Lucrarea cQP~i~de ,tra~rea.

pompelordevehiculare a lichidelor, sub aspeotul alegerii, explo rtării, intreţinerii şi rcparlirii lor, acestea fiind o categorie de maşini utilizate in aproape toan ramurile de activltate economicll., fie pentru diverse ser'ficii-alimentări Cu apă. desecări, inrervenţii la stingerea incendiilor - fie integrate in procese tehnologice industriale complexe. Constituie un indrumar necesar pentru cunoaşterea specificului tuturor categuriilor de pompe (pompe centrifuge. pompe axiale, pompe vclumicc Cu mişcare alternativa. şi rotitoare, pompe autoaspiratoare etc.). Pentru fiecare tip de pompă sint date curbele caracteristice si rxnr.' .'" . grafice ale parametrilor funcţionall pe care-i poate realiza pompa !";",ee"1<1, dind posibilit are " '0 cunoaşte limitele de utilizare corectă a acesteia in sensul exploatării raţionale şi totodată economice a instalaţie! hidruulice pe care aceasta deserveşte. Sint tratate atit elementele con. structbe esenţrate (in mare parte tipizate] ale fiecărei categorii de pompe, cit şi metodele de detcrminare a parametrilor funcţionali ai pompelor fi!1;'dţim~a de pomparc, iuălţuuea de a.:-iplr~l.r" ir::l1ti:l:r';;"c::ergct:(.a neta ia. a-prruţic .:\SPH, care reprezintă factorul care impune condiţia Iinut., de funcţionare a pornpei in afara zonei de C(\',it(\ţ:~ etc.}. Sint date noţiuni de cxploatare, întreţinere şi reparare corectă a pompelor, avind ca. cfc.~: respectarea Cu rigurozitate a indicaţiilor prevăzute de construotor in cartea pornpei. Lucrarea se adresează tehnicienilor şi inginerilor din industrie şi agricultură. personalului care exploatează pompe, putind fi folosită şi de către studenţii din fncultăţile tehnice.

C up r

n su

°

,~ \ ~ .~ . ","-~,
t

~

}. 1. Xotiuni fundamentale despre pompe. . r. Rolul f)f;mneÎ i:~ i:;,,:~~l;l~iL: -' _. ;:~: (la~ifi~areâ pornpelor . " Principii de funcţionare a pompelor " 1.3.1. Funcţionarea pompei centrifuge ~ 1.3.2. Efortul axial . • \.3.3. Turaţia specifică . I l.3.i. Legea similitudinii : .. : .. ,,1.3 ..5. Funcţionarea pompe! axiale [elicoidale) 1.3.6. Funcţionarea pompelor '10lumice 1.3.6.1. Pompe volumice cu . mişcare alternati·ilI. 1.3.6.2. Pompe volumice Cu mişcare rofitoare ! _~ Fn nctionarca ", pompelor . . . autoaspiratoare autoaspiratoare Cu canal lateral ~ 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel de lichid 1.3.7.3. Pompe periferiale •••• 1.3.7.i. Pompe autoaspiratoare cu bazin ,.. I.i. Curbe caracteristice ..•••.••.• 1.4.1. Curbe caracteristice la pompele centrifuge •. l.i.2. Curbe caracteristice la pompele axiale .oi.3. Curbe caracteristice la pompele volumice I.-!.~. Curbe caracteristice la pompele cu canal lateral ~ l.i.5. Curbe caracteristice la pompele de vid cu inel de lichid >1: 1.5. Elemente constructive ...•.• , 1.5.1. Elemente constructive la pompele centrifuge x 1..5.2. Elemente constructive la pompele axiale 1.5.3. Elemente constructive la pompele volumice 1.5.3.1. Pompe volumice cu mişcare alternativă 1.3.7.1. Pompe

7

1.5..1.2. Pompe 1.5.i.

',olumice

cu oli 61 6\ 63

JIl1SI.~.1ft.: r0lltOarC

10 10 13 17 18 19

Elemente constructive la pompele autoaspiratoare 1..5.4.1. Pompe autoaspiratoare cu canal lateral 1..5.1.2. Pompe de ',id cu inel de lichid in instalatii .• caracteristicilor instalaţiei

2. Utilizarea pompelor 2.1. Determinarea 2.1.1. Noţiuni

67 67 67

20
21

fundamentale de hidrodinamică

2.2. Alegerea

22
30 30 31 33 ,1'1 35 36

"'N ~
-.!:: (r
Controlul Hedactor: Coperta: Ştiinţific; Ing. Arh. Conf. dr. ing. GHEORGHE ZIDARU VICTORIA VALERIU VALENTIN POPESCU M()RĂRESCU Tehnoredactor:

;0

pompei şi acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei 2.2. 1. Parametrii Iuncţionali ai pompelor ~.2. 1. 1. Debitul pompat (] .... 2.2.1.2. Înălţimea de pompare H 2.2.1.3. înălţimea de aspiraţie a pompei 2.2.1.4. Cavitaţia .....••...•. 2.2. 1..5. Caracteristica N PSH. 2.2.1.6. Greutatea specifică a Iichidului 2.2.1. 7. Viscozitatea lichidului. 2.2.1.8. Putere. Randament •. 2.2.1.9. Viteza de antrenare .. 2.2.1. 10. Valoarea pH . 2.3. Relaţii intre furnizor şi beneficiar 2.3.1. Garanţiile furnizorului .. intretinerea pompei In instalaţie 3.1. Montarea pompei in instalaţie 3.1.1. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie 3.1.2. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pornpare 3.1.3. Indicaţii privind poziţia şi racordarea conductelor 3.1.3.1. Conducta de aspiraţie 3.1..1.2. Conducta de refulare Exploatarea şi

71
79

~o

80 83 83
84 96 97 103 10i 105 107 112

W " ~,,~: ....

.~.
O

~

VIŞAN

Bun de tiţar: 25.09.1981 Coli de tiPar H,25 C.Z. 621.65/68
executat sub comanda nr. :67 la fntreprlnderea poligraficA .13 Decembrie 1818" str. Grlgore Alexandrescu nr. 89-:17 BucureştI. Republlc3 Socialista Romăn!a Tiparul

15
47

\17 117 118 119 121 122 124

53 56 56

\./

6
3.l.i. Indicaţii privind maşina de antrenare 3.1. Punerea în funcţiune, supravegherea şi întreţinerea în perioada de ezploatare 3.2.1. Supravegherea în timpul funcţionării . 3.2.2. Deraniarnentc funcţionale şi
;.2 . .1. Întreţinerea 3.2.3.1. t"ng("r~a

CUPRINSUL'

1. Noţiuni
"i.
135 li3
J-1.)

fundamentale

despre pompe

3.2.3.2. Etanş~rea '" . " .. " 3.2.3.3. Cuplajul ••........ Repararea pompelor . i.~. Repararea pornpelor centrifuge, of._. Repararea pompe1or cu piston L3. Organizarea reparaţiei pompetor 1.i. Reguli de tehnica securităţii
mHr'!di

171 188

195 195 20.~ 216
"".!!Q

158

159

1 ........•...••..•....•..•• Anexa II
Anexa

220
. 227

1.1. Rolul pompei in instalaţie
~ Pompa este o maşină care transformă energia mecanică, primită de la o sursă de antrenare, în energie hidraulică. Astfel, energia transmisă lichid ului poate fi utilizată potrivit 'scopului dorit - alimentare cu apă, transport hidraulic, acţionare hidraulică etc. Deoarece pompele sînt destinate, mai ales, transportului de lichide la distanţe şi nivele 'diferite, utilizarea lor s-a im'pu~ aproape pretuti~deni u~~e. s-a ivit.~ec~sitate~ unuiastfe! -q,e 'transp?rt. In l!ldustrl~iPO!ll.pele ~nt ut}1izţtţe~~lJloclt în ~lver~ pr~~se.tebn?logice, vehiculînd o mare varietate de lichide, 'sau în scopun auxiliare pentru alimentări cu apă industrială şi potabilă. In agricultură, pompele ~utilize3.ză însisteinele de irigaţii şi desecări, în' sistemele de alimentare cu apă a Iocalităţilor rurale, a fermelor, sau direct în procesul de producţie prin ataşarealor la diverse maşini agricole, cum sim LcI<.: de combaterea dăUJlătorilor. . - -'Deoarete ttaIiSj>'Ortlil unui ~~~id cu poh1~~l r piest}>'~fte"o'~ontinuitate a curgerii Intre 'sursa 'de alimentare şi locul (kversării,aceasta.~lti se poate realiza decît tiitr-o' instalaţie hidraul.ică~,'0 astfel' de Instalaţie este

n,bi'ograj' •........................

232

'ajutorul

. "':;

"';

~i

rI

~:;tt:i~~'~~~ :;j~~td~i~ă~~~ •...... '. . '''·'I;r,~.ţ:::::'z' =' :::':=:"~'q-',:, şi bineînţeles pompa, ca element principal. Conductele au rolul de a face legătura intre pompă şi sursa de aspiraţie şi locul de refulare a lichidului. Din aceste motive. conducta care se racordează la' rezervorul de aspiraţie se numeşte "conductă de aspiraţie" şi, înmod analog, cea care uneşte ştuţul de refulare al pompei cu rezervorul de refulare, "conductă de refulare". .' In fig. 1.1 este reprezentată schema unei instalaţii .hidraulice simple, in circuit deschis. Instalaţia se compune din următoarele ele-. mente: sorbul S, montat la capătul Fig. 1.1. Instalaţ ie in circuit deschis. conductei deaspiraţie CA, scufundat în lichid, pompa P, acţionată de motorul electric EM, robinetul de reglare R şi conducta de refulare CR. Ca aparate de măsură sînt ataşa te: un manovacuurnmetru M V, amplasa t pe cond ucta de aspiraţie, şi un manometru M, montat pe conducta de refulare a pompei.

8

NOTIUNI FUNOAlIENTALE DESPRE POllPE

CL. •• IF"ICAREA POlIPELOR •S

9

Manovacuummetrul serveşte la măsurarea depresiunii din conducta de aspiraţie, iar manometrul indică presiunea de refulare la reşirea lichidului din pompă~Jtln unele situa ii, manovacuummet ul poate indica şi suprapresiune în aspiraţie, cînd nivelul ichidului din rezervorul de aspiraţie este mai ridicat decit axa pompei cu o anumită înălţime geodetică, sau cind se aspiră din spatii aflate la presiuni mai mari decit presiunea atmosferică. Robinetul R serveşte pentru reglarea debitului pomp-i în funcţie U..;consumator. Distanţele sînt cotatecu următoarele settffilfic;aţîi: Hg,t este înălţimea gcodetică de aspiraţie şi reprezintă distanţa pe verticală dintre nive1ullichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa rotorului pompei; H,n înălţimea geodetică de refulare şi reprezintă distanţa pe verticală dintre axa rotorului pompei şi axa conductei orizontale de refulare; HIII4I. >', înălţimea geodetică totală, care este egală cu H"A H,n. ~f΀. 1.1 suprafeţele lichidului din bazinul de aspiraţie şidfu cel .de refulare se.găsesc sub influenţa presiunii atmosferice. iar rezerVoarele'nu comunică fntre' ele, 'astfel că, pentru acest gen de ~talaţii, s-a adoptat denumirea de instalaţie în circuit deschis. .Prin analogie, se' .consideră instalaţie tn circuit,închis, aceea la care rezervoarele de aspiraţie .şiz:efJlll'flţ:.ştnt'puse in comunicaţi~, iar lichidul poate fi recirculat, exemplu: instalalu' q.e.răcire. , Prin ..urmare, p:>mpaest~ unelement absolut indispensabilhiţr::QJiristaIaţie hi~ulică, ~ar energia pe care o tra~mit~ lic:hidul!li .se ma)llfestă prin Circulaţia acestuia in conducte, Ia o anumită presiune. Astfel, într-o instalaţie, pompa îndeplineşte următoarele atr~u,lii. principale: ._ , _ .'.•.:": - de transvazare, atunci cind lichidul este deplasât 'âe l.l"sursa·de alimentare pînă la consumator; . . . '._1 .... , - de recirculare, atunci cînd o cantitate limitată de lichid este vehiculată in circuit inchis;",,, - de acţionare, în cazul în care energia de presiune a lichidului este folosită pentru producerea şi amplificarea forţelor. .... ' , ";,' .r' " . Din aceste atribuţii decurg şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească, din p.unct de vedere hidraulic, pompa amplasată într-o instalaţie, condiţii care un un asigurarea etrilor ener etici necesari: debi .,... . Carac errs ICIe lichidului Ve ICU în ms a le etermină tipul conat structiv al pompei şi impun alegerea corectă şi adecvată a dimensiunilor acesteia. ) 1?eoare~e . diversitatea instalaţlilor hidraulice deservite de pom,e.e este practic nelimitată, datorită nenumăratelor domenii de activitate in care acestea îşi găsesc aplicarea, pompa trebuie să posede anumite calităţi valabile pentru orice tip de instalaţie. Dintre acestea, principalele calităţi sint: -Siţuranţa în funcţionare, Prin aceasta se inţelege"că,.tn condiţiile unei exploatări corecte, pompa trebuie să funcţioneze neîntrerupt o perioadă -de timp acceptabilă, pînă la opririle necesare reviziilor. Această condiţie tre:buie să fie bine analizată de către proiectantul instalaţiei, la alegerea p:>mpel,. deoare~e se ştie că, în cazul pompelor montate în instalaţii tehnologice, opnrea accidentală a ace~tora, datorită defectării pompei, provoacă pagube ca re intrec cu mult cheltiuala pentru cumpărarea acesteia.

- Asigurarea parame~rilor hidraltli~i ~~licitaţi. ~rin .~ceasta se înţelege că pompa trebuie să reahzeze. caractenst~clle "nommal.e .contrac.tate, care sînt cele la care pompa va funcţiona ce~ mal mare part~ d.ll~timpul el de_exploatare. Este de dorit ca la valoarea nominală a caracteristicilor, pompa sa funcţioneze cu un randament maxim!. realizî~du-se I?rin ac~~s!a o, e:,pl?atar~
1.,.~!!r:1.jÎ\:l:;::~ din

punct de vcdcr:

":('.):'l:;)ol.lL.

Dur

111 .i-l1.(J.L~lL~~t:Xb~a. ;:'l~Uatl~

+

I

.t
•~
e-e
$'

f

frecvente care cer ca pompele să funcţl~)J1~~e ,Parametn hl.drau~lcl.diferit 1 la fată de cei norninali, ca de exemplu: vanaţu man ale nlv~lulUJde ltc~ld pe~te li~itele prevăzute în bazinul de aspiraţie; creşterea rezlst~nţelor hidraulicc în conducta de refulare, datorită înfundărilor sau depunerilor, te~peratura m .diului ambiant diferită de cea preconizată şi încă multe altele. Ppn urma~e, po~pa trebuie să corespundă şi acestor. s~licitări suplimentare,. Iar funcţienarea ei trebuie să fie elastică in cadrul limitelor garantate de UZlOaconstructoare. -, . • "1 -lntreţinere simplă, acces uşor.. Prm aceasta ~~ mţel~ge că op~r~ţue de întreţinere care ~ efectueCl;Ză t~p~ exploatăm treb~l1esă. se ~lţez~ în la un număr cît mal redus de intervenţii ŞI la lIl;te.ryale de tt~.p CI.ţn,tal mar~. Accesul la interiorul pOlIlpei trebuie să ofere posibilitatea ve~if1căplşl t~OCUIrii pieselor defecte pfin mâneViări siînple;'Uşor de realizat cu mijloace locale: şi efectuate într-un timp 'cit mai scurt, de preferat fără demontarea pompel din instalaţie.·, - ';;. .!." , ., '. .' . ; :;?~, .• , .' Diversitatea foarte mare a situaţiilor de .funcţionare .3: pom.pelo~în ~stalaţ ii impune desigur şi ~Ite condiţii de f~ncţlOnare, specifice tipului de instalaţie, dar acestea vor fi tratate tn capitolele următoare. .~ ,
j,:-' ~

<'1""·-'-·i"-+":~--· ,

.

)

"

1.2. Clasificarea

" pompelor
.:

f'
~

~.

•t
l,

t ~ i

,-

~ '"'

·1
1

In stadiul actual ai dezvoltării industriale, soluţiile tehnic~ alese la proiectarea instalaţiilor prevăd utilizarea pompelor Ia transportul flUidelor.cu o mare diversitate de caracteristici. Acestea determină la rindul 10: n~c.~sltatea r~aIizării unei game largi de construcţii de pom~, ~~zate pe p~mclpll de. f~ncţlOnare adecvate pompării fluidelor cu caracteristicile respective. D~. al~l~pare evidentă nevoia clasificării diverselor tipuri de pompe p~ cat~go~l1dlsţ~cte, care să contribuie astfel la o clarificare a denumirilor ŞI noţiunilor utilizate în domeniul acestor maşini. -. . .. In acest sensvpompele slnt clasificate dup~ ~numlte criterii, acceptate la nivelul unor organisme .internaţionale de ~peclallţate, cum. este de exempl~ EUROPUMP, şi folosite ŞI~n ţara noa~t~, fl.~ndlegiferate prin STAS 6868-7.) intitulat'; "Pompe pentru lichide. Clas.!flcare . .. , . In conformitate cu prevederile acestui standard, pompele .se clasifică după următoarele criterii principale: - criteriul principiului de funcţionare; - criteriul constructiv; - criterii specifice. După criteriul funcţional rezultă urm~toarele categorii de pompe: turţ>opompe, pompe volumice, pompe cu fluid motor, pompe electromagnetice şi elevatoare hidraulice.

.. I!1 acest sens. criteriul poziţiei de funcţionare.~·~~ . care. în caz contrar deplasarea Iichidul·': nemaiputînd avea loc..l..3. prin utilizarea motoarelor de antrenare cu turaţii ridica..·şl~ntrlţ. ._. ~ ~ " '" _ 4.' Paletele au rnJ111. realizmd un circuit continuu ŞI.• .TeSpectiv în domeniul debitelor relativ reduse şi a presiunilor ridicate... :. de funcţi~"""re -a...ctuaJă pe plan' mondial este aceea de a utiliza astfel de pompe chiaifn'domenii fn care în mod' obişnuit se folosesc pompe cu piston .u. 1. J·I·. de._----_ _--.l..acţiwrea aceleiaşi f<?rţecellţrifuge •.3. pentru evitarea confuziilor în relaţiile tehnice sau chiar comerciale dintre mulţimea diversă a beneficiarilor şi uzinele producătoare de pompe.: Se' poate' .eCtive. • t . .d.tipuriIe constructive existente în prezent fn lume~rDeă1tfel. _.d~ lichid tnaşa. =---S !---=--- ... '.•.Ju~ti9nare pentru cele mai răspînditetipuri de p?mpe.t!.•.i. Funcţionarea pompei centrifuge ..t~ f: t.exploa.lui.. apoi m·eu. uirijată spre conducta' de refulare.• "' 1 . .. pompe cu rotor excentric. După cum se poate observa din figură. Terminologie.lotar. _ Din cele relatate mai înainte rezultă că la <> pompă centrifugă.F uncţionareă 'prdpriu~~~ a pompel are loc astfel: arborele fl!pl ă~trena t de la o sursă exterioară transmite ro~rului o mişcare de rotaţie...lt~n~tI~ă ca~ să p0. - 10 NOTIUNI FUNDAlIESTALE DESPRE POMPE I'RISCIPII DE FUNCŢIONARE A POUPELOR 11 După criteriul constructiv sint: pompe centrifuge monoetajate şi multietajate. . .cît!la. î t . datorită forţei 'centrifuge .. prin intermediul conducte! de aspiraţie CA..P9Şţd~." Acesta stabileşte noţiunile de bază şi reglementează denumirile din domeniul pompelor de vehiculare.~~~.etrai~c.greşi că pot. În ţara noastră a Iost elaborat STAS 7215-80. 1.L. care ar putea provoca deranjaxnente .~~iP!Y. .n schema din fig. din~~. a unor . axiale şi instalaţii de pompare..npa centrifugăeste cea·'mairăsptii'dită pompă rditt't :l:'t6ate.tI. . h.articul~i. Evidentierea principiului de funcţionare a pompei centrifuge este redată .. acest .·~~~~}#ijtt'·'7" "Pentru exploatarea raţională a unei maşini sau a unui mecanism este recomandabil şi necesar ca personalul de .ti{ ••.: . ..pom~ ·!cuangrenâje. intitulat . 1""1 . :. . Orificiul de aspiraţie al carcasei pompeleste pus in legă'tură." .' 1. este absolut necesară însuşirea de către beneficiari a denurnirilor corecte ale pornpelor şi utilizarea corespunzătoare a acestora. In limbajul folosit in practica curentă se întîlnesc frecvent şi alte clasificări. de cunoştinţe ~le~entare ~are să-i foloseascăla întel~~ere<~p. -fenomenul de pompa te.' .sau .ii. . 0••. . pompe cu angrenaje. adică chiar de la începutul rotirii acestuia.••. criteriul materialului din care sint confecţionate părţile udate de lichid şi altele.. Din cele relatate mai înainte rezultă că. .. sChema function&ll a pOmpei centrifuge:' .l)pelor. . . iar pentru ridicarea Iui In conducta de aspiraţie pînă la nivelul acestuia este necesară crearea unei diferenţe de presiune Intre cele două nivele. .. se găseşte montat pe un arbore rotorul 1. sub ...'~ :q191.~ aspiratie ..r~llminim .. Operaţia prin care se efectuează punerea in contact a lichidului din rezervorul de aspiraţie cu rotorul se numeşte •• amorsare".~de ~li!. cu lichidul din rezervorul de aspiraţie. . datizate între ele printr-un număr de palete a căror formă este deasemenea determinată de proiectant.•.(r·~f')'l':. pompe cu piston. .....lm~ld este colectată în caracasa pompei....Pompe Centrifuge. pentru a putea funcţiona.t?rta.ce 'acţionează asupra 'ei .!...'i!1.s-a. Totodată...tQ {gi. .tl. sînt. ::. Principii. cum sint: criteriul destinaţiei pompei.:. "f'(' 'l~~H... ..i"l.ea din ~ . .~~'f p .are anUmite forme dimensionate prin calculele de proiectare.de. lichidul trebuie să fie in permanenţă în contact cu rotorul. .Jare-"să.... diptre. . <" Elementele hidraulice principale ce alcătuiesc o pompă centrifugă sInt rotorul ŞI carcasa pompei (fig..tn1ătura posibilitatea efectuării unor manevre greşite. simboluri şi unităţi de măsură. ..J>ar~u~g. sau. ...~::o.::. .lnc: ţionare a maşmu resf.1. ieşirea r I.p(~~ţatepr~ip'qJ. •.~.:rg~fGWiţto.v . făcute după criterii specifice. re ~I " Y' .•.2)..:pompe. ~.careasl. . Organe hidraulice centrifugl : la o pompă r .'J. 1.2.: 1. Fig.afirma fără ca . prm aceasta. ..j..J.. . . pompei ŞI cel de refulare. orice particulă de lichid care"~găseşte în contact cu rotorul.. fel.Jucruf:vala.iar de afci în continuare e::'Lc. în continuare... ~. ...<. 're~t să se obţină valori ale presiunii de refulare careanterior 'nu puteau' fi obţinute decît cu pompe cu piston. pOl.'i..... în carcasa ? care ..p.~Q·de. . \..3.. " .treţineri necorespunzătoare. în funcţie de caracteristicile hidraulice pe care trebuie să le realizeze pompa. .. .'i.. Această tendinţă se datoreşte atit simplităţii constructive a pompei centrifuge. .. care să acţioneZe în sensul ctirgerii lichidului spre rotor.bU. pompe curnembrană."...ţ. r :Fig.:ten~ţaql.....al. pompe cu canal lateral etc. axei rotorului •.&Muru:tiqnar~Mmpei sau scoaterea ei din funcţiune. : . Această noţiune este întnnită frecvent în domeniul exploatării pompelor.' S-a realizat astfel o deplasare a particulei de lichid \ de la intrarea in rotor pînă la orificiul de refulare al pompei..~.. . 1.• ..fl.•..~ce1aşi principiu este valabil şi pentru o masă compactă de lichid.t.):~~\'(l'~~P'~. Din figură rezultă că nivelullichidului se găseşte la o cotă inferioară nivelului. cît şi cheltuielilor de exploatare mai reduse.tnsfo~a~ă .3.. " L'·. .'. va fi proiectată către periferiaacestuia. alcătuit din două discuri $OIi.~. I. __ .~::"~ .. orific!ul d..

păstrînd diametrul rotoarelor şi turaţia de antrenare. Mărirea' diametrului rotorului mai este limitată şi din motive de gabarit 'aipompei. REDA au pînă la 400 (patru sute) de etaje.mp~re de ordinul a 3 000 metri coloană de lichid. . Fig. este utilizată curent in limbajul din domeniul pompelor şi reprezintă. iar lăţimea etajului n~. Astfel valorile maxime ale inălţmlll de refulare ce pot fi obţmutede '0 pompă centrifugă monoetajată.. .. 1 000. construcţia multietajată a unei pompe cen!r~ful?epermite obţinerea unor înălţimi de refulare ridicate... maximum 80 mm. -=- . In ţările In care frecvenţa reţelei este de 60 Hz .acestora.2. se utilizează soluţia cu mai.'""""'. In practică..---E:3. astfel că la ieşirea din rotorul 2 lichidul va avea o presiune a cărei valoare va fi de două ori mai mare decit cea realizată de rotorul 1. Există însă ŞI construcţii speciale. fără a apela la mărirea turaţiei sau a diametrului rotorului. rotorul pompei centrifuge acţionează direct asupra lichid ului.3. in lungul ar1>orelu. • Pentru ţările unde frecvenţa reţelei electrice este 'de5O 'Rz.. Pompa centrifugă a cărei construcţie are rotoareleaşezate in serie.. proiectindu-I spre periferia sa şi. "i-. Din figură se vede că lichidul iese din rotorul 7 cu anumită energie şi este condus printr-o carcasă intermediară către aspiratia rotorului 2. presiunea totală este mai mică decît cea teoretică. multe rotoare montate în serie. dimensiunea Iongitudinală a pompei creşte corespunzător cu numărul de etaje."" . '1. Astfel.. . să se "autoamorseze". . noscute sub denumirea de pompe . In mod practic.•. po. La astfel de constru~ţll insa...~~~~t:. datorită densităţii reduse a gazului.4 este reprezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă cu 'fotoare montate in serie.. 1.dartrebuie.menţionaţcă. " . Reparttţia presiunilor pe. _.Sl?iraţie a pompei. la rîndul său .~oIllice. { se numeşte "multietajată".. La intrarea în rotorulurmător lichidul . forţa centrifugă cu care este acţionată o particulă de aer spre periferia rotorului este mult mai mică. In fig.12 NOŢIUNI FUNDAJIENTALE DESPRE POMPE PRINCIPll DE Fl:SCŢIOSARE A POMPELOR 13 Aşa cum s-a arătat anterior.. dar preluată de la nivelul produs de rotorul 1. valorile indicate mai sus se multiplică cu 1. rezultanta unor forţe care acţionează axial. 600. cu suma presiunilor realizate de fiecare rotor.15 eţaJe..Ia. Turaţia de antrenare a pompelor a manifestat fn permanenţă o tendinţă de creştere.i.O. construcţiile obişnuite ~u depăşesc un .~. -pompele cuaşezate in serie. Bineînţeles că la aceste. spre consumator.sint: .•. No- .. suprafeţele exterioare ale rotorului . "împingere axială" sau "forţă axială"." '. '! unde numărul de""etaje poate -fi mult mai mare.număr de ...ţie de înălţimea de pompare necesară. cu toate urmarile detavorabile pentru mstalaţle..tll!aţia nominală a . r .poate realiza o caracteristică funcţională maximă limitată de factorul viteză periferică.: . p.:='::~:::. Efortul anal. o ţiuriea de "efort axial". I . sau cu un gaz oarecare. în continuare.fun<. Astăzi existăîn 111ID.o tura ţie prea ~ată prezintă J~dezavantaj~ înrăutăţirii cOl}diţiilor de 3. • .. astfel că aceasta nu poate fi evacuată din conducta de aspiraţie pentru ca lichidul să-i ia locul.. -=----. datorită pierderilor hidraulice din interstiţ ii. el va transmite lichidului.. . Deoarece rotorul2 este identic din punct de vedere geometric cu rotorul 1. . strucţii. cum este cazul pompelor verticale i folosite' in.. indusg~ petroliţ!Iă. .~pompentrea nate la turaţii de 6000-7000 rot • min-l. Se situează în limitele 180-200 metri coloană de lichid pompat. atmgmd înălţimi ~e. • • '.. la turaţii standard de funcţionare. 750. oferind avantajul unui gabarit redus al pompei. Parametrii hidraulici pe care-i poate realiza o pompă impun acesteia anumite dimensiuni constructive . prin conducta de refulare GR. considerîndu-se că fiecare rotor reprezintă un etaj. in limite admisibile. 1. rotor _ monoetajată ..' '. dar ea nu poate depăşi totuşi anumite limite condiţionate de rezistenţa mecanică a materialului din care este confecţionat rotorul. De aici rezultă că pompa centrifugă prezintă incouvenienrul de a nu putea să se amorseze singură. 1 500 şi 3 000 rot ·min-l. In.. în comparaţie cu cea a lichidului. Secţiune printr-o construcţie cu rotoare Spre exemplificare.PQID..: Se remarcă faptul că proiectarea particulei de lichid către periferia rotorului se efectuează cu o forţă centrifugă a cărei valoare este determinată de viteza de rotaţie a rotorului. fig.JIJ.care poate condu~e .pdeacţlonate de motoare electrice sint de obicei cuplate direct şi antren~~.. turaţiile de antrenare ..!a dimensiuni anco~br~nte ne~. . ti. co~C:::) . . aşa după cum indică şi denumirea.. ci numai cu aerul înconjurător.500. o cantitate identică de energie.5 este reprezentată repartiţia sarcinilor Fig. sau în limbaj adecvat. In cazul cînd rotorul nu se găseşte în contact cu lichidul.•..i~~_~T' p.m mod teoretic.< va avea suma energiilor primite în rotoar~le 1 ş~ 2: fen~mcnul re~et!ndu-se pînă la ieşirea din ultimul rotor. neglijind alunecarea . . U.!. De aici rezultă că o pompă cu un singur. cînd presiunea lichidului este egala.Ace~te forţe iau naştere din presiunile diferite ce se creează pe suprafeţele organelor aflate în mişcare in masa de lichid. " Pentru a realiza presiuni superioare.2..dla~ metrul rotoarelor este foarte redus.

.''. " .carec.. ' .. ~ eforturile axiale vor fi ŞIele egale. . . ale rotorului.esiunea datorită larninării..6 este prezentată soluţia echilibrării axiale cu ajutorul găurilor de echilibrare. In .1 ' .(d!" . c~le. Din figură se observă că discul de echilibrare D este solidarizat cu arbbrele pompei şi se roteşte odată c.:•. 'iii'JE. ..ampiasid . iar 'de''acolo prin=interstiţiul y.a~al prin! 'utilizarea' uriui "rotorcudublăasp~ti~: rotorul este perfect SlDlet~IC. O cută metddă ~ echilibrare. .:t! - 1[_. exterioare . pr. .asimetrică a ~n:UInu~ă: egal de rotoare. lichidul este proiectat de rotor în carcasa de refulare unde îi creşte presiunea.. sarcinile pe rotor vor fl.::. Iri prealabil..".' .fjxat m carcasa pompei. ecbllibrat.de sens co~tx:ar-. tinde ~ ~epla.ţi~mpei"pe direcţi~ axei acesteia.. I:lchldul5ţf~at de.« ?·Rator CII duble:' : .~.~l:1 -.!qţeptat. în timpul exploatării.pl. ~chilibrarea in ca. In discul posterior al rotorului sînt practicate un număr de găuri a căror secţiune este determinată astfel ca presiunea A·să aibă O valoâre apro'piată de Pa. 1.at?1lre este simetric fâ... ia naştere o forţăcarepoata fi determinată cu ajutorul teoremei impulsâlui şi care este de sens' contrar sensului forţei axiale. aspiraţie.. .i 8 ~ .sint egal~ disneasîonal dar nu.Pr~.. '.zulacest.lIi. acelaşi.'.) în care FI şi F2 reprezintă forţele ce acţionează pe ambele suprafeţe ale rotorului.lt·'~~. .~~-. Deoarece efortul axlal reprezintă în multe cazuri surse de defecţiuni mecanice.r~ful.ţă"~ţ!.'~te prez~ntat~ în fig.a. prm care Iichidul refulat care se reîntoarce În aspiraţie îşi reduce p.4 ':~~ ~·. ro. cunoaşterea diverselor metod. sau: ".. În cazurile obişnuite.oii) {" t .?!~.. r .Fl = Pa : (d~.~ »-. .acţroneaz~reslunile.rezultantă 'aie r'6""Walo~ .-.~:.. Aşa cum. construcţia prevede montareaunor inele c!e~umi~ = ti~.:.7 ..~tlmulrotor din pruna grupa este trimis printr-o conducta ~e leg!'-f~ la pr~ul rotor:dhi grupa opusă.are a po~pel. astfel c~ sup~~e1e ~ .:Deoarece )otdeaunc(Pr . forţa Xială..::. astfel că forţele axiale se anulează reciproc..." ::'.' 1•.:. ~. la o presiune mai redusă.de al~~er:ta.a echilibrării efor.rbpre}~.u a~esta.~. poate oferi persoanelor ce se ocupă cu exploatarea pompelor.. În fig: 1..6. de ordinul . fiind. ~. . .j. în spaţiul II. ~u1î!1du-se reciproc. .găurile ~e e. r..c~i?rare ia naşt~r~ un curent încirenit inchis.'.~e ~ c~~neI~r. sint identice. dinspre refulare către aspiraţie.~ +~i:l f4 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRII\CIPII DE FCI\CŢIONARE A POMPELOR IS pe suprafaţa exterioară a rotorului unei pompe centrifuge.*..{. . datorită efectului de laminare. î:Chilibiâr~a efortului axialFig.': .1 Fig:·1.J~ ~~:io~.. ~e preluare asarcinilor axiale. Prin urmare.." il ''''f·:.. O parte din lichid pătrunde prin inteţtiţii în ambele părţi ale rotorului. '.:F~"ZPr"4d~+-4t7':P.de. posibilitatea depistării din timp a defecţiunilor ce pot surveni din această cauză.~~.s. iâi sensm_~i esţ~:b.âeOarece datorită aevierii curentului d~ lichid In rotor.sirnetric In faţa discului mobil."..J in fig.'" • .9 şi se bazează pe principiul echllIl?rarn hldra~~cţ cu ajutorul dISC~Ul de echilibrare. ..aplică in special la rotqâ. .. Folosind notaţiile din figură SI' poate scrie: .~~il~~~-~=-=-.. -ci. Făcînd diferenţa între F2 şi FI rezultă forţa axială FII:- "f:!r-~". t~UI paleteioi:)m~ grup de .~. caracteristice pentru anumite tipuri de pompe.. .. " In fig. draulic.. Rotoarele ambelor g:uPl!.. ' .:.re de dimensiuni mari. In timpul funcţionării.~ ..'. . ~ceast~ soluţie ~. micşorînd astfel rand~ellt~ voţUmic al pompei şi "deci debitulrefulat." .. D . 'l' ". în raport cu cea existentă la intrarea în rotor.atmgvalorl Importante:. Lichidul ajunge în spaţiul '~Yj . ating valori importante. turn sint...dlscl1ţ d este.:forţ!l .se~._o o r. a~. El ~st~ mo?tat după ultimul rotot~SPfep'aţea.:Yorţaeste mal mică creat valoarea determinată cu ajutorul relaţiei (1.1). acest lucru se realizează de către însuşi lagărul pompei.~~~==~~~-.f. . .J.• iN· ••• r..d~) + Pr : (d.7. Deoarece.'''?-Wţ.'pozitivă. :-• ..c~l!lalt gr.d~).:)..tul1!'I. o.care e~teprezentaU schem. .8.. datorită antrenăriilichidului tn mişcarea de rotaţie.>-. \' '. '-. = Pr : (d~ . se utilizează metode de echilibrare hidraulică care de~arcă lagărele şi ~rmit astfel reducerea dime~si!!!ill2r acestora. • fo) . din puncţ de vedere dimensionăl rotoarele sint egale.e re. (1 ) .. care este constituit din rulmenţi cu capacitate.' 'I-JDellabirillL 1l i U ". micşodndu-se astfel efectul' acesteia.acă acestea.repartiţia presiunilor pe feţele. 7?rP~4.. In realitate acea5t3....ă prin âŞezare.:. prin adoptarea unor soluţii constructive ~oresp~nzătoare . Acest sistem r.. fDIfi 1 .stn~ egale. . o. - :"-<'. 1.ug (apare ca'o}iinagine iQ. 'P":""-Pa' t="~~:/:~::J:. . ~ către partea de aspiraţie a pompei.''':' . 1. În timpulfuncţionărti pompei.hdIbrării acestui efort..este prezentată o ~luţie de echilibrare ax}ală ~~~ese ap~că în _ cazul pompelor multietajate.-.o.sau efortul.) . al căror rol ~o~stă in cr~aoreaunor i~terstiţii ţoaortemici. prin~glDrlae echilibrare: .-. ~I'f ~ _ tU . .9r!tici~ deaspirll. ..zinti' incon~enientul că prin. -. unde forţele axiale . . ceea' cear conduce la uzuri premafureale rulmenţilor. rezultă din figură..roglinâă). o..".-.•.i. deoarece sensul de rotaţie flmd. lichidul refulat de rotor pătrunde în s~aţiul 1. situaţie din care rezul... utilizată în special la' pruhpelţ multietajate de presiuneînaltă.. dar de sens opus. .eI ~IUţll se reallZeaz..t~m4o ţIllpre~n~ -.Jabirinţi"..de asemenea egale.. are loc după o curbă care reprezintă un paraboloîd de revoluţie. . iar Pa este presiunea absolută a lichidului la intrarea în rotor._.tă n~cesItatea eC.. din direcţia axială în cea radială. . zecimilor sau chiar sutimilor de milimetru.. ~.'Y r.

c.rotoare rapide. ". n. Presiunea lichidului din spaţiul II acţionează ~. 267 . Aceste limite nu trebuie depăşite. constituie un criteriu de clasificare a rotoarelor. fără impurităţi mecanicidnsuspensie. după valorile rapidităţii n9 şi n" rotoarele pompelor centrifuge se împart în: . Supravegherea funcţionării corecte se face prin urmărirea unui reper care indică limitele corecte între care se poate deplasa arborele..:.disc. Turaţia specifică se determină pentru un rotor model. Spaţiul III este racordat cu conducta de aspiraţie. n9 = 30-50n. = 290-440 . Sistemul are avantajul că este autorcglal. denumite şi cu termenul de "rapiditate" _ adoptat din terminologia turbinelor hidraulice -. "" ] .2) tI Atunci cînd turaţia specifică se raportează la puterea de 1 ep. dar principiul de funcţionare este acelaşi.0:: 'C 14 al " g " " !Il :a ::s I'. Rezultă astfel condiţia ca presiunea de refulare a pompei să nu scadă sub o anumită valoare. acestea vor provoca uzura rapidă a discurilor prin abraziune. C o :J s ::i ~ ~ '!l ":l " c.. (1. valoarea ei se determină cu relaţia n.instal~tiLdepompare -careutilizează lichide curate. .rotoare lente..rotoare normale. deoarece. dar care nu este adecvată deoarece pompa nu trebuie să funcţioneze în acest regim. n9 = 50-80 11. 'Se tntelege că echilibrarea efortului axial cu ajutorul discului se poate aplica numai la pompele destinate să funcţione~e tn . = 110-185 . '-. discurile intră în contact direct şi se uzează prematur.rotoare diagonale rapide l'q = 80-120 11. astfel că cliseul tinde să revină în poziţia iniţială. se va închide vana de refulare pînă ce se obţine valoarea prescrisă.=n·PlI2·H-S/4. In practică. De aici provine şi denumirea de "discuri de uzură". Turaţia specifică.• ~·d :J d :3 >OS ~-e @ e ~ " ~ ei> :a I I ~S :. ale cărui performanţe hidraulice sînt: debitul Q = 1 m3/s şi înălţimea de pompare H = 1 m.~ = n·Ql/2·H-3/4. care se foloseşte destul de frecvent. la u depiasare mai mare a discului D. interstiţiul E se măreşte. iar presiunea lichid ului -cade. ~ ~ . prescrisă de către furnizor la contractarea pompei. Astfel.ţfl:. (1. asupra discului D şi caută să deplaseze întreg ansamblul rotitor .. I ~. = 9-30 n. deoarece..PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A rmIPE1.3. depresiunea din acest spaţiu acţionînd in acelaşi sens ca şi suprapresiunea din spaţiul II.3. j. în caz contrar.. utilizat în mod frecvent de constructorii de pompe. Valoarea turaţiei specifice n9 se determină cu ajutorul relaţiei • n9 ii.0R 11 1I cu o presiune mai redusă faţă de presiunea de refulare deoarece a suferit o laminare în interstiţiul y.il. care este îndrept~t spre aspiraţia pompei.. = 440-1 100 2 Alegerea pompe lor c. = 33-110 .în sens opus sensului de acţionare a forţei axiale.3) Turaţiile specifice nI şi n. Aceasta este o noţiune care caracterizează performanţele unor rotoare asemănătoare 'din punct de vedere geometric. arbore rotoare . = 185-290 Rotoarele pompeIor diagonale şi axiale au următoarele valori: . Dacă lichidul conţine particule dure.' Dacă în funcţionare se constată că presiunea de refulare este sub limita indicată. 1. există mai multe soluţii de echilibrare cu ajutorul discului.rotoare axiale rapide llq = 120-300 II. ~I ~ " ~ '5 ". E e . 1"'1" .

• • ~. rotorul tinde să se fnşuiubeze in lich'id.'1'ICŢI01'lARE A rOllPELOlt 19 Relaţia dintre n.. .. 'numesc şi "eliC!~w." Dil .65 nq• (1....i_.. '. Schema. 'Sch. ' . 1..' : //OrORDlHIJNAI..f1 este prezentată schema unei pompe axiale..' ~ .. La aplicarea acestei legI trebuie să se ţină seama de condiţiile de funcţionare referitoare Ia reg~mul de curgere.'.' ".~~~~i<j5!~t~Ţă dintre K ŞI n este .•).~.'t. '~'. . încercat ~n la~orat~r.-~. ~1..V'..'.t •.\LE DESPRE POMPE PRI:. Iar puterea pompei Peste proporţională cu eubul turaţiei.. de vapor sau rotorul unei suflante axiale.• 1If-1O-12fJ n. .. _ Datorită formei elicoidale a paletelor şi funcţionării analoge cu cea a elicelo~ . 'X...'''' l. = 3.7) . 1. .cu turaţia. (1. . bili.' ~ . De aceea ele sint .~~~ul'~. ..~. . pompe.-uo'-I1Of1 . aceste pompe se mal FIg..Pompele ~eaffcăp~ta:t aceastăde~#ire . valorile turaţiilor diferă..'''~f.pI' HopI' 'rJ.'.' 1If-11Q-3Of) .10 sint prezentate div~rse forme de rotoare caracterizate de tura-" ţia specifică.aIe" ....: la u pompa data.. ' ".-. 1.~ ..J. ~ ''l7. •• _": iI.:' . ~•.d. şi nq.:. Construcţia acestui tip de pompă cuprinde un rotor ce se roteşte Intr-o carcasă tubulară.nlJ s~ ~tillzea?:J. (1-6) asemenea o. valabilă pentru pompele care vehiculează apă la temperatura mediului ambiant. ':./IO-II! ·~filJ • ' . ' de avion sau vapor..ţ). pe~tru determ!narea parametrilor hidraulici ai unei pompe sU'pu. II07URain 1I07UIt"NO/lIiAl nf"Sq-IO nI =115-210 ROrORRAPID nq(nî)· ...!!:J~I/ la lJca JuraţUlpompe....<ploataru~ legea slmlhtudt._2~~~·.număr caracteristic". :Y1$'. :".:.. precum ŞI ale coeficientului de cavitaţie. fenomenul de pompare Ia acest tip de pompă are loc datorită circulaţiei şi forţelorhidrodinamice ce iau naştere In jurul paletei. .3.-I-JII Dl o".ea formcişl dimensiunilor unor pompe mari. relaţiile de calcul sînt următoarele: n. RotoruI este alcătuit dintr-un butuc pe care sînt fixate un număr de palete cu profil elicoidal.>. •.. . • n2·30~SO n. fapt care poate conduce la erori de interpretare. pent'ru acaracteriza mai sugestiv regimul optim de funcţienare a pompei (Q." .:: " Ţ.X . sau in cazuri frecvente.. lichid cu alte caracte:ls. .... axiale.~J " . 'de . realizată tehnologic dintr-oţeavă de diametru mare. c .' "o.. 1.·'"·' D. ••111-440 -::!:':~~.. 41".•• . K = 2·'! QU~(gH""t3/'..a~eÎlsţo~~~'~.j. aplicabilă şi la pompe. . !l!..' '.relatia.. in relaţia lui nq se introduce acceleraţia căderii libere: pe un model redus..'. " ..' Pompele axiale.» .. pe baza rezultatelor obtmute cu o pompă model din exploatare.(tf~r~~.... . Dacă se foloseşte un alt sistem de măsură.". RUt9RAXlAI:'· spt>'cilidl . :'-. spre deosebire-de .·4 ••. In fig. .··r In teoria maşini!9~'"hţ~rauIjce"s-a determinat o lege a similitudinii. avion.'CI PII DE Fl.11. pompa fiind. $e."}r~1Ir17Ji~. _ Din punctul de veder~ al e. . . ""'.. . . ~ ..:'.t. corespunzătoare dimensiunii corpului (tubului) pompei.:12 ". . .' 1:a.••• tuiatra' i.[kgf1/2• m-3/i • S-3/2]. . !Il s~opul determinării noilor valori ale curbei caracteristice. . Această lege este folosită la stal. Pentru cazul funcţionării unei pompe la un regim asemănător dar Ia turaţii diferite. . este n.' ': Se poate face o anălOgie intre rotorul pompei axiale şi elicea de avion.. sau vapor. Pentru a obţine valori adimensionale. . .. iri baza rezultatelorobţlnute ţ •• . lichidul Va fi aceIa care se va deplasa din faţă spre spatele rotorului.i. sint ca:pabile sit deplaseze cantităţi mari de lichid.'. (1..4) lfărimile utilizate la calcularea turaţiilor specifice nq şi n.irhil rotoarelor i:aracteritaze . Astfel la rotire. 10....5) ~:=::: ~:={::r ~:={::r-.33-IIlJ. _ . .. ' '. ... > '. ..~ la un alt regim de funcţionar(turatie diferită. 1. sau pentru determinarea dime?siunilor unei pompe ce urmeaza a fi proiectată. pnn aceea că parametrii hi aiilici o ţInuţi nu sint rezultatul acţiunii forţei centrifuge asupra particulei de lichid." Din aceste relaţii rezultă că debit~ Q este direct proporţi~n~ .:.•••••• Fi!!. datorită construcţiei lor.. ". '. simbolizat cu litera K şi determinat prţn .5. ••'. q . .'~ " "...mărimţ .~ICI). se exprimă în unităţi de măsură SI şi MKfS de aceea în forma în care sint prezentate ele reprezintă mărimi dimensionale nq[m3/1• s-3/2] şi 1I..:." . .:.'.". să fie cit mal aproape de cele iniţiale.:.d?.. Funcţionarea pompei axiaJe (elieoidale).-I.18 I>0TIUI>I FUNDAKENT.' _.: In fig. L .'o_~. Legea similitudinii. care presupune ca noile \'al?ri ale cifrei Rey~ol. F1~'"''".. . :-.._.. .. . '.. In Ultimul timp. datorită dir~cţiei de cur~ere a c~re~t~u~ de lichid" 7are pătrunde Şl1ese 'din rotor coaxial. ' t '. . .~'.~t~:d~.-""'.:. În ~p':cial Ia schimbarea regimului d~ funcţl01:ar.'. = n· QI/2(gH)-3/'. '.. înălţimea de pompare H este proporţională c~ pătratul turaţiei. atunci-cînd rotorul se roteşte in lichid.~~_ . Principiul de functionare a pompelor axiale se deosebe t cel al pompelor centrifuge. s-a Introdus un nou termendenumit . •• .'. ' . " ". fixă." .~'Prin ~are: ât~ţie Inlocuirea motoiului de antrenare atmlci ctn..~.

apli~a~cel~~i . debirul pompei se va reduce. transmite direct lichidului o cantitate de energie care se manifestă prin deplasarea lui şi' totodată prin creşterea presiunii acestuia..6: Funcţionarea pompelor volumi~. Pentru a putea funcţiona. La pompele volumice cu.rator. . reduse."RE A POMPELOR NOŢIUNI FUND. fără pericol de infundare a aspiraţiei. sau prin practicarea unor fante ce sînt acoperite sau descoperite la momentul oportun.ia din u~~. . organul de lucru al pompei. dar. Pompe volumice cu mişcare alternativ. In mod obişnuit.ln mod analog cu funcţionarea pompelor centrifuge.Variaţia de volum (conform legii Boyle-Mariotte p . mişc~ri de rotaţie. Astfel.1 1). 'Schema Pompa cu piston descr.=-~ derea supapei de refulare hchldyI dm ~·. .stei lucrări. und. către vas~ superior. Amplasarea verticală necesită spaţii reduse. Ele se montează de obicei în poziţie verticală.pirJ. Principiul de.. categoria pompelor volumice . depăşirea acestora conducînd la inrăutăţirea apreciabilă a randamentului hidraulic al pornpei. 1. La micşorarea volumului camerei de lucru. CIclul se repeta realizlndu-se astfel efectul de pompare. Fig. ~uncţlOn:'lrea are loc astfel: la deplasarea pistonului P spre dreapta~ camera din faţa pistenului îşi măreşte volumul realizî~du-se a~tfe! o dCP:. fiind impins de presiunea atmosferică ce se exercită la nivelul său superior.!l~). atmosferiqe. la construcţiile actuale. tn funcţie de scop şi destinaţie. lucr~.smgur sens al cursei se numesc "pompe cu SImplă acţiune . funcţionare. Pompe cu patru cilindri de lucru "quadruplex . sa se deplaseze spre stînga. .tu~ci cind acest.Pompele cu un smgur cilindru-de lucru se n~esc ••pompe ~lmp!ex ~ cele cu doi cilindri paraleli . deci construcţii de staţii de pompareeconomice. pot funcţiona şi în poziţie orizontală sau .a. camera de lucru a pompei volumice nu trebuie să fie pusă concomitent in comunicaţie cu conductelede aspiraţie şi refulare. in timpul funcţionării. tare nu po. şi la Pompele axiale "e produce fenomenul hidraulic al impingerii axiaIe.-te .. ' .pent~ familiarizarea 'cu 'denumirile ŞI noţiunile specifice corecte se prezintă mal jos principalele caracterist~ci constructive ale acestor tipuri de pompe.: J. 1. la acest efort se mai adaugă şi cel datorat greut3. c~ mişcare alt~rnatIvă. rotItoar~. si~t utilizat~ în mod frecven~ in toate ramurile industriale ŞI in mod special 1~ domeniile ~nde nu pot fi utilizate pompele centrifuge. Unghiul de înclinare a paletei variază intre anumite limite. La pompele vcu'rvpiston" cu mişcare alternativă este caracteristic faptul că spaţiul de aspiraţie este separat de ce~ de ref~Iare nu prin intermediul pistonului ci prin s. ţda: .una de rotaţie.aţIUI degajat de piston.:"lu~" care produce deschiderea supape~ d~ aspI~aţle S" ş~ mC~If. . iarlaj>oID:Pelel!Şezate vertical. denumit in mod uzual "piston".>e. care necesită debit!" Construcţiile moderne sint prevăzute cu posibilităţi de modificare a unghiului de Înclinare ~ a paletelor.ţii pieselor in'r<iţ~ţie _ arbore~ ... . acestui unghi. 1. V = const) are loc concomitent cu o variaţie a presiunii.tn ca~~«.piston.dn camera de lucru a pompei presiunea scade sub valoarea presi1.soluţii de echilibrare ca la pompele centrifuge. CI este obţinut pe baza unor profIl~ rezultate din calculele de proiectare specifi~e tipului c?nstructiv ~ ~ompeI. la mi('~f)nrcJ. dacă in acest moment se face legătura cu conducta de refulare. Principful 'de funcţionare a pomlor volumice se bazează pe variaţia de volum produsă de un organ al pompei .<:. pistonul Incepe.isă mai s~s face parte . considerindu-se unghiul de înclinare a paletei in raport cu planul perpendicular pe axa pompoi (vezi fig.ta el nu mai are formă de disc sauplunger. .6. debirul va creşte. al acesţor. Totoda. int~nite mai frecvent tn practică." Dacă în acest moment camera de lucru este pusă in cemunicăţie cu conducta care face legătura cu bazinul de aspiraţie. lichidul m~hide supapa de aspiraţie şi deschide supapa de refulare ŞI este astfel evacuat prin orificiul aceste.3.ţ ţi pr~zent!. Pompele acţionate de maşini c~ abur. '-il' Deci.in contact cu lichidul .flaţla de ~o~~. se întîlnesc mult mai rar. sa~ pompe!e CU~ISto~.3.înclinată. pompele axiale permit pomparea lichidelor ce conţin corpuri in suspensie.l num~1 Într-un . a.pompe ' duple::c': -' !ar cele cu trei cilmd. Pompele .1. s. .L. mişc~re. .10 şi 6 grade."pompe triplex"..caz plston~ nu mai execută o mişcare rectilirue alten. astfel incit.6.tSIlI mţenor t:. deoarece construcţlapompel nu permite reaIizarea"unei . sînt actualmente realizate in nenumărate variante constructive. .12 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe volumice cu piston. valorile acestui unghi (M sint cuprinse intre .~ in pompă ?i u?1ple sp. . + Datorită secţiunilor mari de trecere. Iar lichidele se caracterizează prin viscozităţi mari. cel al maşinii cu abur sînt cuplate pe o tIJă comună se numesc "pompe cu acţiune ~ct~.." Astfel pompele al căror piston po1.ă.<.1lpează lt~hld?. cu ajutorul unor soluţii ce prevăd supape de sens (de aspiraţie şi de refulare). respectiv se .~chilibră.UlENTALE DESPRE POMPE 21 utilizate cu precădere în agricultură.:rţQţ~(C?nw.cătreI~~~motorului de antrenare. cuplaj. In fil?' 1. sp!lţlUl d~ asplr<l:ţIe.de. .i.dm funcţională a pompei ca . importante la înălţimi de pompare la irigaţii şi desecări.rLNtlra~.l. presiunea lichid ului va creşte şi. Separarea comunicaţiilor se realizează.20 PRINCIPII DE FUSCŢION. dar m acest . iar la creşterea lui. Pompele volumice ale căror organe de lucru execută. După termmarea cursei.respectiv acolo. Pompe volumice cu mişcare rotitoare. .. lichidul va fi pompat Ia consumator.v~l.alcăt~lt din cele două supape de sens. .ţ. sau direct de . ca şi în cazul pompelor centrifuge. micşorînd volumul c~mereI .istemul ~e distribuţie .pompe ~u dub~~ acţiune" .lnii.~1 paraleli . S.12.uişţespecial construit cu ace~pos!bmţate. pompe este acel~şI ca ŞI la JX?mpele cu piston. La pompe!e axiale nu se pot. lichidul din bazin va pătrunde in această cameră.atIva.:olumlce cu mI~are altern~tIvă. 1.ce execută o mişcare periodică . permiţînd astfel acoperirea unui cîmp larg de caracteristici.bazeaza p~ .2. se cer debite continue la presiuni relativ înalte.~ este 'preluat de lagăre (crapodine) axiaIe. 1. La următoarea cursă a pistonului. Cele la carepiston~ aspiră şi refulează în am~le se~s!lri ale cursei se numesc i. Ia o mărire a volumului. CI.ub acţiunea presiunii exercitate de piston.3. est~ separat de cel de refulare chiar prin intermediul pistonului proprIu-zIS ŞI. . .mai rar . la care pistonul pompei ŞI. chiar de către organul de lucru.e!'.• .

există şi alte tipuri constructive..:lor-' pompei.. pompe cu rotor excentric '(cu palete. Pompă cu două şuruburi. dinţii acestora joacă rolul pistonului ce acţionează direcţ asup. iar lichidul este obligat să pătrundă în conducta de refulare.indicat pe desen..rirr"hr. Conform schemei din figură. denumite astfel datorită formei pe care o au organele de lucru (rotoarele).'. pentru lichide neunguente--se folosesc variante " constructive la care lagărele. 1. se găsesc ·tn exteriorul ffL. spaţiul de aspiraţie şi cel de refulare. cu segment separator.. rIt ~!lrqh excentric) şi bel multe alte construcţii speciale. Schema funcţişini-unelte).' " . există-şi construcţii la care corpul pompei este inconjurat de o manta exterioară care formează cu acesta un spaţiu închis in. de aici pătrunde în golurile dintre dinţi şi este transportat de către aceştia spre camera de refulare R. iar celălalt condus. De.rţţate descrisă mai sus face parte din categoria' pompelor cu angrenare exterioară. Printre construcţiile cele mai cunoscute de astfel de . atunci cînd acesta este prea vîscos.j Fig. . cuprins intre 'dinţii c. dar acestea sînt-mal. Dintre acestea.~.". o altă soluţie constructivă folosită la pompele cu două şuruburi este prezentată în fig. 1. funcţionarea are loc. abur) cu scopul de a micşora viscozitatea lichidului pompat. EXIstă însa ŞI unele construcţii speciale.b şi a'-b' . '. 1.13 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe cu roţi dinţate. flancurile spirelor nu sînt în contact. fiind unse-separat cu ulei sau unsoare consistentă. transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate fixate la capetele arborilor. . La această pompă. Pentru qangrenare corectă.r . insensw. pompele cu şuruburi şi. 'angrenată cu roata 7. denumită roată .Jic1ti. astfel: la rotirea roţii 1. . Pompa este alcătuită dintr-o carcasă.~ente. datorită divizării spaţiului de lucru de către dinţii roţilor conjugate.După cum se poate' observa. cu angrenare . ..-d şi c'-d'. Debitul pompei .ermetică continuă între. care alcădinţate.15. Pompa cu două şuruburi.~~!l1:e~oaţa ccw. La această construcţie. Mai rar. cu angrenare prin roţi dinţate. care au mal multe rotoar= dispus.4~ .. şi c?nstrucţi~.1i.· Pe măsura rotirii.15. n-~tM ~rf~~ __ Fig.. numită roată "conducătoare". în interiorul căreia se rotesc cele două rotoare (şuruburi). .13. in cazul pompelor cu roţi dintaţe. ceea ce reprezintă un inconvenient important pentru unele instalaţii mai pretenţioase (acţionări la maFig.se'realiz~ază chiar cu lichidul pompat.cu roţi dinţate are un oarecare grad de neuniformitate (pulsaţii). formă care este un profil elicoidal asemănător spirei unui şurub. Aceste tipuri de. volumulcamereijde -refulare se micşorează cu o cantitate echivalentă cu spaţiu).14 . cele mai răspîndite sînt: pompele cu roţi dinţate..~RE A PO:. în g~nf'ral. toate pompele d~nu:nit~ "cu pistoane profila te" . între ele . -in fig. . o categorie importantă o reprezintă pompele cu şuruburi. profilulflancurilor spirei în secţiune normală pe axa şuruburilor este. 1.este pfeze~tată "const~ucţi~ . '. care se introduce un agent <letncălzire (apă. cu angrenare directii. In fig. Transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin angrenare directă astfel că flancurile spirelor sînt in contact permanent.~~w. 1. In categoria pompe/or cu angrena]«.. Prin aceasta se creează o depresiune iar lichidul este aspirat în camerade-aspiraţie A.u~~i pompe cu 'do~ă şuruburi.~ : l:"'t"y'::J' fi r Pompele cu rpţi dinţate sînt destinate .~l. deoarece ungerea 'angrenaj ului şia lagărelor de spr:ijin .de .să yel1icu. cu role. iar linia de angrenare asigură o etanşare .•condusă".lichidului. 1.22 NOŢIUNI FUNDAYENTALE DESPRE PO)IPE PRINCIPII DE FUSCŢION.. Există însă.pompe se pot enumera: pompele Clf..I9ti di.ra. onală a pompei cu roţi In afară de pompele cu roţi dinţate. angrena]e. care sint supapele.!ttterioar~.asemenea. dintre care unul este conducător. se roteşte în sens invers.:iP-9lPpa cu .lţztl. dar utilizarea lor este limitată.rar înblmte în procesele industriale. pompe ~e co~struies~ î~ două variante ~~ bază: cu două şu(ubur~ şi cu trei şuruburi. aceste pompe nu mai sint dotate cu organe de distribuţie. roata 2. tuiesc categoria reprezentativă a pompelor volumice rotitoare. folosite din ce in ce mai mult in diverse domenii cu caracter specific şi care s-au impus atenţiei utilizatorilor. astfel încît camera de aspiraţie îşi măreşte volumul cu o cantitate echivalentă cu spaţiul cuprins între dinţii a . 9 curbă epicicloidă.se găseşte In Interiorul roţii conducătoare...lPELOR 23 din acest motiv.

spumoase sau cu tendinţă de coagulare.: c . Pompa este asemănătoare cu cele descrise anterior. fapt care are ca efect reducerea randamentului volumic al pompei.l.. volumul camerei de aspiraţie creşte. Transmiterea mişcării de la rotorul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate montate pe capetele arborilor. . O altă variantă de pompă cu şuruburi este construcţia cu trei şuru buri. a altă categorie de pompe volumice rotative este aceea a pompelor cu pistoane profilate.•. . astfel -că pierderile de debit sînt reduse. fapt pentru care sînt utilizate ca pompe de ungere pentru lagăre de motoare sau turbine şi ca pompe de acţionare a maşinilor-unelte. Cele cu două şuruburi şi angrenare . 1.. Prin această amplasare. . În . o o •. De fapt spira' joacă rolul unui piston fără sfîrşit. iar lungimea ei (numărul de spire) determină gradul de etanşare a pompei şi prin aceasta presiunea maximă ce poate fi realizată.exterioară pot pompa şi lichide neunguente sau corosive..-.aripă. ".."RE . La aceste pompe.mod analog. '0·0 •••.. iar unele c6nst~ucţii speciale ating valori de 200 bar. pompele cu şuruburi cu profil epicicloidal pot realiza presiuni pînă la 80 bar.05 mm. Pompele cu şuruburi se utilizeazăla vehicularea lichidelor unguente.8 . cind.. iaHehnologia de fabricaţie mai complicată. În fig. spirele şuruburilor şi peretele interior al carcasei pompei. se creează posibilitatea obţinerii unui debit sporit intr-o construcţie compactă.. oos . Fenomenul de pomPai"eareloc la rotirea şuruburilor datorită deplasării spaţiilor. denumite astfel datorită formei organelor de lucru Aceste pompe se utilizează mai ales pentru pomparea lichidelor foarte vîscoase. iar celelalte două sint conduse.>' ~ . amplasate într-o carcasă comună. cu viscozităţi pină la 15000 cSt." Debitul acestor pompe este continuu." PO~IPELOR 25 I existind un interstiţiu foarte mic prin care are loc o recirculare a debitului de lichid din spaţiul de refulare spre cel de aspiraţie.16.'I.24 NOŢIUNI FUNDAMENTALEDESPRE PO~!PE PRINCIPII DE7UlfCŢIOlf.. uzurile flancurilor spirelor sint practic inexistente. °E •.cu pistoncu o singură .'~ . Profilul flancurilor spirelor in secţiune normală pe axa şuruburilor este de formă riglată (dreptunghiuIară sau trapezoidală). prezentată în fig. volumice cuprinse Intre .. ' . dar organele de lucru sînt alcătuite din trei rotoare (şuruburi). prin deplasarea spirelor. co. La pompele cu trei şuruburi. deci se obţine o reducere a costurilor de fabricaţie. ceea ce favorizează proiectarea şi execuţia sculelor de prelucrare.18 este prezentată schema unei pompe cu piston cu două aripi. La aceste pompe.. de ordinul 0. fără pulsaţii. 1l>g. ·umplerea'Jpaţiilor' Se reaIizează tn perioada de aspiraţie.'J ~w 1""~ ~'"''' : Datorită liniei de angrenare ermetice. dar interstiţiile care separă spaţiul -de aspiraţie de cel de refulare sint foarte mici.17 este prezentată schema unei pompe . 1. 1. refularea lichidului se datoreşte micşorării volumului camerei de refulare cu o cantitâfe echivalentă cu volumul ocupat de sire. Profilele nu sint în contact. Pompa este alcătuită din două rotoare profilate asimetric (cu o singură aripă). · ..s " 'a.= E '. uzura rotoarelor estcrniai rapidă. . Angrenarea prin roţi dintate exterioare ar conduce la construcţii complicate şi la dificultăţi d~ sincronizare a roţilor şi a şuruburilor. e . dar presiunea maximă ce poate fi realizată nu depăşeşte 20 bar. deci pe baza unui profil epicicloidal. In fig. transmisia mişcării de la şurubul conducător la cele conduse se realizează numai prin angrenarea directă a flancurilor spirelor. dintre care cel median este conducător.

rotorul este plasat excentric în carcasă. În categoria pompelor cu pistoane profilate mai există şi alte tipuri de construcţii cu mai multe aripi. Iar refularea in zona de reducerea. 1.te:ţ!~{t~ . astfel încît intr-e pOziţie determinată rotorul este tangertna ~cartasă. care. Rotorul. în care pot culisa liber două sau mai multe palete lamelare. Pom p ele ciu pal e t e tndeplinesc în nlQSf9trŞ-. 1. - Fig. avînd axul decalat faţă de axul carcasei... Ea se mai utilizează şi la pomparea lichidelor vlscoase: siropuri.22. 1. ales ca pompă de vid..sp. care se măreşte de la poziţia de tangenţă a rotorului pînă la poziţia diametral opusă.~~pompeâză lichid în ... . pulpe de fructe. în carcasă apare un spaţiu in fornîă de seceră.-. dar utilizarea acestora este limitată. este cea a pompelor cu rotorul plasat excentric în carcasă. relele realizînd separare. Un exemplu tipic de utilizare a acestor pompe îl reprezintă maşinile de combatere a dăunătorilor în vii şi livezi. Aspiratia se face în zon~.Ji'eifiiZată."se compuneJn. iar profilul acestora este astfel conjugat încît interstiţiu} se păstrează constant în orice poziţie. Mişcarea rotorului in carcasă este o mişcare de rostogolire pe peretele interior al acesteia.t. ea va fi presată şi va deforma l?cal cauciucul. este prevăzut la partea superioară cu un corp de ghidare care poate oscila într-un locaş al carcasei pompei. unde pompa realizează presiunea necesară pulverizării agentului de lucru. ~ln-rotor sînt prevăzute fante radiale. principiul dL' functionare este identic cu cele al pompelor cu palete. din pasul.de oQicei din ţeavă. În timpul rotirii.5 .O altă construcţiecu rotor excentric este prezentată In ţJg. Pompă cu palete culisante. unde atinge valoarea maximă apoi se micşorează in mod simetric. paletele sîntproiectcite spre periferia carcasei şi alunecă pe conturul interior al acesteictf1~ep~ spaţiul de :spiraţie de cel de r~fulare.19. Şi la această pompă. ~ Un alt tip de pompă volumică rotitoare este pompa cu rotor elastic prezentată în fig. . rezistent la abraziune şi coroziune.iCes1U. care au o caracteristică comună. ln punctul.20 este prezentată schema unei astfel de pompe.•.26 NOTlmil FUNDA)JENT. La. rotirea rotorului. cu rotor excentric faţă de axul carcasei...lll: . care este teşită la partea superioară. La rotirea rotorului. paletele elastice sînt deformate in această zonă. dar.20. In fig. care îmbracă prin vulcanizare statorul pompei. astfel că. ~şepl!-ră spaţiul de aspiraţie de cel de 'refulare. astfel că.. . fiinci de tipul cu şu:r_u b e·x.l i' i c.• Datorită acestei calităţi. Aceasta. O altă categorie de pompe volumice rotitoare. cu piston raclor. . Tot în carcasă se mai găseşte un braţ oscilant care are o muchie Ce s~ r~azcmă p'~cOllt~rul_exteri?r ~l rotorului. o particulă solidă este prinsă Între rotor şi stator. plasat excentric faţă de axa statorului. dintre celulele cu presiuni diferite. prezentată in fig.l. ceea ce are ca efect reducerea uzurilor pieselor aflate în mişcare. atunci cînd vehiculează gaze.. fiind generată de două elice cu originile diametral opuse (două inceputuri).. realizînd presiuni de ordinul a 100 bar şi funcţia de pompe de vid.'princip. melasă. rolele sînt proiectate spre exterior şi se rostogolesc pe conturul interior al carcasei. de contact cu c~~casa. . cu o etanşare corespunzătoare ele pot realiza valori ale vidului de 10-2 mbar.. Dacă În timpul funcţionării pompei. La această construcţie rotorul este confecţionat tn tntr~gime din cauciuc avînd paie tele dispuse radial... În fig.. este pompa cu s e g m e n t s e p li r citor. nămol et~. 1.21 este prezentată construcţia unei pom p e cur o le. tndeplasarea lor. Cavitatea statorului este de formă elicoidală. diverse sisteme de transmisii hidraulice.". El este amplasat concentric într-o carcasă. . Rotorul acestei pompe.19 este prezentată schema unei pompe cu piston raclor.it~u"iJtincţiuni principale: funcţia de pompă de acţiosare. pompa este foarte potrivită pentru pomparea lichidelor cu conţinut de particule în suspensie. Pompa este utilizată la pomparea lichidelor ce manifesta tendinţă de aderare la suprafeţele metalice. _spirele sale execută o mişcare de rostogolire şi. fac să varieze continuu volumul cavităţii statorului. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă În interiorul căreia se Toteşte un rotor de formă eliptică.cu o frecare de rostogolire. denumită cu "p ale t e cu} is a n t e". O altă construcţie. atunci cin. Acest tip de pompă se utilizează mal. Prin această soluţie.. elicei statorului. avînd pasul egal cu 0. Sensul deformării paletelor este contrar sensului de rotaţie al rotorului.23.existentă la pompele cu paIete . se înlocuieşte frecarea de alunecare . la ieşirea din zona .. Datorită amplasării excentrice a rotorului.~:e. el este prevăzut cu alveole În care se introduc role cilindrice.~LE DESPRE POMPE PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A POllPElOR 21 La această pompă rotoarele au aripi simetrice.•. Deoarece şi aici ia naştere un spaţiu În formă de seceră. 1.24. Pompa este alătuită dintr-un rotor al cărui ax ·este decalat faţă de axul carcasei. La rotirea rotorului. În fig. Presiunile maxime pe care le poate realiza o astfel de pompă sînt de ordinul 10-24 bar. realizînd astfel procesul de aspiraţie şi refulare. Fig. deci pomparea lichid ului. in instalaţii care necesită debite mai reduse la presiuni medii de ordinul 20-25 bar... 1. În loc de fante. Pompa. după care va reveni În curentul de lichid fără a fi provocat stricăciuni (~uri). Pompele cu role se utilizează pentru vehicularea lichidelor corosive sau cu viscozitate mai mare. iarspaţiul în formă de seceră este in funcţie de deplasarea rotorului.al dintr-o . 'co~iifecţioRatdintr-un cauciuc special. .. 1. f carcasă tubulai[. cu o anumită valoare denumită "e. Fenomenul de pom parc are loc datorită variaţiei de volum. create prin rotirea pistoanelor. este un arbore cu profil elicoidal.aţiului 10 formă de seceră.xcentricitate:!.

care depinde de rezistenţa creată de consumator în refulare.\ POllPELOR 29 teşită. )( Pompele volumice. In practică valoarea acestei presiuni este limitată doar de rezistenţa materialelor din care este confecţionată pompa. dar acestea sînt construcţii specifice anumitor procese. # Acest tip de pompă are o utilizare mai restrînsă. ea neputind realiza presiuni prea mari (de ordinul 3-4 bar). In comparaţie cu pompele centrifuge.25 este prezentată schema unei pom p e per ista Iti c e.rotorul . spre deosebire de pompele centrifuge. rnicşorarea volumului. în contact cu organul de lucru (exemplu: pompă de singe în laboratoarele medicale). Iar la intrarea în zonă.\RE . care în timpul rotirii presează asupra tubului elastic. Lichidul aflat în tub va fi refulat în conducta de refulare.28 NOTIVlIl FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRINCIPII DE Fl·XCTIOX.variabile. Pe plan mondial se cunosc nenumărate soluţii constructive. ~ O altă caracteristică a acestor pompe este aceea că ele îşi pot menţine presiunea de refulare constantă la debite . sînt capabile să evacueze singure aerul din conducta de aspiraţie. Datorită acestor caracte- I II . dar este foarte potrivită în special pentru cazurile in care lichidul nu trebuie să vină Fig. Această calitate se datoreşte tocmai principiului de funcţionare. astfel că nu pot fi cuprinse în cadrul acestei lucrări. 1. Spre deosebire de pompele centrifuge. bazate pe principiul funcţionării pompelor volumice. au un caracter special şi o utilizare limitată. prin urmare ele sînt pompe "autoaspiratoare". in timp ce lichidul din vasul de aspiratie va pătrunde în tub după revenirea acestuia la forma iniţiată:' " . bazat Re variaţia de volum. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă. deformindu-l. precum şi etanşării superioare a organelor de lucru.25. deoarece organul în miscare . are loc mărirea volumului. in interiorul căreia se află un tub elastic. iar presiunea. Debitul lor este direct proporţional cu turaţia.este COllfec'ţionat din cauciuc special. Rotorul este format dintr-un dispozitiv cu role.Pompa are o utilizarelimitată. În fig. deci aspiraţia lichidului. pompele volumice sînt capabile să vehiculeze lichide cu viscozitate foarte ridicată. nefiind necesară amorsare a lor din exterior. deci refularea. randamentul volumic al pompelor volumice este net superior. dar poate vehicula lichide puternic corosive. Pompă peristaltică. 1. poate creşte nelimitat deoarece lichidele sînt fluide mcompresiblte.

