Sunteți pe pagina 1din 20

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE


“NICOLAE TESTEMIŢANU”

Facultatea Stomatologie

CATEDRA PROPEDEUTICĂ STOMATOLOGICĂ „PAVEL GODOROJA”

MORFOLOGIA FUNCȚIONALĂ A SISTEMULUI


STOMATOGNAT

APR O B
Decanul facultăţii Stomatologie
USMF “N.Testemiţanu”
Dr.habilitat,profesor universitar
S. Ciobanu
“ ____” ______________2018

E LAB O R Ă R I M E T O D I C E

LA LUCRĂRILE PRACTICE PENTRU STUDENŢII


ANULUI I SEMESTRUL II

Au fost revizuite și aprobate la ședința catedrei Nr.1 din 01.02.2018

Şef catedră
dr.hab.șt.med.,conf.univ.. D. Uncuța

Șef studii
dr.med.,conf. univ. N. Bajurea
LI STA
Manoperelor practice la Morfologia funcțională a Sistemului Stomatognat anul I semestrul II
N Manopera practică Obligat. Demonst. Semnătura Semnătura
studentului pedagogului
1 Marcarea în caiete cavitatea bucală cu menționarea 1
elementelor componente a Sistemului Stomatognat
pe desen.
2 Marcarea stîlpilor de rezistenţă la maxilă şi 1
mandibulă
3 Marcarea locurilor de inserţie a muşchilor 1
mobilizatori la mandibulă
4 Întocmirea schemei elementelor de structură a ATM 1
5 Desenează în caietele de lucrări practice un dinte în 1
5 proecţii şi – l notează prin toate sistemele de
notare a dinţilor, totodată înscriu şi formulele de
notare a dinţilor.
6 Modelarea prin sculptură în săpun sau ceară a unui 1
incisiv.
7 Modelarea prin sculptură în săpun sau ceară a unui 1
canin.
8 Modelarea prin sculptură în săpun sau ceară a unui 1
premolar superior.
9 Modelarea prin sculptură în săpun sau ceară a unui 1
premolar inferior.
10 Modelarea prin sculptură în săpun sau ceară a unui 1
molar superior.
11 Modelarea prin sculptură în săpun sau ceară a unui
molar inferior.
12 Marchează sub formă de scheme și tabele termenii 1
de formare, mineralizare și erupție a dinților
temporari și permanenți.
13 Desenează ambele arcade dentare separat respectînd 1
formele lor și un dinte împreună cu parodontul,
respectând dimensiunile naturale
14 Desenează schema contactelor ocluzale în 1
intercuspidarea maximă și Rapoartele între arcadele
dentare fiziologice şi patologice.
15 Desenează structura histologică a adamantinei, 1
dentinei, cementului; structura prismelor şi
cristalelor de hidroxiapatită.
16 Desenează structura pulpei dentare cu evidenţierea 1
straturilor ei.
17 Desenează histogineza ţesuturilor dentare; forma 1
celulelor organului adamantin, papilei
mezenchimale şi sacului dentar
Notă:1. Toate manoperele practice ca şi cele prevăzute numai pentru demonstrare se efectuiază cu materialele predestinate studenţilor
şi se notează în registrul respectiv.
2. În cazul neîndeplinirii manoperelor practice nominalizate studentul este obligat de a se prezenta suplimentar, în afara
orarului, pentru atestarea practică.
3. La decizia catedrei în cazuri excepţionale, condiţional, o parte din manoperele practice pot fi transferate pentru realizare în
semestrul următor.
4. Decontarea materialelor predestinate studenţilor pentru manoperele practice se efectuiază conform ordinelor în vigoare ale
MS cu coeficientul 2, aprobat de Consiliul de Administrare a clinicii stomatologice.
ELABORAREA METODICĂ Nr 1.

Tema: Morfologia funcţională a Sistemului Stomatognat (SS). Elementele componente.


Dezvoltarea filogenetică și ontogenetică a SS.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a sistemului stomatognat şi Dezvoltarea filogenetică și ontogenetică a SS.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe modelul fantom a elementelor componente a Sistemului
Stomatognat – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caiete cavitatea bucală cu menționarea elementelor
componente a Sistemului Stomatognat pe desen. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Sistemul Stomatognat. “Definiţie”


2. Elemente compnente a Sistemului Stomatognat.
3. Factorii ce influenţează şi dirijează dezvoltarea şi formarea Sistemului
Stomatognat.
4. Rolul factorului funcţional la dezvoltarea şi formarea sistemului stomatognat.
5. Dezvoltarea filogenetică a SS
6. Dezvoltarea ontogenetică a SS
7. Elementele componente a cavității bucale
8. Mucoasa cavității bucale. Caracteristica
9. Limba. Structura. Funcțiile.
10.Glandele salivare. Caracteristica.
11.Funcțiile Sistemului Stomatognat
ELABORAREA METODICĂ Nr 2.

Tema: Componentele osoase a Sistemului Stomatognat (SS).

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre osoasele
scheletului facial a Sistemului Stomatognat (SS).

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe modelul fantom a osoaselor scheletului facial cu indicarea elementelor
componente. – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caiete maxila și mandibula cu menționarea stâlpilor de rezistenţă
verticali şi orizontali la maxilă, şi traectoriile de forţă mandibulare. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Oasele craniului. Generalități.
2. Morfologia funcţională a mandibulei.
3. Traectoriile de forţă la mandibulă şi importanţa lor practică.
4. Morfologia funcţională a maxilei.
5. Stâlpii de rezistenţă verticali la maxilă şi importanţa lor practică.
6. Stâlpii de rezistenţă orizontali la maxilă şi importanţa lor practică
7. Morfilogia funcţională a palatului dur.
8. Morfologia funcţională a proceselor alveolare.
9. Vascularizația scheletului facial.
10. Inervația scheletului facial.
ELABORAREA METODICĂ Nr 3.

Tema: Morfologia funcţională a muşchilor Sistemului Stomatognat.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a muşchilor Sistemului Stomatognat. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări
practice mandibula din partea externă şi internă indicând locurile de inserţie a muşchilor
mobilizatori ai mandibulei.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a locurilor de inserţie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
– 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice mandibula din partea externă şi internă
indicând locurile de inserţie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Muşchii Sistemului Stomatognat. Clasificare


2. Trei grupe de muşchi mobilizatori ai mandibulei.
3. Muşchii ridicători ai mandibulei. Inserţia. Funcții
4. Muşchii coborâtori ai mandibulei. Inserţia. Funcții
5. Muşchii propulsori ai mandibulei. Inserţia. Funcții
6. Explicaţi rolul funcţiei muşchilor la dezvoltarea, formarea şi modelarea individuală a
componentelor sistemului stomatognat.
7. Forţa musculară absolută. Caracteristica.
8. Dependenţa steriotipului actului de masticaţie de prevalare a funcţiei muşchilor temporali.
9. Dependenţa steriotipului actului de masticaţie de prevalare a funcţiei muşchilor maseter –
pterigoidian intern.
10. Cum se referă steriotipul actului de masticaţie asupra morfologiei dinţilor.
ELABORAREA METODICĂ Nr 4.

Tema: Morfologia funcţională a ATM.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a ATM. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice ATM în caz de
prezenţa dinţilor şi la edentatul total.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a ATM şi a elementelor componente – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice ATM şi indică elementele componente.
– 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Elementele componente ale ATM.


2. Condilii articulari. Caracteristica.
3. Fosa articulară. Caracteristica.
4. Tuberculul articular. Caracteristica
5. Discul articular. Caracteristica.
6. Capsula ariculară. Caracteristica.
7. Ligamentele articulare. Caracteristica.
8. Adîncimea fosei glenoidale. Importanţa practică.
9. De ce depinde înălţimea tubercului articular.
10. Formele tubercului articular.
11. Rolul funcţiei la dezvoltarea şi formarea ATM după datele anatomiei comparative.
12. În cîte camere împarte discul articular cavitatea articulară.
13. Mişcările în ATM. Ce mişcări au loc în fiecare cameră a ATM.
ELABORAREA METODICĂ Nr 5.

Tema: Anatomia dinților. Date generale. Nomenclatura. Sisteme de adnotare a dinților. Tipuri
de dentiții.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a dinţilor. Dentiţia temporară şi permanentă. Sisteme de adnotare a dinţilor. Practic
studenţii desenează în caietele de lucrări practice un dinte în 5 proecţii şi – l notează prin toate
sistemele de notare a dinţilor, totodată înscriu şi formulele de notare a dinţilor.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a structurii unui dinte şi a sistemelor de notare a dinţilor
temporari şi permanenţi. – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un dinte după indicaţia conducătorului
de grupă în 5 proecţii şi – l notează prin toate sistemele de notare. La fel descriu sistemele
existente de notare a dinţilor. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Anatomia dinților date generale.


