Sunteți pe pagina 1din 14

Sisteme de alimentare prin injectie pentru motoarele cu aprindere prin scanteie

Instalatia de alimentare are rolul de a asigura pregatirea amestecului carburant si debitarea lui spre cilindrii motorului.

RC-rezervorul de combustibil FD-filtrul decantor PC-pompa de combustibil FA-filtrul de aer C-carburatorul CA-colectorul de admisie C -colectorul de evacuare ! -teava de evacuare ! s-toba de esapament

Sistem de alimentare cu carburator - sc"em# de principiu. $ carburator %camer# de nivel constant& ' admisie aer ( obturator admisie ) galerie de admisie * jiclor + bloc motor Se constata ca instalatia de alimentare cuprinde elemente capabile sa indeplineasca pastrarea, debitarea, amortizarea zgomotului in admisie si prepararea amestecului carburant. Amestecul carburant Prin amestec carburant se intelege amestecul format din aer, vapori si picaturi fine de combustibil, capabil sa arda in cilindrii motorului. Calitatea amestecului carburant se poate aprecia cu ajutorul a doi indiciDozajul de combustibil, raportul dintre masa combustibilului si masa aerului care participa la amestec$

Coeficientul de e.ces de are, raportul intre masa de aer e.istenta in amestec si masa de aer minima necesara arderii complete a combustibilului din amestec/ sau coeficientul de dozaj al aerului.

0-cantitatea de aer disponibila in amestec pentru arderea unui 1g de combustibil 0min-Cantitatea de aer minima necesara pentru arderea unui 1g de combustubil Acest coefficient defineste amestecul ca fiind unul bogat, sarac sau stoec"imetric

' Regimurile de functionare ale motorului Carburatorul trebuie sa furnizeze amestecuri carburante caat mai apropiate de cele optime pentru fiecare regim de functionare. Infinitatea de regimuri in care poate functiona un motor poate fi structurata in urmatoarele regimuri-regimul de pornire -regimur de mers in gol incet %ralanti& -regimul sarcinilor medii -regimul sarcinilor mari si ma.ime -regimul acceleratiilor bruste %reprize&

Carburatorul elementar

$-difuzorul '-pulverizator (-clapeta de acceleratie )-jiclorul *- camera de nivel constant +-plutitorul 2-cuiul obturator 3-tubul de aer Functionarea carburatorului elementar are la baza legea lui 4ernoulli, a continuitatii si fenomenul de dispersie "idrodinamica. ) Dispozitivul principal de dozare Dispozitivul principal de dozare are rolul de a asigura o functionare normala a motorului in regimul sarcinilor medii, furnizand amestecuri progresiv saracite, cu coeficienti de e.ces de aer intre 5,3 si 5,6'.

Dispozitive au.iliare ale carburatorului

Pentru a realize o calitate cat mai buna a amestecului cu regimul de functionare, carburatorul are o serie de dispositive au.iliare.

$-clapeta de soc '-orificii (-supapa care obtureaza orificiile ($,),'2-canale ('-jiclor de benzina pentru mers in gol '6-jiclor de aer '5-orificiu de descarcare '$-surub de reglaj al ralentului ''-orificiu de progresiune $6-clapeta de acceleratie (5-jiclor principal ('-jiclor de benzina $3-jiclorul economizorului

6-putul economizatorului $5-membrana 3-supapa $$-resort $(-conducta de aer *-piston +-resort 2,$*,$+-mecanism de comanda $),((-supape (*-jiclor de aer '3-jiclor de benzina $+,$*,2-dispozitivul de actionare

Dispozitivul de pornire. Acesta furnizeaza motorului amestecuri foarte bogate necesare pornirii in conditiile unei turatii reduse, corespunzatoare celei de pornire cand depresiunea din difuzor, fiind foarte mica, nu poate aspira benzina din camera de nivel constant. Clasificare-clapeta de aer -carburatorul elementar -starterul Dispozitivul de mers in gol incet asigura amestecuri carburante bogate cu un coefficient de e.ces de aer intre 5,+ si 5,3 necesare functionarii normale a motorului in domeniul sarcinilor nule cu turatie redusa. Caracteristicile acestui regim sunt-turatia scazuta %+55-$555 rot7min& -clapeta de acceleratie aproape complet inc"isa -puterea dezvoltata de motor de (-+8 din puterea nominala si se utilizeaza numai pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului 0a trecerea de la regimul de mers in gol incet spre regimul sarcinilor medii se prelungeste actiunea dispozitivului de mers in gol incet cu ajutorul orificiului de progresiune, care prin desc"iderea clapetei de acceleratie va intra si el in zona de depresiune ma.ima si va incepe sa debiteze. 0a randul ei emulsia suplimentand debitul furnizat prin orificiul de descarcare. 9n effect asemanator se obtine si daca orificiul de descarcare se e.ecuta sub forma unei ferestre cu latura mare in pozitie verticala. conomizatorul are menirea de a imbogati amestecul carburant in domeniul sarcinilor mari si ma.ime furnizand amestecuri cu coeficienti de e.ces de aer intre 5,3 si 5,6'.

