Sunteți pe pagina 1din 5

Instrumentarul endodontic

Student: Birzila Ioana- Alexandra Specializarea: Medicina Dentara An II Grupa 3 Disciplina: Bioinstrumentatie si ergonomie Indrumator: S.L.Dr. Kamel Earar

Instrumentarul endodontic
Endodontia este o ramura a stomatologiei care se ocupa cu tratarea canalului radicular (tratament cunoscut popular sub denumirea de "omorarea nervului").`

Instrumentarul utilizat in tratamentele endodontice


Instrumentarul endodontic este destinat pregatirii canalelor radiculare si se imparte in: Instrumente manuale; Instrumente actionate mecanic cu sistem clavetat; Drilluri sau Reamere actionate mecanic.

Instrumentele manuale se impart in: instrumente tip brosa (broaches); instrumente tip Kerr (K-type) si derivate ale acestora; instrumente tip Hedstrom (H-type) si derivate ale lor; Spreader-e; Plugger-e.

In functie de timpii operatori ai tratamentului endodontic acestea se impart in: Instrumente pentru permeabilizarea canalelor radiculare; Instrumente pentru indepartarea continutului canalelor radiculare; Instrumentarul pentru largirea canalelor radiculare Instrumentarul necesar obturarii canalelor radiculare.

1. Instrumente pentru permeabilizarea canalelor radiculare Sondele dentare flexibile sunt reprezentate de niste ace de otel inoxidabil, cunoscute sub numele de ace Miller ( sonde netede sau sonde bleu). Sondele Miller se pot prezenta sub forma conica efilata sau sub o forma efilata cu muchii (piramidala).

Intrebuintarile sondelor flexibile: - cercetarea eventualelor perforatii ale tavanului camerei pulpare in cursul tratarii cariei simple; - cercetarea adaptarii transversale a inelelor si matricelor Ivory, in vederea reconstituirilor coronare; - cercetarea permeabilitatii canalului radicular; - manipularea meselor de vata; - plasarea meselor cu medicamente in canalul radicular; - pistonarea unor lichide anestezice, demineralizante sau medicamentoase in canalul radicular; - folosirea ca electrod in cursul aplicatiilor diatermice, a electrofulguratiilor, a ionoforezei; - completarea obturatiilor de canal prin pistonarea materialului de obturatie cu acum Miller; - masurarea lungimii canalului radicular. Acele pentru piesa Giromatic sunt asemanatoare cu acele tirre nerves avand un maner prin care se cupleaza la piesa dentara Giromatic ce transforma miscarea de rotatie intr-o miscare de pendulare in sens dublu pe limita unei arc de cerc. Se prezinta in seturi de 12 bucati de grosimi diferite marcate prin culori diferite. 2. Instrumente pentru indepartarea continutului canalelor radiculare Ace extractoare de nerv tirre nervs sunt fabricate din otel foarte elastic, avand o portiune activa cu spini dispusi pe axul sau. Cu ajutorul lor se indeparteaza nervul dentar de la nivelul pulpei radiculare, detritusuri organice, dentina razuita sau corpi straini de la nivelul radacinii. Grosimea este un criteriu ce le clasifica diferit in functie de firmele producatoare; se diferentiaza priin coduri de culori, astfel: 3- alb 7- verde 4-galben 8- maro 5- rosu 9- negru

3. Instrumentarul pentru largirea canalelor radiculare Se imparte in doua categorii: - cele actionate manual - cele actionate rotativ Acele de canal manuale sunt utilizate in tratamentul mecanic al canalelor radiculare, in vederea curatirii si largirii canalelor radiculare. Sunt alcatuite din maner, tija si parte activa cu sistem de razuire si sunt de grosimi diferite. Partea activa este ascutita si prezinta forme diferite cu actiuni diferite. Ele se impart in: -ace tip Kerr- pila prezinta 10-12 spire pe portiunea activa; -ace tip Kerr- burghiu au partea activa in forma de spirala subtiata spre varf; -ace Hedstrom au partea activa sub forma de conuri suprapuse ce descresc ca marime spre varf; -ace codita de soricel cu forma activa asemanatoare acelor tirre nerves, dar cu spinii mai puternici si perpendiculari pe axul acului.

Frezele de canal sunt instrumente pentru largirea canalelor actionate mecanic. Se adapteaza la piesa dreapta sau piesa contraunghi si dupa forma partii active se clasifica in : -freze burghiu -freze tip Gates -freze tip Beutelrock -freze tip Reamers

A K-File; B Reamer; C K-Flex; D Triple-flex 4. Instrumentarul necesar obturarii canalelor radiculare ` Cu ajutorul lor se introduc in canalele radiculare materiale de obturatie in stare plastica. Cunoscute sub numele de ace tip Lentullo, sunt alcatuite dintr-un maner (metalic sau plastic) ce se adapteaza la piesa dreapta sau piesa contraunghi, o tija intermediara scurta si o portiune activa sub forma de spirala conicizata. Grosimea partii active este variabila, fiind clasificate in ace extra-extra fin, extra fin, fin, mediu si gros. Tot la obturarea canalelor radiculare pot fi folosite sonde si ace Plugger pentru condensarea verticala, sonde si ace Spreader pentru condensarea laterala.

Evolutia conceptelor de preparare endodontica


Obiectivele tratamentului endodontic constau in curtarea si prepararea canalului cu o form conic ce respect morfologia radicular. De patru ani, principiile de preparare endodontic au evoluat considerabil prin introducerea aliajelor de nichel titaniu ce au antrenat o serie de modificri privind: profilul de sectiune si conicitatea instrumentarului, dinamica instrumentar si secventele tratamentului endodontic. Conceptul actual se bazeaz pe principiul crown-down (corono-apical) efectuat cu instrumentar de diferite conicitti. Aceste noi tehnici permit o economie de timp si respect obiectivele mecanice ale preparrii. Curtarea si prepararea formei canalului radicular Scopul acestei etape de tratament este de a obtine un canal cu o form specific, care s permit realizarea unei obturatii tridimensionale. Prepararea urmreste, in egal msur, si optimizarea curtirii prin penetrarea la nivel optim a acului seringii de irigare si prin crearea unui flux hidraulic de improsptare permanent a solutiei folosite. Astfel, se obtine o bun eliminare a detritusurilor si din zonele inaccesibile instrumentrii: ramificatiile canalului principal si canaliculele dentinare sectionate. Deoarece curtarea mecanic prin instrumentare este realizat concomitent cu prepararea canalar, aceast preparare permite si curtarea chimic prin actiunea solutiilor de irigare. In acest mod, este realizat practic conceptul actual de curtare si preparare mecano-chimic a spatiului endodontic. Obiectivele mecanice ale preparrii endodontice 1. Conicitatea preparatiei Preparatia final trebuie s prezinte un aspect conic, regulat, pornind de la limita apical pan la orificiul coronar (la nivelul camerei pulpare). Acest lucru permite: Actiunea controlat a instrumentelor in zona apical;

Irigarea corespunztoare prin penetrarea optim in spatiul endodontic si improsptarea permanent a solutiei prin circuit hidrodinamic; Obturarea radicular tridimensional (inchidere etans) prin posibilitatea ajustrii precise a materialului la nivelul zonei apicale: convergenta peretilor la acest nivel permite blocarea precis la limita apical a preparatiei; Accesul instrumental optim pan la nivel apical indiferent de tehnica de lucru. 2. Respectarea morfologiei canalare initiale Forma canalului preparat trebuie s reproduc in linii mari forma original a acestuia. 3. Localizarea limitei apicale a preparatiei Foramenul apical trebuie mentinut in forma si pozitia sa spatial de origine la nivelul suprafetei radiculare respectand structurile apico-periapicale. Complexitatea anatomiei radiculare si endodontice poate crea dificultti in realizarea acestui obiectiv. Este important de retinut c anatomia endodontic se poate modifica pe parcursul existentei dintilor pe arcad (apozitie dentinar si/sau cementar vs rezorbtie intern sau extern). Evolutia conceptelor de realizare a preparatiei endodontice Debutul endodontiei moderne este legat de stabilirea normelor de standardizare si codificare ISO. Astfel, au fost definite standardele de fabricare a instrumentarului endodontic. Aceste norme au permis conceperea si aplicarea unor tehnici prestabilite de preparare endodontic (in ordine cronologic): Tehnica standardizat se bazeaz pe conceptul aritmetic: corespondent perfect intre ultimul instrument endodontic utilizat la preparare si conul folosit pentru obturatie. Dar, existenta canalelor curbe (majoritatea cazurilor) si tehnicile de obturare prin compactarea gutapercii au impus noi modalitti de preparare (noi tehnici) care s realizeze o conicitate majorat. Tehnica step-back respect pentru preparare principiile tehnicii standardizate urmate de prepararea retrograd (apico-coronar) cu instrumentar de diametru progresiv cresctor. Se realizeaz astfel, o conicitate telescopat pornind de la limita apical a preparatiei. Dezavantajele constau in incapacitatea instrumentrii canalelor inguste si curbe (se respect traiectoria canalar initial) ca si riscul perforatiei radiculare (ace de canal de dimensiuni diferite, din ce in ce mai rigide). Tehnica seriat (Schilder) a introdus un nou concept: utilizarea unei serii de ace de raclare in cele 2/3 coronare ce pregtesc folosirea acelor tip pil in 1/3 apical, posibilitate favorizat de suprimarea interferentelor parietale. Prepararea limitei apicale se face pasiv, cu instrumente precurbate, urmrindu-se mai mult o modalitate de instrumentare fr riscuri a 1/3 apicale, decat realizarea conditiilor de obturare radicular. Pornind de la principiile acestei tehnici, s-a incercat gsirea unei modalitti de utilizare progresiv a instrumentelor, eliminand interferentele parietale; astfel, au aprut in anii urmtori tehnici semimecanizate: ultrasonice, Rispi, Shapers. Conceptul de preparare crown-down (prepararea in sens corono-apical) are avantaje nete: permite suprimarea interferentelor coronare parietale (in cele 2/3 coronare) cu posibilitatea progresiei pasive a instrumentelor in zona apical; permite si curtarea intai a portiunii celei mai afectate a canalului, reducand riscurile de contaminare periapical prin impingerea resturilor infectate dincolo de apex. Tehnicile step-back si crown-down, desi aparent opuse ca principii si modalitti de realizare nu sunt de fapt contradictorii: prima realizeaz conicitatea preparatiei pornind de la limita apical prestabilit iar ultima permeabilizeaz canalul si suprim interferentele. Astfel, cele dou tehnici pot fi asociate in abordarea terapeutic a canalelor, incepand prepararea crown-down si finalizand prin instrumentare tip step-back. (va urma)

Bibliografie
1. Kamel Earar Asistenta medicala in echipa stomatologica 2. Martin D, Machtou P: Evolution des concepts de mise en forme du systeme canalaire. Rev dOdonto-Stomat 28 (1): 13-21, 1999 3. Burlui V. Gnatologie clinica, Ed. Junimea, Iasi, 1989 4. Burlui V, Catalina Morarasu Ergonomie stomatologica, Editura Apollonia, Iasi 1997, Colectia Chiron