '_'•• LcJ. dinţate...

KARASSIK.. . FltissigkeItpumpen. Editura de stat didactică şi pedagogică. Blakie &: Sun LTO. Editura tehnică. Selection. 19. 1976. 11. John WilJey &: Sons Inc. V" PREDA. FUCHSLOCHER . Editura tehnică. DARGL\ZAN.rosk/~. 1955. C. E. ANTON. Maşini electrice şi transformatoare. E. 7. DUCROS. M. 8. R Axiale gleitringdichtungen. Dunod.Dusscluorf. CHIMION. Mc. Munchen. BucureŞti.. Întreprinderea de pompe AYERSA _ Bucuresti.d l!IL 1250 :\HL 150! . RITTER. NewYork.n lGO Torr Torr T 1.t:. 17.SCHULZ. D. L?vLR J. London. 13. G. :'1. Die Pumpen. 1959. 1.. ••• Pumllng manual.: 501 :< 1000 . Bucureşri. GANEA. ILIŞIU. G. MAYER. A.Ţirnişnara. PFLEIOERER. Morden. N. L încercările maşinil"r hidraulice şi pneumatice. Surrey-England. 1968. Die Kreiselpumpen ftir Fltissigkeiten nnd Gase. 1953.T. Cc. 0ldenburg. 15. 1963. STEPAXOFF. Bucureşti. operation and maintenance. 9. Berlin. Pompe centrifugale. 12. 1960.\ISE). Pompe volumice. Springer Verlag. N. Compressors. Verlag 'Ion R. 18. 5. 1970. A" ANTON... 16.\REANU. L. Bucurcşrj . sept. N. Fans. 1957. 1959. BRĂNIŞTEAXU. POHLENZ. 1967. 1960. ŢVRC. A. 1964. D.m':aic-triie . Agenda electricianu1ui. Curbe caracteristice de Maşini Hidraulice. 1968. Pumpen fiU Fltissigkelten.ju~ 630 1000 Imn 250') ~f :(~. Springer Verlag. VOI _ Verlag. BucureŞti.\llL J. . Paris. Torr 1.STEI:\. ••• Instrucţiuni de exploatare pentru pompe. VEB Verlag' Technik. 1961. PIETR.D. KOVATS. 1. Pompes hidrauliques et appareils elevatoires.:\NTU':-':. Bucureşti.. 21. Centrifugal pumps. DESMUR. G.' IjOI /' 2 2 :: -il) (H) Torr 11>" T r:' JU Tort 160 160 'r. 1017. . 1958. 20.j :\[[L ~IIL ~fIL ~IIL ~IIL )IIL ~fIL 1503 -i0 1 / -i02 / -103 . Editura tehnică.226 AXEX'\ 8i bl iografie 4 . Prospecre şi cataloage de pompe. Confl'rinţei 2 :: :: 100 160 630 1600 30 Torr 30 Ton 3() Torr J() Torr J() 2. GANEA.. 197~.. 0. 10. Bucureşti. . Pompe anticorosive. L IONEL..-\:-. Graw-HilJ Book Comp. New York. Instalaţii de pompare reglabile. ION. GHIŢĂ. de cavitatie la maşinile hidrau iice. I. CentriCugaland axial flow pum!'s. 1. MAZILU. G. C. Editura tehnică. Trade & Technieal Press LTO. H. Pnmps. C" N1COLESCU. W. Editura tehnică. RĂDt:Ţ. Tentrobejnila nasosi dlia neftianoi promişlenostL Gost:lptehuizdat. Berlin. Berlin.GL ~ul-. L.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->