INJECTIA DE CARBURANT --- PRINCIPII

1.

Introducere.

Scopul unui sistem de injectie este de a permite introducerea unei cantitati precise de
benzina n camera de ardere pentru a respecta normele antipluare si a raspunde la toate
cerintele soferului.
Cererile pot fi :
O acceleratie;
O viteza stabilizata a vehiculului;
O deceleratie;
Mentinerea unui regim minim (relati).
Raspunsul la aceste cereri se face prin sapnirea perfecta a :
1. Dozajului aer-combustibil
2. Momentului declansarii scnteii care este gestionat de sistemul de injectie.
DAR !
Pentru a realiza un dozaj,trebui mai nti ca aerul si benzina sa fie aduse la intrarea
motorului .
Acesta este rolul :
circuitului de admisie al aerului,
circuitului de alim 232d36c entare cu benzina.
Apoi,numai sistemul de injectie poate adapta cantitatea de benzina la cantitatea de
aer pentru a realiza DOZAJUL.
Circuitul de aer poate sa ramna aproape neschimbat,in timp de circuitul de
alimentare cu combustibil necesita cteva modificari pentru a permite functionarea
sistemului de injectie.

1.1.

Preambul.

Cum constatam noi n viata de zi cu zi,legislativul,att romnesc ct si european

impune o reglementare foarte stricta cu privire la nivelul de poluare emis de autovehicule.
n acelasi timp, toti constructorii tind sa propuna clientilor vehicule avnd cel mai
mic consum posibil,un cuplu si o putere a motorului maxime pentru a obtine un confort
ct mai ridicat n conducere.
Pentru aceasta trebuie ca motorul sa poata furniza cel mai bun raport
RANDAMENT / PUTERE / CONSUM-POLUARE.
Astfel numai sistemele de injectie pot raspunde la toate aceste conditii.
n acelasi timp este bine de retinut ca puterea,cuplul motor, consumul/depoluarea
si fiabilitatea motorului sunt caracteristici fundamentale care se cer de la un motor si care
sunt conditionate de :
Starea mecanica a motorului ( distributie,compresie,nivel uzura.)
Starea sistemului de evacuare.
Starea sistemului de aprindere.
Starea sistemului de alimentare aer/benzina.
Calitatea carburantului.
Concluzii :
Aceste stari influenteaza direct calitatea energiei furnizata de motor.

n cazul n care motorul nu functioneaza corect,este inutil de a acuza sistematic sistemul

de injectie fara a verifica ansamblul elementelor mecanice.
Asadar, nainte de a interveni asupra sistemul de injectie, amintiti-va de ce depinde
arderea ntr-un motor.

2.
2.1.

Notiuni fundamentale.
Elementele ce compun arderea.

Arderea este ansambul fenomenelor legate de combinarea unui carburant si a

unui comburant,n cazul unei transformari chimice n vederea recuperarii unei energii.
2.1.1. Carburantul.
Carburantul este un compus de hidrogen (H) si de carbon (C ) numit hidrocarbura
(HC). El este caracterizat de mai multi indici.

a)

Indicele octanic.
Indicele octanic arata usurinta pe care o are respectivul carburant de a se
autoaprinde.
El este obtinut pe un motor monocilindric standardizat, prin compararea carburantului
respectiv cu un carburant etalon care poate fi:
Heptanul caruia i este atribuita cifra 0 ( carburantul se autoaprinde usor )
Iso-octanul caruia i este atribuita cifra 100 ( carburantul rezista la autoaprindere)
Ex. : Benzina Fara Plumb 95 se comporta ca un amestec compus din 95% iso-octan si
5% heptan.

b)

Indicele octanic RON si MON.

RON : Research Octane Number (indice octanic de cercetare); comportamentul
carburantului la regim scazut si n acceleratie.
MON : Motor Octane Number (indice octanic motor) ; comportamentul carburantului la
regimuri ridicate si sarcina plina ( cel mai semnificativ dar si cel mai putin utilizat )
INDICE
SUPER
SUPER CU
CARBURANT SUPERCARBURANT
FARA
PLUMB
POTASIU
FARA PLUMB
PLUMB
RON
97
98
95
98
MON

86

85

88

Tetraetilul de plumb care servea la cresterea indicelui octanic al benzinei care

iesea din rafinare a fost eliminat progresiv si nlocuit cu aditiv pe baza de potasiu pentru
carburantul clasic .Pentru carburantul fara plumb functia anti-detonatie este
asigurata de compusi oxigenati organici (alcooli, eteri) si de substante aromatice
(benzenul C6 H6).
2.1.2. Comburantul.
Pentru un motor obisnuit comburantul este pur si simplu aerul.El este compus din
79% azot (N2), 20% oxigen (O2) si 1% gaze rare.

3.
3.1.

Amestecul aer-benzina.
Calitatea amestecului.

Un amestec carburant este compus dintr-un carburant si un comburant unde calitatea

si proportiile lor trebuie sa duca la o ardere ct mai completa posibil.
Pentru a putea sa arda, un amestec aer-benzina trebuie sa fie :
Gazos.
Dozat.
Omogen.

3.1.1. Amestecul gazos.

Benzina n stare lichida arde cu greutate n timp ce vaporii de benzina ard foarte
usor.Va fi nevoie transformarea benzinei din stare lichida n stare de vapori, prin
pulverizare.
3.1.2. Amestecul dozat.
Raportul dintre masa benzinei si masa aerului trebuie sa fie controlat pentru ca
amestecul sa arda.n conditiile de ardere din interiorul motorului ( presiune si
temperatura) si tinnd cont de gradul de umplere al cilindrului, dozajul ideal este de 1
gram de benzina pentru 14,8 grame de aer.

Combustie lenta.
Randament slab,
Suprancalzire motor,
Poluare cu oxizi de
azot (NO X ),
Detonatii,
Rateuri n
esapament.

Combustie rapida
si completa.

Combustie
incompleta.
Randament slab,
Consum,
Poluare cu
hidrocarburi
(HC)
Si monoxid de
carbon
(CO),
Calamina.
Pe de alta parte , pentru motoarele moderne cu sisteme de depoluare, se cauta ca
amestecul sa fie foarte aproape de imbogatire 1 adica la un raport stoechiometric
corespunzator dozajului ideal de 1/14,8.
RANDAMENT.
PUTERE.
Obtinerea de maximum de
Trebuie ca viteza de
energie din fiecare
propagare a flacarii sa fie
particula de benzina.Trebuie
ct mai mare posibil.
arsa toata benzina, deci este
Este necesar un mic
necesar un mic exces de aer.
exces de benzina.
Acesta este dozajul economic
Este dozajul de putere.Va fi
si va fi folosit pentru regimurile
folosit pentru regimurile
medii.
nalte n cazul n care se
doreste puterea maxima.
Cazuri particulare.
La relanti : dozajul va corespunde unui amestc ceva mai bogat dect ideal,
pentru ca umplerea cilindrilor este deficitara iar un amestec sarac nu arde (lipsa de
presiune).
La fel n cazul pornirilor la rece, trebuie adoptata o strategie particulara pentru a
avea o imbogatire a amestecului, deoarece camera de ardere este rece iar turatia
motorului este scazuta. Aceasta situatie nu favorizeaza combustia (condensarea
benzinei si umplere deficitara).
3.1.3. Amestec omogen.
Un amestec omogen este un amestec care are aceeasi compozitie n toate
punctele.

Aceasta omogenitate va influenta viteza de ardere.

4.
4.1.

Principiul arderii ntr-un motor.

Caracteristici.
Arderea unui amestec aer-benzina
se face cu o puternica crestere de
temperatura si presiune n camera de
ardere.
Acest fenomen permite
recuperarea unei forte pe capul
pistonului si de asigurarea cu
ajutorul mecanismului

biela-manivela CUPLUL MOTOR.

Obtinerea unei energii mecanice.
Arderea cea mai RAPID este CEA MAI BUN
( ea este de ordinul a 2 milisecunde )
Durata arderii depinde de .
Calitatea
amestecului
benzina

Temperatura
Temperatura si durata de
aer
amestecului
actiune a sursei care declanseaza
arderea
aer-benzina si imprejurimile
sale

4.2.

Arderea normala.
Amorsarea.
Pentru ca un amestec aer-benzina sa
se aprinda trebuie adus un punct din
masa sa gazoasa la o temperatura
suficient de mare numita :
TEMPERATURA DE APRINDERE
Propagarea.
ncepnd din acest punct,amestecul
ncepe sa se aprinda n etape succesive
iar avansarea frontului de flacara se face n
etape progresive si regulate :
ARDEREA ESTE EXPLOZIVA

4.3.

Arderea ideala.

Tocmai am prezentat arderea elementara, dar trebuie sa ne amintim ca motorul trebuie

sa raspunda la mai multe tipuri de exigente :
4.3.1. Exigentele clientului.
Cuplu motor bum pentru a permite reprize scurte, urcarea pantelor dificile, capacitate de
tractiune.
Putere pentru performate rutiere ( accleratie, viteza maxima. )
Consum minim pentru o autonomie ct mai mare si un cost energetic ct mai redus.
Fiabilitatea motorului.
4.3.2. Exigentele legislative.
Poluare ct mai mica pentru a proteja mediul.
Pentru a reveni la ardere, am spus ca arderea cea mai buna este si cea mai
rapida.Atunci o ardere completa aduce un grad scazut de poluare si un randament
maxim
4.3.3. Conditiile arderii ideale.
Arderea amestecului nu este instantanee.De fapt, ntre nceputul arderii si arderea
completa a amestecului trece un timp de aproximativ 2 milisecunde.
Pentru ca presiunea arderii sa fie corect sincronizata n interiorul motorului, este
necesara aprinderea corburantului cu un avans care depinde de :

regimul motor.
presiunea din colector.
temperatura apei si a aerului.

4.4.

Consecintele mecanice ale arderii.

4.4.1. Puterea.
Gratie rapiditatii arderii obtinem puterea.
Pentru a ntelege mai bine, o mica recapitulare a unor notiuni de fizica.
Daca o forta F si deplaseaza punctul de aplicatie, spre exemplu deplasnd un
corp, ea efectueaza un lucru mecanic.
Notiunea de putere este legata de notiunea de lucru mecanic si timp.Prin
definitie, puterea unei masini este egala cu lucrul mecanic efectuata de aceasta masina
mpartit la timpul folosit de masina pentru a produce acest lucru mecanic.

Forta F care ne intereseaza este cea care se exercita asupra capului pistonului si
care este rezultatul presiunii importante datorata arderii amestecului aer-benzina.
Cu cat arderea este mai rapida cu att cresterea de temperatura deci si
cresterea de presiune va fi mai rapida.
4.4.2. Cuplul.
Cuplul mecanic este un ansamblu de 2 forte F paralele dar de sens opus carea
actioneaza asupra acluiasi corp.Ele solicita corpul la rotatie.
Gratie arderii complete a amestecului carburant putem obtine cuplul motor.Cnd
toata benzina este arsa, se degaja un maxim de energie si ne permite sa recuperam un
maxim forta pe capul pistonului, care este transmisa prin intermediul mecanismului bielamanivela la arborele cotit.
Reamintim totusi ca notiunile de putere si cuplu depind puternic de
caracteristicile tehnice ale motorului ( raport cursa-alezaj ; distributie ; motor multisupapa ;
motor atmosferic sau supraalimentat)
Exemple de curbe de putere si cuplu.

Cum putem constata pe aceste curbe,pentru :

o anumita stare tehnica a motorului,
o anumita calitate a carburantului si a comburantului,
motorul furnizeaza un cuplu si o putere variabila cu regimul.Variatia este data de
umplerea mai mult sau mai putin importanta a cilindrului cu amestec.

4.5.

Arderi anormale.
Detonatii.
Debutul arderii se produce normal, dar
datorita unei cresteri de presiune,
amestecul care nu este atins
de frontul de flacara arde n totalitate. Acest
fenomen este favorizat de folosirea unui
carburant cu cifra octanica prea
mica n comparatie cu raportul de
compresie al motorului
Autoaprinderea.
Este aprinderea spontana a amestecului
naintea aparitiei scnteii de la bujie. Este
datorata unei compresii excesive care
creste temperatura peste nivelul de
aprindere al amestecului

Pre-aprinderea.
Este o aprindere necomandata care apare
naintea scnteii de la bujie. Se produce
datorita existentei n camera de ardere a
punctelor calde (electrodul bujiei sau
supapa de esapament prea calde,
particule de carbon)

4.5.1. Consecinte ale arderii anormale.

Ardere anarhica.
ntlnirea dintre doua fronturi de flacara
produce o unda de soc : DETONAIA
a carei energie provoaca o incalzire
brutala si se poate ajunge pna la
ruperea electrodului bujiei sau
spargerea capului pistonului. Detonatiile
specifice regimurilor de repriza, sarcina
plina si regim mic, se sting usor, durata
lor este scurta deci sunt mai putin
periculoase.
Dar, detonatiile produse la sarcina plina
si regim maxim pot cauza stricaciuni
importante motorului.

4.6

Diferenta ntre arderea normala si explozie.

Nu trebuie confundata ARDEREA cu EXPLOZIA.

ARDEREA

EXPLOZIA

Nu se produce instantanei n interiorul motorului.

Eate o ardere extrem de rapida. Ea se propaga n
amestec cu o viteza mai
Ea se propaga n masa gazoasa cu o
mare de 400 m/s (in cazul explozivilor
viteza de aproximativ 30m/s.
viteza este de 4000 la 10000 m/s).

5.

Punerea la punct a motorului.

Atentie :
Functionarea motorului se bazeaza pe doua puncte estentiale si inseparabile :
- Conformitatea sistemului de injectie.

- Starea mecanica a motorului si a perifericelor sale.

Pentru aceasta nu trebuie neglijate bazele elementare ale punerii la punct a unui
motor, nainte de a trage concluzia ca sistemul de injectie este cel care nu functioneaza
corespunzator..
Care sunt efectele unei puneri la punct defectuoase?
1. Reglajul jocului supapelor.
Influenteaza asupra compresiei motorului.
Consecinte :
Deteriorarea supapelor.
Motorul risca sa nu porneasca
(compresie prea slaba)
Motorul porneste greu la cald si la
rece
Motorul nu are performante.
Motorul consuma si polueaza mult.
Motorul are ezitari.
Calculatorul de injectie risca sa
primeasca date eronate.

2. Calajul distributiei.
Motorul nu porneste ( dinti sariti).
Motorul nu are performante (dinti sariti)
Calculatorul de injectie risca sa primeasca
date eronate.

3. Filtru de aer ancrasat.

Motorul porneste dar apoi se neaca.

Poate avea reprize ezitante.
Fum negru la esapament.
Motorul nu are performante.

Motorul consuma.

4. Filtru de benzina imbcsit sau

debit al pompei de benzina anormal

Motorul nu demareaza (lipsa de

presiune sau debit)

Motorul nu are preformante
(presiune prea mica)
Motorul porneste apoi se opreste.

5. Priza de aer.

6.Linia de esapament obturata

6.

Pornire la rece si la cald dificila.

Motorul porneste apoi se
opreste (garnitura colectorului,
circuitul de reaspiratie).
Relanti instabil (Ajutajul pe
circuitul de reaspiratie non
conform sau inexistent).
Reprize ezitante.
Relatiul poate fi mai ridicat.
Demaraj dificil.
Lipsa de performate.
Demaraj imposibil.

Circuitul de benzina.

Circuitul de alimentare cu benzina serveste la transferul benzinei din rezervor catre

injectoare.
El se compune din urmatoarele elmente :
Rezervor.

Sorb.
Pompa de benzina.
Filtru de benzina.
Regulatorul de presiune.
Rampa de injectie.
Amortizorul de pulsatii.
Injectoarele.

6.1.

Rezervorul.

La sistemul rezervorului gasim :

Legatura cu aerul prin canistra cu carbon activ,
Dispozitivul de prea-plin,
Dispozitivul anti depresiune,
Protectia la suprapresiune,
Dispozitivul anti-golire la rasturnarea vehiculului.

1 : Dispozitivul de prea-plin.
6 : Legatura cu atmosfera prin
2 : Supapa anti rasturnare.
canistra.
3 : Supape de siguranta la presiune 7 : Conducta anti-refulare la umplere.
depresiune.
8 : Orificiu de evacuare a aerului n
4 : Clapeta obturatoare.
timpul umplerii.
5 : Orificiu de restrictionare.
9 : Orificiu de umplere al rezervorului.

