Prof. univ. dr. ing.

Simion Popescu

ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE

Curs suport

Anul universitar 2014/2015

CUPRINS

1. ASPECTE GENERALE 2
2. POMPE SI MOTOARE HIDRAULICE.. 10
3. DiSTRIBUITOARE HIDRAULICE. 25
4. APARATURA PENTRU REGLAREA PRESIUNII . 29
5. APARATURII PENTRU REGLAREA DEBITULUI 33
6.ELEMENTE DE NMAGAZINARE A ENERGIEI
HIDROSTATICE (ACUMULATOARE HIDRAULICE)..38
7. ELEMENTE DE BAZA PRIVIND INSTALATIILE DE ACTIONARE
PNEUMATICA.. 40

CAP. 1. ASPECTE GENERALE

1.1. Definirea i clasificarea sistemelor de acionare hidraulic
Prin sistem de acionare hidraulic se nelege un ansamblu format din elemente care
realizeaz transformarea energiei mecanice n energie hidraulic, energie ce este transmis la
locul de utilizare, unde aceasta se transform din nou n energie mecanic [14,23,24,27].
Transformarea energiei mecanice n energie hidraulic se realizeaz prin intermediul
unei pompe, n timp ce transformarea energiei hidraulice n energie mecanic se realizeaz
prin intermediul unui motor hidraulic. Transmiterea energiei hidraulice de la pomp la
motor se realizeaz prin intermediul unui lichid de lucru (de cele mai multe ori se folosete
uleiul mineral special).
n funcie de energia preponderent n sistem sistemele hidraulice se clasific n dou
mari grupe:
a)sisteme hidrostatice, la care energia energia hidraulic preponderent este cea datorat
presiunii statice. n acest caz n sistem se folosesc pompe i motoare hidraulice volumice
alternative (care funcioneaz pe baza variaiei volumului ocupat de ctre lichidul de lucru).
b)sisteme hidrodinamice, la care energia preponderent este cea cinetic, datorat
presiunii dinamice. n acest caz se folosesc pompe centrifuge i turbine hidraulice
Clasificarea sistemelor hidrostatice de acionare se poate realiza dup urmtoaele
criterii se baz:
modul n care se realizeaz circulaia lichidului n sistem;
energia hidraulic preponderent a lichidului de lucru;
tipul pompei hidraulice;
tipul motorului hidraulic;
tipul micrii elementului de execuie (liniar, de rotaie);
modul de acionare al elementelor de comand (manual, mecanic, electric,hidraulic).
Dup modul n care se realizeaz circulaia uleiului, sistemele hidraulice pot
fi:deschise (fig. 1.1a); i nchise (fig. 1.1b).
La sistemele hidraulice deschise, pompa (2) aspir lichidul de lucru din rezervorul
(3), iar lichidul refulat de ctre motorul hidraulic (5) se ntoarce, de asemenea, n rezervorul
(3).
La sistemele hidraulice nchise, pompa (2) aspir uleiul refulat de ctre motorul (5),
pe care l trimite din nou n motor.
n funcie de energia preponderent a fluidului de lucru, sistemele hidraulice de
acionare pot fi:
hidrostatice, la care energia fluidului de lucru este preponderent de presiune;
hidrodinamice, la care energia preponderent a fluidului de lucru este cinetic.
5

b)

Fig.1.1.- Tipuri de sisteme hidraulice. a-deschise; b-nchise;

1-motor de antrenare; 2-pomp hidraulic; 3-rezervor; 4-aparatur de distribuie, reglare i
control; 5-motor hidraulic; 6-organ de execuie.

1.2.Principalele componente ale sistemelor de actionare hidrostatice. Simbolizarea

componentelor
Principalele componente care intr n structura sistemelor de actionare hidrostatice si
rolul acestora sunt urmtoarele:
Pompele hidraulice (volumice) (PH) - sunt ansamble care imprima mediului hidraulic
de lucru energie hidrostatica caracterizata prin presiune (pP) si debit (QP). Ele
receptioneaza energia mecanica produsa de o masina de forta si caracterizata de
momentul Mi si turatia ni si o transforma n energie hidrostatica. Aproape toate
pompele sunt actionate n miscare de rotatie.
Motoarele hidrostatice (MH) - sunt ansamble care primesc energia hidrostatica
produsa de pompa hidraulic (presiune X debit) si o transforma n energie mecanica de
rotatie (moment X turatie) la motoarele rotative sau de translatie (forta X viteza) la
motoarele hidraulice liniare (cilindri de forta), pentru antrenarea mecanismului
actionat al organului de lucru (OL).
Uneori aceleai ansamble pot fi att pompe ct si motoare, depinznd de modul n care
sunt montate. Unele pot functiona ntr-un singur sens (nereversibile), altele n ambele sensuri
(reversibile).
Tabelul 1.1.
Pompe si motoare rotative
Cu debit constant, nereversibile

Pompe

Motoare

Pompe si motoare

Cu debit constant, reversibile

Cu debit variabil, nereversibile
Cu debit variabil, reversibile

Din punct de vedere a variabilitatii debitului vehiculat se disting pompe si motoare cu

debit constant si cu debit variabil.
Simbolizarea pompelor si motoarelor rotative hidrostatice este n tabelul 1.1.
Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere constructiv
de tip cilindru - piston, motiv pentru care se mai numesc si cilindri de forta.
Din punctul de vedere al modului n care se realizeaza actionarea, respectiv al modului
n care agentul motor actioneaza pe fetele pistonului, cilindri de forta pot fi: cu simplu sau cu
dublu efect.
Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei si a pistonului, cilindrii
hidraulic (CH) pot fi:
- cu diametrul pistonului mai mare dect diametrul tijei;
- cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei, adica cu pistoane plunjer.
Simbolizarea cilindrilor hidraulici este indicata n tabelul 1.2.

Tabelul 1.2.
Cilindri hidraulici
Cu simpla actiune, cu piston si tija unilaterala

Simbolizare n schema

Cu simpla actiune, cu piston plonjor

Cu dubla actiune si tija unilaterala

Cu dubla actiune si tija bilaterala

Tabelul 1.3.
Simbolizare n schema

Distribuitoare cu sertare
Cu trei cai si doua pozitii de lucru

Cu patru cai si doua pozitii de lucru

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul nchis

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul la pompa

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul la tanc

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul n tandem

Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor n alta faza de lucru, se face

printr-un dreptunghi alipit simbolului de baza (tabelul 1.4.), n dreapta sau n stnga lui.
Supapele de blocare asigura transmiterea debitului ntr-o singura directie pe conductele pe
care se monteaza. Sub aspect constructiv, supapele de blocare se ntlnesc n varianta cu
scaun. Pe scaun poate presa o bila sau un taler conic. Simbolizarea acestor supape de sens este
indicata n tabelul 1.5.
Tabelul 1.4.
Felul comenzii
Manuala

Simbolul

cu arc
Hidraulica
Pneumatica
Electromagnetica

Tabelul 1.5.
Supape de sens
Supapa simpla de blocare cu arc

Montajul Simbolizare n schema

de traseu
de panou
Supapa simpla de blocare fara arc de traseu
de panou
Supapa de blocare cu comanda fara arc
hidraulica de deblocare
cu arc

Supapele de presiune sunt destinate asigurarii presiunii dorite pe anumite circuite

hidraulice. Ele pot fi n pozitie normala, neactionate, normal nchise sau normal deschise.
Cele normal deschise au rol de supape de deversare (de descarcare) iar cele normal nchise au
rol de supape de siguranta.
Simbolizarea acestor supape este redata n tabelul 1.6.

Tabelul 1.6.
Supapa de presiune
Supapa de presiune normal nchisa

Simbolizare n schema

Supapa de presiune normal deschisa

Supapa de presiune cu comanda diferentiala
Supapa de siguranta (limitator de presiune cu actiune directa)

Supapa de deversare (de descarcare)

Echipamentul de reglare a debitului pe circuitele hidraulice consta n montarea unor

rezistente fixe sau reglabile (drosele) pe circuit, care lamineaza debitul de agent motor,
fractionndu-l si administrndu-l la valoarea dorita motorului hidraulic. Din punct de vedere
constructiv si al pozitiei de montare n schema hidraulica, droselele sunt de doua categorii:

drosele de traseu, care se monteaza direct pe conductele schemei hidraulice si care

pot fi cu sau fara supapa de sens;

drosele de panou, care se monteaza pe panoul de comanda al instalatiei hidraulice

si care sunt ntotdeauna nsotite de supape de sens.
Simbolizarea acestor elemente de reglare a debitului este data n tabelul 1.7.

Tabelul 1.7.
Echipamentul de reglare a debitului
Rezistenta hidraulica fixa
Rezistenta reglabila (drosel) de traseu
Drosel de panou n paralel cu o supapa de sens unic

Simbolizare n schema

Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din: conducte, filtre,

acumulatoar, rezervor (tanc), schimbator de caldura.
Conductele asigura circulatia agentului motor catre diferitele elemente ale schemei.
Simbolizarea lor este redata n tabelul 1.8.
Tabelul 1.8.
Conducte
Conducta de lucru
Conducta de pilotare
Intersectie de conducte cu racordare ntre ele
Intersectie de conducte fara racordare
6

Simbolizarea

Filtrele sunt elemente destinate purificarii agentului motor. Ele au rolul sa retina att
particulele mecanice ct si produsele de oxidare din agent. ntr-o schema hidraulica trebuie sa
existe minim trei filtre si anume: filtrul de umplere si aerisire, filtrul pe conducta de aspiratie a
pompei si un alt filtru montat n schema hidraulica.
Acumulatoarele sunt elemente care nmagazineaza o parte a energiei hidrostatice
furnizata de pompe, constituind pentru schema hidraulica o rezerva de energie hidrostatica.
Acestea se monteaza pe o derivatie a conductei de refulare a pompei. Scopul acumulatoarelor
hidraulice este de a prelua volume de lichid sub presiune si de a le restitui ori de cte ori este
necesar.
Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor schemei hidrostatice precum
si de a limita temperaturile de functionare ale acesteia.
Simbolizarea filtrelor, acumulatoarelor i rezervoarelor este redata n tabelul 1.9.
Tabelul 1.9.
Filtru

Acumulator

Rezervor (tanc)

Aparatele de masura si control au rolul de a masura si indica parametrii de lucru ai

agentului motor: presiunea, se masoara cu manometrul, debitul se masoara cu debitmetrul iar
temperatura se masoara cu termometrul. Simbolizarea acestor aparate este indicata n tabelul
1.10.

Tabelul 1.10.
Manometru

Debitmetru

Termometru

1.3. Lichide folosite n sistemele hidraulice de acionare

Lichidele vehiculate n sistemele hidraulice de acionare sufer ciclic variaii
importante de pesiune, vitez i temperatur. Condiiile dificile de utilizare inpun acestor
lichide urmtoarele cerine specifice:
proprieti bune de ungere;
vscozitate optim pe toat plaja temperaturilor de utilizare;
stabilitate n timp a proprietilor fizice i chimice;
rezisten mecanic ridicat a peliculei;
punct de inflamabilitate ridicat;
compatibilitate cu materialele din componena sistemului hidraulic (n special
cu elementele de etanare);
compresibilitate i tendin de spumare reduse.
Vscozitatea reprezint proprietatea lichidului de a se opune deplasrilor relative
dintre straturile de fluid. Vscozitatea dinamic se msoar n Poise [P]. Raportul dintre
vscozitatea dinamic i densitatea lichidului se numete vscozitate cinematic i se
msoar n m2/s. De multe ori, n tehnic, vscozitatea cinematic se exprim i n Stokes
[St]:1 St = 1 cm2/s i, mai frecvent, n centistokes 1cSt= 1mm2/s.

Este uzual i exprimarea vscozitii unui lichid prin comparaie cu cea apei; n
acest caz se msoar timpul necesar curgerii unui anumit volum din lichidul ncercat printrun orificiu calibrat, valoare ce se raporteaz la timpul necesar scurgerii aceleiai cantiti de
ap distilat. Se obine astfel vscozitatea exprimat n grade Engler [E]. ntre vscozitatea
exprimat n grade Engler i vscozitatea dinamic exist urmtoarea relaii i grafice de
transformare:
Vscozitatea scade odat cu creterea temperaturii. Din acest motiv, vscozitatea
ridicat la temperaturi joase conduce la pierderi de sarcin i creaz dificulti la aspiraia
lichidului n pomp, nsoite de scderea randamentului pompei. La temperaturi ridicate,
scderea vscozitii conduce de asemenea la scderea randamentului pompei; n plus,
scderea capacitii portante a peliculei de lichid poate conduce la griparea unor elemente
componente ale sistemului hidraulic.
Influena presiunii asupra vscozitii poate fi considerat liniar, pentru presiuni de
pn la 500 daN/cm2.
Compresibilitatea se apreciaz prin intermediul modulului de elasticitate care crete
liniar cu presiunea. Datorit valorilor ridicate ale modulului de elasticitate, se poate considera
c la presiuni de pn la 200 bar (20 MPa), lichidele utilizate n sistemele hidraulice sunt
incompresibile. Situaia se schimb dramatic atunci cnd n masa de lichid se gsete aer
nedizolvat, caz n care modulul de elasticitate scade foarte mult, cu influene negative asupra
funcionrii sistemului.
In ceea ce privete compatibilitatea cu materialele sistemului, trebuie menionat c
principalele materiale afectate de ctre lichidele hidraulice sunt elastomerii folosii n
realizarea elementelor de etanare i a racordurilor elastice.
Utilizarea elastomerilor a fost impus de nlocuirea uleiurilor vegetale cu uleiurile
minerale, deoarece uleiurile minerale dizolv cauciucul natural, folosit anterior pentru
realizarea elementelor de etanare.
In ceea ce privete materialele metalice, majoritatea lichidelor utilizate n instalaiile
hidraulice sunt compatibile cu acestea.
Tabelul 1.1
Caracteristici fizice ale unor uleiuri minerale
Tipul uleiului
1
1
H9
T75
H19
H57
H122
H382
EP3
EP14
Vscozitate ci- 19...
57...
12
38
9
40...
nematic
la
65
23
47
50C, mm2/s
Vscozitate la 2,8... 7,5... 2...2,3 4,9... 1,2... 5,5...
5,4
8,5
6,5
1,5
50C, E
3,2
Densitate relati- 0,89
0,9
0,9
0,905
0,91
v maxim, la
15C
Presiune maxi- 50
50
300
300
m de utilizare,
bar
Punct de curge- -20
-12
-35
-25
-40
-25
re maxim, C
Caracteristica

T80
EP24
60
7,9
0,91
-20

1 - solicitri uoare; 2 - solicitri medii; 3 - solicitri mari; 4 - cnd uleiul din transmisie
este folosit i pentru acionare hidraulic.
Lichidele de lucru cele mai utilizate n sistemele hidraulice sunt lichide pe baz
mineral, denumite uleiuri hidraulice minerale. Aceste uleiuri sunt fabricate pe baz de
petrol i sunt standardizate conform STAS 9506-74 i 9691-80. Se simbolizeaz cu litera H,
8

urmat de o cifr care reprezint vscozitatea cinematic la 50C, in cSt. n tab. 1.1 sunt
prezentate unele caracteristici fizice pentru cteva tipuri de uleiuri romneti folosite n
instalaiile hidraulice
n afara uleiurilor minerale se mai folosesc n anumite domenii i condiii i alte tipuri
de uleiuri, dup cum urmeaz:
Lichidele pe baz vegetal, un exemplu de acest tip este uleiul de ricin, diluat n
vederea scderii vscozitii.
Lichidele neinflamabile pe baz de ap se utilizeaz doar pentru acionarea unor
utilaje calde, mari consumatoare de lichid (prese hidraulice), datorit unor proprieti
fizice total necorespunztoare (vscozitate redus, proprieti de ungere necorespunztoare),
aceste lichide. Se folosesc emulsii de ulei n ap (1... 10% ulei mineral), ap n ulei (50..
.60% ulei) sau poliglicoli n ap (35.. .65% ap).
Lichidele sintetice au aprut din necesitatea creterii siguranei n exploatare a
sistemelor hidraulice i a mririi tempeaturii maxime de funcionare. Dintre lichidele
utilizate (cu precdere n aviaie), se pot meniona:
compuii organici halogenai;
siliconii (ce se pot utiliza la temperaturi de pn la 315C);
esterii fosfatici;
silicaii.

CAP.2. POMPE SI MOTOARE HIDRAULICE

2.1. Pompe si motoare cu roti dintate
Pompa hidraulic cu roti dintate este una dintre pompele cel mai des utilizate n
instalatiile hidraulice de putere medie, Larga ei utilizare se datoreste simplitatii constructive, a
fiabilitatii ridicate si a ntretinerii usoare. Este o pompa cu debit constant deoarece datorita
constructiei ei nu si poate modifica volumul specific.
Pompa cu roti dintate realizeaza debite de pna la 1000 l/min si presiuni maxime de 250
bari. Ea nu se utilizeaza ca motor dect n cazuri rare datorita cuplului motor redus pe care l
dezvolta.
Dupa numarul de roti dintate n angrenare si felul danturii pompele cu roti dintate pot fi:
cu doua roti (rotoare), care pot avea dantura exterioara sau interioara;
cu mai multe roti dintate.
Cele mai raspndite sunt pompele cu doua roti dintate (figura 2.1.), cu dantura exterioara.

Figura 2.1.Pompa cu doua roti dintate egale, cu dantura exterioara

Pompa preia agentul hidraulic prin orificiul de aspiratie A si l transporta prin golurile
dintre dintii rotilor spre orificiul de refulare R. Cele doua roti dintate, una antrenoare si cealalta
antrenata, se rotesc cu turatia n n interiorul carcasei.
Turatia de antrenare a pompelor cu roti dintate nu depaseste 3000 rot/min. De regula,
pentru siguranta si cresterea duratei de functionare, se recomanda ca turatia de antrenare sa fie de
1500 rot/min.
Calculul debitului pompelor cu roi dinatev ia n considerare volumul de fluid ce este
transportat ntre A si R la o rotatie, de catre o roata dintata, care, conform figurii 2.1 este dat de
relaia:
V1=0,5Dw1hl [mm3]
(1)
n care: Dw1 - diametrul de divizare al rotii dintate conducatoare [mm]; Dw1 = mz1
h - naltimea dintelui [mm]; h = 2m
10

l - latimea rotii [mm]; l = mm

z1 - numarul de dinti al rotii conducatoare;
n1 - turatia rotii conducatoare [rot/min];
m - modulul rotii dintate [mm].
Debitul pompei va fi:
Q=Dw1hz1ln1 [l/min]

(2)

nlocuind n relatia (2) elementele geometrice ale rotii, n functie de modul si numarul de
dinti si tinnd seama de unitatile de masura se obtine:
Q=210-6m3z1

mn1

(3)

La pompele cu trei rotoare debitul se dubleaza.

Pentru calculul aproximativ al momentului de antrenare al pompei se ia n considerare
volumul de agent transportat la o rotatie:
V=2V1
(4)
Iar momentul de antrenare va fi:

[Nm]

(5)

n care: p - presiunea de lucru [bari];

V - volumul [mm3]
Antrenarea mecanica a pompei se face fie coaxial cu arborele de intrare, prin intermediul
unui cuplaj elastic, fie lateral fata de arborele de iesire, cnd transmiterea miscarii se face prin
angrenaj, roti de curea sau lant.

Figura 2.2.
Instalarea unei pompe

Figura 2.3.
Pompe legate n serie

Figura 2.4.
Pompe legate n paralel

Conectarea pompei la reteaua hidraulica a instalatiei trebuie sa respecte urmatoarele

reguli:
- montarea obligatorie n apropierea orificiului de refulare a unei supape de siguranta
pentru reglarea presiunii si deversarea excedentelor de debit ale pompei (figura 2.2);
- la conectarea n serie a doua sau mai multe pompe este obligatorie ca cea din amonte
sa aiba debitul ceva mai mare dect cea din aval, excedentul urmnd a fi eliminat continuu prin
supapa (figura 2.3);

11

- la conectarea n paralel a doua sau mai multe pompe se vor folosi supape de sens la
conectarea pompelor, supape care fac posibila reglarea pompelor la presiuni diferite,precum si
oprirea uneia fara a perturba functionarea celorlalte (figura 2.4).
2.2. Pompe si motoare hidraulice cu palete
Masinile hidraulice cu palete po fi utilizate att ca pompa ct si ca motor, poate fi
construita n varianta cu debit constant sau variabil, prezinta gabarit redus, lucreaza la presiuni
medii (200 bari) si are fiabilitate ridicata.
Pompele si motoarele cu palete se construiesc n doua variante: cu debit vehiculat
constant si cu debit variabil.
a) La pompele cu palete cu debit constant, n conditiile antrenarii rotorului pompei cu
turatie constanta, debitul refulat va fi constant iar n cazul alimentarii motorului cu palete cu debit
constant, el furnizeaza o turatie constanta la iesirea din motor.
Dupa pozitia paletelor, pot fi: cu palete n rotor (cel mai des) sau cu palete n stator.
Pompele si motoarele cu palete n rotor pot fi cu dubla actiune, cnd au doua perechi de
camere de admisie si refulare (figura 3.1) sau cu actiune multipla cnd prezinta mai multe perechi
de camere de admisie si refulare.

