Este o etapa realizata cu ajutorul sabloanelor de ocluzie (machete de ocluzie), in
care pacientul poate vedea concret rezultatul etapelor anterioare de amprentare si adaptare, practic o prefigurare a viitoarelor proteze dentare (inca fara dintii artificiali). Etapele determinarii relatiilor intermaxilare sunt: - controlul clinic (extraoral si intraoral) al sabloanelor de ocluzie; - modelarea curburii vestibulare a bordurii de ceara la sablonul maxilar; - orientarea nivelului si directiei planului de ocluzie; - determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO); - determinarea si inregistrarea relatiei centrice (RC); - indicatii privind alegerea si montarea dintilor artificiali.
Controlul clinic al sabloanelor de ocluzie:
Controlul extraoral se realizeaza pe modelul functional al pacientului si urmareste: - stabilitatea sabloanelor de ocluzie (se verifica prin aplicare de presiuni digitale alternative in regiunea premolara daca nu se produc basculari pe campul protetic); - mentinerea sabloanelor de ocluzie pe campul protetic la rasturnarea modelului. Controlul intraoral se realizeaza in cavitatea orala si urmareste: - stabilitatea sabloanelor de ocluzie (se verifica prin aplicare de presiuni digitale alternative in regiunea premolara daca nu se produc basculari pe campul protetic); - mentinerea sabloanelor de ocluzie pe campul protetic la deschiderea usoara a cavitatii orale; - probe fonetice (asigurarea conditiilor favorabile pentru fonatie). Daca sunt necesare adaptari ale bazei sablonului, se pot realiza in cabinet sau in cazul erorilor importante ale etapei de executie, sablonul se trimite la laborator pentru corectare sau pentru refacere.
Modelarea curburii vestibulare a bordurii de ceara la sablonul maxilar:
Prin curbura vestibulara se asigura: - sustinerea buzei superioare; - redarea conturului normal al buzei. Curbura vestibulara are rol important in: - stabilirea latimii dintilor artificiali; - montarea dintilor artificiali. Erori la modelarea curburii vestibulare: - grosimea mare bazei sablonului sau a bordurii vestibulare de ocluzie poate determina: - proeminenta buzei; -dislocarea protezei de pe campul protetic ca urmare a perturbarii contractiilor musculare. - grosimea redusa a bordurii de ocluzie cauzeaza: - infundarea buzei si accentuarea santurilor periorale. Grosimea mare a bazei sablonului sau a bordurii de ocluzie se poate corecta prin: - reducerea grosimii bazei sablonului cu o freza; - radierea cerii cu o spatula pana la obtinerea unei pozitii labiale favorabile atat din norma frontala, cat si din profil. Grosimea redusa a bordurii de ocluzie se corecteaza prin: - adaugare de ceara pana la obtinerea unei pozitii labiale favorabile atat din norma frontala, cat si din profil. Modelarea corecta a curburii vestibulare a bordurii de ocluzie este importanta pentru fizionomie si pentru fonatie.
Determinarea nivelului si orientarii planului de ocluzie:
Prin aceste determinari se obtine o individualizare a planului de ocluzie atat in zona frontala, cat si in zona laterala. Determinarea nivelului planului de ocluzie: Se realizeaza cu ajutorul bordurii de ocluzie a sablonului (machetei) de ocluzie maxilar, respectiv mandibular. Nivelul planului de ocluzie: - in zona frontala: - se determina in stare relaxata, cu gura usor intredeschisa; - variaza intre 1,5 - 2 mm sub marginea inferioara a buzei superioare; - pentru obtinerea unei fizionomii favorabile exista cateva particularitati care necesita plasarea nivelului planului de ocluzie la valori usor crescute fata de cele indicate: - hipotonii generalizate; - pareze, paralizii; - necesitatea redarii morfologiei dentare din perioada de dentat (anumite profesii). - in zona laterala: - la jumatatea distantei dintre cele 2 arcade edentate; - va fi apropiat de campul protetic deficitar, in caz de atrofie si resorbtie accentuate. Orientarea planului de ocluzie: De asemenea, determinarea se realizeaza diferentiat pentru zona frontala si laterala: - in zona frontala: - planul de ocluzie este orientat paralel cu linia bipupilara (linia solului). - in zona laterala: - orientarea planului de ocluzie se face raportat la planul lui Camper; - in situatii particulare (dismorfii grave, malrelatii mandibulo- craniene), orientarea nu se face in functie de planul lui Camper, ci in functie de profilul pacientului.
Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO):
DVO are rol important in restabilirea relatiilor intermaxilare in sens vertical. DVR (dimensiunea verticala de repaus) poate fi considerata un reper pentru determinarea DVO. Din DVR daca se reduc 2 - 3 mm, se obtine DVO. Dimensiunea verticala a etajului inferior reprezinta distanta dintre 2 puncte reper, subnasion la maxilar si gnation la mandibula. DVO poate fi determinata prin mai multe metode: - metode antropometrice - cu repere preextractionale; - fara repere preextractionale; - metode functionale. Pentru corectitudinea determinarii DVO, metodele antropometrice trebuie verificate prin metode antropometrice. DVO determinata cu ajutorul sabloanelor de ocluzie poate fi: - supradimensionata (se corecteaza prin radiere de ceara); - subdimensionata (necesita adaugare de ceara pana la obtinerea aspectului fizionomic favorabil). Determinarea DVO se realizeaza in mai multe etape, care sunt prezentate in urmatoarele link-uri: https://www.youtube.com/watch?v=lFPt6LbnjeA
Determinarea si inregistrarea relatiei centrice:
Relatia centrica (RC) reprezinta pozitia cea mai inalta, centrata si posterioara a condililor in cavitatea glenoida a ATM. Prin determinarea relatiei centrice se urmareste pozitionarea corecta a mandibulei in plan sagital si transversal. Poate fi determinata prin 2 categorii de metode: - metode simple (realizate de medic sau pacient dupa ce a fost instruit de catre medic); - metode complexe (inscriere grafica cu aparate speciale).
In link-ul urmator sunt prezentate pe pacient etapele pentru determinarea
dimensiunii verticale de ocluzie si a relatiei centrice: - se marcheaza 2 puncte de reper proeminente, varful nasului si proeminenta barbiei si se masoara dimensiunea etajului inferior; - cu ajutorul papilometrului se masoara de la frenul labial superior, amplitudinea deschiderii orificiului bucal; - se stabileste nivelul si orientarea planului de ocluzie, utilizand placuta Fox care permite o determinare simultana, atat frontal, cat si lateral; - se masoara dimensiunea etajului inferior cu cele 2 sabloane de ocluzie aplicate pe campurile protetice; - se traseaza cu o spatula reperul median al sablonului de ocluzie maxilar (in dreptul frenului labial superior, iar firul verifica coincidenta cu linia mediana a fetei); - se aplica placutele inscriitoare pe sabloanele de ocluzie si pacientul este instruit pentru a cunoaste traiectoriile de deplasare; - se coloreaza cu marker-ul si se introduc sabloanele pe campurile protetice; - pacientul realizeaza miscarile sub ghidajul medicului (lateralitate stanga - dreapta, propulsie si retropropulsie); - se verifica traiectoriile inscriptionate pe placutele inscriitoare; - se reintroduc sabloanele cu placutele pe campuri si se verifica corespondenta pozitiei obtinute; - sabloanele de ocluzie sunt solidarizate in pozitia determinata cu un material special; - sabloanele de ocluzie solidarizate se verifica si se trimit la tehnician. https://www.youtube.com/watch?v=hH4oOOvUxjg
In link-ul urmator este prezentata utilizarea arcului facial la pacientul edentat si
transferul pozitiei obtinute pe modele cu ajutorul articulatorului.
https://www.youtube.com/watch?v=yAt6G_mqFtM
Link-ul prezinta montarea modelelor in articulator:
- prima data se monteaza modelul maxilar (spatiul ramas intre baza modelului functional si bratul superior al articulatorului se umple cu ghips); - dupa priza modelului superior, se monteaza si modelul inferior (se procedeaza la fel).
https://www.youtube.com/watch?v=SaAI4Qbgzdg
Indicatii privind alegerea si montarea dintilor artificiali:
Pe sablonul de ocluzie se traseaza 3 linii importante pentru alegerea si incadrarea dintilor viitoarei proteze: - linia mediana - corespunzatoare liniei medio-sagitale a fetei; - linia surasului - materializeaza marginea inferioara a buzei superioare (reprezinta limita de vizibilitate a dintilor frontali in fonatie si suras); - linia caninului - situata in dreptul caninului sau al comisurii bucale. Spatiul situat intre linia mediana si linia caninului pe o hemiarcada asigura spatiul necesar celor 3 dinti frontali (incisiv central, incisiv lateral si canin). Spatiul situat intre cele 2 linii din dreptul caninilor, asigura spatiul necesar celor 6 dinti frontali (incisivi centrali, incisivi laterali si canini). Acest spatiu orienteaza tehnicianul in alegerea dintilor, ca forma, lungime si latime. In situatia unor cerinte speciale ale pacientilor, pentru obtinerea unui aspect cat mai natural, estetic, apropiat de fizionomia din perioada dentata, se pot realiza artificii de montare a dintilor (ex. rotatii). Alegerea dintilor se face in functie de mai multe criterii: - lungime; - latime; - tipul constitutional; - sex; - varsta; - personalitate; - culoarea tenului.
In link sunt prezentate cateva dintre criteriile importante pentru alegerea dintilor: