Dracsanu Ionut

18-11-2014
Grupa 8401 B

Sistemul de alimentare cu benzina

Pompa de benzina

1.Introducere
Instalaia de alimentare sau sistemul de alimentare al unui motor cu ardere
intern are rolul de a alimenta cilindrii motorului cu combustibilul i aerul necesar
arderii i de a evacua gazele arse. Instalaia de alimentare cuprinde ansamblul
organelor necesare alimentrii motorului cu amestecul carburant n proporiile i
cantitile cerute de regimul de funcionare. Combustibilul poate fi benzin, gaz
lichefiat sau combustibil sintetic. Se consider parte component a sistemului de
alimentare i piesele ce servesc la evacuarea gazelor de ardere.
La motoarele cu aprindere prin scnteie cu carburator amestecul de
benzin i aer se formeaz n exteriorul cilindrului, ntr-un dispozitiv numit
carburator. La motoarele cu aprindere prin scnteie cu injecie de benzin
formarea amestecului carburant se poate face att n interiorul cilindrului ct i n
exteriorul acestuia.
Sistemul de alimentare al MAS este format din rezervorul de combustibil,
conducte de combustibil, filtru, decantor, pompa de combustibil, filtrul de aer,
carburatorul, indicatorul de nivel. Aerul necesar formrii amestecului carburant
este purificat cu ajutorul filtrului de aer iar amestecul este dirijat spre supapele
de admisiune prin galeria de admisiune,conform Stratulat, M. si Vlasie, V.
Alimentarea motoarelor cu aprindere prin scanteie. Vol I-II, Editura Tehnica,
Bucuresti 1992
Totodata, Instalaia de alimentare sau sistemul de alimentare al unui motor cu
ardere intern are rolul de a alimenta cilindrii motorului
cu combustibilul i aerul necesar arderii i de a evacua gazele arse. Instalaia de
alimentare cuprinde ansamblul organelor necesare alimentrii motorului cu
amestecul carburant n proporiile i cantitile cerute de regimul de funcionare.
Combustibilul poate fi benzin, motorin, gaz lichefiat sau combustibil sintetic. Se
consider parte component a sistemului de alimentare i piesele ce servesc la
evacuarea gazelor de ardere,conform http://ro.wikipedia.org/wiki/Instala
%C8%9Bia_de_alimentare_a_motoarelor_cu_ardere_intern%C4%83
Scopul unui sistem de injectie este de a permite introducerea unei cantitati
precise de benzina n camera de ardere pentru a respecta normele antipluare si a
raspunde la toate cerintele soferului.
Cererile pot fi :

O acceleratie;

1.
2.

O viteza stabilizata a vehiculului;

O deceleratie;
Mentinerea unui regim minim (relati).
Raspunsul la aceste cereri se face prin stapnirea perfecta a :
Dozajului aer-combustibil
Momentului declansarii scnteii care este gestionat de sistemul de injectie.
Pentru a realiza un dozaj,trebui mai nti ca aerul si benzina sa fie aduse la
intrarea motorului .
Acesta este rolul :
circuitului de admisie al aerului,
circuitului de alimtare cu benzina.
Apoi,numai sistemul de injectie poate adapta cantitatea de benzina la
cantitatea de aer pentru a realiza DOZAJUL.
Circuitul de aer poate sa ramna aproape neschimbat,in timp de circuitul de
alimentare cu combustibil necesita cteva modificari pentru a permite
functionarea sistemului de injectie,conform
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/INSTALATIA-DE-ALIMENTARE-CUIN93238.php

2. Componente comune ale instalatiei de alimentare

Componentele generale ales intalaiei de alimentare sunt urmtoarele:

Rezervor de combustibil

Conducte de combustibil

Filtru de carburant

Decantor

Pomp de combustibil

Indicator de nivel

Filtru de aer

3. Tipuri de instalatii de alimentare

Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin scnteie

La motoarele cu aprindere prin scnteie cu carburator amestecul de benzin i
aer se formeaz n exteriorul cilindrului, ntr-un dispozitiv numit carburator. La
motoarele cu aprindere prin scnteie cu injecie de benzin formarea amestecului
carburant se poate face att n interiorul cilindrului ct i n exteriorul acestuia.

Sistemul de alimentare al MAS este format din rezervorul de combustibil,

conducte de combustibil, filtru, decantor, pompa de combustibil, filtrul de aer,
carburatorul, indicatorul de nivel. Aerul necesar formrii amestecului carburant
este purificat cu ajutorul filtrului de aer iar amestecul este dirijat spre supapele
de admisiune prin galeria de admisiune .

Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin comprimare

La motoarele cu aprindere prin comprimare amestecul carburant se formeaz n
interiorul cilindrului, la sfritul cursei de comprimare a aerului, cnd se
injecteaza motorina.

4.Pompa de benzina
O pompa de combustibil este un ( dar nu ntotdeauna ) componenta
esentiala frecvent pe o main sau alt dispozitiv cu ardere intern motor . Multe
motoare ( motoare de motociclete n vrst , n special) nu necesit nici o pompa
de combustibil , la toate , care necesit doar gravitaie pentru a alimenta
combustibil de la rezervorul de carburant printr-un furtun linie sau la motor . Dar,
n design de alimentare de baz non- gravitaie , combustibil trebuie s fie
pompat de la rezervorul de combustibil a motorului i livrate sub presiune
sczut la carburator sau sub presiune ridicat pentru sistemul de injecie a
carburantului . De multe ori , motoarele cu carburator folosi pompe mecanice de
joas presiune care sunt montate n afara rezervorului de combustibil, n timp ce
motoarele de combustibil injectat folosesc adesea pompe de combustibil
electrice , care sunt montate n interiorul rezervorului de combustibil ( i unele
combustibil injectat motoare au doua pompe de combustibil: unul de joas
presiune / volum mare pompa de alimentare din rezervor i o presiune mare /
pomp mic volum pe sau n apropierea motorului ),conform
http://en.wikipedia.org/wiki/Fuel_pump
Pompa electrica de benzina este fixata in rezervor, fiind imersata in
benzina si este comandata de calculator, prin intermediul unui releu. La punerea
contactului, cu cheia in pozitia M (motor), dar fara a se porni motorul, pompa va fi
alimentata cu curent numai pentru 3-4 sec. Pompa va debita permanent numai
atunci cand calculatorul primeste semnal de la senzorul de turatie si trebuie sa
asigure un debit de min. 65l/h si presiunea de 1-1,1 bari la 12 V. Cauza unui debit
insuficient poate fi tensiunea mica de alimentare a pompei sau filtrul de
combustibil murdar.In sistemul de alimentare combustibilul ramane sub presiune
si dupa oprirea motorului; in cazul debransarii furtunelor tineti o carpa in
apropierea racordului pentru ca benzina sa nu ajunga pe zonele fierbinti ale
motorului.
Masurarea debitului se face astfel:

- Se branseaza returul de la corp-clapeta injector la un furtun ce va debita

combustibilul intr-un vas gradat de 2000 ml.
- Se alimenteaza pompa direct, pentru 1 minut pornind motorul, sau prin
scurtcircuitarea bornelor releului, cu motorul oprit,dupa
http://aspera.ro/files/user_uploaded/89/evolutiasistemelor.pdf

Fig.1 Schema constructiva pentru pompa

Fig.2.Pompa electrica de benzina
de alimentare cu combustibil
Sursa foto: https://www.scribd.com/doc/137171485/Pompa-de-alimentare-cu-benzina

Fig 3. Schema constructiva pentru pompa de alimentare cu combustibil

Sursa: https://www.scribd.com/doc/137171485/Pompa-de-alimentare-cu-benzina
1.Aspiratia
2.Supapa de siguranta
3.Pompa multicelulara cu rulouri
4.Rotorul motorului electric
5.Supapa anti-retur
6.Refulare

5.Injectoare
- injectoarele au rolul de a dirija si pulveriza combustibilul in camera de ardere a
motorului, in functie de ordinea de functionare a cilindrilor;

