Sunteți pe pagina 1din 9

Grupa ISO I

Instrumente endodontice activate manual (ace endodontice)

Acele endodontice sunt folosite in tratamentul mecanic de canal. Acestea prezinta o variatie larga de forme si marimi. Exista ace endodontice actionate manual (Grupa ISO I) si ace endodontice actionate mecanic (Grupa ISO II). Acele actionate manual se gasesc de diferite lungimi: 19mm, 21mm, 25mm, 28mm si 31mm. Manerele acelor au diferite culori, in fucntie de marimea lor. Culorile alb-negru se repeta de 3 ori (vezi tabel). Sunt confectionate din otel inoxidabil, aliaje de NiTi si Ti-Al.

Exemple de ace:

Ac extractor de nerv, ac extractor pulpar, ac Tiernerv, nerve boarch Sunt utilizate la indepartarea pulpei canalare, dar si a meselor, conurilor de hartie sau la indepartarea unor corpi straini. Ac coada de soricel, Rattenschwanzfeile, rat-tail file Este asemanator cu acul extractor de nerv. Acesta prezinta pe ax o serie de spini mai puternici. Sunt recomandate pentru indepartarea resturilor de vata si a rumegusului de dentina ramasa in canal dupa razuire. Ac de avansare, ac Kerr burghiu , K-Reamer ( pe capul manerului e insemnat: ) Cu acesta se determina lungimea canalului radicular; lungimea de lucru trebuie sa se intinda pana la jonctiunea cemento-dentinara. Reamer-ul apical are lame numai pe cei 3 mm ai varfului instrumentului. Ac Hedstrm, Hedstrm Feile, H-file ( pe capul manerului e insemnat: ) Se utilizeaza la completarea largirii canalului radicular. Aspectul este al unei serii de conuri suprapuse, cu varful spre apical si baza spre maner. Dat. configuratiei partii active este total interzisa rasucirea sau insurubarea acestui instrument. Acest ac este activ doar intr-o singura directie - retractie. Ac Kerr, ac pila, K-Feile, K-file ( pe capul manerului e insemnat: ) Sunt folosite pentru largirea canalelor radiculare. Actiunea de taiere a pilei se poate efectua atat la miscarea de scoatere-razuire, cat si in cea de penetrare-avansare. Ac de tip K modificat, K-Flex File Acestea pornesc de la configuratia patrata si triunghiulara a tipului K - conventional. Forma pe sectiune a instrumentului e un romb. Partea taietoare e formata de catre cele 2 unghiuri ascutite ale rombului. Celelalte 2 unghiuri ale rombului, cele obtuze, ofera o zona mai mare pt. indepartarea debriurilor ( evitand astfel in timpul actiunii compactarea

dentinei in canal ). Pathfinder CS Sunt relizate dintr-un nou tip de otel recomandate pt permebilizarea canalului radicular. Au o grosime de 0,06 si 0,08; maner de culoare portocalie, inscriptionat cu litera "P". Plugger, spreader Sunt instrumente condensatoare. Ambele sunt metalice, netede si conice. Sunt folosite la compactarea materialului de gupapercha. Pluggerele se termina fara varf cu un capat plat. Sprederele sunt mai conice si se termina cu varf ascutit.

In functie de maner, atat pluggerele cat si spreaderele sunt: 1. palmere ( hand-plugger sau hand-spreader ) prezentand un maner identic cu al unei sonde 2. digitale ( finger-plugger sau finger-spreader ) manerele sunt similare cu cu cele ale instrumentelelor K-pila ( se gasesc de la 0,15mm mov, pana la 0,40mm negru ) Grupa ISO II Instrumentar endodontic actionat mecanic, de tipul acelor de canal Acele endodontice actionate mecanic prezinta un mandren care permite atasarea lor la piesa contra-unghi. Piesele contra-unghi pot fi: obisnuite cu miscare oscilanta de un sfert de tura cu miscare oscilanta de un sfert de tura asociata cu o miscare verticala ( miscarea verticala este de 0,8-1mm ) Exemple de ace:

Ac Lentullo Se prezinta pt. piesa dreapta si pt. piesa contra unghi. Materialul de obturatie canalara este introdus in canalele radiculare cu ajutorul acestui ac. Acele Dynatrak Sunt folosite la piesa contra-unghi oscilatorie. Se recomanda numai pt portiunea apicala a canalului pt a fi finisata cand e deja largita. Avantaje: se previne fractura instrumentului in canal in caz de rotatie de un sfert de tura.