.26. Prin urmare.:'h!m:~~/a ~mper cu. . secţiunea . se formează un eurent turbionar (vezi săgeţile din fig.epe !n . Paralel cu variaţia vo. 111fig. Pompă cu canallate~: • .. iqef de lichid pot' vehicula şi lichide.. piston. pompele autoaspiratoare sînt utilizate în instalaţ..\1IESTALE DESPRE POMPE PRINCIPII OF. ~!lJepre~eI. Sche~ ~~tiei jucat de inelul de lichid. .şi la Înălţimi de pompare marr. 1.' de unde lncepesă 'desereasâ pînă în punctul 4 care se găseşte situat la. rolul canalului îl "joacă:aici poziţia excentrică a rotoruluifaţă de carcasă. deoarece randamentul lor volumic este redus. cum este in cazul compresoarelor cu.7. Astfel aici se repetă principiul de funcţionare al pompelor v.incit. 'Du~.. 7. ': .rioarc.\(01. e ..'-schema s . Construcţia acestor pompe se aseamănă Întrucîtva cu cea a pompelor eu-canal lateral.între cele două spaţii învecinate. de vid cu. determinate de palete şi suprafaţa interioară a inelului de lichid.J. marginea inelului 1/ a Fig. indreptate în SUS .lge C.) unde secţiunea este mal mare. 1. Pompele autoaspiratoare reprezintă o categorie de pompe distincte. lumului. astfel că grosimea inelului de lichid nu rămîne constanta pe Întreaga periferie ci creşte sau se micşorează proporţional cu . realizînd astfel ceea ce se numeşte în mod obişnuit "autoamorsarea". iar puterea. 1. e diJI)ensiunicompad rabile.. nivelul aceleiaşi suprafeţe. pompele de VId cu inel de Iiehid. 1.raţie ~d~ ceaJaltăAi r~ful~e Ca. rolul piston~lu! fiind Fig. c~eIl}<I.. se remarcă poziţia excentrică a inelului de lichid. d şi e.palete.1. variază crescind de la începutul canalului pînă În planul axului orizontal.rdar sînt folosite din ce În ce mai mult şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune.~. . 'Această ultimă utilizare se datoreşte mai ales faptului că debitul de aer refulat este continuuşi totodată lipsit de vapori de ulei'.plină cu lichid. .suprafeţei interioare a celulei. .lţeral este' ~CătUltă dintr-un rotoc~cu.30 xortuxr FUND.:. Pompele. . astfel că la următoarea pornire nu mai este necesară o nouă umplere. le conferă calitatea de a putea elimina singure aerul sau gazele din conducta de aspiratie. .!~a. chema constructivA. la rotirea rotorului în se~sul indict pe figură. necorespunzător. pompele cu canal lateral realizează presiuni de refulare apreciabil mai mari decit pompele . ~ . o parte din lichid pătrunde în cana- se apropie de centrul rotorului. J Funcţionarea are loc astfel: se umple iniţial pompa cu lichid. ! ..cent~if1. '" . Pompele cu canal lateral se construiesc numai pentru debite destul de mici... .sîpţ.comparaţie cu cel al pompelor centrifuge . Pompa este astfel concepută -r.gurile de aspiraţie şi refulare sint.licl. Canalul lnc. Între celulele rotorului şi canalul lateral. 1. ~le se . datorită diferenţei de presiune existente. suprafaţa mtenoară a inelului se depărtează de centrul rotorului.~mpe ~u canal lateral. car~ se găseşte la' riivelul . al căror principiu de functionare.t~asee de conducte c~ multe îmbinări şi racordări care pot prezenta locuri neetanşe . O altă categorie de pompe.o:\fdc :::: t. aceste pompesînt destinate in special pentru crearea vidului industrial În diverse Instalaţii. montat intre două celule una de aspi. De aceea.cată fanta A pnn care se realizează aspiraţiafluidului.precum ŞIla pomparea lichidelor cu conţinut bogat de aer sau gaze !n co~.iile unde realizarea etanşării este mai puţin pretenţioasă decît la pompele centrifuge . !.5. În funcţie de tip~ ales.canalul~i. . circulatiei cureatuluJ turblonar. De regulă. utilizarea acestor pompe: este recomandabilă în domeniul debitelor mici şi al presiunilor mijlocii (20-30 bar) şi mai ales acolo unde este necesară autoamorsarea. InF~I~gld}I(Pfclct!. lul lateral. Pompe de vid CII inel de. Pompe a~t0a..27.~)'. el neputind creşte peste anumite limite datorită umplerii nesatisfăcătoare a celulelor rotorului. valoare~ de 50%.26.3.rot-oare-.2. grosimu Inelului de lichid.:It canal lateral. b.pompe . este reprezentată de pompele de vid 'cu inel' de lichid. dar. Funcţionarea pcmpelor autoaspiratoare. iar în porţiunea unde adîncimea rnnalului (ksrreştc.pompele d cu canalla~eral. pompele perife~ şi pompele cu bazin.o'anumită ~orm~. adîncimea lUI creşte treptat pînă în punctUl 2. . .flXe.1tată.. c.' . PrII19P!. . domeniul de utilizare a pompelor volumice se limitează la debite relativ reduse ~ în .. b). lichidul este proiectat la periferia celulei şi formează un inel de o anumită grosime.~..sfiratoar<. :pJ.26. Situaţia se prezintă ca în fig.punctul.poziJie.' Celemailă.7.. ele pot fi folosite şi pentru crearea vidului m diverse procese tehnologice. manifestată prin creşterea presiunii acestuia.~ s de ~e~~~J~. realizînd amorsarea acestora... .ol~mice. iar apoi descrescînd pînă la terminarea canalului.. ea rămîne.dar ~ţqizarea lor numai in acest scop nu este recomandabilă deoarece randamentul este. Din figură. la oprirea din funcţiune.spîn~iteconsJfUcţ~ -. a căruisecţiune'transversă1ă âre-. Iaconstrucţiile curente.auţoaspiratoare .~!'. . 1. Prin aceasta volumul spaţiilor a. Aşa cum le indică de altfel şi denumirea. : . se utilizează construcţii multietajate. ca şi punctul l. L~.. care provoacă o mărire a energieilic}:Udului. diferit de cele descrise în pan':. apoi rămîne constantă pină 1n punctul 3. Totodată fn celula Cz se găseşte ŞI fanta de evacuare E . Fl'XCTIOXARE A POllPElOR 31 ristici. In formă de stea. absorbită creşte foarte mult.I. ceea ce poate provoca defectarea motoruluide antrenare.. ~a..id. al căror principiu de funcţionare se asemănă foarte mult cu cel al pompelor 'cu canal lateral.utilizează in divetse combinaţiiconştructivecu pompele centrifuge. .U .~'.perifer~ceIuler Cz este prevăzut un canal Circular c. . ' Datorită acestei calităţi... 'Y}P. Deoarece randamentul maxim al acestor tipuri de pompe nu depăşeşte.

in multe locuri din exploatare. prin fanta de refulare este eliminată şi o anumită cantitate de lichid. Totuşi. s-ar obţine caracteristici inferioare şi randamente mult reduse. it f In fig. unde. ti.7.~f!JlchIdPOJ. Il" arbore în limita jocurilor s dintre lăţimea sa şi lăţimea carcasei mărginit. care se montează pe flanşa de aspiraţie a pompel. 2. asemănător ca Ia pompele cu canal lateral.28. Schema funcţională a pompei de O anumită formă şi care comunică cu vid cu inel de lichid. . . . pentru a îmbunătăţi umplerea celulelor ŞI deci a randamentului volumic.Funcţ!onarea se petrece astfel: la rotirea rotorului in pompa umplută iniţial cu Iichid. "Trebuie făcută distincţia între pompele de vid pentru vehiculate. ••. fără inconveniente de ordin funcţional-mecanic. 1. lichidul de alimentare se mai numeşte şi lichid de răcire. Curbele caracteristice ale pomp-Ier nI' vid cu ind uc E~hiJ sînt illl. odată cu evacuarea aerului din celule.. la care rolul pistonului este preluat de inelul de lichid. Datorită poziţiei excentrice a rotorului. Pompa.C!~te~~"l. acest" pDmpe au ca agent lichid apa. astfel că alimentarea tre- buie să se facă de la o sursă care are temperatura corespunzătoare. ' Pompele de vid cu inel de lichid se folosesc şi în combinaţii constructive cu pompele centrifuge. Astfel de pompe se . e. iar aerul aspirat începe să fie comprimat şi este refulat prm fanta de evacuare. care au prevăzută o carcasă specială în care este amplasat rotorul de vid ce realizează amorsarea. iar cele bietajate pot atinge valori de 6-7 bar. iar cea mai mare parte din căldura degajată este preluată de inelul de lichid.. aşa cum s-a mai arătat. Pentru a obţine un vid mai inaintat cu acest tip de pompă. Pompe perifeTiale. . arbore deplasat faţă de axa carcasei cu excentricitatea e.)' .f.pefigură.Din dreptul axUlui vertical. unde secţiunea canalului lateral limitează dimensiunile pompei şi deci şi parametrii hidraulici.. "1:-. In ~nele lucrări de specialitate sau in prospecte ale fabricilor constructoare el mal poartă denumirea de "lichid auxiliar" .. 1. În sensul de rotaţie indic~t. Pompele de vid cu inel de lichid se utilizează in diverse procese tehnologice (uscare sub vid) sau ca pompe de amorsare centrale pentru staţii de pompare.numesc "pompe centrifuge autoaspiratoare". • Spre deosebire de pompele cu canal lateral. pompele se execută în două varIante: cu un singur rotor .28 este prezentată schema de funcţionare a unei astfel de ~om~e.vid industrial şi pompele de vid înaintat (10-8 Torr] utilizate în Iaboratoarş şi inelectronică. divizat în mai multe 'celule -"'-7. . astfel că aceste pompe pot vehicula cantităţi de fluid foarte însemnate. . pompele se livrează cu discuri de distribuţie speciale. este necesar să se aducă în pompă.a-ryncl. căre vid inalt (25 Torr) reprezintă un . 267 f ..e Iuru.'.. ele funcţionează in aceste condiţii. Astfel pompele cu un singur etaj realizează presiuni de refulare de maximum 2.pentru vid Înalt pînă la 25 Torr. o cantitate de lichid echivalentă cu cea eliminată.1~.:. la pompele de vid cu inel de lichid.3. dimensiunile nu mai sint limitate. se formează un spaţiu în formă de seceră. realizînd astfel depresiunea' necesară aspiraţiei. Vidul maxim ce"pO~te :fi'obţinut cu pompele de vid cu inei de lichid :::inge valori de 15-10 Torr. raţia pe ambele părţi. .lI montate în "paraler.3.pentru vid mediu pînă la 160 Torr ŞI cu două rotoare aşezate in serie .." r-. . procesul de pompare se datoreşte variaţiei de volum.1 .o altă fantă T. Elemai pot fi folosite şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune. fixată lateral prin discurile de distribuţia dl ŞI d2 • In interiorul carcasei R se găseşte rotorul R. care este pusă în legătură cu conducta de aspiraţie. . şi la această categorie de pompe. ceea ce conduce la micşorarea grosimii inelului de lichid şi la o funcţionare defectuoasă a pompei. Din punct de vedere constructiv. Pentru .de către paletele rotorului..z:i~z.1.bietajate . iar în discul d2 . dar bine înţeles că se pot utiliza şi alte lichide.'. De aceea.monoetajate . 1. avind fantele modificate. . este. 3.32 XOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRI~CIPII DE Ft:NCŢIO:URE A rOllPELOR 33 I Il II tlI. . Acestea din urmă reprezintă construcţii de poinpeVolumice speciale. ia forma unui inel de lichid de ? ~numită grosime constantă. De aici au rezultat şi denumirile de "pompe de vid mediu" şi f. de Ia o sursă exterioară..iicClll: .5 bar.: aceea ele se întîlnesc şi sub denumirea de "pompe cu inel de apă". cantitatea de lichid care o înlocuieşte pe cea eliminată are şi rolul de a răci inelul încălzit. ' .~jnd~tljU~:roţQ~~ rele poIllpelor de Vid ttpnel . In discul tii este practicată o fantă a de o anumită formă. Canalele fac legătura directă între j Alegerea pompelor - c. cu secţiune circulară c.pompede vid inalt".. obţinîndu-se cu ajutorul său valori ale vidului de pînă la 5 Torr. in marea majoritate a cazurilor. Pompele de acest tip se asemănă constructiv cu pompele cu canal lateral.~.29 este prezentată construcţia unei pompe periferiale.5 ..". ele sint folosite în special pentru evacuarea aerului sau gazelor din diverse recipiente şi instalaţii.. aerul se încălzeşte.. Pompa este alcătuită dintr-un rotor amplasat între două carcase avînd fiecare cîte un canal lateral identic. montat P" un .. cu condiţia ca acestea să nu intre in combinaţii chimice cu mediul ce trebuie evacuat. .obţi~ed~M~ .. de asemenea de Fig. dar la acest regim debitul scade practic la zero. pentru completarea cantităţii de lichid evacuat şi deci pentru menţinerea grosimii constante a inelului de lichid. Din figură se observă că.. . atunci cînd presiunea de aspiraţie este chiar presiunea atmosferică. Dacă s-ar folosi aceleaşi discuri cu care este echipată pompa de vid.. Din acest motiv.zori la o valoare a temperat urii lichidului de alimentare de 1:1 T ~i l ele suferă modificări În funcţie de variaţ ia tomperaturii acestuia. Rotorul poate culi'3.. la. alc~tuită d~ntr~o ~arcasă.a .terioarăa inelului de lichid. Prin urmare. . volumul ac~stor celule se reduce..//. . datorită procesului de comprimare realizat în celulele pompei.<: .'. . regim cie. Rezultă deci că. conducta de refulare. In fig. Pentru obţinerea acestor parametri. In acelaşi timp. de discurile de distribuţie. Deoarece transportul lichidelor cu astfel de pompe se face cu un randament scăzut. acesta este antrenat de palete şi proiectat la~jYeriferia carcasei. . 1. volumul celulelorcreşte pînă in dreptul axului vertical al pomPei. . se utilizează un dispozitiv cu ejector.. a~pl. întreacesta şi faţa in. concentric cu carcasa pompei. 4. .

! intre 3-7 miri.ufllizarea unui fluid motor . " ". Timpul de amorsare la acest. pe ambele părţi.dar domeniul de ut!Ir:::-. fiind mai uşoare. denisipări de puţuri etc. şi ejector.ch~dşi înlocuieşte treptat aerul evacuat in conducta de refulare. acest aer se dizolvă în li.:\u matriţare. Această categorie de pompe este utilizată dvstul de frecvent pentru diverse servicii: irigatii.. 1. Ele sint pOlp. Principiile de funcţionare descrise în cadrul acestuic. înt~eg -raseul pînă S(' produce arnorsarva pomp_'1.Între canalul lateral ~ipaJete . .D:l~siun~ reduse presi9~:de. In C'lntllluarc.4e paIete şi pereţii late"ra~i ai carc~~!or joacă .)~::. Funcţionarea are loc astfel: pompa fiind umplută 'irtiţi~(cu'lichid. tf::. 1. p'Jmpa funcţionează CI n pompă c(~ntrrfll!.]{ .31. 1. Eig.w. :.' pabilă s~~.7..31.4.~tulţ~.-~':II?-~lt ~m:fi0. Fig. astfel că bulele de aer. Pompă autofuncţionarea are locastfei..}}4'ţ~.: EXIstă Însă '!il alte. alimentări cu apă cu caracter local. cu un număr mare de palete realizate prin freza re .~~ . Schema pornpei pcrifcrrale..4 ~3/h la lnăl ţimi de pompare relativ ridicate. Acest principiu este ilustrat în fig. lA. iar. . pompa ?fumul. l Injectorul şi ejectorul sînt aparate Ia ca~e principiul de funcţionare este identic.. Fig. Pompa este prevăzută cu un bazin de decantare a Iichidului._" '" . Locul aerului din conducta de aspiraţie este luat de lichidul din rezervorul de aspiraţie. 1. Rotorul are forma unui disc prevăzut la periferie.. denumire datorată circulaţiei turbionare a ~::'. ". este r. Deoarece din punctul de vedere al exploatării. lichidul este proiectat spre periferia carcasei şi aici capătă o mişcare circulară În formă de spirală ."t!!1(l<> l-mv.'. Astfel aparatul se numeşte injector."piraţÎc.Iavrotirea rotorului.!-pitol ~ referă I~ tipurile de pompe cu cea mai largă aplicaţie pe plan mondial.peautoaspiratoare.3. . ".Îndeosebi În industria chimică şifarmaceutică)i acolounde sînt necesare debite foarte mici. dar denumirea lor rezultă in funcţie de modul de aplicare. Pen~ru aputea s~tbface astfel de cerinţe. dup.: al acestora este limitat Ia scopuri speciale: irigaţii cu caracter local.J( . în care are loc separarea aerului de lichid. lichidului in pompă. Curbe caracteristice Criteriile după care pot fi apreciate calităţile unei po~pe sînt parametrii funcţionali pe care-i poate realiza aceasta.şasiuri cu rOJişi siI?-ţantre~aţe cu aJut0m! motoarelor termice. .pompă constă în producerea unei turbulenţe care are ca efect degajarea aerului sau gazului conţinut În lichid.<.:comandabil ca vanele de pe conducta de refulare să fie complet deschise astfel încît să opună o rezistenţă cît mai redusă în calca aerului evacuat. calităţi apreciate mai ales în cazuri de intervenţii 'râpide.' li Ipd~ui se acumuleaza ŞIse ampliflcasubformăde'preSlUnea~tfelcăp9mpae '. în masa de lichid se produce o" turbulenţă puternică. int'ervenţii la stingerea incendiilor etc. de a-i cunoaşte limitele de utilizare corectă.' înălţimide 2-3 m. evacuări de ape uzate din incinte.r Lichidul din pompă este în contact permanent cu aerul din conducta de .'-'..escnerea prIncipiului de funcţionare este prezentată în Iucrările de speclallt~te .:. Această -soluţie le confera mobilitate ŞI independenţă fată de surse de energie electrică.e r~d~tăJpJ~!. Pompe autoaspiratoare e~.. la~ d. aspiratoare cu bazin. Schema principiului}e f~8tio~ase.''..P()mpele penfenaIe se mal numesc ŞI pompe "turff' 'bionare".30.Schema funcţională a pompei periferiale. de ordinul 0.34 :-iOŢIUNI FUNDAllENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 35 ()rifici~l de aspiraţie şi cel de refulare. asigurîndu-şi astfel exploatarea raţională şi totodată economică a instalaţiei hidraulice pe care aceasta o ."""':.1pă. cu un singurroţ()r . . avînd ca efect crearea unui amestec de lichid şi aer.i.:''-l l)!lI~nul~:!. Aceste!"construcţli sînt 'cunoscute sub denumirea de transformatoare hidraulice.! n'..zenta lucrare îşi propune să le trateze numai în cazuril~ în care sînt folosite in diverse soluţii combinate cu pompele de largă circulaţie.e~ţ. Acest amestec este . nedepăşind i" I ". .rolu:L~?r~t~jetn~ca~~:~x. " ' I Pompele' periferia1e seutÎlizează . 'al' căror principiu de funcţionare se ~azează..bazi1ţ. avansind continuu de la aspiraţie spre refuIare:. cînd este folosit pentru aspiraţia lichidului din puţuri cu nivele adînci. care_umple. iar lichidul se întoarce in rotor prin orificiul de retur şi ciclul se repetă.' '1'" . .! tipuri de p()mp'~ este d(. pldsometrzel ele abu» şi apă salt cu gaze ş: :"q ... vu iin. utiliza~ea acest?r' apar~le este limitată. . 1. pompele se echipează cu rotoare adecvate. ..refu.lele se monteazăpe. în comparaţie cu celelalte tipuri de. pe măsura funcţionarii.' . dÎ. i~iţlecît pompele centnfuge asemănătoarexăstfel pompele periferiale pot realiza înălţimi de poinpare de 250 metri coloană de lichid.. Ia rotirea rotorului.. Expresia analitică sau grafică a acestor pa~amet~I ?feră pOSIb~litatea beneficiarului pompei de a alege pompa cea mal potrivită sCOPUlUI. ?~r ~a~acitatea lor de aspiraţie este redusă.refulat în bazin unde întîlneşte un spaţiu mult mai liniştit. Pentru' a obtine o amorsare cît mai eficientă. atun~i cînd este f~los~t p~nt~ p~m~area su~ presiune. .29. pompe. de funcţionare. supusă la dIver5~ regImUrI. aburul . se ridică Ia suprafaţă. asan~rl. ~e:. dintre care cele mai cunoscute sînt: injeelorul de apă.. berbecul hidraulic.":f.• pre. :.apa.r~alizf!z~la.' . alc.::. În funcţie de cara~terul exploatării.. se: 1I1Cll1Jt~ orificiul de retur. Atit rotorul cît şi carcasele se pretează a fi realizate din materiale anticorosive.5 .' .Celulele.. ejectorul. aerul. categorii de pompe.r. Principiul de funcţionare al acestui tip de . " .

.actenshce ale pOI?pe~.!::m:pe măsura creşterii debitului.:. dreaptă... apoi.-sc pararnetri "n()minali". Deoarece însă În multe cazuri '. Ea este antren~t:}e un motor electric avind o putere de 0..5) d~ter:n~~ nate de legea similitudinii. O alură mai deosebită este cea a curbei d~ randament "1). dar în certificatul de calitate furnizorul prevede în mod expres acest lucru. A~ . . 1. Va:laţla turaţiei atrag. se l?ăsesc situate pe cîte o parabol~ de gradul II.. o dia:grain1\. (cu y d: '1 OOO:'kgf{m3) şi 1<1. exprimat de regulă în m?oră..!. .:():'esp:lllz~'ttoare nor valori acceptabile u ' di n punct de vedere al randamentului.32 sînt ~eterml''1late la o '9lluinită .lsatoJ.. P. iar după introducerea acestora în fabricaţia de serie.el curbe. "1 = 8 m3/h.. normele pot prevedea ca verificările să fie făcute prin sondaj. se poate inlocui motorul electric de a.. fiecare exemplarse verifică pentru un anumit număr de puncte funcţionale şi se compară cu curbele omologare. .constanţ1\. exprimat în procente (%) sau în număr subunitar. Se poate remarca: LLJl. P . Cl/s} Fig. Pentru pompele care se lncadrează ~n limitele toleranţelor admise."_' această situaţie nu poate fi obţinută. favoriztnd fUiicţlOn3:I'ea t. pe Ioturi.' . temperatura mediului ambiant.să scadă sensibil" Analizînd alura curbelor rezultă că alegerea pompei tre- I. A.Curbe1ecaracteristice ale pompei se determină de către uzinele ~nstructoare pe standurile de probă. începe .ntrenare cu. 1:32 este prezentată _ 'Il". S~a d~~onstrat. altul avind o tu~aţie de 3000 rot·min-1• Pent.andat este de obicei o zonă de funcţionare instabiIă. pe măsura creşterii debit ului. '''1 ~ 3000 3jh = 2 X -=i m . . PC?mpapoate funcţiona şi în afara acestei zone..32.oi.fapt p: se răsfrinl?e negativ verse turaţii. III. asupra instalaţiei.75 kW la o turaţie de funcţlOnare de 1500 rot-rnm ..-t::t:::I::l-L.cavitaţie. . (fig... /"(m) . 'ii.!!YL. .:" sau Imi/secundă.: după sine variaţia: curbelor ca.L.> fn:'('ţ. In fig.. Curbele caracteristice prr. uzina eliberează certificatul de calitate corespunzător..La anumite categorii de pompe centrifuge sau la alte tipuri ţie pompe care seexecută în serii foarte mari.:uo lnăltime de pornpare mai mari.afecteaza c~n~lţiile \ de aspha:ţie. În practica curentă relaţiile dintre aceşti parametri sînt exprimate pe cale grafică.34). astfel ca avind curba determinată pentru o anumită turaţie se poate o~ţln~ curba corespunzătoare unei alte turaţii prin deplasarea paralelă a pnm. exprimată în metri coloană de apă (mCA) sau metri coloană de lichid (mCI).-( JJ carltcterlsfice ale unei r j:)()Înpe centrifuge. gerell p. la diverse turaţii. Măsurăfile. diagrama din fl~. teona după car: curbel~ de sarcI~a !f = 1(1) sînt parabolecongruenteacăro!axăeste..paralela cuabscl~a. noua turaţie se calculează valorile celor trei puncte: QII = QII X fi. sub formă de diagrame. care la început înregistrează o creştere pînă atinge o valoare maximă. uzinel~ţ.nnan' din a"('ast~ 7.. II.c~msţructoare se fac. H ..H. Dindiagrama prezentată în figură se observă alura curbelor caracteristice ale P(k~/) pompei centrifuge.L. Curoe caracteristice la pompele centrifuge.puterea absorbită la arborele pompei. ~ar rczultatcle nu sînt satisfăcătoare ŞI exploatarea se face neeconomic.este determinată prin curba de sarcină H =!(Q) trasată prin punctele cunoscute I.. exprimată în kW. .val0a:e . Parametrii funcţionali ai unei pompe sînt: • Q .33 sînt prezentate curbele de sarcină aleunei pompe centrifuge.~spUIlZăt?r dC!b~telor maXlme. alură Ce reprezintă sensul de variaţie a parametrilor funcţionali in funcţie de variaţia debitului Q. :1..untate în. Această lege nu se aplică în cazul funcţlOnarn ~~pei în regim de .!~l în..înălţimea energetică netă la aspiraţie. ~ll apă... / Q(m3/h) înălţimea totală de pompare.a d0lll:~niuluI. centrifuge..' In fig. !. .{Jn~ nurn.debitul de lichid pcrnpat..'turaţie n. Eumplu numeric: O pompă centrifugl!. iar ~(' punctul se numeşte la rîndul său "punct nominal". deci avînd o fabricaţie binetnsuşită. Această zonă este marcată în diagramă prin două linii frînte.. scade. exprimată în rotaţii pe minut (rotjmin. se t" . ~. n . Diagrama curbelor caracteristice ale pompe] .L. = Q1l1X .33..' de . l.!j~d Fig. 1. 1. ad11liL' folosirea pornp«i într-o zonă . care cuprind diverse curbe ce au căpătat denumirea de "curbe caracteristice". '. N PSH creşte. Zona <ţm---PUtea . . lll~/~eCUnu.yariază de~f. Pentru folosirea aceleiaşi pompe într-o instalaţie in care sint necesare un debit ". 1. Parametrii corespunzători punctului (j. Diagrama H =J(Q) pentru dip. d~~.ce conţine curbele .-L.!..enlatld a organelor hidraulice a~e ~ • ..turaţia de antrenare a pompei. sau rot-rnirr t) : "1) randamentul total al pompei. efectuate pe prototipuri..!.LLLY. litri/minut. iar coordonatele lor se obţin cu ajutorul ~ormulelor (1.Înălţimea totală de pompare. 11 experienţele au confirmat.36 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 37 ~ f • ! _ i deserveşte.. efectuatepestand!U'ile deproM ale. Numai In cazun cu totul speciale se fac ŞI probe cu alte medii. ~. Astfel.uic astfel făcută încît aceasta Srt funcţioneze o perioadă cît mai îndelungată în zona randamentului de valoare maximă. creşte şi de' asemenea valoarea . puterea absorbită.500 = ix 2 QII.Î?. identice cu cele din exploatare.. are ca efect distru.. prin măsurători directe. exprimată în metri. Punctele Al'" A3' A~ . ~9.tIi mar"ea majoritate aciiZriiil:~i.. N PSH . Zona de presiune maximă din pa~tea sffiigâ a domeniuluI recom.

De aici rezultă recomandarea .it să cunoas~. / . r?torului est~ limitJ. Pentru obţinerea unor parametri Iuucţionali interrnediari. . 1. '. 1. . -.'urmînd să se aleagă puterea p/' care este acoperitoare .0. prin urmare Totuşi pentru_obţinerea unor caracteperiferică arotorulu].'".1 . \ :'~:II·=. admiţîndu-se o diminuare a diametrului cu aproximativ ~o. care au o "variaţia turaţiei nu mai este posibilă.::.0 m.. 1. construt ivă a acestuia. Il'. ~... puterea absorbită este minimă. In construcţia modernă a pornpelor se manifestă pregnant tendinta tip :il':(.' se află situat pc ~ttr~<I: desarcinăQ-H apompel cu rotorul de diametru 0.:...751).es~e interes.:L . . '. diametrului.jNPSH.32.0.u-e se 'Ia alege un motor electric c.lraulică şi cunst. curba' de sarcoină analog folosind corespun relaţia S-. m..·0.0 Prin urru.0 ": )" = '.. în majoritatea cazurilor.5. <led: 1'.2 NPSH_ .. diagrame redau curba de 'sarcină funcţie de' variaţia turaţiei).. '. se poate modifica viteza pompele centrifuge sînt antrenate de turaţie practic constantă.8 :P. randarnentele pompei nu-şi păstrează "/u]orile iniţiale. !.l toate posibilit.ţIţimii totale de pcimpare HB.. ~1 1.34... (': :-i~ . In acest scop In standurile de încercări ale uzinelor constructoare. _J . J. Se va alege 1. deci la debit nul. ut ilizan. pentru a putea stabili ŞI recomanda limitele el de utilizare.0.. zăroaro noii turaţii.. Puterea absorbită la arborele prin c~re'se se poate trasa porupei determină în. Strunjirea. I..~ -. pentru Fig.. H.!i~. }2 "= 8l5"'{'> 00.u reUlb dl' [lP. un reductor. Trebuie precizat insă că la modificări importante ale turaţ iei .I -: .1. - .urbele 0.0 rot-mtn-". corespunzător debituiui Os şi în'.'28 H.6 P şi'0.~OOQ)'l = 6 k\\·.cit mai largi.75:< (. misie prin curele sau.= Hll-X( . '.0 m: . pompele sînt supuse unor probe complexe. Caracteristica de sarcină a unei pompe centrifuge la turaţiile de 1500 " 3. r 5. QB' In concluzie...lin gama standardizată care trebuie să acopere neccsarul de (j k\Y. In această diagramă sînt reprezentate curbele de sarcină H = l(Q) pentru un număr de diametre de rotor variabile între limitele 0.(::r'. reţine că alura curbelor este următoarea: pe măsura creşterii debit ului.u obţinut punctele 1'. iar puterea absorbită creşte. De obicei. Punctul corespunzător valorii puteriiabsorbite la arborele pompei este situat Între c.: 'it· .r~ de forma. ale căror rezultate sînt consemnate Într-o diagramă numită "caracteristica universală" a pompel_ In fig. Cînd vana de refulare este complet închisă.d!~nensiuni să poată satisface dom-nii .5_ Diagrama caracteristicli universale a unei pompe pompele centrifuge Se va centrifuge...intre H(m) valorile.. Prin aceasta se obţine o lărgire-a: cîmpului de utilizare a aceluiaşi tip de pompă.exteri9r.ium.2 D(uIl~le '.' i"o.801) .35 este pr'CZcn:tattr-caracteristica universală a unei pompe centrifuge..t şi se aprecieazăprinjnterpolare.. ~ 'Ia calcula turaţia de antrenare corespunzătoare şi se va utiliza in acest scop o trans .0. prin strunjirea Punctul B este situat Hs Între curbele 1.ITI = HlIIIX' Il!' (:: r =2.0. mod --neterminarea valorilor din diagramă se face astfel: punctul B. . .btLl ca Uil . -lI I I - ---- / / / / I I . ristici diferite."'_'(':I.. Punctul A din diagramă corespunde valorii randamentului maxim. RandaInentul acestul punct este cupjins .·ucti'.75 D __1. 38 xortcx: FliI'iDA)[ESTALE DESPRE POMPE i~ • CCRBE CARACTERISTIBE 39 Fig.0.t[f' hi.itii« p(JlTrp(:i.. motoare electrice asincrone..95D. înălţimea de pompare scade..ir cit m.= - i'lX("')' "1 = . curbele randamentelor -r" curbele puterilor P şi curbele înălţimii energetice ne te la aspiratie nt" 2 6 '8 NPSH.soluţie care se practică de toţi fabricanţii de -pompe.5 NPSH ca valoare acoperitoare.3.

reprezentarea curbelor caracteristice se face cu ajutorul diagramelor care.r' 2~~~~~~+-~~~++~~~--~rr++H+~ f. Dri-.reprezentare se oferă posibilitatea cuprinderii unui cîmp caracteristic mult. Fenomenul. de aceea proiectantul instalaţiei trebuie să prevadă soluţii care să Impiedece rotirea pompei în sens Fig.ită. însă în prospectele de 'prezentare ale. -' 50 '~ H (In) "'. s:.caracterrstlce ale unei pompe axiale. ".r>0TIUXI FUXDAlIEXTALE DESPRF. Diagrama cîmpului caracteristic al unei familii centrifuge.36.38 este pretentaf uri exemplu de mstalaye~~esefVlta d. .ol. reprezentarea în diagrame Ia scară logaritmică. .: refulare se scurge prin pompă inapoi in bazinul de aspiraţie . .ale debitil!ui. . avînd în abscisă valorile debitului. 1. fără.be-:.0JJ4~'!itel?. . care este rccirculat. asffel ca pom_.+( . Curbe caracteristice Ia pompele axiale.. C~~b~ie caracteristice ale pompelor axiale cu o alură deosebită faţă de cele ale pompe1or centrifuge. a depăşi ~~ minute.aXii/lr ' I s~ se ef~eZ!. dehitele mari influentcaz« i. '~ ~-JIQ.rnpel. în zona corespunzătoare debitelor de valori reduse.~--F-ig-·.._.aşi pompă. ceea ce poate conduce la deşurubarea filetelor organelor de fixare a pieselor În mişcare...d~ tI.t~I ~~ r~fular~ cu o dap~tă de ~:::ţiner'&. de rotaţie.~ba sţa~llă: .'-l-~r~.i d. urmare.'''' trebuie realizată cu o 'rezistenţă ' pompe axiale.lP9rHunea~~. ~" .ici iiiipericol pentru pompă.~tld refulare tnchis.2.'i"1c.udin ba.IC'.37 este preze!lt~tă Hrm' repreiinfâ-ri.: .ltriiuge. 20 10 ..~uVz~~'1J:{lls1:~ftl. : '~:l (lid. . puterea absorbită la arborele pompei creşte pe măNPSH (mi sura reducerii debit ului 'pompat ~ si din acest motiv..:. ..centrrfugcmo~octaJate. 1.. minimă în'refulare.~P!f2r.'i.rwl~:-'.3-7-~-b':i=ag=r=~·-m""·a-c-~-. 1.-I-. ". la ace.~.4. Imcdiat dnpă amorsarca pornpei. "l% Spre' deosebire de pOI?pe1e cL'.• diagra:na curbelor ._ _ f • tri'fig~-t . Firmele constructoare utilizează.".jS. ' . dacă se face pe o perioadă de timp limitată.e o pOfUpa axială.. Această manevră nu de Ia o ::-!:lmită valoare limită se produce o între:upere a debitării concomitent cu o scădere bruscă a în~ţimi. Pompă axialâ invers.1.zlIlW~şupenot:! '_: _'..il conditiile de: aspiraţie._c.~~t1p~iim)e. netă riecesat'ă"1aaspiraţie creşte de asemenea odată cu fT'.:. dacă este posibil.i mod nefuv.. porţiunea de instabilitate fOO~_ . C:i.te'1mpiedică"s~~~~fea ina~?l ~lichld!1l. 1..:)r~llll:l ~L poate remar:.52L-J-~5~UUt~'----~20~~~S~0~~~~~Q~~~~~~~~ Fig."" •..•••••• _'to~ '. )t înălţimea energetică. familiilor de pompe tipizate.c0n~uc. .36es~e pte~entaf~ÎmpuI carâctedstIc' al urieîfarfiilii de pompe . :I. I.. iar în ordonată valorile înălţimii totale de pompare.fig. utilizează sistemul de coordonate carteziene. în care abşcisa reprezintă logaritmul valorilor debitului.i~C~ ~ţ.J. chiar cu r~bin.t!Jai m!u§. se datoreşte întoarcerE parţiale a curentului de lichid Între paiele rotorului. . PJ.ir. să ajqlh.!. a cun-ei de sarcină Q-H situată P 'N in zona debitelor mici.şi ." ')d~bilcapo. Astfel la pompele axiale.d...nireâ:'P. fapt care se explică prin aceea că la ' instalaţie d. în general.<. ".'!rca dcbitulu i..pr~~ce ef setul de -rotire În sens invers a rotorului. lichidul aflat ln conducta d. . nu se încălzească peste măsură.. astfel ca lichidul din pompă. J._aoprir~~. mai larg. acest robinet trebuie deschis treptat. pC!.. 9"'.e pompare.-.~:':'·~-C7:'~L. reprezentată la scară logaritmică. p~ masura creşterii debirului creşte şi viteza lichidului şi implicit cresc şi rezistenţele hidraulice.. ". PO~IPE CliRBE CARACTERISTICE 41 ca pornirea pompe/or centrifugesăse efectueze la ualori cît.. iar ordonata logaritmul valorilor înălţimii totale de pompare. Multe pompe însă nu sînt dotate cu un asemenea mecanism. La următoarea s "'.t.rPrin acest fel de ... Instalatiaesţe:prev~~ută la capăţp...:""I~-~~-''. ~".~p.'. Vne!-e pompe sint prevăzuteprm construcţie cu un'dîspozlti v de oprire a rotirii în sens invers. fig. este recoman.

ter~ mcnul de "presiune de refulare".e d~ferită faţăqe cea il pom-'~[m1/h) " pelor centrIfuge ŞI axiale. Din diJ..42 KOŢIUNI FUNDAlfE:':TALE DESPRE POlIPE Ct:I!BE C. h. abscisa reprezentind ' presiunile. Fig. dar iri mod practic. 1.gramă se mai observă alura curbei randamentului. care este p reprezentată prin linie punctată. Curba de putere absorbită P este continuu ascendentă. respectmd astfel condiţiile unei porntrt corecte..i pompele axiale se Întocmesc diagrame de caracteristici universale. l. pe măsura creşterii presiunii.'Illru Ji\\.. La pompele cu palet e :1:~ -.-L---' siunilor mai ridicate.~~_!..:. . . Acest fenomen se explică prin faptul că.. . cresc şi pierderile prin neetanşeităţi.âvolumice se foloseşte de obicei în notaţii.p se ~ abate de la linia dreaptă teoretică.:. La pompele 1----. caracteristica universală se determină pemru fiecare turaţie în pan:o. NP 'H(m) " pornire. curba Q-P prezentind o alură descendentă in zona pre."-.).. care atinge valori I11Cl:\imt tot În zona debitdor mari. După cum se poate remarca din diagrp.ma curbelor caractcrist lce la pompele volumice.·r.39. ascm:Il1.Metri cub. Caracteristica universală a pompei ' axial».. reprezentarea coordonate~or ~st.-~:·.. variaţia lui datorîndu~se numai variaţiei'turaţlei de antrenare a pompei.e refulare fiin~.so.3.3'J . drepte paralele cu abscisa.'.~t. apoi devine descendentă in zona presiunilor ridicate.mă. 7U 3 2 I O 2 -6 -8 4 Z -10 LJ. . pe măsura creşterii presiunii derefulare."JI. Curbe caracteristice la pompele volumice.i caracteristica universală a unei astfel de ~ h87% 8l< 86 11r18 • T. Diagr. e 'tecuntlii ) 3 t.: indi:"li'l' pul11...· ungllluri (le. iar ordona ta. 4~E!!~:::::'.ţil diferite... p. ea se abate de la linia dreaptă.:l!:':1Ct'~i~i!iC:l '~1.. exprimată in metricoloană de lichid. ~40 2 I e 2' -4" -6' /3-fO Variaţia curbelor de sarcină Q-H este stabilită în funcţie de unghiul de rq.. conducta d. " In fig. exprimat în "1.".~ . la presiuni variabile. a palctei. porni:e~ se face rcziste!lţa rn refulare. astfel că pompele volumice au posibilitatea de a debit a cantităţi de lichid variabile.'sle fa:~. Presiunea de refulare este determinată de rezistenţa creată de consumator.40 este reprezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei pompe volumice.. în locul înălţimii totale de pomparc. a rezultat că debitul este independent de înălţimea de pompare.. Forma curbelor caracteristice ale pompelor volumice este mult diferită de cea a pompelor Cfnţri. . sau' cantităţi de lichid constante.x.'ltoare cu cele prezentate la pompele centrifuge._i. (. 2 Debito! ..fuge şi axiale. Curba. ~olită ." ' Din: descrierea'principiului de:funcţionare a acestor categorii de pompe. De aceea este recomandabii Fig..:---. 1..~e.~RACTERISTICE 43 ~gOrollmin 7'7a.L---:_p_("'~-. 1. Teoretic curba de sarcină Q-H este reprezentată în diagramă sub forma unei. ca pomi rea pom peTo~!!oJ~t!EŢj..!.. deci are loc o reducere a debitului pompat.1~·.1."c. ' ' in fig..40 curba de sarcini. la presiune constarită.9JH!_~!~. 1.l:L.:. paralel (li creşterea presiunii. Q . bar.Jaj al paletelor p.::: l.: I!0mpei. I fO -1- prczentut.(rL~!. LL·l(. de' randament )) prezintă iniţial o porţiune ascendentă. ii. Dacă pJmpa cu palete reglabile este antrenată la t1!.:"~ll:~ pi. atinge o valoare maximă. deţJitcle.

5 :.. >'/" "'. presiunilor ridicate şi a de~itelor mici. Materialele pieselor cu funcţiuni hidraulice ale pompei determină valorile interstiţiilor acestora şi prin aceasta influenţează parametrii finali.caracteristictna pompele de vid cu inel de Iichid..~CTERISTICE 45 Deoarece debitul pompelor volumice este determinat de turaţia pompei.teral.:" dlltilriqiune ale materialelor conmt>. iar_pţ!Hţru". poziţionar. .m5. Se observă că puterea absorbită necesară a'1Lren. [kWJ.. Pompele cu canal lateral sînt utilizate frecvent la vehicula- !~~:~11..<1.9.42 este prezentati diagrama caracteristică a unei pompe cu canal lateral. l. ru fun~ţ~~iLii pompelor de vid cu.44 N<YJ1UNI FUNDAlIllNTALE DESPRE POMPE CURBE CAR.:': c cu mai multe etaje.lţţrii.t pompelor volumice este alrutuită . In cOI?pa.e. LTorrc' .44 este reprezentată diagrama curbelor caracterIstIce ale unei pO'l1pC vid cu inel de lichid...parametri !n. apoi..d~et~jt)~ A.erşilor.7 kW.' Pentru determinarea caracteristicilor reale.e J~.1.-na caracteristică a unei pompe ~u canal lateral cu mai Ip-ţtlte etaje. '6.tu cre.1. la ..Q.l!uetaJatâ.p!esel: udate a..~eas~ . '. interstiţiile hidraulice ~înt mal man .JeIllperatu~!. '.unei . domeniu ce nu poate fi deservit de pompele centrifuge. '.f>. m'J!1Oetajată. 1. iar abscis'a-presiunea. pe măsura creş ~rH v:( u t! '. ~urba de sarcină Q-H şi cea a randamen. În fig.~ variaţia turaţiei. mari ale înălţimii de pompare.ebituLnuya~'iază lr: fun~J!e <1<: n. . Ia.-13.ame se face însă pentru un singur rotor. ('onstrucţiile ţin seama însă de caliJ{ . " Randamentul total al pompelor cu canal lateral ~~te inferior. adica ordonata reprezintă debitul.le'. de aceea la alegerea lor trebuie acordată atenţie acestui lucru.~~''':'<o----l pompe sînt prezentate în prospecte.epQlP. cu . cotele rezul100~'-s:-".1l:i.ca~a~ P pompevolumice. . '1 l i dennmd ar. P are o alură asemănătoare cu cea a pompelor monoetajată.j~si dimensiunile pieselor care deterI "'.arte.:'::."~pel se confecţIonează nid anullllte calităţi de oţel uri moxIdablle s~u aliaje din bronz.-'pi)mpe cu-can~l .a~'.aţie cu cel al pompelor centrifuge. aram. 1. iagrama.4. În astfel de ca7.lmmHg]. iu. .-. . in consecinţă materialul din ca~e este.--i---1 tate diferă' faţă de cele ale eonstrucţici ". ':i în functie de acestea. [OoJ: .' ~ c-r.r~se cOI. ul . p~rametrii hidraulici.iZ. pentru toate variantele constructive .4..43 este repre~entată diagra. .Iichide SI. '1) randamentul total..~ ~oordonatel?r. em I h. p puterea absorbită la arborele pompei. P _ vidul sau presiunea absoluta.d~torită 'dilatărilor ŞI ca atare caracteristicile vor fi mai reduse.ţţj.~.etaje.:". 'Diagrama caracteristică la pompele centrifuge.__ l ~. Puterea absorbit a creşte paralel cu creş erea h. . '. pentru fiecare c~rbă de .'" fIl'~rendent:.t. fig.{. ln~la: oL-.4. curbele caracteristice nu sînt reprezentate tordeauna pentru apă.. 1. .[l! pJmpel scade pe masura reducerii înălţimii de pompare. în % di:lgrame separate.ieei.CJri:. Reprezentarea div.....lUl.! . este asemănătoare cu cea a pompelor volumice (prezentata In fig. •. astfel că presiunea totală reală este mal redusă decît cea teoretică rezultată prin multiplicare. De asemenea. La această categorie de pompe. Curbele caracteristice ale acestor 80 <:". l~n "ur a e sare n t . [mmH!Oj..c!~ar~~~! ~. .'iţ~.atît ca număr de PlkW) etaje cît şi ca materiale din care se corifecţionează pompa.4.:---:--7. . f" d " b d i Q-P are alura unei curbe de pompă volumică. Se ştie că d. . valorile maxime sint de ordinul 40-50 %. ~a~.?--=~-.7 n=15~Ororml. la pompele de construcţie standard care sint de~ti~a~e să pompeze .'~ ' diverse presiun. curbele caracteristice din cataloage sau prospecte se prezintă în funcţie d.?. Curbe caracterisţic.--"-:"d P et '. . J •••• ImJr .. 1."\ d'. q(mJlhJ tului lJ au forme asemănătoare cu cele Întîlnite" Fig. puterea corespunzatoare debit Ul e 1 m3ih este de 3....unQr valori mal. D (j-H. În fig..• '.. Curba puterii absorbite a unei pompe cu canal lateral.~tinaţii speciale. pentru 2 m3jh este 3.lrea mălţ~ll t. ln' ă . 3. D. ~ n rotmin~1 astfel că în practică pentru pompele volumicese întîlnesc frecvent diagrame cu caracteristici avînd paraznetri deterfuncţie de turaţie.. . 1. '.iWroXPR.' .~.. 'pentru . Pompele volumice acoperă în general domeniul de pompare a lichidelor cu un anumit grad de viscczirate. ." Astfel. .' . QInP~I~tcu..otale .i.tanuard.<.ilelă initial cu axa abscisei. lateral. se stabilesc '9. sint indicate v~orile puteru ~'t>sox:.... -.2. . 2oi---+--?-.. Curbele sînt date totodată pentru diverse valori ale presiunii de refulare.~#i~)~. 1.~~!1<.oblcel ..':::3ii: gr2. Şi aici faptul se explică prin creşt.~~~~~ rea hl'hidelor corosive. ridicate. .'n~~('('r> r'l'.}. la miraţi în funcţie de viscozitate·. uzinele constructoare efectuează măsurăH(m} tori în standurile de probă.. aspirat la s~ar~a de_~ompar~.. bite la diverse'deblte.şter:ea'numărulqi~j!. ~. Q _ debitul de aer..41 este prezentată diagrama caracteristică a unei pompt" volurnice h (IJn('ţi" d."8 ~n:nă..especţiv a pre~Iunude retuţare. Astfel la c::>nstrucţlll=actuale. de ' . prin urmare pornirea acestor catego~u~e pompe este recomandalnl să se efectueze în zona debitelor mari şi a preswmlor reduse. dintr-o mare diversitate de tipuri construct ivc. 1 4 5 Curbe.:-~ În fig.pare şi a P1.a.gr!J.soluţi.debitul de lichid auxiliar (de răcire) fl:mm]. (. Pompelecu canal ~at~. Jns~QPul obţinerij.sarcina Flg..40).. confecţi~nată ~mnd trebuie să corespundă din punct de vedere al r~zIstenţel l~ corozlUn~.rea pierderilor In l<Iter~~lţ:1 la regimuri de vid mai înalt.::-ii. Valoareaputefii maxime este situată tnz()n~.uIll~ul. cresc şi pierderile prin interstiţii. inel de lichid sint: . d pompa alcătuită din trei etaje.:L----2~~:..J1.ic.caracteristi~ a .._. acest parametru. . axiale.absorbite tgtalese)nUltiplidi ~valorile ?e b~z1{:cu numărul de etaje corespunzător. r.lstrUlesc~ţ.k\V şi ~şa mal dep.qliţ~înşă uu.

ceea ce a condus la real~area de .'.. practicâ curentă se folosesc valorile corespunzătoare stării de funcţionare.i6 •.diu. " "1 1 d . pentru vid înalt pînă la 25 Jn..lnacţste.e pomp~ ar re \ I~.46 este PL'j:lntat:. . p-» ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ "Pi1Ds"""!Ig as p0mp4 ~ Prr4r:..l comune. la 5 mmHo absolut. Prin urmare.t~lege. Diagrama cimpului caracteristic ':1 uner familii de' aer. Caracteristicile.:Xl Ft:XDAldEXTALE DESPRE PO~rp!l ELEME~. Eiem~nte constructive Pompele sînt maşini hidraulice al~ă~ui~e di~tr-un ansamb~~ de elem~n~~ mecanice 'care asemănător altor maşini din diversele domenii ale.. diagrama este construită Ia scară logaritmică. Dar extinderea e~agerata . h fi. că acoperirea unui anumit do~enlu hldrau~lc .condiţii tolqranţa acceptată pentru debit este de 10%. Paralel cu dezvoltarea tehnicii. Astfel. pompe bieta jaie. ' Curbele caracteristice determinate pentru funcţionarea pompeica suflantă sau compresor sint trasate în partea stîngă a axei ordonatei. In scopul obţinerii unor parametri satlsfăcători constructorii determină forme speciale ale orificiilor din discurile de aspiraţie şi refulare. comune pentŢ'~ mai multe dimensiuni de pompe. J.1.uctive.j. Totodată în cadrul familiei respective. ceea ce cer duce la o fabricaţie economicu "acestora. fără mi?djfic~i constructive şi la aceeaşi turaţie se poate face 'numai fn dauna randamentului maşinii. min-1. restul pieselor fiir. l~carC.760 mmHg şi O°C--.pompei 'pot fi indicate şi pentru starea normală a gazelor .:rc. .se realizează cu o: fam~l~ de pompeasemănăto~re g~n:etnc.dar. în ambele situaţii de funcţionare: pompă de vid şi compresor.a de hmlta:~ a :1:1"11. Randamentut total al pom pela!' de vid cu inel de lichid este de asemenea redus. 1.vidului. astfel că a apărut tendmţ..lor au devenit din ce în ce mai numeroase.va:laţla . J_ ... iar alura curbei randament ului este asemănătoare cu cea a celorlalte categorii de pompe prezentate anterior. atinglnd la construcţiile>-actuale ..~":lL furiee ticnare. au căpătat den~~iri specit.:: 1:' ':".uzmele constructoare'stnt considerate la presiunea barometrică de 760 mmHg şi o temperatură a lichidului auxiliar de 15°C. l. 1.~~La!l·-Di:1g~~a ~~~I~~ck~~~r1~:Lt:e ale unei maşini cu in':-I de lichid pentrii dorcenrje pompă de vid şicomPreSor.utiIiza!e astăzi pe plan mondial.". prin urmare consideraţiile de la capirolu: respectiv sînt valabile şi pentru această categorie de pompe.'draul~c~ se-obtine în general pnn modificarea dnuL'nslUml?r ~I~~aullce sau pnn v~na tia t uraţiei de antrenare. ~.:.~elichid sub formă tabelară. şipompe combinate ele ejector ' Fig. în fig. Din diagramă rezultă că domeniul optim de utilizare este diferit la pompa de vid faţă de compresor. iar debitul este exprimat în kg aer/oră. deci exploatarea devine neeconomică.p:. sau sub forma unor diagrame' Ul care debirul este determinat în kg aer .H.'n. o astfel de dia.:.ennJele si conditiile impuse de instalaţiile moderne. adică la început este crescătoare pînă cc atinge o valoare maximă. fig. pentru v.lHg absolut.1 r 'nelc firme constructoare prezintă caracteflstlcl. în comparatie construcţia acestora este diferită la pompă faţă de cornpresor.catre constructori a unor varietăţi de tipuri noi de pompe care satisfac .XOŢll. căut indu-se în acelaşi t!mp ca: prin dlver~ SOIUţll. "Caractenshcllemdlcate"'de . după care devine descendenta. .45 este prezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei maşini cu inel de lichid. ·Fig. aceeaşi alur~ cu cele ale pompelor cu canal lateral.Dur:' cum se poate remarca. Debitul de lichid a. Familia este alcătuită din po»: p. creşte odată cucreşterea .:dar fn.TE CO!\"STRt'CT1VE vidului.. Astfel pentru pompa de vid.astfel că pe o diagramă generală pot fi prezentate ambele funcţiuni ale maşinii cu inel de lichid. vid 'mediu ptnă la aproximativ 160 mmHg absolut. zona randamentului optim corespunde unei turaţii de 1600 rot . min-r.paraI?etriIor h.NI". sistemul modern de concepţie ŞI fabricaţie m domeniul pompel~r se bazează pe principiul tipizării hidraulic~ şi ~onstr. 'Debitul de 'aei' aspirat este considerat destins la vidul resj>ectiv.uxili~r este 'coi1~ta?~'f>nzo~a d~ vid illC.valori ce nu depăşesc'fO %.: : cu cel al pompelor centrifuge..: m0110~ta[ate. tehnicii. 1.a ţIPU~iIor constructive devine neeconomică. P:In aceasta se m. t~ndinţa ~S(f~ 'C:l un număr cit mai mare de repere să fie. co~pr~~or. pentru.de pompe de vid cu in~1 de lichid.2000 rot . ::. domeniile de utIlIza~e a pomp. . '-<. .ca suflantă s~u. . să S·' obţină extinderea şi diversifica:-ea ~ome~lUI~1~e Utl~Izar~a unei pompe.cDiagrama "curbelor caracteristice âle unei pompe de vid cu inel de lichid.id pînă .') ~id COmţJrflGr . în decur. Transformarea valorilor pentru starea normală se face cu ajutorul legii Boyle-Mariotte. Notă: Curbele caracteristice ale pompelor periferiale au . i >. . folosirea unei pompe de vid ..5.ul timpului.lfUlui construcţiilor.ice. respectiv cu relaţia: pV = constant. pe cînd la cornpresor turaţia corespunzătoare creşte pînă la valoarea de . . cu inel .. astfel Încît .

1.'~.__ . ~înt plasat~ în interiorul carcaselor intermediare ~. p~ II) . printr-un orificiu.tn fig. II Fig.. Se pre' 1 zintă numai solut iile (' •. rotorul Lfixat la cap~tul ~rb. Garniturile freacă pe ~~. aplica te de constructorii de pompe din toată lumea.!le?'Eur~ 1.pătrâtă. n 'Confo~ figurii. care permite Iichiduluiece iese din rotor să fie întors din nou spre axa pompei şi adus astfel la orificiul de aspir~ţie . Locaşurile celor două presetupe sînt puse în comunicaţie pnn ţea\"a d" eg~~resiunii l4.. prezenta:trl!o' Sectiune '. Rulmentul opus este n~:. Lichidul scăpat pe la presetupă este colectat în cuva ?e la partea inferioară a corpului lagăr şi de aici. In lucrarea de faţă. R?t?r~ po~pei este de tipul "închi~". a căror orientare este Inv~rsa faţa ~e paI~t~e rotorului. La artea" carcasei se ăseşte un do c. ~~~f~:tt 4 Alegerea pompelor c. pentru protejarea interiorului lagărt:I~~. Lichidul intră în pompă prin carcasa de aspiraţie 7. de~ecţiu~e. este' dirijat către canalizare. .5.~otci~rele . Interiorul carcasclor intermediare. respectiv vacuurumetrui şi manornetrul.~~. împiedicăplit~nderea ap~l prelhlse de la presetupă spre lagăre.t amplasate în interiorul unor corpuri directoare :1. Rulmentul din lagărul aflat la extr~"~. " ~~" pe doi rulmenţi cu bile montaţi i~ ~ouă corp. .:" preluînd t?todată şi efortul axial hidraulic.J:. are o formă specială numită "canal de în-' toarcere". Paletele corpului director sint destinate.~'.' ~§~'n. de C011~trucţlC. al căror rol e:te de a reduce . i ce au nn caracter ! " I general. La 'partea anterioară carcasa est~ închisă d~ capacul de aspiratie..48 :-IOT/U:-IlFlr. 267 .lUl: de 1!lel• Inelul asvîrlitor 77 are rolul de a opri pătrunderea .48...i lA7 este ~. este presate în locaşul presetupei decătre capacul 6. denumite uzual O-ring.qPf>tf' l_ --:--y} '3 ~~ fR'l : '. alcătuind astfel cîte un etaj al pomper. 1.pie~derile datorat: scurgeIii lichidullIt-din spaţiul -de refulare catre cel de aspiratie. deoarece paletele sînt cuprinse 1ntie do~a <!iSCurl lateral~.=r="~ să fun~ţi5>nezepompa După cum se vede din figură. L.ltr-o pompă centnţuga .al rot?rului etajului ur:llător.arborc:le în po~ţiunea de lucru.lagăr 4. Elemente co?Structive la pompele centrifuge. ". a lIchld~lul ~capat pe la pr~setupă şi care se prelinge de-a lungul arborelg]. pompa este alcătuită din urmatoarele eIementeprmcipale:. care face legătura cu conducta' de aspiraţie. scopul fiind însuşirea de către beneficiari a denumirilor corecte si uzuale a părţilor co~ponente ale pompelor. Corpul lagar este Incrusla ambele capete cu capacele 9. mitatsa părţii de refulare a pompei este fixat împotriva deplasării aJ(ial~•. '. În fig..'ID. să dirijeze lichidul fără pierderi mari de energie.revăzut un onfl~1Uin ~are se m. pompa este alcătuită din următoarele' elemente: un arbore 1 pe care sînt fixate un număr de rotoare 2 separate între ele prin bucşele de distanţare 3. lorigitudiii~f:pri. precum ŞI In 'Carcasă sint presate. din azbest grafitat. . as~guraţ~ pringarniturile n"Ioi5. In fl~ş~ :apacului de aspiraţie şi in cea a carcasei de refulare sir:.. pentru a nu diminua randamentul global. Rolul COrpUlUI irector-este acela de a reduce VIteza vmei de Iichid d care trece din rotor Iacarcasă. in cazul cînd exis per....\)IENTALE DESPRE PO)IPE ELEMEl\TE COXSTRl:CTl\'E respectivă. iar ~ adoptarea lor depinde de scopul urmărit În cadrul instalaţiei În care urmează ~ r--"=. Fiecare celulă.protej~~~ă astfcl. î~preună c~ c?rpurile directoare.!-re . numlţeuzu~ ŞI:dIrectTlce " Acestea sînt prevăzute c~ ~alete.. ?rm~ă (s~andard) . Pe capatul liber al arborelui se montează cupla de antrenare a oom~ p~i. Pe corpul lagăr este p.se spriJm~ pe dOI rulmenţi radiali cu bIle. ser~ veşte pentru golirea pompei de lichid.împotriva pătrunderii impurităţilor. Soluţiile constructive aplicate la e~ecuţla pompelor centrifuge sînt numeroase şi variate. realizind astfel transformarea energiei cinetice în energiepotenţialli .t prevăzute orificii In care se montează aparatele de măsură. ambele amplasate Ia cele două extremităţi ale pornpei propriu-zise..e serveşte la verifi:area !lIVelI1. Rot~arele.orelui ~ în interio~ carcasei 3 ..două inele labirint 8.48 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă multietajată. care se~veşte la golirea pompei de 'lichid in caz că există pericol de îngheţ. care alcătuieşte un etaj: are prevăzut la partea inferioară cîte un dop 16. In acest capac. prevăzute cu garnituri din pîsiă. In lagar. Inelele asvîrlit oare 75. e w"het.Q. Etanşarea separaţiilor dintre etaje se realizează cu inele din cauciuc de tip "O". ~ont~ţl In corpul lagăm!ui 4:XClrpUl lagar este asamblatcu carcasa pompel prm prezoane. 1.:ri de .. Reducerea pierderilor prin interstiţii este a~lgu:ata .1. ŞI este evacuat prm carcasa de refulare 8. 7.sî~. Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă se face prin garniturile 'moi 70.de construcţie orizontală mono-" etajată cu rotorul In consolă. Secţiune printr-o pompă multietajată. al pompei. care sînt presate în corpul presetupei de către capacele 77.z. Arborele este sprijinit la arnb-l.'ntrifllgă monoetajată..şurubează u? ~op transparent!.t c.de Iabirin ţii 73. Pompa prezentată este .. Asamblarea carcaselor intermediare cu carcasa de aspiraţie şi cu cea de refulare se face cu ajutorul tiranţilor 9. Etanşarea'arborelui la ieşirea din c~lTCasă.'arborele'!?.

:1 C::..t'trnr scop '. 'I'~·':" '..fontă cu nichel fontă cu crorn ['J:1:{. spre' aetit'a pierderile hidraulice.\'il>r::tii (L'LULltO. .. .<1 ee- chis montat într. ef. /' j.şi' butuculvrotorulni alcă. .49 sî~t rcprezentat~ două ~~cţiuni pri?tr-un rotorobişnuit. ' .:non:aj ':>. ~are de material.pl~n perpendicular peaxa.:~. 1. oţel sau bronz.qe ~9~15~an:ţ~ şi permite funcţi(. s" ...c.n:aliz~a~ă c.'.. reprezintă diametrul de Intrare al rotorului.hl~.rotor. Condiţiile de . 1. '1.s~tuaţ.eI~r.. astfel mcit m. Rctor de pompă cenrrifugă.5 i.dbi d funcţionar. c.'·Secţl~~e::t. iar prin curbura du~Iă (în..' li . . P~i1:l~.:'.e. dar care satisface ttotuşi mstalaţla~ Reglajul jocului se realizeaza fie pnn variaţia numărului de garnit~ri gale capacului . PEincreg~~e _~~m'!Lr.ir« il! [!tnqi"!!arc pr?duc ..înţeleg~.' 50 NOŢIUNI FUXDAlfEXTAUl DESPRE POMPE ELEME!HE COSSTRUCTI\'E SI zona. pentru .Rolul celuilalt <iisceste'pre.. ?rosIVC: C unde.DlscU..' . .de t:ccere' mai largi.: tarea matcrialuliji ca-re trebuie să coresp~~dă condiţijlor in:I.scu~1 mtre care sînt amplasateechidistant pal~tele-respecbve. " C' n' I'..b este realizată~nţI:~rr. Avînd în vedere că mărimea jocului s influenţează direct caracteristica pompei..h!'\!rb.. datorită pierderilor mal man ce au loc prin spaţiul s. utilizarea.::. . Rotoarele de tip semidcschi~ se f?losesc Ia ~'~hlcul~ea hc.:!.{!. . Astfel.estei soluţii est~ rec~mand. . sînt la nndul Ior adaptate astfeffudfsă corespuadă cerinţelor impuse de mediul vehiculat. .. '.. . În consecin+ă rotoarele cu p.. semi- -I<aE1!--t -1.'{ecuţia pompei din materiale ob:şnul. .'~ cln\strucţiespecială a. " """'''''':.. î?fundar.iar.'.51..ape menajere::care conţin cor~ pun de diverse dimensiuni In suspensie.:nono.'yealizată tn~lunguI paletei..stf. de tip tele se execută separat şi se asamInchis. . lagăru1uipompei care face posibilă deplasa~ea ax~a ..e a. sau în cazuri dc reparaţii. Rotor'-tle pompă centrifugă. datorită n-part inci nouniformc de material III ma-a oiesei.-• A mea ei. tf ~ t la inelul exterior.amplasare In ll~stalaţIe... 1.4.<1mamIC.U1t din ?OUadl.a~ bilă numai în cazurile în care limitele de variaţie ale parametrilor hidraulici sint mai puţin riguroase. U9.' !. cum sînt : construcţule onzontale.lUsed~natura Iichidului pornpat. .pr~guri A. b gice.' :.'~' rotoarele trebuie echilibrate. a p. 11. " . ... .50 este reperczcntată c secţiune printr-un rotor lL' tIP SCITIluc'. ..pe măsura. pentru pomparea lichidelor corosivo.. Elem\!nţ~le hidrfl~ce~e~p1pei proprm-zrse . micşorîndu-se astfel viteza Iichidului ŞI implicit pierderile hidraulice.utilizat la vehicularea lichidelor' fără impurităţi. sînt aCdea ~are determină conceptia a. Cota D. . aşa cum este prezentat în fig. . .•ll~m~roase vafI~nte. paleFig.m.. Cota b2 reprez[ntă Iă\imea canalului rotorului şi mări. ?ţel n~an~~nos . In fig. de tip deschis.sp~ţiu) ....Sc. 1. " sudare.lua~A~ capeul de aspiraţie al pompei. . >etanşatea' dintre 'spaţiile de "asp!Taţle ŞI refulare realizindu-se prin interstiţiul s creat între paletele rotorului ŞI.. blează cudiscuriIe prin nituiresau ..oloscse materiale rezistente Ia uzură .. La rotoarele turnate.' Fi".'•• .cu uzi ~eb~r~a! fedus.inoxidabile şi bronzul.lacL.] .rea u~or .semideschis'' deoarece are doar un singur disc lateral. '..ar prin adău. 'uzării palet:l~. determină debitulpompei respective. \'~rtic!llă.o pon I a.•. -Construcţia paletelor-se realizează prin trasare cu ajutorul arcelor de cerc.'' .rot9ru!ur ~aratăFiorma ŞI traseul paletelot.u: randarncntc superioare. Paletele pot fi cu simplă curbură sau 1 cu dublă curbură.j. eX1:t~ pos~ilitat~~.re oţelurile. In marea majoritate a cazurilor. Rotorul din fig.a'tntregului ansamblu arbore-rotor.!iI. Prin construc i. 'cît şi Ia diversele SOIUţllconstructive utilizate ŞI al. Rotor 5.l." din punct de vedere tehnologic.1111. din motive tehnoloil. rotoarele sint piese realizate prin turnare din fontă.. pentru lichide abrazive. Ecll1I. tuiesc un corp comun. Există însă şi situaţii cînd. . ue tip Inchis. 1"''I=m1~'" Fig.narma· stţ-. Cîteva exemple ilustrează diverse solutii alese...d .C"' 1 < .'Ilc ~atera1e sî~ţ prevăzute cu do~ă . P?~tru c\·ita. cOilstructl. Rotoarele sernideschise sînt mai uşor de realizat . deci discurile laterale împreună cu :paletele . cele cu transmisi"..bloc e~c..nnpei. s~ ut :l:z':~I. .ll'C organelor pom.~~ " . .t" .' .regla} care oapropie ele capac.9. dar confecţionarea lor este mai dificilă din punct de vedere tehnologic. iar D _ lJ2 'diametrul de ieşire.arc~. da~ ran~ament~ lor ~ste inferior randamentului rotoarelor închise.. . chis. 'aparmase'neechililmlle.rn• fig. submersibile..' . al unei pompe centrifuge.. centrtfugă. cu siliciu. Secţiunea med!an~ d!n fig:~ 1. . I:~.t a ttt . ( faţă de cele cu simplă curbură.""arată că rotorul este alcat.u:~ posibilitatea d:. 1.anale.anmea l!lterst~ţl~~1 s}'ăInI. ) r.eei. pe ~are se fixează •prin presare Inelele labirint.l Iese e urna e I otelul .se.~ste prehingi:c'_' L~lll.. pect1v ~pentr. se utilizează anumite forme de rotor " care înIăt.lJ.de':~piiaţ~e:{~e ):ir!nt. derivate ?-. de care sînt fixate paletele. ' ' . Acestea din urmă au muchia de intrare prelungită-în de aspiraţie.tît d!n pompeleriionoetajatc: ClLŞI din cele multietajate. permiţînd astfel deformarea axială a arborelui datorită variaţiilor de temperatură. capacul respectiv.~reap<?~peiîn c?ntmuare~lm~etnţel~s. Deoarece curgerea Iichidului p:In canalele rotorului trebuie să fie cit mai co~tinuă.de . din f~g. decît ~ele închis~..{L cu precădt. sau prin puncte in coordonate polare.. . . traseul paletei nu trebuie să prezinte deviaţii bruşte. ' . atît static Cit.50.ctuărl! :IplUI.. ac.". pe dispozitive sau maşini speciale . .50 se numeşte . •• .. 1:49. carcasa -l.

llr .a. Carcasele pompelor centrifuge multietajate au forme.creat.. precum ş.1te cu b~md3. c~rcasele pompelor de ape ~enajer~ .(:hsc. e reI:>.ll!lptul că t . .52. b -e-carcasă . carcasele nu mai au forma spirală. datorită formei sale spiralc. Formacarcasei trebuie să satisfacă atit cerinţele hidrodinamice. fiind destinate să descrvească instalaţii c~re funcţionează la acest .f'rl. .'1 .tr~~fx:ep~ntrti1apermlte circulaţia 'obiectelor solide ~de'Qlm~nslUm . cît şi cerinţele instalaţiei. Pentru o o Fig. 1. c~rţerii . .făf. -. partea de refulare propriuzisă a carcasei are forma unui difuzor în care se petrece transformarea amintită.~ 'Jţxplic. SI carcasa intermediară ale unei pompe multietajate. aproape "complet..52 sînt prezenFig.hstalaţle. Iichidele vehiculate ?.:. . 4stfel. J'de' relulare. J. '-. a pulpelor de fructe. respectiv de refulare.'iJ. Carcasele de la extremităţi au orificiul de b aspiraţie. La partea superioară. 1. 1..fără a înlocui şi'cartasa. industria construcţiilor de maşini (pentru răcirea motoarelor termice).e. " o Fie. Diverse C de rot oare Domeniile de utilizare a pompelor cu rotoare semideschise sint: industria chimică. respectiv pompa este secţionată m planul orizontal AA.\ .t: .. .p?oseb~te.dH~.prm. ~. 1. industria alimentară.53-.l~":.~Laomparea apelor' menajere care conţin particule grosiereîn suspensie. care nu permit înfundarea pompei cu diverse obiecte..foarte dure> rezistente -Ia abraziune.lichldelor. . iar la partea inferioară sint pre- Alegerea soluţiilor constructive ale 'carcaselor est~..ur1I~).2. In acest scop.. Acestea mai sînt prevăzute cu un . carcasele au prevăzut un orificiu care serveşte la umplerea pompei cu lichid în vederea amorsării sau la evacuarea pungilor de aer. In fi~. b..u.a ..Jlţ ~}. ..l:iChldulul vehiculat.t~~~~lliU~ţ1~~â~l!I{~~~~:E~~:iî~~~ dezavantajoasădin punct de vedere ..54 sînt prezentate diverse forme de carcase de pompe centrifuge. orientat în dire.1.Jeqm?fate4a1~.mal m~l. Elemente constructive la pompele axiale .u o VlSCO?.e . Diverse construcţii c de carcase Pentnrpompe"C.a~. sau.55..al sînt mai mari datorită viscozit~ţii. Pentru evitarea unorşoliCitări excesive ~.a~esttip::. Carcasele intermediare au o formă celulară. După cum se observă. cum~a>răiat anterior.pompelor ce vehiculează lichide abrazive sfnt'prevăz'. în multe C'azuri"nî!fiindnecesară demcntareapompei din'f.ţ?I9.:.Et~ . pomparea lichidezx Q lor încărcate. '~" .52. industria energetică (pentru circulaţia apei in schimbătoare văzute cu un orificiu de golire.'}"~"'· Rotoarele de Hi.. . etajate : numărde urechi cugăuri prin care trec tiranţii de . Rotorul d din fig. de cele a~e pompel?r monoeţaj:-te.. ~arJ~e!e ale. hidrodinamice ale.~p. care împreună cu profilul corpului director alcătuiesc canalul de întoarcere pentru aspiraţia lichidului de către etajul următor.mutticţie radială. carcasa mai poartă şi denumirea de . în energie de presiune. datorită formei sale speciale. În exploatate.. denumire ce este reco~ mandabil a fi evitată. .e e carcas~ sînt exec~ta e m oua ucăţi. Ca~'caSt'lepompel. pompele axiale (elicoidale) sînt pompe pentru debite mari şi înălţimi de pom-parc reduse.laterale. b.52...PMfrecarea cu discurile rotorului sint mult mai mari aecit în cazul Iichidelor Obişnui~. . . deoarece eforturile ~~a~~ &!~~f!.5. . deoarece aici transformarea energiei cinetice în energie potenţială se realizează cu ajutorul corpurilor directoare. b c In fig.~. 1.des~his se 'caraCterizează .55 sint re~rez~ntate car~asa de ref~lare. In varianta c este re rez t • carcasa unei pom e cu r lă ~aţie.. Diverse tipuri de rotoare pentru ape menajere.5-1.52 NOTIUNI FUNDAloIEHTALE DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 53 @@~~ " .mclc_ul_ ompci".{~.-carc. tate maitnulte roţoare de " """. o. Există situaţii destul de frecvente in care f?rma car~i nu ~ste conformă (u cerinţele.~trifuge.sesc soluţiile a. care 'pot flJ înlocuite pe. carcasa trebuie astfel realizată Încît să suplinească şi rolul acestuia. La pompele care nu au corp director. inUinită la cele monoetajate. de pompare stringere şi asamblare a pompei. c.lceea~ă.Fig. în fig.~ 1. Construcţia a reprezintă o carcasă spirală ~d gura de reIulareairipThsată tangential. .!. Rotoarele prezentate se caracterizează prin secţiuni largi de trecere şi număr redus de palete. .tIVul. ~ d 0" tin b construcţii "l·:. utilizează diverse construcţii de rotoare a. aşa cum sînt prezentate în fig. 1. a pas+ ~ .. dar !$Ii: schimb oferă o siguranţă maximă in exploatare ŞI o întreţinere comodă.e. -:.işteJ?ţe). '.şlJez.se.·~pS~~c9Ill-plet. 1.\':~a.!Îll • . Intermediară.I~.-.:"l!.~ telor. Accesulla"iritetiOrul âcestor pompe seJ~ce~cu uşurmţll.~·i. c şi ti din fii·T.ţ~t~iiiiliiâ1~'i~d~ condiţiileimpuse de caracteristicile instalaţiei. " - de căldură etc.~~ţi~i la~gi de . l. în timp ce la construcţia b aceasta este orientată pe direcţie radială. abrazive. a căpătat denumirea de rotor •• înecă". Lichidul centrifugat de rotor este colectat într-o carcasă m C2re-1dirijează către conducta de refulare.: Tl:l~isi~iI i~ţ~~~r!lrrezistenţei mecanice.lt"te~~e. folosesc pompe prevăzute C'! rotoare de tip "deschis". adică să reducă viteza lichidului şi să transforme astfel energia lui cinetică. ~ ~ a . .

:..P!!r. Arborele pompei propriu-zise.pţi.ejaţ~i!ÎlJ. astfel.. . sau cu . rezultat atît. camera statorului 8 şi corpul de refulare 9.:iIlcazul ctlld :SUP01:htl· acestora este confecţionaf'din cauciuc._. Atît ~rQqrl!le. palctclc clicoidalc. ca pompe de circulaţie îlCceIiiralele termice etc. ţ~ )Jlagăre. - '/ .~ _~.: U nge• j.â' reglajul u~hiului paletelor în timpul funcţionării. c .1I. In fig.Şi.".\~!I(.. acest mecanism lipseşte._ ~ ~ .Aea14e~ . 1.(.din ~~:~ieşelor aflate Jnxoţ~.E(9..L!t:. ".54 NOŢIUNI FUNDAMENTALI'. precum şi arborii transrnisiei.ţie.. Pompă axială de constructie verticall1."transmisia. • ...rţ.poII}. sînt ghidaţi în lagărele interrnediare 5.::'~~:"~~(. rnmpa pc care sînt este montat (. tubulde pn)tecţie . In fig. s.s.57 este prezentată o soluţie constructiyă.~4b9.ri.. cînd . -'..p.ţ:lin Jmpinge~ţ(:a.::tn 11r'î.'.: .tială .. DESPRE PO~!PE ELE)/ENrE CO""STRUCrl\'E gen de parametri.t. 1.siţnpI.t~> q. "./ fi.t~~l..a.. " Ăidra.o. . ulei.int. ' -.. l/ rele părţ j componente: bu turul rotor 1. 1.10.ulicăilc.~'.q.funcţionăriL .axial.pă "~!-. " 8 Fig.56.:lse .56 este prezentată o secţiune printr-o pompă axială de construcţie verticală.se-foloseşte'compoziţie de lagăre.~~S~. cuplat cu transmisia rigidă 4.~~_t~ prelu~~~.-" Unele tipuri 'de pompe sînt prevăzute şi cu un mecanismde acţionare. cl! aj utorql •căruia se 'poate "efecţt.. .r!~. care m este dimensionat linc.~'. J pc arborele 3..Ît şi .".tl. Carcasa pornpei este alcătuită din pîlnia de aspiraţie 6.~r~a..l9r. se folosesc la irigaţiidle~efi:i.. unui mecanism de modificare .i. a ungl}i)ilui palatelor în timpul..o~s~ţă.1potriva contact ului cu lichidul pompat prin . astfel că unghiul paletei este fixat la montaj de către constructor şi el nu mai poate fi modificat...: icu@tă. camera rotorului 7.~it:id~:1 '. La alte construcţii.!ţ.ru! otorului electric de an trenare.Jagă".pompei. Funcţionarea mecanismului are loc a.ptot.:.~ij.

"".ii a:_·.' '. şi cutia de distribuţie 14. acţionată de axul de.Inelele de ctanşar . Pompe volumice cu mişcare alternativă Din această c t .~t ~. n erme IU ru rnc6' B:aaţe~: ~~XI . prin intermediul unui reductor de turaţie. area ~mpel pqate fi beneficiarului P'tl. Deasupra corpului pompei este montat robinetul 17. La partea inferioară a maşinii de abur sînt amplasaţi robineţii de purjare 13.I t sle ( eplaseazâ ş~ bucşa 5 care se roteşte odată cu rotorul . !. în timp ce în spaţiul din partea stîngă se produce o depresiune şi deci aspiraţia acestuia.:.Hnpek cu antrenare prin sistem bielă-manivelă ce [:.~s~~~o~~gozltate r ~ît mai red~tsgustruite). turnată-din fontă RPflil . l>"mpele cu acţiune directă sînt folosite în special pentru alimentarea cazanelor de aburi. distribuţie 16.:1.ln fig. pistonului pompei. .r. spaţiul din stînga este cel care se micşorează. dar acestea sînt de fapt soluţii care au ca scop uniformizarea debitului. în limitele valorilor admise atît pentru viteza medie a pistoanelor.-. . volumice sint grupate in două categ6rii pş~i~~impals~~ ~rat~t .pompe triplex. . . -J 1 '." ..••• -.3. aşezaţi paralel. 'Rotor axial : numai construcţiile clasice cele mai a -cu palete deschise. în spaţiul din partea dreaptă are loc compresia şi refularea lichidului. de exemplu spre dreapta. soluţiile constructive adoptate la pompele volumice cunosc o mare diversitate. se deosebesc: pompe cu simplă acţiune şi pompe 'cu dublă acţiune. Ungerea maşinii de abur se realizează cu ulei pompat de către pompa de ungere 15. (3.. ma. ~ceastă s~luţie. Prelucrarea profilului paletclor Se face e ma inis .c C:'C olLureaza patrunderii apei cu impnr~ pietriş .~ n~1 .f~.1 e "e "' .n[l·a. constructivă prezintă incom'~ni(~~tlll r~~. pistonul maşinii de abur execută. Elemente constructive la pompele volumice' A " anterior.. Ele sint mall utilizate şi în industria petreb'r:'l. . .56 NOŢllJM FUNDA:IIENTALEDESPRE POllPE ELE~IENTE CONSTR1:CTIVE 51 r:le 2 poate fi deplasat pe verticală iar odată cu el prin l' t di 1 l ţil: di li 'al 3 .de pal~te care dirijează curentul.. iar cuplarea lor se realizează.e. .r0.pompe simplex."-Y uUI. rotaţie flanşelor. J:. solida:i~ate cu paIe tele 9 prin bolţurile 10 Deplasarea aX~." .rr'~I. .." t l ro or. Există şi alte construcţii care reprezintă diverse variante ale celor două sisteme şi anume pompe cu acţiune cvadruplă sau diferenţială.11).8 este prezentat axiale cu pâlete In două poziţii regIabile.J!l funcţie de instalaţia • ".1" . şi care provoac....•. iar odată ~11.~l' . . «.nJa de a-:--ţ·· '.a egone ac Parte pompele c ~ pis t on cu ac ţiJUne diirectă".u t~ ~o- faletel~ se toarnă sepap~ţ. cşei SIn egate excentric prin şuruburile 7 de cap" t 1 fi 1 ovale 8. ta t: .pompe duplex. Funcţionarea pompei are loc astfel: sub acţiunea agentului de forţă.:şe o~ t:a1n.im Ite10mişcare de. pompele. Sistemul de distribuţie se compune din suportul distribuţiei 10. d~schis~tnchi$.ţ1. La deplasarea acestuia într-un sens. • '. din acest o b motIv..• 1. In stadiul actual de dezvoltare a tehnici. . prin intermediul mecanismului de distribuţie.. multe din ele fiind înregistrat? sub formă . care este transmisă direct. ~XIsta. sistem bielă-manivslă..~ ~l~.estefbcatpe)mul din capetele tijei 5. ~. astfel că fazele se petrec în sens invers.~â~: ."v" c. .. ' '. pentru alimentări ca apă în locuri izolate..3. care serveşte la evacuarea aerului acumulat la partea superioară în momentul amorsării pompei.• IUl..rmăresc pr?filul modelului.' " ~ r • .ă a...5. b -cu palete închise.)mpe ele acţionare pentru prese etc. . ..•i.e.:".. a f e ~erhcaIa. ca p.•. Elementele principale care .orui pe care-i dcscrvesc. 1.UC?el Ct1 r 1. plat.15 Ş.. 1:":. (It" "-~ . prin tija comună."" m.· • .'. La partea superioară a corpului pompei se găseşte camera 7.'58. unei pompe con. tija de legătură 11..'.e cu cele ale condut:~ei de refulare.1". ca urmare a cerinţelor extrem de variate.~.. Calitatea fin!t1ia s~pdn~tal~d{ . ~r~~~u f.59.. . Pistonul maşinii de abur are forma unui disc de o anumită lăţime şi este prevăzut cu canale în care _.' chiar :1111:r'. La inversarea sensului cursei pistonului. .cu piston cu acţiune directă sint prezentate . ' ~ . cu mrşc~re alternativă şi cu mişcare de rotaţie. 1. 1: pre~~ent.contactul cu apa. Statorul este o piesă turnată din fontă şi ar ăzut . de legătură 3. cu conductele de aspiraţie şi refulare.a.alcătuiesc o pompă. prin garniturile moi din asbest grafitat 20..• sau l'.. avind trei cilindri de lucru.c . de lichid pe direcţie a~ifI~~vazu 1. .. La unele ti de ~ÎÎl~ e~el se realiza sub tor~. r Pompele axiale pot fi realizate şi în construcţie orizontală sau ' Rlottoafr::e P?mpelora.CI.CorpUl pompeî esţ~executat sub formă de tronsoanş dinJ.~~~ prem..~ care sa asigure o modificars. respectiv aburul sau aerul comprimat..U1 ... numar .' .: ••. •. avînd un singur cilindru de lucru.prIn . . care conţine supapele de aspiraţie 8 şi cele de refulare 9. 1 Il -'. . aşezaţi paralel.. iar după prelucrarea definitivă sefixefitt~'bl1 c':l rotorulUl.de patente. iar cel din dreapta se măreşte. ten~d articulaţiile d~ .. .1. pe celă-v-" lalt capăt fiind aşezat pistenul maş(nii de abur 6.-~ ~/~'-"11.:('·tan'~ : o'~'.rechl: realizată sub un. deoarece la pompele cupiston debitarea are un regim pulsatoriu. Pţ".).jie plesă.t~Uli~~t~.:lr > ' • Pompa este alcătuită din urmă toatele părţi principale distincte: corpul pompei 1 solidarizat de m~ina de antrenare 2 prin intermediul corpului . Etanşarea tijei pistoanelor la ieşirea din cilindri se face în camerele presetupelor 19. UllolllUl <le <lesdJl(lere al acestora oat fi 1 ' necesl~d. . tipuri constructive se disting următoarele categorii. braţul 13.5.' . frecvent întîlnire.1ijriahrde 90° 600 f ţă d . Sistemul de supape de aspiraţie şi refulare pune în comunicaţie la momentul oportun spaţiile respective.. pentru evacuări de ape din incinte. pe pla~ mondial numeroase solutii moci.!rt1l'11htll1f.~:~~. o mişcare alternativă.i.. sertârul 12..eavă de dim SJUl1legal. CfJm!?h~aLe...r. \ r. avînd doi cilindri de lucru. la grupuri hidrofoare.> . .· b i.!n3ig. ." ca pompe de intervenţie. trice cit şi de motoare termice.~~~~tv:: . Cursa axială e.".' ŞI cele cu piston antrenate . '" ·:'l. a unghiului paletelor de ordinul _ lOC .l. în prezenta lucrare se prezintă Fig.~ .•• " ~.a.i dd. Din punct de vedere funcţional. ~are u. f . care realizează transmiterea mişcării prin interior l b 1: l p'uml~el. sI?lra le are o orma care favorizează condiţ iile d aspiraţie.~ ~blt ~!.·dale sîn~ realizate după două solutii cu pa e e ixe ŞI cu palete reglabtle.b. dar mai ales pentru randamentul volumic dterminat de umplerr-a cu lichid a cilindrilor. Pi~oliulpQUl~L{. F '1' 1. deoarece ele pot utiliza pen t ru actionar. Acestea din urmă sînt antrenate atît d t PIrIn e ma oare c ee- nil Iri .

