LICEUL TEHNOLOGIC LIVIU RRBREANU MAIERU

PROIECT DE CERTIFICARE A CIMPETENTELOR

PROFESIONALE NIVEL 5

PROIECT DE DIPLOMA
SPECIALIZAREA: MAISTRU MECANIC
INTRETINERE SI REPARATII UTILAJE SI INSTALATII
DE EXPOATARE A LEMNULUI

Coordonator: Absolvent:
Prof. Chira Vasile
 TEMA PROIECTULUI:

ÎNTREȚINEREA, DEFECTE ÎN EXPLOATARE ȘI

REPARAREA INSTALAȚIEI DE ALIMENTARE LA
MOTOARELE TERMICE

2
 Cuprins:

Argument..............................................................................................4-7

Instalația de alimentare a motorului....................................................8-14

Instalația de alimentare a motoarelor cu carburație...............................8-12

Instalația de alimentare a motoarelor cu injecție................................12-14

Întreținerea instalației de alimentare la motoarele cu aprindere prin

scânteie.................................................................................................15-16

Operații de întreținere a carburatoarelor..............................................16

Defecte în exploatare ale motoarelor cu aprindere prin scânteie datorate

instalației de alimentare........................................................................17-18

N.T.S.M. la lucrare..............................................................................18-19

Bibliografie..........................................................................................21

Anexe...................................................................................................22

1. ARGUMENT
3
1.1 Considerații generale

În fiecare zi ne lovim de o problemă majoră a omenirii, o

problemă care persistă și care pare să devină principalul obstacol din
viața de zi cu zi a fiecărei persoane. Această problemă este lipsa de
timp. Suntem mereu sub presiunea timpului. În această epocă a
vitezei ăn care timpul nu mai are răbdare cu oamenii, deplasarea a
devenit foarte importată pentur fiecare dintre noi. Nu putem să vedem
o lume fără deplasare, indiferent de ce tip, pe jos, cu bicicleta, cu
autoturismul.

Automobilul este priincipalul mijloc de transport și este unul

dintre cele mai moderne lucruri pe care omenirea le-a creat prin
tehnică.
Deși se urmărește o lume în care autoturismele să circule cu
energie regenerabilă (energie electrică, energie solară, energie
chimică), automobilele cu combustie internă domină detașat acest
sector.

4
 Prin combustie internă transformarea energiei chimice a unui
combustibil (benzină, motorină), în energie mecanică (cu anumite
pierderi). Această tranformare are loc în urma arderii cobustibilului.

Motoarele termice folosesc, în general, anumite tipuri de

combustibili:
 BENZINA, pentru motoarele cu aprindere prin scânteie;
 MOTORINA, pentru motoarele cu aprindere prin compresie.

5
 Deoarece aceste tipuri de combustibili sunt resurse
neregenerabile, se caută înlocuirea acestora cu alte variante de
combustibili care să provină din surse regenerabile și puțin
poluante(alcool, extrase din anumite plante, gaz metan, hidrogen,
precum și automobile acționate electric sau prin energie solară sau
magnetică).

Benzina este caracterizată de următoarele caracteristici:

 Volatilitatea;
 Cifra octanică.

Volatilitatea este capacitatea benzinei de a se tranforma în vapori

atunci când atinge o anumită temeratură. Cu cât benzina este mai
volatilă, cu atât calitatea amestecului carburant va fi mai bună, iar
motorul va funcționa mai bine pe timp de iarnă și va porni mai ușor.
Cifra octanică (CO) este criteriul de alegere a combustibilului la
motoarele cu aprindere prin scânteie.
Motoarele termice se deosebesc după modul de aprindere a
amestecului carburant:
 MAS (motoare cu aprindere prin scânteie);
 MAC (motoare cu aprindere prin compresie).

1.2 MOTOARELE MAS

Aprinderea are loc la PMI (punctul mort inferior) al pistonului, dupa
admisia și comprimarea amestecului carburant în cilindrii motorului.
Cea care aprinde amestecul carburant este scânteia produsă între
electrozii bujiei. Arderea are loc foarte repede, timp în care presiunea
și temperatura din clindru cresc brusc pană la 30-40 daN/cm3 și
1800-2000 grade C. Datorită presiunii gazelor din clindru, care
acționează asupra pistonului, acesta se deplasează spre punctul mort
exterior (PME), rotind prin intermediul bielei și manivelei, arborele
cotit. O astfel de cursă poartă denumirea de cursă motoare.

6
 PMI – (punctul mort inferior) este poziția pistonului unde distanța
față de arborele cotit este maximă;
PME – (punctul mort exterior) este poziția pistonului unde distanța
față de arborele cotit este minimă.

1.3 MOTOARELE MAC

Injectorul, element montat în chiulasă, pulverizează foarte fin
combustibil sub presiune în cilindru, acțiune petrecută la sfârșitul
compresiei. În momentul în care combustibilul pulverizat intră în
contact cu aerul fiecbinte din interiorul cilindrului, se aprinde și crește
brusc presiunea din cilindru. Gazele care rezultă în urma arderii
acționează asupra pistonului și îl deplasează spre PME, evefcuând
cursa activă. În timpul cursei, supapele vor rămâne închise.
Momentul dat de o bujie sau autoaprindere este foarte important
deoarece atunci are loc transformarea energiei termice în energie
mecanică. La motoarele in 4 timpi, timpul 3 este numit și detentă.

7
 2. INSTALAȚIA DE ALIMENTARE A MOTORULUI

Rolul instalației de alimentare este de a alimenta cilindrul cu

combustibil și aer nevesar arderii și de a evacua gazele arse. Acestea
diferă în funcție de modul de formare a amestecului carburant:
 La MAS, în cazul cu motoarelor cu injecție de benzină, formarea
amestecului de ardere poate să se realizeze atât în exteriorul
cilindrului, cât și în interior. Unele motoare pot folosi în locul
combustibililor gaze lichefiate sau combustibili sintetici. O
exceție este la motoarele cu carburație, unde amestecul de
benzină și aer se formează în carburator și continuă în timpul
curselor de admisie și compresie;
 La MAC amestecul se formează în interiorul cilindrului, la
sfârșitul cursei de compresie a aerului, când se injectează
motorina.

2.1 INSTALAȚIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU

CARBURAȚIE

Instalația de alimentare a motoarelor cu carburație se

folosește doar la motoarele cu aprindere prin scânteie
(M.A.S.).
Instalația de alimentare cu carburație cuprinde în
general:
Rezervorul de combustibil;
Pompa de benzină;
Filtrul de aer;
Galeria de admisie;
Colectorul de evacuare;
Filtre de combustibil;
Robinete;
Indicatorul cantității de combustibil din rezervor.

8
 În figura următoare este prezentată instalația de alimentare cu
carburație (M.A.S.).

Instalația de alimentare (M.A.S.)

1) Conducte metalice;
2) Fildtru de benzină;
3) Indicatorul cantității de benzină;
4) Gura de umplere;
5) Rezervor de benzină;
6) Filtru de aer;
7) Carburator;
8) Conductă flexibilă;
9) Pompa de benzină;
10) Regulatorul petei calde;
11) Colector de evacuare;
12) Galerie de admisie;
13) Țeava de evacuare;
14) Tobă de evacuare.

Această instalație funcționează prin aspirarea benzinei din

rezervorul 5 de către pompa de benzină 9 și refulată în carburatorul 7.
Conductele 1 sunt cele care realizează legătura între rezervor, pompa
de benzină și carburator, pe traseul cărora se află și filtrul de benzină
2. Bnezina și aerul (aspirat și curățat în filtrul de aer 6) se amestecă în

9
carburator pentru a putea intra î cilindrii. Galeria de admisie 12 face
distribuția la toți cilindrii. Gazele calde, rezultate din arderea
amestecului carburant, sunt evacuate în colectorul 11 și de aici, în
atmosferă, prin toba de evacuare 14.

Rolul elementelor componente instalației de alimentare:

a) Rezervotul de combustibil este pentru păstrarea combustibilului

necesar funcționării motorului.
b) Pompa de benzină debitează forțat combustibilul din rezervor în
carburator. Acestea sunt, în general, pompe cu membrană,
acționate mecanic sau electric.
c) Carburatorul se ocupă de amestecul carburant de aer și
combustibil, în dozajul și cantitatea cerută de regimul de
funcționare al motorului.
d) Carburatorul elementar este partea fundamentală a unui
carburator și este alcătui din camera de nivel constant și
camera de amestec-pulverizator.
e) Camera de nivel constat 6 este constituită dintr-un mic rezervor
în care benzina este menținută mereu la acelați nivel.
f) Camera de amestec este spațiu în care se amestecă aerul cu
benzina.
g) Pulverizatorul 4 face legătura între cele două camere ale
carburatorului.
h) Filtru de aer are rolul de a opri praful din atmosferă să intre în
camera de ardere. Prin prevenirea intrării prafului în camera de
ardere se previne și uzura prematură a motorului.
i) Galeria de admisie conduceamestecul carburant de la
carburator la toți cilindrii motorului.
j) Colectorul servește la evacuarea gazelor arse din cilindri.
k) Toba de evacuare are rolul de a reține o parte din gaze și de a
reduce zgomotul produs de evacuarea acesstora.

Carburatorul elementar nu poate satisface cerințele de

funcționare motorului la diferite regimuri, de aceea carburatorul
propriu-zis ete completat cu dispozitive de corecție:
 Dispozitivul principal de dozare;

10
  Dispozitivul de mers încet al motorului;
 Dispozitivul de putere;
 Dispozitivul de pornire a motorului rece;
 Pompa de accelerare.

Carburator elementar

1 – filtru de aer; 2 – ac obturator (pontou); 3 – plutitor; 4 –

pulverizator; 5 – difuzor; 5 – camera de nivel constant; 7 – jiclor
principal; 8 – clapeta de accelerație; 9 – papa caldă (dispozitiv de
preîncălzire); 10 – galerie de admisie; 11 – supapa de admisie.

Dispozitivul de dozare menține compoziția optimă a amestecului

în regimuri mijlocii de funcționare, între 20...85% din puterea lui.
Dispozitivul de putere (economizorul) asigură îmbogățirea
amestecului carburant la regimuri de putere mare.
Pompa de accelerare (de repriză) face ca amestecul
combustibil să devină bogat la deschiderea bruscă a clapetei de
accelerație.

11
 Dispozitivul de pornire la rece a motorului (clapeta de șoc) este
o clapetăcare se poate roti în jurul axei sale și care controlează
cantitatea de aer care se amestecă cu vaporii de benzină.
Dispozitivul de mers încet al motorului (de relanti) asigură la
mersul încet al motorului o îmbogățire a amestecului carburant.

2.2 Instalația de alimentare a motoarelor cu injecție

Injectoarele se pot folosi atât la motoare M.A.C., cât și la

motoare M.A.S. Motoarele M.A.S. pot să funcționeze atât cu
carburație, cât și cu injecție, dar motoarele M.A.C. pot funcționa doar
cu injecție și de accea voi explica sstemul de funcționare al instalației
de alimentare la motoarele M.A.C. (pe acelați principiu funcționează și
instalația motoarelor M.A.S. cu injecție).
Instalația de alimentare cu aprindere prin compresie (M.A.C.)
asigură introducerea în cilindrii și pulverizarea combustibilului în
cantitatea necesară și în momentul impus de condițiile de desfășurare
a ciclului motor. Combustibiul diferă față de ce folosit la carburație prin
faptul că este mult mai puțin volatil și se lucrează la o presiune înaltă.

Instalația de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie

12
 1 – rezervor de combustibil; 2 – pompa de alimentare; 3,4 –
filtre de combustibil; 5 – pompa de injecție; 6 – injectoare; 7 – filtru
decantor; 8,9,11,12 – conducte de joasă presiune; 10 – conducte de
înaltă presiune.

Pompa de alimentare alimentează echipamentul de injecție al

motorului. Cele mai des întalnite pompe, la automobile, sunt cele cu
piston.
Filtrele de combustibil au rolul de a curăța în prealabil
combustibilul de impurități și de apă.
Pompa de injecție areca sarcină dozarea precisă și livrarea sub
presiune a combustibilului. Acestea se casifică în funcție de modul de
dozare al combustibilului:
 Pompe cu reglaz prin camă variabilă;
 Pompe cu reglaj prin laminare;
 Pompe cu reglaj prin scurtcircuit (cu sertar).

POMPĂ DE INJECȚIE CU PISTON-SERTAR

1 – corpul pompei; 2 – capul pompei; 3 – cilindru; 4 – piston

sertar; 5 – arc; 6 – împingător cu rolă; 7 – șurub de reglare;8-manson;
9 – supapă de refulare; 10 – arc; 11 – racordul conductei de înaltă
presiune; 12 – ax cu came; 13,14 – flanșe; 15 – rijă de reglare;
16 – colier; 17 – joja; 18 – șurub; C – canal; O- orificiu.

13
 Injectoarele care realizează pulverizarea fină și distribuța
uniformă a combustibilului în camera de ardere.
Regulatorul mecanic de turație este un mecanism automat prin
care se reglează pompa de injecție în așa fel încât aceasta să
răspundă cerințelor de funcționare a motorului.

SCHEMA DE PRINCIPIU A REGULATORULUI MECANIC DE

TURAȚIE

1 – ax; 2 – greutate; 3 – manson; 4 – pârghie; 5 – arc; 6 – tijă.

3. ÎNTREȚINEREA INSTALAȚIEI DE ALIMENTARE LA

MOTOARELE CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE

14
 Instalația de alimentare M.A.S. necesită o serie de operații de
intreținere specifice pentru buna funcționare a motorului.

Rezervorul și conductele necesită:

 Verificarea elementelor de strângere, curățirea rezervorului de
impurități la 15000-20000 km, prin barbotarea a 8-10 l de
benzină (după demontare), eliminând-o prin bușonul de golire
(se exclude lovirea cu obiecte metalice , pentur evitare
exploziei);
 Verificare etanșeității bușonului de alimenare și de golire;
 Controlul stării conductelor;
Filtrul de aer se suflă cu aer comprimat la fiecare 5000 km (în
condiții de lucru cu mediu cu praf, la 2500 km), iar la 15000km,
respectiv 10000km, se înlocuiește.
Filtrul de combustibil se curăță de impurități la fiecare
5000km, iar la 15000km se înlocuiește elementul filtrant.
Pompa de alimentare necesită;
 Demontarea filtrului decantor și spălarea în solvent șisuflarea cu
aer a tuturor orificilor;
 Controlul stării organelor componente (fisuri, deformări);
 Verificarea etanșeității supapelor, cu ajutorul unui tub
transparent cu lungimea de 300 mm, montat la racordul de
ieșire: se pompează până benzina ajunge la partea superioră,
apoi se urmărește scăderea nivelului, care nu trbuie sp fie mai
mare de 1cm/s pentru supapa de refulare. Supapa de admisie
se controlează prin introducerea țevii de intrare într-un vas cu
benzină și se astupă ieșirea; se pompează de 5-6 ori acoperind
ieșirea, apoi se deschide dupa 5-6s; dacă benzina nu iese cu
presiune, supapa nu etanșează.
Carvuratorul necesită:
 Curățare periodică (la 14000-15000km), care se execută prin
suflarea cu aer comprimat a jicloarelor și a canalelor camerei de
nivel constant, eliminând toate impuritățiile;
 Strângerea îmbinărilor și verificarea cablului de acționare a
dispozitivului de pornire și a pârghilor de comandă a clapeteide
accelerație;

15
  Reglarea: nivelului benzinei în camera de nivel constant, cursei
plutitorului, dispozitivului de pornire și pompei de repriză;
 Verificarea carburatorului, care se face prin analiza compoziției
gazelor de evacuare, cu ajutorul analizatorului de gaze.

4. OPERAȚII DE ÎNTREȚINERE A CARBURATOARELOR

Operațiile de întreținere ale carburatoarelor trebuie corelate cu

opreațiile de întreținere ale instalației de alimentare în totalitate, de a
cărei corectă funcționare depinde, în mare măsură, economicitatea
motorului și uzura unor elemente componente. Aceste operații de
întreținere se execută zilnic și periodic.
Zilnic se execută un control al instalației de alimentare: se
verifică dacă este etanșă, se previn pierderile de combustibil. Se
previn evnetuale porțiuni strangulare ale conductelor de combustibil,
etanșeitatea carburatorului cu filtrul de aer.
Periodic se execută un control mai rigurosal instalației de
alimentare: demontarea caruburatorului, verificarea stării elementelor
componente, curățarea și reglajele necesare.
Demontarea și montarea carburatorului se fac într-un loc curat,
cu sculele adecvate. După scoaterea carburatorului trebuie protejată
intrarea în ccolectorul de admisie.
După ce se demontează se curăță toate piele în parte cu
solvent și cu aer comprimat și se fac verificări și reglaje.

16
 5. DEFECTE ÎN EXPLOATARE ALE MOTOARELOR CU
APRINDERE PRIN SCÂNTEIE DATORATE INSTALAȚIEI
DE ALIMENTARE

Cele mai frecvente defecțiuni și cauzele lor:

Motorul pornește dar se oprește imediat:
 Conducte sau filtre infundate, neetanșe, rezervor cu
impurități sau apă;
 Pompa de benzină defectă;
 Clapeta de pornire incorect reglată;
 Nivelul benzinei în camera de nivel constant, incorect
reglat;
 Mersul la turație mică nereglat.
Motorul funcționează cu rateuri:
 Amestec carburant sărac din lipsa de combustibil;
 Dispozitivul de pornire incorect reglat;
 Mersul încet (în gol) nu este bine reglat;
 Pompa de repriză nu debitează suficient.
Motorul nu funcționează bine la turație mică:
 Reglaj incorect al mersului încet;
 Aspirație de aer fals între elementele de legătură dintre
carburator și colectorul de admisie;
 Canale înfundate;
 Scurgeri de benzină pe langă supapa de refulare a
pompei de accelerație.
Repriză slabă la accelerarea motorului:
 Pompa de repriză defectă, cursa insuficientă sau există
impurități pe canalizație;
 Nivelul combustibilului în camera de nivel constant
incorect reglat;
 Canalul de vacuum de la ruptor-distribuitor blocat.
Motorul are consum exagerat de combustibil:
 Dezajul amestecului pentru mers încet incorect;
 Turația de relanti prea mare;
 Presiune prea înaltă a pompei de benzină;
 Cursa pompei de repriză incorect reglată;
 Jigloare decalibrate;