Dispozitivul de prea-plin.
Cnd vehiculul sta pe loc,bila ramne pe scaunul ei, tinnd captiv un volum de aer n
rezervor.
Cnd vehiculul ruleaza, bila se deplaseaza, permitnd astfel punerea n legatura a
canistrei cu rezervorul.
n cazul n care autovehiculul sta pe loc, dar cu motorul pornit iar presiune creste n
rezervor pna ce bila se ridica de pe scaunul ei facnd astfel legatura cu atmosfera.
Supapa anti-rasturnare.
n cazul n care autovehiculul se rastoarna, aceasta supapa nu permite golirea
rezervorului prin conducta ce duce la canistra de carbon activ.
Supapele de siguranta la presiune/depresiune
n cazul obturarii circuitului de reciclare a vaporilor de benzina din rezervor, aceste
supape evita ca presiunea sa creasca n interiorul rezervorului ( acesta sa se umfle) sau
sa scada ca urmare a consumului de benzina ( rezervorul se strnge).
Clapeta obturatoare.
Evita ca vaporii de benzina din rezervor sa ajunga la nivelul busonului de umplere.
Orificiu de restrictionare.
Nu permite introducerea de benzina cu plumb sau de motorina n rezervor.

6.2.

Pompa electrica de benzina.

Pompa de benzina are ca rol furnizarea carburantului sub presiune catre

injectoare sau catre pompa de nalta presiune n cazul injectiei directe.
Debitul sau este mult superior nevoilor motorului, prentu ca n zona injectoarelor
sa existe tot timpul benzina proaspata si n cantitate suficienta.Excesul de benzina se
ntoarce n rezervor prin intermediul regulatorului care tine o presiune constanta n
rampa de injectie.Nu exista nici un risc de explozie la nivelul pompei prentu ca n
interiorul pompei nu se poate forma un amestec inflamabil ( lipsa de oxigen).
nainte, pompele de benzina erau fixate de sasiul autovehiculului. Acum, ele sunt
imersate n rezervor si sunt de cele mai multe ori fixate impreuna cu joja de combustibil.
Avantajul pompelor imersate este diminuarea zgomotului produs de elemntele de
pompare.
Observatie : Alimentarea electrica a pompei se face prin intermediul unui releu si
este comandata de calculatorul de injectie.
6.2.1. Pompa de benzina imersata.

1 Pompa electrica de benzina.

2 Placa suport.
3 Joja de combustibil.
4 Sorb.
Aceasta pompa devine o pompa de prealimentare (sau de gavaj) n cazul injectiei
directe de benzina.
Configuratiile posibile de montaj ale popei ar putea fi:
Joja cu pompa imersate.
Joja cu pompa si regulator imersate.
Joja cu pompa,regulator si filtru imersate.
6.2.2. Principiu de functionare al pompei electrice de benzina
Pompa de benzina este de tipul multicelular cu rulouri antrenat de un motor electric.O
supapa de securiate se deschide atunci cnd presiunea n interiorul pompei devine prea
mare. La iesire, o supapa anti-retur mentine presiunea n conducte pentru ceva
timp.Aceasta evita dezamorsajul circuitului la oprirea motorului si formarea bulelor de
vapori n circuitul de alimentare atunci cnd temperatura carburantului devine prea mare.

1 Aspiratia.
2 Supapa de securitate.
3 Pompa multicelulara cu rulouri.

6.3.

4 Rotorul motorului electric.

5 Supapa anti-retur.
6 Refulare.

Filtru de carburant.
1 Carcasa.
2 Etanssare.
3 Carcasa filtrului.
4 Obturator.
5 Nervura.
6 Element filtrant din hrtie.
7 Support element filtrant.
8 Sita.

Impuritatile continute de carburant pot mpiedica buna functionare a

injectoarelor si a regulatorului de presiune.Pentru a curata carburantul de aceste impuritati
este montat un filtru n serie cu circuitul de benzina ntre pompa si injectoare.
Poate fi echipat cu o sita care opreste particulele de hrtie filtranta care s-ar
putea desprinde. De aceea este obligatorie respectarea sensului de montaj al filtrului.

6.4.

Regulatorul de presiune .

6.4.1. Regulatorul exterior rezervorului.

Regulatorul de presiune controleaza debitul pe retur catre rezervor pentru a

obtine o presiune diferentialaconstanta ntre amontele si avalul injectorului.

Regulatorul de presiune functioneza pe baza presiunii din colector.

Rolul sau este de a adapta presiunea carburantului n functie de presiunea din
colectorul de admisie.
1 Admisia.
2 Returul spre rezervor.
3 Supapa.
4 Membrana.
5 Arc.
6 Racord la colectorul de admisie.
7 Presiune colector.

Exemplu de functionare.

Presiunea n rampa de injectie este corectata n functie de depresiunea din

colectorul de admisie pentru ca injectoarele sa lucreze la presiune constanta.Camera
resortului este legata printr-o conducta la colectorul de admisie.La toate regimurile
presiunea de refulare a injectoarelor devine astfel constanta.Calculatorul de injectie nu
modifica dect timpul de injectie pentrua varia debitul injectat.
La relanti, avem 0,7 bar de depresiune.Resortul 5 are o presiune de 2,5 bar.Presiunea
carburantului este egala cu presiunea exercitata de resort + presiunea din colector :
Pbenzina = 2,5 + (- 0,7) = 1,8 bar.
Dar injectoarele lucreaza la : 1,8 - (-0,7) = 2,5 bar.

CONCLUZIE:
Presiunea de injectie = presiunea carburantului data de resortul regulatorului - presiunea
din colector.
6.4.2. Regulatorul integrat n rezervor.
.

Schema functionala a unui circuit de benzina fara retur

1 Rezervor.
2 Anasamblu pompa - joja.
3 Regulator de presiune.
4 Filtru de benzina.
5 Rampa injectoare.
6 Injector.
Calculatoarele de injectie care functioneaza cu u sistem de alimentare fara
retur au suferit cteva modoficari fata de cele cu regulator pe rampa, deoarece
sistemul lucreaza acum cu o presiune constanta de alimentare cu combustibil.
Acum dozajul se face prin controlul timpului de injectie n functie de informatia
presiunii don colectorul de admisie.
Influenta presiunii din colector asupra injectoarelor se face prin intermediul
calculatorului de injectie.

6.5.

Injectoarele electromagnetice.

Injectorul electromagnetic se compune dintr-un corp injector un ac si un miez

magnetic.Acest ansamblu este comprimat de un resort pe scaunul etans al corpului
injectorului.Acesta are o nfasurare magnetica si un ghid pentru acul
injectorului.Comanda electrica provenita de la calculator creeaza un cmp magnetic n

nfasurare.Injectorul are un +DPC iar calculatorul trimite mase secventiale.Miezul

magnetic atrage acul injectorului care se ridica de pe scaunul sau,iar carburantul sub
presiune poate trece.Atunci cnd comanda nceteaza, arcul readuce acul pe scaunul sau
iar circuitul se nchide.
Timpul de deschidere al injectorului depinde de timpul de punere la masa dat de
calculator.
Exista mai multe tipuri de injectoare.Pot varia rezistentele lor,debitul,numarul de
orificii, forma jetului n fuctie de aplicatia pentru care au fost construite.

a)

n functie de tipul de injectie comanda poate fi:

Simultana (toate injectoarele sunt comandate n acelasi timp)
Semi secventiala (doua cte doua),
Secventiala (unul cte unul).
Exemple de injectoare.
Injector clasic.
(ex. Siemens DEKA sau BOSCH)
1 Acul injectorului.
2 Miez magnetic.
3 nfasurare magnetica.
4 Conexiune electrica.
5 Filtru.

Injector necat.
(ex. Siemens DEKA II)

1 Conector.
2 Inel toric de etansare.
3 Guler de mentinere a inelului toric.
4 Sita.
5 Corp metalic.
6 Bobinaj.

Avantajul injectorului necat este ca elimina riscul de vapor-lock, deoarece capul

injectorului este tot timpul alimentat cu combustibil proaspat. Aceasta permite demarajul
usor la cald.
n cazul unei injectii multipunct indirecte,fiecare cilindru dispune de un injector
care este dispus n colectorul de admisie, si care pulverizeaza benzina n amontele
supapei de admisie.
Pentru injectia directa, fiecare injector pulverizeaza injectia direct n camera de
ardere.

Injectorul de pornire la rece.

La temperaturi scazute ale mediului ambiant, o parte de combustibil se
condenseaza pe peretii colectorului de admisie. Pentru a usura pornirea motorului n
aceste conditii, este necesar sa se mareasca debitul de combustibil injectat n momentul
startului. Durata de actionare a supapei injectorului de start este stabilita de
termocontactul temporizat, care sesizeaza si urmareste temperatura motoruli. Prin
activitatea injectorului, amestecul carburant se mbogateste coeficientul de exces de
aer , fiind cu putin mai mic de unu.

Ce se ntmpla n injector ?
n injectoarele electronice si cele mecanice de-a lungul exploatarii se creaza
depozite de reziduri datorita compozitiei organice a benzinei si a impuritatilor din aceasta
ce trec de filtrele care au rolul sa le opreasca. Ciclurile repetate de pornire-functionareoprire implicnd schimbarea temperaturii motorului creeaza n timp modificarea
parametrilor injectoarelor datorita acumularii de reziduri n injector; dupa oprirea
motorului componenta "light" din benzina ramasa n injector se volatilizeaza, iar
impuritatile (rasini, lacuri, ceara, rugina) din benzina se depun n extremitatea inferioara a
injectorului.
Acestea se ard datorita suprancalzirii injectorului dupa oprirea motorului si n
timp ajung sa creeze depozite care obtureaza sau chiar blocheaza orificiile (dimensiuni
de ordinul micronilor) prin care se pulverizeaza benzina; de asemenea aceste depozite
nu mai permit nchiderea perfecta a valvei din injector.

Consecinte:
Daca injectorul nu mai reuseste sa pulverizeze benzina conform parametrilor
proiectati, daca cantitatea de benzina introdusa n cilindru nu mai poate fi controlata si n
concordanta cu regimul de functionare al motorului atunci functionarea n conditii optime
a motorului este compromisa. De exemplu daca injectorul nu nchide perfect dupa
oprirea motorului, presiunea din circuitul de alimentare cu benzina va forta scurgerea
unei cantitati de benzina prin injector n galeria de admisie pna la scaderea presiunii din
circuitul de alimentare la valori aproape de zero.
Problemele generate de functionarea defectoasa a unui injector sunt multiple porniri grele la rece si la cald sau chiar imposibilitatea pornirii, ezitari n momentul
accelerarii, lipsa de putere a motorului, cuplu motor scazut, consum ridicat de
combustibil, ralanti instabil si neregulat, emisii de noxe peste limita normala, avarierea
convertorului catalitic si a senzoruli lambda.

Curatirea injectoarelor cu ultrasunete.

Exista doua modalitati de curatare, de fapt una de curatare si testare si una de
ntretinere.
Injectoarele se pot curata efectiv si testa doar daca sunt demontate de pe motor ;
ele sunt montate pe un echipament specializat de testare si diagnoza unde sunt
verificate nainte si dupa un ciclu de curatare cu ultrasunete.
Injectoarele se pot curata (ntretine) prin nedemontarea lor de pe motor,
alimentnd motorul cu o solutie agresiva fata de depunerile care se doresc ndepartate si
functionarea acestuia, timp limitat la turatia de mers n gol. Din pacate nu se poate
"masura" precis rezultatul acestei operatiuni, nu se pot depista defecte de solenoid, nu
se poate verifica atomizarea fluxului de benzina pulveruzat de injector, nu se poate
verifica timpul si corectitudinea fluxului, nu se pot face masuratorile volumetrice si nu se
pot compara volumele de combustibil livrate de injectoare, care pot sa difere n proportie
de maxim 4%.

6.6.

Precautii cu privire la circuitul de alimentare.

Sistemele de injectie benzina si Diesel sunt foarte sensibile la poluare. Riscurile

care apar datorita impuritatilor din combustibil sunt
Distrugerea partiala sau totala a sistemului de injectie,
Gripajul sau proasta etansare a unui element.
Principiile de curatenie trebuie aplicate de la filtrul de carburant pna la injector.

7.
7.1.

Sistemul de aprindere.
Rol.

Amorsarea, la momentul cel mai potrivit, a arderii amestecului aer-benzina

comprimat n camera de ardere.
Temperatura de aprindere a amestecului aer-benzina este de aproximativ 400
grade Celsius ;aceasta temperatura trebuie depasita pentru a avea o ardere
corespunzatoare.
Solutii utilizate pentru a creste temperatura amestecului aer-benzina.
Comprimarea acestui amestec
Utilizarea unei surse de caldura exterioara

Este imposibil deoarece aceasta

FLACR / ARC ELECTRIC ESTE SOLUIA

provoaca autoaprindere si nu o

CARE SE REINE

ardere progresiva
7.1.1. Producerea arcului electric.

1 Bobina primara.
2 Bobina secundara.
3 Miez.
4 Calculator.
5 Bujie.
6Actiunea asupra
primarului.
Dupa ncarcarea bobinei,
circuitul primar se nchide.
Pentrudescarcarea bobinei,
circuItul primar se deschide
ceea ce induce o tensiune foarte
mare n secundar ; astfel
apare scnteia la bujie.
Tensiunea necesara pentru a obtine o
scnteie la bujie
n aer liber
2000 volti sau 2 kV

n motor
tensiunea variaza de la
4 la 10 kV
Tensiunea este n functie de urmatorii factori :
De presiunea din camera de ardere.
De dozajul amestecului aer-benzina.
De electrozii bujiei (temperatura,distanta,forma).
De temperatura din camera de ardere.
Toti acesti factorivariaza n timpul functionarii dar sistemul trebuie sa asigure minim
o tensiune de 12 la 20 KV.

7.2.

Bujia.

7.2.1. Temperatura de functionare.

LA RELANTI
Cel putin 350C
Pentru a evita ancrasarea
(la nivelul izolatorului)

LA REGIM MAXIM
Mai putin de 850C pentru a evita
deteriorarea prin ardere

Se constata ca, n medie, fiecare grad de avans suplimentar la aprindere creste

temperatura izolatorului cu aproximativ 10 C.
7.2.2. Gama termica a bujiilor.

Gama termica depinde de caracteristica si particularitatile motorului, deci este

necesar sa se monteze numai tipul de bujii indicate de constructor.
Montajul altor tipuri de bujii pot provoca arderi aleatoare ceea ce poate duce la
distrugerea motorului.
Cu ocazia controlului vizual al starii bujiilor, este bine sa de verifice si sistemul
de aprindere n ansamblul sau cu ajutorul datelor din documentatia tehnica.

Cteva incidente de care se fac raspunzatoare bujiile defecte:

Motorul nu porneste (verificati conformitatea, starea si reglajele).
Lipsa de putere a motorului.
Consum excesiv de benzina.
Relanti instabil.
Reprize ezitante, sincope la regim stabilizat sau n accelerare usoara.
Autoaprinderi
Deteriorarea pistonului.
Atentie :
Sistemul de alimentare cu benzina si de aprindere se pot defecta dar nu sunt
ntotdeauna responsabile pentru toate disfunctiunile motorului.

7.3.

Bobinele de aprindere.

Calculatorul de injectie gestioneaza si sistemul de aprindere. Parametrii luati n

considerare, sunt aceeasi ca la un sistem calsic adica turatia si sarcina motorului
(avansul centrifugal si vacuumatic).
Gestiunea electronica permite integrarea parametrilor ca temperatura motorului,
detectarea detonatiilor ca si functii de diagnostic ale bobinelor pentru ca ele sunt
comandate direct de calculator.
Daca exista o singura bobina, aprinderea este de tip distribuit.
Daca exista mai multe bobine, aprinderea este statica si va fi necesar 1 semnal de
comanda pentru maxim 2 cilindrii.
Calculatorul comanda o bobina.
Modulele de putere sunt integrate n calculator si pun direct la masa bobina.
Bobina pentru doi cilindrii.

O bobina si un etaj de iesire sunt afecate la fiecare 2 cilindrii.Fiecare din

extremitatile nfasurarii secundare este legata la o bujie a unui cilindru diferit.
Comanda se efectueaza pe timpul se compresie al unui cilindru si pe timpul de
evacuare al celuilalt.Astfel avem scnteie simultana n doi cilindrii diferiti.Sistemul nu
necesita sincronizarea cu arborele cu came.

Bobina pentru fiecare cilindru ( bobina creion ).

O bobina si un etaj de iesire comandate de calculator n functie de ordinea de

aprindere sunt distribuite fiecarui cilindru.
Deoarece calculatorul este cel care gestioneaza n mod direct ncarcarea
bobinei, acesta poate face si un diagnostic al circuitului de aprindere primar.
Acest diagnostic nu este posibil cnd calculatorul comanda un etaj de putere.

7.4.

Caracteristica tensiunii nalte.

Trasarea curbelor cu aljutorul CLIP-ului permite vizualizarea anumitor parametrii

cum ar fi durata scnteii sau tensiunea de ionizare si plecnd de la aceste valori se poate
stabili un diagnostic.
7.4.1. Semnalul circuitului secundar.

7.4.2. Interpretarea semnalului de aprindere.

Tensiunea de amorsare ( tensiunea de ionizare) :
Tensiunea medie pentru o aprindere distribuita este ntre 5 KV si 20 KV.Ea variaza
foarte mult n jurul valorii sale medii, iar dispersia intre cilindrii poate fi destul de
importanta ( 25% ).
Ea scade de o maniera mai mult sau mai putin importanta in zona a 4000 rot/min.
Factor
Tensiunea de ionizare

mbogatirea
Distanta ntre electrozi
Factori care influenteaza durata scnteii :
Factor
Presiune
Distanta ntre electrozi

Creste
Creste
Durata scnteii
scade
scade

mbogatire
scade
Pierderea scnteii :
n cazul unei functionari normale, imediat dupa amorsarea arcului electric ca
urmare a cresterii presiunii n cilindru n urma arderii amestecului scnteia nu mai poate fi
mentinuta.

Nevoile de tensiune nalta pentru a mentine arcul electric cresc, si, practic, putem
asimila bujia cu o rezistenta de valoare negativa.
Anumiti factori care contribuie la pierderea scnteii:
Amestec aer / benzina bogat.
Consum de ulei.
Controale:
Rezistenta, izolarea.


- Linia de comanda.
Disp. de diagnostic - Alimentarea.
Osciloscop
- Rezistenta circuitului primar al bobinei.
- Rezistenta circuitului secundar al bobinei.
Alimentarea MPA.
Detectarea de impulsuri pe semnalul de comanda,
Defect pe liania de comanda MPA sau a bobonelor.
Test de aprindere ,
Vizualizarea diferitelor semnale cu ajutorul curbelor.
Cu ocazia unui diagnostic asupra prinderii, componete ca:

bujiile,

fisele de nalta tensiune,

sistemul de distributie,
sunt cel mai des vinovate pentru functionarea defectuasa a sistemului..

8.
8.1.

Injectia electronica de benzina.

Principiu de functionare a injectiei electronice.

8.1.1. Generalitati.
Cantitatea de aer aspirata de motor este functie de deschiderea clapetei de
acceleratie si de regimul de rotatie al motorului.Aceste cantitati sunt greu de tinut sub
control de aceea cantitatea de benzina va fi aceea care se va ajusta functie de cantitatea
de aer.
8.1.2. Realizare practica.
Calculatorul electronic este cel care calculeaza necesarul de benzina ce trebuie
injectata.
Pentru a realiza acest lucru, calculatorul trebuie sa :
Cunoasca cantitatea de aer admis.El dispune de informatii asupra presiunii sau debitului
de aer din colectorul de admisie si asuprea vitezei de rotatie a motorului.
nchida sau sa deschida robinetul de benzina.Ele dispune de fapt de injectoare pe
care le va comanda (deschide) timpul necesar trecerii unei anumite cantitati de benzina (
timp de injectie).
Aceasta cantitate de carburant este initial calculata si poate fi ajustata n functie de
diferiti parametrii cum ar fi: temperatura aerului si a apei din motor, pozitia exacta a
clapetei de acceleratie.
Majoritatea informatiilor primite de calculator vor servi si la calculul parametrilor
de aprindere.

8.1.3. Diferite sisteme de injectie electronica de benzina.

Diferitele sisteme de injectie electronica pe care le putem ntlni sunt:
Tipul injectiei
Sistem
Comanda
Comanda
Amplasarea
injectoarelor
injectiei
injectoarelor
Injectie indirecta. Cvasi-permanenta. Independenta de n
ciclul
amontele
Monopunct*.
motor
1 injector.
clapetei de acc..

Simultana
Multipunct.

Injectie indirecta. Semi-secventiala.

Toate n acelasi
timp
Pe grupe

n amontele

Numarul

supapelor de

injectoarelor

admisie

egal cu cel al
cilindrilor
Secventiala

Injectie directa.

Individual n
faza cu ciclul
motor

Secventiala

Individual n
Cu vrful n
faza cu ciclul
camera de
motor
ardere
* Acest sistem nu mai corespunde actualelor norme de depoluare a motorului.
Unul dintre primele sisteme de injectie care a dat rezultate a fost K - Jetronic.
Instalatia functioneaza astfel: pompa electrica aspira combustibilul din rezervor si
l trimete catre acumulatorul 4, iar apoi n filtru de unde merge n unitatea de cntarire, care
este o parte componenta a regulatorului de amestec sub presiune.
Presiunea de combustibil este pastrata constanta n partea de reglare a presiunii
din dispozitivul de distribuire, care trimite combustibil catre injectoare.
O componenta importanta a circuitului este debitmetrul de aer, care functioneaza
conform principiului corpurilor flotante: platoul circular ntr-un flux de aer de forma conica pna
cnd forta de apasare a aerului, care se exercita pe fata platoului, echilibreaza greutatea
acestuia. Informatia se duce de aici printr-un sistem de prghii mecanice care dirijeaza
combustibilul la injectoare n functie de aerul nregistrat.

1 - rezervor
2 - pompa electrica
3 - acumulator de combustibil
4 - filtru
5 - regulator de amestec
6 - injector
7 - injector de pornire
8 - comanda aerului aditionat
9 - termocontact temporizat
10 - regulator de amestec.

Detalii privind pistonasul de comanda si supapa de reglaj la sistemul K - Jetronic.

b,c - pistonasul de comanda cu supapele de mentinere constanta a diferentei de
presiune;
d,c - supapa de reglaj a presiunii de comanda n perioasa de ncalzire.
n aceasta pozitie de echilibru, care este functie de cantitatea de aer aspirat, pistonul
de comanda plaseaza ntr-o pozitie determinata regulatorul de carburant 17.
n acelasi timp un rol important l joaca si termocontactul temporizator.

1 - conexiune electrica
2 - hexagon de strngere
3 - element bimetalic
4 - nfasurare de ncalzire
5 - contact.
Datorita relatiei lineare dintre debitmetru si distribuitorul de carburant si datorita prghiei
de actionare asupra pistonului de comanda, care reuneste cele doua parti ntr-o singura unitate,
se obtine o adaptare precisa si stabila pentru un coeficient de aer = 1.
Termocontactul reprezinta de fapt un circuit electromagnetic, care controleaza durata
injectiei n timpul regimurilor de pornire a motorului sau ntrerupe functionarea cnd temperatura e
crescuta.
Tehnica a avansat si nevoia unui sistem mai complex cu informatii mai precise a impus
combinarea sistemelor mecanice de injectie cu cele electrice.
O ncercare ce pentru o perioada a fost chiar o solutie la ceea ce se dorea, a fost KE Jetronic. Construita pe baza schemei K - Jetronic, folosind aceeasi structura de reglare, are
nlocuite regulatoarele mecanice de presiune cu altele comandate electric n baza datelor
functionale preluate de la senzori, n vederea optimizarii amestecului.
Semnalele sunt preluate de la diversi senzori cum ar fi: potentiometrul pentru stabilire a
pozitiei platoului debitmetrului, termocontacte, sonda lambda, sunt prelucrate de un modul electric
pentru pregatirea amestecului si vor fi influentate de urmatoarele functii: mbogatirea amestecului
la pornire, la acceleratii, la suprasarcini, domeniul de turatii, reglarea factorului de aer si corectia
cu altitudinea.

1 - injector
2 - injector de pornire
3 - regulator de amestec
4 - regulator de presiune
5 - regulator
6 - debitmetru
7 - filtru
8 - pompa electrica
9 - acumulator de combustibil
10 - regulator de aer
11 - bloc electronic
12 - senzor al pozitiei obturatorului
13 - termocontact temporizat
14 - senzor de temperatura
15 - pompa de presiune a combustibilului.
Sistemul L - J etronic aduce mbunatatiri la KE - Jetronic, folosind din ce n ce mai
mult electronica.
Ceea ce aduce nou acest sistem este nregistrarea unor parametrii prin intermediul
unitatii electronice.
n rest sistemul se pastreaza avnd aceeasi structura ca si la KE - Jetronic.

Sistemul L - Jetronic
1 - Blocul electronic de comanda
2 - Injectoare
3 - Debitmetrul
4 - Traductor de temperatura
5 - Traductor de control injectie
6 - Injector de pornire
7 - Pompa centrala
8 - Filtru
9 - Supapa cu arc
10 - Supapa de aer
11 - Contact
12 - Releu
13 - Distribuitor
14 - Rezervor
15 - Rampa comuna.

Aceasta instalatie este cu injectie intermitenta si foloseste ca element principal de

reglare un debitmetru de aer cu paleta rotitoare. Este un sistem de injectie comandat electronic,
care actioneaza n mod succesiv injectoarele cu actionare electronica.

Pompa centrala 7, aspira combustibil din rezervorul 14 prin filtrul 8, mentinnd

presiunea combustibilului constanta n rampa comuna 15, cu ajutorul unei supape cu arc 9,
care ntoarce surplusul de combustibil napoi n rezervor. Din aceasta rampa comuna sunt
alimentate toate injectoarele 2. Supapa 9, este pusa n legatura cu colectorul de
admisie mentinnd o suprapresiune constanta (n general 2,5 bar) fata de presiunea din
colectorul de admisie. Debitul injectat nu depinde astfel dect de timpul de deschidere al
injectorului.
Reglajul debitului de combustibil se efectueaza n functie de debitul de aer aspirat
si de turtia motorului. Debitmetrul 3, este de tipul cu clapeta de aer, a carei pozitie unghiulara
transmisa la un potentiometru este functie de debitul de aer aspirat. Influenta turatiei se
transmite blocului electronic de comanda 1 sub forma de impulsuri prin intermediul
distribuitorului 13.
Pentru pornirea la rece s-a prevazut un injector de pornire 6, actionat ct este n
functiune demarorul, injectia este controlata de traductorul 5, functie de temperatura lichidului
de racire. Traductorul de temperatura 4, poate fi nlocuit si cu un releu de temporizare, al carui
timp de actionare scade cu cresterea temperaturii. Marirea debitului de aer la regimurile joase
de functionare se obtine cu ajutorul supapei 10, care deschide un canal de ocolire a clapetei
de admisie si a carui sectiune de trecere este functie de temperatura. Ca reglaje suplimentare

si corectii se aplica o mbogatire la mersul n gol si la plina sarcina, comanda fiind data de un
contact 11, legat cu clapeta de admisie. Releul de protectie 12 mpiedica alimentarea pompei
de combustibil 7 si a supapei 10 cnd motorul este oprit, iar aprinderea este cuplata.
MONO - J etronic constituie un sistem de injectie, care utilizeaza un singur injector
electromagnetic, situat ntr-o pozitie centrala n colectorul de admisie, naintea clapetei de
acceleratie, cu pulverizare intermitenta si reglaj prin pozitia clapetei de acceleratie. Sistemul
de alimentare cu combustibil consta n: rezervor, pompa electrica, filtru, regulator de presiune,
injector. Diferenta dintre presiunea combustibilului si presiunea n colectorul de admisie este
tinuta constanta pe injectorul de joasa presiune la o valoare de 0,1Mpa de catre un sistem de
reglare hidraulic.

1 - rezervor de combustibil

6 - injector

2 - pompa de benzina

7 - regulator de presiune

3 - filtru

8 - distribuitorul de aprindere

4 - potentiometrul clapetei

9 - sonda lambda

5 - unitate de comanda

10 - bujie.

Monotronic este un sistem relativ nou care ncearca sa optimizeze pe ct posibil

amestecul din camera de ardere. n acest caz dispare ruptorul-distribuitorul, un element
mecanic si se introduce o aprindere electronica de nalta calitate.
Pompa de alimentare este o pompa electrica care refuleaza combustibilul la o
presiune de 0,25 Mpa. Un circuit electronic de supraveghere mpiedica refularea
combustibilului, cnd aprinderea este sub tensiune si motorul s-a oprit de exemplu n cazul
unui accident.
Aceasta instalatie s-a dovedit economica si foarte ecologica n acelasi timp.
Unitatea electronica de comanda (calculatorul) prelucreaza digital semnalele de intrare si
calculeaza durata de injectie si sfrsitul injectarii combustibilului. Ea cuprinde un
microprocesor specializat, un program implementat ntr-o memorie de date, un convertor
analog/digital, un multiplexor de intrare amplificatoare de intrare si iesire. Unitatea determina o
durata de injectie de baza pornind de la unghiul de deschidere al clapetei de acceleratie si de
la turtie. Ea cuprinde o memorie de baza de date cu 15 unghiuri ale clapetei si 15 puncte de
turatie. Aceste 225 de puncte de referinta memorate pentru = 1, vor corespunde tot attor
durate de injectie de baza. Microprocesorul are implementat un algoritm adaptiv, care va
nregistra o abatere sigura de la valori din baza de date, astfel, tolerantele individuale ale
instalatiei de injectie sau ale motorului vor fi compensate.

1 -rezervor

22 - disp. de reglare a aerului

2 - pompa de benzina

23 - senzor de presiune

3 - filtru de benzina

24 - senzor inf. calc de poz. PMI

4 - rampa comuna

25 - acumulator

5 - supapa de retur

26 - contact de pornire

6 - dispozitiv cu supapa unisens

27 - releu de pornire

7 - unitate electronica centrala (ECU)

28 - releu de pornire

8 - bobina de inductie
9 - circuit electric de aprindere
10 - bujie
11 - injector
12 - injector de pornire
13 - dispozitiv de reglare a aerului
14 - clapeta de acceleratie
15 - traductor ce masoara pozitia clapetei de acceleratie
16 - debitmetru
17 - senzor ce controleaza informatia preluata de debitmetru cu cea de intrare
18 - sonda lambda
19 - senzor
20 - senzor de temperatura
21 - regulator de aer.
Sistemul a fost ntr-o continua perfectionare asadar din 2002, motorele de la
Wolksvagen erau echipate cu un nou sistem de injectie mult mai performant, att din punct de
vedere economic ct si ecologic. Noul sistem era numit FSI si ca particularitati foloseste tot
mai mult electronica, unitatea de comanda jucnd un rol esential n functionarea optima a

motorului. n loc de 225 de puncte de referinta FSI - ul foloseste 400 de puncte, iar =1, este
nlocuit cu 1< <1,1 care compenseaza pierderile de energieprin frecare n mecanismele
existente n motor.

Constructorii de motoare nu au ramas indiferenti la aparitia acestui nou sistem.

Raspusul la aceasta provocare vine numai peste cteva luni din partea firmei Peugeot care
echipeaza modelele 207, initial si ulterior 307 cu motoare HPi. Este urmat ndeaproape de
Citroen care echipeaza modelele Picasso cu noul motor.

Injectia directa multipla sau Stratified - Charged Gsoline

Mercedes - Benz a anuntat la nceputul lunii martie 2008, lansarea unei premiere
mondiale n materie de inovatii tehnice: comercializarea primului motor cu injectie multipla de
benzina, direct n cilindru. Este vorba de modelul Classe CLS care a inaugurat n toamna
anului 2008 un nou motor cu 6 cilindri 350 CGI (Stratified - Charged Gsoline Injection) cu
injectie directa si o putere de 292 CP. n ciuda acestor performante Mercedes promite un
consum mediu limitat la 9,1 l/100km. Posibilitatea de a controla injectia de benzina n fiecare
cilindru face posibila marirea perioadei n care motorul poate functiona cu un amestec sarac n
benzina si exces de aer. Oficialii Mercedes sustin ca este posibila atingerea vitezei de 120
km/h cu un amestec sarac, datorita noii tehnolgii. Un astfel de amestec sarac n benzina poate
fi aprins datorita inovatiei injectiei multiple care face ca picaturile fine de benzina sa fie
concentrate n partea superioara a camerei de combustie, doar n jurul bujiei.
Gestinarea electronica si programele de proiectare asistata de calculator au
permis crearea unor modele experimentale care demonstreaza ca o asezare " n sandvis" a
amestecului aer- benzina n camera de ardere duce la o eficientizare a arderii. Ideea de baza
este sa injectezi o cantitate mai mica de benzina la aceeasi cantitate de aer aspirata n
camera de arder. Pentru a obtine arderea amestecului cu o cantitate minima de benzina, este
nevoie ca aceasta sa fie injectata si sa ramna n jurului capului bujiei, unde se va forma arcul
electric, declansator al exploziei din cilindru. Pe masura ce se ndeparteaza de capul bujiei,
concentratia de benzina trebuie sa fie din ce n ce mai mica, strat dupa strat. Pentru a reusi
acest lucru, inginerii au coceput n capul pistonului un "caus" , o cupa n care amestecul
formeaza un vrtej controlat.

Conceputa pe calculator, forma cupei permite amestecului aer - benzina sa se

roteasca n jurul bujiei. n momentul n care apare scnteia bujiei amestecul se aprinde mai
nti n aceasta cupa, dupa care flacara exploziei se propaga catre restul zonei din cilindru.
Strat dupa strat, n ciuda scaderii concentratiei de benzina injectata, explozia cstiga n
putere. Stratificarea amestecului si controlul timpilor de injectie necesita gestiunea electronica
si injectoare de mare precizie. Peste un anumit regim de turatie si de putere motorul intra ntrun regim normal de injectie, cu amestec omogen aer benzina, la fel ca ntr-un motor cu injectie
clasica.
Secretul acestui tip de amestec consta si n varierea deschiderii supapelor, prin
alungirea sau scurtarea timpului n care acestea stau deschise, permitnd admisia unei
cantitati variabile de aer, ceea ce duce la formarea vrtejului din jurul bujiei. De asemenea
injectia benzinei se face diferit n diverse faze ale aprinderii. n momentele n care motorul
merge la turatii scazute si n regim de putere scazuta, benzina este injectata n cantitate mai
mica. Spre exemplu, pna la viteza de 120 km/h motorul poate functiona cu exces de aer si
amestec "saracit".
Economia de combustibil poate atinge 1,5 l% fata de un motor V6 de 3,5l cu
injectie conventionala. Tehnologia CGI a putut fi dezvoltata si datorita injectoarelor
piezoelectrice care se pot deschide si nchide n doar cteva milisecunde. Acestea sunt
realizate cu microcristale minerale care genereaza electricitate n momentul n care sunt
supuse unor presiuni mari sau invers, se deformeaza atunci cnd sunt stimulate electric.
Cnd calculatorul central trimite semnale electrice, cristalele se deformeaza si
retrag acul injectorului, pulveriznd benzina. De aceea, viteza acestui tip de injector este mult
mai mare dect cea unui injector clasic.
De asemenea, presiunea n injector este de 5 ori mai mare spre deosebire de
sistemele de injectie clasice. Rapiditatea injectoarelor piezo face ca aceasta sa poata pulsa
benzina n cilindru de mai multe ori n doar cteva fractiuni de secunda. Singurul dezavantaj al

acestui sistem este faptul ca motorul CGI trebuie sa functioneze cu benzina care are un
continut foarte scazut de sulf.

Sinoptica injectiei de benzina.

Sinoptica injectiei presiune / viteza si debit masic / viteza.

Datorita acestui ansamblu de informatii, sistemul de injectie electronic de benzina

poate gestiona cu precizie, cu ajutorul comenzilor, urmatoarele
Injectia benzinei,
Aprinderea,
Nivelul de poluare al motorului,
Iar pentru anumite vehicule participa la gestionarea diferitelor sisteme (climatizare,
antidemaraj,.).
8.1.4. Amplasarea componentelor

1 Calculator electronic.
2 Captorul de pozitie/viteza si dantura .
3 Captorul de presiune colector.
4 Rampa si injectoarele de benzina.
5 Corpul clapeta cu potentiometru.
6 Actuator relanti.
7 Bobine aprindere.

8.2.

Parametrii fundamentali.

8 Captor temperatura aer.

9 Captor temperatura apa.
10 Sonda de oxigen.
11 Pompa electrica si regulator de
presiune carburant
12 Senzor de detonatii.
13 Canistra cu carbon activ.
14 E.G.R.

8.2.1. Captorul de turatie si pozitie ( captor volant motor ).

El are rolul de a informa calculatorul asupra:
Vitezei de rotatie
Pozitia motorului.
Cele doua informatii sunt obtinute de un captor magnetic fix care transmite
calculatorului imaginea electrica a coroanei danturate care se roteste solidar cu arborele
cotit.

El este de tip inductiv ( genereaza un curent )

El se compune dintr-un bobinaj nfasurat n
jurul unui magnet permanent.Dispune la capatul
sau de un element nunit coroana danturata.
Aceasta coroana prezinta mai multi dinti. De
fiecare data cnd un dinte trece prin fata
captorului, are loc o modificare a cmpului magnetic ceea
ce conduce la o inductie a unui curent n bobinaj.

Calculatorul electronic analizeaza:

1. Tensiunea. Ea este proportionala cu viteza piesei mobile.Dar tensiunea este n acelasi
timp functie de distanta ce separa captorul de corana danturata ( ntrefierul )
2. Frecventa. Numarnd numarul de impulsuri ntr-un timp dat, calculatorul poate deduce
viteza.El poate compara doua masuratori de viteza succesive si astfel sa afle acceleratia.
a)

Realizarea practica.

Coroana danturata are dinti lati pentru reperarea pozitiei si dinti mai ngusti pentru
masurarea vitezei..

Imaginea coroanei rotindu-se

Imaginea electrica transmisa de
n fata captorului.
captor catre calculatorul de injectie.
ATENIE : Aceasta informatie este vitala functionarii motorului ( nu are mod degradat ).
Conformitatea valorilor date de constructor.
Controale :


Continuitatea nfasurarii,
Rezistenta captorului,
Izolarea,
Tensiunea la viteza de antrenare cu demarorul,
Starea coroanei danturate.

8.2.2. Captorul de presiune absoluta ( la injectia de tip presiune/turatie )

Are rolul de a informa calculatorul asupra presiunii din colectorul de admisie.
Este montat ct mai aproape de colector prentu a reduce timpul de raspuns al
calculatorului..
Este de tip piezo-rezistiv.
Acest semnal este unul din
parametrii principali pentru calculul
timpului de injectie si de aprindere.

Care este diferenta ntre presiunea relativa si presiunea absoluta ?

Presiunea relativa : referinta este presiunea atmosferica.

Depresiune
Presiune

0
Presiunea atmosferica
Presiunea absoluta : referinta este zero absolut ( corespunzator vidului total ).

Presiune siune

1000 mb

cu 1000 Hpa
Presiune atmosferica.

Sa luam un exemplu :
ntr-o anvelopa citim cu ajutorul unui manometru o presiune de 2 bar.
Dar manometrul da o presiune relativa la presiunea atmosferica.
Daca avem o citire n presiune absoluta aceasta ar fi de 3 bar la o presiune atmosferica
de 1 bar (1000mb)
Avem relatia :
Presiunea absoluta = Presiunea relativa + Presiunea atmosferica.
Obsevatie: n limbaj curent folosim notiunea de bar sau submultiplul sau, milibar,
unitatea n Sistemul International pentru presiune fiind Pascal ( Pa ). 1 bar =
105 pascal .
a)
Principiu de masura simplificat.
Avem la dispozitie doua tipuri de captori.
Varianta atmosferica.

Tensiunea n B contact pus, motor oprit = 5 v.

Varianta supraalimentata.

Tensiunea n B contact pus,motor oprit = 2,5 V.

Remarca: Exista, pentru anumite calculatoare, un mod degradat care permite ignorarea
captorului de presiune atunci cnd el este defect.
n acest caz, calculatorul reconstituie presiunea din colector plecnd de la
informatia de sarcina ( data de potentiometrul de la clapeta de acc. ) si de turatia
motorului..
Conformitatea valorilor date de constructor:
Controale :


Continuitatea,
Tensiunea de alimentare,
Variatia tensiunii de iesire n functie de presiune,
Legatura pneumatica,
Coerenta ntre citirea pe pompa de depresiune si pe tester.
b)

Strategie de corectie altimetrica (Memorizarea presiunii atmosferice).

La altitudine, contrapresiunea din esapament scade.Rezulta o diminuare a
recircularii interne de aer din motor iar datorita presiunii constante din colector are loc o
saracire a amestecului la relanti si sarcini mici.
Calculatorul reactualizeaza presiunea atmosferica:
La fiecare punere a contatctului,

La fiecare apasare la fund a pedale acc. ( mai putin la turbo);

De fiecare data cnd presiunea din colector este mai mare dect presiunea
atmosferica memorata ( mai putin turbo).
Exista pentru anumite calculatoare, un mod degradat care permite ignorarea
captorului de presiune atunci cnd el este defect.
n acest caz calculatorul reconstituie presiunea din colector plecnd de la
informatia de sarcina ( dat de potentiometrul de la clapeta ) si de la turatia motorului
Atentie, n anumite cazuri,valoarea reconstituita este foarte aproape de cea reala !!

8.3.

Parametrii de corectie.

Parametrii de corectie permit adaptarea cantitatii de benzina ce trebuie injectata pentru

toate conditiile de utilizare. Actioneaza asupra timpului de injectie, modificnd
cartograma de baza din memoria calculatorului.
8.3.1. Captorul temperatura apa motor.
Captorul de temperatura informeaza calculatorul de injectie asupra temperaturii lichidului
de racire. Este compus dintr-o dulie filetata care contine o rezistenta pe baza de
semiconductor ( termistanta ) avnd caracteristica CTNsau CTP.
Temperatura lichidului de racire exercita

o mare influenta asupra consumului de

carburant. O sonda de temperatura
integrata n circuitul de racire masoara
temperatura motorului si transmite un
semnal electric catre calculator.
Calculatorul exploateaza valoarea
rezistentei care variaza functie de
temperatura. n plus calculatorul poate
adopta strategii particulare
( imbogatirea amestecului la rece )
1 Conector.
2 Corp.
3 Termistanta.

a)

Functia GCTA (Gestiunea Centralizata a Temperaturii Apei).

Acest captor poate, prin intermediul calculatorului de injectie, sa comande

GMV-ul la viteza mica sau mare, indicatorul temperatura motor ca si martorul de alerta la
suprancalzire aflat la bord.
8.3.2. Captorul temperatura aer.
Este construit dupa acceasi tehnologie ca si captorul temperatura apa.
Densitatea aerului admis

depinde de temperatura sa.

Pentru a compensa acest
fenomen, un captor de temperatura este montat
n canalizatia de admisie a
aerului, iar acesta trimite
informatia temperatura aer la
calculatorul de injectie.
Observatie : Exista mai multe strategii pentru functionarea in mod degradat n functie de
tipul calculatorului si de functionarea motorului (demaraj ).
Conformitatea valorilor date de constructor :
Controale :


Continuitatea,
Alimentarea,
Variatia rezistentei functie de temperatura.
8.3.3. Captorul de comanda accelerator.

a)

Potentiometrul de sarcina cu informatia PR (picior ridicat) PA (picior apasat total).

Permite informarea calculatorului de injectie asupra pozitiei clapetei de acceleratie pentru

a stabili strategia potrivita :
Informatia de sarcina.
Strategia de injectie si aprindere.
PR : Gestionarea relanti-ului si ntreruperea injectiei n decelerare.
PA : Dozarea puterii, debuclarea reglarii mbogatirii si reactualizarea valorii de presiune
atmosferica ( corectia altimetrica )
Autorizeaza modul degradat al captorului de presiune absoluta ( pentru anumite
calculatoare ).
Autorizeaza modul degradat al debitmetrului masic de aer.

8.3.4. Senzorul de detonatii.

Este constituit dintr-un corp care este nsurubat n chiulasa sau n blocul motor si care n
interiorul sau un disc din ceramica piezo-electrica comprimata de o masa metalica
mentinuta de un inel elastic

Masa metalica este supusa vibratiilor

motorului si comprima mai mult sau mai
putin elementul piezo-electric.
Acesta din urma emite impulsuri electrice
care sunt trimise spre calculator. n cazul
existentei detonatiilor, apar vibratii de o
anumita frecventa care se transforma n
impulsuri electrice de acceasi frecventa.
Calculatorul primeste aceste informatii,
detecteaza unde s-a produs detonatia si
corecteaza avansul necesar pentru
fiecare cilindru.
Apoi, daca fenomenul nu mai este
sesizat de senzor, calculatorul readuce,
putin cte putin, avansul la valoarea
intiala din cartograma urmnd o
strategie bine determinata.
1 Blindaj.
2 Corp.
3 surub.
4 Element piezo.
5 Masa metalica.

Principiul senzorilor piezo-electrici se

bazeaza pe urmatorul fenomen: un soc,
adica o variatie de presiune, pe un corp
ceramic sau cu o structura cristalina
provoaca aparitia unei diferente de
potential la extremitatile corpului ( sau o
variatie a rezistentei n cazul
piezo-rezistiv ) n functie de directia
socului primit.
Fenomenul este reversibil. Adica o
tensiune aplicata unui cristal va
povoca deformarea acestuia din urma.

Observatie: n caz de pana la acest senzor, calculatorul va reduce cu cteva grade

avansul la aprindere
Conformitatea valorilor date de constructor :
Controale :


Continuitatea firelor.

8.3.5. Tensiunea bateriei

Tensiunea bateriei este folosita de calculatorul de injectie pentru a cunoaste
tensiunea n sistemul electric al autovehiculului..
O baterie furnizeaza o tensiune nominala de 12V. n functie de conditiile de
functionare, aceasta tensiune poate sa varieze ntre 8 si 16 V si influenteaza timpul de
deschidere mecanic al injectoarelor, deci cantitatea de carburant injectata.
Timpul de deschidere scade pe masura de tensiunea bateriei creste. Pentru a evita acest
lucru si deci de a pastra timpul mecanic de deschidere constant, timpul de injectie real
aplicat la injectoare este corectat functie de tensiunea bateriei.

Aceasta informatie tensiune poate de asemenea sa aiba scopul de a creste,

daca este nevoie, regimul de relanti pentru a mbunatati ncarcarea bateriei (multi
consumatori n functiune).
8.3.6. Informatia viteza vehicul.
Are rolul de a informa calculatorul asupra vitezei vehiculului.
Informatia este preluata de la un generator de impulsuri plasat pe cablul kilometrajului,
sau pe sistemele noi, informatia provine de la calculatorul de ABS, care informeaza
celelalte calculatoare de viteza vehiculului.
Conformitatea valorilor date de constructor :
Controale :


Continuitatea firelor.
8.3.7. Sonda de oxigen ( sonda )

a)
Componenta unei sonde de oxigen.
Rolul sau este de a informa calculatorul despre continutul de oxigen din gazele de
esapament.
Un senzor denumit senzor de oxigen sau sonda lambda ) este montata pe
galeria de esapament sau n apropiere de intrarea catalizatorului.

