Sunteți pe pagina 1din 14

Fixe

1. Anatomia dintilor. Morfo function. Sis adnota: Omul poseda in mod normal doua dentitii; temporara si permanenta, temporara cuprinde 20 si permanenta 28-32 cu includerea premolarilor si molarilor de minte, este compus din coroana dentara si radacina, este compus din (smalt,cementu dentar, dentina, pulpa dentara, pulpa coronara, pulpa radiculara,paradontiul apical si marginal). Morfologia secundara reprezinta primele puncte de contact cu suprafete abraxzive, dintele este bazal redus; morfologia secundara abraziva descrie relatile contactelor cu suprafete mari de functie la inclinatie cuspidala minimal, Sistem de adnotare a dintilor: anglo-saxon(3,2,1|1,2,3); American (1,2,3|4,5,6); Francez ((d)D3,D2,D1|S1,S2,S3(s)); Aritmetic( ( -)+3,+2+1|+1+2+3( - )); Federatie dentare international((4.1 )1.3,1.2,1.1|2.1,2.2,2.3( 3.1)) 2. Mater amprent,Clasifi, Cerintele, Amprenta, tipurile : p\u a efectua o amprenta corespu-nzatoare depinde foarte mult de materialul amprentar si deosebim; mater amp elastice(hidrocoloizi si elastomeri de sinteza; materi siliconice, polysulfide, polietirice) mater ampre (hidroholoizi reversibili si ireversibili), Cerintele: -materialul utilizat trebue sa redee cu fidelitate contururile partilor dure si moi a cimpului protetic; -Sa nusi modifice volumul in timpul de prize si nici ulterior pina la realizarea modelului; -Usor sa se preseze pe cimpul protetic si sa se despride de pe el; Sa nu manifeste proprietati toxice ce ar actiona a supra tesuturilor cav bucale. Amprenta: Copia negative si fidela a cimpului protetic, Clasificarea dupa scopul urmarit: documentare ,auxiliare, de baza. Dupa tehnica realizari: int timp, in doi timpi, de corectare, in ocluzie, total si partial. 3. Ceara si varietatile ei Metode de modelaj: Ceara cu compozitile ei diverse se utilizeaza pe larg in practica dentara la confectionarea protezelor dentare atit si in cadrul fazelor tehnice cit si celor clinice. -Ceara naturala animala(albino, de china,spermocet); vegetala(carnauba Frunze de palmier,japoneza fructe,candelil iarba); mineral: (parafina,ozocherita,montata,cerezit) ; -Ceara sintetica (obtinut ca rezultat al reactilor chimice sau modificatorilor chimice ale cerei naturale); -Modificatori. Se clasifica: Ceara p\u modelarea bazelor protezelor mobilizabile; protezelor dentare fixe; protezelor scheletate; p\u realizarea canalelor de turnare (ceara lipicioasa), Tipuri de modelaj: modelajul direct; modelajul dirijat, prin tehnica aditiei cu ceara; prin tehnica aplicarii pastelor si cremelor respective 4. Metalele si aliajele: utilizate la confectionarea peselor dentare trebue corespunda urmatoarelor proprietati mecanice(durabilitatea, elasticitatea,viscozitatea, plasticitatea, fragilitatea) si fizece(culoare,densitate, temperature de topire conductibilitate termica si electrica si de ase contracta si dilate la racire). Se clasifica: Aliaje nobile(aurul, aliaj din aur cu titlul 750, platina, argint si paladiu); Aliaje inobile (otelurile inoxidabile, Cr-Co,Cr-Ni) 5. Proces tehnol la conf prote dentar meta: turnarea modelului cu bonturi, fixarea, modelarea, turnarea din aliaju corespunzator, prelucrarea. etc etc. 6. Acrilatele in stom ortopedica: Acrilatele utilizate in practi dentara sunt material sintetice macromoleculare obtinute prin polimerizare sau condensare, ele trebue sa corespunda urmatoarelor cerinte: sa aiba o duritate satisfacatoare, sa posede elasticitate corespunzatoare fibromucoasei sau a dintilor, rezistenta inalta la indoiri si lovituri,rezistenta la uzura, nu aiba actiuni nocive a supra tesuturilor, omogene si usor sa se supuna prelucrari, luciu corespunzator. Sunt clasificat in acrilate auto(foto) si termo si acrilate p\u confec protezelor fixe(noracril, carbodent,duracril) si mobile acrila fluide(valplast,future press,epoxolon) ; acril plastic (ftorax,acronil,bacril); acril elastic(ortosil,eladent-100,hidrocril) 7. Materialele auxiliare: La diverse etape de confectionare a protezelor dentare sunt un sir de material auxiliare: material de ambalat(cu liant din gips,din silicon,fosfat);material de izolat; lacuri de acoperire a pieselor metalice; material decapante(borat de sodium,acid boric,oxid de silicon) 8. Masele ceramic: Componentele de baza ale ceramicii clasice sunt feldspatul,cuartul si caolinul, Masele ceramice sunt materiale inerte.n timpul arderii pe suport metalic ele pot altera suprafata prin oxidarea elementelor mai putin nobile si absorbtia unei parti din oxizii formati . Ele se clasifica in ceramic feldspatica,aluminoasa, sticloasa(vitroceramic) 9. Tehica confectionari modelului din gips cu bonturi: fixarea bonturilor, turnarea primului strat, izolarea al doilea strat, soclarea, detasarea bonturilor, fixarea in ocluzator. 10. Fixarea modelului in simulator: pregatirea modelelor(pe suprafata bazala se traseaza 3 lini anteroposterioara; mediosagital si 2 de orientare simetrice), pregatirea articulatorului (fixarea planului mobilizabil de orientare protetic materializat de o placa metal sau de sticla trapezoidala)gipsarea modelelor.(se realizeaza in doi timpi cel superiorinpreuna cu sablonul se aseaza cu suprafata ocluzala pe suprafata planului de orientare solidarizindo cu ceara dupa care aplicind pasta de gips pe suprafata bazala, dupa prize se inlatura planul solidarizam modelele dupa care depune pasta de gips 11. Turnarea aliajelor: dupa cum stim cunoastem trei tehnici de realizare a protezelor din aliaje(prin metoda de stantare (clasica); turnare (moderna) si mixta) unde mixte si moderna poate fi realizata toate piese si varietati de proteze dentare,.Acest process complicat necesita urmatoarele etape: realizarea machetelor canelor de turnare, real tiparului,

prelucrarea termica a tiparului, topirea si turnarea aliajului in tipar,dezambalarea si prelucrarea componentei metalice. Dimensiunile tijelor :nobile(1.2-1.5mm); inobile(1.7-2.5mm) la o distant de 2-3mm si sfera 3-4mm. 12. Tiparele : reprezinta o cavitate produsa dupa volumul si forma machete protezei fixe in care esteintrodusa pasta acrilica, tiparele realizate prin metoda clasica prevede urmatoarele etape: modelarea machete, realizarea tiparului, introducerea acrilatului in tipar ,dezambalarea si prelucrarea, . Ambalarea in chiuvea a protezelor fixe se face prin metoda indirect care prevede ambalarea verticala si orizontala. 13. Modelarea libera a pastei acrilice: p\u realizarea proteze fixe dupa tehnica moderna se depune prin pensulare pe bontul artificial sau component metalica stratul de baza a acrilatului de o grosime uniforma de 0.3-0.4 mm, pe stratul baza se depune succesiv pasta de dentina si smalt cu modelarea particularitatilor morfofunctionale, unde urmeaza polimerizarea conform prospectului respective. Mentio( unele acrilate se polime la pres 5-6atm si 93-120C, alte lumina.) 14. Prelucrarea si finisarea: depinde de materialul utilizat si consta din doua operatiuni:1) planare si netezire se face(instrumente abrasive rotative si discuri de carborund sau diamantate)si 2)de lustruire se efectueaza p\u redarea aspectului perfect neted(filturi,perii,puful de bumb),electrochi 15. Incrustatile: Sunt proteze unidentare fixe cu dimensiuni reduse care se fixeaza in cavitati preparate in tesuturilor coroanei dentare. In functie de destinatie: a)Ce restabilesc morfologia coronara si func dintelui, b)ca element de agregare a diferitor lucrari protetice,c)Cu functi mixte; Raport cu dintele stilp: a)intertisulare(inlay),b)extratisulare(onlaye),c)extra-intratisulared)cu pivot intradentar(pynlay) d)corono radiculare(inlaycoronoradi).C Materialului: Metalice (nobile, seminobile, inobile), acrilice ,portelan (ceramica) ,Mixte(metalo-acrilice). 16. Incrustatile direct ,indirect si mixte: Se confectioneaza prin metoda directa(modelata din ceara in cav bucala sau mat termoplastic si transferarea in laboraoe p\u schimbul in materialul corespunzator ) indirecta (in laborator dupa obtinerea amprentei pe model) si mixta(modelarea in cav bucala si obtinera machetei inpreuna cu modela) 17. Icrustati din portelan: La acesta nu se modeleaza machete din ceara,iar tehnica confectionari necesita executarea matricei din platina suport pe care se aplica si se arde portelanu,pe bontul mobilizabil din material dur obtinut se aplica o folie de 0.025mm in asa fel ca marginile folie sa fie la nivelul marginilor peretilor cavitati.Se scoate din cavitatea o bucal si se arde la 950 p\u detensionarea platinei, dupa racier este reintrodusa si readaptata pe pereti cavitati, in interior matricei se depune prin pensulare si vibrare pasta de portelan de culoarea solicitata pina la umplerea matricei, dupa aceasta se detaseaza si se arde la temperatura arderi portelanului 18. Coroanele de invelis: sunt microproteze dentare fixate prin cementare pe bonturi dentare preparate,. Cerintele: sa reface aspectul morfofuntional, reconstitute punctele de contact, reface morfologia functional ocluzala,marginea gingivala sa aiba contact intim cu toata suprafata sis a fie stuat supragingival, reface aspect fizionomic. Clasifica destinatie: de reconstruire (carie, traum),; de echilibrarea presiuni mastic,de agregare,de protectie(temporala). Grad de acoperire :fizionomice si semifizionomice. 19. Etapele clinico-tehnice a coroanelor stantate: clinic:prepararea,amprentarea ;laborator: modelul, fixarea in simulator,modelarea machete,realizarea patricei si matricei gips /melot, prelucrarea ; -clinic: proba in cavitatea bucala; laborato:prelucrarea chimica slefuire si lustruire, ;-clinic:proba definitive si cementarea. 20. Caracteristica comparative a coroanelor combinate cu stante: prevede prepararea dintelui cu 11.5mm,amprentarea,stantarea dupa metodele cunoscute, ,dupa care iarasi amprentarea inpreuna ku coroana stantata,realizarea modelului, lustruirea si prelucrarea,si unde se va aplica acrilatul se va face orificii care in grosimea coronae se formeaza o cavitate sub forma trapezuidala cu baza mare in interiorul coroanei,acrilatul patrunzin in orificii formeaza aderenta. 21. Coroanele de substitutie: este restaurarea protetica a leziunilor odontale coronare partiale si se efectueaza prin utilizarea microprotezelor,. Ele sunt constitite din doua parti (dispozitiv radicular realizat dirt-un pivot metallic si dispozitiv coronar c inlocueste morfofunctional coroana) coroanele radiculare se imparte in coronae de substitutie cu dispozitiv radicular simplu si compus. 22. Edentatia partial: este absenta de la 1 pina la 13-15 dinti in cadru unei arcade dentare, forma clinica Starea de edentatie partialla apare de la absenta unui singur dinte si pana la un numar de 15 dinti de pe un maxilar. Exista teoretic 16 posibilitati de adentatie pe o arcada dentara. Se intilnesc edentatii de 2 - 3 dinti sau mai multi alaturati sau din alta zone ale arcadei. Pe o singura arcada dentara pot exista numai 7 brese (spatii edentare). Indicati: inlocurirea 1-2 maxim 4 dinti perduti la nivelul unei singuri brese-4 cind lipsesc 4 cincisivi. Contraindica: utilizarea puntilor cind este lipsa a mult de 5 dinti la nivelul unei singure brese,; in identatia teminala,; mobilitate patologica mai mare de gr III si vrista inalta 23. Puntile dentare: Puntile dentare sau protezele partiale fixe indeplinesc functia de a suplini lipsa unuia sau mai multor dinti. Acestea sunt constituite din dintele sau dintii artificiali si coroanele pentru ancorare. Clasificarea: punti fixe traditionale,;fixate cu rasini,; cu extensie,In raport cu apofiza alveolara(saua,semisa,tangent liniara,punctiform,suspendata).dupa metoda de confectionare (monolite,separate,pliante,atipice)si puntile dentare mixte (cupa,semicupa,caseta cu grosime derijata si nedirijata,cu bara dreptunghiulara,cu placa mucozala sectiune transversala) Avantajele: - Au un aspect natural; - In general, necesita doar doau vizite la medic; - Au o durata de viata de aproximativ 10 ani, in functie de atentia acordata igienei orale; - Imbunatatesc infatisarea si vorbirea pacientului, precum si alte probleme cauzate de lipsa dintilor. Dezavantajele: - Timp de cateva saptamani, dintii sunt foarte sensibili la temperaturile extreme; - Necesita slefuirea dintilor sanatosi adiacenti; - Daca igiena orala nu este riguroasa, dintii si gingiile sunt vulnerabile la infectii, datorita acumularii de bacterii;