Pompa de acceleratie previne saracirea e.cesiva si temporara a amestecului in situatiile de accelerare brusca. In cazul accelerarilor bruste saracirea amestecului este o consecinta a inertiei diferite a coloanei de combustibil si a celei de aer, ca urmare a greutatilor specifice diferite. + Clasificarea carburatoarelor.

9n prim criteriu il constituie dispozitia camerei de amestec- verticale si orizontale. Carburatoarele verticale prezinta doua variante- cu current descendent sau ascendant, denumire data de sensul de curgere a aerului.

Carburatoarele verticale se utilizeaza cu success la motoarele in ) timpi iar cele orizontale la motoarele in ' timpi. 9n alt criteriu este definit de numarul camerelor de amestec ale carburatorului- cu o camera de amestec si carburatoare multiple. Carburatoarele multiple in paralel sunt practice doua sau mai multe carburatoare reunite intr-un singur corp, deservind fiecare un numar de cilindri. Carburatoarele multiple in trepte au doua camere de amestec. 2 Carburatoare cu comanda electronica Rolul essential al unui carburetor este acela de a asigura formarea amestecului aer7combustibil, iar dozajul acestuia este precizat de raportul debitelor celor doua fluide. :odificarea acestui raport se obtine in mod firesc prin variatia unuia din aceste debite. Din acest punct de vedere, sistemele moderne de carburatoare cu comanda electronica pot fi grupate in doua clase mari-carburatoare cu corectia dozajului prin contolul debitului de aer realizabil prin variatia pozitiei clapetei superioare sau variatia sectiunii jiclorului de aer -carburatoare care asigura corectia dozajului prin controlul debitului de combustibil

Comanda electronica realizeaza-imbogatirea dozajului in regim de pornire sau de incarcare -imbogatirea amestecului in regim de accelerare -stabilitatea functionarii la mers in gol -intreruperea alimentarii la mersul in gol fortat si la oprirea motorului

Injecia indirect#
Introducerea sistemelor electronice pentru controlul injeciei de combustibil, ;ncep<nd cu anii $635, a f#cut posibil# funcionarea motorului cu amestec stoic"iometric, ceea ce a condus la utilizarea sondelor de o.igen i a catalizatorului pe trei c#i. Comparativ cu sistemele de alimentare pe baz# de carburaie, injecia indirect# de combustibil are urm#toarele avantaje-reduce emisiile poluante datorit# posibilit#ii utiliz#rii senzorului de o.igen i a catalizatorului/ -crete cuplul i puterea motorului datorit# ;mbun#t#irii randamentului volumetric %umplere mai bun# a cilindrilor cu amestec aer-carburant&. Deficiena carburaiei relativ la randamentul volumetric se datoreaz# utiliz#rii unui tub =enturi/ -reduce consumul de combustibil datorit# amestecului stoic"iometric i a egaliz#rii cantit#ii de combustibil injectate pentru fiecare cilindru/ -r#spunsul motorului la acceleraii devine mai rapid datorit# controlului mai precis al cantit#ii de combustibil injectate/

Sistem de alimentare cu injecie indirect - scheme de principiu $. '. (. ). *. +. alimentare cu combustibil admisie aer obturator galeria de admisie injector %injectoare& bloc motor

Injecia direct#
Sistemele de injecie de benzin# direct ;n cilindru au ;nceput s# fie studiate i implementate pe automobile ;ncep<nd cu anii $665. Avantajele acestui sistem comparativ cu injecia indirect# sunt numeroase-eliminarea depunerii de benzin# pe pereii galeriei de evacuare i pe supape. -;mbun#t#irea controlului amestecului aer-combustibil. -reducerea pierderilor prin pompaj %aspiraia aerului& ;n modul de funcionare cu amestec stratificat. -;mbun#t#irea randamentului termic, ;n timpul funcion#rii cu amestec stratificat, datorit# raportului de comprimare mai ridicat. -sc#derea emisiilor de C>' i a consumului de combustibil datorit# posibilit#ii funcion#rii cu amestec stratificat. -sc#derea pierderilor prin c#ldur# datorit# funcion#rii cu amestec stratificat -;nc#lzirea mai rapid# a catalizatorului prin divizarea i ;nt<rzierea injeciei de combustibil ;n faza de evacuare. -pornire mai bun# la rece datorit# pulveriz#rii mai bune a combustibilului. -r#spuns mai bun la acceleraii.

Sistem de alimentare cu injecie direct - scheme de principiu $. '. (. ). *. +. alimentare cu combustibil admisie aer obturator galeria de admisie injectoare bloc motor

Amestec stratificat vs amestec omogen


9n sistem de injecie indirect# funcioneaz# tot timpul cu amestec omogen, raportul aer-combustibil fiind apro.imativ acelai ;n interiorul cilindrului. Avantajul sistemelor de injecie direct# este controlul jetului de combustibil astfel ;nc<t se poate ob ine un amestec stratificat. Amestecul stratificat se obine prin injectarea benzinei spre sf<ritul cursei de comprimare, jetul de combustibil fiind g"idat c#tre bujie.

