Universitatea din Pitesti

Facultatea de Mecanica si Tehnologie

Cutia de viteze

Student: Matei Eugen Catalin

Specializare: Autovehicule
Rutiere
Grupa:3.2.2

1
 Pitesti 2015
Cutia de viteze

1. Rol, Cerinte, Clasificare, Compunere.

1.1) Rolul cutiei de viteza este de a asigura prin modificarea raportului de transmitere
al transmisiei varierea fortei de tractiune si a vitezei de deplasare in limitele impuse de
conditiile de deplasare.
In plus cutia de viteze asigura mersul inapoi al autovehicului fara inversarea sensului
de rotatie al motorului si intreruperea legaturii motorului de restul transmisiei cand
ambreiajul este cuplat.
1.2) In scopul asigurarii unai bune adaptabilitati a automobilului conditiilor concrete
in care are loc deplasarea, cutia de viteze trebuie sa raspunda la o serie de cerinte printre
care:
-sa aiba posibilitatea realizarii unui numar cat mai mare de rapoarte de transmitere iar
marimea lor sa fie determinata incat sa se asigure o utilizare rationala a puterii in
conditiile unor performante dinamice si de economicitate ridicate.
-constructia sa fie simpla, robusta, usoara, sa aiba un randament mecanic ridicat si
functionare silentioasa.
-in exploatare sa prezinte siguranta si intretinere usoara iar manevrarea sa se faca cat
mai comod.
1.3) Din punct de vedere constructiv, la o cutie de viteze se deosebesc:
-mecanismul reductor ca parte ce realizeaza efectiv modificarea raportului de
transmitere si sistemul de actionare prin intermediul caruia se comanda modificarea
raportului de transmitere.
Dupa modul de modificare a raportului de transmitere cutiile de viteze pot fi cu
variatie in trepte, cu variatie continua sau combinate.
Dupa principiul de functionare cutiile de viteze pot fi mecanice, hidraulice, sau
electrice.
Dupa modul de actionare deosebim cutii de viteze cu actionare manuala,
semiautomate si automate.
1.4) Cutia de viteze, indiferent de numarul treptelor,se compune din:
• Mecanismul reductor sau cutia de viteza propriu-zisa
Mecanismul reductor are rolul de a transmite momentul motor si de a modifica
raportul de transmitere.
La mecanismul reductor al cutiilor de viteze mecanice în trepte, raportul de
transmitere se poate realiza prin participarea:
- unui singur angrenaj de roţi dinţate cu axe fixe, cum este cazul cutiilor de viteze cu
doi arbori;
- a două angrenaje de roţi dinţate cu axe fixe, ca în cazul cutiilor de viteză cu trei
arbori;
- a trei angrenaje de roţi dinţate, dintre care două cu axe fixe (organizate similar cutiei
de viteze cu trei arbori) şi unul cu axe mobile (reductor planetar) ca în situaţia cutiilor de
viteze cu multiplicator planetar.
Pentru realizarea treptei de mers înapoi, faţă de treapta de mers înainte, unul din
lanţurile cinematice ale mecanismului reductor se realizează cu trei roţi dinţate. Roata
intermediară, montată pe un ax suplimentar ce angrenează simultan cu roata condusă şi
cea conducătoare nu intervine asupra raportului de transmitere, dar impune pentru acestea
un sens identic de rotaţie.

2
 Luând ca elemente de bază arborii faţă de care sunt dispuse angrenajele mecanismului
reductor, cele mai frecvente soluţii de organizare cinematică, funcţie de numărul acestora,
sunt:
- mecanismul reductor cu doi arbori: primar şi secundar;
- mecanismul reductor cu trei arbori, dispus longitudinal: primar, intermediar şi
secundar.
• Mecanismul de cuplare
Funcţionarea cutiei de viteze într-o anumită treaptă se obţine prin solidarizarea la
rotaţie a roţii libere cu arborele de susţinere. Pentru solidarizare se utilizează mecanisme
de cuplare a treptelor care după complexitatea construcţiei lor se clasifică în:
- mecanisme de cuplare simple(fără sincronizatoare)
-balador unic
-craboţi
-mufe de cuplare
- sincronizatoare fără blocare
-sincronizator simplu(cu presiune constantă)
-sincronizator Porche (cu sevoefect)
- sincronizatoare cu blocare
-sincronizatorul Renault
-sincronizatorul Borg Warner
-sincronizatorul New Process(cu bolţuri de blocare)
-sincronizatorul ZF
• Mecanism de acţionare
Comanda cuplării, selectarea treptei şi menţinerea treptei cuplate se face prin
mecanismul de acţionare.

2. Organizarea cinematica a cutiei de viteze pentru automobile similare

celui din tema de proiectare

Cutiile de viteze utilizate frecvent sunt cu doi sau cu trei arbori. Cutiile de viteze cu
doi arbori, deoarece intrarea si iesirea fluxului de putere se face pe aceiasi parte, sunt
utilizate la autoturisme organizate dupa solutia "totul fata" sau "totul spate". In cazul
rapoartelor mari de transmitere in prima treapta, cand se obtine o distanta mare intre axe
determinand dimensiuni mari de gabarit pentru carterul cutiei de viteze si a automobilelor
organizate dupa solutia motor fata punte motoare spate, se folosesc cutii de viteze cu trei
arbori.
2.1) Organizarea generala a cutiei de viteze cu doi arbori
Cutiile de viteze cu doi arbori se întâlnesc frecvent la autoturismele şi autoutilitarele
uşoare derivate din acestea cu motoare dispuse transversal sau longitudinal. Cutiile de
viteze cu doi arbori dispun frecvent de 5 sau 6 trepte de viteză.
Într-o astfel de organizare cutia de viteze cuprinde:
-arborele primar sau arborele de intrare ce primeşte mişcarea de la
arborele cotit al motorului prin intermediul ambreiajului şi include sau susţine
pinioanele conducătoare ale angrenajelor;
-arborele secundar sau arborele de ieşire ce susţine sau include roţile
conduse ale angrenajelor şi trasmite mişcarea direct sau indirect către puntea motoare.
Caracteristicile cutiei de viteze cu doi arbori sunt:
-intrarea şi ieşirea se face la o anumită distanţă (distanţa între axele angrenajelor) de
aceeaşi parte, în cazul soluţiilor de organizare a transmisiei de tip totul faţă (totul spate),
când în acelaşi carter cu cutia de viteze se găsesc înglobate transmisia principală şi

3
diferenţialul, sau în părţi opuse în cazul soluţiei clasice motor faţă, punte motoare spate,
soluţie specifică autoutilitarelor uşoare, derivate din autoturisme.
-la transferul fluxului de putere participă un singur angrenaj de roţi dinţate.
-un randament superior în toate treptele, exceptând priza directă.
-o gamă de rapoarte mai restrânsă pentru o aceeaşi distanţă între axe.
-în majoritatea cazurilor treapta de mers înapoi este nesincronizată.
Schema cinematică şi de funcţionare a unei cutii de viteze cu cinci trepte
de viteză (tabelul 2.1) pentru mersul înainte şi cu una pentru mers înapoi este prezentată
în figura 2.1.

figura 2.1: Schema cinematica a cutiei de viteze cu doi arbori

Arbori si roti Mecanism Raport de

Treapta ap ai cuplare transmitere
1 2 3 4 5 6 1' 2' 3' 4' 5' 6' Mc icv
I x x S1
II x x
III x x S2 z'
icv 
IV x x z