1 Teaca de protectie.
2 Element ceramic.
3 Filet.

6 Conectori electrici.
7 Ceramica scaldata de gaze de esapament.
8 Ceramica scaldata de aer curat

4 Dulie de contact.
5 Dulie de protectie.

9 Rezistenta de ncalzire.

Functionarea sondei se bazeaza pe faptul ca ceramica utilizata conduce

ionii de oxigen la temperaturi mai mari de 300C. n anumite faze de functionare daca
temperatura sondei este insuficienta, ea este ncazita electric.
Emisiile puternice de gaze de esapament apar atunci cnd carburantul este
incomplet ars, motorul este defectos reglat, cnd se porneste sau se opreste motorul sau
la deplasarea cu viteza redusa, sonda masoara n mod constant cantitatea de oxigen
ramasa neconsumata n urma arderii ECU (Electronic Central Unit - calculatorul central
al masinii) foloseste semnalele primite de la sonda penntru a ajusta amestecul n
vederea obtinerii amestecului ideal: 14,8 kg aer cu un kg benzina fara plumb, pentru asanumitul factor lambda este egal cu unu. Sonda lambda asigura sporirea eficientei
catalizatorului, dar si emisii reduse de noxe n atmosfera. n sarcina maxima a motorului,
de exemplu la viteza de vrf, pentru a mentine viteza, sistemul este dezactivat pentru a
preveni saracirea exagerata a amestecului. Sonda lambda are rolul de a regla amestecul
aer-benzina - prin comanda asupra injectiei de benzina - astfel nct acest amestec sa fie
convenabil regimului de moment al motorului. Daca sonda detecteaza prea mult oxigen
gazul evacuat, nseamna ca motorul merge cu un amestec prea sarac (n combustibil);
prin urmare, este marita cantitatea de benzina. Daca, dimpotriva, este prea putin oxigen
n evacuare, nseamna ca amestecul este prea bogat si ECU reduce cantitatea de
benzina din admisie. Defectarea sondei duce la functionarea anormala a motorului. La fel
si defctiunile de etansare a admisiei de aer/circuitelor de reglaj vacuumatic - asa-numita
admisie de "aer fals" - induce n eroare sonda Lambda care da informatia ca amestecul
este prea sarac. Prin urmare, electronica (Ecu) va "pompa " mai multa benzina n cilindri
(corespunzator cantitatii de aer aspirat n mod normal + cel fals) si motorul va functiona
cu detonatii n evacuare, eventual se " neaca ". Dupa reglajul amestecului aercombustibil necesar unei arderi ct mai bune, gazele evacuate ajung n asa - numitul
"catalizator " unde, ntr-adevar, gazele se oxideaza la contactul cu platina. Functionarea
defecta a unui motor cu o sonda de O2 (Lambda) defecta determina utilizarea de
amestecuri bogate, rezultnd un consum marit de benzina, deteriorarea n scurt timp a
catalizatorului si uzura prematura a motorului, provocata de excesul de benzina care
ajunge n baia de ulei. Prin folosirea unui astfel de echipament se poate ajunge la o
reducere a emisiilor de pna la 90%.

Cum functioneaza sonda?

Amplasata pe tubulatura de evacuare, sonda Lambda este un conductor de
curent electric a carui intensitate variaza n functie de cantitatea de oxigen care
traverseaza sonda. n interiorul acesteia exista un material ceramic poros, din dioxid de
zirconiu (ZrO2). Intensitatea curentului prin placa de zirconiu variaza n functie de
numarul de molecule de oxigen care traverseaza materialul ceramic. Deoarece sonda
functioneaza optim doar la temperaturi mari, "la rece" , pna cnd gazele de esapament
ating temperaturi de 600oC, sonda este ncalzita de o rezistenta din interiorul ei, dupa
care caldura i va fi furnizata chiar de temperatura gazelor de esapament. Anumite
modele de autoturisme au chiar mai multe sonde, amplasate naintea catalizatorului (la
unele modele exista sonde amplasate pe fiecare gura de evacuare de la fiecare cilindru
n parte), dar si dupa catalizator, pe traseul tubuluturii de evacuare a gazelor arse.

Constructorii recomanda verificarea sondei la fiecare 30 000 de kilometrii sau la fiecare

doi-trei ani de functionare a masinii si schimbarea sondei n cazul cnd apar probleme n
functionarea acesteia.

Cum stim daca sonda lambda este defcta?

Din pacate, simptomele unui senzor lent sau defect nu sunt ntotdeauna
evidente.
Printre simptomele sondelor lambda defecte sunt:
- Esec la testul emisiilor (caracteristic, o concentratie mare de CO si/sau HC)
- Catalizator deteriorat (cauzat de o concentratie mare de carburant)
- Consum crescut de combustibil (cauzat de o concentratie mare de carburant)
- Motorul functioneaza neregulat
- Performante reduse.

Care sunt cauzele defectarii sondei lambda?

Sonda lambda se poate defecta prematur daca este contaminata cu fosfor
rezultat din consumul excesiv de ulei, silicon din scurgerile sistemului de racire, utilizarea
produselor de etansare din silicon n motor si unii aditivi pentru carburant. Chiar si o
cantitate redusa de benzina slab rafinata poate defecta o sonda lambda. Factorii de
mediu, precum stropii de pe sosea, sarea, uleiul si murdaria pot cauza defectarea
senzorului, ca si socurile termice, tensiunea mecanica sau manevrarea incorecta.

Cum se poate testa sonda lambda?

Testarea nu etse complicata dar se face obligatoriu n service si de catre
personal calificat. O sonda defecta poate fi detectata rapid si usor cu un volt-ohm-metru
digital, dar una lenta poate fi diagnosticata numai cu un osciloscop sau un scopmetru
profesional.

Unde sunt situate sondele lambda? Au scopuri diferite?

nca din anul 1980 sondele lambda sunt n dotarea standard a majoritatii
autovehiculelor cu motoare pe benzina. n mod normal, sondele lambda sunt situate n
sistemul de evacuare, naintea catalizatorului, pentru a masura emisiile de noxe. Din anul
1996, odata cu utilizarea sistemelor de diagnosticare OBDII, autovehiculele necesita si
sonde lambda suplimentare, n spatele convertorului catalitic, pentru a asigura
functionarea corecta a acestuia.

Ce este o sonda lambda universala?

Bosch a creat pe piata specifica un program pentru sonde lambda universale.
Acestea ndeplinesc cerintele de functionare OE si au un sistem patentat de conectori, ce
faciliteaza instalarea. Acest sistem de conectori s-a dovedit a fi etans, protector mpotriva
contaminarii si rezistent la efectele temperaturilor extreme si ale vibratiilor motorului. n
prezent, Bosch pune la dispozitie 9 tipuri de sonde lambda universale, pentru a oferi
performante ct mai apropiate de cele ale sondelor din prima dotare.

Care este importanta conectorului sondelor lambda universale?

Sondele lambda sunt foarte sensibile la influentele din mediul nconjurator. Daca
sonda lambda universala este montata pe autovehicul, firele ei lipindu-se prin diferite
metode, atunci semnalul trimis catre ECU poate fi alterat. De aceea Bosch a brevetat
conectorul pentru sondele universale, cu ajutorul caruia conectarea sondei lambda
universale se realizeaza foarte simplu si sigur la cablajul autovehiculului. Conectorul este
rezistent la vibratii, temperaturi si umiditate extrema.

De ce trebuie nlocuita o sonda lambda defecta?

Conform unui studiu realizat n anul 1996, sondele lambda uzate sunt "singura
sursa importanta de emisii excesive n cazul autovehiculelor cu injectie de carburant".
Agentia de Protectie a Mediului din SUA (EPA) si Comisia din California pentru
Resursele Aerului (CARB) au descoperit ca nlocuirea sondei lambda era necesara la
42% - 58% din numarul total de autovehicule care emiteau cantitati mari de hidrocarburi
sau monoxid de carbon. Testarea sondelor lambda conform procedurilor de service ale
producatorilor de autovehicule si nlocuirea unei sonde lambda lente sau uzate poate
economisi ntre 10% si 15% mai mult carburant si se amortizeaza ntr-un an numai din
economisirea carburantului, n timp ce emisiile autovehiculului sunt coborte la nivelul
corespunzator. De asemenea, poate reduce posibilitatea ca o concentratie mare de
carburant sa deterioreze catalizatorul autovehiculului.
8.3.8. Calculatorul.
Este elementul care centralizeaza ansambul informatiilor provenind de la senzori,
pe care le analizeaza si le compara.Poate astfel sa determine caracteristica semnalelor
care sa-i permita comanda diferitelor parti active ale sistemului.
n vederea mentenantei sau a reparatiei sistemului, sunt cteva operatii care pot fi
executate:
Centralizarea informatiilor si memorarea defectelor pentru a permite citirea cu ajutorul
dispozitivelor de diagnostic.
Comanda a diferiti actuatori cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.
Pe anumite vehicule este chiar posibila reprogramarea softului calculatorului pentru a
modifica anumiti parametri.
n cazul nlocuirii unui calculator este important si necesar sa se respecte anumite
reglaje :
Pe vehiculele echipate cu sistem antidemaraj, calculatorul primeste automat codul
provenit de la antidemaraj.
ATENIE LA NCERCRILE CU UN ALT CALCULATOR,
EXIST RISCUL BLOCAJULUI CALCULATORULUI !
Calculatoarele noi trebuie adaptate tipului de vehicul pe care vor fi montate (trebuie
facuta configurarea calculatorului).
ATENIE :
n orice caz, pentru a evita blocarea calculatorului sau proasta functionare a
motorului ca urmare a nlocuirii calculatorului, cititi ntotdeauna instructiunile precizate n
manualele de reparatii sau n notele tehnice aferente vehiculului respectiv.

8.4.

Comenzi si actuatori.

8.4.1. Comanda electrica a pompei de benzina si a injectoarelor.

a)

Principiu de functionare.
Calculatorul de injectie actioneaza electric diferiti actuatori. Acestia realizeaza
diferite functiuni ale sistemului cum ar fi : injectia n fiecare cilindru, alimentarea pompei
de benzina, etc.
Principalele evolutii ale sistemului de injectie multipunct :
Injectia simultana, relee n cascada si comanda aprinderii prin MPA.
Injectia semi-secventiala, relee independente, captor de soc si comanda bobinelor de
inductie.
Gestionarea injectoarlor cu un calculator dedicat.
Remarca : n cazul n care vehiculul este echipat cu sistem multiplexat, captorul de soc
este nlocuit printr-o informatie provenind de la calculatorul airbag.
b)

Releul pompei de benzina.

Releul pompei de benzina alimenteaza circuitul de putere al pompei, iar n
anumite cazuri si diferiti consumatori cum ar fi, injectoarele, electrovana de purjare
canistra carbon activ, etc.
Pe anumite sisteme , strategii particulare ale calculatorului de injectie
interzic comanda releului ( in jur de 3 secunde ) de la punerea contactului.
Controale :

Alimentarea 12V a reului de alimentare a pompei de benzina.

Circuitul de comanda al releului de alimentare a pompei de benzina.
Circuitul de putere al releului de alimentare si a pompei de benzina.
Functionarea electromecanica a releului.

c)

Releul principal - actuatori.

Releul de alimenatare, furnizeaza putere calculatorului de injectie iar n diferite
cazuri si alti consumatori.
Este comandat de un +DPC si/sau o masa comandata de calculator.
d)

Releul GMV.
Rolul releului GMV este de a aplimenta n putere unitatea GMV.

Rolul GMV-ului este de a raci compartimentul motor atunci cnd temperatura apei
din motor depaseste un anumit prag dupa taierea contactului.

Fie prin punerea n functiune a unei pompe de apa anexe (ex : F7R Clio)

Fie prin punerea in functiune a GMV pe viteza mica.
Sistemele de racire sunt comandate :

Fie printr-un releu temporizat (cu ajutorul unei sonde de temperatura specifica).

Fie prin calculator (se utilizeaza sonda sa de temperatura) cu ajutorul unui releu.
Conformitatea valorilor date de constructor :
Controale :


Alimentare, continuitate, izolare,
Rezistenta bobinei, diodele,
Rezistenta circuitului de putere.

Modul comanda daca este posibil.

ATENIE

Cu ocazia unui control al perifericelor unui calculator si mai ales daca acesta a fost
distrus, controlati conformitatea releelor si a diodelor (simple sau duble).
Un releu sau o dioda defecta pot fi cauza distrugerii calculatorului deoarece acestea nu
mai pot oferi protectie.

8.4.2. Reglarea relantiului.

Rolul sau este de a regla cantitatea de aer aspirat de motor n faza de relanti.
Scopul reglarii relantiului este de a obtine un regim stabil de functionare
gestionnd cantitatea de aer aspirata.Reglarea relantiului nu poate fi facuta dect daca
calculatorul are informatia picior ridicat .
Regimul de consemn relati este determinat n functie de:
Temperatura apei motorului.
Functia climatizare si puterea absorbita.
Presinea din circuitul hidraulic al directiei asistate.
ncarcarea bateriei..., etc.
Debitul de aer este controlat prin :
Pozitia voletului corpului calpeta.
Fie printr-o derivatie a acestuia.

a)
Reglarea relatiului prin rotatia clapetei de accleratie.
Corectia regimului de relanti se face gratie comandei primita de corpul clapeta
motorizata.Reglarea deschiderii clapetei permite reglarea cantitatii de aer absorbita de
motor.

b)
Reglarea relantiului prin derivatie.
Sistemele care permit acest lucru sunt de doua tipuri:
Motor pas cu pas.
Electrovane cu una sau doua nfasurari.
Motor pas cu pas.
Calculatorul comanda motorul prin punere la masa, ceea ce antreneaza o variatie
a pozitiei unui obturator situat ntr-o canalizatie speciala.
Calculatorul plica strategii speciale pentru a cunoaste cu precizie pozitia
obturatorului.
.

c)
Controlul acuatorilor de relanti.
Controale :
Conformitatea valorilor date de constructor :


Rezistenta,
Izolarea liniilor de comanda si contactul PR,
Alimentarea motorului,
Starea liniei contactului PR,
Conformitatea RCO relanti ,
Conformitatea potentiometrului,
Modul comanda daca este posibil,

8.5.

Rglarea mbogatirii.

8.5.1. Introducere.
Pentru a obtine o buna eficacitate a catalizatorului, amestecul aer benzina furnizat
motorului trebuie sa aiba o mbogatire constanta si aproape de raportul stoechiometric.
Pentru aceasta, utilizam o sonda pe care o numim sonda Lambda .

Reglarea imbogatirii serveste la buna functionare a catalizatorului.

8.5.2. Schema de principiu.

a)

Definitia mbogatirii si a lui Lambda

Imbogatirea este un raport ntre diyajul real si cel ideal. Un amestec sarac (R<1) contine
mai putin carburant, un amestec bogat (R>1) contine mai mult carburant.

Dozajul de randament (1/18) : Acest dozaj n exces de aer, permite arderea completa a
benzinei ce intra n camera de ardere.Este utilizat la sarcini medii si mari
Dozajul de putere (1/12) : Acest dozaj cu exces de benzina permite cresterea vitezei
arderii.Este utilizat atunci cnd se doreste maximum de putere a motorului n situatia
Picior Apasat Complet , n reprize si la relanti
Amestec sarac : 15/18 = 0,85 MBOGIRE < 1.
Amestec bogat : 15/12 = 1,224 MBOGIRE > 1.

Curba de dozaj.

Lambda este un raport ntre dozajul ideal si cel real. Un amestec sarac (>1) contine mai
mult aer iar (<1) mai putin aer.

b)
Principiu de functionare a sondei de oxigen.
Daca proportia oxigenului este foarte diferita ntre cele 2 fete ale sondei, proprietatile
materialului din care este confectionata provoaca un salt de tensiune n jurul valorii de
mbogatire 1.
Aceasta valoare (variatia de tensiune) este vizibila cu ajutorul dispozitivelor de
diagnostic.

n jurul valorii de mbogatire 1, o usoara

variatie a imbogatirii provoaca o
variatie importanta a tensiunii. Acest
lucru permite calculatorului sa raspunda foarte
rapid la schimbari..

Conformitatea valorilor date de constructor :

Controale :

Continuitate.
Rezistenta.
Alimentarea circuitului de ncalzire.

Atentie : Sonda poate fi contaminata cu plumb ca si de produse pe baza de silicon si sa

scada astefel eficacitatea sistemului de depoluare.
n timpul functionarii motorului, putem ntlni doua situatii :

a)
Calculatorul nu tine cont de informatia de la sonda de oxigen.
Sistemul lucreaza n Bucla Deschisa
Sistemul va lucra n bucla deschisa atta timp ct conditiile de functionare ale motorului
sunt incompatibile cu reglarea mbogatirii (dozaj neadaptat) si/sau atta timp ct sonda
nu a atins temperatura sa nominala de functionare.
Temporizare la demaraj (amestec bogat).
Functionare la rece.
PA si variatii de sarcina rapide ( dozaje de putere ).
Taierea injectiei n deceleratie.
Mod degradat (sonda defecta ).
b)
Calculatorul tine cont de informatia de la sonda de oxigen.
Sistemul lucreaza n Bucla nschisa .
Reglarea mbogatirii este activa.
Calculatorul va corecta timpul de injectie, pentru conservarea imbogatirii egala cu 1.
Aceste corectii sunt vizibile cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.
Valoarea se poate gasi n intervalul 0 - 255, valoarea medie fiind 128.

Tensiunea
sondei
Corectia
mbogatire

de

Pe anumite aplicatii, scara poate fi diferita ( ex : valoarea medie egala cu 1 ).

Cnd valoarea este mai mare de 128, calculatorul comanda o mbogatire ( prin marirea
timpului de injectie ) deoarece amestecul este sarac ( tensiunea sondei mai mica de 500
mV )
Cnd valoarea este mai mica de 128, calculatorul comanda o saracire ( prin scaderea
timpului de injectie) deoarece amestecul este bogat ( tensiunea sondei mai mare de 500
mV ).
Exemple de adaptare a mbogatirii.
Injectoarele sunt ancrasate.Timpul de injectie calculat initial pentru a obtine
mbogatirea egala cu 1 nu mai este suficienta.
Calculatorul trebuie sa creasca timpul de injectie.Valoarea este centrata pe 180,
dar imbogatirea 1 este mentinuta.

Tensiunea
sondei
Corectia
de
mbogatire

Injectoarele se ancraseaza si mai mult.Calculatorul nu mai poate aduce corectii mai sus
de 255, amestecul devine prea sarac iar mbogatirea scade sub 1. Eficacitatea
catalizatorului scade si autovehiculul polueaza.
Tensiunea
sondei
Corectia
de de
mbogatire

Pentru a postra mbogatirea 1, trebuie ca valoarea coreciei de imbogatire sa fie

centrata pe 128, trebuie deci decalata cartograma de injectie.
Este rolul corectorilor adaptivi.
Corectiile adaptive.
Exemplu de curba a timpului de injectie.
Dispersia si uzura unui motor sunt asa de variate nct constanta benzina/aer
variaza de la un motor la altul ca si n timpul vietii unui autovehicul (ancrasarea
supapelor, injectoarelor, scaderea compresiei, etc.)

Calculatorul de injectie trebuie sa estimeze aceasta constanta pentru a

furniza motorului Imbogatirea = 1 . Calculul sau este o medie statistica facuta n mai
multe puncte.
La functionarea n bucla nchisa, memorizeaza timpul de injectie mediu
pentru fiecare zona de presiune colector (de aceea nvatarea se face pe mai multe zone
ale presiunii din colector ).

Corectiile efectuate la presiunile cele mai mici decaleaza piciorul curbei.Acest

decalaj se numeste offset (adaptativ imbogatire relanti).
Corectiile efectuate pentru restul plajei de functionare a motorului schima panta
curbei.Variatia pantei se numeste cstig ( adaptiv imbogatire n functionare)
Reprezentarea diferitilor parametrii si a efectelor lor.
Actioneza atunci cnd motorul este cald,lucreaza n bucla nchisa si pe o plaja a
presiunii colector bine determinata.
Exista doua tipuri de corectii adaptative:
1. Sarcini medii si mari.
2. Relanti si sarcini mici.

c ) Controlul
Diagnosticul reglarii mbogatirii implica un control al sistemului n nregul sau. Se vor
avea n vedere:
 Interpretarea spuselor clientului.
 Constatarea defectului cu ajutorul unei scule de diagnostic.
 Interpretarea diferitilor parametrii.
 Controlul sondei.
 Controlul gazelor de ardere.

n ceea ce priveste sonda:

 Perioada semnalului trebuie sa fie ntre 500 ms cu un maxim de 1 secunda.
 Amplitudinea semnalului trebuie sa fie ntre 650 mV cu un minim de 500 ms.
Cu ct perioada este mai scurta si amplitudinea mare semnalul este mai bun.

Daca informatia de la sonda este greu de interpretat, sau inexistenta,

calculatorul provoaca imbogatiri si saraciri ale amestecului si observa reactia
semnalului.Daca acesta nu evolueaza n parametri n timpul testului, sonda este
declarata n pana si sistemul intra n mod degradat.

9.

Analiza gazelor arse.

9.1.

Componenta poluantilor.

n timpul functionarii unui motor, arderea nu este completa, si se produc substante

recunoscute ca poluante.
Repartitia gazelor de esapament.

Repartitia poluantilor.

9.1.1. Hidrocarburile (HC).

Hidrocarburile provin din:
Uleiuri ( scapari, vapori,.)
Benzina ( scapari, vapori,umplere rezervor)
Din arderea imbogatota (functionare la rece, cerinta de putere, disfunctiuni ale motorului)
Pot provoca iritatii grave la nivelul mucoaselor, ochilor, gtului si a nasului .
9.1.2. Monoxidul de azot (Nox).
Provine din temperatura foarte mare a arderii :
Functionare n exces de aer.
Avans la aprindere important.
Poate provoca:
Iritatii ale cailor respiratorii si a tesutului pulmonar.
Datorita lor se formeza ploile acide.
mpreuna cu hidrocarburile sunt la originea cetii de fum SMOG
9.1.3. Monoxidul de carbon (CO).
Se formeaza datorita amestecului bogat.
Poate provoca:
Dureri de cap.
Tulburari de vedere.
Scaderea tonusului muscular.
Axfixieri, iar n cantitati mari poate provova moarte.
9.1.4. Alti poluanti.
Alti polunati cum ar fi particulele formate pe baza de diferse combinatii ale
carbonului se gasesc n mica masura la motorul pe benzina.
Plumbul, metal greu, considerat ca un poluant, va fi eliminat din compozitia
benzinei (eventual nlocuit cu potasiul). El se depune pe suprafata tratata a catalizatorului
si astfel l face ineficient prin inhibarea reactiilor chimice.
Statele Unite au fost primele care au reactionat n fata problemelor de poluare
produsa de autovehicule. Au definit primele norme contra poluarii provenind de la
automobile. Europa a urmat Americii impunnd norme din ce n ce mai severe, aplicate
n tarile Comunitatii Europene.

9.2. Evolutia emisiilor de poluanti n functie de regimul de mbogatire al

motorului.

PPM = parti pe milion.

Ex : 100 ppm de HC indica faptul ca pentru o cantitate de 1 milon de particule (nocive si
nenocive) gasim o cantitate de 100 de particule de HC.
9.2.1. Diagnostic.
Catalizatorul nu permite functionarea motorului cu denzina cu plumb. Plumbul depus n
interiorul sau diminueaza eficacitatea globala a sistemului.
Catalizatorul este dimensionat n raport cu volumul de gaz ce trebuie tratat (functie
de cilindree) si de regimul maxim.
n cazul in care, motorul nu functioneaza in parametrii din cauza aprinderii,
injectiei, cantitatea de poluanti devine foarte importanta, temperatura la nivelul
catalizatorului poate atinge 1000 grade ceea ce antreneaza distrugerea elementului
ceramic.
Putempace diagnosticul catalizatorului prin:

Zgomot ( ceramica dislocuita).

Analiza gazelor de evacuare.

Conformitatea sistemului de injectie si depoluare.
Acum, controlul catalizatorului se face cu motorul cald, la 2500 rot/min si apoi la
relanti.
Valorile controlului la 2500 rot/min.

Controlul trebuie facut cu motorul cald si cu reglarea mbogatirii activa si fara

defecte.
Reamintim :
Definitia lui Lambda : = 1/ mbogatire.

Dozaj de putere


= 1/1.25 = 0.83 < 1
Dozaj de randament

= 1/0.83 = 1.25 >1
Atunci cnd este bogat n aer este sarac n benzina si invers.
EX :

Valorile controlului la relanti.

Deoarece CO, O2, HC sunt zero sau aproape de zero indica o buna functionare a
motorului.
ntotdeauna trebuie avute n vedere particulritatile fiecarui vehicul.
9.2.2. Cteva exemple de interpretare.

Daca ...

dar...

atunci ...

HC cresc puternic
CO si HC ramn zero

O2 ramne zero
O2 creste

Amestec prea bogat.

CO ramne zero

O2 si HC cresc

CO si HC sunt mari sau

egale cu cele de la un
motor nedepoluat

Amestecul este probabil

prea sarac sau este o
priza de aer
Trebuie verificar
reglajul imbogatirii sau
pus sub semnul
ntrebarii catalizatorul.
Cel mai probabil
catalizatorul nu mai
functioneaza

10. Depoluarea.
10.1. Introducere.
Pna n zilele noastre sistemele de injectie au evoluat constant..Motivul acestei evolutii l
constituie faptul ca poluarea are o mare acoperire n dezbaterile comunitatii europene si
mondiale.De altfel, a avut loc o evolutie rapida a normelor de poluare, oblignd
constructorii sa faca eforturi mari pentru a-si aduce produsele spre un nivel de poluare
care sa se apropie de zero n viitorul apropiat.

10.2. Definitie.

Este ansamblul substantelor solide, lichide sau gazoase, care, dupa nivelul actual
al cunostintelor noastre, sunt considerate ca periculoase pentru sanatatea noastra ct si
pentru sanatatea mediului nconjurator.
Putem lua ca exemplu metalele grele (plumb,mercur), dar si produsele de origine
chimica (fosfati,nitrati) ca si emisiile de gaze produse de zonele industriale,de automobile
sau diversele deseuri depozitate si mai apoi uitate n natura.
n ceea ce priveste sectorul automobilelor, trei principali poluanti au fost
recunoscuti ca fiind nocivi si sunt n aceste zile n atentia constructorilor:
Monoxidul de carbon (CO).
Vaporii de benzina sau hidrocarburi nearse (HC).
Oxizii de azot (NOX):
Monoxidul de azot (NO), Dioxidul de azot (NO2 ).

10.3. Catalizatorul.

Catalizatorul cu trei cai (sau trifunctional)

Rolul sau este de a asigura transformarea gazelor poluante n gaze inofensive:

Oxidarea CO si HC.
Reducerea NOx.
Convertizorul catalitic este compus dintr-o carcasa din otel inoxidabil care este de obicei
echipat si cu ecrane termice pentru a proteja sasiul de caldura produsa de reactiile
chimice din interiorul catalizatorului. Carcasa contine de obicei doua blocuri ceramice n
loc de unul singur care ar fi mai fragil datorita lungimii mai mari. Aceste blocuri ceramice
trebuie sa stea bine fixate n interiorul carcasei datorita proprietatilor casante ale
ceramicii.
O sita metalica este montata ntre blocurile ceramice si carcasa pentru a le mentine
corect pe pozitie si pentru a evita vibratiile excesive ale blocurilor.
Structura alveolara este echivalenta cu o suprafata de contact a gazului de 2,8
m2 .Din punct de vedere al proprietatilor materialului, suprafata tratata este de 2 000 5
000 m2 pe bloc ceramic. Ea este acoperita cu un strat subtire de metale pretioase
(Platina, Rohdiu, Paladiu). Acestea amorseaza si/sau cresc viteza reactiilor chimice de
oxidare si reducere.
Acest tip de catalizator permite, datorita reglajului stoichiometric al mbogatirii,
convertirea simultana a trei poluanti (CO, HC, NOx) ntr-un singur element, de unde vine
si numele : Catalizator.
10.3.1.Functionarea catalizatorului.
Reactiile chimice care au loc n catalizator sunt posibile n anumite conditii:
Temeratura (amorsarea catalizatorului).
Amestec perfect stoichiometric.
Prezenta metalelor pretioase care activeaza reactiile de oxidare si reducere.

n fuctionarea n bucla nchisa amestecul este alaternativ bogat si sarac.

La functionarea cu amestec sarac
Catalizatorul oxideaza particulele nearse si stocheaza excesul de oxigen.
La functionarea cu amestec bogat:
Catalizatorul reduce NO2 si utilizeaza oxigenul stocat pentru a oxida impuritatile.
a)
Temperatura de functionare.
Eficacitatea depinde de temperatura de functionare. Amorsarea se face n jur de 250 C
iar eficacitatea maxima o are la temperaturi mai mari de 450 C.

Convertizoarele catalitice si pot pierde eficacitatea mai rapid daca functioneaza la

o temperatura mai ridicata mult timp. Creste temperatura de amorsare iar coeficientul de
convertire scade.
Remarca : Eficacitatea catalizatorului depinde de mbogatire.

Procentul de convertire a celor trei poluanti n functie de mbogatire.

b)

Efectele asupra catalizatorului.

Un convertor este un element destul de fragil, si poate fi cu usurinta distrus de:
Efecte mecanice.
Efecte temice.
Colmatare.

Efecte mecanice.
Spargerea carcasei cauzata de :
Miscarile coloanei de esapament.
socuri si oboseala termica, variatii brutale de temperatura la amorsare sau n
deceleratie, mproscarea cu apa, care poate duce la spargerea blocurilor ceramice
Efecte termice.
Topirea datorata temperaturii excesive (T > 1 000 C) ca urmare a tratarii unei cantitati
prea mare de poluanti
Evolutia substantelor active la temperaturi nalte prin migrarea metalului activ n interiorul
suportului metalic.
Sublimarea metalului activ la temperatura nalta.
Vitrificarea substantei active.
Colmatarea.
Suprafata activa a convertorului poate fi partial sau total colmatata, adica acoperita de
plumbul care se gaseste n benzina. Acest lucru provoaca neutralizarea catalizatorului
decoarece gazele nu mai ajung n contact cu metalul activ depus pe suprafata ceramica.
Acelasi efect ca si plumbul l pot avea uleiurile, fosforul si sulfurul.
Remarca :

O pana de combustibil poate produce suprancalzirea catalizatorului si distrugerea sa

deoarece un ameste foarte sarac provoaca o ardere lenta cu o crestere importanta a
temperaturii gazelor de esapament .
La fel o cantitate pre mare de HC de tratat (datorata rateurilor de aprindere) pot
duce la distrugerea catalizatorului.
Conformitatea valorilor gazelor de esapament prelevate cu
Controale :

analizorul.
Controlul vizual si auditiv al catalizatorului si un test de
prezenta a plumbului n esapament. Etanseitatea tubulaturii de
esapament.

10.4. Reaspirarea vaporilor de combustibil.

Canistra cu carbon activ este un fel de burete pentru vaporii de benzina si care
permite stocarea acestora.

Atunci cnd conditiile de functionare ale motorului sunt reunite, calculatorul

comanda purjarea canistrei.Fara purjare canistra cu carbon activ s-ar satura iar vaporii sar condensa si ar deveni lichizi.
10.4.1.Electrovana de purjare.

Electrovana este comandata prin punere secventiala la masa de catre calculator

si care face sa varieze cantitatea de vapori reciclata.
Conditiile de functionare ale motorului care duc la purjarea canistrei se gasesc n
manualul de reparatii.
Conformitatea valorilor date de constructor:
Controale :


Multimetru :
Continuitate, izolarea firelor,
Rezistenta si izolarea bobinei,
Alimentarea.
CLIP:
Defectele,
Parametrii daca este posibil,
Detectarea de impulsuri,
Modul comanda.
Osciloscop :
Vizualizarea semnalului.
Diagnostic : Dignosticul mecanic al electrovanei de catre calculator nu este pe
moment posibila.Totusi sisteme particulare pentru normeleE.O.B.D sunt n cercetare.

10.5. Reaspirarea vaporilor de ulei.

Sistemul de reaspirare a vaporilor de combustibil este n general compus din doua
circuite distincte.

Circuitul amonte de clapeta de acceleratie (sarcini medii si mari): vaporii sunt reaspirati
de depresiunea din canalizatia de aer.

Circuitul aval de calpeta de acceleratie (relanti si sarcini mici): vaporii sunt reaspirati de
represiunea dintre motor si clapeta de acceleratie.

