Lucrarea cQP~i~de ,tra~rea.

pompelordevehiculare a lichidelor, sub aspeotul alegerii, explo rtării, intreţinerii şi rcparlirii lor, acestea fiind o categorie de maşini utilizate in aproape toan ramurile de activltate economicll., fie pentru diverse ser'ficii-alimentări Cu apă. desecări, inrervenţii la stingerea incendiilor - fie integrate in procese tehnologice industriale complexe. Constituie un indrumar necesar pentru cunoaşterea specificului tuturor categuriilor de pompe (pompe centrifuge. pompe axiale, pompe vclumicc Cu mişcare alternativa. şi rotitoare, pompe autoaspiratoare etc.). Pentru fiecare tip de pompă sint date curbele caracteristice si rxnr.' .'" . grafice ale parametrilor funcţionall pe care-i poate realiza pompa !";",ee"1<1, dind posibilit are " '0 cunoaşte limitele de utilizare corectă a acesteia in sensul exploatării raţionale şi totodată economice a instalaţie! hidruulice pe care aceasta deserveşte. Sint tratate atit elementele con. structbe esenţrate (in mare parte tipizate] ale fiecărei categorii de pompe, cit şi metodele de detcrminare a parametrilor funcţionali ai pompelor fi!1;'dţim~a de pomparc, iuălţuuea de a.:-iplr~l.r" ir::l1ti:l:r';;"c::ergct:(.a neta ia. a-prruţic .:\SPH, care reprezintă factorul care impune condiţia Iinut., de funcţionare a pornpei in afara zonei de C(\',it(\ţ:~ etc.}. Sint date noţiuni de cxploatare, întreţinere şi reparare corectă a pompelor, avind ca. cfc.~: respectarea Cu rigurozitate a indicaţiilor prevăzute de construotor in cartea pornpei. Lucrarea se adresează tehnicienilor şi inginerilor din industrie şi agricultură. personalului care exploatează pompe, putind fi folosită şi de către studenţii din fncultăţile tehnice.

C up r

n su

°

,~ \ ~ .~ . ","-~,
t

~

}. 1. Xotiuni fundamentale despre pompe. . r. Rolul f)f;mneÎ i:~ i:;,,:~~l;l~iL: -' _. ;:~: (la~ifi~areâ pornpelor . " Principii de funcţionare a pompelor " 1.3.1. Funcţionarea pompei centrifuge ~ 1.3.2. Efortul axial . • \.3.3. Turaţia specifică . I l.3.i. Legea similitudinii : .. : .. ,,1.3 ..5. Funcţionarea pompe! axiale [elicoidale) 1.3.6. Funcţionarea pompelor '10lumice 1.3.6.1. Pompe volumice cu . mişcare alternati·ilI. 1.3.6.2. Pompe volumice Cu mişcare rofitoare ! _~ Fn nctionarca ", pompelor . . . autoaspiratoare autoaspiratoare Cu canal lateral ~ 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel de lichid 1.3.7.3. Pompe periferiale •••• 1.3.7.i. Pompe autoaspiratoare cu bazin ,.. I.i. Curbe caracteristice ..•••.••.• 1.4.1. Curbe caracteristice la pompele centrifuge •. l.i.2. Curbe caracteristice la pompele axiale .oi.3. Curbe caracteristice la pompele volumice I.-!.~. Curbe caracteristice la pompele cu canal lateral ~ l.i.5. Curbe caracteristice la pompele de vid cu inel de lichid >1: 1.5. Elemente constructive ...•.• , 1.5.1. Elemente constructive la pompele centrifuge x 1..5.2. Elemente constructive la pompele axiale 1.5.3. Elemente constructive la pompele volumice 1.5.3.1. Pompe volumice cu mişcare alternativă 1.3.7.1. Pompe

7

1.5..1.2. Pompe 1.5.i.

',olumice

cu oli 61 6\ 63

JIl1SI.~.1ft.: r0lltOarC

10 10 13 17 18 19

Elemente constructive la pompele autoaspiratoare 1..5.4.1. Pompe autoaspiratoare cu canal lateral 1..5.1.2. Pompe de ',id cu inel de lichid in instalatii .• caracteristicilor instalaţiei

2. Utilizarea pompelor 2.1. Determinarea 2.1.1. Noţiuni

67 67 67

20
21

fundamentale de hidrodinamică

2.2. Alegerea

22
30 30 31 33 ,1'1 35 36

"'N ~
-.!:: (r
Controlul Hedactor: Coperta: Ştiinţific; Ing. Arh. Conf. dr. ing. GHEORGHE ZIDARU VICTORIA VALERIU VALENTIN POPESCU M()RĂRESCU Tehnoredactor:

;0

pompei şi acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei 2.2. 1. Parametrii Iuncţionali ai pompelor ~.2. 1. 1. Debitul pompat (] .... 2.2.1.2. Înălţimea de pompare H 2.2.1.3. înălţimea de aspiraţie a pompei 2.2.1.4. Cavitaţia .....••...•. 2.2. 1..5. Caracteristica N PSH. 2.2.1.6. Greutatea specifică a Iichidului 2.2.1. 7. Viscozitatea lichidului. 2.2.1.8. Putere. Randament •. 2.2.1.9. Viteza de antrenare .. 2.2.1. 10. Valoarea pH . 2.3. Relaţii intre furnizor şi beneficiar 2.3.1. Garanţiile furnizorului .. intretinerea pompei In instalaţie 3.1. Montarea pompei in instalaţie 3.1.1. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie 3.1.2. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pornpare 3.1.3. Indicaţii privind poziţia şi racordarea conductelor 3.1.3.1. Conducta de aspiraţie 3.1..1.2. Conducta de refulare Exploatarea şi

71
79

~o

80 83 83
84 96 97 103 10i 105 107 112

W " ~,,~: ....

.~.
O

~

VIŞAN

Bun de tiţar: 25.09.1981 Coli de tiPar H,25 C.Z. 621.65/68
executat sub comanda nr. :67 la fntreprlnderea poligraficA .13 Decembrie 1818" str. Grlgore Alexandrescu nr. 89-:17 BucureştI. Republlc3 Socialista Romăn!a Tiparul

15
47

\17 117 118 119 121 122 124

53 56 56

\./

6
3.l.i. Indicaţii privind maşina de antrenare 3.1. Punerea în funcţiune, supravegherea şi întreţinerea în perioada de ezploatare 3.2.1. Supravegherea în timpul funcţionării . 3.2.2. Deraniarnentc funcţionale şi
;.2 . .1. Întreţinerea 3.2.3.1. t"ng("r~a

CUPRINSUL'

1. Noţiuni
"i.
135 li3
J-1.)

fundamentale

despre pompe

3.2.3.2. Etanş~rea '" . " .. " 3.2.3.3. Cuplajul ••........ Repararea pompelor . i.~. Repararea pornpelor centrifuge, of._. Repararea pompe1or cu piston L3. Organizarea reparaţiei pompetor 1.i. Reguli de tehnica securităţii
mHr'!di

171 188

195 195 20.~ 216
"".!!Q

158

159

1 ........•...••..•....•..•• Anexa II
Anexa

220
. 227

1.1. Rolul pompei in instalaţie
~ Pompa este o maşină care transformă energia mecanică, primită de la o sursă de antrenare, în energie hidraulică. Astfel, energia transmisă lichid ului poate fi utilizată potrivit 'scopului dorit - alimentare cu apă, transport hidraulic, acţionare hidraulică etc. Deoarece pompele sînt destinate, mai ales, transportului de lichide la distanţe şi nivele 'diferite, utilizarea lor s-a im'pu~ aproape pretuti~deni u~~e. s-a ivit.~ec~sitate~ unuiastfe! -q,e 'transp?rt. In l!ldustrl~iPO!ll.pele ~nt ut}1izţtţe~~lJloclt în ~lver~ pr~~se.tebn?logice, vehiculînd o mare varietate de lichide, 'sau în scopun auxiliare pentru alimentări cu apă industrială şi potabilă. In agricultură, pompele ~utilize3.ză însisteinele de irigaţii şi desecări, în' sistemele de alimentare cu apă a Iocalităţilor rurale, a fermelor, sau direct în procesul de producţie prin ataşarealor la diverse maşini agricole, cum sim LcI<.: de combaterea dăUJlătorilor. . - -'Deoarete ttaIiSj>'Ortlil unui ~~~id cu poh1~~l r piest}>'~fte"o'~ontinuitate a curgerii Intre 'sursa 'de alimentare şi locul (kversării,aceasta.~lti se poate realiza decît tiitr-o' instalaţie hidraul.ică~,'0 astfel' de Instalaţie este

n,bi'ograj' •........................

232

'ajutorul

. "':;

"';

~i

rI

~:;tt:i~~'~~~ :;j~~td~i~ă~~~ •...... '. . '''·'I;r,~.ţ:::::'z' =' :::':=:"~'q-',:, şi bineînţeles pompa, ca element principal. Conductele au rolul de a face legătura intre pompă şi sursa de aspiraţie şi locul de refulare a lichidului. Din aceste motive. conducta care se racordează la' rezervorul de aspiraţie se numeşte "conductă de aspiraţie" şi, înmod analog, cea care uneşte ştuţul de refulare al pompei cu rezervorul de refulare, "conductă de refulare". .' In fig. 1.1 este reprezentată schema unei instalaţii .hidraulice simple, in circuit deschis. Instalaţia se compune din următoarele ele-. mente: sorbul S, montat la capătul Fig. 1.1. Instalaţ ie in circuit deschis. conductei deaspiraţie CA, scufundat în lichid, pompa P, acţionată de motorul electric EM, robinetul de reglare R şi conducta de refulare CR. Ca aparate de măsură sînt ataşa te: un manovacuurnmetru M V, amplasa t pe cond ucta de aspiraţie, şi un manometru M, montat pe conducta de refulare a pompei.

8

NOTIUNI FUNOAlIENTALE DESPRE POllPE

CL. •• IF"ICAREA POlIPELOR •S

9

Manovacuummetrul serveşte la măsurarea depresiunii din conducta de aspiraţie, iar manometrul indică presiunea de refulare la reşirea lichidului din pompă~Jtln unele situa ii, manovacuummet ul poate indica şi suprapresiune în aspiraţie, cînd nivelul ichidului din rezervorul de aspiraţie este mai ridicat decit axa pompei cu o anumită înălţime geodetică, sau cind se aspiră din spatii aflate la presiuni mai mari decit presiunea atmosferică. Robinetul R serveşte pentru reglarea debitului pomp-i în funcţie U..;consumator. Distanţele sînt cotatecu următoarele settffilfic;aţîi: Hg,t este înălţimea gcodetică de aspiraţie şi reprezintă distanţa pe verticală dintre nive1ullichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa rotorului pompei; H,n înălţimea geodetică de refulare şi reprezintă distanţa pe verticală dintre axa rotorului pompei şi axa conductei orizontale de refulare; HIII4I. >', înălţimea geodetică totală, care este egală cu H"A H,n. ~f΀. 1.1 suprafeţele lichidului din bazinul de aspiraţie şidfu cel .de refulare se.găsesc sub influenţa presiunii atmosferice. iar rezerVoarele'nu comunică fntre' ele, 'astfel că, pentru acest gen de ~talaţii, s-a adoptat denumirea de instalaţie în circuit deschis. .Prin analogie, se' .consideră instalaţie tn circuit,închis, aceea la care rezervoarele de aspiraţie .şiz:efJlll'flţ:.ştnt'puse in comunicaţi~, iar lichidul poate fi recirculat, exemplu: instalalu' q.e.răcire. , Prin ..urmare, p:>mpaest~ unelement absolut indispensabilhiţr::QJiristaIaţie hi~ulică, ~ar energia pe care o tra~mit~ lic:hidul!li .se ma)llfestă prin Circulaţia acestuia in conducte, Ia o anumită presiune. Astfel, într-o instalaţie, pompa îndeplineşte următoarele atr~u,lii. principale: ._ , _ .'.•.:": - de transvazare, atunci cind lichidul este deplasât 'âe l.l"sursa·de alimentare pînă la consumator; . . . '._1 .... , - de recirculare, atunci cînd o cantitate limitată de lichid este vehiculată in circuit inchis;",,, - de acţionare, în cazul în care energia de presiune a lichidului este folosită pentru producerea şi amplificarea forţelor. .... ' , ";,' .r' " . Din aceste atribuţii decurg şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească, din p.unct de vedere hidraulic, pompa amplasată într-o instalaţie, condiţii care un un asigurarea etrilor ener etici necesari: debi .,... . Carac errs ICIe lichidului Ve ICU în ms a le etermină tipul conat structiv al pompei şi impun alegerea corectă şi adecvată a dimensiunilor acesteia. ) 1?eoare~e . diversitatea instalaţlilor hidraulice deservite de pom,e.e este practic nelimitată, datorită nenumăratelor domenii de activitate in care acestea îşi găsesc aplicarea, pompa trebuie să posede anumite calităţi valabile pentru orice tip de instalaţie. Dintre acestea, principalele calităţi sint: -Siţuranţa în funcţionare, Prin aceasta se inţelege"că,.tn condiţiile unei exploatări corecte, pompa trebuie să funcţioneze neîntrerupt o perioadă -de timp acceptabilă, pînă la opririle necesare reviziilor. Această condiţie tre:buie să fie bine analizată de către proiectantul instalaţiei, la alegerea p:>mpel,. deoare~e se ştie că, în cazul pompelor montate în instalaţii tehnologice, opnrea accidentală a ace~tora, datorită defectării pompei, provoacă pagube ca re intrec cu mult cheltiuala pentru cumpărarea acesteia.

- Asigurarea parame~rilor hidraltli~i ~~licitaţi. ~rin .~ceasta se înţelege că pompa trebuie să reahzeze. caractenst~clle "nommal.e .contrac.tate, care sînt cele la care pompa va funcţiona ce~ mal mare part~ d.ll~timpul el de_exploatare. Este de dorit ca la valoarea nominală a caracteristicilor, pompa sa funcţioneze cu un randament maxim!. realizî~du-se I?rin ac~~s!a o, e:,pl?atar~
1.,.~!!r:1.jÎ\:l:;::~ din

punct de vcdcr:

":('.):'l:;)ol.lL.

Dur

111 .i-l1.(J.L~lL~~t:Xb~a. ;:'l~Uatl~

+

I

.t
•~
e-e
$'

f

frecvente care cer ca pompele să funcţl~)J1~~e ,Parametn hl.drau~lcl.diferit 1 la fată de cei norninali, ca de exemplu: vanaţu man ale nlv~lulUJde ltc~ld pe~te li~itele prevăzute în bazinul de aspiraţie; creşterea rezlst~nţelor hidraulicc în conducta de refulare, datorită înfundărilor sau depunerilor, te~peratura m .diului ambiant diferită de cea preconizată şi încă multe altele. Ppn urma~e, po~pa trebuie să corespundă şi acestor. s~licitări suplimentare,. Iar funcţienarea ei trebuie să fie elastică in cadrul limitelor garantate de UZlOaconstructoare. -, . • "1 -lntreţinere simplă, acces uşor.. Prm aceasta ~~ mţel~ge că op~r~ţue de întreţinere care ~ efectueCl;Ză t~p~ exploatăm treb~l1esă. se ~lţez~ în la un număr cît mal redus de intervenţii ŞI la lIl;te.ryale de tt~.p CI.ţn,tal mar~. Accesul la interiorul pOlIlpei trebuie să ofere posibilitatea ve~if1căplşl t~OCUIrii pieselor defecte pfin mâneViări siînple;'Uşor de realizat cu mijloace locale: şi efectuate într-un timp 'cit mai scurt, de preferat fără demontarea pompel din instalaţie.·, - ';;. .!." , ., '. .' . ; :;?~, .• , .' Diversitatea foarte mare a situaţiilor de .funcţionare .3: pom.pelo~în ~stalaţ ii impune desigur şi ~Ite condiţii de f~ncţlOnare, specifice tipului de instalaţie, dar acestea vor fi tratate tn capitolele următoare. .~ ,
j,:-' ~

<'1""·-'-·i"-+":~--· ,

.

)

"

1.2. Clasificarea

" pompelor
.:

f'
~

~.

•t
l,

t ~ i

,-

~ '"'

·1
1

In stadiul actual ai dezvoltării industriale, soluţiile tehnic~ alese la proiectarea instalaţiilor prevăd utilizarea pompelor Ia transportul flUidelor.cu o mare diversitate de caracteristici. Acestea determină la rindul 10: n~c.~sltatea r~aIizării unei game largi de construcţii de pom~, ~~zate pe p~mclpll de. f~ncţlOnare adecvate pompării fluidelor cu caracteristicile respective. D~. al~l~pare evidentă nevoia clasificării diverselor tipuri de pompe p~ cat~go~l1dlsţ~cte, care să contribuie astfel la o clarificare a denumirilor ŞI noţiunilor utilizate în domeniul acestor maşini. -. . .. In acest sensvpompele slnt clasificate dup~ ~numlte criterii, acceptate la nivelul unor organisme .internaţionale de ~peclallţate, cum. este de exempl~ EUROPUMP, şi folosite ŞI~n ţara noa~t~, fl.~ndlegiferate prin STAS 6868-7.) intitulat'; "Pompe pentru lichide. Clas.!flcare . .. , . In conformitate cu prevederile acestui standard, pompele .se clasifică după următoarele criterii principale: - criteriul principiului de funcţionare; - criteriul constructiv; - criterii specifice. După criteriul funcţional rezultă urm~toarele categorii de pompe: turţ>opompe, pompe volumice, pompe cu fluid motor, pompe electromagnetice şi elevatoare hidraulice.

are anUmite forme dimensionate prin calculele de proiectare. I..3.' S-a realizat astfel o deplasare a particulei de lichid \ de la intrarea in rotor pînă la orificiul de refulare al pompei. cum sint: criteriul destinaţiei pompei. intitulat . __ . de funcţi~"""re -a.. în carcasa ? care ._..etrai~c. 1.p(~~ţatepr~ip'qJ. .de. . r :Fig. . În ţara noastră a Iost elaborat STAS 7215-80.l._----_ _--.. apoi m·eu.!. " L'·. pompei ŞI cel de refulare.ţ." Acesta stabileşte noţiunile de bază şi reglementează denumirile din domeniul pompelor de vehiculare.' Paletele au rnJ111. lichidul trebuie să fie in permanenţă în contact cu rotorul.&Muru:tiqnar~Mmpei sau scoaterea ei din funcţiune.~.. fel.::..TeSpectiv în domeniul debitelor relativ reduse şi a presiunilor ridicate. a unor . . .. sînt.1.. care. " . .. simboluri şi unităţi de măsură...iar de afci în continuare e::'Lc.ea din ~ ..sau .. . '. cu lichidul din rezervorul de aspiraţie.Jare-"să.3....lt~n~tI~ă ca~ să p0.•. 1..d~ lichid tnaşa.'i..• .lui.~. _. acest .. pOl.tl.v .'i.d..~~~.):~~\'(l'~~P'~.. .. . sau. Organe hidraulice centrifugl : la o pompă r . Funcţionarea pompei centrifuge . orific!ul d..·~~~~}#ijtt'·'7" "Pentru exploatarea raţională a unei maşini sau a unui mecanism este recomandabil şi necesar ca personalul de .. Această noţiune este întnnită frecvent în domeniul exploatării pompelor.~. ::. După cum se poate observa din figură. ..:rg~fGWiţto. pompe cu piston.lm~ld este colectată în caracasa pompei.. 1""1 .J..l.: .t~ f: t. J·I·.greşi că pot. .t?rta.:ten~ţaql. :.s-a. axiale şi instalaţii de pompare. ..~~iP!Y.(r·~f')'l':.. . 1.. din~~."..afirma fără ca .J>ar~u~g. pentru a putea funcţiona..: Se' poate' . de.r~llminim .L. :. în continuare.'.. 1. 0••.t!. 're~t să se obţină valori ale presiunii de refulare careanterior 'nu puteau' fi obţinute decît cu pompe cu piston. prm aceasta... .~Q·de.Ju~ti9nare pentru cele mai răspînditetipuri de p?mpe. . .ti{ ••. diptre.. Fig.. este absolut necesară însuşirea de către beneficiari a denurnirilor corecte ale pornpelor şi utilizarea corespunzătoare a acestora.al. . - 10 NOTIUNI FUNDAlIESTALE DESPRE POMPE I'RISCIPII DE FUNCŢIONARE A POUPELOR 11 După criteriul constructiv sint: pompe centrifuge monoetajate şi multietajate.. h. datizate între ele printr-un număr de palete a căror formă este deasemenea determinată de proiectant. . Evidentierea principiului de funcţionare a pompei centrifuge este redată . _ Din cele relatate mai înainte rezultă că la <> pompă centrifugă..exploa. făcute după criterii specifice..tipuriIe constructive existente în prezent fn lume~rDeă1tfel..l)pelor. se găseşte montat pe un arbore rotorul 1. . . va fi proiectată către periferiaacestuia. pompe cu canal lateral etc.tn1ătura posibilitatea efectuării unor manevre greşite. .. • t . I!1 acest sens.P9Şţd~. Principii. re ~I " Y' .. Din cele relatate mai înainte rezultă că.tQ {gi. : . Din figură rezultă că nivelullichidului se găseşte la o cotă inferioară nivelului. sub .2.F uncţionareă 'prdpriu~~~ a pompel are loc astfel: arborele fl!pl ă~trena t de la o sursă exterioară transmite ro~rului o mişcare de rotaţie.' 1. ... în funcţie de caracteristicile hidraulice pe care trebuie să le realizeze pompa.. ieşirea r I.tnsfo~a~ă .tI. . uirijată spre conducta' de refulare.. ... . In limbajul folosit in practica curentă se întîlnesc frecvent şi alte clasificări.·şl~ntrlţ. alcătuit din două discuri $OIi.treţineri necorespunzătoare. datorită forţei 'centrifuge ..Pompe Centrifuge. "f'(' 'l~~H. prin utilizarea motoarelor de antrenare cu turaţii ridica. . .fl. .bU.u.•....•..~·~~ . .. \. pompe cu angrenaje..pom~ ·!cuangrenâje.3.t. prin intermediul conducte! de aspiraţie CA. realizmd un circuit continuu ŞI.'i!1.'J.. cît şi cheltuielilor de exploatare mai reduse.j..: 1.. care ar putea provoca deranjaxnente .articul~i. ~ ~ " '" _ 4. criteriul poziţiei de funcţionare.. =---S !---=--- .. pompe cu rotor excentric.i.' . .~~'f p ....n schema din fig.ctuaJă pe plan' mondial este aceea de a utiliza astfel de pompe chiaifn'domenii fn care în mod' obişnuit se folosesc pompe cu piston . iar pentru ridicarea Iui In conducta de aspiraţie pînă la nivelul acestuia este necesară crearea unei diferenţe de presiune Intre cele două nivele.cît!la.. Orificiul de aspiraţie al carcasei pompeleste pus in legă'tură. ~...lotar. .••. Această tendinţă se datoreşte atit simplităţii constructive a pompei centrifuge.2). orice particulă de lichid care"~găseşte în contact cu rotorul. .Jucruf:vala.~::o..:.•. Operaţia prin care se efectuează punerea in contact a lichidului din rezervorul de aspiraţie cu rotorul se numeşte •• amorsare".~ aspiratie . .lnc: ţionare a maşmu resf. axei rotorului •.~::"~ ..3.i"l. pentru evitarea confuziilor în relaţiile tehnice sau chiar comerciale dintre mulţimea diversă a beneficiarilor şi uzinele producătoare de pompe.<.~ce1aşi principiu este valabil şi pentru o masă compactă de lichid.• "' 1 . Terminologie.npa centrifugăeste cea·'mairăsptii'dită pompă rditt't :l:'t6ate. -fenomenul de pompa te. .... care să acţioneZe în sensul ctirgerii lichidului spre rotor. Totodată. de cunoştinţe ~le~entare ~are să-i foloseascăla întel~~ere<~p. sChema function&ll a pOmpei centrifuge:' .~de ~li!.. adică chiar de la începutul rotirii acestuia. î t .. ~. criteriul materialului din care sint confecţionate părţile udate de lichid şi altele.• .ii. <" Elementele hidraulice principale ce alcătuiesc o pompă centrifugă sInt rotorul ŞI carcasa pompei (fig. ..:pompe..'~ :q191. pompe curnembrană.ce 'acţionează asupra 'ei ..acţiwrea aceleiaşi f<?rţecellţrifuge •.p.•.... ..eCtive." .careasl. în caz contrar deplasarea Iichidul·': nemaiputînd avea loc.. •.

sau în limbaj adecvat.. datorită pierderilor hidraulice din interstiţ ii.!a dimensiuni anco~br~nte ne~. dimensiunea Iongitudinală a pompei creşte corespunzător cu numărul de etaje.. po.~pompentrea nate la turaţii de 6000-7000 rot • min-l.. In. " ... cu toate urmarile detavorabile pentru mstalaţle. noscute sub denumirea de pompe .sint: . rotor _ monoetajată . valorile indicate mai sus se multiplică cu 1. o cantitate identică de energie."" . oferind avantajul unui gabarit redus al pompei.: Se remarcă faptul că proiectarea particulei de lichid către periferia rotorului se efectuează cu o forţă centrifugă a cărei valoare este determinată de viteza de rotaţie a rotorului.. Astfel. presiunea totală este mai mică decît cea teoretică.o tura ţie prea ~ată prezintă J~dezavantaj~ înrăutăţirii cOl}diţiilor de 3. Astfel valorile maxime ale inălţmlll de refulare ce pot fi obţmutede '0 pompă centrifugă monoetajată.pdeacţlonate de motoare electrice sint de obicei cuplate direct şi antren~~.PQID. . U. { se numeşte "multietajată".500. să se "autoamorseze".~.. multe rotoare montate în serie. datorită densităţii reduse a gazului.2. construcţiile obişnuite ~u depăşesc un .. No- . La intrarea în rotorulurmător lichidul . la rîndul său . Din figură se vede că lichidul iese din rotorul 7 cu anumită energie şi este condus printr-o carcasă intermediară către aspiratia rotorului 2. Există însă ŞI construcţii speciale.. In fig." '.i~~_~T' p. el va transmite lichidului.poate realiza o caracteristică funcţională maximă limitată de factorul viteză periferică.•. . Secţiune printr-o construcţie cu rotoare Spre exemplificare.. atmgmd înălţimi ~e. maximum 80 mm. . ... "împingere axială" sau "forţă axială". r . co~C:::) .!. strucţii. • • '. iar lăţimea etajului n~. • . '1.~oIllice. In mod practic. fără a apela la mărirea turaţiei sau a diametrului rotorului. _.4 este reprezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă cu 'fotoare montate in serie.i...dla~ metrul rotoarelor este foarte redus..'""""'.O. considerîndu-se că fiecare rotor reprezintă un etaj. aşa după cum indică şi denumirea. De aici rezultă că pompa centrifugă prezintă incouvenienrul de a nu putea să se amorseze singură. 1. sau cu un gaz oarecare. se utilizează soluţia cu mai.Ace~te forţe iau naştere din presiunile diferite ce se creează pe suprafeţele organelor aflate în mişcare in masa de lichid.: . Bineînţeles că la aceste. Parametrii hidraulici pe care-i poate realiza o pompă impun acesteia anumite dimensiuni constructive . 1 500 şi 3 000 rot ·min-l.. ti. la turaţii standard de funcţionare. suprafeţele exterioare ale rotorului . " Pentru a realiza presiuni superioare. I .. -pompele cuaşezate in serie. .. p. Mărirea' diametrului rotorului mai este limitată şi din motive de gabarit 'aipompei. 750. astfel că la ieşirea din rotorul 2 lichidul va avea o presiune a cărei valoare va fi de două ori mai mare decit cea realizată de rotorul 1.acestora. -=----. turaţiile de antrenare .. '! unde numărul de""etaje poate -fi mult mai mare. construcţia multietajată a unei pompe cen!r~ful?epermite obţinerea unor înălţimi de refulare ridicate. La astfel de constru~ţll insa. .. ci numai cu aerul înconjurător.5 este reprezentată repartiţia sarcinilor Fig. Efortul anal. fig. In practică.mp~re de ordinul a 3 000 metri coloană de lichid.care poate condu~e .ţie de înălţimea de pompare necesară..Sl?iraţie a pompei. o ţiuriea de "efort axial". 1 000.15 eţaJe.menţionaţcă. in limite admisibile.număr de ..~~~~t:. Pompa centrifugă a cărei construcţie are rotoareleaşezate in serie.. prin conducta de refulare GR. proiectindu-I spre periferia sa şi. Reparttţia presiunilor pe.. • Pentru ţările unde frecvenţa reţelei electrice este 'de5O 'Rz.. 1.3. forţa centrifugă cu care este acţionată o particulă de aer spre periferia rotorului este mult mai mică. 600. cu suma presiunilor realizate de fiecare rotor. REDA au pînă la 400 (patru sute) de etaje. Fig. . dar preluată de la nivelul produs de rotorul 1. In ţările In care frecvenţa reţelei este de 60 Hz . dar ea nu poate depăşi totuşi anumite limite condiţionate de rezistenţa mecanică a materialului din care este confecţionat rotorul.12 NOŢIUNI FUNDAJIENTALE DESPRE POMPE PRINCIPll DE Fl:SCŢIOSARE A POMPELOR 13 Aşa cum s-a arătat anterior.< va avea suma energiilor primite în rotoar~le 1 ş~ 2: fen~mcnul re~et!ndu-se pînă la ieşirea din ultimul rotor. păstrînd diametrul rotoarelor şi turaţia de antrenare. Deoarece rotorul2 este identic din punct de vedere geometric cu rotorul 1.---E:3.:='::~:::. . In cazul cînd rotorul nu se găseşte în contact cu lichidul. cînd presiunea lichidului este egala. neglijind alunecarea .. astfel că aceasta nu poate fi evacuată din conducta de aspiraţie pentru ca lichidul să-i ia locul..tll!aţia nominală a . rotorul pompei centrifuge acţionează direct asupra lichid ului. Turaţia de antrenare a pompelor a manifestat fn permanenţă o tendinţă de creştere. De aici rezultă că o pompă cu un singur. este utilizată curent in limbajul din domeniul pompelor şi reprezintă. -=- .dartrebuie.•.' '.2. spre consumator.. .. cum este cazul pompelor verticale i folosite' in.m mod teoretic.fun<.•. Astăzi existăîn 111ID. in lungul ar1>orelu.JIJ..Ia. în comparaţie cu cea a lichidului. indusg~ petroliţ!Iă. în continuare. Se situează în limitele 180-200 metri coloană de lichid pompat. .. "i-. rezultanta unor forţe care acţionează axial.

... ale rotorului. t~UI paleteioi:)m~ grup de .. exterioare . Aşa cum.9r!tici~ deaspirll.'Y r...sau efortul. prin adoptarea unor soluţii constructive ~oresp~nzătoare . tinde ~ ~epla.•.ţă"~ţ!. pr. -. 1..repartiţia presiunilor pe feţele.âeOarece datorită aevierii curentului d~ lichid In rotor.. .sint egal~ disneasîonal dar nu.este prezentată o ~luţie de echilibrare ax}ală ~~~ese ap~că în _ cazul pompelor multietajate.i 8 ~ . .Fl = Pa : (d~. Deoarece efortul axlal reprezintă în multe cazuri surse de defecţiuni mecanice.lt·'~~. .''.. \' '. El ~st~ mo?tat după ultimul rotot~SPfep'aţea. micşorînd astfel rand~ellt~ voţUmic al pompei şi "deci debitulrefulat.acă acestea. în spaţiul II. astfel c~ sup~~e1e ~ . unde forţele axiale .are a po~pel. D ..r~ful. dar de sens opus. în timpul exploatării.~~. Iri prealabil..de al~~er:ta.rbpre}~..''':' .. .' 'I-JDellabirillL 1l i U ". sint identice..s.:. lichidul refulat de rotor pătrunde în s~aţiul 1.. are loc după o curbă care reprezintă un paraboloîd de revoluţie.rezultantă 'aie r'6""Walo~ . astfel că forţele axiale se anulează reciproc.re de dimensiuni mari. . Deoarece.zinti' incon~enientul că prin..7. . .d~). iar Pa este presiunea absolută a lichidului la intrarea în rotor. micşodndu-se astfel efectul' acesteia..~. 1. ~. care este constituit din rulmenţi cu capacitate.eI ~IUţll se reallZeaz.'. din puncţ de vedere dimensionăl rotoarele sint egale.:. . . ~. î:Chilibiâr~a efortului axialFig.{. zecimilor sau chiar sutimilor de milimetru.:.~ +~i:l f4 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRII\CIPII DE FCI\CŢIONARE A POMPELOR IS pe suprafaţa exterioară a rotorului unei pompe centrifuge.. prm care Iichidul refulat care se reîntoarce În aspiraţie îşi reduce p.'" • .o.:forţ!l .. Din figură se observă că discul de echilibrare D este solidarizat cu arbbrele pompei şi se roteşte odată c. 'iii'JE.' 1•.::. 'P":""-Pa' t="~~:/:~::J:.. situaţie din care rezul. = Pr : (d~ .'~te prez~ntat~ în fig.. ..~~-. O cută metddă ~ echilibrare. ecbllibrat.". ating valori importante.Jabirinţi". . ' .dlscl1ţ d este. r. .esiunea datorită larninării. " . ....6..'''?-Wţ.fjxat m carcasa pompei..« ?·Rator CII duble:' : .acţroneaz~reslunile. Făcînd diferenţa între F2 şi FI rezultă forţa axială FII:- "f:!r-~". ~e preluare asarcinilor axiale.~~il~~~-~=-=-.~.c~l!lalt gr. In discul posterior al rotorului sînt practicate un număr de găuri a căror secţiune este determinată astfel ca presiunea A·să aibă O valoâre apro'piată de Pa. a~. al căror rol ~o~stă in cr~aoreaunor i~terstiţii ţoaortemici. cunoaşterea diverselor metod.ampiasid . .::. ~ceast~ soluţie ~.. ~I'f ~ _ tU ." ::'. ._.f.. " In fig. iâi sensm_~i esţ~:b.1). '.carec.6 este prezentată soluţia echilibrării axiale cu ajutorul găurilor de echilibrare..1 ' .J~ ~~:io~... lichidul este proiectat de rotor în carcasa de refulare unde îi creşte presiunea.e re. construcţia prevede montareaunor inele c!e~umi~ = ti~..1 Fig:·1.tul1!'I. .j.Pr~. ~ eforturile axiale vor fi ŞIele egale.7 .asimetrică a ~n:UInu~ă: egal de rotoare. dinspre refulare către aspiraţie.9 şi se bazează pe principiul echllIl?rarn hldra~~cţ cu ajutorul dISC~Ul de echilibrare.~ . (1 ) .zulacest.?!~.. ..ă prin âŞezare. caracteristice pentru anumite tipuri de pompe. O parte din lichid pătrunde prin inteţtiţii în ambele părţi ale rotorului.'.roglinâă).:Deoarece )otdeaunc(Pr .a echilibrării efor.:F~"ZPr"4d~+-4t7':P.8. datorită efectului de laminare. :-• .) .a. .ug (apare ca'o}iinagine iQ.hdIbrării acestui efort... -ci.:. . la o presiune mai redusă.-. draulic. ceea' cear conduce la uzuri premafureale rulmenţilor. o.. . Lichidul ajunge în spaţiul '~Yj ..J in fig. r . în raport cu cea existentă la intrarea în rotor. ia naştere o forţăcarepoata fi determinată cu ajutorul teoremei impulsâlui şi care este de sens' contrar sensului forţei axiale.aplică in special la rotqâ..". În cazurile obişnuite." il ''''f·:... ' ..:t! - 1[_.J.pl.atmgvalorl Importante:..-. ." . se utilizează metode de echilibrare hidraulică care de~arcă lagărele şi ~rmit astfel reducerea dime~si!!!ill2r acestora.."..~:.u a~esta.lIi. ~ către partea de aspiraţie a pompei.at?1lre este simetric fâ. . ~. sau: ". . In timpul funcţionării.d~) + Pr : (d.de.4 ':~~ ~·. de ordinul ..~~~==~~~-. Rotoarele ambelor g:uPl!..de sens co~tx:ar-. deoarece sensul de rotaţie flmd.~e ~ c~~neI~r.!qţeptat.-.t~m4o ţIllpre~n~ -.. ro...ţi~mpei"pe direcţi~ axei acesteia. turn sint. 1.:Yorţaeste mal mică creat valoarea determinată cu ajutorul relaţiei (1.oii) {" t .tă n~cesItatea eC. '-._o o r. .i.~tlmulrotor din pruna grupa este trimis printr-o conducta ~e leg!'-f~ la pr~ul rotor:dhi grupa opusă. 7?rP~4. acest lucru se realizează de către însuşi lagărul pompei..*.~.' ...care e~teprezentaU schem. fDIfi 1 . '.. c~le. poate oferi persoanelor ce se ocupă cu exploatarea pompelor.. fiind. În timpulfuncţionărti pompei.. I:lchldul5ţf~at de. datorită antrenăriilichidului tn mişcarea de rotaţie. ~u1î!1du-se reciproc. rezultă din figură. • fo) . În fig: 1. Acest sistem r.de asemenea egale. acelaşi.. posibilitatea depistării din timp a defecţiunilor ce pot surveni din această cauză. Prin urmare.(d!" . . forţa Xială.• iN· ••• r.:•. ~chilibrarea in ca. prin~glDrlae echilibrare: .:).>-. sarcinile pe rotor vor fl.) în care FI şi F2 reprezintă forţele ce acţionează pe ambele suprafeţe ale rotorului. o..-. - :"-<'.': . In realitate acea5t3. .stn~ egale. Folosind notaţiile din figură SI' poate scrie: .'pozitivă.~ »-.c~i?rare ia naşt~r~ un curent încirenit inchis.se~.a~al prin! 'utilizarea' uriui "rotorcudublăasp~ti~: rotorul este perfect SlDlet~IC.. o.sirnetric In faţa discului mobil.găurile ~e e. din direcţia axială în cea radială. utilizată în special la' pruhpelţ multietajate de presiuneînaltă.'. 'l' ". . In . aspiraţie. iar 'de''acolo prin=interstiţiul y.~l:1 -.

Dacă lichidul conţine particule dure. 267 . după valorile rapidităţii n9 şi n" rotoarele pompelor centrifuge se împart în: . = 9-30 n. utilizat în mod frecvent de constructorii de pompe. Aceste limite nu trebuie depăşite.. = 440-1 100 2 Alegerea pompe lor c. = 185-290 Rotoarele pompeIor diagonale şi axiale au următoarele valori: . n.. Turaţia specifică se determină pentru un rotor model. acestea vor provoca uzura rapidă a discurilor prin abraziune. ~I ~ " ~ '5 ". ~ ~ . = 110-185 . . astfel că cliseul tinde să revină în poziţia iniţială. Astfel.0R 11 1I cu o presiune mai redusă faţă de presiunea de refulare deoarece a suferit o laminare în interstiţiul y. (1. denumite şi cu termenul de "rapiditate" _ adoptat din terminologia turbinelor hidraulice -.. există mai multe soluţii de echilibrare cu ajutorul discului. (1. deoarece.3. în caz contrar. ale cărui performanţe hidraulice sînt: debitul Q = 1 m3/s şi înălţimea de pompare H = 1 m. Turaţia specifică. asupra discului D şi caută să deplaseze întreg ansamblul rotitor .rotoare diagonale rapide l'q = 80-120 11. dar care nu este adecvată deoarece pompa nu trebuie să funcţioneze în acest regim. "" ] . se va închide vana de refulare pînă ce se obţine valoarea prescrisă.~ = n·Ql/2·H-3/4.rotoare lente. depresiunea din acest spaţiu acţionînd in acelaşi sens ca şi suprapresiunea din spaţiul II.disc. 'Se tntelege că echilibrarea efortului axial cu ajutorul discului se poate aplica numai la pompele destinate să funcţione~e tn .. Sistemul are avantajul că este autorcglal. la u depiasare mai mare a discului D.3) Turaţiile specifice nI şi n.3. 1"'1" .=n·PlI2·H-S/4. constituie un criteriu de clasificare a rotoarelor. I ~. n9 = 30-50n. prescrisă de către furnizor la contractarea pompei. Rezultă astfel condiţia ca presiunea de refulare a pompei să nu scadă sub o anumită valoare. deoarece. '-..instal~tiLdepompare -careutilizează lichide curate. iar presiunea lichid ului -cade. In practică. Presiunea lichidului din spaţiul II acţionează ~.rotoare normale.în sens opus sensului de acţionare a forţei axiale. Spaţiul III este racordat cu conducta de aspiraţie. Valoarea turaţiei specifice n9 se determină cu ajutorul relaţiei • n9 ii. = 290-440 . j. c..rotoare rapide. dar principiul de funcţionare este acelaşi. discurile intră în contact direct şi se uzează prematur.:.rotoare axiale rapide llq = 120-300 II. n9 = 50-80 11. Supravegherea funcţionării corecte se face prin urmărirea unui reper care indică limitele corecte între care se poate deplasa arborele. Aceasta este o noţiune care caracterizează performanţele unor rotoare asemănătoare 'din punct de vedere geometric.il.PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A rmIPE1..2) tI Atunci cînd turaţia specifică se raportează la puterea de 1 ep. valoarea ei se determină cu relaţia n. arbore rotoare .' Dacă în funcţionare se constată că presiunea de refulare este sub limita indicată. care este îndrept~t spre aspiraţia pompei. fără impurităţi mecanicidnsuspensie.• ~·d :J d :3 >OS ~-e @ e ~ " ~ ei> :a I I ~S :. = 33-110 .ţfl:. E e . De aici provine şi denumirea de "discuri de uzură". C o :J s ::i ~ ~ '!l ":l " c. 1. ". interstiţiul E se măreşte. care se foloseşte destul de frecvent.0:: 'C 14 al " g " " !Il :a ::s I'.

. fixă.<ploataru~ legea slmlhtudt. .~. 1... '.. Astfel la rotire. înălţimea de pompare H este proporţională c~ pătratul turaţiei. Funcţionarea pompei axiaJe (elieoidale)." . 1. şi nq..~ICI)...-~..număr caracteristic"..:: " Ţ. sau in cazuri frecvente. de vapor sau rotorul unei suflante axiale.•).~..~t~:d~.~ . ." . > '. $e.irhil rotoarelor i:aracteritaze . sau pentru determinarea dime?siunilor unei pompe ce urmeaza a fi proiectată. !l!. .. pompe. . .." Din aceste relaţii rezultă că debit~ Q este direct proporţi~n~ .. spre deosebire-de .. 'Sch. . . lichid cu alte caracte:ls.~'..:12 ".10 sint prezentate div~rse forme de rotoare caracterizate de tura-" ţia specifică.. = n· QI/2(gH)-3/'.'.:.... . . valorile turaţiilor diferă..[kgf1/2• m-3/i • S-3/2]. valabilă pentru pompele care vehiculează apă la temperatura mediului ambiant... încercat ~n la~orat~r. lichidul Va fi aceIa care se va deplasa din faţă spre spatele rotorului. :'-. . aplicabilă şi la pompe.:. este n. ••'..~. II07URain 1I07UIt"NO/lIiAl nf"Sq-IO nI =115-210 ROrORRAPID nq(nî)· . •• .'t. . De aceea ele sint ..!!:J~I/ la lJca JuraţUlpompe.. ' ".» .' ~ .ţ).'...'''~f. 41". '~'.-I.:. atunci-cînd rotorul se roteşte in lichid.a~eÎlsţo~~~'~. pent'ru acaracteriza mai sugestiv regimul optim de funcţienare a pompei (Q. . La aplicarea acestei legI trebuie să se ţină seama de condiţiile de funcţionare referitoare Ia reg~mul de curgere.65 nq• (1.··r In teoria maşini!9~'"hţ~rauIjce"s-a determinat o lege a similitudinii. RotoruI este alcătuit dintr-un butuc pe care sînt fixate un număr de palete cu profil elicoidal.5.. 10. datorită construcţiei lor. ~ . . •. .". q .:. 'numesc şi "eliC!~w.:'..... (1.'.33-IIlJ..f1 este prezentată schema unei pompe axiale. ' de avion sau vapor. Pentru a obţine valori adimensionale. .. • n2·30~SO n.Pompele ~eaffcăp~ta:t aceastăde~#ire . L .j._... Această lege este folosită la stal. axiale.: la u pompa data.. ~ ''l7.i. :-.-I-JII Dl o".cu turaţia. fenomenul de pompare Ia acest tip de pompă are loc datorită circulaţiei şi forţelorhidrodinamice ce iau naştere In jurul paletei. se exprimă în unităţi de măsură SI şi MKfS de aceea în forma în care sint prezentate ele reprezintă mărimi dimensionale nq[m3/1• s-3/2] şi 1I. . iri baza rezultatelorobţlnute ţ •• . precum ŞI ale coeficientului de cavitaţie.' : //OrORDlHIJNAI. simbolizat cu litera K şi determinat prţn .'1'ICŢI01'lARE A rOllPELOlt 19 Relaţia dintre n. . sau vapor.• 1If-1O-12fJ n.. .'o_~. relaţiile de calcul sînt următoarele: n.: In fig.'~ " ". • • ~. :Y1$'.~'Prin ~are: ât~ţie Inlocuirea motoiului de antrenare atmlci ctn..' Pompele axiale. c . " ".18 I>0TIUI>I FUNDAKENT.~~_ .. ':. 1.•••••• Fi!!.. . _ . datorită dir~cţiei de cur~ere a c~re~t~u~ de lichid" 7are pătrunde Şl1ese 'din rotor coaxial..t. În ~p':cial Ia schimbarea regimului d~ funcţl01:ar.d?. :".••• tuiatra' i..' ': Se poate face o anălOgie intre rotorul pompei axiale şi elicea de avion.'.~~~~i<j5!~t~Ţă dintre K ŞI n este .11..mărimţ ...:. care presupune ca noile \'al?ri ale cifrei Rey~ol. '. .' _. •• _": iI.'..'.:. _ Datorită formei elicoidale a paletelor şi funcţionării analoge cu cea a elicelo~ . Construcţia acestui tip de pompă cuprinde un rotor ce se roteşte Intr-o carcasă tubulară./IO-II! ·~filJ • ' . pompa fiind.. ••111-440 -::!:':~~. rotorul tinde să se fnşuiubeze in lich'id.. !Il s~opul determinării noilor valori ale curbei caracteristice.t •. realizată tehnologic dintr-oţeavă de diametru mare...>. 1.._2~~~·.ea formcişl dimensiunilor unor pompe mari.. s-a Introdus un nou termendenumit .' '.' 1If-11Q-3Of) .\LE DESPRE POMPE PRI:. " . 1. .pI' HopI' 'rJ. ~•. . . avion. sint ca:pabile sit deplaseze cantităţi mari de lichid.i_.'. 'de . Iar puterea pompei Peste proporţională cu eubul turaţiei.."}r~1Ir17Ji~... Legea similitudinii..". RUt9RAXlAI:'· spt>'cilidl .'CI PII DE Fl..3.-""'. ' t '..·'"·' D... pnn aceea că parametrii hi aiilici o ţInuţi nu sint rezultatul acţiunii forţei centrifuge asupra particulei de lichid.. 'X. . '. ""'. ' . . . aceste pompe se mal FIg.:. .~ la un alt regim de funcţionar(turatie diferită.-uo'-I1Of1 . . pe~tru determ!narea parametrilor hidraulici ai unei pompe sU'pu. in relaţia lui nq se introduce acceleraţia căderii libere: pe un model redus. pe baza rezultatelor obtmute cu o pompă model din exploatare. '.aIe" . (1..." Dil . .. (1-6) asemenea o. F1~'"''". . ~1.5) ~:=::: ~:={::r ~:={::r-. .. . = 3. ' '.'''' l. _ Din punctul de veder~ al e. Schema. bili.(tf~r~~.4) lfărimile utilizate la calcularea turaţiilor specifice nq şi n.'. Dacă se foloseşte un alt sistem de măsură.. Pentru cazul funcţionării unei pompe la un regim asemănător dar Ia turaţii diferite.7) .V'.·4 ••.' ~ .•• .~J " .relatia.X . Principiul de functionare a pompelor axiale se deosebe t cel al pompelor centrifuge.' 1:a.. fapt care poate conduce la erori de interpretare..J.nlJ s~ ~tillzea?:J.." .-. ". să fie cit mal aproape de cele iniţiale.:' . corespunzătoare dimensiunii corpului (tubului) pompei. K = 2·'! QU~(gH""t3/'. In Ultimul timp. ' ..' "o. .' ".~~~ul'~.. In fig.d.

cel al maşinii cu abur sînt cuplate pe o tIJă comună se numesc "pompe cu acţiune ~ct~. apli~a~cel~~i . pompele axiale permit pomparea lichidelor ce conţin corpuri in suspensie. al acesţor. tn funcţie de scop şi destinaţie." Dacă în acest moment camera de lucru este pusă in cemunicăţie cu conducta care face legătura cu bazinul de aspiraţie.. .3. lucr~. 1.. ţda: .stei lucrări."pompe triplex".respectiv acolo.v~l.e!'. Pompe volumice cu mişcare alternativ.12 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe volumice cu piston.2.flaţla de ~o~~. Pompele acţionate de maşini c~ abur. deoarece construcţlapompel nu permite reaIizarea"unei . se cer debite continue la presiuni relativ înalte. Pompe cu patru cilindri de lucru "quadruplex .soluţii de echilibrare ca la pompele centrifuge.aţIUI degajat de piston. .a. organul de lucru al pompei. fără pericol de infundare a aspiraţiei. sînt actualmente realizate in nenumărate variante constructive. Pentru a putea funcţiona.1. . iar la creşterea lui. + Datorită secţiunilor mari de trecere.de. pistonul Incepe. 'Schema Pompa cu piston descr. .<.: J.ţ. .ub acţiunea presiunii exercitate de piston. considerindu-se unghiul de înclinare a paletei in raport cu planul perpendicular pe axa pompoi (vezi fig. lichidul va fi pompat Ia consumator. V = const) are loc concomitent cu o variaţie a presiunii.• . Cele la carepiston~ aspiră şi refulează în am~le se~s!lri ale cursei se numesc i. rotItoar~.bazeaza p~ . importante la înălţimi de pompare la irigaţii şi desecări. reduse. cu ajutorul unor soluţii ce prevăd supape de sens (de aspiraţie şi de refulare). respectiv se . . iarlaj>oID:Pelel!Şezate vertical.20 PRINCIPII DE FUSCŢION.piston. depăşirea acestora conducînd la inrăutăţirea apreciabilă a randamentului hidraulic al pornpei. La următoarea cursă a pistonului.istemul ~e distribuţie . Astfel.rator. ' . Totoda.cătreI~~~motorului de antrenare.1lpează lt~hld?. la mi('~f)nrcJ.<:. camera de lucru a pompei volumice nu trebuie să fie pusă concomitent in comunicaţie cu conductelede aspiraţie şi refulare.>e. Pompe volumice cu mişcare rotitoare. mişc~ri de rotaţie. Ele se montează de obicei în poziţie verticală.tn ca~~«.pirJ. La pompele vcu'rvpiston" cu mişcare alternativă este caracteristic faptul că spaţiul de aspiraţie este separat de ce~ de ref~Iare nu prin intermediul pistonului ci prin s. In fil?' 1..tu~ci cind acest. '-il' Deci. .UlENTALE DESPRE POMPE 21 utilizate cu precădere în agricultură.una de rotaţie.~chilibră.pompe ' duple::c': -' !ar cele cu trei cilmd. Pompele . CIclul se repeta realizlndu-se astfel efectul de pompare.ia din u~~.tSIlI mţenor t:..=-~ derea supapei de refulare hchldyI dm ~·.:"lu~" care produce deschiderea supape~ d~ aspI~aţle S" ş~ mC~If. Ia o mărire a volumului. se întîlnesc mult mai rar. c~ mişcare alt~rnatIvă. sa se deplaseze spre stînga. Separarea comunicaţiilor se realizează. CI este obţinut pe baza unor profIl~ rezultate din calculele de proiectare specifi~e tipului c?nstructiv ~ ~ompeI. 1. .10 şi 6 grade." Astfel pompele al căror piston po1.6. Unghiul de înclinare a paletei variază intre anumite limite. lichidul m~hide supapa de aspiraţie şi deschide supapa de refulare ŞI este astfel evacuat prin orificiul aceste.ta el nu mai are formă de disc sauplunger. fiind impins de presiunea atmosferică ce se exercită la nivelul său superior.. La pompe!e axiale nu se pot.uişţespecial construit cu ace~pos!bmţate. Fig. care necesită debit!" Construcţiile moderne sint prevăzute cu posibilităţi de modificare a unghiului de Înclinare ~ a paletelor. S. dar m acest . ~uncţlOn:'lrea are loc astfel: la deplasarea pistonului P spre dreapta~ camera din faţa pistenului îşi măreşte volumul realizî~du-se a~tfe! o dCP:.ţii pieselor in'r<iţ~ţie _ arbore~ . sau direct de . pompe este acel~şI ca ŞI la JX?mpele cu piston.ce execută o mişcare periodică .ln mod analog cu funcţionarea pompelor centrifuge. către vas~ superior.!l~). la acest efort se mai adaugă şi cel datorat greut3. . cuplaj. acestui unghi. La micşorarea volumului camerei de lucru.pompe ~u dub~~ acţiune" . est~ separat de cel de refulare chiar prin intermediul pistonului proprIu-zIS ŞI.12.lnii. deci construcţii de staţii de pompareeconomice. und.3.~ in pompă ?i u?1ple sp. şi la Pompele axiale "e produce fenomenul hidraulic al impingerii axiaIe. . Principiul de.l. chiar de către organul de lucru. 1. debirul va creşte. . presiunea lichid ului va creşte şi.dn camera de lucru a pompei presiunea scade sub valoarea presi1.:olumlce cu mI~are altern~tIvă. sa~ pompe!e CU~ISto~.Variaţia de volum (conform legii Boyle-Mariotte p .dm funcţională a pompei ca . sp!lţlUl d~ asplr<l:ţIe. micşorînd volumul c~mereI .:rţQţ~(C?nw. transmite direct lichidului o cantitate de energie care se manifestă prin deplasarea lui şi' totodată prin creşterea presiunii acestuia.L. dacă in acest moment se face legătura cu conducta de refulare. Iar lichidele se caracterizează prin viscozităţi mari.caz plston~ nu mai execută o mişcare rectilirue alten. categoria pompelor volumice .6. la care pistonul pompei ŞI. ca şi în cazul pompelor centrifuge.ţ ţi pr~zent!. După termmarea cursei. 1. mişc~re.6: Funcţionarea pompelor volumi~.-te .~1 paraleli . a. dar.i."RE A POMPELOR NOŢIUNI FUND. astfel incit. . 1.Pompele cu un smgur cilindru-de lucru se n~esc ••pompe ~lmp!ex ~ cele cu doi cilindri paraleli . la construcţiile actuale. sau prin practicarea unor fante ce sînt acoperite sau descoperite la momentul oportun. La pompele volumice cu.pent~ familiarizarea 'cu 'denumirile ŞI noţiunile specifice corecte se prezintă mal jos principalele caracterist~ci constructive ale acestor tipuri de pompe. .~ este 'preluat de lagăre (crapodine) axiaIe.1 1).3. in timpul funcţionării.. lichidul din bazin va pătrunde in această cameră.rLNtlra~.atIva. . int~nite mai frecvent tn practică. .. atmosferiqe.isă mai s~s face parte . valorile acestui unghi (M sint cuprinse intre .înclinată..mai rar . tare nu po.alcăt~lt din cele două supape de sens. permiţînd astfel acoperirea unui cîmp larg de caracteristici. . Amplasarea verticală necesită spaţii reduse.ă. pot funcţiona şi în poziţie orizontală sau . funcţionare.in contact cu lichidul . debirul pompei se va reduce. Pompele volumice ale căror organe de lucru execută. Principful 'de funcţionare a pomlor volumice se bazează pe variaţia de volum produsă de un organ al pompei . s.l num~1 Într-un . denumit in mod uzual "piston". In mod obişnuit. si~t utilizat~ în mod frecven~ in toate ramurile industriale ŞI in mod special 1~ domeniile ~nde nu pot fi utilizate pompele centrifuge. CI.smgur sens al cursei se numesc "pompe cu SImplă acţiune .

denumită roată .. cu segment separator. Există însă. profilulflancurilor spirei în secţiune normală pe axa şuruburilor este. Dintre acestea. între ele .' " .ermetică continuă între. flancurile spirelor nu sînt în contact. . dar acestea sînt-mal.:iP-9lPpa cu . Aceste tipuri de. Schema funcţişini-unelte).~~w.se'realiz~ază chiar cu lichidul pompat.'.. folosite din ce in ce mai mult in diverse domenii cu caracter specific şi care s-au impus atenţiei utilizatorilor. Pompa cu două şuruburi. o altă soluţie constructivă folosită la pompele cu două şuruburi este prezentată în fig. care sint supapele. .~l. abur) cu scopul de a micşora viscozitatea lichidului pompat. cele mai răspîndite sînt: pompele cu roţi dinţate. Transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin angrenare directă astfel că flancurile spirelor sînt in contact permanent.14 . cu angrenare directii.de . funcţionarea are loc. şi c?nstrucţi~.lţztl.rar înblmte în procesele industriale. iar linia de angrenare asigură o etanşare . 1. La această construcţie. 'angrenată cu roata 7. spaţiul de aspiraţie şi cel de refulare.să yel1icu. dar utilizarea lor este limitată. ceea ce reprezintă un inconvenient important pentru unele instalaţii mai pretenţioase (acţionări la maFig.~~!l1:e~oaţa ccw. tuiesc categoria reprezentativă a pompelor volumice rotitoare. cu angrenare prin roţi dinţate.15. 1. pompele cu şuruburi şi.-d şi c'-d'.Jic1ti. Pentru qangrenare corectă. De. dintre care unul este conducător.lPELOR 23 din acest motiv. 1. In categoria pompe/or cu angrena]«.I9ti di. fiind unse-separat cu ulei sau unsoare consistentă. transmiterea mişcării de la şurubul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate fixate la capetele arborilor.. '. astfel: la rotirea roţii 1.j Fig. EXIstă însa ŞI unele construcţii speciale.13 este prezentată schema de funcţionare a unei pompe cu roţi dinţate. Mai rar. . în g~nf'ral. pompe cu rotor excentric '(cu palete. angrena]e.. onală a pompei cu roţi In afară de pompele cu roţi dinţate. formă care este un profil elicoidal asemănător spirei unui şurub. care alcădinţate.~RE A PO:. .pompe se pot enumera: pompele Clf. Debitul pompei . 1.. Printre construcţiile cele mai cunoscute de astfel de . . pompe ~e co~struies~ î~ două variante ~~ bază: cu două şu(ubur~ şi cu trei şuruburi. atunci cînd acesta este prea vîscos. aceste pompe nu mai sint dotate cu organe de distribuţie.. insensw.cu roţi dinţate are un oarecare grad de neuniformitate (pulsaţii). volumulcamereijde -refulare se micşorează cu o cantitate echivalentă cu spaţiu).rirr"hr.1i. '. roata 2.. cuprins intre 'dinţii c. se găsesc ·tn exteriorul ffL.· Pe măsura rotirii.•condusă".După cum se poate' observa.15. iar lichidul este obligat să pătrundă în conducta de refulare. datorită divizării spaţiului de lucru de către dinţii roţilor conjugate..4~ ..este pfeze~tată "const~ucţi~ . in cazul pompelor cu roţi dintaţe.u~~i pompe cu 'do~ă şuruburi. toate pompele d~nu:nit~ "cu pistoane profila te" . astfel încît camera de aspiraţie îşi măreşte volumul cu o cantitate echivalentă cu spaţiul cuprins între dinţii a .22 NOŢIUNI FUNDAYENTALE DESPRE PO)IPE PRINCIPII DE FUSCŢION.ra.~ente. deoarece ungerea 'angrenaj ului şia lagărelor de spr:ijin . dinţii acestora joacă rolul pistonului ce acţionează direcţ asup. Prin aceasta se creează o depresiune iar lichidul este aspirat în camerade-aspiraţie A. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă. care se introduce un agent <letncălzire (apă..:lor-' pompei. 1. de aici pătrunde în golurile dintre dinţi şi este transportat de către aceştia spre camera de refulare R.indicat pe desen.b şi a'-b' . 9 curbă epicicloidă.rţţate descrisă mai sus face parte din categoria' pompelor cu angrenare exterioară. se roteşte în sens invers.". în interiorul căreia se rotesc cele două rotoare (şuruburi).. .~.asemenea. iar celălalt condus. numită roată "conducătoare". rIt ~!lrqh excentric) şi bel multe alte construcţii speciale. o categorie importantă o reprezintă pompele cu şuruburi. există-şi construcţii la care corpul pompei este inconjurat de o manta exterioară care formează cu acesta un spaţiu închis in. La această pompă. care au mal multe rotoar= dispus..se găseşte In Interiorul roţii conducătoare. Conform schemei din figură. pentru lichide neunguente--se folosesc variante " constructive la care lagărele. denumite astfel datorită formei pe care o au organele de lucru (rotoarele). cu role..lichidului. -in fig.~ : l:"'t"y'::J' fi r Pompele cu rpţi dinţate sînt destinate . 1.13.!ttterioar~. n-~tM ~rf~~ __ Fig.r . In fig. Pompă cu două şuruburi. există şi alte tipuri constructive. cu angrenare .

fără pulsaţii. fapt pentru care sînt utilizate ca pompe de ungere pentru lagăre de motoare sau turbine şi ca pompe de acţionare a maşinilor-unelte. cu viscozităţi pină la 15000 cSt." PO~IPELOR 25 I existind un interstiţiu foarte mic prin care are loc o recirculare a debitului de lichid din spaţiul de refulare spre cel de aspiraţie. deci pe baza unui profil epicicloidal. e .. refularea lichidului se datoreşte micşorării volumului camerei de refulare cu o cantitâfe echivalentă cu volumul ocupat de sire. iaHehnologia de fabricaţie mai complicată. Pompele cu şuruburi se utilizeazăla vehicularea lichidelor unguente. volumice cuprinse Intre . co. Transmiterea mişcării de la rotorul conducător la cel condus se realizează prin două roţi dinţate montate pe capetele arborilor.>' ~ .•. În fig. iar celelalte două sint conduse. 1l>g.s " 'a. dar organele de lucru sînt alcătuite din trei rotoare (şuruburi). . amplasate într-o carcasă comună. La aceste pompe.'~ . '0·0 •••. Profilul flancurilor spirelor in secţiune normală pe axa şuruburilor este de formă riglată (dreptunghiuIară sau trapezoidală).24 NOŢIUNI FUNDAMENTALEDESPRE PO~!PE PRINCIPII DE7UlfCŢIOlf.. fapt care are ca efect reducerea randamentului volumic al pompei. La pompele cu trei şuruburi. . ".spumoase sau cu tendinţă de coagulare. transmisia mişcării de la şurubul conducător la cele conduse se realizează numai prin angrenarea directă a flancurilor spirelor. ·umplerea'Jpaţiilor' Se reaIizează tn perioada de aspiraţie..8 . prin deplasarea spirelor. dintre care cel median este conducător. .= E '. astfel -că pierderile de debit sînt reduse.. uzurile flancurilor spirelor sint practic inexistente."RE . Prin această amplasare." Debitul acestor pompe este continuu. 1. Pompa este asemănătoare cu cele descrise anterior.05 mm. dar presiunea maximă ce poate fi realizată nu depăşeşte 20 bar. o o •.. 1.18 este prezentată schema unei pompe cu piston cu două aripi. deci se obţine o reducere a costurilor de fabricaţie.'I.l. de ordinul 0. Cele cu două şuruburi şi angrenare . O altă variantă de pompă cu şuruburi este construcţia cu trei şuru buri. denumite astfel datorită formei organelor de lucru Aceste pompe se utilizează mai ales pentru pomparea lichidelor foarte vîscoase. La aceste pompe. cind. Angrenarea prin roţi dintate exterioare ar conduce la construcţii complicate şi la dificultăţi d~ sincronizare a roţilor şi a şuruburilor. ' ....exterioară pot pompa şi lichide neunguente sau corosive.'J ~w 1""~ ~'"''' : Datorită liniei de angrenare ermetice. °E •.mod analog. . Pompa este alcătuită din două rotoare profilate asimetric (cu o singură aripă).aripă. pompele cu şuruburi cu profil epicicloidal pot realiza presiuni pînă la 80 bar. dar interstiţiile care separă spaţiul -de aspiraţie de cel de refulare sint foarte mici. volumul camerei de aspiraţie creşte. spirele şuruburilor şi peretele interior al carcasei pompei. Fenomenul de pomPai"eareloc la rotirea şuruburilor datorită deplasării spaţiilor. a altă categorie de pompe volumice rotative este aceea a pompelor cu pistoane profilate. În . se creează posibilitatea obţinerii unui debit sporit intr-o construcţie compactă. oos . prezentată în fig.-.17 este prezentată schema unei pompe . · . De fapt spira' joacă rolul unui piston fără sfîrşit. ceea ce favorizează proiectarea şi execuţia sculelor de prelucrare.. uzura rotoarelor estcrniai rapidă.cu pistoncu o singură . iar lungimea ei (numărul de spire) determină gradul de etanşare a pompei şi prin aceasta presiunea maximă ce poate fi realizată... 1. Profilele nu sint în contact.16. In fig.: c . iar unele c6nst~ucţii speciale ating valori de 200 bar.

Tot în carcasă se mai găseşte un braţ oscilant care are o muchie Ce s~ r~azcmă p'~cOllt~rul_exteri?r ~l rotorului. O altă categorie de pompe volumice rotitoare. Fig. Presiunile maxime pe care le poate realiza o astfel de pompă sînt de ordinul 10-24 bar. f carcasă tubulai[."se compuneJn. o particulă solidă este prinsă Între rotor şi stator. . iar profilul acestora este astfel conjugat încît interstiţiu} se păstrează constant în orice poziţie.lll: . . în carcasă apare un spaţiu in fornîă de seceră. Pompa este alătuită dintr-un rotor al cărui ax ·este decalat faţă de axul carcasei. ~ Un alt tip de pompă volumică rotitoare este pompa cu rotor elastic prezentată în fig. În fig. este cea a pompelor cu rotorul plasat excentric în carcasă. Aceasta. este prevăzut la partea superioară cu un corp de ghidare care poate oscila într-un locaş al carcasei pompei. Pom p ele ciu pal e t e tndeplinesc în nlQSf9trŞ-. . 1.. dintre celulele cu presiuni diferite. Mişcarea rotorului in carcasă este o mişcare de rostogolire pe peretele interior al acesteia. este pompa cu s e g m e n t s e p li r citor. 1. Iar refularea in zona de reducerea. astfel că. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă În interiorul căreia se Toteşte un rotor de formă eliptică.•. realizînd astfel procesul de aspiraţie şi refulare.it~u"iJtincţiuni principale: funcţia de pompă de acţiosare. Un exemplu tipic de utilizare a acestor pompe îl reprezintă maşinile de combatere a dăunătorilor în vii şi livezi. - Fig. În fig.t. Pompa este utilizată la pomparea lichidelor ce manifesta tendinţă de aderare la suprafeţele metalice. create prin rotirea pistoanelor. este un arbore cu profil elicoidal. ales ca pompă de vid. pulpe de fructe. deci pomparea lichid ului.20 este prezentată schema unei astfel de pompe.19. . cu o etanşare corespunzătoare ele pot realiza valori ale vidului de 10-2 mbar.~:e. fac să varieze continuu volumul cavităţii statorului.23. după care va reveni În curentul de lichid fără a fi provocat stricăciuni (~uri). Pompă cu palete culisante.l i' i c.. fiind generată de două elice cu originile diametral opuse (două inceputuri). Rotorul. cu rotor excentric faţă de axul carcasei. În loc de fante.24.cu o frecare de rostogolire.O altă construcţiecu rotor excentric este prezentată In ţJg.22. 1.te:ţ!~{t~ . .. La rotirea rotorului.... de contact cu c~~casa.l. Fenomenul de pom parc are loc datorită variaţiei de volum. care..• Datorită acestei calităţi. realizînd presiuni de ordinul a 100 bar şi funcţia de pompe de vid..21 este prezentată construcţia unei pom p e cur o le. . dar utilizarea acestora este limitată.~LE DESPRE POMPE PRINCIPII DE FUNCŢIONARE A POllPElOR 21 La această pompă rotoarele au aripi simetrice.. fiinci de tipul cu şu:r_u b e·x. cu piston raclor. La. denumită cu "p ale t e cu} is a n t e".existentă la pompele cu paIete ... care este teşită la partea superioară. unde atinge valoarea maximă apoi se micşorează in mod simetric. La această construcţie rotorul este confecţionat tn tntr~gime din cauciuc avînd paie tele dispuse radial. Pompa. astfel încît intr-e pOziţie determinată rotorul este tangertna ~cartasă. Aspiratia se face în zon~. paletele sîntproiectcite spre periferia carcasei şi alunecă pe conturul interior al acesteictf1~ep~ spaţiul de :spiraţie de cel de r~fulare. 1. ln punctul. in instalaţii care necesită debite mai reduse la presiuni medii de ordinul 20-25 bar. Deoarece şi aici ia naştere un spaţiu În formă de seceră.. care au o caracteristică comună. 1.-. cu o anumită valoare denumită "e. astfel că. În timpul rotirii. principiul dL' functionare este identic cu cele al pompelor cu palete. 1. ~ln-rotor sînt prevăzute fante radiale. iarspaţiul în formă de seceră este in funcţie de deplasarea rotorului.26 NOTlmil FUNDA)JENT. Datorită amplasării excentrice a rotorului.. rotirea rotorului. prezentată in fig. În categoria pompelor cu pistoane profilate mai există şi alte tipuri de construcţii cu mai multe aripi. care se măreşte de la poziţia de tangenţă a rotorului pînă la poziţia diametral opusă. rezistent la abraziune şi coroziune. melasă. avînd axul decalat faţă de axul carcasei. Pompele cu role se utilizează pentru vehicularea lichidelor corosive sau cu viscozitate mai mare.Ji'eifiiZată. atunci cin.de oQicei din ţeavă.. unde pompa realizează presiunea necesară pulverizării agentului de lucru. In fig. se înlocuieşte frecarea de alunecare . ~şepl!-ră spaţiul de aspiraţie de cel de 'refulare. Cavitatea statorului este de formă elicoidală. La rotirea rotorului.sp.. Sensul deformării paletelor este contrar sensului de rotaţie al rotorului. .5 . dar. rotorul este plasat excentric în carcasă. elicei statorului. el este prevăzut cu alveole În care se introduc role cilindrice. în care pot culisa liber două sau mai multe palete lamelare. Acest tip de pompă se utilizează mal. plasat excentric faţă de axa statorului. 1.". rolele sînt proiectate spre exterior şi se rostogolesc pe conturul interior al carcasei. care îmbracă prin vulcanizare statorul pompei.~~pompeâză lichid în . Şi la această pompă. O altă construcţie. 'co~iifecţioRatdintr-un cauciuc special.20. Dacă În timpul funcţionării pompei. Prin această soluţie..19 este prezentată schema unei pompe cu piston raclor. tndeplasarea lor. Ea se mai utilizează şi la pomparea lichidelor vlscoase: siropuri. pompa este foarte potrivită pentru pomparea lichidelor cu conţinut de particule în suspensie... nămol et~. atunci cînd vehiculează gaze.al dintr-o . paletele elastice sînt deformate in această zonă. ea va fi presată şi va deforma l?cal cauciucul. avînd pasul egal cu 0. diverse sisteme de transmisii hidraulice..•.xcentricitate:!.iCes1U.aţiului 10 formă de seceră. relele realizînd separare. din pasul. ceea ce are ca efect reducerea uzurilor pieselor aflate în mişcare. la ieşirea din zona . _spirele sale execută o mişcare de rostogolire şi. Rotorul acestei pompe. El este amplasat concentric într-o carcasă.'princip.

sînt capabile să evacueze singure aerul din conducta de aspiraţie. in interiorul căreia se află un tub elastic.25. deoarece organul în miscare . dar este foarte potrivită în special pentru cazurile in care lichidul nu trebuie să vină Fig. Datorită acestor caracte- I II .este COllfec'ţionat din cauciuc special. deformindu-l. Pompa este alcătuită dintr-o carcasă. Spre deosebire de pompele centrifuge. iar presiunea. Iar la intrarea în zonă. In comparaţie cu pompele centrifuge.rotorul . poate creşte nelimitat deoarece lichidele sînt fluide mcompresiblte. Lichidul aflat în tub va fi refulat în conducta de refulare. # Acest tip de pompă are o utilizare mai restrînsă. astfel că nu pot fi cuprinse în cadrul acestei lucrări. precum şi etanşării superioare a organelor de lucru. randamentul volumic al pompelor volumice este net superior.25 este prezentată schema unei pom p e per ista Iti c e. dar poate vehicula lichide puternic corosive. are loc mărirea volumului. ~ O altă caracteristică a acestor pompe este aceea că ele îşi pot menţine presiunea de refulare constantă la debite . Pe plan mondial se cunosc nenumărate soluţii constructive. 1. ea neputind realiza presiuni prea mari (de ordinul 3-4 bar). In practică valoarea acestei presiuni este limitată doar de rezistenţa materialelor din care este confecţionată pompa. 1. deci refularea.\RE . care în timpul rotirii presează asupra tubului elastic. nefiind necesară amorsare a lor din exterior. Debitul lor este direct proporţional cu turaţia. pompele volumice sînt capabile să vehiculeze lichide cu viscozitate foarte ridicată. În fig. bazate pe principiul funcţionării pompelor volumice. deci aspiraţia lichidului.variabile.Pompa are o utilizarelimitată. spre deosebire de pompele centrifuge. în contact cu organul de lucru (exemplu: pompă de singe în laboratoarele medicale). dar acestea sînt construcţii specifice anumitor procese. in timp ce lichidul din vasul de aspiratie va pătrunde în tub după revenirea acestuia la forma iniţiată:' " . Această calitate se datoreşte tocmai principiului de funcţionare. rnicşorarea volumului.\ POllPELOR 29 teşită. bazat Re variaţia de volum. prin urmare ele sînt pompe "autoaspiratoare". Rotorul este format dintr-un dispozitiv cu role.28 NOTIVlIl FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRINCIPII DE Fl·XCTIOX. Pompă peristaltică. care depinde de rezistenţa creată de consumator în refulare. au un caracter special şi o utilizare limitată. )( Pompele volumice.

e . utilizarea acestor pompe: este recomandabilă în domeniul debitelor mici şi al presiunilor mijlocii (20-30 bar) şi mai ales acolo unde este necesară autoamorsarea.cată fanta A pnn care se realizează aspiraţiafluidului.30 xortuxr FUND.rioarc. ~ .incit. ea rămîne. Situaţia se prezintă ca în fig.lţeral este' ~CătUltă dintr-un rotoc~cu. secţiunea . este reprezentată de pompele de vid 'cu inel' de lichid.!~a.o:\fdc :::: t.dar ~ţqizarea lor numai in acest scop nu este recomandabilă deoarece randamentul este. '" . Pompe de vid CII inel de. . lul lateral.7. car~ se găseşte la' riivelul . ' Datorită acestei calităţi.o'anumită ~orm~. . aceste pompesînt destinate in special pentru crearea vidului industrial În diverse Instalaţii.. o parte din lichid pătrunde în cana- se apropie de centrul rotorului...J. ele pot fi folosite şi pentru crearea vidului m diverse procese tehnologice. .lge C. se utilizează construcţii multietajate. astfel că grosimea inelului de lichid nu rămîne constanta pe Întreaga periferie ci creşte sau se micşorează proporţional cu ... datorită diferenţei de presiune existente.. deoarece randamentul lor volumic este redus.. de vid cu. la rotirea rotorului în se~sul indict pe figură.'-schema s . la oprirea din funcţiune. realizînd astfel ceea ce se numeşte în mod obişnuit "autoamorsarea". . Fl'XCTIOXARE A POllPElOR 31 ristici..~'.. . pompele autoaspiratoare sînt utilizate în instalaţ. Prin aceasta volumul spaţiilor a. pompele perife~ şi pompele cu bazin. 'Y}P. ~!lJepre~eI. care provoacă o mărire a energieilic}:Udului.ol~mice.id.licl. Pompe a~t0a. al căror principiu de funcţionare se asemănă foarte mult cu cel al pompelor 'cu canal lateral.:'h!m:~~/a ~mper cu. ~a.t~asee de conducte c~ multe îmbinări şi racordări care pot prezenta locuri neetanşe . Prin urmare. absorbită creşte foarte mult.pompe .~.~. Construcţia acestor pompe se aseamănă Întrucîtva cu cea a pompelor eu-canal lateral.:. L~.7. dar.. e diJI)ensiunicompad rabile.rdar sînt folosite din ce În ce mai mult şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune. iqef de lichid pot' vehicula şi lichide. 'Această ultimă utilizare se datoreşte mai ales faptului că debitul de aer refulat este continuuşi totodată lipsit de vapori de ulei'.epe !n .26.~)'. Astfel aici se repetă principiul de funcţionare al pompelor v.plină cu lichid.gurile de aspiraţie şi refulare sint.. valoare~ de 50%.U . Pompă cu canallate~: • . a căruisecţiune'transversă1ă âre-.. Pompa este astfel concepută -r. rolul piston~lu! fiind Fig. Deoarece randamentul maxim al acestor tipuri de pompe nu depăşeşte.. J Funcţionarea are loc astfel: se umple iniţial pompa cu lichid. 1.între cele două spaţii învecinate. : .auţoaspiratoare . adîncimea lUI creşte treptat pînă în punctUl 2. . Pompele. rolul canalului îl "joacă:aici poziţia excentrică a rotoruluifaţă de carcasă.' . .punctul.comparaţie cu cel al pompelor centrifuge . c~eIl}<I. O altă categorie de pompe.rot-oare-.. Totodată fn celula Cz se găseşte ŞI fanta de evacuare E .iile unde realizarea etanşării este mai puţin pretenţioasă decît la pompele centrifuge . cum este in cazul compresoarelor cu.şi la Înălţimi de pompare marr. pompele cu canal lateral realizează presiuni de refulare apreciabil mai mari decit pompele . 1. b).sfiratoar<..3.I. In formă de stea. . .~mpe ~u canal lateral. pompele de VId cu inel de Iiehid. marginea inelului 1/ a Fig. realizînd amorsarea acestora.' de unde lncepesă 'desereasâ pînă în punctul 4 care se găseşte situat la... . iar apoi descrescînd pînă la terminarea canalului. . ca şi punctul l. 7. ceea ce poate provoca defectarea motoruluide antrenare. b. Între celulele rotorului şi canalul lateral. ': .~!'. InF~I~gld}I(Pfclct!. le conferă calitatea de a putea elimina singure aerul sau gazele din conducta de aspiratie. 111fig. Iaconstrucţiile curente..sîpţ.\(01. .5.27. apoi rămîne constantă pină 1n punctul 3. al căror principiu de functionare. domeniul de utilizare a pompelor volumice se limitează la debite relativ reduse ~ în .. Aşa cum le indică de altfel şi denumirea. grosimu Inelului de lichid. De aceea.26. indreptate în SUS . lumului.spîn~iteconsJfUcţ~ -. 'Du~. chema constructivA.2. 1...~ s de ~e~~~J~..raţie ~d~ ceaJaltăAi r~ful~e Ca.cent~if1. suprafaţa mtenoară a inelului se depărtează de centrul rotorului.palete.1tată. nivelul aceleiaşi suprafeţe.:It canal lateral. lichidul este proiectat la periferia celulei şi formează un inel de o anumită grosime.' Celemailă. ! .. Pompele cu canal lateral se construiesc numai pentru debite destul de mici.canalul~i. . Funcţionarea pcmpelor autoaspiratoare. diferit de cele descrise în pan':. ~le se . manifestată prin creşterea presiunii acestuia. el neputind creşte peste anumite limite datorită umplerii nesatisfăcătoare a celulelor rotorului.) unde secţiunea este mal mare. c. !. circulatiei cureatuluJ turblonar. Din figură. iar puterea. determinate de palete şi suprafaţa interioară a inelului de lichid.26. piston. 1. Sche~ ~~tiei jucat de inelul de lichid. . iar în porţiunea unde adîncimea rnnalului (ksrreştc.suprafeţei interioare a celulei.pompele d cu canalla~eral.flXe.\1IESTALE DESPRE POMPE PRINCIPII OF.1.. astfel că la următoarea pornire nu mai este necesară o nouă umplere. De regulă. d şi e. :pJ. montat intre două celule una de aspi. PrII19P!. Canalul lnc. . În funcţie de tip~ ales. 1.precum ŞIla pomparea lichidelor cu conţinut bogat de aer sau gaze !n co~.utilizează in divetse combinaţiiconştructivecu pompele centrifuge. se formează un eurent turbionar (vezi săgeţile din fig. . variază crescind de la începutul canalului pînă În planul axului orizontal. necorespunzător.perifer~ceIuler Cz este prevăzut un canal Circular c. 1. Pompele autoaspiratoare reprezintă o categorie de pompe distincte. se remarcă poziţia excentrică a inelului de lichid. Paralel cu variaţia vo.poziJie.

. acesta este antrenat de palete şi proiectat la~jYeriferia carcasei. căre vid inalt (25 Torr) reprezintă un . Pompe perifeTiale. . ti. astfel că aceste pompe pot vehicula cantităţi de fluid foarte însemnate. pompele se execută în două varIante: cu un singur rotor . .3.)' .<: . pentru a îmbunătăţi umplerea celulelor ŞI deci a randamentului volumic. 1.Funcţ!onarea se petrece astfel: la rotirea rotorului in pompa umplută iniţial cu Iichid.pompede vid inalt".5 .1~.lI montate în "paraler. regim cie. alc~tuită d~ntr~o ~arcasă.numesc "pompe centrifuge autoaspiratoare". Pompa. la care rolul pistonului este preluat de inelul de lichid. iar în discul d2 ..o altă fantă T. . iar cele bietajate pot atinge valori de 6-7 bar.a-ryncl.~jnd~tljU~:roţQ~~ rele poIllpelor de Vid ttpnel . In fig.'. Curbele caracteristice ale pomp-Ier nI' vid cu ind uc E~hiJ sînt illl.Din dreptul axUlui vertical. . fixată lateral prin discurile de distribuţia dl ŞI d2 • In interiorul carcasei R se găseşte rotorul R.32 XOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE PRI~CIPII DE Ft:NCŢIO:URE A rOllPELOR 33 I Il II tlI. volumul ac~stor celule se reduce. 1. 267 f . 1.obţi~ed~M~ . astfel că alimentarea tre- buie să se facă de la o sursă care are temperatura corespunzătoare. . dar la acest regim debitul scade practic la zero. atunci cînd presiunea de aspiraţie este chiar presiunea atmosferică. In discul tii este practicată o fantă a de o anumită formă. "Trebuie făcută distincţia între pompele de vid pentru vehiculate.pefigură... divizat în mai multe 'celule -"'-7.C!~te~~"l. de discurile de distribuţie.. realizînd astfel depresiunea' necesară aspiraţiei. aerul se încălzeşte. procesul de pompare se datoreşte variaţiei de volum. a~pl. cu secţiune circulară c. • Spre deosebire de pompele cu canal lateral. . Prin urmare. in marea majoritate a cazurilor. lichidul de alimentare se mai numeşte şi lichid de răcire. . care au prevăzută o carcasă specială în care este amplasat rotorul de vid ce realizează amorsarea. Din figură se observă că. Canalele fac legătura directă între j Alegerea pompelor - c. Pentru . se utilizează un dispozitiv cu ejector..bietajate .f. montat P" un . la pompele de vid cu inel de lichid. .1 ... cantitatea de lichid care o înlocuieşte pe cea eliminată are şi rolul de a răci inelul încălzit. volumul celulelorcreşte pînă in dreptul axului vertical al pomPei.1.28. Astfel de pompe se . "1:-.monoetajate . aşa cum s-a mai arătat. unde secţiunea canalului lateral limitează dimensiunile pompei şi deci şi parametrii hidraulici. raţia pe ambele părţi. Vidul maxim ce"pO~te :fi'obţinut cu pompele de vid cu inei de lichid :::inge valori de 15-10 Torr.. avind fantele modificate. care se montează pe flanşa de aspiraţie a pompel.//.. De aceea.7. la. fără inconveniente de ordin funcţional-mecanic. Il" arbore în limita jocurilor s dintre lăţimea sa şi lăţimea carcasei mărginit. ia forma unui inel de lichid de ? ~numită grosime constantă.5 bar.terioarăa inelului de lichid. . Pompa este alcătuită dintr-un rotor amplasat între două carcase avînd fiecare cîte un canal lateral identic. iar cea mai mare parte din căldura degajată este preluată de inelul de lichid. . Pentru a obţine un vid mai inaintat cu acest tip de pompă. unde.. 1. e. În sensul de rotaţie indic~t.. Schema funcţională a pompei de O anumită formă şi care comunică cu vid cu inel de lichid. Acestea din urmă reprezintă construcţii de poinpeVolumice speciale.:..: aceea ele se întîlnesc şi sub denumirea de "pompe cu inel de apă". Deoarece transportul lichidelor cu astfel de pompe se face cu un randament scăzut. Totuşi.. Pentru obţinerea acestor parametri. 2. . care este pusă în legătură cu conducta de aspiraţie.pentru vid mediu pînă la 160 Torr ŞI cu două rotoare aşezate in serie .e Iuru. ' Pompele de vid cu inel de lichid se folosesc şi în combinaţii constructive cu pompele centrifuge. cu condiţia ca acestea să nu intre in combinaţii chimice cu mediul ce trebuie evacuat.vid industrial şi pompele de vid înaintat (10-8 Torr] utilizate în Iaboratoarş şi inelectronică.28 este prezentată schema de funcţionare a unei astfel de ~om~e. pompele se livrează cu discuri de distribuţie speciale. de Ia o sursă exterioară. it f In fig... şi la această categorie de pompe. este necesar să se aducă în pompă. iar aerul aspirat începe să fie comprimat şi este refulat prm fanta de evacuare. In ~nele lucrări de specialitate sau in prospecte ale fabricilor constructoare el mal poartă denumirea de "lichid auxiliar" .a . Din acest motiv. de asemenea de Fig. . dimensiunile nu mai sint limitate.z:i~z. ••. dar bine înţeles că se pot utiliza şi alte lichide. pentru completarea cantităţii de lichid evacuat şi deci pentru menţinerea grosimii constante a inelului de lichid. in multe locuri din exploatare.3. ' . Astfel pompele cu un singur etaj realizează presiuni de refulare de maximum 2.~f!JlchIdPOJ.iicClll: . Dacă s-ar folosi aceleaşi discuri cu care este echipată pompa de vid. . arbore deplasat faţă de axa carcasei cu excentricitatea e. De aici au rezultat şi denumirile de "pompe de vid mediu" şi f. .~. se formează un spaţiu în formă de seceră. o cantitate de lichid echivalentă cu cea eliminată.29 este prezentată construcţia unei pompe periferiale. Rezultă deci că. Pompele de vid cu inel de lichid se utilizează in diverse procese tehnologice (uscare sub vid) sau ca pompe de amorsare centrale pentru staţii de pompare. conducta de refulare. acest" pDmpe au ca agent lichid apa. este. odată cu evacuarea aerului din celule. întreacesta şi faţa in. datorită procesului de comprimare realizat în celulele pompei. 4.zori la o valoare a temperat urii lichidului de alimentare de 1:1 T ~i l ele suferă modificări În funcţie de variaţ ia tomperaturii acestuia. Rotorul poate culi'3. Datorită poziţiei excentrice a rotorului. prin fanta de refulare este eliminată şi o anumită cantitate de lichid.pentru vid Înalt pînă la 25 Torr." r-. ele sint folosite în special pentru evacuarea aerului sau gazelor din diverse recipiente şi instalaţii.". . Din punct de vedere constructiv. obţinîndu-se cu ajutorul său valori ale vidului de pînă la 5 Torr.. s-ar obţine caracteristici inferioare şi randamente mult reduse. In acelaşi timp. 3. . concentric cu carcasa pompei. .de către paletele rotorului.'. asemănător ca Ia pompele cu canal lateral. . ... Elemai pot fi folosite şi ca suflante sau compresoare de joasă presiune..'. Pompele de acest tip se asemănă constructiv cu pompele cu canal lateral. ele funcţionează in aceste condiţii. ceea ce conduce la micşorarea grosimii inelului de lichid şi la o funcţionare defectuoasă a pompei.

Acest principiu este ilustrat în fig. utiliza~ea acest?r' apar~le este limitată.Între canalul lateral ~ipaJete . int'ervenţii la stingerea incendiilor etc.:''-l l)!lI~nul~:!.Îndeosebi În industria chimică şifarmaceutică)i acolounde sînt necesare debite foarte mici. :. ejectorul. dar denumirea lor rezultă in funcţie de modul de aplicare.dar domeniul de ut!Ir:::-. se: 1I1Cll1Jt~ orificiul de retur. Timpul de amorsare la acest.34 :-iOŢIUNI FUNDAllENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 35 ()rifici~l de aspiraţie şi cel de refulare. Astfel aparatul se numeşte injector. Deoarece din punctul de vedere al exploatării. Principiul de funcţionare al acestui tip de .escnerea prIncipiului de funcţionare este prezentată în Iucrările de speclallt~te .apa. i~iţlecît pompele centnfuge asemănătoarexăstfel pompele periferiale pot realiza înălţimi de poinpare de 250 metri coloană de lichid. care_umple.3. Expresia analitică sau grafică a acestor pa~amet~I ?feră pOSIb~litatea beneficiarului pompei de a alege pompa cea mal potrivită sCOPUlUI. cînd este folosit pentru aspiraţia lichidului din puţuri cu nivele adînci.]{ . iar.peautoaspiratoare. la~ d. p'Jmpa funcţionează CI n pompă c(~ntrrfll!.! tipuri de p()mp'~ este d(.31. ... " ".ufllizarea unui fluid motor .31. lichidului in pompă. dup.zenta lucrare îşi propune să le trateze numai în cazuril~ în care sînt folosite in diverse soluţii combinate cu pompele de largă circulaţie.. Acest amestec este . Fig. .rolu:L~?r~t~jetn~ca~~:~x. ?~r ~a~acitatea lor de aspiraţie este redusă.. evacuări de ape uzate din incinte. lA.refu. l Injectorul şi ejectorul sînt aparate Ia ca~e principiul de funcţionare este identic. dintre care cele mai cunoscute sînt: injeelorul de apă. alimentări cu apă cu caracter local.J( .Iavrotirea rotorului.::. denumire datorată circulaţiei turbionare a ~::'. alc. înt~eg -raseul pînă S(' produce arnorsarva pomp_'1. Pompe autoaspiratoare e~. Pompa este prevăzută cu un bazin de decantare a Iichidului. Această -soluţie le confera mobilitate ŞI independenţă fată de surse de energie electrică.":f.r Lichidul din pompă este în contact permanent cu aerul din conducta de .' ."t!!1(l<> l-mv. dÎ. tf::. " . . acest aer se dizolvă în li.! intre 3-7 miri...bazi1ţ. vu iin.ch~dşi înlocuieşte treptat aerul evacuat in conducta de refulare. Locul aerului din conducta de aspiraţie este luat de lichidul din rezervorul de aspiraţie.lele se monteazăpe. berbecul hidraulic.. 1. de funcţionare.4.şasiuri cu rOJişi siI?-ţantre~aţe cu aJut0m! motoarelor termice.<. atun~i cînd este f~los~t p~nt~ p~m~area su~ presiune. asan~rl.w.. pompe.' .'. în masa de lichid se produce o" turbulenţă puternică. Funcţionarea are loc astfel: pompa fiind umplută 'irtiţi~(cu'lichid.: EXIstă Însă '!il alte.. Eig..pompă constă în producerea unei turbulenţe care are ca efect degajarea aerului sau gazului conţinut În lichid.''.. aerul.r.~~ .' . şi ejector. lichidul este proiectat spre periferia carcasei şi aici capătă o mişcare circulară În formă de spirală . ". este r.! n'. 1.' li Ipd~ui se acumuleaza ŞIse ampliflcasubformăde'preSlUnea~tfelcăp9mpae '. ~e:. se ridică Ia suprafaţă.refulat în bazin unde întîlneşte un spaţiu mult mai liniştit._" '" . Aceste!"construcţli sînt 'cunoscute sub denumirea de transformatoare hidraulice.:comandabil ca vanele de pe conducta de refulare să fie complet deschise astfel încît să opună o rezistenţă cît mai redusă în calca aerului evacuat.Celulele.~tulţ~."piraţÎc. " ' I Pompele' periferia1e seutÎlizează . astfel că bulele de aer. 'al' căror principiu de funcţionare se ~azează.:.7.. categorii de pompe.4 ~3/h la lnăl ţimi de pompare relativ ridicate.-~':II?-~lt ~m:fi0. . Atit rotorul cît şi carcasele se pretează a fi realizate din materiale anticorosive.29. pe măsura funcţionarii. Ia rotirea rotorului. 1. Pompă autofuncţionarea are locastfei. In C'lntllluarc. de ordinul 0.. cu un număr mare de palete realizate prin freza re .' înălţimide 2-3 m.i. . iar lichidul se întoarce in rotor prin orificiul de retur şi ciclul se repetă. Curbe caracteristice Criteriile după care pot fi apreciate calităţile unei po~pe sînt parametrii funcţionali pe care-i poate realiza aceasta.• pre.e r~d~tăJpJ~!."""':.30. .4e paIete şi pereţii late"ra~i ai carc~~!or joacă .:\u matriţare. Rotorul are forma unui disc prevăzut la periferie. în care are loc separarea aerului de lichid. asigurîndu-şi astfel exploatarea raţională şi totodată economică a instalaţiei hidraulice pe care aceasta o . pompa ?fumul. aburul . Această categorie de pompe este utilizată dvstul de frecvent pentru diverse servicii: irigatii. .D:l~siun~ reduse presi9~:de.Schema funcţională a pompei periferiale. avansind continuu de la aspiraţie spre refuIare:. Principiile de funcţionare descrise în cadrul acestuic.. .' '1'" .1pă. Fig. Schema principiului}e f~8tio~ase. Pen~ru aputea s~tbface astfel de cerinţe. cu un singurroţ()r . 1. fiind mai uşoare.e~ţ. . nedepăşind i" I ". în comparaţie cu celelalte tipuri de. Ele sint pOlp.)~::. Pentru' a obtine o amorsare cît mai eficientă. calităţi apreciate mai ales în cazuri de intervenţii 'râpide.: al acestora este limitat Ia scopuri speciale: irigaţii cu caracter local.!-pitol ~ referă I~ tipurile de pompe cu cea mai largă aplicaţie pe plan mondial...r~alizf!z~la.P()mpele penfenaIe se mal numesc ŞI pompe "turff' 'bionare".. "..5 .'-'. denisipări de puţuri etc. . de a-i cunoaşte limitele de utilizare corectă. aspiratoare cu bazin. Schema pornpei pcrifcrrale.' pabilă s~~. pe ambele părţi. :. pompele se echipează cu rotoare adecvate. pldsometrzel ele abu» şi apă salt cu gaze ş: :"q . 1. În funcţie de cara~terul exploatării.}}4'ţ~. supusă la dIver5~ regImUrI.. avînd ca efect crearea unui amestec de lichid şi aer.

Astfel. Curoe caracteristice la pompele centrifuge.. astfel ca avind curba determinată pentru o anumită turaţie se poate o~ţln~ curba corespunzătoare unei alte turaţii prin deplasarea paralelă a pnm. .. Această lege nu se aplică în cazul funcţlOnarn ~~pei în regim de . exprimată în rotaţii pe minut (rotjmin..a d0lll:~niuluI. .andat este de obicei o zonă de funcţionare instabiIă. '''1 ~ 3000 3jh = 2 X -=i m . A~ .~spUIlZăt?r dC!b~telor maXlme.actenshce ale pOI?pe~. scade. lll~/~eCUnu. Punctele Al'" A3' A~ . creşte şi de' asemenea valoarea . Numai In cazun cu totul speciale se fac ŞI probe cu alte medii. Va:laţla turaţiei atrag. În practica curentă relaţiile dintre aceşti parametri sînt exprimate pe cale grafică.. fiecare exemplarse verifică pentru un anumit număr de puncte funcţionale şi se compară cu curbele omologare. teona după car: curbel~ de sarcI~a !f = 1(1) sînt parabolecongruenteacăro!axăeste. Zona <ţm---PUtea . asupra instalaţiei.ntrenare cu. 1.turaţia de antrenare a pompei.'turaţie n.!::m:pe măsura creşterii debitului. Cl/s} Fig. Diagrama H =J(Q) pentru dip.:():'esp:lllz~'ttoare nor valori acceptabile u ' di n punct de vedere al randamentului.untate în. ~. Parametrii funcţionali ai unei pompe sînt: • Q .5) d~ter:n~~ nate de legea similitudinii.ce conţine curbele .yariază de~f. o dia:grain1\.{Jn~ nurn. exprimat de regulă în m?oră. (cu y d: '1 OOO:'kgf{m3) şi 1<1.L. Parametrii corespunzători punctului (j... Dindiagrama prezentată în figură se observă alura curbelor caracteristice ale P(k~/) pompei centrifuge. dreaptă.cavitaţie. Pentru pompele care se lncadrează ~n limitele toleranţelor admise. PC?mpapoate funcţiona şi în afara acestei zone. exprimat în procente (%) sau în număr subunitar. se poate inlocui motorul electric de a.constanţ1\..-L."_' această situaţie nu poate fi obţinută. .Î?. 'ii.La anumite categorii de pompe centrifuge sau la alte tipuri ţie pompe care seexecută în serii foarte mari.!. N PSH . . exprimată în metri. noua turaţie se calculează valorile celor trei puncte: QII = QII X fi. / Q(m3/h) înălţimea totală de pompare. sub formă de diagrame. Ea este antren~t:}e un motor electric avind o putere de 0..' In fig.!. iar coordonatele lor se obţin cu ajutorul ~ormulelor (1. ad11liL' folosirea pornp«i într-o zonă . Deoarece însă În multe cazuri '.. sau rot-rnirr t) : "1) randamentul total al pompei.debitul de lichid pcrnpat.32 sînt ~eterml''1late la o '9lluinită . care la început înregistrează o creştere pînă atinge o valoare maximă.uic astfel făcută încît aceasta Srt funcţioneze o perioadă cît mai îndelungată în zona randamentului de valoare maximă.:. P. .. pe Ioturi.> fn:'('ţ.înălţimea energetică netă la aspiraţie. . ~ar rczultatcle nu sînt satisfăcătoare ŞI exploatarea se face neeconomic.H. Curbele caracteristice prr. In fig.' de . 1:32 este prezentată _ 'Il".:" sau Imi/secundă. P . la diverse turaţii. 11 experienţele au confirmat.-sc pararnetri "n()minali". 1..32.!~l în. deci avînd o fabricaţie binetnsuşită.Înălţimea totală de pompare..c~msţructoare se fac.. II. se t" . "1 = 8 m3/h.!.L.500 = ix 2 QII. 1. favoriztnd fUiicţlOn3:I'ea t. l.este determinată prin curba de sarcină H =!(Q) trasată prin punctele cunoscute I. identice cu cele din exploatare.. /"(m) .L. Pentru folosirea aceleiaşi pompe într-o instalaţie in care sint necesare un debit ".75 kW la o turaţie de funcţlOnare de 1500 rot-rnm . Măsurăfile. uzinel~ţ. se l?ăsesc situate pe cîte o parabol~ de gradul II. exprimată în kW.LLLY.. Se poate remarca: LLJl.36 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE CURBE CARACTERISTICE 37 ~ f • ! _ i deserveşte. . III.-( JJ carltcterlsfice ale unei r j:)()Înpe centrifuge. apoi. prin măsurători directe..: după sine variaţia: curbelor ca. .el curbe. '. dar în certificatul de calitate furnizorul prevede în mod expres acest lucru. (fig.. diagrama din fl~.. iar ~(' punctul se numeşte la rîndul său "punct nominal". H . A. litri/minut.....paralela cuabscl~a.tIi mar"ea majoritate aciiZriiil:~i.!!YL. efectuate pe prototipuri. efectuatepestand!U'ile deproM ale... 1.puterea absorbită la arborele pompei.val0a:e ... gerell p.-t::t:::I::l-L. ~9. . puterea absorbită. N PSH creşte. uzina eliberează certificatul de calitate corespunzător.. alură Ce reprezintă sensul de variaţie a parametrilor funcţionali in funcţie de variaţia debitului Q.33. = Q1l1X . exprimată în metri coloană de apă (mCA) sau metri coloană de lichid (mCI).oi. O alură mai deosebită este cea a curbei d~ randament "1).!j~d Fig..să scadă sensibil" Analizînd alura curbelor rezultă că alegerea pompei tre- I.33 sînt prezentate curbele de sarcină aleunei pompe centrifuge.afecteaza c~n~lţiile \ de aspha:ţie..fapt p: se răsfrinl?e negativ verse turaţii. :1. !. altul avind o tu~aţie de 3000 rot·min-1• Pent.' . n . Această zonă este marcată în diagramă prin două linii frînte. Eumplu numeric: O pompă centrifugl!. temperatura mediului ambiant.. ~. iar după introducerea acestora în fabricaţia de serie. pe măsura creşterii debit ului.lsatoJ. S~a d~~onstrat.nnan' din a"('ast~ 7. Diagrama curbelor caracteristice ale pompe] .enlatld a organelor hidraulice a~e ~ • . .. d~~.:uo lnăltime de pornpare mai mari.. centrifuge.. Zona de presiune maximă din pa~tea sffiigâ a domeniuluI recom. începe .34). ~ll apă. are ca efect distru. care cuprind diverse curbe ce au căpătat denumirea de "curbe caracteristice".Curbe1ecaracteristice ale pompei se determină de către uzinele ~nstructoare pe standurile de probă. normele pot prevedea ca verificările să fie făcute prin sondaj.

ristici diferite. care au o "variaţia turaţiei nu mai este posibilă.75:< (.0 m: . pompele sînt supuse unor probe complexe.. prin strunjirea Punctul B este situat Hs Între curbele 1.. r 5. ale căror rezultate sînt consemnate Într-o diagramă numită "caracteristica universală" a pompel_ In fig.5 NPSH ca valoare acoperitoare. un reductor. prin urmare Totuşi pentru_obţinerea unor caracteperiferică arotorulu].: 'it· ..0. / ... Trebuie precizat insă că la modificări importante ale turaţ iei ... m.itii« p(JlTrp(:i. ~ 'Ia calcula turaţia de antrenare corespunzătoare şi se va utiliza in acest scop o trans . }2 "= 8l5"'{'> 00.0. H.r~ de forma.75 D __1. r?torului est~ limitJ.' se află situat pc ~ttr~<I: desarcinăQ-H apompel cu rotorul de diametru 0.urbele 0.::. QB' In concluzie. De aici rezultă recomandarea . Se va alege 1.. corespunzător debituiui Os şi în'.2 D(uIl~le '.'urmînd să se aleagă puterea p/' care este acoperitoare .u-e se 'Ia alege un motor electric c.= Hll-X( . iar puterea absorbită creşte. '.32..0. .3. Punctul corespunzător valorii puteriiabsorbite la arborele pompei este situat Între c.jNPSH. Cînd vana de refulare este complet închisă.I -: . mod --neterminarea valorilor din diagramă se face astfel: punctul B.u obţinut punctele 1'. 38 xortcx: FliI'iDA)[ESTALE DESPRE POMPE i~ • CCRBE CARACTERISTIBE 39 Fig. In acest scop In standurile de încercări ale uzinelor constructoare.95D. In această diagramă sînt reprezentate curbele de sarcină H = l(Q) pentru un număr de diametre de rotor variabile între limitele 0.2 NPSH_ . De obicei. ~...0 rot-mtn-". -.exteri9r. admiţîndu-se o diminuare a diametrului cu aproximativ ~o. 1.0 Prin urru. '. .u reUlb dl' [lP. -lI I I - ---- / / / / I I . diagrame redau curba de 'sarcină funcţie de' variaţia turaţiei)...0.l toate posibilit.~ -.. . Pentru obţinerea unor parametri Iuucţionali interrnediari.es~e interes. zăroaro noii turaţii. ut ilizan. <led: 1'..35 este pr'CZcn:tattr-caracteristica universală a unei pompe centrifuge. !. Caracteristica de sarcină a unei pompe centrifuge la turaţiile de 1500 " 3.·ucti'. construt ivă a acestuia.lraulică şi cunst. _J .801) . motoare electrice asincrone.5_ Diagrama caracteristicli universale a unei pompe pompele centrifuge Se va centrifuge.. . J.1.34. Puterea absorbită la arborele prin c~re'se se poate trasa porupei determină în.751).~OOQ)'l = 6 k\\·. . pentru a putea stabili ŞI recomanda limitele el de utilizare.'". ~1 1. randarnentele pompei nu-şi păstrează "/u]orile iniţiale.!i~. curba' de sarcoină analog folosind corespun relaţia S-.soluţie care se practică de toţi fabricanţii de -pompe. pentru Fig..cit mai largi. \ :'~:II·=. deci la debit nul.ţIţimii totale de pcimpare HB.1 . diametrului. '. RandaInentul acestul punct este cupjins .5.. 1.·0. (': :-i~ .= - i'lX("')' "1 = ..btLl ca Uil . Prin aceasta se obţine o lărgire-a: cîmpului de utilizare a aceluiaşi tip de pompă.it să cunoas~. curbele randamentelor -r" curbele puterilor P şi curbele înălţimii energetice ne te la aspiratie nt" 2 6 '8 NPSH. înălţimea de pompare scade. reţine că alura curbelor este următoarea: pe măsura creşterii debit ului. - ..ium.0.d!~nensiuni să poată satisface dom-nii .t[f' hi. Strunjirea.(::r'..:L . în majoritatea cazurilor. Punctul A din diagramă corespunde valorii randamentului maxim. Il'.t şi se aprecieazăprinjnterpolare.6 P şi'0."'_'(':I. In construcţia modernă a pornpelor se manifestă pregnant tendinta tip :il':(..'28 H.0 ": )" = '.8 :P.. se poate modifica viteza pompele centrifuge sînt antrenate de turaţie practic constantă.ITI = HlIIIX' Il!' (:: r =2.:.lin gama standardizată care trebuie să acopere neccsarul de (j k\Y. misie prin curele sau.0 m.intre H(m) valorile.ir cit m. '.. I. 1.' i"o..0. puterea absorbită este minimă...

.ol..~ba sţa~llă: .. . avînd în abscisă valorile debitului.lP9rHunea~~. Instalatiaesţe:prev~~ută la capăţp. care este rccirculat." ')d~bilcapo.•••••• _'to~ '.be-:.ltriiuge.t. '~ ~-JIQ._.J. Vne!-e pompe sint prevăzuteprm construcţie cu un'dîspozlti v de oprire a rotirii în sens invers.:""I~-~~-''. ".. fără.d.nireâ:'P.e pompare...1.3-7-~-b':i=ag=r=~·-m""·a-c-~-.'. -' 50 '~ H (In) "'. ". este recoman. p~ masura creşterii debirului creşte şi viteza lichidului şi implicit cresc şi rezistenţele hidraulice. puterea absorbită la arborele pompei creşte pe măNPSH (mi sura reducerii debit ului 'pompat ~ si din acest motiv.. reprezentată la scară logaritmică. Această manevră nu de Ia o ::-!:lmită valoare limită se produce o între:upere a debitării concomitent cu o scădere bruscă a în~ţimi.r>0TIUXI FUXDAlIEXTALE DESPRF. acest robinet trebuie deschis treptat. minimă în'refulare. .e o pOfUpa axială. ~"..rPrin acest fel de . . ceea ce poate conduce la deşurubarea filetelor organelor de fixare a pieselor În mişcare.37 este preze!lt~tă Hrm' repreiinfâ-ri.:.:)r~llll:l ~L poate remar:. ". reprezentarea curbelor caracteristice se face cu ajutorul diagramelor care.~P!f2r.. Imcdiat dnpă amorsarca pornpei. chiar cu r~bin. La următoarea s "'..t~I ~~ r~fular~ cu o dap~tă de ~:::ţiner'&..i~C~ ~ţ.:. )t înălţimea energetică.ale debitil!ui. "l% Spre' deosebire de pOI?pe1e cL'. : '~:l (lid. PO~IPE CliRBE CARACTERISTICE 41 ca pornirea pompe/or centrifugesăse efectueze la ualori cît.: . I. mai larg.~. utilizează sistemul de coordonate carteziene.~uVz~~'1J:{lls1:~ftl. în care abşcisa reprezintă logaritmul valorilor debitului.'''' trebuie realizată cu o 'rezistenţă ' pompe axiale. .fig..aXii/lr ' I s~ se ef~eZ!."" •. J. dehitele mari influentcaz« i.reprezentare se oferă posibilitatea cuprinderii unui cîmp caracteristic mult. .t!Jai m!u§. Astfel la pompele axiale. însă în prospectele de 'prezentare ale.te'1mpiedică"s~~~~fea ina~?l ~lichld!1l. de aceea proiectantul instalaţiei trebuie să prevadă soluţii care să Impiedece rotirea pompei în sens Fig.38 este pretentaf uri exemplu de mstalaye~~esefVlta d.36es~e pte~entaf~ÎmpuI carâctedstIc' al urieîfarfiilii de pompe . pC!. dacă se face pe o perioadă de timp limitată..-I-.". :I.0JJ4~'!itel?.aşi pompă. în zona corespunzătoare debitelor de valori reduse.ici iiiipericol pentru pompă.. 1.. 1. C:i. 1.• diagra:na curbelor .c0n~uc.i mod nefuv.~--F-ig-·. 1....i d. de rotaţie... ~" . . să ajqlh.ită..IC'.52L-J-~5~UUt~'----~20~~~S~0~~~~~Q~~~~~~~~ Fig.rwl~:-'. . în general. ' . 20 10 . urmare._c. lichidul aflat ln conducta d.. se datoreşte întoarcerE parţiale a curentului de lichid Între paiele rotorului. ". Firmele constructoare utilizează..'!rca dcbitulu i.2. C~~b~ie caracteristice ale pompelor axiale cu o alură deosebită faţă de cele ale pompe1or centrifuge.udin ba.: refulare se scurge prin pompă inapoi in bazinul de aspiraţie . Diagrama cîmpului caracteristic al unei familii centrifuge. fapt care se explică prin aceea că la ' instalaţie d.d~ tI. .il conditiile de: aspiraţie.rnpel._ _ f • tri'fig~-t .şi . a depăşi ~~ minute.pr~~ce ef setul de -rotire În sens invers a rotorului.~~t1p~iim)e. reprezentarea în diagrame Ia scară logaritmică.centrrfugcmo~octaJate.!.+( . familiilor de pompe tipizate. astfel ca lichidul din pompă. dacă este posibil. Multe pompe însă nu sînt dotate cu un asemenea mecanism. netă riecesat'ă"1aaspiraţie creşte de asemenea odată cu fT'. a cun-ei de sarcină Q-H situată P 'N in zona debitelor mici.'-l-~r~. . Dri-. porţiunea de instabilitate fOO~_ .'i. Curbe caracteristice Ia pompele axiale. fig.caracterrstlce ale unei pompe axiale.~p.<..~:':'·~-C7:'~L. nu se încălzească peste măsură.4.zlIlW~şupenot:! '_: _'. Fenomenul.ir.36. s:.~tld refulare tnchis. la ace. Pompă axialâ invers. PJ. iar în ordonată valorile înălţimii totale de pompare. 9"'.r' 2~~~~~~+-~~~++~~~--~rr++H+~ f._aoprir~~.jS. iar ordonata logaritmul valorilor înălţimii totale de pompare. asffel ca pom_..'i"1c.-. .

: indi:"li'l' pul11.ma curbelor caractcrist lce la pompele volumice.(rL~!. la presiune constarită.-~:·. Acest fenomen se explică prin faptul că. Curba de putere absorbită P este continuu ascendentă.. Curbe caracteristice la pompele volumice.1~·..:"~ll:~ pi. pe măsura creşterii presiunii.: I!0mpei.mă.. atinge o valoare maximă. porni:e~ se face rcziste!lţa rn refulare._i. l.42 KOŢIUNI FUNDAlfE:':TALE DESPRE POlIPE Ct:I!BE C. exprimată in metricoloană de lichid. Caracteristica universală a pompei ' axial».9JH!_~!~. LL·l(. deţJitcle."-. . . care este p reprezentată prin linie punctată. paralel (li creşterea presiunii. astfel că pompele volumice au posibilitatea de a debit a cantităţi de lichid variabile.. (.~e. ii. Q . La pompele cu palet e :1:~ -. I fO -1- prczentut. 4~E!!~:::::'. De aceea este recomandabii Fig.p se ~ abate de la linia dreaptă teoretică. .). bar.'sle fa:~. ca pomi rea pom peTo~!!oJ~t!EŢj. 1.e refulare fiin~.i pompele axiale se Întocmesc diagrame de caracteristici universale.::: l. Fig..~t. abscisa reprezentind ' presiunile. la presiuni variabile. respectmd astfel condiţiile unei porntrt corecte. Forma curbelor caracteristice ale pompelor volumice este mult diferită de cea a pompelor Cfnţri. 1. .. exprimat în "1.. de' randament )) prezintă iniţial o porţiune ascendentă.." ' Din: descrierea'principiului de:funcţionare a acestor categorii de pompe. Dacă pJmpa cu palete reglabile este antrenată la t1!. La pompele 1----. Din diJ. a palctei.L---:_p_("'~-.:l!:':1Ct'~i~i!iC:l '~1..:. variaţia lui datorîndu~se numai variaţiei'turaţlei de antrenare a pompei. curba Q-P prezentind o alură descendentă in zona pre. 1. După cum se poate remarca din diagrp.40 curba de sarcini.. 1.. în locul înălţimii totale de pomparc. iar ordona ta..3'J . e 'tecuntlii ) 3 t.Metri cub. Curba.!.:. dar iri mod practic."c.39. " In fig.1.:---.gramă se mai observă alura curbei randamentului..x. ter~ mcnul de "presiune de refulare". p..fuge şi axiale. ' ' in fig.~~_!. reprezentarea coordonate~or ~st.e d~ferită faţăqe cea il pom-'~[m1/h) " pelor centrIfuge ŞI axiale.3. cresc şi pierderile prin neetanşeităţi. ascm:Il1. ~40 2 I e 2' -4" -6' /3-fO Variaţia curbelor de sarcină Q-H este stabilită în funcţie de unghiul de rq... h..ţil diferite.· ungllluri (le. pe măsura creşterii presiunii derefulare. care atinge valori I11Cl:\imt tot În zona debitdor mari.âvolumice se foloseşte de obicei în notaţii. ea se abate de la linia dreaptă. 2 Debito! . caracteristica universală se determină pemru fiecare turaţie în pan:o.'Illru Ji\\.."JI. a rezultat că debitul este independent de înălţimea de pompare. deci are loc o reducere a debitului pompat. Presiunea de refulare este determinată de rezistenţa creată de consumator.40 este reprezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei pompe volumice. Teoretic curba de sarcină Q-H este reprezentată în diagramă sub forma unei.~ . Diagr.-L---' siunilor mai ridicate.. sau' cantităţi de lichid constante. ~olită ..'.:. 7U 3 2 I O 2 -6 -8 4 Z -10 LJ. apoi devine descendentă in zona presiunilor ridicate.~RACTERISTICE 43 ~gOrollmin 7'7a. drepte paralele cu abscisa.·r..".. NP 'H(m) " pornire.l:L.so.i caracteristica universală a unei astfel de ~ h87% 8l< 86 11r18 • T.Jaj al paletelor p. conducta d. .'ltoare cu cele prezentate la pompele centrifuge.

De asemenea. Pompele cu canal lateral sînt utilizate frecvent la vehicula- !~~:~11.t.:-~ În fig..k\V şi ~şa mal dep. fig. . LTorrc' . . [mmH!Oj. ln' ă .i... . axiale. la pompele de construcţie standard care sint de~ti~a~e să pompeze ..43 este repre~entată diagra.pare şi a P1. mari ale înălţimii de pompare..p!esel: udate a.. em I h. -.a~'. ~ n rotmin~1 astfel că în practică pentru pompele volumicese întîlnesc frecvent diagrame cu caracteristici avînd paraznetri deterfuncţie de turaţie. iar abscis'a-presiunea.44 N<YJ1UNI FUNDAlIllNTALE DESPRE POMPE CURBE CAR.j~si dimensiunile pieselor care deterI "'.}. ridicate. .':::3ii: gr2. 1.ca~a~ P pompevolumice.. de aceea la alegerea lor trebuie acordată atenţie acestui lucru. . Şi aici faptul se explică prin creşt.iZ.::-ii.7 n=15~Ororml. Jns~QPul obţinerij.JeIllperatu~!.' .. puterea corespunzatoare debit Ul e 1 m3ih este de 3. poziţionar.soluţi.caracteristictna pompele de vid cu inel de Iichid..-'pi)mpe cu-can~l .. '1 l i dennmd ar.' ~ c-r.~tinaţii speciale. 'pentru ..~#i~)~.CJri:.--i---1 tate diferă' faţă de cele ale eonstrucţici ".lUl. 1. curbele caracteristice nu sînt reprezentate tordeauna pentru apă..t pompelor volumice este alrutuită . '.ilelă initial cu axa abscisei.1. 1.m5.epQlP. . " Randamentul total al pompelor cu canal lateral ~~te inferior.şter:ea'numărulqi~j!.. p~rametrii hidraulici. . ~..tu cre..iWroXPR.9. prin urmare pornirea acestor catego~u~e pompe este recomandalnl să se efectueze în zona debitelor mari şi a preswmlor reduse..44 este reprezentată diagrama curbelor caracterIstIce ale unei pO'l1pC vid cu inel de lichid.4..atît ca număr de PlkW) etaje cît şi ca materiale din care se corifecţionează pompa.parametri !n. Pompelecu canal ~at~.unQr valori mal. pentru toate variantele constructive . ~urba de sarcină Q-H şi cea a randamen.~. 1.. ul .Iichide SI.le'.• '. bite la diverse'deblte.absorbite tgtalese)nUltiplidi ~valorile ?e b~z1{:cu numărul de etaje corespunzător. cotele rezul100~'-s:-".:---:--7. >'/" "'. D. ru fun~ţ~~iLii pompelor de vid cu. 1 4 5 Curbe. 1. domeniu ce nu poate fi deservit de pompele centrifuge. . f" d " b d i Q-P are alura unei curbe de pompă volumică.ţţj. . .ame se face însă pentru un singur rotor.~~''':'<o----l pompe sînt prezentate în prospecte..'" fIl'~rendent:.__ l ~.1l:i. interstiţiile hidraulice ~înt mal man . P _ vidul sau presiunea absoluta.Q.[l! pJmpel scade pe masura reducerii înălţimii de pompare.otale . cresc şi pierderile prin interstiţii.ieei. de ' .?--=~-.lmmHg]. este asemănătoare cu cea a pompelor volumice (prezentata In fig.~ variaţia turaţiei.oblcel . . '. (. Materialele pieselor cu funcţiuni hidraulice ale pompei determină valorile interstiţiilor acestora şi prin aceasta influenţează parametrii finali. 2oi---+--?-. iagrama. Se observă că puterea absorbită necesară a'1Lren.! . 'Diagrama caracteristică la pompele centrifuge. aram..a.'~ ' diverse presiun.:". se stabilesc '9.~CTERISTICE 45 Deoarece debitul pompelor volumice este determinat de turaţia pompei. '6. . l~n "ur a e sare n t .1.tanuard. l. . Pompele volumice acoperă în general domeniul de pompare a lichidelor cu un anumit grad de viscczirate. apoi.-13.40). '.4. la .:'::. .. ~a~.. '. pentru 2 m3jh este 3. .unei .?. iar_pţ!Hţru".' . Astfel la c::>nstrucţlll=actuale. J •••• ImJr .debitul de lichid auxiliar (de răcire) fl:mm]. D (j-H. [OoJ: .lstrUlesc~ţ.{.r~se cOI.42 este prezentati diagrama caracteristică a unei pompe cu canal lateral. Reprezentarea div. acest parametru. ':i în functie de acestea. inel de lichid sint: .gr!J.' Pentru determinarea caracteristicilor reale. Curbele sînt date totodată pentru diverse valori ale presiunii de refulare. adica ordonata reprezintă debitul.caracteristi~ a . lateral.etaje. •. curbele caracteristice din cataloage sau prospecte se prezintă în funcţie d.ic.~. uzinele constructoare efectuează măsurăH(m} tori în standurile de probă. pe măsura creş ~rH v:( u t! '. p puterea absorbită la arborele pompei.~~~~~ rea hl'hidelor corosive. ln~la: oL-. .erşilor.-. 1..2. ('onstrucţiile ţin seama însă de caliJ{ .e J~. Ia. iu. presiunilor ridicate şi a de~itelor mici. Puterea absorbit a creşte paralel cu creş erea h..'iţ~.:': c cu mai multe etaje. '."~pel se confecţIonează nid anullllte calităţi de oţel uri moxIdablle s~u aliaje din bronz. În fig. Curbele caracteristice ale acestor 80 <:".4. m'J!1Oetajată.--"-:"d P et '. În astfel de ca7. Se ştie că d.J1. Valoareaputefii maxime este situată tnz()n~. în % di:lgrame separate..aţie cu cel al pompelor centrifuge."\ d'. pentru fiecare c~rbă de .41 este prezentată diagrama caracteristică a unei pompt" volurnice h (IJn('ţi" d." Astfel. Q _ debitul de aer. În fig.e. valorile maxime sint de ordinul 40-50 %.-na caracteristică a unei pompe ~u canal lateral cu mai Ip-ţtlte etaje.especţiv a pre~Iunude retuţare. '1) randamentul total. ..7 kW."8 ~n:nă.. aspirat la s~ar~a de_~ompar~.lţţrii. Curbe caracterisţic.l!uetaJatâ..d~et~jt)~ A.5 :....:" dlltilriqiune ale materialelor conmt>..<1. dintr-o mare diversitate de tipuri construct ivc. d pompa alcătuită din trei etaje. [kWJ.rea pierderilor In l<Iter~~lţ:1 la regimuri de vid mai înalt.ebituLnuya~'iază lr: fun~J!e <1<: n.qliţ~înşă uu.uIll~ul.teral.4.f>. P are o alură asemănătoare cu cea a pompelor monoetajată....'n~~('('r> r'l'.. r. La această categorie de pompe. Curba puterii absorbite a unei pompe cu canal lateral.c!~ar~~~! ~.:L----2~~:. q(mJlhJ tului lJ au forme asemănătoare cu cele Întîlnite" Fig. QInP~I~tcu.arte. .. sint indicate v~orile puteru ~'t>sox:.~~!1<.sarcina Flg.~ ~oordonatel?r. la miraţi în funcţie de viscozitate·. in consecinţă materialul din ca~e este._.. In cOI?pa.~eas~ ..<. 3. confecţi~nată ~mnd trebuie să corespundă din punct de vedere al r~zIstenţel l~ corozlUn~.lrea mălţ~ll t.d~torită 'dilatărilor ŞI ca atare caracteristicile vor fi mai reduse. cu . astfel că presiunea totală reală este mal redusă decît cea teoretică rezultată prin multiplicare.

Caracteristicile. pentru. respectiv cu relaţia: pV = constant.uzmele constructoare'stnt considerate la presiunea barometrică de 760 mmHg şi o temperatură a lichidului auxiliar de 15°C.~~La!l·-Di:1g~~a ~~~I~~ck~~~r1~:Lt:e ale unei maşini cu in':-I de lichid pentrii dorcenrje pompă de vid şicomPreSor. "Caractenshcllemdlcate"'de . fără mi?djfic~i constructive şi la aceeaşi turaţie se poate face 'numai fn dauna randamentului maşinii. astfel că a apărut tendmţ.astfel că pe o diagramă generală pot fi prezentate ambele funcţiuni ale maşinii cu inel de lichid.760 mmHg şi O°C--..ca suflantă s~u.uxili~r este 'coi1~ta?~'f>nzo~a d~ vid illC. în comparatie construcţia acestora este diferită la pompă faţă de cornpresor.:rc. pompe bieta jaie.:: 1:' ':".i6 •.: : cu cel al pompelor centrifuge.ice. .cDiagrama "curbelor caracteristice âle unei pompe de vid cu inel de lichid.1. la 5 mmHo absolut. min-1. în decur. creşte odată cucreşterea .utiIiza!e astăzi pe plan mondial. 1. Paralel cu dezvoltarea tehnicii. Din diagramă rezultă că domeniul optim de utilizare este diferit la pompa de vid faţă de compresor. o astfel de dia.. co~pr~~or.. în fig. Familia este alcătuită din po»: p. J_ . " "1 1 d . 1. 'Debitul de 'aei' aspirat este considerat destins la vidul resj>ectiv.t~lege. adică la început este crescătoare pînă cc atinge o valoare maximă. vid 'mediu ptnă la aproximativ 160 mmHg absolut. h fi. comune pentŢ'~ mai multe dimensiuni de pompe.ennJele si conditiile impuse de instalaţiile moderne. cu inel .. .paraI?etriIor h. Transformarea valorilor pentru starea normală se face cu ajutorul legii Boyle-Mariotte. . ceea ce cer duce la o fabricaţie economicu "acestora. pentru v.H.dar.uctive.se realizează cu o: fam~l~ de pompeasemănăto~re g~n:etnc. ·Fig.. zona randamentului optim corespunde unei turaţii de 1600 rot . P:In aceasta se m. astfel Încît .lfUlui construcţiilor.'draul~c~ se-obtine în general pnn modificarea dnuL'nslUml?r ~I~~aullce sau pnn v~na tia t uraţiei de antrenare.lHg absolut. ~. .TE CO!\"STRt'CT1VE vidului.XOŢll. sau sub forma unor diagrame' Ul care debirul este determinat în kg aer . au căpătat den~~iri specit.condiţii tolqranţa acceptată pentru debit este de 10%. J. folosirea unei pompe de vid . min-r. '-<.~elichid sub formă tabelară. 1.. iar alura curbei randament ului este asemănătoare cu cea a celorlalte categorii de pompe prezentate anterior.~":lL furiee ticnare. după care devine descendenta.') ~id COmţJrflGr . ::.diu.p:. .5.lor au devenit din ce în ce mai numeroase.vidului. Diagrama cimpului caracteristic ':1 uner familii de' aer.2000 rot . Randamentut total al pom pela!' de vid cu inel de lichid este de asemenea redus. deci exploatarea devine neeconomică. t~ndinţa ~S(f~ 'C:l un număr cit mai mare de repere să fie. în ambele situaţii de funcţionare: pompă de vid şi compresor. ceea ce a condus la real~area de . l.1 r 'nelc firme constructoare prezintă caracteflstlcl."..46 este PL'j:lntat:.Dur:' cum se poate remarca.:dar fn. să S·' obţină extinderea şi diversifica:-ea ~ome~lUI~1~e Utl~Izar~a unei pompe. fig. Totodată în cadrul familiei respective. iar debitul este exprimat în kg aer/oră.45 este prezentată diagrama curbelor caracteristice ale unei maşini cu inel de lichid.a de hmlta:~ a :1:1"11.. . că acoperirea unui anumit do~enlu hldrau~lc .. atinglnd la construcţiile>-actuale . practicâ curentă se folosesc valorile corespunzătoare stării de funcţionare. Prin urmare. căut indu-se în acelaşi t!mp ca: prin dlver~ SOIUţll. domeniile de utIlIza~e a pomp.catre constructori a unor varietăţi de tipuri noi de pompe care satisfac .NI". diagrama este construită Ia scară logaritmică.ul timpului..j.l comune. Notă: Curbele caracteristice ale pompelor periferiale au .lnacţste. Debitul de lichid a.pompei 'pot fi indicate şi pentru starea normală a gazelor . pentru vid înalt pînă la 25 Jn.:. i >. p-» ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ "Pi1Ds"""!Ig as p0mp4 ~ Prr4r:. Astfel pentru pompa de vid. In scopul obţinerii unor parametri satlsfăcători constructorii determină forme speciale ale orificiilor din discurile de aspiraţie şi refulare. şipompe combinate ele ejector ' Fig.. aceeaşi alur~ cu cele ale pompelor cu canal lateral. tehnicii. pe cînd la cornpresor turaţia corespunzătoare creşte pînă la valoarea de .id pînă . Dar extinderea e~agerata .de pompe de vid cu in~1 de lichid.:Xl Ft:XDAldEXTALE DESPRE PO~rp!l ELEME~. l~carC. Eiem~nte constructive Pompele sînt maşini hidraulice al~ă~ui~e di~tr-un ansamb~~ de elem~n~~ mecanice 'care asemănător altor maşini din diversele domenii ale. . sistemul modern de concepţie ŞI fabricaţie m domeniul pompel~r se bazează pe principiul tipizării hidraulic~ şi ~onstr.e pomp~ ar re \ I~.'n.va:laţla ..: m0110~ta[ate. ' Curbele caracteristice determinate pentru funcţionarea pompeica suflantă sau compresor sint trasate în partea stîngă a axei ordonatei.'.a ţIPU~iIor constructive devine neeconomică. Astfel. restul pieselor fiir. .:.valori ce nu depăşesc'fO %. prin urmare consideraţiile de la capirolu: respectiv sînt valabile şi pentru această categorie de pompe.

!le?'Eur~ 1. mitatsa părţii de refulare a pompei este fixat împotriva deplasării aJ(ial~•. pentru protejarea interiorului lagărt:I~~. al pompei. care sînt presate în corpul presetupei de către capacele 77. i ce au nn caracter ! " I general.. Etanşarea'arborelui la ieşirea din c~lTCasă.:" preluînd t?todată şi efortul axial hidraulic. La 'partea anterioară carcasa est~ închisă d~ capacul de aspiratie. prevăzute cu garnituri din pîsiă. Lichidul scăpat pe la presetupă este colectat în cuva ?e la partea inferioară a corpului lagăr şi de aici. În fig. Arborele este sprijinit la arnb-l.1.~otci~rele .. ".lUl: de 1!lel• Inelul asvîrlitor 77 are rolul de a opri pătrunderea .. din azbest grafitat. precum ŞI In 'Carcasă sint presate.. Secţiune printr-o pompă multietajată. n 'Confo~ figurii. Paletele corpului director sint destinate. 7. scopul fiind însuşirea de către beneficiari a denumirilor corecte si uzuale a părţilor co~ponente ale pompelor... de~ecţiu~e. printr-un orificiu. Pe capatul liber al arborelui se montează cupla de antrenare a oom~ p~i.:ri de .48 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă multietajată. Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă se face prin garniturile 'moi 70. pompa este alcătuită din următoarele' elemente: un arbore 1 pe care sînt fixate un număr de rotoare 2 separate între ele prin bucşele de distanţare 3. a căror orientare este Inv~rsa faţa ~e paI~t~e rotorului. Pe corpul lagăr este p. care alcătuieşte un etaj: are prevăzut la partea inferioară cîte un dop 16. Fiecare celulă. al căror rol e:te de a reduce . 1.qPf>tf' l_ --:--y} '3 ~~ fR'l : '. deoarece paletele sînt cuprinse 1ntie do~a <!iSCurl lateral~.protej~~~ă astfcl. Soluţiile constructive aplicate la e~ecuţla pompelor centrifuge sînt numeroase şi variate. '. Asamblarea carcaselor intermediare cu carcasa de aspiraţie şi cu cea de refulare se face cu ajutorul tiranţilor 9. ~înt plasat~ în interiorul carcaselor intermediare ~.de construcţie orizontală mono-" etajată cu rotorul In consolă.'ID. ... Pompa prezentată este . Etanşarea separaţiilor dintre etaje se realizează cu inele din cauciuc de tip "O". La artea" carcasei se ăseşte un do c.. pompa este alcătuită din urmatoarele eIementeprmcipale:.pie~derile datorat: scurgeIii lichidullIt-din spaţiul -de refulare catre cel de aspiratie. In lucrarea de faţă. 267 . care permite Iichiduluiece iese din rotor să fie întors din nou spre axa pompei şi adus astfel la orificiul de aspir~ţie ..i lA7 este ~. ambele amplasate Ia cele două extremităţi ale pornpei propriu-zise.~'.48 :-IOT/U:-IlFlr. as~guraţ~ pringarniturile n"Ioi5. respectiv vacuurumetrui şi manornetrul..z.arborc:le în po~ţiunea de lucru.=r="~ să fun~ţi5>nezepompa După cum se vede din figură.revăzut un onfl~1Uin ~are se m.de Iabirin ţii 73.e serveşte la verifi:area !lIVelI1.' ~§~'n.'arborele'!?.se spriJm~ pe dOI rulmenţi radiali cu bIle. e w"het.48. iar ~ adoptarea lor depinde de scopul urmărit În cadrul instalaţiei În care urmează ~ r--"=. Rulmentul opus este n~:. In fl~ş~ :apacului de aspiraţie şi in cea a carcasei de refulare sir:.J:. L. ?rm~ă (s~andard) . R?t?r~ po~pei este de tipul "închi~". are o formă specială numită "canal de în-' toarcere".şurubează u? ~op transparent!. de C011~trucţlC. 1.__ . lorigitudiii~f:pri. care se~veşte la golirea pompei de 'lichid in caz că există pericol de îngheţ. prezenta:trl!o' Sectiune '.tn fig.lagăr 4. denumite uzual O-ring.Q. Garniturile freacă pe ~~. Rolul COrpUlUI irector-este acela de a reduce VIteza vmei de Iichid d care trece din rotor Iacarcasă.orelui ~ în interio~ carcasei 3 .t c.t prevăzute orificii In care se montează aparatele de măsură. ser~ veşte pentru golirea pompei de lichid. este' dirijat către canalizare. este presate în locaşul presetupei decătre capacul 6. Corpul lagar este Incrusla ambele capete cu capacele 9.al rot?rului etajului ur:llător. Elemente co?Structive la pompele centrifuge. In lagar.sî~. rotorul Lfixat la cap~tul ~rb.5. Rot~arele.. II Fig. Locaşurile celor două presetupe sînt puse în comunicaţie pnn ţea\"a d" eg~~resiunii l4. . Interiorul carcasclor intermediare. in cazul cînd exis per. Rulmentul din lagărul aflat la extr~"~..pătrâtă. alcătuind astfel cîte un etaj al pomper. pentru a nu diminua randamentul global. Inelele asvîrlit oare 75. î~preună c~ c?rpurile directoare. ~ont~ţl In corpul lagăm!ui 4:XClrpUl lagar este asamblatcu carcasa pompel prm prezoane. Lichidul intră în pompă prin carcasa de aspiraţie 7. numlţeuzu~ ŞI:dIrectTlce " Acestea sînt prevăzute c~ ~alete.!-re . ŞI este evacuat prm carcasa de refulare 8. " ~~" pe doi rulmenţi cu bile montaţi i~ ~ouă corp.'~.t amplasate în interiorul unor corpuri directoare :1....ltr-o pompă centnţuga . Reducerea pierderilor prin interstiţii este a~lgu:ata . să dirijeze lichidul fără pierderi mari de energie.împotriva pătrunderii impurităţilor.~~. care face legătura cu conducta' de aspiraţie. In acest capac. p~ II) . Se pre' 1 zintă numai solut iile (' •.'ntrifllgă monoetajată. realizind astfel transformarea energiei cinetice în energiepotenţialli .\)IENTALE DESPRE PO)IPE ELEMEl\TE COXSTRl:CTl\'E respectivă. ~~~f~:tt 4 Alegerea pompelor c. aplica te de constructorii de pompe din toată lumea. împiedicăplit~nderea ap~l prelhlse de la presetupă spre lagăre.două inele labirint 8. 1. a lIchld~lul ~capat pe la pr~setupă şi care se prelinge de-a lungul arborelg]. .

datorită n-part inci nouniformc de material III ma-a oiesei.. iar prin curbura du~Iă (în.. . În consecin+ă rotoarele cu p.tît d!n pompeleriionoetajatc: ClLŞI din cele multietajate. î?fundar. Cîteva exemple ilustrează diverse solutii alese.:~. cele cu transmisi". PEincreg~~e _~~m'!Lr.pl~n perpendicular peaxa.' 50 NOŢIUNI FUXDAlfEXTAUl DESPRE POMPE ELEME!HE COSSTRUCTI\'E SI zona. 11. .înţeleg~.cu uzi ~eb~r~a! fedus.49 sî~t rcprezentat~ două ~~cţiuni pri?tr-un rotorobişnuit. pe dispozitive sau maşini speciale . rotoarele sint piese realizate prin turnare din fontă.""arată că rotorul este alcat.<1 ee- chis montat într. ' .'.semideschis'' deoarece are doar un singur disc lateral. Astfel.~~ " .l Iese e urna e I otelul . permiţînd astfel deformarea axială a arborelui datorită variaţiilor de temperatură.b este realizată~nţI:~rr. oţel sau bronz.t'trnr scop '...9. ) r. centrtfugă. traseul paletei nu trebuie să prezinte deviaţii bruşte.51.pe măsura. cOilstructl. 'aparmase'neechililmlle. tf ~ t la inelul exterior. datorită pierderilor mal man ce au loc prin spaţiul s.::.rot9ru!ur ~aratăFiorma ŞI traseul paletelot.utilizat la vehicularea lichidelor' fără impurităţi.' . atît static Cit. cu siliciu.' .re oţelurile. I:~. Condiţiile de . ' .'{ecuţia pompei din materiale ob:şnul. dar care satisface ttotuşi mstalaţla~ Reglajul jocului se realizeaza fie pnn variaţia numărului de garnit~ri gale capacului . .ctuărl! :IplUI. de care sînt fixate paletele. •• .:'.e..<1mamIC. Rotoarele de tip semidcschi~ se f?losesc Ia ~'~hlcul~ea hc.:nono.." din punct de vedere tehnologic.rn• fig. utilizarea. determină debitulpompei respective. P~i1:l~. 'cît şi Ia diversele SOIUţllconstructive utilizate ŞI al. ~are de material.lua~A~ capeul de aspiraţie al pompei. . ef. micşorîndu-se astfel viteza Iichidului ŞI implicit pierderile hidraulice.de .. .' . 1:49. astfel mcit m..m. c. s" . ue tip Inchis. . dar confecţionarea lor este mai dificilă din punct de vedere tehnologic. pect1v ~pentr. pentru . da~ ran~ament~ lor ~ste inferior randamentului rotoarelor închise..'.rotor.iar. Ecll1I. " . deci discurile laterale împreună cu :paletele .... 1"''I=m1~'" Fig. " sudare. . '. blează cudiscuriIe prin nituiresau . Rotor'-tle pompă centrifugă.. In marea majoritate a cazurilor.c. chis. U9.oloscse materiale rezistente Ia uzură .l..4. Rotoarele sernideschise sînt mai uşor de realizat .ar prin adău.] .a~ bilă numai în cazurile în care limitele de variaţie ale parametrilor hidraulici sint mai puţin riguroase.. Prin construc i.ir« il! [!tnqi"!!arc pr?duc .'•• . ' ' . Elem\!nţ~le hidrfl~ce~e~p1pei proprm-zrse . 1. spre' aetit'a pierderile hidraulice.qe ~9~15~an:ţ~ şi permite funcţi(. al unei pompe centrifuge.inoxidabile şi bronzul. submersibile.:1 C::.U1t din ?OUadl.lacL.ll'C organelor pom.de t:ccere' mai largi. . /' j.stf.'yealizată tn~lunguI paletei.'Ilc ~atera1e sî~ţ prevăzute cu do~ă ...~reap<?~peiîn c?ntmuare~lm~etnţel~s... .'' .dbi d funcţionar. .. 'uzării palet:l~.amplasare In ll~stalaţIe.se.h!'\!rb.•ll~m~roase vafI~nte..:non:aj ':>..t a ttt ...•.t" . ..'·Secţl~~e::t.eei.rea u~or .{L cu precădt. 1. Deoarece curgerea Iichidului p:In canalele rotorului trebuie să fie cit mai co~tinuă. din motive tehnoloil..!iI.50 se numeşte . -Construcţia paletelor-se realizează prin trasare cu ajutorul arcelor de cerc.. de tip tele se execută separat şi se asamInchis. cum sînt : construcţule onzontale.scu~1 mtre care sînt amplasateechidistant pal~tele-respecbve. tuiesc un corp comun. '.~ste prehingi:c'_' L~lll. pe ~are se fixează •prin presare Inelele labirint.. Rctor de pompă cenrrifugă.n:aliz~a~ă c.' !.. .u: randarncntc superioare. 1.Sc.a'tntregului ansamblu arbore-rotor.. sau în cazuri dc reparaţii. reprezintă diametrul de Intrare al rotorului.u:~ posibilitatea d:. Rotorul din fig.:!..lJ. eX1:t~ pos~ilitat~~.. sînt aCdea ~are determină conceptia a.estei soluţii est~ rec~mand. ?ţel n~an~~nos .narma· stţ-. . ?rosIVC: C unde. .' :.50 este reperczcntată c secţiune printr-un rotor lL' tIP SCITIluc'.. " C' n' I'.anmea l!lterst~ţl~~1 s}'ăInI. de tip deschis. ac.\'il>r::tii (L'LULltO..1111.-• A mea ei.j. semi- -I<aE1!--t -1. .. a p.regla} care oapropie ele capac. .'~ cln\strucţiespecială a. lagăru1uipompei care face posibilă deplasa~ea ax~a . capacul respectiv. pentru lichide abrazive. derivate ?-. .hl~. iar D _ lJ2 'diametrul de ieşire.'~' rotoarele trebuie echilibrate.nnpei.. din f~g. Avînd în vedere că mărimea jocului s influenţează direct caracteristica pompei. sau prin puncte in coordonate polare.d .. . 'I'~·':" '. >etanşatea' dintre 'spaţiile de "asp!Taţle ŞI refulare realizindu-se prin interstiţiul s creat între paletele rotorului ŞI.. .DlscU.C"' 1 < . .. '1.' Fi". In fig.ape menajere::care conţin cor~ pun de diverse dimensiuni In suspensie. Există însă şi situaţii cînd. .50.o pon I a.' li . . sînt la nndul Ior adaptate astfeffudfsă corespuadă cerinţelor impuse de mediul vehiculat.arc~.lUsed~natura Iichidului pornpat. La rotoarele turnate..: tarea matcrialuliji ca-re trebuie să coresp~~dă condiţijlor in:I. ..{!.. ( faţă de cele cu simplă curbură. Cota b2 reprez[ntă Iă\imea canalului rotorului şi mări. pentru pomparea lichidelor corosivo.. carcasa -l. . " """'''''':. 1.".pr~guri A.bloc e~c. paleFig. .de':~piiaţ~e:{~e ):ir!nt.fontă cu nichel fontă cu crorn ['J:1:{. . Paletele pot fi cu simplă curbură sau 1 cu dublă curbură... se utilizează anumite forme de rotor " care înIăt.. \'~rtic!llă. . decît ~ele închis~.e a. ..şi' butuculvrotorulni alcă. Cota D.Rolul celuilalt <iisceste'pre.eI~r. Acestea din urmă au muchia de intrare prelungită-în de aspiraţie.5 i. Secţiunea med!an~ d!n fig:~ 1.anale. Rotor 5. b gice. s~ ut :l:z':~I. aşa cum este prezentat în fig..s~tuaţ.sp~ţiu) . P?~tru c\·ita. 1.

.~~ţi~i la~gi de .52. Acestea mai sînt prevăzute cu un . Elemente constructive la pompele axiale .Et~ .55. cum~a>răiat anterior.dH~. pomparea lichidezx Q lor încărcate. În exploatate. dar !$Ii: schimb oferă o siguranţă maximă in exploatare ŞI o întreţinere comodă.~Laomparea apelor' menajere care conţin particule grosiereîn suspensie. SI carcasa intermediară ale unei pompe multietajate.e. datorită formei sale speciale.pompelor ce vehiculează lichide abrazive sfnt'prevăz'.54 sînt prezentate diverse forme de carcase de pompe centrifuge. . 1.f'rl. După cum se observă..hstalaţle. aproape "complet. '. carcasele au prevăzut un orificiu care serveşte la umplerea pompei cu lichid în vederea amorsării sau la evacuarea pungilor de aer.55 sint re~rez~ntate car~asa de ref~lare.a .tr~~fx:ep~ntrti1apermlte circulaţia 'obiectelor solide ~de'Qlm~nslUm . adică să reducă viteza lichidului şi să transforme astfel energia lui cinetică. ~ d 0" tin b construcţii "l·:..mal m~l. deoarece eforturile ~~a~~ &!~~f!. " o Fie.:"l!. folosesc pompe prevăzute C'! rotoare de tip "deschis".(:hsc.-. ~arJ~e!e ale.u o VlSCO?.52 NOTIUNI FUNDAloIEHTALE DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 53 @@~~ " . în timp ce la construcţia b aceasta este orientată pe direcţie radială. In varianta c este re rez t • carcasa unei pom e cu r lă ~aţie. 1. abrazive. 1. Carcasele pompelor centrifuge multietajate au forme.:.. b. .a~esttip::. " - de căldură etc. 1. c şi ti din fii·T.sesc soluţiile a.!. .. utilizează diverse construcţii de rotoare a. Carcasele de la extremităţi au orificiul de b aspiraţie. cît şi cerinţele instalaţiei. . respectiv de refulare..ţ~t~iiiiliiâ1~'i~d~ condiţiileimpuse de caracteristicile instalaţiei.mclc_ul_ ompci". Ca~'caSt'lepompel.'iJ. ~ ~ a ..e .ţ?I9. aşa cum sînt prezentate în fig. l.ur1I~).52..e. Pentru evitarea unorşoliCitări excesive ~. .ll!lptul că t .1te cu b~md3.. . în multe C'azuri"nî!fiindnecesară demcntareapompei din'f.mutticţie radială.~trifuge.Jeqm?fate4a1~. partea de refulare propriuzisă a carcasei are forma unui difuzor în care se petrece transformarea amintită. industria alimentară. fiind destinate să descrvească instalaţii c~re funcţionează la acest .t~~~~lliU~ţ1~~â~l!I{~~~~:E~~:iî~~~ dezavantajoasădin punct de vedere .{~.52. c~rţerii . . în fig. '-.u. precum ş. In fi~.~.:. '~" .5.53-.des~his se 'caraCterizează . iar la partea inferioară sint pre- Alegerea soluţiilor constructive ale 'carcaselor est~. care nu permit înfundarea pompei cu diverse obiecte.\':~a.şlJez.Fig.PMfrecarea cu discurile rotorului sint mult mai mari aecit în cazul Iichidelor Obişnui~. deoarece aici transformarea energiei cinetice în energie potenţială se realizează cu ajutorul corpurilor directoare. -:. Formacarcasei trebuie să satisfacă atit cerinţele hidrodinamice. .a~. Rotoarele prezentate se caracterizează prin secţiuni largi de trecere şi număr redus de palete.lceea~ă. Diverse construcţii c de carcase Pentnrpompe"C. Lichidul centrifugat de rotor este colectat într-o carcasă m C2re-1dirijează către conducta de refulare. respectiv pompa este secţionată m planul orizontal AA. etajate : numărde urechi cugăuri prin care trec tiranţii de . La pompele care nu au corp director. hidrodinamice ale.1. b -e-carcasă . pompele axiale (elicoidale) sînt pompe pentru debite mari şi înălţimi de pom-parc reduse. care 'pot flJ înlocuite pe. La partea superioară. datorită formei sale spiralc.. ~. Accesulla"iritetiOrul âcestor pompe seJ~ce~cu uşurmţll.\ . Intermediară.. J'de' relulare.·~pS~~c9Ill-plet. b c In fig.52 sînt prezenFig.!Îll • . .tIVul.~ telor. Pentru o o Fig. în energie de presiune. . inUinită la cele monoetajate. o.e e carcas~ sînt exec~ta e m oua ucăţi.. c.2. Diverse tipuri de rotoare pentru ape menajere.~ 1. 1.Jlţ ~}.al sînt mai mari datorită viscozit~ţii.I~.făf. denumire ce este reco~ mandabil a fi evitată.lichldelor. 1. e reI:>.-carc. industria construcţiilor de maşini (pentru răcirea motoarelor termice).p?oseb~te. carcasa mai poartă şi denumirea de .a. Iichidele vehiculate ?...t: ..'1 .'}"~"'· Rotoarele de Hi. .. 4stfel. . b.. Rotorul d din fig.. Carcasele intermediare au o formă celulară. Există situaţii destul de frecvente in care f?rma car~i nu ~ste conformă (u cerinţele. In acest scop. sau. de pompare stringere şi asamblare a pompei.~ 'Jţxplic..işteJ?ţe). J.l:iChldulul vehiculat. Construcţia a reprezintă o carcasă spirală ~d gura de reIulareairipThsată tangential. orientat în dire. carcasa trebuie astfel realizată Încît să suplinească şi rolul acestuia.: Tl:l~isi~iI i~ţ~~~r!lrrezistenţei mecanice. -. a pas+ ~ .creat.5-1.se.~·i. care împreună cu profilul corpului director alcătuiesc canalul de întoarcere pentru aspiraţia lichidului de către etajul următor. .llr .foarte dure> rezistente -Ia abraziune. tate maitnulte roţoare de " """. c~rcasele pompelor de ape ~enajer~ .lt"te~~e. a pulpelor de fructe. industria energetică (pentru circulaţia apei in schimbătoare văzute cu un orificiu de golire..fără a înlocui şi'cartasa.~p.prm. a căpătat denumirea de rotor •• înecă". Diverse C de rot oare Domeniile de utilizare a pompelor cu rotoare semideschise sint: industria chimică.l~":. 1.laterale. de cele a~e pompel?r monoeţaj:-te. carcasele nu mai au forma spirală. .

sînt ghidaţi în lagărele interrnediare 5.~'.56.~~S~.Şi.Jagă". ţ~ )Jlagăre.. .P!!r.rţ.::'~~:"~~(..56 este prezentată o secţiune printr-o pompă axială de construcţie verticală. camera statorului 8 şi corpul de refulare 9.i.din ~~:~ieşelor aflate Jnxoţ~.o.s.1potriva contact ului cu lichidul pompat prin .t~~l. 1.ri.~4b9.. " Ăidra.ru! otorului electric de an trenare.\~!I(.57 este prezentată o soluţie constructiyă.(. rnmpa pc care sînt este montat (.~ _~. Funcţionarea mecanismului are loc a... cînd .tială ..: . tubulde pn)tecţie .pompei.. unui mecanism de modificare ._ ~ ~ . precum şi arborii transrnisiei.~it:id~:1 '. La alte construcţii. . Pompă axială de constructie verticall1.Ît şi ..54 NOŢIUNI FUNDAMENTALI'./ fi. palctclc clicoidalc.10.int._. DESPRE PO~!PE ELE)/ENrE CO""STRUCrl\'E gen de parametri.. l/ rele părţ j componente: bu turul rotor 1.:iIlcazul ctlld :SUP01:htl· acestora este confecţionaf'din cauciuc.. s.1I.funcţionăriL ..E(9. "..q.~r~a.r!~. 1.pă "~!-.ejaţ~i!ÎlJ.~ij.~'. rezultat atît.axial."transmisia. Arborele pompei propriu-zise. cuplat cu transmisia rigidă 4. In fig... care m este dimensionat linc.:lse .se-foloseşte'compoziţie de lagăre.p.tl. ' -.: U nge• j. ". " 8 Fig.-" Unele tipuri 'de pompe sînt prevăzute şi cu un mecanismde acţionare.~~_t~ prelu~~~.. sau cu .ulicăilc. .:.ptot. camera rotorului 7.t. se folosesc la irigaţiidle~efi:i.: icu@tă. acest mecanism lipseşte. astfel.siţnpI. Carcasa pornpei este alcătuită din pîlnia de aspiraţie 6.".a.. - '/ .poII}.:.L!t:.â' reglajul u~hiului paletelor în timpul funcţionării.ţ:lin Jmpinge~ţ(:a. ulei. ca pompe de circulaţie îlCceIiiralele termice etc. 1. Atît ~rQqrl!le. a ungl}i)ilui palatelor în timpul.::tn 11r'î.o~s~ţă. cl! aj utorql •căruia se 'poate "efecţt."... In fig. -'.!ţ.ţie.Aea14e~ . • .pţi. J pc arborele 3.'.t~> q. astfel că unghiul paletei este fixat la montaj de către constructor şi el nu mai poate fi modificat.. c ..l9r.

prin intermediul mecanismului de distribuţie. în timp ce în spaţiul din partea stîngă se produce o depresiune şi deci aspiraţia acestuia. ..3.: ••. La partea superioară a corpului pompei se găseşte camera 7. Pistonul maşinii de abur are forma unui disc de o anumită lăţime şi este prevăzut cu canale în care _.u t~ ~o- faletel~ se toarnă sepap~ţ. ca urmare a cerinţelor extrem de variate.. . dar acestea sînt de fapt soluţii care au ca scop uniformizarea debitului. f ... Ungerea maşinii de abur se realizează cu ulei pompat de către pompa de ungere 15. La deplasarea acestuia într-un sens. . Sistemul de supape de aspiraţie şi refulare pune în comunicaţie la momentul oportun spaţiile respective. Elemente constructive la pompele volumice' A " anterior.."" m. . ." . ~r~~~u f.. Prelucrarea profilului paletclor Se face e ma inis . . aşezaţi paralel.' chiar :1111:r'. Sistemul de distribuţie se compune din suportul distribuţiei 10.Inelele de ctanşar .' . ma.~ . "". J:. area ~mpel pqate fi beneficiarului P'tl. care serveşte la evacuarea aerului acumulat la partea superioară în momentul amorsării pompei. dar mai ales pentru randamentul volumic dterminat de umplerr-a cu lichid a cilindrilor. pe celă-v-" lalt capăt fiind aşezat pistenul maş(nii de abur 6. pentru alimentări ca apă în locuri izolate. de exemplu spre dreapta. «. Cursa axială e. ..11). de legătură 3..ln fig. ca p. '" ·:'l. ta t: ...• IUl.rr'~I.3.15 Ş.· • . deoarece la pompele cupiston debitarea are un regim pulsatoriu. ~.!n3ig.eavă de dim SJUl1legal.· b i.l.'.'58. turnată-din fontă RPflil .a.de patente. \ r. pistonul maşinii de abur execută..ţ1..pompe simplex. ' '. .•i. !.. avînd doi cilindri de lucru. pe pla~ mondial numeroase solutii moci. din acest o b motIv.)mpe ele acţionare pentru prese etc.e cu cele ale condut:~ei de refulare.alcătuiesc o pompă. (3. care conţine supapele de aspiraţie 8 şi cele de refulare 9.I t sle ( eplaseazâ ş~ bucşa 5 care se roteşte odată cu rotorul .~ ~blt ~!..:1. ' ~ . .. unei pompe con. . • '. 1.cu piston cu acţiune directă sint prezentate .1" . pistonului pompei.CI.!rt1l'11htll1f. .Hnpek cu antrenare prin sistem bielă-manivelă ce [:.r0.n[l·a.U1 ." t l ro or. Ele sint mall utilizate şi în industria petreb'r:'l.r. •. 1:":..ii a:_·.~ care sa asigure o modificars. La partea inferioară a maşinii de abur sînt amplasaţi robineţii de purjare 13.. prin garniturile moi din asbest grafitat 20. 1. avînd un singur cilindru de lucru."v" c. solida:i~ate cu paIe tele 9 prin bolţurile 10 Deplasarea aX~..a. Există şi alte construcţii care reprezintă diverse variante ale celor două sisteme şi anume pompe cu acţiune cvadruplă sau diferenţială. 1: pre~~ent. respectiv aburul sau aerul comprimat.-~ ~/~'-"11. In stadiul actual de dezvoltare a tehnici.pompe duplex. Etanşarea tijei pistoanelor la ieşirea din cilindri se face în camerele presetupelor 19.i.estefbcatpe)mul din capetele tijei 5...:". (It" "-~ .> .~s~~~o~~gozltate r ~ît mai red~tsgustruite). acţionată de axul de. Pţ". r Pompele axiale pot fi realizate şi în construcţie orizontală sau ' Rlottoafr::e P?mpelora. avind trei cilindri de lucru.orui pe care-i dcscrvesc. care realizează transmiterea mişcării prin interior l b 1: l p'uml~el. sistem bielă-manivslă. UllolllUl <le <lesdJl(lere al acestora oat fi 1 ' necesl~d. Pompe volumice cu mişcare alternativă Din această c t ..~â~: .••• -.56 NOŢllJM FUNDA:IIENTALEDESPRE POllPE ELE~IENTE CONSTR1:CTIVE 51 r:le 2 poate fi deplasat pe verticală iar odată cu el prin l' t di 1 l ţil: di li 'al 3 . . Statorul este o piesă turnată din fontă şi ar ăzut ..1. Acestea din urmă sînt antrenate atît d t PIrIn e ma oare c ee- nil Iri .)." . .~t ~. prin tija comună. de lichid pe direcţie a~ifI~~vazu 1. în limitele valorilor admise atît pentru viteza medie a pistoanelor. se deosebesc: pompe cu simplă acţiune şi pompe 'cu dublă acţiune. . deoarece ele pot utiliza pen t ru actionar. în prezenta lucrare se prezintă Fig. sertârul 12.". Din punct de vedere funcţional.-.' '.1".rechl: realizată sub un. a unghiului paletelor de ordinul _ lOC . iar cuplarea lor se realizează. numar . cu conductele de aspiraţie şi refulare. constructivă prezintă incom'~ni(~~tlll r~~.~ n~1 . Elementele principale care . 'Rotor axial : numai construcţiile clasice cele mai a -cu palete deschise. Deasupra corpului pompei este montat robinetul 17. sI?lra le are o orma care favorizează condiţ iile d aspiraţie.~. . cu mrşc~re alternativă şi cu mişcare de rotaţie.de pal~te care dirijează curentul. 1 Il -'. aşezaţi paralel. Pi~oliulpQUl~L{. distribuţie 16.nJa de a-:--ţ·· '.• sau l'. -J 1 '. . ~are u.. plat. iar odată ~11.i dd. tija de legătură 11.."-Y uUI. iar după prelucrarea definitivă sefixefitt~'bl1 c':l rotorulUl. volumice sint grupate in două categ6rii pş~i~~impals~~ ~rat~t . pompele. o mişcare alternativă. .J!l funcţie de instalaţia • ".e..~ ~l~. prin intermediul unui reductor de turaţie. ~ceastă s~luţie.. cşei SIn egate excentric prin şuruburile 7 de cap" t 1 fi 1 ovale 8..• 1.c .:lr > ' • Pompa este alcătuită din urmă toatele părţi principale distincte: corpul pompei 1 solidarizat de m~ina de antrenare 2 prin intermediul corpului ..ă a. CfJm!?h~aLe.~:~~. rotaţie flanşelor.t~Uli~~t~. astfel că fazele se petrec în sens invers. n erme IU ru rnc6' B:aaţe~: ~~XI .' . şi care provoac.5.:('·tan'~ : o'~'. Funcţionarea pompei are loc astfel: sub acţiunea agentului de forţă. Calitatea fin!t1ia s~pdn~tal~d{ .jie plesă.:şe o~ t:a1n. la grupuri hidrofoare. d~schis~tnchi$.~~~~tv:: ." ca pompe de intervenţie.pompe triplex. şi cutia de distribuţie 14. .5. .CorpUl pompeî esţ~executat sub formă de tronsoanş dinJ. soluţiile constructive adoptate la pompele volumice cunosc o mare diversitate..e. La inversarea sensului cursei pistonului. iar cel din dreapta se măreşte. în spaţiul din partea dreaptă are loc compresia şi refularea lichidului. a f e ~erhcaIa.·dale sîn~ realizate după două solutii cu pa e e ixe ŞI cu palete reglabtle.prIn .. . braţul 13.UC?el Ct1 r 1.1 e "e "' .' ŞI cele cu piston antrenate . l>"mpele cu acţiune directă sînt folosite în special pentru alimentarea cazanelor de aburi.' " ~ r • .•• " ~.•. trice cit şi de motoare termice. spaţiul din stînga este cel care se micşorează. La unele ti de ~ÎÎl~ e~el se realiza sub tor~. pentru evacuări de ape din incinte. ten~d articulaţiile d~ .8 este prezentat axiale cu pâlete In două poziţii regIabile. .a egone ac Parte pompele c ~ pis t on cu ac ţiJUne diirectă".59.•..f~.1ijriahrde 90° 600 f ţă d .contactul cu apa.c C:'C olLureaza patrunderii apei cu impnr~ pietriş .rmăresc pr?filul modelului.... care este transmisă direct. .r. ~XIsta.im Ite10mişcare de.b.. b -cu palete închise.~l' .:. tipuri constructive se disting următoarele categorii.~~~ prem. frecvent întîlnire. F '1' 1.. multe din ele fiind înregistrat? sub formă .'.

ş.-~şare~'in. urmată de rodarea pistonului în cilindrul său.61. Variante constructive ale pistoam Ior pornpelor volumice cu mişcare . qE. dia~etr.._ _. construcţie normală se înţelege confecţionarea blocului cilindrilor din fontă. iar et:. lemn. un. Pistonul pompei poate fi executat În diverse variante.fontă.61. papelor de aspiraţie şi refulare. Cilindrul propriuzls este alcătuit dintr-o bucşă 3 presară în corp... de regulă o piesă ·tumati·avînd·anumfte· fOhne interioare care alcătuiesc camera de aspiraţie" şi camera de refulare 2. astfel încît jocul radial să nu depăşească valori mai mari de 0.•. CI numai prin interstiţiul creat Jntre diamefrui cilindrului şi cel al pistonului. cu strîngerereglabilă prin intermediul rondelelor g.tcxtolît. Varianta b reprr-zintă un piston prevăzut cu o garnitură conică din cauciuc. aşa cum este reprezentat fi fig. iar pentru presiuni foarte mari. oţel . piston de tip "plunger" ..60 .. 1. aceg~ ~~~cn~. In corp sînt prevăzute şi locaşurile su. confecţionatădinpiele sau cauciuc. 1.. care pot fi confecţionaţi din metale .01 mm.e~ai realizeazăcu segmenţi. Varianta a reprezintă'o soluţie de pist<rif ctisegmenţi ~desecţlune drept: unghiulară. În fu~cţie de condiţiile de lucru şi de . din oţel forjat.ilnt pr. Sectiune prin blocul cilindrilor unei pompe medii pînă la 50 bar.'.- d Q C alternativă .. Acest joc se obţine printr-o prelucrare foarte fină.. ' Pompele cu piston de construcţie normală pot vehicula lichide cu temperat uri maxime de 250cC şi presiuni de refulare Fig.'zc:lt~t~ cîteva pornpei. Varianta constructivă d reprezintă. tip "duplex". Pentru temperaturi şi presiuni mai mari decît valorile indicate mai sus.manşetă".60. 1.ra:Ii~rt ~u.} . care poate fi Înlocuită după ce s-a uzat. Prin cu doi cilindri paraleli. variante cousrructrve ale pistonului . ~)~_ . 1.ELEMENTE CONSTRUCTIVE 59 se introduc se'mlcnţii de etanşare.caracteristicile ~ichidului'pompat: ~:: .U. corpul pompei se execută din oţel turnat.:~. _---_.' Arcul lamelar r menţine' periferia garniturii în contacf'permanent cu pereţii cilindrului.sau din rnaterialefîemetalice .rn. F:g. Varianta c"repreiln'f:ăun"piston cu garriitură "t!p.. Acesta se caracterizează printr-o lun~ime mare. alamă. teflon. Blocul cilindriJor este. Cilindrul propriu-zis al pofupeieste executat Într-un bloc din fontă sau oţel. .

63. . Iar ~ . care este prevăzut cu 1I-E=::::::::3-1J. acestea sfni'mcnt. .. angre'.u In..9~re. nare exterioară sau interioară. o const~tUle confecţ!onarea roţilor dinţate din fontă sau' din oţel?rI obişnUite: ne~ltate. înclinaţi LI C var}ante: c~ angre~au I~ forma de V. deci de a se auto~mo=~a.carcate.lre a . Pentru ey~~ tarea acestor inconveniente se adoptă diverse soluţii constructive care constau în punerea în cornunicaţiea // " spaţiului cuprins între dinţi. fu~cţionarea lor poate av~a loc chiar m condiţiile în care conducta de aspiraţie nu este perfect etanşă.: rostogolire. .st~ite în ~r~ăt?areţe pompt 'cli: variaţiei volumului spaţiului cuprins între. închisîntr-o par:ţy. aş~ cum le indică şi ~elll!IIlirea: au proprietatea d~a . lIdudul este comprimat.lSt:r ..6_. pe arbore S1l1taşezate .COpL'ri de bite relativ Importante .-. antrenată. qt. .:ţ~e .sî!1~.1 care lichidul ce se găseşte în golurile dintre dinţi este evacuat în cavitatea de aspiraţie sau refulare. ~ar rugo~ltatea suprafeţelor de lucru trebuie să fie foarte redusă. Elemente constructive la pompele autoaspiratoare.Ic.. . . " . realiFig. r'az.. zînd astfel etanşarea nece".itCiil corpulpompei 3. se precizează că nivelul maxim admis pentru zgomotele datorate angrenaru este de 35 decibeli..sau Ip.tru tr~n:vazare SInt destinate. De. cunoscute ş~sub numele de "pompe cu angrenaje"..c~put :a fie utIltza~t! I? diverse domenii speciale. este astfel realizată încît să poată 2.e1tur~at.Hţ~. f~llisc~ză prin tuşaro. 1 grenaţi. lichidul p.1on:pdt: l)L'Il. la mijlocul distanrea presiunii Iichidului . ' '.. feţele laterale ale c?rp~lui ~i ca~acu UI PO~P~L sau are plăcuţelor de uzura. . sut F::\:tlcatc degajările a: pr!. . 1. Pompe uolumice Ctt mi~:~re rotitoare.toaspiratoare eli canal lateral. . . de acestea. cu dinţi drepţi.' . ' . ..cazun de presiuni ridicate.4.64 este repre~ zentată secţiunea printr-o pompă cu. ronstrucţi~ lor.pre1i91ţa.mpe pentru acţionări hidr~ulict. ceea ce presupune ca prin schimbarea sensului de rotaţie se schimbă şi sensul curgerii. Pompele autoaspiratoare.3.şi presiuni reduse .. care s~nt supuse după uzin~r: la un tr~taI?ent de sUYI~a!e.dust ri« există două categorii de pompe cu roţi dinţat« si auurnc : pomp. cu cavitatea tle asp1:aţ1e ~ ~.60 /WŢIlmI UNDAMENTALE F DESPRE POMPE ELEMENTE CONSTRUCTIVE 1)1 a·1. .. . .' pentru tran'.' .:l:6?-. In 'timpul funcţionării. .d~ţate. Dintre acestea. ". ~ . ~ar cele mai cunoscute şi utilizate sînt pompele cu roţi dinţate. şa vehl.: şi debitarea lichidului in regim pulsatoriu. 4 . debite reduse ŞI presium de refulare.sauTeJulare.. partea opusă cu corpul lagăr 5. l~c~l~ulwSP face prin onflclJle ~~terale. ceea ce produce eforturi suplimentare asupra organelor pompei.4.' ~~~~ 1\~piraţia şi refularea . din. . Arborii roţilor se sprijină în lagărele prevăzute cu bucşele de alunecare '7. se pot enumera: pompele cu şuruburi.\i ales la Vehicularea lichidolor vtscoa«.CUIL'Ze sa transporte lichide vîscoase şi unguentc. pe di Il o.malte. se folosesc lagăre de alunecare sau rulmont i ('11 ilr". ' "". canat lateral.tat<l.. In fig.5. 1..ţeldintre axe. ~~d decurge şi avantajul.1.max.Ierl'. Suprafeţele de separa ţie A se ...o secţiune printr-o roţi dinţate destm~ţa transvazării de produse petroliere.. 1.i i ales ŞI produse petrol.Hr~!Il(!"între bO• lurilc dintre dinţii aflaţi ÎI1 an.re rrm hi!. Corpul. pompele cu palete. aceş~la. m. Ca tip de lagăr se utilizează at. .. Feţele laterale ale roţilor dinţate sînt în contact cu plăcuţele de uzură 6. ' jărilor pentru descărcaDupă c. capacul şilagărul pompei sînt c6~fecţlonatedm fon~ă. :. .arborele 1 sprijinit la ambele capete pe lagărele cu rulmenţi 2. O astfel de rezolvare este prezentata în Fig. POI?pl'le de ~cţionări hidraulico s~nt destinate exclusiv pentru crearea pres:u~l1 necesare in diverse sisteme d~ instalaţii hidraulice.·.:ra tiile dinţilor an1 .1. ..d~llJ~t.\·'·l. Pompa din figură este alcătuită din următo~rele elemente: . 111.itr<: de lich~de şi po.u rotata .: alt. . unconsuntexagyrat de puter . executa tă dintr-o buca tă cu arborele.4' '3"6' r' '5'2'" nată c. Ele se caracterizează prin. aşa după cum le indică şi denumir-a.~~ ..5.63. 40 bar . 1. /) mare dlvers~ta~t: de: construcţu. La construcţiile la care distanţa dintre axe este mică. Pompe al.. dinţii roţilor se prelucrează la dimensiuni foarte p:eclse.Iuri aliate."::'~ )n..ternîlc.' . .ote..tului de frecare Între suprafeţele de contact.5. care treptat a.pînă la 100 m3/h . careeste În acelaşi timp şi rO.ţig .'m se remarcă din figură.ă2t A . . _ . respectiv în porţiunea de angrenare.Powpa este alcătuită din următoarele elemente: roata 'dinta tă 1.t~. "-. unul sau mai multe rotoare aşezate în paralel. O soluţie modernă pentru 'pOmpe1ede tr~nsv:uat.~ţ~~P'!-S~ "iar în 4.că. tratate . cu lagare interioare sau exterioare.eyaf1J~~ singur. .un picior.mt~n~ltaţll zgomotelor de angr~nare.\ ii. 1. suport ce fixează ~~~~~~~~~~~~~L""===:JJ pompa pe postament... Pentru mlcşqrarea .' .renare ŞI ca u:ma~'l' ~ Pompele cu roţi dinţate pot fi con.tcele de clunecar-: cit si cele J. pompele cu rotor elicoidal..aiel cu a_ce:tea ~~au d:svo~tat ŞI alte tipuri de construcţii.pînă la 300 bar.confecţlOn..afe cdrpului pOI?pel.Pompa este reversibilă. R.aţeiWxJ. ungerea acestora se realizează chiar cu lichidul pompat.'tn scopul manrn durităţii suprafeţelor 4e cqntact.2 .operaţ~e 'prIn c~re se obţine o rezistenţă sporită la uzura Şl o iI?bunatat.Schema degafig. Cu titlu de mfo_~aţle.mai cunoscute pompe din această categorie sînt pompele cu canal lateral şi pompele de vid cu inel de lichid. 1.lllot.este roata . pentru transvazare.c~eţ~clen.. pentru actionarea n~ecal11sm~lcrdcservlte. " care . Pompa cu roţi dinţate.î.aerul din conducta de aspiraţie. Şi in această categorie există. pompele cu role pompele cu rotor <'!. Cele.'. Etanşarea arborelui se face cu garnituri noi din azbest grafitat..

t . '.:' \.. Rororul pompei cu cana .. confecţionate di.~e~~~~~~~o.upreset~pa" p..~llE)i/T.'(. Poziţia corectă a discurilor se asigura })rl1?. tru perioade scurte.5. . .' \~ I \ bineînţeles cu performanţe mo. Asamblarea pompei este realizată cu ajutorul tiranţilor 72.~ ----=-. funcţlOnăru. Aceste pompe sînt cunos<'lI:'. .Iereastr de refulare. "1 1/ Fig. nIl. f of: l' cea de reiuh~ef'Et8. ~~~~~.nun la construcţiileştandard.ili~~u:i~~ ~e distribuţie" 4 şi 5. Carcasele intermediare SInt etanşate în planul de contact prin garniturile plate 71... ' 1 1 d tip Pom a este 'alcătuită din "următoarele e!emente:rot~ru .e t" cu a a.'Pompă autoasplratbare 'cu' canatlateral. '1 dc I t' ŞI e rl p'fl1hr" <i <înt date ('11 titlu informativ unghiuri e e Incepu ~I r~rr:l a (' " c::::. .lo.sţgr\lWat.pentr~ }}>':'0-Y/~ ---i.66. In orificiul 10 se monteaz~ v":.l arb~~clui Ia: ieşirc:a din carcasă este a..\LE DESPRE POI[PE ELEIIE~TE CO~STRUCTl\'E 63 cu un ajustaj alunecă tor. O.~)i '~=e:.maşmi cu.. ~ in mod accidentalpot re~lll~." ".67 este prezentat. lateral. ~.'. 1. -:.la c~!e doua. dar la apariţia unor forţe neechilibrate.Carcasă de aspiraţle: 2-canal b.~e.. T 1. ':\. . Performanţele pompei depind În 'mare măsură de forma şi dimensiunile canalului lateral şi a ferestrelor de aspiraţie lui ca suflante sau compresoare." 1.Ea. ' este: . î~~h~~b(l~~~r~' ~~l~~tr~. ( . iar În partea opusă..Sc~.J.'.l. ineldC"l1chld .:-~. deoarece acestea ar provoca uzura prematură a suprafeţelor de contact. pentru racordarea con uc el e x _ : inelului de lichid.rl~~ie cu ajutorul şare. Rntorul o.~şar(. el poate să frece pe una din feţele laterale ale celulei. '''. 1'" 1 66 s observă forma teşită a orificiului de aspiraţie ŞI refulare. .--~c.. depăşe<l.4 . 1.a era" d O sectiune printr-o pompă de ~I..~~i~.rl i ~. " cu in~l de lichid. deoarece feţele laterale nu sînt acoperite de discuri.7.~~tr~I~llţăţi sl~tpuse. ~en. Aceste tipuri de rotoare.65.66 sînt reprezentate carcasele intermediare de aspiraţie şi refulare ale unei pompe cu canal lateral.li l . In c.::-=-: .'. Pentru ubţinerea unui randament satisfăcător. iar în anumite cazuri speciale..~"~ '~\ .. ceea cear avea caefectdiminuarca performanţelor pompei. C . . .p.:uleze lichide ce conţin particule abrazive în suspensie.}e 51. ca la pompele centrifuge.:.rţarton de grosime absolut consrantă. La o extremitate a pompei se găseşte carcasa de aspiraţie (j. e . deşi ~le pot funct iona şi pentru comprimarea aeru. . -~~." . Pompe de V1.' c .64. <. Discul 4 conţine fereastra de aspiraţie ŞI fa~e!egăt~r~ e 'c'arcasa de asp iratie 6 Discul 5 contine fereastra de refulare ŞIIcom U n1C cu . . -r I ~\. In tImpul. . ~"C.2...62 ~OTIU)i/I FUliID. ~r~~. cuprinse între carcasele intc'rmedl<m.<p:~e. din oţel sau fontă nodulară (de exemplu în cazul ':ehiculării amoniacului).ş!lfttur~e de c~~t~~~~ 77..\. I I st~~..: de aspiraţie 4 şi cele de refulare 5.i~ c~~c:l~iS. Dopurile 72 servesc pentru golirea pompe! de lichid 111 penoadele I nranţ ~~. rotoarele J. Carcase intermediare ale unei pompe cu canal lateral: de aspiraţie: . datorită formei lor -'palete radiale incastrate în butuc . L-J deste. In fig. ŞI 'Iichide..fi. rqtor-carcas. absorbţia de aer sau gaze ŞInumai ~ . ' .. /. " . jocul axial între rotor şi pereţii Iatorali .: 1."" .însţf c:. care formează etajul sau celula po. 1..:.npei.'ste de tipul deschis.omUI11Caţlerin ţeava p de egabzare 10. Locaşurile presctu1?elof.~p('mpe de vid".. sfîrşit ale acestuia./ -/ . .' ". 7 / 12 ..' "" In fig. ~ \ ~.'. n fIe'.:-7 De' aceea <ţer:umi~ea lor ~or~c~.racă prin garniturile moi din . ti d' a te f 1 66 b se vede forma canalului lateral din ' zona pe care se 111 In e. posIbilItatea să se 'autocentreze.f(J 'i.65e"~te reprezentat rotorul unei pompe canal lateral.. Eig.~ / " f---:-~T Ele se folosesc în mstalaţll.' ". În general sub denumirea Jl' . Cuplul de materiale în contact. '.~\ sţr. Din acest motiv. AbI ore e pom Pei se sprijină Iui ce el d r b t ou ă asi ~~ffn~ri~~ ~s~= d alimentate aţie este prevăzută cu orificiul 9. El este executat sub formă de piesă turnată din bronz. pompele cu canal lateral nu trebuie să whi.I~ ses: ~:.ai celulei ~u tr~by.' In fig.carcasă de refulare." 3.Iereastrâ : . ..d CIt mei de iichid.4. rotorul are. b ă Fi.cuu~me~rul ~entru masura re~ vidului. Asamblarea pompei realizează i~c~~. a la rindul său cu carcasa de refulare 1.I.~~~ţ~~if~~::. 1. trebuie astfel ales încît în timpul funcţionării să nu apară fenomene de gripaj.~~~~Şe~~~O...au căpătat denumirea uzuală de "rotoare stelate".

. fonta nodulară sau oţel. In anumite cazuri sp~iale. Carca.ntat un rotor de pompă de vid cu inel de lichid. L~ unele . .• ".1 mm la construc~IL stf~dar~. Discuri de distributie la pompa de vid cu inel de lichid: II - dix de aspi~tie. practicate in acelaşi dISCde distribuţIe. este totdeauna mai mic decît debitul aspirat de primul rotor. n b la dimensionare se ia În considerare alura curbei caracteristice a pompei. din care rezultă că debitul de gaz aspirat de rotorul II. Jar rotorul din .~~lstnbuţle. Aşa cum s-a mai preci~~t anterior.:>.cţi~. JOccare nu trebuie s~ depăşească valoarea 0. Această soluţie este prezentată in fig... In fig. Explicaţia constă in aceea că . Rotorul pompei de vid cu inel de lichid. dar diferă prin numărul de alcte care este mal redus ŞI pnn lăţImea acestora. Traseul curentului de fluid la această pompă este următorul: aspiratia flui5 Alegerea pompelor c. L--. _. palctele sînt inclina te spre inainte ~ore~punzatr se~sulu~ ~e rotape a pompei şi sînt rigidizate prin nervuri. In t~mI?111 functlOnam. d. ca şi la pompele cu canal lateral. satr la folosirea ca Iichid de etanşare a unul lichid mai vîscos . •••.br0!1Z'sub formă de piese turnate. care este mai mare In fif 1 68 este prez. de vid' cu inel de lichid.69 sint reprezentate discurile de distribuţie aleaceleiaşi pompe.~~~i~rr· de uşurare '.1e t~~~re_~_:p. În băf~c ~siI!ţ~re~~z~e. Fig.1 Ft'XDAlIENTALE DESPRE PQ)IPE ELDIJ.eot~~~~~ăJ~tinî~a l"ot6rUluipHniUIui etaj este apreciabil m~i'mii~ decît cea a rotororul. pompa de vid c~ }~el de . . a.nacomca.. sor ire.er.fan tele de aspirat~~ şi r~plare ~înt.69.1~C~ldtrebuie să funcţioneze numai cu lichide _sau gaze curate ~ara ~mp~:ltaţR mecanice.rle exemplu n oţe ~oXlcţabiI. cum se observă dit. o·· Dupa. vid ~amt3lt de ordinul20-25Torr se utilizează construcţia cu doua etaje montate in ser~e.ui celui de al doilea etaj. 1. otorul pompelor de vid cu inel de lichid este asernănă tor ca orrna cu cel. 1. .motiv.te redusa: ~m acest . Bu~ ~cu are o ?r:z. discurile şi lagărele seconfecţionează In. 267 . cînd nu se admit ples~ din ~ateriale neferoase in componenta DODpei. 1.••• _ _o • mon~:.•.din materiale ~peciale. _ __ _ -' .Jo~~rile pot creşte într-o anumită măsură.ontă.68. Iar in acest caz pompa de VId are o singură carcasă la care gurile de aspiraţie şi refulare sint separate printr-un perete despărţitor. _ .. . b- dIsc de ff'fulare.de aspiraţie ti refulare.~sei. al pompelor cu canal tateral.67. 1. L~ pompele co~fecţlOn~re. pen~ru re~ea. unui.disc de distribuţie cu Iaute . în care rotorul etajului doi preia fluidul refulat de primul etaj la caractensticile realizate de acesta. 1.~1 este prezentată construcţia unei pompe de vid cu inel de lichid cu două etaje o" .cor:stfu. In fig. .: ŞI deoare~e el. Fantele de asplraţieşi refulare din discuri sint dimensionate de constru~tor avind in vedere destinaţia maşinii. dar aceasta are drept consecmţ!i modlftca:~a pe.poate: veni În contact cu discurile. ceea ce imhunătă ţeşte condiţiile de scurgere a fluid ului şi de umplere a celulelor.. '. la presiunea de refulare a rotorului 1.sele. feţele sale laterale p:ecum ŞIc~le a~e discurilor sînt prelucrate foarte fin.64 7 :>.OŢIL":>.:.. . Pompă. Piese componente ale pompei de "lid cu inel de lichid. transmiţindu-i in continuare energia sa. figură. Astfel gazele care conţin praf vor fi filtrate înaint~ -f ea. •. rotorul se poate exec~ta du.70. 1.l. F'tg.ule. rotorul poate culisa pe arbore autocentrindu-se In carcas. .fo~anJele pompei depind de Jocul axial dintre rotor şi disearil. pentru a obţine o rugozIt~. bcarcasa aspiratie sau refulare. cu vîrful conului În planul median.I!0rmanţelor pompei.' .r~col de îng~eţ. Fig. 1.r:isr:i p. !.70. respectiv utilizarea ei ca pompă de VId sau compresor.IE COXSTRLCTlYE a Fig. . favori- zînd totodat! ş~te~~~g~i~.

deci incompresibil şi fărăviscozitate. I • 4 .e al acesteia ŞIconducta de !eg'ăt~t[ 3..tifi.C'qat1l. 'către 'oruiCiul ~e.1 •.ar~o~a.â. Prin aceasta dispunere.. Alirnentarea rotor~lui pe ambele părţi este o soluţie ce se practică de obi.. Ss'Vs9' _.perfect.avînd un llnu". care necesită o lăţime mai mare a rotorului .ou<lOfltl~U. '0.:.:<ifig.l. pentru a se evita dlml'nSll~1l1 rotor prea mari.Q.ulul 1. versale ale conductei este constantă şi poate fi exprimată prin produsul dintre. 6 ['··S·. 2.' •• ' '.e l'eful.dla o umplere neunifo~ă ~ celulelor şi la un randament V?IlIml: necorespunsător. .}jet1cJinei de lichid. S'}J Fig.~ •• . prin care circulă un fluid vehiculat de o pompă.I .t. datorită faptului că lichidul . Noţiuni fundamentale de hidrodinamică. de unde este aspirat.~spi~~ţit!:I:ir'.:. racorduri. ~ea ~e a doua cantitate de fluid pătrunde prin orifICIUlde refulare al dISCulUI5 Intr-o cameră intermediară. La pompele de debite Importante. 2. aspiraţie alcarcas~1 4.'. .. l~l .~~re.1u este perfect. ~rific!ul de. prin şţut~ de refular..Şl··~l = .1. deci dificil de manevrat Ia montaj. în acea secţiune: . astfel incit să. 2. . "f. )'. 2.' o"~. În funcţie de dimensiunile şi natura instalaţiei. preirăzui: cu' fillHe~ttea~pfrâţteşrreftiJ..1) Această relaţie poartă numele de "ecuaţia continuităţii" şi cu ajutorul ei se pot calcula debitele ce trec prin diverse conducte. celula etaJ...rii: o cantitate defluid şe). ° . :. (fig. Iar e~a)l~lII aspiră pri~ două orificii şi refulează printr-unul singur. robineţ i. In. în direcţii diferite. I "2 .. aspiraţie al discului 6.şl. se utilizează de ca solutie aşezarea rotoarelor în paralel.:..' o: "r . viteza reală variază atît în secţiune cît şi în lungul conductei. d~ . cantitatea de fluid care trece In unitatea de timp prin diverse secti~Urans-:. aria secţiunii respective şi viteza de curgere.1. In realitate. ! j • (2. hidrodinamicii.are.~~~·'bat. de unde este evacuat prin orificiul de refulare al acesteia.î~ca~~cţ~. atunci cînd se cunoaşte viteza de curgere şi secţiunea conducteî.. Determinarea caracteristicilor instalaţiei . Schema curgerii lichidelor perfecte. . de aceea în calculele practice se apreciază o viteză medie.j ':o!!. Î'o. mit grad de viscozitate.1.. _Prin .. . '). se obţin performanţe îmbunătăţite deoarece umplerea celulelor rotorului II este favorizată.~R4. ' .·de·. . reducindu-se astfel lăţimea pe rotor. au loc fenomene de natură hidraulică ce pot fi inţelese numai pe baza cunoaşterii principiilor generale ale.c~1la pompele de debite m.ţflnoţiunilefundamentale şi legile care guvernează curgerea Iichidelorv. :.. Utilizarea pompelor În instalaţii 2.mtoa~cq>r1l?-fanta. .: . "'. ?21f . filtro ctc.#~ieY.ripiI.. într-o instalaţie în care circulă un fluid.• L.PI:~zenta. V3 = const.iavînd 9 mişcare pennaIlţ. .'.1.!I:OŢIUX! Fl:XOAlIEXTALE DESPRe POlIPf. l.'/1.. se asigurţ obţinerea caracteristicilor solicitate. cînd mişcarea este dezordonată..la care. ••••••." \ 53...1) prin care curge un lichid considerat .Jaminară" atunci cînd particulele de lichid au mişcare paralelă cu axa conductei şi "turbulentă". Pentru aceasta este'necesar's1l se defennine eft rriaiprecîs'bii putinţă' parametrii pe care trebuie să-i atingă instalaţia respectivă.' '.·) ll~-:·. -..scop. pe care proiectantul instalaţiei le prevede la întocmirea proiectului. Iri'.an. adică în aceleaşi puncte viteza nu variază cu timpul. aceasta poate fi descrvită de una sau mai multe pompe.iF?~sef(.••••.. Din etajul II fl~ldul ~~t~refulat prm orificiul dISC~UI7 în carcasa 4.1t~je.."{·i!'. .. acest în continuare sînt . :.J~ac:esta ~ste dirijat către ~ISC~ de distribuţie 2.aspiră printr-un singur orificiu şi refulează prin d. de către rotorul ~l pr~n. etl!-jul .. clapete. ~ISC~UI:2. ~. .Iltă şi unregim de curgere staţionar. SuD denumirea de instalaţie hidraulică se înţelege complexulde e!C:ITII:n('! alcătuit din conducte.)' d~~i Seoface prinorifi~iui.allmentarea pe o singură parte ar lungi neeconomic drumul curentulUI de fluid. curentul s~ îm~arte ţndouă pă. ~u douil. Curgerea Iichidului în conducte se consideră .' Intr-o conductă.. conducin..

.dI.lca. d 2g (2.!S·t.in con~~cte.ea l~ rîndul lor pot fi pierderi "lmear! sau.. O. pentru Re <3.' . . .e între particul~le de l1~hld.• " diametrul interior al conductei.~plerden locale .ductcl. Aceste relaţii sînt următoarele. 64 90 A=-"'- Pentru determinarea regimului de curgere s-a stabilit un criteriu adimensional. cinematică a)Jchidului:'. .( . da. .lami~ar la viteze şi diametre r~duse.-4)' valoarea vitezei medii este Vmtd ~- ~m~z ..·"j~. (2.~...gimului lichidului laminar.lsltuaţu cind·regimillpoăte"Să ~înă laminar .t : ~)(: ". ramificaţii. .\R.. )n f~...2. Din formulă se ob~rvă .o.Ull regim de curgere turbulent.:C' = In tin:tp~ curgerii pr.-_. cauz~ care ~.acest..78 .. .Ât ''iiil/s..ŞIper.<.DETERm:-.:-dere de presiune egală cu cea datorată pierderilor locale dintr-o conducta reală...· '< • . Relaţiile teoretice pentru determmarea p.tt~ valori mai 'mari.1 -:.te : In f~?cţIe de."~ .. determinat pe <.t.o'h'~f"'" După c~~ se . Re < 10'.~~}'f· J~a' dem?nstrat experimental 'că regimul de 'curgeYe e'ste laliiin~r pe'ittru val?rI ale lUI Re< 2200: ..""" ~ r '.- 1'" • /' b Schema repartiţiet b- !. "V~ d".\L. precum ŞI la curgerea lichidelor cu viscozităţi mari. . în care: v reprezintă d I~= ~log:"(Re.) -::.2g regim de curgere regim de curgere în care i. V viscozitatea...-\REA POlIPELOR 1/\ I~STALATII In fig. 'dar pentru a~easta trebuie mlăturate cauzele care provoacă perturbaţia in fluxul de curent ~I care dau naştere la turbioane. . I?eI:ăşire~ acestor valori ÎIldică. regim turbuler:. ţev.'U pereţi! conductei.. ".) . clapete etc. ~atu=a plerden~or lineare depinde de regimul de curgere ŞI într-o oarecare masura de rugozitatea pereţilor conductei. în tnţs . este un coeficient de rezistenţă al conductei şi are valoarea. ti.:t I _ conducterugoaseşiIăs«. Fqţ. + O. şi care corespunde unei lunglm~ de c?nducta ce d~termmă o sca.r .ţu bruşt~ ale ~ecţIUnJIcon.•. .\RE. 2 . Pierderile de sarcină datorate rezistenţelor locale se calculează cu relaţia -" .:.• . i).~.. apar diverse I~zlst~nţe hldra~lce denumite uzual "plerden de sarcină" sau "pierderi de preslur.100. turbulent.2 sînt prezentate cele două regimuri de curgere.\ŢIEI 1i8 69' l'TILlZ.4' 108. o...3. .'.U. cunoscut sub numele de •• numărul Reynolds". 4 000.. In regim turbulent repartiţia se face după o curbă diferită de prima' a:t~~l./" (2. iar în regim în care ~ este un coeficient de rezistenţă locală..]5/Re. .9 •. = j. In diagr:ifua' A -. .i drepte~~ . In care coeficientul A se inlocuieşte cu coeficientul de rezistenţă in regim turbulent AI şi care se determină aştfţ. o (2. ' ~.· .» -~ - Pierderile locale se datoresc modificărilor subite ale direcţiei şi sensului vit~zei de curgere a lichidului. modificări c~re. ..Poate ~emarca ~in figură. vitezelor m:.. se utilize~ă in~ă ~oţiunea de ::lungime ec~ivalent~ notată cu t..'III' ' ////' V.":'". de ordinul Re ~..il ".reţ!i conductei curgerea rămine laminară.=~·\"'2g VZ [m]. provoacă.' . se calculează cu relaţia turbulent v•••••• (0.3). VIteza creşte brusc..întîlnesc c?tun.pentru .':. • -~ .pentru pierderi lineare m regim larnih.. -....\ C.. s. 3 000 .5 ).' .e-O·237. Re Re • '"..mensl~mlor .ngim laminat. -.consi..Re--0-3..că regim~ ~e menţine .. 0. '~~.ii~.8. 2 1: ~-~ 2g = 1 A -!. .0032 . \' aloarea lui l.= =(0." . supape etc.ale experime~-' tală şi depinde de forma corpurilor care provoacă aceste rezistenţe (cotun.2. 2.deră~ A':"'.au loc atunci cîn~ s~. In calculele practice.-EXlStă fnsă.t.~ viteza medie de curgere./////~. 2 c f('..:''___ '. Ungă Pl. . ~~= 0:3164.).'.. .. ---~ a Filţ..3 este repr~ze~t~tă. sau apar vana.t.8--3):"105.tabelul 2.'..sînt "prezentate pierderile de sarcină lineare in conducte drepte. .".. I~::'o.:~!:~!. . Pierderile hneare in regim turbulent se calculează cu relaţia (2. d.84)vm.robinete.~~~<:-!n -...:"7t. notat cu simbolul Re şi a cărui valoare se calculează cu ajutorul relaţiei: \.. . in regim laminar rep~'tiţia vitezei es ~e parabol.'pentni·Re : A.ii. viteza fund ma~~ă in axa conductei şi nulă la peretele acesteia.- . $tI":'" it.3) In conducte: b - in conducte: • .. Schema -Ie curgere a ti - .i·~«{:.6}· .xîn :ni":> ·.:...~rd~rIlo~ de ~r~mă servesc proiectanţilor de instalaţii la calcularea traseulu~ ŞI a .2) Pentru.sch~ma repartiţiei vitezelor in regi~ de curgere laminar ŞI turbulent.\CTERISTKILUR I:oiST.'. . 2.~I'R. > lL. h. 2. de unde (2.condu~telor. dar pe măsura depăr~ tării de pereţi. '1' . ). ~recum ŞI ţrecăm aces..tula <. o . În regim laminar.I' __ ~ .f.1:.torită frec~~ilor inten.."L.

rt·· brll$ţti ."""""'. 1000 O/am..4.: Pentru exemplificare. care este considerată drept legea fundamentală a hidrodinamicii.m~~de condoctd dr:(]IJ/rj CII aceeas/ p'trder~ d~ sarcina ( m) lIobln~ltI' col( CII •• . 20"" iti .1 sînt indicate valorile lui 1. . . \ compl" . Astfel in diagrama B din tabelul 2.\TII I Sorb Tabe11J12. aplicat la fluide.-iI-- \ \ \ \ '50 40 30 .'< ) t:n -. Principiul general al conservării energiei. pentru direrite armături. se consideră o particulă de lichid în mişcare pe o traiectorie între punctele 7 şi 2. SIJI) . -i 'l1J '110 'i: 300 350 i~ ." • . valorile lui t.--------------------------------------------------------------In lucrările de specialitate. 2.s 5 • . Cu ajutorul acestei ecuaţii. cond.sch.1 Armiifuri On DIr1'JNlmll B Robm~!c" va1!t/ des" c/'" compltl A_ a--~ PIEROERIOE SARCINÂ LOCALE L:'JnJ. -: (rql.-. 70 ' ~o 30 25 r v t . conform fig. 0" . 300 200 150 ~oo 100 50a (mm) \ '\ C/ap4fâ re!lntrt ~ 1J-.IZS _ 175 150 cât g(J~ fi" 60 SO r'.' IS' .\REA PO~IPELOR tx IXSTAL..-. . este reprezentat' în hidraulică printr-o expresie matematică cunoscută sub denumirea de "ecuaţia lui Bernoulli".-..'" ti. se poate studia mişcarea unui lichid în diverse conducte sau canale' ..sint date în tabele sau nomograme.f ' T. '10 l'IlIZ.. \ . .

.:k noduri.il].z. ":20' -:.'\. se întocmeşte mai întîi o schemă a instalaţiei. fie cit mai reduse. .. :ast~l că raportul Pir.. re loccurge~~ .f:'1i?+.\l.:'[mJ . .' J _ Produse petrol iere Abur Aspiraţ ie Refulare 1-2 I.\R.$ .v -: '.. . p~n. Schema deplasării particulei in lungul unei linii de curent.j ht+.car~ . in In..~:'...~!.-·- ". 2..:·.ţ.' ~... e~primatein:. "tri.. cu relaţia IIr = ). alegîndu-se limita superioară..... deci lipsit de forţe de frecare. . ": . pentr În tabelul 2.." 1 T.c:l*"." . ~:. ~ r ~ Termenul h..':.Ji).'r.'..IPELOR . şi le se calculează cu relaţiile prezentate anterior.s.: \'~> : .~y.~.:' '. Pentru acest scop. Valorile lui ).c".~~f~h...parti~ul~ se gă. . Se determină apoi pierderile de sarcină ale instalaţiei.:~.\. .r.t~\.• -. ."1 ..!. YC<l~N/~3t. de poziţie.>lanul de referinţ~ O-O.". fără a exagera alegînd conducte prea mari.tI1. (2. _.-...1. deci 11t>l'COnunul': .'. precum şi într: aces:t. "gr. " _.'.grrut.J!j ri:~PI +:')....'" .~.~şte la î~ălţimile ŞI IJ~.' _g.'.\ C. :. stabilindu-se numărul de consumatori cu debitele maxime respective.. INSTALATII DETER~":\... ecuaţia lui 1 Bernoulh devme.P{~~ h ·x.:P2 ~'~~iisr.72 UTILIZAREA PO:.iar ecuaţia sepoatescne:. dintre di\'crs.c'teYe" şFZ. . .rÎt/s. sta?ileşte apoi numărul şi tipurile adecvate de arrnături necesare ŞI se leaga prm conducte punctele de alimentare cu cele de consum.' .. exprimată în metri coloană de lichid..2 sînt prezentate valorile .. ~e5pectlv v: ŞI presiunile PI ŞI PZ' Considerîd cazul unui lichid perfect. ~ . Valoarea diametrului determinată astfel se încadrează apoi în dimensiunile standardizate ale conductelor.. y.:_ .~ +1'~i. Pentru uşurinţa calculelor. .:: ~.să determine caracterlsticile. într-o mişcare permanentă..ttn'd..11 [rn".~ • • .~' h(m) 10 + = const.' .~:.~~ " .'...~ . '.\RE. .~~~n~l\~pdFo. Se. lungimea efectivă a conductei. în m... ... în m..ş~~Jn.> . 2g[m/s2] .' J ..:". "~~ • ~' •• ~o <o ~" ~ (2 8) . ..'.. 1-2 poartă denumirea me!1ţionată anterior decpierdere de sarcină" .' E:..:r '. viteza medie de' 'curgere a 'llchidiilul.a:cqr.\ŢIEI ---------------------------------------------------------------- 73 . __ ' (2. . __ .--- ' Noţiunile şi 'formulelehidraiilice prezentate 'permit proiţttantului instalaţiei .8) dimensi~ll1ile termenilor sint....'fţ~~pr1!ţ·pleraerea 'ae energie 'Intre. precum şi punctul sau pun~tel~ de alimen.-- 1 v2 d 2g [ml.@~~~.' .OR I:\ST. în m . care urmează să circule pe fiecare porţiune de conductă. de lichid Viteze medii de curgere in conducte Fluidul (01/5) Conducta energ!~ totală a .~'-t. .i. Dimensionarea diametrelor interioare ale conductelor se face akgÎndu-se viteze de curgere convenabile.... produse pr-trol icr. uzuale ale vitezei de curgere o Fig. . .~aNi~~.!:Rtă!-aadeseori se lIldIC~. ." '#..~~pg~ţ~~n~rgia xpeca: nică. av ~nd vitezele VI.ŞpecifICăy In)i~~[~..~..'\:f~~:~ • 'h "'i['1!.' ' P [daN/cm!] v2 [m/s]2 ' . cu ajutorul cărora se determină direct pierderile de sarcină 'ale elementelor componente ale instalaţiei.\I. lungimea echivalentă corespunzătoare pierderilor locale.: ~i abur.:: . pe care trebuie să o realizeze pompa pentru ci. "nabsOrb.preslunea: ·in.. ':.:"'.-:...[daN/dm3J.tn~ormula (2.oi':":'>· "}'" .o earititate de energie a c~e'~ t1-"aPr~~o~J~c..:..~arti~ule~ de ~ichid est~ constantă şi se compune din suma energlllor.. 2-"~ 2 ţ"'2'" '1-1' .' V ..~r~ţii c~nductei.deplasa licaidul În instalaţie. • '. în practică se utilizează diverse nomograme şi abace. se compune din presiunea necesară pentru ridicarea lichidului la înălţimea geometrică respectivă. :'" r. astfel Încît pierderile de sarcină să.. "pOl.\". ' [m3/s~ Iar d= • V4Q . Faţ~ de t. Astfel ecuaţia lui Bernoulli se poate scne: .-ii''':'! '. " "" ~.-:~' .:.\CTERISTICII..'. :: .'c'~ului sau onflcl~ulPr.~ '. cinetice ŞI de presiune.'r..jt' o:\).7) '" " Dar În cazul lichidelor reate apar forţe'de frecke tntt'e m6ieculeiecare al~~tl'ie~ li~hidul. "'_l~. . :'~ '!". .5..Ijo.". "1 de lichid. - în care: + e- .tare. ''''-.•Acesle .:' \ \' .' ţ~ebUlemultIpbcat cu valoarea 10000/1000 = 10.talaţia să funcţioneze î~ condiţii cît mai' 'apropiate de cele prevazute 1Illţlal.!~ozJ.". p (da~/m2J" v. Diametrul interior al conductei se calculează cu ajutorul ecuaţiei de continuitate: Q= v 1td~... presiunea necesară pentru învingerea sarcinii rezistente suplimentare la capătul conductei de refulare (în cazul refulării Într-un spaţiu ce se găseşte la un . . . Presiunea.9) în care: d reprezintă diametrul ini:erior al conductei.~:pr~tt}c. După stabilirea schemei se determină debit ele maxime reprezintă lungimea echivalentă totală a conductei."... "... " '.funcţionale aleacestei~:-astfel încît În expl~atare .şI....~..

pentru diverse tnălţimi de pompare.. atunci cînd se prevede funcţlOnar.-. aleasă la o scară convenabilă.' . Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie a unei pompe C:J piston şi a unei pompe centrifuge.~pentru.rq:tinarea punctului de funcţionare a pompei în instalaţie.şi "caracteristica "conductei": în aceeaşi diagramă se trasează şi curba caracteristică a pompei O":"H.: la capătul condurtci <1. este necesar să se verifice minuţios secţiunile . Procedeul este următorul: intr-o diagramă. în diagrama <defig. 2. it Q(m'/h) aa. se analizează situaţia unei instalaţii. '.10) în diaU'rama din fig.centrifuge şi al uneiacupistoncare~ebitea~ă In ~ceeaşi Instalaţie..5.\II'ELOR tx I:-':ST. abscisa să reprezinte debitul.t'3.\TIEI 75 regim de presiune superior presiunii atmosferice). Construcţia acestei diagrame este utilă in special pentru cazurile de funcţionare în "paralel" a două sau mai multe pompe in aceeaşi instalaţie.· "::'0 . 1 şi 2.7. Â2d l2 l deci .I~I~stalaţl~1 sînt mai mari.e~..:.'+~I'+~2+ d PI .= 2g ZI . H = + =2+ pz-: + 2~~~~(AI~I + z ~I)+ _z~~:( i 1: 1. de caracteristici diferite.e~a~iins~al~ţ!e. cu cantitatea OI' I~r ~unctul de funcţlO. pompe m~ntate tn paralel. Determinarea punctului de funcţionare.înălţi~ea. p~ .7.de trecereIargi. mon'tate in paralel.. ordonata .\L\TII DETER)!JSARE.\CTF. ' . 2 g + r.măsura creştem debitului.In fIg. . 'denumită ·. ".• . care este constantă pentru aceeaşi instalaţie. p~mpe . cu secţiuni .' a doua pompe centr ifugv diferite. la un montaj In p<l. variabilă în funcţie de debit. se trasează curba variaţiei rezistellţelorhidra~lice ale instalaţiei în funcţie de -debit. respectiv curba 'C. Pentru exemplificare.5 este reprezentată metoda de determinare a acestui punct. 2. respectiv secţiunile de ~ece.. 2. ~1 m acest caz. Din diagramă se observă că înălţimea totală de pompare se compune din suma înălţimii geometrice Hg.\R. 7td2. ·curba C dI~ dla~rama. '. .. într-o instalaţie existentă. curba pompe.l + rlt. Pentru a reprezenta Intr-o diagramă comună curbele caracteristice ale celor două pompe.r reprezintă înălţimile geometrice ale nivelelor lichidului în conducta de aspiraţie şi refulare. teoretl(. a"pinţ i. . debitul pompel c~ piston.dreapta.t'3 reprezintă punctul de funcţionare în instal2:ţie al celor două.\RE. curbei 7 -+ 2 ~u c~racte.\ C.de pe curbe rezultantă este mai. este ilustrată in fig. Curba 2 reprezintă caracteristica Q-H a pompel centrl~uge. 2.. de pompare . Fig.p. La instalaţiile.t:TiLIZ.de trecere ale conductelor acesteia şi numai după aceea să se aleagă pompele corespunzătoare.2 (2..11) se. presiunea la capătul conducu-i de refulare : suma pierderilor de sarcină datorate rczistenţelor hidraulice din conducta de aspiraţie. deoarece în ac.în.. Punctul de intersecţie .cî.ll) " .e·deplasare a Ilchidului ŞI ImplICIt.ob~rvă că presiunea necesară deplasării lichidului in conductă variază proporţional cu pătratul debitului. H (m) Q-H r-r-r- Q(m'lll} Fig.mie decît suma debitelor celor dou~ pompe •. 2.ralel. care. Determinarea punctului de funcţionare in instalajie a unei pompe centrifuge. g +~n) şi 1 -r---=. 2. iar.-aJ '--02-' Q.6. Această relaţie se ..reduse.e sî~t mai .nstIca C a ~onductel.RIST!CILOR ISST.foloseşte. :J/ .'1 _ ZI + Z2 +P2 - il + rh. Determinarea punctului de fifncţlartare1n instalaţiE..t total creşte considerabil curba C" din diagramă. în cazul funcţionării simultane a ambelor p~mpe. debitează într-o conductă comună. .da~a acest~.pentr~q.6 se trasează separat curbele de funcţionare ale celo!" două e p:>mpt'. precum ~i din presiunea necesară învingerii rezistenţelor hidraulice ale instalaţiei: H = in carr: -1 :. În continuare se' trasează 'turba rezultată din suma debitelor curbel~r. Fig. Din formula (2.. .\L.jnn1~~ ~ . este reprezentat prin dreapta 1. 2. p<l..\ l'O.paralel~ la ax~ ordouatei. Punctul de intersecţie x reprezintă punctul de funcţionare al pompei. montate in paralel .l centrtfuge este deplasată spre. şi a înălţimii dinamice H4.ştIgn! de debit se reduce simţitor.~ ar funcţiona separat (03:< Oi +02)' Dacă rezistenţele hidraulice ii..r~elal uI?-el pompa.':2(A".7. I~-j 10J J fi? Q(m'/II) v=~-.. răminlnd totuşi mal mic decît 01 + O~: ce~t lu~ru este A explicabil. numerotate ClI 7 şi 2. . suma pierderilor hidraulice datorate rezistenţelor hidraulicc din conducta de refulare: prcsiur-:a I dar h. C. . U/lO. nu d~pinde de variaţia presiunii. el fiind nem~emna~. . ~ebltu.cresc ŞI rezlstenţele hidraulice In consecinţă. se convine ca ŞIpentru pompa cu piston. I~ . cre~te şi viteza ·. debitul rezultat Q3 este mal mic decit suma debitelor QI ŞI Q<!: . in care două pompe centrifuge. Din diagramă se observă că debitul corespunzător punctului .t)te. faţ:'t ci.nar~ :'(3 se găseşte la intersecţia.. în aceeaşi diagramă se trasează curba caracteristică a instalaţiei. ~2)·(l.

t. pînă la 80 000. posibilităţile de reglare a caracteristicilor.. pînă la 150 m3/h 'şi presiuni de refulare ridicate. Este ~e la ~inei~ţ:les că îna!nt. . avînd caracteristici diferite.le se vor refen 10 mod. Intcrsecţ ia c. dar s concluzll. Astfel pompele volumice cu piston şi cu angrenaje se recomandă a fi utilizate pentru debite mici şi mijlocii. separat.:(. dl· i)<-~J. pentru noile condiţii de pre- ~M: - ..2.'16 UTILIZARE.~L. ·100-150 bar. respectiv posibilităţile de procurare a pieselor de schimb. '.2. F. Intersecţia aceste.tr~sează.100 000 m3/h şi înălţimi de pompare reduse. este necesar să se verifice următoarele elemente: . .H se trasează curbele pornpelor 1 şi 2 precum şi car. viscozitatea. Dacă in reţea ar debita numai pompa 7.ackristica C a instalaţiei. in cazul cînd se intîlnesc astfel de situaţii. : . Fllndidenhce.· 'înfia": mabilitatea). montate in serie. Alegerea pompei . punctul de. conţinutul de s~peiîsi'i.i~. situaţia pompei din punctul de vedere al tipizării. Diagrama punctului de funcţionare in instalaţie' a două J.noua situaţie.Dupăstabilirea acestora.9. . Apoi se trasează curba rezultantă 1 + 2 determinată pril>ladunarea ordon~telor curbelor I şi 2 . 6. .~~t·j"'. 2. montate in serie. înăltimca de PUll1p~l~e este ma-imare decît HI şi decît H2• dar mai mică decit suma aces' H3 tora. centrifuge •diferite.'1":lr~:n _f . montate în serie. ' Pentru alegerea pompei.\ CURilEUJR CARACTERISTICE Cl' CERI"TELE IXSTAL.caracten~b~a reţelei ar fi XI' respectiv Xa. Pompele centrifuge se folosescîn zona debitelor şi presiunilor mijlocii. pompa reprezintă elementul motor a~ acesteia. respectiv pentru debite maxime de 500-600 m3Jh şi înălţimi de refulare pînă la 200250 metri coloană de lichid.e.\RE.sibilitate. După cum se observă din diagramă..>0mpe. 2. Prin urmare.se. Diagrama punctului de functionare in instalaţie a două pompe.de alegerea ~ompel. influenţa debitului (uniform sau pulsatoriu) etc.ia cu cara~teristica reţelei Care !oc in pu~ctul~3' căruia il corespunde ?ebltul Q3' D10 diagramă. 2.supraîncărcarea motoarelor de antrenare (sporul suplimentar de putere necesară)..\ŢIEI 77 In anumite situaţii. s~u .ncţl0nare.9 este prezentată diagrama de funcţionare a două pompe centrifuge.:. Debitul şi înălţimea de refulare a pompei trebuie să satisfacă valoril~ maxime ale debitului şi înălţimii de pompare cerute de consumator. ~. 2..' cărora le corespund debitele Ql =: Qz· Pr10 adunarea ordonatelor celo: două curbe se determină şi se trasează curba rezultantă 7 +. ' montate în serie.8. .. Pompele centrifuge cu rotor diagonal se folosesc pentru debite mari.numai po?Ipa ~.funcţionare rezultat din intersecţia cu . natura lichidului (compoziţia chimică. ' •• Din cele expuse mai sus. de aceea dotarea instalaţiei cu tipul de pompă adecvat este de Importanţă capitală pentru o funcţionare corectă. de ordinul 4 000-5000 m3/h şi înălţimi de pompare mici.... astfel că in realit~te .diagrama de ~U!?cţlOnaree va intocmi după acelaşi principiu. In fig. Aceşti parametri determină alegerea tipului de pompă adecvat '. 2.llle de lucruăle instalaţiei. .. Pompele axiale se folosesc pentru satisfacerea domeniilor de debite foarte mari. proiectantul instalaţiei trebuie să aibă in vedere cîteva criterii care pot fi grupate in două categorii principale: criteriigenerale şi criteriis~cifice. curbele se suprapun.. rezultă că nu există limite precise de utilizare a diferitelor construcţii de pompe.rezistenţa conductelor şi arrnăturilor.15metri coloană de lichid.ii cu C curba 1 + 2 reprezintă punctul de funcţionare ..i acordarea curbelor caracteristice cu cerinţele instalaţiei Fig. Intr-o instalaţie hidraulică. ." PO~f>n()R is iSSTALAŢII ACORD. . centrifuge identice. trebuie considerate criteriile cu caracter general şi anume: siguranţa în funcţionare. se iau in considerare criteriile cu caracter specific" şi 'ânunie: sdomeniul de utilizare 'recomandat' de constructorul pompei. t~ fig. .rezistenţa pompelor la presiunea totală: pentru aceasta este necesar să se obţină avizul fabricii constructoare.~.aracter~~~ic.. alura curbei pompei. "In :~!agraIP:ă. fiecare pompă. 7 ŞI 2.~ebuie determinate cit mal precis posibil caracteristicile generale ŞI condlţ. temperatura de fu. H(m) l'i(m) in diagrama Q-.. într-o instalaţie existentă se iveşte necesitatea de a pompa lichide la o presiune superioară faţă de cea prevăzută initial.agramă c~racteristica unei instalaţii deservite de două pompe centrifuge identice. După stabilirea tipului pompei şi a caracteristicilor acesteia. se remarca faptul ca debitul Q3 este mal mare decît QI sau Qz. prin urmare alegerea tipului celui mai potrivit pentru instalaţia respectivă depinde de competenta şi experienţa proiectantului acesteia.a de a monta două pompe IdentIc. In acest caz.g este reprezenta!ă int:-o di. Fig. c~beIecaracteristice' ale celor două pompe. caruta II corespunde o putere absorbită mal mare. curbele caracteristice raportate la greutatea specif~că a lichidului ce urmează a fi vehiculat. . 20-25 metri coloană de lichid. calculul economic. În sit~aţiile Îl1 care nI! există po..:.il!.t1 ~. debitul Q:l este mai mare decît debitul () sau decît Q" dar mai mic decît suma lor. fiecare pomp~ va funcţiona de fapt la un debit sporit. De asemenea. etc. .HI. rezolvarea constă În montarea a două pompe "În serie". pentru.\'3 al instalaţiei In noua situaţie.

' CURBELOR CARACTERISTICE Cl' CERI:-OŢI>LEl:-os'nUŢIEI 79 Alegerea pompci din punct de vedere economic trebuie făcută cu multă atenţie.lc~«: ŞI.s.neeconomică a obiectivului exploatat. Înt> principiu.«PARE. Pen~ru.• .. .urbei.:~a în limit~ reduse. . dar care oferă o mai mare sigurantă în functionare. Alegerea pompei in funcţie de:.e~. l l.• .ompelor. raţionamentul se va referi la o pompa centrifugă. _.. situaţie.~.tual. . I~st~cIţu. care se determină prin tmpărţireatcurbe! caracteristice a inst'alaţiei multe porţiuni. deci pomp~ In. uIl!>~. care trebuie să Se acorde cu cerinţele instalaţiei. H= /(Q) este pla.'L' redus (pompă de intervenţie). . i:: .' . personal etc . pentru fiecare situaţie separat. .:... Schema funcţională . ' . u i. ". Această soluţie este avantajoasă deoarece instalaţia va funcţiona cu un randament superior faţă de cel realizat de o singură pompă. . caz în care se acoperă variaţiile de debit prin reglarea vanei de pe conducta de refulare.10. În unde situaţii..~11f'i' •. ~ul._ •.. '. 2..c r:\re.lune~ nece. deservite fiecare de o pompă corespunzătoare..uuLţiuna. Du ii cum ~e observă.t .2.... deoarece.e. ma a 'rante ak debltulUl.. '..!. . j ~-iL--==----' Fig. 1·· p. Astfel pentru o instalaţie la care debitul variază în mod substanţial...• .a<. . în cele .118 ~TILlZARE.. schema este valabilă pentru orica:c alt tip de._. 'Il =/(Q) şi"1j =/(H). se va alege o pompă a' cărei' curbă H = f(Q) are o alură căzătoare (cazul pompelor de ape menajere. Evident că pentru o pompă cu tiu'l) tit.paramet~\lpr. numărul de pompe dintr-o instalaţie..l".: PO!llPCi... se va alege o pompă cu curbă cît mai plată (cazul pompelor de alimentare a cazanelor de abur). se preferă utilizarea unor pumpL' ni randament inferior.... definirea . există o dependenţă directă. cu. Această.! h fi" 2 tu este prezentată diagrama curbelor caractenstl~e ." )fA.de.~~.'t~hniţ:ji.:a instalaţici vpentru. msuşirea ŞI u 1 izarea corectă a noţiunilor privind parametrii funcţional! al p. fiind de cea mai mare importanţa pentru viitoarea exploatate .În fier 2.cilati. -').există ' tendinţa .. oprirea acesteia pc perioada în care pompa este scoasă din funcţiune poate conduce la crearea unor pagube ce depăşesc cu mult valoarea pompei respective. oferă valori maxime ale randamentului. reparaţii.:. tT ~.cheltuieli de întreţinere. . devine necesară utilizarea unui număr mai.). In general.ce urmează se prezintă modul de determinare a acestora din schema de prmcipiu a unei instalaţii hidraulice.. se va al!'gl' pomp. Rezultă deci că. ~ Fig. între c~racterist. inst.IPELOR I~ 1:-i5TALAŢII .Parametrii' Cuncţion'ali ai po~pelor . condiţiile de lucru ale instalaţie! şi parametrii funcţionali-constru~tIVl Pdm~el.:mondiale. 2.. in:m~( ° In diaaramă au fost trasate curbele H =/(Q).:..reală âcohdiţiilor 'de funcţionare şi a caraCteristidlor pe care -rtrebuie să Ieaslgure.. mare de pompe." .tă a~ppe~+tRare~ dC:l.~. chiar dacă costul ei iniţial este mai ridicat. care trebuie .m. dar care prezintă po~rbilităţi d~ 'detectare mai numeroase.alaţia. poate fi evitată numai prin determinarea cttmai . ţinînd seama decarăcternl instalaţie! deservitc..:~d~~~Ş~J~xploaţat:e. . alura curbei. dar presiunea rămîne aproximativ constantă. ~ .tă Ji pri~ urmare unor vaJatii importante" ale debitului ~e core~putnd variaţii ne!~seţ~~tnatei~: tnăltimii depompare şi ale randamentulul. i. scopul de' a obţine o exploata re avantajoasă din punct de vedere 'economic.· •• '. n cazul unor v~rla 11 ~ar ~ ăltimii H variază sensibil şi randamentul (curba punctata). atunci se produce o nsipăde energie continuă.\ PO:.pompă: d:~ pentru uşurinţa înţelegerii.ctr. . " I ~ ••• :..1l~_'~'l. fuaă care aspiră lichid de la un nivel inferior şl-I refuleaza la un nnelsupenor...1. Pentru variaţii mari ale înălţimii de pompare. faţă de altele cu randament superior.alura c. .l. a4~ţ~~ se do~" vedese nejustificate. la care corespund variaţii neînsemnate ale debitului. in scopui6bţin~rii.'i:" l':cr.. . de spălare a filtrelor etc. ~::~:~ă t .. deci o utilizare. .~l~ unei D·. o.s~u?n.11 este arătată o astfel de schemă cu ajutorul căreia se pot defI~1 O' S· t·pompăcentnparametrii ce servesc la alegerea pompelor: c~ema repre~m a o " . tivă ~ste otrivită numai pentru instalaţii in 'care pr~s.. .".\C.•.Jţ~it. ". In cazul unor variaţii importante de debit. Astfel.analizată cu atenţie la aza e egere a pompei. tendinţa beneficiarilor este: de a indica valori pentru debit şi înălţime'de pomI!are maipla# decît cele efectiv necesare. pompe centrifuge d es ti tă a fi utilizată intr-o instalaţie cu variaţii nnpor.. problema randament ului devin" mult mai puţin importantă. pentru o funcţionare continuă.'. La alegerea pompei va trebui să se ţină seama de alura curbei acesteia. i a diminua .

~[m3/s].\R. pompa al cărei organ de lucru are o mişcare de rotaţie continuă prezintă un grad mai scăzut de neuniformitate a debitului. v. .\CORDARE."fT.\RE..i suprafaţa \ichidului din rczervorul superior.zeryorul~fenor.Qmi z.i ălţimemanometrului.1: H = PR . " _ Dacă diametrul de intrare al pompei este egal cu cel de r~fular~.. respectiv de refulare. Astfel..1.16) • . Unităţile de măsură pentru debit sînt: [m3fh]. Algebric se poate scrie expresia PR vi -+-= y 2g H . distanţa geodetică Între nivolu] lichidului din rezervorul inferior şi nivelul lichidului din rezcrvorul superior. 2. z distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei şi faţa flanşei de refulare' P. Debitul pompei este cantitatea de lichid pe care o vehiculează (o transportă) ...~(:i~~elegeaportul dintre diferenţa debiter lor instantanee maxime şi minime şi debitul mediu. PI şi P2 presiunile .de i. Prin grad de neuniformitate s. . .'f. . în funcţie de tipul constructiv al acesteia.\TIEI 81 Xotaţiile folosite sînt următoarele: Q reprezintă debirul grupei.n :. In literatura . (2.'. d eCI fac t oru 1 iIR -2g VA devine nul..12) 1 . . zele de intrare ŞI Ieşire sînt egale. . respectiv de refulare a pompei.P. respectiv la ieşirea din flanşa de refulare.\CTFRl'. înlocuind expresiile de m~i sus. .11 şi a notaţiilor indicate.8 = Qm.n + P2 . Această noţiune reprezintă creşterea de energie hidraulică. (2.TIC[ lT CF. (2. .1 pz . . . H•••+k'A+ .\ şi unităţile [kg/h] şi [t/hJ.de pompare necesară a fi realizată de o pompă poate fi determinată cu re a la . care ia în conSiderare pi~r~erilepdn interstiţii . [Ils]. . sau PR-P~+ y . . lZrn+ pz +z{j i.\TlI .pompei şi de .'?·'l .\ PO~IPELOR 1:<01 I:<olST. . Debitul unei pompe se caracterizează printr-un anumit grad de uniformitate. 2..y .14) Se adună cele două expresii şi se adaugă la. ţ t ică Reiaţia dintre înălţimea totală de pompare H ŞI înălţimea manome r totală Hma. . y fiind greutatea specifică a lichid ului.r.aspiraţie şi refulare. parametrii funcţienali ai pompei pot fi definiţi astfel: -.2.. Prin urmare. H. .2g Y 20' b + .A +H +z = H R .1. 1. - (2. H 1.pomp~ în un!tatea de timp.15) .-:--r-' "'A şi h'R=" ~'pi~derile de sarcină in conducta de aspiraţie.: PA+ v~ +Hn . . .turaţia acesteia.2.2. 267 .Rl:>TEI. respectiv cel supenor .~. exprimată în metri coloană de lichid.4+z~HgA+HR+Z+h'A+I"R+ ·i· q_...~ e" .. ŞI' H It + h = /.. (2.. H distanţa dintre faţa flanşoi de refulare a pompoi .de specialitate se distinge un "debit teoretic".'. atunci vite .~ distanţa dintre axa flanşei de aspiraţie a pompei si suprafata lichidului din rezervorul inff'r.'n vitezele lichidului la intrarea În flanşa de aspiraţie.PZ~Pl .. Vjiv. şi un. Hg. . (2. fiecare cota z PI '-1 .E I:>ST. în~lţi~ea tottlţa-. "debit real".. . . se obişnuieşte să se f~loseasca. »<r ' Conform schemei din fig. H.:i.[l/minJ. .80 UTlLIZ.. Debitul pompat Q.11.\L. .\L. Uneori SI' utilizeaz.'~ - V1 +z. .. 2g. 2 Dar PR-PA+V'R-VA+Z=H y 2g din din fig. noţll!-nea.{+ j i.: + PR + vi +~ = v "". Qmm In practică este de dorit obţinerea unui debit cît mai uniform. In practică.. reprezintă suma pierderilor de sarcină de-a lungul traseu U1 c~~ductclor de . + Iz.12) 2g =-1000 H :m:. 2.. • .PI +H... e iilor manometrică totală" deoarece aceasta se stabileşte prin citirea lI~d}c.. y '.\ CURBELOR C.•... care este determinat de elementele constructive ale ... a masei de un kilogram de lichid. pe cind la pompa cu mişcare alternativă lichidul este debitat în regim pulsatoriu.Şi}leetanşeităţi.x . Relaţia dintre' debitul volumle Q şi debitul gravimettic Geste Q= E. la trecerea acestuia prin pompă.. este următoarea: H 6 Alegerea pompelor m.y. lnăiţimea de pompa. .. . 0.. 2.~şi Pn presiunile relative măsurate la nivelul flanşei de aspiraţie. r~lative la suprafaţa lichidului din_r.~ şi .' -. .R +'II.17~ c.

=. ± Iim' în care Itm se consideră şi 2.Inălţinu.i~~ll".-.. .Inălţime de . . În schimb lichidul poate fi . reprezrntă valoarea vidului exprimată în metri coloana' d a'p"v Iar e a..•. + -c 1 2 g 2g • (2. 2.yHr) .II adică p en t ru .'iC. atunci presiunea Indicata de el este chiar presiunea de refulare ~ pomper. a cărui greutate poate fi neglijată.20) :res~unea de refulare a.''· indicaţia vacuiiimetruluifiiontat înflanşa de aspiraţiea pompei.\TIEI 83 Relaţia (2.. aceştia din urmă nun frecvent întrebarea: "de la ce adîncime poate să tragă pompa"? Această intrebare este incorectă deoarece . sau Înălţimea de refulare = Pm•• ± yltm este HR \ (2..\RE.. cunoscut sub numele de "cavitaţie". -. se consideră din nou fig.aspiraţle.d şi a pierderilor de sarcină în conducta de aspiraţie 'h..\L. It..• + le.''(t' .iteşte pe cadranul vacuummetrului. a pompei. deoarece. cu ocazia alegerii pompelor.!.22) (2. în care se observă că.i.ţii de pompe şi beneficiari. de la nivelullichidului din rezervorul inferior.\ POlIPELOR tx IXST. Je aspiratie". HA suma tn~ţimii geodetîce H. H. cazul aspl:aţ~el unui lIch~d af~at sub vid. -înălţime de aspiraţie vacuumetrică. fl~nş~. creşte pe măsură ce PA scade.~'c '·'iI. în relaţiile curente dintre fabrican. aşa cum se arată În fig.pompei este indicată de mano~etr~..1. Dar valoarea lui PA nu poate fi mai mică decît presiunea de vaporizare a lichid ului P<.../ " = P2 . Din această relaţie se observă că H. se obţine j ~. ' ". Y + 1.azu e I <tril Intr-~lI n:ze~\'or aflat . (lc-f'l. lichidul începe să se evapore şi atunci în pompă are loc un fenomen nedorit.3. pentru poziţia inferioară a manometrului.. 1t'g-a ura este p 111~1 cu aer. H ..1)i Dacă rezcrvoru! de aspiraţie este deschis. este mai mare decît presiunea PA existentă în flanşa de aspiraţie a pompei. pentru a avea o continuitate a coloanei de lichid Între nivelul de aspiraţie şi cel de refulare. la temperatura la care are loc pomparea. negativ. +H• .. Aplicînd ecuaţia lui Bernoulli Între nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa flanşei de aspiraţie a pompei. exprimată în metrict>loanldelichid. utilizată frecvent În limbajul curent din domeniul exploatării pompelor.labilă pentru schema din fl'a 2 . H'A. Acest lucru este posibil numai în cazul în care presiunea Pl' care apasă asupra suprafeţei lichidului din rezervorul de aspiraţie. = }alm ': '6.. Dac. iar riza de masura se găseşte pla~ată m mod obişnuit în flanşa de refulare. c" + Il +_· 2" r Pl = A'in' atunci (J 19) -.11. 1 d bită .. sau Pl _ P.!. Dac~ racordarea se face printr-o reducţie..trăgînd" de Ull Iiciud el se va rupe.. trebuie mai întîi ca lichidul să ajungă de la nivelul inferior. în scopul clarificării noţiunii de .Ia presiunea P2' Dacă refularea are loc I~tr-un ~a~al a~lat 1~1 ~t'r liber.: H.1 + II. .înălţime de aspiraţie geodetică.I ~e c... Î11metrî coloană de lichid.~rezcrvorul d~ asp~raţie ~e ~ă~eşte la o presiune inferioară presiunii atrno~fer:ce. Hg .• . • o' ca . este definită de un fenomen ce poate a vea loc În timpul funcţionării pompei şi care este determinat de transformarea în vapori a Iichidului din conducta de aspiraţie. deci şi H.y 2g II.82 l:TlLIZ. neluind In •considerare l'pOZIţIa acestuia fată de priză deoarece con d uc t a "a d e .(A. 2.îlllpill~". Racordarea rnanometrulut la flanşa de refulare . pînă la ax~ pompei.23) Fig. noţiunea de "fnălţime de 'aspiraţiev sedefineşteconform următoarelor expresii: . 2. atunci presiunea de refulare va fi dată de 'relaţiâ ' ' p..\ŢII '\CORD.21) = Pma. Dacă nÎanometrul ~ ~nşurub~.12.2. atunci cîn~ . 2..16) este va. Cavitaţia. ':.~ + t~ +'. =.. poziti~'. = H. • Pr~~iunc'a de aspiratie P.4.2. în cazul atingerii acestei valori.m _ '..H ~n "are H. •• + H" gA (2.ilui putind 1: realizată numai în acest mod (prin Împingere).\REA CURDELOR CARACTERISTICE cu CERI:>:ŢELJ: I:>:~T.1. Inălţimca de aspiraţie a pompci. dat fiind că forţele de coeziune moleculară a lichidelor sînt mult mai reduse în comparaţie cu cele ale solidelor. astfel ca axul cadranului să fie la nivelul p~el.ază direct iZ. sens. H••eHgA reprezintă înălţimea geodetică.!.12.ax~ cadranului se glseşte deasupra axului prizei. la nivelul de intrare în pompă. atunci Pl = P. tură . sau Intr-un rezervor în care p" = i> iar viteza Iichidului LI rcşrrea <1111 conducta de refulare are valoarea ::'~tul1ci N". -In acest. precum şi a dcmentelor legate de ea.\L. + c2 2g • (2. . Această noţiune.

' • .-zervoru e aspIra. presiune atmosferică redusă la altitudini mari).t'r ac~astă resiune absolută şi preperatura de funcţionare.\CORD.~Oţ.. In afară de efectele datorate acţiunilor mecanice. de ordinul sutelor sau chiar miilor de atmosfere. are aspiraţie a podmpel mişcarea a bsol~tă permanentă.npei.1 în literatura tehnică de specia~it~te. :111.de cav~ţaţie.. de loc trecerea c a c . curba . fl şei e ~SPtiraţIAŞI}~po~npă Bernoulli între nivelul lichidului din rezer\"orul dd .ub forma următoarelor simboluri ŞI semnificaţii: . la mişcarea relativă permanentă.ntre . .. . cunoaşterea caracteristicii de cavitaţie a pompei devine necesară.o contin uitat" 'd'cunrr-rii . suprafaţa unei piese care a funcţionat in regim de cavitaţie se prezlntă cu m\Uţf. La pătrundr-ron acestora în zone cu prr-siun i mai ridicate. prin zgomote puternice şi vibraţii caracteristice. este întîlnită . valori reduse.tandun e pro t. corespunzătoare presiunii de vaporizar. . .a rezultat că inceputul cavitaţiei este precedat de o creştere a randament ului pompei şi a înălţimii de pompare. în unele zone. 1. De . ac:~strl. de as irarie este necesar ca presiunea In cv!uanl'l Ul' lichid III COllUU. .' .statică dinamică . Totodată. 1 onsiderind că în planu l e 111 rare . Astfel. nipe !I'C.io. Caracteristica N PSH. În acest scop. limită e unc ionare a p ."~r:d:r~~I~i~ar::ică a presiunii interioare.rel}lIlC ~~!r~se r~si~~~ ~~r~'aporizare la temsiune absolută.zăIn regim de n. caracteristice care evidenţia~ă f~nomenul.\R..OR C.24) plus • In care"'~+-2.mecanică şichimică -conduc in ~in~ la disţrugerea rapidă a yieselor pompei ce func.. '( g PA t1 reprezintă presiunea abso'lută" totală ..~~eon:"de ddiniţi~ a cărei valoare se măsoară !n metn.f." "fie' mai mare cu cel puţin 0.rezerva . deoarece aerul dizolvat în lichid are un conţinut mai mare de oxigen decit aerul.l . tie ''-l fie superIoara prl'sllIn . suprafeţele pieselor pompei sînt SUpuse unor solicitări puternice care creează deformaţii ale materialului. exprimată in metri [m].e ~ 1 .2. ' ~ . pompei. In cadrul capitolului 1 s-a arătat că unul din parametrii funcţionali. scăderea. d I .ţ.aceea trebuie .'.. in zonele in care se produc şocurile respective. Cazurile de funcţionare În regim de cavitaţie sînt mult mai numeroase la pompele centrifuge. . rez.t+ ~ _ P.14 s~nt !lustrate grafic :ele două valori ale parametrului S PSH.: Din numeroasele cercetări ~xperimentări efectuate în scopul determinării cauzelor cavitaţiei şi lămuririi fenomenului. aspiraţia lichidului din rezervoa~e aflate sub regim de' depreslune : creşterea' temperaturii Iichidului pompat. Din acest motiv. în pompă o . deoarece prin alegerea judicioasă a acesteia se pot obţine regimuri de exploatare optime din punct de vedere economic.talaţle ŞI pentruulp?mK~PH se scrie ecuaţia lui Pentru determinarea parametr UI tlIIP. este Pentru ~~!!Impa NPsH. Aceste iniţiale reprezintă prescurtarea din limba engleză a definiţiei: "Net Positive Suction Head".şi cscobituri.e. Cauzele principale care potdetermina apariţia cavitaţiei sint următoarele: creşterea înălţimii geometrice ae~ aspiraţie. materialul este supus şi unei coroziuni intense. {'rer. NŞPSH este reprezentată în de • "" capIit olul 1. J. . N PSH prin aceea că el se referă numai N PSH. sa fIe ~uP.a. 2. ISSTAL\ŢIEI 85 e~~ ... " . ss. Rezultatele combinate ale acestor acţiuni .. deoarece turaţia de antrenare a acestora este mult superioară în comparaţie cu cea a altor tipuri de pompe.1. upa cum s~a ..de: ca\ It. licţlid~l t.1 . traseu dirnen. denumire care este generalizată astăzi în limbajul tehnic mondial din domeniul pompelor. cavitaţie. !!. desprinderi de particule. SPSH = P. presiunii atmosferice la altitudini superi~are.:ra zonei de cavitatie..la intrarea Jn pompă.. t~ne~t: factoJ care impune condiţia paramedtrulfui NţPSH...5 metri ulice se are 111 ca "PS·H'"dl6l' sa decîtI~Yf~~~~t3 şi 2. vedere > ~iv dl. . .lgăW'i. temperatura lichidului ridicată.\REA CIJRBEI.. Practic la proiectarea instalaţiilor hIdra: necesar ca N.~paei~n a~. 2g O( (2. Ca urmare în masa de lichid se produc şocuri hidraulice locale şi suprapresiuni ce pot atinge valori impresionante. fisuri. are luc un lenomen de "implozie" insoţit de condensarea vaporilor con ţinuţi in bulele de aer.Ct.. . :V diagrama caracteristică ~ p~mdel.~l exterioară la aspiraţie. n::." tă absolută la aspiraţie. ÎI?-s.a le. variaţie a parametru lUI .84 lrTILIZAREA PO)lPELOR tx I!\STALATl! . creşteri bruşte ale puterii absorbite etc. ea este acceptată sub această formă şi în ţara noastră şi este utilizată din ce În ce mai mult in relaţiile dintre beneficiari şi fabricanţii de pompe. rezultă că'termen~1 N~SH o ::." m ă la condiţiile instalaţle\llln~t~nt~~~~~t î~e aka ~~nei . debit pulsatoriu. creşterea viscozităţii lichidului pompat.-1 Procesul de apariţie a cavitaţiei in cazul pompelor are loc astfel: in anumite condiţii (inălţime de aspiraţie mare. al d termină de către uzinele constructoare e pa . '.peratura de f~~cţionare. C . este "înălţimea energetică netă la aspiraţie" simbolizată cu termenul NPSH.a lichidului respectiv.I&P se dC?~ e~. D • a arătat an teri enor pe ntru l'a ""l existr. . p. ca:e trebUie. (pentru ins.. NPSH ' şi NPSH Ibfl deosebite două feluri de noţ~utI?-i d SH ~ ~~~clusiv P d'~«tipul şi cons~':~~ţia N PSH este o caractens ica epen e d. creşterea rezistenţelor hidraulice în conducta de aspiraţie (număr mare de armături. Iar v oarea sa se e . presiunea lichidului din conducta de aspiraţie şi din interiorul pompei poate atinge. DIferenţa dI. '.supraqrCl:. atmosferic. ' hidrodi amică Din formulă....\CTERISTICE cu CERISŢEI. d P t 1 VPSH adică siunea de vaporizare este reprezentata tocmai e parame ru • . caracteristici pompelor.JUne mal. t a po. sionat incorect). exprimată în metri [m}: presiunea de vaporizare a lichid~l~i la tem.!l vaporizarea Iichidului..' ţ' . _ •. H. . Se produce astfe:! !uL. creşterea turaţiei pompei .5. prin degajarea unor bule de aer care creează goluri (cavităţi) in masa de lichid. •. " 1"1 din [lansa de aspiratie a 1 d . d b A a după cum s-a arătat la pe cale experimentală. Cavitaţia se manifestă în exterior printr-o funcţionare defectuoasă a pompei. Prin urmare.

~ ~" ~j' s..:·~l liniei ek cun:nt pin.wjf-tl~+" 2g IZrA-Jlt (2.\CTER1STlCEcu CER1:>ŢrLE I:>STAUŢJEl 81 (2. 1\:PSH. 1~A de intrare tn pompă.j' Relaţia (2.. Dar conform expresiei (2..p.~ .1 tnălţimea de aspiraţie H. relativă...~R.26) ttanspusă în fig..-(. (2.l + lz'J' ..: Adunînd relaţiile (2. pentru a satisface condiţia NPSHdl611 ~ NPSH.t + 11. pînă în punctul JI... ''''''i ::: . ~.0 ~. ' • Pe~tru det~pninarea . 1 e ... CIlr~ CIll.r 2g /IiI - w~ - + +' /1. viteza periferică a unei particule de lichid din secţiunea.1 - (W3. . .: -.'. in care: w.4 = HA' t'~ - P'I _ (Po - - H) . 2.\ CIJRBELOR C.! ••..\cORD.t +PM + ZM +w1-1I!j.'PHSdN li .. Astfel dacă la temperatura tI' NPSHdl.: = PA + + V~ j' H9.. . sen11"!Î fie:1 ~ ~!l" J. .viteza.If'+. rezultă C"l .l1 _ distanţa pe verticală dintre axul rotorului şi punctul AI. rezultă că..par~ineţrului." <ecllaţia ~-. ordontod termenii şi ţinînd cont că H'A + II~ h. ~ La temperatura '2' HgA devine nul.\RE.• .j) . .. .". şi i.U T 2g y .4 + k .'l"!'.eel .!·.~ ~l 1 ~l l~ . .+h 2 2g "( 2t: y g r"-:II sau. ~ < Ci :t: 'f' .'.\I ' (2.28). trebuie micşorată .t .14) ŞI se sene ecuaţIa lui Bernoulli tnrte 'axa flanşei de' aspîraţe şi acest" punct 'r 'PA+W~-'-te~_P.25) cu (2.v PSH'"HP = l~_lJ. ' ::1'" 't reprezintă înălţimea piezomctrică absolută la intrarea în conducta de aspiraţie: H .' + P + ss .arlo.~ ·d$.H): ".. iar pentru temperaturi mai mari decît t2• Hg.1-..J.. _ . pierderile de sarcină din secţiunea de intrare în pompă.: Termenii din expresia (2... în punctul M.ee ! se pr~cedeaz~ astfe~ ~ e se consideră un punct M situat pe paleta rotorului (fIg. .• "11 it 'ti :.27).i1 tl.i devine negativ. .27) şi considerînd PI = O. ILoa:T(\. viteza periferică a unei particule de lichid în punctul 111 .::i = N P S H ') (1 Pl reprezintă presiunea atmosfcrică : ceilalţi termeni îşi păstrează i-.W.I . ~tjOfIlISU/ I J'U /lSdN !'1V ~"" E = . 2. se obţine este POT " PA+~ -u~ PA+ ~ +H •. 2. Pi'..26) definesc următoarele mărimi : ~ ~ o ~ ~ :. deci pompa va trebui să funcţioneze j:u înecare în aspiraţie.261 -'-.25) Astfel: în care Po T.aharea H._ + El (Hu + 1Ir..\1 'i '{ 2g 2g +..13 arată variaţia termenilor respecuvi._~ "C 1.\·!'Sfl se rdt'r:"l numai la ill't:daţi.: ~ .) ~.!h ..It 'tll· '1 viteza relativă în secţiunea de intrare în pompă.1> = NPSHn. pentru temperaturi superioare.. Z.'" .i la intrarea !~1pimpă.. tra.l aplicat p.. ..y "'. respectiv n.

.~~.In practică.29) se observă că grupajul termenilor din partea dreaptă rr n . relaţia (2..tll:ţiilor (2. _ " .7jn). 1fIQ1SIJ1OO38Ij(J(J 11IOO în care ~/I. tip de pompă..ră ~ă.t/aTit de specialitate.Il devine Pmin' S~ăZInd din ambele parţi ale ecuaţiei (2.Pc _ "y.. Y măsurată cu manovacuummetrul . lită tii este astt l . pe cale experimentală. turaţie şi căderea dinamică a presiunii interioare (Q . . simplificare se utilizează notatiile = Po .\TPSH .respectiv .: .15. valoarea sa se determină pe ca e e:<penmentala m standul de probă. specialitate mmarea pararnetrnlul :l/zl' sînt indicate cîteva metode pentru det _ e er reprezintă înălţimea piezometricăminimă la aspiraţie (fig.') <) .\1 _ Q-~~" . • ~ Dar valoarea N PSH nu po t fi d t '. t I .'.'i1#1.1 0..~ Po:.(_. = (P~_ .• rc In acest c~z.\ '1 . pe viteză.e POZlţl~ punctulUI .. altitudinea locului în care funcţionează pompa caracteristica conductai de aspiraţie etc Cea de a doua p t ti elemente 1 g t d .re= în care tâ.) .. denumit coeficientul lui Thoma.4.l.a (după = 0. Determinarea mornende incepere a cavitaţ ici. 2.' dintre parametrii .ro .Joll1 2g a cavi a Iei a ica NPSH ~~tntţ:u.. _ •• " H " . sau în instalaţii în circuit închis.p = tlh.mIrare de în Fig.29). e a e e In enoru pornper: construcţia rotorului şi rezirnul d funcţionare.+ Il g 1"~ - II~ rA_. Diagrama relaţiilor "ţ'. ci evine o vaioars minimă ŞI• este .. prin modificarea presiunii din rezervorul de aspiraţie cu ajutorul unei pompe de vid. sidt':laJia de funcţionare a pompei la condiţia limită de evitare P •••n .16.P" NPSH' dl. cu ajutorul relaţiei .02 (după Dorin Pavel).\L.~ CI.c = /(Q). pe baza relaţiei.~ranJa mcrt pnma paranteză conţine elementele care depind numai de ~o~dlţl1l. P d •••n i .\L..Hl1mJ1 YPSH (mi Rtgl.31) 1I~ .\'PSH. .. se obţin zonele în care pompa poate funcţiona în afara regimului de cavitaţie sau în cavitaţie. 2. 7 Pmin. A 1 :. V2) 2g . Determinarea lui NPSHn« se realizează în două moduri şi anume: în instalaţii de probă în circuit deschis.VPSH <'1 1) <) .. • (2. }! 2" U b + -'-'2. a după unii autori este următoarea: CI = 2.e.30) Pmi.tc = /(Q) şi NPSHdl... prin variaţia nivelului apei din rezervorul de aspiraţie.14). corespunzătoare Incepu U}'I ca~·ltaţlel. e e în literatura tlh e -. " ..30) se poate scrie » •• In fig. • pnn urmare.. Înlocuind 'r' . . .1 )_("'3/- Astfel. Dacă într-o diagramă comună se trasează curbele }. atu~Cl. uzinele constructoare determină valoarea lui .oJ.e ext::noare pornper: înălţimea de aspiraţie geodetică temperatura lichidului veh~culat.88 U'TlLIZARE..33) NPSHdl.. ţinînd un coeficient cărui valoare Stepanoff). P. ' NPSH. 1 eoarec.r~r.64/1 ..1[ + + _..l. valorile ~. rA-lI + ' Z M' ~ Zi O ~6T~I.01'11. .PSH.tr:ar~!l)~ ~otor pînă-la punctul M. e a a eba '. 2.U'~ .. căderea dinamică. egal acu . suprasarcina ~xter!o~:ă.1I + Z. teri 1 .. . 2. . Rezultatele se transcriu în diagrama caracteristică a pompei sub forma unei curbe N PSH. . aşa cum s-a arătat la paragraful 1.16.IQ/SzqJQtQSIJ. (2. .ll + -. (2.1. raportatâJa m secţiunea pr~siunea de . în relaţia . .\ PO)IPELOR tx I!\ST..P.0.nside..) (AI + _ .re pentru fiecare. '2g 112 A + II r' . . . H A - pentru dl.' " . în pun~tul M apare presiunea minimă.1'.29· 1O-~' lI!. Q 1/2.p.· = '-"II.acceleraţiilor parhculeleirde' lichid 'pe traseul de la in. pompă.Jo111 = u'j[ - UJ2f 2g A . Diagrama poate fi utilizată fie pentru determinarea parametrului Il"" la un debit şi o turaţie date. care se~ato~ţază. In literatura de.' aran eza con me . = 3.:!.. ele: errnmată teoretic.D S ~ .:.32) l .\ŢII ACORD.29) Di? .. 2.\CTERISTlCE ce CERIXŢELE I:OOST.relaţia (2 .':i - 2 g T !. . CI cont de turaţia specifică II. eee a.p = /(Q). reprezintă .l" I + -V:i _ - lt'.iQ]:l~gfa~~ stabileşte relaţia dintre debit. Pl j (~: i +P·~.ilhi) . se introduce de cavitaţie CI = IllldH.P.p. atunci cînd se cunosc debitul şi înălţimea de aspiraţie disponibilă a instalaţiei. = . ~ .: . Vl) :.'n IIps'! d~ Fu"cfIlJII~rt in "rIIa".l1 (2.vaqaţiiJ.001' ns(I.. H-'J!~.. rezultă (2.. N PSH nec - ~"j+ 2g =. tului Fig. şi Il".disponibllă '.11 .\ŢIE! 89 pacă fo.f nu este precizată.2 z. Această situaţie este ilustrată în fig. yapo.: Il".28) presiunea de vaporizare se o b ţine ~ P.:. fie pentru alegerea turaţiei maxime la care poate funcţiona satisfăcător pompa. interioară ~ presiunii totale. (232) d .\RE.I'.'RBELOR C.. . Valorile indicate în diagramă au fost stabilite pentru regimul de randament maxim al pompel. arc.. • 1 ca.15 este p~!ze~.\R.'it - tt:ir b 2a D 2a - /i.

Fig.17. se procedează ~~tfel:. . Într-o astfel de instalaţie.-- . II\ST. corespunzătoare punctului de intersecţie cu diagonala.. calculul valor ii XPSHdl~~ se '/a face luînd în considerare situaţia cea mai defavorabilă. Pentru si t uaţ ia iusralaţic. 2. .....c. ia •.'PSH respectiv să fie mai mare cu cel puţin 0. deci lirA = 0.02 10 . u. care intersecrează ordonata in dreptul cifrei 6.ei dilji:1ig. ·/'. înălţimea de aspiraţie geodetică.1""..90 I:nL/Z. se utilizează nomograma pierderilor de sarcinâ locale 'diagrama B.'. pc diagrarna B. iar instalaţia trebuie astfel dimensionată incit 1"1 P:.f in fig. :''-''-)~.' Îl! cde e<. Q = 30 m'/h.:j1.llv(")l rcpn-z in ră suma din diagrama pit'nlcriluf d(' :-.. ducte lineare astfel: din punctul corespunzător debit ului de 30 m'jh sau 500 I/min.?e aspiraţie." .. se determină pierderilor de sarcină .A. este de aprcximativ 1. Cazul aspiraţie) la ll. Deoarece în această schemă. Temp!'ratura mediului ambiant...5 m.:. coturi.. P·nn urmare. pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de nivelul minim al apei. 1<clafo. = 1.85) 1' 10·0. Din tabeluÎ' 2.C8Z:uţ~em. ceea ce corespunde unei pierderi de sarcină echivalentă cu 6 m/IOO m lineari de conductă.. relaţia f!.OO t: ._ .. . Dn •..4 = 3 m.>:..-= -0.Ii. ~.\ PO)IPElOR I~ I~STALATII ACORO. sn. t = 20°C. corespunzătoare tcmperaturii daN/cm".": - -= ': .5 metri.7 1:.17.18 este prezentată o Instalaţie de acest gen. _ --'-. iar in cazul cind acesta din urmă nu poate fi satisfăcut.n riu sau rezeraflat la presiunea atmosferică ..95 ro . este .17.." .(3 -7.r.14) hrA=ltrAlb-7- hr."i de 20'(: Pc. Lungimea tctală a conductei de aspiraţie.. fi iorA II. 'In fig.!briL9iametruluiconductei de I.l' f H t" J..pentI. iar pierderea de sar6·7" cină lin~rl va...\ ClJRBElOR CARACTERISTIC •.Jl' nun.\' PSH disp ~ N PSH ne. .. H g.\RE. Pentru această schemă.'e determină valoarea P. ~rAllN. A = 60 rn .3 + 1. tabelul 2. eqrb.i.1<0114.mă valori sînt egale. proiectantul acesteia trebuie să disp~nă d~ cur~a.'" 0. ~ se procedează identic pentru' coturile de 90° şi 120'.5. CI: CERI:\TEU. 1C()f14... Exemplul 2. H.\ PSHd16•lI >!'-l Inceputul apariţiei fenomenului de ca vitaţie c~respunde deblt~lu191' und~ ~de d(. 2.conductei.de.grama.-=.l ii.1: este prezent~t:l o _~chemă in care pompa aspiră apă din tr-r.~ conduc~. Iiltroduci~d . Cazul asţiiraţlci la nivel liber.m.vane.= 6·23.• .~_ r UA... .\L\ŢIl':I 91 • Di.02 = 10 .2 m.ei pe. Xivelul suprafeţei apei este inferior nivelului axuluipompei.' :~::. = 75 mm.. Viteza . .26). .\RE. se va modifica instalaţia micşorindu-se inăiţimea pină la valoarea necesară.1p se face cu ajutorul re laţ iei (2.n dia~ram~ rezultă că ~e... Po = 1 daN/em'. ~u punct~l. tchl~. . 1. . ~ . 1'IPSHdl'11 rezultat se compară cu NSPHn ea cerut de pompă.1). Date cuucscute : Debitul maxim al pompei.. ..se uneşte cu o dreaptă punctul. 'Iezi dia.PSH. 2. 2.. din fi·~. se duce o paralelă la axa abscisei.J.3.. Diametrul nominal al conduc tei de aspiraţi e. se deter~ină valoarea parametrului itrA loc. :r: • J .Hdi. ţinînd cont de ordinul de mărime al renneuilor respec tiv i. 20+ l'II'21 2"'" mi .7 m. Schema Instalaţie! cu aspiraţie la nivel liber.42 = 1.:tr..~2 m. -7. c:orespul)~ătorjjl. = I m. urmează se prezintă cî[c"u exemple de determinare a valorii . astfel ca . a pomp.«l hber inferior pompeî.gimul de funcţionare este lipsit de cavitaţie atlt~ tr. diametrul.\. tabelul 2..3 m.r·. cJapete:·~tc. . . se citeşte valoarea corespnn~~. care o alege. '. Pentru aceasta.l) Exemplul 1. 2. care intersectează diag-onala corespunzătoare diametrului C0nductei de fZI 75 mm. .== O.. pentru proiectarea corecta a instalaţiei.:cot de 120°.w:r . :. presiunea atrnosferică. Presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii.J~) se poate scrie: l\' PSH'f'l1'. se ridică o dreaptă paralelă Cu ordonata.9 m/s. .1.0..pentru cot :de 90°.::. din punctul de' intersecţie.:"~ . Determinarea valorii ~VSPHdl.4.P pentru diverse situaţii de pornpare.:."SH..'Pentru situ~. Y. 2. Altitudinea faţă de nivelul mării. .•. sau în limbaj uzual se spune că pompa este "înecată". '.tduc ta di~ in con- aspiraţie.in. taocluI2. care stabileşte lungimile de conductl ce au pierderi de sarcin~ ~echÎ'lalente cu cele produse de armăturile şi nodurile instalaţiei:. nivelul geodetic de aspiraţie este situat deasupra axului pom· pei şi acţionează in acelaşi sens cu. reprezintă.26) se scrie Itl. 1I.din schema din fig.iiare ~i locale ÎI! c c.mp Cit . iar alimentarea sa se face prin "cădere".de la intersecţia acestei drepte cu scara 'lungimllor de conductă./alorile respective in' formula (2. care. (2. Prin urmare.~ :'. y = I kgf!dm'. i . s"l~tricr pompei.85 rn..~. care corespunde nivelului minim din bazinul de aspiraţie. :t . din schemă. in continuare...W'8er~a a~. reprezentind o contrapresiune. Greutatea specifică a apei.j core~!. I . de pe ~ diametrelor.-I.. .. tC1'7 . val~eşte 2O.05 = -1.un~~or sorbului .".".P sa satisfacă Întotdeauna valoarea f.

5 0. se determină ~.3042 0.53 0.0323 0.9121 36.01. H'A = 0.19 23.7992 0.5.0000 0.9788 . m061m 't"~ O I 2 3 i 5 6 7 8 1) 10 II 12 .9737 3.9917 0.92 .ll.OiOS 0.empera:turade 2. Din diagrama pierderilor de sarcină (diagrama A .\RI.9957 0.130 0. Exemplul 3.9905 12.9913 10.9966 0.9939 0.100 0.00i7 0.9659 205 19.9810 1.017 daN/cm' = 478 m .6850 0. se observă că acestea sint aproape egale.96.8064 97 0. schema unei instalaţii de pompare la care pompa aspiră dintr-un .0109 0.5 1."".tabelul 2.9961 0.9925 0.9073 160 6.030-1 0.660 0.1).2 0.5028 O.96Q? 700.680 0.99H 0.6793 320 11.)~ de saturaţie '( a vapor ilor de apă P dal'/cm: 'Y U' c: şi 1 .5 0. l.6882 0. fMlu" pentru sorb.1710 0.98._ Tabelul Presiunea 1 _.9794 116 '1.997-1 0.5 să satisfacă N PSH.960 0.6623 0.0917 0.aporil~re Introducind 10 relaţia 150C este se obţine: 3. Ca:.5.5447 0. A = l' 000 ~. Schema instalaţiei nivelul de cu pompă aspira ţi e.9984 0.5°C.'D.0.4O:.1322 0.~ ni.9680 14.. 118 310 100. 2.' Fig.9847 25. Aspiraţia are loc la presiunea atrnosferică. pierderile hidraulice in instalaţie."-125 0./.35 valorile obţinute.4-151 0.5 m.8. • Temperatura mediului ambiant.9932 0.9992 0.97-12 140 3.1765 0.0000 1. 110 285 0.2666 0.510 7..007 0. 1 P. ~o'f'.6402 128 2..6257 0.l: IXST. deoarece acesta sub f~ce parte c?mponentă din pompă ŞI este luat in considerare la sta.02. tabelul 2..583 0.>5 3.9596 . Presiune~ de :.9698 9. "pecifie:! a apei (.9.1028 0.5.9. (diagrama B.0134 0.1370 0.0343 0.0143 0.5 O.59 0.06-10 0.3).0083 0. lt'A - astfel că relaţia de calcul Comparind valoarea obţinută.593.36.0089 0.. Q = 1.5894 O.6.8004 0.9216 0.53 0.9754 UO 2.5 0.59 102 1..9-148 0.1850 0.-p.12 (2. hnean de conductă. . r<hlv .3317 0.50 0.26) cu semnul .5 0.7678 104 1.9998 0.0117 0.9852 98.7323 112 1.S'J7 3 0.9590 0.5 0." o..9169 0. montată Din nomograrna pierderilor de sarcină locale lungimile de conductă echivalente: Ico_.995.0675 0.540 0.950 0.9348 1.3931 0. Presiunea at mosfcrică corcs: punzătoarc altitudinn de 1000 m Po = 0.5.9987 0.9431 0.180 0.1388 0. În exemplul 2.\R.92 _ 39 40 0.92 m.5 31..2227 0. deci se poate scrie.52 53 54 5.5.8587 0.5 26. rezultă. Lichidul pompat: apă cu suspensii.225 0.9398 32.1530 0.5 0. .56.9995 0.9693 180 0.' recomandă ca acolo unde este posibil să se evite astfel de arrnături.8465 0.8136 "24..9996 0.2787 0.8. de aceea :-'1.0881 0.50 .t = "'A li.9842 100 '1.95.9826 1.1 trebuie + 13 + 1+ Pu = 10 0.rellt::ltl"J.5.9464 300 30.95 0. Acest lucru se explică prin faptul că.20 155 .6093 34. (din tabelul 2.8339 93 0.0. = ~00.9816 70.920 0.9800 1.0185 0.1258 0.899. '.3.5 .9836 .99.17.9171 0.50 0."'hi.6000.9880 23.022-1 0.5 '93.1 .741(. _dl •• pentru robinet cu ventil deschis complet 16 m.5 16 17 18 19 20 21 22 24 25 26 27 "11...4/0C = 0.0197 0.9718 0.0432 0.572'1 145 -1. -+.ood. bilirea NPSH"" al pompei.19 este prezentată rezer-lOr aflat sub presiune..1082 0.2031 0.9900 86 U. 0.= 13 .\ŢI(1 93 formula = 10 (2.9871 9-1 U.870 0.9759 33.. Lungimea totală a conductei de aspiraţie este 2.97.038.8.5618 0.58•.3769 0.9782 120 2.4272 0.50 -.9479 87.5 202.7918 99 0.86 19 0.160.------~ . Se remarcă conform figurii.1920 0.240 96 0. 330 131. 47.1-1 315 107.9765 126 2.' .9990 0.7.9632 0..Ot74 0.2438 0.0.53 91 0. kgf/dm3.9921 il 42 43 44 45 46 47 48 49 .Pl y + Hg.9969 0.92 daN/cm2.8403 92 0.9831 0. 0.4 = "'A 1/.9640 220 0.960-1 0.0210 0.9972 0.26.5 0.9885 90 0. 0.0-158 0.13 14 1.857 0. cu valoarea N PSH"lrp din primul exemplu.lomJ 'C d~.57 .4609 0.29. pentru debitul de 15 m3/h şi conducta cu diametrul !ll 50 mm ~ pier?ere de sarcină de 12 m/lOO .1 aspiraţiei dintr-un reUrt'or îllchis cart· se află la o presiune diferită de presi""ea atmosferică.9979 0.9861 0.6671 124 2.7.99-16 0.3613 0.531 0.5 44." al pompei.14.0163 O.2127 0.A devine: se introduce in UTILIZAREA PO~PELOR IN INSTALAŢII .1939.0000 1.5234 8.'.vl'SHdl''P p.9673 195 0.016 O.:. .0269 0.017 1..9999 0. În fig.5-100 0.9889 89 0.5) Date cunoscute: Oebitul maxim al pompei.991/ 175 83 0.244 0.5 m3/h.9909 115 0.8942 .8.3177 0.6372 0.I!307 0.\ CtiRBELOR C.5 122..610 0.7124 0..92 menul H . -'-h.9997 0.140 0.8920 0.1197 0.9804 290 29.57 0.50 168.9646 215 21.IISI-I 185 0.417 0.9952 0.9625 28 •.2751 0..9998 0.593 0. ':2.65-10 0.1683 0. .65 m.9305 0.9989 0.~0 0.0102 0.5 139.9982 0.\CTERISTICE cu CERIXŢF.2912 0.0067 0.9.456 O.8646 17•.1898 270 0.58..4 - 10 Pu y (2.528 210 0.. mmus.' .5Omm.9 0.9821 106 275 1.. că în calculul lungimii conductei nu a fost inclus cotul de aspiraţie al pompel.021..630 0.6906 0.210 0.8703 87 0.9866 9.7SiO 260 26.9898 0..7017 1.8206 0.56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 7.9730 150 .5 0.140 1.972-1 0.5 0.0928 0.1561 0.18.0485 0.4637 0.8272 230 0.4829 0.999-1 0. Altitudinea instalatil'i fată de nivt-Iu l mării.240 0.' .9717 122 2.5 76 77 78 79 80 81 0.9999 1.0836 0.8760 190 0.\l. deşi in cazul al doilea pompa este inecată.54 .80U 0.54 0.9.1.140 0.9260 3.0238 0.1' 16) = 3.11869 84 0.0062 0.! ')":.690 0.. h.:'11.998.0606 0.3463 0.568 0.6.8 .0072 0.0363 0.96~7 1\.512 0.51. Diametrul nominal al con: ductei de asJiiiaţie.• pentru cot la !IO°.4098 0. sint mult mai importante.9~05 170 82 0.9876 22.0125 0.9023 N. 13 m.H84 0.9928 0.96.9999 0.10 I 0.5 .5 37.6684 0.0793 0.7 0.• Pentru determinarea termenilor necunoscuţi se procedează ca şi In cazul de la exemplul 1: .4926 0.506 108 280 0.Q513 0.0752 0.9893 88 0.0332 0. .2330 0.9.. -~ 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 1.640 0.239 0.1092 0.7. t = 1.0713 0.. Greutatea specifică.5.3020 370 214.7809 0.880 0.2550 0.5667 u.5 0.4.9381 0.9993 0. înălţimea de aspiraţie geodetică. uaSicm' 1 'C kghlml 'C k~f/dm~ -c daX t" COl: k.\·(nj: r- 'Y ktj1idmJ 0.\CORD.5. 1 m.460 0.9. datorate mai ales sorbului şi robinetului cu ventil.51 .9611 34.7227 "114 0.56 0.5 179.PHdi'P Prin urmare această valoare + 0.9970 0.0573 0.5 a apei la t.9964 0.96 16 0.5910 0.38 0.9999 0. 2.9.1460 0.9934 0.54U 0.9712 165 7.5 81.1).0095 0.9274 0. .936.6129 0.7149 0.9525 65.+ "'A /0<:' . y = 1. Pl = O.540 0.0286 0.540 60.5243 360 190.

p la astfel de instalaţii sint: ..d. Dn = iO mm. Temperatura mediului ambiant. 0. 2. Deoarece lungimea este impusă.I = 3 m. .). la car~ conducta de aspiraţie are o lungime foarte mare. . corespllnz... . ..E I XST.«. Pl = I daN/cm!.t o anumită dlsta~ţă faţ{. Pierderile echivalenrs pentru armături sint: lcC1Ul. Relaţiile utilizate pentru calcurul lui N PSHtll.\Ititudinca faţă de nbelul mării. . DIa~etruI nominal al conductei de aspiraţie.8 ' '. astfel p c.<U . t = j3eC.1>.1).. se utilizeaza de exemplu .. Din cele expuse anterior.'> = -ll. 6 m. . picrdcrr-n de !o'urcin.l (r.Pierderile de sarcină din conducta de aspiraţie trebuie să fie cît mai reduse. valoare care-i serveşte la alegerea corectă a pompei.968 1 + 9. .. aşa cum este reprezentat punctat in fig.\I.\H. lin + ". ' Există situaţii in care'pre<iunea din rez('norul de aspiraţie cS'c iu!eri"" r:' prcsiunu ".axului pompei: .~nl astfel de instalaţie. p. asigurînd astfel de la început funcţionarea acesteia într-un regim lipsit de cavitaţi-. Dale NPSHrJ1<p ~ ia in considerare nhelul DeLitul inaxim al pompei. Q = 10 m3jh.!. din rezervor.\RE..p este: .4 daX!cm'. ' Dacă rezervoru] este amplasat la un . atunci.. .17· (Dt.07 = 9.i -:-i + 2· 0(5) = 26.8 unei '~' conducte . NPSHdhp = 10 po nrA + Pl y ...4.3i):.37) Y Y O.. .i = '.:!.!.X!'Ir·:r 95 Presiunea de '/aporizart' a benzinei.p a instalaţiei. Pentru calculul CIWOSCttte: minim 'din rezer'/or::l'de .3 m.) P.." o Al-. de rezervorul de aspiraţie. l= I-'I.attă situaţie e~te'a:ce~a încare preslunea lasup~afaţa.8 kgf/<4n".4.nivel sUp'.p = . + "r. IcoM.1 rezultA: of rn : lto" •••«hf.35!. aspiraţie. __ .:lC. O pierdere. adică aspiraţia se face sub vid.li. Deci: ]VPSHdl. a cărei valoare este 17 m/100 m Iinearj de con2.~.rderilor ductă ŞI conducta cu dlametrul Din diagrama B.'1 C . H. pentru rezervor situat la nivel 10 ' superior axului pompei: (2.(2. instalaţiei este dator să determine cît mai exact posibil valoarea N PSHdl.38) De aici rezultă că. ' Din exemplele prezentate mai sus. . -. a'dnd diametrul " 0. annături cît mai culul economic).Hg. NPSHalsp=.1"".Ia pomparea lichldt'lor Inflamabile.J ..mea de aspiraţie geodeticll. echiv . " . .4.. Pe == 0.mosfer-ice. Atunci formula de determinare a valorii NPSHdt. unde se impune condiţia ca electropompa sa" motopompa sa '" găsească 1.\ l'.:. . Lungimea totală a conductei de aspiraţie.()n~ L f) .:1:<:.-'-' m.Ji) se obţi:tc: O. respunzăroa-s este.. pentru rezervor aflat la nivel illfer!or .--f--~ ~.1. ".4 + Itr.58 m.5.: :' Prin urmare. lichidriiui este chiar presiunea de vaporizare a acestuia .~" m.-. I ~ : .'~ .~ Rezulta n.cazul pompării lichidelor care se află în stare de fierbere.. este: PI' = 0. se poate acţiona numai asupra diametrului interior al acesteia.(Hg.i (' -:. '. = 10 .(.94 L"TILIZ.'iT' 2!J. I-:...1. puţine şi diametre nominale largi (în limitele impuse de cal- . PresIUnea la suprafaţa lichidulu. f. loc Din diagrama pi.• pentru claperă de rcţtuere. fnălţ. aspiraţie.tr..4.33) m. Y.i m. care trebuie respectate la instalareapompelor şi care pot fi rezumate astfel: .4) _ 10 _ • (2.6 - j().... pentru debitul de 10 m fh 3 flJ iO mm..h.. adică Înecată.=: 0.j"""J'("" (('rr!lend este o măr irne fi. conform diagrarnei A.. . interior egal cu jQ se impuue mm.lXSTAL.75) 10 O.\ i'".4.\ 1SHdl.8 ~= .".." pentru cot la 120'. Pres. se desprind cîteva concluzii cu 'caracter general.p = 0.\ fL"RHELlJR R C. pentru lto"". pompa trebuie să fie plasată sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie..\toare tempcraturiide Introducind valorile termenilor in formula i2.8 - (. rezultă.: "!'ţ..:" "vva 1" 1111 ".lYC.. ceea ce impune utilizarea unor conducte cu traseu cît mai scurt. se utilizeazA relaţia (2. .ă. cot la 120°. în astfel de cazuri.968 daX/em'. Dacă se alege Dn = ~~Onun. soluţia utilizării 0. lirA = 0.'..\CT:·::usncE ("'" (J·:RIXTl.4. rezultă că proiectantul. <thlt'.' t" T. " . A = 300 In.H • . >e observă că pierderea ele sarcin" cea mai importantă este determinat:' de lungimea şi diametrul couductet.6 _ + 2·0. Pentru determinarea lui NPSHdi•p• se aplică relaţia \2.19.)_ 10 Pv y = 1".~ ~r.'» - 10 0..)lIţji"p = I() 0.. de 6 m/100 In lÎiwari de cOrldlll. Din ecuaţ .\ PO)[PELOR 1:0. +(. tabelul de sarcină (diagrama A. are" vnloare negati'.3fi) Lich!dul vehiculat:.75 fir.06· (I-'l..-l n-ală : de aceea tre-buie acţÎonat a~nrra<"l{'rn('Jlt('lor instalaţn-] valoarea sa să de"/illtL poziti".4.cAi. ". tab"!lll 2. 0. tabelul 2." de.?neaat~~sfen~ă corespunzl1t<la!e altitudinii.rior pompei. pentru determinarea valorii JVPSHţjlap. benzină. pentru c1apetă de reţinere.

96

UTlLIZ.UU:.\

PO)!PELOR

tx

IXST.\LAŢII

ACORDAREA

CURBELOR

CARACTERISTICE

cu

CERI~ŢELE

IXSTALAŢIEI

97

-: Înălţimile de. aspiraţie geodetice H'A trebuie să fie cît mai reduse. C~unle. fa,,:o~ablle ~Inţ ace~ea în. care pompa se găseşte Ia un nivel inferior nivelului rrurum al lichidului, deci este în permanenţă înecată, - Temperaturilc lichidului pompat, să fie de asemenea cit mai redus». ceea ce ar cor~spunde unor .nl~ri m,iei.alep~'l:siulliide vaporizare P., 2.2: I.~. (.J~cutatea Speciflc~ li ţ!chtdulul. Greutatea specifică a unui lichid se exprrma prin greutatea unităţii de volum a acestuia şi Se măsoara uzual în kgf!dm3 sau în kgfim3, Ea se nOkaz;t cu simbolul v. . _ ~;reutatea specifică a lichi~ului vehiculat nu influenţează debitul sau lI1<llţllIle.a pompare a pomper, deoarece nu intervine în relaţiile teoretice de care de,Emescaceşti parametr!. Ea îşi manifestă influenţa numai asupra puterii absorbite la arborele pompei În a cărei formulă apare şi termenul y: P,. = Q'''' H

=

IO~

'1:

[kWJ.

Într-adevăr, calcu~elc teoretic.e, precum .şi. ex~rienţele practice, demonstr:a~a ca, la. o tura ţ~e consţan,ta a pompe 1, înălţimea de pompare măsurata in "mejn, ,coloan';l ~eh~hld" este ,totdeauna aceeaşi, indiferent de greutatea speclflc~ a Iichidului, Cu alte: cuvinte, înălţimea de pompare pe care o poate realiza o pompă, la turaţle constantă, nu se modifică atunci cînwdse vehiculează Iichide ,cu ..greutăţi specifi~ediferite, spre exemplu, apa sau mercur. Dar indicaţiile mancmetrului se .modifică deoarece In prezent manometrele sînt etalonate in metri coloană de apă sau kgf/cm2. I?e ~cee~, este necesar. să. sţ!.coreleze aceste indicaţii în funcţie de 'natura Iichidului pompat. Acest lucru este prezentat în exemplul de mai jos: .. - O pompă vehiculează cîteva lichide avînd unriătbarele greutăţi speapă, y = 1 kgf/drri3; benzină, y = 0,8 kgf/dm3; . saramură, y = 1,4 kgf/dm3• ' .Dacă pompa realizează o înălţime totală de pompare de 32 metri coloană de l~ch~d,la un anumit debit, atunci manometrul, gradat în mCA. sau'~/cm2 va indica următoarele valori:' .. '."")". 1.' ..'. n' .' "''r',' '- pentru apă: 32 "l"~'hinCA =' 3,2 kgf/cm2; , . . - pentru benzină, 32 . 0,8 = 25,6 mCA 'P 2,56 kgf/tm2; - pentru saramuă, 32. 1,4 = 44,8 mCA = 4,48 kgf/cm2• Dacă Ia aceeaşi pompă, presiunea maximă de aspiraţie, indicată de mano\'acuu.mmvet~ulmonta~ în flanşa d~ a~piraţie a pompei, este de 0,75 kgf/cm2, ~tUI.tCl nălţ~mea maximă de aspiraţie pentru fiecare din cele' trei feluri de r lIchide va fi: ' " 2 - pentru apă, hA =' 0,75 kgf/cm = 750 crn = 75 m : 0,001 kgf/cm3 ' • 0,75 kgf/cm2 - pentru benzină, JiA = = 937cm = 9,37 m; 0,0008 kgf/cm3 2 - pentru saramură, hA = 0,75' kgf/cm = 535 cm = 5,35 m, 0,0014 kgf/cm3
t : •.

cifice :

.

In scopul evitării confuziilor, toate curbele caracteristice ale pompelor, în cataloagele firmelor furnizoare, sînt valabile pentru apă cu greutatea specifică y.~ 1 kgf/dm3.., , . ..• I"flut.:ll~a greutaţu spccince a lichidului vehiculat asupra putem absorbite la arborele pornpei se manifestă prin creşterea valorii puterii absorbite, pronortional cu creşterea greutăţii specifice. Prin urmare, pornparca unui lichid greutate specifică mare va necesita un motor de antrenare mai puternic. 2.2.1.7. Viscozitaiea licltidului, In hidraulică, lichidele incompr-sibilc şi lipsite de viscozitate sînt considerate ..ideale" sau ..perfecte". in realitate, În masa lichidelor există forţe interne de frecare Între molecule şi, de asemenea forţe de frecare între lichid şi pereţii conductelor. Aceste forţe opun rezistent.e la curgerea lichidelor, iar pentru învingerea lor este necesar un consum suplimental' de energie. Caracteristica lichidelor, Ia care odată cu apariţia mişcării iau naştere forţe de frecare, se defineşte cu noţiunea de "viscozitate". Această caracteristică a lichidelor este de ornare importanţă in tehnică, atît prin avantajele pe care le creează in cazul menţinerii filmului delubrifiant, la ungerea organelor de maşini, cît şi prin dezavantajele care însoţesc curgerea lichidelor prin orificii şi conducte. De aceea, in decursul timpului. problema viscozităţii a preocupat un mare număr de cercetători, dar pină in prezent nu a fost definitivată o teorie care să elucideze complet fenomenul. In practică, măsurarea viscozităţii se efectuează după mai multe metode, dar in principiu se consideră c~ unitate de viscozitate absolută forţa cu care acţionează reciproc două straturi de lichid, avînd fiecare o suprafaţă de 1 mi, aflate la distanţa de 1 metru, unul faţă de celălalt şi care se deplasează cu o viteză relativă de 1 mfs. Dacă acest principiu se aplică la o suprafaţă elementară dA, atunci forţa tangenţială care apare la deplasarea a două straturi situate la distanţa dyeste
prevăzute

I,

cu

dF în care :;

= lJ'-

dv

dy

·dA,

(2.39) dA, iar
1)

este gradîentul de viteză pe normala la suprafaţa

este un coeficient care depinde de natura, temperatura şi presiunea lichidului. Coeficientul 1) se numeşte "viscozitate dinamică", iar unitatea sa de măsură în sistemul internaţional SI este [m-l. kg· S-I]. In practică, in sistemul CGS, lJ măsoară în ..poise" sau mai frecvent în se "centipoise", simbolizat cu "cP". Tot aici se mai distinge şi noţiunea de ..viscozitate cinematică", notată cu v şi care este raportul dintre viscozitatea dinamică şi densitatea lichidului la temperatura şi presiunea respectivă. v =ll. [m2. S-I]
El

(2.40)
'i

In sistemul CGS, viscozitatea cinematică in ..centistokes", simbolizată cu "cSt".
7 Alegerea pornpelor c. 267

se măsoară în "stokes" sau

98

UTILlZARIlA

POllPIlLOR

Il! INSTALAŢII

ICORDARE.\

CVRllELOR

CAR.ICTERIST!CE

CI,; U;RIXlELE

IXST.\LAlIEI

99
Tabd"l2.-I

În practica industrială din ţara noastră, viscozitatea se exprimă de obicei în grade Engler, avînd simbolul °E. Gradul Engler reprezintă raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum de lichid, printr-un orificiu calibrat şi timpul de curgere a unui volum identic de apă distilată, la temperatura de 20°C. Viscozitatea cinernatică poate fi determinată din viscozitaten ('xprimat:-I în :{-::(~CE:~c:kr. «u aju.orul relaţiei
10.·
'J

TJnitMi de conver-siune
Grade EUS;<fT Secunde Redwocd I Secunde Redwood Il
l:\dlllinJtvl

a \'iscol.itâP~
Secunde Saynolt·Fuf',I·
Vi!OCozir:t[f' Cinf"!il.lric::.

Secunde Sevbottt"n·i·,·'·r~:1 !

l.r',

=

7,31 °E _

6~~1

[m2JsJ.

(2.-1.1)

O mare influenţă asupra viscozităţii o are temperatura lichidului şi anume: viscozitatea scade pe măsura creşterii temperat urii. Curbele de variaţie a viscozităţii cu temperatura, pentru diverse lichide, sînt prezentate sub formă de diagrame în diverse manuale de specialitate. Teoretic, variaţia viscozităţii în funcţie de temperatură poate fideterminatăcu. relaţia aproximativă . . .. . "
v

I.-! 1,~ 2,2 Z,R 3,0 3,-l -r._ 5.0 6,0 ;,0 8,0

27 39
.51 6.5 77 91 104 128 l.5i . 185 217

~,
j

i2
57 73 90 105 121 150
IlS)

7 8

la

It
12 15 17 20 23 ... 26 29 32 38

.,

13 15 16 17

20 22
2.5 29 32 3.5 39 46 56 7\ lI! i5,0 .53,0 60,8
68,-1

'

218 2.5.5 292 329 365

218
279 311 37.1 466 621 776 932

~n
10,0 12.0 1.5,0 20,0 25.0 30,0 40,0 50,0 70,0 100,0 150,0 200,0 250,0

=

Vo

, în care
Vo

(to + 17,78 .'. t +17,78

k ).

(2.42)

17
/i2

438 5i8
730

76,0 91,2 114.0 190,0 22S,0 30:i,0 380,0 .532,0 760,0 11-10,0 1520,1) 1900,0

este viscozitatea cinematica la temperatura lo "C şi k ~- 2.5 ... ... 3.25 este un exponent care depinde de natura Iichidului., .. , ;' ,,, Deoarece în multe ţări industriale se utilizează alte unităţi de măsură a viscozităţii, este necesar ca acestea să fie cunoscute cu denumirile respective, iar utilizarea lor trebuie să se facă numai în baza valorilor convertibile prezentate în diverse tabele. Dintre unităţile folosite iz?,mod frecvent se reţin: secunda Redwood 1 (R), secunda Redwood-Admiralty II (RA), secunda Saybolt-Univsrsal (SSC), secunda Saybolt-Furol (SF), grade Barbey (OB) şi altde. În lucrare este prezentat tabelul 2.4, care conţine valorile convertibile ale diverselor unităţi de viscozitate, . Viscozitatea lichidelor influenţează fenomenul de pompare, dar, ţinînd seama de principiul de funcţionare al pompelor, această influenţă se manifestă în mod diferit. Astfel, la pompele centrifuge şi axiale, debirul. presiunea şi randamentul scad pe măsura creşterii viscozităţii în timp ce puterea absorbită la arborele pompei creşte proporţional cu yiscozitatea. Inălţimea de pompare a pompelor centrifuge este funcţie de turaţia şi diametrul rotorului, dar pierderile prin frecarea cu discurile rotorului sînt apreciabil mai mari decît cele cauzate de mărireaturaţiei. De aceea, la vehicularea lichidelor vîscoase (cu pompe centrifuge), se preferă utilizarea unor turaţii sporite în locul unor rotoare cu diametre mari. Creşterea rezistenţelor de frecare conduce la scăderea înălţimii totale de pompare a pompei. Curbele caracteristice ale pompelor, furnizate de uzinele constructoare, se referă de regulă la pomparea apei reci aflate la temperatura mediului ambiant (15'C), astfel că pentru pompa rea unor lichide cu viscozităţi diferite este necesara recalcularea parametrilor pompei pentru lichidul în cauză. Recalcularea noilor curbe se face cu ajutorul unor coeficienti de corecţie, fJl,fQ şif~, stabiliţi pentru poziţia de randament maxim. '

h
.'/~

9U
1095 ' 1460 182.5 2.5.55

1242
1.5.53 2174 310.5 4660 6210 7760

/1/93 124 15.5 ·217 311 -'166 621 776

'UO
146 183 256 36.5

36-'0 ' 3480 ,300
9130

.5i8
730

91.3

în fig. 2.20 este prezentată diagrama variaţiei coeficienţilor respectivi, funcţie de debit şi viscozitate. '. Pentru utilizarea diagramei se procedează astfel: se fixează pe abscisă valoarea debitului Q pentru care se face recalcularea şi se ridică o verticală care intersectează într-un punct linia oblică a înălţimii de pompare corespunzătoare debit ului respectiv; din punctul de intersecţie se duce o dreaptă orizontală în sensul în care intersectează linia oblică a viscozităţii lichid ului ce urmează a fi vehiculat; din acest punct. se ridică din nou o verticală care intersectează curbele factorilor de corecţie, determinînd astfel valorile acestora. Exemplu: O pompă, avînd următoarele caracteristici valabile pentru apă: Q = 250 m3h, H = 40 m şiYj= 0,72, vehiculează un lichid avînd viscozitatea cinematică li = 160 E sau 1217 eSt şi greutatea specifică y = 0,8 kgf/dm~. Aplicînd metoda indicată mai sus din diagramă rezultă următorii factori de corecţie: I« = 0,75; fH = 0,79; I; = 0,33. Noile valori caracteristice sînt: Q. = 0,75' 250 = 187,5 m3/h; H. = 0,79 ·40 = 31,6 m; 'Ylv = 0,33 . 0,72 = 0,237. Q 'Y'H 1875·800,316 Puterea necesară va fi Pc =. V=' , = 54,47 kvV. 102 Yj. 3 600· 102·.0,237 \
0

.---

.\(()RfHREA

C\:RIlELOR

CARACTERISTICE

cu

CERIXTELE

IXSTAL\TIEI

101

~j
}/(m]

-... .•...
" Qu/~Î ...•...

30

1'7

<,
25 20 15

<,

<,
"-

f Q9

0.8 0.7 PWlj

~
PIJI~Î _. __ -

0..
0.5
O.~

10 8 6

la
5

--..~
10 20

_..---

.••• -

Papă

- ....
40 50 60 10

0.3 0.'1 0.'

'1

ia

Q (m'/h)

Fig. 2,21.

Diagrama caracterisficilor viscozitatea de jOGE, .

unei pompe recalculată apă .........•.....•. .

.

pentr~ ule r.

~20

Valor ile obţinute astfel se inscriu in dia3rama din fig, 2.2 1. Coeficienţii decoreCţieJq; !H'şi f.•.• ·preientaţi sint in unele funcţit" de un coeficient analog număi ului Rf'ynolds şi anume:

lucrA.ri de

specialitate

in

Re=~,
150 100 Fig. 2.20. Diagrama variaţiei JI1) ~ 54(J6IJO 6IJ(J1000 1500 2QOO in Care Q D

••·D

.

QmJln
factorilor de corecţie a viscozifăţj},

Pentru determinarea unei curbe complete. se procedează identic, luînd în considerare valorile: 0,6 Q, 0,8 Q, 1 Q, şi 1,2 Q, precum şi mărimile H şi "Il corespunzătoare. ; . Se întocmeşte apoi un tabel în care se înscriu valorile afectate de factorii de corecţie şi apoi se trasează noua diagramă a caracteristicilor.
Exemplu Parametrii pompei
06 Q

este dcbitul pompli in punctul de randament maxim, in m3js; - diametrul rororului, in metri: v _ ·,iscozitn.tea cinematică, in m2Js. in di,,~rama din fill. 2.22 este prezentată '/3rialh acestor coeficienţi. 1-- f1-- f{Yilm1/ue finSfOA<t cu "QillmJ/ttc sau Qtn cmJlsec lZO Dinm Dincm
Q

(q.(Hpfr(infv«!ierit Rt=-

I %

I

I

4

,

i
I

I I
II

i
I

08Q

I Q

100
12 Q

ApA

Q H
"1]

m3fh m k\V

p
v

33,6 35 0,6 ',3-1

II

44,8 33 0,67 6.0 .50 0,82 0,86 0,4 36,7 28,4 0,268 0,8 8,48

.56 30 0,695 6,6

I

90

I

67,2 27 0,692 7,11

,O
70 60 50

fH /'

I

~

I

1.-1..
V
I

~
I
1

,

,

I
I

I
I i
1 I

°E
0,89
m3jh m kgf/dm3 k\\'

Ulei

JQ JH J~ Q.JQ H'JIl
Y

." J(J
0,78 .5.5,1 21,1 0,276 9,18 20

V
fV

I

i
I
I

0,83 4.5,9 24,9 0,278 8,9.5

la
O /O' 1

LI
3.5671910' Variatia 1 3456/89/0'

'r,'h
p

2i,5 31,1 0,24 7,76

1

345616910

!
2 3456I69JS R.

Fig. 2.22.

coeficienţi lor de corecţie

fQ' JH şi f~ in [u ncţ ie de Re,

(2.te. puterea absorbită la arborele pompei este mai mare decît puterea utilă. Totodată.AŢII .09~ 0.". Se poate calcula putere~ r~~Iă necesa~ă pentr:r antrenarea unei pompe. .a ma. La viscozităţi reduse. în funcţie de viscozitate. pentru o bună funcţionare a unei pompe cu roti vicozitate (cst) " dintate.1.·20jO. IJ.3 H.·f.0. (CPj sau P = --'.. > în care Q.-18) 'IlA= L•• = LA Q·y·H Q'y(H+he) =_H __ H+h. Dacă se notează cu simbolul h. in timp de () secundă. . Rezultă că este dificil să se fixeze limite generale de utilizare valabile p~ntru toate mărirnile de pompe cu angrenajc.KORlJ. . a~tr~neaZ~l pierderi de sarcină care sporesc pe măsura creştem. 12....a carul 'putere treb~le să ac.cIlind~u se diminuează cu Cit viscozitatea este mal mare. sau.e dmtre ~)Iston şI. a rezultat că..~') (j(J. Dat fiind că jocurile frontale şi radiale sînt mici.ntortoch~at.l!r~n m.J -..=:": .a d~ un motor . _.cţ~e :. v~s:ozItăţll hC~I~U~UI.. fenomenul se ~etrece analo~ ca la.. 2.li.op~re atît puterea utilă a pompei Cit ŞI puterea consumata pentru tnvingerea rezrstentelor datorate pierderilor interioare şi exterioare.t' elI' iJei\ltl ( (d-/ Lt () iIl~~dtirnc'Inar:'J/l~t. înălţime de pompare corespunzatoare debitului ŞI randamentul la punctul respectiv. î. corespunzatoare vitezei de deplasare a pistonului.102 UTILIZAREA POllPELOR IN INSTAI.lţImu de po.9 .. v.·. în baza experienţelo~ efectuate. Randamentul este mai redus la lichidele mai puţin vîscoase.J Pentru pompe-le flulo:lspiratoart.75.ţIl ş~ neetanşeităţi şi care. creşterea viscozităţii conduce la o diminuare a pierderilor de debit.. a direcţiei de curS'f~r~..·. Randament. Prin urmare. Putere.?pa:e. indiferent de presiune. poate fi e xprirnat sub forma t. ..C.49) reprezintă randamentul hidraulic al pompei. Iar:schimbările de direcţie ale curentului de lichid sînt mai reduse.. Randamentul total 'Il.2.:::~! r:~:~~~~l ) Ld. Q·'r·f{ p = --u 75 3 3 La pompele cu piston. i . ".101C(Q/Q.. . . Q·v·}[ (2. () -16 -.06 (E . lichitlul este supus unor accclerări ŞI frînări repetate.n « pc baza UrlOT formule stabilite empiric pentru un debit dat. iar raportul dintre ..)' ne pomparp + 0.trictl H. Toate acest~. atunci lucrul mecanic al pompei este LA = Q' y(H + he).2 ro. /' în kgfjm .. 0.·t. O.1.2 I!J/(J. care se datoresc pierderilor interioare şi exterioare arătate anterior. notat cu simbolul 'Il' Deci formula puterii reale va căpăta forma p = Q' Y' H (CP) sau P 75 l) = Q'/' 102 H l) . 751' = 2.cu canal lateral..cele două puteri reprezintă tocmai randamentul total al pompei. :::-: \. au ca t:ezul~t v~hicul:uea U?eI cantităţi de Iichid mal mari decît cea debitată util. det("~minarea factorilor dl' cort·.'. Prin pierderi exterioare se inţeleg cele datorate frecărilor mecanice În lagăre.----.: '.Jr"-l . Prin pierderi.1 r.12. Dar pompa este antre~at. (k\V).1. Din această diagramă rezultă următoarele constatări: Debitul creşte paralel cu creşterea viscozităţii. atunci cind se CU~lOSc caract~rIst~cil~ acesteia: debit maxim. este necesar să se respecte raportul:·· --. Creşterea acestor rezistenţe cond~c~ la o umple~e ne~a~1Şf~c~t~ar~ cavităţilor a de aspiraţie şi deci in:tPlicltla o dI~muare ~ de~lt~luI şI. 'l' ~ 1.. La aceste tipuri de pomp~. creşterea presiunu (da:\ icm2) 2.~. şi a pierderilor volumice care se ~toresc sca~ărIlor . mărirea presiunii de refulare atrage după sine o diminuare a debitului.)'.'13) c. inter~oare se inţelege suma tuturo. pînă la o anumită limită.:~. datorită supapclor care provoacă schImbar:aJr~c\'~n_ta.cele c~ pistop. după care rămîne constant. valoarea presiunii necesare pentru învingerea rezistenţelor hidraulice. Lucrul mecanic util p" C. garnituri. valoarea sa maximă depinzînd de presiunea de pompare .hmI.:::. care apar la curgere~ li~hldulu~ P!I? P?l!lPă. in care Qu este dcbit ul maxim Astfel JH =. (2. exprimat în unităţi de putere.'51 -'.ll~~~.S.5)1.OZ·20(O.2' unei inălţirru . 'lOoE corespunzător şi Q/Q" = 0.23 este prezentată variaţia curbelor caracteristice ale unei pompe cu roţi dinţate. drumul parcurs de lichid :ste f?arte. Aceste formule . create de curgerea lichidului prin pompă.')_oor. m.-17) Cu ajutorul acestor relaţii.\LATIEI lO. l?e aceea. l. glisiere etc. în m._u 102 (kW). care influenţează puterea reală a pompei.'L . ceea ce are ca efect creşterea valorii înălţimii de pompare. p~rtur?aţi~..0. Iar etanşeitatea se îmbunătiU'este.r l?ienl~rilor.1U valabilitate intr-un domeniu care satisface condiţiile: v = 10 .-". provocate de rezistenţ~le hldrauli~e. poate fi descompus într-un număr de factori ~dependenţi.\REA CURIlELOR CARACTERISTICE CU CERI~ŢELE IXST. În m js. scapările pr~ jocurIl. . _. deci devine favorabilă în anumite limite de funcţionare.09]: nule. In diagrama din fig..012 ~ O. 'ta pompele cu angrenaje. (2.lscozlt~tea ar~ ş~o mfluenţă favorabilă ~eo~rece. deoarece debitul este contmuu.0. ~nun:tlte.. = Q' Îi! i' rr (da\'·m).~. dar aici pierderile sînt mai mici.c r.

53) . organele de lucru a~ePO~P~I care vin in contact cu lichidul sînt de multe ori atacate prin coroztuno ŞI distruse într-o anumită perioadă de timp. ['. Fenomenul poate avea loc Într-un ritm lent sau foarte rapid. cilindri. = • lI. la pompele centrifuge şi axiale. în final la înrăutăţireacondiţiilor de aspiraţie a pompei. = (2. H + ţi.are. deoarece organele de l?cru.nfl!-l~nţăse maniţestă în mod dif~rit.104 UTILIZAREA PO}!PELOR Is INSTALAŢll ACORDAREA CURBELOR CARACTERISTICE CU CERINŢELE INSTAUŢIEI 105 După cum s-a mai arătat.a m~tenalelor din care se confecţionează pompa la acţiunea diverselor lichide ŞI să aleagă materialele corespunzătoare.că.lplUl de functionare al pompe!. care solicită în mod nedorit materialul pieselor. un domem? practic nelimitat. Randamentul volumic "11. _ . rand~n:entul se ~mbunătăţeşte. 2.t. (2. Pompele utilizate în activitatea industrială sînt pus: in situaţia d? a vehi~ula lichide de natură foarte diferită. Coroziunea metalelor este un fenomen care ~e produce datorită acţiunii agenţilor chimiei asupra suprafeţelor cu care vin !Il contact. efectuat de pompă.la capitolul 1.~ Prin urmare. .\ "1/ = -!. H = -= t. Pentru învingerea rezistenţelor exterioare provocate de frecarea în lagăre. Pompele sînt maşini ale căror organe de lucru execută mişcări transmise de către o maşină de antrenare.l0. . se poate constata că. este necesar un lucru mecanic exterior L. _. Dar în procesul de pompare. împreună cu lucrul mecanic interior Li>reprezintă tocmai lucrul mecanic total L. în funcţie de tipul constructiv ŞI de pnnc. aceasta depinzînd practic numai de rezistenţa pe care o opune consumatorul la capătul conductci de refulare. determinarea valorii randamentului se face cu ajutorul unei relaţii stabilite empiric "1/2 LI = 1 .~ebi~ul pompei variază proporţional cu turaţia : . Astfel.52) reprezintă randamentul mecanic al pompei. iar în mişcare dau naştere la forţe de inerţie Importante. . la pompele volumice. (2. Pentru variaţii importante de turaţie. L.3. Viteza de antrenare. dar Din formula (2.!1l2 . pentru a evita apariţia cavitaţiei. = 'r. volumice şi mecanice.ce~a ce priveşte randamentul.2. Li Q Q..51) lk aici :ie remarcă următoarele reguli: . Randamentul hidraulic "1/. Valoarea pH.l. la creşteri importante ale turaţiei. 2. datorită forţelor de inerţie care apar in lichid. astfel încît pompa să ofere o siguranţă maximă in exploatare. Randamentul mecanic "1Im foloseşte la determinarea puterii necesare învingerii rezistenţelor exterioare. De asem~nea.~4). garnituri etc.al~ acestora sint mai volurninoase. (2.lteza de antrenare a pompelor este o caracteristică esenţială a acestora ŞI ea influenţează în mod direct parametrii funcţionali: Q. ceea ce conduce. Lucrul mecanic interior necesar pentru vehicularea debitului teoretic Q.(1 - '1)1) (n1/n2)1/10.1 !'2 = (n. pe baza criteriilor d~ similitudirie in capitolul 1 al lucrării: ' (lL'Q2 = /11/112. creşte Şl viteza Iichidnlui fI?cond~cta de ~piraţie ~i.5).9.Industria chimică oferă.~mplicit pierderile hidraulice..50) "lJv· ·fu. L" Ld"l/m --'. viteza de antrenare trebuie redusă..Ij.1 a~'castă i. "1/". care diferă mult in funcţie de construcţia şi tipul pompei. = • = "1/•• "IJA. provocînd modificarea formei şi structurii acestora. din acest punct de vedere. aceste mişcări pot fi de rotaţie sau translaţie alternativă.. V. viteza de antrenare este incomparabil mal mică decit la celelalte tipuri de pompe. se observă că influenţa variaţiei turaţiei este mal accentuată în zona randamentelor inferioare. în comparaţie cu presiunea teoretică rezultată din calcul. paralel cu mărirea turaţiei.n:lFt drelaţia (1.\ foloseşte pentru determinarea presiunii manometrice dezvoltate de pompă. rezultă randamentul volumic . • . P şi '1).. Aşa după cum s-a arătat . Randamentul total al pompei este raportul dintre lucrul mecanic util şi lucrul mecanic total " ill" L LI·"IJ·1J. Randamentul total "1/ se utilizează în calcule pentru determinarea puterii motorului de antrenare. = - 'În .vol?mice cu mişcare alternativă. De aici.54) L. • Randamentul total este deci unul din cei mai importanţi parametri care se iau în considerare la alegerea pompei şi de aceea valorile lui. reprezintă randamentul interior al pompei. permite stabilirea debitului real faţă de cel calculat teoretic. se obţin pe cale experimentală în standurile de probe ale uzinelor constructoare.:a H _L b ".53). . şi pe drept cuvînt se poate afirma .puterea absorbită la arborele pompei variază proporţional cu eubul turanci. variaţia caracteristicilor pompei În functie de turntie estr. Q. ~~re de~seble de c:lelalte til?uri de . constructon~ de pompe trebuie să cunoască cît mai amănunţit posibil comport. La po~pele . care. datorită scăpăriior prin interstiţii şi neetanşeităţi. H. Din a~est motiv. H[! H2 ~-= (n1(1Z2)2. determinată. debitul real Q al pompei este mai mic decît debitul teoretic Q. Procesul se datoreşte reacţiei .Îbă în vedere că. valoarea randamentului total ~ unei pompe este produsul randamentelor hidraulice. v~iaţia turaţ:el nu I~fluenţ~aza teoretic presiunea de refulare. pentru variaţii reduse de turaţii. ·:(H ~ It. la înălt im. care depinde de azresivitatea :lg-entulmr~~pectiv şi de con~iţiile în care are loc pomparea. de asemenea. ' 1j". aşa cum rezultă din relaţia (2.înălţimea de P?mpare variază proporţional cu pătratul turaţiei. -:-.).Este ~ec:sar ~ se"a. se poate considera că "1/1 = "1/2.2.1.pompe. Q". pistoane. (2.

·. în.~ll. coroziunea poate fi chimică sau electrochimică. f)"'). alcaline şi neutre. car" s.i. . !')C.-. temperatura mediului ambiant. prin concentraţia sa în Ioni de hidrogen..):-::.. în limbajul uzual al. . care au propric. care par mai puţin importante la prima vedere. astfel încît pompa aleasă să poată funcţiona in exploatare in' condiţii cît mai apropiate de cele prevăzute iniţial. apare necesitatea c. cu pclicule metalice (crom._t. se utilizează bronzul. comportă cunoaşterea amănunţită a caracterIstIcIlor.2~.t (mm/an) = 365 (zile)' 24 (ore)' . Neutralitatea lichidelor nu este constantă ci variază în funcţie de temperatură. 3 pentru PH = 6 .pe?ţru o .• Pentru PH = O '" 4 (acid puternic conrt! 6 Neutre centrat). documentaţia de prezentare conţine minimul necesar de date pe baza cărora beneficiarul poate să-şi proiecteze instalaţia.jt~ ~""I"nl!'l! . se cunosc destule cazuri cînd pompe identice. . :'Ll. care exprimă pierderea de material (în greutate) a unei piese. 10-9 etc.~:: l:\·dii .~ provocată de prezenţa unor rnicropile electrice care se formează În mediul respectiv şi care se datoresc mai multor cauze: utilizarea unor rr1aj"('r. uichclarc..'.. pentru apă curată la20°C.l.eşte functionarea. în ceea ce' priv. c~-!lstru~torilor !1~ pompe. ceramice etc. trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente: temperatură. j)!"()ct'dl'I'll~ tt'hnolugicl' 11»<1!'rn.-. ceea 'ce':reprezirită'valori' aIe'pH-ului~iIpeti6are'dfrei 7: sînt lichide alcaline.' ' . sînt Iichide acide.. aşa cum este prezentat în diagrama din fig. 2. 2.adecvată .a între beneficiar şi l~roducTlto. în funcţie :te lichidul vehiculat.i ('ct. este 7.~ din rnateriak. începînd de la industriile de .'7. Astfel grosimea stratului corodat ~t se determină cu formula = :"")pt'rirt'a suprafeţelor expuse'. 6 (acid slab concen~ Acid. tl't'lil· pro[. atribuindu-i denumirea de pH. care pot modifica În mod substanţial proprietăţile acestuia. .. se comportă În mod diferit tocmai datorită unor amănunte care au fost omise iniţial: altitudinea locului de instalare. Informaţiile pe care le poate obţine beneficiarul despre pompe. în mod practic..I~'. 8 (lichide aproxi2 1 o 50 100 150 200 250 300 °c mativ neutre) se utilizează fonta."' . prezenţa aerului etc..'~nte la coroziune sint cldicilan~ şi deci nt'economice: pe plan mondial au avut loc investigaţii.icit~te.·neral....I.24. :-:. se utilizează din ce în ce mai mult metoda de prelucrare a lichidului vehiculat.l~ • i"J. in loc de concentraţia propriu-zisă să se indice 'logaritmul negatiV al acestei valori.~nitatea materialului.. u.. Valoarea PH a unui lichid poate 11 I . Relaţii intre furnizor şi beneficiar Pompa este o maşină indispensabilă în orice domeniu de activitate inU!lstrhl-economică.•.r-. Astfel apa neutră la 20°C are o concentraţie de ioni de hidrogen a cărei valoare este de 10-7• Din motive de simplificare. Din punct de vedere al acţiunii lor corosrve.ura[~a efectelor coroziunii se face prin aprecierea "vitezei de coroziune".: '. trat). Aceste noţiuni caractcrizează de fapt lichidul respectiv.p reprezintă pierderea în greutate.ce le exploatează sint denumiţi .r'!lţ~t:~ !'. În !!.ir.l.li! 5 pentru PH = 4 . suprafaţa pe care se exercită acţiunea de corodare..rc'·.Sflexi~t~ o relaţie de colaborare care să asigure alegerea pompel celei mal potrivite pentru instalaţia respectivă. contribuind prin aceasta la îmbogăţirea experienţei constructurilor de pompe şi implicit la ridicarea gradului de calitate a acestora. Î:1 cxploatare. a nt icorosivă.anumItă 'InStalaţie.poat~ conduce la o funcţionare defectuoasă a pompei urmată de o degradare rapidă a acesteia.: .atea de a incetini sau chiar opri acţiunea de c0:-()(!~~rl' .." l':l.beneficiari". adică 10-'.l.·.()hi~r. y în care: t:. na rnr.. prin adaosuri de inhibitori.:"()'[". Omiterea unor amănunte. diferenţa rugozităţii suprarcţelor : eforturi mecanice dir-rit«: incluziuni ~i pori în material. Astfel.. alteori mai modest. Coroziunea elecrr-vhim !c'. Lichidele cu valori ale PH-ului inferioare cifrei 7. iar această situaţie prezintă avantaje pentru cei ce efectuează lucr~ri de exploatare şi intreţinere. sînt preluate din prospectele şi cataloagele firmelor furnizoare.. de' prott'Cfll' constau in de timp. s-a convenit ca. ' Beneficiind deci de serviciile pompelor. sistemul constructiv' al pompe1or este în sine un sistem destul de simplu şi uşor de înţeles.\"/m2h şi y este greutatea spec~fic~. concentraţie.'ze pIJlJlpl.a materi~ului. în special proiectantul instalaţiei •. într-o anumită perioadă r'1 iIl tabelul 2. kgf/m3• • .Astfel valoarea PH. :uneori mai important. ŞI elementelor instalatiei În cauză.p..rcru c : lll"(jlll. Lichidelecarea:u eoncentraţii de ioni inferioare celei a apei. servi în mod orientativ la alegerea 10 materialului pompei. unui anumit lichid.)!. Fig. Datorită unor astfel de situaţii.. . t:. În mod obişnuit..bază şi terminînd cu mica gospodărie domestică.3.5 sînt prezentate materialele cart' se comportă satisfăcă tor care sînt recomandate pentru construcţia organelor pompelor.. natura lichidului etc... In practică. raportată la. Dar În contrast cu această simpl.-.i d'. Variaţia limitei de neutralitate Aceste recomandări au un caracîn funcţie de temperatură: ter general.'. pompa fşi îndeplineşte rolul' el..~j. alegerea şi montarea corectă a un~i p0ll?-I:e.llik. în funcţie de natura acestui proces.'.'k cun('qi{)llat.. cei . satisfăcînd cerinţele celor ce o utilizează. lichidele pot fi clasificate in următoarele categorii: acide. se utilizează oţelul inoxidabil : ~ . Coroziunea chimică este provocată de acţiunea (reacţia) directă a lichidului asupra metalului.i : pp.i.:J. Totodată beneficiarul are datoria de a informa uzina constructoare asupra comportării în exploatare a pompei alese. conform urmă9 Alcl1/ine toarelor recomandări: :t:8 Q. Datele respective se referă de obicei la diagrama curbelor caracteristice ale m. în 2. :" ':- .{<ltare). . iar în cazul particular al. Totodată..j. plastice.106 UTILIZAREA POMPELOR IN INSTALAŢII RELATII INTRE FlJRXIZOR ŞI IIEXEFICIAR 107 chimice care se stabileşte Între metal şi lichidul pompat. IJl:tll.alf~ rlift'rit:. care În prezent SI ~H! luat () arnnlo. montate în instalaţii asemănătoare. ~ În comparaţie cu alte tipuri de maşini.rrc. 7 . pentru PH > 8 (lichide alcaline) se Temperl1furl1 utilizează fonta sau oţelul.

' culora uţ i Fuugicidc Iusertici. :.'ii th~ i uăl blre 1l. -l " j..'IDdu5lria de." " e:: :. Bronzuri Acizi slabi Lichide organice Soluţii săr~~ţţ Alcool Distilate Pulpe minerale Siţr~uIIHră. co Nr.id rece I .." o :" ' ._ _--.. Denunure •• lUa~rrialului indicat ludulâlria procJuseJor de bazA Indultria alimentară Indultria de 00101'&011 şi lacuri .1.'"" r:.-.! Foute cu Si (15%) Noricid lIiP":lori~-1 I Hă i cit.j ~ z ..i\tră.11I Viscozc L'ngueuţ] 3 AJiajc de aluminiu Acid azotic concentrat Acid surfhidric Nitra'[l neutri Bere Pulpe Gernuri Coloranţ i În dispersie GÎicerină Uleiuri volatile Parfumuri Hidrocarbnri Alcazid rece Latex Suffură •. Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxidarrţl Compuşi organ ici Soluţii sărate Acid fluor- --------Acizi neoxidauţi Compu-i organici Soluţii sărate Acid f!uorhidr ic ill% Aciai neoxidauţ i Compuşi organici Soluţii sarate hidraulic -40% Acizi neoxidanţi Compuşi organici Soluţii sărate Acid clorhidric Acid sulfuric stins Saredeamo- Compu~i or~ani\. Ajaun Hisultit .esi i sulfati"c Pulpe celulozice I I .Ic'. > ::e Z -----Alcool dellaturat Pulpe ----Paste ele celuloză neutre Pasle de hirtie ueut rc Emulxi i titnuu criulc sint et ice Solve-nţ i 11('111 ri \'i~l'P/t' !"t't Alcool] graşi Cetonă CI(.de fi OIrtiLdaJe Industria Iarmaceutfcă cauciuculu! Aliaje Cr-Ni-Mo Acid acetic \ Acid lac tic Bere Acid iosforic Acid sulApe furie minerale Alealii Amestecuri acide Acid clorhidric Acid nitric Aciz] orgunici Acid sulfuric Cloruri.._----_.Slpun .ltă Acid Iormic Ant ibiorice Produse iIIt ermcdiare e:: I :\itror -lu1 In/il Y 1SCUlC t ~01 Il" II N :..strta de t cx tite na tur. rece Alcooli Glicerină Carbonat de sodiu Uleiuri.A Iau Il IlL."\i arid.o: .e ca r 0011 f Parfumuri Uleiuri volatile r:. congdan' 1I:.Acizi diverşi Acizi graşi Alaun (sulfat de cupru saupi. InduIUI.Il oxigcll.i COI'pur i gra. Q ~ . __ 1 -. " O :00 -e ~ ~ ...5 Alegerea materialului pentru piesele udate ale pompe] Q ._-_ Acid clorhidric Acid sulf'uric stins Solutii sărate minerale usii de înălbire Paste celulozic(' agresive Băi acide de (.. {' Aci/i IIl'· Qxidauli Soluţii ~firalt.!Î Leşi: tit' iu?Llhirt' '.i grAsiml J. sulAcid feric stins. sodiu Acid sulfurie stins Alaun Bisullit de sodiu Acid sulfurie stins Plast ifianţi Acid olorhidric Acid sulfurie stins Soluţii sărate mineralc _.ullit du ".. pe bază de grafit. i' -4 .- -l .GrAsillli vegetalc Apă acidll pentru spălat gaze Soluţie de alcuztd cald -..'ipita.-h'id rormic lUi tit: t inctură .A ac Tubrl ul 2..i ti. crt. Fenoli Solvenţi Soluili de sare de bucătărie Ulelur] Esenţe Benzol Pulp« ceIulozice acide ll..rofnrm Ett'ri ~i t~st(..... carbon sau răşini fenotice Acid Iluorhidric -40% Acizi neoxldanţt Compuşi orgauici Soluţii sărute -----.lutii sărate minerale ~ N O ~ ~ \:! '" .'i 1I. bidrocarburiloc sintetice fi Ii Iudusşrţa cciuloze! Iucn.t:'!. I \cicl SIII- Aci rl sul (111"11 r uri c qjus <t ru • 1 ."oloraI.~ :2 "' .'i 8 Fontă cenu.:00 r: .---. centrat Hidrocar\luri sferoidal Leşii de potusă Leşii de sodă Soluţii săra h" neutre neagrestve Sarnmură Anilină Lacuri diluate Solvenţi Hidrocarl\l1ri ciclice .."!.: Acid ~111furir -a iu-.lc --------5 Plumb durilicat Alaun Bisulfit de sodiu Acid sulfurie stins . - 7 Cauciuc dur sau moale sau ebonită Aci •• clorhtdric Acid f1uorhidric Acid sulfurie stins Decapanţi FI noruri acide Soluţii de săruri minerale Sararnuri pentru salate Soluţii acide de sare de bucătărie - niac Soluţii sl\rate mine- rale Acid clorIu dr-ic Acicj fluorosi licic sul· Add stins furie SI..'Ii tk coagula!"t Jl[1Î dl' Jln'. vtnătă) _.liu .: ''" " e- . Acid formic Apll oxigenată I. E lectroliţi Săruri acide Extrase de carne hidrolîzate şi acide Acid acetic Acid formic Ester acid Produse nitrate Acizi graşi Acid oleic .Acid sulfurie conşie sau Iontă cu grafit . -rit ~itro/t Hrom Clorolx-nzol '.---Sulf ură tic l'arL.· prc· cipit arr I li Jltlcl.eşii de sodă Esenţe Gaz lichefiat Ujeiuri Latex Alea. de Hisullil sodiu ---6 Materiale dure.\i tit> fi".

.. ce impun construcţii speciale dc pompe. ~.:? : . . beneficiarul are obligaţia să verifice avizul şi numai în cazul în care soluţia avizată il satisface. în cazurile unul' instalaţii speciale. Deşi constructorii de pompe se străduiesc să întocmească un material documentar cît mai complet.tc[uul ai Uez\uLtarll ieidl:u:. manifestat pe plan mondial În ultima perioadă. lichidul vehiculat.~ci lfU. Datorită însă avintului industrial. 19 :Con. care vehiculează gaze.. prevăzute cu diverse rub r ici referitoare la instalaţie. ~ .'i riscuri..(>n'·.) TOiOli :nfOcmil : .. denumite în limbaj uzual "chestiQnare" sau "cereri de ofertă". be_neficiarii. Acesta este cazul cel mai des Întilnit la alegerea pomp-Ier de uz general. De aici s-a născut necesitatea ca relaţiile dintre producător şi beneficiar să fie directe.!'\EFlCIAR 111 pompelor. care trebuie să fie completat de solicitanţi. Pentru a veni în întîmpinarea dorinţei beneficiarilor din ţara noastră de a alege pompa cea mai potrivită. iar acesta din urmă să-i recomande pompa cea mai potrivită pentru instalaţia dorită. precum şi la dimensiunile' de gabarit şi amplasare. După completarea rubricilor din formular. sînt invitaţi _să.26. In scbpul~yitării unor confuzii ce ar putea -avea loc tn relaţiile dintre beneficiari şi producători. cazurile de nepotriviri fiind din ce În ce mai rare şi considerate ca accidente.lizat !n cornpartimcntul de relaţii tehnice. adică beneficiarul este Îndemnat să se adreseze nemijlocit producătorului..-.-1. astfel Încît cunoaşterea comportării acestora se poate stabili numai pe baza unor experienţe vaste. indicînd denumirea ei exactă. Formularele astfel completate sînt înapoiate serviciului competent al fabricii constructoare." '. tipuri de formulare. după care se transmite beneficiarului oferta.um/~invltlfJ Semndt AprOMf: Fig. consulte specialiştii întreprinderii.r. în funcţie de sortimentul de fabricaţie.. alcătuit din specialişti cu înaltă calificare în de meniul pcmpelor şi care pot fi consultaţi pentru orice situaţie de alegere a unei pompe. Pentru pompe de vid cu inel de lichid. să-I consulte.f. acesta poate comanda direct pompa. la întreprinderea de pompe AVERSA din Bucureşti funcţionează un compartiment special pentru relaţii tehnice. aceştiaidin urmă au simţit nevoia de a introduce anumite.-. În cazul cînd datele din catalog satisfac cerinţele beneficiarului. ~I __ POMPE CENTRIFUGE -- . conform indicativului din catalog. "re/fi"'" ied :r. . 2. 20°(.~~1 ~:f:'Z. at'es~a este a~a. Formularul din fig.':e'~:/:~:::f:r~tJ'(llef1. ei nu uită să menticn-ze în cataloage şi in prcsppd.t/mJIt KW '" . Formular pentru alegerea pompclor centrifuge. valabilă pentru apă rece 15' .2. 2. iar beneficiarul poartă intreaga răspundere pentru tipul de pompă ales. KN KW . solicitînd Ia rîndul lor realizarea unor instalaţii la fel de complicate. Pentru categoria pomn-lor r!r> 117 [.. maşina de antrenare etc. poate să emită comanda fermă de execu~~ .~i~~~~Z/~::O. care de multe ori se încadrează organic în procesul respectiv. 2.25 este prezentat un model de formular chestionar utilizat de întreprinderea de pompe A VERSA.' .110 UTILIZAREA I'OMI'ELOR tN iNSTALAŢI! RELATII INTRE F!:RXIZOR ŞI BF.hnvl//Jd~ sus ~n 'PH II r..25 este valabil pentru pompe centrifuge şi axiale. In fig. Compartimentul analizează din punct de vedere tehnic cererile beneficiarilor şi recomandă pompa corespunzătoare instalaţiei ale căror caracteristici au fost indicate în formularele chestionar. 2. în ~o:adiul . ieal: Observa II men'. atît de laborator cît şi de exploatare. unde sînt analizate de specialiştii acesteia şi apoi primesc un aviz tehnic. Deoarece caracteristicile pompei recomandate pot diferi Într-o anumită măsură faţă de cele solicitate.m t..' ~:~.~. aşa cum se arată În fIg. există o experienţă suficientă care asigură alegerea pompoi f{.25. Bucureşti. chestionarul diferă în ceea ce priveşte conţinutul rubricilor. FOAIE DE DATE Nr. procesele tehnologice devin din ce în ce mai complicate.

. care cuprinde şi valorile punctului nominal Greutate specifică Erorile datorate interdependenţei para~etrilor en~rŞ'etici s!nt. (2.!.ez.t ~e:.1 1 Presiune I ! -------!Dehit MAsurllri cu manometre cu lichid in tub U ' MAsurllri cu aparate cu Itemp. În practică.26..:!p:...e lichid. Legea de propagare a .: ..\REA PO~IPELOR I~ IXSTAI.radacm~ pă trată din suma patratelor erorilor factorilor care concura.\nl REL\TII I:':TRE FURXIZOR ŞI BEXEFICIAR 113 A Dale privind gazul vel>iculal :8.~h~i~d:. . este.'ri cu rezervoare etalonate MAsurllri prin cjntărire ~lâsurări CIt dispozit ive de strangular 1 . faţă de curba determinată. pe de o parte erorilor rezultate în timpul rnăsurării.:0~c.ede ~ă eroarea totală. . Turaţie ::IIăsurări }Iăsurllri i ~'Iăsurări cu dinamometre de torsiune cu motoare basculaute prin metode indirecte I _L !\Iăsurări cu contoare cu cronometru Măsurru-i cu tahometru centrifugale ::IIăsurări pentru apă cu tempo ~ looce ~Iăsurări pentru apă cu tempo .-':r:.. Tabelul 2. există diferite norme care reglementează categoriile de erori şi abateri admisibile.dlJri tolerate datorate intcrdependenţei parametrilor Q.: . Valorile erorilor tolerate la măsurare sînt indicate în tabelul 2. .__ . ~ 200cC : .112 -----_.i e l' ± -L i ~IAsuril. iar apoi intre cele două părţi se încheie un contract în care sint prevăzute atît condiţiile tehnice referitoare la obiectul contractului. pentru a o obţine +l. aICI r.C :\I':""I".. Formular pentru alegerea pompelor de vid cu incI c.erorilor .5 =. dete:m!n~tă de erorile relative ale factorilor p~rţlalt al U!lUIprodus. conform curbelor caracteristice respective.:ra:. l'empera/ura ac în care pompa poate fi considerată corespunzătoare.:.__ I Putere Fig.IZ. poziţia lui se abate in anumite limite.~2:.. aşa cum rezultă din cele descrise în capitolul 1.:... Oale privmd lichIdul auxiflar . rezulta că eroarea tolerată totală pentru debirul Q este pe TQ T 8 Alegerea pompe lor C. Pe plan internaţional. la verificarea pompei în standul de probă. Otnt/m.. sînt foarte rare cazurile cînd punctul contractat se situează chiar pe curba caracteristică.:.:lta ca pentru aprecierea corectă a performanţe~or pompel. datorate aparatelor de măsură şi metodelor de măsurare: _.3. iar acest lucru se datoreşte..6 Valori pentru erori tolerate la măsurare Erod tolt:'te Denumirea metodei de măsurare I C Oafe privind pompa D Maşina de antrenare Denumirea parametrului misura~ . Formulo ciI/mica II l"TJI. cauzate de abaterile turaţiei faţă de valoarea sa nO~l1nală. De regulă.::la=s:. abaterilor provenite din imprecizia de uzinare a pompei..:0:.0 ='0.tJmpei . ('.'::.p~ev. JOoce sau lichide cunoscute din punct de vedere chimic !\Iăsurări pentru lichide necunoscute din punct de -zedere al compoziţiei..rebUle să se la in considerare influenţa totală a erorilor factorilor respectivi.m~c::.. in privinţa realizării parametrilor energetici. pe de altă parte. = .J......e::.:u:.' 1-=-. l... 2. . de aceea in formulare se indică numai valorile corespunzătoare parametrilor energetici ai punctului nominal... Garanţiile furnizorului.J.. sau pentru lichide cu suspensii I 2.5 beneficiarul trebuie să emită o comandă fermă către furnizor. După alegerea pompei.. egala c~ ..".2:.: nu/ura SI.~.\t"vCJriik d. 267 . ._ erori tolerate datorate abaterilor rezultate din irnpreciz ia de execuţie a r. .:l=iU=- ±± : -=... Referitor la condiţiile tehnice se precizează că. I ___ ±O. funcţionarea pompelor este elastică între anumite limite.ti~c~ .JT~+ T. t::e:::m.>-"-~..55) .. cît şi la termenele de Iivrare. De aICI.ri cu deversoare MAsurllri cu debitmetre ------~~~I:As~u~r~ll~ri~cu~m~or~i~~~i.6 ....· erori si abalc:i aLcqJlale sint urmatoarele: _ erori tolerate la măsurare.:2:..n:. t.lSD~n.j -=±:. astfel încît furnizorii au posibilitatea să ofere garanţii pentru o anumită zonă.e~l:.1.. . H şi 't..

~tl(jj.'.57) folosită. relaţia I -W' ~~ " în care T p şi T. r~l~:. ~! I Q(m'fo) l~ . se trasează diagrama curbe lor caracteristice şi se '/':!rifică dacă acestea satisfac condiţia de in n-rsec tare a zonei respective. = 0.'TiI '/0.27. normele internaţionale stabilesc în general următoarele limite: . A~ =- (1 - 'Ilnomin. lJcillru randanicnt 1" t Ur".al (2. apă curată.0152 + 0. Ty = O.015 = 2 0. reprezintă erorile măsurate la măsurarea puterii.2. limitele garantate sînt date de segmentul Â't. domeniul garantatde furnizor pentru curba H = f (Q) este dreptunghiul avind laturile ÂQ şi tlH.. în care TQ• TH şi T.l şi nllOml•• 1 (2.01. = + -11".114 lJT!L1ZAREA POMPELOR tII ll/ST/.omi..0152 . această zonă are forma unui drepturighi. şi care sint acceptate pe plan internaţional.012 T 0..6.5)· 12 + 4.56) În această situaţie. = '/0.c (2./T'â + T. Pentru debit şi înălţimea de refulare. avînd în centru punctul nominal şi ale cărui laturi rezultă din însumarea erorilor tolerate şi a abaterilor respective.60) prin CÎntărire. Tp = ± 0.0335·15 = 1.I·1ueÎ:... domeniul garantat este limitat de un segment în direcţia ordonarei..0~55 sau ~'7J = ~.S9) . 2 I TiI. .:e!o:. " În mod asemănător T '''·0''.0235. + T{.4 T.. Tn = ± 0.~:. cu domeniul garantat pentru valorile nominale ale parametrilor energet ici. Astfel: ÂQ = 2(Tq T se determină TQ . + 15 . punctul nominal con- = 12 m'/h.H = 2·0.. sînt erorile tolerate la măsurarea ~iii. cu manometru Cu elemen t elastic .' . IS Il.H = 2TRT' H. . În functie de metoda se dct -rrnin..2'7. Datorită erorilor şi abaterilor descrise mai sus.015. de refulare valorile : = 2(TQT + AQ}Q. 2.5'C.61) (2.012 + 0.0. = A'l + T".27. Conform diagramei din fig.i ' 2.0. Eroarea tolerată pentru putere se determină cu relaţia . respectiv a greutăţii specifice.Q Pentru determinarea domeniului garantat .632 2 m"/h..'l'nl ce.) N..63) !.I)' (~.67) + 0. 1U (2. se utilizcaz.lÎ = ± 0..015.r·-: tr)!. "/ulori TH = ± 0.0335. .018. dacă curbele respective intersectează sau sînt tangente la dreptunghiul ÂQ . respectiv la segmentul tl"lJ. H = 15 m.. indicate tabelul r]f'hitullli. se obţine: TQT= .. .inn. cu tahometru mecanic centrifugal.ÂH.pentru debitul corespunzător înălţimii de refulare Hno"'ln. în continuare.iQ = 2(0. datorate impreciziei de execuţie.iar pentru randament: '..i:!ali <li u nci por::lpe centrifuge.:r'. T. pw-. T = Jn -+.0. parametrilor s-a realizat astfel: Debitul înălţimea Turaţia Puterea Din tabelul 2. prin punctele obţinute la măsurare.0.01. [0-~:::-n-:::Ti.018 -.j.~ ·.0235 = 0.. (2. I = 3.LAŢ!! RELAŢI! INTRE FUR:>I!ZORŞI BE!'iEFICIAR 115 iar pentru înălţimea de refulare H (care se modifică cu pătratul turaţiei): TH si turat ir-i <i 11. 2.tc in formule..5.l relaţiile: j. = " 1Q ll1) in fig. + AQ) Q.0.62) THP= . Pentru o pompă are următoarele valori: centrifugă care vehiculeaeă . '.015 = 1. = -1 (1 .. .005 m. •.. cu motor electric basculant etalonat.55%.0152 = 0. tractat Q Exemplu. ~ (2. .).58) In ceea ce priveşte abaterile limită. Ti> + Ty = VO. '7J = + 67 %. rezultă că garanţia furnizorului se referă la o zonă şi nu la un punct nominal. Pentru randament. Donn-niul garall19' rar pell~ru parnme-tr ii noi. avînd valoarea: llYj !!. este prezentată diagrama caracteristică a unei pompe centrifuge. C1'7J = A'l T'l' )[ăsurarea. pompa este considerată corespunzătoare. 1.-. iar pentru curba 'i) = f(Q) .