V x x S3
z6 '
icv 
R x x B z6
tabelul 2.1: Schema de functionare pentru cutia de viteze cu doi arbori

Pe arborele primar "ap" se găsesc între lagăre roţile fixe 1, 2, 3, 4 şi în consolă roata
liberă 5; roţile 1, 2, 3, 4 şi 5 se află permanent în angrenare cu roţile 1', 2', 3', 4', montate
libere şi 5' montată fix pe arborele secundar "as".
În vecinătatea roţilor libere se găsesc mecanismele de cuplare cu sincronizare s1, s2,
şi s3, ce servesc la solidarizarea acestora cu arborii pentru obţinerea treptelor de mers
înainte.
Funcţionarea cutiei de viteze pentru mers înainte într-o treaptă oarecare are loc astfel:
de la ambreiaj fluxul de putere se transmite arborelui primar "ap", roţii dinţate
conducătoare r, roţii dinţate conduse r' şi arborelui secundar "as".
Legătura între roata liberă şi arborele pe care acesta se sprijină se face prin dantura de
cuplare a sincronizatorului s la deplasarea manşonului acestuia din poziţia neutră.

4
 Roţile dinţate 6, fixă pe arbore primar şi 6', solidară cu manşonul de cuplare al
sincronizatorului s2 servesc la obţinerea treptei de mers înapoi. Cuplarea treptei de mers
înapoi, posibilă numai în poziţia neutră a sincronizatoarelor s1, s2, şi s3 se face prin
deplasarea roţii baladoare intermediare rb, în poziţia în care angrenează simultan cu
celelalte roţi dinţate 6 şi 6'. Aflarea în angrenare a celor trei roţi determină inversarea
sensului de mişcare la arborele secundar faţă de cazul cuplării treptelor de mers înainte.
Functionarea cutiei de viteze in treapa I se face, prin deplasarea axiala a
mecanismului de cuplare "s1" spre stanga (fig 2.2), prin parcurgerea urmatorului lant
cinematic: ap-1-1'-s1-as, iar prin deplasarea mecanismului de cuplare "s1" spre dreapta ,
dupa aducerea in prealabil a acestuia in pozitia de punct mort, se realizeaza treapta II
(fig2.3), prin parcurgerea urmatorului lant cinematic : ap-2-2'-s1-as;

figura 2.2: Functionarea in treapta I figura 2.3: Functionarea in treapta II

Functionarea in treapta III se face prin deplasarea axiala a mecanismului de cuplare

"s2" spre stanga prin lantul cinematic: ap-3-3'-s2-as (fig 2.4) realizandu-se o solidarizare
a rotii dintate 3 cu arborele secundar "as", iar in treapta IV prin aducerea mecanismului
de cuplare s2 in pozitia de punct mort si deplasarea acestuia spre dreapta prin lantul
cinematic: ap-4-4'-s2-as (fig 2.5).

figura 2.4: Functionarea in treapta III figura 2.5: Functionarea in treapta IV

5
 Cuplarea treptei V, se face prin deplasarea mecanismului de cuplare "s3" spre stanga,
prin lantul cinematic: ap-5-5'-s3-as (fig 2.6), iar a treptei de mers inapoi prin aducerea in
pozitia de punc mort a mecanismelor de cuplare s1, s2, s3 si deplasarea axiala a rotii
baladoare B spre stanga, realizandu-se urmatorul lant cinematic: ap-6-B-s2-as (fig 2.7).
Aflarea în angrenare a celor trei roţi determină inversarea sensului de mişcare la
arborele secundar faţă de cazul cuplării treptelor de mers înainte.

fig. 2.6: Functionarea in treapta V fig. 2.7: Functionarea in treapta de mers inapoi

2.2) Organizarea generala a cutiei de viteze cu trei arbori

Cutiile de viteze clasice cu trei arbori se utilizează la automobilele organizate după
soluţia “clasică” sau cele cu tracţiune integrală cu motorul dispus longitudinal.
Arborii cutiei de viteze sunt:
• arborele primar sau arborele de intrare primeşte mişcarea de la arborele cotit al
motorului prin intermediul ambreiajului; arborele primar poartă pinionul angrenajului
permanent.
• arborele intermediar conţine următoarele roţi fixe:
-roata condusă a angrenajului permanent, ce primeşte mişcarea de la arborele primar;
-roţile conducătoare ale angrenajelor treptelor, cu excepţia treptei de priză directă;
• arborele secundar sau arborele de ieşire, care susţine roţile conduse ale angrenajelor
treptelor şi transmite mişcarea către puntea motoare.
Caracteristicile unei astfel de cutii de viteze sunt:
• intrarea şi ieşirea sunt coaxiale şi pot fi:
-de aceaşi parte, în cazul soluţiei de organizare a transmisiei de tip totul
faţă, când în acelaşi carter se găsesc înglobate şi transmisia principală şi
diferenţialul.
-opuse.
• există posibilitatea cuplării directe a arborelui primar cu arborele secundar realizând
astfel priza directă, situaţie în care:
-randamentul mecanic este maxim, deoarece fluxul de putere se transmite
direct, fără intervenţia angrenajelor;
-zgomotul ansamblului este minim;
• rapoartele de transmitere ale tuturor treptelor, cu excepţia treptei de priză directă se
obţin prin intermediul a două angrenaje: angrenajul permanent şi angrenajul treptei
respective; aceasta determină lărgirea gamei de valori pentru rapoartele de transmitere, în
schimb se produce diminuarea randamentului mecanic;

6
 • în cazul în care cutia de viteze este fixată direct pe carterul ambreiajului, arborele
primar al cutiei de viteze coincide cu arborele ambreiajului.
Schema cinematică şi de funcţionare a unei cutii de viteze cu trei arbori cu
cinci trepte de viteză sincronizate pentru mers înainte şi una pentru mers înapoi
este prezentată în figura 2.8, respectiv in tabelul 2.2.

figura 2.8: Schema cinematica a cutiei de viteze cu trei arbori

Arbori si roti Mecanism Raport de

Treapta ap ai as cuplare transmitere
p p' 1 2 3 4 5 1' 2' 3' 4' 5' Mc icv
I x x x x S1 z' pz'
II x x x x  1
zp z
III x x x x S2
IV Priza directa 1

z ' p z '5
 1
V x x x x S3
z p z5
z' p z'4
 
R x x x x B zp z4
tabelul 2.2: Schema de functionare pentru cutia de viteze cu trei arbori

Arborele primar ap antrenează permanent arborele intermediar ai prin perechea de

roţi dinţate p-p'. Pe arborele intermediar, solidare la rotaţie cu el, se află roţile dinţate 1, 2,
3 şi 5, ce angrenează permanent cu roţile 1', 2', 3' şi 5' de pe arborele secundar as,
formând astfel perechi de roţi dinţate corespunzătoare treptelor de viteză: I-a, a II -a, a III
-a şi a V -a.
Cuplarea uneia dintre treptele de mers înainte se face prin intermediul mecanismelor
de cuplare cu sincronizare s1, s2, sau s3. Raportul de transmitere se obţine astfel prin
două angrenaje: angrenajul permanent şi angrenajul treptelor I, II, III sau V.
Functionarea in treapta I se face prin lantul cinematic: ap-p-p'-ai-1-1'-s2-as, (fig 2.9)
iar in treapta II prin aducerea mecanismului de cuplare "s2" in prealabil in pozitia de

7
punct mort si deplasarea acestuia spre dreapta (fig 2.10), realizandu-se urmatorul lant
cinematic: ap-p-p'-ai-2-2'-s2-as.

figura 2.9: Functionarea in treapta I figura 2.10: Functionarea in treapta II

Functionarea in treapta III se face prin lantul cinematic: ap-p-p'-ai-3-3'-s1-as, (fig

2.11) iar in treapta IV prin aducerea mecanismului de cuplare "s1" in prealabil in pozitia
de punct mort si deplasarea acestuia spre stanga (fig 2.12), realizandu-se urmatorul lant
cinematic: ap-s1-as.

figura 2.11: Functionarea in treapta III figura 2.12: Functionarea in treapta IV

Cuplarea treptei V, se face prin deplasarea mecanismului de cuplare "s3" spre stanga,
prin lantul cinematic: ap-p-p'-ai-s3-5-5-as (fig 2.13), iar a treptei de mers inapoi prin
aducerea in pozitia de punc mort a mecanismelor de cuplare s1, s2, s3 si deplasarea axiala
a rotii baladoare B spre stanga, realizandu-se urmatorul lant cinematic:
ap-p-p'-ai-1-B-s2-as (fig 2.14).
Aflarea în angrenare a celor cinci roţi determină inversarea sensului de mişcare la
arborele secundar faţă de cazul cuplării treptelor de mers înainte.

8
fig. 2.13: Functionarea in treapta V fig. 2.14: Functionarea in treapta de mers inapoi

2.3) Organizarea generală a cutiei de viteze transversale cu trei arbori (figura 2.15)

figura 2.15: Organizarea cinematica a cutiei de viteze transversala cu trei arbori

9
 Obiectivele principale ale apariţiei acestei noi generaţii de cutii de viteze au fost:
sporirea momentului capabil de transmis, sincronizarea treptei de mers înapoi, creşterea
numărului de trepte în condiţiile unei construcţii foarte compacte, similară cutiilor de
viteze cu doi arbori ce dispun de patru trepte de viteză.
Arborele primar, sau arborele de intrare, primeşte fluxul de putere al motorului prin
intermediul ambreiajului. El include sau susţine roţile conducătoare ale angrenajelor.
Arborii secundari, sau arborii conduşi, numiţi după poziţia pe care o au faţă de primar
- secundar inferior şi secundar superior, susţin sau includ roţile conduse aflate permanent
în angrenare şi transmit direct sau indirect mişcarea către coroana transmisiei principale a
punţii motoare.
Schema de functionare a cutiei de viteze transversala cu trei arbori este prezentata in
tabelul 2.3.
Arbori si roti Mecanism Raport de
Treapta ap as1 ass cuplare transmitere
1 2 3 4 5 1' 2' 3' 4' 6 5 6' Mc icv
I x x
II x x S1
III x x z'
icv  
IV x x S2 z

V x x
S3 z1 ' z 6 '
icv  
R x x x z1 z 6
tabelul 2.3: Schema de functionare a cutiei de viteze transversala cu trei arbori

Functionarea in treapta I, se face prin lantul cinematic: ap-1-1'-s1-asi, realizandu-se

prin deplasarea mecanismului de cuplare s1 spre dreapta (figura 2.16), iar functionarea in
treapta II se face prin aducerea in prealabil a mecanismului de cuplare s1 in pozitia pe
punct mort si deplasarea acestuia din aceasta pozitie spre stanga. Functionarea treptei II,
se realizeaza prin lantul cinematic: ap-2-2'-s1-asi (figura 2.17).

figura 2.16: Functionarea in treapta I figura 2.17: Functionarea in treapta II

Functionarea in treapta III, se face prin lantul cinematic: ap-3-3'-s2-asi, realizandu-se

prin deplasarea mecanismului de cuplare s1 spre stanga (figura 2.18), iar functionarea in
treapta IV se face prin aducerea in prealabil a mecanismului de cuplare s2 in pozitia de

10
punct mort si deplasarea acestuia din aceasta pozitie spre dreapta. Functionarea treptei IV,
se realizeaza prin lantul cinematic: ap-4-4'-s2-asi (figura 2.19).

figura 2.18: Functionarea in treapta III figura 2.19: Functionarea in treapta IV

Functionarea in treapta V, se face prin lantul cinematic: ap-5-5'-s3-ass, realizandu-se

prin deplasarea mecanismului de cuplare s3 spre stanga (figura 2.20), iar functionarea in
treapta de mers inapoi se face prin aducerea in prealabil a mecanismului de cuplare s3 in
pozitia de punct mort si deplasarea acestuia din aceasta pozitie spre dreapta. Functionarea
treptei R, se realizeaza prin lantul cinematic: ap-1-1'-6-6'-s3-ass (figura 2.21).
Pentru transmiterea fluxului de putere către mecanismele punţii cei doi arbori
secundari sunt solidarizaţi cu două pinioane cilindrice cu dinţi înclinaţi, ce angrenează
simultan cu coroana transmisiei principale.

figura 2.20: Functionarea in treapta a V-a.

11
figura 2.21: Functionarea in treapta de mers inapoi

3. Studiul cazurilor similare

In figura 3.1a este prezentata schema constructiva pentru cutia de viteze cu cinci
trepte de la Dacia.

figura 3.1a: Schema constructiva a cutiei de viteze cu cinci trepte de la autoturismul Dacia

Pe arborele primar ap se găsesc între lagăre roţile fixe 1, 2, 3, 4 şi în consolă roata

liberă 5; roţile 1, 2, 3, 4 şi 5 se află permanent în angrenare cu roţile 1', 2', 3', 4', montate
libere şi 5' montată fix pe arborele secundar as.
În vecinătatea roţilor libere se găsesc mecanismele de cuplare cu sincronizare s1, s2,
şi s3, ce servesc la solidarizarea acestora cu arborii pentru obţinerea treptelor de mers
înainte.

12
 figura 3.1b: Schema cinematica a cutiei de viteze cu cinci trepte de la Dacia

Funcţionarea cutiei de viteze pentru mers înainte într-o treaptă oarecare are loc astfel:
de la ambreiaj fluxul de putere se transmite arborelui primar ap, roţii dinţate conducătoare
r, roţii dinţate conduse r' şi arborelui secundar as.
Legătura între roata liberă şi arborele pe care acesta se sprijină se face prin dantura de
cuplare a sincronizatorului s la deplasarea manşonului acestuia din poziţia neutră.
Cuplarea treptei de mers înapoi, posibilă numai în poziţia neutră a sincronizatoarelor
s1, s2, şi s3 se face prin deplasarea roţii baladoare intermediare B, în poziţia în care
angrenează simultan cu celelalte roţi dinţate 6 şi 6'. Aflarea în angrenare a celor trei roţi
determină inversarea sensului de mişcare la arborele secundar faţă de cazul cuplării
treptelor de mers înainte

13
Schema constructiva a cutiei de viteze de la Dacia Nova (figura 3.2a)

figura 3.2a
Schema contructiva a cutiei de viteze de la Fiat Punto (figura 3.3a)

figura 3.3a

14
 figura 3.2b: Schema cinematica a cutiei de viteze cu cinci trepte de la autoturismul
Dacia Nova

Pe arborele primar ap se găsesc între lagăre roţile fixe 1, 2, 3, 4 şi în consolă roata

liberă 5; roţile 1, 2, 3, 4 şi 5 se află permanent în angrenare cu roţile 1', 2', 3', 4', montate
libere şi 5' montată fix pe arborele secundar as.
În vecinătatea roţilor libere se găsesc mecanismele de cuplare cu sincronizare s1, s2,
şi s3, ce servesc la solidarizarea acestora cu arborii pentru obţinerea treptelor de mers
înainte.
Functionarea acestei cutii de viteza este similara cu cea a cutiei de viteza cu cinci
trepte de la autoturismul Dacia.