In corp sînt prevăzute şi locaşurile su.ş. dia~etr. din oţel forjat. iar pentru presiuni foarte mari.rn...61. teflon.•.'. Cilindrul propriuzls este alcătuit dintr-o bucşă 3 presară în corp. Varianta b reprr-zintă un piston prevăzut cu o garnitură conică din cauciuc. F:g. .ilnt pr. qE. Prin cu doi cilindri paraleli.- d Q C alternativă . Sectiune prin blocul cilindrilor unei pompe medii pînă la 50 bar. iar et:.fontă.. construcţie normală se înţelege confecţionarea blocului cilindrilor din fontă. oţel . aceg~ ~~~cn~. 1.e~ai realizeazăcu segmenţi. papelor de aspiraţie şi refulare.:~.. Pistonul pompei poate fi executat În diverse variante. variante cousrructrve ale pistonului . tip "duplex". _---_. Pentru temperaturi şi presiuni mai mari decît valorile indicate mai sus..} . CI numai prin interstiţiul creat Jntre diamefrui cilindrului şi cel al pistonului. 1.. confecţionatădinpiele sau cauciuc. alamă. care pot fi confecţionaţi din metale .tcxtolît. Variante constructive ale pistoam Ior pornpelor volumice cu mişcare . care poate fi Înlocuită după ce s-a uzat.caracteristicile ~ichidului'pompat: ~:: . Varianta c"repreiln'f:ăun"piston cu garriitură "t!p. Cilindrul propriu-zis al pofupeieste executat Într-un bloc din fontă sau oţel. Acesta se caracterizează printr-o lun~ime mare.U. ~)~_ .' Arcul lamelar r menţine' periferia garniturii în contacf'permanent cu pereţii cilindrului. 1. Acest joc se obţine printr-o prelucrare foarte fină. Blocul cilindriJor este. corpul pompei se execută din oţel turnat. Varianta a reprezintă'o soluţie de pist<rif ctisegmenţi ~desecţlune drept: unghiulară.manşetă"._ _.. lemn. ' Pompele cu piston de construcţie normală pot vehicula lichide cu temperat uri maxime de 250cC şi presiuni de refulare Fig. urmată de rodarea pistonului în cilindrul său... un. În fu~cţie de condiţiile de lucru şi de . piston de tip "plunger" . 1.-~şare~'in.61.60 .01 mm.ELEMENTE CONSTRUCTIVE 59 se introduc se'mlcnţii de etanşare.'zc:lt~t~ cîteva pornpei.ra:Ii~rt ~u.60. aşa cum este reprezentat fi fig. Varianta constructivă d reprezintă. de regulă o piesă ·tumati·avînd·anumfte· fOhne interioare care alcătuiesc camera de aspiraţie" şi camera de refulare 2. cu strîngerereglabilă prin intermediul rondelelor g.sau din rnaterialefîemetalice . astfel încît jocul radial să nu depăşească valori mai mari de 0.

realiFig. care treptat a.COpL'ri de bite relativ Importante .: rostogolire.toaspiratoare eli canal lateral.u rotata .renare ŞI ca u:ma~'l' ~ Pompele cu roţi dinţate pot fi con.:ţ~e . .:ra tiile dinţilor an1 . ' '. Suprafeţele de separa ţie A se .63.. închisîntr-o par:ţy.tcele de clunecar-: cit si cele J. suport ce fixează ~~~~~~~~~~~~~L""===:JJ pompa pe postament.ţeldintre axe.~ţ~~P'!-S~ "iar în 4. ~~d decurge şi avantajul. ronstrucţi~ lor. .pînă la 300 bar.e1tur~at.d~llJ~t. unconsuntexagyrat de puter .'m se remarcă din figură. ~ar rugo~ltatea suprafeţelor de lucru trebuie să fie foarte redusă. " .că. .. . ' . .dust ri« există două categorii de pompe cu roţi dinţat« si auurnc : pomp. ' jărilor pentru descărcaDupă c.3. "-.confecţlOn. pentru actionarea n~ecal11sm~lcrdcservlte.o secţiune printr-o roţi dinţate destm~ţa transvazării de produse petroliere. Ca tip de lagăr se utilizează at. capacul şilagărul pompei sînt c6~fecţlonatedm fon~ă. " care .ă2t A . fu~cţionarea lor poate av~a loc chiar m condiţiile în care conducta de aspiraţie nu este perfect etanşă. 1. sut F::\:tlcatc degajările a: pr!.aiel cu a_ce:tea ~~au d:svo~tat ŞI alte tipuri de construcţii.şi presiuni reduse .-. .carcate. care s~nt supuse după uzin~r: la un tr~taI?ent de sUYI~a!e. .. . Ele se caracterizează prin. .sau Ip. Cu titlu de mfo_~aţle.9~re. 111.60 /WŢIlmI UNDAMENTALE F DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 1)1 a·1.ţig . partea opusă cu corpul lagăr 5. aşa după cum le indică şi denumir-a.\ ii. Feţele laterale ale roţilor dinţate sînt în contact cu plăcuţele de uzură 6.t~. cu cavitatea tle asp1:aţ1e ~ ~. o const~tUle confecţ!onarea roţilor dinţate din fontă sau' din oţel?rI obişnUite: ne~ltate. pompele cu role pompele cu rotor <'!. Pentru ey~~ tarea acestor inconveniente se adoptă diverse soluţii constructive care constau în punerea în cornunicaţiea // " spaţiului cuprins între dinţi. .u In. care este prevăzut cu 1I-E=::::::::3-1J..mpe pentru acţionări hidr~ulict...ote. .1on:pdt: l)L'Il.lre a . 1. . respectiv în porţiunea de angrenare. .64 este repre~ zentată secţiunea printr-o pompă cu.' ~~~~ 1\~piraţia şi refularea .. ~ .. O astfel de rezolvare este prezentata în Fig.c~put :a fie utIltza~t! I? diverse domenii speciale. zînd astfel etanşarea nece". :. feţele laterale ale c?rp~lui ~i ca~acu UI PO~P~L sau are plăcuţelor de uzura..lllot.tului de frecare Între suprafeţele de contact.. ~ar cele mai cunoscute şi utilizate sînt pompele cu roţi dinţate. şa vehl.cazun de presiuni ridicate.Ierl'. POI?pl'le de ~cţionări hidraulico s~nt destinate exclusiv pentru crearea pres:u~l1 necesare in diverse sisteme d~ instalaţii hidraulice...6_. .sauTeJulare..5.. cu dinţi drepţi. pe arbore S1l1taşezate . r'az.' . careeste În acelaşi timp şi rO.d~ţate..arborele 1 sprijinit la ambele capete pe lagărele cu rulmenţi 2. Dintre acestea. pompele cu palete. ceea ce presupune ca prin schimbarea sensului de rotaţie se schimbă şi sensul curgerii.un picior.1 care lichidul ce se găseşte în golurile dintre dinţi este evacuat în cavitatea de aspiraţie sau refulare.. de acestea.Pompa este reversibilă.itCiil corpulpompei 3. _ . . Pompe al. In fig.tat<l.: alt.\i ales la Vehicularea lichidolor vtscoa«.mt~n~ltaţll zgomotelor de angr~nare. ceea ce produce eforturi suplimentare asupra organelor pompei.1.5..i i ales ŞI produse petrol. Pentru mlcşqrarea . cu lagare interioare sau exterioare. 1 grenaţi. canat lateral. nare exterioară sau interioară. 1. se pot enumera: pompele cu şuruburi. pompele cu rotor elicoidal. . antrenată.re rrm hi!.Iuri aliate..4. Şi in această categorie există.~~ . ungerea acestora se realizează chiar cu lichidul pompat.2 .Powpa este alcătuită din următoarele elemente: roata 'dinta tă 1. La construcţiile la care distanţa dintre axe este mică. se folosesc lagăre de alunecare sau rulmont i ('11 ilr".Hţ~.max. O soluţie modernă pentru 'pOmpe1ede tr~nsv:uat.. qt. unul sau mai multe rotoare aşezate în paralel. este astfel realizată încît să poată 2. lIdudul este comprimat. Pompe uolumice Ctt mi~:~re rotitoare.lSt:r . Pompa din figură este alcătuită din următo~rele elemente: .î.'tn scopul manrn durităţii suprafeţelor 4e cqntact. 1. lichidul p..5. deci de a se auto~mo=~a. 1. ' "". . dinţii roţilor se prelucrează la dimensiuni foarte p:eclse.malte. pentru transvazare.eyaf1J~~ singur. Pompele autoaspiratoare... . se precizează că nivelul maxim admis pentru zgomotele datorate angrenaru este de 35 decibeli. la mijlocul distanrea presiunii Iichidului . acestea sfni'mcnt. .."::'~ )n.. m. l~c~l~ulwSP face prin onflclJle ~~terale. Cele. Elemente constructive la pompele autoaspiratoare.aerul din conducta de aspiraţie. 4 . debite reduse ŞI presium de refulare. 40 bar . tratate .\·'·l.'.este roata . Corpul.. De.' . aş~ cum le indică şi ~elll!IIlirea: au proprietatea d~a .st~ite în ~r~ăt?areţe pompt 'cli: variaţiei volumului spaţiului cuprins între. ".4.CUIL'Ze sa transporte lichide vîscoase şi unguentc. din.1. pe di Il o.mai cunoscute pompe din această categorie sînt pompele cu canal lateral şi pompele de vid cu inel de lichid.pînă la 100 m3/h . f~llisc~ză prin tuşaro.63.ternîlc.Schema degafig.. R..4' '3"6' r' '5'2'" nată c.afe cdrpului pOI?pel. .itr<: de lich~de şi po. /) mare dlvers~ta~t: de: construcţu.Hr~!Il(!"între bO• lurilc dintre dinţii aflaţi ÎI1 an.' .Ic. angre'. executa tă dintr-o buca tă cu arborele. Arborii roţilor se sprijină în lagărele prevăzute cu bucşele de alunecare '7.:l:6?-. 1. Pompa cu roţi dinţate.' pentru tran'.: şi debitarea lichidului in regim pulsatoriu. .aţeiWxJ.tru tr~n:vazare SInt destinate. Etanşarea arborelui se face cu garnituri noi din azbest grafitat.c~eţ~clen.pre1i91ţa. cunoscute ş~sub numele de "pompe cu angrenaje".. înclinaţi LI C var}ante: c~ angre~au I~ forma de V.operaţ~e 'prIn c~re se obţine o rezistenţă sporită la uzura Şl o iI?bunatat. aceş~la. .' .·.sî!1~. . Iar ~ . In 'timpul funcţionării..

Asamblarea pompei realizează i~c~~.' ". lateral.66 sînt reprezentate carcasele intermediare de aspiraţie şi refulare ale unei pompe cu canal lateral.'.'.' In fig. ineldC"l1chld .'Pompă autoasplratbare 'cu' canatlateral. .:uleze lichide ce conţin particule abrazive în suspensie. Cuplul de materiale în contact.: 1..:.. .I. trebuie astfel ales încît în timpul funcţionării să nu apară fenomene de gripaj. e .li l . I I st~~. Aceste pompe sînt cunos<'lI:'. Poziţia corectă a discurilor se asigura })rl1?.Iereastrâ : .. In fig.. O. ~ in mod accidentalpot re~lll~.p. rotorul are. Carcase intermediare ale unei pompe cu canal lateral: de aspiraţie: . jocul axial între rotor şi pereţii Iatorali ...maşmi cu.au căpătat denumirea uzuală de "rotoare stelate". absorbţia de aer sau gaze ŞInumai ~ . Discul 4 conţine fereastra de aspiraţie ŞI fa~e!egăt~r~ e 'c'arcasa de asp iratie 6 Discul 5 contine fereastra de refulare ŞIIcom U n1C cu .. În general sub denumirea Jl' . ca la pompele centrifuge. . care formează etajul sau celula po.'ste de tipul deschis. ~en.Sc~.64.sţgr\lWat. " cu in~l de lichid. T 1. ( . î~~h~~b(l~~~r~' ~~l~~tr~. deoarece acestea ar provoca uzura prematură a suprafeţelor de contact. Performanţele pompei depind În 'mare măsură de forma şi dimensiunile canalului lateral şi a ferestrelor de aspiraţie lui ca suflante sau compresoare.65. . -~~.' "" In fig..f(J 'i."" .66./ -/ .~~~ţ~~if~~::.' ". Eig. tru perioade scurte.lo.Ea.\LE DESPRE POI[PE ELEIIE~TE CO~STRUCTl\'E 63 cu un ajustaj alunecă tor.cuu~me~rul ~entru masura re~ vidului. '1 dc I t' ŞI e rl p'fl1hr" <i <înt date ('11 titlu informativ unghiuri e e Incepu ~I r~rr:l a (' " c::::. ' . 1.'.\.racă prin garniturile moi din .fi. '''.. ~"C. In c....ai celulei ~u tr~by.rl~~ie cu ajutorul şare. ':\.însţf c:. 1'" 1 66 s observă forma teşită a orificiului de aspiraţie ŞI refulare.'(.. ŞI 'Iichide. /. cuprinse între carcasele intc'rmedl<m. .::-=-: . L-J deste.~e~~~~~~~o. ~~~~~.ş!lfttur~e de c~~t~~~~ 77. In orificiul 10 se monteaz~ v":.' \~ I \ bineînţeles cu performanţe mo. -r I ~\.ili~~u:i~~ ~e distribuţie" 4 şi 5. a la rindul său cu carcasa de refulare 1.Carcasă de aspiraţle: 2-canal b.'.Iereastr de refulare. Aceste tipuri de rotoare.npei. .67 este prezentat.4. datorită formei lor -'palete radiale incastrate în butuc . Pentru ubţinerea unui randament satisfăcător.pentr~ }}>':'0-Y/~ ---i." 1..~\ sţr.. 1. .~~~~Şe~~~O.:-~.4 .: de aspiraţie 4 şi cele de refulare 5. posIbilItatea să se 'autocentreze.. funcţlOnăru.. ti d' a te f 1 66 b se vede forma canalului lateral din ' zona pe care se 111 In e.' c .i~ c~~c:l~iS.~~tr~I~llţăţi sl~tpuse.J.carcasă de refulare.62 ~OTIU)i/I FUliID. '.:-7 De' aceea <ţer:umi~ea lor ~or~c~.65e"~te reprezentat rotorul unei pompe canal lateral.~)i '~=e:. .a era" d O sectiune printr-o pompă de ~I.omUI11Caţlerin ţeava p de egabzare 10... f of: l' cea de reiuh~ef'Et8." 3. 1.~ ----=-... . 7 / 12 . iar în anumite cazuri speciale. n fIe'.~llE)i/T.}e 51.. depăşe<l. deoarece feţele laterale nu sînt acoperite de discuri.rţarton de grosime absolut consrantă. ' este: . pompele cu canal lateral nu trebuie să whi.e t" cu a a.7.upreset~pa" p. Pompe de V1. '. Carcasele intermediare SInt etanşate în planul de contact prin garniturile plate 71.~"~ '~\ . AbI ore e pom Pei se sprijină Iui ce el d r b t ou ă asi ~~ffn~ri~~ ~s~= d alimentate aţie este prevăzută cu orificiul 9. 1. din oţel sau fontă nodulară (de exemplu în cazul ':ehiculării amoniacului). .~e.. ' 1 1 d tip Pom a este 'alcătuită din "următoarele e!emente:rot~ru .2.. <. Locaşurile presctu1?elof. "1 1/ Fig. deşi ~le pot funct iona şi pentru comprimarea aeru. La o extremitate a pompei se găseşte carcasa de aspiraţie (j.~~i~.:' \. nIl.la c~!e doua.t .~şar(. . In tImpul.:.I~ ses: ~:. Asamblarea pompei este realizată cu ajutorul tiranţilor 72. ceea cear avea caefectdiminuarca performanţelor pompei. " . rqtor-carcas.. C . sfîrşit ale acestuia. Rntorul o.~p('mpe de vid".. ~ \ ~.l arb~~clui Ia: ieşirc:a din carcasă este a. el poate să frece pe una din feţele laterale ale celulei. Rororul pompei cu cana . pentru racordarea con uc el e x _ : inelului de lichid. iar În partea opusă.d CIt mei de iichid. b ă Fi.--~c. -:. ~r~~. rotoarele J. confecţionate di.<p:~e. dar la apariţia unor forţe neechilibrate. ." . Dopurile 72 servesc pentru golirea pompe! de lichid 111 penoadele I nranţ ~~.rl i ~.~ / " f---:-~T Ele se folosesc în mstalaţll.nun la construcţiileştandard. El este executat sub formă de piesă turnată din bronz.5.l. ." ". Din acest motiv. ~.

In fig. Astfel gazele care conţin praf vor fi filtrate înaint~ -f ea.ontă.. F'tg. este totdeauna mai mic decît debitul aspirat de primul rotor. practicate in acelaşi dISCde distribuţIe.de aspiraţie ti refulare.br0!1Z'sub formă de piese turnate. 1.poate: veni În contact cu discurile.:. cînd nu se admit ples~ din ~ateriale neferoase in componenta DODpei. Piese componente ale pompei de "lid cu inel de lichid. o·· Dupa. . favori- zînd totodat! ş~te~~~g~i~. ca şi la pompele cu canal lateral. . _ __ _ -' . In fig. Bu~ ~cu are o ?r:z. . In anumite cazuri sp~iale.ui celui de al doilea etaj.70.. fonta nodulară sau oţel. Iar in acest caz pompa de VId are o singură carcasă la care gurile de aspiraţie şi refulare sint separate printr-un perete despărţitor.Jo~~rile pot creşte într-o anumită măsură. L~ pompele co~fecţlOn~re. L~ unele .67.68.r~col de îng~eţ. pentru a obţine o rugozIt~. 1. în care rotorul etajului doi preia fluidul refulat de primul etaj la caractensticile realizate de acesta.1e t~~~re_~_:p. In t~mI?111 functlOnam. Traseul curentului de fluid la această pompă este următorul: aspiratia flui5 Alegerea pompelor c. Discuri de distributie la pompa de vid cu inel de lichid: II - dix de aspi~tie. care este mai mare In fif 1 68 este prez. Explicaţia constă in aceea că . 1.din materiale ~peciale.motiv. Fig.70. d. transmiţindu-i in continuare energia sa.sele. Rotorul pompei de vid cu inel de lichid. 1.cor:stfu.nacomca. din care rezultă că debitul de gaz aspirat de rotorul II. În băf~c ~siI!ţ~re~~z~e. Pompă..1~C~ldtrebuie să funcţioneze numai cu lichide _sau gaze curate ~ara ~mp~:ltaţR mecanice. pompa de vid c~ }~el de .•. la presiunea de refulare a rotorului 1..IE COXSTRLCTlYE a Fig. 1. otorul pompelor de vid cu inel de lichid este asernănă tor ca orrna cu cel. Aşa cum s-a mai preci~~t anterior. figură..69 sint reprezentate discurile de distribuţie aleaceleiaşi pompe. 267 . JOccare nu trebuie s~ depăşească valoarea 0. Această soluţie este prezentată in fig.' .. Carca. .I!0rmanţelor pompei..~~~i~rr· de uşurare '. cu vîrful conului În planul median.rle exemplu n oţe ~oXlcţabiI.: ŞI deoare~e el. !.:>.64 7 :>. feţele sale laterale p:ecum ŞIc~le a~e discurilor sînt prelucrate foarte fin.r:isr:i p.l. . rotorul poate culisa pe arbore autocentrindu-se In carcas. vid ~amt3lt de ordinul20-25Torr se utilizează construcţia cu doua etaje montate in ser~e. _ . 1.er. b- dIsc de ff'fulare. L--.ntat un rotor de pompă de vid cu inel de lichid.1 mm la construc~IL stf~dar~. discurile şi lagărele seconfecţionează In.~1 este prezentată construcţia unei pompe de vid cu inel de lichid cu două etaje o" . respectiv utilizarea ei ca pompă de VId sau compresor.fo~anJele pompei depind de Jocul axial dintre rotor şi disearil. al pompelor cu canal tateral. sor ire. rotorul se poate exec~ta du.fan tele de aspirat~~ şi r~plare ~înt. _. Fig. dar diferă prin numărul de alcte care este mal redus ŞI pnn lăţImea acestora. 1.cţi~.te redusa: ~m acest . •. a. ceea ce imhunătă ţeşte condiţiile de scurgere a fluid ului şi de umplere a celulelor. . de vid' cu inel de lichid. n b la dimensionare se ia În considerare alura curbei caracteristice a pompei.eot~~~~~ăJ~tinî~a l"ot6rUluipHniUIui etaj este apreciabil m~i'mii~ decît cea a rotororul. unui. dar aceasta are drept consecmţ!i modlftca:~a pe.• ". . bcarcasa aspiratie sau refulare. pen~ru re~ea.ule. •••. '.~sei.disc de distribuţie cu Iaute . Jar rotorul din . Fantele de asplraţieşi refulare din discuri sint dimensionate de constru~tor avind in vedere destinaţia maşinii. satr la folosirea ca Iichid de etanşare a unul lichid mai vîscos . palctele sînt inclina te spre inainte ~ore~punzatr se~sulu~ ~e rotape a pompei şi sînt rigidizate prin nervuri.1 Ft'XDAlIENTALE DESPRE PQ)IPE ELDIJ.OŢIL":>. .••• _ _o • mon~:. cum se observă dit.69.~~lstnbuţle.

. :.allmentarea pe o singură parte ar lungi neeconomic drumul curentulUI de fluid. astfel incit să.#~ieY. reducindu-se astfel lăţimea pe rotor. . aspiraţie al discului 6.mtoa~cq>r1l?-fanta. 6 ['··S·.. ~rific!ul de. ' . Noţiuni fundamentale de hidrodinamică. ! j • (2.. cantitatea de fluid care trece In unitatea de timp prin diverse secti~Urans-:. "'. prin şţut~ de refular. racorduri. deci incompresibil şi fărăviscozitate.1. în direcţii diferite. versale ale conductei este constantă şi poate fi exprimată prin produsul dintre. de unde este evacuat prin orificiul de refulare al acesteia. 2. pentru a se evita dlml'nSll~1l1 rotor prea mari.~~re.'/1..' '.. . robineţ i.j ':o!!.:...e al acesteia ŞIconducta de !eg'ăt~t[ 3...·) ll~-:·.'.I .iF?~sef(. pe care proiectantul instalaţiei le prevede la întocmirea proiectului. Iri'. V3 = const. 2.rii: o cantitate defluid şe). ••••••. viteza reală variază atît în secţiune cît şi în lungul conductei.scop. )'..la care. (fig. hidrodinamicii. . clapete.)' d~~i Seoface prinorifi~iui..ar~o~a.t..î~ca~~cţ~. Alirnentarea rotor~lui pe ambele părţi este o soluţie ce se practică de obi. atunci cînd se cunoaşte viteza de curgere şi secţiunea conducteî.â. Determinarea caracteristicilor instalaţiei . de unde este aspirat.: . se asigurţ obţinerea caracteristicilor solicitate.·de·..are. cînd mişcarea este dezordonată.' Intr-o conductă. :.iavînd 9 mişcare pennaIlţ. acest în continuare sînt . :. aria secţiunii respective şi viteza de curgere. 2.~R4.perfect. care necesită o lăţime mai mare a rotorului . ?21f .:<ifig. Schema curgerii lichidelor perfecte.. datorită faptului că lichidul .:. Î'o. în acea secţiune: ." \ 53. .' o"~. '0..l. Iar e~a)l~lII aspiră pri~ două orificii şi refulează printr-unul singur..}jet1cJinei de lichid. În funcţie de dimensiunile şi natura instalaţiei. aspiraţie alcarcas~1 4.Iltă şi unregim de curgere staţionar.ripiI.1.e l'eful.J~ac:esta ~ste dirijat către ~ISC~ de distribuţie 2. La pompele de debite Importante.. Prin aceasta dispunere. se utilizează de ca solutie aşezarea rotoarelor în paralel.. Pentru aceasta este'necesar's1l se defennine eft rriaiprecîs'bii putinţă' parametrii pe care trebuie să-i atingă instalaţia respectivă.tifi. filtro ctc...1) prin care curge un lichid considerat . l~l . .ou<lOfltl~U.!I:OŢIUX! Fl:XOAlIEXTALE DESPRe POlIPf.••••.C'qat1l. d~ .:. . Ss'Vs9' _. prin care circulă un fluid vehiculat de o pompă..' •• ' '.1.Jaminară" atunci cînd particulele de lichid au mişcare paralelă cu axa conductei şi "turbulentă". adică în aceleaşi puncte viteza nu variază cu timpul.dla o umplere neunifo~ă ~ celulelor şi la un randament V?IlIml: necorespunsător..Q.~~~·'bat. de aceea în calculele practice se apreciază o viteză medie.1) Această relaţie poartă numele de "ecuaţia continuităţii" şi cu ajutorul ei se pot calcula debitele ce trec prin diverse conducte.~spi~~ţit!:I:ir'. celula etaJ.'.. -. 'către 'oruiCiul ~e. "f. au loc fenomene de natură hidraulică ce pot fi inţelese numai pe baza cunoaşterii principiilor generale ale.şl."{·i!'.~ •• . I • 4 . ° .. In realitate. etl!-jul . S'}J Fig.an.1 •.. într-o instalaţie în care circulă un fluid. Utilizarea pompelor În instalaţii 2. In.PI:~zenta.1t~je. de către rotorul ~l pr~n.1u este perfect. _Prin .ulul 1.. . conducin. . ~ea ~e a doua cantitate de fluid pătrunde prin orifICIUlde refulare al dISCulUI5 Intr-o cameră intermediară. SuD denumirea de instalaţie hidraulică se înţelege complexulde e!C:ITII:n('! alcătuit din conducte.c~1la pompele de debite m.' o: "r . '). ~.• L.ţflnoţiunilefundamentale şi legile care guvernează curgerea Iichidelorv. curentul s~ îm~arte ţndouă pă. I "2 . ~u douil. preirăzui: cu' fillHe~ttea~pfrâţteşrreftiJ.1. 2.avînd un llnu". l.Şl··~l = . mit grad de viscozitate.. se obţin performanţe îmbunătăţite deoarece umplerea celulelor rotorului II este favorizată. deci dificil de manevrat Ia montaj. ~ISC~UI:2.aspiră printr-un singur orificiu şi refulează prin d. Curgerea Iichidului în conducte se consideră . Din etajul II fl~ldul ~~t~refulat prm orificiul dISC~UI7 în carcasa 4. aceasta poate fi descrvită de una sau mai multe pompe. .

apar diverse I~zlst~nţe hldra~lce denumite uzual "plerden de sarcină" sau "pierderi de preslur. se calculează cu relaţia turbulent v•••••• (0. Schema -Ie curgere a ti - .3. > lL..'. Aceste relaţii sînt următoarele. 2 c f('... )n f~..2.84)vm. . în care: v reprezintă d I~= ~log:"(Re...'III' ' ////' V.:~!:~!. pentru Re <3.. 'dar pentru a~easta trebuie mlăturate cauzele care provoacă perturbaţia in fluxul de curent ~I care dau naştere la turbioane..Poate ~emarca ~in figură.ii.t..ii~. ..mensl~mlor . .· .» -~ - Pierderile locale se datoresc modificărilor subite ale direcţiei şi sensului vit~zei de curgere a lichidului. modificări c~re...\CTERISTKILUR I:oiST. ţev. Re Re • '". ramificaţii. .~~}'f· J~a' dem?nstrat experimental 'că regimul de 'curgeYe e'ste laliiin~r pe'ittru val?rI ale lUI Re< 2200: .f.-_. In calculele practice.2) Pentru.ŞIper. $tI":'" it.lami~ar la viteze şi diametre r~duse.deră~ A':"'. d 2g (2.8--3):"105. In care coeficientul A se inlocuieşte cu coeficientul de rezistenţă in regim turbulent AI şi care se determină aştfţ.I' __ ~ .1 -:... ). clapete etc. Ungă Pl.tt~ valori mai 'mari.78 .pentru .. .3 este repr~ze~t~tă.• .t. I?eI:ăşire~ acestor valori ÎIldică.:"7t. .0032 .'pentni·Re : A. -. .~plerden locale .e între particul~le de l1~hld. i).ngim laminat... de unde (2.~ viteza medie de curgere.. -.!S·t.3) In conducte: b - in conducte: • . este un coeficient de rezistenţă al conductei şi are valoarea. sau apar vana.=~·\"'2g VZ [m].te : In f~?cţIe de.sch~ma repartiţiei vitezelor in regi~ de curgere laminar ŞI turbulent.5 ). o. o .t.':.. . 2.t : ~)(: ".reţ!i conductei curgerea rămine laminară.robinete.~I'R. • -~ .. 64 90 A=-"'- Pentru determinarea regimului de curgere s-a stabilit un criteriu adimensional.\ C../" (2. In regim turbulent repartiţia se face după o curbă diferită de prima' a:t~~l..9 •.). iar în regim în care ~ este un coeficient de rezistenţă locală.dI.ţu bruşt~ ale ~ecţIUnJIcon. h.i drepte~~ ... notat cu simbolul Re şi a cărui valoare se calculează cu ajutorul relaţiei: \.-EXlStă fnsă...DETERm:-. '~~..acest.( .Ull regim de curgere turbulent.~.' .. V viscozitatea.e-O·237..2..-\REA POlIPELOR 1/\ I~STALATII In fig. .il ".1:..\ŢIEI 1i8 69' l'TILlZ.ductcl. ~atu=a plerden~or lineare depinde de regimul de curgere ŞI într-o oarecare masura de rugozitatea pereţilor conductei. de ordinul Re ~. în tnţs . . (2. .condu~telor. in regim laminar rep~'tiţia vitezei es ~e parabol.i·~«{:... ---~ a Filţ.' ..2 sînt prezentate cele două regimuri de curgere. Pierderile hneare in regim turbulent se calculează cu relaţia (2.ea l~ rîndul lor pot fi pierderi "lmear! sau. \' aloarea lui l.. Re < 10'. 0.o'h'~f"'" După c~~ se . În regim laminar. d. viteza fund ma~~ă in axa conductei şi nulă la peretele acesteia. se utilize~ă in~ă ~oţiunea de ::lungime ec~ivalent~ notată cu t. 2 .:-dere de presiune egală cu cea datorată pierderilor locale dintr-o conducta reală. .\RE. Pierderile de sarcină datorate rezistenţelor locale se calculează cu relaţia -" . 4 000.întîlnesc c?tun. ..au loc atunci cîn~ s~. ..in con~~cte.. 3 000 .~. ". cinematică a)Jchidului:'. Fqţ.~~~<:-!n -. cauz~ care ~.lsltuaţu cind·regimillpoăte"Să ~înă laminar .'U pereţi! conductei..:t I _ conducterugoaseşiIăs«.. regim turbuler:. In diagr:ifua' A -.. .~rd~rIlo~ de ~r~mă servesc proiectanţilor de instalaţii la calcularea traseulu~ ŞI a .6}· .<.Ât ''iiil/s.. ' ~..) .- 1'" • /' b Schema repartiţiet b- !.]5/Re. supape etc.'.'.tabelul 2.ale experime~-' tală şi depinde de forma corpurilor care provoacă aceste rezistenţe (cotun.. + O. VIteza creşte brusc.• " diametrul interior al conductei.. O. .că regim~ ~e menţine . dar pe măsura depăr~ tării de pereţi. = j.:''___ '. ti.·"j~.".- .""" ~ r '.."~ . Din formulă se ob~rvă . I~::'o. 2.'. .:C' = In tin:tp~ curgerii pr... şi care corespunde unei lunglm~ de c?nducta ce d~termmă o sca. s." . "V~ d". ~~= 0:3164.."L. 2 1: ~-~ 2g = 1 A -!.:.Re--0-3. provoacă. o (2. 2.tula <.U. . .lca.\L./////~..o. da.:.4' 108.consi.' . vitezelor m:.8. '1' .xîn :ni":> ·.sînt "prezentate pierderile de sarcină lineare in conducte drepte.. determinat pe <. .\R.2g regim de curgere regim de curgere în care i.torită frec~~ilor inten. Relaţiile teoretice pentru determmarea p.3).pentru pierderi lineare m regim larnih. turbulent.":'". ~recum ŞI ţrecăm aces.= =(0.gimului lichidului laminar.100.•.· '< • .r .) -::. precum ŞI la curgerea lichidelor cu viscozităţi mari. cunoscut sub numele de •• numărul Reynolds".-4)' valoarea vitezei medii este Vmtd ~- ~m~z .

'< ) t:n -. 2. 300 200 150 ~oo 100 50a (mm) \ '\ C/ap4fâ re!lntrt ~ 1J-.--------------------------------------------------------------In lucrările de specialitate. conform fig.. SIJI) .sch.m~~de condoctd dr:(]IJ/rj CII aceeas/ p'trder~ d~ sarcina ( m) lIobln~ltI' col( CII •• ."""""'. pentru direrite armături. . \ compl" . -: (rql.f ' T. aplicat la fluide.\REA PO~IPELOR tx IXSTAL. Cu ajutorul acestei ecuaţii. \ . Principiul general al conservării energiei. .1 sînt indicate valorile lui 1.sint date în tabele sau nomograme.. -i 'l1J '110 'i: 300 350 i~ .4. valorile lui t. '10 l'IlIZ.'" ti. se poate studia mişcarea unui lichid în diverse conducte sau canale' . este reprezentat' în hidraulică printr-o expresie matematică cunoscută sub denumirea de "ecuaţia lui Bernoulli". 70 ' ~o 30 25 r v t .' IS' .. cond. se consideră o particulă de lichid în mişcare pe o traiectorie între punctele 7 şi 2.: Pentru exemplificare.-. care este considerată drept legea fundamentală a hidrodinamicii. 1000 O/am. ..rt·· brll$ţti .1 Armiifuri On DIr1'JNlmll B Robm~!c" va1!t/ des" c/'" compltl A_ a--~ PIEROERIOE SARCINÂ LOCALE L:'JnJ.-iI-- \ \ \ \ '50 40 30 . 20"" iti .s 5 • .\TII I Sorb Tabe11J12.-. Astfel in diagrama B din tabelul 2. 0" .-.. ." • .IZS _ 175 150 cât g(J~ fi" 60 SO r'.

":20' -:. Schema deplasării particulei in lungul unei linii de curent. . în practică se utilizează diverse nomograme şi abace.'r. După stabilirea schemei se determină debit ele maxime reprezintă lungimea echivalentă totală a conductei. uzuale ale vitezei de curgere o Fig. deci 11t>l'COnunul': . p~n. ~e5pectlv v: ŞI presiunile PI ŞI PZ' Considerîd cazul unui lichid perfect.~:'.:.. .$ . :'" r.ttn'd. Se determină apoi pierderile de sarcină ale instalaţiei.. .preslunea: ·in..>lanul de referinţ~ O-O..parti~ul~ se gă.:. ':.OR I:\ST.grrut.1..:: ~..~. .' J .oi':":'>· "}'" ." . Presiunea...\ŢIEI ---------------------------------------------------------------- 73 .c:l*"..' V .~.\l.deplasa licaidul În instalaţie. sta?ileşte apoi numărul şi tipurile adecvate de arrnături necesare ŞI se leaga prm conducte punctele de alimentare cu cele de consum. Pentru uşurinţa calculelor. exprimată în metri coloană de lichid. :ast~l că raportul Pir. . . ' [m3/s~ Iar d= • V4Q . .o earititate de energie a c~e'~ t1-"aPr~~o~J~c. . astfel Încît pierderile de sarcină să..ŞpecifICăy In)i~~[~. într-o mişcare permanentă.'.'\:f~~:~ • 'h "'i['1!. cu ajutorul cărora se determină direct pierderile de sarcină 'ale elementelor componente ale instalaţiei. ecuaţia lui 1 Bernoulh devme. în m .\".: ~i abur. " '.' .:"'.:·.' _g.' E:.".~' h(m) 10 + = const.. cu relaţia IIr = ). . . ... în m..\.IPELOR . Astfel ecuaţia lui Bernoulli se poate scne: ... . 2..!:Rtă!-aadeseori se lIldIC~.:'[mJ .. .'..-- 1 v2 d 2g [ml...!.' ~.. ~:.~~pg~ţ~~n~rgia xpeca: nică. :. de lichid Viteze medii de curgere in conducte Fluidul (01/5) Conducta energ!~ totală a .72 UTILIZAREA PO:.'.• -. fără a exagera alegînd conducte prea mari..v -: '.~ • • .:' '..j ht+.il].:~.~'-t. .--- ' Noţiunile şi 'formulelehidraiilice prezentate 'permit proiţttantului instalaţiei . . Diametrul interior al conductei se calculează cu ajutorul ecuaţiei de continuitate: Q= v 1td~. "gr..~~ " . - în care: + e- .. '.. "'_l~. deci lipsit de forţe de frecare. p (da~/m2J" v.r. .':.. Dimensionarea diametrelor interioare ale conductelor se face akgÎndu-se viteze de curgere convenabile..7) '" " Dar În cazul lichidelor reate apar forţe'de frecke tntt'e m6ieculeiecare al~~tl'ie~ li~hidul. în m. re loccurge~~ .~şte la î~ălţimile ŞI IJ~.\I. INSTALATII DETER~":\. e~primatein:.-. .. Se. viteza medie de' 'curgere a 'llchidiilul...c"..~.: \'~> : ..:"..8) dimensi~ll1ile termenilor sint.:k noduri.'r. 1-2 poartă denumirea me!1ţionată anterior decpierdere de sarcină" .P{~~ h ·x. ''''-. ": .-ii''':'! '. presiunea necesară pentru învingerea sarcinii rezistente suplimentare la capătul conductei de refulare (în cazul refulării Într-un spaţiu ce se găseşte la un .[daN/dm3J...:_ .c'teYe" şFZ..\RE... :: . • '..' ..~aNi~~.iar ecuaţia sepoatescne:.. de poziţie..J!j ri:~PI +:').jt' o:\). stabilindu-se numărul de consumatori cu debitele maxime respective.talaţia să funcţioneze î~ condiţii cît mai' 'apropiate de cele prevazute 1Illţlal. YC<l~N/~3t.•Acesle .~~~n~l\~pdFo..'.'. precum şi într: aces:t. "nabsOrb.'c'~ului sau onflcl~ulPr.:r '." 1 T. lungimea efectivă a conductei.. __ ." '#.-·- "...". " _.. Valorile lui ).:P2 ~'~~iisr. "~~ • ~' •• ~o <o ~" ~ (2 8) .5. ~ . 2g[m/s2] .:' \ \' .. in In.~:. Valoarea diametrului determinată astfel se încadrează apoi în dimensiunile standardizate ale conductelor.Ji).-:. 2-"~ 2 ţ"'2'" '1-1' .car~ .!~ozJ.~y.'\.a:cqr.să determine caracterlsticile.'fţ~~pr1!ţ·pleraerea 'ae energie 'Intre.' J _ Produse petrol iere Abur Aspiraţ ie Refulare 1-2 I.tI1.... cinetice ŞI de presiune. av ~nd vitezele VI...2 sînt prezentate valorile .ş~~Jn....s. "pOl.. .~arti~ule~ de ~ichid est~ constantă şi se compune din suma energlllor.'.~:pr~tt}c.tn~ormula (2.. ~ r ~ Termenul h.i.".11 [rn".Ijo.ţ. "1 de lichid.' ţ~ebUlemultIpbcat cu valoarea 10000/1000 = 10..> .' .. " "" ~.~r~ţii c~nductei..~.~ '. __ ' (2. y. şi le se calculează cu relaţiile prezentate anterior.... alegîndu-se limita superioară. :'~ '!".' ' P [daN/cm!] v2 [m/s]2 ' . _.rÎt/s.@~~~."1 .9) în care: d reprezintă diametrul ini:erior al conductei.z...~!.\ C.. . . pentr În tabelul 2. dintre di\'crs..şI. lungimea echivalentă corespunzătoare pierderilor locale. Faţ~ de t. (2. se compune din presiunea necesară pentru ridicarea lichidului la înălţimea geometrică respectivă.:: .funcţionale aleacestei~:-astfel încît În expl~atare . care urmează să circule pe fiecare porţiune de conductă...tare.". precum şi punctul sau pun~tel~ de alimen.f:'1i?+. pe care trebuie să o realizeze pompa pentru ci. fie cit mai reduse. ". .\CTERISTICII.~~f~h. produse pr-trol icr.. "tri.t~\.'" . se întocmeşte mai întîi o schemă a instalaţiei.'..~ +1'~i.. .-:~' .. Pentru acest scop.\R.~ .

nu d~pinde de variaţia presiunii. la un montaj In p<l. . . in care două pompe centrifuge.• . 2. pentru diverse tnălţimi de pompare. . este reprezentat prin dreapta 1. în cazul funcţionării simultane a ambelor p~mpe. deoarece în ac.cî. . mon'tate in paralel.\II'ELOR tx I:-':ST.-aJ '--02-' Q. se analizează situaţia unei instalaţii. ~ebltu. . I~-j 10J J fi? Q(m'/II) v=~-.da~a acest~. 2 g + r.. Curba 2 reprezintă caracteristica Q-H a pompel centrl~uge. Â2d l2 l deci .e sî~t mai . de pompare . ' .de trecere ale conductelor acesteia şi numai după aceea să se aleagă pompele corespunzătoare.e~. debitul pompel c~ piston.' . montate in paralel .11) se.\RE. U/lO. curbei 7 -+ 2 ~u c~racte. . Determinarea punctului de funcţionare.7. p~mpe . în aceeaşi diagramă se trasează curba caracteristică a instalaţiei.l + rlt. '. ordonata . debitează într-o conductă comună.\ C.centrifuge şi al uneiacupistoncare~ebitea~ă In ~ceeaşi Instalaţie. cu secţiuni .paralel~ la ax~ ordouatei. presiunea la capătul conducu-i de refulare : suma pierderilor de sarcină datorate rczistenţelor hidraulice din conducta de aspiraţie.t)te. Construcţia acestei diagrame este utilă in special pentru cazurile de funcţionare în "paralel" a două sau mai multe pompe in aceeaşi instalaţie. de caracteristici diferite.5.. răminlnd totuşi mal mic decît 01 + O~: ce~t lu~ru este A explicabil.'+~I'+~2+ d PI .\L. H (m) Q-H r-r-r- Q(m'lll} Fig. precum ~i din presiunea necesară învingerii rezistenţelor hidraulice ale instalaţiei: H = in carr: -1 :. I~ . a"pinţ i.: la capătul condurtci <1.\L\TII DETER)!JSARE.In fIg.foloseşte. În continuare se' trasează 'turba rezultată din suma debitelor curbel~r. H = + =2+ pz-: + 2~~~~(AI~I + z ~I)+ _z~~:( i 1: 1.în.\TIEI 75 regim de presiune superior presiunii atmosferice). ~1 m acest caz.pentr~q.7.6 se trasează separat curbele de funcţionare ale celo!" două e p:>mpt'. C.~ ar funcţiona separat (03:< Oi +02)' Dacă rezistenţele hidraulice ii. 2. suma pierderilor hidraulice datorate rezistenţelor hidraulicc din conducta de refulare: prcsiur-:a I dar h.\CTF.de trecereIargi.ştIgn! de debit se reduce simţitor. este necesar să se verifice minuţios secţiunile .nstIca C a ~onductel.. Din diagramă se observă că înălţimea totală de pompare se compune din suma înălţimii geometrice Hg.'1 _ ZI + Z2 +P2 - il + rh. în diagrama <defig. La instalaţiile. curba pompe. Pentru exemplificare. 2. p<l.. teoretl(.reduse.:.t:TiLIZ.dreapta.I~I~stalaţl~1 sînt mai mari... iar. .r~elal uI?-el pompa.~pentru.7... Procedeul este următorul: intr-o diagramă. 1 şi 2.înălţi~ea. 2.' a doua pompe centr ifugv diferite. într-o instalaţie existentă.t total creşte considerabil curba C" din diagramă..r reprezintă înălţimile geometrice ale nivelelor lichidului în conducta de aspiraţie şi refulare.. . Punctul de intersecţie x reprezintă punctul de funcţionare al pompei.jnn1~~ ~ .5 este reprezentată metoda de determinare a acestui punct. faţ:'t ci. ~2)·(l. respectiv curba 'C. '. este ilustrată in fig. Din diagramă se observă că debitul corespunzător punctului . cre~te şi viteza ·. respectiv secţiunile de ~ece.6.rq:tinarea punctului de funcţionare a pompei în instalaţie. g +~n) şi 1 -r---=. se convine ca ŞIpentru pompa cu piston... Din formula (2.nar~ :'(3 se găseşte la intersecţia. abscisa să reprezinte debitul. cu cantitatea OI' I~r ~unctul de funcţlO. Punctul de intersecţie . :J/ .t'3 reprezintă punctul de funcţionare în instal2:ţie al celor două. şi a înălţimii dinamice H4. 2. ·curba C dI~ dla~rama. Pentru a reprezenta Intr-o diagramă comună curbele caracteristice ale celor două pompe.ob~rvă că presiunea necesară deplasării lichidului in conductă variază proporţional cu pătratul debitului.p. aleasă la o scară convenabilă. numerotate ClI 7 şi 2. 7td2. debitul rezultat Q3 este mal mic decit suma debitelor QI ŞI Q<!: . ". care. it Q(m'/h) aa.ll) " . p~ .ralel. el fiind nem~emna~.-.2 (2.t'3. Determinarea punctului de fifncţlartare1n instalaţiE. 2. Fig.cresc ŞI rezlstenţele hidraulice In consecinţă. Această relaţie se ..măsura creştem debitului.\ l'O.10) în diaU'rama din fig.\R.mie decît suma debitelor celor dou~ pompe •. se trasează curba variaţiei rezistellţelorhidra~lice ale instalaţiei în funcţie de -debit.e·deplasare a Ilchidului ŞI ImplICIt. pompe m~ntate tn paralel. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie a unei pompe C:J piston şi a unei pompe centrifuge.· "::'0 .l centrtfuge este deplasată spre. 2. care este constantă pentru aceeaşi instalaţie. Determinarea punctului de funcţionare in instalajie a unei pompe centrifuge.RIST!CILOR ISST.de pe curbe rezultantă este mai...şi "caracteristica "conductei": în aceeaşi diagramă se trasează şi curba caracteristică a pompei O":"H. variabilă în funcţie de debit.e~a~iins~al~ţ!e.= 2g ZI . Fig. atunci cînd se prevede funcţlOnar.':2(A". 'denumită ·..

posibilităţile de reglare a caracteristicilor. "In :~!agraIP:ă. c~beIecaracteristice' ale celor două pompe. '. Pompele axiale se folosesc pentru satisfacerea domeniilor de debite foarte mari.rezistenţa conductelor şi arrnăturilor.llle de lucruăle instalaţiei. Dacă in reţea ar debita numai pompa 7. ." PO~f>n()R is iSSTALAŢII ACORD.ncţl0nare. Fllndidenhce. pînă la 80 000. este necesar să se verifice următoarele elemente: .2.diagrama de ~U!?cţlOnaree va intocmi după acelaşi principiu.~~t·j"'. 2. .ii cu C curba 1 + 2 reprezintă punctul de funcţionare .tr~sează.. prin urmare alegerea tipului celui mai potrivit pentru instalaţia respectivă depinde de competenta şi experienţa proiectantului acesteia. În sit~aţiile Îl1 care nI! există po. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie' a două J.e. . montate în serie.8.sibilitate. debitul Q:l este mai mare decît debitul () sau decît Q" dar mai mic decît suma lor. s~u . astfel că in realit~te . caruta II corespunde o putere absorbită mal mare. . dl· i)<-~J. natura lichidului (compoziţia chimică.t1 ~. de ordinul 4 000-5000 m3/h şi înălţimi de pompare mici.. centrifuge identice..~. montate in serie. respectiv pentru debite maxime de 500-600 m3Jh şi înălţimi de refulare pînă la 200250 metri coloană de lichid.ia cu cara~teristica reţelei Care !oc in pu~ctul~3' căruia il corespunde ?ebltul Q3' D10 diagramă.agramă c~racteristica unei instalaţii deservite de două pompe centrifuge identice. 7 ŞI 2. .~ebuie determinate cit mal precis posibil caracteristicile generale ŞI condlţ. . : .. 2. dar s concluzll. Pompele centrifuge se folosescîn zona debitelor şi presiunilor mijlocii. conţinutul de s~peiîsi'i. Apoi se trasează curba rezultantă 1 + 2 determinată pril>ladunarea ordon~telor curbelor I şi 2 .aracter~~~ic. pentru. Intcrsecţ ia c.'16 UTILIZARE. proiectantul instalaţiei trebuie să aibă in vedere cîteva criterii care pot fi grupate in două categorii principale: criteriigenerale şi criteriis~cifice..il!. trebuie considerate criteriile cu caracter general şi anume: siguranţa în funcţionare.numai po?Ipa ~.Dupăstabilirea acestora.le se vor refen 10 mod. temperatura de fu.\'3 al instalaţiei In noua situaţie.noua situaţie. avînd caracteristici diferite. . F.funcţionare rezultat din intersecţia cu . centrifuge •diferite.. t. 6. se iau in considerare criteriile cu caracter specific" şi 'ânunie: sdomeniul de utilizare 'recomandat' de constructorul pompei.2. Intersecţia aceste. curbele caracteristice raportate la greutatea specif~că a lichidului ce urmează a fi vehiculat. 2.de alegerea ~ompel... pînă la 150 m3/h 'şi presiuni de refulare ridicate. H(m) l'i(m) in diagrama Q-.\RE.. Pompele centrifuge cu rotor diagonal se folosesc pentru debite mari. calculul economic. alura curbei pompei.. Prin urmare. înăltimca de PUll1p~l~e este ma-imare decît HI şi decît H2• dar mai mică decit suma aces' H3 tora. in cazul cînd se intîlnesc astfel de situaţii.:.a de a monta două pompe IdentIc. curbele se suprapun. Debitul şi înălţimea de refulare a pompei trebuie să satisfacă valoril~ maxime ale debitului şi înălţimii de pompare cerute de consumator.\ CURilEUJR CARACTERISTICE Cl' CERI"TELE IXSTAL. etc.9..i~. In acest caz.>0mpe.15metri coloană de lichid. Astfel pompele volumice cu piston şi cu angrenaje se recomandă a fi utilizate pentru debite mici şi mijlocii. ' montate în serie. rezultă că nu există limite precise de utilizare a diferitelor construcţii de pompe.\ŢIEI 77 In anumite situaţii. 20-25 metri coloană de lichid.rezistenţa pompelor la presiunea totală: pentru aceasta este necesar să se obţină avizul fabricii constructoare. De asemenea. 2. ·100-150 bar. se remarca faptul ca debitul Q3 este mal mare decît QI sau Qz..caracten~b~a reţelei ar fi XI' respectiv Xa. In fig. fiecare pomp~ va funcţiona de fapt la un debit sporit..supraîncărcarea motoarelor de antrenare (sporul suplimentar de putere necesară). 2.· 'înfia": mabilitatea). ' Pentru alegerea pompei. Este ~e la ~inei~ţ:les că îna!nt. Diagrama punctului de functionare in instalaţie a două pompe. După stabilirea tipului pompei şi a caracteristicilor acesteia. punctul de. pompa reprezintă elementul motor a~ acesteia.se. Fig.g este reprezenta!ă int:-o di. fiecare pompă. pentru noile condiţii de pre- ~M: - . situaţia pompei din punctul de vedere al tipizării. montate in serie. ' •• Din cele expuse mai sus. După cum se observă din diagramă.:. într-o instalaţie existentă se iveşte necesitatea de a pompa lichide la o presiune superioară faţă de cea prevăzută initial. viscozitatea. de aceea dotarea instalaţiei cu tipul de pompă adecvat este de Importanţă capitală pentru o funcţionare corectă. Intr-o instalaţie hidraulică.H se trasează curbele pornpelor 1 şi 2 precum şi car. .. Alegerea pompei .' cărora le corespund debitele Ql =: Qz· Pr10 adunarea ordonatelor celo: două curbe se determină şi se trasează curba rezultantă 7 +.'1":lr~:n _f .~L. . rezolvarea constă În montarea a două pompe "În serie". .9 este prezentată diagrama de funcţionare a două pompe centrifuge.HI.100 000 m3/h şi înălţimi de pompare reduse. ~. . t~ fig. influenţa debitului (uniform sau pulsatoriu) etc. separat.i acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei Fig.ackristica C a instalaţiei. Aceşti parametri determină alegerea tipului de pompă adecvat '..:(. respectiv posibilităţile de procurare a pieselor de schimb.

atunci se produce o nsipăde energie continuă. Această. 'Il =/(Q) şi"1j =/(H).lc~«: ŞI.. între c~racterist.\ PO:. tendinţa beneficiarilor este: de a indica valori pentru debit şi înălţime'de pomI!are maipla# decît cele efectiv necesare.! h fi" 2 tu este prezentată diagrama curbelor caractenstl~e ...'. chiar dacă costul ei iniţial este mai ridicat..._. In general. tT ~.pompă: d:~ pentru uşurinţa înţelegerii. schema este valabilă pentru orica:c alt tip de... msuşirea ŞI u 1 izarea corectă a noţiunilor privind parametrii funcţional! al p.. I~st~cIţu.~l~ unei D·... Pen~ru. Astfel.".'t~hniţ:ji. deservite fiecare de o pompă corespunzătoare. fiind de cea mai mare importanţa pentru viitoarea exploatate . Du ii cum ~e observă. se preferă utilizarea unor pumpL' ni randament inferior.ce urmează se prezintă modul de determinare a acestora din schema de prmcipiu a unei instalaţii hidraulice.În fier 2.. problema randament ului devin" mult mai puţin importantă.tă Ji pri~ urmare unor vaJatii importante" ale debitului ~e core~putnd variaţii ne!~seţ~~tnatei~: tnăltimii depompare şi ale randamentulul. '.. devine necesară utilizarea unui număr mai.ompelor.. j ~-iL--==----' Fig.a<. există o dependenţă directă. care se determină prin tmpărţireatcurbe! caracteristice a inst'alaţiei multe porţiuni.IPELOR I~ 1:-i5TALAŢII .tual. '. pompe centrifuge d es ti tă a fi utilizată intr-o instalaţie cu variaţii nnpor.10.· •• '..'i:" l':cr. se va al!'gl' pomp. la care corespund variaţii neînsemnate ale debitului. 1·· p.' . 2. l l. . deci o utilizare. alura curbei. Evident că pentru o pompă cu tiu'l) tit.analizată cu atenţie la aza e egere a pompei.' CURBELOR CARACTERISTICE Cl' CERI:-OŢI>LEl:-os'nUŢIEI 79 Alegerea pompci din punct de vedere economic trebuie făcută cu multă atenţie.cilati..'L' redus (pompă de intervenţie)..s~u?n.l. ~ . . tivă ~ste otrivită numai pentru instalaţii in 'care pr~s. ~ Fig. .:. pentru fiecare situaţie separat. cu..• . . uIl!>~. in scopui6bţin~rii.. Pentru variaţii mari ale înălţimii de pompare..:.: PO!llPCi.. in:m~( ° In diaaramă au fost trasate curbele H =/(Q). Schema funcţională . Înt> principiu. scopul de' a obţine o exploata re avantajoasă din punct de vedere 'economic..2. poate fi evitată numai prin determinarea cttmai .• .).există ' tendinţa . . condiţiile de lucru ale instalaţie! şi parametrii funcţionali-constru~tIVl Pdm~el.Parametrii' Cuncţion'ali ai po~pelor .•. care trebuie să Se acorde cu cerinţele instalaţiei.urbei. u i. deci pomp~ In.. .. ~::~:~ă t .. situaţie.11 este arătată o astfel de schemă cu ajutorul căreia se pot defI~1 O' S· t·pompăcentnparametrii ce servesc la alegerea pompelor: c~ema repre~m a o " . dar care prezintă po~rbilităţi d~ 'detectare mai numeroase. In cazul unor variaţii importante de debit. de spălare a filtrelor etc.de.. .e~. . Alegerea pompei in funcţie de:. -').1._ •.ctr.118 ~TILlZARE.s.!.:a instalaţici vpentru. .cheltuieli de întreţinere..e. dar presiunea rămîne aproximativ constantă." . i:: .• .:~a în limit~ reduse.c r:\re. . În unde situaţii. . " I ~ ••• :.uuLţiuna..~. . inst. ţinînd seama decarăcternl instalaţie! deservitc. fuaă care aspiră lichid de la un nivel inferior şl-I refuleaza la un nnelsupenor. ~ul. . ". Astfel pentru o instalaţie la care debitul variază în mod substanţial. numărul de pompe dintr-o instalaţie... definirea . se va alege o pompă cu curbă cît mai plată (cazul pompelor de alimentare a cazanelor de abur). deoarece. 2.~. La alegerea pompei va trebui să se ţină seama de alura curbei acesteia.. care trebuie .«PARE. faţă de altele cu randament superior. Această soluţie este avantajoasă deoarece instalaţia va funcţiona cu un randament superior faţă de cel realizat de o singură pompă.Jţ~it.. i. o.. oferă valori maxime ale randamentului.1l~_'~'l.:. _..lune~ nece.reală âcohdiţiilor 'de funcţionare şi a caraCteristidlor pe care -rtrebuie să Ieaslgure. Rezultă deci că.. a4~ţ~~ se do~" vedese nejustificate. se va alege o pompă a' cărei' curbă H = f(Q) are o alură căzătoare (cazul pompelor de ape menajere.neeconomică a obiectivului exploatat." )fA. oprirea acesteia pc perioada în care pompa este scoasă din funcţiune poate conduce la crearea unor pagube ce depăşesc cu mult valoarea pompei respective. i a diminua .tă a~ppe~+tRare~ dC:l.:~d~~~Ş~J~xploaţat:e. ' .alura c.. personal etc . dar care oferă o mai mare sigurantă în functionare. ".l". reparaţii. ma a 'rante ak debltulUl.alaţia. .~~.m. mare de pompe.t . .\C.paramet~\lpr.:mondiale.~11f'i' •. pentru o funcţionare continuă. n cazul unor v~rla 11 ~ar ~ ăltimii H variază sensibil şi randamentul (curba punctata). în cele . caz în care se acoperă variaţiile de debit prin reglarea vanei de pe conducta de refulare. H= /(Q) este pla. raţionamentul se va referi la o pompa centrifugă.

Astfel.Qmi z. - (2. Qmm In practică este de dorit obţinerea unui debit cît mai uniform.pompei şi de .: + PR + vi +~ = v ""..i ălţimemanometrului. 0.\ CURBELOR C..-:--r-' "'A şi h'R=" ~'pi~derile de sarcină in conducta de aspiraţie. Uneori SI' utilizeaz.'~ - V1 +z. . sau PR-P~+ y . înlocuind expresiile de m~i sus. Prin urmare.Şi}leetanşeităţi. r~lative la suprafaţa lichidului din_r. .\TIEI 81 Xotaţiile folosite sînt următoarele: Q reprezintă debirul grupei. y fiind greutatea specifică a lichid ului.80 UTlLIZ.de i.. Unităţile de măsură pentru debit sînt: [m3fh].: PA+ v~ +Hn .de specialitate se distinge un "debit teoretic".P. d eCI fac t oru 1 iIR -2g VA devine nul...\L. In literatura ..1. .\ şi unităţile [kg/h] şi [t/hJ. zele de intrare ŞI Ieşire sînt egale. . Prin grad de neuniformitate s. distanţa geodetică Între nivolu] lichidului din rezervorul inferior şi nivelul lichidului din rezcrvorul superior..8 = Qm. Debitul pompei este cantitatea de lichid pe care o vehiculează (o transportă) . • .[l/minJ. pompa al cărei organ de lucru are o mişcare de rotaţie continuă prezintă un grad mai scăzut de neuniformitate a debitului.n :.~ şi .~[m3/s].1. atunci vite .' -. respectiv de refulare.2. H 1.pomp~ în un!tatea de timp.. [Ils].~(:i~~elegeaportul dintre diferenţa debiter lor instantanee maxime şi minime şi debitul mediu. .E I:>ST.2g Y 20' b + ."fT. Debitul unei pompe se caracterizează printr-un anumit grad de uniformitate.'. şi un.:i.PZ~Pl . . PI şi P2 presiunile . "debit real".1 pz . în~lţi~ea tottlţa-.2.2. (2. . e iilor manometrică totală" deoarece aceasta se stabileşte prin citirea lI~d}c....14) Se adună cele două expresii şi se adaugă la. .n + P2 . . lZrn+ pz +z{j i. este următoarea: H 6 Alegerea pompelor m.. 267 .turaţia acesteia.PI +H. . Relaţia dintre' debitul volumle Q şi debitul gravimettic Geste Q= E. v..y.\L.\RE. . H.. . .17~ c.. a masei de un kilogram de lichid.~. H•••+k'A+ .'?·'l .aspiraţie şi refulare. Debitul pompat Q.11. 2.11 şi a notaţiilor indicate.'..~şi Pn presiunile relative măsurate la nivelul flanşei de aspiraţie. + Iz. ţ t ică Reiaţia dintre înălţimea totală de pompare H ŞI înălţimea manome r totală Hma. exprimată în metri coloană de lichid. . respectiv cel supenor . ..de pompare necesară a fi realizată de o pompă poate fi determinată cu re a la .'f.\CORDARE.\ PO~IPELOR 1:<01 I:<olST.{+ j i. z distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei şi faţa flanşei de refulare' P. . fiecare cota z PI '-1 . .16) • . .~ distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei si suprafata lichidului din rezervorul inff'r. " _ Dacă diametrul de intrare al pompei este egal cu cel de r~fular~. »<r ' Conform schemei din fig. la trecerea acestuia prin pompă. 2.y .. Această noţiune reprezintă creşterea de energie hidraulică.zeryorul~fenor. .. 2.\CTFRl'.. (2. . 2.A +H +z = H R . y '. Algebric se poate scrie expresia PR vi -+-= y 2g H .r. lnăiţimea de pompa.. care este determinat de elementele constructive ale . se obişnuieşte să se f~loseasca. .. 1.TIC[ lT CF.. ŞI' H It + h = /.Rl:>TEI. .15) . în funcţie de tipul constructiv al acesteia. reprezintă suma pierderilor de sarcină de-a lungul traseu U1 c~~ductclor de .. (2. 2g.4+z~HgA+HR+Z+h'A+I"R+ ·i· q_. pe cind la pompa cu mişcare alternativă lichidul este debitat în regim pulsatoriu. (2.. H distanţa dintre faţa flanşoi de refulare a pompoi ..\TlI .i suprafaţa \ichidului din rczervorul superior. respectiv de refulare a pompei. noţll!-nea. H.'n vitezele lichidului la intrarea În flanşa de aspiraţie. . (2.\R. .12) 1 . 2 Dar PR-PA+V'R-VA+Z=H y 2g din din fig.•.. .12) 2g =-1000 H :m:. care ia în conSiderare pi~r~erilepdn interstiţii .R +'II.~ e" . Vjiv.x ..1: H = PR . respectiv la ieşirea din flanşa de refulare.. Hg. In practică. . parametrii funcţienali ai pompei pot fi definiţi astfel: -.

.!.\REA CURDELOR CARACTERISTICE cu CERI:>:ŢELJ: I:>:~T. se consideră din nou fig.16) este va.y 2g II. pînă la ax~ pompei. la nivelul de intrare în pompă. negativ. 2. este definită de un fenomen ce poate a vea loc În timpul funcţionării pompei şi care este determinat de transformarea în vapori a Iichidului din conducta de aspiraţie. -In acest.\RE. • Pr~~iunc'a de aspiratie P.azu e I <tril Intr-~lI n:ze~\'or aflat .Inălţinu. H ..~ + t~ +'. precum şi a dcmentelor legate de ea. reprezrntă valoarea vidului exprimată în metri coloana' d a'p"v Iar e a.. a pompei. =.aspiraţle.11.'iC.yHr) . aşa cum se arată În fig. 2.4.. deoarece. exprimată în metrict>loanldelichid. sau Pl _ P. pentru a avea o continuitate a coloanei de lichid Între nivelul de aspiraţie şi cel de refulare. în scopul clarificării noţiunii de .. dat fiind că forţele de coeziune moleculară a lichidelor sînt mult mai reduse în comparaţie cu cele ale solidelor.~'c '·'iI. HA suma tn~ţimii geodetîce H. cu ocazia alegerii pompelor...\L. • o' ca . tură .. H'A.m _ '. deci şi H. Această noţiune. aceştia din urmă nun frecvent întrebarea: "de la ce adîncime poate să tragă pompa"? Această intrebare este incorectă deoarece . 2.''(t' .2. lichidul începe să se evapore şi atunci în pompă are loc un fenomen nedorit. Dac. ':. sau Intr-un rezervor în care p" = i> iar viteza Iichidului LI rcşrrea <1111 conducta de refulare are valoarea ::'~tul1ci N". atunci presiunea Indicata de el este chiar presiunea de refulare ~ pomper. Din această relaţie se observă că H. Dac~ racordarea se face printr-o reducţie. It. + c2 2g • (2.-. Inălţimca de aspiraţie a pompci. sens.II adică p en t ru .20) :res~unea de refulare a.!.. iar riza de masura se găseşte pla~ată m mod obişnuit în flanşa de refulare. atunci cîn~ .1)i Dacă rezcrvoru! de aspiraţie este deschis. . Acest lucru este posibil numai în cazul în care presiunea Pl' care apasă asupra suprafeţei lichidului din rezervorul de aspiraţie.\L.• + le. atunci presiunea de refulare va fi dată de 'relaţiâ ' ' p..i.23) Fig.•.îlllpill~".. Hg .ilui putind 1: realizată numai în acest mod (prin Împingere). în cazul atingerii acestei valori.Ia presiunea P2' Dacă refularea are loc I~tr-un ~a~al a~lat 1~1 ~t'r liber.\ŢII '\CORD. . la temperatura la care are loc pomparea. = }alm ': '6. atunci Pl = P. trebuie mai întîi ca lichidul să ajungă de la nivelul inferior.21) = Pma.1 + II. astfel ca axul cadranului să fie la nivelul p~el. a cărui greutate poate fi neglijată.1. în relaţiile curente dintre fabrican. 1 d bită .labilă pentru schema din fl'a 2 .~rezcrvorul d~ asp~raţie ~e ~ă~eşte la o presiune inferioară presiunii atrno~fer:ce. în care se observă că.(A. H••eHgA reprezintă înălţimea geodetică.!... +H• .1.. utilizată frecvent În limbajul curent din domeniul exploatării pompelor. •• + H" gA (2. 2.pompei este indicată de mano~etr~.3. În schimb lichidul poate fi . se obţine j ~. Dacă nÎanometrul ~ ~nşurub~. neluind In •considerare l'pOZIţIa acestuia fată de priză deoarece con d uc t a "a d e .ţii de pompe şi beneficiari. Cavitaţia.I ~e c.ax~ cadranului se glseşte deasupra axului prizei.i~~ll"..d şi a pierderilor de sarcină în conducta de aspiraţie 'h.22) (2..iteşte pe cadranul vacuummetrului. noţiunea de "fnălţime de 'aspiraţiev sedefineşteconform următoarelor expresii: . ± Iim' în care Itm se consideră şi 2.82 l:TlLIZ.: H. c" + Il +_· 2" r Pl = A'in' atunci (J 19) -. pentru poziţia inferioară a manometrului.''· indicaţia vacuiiimetruluifiiontat înflanşa de aspiraţiea pompei.\ POlIPELOR tx IXST. Î11metrî coloană de lichid. sau Înălţimea de refulare = Pm•• ± yltm este HR \ (2. cazul aspl:aţ~el unui lIch~d af~at sub vid.. fl~nş~. Je aspiratie".\TIEI 83 Relaţia (2. ' ". + -c 1 2 g 2g • (2.• .. Aplicînd ecuaţia lui Bernoulli Între nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa flanşei de aspiraţie a pompei. cunoscut sub numele de "cavitaţie". -înălţime de aspiraţie vacuumetrică. este mai mare decît presiunea PA existentă în flanşa de aspiraţie a pompei.înălţime de aspiraţie geodetică. .. poziti~'..12. de la nivelullichidului din rezervorul inferior. =./ " = P2 . (lc-f'l. -.. H. = H.2...12.Inălţime de . 1t'g-a ura este p 111~1 cu aer. Y + 1. creşte pe măsură ce PA scade..trăgînd" de Ull Iiciud el se va rupe. Racordarea rnanometrulut la flanşa de refulare . Dar valoarea lui PA nu poate fi mai mică decît presiunea de vaporizare a lichid ului P<.H ~n "are H.ază direct iZ.

p.24) plus • In care"'~+-2. În acest scop. ' hidrodi amică Din formulă. •. '. C . .rezerva . licţlid~l t. al d termină de către uzinele constructoare e pa ... valori reduse. presiunii atmosferice la altitudini superi~are.~paei~n a~. . presiunea lichidului din conducta de aspiraţie şi din interiorul pompei poate atinge.a le.\CORD..OR C..' • . .ţ.. 1.aceea trebuie . Caracteristica N PSH. materialul este supus şi unei coroziuni intense.zăIn regim de n. .. are luc un lenomen de "implozie" insoţit de condensarea vaporilor con ţinuţi in bulele de aer. este întîlnită . nipe !I'C.\CTERISTICE cu CERISŢEI. Cazurile de funcţionare În regim de cavitaţie sînt mult mai numeroase la pompele centrifuge. sionat incorect). . caracteristici pompelor.:ra zonei de cavitatie.. in zonele in care se produc şocurile respective. Rezultatele combinate ale acestor acţiuni .mecanică şichimică -conduc in ~in~ la disţrugerea rapidă a yieselor pompei ce func. temperatura lichidului ridicată.!l vaporizarea Iichidului.t+ ~ _ P. variaţie a parametru lUI . de as irarie este necesar ca presiunea In cv!uanl'l Ul' lichid III COllUU. d P t 1 VPSH adică siunea de vaporizare este reprezentata tocmai e parame ru • . exprimată in metri [m]. Practic la proiectarea instalaţiilor hIdra: necesar ca N. vedere > ~iv dl.peratura de f~~cţionare.. SPSH = P.rel}lIlC ~~!r~se r~si~~~ ~~r~'aporizare la temsiune absolută. presiune atmosferică redusă la altitudini mari). exprimată în metri [m}: presiunea de vaporizare a lichid~l~i la tem.1 ." tă absolută la aspiraţie.supraqrCl:.ntre . . este "înălţimea energetică netă la aspiraţie" simbolizată cu termenul NPSH.f. " .~~eon:"de ddiniţi~ a cărei valoare se măsoară !n metn.1 în literatura tehnică de specia~it~te.. atmosferic.a. Cauzele principale care potdetermina apariţia cavitaţiei sint următoarele: creşterea înălţimii geometrice ae~ aspiraţie.."~r:d:r~~I~i~ar::ică a presiunii interioare.npei. prin zgomote puternice şi vibraţii caracteristice. pompei. t a po.1.statică dinamică .. ." m ă la condiţiile instalaţle\llln~t~nt~~~~~t î~e aka ~~nei . n::. . ÎI?-s.84 lrTILIZAREA PO)lPELOR tx I!\STALATl! . :111. ea este acceptată sub această formă şi în ţara noastră şi este utilizată din ce În ce mai mult in relaţiile dintre beneficiari şi fabricanţii de pompe. corespunzătoare presiunii de vaporizar.talaţle ŞI pentruulp?mK~PH se scrie ecuaţia lui Pentru determinarea parametr UI tlIIP. ISSTAL\ŢIEI 85 e~~ .." "fie' mai mare cu cel puţin 0. ' ~ . tie ''-l fie superIoara prl'sllIn . d I . suprafeţele pieselor pompei sînt SUpuse unor solicitări puternice care creează deformaţii ale materialului. ac:~strl.5. sa fIe ~uP. .. D • a arătat an teri enor pe ntru l'a ""l existr. prin degajarea unor bule de aer care creează goluri (cavităţi) in masa de lichid.\R. upa cum s~a . suprafaţa unei piese care a funcţionat in regim de cavitaţie se prezlntă cu m\Uţf. 2. rezultă că'termen~1 N~SH o ::. " 1"1 din [lansa de aspiratie a 1 d . :V diagrama caracteristică ~ p~mdel.io. este Pentru ~~!!Impa NPsH. fisuri. d b A a după cum s-a arătat la pe cale experimentală. creşterea viscozităţii lichidului pompat.de cav~ţaţie. creşterea turaţiei pompei . are aspiraţie a podmpel mişcarea a bsol~tă permanentă.şi cscobituri.'..e.Ct.l . In afară de efectele datorate acţiunilor mecanice.~Oţ. . N PSH prin aceea că el se referă numai N PSH. .ub forma următoarelor simboluri ŞI semnificaţii: . Din acest motiv. Ca urmare în masa de lichid se produc şocuri hidraulice locale şi suprapresiuni ce pot atinge valori impresionante. curba . fl şei e ~SPtiraţIAŞI}~po~npă Bernoulli între nivelul lichidului din rezer\"orul dd . H.de: ca\ It.5 metri ulice se are 111 ca "PS·H'"dl6l' sa decîtI~Yf~~~~t3 şi 2. 2g O( (2. denumire care este generalizată astăzi în limbajul tehnic mondial din domeniul pompelor.2.14 s~nt !lustrate grafic :ele două valori ale parametrului S PSH. în pompă o . Se produce astfe:! !uL.lgăW'i.la intrarea Jn pompă. cavitaţie.' ţ' . '( g PA t1 reprezintă presiunea abso'lută" totală . J. scăderea. de loc trecerea c a c .. aspiraţia lichidului din rezervoa~e aflate sub regim de' depreslune : creşterea' temperaturii Iichidului pompat. La pătrundr-ron acestora în zone cu prr-siun i mai ridicate. DIferenţa dI.. traseu dirnen. la mişcarea relativă permanentă.o contin uitat" 'd'cunrr-rii .. Totodată.t'r ac~astă resiune absolută şi preperatura de funcţionare. 1 onsiderind că în planu l e 111 rare . NŞPSH este reprezentată în de • "" capIit olul 1. De .tandun e pro t. NPSH ' şi NPSH Ibfl deosebite două feluri de noţ~utI?-i d SH ~ ~~~clusiv P d'~«tipul şi cons~':~~ţia N PSH este o caractens ica epen e d. caracteristice care evidenţia~ă f~nomenul. .~l exterioară la aspiraţie..e ~ 1 . cunoaşterea caracteristicii de cavitaţie a pompei devine necesară. t~ne~t: factoJ care impune condiţia paramedtrulfui NţPSH. Prin urmare. deoarece aerul dizolvat în lichid are un conţinut mai mare de oxigen decit aerul.. Cavitaţia se manifestă în exterior printr-o funcţionare defectuoasă a pompei.-zervoru e aspIra. In cadrul capitolului 1 s-a arătat că unul din parametrii funcţionali. desprinderi de particule.a rezultat că inceputul cavitaţiei este precedat de o creştere a randament ului pompei şi a înălţimii de pompare.' . deoarece turaţia de antrenare a acestora este mult superioară în comparaţie cu cea a altor tipuri de pompe.: Din numeroasele cercetări ~xperimentări efectuate în scopul determinării cauzelor cavitaţiei şi lămuririi fenomenului. ca:e trebUie. ss. deoarece prin alegerea judicioasă a acesteia se pot obţine regimuri de exploatare optime din punct de vedere economic. Iar v oarea sa se e . creşterea rezistenţelor hidraulice în conducta de aspiraţie (număr mare de armături.. (pentru ins. '.-1 Procesul de apariţie a cavitaţiei in cazul pompelor are loc astfel: in anumite condiţii (inălţime de aspiraţie mare. _ •.JUne mal. creşteri bruşte ale puterii absorbite etc. Astfel. limită e unc ionare a p . !!. {'rer.\REA CIJRBEI. rez. de ordinul sutelor sau chiar miilor de atmosfere. în unele zone. debit pulsatoriu.. Aceste iniţiale reprezintă prescurtarea din limba engleză a definiţiei: "Net Positive Suction Head".I&P se dC?~ e~.a lichidului respectiv..

2.arlo..aharea H. CIlr~ CIll.: = PA + + V~ j' H9...par~ineţrului.4 = HA' t'~ - P'I _ (Po - - H) .\ CIJRBELOR C.I .. 1~A de intrare tn pompă..l aplicat p.. . ' • Pe~tru det~pninarea ..! ••.'l"!'._~ "C 1. .v PSH'"HP = l~_lJ..".\CTER1STlCEcu CER1:>ŢrLE I:>STAUŢJEl 81 (2. deci pompa va trebui să funcţioneze j:u înecare în aspiraţie. ..\RE.\I ' (2.::i = N P S H ') (1 Pl reprezintă presiunea atmosfcrică : ceilalţi termeni îşi păstrează i-. ' ::1'" 't reprezintă înălţimea piezomctrică absolută la intrarea în conducta de aspiraţie: H . 1\:PSH.~ ·d$. 2.wjf-tl~+" 2g IZrA-Jlt (2.~ ~" ~j' s. sen11"!Î fie:1 ~ ~!l" J.25) Astfel: în care Po T.U T 2g y ..l1 _ distanţa pe verticală dintre axul rotorului şi punctul AI.\cORD.'.y "'..p.It 'tll· '1 viteza relativă în secţiunea de intrare în pompă.!h . .J. şi i. Pi'. ~tjOfIlISU/ I J'U /lSdN !'1V ~"" E = . viteza periferică a unei particule de lichid din secţiunea.. ~ La temperatura '2' HgA devine nul.i1 tl..• "11 it 'ti :.eel .~ ~l 1 ~l l~ .. 1 e . Astfel dacă la temperatura tI' NPSHdl. 2.13 arată variaţia termenilor respecuvi.~R. iar pentru temperaturi mai mari decît t2• Hg.26) definesc următoarele mărimi : ~ ~ o ~ ~ :. rezultă C"l .4 + k . .. rezultă că.-(.'.27) şi considerînd PI = O.'PHSdN li .. ~ < Ci :t: 'f' .1 - (W3. pierderile de sarcină din secţiunea de intrare în pompă..\·!'Sfl se rdt'r:"l numai la ill't:daţi. ~. relativă.._ + El (Hu + 1Ir.~ .j) . trebuie micşorată ..261 -'-. viteza periferică a unei particule de lichid în punctul 111 ..i devine negativ. se obţine este POT " PA+~ -u~ PA+ ~ +H •. tra..25) cu (2. .l + lz'J' .If'+. pînă în punctul JI.: Adunînd relaţiile (2.ee ! se pr~cedeaz~ astfe~ ~ e se consideră un punct M situat pe paleta rotorului (fIg.t .• .t +PM + ZM +w1-1I!j.:·~l liniei ek cun:nt pin.: -... pentru temperaturi superioare.. în punctul M." <ecllaţia ~-.26) ttanspusă în fig. respectiv n.. ordontod termenii şi ţinînd cont că H'A + II~ h.. .1 tnălţimea de aspiraţie H.: ~ .14) ŞI se sene ecuaţIa lui Bernoulli tnrte 'axa flanşei de' aspîraţe şi acest" punct 'r 'PA+W~-'-te~_P.27). . _ . ILoa:T(\.'" . in care: w. .\1 'i '{ 2g 2g +.H): ".t + 11.) ~. ''''''i ::: ..!·.r 2g /IiI - w~ - + +' /1..0 ~.1-. Z.' + P + ss .28). Dar conform expresiei (2. .j' Relaţia (2. pentru a satisface condiţia NPSHdl611 ~ NPSH.i la intrarea !~1pimpă.+h 2 2g "( 2t: y g r"-:II sau. (2.viteza.1> = NPSHn.: Termenii din expresia (2..W.