La pompele de vid cu inci de lichid. posibilitatea de a-şi însuşi un bagaj de cunoştinţe în acest domeniu. Un exemplu.. Acest lucru se explică prin aceea că randamentul volumic al acestor pompe este net superior faţă de cel al pompclor centrifuge şi axiale. este necesar ca personalul de exploatare să posede o calificare tehnică adecvată. în cele ceurmează se prezintă regulile generale şi recomandările ce stau la baza unei. cauzele unor defecţiuni importante.. tarea regulilor de protecţia muncii. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. li constituie neverificarea sensului de rotaţie al agregatului la: pornire. exploatări raţionale 'a pompelor. 3. unui număr cît mai mare de persoane. neconvenţional. Dar in paralel cu însuşirea acestor reguli. astfel încît ea poate ating" valori foarte ridicate. Aceste cărţi sint elaborate de producător şi cuprind indicaţii specifice. pentru instalaţiile hidraulice. rezistenţa consumatorului şi calitatea materialului pornpei. de multe ori. frecvent intUnittn exploatate. în considerare a unor indicaţii cepăreau lipsite de importanţă la prima vedere. De regulă. Exploatarea şi Întreţinerea În instalaţie pompei 1 Exploatarea reprezintă totalitatea operaţiilor care se efectuează În scopul utilizării eficiente a parametrilor unui utilaj sau a:i unei maşini. precum şi din dorinţa de a oferi. dar care. care vin în contact cu pompele. respectarea regi-. ele sînt transmise beneficiarului odată cu pompa.idatorită deşurubării rotorului.116 I:TILlZAREA PO)IPELOR 1:.0 IliSTALATII In ceea ce priveşte pompele volumice.' sesizarea avariilor . în functie rjr. sau neobţinerea parametrilor energetici necesari. aspirat la vidul corespunzător. fiind considerate ca reguli cunoscute de către.t-· toarele atribuţii: executarea operaţiilor pregătitoare în vederea pornirii propriu-zise a pompei. s-au datorat nerespectării sau neluării. astfel că traseul conductelor şi dimensiunile acestora sînt precizate în documentaţia tehnică de execuţie. iar respectarea prevederilor devine obligatorie chiar de la recepţionarea pompei.:o alegere judicioasă. 3. există anumite condiţii specifice. se admit abateri de ± 5'. constructorii acestor tipuri de pompe prevăd o toleranţă de 10% pentru debitul de aer rarefiat. pentru obţinerea unor rezultate cît mai bune. cu condiţia ca ternepratura lichidului de alimentare să nu depăşească ISOC. pînă în prezent nu există o reglementare internaţională care să stabilească limitele de garanţie a parametrilor. Totodată presiunea de refulare nu depinde de turaţia pompei.. notarea constatărilor făcute în timpul funcţionării in carnetul de bord al utilaj ului . faţă de caracteristicile nominale. constatate in timpul exploatării. Această cerinţă se aplică şi în cazul pompelor. avind de multe ori ca rezultat distrugţrea pompel.rigurozitate indicaţiile prevăzute de constructor in cartea tehnică â maşinii. Acest personal are urm. pe tipuri constructive de pompe. în vederea menţinerii lor la valori acceptabile pe o perioadă cît mai lungă de timp. care de cele mai multe ori nu sînt precizate În documentaţie. . pe Iingă. Totuşi. murilor de funcţionare prescrise. care sînt maşini relativ simple din punct de vedere constructiv. Dar. mai necesită şi o exploatare care trebuie să respecte cu . Montarea pompei in instalC\ţie De obicei schema de montare a pompei în instalaţie este concepută de· proiectantul acesteia. respec-. executarea operaţiilor de întreţinere. supravegherea funcţionării agregatelor. efectuarea manevrelor şi reglajelor necesare.1. Experienţa demonstrează ~ă.

1. ea se va păstra ambalată. 3. pot apărea anumite deformări care au ca efect descentrarea agregatului. Se recomandă ca... 1'::O:::11'.a fundaţiei se nivelează. Se recomandă ca înălţimea.2). După întărire. j'~ / . fără trepida ţii.8 zile.. Dimensiunile găurilor de trecere pentru buloane sint suficient de largi pentru a prelua aceste deplasări.~~ . Turaţia de funcţionare a pompelorcorespunde în majoritatea cazurilor cu turaţia nominală a rnotoarelor electrice sau a motoarelor termice curente.i. Verificarea stării de centrare se efectuează asupra cuplajului respectiv. fără a i se îndepărta unsoarea prnt.în cruce şi cu un efort moderat.. Operaţia care are ca scop alinierea celor doi arbori se numeşte în limbaj uzual "centrare" şi ea se execută iniţial de către uzina constructoare. dirf. Dacă acest lucru nu este posibil datorită construcţiei.\L\ŢIE 119 f1 1 ~' . moderat astfel încît să permită mici deplasări datorate dilatărilor ITi contracţiilor.întregul volum disponibil. pompa să fie procurată la timpul oportun pentru montarea ei în instala tie.1: Secţiune prin fundaţia unei nelor de fundaţie se va face ferm numai pompe: ." se vor k!:-llura numai În momentul racordării cun-<.fundaţie. După această operaţie. nu necesită operaţii de centrare în timpul exploatării..]du-se p-r ioad •. cit mai aproape de buloanele de fundaţie. care le protejează de deteriorări În timpul transportului.'rt .edea locaşuri cu secţiunea .spatiului.vederea rigidizării plăcii de bază. Spre partea opusă strîngerea se va face .placA d~ ~z. înainte de montare se va face o verificare a aspectului pieselor principale şi se va înlocui unsoarea rulmenţilor. Operaţia următoare constă în verificarea stării de contrare a agregatului (conform cu indicaţiile de la subcapitolul 3. după care se verifică din nou centrareaagregatului.:pompei. În măsura posibilităţilor. Forma fundaţiei este aceea a unui paralelipiped ale cărui margini ale suprafeţei de aşezare trebuie să le depăşească pc cele ale plăcii de' h:l7.bctdur la rlanşele de legătură. o" se În fiţ. astfel încît transmiterea mişcării de antrenare se face de obicei prin cuplare directă. ia. .buion de fundatie.superioară . Apoi.. care Împiedică pătrunderea corpurilor străine în interiorul pornpci. este necesar ca după montarea sa definitivă în instalaţie să se procedeze la verificarea centrării şi. instalatii tehnologice .'. Agregatele care sînt destinate să funcţioneze în instalaţii stabile . prea lungi de depozitare sau stocaj. 3.~eţţ de (1.:l n: nt. în timpul transportului însă. l-rompl. ţinînd seama ca partea filetată să fie suficient de lungă pentru a permite strîngerea piuliţelor de fixare.i. stringerea buloaFig. în acesta v'br pre. depinde de precizia coaxialită ţii dintre arbcrele me tor şi arborelepompei. i .:-' a agregat ului cu aproximativ 80-120 mm. dintre care cele mai uzuale sint prezentate în {(8) .' '. Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie. :şi se verifică umplerea acesteia. De aceea. Indicaţii privind centrarea agregatelor de pompare. protejînd astfel arborele şi lagărele pompei. Eventualele înclinări ale plăcii se corectează cu ajutorul penelor din oţel care se introduc sub placa de bază. ceea ce este mai important.' 3. se aşază agregatul pe fundaţie şi se verifică orizontalitatea plăcii de bază cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer. La pompele care urmează să vehiculeze lichide fierbinţi. folosind mai multe metode.1ndaţie şi se fixează poziţia acestora astfel Încît să corespundă cu găui-ile de trecere din placa de bază.1. atunci se vor execu ta lucrări speciale drigidiza re .2.etonul.se vor aşeza pe fundaţii turnate din beton. se toarnă lapte de ciment. /I\STALAŢ/!c MONTAREA POl/PE/ rx IXST. c\'itÎ. 5-adaosuri metalice. personalul care execută rnontajul. 6. se vor amplasa in porţiuni!5 cele mai rigide. -'::::/ pc constructii metalice (rczcrvoar. 3. După întărirea laptelui de ciment. după in rărire (cea. ' spre partea de antrenare .' se utilizează construcţia monobloc. sau să se sprijine la capete pe două ~ '2 grinzi transversalc.În care urmează să se' introducă buloanele de fundaţie.staţii de pompare.-. piuliţele buloanelor de fundaţie se :string uniform . Cln . În locaşurile buloanelor se toarnă mortar de ciment în proporţia: o parte ciment şi trei părţi nisip şi se lasă . ...1. prin găurile special prevăzute pentru acest scop în placă.'ap:lr<'le de pmtl'rţ. Pornn-l-. materialul ocupînd . este prezentată o secţiune prin fundaţia unei clcctropompc. să s~ corecteze.tuqare) . Dacă acest lucru nu este .rezultat ca urmare a introducerii penelor să nu depăşească 50 mm.·-j:::Japte·d~~ciment. În mod obişnuit. liniştite. atunci cînd livrează pompele cuplate cu maşina de antrenare.-'.de 100 X 100 mm şi adîncimi corespunzătoare. chcsoanc-).'. dela ... dacă este cazul. Pentru pompe de dimensiuni reduse.. .1. pompele se livrează de' către furnizor ambalate în lăzi închise sau stelaje. al unei funcţionări mai liniştite şi. în . fundaţia se va turna astfel ca axul său longitudinal să se suprapună pe una din grinzile de rezistenţă ale clădirii. în acest fel şocurile provocate la pornire sau în timpul funcţionării sînt preluate de elemente elastice din cauciuc care le amortizează. la care rotorul pompci şi cel al rnotorului electric sînt calate pe un arbore comun. In situaţiile în care pompa a fost depozitată o perioadă mai îndelungată (2-3 ani). Dar cea mai răspîndită metodă utilizată pentru antrenarea pompelor constă în realizarea cuplării între arborele maşinii de antrenare şi arborele pompei. încît să poată prelua trepidaţiile normale ce"apar!n timpul funcţionării. situaţiile în care pompele sînt amplasate pe planşeul unei clădiri.. 7 .1. . Gurile de aspiraţie şi refulare sînt acoperite cu capace de protecţie.it..'. în. 2 . (250-500 rnm). posibil. Această soluţie prezintă avantajul unui gabarit redus.'b. după care se lasă să se întărească..~ntroduc ?t4R!l. fac(' numur .r::. prin intermediul unui cuplaj elastic. care se va aşeza pe placa de bază în două direcţii perpendiculare. Este de la sine înţeles că obţinerea unei mişcări uniforme. " La tu~narea blocului de beton.!:U"':l ~" v. care frebuie astfel dimensionate .să se întărească. Suprafata' .118 EXPLOATAREA ŞI I:-iTREŢI~ERE. 6-mortar de clmeat .\ POl/PE/ 11\.i t unri cind se începe montarea efl'ci':. precum şi în perioada de montare în instalaţie.. atit la pompă cît şi la motorul electric de antrenare. la racordarea conductelor sau la strîngerea buloanelor de fundaţie. care trebuie să fie cît mai uniformă.

p(). "conductă de refulare". care. Astfel În fig. Pentru toate pompele sînt valabile următoarele indicaţii generale privitoare la conducte: . 3..::1j:a "-. Se consideră că centrarea este corectă.2). rotind cuplajul cu mîna.. 3. confecţionate din cauciuc sau marsit (klingherit). astfel că antrenarea se poate realiza printr-o transmisie cu curele sau Fig. 3.:1'.. Etanşarea îrnbinării se realizează cu garnituri plate.2. .4.J corect incorecr Fig.: (' '1 i.4 şi 3. sau. rotind cu mîna ansamblul (în prealabil se slăbesc şuruburile de strîngere a presetupei). turaţia de antrenare a pornpei diferă de turaţia nominală a motorului.3. se opreşte agregatul şi se verifică din nou .în sensul dorit . se observă vizual dacă distanţa dintre cele două suprafeţe frontale ale semicuple- lor este constantă pe toată circumferinţa. ~_. în toate punctele circumferinţei (fig.şi prin introducerea de adaosuri metalice sub tălpile acestora. O transmisie prin curele. pentru curele mai lungi. arborele pompei şi cel al motorului trebuie să fie perfect paraleli. aşa cum este prezentat în fig.rar prin îmbinări filetate.. "". Centrare defectuoasă.-.120 EXPI. 3. agregatul fiind fierbinte. procedeul de verificare a centrării cu rigla şi trusa de calibre: Procedeul de verificare cu rigla este următorul: se aşază rigla paralel cu axa celor doi arbori. operaţia se efectuează în mai multe puncte de pe circumferinţa pos!l1men! m. 3. Centrarea unei pompe antrenată printr-un grup reduc tor-multiplicator. Concomitent cu verificarea efectuată' cu rigla. Fig. La prin transmisie cu curele. se vor folosi diverse elemente . Verificarea centrării cu rigla plană. centrarea se face în două etape: iniţial se execută centrarea atunci cînd agregatul este rece.3 sau 3. Acestea se întind astfel încît să nu patineze şi totodată să nu solicite in mod inutil lagărele. Şuruburile de fixare a pompei şi motorului pe placa de bază se vor strînge numai după ce cuplajul este corect centrat.HAREA ŞI INTRETINERE •. Fig.•• PO)IPEI IN INSTALATIE MONTARE.-. După cum este .c tcuipci atura ue regim. Conductele se racordează la pompe prin flanşe strînse cu şuruburi. Procedeul este prezentat în fig.6... cu multă atenţie. 3. 3.-'. cu o sfoară bine întinsă. dacă rigla este În contact pe toată lungimea generatoarelor./qfiIJ Cl'ntrarf':l F. cuplaj ului. Verificarea centrăr ii unei cuplaj. ).3.. iar in acest caz se efectuează corecţiile necesare.racordarea trebuie astfel realizată încît conductele să nu creeze solicitări mecanice în flanşele pompei.5.. La pompele care vehiculează lichide fierbinţi.""=::" - =~~~ . 3..f.' '. In caz contrar.2. astfel Încît se se sprijine pe generatoarele celor două semicuple. se reface din nou centrajul. cu trusa de calibre. Indicaţii privind poziţia şi racordareâ conductelor. Centrare corectă. mai corespundă din cauza dilatărilor neuniforme. ' r. 3.f"_.~ . Corecţia se face prin deplasarea corespunzătoare a pornpei sas motorului . apoi se p()rnl'~t.3. . alcătuiesc instalaţia propriuzisă.\ŢIE 121 exemplele următoare.J Fig. iar roţile de curea trebuie să fie coplanare.~-~="". Dacă situaţia se prezintă ca în fig.."mp'! !"t<Înd-!) să funcţioneze: pînă ce at::-. Prin aceasta se evită obturarea secţiunilor de trecere a lichid ului şi crearea de rezistenţe hidraulice suplimentare. şi mai . Verificarea coplanarităţii roţilor de curea se face cu ajutorul unei rigle plane.6. se controlează şi distanţa dintre cele două semicuple.:1. 3.axele flanşelor conductelor 'trebuie să coincidă cu cele ale flanşelor la care se racordează. iar cea care face legătura între orificiul de refulare al pompei şi consumator.1.·tgl.1. La acest gen de transmisii trebuie prevăzută totdeauna posibilitatea de întindere a curelelor. Conducta care face legătura intre sursa de lichid şi orificiul de aspiraţie al pompei se numeşte "conductă de aspiraţie". iar flanşele trebuie să fie paralele între ele.O. 3. In acest scop. 3.3.j:. Transportul lichidului se face prin conducte. ' '. centrajul trebuie corectat.s!~i! C:J.elo cuDU/ti e II" d . cunoscut. cu ajutorul trusei de calibre.:: == . In unele situaţii.5.••POMPEI IN ISSTAL.5 se arată. Centrarea se consideră corectă dacă rigla sau sfoara fac contact pe toată lungimea planului exterior al celor două roţi. ac:.. pompa are misiunea de a prelua lichidul de la o sursă şi a-l transporta la consumator. împreună cu pompa şi armăturile respective. :. Centrare defectuoasă. ' După efectuarea operaţiilor de centrare.. i~"""" . r. Această distanţă trebuie să fie egală pe toată circumferinţa cuplaj ului.

Diametru! conductei de aspiraţie trebuie să fie cel puţin egal cu cel al orificiului de aspiraţie al pompei.. este necesar ca viteza lichid ului la intrarea în pompă să nu depăşească valorile: 1 '1. 3.'mase din timpul sudării.10. se vor respecta următoarele prevederi: .\ŢIE 123 cordarea fig. în cazul unor diametre superioare. cu scopul de a se micşora pierderile hidraulice. 3. la montarea sorbului.racordare .~iJ'l 1 . Pentru a se evita formarea purigilor de aer. este prezentată schema de montare a unei conducte de aspiraţie. ..!de.kzamors{lri ale pompei. conductelor. va fi astfel concepută . --. .distanţa de la flanşa de . 3. pentru a preveni acciJentde prin arsuri e.":':1>.·rderilc hiuraulice şi tot. dimensionată corespunzător.distanţa' de la fundul bazin ului de aspiraţie pînă la sorb. .. Susţinerea corect conductcJor.. ·apă d~la"o'iută sursă. :Condutta''lfe aSpi?'ajie. odat. atunci cînd acesta atinge nivelul minim.//.traseul 'conductelor va fi ales cît mai judicios. spălare cu . Conductă de aspiraţi 7 comună.5 metri. In acest scop. pentru a se evita .8. In funcţie de siSf~inU1. Este recomandabil să nu se montez:' p van» r r('ndl!"·') r!. tre.. acestea vor fi prevăzute ClIc:)mpcnsatoare de dilatare şi reazenu. cu scopul de a permite demontarea pompei pentru revizie sau reparaţii. d bil f' ă ~ 'b~ d tă .rin. Este interzisă utilizarea vanelor de aspiraţie pentru reglarea parametrilor pompei. 122 EXPLOATAREA ŞI IYTRETlYERE. 3. Dimensionarea conductei de aspiraţie se va face ţinînd cont că.j'·". .aih~rl.se vor evita montajele care permit formarea pungilor de aer.tnctt să permită demontarea pompei . ra- . In fig. .l neetanşcit{lţilor.'l pot prol'Uca (. Dacă fundul bazinului de aspiraţie este nisipos. la pompă în timpul _ de cîte ori este posibil. incorect Aceste condiţii sînt ilustrate schematic în fig. ' . Rcdllcti~ (It. . astfel Încît să permită accesul Uşor funcţionării.("'. se va face printr-o reducţie excentric.stalaţie fără demontarea con~uctelor./ nîndu'-se' astfel impuriUlţile ră.1.! Fig. 3.\REAPO)IPEI de susţinere. 3. sorbul se va instala într-o cuvă special construită.. este absolut interzisă realizarea îmbinării prin strîngerea forţată a şuruburilor flanşelor. Montarea conductei ele aspiraţie. instalaţia .modificările de direcţie se Vor realiza prin racordări largi..rat:0rdan~. Este recomandabil ca lungimea conduCtei de aspiraţie să fie cît mai redusă. 3.l. aşa cum este arătat în Tnt0dat:t cOl~d::(~~. elimî-: ". se "a folosi atunci o conductă comună.'.~ POMPEI IY INSTALAŢIE • MONT. pentru o funcţionare a pompei în limiteţ~ unui randament acceptabil. '..de al 1I1Crarc. aşa cum este arătat în fig.. J.qm. aşa cum Se arată în fig.pătrunderea în pompă a particulelor abrazive.5 metri. . d .: ar putea avea loc la atingerea lor. .prin. porţiunea de conductă orizontală se vamonta astfel încît să aibă o pantă continuă pînă la pompă (minimum 2%).7.8."[l"SC pi. 1 tx IXST.IO.âre.buie Să fie corect de cel puţin 0. Dacă prin construcţie nu se poate evita formarea pungilor de aer.:înainte de racordarea pompei.7. Qestinatsă împiedice pătrunderea impurităţilor în pompă. binţi se vor izola termic.. • corfet incorect Fig. " . antrenate de curentul creat de aspiraţie. a sorbului pînă la suprafaţa lichid ului.()lacap[iui cond~ct~(de"aspirafie se montează un sorb cu clapetă sau' :numai un grătar simplu. Este recoman a ca iecare pomp sa aI a o con uc proprIe e aspiraţie.1. Vana se "a monta numai în cazul în care pompa se găseşte la un nivel inferior faţă de cel din rezervorul Fig. de aspiraţie. aşa cum este prezentat în fig. Dacă această soluţie nu se poate aplica. datorit. atimci În locurile cele mai de sus ale zonelor respecth'e se vor monta robineţi de aerisire.distanţa de la axa sorbului pînă la peretele cel mai apropiat.12. Fig.2m/s. J.·L ~':"J'- inca". 3.3. Jt:U~LL\'Ll.9. Pentru e\·itarea unor deranjamente de aspiraţie. '3.' acestea 1lJ. eVltîndu-se coturile bruşte.\L. trebuie să fie de cel puţin 2 D (D fiind diametrul sorbului). 'L"i):i"aţlt'.9. . trebuie să fie de cel puţin 0.. se va proceda la curăţirea interioară a ' '.la instalaţiile la care lichidul vehiculat are temperatura rIdIcată: ~e yor lua măsuri pentru evitarea eforturilor ce ar putea lua naştere datOrIta dllatării conductelor.

Salturile verticale reprezintă cheltuielile de întreţinere. Schemade montaj a unui sorb cu cuvă de.\RE. ~ căror i~fluenţă este determinantă pentru obţinerea unei exploatări avantajoase.c~nstrucţii cu caract~r sţ>ecialse mai ţoloseşte turbina cu gaze. Supapa se va regla pentru presiunea de descărcare.u<:tival pompei.3. ea să declanşeze şi să pună in legătură conducta de . 3.. . dar ulterior cheltuieli ridicate pentru comI bustibil şi întreţinere. ' Deoarece in perioada de execuţie a instalaţiei. In caz)1l utilizării unor conducte cu diametre superroare. Schema poziţiei sorbului. se folosesc următoarele maşini . La dimensionarea co. p'.. care uneori poate atinge lungimi Import~n~e. Conductt. La alegerea maşinii de antrenare a unei pompe trebuie să. 3. avînd cheltuieli de combustibil şi întreţinere Co. hidraulică etc.:. Curăţarea se poate realiza cu apă sub presiune preluată de la o pompă auxiliară. : Din diagramă. în prezent.• 124 EXPLO.~a?ul ~e siguranţă necesar în funcţionare . . . prezent. împotriva şocurilor provocate prm intoarcerea lichidului. turbina hidraulică. Astfel.. Curba D reprezintă un cost iniţial I redus. Fig. în corncheltuielilor privind alegerea para ţie cu altele. care pot determina maşma d~ antrenare fără a' ţme seama de ceilalţi factori..c?-racteristici spe~i~ice tipulu.nductei de refulare.-dt:-r. moi. d~oarece ele sînt mai economice din punct de vedere' al costurilor iniţiale ŞI al cheltuielilor din perioada de exploatate. Analiza economică poate fi reprezentată într-o diagramă ca cea din fig.:-un-C":-iOfl. Diametru! conducte! deret'ulare'frebuie să fie cel puţin egal cu c~l al orificiului de reful~re al pompei. Supapa de siguranţă trebuie astfel aleasă încît să poată permite recircularea debitului maxim al pompei. In acest sens. 3. astfel ca in caz de depăşire a valorii stabilite.tantă.întreruperi accidentale.foarte ~ult.timpul diurn de.susţinere montate în drept?l. . considerînd că preţul combustibilului sau al energiei consumate r~mme constant pe întreaga perioadă analizată.13. se va monta între conducta de refulare şi cea de aspiraţie o supapă de siguranţă (numai in cazul cind pompa însăşi nu este prevăzută cu o astfel de supapă). se r~comand~ Iponţ.1conduct~1 de aspiraţie.. . protecţie. 3.f 10/.. Ia alezerea celei n:ai convenabile maşini pentru o situaţie dată. care asigură o etanşare superioară in comparaţie cu îmbinările prin filet. Curba C reprezintă un cost iniţial mijlociu şi cheltuieli mijlocii pentru combustibil \ şi întreţinere. la care pătrunderea impurităţilor între inelele frontale poate provoca rizuri pe feţele aflate in contact ale acestora. motorul pneumatic Şi motorul eolian. Din acest punct de vedere. .:rE.re de. în fun<:ţie de presiunea maximă pe care? poate realiza pompa. este de preferat ca îmbinările să se fad prin t Fig./ reduse. flanşe cu garnituri plate. La pompele volumice. este necesar ca înainte de racordarea pompei să se procedeze Ia curăţirea tuturor conductelor.2.. curbele cheltuielilor prezintă o pantă c~ns. Daca lun~mea verticală ~ conductei depăşeşte 10 metri. Această curăţire pre~intă o importa~ţă deos.i }=onstr. in interiorul conductelor se acuI?ulează diverse impurităţi. 3..aunei ~lapete de reţinere care protejează pompa.cadr. . .'Conducta de refulare trebuie dlmen~lOnatăcorespu~zăto~. dobînzile şi amortismentele.11. pornm rapide. Dintre toate maşinile de antrenare utilizate . îmbinarea se va realiza prin reduc ţii c ). unde presiunea poate atinge valori foarte ridicate.\T. Conducta de refulare. . Curba B reprezintă un cost in iţial ridicat. funcţionare a instalaţiei.cotunlor. p:otejind prin aceasta atît pompa cit şi instalaţia. motorul termic.aIn :edere re~o~a~d~rea ca sum~ tuturor pierderilor de sarcina sa nu depăşească 10% din înălţimea geodetIcfl de refulare. conducind astfel Ia degradarea etanşării şi pierderea etanşeităţii. După cum se remarcă din diagramă.12. c~eltuieli reduse pentru combustibil.\ ŞI IXTREŢIXEREA POllPEI Ili INSTALAŢIE MOSTAREA pmlPEI Il' INSTALAŢIE 125 . Pe conducta de refulare este recomandabilă montarea unei vane care serveşte la pornirea pompei şi la reglarea debitului în timpul funcţionării. . ' maşinii de antrenare..nce~tric~. pentru a se evita pătrunderea acestora in pompă. ' .de forţa: motorul electric.:~e energia mecanica de antrenare de la diverse maşiru de forţă.. . .1'7' Indicaţii privind ~aşina de .ebită. .se va av<:. număr d: . . .entru .posibilităţi de tntreţlnere . se mai observă că punctele de L-_-~""o.refulare cu cea ~e aspiraţie.13. se ia în considerare un. Deoarece . P. curba A reprezintă un cost iniţial ridicat.a~tr~n:l!'~.le verticale vor fi rigidi~ate prin colie..combustibili uşor de procurat. ma~lI1aeu abur şi turbina cu abur. I'u"'t-'c:lICt-'Ijlll<.1. a ~ăror ~onicitate nuva depăşi raportul 1 :' 10. Diagrama ~nalizei maşină de antrenare devine neeconomică. ţinînd cont de balanţa cheltuielilor iniţiale şi ale celor de exploatare.ecalificate. la oprirea pompei. a căror denumire provine de la cea a agenţilor energetici utilizaţi r!p arpst{>~ In.:-.. mai ales la instalaţiile deservite de pompe echipate cu etanşări mecanice.'lItru antrenarea pompeIor.rentabilitatea instalaţiei. se vor analiza urmltorii factori: . dar întreA ţinere scumpă.lo-re intersecţie determină precis momentul din care o Fig. rezultate din activitatea de şantier.existenţa energiei de acţionare disponibilă la faţa locului . ponderea covîrşitoare o reprezintă motoarel~ ele~t~l~e.factori. .. energie electrică.e deranjarncnte de amorsare se datoresc neetanşeit~ţl. este necesar să se acorde o grijă deosebită îrnbinărilor acesteia. 8.

' Curentul electric este de două feluri: continuu şi alt crna tiv. uşor transportabile. . Din acest punct de vedere.!. se observă că Pare valoarea maximă atunci cînd cos <il = 1. .) Funcţionarea lor este legata de prezenţa ŞI vIt~za v~ntului. pentru reţeaua de înaltă tensiune.:..0 parte din aburul produs de cazanul respectIV. La reţeaua trifazată.. puteri marr ra~ortate la greutatea rnotorului.: electrică de forţă consumatorii industriali. deci frecvenţa va reprezenta numărul de perioade efectuate de variaţia curentului într-o secundă.J. Cele monofazice sint destinate alimentării diverselor aparate electrocasnice precum şi iluminatului electric:'Reţelele trifazice slnt destinat: să alimcntcze cu c'nc·ri)'i. Reţelele de distribuţie ale curentului electric sint monofazice şi trifazice.situaţiile în care nu poate fi reah~ata alimentarea cu energie el~ctncă:.V. In speCIa! ~n agnc u1. ele concurează cu succes instalaţii asemănătoare echipate cu motoare electrice. 1 valoarea efectivă a curentului. ~e folos~sc atît motoare cu aprindere prin . deci 'P = O. pOJ?pele centrifuge de înaltă presiune. sint prezentate schemele celor două feluri de conexiuni. uzun m~I :a.. c~Iar de la cazanele pe care le deservesc. pentrureţeaua de joasă tensiurie.c~nLl·I': rlimentate cu bcnzin.. uzuri mai lente in timp. De aceea. astfel ca alegerea tipului de motor electric. prezintă a\'a~taje c~: gabarite şi greutăţi reduse. abur sau turbinele cu abur se folosesc la antrenarea pompecu.ele e~liene sînt rar folosite astăzi." . Av~ntaje!e.nshcI. Fig .U.' (3.". rezultă că transmiterea unei anumite puteri electrice este cu atît mai economică cu cit valoarea factorului de putere este mai apropiată de cifra 1. preţul combustibilului mai red1!s.tilizat la antrenarea pompelor mari. cheltuielile globale sjnt mai reduse cu 1/3 sau 1/4. utilizate la alimentarea cazanelor de abur f?losesc pentru antrenare chiar . puteri limitate.__ L-. . este necesar ca atit proiectantul instalatiei cît şi personalul Gt' •. Astfel.. 'P unghiul de defazaj dintre tensiune şi curent. . Reţeaua monofazică furnizează curent electric la tensiunile de 120 V şi220 V. . (In Olanda au adus servicii importante fiind puse să antreneze pompele de eva~u~re a apei din incintele îndiguite. In ţara noastră. .-4 conexiunii in stea.ază cu precădere la agregatele de pompare.. Curentul alte-mari v este un curent electric caracterizat de variatia periodică a parametrilor săi. (diesr-l}. ~I ca gru~uri de intervenţii la stingeri de incendii. ŞI din acest punct de vedere ele suphnesc cu su~ces mo~~arele electrice.-. costuri initiale mai redu~ela ţ>uter. " M<l:şinil~.l rOf/'spund:i cît :". ". alcă~umd agre?..ere pnn comp:esle se ~retează a fi u. .ate fixe. Tensiunile'uzuale la reţeaua trifazicăsint de 220-"380 V. lULlif'let scopului urmarit..._ ~otoarele cu aer comprimat au un domeniu limitat d~'~tilizare.. notată cu f (f = lJT).A.15.st-a" sau în "triunghi". mctoarelor cu aprindere prin compresie sint: "~~ndament energetic su~enor.. Ca unitate de timp se ia în considerare secunda.. Din cele relatate mai sus rezultă că motorul electric este maşina de forţă care întruneşte majoritatea calităţilor necesare pentru antrenarea pompelor şi de aceea utilizarea lui în acest scop s-a impus pe plan mondiaL Din acest motiv.mine şi rafinării.cu aprindere prin scînteie. xploatare să posede suficiente cunoştinţe în acest domeniu. Motoa!.-"!!"'--.motorul cu aprmd.aţIile In car~ acest. consumatorii pot fi racordaţi în două moduri: în .. 3. porniri uşoare. CIt ~I motoare cu aprindere prin compresie . a căror durată diurnă de funcţionare este IImItată.Iasemă?ătoare: Deza\:antaje~e lor con~t<. J--r-~~~~~~~ 1-. age~t esţ~ disponibil Ia faţa locului. •Pentru antrenarea pomjJd?r. u la evacuart Of' ano In PPrIO. montarea în instalaţie şi exploatarea "...' . ~otoar~le !ermlc~ se uhlIze. Termenul cos <il se numeşte "factor de putere" şi reprezintă unul din cei mai importanţi parametri ai instalaţiilor electrice de forţă. Schema 3.. alimentate cu runtorină. consum mic de combustibil..H. Datorită acestor caracte. MONTAREA POMPEI IN INSTALAŢIE 127 . Inversul perioadei se numeşte "frecvenţă. Fig. 3--.motoarele . cu timp de funcţionare diurnăfoartenîăre sau chiar continuu. folosite în centralele termice pent~u alirnentări de cazane. Alegerea tipului de motor se face pe baza unei analize tehnica-economice ţmÎn~ con.1) C reprezintă valoarea efectivă a tensiunii..u~n: combustibil scump. Canada şi alte ţări ale continentului american. Prin denumirea de "perioadl". valoarea frecvenţei este f = 60 Hz.' . sint antrenate de turbine cu abur. . faţă de cele ale unui motor cu benzină care antrenează aceeaşi pompă.14 şi 3.t ră. motorul cu a~rinăere prin scînteie este folosit la antrenarea grupunloŢ de pompar~ J?oblle. se înţelege timpul după care un fenomen îşi repetă ciclul. . . precum şi în majoritatea ţărilor europene.:. şi 6 000-10 000.t de. lor In sItu.PIde.i. Prin urmare. Fund surse de energie independentă.. avantajele şi deza\'~ntajele pe care le prezintă fiecare cOllstruc~ ţie. frecvenţa este normalizată la valoarea de 50 perioade/secundă (50 Hz). De ll:semenea. ·. . Schema 2~~~~----~~~ conexiunii în triunghi In fig.. Deşi au un cost iniţial ridicat.Jr!p d" inundatii etc . pericol de Incendiu sporit. agen~ preluat.1. în care 1. notată cu simbolul T. Lcos ţi. Aceste pompe sînt folosite de obicei ca pompe de rezervă care pot intra 'rapid în funcţiune in caz de intrerupere a curentului electric. în comparaţie cu cele cu ap:mde:e pnn compresie..126 EXPLOATAREA ŞI blTRETINEREA POMPEI IN DISTALAŢIF. ele înlocuind motoarele electrice în instalatiile care funcţionează în mediu exploziv . În ceea c~ priveşte ant~enarea pompelor. S~ ştie ca .. mobile. ln S.Mo!oar~le termice se folos~sc de o?icei . respectiv atunci elndtensiunea şi curentul sînt în fază.în . Puterea medie transmisă in decursul unei perioade a curentului alternativ monofazat se numeşte "putere activă" şi se determină cu relaţia ' '. Din formulă.15.. <:~eace l~ face improprii pentru antrenarea pompelor care au regtmun defuncţIOnaredmrnămarisaucontîniu. pompele cu piston cu actiune directă. intreţlnere uşoară. p = U . deşi în trecut au fost utilizate cu succes m agricultură.

4) In triune hi1 t:. care pot provoca suprasarcini suplimentare. trebuie să se ţină seama de . După acest criteriu. • . . Din electrotehnică se cunoaşte că alura curbeide variaţie a turaţiei în functie de cuplu.~t~rmină cu expresia p = .. citalie terfe. /: '. { .5 38-75 peste 75 1.3-' 1. . Motoarele cu excitaţie serie sînt preferate ca motoare de tracţiune. deoarece aşa cum se vede din diagramă. În industrie. abscrbită la arborele pempei la regimul Dominal kW Coeficient de multiplicare funcţie de variaţia tnllţimil H a puterii. la acest tip de motor.ţiaturaji~i~!e in_~penţe asupra parametrilor energetici ai pompei. datorită' modificărilor condiţiilor iniţiale de funcţionare..motoare de curent alternativ monofazat : .6) în care U şi 1 reprezintă tensiunea şi curentul de linie.5 8-37. . fiindcă. prin urmare.la conexiunea • A • 1: =.ea.~va!.12 1. Sensul de rotaţie al motoarelor de ~ It " It curent continuu este stabilit de fabrica a constructoare în conformitate cu coFig.motoare asincrone de curent alternativ trifazat.40 1. ' t:~.1 Coeficienţi de multiplicare a puterii absorbite de pbmpă. Motorul cu excitaţie serie nu trebuie lăsat să funcţioneze în gol sau la sarcini reduse. motoare. ele pot fi împărţite in următoarele categorii: . la motoare de curent contrnuu : .. De aceea. (3. astfel de motoare şi-au găsit utilitatea la antrenarea pompelor montate în instalaţii care dispun de acest gen de energie la faţa locului: locomotive.t t t d hti. utilizarea motoarelor de curent continuu este limitată din cauza dificultăţilor de transmitere la distanţă a energiei electrcmagne t icc sub formă de curent continuu.09 1. este recomandabil să se aleagă un motor cu o rezervă de putere care să poată satisface solicitarea suplimentară. În tabelul 3.4-' 1..". ' . variaţia turaţiei In funcţie de cuplu devine importantă şi. Din cele descrise mai sus rezultă că motoarele cu excitaţie paralel sînt preferate pentru antrenarea pompelor. La motorul cu excitaţie serie. I .25 1.2) (3. tensiunea de fază este mai mică decît cea de linie. 1 (3.2-' 1. Tensiuni de fază sînt tensiunile existente la bornele consumatorului.'. ' •În fig.motor cu excltatle In paralet: b _ motor cu exsensul poate fi Inv~rsaţ astfalel: .f3 .. pentru alegerea motorului electric de antrenare Puterea.i~. determinate de natura curentului electric utilizat.'la motorulcu excitaţie paralel. curentul de fază este mai mic decît cel de linie. de refulare 0.16.40 ~ ~rotoarele electrice sînt realizate în diverse tipuri constructive. variaţia turaţiei este neînsemnată. Din figură Se observă că. În exploatare.16 sînt reprezentaţe diagramele de variaţie a turaţiei.". ceea ce poate provoca defecţiuni mecanice datorită acţiunii forţelor centrifuge care ating valor importante. iar 'aceasta se axplică prin aceea' că. 3. : [1=. în.l ţi' ensium e mie sin tensiuni e exis en e m re ou a e re e el.!. :.18 1. aşa după cum se şt!~. la turaţii reduse.motoare sincrone de curent alternativ trifazat : . datorită faptului că curentul de excitaţie este egal cu curentul rotorului. "' Puterea activă absorbită de la o reţea trifazată nu. la cele două categorii de. .!!lncţie de caracteristicile specifice ale acestora." PO~!PEI Ix lSST.. cuplu.'3 . "'".-'-7. deci demaraje puternice. Aceste proprietăţi rezultate din cele două feluri de COneXIunIservesc la racordarea convenabilă ac. au valori mari ale cuplului.. faţă de care se va alege motorul electric corespunzător. deoarece pot asigura menţinerea unei turaţii constante.5) Din cele relatate mai sus se observă că la conexiunea în stea.IL.1. 3. = U1 [7. .?~sumatoril~r. la motorul cu excitaţie par' e lse inversează sensul curentului de excitaţie. d 1" t "1 . Alegerea pompelor c. 26i 9 - .5H 0-3 3.60 1. Puterea motorului de antrenare trebuie astfel aleasă încît să fie cel puţin egală cu cea absorbită de arborele pompei la regimul normal de funcţionare.iesfediferită de cea a motorului cu excitaţie serie. . ale căror valori sint uşor măsurabile.motoare de curent continuu.\TIE 129 Curenţii de linie sînt curenţii care circulă prin conductorii reţelei trifazice.3'U. valabil pentru pompe centrifuge. depinde de modul cum este conectat consumatorul. 1. deoarece. . . la-motorul cu excitaţie paralel. iar la conexiunea în triunghi.30 1. curentul de excitaţie se menţine aproximativ constant. iar valoarea ei se ~. La alegerea motoarelor de curent continuu trebuie să se ţină seama de caracteristica lor de variaţie :a turaţiei tn funcţie de cuplu. sînt indicaţi coeficienţii cu care trebuie multiplicată puterea absorbită de pompă.. nave. {I e = . turaţia creşte foarte mult. UI cos cp (3.128 EXPLOATAREA ŞI INTRETI!'IEREA POMPEI IN I!'lSTALATIE !dONTARE.50 1. . Variaţia turaţiei In fun~ţie de manda beneficiarului. Tabelul 3.în funcţie de cuplu.8H 0. Curenţii de fază sînt curenţii care circulă prin circuitul propriu al consumatorulŢui. Deoarece în exploatare pot interveni Însă situaţii neprevăzute.80 1.3) (3.1-' 1.la mororul cu excitaţie serie se inverseapă sensul curentului de alimentare a rotorului. Din schemele prezentate mai sus se pot determina următoarele relaţii: A A ă = _ la conexiunea în stea).

?-pei. Această proprietate este folosită pentru îmbunătăţirea factorului de putere. Schema conexiunilor pentru inversarea sensului de rotaţie la motorul cu excitaţie paralel. apoi se face contactul electric şi. atunci cuplul corespunzător s-.. Deoarece aceste motoare se construiesc pentru tensiuni de 120 V şi 220 V.~L. Ca măsură de protecţie. 3. care nu sînt racordate la reţeaua publică de distribuţie a . motorul se ambalează. 3. De aceea motoarele monofazice. determinate de cimpul magnetic al înfăşurării monofazate. datorită complexităţii construcţiei faţă de cea a motoarelor asincrone.\ POlIPEI rN INSTALAŢIE ~IO:-'TAREAPOMPEI r:-.19. astfel încît acesta poate fi defazat înainte sau înapoi faţă de tensiunea U.Din punct de vedere elestric. în circuitul de exci- taţie se introduce o rezistenţă reglabilă care permite să se obţină turaţia necesară.'". '. 3.. CI . el şi c 2 . ţei maxime. la racordare se va verifica în prealabil corespondenţa dintre tensiunea reţelei şi cea a motornlui electric. Funcţionarea acestui tip de motor este stabilă numai la turaţia de sincronism. ceea ce poate provoca încălzirea excesivă a bobinajului. pornirea se face cu ajutorul unor reostate de pornire care introduc in circuit o rezistenţă-suplimentară ce limitează Fig. Pornirea motoarelor de curent continuu prezintă unele dificultăţi. Placa. Terminaţiile capetelor de legătură se numesc borneşi se găsesc pe o placă de borne prinsă de corpul motorului.17 şi 3._ _ R. deoarece în zona puterilor mici. racordarea Ia reţea efectuindu-se prm SImpla introd~cere a ştekerului in priza de curent.17.au următoarele semnificaţii:. La motoarele de puteri reduse. peste 300 kW.nsului de rotaţie devine preponderent. Prin urmare. în acest domeniu. Dacă se imprimă Însă o mişcare de rotaţie într-un sens oarecare. +------~------. ele şi-au găsit o largă utilizare la acţionarea unor maşini şi aparate electrocasnice. ele sînt folosite la antrenarea unor pompe de grădinărit precum şi a grupurilor hidrofoare de alimentare cu apă a gospodăriilor individuale. cheltuielile iniţiale sînt mai ridicate. astfel că rotorul se . Rotorul motorului sincron este alimentat cu un curent de excitaţie de la o sursă exterioară de curent continuu.130 EXPLOATAREA ŞI r:-. deaceea el este utilizat cu precădere în situaţiile în care este necesară menţinerea unei turaţiiabsolut constante. care este alimentată de un curent defazat faţă de cel din înfăşurarea principală._inceputul şi sfîrşitul Infăşurării de excitaţie paralel.rezistenţă _reglabilă a curentului de excitatie. deci transmiterea puterii devine economică.18.. reprezintă o eategori. Şcbema. atit timp cît rotorul se găseşte în stare de repaus/cele două cupluri se anulează reciproc şi mişcarea nu poate avea loc. conexiunilor pentru inversarea "sului de rotaţie la motorul cu excita ţie .reostat de pornire .19. sene. . maneta borne a motorului reostatului se aşază în poziţia corespunzătoare rezistende curent continuu. DI şi D: -inceputul şi sfîrşitul polilor auxiliari. De aceea. ----- Fig. _. -:.-.3. . Cuplul activ al motorului sincron trebuie să fie mai mare decît cuplul rezistent al maşinii antrenate. înainte de a pomi motorul.+-------T------- t.• Motoarele electrice sincrone de curent alternativ trifazat sînt denumite astfel datorită faptului că turaţia rotorului este egală cu turaţia cimpului magnetic rotitor produs de curentul ce trece prin înfăşurările polilor respectivi ai statorului. Dacă curentul de excitatie are o valoare redusă. se reduce treptat rezistenţa. I:-'ST. bobinajul este în general supradimensionat de aceea ele pot fi pornite direct. :\Iotoarc-le electrice de curent alternativ mcnofuzat.. _ BI şi B: . Din acest motiv.' ceea ce poate provoca deteriorarea acestuia. denumite in limi. au nevoie de un dispozitiv care să le asigure rotirea iniţială in sensul dorit. +----. In practică. nefiind compensate de economia datorată factorului de putere. domeniul de utilizare al motoarelor sincrone se situează in zona puterilor mari.' Fig . . de valoarea curentului. '.aj uzual "motoare monofazice".pe măsură ce turaţia creşte. Această defazare se obţine cu ajutorul unui condensator de capacitate corespunzătoare.> de motoare mai rar utilizate in industrie. mont~re<l:lor În ~nstalatie este foarte SImpla.începutul şi sfîrşitul lnfăşurării de excitaţie serie. Soluţia constructivă ce se adoptă în acest sens constă în prevederea unei înfăşurări auxiliare În sta tor. fără folosirea rezistenţelor reglabiIe.va roti datontă acţiunii cuplului rezultant. Pentru evitarea unor astfel de situaţii. -Al şi A2inceputul şisfîrşitul înfăşurărlî rotorului:': . La motorul de curent continuu această placă are forma din fig.1 . În general nedepăşind 1 kW. Rotorul motorului electric rnonofazic este supus acţiunii a două cupluri egale dar de sens contrar.} J".18 sint prezentate schemele legăturilor pentru inversarea sensului de rotaţie la aceste categorii de motoare. la aleger~a unui motor monofazic trebuie să se aibă în vedere că sensul său de rotaţie 1 este stabilit de fabrica constructoare şi el nu poate fi modificat în exploatare . . pentru evitarea acestui fenomen. La motoarele sincrone. " sen- Notaţiile . astfel ca la atingerea turaţiei de regim aceasta să devină nulă. deoarece puterea lor este limitata. turaţia crescînd vertiginos. care poate atinge valoarea 1.rREŢI~ERE. R. variaţia curentului de excitaţie atrage după sine variaţia curentului absorbit de la reţea.\ŢIE 131 In fig. deoarece curentul de pornire are o valoare foarte mare. pentru a putea fi pornite.. J. "deoarece nerespectarea acestei condiţii face ea motorul să iasă din sincronism . . .

de aceea la alegerea motorului. corespunzător situaţiei de sincronism. . valoarea cuplului nominal se alege de 2 . iar acest lucru este explicabil prin faptul că 1 ele au o construcţie extrem de simplă. denumite şi motoare în scurt-circuit. este prezentată diagrama de variaţie a cuplului in funcţie de alunecare. " Aceste dezavantaje sţntacceptatela motoarele în scurt-circuit de putere redusă. . cînd s = 1.23. T~. In fig. Denumirea de . -~-+ p IfI 3 4 . Fig.21 şi 3.rţi0l!al cu alunecarea. pornirea prin legare directă la reţea unui motor asincron. cipale 1. la pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit de puteri relativ mari. . funcţionarea este posibilă numai pînă la o anumită valoare a alunecării.•• sincron" ilusa trează modul lor de funcţionare. . Acest lucru se realizează de obicei prin două metode: . Dacă cuplul rezistent este mai mare decît cuplul maxim. se utilizează diverse . Ro-rezlstoDl'4e uc:ltalio. adică în zona în care cuplul creşte propq. puterea. 5 ori mai mică decît cea a cuplului maxim. J " In mod practic. .--trail: r _ lloemalct' de curent. de cea a cuplului maxim. Schema conexiunilor la placa se construiesc în două variante prinde borne. Prin noţiunea de alunecare se înţelege (3. care solicită mai puţin reţeaua de alimentare şi oferă in schimb I • posibilitatea unei cuplări simple. se va avea in vedere ca valOarea cuplului nominal de funcţionare să nu fie prea apropiată. denumite uzual motoare cu inele colectoare.antrenarea mecanică de către un alt motor de construcţie asincronă . motorulasincron prezintă următoarele particularităţi de funcţionare. _ ' Din diagramă se observă că la pornire.şi car: serveşte numai la pornire.132 EXPLOATAREA ŞI !I>TREŢII>ERE.SL " . Funcţionarea este stabilă numai pe porţiunea O-A. J I I Fig.în colivie". La motorul asincron.autotnD. I:-. Motoare cu rotor .. :"_Fczintl I. -r. Valoarea alunecării se exprimă de obicei in procente şi indici astfel reducerea turaţici rotorului în raport cu cea a cîmpului magnetic.23. ' c~ - Fij(3.. ceea ce provoacă şocuri in reţeaua electrică de aliN mentare. în fig.Curentul absorbit la pornire are o valoare mult mai mare decît curentul nominal (Ip = 4-71.rezistenti de' excltatle. asemănătoare cu cea cI" la mntn'lr('k asincron. aceste motoare Fig.20. Schema 'de pornire cu racordare . Schema de pornire cu racordare directă la reţeaua de alimenţare: E .)..prin autotransformator: c E . se vor putea evita deranjamentele provocate de suprasarcini temporare.. '. direct la reţea."\ . Motoarele asincrone sint cele mai răspînditemotoare electrice utilizate in toate domeniile de acţionate. valoarea cuplului este redusă. q: I _______ A. care diferă de regimul nominal: . in colivie. La acest tip de motor. TP . _ .bobinat".: .. 3. iar pentru s = O.ezCitatoare. .0.7) r------------------. .22.2l. care se caracterizează prin aceea că viteza de rotaţie a rotorului este diferită de cea a cimpului magnetic rotitor. după modul de execuţie al rotorului. 3.\ PO~IPEI !:-I INSTALAŢIE MOI>TAREAPO~IPEI 1:-. totdeauna 112 < nI' iar alunecarea creşte proporţional cu sarcina.8) Pentru preîntîmpinarea neajunsurilor descrise mai sus..oscilatoare J reoiaIenl1 la descIr· care. 3. In acest fel..r : turaţia rotorului. Motoare cu rotor .executarea unei înfăşurări suplimentare.Cuplul de pornire are o valoare redusă la tura ţie redusă. 8.~ .r. .qIE 133 şi să se oprească..'..formllor de pornire. Schimbarea sensului de rotaţie poate fi obţinută prin schimbarea a două faze din stator sau prin inversarea sensului curentului de excitaţie. funcţionarea devine instabilă şi motorul are tendinţa să se oprească. \ . C'!l ii~ $" în ca.. T. turaţia cîmpului mai511dicrot iu.20. Variaţia cuplului Orientativ.'. deci factor de putere redus.'e.trans· clorm.alol'c de curent J' K "7. sînt robuste. valoarea cuplului este nulă. 3.22 sînt prezentate cîteva exemple de conexiuni ale unuimoţorsincll()n tipM. iar caracteristica lor funcţională poate satisface cele mai variate cerinţe. deci pornirea se realizează într-o situaţie dezavantajoasă. 3.Decalajul dintre tensiune şi curent este mare. fiindcă rotorul trebuie adus iniţial la o tura ţie apropiată de cea a cimpului magnetic rotitor.SU. alunecarea creşte foarte mult. corespunzătoare cuplului maxim. Din punct de vedere constructiv. funcţie poate fi permisă dacă se realizează condiţia de alunecare. 2. ' La pornire. 3.OODIIII&Iol'. 4 X instalată (puterea motorului) (3. R.. TABLOU I I I I I I I t R. şocuri ale căror efecte defavorabile sînt resimţite de ceilalţi consumatori.. Pornirea motoarelor sincrone este dificilă.

motorul funcţionînd ca un motor in scurtcircuit. . W Fig. dar dezavantajul cuplul de pornire a\'ut În vedere la şi prin aceast metodă. . tru cele două moduri de conexiuni.:".' Pornirea prin utilizarea unui autotransformator esteprezentată în schema din fig. .. .... se obţine un curent redus la pornie.pentru cuplarea in . fără pauză.. ZJ: . respectiv de fază. comutatorul conectează iniţial infăşurările de fază în stea.e.. Punerea in ftmcţiu..legate in serie cu acesta: Prin aceastase reduce curentul de pornire.. hA = li • . ." . Conform schemei. deci convenabilă pentru antrenarea pompelor. .'Ji .24.. . rezistenţele se scurtcircuitează.pornire cu b<:bin~ trifazate de in~ucţi.9) ! . '" Acest motor prezintă avantajul unui cuplu mareIa pornire ceea ce fi recomandă să fie utilizat la acţionarea maşinilor şi mecanismelor la care cuplul rezistent atinge valori importante..:!~ pcrmr. " . .3 .iEREA IN FUNCŢII:Jo:EŞI !~TRET1~ERE.l 3 (3..\ fOMPEI IN EXPLOATARE 135 soluţii al căror principiu se bazează pe reducerea curentului sau tensiunii de alimentare a statorului.. [u. ' Pornirea prin conectare în sistemul stea-triunghi prezintă însă deza vantajul reducerii valorii cuplului de pornire. --r--+-+---Schema lega tnrilor r'.triunghi I:!.\ PO)IPEI IN IXST. Fig.26. se efectt.tot înaceeaşi proporţie {~ deoarece acesta este proporţional cu pătratul tensiunii pe fază. valoarea cuplului nu depinde de rezistenţa rotorului. În paralel. Metodele de pornire generalizate sînt următoarele: .2. deci dezavantajul înttlnit la:. 3. .134 EXPLOATAREA ŞI I~TREŢIXERE. se efectueze la sarcini reduse. Schimbarea sensului de rotaţie a motorului poate fi obţinută foarte simplu prin inversarea a două legături de la reţeaua de alimentare.= . deoarece.Y (3.. Schema couexlunilcr .i. _______A : Aplicînd relaţiile determinate anterior psn?Jrn. ~upravegherea fi Intreţinerea in perioada de exploatare Punerea în funcţiune a unei instalaţii hidraulice poate fi definită ca fiind totalitatea operaţiilor ce se execută în faza de trecere de la starea de repaus..f3· I. -.. w= ~~~l . se produce şi o micşorare a cuplului de pornire. ': 3. .t:.se~păs?.oi Prin urmare. II. valoarea curentului este de trei ori mai redusă decit la conectarea în triunghi..2.12) Prin urmare.f3. 3.. I..2i.@=." .~ Pornirea motoruhii asincron cu inele colectoare se realizează cu ajutorul unui rcostat de pornire care introduce În infăşurările de fază ale rotorului rezistenţe reglabile..r. Din cele descrise anterior rezultă recomandarea ca pornirea pompelor să .a ru ruou taj tru stea-triunghi este prezentată în fig.valoarea curentului absorbit de la reţea este de K1 mai mică decît la cu plarea directă.5." deoarece in interiorul bobinei are loc o cădere de tensiune.. Schema acestei metode de conectare este prezentată în fig.3. sint curenţii de linie. 3. la conexiunea în stea. acestea se scot complet din circuit şi periile sînt ridicate de pe colector. ."'1-. ceea ce echivalează cu inversarea cîmpului Invîrtitor statoric. in funcţie de tipul pompei utilizate. se obţine. iar la atingerea turaţiei de regim.f3 ~.!e.\UŢ1E PI:J.. '. 3. rezultă .>'" (3. . 3. r la pornirea stea-triunghi.. .Zk ... . . trecerea pc poziţia triunghI.. .26.ează..y= e " [. U. întîlnit la conectarea stea-triunghi se păstrează deoarece este mai mic decît cuplul nominal. dar cuplul nu este afectat. ... y pornire prin autotransformator : -~-. Schema conexiunilor la pornirea cu autotransformator. Din cele două egalităţi..pentru cuplarea în stea Y: Fig. Motoarele asincrone au o turaţie practic constantă.~etd-" " deIe anterioare .: . :. se obţin următoarele rezultate .U. ." . . Schema conexiunilor pentru pornirea cu bo bină de inducţie trifazată. • •• ~.11) 1 . (3. Dacă se notează cu K ••raportul de transformare al autotransformatorului aplicînd relaţiile stabilite în electrotehnică.pornire prin racordare stea-triunghi Y .'~ ZJ:= sau .25. . conform tebriei maŞinilor' asincrone.tensiunea de linie (reţea). .y = [rr = = ~. . . Pe măsură ce motorul se accelerează. iar după ce motorul a ajuns aproape de turaţia nominală.ează.impedanţa unei faze a Infăşurării statorice. la conectarea motorului în stea.i' '. ~ U' '. .' U. iar acest lucru trebuie alegerea motorului.. iar aceasta se poate obţine prin manevrarea corespunzătoare a vanelor instalaţiei. .10) ~f • 'l in care I" 1.''>'''. • Alimentarea motorului la acest montaj se face cu un curent mairedus..cuplul de pornire se reduce de K~ ori faţă de cel realizat prin cuplare directă Pornirea motoarelor asincrone în scurt-circuit prin intermediul unei bobine de inducţie trifazate are la bază acelaşi principiu de reducerea tensiunii in faza iniţială.

deoarece o.:lIXEREA POl/PEI IN EXPLOAT.proce~eazl astfel: se decuplează în prealabil motorul.[" :. de cătie . şi ln poziţie verticală.. la sa tie cuplat cu pompa. \'. . La aceste pompe.conformitate cu indicaţiile prevăzute în instrucţiunile maşinii. Ca exemplu se prezintă următorul caz: o pompă verticală de adincime... La pompele care funcţionează în condiţii atmosferice neprielnice.. .~ol şi se corectează ~ac~este. mai mult de un an.. pJl'1li m.. .ţia de Vf'rifkar.. . la asamblarea pompei.' _ la pompele echipate cu etanşare mecanică.la pompele la care rotorul este fixat pe arbore p!m infile?re. . Ea reprezintă pentru beneficiar momentul important în care instalaţia poate fi solicitată să satisfacă cerinţele pentru care a fost concepută. . la cea de funcţionare.•.lagărele unse cu ulei..I< . se vor deşuruba dopurile prevăzute la partea inferioară a carcasei.)~irealiberă (valabilă numai pentru pampele cuorgane ln mişcare de rotaţie).eveni astfel tngheţarea ei.tehnică a maşinii).h •••. .m~nţl ale acestora sînt unse în timpul procesului de asamblare din uZI?ă Ş! bv~a:e ca atare." . ' La pompele la care ungerea se face cu unsoare consistentă.lte cu garnituri moi s~ vor strill§'e ~~uliţe1epresetup~i cît mai uniform cu putinţă. .iu negru.136 EXPLOATAREA ŞI !XTREŢIKEREA POliPEI IN INSTALAŢIE PUNEREA IN Fl"XCTIlJKE ŞI !xn:. ten~mţ. Numai în cazul în care p:>mpa a fost stocată pe o perioadă mal îndelungată.. fiind acţionată . şuruburile ~~ st. . ~u este necesar să se verifice gradul de ung~re..osingură persoană în două situaţii diferite: în poziţie orizontală..dlf!Clt~. fabricilor constructoare. .:' .. se va. . Sensul de rotaţie a pompei are o mare importanţă asupra bunei funcţionări a instalaţiei.. In acest sens. se v:eriţIcă sensul la~ersul li?. emise pentru fiecare tip de pompă în parte şi livrate împreună cu acestea. .se vopseşte În.care.~e~lcă e centrarea cuplajulul . ungere-spălare. ". .:..' .mo.: l~ pompele echip'. Stringerea va fi moderata..\RE 131 1 . s~ va îndepărta un?oarea veche şi se va înlo~ui cu unsoare nouă.llllt~ ca ac.. cît şi pentru prevenirea deteriorării agregatului. nivelul acestuia trebuie să se găsească în dreptul semnului de nivel prevăzut pe lagăr... se va verifica mainte de pornire prezenţa lichidului de un~~re-spălare.itXv-w. se vor efectua În ordinea următoare: .' . .de?arece . astfel încît să se poată obs~rva.prfntr-o transmisie rigidă. . Această interzicere este totdeauna subliniată în instrucţiunile de exploatare (cartea .itorul pentru o fracţiune de t!mp foarte . Prin această verificare. La pompele echipate cu etanşărt mecanice.!.:. atît in ceea ce priveşte obţinerea parametrilor energetici. . cazul~~.isă ~" [ace yornl?-d . se slăbeşte stringerea presetupei şi apoi se roteşte cuplajul cu mina. .. alt. din azb. . in afara de cel~ navale: au ~~sul determinat prin construcţie. porrure în sens in vers poate provoca deşurubarea sa ŞI Inţepenirea in carcasă.. fie sub forma unei plăcuţe prinsă cu nituri. .a de rotire ŞI ~ensul. .. după fiecare oprire. ungere. Este interzis a se proceda la verificarea ~e:u'~lui cu motorul cuplat..se V".... . . ca scop să verifice in ansamblu corectitudinea montaj ului pieselor r~titoare.•. Rotirea trebuie să se facă uşor şicontinti~. sau cu etanşări mecanice.m prealabil s:a~ slabIt.seJ>revin~pom~~ nniji'poinj>itblocate din' ailHw-. Dacă pe anumite porţiunise întlmpină rezistenţe sau înţepeniri.. _ amorsarea. se vor demonta capacele rulmenţilor. se vor manevra robineţii respetivi.. ..gar':lturI mOI.!·zisJ. a~xlltare . . deoarece lag~rele ~u rw. ..sistemul de ungere.poate' 'conduce 'Iau defectarea unor 'J?iese. au ca scop să ofere garanţia înr1"."rificare~ sensului de rotaţie se face n~mai ~a pompele antr~nate de motoare. operaţia de verificare a rotirii se va executa de fiecare dată cind se porneşte pompa.'.. .~:. :(~alt~ .·. acestea P:Jt funcţiona in se l am' .!0Ul perSoane şi se roteşte citeva: ture.'l:. sprijinită pe lagăre de alunecare. destinată hidrocentralei de la Porţi1e'de Fier. {~. Pentru a atrage mai uşor atenţia.' Mişcarea' este posibilă de'oarece frecarea in lagăre şi în garniturile de ebiIlşare este redusă. t'Operaţ'ia' "poate exectifa' şi la pompele de dimensiuni mari. instalatiei. In această privinţă Înainte de pornire. se vor lua următoarele măsuri: . .paţiul destinat acestuia. .circuitele auxiliare. astfel încît calităţile unsorii nu mai pot fi garantate. "".. .mot~rul I~'.una'sai{i. La pompele echipat~ cu .'. a fost rotită de . Efortul de rotire a fost moderat. electrice ". ". înainte de pornire. în . Inainte de punerea in funcţiune.sistemul de etanşare.. termice de torţă.de răcire.:tlb~n s. Unele tipuri de pompe sînt prevli~ute ~u InstalaţII. Este obligatoriu să se verifice dacă sensul de rotaţie al motorhlui de antrenare corespunde cu cel indicat de săgeata de sens a pompei.•. pentru aceasta se apucă cuplajul cu ambele mîini. . este absolut obligatoriu ca personalul de exploatate să studieze cu atenţie şi să-şi însuşească indicaţiile cuprinse în instrucţiunile de exploa tar. apărînd proeminentă pe piesa respectivă. lungă.. cu scopul de a evacua apa din pompă şi a pr. se va verifica centr~wa cuplajului. expuse pericolului de îngheţ.\[otoardt. verifica dacă în locaşul presetupei ~xistă lichid de. . " .esţ grafltat. etanşarea arborelui pompelor industriale se realizează cu garnituri moi. . Rotirea liberă este prima operaţie ce se execută inainte de pornirea pompei şi are. La aceste tipuri de pompe: pentru verificar~~ tsensului.' ' - '. Excluzînd unele construcţii speciale. Verificările ('p se efectuează înainte de pornirea ~r()v.--!iniriit ut uror conditiilor necesare unei functionări corecte J. Aceeaşi operaţie.. Aceste verificări... Pentru aceasta..n'llr1. Dacă pompa este echipată cu un ungător de nivel constant.. .al căror rol ŞI funcţionare trebuie bine cunoscut de personalul de exploatare..q'. . astfel că În exploatare el nu mal poate fI.sensul de rotaţie (valabil numai pentru pompele cu organe în mişcare de rotaţie) . .' t • . egalizare .. Această săgeată este aşJzată întotdeauna într-un loc uşor vizibil şi este realizată fie direct din turnare. fund recomandabil a se efectua cu mina liberă. se va verifica nivelul uleiului din paharul basculant.. :i . de tipul PAD. t . !L. tn perioada de iarnă. :'. avînd o lungime de 50 metri (alcătuită <lin tronsoane).•. La pompele de dimensiuni mICI ŞI mIJlOCII.-I!:.0tive. \'aiabil.: .". . Inainte de nornire se va verifica sistemul de ungere astfel: la pompele care au . venflca:ea se:1sului se va face numai dupa ce._.rm"ere a presetupei. Lagărele pbmpei slnt unse'cu ulei sau cu unsoare consistentă. se .~~~a ~~~. cUJ?le~ apol~tn ~o~•• .' propriu-z. de obicei un vizor transparent.~ În general pentru' toate pompele industriale.. Op~ra.. În s.se' va executa ŞI asupra motoarelor electrice eate nu au funcţionat o perioa1li mai. după ce p:>mpa a fost montată în instalaţie. culoarea ei se deosebeşte de cea a pompei .: ' .scur~ă (cu pompa cuph:.

. La pornirea pompel. elapeta se închide şi păstrează astfel coloana de lichid pentru o nouă amorsare. al sl~temulul. Schema ins~ţiei .pompe care se amorsează singure.} c.[ . sau Inecare). coloana de lichid fiind continuă. prin pîlnia rlP umplere. Eventualele \ scăpări datde0rate stării necoreSj>utnzăft. denumite autoamorsante sau autoaspiratoare. 5.uclapetă:". situată la partea sup. . care poa e I coro.. .- '. asigurînd in mod permanent amorsarea acesteia..coborirea pompei sau ridicarea rezervorului de aspiraţiescumpind costul instalaţiei.r·. Acest procedeu prezintă dezavantajul că necesită execuţia unei construcţii speciale .28. Acesta constă in amp~sarea pompei in instalaţie astfel ca nivelul lichid~ui din rezervorul de asprraţie să fie situat la un nivel superior faţă de nivelul la ~~rese &ăse."EREA POMPEI IN INSTALATIE P{.) etanşeităţi perfecte a clapetei. de nivel trebuie astfel aleasă incit să satisfacă NPSH-uJ. Această deficienţă reprezintă deza.XEREA IN FUNCT!UXE ŞI !NTRETIXEREA PO)!PE! IN EXPLO." '. sensul curgerii se inversează. il consţltule însăşi clapeţa.. lovită sau :zgtriată.~ dată. Din acest punct de vedere. Un alt dezavantaj.ă acţ~unl1forţei de gravitaţie. plst~n.amorsante. In acest fel1ichidul ajunge la pompă datont.etanşare.asis gure menţinerea permane!ltă. Acesta se realizează cu ajutorul unei surse care poate crea in cond~7ta de aspiraţie. Acest sistem de amorsare este raţional. Procedeul de amorsare prin vid. . Avînd în vedere importanţa fenomenului de amorsare la puner~~ în funcţiune a pompelor. sau pentru pompe de dimensiuni mari. Acest sistem presupune realizarea unei .trebuie să vină în contact cu acesta. din care se remarcă faptul că nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie este inferior nivelului axei rotorului pompei.. Pompele centrifuge şi axiale nu posedă această proprietate.eri~ară. 3..27.<:t" Fii.cestui procede~.138 EXPLOATAREA ŞI IKTRETD.. . I-':'---~:=I ~ .' b Procedeul amorsării prin sorb CII clapdJ.. In fig. determinată d~ înălţimea geodetică de aspiraţie." Există diverse soluţii de creare a VIdulUIcare-şi gasesc aplicarea în funcţie de caracterul instalaţiei. . Se porneşte pompa ŞI se deschide treptat vana de refulare..al.se deschide robinetul de vid de pe conducta de aspiraţie. naletă . au calitatea de a fi aut<. Pompa se consideră umplută atunci cînd lichidul ajunge la nivelul pîlniei. .sorb cu clapetă.28. pentru a putea tra~smlte o can~ltate oarecare de energie lichidului. Procedeul amorsării prin "cădere" sau "lnecare".. 3. • .: funcţionare a instalaţiei o reprezintă verificarea stăm de amorsare a pom~el.' .oare '~'\~~~~fS1~!2I a suprafeţei . ceea ce reprezintă marele lor dezavantaj.' conduc la go. există două categorii de pompe: .cu mişcare alternativă cît şi cele cu mişcare de rotaţie. 3. după care se înşurubeaz~ dopul de închi~er:.. toate pompe~ \"olumic~. Cind depresiunea atinge o valoare stabilă.iJ care <ipaS<iasupra clapetei ŞI o rnentin= închisă. in continaare sînt prezentate cîteva procedee utilizate mai frecvent la diverse instalaţii: a.27.. necesar al pomper. " 1 .este condiţionată bun. nu are dezavantajele înt1ln~te la sistemele anterioare..prln sorb c. atit cele . nivelul J?rizeide vid ŞI deci pompa poate fi amorsată. . o d~presiti~e. Schema instalaţliei de amorsare prin sistem gravitaţional (prin cădere.rotor.Schema de funcţionare a unei astfelde .:"de'alirea conductei de aspiraţie. consecinţă nearnorsarea pompei la pornirea . ". . Soluţia este ilustrată în fig. :L ' I . " " . Funcţionarea are loc astfel: se mchide in prec:Iabil ~a~a de r. în special în staţiile de pompare. lichidul ajunge la.'1. 3. a coloanei de lichid in conducta de aspiraţie. organul de lucru al. iar astăzi este utilizat din ce în ce mai mult. care să .29 este prezentată sche~a a. In general.te. Sistemul funcţionează astfel: inainte de pornirea iniţială.' Pentru staţiile de pompare dotate cu un număr mare de pompe. pomper . realizînd amorsarea propnu~isă. După cum s-a arătat in capitolul 1.Instalaţii teste prezentată' în fig..:ful~re.~te ax~ rotorului pompei.. . es. Diferenţa. clapeta deschizîndu-se sub acţiunea c~re~tului de lichid.. _ pilnie. urmărindu-se indicaţiile vacummetrului. ceea ce defavorizează caracteristica de aspiraţie a pompei. După oprirea pompei din funcţiune. avind drept morSl!Ze.UARE 139 Cea mai importantă operaţie de car~.. următoare.:antaj~ prmcip. se umple conducta de aspiratie ŞI pompa ~ cu lid. care introduce o rezistenţă suplimentară.Fig.rentabil să se folosească o p~mpă de vid racordată la conducta de aspiraţie a pompelor.pompe care nu se pot arnorsa singure (neautoamorsante). amorsarea poate avea loc.a pompei. din punct de vedere hidraulic.

. . In mod practic. Utilizarea sistemului de amorsare prin vid.U!Ul aceste condiţii nu mai este poîn sibilă. Care se u. ' În marea lor majoritate. se va opr] pompa şi se va verifica din nou starea de amorsare.~ezultă că pompele axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă. in general.Se deschid robinetele cir~uitelor de . deoarece. Se inţelege că astfel de măsurători se pot aplica numai la pompele cu debite mici şi mijlocii.•• RE 141 . motoarele recomandate de fabrica constructoare nu satisfac caracteistica puterii absorbite pe toată lungimea curbei. precum şi de particularităţila constructive ale acesteia..răcire. .'" .nple tot cu ajutorul unei pompa . Rezultatele măsurătorii sînt aproximative.sarea se face prmtr-o conductă' sifon..pompei sînt dimensionate să reziste la o presiune mai mare decît presiunea obţinută in acest punct. EXPLOAHREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA 1:01 FUl>CŢlmiE ŞI INTREŢI:oIERE. ~.sistemele descrise -mai :s~s. toate pompele autoamorsante trebuia um~lut~ cu licJ. . avîndu-se în vedere ca.. Totuş~ la unele staţii. .Dinacestpunct de vedere. După atingerea turaţiei de regim se urmăreşte indicaţia manometrului de refulare a pompei. se prezintă regulile valabile la pornirea principalelor categoru de pompe.a ~onductei de refulare de cea de a~plraţle nu poate avea loc. .soluţii . să nu' se depăşească valoarea curentului nominal înscris pe plăcuţa de caracteristici a motorului • In exploatare.. amor:> . lucru care realizează etanşarea interstiţiilor ŞI în acelaşi timp evită uzurile datorate frecării suprafeţelor nelubrifiate După efectuarea tuturor operaţiilor pregătitoare în vederea punerii in func~ ţiune. se va regla regimul de funcţionare în scopul obţinerii parametrilor doriţi.astfel că..cum d Ş s-a mal arătat. zate pe.. cu SCO~ul e a· obţine un cuplud rezistent ~mtm. dar ele pot oferi o imagine asupra ordinului de mll. . . . c'. .Se deschide vana de refulare.procedeu raţional şi economic . Dacă se apreciază ~nsă că debitul este nesatisfăcător. conform curbelor caracteristice ale .. ungere sau etanşare. motorul devine supraîncărcat.constructive" baFig. . Iogice automatIzate. care a a 'du li. pompa centrifugă poate satisface un domeniu cu limite suficient de largi. iar funcţionarea în asemenea regim trebuie evitată. La aceste pompe nu se aplică nici pro5edeul de amorsare prin sorb şi elaSpre . de exemplu un butoi de capacitate cunoscută. în care pompa este pusă Să'1iiiiCţioneze la alţi parametri decît cei prevăzuţilaconlractare.29. m')nht în flanşa > . dar se va ţine seama că. Din ace~te motIve. ln:afară de . randamentul lor este inferior faţă de cel al pompelor obişnuite.pompelor centrifuge. "i~-. etc). această situaţie trebuie să coincidă cu deschiderea completă. La o instalaţie calculată corect din punct de vedere hidranlic.Se urmăreşte" funcţionarea etanşării: presetupa' cu' garnituri moi se va stringe astfel incit să permită o picurare necesară răcirii şi ungerii gamiturilor . Manevrele care se f~c cu !lce~tă ocazie trebuie să ţină seama de tipul pompei.di~er~e. dacă acesta este stabil şi indică u presiune superioară faţă de cea nominală.ridulde. a vanei de refulare. . ceea ce ar avea ca efect dezamorsarea pompei. "situate la distanţă mal m~e de sursa de apă.tll. instalaţiile nu sînt dotate cu debitmetre pentru măsurarea debitului vehiculat.ri~e a debitului. la pompele axiale este condlţlOna.. privind jetul de lichid la capătul conductei de refulare. datorită frecărilor cu organele pompei.-manometru.Se deschide vana de pe conducta de aspiraţie.La pompele antrenate de motoare electrice Se citeşte indicaţia ampermetrului.\ POMPEI IN EXPLOAT•..6 It rid p~ta. . la staţiile de pompa re echlpa. poate reprezenta pentru acesta o informaţie preţioasă. la o anumită valoare a debitului. care.de VId. Dacă după pornire manometru! nu indică presiune în refulare.~ 'regulă generală. l~~umite tipuri de pompe se utiIizează . . se poate proced~ la po~rea propriu-zisă a agregatului.~~=~!! " Pompe centrifuge . Dacă pornirea pompa! s-a efectuat în condiţii normale..te cu pompe axiale se utilizează exclusiv pr~cedeuld~ amorsare prin îne'f:. aceasta este un indiciu că pompa nu este amorsată. astfel că sepa-----~ rarp. In această situaţie.'Ie.'. pompa este amorsată şi se poate deschide vana de refulare. procese tehno. Totuşi pompa nu trebuie să funcţioneze prea mult în acest regim. . in continuare. creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. Folosirea acestor c~n~trucţ~i este impusă .140 . determinate de capacitatea vasului de măsură. Schema instaIaţiei de amor. nrmărindu-se concomitent indicaţia manometrului pînă ce acul indicator se opreşte in dreptul diviziunii corespunzătoare presiunii dorite.~elece urmează. la sarcina respectivă. d~oa!ece conducta de aspiraţie are dimensiuni foarte mari şi umplerea s-ar face într-un. De obicei. atunci se poate improviza o măsurătoare cu ajutorul unui vas atalonat. .~eînchi~e. prmcipn de funcţionare diferite: • sare prin Vid: ··astfel. la instalaţiile care sînt echipate cu astfel de vane. fiind comunicată producătorului în caz de rsclamaţie. iar crearea ~ld. M. înainte de pornire. De aici.. In .' .r. acţionînd maşina de antrenare respectivă. ' .i' Nu este nici un pericol dacă pompa funcţionează o perioadă de timp limii tara (1-2 minute) cu vana de refulare complet închisă. iar acest lucru nici nu este necesar atîta timp cît cerinţele beneficiarului sînt satisfăcute. pot apărea situaţii diferite..' in general de condiţia de siguranţă (agregat~ de mterv~nţii la stingerea Incendiilorvpompş navale. MI'-:-manC>VaCuummetru. lichidul se poate încălzi excesiv şi poate atinge punctul de fierbere.indt pompele devinautoamorsante. deoarece organele (. complet vana de refulare. e alura curbei caracteristice a puterii acestora. timp prea îndelungat. la instalaţiile curente se procedează astfel:" ..Se porneşte pompa. '" " .

pornirea lor are loc astfel: . . Dacă tn timpul funcţionării 'a:parzgomotepnternice. la pompele cu debite . e deschide vâna de aspitaţie.WT f'. Instalaţia trebuie astfel concepută încît să nu creeze rezistenţa !mportante la pornire .Se porneşte pompa.Se verifică stringerea presetupsl cu garnituri moi.. voacă un consum suplimentar de energie ŞI.142 EXPLO.Se deconectează maşina de antrenare. ". '.~e deschid r~~i~etele circuitului de alimentare cu lichid pentru unzer lagarelor transmisiei. ' "'. l' Y. .. deoarece.~ -:.prin rotaţie sau translaţia ." : Vibraţiile 'şi trepidaţiile puternice stnt determinate' fn majoritatea cazu: I rllor de un centraj defectuos. care ar fi recomandabil să existe în dotarea unei staţii de pompare. se goleşte pompa..Dacă există pericol de îngheţ. f. încălzirea poate fi considerată normală (40-50°C).IT.:. puterea c~)Jlsumată creşte pe măsura creşterii presiunii de refulare. Dacă uleiul are un nivel mai redus. " ~'-'.Se deschida vana de refulare. . . se vor utiliza debitmetre adecvate Iar pentru alegerea metodei de măsurare si a tehnicii ~ -. cu ajutorul van ei de refulare se reglează valorile parametnlor solicitaţi. ă d pe!lcu " 1 d/. care trebuie să aibă loc fără zgomote ~normale sau vibraţii puternice.": ~I l:-orREŢI:-OEREA I'OMPEI 1:-0I:O>ST. aceasta este o indicaţie că montajul şi centrajul au fost corect efectuate.)J. se va completa cu ulei de aceeaşi calitate. ~-t.pomp~ţe axiale nu pot fi pornite cu vana de refulare închisă funcţionarea . Acest zgomo(nu estetm indiciu de funcţionare anormală. se aude un uruit continuu.Se închid robineţii circuitelor auxiliare. se va urmări ca nivelul de . faţă de reper. --: Se . -: D~pă atingere~ regim~l?i nominal. Aici se va avea în "edere ca reglajul p.ulei din lagăr să corespundă cu reperul marcat pe indicatorul de nivel. . . '·'.Se inchid roLindple circuitelor auxiliare Dac' ~e goleşte pompa.Vana de pe conducta de aspiraţie poate rămîne în poziţie deschisă. ." . . se opreşte iniediat pompa.e deconectează maşina de antrenare." POllPEI IN EXPLOAT.. .. In caz contrar. . Dacă temperatura continuă să crească şi după acest interval. presiunea . dacă instalaţia o are pr _ văzută. Dacă lagărele pompei sînt unse cu unsoare consistentă. se urmăresc următoarele elemente: "r Funcţionarea liniştită a agregatului.~e deschide complot vana de ~efulare. .' . . indiferent de felul mişcării .. ' e . S • . Temperatura de funcţionare a rulmenţilor se verifică de obicei atingînd cu mîna porţiunile de lagăr din dreptul acestora. . a căror funcţionare este mult mai silenţioasă. ar putea conduce la supraîncărcarea maşinii de antre~ nare.căror arbore este sprijinit pe lagăre cu rulmenţi.deschide vana de pe conducta de aspiraţie.Se deschide complet vana de refulare dacă aceasta a fost închisă parţial în timpul funcţionării.: . In astfel de cazuri.:p lnrhf<11' 't'~1n~l de P(~ conducta CI. fără senzaţie de arsură.ildrt:. ' . astfel încît pornirea să SI' facă cu conducta golită de apă. se va manevra vana de refulare înă ce s~ obţme...se pornesc cu vana de refulare complet deschisă. c.2.IRE. Este contraindicată funcţionarea .esiunii sa se ~eallZeze astfelmcît să nu se depăşească valoarea nominală contractată care.Se deschid robineţii circuitelor de ungere şi răcire. astfel de' pompe nu se montează în instalaţiile clădirilor de locuit.l ( . se va cerceta cauza şi se va remedia.. Pentru aceasta. ' ' Pompe volumice To~te pompele volumics. Of P~nt~ oprirea pompei din funcţiune se va proceda astfel: O" \ Oprirea se face astfel: Vana de refulare rămînînd deschisă. . Orientativ se precizează că dacă mina poate suporta cîteva secunde contactul cu părţile respective.Temperatura uleiului din lagărul pompei ntiitrebuie 'să depăşească Cu mai mult de 50°C. unor cauze accidentale. se cercetează cauza.. deoarece in această... Prin u~are. Verificarea se va face după cel puţin 1/2 oră de funcţionare. în funcţie de tipul pompei.DU~ă atingerea turaţieids regim.::. defecţiunea şinumai după aceea se poate pomi din nou agregatul. . -". t'. Supravegherea în timpul funcţionării.. J Oprirea pompei din funcţiune se face astfel: . ' c"'::snIta manualele de specialitate. temperatura mediului ambiant. Dacă regimul este silenţios. se deconectează maşina de antrenare.'EREA IN FUNCŢIUSE ŞI INTREŢISERE.1. cunpermetre.. . tipul constructiv al rulmentului. completarea se va face periodic.. datorită frecării acestuia cu piesele aflate in rotaţie. deoarece zgomotul este supărător pentru locatari. . . . Temperatura diverselor părţi ale corpului pompsi poate fi măsurată cu precizie cu ajutorul termometrelor de suprafaţă.dorită. . . Intervalele de completare sau înlocuire totală a unsorii sînt precizate în instrucţiunile de exploatare emise de către furnizor.. xist . ".Se închid robineţii circuitelor auxiliare. precum şi de mediul în care funcţionează ansamblul. . Supravegherea agregatului in perioada de funcţionare are scopul de a asigura exploatarea normală a acestuia şi de a preveni producerea unor defecţiuni sau deranjamente datorate . conduce la o Incălzire excesivă a uleiului. ."RE 143 . De regulă.~u ~x9ţlS Ae PIei••deoarece aceasta i>ro-. atunci se va opri pompa. ~ 3. Ia aceste p?mpe.f:. . clape ta de' reţinere nu se va monta decît la ~apătul conductel de refulare.' . • Deoarece . . a cărui intensitate este în funcţie de calitatea rulmenţilor. ~ urmăresc Indicaţiile aparatelor de control: manometre vacummetre debitmetre. In acest sens.' .' '01:' ea . în acelaşi timp. Pe parcursul funcţionării. . setnlătură '. "..lo~ fiind I?stabID: în zon~ debitelor reduse şi a înălţimilor d~ pompare ~al ridicata.. astfel ca f~ funcţio~are sa se asigure o sc~rg~re ~ub formă de picături. 'Sub formă de loviI turi sau pocnituri. perioadă de timp se poate aprecia că regimul termic s-a stabilizat. . se instalează pompe prevăzute cu lagăre de 'alunecare. .Se porneşte pompa.\L\ŢIE Pm. La pompele al .importants.: ingllteţ Pompe axiale .

