Tehnica de condensare termomecanica

a gutapercii

Tehnica McSpadden

Nicola Delia Carina, MD, gr.1, an IV

Obturatia endodontica
Este reprezentata de umplerea completa tridimensionala a spatiului endodo
ntic, cat mai aproape de jonctiunea cemento-dentinara.
Intotdeauna obturatia radiculara presupune folosirea in asociere a unui mate
rial primar de obturare, stabil dimensional (gutaperca) in cantitate cat mai
mare, si o cantitate minima de sigilare biocompatibil.
Sealer-ul
• Este o componenta importanta a procesului de obturare;
• Umple spatiul dintre peretii canalului si materialul de baza,cat si canalele
accesorii si neregularitatile canalului.
Roluri
• Sa fie simple in preparare (malaxare) si sa se introduca usor in canalul rai
cular;
• Sa inchida ermetic canalul radicular;
• Sa fie radio-opace;
• Nu trebuie sa coloreze tesuturile dentare;
• Trebuie sa aiba actiune bactericida;
• Sa fie biologic compatibile si sa nu irite tesuturile periapicale;
• Nu trebuie sa aiba proprietati mutagene, cancerigene;
Clasificarea materialelor de obturatie
I. Paste care fac priza in canal
-cimenturi pe baza de oxid de zinc eugenol;
-cimenturi oxifosfat de zinc;
-materiale din gutaperca;
-bachelitev(pe baza de rezorcina-formalina-paracina);
-paste pe baza de rasini epoxide;
-paste cu hidroxid de calciu (Biocalex,Endocal,Apexit);
Clasificarea materialelor de obturatie
II. Paste care nu fac priza in canal
-paste cu actiune antiseptica de durata: Iodoform, Gizi, Rockle’s;
-Paste cu actiune biologica ( pe baza de hidroxid de calciu)

III. Materiale dure

-conuri de gutaperca;
-conuri de argint;
-conuri din rasini sintetice;
Gutaperca
• Este cel mai utilizat si acceptat;
• Nu adera la peretii canalului si se recomanda utilizarea acesteia impreuna
cu un sealer;
• Materialele din care se confectioneaza gutaperca au in compozitie:
-gutaperca 20%;
-oxide de zinc 60-75%;
-ceara sau rasina care asigura maleabilitatea 1-4%;
-sulfat de metal pentru radioopacitate 1-17%;
-coloranti biologici, antioxidanti;
Conurile de gutaperca
• Se gasesc sub 2 tipuri: de baza si accesorii;
• Conurile de baza se confectioneaza dupa standardele ISO, forma varfului
si marimea corespund asadar instrumentului endodontic;
• Avantaje :
-plasticitate
-nu sunt iritante si nici toxice;
-inertie chimica;
-radio-opacitate;
-in canal acestea nu se fisureaza/taseaza;
-asigura o obturatie de lunga durata;
Clasificarea tehnicilor de obturare cu gutaperca
• 1. Tehnica de cimentare a unui con, calibrat la apex;
• 2. Tehnica obturatiei prin modelare individuala a conului;
• 3. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii;
• 4. Tehnica de condensare laterala la cald a gutapercii;
• 5. Tehnica de condensare verticala la rece si la cald a gutapercii;
• 6. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii ( McSpadden);
• 7. Tehnica de injectare a gutapercii termoplasticizate;
• 8. Tehnica de obturare Termafil;
• 9. Tehnici de condensare cu US;
 Pe măsură ce tehnicile de irigare a canalelor s-au îmbunătățit (canulă de clă
tire subțire, activare ultra-sonoră, irigare la presiune negativă), asistăm la umpl
erea din ce în ce mai frecventă a diverselor ramificații sau istmuri ale sistemulu
i radicular.
În cazul în care astfel de cavități pot fi umplute nu numai prin etanșant, ci ș
i prin gutaperca, calitatea obturației crește și prognosticul tratamentului se îmb
unătățește.
În acest sens, tehnicile de condensare termică s-au dovedit a fi semnificativ
mai bune decât tehnica laterală de condensare.
 Canalele mai mult sau mai puțin curbe pot fi preparate într-o manieră care să
asigure un grad mai mare de conicitate, ceea ce simplifică și accelerează semnif
icativ tehnica laterală de condensare.
Cu toate acestea, dezavantajul acestei tehnici este presiunea mare (până la 1,5 k
g) care se aplică pe pereții rădăcinii dintelui. Aceasta poate duce la fracturarea r
ădăcinii - o complicație total devastatoare pentru un dinte.
O parte complicată a unui astfel de tratament este realizarea unei umpleri pe
rfecte a canalelor unei secțiuni transversale care nu sunt rotunjite.
O astfel de umplere perfectă poate fi obținută prin tehnica laterală de conden
sare. Cu toate acestea, în detrimentul multor eforturi și investiții de timp, tehnic
ile de condensare termică pot umple astfel de secțiuni ușor și rapid.
Dezavantajul este că sunt echipamente extrem de mari, experiență și prețul r
idicat al consumabilelor necesare.
Introducere
Consta in ramolirea gutapercii in canal datorita caldurii generate prin frecare d
e un instrument rotatispecial, denumit compactor, care in continuare condenseaza
gutaperca ramolita in directie apicala, realizand o obturatie de canal tridimension
ala.
Introdusa de McSpadden in 1978-l979, aceasta metoda se bazeaza pe folosirea
compactorului, instrument rotativ folosit la o piesa conventionala, cu o turatie de
8.000-l0.000 rotatii/minut.
Compactorul original McSpadden seamana cu un ac Hedstrom ale carui conuri
suprapuse sunt dispuse invers, cu baza spre varf, motiv pentru care, actioneaza ca
un surub cu rasucire inversa si propulseaza sub presiune gutaperca ramolita prin l
ama spiralata cu 1 mm inainte si lateral de tija sa.
 Tehnica este foarte simplă și rapidă, în cazul u
nor canale largi, în special a secțiunilor transvers
ale care nu sunt rotunjite. Cu toate acestea, trebui
e îndeplinite mai multe precondiții. Rădăcina tre
buie să fie pregătită într-o manieră de înaltă calit
ate. Trebuie creat un obstacol apical solid ca o pr
evenire a extruzării apicale excesive a gutapercii.
În această privință, un raport conic mai ridicat al
preparatului obținut de instrumentele de nichel-ti
tan pare să fie un avantaj, atunci când sunt dispo
nibile conuri de gutaperca care se potrivesc exact
cu forma cavității preparate.
În cazul unor canale largi și care nu sunt rotunjit
e, numai partea apicală va fi pregătită astfel.
Ulterior, autorul modifica tehnica prin utilizar
ea unui dispozitiv de incalzire (heater) in care
se introduc doua seringi cu gutaperca cu fluid
itate diferita (faza I si fazaII); compactorul ini
tial este inlocuit cu unul in forma de ac K inv
ersat din aliaj nichel-titan (NiTi- condenser)
mult mai flexibil.
Condensatorul se incarca initial cu gutaperca
faza I, apoi se introduce in canula ce contine f
aza II; instrumentul introdus in canal va impi
nge faza I mai putin fluida catre apex, blocan
d astfel, etans stopul apical (aceasta jucand ro
l de “miez” al obturatiei), iar faza II care este
mai fluida inchide intregul sistem canalar (ver
tical si lateral). Si acesta tehnica utilizeaza sig
ilanti canalari.
Avantaje
- foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalul
ui;
- confera obturatiei densitate si omogenitate crescute;
- obtureaza cea mai mare parte a intregului spatiu endodontic;
- asocierea unui ciment de sigilare asigura o mai buna etanseizare apicala a
canalului decat condensarea laterala la rece;
Dezavantaje
- este mai laborioasa decat ne-o imagineaza instrumentarul si principiu aparent si
mple;
- necesita exersare indelungata pentru a fi stapanita;
- sanse frecvente de fracturare a compactoaretar, datorita turatiilor mari impuse d
e tehnica de lucru;
- facilitarea depasirilor in lipsa unui stop dentinar apical corespunzator;
- generarea foarte rapida a unei mari cantitati de caldura in spatiu endodontic, mo
tipentru care nu se recomanda folosirea sub rotatie a corn pact oare lor peste cate
va secunde;
- posibilitatea unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere, prin incalzirea
suprafetei laterale a radacinii cu 15-20A;
Indicatii si contraindicatii

Indicatii: rezorbtii
radiculare interne;

Contraindicatii: canale
inguste sau canale
curbe;
Tehnica si timpi operatori
Varianta originala McSpadden

-proba conului de gutaperca principal, care trebuie sa se blocheze in lumen

ul canalului la 1,5 mm de constrictia apicala;
- alegerea unui compactor de acelasi calibru cu acul Kerr cel mai gros cu ca
re s-a largit canalul pana la 1-l,5 mm de reperul apical silit prin odontometri
e;
- proba clinica a compactorului in canal si marcarea pe tija sa a distantei pe
care trebuie sa patrunda in canal;
- coafarea varfului conului de gutaperca cu ciment de sigilare;
- introducerea conului de gutaperca in canal si fixarea sa la reperul silit;
- introducerea compactorului in canal pana se intampina o usoara rezistent
a;
- actionarea compactorului la turatia maxima recomandat
a, pastrandu-i aceeasi pozitie fata de reperul apical, contri
buie la ramolirea gutapercii prin caldura dezvoltata de frec
are pe o distanta de 2-3 mm in profunzime;
- propulsarea lenta dar continua a compactorului in canal,
dupa o secunda de actionare, pana se ajunge la reperul api
cal presilit;
- retragerea lenta a compactorului din canal, paatrandu-se
aceeasi turatie maxima.
Observatii
- aparitia unei senzatii de respingere spontana a compactor
ului din canal datorita gutapercii care deja a obturat si s-a
condensat in portiunea apicala a canalului;
- fortarea compactorului din acest moment in directie apic
ala duce la fracturarea sa;
- retragerea prea rapida a compactorului favorizeaza aparit
ia golurilor in obturatie;
- utilizarea unui compactor de calibru mai mare in portiun
ea coronara, evazata, a canalului;
Varianta ameliorata Tagger:

Constituie de fapt o obturatie hibrida, deoarece portiunea a

picala este obturata initial prin tehnica de condensare later
ala, in timp ce condensarea termomecanica aplicata ulterio
r contribuie la ameliorarea densitatii obturatiei in zona api
cala si la obturarea propriu-zisa a restului canalului radicul
ar.
Avantaje
- evitarea eficienta a depasirilor apicale;
- ameliorarea sigilarii prin reducerea microinfiltratiei marg
inale de interfata;
- obturarea rapida a treimii medii si coronare a radacinii.
Timpi operatori
- verificarea adaptarii apicale a conului principal (master);
- proba clinica a instrumentelor de condensat gutaperca (sp
reader, compactor), care trebuie sa patrunda pe canal pana
la 0,5-l mm de constrictia apicala;
- coafarea varfului conului principal cu ciment de sigilare;
 - fixarea conului principal in canal la reperul adecvat;
• - inceperea condensarii laterale;
• - introducerea unui numar suficient de conuri accesorii si
condensarea lor laterala, pana cand se obtureaza un prim
segment al canalului pe o distanta de 3-4 mm de la constr
ictia apicala;
- introducerea compactorului in canal pana la jumatatea l
ungimii de lucru a acestuia si activarea sa la turatie maxi
ma timp de 1 secunda pentru ramolirea gutapercii;
- propulsarea lenta si constanta a compactorului in turatie
pana la o distanta de circa 3-4 mm (maximum 2 mm) de c
onstrictia apicala;
- compactarea se termina in aproximati5 secunde, moment
marcat prin respingerea spontana a instrumentului din zon
a de lucru;
- retragerea treptata a compactorului, pe masura ce se obtu
reaza treimea medie si cea coronara a canalului.