SUBIECTE EXAMEN ANUL III- 2007/2008 CARIA SIMPLA DENTARA. GENERALITATI. SEMNE CLINICE. DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL. EVOLUTIE.

COMPLICATII.
150.- Semne clinice subiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla. 151.- Semne clinice obiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla. 152.- Diagnosticul pozitiv al cariei simple. 153.- Diagnosticul diferential al cariei simple. 154.- Clasificarea formelor clinice ale cariei simple in functie de localizarea proceselor carioase. 155.- Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa dinamica de evolutie. 156.- Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa stadiul de demineralizare al tesuturilor dure dentare. 157.- Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase necavitare. 158.- Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase cavitare. 159.- Procesele carioase situate pe suprafetele netede ale dintilor : caracteristici. 160.- Evolutia si complicatiile cariei dentare simple. 161.- Caria de radacina, aspecte clinice.

IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR IN ODONTOTERAPIA RESTAURATOARE

162.- Prezentati avantajele izolarii campului operator. 163.-Care sunt mijloacele absorbante utilizate pentru realizarea izolarii campului operator. 164.- Aspiratorul de debit mare. 165.- Aspiratorul de saliva uzual. 166.- Elementele absorbante principale si cele accesorii. 167.-Scuturile protectoare.

168.- Automatinul. 169.-Dispozitivele mentinatoare de rulouri si clemele dentare. 170.- Avantajele izolarii campului operator folosind diga. 171.- Dezavantajele si limitarile izolarii campului operator folosind diga. 172.- Componentele principale si cele accesorii utilizate pentru izolarea campului operator cu diga ( materiale si instrumente necesare) . 173.- Folia de diga. 174.- Ramele de diga. 175.- Clemele de diga: Descriere generala. 176.- Seturi minimale de cleme de diga. ( cele mai uzuale ). 177.- Componentele accesorii ( echipamentul auxiliar ) utilizate pentru realizarea izolarii campului operator cu diga. 178.- Pozitionarea si dimensiunea orificiilor din folia de diga pentru izolare corecta. 179.- Care sunt tehnicile de aplicare a izolarii cu diga. 180.- Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii simultane a foliei si a clemei; enumerati avantajele si dezavantajele metodei. 181.- Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a clemei, urmata de folie, enumerati avantajele si dezavantajele metodei. 182.- Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a foliei, urmata de clema; enumerati avantajele si dezavantajele metodei. 183.- Erori in aplicarea si indepartarea izolarii cu diga.

PRINCIPII GENERALE IN TRATAMENTUL CARIEI SIMPLE DENTARE ETAPE SI TIMPI DE LUCRU. TEHNICI DE RESTAURARE.
184.-Care este atitudinea terapeutica fata de caria simpla dentara, in raport cu evolutia leziunilor carioase. 185.- Care sunt fazele tratamentului conventional ( clasic ) al cariei simple dentare si ce se urmareste prin efectuarea fiecarei faze. 186.- Ce reguli impun principiile generale clasice ( conventionale ) de preparare a cavitatilor si care sunt obiectivele prepararii cavitatilor. 187.- Care este definitia data de BLACK etapei de preparare a cavitatii si care sunt principiile ( regulile ) lui BLACK pentru prepararea cavitatilor prin

tehnici clasice ( conventionale ). 188.- Care sunt principiile (regulile) de preparare conventionala a cavitatilor, sistematizate dupa scoala si autorii clasici romani. 189.- Care sunt principiile (regulile) de preparare conventionala a cavitatilor, sistematizate dupa scoala si autorii moderni actuali. 190.- Care sunt obiectivele urmarite prin realizarea fiecarui timp (etapa) de lucru dupa principiile (regulile) de preparare a cavitatilor conventionale, conform sistematizarii scolii clasice romanesti. 191.- Care este clasificarea cavitatilor dupa BLACK si care sunt criteriile care stau la baza acestei clasificari.

CLASIFICAREA MATERIALELOR DE RESTAURARE CORONARA, MATERIALE DE OBTURATIE CORONARA PROVIZORIE.

192.- Care sunt criteriile pe baza carora se alege un material de restaurare coronara si care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de material, in raport cu aceste criterii. 193.- Prezentati clasificarea generala a materialelor de restaurare coronara. 194.- Care sunt categoriile si tipurile de ciment ZOE existente si utilizabile actual. 195.- Reactia de priza si timpul de priza la cimentul ZOE conventional; implicatii clinice. 196.- Cimenturi ZOE armate (cu polimeri) : definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice. 197.- Cimenturile EBA : definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice. 198.- Cimenturile HV-EBA :definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice. 199.- Reactia de priza si timpul de priza la cimentul FOZ ;implicatii clinice. 200.- Cimentul FOZ: calitati, defecte,indicatii, contraindicatii.

201.- Cimentul PCZ: proprietati si indicatii specifice.

MATERIALE DE RESTAURARE CORONARA NEESTETICE, AMALGAMELE DENTARE.

202.- Clasificarea amalgamelor in functie de numarul de metale continute si tipul de particule ale aliajului. 203.- Clasificarea amalgamelor dupa continutul in cupru al aliajului. 204.- Proprietatile metalelor care intra in compozitia aliajului. 205.- Mecanismul de priza al amalgamului. 206.- Factori care influenteaza timpul de priza al amalgamului. 207.-Care sunt si de ce factori depind modificarile dimensionale ale amalgamului. 208.- Coroziunea amalgamului, tipuri de coroziune. 209.- Proprietatile biologice ale amalgamului de argint. 210.- Galvanismul bucal. 211.- Calitatile clinice ale amalgamului. 212.- Defectele amalgamului. 213.-Indicatiile utilizarii amalgamului de argint. 214.- Surse de mercur din cabinetele dentare.

PRINCIPII DE REALIZARE A PREPARATIILOR PENTRU RESTAURAREA CU AMALGAM

215.- Principiile de realizare a formei de contur pentru o cavitate preparata pentru o restaurare din amalgam. 216.- Realizarea conturului primar in cazul cavitatilor preparate pentru leziuni carioase situate la nivelui santurilor si fosetelor ocluzale. 217.- Modalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa I-a preparate pentru o restaurare cu amalgam. 218.- Modalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa II-a preparate pentru o restaurare cu amalgam. 219.- Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa I-a preparata pentru o restaurare cu amalgam.

220.- Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa II-a preparata pentru o restaurare cu amalgam. 221.- Caracteristicile cavitatii proximo-ocluzale tip slot pentru restaurarea cu amalgam. 222.- Exereza dentine alterate restante. 223.- Modalitati de realizare a finalizarii marginilor cavitatii in cazul unei preparatii realizate pentru materiale neadezive. 224.- Prepararea cavitatilor situate pe suprafetele vestibulare si orale ale dintilor laterali in scopul restaurarii lor cu amalgam.

ADEZIUNEA LA STRUCTURILE DURE DENTARE

225.- Care sunt tipurile si mecanismele de adeziune care exista la nivelul interfetei adezive. Slide pag 2 226.- Care sunt consecintele clinice ce confera superioritate tehnicilor bazate pe adeziune in odontoterapia restauratoare. Slide pag1 227.- Enumerati si descrieti factorii principali care influenteaza adeziunea. Slide pag 4 228.- Descrieti principiile si fazele realizarii adeziunii la smalt. Slide pag 6 si Carte 90 229.- Prezentati factorii de care depend caracteristicile gravarii acide a smaltului. Slide pag6 si Carte pag 90 230.- Prezentati etapele clinice ale realizarii gravajului acid al smaltului. Carte pag 92 231.- Care sunt factorii de care trebuie sa tina cont realizarea adeziunii la dentina. Slide pag 9-10 232.- Detritusul dentinar remanent ( definitie, compozitie, structura, caracteristici) si importanta lui in realizarea adeziunii dentinare . Slide 12 carte 93 233.- Gravarea acida a dentinei. Slide 14 carte 234.- Descrieti componentele de baza ale unui sistem adeziv dentinar. Slide pag 21

235.- Cum se grupeaza adezivii dentinari, in functie de atitudinea agentilor de colaj dentinar fata de detritusul dentinar remanent. Slide pag 17 236.- Clasificarea sistemelor adezive actuale. Slide pag 24 carte 93 237.- Adezivii care modifica stratul de detritus dentinar remanent. Carte 94 238.- Adezivii care elimina stratul de detritus dentinar remanent. Carte 95 239.- Adezivii care dizolva stratul de detritus dentinar remanent. Carte 96 240.- Caracteristicile de baza ale principalilor solventi folositi in sistemele adezive. Slide 29 241.- Enumerati cerintele esentiale pe care trebuie sa le intruneasca un adeziv dentinar eficient si factorii de care depinde adeziunea dentinara. Slide pag 16 carte pag 97 242.- Substratul dentinar si calitatea adeziunii. Carte 97 243.- Factorii care pot determina alterarea stratului hibrid. Carte 98 244.- Influenta adezivilor dentinari asupra pulpei dentare. Carte 99 245.- Descrieti tipurile de umiditate existente la nivelul plagii dentinare si influenta lor asupra realizarii adeziunii dentinare. Carte 100 246.- Tehnica de conditionare a smaltului si dentinei, ca faza critica a realizarii adeziunii. Carte 99+ 101 247.- Modul de aplicare a primer-ului, ca faza critica a realizarii adeziunii. Carte 102 248.- Tehnica de aplicare a rasinii adezive,ca faza critica a realizarii adeziunii. Carte 103

MATERIALE DE RESTAURARE CORONARA ESTETICE ADEZIVE.

249.- Care sunt tehnicile de realizare a restaurarilor coronare estetice bazate pe adeziune amelo-dentinara. 250.-Prezentati caracteristicile principale ale tehnicii adezive directe de realizare a restaurarilor coronare estetice. 251.- Enumerati materialele cu structuri combinate folosite ca materiale estetice aderente pentru tehnici de restaurare directe si prezentati caracteristicile principale ale structurii acestora. 252.- Enumerati componentele structurale (fazele) unui material compozit si prezentati rolurile principale ale fiecarei componente. 253.- Monomerii principali ( de baza ) la materialele compozite. 254.- Monomerii de dilutie ( de aditie ) la materialele compozite. 255.- Enumerati componentele structurale ale fazei organice a unui material compozit si prezentati rolurile principale ale fiecarei componente. 256.- Prezentati componentele structurale ale fazei anorganice a unui material compozit si clasificarea materialelor compozite dupa criteriile legate de aceste componente. 257.- Prezentati modificarile de structura ale fazei anorganice la compozitele moderne actuale. 258.- Prezentati agentii de cuplare (de legatura)din structura materialelor compozite. 259.- Prezentati sistemul de activare chimica a polimerizarii (autopolimerizare) la materialele compozite. 260.- Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii lumionoase (fotopolimerizare) la materialele compozite : initierea prin radiatii incoerente in spectrul vizibil. 261.- Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii luminoase (fotopolimerizare) la materialele compozite: initierea prin radiatii coerente tip LASER. 262.- Contractia de polimerizare a materialelor compozite. 263.-Metode de compensare a contractiei de polimerizare la materialele compozite. 264.- Proprietatile biologice ale materialelor compozite.

265.- Avantaje (calitati) ale materialelor compozite folosite pentru restaurarea leziunilor coronare. 266.- Dezavantaje (defecte) ale materialelor compozite folosite pentru restaurarea leziunilor coronare. 267.- Indicatii generale de utilizare a materialelor compozite. 268.- Indicatii specifice de utilizare a materialelor compozite. 269.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa indicatiile de utilizare. 270.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa structura chimica 271.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa mecanismul de initiere si realizare a prizei. 272.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa modul de prezentare. 273.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla conventionale. 274.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla fotopolimerizabile. 275.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla modificate cu particule metalice. 276.- Proprietatile generale ale CIS. 277.- Indicatiile specifice de utilizare pentru CIS.

TEHNICI DIRECTE DE RESTAURARE CORONARA CU MATERIALE ESTETICE ADERENTE

278.- Tehnica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa I ocluzale restaurate cu materiale compozite. 279.- Tehnica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa II ocluzoproximale restaurate cu materiale compozite. 280.- Reguli generale de realizare a preparatiei dintelui pentru restaurari directe cu materiale compozite. 281.- Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul I cu materiale compozite. 282.- Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul II cu materiale

compozite. 283.- Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul III cu materiale compozite. 284.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare ocluzala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate. 285.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare proximala la dintii laterali si tipuri de preparatii ce pot fi realizate. 286.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare proximala la dintii frontali (fara distructia unghiului incizal) si tipuri de preparatii ce pot fi realizate. 287.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare proximala la dintii frontali (cu distructia unghiului incizal) si tipuri de preparatii ce pot fi realizate. 288.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu localizare cervicala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate.

TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE SI PROTECTIA DENTINO- PULPARA

289.- Caracteristicile dentinei ( structura si repartitia topografica a componenteleor, proprietati fizice si chimice ) si semnificatia lor functionala in tratamentul plagii dentinare. 290.- Prezentati particularitatile plagii dentinare. 291.- Detritusul dentinar remanent ( definitie, morfologie, compozitia chimica, solubilizare ) si semnificatia sa functionala in tratamentul plagii dentinare si protectia dentino-pulpara. 292.- Microinfiltratia marginala : semnificatia functionala si abordarera terapeutica. 293.- Prezentati obiectivele tratamentului plagii dentinare ( ale protectiei dentinopulpare ).

294.- Care sunt calitatile necesare unui material optim de protectie dentino-pulpara. 295.- Prezentati conceptia clasica ( bazata pe materiale si tehnici conventionale) in tratamentul plagii dentinare. 296.- Definiti si prezentati baza propriu-zisa (obturatia de baza ). 297.- Definiti si prezentati liner-ii si varnish-urile ( lacurile dentare ). 298.- Definiti si prezentati coafajul indirect ( inclusiv bazele intermediare ). 299.- Prezentati conceptia moderna ( bazata pe materiale si tehnici actuale ) in tratamentul plagii dentinare. 300.- Care sunt avantajele si dezavantajele gravarii acide a plagii dentinare. 301.- Care sunt avantajele si dezavantajele adezivilor pentru tratamentul plagii dentinare si protectia dentino-pulpara. 302.- Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati superficiale. 303.- Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati medii. 304.- Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati profunde.

BIBLIOGRAFIE 1.- Prelegeri curs ( sem I -2007/2008 ) 2.- Manual de Odontoterapie Restauratoare, (vol I, Cariologie)- 2006. 3.- Estetica in Odontoterapia Restauratoare , cap.3,cap.4, cap.5, subcap.5.1. ( de la pag 65.pana la pag.126 ). 4.- Prevenirea si controlul transmiterii infectiilor in cabinetul de medicina dentara ( Marcov. N.) integral.