\R. = 3. care se~ato~ţază. Vl) :.t/aTit de specialitate. căderea dinamică. 2.'i1#1.'it - tt:ir b 2a D 2a - /i. Valorile indicate în diagramă au fost stabilite pentru regimul de randament maxim al pompel. pe viteză.respectiv . .:.\L.• rc In acest c~z.\RE. H A - pentru dl.. şi Il".relaţia (2 .nside.: . uzinele constructoare determină valoarea lui . Diagrama relaţiilor "ţ'.29) se observă că grupajul termenilor din partea dreaptă rr n .':i - 2 g T !.Joll1 2g a cavi a Iei a ica NPSH ~~tntţ:u.. valoarea sa se determină pe ca e e:<penmentala m standul de probă. pompă. A 1 :. interioară ~ presiunii totale. atunci cînd se cunosc debitul şi înălţimea de aspiraţie disponibilă a instalaţiei. pe cale experimentală.IQ/SzqJQtQSIJ. Această situaţie este ilustrată în fig.4. . (2. Q 1/2.01'11.\TPSH ...f nu este precizată. N PSH nec - ~"j+ 2g =.acceleraţiilor parhculeleirde' lichid 'pe traseul de la in.r~r.'RBELOR C.e POZlţl~ punctulUI . Rezultatele se transcriu în diagrama caracteristică a pompei sub forma unei curbe N PSH.29). turaţie şi căderea dinamică a presiunii interioare (Q .. prin variaţia nivelului apei din rezervorul de aspiraţie.l1 (2. V2) 2g .1'.32) l .re pentru fiecare. " .. Y măsurată cu manovacuummetrul .29· 1O-~' lI!.7jn).'.\CTERISTlCE ce CERIXŢELE I:OOST. • pnn urmare. .:.: Il". • ~ Dar valoarea N PSH nu po t fi d t '.' dintre parametrii . ~ . CI cont de turaţia specifică II. eee a. = (P~_ . e a e e In enoru pornper: construcţia rotorului şi rezirnul d funcţionare.14). a după unii autori este următoarea: CI = 2.. simplificare se utilizează notatiile = Po . 7 Pmin.) (AI + _ . egal acu . raportatâJa m secţiunea pr~siunea de .. lită tii este astt l . corespunzătoare Incepu U}'I ca~·ltaţlel.ll + -..iQ]:l~gfa~~ stabileşte relaţia dintre debit..~ CI. P d •••n i .' aran eza con me . . rezultă (2.. prin modificarea presiunii din rezervorul de aspiraţie cu ajutorul unei pompe de vid. tului Fig.l.tll:ţiilor (2. _ •• " H " . se obţin zonele în care pompa poate funcţiona în afara regimului de cavitaţie sau în cavitaţie.\L.. în relaţia .. ci evine o vaioars minimă ŞI• este .0. In literatura de.16.\ PO)IPELOR tx I!\ST.In practică.11 .Hl1mJ1 YPSH (mi Rtgl..1.16.l.I'. arc.: .+ Il g 1"~ - II~ rA_.U'~ .1 )_("'3/- Astfel..(_.\ŢII ACORD.1 0.29) Di? . ele: errnmată teoretic. }! 2" U b + -'-'2.15. .e. Înlocuind 'r' . sau în instalaţii în circuit închis. tip de pompă. .\'PSH. 2. 2.1[ + + _. fie pentru alegerea turaţiei maxime la care poate funcţiona satisfăcător pompa. (232) d .30) Pmi.p = /(Q).p = tlh.. valorile ~. rA-lI + ' Z M' ~ Zi O ~6T~I. .P. se introduce de cavitaţie CI = IllldH.disponibllă '..64/1 . pe baza relaţiei. specialitate mmarea pararnetrnlul :l/zl' sînt indicate cîteva metode pentru det _ e er reprezintă înălţimea piezometricăminimă la aspiraţie (fig. 1 eoarec... 2..PSH.\ŢIE! 89 pacă fo. . Dacă într-o diagramă comună se trasează curbele }. 1fIQ1SIJ1OO38Ij(J(J 11IOO în care ~/I.ilhi) . e e în literatura tlh e -. în pun~tul M apare presiunea minimă.tc = /(Q) şi NPSHdl. Diagrama poate fi utilizată fie pentru determinarea parametrului Il"" la un debit şi o turaţie date.D S ~ .p. • (2.Jo111 = u'j[ - UJ2f 2g A . relaţia (2. denumit coeficientul lui Thoma. _ " .Pc _ "y.28) presiunea de vaporizare se o b ţine ~ P.vaqaţiiJ.P" NPSH' dl.\1 _ Q-~~" . atu~Cl. suprasarcina ~xter!o~:ă.:!.. yapo.a (după = 0.oJ.. . Determinarea mornende incepere a cavitaţ ici.~ Po:.c = /(Q). cu ajutorul relaţiei .. H-'J!~.VPSH <'1 1) <) . 2.33) NPSHdl.'n IIps'! d~ Fu"cfIlJII~rt in "rIIa".mIrare de în Fig. t I .31) 1I~ .p. .') <) . altitudinea locului în care funcţionează pompa caracteristica conductai de aspiraţie etc Cea de a doua p t ti elemente 1 g t d . ' NPSH.re= în care tâ. .1I + Z.~ranJa mcrt pnma paranteză conţine elementele care depind numai de ~o~dlţl1l.~~...l" I + -V:i _ - lt'..P. • 1 ca. .' " .Il devine Pmin' S~ăZInd din ambele parţi ale ecuaţiei (2..15 este p~!ze~.2 z. sidt':laJia de funcţionare a pompei la condiţia limită de evitare P •••n .001' ns(I. P..tr:ar~!l)~ ~otor pînă-la punctul M..02 (după Dorin Pavel).) .\ '1 . teri 1 .88 U'TlLIZARE. reprezintă .ro . Determinarea lui NPSHn« se realizează în două moduri şi anume: în instalaţii de probă în circuit deschis. (2. . = . aşa cum s-a arătat la paragraful 1.e ext::noare pornper: înălţimea de aspiraţie geodetică temperatura lichidului veh~culat. Pl j (~: i +P·~..· = '-"II..ră ~ă. e a a eba '. '2g 112 A + II r' .30) se poate scrie » •• In fig. ţinînd un coeficient cărui valoare Stepanoff). .

' :~::. de pe ~ diametrelor. ~u punct~l. corespunzătoare tcmperaturii daN/cm". c:orespul)~ătorjjl. Pentru aceasta.:j1. = I m. . Po = 1 daN/em'.W'8er~a a~. . reprezentind o contrapresiune. .. Determinarea valorii ~VSPHdl.\ ClJRBElOR CARACTERISTIC •. ia •.17. 1<clafo.din schema din fig. Dn •.A. tchl~.. se utilizează nomograma pierderilor de sarcinâ locale 'diagrama B.tduc ta di~ in con- aspiraţie..1p se face cu ajutorul re laţ iei (2. corespunzătoare punctului de intersecţie cu diagonala. care. . Q = 30 m'/h. din schemă. este de aprcximativ 1. care stabileşte lungimile de conductl ce au pierderi de sarcin~ ~echÎ'lalente cu cele produse de armăturile şi nodurile instalaţiei:. eqrb. Viteza ..m.' Îl! cde e<.4.l) Exemplul 1. '..Hdi. care corespunde nivelului minim din bazinul de aspiraţie.\L\ŢIl':I 91 • Di.ei pe.-- .~ conduc~. pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de nivelul minim al apei..\RE..c. Greutatea specifică a apei.2 m. Fig.7 m. ·/'.. tabelul 2. Din tabeluÎ' 2. Altitudinea faţă de nivelul mării.. diametrul.~ :'. Y. este . Xivelul suprafeţei apei este inferior nivelului axuluipompei. 1.18 este prezentată o Instalaţie de acest gen. :''-''-)~./alorile respective in' formula (2. ţinînd cont de ordinul de mărime al renneuilor respec tiv i.P pentru diverse situaţii de pornpare. se duce o paralelă la axa abscisei. iar instalaţia trebuie astfel dimensionată incit 1"1 P:. din fi·~.90 I:nL/Z. . .. I .'Pentru situ~.j core~!. Date cuucscute : Debitul maxim al pompei.f in fig.«l hber inferior pompeî. 2.. reprezintă.95 ro . Schema Instalaţie! cu aspiraţie la nivel liber.OO t: .grama. sau în limbaj uzual se spune că pompa este "înecată". (2..l ii. Presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii. Temp!'ratura mediului ambiant. se deter~ină valoarea parametrului itrA loc.02 = 10 ."SH.r·.85 rn. . :t . ~ .•.l' f H t" J.." . 2.3 m. 2. astfel ca .P sa satisfacă Întotdeauna valoarea f.= 6·23. urmează se prezintă cî[c"u exemple de determinare a valorii ..(3 -7. 1'IPSHdl'11 rezultat se compară cu NSPHn ea cerut de pompă.pentI..PSH..-I.de la intersecţia acestei drepte cu scara 'lungimllor de conductă. ~.. 'Iezi dia. Deoarece în această schemă.. val~eşte 2O.'PSH respectiv să fie mai mare cu cel puţin 0.\' PSH disp ~ N PSH ne. :r: • J . 1I.J. înălţimea de aspiraţie geodetică.gimul de funcţionare este lipsit de cavitaţie atlt~ tr.~2 m. in continuare.conductei.17. ~rAllN.1. din punctul de' intersecţie.42 = 1.. 2.vane..14) hrA=ltrAlb-7- hr. _ --'-. P·nn urmare. iar in cazul cind acesta din urmă nu poate fi satisfăcut.... :. i .26). Diametrul nominal al conduc tei de aspiraţi e.\RE."i de 20'(: Pc.\ PO)IPElOR I~ I~STALATII ACORO.iiare ~i locale ÎI! c c.3 + 1.Ii.'e determină valoarea P. ._ .. .".mă valori sînt egale..5 metri. pentru proiectarea corecta a instalaţiei.-=.C8Z:uţ~em. care intersectează diag-onala corespunzătoare diametrului C0nductei de fZI 75 mm.llv(")l rcpn-z in ră suma din diagrama pit'nlcriluf d(' :-. 1C()f14.1"".. y = I kgf!dm'.7 1:. a pomp.5 m.. Prin urmare. H.4 = 3 m. sn. pc diagrarna B. se determină pierderilor de sarcină . . Pentru această schemă.26) se scrie Itl. se va modifica instalaţia micşorindu-se inăiţimea pină la valoarea necesară. -7. . CI: CERI:\TEU. .": - -= ': . deci lirA = 0.1<0114.17.:tr.:"~ . s"l~tricr pompei. t = 20°C." . Lungimea tctală a conductei de aspiraţie.n dia~ram~ rezultă că ~e.~. 20+ l'II'21 2"'" mi ... Cazul asţiiraţlci la nivel liber.".:..de.'" 0.!briL9iametruluiconductei de I.un~~or sorbului .0. ~ se procedează identic pentru' coturile de 90° şi 120'.mp Cit . care o alege... '.• . proiectantul acesteia trebuie să disp~nă d~ cur~a. nivelul geodetic de aspiraţie este situat deasupra axului pom· pei şi acţionează in acelaşi sens cu.:.?e aspiraţie.85) 1' 10·0. .>:. relaţia f!.pentru cot :de 90°.. fi iorA II. ceea ce corespunde unei pierderi de sarcină echivalentă cu 6 m/IOO m lineari de conductă. presiunea atrnosferică. A = 60 rn .J~) se poate scrie: l\' PSH'f'l1'.:cot de 120°. Exemplul 2.9 m/s. . = 75 mm. iar alimentarea sa se face prin "cădere"... calculul valor ii XPSHdl~~ se '/a face luînd în considerare situaţia cea mai defavorabilă. .== O.i.5. cJapete:·~tc.1).. 2.. ducte lineare astfel: din punctul corespunzător debit ului de 30 m'jh sau 500 I/min. . Cazul aspiraţie) la ll.-= -0. se citeşte valoarea corespnn~~.~_ r UA.. tC1'7 .ei dilji:1ig. se procedează ~~tfel:. H g.. 2.02 10 .\. Pentru si t uaţ ia iusralaţic.Jl' nun...in. tabelul 2. se ridică o dreaptă paralelă Cu ordonata.3.. II\ST.\ PSHd16•lI >!'-l Inceputul apariţiei fenomenului de ca vitaţie c~respunde deblt~lu191' und~ ~de d(.n riu sau rezeraflat la presiunea atmosferică .. care intersecrează ordonata in dreptul cifrei 6. Iiltroduci~d .r.::. coturi. Într-o astfel de instalaţie.1: este prezent~t:l o _~chemă in care pompa aspiră apă din tr-r.se uneşte cu o dreaptă punctul. taocluI2. = 1.w:r .05 = -1.'. u. 'In fig. iar pierderea de sar6·7" cină lin~rl va.

0752 0.9970 0.56 0. h. l."'hi.92 _ 39 40 0.1).1388 0.5 0.5 0.19 23.4829 0.0928 0.97.Pl y + Hg.54 .456 O.5 .50 168. .13 14 1.7323 112 1.0573 0.8.225 0.9765 126 2.\CORD.3177 0.54 0.870 0.5..9073 160 6.9260 3.3317 0.5618 0. = ~00.I!307 0. În exemplul 2.7809 0..140 1.2127 0.53 91 0.95 0.0197 0.9909 115 0. Presiunea at mosfcrică corcs: punzătoarc altitudinn de 1000 m Po = 0. montată Din nomograrna pierderilor de sarcină locale lungimile de conductă echivalente: Ico_.5 0.857 0.9718 0. 330 131..2751 0.ood.2666 0.9831 0.\l.9852 98.6623 0. '.0606 0.8760 190 0. (diagrama B.9596 .56. kgf/dm3.593 0.0083 0. de aceea :-'1.9982 0..50 0.35 valorile obţinute.680 0.9826 1.9932 0.0089 0.9917 0.9969 0.9759 33.~ ni.6372 0.H84 0.1850 0.9996 0. .5) Date cunoscute: Oebitul maxim al pompei.8 . 47.1939.9398 32. .1' 16) = 3.\ CtiRBELOR C. 0.8004 0. Aspiraţia are loc la presiunea atrnosferică.7 0.999-1 0. Altitudinea instalatil'i fată de nivt-Iu l mării. sint mult mai importante.950 0.5 76 77 78 79 80 81 0.26) cu semnul .1258 0.9993 0.. fMlu" pentru sorb.0793 0.0143 0.4098 0.995.0323 0.02.92 .4637 0. deşi in cazul al doilea pompa este inecată.A devine: se introduce in UTILIZAREA PO~PELOR IN INSTALAŢII .7017 1. r<hlv .9984 0.016 O.9464 300 30.95. ':2.6671 124 2.920 0.0210 0.9673 195 0. pentru debitul de 15 m3/h şi conducta cu diametrul !ll 50 mm ~ pier?ere de sarcină de 12 m/lOO . 0. Schema instalaţiei nivelul de cu pompă aspira ţi e.0.06-10 0.9788 .-p.8. Exemplul 3.5.0125 0.5 m3/h.5 122.417 0.1.7SiO 260 26.9992 0.4O:..t = "'A li.5 0.244 0. .' .Q513 0.9928 0." al pompei.57 0.9989 0.9961 0. Lungimea totală a conductei de aspiraţie este 2.9.9.~0 0.7678 104 1.Ot74 0.5 44.5.9782 120 2.36.1765 0..4609 0.630 0.9925 0.5 '93.007 0.'.7.3.92 daN/cm2.>5 3.9952 0.960-1 0. pierderile hidraulice in instalaţie...5.9-148 0.4/0C = 0.3769 0.880 0.80U 0.5 0.38 0.6793 320 11.14.9.92 m. A = l' 000 ~.9023 N. Diametrul nominal al con: ductei de asJiiiaţie.460 0.96.640 0. -~ 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 1.9804 290 29.100 0.5243 360 190.9274 0.19 este prezentată rezer-lOr aflat sub presiune.86 19 0.tabelul 2.1920 0.54U 0. că în calculul lungimii conductei nu a fost inclus cotul de aspiraţie al pompel.9611 34. 1 m.9836 ..\R.6906 0. Presiune~ de :.6000. înălţimea de aspiraţie geodetică.4272 0.9999 0. deci se poate scrie. Acest lucru se explică prin faptul că.1370 0..9900 86 U.2330 0.9.ll. -'-h.9861 0.5 16 17 18 19 20 21 22 24 25 26 27 "11.9.9921 il 42 43 44 45 46 47 48 49 .17.8.510 7.180 0. 118 310 100.3042 0.9632 0.1530 0.3613 0.S'J7 3 0.2550 0..:.0917 0.5 1. Din diagrama pierderilor de sarcină (diagrama A .9169 0. t = 1.9998 0.1 aspiraţiei dintr-un reUrt'or îllchis cart· se află la o presiune diferită de presi""ea atmosferică. hnean de conductă.1322 0.6684 0.12 (2.5 37. Ca:.' .2227 0.9880 23.9898 0. schema unei instalaţii de pompare la care pompa aspiră dintr-un .50 .8272 230 0.5 179..9381 0.5.1 .660 0.6093 34..4926 0.6402 128 2..9866 9.'D. Pl = O..972-1 0.5 139.9999 0.5894 O.empera:turade 2.9990 0.5Omm.1028 0. Q = 1.0..0713 0.9712 165 7.5 0. tabelul 2.99H 0.9979 0. rezultă.540 0.0109 0.1197 0.9680 14.9305 0. se observă că acestea sint aproape egale.512 0.5-100 0.7149 0.690 0. .2438 0.IISI-I 185 0.rellt::ltl"J.5 26.8.7124 0.0163 O.3).5.6850 0.0343 0.4.9913 10.9893 88 0.0095 0.7992 0..9.936.540 60.99-16 0.lomJ 'C d~. .9810 1.240 96 0.0-158 0.:'11. (din tabelul 2./.9~05 170 82 0.65 m.9348 1.96~7 1\.593.991/ 175 83 0.0000 0..9816 70.8942 .4-151 0. Greutatea specifică.5 81. • Temperatura mediului ambiant.5028 O.0072 0.9737 3.0000 1. cu valoarea N PSH"lrp din primul exemplu.50 0.5 31.9 0.7.96 16 0.+ "'A /0<:' .5.140 0. lt'A - astfel că relaţia de calcul Comparind valoarea obţinută.52 53 54 5.8646 17•."".9525 65.0881 0.9997 0.0117 0.3020 370 214.9.8206 0.583 0.0238 0.• Pentru determinarea termenilor necunoscuţi se procedează ca şi In cazul de la exemplul 1: .9934 0.9871 9-1 U.10 I 0.2912 0.8136 "24.5 0.= 13 .5 0. Lichidul pompat: apă cu suspensii.7.0675 0.53 0. 13 m.51.' recomandă ca acolo unde este posibil să se evite astfel de arrnături.OiOS 0.239 0.01.26. m061m 't"~ O I 2 3 i 5 6 7 8 1) 10 II 12 .6257 0.017 daN/cm' = 478 m .5 .9999 0.7918 99 0." o. se determină ~. 1 P.9821 106 275 1.997-1 0.568 0.2031 0.• pentru cot la !IO°.00i7 0. 2.53 0.960 0.017 1.0432 0.6.998.0269 0.9121 36.021.1460 0.aporil~re Introducind 10 relaţia 150C este se obţine: 3.9479 87.130 0.741(.9876 22.030-1 0.' Fig.4 - 10 Pu y (2..5447 0.8587 0. ~o'f'.l: IXST..99.59 102 1.9794 116 '1.610 0.5910 0.506 108 280 0.572'1 145 -1.20 155 .------~ .9847 25. _dl •• pentru robinet cu ventil deschis complet 16 m.92 menul H .140 0..9905 12.9842 100 '1.8064 97 0.1683 0.6129 0.2787 0.57 .9889 89 0.18.! ')":.59 0.531 0.540 0.7227 "114 0. uaSicm' 1 'C kghlml 'C k~f/dm~ -c daX t" COl: k.1 trebuie + 13 + 1+ Pu = 10 0.51 .5 202.9717 122 2.3463 0.56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 7.\ŢI(1 93 formula = 10 (2.50 -.6882 0.0102 0.1710 0.528 210 0. mmus.1898 270 0.5.8465 0.96Q? 700. În fig..240 0. datorate mai ales sorbului şi robinetului cu ventil. 0.9800 1. Se remarcă conform figurii.9730 150 . y = 1.8703 87 0.5 0.9964 0.58•.\·(nj: r- 'Y ktj1idmJ 0. -+.5 a apei la t.9216 0.3931 0.0332 0.160.5 să satisfacă N PSH.9698 9.0134 0.9972 0..9939 0.96.5 0..PHdi'P Prin urmare această valoare + 0.58.4 = "'A 1/. 2.9625 28 •.29.9957 0.1-1 315 107.5667 u.899."-125 0.\CTERISTICE cu CERIXŢF. "pecifie:! a apei (.0000 1.1561 0.022-1 0.8920 0.9987 0.9754 UO 2.9431 0.9999 1.0363 0.9885 90 0.\RI.1082 0.11869 84 0. deoarece acesta sub f~ce parte c?mponentă din pompă ŞI este luat in considerare la sta.)~ de saturaţie '( a vapor ilor de apă P dal'/cm: 'Y U' c: şi 1 .6.1092 0.9998 0.0286 0.5234 8. bilirea NPSH"" al pompei.vl'SHdl''P p.9171 0.65-10 0._ Tabelul Presiunea 1 _.210 0.9659 205 19.9995 0.98.9966 0..0.8339 93 0.5 O.0067 0.' .0485 0. H'A = 0.9590 0.038.0836 0.9646 215 21.0185 0.9693 180 0.5°C.97-12 140 3. 110 285 0.2 0.1).9640 220 0.8403 92 0.5 m.0062 0.

3fi) Lich!dul vehiculat:. H.\ 1SHdl.. 2.1>. este: PI' = 0. de rezervorul de aspiraţie. asigurînd astfel de la început funcţionarea acesteia într-un regim lipsit de cavitaţi-.\H.~" m.(Hg.(. Din cele expuse anterior.4. NPSHdhp = 10 po nrA + Pl y .(2. în astfel de cazuri... .:1:<:.'> = -ll. lin + ". Pres. adică Înecată. soluţia utilizării 0..i m.19.i = '.. = 10 . tabelul de sarcină (diagrama A.attă situaţie e~te'a:ce~a încare preslunea lasup~afaţa..\toare tempcraturiide Introducind valorile termenilor in formula i2.\RE.mea de aspiraţie geodeticll.p = .p la astfel de instalaţii sint: .H • . Dale NPSHrJ1<p ~ ia in considerare nhelul DeLitul inaxim al pompei.rior pompei.1 rezultA: of rn : lto" •••«hf. pompa trebuie să fie plasată sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie. Deoarece lungimea este impusă.<U . .l (r.: :' Prin urmare.: "!'ţ.lYC. cot la 120°. PresIUnea la suprafaţa lichidulu.~ ~r. Relaţiile utilizate pentru calcurul lui N PSHtll. l= I-'I.8 ~= .d.3i):. a'dnd diametrul " 0. rezultă.. 6 m.cazul pompării lichidelor care se află în stare de fierbere. . O pierdere.1). echiv . interior egal cu jQ se impuue mm.E I XST. fnălţ.p = 0.Pierderile de sarcină din conducta de aspiraţie trebuie să fie cît mai reduse.8 - (. ' Din exemplele prezentate mai sus. 0. benzină.4. pentru lto"".17· (Dt. respunzăroa-s este.I = 3 m.Ji) se obţi:tc: O. ". .lXSTAL.i (' -:.. .. aspiraţie. Dn = iO mm. valoare care-i serveşte la alegerea corectă a pompei.4.!. pentru rezervor aflat la nivel illfer!or .07 = 9. Q = 10 m3jh.37) Y Y O. p. Lungimea totală a conductei de aspiraţie. corespllnz. . se utilizeaza de exemplu . din rezervor.75) 10 O. .. Atunci formula de determinare a valorii NPSHdt.-l n-ală : de aceea tre-buie acţÎonat a~nrra<"l{'rn('Jlt('lor instalaţn-] valoarea sa să de"/illtL poziti".• pentru claperă de rcţtuere. <thlt'. tab"!lll 2.\I.. conform diagrarnei A.Ia pomparea lichldt'lor Inflamabile.'~ . Deci: ]VPSHdl.1..cAi.!. Pe == 0.«.p a instalaţiei.:lC. Pierderile echivalenrs pentru armături sint: lcC1Ul. ' Dacă rezervoru] este amplasat la un .=: 0.li. loc Din diagrama pi. tabelul 2. Y. Pl = I daN/cm!.'1 C .\ l'.06· (I-'l. pentru determinarea valorii JVPSHţjlap.tr.1"". I-:.. t = j3eC. .nivel sUp'.4 daX!cm'. NPSHalsp=.). ' Există situaţii in care'pre<iunea din rez('norul de aspiraţie cS'c iu!eri"" r:' prcsiunu ".. . .8 kgf/<4n".\CT:·::usncE ("'" (J·:RIXTl.\ PO)[PELOR 1:0. instalaţiei este dator să determine cît mai exact posibil valoarea N PSHdl.4 + Itr. annături cît mai culul economic)..8 ' '. la car~ conducta de aspiraţie are o lungime foarte mare. I ~ : . Pentru determinarea lui NPSHdi•p• se aplică relaţia \2. aspiraţie.\Ititudinca faţă de nbelul mării.94 L"TILIZ..J . pentru c1apetă de reţinere.~ Rezulta n.75 fir. A = 300 In. >e observă că pierderea ele sarcin" cea mai importantă este determinat:' de lungimea şi diametrul couductet. puţine şi diametre nominale largi (în limitele impuse de cal- ." pentru cot la 120'.:.()n~ L f) .38) De aici rezultă că.. lichidriiui este chiar presiunea de vaporizare a acestuia . Dacă se alege Dn = ~~Onun.. " .i -:-i + 2· 0(5) = 26. ".".4.--f--~ ~.4) _ 10 _ • (2.j"""J'("" (('rr!lend este o măr irne fi. se poate acţiona numai asupra diametrului interior al acesteia. ..p este: .-'-' m.'.968 daX/em'. care trebuie respectate la instalareapompelor şi care pot fi rezumate astfel: .3 m..4. ceea ce impune utilizarea unor conducte cu traseu cît mai scurt. are" vnloare negati'..58 m.-. atunci... " ..t o anumită dlsta~ţă faţ{.6 _ + 2·0. a cărei valoare este 17 m/100 m Iinearj de con2.\ fL"RHELlJR R C. DIa~etruI nominal al conductei de aspiraţie. + "r.Hg..:!.X!'Ir·:r 95 Presiunea de '/aporizart' a benzinei." o Al-..4.4.6 - j().35!.?neaat~~sfen~ă corespunzl1t<la!e altitudinii.axului pompei: .mosfer-ice.. -. adică aspiraţia se face sub vid.:" "vva 1" 1111 ". picrdcrr-n de !o'urcin.\ i'"..)lIţji"p = I() 0. rezultă că proiectantul..5.' t" T. Pentru calculul CIWOSCttte: minim 'din rezer'/or::l'de .~nl astfel de instalaţie. .ă. . Temperatura mediului ambiant.rderilor ductă ŞI conducta cu dlametrul Din diagrama B." de.968 1 + 9.)_ 10 Pv y = 1". IcoM. aşa cum este reprezentat punctat in fig.~.h.. astfel p c... pentru rezervor situat la nivel 10 ' superior axului pompei: (2. .8 unei '~' conducte .33) m. de 6 m/100 In lÎiwari de cOrldlll. unde se impune condiţia ca electropompa sa" motopompa sa '" găsească 1.) P. __ .1. +(.'iT' 2!J. Din ecuaţ . f. se utilizeazA relaţia (2. se desprind cîteva concluzii cu 'caracter general. 0... pentru debitul de 10 m fh 3 flJ iO mm. '. lirA = 0.'» - 10 0.

96

UTlLIZ.UU:.\

PO)!PELOR

tx

IXST.\LAŢII

ACORDAREA

CURBELOR

CARACTERISTICE

cu

CERI~ŢELE

IXSTALAŢIEI

97

-: Înălţimile de. aspiraţie geodetice H'A trebuie să fie cît mai reduse. C~unle. fa,,:o~ablle ~Inţ ace~ea în. care pompa se găseşte Ia un nivel inferior nivelului rrurum al lichidului, deci este în permanenţă înecată, - Temperaturilc lichidului pompat, să fie de asemenea cit mai redus». ceea ce ar cor~spunde unor .nl~ri m,iei.alep~'l:siulliide vaporizare P., 2.2: I.~. (.J~cutatea Speciflc~ li ţ!chtdulul. Greutatea specifică a unui lichid se exprrma prin greutatea unităţii de volum a acestuia şi Se măsoara uzual în kgf!dm3 sau în kgfim3, Ea se nOkaz;t cu simbolul v. . _ ~;reutatea specifică a lichi~ului vehiculat nu influenţează debitul sau lI1<llţllIle.a pompare a pomper, deoarece nu intervine în relaţiile teoretice de care de,Emescaceşti parametr!. Ea îşi manifestă influenţa numai asupra puterii absorbite la arborele pompei În a cărei formulă apare şi termenul y: P,. = Q'''' H

=

IO~

'1:

[kWJ.

Într-adevăr, calcu~elc teoretic.e, precum .şi. ex~rienţele practice, demonstr:a~a ca, la. o tura ţ~e consţan,ta a pompe 1, înălţimea de pompare măsurata in "mejn, ,coloan';l ~eh~hld" este ,totdeauna aceeaşi, indiferent de greutatea speclflc~ a Iichidului, Cu alte: cuvinte, înălţimea de pompare pe care o poate realiza o pompă, la turaţle constantă, nu se modifică atunci cînwdse vehiculează Iichide ,cu ..greutăţi specifi~ediferite, spre exemplu, apa sau mercur. Dar indicaţiile mancmetrului se .modifică deoarece In prezent manometrele sînt etalonate in metri coloană de apă sau kgf/cm2. I?e ~cee~, este necesar. să. sţ!.coreleze aceste indicaţii în funcţie de 'natura Iichidului pompat. Acest lucru este prezentat în exemplul de mai jos: .. - O pompă vehiculează cîteva lichide avînd unriătbarele greutăţi speapă, y = 1 kgf/drri3; benzină, y = 0,8 kgf/dm3; . saramură, y = 1,4 kgf/dm3• ' .Dacă pompa realizează o înălţime totală de pompare de 32 metri coloană de l~ch~d,la un anumit debit, atunci manometrul, gradat în mCA. sau'~/cm2 va indica următoarele valori:' .. '."")". 1.' ..'. n' .' "''r',' '- pentru apă: 32 "l"~'hinCA =' 3,2 kgf/cm2; , . . - pentru benzină, 32 . 0,8 = 25,6 mCA 'P 2,56 kgf/tm2; - pentru saramuă, 32. 1,4 = 44,8 mCA = 4,48 kgf/cm2• Dacă Ia aceeaşi pompă, presiunea maximă de aspiraţie, indicată de mano\'acuu.mmvet~ulmonta~ în flanşa d~ a~piraţie a pompei, este de 0,75 kgf/cm2, ~tUI.tCl nălţ~mea maximă de aspiraţie pentru fiecare din cele' trei feluri de r lIchide va fi: ' " 2 - pentru apă, hA =' 0,75 kgf/cm = 750 crn = 75 m : 0,001 kgf/cm3 ' • 0,75 kgf/cm2 - pentru benzină, JiA = = 937cm = 9,37 m; 0,0008 kgf/cm3 2 - pentru saramură, hA = 0,75' kgf/cm = 535 cm = 5,35 m, 0,0014 kgf/cm3
t : •.

cifice :

.

In scopul evitării confuziilor, toate curbele caracteristice ale pompelor, în cataloagele firmelor furnizoare, sînt valabile pentru apă cu greutatea specifică y.~ 1 kgf/dm3.., , . ..• I"flut.:ll~a greutaţu spccince a lichidului vehiculat asupra putem absorbite la arborele pornpei se manifestă prin creşterea valorii puterii absorbite, pronortional cu creşterea greutăţii specifice. Prin urmare, pornparca unui lichid greutate specifică mare va necesita un motor de antrenare mai puternic. 2.2.1.7. Viscozitaiea licltidului, In hidraulică, lichidele incompr-sibilc şi lipsite de viscozitate sînt considerate ..ideale" sau ..perfecte". in realitate, În masa lichidelor există forţe interne de frecare Între molecule şi, de asemenea forţe de frecare între lichid şi pereţii conductelor. Aceste forţe opun rezistent.e la curgerea lichidelor, iar pentru învingerea lor este necesar un consum suplimental' de energie. Caracteristica lichidelor, Ia care odată cu apariţia mişcării iau naştere forţe de frecare, se defineşte cu noţiunea de "viscozitate". Această caracteristică a lichidelor este de ornare importanţă in tehnică, atît prin avantajele pe care le creează in cazul menţinerii filmului delubrifiant, la ungerea organelor de maşini, cît şi prin dezavantajele care însoţesc curgerea lichidelor prin orificii şi conducte. De aceea, in decursul timpului. problema viscozităţii a preocupat un mare număr de cercetători, dar pină in prezent nu a fost definitivată o teorie care să elucideze complet fenomenul. In practică, măsurarea viscozităţii se efectuează după mai multe metode, dar in principiu se consideră c~ unitate de viscozitate absolută forţa cu care acţionează reciproc două straturi de lichid, avînd fiecare o suprafaţă de 1 mi, aflate la distanţa de 1 metru, unul faţă de celălalt şi care se deplasează cu o viteză relativă de 1 mfs. Dacă acest principiu se aplică la o suprafaţă elementară dA, atunci forţa tangenţială care apare la deplasarea a două straturi situate la distanţa dyeste
prevăzute

I,

cu

dF în care :;

= lJ'-

dv

dy

·dA,

(2.39) dA, iar
1)

este gradîentul de viteză pe normala la suprafaţa

este un coeficient care depinde de natura, temperatura şi presiunea lichidului. Coeficientul 1) se numeşte "viscozitate dinamică", iar unitatea sa de măsură în sistemul internaţional SI este [m-l. kg· S-I]. In practică, in sistemul CGS, lJ măsoară în ..poise" sau mai frecvent în se "centipoise", simbolizat cu "cP". Tot aici se mai distinge şi noţiunea de ..viscozitate cinematică", notată cu v şi care este raportul dintre viscozitatea dinamică şi densitatea lichidului la temperatura şi presiunea respectivă. v =ll. [m2. S-I]
El

(2.40)
'i

In sistemul CGS, viscozitatea cinematică in ..centistokes", simbolizată cu "cSt".
7 Alegerea pornpelor c. 267

se măsoară în "stokes" sau

98

UTILlZARIlA

POllPIlLOR

Il! INSTALAŢII

ICORDARE.\

CVRllELOR

CAR.ICTERIST!CE

CI,; U;RIXlELE

IXST.\LAlIEI

99
Tabd"l2.-I

În practica industrială din ţara noastră, viscozitatea se exprimă de obicei în grade Engler, avînd simbolul °E. Gradul Engler reprezintă raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum de lichid, printr-un orificiu calibrat şi timpul de curgere a unui volum identic de apă distilată, la temperatura de 20°C. Viscozitatea cinernatică poate fi determinată din viscozitaten ('xprimat:-I în :{-::(~CE:~c:kr. «u aju.orul relaţiei
10.·
'J

TJnitMi de conver-siune
Grade EUS;<fT Secunde Redwocd I Secunde Redwood Il
l:\dlllinJtvl

a \'iscol.itâP~
Secunde Saynolt·Fuf',I·
Vi!OCozir:t[f' Cinf"!il.lric::.

Secunde Sevbottt"n·i·,·'·r~:1 !

l.r',

=

7,31 °E _

6~~1

[m2JsJ.

(2.-1.1)

O mare influenţă asupra viscozităţii o are temperatura lichidului şi anume: viscozitatea scade pe măsura creşterii temperat urii. Curbele de variaţie a viscozităţii cu temperatura, pentru diverse lichide, sînt prezentate sub formă de diagrame în diverse manuale de specialitate. Teoretic, variaţia viscozităţii în funcţie de temperatură poate fideterminatăcu. relaţia aproximativă . . .. . "
v

I.-! 1,~ 2,2 Z,R 3,0 3,-l -r._ 5.0 6,0 ;,0 8,0

27 39
.51 6.5 77 91 104 128 l.5i . 185 217

~,
j

i2
57 73 90 105 121 150
IlS)

7 8

la

It
12 15 17 20 23 ... 26 29 32 38

.,

13 15 16 17

20 22
2.5 29 32 3.5 39 46 56 7\ lI! i5,0 .53,0 60,8
68,-1

'

218 2.5.5 292 329 365

218
279 311 37.1 466 621 776 932

~n
10,0 12.0 1.5,0 20,0 25.0 30,0 40,0 50,0 70,0 100,0 150,0 200,0 250,0

=

Vo

, în care
Vo

(to + 17,78 .'. t +17,78

k ).

(2.42)

17
/i2

438 5i8
730

76,0 91,2 114.0 190,0 22S,0 30:i,0 380,0 .532,0 760,0 11-10,0 1520,1) 1900,0

este viscozitatea cinematica la temperatura lo "C şi k ~- 2.5 ... ... 3.25 este un exponent care depinde de natura Iichidului., .. , ;' ,,, Deoarece în multe ţări industriale se utilizează alte unităţi de măsură a viscozităţii, este necesar ca acestea să fie cunoscute cu denumirile respective, iar utilizarea lor trebuie să se facă numai în baza valorilor convertibile prezentate în diverse tabele. Dintre unităţile folosite iz?,mod frecvent se reţin: secunda Redwood 1 (R), secunda Redwood-Admiralty II (RA), secunda Saybolt-Univsrsal (SSC), secunda Saybolt-Furol (SF), grade Barbey (OB) şi altde. În lucrare este prezentat tabelul 2.4, care conţine valorile convertibile ale diverselor unităţi de viscozitate, . Viscozitatea lichidelor influenţează fenomenul de pompare, dar, ţinînd seama de principiul de funcţionare al pompelor, această influenţă se manifestă în mod diferit. Astfel, la pompele centrifuge şi axiale, debirul. presiunea şi randamentul scad pe măsura creşterii viscozităţii în timp ce puterea absorbită la arborele pompei creşte proporţional cu yiscozitatea. Inălţimea de pompare a pompelor centrifuge este funcţie de turaţia şi diametrul rotorului, dar pierderile prin frecarea cu discurile rotorului sînt apreciabil mai mari decît cele cauzate de mărireaturaţiei. De aceea, la vehicularea lichidelor vîscoase (cu pompe centrifuge), se preferă utilizarea unor turaţii sporite în locul unor rotoare cu diametre mari. Creşterea rezistenţelor de frecare conduce la scăderea înălţimii totale de pompare a pompei. Curbele caracteristice ale pompelor, furnizate de uzinele constructoare, se referă de regulă la pomparea apei reci aflate la temperatura mediului ambiant (15'C), astfel că pentru pompa rea unor lichide cu viscozităţi diferite este necesara recalcularea parametrilor pompei pentru lichidul în cauză. Recalcularea noilor curbe se face cu ajutorul unor coeficienti de corecţie, fJl,fQ şif~, stabiliţi pentru poziţia de randament maxim. '

h
.'/~

9U
1095 ' 1460 182.5 2.5.55

1242
1.5.53 2174 310.5 4660 6210 7760

/1/93 124 15.5 ·217 311 -'166 621 776

'UO
146 183 256 36.5

36-'0 ' 3480 ,300
9130

.5i8
730

91.3

în fig. 2.20 este prezentată diagrama variaţiei coeficienţilor respectivi, funcţie de debit şi viscozitate. '. Pentru utilizarea diagramei se procedează astfel: se fixează pe abscisă valoarea debitului Q pentru care se face recalcularea şi se ridică o verticală care intersectează într-un punct linia oblică a înălţimii de pompare corespunzătoare debit ului respectiv; din punctul de intersecţie se duce o dreaptă orizontală în sensul în care intersectează linia oblică a viscozităţii lichid ului ce urmează a fi vehiculat; din acest punct. se ridică din nou o verticală care intersectează curbele factorilor de corecţie, determinînd astfel valorile acestora. Exemplu: O pompă, avînd următoarele caracteristici valabile pentru apă: Q = 250 m3h, H = 40 m şiYj= 0,72, vehiculează un lichid avînd viscozitatea cinematică li = 160 E sau 1217 eSt şi greutatea specifică y = 0,8 kgf/dm~. Aplicînd metoda indicată mai sus din diagramă rezultă următorii factori de corecţie: I« = 0,75; fH = 0,79; I; = 0,33. Noile valori caracteristice sînt: Q. = 0,75' 250 = 187,5 m3/h; H. = 0,79 ·40 = 31,6 m; 'Ylv = 0,33 . 0,72 = 0,237. Q 'Y'H 1875·800,316 Puterea necesară va fi Pc =. V=' , = 54,47 kvV. 102 Yj. 3 600· 102·.0,237 \
0

.---

.\(()RfHREA

C\:RIlELOR

CARACTERISTICE

cu

CERIXTELE

IXSTAL\TIEI

101

~j
}/(m]

-... .•...
" Qu/~Î ...•...

30

1'7

<,
25 20 15

<,

<,
"-

f Q9

0.8 0.7 PWlj

~
PIJI~Î _. __ -

0..
0.5
O.~

10 8 6

la
5

--..~
10 20

_..---

.••• -

Papă

- ....
40 50 60 10

0.3 0.'1 0.'

'1

ia

Q (m'/h)

Fig. 2,21.

Diagrama caracterisficilor viscozitatea de jOGE, .

unei pompe recalculată apă .........•.....•. .

.

pentr~ ule r.

~20

Valor ile obţinute astfel se inscriu in dia3rama din fig, 2.2 1. Coeficienţii decoreCţieJq; !H'şi f.•.• ·preientaţi sint in unele funcţit" de un coeficient analog număi ului Rf'ynolds şi anume:

lucrA.ri de

specialitate

in

Re=~,
150 100 Fig. 2.20. Diagrama variaţiei JI1) ~ 54(J6IJO 6IJ(J1000 1500 2QOO in Care Q D

••·D

.

QmJln
factorilor de corecţie a viscozifăţj},

Pentru determinarea unei curbe complete. se procedează identic, luînd în considerare valorile: 0,6 Q, 0,8 Q, 1 Q, şi 1,2 Q, precum şi mărimile H şi "Il corespunzătoare. ; . Se întocmeşte apoi un tabel în care se înscriu valorile afectate de factorii de corecţie şi apoi se trasează noua diagramă a caracteristicilor.
Exemplu Parametrii pompei
06 Q

este dcbitul pompli in punctul de randament maxim, in m3js; - diametrul rororului, in metri: v _ ·,iscozitn.tea cinematică, in m2Js. in di,,~rama din fill. 2.22 este prezentată '/3rialh acestor coeficienţi. 1-- f1-- f{Yilm1/ue finSfOA<t cu "QillmJ/ttc sau Qtn cmJlsec lZO Dinm Dincm
Q

(q.(Hpfr(infv«!ierit Rt=-

I %

I

I

4

,

i
I

I I
II

i
I

08Q

I Q

100
12 Q

ApA

Q H
"1]

m3fh m k\V

p
v

33,6 35 0,6 ',3-1

II

44,8 33 0,67 6.0 .50 0,82 0,86 0,4 36,7 28,4 0,268 0,8 8,48

.56 30 0,695 6,6

I

90

I

67,2 27 0,692 7,11

,O
70 60 50

fH /'

I

~

I

1.-1..
V
I

~
I
1

,

,

I
I

I
I i
1 I

°E
0,89
m3jh m kgf/dm3 k\\'

Ulei

JQ JH J~ Q.JQ H'JIl
Y

." J(J
0,78 .5.5,1 21,1 0,276 9,18 20

V
fV

I

i
I
I

0,83 4.5,9 24,9 0,278 8,9.5

la
O /O' 1

LI
3.5671910' Variatia 1 3456/89/0'

'r,'h
p

2i,5 31,1 0,24 7,76

1

345616910

!
2 3456I69JS R.

Fig. 2.22.

coeficienţi lor de corecţie

fQ' JH şi f~ in [u ncţ ie de Re,

". l. . Q·'r·f{ p = --u 75 3 3 La pompele cu piston. care influenţează puterea reală a pompei.OZ·20(O.'51 -'. Dacă se notează cu simbolul h.101C(Q/Q.cu canal lateral. care se datoresc pierderilor interioare şi exterioare arătate anterior. au ca t:ezul~t v~hicul:uea U?eI cantităţi de Iichid mal mari decît cea debitată util.. glisiere etc.l!r~n m. exprimat în unităţi de putere.a ma. La viscozităţi reduse. Din această diagramă rezultă următoarele constatări: Debitul creşte paralel cu creşterea viscozităţii. Randamentul total 'Il. > în care Q.li. în funcţie de viscozitate. sau.. înălţime de pompare corespunzatoare debitului ŞI randamentul la punctul respectiv.3 H. puterea absorbită la arborele pompei este mai mare decît puterea utilă. () -16 -. creşterea viscozităţii conduce la o diminuare a pierderilor de debit.12. Randament.----. notat cu simbolul 'Il' Deci formula puterii reale va căpăta forma p = Q' Y' H (CP) sau P 75 l) = Q'/' 102 H l) . Randamentul este mai redus la lichidele mai puţin vîscoase.ţIl ş~ neetanşeităţi şi care. deoarece debitul este contmuu.ntortoch~at. 0. 'l' ~ 1.C. . a direcţiei de curS'f~r~.2' unei inălţirru .-17) Cu ajutorul acestor relaţii.?pa:e.75. şi a pierderilor volumice care se ~toresc sca~ărIlor . Lucrul mecanic util p" C. :::-: \.. Rezultă că este dificil să se fixeze limite generale de utilizare valabile p~ntru toate mărirnile de pompe cu angrenajc. atunci cind se CU~lOSc caract~rIst~cil~ acesteia: debit maxim. garnituri.KORlJ.: '.09~ 0.012 ~ O. Toate acest~.·t.cele două puteri reprezintă tocmai randamentul total al pompei... care apar la curgere~ li~hldulu~ P!I? P?l!lPă.-18) 'IlA= L•• = LA Q·y·H Q'y(H+he) =_H __ H+h. iar raportul dintre .\REA CURIlELOR CARACTERISTICE CU CERI~ŢELE IXST. mărirea presiunii de refulare atrage după sine o diminuare a debitului.2 I!J/(J.... Dar pompa este antre~at.·. valoarea sa maximă depinzînd de presiunea de pompare .. det("~minarea factorilor dl' cort·.49) reprezintă randamentul hidraulic al pompei.=:": . Totodată.23 este prezentată variaţia curbelor caracteristice ale unei pompe cu roţi dinţate.0. atunci lucrul mecanic al pompei este LA = Q' y(H + he).:::.cţ~e :. . provocate de rezistenţ~le hldrauli~e.J -. (k\V).hmI..·f.1.a d~ un motor .Jr"-l .'13) c.c r.._u 102 (kW). v. drumul parcurs de lichid :ste f?arte. In diagrama din fig. fenomenul se ~etrece analo~ ca la..:::~! r:~:~~~~l ) Ld. La aceste tipuri de pomp~.5)1.1U valabilitate intr-un domeniu care satisface condiţiile: v = 10 .~') (j(J. (CPj sau P = --'. m. 751' = 2. (2. după care rămîne constant.lscozlt~tea ar~ ş~o mfluenţă favorabilă ~eo~rece. Prin pierderi exterioare se inţeleg cele datorate frecărilor mecanice În lagăre..J Pentru pompe-le flulo:lspiratoart.lţImu de po. 'ta pompele cu angrenaje.'. Prin urmare.. Iar etanşeitatea se îmbunătiU'este. Iar:schimbările de direcţie ale curentului de lichid sînt mai reduse.te.~. Q·v·}[ (2.trictl H.. a rezultat că.'L .102 UTILIZAREA POllPELOR IN INSTAI. datorită supapclor care provoacă schImbar:aJr~c\'~n_ta.09]: nule.1 r.)'. in care Qu este dcbit ul maxim Astfel JH =. Prin pierderi.1. v~s:ozItăţll hC~I~U~UI.-".r l?ienl~rilor.. . deci devine favorabilă în anumite limite de funcţionare.9 . (2. indiferent de presiune. /' în kgfjm .. În m js. poate fi e xprirnat sub forma t.1. l?e aceea. (2. 2. inter~oare se inţelege suma tuturo.cIlind~u se diminuează cu Cit viscozitatea este mal mare.op~re atît puterea utilă a pompei Cit ŞI puterea consumata pentru tnvingerea rezrstentelor datorate pierderilor interioare şi exterioare.a carul 'putere treb~le să ac.')_oor. ". = Q' Îi! i' rr (da\'·m). ~nun:tlte. _. in timp de () secundă.2 ro. a~tr~neaZ~l pierderi de sarcină care sporesc pe măsura creştem. î. Putere.·20jO.:~. . Creşterea acestor rezistenţe cond~c~ la o umple~e ne~a~1Şf~c~t~ar~ cavităţilor a de aspiraţie şi deci in:tPlicltla o dI~muare ~ de~lt~luI şI.~. create de curgerea lichidului prin pompă. pentru o bună funcţionare a unei pompe cu roti vicozitate (cst) " dintate. 'lOoE corespunzător şi Q/Q" = 0.cele c~ pistop. valoarea presiunii necesare pentru învingerea rezistenţelor hidraulice.)' ne pomparp + 0. poate fi descompus într-un număr de factori ~dependenţi. lichitlul este supus unor accclerări ŞI frînări repetate. .ll~~~.2.. pînă la o anumită limită.n « pc baza UrlOT formule stabilite empiric pentru un debit dat. Aceste formule . i .AŢII . IJ.0. Dat fiind că jocurile frontale şi radiale sînt mici. corespunzatoare vitezei de deplasare a pistonului. p~rtur?aţi~. . creşterea presiunu (da:\ icm2) 2. ceea ce are ca efect creşterea valorii înălţimii de pompare. Se poate calcula putere~ r~~Iă necesa~ă pentr:r antrenarea unei pompe.·..06 (E .\LATIEI lO. O. 12..0. scapările pr~ jocurIl. în m. este necesar să se respecte raportul:·· --. dar aici pierderile sînt mai mici.. în baza experienţelo~ efectuate.e dmtre ~)Iston şI.t' elI' iJei\ltl ( (d-/ Lt () iIl~~dtirnc'Inar:'J/l~t. _.S.

se poate considera că "1/1 = "1/2. rand~n:entul se ~mbunătăţeşte. Q. efectuat de pompă.51) lk aici :ie remarcă următoarele reguli: . = • = "1/•• "IJA.a m~tenalelor din care se confecţionează pompa la acţiunea diverselor lichide ŞI să aleagă materialele corespunzătoare.9. împreună cu lucrul mecanic interior Li>reprezintă tocmai lucrul mecanic total L. Viteza de antrenare.50) "lJv· ·fu. care diferă mult in funcţie de construcţia şi tipul pompei. la înălt im.2. Pentru variaţii importante de turaţie. garnituri etc. L" Ld"l/m --'.54) L.puterea absorbită la arborele pompei variază proporţional cu eubul turanci..lplUl de functionare al pompe!. (2. la pompele centrifuge şi axiale. un domem? practic nelimitat. . pentru a evita apariţia cavitaţiei.. variaţia caracteristicilor pompei În functie de turntie estr. provocînd modificarea formei şi structurii acestora. De aici. ['. reprezintă randamentul interior al pompei. Randamentul mecanic "1Im foloseşte la determinarea puterii necesare învingerii rezistenţelor exterioare. şi pe drept cuvînt se poate afirma .Îbă în vedere că.are. • Randamentul total este deci unul din cei mai importanţi parametri care se iau în considerare la alegerea pompei şi de aceea valorile lui. -:-.. De asem~nea. Astfel. valoarea randamentului total ~ unei pompe este produsul randamentelor hidraulice. iar în mişcare dau naştere la forţe de inerţie Importante. deoarece organele de l?cru. Procesul se datoreşte reacţiei . care. viteza de antrenare trebuie redusă. în final la înrăutăţireacondiţiilor de aspiraţie a pompei. . în comparaţie cu presiunea teoretică rezultată din calcul. determinarea valorii randamentului se face cu ajutorul unei relaţii stabilite empiric "1/2 LI = 1 .l. Randamentul volumic "11. = • lI. de asemenea. rezultă randamentul volumic . Aşa după cum s-a arătat . este necesar un lucru mecanic exterior L. dar Din formula (2. Randamentul hidraulic "1/. .Ij. la creşteri importante ale turaţiei.52) reprezintă randamentul mecanic al pompei.înălţimea de P?mpare variază proporţional cu pătratul turaţiei. • . care depinde de azresivitatea :lg-entulmr~~pectiv şi de con~iţiile în care are loc pomparea.~mplicit pierderile hidraulice. Randamentul total "1/ se utilizează în calcule pentru determinarea puterii motorului de antrenare. P şi '1). Pentru învingerea rezistenţelor exterioare provocate de frecarea în lagăre. se obţin pe cale experimentală în standurile de probe ale uzinelor constructoare. pentru variaţii reduse de turaţii.Industria chimică oferă.3.nfl!-l~nţăse maniţestă în mod dif~rit. volumice şi mecanice. ' 1j".1.5). aceste mişcări pot fi de rotaţie sau translaţie alternativă.53) .). Pompele utilizate în activitatea industrială sînt pus: in situaţia d? a vehi~ula lichide de natură foarte diferită. (2. 2. H[! H2 ~-= (n1(1Z2)2. permite stabilirea debitului real faţă de cel calculat teoretic. _. viteza de antrenare este incomparabil mal mică decit la celelalte tipuri de pompe. Fenomenul poate avea loc Într-un ritm lent sau foarte rapid. Din a~est motiv. L.vol?mice cu mişcare alternativă.2. constructon~ de pompe trebuie să cunoască cît mai amănunţit posibil comport. debitul real Q al pompei este mai mic decît debitul teoretic Q.al~ acestora sint mai volurninoase. = (2. determinată. se poate constata că. H = -= t. datorită forţelor de inerţie care apar in lichid. în funcţie de tipul constructiv ŞI de pnnc. = - 'În .104 UTILIZAREA PO}!PELOR Is INSTALAŢll ACORDAREA CURBELOR CARACTERISTICE CU CERINŢELE INSTAUŢIEI 105 După cum s-a mai arătat. H.1 a~'castă i. Coroziunea metalelor este un fenomen care ~e produce datorită acţiunii agenţilor chimiei asupra suprafeţelor cu care vin !Il contact.53).că. Q". organele de lucru a~ePO~P~I care vin in contact cu lichidul sînt de multe ori atacate prin coroztuno ŞI distruse într-o anumită perioadă de timp. pe baza criteriilor d~ similitudirie in capitolul 1 al lucrării: ' (lL'Q2 = /11/112.Este ~ec:sar ~ se"a. ·:(H ~ It. ceea ce conduce. datorită scăpăriior prin interstiţii şi neetanşeităţi. cilindri.t.\ "1/ = -!. astfel încît pompa să ofere o siguranţă maximă in exploatare. Lucrul mecanic interior necesar pentru vehicularea debitului teoretic Q. "1/".:a H _L b ".pompe. ~~re de~seble de c:lelalte til?uri de . din acest punct de vedere. La po~pele . V. (2.~4).la capitolul 1. = 'r.\ foloseşte pentru determinarea presiunii manometrice dezvoltate de pompă. paralel cu mărirea turaţiei. Valoarea pH.~ Prin urmare. care solicită în mod nedorit materialul pieselor.l0. . Dar în procesul de pompare. _ .!1l2 . aşa cum rezultă din relaţia (2. aceasta depinzînd practic numai de rezistenţa pe care o opune consumatorul la capătul conductci de refulare. la pompele volumice.1 !'2 = (n.ce~a ce priveşte randamentul. Randamentul total al pompei este raportul dintre lucrul mecanic util şi lucrul mecanic total " ill" L LI·"IJ·1J.(1 - '1)1) (n1/n2)1/10. H + ţi.. (2.lteza de antrenare a pompelor este o caracteristică esenţială a acestora ŞI ea influenţează în mod direct parametrii funcţionali: Q.n:lFt drelaţia (1.. creşte Şl viteza Iichidnlui fI?cond~cta de ~piraţie ~i. Pompele sînt maşini ale căror organe de lucru execută mişcări transmise de către o maşină de antrenare. pistoane. se observă că influenţa variaţiei turaţiei este mal accentuată în zona randamentelor inferioare. Li Q Q. 2.~ebi~ul pompei variază proporţional cu turaţia : . v~iaţia turaţ:el nu I~fluenţ~aza teoretic presiunea de refulare.

._t. t:.j.p. Astfel grosimea stratului corodat ~t se determină cu formula = :"")pt'rirt'a suprafeţelor expuse'..~ din rnateriak.. se utilizează bronzul. În !!.: '. în 2.{<ltare).l. kgf/m3• • . Coroziunea elecrr-vhim !c'. plastice. 10-9 etc. Din punct de vedere al acţiunii lor corosrve. .. începînd de la industriile de . ŞI elementelor instalatiei În cauză.eşte functionarea.t (mm/an) = 365 (zile)' 24 (ore)' . apare necesitatea c.icit~te. :'Ll. Variaţia limitei de neutralitate Aceste recomandări au un caracîn funcţie de temperatură: ter general. y în care: t:. în funcţie de natura acestui proces.):-::.. :" ':- ..~:: l:\·dii .. na rnr. :uneori mai important.~j.·.-.5 sînt prezentate materialele cart' se comportă satisfăcă tor care sînt recomandate pentru construcţia organelor pompelor. Neutralitatea lichidelor nu este constantă ci variază în funcţie de temperatură. atribuindu-i denumirea de pH.()hi~r. uichclarc. .'ze pIJlJlpl.24. contribuind prin aceasta la îmbogăţirea experienţei constructurilor de pompe şi implicit la ridicarea gradului de calitate a acestora.l~ • i"J.'k cun('qi{)llat. 7 . în.Astfel valoarea PH. 3 pentru PH = 6 . alegerea şi montarea corectă a un~i p0ll?-I:e...~ll.poat~ conduce la o funcţionare defectuoasă a pompei urmată de o degradare rapidă a acesteia. j)!"()ct'dl'I'll~ tt'hnolugicl' 11»<1!'rn. Datorită unor astfel de situaţii.'.jt~ ~""I"nl!'l! ..adecvată . IJl:tll.. se utilizează oţelul inoxidabil : ~ . într-o anumită perioadă r'1 iIl tabelul 2.'7. Fig. care În prezent SI ~H! luat () arnnlo. în special proiectantul instalaţiei •. iar această situaţie prezintă avantaje pentru cei ce efectuează lucr~ri de exploatare şi intreţinere.p reprezintă pierderea în greutate.rc'·.. comportă cunoaşterea amănunţită a caracterIstIcIlor. unui anumit lichid. Coroziunea chimică este provocată de acţiunea (reacţia) directă a lichidului asupra metalului.)!.Sflexi~t~ o relaţie de colaborare care să asigure alegerea pompel celei mal potrivite pentru instalaţia respectivă. !')C. natura lichidului etc. .-. Dar În contrast cu această simpl. prin concentraţia sa în Ioni de hidrogen. de' prott'Cfll' constau in de timp. se utilizează din ce în ce mai mult metoda de prelucrare a lichidului vehiculat.' ' . in loc de concentraţia propriu-zisă să se indice 'logaritmul negatiV al acestei valori..•. alcaline şi neutre....llik. satisfăcînd cerinţele celor ce o utilizează. aşa cum este prezentat în diagrama din fig..:J. se cunosc destule cazuri cînd pompe identice. trat).I~'.anumItă 'InStalaţie. care au propric.i : pp. 8 (lichide aproxi2 1 o 50 100 150 200 250 300 °c mativ neutre) se utilizează fonta.~nitatea materialului. în limbajul uzual al. cu pclicule metalice (crom. :-:..beneficiari".a materi~ului.'. diferenţa rugozităţii suprarcţelor : eforturi mecanice dir-rit«: incluziuni ~i pori în material. . În mod obişnuit.. pentru apă curată la20°C.bază şi terminînd cu mica gospodărie domestică.106 UTILIZAREA POMPELOR IN INSTALAŢII RELATII INTRE FlJRXIZOR ŞI IIEXEFICIAR 107 chimice care se stabileşte Între metal şi lichidul pompat.." l':l.:"()'[". Aceste noţiuni caractcrizează de fapt lichidul respectiv.·. a nt icorosivă. s-a convenit ca. cei . . prin adaosuri de inhibitori. coroziunea poate fi chimică sau electrochimică. trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente: temperatură.li! 5 pentru PH = 4 .ce le exploatează sint denumiţi . sînt Iichide acide.'~nte la coroziune sint cldicilan~ şi deci nt'economice: pe plan mondial au avut loc investigaţii. sistemul constructiv' al pompe1or este în sine un sistem destul de simplu şi uşor de înţeles. ceea 'ce':reprezirită'valori' aIe'pH-ului~iIpeti6are'dfrei 7: sînt lichide alcaline. Informaţiile pe care le poate obţine beneficiarul despre pompe. tl't'lil· pro[. car" s. conform urmă9 Alcl1/ine toarelor recomandări: :t:8 Q. care par mai puţin importante la prima vedere. Totodată beneficiarul are datoria de a informa uzina constructoare asupra comportării în exploatare a pompei alese. astfel încît pompa aleasă să poată funcţiona in exploatare in' condiţii cît mai apropiate de cele prevăzute iniţial. u. ~ În comparaţie cu alte tipuri de maşini. concentraţie. 6 (acid slab concen~ Acid. montate în instalaţii asemănătoare..\"/m2h şi y este greutatea spec~fic~. Lichidelecarea:u eoncentraţii de ioni inferioare celei a apei. Î:1 cxploatare.ir. c~-!lstru~torilor !1~ pompe. adică 10-'.rrc. în ceea ce' priv.3. ' Beneficiind deci de serviciile pompelor. sînt preluate din prospectele şi cataloagele firmelor furnizoare. Lichidele cu valori ale PH-ului inferioare cifrei 7.'. Omiterea unor amănunte.I. suprafaţa pe care se exercită acţiunea de corodare.i. Valoarea PH a unui lichid poate 11 I . In practică. iar în cazul particular al.-.. în mod practic. 2.i. servi în mod orientativ la alegerea 10 materialului pompei.. care pot modifica În mod substanţial proprietăţile acestuia.ura[~a efectelor coroziunii se face prin aprecierea "vitezei de coroziune". Astfel apa neutră la 20°C are o concentraţie de ioni de hidrogen a cărei valoare este de 10-7• Din motive de simplificare. Relaţii intre furnizor şi beneficiar Pompa este o maşină indispensabilă în orice domeniu de activitate inU!lstrhl-economică. Totodată. temperatura mediului ambiant.: . documentaţia de prezentare conţine minimul necesar de date pe baza cărora beneficiarul poate să-şi proiecteze instalaţia. se comportă În mod diferit tocmai datorită unor amănunte care au fost omise iniţial: altitudinea locului de instalare.r-. lichidele pot fi clasificate in următoarele categorii: acide. Astfel.• Pentru PH = O '" 4 (acid puternic conrt! 6 Neutre centrat).atea de a incetini sau chiar opri acţiunea de c0:-()(!~~rl' . în funcţie :te lichidul vehiculat. Datele respective se referă de obicei la diagrama curbelor caracteristice ale m.r'!lţ~t:~ !'.l. pompa fşi îndeplineşte rolul' el.alf~ rlift'rit:.. pentru PH > 8 (lichide alcaline) se Temperl1furl1 utilizează fonta sau oţelul. f)"').i ('ct..2~. este 7..l.rcru c : lll"(jlll. 2.·neral. alteori mai modest.i d'..~ provocată de prezenţa unor rnicropile electrice care se formează În mediul respectiv şi care se datoresc mai multor cauze: utilizarea unor rr1aj"('r.a între beneficiar şi l~roducTlto.pe?ţru o .."' . prezenţa aerului etc. raportată la. ceramice etc. care exprimă pierderea de material (în greutate) a unei piese.

i COI'pur i gra."\i arid. - 7 Cauciuc dur sau moale sau ebonită Aci •• clorhtdric Acid f1uorhidric Acid sulfurie stins Decapanţi FI noruri acide Soluţii de săruri minerale Sararnuri pentru salate Soluţii acide de sare de bucătărie - niac Soluţii sl\rate mine- rale Acid clorIu dr-ic Acicj fluorosi licic sul· Add stins furie SI."oloraI.11I Viscozc L'ngueuţ] 3 AJiajc de aluminiu Acid azotic concentrat Acid surfhidric Nitra'[l neutri Bere Pulpe Gernuri Coloranţ i În dispersie GÎicerină Uleiuri volatile Parfumuri Hidrocarbnri Alcazid rece Latex Suffură •..'"" r:.---.Il oxigcll. " O :00 -e ~ ~ .'i 8 Fontă cenu._----_. Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxidarrţl Compuşi organ ici Soluţii sărate Acid fluor- --------Acizi neoxidauţi Compu-i organici Soluţii sărate Acid f!uorhidr ic ill% Aciai neoxidauţ i Compuşi organici Soluţii sarate hidraulic -40% Acizi neoxidanţi Compuşi organici Soluţii sărate Acid clorhidric Acid sulfuric stins Saredeamo- Compu~i or~ani\. Acid formic Apll oxigenată I.5 Alegerea materialului pentru piesele udate ale pompe] Q . Denunure •• lUa~rrialului indicat ludulâlria procJuseJor de bazA Indultria alimentară Indultria de 00101'&011 şi lacuri .Slpun .de fi OIrtiLdaJe Industria Iarmaceutfcă cauciuculu! Aliaje Cr-Ni-Mo Acid acetic \ Acid lac tic Bere Acid iosforic Acid sulApe furie minerale Alealii Amestecuri acide Acid clorhidric Acid nitric Aciz] orgunici Acid sulfuric Cloruri._-_ Acid clorhidric Acid sulf'uric stins Solutii sărate minerale usii de înălbire Paste celulozic(' agresive Băi acide de (. I \cicl SIII- Aci rl sul (111"11 r uri c qjus <t ru • 1 .i\tră.lc --------5 Plumb durilicat Alaun Bisulfit de sodiu Acid sulfurie stins .. crt...: ''" " e- . Q ~ . {' Aci/i IIl'· Qxidauli Soluţii ~firalt.'IDdu5lria de. Fenoli Solvenţi Soluili de sare de bucătărie Ulelur] Esenţe Benzol Pulp« ceIulozice acide ll..lutii sărate minerale ~ N O ~ ~ \:! '" .1. > ::e Z -----Alcool dellaturat Pulpe ----Paste ele celuloză neutre Pasle de hirtie ueut rc Emulxi i titnuu criulc sint et ice Solve-nţ i 11('111 ri \'i~l'P/t' !"t't Alcool] graşi Cetonă CI(.o: . sulAcid feric stins.esi i sulfati"c Pulpe celulozice I I .:00 r: ...' culora uţ i Fuugicidc Iusertici.Acizi diverşi Acizi graşi Alaun (sulfat de cupru saupi."!.- -l . E lectroliţi Săruri acide Extrase de carne hidrolîzate şi acide Acid acetic Acid formic Ester acid Produse nitrate Acizi graşi Acid oleic .. Bronzuri Acizi slabi Lichide organice Soluţii săr~~ţţ Alcool Distilate Pulpe minerale Siţr~uIIHră.-..t:'!. de Hisullil sodiu ---6 Materiale dure.ullit du ".Acid sulfurie conşie sau Iontă cu grafit .! Foute cu Si (15%) Noricid lIiP":lori~-1 I Hă i cit.~ :2 "' . co Nr. pe bază de grafit...---Sulf ură tic l'arL.'i 1I. carbon sau răşini fenotice Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxldanţt Compuşi orgauici Soluţii sărute -----. -rit ~itro/t Hrom Clorolx-nzol '.id rece I .j ~ z ..'Ii tk coagula!"t Jl[1Î dl' Jln'.\i tit> fi".. congdan' 1I:.i grAsiml J..A Iau Il IlL.GrAsillli vegetalc Apă acidll pentru spălat gaze Soluţie de alcuztd cald -.strta de t cx tite na tur. vtnătă) _.!Î Leşi: tit' iu?Llhirt' '.Ic'. -l " j. InduIUI.· prc· cipit arr I li Jltlcl. rece Alcooli Glicerină Carbonat de sodiu Uleiuri. sodiu Acid sulfurie stins Alaun Bisullit de sodiu Acid sulfurie stins Plast ifianţi Acid olorhidric Acid sulfurie stins Soluţii sărate mineralc _.rofnrm Ett'ri ~i t~st(..i ti.. centrat Hidrocar\luri sferoidal Leşii de potusă Leşii de sodă Soluţii săra h" neutre neagrestve Sarnmură Anilină Lacuri diluate Solvenţi Hidrocarl\l1ri ciclice ..: Acid ~111furir -a iu-. Ajaun Hisultit .-h'id rormic lUi tit: t inctură .. i' -4 .'ipita._ _--." o :" ' .e ca r 0011 f Parfumuri Uleiuri volatile r:." " e:: :.eşii de sodă Esenţe Gaz lichefiat Ujeiuri Latex Alea. :. bidrocarburiloc sintetice fi Ii Iudusşrţa cciuloze! Iucn.liu .'ii th~ i uăl blre 1l.A ac Tubrl ul 2..ltă Acid Iormic Ant ibiorice Produse iIIt ermcdiare e:: I :\itror -lu1 In/il Y 1SCUlC t ~01 Il" II N :. __ 1 -.

.. . care de multe ori se încadrează organic în procesul respectiv..f. conform indicativului din catalog.. 2. adică beneficiarul este Îndemnat să se adreseze nemijlocit producătorului. care trebuie să fie completat de solicitanţi.t/mJIt KW '" . să-I consulte. . valabilă pentru apă rece 15' . beneficiarul are obligaţia să verifice avizul şi numai în cazul în care soluţia avizată il satisface. în funcţie de sortimentul de fabricaţie. lichidul vehiculat. precum şi la dimensiunile' de gabarit şi amplasare. Compartimentul analizează din punct de vedere tehnic cererile beneficiarilor şi recomandă pompa corespunzătoare instalaţiei ale căror caracteristici au fost indicate în formularele chestionar. în ~o:adiul . alcătuit din specialişti cu înaltă calificare în de meniul pcmpelor şi care pot fi consultaţi pentru orice situaţie de alegere a unei pompe.'i riscuri. prevăzute cu diverse rub r ici referitoare la instalaţie. ~. ~ .(>n'·. Formular pentru alegerea pompclor centrifuge. în cazurile unul' instalaţii speciale. sînt invitaţi _să.-. atît de laborator cît şi de exploatare. la întreprinderea de pompe AVERSA din Bucureşti funcţionează un compartiment special pentru relaţii tehnice. at'es~a este a~a.~. De aici s-a născut necesitatea ca relaţiile dintre producător şi beneficiar să fie directe.!'\EFlCIAR 111 pompelor. iar beneficiarul poartă intreaga răspundere pentru tipul de pompă ales.~ci lfU.) TOiOli :nfOcmil : . 19 :Con. poate să emită comanda fermă de execu~~ . ~I __ POMPE CENTRIFUGE -- . Bucureşti.' . KN KW . 20°(.26.um/~invltlfJ Semndt AprOMf: Fig.25. manifestat pe plan mondial În ultima perioadă. chestionarul diferă în ceea ce priveşte conţinutul rubricilor.:? : ..-1. 2. solicitînd Ia rîndul lor realizarea unor instalaţii la fel de complicate.. care vehiculează gaze. Formularele astfel completate sînt înapoiate serviciului competent al fabricii constructoare.m t.~~1 ~:f:'Z. În cazul cînd datele din catalog satisfac cerinţele beneficiarului..r. maşina de antrenare etc. Acesta este cazul cel mai des Întilnit la alegerea pomp-Ier de uz general. In scbpul~yitării unor confuzii ce ar putea -avea loc tn relaţiile dintre beneficiari şi producători.tc[uul ai Uez\uLtarll ieidl:u:. iar acesta din urmă să-i recomande pompa cea mai potrivită pentru instalaţia dorită." '. be_neficiarii. Pentru categoria pomn-lor r!r> 117 [.~i~~~~Z/~::O.lizat !n cornpartimcntul de relaţii tehnice.110 UTILIZAREA I'OMI'ELOR tN iNSTALAŢI! RELATII INTRE F!:RXIZOR ŞI BF. tipuri de formulare. astfel Încît cunoaşterea comportării acestora se poate stabili numai pe baza unor experienţe vaste.2. După completarea rubricilor din formular. aşa cum se arată În fIg. după care se transmite beneficiarului oferta. indicînd denumirea ei exactă. Formularul din fig..hnvl//Jd~ sus ~n 'PH II r. 2. există o experienţă suficientă care asigură alegerea pompoi f{.25 este prezentat un model de formular chestionar utilizat de întreprinderea de pompe A VERSA. Datorită însă avintului industrial. ce impun construcţii speciale dc pompe.-. Deoarece caracteristicile pompei recomandate pot diferi Într-o anumită măsură faţă de cele solicitate. FOAIE DE DATE Nr. denumite în limbaj uzual "chestiQnare" sau "cereri de ofertă".' ~:~. ieal: Observa II men'. aceştiaidin urmă au simţit nevoia de a introduce anumite. consulte specialiştii întreprinderii. Pentru a veni în întîmpinarea dorinţei beneficiarilor din ţara noastră de a alege pompa cea mai potrivită. 2. unde sînt analizate de specialiştii acesteia şi apoi primesc un aviz tehnic. acesta poate comanda direct pompa. Pentru pompe de vid cu inel de lichid. cazurile de nepotriviri fiind din ce În ce mai rare şi considerate ca accidente. Deşi constructorii de pompe se străduiesc să întocmească un material documentar cît mai complet..25 este valabil pentru pompe centrifuge şi axiale. ei nu uită să menticn-ze în cataloage şi in prcsppd. procesele tehnologice devin din ce în ce mai complicate. In fig.':e'~:/:~:::f:r~tJ'(llef1. "re/fi"'" ied :r..

pe de altă parte. Legea de propagare a .1.__ . = .. dete:m!n~tă de erorile relative ale factorilor p~rţlalt al U!lUIprodus.rebUle să se la in considerare influenţa totală a erorilor factorilor respectivi. I ___ ±O.>-"-~. aşa cum rezultă din cele descrise în capitolul 1.:.ri cu deversoare MAsurllri cu debitmetre ------~~~I:As~u~r~ll~ri~cu~m~or~i~~~i..... de aceea in formulare se indică numai valorile corespunzătoare parametrilor energetici ai punctului nominal. Valorile erorilor tolerate la măsurare sînt indicate în tabelul 2. Pe plan internaţional. t. rezulta că eroarea tolerată totală pentru debirul Q este pe TQ T 8 Alegerea pompe lor C..J.~2:.. . funcţionarea pompelor este elastică între anumite limite.C :\I':""I".radacm~ pă trată din suma patratelor erorilor factorilor care concura. iar acest lucru se datoreşte.:.6 .j -=±:. .p~ev..'::..26. H şi 't...:u:. 2.:2:. l'empera/ura ac în care pompa poate fi considerată corespunzătoare..6 Valori pentru erori tolerate la măsurare Erod tolt:'te Denumirea metodei de măsurare I C Oafe privind pompa D Maşina de antrenare Denumirea parametrului misura~ .IZ. Tabelul 2..e::.~h~i~d:. ~ 200cC : .:!p:.. poziţia lui se abate in anumite limite.e lichid.: .::la=s:...5 =. egala c~ .ti~c~ .. datorate aparatelor de măsură şi metodelor de măsurare: _. ...". (2.: .dlJri tolerate datorate intcrdependenţei parametrilor Q._ erori tolerate datorate abaterilor rezultate din irnpreciz ia de execuţie a r. .· erori si abalc:i aLcqJlale sint urmatoarele: _ erori tolerate la măsurare.:.. in privinţa realizării parametrilor energetici. Garanţiile furnizorului.:lta ca pentru aprecierea corectă a performanţe~or pompel.\REA PO~IPELOR I~ IXSTAI.\nl REL\TII I:':TRE FURXIZOR ŞI BEXEFICIAR 113 A Dale privind gazul vel>iculal :8.55) .:0:.\t"vCJriik d.. la verificarea pompei în standul de probă. iar apoi intre cele două părţi se încheie un contract în care sint prevăzute atît condiţiile tehnice referitoare la obiectul contractului. .. pentru a o obţine +l. care cuprinde şi valorile punctului nominal Greutate specifică Erorile datorate interdependenţei para~etrilor en~rŞ'etici s!nt. După alegerea pompei.:ra:.. sînt foarte rare cazurile cînd punctul contractat se situează chiar pe curba caracteristică.!.n:.e~l:.'ri cu rezervoare etalonate MAsurllri prin cjntărire ~lâsurări CIt dispozit ive de strangular 1 . Formular pentru alegerea pompelor de vid cu incI c.:l=iU=- ±± : -=.. Turaţie ::IIăsurări }Iăsurllri i ~'Iăsurări cu dinamometre de torsiune cu motoare basculaute prin metode indirecte I _L !\Iăsurări cu contoare cu cronometru Măsurru-i cu tahometru centrifugale ::IIăsurări pentru apă cu tempo ~ looce ~Iăsurări pentru apă cu tempo .5 beneficiarul trebuie să emită o comandă fermă către furnizor. cauzate de abaterile turaţiei faţă de valoarea sa nO~l1nală.. există diferite norme care reglementează categoriile de erori şi abateri admisibile. De regulă. sau pentru lichide cu suspensii I 2.. Otnt/m. . cît şi la termenele de Iivrare.erorilor .lSD~n. Formulo ciI/mica II l"TJI. ('..3.0 ='0.JT~+ T. Referitor la condiţiile tehnice se precizează că. ... pe de o parte erorilor rezultate în timpul rnăsurării..ez.m~c::. astfel încît furnizorii au posibilitatea să ofere garanţii pentru o anumită zonă.__ I Putere Fig.: nu/ura SI. 267 .... faţă de curba determinată. l. De aICI..:0~c.. Oale privmd lichIdul auxiflar .112 -----_. JOoce sau lichide cunoscute din punct de vedere chimic !\Iăsurări pentru lichide necunoscute din punct de -zedere al compoziţiei.tJmpei . este.2:. t::e:::m. conform curbelor caracteristice respective.i e l' ± -L i ~IAsuril.ede ~ă eroarea totală.1 1 Presiune I ! -------!Dehit MAsurllri cu manometre cu lichid in tub U ' MAsurllri cu aparate cu Itemp.' 1-=-..-':r:. În practică.t ~e:. aICI r.J.~. abaterilor provenite din imprecizia de uzinare a pompei..

2.27... se utilizcaz..pentru debitul corespunzător înălţimii de refulare Hno"'ln. respectiv la segmentul tl"lJ. . avînd în centru punctul nominal şi ale cărui laturi rezultă din însumarea erorilor tolerate şi a abaterilor respective. se obţine: TQT= . se trasează diagrama curbe lor caracteristice şi se '/':!rifică dacă acestea satisfac condiţia de in n-rsec tare a zonei respective. ~ (2. '7J = + 67 %.).012 T 0. parametrilor s-a realizat astfel: Debitul înălţimea Turaţia Puterea Din tabelul 2. [0-~:::-n-:::Ti.015 = 2 0. Astfel: ÂQ = 2(Tq T se determină TQ . iar pentru curba 'i) = f(Q) ..Q Pentru determinarea domeniului garantat .c (2. este prezentată diagrama caracteristică a unei pompe centrifuge.. Donn-niul garall19' rar pell~ru parnme-tr ii noi..:r'./T'â + T. 2. •. Tp = ± 0.. .-.5.27. = -1 (1 .0335. "/ulori TH = ± 0. H = 15 m.. T = Jn -+. = " 1Q ll1) in fig.0152 + 0. de refulare valorile : = 2(TQT + AQ}Q.57) folosită. Tn = ± 0.61) (2. Ti> + Ty = VO.l relaţiile: j. 1.iQ = 2(0. dacă curbele respective intersectează sau sînt tangente la dreptunghiul ÂQ . Ty = O.S9) .. cu domeniul garantat pentru valorile nominale ale parametrilor energet ici.632 2 m"/h. în care TQ• TH şi T. relaţia I -W' ~~ " în care T p şi T. reprezintă erorile măsurate la măsurarea puterii.I)' (~. indicate tabelul r]f'hitullli. această zonă are forma unui drepturighi.iar pentru randament: '. şi care sint acceptate pe plan internaţional. = 0. ~! I Q(m'fo) l~ .r·-: tr)!.i ' 2. pompa este considerată corespunzătoare. avînd valoarea: llYj !!.~:.2'7.0152 ..'.5)· 12 + 4.005 m.015 = 1. r~l~:. în continuare.0. respectiv a greutăţii specifice. '. = '/0..H = 2·0.018.) N.0. + 15 . = A'l + T".'l'nl ce. Pentru o pompă are următoarele valori: centrifugă care vehiculeaeă . tractat Q Exemplu.omi.5'C.'TiI '/0. + T{.0335·15 = 1.62) THP= .j. . .015. domeniul garantatde furnizor pentru curba H = f (Q) este dreptunghiul avind laturile ÂQ şi tlH. pw-. Pentru randament.tc in formule. 1U (2. Datorită erorilor şi abaterilor descrise mai sus. T..55%. + AQ) Q. lJcillru randanicnt 1" t Ur". sînt erorile tolerate la măsurarea ~iii..4 T.I·1ueÎ:. I = 3. C1'7J = A'l T'l' )[ăsurarea. rezultă că garanţia furnizorului se referă la o zonă şi nu la un punct nominal.0.60) prin CÎntărire. Pentru debit şi înălţimea de refulare... .0~55 sau ~'7J = ~. limitele garantate sînt date de segmentul Â't.6.inn.0152 = 0.0235.lÎ = ± 0.:e!o:. 2 I TiI. apă curată. " În mod asemănător T '''·0''.' . punctul nominal con- = 12 m'/h.al (2.015. = + -11". Conform diagramei din fig. Eroarea tolerată pentru putere se determină cu relaţia .0235 = 0. 2. cu motor electric basculant etalonat.018 -. .0.~tl(jj. cu tahometru mecanic centrifugal..114 lJT!L1ZAREA POMPELOR tII ll/ST/.. În functie de metoda se dct -rrnin.63) !.i:!ali <li u nci por::lpe centrifuge.01. datorate impreciziei de execuţie.56) În această situaţie. (2. domeniul garantat este limitat de un segment în direcţia ordonarei.01.012 + 0.~ ·... A~ =- (1 - 'Ilnomin.l şi nllOml•• 1 (2.67) + 0.H = 2TRT' H.58) In ceea ce priveşte abaterile limită. cu manometru Cu elemen t elastic . IS Il.LAŢ!! RELAŢI! INTRE FUR:>I!ZORŞI BE!'iEFICIAR 115 iar pentru înălţimea de refulare H (care se modifică cu pătratul turaţiei): TH si turat ir-i <i 11.ÂH.0. normele internaţionale stabilesc în general următoarele limite: . prin punctele obţinute la măsurare.

executarea operaţiilor de întreţinere. care de cele mai multe ori nu sînt precizate În documentaţie. pînă în prezent nu există o reglementare internaţională care să stabilească limitele de garanţie a parametrilor. avind de multe ori ca rezultat distrugţrea pompel. dar care. este necesar ca personalul de exploatare să posede o calificare tehnică adecvată. în considerare a unor indicaţii cepăreau lipsite de importanţă la prima vedere.116 I:TILlZAREA PO)IPELOR 1:. Experienţa demonstrează ~ă. pentru obţinerea unor rezultate cît mai bune. constructorii acestor tipuri de pompe prevăd o toleranţă de 10% pentru debitul de aer rarefiat.:o alegere judicioasă. mai necesită şi o exploatare care trebuie să respecte cu . în cele ceurmează se prezintă regulile generale şi recomandările ce stau la baza unei. pe tipuri constructive de pompe. neconvenţional. 3. rezistenţa consumatorului şi calitatea materialului pornpei. respectarea regi-. constatate in timpul exploatării. notarea constatărilor făcute în timpul funcţionării in carnetul de bord al utilaj ului . 3.t-· toarele atribuţii: executarea operaţiilor pregătitoare în vederea pornirii propriu-zise a pompei. respec-. li constituie neverificarea sensului de rotaţie al agregatului la: pornire. pe Iingă.0 IliSTALATII In ceea ce priveşte pompele volumice. care sînt maşini relativ simple din punct de vedere constructiv. cu condiţia ca ternepratura lichidului de alimentare să nu depăşească ISOC.. Aceste cărţi sint elaborate de producător şi cuprind indicaţii specifice. Totuşi. în vederea menţinerii lor la valori acceptabile pe o perioadă cît mai lungă de timp. Totodată presiunea de refulare nu depinde de turaţia pompei.' sesizarea avariilor . de multe ori. La pompele de vid cu inci de lichid. Această cerinţă se aplică şi în cazul pompelor. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. fiind considerate ca reguli cunoscute de către. astfel încît ea poate ating" valori foarte ridicate. efectuarea manevrelor şi reglajelor necesare.rigurozitate indicaţiile prevăzute de constructor in cartea tehnică â maşinii. Acest personal are urm. pentru instalaţiile hidraulice. ele sînt transmise beneficiarului odată cu pompa. există anumite condiţii specifice. Acest lucru se explică prin aceea că randamentul volumic al acestor pompe este net superior faţă de cel al pompclor centrifuge şi axiale. în functie rjr. unui număr cît mai mare de persoane. iar respectarea prevederilor devine obligatorie chiar de la recepţionarea pompei. Un exemplu. Dar. posibilitatea de a-şi însuşi un bagaj de cunoştinţe în acest domeniu.idatorită deşurubării rotorului. supravegherea funcţionării agregatelor. care vin în contact cu pompele. faţă de caracteristicile nominale.. De regulă.1. frecvent intUnittn exploatate.. . aspirat la vidul corespunzător. cauzele unor defecţiuni importante. Exploatarea şi Întreţinerea În instalaţie pompei 1 Exploatarea reprezintă totalitatea operaţiilor care se efectuează În scopul utilizării eficiente a parametrilor unui utilaj sau a:i unei maşini. astfel că traseul conductelor şi dimensiunile acestora sînt precizate în documentaţia tehnică de execuţie. Montarea pompei in instalC\ţie De obicei schema de montare a pompei în instalaţie este concepută de· proiectantul acesteia. murilor de funcţionare prescrise. s-au datorat nerespectării sau neluării. sau neobţinerea parametrilor energetici necesari. exploatări raţionale 'a pompelor. se admit abateri de ± 5'. precum şi din dorinţa de a oferi. tarea regulilor de protecţia muncii. Dar in paralel cu însuşirea acestor reguli.

