Definitie.Sunt numitemasele sintetice speciale capabile sa inlocuiasca
defectele tesuturilor dure avind scopul dea preintimpina evoluarea pprocesului distructiv s idea restabili forma anatomica si functia dintelui. In dependenta de functie, masele stomatologice de obturatie se devizeaza in 5 grupe mari 1.de pansament si de obturatie provizorie 2.de obturatie de baza 3.de obturatie curative 4.de obturatie permanenta 5.de obturatie de canal Acesta sistematizare reflecta indicatia materialelor si este foarte comoda in connditiile de activitate clinica. Caracteristicele de baza ale maselor obturative Adeziunea, coeziunea masei de obturatie cu tesuturile dure dentare. Constringere, stare aparuta la solidificarea obturatiei din contul proceselor fizico chimice, evaluate in cadrul structurarii ei. Dezintegrare, process conditionat de actiunile diluantului(lichid bucal) Aderenta marginala, stare determinata de radul de constrinere, de coeficientul de dilatere termica si adeziune a obturantului si manifesta efectul de coeziune (lipire), aderare micromecanica, sau a ambelor. Abraziune, pierderea de masa a obturantului fata de de suprafata, cara contacteaza cu factorii abrazivi. Limita de rezistenta, posibilitatile plombei dea se contrapune fortei administrate. Coeficientul de dilatare a masei obturative, process evidentiat in amestecul obturativ in perioada de polimerizare si in obturatie in urma actiunilor termice. Viabilitatea masei preparate, timpul, de care de care dispune medical stomatolo pentru a aplica masa obturativa in cavitatea preparata pentru a fi condensate uniform si dea restabili partea de tesut lipsa. ! masa de obturatie ideala trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte medico tehnice 1.stabilitate chimica( nu se dezolva in apa si lichidul oral ) 2.plasticitate, devenind dura in cavitatea oral ape parcursul a 5, 1" min 3.adezivitate inalta fata de tesuturile dure dentare in mediul umed 4.coeficientul de dilatare termica apropiat tesuturilor dure 5.solidificarea in prezenta apei si lichidului oral #.atermoconductor $.substrat hiroscopic minim %.indiferenta fata de tesuturile dentare si ale mucoasei orale &.stabilitate de culoare pe parcursul e'ploatatiei 1".pastrarea volumului dupa intarire cu o adezivitate marinala ideala 11.()*ul aproape de $," in timpul prizei chimice si dupa ea 12.durabilitatea adecvata tesuturilor dure dentare 13.suportarea abrazivitatii, sinura nefiind abraziva 14.antisepticitate si antiinflamabilitate 15.radiocontrasticitate +ici un material nu corespunde intocmai cerintelor descries. Materiale de obturatie provizorie Definitie.Sunt numite masele, folosite in stomatoloie in situatiile, cind din anumite considerente devine imposibila finalizarea tratamentului cariei intro sinura vizita. ,aterialele provizorii mai pot fi administrate pentru izolarea obturatiilor curative aplicate pe planseul cavitatii cariate, in cavitatea dentare sau la orificiul radicular si drept obturatie de baza subiacent obturatiilor permanente.-urata aplicarii lor va fi de la o zi pina la # luni( 1, 14 zile banda. provizoriu, de la 15 zile, la # luni obturatie provizorie) ,asele de obturatie provizorie se prepara pe suprafata ruoasa a paletei de sticla cu spatula metalica sau cea de masa plastica. Se aplica in cavitate intro sinura portiune si se condenseaza usor cu un bullet de vata. Exemple 1.ciment zinc sulfat(dentina artificiala), va servi 1,3 zile 2.pasta de dentna, pe $, 1" zile 3.vino'ol, pina la # luni 4.cement policarbo'ilic, pina la # luni , /utaperca Cu eugenol, 01,, 2emp 3ond, 4inoment Fara eugenol(+5), pentru composite,,, 6avit,,(5S(5), ,,6oltosal,, (6oltene), ,,6impat,,(Septodont), ,,6iprospad,, (-entspl7), ,,2emp3ond +5,, (8err), ,,2empit,,(6entri'), ,,2empo(ro,,(1adua 1osii) 9otopolimere ,,6impat,, , ,,9ermit,, , ,,6lip,, , ,,6lip 9 ,,: curativ, ,,2emplit ;<6,, , fiind elastice se inlatura cu e'cavatorul.
