Sistemul de alimentare cu combustibil

 Sistemul de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura pastrarea, transportul si introducerea

in cilindri a combustibilului necesar arderii.

1) Sistemul de alimentare cu combustibil al motoarelor cu aprindere prin scanteie se

caracterizeaza prin faptul ca amestecul aer-combustibil se realizeaza in afara cilindrilor de lucru si, dupa
introducerea in camera de ardere se produce aprinderea lui cu ajutorul unei scantei electrice produsa de o
bujie. Acest tip de sistem de alimentare se compune din: rezervor de combustibil, pompa de alimentare,
filtre de combustibil, conducte de legatura si carburator (figura 26).

Rezervorul de combustibil serveste pentru inmagazinarea rezervei de combustibil necesara

functionarii motorului. El este prevazut cu indicator de nivel, sorb cu sita si gura de umplere cu sita si buson.
Busonul trebuie sa se inchida etans, dar in acelasi timp trebuie sa asigure legatura cu atmosfera in scopul
compensarii depresiunii ce apare concomitent cu consumul de combustibil dar si a presiunii create prin
vaporizarea combustibilului. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul a doua supape inglobate in buson. Prima
se deschide la o depresiune de 0,01…0,03 bar si cealalta la o suprapresiune de 0,1…0,2 bar. La unele
rezervoare de capacitate mare, in interior se practica pereti antival, care atenueaza efectul de izbire al
combustibilului in miscare.

Rezervorul se confectioneaza din tabla zincata ori lacuita la interior, cu grosimea de 0,5…1,5 mm,
sau din fibra de sticla.

Fig. 26 Compunerea instalatiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scanteie

1-filtru de aer; 2-priza de aer; 3-clapeta de admisie; 4-colector de admisie; 5-rezervor; 6-filtru; 7-arbore cu
came; 8-pompa; 9-carburator
 Pompa de alimentare are rolul de a asigura debitul necesar functionarii motorului, in functie de
regimul de functionare al acestuia. Deoarece filtrele de combustibil la aceste motoare sunt simple si au
rezistente hidrodinamice mici, presiunea de refulare necesara este de 0,1…0,3 bar, ceea ce permite utilizarea
unor pompe cu membrana elastica.

Pompa de alimentare trebuie sa asigure o cantitate de combustibil de 3…5 ori mai mare decat
consumul orar pentru a asigura un debit uniform.

Dupa modul de actionare, pompele de benzina pot fi: cu actionare mecanica (cu membrana), cu
actionare electrica (electromagnetica) sau cu actionare vacuumatica (la motoarele in doi timpi).

La pompele cu actionare mecanica cu membrana, debitul de combustibil se regleaza automat in

functie de consum, presiunea de refulare ramanand constanta. Totusi aceste pompe prezinta o serie de
dezavantaje:

necesitatea montarii pompei pe motor conduce la complicatii constructive si la pericolul aparitiei

incendiilor;

necesitatea amorsarii manuale a pompei la pornire.

In cazul pompelor cu actionare electromagnetica, miscarea membranei este comandata de catre un

electromagnet a carui frecventa de actionare depinde de variatia consumului de combustibil.

La pompele cu actionare prin vacuum, miscarea membranei este comandata de presiunile, respectiv
depresiunile existente in carterul motorului in doi timpi.

Pompele de alimentare centrifugale, cu actionare electrica se monteaza direct in rezervorul de

combustibil, avand partea inferioara permanent in imersie. Aceste pompe prezinta dezavantajul pretului de
cost ridicat, ceea ce le limiteaza utilizarea la motoarele de cilindree mare si la motoarele performante.

Filtrele de benzina asigura retinerea impuritatilor mecanice si a apei din combustibil.

Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin scanteie neavand piese in miscare cu jocuri de
asamblare mici, nu necesita o filtrare foarte severa. Se utilizeaza filtre brute din sita de sarma, amplasate
inaintea pompei de combustibil si filre de filtrare fina din site se matase sau metalice, amplasate in diferite
puncte ale instalatiei (dupa pompa de benzina, la intrarea in carburator, etc.).

Conductele de alimentare sunt conducte de joasa presiune cu diametrul interior de 6…8 mm.
Legatura dintre conducta de pe sasiu si elementele instalatiei de alimentare amplasate pe motor se face prin
racoarde flexibile din cauciuc sau material plastic rezistent la actiunea combustibilului. In scopul evitarii
deteriorarii lor prin frecare, in zona de contact cu alte piese, conductele de combustibil se protejeaza cu
mansoane.

Conductele de benzina se confectioneaza din alama, cupru sau otel, in ultimul caz fiind protejate
impotriva coroziunii.