. care le protejează de deteriorări În timpul transportului.vederea rigidizării plăcii de bază. -'::::/ pc constructii metalice (rczcrvoar.·-j:::Japte·d~~ciment.'.. în timpul transportului însă. după care se lasă să se întărească. Dar cea mai răspîndită metodă utilizată pentru antrenarea pompelor constă în realizarea cuplării între arborele maşinii de antrenare şi arborele pompei..'b. situaţiile în care pompele sînt amplasate pe planşeul unei clădiri. ia. piuliţele buloanelor de fundaţie se :string uniform . l-rompl.2). Pornn-l-. In situaţiile în care pompa a fost depozitată o perioadă mai îndelungată (2-3 ani). .. 3.i. care trebuie să fie cît mai uniformă.de 100 X 100 mm şi adîncimi corespunzătoare. În măsura posibilităţilor. atit la pompă cît şi la motorul electric de antrenare. Pentru pompe de dimensiuni reduse. prea lungi de depozitare sau stocaj. posibil.1. protejînd astfel arborele şi lagărele pompei. Agregatele care sînt destinate să funcţioneze în instalaţii stabile . materialul ocupînd .1.superioară . 3. fundaţia se va turna astfel ca axul său longitudinal să se suprapună pe una din grinzile de rezistenţă ale clădirii.placA d~ ~z. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie.. depinde de precizia coaxialită ţii dintre arbcrele me tor şi arborelepompei. c\'itÎ.. fără trepida ţii. " La tu~narea blocului de beton.'.. personalul care execută rnontajul.8 zile. Apoi. (250-500 rnm).~eţţ de (1. în. cit mai aproape de buloanele de fundaţie. . Este de la sine înţeles că obţinerea unei mişcări uniforme. Spre partea opusă strîngerea se va face . după care se verifică din nou centrareaagregatului. precum şi în perioada de montare în instalaţie.i t unri cind se începe montarea efl'ci':. Turaţia de funcţionare a pompelorcorespunde în majoritatea cazurilor cu turaţia nominală a rnotoarelor electrice sau a motoarelor termice curente.în cruce şi cu un efort moderat.etonul. Forma fundaţiei este aceea a unui paralelipiped ale cărui margini ale suprafeţei de aşezare trebuie să le depăşească pc cele ale plăcii de' h:l7." se vor k!:-llura numai În momentul racordării cun-<. După întărirea laptelui de ciment. prin intermediul unui cuplaj elastic. În locaşurile buloanelor se toarnă mortar de ciment în proporţia: o parte ciment şi trei părţi nisip şi se lasă . instalatii tehnologice . liniştite. folosind mai multe metode.. Această soluţie prezintă avantajul unui gabarit redus..tuqare) . Indicaţii privind centrarea agregatelor de pompare. ea se va păstra ambalată.~~ . /I\STALAŢ/!c MONTAREA POl/PE/ rx IXST.:pompei. moderat astfel încît să permită mici deplasări datorate dilatărilor ITi contracţiilor. înainte de montare se va face o verificare a aspectului pieselor principale şi se va înlocui unsoarea rulmenţilor. 7 . În mod obişnuit. i .. ' spre partea de antrenare .:l n: nt.'rt . Eventualele înclinări ale plăcii se corectează cu ajutorul penelor din oţel care se introduc sub placa de bază. stringerea buloaFig. nu necesită operaţii de centrare în timpul exploatării. fără a i se îndepărta unsoarea prnt. atunci se vor execu ta lucrări speciale drigidiza re .1ndaţie şi se fixează poziţia acestora astfel Încît să corespundă cu găui-ile de trecere din placa de bază.' se utilizează construcţia monobloc. Dacă acest lucru nu este .!:U"':l ~" v.'ap:lr<'le de pmtl'rţ. Dimensiunile găurilor de trecere pentru buloane sint suficient de largi pentru a prelua aceste deplasări.1: Secţiune prin fundaţia unei nelor de fundaţie se va face ferm numai pompe: .În care urmează să se' introducă buloanele de fundaţie.\L\ŢIE 119 f1 1 ~' .2.' '.bctdur la rlanşele de legătură. dirf. 6-mortar de clmeat . Cln . dintre care cele mai uzuale sint prezentate în {(8) .\ POl/PE/ 11\. La pompele care urmează să vehiculeze lichide fierbinţi. Se recomandă ca înălţimea..să se întărească. încît să poată prelua trepidaţiile normale ce"apar!n timpul funcţionării. care frebuie astfel dimensionate . se vor amplasa in porţiuni!5 cele mai rigide. 1'::O:::11'. se aşază agregatul pe fundaţie şi se verifică orizontalitatea plăcii de bază cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer. Operaţia care are ca scop alinierea celor doi arbori se numeşte în limbaj uzual "centrare" şi ea se execută iniţial de către uzina constructoare. j'~ / . care Împiedică pătrunderea corpurilor străine în interiorul pornpci.'. 3..]du-se p-r ioad •.se vor aşeza pe fundaţii turnate din beton.118 EXPLOATAREA ŞI I:-iTREŢI~ERE.1.staţii de pompare. să s~ corecteze.:-' a agregat ului cu aproximativ 80-120 mm.a fundaţiei se nivelează. Dacă acest lucru nu este posibil datorită construcţiei. ceea ce este mai important. Verificarea stării de centrare se efectuează asupra cuplajului respectiv. în . la care rotorul pompci şi cel al rnotorului electric sînt calate pe un arbore comun. 2 . 5-adaosuri metalice.-'. după in rărire (cea.i.edea locaşuri cu secţiunea .fundaţie. în acesta v'br pre.. se toarnă lapte de ciment. este prezentată o secţiune prin fundaţia unei clcctropompc. pompele se livrează de' către furnizor ambalate în lăzi închise sau stelaje.it. astfel încît transmiterea mişcării de antrenare se face de obicei prin cuplare directă. care se va aşeza pe placa de bază în două direcţii perpendiculare. Gurile de aspiraţie şi refulare sînt acoperite cu capace de protecţie. dela . este necesar ca după montarea sa definitivă în instalaţie să se procedeze la verificarea centrării şi. dacă este cazul. chcsoanc-). Suprafata' . După această operaţie.rezultat ca urmare a introducerii penelor să nu depăşească 50 mm. al unei funcţionări mai liniştite şi. .~ntroduc ?t4R!l.1. la racordarea conductelor sau la strîngerea buloanelor de fundaţie.buion de fundatie. sau să se sprijine la capete pe două ~ '2 grinzi transversalc..1. După întărire. . în acest fel şocurile provocate la pornire sau în timpul funcţionării sînt preluate de elemente elastice din cauciuc care le amortizează. prin găurile special prevăzute pentru acest scop în placă. pot apărea anumite deformări care au ca efect descentrarea agregatului. atunci cînd livrează pompele cuplate cu maşina de antrenare. fac(' numur . ţinînd seama ca partea filetată să fie suficient de lungă pentru a permite strîngerea piuliţelor de fixare.-. o" se În fiţ. De aceea.întregul volum disponibil. :şi se verifică umplerea acesteia. Se recomandă ca. pompa să fie procurată la timpul oportun pentru montarea ei în instala tie.r::. Operaţia următoare constă în verificarea stării de contrare a agregatului (conform cu indicaţiile de la subcapitolul 3.spatiului.' 3. 6..

' După efectuarea operaţiilor de centrare.:1. La prin transmisie cu curele. Centrarea se consideră corectă dacă rigla sau sfoara fac contact pe toată lungimea planului exterior al celor două roţi.3. ). se opreşte agregatul şi se verifică din nou .~ .f. se controlează şi distanţa dintre cele două semicuple. mai corespundă din cauza dilatărilor neuniforme.1. iar cea care face legătura între orificiul de refulare al pompei şi consumator. Acestea se întind astfel încît să nu patineze şi totodată să nu solicite in mod inutil lagărele.' '.J Fig.O. şi mai . ' r. alcătuiesc instalaţia propriuzisă.. p().3. 3. La pompele care vehiculează lichide fierbinţi... în toate punctele circumferinţei (fig.-'.••POMPEI IN ISSTAL. Verificarea coplanarităţii roţilor de curea se face cu ajutorul unei rigle plane.. cuplaj ului. care. agregatul fiind fierbinte. Această distanţă trebuie să fie egală pe toată circumferinţa cuplaj ului.5. Pentru toate pompele sînt valabile următoarele indicaţii generale privitoare la conducte: .~-~="".: (' '1 i. Şuruburile de fixare a pompei şi motorului pe placa de bază se vor strînge numai după ce cuplajul este corect centrat. iar roţile de curea trebuie să fie coplanare.şi prin introducerea de adaosuri metalice sub tălpile acestora.3. r. Dacă situaţia se prezintă ca în fig.4 şi 3. 3.3 sau 3. Verificarea centrăr ii unei cuplaj.rar prin îmbinări filetate.4. Astfel În fig. Fig. apoi se p()rnl'~t.racordarea trebuie astfel realizată încît conductele să nu creeze solicitări mecanice în flanşele pompei. ac:. arborele pompei şi cel al motorului trebuie să fie perfect paraleli... :. 3. 3. ""..6.. se reface din nou centrajul. O transmisie prin curele. rotind cu mîna ansamblul (în prealabil se slăbesc şuruburile de strîngere a presetupei).-. astfel Încît se se sprijine pe generatoarele celor două semicuple.j:. operaţia se efectuează în mai multe puncte de pe circumferinţa pos!l1men! m. turaţia de antrenare a pornpei diferă de turaţia nominală a motorului.elo cuDU/ti e II" d . cunoscut.•• PO)IPEI IN INSTALATIE MONTARE. 3. Centrare corectă. Centrare defectuoasă. Transportul lichidului se face prin conducte. i~"""" . 3. 3. astfel că antrenarea se poate realiza printr-o transmisie cu curele sau Fig.în sensul dorit .1. cu multă atenţie. 3. dacă rigla este În contact pe toată lungimea generatoarelor. sau.. confecţionate din cauciuc sau marsit (klingherit). se vor folosi diverse elemente .:: == .""=::" - =~~~ . se observă vizual dacă distanţa dintre cele două suprafeţe frontale ale semicuple- lor este constantă pe toată circumferinţa. Centrarea unei pompe antrenată printr-un grup reduc tor-multiplicator. Conductele se racordează la pompe prin flanşe strînse cu şuruburi. rotind cuplajul cu mîna.2. In unele situaţii. ~_. Fig..120 EXPI. 3.::1j:a "-. In acest scop. "conductă de refulare". 3. . Verificarea centrării cu rigla plană.s!~i! C:J.3. centrajul trebuie corectat. aşa cum este prezentat în fig. Centrare defectuoasă.HAREA ŞI INTRETINERE •. cu trusa de calibre. pompa are misiunea de a prelua lichidul de la o sursă şi a-l transporta la consumator. Indicaţii privind poziţia şi racordareâ conductelor.2). 3. iar in acest caz se efectuează corecţiile necesare. centrarea se face în două etape: iniţial se execută centrarea atunci cînd agregatul este rece.5 se arată.axele flanşelor conductelor 'trebuie să coincidă cu cele ale flanşelor la care se racordează. Concomitent cu verificarea efectuată' cu rigla. La acest gen de transmisii trebuie prevăzută totdeauna posibilitatea de întindere a curelelor. 3..-. Corecţia se face prin deplasarea corespunzătoare a pornpei sas motorului ."mp'! !"t<Înd-!) să funcţioneze: pînă ce at::-. cu o sfoară bine întinsă. procedeul de verificare a centrării cu rigla şi trusa de calibre: Procedeul de verificare cu rigla este următorul: se aşază rigla paralel cu axa celor doi arbori. cu ajutorul trusei de calibre.5.f"_. . In caz contrar./qfiIJ Cl'ntrarf':l F.:1'. Se consideră că centrarea este corectă. Conducta care face legătura intre sursa de lichid şi orificiul de aspiraţie al pompei se numeşte "conductă de aspiraţie". Prin aceasta se evită obturarea secţiunilor de trecere a lichid ului şi crearea de rezistenţe hidraulice suplimentare. iar flanşele trebuie să fie paralele între ele. După cum este .6. împreună cu pompa şi armăturile respective.c tcuipci atura ue regim. ' '. pentru curele mai lungi.2. Etanşarea îrnbinării se realizează cu garnituri plate. Procedeul este prezentat în fig..\ŢIE 121 exemplele următoare.J corect incorecr Fig.·tgl.

'l pot prol'Uca (. pentru a preveni acciJentde prin arsuri e.l neetanşcit{lţilor. la pompă în timpul _ de cîte ori este posibil. J. Jt:U~LL\'Ll. datorit.. . 122 EXPLOATAREA ŞI IYTRETlYERE. Dacă prin construcţie nu se poate evita formarea pungilor de aer.de al 1I1Crarc.racordare .!de.//. instalaţia .distanţa' de la fundul bazin ului de aspiraţie pînă la sorb.distanţa de la axa sorbului pînă la peretele cel mai apropiat. elimî-: ".. . incorect Aceste condiţii sînt ilustrate schematic în fig. Fig. . spălare cu . In acest scop.5 metri..prin..("'. 3.":':1>. pentru a se evita . se vor respecta următoarele prevederi: ."[l"SC pi. porţiunea de conductă orizontală se vamonta astfel încît să aibă o pantă continuă pînă la pompă (minimum 2%).! Fig. ra- .1.3. 1 tx IXST.. . Montarea conductei ele aspiraţie. Este recomandabil să nu se montez:' p van» r r('ndl!"·') r!.~iJ'l 1 .1..5 metri.aih~rl.()lacap[iui cond~ct~(de"aspirafie se montează un sorb cu clapetă sau' :numai un grătar simplu. ' . 3. conductelor. Este recoman a ca iecare pomp sa aI a o con uc proprIe e aspiraţie. '3. Dacă această soluţie nu se poate aplica. aşa cum Se arată în fig./ nîndu'-se' astfel impuriUlţile ră.9. Qestinatsă împiedice pătrunderea impurităţilor în pompă. 3. a sorbului pînă la suprafaţa lichid ului.'. Pentru e\·itarea unor deranjamente de aspiraţie.l.:înainte de racordarea pompei. în cazul unor diametre superioare.. .\ŢIE 123 cordarea fig. pentru o funcţionare a pompei în limiteţ~ unui randament acceptabil. atimci În locurile cele mai de sus ale zonelor respecth'e se vor monta robineţi de aerisire.se vor evita montajele care permit formarea pungilor de aer. . In fig.kzamors{lri ale pompei. binţi se vor izola termic. la montarea sorbului.IO. Vana se "a monta numai în cazul în care pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de cel din rezervorul Fig. '.distanţa de la flanşa de . 3. astfel Încît să permită accesul Uşor funcţionării. Pentru a se evita formarea purigilor de aer.~ POMPEI IY INSTALAŢIE • MONT.\L.rin.\REAPO)IPEI de susţinere. este necesar ca viteza lichid ului la intrarea în pompă să nu depăşească valorile: 1 '1.7.âre.'mase din timpul sudării.rat:0rdan~. Dimensionarea conductei de aspiraţie se va face ţinînd cont că. J. 3.tnctt să permită demontarea pompei .traseul 'conductelor va fi ales cît mai judicios. 'L"i):i"aţlt'. :Condutta''lfe aSpi?'ajie. se va proceda la curăţirea interioară a ' '. • corfet incorect Fig.: ar putea avea loc la atingerea lor. ·apă d~la"o'iută sursă. cu scopul de a permite demontarea pompei pentru revizie sau reparaţii.buie Să fie corect de cel puţin 0. Este interzisă utilizarea vanelor de aspiraţie pentru reglarea parametrilor pompei. 3. cu scopul de a se micşora pierderile hidraulice. 3.8.j'·". tre. aşa cum este prezentat în fig. se va face printr-o reducţie excentric..·rderilc hiuraulice şi tot.12. --. sorbul se va instala într-o cuvă special construită.modificările de direcţie se Vor realiza prin racordări largi. aşa cum este arătat în fig.stalaţie fără demontarea con~uctelor. 3. In funcţie de siSf~inU1. de aspiraţie. atunci cînd acesta atinge nivelul minim. d bil f' ă ~ 'b~ d tă . Dacă fundul bazinului de aspiraţie este nisipos.pătrunderea în pompă a particulelor abrazive. " .8. eVltîndu-se coturile bruşte.. se "a folosi atunci o conductă comună. este absolut interzisă realizarea îmbinării prin strîngerea forţată a şuruburilor flanşelor.. acestea vor fi prevăzute ClIc:)mpcnsatoare de dilatare şi reazenu. . odat.la instalaţiile la care lichidul vehiculat are temperatura rIdIcată: ~e yor lua măsuri pentru evitarea eforturilor ce ar putea lua naştere datOrIta dllatării conductelor. .7. Este recomandabil ca lungimea conduCtei de aspiraţie să fie cît mai redusă. trebuie să fie de cel puţin 2 D (D fiind diametrul sorbului).·L ~':"J'- inca".' acestea 1lJ.qm. este prezentată schema de montare a unei conducte de aspiraţie. Rcdllcti~ (It.2m/s. aşa cum este arătat în Tnt0dat:t cOl~d::(~~. va fi astfel concepută . Susţinerea corect conductcJor.. Diametru! conductei de aspiraţie trebuie să fie cel puţin egal cu cel al orificiului de aspiraţie al pompei.9. Conductă de aspiraţi 7 comună.10. dimensionată corespunzător. antrenate de curentul creat de aspiraţie. . d . trebuie să fie de cel puţin 0.

împotriva şocurilor provocate prm intoarcerea lichidului. .aIn :edere re~o~a~d~rea ca sum~ tuturor pierderilor de sarcina sa nu depăşească 10% din înălţimea geodetIcfl de refulare.:~e energia mecanica de antrenare de la diverse maşiru de forţă.tantă.susţinere montate în drept?l. . ' maşinii de antrenare. Schemade montaj a unui sorb cu cuvă de.foarte ~ult. La pompele volumice.\RE.:. se va monta între conducta de refulare şi cea de aspiraţie o supapă de siguranţă (numai in cazul cind pompa însăşi nu este prevăzută cu o astfel de supapă). a ~ăror ~onicitate nuva depăşi raportul 1 :' 10.u<:tival pompei. flanşe cu garnituri plate.11. astfel ca in caz de depăşire a valorii stabilite. p:otejind prin aceasta atît pompa cit şi instalaţia.:-. curbele cheltuielilor prezintă o pantă c~ns.. La dimensionarea co. După cum se remarcă din diagramă.posibilităţi de tntreţlnere . . Diagrama ~nalizei maşină de antrenare devine neeconomică. Pe conducta de refulare este recomandabilă montarea unei vane care serveşte la pornirea pompei şi la reglarea debitului în timpul funcţionării.f 10/. 3.ebită. Daca lun~mea verticală ~ conductei depăşeşte 10 metri.. P.. Conductt. prezent. este necesar să se acorde o grijă deosebită îrnbinărilor acesteia. Astfel. Din acest punct de vedere. moi.1conduct~1 de aspiraţie. Salturile verticale reprezintă cheltuielile de întreţinere. . Ia alezerea celei n:ai convenabile maşini pentru o situaţie dată. curba A reprezintă un cost iniţial ridicat. 3. 3.'lItru antrenarea pompeIor.:-un-C":-iOfl. energie electrică. se vor analiza urmltorii factori: . a căror denumire provine de la cea a agenţilor energetici utilizaţi r!p arpst{>~ In. Dintre toate maşinile de antrenare utilizate . se ia în considerare un.entru . ţinînd cont de balanţa cheltuielilor iniţiale şi ale celor de exploatare. .. .întreruperi accidentale.cadr. care pot determina maşma d~ antrenare fără a' ţme seama de ceilalţi factori. I'u"'t-'c:lICt-'Ijlll<. în corncheltuielilor privind alegerea para ţie cu altele. turbina hidraulică..2.. se r~comand~ Iponţ.lo-re intersecţie determină precis momentul din care o Fig. dobînzile şi amortismentele. îmbinarea se va realiza prin reduc ţii c ).13. Curăţarea se poate realiza cu apă sub presiune preluată de la o pompă auxiliară.~a?ul ~e siguranţă necesar în funcţionare . este necesar ca înainte de racordarea pompei să se procedeze Ia curăţirea tuturor conductelor.se va av<:. 3. rezultate din activitatea de şantier.c?-racteristici spe~i~ice tipulu. pentru a se evita pătrunderea acestora in pompă. Supapa de siguranţă trebuie astfel aleasă încît să poată permite recircularea debitului maxim al pompei.. număr d: . protecţie.i }=onstr. .\ ŞI IXTREŢIXEREA POllPEI Ili INSTALAŢIE MOSTAREA pmlPEI Il' INSTALAŢIE 125 .. In caz)1l utilizării unor conducte cu diametre superroare. Conducta de refulare. ea să declanşeze şi să pună in legătură conducta de . . Curba B reprezintă un cost in iţial ridicat. Diametru! conducte! deret'ulare'frebuie să fie cel puţin egal cu c~l al orificiului de reful~re al pompei. la oprirea pompei. Curba D reprezintă un cost iniţial I redus.nce~tric~. motorul pneumatic Şi motorul eolian. funcţionare a instalaţiei. Supapa se va regla pentru presiunea de descărcare. ' Deoarece in perioada de execuţie a instalaţiei. Analiza economică poate fi reprezentată într-o diagramă ca cea din fig. se mai observă că punctele de L-_-~""o.nductei de refulare. care asigură o etanşare superioară in comparaţie cu îmbinările prin filet. Curba C reprezintă un cost iniţial mijlociu şi cheltuieli mijlocii pentru combustibil \ şi întreţinere. avînd cheltuieli de combustibil şi întreţinere Co. mai ales la instalaţiile deservite de pompe echipate cu etanşări mecanice.'Conducta de refulare trebuie dlmen~lOnatăcorespu~zăto~. .de forţa: motorul electric. în fun<:ţie de presiunea maximă pe care? poate realiza pompa. hidraulică etc.13.refulare cu cea ~e aspiraţie.1.-dt:-r. este de preferat ca îmbinările să se fad prin t Fig.:rE. ' . . considerînd că preţul combustibilului sau al energiei consumate r~mme constant pe întreaga perioadă analizată.1'7' Indicaţii privind ~aşina de . La alegerea maşinii de antrenare a unei pompe trebuie să. Schema poziţiei sorbului.. la care pătrunderea impurităţilor între inelele frontale poate provoca rizuri pe feţele aflate in contact ale acestora. . ~ căror i~fluenţă este determinantă pentru obţinerea unei exploatări avantajoase. care uneori poate atinge lungimi Import~n~e. .3. Fig. 3.rentabilitatea instalaţiei. p'.cotunlor. ma~lI1aeu abur şi turbina cu abur..combustibili uşor de procurat.le verticale vor fi rigidi~ate prin colie. unde presiunea poate atinge valori foarte ridicate. se folosesc următoarele maşini .a~tr~n:l!'~. d~oarece ele sînt mai economice din punct de vedere' al costurilor iniţiale ŞI al cheltuielilor din perioada de exploatate. dar întreA ţinere scumpă. Această curăţire pre~intă o importa~ţă deos..existenţa energiei de acţionare disponibilă la faţa locului .\T. In acest sens./ reduse.c~nstrucţii cu caract~r sţ>ecialse mai ţoloseşte turbina cu gaze. . ponderea covîrşitoare o reprezintă motoarel~ ele~t~l~e. in interiorul conductelor se acuI?ulează diverse impurităţi. : Din diagramă. Deoarece .factori.e deranjarncnte de amorsare se datoresc neetanşeit~ţl.ecalificate..• 124 EXPLO. 8.re de. motorul termic.12. c~eltuieli reduse pentru combustibil. conducind astfel Ia degradarea etanşării şi pierderea etanşeităţii. . pornm rapide. . dar ulterior cheltuieli ridicate pentru comI bustibil şi întreţinere..aunei ~lapete de reţinere care protejează pompa.timpul diurn de. în prezent. .

.0 parte din aburul produs de cazanul respectIV.. puteri marr ra~ortate la greutatea rnotorului. . se înţelege timpul după care un fenomen îşi repetă ciclul. uzuri mai lente in timp.nshcI..A. . Av~ntaje!e. notată cu simbolul T.126 EXPLOATAREA ŞI blTRETINEREA POMPEI IN DISTALAŢIF. astfel ca alegerea tipului de motor electric. ele înlocuind motoarele electrice în instalatiile care funcţionează în mediu exploziv . uzun m~I :a. 1 valoarea efectivă a curentului. valoarea frecvenţei este f = 60 Hz. mctoarelor cu aprindere prin compresie sint: "~~ndament energetic su~enor.-"!!"'--.motoarele .' (3. costuri initiale mai redu~ela ţ>uter. xploatare să posede suficiente cunoştinţe în acest domeniu.ere pnn comp:esle se ~retează a fi u. S~ ştie ca . deşi în trecut au fost utilizate cu succes m agricultură.t ră. sint prezentate schemele celor două feluri de conexiuni. consumatorii pot fi racordaţi în două moduri: în .. deci 'P = O." . Prin denumirea de "perioadl".. utilizate la alimentarea cazanelor de abur f?losesc pentru antrenare chiar . Cele monofazice sint destinate alimentării diverselor aparate electrocasnice precum şi iluminatului electric:'Reţelele trifazice slnt destinat: să alimcntcze cu c'nc·ri)'i. alimentate cu runtorină. agen~ preluat. se observă că Pare valoarea maximă atunci cînd cos <il = 1.ate fixe. ŞI din acest punct de vedere ele suphnesc cu su~ces mo~~arele electrice.15. Fig. . motorul cu a~rinăere prin scînteie este folosit la antrenarea grupunloŢ de pompar~ J?oblle.!.__ L-.. montarea în instalaţie şi exploatarea ". Motoa!.) Funcţionarea lor este legata de prezenţa ŞI vIt~za v~ntului. este necesar ca atit proiectantul instalatiei cît şi personalul Gt' •. Din cele relatate mai sus rezultă că motorul electric este maşina de forţă care întruneşte majoritatea calităţilor necesare pentru antrenarea pompelor şi de aceea utilizarea lui în acest scop s-a impus pe plan mondiaL Din acest motiv. abur sau turbinele cu abur se folosesc la antrenarea pompecu. Schema 2~~~~----~~~ conexiunii în triunghi In fig. Fund surse de energie independentă. prezintă a\'a~taje c~: gabarite şi greutăţi reduse. age~t esţ~ disponibil Ia faţa locului. (diesr-l}. Reţelele de distribuţie ale curentului electric sint monofazice şi trifazice.u~n: combustibil scump.în . Deşi au un cost iniţial ridicat. . ·. În ceea c~ priveşte ant~enarea pompelor..1. In ţara noastră. sint antrenate de turbine cu abur. Fig .V. Din acest punct de vedere. (In Olanda au adus servicii importante fiind puse să antreneze pompele de eva~u~re a apei din incintele îndiguite.tilizat la antrenarea pompelor mari.-4 conexiunii in stea.U.15.Mo!oar~le termice se folos~sc de o?icei ....PIde. preţul combustibilului mai red1!s.Iasemă?ătoare: Deza\:antaje~e lor con~t<. Astfel. faţă de cele ale unui motor cu benzină care antrenează aceeaşi pompă. consum mic de combustibil. .aţIile In car~ acest. lor In sItu.. 'P unghiul de defazaj dintre tensiune şi curent.. cheltuielile globale sjnt mai reduse cu 1/3 sau 1/4. şi 6 000-10 000. mobile. La reţeaua trifazată... Aceste pompe sînt folosite de obicei ca pompe de rezervă care pot intra 'rapid în funcţiune in caz de intrerupere a curentului electric. Ca unitate de timp se ia în considerare secunda. ln S. Alegerea tipului de motor se face pe baza unei analize tehnica-economice ţmÎn~ con.14 şi 3.: electrică de forţă consumatorii industriali. pentrureţeaua de joasă tensiurie. Reţeaua monofazică furnizează curent electric la tensiunile de 120 V şi220 V.H. In speCIa! ~n agnc u1. frecvenţa este normalizată la valoarea de 50 perioade/secundă (50 Hz). .ază cu precădere la agregatele de pompare. De aceea. în care 1. De ll:semenea. pericol de Incendiu sporit. . precum şi în majoritatea ţărilor europene. Din formulă.". deci frecvenţa va reprezenta numărul de perioade efectuate de variaţia curentului într-o secundă. ele concurează cu succes instalaţii asemănătoare echipate cu motoare electrice.' . pOJ?pele centrifuge de înaltă presiune. p = U . Lcos ţi. ' Curentul electric este de două feluri: continuu şi alt crna tiv.. pompele cu piston cu actiune directă. <:~eace l~ face improprii pentru antrenarea pompelor care au regtmun defuncţIOnaredmrnămarisaucontîniu. respectiv atunci elndtensiunea şi curentul sînt în fază.c~nLl·I': rlimentate cu bcnzin.ele e~liene sînt rar folosite astăzi. Curentul alte-mari v este un curent electric caracterizat de variatia periodică a parametrilor săi. avantajele şi deza\'~ntajele pe care le prezintă fiecare cOllstruc~ ţie. porniri uşoare. u la evacuart Of' ano In PPrIO. puteri limitate. .Jr!p d" inundatii etc . uşor transportabile.J. lULlif'let scopului urmarit.1) C reprezintă valoarea efectivă a tensiunii. 3--.motorul cu aprmd. ~e folos~sc atît motoare cu aprindere prin . Tensiunile'uzuale la reţeaua trifazicăsint de 220-"380 V.:. intreţlnere uşoară. pentru reţeaua de înaltă tensiune.. ~otoar~le !ermlc~ se uhlIze.situaţiile în care nu poate fi reah~ata alimentarea cu energie el~ctncă:._ ~otoarele cu aer comprimat au un domeniu limitat d~'~tilizare.. J--r-~~~~~~~ 1-.. în comparaţie cu cele cu ap:mde:e pnn compresie. ~I ca gru~uri de intervenţii la stingeri de incendii. Schema 3.. " M<l:şinil~.-.. •Pentru antrenarea pomjJd?r. rezultă că transmiterea unei anumite puteri electrice este cu atît mai economică cu cit valoarea factorului de putere este mai apropiată de cifra 1. Inversul perioadei se numeşte "frecvenţă.. 3. ".. Puterea medie transmisă in decursul unei perioade a curentului alternativ monofazat se numeşte "putere activă" şi se determină cu relaţia ' '. Datorită acestor caracte. . Termenul cos <il se numeşte "factor de putere" şi reprezintă unul din cei mai importanţi parametri ai instalaţiilor electrice de forţă.t de..cu aprindere prin scînteie.i. c~Iar de la cazanele pe care le deservesc.st-a" sau în "triunghi".' . Canada şi alte ţări ale continentului american. notată cu f (f = lJT). . cu timp de funcţionare diurnăfoartenîăre sau chiar continuu. MONTAREA POMPEI IN INSTALAŢIE 127 .. Prin urmare.mine şi rafinării.l rOf/'spund:i cît :". alcă~umd agre?. CIt ~I motoare cu aprindere prin compresie . folosite în centralele termice pent~u alirnentări de cazane. a căror durată diurnă de funcţionare este IImItată.:.

au valori mari ale cuplului. .i~. Sensul de rotaţie al motoarelor de ~ It " It curent continuu este stabilit de fabrica a constructoare în conformitate cu coFig. d 1" t "1 . = U1 [7.1 Coeficienţi de multiplicare a puterii absorbite de pbmpă.".60 1.în funcţie de cuplu. motoare.motor cu excltatle In paralet: b _ motor cu exsensul poate fi Inv~rsaţ astfalel: .la conexiunea • A • 1: =. .5 38-75 peste 75 1. tensiunea de fază este mai mică decît cea de linie.40 1. abscrbită la arborele pempei la regimul Dominal kW Coeficient de multiplicare funcţie de variaţia tnllţimil H a puterii. .09 1. (3. iar la conexiunea în triunghi. turaţia creşte foarte mult. { .. Puterea motorului de antrenare trebuie astfel aleasă încît să fie cel puţin egală cu cea absorbită de arborele pompei la regimul normal de funcţionare. datorită faptului că curentul de excitaţie este egal cu curentul rotorului. aşa după cum se şt!~. ' t:~. curentul de excitaţie se menţine aproximativ constant.'la motorulcu excitaţie paralel.-'-7. /: '. Din electrotehnică se cunoaşte că alura curbeide variaţie a turaţiei în functie de cuplu..2) (3.iesfediferită de cea a motorului cu excitaţie serie.3'U.IL. UI cos cp (3.16 sînt reprezentaţe diagramele de variaţie a turaţiei.30 1.f3 . În industrie." PO~!PEI Ix lSST.t t t d hti. În tabelul 3.~t~rmină cu expresia p = . iar valoarea ei se ~.50 1. variaţia turaţiei este neînsemnată. care pot provoca suprasarcini suplimentare. Din cele descrise mai sus rezultă că motoarele cu excitaţie paralel sînt preferate pentru antrenarea pompelor. .la mororul cu excitaţie serie se inverseapă sensul curentului de alimentare a rotorului. fiindcă.5) Din cele relatate mai sus se observă că la conexiunea în stea.'3 . cuplu. :. în.motoare de curent continuu. "'"..!!lncţie de caracteristicile specifice ale acestora. : [1=.16. Tabelul 3. la cele două categorii de. Tensiuni de fază sînt tensiunile existente la bornele consumatorului. .40 ~ ~rotoarele electrice sînt realizate în diverse tipuri constructive. De aceea. ale căror valori sint uşor măsurabile.25 1. .5 8-37.. datorită' modificărilor condiţiilor iniţiale de funcţionare. de refulare 0. . ele pot fi împărţite in următoarele categorii: .motoare de curent alternativ monofazat : .6) în care U şi 1 reprezintă tensiunea şi curentul de linie..ea. depinde de modul cum este conectat consumatorul. determinate de natura curentului electric utilizat. la motorul cu excitaţie par' e lse inversează sensul curentului de excitaţie.3) (3.. Motoarele cu excitaţie serie sînt preferate ca motoare de tracţiune. La alegerea motoarelor de curent continuu trebuie să se ţină seama de caracteristica lor de variaţie :a turaţiei tn funcţie de cuplu. Deoarece în exploatare pot interveni Însă situaţii neprevăzute.l ţi' ensium e mie sin tensiuni e exis en e m re ou a e re e el. 26i 9 - . la turaţii reduse. ' . ceea ce poate provoca defecţiuni mecanice datorită acţiunii forţelor centrifuge care ating valor importante. variaţia turaţiei In funcţie de cuplu devine importantă şi.128 EXPLOATAREA ŞI INTRETI!'IEREA POMPEI IN I!'lSTALATIE !dONTARE.motoare sincrone de curent alternativ trifazat : .".. Din schemele prezentate mai sus se pot determina următoarele relaţii: A A ă = _ la conexiunea în stea). deci demaraje puternice. valabil pentru pompe centrifuge.4-' 1. iar 'aceasta se axplică prin aceea' că.12 1. sînt indicaţi coeficienţii cu care trebuie multiplicată puterea absorbită de pompă.5H 0-3 3. {I e = . la acest tip de motor. • . După acest criteriu. Curenţii de fază sînt curenţii care circulă prin circuitul propriu al consumatorulŢui. la-motorul cu excitaţie paralel.ţiaturaji~i~!e in_~penţe asupra parametrilor energetici ai pompei.1. este recomandabil să se aleagă un motor cu o rezervă de putere care să poată satisface solicitarea suplimentară. utilizarea motoarelor de curent continuu este limitată din cauza dificultăţilor de transmitere la distanţă a energiei electrcmagne t icc sub formă de curent continuu. . nave.2-' 1. La motorul cu excitaţie serie. . faţă de care se va alege motorul electric corespunzător. curentul de fază este mai mic decît cel de linie.80 1. Motorul cu excitaţie serie nu trebuie lăsat să funcţioneze în gol sau la sarcini reduse.4) In triune hi1 t:. Din figură Se observă că. I .8H 0. Alegerea pompelor c.~va!.3-' 1. ' •În fig. 3. deoarece pot asigura menţinerea unei turaţii constante.motoare asincrone de curent alternativ trifazat. prin urmare. 1 (3.!. la motoare de curent contrnuu : . 1.'. astfel de motoare şi-au găsit utilitatea la antrenarea pompelor montate în instalaţii care dispun de acest gen de energie la faţa locului: locomotive.?~sumatoril~r. 3..\TIE 129 Curenţii de linie sînt curenţii care circulă prin conductorii reţelei trifazice. Aceste proprietăţi rezultate din cele două feluri de COneXIunIservesc la racordarea convenabilă ac. În exploatare.18 1. deoarece. Variaţia turaţiei In fun~ţie de manda beneficiarului. "' Puterea activă absorbită de la o reţea trifazată nu. pentru alegerea motorului electric de antrenare Puterea.1-' 1. trebuie să se ţină seama de . deoarece aşa cum se vede din diagramă. citalie terfe.

3. determinate de cimpul magnetic al înfăşurării monofazate. Pornirea motoarelor de curent continuu prezintă unele dificultăţi. CI . care nu sînt racordate la reţeaua publică de distribuţie a . motorul se ambalează. la aleger~a unui motor monofazic trebuie să se aibă în vedere că sensul său de rotaţie 1 este stabilit de fabrica constructoare şi el nu poate fi modificat în exploatare .• Motoarele electrice sincrone de curent alternativ trifazat sînt denumite astfel datorită faptului că turaţia rotorului este egală cu turaţia cimpului magnetic rotitor produs de curentul ce trece prin înfăşurările polilor respectivi ai statorului. peste 300 kW. domeniul de utilizare al motoarelor sincrone se situează in zona puterilor mari. maneta borne a motorului reostatului se aşază în poziţia corespunzătoare rezistende curent continuu. variaţia curentului de excitaţie atrage după sine variaţia curentului absorbit de la reţea. turaţia crescînd vertiginos.au următoarele semnificaţii:. apoi se face contactul electric şi. conexiunilor pentru inversarea "sului de rotaţie la motorul cu excita ţie .reostat de pornire .. de valoarea curentului. .18 sint prezentate schemele legăturilor pentru inversarea sensului de rotaţie la aceste categorii de motoare. "deoarece nerespectarea acestei condiţii face ea motorul să iasă din sincronism . . 3.} J". atit timp cît rotorul se găseşte în stare de repaus/cele două cupluri se anulează reciproc şi mişcarea nu poate avea loc. Prin urmare.+-------T------- t. care este alimentată de un curent defazat faţă de cel din înfăşurarea principală. pornirea se face cu ajutorul unor reostate de pornire care introduc in circuit o rezistenţă-suplimentară ce limitează Fig. astfel încît acesta poate fi defazat înainte sau înapoi faţă de tensiunea U.17. Soluţia constructivă ce se adoptă în acest sens constă în prevederea unei înfăşurări auxiliare În sta tor. '. +------~------.> de motoare mai rar utilizate in industrie. nefiind compensate de economia datorată factorului de putere. deci transmiterea puterii devine economică.-.. astfel că rotorul se . Cuplul activ al motorului sincron trebuie să fie mai mare decît cuplul rezistent al maşinii antrenate. Dacă se imprimă Însă o mişcare de rotaţie într-un sens oarecare. reprezintă o eategori. R. deoarece puterea lor este limitata. . ele şi-au găsit o largă utilizare la acţionarea unor maşini şi aparate electrocasnice. ele sînt folosite la antrenarea unor pompe de grădinărit precum şi a grupurilor hidrofoare de alimentare cu apă a gospodăriilor individuale. pentru a putea fi pornite. deoarece curentul de pornire are o valoare foarte mare.'". care poate atinge valoarea 1._inceputul şi sfîrşitul Infăşurării de excitaţie paralel.' Fig . . De aceea motoarele monofazice. I:-'ST.aj uzual "motoare monofazice". la racordare se va verifica în prealabil corespondenţa dintre tensiunea reţelei şi cea a motornlui electric. '.. mont~re<l:lor În ~nstalatie este foarte SImpla. ţei maxime. In practică.Din punct de vedere elestric. Această defazare se obţine cu ajutorul unui condensator de capacitate corespunzătoare.130 EXPLOATAREA ŞI r:-. Ca măsură de protecţie.19. .\ POlIPEI rN INSTALAŢIE ~IO:-'TAREAPOMPEI r:-. Din acest motiv. au nevoie de un dispozitiv care să le asigure rotirea iniţială in sensul dorit. pentru evitarea acestui fenomen.~L. atunci cuplul corespunzător s-. bobinajul este în general supradimensionat de aceea ele pot fi pornite direct. deoarece în zona puterilor mici. Această proprietate este folosită pentru îmbunătăţirea factorului de putere. Terminaţiile capetelor de legătură se numesc borneşi se găsesc pe o placă de borne prinsă de corpul motorului. Deoarece aceste motoare se construiesc pentru tensiuni de 120 V şi 220 V. La motoarele sincrone. datorită complexităţii construcţiei faţă de cea a motoarelor asincrone. fără folosirea rezistenţelor reglabiIe. 3. el şi c 2 . se reduce treptat rezistenţa. " sen- Notaţiile . De aceea. J.19. Funcţionarea acestui tip de motor este stabilă numai la turaţia de sincronism. astfel ca la atingerea turaţiei de regim aceasta să devină nulă.18. Placa._ _ R. . Schema conexiunilor pentru inversarea sensului de rotaţie la motorul cu excitaţie paralel. cheltuielile iniţiale sînt mai ridicate. Şcbema. ceea ce poate provoca încălzirea excesivă a bobinajului. Pentru evitarea unor astfel de situaţii.va roti datontă acţiunii cuplului rezultant. deaceea el este utilizat cu precădere în situaţiile în care este necesară menţinerea unei turaţiiabsolut constante.17 şi 3. denumite in limi. În general nedepăşind 1 kW. Rotorul motorului sincron este alimentat cu un curent de excitaţie de la o sursă exterioară de curent continuu. DI şi D: -inceputul şi sfîrşitul polilor auxiliari.începutul şi sfîrşitul lnfăşurării de excitaţie serie. La motorul de curent continuu această placă are forma din fig. în acest domeniu. înainte de a pomi motorul.' ceea ce poate provoca deteriorarea acestuia..1 . 3.rREŢI~ERE. La motoarele de puteri reduse. sene. :\Iotoarc-le electrice de curent alternativ mcnofuzat.nsului de rotaţie devine preponderent. racordarea Ia reţea efectuindu-se prm SImpla introd~cere a ştekerului in priza de curent. _ BI şi B: . în circuitul de exci- taţie se introduce o rezistenţă reglabilă care permite să se obţină turaţia necesară. Dacă curentul de excitatie are o valoare redusă. -:. +----..pe măsură ce turaţia creşte.rezistenţă _reglabilă a curentului de excitatie. _. Rotorul motorului electric rnonofazic este supus acţiunii a două cupluri egale dar de sens contrar. -Al şi A2inceputul şisfîrşitul înfăşurărlî rotorului:': .?-pei.\ŢIE 131 In fig. ----- Fig.

. In acest fel. direct la reţea.executarea unei înfăşurări suplimentare. şocuri ale căror efecte defavorabile sînt resimţite de ceilalţi consumatori.0.. Schimbarea sensului de rotaţie poate fi obţinută prin schimbarea a două faze din stator sau prin inversarea sensului curentului de excitaţie. adică în zona în care cuplul creşte propq.. 3. motorulasincron prezintă următoarele particularităţi de funcţionare.. " Aceste dezavantaje sţntacceptatela motoarele în scurt-circuit de putere redusă. \ .132 EXPLOATAREA ŞI !I>TREŢII>ERE. . T. funcţie poate fi permisă dacă se realizează condiţia de alunecare. Din punct de vedere constructiv. Motoare cu rotor .în colivie". Ro-rezlstoDl'4e uc:ltalio.\ PO~IPEI !:-I INSTALAŢIE MOI>TAREAPO~IPEI 1:-. puterea. care diferă de regimul nominal: . 8.ezCitatoare. asemănătoare cu cea cI" la mntn'lr('k asincron. .formllor de pornire.autotnD.). deci pornirea se realizează într-o situaţie dezavantajoasă. se vor putea evita deranjamentele provocate de suprasarcini temporare. -r. cînd s = 1.SU. In fig.2l.rţi0l!al cu alunecarea. 3. 2. :"_Fczintl I. Prin noţiunea de alunecare se înţelege (3.Cuplul de pornire are o valoare redusă la tura ţie redusă. se utilizează diverse .. . iar caracteristica lor funcţională poate satisface cele mai variate cerinţe. . care solicită mai puţin reţeaua de alimentare şi oferă in schimb I • posibilitatea unei cuplări simple. Motoarele asincrone sint cele mai răspînditemotoare electrice utilizate in toate domeniile de acţionate. .~ .. _ ' Din diagramă se observă că la pornire. se va avea in vedere ca valOarea cuplului nominal de funcţionare să nu fie prea apropiată.. I:-. Funcţionarea este stabilă numai pe porţiunea O-A.23. alunecarea creşte foarte mult. valoarea cuplului nominal se alege de 2 . fiindcă rotorul trebuie adus iniţial la o tura ţie apropiată de cea a cimpului magnetic rotitor.: . sînt robuste.21 şi 3. după modul de execuţie al rotorului."\ . R.7) r------------------. care se caracterizează prin aceea că viteza de rotaţie a rotorului este diferită de cea a cimpului magnetic rotitor. pornirea prin legare directă la reţea unui motor asincron.'e. Valoarea alunecării se exprimă de obicei in procente şi indici astfel reducerea turaţici rotorului în raport cu cea a cîmpului magnetic.Decalajul dintre tensiune şi curent este mare.Curentul absorbit la pornire are o valoare mult mai mare decît curentul nominal (Ip = 4-71. valoarea cuplului este nulă. '. _ . 3.bobinat". TP . q: I _______ A. ' La pornire. La motorul asincron. Schema de pornire cu racordare directă la reţeaua de alimenţare: E . Pornirea motoarelor sincrone este dificilă.'. Denumirea de .8) Pentru preîntîmpinarea neajunsurilor descrise mai sus. iar pentru s = O..20.. funcţionarea este posibilă numai pînă la o anumită valoare a alunecării.'. corespunzător situaţiei de sincronism.antrenarea mecanică de către un alt motor de construcţie asincronă . 5 ori mai mică decît cea a cuplului maxim.r.22.trans· clorm. deci factor de putere redus. 3. iar acest lucru este explicabil prin faptul că 1 ele au o construcţie extrem de simplă.•• sincron" ilusa trează modul lor de funcţionare. valoarea cuplului este redusă. Motoare cu rotor .qIE 133 şi să se oprească. este prezentată diagrama de variaţie a cuplului in funcţie de alunecare. T~. TABLOU I I I I I I I t R. la pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit de puteri relativ mari. cipale 1. . aceste motoare Fig. Variaţia cuplului Orientativ. Fig. turaţia cîmpului mai511dicrot iu.r : turaţia rotorului. denumite şi motoare în scurt-circuit. C'!l ii~ $" în ca. 4 X instalată (puterea motorului) (3.oscilatoare J reoiaIenl1 la descIr· care. totdeauna 112 < nI' iar alunecarea creşte proporţional cu sarcina.22 sînt prezentate cîteva exemple de conexiuni ale unuimoţorsincll()n tipM.OODIIII&Iol'. Schema 'de pornire cu racordare .alol'c de curent J' K "7.prin autotransformator: c E . Acest lucru se realizează de obicei prin două metode: . . in colivie. de aceea la alegerea motorului. La acest tip de motor.20. 3.23.. Dacă cuplul rezistent este mai mare decît cuplul maxim.. denumite uzual motoare cu inele colectoare.şi car: serveşte numai la pornire. J " In mod practic.--trail: r _ lloemalct' de curent. funcţionarea devine instabilă şi motorul are tendinţa să se oprească.SL " . de cea a cuplului maxim. ' c~ - Fij(3. -~-+ p IfI 3 4 . în fig. corespunzătoare cuplului maxim.. J I I Fig. 3.. Schema conexiunilor la placa se construiesc în două variante prinde borne.rezistenti de' excltatle. ceea ce provoacă şocuri in reţeaua electrică de aliN mentare.

r. Fig. Punerea in ftmcţiu. se obţine.. Schema conexiunilor la pornirea cu autotransformator.3."'1-. .. Schimbarea sensului de rotaţie a motorului poate fi obţinută foarte simplu prin inversarea a două legături de la reţeaua de alimentare.''>'''.2. iar la atingerea turaţiei de regim. respectiv de fază. iar aceasta se poate obţine prin manevrarea corespunzătoare a vanelor instalaţiei. Metodele de pornire generalizate sînt următoarele: .10) ~f • 'l in care I" 1.'Ji . ': 3.. '.triunghi I:!. iar după ce motorul a ajuns aproape de turaţia nominală..pornire cu b<:bin~ trifazate de in~ucţi. Schema couexlunilcr .26. fără pauză.>'" (3.2i.. întîlnit la conectarea stea-triunghi se păstrează deoarece este mai mic decît cuplul nominal. .ează.. • •• ~. . Din cele descrise anterior rezultă recomandarea ca pornirea pompelor să .. Schema acestei metode de conectare este prezentată în fig." . dar cuplul nu este afectat. . w= ~~~l .5.\ fOMPEI IN EXPLOATARE 135 soluţii al căror principiu se bazează pe reducerea curentului sau tensiunii de alimentare a statorului. in funcţie de tipul pompei utilizate.i' '.:!~ pcrmr.. • Alimentarea motorului la acest montaj se face cu un curent mairedus.\UŢ1E PI:J. motorul funcţionînd ca un motor in scurtcircuit.\ PO)IPEI IN IXST. valoarea curentului este de trei ori mai redusă decit la conectarea în triunghi.11) 1 . Motoarele asincrone au o turaţie practic constantă.24. .. deci dezavantajul înttlnit la:. . se obţine un curent redus la pornie.a ru ruou taj tru stea-triunghi este prezentată în fig. rezistenţele se scurtcircuitează. .. --r--+-+---Schema lega tnrilor r'. dar dezavantajul cuplul de pornire a\'ut În vedere la şi prin aceast metodă. acestea se scot complet din circuit şi periile sînt ridicate de pe colector.' Pornirea prin utilizarea unui autotransformator esteprezentată în schema din fig..@=.. deoarece.12) Prin urmare.. .'~ ZJ:= sau . hA = li • ." . .134 EXPLOATAREA ŞI I~TREŢIXERE. r la pornirea stea-triunghi. ~ U' '. .. . . iar acest lucru trebuie alegerea motorului. _______A : Aplicînd relaţiile determinate anterior psn?Jrn. valoarea cuplului nu depinde de rezistenţa rotorului.cuplul de pornire se reduce de K~ ori faţă de cel realizat prin cuplare directă Pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit prin intermediul unei bobine de inducţie trifazate are la bază acelaşi principiu de reducerea tensiunii in faza iniţială.!e.iEREA IN FUNCŢII:Jo:EŞI !~TRET1~ERE..26. . sint curenţii de linie.3 . Schema conexiunilor pentru pornirea cu bo bină de inducţie trifazată.impedanţa unei faze a Infăşurării statorice. . ceea ce echivalează cu inversarea cîmpului Invîrtitor statoric.e. 3. se produce şi o micşorare a cuplului de pornire.. deci convenabilă pentru antrenarea pompelor.tensiunea de linie (reţea). conform tebriei maŞinilor' asincrone.f3· I.f3. U.pornire prin racordare stea-triunghi Y .i. [u. .:". . . :. . II.valoarea curentului absorbit de la reţea este de K1 mai mică decît la cu plarea directă. . . ~upravegherea fi Intreţinerea in perioada de exploatare Punerea în funcţiune a unei instalaţii hidraulice poate fi definită ca fiind totalitatea operaţiilor ce se execută în faza de trecere de la starea de repaus.y = [rr = = ~. ." . se efectt. ' Pornirea prin conectare în sistemul stea-triunghi prezintă însă deza vantajul reducerii valorii cuplului de pornire.pentru cuplarea in . comutatorul conectează iniţial infăşurările de fază în stea.. se obţin următoarele rezultate .~ Pornirea motoruhii asincron cu inele colectoare se realizează cu ajutorul unui rcostat de pornire care introduce În infăşurările de fază ale rotorului rezistenţe reglabile. y pornire prin autotransformator : -~-.se~păs?..y= e " [.l 3 (3. W Fig. la conectarea motorului în stea.Y (3..25. " .legate in serie cu acesta: Prin aceastase reduce curentul de pornire. . '" Acest motor prezintă avantajul unui cuplu mareIa pornire ceea ce fi recomandă să fie utilizat la acţionarea maşinilor şi mecanismelor la care cuplul rezistent atinge valori importante.f3 ~.: .2. 3. Pe măsură ce motorul se accelerează.." deoarece in interiorul bobinei are loc o cădere de tensiune. 3.. -. . (3. . 3.. . Din cele două egalităţi.= . În paralel.U. tru cele două moduri de conexiuni.tot înaceeaşi proporţie {~ deoarece acesta este proporţional cu pătratul tensiunii pe fază. I.pentru cuplarea în stea Y: Fig..' U.. la conexiunea în stea..t:. ZJ: .9) ! . se efectueze la sarcini reduse..ează.. rezultă . Dacă se notează cu K ••raportul de transformare al autotransformatorului aplicînd relaţiile stabilite în electrotehnică.Zk . trecerea pc poziţia triunghI..oi Prin urmare... 3..~etd-" " deIe anterioare . Conform schemei.

tehnică a maşinii).'. se va verifica nivelul uleiului din paharul basculant. cu scopul de a evacua apa din pompă şi a pr. în .. astfel încît calităţile unsorii nu mai pot fi garantate. Numai în cazul în care p:>mpa a fost stocată pe o perioadă mal îndelungată. .. . se vor demonta capacele rulmenţilor. se va verifica mainte de pornire prezenţa lichidului de un~~re-spălare. La pompele echipate cu etanşărt mecanice...0tive.: . ..ţia de Vf'rifkar. după ce p:>mpa a fost montată în instalaţie. :(~alt~ . deoarece lag~rele ~u rw. .mo. :i . atît in ceea ce priveşte obţinerea parametrilor energetici. !L.·. porrure în sens in vers poate provoca deşurubarea sa ŞI Inţepenirea in carcasă.osingură persoană în două situaţii diferite: în poziţie orizontală..n'llr1. etanşarea arborelui pompelor industriale se realizează cu garnituri moi.. .itorul pentru o fracţiune de t!mp foarte .lagărele unse cu ulei. este absolut obligatoriu ca personalul de exploatate să studieze cu atenţie şi să-şi însuşească indicaţiile cuprinse în instrucţiunile de exploa tar.:.. mai mult de un an. .. . din azb. Rotirea liberă este prima operaţie ce se execută inainte de pornirea pompei şi are.•. Această săgeată este aşJzată întotdeauna într-un loc uşor vizibil şi este realizată fie direct din turnare. Pentru aceasta. ten~mţ. . ungere.'l:.eveni astfel tngheţarea ei.. la cea de funcţionare. Prin această verificare. La aceste tipuri de pompe: pentru verificar~~ tsensului. Aceste verificări. se vor manevra robineţii respetivi. egalizare .~ În general pentru' toate pompele industriale.m prealabil s:a~ slabIt. Ca exemplu se prezintă următorul caz: o pompă verticală de adincime. Excluzînd unele construcţii speciale.se vopseşte În.!·zisJ. " . .:' .•. Unele tipuri de pompe sînt prevli~ute ~u InstalaţII. .. culoarea ei se deosebeşte de cea a pompei . fiind acţionată . \'.\[otoardt. acestea P:Jt funcţiona in se l am' . În s..:. .•. după fiecare oprire... astfel încît să se poată obs~rva. . . Inainte de nornire se va verifica sistemul de ungere astfel: la pompele care au .circuitele auxiliare.. fie sub forma unei plăcuţe prinsă cu nituri.de răcire.: l~ pompele echip'.gar':lturI mOI. s~ va îndepărta un?oarea veche şi se va înlo~ui cu unsoare nouă.una'sai{i. lungă. . au ca scop să ofere garanţia înr1". ca scop să verifice in ansamblu corectitudinea montaj ului pieselor r~titoare. ...I< . Rotirea trebuie să se facă uşor şicontinti~..itXv-w. cUJ?le~ apol~tn ~o~•• ..de?arece . _ amorsarea.a de rotire ŞI ~ensul. nivelul acestuia trebuie să se găsească în dreptul semnului de nivel prevăzut pe lagăr. .h •••..isă ~" [ace yornl?-d . Este interzis a se proceda la verificarea ~e:u'~lui cu motorul cuplat..se V".:lIXEREA POl/PEI IN EXPLOAT. verifica dacă în locaşul presetupei ~xistă lichid de..".iu negru. . se vor efectua În ordinea următoare: . se .paţiul destinat acestuia.. ". "".. se vor deşuruba dopurile prevăzute la partea inferioară a carcasei. a~xlltare . ungere-spălare. . in afara de cel~ navale: au ~~sul determinat prin construcţie. .' . instalatiei. Sensul de rotaţie a pompei are o mare importanţă asupra bunei funcţionări a instalaţiei... .' ' - '.se' va executa ŞI asupra motoarelor electrice eate nu au funcţionat o perioa1li mai. de obicei un vizor transparent. . a fost rotită de .llllt~ ca ac. . ". . termice de torţă. Verificările ('p se efectuează înainte de pornirea ~r()v. . la asamblarea pompei. fund recomandabil a se efectua cu mina liberă. alt. astfel că În exploatare el nu mal poate fI..•. se vor lua următoarele măsuri: ... . .\RE 131 1 .~:.m~nţl ale acestora sînt unse în timpul procesului de asamblare din uZI?ă Ş! bv~a:e ca atare. Lagărele pbmpei slnt unse'cu ulei sau cu unsoare consistentă.seJ>revin~pom~~ nniji'poinj>itblocate din' ailHw-. In acest sens. cît şi pentru prevenirea deteriorării agregatului.-I!:.!0Ul perSoane şi se roteşte citeva: ture. La pompele care funcţionează în condiţii atmosferice neprielnice. Efortul de rotire a fost moderat. La aceste pompe.' propriu-z..lte cu garnituri moi s~ vor strill§'e ~~uliţe1epresetup~i cît mai uniform cu putinţă..la pompele la care rotorul este fixat pe arbore p!m infile?re. La pompele de dimensiuni mICI ŞI mIJlOCII.. ~u este necesar să se verifice gradul de ung~re. Dacă pompa este echipată cu un ungător de nivel constant.' Mişcarea' este posibilă de'oarece frecarea in lagăre şi în garniturile de ebiIlşare este redusă.poate' 'conduce 'Iau defectarea unor 'J?iese.136 EXPLOATAREA ŞI !XTREŢIKEREA POliPEI IN INSTALAŢIE PUNEREA IN Fl"XCTIlJKE ŞI !xn:. . se slăbeşte stringerea presetupei şi apoi se roteşte cuplajul cu mina. In această privinţă Înainte de pornire. venflca:ea se:1sului se va face numai dupa ce.care. electrice "..)~irealiberă (valabilă numai pentru pampele cuorgane ln mişcare de rotaţie).dlf!Clt~. :'.. Dacă pe anumite porţiunise întlmpină rezistenţe sau înţepeniri. expuse pericolului de îngheţ.' _ la pompele echipate cu etanşare mecanică. Aceeaşi operaţie. se va verifica centr~wa cuplajului. t . cazul~~. înainte de pornire. Este obligatoriu să se verifice dacă sensul de rotaţie al motorhlui de antrenare corespunde cu cel indicat de săgeata de sens a pompei. fabricilor constructoare.' t • .al căror rol ŞI funcţionare trebuie bine cunoscut de personalul de exploatare. t'Operaţ'ia' "poate exectifa' şi la pompele de dimensiuni mari.rm"ere a presetupei. . emise pentru fiecare tip de pompă în parte şi livrate împreună cu acestea. Inainte de punerea in funcţiune..q'. Pentru a atrage mai uşor atenţia. Stringerea va fi moderata. se v:eriţIcă sensul la~ersul li?.--!iniriit ut uror conditiilor necesare unei functionări corecte J.: ' . şi ln poziţie verticală. deoarece o.' . destinată hidrocentralei de la Porţi1e'de Fier.mot~rul I~'. Ea reprezintă pentru beneficiar momentul important în care instalaţia poate fi solicitată să satisfacă cerinţele pentru care a fost concepută."rificare~ sensului de rotaţie se face n~mai ~a pompele antr~nate de motoare. Această interzicere este totdeauna subliniată în instrucţiunile de exploatare (cartea .. . operaţia de verificare a rotirii se va executa de fiecare dată cind se porneşte pompa. La pompele echipat~ cu .sensul de rotaţie (valabil numai pentru pompele cu organe în mişcare de rotaţie) . .~~~a ~~~.:tlb~n s. apărînd proeminentă pe piesa respectivă.'.._..proce~eazl astfel: se decuplează în prealabil motorul.~ol şi se corectează ~ac~este.prfntr-o transmisie rigidă. .[" :.scur~ă (cu pompa cuph:. . avînd o lungime de 50 metri (alcătuită <lin tronsoane). sau cu etanşări mecanice.esţ grafltat. .. \'aiabil. sprijinită pe lagăre de alunecare. la sa tie cuplat cu pompa. tn perioada de iarnă... pJl'1li m. ." .~e~lcă e centrarea cuplajulul . şuruburile ~~ st. {~.sistemul de ungere.. se va. de cătie .conformitate cu indicaţiile prevăzute în instrucţiunile maşinii. pentru aceasta se apucă cuplajul cu ambele mîini. de tipul PAD. . Op~ra. .. ' La pompele la care ungerea se face cu unsoare consistentă.sistemul de etanşare.!.

Se porneşte pompa ŞI se deschide treptat vana de refulare. ceea ce defavorizează caracteristica de aspiraţie a pompei. nivelul J?rizeide vid ŞI deci pompa poate fi amorsată. :L ' I .27.Fig.prln sorb c..27. Schema instalaţliei de amorsare prin sistem gravitaţional (prin cădere.138 EXPLOATAREA ŞI IKTRETD. . Funcţionarea are loc astfel: se mchide in prec:Iabil ~a~a de r." '. _ pilnie.. Acest sistem de amorsare este raţional.<:t" Fii. " 1 .r·.:ful~re. sau pentru pompe de dimensiuni mari.. Procedeul amorsării prin "cădere" sau "lnecare". După oprirea pompei din funcţiune.amorsante. amorsarea poate avea loc. sau Inecare). in continaare sînt prezentate cîteva procedee utilizate mai frecvent la diverse instalaţii: a.pompe care se amorsează singure.pompe care nu se pot arnorsa singure (neautoamorsante). Sistemul funcţionează astfel: inainte de pornirea iniţială. . nu are dezavantajele înt1ln~te la sistemele anterioare.'1."EREA POMPEI IN INSTALATIE P{. Un alt dezavantaj. clapeta deschizîndu-se sub acţiunea c~re~tului de lichid.trebuie să vină în contact cu acesta.. Acesta se realizează cu ajutorul unei surse care poate crea in cond~7ta de aspiraţie. determinată d~ înălţimea geodetică de aspiraţie.. iar astăzi este utilizat din ce în ce mai mult.Instalaţii teste prezentată' în fig. ". lovită sau :zgtriată. realizînd amorsarea propnu~isă.XEREA IN FUNCT!UXE ŞI !NTRETIXEREA PO)!PE! IN EXPLO.Schema de funcţionare a unei astfelde .~ dată. . din punct de vedere hidraulic. 3.. plst~n. Acest procedeu prezintă dezavantajul că necesită execuţia unei construcţii speciale .) etanşeităţi perfecte a clapetei. sensul curgerii se inversează. .' . în special în staţiile de pompare.. Această deficienţă reprezintă deza.:"de'alirea conductei de aspiraţie.ă acţ~unl1forţei de gravitaţie. se umple conducta de aspiratie ŞI pompa ~ cu lid.UARE 139 Cea mai importantă operaţie de car~. organul de lucru al.eri~ară.. coloana de lichid fiind continuă.' b Procedeul amorsării prin sorb CII clapdJ. atit cele .. După cum s-a arătat in capitolul 1. Cind depresiunea atinge o valoare stabilă.~te ax~ rotorului pompei.uclapetă:". care introduce o rezistenţă suplimentară. 3. . La pornirea pompel. Diferenţa... de nivel trebuie astfel aleasă incit să satisfacă NPSH-uJ.29 este prezentată sche~a a. Soluţia este ilustrată în fig. In acest fel1ichidul ajunge la pompă datont. a coloanei de lichid in conducta de aspiraţie. urmărindu-se indicaţiile vacummetrului. Pompa se consideră umplută atunci cînd lichidul ajunge la nivelul pîlniei. din care se remarcă faptul că nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie este inferior nivelului axei rotorului pompei. care să . 3. toate pompe~ \"olumic~. prin pîlnia rlP umplere. denumite autoamorsante sau autoaspiratoare. il consţltule însăşi clapeţa.' conduc la go. .cestui procede~. .. Eventualele \ scăpări datde0rate stării necoreSj>utnzăft.[ . • . In general.28.coborirea pompei sau ridicarea rezervorului de aspiraţiescumpind costul instalaţiei." Există diverse soluţii de creare a VIdulUIcare-şi gasesc aplicarea în funcţie de caracterul instalaţiei.' Pentru staţiile de pompare dotate cu un număr mare de pompe.rentabil să se folosească o p~mpă de vid racordată la conducta de aspiraţie a pompelor.iJ care <ipaS<iasupra clapetei ŞI o rnentin= închisă. Procedeul de amorsare prin vid. Pompele centrifuge şi axiale nu posedă această proprietate. In fig.rotor. care poa e I coro.- '. după care se înşurubeaz~ dopul de închi~er:. I-':'---~:=I ~ .a pompei. 3. Din acest punct de vedere. 5.. o d~presiti~e.etanşare. avind drept morSl!Ze.sorb cu clapetă. al sl~temulul.cu mişcare alternativă cît şi cele cu mişcare de rotaţie. pentru a putea tra~smlte o can~ltate oarecare de energie lichidului. .} c.se deschide robinetul de vid de pe conducta de aspiraţie. Acesta constă in amp~sarea pompei in instalaţie astfel ca nivelul lichid~ui din rezervorul de asprraţie să fie situat la un nivel superior faţă de nivelul la ~~rese &ăse. necesar al pomper.asis gure menţinerea permane!ltă. .28.:antaj~ prmcip. asigurînd in mod permanent amorsarea acesteia. " " .oare '~'\~~~~fS1~!2I a suprafeţei . consecinţă nearnorsarea pompei la pornirea . Schema ins~ţiei . naletă . există două categorii de pompe: ..: funcţionare a instalaţiei o reprezintă verificarea stăm de amorsare a pom~el. Avînd în vedere importanţa fenomenului de amorsare la puner~~ în funcţiune a pompelor. situată la partea sup. es.te. au calitatea de a fi aut<. lichidul ajunge la. Acest sistem presupune realizarea unei . elapeta se închide şi păstrează astfel coloana de lichid pentru o nouă amorsare..este condiţionată bun. următoare.al.. ceea ce reprezintă marele lor dezavantaj. pomper ..

lucru care realizează etanşarea interstiţiilor ŞI în acelaşi timp evită uzurile datorate frecării suprafeţelor nelubrifiate După efectuarea tuturor operaţiilor pregătitoare în vederea punerii in func~ ţiune. motorul devine supraîncărcat. in continuare. In această situaţie.astfel că. .. Dacă după pornire manometru! nu indică presiune în refulare.29. Manevrele care se f~c cu !lce~tă ocazie trebuie să ţină seama de tipul pompei. iar funcţionarea în asemenea regim trebuie evitată. Care se u. în care pompa este pusă Să'1iiiiCţioneze la alţi parametri decît cei prevăzuţilaconlractare. Se inţelege că astfel de măsurători se pot aplica numai la pompele cu debite mici şi mijlocii. Folosirea acestor c~n~trucţ~i este impusă . Dacă se apreciază ~nsă că debitul este nesatisfăcător. "i~-. deoarece. Schema instaIaţiei de amor. randamentul lor este inferior faţă de cel al pompelor obişnuite. care a a 'du li. . . Rezultatele măsurătorii sînt aproximative..sarea se face prmtr-o conductă' sifon. la sarcina respectivă.Se deschide vana de pe conducta de aspiraţie..soluţii . motoarele recomandate de fabrica constructoare nu satisfac caracteistica puterii absorbite pe toată lungimea curbei.a ~onductei de refulare de cea de a~plraţle nu poate avea loc. Dacă pornirea pompa! s-a efectuat în condiţii normale. De aici. ceea ce ar avea ca efect dezamorsarea pompei..~ezultă că pompele axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă. m')nht în flanşa > .. dar se va ţine seama că. ~.Se deschid robinetele cir~uitelor de .. . După atingerea turaţiei de regim se urmăreşte indicaţia manometrului de refulare a pompei. e alura curbei caracteristice a puterii acestora.U!Ul aceste condiţii nu mai este poîn sibilă.\ POMPEI IN EXPLOAT•.răcire.ridulde.~elece urmează. cu SCO~ul e a· obţine un cuplud rezistent ~mtm. astfel că sepa-----~ rarp. . se poate proced~ la po~rea propriu-zisă a agregatului. iar acest lucru nici nu este necesar atîta timp cît cerinţele beneficiarului sînt satisfăcute. l~~umite tipuri de pompe se utiIizează . Iogice automatIzate.Se urmăreşte" funcţionarea etanşării: presetupa' cu' garnituri moi se va stringe astfel incit să permită o picurare necesară răcirii şi ungerii gamiturilor .'Ie. fiind comunicată producătorului în caz de rsclamaţie..pompei sînt dimensionate să reziste la o presiune mai mare decît presiunea obţinută in acest punct. Utilizarea sistemului de amorsare prin vid. .~ 'regulă generală.Se deschide vana de refulare.'. care.'" .sistemele descrise -mai :s~s. etc).pompelor centrifuge..i' Nu este nici un pericol dacă pompa funcţionează o perioadă de timp limii tara (1-2 minute) cu vana de refulare complet închisă. De obicei. In . de exemplu un butoi de capacitate cunoscută. complet vana de refulare. '" " . in general.Se porneşte pompa. La o instalaţie calculată corect din punct de vedere hidranlic. la pompele axiale este condlţlOna. lichidul se poate încălzi excesiv şi poate atinge punctul de fierbere. . se prezintă regulile valabile la pornirea principalelor categoru de pompe. conform curbelor caracteristice ale .6 It rid p~ta. . datorită frecărilor cu organele pompei. .ri~e a debitului. aceasta este un indiciu că pompa nu este amorsată. La aceste pompe nu se aplică nici pro5edeul de amorsare prin sorb şi elaSpre . . să nu' se depăşească valoarea curentului nominal înscris pe plăcuţa de caracteristici a motorului • In exploatare.di~er~e. iar crearea ~ld. instalaţiile nu sînt dotate cu debitmetre pentru măsurarea debitului vehiculat. ' . nrmărindu-se concomitent indicaţia manometrului pînă ce acul indicator se opreşte in dreptul diviziunii corespunzătoare presiunii dorite. avîndu-se în vedere ca. această situaţie trebuie să coincidă cu deschiderea completă. a vanei de refulare. deoarece organele (. zate pe. pot apărea situaţii diferite. acţionînd maşina de antrenare respectivă.nple tot cu ajutorul unei pompa . d~oa!ece conducta de aspiraţie are dimensiuni foarte mari şi umplerea s-ar face într-un. atunci se poate improviza o măsurătoare cu ajutorul unui vas atalonat. pompa centrifugă poate satisface un domeniu cu limite suficient de largi.~~=~!! " Pompe centrifuge .Dinacestpunct de vedere.. procese tehno. privind jetul de lichid la capătul conductei de refulare. .cum d Ş s-a mal arătat.•• RE 141 .indt pompele devinautoamorsante. EXPLOAHREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA 1:01 FUl>CŢlmiE ŞI INTREŢI:oIERE.constructive" baFig. ..-manometru. la instalaţiile curente se procedează astfel:" . la o anumită valoare a debitului.tll.te cu pompe axiale se utilizează exclusiv pr~cedeuld~ amorsare prin îne'f:. timp prea îndelungat. In mod practic. la staţiile de pompa re echlpa. . ' În marea lor majoritate. la instalaţiile care sînt echipate cu astfel de vane. Din ace~te motIve.r. dar ele pot oferi o imagine asupra ordinului de mll...de VId. . determinate de capacitatea vasului de măsură. M.procedeu raţional şi economic . prmcipn de funcţionare diferite: • sare prin Vid: ··astfel.' . ungere sau etanşare. creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare.140 . c'. poate reprezenta pentru acesta o informaţie preţioasă. . Totuş~ la unele staţii. pompa este amorsată şi se poate deschide vana de refulare.' in general de condiţia de siguranţă (agregat~ de mterv~nţii la stingerea Incendiilorvpompş navale. se va opr] pompa şi se va verifica din nou starea de amorsare. înainte de pornire.. dacă acesta este stabil şi indică u presiune superioară faţă de cea nominală. ln:afară de .La pompele antrenate de motoare electrice Se citeşte indicaţia ampermetrului. Totuşi pompa nu trebuie să funcţioneze prea mult în acest regim. MI'-:-manC>VaCuummetru.. amor:> . precum şi de particularităţila constructive ale acesteia.~eînchi~e. "situate la distanţă mal m~e de sursa de apă. se va regla regimul de funcţionare în scopul obţinerii parametrilor doriţi. toate pompele autoamorsante trebuia um~lut~ cu licJ.

Se deschid robineţii circuitelor de ungere şi răcire. Pe parcursul funcţionării. atunci se va opri pompa. astfel ca f~ funcţio~are sa se asigure o sc~rg~re ~ub formă de picături. tipul constructiv al rulmentului.. se va manevra vana de refulare înă ce s~ obţme.Dacă există pericol de îngheţ. se opreşte iniediat pompa. J Oprirea pompei din funcţiune se face astfel: .IRE. .WT f'. .. La pompele al ..:p lnrhf<11' 't'~1n~l de P(~ conducta CI.. Acest zgomo(nu estetm indiciu de funcţionare anormală. . -: D~pă atingere~ regim~l?i nominal. clape ta de' reţinere nu se va monta decît la ~apătul conductel de refulare. Of P~nt~ oprirea pompei din funcţiune se va proceda astfel: O" \ Oprirea se face astfel: Vana de refulare rămînînd deschisă. .IT. deoarece.Se inchid roLindple circuitelor auxiliare Dac' ~e goleşte pompa." : Vibraţiile 'şi trepidaţiile puternice stnt determinate' fn majoritatea cazu: I rllor de un centraj defectuos. In acest sens.: ingllteţ Pompe axiale . . faţă de reper. c. Temperatura diverselor părţi ale corpului pompsi poate fi măsurată cu precizie cu ajutorul termometrelor de suprafaţă. ' "'..l ( . Ia aceste p?mpe. . ' . care ar fi recomandabil să existe în dotarea unei staţii de pompare.căror arbore este sprijinit pe lagăre cu rulmenţi. a căror funcţionare este mult mai silenţioasă. astfel încît pornirea să SI' facă cu conducta golită de apă."RE 143 . Dacă uleiul are un nivel mai redus. '.' . Instalaţia trebuie astfel concepută încît să nu creeze rezistenţa !mportante la pornire . .142 EXPLO. care trebuie să aibă loc fără zgomote ~normale sau vibraţii puternice. .~ -:.'EREA IN FUNCŢIUSE ŞI INTREŢISERE. se vor utiliza debitmetre adecvate Iar pentru alegerea metodei de măsurare si a tehnicii ~ -. ".Se închid robineţii circuitelor auxiliare. ~ urmăresc Indicaţiile aparatelor de control: manometre vacummetre debitmetre. . Verificarea se va face după cel puţin 1/2 oră de funcţionare.deschide vana de pe conducta de aspiraţie. se goleşte pompa.\L\ŢIE Pm. . Orientativ se precizează că dacă mina poate suporta cîteva secunde contactul cu părţile respective. cunpermetre. -". . unor cauze accidentale. temperatura mediului ambiant. Dacă temperatura continuă să crească şi după acest interval. ". .prin rotaţie sau translaţia . la pompele cu debite . completarea se va face periodic. a cărui intensitate este în funcţie de calitatea rulmenţilor.. ă d pe!lcu " 1 d/. • Deoarece .2. se cercetează cauza. deoarece zgomotul este supărător pentru locatari. f. . . datorită frecării acestuia cu piesele aflate in rotaţie..Vana de pe conducta de aspiraţie poate rămîne în poziţie deschisă. dacă instalaţia o are pr _ văzută.Se deschide complet vana de refulare dacă aceasta a fost închisă parţial în timpul funcţionării. . . '·'.. Supravegherea în timpul funcţionării.Se închid robineţii circuitelor auxiliare. ' e . ~ 3. Pentru aceasta. Intervalele de completare sau înlocuire totală a unsorii sînt precizate în instrucţiunile de exploatare emise de către furnizor. se aude un uruit continuu.: . .~u ~x9ţlS Ae PIei••deoarece aceasta i>ro-. In astfel de cazuri. defecţiunea şinumai după aceea se poate pomi din nou agregatul. l' Y.Temperatura uleiului din lagărul pompei ntiitrebuie 'să depăşească Cu mai mult de 50°C. astfel de' pompe nu se montează în instalaţiile clădirilor de locuit. se va urmări ca nivelul de . ". în acelaşi timp... se va cerceta cauza şi se va remedia. ..e deconectează maşina de antrenare. .' . deoarece in această. Aici se va avea în "edere ca reglajul p. " ~'-'.se pornesc cu vana de refulare complet deschisă. .Se verifică stringerea presetupsl cu garnituri moi.1.pomp~ţe axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă funcţionarea .~e deschid r~~i~etele circuitului de alimentare cu lichid pentru unzer lagarelor transmisiei.dorită. precum şi de mediul în care funcţionează ansamblul.ulei din lagăr să corespundă cu reperul marcat pe indicatorul de nivel. se va completa cu ulei de aceeaşi calitate. presiunea . setnlătură '. se instalează pompe prevăzute cu lagăre de 'alunecare. pornirea lor are loc astfel: . e deschide vâna de aspitaţie.. conduce la o Incălzire excesivă a uleiului." .f:. se urmăresc următoarele elemente: "r Funcţionarea liniştită a agregatului. Este contraindicată funcţionarea . xist . S • . ar putea conduce la supraîncărcarea maşinii de antre~ nare. perioadă de timp se poate aprecia că regimul termic s-a stabilizat.' . puterea c~)Jlsumată creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare.::.Se porneşte pompa. Dacă lagărele pompei sînt unse cu unsoare consistentă. . 'Sub formă de loviI turi sau pocnituri.DU~ă atingerea turaţieids regim. ' ' Pompe volumice To~te pompele volumics.Se deconectează maşina de antrenare. De regulă.esiunii sa se ~eallZeze astfelmcît să nu se depăşească valoarea nominală contractată care. fără senzaţie de arsură. . ~-t.": ~I l:-orREŢI:-OEREA I'OMPEI 1:-0I:O>ST..Se deschida vana de refulare. --: Se .. . . în funcţie de tipul pompei. indiferent de felul mişcării . încălzirea poate fi considerată normală (40-50°C).. .. Temperatura de funcţionare a rulmenţilor se verifică de obicei atingînd cu mîna porţiunile de lagăr din dreptul acestora. cu ajutorul van ei de refulare se reglează valorile parametnlor solicitaţi.ildrt:. Dacă tn timpul funcţionării 'a:parzgomotepnternice.importants. se deconectează maşina de antrenare." POllPEI IN EXPLOAT. aceasta este o indicaţie că montajul şi centrajul au fost corect efectuate. .)J. .~e deschide complot vana de ~efulare.. Dacă regimul este silenţios.lo~ fiind I?stabID: în zon~ debitelor reduse şi a înălţimilor d~ pompare ~al ridicata. voacă un consum suplimentar de energie ŞI. In caz contrar. Prin u~are.. ' c"'::snIta manualele de specialitate.Se porneşte pompa. t'.:.' '01:' ea . . Supravegherea agregatului in perioada de funcţionare are scopul de a asigura exploatarea normală a acestuia şi de a preveni producerea unor defecţiuni sau deranjamente datorate .