Materiale de obturatie de baza Clasificare 1.de baza curative 2.de baza de izolare Materiale de baza curative, sunt aplicate pe planseul cavitatii preparate , cu rosimea nu mai mare de ",5 mm in scopul obtinerii efectelor, odontotrop, analezic si antiinflamant. 5'emple 1.pe baza de 6A(!)), 6almecina, -a7cal (-entspl7), 6alcium =1 (-entspl7), 6alcipulpe(Septodont), ;ife(8err), Alcaliner (5S(5), 6alcimol(>oco), 1eocap(>ivadent). 2.pe baza de 4n!25< 3iodent, pasta 4inc,!'id,5uenol, ,,6avitec,, , ,,4inoment,, , ,,;edermi',,. (asta lizozim<vitaminica, paste combinate, ,,(ulpomi'in,,(Septodont)< -e'ametazon, 9ramecetina si (olime'ina ca antibiotic. Materiale de baza izolativelainere!, sunt realizate p<u izolarea oranului pulpar de la actiunile to'ice si termice ale materialului obturativ permanent. /rosimea lor va devia intre ",5 mm si 1,5 mm. 1.izolarea de baza in start subtire ",5<",$ mm(izolat de actiuni chimice) 2.izolarea de baza in start ros mai mare sau eal cu 1," mm 5'emple <6ement fosfat, Aril, >isfat, 0<pac, 6iment policarbo'ilic, 6ement stecloionomeric. 6ele mai populare cemente sunt stecloionomerile 1.3ase ;ine (-entspl7) 2.6hem 9il 2 (-entspl7) 3.6hem 9il superior (-entspl7) 4.>itrebond (3,) , >itremer (3,) 5.A?ua 0onobond, 0onofil, 0onoseal (>oco) ;ainere lichide(fluide) p<u o izolare de baza in strat subtire (lacuri isolative)< niste obturatii fine(subtiri) de izolare , aplicate in cavitatea praparata cu pensula speciala, uniform repartizata pe pereti si planseul in 2<3 straturi. 9unctia de baza < izolarea pulpei de actiuni chimice , termice si alvanice ale obturatiei definitive. ;acuri de izopare populare ,,Silicat,, , 6ontrasil,, (Septodont), ,,(ulpidor,, (-entspl7), ,,-entin (rotector,, (>ivadent), < ,,2hermoline,, , ,,Amalam;iner,, (>oco), ,,2ector,, , ,,;aeArtis,, , ,,5vicrol >arnish,, (-ental Spofa).
Materiale de obturatie permanenta Sunt folosite p<u obturatia definitiva a defectelor in tesuturile dure dentare, avind obictivul dea restabili dintele ca sistem estetico<functional. "istematizarea obturantelor permanente A."olidificabile 1.6ementuri 1.1 ,inerale (baza ac. fosforic) a.zinc<fosfate b.silicate c.silicofosfate 1.2 6imenturi polimerice( baza<acid poliacrilic sau alt acid oranic) a. policarbo'ilate(sunt solubile in lichidul oral ), 6arbo'7late 6ement()iraeus 8ulzer) , -urelor (5S(5), ,,)arvard 66,, , ,,6arboco,, (>oco). Sunt sup e apa: ,,(ol7 9 plus,, (-entspl7), ,,A?ualo',, (>oco). b. lassionomerice (mase noi cu perspectiva care imbina to'icitatea scazuta, stabilitatea ma.ora, esteticitatea satisfacatoare, efectul anticarie< s7stem clasic apa< pulbere) 2. ,ateriale obturative polimerice(mase plastice) 2.1 +eumplute< mase rapid solidificabile de polimerizare rece a. 3azate pe rasini acrilice (lichid<pulbere) (ulbere @polimetilmetacrilatul(polimerul) @pimentii(o'idul de 4n sau altul) @initiatorulpero'idul de benzoil) ;ichidul @monomer< eterul metacrilatului 0n inhibitor< hidrohinomul. 2.2 Amplute(composite) materiale polimerice obturative 3.6ompomere(sisteme compozito<ionomerice)< mase de refacere prezentate de combinarea rupelor acide ale polimerilor lassionomere si rupelor fotopolimere ale rasinilor compozitionale. 4.,ateriale restaurative metalice 4.1 Amalamele a.dearint< Amalcap (lus, >ivacap, 6ontour, S7bralo7, Septallo7, 662A<"1, 662A<43 b.de cupru: 6,2A <5# in capsule( 1usia) 4.2 Alia.ul de aliu(allodent ,) 4.3 Aur pur p<u obturatii dentare( se folosesc foite de aur ) Amalama clasica< alia. din @ #5<##B arint @ 2&<32B cosistor @2<#B cupru @pina la 1 B zinc Acest alia. se amesteca cu mercur. #. $rimar dure 1. 0ncrustatii(directe, indirecte, standarde, computerizate) a. metalice b.ceramice c. din masa plastica d. metalo< ceramice, metalo: acrilice 2. >inire(laminat), fatetare adeziva (directa, indirecta) 3. 6onstructii de retentie a.pivoti parapulpari<pini b.pivoti intracanalar<poste (e parcursul evolutiei dispar tot mai des materialele cu particularitati slabe fizico:mecanice si chimice( cementele minerale, materialele polimerice neumplute), mai rar sunt folosite amalamele. 0n schimb au apaut o cantitate impunatoare de mase compozitionale, cemente stecloionomere, compomere, capabile sa satisfaca cerintele moderne fata de obturatia restaurativa. Cementuri glassionomere ! rupa de mase stomatoloice moderne elaborate pe calea unirii particularitatilor sistemelor silicate si poliacrilice. %nele particularitati fizico c&imice 1.Stabilitate ma'ima la efectul de rupere este realizata dupa 24 de ore dupa preparare si cuprinde &":1%" ,(A 2.,odul elasticitatii este eal cu $,(A 3.5ste putin solubil in lichidul bucal 4.Adezivitatea chimica este e'celenta, %<12 ,(A fata de tesuturile dure dentare si masele de obturatie 5.(uterea de coeziune a /60 cu smaltul e de 5 ,(A #.(uterea de coeziune a /60 cu dentina e de 3 ,(A $articularitati pozitive a. Adezivitate buna fata de tesuturile dure dentare si material de obturatie b. 3iocompatibilitate c. +u irita pulpa(molecula ma.ora a acidului poliacrilic aproape nu trece prin canaliculele dentinare) d. Actiuni anticarie ( prin alcalinizare, elimina 9, fara dezinterarea de structura a masei) e. Stabilitate ma.ora f. 6onstrinere scazuta de polimerizare . 6oeficient de dilatare termica apropiat de cel al tesuturilor dentare h. 5lasticitate si stabilitate de culoare i. Slab se dilueaza in lichidul bucal .. 1<contrasticitate C. 6ompatibilitate cu amalama si composite l. (ot fi folosite in sandvis:tehnica (deschisa)
$rocedeu de folosire a cementelor Autopolimerizabile se prepara pe )2! distilata sau lichid special D min pe palete de hirtie. 9laconasul cu lichid va fi inchis ermetic. Fotopolimerizabile se prepara 1<1,5 min (fotopolimerizarea dureaza 4"<#" sec). Avind la baza principiul , componenta si mecanismul de solidificare , se clasifica cementurile lassionomerice in urmatoarele rupe 1. 6ementuri clasice(traditionale) biocomponente 2. 6ementuri lassionomere hibride de solidificare dubla si tripla 3. 6ementuri monocomponente fotopolimere
Cementuri clasice bicomponente Au un sinur mecanism de solidificare chimica(tip acido<basic) Sistemul pudra<lichid. ;a intarire (solidificare) se formeaza o sare ionomera slab diluata in lichidul bucal. Diverse forme de elaborare 1. (raf<sticla alumosilicata cu 9. ;ichidul, solutie apoasa a acidului poliacrilic (,,0onobond,, (>oco)), /lassionomer cement. 2. 5laborate in capsule in care lichidul si praful sunt despartite, care se prepara in preparator(3ase ;ine (-entspl7)), (>ivalass 3ase (>ivodent) 3. A?uacementuri(acidul poliacrilic se include in praf in forma de cristale). ;ichidul <apa distilata<( 3ase ;ine (-entspl7)), A?ua 0onobond (>oco). Capacitati a. sunt mechanic stabile b. adezivitate chimica la tesuturile dentare c. elimina 9 in tesuturile dentare d. nu au nevoie de fotoinitiere Cementuri &ibride solidificare dubla si tripla! sunt cele traditionale cu un adios de rasina polimera fotosolidificabila. Mecanismul de solidificare 1.reactie obisnuita dupa prepararea acido bazica 2.reactie rapida de polimerizare a masei plastice in urma fotoefectului(are loc coeziunea matricei masei plastice cu lassionomerul), ( >itreb3ond (3,), 9u.i ;inin ;6 (606), (hotac:bond , Aplicap(5S(5). Capacitati 1.putin sensibile la umeditate 2.se solidifica fara formarea microisurilor 3.poseda adezivitate mare la tesuturile dentare dure Cu mecanism triplu (firma 3(M)) Vitremer a.cu lumina de zi b.cu sistem autopolimer al matricei polimerice c.reactie chimica de luna durata a cementului Capacitati 1.a scazut brusc constrinerea de polimerizare 2.a crescut stabilitatea 3.au o coeziune buna la dentina 4.compenseaza constrinerea de polimerizare a compozitului Cementuri monocomponente fotopolimere (oseda un sinur mecanism de solidificare, la actiunea luminii are loc reactia de polimerizare a masei plastice, iar reactia lassionomera nu se produce, din care considerente nu urmeaza leatura chimica cu smaltul si dentina(Septocal ;S (Septodont), 0onoseal(>oco), 6avalite (8err)) Masele permante cementer/glassionomere prezinta particularitati positive 1.adeziune chimica fata de tesuturile dure dentare 2.coeziune marinala buna 3.coeficientul de dilatare termica eal cu cel al tesuturilor dure 4.constrinere minima la solidifcare 5.efect cariostatic(9) #.biocompatibilitate ma.ora, lipsa iritatiei pulpare (e'ceptie fac cavitatile cariate profunde) $.calitati estetice satisfacatoare %.calitati mecanice satisfacatoare(la consolidare) &.simplicitate la folosire 1".relativ ieftine( de 4 ori mai ieftine decit compozitele) articularitati negative a. cele polimerizabile sensibile la actiunile umeditatii insistind izolare cu lac pe 24 ore b.complicate in prelucrare si polizare c. nu sunt abraziv stabile d. mai putin sensibile sunt cele fotopolimerizabile Cementul !ibrid ,,Vitremer,,(3M)/ cement de solidificare tripla 1. polimerizare foto (imediata) 2. polimerizare chimica(microcapsule cu praf care contin sistemul catalitic patentat)< reactie de solidificare in toate sectoarele 3.reactie lassionomerica<aprovizioneaza adeziunea chimica, biocompatibilitatea, eliminarea 9 Indicatii de folosire a cementurilor glassionomere a. obturatii estetice clasa 3 si 5 ale dintilor permanenti b. obturarea eroziunii, defectului cuneiform c. toate clasele 3lacC in dinti provizorii d. obturarea dintilor in erontostomatoloie e. refacerea provizorie a dintilor fracturati f. refacerea coroanei distruse a dintelui cu formarea bontului . obturatie de baza ,,sandvis<tehnica,, Sunt produse si cementuri pacheble(condensate), ,,8etac ,olar,,(5S(5), ,,9u.i & /(,, (/6), ,,6hem9le',, (-entspl7), ele prezinta stabilitate ma.ora si pot fi condensate cu fuloarul. Compozitele 0n conformitate cu standartul international 0S!, materialele compozitionale sunt alcatuite din 3 componente a.matricea oranica(matricea de polimer) b.umplutorul anoranic(particule anoranice) c.substante tensio< active de suprafata(silane) "#Matricea organica se prezinta de monomer, inhibitor, catalizator si fotoabsorbant(la fotopolimere) ,onomerul <baza compozitului se prezinta ca un produs al reactiei bisfenolului si licidilmetacrilatului. 0nhibitorul polimerizarii se adaua la masa de obturatie cu scopul de aprovizionare a termenului arantat de pastrare si viabilitatii de plasticitate. 6atalizatorul se prezinta ca o substanta capabila sa includa startul, accelerarea si activizarea procesului de polimerizare. 9oto <absorbantul ultraviolet se adaua din considerentele micsorarii dependentei compozitului de razele solare. $#%mplutorul anorganic(particele de cuart, sticla de bariu, siliciu si circoniu) se include in matricea oranica cu scopul maririi stabilitatii mecanice si chimice a materialului, micsorarii volumului de constrinere de polimerizare si coeficientului de dilatare termica. 3#&ubstantele tension/ active de suprafata sau silane sunt incluse in compozite p<u ameliorarea coeziunii particulelor anoranice cu baza oranica , intru formarea unui monolit chimic stabil. Clasificarea maselor compozitionele 1. ,acroumplute sau macrofilate sunt compozitele cu marimea particulelor umplutorului 1<1""" mCm. Aceasta rupa de materiale a fost sintezata prima, obtinind o popularitate foarte mare in lumea stomatoloica. 1eprezentanti < 5vicrol(Spofa -ental), 6oncis (3,), Adaptic (-entspl7), 5pacril (Stoma), 9olacor<6 (1adua 1osii), 6ompodent 6rasnoznament) 0ndicatii <obturatia cavitatilor cariate de clasa 1 3lacC, mai rar clasele 2 si 5, care nu impune estecitate ma.ora. 2. ,icroumplute sau microfilate sunt masele compozitionale cu marimea particulelor umplutorului ",""5: ","5 mCm. ,asele poseda o esticitate ma.ora. 1eprezentanti <0sopat, )elio (rores, )elio ,oler (>ivident), -urafile ()iraeus 8ulzer), -eufill S6, -eufill<, (-eussa), Silu' (lus(3,) 0ndicatii 1.cavitati cariate de clasele 3 si 5 3lacC 2.defecte cuneiforme, eroziune dentara 3.6ompozite hibride < materiale cu marime particulelor umplutorului ",""5 <1"" mCm. Sunt cele mai populare mase de obturatie capabile sa fie folosite universal. 