Funcionarea ;n mod stratificat se face la turaii sc#zute i sarcini pariale c<nd nu sunt necesare acceleraii intense ale motorului. 4enzina este injectat# cu puin timp ;nainte ca pistonul s# ajung# la sf<ritul cursei de comprimare astfel fiind posibil# reorientarea jetului ;n jurul bujiei pentru o aprindere facil#. 0a sarcini mari ale motorului funcionarea ;n mod stratificat poate conduce la emisii de particule deoarece amestecul aer-combustibil poate sa fie foarte bogat ;n jurul bujiei i sa nu ard# complet. De asemenea la turaii mari ale motorului curgerea aerului ;n cilindrii este turbulent# ceea ce face imposibil# obinerea unui amestec stratificat. Regimurile de funcionare cu turaii ridicate sau sarcini mari %acceleraii intense& impun funcionare cuamestec omogen. ?n acest mod de funcionare combustibilul este injectat ;n timpul cursei de admisie, turbulentele aerului din cilindru facilit<nd omogenizarea amestecului. ?n funcie de sarcina motorului amestecul omogen poate fi s#rac %lambda @ $&, stoic"iometric %lambda A $& sau bogat %lambda B $& ;n cazul ;n care motorul este la sarcin# total# %pedala de acceleraie este ap#sat# $558&.

Controlul jetului de combustibil


>binerea amestecului stratificat se face prin g"idarea jetului de combustibil injectat ;n cilindru astfel ;nc<t amestecul bogat sa fie prezent ;n dreptul bujiei pentru a facilita aprinderea. C"idarea jetului spre bujie se face ;n principal prin trei metode- g"idarea cu peretele, g"idarea direct# a jetului i g"idarea cu aerul.

Ghidarea cu peretele

Ghidarea cu aerul

Ghidarea direct

Injecia direct# de benzin# - modurile de g"idare a jetului de combustibil. -C"idarea jetului cu peretele presupune transportul jetului de combustibil spre bujie utiliz<nd suprafaapistonului. Combustibilul este injectat spre piston iar datorit# mic#rii acestuia la sf<ritul cursei de comprimare jetul este redirecionat spre bujie. Dezavantajul acestei metode const# ;n faptul c# o parte din combustibilul injectat pe capul pistonului se depune, nu se evapor# total ceea ce are impact asupra creterii consumului de combustibil i asupra emisiilor de "idrocarburi %DC& i a mono.idului de carbon %C>&. -C"idarea jetului cu aerul %=E& utilizeaz# pentru fiecare cilindru c<te o palet# de redirecionare a aerului %montate ;n galeria de admisie& cu ajutorul c#reia se controleaz# curentul de aer. Astfel jetul de combustibil injectat este purtat de c#tre curenii de aer c#tre bujie. Avantajul acestei metode se datoreaz# izol#rii jetului de combustibil cu aer ceea ce se traduce ;n consum de combustibil i emisii mai mici. -C"idarea direct# a jetului %:ercedes, 4:E& se obine prin plasarea injectorului ;n vecin#tatea bujiei. !eoretic aceasta metoda este cea mai eficient# deoarece elimina fenomenul depunerii combustibilului pepiston sau pe pereii cilindrului. De asemenea acest mod de g"idare a jetului este mai puin sensibil la fluctuaiile curenilor de aer din cilindru. Dezavantajul este data de fiabilitatea mai redus# a bujiei datorit# depunerilor de carbon, depuneri provenite din arderea incomplet# a combustibilului.

Sistemul de alimentare cu combustibil pentru injecie direct#


Injecia direct# de combustibil ;n cilindru necesit# presiuni relativ ridicate, ;n jur de )5 F $(5 bari. Comparativ, la un sistem de injecie indirect# presiunile se situeaz# ;n jurul valorii de ) bari. Presiunile mari sunt necesare pentru ca jetul de combustibil s# aib# penetraia corespunz#toare ;n cilindru i pentru ca pulverizarea i evaporarea s# fie c<t mai eficiente. Cu toate acestea nu se poate crete mai mult presiunea de injecie pentru a avea o pulverizare i mai bun# deoarece crete probabilitatea ca jetul s# aib# o penetraie foarte mare i s# ating# pereii cilindrului sau capul pistonului. ?n principiu un sistem de injecie direct# de benzin# este compus din- rezervor de combustibil, pomp# electric# de joasa presiune, filtru de combustibil, pomp# de ;nalt# presiune, ramp# comun#, regulator de presiune %electro-supapa&, senzor de presiune, injectoare.

Componentele principale ale unui sistem de injecie direct# de benzin# Combustibilul stocat ;n rezervor este scos de c#tre pompa electric# la o presiune de ) F * bari i trimis c#tre pompa de ;nalt# presiune. Pompa de joas# presiune este localizat# de obicei ;n rezervor sau ;n vecin#tatea acestuia. Filtrul are rolul de a reine impurit#ile din combustibil pentru a evita p#trunderea acestora ;n pompa de ;nalt# presiune, injectoare sau regulator. Gicoara 4ogdan Ionut

AR $$5(