. mstalaţiei il nemulţumesc totdeauna pe ţ>enefi~iar.~b.0 supraveghere strictă din 'partea personalului. De obicei variaţia nivelului este folosită pentru ~ornlrea ŞI oprl:ea. intensitatea curentului..e~~ c't.. . v. ~J1.~. arderea inelelor respectiv= şi deteriorarea etanşării. . la pompele ale căror utanşări sînt prevăzute cu circuit exterior de răcire.2. '.~t.conformitate cu prescnpţille furnizorului..depăşirea temperaturii uleiului din lagărul pompei. . între pompă şi motor nu intervin cupluri rezistente care să se opună in mod brusc la pornire.. spre deosebire de pcmpele volumice.iţi~t.U~ft~?~p~~~hM~cr~r~~i"l~est~i .qr racorda prin intermediul unor amortizciare' de.<H.energe~lclt al dagre~~= tului: de resiunea in conducta de aspiratie. Jar pentru a proteja aparatele.".i " .mă..l.. dup~ cum rezUlti. la. se va opri pompa şi se ~a ~erifica ~acă n.are. conomie de personal de supraveghere calificat. ~~~a!tgl . la pompele echipate cu etanşări mecanice. . tempera lagărelor etc. care.'. datorită uşurinţei de transmitere electrică la distanţă a comenzilor.A.. de..' .lichidelor ce conţm particule in sus·pensie.Protecţia motorului este asigurată în mod automat in timpul cit agregatul se află in funcţiune: .ung~. regimul debitării este pulsatoriu. instalaţiile' dotate cu pompe antrenate "de 'motoare electrice se pretează in mod deosebit la automatizare. pUI oru co a . .. toi-ui ~doi electrqzi suspen$ţl J>1:. Dacă totuşi se constată astfel de situaţii. .'''' . ind' 1 limita superioară plutitorul (flotoru1) se ridică odată cu acesta ŞIc ajunge a '.Ş~fără ..altl1.IIi . . ".. 1 IIi hid lui stabileşte contactul electric şi POd meşltetJ?Ot mPla..' Defecţiuriile ce' se ivesc in func.~Cl. In principiu. ni\~~:= limită ale Iichidului din rezervorul de aspIraţIe sau rtfularp..aJu.. electric de alimentare. Flotorul este un corP plutitor ghidat pe un cablu \'e~lcal ŞIcare urm~reşt~ i ia nivelului lichidului între două limite.. (firi p~nciplUl de funcflonare. la presetupele echipate cu garnituri moi. :' •. temperaturii şi Intensităţii.. .Co. t _ supraîncărcarea maşinii de antren. agre. anumite .şi . In principiu. il . să împiedece complet scăpările. un~ l!lferl(~ară. element care devine foarte important in special la agregatele de puteri mari. sub formă de picături. început cu mîna liberă. astfel inc:1t pompele pot funcţiona . piuliţele pr-setupslor. spălare sau etanşare. pres!1..paratele măsură şi control trebuie observate în permanenţă. pentru opnre !TI caz de avarii.. pomp~rp.' K . . eledroZl"S!l.1).ontajul etanşării a fost executat in . .scăderea presiunii de refulare sub limita pentru care s-a reglat funcţionarea.... 3. J. . .de . două nivele difer. nu sînt admise scăpări de lichid.~~ vQlumI~e ~plston. '. ă e .•. iar practica confirmă tendinţa acestuia de a acuza pompa. 1~..comuta.." ar .. rezult~ c1\ rl'gimul dp pompareeste neuniform. să transmită comanda electrică de pornire sau oprire.indic~ţiile aparatelor sint sub formă de pulsaţii sau oscilaţii.î.\ PO)Il'EI 1:> EXPLOAT.~e .şi metode de remediere.. iP._~:. .. are rolul de a astgura r~~ţIideIea_şau dsschidsreaIclrcuitului electric de alimentare a motorulul. tre.Cel mai simplu dispozitiv de comandă electrică este contactorulelectromagnetic. se strîng moderat.tor.lIrt~~.Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă trebuie să asigure o funcţionare fără pierderi abundente de lichid. scăparea lichidelor toxice în exterior. În perioada exploată.::':EREA IN FUNCŢIUl'iE ŞI I:-OTRE1J:':[RE.intervale sţabilite infupcţie . Avantajele principale ale autcmatizărf pot fi rezumate astfel: .dezamorsarea pompei: . La etanşările moi.. 2 ? 2 U . pomp~e a apelor .. pu~..144 EXPLOATAREA ŞI lSTRaTINEREA POMPEI I~ I~STALATIE rt. Pentru ca relaţiile dintre beneficiar şi furnizor să nu ~ufere datorită unor interpretări sau informaţii eronate. agregatului. aparatele şi dispozitivele de automatizare trebuie să semnalizeze şi să întrerupă funcţionarea pompelor în următoarele situaţii: .. iar la cele echipate cu etanşări mecanice. •••••• .cu precădere la automatizare a mstalaţlilor. "dispozitjv...menajere .: 7 ?~ "w.~ st~âi~U!~~ţ~# . .\RE 145 ..-UIll}~ p~oce ee e folosite. !' '. prin intermediul un~l releu. var aţ t f'l t du dorinţă Cînd nivelul hchidului creşte rn rezervor.rIl.c!esvQltare a ~~di.. e~te capabil. impure ŞI de a~eea es~~ u'tilizat . d 1 Tn practică automatilarpa instalatiilor r!P.. .. E .~or. " ''3. la. Deran)amente filDcţion~e .30. 267 r'}:J . la.. . care..riaţia presiunii. .. prin urmare.. Astfel. . care po I reg a e p . iarvalorile de parametrilor obţinuţi se notează în registrulde exploatare. 'Jebiful rciulat.". 2. Schema automatifectuos a1instalaţiei. estl' bine să se precizeze cadrul acestor 10 Alegerea pompelor c.2. . peste limita admisă.iC~l are ca «foct încălzirea excesi va a acestora. sau chiar opnrea el din funczării cu dispozitiv cu flotor: ţiune.Pbe om:~urăşic~i:d\ ~fing~· ~ita sca e.~. .X.I~ ele<:''tdte 'iZ'oI3:te.ite ale lichi4~11l' 'tn rezervoi:Ul de aspiraţie: Acest sistem ·se.. acestease.' _. !f}.pUlsaţii. O strîngr>p~ prcJ. '.buie. . i'" r .cterul t~ţiei. robinetul care alimentează acest circuit se va regla astfel ca presiunea Iichidului auxiliar să depăşească cu 1-2 bar presiunea Iichidului pompat. astfel încît să permită o uşoară scurgere de lichid.~e C.nt cele care u fzeaza comanda prin flotor sau electrozl..uatiile mai lIDportanfestnt antomatizate. se baz~ază pe principiul variatiei 'param~trllor .:Qaţ:A ~ . iar v.supenoaiă.. . tir Soluţiile construtive bazate p~ variaţia nivelului sî.n~:piln. În momentul contactului electro~ului <:u uchidul. "V .1-'>:'1\ . deci furnizorul.~' . . încălzire care se manifestă prin apariţia unui fum negru în zona prssotupsi. .ba~ează 'pe prinCipiul conductibilităţi~ electrIce a lichIdelor . ~~atele de pompare pot apărea anU:IIute incidente funcţionale care au ca efect un re&lm d~ l~cru deFig.' i. . Comanda automată a pcmpelor centrifuge este foarte uşor de realizat deoarece.. necesară răcirii şi ungerii garniturilor.ni ." Corespyn~âto.~nea !TI con uc a e re iare.Eliminarea posibilităţii efectuării de manevre greşite.:i. . . in timpul funcţionării.JePisţat~-ta~za'i~AjîE1~tffi'...la .tlOnarea.".\fl J~:H':'. se stabileşte ~n curent de slabă mtensl~ate.

Dacă accesul la conducta de aspiraţie este simplu. in cadrul cărora se obligă să remedieze sau să înlocuias~ă piesele defecte.1.!. In general. Dacădefecţiunea se. Dacă pe-ih. Se verifică etanşeitatea conductei de aspiraţie..r~.' ••••. atunci aceasta se umple cu apă şi se verifică dacă prezintă scurgeri. verbal. Această de aspiraţie a pom. Lichidul se toarnă prin orificiul de umplere al pompei. Se demontează. . dintre conducta de aspiraţie şi instalaţia de vid.ţef~?tul. precum şi recomandări pentru remedierea acestora. se vor remedia prin prelucrare sau şlefuire ump1erea . precum şi constatările.. In ţara noastră.o anumită limită. Prin I~iniare. Se verifică dacă c1apeta nu poate fi asigurată.. Sorbul cu clapetă a. zgtrieturl sau şeitate.ua ·. in funcţie de tipul constructiv al pompei..sţ~aţiei eJţistente.de corodare.: .' . -:--.cutante. stringerea presetupei . •se. recomandtnd tn acel~i. tru pompele: de uz general.. Rezultatele cerceU. ei vor informa beneficiarul. manometre). datorate unor cauze imputabile executantului . stringerea şuruburilor flanşelor.zute în d<?Cument~ţia tehni~ă.nb comandate de 'benefic~ar.REA IN FUXCŢIUNE ŞI IXTREŢI!\ERF. datorită uzurilor articulaţiei clapetei. Prin acest certificat se atestă faptul că uzina a livrat un produs care corespunde condiţiilor stipulate în contractul incheiat cu beneficiarul. iar nivelul său trebuie să depăşească marginile acestuia. dealtfel ca şi In multe alte ţări.\RE.6 bar. Pentru a oferi personalului de exploatare posibilitatea de a depista operativ cauzele care conduc la funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor hidraulice. Se porneşte poinpa de vid şi se observă indicaţia morsare prin instavacuummetrului. - tn Cauze Remeâieri . la nivel mondial.•. termenele de garanţie acordate de uzinele ~ucătoare. prOduce . . Dacă informaţiile nu sint sUfiCiente. . Pompa nu se amorsează _..". . astfel că în majori+tatea cazurilor se poate verifica doar execuţia ·imbinărilor. privind principalele ~ondiţii de Iivrare a pompelor. A.pompei cu şmirghel fin. La sistemul de a-c.. defecte ascunse etc.·Totodată beneficiarul este nevoit să 'stabilească prin personalul său deexploatare. coasemnează ţntr-ull proces. c'c\ZU! uri6r.ă.' sint de . fumizorul are datoria de a trimite un delegat competent sau echipa de "service". c.\ ŞI tSTREŢI:. poziţiei 'dificile a traseului conductei de aspiraţie . forma şi cu lichid nu mai adîncimea rizurilor. Pompele care sint admise primesc un cartificat de calitate I!mlS ct" furnizor.18luni de la livrare.\ rOMPEI I~ EXPLOAHRE 147 .' furnizorul nu mai are obligaţii legale de remediere. Dacă vidul nu poate depăşi realizează vidul ne. Ili~ Ş~~d.~aţii~ţ. care. lămtIie blocată In 'poziţia "deschis"..>()~.. __ . pompele sint supuse unui control final In standurile de probă ale uz!nelor exe. din cauza pei nu este etanş.H. se re~otD. _.z't\ţ~..•. fapt care prezintă avantajul unei depistări rapide a cauzei care le provoacă. r-~-::-""" •. _ deranjamente privind maşina de antrenare.. se continuă umplere a pînă ce acestea dispar.::furnizoru1. control care are ca scop să verifice comportarea pompei in funcţionare precum şi realizarea caracteristicilor hidraulice pre\:ă. particularităţile specifice anumitor tipuri de pompe fiind tratate separat. Indicatiile se referă în special la pompele o-ntrituer-. Dacă apar bule de aer. rezervoare închise). 12luni de funcţionare.rpCf· :l(I'S~f':l srrit (ele mai răspîndite.". PO)IPA 1. b. beneficiarul să verifice' in prealabil dacă din punct .andă·ca:.6"..•..146 EXPLO.. to~te ~~Il.~ţille prev.. au un ~aracter de valabilitate acceptat de majoritatea furnizorilor de pompe.\ PO)[PEI IN INSTALAŢIE PCl\'P.rUor efectuate in prezenţa beneficiarului. Dacă se constată nzuri mai pronunţate. pen-. <'.rcare pOate să privească pe beneficiar sau uzina constructoare. dar ele nu depăI şesc12. care trebuie să posede cunoştinţele adecvate. cauzele defecţiunilor şi să execute remedierile necesare cu mijloace proprii. _ Deoarece natura deranjamentelor funcţional-liidraulice este comuna pentru marea majoritate a diverselor categorii de pompe. astfel că lovituri.. in perioada act~al~ de desv?lta:e tehnică. cu ~xcepţia~vrării contra cost a pieselor de . acestea . .verificare este deobicei greu de realizat.*t~ţ~ r .defe~ţiurii de fuÎlcţlonare. uzina furnizoare acordă anumite termene de garanţie.~~ţ~ 1l~con9udent s. :1lStrUcţl1l1:itte exploatare ale pro~ui7Dacl l iie după ace.după scurgerea termenului de garanţie. racordarea robineţilor şi aparatelor de măsură (vacuummetre.schil.~tă._.~ai.au fost Î urmate !~~l~ţiile ~ -. (puţuri. ele pot fi grupate după aceleaşi criterii. " 1 1"/ . Traseul conductei b.acestor infonnaţii specialiştii uzinei pot depista . care este înmînat beneficiarului odată cu livrarea pompei.. tn continuare se prezintă principalele defecţiuni ce se intilnesc mai frecvent in exploatarea pompelor. . Deranjamentele ce apar într-o instalaţie pot fi împărţite în două categorii distincte: _ deranjamente privind pompa. aerului î~ sistemul sorb pînă la gura de aspiraţie pnn eventuale fisuri sau pon. 1I9 ya~ilipţa:. e h( relaţii. se închide robinetul de legătură cesar amorsării.presintă urme . d. Astfel trebuie cunoscut că inainte de livrare.cauza defecţiunii. care trebuie să arate o valoare de laţie de vid nu se 'cel puţin -0.y~ri:f2ca. in funcţie de mărimea.rERE.de vedere.esp. se vor înlocui piesele uzate. etc. cu de asp!raţie de la scopulde ~ preyeni pătrund~rea.ect~~ec~ st.defecte de' material. ~ţ4illţe as~pra..al instalaţiei a~ fost r. c~ 1 se vor transmite info. sorbul şi se verifică starea supranu :indeplineşte feţelor de e~nşare ale clapetei şi ale sor~ului: Dacă coadiţia de' etan-. care va analiza situaţia la fata locului şi va indica modul de remediere. tiÎnp măsurile necesare in vederea remedierii.

. dacă :Sit~:s6~b~ui. -i. iar instalaţia este dificil de modificat. Pentru depistarea acestei cauze se procedează astfel: . Pompa se dezamorsează Cauze Remedieri a. Din diverse motive.În acest scop se va acţiona în special asupra înălţimii geodetice dintre nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa sau planul rotorului pompei (vezi paragraful 2. .. Iniţial se Va verifica strîngerea garniturilor presetupei pompei şi ale celor de la tija vanni de refulare.zl1t~la~ontractare.t /~ţ~aţi~~.". 'ţiile eXistente nil pot fi' schimbate. această soluţie se dovedeşte a fi cea mai economică.I.'.te... Se verifică nivelul lichid ului în rezervorul de... ceea ce poate avea ca efect creşterea înălţimii de aspiraţie peste limita po:.. c~res.esf~ ţnfundată şi . astfel ca înălţimea de aspiraţie să se incadreze in limitele valorilor avizate. strîngerii flan!. Dacă condi. obţine p!eSIUnea nominală. defecţiunea se datoreşte neetanşeităţilor sau uzurilor pompei de vid sau a instalaţiei respective şi în consecinţă acestea trebuie verificate.: '.. d. regimul devine instabil. .ică se întîlnesc destul de des cazuri în care pompa se amorsează iniţial.. :. "". . Creştere~' btălţirnii c.iI <. se va proceda la înlocuirea pompei cu o alta adecvată pentru noua situaţie. . este ~ndaţă ŞI vacuummetrice : dese înlătură Impurităţile din ochiurile . la reducere a presiunii de refulare c()re~ll. Această defecţiune se manifestă prin oscilaţii ale debitului...:. nu .~ ('se . In pract.:JLu. .' j. Dacă vidul se menţine constant. '." •.~~mstată .' : ': . caracteristicilE? lichiâuIui: enieÎil1iră :. în funcţie de situaţie. ale.~ui ni.·s~ns~ modlflc~ru m~talaţIel.-.~anr~}o~:. "..Ilchidului din rezervorul de d aspiraţie este mai scăzut decît cel pentru care s-a ay'~~t pompa. :~:sIăbiri 7:~1'.5).' ..·ocat-d... Dacă acest o . ~..' .. de m~t~ 0... "'."'.aspiraţie şi .nll. Dacă la demontarea pompei.ifie:.~.e:-..funcţlOnează o perioadă.1. dar sub limita minimă necesară.eI.:~'. aspiriţ~. ..' .. .H"" .de lic d în Juiţltţondueterdeaspu--.. manometre.. pr\lvă.nivelul mmim prevăzut iniţial.. . şelor etc.bu ...1••. valoarea NPSH"lt1) poate să este mai mică decit r difere faţă de S~a.H.1 acest fenomen nu mai poate fi sesizat din exterior..-pecum'Şl pInI fv rsa unei pilrill.• :~-rracaPompa funcţione~ă înt~-un regi~ ~e ~avitaţi~ ~ puţin mteIls: care corespunde unei zone din vecinătatea hm. Pătrunderea aeru. ă mita admisă' presiunii Ventru care a fost avizată pompa r~spec'tivă:'" po~pa~: ma.provoeatede trepidaţii.1'. . .se ventică. ale garniturilor flanşelor. atunci se va interveni ip. .~iz!ă l~puptăţilEjldin·ochlUrile sitei . rezultă că traseul de aspiraţie nu este etanş şi deci trebuie verificat._ agregatului... Aceasta poate con~uce la o funcţionare in regim de <:aVltaţle sa~ c~~ la dezamorsare!l pompei.'1gteutate['Specifică''ŞfI se' ia~ . .1ld!: o creştere a valorii' debitului. . •.manom..ruluI. Dacă şi dupa aceste măsuri vacuummetrul continuă să indice o reducere a vidului. de punde. valorii c.se strîng şurubu~ile .-.i.n..ibi~ităţilor p'ompei. astfel că la un moment dat sorbul rămîne descoperit.'. . •..~'dato'.. vor lua măsuri pent~u. refulare pîn~: c~ . '. cu. . sorb. II. ocazia reviziil?r: se.tivelul' iniIiim ''ar .:r.. iau măsuri ~a.. b. .de aspiraţie. "-. Se verifică etanşeitatea îmbinărilor conductei de lui in sistemul de .'. .'visCOzitâ:te:..'. Iar efectele apar mal tIrZIU sub formă de defecţiuni mecanice ale pieselor hidraulice ale pompei. Se verifică ~acă . .':: • v erif.2.eşt~"posibil. .. Iar zgomotul uniform al pompei se modifică. permiţînd pătrunderea aerului în conducta de aspiraţie.lteI. aspimai mare decît raţie şi ~e. "'. .~ . ~~ă' '.fisuri. .b. Valoarea NPSH""l1 d.'~"".iraţie .\REA ŞI l!lTRETIXEREA POMPEI lN INSTALATIE lN FUNCTIUNE ŞI lXTRETl:fEREA PO)!PEI tx EXPLO.v rită "unor cauze accidentale .pes...li. . In funcţie de alura curbei.c 'se:'V~'ri!ică. In multe cazuri. ~cesta să nu scadă sub debitul de colec." '-"-':~'---"""'~ . restabiliraa condiţiilor iniţiale. conducta de aspiraţie trebuie demontată şi verificată separat pe tronsoane. . Dacă se constată o reducere treptată a valorii vidului.\RE l~~ se opreşte funcţionarea acesteia şi se urmăreşte poziţia acului vacuummetrului.s~ta ..... ~ aerulUl'însorb.. care se transmit direct aparatelor de măsură (vacuumetre.lu'~. . .'r' . Funcţionarea tn regim 'de cavltaţlemtensă poate _~~ uşor d~plstată deoare~e:-ea-'se1nmufest~ prţntt-::r:wot caracterISuc'Jt. Debitul pompei este a. sau dacă acesţ lucru..et.. ....'indicaţia. c. ' J asp.ică· da•. astfel NPSHrHc' "~ndt 'NPSHrH. .~ sensul creşterii valorii NPS!l"IQ . . se va proceda la modificar.le. să nu mai poată fi sifi'sacut şi de aceea amorsare a nu mai poate fi realizată.' "::.-.te~îndu-se.u~Ur1datorate cavitaţiei. v~a d\!.l~." .1'''0''.e. deteriorări . ampermetre). . iar apoi se dezamorssază. " . tarc !!1 rczorvorul se de aspiraţie.148 Pl:XEREA EXPLO. ... n&suri c~ acestea să se incadreze în limitele valorilor avizate laconfractare.'..

~acă acesta ~~te astfel cO. cauzele care pot provoca aceste deranjamente sînt următoarele: \ .. Prin aceasta. .f. Clapeta sorbului e.. situaţia în care. nu se va mai folosi pompa deoarece ea se va distruge rapid.. rezervorul de aspix:ăţie creşte în permanenţă. dacă transmisie (de nu este 'provocată de o defe~ţiun~ a maş!n!! de anexemplu: patinatrenare. cauZei.pele centrifuge. La pompele antrenate pnn transmisn cu curele.\PO)(PEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA IN ruxcrruxs ŞI I~TRETI"EREA POMPEI I~ EXPLOAURE 151 luc~u nu est~ posibil.: o Deranjamentele privind această caracteristică se constată atunci cînd debitul este nul sau insuficient.je94. Se verifică turaţia pompei ~u ajutorul u~ui tc:h0metrl!' pompei nupo~te La~mpel.L'. . Cauze Remedieri a.'. Dacă şi într-o astfel de situaţie nivelul lichidului continuă să crească.>0a. prezentate . tr~bUie'să ~i~ . se va Inchide din nou vana plnă la dispariţia completă a zgomotului. sau sistemului de La acest sistem de cuplare.este nul Sau insuficient (jetul este anemie.' . Pompele volurnice. in majoritatea cazurilor instalaţiile nu s~tJ>~evăzute cu apa: rate pentru măsurat debitul.de execuţie a traseului de aspiaer pe traseul de raţ~e.urmrna .~~~!in1iu~~aconţine bule de aer.'!) < '_.uplare directă.şLse iaumăsuri ca acesta să cor~spun cu cel In IV 'Cat 'de săgea.lagăre: cuplaj descentrat etc. Sita sorbului este d. rezultă că defecţiunea se datoreşte unor cauze mecanice (strîngere prea puternică a gamiturilor presetupei. Dadi~terStiţ~e'âuc~esCut datorită uzurn. . . In catul în care pe măsura deschiderii vanei de refulare apare un ~gom.Să se verifice In p p. .e f. fulare fiind închisă. pulsatoriu.' • Astfel. se verifică atît turaţia motorului cit şi cea a pompei. ~ Sens de rotaţie in.ot caracteristic de cavitaţie. e. ~ipaje ~n. pentru a se constata diferenţa datorată alunecării curelelor.antre~adr. Se verifică dacă pompa este amorsată [varia de renu este realizată. atmgind valori la care incepe să se producă vaporizar-a lichidului. Se verifică funcţionarea clapetei şi se înlocuiesc este blocată în piesele uzate şi garnitura din cauciuc.·'. de. se deschide complet vana de refulare şi se observă capătul conductei de refulare. d.... .nstruit încît creeaz~ aspiraţie. Ca remediu.lichid. astfel că valoarea acestuii'se apreciaiă vizual.şi se deschide corespunzător necesităţilvr. temperatura lichidului creşte.. In general. Pompa nu realizează debitul . obssrvlndu-se variaţia ni. Se verifică sorbul şi se desfundă ochiurile sitei. Valoarea turaţiei măsurate a c.a <l~sens a pomper. r . După amorsarea pompei se verifică vana de refulare fost uitată în po. In situaţia in care o pompă de tip volumic nu poate fi amorsată. se recomandă să ~e~anevreze tranSmisie prin cu.e antrenate pr~ ~. conţine mult aer şi are o grosime mult mai mică decît diametru! conductei). II.'. 17J . Ea trebie înlocuită cu o alta adecvată sau completată în paralel de o altă pompă suplimentară. C"! Iipirii de garnitura de cauciuc. Ca mijloc de remediere se recomandă intercalarea in circuitul instalaţie! a unor răci toate. care trsbuie venflcate. ~~ înlăturate.4._valabile..raţie şi se iau măsuri ca sorbul să nu rămînă descoraţie perit.). Se găsesc pungi de g. Se' verifică sensul de rotaţie a maşinidide. Turaţia nominală a s. Se verifică nivelul lichidului în rezervoru1 de aspirezervorul de aspi.lare pînă ce ~anometruI indică o pr~rea) siune apropiată de cea avizată la contractare.. ~ţlw. Amorsarea pompei b.\ BRE.J?~1. Soluţia corectă constă in înlocuirea ei cu o alta adecvată condiţiilor reah.150 FXPLO. l. . înfundată cu $USpensii. sînt toate pompe autoamorsante şi de aceea ele prezintă rareori deranjamente de amorsare. ) ..o gaură coni~ă în care se inmaşinii de antrenare traduce c~:pătul pr~el tahometrului. rămtn. Lipsa lichidului în a.\ ŞI II>TREŢi:"-ERE.:: De obicei.'. pe parcursul p funcţionării.lus gra~ul de uzură al pieselor liidraulice..J· . fica instalaţia in conformitate cu recomandările referitoare la condiţiile conductei de aspiraţie. curelei la o de pompă. . . b. Ssverifică modUl. scăderea turaţiei. i~ III. 'dacCnivelullichiduluidiii. care să menţină temperatura lichidului din rezervorul de aspiraţie în limitele prevăzute iniţial.posibilitatea formării unor pungI de aer. Vana de refulare a c. . se datoreşţe exclusiv suprasarcmu create rea .vana de refu.• ·· . manometrul trebuie să indice presiunea maximă . de grosime egală cu diametral interior' al conductel de refulate. .ll. . Dacă nici prin această operaţie nu se obţine o reducere a sarcinii. g. .orsarease mai I. etanşarea nu mal este corespunzătoare Iar piesele in cauză trebuie 'înlocuite. datorită uzurilor articu1aţiei sau "" ~"'i'. care are unor defecţiuni '!alear~rel~ prevăzut ~u . puterea absorbită la arborele pompei este readusă în limitele pe care le poate satisface maşina de antrenare. înainte de pornire ele trebuie umplute cu lichid..n.oduce şi în. turaţia fi realizată datorită este identică cu cea a maşlnll de antrenare. cu scopul de a micşora uzura datorată frecărilor uscate şi de a îmbunătăţi etanşarea. pe baza principiului lor de funcţionare.poziţia închis.. o o o t • o . . ziţia închis.te r. se va ma<.:elului lichidului în rezervoruI de aspiraţie sau forma ietului la capătul conductei de refulare. . Dacă la capătul conductei de refulare debitul . rezultă că pompa nu poaţe satist~ce caracteristica instalaţiei şi decia fost nepotrivit aleasă. .oxp. I?ezan::. L versat: -r•.~. o: ă .

Pungi de aer neeli. /": Cauze Remedieri a.:pţori~n\~t~ j. ridicată a Iichidului.3.Se curăţă de unsoare atît roţile de curea cît şi curelele şi se presară cu praf de talc sau sacîz. inchis. Funcţionare în re.orelează cu cel indicat de versat. Ea se constată relativ uşor. dacă noile caracteristicinu sîntsatisfăcătoare. deorece se manifestă prin degajare de fum cu miros de ars.Se desfundă sita sorbului. c.' ceea ce conduce la creşterea cantităţii de lichid ce trece din camera . faţă.!. de cea avizată la contractare. Sita ~rbui~ieste c. Uzuri pronunţate e. .e ~i asigurarea reglajului efectuat prm sigilate sau inscripţionare care sa atragă atenţia. .ten faţă de cea nominală.Se evită crearea de suprasarcini.. Se aplică măsurile indicate la capitolul care traregim de cavitaţie. . ~J:~ La pompele volumice cauzele defecţiunilor sînt în principiu aceleaşi. Lipsa lichidului ~ a. J 1.~~~~e~~. blocată în poZIţia ". Ace~tea s~ închid numai după ce conductei de aspi.Prin. o mare parte a debitului este recirculată intre refulare şi aspiraţie. reglarea corespunză~oar~ ~n funcţie. se recomandă.?p.~ţie a. verificarea funcţionării supapei. la rotoare şi ~a. • Astfel dacă m~nometml nit iwlcă nici It}! fel de presnme. c. faţă de cele avizate de furnizor. în plus însă. Se verifică nivelul lichidului şi se iau.măsoară turaţia po:opei şi d:'Lcă co~stată abase apreciabil mai re.4.diere conform indicaţiilor arătate la capitolul pnloarea nominală.festă prin zgomote caracteristice. citil~d indicatiile manometrului racordat la orificiul de refulare al pompei. . inainte de alte măsuri.\ PO~PEI IN INSTALAŢIE PL"l<:EREAIN FmiCŢlUNE ŞI Il<:TREŢlZiEREAPO:.. va opri imediat. d..~cţionarea într-un f 'asHel de regim: înălţime '"de aSPlŢaţie ce depăşeşte . debitul .jetul de Iichid nu mal conţine bule de aer. iar manomeirul indică o presiune redusă. urmmd să se procedeze la Inlătu. Astfel dacă supapa rămîne blocată în poziţia deschis. Dacă lichid~ vehiculat diferă prin caracteristicile chidului diferă faţă sale. Clapeta sorb~~i d.. . Dacă ~ci~a'de refulare este comPlet tnchisă. pompa se . Amorsarea pompei b.de refulare către' aspiraJie. Caracteristicile' li. de exemplu: de c'ele·avizate. .'alla de refulare este complet încllisă • cauzele pot fi: c-> J~ uzuH'.·~a~i ttr. Cauzele defecţiunilor care determină nerealizarea debitului. viscozitate mai mare.dar funcţionează cu lichide care :au în suspensie (birinţi. raţie.. -t: . _ k.' . . Alunecarea curelelor poate fi datorată unei întinderi insuficiente. datorat încălzirii excesiva a curelelor. sint valabile şi pentru înălţimea de refulare. măsuri coresrezervoru1 de aspl. .fulare se C Jlblată simpl~.\cesta trebuie să indice o valoare apropiată d2 cea avizată la cont~actare.i..erifică sensul şi se'c.c. . Funcţionarea in regim intens d.: c!r~ular~. la anumite categorii prevăzute cU supape de siguranţă pentru limitarea presiunii. singura soluţie constă în înlocuirea pompei cu alta. e.. i. tează cavitaţia. IV. se. Funcţionare în d. raţie. uzurile vOI fLmult mai rapide.maniţie gim intens de ca. particule abrazive. aceasta. total de lichid se mi~ş6r~. de ~re~iunea de de~lanşa. . ale pieselor hidraulice. se tau măsun_ de rem~dusă faţă de va. imbîcsirii cu ulei a roţilor de curea. Se înlocuiesc piesele uzate. . sau depăşirii efortului pentru care a fost dimensionată transmisia. cele provocate de o avalanşă de pietre sau de un . in special la'rotor şi inelele labirint. Se . Dacă curelele sînt prea imbîcsite se înlocuiesc cu altele noi. reducerea debitului poate avea drept cauză chiar funcţionarea defectuoasă a supapei. creşterea rezistenţelor hidraulice Ca remediu.a. fi~r~tF.azăapreciabil. o îtindere prea puternică uzează lagărele în mod inutil. . Turaţia pompei este b.p.cauzel~t: car~. această situaţie.ura p~ea "' .152 EXPLOAT.~area . ' vind turaţia. pompei nu trebuie să depăşească toleranţa de ±40 rot/min. iar debitul total de lichid este mult redus..k. S~ y.·ta. în vederea remedierii se iau următoarele măsuri: .vI. . d.Se întind curelele moderat.o~ibilitat~a~e. săgeata de sens a pompei. Se deschid robineţii sau dopurile plasate în "cocoaminate pe trase~ ~ele·t inst:Ua}iei.pompe." se recomandă trilocuirea pieselor uzate cu altele din materiale adecvate. Sens de rotaţie in. f:. femperat.Ca remediu.\REA ŞI Il'TREŢIXERE. f j. . rezistente la "abraziune. g..la capitolul privind ~efecnu este realizată. Se verifică clapeta şi se debfochează. adecvată lichidului vehiculat. CI/tel . asemănătoare cu vitaţie. complet înfundată. Pompa nu realizează înălţimea de refulare Defecţiunile privind înălţim-ea ~e. 'debitul se va reduce în mod corespunzător: În această situaţie. Se aplică măsurile descrise. ţiunile de amorsare . b. cauzele pot fi: Cauze Remedieri a.punzătoare.J~~l~i:~cdin m~teriale normale.i.e:ca.fPEI tx EXPLOATARE 153 ~C·i.ă.

:.conexiunii în stea (care este mai luca de trei ori). e. ~e~~~aî:C~~= e. apoi se şterg cu o cîrpă curată.' greşi executate bobinajul motorului electric .qIU~E ŞI IXTRETIXEREA POliPEI tx EXPLOATARE 155 j.. bobinajul s~ supramcălzeşte ŞI se poate deteriora . Se verifică dacă conexiunile~xe~'~tate corespund cu. la efectuarea contactului se aude şurările rotorului. în caz contrar. \"e:lfic~~:t::eias~egăISaeştboeenfecIr siune . datorită tensiunilor provocate de racordarea incorectă a conductelor la flanşele pompei. murdare c ace~ ea .se verifică şi se corectează montajul instalaţiei. Avînd în. Con~~unile sînt b. se deschide vana de refulare. Linia de alimentare a Se verifică dacă lini d al' . Valoarea rezistenţei g. deoarece. e~te lipsită de ten.. la motoarele cu colector. nb~azt?ulrncare P > ». Dacă. reostatuIui de por. Motorul ~:ic~~~el:~~~~~: :f. se remediază prin deşurubarea piuliţelor de strîngere cu citeva ture. În practică. d~~ni~f. tiv sub tensiune. . Se verifică poziţia manetei reostatului de pornire. iar dacă acesta este întrerupt. ~~t~~~a~ele torului . sînt diferite faţă de cele prevăzute iniţial. la motoarele cu colector. curentul de pornire. pot surveni unele deranjament al . In acest din urmă caz. La motoarele cu colector.rezistentă de valoare mare. de exem}?lu: tensiunea reţelei este 3 X 380V ŞI tensl1:nea nominală a bobinajului statoric indicată pe }?laca e~te 3~OY ~au 380/220. ţrifazicre se velrif!că dacă t?ate fazele . . "un zgomot de intensitate mt:. res-. f. Dacă acestea sînt greşite. care încetează la întreruperea contactului. 1 . Dacă rezistenţele mecanice sint pornire a motoruprea mari.la aceeaşi tensiunea reţelei. contactul trebuie întrerupt imediat. funcţionar~a decurge normal. iar deranjamentul poate fi datoratlipsei de tensiune într-una din fazele liniei de alimentare. corespunzătoare . Legăturile borne. In special g~e~tatea specifică ŞI viscozitatsa.!:~. Se verifică starea bobinajului rotorului. Caracteristicile reostatuluî ales trebuie să fieadec" vate pentru motorul respectiv. motorul electric trebuie trimis la atelierul de reparaţie. g.trebuie să fie mai mic' decît cuplul de pornire al loarea cuplului de motorului electric. se verifică montajul iar piesele defecte se înlocuiesc (se verifică prin rotirea cuplaj ului cu mîna). }IAŞIXA DE AXTREXARE În timpul exploatării.1.. bobinajul se va arde. de forma unui blziit"." .Stringerea prea puternică a garniturilor pompei. Pentru a obţine o pornire normală. n cazu cînd una din faze nu este alimentată. petiv cuplul. d .atît timp' { puterea a~sorbită nu depăşeşte puterea motorul~i co. .c Se v T t lor sînt slăbite sau .. Se verifică caracteristicile Iichidului şi se corectează pe cît posibil. mtrul'lt"" ee o o UIe ec ric cu ajutorul unei lămpi de control. Periile uzate se înlocuiesc.. ensruns.~~~i~e~ !e:.spunzato~e . r" r- DU i '.dispozitiv.h. . se curăţă de praf şi .154 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALATIE Pl::-iEREA Il' Fll:-. cu chei. atunci după cum se ştie puter~a ŞI curen~ul cresc de trei ori. aceasta nu se aprinda se va interveni la postul de alImentare b. cuplul rezistent tant depăşeşte va.Lagăre gripate. La sesizarea zgomotului caracteristic de alimentare în două faze. . f.r':. ". pac~ .~r . r . pentru a îndepărta impurităţile. se spune că motorul electric este În "două faze". se trimite la atelierul de reparaţii. Iar piuliţsls se vor strînge ferm.la motoarele care sînt pornite cu ajutorul acestui nire nu este adsc.m triunghi Â.~~~~~:-~~~ d. se verifică starea contactelor periilor pe inelele colectoare. iar conexiunea se reallZează. . motorul nu porneşte iar b o ma) se supraîncălzeşte. sînt mult reduse..· Scurtcircuit în tnfă- d. la motoarele cu colector. Maneta trebuie să se găsească în poziţia vată. rulmenţi blocaţi.. sau unei întreruperi accidentale într-o înfăşurare a statorului.unei rezistenţe de valoaremaximă.I.La pompele volumice.. iar motorul nu mai poate porni. Ca~acte~isticile lichidului. B. Momentul rezis. II. vana de refulare uitată în poziţia inchis. deoarece la o .Sll~t murdare. ele pot fi provocate de următoarele cauze: lui electric. W f.~{~mentele poate fi pornit . _ unsoare. Cazeze Remedieri a. . tensiunea bobinajului indicată pe placă este 380 Â sau 380/660 ia conexiunea se realizează În stea y . adecvate (nu cu cleştele pa-tent). Da ăen lC~ s a~ea contactelor la legarea bornelor. Contactele murdare se curăţă de praf şi unsoare.Arborele pompei deformat.~~~enare care determină o funcţionare necorespunzătoare : Înt~e~~~t~~re= . Contacte murdare sau perii uzate. ' c. . vedere că antrenarea pompelor se realizează î ~~~~t:r: s~a~~.

~. datorită. se V0!' r~fac~ lipituri P. pentru transmiterea ace1" uiaşi cup1 curenU.influenţa în mod considerabil regimul de răcire. STAS 1893-78 reglementează limitele maxime admise pentru temperatură.e . Remedierea se poate face numai de către atelierul de întreţinere specializat. uri:iiînd 's~ se 'depisteze cauza defecţiunii şi să se remedieze. .).?bob:n~le statorului. Dacă însă temperatura manifestă o tendinţă de creştere continuă. absoarbe un curent de o intensitate foarte mare 'şi piinurmare bobinajul.tol~ranJel d. Supraîncălzirile locale pot fi datorate următoarelor cauze: \ \ se Ventilaţie defic'itară ~. în interval de 1-1. D.b.a. a.5 ore..ntarella boţr: tare d să ne Dacă aceasta este redusă sub limita to eran el men are re U . pătrunderea unor corpuri străine etc. faptcare poa.. Cauze Remedieri verificîndu-se valoarea tensiunii de alimentare. Scurtcircuit in pa. Se verifică corectitudinea consxiunilor şi se remediază aşa cum s-a arătat anterior. Scurtcircuitul ." I Starea"":ae 'cUr!fe'rue ia' motorului . ~~fla't al cărui rotor esteimobiIizat dintr-un motiv oarecare. . funcţionarea se consideră normală. '. Se verifică elementele pompei care 'pot. se acceptă }imlte ceva mai largi. iar ~r":1<t:1 SP apreciază prii: a'('('a că. DefecţIUnea se reme Iaza numai Ia atelierul de reparaţii.~c:i ~~~~:t se~călze~t.". închis. sau murdare slăbite d. pentru a permite CIrculaţIa aerului de ~~k~ . crea suprasarcini: strînzerea presetupel.mai puţin de un minut.lca. Iar ~otorul ~coated!u.... spaţiu str~mt. Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze În gol.• .care sa permită .. Contacte V e.selol' i a Instalaţiel etc. Se verifi:ă co~ta~tele Ia legar~~ aparatulUI de pornire şi se strtng piuliţele respecti v e.5'X faţă de tensiunea nominală indicată p~ e~l_ motorului.ste amplasat ţntr-un. cum s-a arătat anterior. tul absorbit va creşte. . dar care depăşeşte cu mult limita de temperatură admisă. astfel că aprecierea temperaturii cu mîna este destul de relativă.~~. Se verifică starea contactelor pentru a se constata unzătoare intre dacă lipiturile sint corect executate. Supraincărcarea motoruIui..lCă încălzirea este uniformă. începînd de Ia pornire se urmăreşte încălzirea motorului. corectitudinea monta[ului pie. de ac~ea. c. cuprinzînd treptat bobinajul rotorului sau statoruIui.El. Iar acestea nu 'trebuie să fie deformate)..scurt .~~~ui!l oprit ~ '\ a. în funcţie de condiţiile de exploatare. fără posibilitate de Circulaţie a ~erulUl. ) '.4e. care nu este dimensionat pentru astfel de sarcini.condiţiile exploatării curente principalul element care'poate oferi o în bază reală pentru aprecierea încălzirii unui motor fi constituie variaţia temperaturii într-o anumită perioadă de timp. practică.'11 INSTALATIE PlJ'SEREA IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POliPEI IN EXPLOATARE 157 II.!~~ •. Motorul se supraincălzeşte b. încălzeşte puternic şi poate fi deteriorat într-un timp foarte .l~ început fo~t~. Tensiune de ali. In.i~edt. motorului (numărul de pale trebuie să fie complet. . fără a prezenta deranjamente din acest punct de vedere.te conduce Ia încălzirea exagerată a înfăşurărilor. Totuşi în multe situaţii motorul poate funcţiona la temperat uri superioare. Se verifică contactele sistemului colector şi se curăţă de murdărie sau unsoare. Astfel. şi se corectează aşa ~ . .. dacă tensiunea corespunde cu cea nominală. a. .. greşit e. dar motorul se încălzeşte totuşi peste limită.spaţiile dintre aripioarele carcasei ~rebUl~să fie h~ere . zire puternici a lagăturilor. cauzele pot fi: Cauze Remedieri *~. 80cC. cea. localizată în diverse porţiuni. sau sub fqrmă de încălzire uniformă a bobinajului. spirele unei bobine. poate. .' . LIte~atura de specialitate recomandă ca tensiunea de allm~ntare Ia borne să nu depăşească l~itele . b..c.• Dacă motorul e. In practică. d.156 EXPLO.spirelor u~ei. ~~rifI:l. ' . s~ vor prevedea orificii în. Conexiuni executate. . În această privinţă. arderii izolaţiei.'Se ~~cţionarea ventilatorului . Încălzirea anormală a motorului electric se manifestă sub formă de încălzire foarte puternică. bobine se _~anifes~ c.aeruIUl dinexte?OftW(f. să se depisteze cauza şi să se remedieze. în funcţie de clasa de izolatie a motorului Contacte necores. mina nu simte o senzaţie de arsură. motorul trebuie oprit.. gradul de încălzire a unui motor electric se verifică de obicei extrem de simplu şi anume prin palpare a carcasei acestuia cu mîna.intrarea.' • admise. printr-o încălz iro ?ute:n. p~retele lz. şi curate.1căperu. Dacă regimul termic se stabiIizează ~ acest răstimp. Se consideră că Încălzirea este perfect normală dacă temperatura carcasei nu dppă~pştp 50-60°C. In caz ~e'tinc. . Scurtcircuit între c. . deranjajamentul este datorat unui scurtcircuit al tolelor (tole cu bavuri rămase de Ia matriţare. '±10%.UAREA ŞI !NTRETI)<lEREAPO:lII'EI 1..: cel mai frecvent prin atingere cu mîna.' . De aceea se recomandă ca într-o astfel de situaţie să se întrerupă imediat contactul electric. la at inyr-ro.l. Se verifică valoare~ tansiunii de ali?le. chetul de tole. ': Este important de ştiut că Un 'motci: ~î~tt~i~ ~:'i~~i~~e.

bobinajului sînt alimentate. La ~otoarele cu b. o eran e . e verifică deci bobinajul S lector. v~ aluneca pe roţile de transmisie si va provoca încălzirsa excesivă a acestora. deoarece ac~~tia Csinto/:eme?t~ de maşini ~tandar~~te. se prevede un joc de 0. marea majoritate a construcţiilor de pompe utilizează lagăre cu ruImenţi.e.!l]n. este Intre. erificarsa r~gidizării acestuia pe iundaţie.31 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă avînd arborele sprijinit pe doi rulmenţi radiali cu bile.a. din acest punct de vedere. aceasta bobinajul rotorului poate constitui un I!ldIC. îI?-scopul obţineriI unei exploatări cu rezultate maxime.. admise. intreg ansamblul fiind susţinut de un corp lagăr.fu~cţionează cu pulsaţii.Verificarea cent:ţ"ajuluiansambl~ui' . deoarece atunci are loc o frecare uscată care provoacă uzuri exagerate într-un timp foarte scurt.~7''':. . :o~e~ta.la cele de alunecare. Astfel rup~ cuplul pe care~l realizează va avea o valoare mai redusă ~ din cuplul nominal). una din în care una dI~ faze este întreruptă.lU m bobinajul rotorului că la motoarele cu co. Dereglări de ordin j.careClre scopul de a prelua deplasările rulmentului datorate dilatării arborelui în timpul funcţionării. . ce se efectuează ~u sco~ul. O intindere prea puternică sohcI~a in ~od inutil lagărele.-p . Cauze Remeiieri a. de aceea personalul de exploatare trebuie să posede calificarea necesară pentr? a l~ înţelege ~i a le efectua cu. c.st personal a unor cunoştinţe temeinice.2. acestea sînt prezentate în continuare in funcţie de elementele constructive principale care alcătuiesc pompa. . 3. Operaţiile de Intreţinora care se aplică în domeniul pompelor sînt asemănătare pentru majoritatea tipurilor constructive cunoscute astăzi. care se sprijină cu inelul exterior în umărul capacului de lagăr 2. cu a]utoru~ unei I~PI de control.158 EXPLOAT. -o •• : • . acesta.. corp suport în care sînt prevăzute locaşurile pentru ruImenţi . ~înt antrenate prin curele de' întinsă. ( In principiu.'.3 mm. de ~ menţIn~. Aceste llagăresusţin arborele pompei şi piesele ce se rotesc împreună cu. Remedierea se face numai Ia atelierul de reparaţii. Tensiunea de ali. Completarea cu ulei se face prin orlficiul prevăzut la partea superioară. ungere.3. ransn:15Ie. între suprafeţele de lucru se introduce un lichid de ungere care creează o peliculă ce împiedecă contactul suprafeţelO. se spune că faze. Dacă ampez:m~trul .3.. 3. fi reprezintă. Scurt circuit în c.} erificarea pieselor c.'. protejat impotriva pătrunderii impurităţilor de către dopul 8. Ungerea rulmenţilor poate fi realizată fie cu unsoare consistentă. O intre ţinere satisfăcătoare din punct de vedere al ungerii se poate obţine prin alegerea adecvată a lubrifiantului. care trebuie să ţină seama de următorii I I I b ~. corpul lagăr 6 este prevăzut cu un orificiu de nivel 7. I rodinamică. care se pot procura uşor.e se rotesc şi luarea de măsuri ca acest~a să nu pre~mte mase excentrice în m~carea de rotat!e (palete lipsă Ia ventilator. . privind operaţiile de întreţinere specifice pompelor.m regim de vibraţii sesizabil cu ochiul liber. b. ' iar organul principal care necesită operaţii de Intreţinere. Efortul axial este preluat de către rulmentul 7 din partea dinspre pompă. Pentru a se evita această situaţie. ea. este redusă aceasta să se încadreze în limitele t 1 ţ lof sub limita admisă. Mc>-t~l. Intre faţa frontală a inelului exterior al rulmentului din partea dreaptă 4 şi umărul capacului de lagăr 5.odus un sc~rtCIrC':1It. in care se găseşte inşurubat un dop transparent ce permite cu uşurinţă să se verifice nivelul de ulei din baie.r. vibratia mo. precum' şi a UI mo.lagăru1 unei pompe cu mişcare de rotaţie este alcătuit dintr-un . La pompele cu mişcare de translaţie. care are rolul de a menţine constant în permanenţă nivelul uleiului.ETIXEREA pmlPEI tx IXSTALAŢIE PUXEREA tx Fl'KCŢIl'SE ŞI INTREŢINEREA POMPEI IN EXPLOATARE 159 j.. In acest scop.nIvel . părţile metalice aflate reciproc in mişcare relativă nu trebuie să vină in contact direct. provocînd de asemenea supratncălairea lor. Dezavantajul folosirii lor constă într-o funcţionare mai puţin silenţioasă. curea de dacă se simt» Cr. In cazul In care cureaua nu este întinsă ~uficIent. iar frecarea devine hi"d.t .t<?X:U. pe . d • '_' '. Intretinerea Prin noţiunea de întreţinere se înţelehge în general totalitatea operaţiilor de verifi~are.nexIu!lea ~ în triunghi ale. la pompele cu mişcare de rotaţie. . După cum s-a arătat la începutul lucrării.satIsfacător calitatea funcţională a maşinii s~u utilajului. ~.n~cesară ...vnecesitînd m ad~laşl timp o mtreţlDere minimă . lagărul este dotat cu un ungă tor de nivel constant. Se verifică t~mperatura lagărelor prin atingerea mecanic (lagăre porţiunilor din dreptul ruImenţilor cu mîna' neunse.\REA ŞI IXTP.2-0. Ia un .lmgă ce~elalte mconveniente legate de aceasta mal apare şI~enomenul de supraîncălzire.).Ia lagărele ( de rost~lire . . co.uezv~It(putţi~a .1. In c~~~. iar golirea uleiului se realizează prin deşurubarea dopului 9. triunghi.2. sau pentrubucşele lagărelor .s-a p. Se verifică dacă toate cele trei faze ale înfăşu • . şuruburi lipsă la cupla] etc. Dacă agregatul funcţionează mtr-._ . organele de lucru ale pompei pot efectua mişcări de rotaţie sau translaţie."" • transmisie prea de lagăr şi se ~o-~plet~az~ ~~~-~~' W~~u~~. II'~. La anumite variante constructive. lagăru1. toată conştiincio~~tatea. Prin urmare locurile de ungere ale pompei sînt determinate de această necesitate.de a!ltre~are._. Indiferent de natura mişcării. iar cu ineul interior în umărul arborelui J. In continuare se prezintă citeva dintre cele mai răspîndite soluţii constructive de lagăre. In tehnica actuală. _._'. precum şi metodele curente de ungere utilizate astăzi pe plan mondial.. curăţire. Se măsoară tensiunea la borne şi se iau măsuri ca ment~re. ungerea se aplică pe suprafeţele '1fegli'idare ale mişcării. Ungerea.. fie cu ulei. 1 ". Pentru remediere se recomandă' . reş"l~re. Pentru a facilita însuşirea de către ace.~:~~~~~~:~e slăbită sau prea La agr~~atele car. ' In fig. se venf!ca dacă intinderea acestora -ste torului).motorul funcţIonează în "triunghi deschis".

se fac următoarele recomandări: . In comparaţie cu cele utilizate la ungerea cu ulei. în dreptul rulmentului unde nu trebuie să se simtă o senzaţie de arsură .e~~ l. la care ~~ ajunge după o anurnit. rr~ I ~"1~' ~ 1·~-'-t01 ~-rA. este recomandabil ca aceştia să fi spălaţi în petrol sau soluţie de tricloretilenă. pentru a se îndepărta unsoarea veche.' Ungerea cu unsoare consistentă prezintă avantajul unei construcţii mai simple. Din acest motiv multe construcţii de lagăre nici nu au prevăzute dispozitive de 'allmeritare. astfel încît cantitatea totală do unsoare. modul de etanşare. unsoarea trebuie să acopere părţile frontale ale rulmontului. trebuie să fie intotdeauna sub limita maximă a temperaturii admise pentru un anumit tip de lubrifiant.Ungerea cu ulei se aplică lâ rulmţloţii ce suportă sarcini mijlocii şi reduse. -. Este important ca lubrifiantul să pr~:'intf' (\ roz. în situaţiile cînd rulmenţii se demontează cu ocazia efectuării reparaţiilor. deoarece soluţiile de etanşare au O complexitate redusă.\L\ŢIE PUXEREA 1:>1I'UXCŢ!UNE ŞI b1TREŢI:>1ERE. temperatura unui lagăr cu rulmenţi nu trebuie să depăşească cu mai mult de 50°C temperatura mediului ambiant. f '1 <') . lagărului are o valoare ridicată. astfel Că: -in. turaţia.160 EXFLOAnREA ŞI IXTREŢIXEREA PO}IPEI IS' ISST. Intervalul de ungere sereduce mult însă.. De regulă.acest-timp riu este necesară completarea unsorii din lagăr. . rentabilitatea etc. . . care se introduce în rulment astfel încît să o înlocuiască pe cea veche. Temperatura de regim a lag-ărului.i perioadă de funcţionare. doz:lrea cantităţii d~ Iubrifiant trebuie să ţină cont' drcapacitatea de înrnagazinaro a camerelor de ungere. ~" ' '0. In această situaţie.Tot În sconul evitanl unor mcălziri. Completarea se va face.\ pmlPEI IN EXPLOATARE 161 '.istcnţă de frecare cît ruai redusă. Practic. . moderat. ' Pentru lagărele de pompe. care se presează cu degetul sau cu o lopăţică. se demontează capacele de lagăr şi se introduce unsoarea. dacă temperatura de regim a. La pompele care nu au dispozitive de ungere.. iar capacul lagărului se umple pînă la jumătate din volumul său. Ungerea cu ulei se aplică la lagărele pompelor care funcţionează la turaţii foarte ridicate şi prin urmare au un regim de temperatură ma i înalt. care după cum se stie îi modifică substantial viscozitatea si calitătil •. intervalul de ungere cu unsoare consistentă este de regulă mai mare decit perioada de funcţionare Între două revizii sau reparaţii curente.. Aceasta conduce la îmbătrînirea prematură a unsorii şi la pierderea calităţilor de ungere. ar 11 - Alegerea pompelor - c.. temperatura.". ce se află in carcasa de ungere să nu depăşească 2/3 din volumul camerei acesteia. cum fi gresoarele.Ungerea cu unsoare consistentă este indicată a se aplica în cazul rulmenţilor care trebuie să suporte sarcini mari la turaţii relativ reduse : . 267 . Pentru alegerea raţională a lubrifianţilor utilizaţi la pompele prevăzute cu lagăre cu rulmenţi. pentru a se evita creşterea exagerată a temperaturii. direct în locaşurile dintre hilele rulmentului. completarea se face la intervale mai scurte şi numai cu unsoare de aceeaşi calitate. sarcina. . Aprecierea se face prin palparea corpului de lagăr cu mîna. să fie şterşi cu o cîrpă moale şi umpluţi cu unsoare proaspătă. la turaţii mari şi foarte mari. de un~ere.j factori: dimensiunile rulment ului.

Iaşurubează in locaşul pre. De asemenea pentru lagărele de pcmpe unse euuleiosereomandă ca înlocuirea eompletăa cantităţii de ulei din baie să se facă la maximum un an calendaristic.HARE 163 Ai. al cărui rol este. . fig.32 este prezentat un astfel de dlspozitiv.'-· _ în fig.tehnologice. se aşază din nou rezervorul în poziţie verticală şi se Lagărele de alunecare 1 preiau efortul radial. . . r~cord...erlal transparent.n~ . datorită frecărilor.ei lagăr. Ungător .. 3.tIl! procese . .1' -:t p:tfrunda Il! corpul rezpn·onIllli. .1. . -". lagărele' pompelor ce funcţieneaza in c~>ndlţll ~aI.nsetanşeităţi. scade d~ţorit~. De aceea.ele respect.. articulaţia 5 şigarnitura de etanşarejî.a lichidelor cu t~mperaturt ridicate) smt prevăzute cu un ~ISPO~Itly de~umit .i'.33. cu ajutorul inelelor d ~ ungere 2 care vehiculează uleiul din baie. să n. In cazul cÎnJ nivelul uleiului din lagăr.de s~gu~a~ţa In exploatare. Din acest punct de vedere. în cazul prezentat. confecţion~t di.numtrea.>ră 'al"tllrIi a tr-vu ŞI 1"1"'1111" ('1 . 3. preluînd căldura degajata ŞI transmiţînd-o mediului înconjurător pnn toată masa corpului lagăr. precum şi la scurgeri de ulei ~are apar in zonele de ieşire ale arborelui din corpul lagăr.să nu producă spumă în timpul funcţionării. Pompă centrifugă cu arborele sprijinit pe lagăre de alunecare şi rulment <lepreluare a efortului axial.ll gradul~I . Fig.· .162 EXPLOATAUA ŞI fNTREŢlNEREA POMPEI fN INSTALATIE n::\1cREA IN FI:l\CnI:XE ŞI IXTRETIl\ERI!A POMPEI Ix EXPLO. pier~er!lor prin. '. Nivelul uleiului din baie nu trebuie să depăşească mijlocul bilei sau rolei din. . . de' nivel constant.·'n. . .ci. Completarea uleiului sau înlocuirea lui depinde de condiţiile de funcţionare a pompei. este recomandabil să se folosescă ungerea cu ulei În special la pompele care un regim de funcţionare continuu. 3.. deoarece o cantitate prea mare de ulei conduce la creşterea temperat urii lagărului. Efortul axial. Dacă acesta scade mai mult de 2/3 din volumul rezen·o~ului.:iţie închisă ..în pO.·antltat.!IDgător de ruvel con~tant't.s~ nu ~ie corosiv. ungă- urmăreste nivelul uleiului. cer-a ce ar. .ive.60.:ăzut în corpul lagărulul 4.n lIla. se repetă operaţia pîn ce nivelul rămîne constant. dificile (pompe pen.e erori în această privinţă. acela de a menţine in permanenţă constant nivelul ulsiulul din bale.~unecare. se basculează rezervorul şi se toarnă ulei prin ţeava oblică.evlta ~ventua!el. care au ca efect crpştPrea temperaturii lag:lrului.'11T1p.ca rf(ct ~curgprl'a urui cant ită ţi de Iubririant În bai. Astfel dacă lagărul funcţionează cu sarcini mari. completarea sau schimbarea se vor face mai frecvent.3:!.. în cazul lagărelor de pcrnpe se admite ca temperatura de funcţionare să atingă limita de 50°C peste temperatura mediului ambiant.nudepăşească 80°C. pompe p~nt~ yehiculare.\ceas(~l scurg-I'n) durează !JÎn:l în m. 'torul fii.~ 3. uleiul eli~ere~ză pa. partea cea mai de jos a rulmentului.\"~scozltatea sa trebuie să corespundă ternperaturii de funcţionare a lagărului. pînă ce uleiul pătrunde în rezervor şi devine astfel vizibil : se Intrerupe alirnentarea. Ungerea acestor lagăre se realizează numau cu ulei. dar .cu condiţia ca suma acestora să ._. . tăiată inclinat la un unghi de aproxunativ ..P~ntru a se . Din figură se observă că marginea superioară a tăieturii ţevii se găSeşte la acelasi niv-I cu mijlocul bilci rulmr-ntului.: In.~e se. este preluat de rulmentul 3. Uleiul de ungere trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . . ..u aibă tendinţe de oxidare şi să nu formeze depuneri. montat special pentru acest scop.. l!ng~toru~ de nivel cCl~tallţ estealcătuitdintr-unrezervor 7...pe lîngă unger~. restabilindu-se situaţia de echilibru.v-Funcţionarea are lOC astfel: inainte de punerea in funcţiune se umple cu ulei baia lagărului. ~lei~l mai ar~ Ti rolul de ~ n. 3. o ţeavă 2. precum şi în scopul sporr. Fig. aşa după 'cu~ In~IC~ ŞI d.33 este prezentată o secţiune printr-o pompă care arc arborele sprijinit pe lagăre de .rt~a .m-nt ul in «ar« t":l':a ('stI' elin nou acopE'rită cu ulei.

iar mişcarea este astfel sincronizată încît canalele prevăzute în distribuitorii 5. . 3. iar unsoarea pătrunde în cilindrul 11.iar 1:1 cursa de întoarcere a pistonaşului unsoarea este trimisă prin canalele 72 către racordurile 13. iar de aici. 3. O altă importantă categorie de lagăre o constituie cea a pompelor de construcţie verticală. Pompele verticale pentru apa menajere. La majoritatea construcţiilor de astfel de pompe. În această fază pistonaşul 9.A1n -acces "uşor peatru ungerea acestorachiatln timpul funcţionării. Soluţia de montaj din fig. execută cursa de aspiraţie. irnersateş sînt prevăzute cu lagăre de alunecare intermediare. 3. ungerea acestora realizindu-se cu ansoare consistentă trimisă sub presiune de către o pompă de ungere antrenată de la arborele principal al pompsi prin intermediul unei curele de transmisie sali al unui angrenaj melcat. care permit modificarea cursei pistonaşolor Între valoarea maximă şi zero.) a ghida arborii de transmisie. ungerea realizîndu-se cu ajutorul unei pompe de ungere manuală (tecalemit). Funcţionarea pompei de ungere are loc astfel: în rezervorul 1 S3 introduce unsoare consistentă care este presată de paleta 2 prin găurile prevăzute în corpul pornpei 3.37 este.. 3.\ ŞI INTRETINERr::. acţionaţi de axul dinţat 6. Ia punctele de ungere ale lagărelor intermediare.36 este prezentată o pompă verticală pentru apa menajere.: In fig.. în fig. . La sfîrşitul cursei de aspiraţie distribuitorul se roteşte cu 1800 . comandat de cama profiIată 10. sau alcătuieşte o construcţie separată denumită "crapodină"..! vedere al exploatării.34.35 se utilizează pentru pompele prevăzute cu lagăre intermediare cu rulmenţi. iar pe de alta de a ghida arborii de transmisie.\RE. astfel cum este prezentat în fig.. în dependenţă -- l'e~EREA I~ FUNCŢIUNE ŞI INTREŢISEREA POMPE! IN EXPLOATARE 16S . Cuplul do rotaţie este realizat de anrenajul melcat 4. . Lagărele verticale intermediare sînt lagăre cu rulmenţi sau lagăre de alunecare şi au rolul d. Soly. se găsesc în dreptul orificiilor din corpul distribuitor 7 în momentul în care paleta profilată 8 presează unsoarea în acestea.astfel cum se vede la cilindrul opus . corpurile lagărelor sînt prevăzute cu orificii astupate cu dopuri.\ 1'01IPI\1 IN INSTALATIE ~' I " . prezentată o astfel de pompă de ungere. montată in puţ uscat. cu pistonaşe axiale. -care este de tip volumle. Această schemă se utilizează în situaţiile în care spaţiul este limitat.'t 'f" La alte construcţii. prin conducte separate.. oferă . efortul axial este preluat de un lagăr cu rulmenţi. nepermiţînd construcţia în parelel a unei camere uscate. soluţiile de ungere w'/Juifl astfel adoptate Încît să prezinte o mare siguranţă în exploatate.. care poate fi inclus în construcţia motorului electric de antrenare. In fig. Aici lagărul are rolul de a prelua pa de o parte efortul axial rezultat din suma efortului hidraulic şi a maselor pieselor aflate în mişcare de rotaţie. se utilizează pentru preluarea acestui efort un lagăr axial de alunecare. 3.164 EXPLOAT. In acest scop. deoarece.35 este prezentată o pompă verticală pentru ap i m majore. acestea se deşurubează şi în locul lor se montează gresoare adecvate. dar mai dezavantajoasă din punct c'. Avind în vedere că aco-sul Ia acesta p0mpe ~ste dificil. Reglarea 'cantităţii de unsoare necesară fiecărui punct de ungere se realizează cu ajutorul şuruburilor de reglaj 14. imersată în lichid. utilizate la puţuri de diverse adîncimi.ţia este mai economică din punct de vedere al investiţiei. eL) sint montate in puţuri adinci şi inguste. d-oar=c.

se deşurubează şurubul pînă ce.36. Pompp. pentru a obţine o cursă de valoare nulă.EREA I~ FUNCŢlU~E ŞI I~TRETINERE:\ POl/PEI IN EXPLOATARE 167 a Fig. în. iar cursa de aspiraţie este anulată. Pompă '/ertical! montată in incinta' urncdă : (1- schema amplasărf in lnstalcţlc : b- secţiune prin pompă. Pompă verticală montată in incintă uscată: •• schema amplaslrii fn jostaJalie.\ I'O.3'. II secţiune prin pompă. pistonaşul rămîne imobilizat în poziţia superioară.le de ungere de acest tip sînt prevăzute cu un număr de Fig.166 EXPLOATAREA ŞI Il'(TRETINERE. Ia o rotaţie completă a camei. . directă de profilul carnei de acţionars. Astfel. 3. aceasta nu-I mai atinge. această situaţie.\IPEI IN INSTALATIE rt:. datorită adeziunii unsorii. 3.-'.

au o fiabilitate pentru unsoare consistentă. ~. 3.. -Din acest motiv.l . Aceste operaţii se execută iniţial de către uzina furnizoare. In vederea arnorsării.·ru~gcre cele imersate în ape menajere. rotorul pompoi este montat direct pe arborele rnotorului."~. · {~. aspiraţia se realizează dificil.. :3 . .39 este prezentată schema acestei instalaţii .eonstrucţiexmonobloc". În fig. în caz contrar. --1fz:z:?:ZF''F'rrIJI''lI Pompele cu transmisli Verticale. pompa . aC·i·~I. ultima vreme ele au început să fie înlocuite cu o categorie de pompe de . care înlătură sistemul de transmisie alcătuit din rronsoane de diverse lungimi.c . In cazul unei unsori df'osphit d" viscoas«. cantitatea dp unsoare din rezervor nu tre~1\ să . Dacă numărul punctelor de ungere este inferior faţă de posibilităţile pompei.168 EXPLOATAREA ŞI INTREŢINEREA PO~IPEI IN INSTALAŢIE . ele trebuie repetate de către personalul de exploatare. rotindu-se în acelaşi timp axul central. pent r u ape menajere. '}r t ~f'1 . După cum se poate observa din figură. redusă tocmai datorită uzurii lagărelor de ghidare. care preiau sarcini moderate. Inainte de prima punere in funcţiune. să fie lipsită de impurităţi sau particuleL. In construcţia de pompe verticale se utilizează în mod frecvent lagăre -de alunecare avînd cuzineţi din cauciuc... pînă ce pompa 'începe să refuleze: Pentru a se evita dezamorsa rea pompei in funcţionare. Pompă monobloc.Acest gen de construcţie se aplică de obicei pentru lagărele intermediare de . b .·. fără a fi nece~ară.6 de ungere trebuie amorsată.demontarea instalaţiei. ':.38 este prezentată o pompă de acest tip.. il ' . 3. . în . deoarece.' '. P~ntru evitnroa oricăror neplăceri. .t 'l. iar conductele de legătură umplute cu unsoare.l poate ii tluidrzată prin amestec cu ulei. >~..ghidar€'.scadă mai mult de 3/4 din capacitatea 'acestuia. lInsoarea care 'Se foloseşte trebui!' să fie de . dar cu ocazia reparaţiilor ce se efectuează la pompe. care însă trebuie să fie neutru faţă de rnaterialul lagărului. iar corpul pompei este fixat de asemenea direct pe -carcasa motorului. Pompa se racor. pentru lucrări de întreţinere şi desfundare. În fig..' ~.bună calitate. lnstalaţia este prevăzută cu un sistem de ghidare care permite scoaterea pompei la suprafaţă. ~ '·.abrazive.dează la conducta de refulare prm simplă basculare.•.gură totodată şi răcirea motorului. racordurile suplimentare se astupă cu dopuri.38. iar pistonaşele respective se reglează pentru cursa nulă. care sint pretenţioase din punct de ved-re al asigurării unei ungeri corecte şi al menţinerii etanşeităţii. h ~~ -4-16 racorduri de ungere. 1 ..miIJ~1~m~r3 Fig.t. a căror ungere se realizează chiar cu lichidul vehiculat. t... unsoarea se presează manual prin orificiile de la partea inferioară a rezervorului. Ansamblul pompă-motor este imersat in lichid. Unsoarea care se utilizează trebuie să fie suficient de fluidă. se recomandă să Se utilizeze numai unsoare de calitatea celei prescrise de fabrica constructoare. în special Pompă ··cr.··f·[·· ··. care asi.

tpuns adoptarea unor soluţii constructive care permit să se obţină un anumit grad de separaţie intre fluidul pompat şi mediul exterior.de trafismi~ie. burdufuri .170 EXPLOAHREA ŞI tNTRETJ:-. J. arcuri. pompele se echipează cu cuzin~ţ~dl~ bronz.2.. palete. pietriş). la care presetupa este alcătuită din elemente mecanice inele. prin intermediul unor transmisii mecanice .arbori sau tije . Etanşarea se realizează cu inele de etanşare .qJ~: Pl'liEREA tN FUNCTIUKE Ş! tKTRETINEREA POMPE! IN EX PLOATARE 171 I Fig. 3.41 este prezentată construcţia acestei pomnp• Pompele volumics cu mişcare dp rotaţie au în principiu aceleaşi tipuri coustructivde lagare . Apa trebuie să fie curată. t~ c~Ul în care apa conţine un procen~ n. In perioada de staţionare. rotoare . "1 ~ imersatlL.2. lipsită de impurităţi mecanica (nisip.etanşare mecanică.3. preiau mişcarea de antrenare de la surse exterioare. care ar putea provoca uzura ril:I!ldăa arborilo~ . în fig. ghidaU pe lagăre din cauciuc.. ungerea organelor de lucru . coloana de apă este menţinută în conductă de so~bl!. . 3. etanşarea pompelorreprezintă unul din cele mai importante 'criterii de care depinde buna funcţionare' li.l~u. diferită ca principiu de funcţionare faţă de prima. Dacă această cerintă nu este îndeplinită. Ia~ ?ngerea se face cu ulei şi în această soluţie arborii de transrmsre smt montaţi in coloane de protecţie.siemering.i t. sub formă de inele. care sînt in contact cu lichidul.etanşare moale. ' La pornire. etanşate faţă de lichidul vehiculat. Etanşarea.al msemI?-atde nisip sau alte tmpuntăţ]. montat p. Fig.unse cu apă. confecţionate din materiale corespunzătoare condiţiilor impuse de natura lichid Ului vehiculat.40. In fig. .se face chiar cu lichidul Vt'hiculat.Po. la care presstupa este prevăzută cu garnituri moi. ~oloana':'de refulare a pompei trebuie umplută cu apă în scopul de a se evita frecarea uscată în lagăre. ghidată . cuzinatnl din cauciuc se mcălzeşte puternic şi materialuÎse degradează. Deoarece organele de lucru ale pompelor. 3 . de aceea materialul din care se confecţionează piesele în contact cu lichidul se alege astfel încît să nu intrs în reacţii chimice cu acesta. . acestora.40 este prezentată o pompă verticală de adîncime avind lagărele intermediare din cauciuc. ungerea se face chiar cu apa refulată de pompă.39. Din acest punct de vedere.nplL verricală cu transmisie . Vehicularea liIchidelor cu ajutornl tpompelor presu.alun-cara. 3.. ca şi pompele centrifuge. în timpul funcţionărli. La pompe se utilizează în principal două moduri de etanşare şi anume: .ERE.e conducta de aspiraţie a pompei. Schema instala"ţiei pentru pompa . În afară de aceasta.\ PO~PEI tN INSTAL. Fig.cu rulmenp sau d. '3. Pompă 'rerticală cu transmisie în lagăre unse cu ulei. clapetă.etanşarea porţiunii în care acestea pătrund în corpul pqmpei se realizează CUajutorul unor elemente care compun ansamblul a ceea ce în limbaj uzual poartă denumirea de "presetupă".pistoane.