Grupa ISO III Instrumentar endodontic actionat mecanic, de tipul frezelor de canal Sunt compuse din 2 parti: un mandren si un cap activ. Cele mai populare instrumente sunt: GatesGlidden si Pesso. Acestea prezinta la unirea mandrenului cu capul o zona de minima rezistenta care va ceda in cazul care instrumentul se blocheaza in canal, fapt ce va permite inlaturarea usoara a partii restante. Partea activa a lor se termina cu o mica zona inactiva, ce va permite evitarea pragurilor sau cailor false. Exemple de freze:

Gates-Glidden (tip G)

Se folosesc pt. largirea initiala a orificiilor canalelor radiculare, si pt. penetrarea in adancime in caz de canale drepte. Peeso (tip P) Sunt cel mai frecvent utilizate in prepararea portiunii coronare a radacinii in vederea realizarii unui DCR. In acest caz gutapercha de pe canal se va indeparta, pana la lungimea ideala cu ajutorul plugger-elor incalzite.

Grupa ISO IV Sunt incluse toate conurile radiculare Conuri de hartie Sunt conice si netede. Se folosesc dupa irigarea canalelor radiculare. O uscare completa a canalului va permite sealer-ului sa adere intim la peretii canalului. Conurile sunt sterilizate prin iradiere cu raze gamma. Dimensiunile conurilor corespund instrumentarului endodontic standardizat. Conuri de gutapercha Gutapercha e dura, mult mai casanta si mai putin elastica decat cauciucul natural. La 65C reteaua cristalina dispare. In endodontie i se adauga: ceruri, materiale de umplutura si opacifianti. Exista conuri standardizate ( master ) si conuri auxiliare. Conurile standardizate au varfurile rotunjite iar cele auxiliare au varfurile ascutite ( pt. a completa cat mai bine spatiul dintre conul master si peretii canalari ) Conuri de argint Sunt materiale de obturatie solide ce ofera o manipulare usoara in obturarea canalelor curbe sau inguste. Sunt confectionate din argint 99,8%, Ni, Cu. Prezenta conului de argint in fluidul tisular, va cauza corodarea sa permanenta, insotita de iritatie cronica a regiunii periapicale, corodarea dentinei radiculare, distructie osoasa si discromie a mucoasei acoperitoare. De aceea ele au o mare toxicitate tisulara, ceea ce a dus la reducerea utilizarii lor in endodontie.

Instrumentarul endodontic Endodontia este o ramura a stomatologiei care se ocupa cu tratarea canalului radicular (tratament cunoscutpopular sub denumirea de "omorarea nervului").` Instrumentarul utilizat in tratamentele endodontice Instrumentarul endodontic este destinat pregatirii canalelor radiculare si se imparte in:Instrumente manuale;Instrumente actionate mecanic cu sistem clavetat;Drilluri sau Reamere actionate mecanic. Instrumentele manuale se impart in:instrumente tip brosa (broaches);-

instrumente tip Kerr (K-type) si derivate ale acestora;instrumente tip Hedstrom (H-type) si derivate ale lor;Spreader-e;Plugger-e. In functie de timpii operatori ai tratamentului endodontic acestea se impart in: Instrumente pentru permeabilizarea canalelor radiculare; Instrumente pentru indepartarea continutului canalelor radiculare; Instrumentarul pentru largirea canalelor radiculare Instrumentarul necesar obturarii canalelor radiculare.

1. Instrumente pentru permeabilizarea canalelor radiculareSondele dentare flexibile sunt reprezentate de niste ace de otel inoxidabil, cunoscute sub numele de aceMiller ( sonde netede sau sonde bleu). Sondele Miller se pot prezenta sub forma conica efilata sau sub o forma efilata cu muchii (piramidala).

Intrebuintarile sondelor flexibile :- cercetarea eventualelor perforatii ale tavanului camerei pulpare in cursul tratarii cariei simple;- cercetarea adaptarii transversale a inelelor si matricelor Ivory, in vederea reconstituirilor coronare;- cercetarea permeabilitatii canalului radicular;manipularea meselor de vata;- plasarea meselor cu medicamente in canalul radicular;- pistonarea unor lichide anestezice, demineralizante sau medicamentoase in canalul radicular;- folosirea ca electrod in cursul aplicatiilor diatermice, a electrofulguratiilor, a ionoforezei;- completarea obturatiilor de canal prin pistonarea materialului de obturatie cu acum Miller;- masurarea lungimii canalului radicular.Acele pent ru piesa Giromatic sunt asemanatoare cu acele tirre nerves avand un maner prin care secupleaza la piesa dentara Giromatic ce transforma miscarea de rotatie intr-o miscare de pendulare in sens dublu pelimita unei arc de cerc. Se prezinta in seturi de 12 bucati de grosimi diferite marcate prin culori diferite. 2. Instrumente pentru indepartarea continutului canalelor radiculare Ace extractoare de nerv tirre nervs sunt fabricate din otel foarte elastic, avand o portiune activa cu spinidispusi pe axul sau. Cu ajutorul lor se indeparteaza nervul dentar de la nivelul pulpei radiculare, detritusuri organice,dentina razuita sau corpi straini de la nivelul radacinii. Grosimea este un criteriu ce le clasifica diferit in functie defirmele producatoare; se diferentiaza priin coduri de culori, astfel:3- alb 4galben 5- rosu7- verde 8- maro 9- negru 3. Instrumentarul pentru largirea canalelor radiculare Se imparte in doua categorii: - cele actionate manual - cele actionate rotativ Acele de canal manuale sunt utilizate in tratamentul mecanic al canalelor radiculare, in vederea curatirii silargirii canalelor radiculare. Sunt alcatuite din maner, tija si parte activa cu sistem de razuire si sunt de grosimidiferite.Partea activa este ascutita si prezinta forme diferite cu actiuni diferite. Ele se impart in:ace tip Kerr- pila prezinta 10-12 spire pe portiunea activa;ace tip Kerr- burghiu au partea activa in forma de spirala subtiata spre varf;-

ace Hedstrom au partea activa sub forma de conuri suprapuse ce descresc ca marime spre varf;ace codita de soricel cu forma activa asemanatoare acelor tirre nerves, dar cu spinii mai puternici si perpendiculari pe axul acului.

Frezele de canal sunt instrumente pentru largirea canalelor actionate mecanic. Se adapteaza la piesa dreaptasau piesa contraunghi si dupa forma partii active se clasifica in :-freze burghiu freze tip Beutelrock-freze tip Gates -freze tip ReamersA K-File; B Reamer; C K-Flex; D Tripleflex 4. Instrumentarul necesar obturarii canalelor radiculare ` Cu ajutorul lor se introduc in canalele radiculare materiale de obturatie in stare plastica. Cunoscute subnumele de ace tip Lentullo , sunt alcatuite dintr-un maner (metalic sau plastic) ce se adapteaza la piesa dreapta saupiesa contraunghi, o tija intermediara scurta si o portiune activa sub forma de spirala conicizata. Grosimea partiiactive este variabila, fiind clasificate in ace extra-extra fin, extra fin, fin, mediu si gros.Tot la obturarea canalelor radiculare pot fi folosite sonde si ace Plugger pentru condensarea verticala, sondesi ace Spreader pentru condensarea laterala. Evolutia conceptelor de preparare endodontica

Obiectivele tratamentului endodontic constau in curtarea si prepararea canalului cu o form conic cerespect morfologia radicular. De patru ani, principiile de preparare endodontic au evoluat considerabil prinintroducerea aliajelor de nichel titaniu ce au antrenat o serie de modificri privind: profilul de sectiune siconicitatea instrumentarului, dinamica instrumentar si secventele tratamentului endodontic. Conceptul actual sebazeaz pe principiul crown-down (corono-apical) efectuat cu instrumentar de diferite conicitti. Aceste noi tehnicipermit o economie de timp si respect obiectivele mecanice ale preparrii. Curtarea si prepararea formei canalului radicular Scopul acestei etape de tratament este de a obtine un canal cu o form specific, care s permit realizareaunei obturatii tridimensionale. Prepararea urmreste, in egal msur, si optimizarea curtirii prin penetrarea lanivel optim a acului seringii de irigare si prin crearea unui flux hidraulic de improsptare permanent a solutieifolosite. Astfel, se obtine o bun eliminare a detritusurilor si din zonele inaccesibile instrumentrii: ramificatiilecanalului principal si canaliculele dentinare sectionate.Deoarece curtarea mecanic prin instrumentare este realizat concomitent cu prepararea canalar, aceastpreparare permite si curtarea chimic prin actiunea solutiilor de irigare. In acest mod, este realizat practic conceptulactual de curtare si preparare mecano-chimic a spatiului endodontic. Obiectivele mecanice ale preparrii endodontice1. Conicitatea preparatiei Preparatia final trebuie s prezinte un aspect conic, regulat, pornind de la limita apical panla orificiul coronar (la nivelul camerei pulpare). Acest lucru permite: Actiunea controlat a instrumentelor in zona apical;

Irigarea corespunztoare p rin penetrarea optim in spatiul endodontic si improsptarea permanent a solutiei princircuit hidrodinamic; Obturarea radicular tridimensional (inchidere etans) prin posibilitatea ajustrii precise a materialului la nivelul zonei apicale: convergenta peretilor la acest nivel permite blocarea precis la limita apical a preparatiei; Accesul instrumental optim pan la nivel apical indiferent de tehnica de lucru.

2. Respectarea morfologiei canalare initiale Forma canalului preparat trebuie s reproduc in linii mari forma original a acestuia. 3. Localizarea limitei apicale a preparatiei Foramenul apical trebuie mentinut in forma si pozitia sa spatial de origine la nivelul suprafetei radicularerespectand structurile apico-periapicale. Complexitatea anatomiei radiculare si endodontice poate crea dificultti inrealizarea acestui obiectiv. Este important de retinut c anatomia endodontic se poate modifica pe parcursulexistentei dintilor pe arcad (apozitie dentinar si/sau cementar vs rezorbtie intern sau extern). Evolutia conceptelor de realizare a preparatiei endodontice Debutul endodontiei moderne este legat de stabilirea normelor de standardizare si codificare ISO . Astfel, aufost definite standardele de fabricare a instrumentarului endodontic. Aceste norme au permis conceperea siaplicarea unor tehnici prestabilite de preparare endodontic (in ordine cronologic): Tehnica standardizat se bazeaz pe conceptul aritmetic: corespondent perfect intre ultimul instrumentendodontic utilizat la preparare si conul folosit pentru obturatie. Dar, existenta canalelor curbe (majoritateacazurilor) si tehnicile de obturare prin compactarea gutapercii au impus noi modalitti de preparare (noi tehnici) cares realizeze o conicitate majorat. Tehnica step-back respect pentru preparare principiile tehnicii standardizate urmate de prepararea retrograd(apico-coronar) cu instrumentar de diametru progresiv cresctor.Se realizeaz astfel, o conicitate telescopat pornind de la limita apical a preparatiei. Dezavantajele constau inincapacitatea instrumentrii canalelor inguste si curbe (se respect traiectoria canalar initial) ca si riscul perforatieiradiculare (ace de canal de dimensiuni diferite, din ce in ce mai rigide). Tehnica seriat (Schilder) a introdus un nou concept: utilizarea unei serii de ace de raclare in cele 2/3 coronare cepregtesc folosirea acelor tip pil in 1/3 apical, posibilitate favorizat de suprimarea interferentelor parietale.Prepararea limitei apicale se face pasiv, cu instrumente precurbate, urmrindu-se mai mult o modalitate deinstrumentare fr riscuri a 1/3 apicale, decat realizarea conditiilor de obturare radicular. Pornind de la principiileacestei tehnici, s-a incercat gsirea unei modalitti de utilizare progresiv a instrumentelor, eliminand interferenteleparietale; astfel, au aprut in anii urmtori tehnici semimecanizate: ultrasonice, Rispi, Shapers . Conceptul de preparare crown-down (prepararea in sens corono-apical) are avantaje nete: permite suprimareainterferentelor coronare parietale (in cele 2/3 coronare) cu posibilitatea progresiei pasive a instrumentelor in zonaapical; permite si curtarea intai a portiunii celei mai afectate a canalului, reducand riscurile de contaminareperiapical prin impingerea resturilor infectate dincolo de apex.Tehnicile step-back si crown-down

, desi aparent opuse ca principii si modalitti de realizare nu sunt de faptcontradictorii: prima realizeaz conicitatea preparatiei pornind de la limita apical prestabilit iar ultimapermeabilizeaz canalul si suprim interferentele. Astfel, cele dou tehnici pot fi asociate in abordarea terapeutic acanalelor, incepand prepararea crown-down si finalizand prin instrumentare tip step-back. (va urma) Bibliografie 1. Kamel Earar Asistenta medicala in echipa stomatologica 2. Martin D, Machtou P: Evolution des concepts de mise en forme du systeme canalaire. Rev dOdonto -Stomat28 (1): 13-21, 19993. Burlui V. Gnatologie clinica, Ed. Junimea, Iasi, 19894. Burlui V, Catalina Morarasu Ergonomie stomatologica, Editura Apollonia, Iasi 1997, Colectia Chiron