15
 figura 3.3b: Schema cinematica a cutiei de viteze cu cinci trepte de la autoturismul
Fiat Punto

Pe arborele primar ap se găsesc roţile fixe 1, 2, 6, rotile libere 3, 4, 5; roţile fixe 1 si 2

se gasesc in angrenare permaneta cu rotile libere de pe arborele secundar 1' si 2'. Rotile
libere 3, 4, 5 de pe arborele primar sunt permanent angrenate cu rotile fixe 3', 4', 5' de
arborele secundar. Cuplarea treptelor de viteza fiind posibila prin deplasarile axiale ale
mecanismelor de cuplare s1, s2, s3, respectiv cuplarea treptei de mers inapoi prin
deplasarea axiala spre dreapta a rotii baladoare B.
Legătura între roata liberă şi arborele pe care acesta se sprijină se face prin dantura de
cuplare a sincronizatorului s la deplasarea manşonului acestuia din poziţia neutră.

16
 Cuplarea treptei de mers înapoi, posibilă numai în poziţia neutră a sincronizatoarelor
s1, s2, şi s3 se face prin deplasarea roţii baladoare intermediare B, în poziţia în care
angrenează simultan cu celelalte roţi dinţate 6 şi 6'. Aflarea în angrenare a celor trei roţi
determină inversarea sensului de mişcare la arborele secundar faţă de cazul cuplării
treptelor de mers înainte.
Spre deosebire de varianta constructiva a cutiei de viteze cu cinci trepte de la Dacia,
dispunerea rotilor 5si 5' nu se mai realizeaza in consola, iar pe arborele primar se gasesc
roti libere, rotile 3 si 4.

Schema contructiva a cutiei de viteze de la Tico (figura 3.4)

figura 3.4a: Schema constructiva a cutiei de viteze cu patru respectiv cinci trepte de
viteza de la autoturismul Tico.

Pe arborele primar se gasesc dispuse rotile fixe 1, 2, 6 si rotile libere 3, 4, 5 la fel ca

in cazul variantei constructive de la Fiat Punto, acestea se afla permanent in angrenare cu
rotile fixe respectiv libere de pe arborele secundar as. Solidarizarea in rotatie a rotilor
libere cu arbori pe care sunt dispuse se face prin intermediul mecanismelor de cuplare s1,
s2, s3. Asemanarea dintre aceasta varianta constructiva si cea de la Dacia, conta in
dispunerea rotilor 5 si 5' in consola.
La fel ca in cazul celorlalte variante constructive, cuplarea treptei de mers înapoi, este
posibilă numai în poziţia neutră a sincronizatoarelor s1, s2, şi s3 realizandu-se prin
deplasarea roţii baladoare intermediare B, în poziţia în care angrenează simultan cu
celelalte roţi dinţate 6 şi 6'. Aflarea în angrenare a celor trei roţi determină inversarea
sensului de mişcare la arborele secundar faţă de cazul cuplării treptelor de mers înainte.

17
 figura 3.4b: Schema cinematica a cutiei de viteze cu cinci trepte de la Tico

In figura 3.5 este prezentata schema constructiva pentru cutia de viteze cu sase trepte
de la Alfa Romeo.

18
 figura 3.5: Schema constructiva a cutiei de viteze cu sase trepte de la Alfa Romeo

figura 3.5a: Schema cinematica a cutiei de viteze cu sase trepte de la Alfa Romeo
Pe arborele primar al cutiei de viteze se gasesc dispuse rotile fixe 1, 2, 3, 4, 6, unde
rotile fixe 1, 2, 3, 6 se gasesc permanent in angrenare cu rotile libere 1', 2', 5', 6' dispuse
pe arborele secundar inferior "asi", iar rotile fixe 3 si 4 se gasesc in angrenare permanenta
cu rotile libere 3' respectiv 4' situate pe arbore secundar superior "ass". Roata libera 1' se
gaseste in angrenare permanenta si cu roata libera 1'' de pe arborele "ass", fapt care duce
la obtinerea treptei de mers inapoi.

19
 Functionarea in treapta I se realizeaza prin lantul cinematic: ap-1-1'-s1-asi, prin
deplasarea axiala a mecanismului de cuplare s1 din pozitia de punc mort spre dreapta
figura 3.5b, iar functionarea in treapta II se face prin lantul cinematic: ap-2-2'-s1-asi, prin
aducerea in prealabil a mecanismului de cuplare s1 in pozitia neutra, urmata de
deplasarea acestuia spre stanga figura 3.5c. In figura 3.5d este prezentata schema
cinematica pentru treapta de mers inapoi, care se obtine prin urmatorul lant cinematic:
ap-1-1'-1''-s4-ass.

fig. 3.5b: treapta I fig 3.5c: treapta II fig 3.5d: treapta de mers inapoi
Functionarea in treapa III se face prin lantul cinematic: ap-3-3'-s2-ass, prin deplasarea
mecanismului de cuplare s2 din pozitia neutra spre stanga figura 3.5e, iar functionarea in
trepta IV se realizeaza prin lantul cinematic: ap-4-4'-s2-ass, prin aducerea in prealabil a
mecanismului de cuplare s2 in pozitia neutra si deplasarea acestuia din aceasta pozitie
spre stanga figura 3.5f.

figura 3.5e: functionarea in treapa III figura 3.5f: functionarea in treapta IV

Functionarea in treapa V se face prin lantul cinematic: ap-3-5'-s3-asi, prin deplasarea

mecanismului de cuplare s3 din pozitia neutra spre stanga figura 3.5g, iar functionarea in
trepta VI se realizeaza prin lantul cinematic: ap-6-6'-s3-asi, prin aducerea in prealabil a
mecanismului de cuplare s3 in pozitia neutra si deplasarea acestuia din aceasta pozitie
spre stanga figura 3.5k..

20
 figura 3.5g: functionarea in treapta V figura 3.5k: functionarea in treapta VI

Calculul angrenajelor de roti dinţate

Notiuni generale privind proiectarea angrenajelor

La proiectarea unui angrenaj este necesar sa se tina cont si de aspectul

economic, respectiv de seria de fabricaţie.
Din acest punct de vedere angrenajele se pot clasifica in doua categorii:
a) Angrenaje unicat sau de serie mica, pentru care prelucrarea cărora se folosesc
scule normalizate ( freze melc sau cuţite roata pentru frezare si mortezare, iar finisajul se
executa pe maşini de rectificat dantura);
b) Angrenaje prelucrate in serie mare, pentru care este economic sa se execute scule
speciale.
Un angrenaj de calitate trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:
a) Eliminarea interferentelor;
b) Durata de viata egala a celor doua roti:
 Ruperea la oboseala a bazei dintelui;
 Solicitare de contact;
 Uzura;
c) zgomot redus;
Toate condiţiile enumerate mai sus se pot obţine numai cu scule speciale, cate
un set pentru fiecare roata, care se pot folosi economic numai la producţia de serie mare.
Se pot obţine totuşi rezultate mulţumitoare si cu scule normalizate pentru
producţia de unicate si serii mici.
Prezenta metodologie se refera la execuţia angrenajelor cu scule normalizate.

***
Alegerea parametrilor de baza trebuie sa se facă in funcţie de cerinţele
angrenajului.
a) Capacitate portanta ridicata. Este cazul angrenajelor care lucrează la viteze
periferice mici si medii, si la care nu sunt pretenţii mari in privinţa zgomotului. Se obţin

21
de obicei cu dinţi drepţi sau înclinaţi, la un unghi de înclinare mai mare de 20  . Durata
de viata la ruperea bazei dintelui si la solicitarea de contact, va fi diferita la pinion fata de
roata. In cazul prelucrării roţilor dinţate cu scule normalizate, se poate obţine o durata de
viata egala pentru ambele roti numai folosind materiale diferite, respectiv tratamente
diferite.
b) Zgomot redus. Este cazul angrenajelor care lucrează la viteze periferice mari si la
care se cere un zgomot redus, adică o sursa de vibraţii redusa care sa nu afecteze calităţile
ansamblului. Se poate obţine prin:
- Mărirea gradului de acoperire, care la rândul lui creste când se măreşte
unghiul de înclinare al dintelui si când se micşorează unghiul de angrenare la o valoare
mai mica de 20  .
- Micşorarea socului la intrarea in contact a perechilor de dinţi, micşorare
care se poate obţine prin flancarea dintelui; flancarea este la îndemâna fiecărui executant
de roti daca se dispune de o maşina de rectificat dantura si se obţine rectificând o parte a
flancului cu o evolventă generata pe un cerc de baza mai mic decât pentru flancul activ.
c) Portanta si zgomot normale., reprezentând un compromis intre cele arătate mai
sus.

Indiferent de categoria angrenajului, in marea majoritate a cazurilor se poate

egaliza uzura celor doua roti in angrenare prin alegerea judicioasa a raportului
coeficienţilor de corijare ai roţilor, care duc la produsul presiune x viteza de alunecare a
flancurilor apropiate pentru perechea de roti dinţate.
In continuare este redata metodologia de calcul pentru angrenajele cilindrice
exterioare cu dinţi drepţi si înclinaţi. Coeficienţii de corijare se aleg astfel încât :
 Uzura este uniformizata la ambele roti;
 Nu apare subtăiere;
 Dintele nu se ascute;
 Rezistenta la rupere este apropiata la pinion si roata;

***
Pentru coeficienţii de corijare s-au folosit următoarele sensuri:
 Deplasare pozitiva     , in cazul când linia de referinţă a cremalierei
generatoare devine exterioara cercului de divizare (scula se depărtează
de axa piesei);
 Deplasare pozitiva     in cazul când linia de referinţă devine
secanta la cercul de divizare (scula se apropie de axa piesei).
Cele menţionate sunt valabile atât pentru angrenaje exterioare cat si pentru
angrenaje interioare.

Metoda de calcul pentru angrenajele curente

Recomandări privind proiectarea angrenajelor pentru cutii de viteze

1. De regula se impun: distanta dintre axe, raportul de transmitere si

momentul de torsiune motor. Distanta dintre axe este legata de diametrul arborilor care nu
trebuie sa aibă o săgeata mai mare de 0,1…0,15 mm, de diametrul rulmenţilor, iar in
cazul cutiilor de viteze pentru automobile de mărimea sincronizatoarelor.
2. Numărul de dinţi nu trebuie sa fie sub 10 din cauza dificultăţilor de
prelucrare cu severul. Pentru cutii de viteze se accepta ca număr minim 11 – 13 dinţi.

22
Pentru cutia de viteze se indica o uşoară creştere a sumei numerelor de dinţi de la viteza I
spre a IV – a.
3. Se indică ca lăţimea danturii sa nu coboare sub10 mm, atât din cauza
ruperii dintelui in cazul abaterilor elicei cat si din cauza gradului de acoperire suplimentar
mic.
4. Unghiul de înclinare al dintelui se alege mic in cazul in care se
urmăreşte obţinerea unor eforturi axiale mici, si mare pentru a oferi un grad de acoperire
suplimentar mare, deci zgomot mic al angrenajului.
5. Alegerea unghiului de angrenare este foarte importanta din punctul de
vedere al razelor mari obţinute la şeveruirea bazei dintelui, pentru care este necesar un
unghi de angrenare mic, respectiv raza de funcţionare a piciorului dintelui sa fie cat mai
apropiata de raza de baza.
6. Modulul normal definit pentru  0 n  20  trebuie sa aibă daca nu o
valoare standardizata, măcar o valoare rotunjita din 0,05 in 0,05 mm, aceasta numai
pentru comoditatea clasificării sculelor. Se menţionează că rotunjirea modulului normal
cu 0,02…0,03 mm duce la modificarea unghiului de angrenare cu 1...2  , ceea ce este
deranjant deoarece unghiul de angrenare trebuie sa aibă o anumita valoare din alte
criterii. In acest caz se modifica uşor unghiul de înclinare al dintelui, deoarece modificări
mici ale lui duc de asemenea la modificări mari ale unghiului de angrenare in sensul
dorit; când  d creste  rf scade.
7. Coeficienţii de corijare se aleg astfel încât:
 uzura este uniformizata la ambele roti;
 durata de viata a dinţilor celor doua roti este apropiata;
 nu apare subtăiere;
 dintele nu se ascute;
Este cazul cel mai des întâlnit. Coeficienţii de corijare se aleg diferit pentru
angrenaje reductoare si pentru angrenaje amplificatoare.
8.S-a adoptat metoda cea mai răspândită şi anume in funcţie de coeficienţii de
corijare se modifica diametrele exterioare astfel încât jocul la fund sa se menţină
constant şi egal cu 0,25 mm.
9. Mersul de calcul este diferit in situaţia când distanta dintre axe este impusa fata
de distanta la alegere.
10.Ca metoda de măsurare a danturii s-a reţinut măsurarea cotei peste dinţi, iar
când acesta nu este posibila, măsurarea cotei peste role. Este cea mai simpla metoda dar
nu include alte abateri ( bătaia danturii etc.).
11.Desi in diagramele coeficienţilor de corijare s-au trasat limite de ascuţire a
dintelui, s-a introdus calcularea arcului dintelui la vârf, deoarece diagrama da valori
orientative ( datorita modificării diametrului exterior pentru conservarea jocului la fund).
12.Relatiile de calcul sunt astfel alese încât sa se lucreze cu cat mai putini
parametri; de exemplu nu a fost introdus coeficientul de corijare in plan frontal, modulul
frontal, etc.
13.Nu se calculează decât elementele care sunt absolut necesare dimensionării
angrenajului.
14.Simbolurile si tolerantele angrenajelor sunt cele cuprinse in standardele in
vigoare.

4.1. Angrenaje cilindrice exterioare cu dinţi înclinaţi – calcul geometric

Nr.crt Parametrul notaţia Relaţia de calcul

Pinion conducător Roata condusa

23
Parametri de baza
Date mn Modul normal
Z1 ; Z *
Nr.de dinţi ai roţilor
1 1

B Lăţimea danturii
[a] Distanta dintre axe
Cremaliera de referinţă  0   0 n  20  Unghi de presiune de referinţă
h0*a  1 Coeficientul înălţimii capului de
2
referinţă
c 0*  0,25 Coeficientul jocului de referinţă
Unghiul de înclinare β β pinion= -βroată
3
(divizare)   15...32  ( vezi tabelul 1)
Unghiul de presiune  0t  tg 0 n 
frontal de divizare  0t  arctg   ;
4  cos  
inv 0t  tg  0t   0t  rad 
Numărul virtual de dinţi Z V 1 ; Z V* 1 inv  0t inv  0t
5 ZV 1  Z1 Z V*1  Z 1*
inv  0 n inv  0 n
Suma numerelor virtuale Z Vs Z Vs  Z V 1  Z V* 1
6
de dinţi

Distanta dintre axe de a0 a0 


mn Z 1  Z 1* 
7
referinţă 2  cos 
Distanta dintre axe impusa

a 
Unghiul de angrenare in  t  arccos  0 cos  0t  ;
8 * t a 
plan frontal
inv t  tg  t   t  rad 
Z 1  Z 1* inv  t  inv  ot
Suma coeficienţilor de S 
9* S 2 tg  0 n
corijare in plan frontal
In fig.5 se verifica daca punctul de coordonate
Z Vs si  S se încadrează in domeniul dorit
(portanta ridicata, portanta si zgomot normale,
grad de acoperire mare). Daca punctul se afla in
domeniul cu grad de acoperire mare si se
Verificarea încadrării doreşte sa fie in cel de portanta ridicata:
10 * - se micşorează β si/sau:
angrenajului
- se micşorează suma numerelor de dinţi (
Z 1 , Z 1* ), si/sau:
- se micşorează modulul;
Se procedează invers daca se doreşte creşterea
gradului de acoperire.
Media numerelor Z VS
ZV 1  ZV 2
11 virtuale de dinţi Z Vm Z Vm  
2 2
12 Media coeficienţilor de m  S 1   2
corijare in plan normal m  
2 2

24
Coeficienţii de corijare
Pe diagrama se marchează punctul de
coordonate Z Vm si  m , punct prin care
se trasează o dreapta suport la acelaşi
raport al distantelor fata de dreptele
alăturate. Se ridica cate o verticala in
Coeficientul de corijare punctele de abcisa Z V* 1 si Z V 1 pana la
13 1 ,  2 dreapta înclinată trasată ca mai sus. Pe
in plan normal
ordonata se citesc coeficienţii de
corijare ai celor doua roti  1 si  2 . Se
retine  1 ca valoare definitiva,  2
având in acest caz o valoare
aproximativa. Valoarea exacta este:  2
=  S - 1
Diametrele roţilor

Diametrul d1 z1  mn z1*  mn
de d1  d 1* 
14 d 1* cos  cos 
divizare
Diametrul d f1
15 d f 1  d1  2  mn  (h0*a  c0*  x1 ) d *f1  d1*  2  mn  (h0*a  c 0*  x 2 )
de picior d *f1

Diametrul d a1
16 d a1  2a  d *f 1  2m n  c 0* d a 2  2a  d f 1  2m n  c0*
de cap d *
a1

Diametrul d b1
17 d b1  d 1  cos  0t d b 2  d 2  cos  0t
de baza d b*1
Gradul de acoperire

Gradul de
acoperire 2 2

frontal d a21  d b21  d a*1  d b*1  2a  sin  t

  
18 mn
2   cos  ot
cos 

19
Gradul de b  sin 
acoperire   
  mn
axial

Gradul de
20 acoperire       
total

25
Angrenaje cilindrice exterioare cu dinţi drepţi – calcul geometric

Nr.crt Parametrul notaţia Relaţia de calcul

Pinion conducător Roata condusa
Parametri de baza
Date m Modul normal
Z 1 ; Z 1* Nr.de dinţi ai roţilor
1
B Lăţimea danturii
[a] Distanta dintre axe
Cremaliera de referinţă  0  20  Unghi de presiune de referinţă
h0*a  1 Coeficientul înălţimii capului de
2
referinţă
c 0*  0,25 Coeficientul jocului de referinţă

3
Distanta dintre axe de a0
a0 

m Z 1  Z1* 
referinţă 2
 S se alege din fig.4 in funcţie de
Distanta dintre axe la alegere

Z 1  Z 1* si de cerinţele de funcţionare
Suma coeficienţilor de S
4 (portanţă ridicată, portanţă si zgomot
corijare in plan frontal
normale, grad de acoperire mare)

Unghiul de angrenare  2  tg  0   S
5 inv    inv  0
Z 1  Z1*
Distanta dintre axe a
a0 
 
m Z 1  Z 1* cos  0

2 cos 

6
D

a 
  arccos  0 cos  0  ;
4 *
Unghiul de angrenare  a 
inv t  tg  t   t  rad 
5* Suma coeficienţilor de S Z 1  Z 1* inv   inv  0
corijare S 
2 tg  0

26
Coeficienţii de corijare Distanta dintre axe impusa
In diagrama se verifica daca punctul de
coordonate Z Vs si  S se încadrează in
domeniul dorit (portanta ridicata, portanta si
zgomot normale, grad de acoperire mare). Daca
punctul se afla in domeniul cu grad de acoperire
mare si se doreşte sa fie in cel de portanta
Verificarea încadrării ridicata:
6*
angrenajului - se micşorează β si/sau:
- se micşorează suma numerelor de dinţi (
Z 1 , Z 1* ), si/sau:
- se micşorează modulul;
Se procedează invers daca se doreşte creşterea
gradului de acoperire.
Media numerelor de Zm Z 1  Z 1*
7 dinţi Zm 
2
Media coeficienţilor de m  S 1   2
8 corijare in plan normal m  
2 2

Pe diagrama se marchează punctul de

coordonate Z Vm si  m , punct prin care se
trasează o dreapta suport la acelaşi raport al
distantelor fata de dreptele alăturate. Se ridica
*
cate o verticala in punctele de abcisa Z V 1 si
Z V 1 pana la dreapta înclinată trasata ca mai
9 Coeficientul de corijare 1 ,  2
sus. Pe ordonata se citesc coeficienţii de
corijare ai celor doua roti  1 si  2 . Se retine
 1 ca valoare definitiva,  2 având in acest
caz o valoare aproximativa. Valoarea exacta
este:  2 =  S -  1
Diametrele roţilor

Diametrul d1 d12  m  z1*

de d1  m  z1
10 d 1*
divizare
Diametrul d f1 d *f1  d1*  2  m  (h0*a  c0*  x 2 )
11 d f 1  d1  2  m  (h0*a  c 0*  x1 )
de picior d *f1
d a1 d a 2  2a  d f 1  2m n  c0*
Diametrul d a1  2a  d *
 2m n  c *
12 f2 0
de cap d a*1

Diametrul d b1 d b 2  d 2  cos  0
13 d b1  d1  cos  0
de baza d *
b1
Gradul de acoperire

Gradul de
acoperire 2 2
d a21  d b21  d a*1  d b*1  2a  sin  t
14   
  m  cos  0

27
4.1.1. Determinarea distantei intre axe

Distanta dintre axele arborilor primar si secundar poate fi exprimata in funcţie

de razele de divizare ale roţilor dinţate aflate in angrenare, pornindu-se de la cerinţa de
obţinere a unei cutii de viteze compacte:
a  rd 1  rd*1  rd 2  rd*2  rd 3  rd*3  rd 4  rd*4  rd 4  rd*5
Daca se tine seama de legătura intre raza cercului de divizare rd, modulul mn si
numărul de dinţi ai unei roti dinţate, relaţia anterioara devine:
  z1  z1*      z 2  z 2*   ….     z 6  z 6*  ;
1 mn 1 mn 1 mn
a 
2 cos  I 2 cos  II 2 cos  VI
Se adopta numărul minim de dinţi ai pinionului treptei I: z I  z min  11 dinţi .
Ştiind ca raportul de transmitere al primei trepte este: i cv1=3,674, mn=2,5 rezulta numărul
de dinţi ai rotii conduse: z1*  z1  icv1  11  3,674  40,414
Valoarea obţinută se rotunjeşte la primul număr întreg: z1  40 dinţi;
Distanta intre axe se calculează cu relaţia:
a
 z1  z1*   mn
=67,03072
2  cos  I `
Se adopta : a = 67 mm, valoare care va fi impusa tuturor angrenajelor.

4.1.2. Determinarea numărului de dinţi ai roţilor dinţate

1. treapta a I-a
 Numărul de dinţi ai pinionului: z1  11 ;
 Numărul de dinţi ai rotii: z1  z1  icv1  40
*

 Raportul de transmitere real din cutia de viteze:

*
z 40
icv1  1   3,63636
z1 11
2. treapta a II-a

 Numărul de dinţi ai pinionului

2  A  cos  II
z2 

mn  iCV2  1 
=14,69892
_
Se adopta : z 2  15 dinţi;
Numărul de dinţi ai rotii: z 2  z 2  icv  15  2,381  35,715 ;
*
 2

Se adopta : z 2*  35 dinţi;
 Raportul de transmitere real din cutia de viteze:
z 2* 35
icv 2    2,3334
z 2 15
3. treapta a III-a
 Numărul de dinţi ai pinionului:
2  A  cos  III
z3 

mn  iCV3  1 =18,6103

28
 
Se adopta: z 3  19 dinţi;
 Numărul de dinţi ai rotii: z 3  z 3  icv3  19  1,543  29,317
*

_
Se adopta: z 3*  29 dinţi;
 Raportul de transmitere real din cutia de viteze:
z 3* 29
icv 3    1,52632
z 3 19
4. treapta a IV-a

 Numărul de dinţi ai pinionului

2  A  cos VI
z4 

mn  iCV4  1 = 23,20948

Se adopta: z 4  23 dinţi;
 Numărul de dinţi ai rotii: z 4  z 4  icv 4  23  1  23
*

Se adopta: z 4*  24 dinţi;
 Raportul de transmitere real din cutia de viteze:
*
z 24
icv 4  4   1.04348
z 4 23

5. treapta a V-a

 Numărul de dinţi ai pinionului

2  A  cos  V
z5 

mn  iCV5  1 =25,7883

Se adopta: z 5  26 dinţi;
 Numărul de dinţi ai rotii: z 5  z 5  icv 5  26 * 0.8  20,8
*

Se adopta: z 5*  21 dinţi;
 Raportul de transmitere real din cutia de viteze:
*
z 21
icv5  5   0,8077
z 5 26

4.1.3.Calculul elementelor geometrice ale angrenajelor

Calculul elementelor geometrice ale angrenajelor se face urmărind algoritmul

prezentat in tabelul de mai sus si folosind recomandările de la (4.1). Se exemplifica acest
calcul pe angrenajul cilindric exterior cu dantura înclinată al treptei I.

A. Parametrii de baza ai angrenajului

1.Date iniţiale
 Numărul de dinţi: z1  11 – pinionul conducător;
z1*  40 dinţi – roata condusa;
 Modulul normal se adopta urmărind indicaţiile din figura 4, ştiind ca
momentul de torsiune la arborele secundar al cutiei de viteze este:
M II  M max  icv1   cv  98,48  3,63636  0.92  329,48 Nm
Se adopta modulul normal: mn  2,5;

29
 Lăţimea danturii se adopta folosind recomandările din (4.1): B = 22
mm;
 Distanta dintre axe impusa tuturor angrenajelor: a = 67 mm;
2.Cremaliera de referinţă
 Unghiul de presiune de referinţă normal:  0  20 ;


 Coeficientul normal al capului de referinţă: han  1 , conform STAS

*

821 – 82;
 Coeficientul normal al jocului de referinţă la capul dintelui: cn  0,25 ,
*

conform STAS 821-82;

3.Unghiul de înclinare de divizare:   18  ;
4.Unghiul de presiune de referinţă frontal de divizare:
 tg n   tg 20  
 0t  arctg    arctg    20,9419  ;
 cos    cos 18 
 
 
inv 0 t  tg t   t   tg 20,9419   20,9419   0,017196;
180 180
5. Numărul virtual de dinţi
inv  0t
ZV 1  Z1   12,69124 - pinion;
inv  0 n
inv  0t
Z V 1  Z 2   46,15 - roata;
inv  0 n

6. Suma numerelor virtuale de dinţi Z VS  Z V 1  Z V1  58,84 ;

 z1  z1*   mn
7. Distanta dintre axe de referinţă: a 0 
2  cos  I `

11  40  2,5  67,03072mm
2  cos 18 
B. Elementele geometrice calculate pentru distanta dintre axe impusa

8`. Unghiul de angrenare in plan frontal:

 a m   67,0307  2,5 
 t  arccos 0 t  cos  ot   arccos  cos 20,9419   20,87315 ;
 a   67 

9`. Suma coeficienţilor de corijare (in plan normal):

z  z1*
XS  1  inv  inv ot   0,0123
2  tg 0 n
10`. Verificarea angrenajului – se verifica daca punctul de coordonate (ZVS,XS) se
încadrează in domeniul dorit (vezi recomandările din tabel )

C. Coeficienţii de corijare

Z VS 58,84
11. Media numerelor virtuale de dinţi: X Vm    29,42
2 2
12. Media coeficienţilor de corijare in plan normal:
X  0,0123
Xm  S   0,00613
2 2
13. Coeficientul de corijare in plan normal al pinion se alege : X 1  0,23

30
 Coeficientul de corijare in plan normal pentru roata:
X 1*  X X  X 1  0,0123  0.23  0,2423

D. Diametrele angrenajului

14. Diametrele de divizare

z1  m n 11  2,5
d1    28,9152mm  pinion;
cos  cos 18 
z1*  mn
d1*   105,1462mm -roata;
cos 
15. Diametrele de picior

d f 1  d 1  2  m n  ( han
*
 c n*  x n1 )  28,9152  2  2,5  1  0,25  0,23  23,8152mm;

 
d *f  d1*  2  mn  h * an  cn*  x n 2  97,685mm
16. Diametrele cercurilor de cap de cap de referinţă
d a1  2a  d *f 1  2m n c 0*  35,0651 - pinion;
d a*1  2a  d f 1  2mn c 0*  108,935 - roata;
17.Diametrele de baza
d b1  d1 cos 0 t t  28,9152  cos 20,9419  27,0052mm - pinion;
d b*1  d1* m cos  ot  98,2006mm - roata;
E. Calculul gradelor de acoperire
18.Gradul de acoperire frontal:;    1,4117
b  sin  sin 18 
19. Gradul de acoperire axial:     22   0,866;
  mn   2,5
20.Gradul de acoperire total:          2,2773

Treapta Treapta Treapta Treapta Treapta

Parametrul Notaţia
I II III IV V
Parametrii de bază

Unghiul de înclinare β 18 22 28 30 30
Distanţa între axe a [mm] 67 67 67 67 67
Nr. dinţi pinioane Z 11 15 19 23 26
Nr. dinţi roţi Z* 40 35 29 24 21
Modul normal mn [mm] 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
Lăţimea danturii b [mm] 22 20 16,5 16 16
Unghiul de presiune α0t [º] 20,9419 21,4327 22,4025 22,79588 22,7959
frontal inv α0t 0,01719 0,01848 0,02122 0,022414 0,02241
Involuta inv α0n 0,0149 0,0149 0,0149 0,014904 0,0149
Nr. virtual de dinţi
Zv 12,6912 18,6017 27,0562 34,58786 39,099
pinioane
Nr. virtual de dinţi Z*v 46,1499 43,4039 41,2963 36,09168 31,5802
roţi

31
 Suma nr. virtuale
Zvs 58,8412 62,0056 68,3525 70,67954 70,6795
de dinţi
Distanţa între axe
a0 [mm] 67,0307 67,4082 67,9525 67,83866 67,8387
Distanţa intre axe impusă de referinţă
Unghiul de αt [º] 20,8731 20,5246 20,3318 21,02394 21,0239
antrenare frontal inv αt 0,017 0,01615 0,01569 0,017407 0,0174

Suma coeficienţilor
Xs [mm] -0,0123 -0,1601 -0,3652 -0,3233 -0,3233
de corijare
Coeficienţi de

Media nr. virtuale

ZVm 29,4206 31,0029 34,1762 35,33977 35,3398
de dinţi
corjare

Media coeficienţilor Xm -0,0061 -0,08 -0,1826 -0,16164 -0,1616

Coeficienţi de X1 [mm] 0,23 0,19 0,04 -0,15 -0,145
corijare X* [mm] -0,2423 -0,3501 -0,4052 -0,1733 -0,1783
Divizare pinion d [mm] 28,9152 40,445 53,797 66,39528 75,0555
Gradele de acoperire ale danturilor Diametrele roţilor

Picior pinion df [mm] 23,8152 35,145 47,747 59,39528 68,0805

Cap pinion da[mm] 35,0651 46,3786 58,9147 70,58436 79,2696
Bază pinion db [mm] 27,0052 37,6482 49,737 61,20921 69,193
Divizare roată d* [mm] 105,146 94,3718 82,1113 69,28203 60,6218
Picior roată df* 97,6849 86,3713 73,8353 62,16564 53,4804
Cap roată da* 108,934 97,6049 85,0029 73,35472 64,6695
Bază roată db* 98,2006 87,8457 75,9143 63,87048 55,8867
Grad de acoperire
εα 1,412 1,436 1,4143 1,385 1,3841
frontal
Grad de acoperire
εβ 0,8656 0,954 0,9863 0,955 0,9549
axial

Grad de acoperire
εγ 2,277 2,39 2,3109 2,34 2,34
total

Calculul elementelor geometrice ale angrenajelor

4.2. Calculul de rezistenţă al angrenajelor

32
Principalele criterii de calcul de rezistenta pentru angrenajul exterior cilindric paralel
sunt:
 Rezistenta la rupere a dintelui;
 Rezistenta flancului dintelui la solicitarea de contact;

4.2.1Verificarea la incovoiere a dintilor

6,37  10 2  k  M r1  cos 
Efortul unitar la încovoiere la baza dintelui este:  i    ai , unde:
mn2  z1  y 1  B
 M r1 - momentul de torsiune al pinionului conducător care este egal cu
momentul maxim al motorului;
 m n - este modulul normal;
  - unghiul de înclinare a danturii, in funcţie de treapta de viteza pentru
care se face calculul de rezistenta;
Z
- coeficient de forma funcţie de Z  1  cos 3  , care se determina din
1
 y 1

figura 8, iar   1   1 reprezintă deplasarea specifica la pinionul Z 1 ;

KS  KB  Kd
 K – coeficientul sarcinii de calcul dat de relaţia: K  , unde:
K
 K S  1,25 - coeficientul de suprasarcina ;
 K d  1,2 - coeficientul dinamic ;
 K B - coeficientul de neuniformitate a repartizării sarcinii pe lăţimea
B
dintelui; se determina grafic, funcţie de coeficientul de lăţime  A  ;
A
 K  0,9   S  1 - coeficientul gradului de acoperire;
B  sin 
 S  - gradul de acoperire suplimentar (axial) calculat cu (19) ;
  mn
Valorile admisibile ale efortului unitar de încovoiere sunt prezentate in tabelul:
Efortul unitar maxim admis la încovoiere

Treapta de viteza  N 
 ai  2 
 mm 
I, MI 700…750
II 550…600
III 450…500
IV/V/VI 350…400

Calculul de rezistenta al angrenajelor

4.2.2.Verificarea la presiune de contact

33
 8570  iCV 1  1 2 K  M r1  cos 2 
Se verifica cu relaţia:  k      ak , unde:  rm   0  20 
A iCV 1 B  sin 2 rm
N
;Valorile admisibile ale presiunii de contact:  ak  1580 ;
mm 2
Calculul de rezistenta se efectuează pentru toate angrenajele, aşa cum reiese din tabelul
următor.

Element Simbol Treapta I Treapta Treapta Treapta Treapta

II III IV V
Raport de iCV 3,6363 2,3334 1,5263 1,0435 0,8077
transmitere
Modul normal mn 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
Moment maxim Mmax 98,48 98,48 98,48 98,48 98,48
Moment de torsiune Mr1 98,48 98,48 98,48 98,48 98,48
Nr. dinţi pinion Z1 11 15 19 23 26
Zε1 12,787 18,8189 27,6025 35,41082 40,0296
Coeficient de formă Y ε1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
Lăţimea danturii B 22 20 16,5 16 16
Coeficient de Ks 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25
suprasarcină
Coeficient dinamic Kd 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2
Coeficient de lăţime Ψa 0,3283 0,2985 0,2463 0,2388 0,2388
Coeficient de KB 1 1 1 1 1
neuniformitate
Coeficient gradului Kε 0,779 0,8585 0,88765 0,9167 0,9167
de acoperire
Coeficient sarcinii K 1,9254 1,7471 1,6899 1,63625 1,6362
de calcul
Efort unitar de σi 690,46 542 477,8 386,5 341,9
înconvoiere
Efort admisibil de σai 700...750 550...600 450...500 350...400 350...400
înconvoiere
Efort unitar de σk 1083,1 1052 1006,3 935,62 940,7441
contact
Efort admisibil de σak 1580 1580 1580 1580 1580
contact

34