ă şi.a .Presi~nea absolută din spaţiul respectiv are o valoare mai mare decît presiunea atmosferică .arbore ŞIgarnituri.. l.O!: (sag:eţl~edesenate cu. .43. moi din azbest grafitat.. desparte în d:e~tul inelului l!lte.44. b-ide făr.l.locaşul presetupei da. Lichidul de spălare este adus de la o. 3. aS:fell/lClt să permită o.Jichid de etanşare". la care el<l. curentul de lichid de spălare confecţionat .42.. fără impurităţi . ~. pentru. Iichidul care a sc~pat prin labirint se găseşte Ia o presiune a cărei v~oa~eeste :c. care se u. . Această poziţie a fost aleasă astfel deoarece aurentul lichid ului . '. strîngerea presetupei se va face moderat pentru a permite scurgerea lichiduluisub formă de picături. cinepă. m exteriorul pompoi.. .eazăde asemenea la pompele ce vehiculează lichide lipsite de rmpurităti. FI1NCŢIUNE ŞI INTRETINEREA:PO)(PE( EXPLOATAREA ŞI INTRETIXEREA POMPEI IN INSTALATIE IN IlXPLOATARE 173 . confecţionată din m<l.. .~pt. Etanşarea moale este o etanşare Clasică şi ea se utiIjIZ. din azbost grafitat. . care sînt cqlectata la partea Infe!lO~ră a lagărului p?]ll~ei .em. ă presiune ce \·ehiculează. .tiIi7. J. 11' . rezisten~e la uzură.a p. Presiunea acestuia se alege astfel încît să depăşească cu cel puţin 1 bar presiunea maximă pe care o poate realiza pompa. împiedicînd astfel dszamorsarea acesteia. Etanşare~ ~oale. se utilizează diverse soluţii constructive care a? ca scop sahsfa~e. cu ~rLUri de.a exist. După cum s~ ob?erv~ din figură.?. dato~Ita e~ect~~1 de Iaminars.~chiar în corpul pompei Ji lichidul circulă şi prin interiorul acestuia. iar lichidul circulă 2 pnn canalele I?terIO~re ~.. sp'ec. lichidul este folosit ŞIpentru S? 1 '. .42 este arăt~tă schem~ unei etanşări cu garnituri ~oi.Izeaza po. pompa fiind de joasă presiune.eno:. 3.le plină în figură).d~ canallz. fie lipsit de impurităţi.·.c~zul pompelor care aspiră de la nivele inferioare. ele fiihd cunoscute sub denumirea de "pompe ermetica". ~mgere şi răcire a presetupei. Acest lichid trebuie să fie lipsit de nocivitate pentru a nu dăuna mediului înconjurător. lichidul mai poartă şi numele de .hcul exploatării.... Iar alta scapa catre ext~r':.uş.c f.to:ită comprlmărli exercitate de o bucşit ŞI. . Seh. sau care aspiră din vase aflate sub presiune. mai uzuale soluţii c. denumit}n limbaj uzUal "bternou".·. sub formă de picătun. ~i~ ". lichidul care scapă coritribuis la răcirea p~es~tupel. care pot pătrunde în spaţiul dintre arbore şi garnituri. echilibrare a impingerii axiale.pnstnu. bumbac sau alte materiale adecvate e~te deformat în ... Etanşare cu garnituri. şi a~e tendinţa de a curge prm s~aţlul dln~r~. precum ŞI a celorlalte condiţii J.172 Pl:Z'EREA IN. .'. .. sau rezervoare aflate sub Vid.unl"!~l?O~Pf' de construcţie specială.u ceva ~aI redu?ă decît presiunea din carcasa de. ht.' ':/ ''t.nit~nlo~ de etanşare. Fig. astfel preseaz~ suprafaţa arborelui. Din acest motiv. sau la care motorul de antrenare este lI~corpora. s Lichidul trebuie să fie curat.. c tăţr mecflmce.' .. Pompele care vehiculează lichide 'Cu suspensii sau impurităţi. micşorînd uzura acestora.ă impuris .': . Etanşare cu garnituri moi ~i circuit intern de spălare. . Spre deosebire de solutia anterioară. 1.. luJ:>rlf~ereauprafeţelor de frecare.. un inel din garnitură moale.!lzăde obicei la pornp-Is la care nu se impun condiţii de etanşeitate absoUlU.ele de Joa. u.rnou în d?uă s~nsu~i opuse.~II.43. . ". Pentru funcţionarea corecta a etanş..lIlp'us~.aţu.oară.' Pr~ncipiul.:ru~ este !1ece~r ca strîngerea piuliţelor presetupei să se facă moderat. . . In ~g.. astfel că in spaţiul a dinaintea pr~set!lpeI. Bineînţeles. In scopul cun?aşteru principiilor de funcţionare a etanşărilor utilizate la pompe: in con~muare sînt prezentate cîteva din cele. de funcţ ionar« este următorul.apre~entat~ se. Aceste tipuri de pompe au arborele protejat cu o bucşă denumită "bucşă de protecţie" sau "bugă de uzură". pe lîngă rolul de ungere ŞI racire. în ambele cazuri. refula~e a pompel. '. Din figură se observă că inelul laternou este plasat înaintea gar.de.ă ? pa!t~ reintră în pompa. "" . Aici.cazul pompelor montate sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie.scurgere de lichid.. -: Presiunea ab~<:lută din acest spaţiu are o valoare mai redusă decît presiunea atrnosferică . ..care sa nu pr?voa~~ degra~~rea gamituriişi a suprafeţei arborelui. '. astfel c.teri~e. --.. . Pentru pompele de presiune medie sau înaltă se utilizează soluţia de etanşare prezentatăIn fig.' . In această situaţie.~.tl\T~. În acest fel. " . ~ Fig.. . Atunci curentul de lichid de spălare va avea un singur sens (săgeţile desenate cu linie întreruptă în figură). folosesc scheme de etanşare de felul celei prezentate în fig. 3.~es~arţe In doua părţi distincta setul de garnituri 5. 1"'. In afară de ~cest.j'!~._!'. etansarea pompei împotriva pătrunderii aerului din afară. Pentru a evita ~stfel de sltu. In acest'fel în spaţiul dinaintea presetupei se stabileşte un regim de presiune care poate' da naştere Ia următoarele două situaţii:.re efortului ~XI~.nisip.nş:rea se reallz~aza numai pnn Iabirinţi.. In reaht~te forţa de presare trebuie aleasă astfel încît căldura degajată prin fre.~e~ cerinţelor de. . Imp~edecînd scurgerea lichidului spre ~xt. aici rotorul 1 esţe prevăzut. particule dure etc.i. sursă exterioară ŞI el trebuie să.rn.nu uz~ prematur arborele şi garniturile. . ~In~ l~ inelul 4.şi evac~ate la reţeau<l.şI 1<1. c~re . 3.. rotorul p~inpei nu"ai:e g~~ri de echih!=>ra.a~e.

infăşurat În colaci... est~ nec~sara . în funcţie de numărul garniturilor. ' . se'intrebuinţeazădiverse dispozitive. cînd aceasta este demontată. . Tăietura oblică se foloseşte la garniturile moi cu inserţii metalice.. acee~.~i. peste I05'C.:.' destinate etanşărli pompelor cu presiuni reduse. perpendicular pe axa garniturii sau inclinat la 45° faţă de aceasta. . J.n o secţIUne transversală pă.l'atăşi care. deoarece negliCIrCUJtde spălare exterior.' . perpendicular pe axă. In fig. iar cealaltă se scurge In exteno.46. Fabricile producătoare livrează garniturile sub formă de inele gata conf€c'ţionate la diverse dimensiuni. . pnntr-? construcţie prevăzută CIl :a~era de răcirs. Pentru a nu deteriora suprafaţa arborelui. 3.47.-16. 3.temperatură. Etanşare cu garnituri moi şi personalul dedeservire. aşa cum este prezentată In fig. Dispozitivul este alcătuit dintr-un arbore auxiliar avind diametru! identic cu cel al arborelui pompei (poate fi folosit in acest scop chiar arborele pomp. Dispozitiv pentru confecţionat inele de garnitură cu tăietură dreaptă" : ' Fig..45.n ::!""'C leCa III pompă cu lichidul vehiculat r]/. Aceasta se obţIne.~!L: m JL inclul latornou. a~lg?rînd ungerea şi răcirea pre~etupel.ppm 1 t /c Ide ~drmale ~int cOnfecţionat. 3.rtit di~ ~at~~l~ ire. . car" trebuie sl fie aşezat il! dreptul orificiului Iichidului de etanşare. Garniturile se montează in locaşul presetupei numai sub formă d" iud. 3. garru un e mal utilIzate la .t~ncţion<irea defectuoasă : Ii hi -(. precum şi restul garniturilor.!. sau chiar Fig.. care are o presiune mai mare deCÎ. trebuie să se potrivească perfect cu golul locaşului din corpul presetupei. r-miji!2~[2~F~' La pompele care. Fiecare inel de garnitură se introduce separat şi se impinge în locaş pînă ce opune rezistenţă. care sint Plai ~or deformabile. din punct de vedere dimen= A-A 'moi sional. vehiculează lichid'.47 este prezentat iun dispozitiv pentru tăierea . sau arborele de rezervă al acesteia. fără inserţii metalice.un opuse. copşffinciozitate Je FIg. atunci acestea se vor confecţiona din şnur. dacă presetupa este prevăzută cu un astfel de inel. impl.. un dorn confecţionat din lemn).tu. Inelele se vor aşeza cu tăieturile decalate la 90°_120°.. cu ajutorul unor dispozitive care trebuie să le asigure dimensiunile şi forma corectă . situaţie care ar trebui evitată ori de cite ori este posibil..i5. .de hîrtie cerată sau hîrtie pergament. Fig. iar operaţia trebuie efectuată astfel: mai întîi se introduce inelul de fund. av. lmpingersa se realizează cu ajutorul capacului presctupei sau utilizind un îrnpingător ca cel din fig. '. apoi se introduc g1rnit. Etanşărilş cu garnituri necesită anl!mlte operaţii de întreţinere care trebuie efectuate cu·. 3.el trebuia s~ ~ie neutru pentru ~ nu _ rmodifica propnetatIle acestuia. Împingător pentru garnituri moi.174 EXPLOA'fAREA ŞI 1NTREŢlXEREA POMPEI 11'1INSTALAŢIE Pl"NEREA IN FUNCTIUNE ŞI 1NTREŢII'EREA P01IPEI IN EXPLOATARE 175 de spălare. din care o parte îmPI~dIC~ patrunderea impurităţilor şi pro~eJ('aza ~'tanşa:ea. ridicată . Secţionarea inelelor se poate face intr-un plan' vertical.ri ridicate. acesta se protejează in porţiunea respectivă cu 1-2 straturi .garniturilor.? din azbest grafitat. În mod obişnuit it a':'leaca efect . 3. se divid» În d?u~ :en:. Prima soluţie se utilizează de obicei in cazul gamiturilor mo]..şi.ei.' :'.r. simple şi practice ill: acelaşl timp. Dacă garniturile nu pot fi procura te sub formă de inele. - I . i cu tem~era. LIchIdul de spălar0 . . destinate pompelor ce f!1ncţionează in condiţiidepresil1n~ .tcea a Iicbidului pompat..I"<lclreapresetupei.. jarea celor mai mici amănunte poat pompei. sau sub formă de şnur continuu. ' " Pentru tăierea corecti i 'gamiturilor. Etanşare cu garnituri moi şi cameră de răcire a presetupei.

-. 3.53. uniform ŞI moderat. la 45'.î'). _ Tăierea oblică a inolelor se realizează de asemenea cu ajutorul unui arbor» an xiliar.r(. . a Iichidului pcrnpat. se . Dispoziti" pentru tăierea clinată a.••IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POMPEI IN EXPLO.50. se interzice utilizarea.care trebuie să fi~ perfect curate.desc~idr~diaI. Tirbuşon pentru garnituri!or.a ~ verifica dac~ string!rea....a:niturilor pe arbore nu este prea putermc~. 3.are a s~rîngerilor succesive.-. apo!. presiune~ de <.eti:u1rborelui. 3. De asemenea b. 3. iar garniturile trebuie înlocuite . . ~ ~ . ln alt dispozitiv pentru confecţionat garnituri cu tăietura oblică este prezentat În fig.r"1 a. g.iaşă cum sEilarată in fig.6 Fig.de mănme corespunzatoare. 3. după o garnitură model. se scot garniturile uzate şi s~ . se taie fiecare garnitură in parte. care se constată :.inc locaş~l ~resetupei."ptnl garmturll')!' r(·~p:'c::·.. astfel încît presarea garniturilor ~ permită o uşoară scurgere. Pe măsura uzării garniturii.51.l..' dUll~'l linii (fig.(>C. .48. . fig. 3. pentru ~ntrod4~nrElape . ext ra e-rea Fig.5 ori lăţimea unui inel de garnitură. El este prevăzut cu o faţetă oblică. după care.). de garnituri 'cu tăietură 'Oblică. 3. deci şi presiunea.unei deformări permanente sau ChIa! rupen. sub formă de picături. temperatura.i _jiiulului ~l'ib' \l)~ cfup.c~pe~('IeSţ. . lungimea axială a pachetului de garnituri se micşoreaza.:-'-- _ . :'!~a '~tlnl ~I' .Montan~a garniturilor se face numai după ce în prealabil s-a efectuat o ver~fica~e minuţioasăia locaşului presetupei şi . . Pentru aceasta se procedează astfel: se opreşte pompa.... unor scule improvizate . 3. se va proceda. la un moment dat. <ţe garnitură se înfăşoară strîns pe acest arbore.!:+.: !:""tţin1i. sîrme .fect uzarea neuniformă " 'llnnf. Pentru scoaterea garniturilor..ce are ca ('. :. ceea ce conduce la un regim termic ridicat al intregului ansamblu. . se înşurubează în materialul garniturii şi apoi se trag cu atenţie afară astfel cum este arătat în fig.a suprafeţei de etanşare ~ arborelUi.••. aşa cum este prezentat în fig.iri~le . Dispozlt r pentru con. Temperatura de resim a presetupei co~st~t..chidelor reci.> taie cu un cuţit fiecare inel. Acest lucru se poate constata în mod foarte simplu: atingînd cu mîna corpul presetupei şi apreciind aşa cum s-a arătat anterior.Ie~jip'!Il! .l car. garniturilor. ".('. Dispozitivul este alcătuit dintr-un jgheab de lemn. Tirbuşoanele se introduc diametral opus în locaşul presetupei. deg.. ~a urm.• . îndoite la un capăt ŞI scoaterea acsstuia m afara presetupei.52. astfel: se apucă cti ambele mîini cele două capete ale.i8. cuţit foarte bine ascuţit.176 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POllPEI IN INSTALATIE PUXERE •.. Se recomandă că această operaţie să se ef. . apoi se trage cu creta o linie dreaptă longitudinală.şurubelniţe... Fig . se roteşte arborele cu mîna p~ntru .desfac axialşi seintroduce a inelul pe arbore. un criteriu de apreciere a funcţionăru corecte a a~esteIa. . în cazul pomp:. sau prin măsurarea circumferinţei arborelui. Luneimea acestora se stabileşte anterior.ontact dlI~tre ga.l..5t1. de etanş~r~ va fi diferită. operaţia se execută cu atenţie pentru a nu se zgîria suprafeţele de etanşare.ctueze cu ajutorul unor scule speciale . avînd dimensiunile cor~spunzrttoare cu ('el>-al" s-cţiunii şnurului. Fig.9. :\lo11tarea pe arbore a inelelor de garnituri. Fiecare inel se montează separat. ..1 () va lnar= ug":1L'i..l c ~u Jum~ate din dla"?-. 3. pînă se restabileşte regimul iniţial. apoi se trasează longitudinal două 111111 distantat» între pl" ('1. s. Î11' .ţ. g. piuliţele prcsetupei.~urul se înfăşoară strîns pe arbore. şi suprafaţa arborelui de care au rămas lIpIte resturi de garmtura.curăţă b. /. Ca regulă se recomandă inlocuirea întregului pachet de garnituri atunci cînd rtingim~a acestuia s-a redus cu o valoare ce depăşeşte cu 1.aJ1n~. deoarece deformare a acestuia va fi diferită faţă dp inelele mai \'"du. Extragei ea 'garnlt uri!or ajutorul tirbuşo~ului.itI Incorect -. se strîng cu cheia.... Piuliţele presetupel se stnng iniţial cu mina. astfel că. cu un.o cantt!ate Imp~rtanta de caldura. . i>~1lă ~ distanţa 'dintre capeto dr-vin...rii Ii.::-:~~:l i~ Inlocuirea separată a unui singur inel de garnitură este eontraindicată.49. Se admit de regulă 40-'-:60 picături într-un minut.ll1l In rl. Inel laternou.51.rnttu:l şi arbore devine prea puteI?ică.. . Iar. 3. Fig.~:. p~ diagonala dintre cl'l. etanşarea nu mai poate fi asigurată.'3. '<'# " " Capetele inelelor trebuie să se atingă fără a se încăleca .. fig.4S..~J.:~e.~. Inelul laternou este prevăzut prin construcţie cu două deg~j~ri care permit introducerea unei tije..].fără rfsCul. ~e obtine astH un segment secţionat la 45'.. pe care se face tăierea şnurului sub formă de segmenţi.-tunc~cînd s~urgerea devine abundentă.'2. ' -----4 Fig' .\_T_'\_R_E 171 ~nurul. Ine~ului şi. Astfel dacă o presetupă este strînsă prea tar~.borţl.tirbuşoane .deoarece acestea pot deteriora suprafaţa arborelui sau locaşul presetupei.'il• După montarea' întregului pachet de garnituri. ~eea. 3.

3.l. Fig.13) în care: ~ esţe diametru! arborelui şi D . Schema pentru alegerea dimensiunilor garniturilor. o -7 .· garnitui'i moi. j-< c::.~:" s~ se micşoreze presiunea de etanşare.r "b.' '-10.i\·t'. Fig. dacă garnitura are 'tin diametru exterior n:al m:c dec~t cel ~. Dar simpla deşurubare a piuliţelor de stringere nu-şi face întotdeauna efectul deoarece s~ întîn:PIă frec\'enţ ca întregul pachet de garnituri să se deplasez~ fără îr. deoarece firele din care este alcătuită garnitura nu rezistă" la ŞOCUrI I aceasta se degradează rapid.H.etanş~re.:7. care a fos. Grosimea garniturii se stabileşte cu ajutorul relaţiei: S=-2 în fig.deoarece. loc~şului presetupe!. Ş . 3. Alegerea corectă a dimensiunilor gamiturii trebuie făcută conform schemei de principiu din fig. Etanşarea mecanică. o garnitură. mecanic:i" reprezintă o soluţie constructivă modernă.. cu grosimea prea mare i va trebui s.a fie mtrodusă forţat m locaş ŞIva avea ca efect o presiune de etanşar~ n~umformă. 'eiocan .pu~nirea po:nrei. este practic compro~Isa ŞIgar..unabii«. Procedeul de a mări d. aplicată cu precădere la pvlllpe şi ea se utilizează în special în situaţiile de pxploatar~ c~re impun condiţii severe. De asemenea.ea 'p~na . se va urmări intensitatea scurgerilor şi se va regla astfel stnnger. i.. radic-aruve ptc. .. dacă se constată în continuare ca presetupa este prea caldă. clt! diferite forme.· ~i)_\.5. se recomandă sa s:: scoat~ to~te ~nelele. ' Secţiunea şnurului este un pătrat cu margini rotunjite.\ 1).ul. răsucite ŞI Impregnate cu seu sau unsoare grafitată. F. D-d (3..respecÎl\"e nu mai pot fi utilizate. rezultă că strîngerea este prea puternică şi deci trebuie slăbită. mei mal mici]. f)_up:.i pri~ lăţire.diametrul Iocaşulul presetupei. •O.: . in comparaţie cu sistemul de etanşare cu garnituri moi. .' .uNCŢIt:NE ŞI INTRETJ:>EREA POMPE! IN EXPLO. obţme o scurgere sub formă de picurare. este contraindicată folosirea unor gamitll.ce. Şnurul se obţine din împletirea acestora în diverse forme care trebuie să cores~undă condiţi~lor impuse de sistemul de etanşare.şi' modele de garnituri mei. 3.t prea strînsă încît a scos fum.a ei cu lovitul'Lde. în ceea ce priveşte scăpările către pxtpri(Jr: 11C)qcl.~. ŞI nu va realiza presrunea de etanşare uniformă necesară.r~e .54..5. se. • <?arn!t~rIle moi se confecţionează din fire subţiri de bumbac sau de azbest. '. cu condiţia ca etanşarea să fie corect aleasă şi montată. . necesitînd o intreţinere minimă. . ea nu v~ umple complet spaţiul.55 sînt prezentate cîtpva modele ci.mtunle. Pentru siguranţa funcţionării. ""!!'!mit:t . Etanşarea mecanică. strîngerea piulitelor făcîndu-se cu mîna cît mai uniform. .. să se cureţe cu grijă locaşul şi arborele şi să se introduca garnituri nOI. De aceea. se vor scoate separat inelele şi se vor reintroduce de asemenea separat.1'''' td)". .~ :-t·:. De aceea. Acest lucru ~ste un indiciu ca lichidul de etanşare circulă şi deci funcţionarea este corecta .. 3.::. .FO. I -.<.('f'. 178 ExrLOATAREA ŞI Il\TRETISEREA POlfPEI IN Il\SHLATIE Pt:~ERE. - ~0J.!!core~pu~~ătoare cu locaşul inelar din corpul presetupei (nici ma! ~a:I.--' __ I . etanşările mecanice prezintă avantajul unei depline siguranţe în funcţionare.54.imensiu~il~ garnituri.: .este total greşit' ŞI contr~m~Icat. d~ ~ecţl!l~e.\LE 179 dacă se observă că presetupa fumegă şi se constată un miros specific de ars.

xteno!.domeniul temperaturilor: t = .filmul de lubrifiant este parţial intrerupt.. . susţinind că in asemenea situaţii cauzele se datoresc unui montaj defectuos.i~ ~. dată in' câtatoâgel~ l~elor producă toa~~ ~a.-c<.(t: . se recunoaşte că termenul "scu:gere zero" nu trebuie considerat ca o noţiune absolută. iar etanşarea se realizează intre cele două feţe de . pnn efectuarea unei perioade de rodaj.inel fix.. • . vaţlOr~are a lichidului.a~~rile mecanice ~ ·tn~adrează tn cate: goria de frecare limită sau mixtă.. dar viscozitatea Iichidului Joacă In acest caz un rol Important coeficientul de frecare se reduce. 0_1. Finisarea lor se obţine 21 pria lepuiro pe maşini de lepuit.. . domeniul de aplicare a etanşărilor mecanice cuprinde următoarele limite: ... iarspaţiullamit..'.200'( . În mod tacit însă..ţ!Tl!). dis~zitive spe~i~e de control optic .ază lich!de ~?raziH'.1.ea evine abun~entă . pentru etanşări cu inele executate dintr-o bucată. In principiu.!~si1}i.. chiar sub formă de picături.•T.. final la uzarea inelelor.alunecare ale' acestora trebuie.lf'.. din care unul este fixat în carcasă. aşa ..domeniul vitezelor de rotaţie: v = pînă la 100 taţs.:. ~. măsuri de lubrifiere a suprafeţelor respective şi de evacuare a căldurii degajate.. care-i perrii"iteo deplasareaxială.. + 450'C.180 EXPLOAHRE. et...: 4 " 3 f' zitatc minimă. iar celălalt se roteşte împreună cu arborele. au loc scăpări subformă de v. Li eranşările destinate să echipeze pompe ce \~ehi.. bronzul.<:.:~·".domeniul presiunilor: p = 10-5 Torr .L ..~t. . .. astţel. . D = pînă la 1000 mm. .n spaţiul ~n care ~acă se găseşte montată ~tanşare<l:' valo~re~ p. Etanşarea lichidului âflat sub presiune Si' realizează pe suprafaţa A.~. o parte din Iichid v~ patrunde. aşezate perpendicular pe axul pompei. in~re feţele de alunecare ale inelelor şi va asigura ungerea. unei manipulări neatente a stanşării in timpul montării.. Din expunerea mcdului de funcţionarereisse că"itI1t!. În cazul in care calitatea suprafeţelor este necorespunzătoare şi prezintă denivelări. :Contorm~:figurii.: .cpr itor. !f'J'. .t care le ~piedică . I " .'f':I!'·:. t.. care poate provoca deteriorarea suprafeţelor de alunecare..~.l14l •.•.~suprafeţele de alunecare"ale melelor.!.250 bar.. materiale ceramice de duritate foarte mare.f~tpearbOre cu...56. astfel încît în mod pr~ctic nu apar UZUrl.. Practica' arată ca. _ pentru inelul fix: fenta.·xtu!. materialele cele mai uzuale din care se confecţionează inelele sînt: _ pentru inelul rotitor: cărbunel~ realizat prin sinterizare Jiu di\"t. . :\~~f.diametrul arborelui: D = 5-500 mru.!... montat Pe arbore cu un ajusta] suficient de larg. Inelul rotitor este apăsat de un arc.limită •. 3..a~illc de~·. in anumite porţiuni ~re loc o.". iar local.lL1I. pentru etanşări cu inele executate din două bucăţi. astfel că cele două suprafeţe sint supu~' unui proces de uzură intensă. . 3. a glează cu ajutorul OPI:lţoriilI.TREŢISEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:~EREA IN FUNCŢIUNE ŞI ISTREŢIXERE..ătoare cu frecarea limită. E :i.. pinării acestor inconveniente. care poafţ' atmge v~oarea pr~slUnll de...cum est~ prezentatiI!§ShemCl din fig. .' J. •• U.::"'·~)"'··. În scopul preintim.unş. . î.l.llchlduIUl este mal mare decît presiunea exterioară. Etanşarea pe arbore se realizează cu ~n·.t~nde intre cele două feţe este extrem ~. trebuie luate J . Fr~~area ~ixtă este asemăn.. care reprezintă locul de contact al celor două inele.. ~·:1:t:"::. . La frecarea.. acestea trebuie să se lipească prin adeziune şi să opună o oarecare rezistenţă la incercarea de a le desprinde.a~ofl care practic sînt imperceptibili.•.tar ~reează o scădere puternică a presiunii. Din prezentarea datelor de mai sus rezultă că etanşările mecanice răspund practic la toate cerinţele impuse de exploatare. inelele se confecţionează din materiale ce au la baza diferite combinaţii de carburi metalice. -între suprafeţele ce se află in contact nu există un film de'lubrifiant cars să reducă coeficientul de trecare.cul. rec .teIlWcă sint ·~'W-0~ute.. oţr-lul ::1:. mixtă şi lichidă. Firmele constructoare de etanşări mecanice nu admit scurgeri sub formă de picături. suprafeţele <ţe. Lubrifierea suprafeţelor de alunecare se realizează oarecum asemănător ca şi la sistemul de etanşare cu garnituri moi . o etanşare mecanică se compune din două inele în contact. . frecare u~at~. cele două suprafeţe de al~nec~e ~e adaptează rec!pioc.şi la temperaturi mai ridicate. dacă SI' aplică o răcire suplimentară.·r~en'ţt'le de amestecuri ce au la bază grafitul.4". contact.~ată.\:J. O verificare expeditivă se poate face chiar de către monfor/ prinpresarea manuală a celor două 'inele (unul către altul) pe suprafeţele de etanşare. să fie absolut plane şi să aibă o rugo.t:ll '(1 un .\ PO~IPEI tx EXPLOATARE 181 Din punctul de \'f·dere al caracteristicilor constructive şi funcţionale. Se precizeaza ca pe plan mondial nu există norme care să reglementeze valorile limită admise pentru scurgerile de lichid la etansările mecanice.J. Pot fi utilizat.v~dereal fr~cării. dar totodată este necesar să se ţină seama şi de natura lichidului vehiculat.inel rotltor : 2 -.. p~trl:l:feluri de frecărij.earc11l~ise.alunecare.. adica in anumite porţiuni frecarea uscata nu poate fi evitată. ..\!l . astfel că in e.. r '.56.\ ŞI I:-.arc e! Icoidal .iar etanşare~ fu~cţiod nează defectuos. Pentru micşorarea forţei de frecare. Cantitatea de hEhld care p~.i1'. care nu trebuie să le influenţeze comportarea.r~h.. sau alegerii necorecte a etanşării. in general..i".• . •.• La frecarea uscată. Din punct de.. . La frecarea lichidă suprafeţele de alunecare sîntjseparate printr-un film de lubrifian... )nelul rotitor 1 este. Din acest motiv.l~'.reslUnll.""t •••. Schema etanşăr ii mecanice:.că scurgerile se reduc progresiv. • • În . .limită.~rub: Valoat:ea~<lţel de fixar~ 'este .ered!1să. tnsotiţde:ciupituri şi fisuri. i .ele~llt ~~t.ipate o forţă de frecare care conduce la o încălzire a etanşării şi în Fig.ş~ vinăJn. iar uzura este minimă.. materialele din care sînt confecţionate inelele se aleg dintre cele care au un coeficient de frecare redus. pori sau fisuri. În acest sens. iar verificarea calităţii suprafeţelor se face cu ..re~ul(~~spectat. 3 . . .. astfel că în funcţie de situaţia din exploatare se pot admite anumite valori ale scurgerii..~ cu ngurozlt~te. sCllrgex:.

59. etanşărils neechilibrate nu pot fi folosite Ia pre~IUnIprea mari.:.~ POMPEI Is EXPLOATARE Conform datelor din literatura de specialitate.~1 o o" .. Pentru înlăturarea acestui inconvenient se adopta o soluţie constructivă. presl1!ne!'-pe .Etanşare neechilicu presiune specifică 'm1rită. el trebuie să aleagă etanşarea cea 'mai potrivită şi.. .60.atunci est~ necesară aducerea în spaţiul de etanş~re a unui lI~~ld cu o presiune superioară.ura ~r~şte i?e~te li~itele l>ermise.:'n ./ 182 EXPLO. că presiunea pe sUfrafeţele de contact este mai mică decît presiunea lichidului de etanşat ŞI este determinată de raportul: l·BI A (3. culaţie exterioară. .acţlonează In ac~isens -cu. o cu o . cu ciretanşarea suprafeţelor inelelor de alunecare. .în raport Cll cea-a etanşărilor echilibrate.jS: .presll~nea de c~ntact dIntre 'cele două feţe are -o val~area mal mare decit: presiunea :Iichiduluî. 3.anşarea fără echilibrarea presiunii.tcare Posedă datele de bază şi condiţiile de funcţionare în exploatare furnizate de beneficiar in formularul cerere de ofertă.etanşări o • o o o La presiuni superioare valorii de 10 bar. 3.'1". Schema etansărjţ rnecanice neechiIibra t~. "'cazUl cind beneficiarul doreşte ca la o pompă să inlocuiască etanşarea moale cu una mecanică.57 este prezentată schema unei etanşări mecanice neechilibrate. 3. iar lichidul preluat la presiunea de lucru s. . constructi\'-funcţional.PractIc. presiunea lichidului ce acţionează P" suprafaţa A rezultă ca o dife~enp dillt:-e presiunile d~ p~ feţf'le. sau "etanşări echilibrate".60 reprezintă soluţia de montaj a unei etanşări simple.H. c : ~ el" om. Schema din'fig. două inele este egală chiar .est motiv. deoarece forţa de apăsare a celor două inele capătă valori Importante. denumite şi "etanşări neechilibrate" . presiunea de contact este mai mare -decît presiunea lichidului de etanşat cu . Acest raport.. datorită construcţiei lor simple . + B2' echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix. şi inel rotitor . 1 • . prin urmare. în continuare sînt prezentate cîteva din construcţiile caracteristice pompelor uzuale. După cum se observă din schemă. contact este determinată de presiunea diferenţială a pompa . d t A -.~t. pe care se exercită presiunea Iichidului de etanşat. Schema de montaj a etanşării. exprimat în procenţ~.i:::~:: . al: inelului rotitor ŞI ea se transmite inelului fix pnn Intermediul suprafeţei Bl' Dar contactul dintre cele două Fig. 3. datorită presiunii m~ri. 1n această situaţia.Dacă pres. iar etanşareâ .57.ti: determinarea. • hid I .hi""".care suprafaţa A. a cărui poziţie se găseşte In planul celor două feţe de alunecare ale inelelor etanFig. care serveşte la răcirea şi Iubrifierea etanşării. cantitatea de lichid care se scurge sub formă de vapori.~el 5~ tem'p~r~ţ. pompă este echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix.spaţiul d? etanşare are o valoare mai redusă decît presiunea ':le~hu!uI exterior. . Fig. / -. Priza de lichid este situată pe carcasa de refulare.0 valoare determinată de raportul -celor două suprafeţe. cu echiltbrarea presiunn. sau in .chld~ul dm.": :/"" hc I U Ul l' etanşa .\REA ŞI lliTRETlliEREA POllPEI IN INSTAU.~u pres~unea Iichiduhri ce trebuîe et!lnşat. supi-Maţa A pe care acfioneitZl presiunea h.suprafaţa B de contact" În această situaţie.Dup~ c. respec.' . ~ i" Inscopul dea Inlesni cunoaşterea şi însuşirea cunoştinţelor referitoare la etanşările mecanice.etanşăriIe din această categorie pot fi utilizate pentru p. -=====:=:g:fu::-. In fig.TIE PUSEREA Is FUNCŢIUSE ŞI ISTRETISERE. sării mecanice neechilibrate.iun~a din . de cont!lct dintre cel: două feţe de alunecare. . Totuşi. Schema etanşării inele se realizează pe o suprafaţă alcătuită din sumecanice echilibrate. la care circulaţia Iichidului de răcire se face prin exteriorul pompei.um se observă din figură. _ . la o pompă de mărime medie.e introduce în locaşul etanşării printr-un ono ficiu .La et.. . in acest sens. ma B. opuse. l? exemplul prezentat nu s-a luat In considarars forţa ar~ulul care . . h . In fIg.! (" .58 este pr~zentat~ sche~a~nei etanşări mecanice Ia . In clasifica . Etanşările mecanice neechiIibrate se utilizează în numeroase situaţii -de exploatare. După cum SI~ remarcă din flg. . ocazia reparaţiilor capitale.ta". .ţn 'realltate. brată J. Alegerea etanşării mecanic~ c~e urmeaz~ să echipeze l??mpa. care impun condiţii mai uşoare. Rezultă.li) jibrate v: . este mal mare decît . 3. . 3.faţa de cont~ct dinţre cele. '~ato~tă:'tOCmai acţiunii oarcului. suprafaţa de alunecare este echivalentă cu suprafaţa pe care se exercită presiunea Iichidului ce trebuie etanşat: pri~ urmare şi presiunea specifică este aceeaşi cu cea a lichidului r~s~ctIv. Din !lc.)9. două categorii: etanşărilo mecanice se pot .se uze~ prematur. nsechilibrate.:' Bl +B2 B ///' Fig. utilizarea unei etanşări neechinu mai este raţională. este recomandabil să consulte specialiştii fabricii constructoare de pompe.etanş~lr! fără e~~ilibrarea presiunii.presiunea' lichi-dului pompat.indică gradul de echilibrare aetanşărli.I?in punct ?e veder~. .resiuni ce nu depăşescvaloarea' de la bar. 'o o". 3.v".'. tipului constructiv ŞI a materialului etanşării este o sarcina a constructorului depotnpe. este de ordinul a 10-12 cm3/oră. . .

.184 EXPLOAT. montaj spate in spate. De aceea. în acest scop. In fig. etanşare a m. utilizată la o pompă pentru lichide abrazive.•. '~F Fig.. 3.. prin două orificii . J. fix.te l~tilizată ~e o?icei la pompele ce vehiculează . ':. In cazul vehiculării unor lichide cu toxicitate ridicată sau foarte inflamabile. camera presetupei este pusă în legătură directă cu conducta de aspiraţie şi prin urmare se găseşte la un regim de depresiune.".~L. i' F r~.ec~nică nu ~ecesită prac.61. inflamabile etc. Etiln~lre cu inel m"G1JlICJ.:m" eS. se utilizează montajul "faţă în faţă" sau "combinat".\ POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:XEREA IN FUI>CŢWNE ŞI II>TREŢII>ERE.inelul de grafit..Ej~". 3. este arătată sch~~a.61. Etanşare -cj . deoarece oferă o singură sporită împotriva pierderilor.•. Fig 3.~L.ntare a etan ărilor mecan~ce.•.s~ rece mandăcaalşgersa Ş~ uţ~liz~x:e<!. ..ta..se~a ŞI de marea vafletat: ~':' de forJe 'constiucHve'a:aoptateCl~ :f~~flcil~ produ~atoare.p:l'esettipel sînţ. combinate. etanşarea echilibrată este montată spre exteriorul cutiei presetupei.ti. vehicularea de Iichlds cu particule solide in suspensie. . Această etanşarp'este d-numită uzual .din exterior. combinat".~ce simpla. ".o\ P01IPEI Ix EXPLO. in "tandem" sau "combinate". deoarece datorită gaurilor de echilibrare prevăzute in acesta. 3.faţă în faţă".. . se utilizează ca soluţie de montaj etanşarea mecanică dublă.a ca montar~a unei etanşări mecanica reprezintă o operaţie foarte delicata.. toxice.. operaţii de întreţinere.9!14 ţm~. 3.63 se prezintă schema de montaj a unei etanşări duble..spate in spate".~·t. In schema prezentată.n ac~st punct de v~dere se prec~eaz.acareelemeteb. De obicei aceasta este alcătuită din două etauşări simpla aşezate: .' lucru a pomp-l. In schema din fig. d~ montaj 'â.64. rnon-pai. t~nd~~ţa de cristalizare.62 este prezentată soluţia de montaj a unei etanşări duble aşezată "spat~ în spate".62.amplasate în planul suprafeţelor de alunecare ale inelelor respective.~_----"_.. etanşări me~amce ~ se facă numai In conunei formitate cu prescriptiile din cataloagele furnizorului.~:d. . __ .nd.mec~.'. 3. După cum se observă din figură. Iar dacă a fost corect aleasa ŞI mon. În !?ituaţii în care parametrii exploatării impun condiţii mai dificile. .. care trebuie ----_ . . . Etanşare mecanică dispusă în tandem. şi una echilibrată. polimerizare sau cracare. între feţele de ahmecare.\RE. u'~ei:..\ ŞI INTRETI!'OERE.da deplină satisfacţie în exploatare.mai<!l).3. alcătuită dintr-o etanşare simplă. Lichidul d: etanşars şi spălare se introduc.cu inel rotitor".lichide c~ au. Etanşaroa dublă dispusă în sistem . În fig. Exemplele descrise mal sus nu epulze~za dlversel~ soluţii de mo.. neechlltbrară.'" .. Eranşarea mecanică dublă.6.va .{lxe in carcasă iar contramelul se roteşteedată cu arb6'tel'l. elementele etanşării .este aratata ~n flo. neechilibrată. 3.\TARE 185 nu poate fi realizată direct cu lichidul aflat în spatele rotorului. arcul de presare. etanşarea dublă are rolul de a impiedica scăparea acestora în atmosfera exterioară. manşonul din cauciuc şi carcasa metalică desprijin _ sint solidarizăte împreună cu arbJreb şi se rotesc odată cu acesta: în timp ce contrainelul este fix în carcasă: ' 'i " " ..pille 111 meca- nică dublă.tata . cchiliLrat. Fig. Această soluţie . EI trebuie să fie lipsit de impurităţi şi să aibă o presiune superioară cu aproximativ 1-2 bar faţă de presiunea d. Aşa după cum s-a ~ră'tat anterior. In fplul acesta. Di. se creează un film de fluid care împiedică pătrunderea particulelor abrazive şi asigură protecţia împotriva uzurii prematura..

Etanşare mecanică simplă.6. în locaşul respectiv. 3. Dimensiuni de arcului se' reazemă pe umărul arborelui. pentru diametrul nominal al arborelui D" = 70 mm . încăpersa aleasă p=ntru montarea etanşării mecanice trebuie să fie situată la o distanţă suficient de mare faţă de atelierul mecanic de montaj. 3.Arborele trebuie să aibă pe IJlng~meade montare a etanşării o suprafaţă netedă. 3. .· . tip T2. suprafaţa de alunecare se unge cu un strat fin de ulei. Da"'. ..5 mm..ds etanşara. avînd ca bază indicaţiile cuprinse în instrucţiunile emise de diverşi furn izor i: .vrarea se face cu deosebită atenţie. INSTAL. .··:' . fabricată de firma CRAXE-Anglia. muchiile şi pragurile. iar.. iar stratul protector se va îndepărta prin dezlipire.66 este prezentată o etanşare mecanică tip T2 dublă. Dacă opune o rezistenţă destul de mare. \se prez~tă dt~va tipuri de etanşări mecanice . unde se efectuează operaţii de prelucrare prin aşchiere sau polizare. sint prezentate cîteva recomandări care au o valabilitate cu caracter general. la urganizarea locului de muncă . obţinută prin rectificare. stnt protejate cu un 'strat din.5): D = 26 ± 0.6j. In acest sens. il Fig . Astfel. în continuare. un strat subţire. se unge apoi cu un strat fl~ de sulei la exterior (nu se recomandă unsoare consistentă). cu mina.Se tnţeIjg~ că . .8 mm. ansamblul cu mîna.5 :1!!>. Ea poate fi utilizată la pompele ce vehiculează lichide ce conţin particule în suspensie.::. F= 10. sculele folosite etc . se unge . aşa cum se arată t~ f~g. se procedează astfel: se desface a~balaJl1. aşa încît să se poată asigura o atmosferă lipsită de impurităţi (praf. Pompa se va aduce la camera de montaj după ce în prealabil a fost suflată cu aer. desfacerea din ambalajul original se va face numai în m.arbore. şi se 'presează. . In vederea montării.Etanşările se livrează ambalateîn cutii închise.O. .B = 2.). Pentru uşurinţa montajului. J. se vor introduce pene din lemn. fabricată de firma CRANE-Anglia. pînă ce inelul.66): 70 ± 0.l Fig.l.. ". peste care trece etanşarea în tlmpul montăr!i.-~ '. astfel ca să nu deterioreze suprafaţa de alunecare (vezi fig.:.~====~ Fig. neechilibrată. neechilibrată. D4 = . dublă. In cataloage se indică cotele de montaj precum şi toleranţele admisibile pentru fiecare tip. Ansamblul etanşării montate trebuie să respecte cotele de monta] indicate în catalog. de sprlJI. . murdărie etc. se ~oat~ inelul fix şi se îndepărtează cu atenţie s~ratul ~rotect~r (pnn dezlipire ŞI ~nmciun caz prin răzuire). Se introduce ga:mtura dl[l caucIUc.lcl.[_. material plastic •.5nim.186 EXPLOAHRE. respectînd cu stricteţe toate prescripţiile furnizorului. se vor executa teşituri conform cotelor indicate in fig. D3 = 100 mm: D = 108mm'F= 16mm. 3:67. Etanşareadin fig. " \" . care sint lepuite. trebuie teşite şi rotunjite la cetele indicate in cataloage.montarea inelului fix.. iar suprafeţele Inelelor de alunecare. iar locaşul presetupei curăţat cu îngrijire. ~e unge şi suprafaţa de alunecare a inelului roti tor cu un strat fin de ulei. Se verifică rotunjire ale umărului ardacă ir~ul s-a aşezat corect şi se tncearcă tensiunea borelui. pană.-' Pentruexemplificare.66. cu marginile teşite.. . 40 ± O. Pe?tr~ arbori ~e dimensiuni mal mari.RF. D = .C~.05 mm.}=98mm.înainte de începerea montajului propriu-zis sînt necesare cîteva operaţii pregătitoare. Toate degaj ările .' .spaţiul de montaj. POMPEr IN EX PLOATARE 187 executată cu multă răbdare şi fineţe.\ ŞI INTRETINEREA POMPEl 1:. .5 rom D1 = 32mm. 3. se poate folo~1o bucş~ de presar~. I L_.. ~ Pentru a proteja elementeledin c~uciuc la t~e~erile p~. ..50mm.a.n. masa de montaj. . cuprinse în diverse cataloage de etanşări. 3. Montajul propriu-zis al etanşării cuprinde două etape d. pentru a uşura alunecare~ burdufului de cauciuc. care se vor ajusta.5 este o etanşare de tip T 2 (fabricată de firma CRANE-Anglia). Valorile numerice indicate au fost obţinute prin transformarea unităţilor din ţoli în milimetri. Mane. t I . sau pentru lichide toxice şi inflamabile. tip T2.05 mm. După montare. . arb6rele trebuie să fie lipsit de yibraţii perceptibile.Inelul fix este alcătuit din inelul de alunecare ŞI garnltur~ de etanşare. Chiar şi hainele şi mîinile montorului trebuie să fie curate. Din acest motiv. Aceeaşi condiţie de rotunjire se i~pune ŞI pentru muchi~le locaşului în care se montează inelul de etanşare fix. H = 13 mm... avînd grijă ca suprafeţele de etanşare să nu fie zgiriate sau lovite.cote de montaj.lStmcte: .68).~ŢIIl Pl·SF.Da = 47mm.3.i . dimensiurii şi toleranţe'~ pen-tru diametrul nominal al arborelui D" = 26 mm.. neechilibrată. de ulei suprafaţa arborelui.~-.IN FU!\CTr{.. Se impinge apoi a~mblul cu mina pe arbore." mentulcîndetanşarea se montează In pompă.·ded..5 rom. se recomandă ca suprafeţele peste care se introduceetanşarea să fie unse mai înainte cu un strat de ulei foarte fin.67. .. 3. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig. Da = 95 ±O. Etanşare mecanică.H~ 19mm. In fig.-I.NE ŞI !STREŢrNERE.0.ste umă~ arborelui. " . . caro .peste canale de. utilizată la pomparea lichidelor neagresivs. ~tu~Jlrea muc~lllor cu D rază de cel puţin 0.68. In 'Iocurile de trecere . la nivelul diametrului arborelui.•.-I. in contiriuare. .pe pragul de ghldar~ al inelului.9:. care se aplică pe tsşitura melulul: _ 6." _ moritareaansamblului ratitor.acestea vor trebui respectate cu rigurozitate.'Se Verifică dacă suprafeţele de alunecare ale inelelor sînt aşezate perpendicular pe .-·D1 = 81 mm.6.3... În timpul rotirii. Ansamblul rotitor se montează pe arbore. Se recomandă pentru arbori de dlam~tre m.

c~ turaţi~ motorului şi ea se realizează prin intermediul unui organ de maşma denumit "cuplaj". Pentru aceasta.bar ŞIla viteza de alunecare il = 2 m/s . pot prelua anumite abateri de.. Condiţia esenţială.e ore de.cît şi şocurile transmise de către maşina de antrenare.71 este prezentat un cuplaj cu gheare şi lamele din cauciuc..70 este prezentat un cuplaj elastic cu bolţuri. Ca ~xemplu:' în fig.----. Cuplarea.. se foloseşte in situaţiile 111. etanşare x. Cuplaj ele rigide presupun realizarea unei coaxialităţi perfecte între cei doi arbori.alimentare. ~ceasta depinde de c~nd~ţiile de f.~ăşi montată. 3. a = 2-5 mm. obtinerea unr-i eoaxialit ăt i [. . Lamelelc sînt confecţionate din cauciuc cu inserţie de pînză şi au o formă paralelipipedică (fig.~ ŞI IliTRETISEREA POMPEI 1:-1I:-ISTALATIE ~in punct .:ţa lic~idului de. Se observă că momentul transmis de semicupla 1. Cuplajul cu gheare şi lamele din cauciuc reprezintă o soluţie mai modernă. .[. Cel mai răspîndit tip de cuplaj este cuplajul elastic.nec.ext!~ior.69 este prezentată diagrama' de uzură a inelului din grafit al uneloetan. CIt ~Ic!licţu!esţţt mai .anic~'lco[e~t.J Fig . eta~şanle obişnuite. a ~ tnălţimea:piaguiui de uzură disponibil.~~ -----~-~. y~ ! Infig. şi J.70. .!I}~ţionare.------. fun~ţl~nare. Din acest punct de vedere. şi lamele din lamelelor. Între arborele pompei şi cel al motorului."tabateri este ansvoiasă. aşa după cum indică şi numele.precum şi din punct de vedere economic.admi~ă!.2 mm~ rezultă că încondiţiila date.'. durata de utilizare se poate determina cu relaţia: care trebuie îndeplinită în acest caz.are. precum ŞI de mediul lichid vehiculat.tr.'l 2 3 4 ! / L~. Actualmente in tehnica mondială sînt cunoscute o sumedenie de soluţii constructive de cuplaje elastice. prin intermediul bolţului 2..m'numai după ce a fost umplută cu lIchid. ' 3. .. Cuplaj elastic cu gheare cauciuc. El este alcătuit din semicuplele cu butuc 1 şi 4. Trans~iterea mişcării de ia sursa de putere la pompă se poate realiza prin: cuplare directă. Dacă circuitul este mteno~. ".confecţionate din cauciuc sau piele..:t ••rva L6'·:~"I.coaxialitate..uzura medie orară-a materialului mal moale.PliNERE.şă~1 mecanice care a ţuncţiona.rece în mod normal uzura .72)..~ de susţinere a arborilor respectivi. t"6te . nefiind admise în mod practic abateri.d. seinicupla 'motorului 2 şi lamelele din cauciuc 3. această etanşare poate atinge o dura.). bolţul din oţel 2 şi bucşele 3.în anumite limite . 3. urmarea este uzura prorr. ca:e turaţl~ pom~el este aceeaşI.lfuncţiune ~ste. cele mai utilizate sînt: cuplajul cu bolţuri şi cuplajul cu gheare şilamele din cauciuc. . se verifică preze.ll. cuapăcurată la temperatura de 55-90 C.<. dar dintre toate. la care..ţ. pompa se va ~o~.cu. ? poate avea o du~ata de viaţă cuprm~ intre citeva mii de ore şi cîteva zeci de mii d. '-. ţără particule in suspensie. presiunea 3. ' A' (3. 3.atur.~-. Fig. U/h I i . .ta ~e funcţionare de ordinul a 100 000 ore. avantajoasă din punct de vedere alrepartiţiei presiunilor pe lamele •. directă. cuplaj ele utilizate la pompe se împart în două categorii: cuplaje rigide 'ii cuplaje elastice. ~entru. In practică. De re&uIă.5__5.-\ POllPEI IN EXPLOAT ARE '189 188 EXPLOAHRE. In fig.ale. este preluat de bucşele elastice 3. Momentul de torsiune este transmis prin intermediul • . cu aUt mal lungă va fi durata de utilizare. care fiind elastice.şiare o temperatură norma1:ă. .. ' .r. dacă circuitul de răcire j.3. Deoa. . In stadlulact~al al ~ehn~<. Acesta este alcătuit din semicupla pompei 1.3. pînă la scoaterea' produsului dlI. transmiterea momentului se face prin intermediul unor elemente elastice ce preiau atît abaterile de coaxilitate ..2. Pentru lIchl. ~.!!. Cuplaj elastic cu bolţuri. . A .te limitată . amortizînd totodată şi şocurile de transmisie.de curate.71. Cupl~jul.curat.15) în care L este ?~rata~} fu~cţionare. -t --r-----. de aceea utilizarea cuplajelor rigide la pomp'.? v~dere al sig~ranţei în f~ncţion.---In--~) .-\ IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINERE. reductor mecanic sau transmisie cu curele l:lti~ele două soluţii se folosesc atunci cind turaţia motoarelor 'de antrenar~ diferă de cea a pompelor antrenate. 3.3. constă În obţinerea unei coaxialităţi cît mai corecte. ~are este ce~ mai răspîndită. . e. deoarece bolţurile prelucrate sint înlocuite cu gheare obţinute direct din turnare. faptul ca înainte de pornirea pompe! trebuie să se asigure alimentaroa cu lichid de ungere-răcire a presetupei. Dacă această condiţie nu p0atr> fi îndeplinită.. este esenţial să se cunoasca.

se va înlocui întregul set de lamele.3.73 este utilizat cu precădere la agregatele de dimensiuni mari deoarece operaţiile de centrare ale acestora: 'sînt mai dificile. Această operaţia este prezentată în fig. ce~or' două semicuple fără-a fi necesară deplasarea p~JI11p'eI~au a rnotorului din poziţia centrată.ameJă din cauciuc.' . 4sr 1t) f • . Cuplajul..'In cazul in care o lamelă este fisurată. . sau datorită unor solicitări termice excesive. aşa cum s-a arătat la subcanitolul 3.. şi prin încălzire..se poate demonta lagărul pompei fără a Se desface instalaţia. '6 i: :"~' " s~u montarea prin lovituri de ciocan. 3.Cuplaj elastic Ci Fii. cuplaj ele descrise anterior nu necesită practic operaţii de întreţinere. --.0ATARE 191 Dimensiunile lameh'lor sînt normalizate. ferite de lovituri care ar putea provoca deformarea acestor suprafeţe şi ar conduce astfel la erori de centrare. . inelul cu gheare 2.-. . . Din punct de vedere al exploatării. este alc~tuit din 'semicupla pompei 1. În timpul funcţionării.0. . J.cuplajul cu tronson interm~diar.> . .. Între lam ele ŞI gheare se asigură un joc. '. 5 . apoi . pentru cuplaj ele de dimensiuni mici şi mijlocii. Fig. la cele de dimensiuni mari. se scoate discul elastic 4 şi trons~>nul intermediar 3. I i II II ~ I . ŞI semicupla pompai 6.. .. in vederea \'e:~fIC~rII sensului de rotatIe. iar introducerea lor În locasurile respe..cu scopul de ~ permite efectuarea demontarea instalaţiei. 3.tive ale semicup~ci trebuie să se facă fără joc. I. următoarsls elemente: semicupla motor 1.Se măsoară a~O\ cu ajutorul unei lere de grosime. 3. se procedează astfel: .suban~amblulullagăr ŞI a rotorului.in t erzice d emon t area .şurubul de păsuire . cu ajutorul unei prese cu gheare. Dacă se constată asemenea fenomene.'Cuplajcu tr~n'son' ~ter~ediar i gheare. .5.Montarea semicuplelor pe arbori se face cu ajutorul unor dispozitive de presare. Însă la manipularea lor trebuie să se respecte urmă toarele recomandări: . In fIg. Demontarea cuplajului cu tronSemicuplele sint stru)tiiteja exteson intermedilli' şi a Iagă~ului pompei. şi 5.. Un alt tip de cuplaj care se foloSe§te la pompele ce fui!ftf2uează in condiţii grele de exploatare. ' operaţiilor de centrare'cu ajutorul riglei . ... In această situaţie. cum sint pompele de proces din. Industria petro~hi!Di~ă. deoarece acestea pot deforma arborele ----. uniform. 3)6. Pentru montarea cuplaj ului cu tronson intermediar. cu un efort. --.. observînd ca acesta să nu producă vibraţii sau bătăi..Se face 'apoi verificareacentrajului cu ajutorul riglei plane. . fără rior. '.Se introduce apoi discul din cauciuc şi se strînge în mod asemănător.05 rnm . .' plane. De aceea. ele trebuie manipulate cu grijă. care se aşaz~ pe generatoarea cuplaj ului h~ trei ~oziţii de:alate ~a .e~tru efectuarea unor reglaje.. cu inel demontabil.73 este prezentat un cuplaj cu gheare cu inel intefmediar care oferă această posibilitate. se opreşte agregatul şi se controlează centrajul.Cu ocazia montării sau demontării se va evita contactul lamelelor din cauciuc ~u diverse produse petroliere.. est~ . ~. ea trebui" înlocuită imediat. şurubul de strîngere 2~ tronsonul lI~termediar 3.. preferabil cu o cheie dmamometnca. '. În fIgura 3. " J cu . . printr-o presare uşoară cu rnma. 3. fixat p~m ~uruburl de sem~c. Acesta este :astfel conceput încît sa permită d~m.:: . Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea 0.12~o. cu scopul de a facilita montarea semicuplei cu gheare.1.Ajustajul dintresemic~le şi arbore este un ajustaj intermediar. "".'. discul din cauciuc 4. sau p. se introduc ş~ruburile d~ st~îngere şi s~ ~trîng în diagonală. Fig... Cuplajul din fIg. . şuruburile 2. se desfac.72.190 EXP1. care ~rmite decuplarea. în~elunga~ă.... El este alcătuit din.montare. de tipul H6 de aceea se . ca urmare a fenomenului de Imbătrlnire a cauciucului după o perioadă de funcţionar~.. J. ~~nţ.. 74. cu şurub urile de păsuire. _ La de.\TAREA ŞI I:oITREn:olEREA POMPEI IN INSTAL~TIE Pl::\EREA IN FUNCTIUNE ŞI tl\TRETISEREA POMPEI 1:\ EXP1. ' .74 este prezentat un astfel de cuplaj.... '.ontarea. în caz i. Uzura Iameleior se manirestă prin detaşar-u unor particule de material de dimensi~ uni varia te. . .1J.2.f-+ 'sau distruge lagărele' cu 'nilmenţi. fără a demonta carcasa pompai din instalaţie. distanţa dintre ngla ŞI diametrul extenor al celor două semicuple.este arătat modul de depresare a unei cuple de pe arbore. se verifică periodic funcţionar-a cuplajului. Fig. aproximativ 1 mm.7.Se introduce tronsonul intermediar pe umărul de centrare prevăzut In acest scop la semicupla motor.ru ape~mite rotirea -motorului de antrenare separat. .l acţionaru ~u motoare termice. In fig..75.upla 3 a motorului şi lamelele din cauciuc 4. se util4e~ un alt tip de cuplaj cu gheare.

· Solidarizarea acestora cu cei doi arbori se realizează prin două inele care au aceeaşi conicitate ca şi bucşele.z~te c(ugra1:O:it)'. .\ r osn-sr tx DISTALAŢm . transmisiamişcării se faceprintr~iirisistem de arbori intermediari. măsură uşurează montarea ŞI. '. ' " :(:. ...s nu necesită lucran plajele dcscnse mal su 1 t de intreţinere. Momentul este transmis prin spirele filetului. ' Cuplajul a este un cuplaj cu manşon filetat.lasur~ l>le.ă intermediul unei transmlSll car aI!-lce.' '1' a ~ transllllte prm pal. astfel încît să realizeze coaxialitatea dintre arborele motorului şi ce} al.~"j§. 3.llpompa ţrebuie să fie situaţă cît mai aproape de nivelul de lichid sau chiar ilJlersată.==~. tn această categorie intră pompele de construcţie verti- . . c. Pentru obţinerea unor stringeri eficiente. In .ge transmisie.'. şi protejează ~t~-o •. cînd se decu gresoare. 3. 3.'..-.77.r~a se va e ee ua montează transmlSla'.tea prescrisă. momentul de rotaţie este transmis prin pană. . Fig... Fig. Iar motorul de acţionare este aşezat la suprafaţă. Cuplaje pentru al bcr]' velti~caii . iar ungerea se va face moderat. alcătuit dintr-o bucşă filetată în care se înşurubează capetele celor doi arbori. acţldnat.78.u. !e ori iaf o~ibil (cazul transmlSlel realtzata. cu motorul decuplat. Pentru asigurarea unei coaxialităţi cît mai bune.In flg. este foarte ~lrea ar . la.lpe de mînă t~c L articulaţiile care nu sint dotate evittndu-se excesul de ufar~.~8 este prezentată o poml>ă. . în exploatare există pericolul slăbirii strîngerii şi deteriorării cuplaj ului.77 sînt prezentate cîteva din cele mai răspîndite. Aceast~. !'"" ~ţ!REA 'IN PUNCTI UN S ŞltNTRETINEREA FOMPEI tx EXPLOATARE 193 o importantă categorie de pompe este aceea la care acţionarea se realizează de la distanţă. tă .192 EXPLOATAREA ŞI I~TRETIXERE.·Jdt' al explo~tarll. Dacă din prelucrare au rezultat conicităţi diferite. execuţia bucşelor şi inelelor trebuie să fie îngrijită şi să asigure conicităţi identice. " •. pompei. cînd se de~~:mteaza ŞIpompa: Din acest motiv. \ ~~==B.rde construcţie simplă. . 'Demontarea unei semicuple cu ajutorul presei cu gheare. . iar piesele v~r f ~ atit la interior ett şi la exterlor cu un s~:at subţire de unsoare c~nsis~entă. Inelele se presează pe partea conică a bucşelor şi realizează astfel strîngerea. : Pentru anumite slt.=!. " rborllor de' transmisieJ. la care ml~ . la astfel de pompe înainte de pornire trebuie verificat sensul de rotaţie. fi' d ule şi dispOZItive adecva e atenţlC. / .~ lmersaLa n." . . ~ 1 I . ip car. La această construcţie. Cupl?l de rot~ţlel' se . unge. .~:~~ I'! ".76. ". filetele se execută cu o preciziemărită. I • 13 _ Alegerea pompelor - c. .. n~mai cu ocazia reparaţiilor." . "". . ~ngerea' periodică a articulaţiilor transmlslel. . Din jJUllL:de \ . acest cuplaj prezintă dezavantajul că se poate deşuruba atunci. Pompă..\ crările' de intreţinere necesare ~el pompe chipate cu transmisie cardaDlcă c~n~~~~ verificarea funcţionării ansamblulUl ~l. ". " :.uaţll.o~re.r Pl~ !'fu. 267 . cînd agregatul este pornit în sens invers. El este alcătuit din două sernibucşe 'cilindrice la partea' interioară şi conice la exterior. Prin urmare.f. .!< 'i~'se va presa unsoare conslsten cu ca~ul ârttc'ul. Cuplajul b este de tipul cu "inele conice". m tub îndtis).' axia Iiţ a bucşei es'te limitată de catre doua pili 1 e 'secţionate.arborilor' trebuie să se găsească în coritact pe toată suprafaţa frontală. .~rticală a~ţionată wnai in incinte uscate (pompa ~u este prin transmISie cardanicL • ~""v i Iichid) accesul este lejer.' '. . 'd t' ' danic '. J. e... o osm.deciiplare a arborilor de transmisie. Cuplajul c este un cuplaj alcătuit dintr-o bucşă in care se introduc capetele arborilor astfel încît ghidajul să asi~rn coaxiali. In exploatare.aţiilor prevll. deoarece accesul aulaces ~ cu la' e este dificil şi de. de~on~areâ . _ . ajutorul unei poll... cele ma~ m. operaţiile de montare ŞI demontare trebuie să fie ~xecu~~te cu multtă . cuplaţi rigid între ei.1.Ş." (nu II 1..I: al" . din care în fig.: . 3.t.. iar la montaj capetele .c~~ P. 1 lor Să se se recomandă ca presarea me ~ facă rin lovituri de ciocan). rmite realizarea unui monţaJ cu ~tr:te~importante de coaxilitate. Există nUI]lero~se sOlufil . Deoarece acest tip de pompe se monteaza Fig. care funcţi~mează introduse '~ puţuri sau rezer~oareşi la c~r.." el ·plasarea . . ficilă se foloseşte cuplajul e. cală. '''inÎpotnva coroziunu. Verificarea lor se face cu o~~la reviziilor periodice. ~I . La aceste construcţii. '.

fi . ~~Bln=ntru unul din ('f. ceea ce se reflectă in final in variaţia parametrilor funcţionali-hidraulici ai pompei. î~iocuiaScft ("dU alltuflOriş'inal'aprpol.. eta~lşa~'.tori mai mult sau mai puţin previziblli. Rotorul uzat al unei pompe de mină. de măsură corespunzătoare. . printr-un 8:ra..t'az~l apI ŞI poa (~ r ~'"0 cunoscut ca. Uzura mecanică este msoţită de cea chimică. Inst~mente .1 se observă uzurile prcvccato la rotorul unei. "~' a se mcr~dÎnţează ~u poate avea un caracter tie '. Foarte adesea.' astfel moft să se elimine frecarea uscată..te1:tuâtă i nersorialului . t~zura. astfel tnctt la alegerea materialelor pompei trebuie.1. '::~" " . care trebuie să ed~aşm: ŞI e. În mod asemănător altor maşini...le ~eR:.~H'" '" . nealiat. câre trec în soluţia de lichid şi stnt eliminate' odată cU. O altă formă de uzură mecanică este cea provocată prin .]n r!01!. Indiferent de natura uzurii. " :' . " . sint cilor hidraulice.la străpungerea lui. în cxploatare SI' accpp. .•.a ~numI. Ea . y I·':frebule. pr ti . pi. 1 furnizate la puneai instalaţiei. astfel încît să poată fi considerată ca o uzură normală.ifeţeloide lucru. vehicularea '" id ' apelor de mină.d Malt He firiisâre'a supra~efeloide c9Îltact.. stirbituri. prin zmulgerea unor particule de AiJ:nensiuni x:eduse. Acest ucru . de la un anumit . d tehn ologice astfel Încît ' " ' '1 t m diverse proce ee . stabilirea parametrilor energetici Prin repararea pornpelor se urmarsşte re. aflate fn lichidul vehiculat. Această formăde'uzurll.l CHil.tiltă deci că reparaţia'unei . putînd ajunge pînă . Durata sa de viaţă.l.IC pI. Ea este cunoscută în general sub denumirea de "coroziune" şi se manifestă de asemenea prin îndepărtarea unor particule minuscule dÎI\ metalul piesei. mensiunilor piese o~.tI. ce provoacă fenomene de implozie insoţite de desprinderi de material. .D•.iiemanifestă prin eroziunea materialului. -subţieri de pereţi.~~._ '" .Il1prO\:IZaţlde !g~"'â1f:ţtee't~"S:ş' . şi tii'cazul altor maşini.. garniturue 1~Ot ŞI l~~a~eleiesede uzură. iar acest lucru $p explică prin faptul că.eI' pe avin . ~ p """'.! uurala ~~ă 'd b ' 4. ~)\'allzăn ale alezajului buţuculUl. cu cit forţele de frecare Vor fi mai mari. osed1lcl..~:~~ . fie printr-o în ra~ort cu natura ll1~talaţlel. Uzura mecanică a pompelor se datoreşte forţelor de frecare ce apar atunci cind două piese aflate tn contact au o deplasare relativă una faţă de alta..acesta. rC'Y!~rr.lnoştmţe e specI l a e t. In mod practic nu există vreo pompă şi probabil nici alt gen de maşină care să funcţioneze fără uzură.... t o alegere corespunzătoare a pompei.'tâ.r.::nuare caracteristica hidraulică iniţială a pornpei.·se!" care alcătuitoc pompa se Uzează în timp.'1 ~}tecamc'I. roa e de realitate. bucşa ." .ăt D ca aceste Iimit» s mt (. Repararea pompelor centrifuge if .. natura uzurii este de două feluri: mecanică şi chimică. 1 c le mai expuse la uzură. 1u.' '.a . cu atît uzura va progresa mai rapid. it!' satis aca oare. uşor aCI ~' ~u Fig. pr~cum ŞI t~n~ţlO~~n:'dd. poate fi amelicrată . În fig.r. 'prinasfuurareauritii ajustaj cit m~xorect.AtelIerul tspuna Parametrii funcţionali-hidraulici ai 111"'<. dar mai ales prin lubrifierea su]. d~C\I~I~:~~r~. " ~ numai p~rson~. astfel încţt este destul de dificil să ~e determine Uzura care are influenţa cea mai puternică. _c~rcţ:e:= ~~rr~~~:r:l ~~pre~?ntă una dintre cele dm.) . aceasta are ca efect modificarea formelor geometrice ale pieselor precum şi schimbarea caracterului ajustajelor. dIsp~n sară. conţinut de particule abrazive In suspensie. discontinuităţi ale . Acest lucru se poat~ obţm~ . .hicUflări! unotr 1 C~rcdaspedreeţdl. Cauzele uzuru s-au datorat atit corozrunn CItşi ero IJ Alegerea pompelor c. care lovesc cu anumite viteze suprafeţele de curgerp' alepiesc1ur pompei..adted~~hi~l e a urmzor c t _• In acest 'fel.Incetinită -.are se . .m ziunii: a fost de şase săptămîni.abraziune şi ~a.se P?a P'.. _. intilnit destul de des tn funcţionarea pompelor şi la care Uzura mecanică este produsă de presiunile locale foarte scăzute. e datoreşte acţis unii unor particule dure..:"t:l:. deoarece id si t eklll"l..>r. 1~b~~t:~~i:' 'mas~~r~ii şg\~eş1u~~~~t ~a~~~.arb01'el~li (buJp de uzură). t bl' daje con ecţiona e Iichide pu~ernic abrazive.1.. 4. datorită acţiunii unor fac.~t~~~.e d~n unct de vedere mecanic.sit se ţină seama de toate condiţiile impuse de specificul instalaţiei. .prin a:JegereacorespUniătoare a ma teri!!leJor pieselor udate de lichidul vehiculat.4. tn cazul Pompelor. Uzura chimică se datoreşte acţiunii intime dintre elementele chimice ale unui lichid şi cele ale metalului cu care vine in contact.' . arborele.st să se încadreze in limitele toleranla terminarea operaţiilor de rrulepara. uza e. e1s~r... Această situaţie este evident reIiefată de regimul de cavitaţie. 4. Repararea pompelor REPARAREA PO~IPELOR CEXTRIFl'GE 195 . efectl~at it limite în care valorile caracteristitului.. ' . "'. ". si trimisă la reparat. . pînă a ajuI?s În starea în c. în cazul pompelor. I?atenale cu ~are reZISenpj j de aceea se recomandă ca.for: mei.-ă"lr""â valorile ti de viaţă. dar in foarte multe situaţii din exploatare ea se manifestă printr-o acţiune combinată. respectiv.itat~ cu prescripţiile fabri~ar:întreţinere permanenta.~'d c vate capabile să realizeze precizia neceîn ateliere. .'care' cu timpul modifică forma iniţială a piesei şi in acelaşi timp subţiază peretele.pompe a telor prescrise de constructo ~ompel" . I uzura pro<rrp.~0 1:" LV".: OpIl'.tiUr1~.1.ceusa. ?eformări ale canalului de pan a eţc_ . pcmpe centrifuze utilizată la.de p~btecţie ~ .~'\'nca deteriorarea gra\'ă a pomp~. nu-şi J. atît abrazlvă cît r~oi~~~~l~î~~~t.pre:~n.• . tă I figură •.cl'. precum şi de coroziunsa rnetalului aflat sub acţiunea oxigenului degajat din lichid" r0. în caz de c?ns- ~~'=~~ 1~ . dar cerinţa este ca aceasta să se producă într-un timp cît mai îndelungat.' ') Plpa atrebuie . Evident.l. Rotorul a fost confecţionat din oţel turnat. în cadrul unolr valori cît ~a~b~1~~P~~i~ ~~r~~t~rca jocurilor şi direa ei în functiune. 267 ~~~::ru~~~~i~!a~~s. f.se asigură ~n con. ro~o~lui se manifestă pnn ciupituri.

cînd nu se pot procura piese de schimb în mod operativ. formă şi poziţie şi calităţile suprafeţelor prelucrate ale unui rotor de pompă centrifugă de uz general..l!-l.. fie prin turnare. paletelor. "'.tei. 4. . . . de tipul Y-tA. -1. care poate fi realizată de orice atelier de reparaţii. materialul din care este alcătuită piesa nu poate fi perfect omogen..prin mă. . -de grositpe şi dimensiuni corespunzătoare piesei model... ..4ist. Ţ I Fig. ambele părţi ale paletei..Rotorul astfel obţinut urmează.a acestui disc se face prin nituire.t~lf?e. "produse chimice.practicate găurile. Cauzele uzurii: coroziune. ~Efectele' unei 3. . atunci se procedează la echilibrarea statică.. . Durata de viaţă a fost de aproximativ trei luni.se confecţionează un dispozitiv alcătuit din două prisme ce se aşază pe doi suporţi care permit rotirearotorului: .i ' ">'-' ':. care trebuie să fie cit mai apropiate de ::~b ale piese~ origin~~. se poate . .se conflcţionează din oţel laminat. Pentru rotoarele sernideschise. _H>.4. Se îndepărtează apoi discul dinspre partea de aspiraţie. cetele finale.. În caz de forţă majoră. '1. I <' .~REA PO}IPElOR CE:STRIFl:GE 197 Fig.se execută un şablon după forma paletelor. ..:. din care .-:.fuge.. Fig. astfel încît în timpul rotirii apar mase neechilibrate.se sudează apoi discul corespunzător pe butuc. 4. fi '1J' . Daca atelierul nu este dotat cu o maşina de echilibrare dinamică.încerca .~ .~rătOl:i"pe.d4tamic~. Rotor centriIugal executat prin sudare şi . Pentru a evita apariţia acestui fenomen este necesar ca după prelucrare.~R. Y : ". 11 Fig. iar rotorul urmează să fi. Rotor. dţltermină . Sti. la baza de aşezare. de ţrtl~e~!l coresPunzătoari'. asamblarea elementelor este terminată. să.se decupează apoi două discuri din tablă de. . ." ~~.: :tatică ş! . ". ~se secţionează piesa uzată în' plan perpendicular pe axul bntucului.sînt .. nituir~.Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor larctorut pomj>ei. _ '. :. s In fig. Indiferent de procedeul de confecţionare a unui rotor. deoarece accesul este dificil sau chiar imposibil. conţinînd şi resturi de minereu în suspensie.confecţionat din fontă. fe~uri de echilibrare şi anume. ca de altfel şi la alte piese care au o mişcare de rotatie.. În prealabil. ._ Rotorul este confecţionat din oţel-turnat înalt raliaf.. pies~ model. se repartizează pale tele 'pa' disc. este .eentri. \ există d~uă. Acest 'procedeu se aplică la rotoarele de tip închis: . '.confecţionarea unui rotor din. unde a vehiculat o soluţie de acid sulfuric cu o concentraţie de 3--:1 '~o. butucul rotorului: .'l uzat al unei pompe pentru . Iar ansamblul se aşază cu fusurile arborelui pe cele două prisme.5 smt date toleranfele de dimensiuni.eroziune şi cavitaţle.2 prezintă rotorul unei pompe centrifuge utilizată într-o instalaţie chimiei. fiecare rotor să fie supus unei operaţii de echilibrare. niturile confecţionate din oţel sînt la rînd~ lor sudat'~ p~ muchia pal~. aşa cum SI' arată 1:1 fig. . după care mturile se cipuIesc ..rastfel încît să se detaşeze un disc şi să poată fi determinată forma. 4. De aceea fixar •. Este eviderit că rotoarele prezentate în figurile de mai sus nu mai pot fi reparate şi trebuie înlocuite cu piese de schimb originale. . Acest gen de echilibrare se realizează astfel: . iar uzura se datoreşte şi coroziunii.!'l de' iunc'ţionări se manifestă negativ asupra pieselor pompei şi conduc în finall~ uzura prematură a acestora şi la Întreruperea funcţionării.iar ~.. fie prelucrat pe strung.. provoacă vibraţii ale întregului ansamblu. In fig. .'RotOJ.'cuftt6m şi nichel.>prelucrat 1:1. oţel. piese sudate din tablă de otel.5.2. deoarece ea nu necesită utilaje complicate.-1. La rotoarele inchise nu există posibilitatea sudării palatelor pe discul opus. '. Pentru aceasta. se procedează asfek '. Pentru rotoarele semideschise se decupează numai un singur disc: . .3 este prezenta: rotorul unei pompe utilizate la apei de răcire într-o centrală termică. respectînsIu~se pe cît posibil lăţimea. conform modelului şi se sudează pe. -1. . fie prin sudare-nituire..se imprimă rotorului o mişcare de rotaţie şi se Iocalizează zona care revirie în poziţia cea mai de jos. . grosimea şi traseul paletei (unghiurile de" ·tntrare şi ieşire).196 REPARAREA pmlPELOR REP. la dimensiunile finale. . . care în funcţionare dau naştere la forţe şi ~omimte ce. . .rotorul se introduce pe un arbore executat special pentru această operaţie.". Se marchează cu o cretă locul respectiv. I La rotoarele pornpelor. iar cu ajutorul acestuia se confecţionează numărul necesar depalete.