24. Punti dentare din doua bucati: la confectionare deosebib urmatoarele etape. Clinic: preparare dintilor stilpi, amprentarea si determinarea ocluzilor centrice. Laborator: realizarea modelului si confectionarea elementelor de agregare solicitat. Clinic: proba elementelor,amprentarea impreuna cu elementele de agregare, deter ocluzie centrice. Laborator:realizarea modelului , fixarea in simulator,modelarea corpului de punte si turnarea, adaptarea la elemetele de agregare si solidarizarea prin lipire,prelucrarea chimica si mecanica. -Clinic: proba in cavitatea bucala(daca va fi confectionat punte mixta se va determina culoarea). Laborator: finisarea si lustruirea(aplicarea acrilatului). Clinic:proba definitive si cementarea 25. Proteze intreg turnate fixe: coroanele intreg turnate sunt microproteze confectionate prin introducerea aliajului topit in tipar realizat dupa machete din cera: Tehnica de realizare. Clinic: prepararea dintilor stilpi, amprentarea si protectia dintilor stilpi cu pulpa vie. Laborator: modelul, pozitionarea in simulator, modelarea machete coroanei, realizarea tiparului si turnarea aliajului, dezambalarea, prelucrarea componentei si proba pe model. Clinic: proba in cav bucala. -Laborator:finisarea si lustruirea. Clinic: cementarea. Avantaje:realizare cu exact relief morphologic a suprafetei ocluzale,; redare cu exaccit punctelor de contac, poseda rezistenta durabilitate si sunt nedeformabile. Dezavantaje: o posibila aparenta a galvanozei, greutatea, nefizionomice. 26. Protezele metalo-acrilice: Coroanele mixta cu component metalica turnata prezinta micro proteze la care materialul fizionomic poate fi aplicat atit dupa metoda clasica cit si cea moderna in dependenta de portiunea coroanei metalice acoperita cu marerial fizionomic ele pot fi semi fizionomice si total fizionomice .Etapele clinic tehnice:amrentarea,turnarea modelului ;modelarea machete coroanei si realizarea retentilor, turnarea,prelucrarea proba in cavitate,finisarea si lustruirea suprafetelor ce nu se vor depun acrilat ,degrasarea cu monomer, pensularea cu wasopaq, modelarea machete, schimbul cerei, prelucrararea,proba, finisarea si lustruire, cementarea..Avantaje: realizare cu exact relief morphologic a suprafetei ocluzale,; redare cu exaccit punctelor de contac, poseda rezistenta durabilitate si sunt nedeformabile. Dezavantaje: indepartarea unei cantitati mari de material dentar in timpul slefuirii, riscul caderii componentei fizionomice si efectul fizionomic redus in cazul coroanelor metalo-acrilice 27. Coroanele metalo ceramic: modelarea machetei, turnarea, prelucrarea,degrasarea, spalarea componentei metalice cu wash pentrut o mai buna legatura chimica intre masa -ceramica si componenta metalica-se vor aplica 2 straturi de opac pt a se acoperi componenta metalica-se vor aplica cu pensula masele ceramice dupa cum urmeaza: opaq dentina. dentina, transparent si enamel astfel incat sa se obtina culoare optima. Ideeal este sa se faca 2 arderi si o ardere suplimentara pt corecturi daca mai este nevoie. Dupa fiecare ardere dintii se vor prelucra cu freze si discuri speciale pt ceramica.Dupa proba in cavitatea bucala a pacientuli se va realiza ultima etapa, adica aplicarea glazurii (masa sticloasa), cementarea. 28. Coroanele fizionomice acrilice: sunt microproteze fixe care acopera in intregime suprafetele dintelui preparat cu scopul restaurari formei anatomice si a nuantelor coloristice a dintelui.modelare se efectueaza prin doua metode clasica:-model.machetei din ceara,ambalarea in chiuveta,pregatirea acrilatului,polimerizarea acrilatui si dezambalarea,prelucrarea si lustruierea coroanei.Moderna:- prevede depunerea straturilor berzal,dentina,smalt,colet,incizal si polimerizarea. Avantaje: -multifunctionali cu proprietati estetice, mecanice,biologice mult imbunatatite),- rezultate finale estetice superioare,- adaptare marginala /proximala mult mai exacte,- pretul de cost mai mic. Dezavantaje: -sunt slab rezistente presiunilor, isi pot modifica culoarea, 29. Coroanele fizionomice integral ceramice: Prin proprietatile sale deosebite, oxidul de zirconiu este complet biocompatibil (tolerat de organismul uman), este rezistent si nu este conductor termic, nu se corodeaza, este alb ca si culoarea dintilor naturali (estetica placuta), se prelucreaza prin tehnologia CAD CAM (Computer assisted design / Computer assisted manufacturing) acest lucru eliminand erorile umane.Etapele clinic-tehnice: Examinarea pacientului , prepararea dintelui, , turnarea modelului cu bonturi mobilizabile, montarea modelelor in simulator, modelarea capei cu fotopolimer, frezarea, Proba carcasului in cavitatea bucala. Aplicarea maselor ceramice, arderea. Avantaje: Aspect natural,100% estetic, durabilitate, acomodare imediata, este biocompatibila, nu are nici o reactie adversa .Dezavantaje: costul foarte ridicat, find recent introdus in stomatologie inca nu sunt suficiente studii p\u realizarea lui perfecta. 30. Punti dentare special: sunt constructi protetice utilizate in situati clinice atipice, exceptionale mai rar intilnite in practica dentara si fiecare se caracterizeaza prin unele particularitati corpul de punte, tehnica de executie. Scopul pe care il indeplineste, si deosebim urmatoarele grupe de punt(mobilizabile,demontabile,pe implanturi,provizori si fixate fizico-chimice.) Avantajele: - Au un aspect natural; - In general, necesita doar doau vizite la medic; - Au o durata de viata de aproximativ 10 ani, in functie de atentia acordata igienei orale; - Imbunatatesc infatisarea si vorbirea pacientului, precum si alte probleme cauzate de lipsa dintilor. Dezavantajele: - Timp de cateva saptamani, dintii sunt foarte sensibili la temperaturile extreme; - Necesita slefuirea dintilor sanatosi adiacenti; - Daca igiena orala nu este riguroasa, dintii si gingiile sunt vulnerabile la infectii, datorita acumularii de bacterii

Scheletate
1. Proteza dentara scheletate este un aparat de protezare mobilizabil, destinat persoanelor care au pierdut o parte din dintii naturali, insa dintii ramasi au un numar suficient si o pozitionare favorabila pentru a fi pastrati si a acomoda o lucrare protetica. ( dinti artificiali, seile, conectorii principali si secundari, crosetele, sist.speciale) 2. Conectori peincipali: sunt confectionati sub forma de placute si bare. Bare: sunt utilizate mai des la mandibula cu excepti la maxila , au forma ovoidala, rotunda,semirotunda,semiovala sau atipica, latime-=>3 si grosimea de 1,5-2mm sunt situate la 0,5-1mm de la mucoasa. Placuta:sunt utilizate la maxila si cu excepti la mandibula au latime=8-10mm si grosimea=0,4-0,5mm avind contact intim cu mucoasa. Conector principal bara: mandibula barele sunt situate la o distanta de 0,5-1mm de la mucoasa in dependenta de gradul de rezilienta p\u prevenire,infundarea pe mucoasa cimpului protetic, marginile barei nu trebue sa traumeze mucoasa cimp proteti.Maxila:folosirea barei la maxila

3.

4.

5.

6.

7.

8.

conectorul principal leaga seile inte ele iar cind avem mici spatii edentate in zona frontala si laterala se unesc intre ele prin conectori tip placuta iar seile din zona front se unesc cu restul carcasului metalic prin bara Conector principal placuta: maxila:\ au latime=8-10mm si grosimea=0,4-0,5mm avind contact intim cu mucoasa, datorita formei plate si grosimi mici precum si elasticitate nu creaza disconfort in cav bucala. Mandibula:se foloseste cind frenul lingual este amplasat aproape de fstonul gingival si nu permite amplasarea barei peste fren mai find numita placuta dentomucozala. Conectori secundari: mai sunt numite elemente de legatura dintre partile mucozale si cele dentare ale scheletului, in dependenta de participarea lor la echilibrarea presiuni masticatorii a supra elementelor cimpului protetic pot fi(rigizi,semilabili,labili) in dependenta de elasticitate pot fi simpli si propri a bratelor. Elemente ancorare si fixare: sunt parti component ale prot scheletate care asigura ancorarea, stabilitatea statica si dinamica a protezei pe cimpul protetic, si in protezelele scheletate sunt clasificate: Elemente cu actiune directa: crosetele turnate,sistemele speciale,;Cu actiune indirecta:mijloacele antibasculante de care previne desprinderea si infundarea, mai sunt clasif: in dependenta de tehnica realizarii, in dependenta de aliajele dincare sunt confectionate, in depend de tipul conjuctorilo, dupa prezenta utilizarii, dupa rolul functionarii. Elementele auxiliare de ment sprij: Sunt reprezentate de retentivitatea cimpului protetic (crosete alveolare,tuberozitati retentive,tubercoli piriformi,bolta palatina ogivala),musculatura oro-faciala, adeziunea,prafurile adezive,vointa pacientului. Factorii care contribuie auxiliar la mentinerea protpe cimpul protetic: retentivitatea cimpului protetic edentat (croset alveolare proeminente, tuberozitatiele retentive,tubercolul periform, frineaza tendinta de deplasare, de mezilalizare, distalizare si tendinta de infundare a protezei), munsculatura oro-fasciala influen. Pozitiv stabiliz.prot/, adeziunea- valoare reduza in caz prot.scheletate si apare la seile terminale la maxilar si la mand. Crosetele utilizate:Cele mai fregvent utilizate in cazul protezelor scheletate sunt crosetele turnate (Roaci, ney, achers, bonwil), si sunt alesi dupa urmatoarele criteri: dupa nr dintilor pe care se aplica, (monodentari, bidentari, tridentari),dupa nr toatal al bratelor(cu 2,3,6brate),dupa nr bratelor active elastice (mono, bi, tri si tetraactiv), dupa nr conctorilor secundari(cu 1,2sau 3conectori secundari). Dupa Lejoyeux urmatoarele cerinte: croset tre sa contribuie la rententie si stabilizarea prot, lungimea croset tre sa permita incercuirea a mai mult din jumat celei mai mari circumferinte a dinteui stilp, oricarei portiuni retentive elastice a crosetului tre sa i se opuna o portiune rigida a acestuia, diferite parti componente a croset tre sa situieze cit mai aproape posibil de mijlocul treimii cervicale a dintilor stilpi pentru a reduce la minim fortele care ar putea reactiona in sensul tragerii dintilor stilpi. Sistemul crosetar ney:Aceste crosete au fost grupate si clasificate de catre ney1956, au fost imaginate p\u forme implanatare diferita ale dintilor stilpi , care in general nu sunt acoperiti cu microproteze, in vederea stabilizari corespunztoare a tuturor protezelor scheletate. Ney poseda unele caracteristici propri crosetelor circulare si crosetelor divizate si lea grupat in numar de 6.Crosetul Ney 1-se aseamana cu crosetul Ackers,insa bratul retentive si opozant este elastic si sunt situate in zona subecuatoriala,ambele brate asigura o mentinere dubla si reciproca. Crosetu este indicat pe premol si molari cind ecuatorul protetic trece ,,V sau ,,O pe mijlocul coroanei dintelui stilp,avind in zona subecuatoriala o retentive de 0.25-0.5mm. Crosetul Ney 2-deriva din crosetul divizat Roach.si ambele brate sunt in forma de ,T si sunt aplicatein zona gingivala,mai rational aplicare lor in edentatii terminale si au kite un conector secundar propriu.Este indicat pe prem si molar cu retractii gingivala si cu retentivitati marite sip e dintii la care ecuatorul protetic trece in apropierea suprafetei ocluzale. Crosetul Ney 3-este combinarea ney 1 si 2,avind un brat retentive mai putin elastic,unit rigid cu corp crosetului avind bratul ca la ney 1,,iar al 2 fiind cu un grad de elasticitate marita fii unit cu prin conectorul secundar cu saua protezei sau ku conectoru principal si avind forma de ,T.bratele sunt aplicate in dependeta de retentivitatea dintelui stilp.este indicat in edentatii terminale cind dintii stilpi au inclinatii ,V sau orala ,iar ecuatorul protetic are directii diferite pe suprafetele orala si ,V. Crosetul Ney 4-etse realizat prin metoda de turnare si lipire,corpul si pintenul ocluzal sunt turnate iar bratele sunt confectionate din sirma prin indoire si lipite apoi de corp.Este indicat pe dintii cu retentivitate in regiunii marginii ocluzale a suprafetei vestibulare si orale. Crosetul Ney 5-este cunoscut sub numele de croset inelar cu actiune inversa posterioara si deriva din crosetele circulare.este alcatuit dintrun conector secundar excentric unit rigid cu baza sau placuta protezei, bartul crosetului ese din corp avind o portiune rigida aplicata supraecuatorial din care porneste pintenul ocluzal.Portiunea rigida a bratului inconjoara supraf. Dintelui in zona supraecuatoriala ,traverseaza eucuatorul protetic al suprf. ,V si se termina cu extrimitatea libera in zona subecuat.retentiva M sau D.Este indicat in edentatii terminale cind dintii stilpi au inklinatii , V sau orala,precum sip e dintii cu coronae mici sau cu forme conice.Crosetu ney -6: ca si crosetul precedente are aceleas caracteristici deosebinduse prin prezenta a doi pinteni ocluzali D si M este indicat pe molari inclinati M-D sau V-O cu ecuator protetic atipic Crosetele divizate Roachi : aceste tipuri de crosete sunt devizate in 2 grupe,Crosetul Roach din gr.1-Roach din gr.1 sunt in nr.de 7 si au brate elastice in forma literilor CLUSTIR,sunt aplicate pe dintii posteriori cu grad de retentivitate marita si cu implantare dificila.Crosetul este alcatuit din:corp croset,barte opozant,retentive,pintenul ocluzal si 2 conectori secundari.Bratul retentive se unesc cu saua scheletului metallic prin conectorii secundari proprii care are 2 extrimitati..dentara si mucozala,,cea dentara este unita cu bratul retentive in zona radiculara a dintelui apoi transverseaza coletul la o distant de 0.5-1mm si trece in extrimitatea mucozala.Aceste extremitati formeaza o curb ape verssantul .V al apofizei alveolare,se indreapta spre spatial edentate unde se uneste cu saua scheletuluiprotezei. Crosetul Roach din gr.2-din aceste crosete fac parte crosetele aplicate supraecuatorial asigurind sprizinul protezei pe kimpul protetic.ele pot fi simple-cu un brat ce are contact partial sau total cu dintele si compus-aplicate uni sau bidentare.bratele crosetului bidentar inkonjoara inelar suprafata dintelui.Acest croset este indicat atit pe dintii laterali cit sip e cei frontali cu zone retentive neinsemnate si inaltime mica precum sip e dintii conici. Sisteme speciale:fac parte din elemente de mentinere sprij si stabil cu actiune morfofunctionala si fizionomica(prevede fixarea unei parti a sis.spec pe dinti stilpi iar cealalta parte se fixeaxa in componenta carcasului metalic)(culise,capse,telesc,bara cu cal,), dupa pozitia lor pe dintii stilpi ( intra si extracoronare), Asigura sprijinul

protezei opune rezistenta miscarilor protezei spre tesuturile moi ale cimpului protetic, mentinerea protezei pe cimpul protetic- opune rezistenta miscarii protezei de la cimpul prot, stabilizarea prot provine miscarile orizontale ale prot. Culisele- Sunt alc din 2 parti una realizata extra sau intra coronar pe suprafata proximala sau orala a protezei dentare fixe si cealalta parte este inclusa in componenta carcasului metalic partea inculsa in scheletul metaliuc are forma negativa a primii parti, Sistemul telescopic-Sunt alc din 2 cape cilindrice sau cilindro conice cimentate pe dinte stilp din coroane care restabilesc forma anatonica a dintelor solidarizat de saua protezei scheletate .Ele pot fi utilizate aiti in cadru sprijinului mixt rigid ale protezei terminale cit si pt sprijinul dento-parodontal, Capse :Sunt formate din 2 componente (matrice patrice)indicate pe dintii cu distructii coronare masive unde lipseste cornoana dintelui iar radacinele sunt recuperabile si bine implantate, Bara cu calaret Se aseamana cu bara cu calaret din prot.mob. acrulice cu placa deosebindu-se prin folosirea seilor si a conectorilor principali care sunt lipiti de calaret prin urmare intii se confectioneaza barele care sunt fixate in cavitatea bucala prin intermediul pivotilor intro radicalari 9. Disjunctori de forte sunt cunoscute ca elemente ce fractioneaza, imparte fortele de la dintii antagonisti prin sei catre dintii stilpi, Dizjunctor de forte tip amortizor: sau sis elastice permit seilor protezei miscari in plan vertical,care dupa incetarea presiuni masticatori aduc sheile in pozite initiala datorita arcului sau a spiralei elastice care intra in constructia acestora.(Dalbo,BeatMuler,), Dizjunctor de forte balamele: sunt folosite ca element de legatura intre crosete si seile protezei, sunt compuse dintr-o parte solidarizata de croset iar cealalta de saua protezei find articulata cu un ax transversal V-O,indicate in ed terminale mandibulare 10. Dispozitive antibalansare - bascularea prin desprinere: se manifesta sub forma desprinderi incomplete a extremitatilor distale a seilor terminale, Elementele indirecte sunt parti componente ale protezei care se opun tendintilor de basculare,folosite p\u oprirea acestor basculari sunt: pinteni ocluali in foseta meziala 1 premolar,gherute incizale,bratele retentive,culisele,capsele. Basculare prin infundare: Apar datorita infundari extre distale a seilor termi si este favorizata derezilienta mucoasei. Sunt eleme care se opun basculari prin infundare p\u a diminua efectul a supra dintilor stilpi sunt: seile proteze extinse,sis speciale,tuberozitati maxilare si tubercoli piriformi,pinteni ocluzali,sis speciale dizj de forte. 11. Etapele clinico- tehnice: 'clinica:examinarea pacientului si amprentarea cimpului protetic -laborator: confectionarea modelului si a linguri iindividuale( daca se obtine amprenta anatomica) ; in caz ca s-a obtinut amprenta functionala pe modelul realizat se vor confection bordurile de ocluzie -clinica: determinarea ocluziei centrice saua relatiilor intermaxilare -laborator: montarea modelului in simulator ; confectionarea elementelor de ancorare mentinere si stabilizare; realizarea machetei protezei(montarea dintilor artificiali) ; modelarea macheteei protezei mobilizabile .clinica: proba machetei protezei in cavitatea bucala. -laborator: modelarea definitiv a macchetei protezei, ambalarea in chiuveta, realizarea tiparului, introducerea acrilatuluiin tipar,polimerizarea, dezambalarea si prelucrarea protezei clinica: aplicarea si adaptarea protezei la cimpul protetic. 12. Paralelometria: este un aparat care se folosete la confectionare protezelor scheletate unde este compus din soclul stabilizator,suportul p\u model,cimpul vertical, si pese anexe(tija portcreon,retentivometru,razusa) si se foloseste p\u determinarea axului de insertie si sezinsertie,fixarea pozitei alese a axului de ins si dezin, determinarea si trasarea ecuatorului protetic,stabilirea punctelor retentive, alegerea constructive protezei si trasarea proectului pe model 13. Determinarea axului de insertie si dezinserie metoda libera: Conform acestei metode modelul se fixeaza pe masuta reglabila si se pozitioneaza in asa fel ca planul suprafetelor ocluzale a tuturor dintilor stipi sa fie perpendicular cu tija detectoare a paralelografului, Dupa blocarea masutei se vor executa operatiunile de studiere a modelului. 14. Determinarea axului de insertie si dezin prin metoda de apreciere a inclinari medii a axelor dintilor stilpi: p\u aceasta soclul modelului se dau laturi paralele intre ele si perpendicular pe baza modelului, apoi se fixeaza pe masuta reglabila inclinindo in diferite directi pina cind axul vertical de implantare a uinuia din dinti stilpi va coincide cu tija detectoare in toate planurile, apoi se blocheaza si prin depunerea tijei se traseaza cu creionul in plan vertical dupa directia tijei detetoare(A), la fel se procedeaza si cu celalat dinte stilp de pe hemiarcada trasind pe soclul modelului (B), apoi linile trasate vertical sunt unite cu doua lini orizontale paralele care au unghiuri egale si la fiecare baz prin mijlocul fiecarei bazei se trage o linie (C) care reprezinta axul mediu de inclinare p\u acesti doi dinti. 15. Determinarea axului de insertie si dezinserie metoda de alegere: pozitia modelului pe masuta se stabileste in asa fel ca dinti stilpi sa prezinte retentivitati favorabile p\u plasarea bratelor elastic ale crosetelor, p\u aceasta se folosete tija detectoare care se adduce la fiecare dinte stilp , inclinind masuta cu modelul pina cind latura ei se va prezenta conact punctiform cu portiune cea mai convexa a dintelui examinat iar la colet va aparea un spatiu sub forma triunghiulara, odata cu determinarea acestei poziti se stabileste axul de insertie si dezinsertie apoi se blocheaza masuta in aceasta pozitie 16. Biomecanica: Sub actiunea fortelor masticatori proteza se deplaseaza in diferite directi.gradul de deplasare depinde de factori care o provoaca si de cei caree se opun deplasari,proteza scheletata se deplaseaza in aceleas directi ca si proteza partiala acrilica dar gradul deplasari este variat dactorita faptului ca volumul bazei este mai mic, Elbreht mentioneaza ca biomecanica seilor terminale depind de orientarea apofezelor alveolare, pe care o clasifica: orizontala ,ascendenta,discendenta,concav. Orient oriznont: a apof alveol permite o infundare uniforma a seilor pe cimpul protetic, orient descendenta permite crearea conditiilor deplasare spre posterior si o infundare mai profunda in partea distala, orient ascendenta creeaza conditii de deplasare a seilor spre anterir, orient concava nu permite deplasarea seilor in plan sagital. In general scopul acestei legaturi este unul:la miscarea masticatorie prot tre sa reduca la minim influenta negativa asupra sist stomatognat 17. Planificarea Kennedy clasa I Ele pot fi unilaterale sau bilaterale localizata la mandibula,maxila sau pe ambele hemiarcade, se urmareste urmatoarele obective: restaurarea functiei masticatorie; res arcadelor dentare;rest tesuturilor cimpului protetic;prevenirea mobilitati si abraziunea dintilor restanti;prevenirea tulburari ATM; asigurarea

stabilitati cimpului protetic. In edentati biterminale proteza scheletata este reprezentata de doua sei unite intre ele si mijloace de stabilizare cunoscute 18. Kennedy clasa II prezenta obligatorie a unei brese terminale (D sau M),se urmareste: restaurarea functiei masticatorii, restaurarea arcadelor dentare, restaur tesuturilor cimpului protetic, prevenirea tulburarilor ATM., echilibrarea presiunilor masticatorii pecimpul protetic este realizata prin conector secundar, .limitele seilor protezei tre sa aiba o extindere maxima cuprinzind la mand pe linia anterioara a tubercului piriform, iar la maxila tuberozitatile in totalitate,edentatie unilaterala, in edent unilaterala este reprezent de 1 sa plasata in locul edentatiei, iar pe hemiarcada opusa crosetul Bonwill. 19. Kennedy clasa III prezenta obligatorie a bresei laterale intercalate - se urmareste: restaurarea functiei masticatorii, restaurarea arcadelor dentare, restaur tesuturilor cimpului protetic, prevenirea tulburarilor ATM., echilibrarea presiunilor masticatorii pecimpul protetic este realizata prin conector secundar.limitele seilor protezei tre sa aiba o extindere maxima cuprinzind la mand pe linia anterioara a tubercului piriform, iar la maxila tuberozitatile in totalitate,este prezent de 1 sa plasata pe hemiarcada intrerupta iar in partea opusa creosetul Bonwill.(utiliz culiselor cu un spatiu limitat intre opritor, egal cu rezilienta fibromucoasei a crosetelor unite regid cu saua prot) 20. Kennedy clasa IV edent zona frontala, prezinta dereglari fizionomice si psihice, este prezentata de o sa de la care pornesc barele sau placutele mucozale, iar p/u impiedica tendinta de basculare a prot sunt indicate elementele de ancorare atit pe dintii limitrofi bresei cit si la o distanta cit mai mare posibila posterior pe ambele hemiarcade, pe dintii limitrofi bresei se realizeaza crosete Ackers, Bonwill,roach (ST), sist speciale- bare cu calaret. 21. Conceperea carcasului metalic a protezei schele: depinde de forma clinica a edentatiei partiale, starea parodontiului dintilor stilpi, a fibromucoasei cimpului protetic, tininduse cont de tendinta de deplasare a acestor constructii de pe cimpul protetic. Insa scopul este unul ca proteza scheletata sa posede o stabilitate static si dinamica pe cimpul protetic la actiune miscarilor masticatori si sa reduca la minim influenta negative a protezei a supra elementelor cimpului protetic si a intregului system stomatognat. 22. Duplicarea modelului de lucru: Prezinta copia fidela a modelului de lucru confectionat termorezistent cu scopul modelari si turnari scheletului metallic. P\u duplicarea modelului este nevoe de derentivizarea zonelor retentive prin picurare de ceara in zonele retentive dupa care urmeaza folierea suprafetelor mucozale cu folie de ceara calibrate cu grosimea de 0.5-1mm, p\u obtinerea spatiului inte seile protezei si fibromucoasa cimpului protetic.

23. Metodica confectionari modelului dublicat:Dupa foliere si derentivizare urmeaza fixarea lui in central capacului conformatorului cu plastilin sau silicon chit sau picurarea cu ceara lipicioasa.Capacul cu model se introduce intrun vas 0 cu apa la t camerei p\u izolarea modelului. Dupa 10-15 minute la capac se ataseaza corpul conformatorului, dupa care prepara masa duplicatoare prin amestecul celor 2 lichide si se toarna prin vibrare in conformator peste model dupa eliberarea aerului din vacummalaxor, dupa priza materialului, se indeparteaza modelul si se obtine o amprenta duplicatoare. se prepara pasta de masa de ambalat si se toarna in amprenta duplicatoare prin vibrare dupa priza modelul duplicat se demuleaza prin tractionare. tratarea modelului duplicat: are ca scop obtinerea unei suprafete externe rezistente, lucioase, netede si lipicioase. 24. Modelarea machete din ceara a carcasului metalic: se efectueaza pe modelul dublicat din material termorezistent, se incepe cu modelarea sailor care sunt de doua tipuri(intreg metalice si partial metalice) care se lipesc bine de modelul dublicat, urmeaza modelarea conectorilor principali(bara si placuta) , la intilnirea conectorilor cu sailor se face pragul de trecere dupa modelarea lor se efectueaza modelarea elementelor de mentinere,sprijin si stabilizare, ele se unesc cu restul carcasului metallic prin intermediul conectorilor secundari simpli si propri a bratelor, dupa confectionarea intregi machete se verifica bine lipirea fiecarului element apoi urmeaza modelarea definitive, detensionare cu aplicarea unor solute prin sprei, unde urmeaza pregatirea p\u turnare. 25. Turnarea carcasului metallic. Acest proces tehnologic complicat necesita urmatoarele operatiuni: : realizarea machetelor canelor de turnare, real tiparului, prelucrarea termica a tiparului, topirea si turnarea aliajului in tipar,dezambalarea si prelucrarea componentei metalice. Dimensiunile tijelor :nobile(1.2-1.5mm); inobile(1.7-2.5mm) la o distant de 2-3mm si sfera 3-4mm. 26. Prelucrarea si finisarea carcasului: Dupa dezambalarea carcasului metallic se eectueaza prelucrarea fizica si chimica. Prelucrarea fizica: motorului abraziv (unde se fixeaza diferite petre si discuri,peri puficuri,polipante); bormasina(freze, petre de carborund,polipante si perii mici); Sablator(p\u dezlibirea camasei refractare cu ajutorul nisipului0). Prelucrarea chimica: Baea galvanic,lustruirea cu pasta goe la sleif motor reproduce o reactie fizicochimica. 27. Realizarea parti acrilice a protezei scheletate: Dup ace a fost realizat realizat scheletul metallic este plast pe model se fixeaza bordurile de ocluze, se monteaza dinti si se efectueaza modelarea definitive urmeaza schimbul cerii in acrilat care se efectueaza prin metoda mixta de aplicarea gipsului in tipar unde in prima parte a tiparului se fixeaza modelul,conectorii principali,conectori secundari,crosetele si citeva sisteme special, se acopera cu gips p\u a ramine in prima parte, ear dinti artificiali se lasa liberi find acoperiti de a oua parte unde si ramin,dupa care are loc polimerizarea. 28. Erori posibile si prevenirea lor: erorile pot aparea de la analiza ampretei si turnarea modelului care pote fi cu pori, o mare eroare poate fi nefolierea modelului si nederentivizarea inainte de duplicare, la turnare la fel poate aparea erori,. La polimerizare la fel pot aparea erori neefectuinduse conform prospectului scris pe ambalaj. 29. Particularitati de confectionare a protezelor scheletate cu sisteme special: -Turnarea amprentei, pregatirea modelului pt realizarea partii fixe a lucrarii dentare-. Realizarea componentei fixe a lucrari, cu frezaje si elemente de prindere speciale.- Lingura individuala si turnarea modelului functional- Deretentivizarea modelului si pregatirea lui pt

duplicare-. Duplicarea, -Stabilirea axei de insertie-dezinsertie a protezei la paralelograf cu tija analizoare.,Pozitionarea machetelor calcinabile ale sistemelor cu pensele speciale.- Realizarea machetei scheletului metalic a protezei scheletizatea;-Ambalarea si turnarea metalului;-Adaptarea, prelucrarea si lustruirea- Montarea dintilior din acrilat pe scheletul metallic- Turnarea acrilatului- Prelucrare, finsat proteza scheletizata 30. Prelucrarea si finisarea: se efectueaza dupa polimerizare si cu ajutorul diferitor aparate,utilaje si material prevazute atit p\u prelucrarea si finisarea acrilatului cit si p\u prelucrarea si finisarea carcasului metallic.

Ortodontia
1. Ortodontia este ramura stomatologiei care se ocupa de pozitionarea corecta a dintilor pe arcad si de corectarea deformatiile oaselor maxilare. estetica,sanatate dentara, functionalitate. Legaturi cu ortopedia dento-faciala. Ortodrept, dontos-dinte, pierre fouchard publica o carte consacrat indreptarii deintilor, in 185 primele lucrari in ortodontie, in anul 2000 apar sisde corect a dintilor cu ajutorul capelor transparente tehn cad-cam. In 2003 sis breakers, in 2005 aparat univers myobrace pentru terap miofunctionala,ectopie dentara situarea unei dinte in afara sau innauntru arcadei dentare,, heterotopi- situarea unei dinte cu totul in alt loc decit locul arcarei dentare,anodontitie- absenta congenitala a unui mugur dentar. 2. Clasificarea anomaliilor dento-max: Clasa I- aceste malocluzii se caracterizeaza printr-o relatie corecta intre bazele osoase(maxilar si mandibular); - ocluzia la nivelul molarilor de 6 ani este corecta si deci raportul dintre acesti doi dinti nu trebuie modificat in timpul tratamentului ortodontic; - pot fi insa prezente alte anomalii de tipul ocluziei acoperite, inghesuiri dentare, ocluzie inversa, ocluzie deschisa sau anomalii de pozitie ale dintilor frontali. Clasa II aceste malocluzii se caracterizeaza printr-o discrepanta intre bazele osoase, in sensul pozitiei posterioare a mandibulei sau/si avansate a maxilarului; - apare deci o pozitie anterioara a molarilor superiori fata de cei inferiori, tratamentul orthodontic urmarind repozitionarea acestora si obtinerea unui raport corect de clasa I la sfirsitul tratamentului; - exista mai multe aparate care actioneaza in sensul distalizarii (asa se nuimeste miscarea spre posterior a molarilor) acestor dinti pentru obtinerea raportului corect. Clasa III - aceste malocluzii se caracterizeaza printr-o discrepanta intre bazele osoase, in sensul pozitiei avansate a mandibulei sau/si posterioare a maxilarului; - are o mare importanta componenta genetica, fiind una din anomaliile care necesita un tratament precoce, in scopul corectiei ortopedice a relatiei dintre bazele osoase. Anomaliile dento-maxilare au o etiopatogenie particular, neputnd fi incluse nici n cadrul infectiilor, nici n cadrul bolilor degenerative, nici n cadrul tumorilor; ele sunt consider ate tulburri de dezvoltare somatic", manifestate prin cresterea n exces a maxilarelor sau alveolelor superioare sau inferioare, fat de cele antagoniste, de partea dreapt sau sting, care pot avea si ele o crestere deficitar, astfel nct ( dintii superiori nu mai vin n contact cu cei inferiori, motiv pentru care aceste afectiuni se mai numesc si malocluzii. anomalie dento-maxilar, malocluzie sau dizarmonie dentofacial.

3. Clasificarea aparatelor ortodontice: dupa principiul de actiune sunt(Active mecanice ,functionale directionare, functionale active, cu actiune mixta) a. Aparate mecanice sau active, care declanseaza forte imediat ce sunt aplicate in cavitatea oralab. Aparate functionale, declanseaza forte numai daca au loc contractii ale muschilor mobilizatori ai mandibulei si muschilor orofaciali (monoblocul, activatorul)c. Aparate pasive, aparatele de contentied.Aparate mixte, care contin atat elemente care le confera proprietati mecanice cat si elemente de aparate functionale 4. Laborator de tehnica dentara: este amenajan prin urmatoarele tendinte- in apropierea cabinetului stomatologic, -cu respectare normalor sanitaro igienice.Laboratorul are urmatoarele incaperi: 1-Camera de gipsare;2-Camera de polimerizare unde este necesar dotarea cu o hota de absorptive puternica. Aici se utilizeaza aparat de polimerizare, cada cu apa p\u racier chiuvete cu proteze polimerizate;3- Camera de turnare unde are loc turnarea metalului, Aici este nevoe de(cuptor cu aducere la temperature inalta si topirea machete, cuptor de turnare, cuptor de racier lenta a metalului turnat, sablator,instrumente si aparate p\u sectionare) 4-Camera de poleire aici are loc acoperirea metalului cu nitrotitan.5-laboratorul propriu zis(masa de lucru,scaun rotativ,hota de apsorbtie)Aprovizionarea cu apa si gaz si canalizare si energie electrica 5. Dezvoltarea ocluziei dentare sunt schematizate genetic, reglate de sistemul neuroendocrin si dirijate de pantele cuspidieneale incisivilor, premolarilor si molarilor. Rapoartele ocluzale si articularea dentar se modific n cursul ontogenezei paralel cu migrrile dentare. Etapa I Apare odata cu realizarea contactului dintre incisivii inferiori si antagonistii lor, la aproximativ 1 an de la nastere. Dupa apariitia primilor molari temporari, in jurul varstei de 1-6 ani, ocluzia incepe sa se stabilizeze, producandu-se in acelasi timp prima inaltare a cluziei. Etapa a II-a Incepe cu eruptia primului molar permanent inferior, dupa care se continua cu eruptia primului molar permanent superior, la un interval de 6 luni. Acest proces are loc in jurul varstei de 5-7 ani. A doua inaltare a ocluziei este data de eruptia incisivilor superiori si inferiori, precum si de cea a molarilor primi permanenti. Etapa a III-a Dupa perioada de eruptia a molarului prim permanent, in jurul varstei de 5-8 ani, incep sa apara si incisivii centrali inferiori, intr-o pozitie linguala fata de predecesorii lor temporari. Sunt urmati apoi de eruptia incisivilor centrali superiori intr-o pozitie palatina fata de omologii lor temporari. Incisivii laterali superiori se aliniaza in spatiul precanin intr-o pozitie palatinala, eruptia relizandu-se dupa cea a incisivilor centrali. Incisivii laterali inferiori erup intr-o pozitie linguala, alinierea lor armonioasa pe arcada realizandu-se datorita presiunilor linguale care distalizeaza caninul temporar in spatiul post-canin. Etapa a IV-a In aceasta etapa are loc eruptia caninilor si premolarilor, la varsta de 9-11 ani.Definitiva La varsta de 10-12 ani la fete si 12-16 ani la baieti are loc eruptia molarilor secunzi permanenti, mai intai cei inferiori, apoi cei superiori. Aceasta etapa realizeaza a treia inaltare a ocluziei

6. Amprenta in ortodontie: este copia negativa a campului protetic inregistrat cu ajutorul materialelor de amprenta. 1Sa redae in intregime suprafata cimpului protetic,2 Materialul amprentar sa fie repartizat uniform pe toata suprafata cimpului protetic.3-Santul dento-gingival sa fie amprentat suficient pe toata circumferinta bontului dentar.4Mat amprentar sa fie fixat stabil in lingura amprentara sau port amprenta.5Suprafata amprentei sa fie fara goluri, lipsuri determinate de existenta bulelor de aer sau a lipsurilor de materiale amprentate. Modelul in ortodontie: este copia pozitiva si fidela a cimpului protetic,trebue sa indeplineasca citeva conditii,(manevrare usoara in timpul lucrului cu confectionarea aparatelor, sa aiba o rezistenta suficienta p\u a nu se sparge, materialul sa reziste la 100 nu trebue spalt timp de 12h, p\u curatirea lui se foloseste o perie moale) Materiale necesare:bol de cauciuc;ghips; spatula de ghips, masuta vibratoare; 7. Elementele active: URUBUL ORTODONTIC este elementul de aciune principal caracteristic plcilor i utilizat prima oar de Kingsley n 1877.Declaneaz o for intermitent, ritmat de periodicitatea activrilor i alternnd cu pauze; de intensitate mare dar reglabil odat cu pasul urubului dispersat tuturor dinilor care vin n contact cu fragmentele plciiArcul Vestibular: realizat din srmelastic 0,7 mm cu lungimea egal cu perimetrul arcadei i forma semntoarecurburii arcadei. Buclele dreptunghiulare din dreptul caninilor se continu cu ansecare trec prin nia masticatorie a caninilor i intr n plac cu segmentul retentiv bicudat. Traseul i forma buclei pot fi modificate pentru aciuni elective pe fetelevestibulare ale dinilor.Arcul lingual (coffin): n form de lir realizat din srm elastic de 0,9 sau 1,2 mm diametru, dispussimetric de o parte i de alta a liniei mediene cu centrul buclei de activare n dreptul linieiM1 (faa distal) i limit anterioar la nivelul planului care trece pe FM ale PM1, 2 extremiti recurbate formind retenie n baza plcilor 8. Avantajele si dezavantajele aparatelor mobilizabile: Avantaj: sunt concepute ca aparate active dar in component lor pot fi introduce si elemente functionale ceea ce le mareste afecacitatea,2-unele elemente active(surubul orthodontic pot fi activate de catre pacient)3-confectionarea tehnica si reparatia sunt usor de confectionat p\u respectarea unei igiene riguroase 4-costul redus al acestor aparate in comparate cu altele. Dezavantajele: riscul de a nu fi purtate de catre pacient 2-aparitia reactiei la gingie la pacienti cu prezenta alergiei. Avantajele si dezavantajele aparatelor mobile. Dezavant-volum mare in cav.buc, se foloseste mai mult noaptea, nu se pot folosi in timpul mastecatiei, Avant- au actiune functionala si influenteaza cauza dezvoltarii anomaliei, pot fi folosite in perioada dentitiei mixte, provoaca hipersalivatie in cav.buc ce duce lao abundenta a saliviatie permite o autocuratire a dintilor, stimuleaza sectorul dezvoltarii insuficient al arcadei dentare. Avantaj si dezavantaj la aparat ortodontic fix avantaj este ca pacientul nul va putea scoate datorita acestui fapt tratamentul va fi reusit.Un dezavantaj este ca aparatul fix necesita o igiena riguroasa adica pacientul trebuie sa aiba grija sa spele bine. 9. Profilaxia anomaliilor dento-maxilare: Profilaxia reprezinta un ansamblu de masuri luate cu scopul de a conserva o stare buco-maxilo-faciala normal si a asigura o dezvoltare armonioasa a aparatului dento-maxilar.Profilaxia cuprinde masuri de igiena generala si masuri specific p\u aparatul dento-maxilar, adresindusi prin mijloace diferite, unor virste diferite, se poate vb de o profilaxie: prenatala; postnatala, preeruptiva; posteruptiva;in dentitia temporara ; in dentitia mixta, in dentatia permanenta,.

10. Deosebirile dintilor temporali si cei permanenti: Dupa morfologie, sunt intotal 20 cite 5 pe fiecare hemiarcada, Alb laptoasa cu tente albastrui uneoriStrat de smalt foarte subtire,Grad de porozitate mai mare ca la dintii permanenti Dimensiune : cu 1/3 < decat dintii permanenti Forma : mai subtiri si mai globulosi. Dentiia permanent se formeaz ntr-o perioad mai ndelungat (pn la 18-20 de ani). Mineralizarea dinilor permaneni are loc dup naterea copilului, n afar de primul molar, care ncepe a se mineraliza n cea de a 6 -7-ea lun a dezvoltrii intrauterine. n dentiia permanent erupia ncepe cu primii molari (la 5-6 ani), apoi incisivii centrali (la 6-8 ani), incisivii laterali (la 7-9 ani), primul premolar (9-12 ani), caninii (la 9-14 ani), al doilea premolar (la 10-14 ani), al doilea molar (11-14 ani) i molarii de minte (18-20 ani). Dentiia permanent numr 28-32 dini, cte 14-16 sus i jos. Pe fiecare maxilar n condiii normale se afl 2 incisivi centrali i 2 laterali, 2 canini, 4 premolari, 4 -6 molari. 11. Anomaliile de Clasa I Angle sunt caracterizate de tulburri de cretere i dezvoltare, cu caracter primar sau dobandit, ale sistemului dentar, alveolar i, intr-o msur mult mai mic, ale bazelor osoase maxilare,ceea ce determin dezechilibre majore la nivelul arcadelor dento-alveolare i ocluzale.Trstura comun este relaia intermaxilar normal in plan sagital. 12. Anomaliile de Clasa II Angle: Malocluzia de Clasa II/ Angle este o tulburare de cretere cantitativ i direcional, produs la nivel maxilarsau dentar, ale crei caracteristici eseniale sunt: o insuficient dezvoltare in plan transversal (mono saubimaxilar, simetric sau asimetric), relaii ocluzale de tip distalizat, inocluzie sagital cu un tipar facial normo,hiper sau hipodivergent, la care se asociaz tulburri de ordin funcional i estetic. 13. Anomaliile de Clasa III Angle Malocluziile de Clasa a III-a Angle reprezint o entitate dismorfic incontestabil in ceea ce privete:manifestrile lor estetice i funcionale; dezechilibrul facial uneori greu de suportat de ctre pacient,ocluzia anterioar invers cu dezavantajele ei. Dei sunt mai rare ca alte anomalii ele au preocupatindelung ortodonii. Cu excepia prognaiei mandibulare ereditare, o mare parte (33-43%) din cazurilescheletice ale Clasei a IIIa, observate la varst ortodontic, sunt de dezvoltare insuficient a maxilaruluisau combinaii de dezvoltare maxilar insuficient cu progenie. Astfel, profilul prognatic apare in dou tipuri de anomalie: progeniile false i adevrate 14. Modelul in ortodontie: este copia pozitiva si fidela a cimpului protetic,trebue sa indeplineasca citeva conditii,(manevrare usoara in timpul lucrului cu confectionarea aparatelor, sa aiba o rezistenta suficienta p\u a nu se sparge, materialul sa reziste la 100 *nu trebue spalt timp de 12h, p\u curatirea lui se foloseste o perie moale) Materiale necesare:bol de cauciuc;ghips; spatula de ghips, masuta vibratoare; Repararea apratelor ortodontice: Aparatura

ortodontica, atat cea mobila cat si cea fixa, este solicitata in mod intens atat mecanic cat si in timpul unui tratament ortodontic care de altfel poate dura de la 1 la 3-4 ani.In aceste conditii apar accidente atat la elementele de ancorareagregare ale aparatelor, cat si la elementele active., se repara in laborat, aparat. Este controlat si pozitionat pe arcada corect, elementele active sunt deactivate,, se amprenteaza cu alginat, de pe modelul care se obtine se indeparteaza partea ramasa din croset in placa, se creeaza spatiu necesar pentru aplicarii celui noi, fixarea cu material termopolimerizabil, se slefuieste placa ca sa nu perforeze portiunea mucozala a aparatului. 15. Clasificarea anomaliilor dentomaxilarw dupa angle regulile p\u manipularea sirmei:Este una din primele clasificri, recunoscut pe plan internaional. Are drept criteriu de clasificare relaiile mandibulo-maxilare n plan sagital.Pentru evaluarea clinic Angle s-a oprit asupra molarului de 6 ani, considerndu-l n poziie fix, la nivelul bazelor maxilare. Astfel, relaia normal este definit prin poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al M1 superior n dreptul primului an vestibular al M1 inferior. mparte malocluziile n 3 - clasa I- clasa a II- - clasa a III-a. Reguli p\u manipularea sirmei ortodontice: 1 - sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc deoarece apar defectiuni in structura cristalina, care scad elasticitatea si rezistenta metalului;2- sa nu se foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii deoarece acestia lasa crestaturi in sarma, care devin locuri de minima rezistenta si de intrerupere a undelor elastice;3-sa nu se incalzeasca sarma inainte sau in timpul prelucrarii deoarece aliajul din care este facuta isi pierde elasticitatea; 4-sarma se indoaie treptat si in unghiuri rotunjite; in caz contrar se depreciaza structura cristalina si calitatile elastice la locul indoirii 5 - clestele va servi intotdeauna pentru fixarea sarmei iar aceasta se va indoi cu mana

Maxilo-Facial
1. Ortopedia M-F, scopul, tehnica confect mastii feteiOrtop. M-F. este un compartiment al stomatologiei ortopedice care se ocupa de: tratamentul ortopedic alfracturilor oaselor maxilare si consecintele lor, protezarea defectelor congenitale si dobindite alesis. Stomatognat, eliminarea deformatiilor sist stomatognat prin metode ortopedice, tratamentul afect. Muschilor si a ATM. Scopul: reabilitarea bolnavilor cu defecte a sist. Stomatognat. Particularitatile de de realizare a protezei fetei: obtinem modela din ghips a mastii fetei, modelarea din ceara a partii fasciale,modelarea partii lipsa, la modelarea protezei fasciale se orienteaza dupa partea sanatoasa supa fotografia bolnavului pina la defectiune, proteza fetei tre sa fie usoara cu pereti subtiri, marginea protezei tre sa adere intim la piele, schimbul cerii in acrilat se realiz.dupa metodica clasica si se poate folosi atti material elastic cit si acrilat, realiz.elemen. de fixare, daca este cazul se folosesc ochelari 2. Fracturile oaseler:1)fracturi ale dintilor,-)ale maxilarului inferior(fracturi simple cu o linie,duble si multiple).2)Localizare(ale proces alveolar,lateral,angular,ramurei mandibulei,condilului mandibular). 3)Maxilarului superior(procesului alveolar,le fort1-pina la oasele nazale,2-dupa oasele nazale,3-dezintegrarea craniofaciala), fract ale oaselor zigomatice cu lezarea peretelui sinusului.Tratamentul fracturilor de maxilar are ca scop restabilirea anatomo-functionala se realizeza prin repunere in poziti corecta si formarea lor pina la caosul osos, Si prin metoda protetica confectionarea sinelor si aparatelor cu care se imobilizeaza pina la formarea calosului osos., tratem. Prim metode protetice se subintelege confect.sinelor si aparatelor cu ajutorul carora se imobilizeaza fragmentele. SineleTigherschet:Metalica neteda(sirma de aluminiu 1.8mm se indoae in jurul ultemului premolar sau mol se ajusteza vestibular intre ecuator si gingit).Metalica cu bucle(asemanatoare numai ca in locul defectului se indoae in forma de bucla).metalica cu cirlige:este utilizat p\u tractiunea intermaxilara, se realizeaza la fel numai ca in partea sting si dreapt se indoua obtinind 2-3cirlige la distanta de 1-1.5cm,a cel super in sus si cel infer in jos,fixarea cu sirma de bronzD=04,06mLun6-7cm 3. Sina din acrilat: Van Chevici(p\u repozitionare fragmentelor osoase, este o sina acrilica dento-alveolara cu 2 suporturi inclinate ce merg de la sup palat a sinei catre suprafata linguala a molarilor inferi sau proces alveol edentat) Sina Porta: alcat. Din sabloane cu borduri de ocluzie pe maxil. Sup. Si infer. Unite intr-un monobloc, se folos in caz fract de maxilar in caz de edentatie totala in partea anterioara a pretez se face un orificiu permite alimentaia pacient 4. Aparat de repozitionare Kattz:(pe dinti laterali se realizeaza cape,pe suprafata vestibulara se lipes tuburi in care sunt introduse tije,ex libere a le tijelor sunt indoiat in forma de bucla ocolind coltul guri dupa repunere se leaga). Kurleanskisina din wipla, 2 buvle alveolare de fiecare parte a arcadei dentare, servesc ca manson pentru tijele din otel extrabucal, tij.extrabuc. pe supraf externa servesc suport pentru alte tije verticale se unesc cu pansamentul ghipsat de pe cap. 5. Van Chevici:(p\u repozitionare fragment.osoase, este o sina acrilica dento-alveolara cu 2 suporturi inclinate ce merg de la sup palat a sinei catre suprafata linguala a molarilor inferi sau proces alveol edentat). In timpul miscarii aceasta suprafata deplaseaza fragmentele maxilarului si pe fixeaza in pozitie corecta. 6. Sina Veber : (la tratamen fracturilor,conf din carcas met si acrilat,partea acrilica acopera supr V si O lasind numai supra masticat. libera, p\u imobilizarea max la fel +tije extrabucale ce se fixeaza de bandaj cap). 7. Pseudoarticulatia: se formeaz atunci cind tratamentul fracturilor de maxilar nu tot timpu se inchee cu succes, la uni fragmentele nu se consolideaza si ramin mobile.Deplasrea anormala a fragmentelor a maxilarului inferior,lipsa caosului osos ce apare peste 3-4 sap de fractura, ne vb despre formarea pseudoarticulatiei.Cauzele:Locale(repunerea nu la timp a fragmentelor osoase,imobilizarea neindeajunsa, sau scoaterea timpurie a sinei,zdrobirea tesuturilor mou si nimerirea lor in tesuturile osoase,fracturi ale oaselor cu perderea tesut osos a mai mult de 2cm,)Generar:scaderea reactivitati organizmului dreglari procesului reparatic in os,boli glandelor endocrine .Ca rezultat a pse-artic de mandib se deregleaza:masticti,deglutitia,muschi masticatori si art. Temp-mandi,Tratamentul se face chirurgical si ortopedic se face cu protez mobil cu sharnir.---amprentarea cimpului protetic , proteza se taie in 2 parti conform localizarii pseudoarticul, pe partea orala sun dintii artific. Cu ajutorul frezei se realizeaza cavitati p/u sarniera, Sarniera dupa Gavrilovconfect.din sirma si se consolideaza cu partile protezei cu ajutorul acrilat auto-polimeriz. Sarniera dupa Oxman- pe

partea linguala pe ambele parti ale prootezei ka 1-2 mm e la linia de taiere cu ajutorul frezei se formeaza adincituri cudiametr7mm., In adincitura pe partea linguala se aplica o capa cu amalgama incare se aplica in cav.buc. pacientul folosindu-se 15-20 min pina se formeaza artic.sarnierei. 8. Particul. de construct. Incorecte consolidat repunerea incorecta sau nu la timp a fragment. Osoase, scoaterea timpurie a sinei de imobilizare duce la consolidarea incorecta a fragm. Osoase tratament. Ortopedic al fractur deplasate dar mobile se efect. prin met. de tactiuni Sina Thigherstet(2), trat ortopedic al fract. Deplasate dar mai putin mobile se efect.cu ajut. aparat. xu tractiuni elastice., trat. Ortop. Al fract deplasate dar imobile se efect cu ajut aparat. reponente Katt (4) 9. Microstomia:gura mica, Sunt ca urmare a leziunilor din zona orificiului bucal, Dereglari de fun: masticatie,fonatie,fizionomie,Tratament:cirurgical si ortopedic mecano-terapia cu aparate speciale ce permit intinderea tesuturilor moi din jurul cav. bucal,daca necesita tratament protetic urgent se confec:prote pliante sau demontabile. 10. Contractura mandibulara: apre in urma leziunilor traumatice a tesuturilor moi si substr osos, cauzele: acordarea tirziei AMU,repozitionare incorecta a frac, tractiune inter-max de lunga durata, tabloul clinic-limitarea mircarii mandibulei si dereglari de functie. Contractura mand sunt: grav- deschidere pina la 1 cm,medie=1.5-2cm,usoara=pina la 3 cm si mai mult.Tratament: mecano-terapia aparate ce duc lent la intinderea cicatricelo, apa ce actioneaza pe intreag arcada,si cele ce actioneaza numai pe un segment(cleste de prins rufe).Cu ajutorul aparat de mac-terap in timp de 2-3 luni se poate de majorat gradul de deschidere a cav.buc pina la suficient. 11. Obturatoarele:-Confectionarea opturatorului tip kieza se confectioneaza in cazul defectelor patologice ale pacientului cele mai des intilnite la kopii in timpul alaptarii.Cind copilul nu poate fi alaptat din cauza neconectarii palatului dur cu cavitatea nazala.Se confectioneaza protez.in urma ampretarii si se confectioneaza proteza dupa care intre dispicaturi se fac citeva legaturi cu inele si la fiecare vizita la stomatolog nivelele se string Intre ele. placutei palatinale(Capsa)Dupa amprentarea a defectului palatului dur,s e toarna modela. Dupa care se confectioneaza placuta din ceara pe model,placa poate fi obisnuita sau cu p.p.m.a cu crosete.dupa ce sa confectionat placuta din ceara ,se schimba in acrilat si se efectueaza prelukarea si lustruirea placutei. 12. La tratamentul defectelor dobindite ale palatului dur:Confectionarea placutei palatinale:-Dupa amprentarea a defectului palatului dur,s e toarna modela. Dupa care se confectioneaza placuta din ceara pe model,placa poate fi obisnuita sau cu p.p.m.a cu crosete.dupa ce sa confectionat placuta din ceara ,se schimba in acrilat si se efectueaza prelukarea si lustruirea placutei. Constructia dispozitivului p/u defectul ale palatului dur din grupa 1:-in prima grupa sunt prezenti dinti si protezarea se poate efectua cu ajutorul p.p.m. Partikularitatea in protezare depinde de marimea defectului,daca defectul atinge plica trecatoare ceea ce nu permite izolarea perfecta intre cav.bucala sic ea nazala in acest caz marginea protezei in aceasta regiune se captuseste cu material elastic,daca defectul este mai mare atunci se pune un nr.mare de crosete. Constructia dispozitivului p/u defectul ale palatului dur din grupa 2:-pentru aceatsa grupa este utilizata p.partiala cu sisteme functionale din 2 suprafeteinterna si externa. Tratamentul defectelor dobindite ale palatuluidur din grupa a 3.se complica din cauza lipsei totale a dintilor la maxilar.la pacient se poate confectiona o proteza mobilizabila dupa Kelly(incaz de edent tota, se cind obturator, parte interna se fxeaza in defect dinspre cavbuc. Si se conf din acrilat moale sau elastic, parte externa se uneste cu cea externa conf din acril dur si acopera defectul in forma de capace, apoi se conf prot partial mobilizab dupa metoda cunoscuta). Tratamentul defectelor dobindite ale palatuluidur din grupa a 4:-este defect ale palatului dur si moale si acest caz se va confection un protez cu opturator al palatului moale. 13. Perticularitatile de constructive si de confectionare a protz.dentare mobilizab utilizate la tratamentul protetic in cazul lezarii apofizei alveolare:-prevede scoaterea amprentei,turnarea modelului,,modelarea machete din ceara a apofizei alveolare,instalarea crosetelor,montarea dintilor artificiali,realizarea tiparului,schimbul cerii in akrilat,prelucrarea protezei,lustruirea,adaptarea in cavitatea bucala. 14. Particularitatile cimpului proteti defectelor partial sau total fara lezarea maxilo faciala:Particularitatile constructive includ protezarea imediata si tardiva: Imediata: are anumite scopuri ca formarea viitore loje protetice, prentimpinarea formari cicatricelor,fixarea fragmentelor max inferior prentimpinarea dereglari vb, prentimpinarea deformatilor grave a fetei.Tardiva: se realizeaza dupa formarea lojei definitive protetice peste 3-4 luni. 15. Particularitatile tratamentului proteti defectelor partial sau total cu lezarea maxilo faciala: Pozitia orizontala a pacientului,sprincenele barbia se ung cu vazilina,in cavitatea nazala se pun doua tuburi de cauciuc p\u respiratie, se amprenteaza fata cu 1strat de alginat si se fac retenti p\u depuneara a 2strat si earasi se amprenteza dupa care se toarna modelul din gips.

Mobile
1. Defi: Edentaia parial se definete lipsa dintilor de la 1 pina la 13-15 dinti,Etiologia:Factorii congenitali (primari-lipsa mugurilor dentari)si post-natali(secundari-interventi chirurgicale,traume. Kennedy: 1.Include aradele dentare edentate partial cu prezenta oligatorie a breselor bilateral terminale,2.Prezenta obligatory numai a unei brese unilaterala terminala, 3.este caracteristi bresei obligatory intercalate, 4.Arcadele dentare cu bresa numai in zona frontal. metode de tratament- este individual si se va gasi de independenta nr dintilor lipsa,local breselor si rolul dintilor pe care il indeplineste arcada dentara de starea si a parodontiului dintilor restanti,si de tipul ocluziei. 2. Caracteristica cimpului protetic Cuprinde totalitatea elementelor sistemului stomatognat care vine in contact cu proteza partial:-dinti restanti,apofiza alveolara,bolta palatine, mucoasa cav bucale,dupa structura morfologica si functional elementele cimpului protetic sunt clasificate, in elemente care alcatuesc suportuldento-parodontal si mucoosos.Suportul dento parodontal. Este constituit din dinti restanti si tesuturile parodontale care intra in contact cu partile componente ale protezelor ( placa protetica, crosete) contribuind la stabilizarea si mentinerea acestora.

Unitatea morfo-functionala dento- parodontala are capacitatea de adaptare, de amortizare si de reducere pe cale reflexa a presiunilor exagerate.Suportul muco osos format din fibro mucoasa ,crestelor edentate, boltii palatine, tuberozitatilor maxilare si osul subiacent. Suportul muco-osos ca si cel paradontal serveste la fixare,stabilizarea si la receptia fun masticatorie si tratam presiuni masticatori, deosebim mucoasa: mobile, imobila,pasiv mobile si active mobile,.-imobila: se gaseste pe apof alveolara si bolta palatin; -activ-mobila: se gase pe surafata interna a obrajilor buzelor si limba, -pasiv-mobila: se gas la trecerea dintre muc active-mob si imobila. 3. Proteza partial mobile sunt reprezentate mai multe elemente solidarizate rigide nedeformabile si rezistente la presiunile masticatorie, se impart:a) dinti artificiali, b)elementele de ancorare mentinere sprijin si stabilizare c)baza protezei Care este alcatuita din seile potezei si conetori principali tip plscuta care fac legatura intre sei. Dintii artificiali: in protetica dentara sunt utilizati p\u formarea segmentelor din arcada dentara care urmeaza sa fie restaurate zona edentata si reprezinta elementele functionale principale ale protezei partial si total mobilizabile.Dinti artificiali sunt fabricati industrial din rasini acrilice si portelan, proprietatile trebue sa fie asemanatori cu dinti naturali in corespunda(culoare forma,marime,relief morphologic corespunzator).Cerinte:Sa aiba o duritate satisfacatoare la uzura ,lipsiti de calitati abrazive,sa aiba o structura densa si omogena, sasi pastreze culoarea, nu aiba gust si miros 4. Elemente de ancorare:Dupa importanta functie care o exercita se clasifica:1) elementele principale-elemente mecanice fabricate; 2)Elemente auxiliare- fac parte adeziunea retentiva antaomica-toate elementele de relief a cimpului protetic a se opune tendintelor de mobilizare in plan vertical si orizontal a protezelor mobilizabile, aceste elemete sunt reprezentate de apofizele alveolare, bolta palatine, tuberozitati maxilare, dinti restanti precum si musculature periprotetica. 5. Etapele clinico- tehnice: 'clinica:examinarea pacientului si amprentarea cimpului protetic -laborator: confectionarea modelului si a linguri iindividuale( daca se obtine amprenta anatomica) ; in caz ca s-a obtinut amprenta functionala pe modelul realizat se vor confection bordurile de ocluzie -clinica: determinarea ocluziei centrice saua relatiilor intermaxilare -laborator: montarea modelului in simulator ; confectionarea elementelor de ancorare mentinere si stabilizare; realizarea machetei protezei(montarea dintilor artificiali) ; modelarea macheteei protezei mobilizabile .clinica: proba machetei protezei in cavitatea bucala. -laborator: modelarea definitiv a macchetei protezei, ambalarea in chiuveta, realizarea tiparului, introducerea acrilatuluiin tipar,polimerizarea. 6. Sabloanele cu bordura de ocluzie sunt piese auxiliare utilizate de catre medic p\u determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare.la edentatile partiale bordurile sunt mai inalte cu 2mm de cit dinti restanti si mai late cu 1mm in sens vestibulooral.instrumente folosite-ceara de baza,bisturiul de razuit,spirtiera..etc. 7. Modelarea preventiva: prevedea adaptarea unei placuti de ceara pe baza modelului in limetele marcate, realizarea unui val de ceara pe apofiza alveolara conform inaltimi corespunzatoare, iar baza se solidarizeaza pe mode p\u a nu fi miscata in timpul lucrului, dupa care se monteaza dinti conform tehnicii prevazute 8. Criterii de alegere si montarea a dintilor: .Dinti artificiali sunt fabricati industrial din rasini acrilice si portelan, proprietatile trebue sa fie asemanatori cu dinti naturali in corespunda(culoare forma,marime,relief morphologic corespunzator).montarea o efectuam in dependenta de situatia klinika,ku ajutorul dintilor artificiali restauram arcada unde este prezenta edentatia. 9. Biomecanica protezelor partiale:Actiunea fortelor masticatorii a supra protezelor mobilizabile impune deplasarea lor in diferite directii.gradul de deplasare este favorizat de mai mulri factori si depin de:1)topografia eentatiei, 2)gradul de rezilienta a fibromucoasei,3)grad de atrofie a apofizei alveolare4)retentivitati anatomice a cimp protet5)valoarea functionala a dintilor restanti6)volumul bazei protezei 7)adeziunea bazei pe cimpul protetic;8)Nr croset si a dintilor restan. 10. Planificarea protezelor Kenedy I si II:clasa I Ele pot fi unilaterale sau bilaterale localizata la mandibula,maxila sau pe ambele hemiarcade, se urmareste urmatoarele obective:restaurarea functiei masticatorie; res arcadelor dentare;rest tesuturilor cimpului protetic;prevenirea mobilitati si abraziunea dintilor restanti;prevenirea tulburari ATM; asigurarea stabilitati cimpului protetic. II prezenta obligatorie a unei brese terminale (D sau M),se urmareste: resta functiei masticatorii, restaurarea arcadelor dentare,restaur tesuturilor cimpului protetic, prevenirea tulburarilor ATM.echilibrarea presiunilor masticatorii pecimpul protetic este realizata prin croset mucoalve situat clinice cand apofiza alveolara este bine dezv si are un profil retentiv, dar depinde de indicatile medicului,limitele seilor protezei tre sa aiba o extindere maxima cuprinzind la mand pe linia anterioara a tubercului piriform, iar la maxila tuberozitatile in totalitate,edentatie unilaterala 11. Planificarea protezelor Kenedy III si IV: Kennedy clasa III prezenta obligatorie a bresei laterale intercalate - se urmareste: restaurarea functiei masticatorii, restaurarea arcadelor dentare, restaur tesuturilor cimpului protetic, prevenirea tulburarilor ATM., echilibrarea presiunilor masticatorii pecimpul protetic este realizata prin crosetul jeksen sau adams si croset simplu.limitele protezei tre sa aiba o extindere maxima cuprinzind la mand pe linia anterioara a tubercului piriform, iar la maxila tuberozitatile in totalitateKennedy clasa IV edent zona frontala, prezinta dereglari fizionomice si psihice, poate fi reprezentata de barele cu calaret, iar p/u impiedica tendinta de basculare a prot sunt indicate elementele de ancorare atit pe dintii limitrofi bresei cit si la o distanta cit mai mare posibila posterior pe ambele hemiarcade, sunt realizate croset in dependenta de indicatile medicului. 12. Modelarea definitiva: dupa montarea dintilor macheta protezei partiale se pregateste proba in cavitatea bucala prin modelajul in ceara si intarirea rezistentei machetei,prevede modelarea spatilor interdentar si la nivel de colet, versanteluor vestibulare a gigiei artificiale, la nivelul limetelor viitoarei protezei,vestibulara-orala si aplicarea intariturilor. 13. Tiparul: Sunt cavitati delimitate de pereti si reprezinta negativul machetei PM,realizarea consta din 2 operatiuni:ambalarea machetei in chiuvete speciale, indepartarea cerei machetei, si sunt realizate prin the. Clasica si moderna.Metoda directa a tiparului:dupa ambalara si inlaturarea cerei (dinti artific,crosetele,scheletul metalic) ramin

intr-o singura jumatate(ambalarea cu val) Metoda indirecta a tiparului:In jumatatea inferioara ramine modelul iar in cea superioara crosetele sau scheletul metalic si dinti artificiali(sectionarea dintilor) Metoda mixta a tiparului:Nu poseda tehnici propri, si rezulta din combinarea celor doua metode 14. Acrilatele p/u confet.protez.mobiliz.Acrilatetele plasstice-sunt comercilaizate in forma de pulbere(plimer) si lichid(monomer) si sunt sub mai moolte denumir.1)acrila termopolimerizabile-Etacril,Acrel.Ftorax,Acronil,Bacril acestea acrilate sunt special p/u realizarea bazelor protezelor..2)acrilATE autopolimerizabil Redont,Redont02,Redont 03,protacril,protacril-m,Duracril.-aceste acrilate sunt pentru reparatia protezelor mobilizabile,confectionarea aparatelor ortodontice si lingurilor individuale.Crilatele fluide-sunt utilizate la confectionarea prot.mobiliz. fiind introduse in tipar prin injectare. Si sunt sub denumirea de Valplast,Futura pres,Futurajet,Epoxolon.Acrilate elastice-sunt folosite la confectionarea protezelor dentare cu straturi duble(suprafata superioara din acrilat obisnuit,iar cea mucozala din material elastic) In scopul unei repartizari juditioase a presiunilor mastikatori pe suprafat cimpului protetic.suprafata mucozala elastica are rolul de amortizare a sokurilo masticatoare. Si sunt sunt su denumirile de Eladent 100,Ortosil,Ortosil M,Hidrokryl,. 15. Dezambalarea protezei: Este realizata dupa polimerizarea acrilatului, se elibereaza chiuveta din ring, dupa care o deschidem si lasam racirea definitiva a tiparului, dupa aceasta se inlatura capacele chiuvetei si fixarea cu fata in jos in presa speciala p\u inlaturarea din interior gipsul inpreuna cu macheta, dupa care tiparul este fracturat cu atentiePrelucrarea finala :Se efectueaza controlul protezei visual (integritatea,inaltimea,latimea);calitatea efectuarii gravajului ,. Dupa polimerizarea acrilatului sunt prelucrate:marginile functionale ale protezei, necesitatea de a fi micsorate sau extinse,modelajul papilelor interdentare,linia coletului,versantul vestibular si orale, toate astea se fac cu freze,discuri,polipante,hirtie abraziva,praf minutar,perii , puficuri,si pasta gooe. Utilajul si instrumentajul: P\u prelucrarea finala avem nevoe de: motorul rotativ, micromotor,freze de diferite forme,discuri,polipante,hirtie abraziva,perii, pasta goee, praful minutar si in final se prelucreaza cu puficuri. 16. Cu baza metalica:Proteza realizata cu baza metalica se face prin metoda de modelare si turnare ce are o grosime de 0,4-0,5mm si cu elemente retentive in zona edentata destinate p\u fixarea acrilatului si a dintilor artificiali, etapele clinico-tehnice se deosebeste de cea acrilica numai prin realizare modelului duplicat, realizarea canalelor si turnarea aliajului,dupa prelucrarea mecanica a bazei metalice se vor monta dinti in spatile edentate solidarizindui cu acrilatCu baza mixta:realizarea protezelor se face din metal si acrilat, componenta metalica este aplicata partial pe cimpul protetic prin metoda de turnare find utilizat ca element de legatura intre seile protezei iar extremitatile retentive sunt situate in spatile edentate si inglobate in acrilat asiguind contact cu apofiza alveolara,componenta metalica find inglobata in intregim in acrilat si nu prezinta contact cu fibromucoasa cimpului protetic Cu baza captusita: se efectueaza prin metode directa si indirect; directa-(prevede aplicarea materialului elastic autopolimerizabil pe zonele mucozale ale bazei protezei direc in cavitatea bucala);indirecta (in conditi de laborator prin doua tehnici aaplicarea materialului elastic pe suprafata mucozala dupa polimerizarea acrilatului,;baplicarea materialului elastic in tipar concomitent cu acrilatul) 17. Reconditionarea si reparatia protezelor mobilizabile.Reparatia protezei se efectueaza in felul urmaator-se ia proteza o examena daca se repun corect elementele fracturate,daa nu se repun reparatia nu va fi posibila,dar daca se repun corect se solidarizeaza cu ceara lipicioasa fiebinte,ceara se aplika pe suprafata lustruita si nici intrun caz pe suprafata mucozala.pentru a evita modificarile de pozitie,este necesar de a fi consolidate cu ajutoru a doua sau mai multe betisoare care sunt pozitionate perpendicular liniei de finisare,dupa aceasta realizam modelul,apoi se detaseaza proteza si se desolidarizeaza proteza fragmentele din care se slefuiesc1-1.5mm din acrilat.marginea subtiata se face retentie in forma de rindunica sau trapezuidale,modelul se izoliaza,se pregateste pasta de acrilat,suprafetele slefuite se prelucreaza cu monomer si se aseaza pe model,in spatiu dintre fragmente se depune pasta de acrilat si se preseaza manual.dupa polimerizare se inlatura sulplusurile se slefueste si se aseaza in cavitatea bucala. 18. confectionarea protezelor mobilizabile: 'clinica:examinarea pacientului si amprentarea cimpului protetic -laborator: confectionarea modelului si a linguri iindividuale( daca se obtine amprenta anatomica) ; in caz ca s-a obtinutamprenta functionala pe modelul realizat se vor confection bordurile de ocluzie -clinica: determinarea ocluziei centrice saua relatiilor intermaxilare -laborator: montarea modelului in simulator ; confectionarea elementelor de ancorare mentinere si stabilizare; realizarea machetei protezei(montarea dintilor artificiali) ; modelarea macheteei protezei mobilizabile .clinica: proba machetei protezei in cavitatea bucala. -laborator: modelarea definitiv a macchetei protezei, ambalarea in chiuveta, realizarea tiparului, introducerea acrilatuluiin tipar,polimerizarea, dezambalarea si prelucrarea protezei clinica: aplicarea si adaptareaprotezei la cimpul protetic