1eprezentanti< (rizma 2(), Spectrum (-entspl7), >alu' (lus, 4 1"" (3,), )erculite =1> (8err), -eufill )(-eussa), 6harisma (8ulzer), 2etric (>ivo dent), Arabesc( >oco) 0ndicatii 1.cavitati cariate de toate clasele 3lacC(1<#) 2.defecte cuneiforme si eroziuni 3.lucrari restaurative la distrueri coronare massive 0n functie de forma de polimerizare masele compozitionale se devizeaza in 2 rupe 1.compozite autopolimerizabile 2.c.fotopolimerizabile 'tapele de lucru cu compozitele fotopolimere 1. anesteziere 2. iienizarea profesionala a cavitatii bucale 3. selectarea culorii obturantului 4. prepararea cavitatii(cariate, cuneiforme, erosive) si administrarea 8oferdamului 5.prelucrarea medicamentoasa a cavitatii preparate #.rava.ul total al cavitatii $.spalarea(iriarea) de amestecul ravant %.uscarea cavitatii &.aplicarea sistemului bondin 1".aplicarea obturantului in straturi 11.prelucrarea obturatiei cu freze speciale 12.postbondinul 13.slefuiri si poliare 14.acoperirea dintelui restaurat cu fluor<el
(lo)/ composite ,asele floE prezinta un inalt efect ,,ti'otrop,,< capacitatea dea se scure pep e suprafata formind o pelicula subtire. (lo) /composite 1. 1evolution (8err) 2. 9ilteC 9loE (3,) 3. -urafill 9loE (3isco) 4. Altraseal =2 plus (Altradent) 5.2etric 9loE (>ivadent) articularitati a. destul de stabile b. elasticitate ma.ora c. caracteristice estetice bune d. radio<contraste e. patrunde bine in sectoarele reu accesibile si nu se preline de pe suprafata administrate arti negative: constrinerea de polimerizare foarte mare(5B) Indicatii de folosire 1. obturarea cavitatilor de colet , defecte cuneiforme , eroziuni 2. refacerea micilor fisuri de smalt 3. ermetizarea invaziva si neinvaziva a fisurilor 4. obturarea cavitatilor cariate clasa 3 si 5 5. obturarea cavitatilor mici pe suprafata masticatorie #. clasa 2 prin prepararea ,,tunnel,, $. refacerea dispicaturilor(aschierilor) ceramicii si metaloceramicii %. obturarea dintilor prin metoda ,,refacerii in straturi,, ( stratul subadaptiv primul) &. formarea bontului sub coroana 1". restabilirea adezivitatii marinale ale plombelor compozitionale 11. fi'area incrustatiilor de ceramica si vinirelor 12. fi'area sistemelor de atelare(sinare) din fibre (1ibbond, 9iber<splint) Compozite consolidate Alternative amalamelor sunt compozitele condensate(pacCable) Sunt elaborate pe baza matricei polimere ,,dense,, , modificate si umpluturilor hibrizi cu marimea particulelor pina la 3,5 mcm. articularitatile lor 1.rezistenta ma.ora la abraziune 2.consistenta compacta(se condenseaza in cavitatea cariata, nu se scure, nu se lipeste de instrument si poate fi modelata un timp indelunat) 3.constrinere de polimerizare minima(1.#<1.%) Sunt numite materialele capabile sa umple tridimensional lumenul canalului radicular maistral si al celor accesorii si sa siileze tubulii dentinari. Masele date se devizeaza in 3 grupe 1. plastice 2. primar dure 3. semisolide *bturante plastice de canal(siallere) a. bazate pe cimentul fosfat( 6ementul fosfat, >isfat, Adhezor) b. bazate pe amestecul zinc<o'id euenolic(pasta zinc<o'id<euenolica, 5stesone, 5ndofil, 5ndometazone, 2ubliSeal) c. bazata pe cementul zinc<o'id euenolic (6alcimol, 5ndosol, 6ariosan, 5ndobtur, 6anasan, (ulp 6anal Sealer, 16 23, Fachs 6ement) d. bazate pe hidro'id de calciu(/licodent, -iaCet, Sealape', 6alasept, 3iocale', (cu formarea 6a(!))2, 5ndocal, Ape'it) e. bazate pe rasini rezorcin formalina((aracin, 9oredent, 3ioplast, 9orfenan) f. bazate pe rasine epo'ide (0ntradont, 2hermaseal, 5ndodont, 5po'ical, 2opseal, A)<2#, A)<plus, 5ndorez) . cementuri sticloionomere de canal (5udion, 5ndo<Gen, 8etac<5ndo aplicar h. alte materiale de canal ( (asta eutoniu, 6rezodent, 2reatmentspad, Gendo fill) h. amalame de canale in serini *bturante pe canal primar dure(fialler) 1. pivoti de utaperca (standard si nestandard ) 2. pivoti de arint 3. pivoti de masa plastica