Procesul de aschiere

Generalitati

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 1
 Procesul de aschiere ca sistem

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 2
 Variabilele independente ale
procesului de aşchiere
• Aşchiabilitatea materialului semifabricatului;
• Geometria sculei aşchietoare
• Parametrii regimului de aşchiere;
• Mediul de aşchiere;
• Caracteristicile maşinii-unelte;
• Caracteristicile dispozitivelor utilizate pentru
fixarea semifabricatului şi/sau a sculei.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 3
 Variabilele dependente
• Productivitatea procesului;
• Calitatea suprafeţei generate prin aşchiere;
• Nivelul forţelor de aşchiere şi puterea consumată
de proces;
• Tipul şi forma aşchiilor detaşate;
• Temperatura tăişurilor sculei, a semifabricatului şi
a aşchiilor detaşate;
• Uzura şi deteriorarea tăişurilor sculei.
• Precizia suprafeţei prelucrate; bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 4
 Interdependente tipice

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 5
 Clasificarea proceselor de aschiere

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 6
 Teoria aşchierii

Mecanica procesului de formare a

aşchiei
Aşchierea ortogonală
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 7
 Aşchieri simple

Scula Scula

90º 
v
90º
a1 v a1
b1
b1

Semifabricat Semifabricat
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 8
 Aşchieri ortogonale
Semifabricat
b1
a1
v v b1
90º Scula
90º
vf

Scula
Semifabricat
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 9
 Parametri geometrici ai rădăcinii de
aşchie
Urma planului
Plan de măsurare Aşchia de bază Pr
P detaşată
o

Suprafaţa Aşchia 
iniţială nedetaşată

Scula
a1

rn
 
v
Semifabricat
Urma planului
muchiei aşchietoare PT Suprafaţa aşchiată
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 10
 Solicitarea adaosului de prelucrare

Scula Scula

A A 45º
F F
a1

a1
O B O

Semifabricat Semifabricat
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 11
 Câmpul liniilor de alunecare
Câmpul liniilor de alunecare
Câmpul liniilor de în zona de deformare secundară
alunecare în zona
de deformare primară B
Aşchie C

A
Scula

O
Semifabricat
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 12
 bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 13
 Modelul Piispanen
a2 A A • exagerează
neomogenitatea
deformaţiei;
2
1
v • neglijează frecarea pe faţa
4
3 de degajare;
5
3 2 1
• presupune forfecarea într-
un plan orientat după un
a1

10 9 8 7 6

unghi arbitrar;
l
Semifabricat
• nu explică curbarea
aşchiei şi nici existenţa
unui contact limitat
aşchie-sculă. bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 14
 Influenţa gradului de deformare
asupra formei aşchiei

Aşchii Aşchii
continue lamelare

Domeniul aşchiilor Domeniul aşchiilor

Tensiunea de forfecare 

discontinue continue

f"1 r1
f'1
r4 f'2
f'2 r2
f'3 f'3 r3
f
Aşchii de rupere Aşchii de forfecare
Deformaţia specifică de forfecare f
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 15
 Modele ale formei zonei de
deformare
Aşchie detaşată
Zona Zona
subţire groasă
de deformare de deformare

Scula Scula

Semifabricat
a) b)
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 16
 Modelul planului de forfecare -
Merchant
• tăişul sculei se consideră perfect ascuţit
şi se neglijează frecarea dintre faţa de 
aşezare şi suprafaţa aşchiată;
• deformarea aşchiei este bidimensională,
neexistând deformări paralele cu muchia Dx
aşchietoare;
• tensiunile tangenţiale şi normale sunt
uniform distribuite în şi pe planul de
forfecare; Scula
• viteza de aşchiere şi grosimea aşchiei
nedetaşate sunt constante în timpul
procesului de aşchiere; 
• procesul de formare a aşchiei poate fi
reprezentat ca şi un proces de alunecări
succesive ale unor straturi subţiri de
material, având grosimea Dx de-a lungul
planului de forfecare, cu respectarea Semifabricat
integrităţii fiecăruia
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 17
 bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 18
 Deformaţia specifică de forfecare

Ds
M1 f 
 M
Scula Dx
Ff
L Ds
N1
Ff Dx K
 Ds  N1K  KN  Dx  ctg   Dx  tg    
O  v N
Semifabricat

a) Ds f  ctg   tg    
Ff
b) f
Dx

Ff
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 19
 Modelarea deformaţiei structurii
materialului
A}chia

vc

Scula

v

Semifabricat

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 20
 Stabilirea direcţiei de deformare
suplimentară
 ctg  
A1K A1D' D' K

D1K D1K


9 0 º-  A1D'  A' D' ctg 
Dx

C D D' K  D1K ctg 90 º      D1K tg    

1

C C' K D1K  A' D'  Dx


Dx

Scula
D D'
Dx ctg   tg    
B A A' B1 A1 ctg    f
Dx
D
x
Semifabricat

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 21
 Vitezele în aşchierea ortogonală
  
vc  vf  v

vf cos 

v cos    

vc
vc vf Scula vc sin 


v cos    
v
Semifabricat
Ds vf
 f  
Dx  D t Dx

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 22
 Tasarea aşchiei
a1 a2
OA  
A}chie  sin  cos    

a2 a 2 cos    

a1 sin 
A
cos    
Scula
 C ka 
sin 
a1


B O
Semifabricat

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 23
 Dependenţe

40  = 18º
 = 6º

Deformaţia specifică de forfecare f

Unghiul de forfecare  [ º ]

30  = 0º
 = -6º 6.5
=18º
20
5
= 6º

= 0º
10 3.5
= -6º

bags
0 2
1 10 10 100

Coeficientul de îngroşare a aşchiei ka Unghiul de forfecare  [ º ]

Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 24
 Coeficientul de ingro}are a a}chiei ka Dependenţe
6 8

Coeficientul de ingro}are a a}chiei ka

OL37
4 6
= -10º OL37
= +10º
2 4
OLC60 = -10º
= +10º
= -10º
0 80 160 240
2 = +10º
Viteza de a}chiere v [m/min] OLC60 = -10º
= +10º
a)
0 0,2 0,4 0,6
Grosimea a}chiei a1 [mm]
b) bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 25
 Echilibrul forţelor în aşchierea
ortogonală


F F'R

Ff N
 FP Fn Scula

Fr
FR
Semifabricat

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 26
 Cercul lui Merchant
F
a2   tg  
N

 F  FP  sin   Fr  cos 
Ff
N  F  cos  Fr  sin 
a1
FP  Scula FP  tg   Fr

FP  Fr  tg 
 Ff  FP  cos  Fr  sin 
Fn FP sin
Ff
Fr  
Af
Frez

FP  cos  Fr  sin    sin 
Fr s F
Fr cos

in   A1
N Af  a1  b / sin 
FP c
Fr sin  os  Fn Fn  Ff  tg     

FP co
    tg     
s Af

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 27
 Lucrul mecanic specific
Lucrul mecanic specific Lucrul mecanic specific
pentru efectuarea forfecării pentru învingerea frecării
Ff  Ds
Lf  F  l2
A1  l1 Lfr 
A1  l1
Ff  Ds Ff
Lf    f
Dx A l F
A1  kLl fr 1
f

sin  l 2A 2
A1 Δx Δs
Af  sinΦ  γf  F
sinΦ sin Δx Lfr 
A2
Lf  τ  γf
F
LΣ  Lf  Lfr  τ  γ f 
A2
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 28
Determinarea unghiului de forfecare
pe baza principiului lucrului mecanic
minim
Ff cos   
FP  FR cos    
cos      cos 2       0

Ff    A1 / sin 

2     
2
  A1  cos    
FP 
sin   cos     
 1
     
4 2
dFP   A1  cos      cos 2     

d sin 2   cos 2       C 

2

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 29
 Formarea aşchiei discontinue
• se formează în general la prelucrarea materialelor fragile sau în
cazul când materiale ductile sunt aşchiate la viteze joase, cu scule
având unghiuri de degajare mici.
• se datorează deformaţiilor puternice, mult mai ridicate decât
capacitatea de deformare a materialului, precum şi frecării intense
dintre aşchie şi faţa de degajare a sculei, lucru ce conduce la
apariţia unor rupturi intermitente în planul de forfecare.
• aşchiile sunt formate din elemente de aşchie distincte, care însă
datorită temperaturilor şi apăsărilor specifice mari se pot suda pe
porţiuni mici. bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 30
 Etapele formării aşchiilor
discontinue

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 31
 Etapa 1-a
Grosimea instantanee a aşchiei nedetaşate
a1i se poate exprima în funcţie de unghiul
B
de forfecare instantaneu i

A O

Secţiunea instantanee a aşchiei nedetaşate este:

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 32
Componenta principală instantanee
• Componenta principală instantanee a forţei de aşchiere
este:
τ  a1i  b1cos η  γ 
FPi 
sin Φi  cosΦi  η  γ 
Respectiv:

unde:
b - lăţimea semifabricatului; i - unghiul de forfecare
instantaneu; f - unghiul de forfecare la apariţia desprinderii
elementului de aşchie. bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean
 Determinarea unghiului de
forfecare instantaneu
• Pentru determinarea unghiului de forfecare instantaneu i
se utilizează, similar cazului formării aşchiei continue,
ipoteza lucrului mecanic minim efectuat de componenta
instantanee FPi.

• Prin derivarea în funcţie de i şi egalarea cu zero se

obţine:

• Respectiv soluţia: bags

Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 34
 Etapa a 2-a
• În etapa a doua a formării aşchiei de rupere, planul de
forfecare se extinde de la vârful sculei la suprafaţa iniţială
a semifabricatului, unghiul de forfecare f menţinându-se
aproximativ constant.
• Grosimea aşchiei nedetaşate este şi ea constantă.
• Unghiul de forfecare se poate determina la fel ca şi la
formarea aşchiei continue, cu relaţia:

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 35
 Modelul zonei groase de
deformare
• Limita OA corespunde înfăşurătoarei liniilor de
alunecare pe care tensiunile de forfecare sunt
egale cu limita de curgere c .
• Zona de deformare este constituită dintr-un
fascicul de linii de alunecare, pe fiecare din ele,
tensiunea de forfecare fiind egală cu limita de
curgere a materialului care însă suferă o
ecruisare progresivă, funcţie de gradul de
pătrundere în zona de deformare.
• Limita OB corespunde suprafeţei pe care s-a
realizat ultima deformaţie de alunecare, căreia
îi corespunde tensiunea de curgere la forfecare
bags
maximă, materialul fiind ecruisat complet.

Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 36
 Zona de deformare secundară
• Este limitată de limita CD şi faţa de degajare a
sculei.
• Lungimea ei este aproximativ jumătate din
lungimea de contact lc dintre aşchie şi faţa de
degajare a sculei, iar înălţimea ei minimă, Da2
reprezintă în medie 1/10 din grosimea aşchiei
detaşate.
• Existenţa deformaţiilor de forfecare secundare
conduce la neuniformitatea gradului de
deformare a aşchiei pe grosimea ei, explicând
astfel şi tendinţa de curbare a acesteia.
• Intensitatea acestor deformaţii depinde în mod
bags
direct de intensitatea frecării dintre aşchie şi faţa
de degajare, de geometria tăişului, de grosimea
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean aşchiei nedetaşate şi de viteză, precum şi37de
existenţa mediilor de aşchiere.
 Modelul Hitomi Okushima
Admiţând câteva ipoteze simplificatoare, Hitomi şi Okushima (1961) au
realizat o analiză a procesului de formare a aşchiei bazată exclusiv pe
geometria conturului zonei groase de deformare. Ipotezele adoptate sunt:
• materialul semifabricatului se consideră ideal din punct de vedere
plastic;
• zona groasă de deformare primară se consideră mărginită de suprafeţele
plane OA şi OB, fiind cuprinsă între unghiurile 1 şi 2
• aşchia se consideră în echilibru pe faţa de degajare a sculei, sub
acţiunea a două forţe egale, colineare şi de sens contrar FR şi F’R.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 38
 Elementele geometrice ale
modelului zonei groase

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 39
 bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 40
 Deformaţia specifică de forfecare

In punctul A:

In punctul B:

Kobayashi şi Thomsen:
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 41
 Aschierea oblică
• Aşchierea oblică reprezintă un caz mai general şi mai apropiat
de situaţiile practice întâlnite, în care muchia aşchietoare nu
mai este perpendiculară pe direcţia de aşchiere, ci închide
unghiul  cu normala la această direcţie.
• Se poate dealtfel considera aşchierea ortogonală ca şi un caz
particular al celei oblice, când  = 0º.
• Analiza aşchierii oblice cuprinde aceleaşi etape ca şi la
aşchierea ortogonală, adică determinarea deformaţiilor în
mărime şi direcţie, a unghiului de forfecare, a forţelor şi a
lucrului mecanic specific de aşchiere. bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 42
 Aşchierea oblică
In aşchierea oblică pot fi definite trei unghiuri
de degajare, astfel:
• unghiul de degajare , definit în planul XOY,
normal pe muchia aşchietoare;
• unghiul de degajare v în planul definit de
direcţia de aşchiere şi axa OZ;
• unghiul de degajare c, din planul definit de
direcţia de aşchiere şi cea de curgere a aşchiei.

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 43
 Deformaţia
aşchiei

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 44
 Stabilirea unghiului direcţiei de
deformare din planul de forfecare

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 45
 Coeficientul de comprimare a aşchiei

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 46
Deformaţia specifica de forfecare

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 47
 Vitezele în aşchierea oblică

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 48
 Forţele în aşchierea oblică

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 49
 Lucrul mecanic specific în
aşchierea oblică

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 50
 Direcţia de curgere a aşchiei
Relaţia empirică Kronenberg:

Relaţia Stabler

Relaţia dedusă experimental

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 51
 Soluţia ideală a unghiului de
forfecare
• Dacă se neglijează frecarea dintre aşchie şi faţa de degajare,
unghiul de forfecare maxim va fi cel care asigură deformarea
minimă. Prin derivarea relaţiei
şi egalarea cu zero se obţine o primă soluţie ideală:
• Deformare minimă se obţine însă şi în cazul = 0º. Înlocuind
obţinem:
sau:
• Pentru stabilirea condiţiei este nevoie ca:
• Pentru a avea o deformare minimă, este necesar a avea coeficienţi
bags
ka şi kb unitari, sau este necesar şi suficient ca valoarea
coeficientului kl să fie unitară.
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 52
 Soluţia unghiului de forfecare
• În cazul considerării frecării dintre aşchie şi sculă, şi a
acceptării condiţiei  = , pentru determinarea direcţiei de
curgere a aşchiei, unghiul de forfecare poate fi determinat
cu o relaţie similară celei de la aşchierea ortogonală, adică:

unde n este proiecţia în planul XOY a unghiului de

frecare  .

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 53
 Aşchierea complexă
• aşchia se formează datorită acţiunii concomitente
a două sau mai multe tăişuri.

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 54
 Modelul Usui, Hirota, Masuko
Pentru a se asigura o
simplitate
geometrică
modelului, s-a
considerat că raza la
vârful sculei reste
nulă şi că unghiul
dintre cele două
muchii aşchietoare
bags
este 90º

Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 55
 Elementele
geometrice pt.
aşchierea complexă

bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 56
• Astfel se poate interpreta procesul de aşchiere complexă,
ca şi un proces constituit dintr-o însumare a unor procese
de aşchiere ortogonală de lăţime infinitezimală realizate cu
acelaşi unghi de degajare e.
• În aceste procese elementare se realizează acelaşi unghi de
forfecare e. Pentru aceste procese elementare grosimea
aşchiei nedetaşate este constantă şi egală cu a, în lungul
muchiei aşchietoare principale şi descrescătoare, a', în
lungul muchiei aşchietoare secundare.
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 57
 Lucrul mecanic specific în
aşchierea complexă
• Lucrul mecanic specific consumat pentru realizarea
procesului de forfecare se determină cu relaţia:

• Lucrul mecanic specific consumat pentru învingerea

frecării dintre aşchie şi faţa de degajare, cu relaţia:

• Lucrul mecanic specific total consumat în procesul de

aşchiere complexă, adică:
bags
Prof.dr.ing.Dănuţ Julean 58