11. EOBD (European on Board Diagnostics).

11.1. Norma EOBD.

Vehiculele care raspund normelor de poluare EURO 2000 (EURO III) sunt
echipate cu sistem de auto-diagnoza EOBD.Aceasta noua norma este luata direct dintr-o
lege americana si care a fost aplicata n Europa.
Aceste vehicule difera de cele EURO 96 ( EURO II) prin urmatoarele:
Motoarele au un grad mai mare de depoluare iar pentru a satisface normele EURO III
gradul de poluare a fost redus cu 50% fata de EURO II
Calculatoarele sunt capabile sa detecteze orice anomalie care ar duce la o emisie de
poluanti superioara normei.Calculatorul are strategii speciale de control al organelor de
depoluare.

n momentul n care o anpmalie provoaca o poluare excesiva, se aprinde un martor pe

tabloul de bord (martorul MIL Malfunction Information Light sau martorul EOBD).
Acest martor indica soferului faptul ca autovehiculul trebuie sa ajunga la service.
( ncepnd cu 1 Ianuarie 2000, nerepararea defectiunii care a dus la aprinderea
martorului poate fi sanctionata. Politia poate controla buna functionare a injectiei prin
priza EOBD, cu protocolul EURO 2000, comun la toate vehiculele).

MIL : Malfunction Information Light

EOBD : European On Board Diagnostics.
11.1.1.Diferenta ntre valorile limita si pragul de poluare EOBD
Valorile limita indica valorile date de norma.
Pregul de poluare EOBD reprezinta valorile pentru care calculatorul de injectie
trebuie sa detecteze o poluare. Adica, cu ocazia unui control specific, daca emisiile de
gaze poluante depaseste pragul maxim, calculatorul declara o pana cu sau fara
aprinderea martorului.
11.1.2.Prezentarea sistemului EOBD.
Pentru a ntelege functionarea sistemului EOBD, vom imparti studiul n patru parti.
1 Gestionarea panelor EOBD.
2 Diagnosticul rateurilor de ardere.
3 Diagnosticul sondei lambda amonte.
4 Diagnosticul catalizatorului.
11.1.3.Gestionarea defectelor electrice obisnuite si gestionarea defectelor EOBD.

Gestionarea defectelor EOBD nu nlocuieste ci vine n completarea gestionarii

defectelor electrice traditionale. Defectele prezente si defectele memorizate ca si
gestiunea modurilor degradate nu sunt modificate de gestionarea EOBD
Pentru a raspunde la normele EOBD urmatoarele puncte sunt obligatorii:
Aprinderea martorului MIL (Malfunction information Light) pentru toate defectele care
duc la o depasire a pragului de poluare EOBD.
Memorarea defectelor EOBD.
Memorarea parametrilor motor la detectarea defectului memorat EOBD (freeze frame).
Determina clipirea martorului MIL pentru rateuri de ardere importante (Misfire) care pot
distruge catalizatorul

a)
Diagnosticul luat n considerare de gestiunea defectelor EOBD.
Diagnosticul functional al catalizatorului.
Diagnosticul al sondei lambda amonte.
Diagnosticul rateurilor de combustie cu doua nivele de detectie :
Detectia rateurilor de combustie slabe.
Detectia rateurilor de combustie ce pot antrena distrugerea catalizatorului.
b)
Diagnostic luat n considerare de gestiunea defectelor electrice.Diagnosticul
componentelor traditionale.
11.1.4.Termeni specifici gestionarii defectelor.

a)

Definitia unui rulaj.

Un rulaj este detectat atunci cnd sunt ndeplinite urmatoarele conditii :
Demarajul motorului.
Faza de rulaj n timpul careia diagnosticul este considerat facut.
Taierea contactului.
b)

Definitia unui Warm-up.

Un Warm-up este detectat daca urmatoarele doua conditii sunt ndeplinite:
Temperatura apei trebuie sa fi crescut cu aproximativ 22C fata de temperatura avuta la
pornirea motorului.
Temperatura apei trebuie sa creasca la o valoare de aproximativ 70 C.
c)

Definitia tramei memorizate (Freeze frame).

Trama memorizata (freeze frame) este o zona de memorie n care putem face o
fotografie a contextului la momentul la care pana EOBD a fost memorizata.
Exista o singura zona de memorie pentru toate defectele.
Prima pana si ia locul n memorie si ea nu poate fi scoasa dect de o pana de
prioritate mai mare.
d)

Definitia Matricii de inhibitie.

Matricea de inhibitie autorizeaza sau nu luarea n considerare a defectelor valide,

pentru cele patru diagnostice functionale, daca alte defecte care pot introduce erori sunt
prezente.
e)

Definitia unui defect valid.

Defectele valide sunt definite plecnd de la defectele prezente.Ele sunt
intermediare ntre defectele prezente si contorul defectelor OBD.Ele sunt contabilizate o
singura data pe rulaj.Toate defectele valide sunt puse la zero dupa taierea contactului.
11.1.5.Principiu de functionare a gestionarii defectelor EOBD.

a)
Strategia de diagnostic EOBD.
Diagnosticul rateurilor de ardere si diagnosticul electric este facut permanent.
Celelalte organe de depoluare sunt testate o singura data pe rulaj (diagnosticul nu este
permanent).Totusi aceste secvente de test nu au loc ntotdeauna. Vehiculul trebuie sa
ruleze n anumite conditii pentru a se putea face un diagnostic:
Conditii de temperatura.
Conditii de viteza.
Temporizare dupa pornire.
Conditii motor (Presiune colector, regim, pozitie clapeta acceleratie,....).
b)
Declararea panelor EOBD.
Daca calculatorul detecteaza o pana valida timp de trei rulaje consecutive, atunci :
O pana EOBD este memorizata.
Se cere aprinderea martorului MIL.Aceasta cerere va fi luata n considerare numai daca
pana considerata este autorizata pentru aprinderea martorului.
O trama de parametrii motor este memorizata n momentul detectarii defectului (freeze
frame).
c)

stergerea defectelor EOBD.

Pentru stingerea martorului MIL, nu trebuie detectata aceeasi pana valida timp de
trei rulaje consecutive.
Pentru a repune la zero defectele EOBD ( defect pe dispozitivul de diagnostic )
memorizate, nu trebuie detectata pana valida timp de 40 de warm-up consecutive .
Defectul rateurilor de combustie care pot distruge catalizatorul, nu duc la
memorarea de defect EOBD.Nu provoaca dect aprinderea intermitenta a martorului
MIL.Atunci cnd defectul dispare martorul se stinge.

Conditii de aprindere a martorului EOBD .

Daca la punerea contactului, temperatura apei, aerului sau a presiunii din colector sunt
n afara anumitor plaje de valori, atunci diagnosticul functional la catalizatorului, a sondei
de oxigen si detectarea rateurilor de ardere un vor fi autorizate pna la urmatoarea
punere a contactului.
Daca calculatorul detecteaza o pana la captorul de temperatura apa, aer sau presiune
colector, diagnosticul nu este autorizat.

Daca sonda de oxigen amonte este defecta, diagnosticul catalizatorului un pote fi facut.
Diagnosticul functional al sondei de oxigen si a catalizatorului nu pot fi facute niciodata n
acelasi timp.
Daca diagnosticul sondei de oxigen si a catalizatorului sunt n curs, purjarea canistrei
este nchisa iar adaptivii sunt blocati la ultima lor valoare.

11.2. Diagnosticul rateurilor de ardere.

11.2.1.Scopul diagnosticului rateurilor de ardere.
Detectarea rateurilor de ardere trebuie sa permita :
De a repera o disfunctionalitate, care poate o depasire a pragurilor de poluare EOBD.
De a alerta o disfunctionalitate, care antreneza o distrugere a catalizatorului.
11.2.2.Principiul detectarii rateurilor de ardere.

C : Cuplu.
T : Timp.
S : Prag de detectie.
R : Rateuri detectate.
Calculatorul vede n permanenta regularitatea semnalului volantului motor.
Rateurile de ardere provoaca un aciclism motor si antreneaza o scadere a
cuplului.Turatia motorului nu este regulata. Observarea unei perturbatii a semnalului
volant (marire a perioadei) permite observarea unei arderi defectuoase.
Observatie: Pragul de detectare este adaptat unui punct de functionare presiune si
regim al motorului. Acest diagnostic este facut practic n continuu pe ansamblul
rulajului.Nerealizarea sa sau recunosterea unor rateuri de ardere antreneaza inhibarea
altor diagnostice EOBD.

Acest diagnostic permite distingerea a doua tipuri de defect :

Rateurile de combustie slabe care antreneaza o depasire a pragului de poluare EOBD.
Ele provoaca aprinderea martorului EOBD daca detectarea defectului este efectuata n
trei rulaje consecutive.
Rateurile de combustie puternice antreneaza distrugerea catalizatorului. Ele provoaca o
aprindere intermitenta si imediata a martorului EOBD.

11.3. Diagnosticul sondei Lambda amonte.

11.3.1.Scopul diagnosticului sondei de oxigen amonte.
Diagnosticul functional al sondei de O2 amonte trebuie sa detecteze o defectiune
care ar putea provoca o depasire a pragului de poluare EOBD.
Principiul diagnosticului sondei de oxigen .

Defectele sondei de O2 sunt de doua tipuri :

Degradarea mecanica a componentelor (spargere, taierea firului) care se traduce printr-o
pana electrica.
Degradarea chimica a componentelor care duce la o marire a timpului de raspuns a
sondei si care se traduce printr-o perioada de trecere de la tensiune mica la tensiune
mare crescuta.
Diagnosticul sondei de oxigen amonte.

Detectarea panei.
Sonda O2 este declarata defecta daca perioada sa medie de raspuns depaseste
pragul EOBD. Ea provoaca aprinderea martorului EOBD ( MIL) .
Test static al sondei de oxigen.
Pe anumite calculatoare, este posibila efectuarea unui test static al sondei de
oxigen amonte cu ajutorul trusei de diagnostic.

11.4. Diagnosticul catalizatorului.

11.4.1.Scopul diagnosticului catalizatorului.
Diagnosticul functional al catalizatorului trebuie sa permita detectarea unei
disfunctiuni care ar putea duce la depasirea pragului de poluare a normei EOBD.

11.4.2.Principiul diagnosticarii catalizatorului.

Capacitatea de stocare a oxigenului de catre catalizator este indicatorul starii
sale. Atunci cnd catalizatorul mbatrneste, capacitatea sa de stocare a oxigenului
scade ca si capacitatea sa de a depolua.
Principiul consta n creerea de variatii importante ale mbogatirii, n scopul
umplerii cu oxigen a catalizatorului.
Daca catalizatorul este bun, va absorbi oxigenul iar tensiunea furnizata de sonda de
oxigen aval va ramne constanta.

Daca este uzat, oxigenul nu va mai putea fi stocat, iar acest lucru va antrena o variatie a
tensiunii n sonda de oxigen aval.Cu ct catalizatorul este mai uzat cu att oscilatia va fi
mai importanta.
VIITORUL SISTEMELOR DE INJECIE.
Marile firme orienteaza sistemele de injectie catre un common rail, unde
presiunea de injectie creste semnificativ. Un nou sistem de injectie aflat n teste si probabil
ct de curnd si folosit este injectia directa de benzina cu controlul electronic al curgerii asa zisa - metoda orbital.
Noile sisteme de injectie de benzina sunt mai economice si mai ecologice.
innd cont de faptul ca n aproximativ 70 de ani resursele energetice ale planetei se vor
epuiza, se cauta solutii pentru nlocuirea actualelor propulsoare pentru autovehicul. Datorita
unei politici agresive, de cercetare-dezvoltare dusa de marile companii producatoare de
motoare, rezultattele au nceput sa apara. Astfel o solutie pentru mine poate fi autoturismul
hibrid unde sistemul de injectie este nlocuit cu un circuit electric.
Vastul domeniu al motoarelor ramne deschis tinerilor ingineri, care n avntul
tineresc pot gasi solutii fiabile pentru acel mine imprevizibil.
Volvo Cars a lansat variante ale modelelor sale propulsate cu bioetanol fiind un
combustibil complet ecologic. Aceasta gama ecologica a fost extinsa si cu noul Volvo C30.
"Interesul pentru etanol ca si combustibil pentru vehicule a crescut n Europa",
spune Gerry Keaney, Vicepresedinte la Departamentul de Marketing, Vnzari si Servicii la
VolvoCars. "Din acest motiv ne extindem gama de modele pe un total de 9 piete. Primele
tari ce vor primi variantele cu FlexiFuel vor fi Marea Britanie, Irlanda, Franta, Spania,
Olanda, Belgia, Elvetia si Norvegia. Este foarte ncurajant ca piata de desfacere este n
expansiune si ca initiativele politice n acest sens au fost deja luate", a continuat Gerry
Keaney .
Franta a anuntat ca n 2007 erau n constructie 500 de statii de alimentare cu
E85 (un amestec 85% etanol si 15% benzina). Combustibilul va fi produs local, din produse
agricole. n prezent sunt 23 de fabrici care produc etanol n Europa, iar aceasta cifra este
de asteptat sa creasca la peste 60 pna la sfrsitul lui 2008. n aceste conditii aproximativ
1,8 milioane de litri de etanol sunt produse anual n Uniunea Europeana, n principiu, din
orice sursa de biomasa: porumb, sfecla de zahar, celuloza.
Trei din cele noua modele Volovo-C30, S40, si V50 - sunt acum disponibile n
variante alternative FlexiFuel. Acestea sunt propulsate de motoare de motoare cu 4 cilindri,
cu aspiratie normala, ce produc 125CP. Bioetanolul si benzina sunt nmagazinate n acelasi
rezervor de 55 litri. Motorul a fost modificat pentru a sustine proprietatile corozive ale
etanolului. Valvele sistemului de injectie au fost ntarite si marite, pentru ca acum este
injectat mai mult combustibil, energia dezvoltata E85 fiind mai mica fata de benzina. De
asemenea si softul de calibrare a fost updatat pentru puterea etanolului. Sistemul de
manageament al motorului supravegheaza precis amestecul de combustibil din rezervor si
automat ajusteaza injectoarele si sistemul de aprindere.
Daca masina ruleaza cu E85, emisiile folosite de CO2 scad cu pna la 80%
comparativ cu aceeasi masina ce merge cu benzina. " Un combustibil alternativ nu va fi
capabil sa nlocuiasca complet combustibili fosili de astazi, dar gama de modele ecologice
va fi din ce n ce mai raspndita n viitor. Diferitii combustibili si tehnologii vor fi dezvoltate n

paralel. Etanol reduce dependenta de combustibilii traditionali iar programul Volvo FlexiFuel
va contribui vital la strategia noastra de protejare a mediului", a ncheiat Gerry Keaney.
Specificatii tehnice:
Motor: 4 cilindri cu benzina/E85
Cutie de viteze: manuala cu 5 trepte
Putere maxima: 92 kw (125CP)
Cuplu maxim: 165 Nm la 4000rpm
Acceleratia 0 - 100 km/h: 10,8s
Viteza maxima: 200km/h
Mazada a expus n premiera la Salonul Auto de la Tokyo noua genertie a
motorului rotativ RENESIS pe benzina, care echipeaza modelul concept Taiki, motorul
rotativ cu alimentare alternativa hidrogen - benzina aflatn dotarea noii Mazda 5 Hydrogen
RE Hybrid.

.
Constructorul japonez a demarat procesul de dezvoltare a motorului rotativ cu
injectie directa 16X, cu o capacitate de 1600cc, care marcheaza evolutia structurii de baza
a acestui tip de moto. Acesta noua generatie este prima cu alimentare pe benzina care
foloseste injectia directa. Desi dimensiunile motorului au crescut, acesta a ramas la fel de
compact si de usor ca si generatia actuala, fiind si mai economic. Pentru noul motor s-a
utilizat si aluminiul, reducndu-se astfel gerutatea automobilului pe care este montat.
Mazda 5Hydrogen RE Hybrid reprezinta o abordare noua pentru motorul rotativ.
Acest model beneficiaza de un motor rotativ cu alimentare combinata pe hidrogen si
benzina, dispus transversal, ce dezvolta cu aproximativ 40% mai multa putere dect cel ce

echipeaza modelul RX-8 Hydrogen RE, rezultnd astfel o performanta mai buna la
accelerare. Noul motor pe hidrogen a necesitat si dezvoltarea unui nou sistem hibrid care
sa-i faciliteze functionarea. Motorul rotativ pe hidrogen conventional prezenta un cuplu mic
si o eficienta scazuta la turatii mici. Noul sistem depasesete aceste neajunsuri si
extindeautonomia pentru alimentarea cu hidogen la aproximativ 200 km, de doua ori mai
buna dect pentru modelul RX-8.