IIi . ă e .. . pentru opnre !TI caz de avarii.cu precădere la automatizare a mstalaţlilor..\fl J~:H':'. sub formă de picături.~.."..tlOnarea. pres!1. ...". '..1-'>:'1\ ... impure ŞI de a~eea es~~ u'tilizat . În momentul contactului electro~ului <:u uchidul. peste limita admisă. •••••• .~e C. .indic~ţiile aparatelor sint sub formă de pulsaţii sau oscilaţii. care po I reg a e p ..Etanşarea arborelui la ieşirea din carcasă trebuie să asigure o funcţionare fără pierderi abundente de lichid. astfel încît să permită o uşoară scurgere de lichid.. .30. . O strîngr>p~ prcJ. să transmită comanda electrică de pornire sau oprire.X. început cu mîna liberă.~nea !TI con uc a e re iare.Co. robinetul care alimentează acest circuit se va regla astfel ca presiunea Iichidului auxiliar să depăşească cu 1-2 bar presiunea Iichidului pompat... . . acestease. in timpul funcţionării. să împiedece complet scăpările. .." ar . anumite . . var aţ t f'l t du dorinţă Cînd nivelul hchidului creşte rn rezervor. se strîng moderat... d 1 Tn practică automatilarpa instalatiilor r!P. se va opri pompa şi se ~a ~erifica ~acă n. "V . i'" r . arderea inelelor respectiv= şi deteriorarea etanşării. pomp~rp.. ~~atele de pompare pot apărea anU:IIute incidente funcţionale care au ca efect un re&lm d~ l~cru deFig..l. element care devine foarte important in special la agregatele de puteri mari. ~J1.Ş~fără . .'.2.144 EXPLOATAREA ŞI lSTRaTINEREA POMPEI I~ I~STALATIE rt.are.. mstalaţiei il nemulţumesc totdeauna pe ţ>enefi~iar.ba~ează 'pe prinCipiul conductibilităţi~ electrIce a lichIdelor . il .::':EREA IN FUNCŢIUl'iE ŞI I:-OTRE1J:':[RE.la . În perioada exploată. La etanşările moi.". E . Avantajele principale ale autcmatizărf pot fi rezumate astfel: .' Defecţiuriile ce' se ivesc in func. prin intermediul un~l releu.n~:piln.-UIll}~ p~oce ee e folosite. ind' 1 limita superioară plutitorul (flotoru1) se ridică odată cu acesta ŞIc ajunge a '. tempera lagărelor etc.. . între pompă şi motor nu intervin cupluri rezistente care să se opună in mod brusc la pornire...~b.. .~~ vQlumI~e ~plston. Astfel. . agre. In principiu. astfel inc:1t pompele pot funcţiona . aparatele şi dispozitivele de automatizare trebuie să semnalizeze şi să întrerupă funcţionarea pompelor în următoarele situaţii: .menajere . ..~ st~âi~U!~~ţ~# .lIrt~~. v.Cel mai simplu dispozitiv de comandă electrică este contactorulelectromagnetic.şi metode de remediere.mă. In principiu.2. la.. tir Soluţiile construtive bazate p~ variaţia nivelului sî. iar v. piuliţele pr-setupslor.i " .. toi-ui ~doi electrqzi suspen$ţl J>1:. e~te capabil. . J. iar practica confirmă tendinţa acestuia de a acuza pompa. iarvalorile de parametrilor obţinuţi se notează în registrulde exploatare.. la presetupele echipate cu garnituri moi.conformitate cu prescnpţille furnizorului..c!esvQltare a ~~di. la pompele echipate cu etanşări mecanice. pUI oru co a .iC~l are ca «foct încălzirea excesi va a acestora. .' K .I~ ele<:''tdte 'iZ'oI3:te.. 2.Pbe om:~urăşic~i:d\ ~fing~· ~ita sca e.pUlsaţii. eledroZl"S!l.•. :' •.buie.<H. nu sînt admise scăpări de lichid.. temperaturii şi Intensităţii. De obicei variaţia nivelului este folosită pentru ~ornlrea ŞI oprl:ea.e~~ c't. . pu~. scăparea lichidelor toxice în exterior.supenoaiă. Pentru ca relaţiile dintre beneficiar şi furnizor să nu ~ufere datorită unor interpretări sau informaţii eronate. spălare sau etanşare.energe~lclt al dagre~~= tului: de resiunea in conducta de aspiratie.dezamorsarea pompei: .: 7 ?~ "w. . !f}. 1 IIi hid lui stabileşte contactul electric şi POd meşltetJ?Ot mPla. iP.lichidelor ce conţm particule in sus·pensie.ung~. se baz~ază pe principiul variatiei 'param~trllor . încălzire care se manifestă prin apariţia unui fum negru în zona prssotupsi.' _. două nivele difer.altl1. electric de alimentare.intervale sţabilite infupcţie . . regimul debitării este pulsatoriu. se stabileşte ~n curent de slabă mtensl~ate.'''' . dup~ cum rezUlti.iţi~t. !' '. deci furnizorul. " ''3.de .:Qaţ:A ~ . are rolul de a astgura r~~ţIideIea_şau dsschidsreaIclrcuitului electric de alimentare a motorulul.scăderea presiunii de refulare sub limita pentru care s-a reglat funcţionarea. . . ..cterul t~ţiei.1).. de.~Cl. la pompele ale căror utanşări sînt prevăzute cu circuit exterior de răcire. Flotorul este un corP plutitor ghidat pe un cablu \'e~lcal ŞIcare urm~reşt~ i ia nivelului lichidului între două limite.~.Protecţia motorului este asigurată în mod automat in timpul cit agregatul se află in funcţiune: . spre deosebire de pcmpele volumice. agregatului._~:.. '.î.aJu.nt cele care u fzeaza comanda prin flotor sau electrozl. conomie de personal de supraveghere calificat. 'Jebiful rciulat. iar la cele echipate cu etanşări mecanice. "dispozitjv. estl' bine să se precizeze cadrul acestor 10 Alegerea pompelor c. ~~~a!tgl .rIl.tor.~t. la. instalaţiile' dotate cu pompe antrenate "de 'motoare electrice se pretează in mod deosebit la automatizare.ontajul etanşării a fost executat in ... Comanda automată a pcmpelor centrifuge este foarte uşor de realizat deoarece. '. 1~.~e .. 3.JePisţat~-ta~za'i~AjîE1~tffi'.~' . prin urmare..Eliminarea posibilităţii efectuării de manevre greşite.\RE 145 . 2 ? 2 U . rezult~ c1\ rl'gimul dp pompareeste neuniform. tre. Dacă totuşi se constată astfel de situaţii. care.ite ale lichi4~11l' 'tn rezervoi:Ul de aspiraţie: Acest sistem ·se.~or. ..' ..' i.. . ". . Schema automatifectuos a1instalaţiei. intensitatea curentului.\ PO)Il'EI 1:> EXPLOAT.U~ft~?~p~~~hM~cr~r~~i"l~est~i .comuta..paratele măsură şi control trebuie observate în permanenţă. (firi p~nciplUl de funcflonare. un~ l!lferl(~ară.riaţia presiunii.depăşirea temperaturii uleiului din lagărul pompei. 267 r'}:J ." Corespyn~âto.. care. ...:i. Deran)amente filDcţion~e . t _ supraîncărcarea maşinii de antren. ni\~~:= limită ale Iichidului din rezervorul de aspIraţIe sau rtfularp. datorită uşurinţei de transmitere electrică la distanţă a comenzilor.0 supraveghere strictă din 'partea personalului. la.şi .uatiile mai lIDportanfestnt antomatizate.ni . necesară răcirii şi ungerii garniturilor...qr racorda prin intermediul unor amortizciare' de. . sau chiar opnrea el din funczării cu dispozitiv cu flotor: ţiune. pomp~e a apelor . . Jar pentru a proteja aparatele.A.

Indicatiile se referă în special la pompele o-ntrituer-..de corodare. tiÎnp măsurile necesare in vederea remedierii. .6".~~ţ~ 1l~con9udent s.' sint de .ect~~ec~ st. la nivel mondial. care. (puţuri.' . Rezultatele cerceU. . _.. verbal.defecte de' material.. ele pot fi grupate după aceleaşi criterii. stringerea presetupei .r~. racordarea robineţilor şi aparatelor de măsură (vacuummetre._. aerului î~ sistemul sorb pînă la gura de aspiraţie pnn eventuale fisuri sau pon.cauza defecţiunii. particularităţile specifice anumitor tipuri de pompe fiind tratate separat. recomandtnd tn acel~i.\ rOMPEI I~ EXPLOAHRE 147 .. . dintre conducta de aspiraţie şi instalaţia de vid. dar ele nu depăI şesc12. acestea .cutante.. etc.' ••••. PO)IPA 1.!. beneficiarul să verifice' in prealabil dacă din punct . Lichidul se toarnă prin orificiul de umplere al pompei. in funcţie de tipul constructiv al pompei. sorbul şi se verifică starea supranu :indeplineşte feţelor de e~nşare ale clapetei şi ale sor~ului: Dacă coadiţia de' etan-.. . La sistemul de a-c.rpCf· :l(I'S~f':l srrit (ele mai răspîndite. Se demontează.H. control care are ca scop să verifice comportarea pompei in funcţionare precum şi realizarea caracteristicilor hidraulice pre\:ă.\RE.de vedere. Dacă se constată nzuri mai pronunţate. . •se..\ ŞI tSTREŢI:. __ .•. din cauza pei nu este etanş. iar nivelul său trebuie să depăşească marginile acestuia..andă·ca:.•. :1lStrUcţl1l1:itte exploatare ale pro~ui7Dacl l iie după ace. c'c\ZU! uri6r. d.defe~ţiurii de fuÎlcţlonare.•. zgtrieturl sau şeitate. se vor remedia prin prelucrare sau şlefuire ump1erea .. . pompele sint supuse unui control final In standurile de probă ale uz!nelor exe. e h( relaţii.*t~ţ~ r .zute în d<?Cument~ţia tehni~ă.o anumită limită.. astfel că în majori+tatea cazurilor se poate verifica doar execuţia ·imbinărilor.ua ·. In general..acestor infonnaţii specialiştii uzinei pot depista . Sorbul cu clapetă a.' furnizorul nu mai are obligaţii legale de remediere. Astfel trebuie cunoscut că inainte de livrare.·Totodată beneficiarul este nevoit să 'stabilească prin personalul său deexploatare.~ţille prev. care este înmînat beneficiarului odată cu livrarea pompei. Pompa nu se amorsează _.. b.18luni de la livrare. Dacă apar bule de aer. Traseul conductei b. Dacă accesul la conducta de aspiraţie este simplu. datorită uzurilor articulaţiei clapetei.al instalaţiei a~ fost r.1.~tă. defecte ascunse etc.verificare este deobicei greu de realizat. c~ 1 se vor transmite info.>()~. au un ~aracter de valabilitate acceptat de majoritatea furnizorilor de pompe. Dacă pe-ih. forma şi cu lichid nu mai adîncimea rizurilor. _ deranjamente privind maşina de antrenare. r-~-::-""" •. atunci aceasta se umple cu apă şi se verifică dacă prezintă scurgeri.. se închide robinetul de legătură cesar amorsării. coasemnează ţntr-ull proces.sţ~aţiei eJţistente.ţef~?tul.146 EXPLO. fapt care prezintă avantajul unei depistări rapide a cauzei care le provoacă. A. Deranjamentele ce apar într-o instalaţie pot fi împărţite în două categorii distincte: _ deranjamente privind pompa. Această de aspiraţie a pom. uzina furnizoare acordă anumite termene de garanţie. Se porneşte poinpa de vid şi se observă indicaţia morsare prin instavacuummetrului. cu ~xcepţia~vrării contra cost a pieselor de .ă. In ţara noastră. 12luni de funcţionare. termenele de garanţie acordate de uzinele ~ucătoare.nb comandate de 'benefic~ar.. cauzele defecţiunilor şi să execute remedierile necesare cu mijloace proprii. Se verifică dacă c1apeta nu poate fi asigurată. precum şi constatările. rezervoare închise).".după scurgerea termenului de garanţie. care trebuie să arate o valoare de laţie de vid nu se 'cel puţin -0. privind principalele ~ondiţii de Iivrare a pompelor. to~te ~~Il.". Pompele care sint admise primesc un cartificat de calitate I!mlS ct" furnizor. tn continuare se prezintă principalele defecţiuni ce se intilnesc mai frecvent in exploatarea pompelor. 1I9 ya~ilipţa:.. Prin I~iniare..REA IN FUXCŢIUNE ŞI IXTREŢI!\ERF.::furnizoru1.z't\ţ~. care va analiza situaţia la fata locului şi va indica modul de remediere. astfel că lovituri. _ Deoarece natura deranjamentelor funcţional-liidraulice este comuna pentru marea majoritate a diverselor categorii de pompe.presintă urme . pen-. se vor înlocui piesele uzate...: . Prin acest certificat se atestă faptul că uzina a livrat un produs care corespunde condiţiilor stipulate în contractul incheiat cu beneficiarul. care trebuie să posede cunoştinţele adecvate. - tn Cauze Remeâieri . " 1 1"/ . fumizorul are datoria de a trimite un delegat competent sau echipa de "service". se continuă umplere a pînă ce acestea dispar.pompei cu şmirghel fin. manometre). in cadrul cărora se obligă să remedieze sau să înlocuias~ă piesele defecte.esp.\ PO)[PEI IN INSTALAŢIE PCl\'P. cu de asp!raţie de la scopulde ~ preyeni pătrund~rea.rcare pOate să privească pe beneficiar sau uzina constructoare. datorate unor cauze imputabile executantului . -:--.rERE. <'. prOduce . ei vor informa beneficiarul. poziţiei 'dificile a traseului conductei de aspiraţie . precum şi recomandări pentru remedierea acestora. dealtfel ca şi In multe alte ţări.~aţii~ţ. Dacădefecţiunea se. in funcţie de mărimea. in perioada act~al~ de desv?lta:e tehnică.~ai. Se verifică etanşeitatea conductei de aspiraţie. Dacă vidul nu poate depăşi realizează vidul ne. ~ţ4illţe as~pra. se re~otD.y~ri:f2ca. Dacă informaţiile nu sint sUfiCiente.schil. stringerea şuruburilor flanşelor. Pentru a oferi personalului de exploatare posibilitatea de a depista operativ cauzele care conduc la funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor hidraulice. lămtIie blocată In 'poziţia "deschis". tru pompele: de uz general.rUor efectuate in prezenţa beneficiarului.6 bar.au fost Î urmate !~~l~ţiile ~ -. Ili~ Ş~~d. c.

1 acest fenomen nu mai poate fi sesizat din exterior.lteI.. Iniţial se Va verifica strîngerea garniturilor presetupei pompei şi ale celor de la tija vanni de refulare.v rită "unor cauze accidentale ...~ sensul creşterii valorii NPS!l"IQ . Se verifică etanşeitatea îmbinărilor conductei de lui in sistemul de . In funcţie de alura curbei.. Din diverse motive. valorii c. .eşt~"posibil.~'dato'.."'.eI. pr\lvă. tarc !!1 rczorvorul se de aspiraţie. ..:~'.~ .. Dacă şi dupa aceste măsuri vacuummetrul continuă să indice o reducere a vidului. de punde. . deteriorări .tivelul' iniIiim ''ar . valoarea NPSH"lt1) poate să este mai mică decit r difere faţă de S~a.'.'r' ... Aceasta poate con~uce la o funcţionare in regim de <:aVltaţle sa~ c~~ la dezamorsare!l pompei. Pentru depistarea acestei cauze se procedează astfel: . astfel NPSHrHc' "~ndt 'NPSHrH.~iz!ă l~puptăţilEjldin·ochlUrile sitei . Valoarea NPSH""l1 d. "'. astfel că la un moment dat sorbul rămîne descoperit. dacă :Sit~:s6~b~ui.i.provoeatede trepidaţii. ampermetre). . .zl1t~la~ontractare. c~res. In multe cazuri.u~Ur1datorate cavitaţiei. sau dacă acesţ lucru. Iar efectele apar mal tIrZIU sub formă de defecţiuni mecanice ale pieselor hidraulice ale pompei.de aspiraţie. ' J asp.1'''0''. Dacă acest o . iau măsuri ~a. Dacă condi.ibi~ităţilor p'ompei. Dacă la demontarea pompei...\REA ŞI l!lTRETIXEREA POMPEI lN INSTALATIE lN FUNCTIUNE ŞI lXTRETl:fEREA PO)!PEI tx EXPLO. .'. . " .:r. aspimai mare decît raţie şi ~e. "..' : ': .1'.te. dar sub limita minimă necesară.'~"". .. se va proceda la înlocuirea pompei cu o alta adecvată pentru noua situaţie.ruluI.et... conducta de aspiraţie trebuie demontată şi verificată separat pe tronsoane. . •.ică· da•. caracteristicilE? lichiâuIui: enieÎil1iră :....funcţlOnează o perioadă.. '. nu . . . . ~ aerulUl'însorb.I. . .\RE l~~ se opreşte funcţionarea acesteia şi se urmăreşte poziţia acului vacuummetrului.fisuri. vor lua măsuri pent~u.iI <.iraţie . n&suri c~ acestea să se incadreze în limitele valorilor avizate laconfractare.lu'~.ică se întîlnesc destul de des cazuri în care pompa se amorsează iniţial..~ui ni.aspiraţie şi .'.e. ~.~ ('se .·s~ns~ modlflc~ru m~talaţIel. -i.. care se transmit direct aparatelor de măsură (vacuumetre. .:JLu.' .~~mstată . .5).de lic d în Juiţltţondueterdeaspu--.. ocazia reviziil?r: se.. II. se va proceda la modificar. regimul devine instabil. restabiliraa condiţiilor iniţiale. aspiriţ~.' "::. b. .b..manom. refulare pîn~: c~ . la reducere a presiunii de refulare c()re~ll.nivelul mmim prevăzut iniţial.2.' .H"" . .te~îndu-se. . ~cesta să nu scadă sub debitul de colec.·ocat-d. :. Debitul pompei este a. în funcţie de situaţie. astfel ca înălţimea de aspiraţie să se incadreze in limitele valorilor avizate.bu . Se verifică nivelul lichid ului în rezervorul de.. Pompa se dezamorsează Cauze Remedieri a. "'.. d." '-"-':~'---"""'~ .. :~:sIăbiri 7:~1'. şelor etc. atunci se va interveni ip. c. ale..-. ... ale garniturilor flanşelor.În acest scop se va acţiona în special asupra înălţimii geodetice dintre nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie şi axa sau planul rotorului pompei (vezi paragraful 2. cu.. . 'ţiile eXistente nil pot fi' schimbate.~. . .pes.1.".. .. ~~ă' '.H.n..s~ta ..'visCOzitâ:te:. "-. Se verifică ~acă .. iar instalaţia este dificil de modificat.Ilchidului din rezervorul de d aspiraţie este mai scăzut decît cel pentru care s-a ay'~~t pompa.':: • v erif. .' .:. de m~t~ 0.148 Pl:XEREA EXPLO.. defecţiunea se datoreşte neetanşeităţilor sau uzurilor pompei de vid sau a instalaţiei respective şi în consecinţă acestea trebuie verificate. . "".'.. Iar zgomotul uniform al pompei se modifică.ifie:... Pătrunderea aeru..-pecum'Şl pInI fv rsa unei pilrill. această soluţie se dovedeşte a fi cea mai economică. . obţine p!eSIUnea nominală. ă mita admisă' presiunii Ventru care a fost avizată pompa r~spec'tivă:'" po~pa~: ma..: '... Funcţionarea tn regim 'de cavltaţlemtensă poate _~~ uşor d~plstată deoare~e:-ea-'se1nmufest~ prţntt-::r:wot caracterISuc'Jt.t /~ţ~aţi~~.'indicaţia.. iar apoi se dezamorssază..esf~ ţnfundată şi .-. Creştere~' btălţirnii c. In pract. Această defecţiune se manifestă prin oscilaţii ale debitului. este ~ndaţă ŞI vacuummetrice : dese înlătură Impurităţile din ochiurile .'1gteutate['Specifică''ŞfI se' ia~ . v~a d\!..e:-.1ld!: o creştere a valorii' debitului. ...c 'se:'V~'ri!ică.li.-. strîngerii flan!. manometre. rezultă că traseul de aspiraţie nu este etanş şi deci trebuie verificat. .le.." •.• :~-rracaPompa funcţione~ă înt~-un regi~ ~e ~avitaţi~ ~ puţin mteIls: care corespunde unei zone din vecinătatea hm.. permiţînd pătrunderea aerului în conducta de aspiraţie. Dacă vidul se menţine constant.se strîng şurubu~ile . Dacă se constată o reducere treptată a valorii vidului. ceea ce poate avea ca efect creşterea înălţimii de aspiraţie peste limita po:.' j." ..se ventică. sorb.1••.'. •. . să nu mai poată fi sifi'sacut şi de aceea amorsare a nu mai poate fi realizată. '.~anr~}o~:.nll._ agregatului.l~. .

.• ·· . nu se va mai folosi pompa deoarece ea se va distruge rapid. ~ţlw. înfundată cu $USpensii.. r . puterea absorbită la arborele pompei este readusă în limitele pe care le poate satisface maşina de antrenare.4.L'.. După amorsarea pompei se verifică vana de refulare fost uitată în po. .'.~. Clapeta sorbului e. manometrul trebuie să indice presiunea maximă . In general. datorită uzurilor articu1aţiei sau "" ~"'i'. fica instalaţia in conformitate cu recomandările referitoare la condiţiile conductei de aspiraţie.poziţia închis.uplare directă. ~ Sens de rotaţie in. de grosime egală cu diametral interior' al conductel de refulate. b. ~acă acesta ~~te astfel cO. C"! Iipirii de garnitura de cauciuc. de. I?ezan::. obssrvlndu-se variaţia ni.antre~adr.>0a.vana de refu.ot caracteristic de cavitaţie.\PO)(PEI IN INSTALAŢIE Pl:NEREA IN ruxcrruxs ŞI I~TRETI"EREA POMPEI I~ EXPLOAURE 151 luc~u nu est~ posibil. . Ca mijloc de remediere se recomandă intercalarea in circuitul instalaţie! a unor răci toate.n.o gaură coni~ă în care se inmaşinii de antrenare traduce c~:pătul pr~el tahometrului. cu scopul de a micşora uzura datorată frecărilor uscate şi de a îmbunătăţi etanşarea. Ssverifică modUl. .lagăre: cuplaj descentrat etc. In catul în care pe măsura deschiderii vanei de refulare apare un ~gom. atmgind valori la care incepe să se producă vaporizar-a lichidului.je94. . Se verifică nivelul lichidului în rezervoru1 de aspirezervorul de aspi. Se' verifică sensul de rotaţie a maşinidide.pele centrifuge. . Pompa nu realizează debitul . curelei la o de pompă. sau sistemului de La acest sistem de cuplare. pentru a se constata diferenţa datorată alunecării curelelor. Prin aceasta. ~ipaje ~n. 17J . . pe parcursul p funcţionării. dacă transmisie (de nu este 'provocată de o defe~ţiun~ a maş!n!! de anexemplu: patinatrenare. se verifică atît turaţia motorului cit şi cea a pompei. care să menţină temperatura lichidului din rezervorul de aspiraţie în limitele prevăzute iniţial. care are unor defecţiuni '!alear~rel~ prevăzut ~u . Vana de refulare a c. rezultă că defecţiunea se datoreşte unor cauze mecanice (strîngere prea puternică a gamiturilor presetupei.oxp. rămtn. .şLse iaumăsuri ca acesta să cor~spun cu cel In IV 'Cat 'de săgea. ziţia închis. Se verifică dacă pompa este amorsată [varia de renu este realizată.\ ŞI II>TREŢi:"-ERE.e antrenate pr~ ~.'.nstruit încît creeaz~ aspiraţie.. cauzele care pot provoca aceste deranjamente sînt următoarele: \ .lare pînă ce ~anometruI indică o pr~rea) siune apropiată de cea avizată la contractare. Turaţia nominală a s.. turaţia fi realizată datorită este identică cu cea a maşlnll de antrenare.. . se deschide complet vana de refulare şi se observă capătul conductei de refulare.:elului lichidului în rezervoruI de aspiraţie sau forma ietului la capătul conductei de refulare. ~~ înlăturate.te r..orsarease mai I.urmrna .. i~ III. pe baza principiului lor de funcţionare. Valoarea turaţiei măsurate a c. temperatura lichidului creşte. Se găsesc pungi de g. cauZei. . etanşarea nu mal este corespunzătoare Iar piesele in cauză trebuie 'înlocuite.a <l~sens a pomper. . Cauze Remedieri a. Se verifică turaţia pompei ~u ajutorul u~ui tc:h0metrl!' pompei nupo~te La~mpel. Soluţia corectă constă in înlocuirea ei cu o alta adecvată condiţiilor reah.\ BRE. Ea trebie înlocuită cu o alta adecvată sau completată în paralel de o altă pompă suplimentară. ) .e f.J· . sînt toate pompe autoamorsante şi de aceea ele prezintă rareori deranjamente de amorsare.·'. o o o t • o . . Ca remediu.150 FXPLO. Dacă nici prin această operaţie nu se obţine o reducere a sarcinii. se va ma<. situaţia în care.: o Deranjamentele privind această caracteristică se constată atunci cînd debitul este nul sau insuficient.posibilitatea formării unor pungI de aer.:: De obicei.f. scăderea turaţiei. g. 'dacCnivelullichiduluidiii. astfel că valoarea acestuii'se apreciaiă vizual. prezentate .' . . Amorsarea pompei b. in majoritatea cazurilor instalaţiile nu s~tJ>~evăzute cu apa: rate pentru măsurat debitul. La pompele antrenate pnn transmisn cu curele._valabile. II.lus gra~ul de uzură al pieselor liidraulice. care trsbuie venflcate.este nul Sau insuficient (jetul este anemie. Dadi~terStiţ~e'âuc~esCut datorită uzurn.'!) < '_. conţine mult aer şi are o grosime mult mai mică decît diametru! conductei). rezervorul de aspix:ăţie creşte în permanenţă. Pompele volurnice. fulare fiind închisă. pulsatoriu.de execuţie a traseului de aspiaer pe traseul de raţ~e.~~~!in1iu~~aconţine bule de aer.'.. .raţie şi se iau măsuri ca sorbul să nu rămînă descoraţie perit. Se verifică funcţionarea clapetei şi se înlocuiesc este blocată în piesele uzate şi garnitura din cauciuc. d.şi se deschide corespunzător necesităţilvr. Dacă şi într-o astfel de situaţie nivelul lichidului continuă să crească. tr~bUie'să ~i~ . se recomandă să ~e~anevreze tranSmisie prin cu. . Se verifică sorbul şi se desfundă ochiurile sitei. Lipsa lichidului în a. Dacă la capătul conductei de refulare debitul .oduce şi în. Sita sorbului este d..lichid. se datoreşţe exclusiv suprasarcmu create rea .Să se verifice In p p.J?~1. se va Inchide din nou vana plnă la dispariţia completă a zgomotului.' • Astfel.). L versat: -r•. o: ă . înainte de pornire ele trebuie umplute cu lichid. In situaţia in care o pompă de tip volumic nu poate fi amorsată... . e.ll. . rezultă că pompa nu poaţe satist~ce caracteristica instalaţiei şi decia fost nepotrivit aleasă. l..

.. Clapeta sorb~~i d. cele provocate de o avalanşă de pietre sau de un . . Amorsarea pompei b. Dacă lichid~ vehiculat diferă prin caracteristicile chidului diferă faţă sale..vI. Se verifică clapeta şi se debfochează.. e. această situaţie. imbîcsirii cu ulei a roţilor de curea. Se aplică măsurile descrise.i.·ta. faţă. citil~d indicatiile manometrului racordat la orificiul de refulare al pompei.e:ca. în vederea remedierii se iau următoarele măsuri: . Cauzele defecţiunilor care determină nerealizarea debitului. se tau măsun_ de rem~dusă faţă de va.ura p~ea "' . ' vind turaţia.Se întind curelele moderat. f:. _ k. CI/tel . iar manomeirul indică o presiune redusă. reglarea corespunză~oar~ ~n funcţie. faţă de cele avizate de furnizor.Ca remediu. b. Astfel dacă supapa rămîne blocată în poziţia deschis. verificarea funcţionării supapei.Se evită crearea de suprasarcini. .maniţie gim intens de ca.o~ibilitat~a~e. .. sint valabile şi pentru înălţimea de refulare. inchis.orelează cu cel indicat de versat.J~~l~i:~cdin m~teriale normale.azăapreciabil. uzurile vOI fLmult mai rapide. pompei nu trebuie să depăşească toleranţa de ±40 rot/min. Se deschid robineţii sau dopurile plasate în "cocoaminate pe trase~ ~ele·t inst:Ua}iei. de cea avizată la contractare. . f j. aceasta.măsoară turaţia po:opei şi d:'Lcă co~stată abase apreciabil mai re. g.pompe. va opri imediat. . . • Astfel dacă m~nometml nit iwlcă nici It}! fel de presnme. raţie.152 EXPLOAT..fPEI tx EXPLOATARE 153 ~C·i.de refulare către' aspiraJie. Se . se recomandă.cauzel~t: car~. -t: . Funcţionarea in regim intens d.\ PO~PEI IN INSTALAŢIE PL"l<:EREAIN FmiCŢlUNE ŞI Il<:TREŢlZiEREAPO:. iar debitul total de lichid este mult redus. creşterea rezistenţelor hidraulice Ca remediu. Se înlocuiesc piesele uzate. inainte de alte măsuri. Lipsa lichidului ~ a. adecvată lichidului vehiculat.!.festă prin zgomote caracteristice. reducerea debitului poate avea drept cauză chiar funcţionarea defectuoasă a supapei.~~~~e~~. . o mare parte a debitului este recirculată intre refulare şi aspiraţie.erifică sensul şi se'c.'alla de refulare este complet încllisă • cauzele pot fi: c-> J~ uzuH'.. sau depăşirii efortului pentru care a fost dimensionată transmisia. raţie.a. d.4. ale pieselor hidraulice. la rotoare şi ~a. Pompa nu realizează înălţimea de refulare Defecţiunile privind înălţim-ea ~e. singura soluţie constă în înlocuirea pompei cu alta. dacă noile caracteristicinu sîntsatisfăcătoare. Uzuri pronunţate e. . . . tează cavitaţia.~ţie a. cauzele pot fi: Cauze Remedieri a. Se verifică nivelul lichidului şi se iau. ..Prin.ă. d.jetul de Iichid nu mal conţine bule de aer. c.3. . Pungi de aer neeli. complet înfundată.\cesta trebuie să indice o valoare apropiată d2 cea avizată la cont~actare.fulare se C Jlblată simpl~. IV. pompa se .: c!r~ular~. de ~re~iunea de de~lanşa. i.p. ~J:~ La pompele volumice cauzele defecţiunilor sînt în principiu aceleaşi.·~a~i ttr. săgeata de sens a pompei. total de lichid se mi~ş6r~. Ace~tea s~ închid numai după ce conductei de aspi.. asemănătoare cu vitaţie.i. 'debitul se va reduce în mod corespunzător: În această situaţie.Se curăţă de unsoare atît roţile de curea cît şi curelele şi se presară cu praf de talc sau sacîz. măsuri coresrezervoru1 de aspl. femperat. viscozitate mai mare.. fi~r~tF.\REA ŞI Il'TREŢIXERE.' ceea ce conduce la creşterea cantităţii de lichid ce trece din camera .la capitolul privind ~efecnu este realizată. particule abrazive.Se desfundă sita sorbului.?p. Se aplică măsurile indicate la capitolul care traregim de cavitaţie.e ~i asigurarea reglajului efectuat prm sigilate sau inscripţionare care sa atragă atenţia. Dacă ~ci~a'de refulare este comPlet tnchisă. debitul . Funcţionare în re. urmmd să se procedeze la Inlătu. deorece se manifestă prin degajare de fum cu miros de ars.~cţionarea într-un f 'asHel de regim: înălţime '"de aSPlŢaţie ce depăşeşte . Funcţionare în d. blocată în poZIţia ". Ea se constată relativ uşor.punzătoare. datorat încălzirii excesiva a curelelor." se recomandă trilocuirea pieselor uzate cu altele din materiale adecvate. în plus însă.diere conform indicaţiilor arătate la capitolul pnloarea nominală.dar funcţionează cu lichide care :au în suspensie (birinţi. se. .k. ţiunile de amorsare . Caracteristicile' li. c. Turaţia pompei este b. in special la'rotor şi inelele labirint. o îtindere prea puternică uzează lagărele în mod inutil. S~ y.~area .c.ten faţă de cea nominală. rezistente la "abraziune. Sens de rotaţie in. Dacă curelele sînt prea imbîcsite se înlocuiesc cu altele noi.' . ridicată a Iichidului. la anumite categorii prevăzute cU supape de siguranţă pentru limitarea presiunii. Sita ~rbui~ieste c. Alunecarea curelelor poate fi datorată unei întinderi insuficiente. /": Cauze Remedieri a. J 1.:pţori~n\~t~ j. de exemplu: de c'ele·avizate.

" . tiv sub tensiune. murdare c ace~ ea .La pompele volumice. W f. sau unei întreruperi accidentale într-o înfăşurare a statorului. pentru a îndepărta impurităţile.m triunghi Â.. motorul electric trebuie trimis la atelierul de reparaţie. Periile uzate se înlocuiesc. B. funcţionar~a decurge normal. adecvate (nu cu cleştele pa-tent). cu chei. Ca~acte~isticile lichidului. la motoarele cu colector. curentul de pornire. deoarece la o . e.. bobinajul se va arde. :. se trimite la atelierul de reparaţii. Cazeze Remedieri a. ~~t~~~a~ele torului . iar motorul nu mai poate porni. tensiunea bobinajului indicată pe placă este 380 Â sau 380/660 ia conexiunea se realizează În stea y .~r . d~~ni~f.Stringerea prea puternică a garniturilor pompei. Dacă rezistenţele mecanice sint pornire a motoruprea mari. Se verifică poziţia manetei reostatului de pornire. r" r- DU i '. vana de refulare uitată în poziţia inchis.Lagăre gripate. în caz contrar.. ele pot fi provocate de următoarele cauze: lui electric. Motorul ~:ic~~~el:~~~~~: :f. corespunzătoare . sînt mult reduse. se remediază prin deşurubarea piuliţelor de strîngere cu citeva ture. de forma unui blziit". Contactele murdare se curăţă de praf şi unsoare. Dacă acestea sînt greşite. .la aceeaşi tensiunea reţelei. Linia de alimentare a Se verifică dacă lini d al' . la efectuarea contactului se aude şurările rotorului. Iar piuliţsls se vor strînge ferm. contactul trebuie întrerupt imediat. care încetează la întreruperea contactului. Valoarea rezistenţei g. _ unsoare. de exem}?lu: tensiunea reţelei este 3 X 380V ŞI tensl1:nea nominală a bobinajului statoric indicată pe }?laca e~te 3~OY ~au 380/220.r':. La motoarele cu colector.· Scurtcircuit în tnfă- d.' greşi executate bobinajul motorului electric .~~~~~:-~~~ d. apoi se şterg cu o cîrpă curată.I. iar deranjamentul poate fi datoratlipsei de tensiune într-una din fazele liniei de alimentare. nb~azt?ulrncare P > ». Contacte murdare sau perii uzate. la motoarele cu colector. se spune că motorul electric este În "două faze". e~te lipsită de ten. f. motorul nu porneşte iar b o ma) se supraîncălzeşte. Da ăen lC~ s a~ea contactelor la legarea bornelor. iar conexiunea se reallZează. petiv cuplul. Con~~unile sînt b. Se verifică starea bobinajului rotorului.la motoarele care sînt pornite cu ajutorul acestui nire nu este adsc. . ensruns. II. În practică. rulmenţi blocaţi. Maneta trebuie să se găsească în poziţia vată. In acest din urmă caz. f.h. \"e:lfic~~:t::eias~egăISaeştboeenfecIr siune .c Se v T t lor sînt slăbite sau . Legăturile borne. pac~ .. iar dacă acesta este întrerupt. . se verifică starea contactelor periilor pe inelele colectoare..!:~. vedere că antrenarea pompelor se realizează î ~~~~t:r: s~a~~. cuplul rezistent tant depăşeşte va. ' c. Dacă. Se verifică dacă conexiunile~xe~'~tate corespund cu. res-.Sll~t murdare. deoarece. ". g. Pentru a obţine o pornire normală.rezistentă de valoare mare. atunci după cum se ştie puter~a ŞI curen~ul cresc de trei ori.dispozitiv.se verifică şi se corectează montajul instalaţiei. la motoarele cu colector. pot surveni unele deranjament al . datorită tensiunilor provocate de racordarea incorectă a conductelor la flanşele pompei. . ~e~~~aî:C~~= e.conexiunii în stea (care este mai luca de trei ori). bobinajul s~ supramcălzeşte ŞI se poate deteriora .~~~enare care determină o funcţionare necorespunzătoare : Înt~e~~~t~~re= .~~~i~e~ !e:. La sesizarea zgomotului caracteristic de alimentare în două faze.. Momentul rezis. aceasta nu se aprinda se va interveni la postul de alImentare b. sînt diferite faţă de cele prevăzute iniţial. n cazu cînd una din faze nu este alimentată. se verifică montajul iar piesele defecte se înlocuiesc (se verifică prin rotirea cuplaj ului cu mîna)..spunzato~e . }IAŞIXA DE AXTREXARE În timpul exploatării. "un zgomot de intensitate mt:.154 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POMPEI IN INSTALATIE Pl::-iEREA Il' Fll:-.. Se verifică caracteristicile Iichidului şi se corectează pe cît posibil. reostatuIui de por. d . Caracteristicile reostatuluî ales trebuie să fieadec" vate pentru motorul respectiv.trebuie să fie mai mic' decît cuplul de pornire al loarea cuplului de motorului electric.unei rezistenţe de valoaremaximă. se curăţă de praf şi . ţrifazicre se velrif!că dacă t?ate fazele . . 1 .Arborele pompei deformat.1.~{~mentele poate fi pornit . se deschide vana de refulare. . Avînd în.atît timp' { puterea a~sorbită nu depăşeşte puterea motorul~i co. . mtrul'lt"" ee o o UIe ec ric cu ajutorul unei lămpi de control. r . In special g~e~tatea specifică ŞI viscozitatsa. .qIU~E ŞI IXTRETIXEREA POliPEI tx EXPLOATARE 155 j.

Remedierea se poate face numai de către atelierul de întreţinere specializat. astfel că aprecierea temperaturii cu mîna este destul de relativă. dar care depăşeşte cu mult limita de temperatură admisă.. începînd de Ia pornire se urmăreşte încălzirea motorului. funcţionarea se consideră normală. Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze În gol. Iar acestea nu 'trebuie să fie deformate). şi curate. cea. în funcţie de condiţiile de exploatare.'Se ~~cţionarea ventilatorului . ~~rifI:l. s~ vor prevedea orificii în. Iar ~otorul ~coated!u. Se verifică elementele pompei care 'pot. In.spirelor u~ei...5 ore. STAS 1893-78 reglementează limitele maxime admise pentru temperatură. greşit e. Se verifică corectitudinea consxiunilor şi se remediază aşa cum s-a arătat anterior. corectitudinea monta[ului pie.~.l. Totuşi în multe situaţii motorul poate funcţiona la temperat uri superioare. Motorul se supraincălzeşte b. în interval de 1-1. uri:iiînd 's~ se 'depisteze cauza defecţiunii şi să se remedieze. Conexiuni executate. poate. mina nu simte o senzaţie de arsură..5'X faţă de tensiunea nominală indicată p~ e~l_ motorului.a. c. b.te conduce Ia încălzirea exagerată a înfăşurărilor. să se depisteze cauza şi să se remedieze. printr-o încălz iro ?ute:n. dacă tensiunea corespunde cu cea nominală.lca. şi se corectează aşa ~ . tul absorbit va creşte. localizată în diverse porţiuni. cauzele pot fi: Cauze Remedieri *~. . Astfel.". a. '±10%. '. dar motorul se încălzeşte totuşi peste limită. . Tensiune de ali. pentru a permite CIrculaţIa aerului de ~~k~ .spaţiile dintre aripioarele carcasei ~rebUl~să fie h~ere .intrarea.scurt . arderii izolaţiei. absoarbe un curent de o intensitate foarte mare 'şi piinurmare bobinajul. sau sub fqrmă de încălzire uniformă a bobinajului... In practică.).. sau murdare slăbite d. . Cauze Remedieri verificîndu-se valoarea tensiunii de alimentare. . ' .' . Supraîncălzirile locale pot fi datorate următoarelor cauze: \ \ se Ventilaţie defic'itară ~.~~~ui!l oprit ~ '\ a. Scurtcircuit in pa..ntarella boţr: tare d să ne Dacă aceasta este redusă sub limita to eran el men are re U . la at inyr-ro. încălzeşte puternic şi poate fi deteriorat într-un timp foarte ..~~. motorul trebuie oprit. Scurtcircuitul .4e.• Dacă motorul e.ste amplasat ţntr-un. .influenţa în mod considerabil regimul de răcire. pătrunderea unor corpuri străine etc.' • admise.i~edt. ~~fla't al cărui rotor esteimobiIizat dintr-un motiv oarecare..l~ început fo~t~. .• .." I Starea"":ae 'cUr!fe'rue ia' motorului .condiţiile exploatării curente principalul element care'poate oferi o în bază reală pentru aprecierea încălzirii unui motor fi constituie variaţia temperaturii într-o anumită perioadă de timp. se V0!' r~fac~ lipituri P. iar ~r":1<t:1 SP apreciază prii: a'('('a că. Se verifi:ă co~ta~tele Ia legar~~ aparatulUI de pornire şi se strtng piuliţele respecti v e.lCă încălzirea este uniformă. a. ': Este important de ştiut că Un 'motci: ~î~tt~i~ ~:'i~~i~~e. . În această privinţă. LIte~atura de specialitate recomandă ca tensiunea de allm~ntare Ia borne să nu depăşească l~itele . DefecţIUnea se reme Iaza numai Ia atelierul de reparaţii. bobine se _~anifes~ c.'11 INSTALATIE PlJ'SEREA IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POliPEI IN EXPLOATARE 157 II.selol' i a Instalaţiel etc. . Dacă regimul termic se stabiIizează ~ acest răstimp. Supraincărcarea motoruIui. practică. In caz ~e'tinc.: cel mai frecvent prin atingere cu mîna.b. Scurtcircuit între c.?bob:n~le statorului. închis.' . datorită. în funcţie de clasa de izolatie a motorului Contacte necores.. pentru transmiterea ace1" uiaşi cup1 curenU.~c:i ~~~~:t se~călze~t. fără a prezenta deranjamente din acest punct de vedere. se acceptă }imlte ceva mai largi. spaţiu str~mt. . Dacă însă temperatura manifestă o tendinţă de creştere continuă. Se consideră că Încălzirea este perfect normală dacă temperatura carcasei nu dppă~pştp 50-60°C.care sa permită . D.1căperu.. cuprinzînd treptat bobinajul rotorului sau statoruIui. motorului (numărul de pale trebuie să fie complet. Se verifică valoare~ tansiunii de ali?le. zire puternici a lagăturilor. deranjajamentul este datorat unui scurtcircuit al tolelor (tole cu bavuri rămase de Ia matriţare. faptcare poa. care nu este dimensionat pentru astfel de sarcini. Se verifică starea contactelor pentru a se constata unzătoare intre dacă lipiturile sint corect executate.156 EXPLO. spirele unei bobine. 80cC. fără posibilitate de Circulaţie a ~erulUl. De aceea se recomandă ca într-o astfel de situaţie să se întrerupă imediat contactul electric. cum s-a arătat anterior. gradul de încălzire a unui motor electric se verifică de obicei extrem de simplu şi anume prin palpare a carcasei acestuia cu mîna. crea suprasarcini: strînzerea presetupel.El.tol~ranJel d.c. Încălzirea anormală a motorului electric se manifestă sub formă de încălzire foarte puternică. p~retele lz. Contacte V e. . Se verifică contactele sistemului colector şi se curăţă de murdărie sau unsoare.UAREA ŞI !NTRETI)<lEREAPO:lII'EI 1. chetul de tole. d.mai puţin de un minut.e .!~~ •. ) '.aeruIUl dinexte?OftW(f. de ac~ea.

lagărul este dotat cu un ungă tor de nivel constant. ungere.. co. se prevede un joc de 0.3. Dacă agregatul funcţionează mtr-. Completarea cu ulei se face prin orlficiul prevăzut la partea superioară. v~ aluneca pe roţile de transmisie si va provoca încălzirsa excesivă a acestora..3 mm. curea de dacă se simt» Cr.vnecesitînd m ad~laşl timp o mtreţlDere minimă . aceasta bobinajul rotorului poate constitui un I!ldIC. In continuare se prezintă citeva dintre cele mai răspîndite soluţii constructive de lagăre.la cele de alunecare. precum' şi a UI mo.st personal a unor cunoştinţe temeinice. Intre faţa frontală a inelului exterior al rulmentului din partea dreaptă 4 şi umărul capacului de lagăr 5.31 este prezentată o secţiune longitudinală printr-o pompă centrifugă avînd arborele sprijinit pe doi rulmenţi radiali cu bile.odus un sc~rtCIrC':1It.e. lagăru1.n~cesară .-p . Indiferent de natura mişcării. Intretinerea Prin noţiunea de întreţinere se înţelehge în general totalitatea operaţiilor de verifi~are. Ungerea. este Intre. Tensiunea de ali. sau pentrubucşele lagărelor . II'~. toată conştiincio~~tatea.3. O intindere prea puternică sohcI~a in ~od inutil lagărele. 1 ".. ungerea se aplică pe suprafeţele '1fegli'idare ale mişcării. ~.ETIXEREA pmlPEI tx IXSTALAŢIE PUXEREA tx Fl'KCŢIl'SE ŞI INTREŢINEREA POMPEI IN EXPLOATARE 159 j.. cu a]utoru~ unei I~PI de control. precum şi metodele curente de ungere utilizate astăzi pe plan mondial.} erificarea pieselor c. In cazul In care cureaua nu este întinsă ~uficIent. d • '_' '. La anumite variante constructive. Prin urmare locurile de ungere ale pompei sînt determinate de această necesitate. Mc>-t~l. este redusă aceasta să se încadreze în limitele t 1 ţ lof sub limita admisă. ' In fig. Efortul axial este preluat de către rulmentul 7 din partea dinspre pompă. Scurt circuit în c. Pentru a se evita această situaţie. admise. părţile metalice aflate reciproc in mişcare relativă nu trebuie să vină in contact direct. La pompele cu mişcare de translaţie. între suprafeţele de lucru se introduce un lichid de ungere care creează o peliculă ce împiedecă contactul suprafeţelO.t<?X:U. acesta. acestea sînt prezentate în continuare in funcţie de elementele constructive principale care alcătuiesc pompa.r. ( In principiu. ea. din acest punct de vedere.s-a p. Se verifică t~mperatura lagărelor prin atingerea mecanic (lagăre porţiunilor din dreptul ruImenţilor cu mîna' neunse. . îI?-scopul obţineriI unei exploatări cu rezultate maxime. curăţire. in care se găseşte inşurubat un dop transparent ce permite cu uşurinţă să se verifice nivelul de ulei din baie. marea majoritate a construcţiilor de pompe utilizează lagăre cu ruImenţi."" • transmisie prea de lagăr şi se ~o-~plet~az~ ~~~-~~' W~~u~~. Dacă ampez:m~trul ._.satIsfacător calitatea funcţională a maşinii s~u utilajului.'. Ia un ._'. Astfel rup~ cuplul pe care~l realizează va avea o valoare mai redusă ~ din cuplul nominal). o eran e ..~:~~~~~~:~e slăbită sau prea La agr~~atele car. deoarece atunci are loc o frecare uscată care provoacă uzuri exagerate într-un timp foarte scurt. iar golirea uleiului se realizează prin deşurubarea dopului 9.m regim de vibraţii sesizabil cu ochiul liber. Pentru remediere se recomandă' .Verificarea cent:ţ"ajuluiansambl~ui' .lagăru1 unei pompe cu mişcare de rotaţie este alcătuit dintr-un . provocînd de asemenea supratncălairea lor. Ungerea rulmenţilor poate fi realizată fie cu unsoare consistentă.2-0. care are rolul de a menţine constant în permanenţă nivelul uleiului. . c. reş"l~re. Operaţiile de Intreţinora care se aplică în domeniul pompelor sînt asemănătare pentru majoritatea tipurilor constructive cunoscute astăzi.a. pe .nIvel . _. care trebuie să ţină seama de următorii I I I b ~. Aceste llagăresusţin arborele pompei şi piesele ce se rotesc împreună cu. -o •• : • . La ~otoarele cu b. protejat impotriva pătrunderii impurităţilor de către dopul 8. organele de lucru ale pompei pot efectua mişcări de rotaţie sau translaţie.~7''':. care se sprijină cu inelul exterior în umărul capacului de lagăr 2.2. şuruburi lipsă la cupla] etc. deoarece ac~~tia Csinto/:eme?t~ de maşini ~tandar~~te. ce se efectuează ~u sco~ul. se spune că faze.nexIu!lea ~ în triunghi ale.158 EXPLOAT. erificarsa r~gidizării acestuia pe iundaţie. bobinajului sînt alimentate._ . fie cu ulei.Ia lagărele ( de rost~lire .e se rotesc şi luarea de măsuri ca acest~a să nu pre~mte mase excentrice în m~carea de rotat!e (palete lipsă Ia ventilator. privind operaţiile de întreţinere specifice pompelor. e verifică deci bobinajul S lector. I rodinamică. care se pot procura uşor. .motorul funcţIonează în "triunghi deschis".fu~cţionează cu pulsaţii. corp suport în care sînt prevăzute locaşurile pentru ruImenţi . In acest scop.!l]n.2.t . vibratia mo. Pentru a facilita însuşirea de către ace. .lmgă ce~elalte mconveniente legate de aceasta mal apare şI~enomenul de supraîncălzire. ransn:15Ie.\REA ŞI IXTP..'. După cum s-a arătat la începutul lucrării. Remedierea se face numai Ia atelierul de reparaţii. una din în care una dI~ faze este întreruptă. b. In c~~~. Cauze Remeiieri a.. Se măsoară tensiunea la borne şi se iau măsuri ca ment~re. iar frecarea devine hi"d. la pompele cu mişcare de rotaţie. In tehnica actuală. Se verifică dacă toate cele trei faze ale înfăşu • . de ~ menţIn~. Dereglări de ordin j.). intreg ansamblul fiind susţinut de un corp lagăr. . iar cu ineul interior în umărul arborelui J.1..careClre scopul de a prelua deplasările rulmentului datorate dilatării arborelui în timpul funcţionării. ' iar organul principal care necesită operaţii de Intreţinere. fi reprezintă. triunghi. 3.de a!ltre~are. se venf!ca dacă intinderea acestora -ste torului). corpul lagăr 6 este prevăzut cu un orificiu de nivel 7. :o~e~ta.uezv~It(putţi~a .lU m bobinajul rotorului că la motoarele cu co. O intre ţinere satisfăcătoare din punct de vedere al ungerii se poate obţine prin alegerea adecvată a lubrifiantului. ~înt antrenate prin curele de' întinsă. Dezavantajul folosirii lor constă într-o funcţionare mai puţin silenţioasă. 3. de aceea personalul de exploatare trebuie să posede calificarea necesară pentr? a l~ înţelege ~i a le efectua cu. .

In această situaţie. este recomandabil ca aceştia să fi spălaţi în petrol sau soluţie de tricloretilenă. Din acest motiv multe construcţii de lagăre nici nu au prevăzute dispozitive de 'allmeritare. Completarea se va face. . . In comparaţie cu cele utilizate la ungerea cu ulei. Este important ca lubrifiantul să pr~:'intf' (\ roz. rr~ I ~"1~' ~ 1·~-'-t01 ~-rA. completarea se face la intervale mai scurte şi numai cu unsoare de aceeaşi calitate. Practic.\L\ŢIE PUXEREA 1:>1I'UXCŢ!UNE ŞI b1TREŢI:>1ERE.Ungerea cu ulei se aplică lâ rulmţloţii ce suportă sarcini mijlocii şi reduse.. moderat. ~" ' '0. . Ungerea cu ulei se aplică la lagărele pompelor care funcţionează la turaţii foarte ridicate şi prin urmare au un regim de temperatură ma i înalt. se demontează capacele de lagăr şi se introduce unsoarea. f '1 <') .160 EXFLOAnREA ŞI IXTREŢIXEREA PO}IPEI IS' ISST.". se fac următoarele recomandări: . Aceasta conduce la îmbătrînirea prematură a unsorii şi la pierderea calităţilor de ungere. La pompele care nu au dispozitive de ungere. intervalul de ungere cu unsoare consistentă este de regulă mai mare decit perioada de funcţionare Între două revizii sau reparaţii curente. care se introduce în rulment astfel încît să o înlocuiască pe cea veche. în dreptul rulmentului unde nu trebuie să se simtă o senzaţie de arsură . unsoarea trebuie să acopere părţile frontale ale rulmontului. De regulă.Tot În sconul evitanl unor mcălziri. care după cum se stie îi modifică substantial viscozitatea si calitătil •.. să fie şterşi cu o cîrpă moale şi umpluţi cu unsoare proaspătă. temperatura. Intervalul de ungere sereduce mult însă. la turaţii mari şi foarte mari. . cum fi gresoarele. astfel Că: -in.. ar 11 - Alegerea pompelor - c.i perioadă de funcţionare. la care ~~ ajunge după o anurnit. deoarece soluţiile de etanşare au O complexitate redusă. pentru a se îndepărta unsoarea veche. dacă temperatura de regim a. ce se află in carcasa de ungere să nu depăşească 2/3 din volumul camerei acesteia. doz:lrea cantităţii d~ Iubrifiant trebuie să ţină cont' drcapacitatea de înrnagazinaro a camerelor de ungere. care se presează cu degetul sau cu o lopăţică. 267 . Aprecierea se face prin palparea corpului de lagăr cu mîna. de un~ere.\ pmlPEI IN EXPLOATARE 161 '. turaţia. lagărului are o valoare ridicată. rentabilitatea etc. modul de etanşare. -. în situaţiile cînd rulmenţii se demontează cu ocazia efectuării reparaţiilor. astfel încît cantitatea totală do unsoare. temperatura unui lagăr cu rulmenţi nu trebuie să depăşească cu mai mult de 50°C temperatura mediului ambiant. ' Pentru lagărele de pompe. .acest-timp riu este necesară completarea unsorii din lagăr. iar capacul lagărului se umple pînă la jumătate din volumul său..istcnţă de frecare cît ruai redusă. direct în locaşurile dintre hilele rulmentului.' Ungerea cu unsoare consistentă prezintă avantajul unei construcţii mai simple. sarcina. Temperatura de regim a lag-ărului.Ungerea cu unsoare consistentă este indicată a se aplica în cazul rulmenţilor care trebuie să suporte sarcini mari la turaţii relativ reduse : .j factori: dimensiunile rulment ului. trebuie să fie intotdeauna sub limita maximă a temperaturii admise pentru un anumit tip de lubrifiant.e~~ l. Pentru alegerea raţională a lubrifianţilor utilizaţi la pompele prevăzute cu lagăre cu rulmenţi. pentru a se evita creşterea exagerată a temperaturii.

articulaţia 5 şigarnitura de etanşarejî.să nu producă spumă în timpul funcţionării. aşa după 'cu~ In~IC~ ŞI d.. .cu condiţia ca suma acestora să . l!ng~toru~ de nivel cCl~tallţ estealcătuitdintr-unrezervor 7. 3. în cazul lagărelor de pcrnpe se admite ca temperatura de funcţionare să atingă limita de 50°C peste temperatura mediului ambiant.: In..~unecare.a lichidelor cu t~mperaturt ridicate) smt prevăzute cu un ~ISPO~Itly de~umit ..!IDgător de ruvel con~tant't.v-Funcţionarea are lOC astfel: inainte de punerea in funcţiune se umple cu ulei baia lagărului.rt~a . dar .. 'torul fii. . .nudepăşească 80°C. In cazul cÎnJ nivelul uleiului din lagăr. în cazul prezentat. confecţion~t di.'-· _ în fig. pînă ce uleiul pătrunde în rezervor şi devine astfel vizibil : se Intrerupe alirnentarea. ~lei~l mai ar~ Ti rolul de ~ n. Din acest punct de vedere. uleiul eli~ere~ză pa.~e se.. preluînd căldura degajata ŞI transmiţînd-o mediului înconjurător pnn toată masa corpului lagăr. precum şi în scopul sporr.3:!. tăiată inclinat la un unghi de aproxunativ . De aceea.în pO.:iţie închisă . se repetă operaţia pîn ce nivelul rămîne constant. lagărele' pompelor ce funcţieneaza in c~>ndlţll ~aI. . .nsetanşeităţi. ungă- urmăreste nivelul uleiului. .u aibă tendinţe de oxidare şi să nu formeze depuneri.32 este prezentat un astfel de dlspozitiv.\ceas(~l scurg-I'n) durează !JÎn:l în m. completarea sau schimbarea se vor face mai frecvent. Nivelul uleiului din baie nu trebuie să depăşească mijlocul bilei sau rolei din.. este recomandabil să se folosescă ungerea cu ulei În special la pompele care un regim de funcţionare continuu.s~ nu ~ie corosiv. Fig. al cărui rol este.ive. Din figură se observă că marginea superioară a tăieturii ţevii se găSeşte la acelasi niv-I cu mijlocul bilci rulmr-ntului. Ungător . care au ca efect crpştPrea temperaturii lag:lrului..n lIla.ci. fig. 3.. .P~ntru a se .162 EXPLOATAUA ŞI fNTREŢlNEREA POMPEI fN INSTALATIE n::\1cREA IN FI:l\CnI:XE ŞI IXTRETIl\ERI!A POMPEI Ix EXPLO.ll gradul~I .i'.1. . Pompă centrifugă cu arborele sprijinit pe lagăre de alunecare şi rulment <lepreluare a efortului axial. montat special pentru acest scop.· . o ţeavă 2. Ungerea acestor lagăre se realizează numau cu ulei. . deoarece o cantitate prea mare de ulei conduce la creşterea temperat urii lagărului. partea cea mai de jos a rulmentului..ele respect. '. scade d~ţorit~.e erori în această privinţă. cu ajutorul inelelor d ~ ungere 2 care vehiculează uleiul din baie.ei lagăr.numtrea.\"~scozltatea sa trebuie să corespundă ternperaturii de funcţionare a lagărului.. Fig. restabilindu-se situaţia de echilibru. .de s~gu~a~ţa In exploatare.HARE 163 Ai. precum şi la scurgeri de ulei ~are apar in zonele de ieşire ale arborelui din corpul lagăr. dificile (pompe pen. se basculează rezervorul şi se toarnă ulei prin ţeava oblică.33 este prezentată o secţiune printr-o pompă care arc arborele sprijinit pe lagăre de . Uleiul de ungere trebuie să satisfacă următoarele condiţii: .. de' nivel constant. Efortul axial.n~ .tehnologice.1' -:t p:tfrunda Il! corpul rezpn·onIllli.~ 3. se aşază din nou rezervorul în poziţie verticală şi se Lagărele de alunecare 1 preiau efortul radial.m-nt ul in «ar« t":l':a ('stI' elin nou acopE'rită cu ulei.:ăzut în corpul lagărulul 4. cer-a ce ar. .60. r~cord. pompe p~nt~ yehiculare. . . Completarea uleiului sau înlocuirea lui depinde de condiţiile de funcţionare a pompei.·'n. Astfel dacă lagărul funcţionează cu sarcini mari.·antltat.tIl! procese . 3._. -".33. 3.>ră 'al"tllrIi a tr-vu ŞI 1"1"'1111" ('1 . acela de a menţine in permanenţă constant nivelul ulsiulul din bale. datorită frecărilor. .pe lîngă unger~.'11T1p. este preluat de rulmentul 3. să n.evlta ~ventua!el. pier~er!lor prin.. De asemenea pentru lagărele de pcmpe unse euuleiosereomandă ca înlocuirea eompletăa cantităţii de ulei din baie să se facă la maximum un an calendaristic.ca rf(ct ~curgprl'a urui cant ită ţi de Iubririant În bai.erlal transparent. Dacă acesta scade mai mult de 2/3 din volumul rezen·o~ului. Iaşurubează in locaşul pre.

astfel cum se vede la cilindrul opus . iar pe de alta de a ghida arborii de transmisie. soluţiile de ungere w'/Juifl astfel adoptate Încît să prezinte o mare siguranţă în exploatate.35 este prezentată o pompă verticală pentru ap i m majore. irnersateş sînt prevăzute cu lagăre de alunecare intermediare.\ ŞI INTRETINERr::. se utilizează pentru preluarea acestui efort un lagăr axial de alunecare. utilizate la puţuri de diverse adîncimi.. nepermiţînd construcţia în parelel a unei camere uscate.. în fig. ungerea acestora realizindu-se cu ansoare consistentă trimisă sub presiune de către o pompă de ungere antrenată de la arborele principal al pompsi prin intermediul unei curele de transmisie sali al unui angrenaj melcat. cu pistonaşe axiale. 3. acestea se deşurubează şi în locul lor se montează gresoare adecvate.35 se utilizează pentru pompele prevăzute cu lagăre intermediare cu rulmenţi. efortul axial este preluat de un lagăr cu rulmenţi.37 este. iar de aici. La sfîrşitul cursei de aspiraţie distribuitorul se roteşte cu 1800 .! vedere al exploatării. . 3. se găsesc în dreptul orificiilor din corpul distribuitor 7 în momentul în care paleta profilată 8 presează unsoarea în acestea.. prezentată o astfel de pompă de ungere. care permit modificarea cursei pistonaşolor Între valoarea maximă şi zero. . prin conducte separate.\ 1'01IPI\1 IN INSTALATIE ~' I " . Pompele verticale pentru apa menajere. 3. eL) sint montate in puţuri adinci şi inguste. -care este de tip volumle.) a ghida arborii de transmisie.. comandat de cama profiIată 10.164 EXPLOAT. imersată în lichid. ungerea realizîndu-se cu ajutorul unei pompe de ungere manuală (tecalemit). O altă importantă categorie de lagăre o constituie cea a pompelor de construcţie verticală. Lagărele verticale intermediare sînt lagăre cu rulmenţi sau lagăre de alunecare şi au rolul d.'t 'f" La alte construcţii. Funcţionarea pompei de ungere are loc astfel: în rezervorul 1 S3 introduce unsoare consistentă care este presată de paleta 2 prin găurile prevăzute în corpul pornpei 3. Avind în vedere că aco-sul Ia acesta p0mpe ~ste dificil. oferă .iar 1:1 cursa de întoarcere a pistonaşului unsoarea este trimisă prin canalele 72 către racordurile 13. iar unsoarea pătrunde în cilindrul 11. deoarece. d-oar=c. 3.: In fig.\RE.. Cuplul do rotaţie este realizat de anrenajul melcat 4. execută cursa de aspiraţie. La majoritatea construcţiilor de astfel de pompe.34.ţia este mai economică din punct de vedere al investiţiei. In fig. acţionaţi de axul dinţat 6. sau alcătuieşte o construcţie separată denumită "crapodină". Ia punctele de ungere ale lagărelor intermediare. Această schemă se utilizează în situaţiile în care spaţiul este limitat. Soluţia de montaj din fig. Aici lagărul are rolul de a prelua pa de o parte efortul axial rezultat din suma efortului hidraulic şi a maselor pieselor aflate în mişcare de rotaţie. Reglarea 'cantităţii de unsoare necesară fiecărui punct de ungere se realizează cu ajutorul şuruburilor de reglaj 14. . corpurile lagărelor sînt prevăzute cu orificii astupate cu dopuri. 3. care poate fi inclus în construcţia motorului electric de antrenare. În această fază pistonaşul 9. în dependenţă -- l'e~EREA I~ FUNCŢIUNE ŞI INTREŢISEREA POMPE! IN EXPLOATARE 16S .. Soly.A1n -acces "uşor peatru ungerea acestorachiatln timpul funcţionării.36 este prezentată o pompă verticală pentru apa menajere. In acest scop. dar mai dezavantajoasă din punct c'. montată in puţ uscat. iar mişcarea este astfel sincronizată încît canalele prevăzute în distribuitorii 5. astfel cum este prezentat în fig.

-'. Pompă '/ertical! montată in incinta' urncdă : (1- schema amplasărf in lnstalcţlc : b- secţiune prin pompă. pistonaşul rămîne imobilizat în poziţia superioară. se deşurubează şurubul pînă ce.\ I'O. această situaţie. 3. Pompp.le de ungere de acest tip sînt prevăzute cu un număr de Fig.166 EXPLOATAREA ŞI Il'(TRETINERE. II secţiune prin pompă. 3. Astfel. pentru a obţine o cursă de valoare nulă. . în. aceasta nu-I mai atinge. Ia o rotaţie completă a camei. iar cursa de aspiraţie este anulată.36. datorită adeziunii unsorii.3'.\IPEI IN INSTALATIE rt:. Pompă verticală montată in incintă uscată: •• schema amplaslrii fn jostaJalie. directă de profilul carnei de acţionars.EREA I~ FUNCŢlU~E ŞI I~TRETINERE:\ POl/PEI IN EXPLOATARE 167 a Fig.

ele trebuie repetate de către personalul de exploatare.ghidar€'. în . care sint pretenţioase din punct de ved-re al asigurării unei ungeri corecte şi al menţinerii etanşeităţii. '}r t ~f'1 . în caz contrar. pentru lucrări de întreţinere şi desfundare.abrazive. Unsoarea care se utilizează trebuie să fie suficient de fluidă.l poate ii tluidrzată prin amestec cu ulei. il ' . rotindu-se în acelaşi timp axul central. a căror ungere se realizează chiar cu lichidul vehiculat. au o fiabilitate pentru unsoare consistentă.38.. t.. cantitatea dp unsoare din rezervor nu tre~1\ să . În fig. iar conductele de legătură umplute cu unsoare.39 este prezentată schema acestei instalaţii .6 de ungere trebuie amorsată. In construcţia de pompe verticale se utilizează în mod frecvent lagăre -de alunecare avînd cuzineţi din cauciuc. ~ '·. care însă trebuie să fie neutru faţă de rnaterialul lagărului. 3. În fig. --1fz:z:?:ZF''F'rrIJI''lI Pompele cu transmisli Verticale. P~ntru evitnroa oricăror neplăceri. pompa . · {~.miIJ~1~m~r3 Fig.demontarea instalaţiei. se recomandă să Se utilizeze numai unsoare de calitatea celei prescrise de fabrica constructoare. deoarece. lnstalaţia este prevăzută cu un sistem de ghidare care permite scoaterea pompei la suprafaţă. să fie lipsită de impurităţi sau particuleL. -Din acest motiv.. . aspiraţia se realizează dificil. care asi.t 'l. 3.. ultima vreme ele au început să fie înlocuite cu o categorie de pompe de . In vederea arnorsării.•.l .c .gură totodată şi răcirea motorului. iar pistonaşele respective se reglează pentru cursa nulă.scadă mai mult de 3/4 din capacitatea 'acestuia.. h ~~ -4-16 racorduri de ungere. lInsoarea care 'Se foloseşte trebui!' să fie de . unsoarea se presează manual prin orificiile de la partea inferioară a rezervorului. In cazul unei unsori df'osphit d" viscoas«..·ru~gcre cele imersate în ape menajere. redusă tocmai datorită uzurii lagărelor de ghidare. care preiau sarcini moderate. 1 . în special Pompă ··cr.168 EXPLOATAREA ŞI INTREŢINEREA PO~IPEI IN INSTALAŢIE . :3 . pent r u ape menajere."~.Acest gen de construcţie se aplică de obicei pentru lagărele intermediare de .··f·[·· ··. Dacă numărul punctelor de ungere este inferior faţă de posibilităţile pompei. fără a fi nece~ară. >~.' '. Pompa se racor.. b . Ansamblul pompă-motor este imersat in lichid. Pompă monobloc. aC·i·~I. ..t. pînă ce pompa 'începe să refuleze: Pentru a se evita dezamorsa rea pompei in funcţionare. ':..·.' ~. Aceste operaţii se execută iniţial de către uzina furnizoare. racordurile suplimentare se astupă cu dopuri. Inainte de prima punere in funcţiune. dar cu ocazia reparaţiilor ce se efectuează la pompe.eonstrucţiexmonobloc". iar corpul pompei este fixat de asemenea direct pe -carcasa motorului. care înlătură sistemul de transmisie alcătuit din rronsoane de diverse lungimi. ~.38 este prezentată o pompă de acest tip. .bună calitate.dează la conducta de refulare prm simplă basculare.. rotorul pompoi este montat direct pe arborele rnotorului. După cum se poate observa din figură.