19. Etapele clinic-tehnice la protezele fotopolimerice:clinica:examinarea pacientului si amprentarea cimpului protetic laborator: confectionarea modelului si a linguri iindividuale( daca se obtine amprenta anatomica) ; in caz ca s-a obtinut amprenta functionala pe modelul realizat se vor confection bordurile de ocluzie -clinica: determinarea ocluziei centrice saua relatiilor intermaxilare -laborator: montarea modelului in simulator ; confectionarea elementelor de ancorare mentinere si stabilizare; realizarea machetei protezei(montarea dintilor artificiali) ; modelarea macheteei protezei mobilizabile .-clinica: proba machetei protezei in cavitatea bucala. -laborator: modelarea definitiv dupa care se efectueaza o amprentare si stabilirea chei de ocluzie, dupa care se topeste ceara si se fixeaza dnti in amprenta se depune acrilat fotopolimeric unde urmeaza fotopolimerizarea in cuptorul fotopolimeric, -Clinic: proba in cavitatea bucala,. Laborator: prelucrarea si lustruirea. Materialul si aparataj(ceara,acrilat fotopolimeric, gips,bisturie, flacara , spatula electrica, cuptor fotopolimeric)

20. Cimpul protetic ede total: Dupa suprafata de sprijin a maxilei variaza 18-40cm Aofiza are forme variate mai des intilnite este sub forma de U,Dupa forma sa poate fi simetric si asimetric,uniforma sau atipica,volumul apofizei 2 alveolare variaza;Mandibula: Are o suprafata mult mai mica 6-12cm , Suprafata de sprijin este reprezentata de apofiza alveolara,Apofiza alveolara nu este niciodata neretentiva si atrofiata,Linile oblice interne apare ca pe o proinminenta sensibila ,delimiteaza marginea lingual a apofizei,linile oblice externe reprezinta locul de insertie a muschilor bucinatori,fibromucoasa este atrofiata. 21. Metodele de fiaxare a protezelor totale.Fixarea protezei totale se defineste prin mentinere si depinde de trei factori care se opun fortelor ce tin so deplaseze de pe cimpul protetic.factori de ordin functional-sunt reprezentate de retentivitati anatomice ale cimpuli protetic,de extinderea limitilor protezei in zona fundului de sac,de forma arcadelor dentare arificiale,de contactele dentodentare la miscarile de propulsie si lateralitate ale mandibulei. Factori de ordin fizic-se inregistreaza intre suprafata cimpului protetic si suprafata mucozala a protezei,o deosebita importanta are si limitile protezei care venind in contact cu zonele functionale a mucoasei fundului de sac,si gravitatia dependenta de greutateaprotezei.Factori de ordin mecanic si auxiliar-fac parte inplanturile intraosoase,prafurile,pastele adezive si altedispozitive. 22. Etapele clinico- tehnice: 'clinica:examinarea pacientului si amprentarea cimpului protetic -laborator: confectionarea modelului si a linguri iindividuale( daca se obtine amprenta anatomica) ; in caz ca s-a obtinut amprenta functionala pe modelul realizat se vor confection bordurile de ocluzie -clinica: determinarea ocluziei centrice saua relatiilor intermaxilare -laborator: montarea modelului in simulator ; confectionarea elementelor de ancorare mentinere si stabilizare; realizarea machetei protezei(montarea dintilor artificiali) ; modelarea macheteei protezei mobilizabile .clinica: proba machetei protezei in cavitatea bucala. -laborator: modelarea definitiv a macchetei protezei, ambalarea in chiuveta, realizarea tiparului, introducerea acrilatuluiin tipar,polimerizarea, dezambalarea si prelucrarea protezei clinica: aplicarea si adaptarea protezei la cimpul protetic. 23. .Confectionarea lingurilor individuale se confectioneaza pe modelul preeliminar din ceara de baza dupa limitele trasate pe model..instrun=mente : bisturiu ceara de baza,spirtiera,si modelul. 24. Indiguire si coafrare.indiguirea se defineste prin lipirea unei bezi de ceara de 3-4 mm pe suprafat exterioara a amprentei functionale la disstanta de 2-3 mm de la marginea ei..coafrare prevede lipirea unei benzi de cear de 2025mm inprejurul benzei de indiguire. Sabloane de ocluzie total: sunt piese auxiliare utilizate de catre medic p\u determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare, Cu un baton de ceara plastifiat si indoiat sub forma arcadei dntarea apoi solidarizata de baza de ceara: In zona frontala h=10-12 lat=5-6mm, si laterala la primul molar h=6-8 lat=8-10.Cerintile:Baza sablonului sa fie intima adaptata,grosimea de 1.5-2cm si rezistenta la presiune,marginea bazei sa fie rotunjita,indepartarea si repunerea sa fie cu usurinta,bordurile sa fie monolite si bine solidarizate,un grad de mentinere suficient. 25. Modelarea preventiva: prevedea adaptarea unei placuti de ceara pe baza modelului in limetele marcate, realizarea unui val de ceara pe apofiza alveolara conform inaltimi corespunzatoare, iar baza se solidarizeaza pe mode p\u a nu fi miscata in timpul lucrului, dupa care se monteaza dinti conform tehnicii prevazute. Montarea dupa Gusy +Dinti lat.sup.se monteaza cu zona cervicala pe centru apofizei alveolare +Dintii lat.inf. la fel cu zona cervicala pe centru apofizei alveolare +Dinti frontali superiori se monteaza (spre V) inafara centrului apofizei alveolare +Dintii frontali inf se monteaza pe central apofizeo alveolare in asa fel ca sa contacteze cu cei sup.+Dinti laterali se monteaza in asa fel ca sa realizam curba sagitala a lui Spee care va fi egala cu gradul de suprafata acoperita frontal se formeaza curbura transversala lui Manso Wilson+In relatie centrica se realizeaza contacte punctiforme maxime,iar in timpul miscarilor vom avea contacte atit pe partea lucratoare cit si pe cea nelucratoare.+Montarea dintelor incepe cu incivii centrali inferiori si terminam cu molarii 2 superiori+ Dintii inferiori au alta consevitate: molari, canini, incisive, premolari si molar 3. 26. Realizarea arcadei dupa Pedro Saizar: se efectueaza prin inlocuirea placutei dupa Gysi p\u materializarea planului cu o placuta metalica fixa care are forma arcadei dentare cu o suprafata putin mai mare cu 2-3cm, avind o grosime 0.5-1mm,placuta este fixata la suprafata ocluzala inferioara dupa fixarea modelului in simulator si se lipeste in trei puncte de suprafata ocluzala a borduri,dupa care se solidarizeaza de contactul Realizarea arcadei dupa Vasiev: Se inlocueste placuta dupa gysi cu o placuta din sticla apoi se fixeaza trei stilpi din ceara plastificata in zona frontala si laterala, acesti stilpi avind diametru de 0.5-1cm fiecare fiind plastifiat si permite inchiderea ocluzolului fara a fi modificata DVO, apoi se solidarizeaza placuts din sticla de acesti stilpi. 27. Montarea dintilor in articulator dupa repere anatomice: Incepe cu dintii frontali centrali superiori care se pozitioneaza de ambele parti a linei mediane, fiind palatinal distantat cu 0.5m de limitele papilei incizale,marginea incizala vestibulara se plaseaza la o distanta de 7-8mm fata de linia transversala,dupa care montarea caninilor situati cu marginea cervicala palatinala la 2 mm departare de extremitatea meziala, Dupa monatrea frontalilor superiori se monteaza canini inferiori. 28. Modelarea definitiva: dupa montarea dintilor macheta protezei totale se pregateste proga in gavitatea bucala prin modelajul in ceara si intarirea rezistentei machetei,prevede modelarea spatilor interdentar si la nivel de colet, versanteluor vestibulare a gigiei artificiale, la nivelul limetelor viitoarei protezei,vestibulara-orala si aplicarea intariturilor. 29. Protezarea imediata:-prevede amprentarea maxilarului superior,turnarea modelului,si konfectionam placa fixatoare,dupa aceasta obtinem o amprenta ajutatoare a maxilarului inferior se toarna modela si se fixeaza in ocluzator,apoi pe modelul superior desenam liniile rezectiei conform planului de operatie,conform desenului de pe model se taie toti dintii inpreuna cu procesul alveolar si se confectioneaza proteza post-rezectionala in defect defect de pe mod.superior,se toarna ceara apoi se monteaza dintiiartif. In okluzator cu dintii antagonisti,gingia artificial se

2,

modeleaza in forma antero-posterior,deoarece acesta bordure va forma o loja in mucoasa obrazului ceea ce va servi ca o retentive anatomica dupa epitelizarea ranii se confectioneaza partea opturatoare a ranii si oxaman propune:- de pe suprafata palatinala a protezei immediate se inlatura 0.5-1mm din acrilat si apoi cu masa amprentara silikonica se optine o amprenta care repeat supraf.palatinala cu marginea defectului in baza amprentariise obtine modelul si realizarea protezei se efectueaza dupa metodele kunoskute. 30. Erori si Complicati posibile: n timpul realizrii protezeipot fi omiseunele erori pe parcursul etapelor tehnice sii anume:n timpul realizrii modelului funcional-la pregtirea modelului (folierea necorespunztore sau lisa acesteia), care poateduce la bascularea protezei;- modelarea bazei cu dimensiune subdimensionat, care poate duce la fracturarea acesteia;- nedegresarea dinilor din acrilat dup izolare, ce poate duce la dezlipirea acestorade la baz; nerespectarea proporiilor la prepararea pastei de acrilat;- nerespectarea procesului termic de polimerizare a acrilatului;- dezambalarea i prelucrarea incorect (lovituri, accidente ce fractureaz proteza); -individualizarea ocluziei nesatisfctoare. Complicaiile, ce pot surveni n timpul folosirii protezei:-modificri morfologice a cmpului protetic; atrofia suportului osos;- proprietile fizico-mecanice necorespunztoare ale rinilor acrilice utilizate;-nerespectarea regulilor de utilizare a protezelor de ctre pacieni.