Carburatorul este piesa de baza a acestui sistem si trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte:

posibilitatea schimbarii rapide a regimului de functionare;

stabilitate in functionare;

simplitatea lucrarilor de mentenanta;

greutate si gabarit mic;

 rezistente mici hidro si gazodinamice.

Carburatorul are urmatoarele roluri:

dozeaza combustibilul si aerul in raport cu sarcina si turatia motorului;

- asigura pulverizarea, vaporizarea si amestecarea partiala a combustibilului cu aerul;

asigura pornirea sigura a motorului la orice temperatura;

permite reglarea dozajului in concordanta cu modificarea starii tehnice a motorului si cu schimbarea

anotimpului.

Pentru realizarea acestor sarcini, carburatorul se compune dintr-o parte fundamentala numita
carburator elementar si un numar de dispozitive auxiliare care regleaza consumul de combustibil pe timpul
functionarii motorului in diferite regimuri (sarcini mici mijlocii sau mari, mers in gol, mers accelerat,
pornire la rece, etc). In figura 27 este prezentata compunerea unui carburator elementar.

Fig 27 Schema carburatorului elementar

1-difuzor; 2-camera de amestec; 3-clapeta obturator; 4-tub portjiclor; 5-jiclor de combustibil 6-

camera de nivel constant; 7-plutitor; 8-supapa ac; 9-scaunul supapei; 10-orificiu de alimentare cu
combustibil;11-orificiu de comunicare cu atmosfera.

Camera de nivel constant constituie rezervorul de combustibil al carburatorului. Camera de amestec

asigura amestecarea partiala a combustibilului cu aerul. Ea se compune din difuzor care pune in miscare
coloana de combustibil si declanseaza pulverizarea combustibilului si din clapeta obturatoare care regleaza
cantitatea de combustibil.

In prezent exista tendinta inlocuirii acestui tip de alimentare prin folosirea injectiei de benzina, care
se poate realiza continuu in galeria de admisie sau, mai nou direct in cilindru, in ambele situatii procesul
fiind comandat si controlat electronic. Aceste procedee asigura o serie de avantaje fata de folosirea
sistemelor clasice cu carburator:

reducerea apreciabila a consumului de combustibil;

reducerea emisiilor nocive in atmosfera;

siguranta in functionare;
 simplitate constructiva prin eliminarea carburatorului;

precizie de dozare a combustibilului in aer.

In figura 28 este prezentat sistemul de alimentare prin injectie continua de benzina K-Jetronic.

Fig. 28 Schema
instalatiei de
alimentare prin
injectie continua
de benzina

1-
dozator-

distribuitor; 2-piston-sertar; 3-platou-sonda; 4-punct de articulatie;    5-masa de echilibrare; 6-

regulatorul presiunii de alimentare; 7-dispozitiv pentru comanda debitului auxiliar de aer pentru
pornire; 8-conducta de aer pentru pornire, 9-injector pentru pornirea motorului rece;10-injector
pentru pornirea motorului la rece; 11-termocuplu; 12-contactor pentru platoul-sonda; 13-acumulator
14-rezervor; 15-filtre; 16-dispozitiv de corectie a presiunii; 17- conducta de refulare;

Dozatorul DD dozeaza combustibilul in raport cu sarcina si turatia motorului si-l distribuie

injectoarelor. Injectia are loc pentru fiecare cilindru in parte , in zona supapei de admisie. Sub actiunea
presiunii dinamice, platoul PS produce o reducere a gradului de umplere in regimul varfului de putere.
Dispozitivul RPC asigura corectia dozajului in functie de sarcina. Dispozitivul DAA controleaza debitul
auxiliar de aer pentru pornire.

2. Sistemul de alimentare cu combustibil al motoarelor cu aprindere prin compresie (figura 29) se

bazeaza pe introducerea in cilindrii de lucru a aerului proaspat si, dupa comprimarea lui, injectarea in
camera de ardere a combustibilului sub presiune. Acest sistem se compune din doua parti: partea de joasa
presiune si partea de inalta presiune (sistemul de injectie).
 Fig. 29 Schema instalatiei
de alimentare a motorului
cu aprindere prin compresie

1-rezervor de combustibil; 2-
conducta de colectare; 3-
injector; 4-conducta de inalta
presiune; 5-filtru de filtrare
bruta; 6-filtru de filtrare fina;
7-conducta de joasa presiune;
8- pompa de alimentare; 9-
supapa de suprapresiune

Partea de inalta
presiune are urmatoarele
functiuni:

- dozeaza cantitatea
de combustibil pe ciclu in
functie de incarcarea
motorului;

creeaza presiune ridicata in injector (100…1000 daN/cm2 ), necesara pulerizarii;

pulverizeaza combustibilul si asigura distributia in camera de ardere, potrivit cerintelor de formare a

amestecului;

declanseaza injectia combustibilului la un moment determinat pe ciclu, asigura o durata a injectiei

limitata si injecteaza combustibilul dupa o lege impusa (caracteristica optima de injectie);

asigura aceeasi doza de combustibil la toti cilindrii.

Partea de inalta presiune este alcatuita din pompa de injectie, injectoare si conducte de inalta
presiune.

Pompa de injectie asigura ridicarea presiunii in sistem la valori de sute de atmosfere, care sa permita
realizarea unei pulverizari cat mai fine a combustibilului in cilindri. Elementele pompei de injectie pot fi de
doua tipuri: cu toate pompele care alimenteaza cilindrii intr-un corp comun (bloc pompa injectie) sau, in
ansamblu comun cu injectorul (element pompa-injector) montat in chiulasa separat pentru fiecare cilindru.
In cazul blocului-pompa de injectie (figura 30), este obligatorie existenta conductelor de inalta presiune care
trimit combustibilul sub presiune de la pompa de injectie la injectoare.
 Fig 30 Bloc pompa injectie

1-bloc (carter); 2-element pompa de injectie; 3-alimentarea cu combustibil; 4-arbore de antrenare; 5-

regulator de debit; 6-cremaliera

Injectoarele au rolul de a asigura pulverizarea si distributia combustibilului in cilindri. Injectoarele pot fi

comandate hidraulic (cele mai raspandite), electric sau mecanic. Daca orificiul de pulverizare este controlat
de un ac sau de o supapa, injectorul este inchis (figura 31), in caz contrar este injector deschis.

Fig. 31 Injector inchis cu comanda hidraulica

1-corp; 2-pulverizator; 3-piulita de fixare; 4-ac; 5-tije; 6-arc; 7-surub de reglare; 8-piulita; 9-contrapiulita;
10,11-discuri; 12-capac; 13,15-garnituri; 14-filtru; 16,18-canale; 17-racord; 18-canal; 19-stift; 20-camera
pulverizatorului; 21-racord
Partea de joasa presiune asigura o cantitate de combustibil de 15…30 de ori mai mare decat consumul
necesar functionarii sistemului de injectie si se compune din: pompa de alimentare cu combustibil, filtre de
combustibil, supapa de siguranta, conducte de joasa presiune si rezervorul de combustibil.

Pompele de combustibil au acelasi rol ca si la m.a.s., dar fata de acestea prezinta o serie de particularitati:

deoarece este necesara invingerea rezistentei unui numar mai mare de filtre, cu un grad de filtrare
mult mai pretentios, presiunea de refulare trebuie sa fie de 1,5…2,5 daN/cm 2, care poate fi realizata numai
de pompe cu piston, cu roti dintate sau cu palete;

volumul de combustibil debitat trebuie sa fie de cateva ori mai mare decat la m.a.s., datorita
particularitatilor de functionare ale pompei de injectie si injectoarelor.

De remarcat faptul ca la pompele cu roti dintate sau cu palete se monteaza supape de suprapresiune care
deviaza o parte din combustibilul refulat in cazul cresterii presiunii.

Filtrele de combustibil trebuie sa asigure retinerea impuritatilor mecanice cu dimensiuni mai mari de 2…
3 mm pentru a se putea asigura buna functionare a elementelor pompei de injectie si injectoarelor.

In instalatia de alimentare a m.a.c. intalnim urmatoarele tipuri de filtre de combustibil:

--filtrele de epurare prealabila, care de regula sunt sita de la gura de umplere si sita sorbului;

filtre de epurare bruta, montate dupa pompa de alimentare cu combustibil. De regula se

confectioneaza din sita de sarma, discuri cu interstitii, fire de sarma, benzi, pasla artificiala, tesatura de
bumbac, etc.. Aceste filtre retin impuritatile cu dimensiuni mai mari de 50…150 mm,

filtre de epurare preventiva, care se monteaza inaintea sistemului de inalta presiune;

- filtre de epurare fina. Acestea au elementul filtrant din fire de bumbac, pasla, vata de zgura, hartie de
filtrare pliata, etc.. Ele retin impuritatile cu dimensiuni mai mari de 2…7 mm (figura 32).
Fig. 32 Filtru pentru motorina in doua trepte

I-filtru de epurare bruta; II- filtru de epurare fina

1-element de filtrare din fetru; 2-canal de admisie; 3-corpul treptei I; 4-capac comun;

5-corpul treptei II; 6-element de filtrare din hartie; 7-canal de refulare