Apa trebuie să fie curată.. pompele se echipează cu cuzin~ţ~dl~ bronz.tpuns adoptarea unor soluţii constructive care permit să se obţină un anumit grad de separaţie intre fluidul pompat şi mediul exterior. ungerea organelor de lucru . t~ c~Ul în care apa conţine un procen~ n.2. 3. 3 . .40. pietriş). ~oloana':'de refulare a pompei trebuie umplută cu apă în scopul de a se evita frecarea uscată în lagăre.nplL verricală cu transmisie . Din acest punct de vedere. diferită ca principiu de funcţionare faţă de prima. Vehicularea liIchidelor cu ajutornl tpompelor presu. preiau mişcarea de antrenare de la surse exterioare. Ia~ ?ngerea se face cu ulei şi în această soluţie arborii de transrmsre smt montaţi in coloane de protecţie. sub formă de inele.etanşarea porţiunii în care acestea pătrund în corpul pqmpei se realizează CUajutorul unor elemente care compun ansamblul a ceea ce în limbaj uzual poartă denumirea de "presetupă". care sînt in contact cu lichidul.unse cu apă.170 EXPLOAHREA ŞI tNTRETJ:-. Fig.41 este prezentată construcţia acestei pomnp• Pompele volumics cu mişcare dp rotaţie au în principiu aceleaşi tipuri coustructivde lagare .39.se face chiar cu lichidul Vt'hiculat. "1 ~ imersatlL. burdufuri . de aceea materialul din care se confecţionează piesele în contact cu lichidul se alege astfel încît să nu intrs în reacţii chimice cu acesta.. ungerea se face chiar cu apa refulată de pompă.etanşare moale. lipsită de impurităţi mecanica (nisip. Pompă 'rerticală cu transmisie în lagăre unse cu ulei. . J. la care presstupa este prevăzută cu garnituri moi. în fig.etanşare mecanică. acestora. ghidată .de trafismi~ie.qJ~: Pl'liEREA tN FUNCTIUKE Ş! tKTRETINEREA POMPE! IN EX PLOATARE 171 I Fig. etanşarea pompelorreprezintă unul din cele mai importante 'criterii de care depinde buna funcţionare' li. coloana de apă este menţinută în conductă de so~bl!. 3. Etanşarea se realizează cu inele de etanşare . montat p.2. palete.ERE. la care presetupa este alcătuită din elemente mecanice inele.3.cu rulmenp sau d. In fig. În afară de aceasta. .i t. ca şi pompele centrifuge. prin intermediul unor transmisii mecanice .Po. confecţionate din materiale corespunzătoare condiţiilor impuse de natura lichid Ului vehiculat. etanşate faţă de lichidul vehiculat.e conducta de aspiraţie a pompei.40 este prezentată o pompă verticală de adîncime avind lagărele intermediare din cauciuc. Fig. Deoarece organele de lucru ale pompelor. '3. cuzinatnl din cauciuc se mcălzeşte puternic şi materialuÎse degradează.\ PO~PEI tN INSTAL. în timpul funcţionărli. Schema instala"ţiei pentru pompa .arbori sau tije . Dacă această cerintă nu este îndeplinită.l~u.al msemI?-atde nisip sau alte tmpuntăţ]. ' La pornire. La pompe se utilizează în principal două moduri de etanşare şi anume: .siemering. ghidaU pe lagăre din cauciuc. clapetă. 3. care ar putea provoca uzura ril:I!ldăa arborilo~ .. Etanşarea. In perioada de staţionare.pistoane. arcuri. rotoare .alun-cara.

oară. ".locaşul presetupei da. Aceste tipuri de pompe au arborele protejat cu o bucşă denumită "bucşă de protecţie" sau "bugă de uzură". Din figură se observă că inelul laternou este plasat înaintea gar. precum ŞI a celorlalte condiţii J. dato~Ita e~ect~~1 de Iaminars.eno:.a exist. curentul de lichid de spălare confecţionat .apre~entat~ se. lichidul mai poartă şi numele de . 3. Această poziţie a fost aleasă astfel deoarece aurentul lichid ului .' Pr~ncipiul..~II. particule dure etc.. la care el<l. În acest fel. Iar alta scapa catre ext~r':.' . Pentru a evita ~stfel de sltu.172 Pl:Z'EREA IN.nu uz~ prematur arborele şi garniturile.·.re efortului ~XI~.. s Lichidul trebuie să fie curat. . In ~g.. Seh. . aici rotorul 1 esţe prevăzut. rotorul p~inpei nu"ai:e g~~ri de echih!=>ra.şi evac~ate la reţeau<l._!'.. sau care aspiră din vase aflate sub presiune. '.'.Izeaza po.le plină în figură).ă şi. ~.. . . ~ Fig. ă presiune ce \·ehiculează. Etanşare cu garnituri moi ~i circuit intern de spălare.. "" .care sa nu pr?voa~~ degra~~rea gamituriişi a suprafeţei arborelui.Presi~nea absolută din spaţiul respectiv are o valoare mai mare decît presiunea atmosferică . pompa fiind de joasă presiune.unl"!~l?O~Pf' de construcţie specială. sub formă de picătun. ~In~ l~ inelul 4. pentru. Imp~edecînd scurgerea lichidului spre ~xt. .·..to:ită comprlmărli exercitate de o bucşit ŞI.~es~arţe In doua părţi distincta setul de garnituri 5.ă ? pa!t~ reintră în pompa.şI 1<1. ele fiihd cunoscute sub denumirea de "pompe ermetica". ~mgere şi răcire a presetupei. 3. Din acest motiv. etansarea pompei împotriva pătrunderii aerului din afară. Lichidul de spălare este adus de la o.l. Etanşare~ ~oale.rn. -: Presiunea ab~<:lută din acest spaţiu are o valoare mai redusă decît presiunea atrnosferică . care se u. ht. astfel că in spaţiul a dinaintea pr~set!lpeI.a~e. 3. de funcţ ionar« este următorul. .aţu.42 este arăt~tă schem~ unei etanşări cu garnituri ~oi.u ceva ~aI redu?ă decît presiunea din carcasa de..teri~e. Bineînţeles. aS:fell/lClt să permită o. Fig.i. c tăţr mecflmce. . .a . In scopul cun?aşteru principiilor de funcţionare a etanşărilor utilizate la pompe: in con~muare sînt prezentate cîteva din cele. . strîngerea presetupei se va face moderat pentru a permite scurgerea lichiduluisub formă de picături. c~re . şi a~e tendinţa de a curge prm s~aţlul dln~r~.43...c~zul pompelor care aspiră de la nivele inferioare. .j'!~. astfel c. Presiunea acestuia se alege astfel încît să depăşească cu cel puţin 1 bar presiunea maximă pe care o poate realiza pompa. " . se utilizează diverse soluţii constructive care a? ca scop sahsfa~e. '.42. folosesc scheme de etanşare de felul celei prezentate în fig.~. care pot pătrunde în spaţiul dintre arbore şi garnituri. Pentru funcţionarea corecta a etanş. 3...tl\T~. . --.44. sp'ec.pnstnu.. cinepă. iar lichidul circulă 2 pnn canalele I?terIO~re ~. fără impurităţi . micşorînd uzura acestora.hcul exploatării.em. moi din azbest grafitat..nş:rea se reallz~aza numai pnn Iabirinţi.43. Pompele care vehiculează lichide 'Cu suspensii sau impurităţi. care sînt cqlectata la partea Infe!lO~ră a lagărului p?]ll~ei . mai uzuale soluţii c. sau la care motorul de antrenare este lI~corpora.lIlp'us~. m exteriorul pompoi. b-ide făr. echilibrare a impingerii axiale.' ':/ ''t. FI1NCŢIUNE ŞI INTRETINEREA:PO)(PE( EXPLOATAREA ŞI INTRETIXEREA POMPEI IN INSTALATIE IN IlXPLOATARE 173 . In reaht~te forţa de presare trebuie aleasă astfel încît căldura degajată prin fre.uş.rnou în d?uă s~nsu~i opuse.de.nisip.. sau rezervoare aflate sub Vid. .. . împiedicînd astfel dszamorsarea acesteia.. Atunci curentul de lichid de spălare va avea un singur sens (săgeţile desenate cu linie întreruptă în figură). sursă exterioară ŞI el trebuie să.a p. J.ă impuris .c f. In această situaţie. denumit}n limbaj uzUal "bternou". în ambele cazuri. 1"'.arbore ŞIgarnituri. cu ~rLUri de. astfel preseaz~ suprafaţa arborelui. Etanşare cu garnituri..cazul pompelor montate sub nivelul lichidului din rezervorul de aspiraţie... desparte în d:e~tul inelului l!lte.!lzăde obicei la pornp-Is la care nu se impun condiţii de etanşeitate absoUlU. din azbost grafitat. După cum s~ ob?erv~ din figură.~e~ cerinţelor de. . lichidul este folosit ŞIpentru S? 1 '.': .' . confecţionată din m<l.. luJ:>rlf~ereauprafeţelor de frecare. In acest'fel în spaţiul dinaintea presetupei se stabileşte un regim de presiune care poate' da naştere Ia următoarele două situaţii:. . .Jichid de etanşare". 1. rezisten~e la uzură. u. un inel din garnitură moale.. pe lîngă rolul de ungere ŞI racire.d~ canallz. lichidul care scapă coritribuis la răcirea p~es~tupel. . l. Pentru pompele de presiune medie sau înaltă se utilizează soluţia de etanşare prezentatăIn fig.~chiar în corpul pompei Ji lichidul circulă şi prin interiorul acestuia. Acest lichid trebuie să fie lipsit de nocivitate pentru a nu dăuna mediului înconjurător. . Iichidul care a sc~pat prin labirint se găseşte Ia o presiune a cărei v~oa~eeste :c. fie lipsit de impurităţi.O!: (sag:eţl~edesenate cu.tiIi7. Spre deosebire de solutia anterioară.~pt.nit~nlo~ de etanşare. '.eazăde asemenea la pompele ce vehiculează lichide lipsite de rmpurităti. refula~e a pompel. 11' . bumbac sau alte materiale adecvate e~te deformat în .scurgere de lichid.:ru~ este !1ece~r ca strîngerea piuliţelor presetupei să se facă moderat.. Etanşarea moale este o etanşare Clasică şi ea se utiIjIZ. .?. Aici.ele de Joa. In afară de ~cest. ~i~ ".

de hîrtie cerată sau hîrtie pergament. Secţionarea inelelor se poate face intr-un plan' vertical.~i. sau chiar Fig. destinate pompelor ce f!1ncţionează in condiţiidepresil1n~ . peste I05'C. Etanşărilş cu garnituri necesită anl!mlte operaţii de întreţinere care trebuie efectuate cu·. impl. - I . Dispozitiv pentru confecţionat inele de garnitură cu tăietură dreaptă" : ' Fig. care sint Plai ~or deformabile. ' " Pentru tăierea corecti i 'gamiturilor.45.tcea a Iicbidului pompat.. 3. Pentru a nu deteriora suprafaţa arborelui.ppm 1 t /c Ide ~drmale ~int cOnfecţionat.47 este prezentat iun dispozitiv pentru tăierea .I"<lclreapresetupei..' . jarea celor mai mici amănunte poat pompei. Prima soluţie se utilizează de obicei in cazul gamiturilor mo]. vehiculează lichid'..n o secţIUne transversală pă. 3.temperatură. cînd aceasta este demontată.. Aceasta se obţIne. un dorn confecţionat din lemn).? din azbest grafitat. cu ajutorul unor dispozitive care trebuie să le asigure dimensiunile şi forma corectă . simple şi practice ill: acelaşl timp.!.. .t~ncţion<irea defectuoasă : Ii hi -(.r.un opuse.şi. 3. 3. copşffinciozitate Je FIg.174 EXPLOA'fAREA ŞI 1NTREŢlXEREA POMPEI 11'1INSTALAŢIE Pl"NEREA IN FUNCTIUNE ŞI 1NTREŢII'EREA P01IPEI IN EXPLOATARE 175 de spălare. i cu tem~era. iar operaţia trebuie efectuată astfel: mai întîi se introduce inelul de fund.ei. Etanşare cu garnituri moi şi personalul dedeservire. trebuie să se potrivească perfect cu golul locaşului din corpul presetupei. sau arborele de rezervă al acesteia. se'intrebuinţeazădiverse dispozitive. a~lg?rînd ungerea şi răcirea pre~etupel. ridicată . . care are o presiune mai mare deCÎ.. În mod obişnuit it a':'leaca efect . din care o parte îmPI~dIC~ patrunderea impurităţilor şi pro~eJ('aza ~'tanşa:ea.~!L: m JL inclul latornou. pnntr-? construcţie prevăzută CIl :a~era de răcirs. 3. deoarece negliCIrCUJtde spălare exterior.tu.:. Fiecare inel de garnitură se introduce separat şi se impinge în locaş pînă ce opune rezistenţă. situaţie care ar trebui evitată ori de cite ori este posibil. acee~.47. Fig. precum şi restul garniturilor. . acesta se protejează in porţiunea respectivă cu 1-2 straturi . .' destinate etanşărli pompelor cu presiuni reduse.ri ridicate. apoi se introduc g1rnit. dacă presetupa este prevăzută cu un astfel de inel. Inelele se vor aşeza cu tăieturile decalate la 90°_120°. Dacă garniturile nu pot fi procura te sub formă de inele. . din punct de vedere dimen= A-A 'moi sional.46. iar cealaltă se scurge In exteno. infăşurat În colaci.' :'. sau sub formă de şnur continuu. ' .l'atăşi care. . perpendicular pe axă. garru un e mal utilIzate la . car" trebuie sl fie aşezat il! dreptul orificiului Iichidului de etanşare.el trebuia s~ ~ie neutru pentru ~ nu _ rmodifica propnetatIle acestuia. lmpingersa se realizează cu ajutorul capacului presctupei sau utilizind un îrnpingător ca cel din fig. 3. In fig. aşa cum este prezentată In fig. se divid» În d?u~ :en:. est~ nec~sara . r-miji!2~[2~F~' La pompele care. Împingător pentru garnituri moi. LIchIdul de spălar0 .. J. av..rtit di~ ~at~~l~ ire. atunci acestea se vor confecţiona din şnur. perpendicular pe axa garniturii sau inclinat la 45° faţă de aceasta. Tăietura oblică se foloseşte la garniturile moi cu inserţii metalice. Dispozitivul este alcătuit dintr-un arbore auxiliar avind diametru! identic cu cel al arborelui pompei (poate fi folosit in acest scop chiar arborele pomp. Garniturile se montează in locaşul presetupei numai sub formă d" iud.i5.. în funcţie de numărul garniturilor. Etanşare cu garnituri moi şi cameră de răcire a presetupei. '.garniturilor.-16. fără inserţii metalice. Fabricile producătoare livrează garniturile sub formă de inele gata conf€c'ţionate la diverse dimensiuni..n ::!""'C leCa III pompă cu lichidul vehiculat r]/..

se va proceda. Dispoziti" pentru tăierea clinată a. Tirbuşoanele se introduc diametral opus în locaşul presetupei. iar garniturile trebuie înlocuite . apo!.-tunc~cînd s~urgerea devine abundentă.curăţă b.~J.borţl.~:. deoarece deformare a acestuia va fi diferită faţă dp inelele mai \'"du.49.r(. Pe măsura uzării garniturii.('.fără rfsCul. s. Tirbuşon pentru garnituri!or. se .ctueze cu ajutorul unor scule speciale . deg. Inelul laternou este prevăzut prin construcţie cu două deg~j~ri care permit introducerea unei tije.fect uzarea neuniformă " 'llnnf.c~pe~('IeSţ. se strîng cu cheia. astfel că.iri~le . fig.]. 3.~urul se înfăşoară strîns pe arbore. ~a urm.. .. avînd dimensiunile cor~spunzrttoare cu ('el>-al" s-cţiunii şnurului. Piuliţele presetupel se stnng iniţial cu mina. ext ra e-rea Fig.••. .Montan~a garniturilor se face numai după ce în prealabil s-a efectuat o ver~fica~e minuţioasăia locaşului presetupei şi .'il• După montarea' întregului pachet de garnituri.deoarece acestea pot deteriora suprafaţa arborelui sau locaşul presetupei. Fig. Temperatura de resim a presetupei co~st~t. 3. . a Iichidului pcrnpat.ţ. Astfel dacă o presetupă este strînsă prea tar~. Pentru aceasta se procedează astfel: se opreşte pompa.tirbuşoane . p~ diagonala dintre cl'l. garniturilor. 3. temperatura. Fig. 3. '<'# " " Capetele inelelor trebuie să se atingă fără a se încăleca .: !:""tţin1i. De asemenea b. Extragei ea 'garnlt uri!or ajutorul tirbuşo~ului. etanşarea nu mai poate fi asigurată. deci şi presiunea. ceea ce conduce la un regim termic ridicat al intregului ansamblu.~. 3. la un moment dat... unor scule improvizate . ln alt dispozitiv pentru confecţionat garnituri cu tăietura oblică este prezentat În fig. pentru ~ntrod4~nrElape .ontact dlI~tre ga. ' -----4 Fig' . Luneimea acestora se stabileşte anterior.50.. presiune~ de <. după o garnitură model. 3.9.4S. uniform ŞI moderat. /. lungimea axială a pachetului de garnituri se micşoreaza.::-:~~:l i~ Inlocuirea separată a unui singur inel de garnitură este eontraindicată. :\lo11tarea pe arbore a inelelor de garnituri.-. Acest lucru se poate constata în mod foarte simplu: atingînd cu mîna corpul presetupei şi apreciind aşa cum s-a arătat anterior. Ca regulă se recomandă inlocuirea întregului pachet de garnituri atunci cînd rtingim~a acestuia s-a redus cu o valoare ce depăşeşte cu 1..'3. se scot garniturile uzate şi s~ .rii Ii. Dispozitivul este alcătuit dintr-un jgheab de lemn. de etanş~r~ va fi diferită. ..desc~idr~diaI. 3.l c ~u Jum~ate din dla"?-. . de garnituri 'cu tăietură 'Oblică.l. se roteşte arborele cu mîna p~ntru .51.. ~eea. ~ ~ .51.a suprafeţei de etanşare ~ arborelUi.. Inel laternou. astfel: se apucă cti ambele mîini cele două capete ale..inc locaş~l ~resetupei.l.5t1. Se admit de regulă 40-'-:60 picături într-un minut. se înşurubează în materialul garniturii şi apoi se trag cu atenţie afară astfel cum este arătat în fig. Iar... Se recomandă că această operaţie să se ef. Fig .. i>~1lă ~ distanţa 'dintre capeto dr-vin.• . se taie fiecare garnitură in parte. sub formă de picături.itI Incorect -. .).' dUll~'l linii (fig.i8. Ine~ului şi. piuliţele prcsetupei. g. Fiecare inel se montează separat. sau prin măsurarea circumferinţei arborelui. pe care se face tăierea şnurului sub formă de segmenţi. sîrme . la 45'. pînă se restabileşte regimul iniţial.. g. aşa cum este prezentat în fig.de mănme corespunzatoare.. operaţia se execută cu atenţie pentru a nu se zgîria suprafeţele de etanşare.r"1 a. cuţit foarte bine ascuţit..6 Fig.a ~ verifica dac~ string!rea.. El este prevăzut cu o faţetă oblică.a:niturilor pe arbore nu este prea putermc~. care se constată :.5 ori lăţimea unui inel de garnitură.rnttu:l şi arbore devine prea puteI?ică.. . . Dispozlt r pentru con. <ţe garnitură se înfăşoară strîns pe acest arbore.'2. :. . Pentru scoaterea garniturilor. ~e obtine astH un segment secţionat la 45'.chidelor reci. _ Tăierea oblică a inolelor se realizează de asemenea cu ajutorul unui arbor» an xiliar.52.53.ce are ca ('.176 EXPLOATAREA ŞI INTRETINEREA POllPEI IN INSTALATIE PUXERE •.î').. .Ie~jip'!Il! . în cazul pomp:.:~e. 3. .iaşă cum sEilarată in fig..desfac axialşi seintroduce a inelul pe arbore.1 () va lnar= ug":1L'i.(>C..48. îndoite la un capăt ŞI scoaterea acsstuia m afara presetupei.şurubelniţe.\_T_'\_R_E 171 ~nurul. 3.ll1l In rl. după care.-. 3. :'!~a '~tlnl ~I' .. cu un... se interzice utilizarea. "..> taie cu un cuţit fiecare inel.i _jiiulului ~l'ib' \l)~ cfup.aJ1n~.eti:u1rborelui.!:+.l car. Î11' . astfel încît presarea garniturilor ~ permită o uşoară scurgere. apoi se trasează longitudinal două 111111 distantat» între pl" ('1.are a s~rîngerilor succesive.care trebuie să fi~ perfect curate.. fig.."ptnl garmturll')!' r(·~p:'c::·. şi suprafaţa arborelui de care au rămas lIpIte resturi de garmtura.••IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINEREA POMPEI IN EXPLO. apoi se trage cu creta o linie dreaptă longitudinală.o cantt!ate Imp~rtanta de caldura. . 3.:-'-- _ . un criteriu de apreciere a funcţionăru corecte a a~esteIa.unei deformări permanente sau ChIa! rupen.

54. este contraindicată folosirea unor gamitll. ea nu v~ umple complet spaţiul. Procedeul de a mări d. in comparaţie cu sistemul de etanşare cu garnituri moi. d~ ~ecţl!l~e. ""!!'!mit:t .r~e . Acest lucru ~ste un indiciu ca lichidul de etanşare circulă şi deci funcţionarea este corecta . se va urmări intensitatea scurgerilor şi se va regla astfel stnnger. deoarece firele din care este alcătuită garnitura nu rezistă" la ŞOCUrI I aceasta se degradează rapid. se. 3.1'''' td)".!!core~pu~~ătoare cu locaşul inelar din corpul presetupei (nici ma! ~a:I. Fig. .' '-10.mtunle. j-< c::. necesitînd o intreţinere minimă.. dacă garnitura are 'tin diametru exterior n:al m:c dec~t cel ~. cu condiţia ca etanşarea să fie corect aleasă şi montată. .· ~i)_\. strîngerea piulitelor făcîndu-se cu mîna cît mai uniform.r "b.imensiu~il~ garnituri. cu grosimea prea mare i va trebui s.' . Ş . se vor scoate separat inelele şi se vor reintroduce de asemenea separat. 3.şi' modele de garnituri mei. aplicată cu precădere la pvlllpe şi ea se utilizează în special în situaţiile de pxploatar~ c~re impun condiţii severe.: ..unabii«. i. . etanşările mecanice prezintă avantajul unei depline siguranţe în funcţionare.pu~nirea po:nrei. Fig.este total greşit' ŞI contr~m~Icat. .ce.\LE 179 dacă se observă că presetupa fumegă şi se constată un miros specific de ars.::.~:" s~ se micşoreze presiunea de etanşare.55 sînt prezentate cîtpva modele ci.respecÎl\"e nu mai pot fi utilizate. o garnitură. . se recomandă sa s:: scoat~ to~te ~nelele. loc~şului presetupe!.etanş~re.i\·t'.a ei cu lovitul'Lde. f)_up:. D-d (3. Grosimea garniturii se stabileşte cu ajutorul relaţiei: S=-2 în fig.. Alegerea corectă a dimensiunilor gamiturii trebuie făcută conform schemei de principiu din fig. - ~0J.~ :-t·:. este practic compro~Isa ŞIgar. De aceea.~. . Etanşarea mecanică. Etanşarea mecanică. F.diametrul Iocaşulul presetupei. rezultă că strîngerea este prea puternică şi deci trebuie slăbită.FO. în ceea ce priveşte scăpările către pxtpri(Jr: 11C)qcl. clt! diferite forme. ' Secţiunea şnurului este un pătrat cu margini rotunjite. să se cureţe cu grijă locaşul şi arborele şi să se introduca garnituri nOI.l..5. 'eiocan . 3..H.ul.uNCŢIt:NE ŞI INTRETJ:>EREA POMPE! IN EXPLO.· garnitui'i moi. I -.a fie mtrodusă forţat m locaş ŞIva avea ca efect o presiune de etanşar~ n~umformă. ŞI nu va realiza presrunea de etanşare uniformă necesară.: . .. radic-aruve ptc.5. o -7 . dacă se constată în continuare ca presetupa este prea caldă.t prea strînsă încît a scos fum.<. mei mal mici]. 3. '.. răsucite ŞI Impregnate cu seu sau unsoare grafitată. Pentru siguranţa funcţionării.--' __ I . De asemenea. Dar simpla deşurubare a piuliţelor de stringere nu-şi face întotdeauna efectul deoarece s~ întîn:PIă frec\'enţ ca întregul pachet de garnituri să se deplasez~ fără îr.:7. mecanic:i" reprezintă o soluţie constructivă modernă.deoarece. •O.\ 1).54.('f'.i pri~ lăţire. obţme o scurgere sub formă de picurare. Şnurul se obţine din împletirea acestora în diverse forme care trebuie să cores~undă condiţi~lor impuse de sistemul de etanşare. Schema pentru alegerea dimensiunilor garniturilor.13) în care: ~ esţe diametru! arborelui şi D .. 178 ExrLOATAREA ŞI Il\TRETISEREA POlfPEI IN Il\SHLATIE Pt:~ERE. De aceea. • <?arn!t~rIle moi se confecţionează din fire subţiri de bumbac sau de azbest.ea 'p~na . care a fos.

Schema etanşăr ii mecanice:.\ ŞI I:-. vaţlOr~are a lichidului.l~'.alunecare ale' acestora trebuie.""t •••. .. În mod tacit însă. dar viscozitatea Iichidului Joacă In acest caz un rol Important coeficientul de frecare se reduce..earc11l~ise..filmul de lubrifiant este parţial intrerupt.lf'. .~rub: Valoat:ea~<lţel de fixar~ 'este . materialele cele mai uzuale din care se confecţionează inelele sînt: _ pentru inelul rotitor: cărbunel~ realizat prin sinterizare Jiu di\"t. care nu trebuie să le influenţeze comportarea. În scopul preintim. + 450'C.că scurgerile se reduc progresiv...ţ!Tl!). măsuri de lubrifiere a suprafeţelor respective şi de evacuare a căldurii degajate.' J. In principiu...ătoare cu frecarea limită.\ PO~IPEI tx EXPLOATARE 181 Din punctul de \'f·dere al caracteristicilor constructive şi funcţionale. Din punct de. . 3 ..r~h.. aşezate perpendicular pe axul pompei. a glează cu ajutorul OPI:lţoriilI..l.. 3. adica in anumite porţiuni frecarea uscata nu poate fi evitată.diametrul arborelui: D = 5-500 mru. mixtă şi lichidă. se recunoaşte că termenul "scu:gere zero" nu trebuie considerat ca o noţiune absolută. tnsotiţde:ciupituri şi fisuri. iar uzura este minimă.alunecare. . Inelul rotitor este apăsat de un arc...v~dereal fr~cării.1.• . trebuie luate J . r '. Etanşarea lichidului âflat sub presiune Si' realizează pe suprafaţa A.i~ ~.. -între suprafeţele ce se află in contact nu există un film de'lubrifiant cars să reducă coeficientul de trecare..!. care poate provoca deteriorarea suprafeţelor de alunecare.teIlWcă sint ·~'W-0~ute.. .. sau alegerii necorecte a etanşării.t~nde intre cele două feţe este extrem ~. frecare u~at~. Se precizeaza ca pe plan mondial nu există norme care să reglementeze valorile limită admise pentru scurgerile de lichid la etansările mecanice.ele~llt ~~t. o parte din Iichid v~ patrunde.t:ll '(1 un ..TREŢISEREA POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:~EREA IN FUNCŢIUNE ŞI ISTREŢIXERE. ~·:1:t:"::.ipate o forţă de frecare care conduce la o încălzire a etanşării şi în Fig. pori sau fisuri.l14l •. O verificare expeditivă se poate face chiar de către monfor/ prinpresarea manuală a celor două 'inele (unul către altul) pe suprafeţele de etanşare. Finisarea lor se obţine 21 pria lepuiro pe maşini de lepuit.·xtu!. La frecarea lichidă suprafeţele de alunecare sîntjseparate printr-un film de lubrifian.domeniul vitezelor de rotaţie: v = pînă la 100 taţs.ered!1să.'.~suprafeţele de alunecare"ale melelor.. unei manipulări neatente a stanşării in timpul montării...•.'f':I!'·:.arc e! Icoidal .\:J. suprafeţele <ţe.4". iar local.~. dis~zitive spe~i~e de control optic . iarspaţiullamit. pentru etanşări cu inele executate dintr-o bucată. sCllrgex:.. 3. au loc scăpări subformă de v..xteno!. :Contorm~:figurii.domeniul temperaturilor: t = . î... et.<:. :\~~f. • • În . astfel că in e. • . _ pentru inelul fix: fenta.\!l .. Pot fi utilizat.iar etanşare~ fu~cţiod nează defectuos..~t. care-i perrii"iteo deplasareaxială. . . chiar sub formă de picături. dată in' câtatoâgel~ l~elor producă toa~~ ~a. . dar totodată este necesar să se ţină seama şi de natura lichidului vehiculat..re~ul(~~spectat. o etanşare mecanică se compune din două inele în contact.~ cu ngurozlt~te. ~. materialele din care sînt confecţionate inelele se aleg dintre cele care au un coeficient de frecare redus. bronzul. iar celălalt se roteşte împreună cu arborele. in~re feţele de alunecare ale inelelor şi va asigura ungerea...!. pnn efectuarea unei perioade de rodaj. Firmele constructoare de etanşări mecanice nu admit scurgeri sub formă de picături.limită •. astfel că în funcţie de situaţia din exploatare se pot admite anumite valori ale scurgerii.180 EXPLOAHRE. În cazul in care calitatea suprafeţelor este necorespunzătoare şi prezintă denivelări. Din prezentarea datelor de mai sus rezultă că etanşările mecanice răspund practic la toate cerinţele impuse de exploatare. Pentru micşorarea forţei de frecare..•... E :i.n spaţiul ~n care ~acă se găseşte montată ~tanşare<l:' valo~re~ p. materiale ceramice de duritate foarte mare. Practica' arată ca. Din acest motiv. contact. În acest sens.: . ..i".-c<.. susţinind că in asemenea situaţii cauzele se datoresc unui montaj defectuos. astfel că cele două suprafeţe sint supu~' unui proces de uzură intensă. 0_1. acestea trebuie să se lipească prin adeziune şi să opună o oarecare rezistenţă la incercarea de a le desprinde.cpr itor. Li eranşările destinate să echipeze pompe ce \~ehi.200'( .a~~rile mecanice ~ ·tn~adrează tn cate: goria de frecare limită sau mixtă. .ază lich!de ~?raziH'. .:~·". aşa ..limită. astfel încît în mod pr~ctic nu apar UZUrl.f~tpearbOre cu.•T. D = pînă la 1000 mm. .domeniul presiunilor: p = 10-5 Torr . care poafţ' atmge v~oarea pr~slUnll de. dacă SI' aplică o răcire suplimentară. . . p~trl:l:feluri de frecărij. iar etanşarea se realizează intre cele două feţe de .:.cum est~ prezentatiI!§ShemCl din fig.t care le ~piedică .J. oţr-lul ::1:..".cul. .: 4 " 3 f' zitatc minimă. i . •. montat Pe arbore cu un ajusta] suficient de larg.. inelele se confecţionează din materiale ce au la baza diferite combinaţii de carburi metalice. )nelul rotitor 1 este.unş.reslUnll. iar verificarea calităţii suprafeţelor se face cu .a~ofl care practic sînt imperceptibili. . Cantitatea de hEhld care p~. Din expunerea mcdului de funcţionarereisse că"itI1t!. pinării acestor inconveniente. •• U. pentru etanşări cu inele executate din două bucăţi..• La frecarea uscată. final la uzarea inelelor. La frecarea. I " .!~si1}i.56. Lubrifierea suprafeţelor de alunecare se realizează oarecum asemănător ca şi la sistemul de etanşare cu garnituri moi . să fie absolut plane şi să aibă o rugo.inel rotltor : 2 -. rec ...llchlduIUl este mal mare decît presiunea exterioară.inel fix. !f'J'..56. . in anumite porţiuni ~re loc o...·r~en'ţt'le de amestecuri ce au la bază grafitul.. in general.. Etanşarea pe arbore se realizează cu ~n·.(t: .. din care unul este fixat în carcasă.L .~..şi la temperaturi mai ridicate.~ată.. Fr~~area ~ixtă este asemăn.tar ~reează o scădere puternică a presiunii. care reprezintă locul de contact al celor două inele. domeniul de aplicare a etanşărilor mecanice cuprinde următoarele limite: . .250 bar.ş~ vinăJn. t. astţel..ea evine abun~entă .::"'·~)"'··.a~illc de~·. cele două suprafeţe de al~nec~e ~e adaptează rec!pioc.i1'.lL1I.

datorită presiunii m~ri. de cont!lct dintre cel: două feţe de alunecare. • hid I .etanşăriIe din această categorie pot fi utilizate pentru p.~u pres~unea Iichiduhri ce trebuîe et!lnşat. Pentru înlăturarea acestui inconvenient se adopta o soluţie constructivă. cantitatea de lichid care se scurge sub formă de vapori. . respec. Acest raport.H. şi inel rotitor . _ . presiunea lichidului ce acţionează P" suprafaţa A rezultă ca o dife~enp dillt:-e presiunile d~ p~ feţf'le.~el 5~ tem'p~r~ţ.TIE PUSEREA Is FUNCŢIUSE ŞI ISTRETISERE.' .tcare Posedă datele de bază şi condiţiile de funcţionare în exploatare furnizate de beneficiar in formularul cerere de ofertă.în raport Cll cea-a etanşărilor echilibrate.presll~nea de c~ntact dIntre 'cele două feţe are -o val~area mal mare decit: presiunea :Iichiduluî. etanşărils neechilibrate nu pot fi folosite Ia pre~IUnIprea mari. iar etanşareâ .57 este prezentată schema unei etanşări mecanice neechilibrate. . .'. că presiunea pe sUfrafeţele de contact este mai mică decît presiunea lichidului de etanşat ŞI este determinată de raportul: l·BI A (3. in acest sens. 1 • .! (" .Dacă pres.58 este pr~zentat~ sche~a~nei etanşări mecanice Ia .chld~ul dm.Etanşare neechilicu presiune specifică 'm1rită. d t A -.. ocazia reparaţiilor capitale. După cum se observă din schemă.anşarea fără echilibrarea presiunii. al: inelului rotitor ŞI ea se transmite inelului fix pnn Intermediul suprafeţei Bl' Dar contactul dintre cele două Fig. este de ordinul a 10-12 cm3/oră.v". . nsechilibrate.59.": :/"" hc I U Ul l' etanşa .'1". Priza de lichid este situată pe carcasa de refulare. tipului constructiv ŞI a materialului etanşării este o sarcina a constructorului depotnpe.hi""". care impun condiţii mai uşoare.presiunea' lichi-dului pompat. 3.faţa de cont~ct dinţre cele.La et. opuse. suprafaţa de alunecare este echivalentă cu suprafaţa pe care se exercită presiunea Iichidului ce trebuie etanşat: pri~ urmare şi presiunea specifică este aceeaşi cu cea a lichidului r~s~ctIv. două inele este egală chiar . denumite şi "etanşări neechilibrate" . cu ciretanşarea suprafeţelor inelelor de alunecare. sau in . 1n această situaţia. ma B.~t. .spaţiul d? etanşare are o valoare mai redusă decît presiunea ':le~hu!uI exterior. la o pompă de mărime medie. "'cazUl cind beneficiarul doreşte ca la o pompă să inlocuiască etanşarea moale cu una mecanică. este mal mare decît .60 reprezintă soluţia de montaj a unei etanşări simple. .Dup~ c.resiuni ce nu depăşescvaloarea' de la bar.e introduce în locaşul etanşării printr-un ono ficiu . Rezultă.indică gradul de echilibrare aetanşărli.ti: determinarea. deoarece forţa de apăsare a celor două inele capătă valori Importante. Alegerea etanşării mecanic~ c~e urmeaz~ să echipeze l??mpa.. ~ i" Inscopul dea Inlesni cunoaşterea şi însuşirea cunoştinţelor referitoare la etanşările mecanice. iar lichidul preluat la presiunea de lucru s. sării mecanice neechilibrate. c : ~ el" om.suprafaţa B de contact" În această situaţie. presiunea de contact este mai mare -decît presiunea lichidului de etanşat cu . exprimat în procenţ~. presl1!ne!'-pe . -=====:=:g:fu::-.:' Bl +B2 B ///' Fig. supi-Maţa A pe care acfioneitZl presiunea h..etanşări o • o o o La presiuni superioare valorii de 10 bar.:. . el trebuie să aleagă etanşarea cea 'mai potrivită şi.60.um se observă din figură. + B2' echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix.atunci est~ necesară aducerea în spaţiul de etanş~re a unui lI~~ld cu o presiune superioară. . In fig. ..ura ~r~şte i?e~te li~itele l>ermise.~ POMPEI Is EXPLOATARE Conform datelor din literatura de specialitate. In clasifica .li) jibrate v: .care suprafaţa A. h . cu echiltbrarea presiunn. Etanşările mecanice neechiIibrate se utilizează în numeroase situaţii -de exploatare. Schema etansărjţ rnecanice neechiIibra t~. După cum SI~ remarcă din flg. In fIg. 3.\REA ŞI lliTRETlliEREA POllPEI IN INSTAU. Schema din'fig. pompă este echivalentă cu suprafaţa B a inelului fix. 3.PractIc.i:::~:: .)9. este recomandabil să consulte specialiştii fabricii constructoare de pompe. utilizarea unei etanşări neechinu mai este raţională. . 'o o".est motiv. culaţie exterioară. . care serveşte la răcirea şi Iubrifierea etanşării. . Fig.I?in punct ?e veder~.:'n .jS: .iun~a din . . 3./ 182 EXPLO.0 valoare determinată de raportul -celor două suprafeţe. contact este determinată de presiunea diferenţială a pompa .~1 o o" . '~ato~tă:'tOCmai acţiunii oarcului.etanş~lr! fără e~~ilibrarea presiunii. la care circulaţia Iichidului de răcire se face prin exteriorul pompei. 3.acţlonează In ac~isens -cu. Din !lc. a cărui poziţie se găseşte In planul celor două feţe de alunecare ale inelelor etanFig. în continuare sînt prezentate cîteva din construcţiile caracteristice pompelor uzuale. sau "etanşări echilibrate". pe care se exercită presiunea Iichidului de etanşat. / -. Totuşi. l? exemplul prezentat nu s-a luat In considarars forţa ar~ulul care . datorită construcţiei lor simple . . două categorii: etanşărilo mecanice se pot . constructi\'-funcţional.ţn 'realltate. 3.ta". 3. o cu o . Schema etanşării inele se realizează pe o suprafaţă alcătuită din sumecanice echilibrate. brată J.se uze~ prematur.57. Schema de montaj a etanşării. prin urmare.

In fig. montaj spate in spate. Lichidul d: etanşars şi spălare se introduc.nd. alcătuită dintr-o etanşare simplă.. este arătată sch~~a.61. Această soluţie . deoarece oferă o singură sporită împotriva pierderilor. polimerizare sau cracare. ..inelul de grafit. inflamabile etc.da deplină satisfacţie în exploatare.se~a ŞI de marea vafletat: ~':' de forJe 'constiucHve'a:aoptateCl~ :f~~flcil~ produ~atoare. şi una echilibrată.amplasate în planul suprafeţelor de alunecare ale inelelor respective. t~nd~~ţa de cristalizare.. Etanşare -cj . u'~ei:.~L.\RE. între feţele de ahmecare.\ ŞI INTRETI!'OERE.pille 111 meca- nică dublă. etanşarea echilibrată este montată spre exteriorul cutiei presetupei.. In schema prezentată. . manşonul din cauciuc şi carcasa metalică desprijin _ sint solidarizăte împreună cu arbJreb şi se rotesc odată cu acesta: în timp ce contrainelul este fix în carcasă: ' 'i " " . combinat".o\ P01IPEI Ix EXPLO.~·t.a ca montar~a unei etanşări mecanica reprezintă o operaţie foarte delicata.ec~nică nu ~ecesită prac. care trebuie ----_ .64. etanşarea dublă are rolul de a impiedica scăparea acestora în atmosfera exterioară. arcul de presare. '~F Fig.. Di..n ac~st punct de v~dere se prec~eaz.61.'. 3..~L.:m" eS.~_----"_. i' F r~.\TARE 185 nu poate fi realizată direct cu lichidul aflat în spatele rotorului. prin două orificii .lichide c~ au. etanşare a m. J.ti.'" . 3.tata .62 este prezentată soluţia de montaj a unei etanşări duble aşezată "spat~ în spate".~:d. în acest scop. Iar dacă a fost corect aleasa ŞI mon. Fig. camera presetupei este pusă în legătură directă cu conducta de aspiraţie şi prin urmare se găseşte la un regim de depresiune. combinate. in "tandem" sau "combinate". etanşări me~amce ~ se facă numai In conunei formitate cu prescriptiile din cataloagele furnizorului. utilizată la o pompă pentru lichide abrazive. De aceea.. se utilizează montajul "faţă în faţă" sau "combinat".{lxe in carcasă iar contramelul se roteşteedată cu arb6'tel'l. După cum se observă din figură. fix. Această etanşarp'este d-numită uzual .din exterior. Eranşarea mecanică dublă.mai<!l).Ej~"..". __ . elementele etanşării . De obicei aceasta este alcătuită din două etauşări simpla aşezate: .cu inel rotitor".spate in spate". În !?ituaţii în care parametrii exploatării impun condiţii mai dificile. Exemplele descrise mal sus nu epulze~za dlversel~ soluţii de mo.mec~. In cazul vehiculării unor lichide cu toxicitate ridicată sau foarte inflamabile.63 se prezintă schema de montaj a unei etanşări duble. Fig 3.•.s~ rece mandăcaalşgersa Ş~ uţ~liz~x:e<!. toxice.faţă în faţă".va . operaţii de întreţinere..9!14 ţm~. .. se utilizează ca soluţie de montaj etanşarea mecanică dublă. Etiln~lre cu inel m"G1JlICJ.ntare a etan ărilor mecan~ce.ta.184 EXPLOAT. ... rnon-pai. ". neechilibrată. In schema din fig. Etanşare mecanică dispusă în tandem. se creează un film de fluid care împiedică pătrunderea particulelor abrazive şi asigură protecţia împotriva uzurii prematura.te l~tilizată ~e o?icei la pompele ce vehiculează .este aratata ~n flo. . 3.. deoarece datorită gaurilor de echilibrare prevăzute in acesta. EI trebuie să fie lipsit de impurităţi şi să aibă o presiune superioară cu aproximativ 1-2 bar faţă de presiunea d. In fplul acesta.acareelemeteb.' lucru a pomp-l..3..p:l'esettipel sînţ. În fig.\ POMPEI IN INSTALAŢIE Pt:XEREA IN FUI>CŢWNE ŞI II>TREŢII>ERE.~ce simpla. Aşa după cum s-a ~ră'tat anterior. ':. cchiliLrat. 3. vehicularea de Iichlds cu particule solide in suspensie. d~ montaj 'â. Etanşaroa dublă dispusă în sistem .6. 3.•. neechlltbrară. .62. . 3..•.

a. iar suprafeţele Inelelor de alunecare.-·D1 = 81 mm. 3. se procedează astfel: se desface a~balaJl1. Toate degaj ările . ~tu~Jlrea muc~lllor cu D rază de cel puţin 0. caro . fabricată de firma CRANE-Anglia. .." _ moritareaansamblului ratitor. care sint lepuite.66): 70 ± 0.. murdărie etc.IN FU!\CTr{. Mane. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig.spaţiul de montaj. un strat subţire. " . ~e unge şi suprafaţa de alunecare a inelului roti tor cu un strat fin de ulei. se unge apoi cu un strat fl~ de sulei la exterior (nu se recomandă unsoare consistentă). Aceeaşi condiţie de rotunjire se i~pune ŞI pentru muchi~le locaşului în care se montează inelul de etanşare fix.05 mm. Ansamblul etanşării montate trebuie să respecte cotele de monta] indicate în catalog.H~ 19mm.. avînd grijă ca suprafeţele de etanşare să nu fie zgiriate sau lovite. .înainte de începerea montajului propriu-zis sînt necesare cîteva operaţii pregătitoare. se recomandă ca suprafeţele peste care se introduceetanşarea să fie unse mai înainte cu un strat de ulei foarte fin.-I.). neechilibrată. peste care trece etanşarea în tlmpul montăr!i. se vor introduce pene din lemn.8 mm.0. pană. . . se vor executa teşituri conform cotelor indicate in fig..Arborele trebuie să aibă pe IJlng~meade montare a etanşării o suprafaţă netedă. Din acest motiv. suprafaţa de alunecare se unge cu un strat fin de ulei. Ea poate fi utilizată la pompele ce vehiculează lichide ce conţin particule în suspensie. neechilibrată.. Da = 95 ±O.pe pragul de ghldar~ al inelului. 3:67. sau pentru lichide toxice şi inflamabile.6. Se verifică rotunjire ale umărului ardacă ir~ul s-a aşezat corect şi se tncearcă tensiunea borelui.-I. aşa încît să se poată asigura o atmosferă lipsită de impurităţi (praf.-' Pentruexemplificare.6.66. se unge .Se tnţeIjg~ că .n.. iar locaşul presetupei curăţat cu îngrijire. aşa cum se arată t~ f~g.··:' . avînd ca bază indicaţiile cuprinse în instrucţiunile emise de diverşi furn izor i: .. . iar. de sprlJI. Pe?tr~ arbori ~e dimensiuni mal mari.68. Se recomandă pentru arbori de dlam~tre m. in contiriuare. tip T2. INSTAL.·ded. Pentru uşurinţa montajului.-~ '. sculele folosite etc .5nim.. Montajul propriu-zis al etanşării cuprinde două etape d. În timpul rotirii. Chiar şi hainele şi mîinile montorului trebuie să fie curate. D = . In cataloage se indică cotele de montaj precum şi toleranţele admisibile pentru fiecare tip.lStmcte: .5 mm. .Etanşările se livrează ambalateîn cutii închise. .05 mm..}=98mm. ansamblul cu mîna. In 'Iocurile de trecere . încăpersa aleasă p=ntru montarea etanşării mecanice trebuie să fie situată la o distanţă suficient de mare faţă de atelierul mecanic de montaj.lcl. care se vor ajusta. în locaşul respectiv. obţinută prin rectificare.~-.50mm. 3. muchiile şi pragurile. iar stratul protector se va îndepărta prin dezlipire.ds etanşara. Ansamblul rotitor se montează pe arbore. Pompa se va aduce la camera de montaj după ce în prealabil a fost suflată cu aer. utilizată la pomparea lichidelor neagresivs. arb6rele trebuie să fie lipsit de yibraţii perceptibile. .cote de montaj.ste umă~ arborelui. cu marginile teşite.i .. se poate folo~1o bucş~ de presar~. D3 = 100 mm: D = 108mm'F= 16mm. F= 10. Valorile corespunzătoare literelor sînt (fig. 40 ± O. H = 13 mm.montarea inelului fix. t I . masa de montaj.. J.~====~ Fig..Da = 47mm. . material plastic •. il Fig .5 :1!!>. Etanşare mecanică.3. cuprinse în diverse cataloage de etanşări. \se prez~tă dt~va tipuri de etanşări mecanice . . .[_. . dublă.acestea vor trebui respectate cu rigurozitate. în continuare.arbore. Dimensiuni de arcului se' reazemă pe umărul arborelui. astfel ca să nu deterioreze suprafaţa de alunecare (vezi fig.67.68).l Fig. care se aplică pe tsşitura melulul: _ 6. ~ Pentru a proteja elementeledin c~uciuc la t~e~erile p~. 3. 3. unde se efectuează operaţii de prelucrare prin aşchiere sau polizare. pentru a uşura alunecare~ burdufului de cauciuc.l.vrarea se face cu deosebită atenţie. . Etanşareadin fig.peste canale de. desfacerea din ambalajul original se va face numai în m.· .'Se Verifică dacă suprafeţele de alunecare ale inelelor sînt aşezate perpendicular pe .5): D = 26 ± 0. . Etanşare mecanică simplă. neechilibrată.9:..186 EXPLOAHRE. I L_. Astfel.5 este o etanşare de tip T 2 (fabricată de firma CRANE-Anglia). In fig. trebuie teşite şi rotunjite la cetele indicate in cataloage. de ulei suprafaţa arborelui.. la nivelul diametrului arborelui. ". In vederea montării. Valorile numerice indicate au fost obţinute prin transformarea unităţilor din ţoli în milimetri. dimensiurii şi toleranţe'~ pen-tru diametrul nominal al arborelui D" = 26 mm. .5 rom. Dacă opune o rezistenţă destul de mare.•.\ ŞI INTRETINEREA POMPEl 1:. se ~oat~ inelul fix şi se îndepărtează cu atenţie s~ratul ~rotect~r (pnn dezlipire ŞI ~nmciun caz prin răzuire).5 rom D1 = 32mm. 3. tip T2. cu mina.O. Da"'.C~. pînă ce inelul. După montare..RF. pentru diametrul nominal al arborelui D" = 70 mm .B = 2.66 este prezentată o etanşare mecanică tip T2 dublă. sint prezentate cîteva recomandări care au o valabilitate cu caracter general.~ŢIIl Pl·SF.:.3.6j. 3. respectînd cu stricteţe toate prescripţiile furnizorului. D4 = . Se introduce ga:mtura dl[l caucIUc. In acest sens. POMPEr IN EX PLOATARE 187 executată cu multă răbdare şi fineţe. fabricată de firma CRAXE-Anglia.' .NE ŞI !STREŢrNERE.::. la urganizarea locului de muncă . şi se 'presează. stnt protejate cu un 'strat din.. " \" ." mentulcîndetanşarea se montează In pompă.Inelul fix este alcătuit din inelul de alunecare ŞI garnltur~ de etanşare. Se impinge apoi a~mblul cu mina pe arbore.

. şi lamele din lamelelor.72). fun~ţl~nare.15) în care L este ?~rata~} fu~cţionare.precum şi din punct de vedere economic. ca:e turaţl~ pom~el este aceeaşI. ". Lamelelc sînt confecţionate din cauciuc cu inserţie de pînză şi au o formă paralelipipedică (fig.~-.'l 2 3 4 ! / L~.71 este prezentat un cuplaj cu gheare şi lamele din cauciuc. prin intermediul bolţului 2.. dar dintre toate. a = 2-5 mm. De re&uIă.PliNERE.:t ••rva L6'·:~"I.!!.).d. la care. Se observă că momentul transmis de semicupla 1. . Între arborele pompei şi cel al motorului. .. etanşare x.'.cît şi şocurile transmise de către maşina de antrenare. de aceea utilizarea cuplajelor rigide la pomp'.J Fig . această etanşare poate atinge o dura. ? poate avea o du~ata de viaţă cuprm~ intre citeva mii de ore şi cîteva zeci de mii d.ll. Condiţia esenţială.70 este prezentat un cuplaj elastic cu bolţuri. obtinerea unr-i eoaxialit ăt i [. In stadlulact~al al ~ehn~<. Cuplaj ele rigide presupun realizarea unei coaxialităţi perfecte între cei doi arbori. faptul ca înainte de pornirea pompe! trebuie să se asigure alimentaroa cu lichid de ungere-răcire a presetupei. este preluat de bucşele elastice 3. ~entru. In practică. 3.ta ~e funcţionare de ordinul a 100 000 ore. '-.---In--~) . deoarece bolţurile prelucrate sint înlocuite cu gheare obţinute direct din turnare. Dacă această condiţie nu p0atr> fi îndeplinită.. ~are este ce~ mai răspîndită. y~ ! Infig.şiare o temperatură norma1:ă.tr. .m'numai după ce a fost umplută cu lIchid. 3. Cupl~jul. Pentru lIchl.:ţa lic~idului de. Acesta este alcătuit din semicupla pompei 1.în anumite limite .bar ŞIla viteza de alunecare il = 2 m/s . pînă la scoaterea' produsului dlI. 3. Cuplaj elastic cu bolţuri. A .ţ.te limitată .admi~ă!. Momentul de torsiune este transmis prin intermediul • .~ ŞI IliTRETISEREA POMPEI 1:-1I:-ISTALATIE ~in punct . . se foloseşte in situaţiile 111. cuplaj ele utilizate la pompe se împart în două categorii: cuplaje rigide 'ii cuplaje elastice. cuapăcurată la temperatura de 55-90 C. U/h I i .. presiunea 3. Fig. Ca ~xemplu:' în fig. dacă circuitul de răcire j..atur. t"6te .~~ -----~-~.-\ POllPEI IN EXPLOAT ARE '189 188 EXPLOAHRE. Din acest punct de vedere. c~ turaţi~ motorului şi ea se realizează prin intermediul unui organ de maşma denumit "cuplaj".~ăşi montată. In fig. Cel mai răspîndit tip de cuplaj este cuplajul elastic.lfuncţiune ~ste. . seinicupla 'motorului 2 şi lamelele din cauciuc 3.coaxialitate.2.------. . transmiterea momentului se face prin intermediul unor elemente elastice ce preiau atît abaterile de coaxilitate . pompa se va ~o~.rece în mod normal uzura . 3.curat. -t --r-----.anic~'lco[e~t.r.3.71.cu.70. Deoa.-\ IN FUNCŢIUNE ŞI INTRETINERE.69 este prezentată diagrama' de uzură a inelului din grafit al uneloetan.3."tabateri este ansvoiasă.5__5.~ de susţinere a arborilor respectivi.3. ~. a ~ tnălţimea:piaguiui de uzură disponibil. Cuplaj elastic cu gheare cauciuc.2 mm~ rezultă că încondiţiila date.[. amortizînd totodată şi şocurile de transmisie. Cuplarea. ' 3. aşa după cum indică şi numele.nec. nefiind admise în mod practic abateri. constă În obţinerea unei coaxialităţi cît mai corecte.confecţionate din cauciuc sau piele. .!I}~ţionare.ext!~ior.----.uzura medie orară-a materialului mal moale. . . Pentru aceasta. şi J. reductor mecanic sau transmisie cu curele l:lti~ele două soluţii se folosesc atunci cind turaţia motoarelor 'de antrenar~ diferă de cea a pompelor antrenate.<. eta~şanle obişnuite. cu aUt mal lungă va fi durata de utilizare. CIt ~Ic!licţu!esţţt mai .ale... pot prelua anumite abateri de. Actualmente in tehnica mondială sînt cunoscute o sumedenie de soluţii constructive de cuplaje elastice. cele mai utilizate sînt: cuplajul cu bolţuri şi cuplajul cu gheare şilamele din cauciuc. e.. precum ŞI de mediul lichid vehiculat. ţără particule in suspensie. avantajoasă din punct de vedere alrepartiţiei presiunilor pe lamele •.. ~ceasta depinde de c~nd~ţiile de f.alimentare. directă. este esenţial să se cunoasca.? v~dere al sig~ranţei în f~ncţion.e ore de. bolţul din oţel 2 şi bucşele 3. urmarea este uzura prorr.de curate. Dacă circuitul este mteno~. se verifică preze. durata de utilizare se poate determina cu relaţia: care trebuie îndeplinită în acest caz. Trans~iterea mişcării de ia sursa de putere la pompă se poate realiza prin: cuplare directă. .. ' A' (3. Cuplajul cu gheare şi lamele din cauciuc reprezintă o soluţie mai modernă.şă~1 mecanice care a ţuncţiona.. El este alcătuit din semicuplele cu butuc 1 şi 4. ' .are. care fiind elastice.

care se aşaz~ pe generatoarea cuplaj ului h~ trei ~oziţii de:alate ~a .1.-. cum sint pompele de proces din. in vederea \'e:~fIC~rII sensului de rotatIe. Un alt tip de cuplaj care se foloSe§te la pompele ce fui!ftf2uează in condiţii grele de exploatare. se procedează astfel: .. ' .2. In această situaţie. preferabil cu o cheie dmamometnca. se verifică periodic funcţionar-a cuplajului.l acţionaru ~u motoare termice. J. printr-o presare uşoară cu rnma.Se introduce apoi discul din cauciuc şi se strînge în mod asemănător.1J. --. Această operaţia este prezentată în fig.suban~amblulullagăr ŞI a rotorului.:: . apoi . 74. Fig.12~o.Cuplaj elastic Ci Fii. ' operaţiilor de centrare'cu ajutorul riglei . .ru ape~mite rotirea -motorului de antrenare separat. . Industria petro~hi!Di~ă. sau p. şurubul de strîngere 2~ tronsonul lI~termediar 3. deoarece acestea pot deforma arborele ----.in t erzice d emon t area . se desfac. fără rior.e~tru efectuarea unor reglaje.74 este prezentat un astfel de cuplaj.. care ~rmite decuplarea. iar introducerea lor În locasurile respe.este arătat modul de depresare a unei cuple de pe arbore.. ce~or' două semicuple fără-a fi necesară deplasarea p~JI11p'eI~au a rnotorului din poziţia centrată.0. J..72. şuruburile 2. următoarsls elemente: semicupla motor 1. fără a demonta carcasa pompai din instalaţie. se scoate discul elastic 4 şi trons~>nul intermediar 3. cuplaj ele descrise anterior nu necesită practic operaţii de întreţinere. sau datorită unor solicitări termice excesive.upla 3 a motorului şi lamelele din cauciuc 4.... "".. _ La de. Pentru montarea cuplaj ului cu tronson intermediar. cu scopul de a facilita montarea semicuplei cu gheare. Între lam ele ŞI gheare se asigură un joc. ferite de lovituri care ar putea provoca deformarea acestor suprafeţe şi ar conduce astfel la erori de centrare. În fIgura 3. se util4e~ un alt tip de cuplaj cu gheare. '. . I i II II ~ I .. se introduc ş~ruburile d~ st~îngere şi s~ ~trîng în diagonală..Se măsoară a~O\ cu ajutorul unei lere de grosime.0ATARE 191 Dimensiunile lameh'lor sînt normalizate. 5 .şurubul de păsuire .73 este utilizat cu precădere la agregatele de dimensiuni mari deoarece operaţiile de centrare ale acestora: 'sînt mai dificile. '.. cu şurub urile de păsuire.. 4sr 1t) f • .. I.190 EXP1.5. .Montarea semicuplelor pe arbori se face cu ajutorul unor dispozitive de presare. De aceea.tive ale semicup~ci trebuie să se facă fără joc. aşa cum s-a arătat la subcanitolul 3.'In cazul in care o lamelă este fisurată. . se opreşte agregatul şi se controlează centrajul.> . El este alcătuit din.Ajustajul dintresemic~le şi arbore este un ajustaj intermediar. '. în caz i.ontarea. Fig. . este alc~tuit din 'semicupla pompei 1. Fig. ca urmare a fenomenului de Imbătrlnire a cauciucului după o perioadă de funcţionar~. Uzura Iameleior se manirestă prin detaşar-u unor particule de material de dimensi~ uni varia te...'Cuplajcu tr~n'son' ~ter~ediar i gheare..'. . est~ . discul din cauciuc 4.. 3. aproximativ 1 mm. In fIg. cu ajutorul unei prese cu gheare. --. .cuplajul cu tronson interm~diar.73 este prezentat un cuplaj cu gheare cu inel intefmediar care oferă această posibilitate. 3. cu inel demontabil. de tipul H6 de aceea se . ŞI semicupla pompai 6. fixat p~m ~uruburl de sem~c. se va înlocui întregul set de lamele.. . inelul cu gheare 2. Din punct de vedere al exploatării. cu un efort.Se face 'apoi verificareacentrajului cu ajutorul riglei plane.se poate demonta lagărul pompei fără a Se desface instalaţia. '. Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea 0.' .\TAREA ŞI I:oITREn:olEREA POMPEI IN INSTAL~TIE Pl::\EREA IN FUNCTIUNE ŞI tl\TRETISEREA POMPEI 1:\ EXP1. Însă la manipularea lor trebuie să se respecte urmă toarele recomandări: . . şi prin încălzire. 3)6.05 rnm . uniform.. .7. In fig. 3.montare. . Cuplajul. În timpul funcţionării.. 3... . .3. pentru cuplaj ele de dimensiuni mici şi mijlocii.. Demontarea cuplajului cu tronSemicuplele sint stru)tiiteja exteson intermedilli' şi a Iagă~ului pompei. ea trebui" înlocuită imediat. distanţa dintre ngla ŞI diametrul extenor al celor două semicuple.Cu ocazia montării sau demontării se va evita contactul lamelelor din cauciuc ~u diverse produse petroliere.. Dacă se constată asemenea fenomene. ~. ~~nţ. . şi 5.Se introduce tronsonul intermediar pe umărul de centrare prevăzut In acest scop la semicupla motor. în~elunga~ă.f-+ 'sau distruge lagărele' cu 'nilmenţi. . Cuplajul din fIg.75... " J cu . Acesta este :astfel conceput încît sa permită d~m. '6 i: :"~' " s~u montarea prin lovituri de ciocan.' plane. ele trebuie manipulate cu grijă. observînd ca acesta să nu producă vibraţii sau bătăi.cu scopul de ~ permite efectuarea demontarea instalaţiei. la cele de dimensiuni mari.ameJă din cauciuc.

o osm. . J. 3. momentul de rotaţie este transmis prin pană. . cînd se decu gresoare..s nu necesită lucran plajele dcscnse mal su 1 t de intreţinere.~ lmersaLa n.·Jdt' al explo~tarll.'.. şi protejează ~t~-o •. Deoarece acest tip de pompe se monteaza Fig. : Pentru anumite slt. "".' '1' a ~ transllllte prm pal. 3. acest cuplaj prezintă dezavantajul că se poate deşuruba atunci. unge. operaţiile de montare ŞI demontare trebuie să fie ~xecu~~te cu multtă . Dacă din prelucrare au rezultat conicităţi diferite. . tn această categorie intră pompele de construcţie verti- ." el ·plasarea . fi' d ule şi dispOZItive adecva e atenţlC.77. .. . e. Fig. Există nUI]lero~se sOlufil .77 sînt prezentate cîteva din cele mai răspîndite.76. cînd se de~~:mteaza ŞIpompa: Din acest motiv. Din jJUllL:de \ .!< 'i~'se va presa unsoare conslsten cu ca~ul ârttc'ul. care funcţi~mează introduse '~ puţuri sau rezer~oareşi la c~r. în exploatare există pericolul slăbirii strîngerii şi deteriorării cuplaj ului. La această construcţie. Cuplajul c este un cuplaj alcătuit dintr-o bucşă in care se introduc capetele arborilor astfel încît ghidajul să asi~rn coaxiali. 'd t' ' danic '.. Pentru obţinerea unor stringeri eficiente.c~~ P.. ficilă se foloseşte cuplajul e.lpe de mînă t~c L articulaţiile care nu sint dotate evittndu-se excesul de ufar~. !e ori iaf o~ibil (cazul transmlSlel realtzata.r~a se va e ee ua montează transmlSla'. Pompă. .\ r osn-sr tx DISTALAŢm . filetele se execută cu o preciziemărită. El este alcătuit din două sernibucşe 'cilindrice la partea' interioară şi conice la exterior. La aceste construcţii.~8 este prezentată o poml>ă. Cuplajul b este de tipul cu "inele conice". .arborilor' trebuie să se găsească în coritact pe toată suprafaţa frontală. ". ip car. alcătuit dintr-o bucşă filetată în care se înşurubează capetele celor doi arbori. . cele ma~ m.u. ~ngerea' periodică a articulaţiilor transmlslel. Cuplaje pentru al bcr]' velti~caii .I: al" .~:~~ I'! ". " :.ă intermediul unei transmlSll car aI!-lce.Ş.~"j§.. \ ~~==B.llpompa ţrebuie să fie situaţă cît mai aproape de nivelul de lichid sau chiar ilJlersată.deciiplare a arborilor de transmisie.f. ~I .ge transmisie. Fig." . !'"" ~ţ!REA 'IN PUNCTI UN S ŞltNTRETINEREA FOMPEI tx EXPLOATARE 193 o importantă categorie de pompe este aceea la care acţionarea se realizează de la distanţă. Iar motorul de acţionare este aşezat la suprafaţă.. astfel încît să realizeze coaxialitatea dintre arborele motorului şi ce} al. '. 'Demontarea unei semicuple cu ajutorul presei cu gheare. Aceast~. . Prin urmare. 3. ' Cuplajul a este un cuplaj cu manşon filetat.-. la astfel de pompe înainte de pornire trebuie verificat sensul de rotaţie. este foarte ~lrea ar ..o~re. . iar la montaj capetele . " •.r Pl~ !'fu. " rborllor de' transmisieJ. deoarece accesul aulaces ~ cu la' e este dificil şi de. ' " :(:. ".t." (nu II 1. c.192 EXPLOATAREA ŞI I~TRETIXERE.In flg.· Solidarizarea acestora cu cei doi arbori se realizează prin două inele care au aceeaşi conicitate ca şi bucşele. ajutorul unei poll. '. m tub îndtis).aţiilor prevll. In exploatare..\ crările' de intreţinere necesare ~el pompe chipate cu transmisie cardaDlcă c~n~~~~ verificarea funcţionării ansamblulUl ~l.uaţll. acţldnat.=!.z~te c(ugra1:O:it)'. In . iar ungerea se va face moderat. transmisiamişcării se faceprintr~iirisistem de arbori intermediari." . ~ 1 I . cînd agregatul este pornit în sens invers. la care ml~ .. . / . _ . 3. execuţia bucşelor şi inelelor trebuie să fie îngrijită şi să asigure conicităţi identice. Momentul este transmis prin spirele filetului.1.. I • 13 _ Alegerea pompelor - c.rde construcţie simplă. n~mai cu ocazia reparaţiilor. din care în fig. Inelele se presează pe partea conică a bucşelor şi realizează astfel strîngerea. rmite realizarea unui monţaJ cu ~tr:te~importante de coaxilitate.78.' axia Iiţ a bucşei es'te limitată de catre doua pili 1 e 'secţionate. Pentru asigurarea unei coaxialităţi cît mai bune. iar piesele v~r f ~ atit la interior ett şi la exterlor cu un s~:at subţire de unsoare c~nsis~entă. cuplaţi rigid între ei.. cu motorul decuplat. . 1 lor Să se se recomandă ca presarea me ~ facă rin lovituri de ciocan).'.~rticală a~ţionată wnai in incinte uscate (pompa ~u este prin transmISie cardanicL • ~""v i Iichid) accesul este lejer.' '. tă . de~on~areâ . Cupl?l de rot~ţlel' se . .tea prescrisă. 267 . '''inÎpotnva coroziunu. Verificarea lor se face cu o~~la reviziilor periodice. cală.: . la. . măsură uşurează montarea ŞI.lasur~ l>le. pompei. .==~... .

Ea .acesta.iiemanifestă prin eroziunea materialului.cl'.m ziunii: a fost de şase săptămîni.eI' pe avin .se asigură ~n con. Uzura mecanică este msoţită de cea chimică.de p~btecţie ~ .-ă"lr""â valorile ti de viaţă. cu cit forţele de frecare Vor fi mai mari. rC'Y!~rr.ceusa.IC pI.: OpIl'.tiltă deci că reparaţia'unei .tori mai mult sau mai puţin previziblli. respectiv.~'d c vate capabile să realizeze precizia neceîn ateliere. uza e.l. stirbituri. ...1 se observă uzurile prcvccato la rotorul unei. 267 ~~~::ru~~~~i~!a~~s. t~zura. Uzura mecanică a pompelor se datoreşte forţelor de frecare ce apar atunci cind două piese aflate tn contact au o deplasare relativă una faţă de alta. In mod practic nu există vreo pompă şi probabil nici alt gen de maşină care să funcţioneze fără uzură. Durata sa de viaţă. deoarece id si t eklll"l. ' .' '. O altă formă de uzură mecanică este cea provocată prin .]n r!01!. Uzura chimică se datoreşte acţiunii intime dintre elementele chimice ale unui lichid şi cele ale metalului cu care vine in contact. în cazul pompelor. . fi .arb01'el~li (buJp de uzură). atît abrazlvă cît r~oi~~~~l~î~~~t. Inst~mente .._ '" . pr ti . ro~o~lui se manifestă pnn ciupituri. şi tii'cazul altor maşini. ?eformări ale canalului de pan a eţc_ .le ~eR:. e datoreşte acţis unii unor particule dure. ~ p """'. de la un anumit . tn cazul Pompelor. printr-un 8:ra.Il1prO\:IZaţlde !g~"'â1f:ţtee't~"S:ş' . 1 furnizate la puneai instalaţiei. dar mai ales prin lubrifierea su].. de măsură corespunzătoare. uşor aCI ~' ~u Fig. . " .~'\'nca deteriorarea gra\'ă a pomp~. câre trec în soluţia de lichid şi stnt eliminate' odată cU.. "'..r. efectl~at it limite în care valorile caracteristitului. e1s~r..1.•.tI.. astfel încît să poată fi considerată ca o uzură normală.are se . aceasta are ca efect modificarea formelor geometrice ale pieselor precum şi schimbarea caracterului ajustajelor..~0 1:" LV". Repararea pompelor centrifuge if .. f. "~' a se mcr~dÎnţează ~u poate avea un caracter tie '. pr~cum ŞI t~n~ţlO~~n:'dd. '::~" " . Rotorul uzat al unei pompe de mină. _. d tehn ologice astfel Încît ' " ' '1 t m diverse proce ee . 'prinasfuurareauritii ajustaj cit m~xorect.. ".~:~~ . si trimisă la reparat.' . " ~ numai p~rson~. roa e de realitate.'tâ. astfel tnctt la alegerea materialelor pompei trebuie. . -subţieri de pereţi.D•. natura uzurii este de două feluri: mecanică şi chimică. Rotorul a fost confecţionat din oţel turnat. ce provoacă fenomene de implozie insoţite de desprinderi de material. _c~rcţ:e:= ~~rr~~~:r:l ~~pre~?ntă una dintre cele dm.Incetinită -.1. 1u.. cu atît uzura va progresa mai rapid. pcmpe centrifuze utilizată la. . ~~Bln=ntru unul din ('f.'1 ~}tecamc'I. precum şi de coroziunsa rnetalului aflat sub acţiunea oxigenului degajat din lichid" r0.4. 4.a ~numI.. dar cerinţa este ca aceasta să se producă într-un timp cît mai îndelungat. t bl' daje con ecţiona e Iichide pu~ernic abrazive.se P?a P'.ifeţeloide lucru.r. it!' satis aca oare. În mod asemănător altor maşini. osed1lcl.:"t:l:.l.pompe a telor prescrise de constructo ~ompel" . stabilirea parametrilor energetici Prin repararea pornpelor se urmarsşte re. garniturue 1~Ot ŞI l~~a~eleiesede uzură. în cadrul unolr valori cît ~a~b~1~~P~~i~ ~~r~~t~rca jocurilor şi direa ei în functiune. conţinut de particule abrazive In suspensie.la străpungerea lui.sit se ţină seama de toate condiţiile impuse de specificul instalaţiei. Foarte adesea.1.lnoştmţe e specI l a e t.'care' cu timpul modifică forma iniţială a piesei şi in acelaşi timp subţiază peretele. Indiferent de natura uzurii. pi. prin zmulgerea unor particule de AiJ:nensiuni x:eduse. sint cilor hidraulice. . astfel încţt este destul de dificil să ~e determine Uzura care are influenţa cea mai puternică. nealiat. bucşa .l CHil.. aflate fn lichidul vehiculat. discontinuităţi ale . pînă a ajuI?s În starea în c.ăt D ca aceste Iimit» s mt (.. Această formăde'uzurll.. putînd ajunge pînă . I?atenale cu ~are reZISenpj j de aceea se recomandă ca.::nuare caracteristica hidraulică iniţială a pornpei. intilnit destul de des tn funcţionarea pompelor şi la care Uzura mecanică este produsă de presiunile locale foarte scăzute." .. iar acest lucru $p explică prin faptul că. în cxploatare SI' accpp.a .~t~~~. Evident. mensiunilor piese o~. datorită acţiunii unor fac. arborele. " :' . 1 c le mai expuse la uzură. Acest ucru .! uurala ~~ă 'd b ' 4.d Malt He firiisâre'a supra~efeloide c9Îltact. Ea este cunoscută în general sub denumirea de "coroziune" şi se manifestă de asemenea prin îndepărtarea unor particule minuscule dÎI\ metalul piesei.·se!" care alcătuitoc pompa se Uzează în timp. vehicularea '" id ' apelor de mină.~~. eta~lşa~'. tă I figură •.>r. poate fi amelicrată . d~C\I~I~:~~r~.adted~~hi~l e a urmzor c t _• In acest 'fel.. dIsp~n sară. În fig. în caz de c?ns- ~~'=~~ 1~ . t o alegere corespunzătoare a pompei. Această situaţie este evident reIiefată de regimul de cavitaţie.st să se încadreze in limitele toleranla terminarea operaţiilor de rrulepara.. ~)\'allzăn ale alezajului buţuculUl.~H'" '" .• . . 4. Repararea pompelor REPARAREA PO~IPELOR CEXTRIFl'GE 195 .hicUflări! unotr 1 C~rcdaspedreeţdl. I uzura pro<rrp.AtelIerul tspuna Parametrii funcţionali-hidraulici ai 111"'<.) . y I·':frebule. Cauzele uzuru s-au datorat atit corozrunn CItşi ero IJ Alegerea pompelor c.e d~n unct de vedere mecanic. ceea ce se reflectă in final in variaţia parametrilor funcţionali-hidraulici ai pompei.te1:tuâtă i nersorialului .itat~ cu prescripţiile fabri~ar:întreţinere permanenta.for: mei. . care lovesc cu anumite viteze suprafeţele de curgerp' alepiesc1ur pompei.tiUr1~.pre:~n. fie printr-o în ra~ort cu natura ll1~talaţlel...abraziune şi ~a. î~iocuiaScft ("dU alltuflOriş'inal'aprpol. 1~b~~t:~~i:' 'mas~~r~ii şg\~eş1u~~~~t ~a~~~. dar in foarte multe situaţii din exploatare ea se manifestă printr-o acţiune combinată. care trebuie să ed~aşm: ŞI e. nu-şi J.t'az~l apI ŞI poa (~ r ~'"0 cunoscut ca.prin a:JegereacorespUniătoare a ma teri!!leJor pieselor udate de lichidul vehiculat.' astfel moft să se elimine frecarea uscată. Acest lucru se poat~ obţm~ .' ') Plpa atrebuie .

În caz de forţă majoră.l!-l. "'... ". I <' .-1. . .3 este prezenta: rotorul unei pompe utilizate la apei de răcire într-o centrală termică.se confecţionează un dispozitiv alcătuit din două prisme ce se aşază pe doi suporţi care permit rotirearotorului: ..se decupează apoi două discuri din tablă de. .196 REPARAREA pmlPELOR REP. . "produse chimice. din care .se imprimă rotorului o mişcare de rotaţie şi se Iocalizează zona care revirie în poziţia cea mai de jos.2 prezintă rotorul unei pompe centrifuge utilizată într-o instalaţie chimiei. astfel încît în timpul rotirii apar mase neechilibrate. . .~rătOl:i"pe.se conflcţionează din oţel laminat.!'l de' iunc'ţionări se manifestă negativ asupra pieselor pompei şi conduc în finall~ uzura prematură a acestora şi la Întreruperea funcţionării.Rotorul astfel obţinut urmează. _H>.4. '1. butucul rotorului: . cetele finale...eroziune şi cavitaţle. I La rotoarele pornpelor. .rotorul se introduce pe un arbore executat special pentru această operaţie. Ţ I Fig. respectînsIu~se pe cît posibil lăţimea.prin mă." ~~.i ' ">'-' ':.Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor larctorut pomj>ei.. fie prin turnare. Iar ansamblul se aşază cu fusurile arborelui pe cele două prisme. să.practicate găurile. se procedează asfek '. .a acestui disc se face prin nituire. . după care mturile se cipuIesc . dţltermină . .: :tatică ş! . -1. Este eviderit că rotoarele prezentate în figurile de mai sus nu mai pot fi reparate şi trebuie înlocuite cu piese de schimb originale. Fig.'RotOJ.~REA PO}IPElOR CE:STRIFl:GE 197 Fig._ Rotorul este confecţionat din oţel-turnat înalt raliaf. pies~ model. 4.. fi '1J' . Acest 'procedeu se aplică la rotoarele de tip închis: . conform modelului şi se sudează pe.rastfel încît să se detaşeze un disc şi să poată fi determinată forma.5 smt date toleranfele de dimensiuni.. Se îndepărtează apoi discul dinspre partea de aspiraţie.iar ~.. '. materialul din care este alcătuită piesa nu poate fi perfect omogen. atunci se procedează la echilibrarea statică. iar rotorul urmează să fi. Durata de viaţă a fost de aproximativ trei luni. care poate fi realizată de orice atelier de reparaţii.încerca .confecţionarea unui rotor din.d4tamic~. care trebuie să fie cit mai apropiate de ::~b ale piese~ origin~~. . iar cu ajutorul acestuia se confecţionează numărul necesar depalete.fuge. 4.tei. Se marchează cu o cretă locul respectiv.'l uzat al unei pompe pentru . În prealabil. fe~uri de echilibrare şi anume. se repartizează pale tele 'pa' disc. ~Efectele' unei 3.. fie prin sudare-nituire. 4. niturile confecţionate din oţel sînt la rînd~ lor sudat'~ p~ muchia pal~.t~lf?e. Cauzele uzurii: coroziune. ambele părţi ale paletei.confecţionat din fontă.>prelucrat 1:1. unde a vehiculat o soluţie de acid sulfuric cu o concentraţie de 3--:1 '~o. Acest gen de echilibrare se realizează astfel: . .. .2. Sti. fie prelucrat pe strung.-:. provoacă vibraţii ale întregului ansamblu. Rotor centriIugal executat prin sudare şi . -1. nituir~.~ . formă şi poziţie şi calităţile suprafeţelor prelucrate ale unui rotor de pompă centrifugă de uz general. aşa cum SI' arată 1:1 fig.'cuftt6m şi nichel.. deoarece ea nu necesită utilaje complicate. _ '. fiecare rotor să fie supus unei operaţii de echilibrare. Y : ". Rotor. piese sudate din tablă de otel. . la dimensiunile finale. iar uzura se datoreşte şi coroziunii. Pentru rotoarele semideschise se decupează numai un singur disc: . . Daca atelierul nu este dotat cu o maşina de echilibrare dinamică.se execută un şablon după forma paletelor. . 11 Fig. . Pentru aceasta. oţel. Pentru a evita apariţia acestui fenomen este necesar ca după prelucrare.. . se poate .4ist.eentri. grosimea şi traseul paletei (unghiurile de" ·tntrare şi ieşire). conţinînd şi resturi de minereu în suspensie. este . .. s In fig.sînt . -de grositpe şi dimensiuni corespunzătoare piesei model. deoarece accesul este dificil sau chiar imposibil. de tipul Y-tA... Pentru rotoarele sernideschise. Indiferent de procedeul de confecţionare a unui rotor. la baza de aşezare. care în funcţionare dau naştere la forţe şi ~omimte ce.. \ există d~uă.". asamblarea elementelor este terminată. ca de altfel şi la alte piese care au o mişcare de rotatie. paletelor.5. :. De aceea fixar •.~R.se sudează apoi discul corespunzător pe butuc. In fig. ~se secţionează piesa uzată în' plan perpendicular pe axul bntucului. cînd nu se pot procura piese de schimb în mod operativ. .. . La rotoarele inchise nu există posibilitatea sudării palatelor pe discul opus.:. de ţrtl~e~!l coresPunzătoari'. '. .

'7. poate . De exemplu ovalitatea maximă admisă este de 0. aşa CUm se. care nu trebuie să depăşească în nici un caz mai mult de jumătate din grosimea acestui disc. dar În acelaşi timp şi în plane perpendiculare pe a~.porţiunea pe care freacă garniturile de etanşare (la arborii car~ nu sîn. 4}. . ~ ---!ŢI . la rotoarele mai grele.arborele trebuie (le asemenea să albă fusurile bme şlefuite ŞI executate cu o mare precizie. pe circumferinta rotorului se pot asăta sau lipi div-rse mase.::t dinamică r..careJreacă~e1ele\ de ~ta~şare ~ caucI~c(slemermgurile). putînd avea ca efect desprinderea de pe placa de fundaţie sau ruperea unei piese.6 este prezentat un dispozitiv de echilibrare statică a rotoarelor pompelor centrifuge.· •. <.'acestea se cîntăresc şi se' stabileşte astfel cantitatea de material ce trebuie Îndepărtată. cu ajutorul unei fraze deget. achiziţionarea unei astfel de maşini trebuie facuta numa. pentru a nu lăsa urme pe fusurile arborelui." . care indică ?ir.e..'I3fl].. porţiunils uzate. fre. p~e. L-lterioc. Schema dezechilibrului dinamic..01 mm. Fig. centrifuge ale unor mase concentrate. suferă def~l1ll!lţ. O altă piesă importantă a pompelor centrifuge. este arborele. Se ob~er.funcţionareapar~un cupludeterminat . Fig. 4. In fig. "". 4..t prev~zutic~ buc." valoarea maselor neechilibrate. "t -prin recondiţionarea arborelui vechi.vă~1?-.moderat~ .frgurăcă ~.r. Totodată. măsurîndu-se cît mai precis . E(·hiJibr~.şă. iar dacă acest lucru nu este posll.198 REPARAREA POMPELOR REP.~j'J. dar de sens contrar.G. dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . pe baza unei analize temeinica.eqtelof ~E~aţe de fOţ'ţel~. care sa anuleze acţiunea primului cuplu.şlef~!. '. 1.8~ Toleranţe şi calităţ] ales~prafeţelor ia un arbore de pompă centrifugă. acesta rămîne Într-un echilibru indiferent.>oIJ~ nou. Acest lucru 'serealizeaăăprin degâjarea sau adăugarea unor mase de material. Acestea au o construcţie complexă ŞI sînt . 1.d~ roto~re. De aceea un roror de dimensiuni reduse. pînă la obt ineroa echilibrului indiferent. în scopul reducerii coeficientului de frecare.raf~tă .ipu.ză. ' . in cazul în care nu a fost procurat ca piesă de schimb.tt(>.l şi.ii. Soluţia de echilibrare dinamică care ~e impune. " . sau 'care funcţione~ă la turaţi~.':. Operaţia se repetă pînă ce învîrtind rotorul.rcare dispune de cîteva maşini unelte universale estrung. precis determinate.." Repararea unui arbore. a unui cuplu. In fig. Prelucrarea se . Echilibrarea static:" a unui rotor de pompă centrifugă . Acest cuplu provoacă vibraţii ale pompel. Din punctul de vedere al dotării unui ~tel!er ~e repar~ţii pentru po~pe.· ..l~ ~l. precum ŞI părţile care vin în contact cu !lchidul vehiculat ŞIcare sint supuse uzurii prin coroziune. deoarece acest lucru este uşor ode realizat în cadrul unui atelier de repal'aţii. "/'f~!i..d~ pro~ecţie)". deo~rece. care se transmit întregului agregat. Pentru obţinerea unei schilibrări cît mai corecte.mai ales la pom-' pele: de. care determină durata di?-tre.••' . : o. egal ca valoare. Părţile cele mai supuse la uzură ale acestura sint .două rel?araţii.ta î~ flg. t}lr~ţi~ q~)ucru şi el se d~tor~şte mon:.rr. Totodată arborele mal.cţi~n~reatinui arbore nou este preferabilă. deoarece aceste elemente determină valoarea fortelor centrifuge neechilibrate.. Indicaţiile din figură se referă la arborii pompelor .loI40'11$lO'1 ~ !:::!'. <' '!-'''''' .>Il.cl!m şi de t.1 000-1 500 rot/min . perpenporlillne din cqru~ ii/(/~pdrlelmj 11I(1I"i(11 dimensionate pentru diversa mărimi de rotoare. 1.ar~.. Echilibrarea dinamică poate fi realizată numai cu ajutorul unor maşini speciale de echilibrat dinami~..~R. dimensiunile lor. chiar dacă a fost echilibrat numai static. lor de lucr:: trebuie să fie suficient de lată.7tifi(a:~-.(le proă~sul ~mtre masele neechilibrate şi distanţa dintre ele.confecţionat Înt:-un atelier de reparaţii. poate fi realizată în două moduri: -prin confecţionarea cl.. mai mult sau m~i l?uţin di:tanţate . Suprafaţa. după care ansamblul se verifică din nou pe dispozitivul cu prisme. în scopul determinării precise a cantităţii de material ce trebuie îndepărtată. diculare pe axa rotorului..prismele trebuie să fie perfect paralele şi orizontale.\RE"\ POlI PE LOR CESTRIFl'GE 199 lN' 11'.".: ': J1:IJI. care să ţină seama de ponderea ~pp. se întocmeşte un desen după model.8 este prezentată schiţa uriui arbore de pompă centrifugă rnonoetalată. car~ trebuie procurat de la uzma constructoare.' unul faţă de alt~.trebui~ finisată prin . formă şi poziţie precum şi calităţile suprafeţelor. SItuate în planul axuhii.: . . Degajar~a materialului prin frezare provoacă o subţiere a peretelui discului rotorului. concen~~ate în două plane paralele.c~nfe. .Iui 1<1.f~montat mtr-o pompă şi utilizat cu suficientă siguranţă.de încovoiera şi torsiune.~ 1 [!] Fig.:raţlllor .porţi~nilepe .. Iar maşina trebuie să fIP utilizată la întreaga pi rop~rit. Dezechilibiul dinamic este pus în evidenţă numai întimpul funcţionării rot0ru. ' p I "r... . . ~ sup.f' urmează să se îndepărteze apoi o anumită cantitate de material. Desi&"Ir. practic la pompele ce au rotoare cu diametre mari sau care functionaază 13. inclusiv postamentului. c9Hstă î~ cr~area volu!1tară. la care s-au indicat toleranţele de dimensiuni.l. Această operaţie se realizează prin frezare. turaţii foarte ridicate.:a face numai pe baza unui desen de execuţie.~e ştie ca cheltuielile de investiţie sint apreciabile. dimensiunimici.