:raţlllor .>Il. " .şă. .ar~..::t dinamică r.f~montat mtr-o pompă şi utilizat cu suficientă siguranţă.01 mm.· •.rcare dispune de cîteva maşini unelte universale estrung.>oIJ~ nou. in cazul în care nu a fost procurat ca piesă de schimb. poate fi realizată în două moduri: -prin confecţionarea cl. In fig.l şi." Repararea unui arbore.':.: .. după care ansamblul se verifică din nou pe dispozitivul cu prisme. 4. De aceea un roror de dimensiuni reduse.funcţionareapar~un cupludeterminat . "/'f~!i.l. formă şi poziţie precum şi calităţile suprafeţelor. dar În acelaşi timp şi în plane perpendiculare pe a~.ta î~ flg.'7. concen~~ate în două plane paralele..mai ales la pom-' pele: de...ză. ' . Această operaţie se realizează prin frezare. Prelucrarea se . O altă piesă importantă a pompelor centrifuge..tt(>. dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . este arborele. ~ sup. . perpenporlillne din cqru~ ii/(/~pdrlelmj 11I(1I"i(11 dimensionate pentru diversa mărimi de rotoare. aşa CUm se. 1. măsurîndu-se cît mai precis .. : o.Iui 1<1. Indicaţiile din figură se referă la arborii pompelor . Soluţia de echilibrare dinamică care ~e impune. deoarece acest lucru este uşor ode realizat în cadrul unui atelier de repal'aţii. precis determinate. care indică ?ir. Echilibrarea dinamică poate fi realizată numai cu ajutorul unor maşini speciale de echilibrat dinami~. 1. suferă def~l1ll!lţ. Dezechilibiul dinamic este pus în evidenţă numai întimpul funcţionării rot0ru. precum ŞI părţile care vin în contact cu !lchidul vehiculat ŞIcare sint supuse uzurii prin coroziune.". Din punctul de vedere al dotării unui ~tel!er ~e repar~ţii pentru po~pe. De exemplu ovalitatea maximă admisă este de 0. sau 'care funcţione~ă la turaţi~..r. "".7tifi(a:~-. deo~rece.confecţionat Înt:-un atelier de reparaţii. fre.raf~tă . putînd avea ca efect desprinderea de pe placa de fundaţie sau ruperea unei piese.198 REPARAREA POMPELOR REP.8~ Toleranţe şi calităţ] ales~prafeţelor ia un arbore de pompă centrifugă. 4}. 4. Schema dezechilibrului dinamic.arborele trebuie (le asemenea să albă fusurile bme şlefuite ŞI executate cu o mare precizie.loI40'11$lO'1 ~ !:::!'. E(·hiJibr~.. dar de sens contrar. Desi&"Ir. '.. acesta rămîne Într-un echilibru indiferent. Acestea au o construcţie complexă ŞI sînt . ' p I "r. achiziţionarea unei astfel de maşini trebuie facuta numa.'acestea se cîntăresc şi se' stabileşte astfel cantitatea de material ce trebuie Îndepărtată.." valoarea maselor neechilibrate. 1.d~ pro~ecţie)". egal ca valoare.t prev~zutic~ buc. care nu trebuie să depăşească în nici un caz mai mult de jumătate din grosimea acestui disc.l~ ~l. <' '!-'''''' . diculare pe axa rotorului. care se transmit întregului agregat.prismele trebuie să fie perfect paralele şi orizontale.ipu. Degajar~a materialului prin frezare provoacă o subţiere a peretelui discului rotorului.moderat~ . t}lr~ţi~ q~)ucru şi el se d~tor~şte mon:.e. inclusiv postamentului. care sa anuleze acţiunea primului cuplu. pe baza unei analize temeinica. poate .şlef~!. la care s-au indicat toleranţele de dimensiuni. <.. cu ajutorul unei fraze deget.frgurăcă ~. Iar maşina trebuie să fIP utilizată la întreaga pi rop~rit. . lor de lucr:: trebuie să fie suficient de lată.cţi~n~reatinui arbore nou este preferabilă.f' urmează să se îndepărteze apoi o anumită cantitate de material. care să ţină seama de ponderea ~pp. SItuate în planul axuhii.cl!m şi de t. Părţile cele mai supuse la uzură ale acestura sint . a unui cuplu. pe circumferinta rotorului se pot asăta sau lipi div-rse mase. în scopul reducerii coeficientului de frecare.. Totodată arborele mal.:a face numai pe baza unui desen de execuţie. Totodată.două rel?araţii. Acest cuplu provoacă vibraţii ale pompel. se întocmeşte un desen după model.eqtelof ~E~aţe de fOţ'ţel~. L-lterioc. pentru a nu lăsa urme pe fusurile arborelui.\RE"\ POlI PE LOR CESTRIFl'GE 199 lN' 11'. ~ ---!ŢI .porţiunea pe care freacă garniturile de etanşare (la arborii car~ nu sîn. Echilibrarea static:" a unui rotor de pompă centrifugă .. iar dacă acest lucru nu este posll. centrifuge ale unor mase concentrate. în scopul determinării precise a cantităţii de material ce trebuie îndepărtată.vă~1?-.: ': J1:IJI.1 000-1 500 rot/min . . pînă la obt ineroa echilibrului indiferent. . la rotoarele mai grele.~ 1 [!] Fig. porţiunils uzate.." . chiar dacă a fost echilibrat numai static. Acest lucru 'serealizeaăăprin degâjarea sau adăugarea unor mase de material. "t -prin recondiţionarea arborelui vechi.· .d~ roto~re. Operaţia se repetă pînă ce învîrtind rotorul. car~ trebuie procurat de la uzma constructoare. practic la pompele ce au rotoare cu diametre mari sau care functionaază 13.rr.trebui~ finisată prin .8 este prezentată schiţa uriui arbore de pompă centrifugă rnonoetalată.••' . Pentru obţinerea unei schilibrări cît mai corecte. mai mult sau m~i l?uţin di:tanţate ..c~nfe.~e ştie ca cheltuielile de investiţie sint apreciabile. Fig.de încovoiera şi torsiune. Se ob~er. turaţii foarte ridicate.porţi~nilepe . c9Hstă î~ cr~area volu!1tară. Fig.'I3fl].careJreacă~e1ele\ de ~ta~şare ~ caucI~c(slemermgurile).~R. dimensiunile lor. deoarece aceste elemente determină valoarea fortelor centrifuge neechilibrate.6 este prezentat un dispozitiv de echilibrare statică a rotoarelor pompelor centrifuge. In fig.(le proă~sul ~mtre masele neechilibrate şi distanţa dintre ele.G. care determină durata di?-tre.~j'J.ii. p~e. Suprafaţa. dimensiunimici.' unul faţă de alt~.

se foloseşte oţelul OL 50.I~l=. deoarece. c.9. de genul celui prezentatIn fig.de reparaţii..:t~nşare dintr~ carcasă ~i. . U' asemenea.10 se prezintă schematic modul de îndreptare a unui arbore.e. •••• Nu este recomandabil ca încălzirea locală să se facă cu flacără oxiacetilenică.'4. pentru pompele de dimensiuni mici şi mijlocii. 4. variaţii bruşte ale sai-anU de refUlare -. . trebuie să se ţină seama. Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor la o bucşă de uzură.tI''''''. se obţine un montaj corect şi o echilibrare precisă a întregului ansamblu roti tor.9. T şi R precum şi cele pe care sp aşază inelele de etanşare se finisează prin rectificare la calitatea o'~ Din punct de vedere tehnologic. După presare se execută operaţiile de verificarecu ajutorul unui comparator.: şi să capete astfel deformaţii permanente care influenţează negativ comportarea agregatului (vibraţii. iar arborele rămîne cu tensiuni interne periculoase. Bucşele se confecţionează dlI?-oţel.~ste. frecării c:ar: loc la conta~tul cu suprafaţa bucşei de uzură.. ~u este ~m~nător cu~el al bUCŞ~1 uzură. acestea sînt supuse .' PI))IPELOR CE~TRIFt'GE 201 de uz general.. confecţionarea inelelor se poate face chiar la locul de exploatars.şocuri la pornire. După cum se observă. cu suprafeţele de aşezare ale rulnienţiior 5 'ii T..abrazive.ăn duritatea. Astfel pentru pompele de uz general. indreptarea se poate face la rece sau Ia cald. iar în acest scop se utilizează dispozitive cu curenţi de inducţie. fie prin lărgirea canalului uzat. de }ne~şi. deoarece viteza de încălzire este neuniformă. feţele frontale au rugozlţaţl dlfer~te.to. abaterea de la cilindricitats a suprafeţelor funcţionale nu trebuie.: m~tr:l.~~ 9 respectiv.irint Se co. ceea ce impune utilizarea unei alte Fig. sau a unei prese hidra. aşa după cum s-a arătat u feţelor la un inel 1 t lul labirint.?stă în faptul că ele pot fi procura te şi înlocuite cu uşurinţă. ' pe ~n ?trunp universal pe care-I posedă orice atelier.te încărcat cu particule . lice.prezentată schiţaunei bu'şe deuzură. prin / Fig. U.200 REPARAREA P/)'.funcţionărlidatodtăunor cauze accidentale . indicat toler~nje~e ~l c~lţtăţile suprafeţelor.local . -. el prctejînd pragurilecarcasei ~~ de aspiraţie a. 4.nfecţionează din bucşe din fontă turnat a.:.Illent de hnb~tA. atunci. După atingerea temperaturii necesare. el trebuie încălzit . zgomote).. Suprafeţele L. la care se .la caie S-a". Inelullabirmtse i(zează datorită acţiunii partictrlelor abrazîve 'tare cirdulă prin i~terstiţiu~ form~t. ~au din bu~şe din bronz.01-0. în porţiunea in care săgeata este maximă. El poate fi. Un arbore poate să se defecteze in timpul.de . Indreptarea arborelui deformare termică.. S.la înrăutăţirea caracteristicilor bidraiia lice ale pompsr.ntact~ cu piesele conjugate. Dacă nu se pct procura ca piese de schimb.l!lrec?m. De acest lucru. car~on de calitate. la construcţiile moderne. ţ)lCt:-.~ I ~' In.. In. ro. arborele trebuie prelucrat cu multă atenţie. Această tncălzire trebuie să se facă local.. prin Incălzlrea arborelui. şi la piesa de l~căI. 4. 4. 7'.mo~.să depăşească valoarea de 0.B. care vehiculează lichide necorosive.zire ~ocali care se montează pe arbore: rotor. De obiceÎ. In unele cazuri. U~ alt ~~gan al pompei centrifuge.~pe.aplicăun trata.arazltar prin ~tershţlU. ' .-:l~· ·-2 Fig.r.tsî~trc9fOşiYJ' .. iar pentru cele destinate instalaţiilor în care mediile 4e.. Dispoziti" pene. Avantajul garnituri!?r moi co. De aceea.ţire. in funcţie de precizia realizată.t.lele lab. cumStnt ofeluiile carbon 'de calitate...~~U:nite. cuplă.12 este prezentată secţiunea printr-un : J2 ~. aşezat pe masa presei de îndreptat. Toleranţe acţl\:nl1 uzurn.riar suprafaţa de uzură se cement~ază cu scopul de ~-l m.. se îndepărtează inductorul şi se presează arborele în zona săgeţii maxime. care este supus Fig.po. Uzura lui conduce la creşterea debitului p. !O.i calitări ale suprazeaza c. obţinerea preciziei necesare este posibilă prin prelucrarea cît mai multor porţiuni dintr-o singură prindere pe maşină..otor. arborele este protejat în această zonă cu o bucşă de uzură care poate fi lesne înlocuită. 4.ndă te~ul"m.r.s. uzura gamiturilor progresează rapid şi acestea trebuie înlocuite foarte des. inelele labirint se vor executa .~RARE.l1. . bucşele se confecţionează din oţel carbon obişnuit ŞI se cromează dur la exterior.02 mm. fără a ti necesara în acest scop demontarea pompei. pînă la temperatura de 600 '" 800°C.02 mm.1.sdiipru. Aşa după cum se observă. InlOCUItcu uşurinţă.ţ. Astfel suprafaţa L de aşezare a rotorului şi suprafaţa R de aşezare a cuplaj ului trebuie să fie perfect concentric". bucşă. esţe pr~setupa. O al!ă pieSă'9: pompei 's~ptl~ ja uzură este tnelul lalnr:'1it.fonStrili!ţil de'pompe speclâle'sefolosesc ŞIaltematenale.~l~u~a ''1.maleabil Ia cald.ea~ta. a c. ___. prm Inducţie.şI P~lI:.:0xig~b~l.~bJrInt.' iar remediul constă tn tndreptarea acestuia cu ajutorul unor prese mecanice cu şurub. În fig. 4. Canalele de pană deformate pot fi reparate fie prin practicarea unui alt canal în partea opusă.u-. 0 ~enţru. în fUnCţl~ de co.z?rn:. In fig.·tnfuncţie de natura şi mărimea deformaţiilor. Materialul arborelui se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale pompei. Il.!PELOR REP. aceste deformaţii reprezintă tncovoieri ale arborelui. Dacă etanşarea se reali. Operaţia se continuă pînă ce bătaia arborelui se tnscrie in limitele toleranţei de 0.: cu toleranţele şi calităţile suprafeţelor I ~ respectIve. garmllln . La arborii pompelor centrifuge. ( .c9m". Pentru ca arborele să devină. . Daca lichidul vehiculat c/.tn diverse plane.ş~.uzur~i datorită _ . zona cea mai afectată de uzură o reprezintă suprafaţa pe care freacă garniturile de etanşare ale presetupei..

acestora. uin punct d.se demontează semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu gheare.. . trăgînd în acelaşi timp capacul spre exterior. mare uzură d-scris. ' .:. ea tr~buie demonta.Deoarece cu ocazia demontării se pot produce verticală: . fie prin nereahzarea parametrilor hidraulici. ajustajul cuplei pe arbore.la pompele care funcţionază în camere uscate ...rţe:-nic: spec~fic.esf. prin . se a~ucă cupla pompei cu ambele miini. Cupla trel>uie să fie fixă pe arbore.'l't.:..13 este prezentată secţiunea unui astfel de lagăr şi toleranţele ajustajelor.14. C? import~nţă categorie de pompe centrifuge este acţionată de la distanţă.cuocciziadetpOlitării şi poaţe conduce chiar la deteriorarea unor piese bune. conduc la uzuri premature ale pieselor active. . . iar uzura ~l' . Trebuie subliniat că şi o ungere excesivă conduce indirect la uzură. Această operaţie !lecesItă. Starea r~menţilor se verifică an de cite on se efectuează o reparaţie la pompă. Cele d.Î!lsă atelierul nu dispune de un astfel de desen. fie printr-o funcţionare defectuoasă din punct de vedere ~ecanic. pompele centrifuge sînt prevăzute cu lagăre cu rulmsnti./rJ de sprijin ale arborelui. -1.•hnologic.este corect şi cupla nu se mişcă. privind ordinea operaţiilor de demontare.' .ngere insufici-ntă..\RE.ns.0" ..bucşe pot fi realizate pe un strung uo"l Ulil U'J'art.lubrifiant mai mari decît cea prescrisă are ca efect supraincălzirea ansaI?blu!tu lagă~.în caz de uzură se înlocuiesc rulmenţii respectivi.e ptezentat~ o. este dificilsă se respecte o coaxialitate corectă a arborilor d~ acţionare.anterior. In cazul cînd .. la o pompă centilug~. Căile de rulare 'şi bilele trebUie să fie în perfectă stare.ln continuare sint prezentate cîteva reguli de bază.suficiente7. Datorită lungimii relativ mari a transmisiei. 4. . Pentru a evita astfel de 'situaţ~!. aşezate opus la 180 ŞI I se Impr~m~ o mişcare de cuplu in 'planul axului. ceea.~n rulment nu satisface a~este ~ondiţii. montaj necorespunzător (ajustajprl'::t strînse care conduc la deformarea căilor de rularei etc. ~e procedează astfel: se controlează."c. Dacă acest 'capac este prevăzut cu două sau trei şuruburi de depresa:-e. Sespală ansamblul in petrol sau. ~lll.se desface piuliţa 3 care fixează rotorul pe arbore. . . In afară de piesele de.Dac~. Toleranţele ajusIn părţile el componente şi verificarea individuală a tajelor şi calitatea suprafefiecărei piese.--~------=. Bucşa l.t~ din acea instalaţie ŞI du~ă la at~her pentru verificare.. In marea lor majoritate. î~soţit de trepidaţia agregatului. l-corp Iaglr. Dacă se constată un joc' oricit de neinsemnat. . In timpul funcţionării. soluţie care este aproape generalizată la pompele verticale.mobil şi staţionar.' vedr-re t.bueşă de protecţie. ale lagărului.li cu ~ile) trebuie să fie practic imperceptibil.J. Perso~~ul califlca~t care execută ~eparaţla uner pompe trebuie să posede experienţa necesara pentru a aprecia starea de uzură a unui rulment. uzura se produce pe suprafeţele de frecare ale celor două inele .-.secţiut.Li. 4.r Li". l~ care s-au indicat totodata ŞI austajele pe care trebuie să le respecte construcţia după asamblare. pentru a se obtine o concentricitate corectă.protecţie 3 se confscţiom-ază din oţel carbon de calitate. Se roteşte cupla cu un sfert. fără urme de zgîrieturi sau ciupituri. ce creează . iar jocul radial şi axial (la rul~enţii radi~. t~p!:ea lubrifiantului şi pierderea calităţilor sale de ungere.unor piese. ca suprafaţa interioară şi cea exterioară să se realizeze din aceeaşi prindere..se desfac piuliţele ce fixează capacul de aspiraţie 7 de carcasa de refulare 2.e longitudinală printr-o astfel de pompa. scoaterea capacului se face prin lovituri uşoare"aplicate prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale. de:>arece ea se montează Cu uq ajustaj intermediar de tipul H7/j6. 'ceea c~ pr~v?acă apariţia unor eforturi suplimentare care.âl. Pompele care funcţionează imersate in lichid sînt prevăzute cu lagăre de alunecare.vind -dacă aceasta are joc şi se mişcă. în special la pompele de dimensiuni reduse. montare sa se efectueze Într-o anumită ordine stabilită printr-un proces tehnologic"tntocfuit pe baza desenului de ansamblu al pompei. Etanşarea mecanică nu se repară ci se înlocuieşte cu alta identică .rotaţie ŞIse repetă operaţia.ur".l~2 se co~ecţionează din bronz de tipul Bz 14T ŞIse introduce m corpul lacărului dp aspmpnea cu un ajustaj cu stringere moderată.13. este recomandabil ca operaţiile de demontare şi 3 .~_~~~~l c~~~_3lSP~te. Ea se introduce presat pe arbore. În fig. La rotirea căilor de rulare nu trebuie să se simtă nici un fel de rezistenţă.buqllaglr. ţelor pieselor unui lagăr de alunecare la o transmisie .tricloretUjlnă pentrua"se tndep'ărta ~" unsoarea.dific}iltăţ~. " eil.c·. Z .ag. Dacă nu sînt prevăzute şuruburi de depresare.lit':~L:l asupra iHldur ŞI a căilor de rulare. In acest se. Ctl o strîng-re moderată. obser. . De cele mai multe ori .. D~că pomp~ nu mai dă satisfacţie în instalaţie. combinate cu o ungere insuficientă. Verificarea jocului În rulment se face astfel:sedecuplează pompa de motor~l ~~ anţren~e.mtermedlul unor transmisii mecanice sprijinite pe lagăre intermediare.ouă. de tipul 0I:C1J ŞI se cementează la exterior. Lzura rulmont ilor se poate datora următoarelor cauzr-: sarcini prea mari. În fig. _ ..": llI". prin strîngerea.. Se demontează lagărul şi se. ' . u. uzura rulmenţilor se manifestă printr-un zzornot ~'stul de p. iar la acestea trebuie restabilit jocul corect al pieselor ce alcătuiesc lagărul propriu-zis. . r a~roap'e:: tlltotdeauna demontarea pompjli Fig. se usucă şi apoi se verifică manb. turaţii prl'a ridicate. de. 0. el trebuie înlocuit. scoate arborele împreună cu . capacul se îndepărtează de carc~ şi poate fi extras de pe porţiunea de centrare.a :on~uce!a ~eterio:a~ea.\ POl(PELOR REPARAREA PO:. ~zura se manuestă ~I la '<lgâr'. La transmisiile sprijinite pe lagăre cu rulmenţi . r-paraţu UDIŞnuit.IPELOR CEXTRIFl'GE 203 Dacă etanşarea folosită este o etanşare mecanică. atunci jocul nu se poate datora-aeeit " uzuru r~qlenţilor.ajustajul . pe spatele flanşei capacului._=---_~----~~_----202 REPAR. care pot fi aplicate la pompele centrifuge monoetajate. Demontarea pompei in părţile ei componente se face în ordinea urmăUtl~\ toare : . Este recomandabil. rulmenţii. Bucş~ ~e . deo~rece introducerea unei cantităţi de. de jur imprejur.

e strîng şuruburile de depresare ale lagărului..~.''. aluminiu).lzu!~. se COI1fecţionează două cîrlige care se introduc în găurile de echilibrare ale rotorului . garniturile d~ azbest grafitat sau etanşarea mecanică. melullaternou 7 ~1..de CIte ori construcţia o permite. !: ~.' Trebuie menţioIţat.' r-gulă acesta se extrage relativ uşor. Piesele uzate se inl~culesc cu piese d•• schimb originale.. fără a seexagera. Dacă rotorul opune totuşi rezistenţă şi nu poate fi extras prin metodele indicate anterior.-f'r Demontarea rulment ilor d" pe arbore.!.este ~e. .mo?~rnă. . Fig.!q! dacă si-tuaţia o cere..8:...Se aplică apoi lovituri de ciocan Într-unul din capetele arborelui.:\~l... In continuare. .1'. .a~. '.. denUtn1teşl "pIuliţe hidraulice".:: '" se aăsesc în cataloagele de rulmenţi s~u ~ . de la scula de demontare la unul din cele două inele. .-~ea ş~den:ont~~e.'.\Uui .. se curăţă ŞI se spală piesele cu pe~rol sau tricloretilenă.. sau se repară aşa cum s-a arătat anterior.. i.il< =": .iN. .'. ~ . 4.zlt~ye hidraulice. bucşa de '..'.!: n.REPARAREA POllPI!LOR CENTRIFUGE .' ""'"l>iv".. â .. s.:l~ ~L ~t Dacă situaţia o-permite..~ in ţe~c:. de o' 2'J~ t:J.\REA PO~IPELOR . în carcasa pompei..iII~""'*"- -. Dacă construcţia pompei nu permite introducerea. 6.selor cu gheare. in ~anualele de specialitate şi care în pnn- 5: n ' Fig .• ".mont:.rulare.t. Dacă pompa nu este prevăzută cu astfel de şuruburi.:seva acţiona întotdeaun.fieJncarc.::r l. . Fig. /.~ .' .'. deoarece rste montat cu un ajusta] aluns cător. concomitent cu aplicarea loviturilor de ciocan. Lagărul împreună cu arborele rămîn ca un subansamblu separatda pompă. se introduc îri-spatele discului rotor d6\tă Ieviere subţiri sau două şurube1niţe.J·.II care impune înloCl:ir":l. 1.ia cu tA atenţie cu ajutorul unei dălţi. Demontarea rulmenţilor prin lovituri de ciocaa.~eluFig. prin inte'r-..17 sint pr~~entate Sol~ţlile corecte ~~ demontare a rul:nenţilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate.P.'"~ ~~~iţ~~comandă respectarea următoarelor .. b'. Jccuri . aceasta se datoreşte unui ajustaj iniţial realizat prea strîns. de asemenea numai prin intermediul unei 4.' .. .t~ _~ generale de demontare a rulmenţilar. . şi toleranţe la o pompă centrifugă ....·[fjitbore.. Demontarea.' .16 şi 4.asupra:. numai prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale."'·'. '''''. ~. .Umenţilor se face cu ajutam!.·. operaţiile vde d~montare ~ pompei 'pot fi considerate terminate." i.comaiÎ~biJ!~t~~~fc!!. •. U~. mediul unei bucăţi de lemn sau de metal moale (bronz. pentru a o scoate de pe pragul de' centrare.. " T.l.r .. Demontarea inelelor labirint este mal dificilă deoarece ele sint presare in locaş.care este montat cu -strîngere. . ".7 204 REPAR.transmiterea efortului.. aşa cum s-a arătat şi in primul caz.. apoi se verifică starea fiecăreia. După demontarea rulmenţi1?r. b.. 4.. se aplică lovituri de ciocan. Există mai multe soluţii de extragere a rotorului şi anume: 2 ~==~-=-")j' 7 I S I ~ ! I ( bucăţi de lemn sau metal moale.~fa~e conform regulilor ' . . fie pe .se scoate apoi ruterul de pe arbore. .16. de ~I -. ~. După anularea interstiţiului dintre discul posterior al rotorului şi carcasă. . .' . diametral opuse. . apoi rotorul se extrage spre exterior. . 4.. şi se extrage spre exterior. scot: presetupa. car. apoi se deşurubează piuliţele presetupei 6 şi s. On .şurubelniţelor. pînă ce rulrnenţii sînt scoşi din ~ezajele ~e centrare al•• lagărului. aşa cum se arată în fig. DI.! :. mcncetajatL. rotorul se va sprijini direct pe carcasă şi va fi scos concomitent cu aceasta. . ' "J . 4. aplică in capătul arborelui lovituri ferme de ciocan. .. Demontarea rulmenţilor cu dispozitiv de depresare cu gheare.. nu '."se va' face prin intermediul corpurilor de ~ -" . . y~ '...15: li' "". o altă persoană. sau ruginirii suprafeţelor de centrars : în acest caz pentru demon tare se procedează astfel: se desfac piuliţele care fixează carcasa 2 a pompei de lagărul 4.~otor. .. li. \~ 'U ~ ·'f'. In fig. ace~a dacă se constată o uzură pronunţată. .. c. iar demontarea lui se face astfel: se desfac şuruburile de fixare ale capacelor de lagăr 5 şi se scot capacele respective. In continua~e.lSPO.17. . .In timpul âcţionării cu cele aouă 'şurubelniţs..~ ••••••• -~.

_------------------ REPARAREA PO:. aplicarea loviturilor de ciocan directe. Instalaţia de încălzire este destul de simplă şi ea poate fi confecţionată în cadrul oricărui atelier de reparatii. prin intermediul unei bucăţi de lemn. stabilită înainte de incepere a operaţiilor şi care să excludă orice posibilitate de deteriorare a pieselor pompei.286 REPAIUREA r'G~IPELuR _. împreună cu corpul director 71 şi se' continuă astfel. .la partea r inferioară a cuvei. . de exemplu incălzirea în băi de ulei la temperatura de 70--80cC.se aşază capătul arborelui rămas liber.în continuare.se deşurubează piuliţele de fixare ale capacului de lagăr 1. indirecte. prevăzute şi la demontare. de corpul carcassi de aspiraţie 4" . se pot aplica Iovituri uşoare.' aluminiu 'sau oţel călit.se demontează: lagărul opus. Rezistenta nu trebuie să vină în contact cu uleiul..demontarea şi montarea trebuie efectuate într-o ordine tehnologică corectă. dar aici mai pot fi aplicate şi alte procedee.18. cu toate etajele pompei. . Demontarea şi montarea pompelor centrifuge multietajate se face de asemenea Într-o ordine tehnologică stabilită dinainte şi ea este exemplificată prin pompa de uz gpneral prr z=ntată în fig.se extrage manual lagărul de pe arbore. respectîndu-se jocurile şifoleranţele recomandate în fig. acolo unde este posibil. se extrage carcasa intermediară la. iar dacă se constată o oarecare rezistenţă. "o:. ~. după care se îndepărtează capacul şi se deşurubeazăpiuliţa de strîngere a rulmentului 2.â. evitîndu-se.se deşurubează piuliţele de fixare a lagărului 3.!izpaz. . -':s'e'deinonfeaZ~ preseîupa 'c~rcasei de aspiraţie 4 şi ~p6i 'se -extrage şi car-' casa' ". se execută operaţiile de montare a pompei in ordine inversă celei de demontare.s:'d~şurUbeaZăbu~şa de pr~te~ţi(7.. '. După verificarea şi înlocuirea pieselor defecte. \ ". .montarea pompelor.egalizare 6.\ I'lectric cu ajutorul ~::. Incălziroa SI' rp.·r-. mai ales asupra' pieselor confecţionate 'din fontă. Ea se ce mpunp dintr-o cuvă ce contin» uleiul ii"rulIit" in care ~•. 4.'·" -:este recomandabil ca pompa să se demon teze şi să se monteze pe ansamble componente.pe cale de sprijin şi apoi se deşurubează piuliţele de stringere aletiranţilor.. introduc rulment ii. privind demontarea şi.-. concomitent ctJ bucşa de distanţă 9 . Cîteva reguli cu caracter general.i~zistpnţc montat.' . . pînă la carcasa de refulare..o . pînă ce lagărul se desprinde din pragul de centrare. Cele mai importante dintre acestea sînt. . . se recomandă a fi msuşite şi respectate de către lucrătorii care se ocupă cu întreţinerea şi repararea lor. .şi racordurile ţe"iLde .:' ·1' ."" ·.~ d~uă 'cîrlige primul rotor 8. 'fIllpreună cu bucşa de protecţie 73.operaţiile de demontare şi montare se execută numai cu scule şi dispozitive adecvate.. : .•.! 8. : '. asezati pe suporţi adecvati.~'~oi se ixtiage 'cfi:ăjut(jrttI . presetupa carcasei de refulare şi se arborele 72. ' '.:' . / . Pentru dsmontare se procedează astfel. Pentru rulmenţi sînt valabile aceleaşi reguli generale.IPELOR CENTRIFI:GE 207 Montarea pompei se face in ordinea inversă a demontării. ..

numai la strucrrve ~e seg•.SI' rectifică feţele laterale pină se obţine înălţimea finală II. Din acest motiv. utilizate în domenii în care nu pot fi înlocuit>?dpompe cen~nfuge. . Repararea pompelor cu plsten Pompel~ cu pi~ton.fa.ovocat~ de co~ozlUne.•. În mcd normal..!.tonu ca plesel~ repar~t~ să fie con.fanta..d!n piesa originală şi se va stabili prin analiza de labo.~L. ..mt organe de etanşare care au rolul de a separa rogimurile de presiune diferită de pe feţele opuse ale pistonului.t. asigurîndu-se totodată d respectarea ajustajelor Iniţiale. SI: C:\rf' (ll'F~L:~. .?:dAca.~pompele de dimensiuni mici şi' mijlocii ~I ~le pot fi e~e~utate în cadrul unti\mic atelier de. la dimensiunea finală: Fig.: .e in funcţionarea instala. bucşe de distanţă.. cilindrii de lucru....?:. ~ se 'execută un tratament de călire-rsvenire : . alama Cit ŞI I?atenalc.·.:. ~u~apele ş~ scaunele lor. . cunoscute sub denu.ent~u segm~nţi se folose~c atît materialele metalice . . r~~r~ik~Me~~~ţue~t· taliCIDUp?t ţi cqnf~f în..puncte. 1 cu l. Foru.se pot realiza 1n cadrul unor astfel de ateliere. Astfel.rii ~or constă in aceea că prelucrarea cilindrilor poate fi realizată cuo 'precizie mai redusă.:.:nţii ~e u~eaz. : _1 ( să ]" ferească de lovituri.a~ede lucru care execută periodic mişcări de translaţie. t:::.!JI.e C0n· ia contact cu segmentul în mod intermitent.după Jemont~re.~ril! ~. dotat cu un mimm de' maşini-unelte universale: strung.'':._· La pnnp-le de tip industrial.·ităÎ:ii ir.Z~i . rămîne în a . stringerea lor poate fi reglată..5-1. reJ?araţiile pieselor principale: rotor. nemetahce -: cauciucul. .. .. ilindrul si ea z pJ. ~a aceste ~Ipun de p~mpe.se strunjeşte bucşa în interior.". ! trecerea acestuia prin locul respectiv.u1ta uzina furnizoare.Segme~lţH. _ se introduc segmenţii într-un calibru inelar. care se referă atît la materiale din care sînt confecţionaţi aceştia.:lareaec~~~ra:.~ li. organele de distribuţie.f01(. avînd diametrul 1. Prin această mii-sura. ca materialele p. numai reparaţii de mică Importanţă. .re S1J. " mai repede decît cilindrii pompelor.. .ţ~Pta1p~Vr~~1' :~~~~rfă~/~~rtJt1f'~~~~ lOp. Forma a este caracteristică p-ntru segmc!nţii rnetalici.•.~'. lăsîndu-se un adaos de 0.. diagonale sau cele. 19.Ulte. Pent..DL:4 pozitiv pentru _ se decupează segmentul din bucşă. avînd structura perlito-sorbitică cu grafit Iamelar.. ·i. tija pistoanelor . -(f' r D. aparat de sudură etc.:.. în cochilii sau centrifugaL Tel'm:brogia-of. fn cazul unei producţii de mare serie'. astfel 1n~lt POZiţia lor.2. La pompele cu piston: uzura datorată abraziunii este preponderentă. deci mai economică.ntactpermanent..:~ri.bucşe de lagăr. In timpul funcţionării. Dacă acest lucru nu este posibil. p<:cînd suprafaţa acestuia Fig._.fecţţor:ate din aceleaiş material" din carI'. formele constructive ale segmenţilor sînt celt' prel~ma[~ în fig. se vor l.~ca efect pi-rd-rea etan". ·id'. lemnul ŞI altele.~ . precum şi . 4. precum şi la acţiunea produselor petroliere . in atelierele mai man"târe dispun iieturnătorie. porţiunea respectivă.al~~~. ''-1' -\ .:J. deoarece el se execut'dupll o fehnologle care presupune eXlstenţaunor m:âŞi?isped~e ~'.. sa~ ~m materiale echivalente din punctul UI' vedere al caracteristicilor fizico-chimice-macanics.1 realizarea deschiderii seg.. aplicate la sşgmenti. aceea aceste piese se inlocuiesc numai cu piese.)>'!.20. deoarece în general pompele de constr~cţle o~lşnulta nu sînt destinate să vehiculeze lichide corosive. compoziţii pe bază de grafit.::: [it.:. cît şi la forma lor. .lin t-xtolit. confecţionaţi din fontă-specială pentru segmenţi. freză.j . cum' sint pompele ~xiale. deoarece suprafaţa lor. iîif~ÎI&.. bucşedeprctecţie. este cunoscut.pa:aţiile descrise anterior se refedfo.:a. mirea de "manşetCi.rizuri sac. lăsînd un adaos de 0.utiliză. Pentru pompele de dimansinnimari. conj~&ate se m~rcheaz~ prin. 1 ~~r~~. s.:.s~en. între suprafeţele de ghidare ale pieselor ce se a~ă.mpozlţla chimica. ~u " puţin.ongl~~e.rator co.. să~ibă ~ ~uritate. ~eea U· z.... <"""'. se pot realiza sl'gm~nţi metalici. în funcţie de mărimea segmentului: ..I~ material. • Dintre piesele ce alcăt. .u~pro. carcasă.. care dstermină m final gradul de uzură a pcmpei..c . se va cons.~~. . reparaţii. apar forţe de frecare de diverse mărimi. pistoanele. -1.. cu ~ea :pr.~ . 4. e n:o?~aJ vor fi mult uşurate. i? ca. ._.le. .1 s (s fiind deschiderea segmentului în stare liberă).\R.. .fu a e\:ita orice surprize noplăcu.. _ :-1> I. maşină de găurit. .: Avantajul..~RE. 20~ -:.enţu pistoamlor. diverse semne . grafic sau lsmn.••. Ill~lI-.~iesc pompa cu piston.1J formă d.~oate _pies.ruc~.::~ in CG~l.~. oţelul. Dimensiunea penei care determină dschiderea segmentului trebuie să fie de 1. ceea ce conduce la prelua(':[ '.. textolitul. ..UţUI.ţl din cauciuc trebule să albă o bună rezistenţă la: uzura. sînt executate ŞI~e~e .. turnaţi în forme de nisip. termofixare . . segm. . ~Şe~enţll confecfl~na..clli!i1!r.003 d şi Se calibrează deschiderea la valoarea prescrisă pentru segmentul introdus in cilindru: .RE?. mal P. i. care poate propune şi eventuale înlocuiri în funcţie de situaţia reală a instalaţiei beneficiarului. segm. oper~ţ111e.in dublu flux.iil:\ •.5 mm.işnuită de prelucrarea ssgmenţilor este următoarea: " -se strunjeşte bucşa Ila exterior. relativă să fie precis determinată. conform fig. Formele b şi c.sint caracteristice numai pentru seg~ mr-nţii conf~cţionaţi din cauciuc sau piele .__ L zur. arbore: nu po~ fi ex~cutate in ~teli~r(de~cest geh':-tlle. Totuşi. de ~hlmb p:rq$rate de l~ f:w:nizorul pompei.mm pe feţele laterale: mentului prin . presetupe etc..ţii. iar pe măsura uzurii segmenţilor. cele mai expuse la uzură Sl~t următoarele: segm.--l care se deplasează în mişcarea ele du-te-vino.n:0r atsliere rde ~eparatll ObIŞD.se execută. contact permanent cu cilindrul.be.~O. estcLllga. un tratament de termofixare.me~. ~mt dotate ~u ?rş'. In raport. Dacă materialul piesei ~u.~l~~eţurio~· ~stfel de 'ateHere:ele~ nepiltin(i fi folosite In mod econl>tIllC 'declt. Astăzi există o sumedenie d~ soluţii constructive. ciupit ur i . .'. pielea de bovine.tiei._se·refcî~.l:::cLi.apior se mannesta pt: suprafaţa <lL' cout. ..\ !'O~IPELOR ce PI5TOX ! .19. R~. piesele se curăţă şi se spală cu petrol sau alt lichid detergent: pentru a li se putea aprecia cît mai real zradul de uzură: .se secţionează segmentul cu o freză disc. pentrii piese de dimensiuni mai reduse .

210

REP,\R.\RE,\ POlIPELOR

REP.~R.~RE.\

pOllPrLOR PISTO:': CI.'

211

- se rectifică diametrul exterior la cota finală d; - se strunjeşte adaosul diametrului interior, rezultat în urma comprimării segmentului în cilindru. l,? fig, ~.21 este prezentat. Ul~ segment metalic pentru o pompa cu piston, la care s-au indicat toleranţel- şi calităţile suprafeţelor. Fanta s an' rn!l1l' de :l !r!::'i,<:, ,'~, Llvc~';'<l ~':~llll:llLUlui datorită dilatărilor, ~ ,Trebuie acordată o atenţie deosebită în timpul operaţiei de mtroducere a segmentului în canalul din piston, deoarece atunci apare tensiunea maximă în fibrele de la diametrul interior" şi care de multe ori po~te provoca deformaţii permanente sau :hlar rUI?e~easegmentului, Pentru a preveni a~tfel de situaţii, in practica se alege deschiderea segmentufu. în stare liberă: s = (3,2-3,6) . t, t fiind grosimea segmentului. S~gmenţii din cauc.~ucse pot confecţion~ cu dest~ă uşurinţă {6 ,m atelierele de reparaţii, -avtnd o formă constructivă relativ Fig. ~,21. re. simplă. Pentru 'aceasta se cobfecţioneazăo,~matriţă care să respecte cît mai fidel, .forma "şi dimensfunile piesei originale. feţelor la un Aceasta se transmite apoi unui :atelier de vulcanizare obişnuit, segmen~ rnespre execuţie, cerîndu-i totodată respectarea calităţii .cauciut~~~;d"4cului." .' ,"~o' 'r· ,: ", ',', :Cilindrii,de lucru ai pompelor se Uzează şi ei În tiIrip':'daiorită' In spe~ial efectului de .ero~iune şi mai puţin celui.de coro.ziu~~;.u~ura cilindrllor' pcmi>E!i es.te deten:~l1n~ta atît de c~ht.atea .mate;laluI1l1 utillzatpsntru confecţionarea pieselor, Cit ŞI de natura Iichidului vehiculat. Se mţelege că, cu cît un lichid conţine un. procent mai important de particule abrazive în suspensie, cu atît uzura devine mal pronunţată. La pompele cu piston ca acţiune directă. uzura este mai puternică la cilin~rii pompei propriu-zise decît la cilindrii maşinii, ,cu abur, deoarece la aceştia din urmă ungerea este asigurată de către o pompă 'de unzere care trimite permanent în interiorul cilindrilor ulei sub presiune. Aic"i uleiul este antrenat de agentul motor - abur sau aer comprimat ~ şi formează o emulsisc.ar~ pătrunde în toate interstiţiile. Cilindrii pompei sînt însă unşi numai cu lichidul pompar, care în multe cazuri nu are proprietăţi ungusnts. De asen:~nea!. la pornirea pompei, pînă la amorsare, frecarea dintre segmenţi şi cilindrii ~ste practic o frecare uscată. Din acest motiv, cilindrii pcmpei sînt eoncepuţI sub formă de cămăşi amovibils, presate în corpul pompei. La un anumit grad de uzură, cămăşile pot fi Inlocuita cu piese de schimb noi. . Se recomandă ca, atunci cînd se înlocuiesc cămăşile, să se înlocuiască ŞI segmenţii deoarece dimensiunile de funcţionare ale acestora alcătuiesc un ajusta] foarte precis. Repararea cilindrilor de abur şi a cilindrilor pompei se face prin alezarea acest?ra pe o maşină de alezat cilindri. La o pompă cu piston obişnuită sînt permise trei, maximum patru, alezări ale cilindrilor, după care se recomandă înlocuirea acestora.
A

, In fig. 4.22 este prezentată o secţiune prin blocul ~ilindrilor unei p,ompe cu piston cu acţiune directă, tip duplex, la care s-au indicat toleranţel« ajustaHor şi calităţile suprafetelor. . Pistoanele pompelor industriale au ferma de disc. Iar uzura lor preduce n-uniform, pe părţile care vin în 'contact cu supraraţa cllmdruIU1:,:-\CIc::it lucru

,p

I
I

5JI

H8:$>

"~rJ6;ff..l.
t1
I '

, ' <h ,_;:'

~-

~.'
~

ii
.@1

J

!~';~: ~~~=

~2'--~~--~I@~o~I,~o.o.~~Z~~w[tI:-~,i.~'~:~~~~~~
Fig. i.22. Toleranţe ..şi câlităff :'a!e'ft1i>iateţelor "la cilindrii Fig. ~.23. Toleranţe şi ',,' unei pompe cu piston 'cu', ~ţ1l1ne'mrectă, "calitl!:ţi ale suprafeţelor,' , ' . la un piston disc,

~r '

f

se observă mai, uşor Ii.f,.pazJ~~'i#htiJ>m:,~'pis.ţqanelor.pcIl1P~lor orizontale. Totod.aţă are loc şi o, ~u~~l:.c;anarelor_dmplston, provocata de segmenţn metallcl.. . ""fej' '..<J'î: ·t,,,'i' ", .... '. ;' • t Pistoanele cir~ ~D:utrute~tă,~'stfeI de uzuri sînt greu' de reparat ŞI es e preferabil ca ele s~ fiefuI9-guiţ~::c~p!ese-~~ schim~ originale. Se ţJoate înc~rca o reparaţie 'prin lărgirea 'ta.n;ilelor·~dntroducerea unor segmenţi cu. Î~ălţlme mai mare. In atelierele/tie repariţIi obişnuite, car~ dispun de ma~ml-unelt; universale se pot confecţiona relativuşbr pistoane disc, aşa după cum se.arata in fiz. 4.2'3. Pistonul se poate coD.fecţiona direct prin prelucrarea unei bare din gţel laminat sau forjat, sau]:un~:disc·din ~ont.ă turnată. --_.: ._ rit« pistoanelor se uzează. ţn special pe porţmm!e p~ car~ fre~ca garm turile presetupei. Uzura se manifestă sub formă de nzun longitudinale, care inrăutăţesc etanşarea şCin acelaşi timp, uzează prematur garniturile din azbest crafitat. b il l ~ Repararea tijelor se face în mod asemănăt~r cu cea. a ar ?r or pompe o~ centrifuge. Astfel porţiunile uzate se Î~carcă pn,n metalIzar: ŞI se :prelucreaza apoi la cota finală. În cazul în care atelierul nI! dlspUl~~de o.mstalaţle. de metalizare, se confecţionează o tijă nouă. Ca ma~~~I~1 ~t~l1~.eaza ţelul aliat care :e se o comentează sau se nitrurează în vederea manrn durităţii suprafeţelor de ~zura. În fig. 4.24. este prezentată tij~ pist?anelo~ une.ip~mpe cu acţiune directă, la care s-au indicat toleranţele aJustaJe~or ŞI ~alltaţlle sup~afe5el?r. . înainte de efectuarea tratamentului termic, capetele ŞI părţile filetate se protejează pentru li. nu deveni cas~nte. . .... , Supapele au rolul de a închide ŞI.deschide con~UnICaţIadintre cilindrul pompei propriu-zise şi conducta de .asplraţ~e, res.pectl\' cea de refulare. l\I~:ea majoritate a pompolor cu piston mdustnale sint dotate cu supape av înd
1.• Alegerea pompelor c. 267

212

REP.\R.\RE.\ PO~[PELOR

REPARAREA POlfrr:LOR cr PlSTOX

21:f

Il ~tl ~'

forma unui taler, care culisează pe o tijă de ghidare. Uzurile caracteristici s~p'apelor se manifestă pri~ ri~uri şi o.valizări pe suprafeţele de ghidare, datorita forţelor de frecare, ŞI prin uzun sub formă de ciupituri şi deformaţii
,,~WfJ}.~~ ~~!
<---""-L-..,
c,

.~.:

'<

L::.t-.:~

,SO,. 'E
Ia tija

,"'rI

S
•.

f? @{?\\ ... C \.v~~:~;) \8/
~~
l' ..:...t '--..• Fig. "i.25. Realizarea prm prelucrare din ma teria l Iarninat a sectiunii de trecere a scaunului supapei.

----p.IO'021,V, Frz.

_,~~')1:.;~'1-

·L~-i. Tolerante şi c'1.Iitlţ: 1.Ie suprafeţelor pompe cu pisrcn cu actiune directă

u::-=i

" f;
g
;L
'it''''~

A:~i,

ale suprai~ţelor de etanş~r;, ..atît ale supapei cit şi ale scaunului. Acestea au ca efect I2lerde~ea et~n.şeltaţ.ll camerelor volumics şi prin aceasta diminuarea param~tn}9.f ]udr!l-ul.lcl debit-presiune. ' 't. 'Snpa~ele, ghidajele ~I sc~unele supapelor sînt piese ce pot fi realizate cu uşurinţă in ca~rul ~~UI atelier de rep.araţii, .astfel încît cele. c~re sînt d,~gradate se recomanda a fi înlocuite. M~ten~ul -din care se confecţionează aceste organe ~~te bronzul, care are o buna rez~stex;ţă la corozi~ne şi.in acelaşi timp un coeficient ~.eţr:,care.redus .. La execuţia pieselor trebuie realizat un aj~staj ;orect Î.ntre tip d~ g~l~a~e ŞI corp!Jl supa}>el, astfel ca aceasta să nu rămînă lx;ţeperută într-o p:)Zlţ~e intermediară. Deasemenea' trebuie 'asigurată .sei:~ ~m!1~:l. d, t:',: '1" :t ,:"';l~dulu: prin sca~n~ su~apei. şi prin spaţiul inelar creat <ţend!care~ supapei la I?lilţl~~,a m~Xlma..,Atlţ supap~ ~ţt ~i.scaunul. său pot fi realiza:ţe I,ncadrllţ unui atelier de reparaţn, prm prelucrare din material Ianiinat. Secţiunea pro,flla.tă, de t:-ecer:eprm scaunul supapei, se poate executa prin frezare, sau numai prm găurirs ŞI ajustare c~ pila, aşa cum se arată în fig. 4.25. , Pentru one~tare, în fig. 4.26 se prezintă I ansamblul funcţional al unei supape, utilizată curent la pompele duplex de alimentare a. cazane-' lor: de ab~r, l~ c~re s-au indicat toleranţele ajustajelor. ŞI ~all~ăţile suprafeţel6r:După cum se vede .dm figura! suprafeţele de etanşare ale supapei ŞI~ scaunului trebuie să aibă o rugozitate foarte redusa. Aceasta se obţine. prin rodarea fiecărei supape ~e scaunul său. Operaţia are loc astfel: se monteaza supapa aşa cum se arată în fig. 4.26, dar ------"-''-----; fără arcul.eli~oi4al; sepun~ pastă de şlefuit în ciFig. 4,26. Toleranţe şi calităţi teva, porţiuni de pe suprafaţa scaunului şi apoi ale suprafeţelor la elementele • unui ansamblu supapă. apasa ,C~ mma s~papa pe scaun, imprimîndu-i în '. acelaşi timp o mişcare de rotaţie. Se continuă operaţia a.stf:l. pJ.?trîn~ sensul de.rotaţie! ~a:periodic se şterg suprafeţele respective cu o cirpa ~ulată In petr.?l ŞI s~ verifică aspectul acestora, care trebuie să fie mat ..Oper~pa se consideră terminată atunci CÎnd,la o apăsare cu mîna, supapa se ..lipeşte pe scaunul său.

Organele de distribuţie ale pompelor cu piston cu acţiune directă sînt alcă:uite din următoarele elemente: sertarele de distribuţie, tijele sertarelor, manivelele, culisele şi articulaţiile sistemul?i de distribuţie. Uzurile acestor __ piese se datoresc frecărilor ce au loc între suprafeţele active si ele apar sub iv.,!.:1 ~e ovalizari, rizuri ele. Reparalea acestor organe poate fi executată în cadrul oricărui ateli-r r1P !";:::--'~r:l:~:. f:,) ~:·:n confccţ:'~::-'..~l:·'_~:' t:~~,)r piese noi fie prin rsconditionar-a celor uzate. Pentru repararea distribuţiei pompe lor dotate cu sertare cilin?i~, ~,2~. Rcccndi-ir.narca ser tarulu i drice, se procedează la fel ca la cilindrii şi pistoanele plan prin tuşare. pompelor propriu-zise, adică se alezează locaşul di~ partea superioară a corpului maşinii de abur, apoi se introduc sertare CIlindrice şi segmenţi la cotă mărită. Sertarele plane se repară prin recondiţionarea suprafeţelor de etanşare ale sertarului şi ale corpului maşinii de abur, aşa cum se arată în fig. 4.27. Rscondiţionarea se,}ealţz,ea.z~,. rin tuşarea ~elor,~ouă,.s}lprafţlţ~. ~C!ni1:lgate: p operaţie c.etnibtiie 'Sli?~decurgă astfel: se pun cantităţl:ţIloderate de pasta de şlefuit,. îmbi~3:ţ~.tH,px:eaţ~]:)ilcu ulei, pe suprafaţ~ activă a s.ertaru~ui~ş~ a corpu!uI,mil~l1111",~e ~~~r; ~e~.l?Cls.ă~erta.~. p:I mma, execu~md ml~c~rvi alternative înamte 'ŞI înapoî, Iar penodic Se şterg suprafeţele ŞI se verifica starea acestora. Operaţia se consideră terminată atunci cînd, la o apăsare uşoară, sertarul aderă la suprafaţa ,de lucru. . ""., ,'ntArtiClllaţiile~tribuţi~i'~int.alcăt1lite din bolţuri ce se introduc în 10cC\7~ şuri cilindrice, in care execută mişcări oscilatorii, din care cauză uzura se produce neuniform, respectiv -numai ,pe porţiunile active ale suprafeţelor, aşa cum se arată în fig. "~.28.-ML '~' -;: 'ţ- • '.. ·"r ~ f""'..J 'It-'\;., în funcţionare efectul -uzurii se manifestă prin şocuri ce pot degrada complet piesele, tnsoţittn acelaşi timp de dereglarea distribuţiei. Recondiţionarea pieselor uzate se face astfel: se alezează locaşul cilindric pînă la dispariţia 'ovalităţilor şi se confecţionează la strung tin bolţ cu diametrul maimare, Dacă aceeaşi ~i~să a fost recon~iţiona~ă. de mai m~te o~i, (,. astfel încît diametrul Iocaşului s-a marit cu aproximativ '20%,'se recomandă să se 'confecţioneze o bucşă din fontă , '. tare se preseată în locaşul respectiv. Bucşa va avea '.'1 '/diametrul găurii corespunzător bolţului original- acesta ,""'. se va măsura pe porţiunile neuzate. La presare a în locaş .. _1 bucşa se strînge, micşorîndu-şi diametrul interior, astfel ~~~~~:~~~c;i~~i~ Încît bolţul nu mai poate fi introdus. Pentru a se evita buţie In caresearată această situaţie, după presare, bucşa se alezează din nou, zonele principale de cu un alezor reglabil, astfel încît ajustajul articulaţiei uzură să fie realizat in toleranţa H8/fS. Cu ocazia reparaţiilor capitale, pompele cu piston se demontează complet, în vederea constatării gradului de uzură a pieselor. Pentru aceasta, pompa se demontează din instalaţie şi ~~ transportă la atelier. Bancul de lucŢu pe care urmează să se execute operaţiile de demontare se pregăteşte special pentru acest scop: se curăţă de' murdărie, se eliberează de piesele străine, se

t'

II

214

REP.-\R.\RE.\ POllPELOP..

IlEP ..R.\REA POY.PELOR cu PISTO:'; \

215

aduce materialul necesar spălării şi degresării pieselor, precum şi lădiţele în " care vor fi aşezate acestea. Demontarea ca şi montarea trebuie să se facă într-o ordine corectă din punct de vedere tehnologic, folosind scule şi dispozitive adecvate, iar personalul trebuia să lucreze cu mare atenţie, astfel Încît să evite deteriorarea !,i~selor pr::-: d'::::O:1t~l·t:.

,

Pentru exemplificare, se prezintă, urmărind fig. 4.29, modul de demoncu pi"vll cu acţiune directa, tip duplex. Demontarea începe cu pompa propriu-zis.î. Se desfac piuliţr-ls de fixare a capacului supapelor 7 şi se scoate capacul. trăgînd de robinetul 2 în sus: dacă se simte o rezistenţă, datorită lipirii de garnitura 3, se aplică moderat citeva lovituri de ciocan pe părţile laterale, după care acesta va ieşi uşor. Se desfac piuliţeIe flanşelor 4, care fixează scaunele supapelor de refulare 5, apoi se scot asamblate supape le de refulare, iar prin locaşurile eliberate, se extrag supapele de aspiraţie 6. Pentru demontarea pistoanelor pompei propriu-zise, se procedeată astfel: se deplasează cu ajutorul unei bare metalice, care acţionează asupra tijei comune.Ipistonul 8 către, ext~rior; se dem,9ntează capaceledecilindri'P, se desdoaie siguranţele din tablă şi se d,~şu~~e,ază pin!iI~lede)~.trîngere,. il'pp,i.s~., . introduc două şuruburi în găurile filetate, prevăzute pentru acest scop în corpul pistoanelor şi se extrag acestea în afară, :~preună cu segmenţii respectivi. ; In continuare, se slăbesc piuliţele presstupelor g şi se deşurubează piuliţele . de fixare a corpuluipompei. După aceasta pompa poate fi .eomplet separată de maşina de abur. 'Urmează apoi demontarea maşinii de abur, care seefectueazăastlel: se slăbeşte şurubul de fixare a culisei 10 de pe .tija pistoanelor, se slăbeşte piuliţa presetupei 11, se desfac capacele,:4ecilindri12 şi se împinge tija împreună cu pistonul de abur 13 in afară'uSa trece apoi la demontarea sistemului de distribuţie şi ungere. Se demontează pompa de ungere 14, împreună cu conducta de alimentare, se desfac piuliţsls de fixare a suportului distribuţiei 15, se desfac articulaţiile cu bolţuri, se scoate capacul distribuţiei 16, se deşurubează tija de distribuţie 17, şi sescoate sertarul 18. În acest stadiu, pompa este demontată pe subansambls principale, urmînd ca în continuare acestea să fie la rîndul lor .demontatepe elemente componente. " ", ,,c '<::" '.' După recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate, pompa se pregăteşte pentru montaj. Ordinea de montaj raţională este următoarea: se incepe cu asamblarea maşinii de abur, apoi se montează pompa propriu-zisă, iar la urmă sistemul de ungere şi sistemul de distribuţie. Pentru: păstrarea coaxialităţii cilindrilor maşinii de abur cu cei ai pompei, corpurile sînt prevăzute cu ştifturi de centrare. După asamblarea completă,' pompa se racordează la instalaţia de lucru şi se verifică corectitudinea montajului printr-o funcţionare fără sarcină. Această verificare se poate realiza şi pe bancul de lucru, dacă atelierul dispune de o sursă de aer comprimat, După înlocuirea pistoanelor, segmenţilor şi cămăşilor, pompa trebuie să fie rodată, conform indicaţiilor uzinei constructoare.
tar= t "" .• ?cmp~ :

I

l~i. pompa-se demontează complet din instalaţie. Operaţiile pot fi efectuate fie demontind complet pompa din instalaţie. . se demontează in părţile ei componente şi se face o verificare amănunţită asupra stării tehnice a tuturor pieselor.sînt dotate cu maşini-unelte. este. în funcţie de perioadele stabilite pentru revizn ŞI . recoman~abll ca un atelier de reparaţii să posede în permanenţă un.de vedere .eJ. repararea acestora devine necesară atunci cînd :~mc~. în practică sînt situaţii frecvente m.. iar durata normală de funcţionare a pompei este determI~tă to.~aşml. stoc raţional de piese de schimb. ceea ce presupune intervenţii asupra pompei. d!-spozitiv pentru echilibrare statică(ace~ta este bine să-I.\ e?ere ca .lP-M~i. ' • .araţiile nepZanjjicate sînt determinate de cauze accidentale. ivite m .rwa.. iar parametrii agregatului ~u ~al satls~a: cerinţele instalaţ iei. ~te tipuri de . ~or date cunosc~te şi sînt prevăzute de obicei în cadrul unui a~ calend~rIsti:. printr-o revizie a stării generale a pompei. eomparatoare.e. acesta poate fi folosit la încercarea funcţionării pompei. inainte ca aceastasă fie' montată în instalaţie in mod definitiv.timpului de uzură.. . d. In r e par aţi I cur e n teşi r e par aţi i cap i tai e sau general". De aceea. Şi în cazul po~pelor." . şi totodată un procedeu economic. Repararea pompelor se efectuează în mod obişnuit în ateliere de reparaţii ce depind decomparlimentul MeC(l.•.4e J?iesa):l}. se restabilesc reglajele şi jocurile normale şi se efectuează probe de funcţionare în gol şi in sarcină. la perioadele determinate de piesa cu cel mai scurt ciclu de uzură. . la pompe.r.. rabo. o.ORGA. Cu prilejul reparaţiei capital" se înlocuiesc sau se recondiţionează toate piesele uzate sau defecte. " La tntreprinderlle'. corosivă sau abrazivă datorat~ ve~..~nJ. l~ a~este situaţii..~Istmg ~ouă categorii de. La pompele:cu piston se llxecută şi l"odajul preliminar.3." .llic:Şefşi in care se execută şi repararea celorlalte utilajecu-care .: ~ o pompă centnfugă.la uz}Uă.-~ar~~ehiculeată ~lichide cu particule abrazive In suspens~e. reparaţii: reparaţii planificate': reparaţl!tfepl. fie drmontînd-o numai parţial. pcmpci in cc. ' . ~e. Aceşţe . in această categorie intrînd şi pompele de vohiculare. întocmit de Institutul de Csrcetărivşi ProieCtări Tehnologice pentru industria Construcţiilor de Maşini (ICPTCM). !?-eparaţiile planificate' se mimssc astfel deoarece ele se stabilesc dinainte pe baza. inclus iv a CI lor care au o durată de viaţă îndelungată şi care au atins un grad înaintat de uzură.ongm~Iă. : " • Rep.aJIl~el1l. " '''1'. lab~mţu.re~pull~ă[~a. 4i~igu. In cadrul acestei reparaţii. stabilind termenele la c~re urme~a sa se f.' ...funcţ!onarea pompei. .de reparare trebuie să se aibă 1:1 .repar~ţl1. Organizarea reparaţi ei pompelor Re~ararea unui util~j est~ o acţiun~ care se organizează cu scopul de a-l repu~e In sta~e Ae funcţiune ŞI d" a obtine din nou parametrii functional! n» care l-a avut iniţial.tnî~tiatii intrepr. ~tunci cînd a~e~t tin:p poate.RAŢIEII'Ol!I'ELO& x ..le ue~u.e '. De ace~a. truse de spioni etc. fi prevăzut dinainte cu suficientă precizie. . fie din recomandările fabricii constructoare. Repara~ii!e flanijicate ce ~ ~fectuează asupra pompelor se clasifică. din cadrul Ministerului de resort (MICM).f~W:jll. încît periclitează buna funcţionare a instalaţiei în continuare.una este preferabil ca o piesă uzată să fie înlocuită cu o piesa d~ SChlI~lb . Pla~ul de reparaţii se întocmeşte de către compartimentul Mec~~cului Şef ŞI s!3.în otare un mare număr de pompe.<~ţ~P. Din p~nct .aIJ!. prin care se stabilesc ciclurile de reparaţii şi categonaacestora.cm. Astfel normativul pentru repararea maşinilor. Prin aceasta -se poate verifica coreCtitudinea asamblării pompei.0 normele tehnice în baza cărora se efectuează reparaţiile maşinilor şi utilajelor. atelierul de reparaţii va fi dotat cu'o maşină de alezat cilindri. "'<.>. dupa reparaţie trebuie înlăturată cauza care a provocat defecţiunsa.~e~alc~ pe ~imestre sau luni.lţă.inderea.careau. efectuarea unor noi reglaje etc.•. sup~se uzurilor rapide. din categoria celor de mare uzură scurtînd pnn a~easta timpul de inactivitate a pompei.difer~' '~ubst~nţi~i" punct ~e vedere al.. " t. să se'L~Jled~eze . ă t . ÎA. ca şi la alte maşini. necesare verificării dimensiunilor 'şi toleranţelor pieselor: şublere.U şqlj(:iţ. sau uzura rapidă. La întreprinderile care utilizează în exploatare un număr însemnat de pompe cu piston.. cum ar fi ruperea unui organ mecanic. utilajelor şi Instalaţiilor comune. ŞI bucşa de protecţie se vor. cod 416. se transportă la atelier.r( fUl:cţiG::~r(z.. universale ~ strunguri..ŞiIJi pecifice tehnologiei de fabricaţie apompelor:"::"mors teză pentru pre1ucrat'~l!-1l~e de pană în butucul rotorului. ge găurit -la care se pot realiza majoritatea operaţiilor prevăzute In tehnologia de rsparaţie. De asemenea atelierillse va utila cu cîteva mil.că mtervenţiile. micrometre.. Reparaţiile curente pot avea loc :c ma! multe ori pînă la r=para ~ia Qrit. autn d ~.anIflc~t~: . cuprinde la capitolul 416.~diţii bune pînă la următoarea intervenţie planificată.217 216 REPARAREA PO)!PELOR 4. In cazul în care unitatea dispune de un rezervor sau bazin cu apă industrială.ţ~d. uza mult mai :epede decît rulmen~ll lagărului.al org~n~ării reparaţiilor. curentă trebuie s:i. Rtpara.". se înlocuiesc de mai multe on pll~ala inlocuirea !ulmenţIlor. Ca ~nnclp!U. rotorul:.. \ZAREA llEPi'.re.. cauzată de ·0 mtreţmere necorespunzătoare. el se~eş~e la into~mirea p~~nurilor de reJ?araţii. Astfel .lă.9~ e~hip~ de muncitori exclusiV pentru repararea pcmpelor.este .. fIe din datele statistice din practică.. c~: as:mene~Plese. ca de altfel ŞI la. posede toate atelierele) şi o pompă cu piston pentru probele de presiune hidrostatică. .. ." Pe lîngă acestea. ~ . ' Piesele' care intră în 'componenţ~ }\mei pompe"\. este reCOIAetlcla?i1~!.mtotd~a.raţie.:a ffi<lCapid.u. fre+~.teze. Re par aţi a cap i tai se caractfrizează prin inlccuirea sau ~E:mediereaunui mare număr de piese care alcătuiesc pcmpa. Aceste acţiuni au un caracter preventiv ŞI ele urmaresc menţmerea pompei in stare de funcţionare o perioadă cît mai îndelungată.. atelierele trebuie să dispună şi de instrumentede'măsură. .iculăr~i unor l!chide incompatibile cu materialul pompei. înlocuirea sau ramedierea unui număr redus de piese sau 5ubansamble.: 'Necesitatea de a 'asigura exploatarea raţională a maşinilor şi utilajelor din cadrul unităţilor economice din ţara noastră a condus la elaborarea unor normative cu caracter republican. di~ Re par aţi il e cur e 11 tese caracterizează. a~ea~ta constituind o garanţie din punct de vedere al materialului ŞI al d~mensluUllor.

părţile calde se vor izola Ia exterior.: pornirea pompel?r c." . • ".. ~ fi_"- .vrează trebuie să cunoască cit mai exact masa ansamblului. . fără mişcări bruşte..primirea pompei. impurităţi care la pornire.~mnif!c:~ţ:2.e'kploatar~â 'pkihpelor:ttebuie încre. Acţionarea pompelor se realizează in marea majoritate a cazurilor de către motoare electrice.ficc:~r(l~cJ. se vor lua măsuri de ventilaţie corespunzătoare. Aceste prinderi se vor efectua legind cablurile numai de suporţii sau găurile prevăzute special pentru acest scop.~ dinţată numai personalului care a primit o'calificare specială în acest domeniu . - 4.pornirea pomp-Ier axial« So' va f:tr. neglije. Ea se va deschide imediat ° .•. se p.4. conducînd la obţinerea unui preţ de reparaţie redus şi la o imobilizare cit mai scurtă a pompei. 1n acest scop.~r pute~.utea fi provocate de instala~ia electrică sau de manevrare a unor scule metalice. .''1 _ .~!Li:: t:. După aşezarea pe fundaţie. In timpul manevrării nu este permisă trecerea sau staţionarea sub sarcină.o~iide intL"l"~'t.. . Inainte de pornire. pompa se racordează la instalaţie. In exploatare.'. în timpul funcţionării pompei. car.c:::. De asemenea. L:l lllstalaţul.·. .-:" '. evitindu-se astfel pericolul arderii bobinajului acestora sau provocarea de scurtcircuite care pot da naştere la incendii.•.. ""Ci.•• . _.. : -~ '~:. Dacă pompa vehiculează lichide fierbinţi. fapt care impune respectarea normelor de tehnica securităţii valabile pentru instalaţiile electrice. se verifică dacă pe pompă nu au rămas diverse scule sau dispozitive folosite la montaj.~ . nu sînt admise efectuări d..face cu m~ta atenţie.timpul re:pa!'lţulor. La 'pompele 'care "vehiculează lichide toxice. Prin aceasta. se pot executa doar urmatoarele operaţu: stnngerea piuliţelor presetupei. ~ ~ .•. Conexiunile motoarelor electrice se vor efectua numai de către personal de specialitate autorizat.'.. . dar..'.rdul~r" ue"..~-. avitîndu-ss contactul cu organele mobile ale pompei.:lr'..efectua cu cea mai mare atenţie. Pentru evitarea acci~entelor ~e._lolr)sl'~~ acest gen d.ţ. sint factori care influenţează în mod direct acţiunea de reparare a pompelor... astfel Î!1cÎtpompa să poată d=păşi zona de instabilitate : .calificarea necorespunzăto~re. se vor lua măsuri de evacuare a scăpărilor dela presetupă. Dacă incăperea în care se află agrsgatul are o umezeală excesivă. cauiele obişituite'car~Potprovo~~'~~~Ydente la po~pe. calificarea personalului..resturila şi impurităţile rămase din timpul sudării. iar presarea sau depresarea pieselor se va face' cu ajutorul unor prese adecvate . la pornirea pompelor trebuie să se respecte următoarele reguli: . personalul Care le 'mane.. repa~aţii.~eatenţia persona1ulw . iar manevrele se vor face lin. Reguli de tehnica securităţii muncii • -. va~a d. . astfel încît să nu prezinte pericol de arsuri la o eventuală atingere din neatenţie. .' să folosească numai cabluri de ridicat verificate şi marcate şi să fie autorizat să facă prin-derile necesare. cu ocaz~ ef~ctuarl1 operaţ~lor de întreţinara sau tu . cindJuncţ}onar. folosind in acest scop lavete din bumbac.'.Ţii }:l-~Cir 219 In funcţie de tipul constructiv al pornpei şi de regimul de utilizare.entriţugl...tJ't-j~alCl atît instalaria cît Şi personalul de deservire.• '~ •..'a :1. ' Organizarea _raţională. dar toate acestea se vor . i. -.cum s-a '~ătatanterlor..v~. :PrIV~~ protecţia muncl!. sînt :.": .ompelor. -._. .. respectiv cu rezistenţă mimmă pe conducta de refulare.reparaţia capitală (Rk)_ ':. palpare a pompei în porţiunea lagărelor pentru verificarea încălzirii.pompele volumice se vor porni intotdeauna cu vana d.-·I . ~?bineţilor.1 ţJoatrfi întreruptă. 'La pompele care vehiculează lichide inflamabile. . Regulile privitoare la protecţia muncii trebuie respectate chiar de la . Pornirea Se face respectind întocmai indicaţiile -din instrucţiunile de exploatare ale uzinei furnizoare. se vor lur'măsuri de protecţie împotriva apariţiei scinteilor ce ar p. se face intotdeauna cu. La demontarea sau montarea pompeise vor utiliza numai chei potrivite. iirnitatoare de prssiun-..:. cu laturile în bună stare. aprovizionarea operativă cu piese de schimb.!e.· speciflcedomeniului de utilizare: a acestui gen de ~aş~ şi lâJiuteutilaje industria.1>_. doţ:!:rea lui cu maşinile necesare.~...reparaţia curentă de gradul 1 (Rcl).!r:o:L'~~lU supapa d•. reful~re CI... închisă. clt~va reg~l cu caracter general. _ In principiu. Astfel manipularea pompel?r în tirppul descărcării din mijlocul de transport se .~ SECt:RIT-. În principiu. In prealabil aceasta trebuie curăţată de .cunoscute. avea Iocîn perioada de exploatare a :p. se vor afişa la locuri vizibile avize cu interzicerea fumatului.. ~ '"".nţ~:~:it. . pompe s'" va pr. în cazur~ speciale.şi care şi-a însuşit un nivel de cunoştinţe.reparaţia curentă de gradul 2 (Rc2). reglar~~ desc~id:tii.s. i . ungerea articulaţiilor. -·~i. _.'" _ . 'Curăţirea sau ştergerea pompei seva face numai cînd aceasta este oprită. se vor lua măsuri pentru protejarea instalaţiei electrice impotriva stropilor sau jeturilor de apă provenite de la neetanşeităţi. normativul prevede următoarele categorii de intervenţii: . pompa s-a amorsat Şi a Intrat In regim de funcţionare la turaţia nominală.--d~a III m.srguranţ.~i:ţ~~. est: neces:!:: să fl~.'el 'L. a u~u~ ateli~r de.ite explicita că in nonnativ iar acesta trebuie să stea la baza Întocmirii planului de reparatii din fiecare unitate economică ce are în exploatars staţii de pompe.' 218 REPAR_~REA PO)[PELOR REGt:LI DE r::H~IC. iar toate motoarele electrice vor fi prevăzute cu legături la pămînt. . sau poduri rulante adecvate sarcmu agregatulw. folosind macarale._·. pot pătrunde tu pompă şi provoca astfel distrugerea ei rapidă..revizia tehnică (Rt)."_}-'" -Aşa după. eliberindu-se pompa de orice obiect străin.. auna cu vana de refulare d~schisă complet.. iar la pompă se va afişa un avia vizibil care să atragă atenţia asupra pericolului de intoxicaţie. Instalaţia electrică trebuie să prevadă pentru fiecare motor electric o protecţie de suprasarcină..! operaţii de întreţinere. .

5-22/2 EPEG 65-30.5 L 80 L 100 L U5 CJO.50-32-250 6.30u t ""':40' . 60-120 . 3:-25 55-i.5-50-160 6.1.'5 • DX 200-150.-\ Pompe ceutrifuge .)0 90-70 140..'" D:'. ~t.5-160 80-50-200 80-50-250 80-50-315 100-80-125 100-80-160 100-6'-200 100-65-250 100-65-315 i50-125-250 150-125-315 125·80-200 r».180 Pompe ermetice standard.IlO 22.560 150-350 150-500 l"O-iOO 350-600 16 11 . ~0-120 120-250 120. .5xn.50-26/2EPEG 1. -.5-240 36-18 19-11 60-33 35-.180 4.S.-. tip ET pentru epuismente.5-50 25-'60 ..... construcţie standard tip EPEG.·44 . " " .. tip HEBE. ghidate.50-300-iOO DN 350·300-400 130-300 180-300 250-500 250-500 2.5-40-200 65-40-250 6.1\0 :.. tip D:-i" ITX) pentru proc-sreci şi calde 'Intrep... Pompe monoetajars.-. 180-100 22-18 35-30 5. AVERSA Bucureşti EPEG 6... .. 33-25 180-100 180. ---15 'Y).:. Tipul 120-180 70. •. C 6. pentru ape :nenajere şi încărcate..~ 125-lIJ().50H "". de pompe AVERSA Bucureşti DN DN DN DN DN DN DN ET ET ET ET ET 65 H 65 100 H 100 1.I:~. 30 -e.pentru .5-50-125 6..50-32-125 . 55-45' .50 1.i'" DN DN DN DN .5-70 120-220 100-220 1.50 '8-26 '14-. .'1-~. 30-60 30-60 20-60 60-120 60-120 ."O l'W"- ~--------. i DN DN DN DN DN DN DN DN . . . ..IS.. de pompe ."1-20:" c' !.50-32-160 .3-1.30-60 . Întrep. ~:90..20.70.Intrep. 35-'-25 55-~5 Pompe de racord.100 250-180 I '1 i ii . 30-60 .50-500 250-500 500-800 500-800 500-800 500-800 800. n 80 x/n 100 x n/ ---.42 5. tip SADU Sadu :.60-120 .50-4.9 85-45 55-30 . Intrep.50 28-120 20-115 6. 35-. 32":''!3 35-2. '!e uz g-eneral..55-45 90-70 ..5. . de pompe . 4'0--'bo 120-230 200-500 .zcxd (cj)!ltin~arc) ~~.30-90 6-15 6-15 6-15 ..r-s BOTOŞ.50 C 200 50 :g n 65 x -.5 C 80 C 100 C 1..) DN 200..n.5-18 10-35 2..26/3 EPEG 100-30/2 EPEG 100-30j3 EPEG loo-40{2 EPEG 1.220 .l-=~': i~.2 EPEG 65-22/! EPEG80-1612EPEG 80-30/2 EPEG 80-4012 "EPEG 100-2612.5S..32-18 i2-38 9-3 30-15 55-28 10-6 23-7 35-14 8-3 ..5 35. ..30 ~~ i:~. • _<<) r..2 Pompe multietajate de uz • Sadu general.\XI) Cr 50 Cr 65 Cr 80 Cr 125 Cr 1.~5. 6-15 z: 15"':30 ':'15-30 15-30 10-30 10-30 .sâdu AVERSA Bucureşti Sadu Pompe monoetajate... România DN U"-80-250 D:-\ 125-80-3!.iO 22-i8 35-25 55-'15 90-70 \010-110 22...5-40-315 80-65-U5 80-6.. 3 ---- DN DN DN . ermetice. de pompe . 85.120~230 20-15 20-15 20-15 90-70 22-17 23-10 .22 70-40 3. tntrep. EPEG '100.120 .. alimentări cu apă din pu ţuri adinci. 40.5--25 .\XEX\ 221 .50-32-200 ... AYERSA Bucureşti HEBE 50 X n HEBE6.~c..58-22 23-8 38-8 8-3 55-28 12-8 8-3 Pompe submersibile multietajate. " Nomenclatorul principalelor categorii de pompe de vehiculare prevAzute În programele de fabricaţie ale industriei coustructoare de maşini din R.:-60 13-'-'.5 90-70 liO.50 180-120 •.5.1300 800-1300 800-1300 1300-2000 1300-2000 uo 22-IS 35-25 55-'15 90-70 22-18 3j-25 5j-~5 90-70 '>5-25 .55-45 90-70 "'. HEBE 80 x n HEBE 100 :< n 6-'18 18-48 48-75 42-75 160 100 160-100 160.150-315 DX 200-150-400 DN 200-150-500 D:\" 200-200-250 DX 250-200-315 DN 250-200-~00 DN 250-200-500 DN 300-250-315 DN 300-250-400 r'DN 300-250-500 DB 3.18.250 .50-.. AVERSA Bucureşti ..50-30/2 EPEG 150-3013 EPEG 150-40/2EPEG 200-40fJ EPEG 2oo-40/i 'j 12-50 12-72 25-1 \O 12-105 30-180 30-210 30-170 30-215 30-350 50-200 90-360 100-450 InQ-..50 Cr 200 L 6.. tip LOTRt:CERXA-CRIŞ . de pompe .'70· liO-IIO 22-18.:2"'-8: 6-25 15-40 '.25 .

~I1a ~.-\Z pentru pastă de ciment '?~trr.5-20 PCH 65-25 PCH 65-32 PCH 80-25 PCH 80-32 PCH 80-40 PCH 125-25 PCH 125·32 PCH 125-~:) BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ 251) 350 '100 5(1) Pompe monoetajate. tip TERMA 65-22 TE-R.-\\·Ei<s.-\\·ERS.3l 60-'100 35-20 .6-25 10-70 20-80 30-140 30-130 30-130 -'0-220 50-230 100''':'450 100-400 150-700 _.390 200-1000 18 Pompe monoetajate in consolă. tip BRATEŞ. tip AH.. pentru procese calde Intrep.120 180-400 !'JO-fjj :10-70 ilO-iI) A\'ERSA Bucureşti 1-4 Pompe multietajate. Intrep. .222 AXEX'\ ASEX.~Of} 900-700 12ilO-700 600-500 OLT 80 OLT 100 25-80 50-100 ~~.\IA 150-22 . de pompe AYERSA Bucureşti 2-16 2-16 2-16 10-30 10-30 15-35 20-70 15-35 30-140 30-65 30-65 100-250 120-300 120-300 200-800 500-1500 800-2000 1500-30011 2000-iOOO 35-25 55-45 90-70 55--15 85-70 15-9 90-70 35-25 90-70 3:5-25 35-'10 90-65 35-20 55-35 18-5 18-5 SI-5 1--5 1--5 30-120 50-200 90.. 10-3/1 lU-jl} ~O·:GIJ "~-28 -. cu w w 8 Pompe multietajate tip ':. pentru industria chimic! Intrep.1. Jntrep. .~eş:: 13 Pompe tip PSI..10 P":npe de circulaţie. pentru alimentarea (}lzanelor de abur.-\"ERSA Bucureşti TD 300·60 TD 400-75 TD 400-90 Pompe de proces.. tip PCH.\ 65-28_ fierbinţi TERlIA 80-2~ Intrep. pentru stins incendii Intrep.1 10-2.130 50-130 50-130 120-250 120-250 240-500 240-500 -150-1000 450-1000 36-2~ 55-45 9lJ-75 36-28 55-45 36-28 55-15 35-27 53-i-1 PSI S:' PSI 16/S PSI 50/8 50-70 60.-5 12. tip TT.2-2/: ~:IJ-j. -T:ERll.... cu blindajc.)6 pentru materiale consistente. .'-- ----------:-----_. Buc..:"J'~'~ w W W W W W \V 65-250 80-160 80-200 80-250 125-315 125-iOO 200-315 200-iOO 250-400 10-30 25-f)1) 25-60 ~5·-(O 6U--!S 90-75 1~-~~ 55-15 90. . de pompe . 550-:-350 550-'3-'0 -~'RDN RDN RDN RDN 150-259 150-315 300-280 300-315 -180-450 250-500 1000-2000 -1000-2000 80-70 35-30 22-18 35-30 9 -.-penrru lichide __ .)-2uu C(jiJ.'._-130-120 95-. tip RDT. pentru alirnentări cu apă Întrep. AH 80·. pentru termoficare Intrep. tip RDN. de pompe A VERSA Bucureşti Pompe monoetajate.:0nti:1Uare) A"'. Pompe monoetajare.5 130.r4 Pc:npe monoetajato.•. pentru produse petroliere Intrep.31C.Bucureşti TT 80·40.\ Bucuresti 60l .\'iI1:. IT 100-iO >: :: TT 150-100' '. de pompe AYERSA Bucureşti 15 Pompe monoetajate.IlO 66-i5 96-7-1 70-iO 100-50 120-00 16 Pompe monoetajate cu rotor in dublu 'flux.ţ.... 5U. tip JD.s TERlIA 100-3-1 TER. de pompe A"ERSA Bucureşti W 250-315 rotoare opuse. tIP 1. de pompe BrCAZ 125 BlCAZ Ul BICAZ 200 iO-120 ". construcţie standard Intrep. cu rotor diagonal.v (J. norn n. TERMA 150-2~ TERlIA 200-22 TEIUIA 200-25 n:1UIA 250-28 6-iO . de pompe . "in navală.250-250 X n 10-50 25-70 60-160 150-400 9)1)."'" .. de pompe . Mecanică '" \\"50-160 ' " .~ \\'-'0-2-'0 W 56-160 .\IA 80-25 A '-ERSA Bucureşti TERMA 100-22 TE1UIA 100-2. de pompe TER.l:.LT.. AH 125-36 in industria celulozei AH 150-50 şi hirtiei AH 230-50 întrep. verri'-.105 19-11 187'"30 62-10 ·75--'0 55-iO 95-75 60-22 90-70 62-38 94-68 1i0.\ 223 A nex d (. de pompe AVERSA Bucureşti RDT RDl' :RDi RDT 150-315 150-iOC 150-500 200-315 250-500 230-500 220-500 '150-1000 HO-120 230-180 J-'O-280 HO-120 17 800-1600 1500-3500 2200-4000 II PCH <f0-16 • PCH <f0-20 PCH<f0-2'5 PCH 50-20 PCH 50·25 PCH 6..AVERSA .'fA.. .. cii rotor il: dublu flux...

tip PD Tatrep. de pompe A\'ERSA Bucurr-şt i 6-30' DV 5-30 DV 6-35 D\' 5-35 DV.5.U 10-10-2590 1548-3-190 .•••.5-7 15 25 40 60 100 160 250 -100 I 1\ Pompe cu roţi.6. dinţate. tip DV.85 2.~.mtr ep.... penrrr -'IV . ert.:: 0.()-2~' ~.5 . 6-3:' 8-5' 8-5 12-7 9-5 6..9 29.7200() 2500-6000 1600. 21 Pompe verticaie cu rotor axia1. (.)-2u ~Q-21J 6-7.SI3~ SB)r .. de pompe .•.129. lichide viscoase.h Gama presiunilor bar 50/Hl X n X fi X n r 50/16 >: 50/25 A r.1 v IJO 1 '1\' '''12 570.4-4560 236-9400 953-11800 .37-1-1 j~- SB:\ ~3).5i0IJ -1250-9180 3960-100110 5i60-122-10 6-180-IHOO ~2-'" 5 ..tî )IV 'f\' 502 "" :.5 1.5 6-1.5 SB:-.1510 '1l41)-23'.kr.1~-2 ! -18-52 El.9-3.')..3 12-6 '1-1-7 17-10 5 PD PD PD PD PD TC TC TC TC TC TC Te 100 250 630 1600 4000 25/1. ('~~~nil~a :\ SB:-' -10-60 ~rl_\ ~O-20 -I.l. .5-1 5.3. psntru alimentare PS 30 PS 50 PS 80 65-38 60-38 Intrep. 'Ierticale.95-0. pentru lichide ~..9-7.6 32/2.47-3.:.2 15-13.5 l.astic.100 RY 120.8-5. -.3"::'-1-+ 6/i-22 37-Ii 62-22 22-7... TEHNOFRIG Cluj-Xapoca " . 700~1200 800.5.-1:-0. Categoria tip TC.6 0.• _ 1.1 69-62.3 12-20 18-35 0.. .5-0.030000 - 1.. tip Te Întrep. . .'.-\PD 6 4-7 35--10 60-65 32-25 32-25 32-2' ... APD 1 APD 5 :'''.\ ~:ERS.3 tip PS. tip RV.'.13 6-50 .n ~" . Pompe dozatoare. -4 Pompe cupist~n cu acţiune directă.•.7 2-16 7 2-16 2-16 2-16 Pompe parifcr iale.10: 1-15-155 190-21') 0..~ pr):!. n 350-9 315-6 315-5 320-7 285-20 ::'-35 250-50 220-70 180-80 200.S 0." Îrrtrep. 0. AYERSA Bucureşti R\' 70.. ..H 65-22 37.::'L '~. debirul este in I/h Pompe cu canal latcrr .: .1\' iCI) 1 xrv IOU2 xrv 2()02 20 Pompe monoetajate.303 xrv ~')2 )1 uu apa v ·fU. lntrep.3309-~poO 5500.5 X 1.5-3 1.fl tip MV.>70-5-iI)II 66-22 37. '_'•• LcJ.. Întrep.1\' 803 :. de pompe AVERSA Bucureşti TU 32-100 TU 32-112 32-125 TU 32-HrJ ~!IL ~!IL ~f1L )!IL )!IL )IIL )IlL )!IL 251 rt: 2-16 2-16 2-16 2-16 2-10 2-10 2-10 2-(1) 2-(1) S Pompe de 'Jid cu inel tii: lichid.4 35. de pompe AYERSA Bucureşri Vidul este exprimat in presiune absolut:" 252 401 402 403 50 i 502 503 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr iso Torr 160 Torr »> I ...56 2.4-1152.H lJl)-".12000 14000-27000 12000-25000 .5-3..2 0. •.74 1.11-0.3-10.98 12.2 -» Pom?'. 225 (ccnt inuare} l~ Pompe verticale cu rct cr rEuqonal.5 0. pentru irigatii Intrep.-:-HOO 1200-2200 liOO-2300 ---2000"'" 3500 . pentru lichide unguenre . pentru alimentări de cazane şi vehiculări de produse petroliere.9 29. tip PD.64-'1.2-2:) -15·8" Jj .4-32..1-1.ur H\J. :lmCANICA Cimpina ..5-i1 :W 6-70 DV 2-87 DV. tip MIL Inrrep.-." v. DL DL DL DL DL DL 8 9 10 11 12 13 0. " Pentru acest tip. pentru agricultură şi centrale termice. .. ENERGOREPARAŢII Bucureşti DL 1 DL 2 DL 3 DL -1 DL 5 DL 6 D' ~ -r.>~lrlLu~'·l.1') ~J-IIJ -10-1' 0.. ..80 ~.2 11.7 -15..52-1.> lntrep.UO :00-60 130-20 100-10 163-15 210-20 240-70 lGO Torr B Pompe volumice '5 Xr. tip J?L.\ BlIc!lrr·..~" 21(jO--i3~O 2.5-6.6-1.5 3.:..•. 140-230" 95.172.6-2.' C:I 32-100. 2(~ '-: -1.-1-26.5-110 DV 2-110 DV .5 .J. TEH:-'OFRIG Cluj-Xapoca .224 AHe:..~5-0. S3X SB)! SBN stator c.1iO 2160. J'-'i/.56 9.5-6.(1 ANEX.v (.110 -_.i: ~ -.3 17.~'_:...:' 3. de pompe AVERSA Bucureşti Tipul 32/4 32/6 ( Producător) Gama debitelor m'.1") 'IV 802 .5-4.!-j- uo.!. de pompe .

Editura tehnică. 1967. 0. Pompe centrifugale. 1. Prospecre şi cataloage de pompe. 1017.T. KOVATS. VEB Verlag' Technik.226 AXEX'\ 8i bl iografie 4 . Instalaţii de pompare reglabile. G. DUCROS. G. 1960. 1. V" PREDA.n lGO Torr Torr T 1. L. GANEA. 1970. ANTON. Maşini electrice şi transformatoare. ILIŞIU. 1963.. D. A. DESMUR. 1964.rosk/~.. C" N1COLESCU..m':aic-triie . Editura tehnică. Confl'rinţei 2 :: :: 100 160 630 1600 30 Torr 30 Ton 3() Torr J() Torr J() 2.:\NTU':-':. operation and maintenance. London. Centrifugal pumps. FUCHSLOCHER . FltissigkeItpumpen. L?vLR J. PFLEIOERER.. E. L încercările maşinil"r hidraulice şi pneumatice. 1958.t:..' IjOI /' 2 2 :: -il) (H) Torr 11>" T r:' JU Tort 160 160 'r. . KARASSIK. Die Kreiselpumpen ftir Fltissigkeiten nnd Gase. 20. Trade & Technieal Press LTO. Bucureşti.\llL J. POHLENZ. Editura tehnică. Morden. C. :'1. N.. Editura tehnică. ••• Pumllng manual. Die Pumpen. BucureŞti. 1959. Agenda electricianu1ui. Întreprinderea de pompe AYERSA _ Bucuresti. Mc. Pompes hidrauliques et appareils elevatoires. New York. CentriCugaland axial flow pum!'s. Editura de stat didactică şi pedagogică. 13. ŢVRC. Bucureşti. Berlin. de cavitatie la maşinile hidrau iice. 1968. Pumpen fiU Fltissigkelten. Curbe caracteristice de Maşini Hidraulice. N. 10. Munchen..-\:-. RĂDt:Ţ. Berlin. Compressors. 5. Verlag 'Ion R. G. Bucurcşrj . Editura tehnică. 1953.GL ~ul-. W. 1959. Tentrobejnila nasosi dlia neftianoi promişlenostL Gost:lptehuizdat. L. Springer Verlag. BucureŞti. 197~.: 501 :< 1000 . 1955. Selection. GHIŢĂ. L IONEL. H. PIETR. Pnmps. John WilJey &: Sons Inc.D. 1957. Torr 1. Blakie &: Sun LTO. 1. 18. MAZILU. GANEA.ju~ 630 1000 Imn 250') ~f :(~. 9. 7.j :\[[L ~IIL ~fIL ~IIL ~IIL )IIL ~fIL 1503 -i0 1 / -i02 / -103 . 1961. N. A. sept.SCHULZ. MAYER. I. A" ANTON. 17. Bucureşri. Springer Verlag. Berlin. Bucureşti. DARGL\ZAN. . 1976. 1960. Cc. CHIMION.STEI:\. NewYork. . RITTER. M. 8. 11. G. 15. 21.Dusscluorf. Fans. STEPAXOFF.d l!IL 1250 :\HL 150! . Surrey-England.Ţirnişnara.\ISE). . 16. ••• Instrucţiuni de exploatare pentru pompe. VOI _ Verlag.\REANU.. C. Graw-HilJ Book Comp.. BRĂNIŞTEAXU. Paris. Pompe volumice. Pompe anticorosive. D. 12. E. 0ldenburg. 1968. 19. ION. R Axiale gleitringdichtungen. Dunod.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful