Ro Preparation of Class I Carious Cavities by Black. Varieties

Prepararea cavităților
carioase de clasa I după

Black. Varietăți
Tatiana Porosencova
Dr.șt.med. Asistent universitar. Șrf de studii

Catedra de propedeutică stomatologică ”Pavel Godoroja”
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”
© Tatiana Porosencova 2019

De ce preparăm cavitățile
carioase?
De a înlătura procesul carios și de a crea o

fundație compatibilă pentru restaurarea
dentară.

Obiectivele preparării cavității carioase
• Etapa (timpul) chirurgical - prepararea cavităţii;
• Etapa (timpul) medicamentos - tratamentul
plăgii dentinare (protecţia pulpo-dentinară);
• Etapa (timpul) restaurator - obturarea
cavităţii, refacerea morfologiei coronare.

Principiile clasice ale lui Black
în prepararea cavităţilor:
1. Deschiderea procesului carios, uşurarea accesului;
2. Exereza dentinei alterate;
3. Extensia preventivă;
4. Forma de retenţie;
5. Forma de rezistenţă;
6. Finisarea cavităţii;
7. Toaleta cavităţii.

Etapele preparării cavității
carioase
1 Deschiderea procesului
carios
Toaleta
cavității 7 2 Exereza
dentinei
alterate
Finisarea
cavității
6 3 Extensia
preventivă
Forma de
rezistență
5 4 Forma de
retenție
Elementele cavității
carioase preparate
Șanț Peret
de ele
Canal linear din retenți cavită
cadrul cavității e
preparate ții
Peretele din
apropierea pulpei
O porțiune lărgită sau ”Coadă și paralel cu axa
înfundată dintr-o Perete
cavitate pregătită
de longitudinală a
rânduni Axial dintelui
că”
Unghiul format
Ungh
Peret
de joncțiunea a i
doi pereți de-a e
lungul unei linii
Line Pulpa
Peretele din
apropierea pulpei și
ar r perpendicular pe
axa lungă a dintelui

Dista
l
Pereți Lingual
Externi
Fa
l ci
a Pulp
a Pereți
G Intern
in
r
gi ial
va Ax i
l
Joncțiunea
smalț-
cement

Factorii care influențează
prepararea cavității carioase
o Extinderea procesului o Anestezia;

carios;
o Suportul osos;
o Tipul ocluziei;
o Doleanțele pacientului;
o Implicarea țesutului
pulpar; o Limitările materiale;
o Estetica; o Abilitățile clinicistului;
o Vârsta pacientului;
o Statutul parodontal;
Factorii care influențează
o Extinderea materialului o Evaluarea radiologică;

vechi de restaurare;
o Cooperarea pacientului;
o Extinderea defectului;
o Liniile de fractură;
o Protecția pulpară;
o Morfologia dentară;
o Contururi;
o Abilitatea de a izola
o Resursele economice; câmpul operator.
o Statutul de risc al
pacientului;
o Design-ul frezei; © Tatiana Porosencova 2019

Principii de bază în
• Conservarea structurii dentare;
• Retenție și rezistență;
• Durabilitate structurală;
• Integritate marginală;
• Conservarea parodonțiului.

Instrumente manual în
• Excavatoare;
• Toporiști;
• Săpăligi;
• Linguri Black.

Instrumente rotative utilizate
la deschiderea și lărgirea
cavităților
Freza sferică
 De a înlătura procesul carios din structura

dentară
 Dimensiuni: Nr. 1/4 - Nr. 10.

cavităților
Freza cilindrică
 Deschiderea cavității carioase;
 Înlăturarea procesului carios;
 În prepararea restaurărilor compozite;
 Dimensiuni: Nr. 330 - Nr. 333.

cavităților
Freza con-invers
 Înlăturarea procesului carios;
 De a stabili retenția dentară în prepararea

cavității carioase;
 Dimensiuni: Nr. 33, 34, 37, 39.

Variante de cavităţi carioase
de clasa I după Black
Aspecte clinice:
1. carie cu orificiu mare de deschidere;
2. carie punctiformă, singulară sau multiplă;
3. carie sub formă de marmoraţii în şanţuri şi fosete (gropiţe);
4. carii punctiforme în fosetele vestibulare;
5. marmoraţii în fosete şi şanţuri, care se pot extinde până la creasta

marginală;
6. carii cu orificiu mare de deschidere, care au debutat în fosetele

vestibulare, i s-au extins atât ocluzal, cât şi spre colet;
7.carii punctiforme sau marmoraţii în fosetele supracingulare

ale frontalilor superiori.

Carie cu orificiu mare de
deschidere
• Clinic, acest tip de carie se manifestă printr-

o distrucţie pronunţată a ţesuturilor dure
dentare, atâtîn suprafaţă, cât şi în
profunzime. Ca urmare, marginile cavităţii
sunt relativ subţiri, şi cuspizii puternic
subminaţi

deschidere
• De regulă, şanţurile şi fosetele situate la

marginea procesului carios prezintă
marmoraţii.În interiorul procesului carios
există o mare cantitate de dentină ramolită
şi detritusuri alimentareîn putrefacţie.

deschidere
• Deschiderea cavităţii/uşurarea accesului

nu mai este necesară, cavitatea se oferă
deschisă de la sine.
• Se îndepărtează doar prismele de smalţ

subminate de evoluţia procesului carios, la
marginile procesului carios.

deschidere
• Instrumentele de elecţie sunt toporiştile de smalţ, sau frezele

sferice extradure la turaţie convenţională, de mărime proporţională
cu deschidere cavităţii carioase.
• Freza se introduce în cavitate în turaţie, se orientează spre pereţii

laterali pe sub prismele de smalţ; se lasă în turaţie medie şi se
execută o mişcare de retragere din cavitate – de scoatere activă
– fără a pierde sprijinul pe pereţii laterali.
• Se execută aceeaşi mişcare de jur-împrejurul cavităţii până la

îndepărtarea prismelor de smalţ nesusţinute şi subţiate.

deschidere
• Este contraindicată folosirea frezelor de

turbină, întrucât pot produce smulgeri prea
mari de smalţ sau pot provoca fracturarea
cuspizilor subminaţi.
• Urmează controlul cavităţii cu sonda rigidă,

care arată în mare întinderea şi adâncimea
procesuluicarios.
deschidere
Exereza dentinei alterate
• Instrumente – linguri Black, freza sferică extradură la

turaţii convenţionale, cu diametru mare.
• Cu lingurile Black: se înfige instrumentul bine ascuţit în

stratul cel mai periferic al masei de dentină alterată, se
ridică dentina alterată prin mişcări de excavare şi nu
de raclare, în straturi întregi,de la periferie spre centru
– evitând astfel provocarea durerii.

deschidere
• Dentina sănătoasă va fi semnalată atât de aspect,

culoare şi consistenţă, cât şi de apariţia unui sunet
specific, metalic, aşa-numitul „ţipăt dentinar”, produs
de contactul instrumentului cu dentina sănătoasă.
• Exereza dentinei alterate/ramolite se începe de pe

pereţii laterali şi numai după ce aceasta va fi
îndepărtată în totalitate, se curăţă peretele pulpar.

deschidere
• În acest fel, în cazul deschiderii accidentale a camerei

pulpare, riscul de infectare şi traumatizare pulpară
ulterioară va fi redus.
• Se va ţine seama de topografia coarnelor pulpare, în

apropierea lor făcându-se mişcări mai prudente.
• Se explorează dentina din vecinătatea smalţului, unde

pot rămâne neobservate resturi de ţesutdemineralizat
(sub cuspizi).

deschidere
• Cu frezele sferice: se îndepărtează din aproape în

aproape straturi succesive de dentină alterată, de
la marginile cavităţii, coborând treptat spre fundul
procesului carios.
• Mişcările vor fi blânde, de scoatere activă, evitând

aplicarea de presiuni intempestive pentru a nu
încălzi dintele şi a nu deschide camera pulpară.

deschidere
• Se lucrează cu răcire obligatorie!!! (apă

la piesa contraunghi, clătiri repetate).În
urma exerezei dentinei alterate se obţine
cavitatea primară (cavitate brută).

deschidere
• Extensia preventivă: -
• scoaterea marginilor cavităţii în zonele pantelor

cuspidiene expusecurăţirii artificiale şi autocurăţirii;-
desfiinţarea marmoraţiilor din şanţuri;
• - desfiinţarea punţilor de smalţ subţiate existente

între două sau mai multe cavităţi de peaceeaşi
suprafaţă şi unirea acestora într-o singură cavitate.

deschidere
Retenţia:
• este condiţionată de: - paralelismul în plan axial a
cel puţin 2 pereţi axiali;
• - întâlnirea pereţilor laterali în unghi drept cu peretele
pulpar;
• - unghiuri bine precizate la întâlnirea pereţilor laterali
între ei;
• - realizarea peretelui pulpar în plan orizontal sau
în trepte, pentru a asigura stabilitatea viitoarei
obturaţii.

deschidere
• Se realizează cu freze cilindrice extradure, de-a

lungul pereţilor laterali, paralel cu axul vertical
al cavităţii.
• Exprimarea unghiurilor interne se face cu

toporişti şi dălţi de smalţ, acţionând în dentină,
sau freze cilindrice de oţel, foarte subţiri,
inactive la vârf.

deschidere
Rezistenţa:
• Pereţii prea mult subţiaţi, fie de procesul
carios, fie în timpul pregătirii cavităţii,trebuie
scurtaţi – prin reducerea înălţimii lor – până în
zona cu o grosime care oferă rezistenţă.
• Reconstiruirea pereţilor se va face ulterior prin

amalgam sau prin incrustaţie.

deschidere
• Finisarea marginilor cavităţii:
• marginile cavităţii sunt supuse operaţiei de

bizotare, operaţie prin care prismele de smalţ
care nu au o inserţie directă pe dentină,
sunt îndepărtate după un plan unghiular
variabil (de 300 sau 450) în raport
cu refacerea coronară ulterioară.

Carie punctiformă,
singulară sau multiplă
Clinic, deşi deschiderea cavităţii este foarte

redusă, se pot întâlni 2 situaţii diferite ca
întindere a procesului carios în volum şi
profunzime.

Carie punctiformă,
1. Demineralizarea şi distrugerea dentinei

consecutiv cu apariţia cavităţii carioase (lipsei de
substanţă dură dentară) se află într-un stadiu
incipient, limitat la o zonă restrânsă.
2. Evoluţia procesului carios este mult

mai pronunţată, ducând la formarea unei cavităţi
în dentină, care depăşeşte diametrul deschiderii.

Carie punctiformă,
Deschiderea:
• freză sferică de mărime raportată la dimensiunea

orificiului cavităţii carioase. Seintroduce în rotaţie, cu
o uşoară presiune până în dentină.
Exereza dentinei ramolite:
• cu freza sferică prin mişcări de scoatere activă, sau

cu linguriBlack.

Cavitate Carioasă Clasa I

Carie punctiformă,
Extensia preventivă:
• se realizează cu freze con invers, la turaţie

convenţională; are avantajulobţinerii unui perete
pulpar/bazal plan rezultat din acţiunea părţii frontale a
frezei. Trebuieavut în vedere că acţiunea frezei con
invers poate lăsa pereţii laterali subminaţi, ceea
ce ar duce la fracturarea lor sub acţiunea forţelor
masticatorii.

Carie punctiformă,
Retenţia:
• ca la caria cu orificiu mare de deschidere.
Rezistenţa:
• nu pune probleme datorită extinderii mici a procesului

carios şi grosimii adecvatea pereţilor.
Finisarea:
• bizotare – freze diamantate, conice sau cilindrice.

JSD JSD JSD

Carie sub formă de
marmoraţii în şanţuri şi
gropiţe
• Clinic, aceste carii se prezintă sub forma unor
coloraţii brun închis care se întind de-a lungul
şanţurilor şi fosetelor ocluzale ale molarilor
şi premolarilor.
• Dentina subiacentă este în cădură,

nedemineralizată, sau foarte puţin
demineralizată de carie.

Carie sub formă de
gropiţe
• De obicei, nu există o cavitate carioasă propriu-zisă,
ci numai un oarecare grad de pierdere de substanţă.
• În prepararea cavităţilor pentru acest tip de procese

carioase intervine un timp nou, uşurarea accesului,
care constă în subţierea smalţului colorat de
marmorație până la descoperirea dentinei
subiacente.

Carie sub formă de
gropiţe
• Acest timp se realizează cel mai comod cu turbina,
cu o freză con invers sau cilindrică ce se
deplasează de-a lungul marmoraţiei, descoperind
dentina.
• Se mai poate folosi în acelaşi scop, o freză

diamantată cilindrică sau con invers.
• Răcire obligatorie!!!

Carii punctiforme în
fosetele vestibulare
• Prepararea cavităţii este similară cu cea de la

ariile punctiforme ocluzale, cu următoarele deosebiri:
- extensia preventivă este mai redusă, deoarece

scoaterea marginilor cavităţii în afara fosetei îi
asigură condiţia de curăţire;
- forma cavităţii nu mai este obligatoriu

paralelipipedică, putând îmbrăca şi o formă circulară.

(A) Sufficient marginal ridge; (B) Overcutting of marginal ridge
causes thinning
Carii punctiforme în
fosetele vestibulare
- În aceste condiţii, întreaga cavitate se poate

prepara numai cu o freză cilindrică;
- nu apar probleme de rezistenţă, deoarece aproape

niciodată extinderea procesului carios nu
subminează grosimea pereţilor;
- marginile cavităţii nu se bizotează, deoarece

nu sunt supuse direct forţelor masticatorii.

Uneori este efectuată o ușoară divergență a pereților mezial și
distal în scopul suportului dentinar a crestelor marginale
Marmoraţii în fosete şi şanţuri care
se pot extinde până la creasta
marginală
• Clinic, acest proces carios subminează creasta marginală

de smalţ, aşadar, preparaţia se extinde ocluzal cu o
cavitate de retenţie ale cărei margini trebuie să rămână
în zonele de curăţire a cuspizilor.
• Marginile cavităţii ocluzale vor fi bizotate după regulile

cunoscute.
• Rezultatul final va fi o cavitate compusă ocluzo-

vestibulară.

Carii cu orificiu mare de deschidere, care au debutat în
fosetele vestibulare, și s-au extins atât și ocluzal, cât şi spre colet
• Clinic, aceste carii subminează creasta marginală, iar spre

colet se potîntinde uneori chiar subgingival.
• Cavitatea rezultată nu va mai fi o cavitate tipică de clasa

I, întrucât va împrumuta atât caractere de preparare ale
cavităţilor de clasa a V-a, cât şi ale cavităţilor compuse.
• Marginile din porţiunea cervicală a cavităţii vor fi

conturate cu freza con invers, desfiinţându-seorice urmă
de marmoraţii sau pete cretoase.

Carii cu orificiu mare de deschidere, care au debutat în
fosetele vestibulare, și s-au extins atât și ocluzal, cât şi spre colet
• Prismele de smalţ astfel subminate nu se vor prăbuşi şi,

deasemenea, nu se va face bizotarea marginilor.
• În porţiunea ocluzală a cavităţii, dacă stratul de dentină

care susţine creasta marginală estesuficient de rezistent, cavitatea
va rămâne strict vestibulară.
• Dacă însă există pericolul de fracturare a crestei marginale în cursul

solicitărilor masticatorii, seva proceda la o extindere a cavităţii pe
suprafaţa ocluzală printr-o cavitate de tretenţie la care se vor aplica
toate regulile de preparare a cavităţilor descrise anterior.

Carii punctiforme sau marmoraţii în fosetele supracingulare
ale frontalilor superiori
• Clinic,frontalii superiori pot prezenta în fosetele

orale marmoraţii sau carii punctiforme a
căror caracteristică este dezvoltarea pronunţată
în profunzime, în ciuda întinderii extrem
de reduse în suprafaţă.
• Deschiderea cavităţii se face cu o freză sferică

mică, introdusă în turaţie.