2. Tipurile de dentiții. Caracteristica.
3. Numărul dinţilor în dentiţia temporară şi permanentă. Evoluţia.
4. Enumeraţi – 4 grupe de dinţi în dentaţia permanentă după funcţia lor.
5. Nomenclatura fețelor dentare.
6. Modalități și sisteme de notare a dinților.
7. Explicaţi rolul funcţiei la dezvoltarea şi diferenţierea dinţilor.
8. Ce numim coroană anatomică şi clinică a dintelui.
9. Ce numim rădăcină anatomică şi clinică a dintelui.
10. Care sînt caracterele generale de morfologie funcţională a dinţilor.
ELABORAREA METODICĂ Nr 6.

Tema: Morfologia funcţională a incisivilor.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a incisivilor. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un incisiv în 5
proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare a dinţilor. Totodată mînuind instrumentele
stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară un dinte frontal la scara 2/1 conform
dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea liberă a
dimensiunilor şi simetriei.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a morfologiei funcţionale a grupului de dinţi frontali. – 15
min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un incisiv la indicaţia conducătorului
de grupă în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare. Totodată mînuind
instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară la scara 2/1 un incisiv
la indicaţia conducătorului de grupă. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Grupul de dinţi incisivi. Caractere comune.


2. Morfologia funcţională a incisivului central superior. Caracteristica.
3. Morfologia funcţională a incisivului central inferior. Caracteristica.
4. Morfologia funcţională a incisivului lateral superior. Caracteristica.
5. Morfologia funcţională a incisivului lateral inferior. Caracteristica.
6. Semnele de diferenţiere a incisivilor superiori
7. Semnele de diferenţiere a incisivilor inferiori
8. Semnele de diferenţiere a incisivilor superiori de cei inferiori.
9. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la incisivi şi ce rol îndeplineşte.
ELABORAREA METODICĂ Nr 7.

Tema: Morfologia funcţională a caninilor.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a caninilor. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un canin în 5
proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare a dinţilor. Totodată mînuind instrumentele
stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară un canin la scara 2/1 conform
dimensiunilor naturale, atrăgându-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea liberă a
dimensiunilor şi simetriei.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a morfologiei funcţionale a grupului de dinţi canin. – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un canin la indicaţia conducătorului de
grupă în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare. Totodată mînuind instrumentele
stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară la scara 2/1 un canin la indicaţia
conducătorului de grupă. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Morfologia funcţională a caninilor superiori. Caracteristica.


2. Morfologia funcţională a caninilor inferiori. Caracteristica.
3. Semnele de diferenţiere a caninilor superiori
4. Semnele de diferenţiere a caninilor inferiori
5. Semnele de diferenţiere a caninilor superiori de cei inferiori.
6. Care sînt particularităţile comune a feţelor vestibulare a caninilor.
7. Ce este caracteristic pentru marginea liberă a grupului de dinţi frontali.
ELABORAREA METODICĂ Nr 8.

Tema: Morfologia funcţională a premolari superiori.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a premolarilor superiori. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un
premolar superior în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare a dinţilor. Totodată
mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară un premolar
superior la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la formarea ochiului
pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 45 min.
2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a morfologiei funcţionale a premolarilor superiori. – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un premolar superior la indicaţia
conducătorului de grupă în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare. Totodată
mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară la scara 2/1
un premolar superior la indicaţia conducătorului de grupă. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Grupul premolar. Caractere morfologice comune premolarilor superiori.


2. Morfologia funcţională a primilor premolari superiori. Caracteristica.
3. Morfologia funcţională a premolarilor secunzi superiori. Caracteristica.
4. Semnele de diferenţiere a premolarilor superiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe
hemiarcada stîngă.
5. Caracteristica suprafeţeleor ocluzale a premolarilor
6. Particularităţile comune a feţelor vestibulare a premolarilor
7. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la premolarii superiori, ce rol îndeplineşte
ELABORAREA METODICĂ Nr 9.