4..ea~ta.t. se foloseşte oţelul OL 50.. sau a unei prese hidra. în fUnCţl~ de co.:t~nşare dintr~ carcasă ~i.local . uzura gamiturilor progresează rapid şi acestea trebuie înlocuite foarte des. ~au din bu~şe din bronz.tI''''''.z?rn:..nfecţionează din bucşe din fontă turnat a.r. 4. Bucşele se confecţionează dlI?-oţel.9.~l~u~a ''1. Toleranţe acţl\:nl1 uzurn.arazltar prin ~tershţlU. lice.. Astfel pentru pompele de uz general. iar pentru cele destinate instalaţiilor în care mediile 4e. fără a ti necesara în acest scop demontarea pompei. deoarece.12 este prezentată secţiunea printr-un : J2 ~.şocuri la pornire. U~ alt ~~gan al pompei centrifuge.. In..~~U:nite.irint Se co. . atunci. 4.:.s. O al!ă pieSă'9: pompei 's~ptl~ ja uzură este tnelul lalnr:'1it.c9m".-:l~· ·-2 Fig. cu suprafeţele de aşezare ale rulnienţiior 5 'ii T. ( . fie prin lărgirea canalului uzat. Uzura lui conduce la creşterea debitului p.~~ 9 respectiv..1.I~l=. După presare se execută operaţiile de verificarecu ajutorul unui comparator.9. ro. care este supus Fig. 0 ~enţru. !O.de reparaţii.02 mm. S.Illent de hnb~tA.. In unele cazuri.ţire.tn diverse plane. arborele trebuie prelucrat cu multă atenţie.~pe. ___. ' . . inelele labirint se vor executa . 4. T şi R precum şi cele pe care sp aşază inelele de etanşare se finisează prin rectificare la calitatea o'~ Din punct de vedere tehnologic. la care se .' PI))IPELOR CE~TRIFt'GE 201 de uz general.. Il. iar arborele rămîne cu tensiuni interne periculoase. şi la piesa de l~căI. . el trebuie încălzit . el prctejînd pragurilecarcasei ~~ de aspiraţie a. Această tncălzire trebuie să se facă local. zona cea mai afectată de uzură o reprezintă suprafaţa pe care freacă garniturile de etanşare ale presetupei. De aceea.to. Dispoziti" pene. feţele frontale au rugozlţaţl dlfer~te. garmllln . prin Incălzlrea arborelui.aplicăun trata. acestea sînt supuse .ş~.sdiipru.: cu toleranţele şi calităţile suprafeţelor I ~ respectIve.~ I ~' In.e. confecţionarea inelelor se poate face chiar la locul de exploatars. -. deoarece viteza de încălzire este neuniformă. ţ)lCt:-.?stă în faptul că ele pot fi procura te şi înlocuite cu uşurinţă. . bucşă.uzur~i datorită _ .10 se prezintă schematic modul de îndreptare a unui arbore.. bucşele se confecţionează din oţel carbon obişnuit ŞI se cromează dur la exterior.l!lrec?m.tsî~trc9fOşiYJ' . in funcţie de precizia realizată. cuplă.l1. ' pe ~n ?trunp universal pe care-I posedă orice atelier. Canalele de pană deformate pot fi reparate fie prin practicarea unui alt canal în partea opusă. 7'. prm Inducţie. După cum se observă.01-0.ntact~ cu piesele conjugate.la caie S-a".mo~..prezentată schiţaunei bu'şe deuzură. esţe pr~setupa. U.. În fig. •••• Nu este recomandabil ca încălzirea locală să se facă cu flacără oxiacetilenică. Astfel suprafaţa L de aşezare a rotorului şi suprafaţa R de aşezare a cuplaj ului trebuie să fie perfect concentric". Materialul arborelui se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale pompei..fonStrili!ţil de'pompe speclâle'sefolosesc ŞIaltematenale. Inelullabirmtse i(zează datorită acţiunii partictrlelor abrazîve 'tare cirdulă prin i~terstiţiu~ form~t.200 REPARAREA P/)'.ţ. Toleranţe şi calităţi ale suprafeţelor la o bucşă de uzură. se îndepărtează inductorul şi se presează arborele în zona săgeţii maxime. Pentru ca arborele să devină.~bJrInt. de genul celui prezentatIn fig.po.. zgomote). prin / Fig. aşezat pe masa presei de îndreptat. iar în acest scop se utilizează dispozitive cu curenţi de inducţie.·tnfuncţie de natura şi mărimea deformaţiilor. 4.ndă te~ul"m.r. trebuie să se ţină seama.: şi să capete astfel deformaţii permanente care influenţează negativ comportarea agregatului (vibraţii. în porţiunea in care săgeata este maximă. ~u este ~m~nător cu~el al bUCŞ~1 uzură. Operaţia se continuă pînă ce bătaia arborelui se tnscrie in limitele toleranţei de 0. la construcţiile moderne.riar suprafaţa de uzură se cement~ază cu scopul de ~-l m. Dacă etanşarea se reali. Un arbore poate să se defecteze in timpul.~ste. De acest lucru. frecării c:ar: loc la conta~tul cu suprafaţa bucşei de uzură.lele lab.maleabil Ia cald.'4. pînă la temperatura de 600 '" 800°C. obţinerea preciziei necesare este posibilă prin prelucrarea cît mai multor porţiuni dintr-o singură prindere pe maşină. abaterea de la cilindricitats a suprafeţelor funcţionale nu trebuie.funcţionărlidatodtăunor cauze accidentale . El poate fi. arborele este protejat în această zonă cu o bucşă de uzură care poate fi lesne înlocuită. indreptarea se poate face la rece sau Ia cald.' iar remediul constă tn tndreptarea acestuia cu ajutorul unor prese mecanice cu şurub.zire ~ocali care se montează pe arbore: rotor. care vehiculează lichide necorosive. Aşa după cum se observă. pentru pompele de dimensiuni mici şi mijlocii. cumStnt ofeluiile carbon 'de calitate. In fig. aceste deformaţii reprezintă tncovoieri ale arborelui. Daca lichidul vehiculat c/.: m~tr:l. c. aşa după cum s-a arătat u feţelor la un inel 1 t lul labirint. U' asemenea.u-.!PELOR REP.otor.:0xig~b~l. se obţine un montaj corect şi o echilibrare precisă a întregului ansamblu roti tor.02 mm.te încărcat cu particule . De obiceÎ. Indreptarea arborelui deformare termică. Suprafeţele L.şI P~lI:.de . car~on de calitate. indicat toler~nje~e ~l c~lţtăţile suprafeţelor. a c. 4.i calitări ale suprazeaza c. variaţii bruşte ale sai-anU de refUlare -.la înrăutăţirea caracteristicilor bidraiia lice ale pompsr. de }ne~şi..să depăşească valoarea de 0.abrazive. ceea ce impune utilizarea unei alte Fig.B. InlOCUItcu uşurinţă.ăn duritatea. Dacă nu se pct procura ca piese de schimb. La arborii pompelor centrifuge. După atingerea temperaturii necesare. Avantajul garnituri!?r moi co.~RARE.

prin strîngerea. Starea r~menţilor se verifică an de cite on se efectuează o reparaţie la pompă. trăgînd în acelaşi timp capacul spre exterior. r a~roap'e:: tlltotdeauna demontarea pompjli Fig. pentru a se obtine o concentricitate corectă. Pompele care funcţionează imersate in lichid sînt prevăzute cu lagăre de alunecare. .•hnologic. fie printr-o funcţionare defectuoasă din punct de vedere ~ecanic.tricloretUjlnă pentrua"se tndep'ărta ~" unsoarea.se demontează semicupla de pe arbore cu ajutorul unei prese cu gheare. . Trebuie subliniat că şi o ungere excesivă conduce indirect la uzură. prin . Dacă nu sînt prevăzute şuruburi de depresare. ' . Pentru a evita astfel de 'situaţ~!. . fără urme de zgîrieturi sau ciupituri. uin punct d. obser.se desface piuliţa 3 care fixează rotorul pe arbore..:. În fig.bueşă de protecţie. D~că pomp~ nu mai dă satisfacţie în instalaţie..\ POl(PELOR REPARAREA PO:. Bucş~ ~e . scoate arborele împreună cu . 4. iar la acestea trebuie restabilit jocul corect al pieselor ce alcătuiesc lagărul propriu-zis.a :on~uce!a ~eterio:a~ea.. Datorită lungimii relativ mari a transmisiei. pe spatele flanşei capacului. el trebuie înlocuit.cuocciziadetpOlitării şi poaţe conduce chiar la deteriorarea unor piese bune. In cazul cînd . turaţii prl'a ridicate. Căile de rulare 'şi bilele trebUie să fie în perfectă stare.ngere insufici-ntă.Deoarece cu ocazia demontării se pot produce verticală: .ln continuare sint prezentate cîteva reguli de bază. ea tr~buie demonta. de. In acest se.ns. Perso~~ul califlca~t care execută ~eparaţla uner pompe trebuie să posede experienţa necesara pentru a aprecia starea de uzură a unui rulment..se desfac piuliţele ce fixează capacul de aspiraţie 7 de carcasa de refulare 2.--~------=. combinate cu o ungere insuficientă. î~soţit de trepidaţia agregatului. iar uzura ~l' . Se demontează lagărul şi se.. ~zura se manuestă ~I la '<lgâr'. deo~rece introducerea unei cantităţi de.Dac~.IPELOR CEXTRIFl'GE 203 Dacă etanşarea folosită este o etanşare mecanică.~n rulment nu satisface a~este ~ondiţii._=---_~----~~_----202 REPAR. -1. la o pompă centilug~. l~ care s-au indicat totodata ŞI austajele pe care trebuie să le respecte construcţia după asamblare.ag. este recomandabil ca operaţiile de demontare şi 3 .mtermedlul unor transmisii mecanice sprijinite pe lagăre intermediare. _ .Li. " eil. scoaterea capacului se face prin lovituri uşoare"aplicate prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale. ~e procedează astfel: se controlează. Este recomandabil. Dacă acest 'capac este prevăzut cu două sau trei şuruburi de depresa:-e. este dificilsă se respecte o coaxialitate corectă a arborilor d~ acţionare. . u.buqllaglr.ouă.e longitudinală printr-o astfel de pompa. în special la pompele de dimensiuni reduse. de:>arece ea se montează Cu uq ajustaj intermediar de tipul H7/j6.la pompele care funcţionază în camere uscate .t~ din acea instalaţie ŞI du~ă la at~her pentru verificare. Demontarea pompei in părţile ei componente se face în ordinea urmăUtl~\ toare : . Se roteşte cupla cu un sfert.r Li". . 0. In marea lor majoritate. montare sa se efectueze Într-o anumită ordine stabilită printr-un proces tehnologic"tntocfuit pe baza desenului de ansamblu al pompei. capacul se îndepărtează de carc~ şi poate fi extras de pe porţiunea de centrare.. atunci jocul nu se poate datora-aeeit " uzuru r~qlenţilor.vind -dacă aceasta are joc şi se mişcă. acestora.13 este prezentată secţiunea unui astfel de lagăr şi toleranţele ajustajelor. 4..lit':~L:l asupra iHldur ŞI a căilor de rulare.\RE. t~p!:ea lubrifiantului şi pierderea calităţilor sale de ungere.c·./rJ de sprijin ale arborelui.. .bucşe pot fi realizate pe un strung uo"l Ulil U'J'art.âl.:. Lzura rulmont ilor se poate datora următoarelor cauzr-: sarcini prea mari. Cele d.este corect şi cupla nu se mişcă. În fig. De cele mai multe ori . Ctl o strîng-re moderată. iar jocul radial şi axial (la rul~enţii radi~. se usucă şi apoi se verifică manb.ajustajul . ţelor pieselor unui lagăr de alunecare la o transmisie . ajustajul cuplei pe arbore.lubrifiant mai mari decît cea prescrisă are ca efect supraincălzirea ansaI?blu!tu lagă~.Î!lsă atelierul nu dispune de un astfel de desen. Cupla trel>uie să fie fixă pe arbore. rulmenţii. conduc la uzuri premature ale pieselor active. Această operaţie !lecesItă.~_~~~~l c~~~_3lSP~te. pompele centrifuge sînt prevăzute cu lagăre cu rulmsnti. Etanşarea mecanică nu se repară ci se înlocuieşte cu alta identică . uzura se produce pe suprafeţele de frecare ale celor două inele ."c.' vedr-re t.": llI". Ea se introduce presat pe arbore.protecţie 3 se confscţiom-ază din oţel carbon de calitate. . ce creează . ale lagărului. ' . La transmisiile sprijinite pe lagăre cu rulmenţi . ~lll.în caz de uzură se înlocuiesc rulmenţii respectivi. La rotirea căilor de rulare nu trebuie să se simtă nici un fel de rezistenţă.ur". l-corp Iaglr. se a~ucă cupla pompei cu ambele miini.mobil şi staţionar. . de jur imprejur.e ptezentat~ o.14. Toleranţele ajusIn părţile el componente şi verificarea individuală a tajelor şi calitatea suprafefiecărei piese. C? import~nţă categorie de pompe centrifuge este acţionată de la distanţă.'l't. uzura rulmenţilor se manifestă printr-un zzornot ~'stul de p.-.li cu ~ile) trebuie să fie practic imperceptibil. Verificarea jocului În rulment se face astfel:sedecuplează pompa de motor~l ~~ anţren~e. In afară de piesele de. aşezate opus la 180 ŞI I se Impr~m~ o mişcare de cuplu in 'planul axului. ca suprafaţa interioară şi cea exterioară să se realizeze din aceeaşi prindere. ceea.dific}iltăţ~. soluţie care este aproape generalizată la pompele verticale..l~2 se co~ecţionează din bronz de tipul Bz 14T ŞIse introduce m corpul lacărului dp aspmpnea cu un ajustaj cu stringere moderată.secţiut. mare uzură d-scris. Bucşa l.rotaţie ŞIse repetă operaţia.' .unor piese. de tipul 0I:C1J ŞI se cementează la exterior.anterior. In timpul funcţionării.. Dacă se constată un joc' oricit de neinsemnat. r-paraţu UDIŞnuit. . fie prin nereahzarea parametrilor hidraulici. privind ordinea operaţiilor de demontare.esf..rţe:-nic: spec~fic. care pot fi aplicate la pompele centrifuge monoetajate..0" . 'ceea c~ pr~v?acă apariţia unor eforturi suplimentare care.suficiente7. montaj necorespunzător (ajustajprl'::t strînse care conduc la deformarea căilor de rularei etc. Sespală ansamblul in petrol sau.13.J. Z .

. rotorul se va sprijini direct pe carcasă şi va fi scos concomitent cu aceasta.·.fieJncarc. apoi se deşurubează piuliţele presetupei 6 şi s.. După anularea interstiţiului dintre discul posterior al rotorului şi carcasă.16 şi 4.iN..REPARAREA POllPI!LOR CENTRIFUGE . aceasta se datoreşte unui ajustaj iniţial realizat prea strîns.e strîng şuruburile de depresare ale lagărului. .16.. . Jccuri . denUtn1teşl "pIuliţe hidraulice".. concomitent cu aplicarea loviturilor de ciocan. aşa cum se arată în fig. aluminiu).In timpul âcţionării cu cele aouă 'şurubelniţs.1'. sau se repară aşa cum s-a arătat anterior.. •. pînă ce rulrnenţii sînt scoşi din ~ezajele ~e centrare al•• lagărului.. . mcncetajatL. Demontarea rulmenţilor cu dispozitiv de depresare cu gheare.. c."'·'. numai prin intermediul unei bucăţi de lemn sau metal moale. . ..P. '.' .II care impune înloCl:ir":l..:seva acţiona întotdeaun. ~ .-f'r Demontarea rulment ilor d" pe arbore.de CIte ori construcţia o permite.:l~ ~L ~t Dacă situaţia o-permite. se aplică lovituri de ciocan. o altă persoană.. car.'.:: '" se aăsesc în cataloagele de rulmenţi s~u ~ ..!q! dacă si-tuaţia o cere. b..! :. Dacă pompa nu este prevăzută cu astfel de şuruburi. scot: presetupa. 4.Umenţilor se face cu ajutam!.~fa~e conform regulilor ' . In fig. DI. Dacă rotorul opune totuşi rezistenţă şi nu poate fi extras prin metodele indicate anterior. ' "J . In continua~e. '''''.. sau ruginirii suprafeţelor de centrars : în acest caz pentru demon tare se procedează astfel: se desfac piuliţele care fixează carcasa 2 a pompei de lagărul 4. 4.::r l. â . .J·. şi toleranţe la o pompă centrifugă . 6. " T.. in ~anualele de specialitate şi care în pnn- 5: n ' Fig .~ .~otor. Demontarea inelelor labirint este mal dificilă deoarece ele sint presare in locaş. .rulare. Există mai multe soluţii de extragere a rotorului şi anume: 2 ~==~-=-")j' 7 I S I ~ ! I ( bucăţi de lemn sau metal moale. se curăţă ŞI se spală piesele cu pe~rol sau tricloretilenă.' Trebuie menţioIţat. .:\~l. ...·[fjitbore.. On .comaiÎ~biJ!~t~~~fc!!. deoarece rste montat cu un ajusta] aluns cător.lSPO..selor cu gheare.se scoate apoi ruterul de pe arbore. Dacă construcţia pompei nu permite introducerea." i."se va' face prin intermediul corpurilor de ~ -" . 4. 4..il< =": .. . prin inte'r-.zlt~ye hidraulice..17 sint pr~~entate Sol~ţlile corecte ~~ demontare a rul:nenţilor de pe arborele unei pompe centrifuge monoetajate. se introduc îri-spatele discului rotor d6\tă Ieviere subţiri sau două şurube1niţe.a~. .. mediul unei bucăţi de lemn sau de metal moale (bronz. .l..asupra:.transmiterea efortului.!. în carcasa pompei. .care este montat cu -strîngere.ia cu tA atenţie cu ajutorul unei dălţi. i. aplică in capătul arborelui lovituri ferme de ciocan. de la scula de demontare la unul din cele două inele. apoi rotorul se extrage spre exterior... fie pe . .' ..' ""'"l>iv". In continuare. /. de o' 2'J~ t:J. .'. de asemenea numai prin intermediul unei 4. ace~a dacă se constată o uzură pronunţată.15: li' "". se COI1fecţionează două cîrlige care se introduc în găurile de echilibrare ale rotorului . .iII~""'*"- -.Se aplică apoi lovituri de ciocan Într-unul din capetele arborelui.' r-gulă acesta se extrage relativ uşor. 1. .• "..~eluFig.. U~. garniturile d~ azbest grafitat sau etanşarea mecanică. li. . aşa cum s-a arătat şi in primul caz..-~ea ş~den:ont~~e. Lagărul împreună cu arborele rămîn ca un subansamblu separatda pompă. Demontarea.~.!: n.7 204 REPAR. Fig. .lzu!~.t.' . După demontarea rulmenţi1?r. ~.. ~. diametral opuse. s. ..8:. melullaternou 7 ~1.t~ _~ generale de demontare a rulmenţilar. !: ~.\Uui .~ in ţe~c:.r . . bucşa de '.'"~ ~~~iţ~~comandă respectarea următoarelor . Fig. operaţiile vde d~montare ~ pompei 'pot fi considerate terminate. .''.este ~e.' ..mont:. şi se extrage spre exterior. \~ 'U ~ ·'f'..mo?~rnă. . ". pentru a o scoate de pe pragul de' centrare. Piesele uzate se inl~culesc cu piese d•• schimb originale.\REA PO~IPELOR .. .'. b'. nu '. de ~I -.'. Demontarea rulmenţilor prin lovituri de ciocaa.şurubelniţelor. y~ '.17.~ ••••••• -~. iar demontarea lui se face astfel: se desfac şuruburile de fixare ale capacelor de lagăr 5 şi se scot capacele respective.. apoi se verifică starea fiecăreia.. fără a seexagera..

se deşurubează piuliţele de fixare a lagărului 3.' .la partea r inferioară a cuvei. Ea se ce mpunp dintr-o cuvă ce contin» uleiul ii"rulIit" in care ~•.montarea pompelor. Pentru dsmontare se procedează astfel. 4. . Demontarea şi montarea pompelor centrifuge multietajate se face de asemenea Într-o ordine tehnologică stabilită dinainte şi ea este exemplificată prin pompa de uz gpneral prr z=ntată în fig. \ ". se extrage carcasa intermediară la. Cîteva reguli cu caracter general.operaţiile de demontare şi montare se execută numai cu scule şi dispozitive adecvate. -':s'e'deinonfeaZ~ preseîupa 'c~rcasei de aspiraţie 4 şi ~p6i 'se -extrage şi car-' casa' ". .în continuare. presetupa carcasei de refulare şi se arborele 72.18.şi racordurile ţe"iLde .' aluminiu 'sau oţel călit. . introduc rulment ii. se execută operaţiile de montare a pompei in ordine inversă celei de demontare. . : .â. iar dacă se constată o oarecare rezistenţă.. concomitent ctJ bucşa de distanţă 9 . . de corpul carcassi de aspiraţie 4" .s:'d~şurUbeaZăbu~şa de pr~te~ţi(7. Incălziroa SI' rp.demontarea şi montarea trebuie efectuate într-o ordine tehnologică corectă. . de exemplu incălzirea în băi de ulei la temperatura de 70--80cC.! 8. Pentru rulmenţi sînt valabile aceleaşi reguli generale. : '. prevăzute şi la demontare. . Rezistenta nu trebuie să vină în contact cu uleiul. ' '.se aşază capătul arborelui rămas liber.•.\ I'lectric cu ajutorul ~::. dar aici mai pot fi aplicate şi alte procedee. indirecte.·r-._------------------ REPARAREA PO:.. ~. evitîndu-se.se demontează: lagărul opus. cu toate etajele pompei.-..~'~oi se ixtiage 'cfi:ăjut(jrttI . După verificarea şi înlocuirea pieselor defecte.'·" -:este recomandabil ca pompa să se demon teze şi să se monteze pe ansamble componente. . împreună cu corpul director 71 şi se' continuă astfel. respectîndu-se jocurile şifoleranţele recomandate în fig.i~zistpnţc montat..se extrage manual lagărul de pe arbore. / . stabilită înainte de incepere a operaţiilor şi care să excludă orice posibilitate de deteriorare a pieselor pompei. după care se îndepărtează capacul şi se deşurubeazăpiuliţa de strîngere a rulmentului 2."" ·. prin intermediul unei bucăţi de lemn. pînă ce lagărul se desprinde din pragul de centrare. mai ales asupra' pieselor confecţionate 'din fontă.. acolo unde este posibil. se recomandă a fi msuşite şi respectate de către lucrătorii care se ocupă cu întreţinerea şi repararea lor.:' . Instalaţia de încălzire este destul de simplă şi ea poate fi confecţionată în cadrul oricărui atelier de reparatii.o .se deşurubează piuliţele de fixare ale capacului de lagăr 1. aplicarea loviturilor de ciocan directe.286 REPAIUREA r'G~IPELuR _.IPELOR CENTRIFI:GE 207 Montarea pompei se face in ordinea inversă a demontării. asezati pe suporţi adecvati.~ d~uă 'cîrlige primul rotor 8. .. .:' ·1' . se pot aplica Iovituri uşoare. Cele mai importante dintre acestea sînt. privind demontarea şi.pe cale de sprijin şi apoi se deşurubează piuliţele de stringere aletiranţilor.egalizare 6. 'fIllpreună cu bucşa de protecţie 73.!izpaz. "o:. pînă la carcasa de refulare. '.

. . 20~ -:.fu a e\:ita orice surprize noplăcu. pielea de bovine. diverse semne . .tonu ca plesel~ repar~t~ să fie con.f01(.19.e C0n· ia contact cu segmentul în mod intermitent.ţ~Pta1p~Vr~~1' :~~~~rfă~/~~rtJt1f'~~~~ lOp. ~u " puţin. ! trecerea acestuia prin locul respectiv. ~a aceste ~Ipun de p~mpe.~ . astfel 1n~lt POZiţia lor. .bucşe de lagăr. contact permanent cu cilindrul. lăsîndu-se un adaos de 0.?:dAca._· La pnnp-le de tip industrial. e n:o?~aJ vor fi mult uşurate. -1. mal P.mm pe feţele laterale: mentului prin .utiliză..ntactpermanent.'. oper~ţ111e.. Foru.. i. presetupe etc. " mai repede decît cilindrii pompelor.!JI. asigurîndu-se totodată d respectarea ajustajelor Iniţiale.__ L zur..5-1.. avînd structura perlito-sorbitică cu grafit Iamelar.u1ta uzina furnizoare. ~u~apele ş~ scaunele lor. fn cazul unei producţii de mare serie'. ceea ce conduce la prelua(':[ '.işnuită de prelucrarea ssgmenţilor este următoarea: " -se strunjeşte bucşa Ila exterior.. _ se introduc segmenţii într-un calibru inelar. reparaţii. diagonale sau cele.le.. între suprafeţele de ghidare ale pieselor ce se a~ă.~ril! ~. i? ca... .s~en. deci mai economică.5 mm. .. . maşină de găurit.~ . porţiunea respectivă. se va cons.?:. conj~&ate se m~rcheaz~ prin.~O.003 d şi Se calibrează deschiderea la valoarea prescrisă pentru segmentul introdus in cilindru: ..--l care se deplasează în mişcarea ele du-te-vino. se pot realiza sl'gm~nţi metalici. Din acest motiv. Pentru pompele de dimansinnimari. Forma a este caracteristică p-ntru segmc!nţii rnetalici. SI: C:\rf' (ll'F~L:~.~l~~eţurio~· ~stfel de 'ateHere:ele~ nepiltin(i fi folosite In mod econl>tIllC 'declt. numai reparaţii de mică Importanţă. în funcţie de mărimea segmentului: .:. tija pistoanelor .~ca efect pi-rd-rea etan".ruc~.a~ede lucru care execută periodic mişcări de translaţie.\ !'O~IPELOR ce PI5TOX ! . avînd diametrul 1. cum' sint pompele ~xiale.:~ri. aceea aceste piese se inlocuiesc numai cu piese. <"""'. precum şi ..ent~u segm~nţi se folose~c atît materialele metalice .lin t-xtolit. mirea de "manşetCi.. apar forţe de frecare de diverse mărimi.20. utilizate în domenii în care nu pot fi înlocuit>?dpompe cen~nfuge.me~. s. . t:::. 1 cu l.:. aparat de sudură etc.~pompele de dimensiuni mici şi' mijlocii ~I ~le pot fi e~e~utate în cadrul unti\mic atelier de.!..rii ~or constă in aceea că prelucrarea cilindrilor poate fi realizată cuo 'precizie mai redusă. freză. . cele mai expuse la uzură Sl~t următoarele: segm. _ :-1> I.rizuri sac. cu ~ea :pr.::: [it. .~ li. nemetahce -: cauciucul.n:0r atsliere rde ~eparatll ObIŞD. iîif~ÎI&. sînt executate ŞI~e~e . . Astăzi există o sumedenie d~ soluţii constructive.clli!i1!r. bucşedeprctecţie. compoziţii pe bază de grafit. In timpul funcţionării.SI' rectifică feţele laterale pină se obţine înălţimea finală II. dotat cu un mimm de' maşini-unelte universale: strung. de ~hlmb p:rq$rate de l~ f:w:nizorul pompei.:nţii ~e u~eaz. segm. lăsînd un adaos de 0.Z~i .ovocat~ de co~ozlUne. In raport.. confecţionaţi din fontă-specială pentru segmenţi. care poate propune şi eventuale înlocuiri în funcţie de situaţia reală a instalaţiei beneficiarului.se strunjeşte bucşa în interior. turnaţi în forme de nisip. cît şi la forma lor. .. reJ?araţiile pieselor principale: rotor.RE?. cilindrii de lucru. . p<:cînd suprafaţa acestuia Fig. pistoanele.al~~~.~'.~iesc pompa cu piston. deoarece în general pompele de constr~cţle o~lşnulta nu sînt destinate să vehiculeze lichide corosive.:lareaec~~~ra:...pa:aţiile descrise anterior se refedfo. . Formele b şi c.~oate _pies..:. ..·ităÎ:ii ir. formele constructive ale segmenţilor sînt celt' prel~ma[~ în fig. să~ibă ~ ~uritate.. -(f' r D..se execută. .iil:\ •. . 19..in dublu flux.·. estcLllga.1 s (s fiind deschiderea segmentului în stare liberă).be.2.apior se mannesta pt: suprafaţa <lL' cout.. ·id'.•. deoarece suprafaţa lor.•. ilindrul si ea z pJ. ''-1' -\ . ca materialele p.. se vor l.e in funcţionarea instala. La pompele cu piston: uzura datorată abraziunii este preponderentă. ~ se 'execută un tratament de călire-rsvenire : ..mt organe de etanşare care au rolul de a separa rogimurile de presiune diferită de pe feţele opuse ale pistonului. lemnul ŞI altele.... care se referă atît la materiale din care sînt confecţionaţi aceştia. ciupit ur i . în cochilii sau centrifugaL Tel'm:brogia-of.rator co.ţii. Dacă materialul piesei ~u. : _1 ( să ]" ferească de lovituri.:J. 4.. Prin această mii-sura. 4. ~Şe~enţll confecfl~na. un tratament de termofixare. numai la strucrrve ~e seg•.1J formă d.t.puncte.:. aplicate la sşgmenti. .Segme~lţH.\R. textolitul. 1 ~~r~~. sa~ ~m materiale echivalente din punctul UI' vedere al caracteristicilor fizico-chimice-macanics. alama Cit ŞI I?atenalc.sint caracteristice numai pentru seg~ mr-nţii conf~cţionaţi din cauciuc sau piele .enţu pistoamlor.: Avantajul. Dacă acest lucru nu este posibil. conform fig.~.:.fanta. • Dintre piesele ce alcăt. iar pe măsura uzurii segmenţilor. piesele se curăţă şi se spală cu petrol sau alt lichid detergent: pentru a li se putea aprecia cît mai real zradul de uzură: ..:a.fa. carcasă.ţl din cauciuc trebule să albă o bună rezistenţă la: uzura. oţelul. precum şi la acţiunea produselor petroliere .se pot realiza 1n cadrul unor astfel de ateliere. ·i.1 realizarea deschiderii seg.tiei.ongl~~e. Totuşi. grafic sau lsmn. este cunoscut.u~pro.~~. organele de distribuţie. . care dstermină m final gradul de uzură a pcmpei._._.fecţţor:ate din aceleaiş material" din carI'. in atelierele mai man"târe dispun iieturnătorie.l:::cLi. Ill~lI-._se·refcî~. Dimensiunea penei care determină dschiderea segmentului trebuie să fie de 1.după Jemont~re.. cunoscute sub denu. . Repararea pompelor cu plsten Pompel~ cu pi~ton.mpozlţla chimica.)>'!.re S1J. bucşe de distanţă.d!n piesa originală şi se va stabili prin analiza de labo. stringerea lor poate fi reglată.DL:4 pozitiv pentru _ se decupează segmentul din bucşă.••. la dimensiunea finală: Fig..~RE..Ulte. R~.I~ material.j . pentrii piese de dimensiuni mai reduse .c . Pent. rămîne în a .::~ in CG~l. Astfel.UţUI. În mcd normal.: .~L. termofixare . .'':. arbore: nu po~ fi ex~cutate in ~teli~r(de~cest geh':-tlle. relativă să fie precis determinată. ~mt dotate ~u ?rş'. r~~r~ik~Me~~~ţue~t· taliCIDUp?t ţi cqnf~f în. deoarece el se execut'dupll o fehnologle care presupune eXlstenţaunor m:âŞi?isped~e ~'.". segm..se secţionează segmentul cu o freză disc.. ~eea U· z. .

210

REP,\R.\RE,\ POlIPELOR

REP.~R.~RE.\

pOllPrLOR PISTO:': CI.'

211

- se rectifică diametrul exterior la cota finală d; - se strunjeşte adaosul diametrului interior, rezultat în urma comprimării segmentului în cilindru. l,? fig, ~.21 este prezentat. Ul~ segment metalic pentru o pompa cu piston, la care s-au indicat toleranţel- şi calităţile suprafeţelor. Fanta s an' rn!l1l' de :l !r!::'i,<:, ,'~, Llvc~';'<l ~':~llll:llLUlui datorită dilatărilor, ~ ,Trebuie acordată o atenţie deosebită în timpul operaţiei de mtroducere a segmentului în canalul din piston, deoarece atunci apare tensiunea maximă în fibrele de la diametrul interior" şi care de multe ori po~te provoca deformaţii permanente sau :hlar rUI?e~easegmentului, Pentru a preveni a~tfel de situaţii, in practica se alege deschiderea segmentufu. în stare liberă: s = (3,2-3,6) . t, t fiind grosimea segmentului. S~gmenţii din cauc.~ucse pot confecţion~ cu dest~ă uşurinţă {6 ,m atelierele de reparaţii, -avtnd o formă constructivă relativ Fig. ~,21. re. simplă. Pentru 'aceasta se cobfecţioneazăo,~matriţă care să respecte cît mai fidel, .forma "şi dimensfunile piesei originale. feţelor la un Aceasta se transmite apoi unui :atelier de vulcanizare obişnuit, segmen~ rnespre execuţie, cerîndu-i totodată respectarea calităţii .cauciut~~~;d"4cului." .' ,"~o' 'r· ,: ", ',', :Cilindrii,de lucru ai pompelor se Uzează şi ei În tiIrip':'daiorită' In spe~ial efectului de .ero~iune şi mai puţin celui.de coro.ziu~~;.u~ura cilindrllor' pcmi>E!i es.te deten:~l1n~ta atît de c~ht.atea .mate;laluI1l1 utillzatpsntru confecţionarea pieselor, Cit ŞI de natura Iichidului vehiculat. Se mţelege că, cu cît un lichid conţine un. procent mai important de particule abrazive în suspensie, cu atît uzura devine mal pronunţată. La pompele cu piston ca acţiune directă. uzura este mai puternică la cilin~rii pompei propriu-zise decît la cilindrii maşinii, ,cu abur, deoarece la aceştia din urmă ungerea este asigurată de către o pompă 'de unzere care trimite permanent în interiorul cilindrilor ulei sub presiune. Aic"i uleiul este antrenat de agentul motor - abur sau aer comprimat ~ şi formează o emulsisc.ar~ pătrunde în toate interstiţiile. Cilindrii pompei sînt însă unşi numai cu lichidul pompar, care în multe cazuri nu are proprietăţi ungusnts. De asen:~nea!. la pornirea pompei, pînă la amorsare, frecarea dintre segmenţi şi cilindrii ~ste practic o frecare uscată. Din acest motiv, cilindrii pcmpei sînt eoncepuţI sub formă de cămăşi amovibils, presate în corpul pompei. La un anumit grad de uzură, cămăşile pot fi Inlocuita cu piese de schimb noi. . Se recomandă ca, atunci cînd se înlocuiesc cămăşile, să se înlocuiască ŞI segmenţii deoarece dimensiunile de funcţionare ale acestora alcătuiesc un ajusta] foarte precis. Repararea cilindrilor de abur şi a cilindrilor pompei se face prin alezarea acest?ra pe o maşină de alezat cilindri. La o pompă cu piston obişnuită sînt permise trei, maximum patru, alezări ale cilindrilor, după care se recomandă înlocuirea acestora.
A

, In fig. 4.22 este prezentată o secţiune prin blocul ~ilindrilor unei p,ompe cu piston cu acţiune directă, tip duplex, la care s-au indicat toleranţel« ajustaHor şi calităţile suprafetelor. . Pistoanele pompelor industriale au ferma de disc. Iar uzura lor preduce n-uniform, pe părţile care vin în 'contact cu supraraţa cllmdruIU1:,:-\CIc::it lucru

,p

I
I

5JI

H8:$>

"~rJ6;ff..l.
t1
I '

, ' <h ,_;:'

~-

~.'
~

ii
.@1

J

!~';~: ~~~=

~2'--~~--~I@~o~I,~o.o.~~Z~~w[tI:-~,i.~'~:~~~~~~
Fig. i.22. Toleranţe ..şi câlităff :'a!e'ft1i>iateţelor "la cilindrii Fig. ~.23. Toleranţe şi ',,' unei pompe cu piston 'cu', ~ţ1l1ne'mrectă, "calitl!:ţi ale suprafeţelor,' , ' . la un piston disc,

~r '

f

se observă mai, uşor Ii.f,.pazJ~~'i#htiJ>m:,~'pis.ţqanelor.pcIl1P~lor orizontale. Totod.aţă are loc şi o, ~u~~l:.c;anarelor_dmplston, provocata de segmenţn metallcl.. . ""fej' '..<J'î: ·t,,,'i' ", .... '. ;' • t Pistoanele cir~ ~D:utrute~tă,~'stfeI de uzuri sînt greu' de reparat ŞI es e preferabil ca ele s~ fiefuI9-guiţ~::c~p!ese-~~ schim~ originale. Se ţJoate înc~rca o reparaţie 'prin lărgirea 'ta.n;ilelor·~dntroducerea unor segmenţi cu. Î~ălţlme mai mare. In atelierele/tie repariţIi obişnuite, car~ dispun de ma~ml-unelt; universale se pot confecţiona relativuşbr pistoane disc, aşa după cum se.arata in fiz. 4.2'3. Pistonul se poate coD.fecţiona direct prin prelucrarea unei bare din gţel laminat sau forjat, sau]:un~:disc·din ~ont.ă turnată. --_.: ._ rit« pistoanelor se uzează. ţn special pe porţmm!e p~ car~ fre~ca garm turile presetupei. Uzura se manifestă sub formă de nzun longitudinale, care inrăutăţesc etanşarea şCin acelaşi timp, uzează prematur garniturile din azbest crafitat. b il l ~ Repararea tijelor se face în mod asemănăt~r cu cea. a ar ?r or pompe o~ centrifuge. Astfel porţiunile uzate se Î~carcă pn,n metalIzar: ŞI se :prelucreaza apoi la cota finală. În cazul în care atelierul nI! dlspUl~~de o.mstalaţle. de metalizare, se confecţionează o tijă nouă. Ca ma~~~I~1 ~t~l1~.eaza ţelul aliat care :e se o comentează sau se nitrurează în vederea manrn durităţii suprafeţelor de ~zura. În fig. 4.24. este prezentată tij~ pist?anelo~ une.ip~mpe cu acţiune directă, la care s-au indicat toleranţele aJustaJe~or ŞI ~alltaţlle sup~afe5el?r. . înainte de efectuarea tratamentului termic, capetele ŞI părţile filetate se protejează pentru li. nu deveni cas~nte. . .... , Supapele au rolul de a închide ŞI.deschide con~UnICaţIadintre cilindrul pompei propriu-zise şi conducta de .asplraţ~e, res.pectl\' cea de refulare. l\I~:ea majoritate a pompolor cu piston mdustnale sint dotate cu supape av înd
1.• Alegerea pompelor c. 267

212

REP.\R.\RE.\ PO~[PELOR

REPARAREA POlfrr:LOR cr PlSTOX

21:f

Il ~tl ~'

forma unui taler, care culisează pe o tijă de ghidare. Uzurile caracteristici s~p'apelor se manifestă pri~ ri~uri şi o.valizări pe suprafeţele de ghidare, datorita forţelor de frecare, ŞI prin uzun sub formă de ciupituri şi deformaţii
,,~WfJ}.~~ ~~!
<---""-L-..,
c,

.~.:

'<

L::.t-.:~

,SO,. 'E
Ia tija

,"'rI

S
•.

f? @{?\\ ... C \.v~~:~;) \8/
~~
l' ..:...t '--..• Fig. "i.25. Realizarea prm prelucrare din ma teria l Iarninat a sectiunii de trecere a scaunului supapei.

----p.IO'021,V, Frz.

_,~~')1:.;~'1-

·L~-i. Tolerante şi c'1.Iitlţ: 1.Ie suprafeţelor pompe cu pisrcn cu actiune directă

u::-=i

" f;
g
;L
'it''''~

A:~i,

ale suprai~ţelor de etanş~r;, ..atît ale supapei cit şi ale scaunului. Acestea au ca efect I2lerde~ea et~n.şeltaţ.ll camerelor volumics şi prin aceasta diminuarea param~tn}9.f ]udr!l-ul.lcl debit-presiune. ' 't. 'Snpa~ele, ghidajele ~I sc~unele supapelor sînt piese ce pot fi realizate cu uşurinţă in ca~rul ~~UI atelier de rep.araţii, .astfel încît cele. c~re sînt d,~gradate se recomanda a fi înlocuite. M~ten~ul -din care se confecţionează aceste organe ~~te bronzul, care are o buna rez~stex;ţă la corozi~ne şi.in acelaşi timp un coeficient ~.eţr:,care.redus .. La execuţia pieselor trebuie realizat un aj~staj ;orect Î.ntre tip d~ g~l~a~e ŞI corp!Jl supa}>el, astfel ca aceasta să nu rămînă lx;ţeperută într-o p:)Zlţ~e intermediară. Deasemenea' trebuie 'asigurată .sei:~ ~m!1~:l. d, t:',: '1" :t ,:"';l~dulu: prin sca~n~ su~apei. şi prin spaţiul inelar creat <ţend!care~ supapei la I?lilţl~~,a m~Xlma..,Atlţ supap~ ~ţt ~i.scaunul. său pot fi realiza:ţe I,ncadrllţ unui atelier de reparaţn, prm prelucrare din material Ianiinat. Secţiunea pro,flla.tă, de t:-ecer:eprm scaunul supapei, se poate executa prin frezare, sau numai prm găurirs ŞI ajustare c~ pila, aşa cum se arată în fig. 4.25. , Pentru one~tare, în fig. 4.26 se prezintă I ansamblul funcţional al unei supape, utilizată curent la pompele duplex de alimentare a. cazane-' lor: de ab~r, l~ c~re s-au indicat toleranţele ajustajelor. ŞI ~all~ăţile suprafeţel6r:După cum se vede .dm figura! suprafeţele de etanşare ale supapei ŞI~ scaunului trebuie să aibă o rugozitate foarte redusa. Aceasta se obţine. prin rodarea fiecărei supape ~e scaunul său. Operaţia are loc astfel: se monteaza supapa aşa cum se arată în fig. 4.26, dar ------"-''-----; fără arcul.eli~oi4al; sepun~ pastă de şlefuit în ciFig. 4,26. Toleranţe şi calităţi teva, porţiuni de pe suprafaţa scaunului şi apoi ale suprafeţelor la elementele • unui ansamblu supapă. apasa ,C~ mma s~papa pe scaun, imprimîndu-i în '. acelaşi timp o mişcare de rotaţie. Se continuă operaţia a.stf:l. pJ.?trîn~ sensul de.rotaţie! ~a:periodic se şterg suprafeţele respective cu o cirpa ~ulată In petr.?l ŞI s~ verifică aspectul acestora, care trebuie să fie mat ..Oper~pa se consideră terminată atunci CÎnd,la o apăsare cu mîna, supapa se ..lipeşte pe scaunul său.

Organele de distribuţie ale pompelor cu piston cu acţiune directă sînt alcă:uite din următoarele elemente: sertarele de distribuţie, tijele sertarelor, manivelele, culisele şi articulaţiile sistemul?i de distribuţie. Uzurile acestor __ piese se datoresc frecărilor ce au loc între suprafeţele active si ele apar sub iv.,!.:1 ~e ovalizari, rizuri ele. Reparalea acestor organe poate fi executată în cadrul oricărui ateli-r r1P !";:::--'~r:l:~:. f:,) ~:·:n confccţ:'~::-'..~l:·'_~:' t:~~,)r piese noi fie prin rsconditionar-a celor uzate. Pentru repararea distribuţiei pompe lor dotate cu sertare cilin?i~, ~,2~. Rcccndi-ir.narca ser tarulu i drice, se procedează la fel ca la cilindrii şi pistoanele plan prin tuşare. pompelor propriu-zise, adică se alezează locaşul di~ partea superioară a corpului maşinii de abur, apoi se introduc sertare CIlindrice şi segmenţi la cotă mărită. Sertarele plane se repară prin recondiţionarea suprafeţelor de etanşare ale sertarului şi ale corpului maşinii de abur, aşa cum se arată în fig. 4.27. Rscondiţionarea se,}ealţz,ea.z~,. rin tuşarea ~elor,~ouă,.s}lprafţlţ~. ~C!ni1:lgate: p operaţie c.etnibtiie 'Sli?~decurgă astfel: se pun cantităţl:ţIloderate de pasta de şlefuit,. îmbi~3:ţ~.tH,px:eaţ~]:)ilcu ulei, pe suprafaţ~ activă a s.ertaru~ui~ş~ a corpu!uI,mil~l1111",~e ~~~r; ~e~.l?Cls.ă~erta.~. p:I mma, execu~md ml~c~rvi alternative înamte 'ŞI înapoî, Iar penodic Se şterg suprafeţele ŞI se verifica starea acestora. Operaţia se consideră terminată atunci cînd, la o apăsare uşoară, sertarul aderă la suprafaţa ,de lucru. . ""., ,'ntArtiClllaţiile~tribuţi~i'~int.alcăt1lite din bolţuri ce se introduc în 10cC\7~ şuri cilindrice, in care execută mişcări oscilatorii, din care cauză uzura se produce neuniform, respectiv -numai ,pe porţiunile active ale suprafeţelor, aşa cum se arată în fig. "~.28.-ML '~' -;: 'ţ- • '.. ·"r ~ f""'..J 'It-'\;., în funcţionare efectul -uzurii se manifestă prin şocuri ce pot degrada complet piesele, tnsoţittn acelaşi timp de dereglarea distribuţiei. Recondiţionarea pieselor uzate se face astfel: se alezează locaşul cilindric pînă la dispariţia 'ovalităţilor şi se confecţionează la strung tin bolţ cu diametrul maimare, Dacă aceeaşi ~i~să a fost recon~iţiona~ă. de mai m~te o~i, (,. astfel încît diametrul Iocaşului s-a marit cu aproximativ '20%,'se recomandă să se 'confecţioneze o bucşă din fontă , '. tare se preseată în locaşul respectiv. Bucşa va avea '.'1 '/diametrul găurii corespunzător bolţului original- acesta ,""'. se va măsura pe porţiunile neuzate. La presare a în locaş .. _1 bucşa se strînge, micşorîndu-şi diametrul interior, astfel ~~~~~:~~~c;i~~i~ Încît bolţul nu mai poate fi introdus. Pentru a se evita buţie In caresearată această situaţie, după presare, bucşa se alezează din nou, zonele principale de cu un alezor reglabil, astfel încît ajustajul articulaţiei uzură să fie realizat in toleranţa H8/fS. Cu ocazia reparaţiilor capitale, pompele cu piston se demontează complet, în vederea constatării gradului de uzură a pieselor. Pentru aceasta, pompa se demontează din instalaţie şi ~~ transportă la atelier. Bancul de lucŢu pe care urmează să se execute operaţiile de demontare se pregăteşte special pentru acest scop: se curăţă de' murdărie, se eliberează de piesele străine, se

t'

II

214

REP.-\R.\RE.\ POllPELOP..

IlEP ..R.\REA POY.PELOR cu PISTO:'; \

215

aduce materialul necesar spălării şi degresării pieselor, precum şi lădiţele în " care vor fi aşezate acestea. Demontarea ca şi montarea trebuie să se facă într-o ordine corectă din punct de vedere tehnologic, folosind scule şi dispozitive adecvate, iar personalul trebuia să lucreze cu mare atenţie, astfel Încît să evite deteriorarea !,i~selor pr::-: d'::::O:1t~l·t:.

,

Pentru exemplificare, se prezintă, urmărind fig. 4.29, modul de demoncu pi"vll cu acţiune directa, tip duplex. Demontarea începe cu pompa propriu-zis.î. Se desfac piuliţr-ls de fixare a capacului supapelor 7 şi se scoate capacul. trăgînd de robinetul 2 în sus: dacă se simte o rezistenţă, datorită lipirii de garnitura 3, se aplică moderat citeva lovituri de ciocan pe părţile laterale, după care acesta va ieşi uşor. Se desfac piuliţeIe flanşelor 4, care fixează scaunele supapelor de refulare 5, apoi se scot asamblate supape le de refulare, iar prin locaşurile eliberate, se extrag supapele de aspiraţie 6. Pentru demontarea pistoanelor pompei propriu-zise, se procedeată astfel: se deplasează cu ajutorul unei bare metalice, care acţionează asupra tijei comune.Ipistonul 8 către, ext~rior; se dem,9ntează capaceledecilindri'P, se desdoaie siguranţele din tablă şi se d,~şu~~e,ază pin!iI~lede)~.trîngere,. il'pp,i.s~., . introduc două şuruburi în găurile filetate, prevăzute pentru acest scop în corpul pistoanelor şi se extrag acestea în afară, :~preună cu segmenţii respectivi. ; In continuare, se slăbesc piuliţele presstupelor g şi se deşurubează piuliţele . de fixare a corpuluipompei. După aceasta pompa poate fi .eomplet separată de maşina de abur. 'Urmează apoi demontarea maşinii de abur, care seefectueazăastlel: se slăbeşte şurubul de fixare a culisei 10 de pe .tija pistoanelor, se slăbeşte piuliţa presetupei 11, se desfac capacele,:4ecilindri12 şi se împinge tija împreună cu pistonul de abur 13 in afară'uSa trece apoi la demontarea sistemului de distribuţie şi ungere. Se demontează pompa de ungere 14, împreună cu conducta de alimentare, se desfac piuliţsls de fixare a suportului distribuţiei 15, se desfac articulaţiile cu bolţuri, se scoate capacul distribuţiei 16, se deşurubează tija de distribuţie 17, şi sescoate sertarul 18. În acest stadiu, pompa este demontată pe subansambls principale, urmînd ca în continuare acestea să fie la rîndul lor .demontatepe elemente componente. " ", ,,c '<::" '.' După recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate, pompa se pregăteşte pentru montaj. Ordinea de montaj raţională este următoarea: se incepe cu asamblarea maşinii de abur, apoi se montează pompa propriu-zisă, iar la urmă sistemul de ungere şi sistemul de distribuţie. Pentru: păstrarea coaxialităţii cilindrilor maşinii de abur cu cei ai pompei, corpurile sînt prevăzute cu ştifturi de centrare. După asamblarea completă,' pompa se racordează la instalaţia de lucru şi se verifică corectitudinea montajului printr-o funcţionare fără sarcină. Această verificare se poate realiza şi pe bancul de lucru, dacă atelierul dispune de o sursă de aer comprimat, După înlocuirea pistoanelor, segmenţilor şi cămăşilor, pompa trebuie să fie rodată, conform indicaţiilor uzinei constructoare.
tar= t "" .• ?cmp~ :

I

" '''1'.este .U şqlj(:iţ. di~ Re par aţi il e cur e 11 tese caracterizează. Prin aceasta -se poate verifica coreCtitudinea asamblării pompei...3. printr-o revizie a stării generale a pompei.eJ.-~ar~~ehiculeată ~lichide cu particule abrazive In suspens~e. Aceşţe .că mtervenţiile..<~ţ~P..ongm~Iă. Re par aţi a cap i tai se caractfrizează prin inlccuirea sau ~E:mediereaunui mare număr de piese care alcătuiesc pcmpa.". atelierele trebuie să dispună şi de instrumentede'măsură. " La tntreprinderlle'.le ue~u. . posede toate atelierele) şi o pompă cu piston pentru probele de presiune hidrostatică..araţiile nepZanjjicate sînt determinate de cauze accidentale. rabo. întocmit de Institutul de Csrcetărivşi ProieCtări Tehnologice pentru industria Construcţiilor de Maşini (ICPTCM). Aceste acţiuni au un caracter preventiv ŞI ele urmaresc menţmerea pompei in stare de funcţionare o perioadă cît mai îndelungată.funcţ!onarea pompei.la uz}Uă.ORGA. De aceea.r. l~ a~este situaţii. fi prevăzut dinainte cu suficientă precizie." . Cu prilejul reparaţiei capital" se înlocuiesc sau se recondiţionează toate piesele uzate sau defecte. Ca ~nnclp!U. ' Piesele' care intră în 'componenţ~ }\mei pompe"\. ~or date cunosc~te şi sînt prevăzute de obicei în cadrul unui a~ calend~rIsti:. pcmpci in cc.mtotd~a.teze. .\ e?ere ca . ge găurit -la care se pot realiza majoritatea operaţiilor prevăzute In tehnologia de rsparaţie.tnî~tiatii intrepr.9~ e~hip~ de muncitori exclusiV pentru repararea pcmpelor.~diţii bune pînă la următoarea intervenţie planificată.timpului de uzură.lă. din categoria celor de mare uzură scurtînd pnn a~easta timpul de inactivitate a pompei. efectuarea unor noi reglaje etc." Pe lîngă acestea.. .în otare un mare număr de pompe. inainte ca aceastasă fie' montată în instalaţie in mod definitiv..RAŢIEII'Ol!I'ELO& x .. fre+~. este. la perioadele determinate de piesa cu cel mai scurt ciclu de uzură. la pompe. Din p~nct .de vedere . din cadrul Ministerului de resort (MICM). . ~tunci cînd a~e~t tin:p poate... în funcţie de perioadele stabilite pentru revizn ŞI . el se~eş~e la into~mirea p~~nurilor de reJ?araţii. 4i~igu.. Astfel .•. ivite m .lP-M~i. şi totodată un procedeu economic.. sup~se uzurilor rapide.careau. !?-eparaţiile planificate' se mimssc astfel deoarece ele se stabilesc dinainte pe baza. ŞI bucşa de protecţie se vor. iar parametrii agregatului ~u ~al satls~a: cerinţele instalaţ iei.de reparare trebuie să se aibă 1:1 . Rtpara. .difer~' '~ubst~nţi~i" punct ~e vedere al.raţie. uza mult mai :epede decît rulmen~ll lagărului. încît periclitează buna funcţionare a instalaţiei în continuare.lţă. ca şi la alte maşini.: 'Necesitatea de a 'asigura exploatarea raţională a maşinilor şi utilajelor din cadrul unităţilor economice din ţara noastră a condus la elaborarea unor normative cu caracter republican. este reCOIAetlcla?i1~!. a~ea~ta constituind o garanţie din punct de vedere al materialului ŞI al d~mensluUllor. atelierul de reparaţii va fi dotat cu'o maşină de alezat cilindri..r( fUl:cţiG::~r(z.. ceea ce presupune intervenţii asupra pompei. d!-spozitiv pentru echilibrare statică(ace~ta este bine să-I. iar durata normală de funcţionare a pompei este determI~tă to. : " • Rep.' .217 216 REPARAREA PO)!PELOR 4.llic:Şefşi in care se execută şi repararea celorlalte utilajecu-care . Repararea pompelor se efectuează în mod obişnuit în ateliere de reparaţii ce depind decomparlimentul MeC(l. De asemenea atelierillse va utila cu cîteva mil.aJIl~el1l. ca de altfel ŞI la. reparaţii: reparaţii planificate': reparaţl!tfepl. \ZAREA llEPi'. Operaţiile pot fi efectuate fie demontind complet pompa din instalaţie.:a ffi<lCapid.inderea. In r e par aţi I cur e n teşi r e par aţi i cap i tai e sau general". ă t . se restabilesc reglajele şi jocurile normale şi se efectuează probe de funcţionare în gol şi in sarcină. acesta poate fi folosit la încercarea funcţionării pompei.. curentă trebuie s:i. . corosivă sau abrazivă datorat~ ve~. rotorul:. Repara~ii!e flanijicate ce ~ ~fectuează asupra pompelor se clasifică. La întreprinderile care utilizează în exploatare un număr însemnat de pompe cu piston. fie din recomandările fabricii constructoare. recoman~abll ca un atelier de reparaţii să posede în permanenţă un. ' • .sînt dotate cu maşini-unelte.>. Astfel normativul pentru repararea maşinilor. sau uzura rapidă. ' . repararea acestora devine necesară atunci cînd :~mc~. prin care se stabilesc ciclurile de reparaţii şi categonaacestora. stoc raţional de piese de schimb. pompa-se demontează complet din instalaţie. c~: as:mene~Plese.f~W:jll. inclus iv a CI lor care au o durată de viaţă îndelungată şi care au atins un grad înaintat de uzură.anIflc~t~: .~Istmg ~ouă categorii de. . truse de spioni etc..rwa. cum ar fi ruperea unui organ mecanic.ŞiIJi pecifice tehnologiei de fabricaţie apompelor:"::"mors teză pentru pre1ucrat'~l!-1l~e de pană în butucul rotorului." . in această categorie intrînd şi pompele de vohiculare. în practică sînt situaţii frecvente m.ţ~d. . Organizarea reparaţi ei pompelor Re~ararea unui util~j est~ o acţiun~ care se organizează cu scopul de a-l repu~e In sta~e Ae funcţiune ŞI d" a obtine din nou parametrii functional! n» care l-a avut iniţial.~e~alc~ pe ~imestre sau luni.e.cm. se demontează in părţile ei componente şi se face o verificare amănunţită asupra stării tehnice a tuturor pieselor..~aşml. ~ .0 normele tehnice în baza cărora se efectuează reparaţiile maşinilor şi utilajelor.4e J?iesa):l}.re~pull~ă[~a. Şi în cazul po~pelor. utilajelor şi Instalaţiilor comune. " t. Reparaţiile curente pot avea loc :c ma! multe ori pînă la r=para ~ia Qrit. fie drmontînd-o numai parţial. ~e. La pompele:cu piston se llxecută şi l"odajul preliminar. stabilind termenele la c~re urme~a sa se f. cod 416. înlocuirea sau ramedierea unui număr redus de piese sau 5ubansamble. In cazul în care unitatea dispune de un rezervor sau bazin cu apă industrială.u.aIJ!. universale ~ strunguri. se înlocuiesc de mai multe on pll~ala inlocuirea !ulmenţIlor.•. In cadrul acestei reparaţii.l~i..: ~ o pompă centnfugă.al org~n~ării reparaţiilor. se transportă la atelier.repar~ţl1.. Pla~ul de reparaţii se întocmeşte de către compartimentul Mec~~cului Şef ŞI s!3. lab~mţu. autn d ~.iculăr~i unor l!chide incompatibile cu materialul pompei. "'<. să se'L~Jled~eze . dupa reparaţie trebuie înlăturată cauza care a provocat defecţiunsa. fIe din datele statistice din practică.e '. o. De ace~a. ÎA. cauzată de ·0 mtreţmere necorespunzătoare. ~te tipuri de . cuprinde la capitolul 416.. d.re. necesare verificării dimensiunilor 'şi toleranţelor pieselor: şublere. micrometre.~nJ. eomparatoare.una este preferabil ca o piesă uzată să fie înlocuită cu o piesa d~ SChlI~lb .

.-:" '. . - 4. conducînd la obţinerea unui preţ de reparaţie redus şi la o imobilizare cit mai scurtă a pompei.utea fi provocate de instala~ia electrică sau de manevrare a unor scule metalice. .": .ite explicita că in nonnativ iar acesta trebuie să stea la baza Întocmirii planului de reparatii din fiecare unitate economică ce are în exploatars staţii de pompe. închisă. iar la pompă se va afişa un avia vizibil care să atragă atenţia asupra pericolului de intoxicaţie. respectiv cu rezistenţă mimmă pe conducta de refulare.--d~a III m. se p. se vor afişa la locuri vizibile avize cu interzicerea fumatului. L:l lllstalaţul. Instalaţia electrică trebuie să prevadă pentru fiecare motor electric o protecţie de suprasarcină. Prin aceasta. avea Iocîn perioada de exploatare a :p.primirea pompei.ţ.! operaţii de întreţinere.!e.1 ţJoatrfi întreruptă. Dacă incăperea în care se află agrsgatul are o umezeală excesivă.cunoscute.•. calificarea personalului."_}-'" -Aşa după. 'La pompele care vehiculează lichide inflamabile..-·I . Aceste prinderi se vor efectua legind cablurile numai de suporţii sau găurile prevăzute special pentru acest scop. La 'pompele 'care "vehiculează lichide toxice.ompelor.• '~ •.•. .·.~r pute~.~i:ţ~~. cindJuncţ}onar. se vor lua măsuri de ventilaţie corespunzătoare.. In exploatare. pompa s-a amorsat Şi a Intrat In regim de funcţionare la turaţia nominală. -·~i. neglije.reparaţia curentă de gradul 2 (Rc2).· speciflcedomeniului de utilizare: a acestui gen de ~aş~ şi lâJiuteutilaje industria.srguranţ. La demontarea sau montarea pompeise vor utiliza numai chei potrivite.''1 _ .. ..~mnif!c:~ţ:2. In timpul manevrării nu este permisă trecerea sau staţionarea sub sarcină. iar presarea sau depresarea pieselor se va face' cu ajutorul unor prese adecvate .. va~a d. dar. .~ SECt:RIT-. . Ea se va deschide imediat ° .. fără mişcări bruşte. Inainte de pornire. în timpul funcţionării pompei.e'kploatar~â 'pkihpelor:ttebuie încre. .. folosind in acest scop lavete din bumbac.vrează trebuie să cunoască cit mai exact masa ansamblului. se vor lua măsuri pentru protejarea instalaţiei electrice impotriva stropilor sau jeturilor de apă provenite de la neetanşeităţi. -. Astfel manipularea pompel?r în tirppul descărcării din mijlocul de transport se .~-.. normativul prevede următoarele categorii de intervenţii: . . se vor lur'măsuri de protecţie împotriva apariţiei scinteilor ce ar p. la pornirea pompelor trebuie să se respecte următoarele reguli: ._.. reful~re CI. cu ocaz~ ef~ctuarl1 operaţ~lor de întreţinara sau tu .~ . In prealabil aceasta trebuie curăţată de . astfel încît să nu prezinte pericol de arsuri la o eventuală atingere din neatenţie. iar toate motoarele electrice vor fi prevăzute cu legături la pămînt.. reglar~~ desc~id:tii.'..'a :1. 1n acest scop. evitindu-se astfel pericolul arderii bobinajului acestora sau provocarea de scurtcircuite care pot da naştere la incendii. palpare a pompei în porţiunea lagărelor pentru verificarea încălzirii. _ In principiu.' să folosească numai cabluri de ridicat verificate şi marcate şi să fie autorizat să facă prin-derile necesare.pompele volumice se vor porni intotdeauna cu vana d. în cazur~ speciale. . părţile calde se vor izola Ia exterior.Ţii }:l-~Cir 219 In funcţie de tipul constructiv al pornpei şi de regimul de utilizare.v~..reparaţia capitală (Rk)_ ':. De asemenea.~. pompa se racordează la instalaţie.ficc:~r(l~cJ. nu sînt admise efectuări d.o~iide intL"l"~'t._lolr)sl'~~ acest gen d.pornirea pomp-Ier axial« So' va f:tr. ' Organizarea _raţională..entriţugl.." . _. ungerea articulaţiilor.nţ~:~:it.'..calificarea necorespunzăto~re. eliberindu-se pompa de orice obiect străin.~ dinţată numai personalului care a primit o'calificare specială în acest domeniu . auna cu vana de refulare d~schisă complet.'.4. pot pătrunde tu pompă şi provoca astfel distrugerea ei rapidă.face cu m~ta atenţie. dar toate acestea se vor . est: neces:!:: să fl~.. ""Ci.'el 'L. :PrIV~~ protecţia muncl!.!r:o:L'~~lU supapa d•. aprovizionarea operativă cu piese de schimb. i . ~ fi_"- ._·.:.rdul~r" ue".~eatenţia persona1ulw ... După aşezarea pe fundaţie. Dacă pompa vehiculează lichide fierbinţi.reparaţia curentă de gradul 1 (Rcl). .•. doţ:!:rea lui cu maşinile necesare..:lr'.: pornirea pompel?r c. iar manevrele se vor face lin. impurităţi care la pornire.timpul re:pa!'lţulor.1>_. clt~va reg~l cu caracter general. ~ '""..•• .. Acţionarea pompelor se realizează in marea majoritate a cazurilor de către motoare electrice. 'Curăţirea sau ştergerea pompei seva face numai cînd aceasta este oprită. cu laturile în bună stare.s.efectua cu cea mai mare atenţie. personalul Care le 'mane.' 218 REPAR_~REA PO)[PELOR REGt:LI DE r::H~IC. a u~u~ ateli~r de.~!Li:: t:. cauiele obişituite'car~Potprovo~~'~~~Ydente la po~pe. • ".tJ't-j~alCl atît instalaria cît Şi personalul de deservire.cum s-a '~ătatanterlor. Conexiunile motoarelor electrice se vor efectua numai de către personal de specialitate autorizat. Reguli de tehnica securităţii muncii • -. ...c:::. folosind macarale. sînt :.. car. se pot executa doar urmatoarele operaţu: stnngerea piuliţelor presetupei. _. ~?bineţilor.. fapt care impune respectarea normelor de tehnica securităţii valabile pentru instalaţiile electrice. iirnitatoare de prssiun-. se verifică dacă pe pompă nu au rămas diverse scule sau dispozitive folosite la montaj. repa~aţii. Pentru evitarea acci~entelor ~e. Pornirea Se face respectind întocmai indicaţiile -din instrucţiunile de exploatare ale uzinei furnizoare. ~ ~ .'.. În principiu.revizia tehnică (Rt). astfel Î!1cÎtpompa să poată d=păşi zona de instabilitate : .'" _ . sint factori care influenţează în mod direct acţiunea de reparare a pompelor. .resturila şi impurităţile rămase din timpul sudării. pompe s'" va pr. : -~ '~:. sau poduri rulante adecvate sarcmu agregatulw. se face intotdeauna cu. avitîndu-ss contactul cu organele mobile ale pompei..şi care şi-a însuşit un nivel de cunoştinţe. se vor lua măsuri de evacuare a scăpărilor dela presetupă. -. Regulile privitoare la protecţia muncii trebuie respectate chiar de la .. i.

) DN 200. EPEG '100. 6-15 z: 15"':30 ':'15-30 15-30 10-30 10-30 .55-45 90-70 .IlO 22. .-. Intrep.5-18 10-35 2. 35-. 3:-25 55-i.250 .. 32":''!3 35-2.50 '8-26 '14-. de pompe .5-70 120-220 100-220 1.'70· liO-IIO 22-18. tip SADU Sadu :.50-30/2 EPEG 150-3013 EPEG 150-40/2EPEG 200-40fJ EPEG 2oo-40/i 'j 12-50 12-72 25-1 \O 12-105 30-180 30-210 30-170 30-215 30-350 50-200 90-360 100-450 InQ-. . 30 -e. tip ET pentru epuismente.i'" DN DN DN DN .5-160 80-50-200 80-50-250 80-50-315 100-80-125 100-80-160 100-6'-200 100-65-250 100-65-315 i50-125-250 150-125-315 125·80-200 r».55-45 90-70 "'.180 Pompe ermetice standard.50-500 250-500 500-800 500-800 500-800 500-800 800. ermetice..50-32-160 .30u t ""':40' .220 .5.)0 90-70 140. alimentări cu apă din pu ţuri adinci.50 Cr 200 L 6.50-4..32-18 i2-38 9-3 30-15 55-28 10-6 23-7 35-14 8-3 .. • _<<) r...9 85-45 55-30 . .5 90-70 liO.5 L 80 L 100 L U5 CJO.5xn.5--25 . 55-45' .~c. ghidate...5-240 36-18 19-11 60-33 35-.Intrep.25 . i DN DN DN DN DN DN DN DN .... Pompe monoetajars.70.50 C 200 50 :g n 65 x -. tip D:-i" ITX) pentru proc-sreci şi calde 'Intrep..3-1. " " .50-.26/3 EPEG 100-30/2 EPEG 100-30j3 EPEG loo-40{2 EPEG 1.50 28-120 20-115 6.."1-20:" c' !.30-60 ...30-90 6-15 6-15 6-15 .\XEX\ 221 .-\ Pompe ceutrifuge .'" D:'. ---15 'Y).50-32-250 6....5-50 25-'60 .'1-~.50 180-120 •.n.120 . tip LOTRt:CERXA-CRIŞ ..IS.50-26/2EPEG 1.sâdu AVERSA Bucureşti Sadu Pompe monoetajate.5-50-125 6.30 ~~ i:~..180 4."O l'W"- ~--------..2 EPEG 65-22/! EPEG80-1612EPEG 80-30/2 EPEG 80-4012 "EPEG 100-2612.. .S..'5 • DX 200-150.:-60 13-'-'.22 70-40 3. 40.150-315 DX 200-150-400 DN 200-150-500 D:\" 200-200-250 DX 250-200-315 DN 250-200-~00 DN 250-200-500 DN 300-250-315 DN 300-250-400 r'DN 300-250-500 DB 3.-.5 C 80 C 100 C 1.42 5.60-120 . 30-60 30-60 20-60 60-120 60-120 .5 35. 30-60 .\XI) Cr 50 Cr 65 Cr 80 Cr 125 Cr 1..5-50-160 6. . AVERSA Bucureşti EPEG 6.5S. tip HEBE. de pompe AVERSA Bucureşti DN DN DN DN DN DN DN ET ET ET ET ET 65 H 65 100 H 100 1. AVERSA Bucureşti ..50-32-200 . HEBE 80 x n HEBE 100 :< n 6-'18 18-48 48-75 42-75 160 100 160-100 160.560 150-350 150-500 l"O-iOO 350-600 16 11 . -.I:~. . .~ 125-lIJ().. 35-'-25 55-~5 Pompe de racord..1300 800-1300 800-1300 1300-2000 1300-2000 uo 22-IS 35-25 55-'15 90-70 22-18 3j-25 5j-~5 90-70 '>5-25 .2 Pompe multietajate de uz • Sadu general. România DN U"-80-250 D:-\ 125-80-3!.1.20. ~0-120 120-250 120. Întrep. 60-120 .18. tntrep. •..·44 . ~:90.5-40-200 65-40-250 6.. de pompe ..:2"'-8: 6-25 15-40 '. 180-100 22-18 35-30 5.zcxd (cj)!ltin~arc) ~~.100 250-180 I '1 i ii .5-40-315 80-65-U5 80-6. . Tipul 120-180 70. pentru ape :nenajere şi încărcate.5.~5. " Nomenclatorul principalelor categorii de pompe de vehiculare prevAzute În programele de fabricaţie ale industriei coustructoare de maşini din R. 33-25 180-100 180. 85. de pompe .50H "".50-32-125 .pentru .l-=~': i~.. ~t. AYERSA Bucureşti HEBE 50 X n HEBE6.. construcţie standard tip EPEG.iO 22-i8 35-25 55-'15 90-70 \010-110 22. C 6..1\0 :..50-300-iOO DN 350·300-400 130-300 180-300 250-500 250-500 2.50 1.58-22 23-8 38-8 8-3 55-28 12-8 8-3 Pompe submersibile multietajate.:.. de pompe .. 3 ---- DN DN DN .. n 80 x/n 100 x n/ ---. '!e uz g-eneral. 4'0--'bo 120-230 200-500 ....r-s BOTOŞ.120~230 20-15 20-15 20-15 90-70 22-17 23-10 .5-22/2 EPEG 65-30.

pentru procese calde Intrep.~Of} 900-700 12ilO-700 600-500 OLT 80 OLT 100 25-80 50-100 ~~. . tip BRATEŞ.'.~ \\'-'0-2-'0 W 56-160 .LT.-\\·Ei<s. AH 80·.. construcţie standard Intrep.. .. de pompe .._-130-120 95-..•. de pompe A"ERSA Bucureşti W 250-315 rotoare opuse.390 200-1000 18 Pompe monoetajate in consolă. Buc.2-2/: ~:IJ-j.105 19-11 187'"30 62-10 ·75--'0 55-iO 95-75 60-22 90-70 62-38 94-68 1i0. Pompe monoetajare. tIP 1.\IA 80-25 A '-ERSA Bucureşti TERMA 100-22 TE1UIA 100-2. pentru alirnentări cu apă Întrep. verri'-.s TERlIA 100-3-1 TER. IT 100-iO >: :: TT 150-100' '.5 130. tip RDN. tip AH.6-25 10-70 20-80 30-140 30-130 30-130 -'0-220 50-230 100''':'450 100-400 150-700 _. tip TT. 10-3/1 lU-jl} ~O·:GIJ "~-28 -. . Jntrep. AH 125-36 in industria celulozei AH 150-50 şi hirtiei AH 230-50 întrep. cu rotor diagonal.:0nti:1Uare) A"'. . de pompe .ţ.-\\·ERS..-penrru lichide __ . de pompe AVERSA Bucureşti RDT RDl' :RDi RDT 150-315 150-iOC 150-500 200-315 250-500 230-500 220-500 '150-1000 HO-120 230-180 J-'O-280 HO-120 17 800-1600 1500-3500 2200-4000 II PCH <f0-16 • PCH <f0-20 PCH<f0-2'5 PCH 50-20 PCH 50·25 PCH 6.222 AXEX'\ ASEX."'" . tip RDT.~eş:: 13 Pompe tip PSI.\'iI1:. tip TERMA 65-22 TE-R.AVERSA . pentru termoficare Intrep. ~I1a ~. pentru produse petroliere Intrep. de pompe .v (J.1 10-2.-5 12.Bucureşti TT 80·40.1.120 180-400 !'JO-fjj :10-70 ilO-iI) A\'ERSA Bucureşti 1-4 Pompe multietajate..130 50-130 50-130 120-250 120-250 240-500 240-500 -150-1000 450-1000 36-2~ 55-45 9lJ-75 36-28 55-45 36-28 55-15 35-27 53-i-1 PSI S:' PSI 16/S PSI 50/8 50-70 60. -T:ERll..\ 65-28_ fierbinţi TERlIA 80-2~ Intrep.. tip PCH. .3l 60-'100 35-20 .)6 pentru materiale consistente. 550-:-350 550-'3-'0 -~'RDN RDN RDN RDN 150-259 150-315 300-280 300-315 -180-450 250-500 1000-2000 -1000-2000 80-70 35-30 22-18 35-30 9 -..'fA.:"J'~'~ w W W W W W \V 65-250 80-160 80-200 80-250 125-315 125-iOO 200-315 200-iOO 250-400 10-30 25-f)1) 25-60 ~5·-(O 6U--!S 90-75 1~-~~ 55-15 90.10 P":npe de circulaţie.\ 223 A nex d (.. cii rotor il: dublu flux. de pompe AYERSA Bucureşti 2-16 2-16 2-16 10-30 10-30 15-35 20-70 15-35 30-140 30-65 30-65 100-250 120-300 120-300 200-800 500-1500 800-2000 1500-30011 2000-iOOO 35-25 55-45 90-70 55--15 85-70 15-9 90-70 35-25 90-70 3:5-25 35-'10 90-65 35-20 55-35 18-5 18-5 SI-5 1--5 1--5 30-120 50-200 90. TERMA 150-2~ TERlIA 200-22 TEIUIA 200-25 n:1UIA 250-28 6-iO . cu w w 8 Pompe multietajate tip ':.. "in navală.. cu blindajc..\IA 150-22 . Mecanică '" \\"50-160 ' " . Intrep.. pentru stins incendii Intrep. tip JD..l:.IlO 66-i5 96-7-1 70-iO 100-50 120-00 16 Pompe monoetajate cu rotor in dublu 'flux.'-- ----------:-----_.250-250 X n 10-50 25-70 60-160 150-400 9)1). de pompe TER.r4 Pc:npe monoetajato. pentru industria chimic! Intrep.\ Bucuresti 60l .. pentru alimentarea (}lzanelor de abur. 5U.-\Z pentru pastă de ciment '?~trr.31C. de pompe A VERSA Bucureşti Pompe monoetajate..-\"ERSA Bucureşti TD 300·60 TD 400-75 TD 400-90 Pompe de proces. de pompe AYERSA Bucureşti 15 Pompe monoetajate.)-2uu C(jiJ.5-20 PCH 65-25 PCH 65-32 PCH 80-25 PCH 80-32 PCH 80-40 PCH 125-25 PCH 125·32 PCH 125-~:) BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ BRATEŞ 251) 350 '100 5(1) Pompe monoetajate. de pompe BrCAZ 125 BlCAZ Ul BICAZ 200 iO-120 ". norn n.

.\ ~:ERS.6.3 12-20 18-35 0.5 .5. ." Îrrtrep.3309-~poO 5500.2-2:) -15·8" Jj .. DL DL DL DL DL DL 8 9 10 11 12 13 0.2 0. -.129.5 0.>70-5-iI)II 66-22 37.>~lrlLu~'·l.5-6....5 6-1... S3X SB)! SBN stator c..224 AHe:... 6-3:' 8-5' 8-5 12-7 9-5 6.5 .3 17. de pompe AYERSA Bucureşri Vidul este exprimat in presiune absolut:" 252 401 402 403 50 i 502 503 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr 160 Torr iso Torr 160 Torr »> I ..::'L '~..!.-:-HOO 1200-2200 liOO-2300 ---2000"'" 3500 .'). (.n ~" . " Pentru acest tip.6-2.S 0.1") 'IV 802 . AYERSA Bucureşti R\' 70.•.i: ~ -.\ BlIc!lrr·.!-j- uo.~'_:. ert.37-1-1 j~- SB:\ ~3). Categoria tip TC..5-4. ..5 l.-1-26..~.:. 21 Pompe verticaie cu rotor axia1.: . :lmCANICA Cimpina .3"::'-1-+ 6/i-22 37-Ii 62-22 22-7..-\PD 6 4-7 35--10 60-65 32-25 32-25 32-2' .. •. APD 1 APD 5 :'''. '_'•• LcJ.ur H\J.5 3.1\' 803 :. 0..85 2.1') ~J-IIJ -10-1' 0.. .SI3~ SB)r . pentru lichide unguenre . .5-3 1.'. tip J?L.-.()-2~' ~.-1:-0.U 10-10-2590 1548-3-190 .v (. de pompe AVERSA Bucureşti TU 32-100 TU 32-112 32-125 TU 32-HrJ ~!IL ~!IL ~f1L )!IL )!IL )IIL )IlL )!IL 251 rt: 2-16 2-16 2-16 2-16 2-10 2-10 2-10 2-(1) 2-(1) S Pompe de 'Jid cu inel tii: lichid. 'Ierticale." v. J'-'i/. de pompe .1\' iCI) 1 xrv IOU2 xrv 2()02 20 Pompe monoetajate.6-1. . de pompe AVERSA Bucureşti Tipul 32/4 32/6 ( Producător) Gama debitelor m'.9 29.~5-0. pentru lichide ~.•.9 29.5-110 DV 2-110 DV .7 -15.' C:I 32-100.4-1152.2 15-13..4 35.8-5.10: 1-15-155 190-21') 0..64-'1. de pompe A\'ERSA Bucurr-şt i 6-30' DV 5-30 DV 6-35 D\' 5-35 DV.1 v IJO 1 '1\' '''12 570.h Gama presiunilor bar 50/Hl X n X fi X n r 50/16 >: 50/25 A r. 700~1200 800.:' 3.1~-2 ! -18-52 El.3-10. pentru irigatii Intrep.6 0. ENERGOREPARAŢII Bucureşti DL 1 DL 2 DL 3 DL -1 DL 5 DL 6 D' ~ -r..9-3.fl tip MV.030000 - 1.. psntru alimentare PS 30 PS 50 PS 80 65-38 60-38 Intrep.47-3.~ pr):!.6 32/2.H lJl)-". tip PD. lichide viscoase.J. -4 Pompe cupist~n cu acţiune directă.5. tip MIL Inrrep. pentru agricultură şi centrale termice.13 6-50 .100 RY 120. de pompe .3 tip PS. Întrep.'.l.5-7 15 25 40 60 100 160 250 -100 I 1\ Pompe cu roţi.56 2.9-7.5 X 1.1 69-62. ('~~~nil~a :\ SB:-' -10-60 ~rl_\ ~O-20 -I..5 SB:-.80 ~.•.4-4560 236-9400 953-11800 .mtr ep. TEH:-'OFRIG Cluj-Xapoca . tip Te Întrep.7200() 2500-6000 1600.> lntrep.5-3. .. pentru alimentări de cazane şi vehiculări de produse petroliere.3.:.7 2-16 7 2-16 2-16 2-16 Pompe parifcr iale. debirul este in I/h Pompe cu canal latcrr . tip DV.5i0IJ -1250-9180 3960-100110 5i60-122-10 6-180-IHOO ~2-'" 5 .5-i1 :W 6-70 DV 2-87 DV.52-1..5 1. tip PD Tatrep.5-1 5. TEHNOFRIG Cluj-Xapoca " ..11-0.5-0. tip RV.95-0.74 1. dinţate.2 -» Pom?'.kr. 140-230" 95.1iO 2160..3 12-6 '1-1-7 17-10 5 PD PD PD PD PD TC TC TC TC TC TC Te 100 250 630 1600 4000 25/1.(1 ANEX.12000 14000-27000 12000-25000 .~" 21(jO--i3~O 2.2 11.4-32.:: 0. n 350-9 315-6 315-5 320-7 285-20 ::'-35 250-50 220-70 180-80 200.)-2u ~Q-21J 6-7... 225 (ccnt inuare} l~ Pompe verticale cu rct cr rEuqonal.98 12. 2(~ '-: -1. .172.1-1.1510 '1l41)-23'.astic. lntrep.H 65-22 37.56 9..UO :00-60 130-20 100-10 163-15 210-20 240-70 lGO Torr B Pompe volumice '5 Xr.303 xrv ~')2 )1 uu apa v ·fU..5-6. penrrr -'IV . Pompe dozatoare.• _ 1.•••.tî )IV 'f\' 502 "" :.110 -_.

RITTER. Editura tehnică. GANEA. H. Întreprinderea de pompe AYERSA _ Bucuresti. Graw-HilJ Book Comp. Editura tehnică. POHLENZ. Torr 1. operation and maintenance. Editura de stat didactică şi pedagogică. sept..t:.. NewYork.STEI:\.T.j :\[[L ~IIL ~fIL ~IIL ~IIL )IIL ~fIL 1503 -i0 1 / -i02 / -103 . STEPAXOFF. . A. PIETR. E. Berlin. M. FltissigkeItpumpen. Morden. Paris. :'1. 1967. 0. G. MAYER. Confl'rinţei 2 :: :: 100 160 630 1600 30 Torr 30 Ton 3() Torr J() Torr J() 2. KARASSIK.. Mc. Verlag 'Ion R. D. 1958. 7. 1959. Prospecre şi cataloage de pompe. 1953. 1968. Springer Verlag. Compressors. BRĂNIŞTEAXU. L încercările maşinil"r hidraulice şi pneumatice. . A. VEB Verlag' Technik.ju~ 630 1000 Imn 250') ~f :(~.: 501 :< 1000 . DARGL\ZAN. Bucureşri. CentriCugaland axial flow pum!'s. 1960. PFLEIOERER. C" N1COLESCU. Maşini electrice şi transformatoare. L?vLR J. 1959.:\NTU':-':. Tentrobejnila nasosi dlia neftianoi promişlenostL Gost:lptehuizdat. . 1. 12.' IjOI /' 2 2 :: -il) (H) Torr 11>" T r:' JU Tort 160 160 'r. L IONEL. 11.. MAZILU. Curbe caracteristice de Maşini Hidraulice. 20. Cc. Editura tehnică.Dusscluorf. N. RĂDt:Ţ. London. N.GL ~ul-. 1017. 1963. ILIŞIU. D. V" PREDA. Trade & Technieal Press LTO. 1961. Berlin. BucureŞti. Selection.Ţirnişnara. GHIŢĂ.. Bucurcşrj .. ŢVRC. Surrey-England. Pompe centrifugale. Bucureşti. E. ANTON. New York. Springer Verlag. G. Munchen.rosk/~. John WilJey &: Sons Inc. 1955. 15. 1957.226 AXEX'\ 8i bl iografie 4 . DUCROS. 0ldenburg.\ISE). 1.-\:-. 9.. 1970. Centrifugal pumps. ION. I.\llL J. .SCHULZ. 5.m':aic-triie . Pompes hidrauliques et appareils elevatoires.n lGO Torr Torr T 1. DESMUR. 19.\REANU.. Pompe volumice. 1. Fans. FUCHSLOCHER . BucureŞti.. Pompe anticorosive. GANEA. Berlin. Agenda electricianu1ui. L. 8. de cavitatie la maşinile hidrau iice. 18. 1968. G. 10. R Axiale gleitringdichtungen. Blakie &: Sun LTO. G. 1976. 13.d l!IL 1250 :\HL 150! . 1960. Pnmps. 16. C. ••• Pumllng manual. 21. CHIMION. N. ••• Instrucţiuni de exploatare pentru pompe. 1964. Bucureşti. C. Die Kreiselpumpen ftir Fltissigkeiten nnd Gase. Die Pumpen. W. 17. Instalaţii de pompare reglabile. L.D. VOI _ Verlag. KOVATS. Dunod. A" ANTON. Editura tehnică. Bucureşti. Editura tehnică. Pumpen fiU Fltissigkelten. 197~.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful