November 4,

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

2012

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemițanu”

Facultatea Stomatologie
Catedra de Odontologie, paradontologie și patologie orală

Referat

Etape si instrumentar necesar in formarea

spatiului endodontic in pulpite si
periodontite

A efectuat: Herta Mariana

Anul V, grupa S1308
A verificat: Popa Svetlana

Chișinău 2018

1
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

Generalitati:
Prin tratamentul mecanic de canal se intelege excizia chirurgicala a peretilor dentinari, pana la
obtinerea unei preparatii necesara pentru aplicarea metodei de obturatie aleasa .

In ceea ce priveste etapele interventiei endodontice, tratamentul mecanic se realizeaza dupa

ce s- a efectuat anestezia locala, apoi realizarea cavitatii de acces endodontic, indepartarea pulpei
coronare din camera pulpara si apoi extirparea pulpei radiculare. Va fi urmat de o noua etapa
endodontica, reprezentata de: toaleta canalelor si tramentul medicamentor canalar. Ulterior se va
efectua obturatia de canal, fie ea provizorie sau de durata.

(15)

2
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

(16)

Conform unei vechi si faimoase axiome a endodontiei, “ceea ce este indepartat din canalul
radicular, este mult mai important decat ceea ce va fi introdus ulterior”. Fara a subestima
importanta etapei de obturare, putem afirma cu siguranta ca fazele de tratament mecanic de canal,
evidarea lor, urmate de toaleta acestora sunt fara indoiala cele mai importante, cele mai complexe
si cele mai delicate.

De- a lungul anilor, principiul de “cleaning and shaping of the root canal system” (Shilder) a
avut o serie de sinonime folosite, precum: instrumentarea canalelor, largirea, sau tratamentul/
prepararea mecanica a canalelor radiculare. Dar acesti termeni nu sunt foarte exacti, deoarece
canalele nu sunt pur si simplu “largite” sau “instrumentate”, si nici “prepararea” lor nu este scopul
final al tratamentului endodontic. Notiunile de “cleaning” si “shaping” au fost introduse de Schilder
in vocabularul endodontic in anul 1974, fiind folositi acesti termeni de atunci pentru descrierea
universala telului unui procedeu endodontic complet si complex, realizat corect. “Cleaning” se
refera la indepartarea in totalitate a continutului sistemului de canale.

Termenul de “shaping” se refera la obtinerea unei anumite forme a canalului, avand 5 obiective:

1. Realizarea unei forme conice, continue a canalului radicular, ce se termina intr- un varf
ascutit
2. Canalul radicular in treimea sa apicala sa fie mai ingust, cu cel mai mic diametru pe
sectiune transversal aflat la acest nivel
3. Instrumentarea mecanica sa se faca in toate cele 3 planuri
4. Sa nu se deplaseze foramenul apical ( sa nu i se modifice pozitia)

1
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

5. Sa se pastreze orificiul apical de dimensiuni cat mai reduse posibil.

Schilder afirma ca obiectivele unui tratament de canal sunt:

1. A nu lasa nicio urma de material organic in sistemul canalar radicular care este capabil
fie de a fi support de insamantare bacteriana, fie de descompunere
2. A indeparta sau a distruge microorganismele din canalele radiculare, prezente dinaintea
tratamentului
3. Sa se conformeze si instrumenteze in fiecare canal radicular o cavitate a carei forme sa
permita cea mai simpla, eficienta obturatie tridimensionala.
Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic se tine seama de urmatoarele reguli (9)
1. Crearea accesului trebuie sa asigure patrunderea acelor in axul canalelor
2. Tratamentul mecanic se efectueaza apropiindu- ne treptat de apex
3. Prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii
canalului radicular, pana la dentina sanatoasa
4. Tratamentul mecanic se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice sau apa
calda
5. Pentru permeabilizarea canalului se pot utiliza, cand este necesar, substante
chimice

(17)
6. In timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
7. Daca tratamentul mecanic se face in mai multe sedinte, intre acestea dintele se
lasa deschis
8. Dupa terminarea tratamentului mecanic se efectueaza intotdeauna tratamentul
medicamentos, cu dintele izolat.

Indiferent de diagnosticul anatomo-clinic, prin prepararea canalului trebuie sa rezulte o

cavitate endodontica a carei forma sa corespunda tehnicii de obturare aleasa.

2
 November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

Largirea canalului trebuie sa nu denatureze morfologia initiala a canalului pe traiectul

lui.Canalul preparat trebuie sa aibe o forma conica, cu baza spre camera pulpara si varful la
constrictia apicala, respectand astfel conul dentinar anatomic care are baza la nivelul camerei
pulpare si varful la nivelul constrictiei apicale

Preparatia se realizeaza pana la limitele terminale ale lungimii de lucru si anume la nivelul
constrictiei apicale, respectand astfel conul cementar ce are varful la nivelul constrictiei apicale si
baza la foramenul apical, cu o inaltime de 0.5-0.7 mm. Aceasta configuratie permite formarea unui
dop apical, prin bontul pulpar apical de la acest nivel, care este capabil sa asigure o sigilare
biologica a apexului dupa obturatia de canal.

Astfel, tehnicile endodontice, prin instrumentare si obturare, trebuie sa aiba in vedere

menajarea, la acest nivel, a integritatii tisulare si a protejarii testutului periapical, favorizand
vindecarea chiar si in cazurile cu leziuni preexistente ale parondotiului apical.

In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenei simple, acest lucru este posibil deoarece
jonctiunea cemento- dentinara nu este interesata de procesul gangrenos, iar instrumentarea
canalului se practica pana la 1-1.5 mm

In cazul parodontitelor apicale cornice, cu rezorbtii patologice ale extremitatii apicale care
desfiinteaza constrictia apicala, aprecierea lungimii de lucru, pentru preparatia canalului se face la
1.52mm de apexul radiologic.

Tehnicile de preparative a canalelor radiculare sunt asemanatoare, in extirpatile pulpare si in

gangrene pulpara, dar fiecare dintre ele prezinta unele particularitati:

Rolurile si importanta instrumentarii mecanice

a canalului radicular
Tratamentul canalelor radiculare are in vedere indepartarea tuturor bacteriilor si tesutului pulpar
necrotic restant sau ireversibil inflamat, si ulterior instrumentarea acestora in vederea largirii,
conformarii lor interioare, astfel incat sa poata fi obturate cu un material biologic inert.

3
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

(19)

Triada: preparatie biomecanica, sterilizarea spatiului endodontic si obturatia tridimensionala reprezinta

marca unul tratament endodontic de success.

Instrumentarea canalului trebuie sa se realizeze pana in portiunea sa cea mai ingusta, si anume
constrictia apicala. Atunci, tratamentul de canal va fi cu siguranta cel mai bun (Beer si Baumann 1994).
Constrictia apicala reprezinta zona de jonctiune intre dentina radiculara si cementul celular, fiind descrisa
de Groove in 1931 ca fiind zona optima unde tratamentul de canal ar trebui sa se termine.

Terminarea tratamentului de canal trebuie deci sa se termine la acest nivel si nu neaparat la

nivelul orificiului apical, avand in vedere ca Kuttler prin studiile sale efectuate pe 400 dinti umani extrasi,
a demonstrat ca plasarea foramenului apical difera de localizarea constrictiei apicale in 44% din cazuri.

Deoarece sistemul de canale radiculare este foarte complex, este foarte dificil sa se poata obtine
antiseptizarea sa totala si rapida. Practicianul poate doar sa reduca numarul germenilor microbieni la un
numar ce nu prezinta potential patogenic de infectie sau sa schimbe flora microbiana locala astfel incat
sa permita vindecarea parodontiului periapical. Acesti agenti patogeni si produsii lor de metabolism pot fi
idepartati printr- o serie de proceduri de tratament mecanic si chimic de canal.

4
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
Instrumentarea mecanica corecta depinde de capacitatea medicului de a indeparta pulpa infectata si
dentina de pe suprafata peretilor canalari, obtinand totodata si o suprafata plana a acestora. Indepartarea
in totalitate a tesutului pulpar infectat este aproape imposibil de realizat, avand in vedere:

- prezenta numeroaselor canale secundare ce nu pot fi instrumentate manual ori cu instrumentar

rotativ;
- imposibilitatea de a indeparta in totalitate dentina interesata de procesul infectios deoarece ar slabi
mult prea mult rezistenta dintelui; s- a constatat ca procentul de dentina radiculara ramasa
neinstrumentata este de aprox 33-35 %. A fost demonstrate ca o cantitate mare de dentina ramane
neinstrumentata in cazul dintilor frontali maxilari.
- dificultatea de a obtine contactul intim al instrumentelor folosite in cursul tratamentului mecanic cu
toti peretii canalului dentinar, pt o preparare optima si corecta.

Acest lucru se va obtine ulterior, irigind sistemul de canale cu diferite substante chimice, ceea ce
va completa rezultate obtinute in urma instrumentarii mecanice a canalelor. Practic tratamentul de
mecanic de canal, pe langa rolul de a obtine un spatiu suficient si perfect “modelat” pentru viitoare
obturatie de canal, are si rolul de a facilitate accesul in sistemul de canale al irigantilor chimici, care
datorita starii lor fluide vor putea patrunde in lumenul canalelor radiculare secundare care sunt
inaccesibile instrumentarii manuale ori rotative. De asemenea creaza loc pentru introducerea unor
eventuale pansamente medicamentoase ce vor avea rolul de a difuza in parodontiul periapical sau
periradicular in vederea remiterii proceselor inflamatorii. Acesti iriganti vor realiza si o debridare a
peretilor canalari ce au ramas neinstrumentati.

Pentru ca instrumentarea canalelor radiculare sa se faca cu succes, este esential sa se cunoasca cu

o cat mai mare precizie anatomia acestora, avand in vedere ca depozitul de tesut dentar dur din jurul
pulpei dentare poate avea o varietate de conformatii si forme. De asemnea este necesar ca medicul sa:
- interpreteze corect si cu atentie radiografiile dentare in plan, si celor facuta sub incidente angulate
- realizeze o cavitate de acces endodontic corecta
- realizeze o explorare delicata si atenta a canalelor
Pentru un rezultat cat mai bun, se recomanda folosirea dispozitvelor de marire a imaginii si o
iluminare cat mai buna a campului

5
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
Dupa Grossman (1955) instrumentarea biomecanica a canalelor radiculare reprezinta cea mai
importanta etapa a tratamentului endodontic. El defineste aceasta faza ca fiind “obtinerea unui acces liber
in interiorul canalului radicular pana la foramenul apical, etape ale carei obiective sunt: evidarea si
curatarea camerei pulpare si canalelor radiculare, evitarea aparitiei proceselor inflamatorii periapicale,
largirea canalelor la diametrul maxim permis pentru a permite inserarea unei cantitati maxime de
tratament medicamentos intracanalar si de a netezi si prepara peretii canalelor astfel incat ca faciliteze o
eventuala obturatie a acestora.”
Dupa M. Gafar si A. Iliescu, tratamentul mecanic are urmatorii timpi operatori:
1. crearea accesului la camera pulpara
2. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos, necrotic, inflamat
3. stabilirea lungimii de lucru
4. razuirea dentine alterate de pe peretii canalului

In acest proiect, ne vom ocupa de cel de-al 4lea timp al tratamentului mecanic, si anume instrumentarea
propriu-zisa a canalelor radiculare, in vederea indepartarii dentine alterate din canalele radiculare afectate de
procesul inflamator.

(20)

6
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

Instrumentarul endodontic folosit in

tratamentul mecanic de canal

(21)

INSTRUMENTARUL MANUAL (GRUP I )

7
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
Prezinta o serie de dezavantaje fata de instrumentele actionate mecanic rotativ, deoarece
prelungesc timpul de lucru, sporesc oboseala medicului practician si pot determina deficient ale etanseizarii
obturatiei radiculare.
Acele obisnuite pentru actionare manuala pot fi confectionate fie classic din otel, fiind mai
rigide, fie din aliaje de nichel- titan, obtinandu-se astfel ace cu o mai mare flexibilitate si rezistenta, cu un
modul de elasticitate crescut, fiind indicate in instrumentarea canalelor radiculare curbe. Au totusi o
eficacitate mai redusa de indepartare a dentine decat a acelor clasice confectionate din otel. Spre
deosebire de acele clasice confectionate din otel, cele Ni-Ti prezinta o diferente de grosime (diametru) a
tijei de deasupra partii active, in sensul ca diametrul la acest nivel la acele confectionate din acest aliaj
flexibil este mai mare. Diametrul acelor la nivelul varfului partii active este acelasi. Aceasta diferenta de
diametru in 1/3 coroana a acului confera un avantaj, si anume: permit o exereza mai pronunata a
dentine la nivelul peretilor verticali ai camerei pulpare, obtinand astfel o patrundere mai in ax a acului in
canal, evitand o dubla curbare a acestuia. In acest fel scade remarcabil riscul de fracturare a acului in
canal.

Instrumentarea canalelor radiculare folosind acele de mana confectionate din otel si standardizate
ISO produce frecvent deteriorari iatrogenice ale peretilor canalari. Un alt dezavantaj al acestor
instrumente este tendinta lor de a crea forme de canale inguste ceea ce ingreuneaza accesul irigantilor
in lumenul canalului si deasemenea riscul de extruzie apicala a rumegusului dentinar rezultat in urma
instrumentarii. Aceste dezavantaje au determinat producerea instrumentarului confectionat din aliaj de
nichel-titan de tipul acelor GT (greater tapers) sau ProTapers, ce utilizeaza tehnica crown down. Aceste
tipuri de instrumente mentin un bun simt tactil al operatorului, si au pret de cost redus. Aparitia lor a
precedat aparitia instrumentarului rotativ de nichel-titan. Pot fi folosite singure sau in asociere sau
alternare cu instrumentele ni-ti rotative.

Acele au un diametru al varfului partii active standardizat ISO si marcat pe manerele acestora
dupa o cheie de culori, precum si dupa cifre. Acesta se masoara in sutimi de mm, astfel ca daca
dimensiunea unui ac este 10, varful va avea un diamentru de 0.1 mm. Dimensiunile mici, sub 15: 6,8,10 se
gasesc in diverse culori ale manerelor, in functie de producator, cel mai frecvent: gri, roz, nuante de mov.
Setul clasic este cel 15-40: 15-alb, 20- galben, 25- rosu, 30- albastru, 35- verde, 40- negru. Dimensiunile
mai mari se gasesc si ele, sub aceeasi succesiune de culori.

INSTRUMENTELE NI-TI

8
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

(1)

1. ACELE KERR REAMERS- BURGHIU

Sunt ace flexibile, folosite pentru permeabilizarea canalelor radiculare. Partea active are forma
de “spire desirate”. Spirele sunt orientate in sens antiorar, oferind astfel instrumentului margini taietoare
ce formeaza un unghi de 60 grade cu peretii dentinari. Sunt ace de cercetare, cautare ale canalelor
radiculare. Sunt mai active decat acele Kerr File in ceea ce priveste indepartarea dentine peretilor
canalelor radiculare deoarece spatial dintre spire este mai mare si permite o mai buna incarcare a acului.

9
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
Sunt primele care se folosesc in cursul tratamentului mecanic, in vederea reperarii orificiilor de
deschidere ale canalelor radiculare principale si permeabilizarea acestora.
Pe sectiune au o forma patrata, astfel ca partea activa a acului va veni in contact in 4 puncte
dinstincte cu peretii canalelor radiculare, sporind astfel perceptia tactila a medicului. Acest fapt le face a fi
instrumente endodontice ideale pentru cercetarea canalelor.
Au simbol ISO un triunghi marcat pe manerul de plastic al intrumentului, in interiorul caruia este consemnata
dimensiunea acului, fapt intarit si dupa “cheia” de culori a manerelor.
Sunt folosite pentru eliminarea detritusului dentinar, penetrarea canalelor, determinarea lungimii
de lucru, dezobturarea canalelor chiar si la extractia nervului atunci cand acele Tirre-Nerfs sunt
contraindicate (in canalele curbe, unde acestea se pot fractura datorita rigiditatii lor).
Se folosesc astfel: se patrunde cu ele in canal pana se simte o rezistenta, atat cat permite
lungimea canalului,se pun in contact cu un perete, se rotesc ¼ de tura in sens orar, apoi se scot in directie
coronara. Daca se realizeaza o miscare de rotatie mai mare de ½ de tura, care este contraindicata, creste
considerabil riscul de fractura al acului pe canal sau de blocare al acestuia in peretii dentinari ai canalului.
Pentru a fi siguri ca am actionat corect instrumental, trebuie sa retinem ca nu trebuie indepartate
degetele operatorului de pe manerul de plastic al instrumentului, lucru ce ar fi necesar sa il facem pentru
a obtine o rotatie mai mare de 360 grade.

2. ACELE KERR FILE- PILA

1
0
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
Sunt ace mai rigide decat cele Reamers, au o forma asemanatoare a partii active, dar spiralele sunt
mai stranse, cu spatii mai mici intre ele, ceea ce determina o incarcare mai redusa si mai rapid a acului,
scazand eficacitatea sa la raclare, si o rezistenta mai mare decat acele tip burghiu. Spirarele partii active a
acului au un unghi active de 90grade.

Sunt folosite pentru largirea canalelor, avand o penetrabilitate mai mica decat acele Reamers. Se
folosesc astfel: se realizeaza miscari de ½ de rotatie in sens orar pentru a inainta, se sprijina pe un perete
si se retrag din canal in directive coronare, astfel determinand incarcarea partii active cu dentina.

Sunt disponibile in dimensiuni de la 0.06- 140 mm, si in lungimi de 21, 25, 28, 30, 31 mm, in
functie de producator. (1)Exista si ace Kerr cu modificari, si anumele acele K-Flex, K-FlexoFiles, obtinute in
urma dorintei de a fabrica instrumente hibride care sa imbine forta si versatilitate unui K-file cu eficienta
in taiere a unui ac Hedstroem.

Acul K-Flex pe sectiune transversala are forma romboidala, lucru ce- I sporeste flexibilitatea in cazul
acelor de diametre mai mari. Sunt confectionate doar din otel.

Acele –FlexoFiles sunt confectionate din otel si se obtin prin rotirea unui sarme in jurul unui ax
de forma triunghiulara pe sectiune. Dimensiunea cea mai mica este 15. Varful partii active este rotunjit si
prezinta un unghi de tranzitie care confera siguranta prepararii mecanice a canalelor curbe. Sunt mai
flexibile decat acele Kerr clasice, iar cele 3 puncte de contact cu peretii canalelor radiculare reduc
frictiunea, favorizand penetrarea acului in directie apicala. Forma triunghiulara ii permite deasemenea sa
produca o cantitate mai redusa de DDR, evitandu-se astfel obliterarea orificiului apical cu noroi dentinar.
(1)

1. AceleKerr
Reamers
2. Acele
Kerr Files

(1)

1
1
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

3. ACELE HEDSTROEM

Sunt ace folosite pentru largirea canalelor, avand simbol ISO un cerc inscriptionat pe manerul
instrumentului manual. Sunt foarte fragile si partea activa are forma de conuri suprapuse, motiv pentru
care este contraindicate rotatia complete a acului in canal deoarece exista risc de blocaj si fractura a acului.
Au eficienta mai mare decat acele Kerr tip pila, scurtand timpul de lucru pentru raclarea dentinei peretilor
radiculari.

Partea activa a acului are margini foarte ascutite, formand un unghi de aprox 60 grade. Sunt foarte
eficiente pentru indepartarea dentine alterate de pe peretii canalelor radiculare.Sunt in mod sigur
superioare acelor Kerr.

Se folosesc intotdeauna dupa acele kerr file, deoarece acestea trebuia sa poata trece usor pana la
nivelul constrictiei apicale. Se insereaza cu atentie, se sprijina pe un perete si se realizeaza miscari de
razuire prin scoatere active din canal in directive coronara.

Mai sunt folosite pentru eliminarea materialului de obturatie din canale sau a resturilor.

1
2
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

(1)

Exista o serie de ace hibride, obtinute in urma dorintei de a realizare ace mult mai active si mai rezistente,
imbinand proprietatile acelor Kerr si Hedstroem.

1
3
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

1
4
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

4. ACELE TIRR-NERFS

Sunt instrumente endodontice folosite pentru extirparea nervului din canalul radicular. Au risc mare
de fractura, fiind rigide. Partea active se prezinta sunt forma unui ax drept pe suprafata caruia sunt dispuse
perpendicular ori oblic o serie de spini fini, ce au rolul de agata tesutul pulpar ori resturile din canalele
radiculare.

Sunt folosite si pentru extragerea buletelor de vata de pe canale, a conurilor de argint sau de
gutaperca. Sunt folosite astfel: se introduce acul extractor pe cat posibil in axul canalului; acul este
propulsat in canal pana se intalneste o rezistenta; se retrage 1 mm pt a-l degaja; se efectueaza 2-3
miscari de rotatie de 360 grade pana se simte o tensiune la aceasta miscare, moment in care acul ia punct
sprijin fix pe un perete si se retrage in directie coronara.

(26)

O varianta a acelor Tirr- Nerfs sunt acele “codita de soricel”, care le sunt foarte asemanatoare
primelor, avand o eficacitate mai mare ca acestea. Au un numar mai mare de spini pe suprafata partii active,

1
5
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
dispusi sub un unghi drept fata de axul acului si detin un maner de plastic de dimensiuni mai mari decat cele
ale altor ace manuale.

5. ACELE MILLER
Mai sunt denumite si sonde flexibile. Se folosesc in endodontie pentru palparea podelei
camerei pulpare la dintii pluriradiculari in vederea reperarii orificiilor canalelor radiculare si pentru introducerea
meselor de vata in canale pentru obtinerea hemostazei sau a uscarii spatiului endodontic radicular.

(1)
6. PROTAPER MANUAL
Sunt clasificate astfel: S – shaping, F- finishing
S1- folosite pentru prepararea 1/3 coronare a canalului, asigurand permeabilitatea 1/3 apicale si
centrarea acului in canal
S2- utilizare pentru instrumentarea 1/3 medii a canalului si cresterii dimensiunii 1/3 apicale, facilitand
folosirea acului F1
Sx- folosite in cazul canalelor scurte, inlocuind acele S1 si S2
F1,2,3- o succesiune de ace ce se folosesc pentru obtinerea formei conice a zonei apicale a canalului.

(27)

7. PLUGGERS
Sunt ace manuale folosite pentru obturarea canalului radicular, in tehnica de condensare vertical
a gutapercii. Varful tijei acului este pe sectiune taiat drept.

(28)

8. SPREADERS

1
6
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
Sunt ace manual folosite pentru obturarea canalului, in tehnica de condensare laterala a
gutapercii. Se folosesc pentru crearea de spatiu intre conul master de gutaperca si peretele dur
de dentina al canalului radicular. Varful tijei acului este ascutit, sub forma de lance.

(29)

GRUP
II

INSTRUMENTE
ROTATIVE

GRUP
III
Grupul II: Sunt aceleasi ace ca si in grupul I, doar ca se pot monta la instrumentar rotativ in
vederea sporirii eficientei lor in indepartarea dentine alterate de la nivelul peretilor canalelor radiculare.

(30)

1
7
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

Kerr File

Tirre- Nerfs Hedstroem

GRUP
II
Spreaders Pluggers

Kerr
Reamers

GRUP III:
Freze
Peeso-
Reamers
Freze
Gates-
Glidden GRUP III

Freze
Beuterlock

Protapers

1
8
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

FREZE PEESO- REAMERS FREZE GATES- GLIDDEN

(1(

1
9
 November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

METODE MANUALE
Tratamentul mecanic se realizeaza prin metode manuale cu ajutorul acelor de canal, prin:
• Tehnica conventionala
• Tehnica de telescopare regresiva= tehnica STEP- BACK
• Tehnica de telescopare progresiva= tehnica STEP- DOWN
• Tehnica combinata: STEP- DOWN, STEP- BACK

Aceste tehnici se aplica si in tratamentul mecanic al gangrenei simple.

Mullaney, in 1979 a descries 3 tehnici pentru instrumentarea delicate a canalelor curbe, si anume:

- Tehnica step back

- Tehnica din statul Ohio
- Tehnica din California de Sud (7)

Tehnicile moderne de telescopare amintite au fost promovate in special pentru preintampinarea

esecurilor terapeutice, care pot aparea in cazul canalelor curbe, in tratamentul mecanic prin procedee
conventionale.

1. TEHNICA CONVENTIONALA

Reprezinta tratamentul clasic de preparative a canalelor, in special a celor drepte, care se incepe
cu ace Kerr nr. 0, 8, 10 atunci cand canalele sunt subtiri, si acele 15,20 cand canalele au un diametru mai
mare.

Nu este necesara o indepartare exesiva e dentina pentru a se obtine o preparatie de canal eficienta.

2
0
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
Practic se introduce in canal acul Kerr 1/ 2 in functie de calibrul canalului, pana intampinam
rezistenta. Se stabileste un reper pe suprafata ocluzala sau marginea incizala a dintelui. Se retrage acul din
canal si se compara cu lungimea medie cunoscuta si daca avem o radiografie si cu aceasta. Daca cel putin
2 parametri corespund, lungimea canalului este corecta. Notam in fisa lungimea fiecarui canal.

Tratamentul mecanic se incepe cu acele Kerr nr.1 cele mai subtiri, cand canalele sunt stramte si cu
Kerr nr2 atunci cand sunt mai voluminoase. Daca nu e posibila patrunderea cu ace Kerr datorita ingustarii
canalului sau curburii sale, pentru permeabilizare va fi folosita piesa giromatic cu un ac de permeabilizare
subtire.

Acele Kerr se introduce in canal prin miscari de propulsive si alunecare, pana la constrictia apicala,
si apoi cu miscari energice de dute-vino se racleaza peretii canalului pe toata lungimea. Cand acele Kerr
10,15,20 aluneca liber de-a lungul canalului, se trece la folosirea acelor 15, 30, care se introduce pana in
treimea apicala a canlului si cu acelesi miscari, se continua largirea canalului. Se recomanda ca dupa
folosirea acelor sa se introduca un ac extractor tip Tirr- Nerfs pentru a indeparta rumegusul dentinar
rezultat din raclare.

Acul Kerr 40 se introduce pana la treimea mijlocie, efectuandu- se aceleasi miscari. Tratamentul
se continua cu acele Kerr 50, 60, departandu- se din ce in ce de treimea apicala si medie, pan ace
obtinem un canal radicular in forma de palnie alungita, ingustat spre apex, cu peretii regulate, netezi,
fara asperitati sau praguri. Cand largirea canalului a fost realizata si DDR- ul din canal indepartat, revenim
la acele 10,20 pentru a recontrola permeabilitatea pana la limita stabilita prin odontometrie. Acele de
canal trebuie folosite intotdeauna in ordinea succesiva a marimii lor.

In canalele curbe, se vor folosi acele Kerr 1 si 2 pana cand desfiintam convexitatea peretelui, in
scopul reducerii curburii. Numai dupa aceeea introducem acele Kerr 3 si 4, edoarece acestea fiind mai putin
flexibile, riscam sa cream praguri sau cai false.

Tehnica conventionala pentru prepararea canalelor curbe se realizeaza prin instrumental 0.06, 0.08,
0.10 maxim 15, initial incurbat, care se introduce in canal asociat cu un lubrefiant, prin presiune usoara si
rotare in 2-3 directii, conform cu complexitatea curburii. Cu acul ajuns la nivelul jonctiunii cemento-
dentinare se realizeaza prima miscare de razuire si apoi se continua treptat razuirea peretilor dentinari.
Pentru a evita formarea de praguri, deci aparitia fenomenului de “ledging” este obligatorie preincurbarea
acului, de fiecare data cand se introduce in canal. Canalele curbe fiind adesea de calibru redus, la largirea
treimii apicale nu se folosesc intrumente cu numar >

2
1
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

2
2
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

METODA SCHILDER
A fost descrisa de Prof. Herbert Schilder un 1974.

Presupune o serie de faze distincte ale prearatiei:

1. Determinarea lungimii de lucru

2. Mentinerea constrictiei apicale si a bontului pulpar apical
3. Largirea corpului canalului
El considera ca acele File se folosesc in primele 2 etape, iar acele pentru cea de a treia.
Principiul precurbarii acelor:

2
3
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
Toate instrumentele trebuiesc precurbate. Gradul de curbare depinde de gradul de curbare al radacinii
care apare pe radiografia dentara. Trebuie efectuata intotdeauna, chiar si atunci cand se instrumenteaza
canale aparent drepte.
Un ac precurbat isi creaza mai usor acces printre obstacolele si calcificarile pe care un instrument
le poate intampina in drumul sau spre constrictia apicala. Precurbarea acului previna ca instrumental sa
creeze praguri sau cai false, evitandu- se astfel aparitie fenomenului de “ledging”.
Pentru a se obtine aceasta precurbare a acelor, trebuie sa se foloseasca un aparat asemanator
unui plier orthodontic care indoaie, deci curbeaza partea active a acelor, in moduri diferite, astfel incat sa
corespunda cu gradul de curbura al canalului radicular. Curbura va fii cu atat mai accentuata cu cat
radacina este mai scurta. Aceasta indoiere a instrumentelor trebuie sa se realizeze cu atentie si grija,
progresiv, pentru a nu deteriora acul si a- si pierde proprietatile elastice.

(1(

Inclusiv acele Reamers trebuiesc precurbate pentru a-si spori eficacitatea. Dupa ce sunt usor
indoite si apoi rotite in canal, ele descriu in spatiu o figura descrisa de Schilder ca “envelop of motion”.
Un ac reamer care nu a fost curbat in prealabil, introdus intr- un canal curb va urma curbura acestuia, dar
totusi nu se va putea roti in jurul propriei axe, astfel ca in spatiu va descrie o forma de “clepsidra”, fapt ce
va determina lacerarea la nivelul foramenului apical sau aparitia pragurilor.

2
4
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

(!)

Stopper-ele de cauciuc

Toate instrumentele trebuie sa fie prevazute cu opritoare de cauciuc, care sunt folosite pentru pentru
a mentine la nivelul partii active a acului lungimea de lucru.
Aceste opritoare sunt usor de aplicat, sau la nevoie de indepartat. Ele trebuie sa fie fixate in
siguranta pe tija acului, astfel inact lungimea de lucru sa fie mentinuta constanta, si pozitia stopper-ului sa
nu poate fi modificata in cursul manuirii acului.
Trebuiesc plasate in unghi drept fata de axul acului.Daca sunt plasate oblic, atunci lungimea de lucru
poate varia cu pana la 2 mm.
Ele trebuiesc sa poata fi directionate in directia curburii, sau a precurbarii acului. Este foarte util
acest fapt, deoarece, in momentul introducerii acului in canal practicianul stie in ce directie sa pozitioneze
acul, astfel incat curbura acului sa corespunda curburii canalului radicular si al radacinii.

PREPARATIA PROPRIU- ZISA MECANICA A CANALELOR

Acele manuale sunt folosite in aceasta etapa astfel incat sa imprime canalului radicular forma unui
trunchi de con, cu varful spre apex si baza spre camera pulpara, acesta fiind primul principiu al
instrumentarii canalului- Shaping.
Canalul este deja largit usor de catre acele ce au fost utilizate in fazele anterioare.
Primul ac reamer care se introduce trebuie sa fie de aceeasi dimensiune cu cea a ultimului ac
introdus ultima data in canal, care este considerat “ultimul instrument ce ajunge la apex”. Pe langa scopul
sau de a largi canalul, acest ac va fi folosit pentru indepartarea rumegusului dentinar restant in canal in
urma largirii sale anterioare. Acele reamers sunt foarte eficace in aceasta faza, datorita spatiilor mari

2
5
 November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
dintre spirele partii active ale acului, ce se pot incarca consistent, producand o indepartare rapida a DDR-
ului. Acest prim ac folosit, desi de aceeasi lungime si calibru ca cel anterior, nu trebuie sa ajunga pana la
apexul radiologic, ci chiar usor anterior de acest reper, astfel incat sa se evite afectarea foramenului
apical determinat de efectul de “clepsidra”. Acul se introduce inactiv in canal, rotat ulterior ¼ de tura, in
timp ce concomitant este retras din canal, imprimandu-i-se o rotatie de 90 grade. Acest ac reamer
niciodata nu trebuie sa fie infiletat sau fortat in peretii canalului, ci ca toate celelalte instrumente
endodontice, se scoate activ, desi se introduce inactive in canal.
Aceasta miscare se repeta de cateva ori, dupa care canalul va fi irigat si se va trece la urmatorul
ac reamer. Se fac aceleasi miscari, doar ca dupa imprimarea ¼-ului de rotatie, se retrage doar cativa mm
si miscare se repeta, abia la final fiind scos acul de tot din canal.

2. METODELE DE TELESCOPARE
Tehnicile de preparare manuala a canalelor radiculare prin telescopare sunt urmatoarele:

- Tehnica step back sau prin abord dinspre apical spre coronar
- Tehnica step down sau prin abord dinspre coronar spre apical

Tehnicile de preparatia a canulului prin telescopare au permis preintampinarea esecurilor in prepararea

canalelor curbe, si anume: (9)

- formarea de praguri prin aparitia fenomelelor de ledging,

- perforatia radiculara pe curbura interna a canalului,
- perforatia radiculara apicala;

In general se considera ca, cu cat curbura unui canal creste, cu atat este mai dificila manopera de
largire a acestuia, respectandu- I forma initiala si in acelasi timp sa indeparteze rumegusul format. Pentru
a se evita devierea de la traiectul original in cadrul canalului radicular in cursul instrumentarii canalelor
curbe, uneori este necesara apelarea la unele tehnici de preparare mai complicate.

TEHNICA STEP-BACK. TELESCOPAREA REGRESIVA

Aceasta tehnica a fost introdusa de MULLANEY si este recomandata in tratamentul mecanic al
canalelor radiculare cu o curbura usoara spre moderata. Este contraindicata a fi utilizata pentru canalele ce
au curburi accentuate.

Poate fi imbunatatita folosindu- se tehnica “specific filing””, instrumente cu varf inactive si flexibile.
Se instrumenteaza prima data portiunea apicala, si abia ulterior portiunea coronara. Este considerate a fi
tehnica standard de instrumentare a canalelor radiculare.

2
6
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
Initial, portiunea apicala, pe sectiune transversal va fi largita cu acele Kerr cu 3-4 numere ISO.
Atunci cand lungimea de lucru este redusa pas cu pas cu 0.5-1mm, alternand reducerea cu un ac superior
si apoi acul master, (cel mai frecvent acul rosu), preparatia va fi completata inclusive In portiunea
coronara. Ultimul instrument de canal care poate fi introdus pe toata lungimea de lucru va fi acul apical
master – “apical master file”.

Daca este executata corect, in urma acestei tehnici va rezulta o preparatie de canal conica, cu o
conicitate de 5%. Canalele cu o curbura accentuata >20% si inguste fac ca instrumentarea lor sa fie mai
dificila. Pentru a reduce problemele din cursul instrumentarii se poate apela la precurbarea acelor sau la
utilizarea instrumentelor cu un modul mai mare de elasticitate, care sunt destinare a se centra in canal, de-
a lungul lungimii de lucru.

Se incepe cu prepararea regiunii apicale a canalului, pana la constrictia apicala, care se largeste in
functie de calibrul natural al acestuia, de obicei pana la un ac Kerr cu doua numere superioare celui cu
care s- au facut cateterizarea si stabilirea lungimii de lucru (odontometria). De exemplu, daca
odontometria s-a efectuat cu un ac Kerr 15, largirea portiunii apicale se va face pana la acul 25 inclusiv. In
functie de calibrul natural al canalului, largirea portiunii apicale ajunge, de regula, pana la acele Kerr 25
sau 30. (9) De fapt, aceste respective se utilizeaza simultan, pe toata lungimea de lucru stabilita prin
odontometrie, nu numai in portiunea apicala.

In continuare, trecandu- se la un ac Kerr cu un numar superior, se scurteaza concomitent lungimea

de lucru cu 1 mm. La fel se procedeaza pentru acul urmator, a carui lungime de lucru va fi deci cu 2 mm
mai scurta decat lungimea initiala, stabilita prin odontometrie

De exemplu, daca largirea portiunii apicale s- a facut cu acul Kerr 25, care a actionat simultan pe
toata lungimea de lucru, cu acul Kerr 30 ne retragem 1 mm, cu acul 35- 2mm, s.a.m.d.Procedeul acesta de
scurtare a lungimii de lucru se continua prin schimbarea acelor Kerr pana cand aceasta devine mai scurta
cu aproximativ 4-5 mm fata de lungimea de lucru fixata prin odontometrie.

Dupa cum se deduce, ia nastere o largire in forma de telescop, pe masura de ne indepartam de apex,
motiv pentru care tehnica poarta denumirea de “telescopare regresiva”
Pentru a evita formarea pragurilor se revine de fiecare data cu acul cu care s- a executat tratamentul
mechanic al portiunii apicale, dupa ce am folosit un ac Kerr cu un numar superior.

Aceasta operatiune de recapitulare se executa pe toata lungimea de lucru a canalului respective.

In acest fel se realizeaza alezarea canalului radicular in forma de telescop, fara a se forma si praguri.

Tehnica telescoparii regresive este mai greu de aplicat corect in canalele cu curbura mai accentuata.
In aceste situatii, daca totusi dorim sa realizam tratamentul mechanic de canal prin tehnica step back,
pentru respectarea principiului prepararii tridimensionale, trebuie sa recurgem la o tehnica speciala de
pilire, la ace cu varful netaietor modificat si la instrumentar de canal mai flexibil.

2
7
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012

2
8
 2. TEHNICA STEP- DOWN. TELESCOPAREA
PROGRESIVA
Este o metoda recomandata in cazul instrumentarii unor canale inguste, sau ce au curburi
exagerate. Intr- o prima etapa, odata ce a fost determinate lungimea de lucru prin odontometrie, se
realizeaza largirea portiunii coronare a canalului, ulterior realizandu- se largirea treimii apicale a
canalului radicular. Segmentul drept al canalului va fi largita utilizand un ac Hedstroem si apoi se vor
netezi peretii folosind o freza Gates- Glidden. Portiunea curba a canalului va fi instrumentata printr- o
tehnica ce utilizeaza rotatia sau raclarea substantei dure, folosind ace flexibile cu varf inactiv. (10)

A fost introdusa de Goering si presupune o preparare telescopata care porneste din portiunea
coronara a canalelor. Metoda consta in largirea si evidarea initiala a portiunii coronare a canalelor,
continuandu- se prin coborarea in trepte telescopate spre apex, in ordine inversa a numerelor acelor
Kerr utilizate la telescoparea regresiva

Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje:

- Accesul rectiliniu spre portiunea apicala

- Diminuarea interferentelor mecanice dentinare de pe peretii canalelor radiculare in cele 2/3
coronare ale acestora, care deviaza directia microinstrumentului endodontic
- Tratamentul mecanic rapid si efficient al portiunii apicale
- Reducerea pericolului acutizarilor in tratamentul gangrenei pulpare prin pistonarea
transapicala a rumegusului dentinar infectat
- Ofera posibilitati superioare de irigari endodontice datorita largirii accentuate a treimii
coronare a canalelor.

3. TEHNICA CROWN DOWN

Este o metoda recomandata in cazul instrumentarii unor canale inguste, sau ce au curburi
exagerate. Intr- o prima etapa, odata ce a fost determinate lungimea de lucru prin odontometrie, se
realizeaza largirea portiunii coronare a canalului, ulterior realizandu- se largirea treimii apicale a
canalului radicular.

Segmentul drept al canalului va fi largit utilizand un ac Hedstroem si apoi se vor netezi peretii
folosind o freza Gates- Glidden. Portiunea curba a canalului va fi instrumentata printr- o tehnica ce
utilizeaza rotatia sau raclarea substantei dure, folosind ace flexibile cu varf inactiv.
 TEHNICA STEP DOWN- STEP BACK= TEHNICA DUBLEI
TELESCOPARI
Are urmatorii timpi:

1. ETAPA DE PREGATIRE STEP DOWN: se largeste 1/3 coronara si medie a canalului cu

ajutorul frezelor sau a celor actionate de sistemele mecanice sau ultrasonice. Aceasta operatie scurteaza
si usureaza pregatirea manuala a canalului.
2. ETAPA DE PREGATIRE A ZONEI APICALE: la constrictia apicala se face cu ace Kerr File,
Unifile sau FlexoFile; largirea se incepe cu acul 15 sau 20 si se continua cu ace succesiv mai mari pana la
acul 40. Acesta este ultimul ac cu care se patrunde pe toata lungime de lucru (ac master apical)
3. ETAPA DE PREGATIRE STEP BACK: se realizeaza forma conica a canalului, in treimea
apicala, cu 3-4 ace Kerr de diametru progresiv mai mare, fiecare dintre ele patrunzand in canal cu cate 1
mm mai putin decat precedentul. Dupa folosirea fiecarui ac se revine cu acul cu un diametru inferior,
pentru e preveni impingirea resturilor in zona apicala. In final se foloseste acul 40 pentru a verifica
permeabilitatea canalului pana la lungimea de lucru.