- la fiecare injector se poate controla calitatea pulverizarii, se poate regla

presiunea de injectie a combustibilului si se poate stabili marimea cursei de
ridicare a acului;
-verificarea calitatii pulverizarii consta in urmarirea uniformitatii si finetii
pulverizarii jetului, lipsa unor picaturi mari, observabile cu ochiul liber, sau a unor
vinisoare de combustibil nepulverizat; momentul optim al incetarii debitarii
combustibilului, care este caracterizat printr-un zgomot distinct si intrerupt;
marimea unghiului de pulverizare a jetului de combustibil si distanta de
patrundere a jetului de combustibil;
-uniformitatea si finetea pulverizarii poate fi determinata prin metoda analitica
sau experimentala (direct sau indirect). Relatiile analitice in general nu prezinta o
precizie corespunzatoare. Metodele experimentale constituie un mijloc mai bun
de apreciere a calitatii pulverizarii. Picaturile de combustibil obtinute la o singura
injectie se capteaza pe un mediu potrivit, astfel ca sa nu se deformeze (in cazul
metodelor directe), se grupeaza si se numara cu ajutorul unui microscop;
- dispozitivul manual folosit pentru incercarea si reglarea injectoarelor este redat
in figura 4,conform Stratulat, M. si Vlasie, V. Alimentarea motoarelor cu
aprindere prin scanteie. Vol I-II, Editura Tehnica, Bucuresti 1992
Exemple de injectoare:
a) Injectoare clasice(fig 5)
b) Injector inecat (fig 6)

Fig 4. Dispozitiv manual pentru incercarea si reglarea injectoarelor

1 - corpul dispozitivului; 2 - element de pompare; 3 - suport pentru fixarea injectoarelor; 4 - manometru; 5 rezervor cu combustibil; 6 - injector

Fig 5.Injector classic

Fig 6. Injector inecat

Avantajul injectorului necat este ca elimina riscul de vapor-lock, deoarece

capul injectorului este tot timpul alimentat cu combustibil proaspat. Aceasta
permite demarajul usor la cald.
n cazul unei injectii multipunct indirecte,fiecare cilindru dispune de un
injector care este dispus n colectorul de admisie, si care pulverizeaza benzina n
amontele supapei de admisie.
Pentru injectia directa, fiecare injector pulverizeaza injectia direct n
camera de ardere.
Consecinte:
Daca injectorul nu mai reuseste sa pulverizeze benzina conform
parametrilor proiectati, daca cantitatea de benzina introdusa n cilindru nu mai
poate fi controlata si n concordanta cu regimul de functionare al motorului atunci
functionarea n conditii optime a motorului este compromisa. De exemplu daca
injectorul nu nchide perfect dupa oprirea motorului, presiunea din circuitul de
alimentare cu benzina va forta scurgerea unei cantitati de benzina prin injector n
galeria de admisie pna la scaderea presiunii din circuitul de alimentare la valori
aproape de zero.
Problemele generate de functionarea defectoasa a unui injector sunt multiple porniri grele la rece si la cald sau chiar imposibilitatea pornirii, ezitari n
momentul accelerarii, lipsa de putere a motorului, cuplu motor scazut, consum
ridicat de combustibil, ralanti instabil si neregulat, emisii de noxe peste limita
normala, avarierea convertorului catalitic si a senzoruli lambda.
Curatirea injectoarelor cu ultrasunete.
Exista doua modalitati de curatare, de fapt una de curatare si testare si
una de ntretinere.
Injectoarele se pot curata efectiv si testa doar daca sunt demontate de pe
motor ; ele sunt montate pe un echipament specializat de testare si diagnoza
unde sunt verificate nainte si dupa un ciclu de curatare cu
ultrasunete.Injectoarele se pot curata (ntretine) prin nedemontarea lor de pe
motor, alimentnd motorul cu o solutie agresiva fata de depunerile care se
doresc ndepartate si functionarea acestuia, timp limitat la turatia de mers n gol.
Din pacate nu se poate "masura" precis rezultatul acestei operatiuni, nu se pot
depista defecte de solenoid, nu se poate verifica atomizarea fluxului de benzina
pulveruzat de injector, nu se poate verifica timpul si corectitudinea fluxului, nu se

pot face masuratorile volumetrice si nu se pot compara volumele de combustibil

livrate de injectoare, care pot sa difere n proportie de maxim 4%.
Sursa foto si text : http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/INSTALATIA-DEALIMENTARE-CU-IN93238.php

6.Rezervorul de combustibil

La sistemul rezervorului gasim :

Legatura cu aerul prin canistra cu carbon activ,
Dispozitivul de prea-plin,
Dispozitivul anti depresiune,
Protectia la suprapresiune,
Dispozitivul anti-golire la rasturnarea vehiculului.

Fig 7.Rezervorul de combustibil

1 : Dispozitivul de prea-plin.

6 : Legatura cu atmosfera prin

2 : Supapa anti rasturnare.

canistra.

3 : Supape de siguranta la presiune / depresiune.

7 : Conducta anti-refulare la umplere.

4 : Clapeta obturatoare.

8 : Orificiu de evacuare a aerului n

5 : Orificiu de restrictionare.

timpul umplerii.
9 : Orificiu de umplere al rezervorului.

Dispozitivul de prea-plin.
Cnd vehiculul sta pe loc,bila ramne pe scaunul ei, tinnd captiv un volum de aer
n rezervor.
Cnd vehiculul ruleaza, bila se deplaseaza, permitnd astfel punerea n legatura a
canistrei cu rezervorul.
n cazul n care autovehiculul sta pe loc, dar cu motorul pornit iar presiune creste
n rezervor pna ce bila se ridica de pe scaunul ei facnd astfel legatura cu
atmosfera.
Supapa anti-rasturnare.

n cazul n care autovehiculul se rastoarna, aceasta supapa nu permite golirea

rezervorului prin conducta ce duce la canistra de carbon activ.
Supapele de siguranta la presiune/depresiune
n cazul obturarii circuitului de reciclare a vaporilor de benzina din rezervor, aceste
supape evita ca presiunea sa creasca n interiorul rezervorului ( acesta sa se
umfle) sau sa scada ca urmare a consumului de benzina ( rezervorul se strnge).
Clapeta obturatoare.
Evita ca vaporii de benzina din rezervor sa ajunga la nivelul busonului de umplere.
Orificiu de restrictionare.
Nu permite introducerea de benzina cu plumb sau de motorina n rezervor .
Sursa foto si text: http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/INSTALATIA-DEALIMENTARE-CU-IN93238.php

7.Mod de lucru si echipamente utilizate

In cadrul lucrarii de laborator s-au efectuat teste de masurare a
presiunii de pe sistemul de alimentare cu benzina.Standul motorului pe care s-au
efectuat este al unui motor BMW 318i,an de fabricatie 1993. Aparatura folosita
este un stand de la Bosch,folosit pentru tehnologia de diagnoza/echipament de
atelier.Modelul este FSA 740 Edition si este un sistem complet cu modul de
masurare si sistem de PC in vehicul.Are in componenta aproximativ 50 de teste
presetate ale componentelor. De asemenea s-au folosit manometre pentru o
verificare a aparaturii si pentru o precizie cat mai corecta.

Fig 8.Stand BOSCH FSA 740 Edition

S-au efectuat 2 metode de masurare ale presiunii,la turatii diferite.Prima

metoda s-a compus din patru masuratori,prima fiind la turatie de mers incet in
gol inregistrand o valoare de 2,5 bari,a doua la o turatie de 2000 rot/min

inregistrand o valoare de 2,4 bari.Desi valoarea turatiei creste,presiunea scade.In

cadrul ultimelor doua masuratori la 3000 rot/min respectiv 3560 rot/min s-a
inregistrat valorile de 2,3 respectiv 2,4 bari.Rezultatele sunt prezentate si in
figura 9

Fig. 9. Masurarea presiunii in conditii normale

Cea de-a doua metoda presupune masurarea presiunii fara colectorul de admisie,astfel
ca presiunea ar trebui sa creasca odata cu efectuarea acestui lucru.Iar rezultatul se
poate in observa in cadrul figurii 10,unde in cazul turatiei de mers incet in
gol,presiunea inregistrata este de 3 bari.Un lucru la fel de neobisnuit este faptul ca la o
turatie de 2900 rot/min presiunea este tot de 3 bari.

Fig 10. Masurarea presiunii fara colectorul de admisie

Bibliografie:
1. Stratulat, M. si Vlasie, V. Alimentarea motoarelor cu
aprindere prin scanteie. Vol I-II, Editura Tehnica,Bucuresti
1992
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Instala
%C8%9Bia_de_alimentare_a_motoarelor_cu_ardere_intern
%C4%83
3. http://www.bosch.com/worldsite_startpage/en/default.aspx
4. http://aspera.ro/files/user_uploaded/89/evolutiasistemelor.pdf
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Fuel_pump
6. https://www.scribd.com/doc/137171485/Pompa-de-alimentarecu-benzina