Mazda a dezvoltat de asemenea un nou tip de motor diesel prin intermediul

caruia consumul de combustibil si emisiile de noxe sunt reduse cu pna la 10%. Prin
utilizarea unui sistem common rail cu presiune ridicata a combustibilului si a piezo-

injectoarelor a crescut foarte mult eficienta motorului. Pentru noul motor diesel de 2l, n
paralel cu folosirea aluminiului au fost reduse dimensiunile si greutatea partilor
componente, n scopul obtinerii unei greutati similare cu a versiunii pe benzina. Rezultatul a
fost nu doar cresterea performantei, ci si atigerea unui consum mai bun si reducerea
zgomotului produs de motor. Motorul este echipat cu o turbina n doua faze care faciliteaza
obtinerea unor emisii reduse de CO2 si a unui consum redus de combustibil. O contributie
semnificativa la realizarea performantelor mentionate anterior o are sistemul de catalizare
utilizat, care permite att o ardere mai buna a combustibilului, ct si tratarea gazelor ne
arse adecvat.

SISS (SMART IDLE STOP SYSTEM).

Mzda a mai prezentat la Tokyo si un sistem destinat automobobilelor utilizate cu
precadere n oras. Smart Idle Stop System este proiectat astfel nct sa opreasca motorul
atunci cnd acesta se afla la ralanti (la semafor sau n blocajele din traficul cotidian) si sa l
reporneasca automat cnd exista intentia de deplasare. Sistemul si-a dovedit eficienta
reducnd consumul de combustibil cu aproximativ 10% n cadrul mai multor teste efectuate
n Japonia. Sistemele conventionale de acest tip folosesc un dispozitiv electric pentru a
reporni motorul. Spre deosebire de acestea, SISS injecteaza benzina direct n cilindrii
motorului n timp ce acesta este oprit. n acest mod, sistemul nu economiseste doar
combustibil, ci permite si o repunere n functiune a motorului mai rapida si mai silentioasa,
comparativ cu a unui sistem obisnuit.
n anul 2008, nrautatirea climei si campania intensiva n favaoarea protejarii
mediului, promovata de politicieni concurenti, precum Al Gore, a redeschis subiectul
masinilor cu hidrogen n America. Unii savanti, vaznd ca lansarea noului tip de vehicul nu
e doar o gluma, s-au grabit sa avertizeze ca exista cai mai simple si mai ieftine.
De pilda, fizicianul Joseph Romm, care a lucrat n ultimii ani la Departamentul
Statelor Unite pentru Energie, nu s-a sfiit sa critice public alegerea politicienilor, preciznd
ca masina cu hidrogen cu celule de combustie este cea mai putin eficienta si cea mai
scumpa metoda de a actiona un vehicul.
Cnd a fost ntrebat, totusi, cam nct timp va fi disponibila pe piata de consum,
el a raspuns categoric: "Nu n timpul vietii noastre si daca ar fi dupa mine, niciodata. E o
prostie."

Producatorii se nghesuie
Nu e prea limpede cine a hotart ca masina cu celule de combustie pe baza de
hidrogen merita sa devina realitate, dar marii producatori de autoturisme s-au luat unul
dupa altul si au produs, cu totii, noi modele de masini. Uni mai precauti, au optat pentru
actionarea dubla, att pentru benzina, ct si electrica, prin celule de combustie.
Lista celor care au investit n noua tehnologie este lunga si merita sa fie
mentionata, ntruct e greu de crezut ca dupa ce au facut primele modele, vor renunta usor
la ideea folosirii lor. Astfel dintre firmele care au produs deja masini cu celule de combustie
mentionam: Toyota, Hyundai, BMW, Daimler Chrysler, Ford, General Motors, Honda,
Mazda, Nissan, Morgan Motor Company si Volskswagen.
ntre ele, singura care a construit si a vndut deja autobuze cu celule de
combustie a fost Daimler Chrysler, care a produs masinile Mercedes - Benz Citaro,
cumparate de primaria Londrei nca din octombrie 2005.

n anul 2007, nca trei mari uzine de utobuze au lansat linii de fabricatii pentru
masinile de hidrogen: Thor Industries, Irisbus si Fuel Cell Bus Club.

Doua probleme grave:

Dincolo de costurile, pe care omenirea este gata sa le plateasca pentru a reduce
poluarea, mai ramn doar doua mari impedimente.
Primul ar fi gerul, ntruct toate celulele cu combustie produc, n loc de gaze
toxice, aburi de apa, care pot ngheta n timpul iernilor deosebit de friguroase, blocnd n
acest fel producerea curentului electric. Solutia propusa: acumularea de rezerve, pentru
urgente.
Al doilea impediment ar fi lipsa statiilor de hidrogen pe drumurile publice, care sar putea rezolva prin statii duble, de carburanti traditionali si hidrogen, asa cum ncarca
Norvegia.
Se estimeaza ca nlocuirea vehiculelor clasice cu cele pe baza de hidrogen va
consta aproximativ un trilion de dolari, numai n Statele Unite.

Primele statii de hidrogen n Norvegia.

O statie de petrol a companiei Statoil, din orasul norvegian Forus, a fost echipata
si cu o pompa de hidrogen, nca din august 2007. Masinile care au buteliile de hidrogen
goale pot oprii la aceasta statie exact ca la o pompa de benzina si se pot alimenta cu
hidrogen lichid, printr-o instalatie speciala de presurizare. Patronii spun ca la nceput aveau
doar trei patru clienti pe zi, dar acum numarul lor a crescut deja de cteva zeci de ori.
Norvegienii s-au aratat foarte interesati de noile tehnologii.
Desi n aceasta tara nu exista un producator local de autoturisme cu motoare pe
baza de hidrogen, norvegienii au adoptat modelul japonez Toyota Higlander FCHV. Pe 5
iulie 2007, compania Statoil a mai deschis nca patru pompe de hidrogen, pe coasta de sud
a Norvegiei. Programul prevede crearea unui lant continuu de statii de hidrogen, ntre Oslo
si Stavanger, aflate la cel mult 570 de kilometri una de alta, ntruct un rezervor de hidrogen
este suficient penrtu 600 de kilometri de drum.
La realizarea acestui proiect, numit HyNor (de la " Hydrogen for Norvegia"),
participa acum 40 de corporatii partenere. n 2008, se vor deschide primele statii de
hidrogen si n capitala tarii, Oslo.

Ce sunt celule de combustie?

Un biolog italian, Luigi Galavani, care studia anatomia batracienilor, a descoperit
ca broastele moarte pe care le diseca se contractau atunci cnd le atingea cu bisturiul sau.
Era anul 1786, iar Galvani a fost pus n ncurcatura privind natura acestui fenomen si
cauzele lui. Raspunsul a fost dat n anul 1790, de omul de stiinta italian Alessandro Volta.
Picioarele broastelor se contractasera deoarece lichidele din interiorul lor
reactionau la contactul cu doua metale diferite: alama (din lamelele cu care era prinsa
broasca pe masa de studiu) si fierul (din otelul bisturiului). Aceasta combinatie forma o pila
electrica simpla (corpul broastei fiind un soi de electrolit ntre cele doua metale), iar
curentul produs de pila contracta muschii picioarelor batracianului.
Volta a facut apoi o pila electrica punnd o hrtie umeda ntre discuri de cupru si
zinc, iar mai trziu a inventat prima baterie din lume, care era formata dintr-o coloana de

pile electrice facute din placi de zinc si de argint, cu separatoare de hrtie mbibate n apa
sarata.

Cum functioneaza celulele?

Dupa Volta, s-au inventat multe forme de pile electrice. Celulele de combustie
functioneaza oarecum similar pilei electrice, transformnd energia chimica a reactiei de
ardere n energie electrica. Ele produc electricitate prin eliberarea combustibilului (n cazul
nostru hidrogen) la anod si a oxidantului (aer care contine oxigen n proportie de 20%) la
catod.
Cele doua gaze, hidrogenul si oxigenul din aer, se combina (spunem ca
hidrogenul arde) n prezenta unui electrolit. n timpul reactiei, ntre cei doi electrozi apare o
diferenta de potential, adica se produce electricitate. Apa rezultata din reactie, fiind sub
forma de vapori, se elimina de la sine, lasnd electrolitul curat si gata pentru o noua reactie.
n celulele de combustie se introduce hidrogen de fiecare data cnd se foloseste
electricitatea, pentru ca ele stocheaza energia electrica produsa, asa cum fac de regula
bateriile. O alta deosebire fata de baterii este faptul ca cei doi electrozi, anodul si catodul,
nu se consuma si ramn stabili.
Celulele de combustie pot functiona si cu alcool, dar atunci, n afara de vapori de
apa, rezulta si o cantitate mica de bioxid de carbon, mult mai redusa dect daca s-ar arde
benzina.

Mecanismul intim al producerii curentului.

Sa spui ca n timpul reactiei dintre hidrogen si oxigen rezulta altceva dect
energie calorica si apa ar fi doar o aberatie chimica. Azi totusi oamenii de stiinta au reusit
sa creeze o grupa ntreaga de polimeri, permeabili fata de trecerea protonilor, pe care i
folosesc ca electroliti n celulele de combustie. Scopul izolarii protonilor este dorinta de a-i
"determina" pe electroni sa faca mai nti "un ocol" nainte de a participa la reactia de
ardere. Polimeriise plaseaza ntre cele doua placi: catod si anod.
Molecula de hidrogen ajunsa la anod se disociaza n prezenta unui catalizator
din platina n protoni si electroni. Protonii trec prin membrana si ajung la oxigen, n timp ce
electronii sunt dirijati mai nti printr-un fir, n afara celulei, unde parcurg un circuit electric, si
abia apoi ajung la catod, unde participa la finalizarea moleculei de apa. Asa se produce
curent electric cu ajutorul celulelor de combustie.

Folosind mecanismul descris mai sus, ingineriiau creat primele masini care nu
polueaza deloc.

Ele sunt alimentate cu hidrogen din niste butelii, plasate sub bancheta din spate,
iar motorul care nvrte rotile este electric si este plasat sub capota, ca majoritatea
motoarelor. La mijloc, sub podea, se afla bateria de celule de combustie, adica "centrala
electrica" a masinii. Toate masinile care poarta inscriptia "Fuel Cell" se bazeaza pe acest
sistem, dar, de regula, nu ard hidrogen, care este foarte scump, ci etanol produs din cereale
(un fel de tuica cu gust prost).

Automobilele electrice ataca piata.

Israelienii vor avea o retea de alimentare a bateriilor folosite de masinile
ecologice. Grupul Renault - Nissan Motor va transforma n curnd Israelul ntr-o pista de
lansare la drum lung a automobilului electric.
Aventura n care se hzardeaza Renault se dovedeste incitanta si pentru guvernul
de la ierusalim, care este dispus sa investeasca, pentru nceput, 200 milioane de dolari n
infrastructura necesara punerii n circulatie a masinilor ecologice. Vehiculele vor fi echipate
cu baterii de litiu si vor intra pe piata israelita n 2011.
Automobilul electric va devenii n curnd un fenomen de masa. Cel putin asa
sustin constructorii de automobile de la Renault, care spun ca este pentru prima oara cnd
s-a pus la punct un sistem complet pentru ca acest proiect sa ajunga la soroc.
Statul israelian ofera avantaje fiscale, un operator care va pune n functiune un
sistem de ncarcare a bateriilor si un constructor care va crea un autovehicul menit sa
ndeplineasca un anumit set de cerinte.
Cei trei parteneri sunt convinsi ca vor cstiga pariul, deoarece Israelul este locul
ideal pentru o astfel de ncercare. Constructorii francezi vor sa vnda n Israel ntre 10000 si
20000 de masini electrice anual.
Pretul petrolului care se afla ntr-o continua crestere si ultimele reglementari
internationale cu privire la protectia mediului le dau sperante mari celor de la Renault. Ei
sunt siguri ca prototipul lor va cuceri n scurt timp soselele lumii.

Un milion de kilometrii fara reparatii.

Numarul autovehiculelor ecologice care se afla n circulatie pe drumurile
internationale este, cu siguranta, mult mai mic dect cel prevazut initial. Azi totusi, aceasta
masina, care nu emite noxe, continua sa reprezinte solutia pe termen lung, deoarece va
costa mai putin, iar pretul energiei necesare pentru a o conduce va fi infim fata de pretul
benzinei. Masina electrica prezinta si alte avantaje seducatoare.
Este mult mai simplu de ntretinut, iar motorul sau poate sa reziste pna la un
milion de kilometrii fara reparatii majore. n conditii optime, drumuri fara denivelari, trafic
normal si o corecta gestionare a bateriei, automobilul ecologic poate sa parcurga 50 de
kilometri cu baterii de plumb, ntre 80 si 100 de kilometri cu baterii de nichel - cadmiu, iar
bateriile pe baza de litiu i confera o autonomie de pna la 200 de kilometri. Vehiculele
rutiere electrice au vazut lumina zilei la nceputul secolului XX, iar primul prototip a atins o
viteza de 100 de kilometri pe ora.

soferii vor primii factura ca la mobil.

n politica de mediu dusa de Israel este inclusa si "viziunea verde" a lui Peres
care, pna acum, a ncurajat investitii masive si n panourile solare. "Israelul nu poate avea
o economie nfloritoare daca nu este receptiv la ideile noi, cum ar fi, de exemplu, folosirea

pe scara larga a masinii electrice", a spus presedintele Peres cu ocazia ncheierii

contractului cu Renault. Vnzarea transportului electric, propusa de antreprenorul de
software, israelianul Shai Agassi, va functiona dupa modelul adoptat de dealerii de telefonie
mobila.
Partea de hard, adica masina, va fi subventionata, iar cumparatorii vor plati lunar
o indemnizatie de deplasare, n acest caz kilometrii fiind taxati asa cum sunt taxate minutele
n cazul facturii emise pentru telefonul mobil. Pretul nu va fi fluctuant, iar cresterile repetate
si uneori, alarmante ale pretului la benzina vor fidate uitarii.
"Plinul" va putea fi facut fara probleme n cazul masinilor electrice, di momentul
n care va fi creata o retea de rencarcare a bateriilor. La "pompa" nsa nu se va mai livra
benzina, ci baterii pe baza de litiu sau energie electrica.

Bateria pe litiu, mai ieftina de trei ori dect benzina.

Israelul este terenul ideal pentru a experimenta aceasta noua tehnologie, sustin
producatorii. Este o tara mica n care circula aproximativ un milion de masini, iar 90% din
populatie parcurge mai putin de 70 de kilometri pe zi. Bateria pe baza de litiu care va "hrani"
noul automobil ecologic i va permite acestuia o autonomie de 100 de kilometri n oras.
Modelul ecologic al celor de la Renault va fi asamblat pe caroserie Kangoo sau
Megane si va avea performantele unui motor termic de 1,6 litri. Modelul economic va
beneficia de un abonament lunar.
Cumparatorul va fi proprietarul masinii, dar va nchiria bateria pe care va putea
sa o ncarce sau sa o schimbe ntr-o retea formata din 500 000 de statii aflate pe teritoriul
israelian. Costul lunar al rencarcarii bateriei va fi, pentru un automobilist, de 60 de dolari pe
luna, n comparatie cu consumul lunar mediu al unui automobilist obisnuit care , n Israel se
ridica la 200 de dolari! Bateria pe baza de litiu este considerata cea mai performanta n
materie de stocare a electricitatii si va fi folosita pentru alimentarea noilor automobile
ecologice din Israel, produse de francezi.

Afacerea cu automobile eco are si neajunsuri.

Masinile sunt silentioase, iar pasagerii sunt scutiti de vibratiile pe care le produc,
n timpul mersului, automobilele obisnuite. Cu toate avantajele pe care le prezinta
autovehiculele electrice, exista si voci care sustin ca n aceasta afacere exista si puncte
nevralgice. Din punct de vedere tehnic, ncarcarea bateriilor nu se poate face fara pierderi.
Acestea sunt reprezentate de nivelul randamentului dat de centrala electrica, de
scurgerile de energie nregistrate n timpul transportului pna la beneficiar sau de
ranadamentul motorului electric. Toti acesti factori contribuie la reducerea eficientei
energetice.
Bateriile sunt grele, fapt care conduce la un consum mai mare de energie n
timpul deplasarii autovehiculului. Contin metale grele, n mare parte toxice, iar reciclarea lor
ridica probleme. Iar daca aceste baterii sunt ncarcate cu energie nucleara, vehiculele
electrice devin, la rndul lor, responsabiel de efectele nocive ale industriei atomice.