Figura 3.1.Pompe cu palete cu debit constant

La aceste masini, statorul 1 are un alezaj oval iar n centrul lui se afla rotorul 2 prevazut
cu paletele 3, antrenat n miscare de rotatie. n miscarea lor, paletele matura un spatiu variabil
cuprins ntre stator si rotor. Acest spatiu se mareste n dreptul camerelor de aspiratie A1 si A2
creindu-se depresia necesara aspiratiei agentului motor si se micsoreaza n dreptul camerelor R1 si
R2 realizndu-se refularea agentului din pompa.
Functionarea ca motor se obtine alimentnd sub presiune camerele R1 si R2 si punnd n
comunicatie cu rezervorul camerele A1 si A2. Fortele de presiune care actioneaza pe o suprafata
12

mai mare n dreptul camerei de refulare vor creia un cuplu motor care antreneaza rotorul n
miscare de rotatie n sens contrar celui indicat pe figura 3.1.
Mentinerea paletelor n contact cu statorul se asigura prin arcuri sau cu presiune de ulei
introdus n spatiul de sub palete: camerele a1 si a2 primesc ulei sub presiune, iar camerele b1 si b2
sunt cuplate la rezervor. Camerele sunt plasate n flansele frontale ale pompei si comunica cu
spatiile de sub palete. La motoare este invers, camerele a1 si a2 au comunicatie cu rezervorul.
Debitul refulat de pompa cu dubla actiune:
Q=2l(r1-r2)[ (r1+r2)-bz/cos ]n
(1)
unde: r1 si r2 - sunt cele doua raze (minima si maxima) ale alezajului oval;
l - latimea paletei;
b - grosimea paletei;
z - numarul de palete;
- unghiul de nclinare a paletei (Figura 3.2);
n - turatia primita de la motorul electric.

Figura 3.2.Schema de calcul al debitului pompei cu palete cu debit constant

n cazul cnd masina functioneaza ca motor, turatia furnizata va fi:

(2)
b) La pompele cu palete cu debit variabil, se deosebesc de cele cu debit constant prin
faptul ca axa rotorului este deplasata fata de cea a statorului cu excentricitatea e. Uleiul este
aspirat de pompa, prin camera de aspiratie A (figura 3.3), datorita depresiunii create, ca urmare a
faptului ca volumul maturat de palete creste si este refulat n camera de refulare R, unde spatiului
dintre rotor si stator descreste. Debitul refulat de pompa se regleaza prin modificarea
excentricitatii e.

13

Figura 3.3.Pompe cu palete cu debit variabil

Paletele sunt mentinute n contact cu statorul prin ghidare fortata sau fiind mpinse cu
arcuri plasate sub palete. Ghidarea se asigura cu cepuri laterale, care culiseaza n flansele laterale.
Camerele de sub palete, din rotor, au comunicatie cu spatiul dintre rotor si stator pentru evitarea
depresiunii la aspiratie, sau comprimarii uleiului la refulare. Recircularea uleiului de sub palete se
poate asigura prin practicarea n capacul pompei a unor camere care fac legatura ntre spatiul de
sub paleta si spatiul dintre rotor si stator.
Debitul unei pompe cu palete cu debit variabil are expresia:
Q=2( D-bz)lne
(3)
unde: D - diametrul interior al alezajului statorului;
b - grosimea paletei;
l - latimea paletei;
z - numarul de palete;
e - excentricitatea;
n - turatia primita de la motorul electric.
Aceste pompe se folosesc, n general, pentru debite mari si presiuni relativ mici,
parametrii lor caracteristici fiind: Q = (1501500) [l/min]; p = (5070) [bar]; n = (5001500)
[rot/min]; P = (250) [kW].
La functionarea ca motor, turatia motorului poate fi reglata, pentru un debit constant de
alimentare, prin varierea excentricitatii e. Turatia motorului este data de expresia:

n=

(4)
14

unde: Q - debitul administrat motorului; celelalte notatii ramnnd ca la relatia (3).

Pompele cu debit variabil pot beneficia de o serie de calitati si performante deosebite n
conditiile cnd sunt construite cu regulatoare de putere.
Pompele cu palete cu regulator de putere au scopul de a acorda debitul refulat de
pompa cu presiunea din sistem. Astfel, cnd n sistemul hidraulic nu mai este necesar a se furniza
debit de ulei (la capetele de cursa ale motoarelor de actionare, n fazele ciclului de lucru fara
deplasare etc.) datorita cresterii presiunii n regulator se comanda reducerea debitului pompei
aproape de valoarea zero.
Pompele cu palete cu debit variabil prevazute cu regulator de putere au urmatoarele
avantaje principale:

se mbunatateste bilantul energetic al sistemului de actionare prin acordarea automata

a debitului refulat la necesitatile reale ale consumatorului;

se micsoreaza temperatura uleiului ca urmare a reducerii debitului vehiculat;

se simplifica sistemul de protectie al schemei hidraulice, prin supapa de presiune

trecnd un debit mai mic;

capacitatea rezervorului de ulei poate fi micsorata, reducndu-se cantitatea medie de

ulei vehiculata.
Pompele cu regulator de putere se construiesc n doua variante: folosind deplasarea cu arc
a statorului sau folosind deplasarea hidraulica a statorului.

Figura 3.4.Pompa cu palete cu regulator de putere folosind

deplasarea cu arc a statorului
Pompa cu regulator folosind deplasarea cu arc a statorului (figura 3.4.) are statorul (4)
format dintr-un inel deplasabil iar camera de refulare dispusa asimetric n raport cu axa pompei.
Forta rezultanta F a presiunii din dreptul camerei de refulare se descompune n componentele F1
15

si F2 . Forta F2 este preluata de reazimele fixe ale arborelui rotorului iar forta F1 preseaza statorul
deplasabil asupra resortului (2). Cnd forta F1 depaseste forta de pretensionare a resortului, atunci
statorul este deplasat, reducndu-se excentricitatea e. surubul (1) regleaza forta de pretensionare a
resortului (2), reglnd astfel presiunea la care are loc reducerea excentricitatii.
n repaos, cnd pompa nu refuleaza ulei, arcul (2) deplaseaza statorul la excentricitatea
reglata initial prin surubul (3).
2.3. Pompe si motoare cu pistoane axiale
Pompele si motoarele cu pistoane axiale (denumite si pistonae axiale) sunt masini
hidraulice care au o mare raspndire datorita comportarii bune n exploatare, a fiabilitatii ridicate
si a posibilitatilor de implementare n categorii de instalatii de mare diversitate. Pot realiza
presiuni de pna la 700 bari si debite de peste 800 l/min. De asemenea, datorita echilibrarii
radiale si axiale foarte bune, turatiile de antrenare pot depasi 3000 rot/min, iar n cazuri speciale
pot ajunge la 20000 rot/min.
Pompele si motoarele cu pistonase axiale se construiesc n doua variante: cu debit,
respectiv turatie constanta sau cu debit respectiv turatie variabila.
Dupa modul de antrenare al blocului pistonaselor n raport cu discul antrenor se disting
doua categorii principale de astfel de masini:
- cu bloc nclinat;
- cu disc nclinat.
n ambele cazuri, blocul cilindrilor este antrenat n miscare de rotatie si datorita
nclinarii dintre axa blocului cilindrilor si axa discului, pistonasele sunt obligate sa descrie o cursa
h aspirnd ulei din camera A si refulndu-l n camera R. La constructiile cu debit variabil, se
poate modifica unghiul de nclinare a discului
si astfel cursa h a pistoanelor.
La pompa cu pistonase axiale cu bloc nclinat (figura 4.1.) antrenarea se realizeaza prin
arborele 6, care roteste discul 5 si acesta prin axul cardanic 4 pune n miscare de rotatie blocul
pistonaselor 1. Pistoanele 2 sunt legate de discul 5 prin tijele 3 terminate cu articulatii sferice.
Blocul pistonaselor 1 este etans fata de discul de distributie fix 7, n care se afla practicate
camerele de aspiratie A si refulare R.

Figura 4.1. Pompa cu pistonase axiale cu bloc nclinat

16

Figura 4.2. Constructia unei pompe cu pistonase axiale

cu bloc nclinat si debit constant
Debitul pompei cu pistonase axiale cu bloc nclinat este dat de expresia:
Q=

h.z.n

(1)

unde: h - cursa pistoanelor; h = 2R.sin

z - numarul de pistoane;
n - turatia pompei;
d - diametrul unui pistonas.
La pompa cu pistonase axiale cu disc nclinat (figura 4.3) blocul pistonaselor 1 se
roteste cu turatia n. Pistoanele 2, presate de arcuri asupra discului nclinat 5, executa o cursa de
lungime h. Discul de distributie fix 6, contine camerele A si R.

Figura 4.3. Pompa cu pistonase axiale cu disc nclinat

17

Debitul acestei pompe, cu notatiile din figura 4.3., se scrie:

Q=

D.tg

. .

zn

(2)

2.4. Motoare hidraulice cu pistoane n translaie (cilindri hidraulici)

Cilindri hidraulici, cunoscuti si sub denumirea de motoare hidraulice liniare sau cilindri
de forta, sunt elemente cu rol de executie. Ei realizeaza conversia energetica inversa: din energie
hidrostatica n energie mecanica, caracterizata de doi parametri, forta si viteza.
Aceste motoare au o larga raspndire datorita simplitatii constructive si a posibilitatii de
realizare a unor forte mari si foarte mari de actionare.
Datorita marii diversitati de motoare hidrostatice rectilinii, clasificarea acestora trebuie
facuta din mai multe puncte de vedere, astfel:
1. Din punctul de vedere al modului n care agentul motor actioneaza pe fetele pistonului,
se disting:
cilindri cu simplu efect (figura 5.1. j);
cilindri cu dublu efect (figura 5.1. a, b, c, d).
2. Din punctul de vedere al mobilitatii elementelor ele pot fi:
cu cilindru fix si piston mobil (figura 5.1. a, c, e, g, l, j, k);
cu cilindru mobil si piston fix (figura 5.1. b, d, f, h).
3. Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei si al pistonului:
cu diametrul pistonului mai mare dect diametrul tijei (figura 5.1.a,b,c, d, g);
cu diametrul tijei egal cu diametrul pistonului, numite si pistoane plonjoare (figura 5.1.
e, f).
4. Din punct de vedere al numarului de motoare ce actioneaza acelasi organ de lucru:
hidromotoare singulare (figura 5.1. a, b, c, d, h);
hidromotoare multiple, care pot fi cuplate n serie (figura 5.1. h, i, k) sau n paralel
(figura 5.1. e, f, g).
Cilindri de forta se leaga n serie sau n paralel pentru a mari forta de actionare sau cursele
de deplasare ale organului actionat.