Tema: Morfologia funcţională a premolarilor inferiori.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a premolarilor inferiori. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un
premolar inferior în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare a dinţilor. Totodată
mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară un premolar
inferior la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgându-se atenţia la formarea ochiului
pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 45 min.
2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a morfologiei funcţionale a premolarilor inferiori. – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un premolar inferior la indicaţia
conducătorului de grupă în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare. Totodată
mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară la scara 2/1
un premolar inferior la indicaţia conducătorului de grupă. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Caractere morfologice comune a premolarilor inferiori.


2. Morfologia funcţională a primilor premolari inferiori. Caracteristica.
3. Morfologia funcţională a premolarilor secunzu inferiori. Caracteristica.
4. Semnele de diferenţiere a premolarilor inferiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe
hemiarcada stîngă
5. Semnele de diferenţiere a premolarilor superiori de cei inferiori
6. Caracteristica suprafeţeleor ocluzale a premolarilor inferiori.
7. Particularităţile comune a feţelor vestibulare a premolarilor inferiori
8. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la premolarii inferiori, ce rol îndeplineşte
ELABORAREA METODICĂ Nr 10.

Tema: Morfologia funcţională a molarilor superiori.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a molarilor superiori. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un molar
superior în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare a dinţilor. Totodată mînuind
instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară un molar superior la scara
2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgându-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea
liberă a dimensiunilor şi simetriei.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 45 min.
2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a morfologiei funcţionale a molarilor superiori. – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un molar superior la indicaţia
conducătorului de grupă în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare. Totodată
mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară la scara 2/1
un molar superior la indicaţia conducătorului de grupă. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Caractere morfologice comune molarilor superiori.


2. Morfologia funcţională a primilor molari superiori. Caracteristica.
3. Morfologia funcţională a molarilor secunzi superiori. Caracteristica.
4. Molarul trei superior. Caracteristica morfologică.
5. Semnele de diferenţiere a molarilor superiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe hemiarcada
stîngă
6. Semnele de diferenţiere a molarilor superiori între ei
7. Caracteristica suprafeţei ocluzale a primului molar superior.
8. Particularităţile comune a feţelor vestibulare a molarilor superiori
9. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la molarii superiori.
ELABORAREA METODICĂ Nr 11.

Tema: Morfologia funcţională a molarilor inferiori.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a molarilor inferiori. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un molar
inferior în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare a dinţilor. Totodată mînuind
instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară un molar inferior la scara
2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgându-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea
liberă a dimensiunilor şi simetriei.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a morfologiei funcţionale a molarilor inferiori. – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice un molar inferior la indicaţia
conducătorului de grupă în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de notare. Totodată
mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în săpun sau ceară la scara 2/1
un molar inferior la indicaţia conducătorului de grupă. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Caractere morfologice comune molarilor inferiori.


2. Morfologia funcţională a primilor molari inferiori. Caracteristica.
3. Morfologia funcţională a molarilor secunzi inferiori. Caracteristica.
4. Molarul trei inferior. Caracteristica morfologică.
5. Semnele de diferenţiere a molarilor inferiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe hemiarcada
stîngă.
6. Semnele de diferenţiere a molarilor inferiori între ei.
7. Caracteristica suprafeţei ocluzale a primului molar inferior.
8. Particularităţile comune a feţelor vestibulare a molarilor inferiori.
9. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la molarii inferiori.
ELABORAREA METODICĂ Nr 12.

Tema: Erupția dentară. Termenii de formare, mineralizare și erupție a dinților temporari și


permanenți.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre etapele
erupției dentare, termenii de formare, mineralizare și erupție a dinților temporari și permanenți.
Practic studenţii reprezintă sub formă de scheme și tabele termenii de formare, mineralizare și
erupție a dinților temporari și permanenți.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe diagrame, tabele și desene etapele erupției dentare. – 15 min.
3. Practic studenţii reprezintă sub formă de scheme și tabele termenii de formare, mineralizare și
erupție a dinților temporari și permanenți. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Erupția dentară. Definiţie. Generalități.


2. Enumerați și caracterizați etapele erupției dentare.
3. Mecanismul de erupţie a dinţilor. Teoriile erupţiei dentare.
4. Erupția dinților temporari. Apariţia primordiilor, debutul mineralizării și definitivarea
coroanelor dinţilor temporari.
5. Termenii de erupție a dinţilor temporari.
6. Termenii de edificare și resorbţie a rădăcinilor dinţilor temporari.
7. Tipurile de resorbţie a rădăcinilor.
8. Erupția dinților permanenți. Apariţia primordiilor, debutul mineralizării și definitivarea
coroanelor dinţilor permanenți.
9. Termenii de erupție a dinţilor permanenți.
10. Termenii de formare a rădăcinilor dinţilor permanenţi.
ELABORAREA METODICĂ Nr 13.