17
  Scurgeri de benzină pe a pompa de repriză;
 Îmbâcsirea filtrului de aer.
Motorul nu dezvoltă puterea nominală:
 Nivelul benzinei prea mic;
 Jiglorul principal înfundat;
 Canalul de vacuum de la ruptor-distribuitor blocat.
Motorul nu pornește (la instalația cu injecție de benzină);
 Rezervorul are depuneri de impurități la racordul de
debitare;
 Pompa de alimentare electrica defectă;
 Injectorul (la instalația monopunct) sau injectoarele (la
tipul multipunct), dereglare;
 Injectorul de pornire la rece decalibrat;
 Conducte întrerupte;
 Debitmetrul de aer blocat;
 Regulatorul de presiune nu asigură secvența normală;
 Potențiometrul clapetei de accelerație nu asigură cursa
necesară;
 Calculatorul nu asigură comanda de debitare a bezinei;
 Sondele de informare ale calculatorului de tuație și de
sarcină nu funcționează.
Dacă motorul funcționează corect sau funcționează cu
intreruperi, se datorează dereglărilor de la componentele de
concere sau comandă a debitării combustibilului, inclusiv a
sondelor și calculatorului.

18
 6. N.T.S.M. LA LUCRARE

Se impun masuri speciale de manipulare a benzinei,

asigurandu-se depozitareain rezervoare speciale prevazute cu
sisteme de aerisire si evacuarea fractiunilor usoare, protectia
impotriva eventualelor pericole de incendii sau explozii
(distantaminima de 100 m de surse de caldura sau de socuri),
pompe de alimentare aautomobilelor cu instlatii subterane,
(asigurand impamantarea elementelor electrice). De asemenea este
necesar ca cei ce manevreaza teraetilul de plumb, sa o faca
inconditii speciale, cunoscand ca acesta este foarte toxic, iar
benzinele etilate vor fitransvazate numai in instalatii destinate in
acest scop, pentru a se evita intoxicarea(care uneori poate fi
mortala).
Fixarea cozilor de ciocan din esenţă de lemn tare se face cu
pene metalice.
Ciocanele vor avea suprafeţe netede, puţin bombate fără
ştirbituri sau crăpături.
Este interzisă folosirea ciocanelor necălite, ele vor fi supuse
unui tratamenttermic corespunzător.
Dălţile, dormurile, precum şi orice sculă de mană folosită în
atelier, trebuie săaibă suprafeţele de lovire netede şi muchiile fără
ştirbituri.
Este interzis a se lucra cu scule care prezintă ştirbituri,
deformări, crăpături etc.
Uneltele de mană vor fi confecţionate din materiale
corespunzătoare operaţiilor ce se execută.
Cozile şi manerele uneltelor de mană vor fi netede, bine fixate
şi vor aveadimensiuni care să permintă prinderea lor sigură şi
comodă.
Utilizarea aceluiaşi maner la mai multe unelte de mană se
admite numai pentrutrusele de scule construite în mod special cu
manere detaşabile.

19
 În timpul lucrului cu uneltele de mană, la operaţiile care pot
produce scantei,aşchii metalice, muncitorii vor purta ochelari de
protecţie.
Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze uneltele pe
treptele scărilor mobile,schele, tablouri.

20
 7. BIBLIOGRAFIE

1. Abaitancei, D. si Bobescu, Ch – Motoare pentru Automobile.

Editura Didactica siPedagogica, Bucuresti, 1980
2. Stratulat, M. si Vlasie, V. – Alimentarea motoarelor cu
aprindere prin scanteie. VolI-II, Editura Tehnica, Bucuresti 1992
3.www.bosch.com
4.www.motor.com
5.www.ottomotor.de
6. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Instalatia-de-
Alimentare-a-Mot32102239.php
7. http://trotusaeauto.blogspot.com/2008/10/instalatia-de-
alimentare-motoarelor-cu.html
8. http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/32-
motor-termic-automobile.html

21
 8. ANEXE

ANEXA 1
SISTEM DE INJECȚIE CU RAMPĂ COMUNĂ BOSCH

22