18

Figura 5.1. Tipuri de cilindri hidraulici

Solutiile de instalare mecanica pentru cilindri hidraulici sunt variate, depinznd de rolul
functional n ansamblul din care acestia fac parte. Ei pot fi legati de organele pe care le
actioneaza sau de batiu prin: capete filetate (figura 5.2. a); capete cu ocheti (figura 2. b si c);
suport de legatura (figura 5.2. e); flanse (figura 5.2. g); -articulatii pe corpul motorului (figura
5.2. d).

19

Figura 5.2. Instalarea mecanica a cilindrilor hidraulici

Solutiile de instalare hidraulica ale cilindrilor sunt n functie de numarul cilindrilor ce se
alimenteaza. Astfel, se disting:
Alimentare individuala a cilindrului (figura 5.3.) cu mai multe variante:
a. Cilindrul alimentat de la pompa printr-un distribuitor cu doua pozitii (figura 5.3. a). Solutia
nu permite pistonului sa stationeze dect la capatul de cursa, n pozitiile extreme.
b. Cilindrul este alimentat de la pompa printr-un distribuitor cu trei pozitii (figura 5.3. b).
Solutia permite blocarea pistonului n orice pozitie, pe toata lungimea cursei.
c. Cilindrul este alimentat de la pompa printr-un distribuitor cu trei pozitii si doua supape
antisoc (4 si 5), figura 5.3. c. Supapele montate ntre camerele cilindrului evita crearea
suprapresiunii n conductele de legatura dintre distribuitor si cilindru. Suprapresiunea se poate
datora unor forte externe care continua sa actioneze n momentul opririi bruste a pistonului. La
depasirea presiunii ntr-una din camerele cilindrului, supapa se deschide spre cealalta camera, n
care exista tendinta inversa, de vidare.
d. Pistonul cilindrului poate fi deplasat mecanic (figura 5.3. d), ntr-un sens sau altul, prin
intermediul tijei, n momentul cnd distribuitorul (7) este n pozitie mediana. n aceasta pozitie,
ambele camere ale cilindrului comunica cu rezervorul.
e. Solutia permite marirea vitezei pistonului prin recircularea lichidului de la camera mica a
cilindrului spre camera mare, lucru posibil datorita distribuitorului (8) cu patru pozitii (figura 5.3.
e).

20

Figura 5.3. Solutii de instalare hidraulica a cilindrilor de forta

Alimentarea mai multor cilindri de la o singura pompa (figura 5.4.) cu mai multe
variante:
a.
Solutia este denumita "legare n paralel" (figura 5.4. a). Ea ofera posibilitatea actionarii
simultane a doi sau mai multi cilindri prin comenzi aferente date de distribuitoare. n acest caz, n
conditiile unei comenzi simultane, cilindri vor actiona n ordinea descrescatoare a presiunilor de
lucru.
b. Solutia este denumita "legare n serie" (figura 5.4. b). Este cazul unui multiplu de cilindri
n care primul este alimentat de pompa iar urmatorii de catre cilindrul imediat anterior. Solutia
ofera posibilitatea deplasarii sincrone a cilindrilor cu viteze ce variaza n functie de
caracteristicile lor dimensionale.

21

Figura 5.4. Alimentarea mai multor cilindri de la o pompa

Cilindru hidraulic dezvolt la tija o for de mpingere Fi capabil s mping obiectul
acionat cu o viteza de lucru vi ( m/min) pe o anumit distan (curs) C, conform schemei de
acionare din figura 5.5.
Forta axiala pe piston este dat de relaia:
F=pSp
(1)
unde: Sp- este suprafaa efectiva a pistonului:
Sp1=
sau
Sp2=
D- diametrul interior al cilindrului;
d- diametrul tijei pistonului.
Presiunea uleiului din cilindru.
Din relatia (1) va rezulta diametrul interior D:
22

D=
n care:

(2)
- randamentul mecanic, care in general are valorile:

= 0,85...0,9

Figura 5.5. Schema hidraulica

Figura 5.6. Cilindru hidraulic cu dublu efect

23

Constructia unui cilindru hidraulic cu dublu efect este prezentata n figura 5.6. Cursa C acestor
motoare hidraulice cu piston este cuprinsa ntre valorile U=87,5...865 mm.
Rapoartele dintre diametrul pistonului D si diametrul tijei d se recomand sa fie
urmtoarele:

Debitul de lichid necesar n cilindru pentru dezvoltarea unei viteze date se calculeaza cu
relatia:
Q=
n care:
de cca:

[l/min]

(3)

- este randamentul volumetric al pistonului care in cazul unor cilindri noi are valoarea

=0,9
Puterea hidraulica de intrare n motor se detearmin[ cu relaa:

Pm=

[KW]

(4)

unde: p este presiunea de lucru [bari] ; Q-debitul de alimentare [l/min].

Timpul necesar pentru parcurgerea cursei c:
ti= [min] sau tt= [min]
Diametrul orificiilor de intrare-iesire se calculeaza cu relatia:

di

[mm]

(5)

Pentru de deplasare a uleiului in orificiile (conductele) de intrare-iesire vu se adopta

valorile:
p [bar]
25
50
100
200
300
vu [m/min]
1,50
2,00
2,50
3,00
3,50

24

CAP. 3. DISTRIBUITOARE HIDRAULICE

Echipamentul de distributie, denumit distribuiotoare, este destinat distribuirii sau dirijarii
agentului motor spre diferite conducte ale schemei hidraulice. El trebuie sa prezinte siguranta n
exploatare, rezistente locale si pierderi prin frecare minime, pierderi de debit reduse, comanda
usoara si sensibilitate mare la schimbarea regimului de lucru, sa realizeze inversarea fara socuri a
miscarii ntr-un timp ct mai scurt.
Echipamentul de distributie al actionarii hidrostatice este constituit din: robinete
distribuitoare, distribuitoare cu bila si distribuitoare cu sertar.

Figura 6.1. Distribuitor cu sertar pentru inversarea sensului de miscare

Distribuitoare hidraulice cu sertar sunt cele mai raspndite elemente de distributie din
sistemul de actionare hidrostatic deoarece, pot fi folosite pentru game largi de debite si presiuni,
permit frecvente ridicate de comutare, asigura o multitudine de functii de comanda, au forma
constructiva si tehnologica simpla. Distribuitoarele cu sertar ocupa cel mai important loc, ele
diferentiindu-se n functie de o serie de criterii cum ar fi: numarul de canale, schema de
distributie si natura comenzii de comutare.
Un distribuitor cu sertar se compune dintr-o parte fixa - corp -, o parte mobila - sertar - si
anumite elemente de actionare. Functionarea lor se bazeaza pe translatarea si oprirea sertarului n
25

corp, n anumite pozitii care asigura o corespondenta precisa a cailor de comunicatie prin care se
face trecerea fluidului conform schemei de distributie.
.

Figura 6.2. Pozitii de comutare la distribuitoarele cu sertar

n figura 6.1. este prezentata schema unui distribuitor cu sertar cu rol de inversare a
sensului de miscare a unui organ de lucru solidar cu pistonul motorului hidraulic.
n figura 6.1.a pozitionarea sertarului permite fluidului refulat de pompa PH sa alimenteze
camera 1 a motorului hidraulic MH producnd miscarea cu viteza v1 ca urmare a trecerii prin
orificiile P si A. Trecerea spre rezervorul Rz a fluidului din camere 2 a motorului MH se face liber
prin orificiile B si R2 .

26

Comutnd n pozitia din figura 6.1.b, pompa PH alimenteza camera 2 producnd

deplasarea cu viteza v2, datorita refularii fluidului prin orificiile P si B. n acest timp, scurgerea
fluidului din camera 1 a motorului se face prin orificiile A si R1 catre rezervor.
Ca rezultat al combinatiei dintre numarul de orificii si pozitii ale sertarasului, exista o
gama larga de distribuitoare
Conform STAS 7145 simbolizarea distribuitoarelor se face sub forma unei fractii
ordinare: numaratorul, reprezinta numarul cailor hidraulice racordate la distribuitor iar numitorul,
numarul fazelor pe care le realizeaza distribuitorul. La noi n tara sunt tipizate opt scheme de baza
pentru distribuitoarele hidraulice notate 01...08, sase realizate pentru patru cai si doua pentru
cinci cai hidraulice (figura 6.2).
Comanda distribuitoarelor poate fi realizata n variantele: manuala (figura 6.3), mecanica,
hidraulica, pneumatica (figura 6.4) si electro-magnetica(figura 6.5).

Figura 6.3. Comanda manuala a sertarului distribuitorului

Figura 6.4. Comanda pneumatica a sertarului distribuitorului

27

Figura 6.5. Comanda electro-magnetica a sertarului distribuitorului

Comanda manuala cu indexare asigura o pozitie stabila dupa comutare. Comenzile
hidraulica si pneumatica sunt similare, numai ca agentul de lucru este altul. Comanda
electromagnetica este nsa cea mai raspndita datorita avantajelor ei: prezinta posibilitatea
automatizarii electrice a ciclurilor de lucru, asigura o frecventa mare a comutarilor. Comanda
electromagnetica se poate face cu curent continuu sau curent alternativ.

Figura 6.6. Distribuitor cu sertar autopilotat.

Distribuitoarele ce functioneaza la debite mari (DN 13 mm) nu mai pot fi comandate cu
maneta sau cu electromagneti, deoarece fortele dinamice axiale sunt mari, de aceea, deplasarea
plunjerului n vederea comutarii se face printr-un alt sistem hidraulic. Aceasta comanda
hidraulica ce se face prin intermediul altui distribuitor poarta denumirea de pilotare. Pilotarea
sertaraselor poate fi obtinuta n doua variante: prin autopilotare (figura 6.6) sau prin pilotere
exterioara.

28

CAP. 4. APARATURA PENTRU REGLAREA PRESIUNII

Elementele (aparatele) pentru controlul presiunii, cunoscute sub denumirea de supape de
presiune, ocupa unul din primele locuri n ordinea importantei la acionrile hidraulice. Acest
lucru este datorat faptului ca presiunea este unul din cei doi parametri prin care se exprima
cantitativ puterea transmisa de catre actionarea hidraulica respectiva.
Dupa rolulconcret n sistem, supapele ce deservesc sistemele de actionare hidrostatice si
se pot mparti, n doua mari categorii: supape de presiune si supape de blocare (supape de sens
unic).
Supapele de presiune sunt destinate asigurarii presiunii dorite pe anumite circuite
hidraulice. Din punct de vedere functional, se mpart n:
- Supape de limitare a presiunii;
- Supape de cuplare - decuplare;
- Supape de reducere a presiunii.
Supapele de limitare a presiunii asigura protectia instalatiei fata de suprapresiuni. Ele se
ntlnesc n doua variante:
Supape de deversare functioneaza ca supape normal deschise, ele deversnd la rezervor
(tanc) diferenta dintre debitul constant al pompei si debitul variabil necesar motorului hidraulic.
Supapa de deversare se monteaza n paralel cu pompa de debit constant (figura 7.1.).

Figura 7.1. Montarea n schema a

supapei de deversare

Figura 7.2. Montarea n schema a

supapei de siguranta

Supapele de siguranta, functioneaza n general ca normal nchise si se monteaza n

paralel cu o pompa cu debit variabil (figura 7.2). n acest caz, pompa va administra un debit
corespunzator necesitatilor motorului hidraulic, dar cnd motorul ajunge la capat de cursa sau
intra n suprasarcina, depasindu-se n sistem presiunea nominala, supapa de siguranta SS se
deschide si deverseaza la tanc tot debitul pompei.
Din punctul de vedere al comenzii, supapele de presiune se clasifica n: supape cu
comanda directa i supape cu comanda pilotata.

29

Din punct de vedere constructiv, supapele de presiune se realizeaza n urmatoarele

variante: supape cu bila; supape cu taler; supape cu plunjer.
Supapele de cuplare - decuplare sunt subordonate unui circuit hidraulic n care, atunci
cnd se atinge presiunea impusa, se comanda alimentarea unui alt circuit hidraulic.
Supapele de reducere a presiunii au drept scop reducerea presiunii la o valoare mai
mica dect cea din sistem si mentinerea ei constanta indiferent de fluctuatia presiunii principale.
Constructiv, n componenta supapelor de presiune (figura 7.3.) exista trei elemente
importante: corpul supapei (1), elementul de nchidere (2) care poate fi de tip bila, taler sau
plunjer si elementul elastic (3) prevazut sau nu cu mecanism de reglare a fortei (4).

a) normal nchisa

b) normal deschisa

Figura 7.3. Supape de presiune

La supapele normal nchise (figura 7.3. a), elementul de nchidere obtureaza complet
trecerea de la un orificiu la altul, fiind apasat pe scaunul din corp de catre un element elastic. La
supapele normal deschise (figura 7.3. b), exista constructiv fanta h0 care permite scurgerea unui
anumit debit de ulei de la un orificiu al supapei la celalalt. Aceasta fanta se poate modifica la
valoarea h, n functie de nivelul presiunii controlat de supapa. Diversitatea solutiilor constructive
ale supapelor deriva din preocuparea producatorilor de a realiza cele mai avantajoase variante
privind asigurarea functiilor, a sigurantei n exploatare, a manevrabilitatii comode si a
mbunatatirii tehnicilor de racordare.
n figura 7.4, este reprezentata o supapa de presiune normal nchisa, cu pilot de comanda.
Canalul Cx al acestei supape poate fi obturat, caz n care pilotarea se realizeaza prin comanda
interna sau poate fi conectat la un circuit de comanda externa, caz n care diuza (5) se nlocuieste
cu un dop filetat. n cazul pilotarii prin comanda interna, la un anumit nivel al presiunii se
30

deschide supapa conica a pilotului (9), scade presiunea deasupra plunjerului (3) si schimbndu-se
echilibrul fortelor pe cele doua fete ale sale el este mpins n sus, realizndu-se legatura direca PT.

Figura 7.4. Supapa de presiune normal nchisa, pilotata

1-corp; 2-bucsa; 3-plunjer; 4-arc; 5-diuza; 6-corp pilot; 7-dop filetat; 8-scaun supapa
pilot; 9-supapa pilot; 10-arc;11-ghidaj arc; 12-bila; 13-surub de reglare
Solutiile de instalare n schema a supapelor de presiune sunt prezentate n figura 7.5.
Supapele normal nchise pot controla presiunea unui singur circuit (figura 7.5. a), sau a mai
multor circuite nseriate (figura 7.5. b si c). n schema din figura 7.5. d, supapa normal nchisa (3)
cu drenaj intern, nu serveste la reglarea presiunii din cilindrul (1) ce se afla n amonte de ea, ci la
asigurarea unei anumite succesiuni de deplasare, dupa cum urmeaza: cilindrul (1) va intra n lucru
numai dupa epuizarea cursei cilindrului (2), atunci cnd presiunea p depaseste valoarea de reglaj
a supapei (3).

31

Fig.7.5. Solutii de instalare n schema a supapelor

32

CAP. 5. APARATURA PENTRU REGLAREA DEBITULUI

Echipamentul de reglare a debitului este destinat reglarii vitezei sau turatiei motoarelor
hidraulice, reglare realizata prin modificarea debitului administrat acestora.
n schemele hidraulice, reglarea debitului se poate face n doua moduri: volumic (prin
pompe cu debit variabil) si rezistiv. Desi are un randament energetic mai scazut, reglarea
rezistiva este de preferat n instalatiile de puteri mici si mijlocii, datorita simplitatii constructive,
a sensibilitatii sporite n ce priveste reglarea vitezei de deplasare a organului de lucru,
manevrabilitatii usoare a aparaturii si usurintei efectuarii controlului.
Reglarea rezistiva a debitului consta n montarea n circuitul de alimentare al
hidromotorului a unei rezistente hidraulice reglabile, cunoscuta sub denumirea de drosel. De
obicei, la aceasta reglare pompa instalatiei este cu debit constant. Ea este nsotita de o supapa de
deversare normal deschisa, care deverseaza la tanc diferenta dintre debitul pompei si debitul
furnizat motorului, reglat prin drosel. n cazul droselelor, modificarea debitului se face prin
marirea sau micsorarea unei fante de o anumita forma.
Ecuatia de debit a unui drosel este de forma:
Q=
n care:

(1)

- coeficient de debit; =0,6...0,7

k - constanta n functie de tipul agentului hidraulic (pentru uleiuri minerale k=0,885);

k=
p - caderea de presiune pe drosel; p=1,5...3 bari
S - suprafata fantei de trecere.
Teoretic, debitul ce trece printr-un drosel variaza liniar cu suprafata fantei de trecere.
Practic nsa, el se corecteaza cu o valoare datorata frecarii vscoase a agentului motor n timpul
curgerii.

Figura 8.1.Drosel de traseu

1- corp; 2- element de reglare; 3- taler; 4- inel O; 5- arc; 6- limitator de cursa

33

Exista mai multe criterii de clasificare a droselelor, cel de baza fiind forma fantei de
reglare (tronconica, circulara, inelara, dreptunghiulara, elicoidala). Dupa modul de montare n
instalatie rezistente hidraulice reglabile (droselele) ele pot fi:
Drosele de traseu (figura 8.1) care se monteaza direct pe conductele schemei hidraulice
si pot fi cu sau fara supapa de sens. Modificarea fantei de trecere a agentului (b), se realizeaza
prin nsurubarea mansonului (2) pe corpul droselului (1). n interiorul corpului este prevazuta
supapa (3), presata pe scaunul ei de catre resortul (5).
Drosele de panou (figura 8.2) se monteaza pe panoul de comanda al instalatiei
hidraulice si sunt nsotite de obicei de supape de sens unic. Spre deosebire de droselele de traseu,
droselele de panou asigura o reglare mai sensibila a debitului de trecere pe conducta pe care
acestea sunt montate.
Droselul de panou din figura 8.2 realizeaza modificarea suprafetei de trecere a fantei de
droselare prin deplasarea axiala a plunjerului (4), care constituie elementul de reglare, fata de
corpul (3). Droselul este prevazut cu o supapa de sens unic (5), care permite circulatia libera a
agentului hidraulic n sens contrar celui controlat de drosel.

Figura 8.2. Drosel de panou

1- tambur gradat; 2- organ de indexare cu bila si arc; 3- corp; 4- element de reglare; 5supapa de sens; 6- element pentru numararea rotatiilor
Droselele prezentate au dezavantajul ca nu mentin constanta viteza sau turatia organului
de lucru antrenat. Ele se folosesc doar cnd rezistenta opusa organului de lucru este constanta sau
daca modificarea vitezei sau turatiei cu sarcina variabila nu are o importanta deosebita.
mbunatatirea stabilitatii vitezei motoarelor hidraulice alimentate cu pompe cu debit constant se
realizeaza cu ajutorul regulatoarelor de debit (de viteza).
Constructia regulatoarelor se realizeaza daca la un drosel simplu se ataseaza o supapa
compensatoare (figura 8.3.)

34

Figura 8.3. Regulator de debit cu doua cai:

1-tambur gradat; 2- capac; 3- corp; 4- element de reglare a debitului;
5- capac; 6- supapa compensatoare; 7- limitator de cursa
Regulatoarele de debit se ntlnesc n doua variante:
- regulator de debit cu doua cai (RD2), la care cele doua cai sunt pompa si motorul iar
supapa compensatoare este normal deschisa;
- regulator de debit cu trei cai (RD3), la care cele trei cai sunt P, MH si tancul iar
supapa compensatoare este normal nchisa.
La regulatorul de debit cu doua cai, fanta f a supapei compensatoare joaca rolul de
drosel autoreglabil, deschiderea ei fiind determinata de caderea de presiune pe drosel care trebuie
sa ramna constanta. Daca rezistenta opusa la deplasarea organului de lucru creste, viteza lui va
avea tendinta sa scada, astfel creste presiunea n MH. Aceasta presiune crescuta, va actiona
asupra plunjerului supapei (6), marind fanta f, astfel ca un debit mai mare refulat de pompa P va
trece prin fanta spre drosel la motorul hidraulic MH. Tendinta de scadere a vitezei este anulata de
debitul sporit de ulei ce intra n MH si viteza se va mentine astfel constanta.

35

Figura 8.4. Instalarea droselelor n schemele de actionare a motoarelor hidraulice

Schemele de instalare a droselelor pentru reglarea vitezei sau turatiei motoarelor
hidraulice sunt prezentate n figura 8.4, i au urmtoarele semnificaii
a.
Drosel pe conducta de admisie n motor - solutie simpla, permite motorului sa
lucreze la presiunea efectiva dictata de sarcina. Nu este asigurata nsa concordanta
debitului util (Q-q) cu sarcina S, pierznd total controlul vitezei n cazul aparitiei unei
sarcini de sens contrar;
b. Drosel pe conducta de evacuare din motor - se pastreaza controlul vitezei la aparitia
sarcinii negative, dar solicita permanent sistemul la presiunea maxima a supapei de
siguranta. Este nsa de preferat primei solutii;
c.
Drosel montat n derivatie - solutie eficienta energetic, deoarece descarcarea
debitului excedentar nu se face prin supapa de siguranta la presiunea maxima de reglaj
a acesteia, ci prin droselul nsusi, la presiunea efectiva data de sarcina S. Variatia
debitului util cu sarcina este nsa si mai pronuntata ca n cazurile precedente;
d.
Regulator cu trei cai pe conducta de admisie n motor - solutie cu randament
energetic bun (descarcarea excedentului de debit facndu-se prin supapa stabilizatoare
la presiunea data de sarcina). Spre deosebire de cazul prezentat n figura 8.4.a, se
asigura mentinerea aproximativ constanta a debitului util la variatia sarcinii S
pozitiva;
36

e.

Regulator de debit cu doua cai montat pe conducta de evacuare din motor - desi cu
randament energetic mai slab dect n cazul precedent (sistem mai solicitat, debitul q
trecnd prin supapa de siguranta), este recomandat la sarcini pozitive ct si la sarcini
negative.
f.
Regulator mixt - mbina calitatile regulatoarelor prezentate n figurile 8.4. d si 8.4.
e, punnd nsa probleme dificile de natura constructiva.

37

CAP. 6. ELEMENTE DE NMAGAZINARE A ENERGIEI HIDROSTATICE

(ACUMULATOARE HIDRAULICE)
Acumulatoarele hidraulice sunt elementecare nmagazineaza o parte a enrgiei hidrostatice furnizata de pompe, constituind pentru schema hidraulica o rezerva de energie
hidrostatica. Acestea se monteaza pe o derivatie a conductei de refulare a pompei.
Acumulatoarele pot ndeplini urmatoarele functii:
- constituie o rezerva de lichid sub presiune furniznd instalatiei hidraulice un surplus de
debit n cazul n care pompa folosita are un debit mai mic dect debitul necesar;
- aplatizeaza vrfurile de presiune n schema hidraulica;
- amortizeaza pulsatiile de presiune si debit ale pompelor, fapt ce conduce la un regim
stabil de functionare al motoarelor hidraulice;
- recupereaza energia de frnare: la frnarea motoarelor hidraulice energia poate fi stocata
n acumulator.
Dupa modul n care se realizeaza acumularea energiei, acumulatoarele se mpart n doua
categorii: mecano-hidraulice si pneumo-hidraulice. Din prima categorie fac parte urmatoarele
tipuri: cu greutati (gravitationale) (figura 9.1) si cu arc (figura 9.2). Cele pneumo-hidraulice pot
fi: cu piston (figura 9.3), cu burduf (cu camera elastica) (figura 9.4) si cu membrana (figura 9.5)
.

Figura 9.1.Acumulator cu greutati:

1-greutati; 2-pistonase; 3-cilindru.

Figura 9.2.Acumulator cu arc:

1-capac; 2-arc; 3-corp; 4-piston

Acumulatoarele pneumo-hidraulice sunt cele mai raspndite si se bazeaza pe principiul

comprimarii unei mase de gaz, de obicei azotul, deasupra unui piston, ntr-un burduf, sau
deasupra unei membrane. Acumulatoarele cu piston au avantajul unei fiabilitati ridicate la
presiuni si temperaturi nalte. Nu se recomanda a fi folosite ca amortizoare de vibratii.
Acumulatoarele cu burduf au avantajul unei sensibilitati ridicate si a unei constructii simple si
compacte. Acumulatoarele cu membrana prezinta avantajul frecarilor reduse si pot avea forma
cilindrica sau sferica.
38

Figura 9.3. Acumulator cu piston:

1-gaz; 2-piston; 3-corp; 4-lichid.

Figura 9.4. Acumulator cu membrana:

1 si 3-corp; 2-membrana; 4-supapa.

Figura 9. 5.Acumulator cu burduf

1-burduf; 2-corp; 3-element de protectie; 4-racord; 6-supapa

39

CAP. 7. ELEMENTE DE BAZA PRIVIND INSTALATIILE DE ACTIONARE

PNEUMATICA
7.1. Elemente pentru pregtirea (prepararea) aerului comprimat
Functionarea corespunztoare a unei sistem de acionare pneumatic este asigurata numai
n conditia pregatirii corespunzatoare a aerului comprimat nainte de a-l introduce n circuit.
Pentru aceasta, aerul comprimat furnizat de compresor la cca. 4...6 bari trebuie supus unui proces
de purificare pentru a se elimina impuritatile, iar pentru buna functionare a instalatiei de
actionare, i se va mari capacitatea de ungere prin pulverizarea n masa sa a unor particule de ulei.
Totodata se va regla atent valoarea presiunii de lucru, necesara n instalatia de actionare, n
vederea atingerii parametrilor ceruti. Toate aceste operatii, efectuate cu elemente specifice,
constituie procesul de preparare a aerului.
In principiu, prepararea aerului comprimat din instalatiile de actionare pneumatice
presupune parcurgerea etapelor:
- curatirea de impuritati mecanice si de umezeala - n acest scop se folosesc filtrele de aer;
- mbogatirea fluxului de aer cu o anumita cantitate de ulei pulverizata n toata masa sa n acest scop se folosesc ungatoarele de aer;
- reglarea presiunii aerului si mentinerea la o valoare constanta a ei - n acest scop se
folosesc regulatoarele de presiune.
Pentru efectuarea operatiilor de mai sus, se asambleaza n sensul de curgere a aerului, n
ordine: un filtru, un regulator de presiune si un ungator cu ceata de ulei. Aceste elemente
formeaza un tot unitar cunoscut sub denumirea de statie de preparare a aerului comprimat. n
figura 10.1 este prezentata o astfel de statie n componenta careia intra: un filtru de aer 1, un
regulator de presiune 5, prevazut cu manometrul 4 si un ungator de aer cu ceata de ulei 6.

Figura 10.1. Staie de preparare a aerului comprimat

40

Filtrul de aer are rolul de a elimina impuritatile mai mari de 3 m, ct si condensul

Constructia unui filtru de aer este redata n figura 10.2. Aerul este introdus prin orificiul I, apoi
printr-un canal ngust intra n filtru, unde filtrarea se face n doua etape:
- filtrarea prin centrifugare, produsa de o rampa elicoidala (12), care prin lovirea aerului
de peretii paharului (4), produce decantarea apei si a particulelor solide n partea de jos a
acestuia. Sub actiunea fortei centrifuge si datorita racirii aerului ca urmare a destinderii lui n
zona de deasupra deflectorului superior (6), se produce condensarea particulelor foarte fine de
apa, care antreneaza si microparticulele ramase n suspensie care cad pe deflectorul inferior (14),
de unde ajung n partea inferioara a paharului transparent (4) formnd mpreuna cu apa
condensata rezidul (3);
- filtrarea fina, care se realizeaza cu ajutorul unui cartus filtrant (13), format din straturi de
materiale sinterizate, care retine particulele foarte fine de impuritati. Aerul astfel filtrat iese prin
orificiul E. Dupa o perioada de folosinta cartusul filtrant trebuie nlocuit deoarece caderea de
presiune pe filtru devine mult prea mare si randamentul instalatiei scade.

Figura 10.2. Filtru de aer

Nivelul condensului din pahar nu trebuie sa depaseasca limita maxima, de aceea paharul
este prevazut n partea de jos cu un robinet de golire (2).
Montarea filtrelor n instalatie se face ntotdeauna n pozitie verticala, adica cu paharul n
jos.
Alegerea filtrelor se face, determinnd diametrul nominal tinnd cont de doi parametri
principali:
- debitul maxim de aer comprimat, necesar actionarii pneumatice;
41

- caderea de presiune maxima acceptata, n instalatia de actionare.

De obicei constructorii de elemente pneumatice furnizeaza caracteristica de debit pentru
dimensionarea corecta a filtrelor (fig. 10.3).

Figura 10.3. Caracteristica de debit a unui filtru

Orice statie de preparare a aerului comprimat are dupa filtru un regulator de presiune.
Reglarea presiunii optime este absolut necesara, deoarece de valorile acestui reglaj depinde
fiabilitatea elementelor ce compun instalatia. Cresterea presiunii peste valoarea optima conduce
la uzura rapida a elementelor de actionare, iar scaderea presiunii sub aceste valori determina
ineficienta instalatiei.
Regulatorul de presiune este o supapa normal deschisa cu o camera interioara, care are un
dublu rol: reducerea presiunii aerului comprimat pna la o valoare optima si mentinerea acestei
valori ct mai constanta.
Cel mai des ntlnit regulator este cel cu membrana, prezentat n figura 10.4. Acest
regulator are o constructie relativ simpla ce consta dintr-un corp (7) asamblat prin suruburi cu
capacul (1). ntre cele doua piese se fixeaza ansamblul de comparare compus din membrana
elastica (9), executata din cauciuc cu insertie textila, discul (3) si talerul (2). Arcul (10) este
pretensionat ntre talerele (2) si (11) de surubul (12). Aerul patruns n regulator prin orificiul I, la
presiunea pi, va trece spre iesirea E prin droselul format de organul de reglare n forma de taler
(6). Pozitia talerului (6) este determinata de pozitia membranei (9) pe care o urmareste prin
intermediul tijei (4), datorita fortei din arcul (10). Din echilibrul fortelor provenite din presiunea
aerului ajuns prin orificiul (8), care actioneaza asupra talerului (3) si membranei (9), a fortelor
provenite din arcurile (5) si (10) si a fortei elastice a membranei (9), se realizeaza o fanta f de
trecere a aerului, ntre talerul (6) si scunul lui, spre conducta de iesire E, la presiunea p e. Fanta f
joaca rolul unui drosel autoreglabil, prin care se limiteaza valoarea presiunii din conducta de
iesire. Valoarea presiunii de iesire se stabileste n functie de forta din resortul (10), reglata
manual de catre surubul (12), prin care se variaza fanta de droselare f. Mentinerea constanta a
presiunii de iesire se realizeaza automat prin fortele care actioneaza asupra membranei. Daca
presiunea de iesire creste, creste si presiunea care actioneaza asupra membranei, iar sub actiunea
fortei din resortul (5), membrana si talerul coboara nchiznd fanta f. Astfel se mareste caderea de
presiune pe fanta si presiunea la iesire scade pna la valoarea reglata. Valoarea presiunii de iesire
se va citi la un manometru , asamblat direct n corpul regulatorului, asa cum se vede n figura
10.1. Avnd n vedere modul de reglare a presiunii, prin intermediul ansamblului de comparare,
regulatorelor de presiune li se mai spune si balante de presiune.
42

Figura 10.4 Regulatorul de presiune

Alegerea unui regulator de presiune se face pe baza debitului necesar reglat n instalatia
de actionare proiectata. Diametrul nominal sau marimea racordurilor este o caracteristica care se
determina cu relatia:

Dcalc=2

[m]

(1)

n care: Qnec - debitul de aer comprimat ce tranziteaza regulatorul [m3/s]

w - viteza aerului, se accepta w=6 m/s.
Alegerea se face n conditia Dn Dcalc, unde Dn este diametrul nominal al regulatorului
ales din catalogul producatorului.
Ungtoarele de aer realizeaz dispersarea n masa de aer comprimat, care n prealabil a
fost filtrat si uscat, a unor particule de ulei cu dimensiuni de cca.5 m si chiar mai mici. Aceste
particule asigura ungerea elementelor componente ale instalatiei de actionare. Pulverizarea
particulelor se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive cunoscute sub denumirea de ungatore cu
ceata de ulei. Trebuie menionat c instalatiile moderne de actionare pneumatica nu au nevoie de
ungatoare de aer deoarece elementele componente sunt livrate unse cu lubrifianti care si fac
serviciul pe toata durata de functionare. Cu toate acestea, sunt instalatii care necesita lubrifierea
aerului deoarece au componente ce nu pot fi unse pe durata de utilizare.

43

Toate ungatoarele se bazeaza pe acelasi principiu de functionare, si anume: creerea unei

caderi de presiune prin trecerea curentului de aer, ce urmeaza a fi mbogatit n ulei, printr-o
portiune de diametru mai mic (figura 10.5).

Figura 10.5.Construcia ungatorului cu ceata de ulei

Aerul patrunde n ungator prin orificiul I si sufera o prima accelerare ca urmare a spatiului
ngust prin care trebuie sa treaca ntre corpul (9) si piesa speciala (10), prevazuta cu o portiune
eliptica. Aceasta piesa se poate roti n jurul axei verticale si astfel sa varieze sectiunea de trecere,
ceeace are drept consecinta cresterea sau scaderea vitezei de curgere a aerului (sectiunea B-B).
Totodata piesa (10) este prevazuta cu un canal radial, oblic fata de axa verticala, care este
n comunicare cu orificiul de intrare si prin care circula o mica parte din aerul comprimat si care
sufera o noua accelerare n spatiul ngust creat ntre piesa (10) si diuza (11) si de aici prin
orificiile radiale ale piesei (12), patrunde n partea superioara a paharului (1). Ca urmare a
depresiunii ce se produce, prin orificiul central al piesei (11) se extrage ulei din rezervorul
secundar aflat sub capacul (7). Totodata, aceeasi depresiune determina absorbtia uleiului din
pahar prin tubul imersat (13), supapa de sens unic (8) si tubul (6). Uleiul preluat din rezervorul
secundar, este pulverizat n jetul de aer si patrunde sub forma de ceata n perna de aer aflata
deasupra uleiului din pahar. Particulele mai mari de ulei se precipita datorita destinderii si numai
aerul cu microparticule este antrenat n jetul de aer ce provine din circuitul principal spre orificiul
de iesire E.
44

Prin manevrarea droselului (4), aflat n corpul (9), se regleaza presiunea n rezervorul
secundar aflat sub capacul (7), care are efect asupra debitului de ulei. La nchiderea droselului
(4), debitul de ulei este la maxim, iar la deschiderea completa, debitul este nul.
Pentru o buna functionare a ungatoarelor se recomanda ca: ungatoarele sa functioneze n
pozitie verticala; nivelul de instalare sa fie superior elementelor pe care le deserveste; locul de
montaj sa fie vizibil si usor accesibil n vederea umplerii cu ulei si a efectuarii reglajelor; trebuie
ca la montaj sa fie respectat sensul de curgere indicat de fabricant.
7.2. Sisteme de actionare pneumatice ( motoare pneumatice)
7.2.1. Aspecte generale
Actionarile cu motoare pneumatice sunt utilizate frecvent pentru realizarea unor
operatii de prindere si alimentare cu piese, pentru deplasarea unor organe de lucru sau scule,
precum si la dispozitivele de prehensiune ale manipulatoarelor si robotilor industriali.
Identificarea elementelor din scheme de actionare se face prin folosirea unor litere si
numere n diverse combinatii, care sa ilustreze ct mai clar tipul si destinatia elementului
respectiv. Din consideratii didactice, pentru diversele scheme s-au adoptat urmatoarele notatii:
GPA - grup de preparare a aerului, compus din filtru + regulator (FR) sau filtru +
regulator + lubrificator (FRL);
C1, C2, C3....- motoare pneumatice liniare (cilindri cu piston sau cu membrana);
MR1, MR2... - motoare pneumatice oscilante;
DP1, DP2.....- distribuitoare pneumatice principale;
D1, D2.... - distribuitoare pneumatice auxiliare;
BP1, BP2...- distribuitore pneumatice cu comanda manuala de tip impuls (butoane
pneumatice).
ao, a1, bo, b1 - senzori de cursa: i=1,2..- numarul motorului; a1, b1 sau
j=1 - senzorul pentru cursa maxima; ao, bo sau j=0 - senzorul pentru cursa minima (tija
complet retrasa);
DR1, DR2... - drosele simple;
DC1, DC2... - drosele de cale;
m1, m2... - comenzi manuale;
x - semnale de intrare produse de senzori de cursa.
Pozitionarea elementelor n schemele pneumatice se poate realiza n doua moduri:
a)
Dispunerea topografica - elementele sunt pozitionate n schema astfel nct sa
sugereze dispunerea reala n instalatie. Aceasta dispunere se foloseste n cazul schemelor simple,
cu numar redus de elemente, la care circuitele pot fi urmarite usor;
b) Dispunerea pe nivele - elementele sunt grupate pe nivele astfel nct fluxul energetic
si informational sa mearga de la partea inferioara a schemei catre partea superioara, iar secventele
(fazele) ciclului de functionare sa se deruleze de la stnga la dreapta (figura 11.1). Nivelul
superior este nivelul de "putere" (subsistemul de actionare) si cuprinde motoarele pneumatice,
distribuitoarele principale si elementele de reglare a vitezelor (drosele). Motorul din stnga
efectueaza prima cursa activa a ciclului, iar cel din dreapta ultima faza. Nivelul inferior cuprinde
elementele de intrare (butoane, sesizore de cursa etc.). ntre aceste doua nivele sunt amplasate pe
nivelul "logic" elemente logice (SI, SAU etc.) si distribuitoare auxiliare care materializeaza
diferite functii logice.
45

Figura 11.1. Dispunerea pe nivele a elementelor n schemele pneumatice

Pentru alimentarea unui motor cu simpla aciune (simplu efect) - schema 1- este
necesar un distribuitor principal cu cel putin doua pozitii de lucru si trei orificii active (DP 3/2),
notate cu P sau 1 - sursa de presiune, A sau 3 - atmosfera si C sau 3 - consumatorul, n acest caz
camera activa a motorului. n cazul motoarelor cu dubla actiune (dublu efect), distribuitorul
principal trebuie sa aiba minim doua pozitii de lucru si patru orificii active P (1), A (3), C1 (4),
C2 (2). Majoritatea distribuitoarelor pneumatice sunt de tipul 5/2, cu doua orificii de atmosfera,
notate cu A1 si A2.
Pentru oprirea pistonului motorului pneumatic liniar n pozitii intermediare pe cursa
este necesar ca distribuitorul principal sa aiba trei pozitii de lucru (4/3 sau 5/3), iar n pozitia
centrala toate orificiile sa fie nchise (centru nchis).
Reglarea vitezelor de deplasare se realizeaza cu ajutorul rezistentelor reglabile,
denumite si drosele, care permit modificarea locala a sectiunii de curgere a aerului. La
amplasarea acestora n scheme trebuie avute n vedere urmatoarele reguli:
Pentru fiecare viteza reglata este necesar un drosel care se conecteaza n
schema astfel nct sa nu influenteze si alte viteze;
Se recomanda ca reglarea vitezelor sa se realizeze prin controlul debitului
de evacuare si numai daca acest lucru nu este posibil, prin controlul debitului de admisie n
motor. Controlul debitului de evacuare permite o regla-re mai stabila a vitezei, dar aceasta
solutie conduce la cresterea contrapresiunii n camera de evacuare a motorului si n consecinta la
diminuarea fortei utile.
7.2..2. Scheme pneumatice functionale
Actionarile pneumatice participa functional n agregatele sau instalatiile deservite, ele
oferind posibilitati de SELECTARE de semnal, SUCCESIUNE de operatii, MEMORARE s.a.
n cadrul schemelor complexe pneumatice se ntlnesc asamblate ntre ele scheme
functionale de sine statatoare care au rolul de a realiza anumite functii pneumatice de baza.
Comanda si alimentarea elementelor de executie - cilindri pneumatici, camere cu
membrana etc. se face cu ajutorul distribuitoarelor pneumatice. Prin combinarea acestor
elemente si legarea lor n anumite moduri, se pot obtine diverse scheme FUNCIONALE, astfel:
46

a) Functia SI (Fig.12.1) este un circuit pneumatic n care actiunea unui motor pneumatic
liniar (MPL) se produce numai cnd alimentarea se face comandnd distribuitoarele D1 sI D2
montate n serie. Aceasta schema se utilizeaza n cazurile: cnd vrem sa obligam un operator de
la o masina sa comande o operatie att cu mna stnga ct si cu mna dreapta; cnd conditionam
comanda manuala si de nchiderea unei usi de protectie; cnd se executa o actiune pe baza unor
comenzi simultane din mai multe puncte, adica din punctul 1 si din punctul 2 si din 3 etc.

Fig.12.1. Functia SI

Fig.12.2. Functia SAU

b) Functia SAU (figura 12.2) consta dintr-un circuit n care actionarea cilindrului MPL
poate fi facuta comandnd un distribuitor D1 SAU un alt distribuitor D2. Cele doua distribuitoare
se monteaza n paralel iar ntre ele supapa dubla de sens SD, supapa ce permite alimentarea
cilindrului prin distribuitorul D1 SAU prin distribuitorul D2. Aplicarea acestei scheme se
utilizeaza cnd actionarea MPL se comanda dintr-un loc fix de munca sau din alte puncte
disparate n jurul masinii. De exemplu o usa de la un garaj poate fi comandata local cu mna sau
poate fi comandata de la distanta calcnd cu piciorul sau cu un vehicul peste un prag de comanda.

Figura 12.3. Functia NU

Figura 12.4. Functia "Memorie permanenta"

c) Functia NU (figura 12.3) se aplica n cazul ntreruperii unei actiuni. Cilindrul MPL la
capatul cursei NU va mai fi alimentat deoarece limitatorul de cursa montat pe tija actioneaza
asupra distribuitorului D2, care la rndul sau va comanda schimbarea pozitiei lui D1, astfel ca
MPL nu va mai fi alimentat. Aceasta functie se aplica n toate cazurile de oprire automata a unei
actiuni la un anumit moment, de exemplu n scopul evitarii unei avarii la aparitia unei presiuni
sau a unei temperaturi peste limitele admise.
d) Functia Memorie permanenta (figura 12.4) realizeaza mentinerea unei comenzi data
sub forma unui impuls. Cilindrul MPL ramne alimentat, dupa ce distribuitorul D a primit o
comanda scurta C1. Caracteristic acestui circuit este prezenta supapei duble de sens SD care, dupa
47

ntreruperea comenzii C1, mentine distribuitorul D n pozitia 2, astfel facndu-se alimentarea n

continuare a cilindrului pneumatic, deci supapa dubla SD a memorat permanent comanda C1.
Datorita neetanseitatilor, aceasta stare se mentine totusi o perioada limitata de timp dar suficienta
pentru a fi considerata practic "PERMANENT". Iesirea din starea de actionare, adica
ntreruperea memoriei, se poate face prin diverse circuite suplimentare astfel:
Distribuitorul D poate primi o comanda suplimentara C2 (figura 12.4);
Pe conducta c se monteaza un al doilea distribuitor care la o comanda manuala sa
puna MPL n legatura cu atmosfera si sa ntrerupa comanda distribuitorului D1;
n circuitul primar de alimentare se monteaza un distribuitor D2 care la comanda
manuala ntrerupe MEMORIA, oprind alimentarea MPL si a distribuitorului D.
e) Functia Memorie temporara (figura 12.5) urmareste mentinerea (MEMORAREA)
unei comenzi pe o perioada de timp limitata (TEMPORAR). Cilindrul pneumatic MPL este pus
sub presiune att timp ct presiunea aerului din rezervorul R se mentine superioara presiunii
aerului din distribuitorul D1 de alimentare, altfel spus, MPL este sub actiune TEMPORAR, att
timp ct circuitul poate pastra (MEMORA) o comanda. Functionarea circuitului ncepe prin
comanda mecanica a distribuitorului D2. Aerul comprimat trece prin D2, supapa de sens SS si
umple rezervorul R. Cnd presiunea aerului a crescut peste presiunea din distribuitorul D1 se
produce comutarea lui D1 si alimentarea cu aer a MPL. Dupa oprirea comenzii lui D2, droselul Dr
permite temporizarea evacuarii aerului n atmosfera din rezervorul R, iar n momentul cnd
presiunea a scazut sub presiunea aerului din distribuitorul D1, acest distribuitor si pierde
comanda (MEMORIA) si ntrerupe alimentarea cilindrului MPL. Aceasta functie are multiple
aplicatii, de exemplu: o piesa apucata de mna unui robot nu poate fi prelucrata att timp ct ea
nu este suficient de bine strnsa, att timp ct instalatia nu MEMOREAZA un efect de presiune
datorat strngerii pneumatice a piesei.

Figura 12.5.Functia "Memorie temporara"

Figura 12.6.Functia "Interblocare"

f) Functia Interblocare
Unele operatii sau procese tehnologice INTERZIC categoric efectuarea simultana a doua
sau mai multe operatii. De exemplu: este interzisa efectuarea operatiei de desfacere a unei piese
n timpul operatiei de prelucrare a acesteia. Operatorul poate gresi si uita sa respecte aceasta
conditie. n sprijinul securitatii omului si a procesului tehnologic, comanda pentru actiunea
primei operatii BLOGHEAZ comanda celui de al doilea element de executie, de asemenea si
comanda celui de al doilea element de executie BLOCHEAZ actiunea primului element.
Aceasta blocare reciproca dintre cele doua comenzi reprezinta functia de INTERBLOCARE.
48

n figura 12.6 pentru realizarea functiei de INTERBLOCARE sunt doua linii de executie
A1 si A2, comandate de comenzile C1 si C2 prin distribuitoarele D1 si D2. n pozitia normala
distribuitoarele sunt pregatite pentru primirea comenzii. n momentul efectuarii comenzii C1 aerul
comprimat actioneaza elementul de executie A1 si comanda distribuitorul D2, blocnd calea
comenzii C2 spre actionarea A2 (D2 pe pozitia 2). Situatia este similara si cnd se emite, din starea
de repaos, comanda C2 care produce blocarea comenzii C1 spre actionarea A1 (D1 pe pozitia 2).
Astfel, cele doua comenzi C1 si C2 fiind INTERBLOCATE, schema nu permite efectuarea unei
comenzi n timpul executarii celeilalte comenzi.
n practica functiile descrise anterior sunt combinate ntre ele n cadrul unei scheme
pneumatice. Schema efectuata trebuie sa corespunda functionarii instalatiei pe care o deserveste.
Pentru a ntelege cu usurinta aplicarea functiilor pneumatice se propune realizarea
practica a schemei pneumatice care deserveste un agregat cu regim periculos de lucru: un cilindru
pneumatic, montat pe batiul unei masini, urmeaza sa preseze ntr-o matrita o piesa din material
granulos. Procesul de presare fiind periculos, operatorul trebuie obligat n acest timp sa
paraseasca acest spatiu. Pentru aceasta, comanda operatiei trebuie efectuata de operant n alta
ncapere. n cele ce urmeaza este propusa schema de actionare pneumatica (figura 12.7) a
agregatului.

Figura 12.7. Schema de actionare pneumatica a unui agregat periculos

Fazele procesului tehnologic, n care se vor recunoaste FUNCIILE pneumatice sunt:
Faza I - Scoaterea de catre operant a piesei prelucrate si alimentarea matritei cu materialul
brut.
Faza II - Iesirea operatorului din camera de presare, nchiderea usii care la sfrsitul cursei
sale comanda distribuitorul 3 SAU distribuitorul 4 (figura 12.7), care prin intermediul supapei
duble de sens 12 alimenteaza distribuitorul limitator de cursa 11. Fiind la nceput de cursa,
cilindrul pneumatic 13 tine distribuitorul 11 actionat, permitnd aerului comprimat sa comande
distribuitorul 6 anulnd starea de siguranta n alimentare.
49

Faza III - Operatorul executa comanda cu mna stnga asupra distribuitorului 1 sI cu

mna dreapta asupra distribuitorului 2. Se trimete astfel o comanda sub forma de impuls
distribuitorului 7 prin intermediul unei supape de sens unic 8. Distribuitorul 7 MEMOREAZ
PERMANENT comanda pe care o transmite distribuitorului 9. Distribuitorul 9 avnd functia de
releu amplifica comanda primita, ntr-o actiune de alimentare a cilindrului pneumatic 13 cu aer
comprimat la puterea necesara operatiei de presare.
Faza IV - Are loc operatia de presare, n care timp tija cilindrului pneumatic si continua
cursa activa pna la limita dinainte stabilita, prin pozitionarea unui distribuitor limitator de cursa
5.
Faza V - La capatul cursei active, cama tijei cilindrului pneumatic 13, comanda
distribuitorul limitator de cursa 5 si acesta anuleaza starea de alimentare permanenta a
distribuitorului 10, care fiind nseriat cu distribuitorul 7 ntrerupe starea de comanda
MEMORAT PERMANENT de distribuitorul 9. Distribuitorul 9 schimba sensul de alimentare
al cilindrului, urmnd sa se desfasoare cursa de revenire a acestuia, pna la pozitia de repaos,
stare n care este mentinut de alimentarea permanenta cu aer comprimat.
Faza VI - Operatorul deschide usa si intra n camera matritei pentru pregatirea unei noi
operatii. Usa elibereaza comanda distribuitoarelor 3 SAU 4 si prin aceasta pune n legatura cu
atmosfera conductele de comanda, permitnd distribuitorului 6 sa asigure securitatea operatorului
care lucreaza la matrita, anulndu-se astfel orice comanda a cilindrului pneumatic 13, de catre
alte persoane din afara.
7.2.3. Scheme de actionare cu un singur cilindru pneumatic cu comanda indirecta
Comanda indirecta se utilizeaza n cazul cnd punctul de comanda este mai departat de
punctul de lucru. Pentru a nu se utiliza conducte de lungime mare, distribuitorul principal se
plaseaza n apropierea motorului pneumatic, iar pentru comanda acestora se folosesc
distribuitoare pilot de dimensiuni mai mici (de tipul butoanelor pneumatice BP) sau se foloseste
comanda electrica. Se vor realiza practic schemele din figurile de mai jos, se va analiza
functionarea lor si parametrii ce pot fi reglati.
n cazul din figura 13.1, distribuitorul cu memorie (bistabil) DP 5/2 memoreaza
comenzile manuale de tip impuls. Functionarea este similara cu cea din figura 11.3, dar pentru
obtinerea cursei de avans este necesar sa fie actionate simultan butoanele BP1 si BP2 (conditie de
pornire).

50

Figura 13.1. Cilindru cu dubla actiune cu comanda manuala indirecta prin impulsuri, att
pentru cursa de avans ct si pentru cursa de retragere

Figura 13.2. Cilindru cu dubla actiune cu comanda indirecta prin

impuls de initiere din doua puncte diferite
Cilindrul din figura 13.2 efectueaza un ciclu unic de functionare avans-retragere, cu
comanda indirecta prin impuls de initiere din doua puncte diferite (functia SAU) - BP1 sau BP2.
Retragerea pistonului este comandata de sesizorul SC1, care la atingere va comanda schimbarea
fazei de lucru a distribuitorului DP.

51

Figura 13.3. Cilindru cu dubla actiune cu pornire prin impuls manual

si temporizare n pozitia avansat
Cilindrul din figura 13.3 efectueaza un ciclu unic de functionare avans-retragere, pornirea
facndu-se prin impuls manual de la butonul m. Semnalul produs de sesizorul SC1 atinge
valoarea necesara comutarii distribuitorului DP dupa un timp prestabilit prin reglarea sectiunii de
umplere a capacitatii C din cadrul temporizatorului pneumatic de tip R-C.

52

Figura 13.4. Cilindru cu dubla actiune, cu ciclu automat repetat continuu,

cu reglarea vitezelor pe ambele curse
Pistonul cilindrului din figura 13.4 efectueaza cursa de avans cu viteza v 1, reglarea
facndu-se prin droselul DC1 si pe cea de retragere cu viteza v0, reglarea facndu-se prin droselul
DC0. Miscarea se initiaza cnd se actioneaza pe pedala distribuitorului bistabil DB trecndu-l pe
pozitia START. Ciclurile se repeta continuu pna ce distribuitorul bistabil este trecut pe pozitia
STOP cnd pistonul se opreste n pozitia initiala (retras). Opritorii SC0 si SC1 limiteaza cursa
pistonului, ei actionnd prin intermediul distribuitoarelor la care sunt conectati.

53

Figura 13.5. Cilindru cu dubla actiune pentru realizarea ciclului

automat unic, avans rapid AR- avans de lucru AL- retragere rapida RR
Cilindrul din figura 13.5 realizeaza un ciclu automat unic AR-AL-RR, cu pornire prin
impuls manual de la butonul BP. Astfel sunt comutate simultan distribuitoarele DP si D, iar
pistonul ncepe miscarea de avans cu viteza vAR controlata de droselul DR1. Prin activarea
sesizorului SC2, distribuitorul D este comutat pe pozitia initiala. Viteza de avans este acum
controlata de droselul DR2, reglat la o sectiune de curgere mai mica dect cea a lui DR1. La
sfrsitul cursei de avans este activat sesizorul SC1. Aceasta comanda comutarea distribuitorului
principal DP pe pozitia initiala si nceperea cursei de revenire cu viteza reglabila vRR controlata
de droselul de cale DC.

54