Tema: Morfologia funcţională a arcadelor dentare. Parodontul. Funcțiile.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia
funcţională a arcadelor dentare, ariile ocluzale, parodontului. Practic studenţii desenează în caietele
de lucrări practice ambele arcade dentare separat respectînd formele lor și un dinte împreună cu
parodontul respectînd dimensiunile naturale.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe diagrame, tabele și desene a arcadelor dentare fiziologice și patologice și a
structurii parodontului. – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice ambele arcade dentare separat
respectînd formele lor și un dinte împreună cu parodontul respectînd dimensiunile naturale.
– 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Arcada dentară, alveolară, bazală. Definiţie.


2. Elementele ce asigură unitatea morfofuncţională a arcadelor dentare.
3. Punctele de contact dintre dinţi şi importanţa practică
4. Formele arcadelor dentare superioare şi inferioare în condiţii fiziologice.
5. Implantarea dinţilor în arcada dentară superioară
6. Implantarea dinţilor în arcada dentară inferioară
7. Raportul dintre arcadele dentare, alveolare şi bazale la maxilă şi mandibulă
8. Ariile ocluzale. Importanţa practică.
9. Parodont. Definiţie. Componemtele parodontului. Caracteristica.
10. Spaţiului periodontal. Care este lățimea lui.
11. Fibrele periodontale. Caracteristica.
12. Funcţiile parodontului. Caracteristica.
13. Explicaţi funcţia de amortuzare a parodontului.
14. Definiţie “Forţele de rezervă a parodontului”. Importanţa practică.

.
ELABORAREA METODICĂ Nr 14.

Tema: Ocluzia. Relaţiile ocluzale şi de postură mandibulară. Rapoartele între arcadele


dentare fiziologice şi patologice. Biomecanica mandibulară

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre ocluzie şi
relaţiile fundamentale mandibulo-craniene. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice
schema contactelor ocluzale în intercuspidarea maximă și Rapoartele între arcadele dentare
fiziologice şi patologice.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe diagrame, tabele și desene, schema contactelor ocluzale în intercuspidarea
maximă; rapoartele între arcadele dentare fiziologice şi patologice. Diagrama Posselt. – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice schema contactelor ocluzale în
intercuspidarea maximă, rapoartele între arcadele dentare fiziologice şi patologice și diagrama
Posselt. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Ocluzia. Definiţie. Concepte.


2. Ocluzia centrică. Relaţia centrică. Definiţie. Caracteristica.
3. Semnele ocluziei centrice pentru rapoartele fiziologice dintre arcadele dentare.
4. Ce defineşte termenul relaţie de postură mandibulară.
5. Ce spaţiu se crează între arcadele dentare în stare de postură a mandibulei.
6. Elementele active și pasive ce realizează poziţia de postură mandibulară.
7. Definiţie “Spaţiul de inocluzie fiziologică”. Importanţa practică.
8. Definiţie “Spaţiul liber de vorbire”. Importanţa practică.
9. Planul de ocluzie. Importanţa practică.
10. Curbele de ocluzie. Importanţa practică.
11. Rapoarte între arcadele dentare fiziologice (Tipuri de ocluzii fiziologice)
12. Rapoarte între arcadele dentare patologice (Tipuri de ocluzii patologice)
13. Biomecanica mandibulară. Direcţiile mişcărilor mandibulare. Caracteristica.
14. Mişcările mandibule în ATM. Diagrama Posselt.
15. Fazele mişcării mandibulei la actul de masticaţie după Gizi. Caracteristica.
ELABORAREA METODICĂ Nr 15.

Tema: Structura morfologică şi compoziţia chimică a adamantinei, dentinei şi cementului.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre structura
morfologică şi compoziţia chimică a adamantinei, dentinei şi cementului. Practic studenţii
desenează în caietele de lucrări practice structura histologică a adamantinei, dentinei, cementului;
structura prismelor şi cristalelor de hidroxiapatită.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 45 min.
2. Demonstrarea pe diagrame, tabele și desene, structura histologică a adamantinei, dentinei,
cementului; structura prismelor şi cristalelor de hidroxiapatită. – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice structura histologică a adamantinei,
dentinei, cementului; structura prismelor şi cristalelor de hidroxiapatită. – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Structura smalţului. Prismele adamantinei şi substanţa interprismatică.
2. Striile Retzius. Striile Gunther- Shreger.
3. Liniile lui Picherii în adamantină.
4. Substanţă interprismatică.
5. Lamelele, fusurile, smocurile.
6. Unitatea structurală de bază a prismelor.
7. Structura cristalelor de hidroxiapatită.
8. Structura moleculară a adamantinei.
9. Fracţiunea minerală a adamantinei.
10. Fracţiunea organică a adamantinei.
11. Funcţiile adamantinei.
12. Mecanizmele şi căile de permeabilitate ale adamantinei.
13. Maturizarea adamantinei.
14. Vitalitatea adamantinei.
15. Structura morfologică a dentinei.
16. Dentina mantiară şi parapulpară.
17. Compoziţia chimică a dentinei.
18. Tubulii dentari.
19. Dentina primară, secundară, terţiară.
20. Structura morfologică a cementului.
21. Compoziţia chimică a cementului.
22. Noţiune de cementu acelular şi celular.
ELABORAREA METODICĂ Nr 16.

Tema: Structura şi funcţiile pulpei dentare.

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre structura şi
funcţiile pulpei dentare. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice structura pulpei
dentare cu evidenţierea straturilor ei.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 45 min.
2. Demonstrarea pe diagrame, tabele și desene structura pulpei dentare cu evidenţierea straturilor
ei – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice structura pulpei dentare cu
evidenţierea straturilor ei – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Structura pulpei dentare.


2. Substanţa fundamentală a pulpei
3. Fibrele pulpare.
4. Celulele pulpare.
5. Irigaţia sangvină a pulpei.
6. Inervaţia pulpei.
7. Funcţia trofică a pulpei.
8. Funcţia de protecţie sau de barieră.
9. Funcţia plastică.
10. Modificările în pulpă în sinescenţă şi în stările patologice.
11. Denticulii( liberi, parietali şi interstiţiali)
ELABORAREA METODICĂ Nr 17.

Tema: Dezvoltarea dinților faza I și II. Histogeneza țesuturilor dentare

Locul lucrării – Sala de studii

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre procesul de
iniţiere şi formare a mugurilor dentari, diferenţierea celulelor în componentele primordiilor dentare
și mecanismul evoluţiei ţesuturilor dentare Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice
histogineza ţesuturilor dentare; forma celulelor organului adamantin, papilei mezenchimale şi
sacului dentar.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 45 min.


2. Demonstrarea pe diagrame, tabele și desene mecanismul evoluţiei ţesuturilor dentare – 15 min.
3. Practic studenţii desenează în caietele de lucrări practice histogineza ţesuturilor dentare; forma
celulelor organului adamantin, papilei mezenchimale şi sacului dentar – 70 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Numiţi etapele de dezvoltare a dinţilor și modul de iniţiere şi evoluţie a lamei dentare.


2. Din care lama dentară se dezvoltă primordiile dinţilor permanenţi. Componentele primordiului
dentar.
3. Apariţia şi dezvoltarea dinţilor temporari. Apariţia şi dezvoltarea dinţilor permanenţi.
4. Diferenţierea celulelor organului adamantin.
5. Diferenţierea celulelor papilei mezenchimale.
6. Structura histologică a organului adamantin.
7. Structura histologică a papilei mezenchimale.
8. Numiţi din care componente ale primordiului dentar se dezvoltă adamantina, dentina, pulpa şi
cementul.
9. Care sunt celulele stratului epitelial intern a organului adamantin şi funcţia lor.
10. Rolul tecii epeteliale Hertwig. Gubernaculul dentis. Rolul lui.
11. Din câte straturi este construit organul adamantin.
12. Modificările din organul dentar care precedează procesul de histogineză.
13. Stadiul de apoziţie şi calcifiere a dentinei și adamantinei.
14. Numiţi etapele de histogineză a ţesuturilor dentare dure.
15. Cum se formează prismele smalţiare.
16. Cum se formează tubulii dentari.
17. Ce prezintă fibrele Tomes ale odontoblaştilor.
18. Ce prezintă prelungirile Tomes ale ameloblaştilor.
19. Cum se formează joncţiunea smalţ-dentină.
20. Histogeneza cementului dentar. Inversia polarităţii ameloblaştilor. Importanţa.