Carii punctiforme sau marmoraţii în fosetele supracingulare
ale frontalilor superiori
• Prismele de smalţ nesusţinute de la margine

sunt îndepărtate rapid, prin mişcări de scoatere
activă a frezei din cavitate.
• Urmează celelalte etape de preparare a cavităţii.
• La aceste cavităţi nu se va executa extensia

preventivă şi nici bizotarea marginilor.

Initial depth of 1.5 mm should be maintained while preparing
outline form

Forma de Rezistență
Excepție!

Cavitate Carioasă Clasa I

Referințe
1. https://pocketdentistry.com/11-composite-resto
rations/
2. http://www.uobabylon.edu.iq/eprints/publicatio
n_11_24631_607.pdf
3. Mount G.J Conservarea și restaurarea structurii

dentare. Mosby International LTD. 1999
4. Хельминг Э. Терапевтическа Стоматология.

Гал Дент. 1999.

Ro Preparation of Class I Carious Cavities by Black. Varieties

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ro Preparation of Class I Carious Cavities by Black. Varieties

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prepararea cavităților

carioase de clasa I după

Dr.șt.med. Asistent universitar. Șrf de studii

© Tatiana Porosencova 2019

De a înlătura procesul carios și de a crea o

© Tatiana Porosencova 2019

• Etapa (timpul) chirurgical - prepararea cavităţii;

• Etapa (timpul) medicamentos - tratamentul

plăgii dentinare (protecţia pulpo-dentinară);

• Etapa (timpul) restaurator - obturarea

cavităţii, refacerea morfologiei coronare.

© Tatiana Porosencova 2019

1. Deschiderea procesului carios, uşurarea accesului;

2. Exereza dentinei alterate;

© Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019

o Extinderea procesului o Anestezia;

o Estetica; o Abilitățile clinicistului;

o Extinderea materialului o Evaluarea radiologică;

o Design-ul frezei; © Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019

 De a înlătura procesul carios din structura

 Dimensiuni: Nr. 1/4 - Nr. 10.

© Tatiana Porosencova 2019

 Deschiderea cavității carioase;

 Înlăturarea procesului carios;

 În prepararea restaurărilor compozite;

 Dimensiuni: Nr. 330 - Nr. 333.

© Tatiana Porosencova 2019

 Înlăturarea procesului carios;

 De a stabili retenția dentară în prepararea

 Dimensiuni: Nr. 33, 34, 37, 39.

© Tatiana Porosencova 2019

1. carie cu orificiu mare de deschidere;

2. carie punctiformă, singulară sau multiplă;

3. carie sub formă de marmoraţii în şanţuri şi fosete (gropiţe);

4. carii punctiforme în fosetele vestibulare;

5. marmoraţii în fosete şi şanţuri, care se pot extinde până la creasta

6. carii cu orificiu mare de deschidere, care au debutat în fosetele

7.carii punctiforme sau marmoraţii în fosetele supracingulare

© Tatiana Porosencova 2019

• Clinic, acest tip de carie se manifestă printr-

© Tatiana Porosencova 2019

• De regulă, şanţurile şi fosetele situate la

© Tatiana Porosencova 2019

• Deschiderea cavităţii/uşurarea accesului

• Se îndepărtează doar prismele de smalţ

© Tatiana Porosencova 2019

• Instrumentele de elecţie sunt toporiştile de smalţ, sau frezele

• Freza se introduce în cavitate în turaţie, se orientează spre pereţii

• Se execută aceeaşi mişcare de jur-împrejurul cavităţii până la

© Tatiana Porosencova 2019

• Este contraindicată folosirea frezelor de

• Urmează controlul cavităţii cu sonda rigidă,

• Instrumente – linguri Black, freza sferică extradură la

• Cu lingurile Black: se înfige instrumentul bine ascuţit în

© Tatiana Porosencova 2019

• Dentina sănătoasă va fi semnalată atât de aspect,

• Exereza dentinei alterate/ramolite se începe de pe

© Tatiana Porosencova 2019

• În acest fel, în cazul deschiderii accidentale a camerei