Subiecte examen an V sesiunea iunie 2020

1. Cum este definită cavitatea de acces?

- Deschiderea realizata in dinte pentru a obtine accesul catre sistemul
endodontic in scopul de a curata (cleaning), largi (shaping), obtura ( filling)
canalele radiculare

2. Cerințe pentru cavitatea de acces

a) Sa permita indepartarea in totalitate a continutului camerei pulpare
- Contaminarea sau infectarea spatiului endodontic
- Discromii
b) Sa permita vizualizarea completa si directa a podelei CP
c) Sa permita identificarea facila a orificiilor de emergenta (deschidere) a
canalelor radiculare si sa permita accesul usor al instrumentelor endo la
nivelul orificiilor canalelor radiculare
d) Sa permita ACCESUL IN LINIE DREAPTA a instrumentarului de canal
pana la prima curbura ( acces cat se poate de direct la nivl 1/3 apicale a canal
cu instr endo)
e) Sa permita realizarea unei cavitati obturate etans temporar sau definitiv dupa
incheierea tratamentului de canal – refacere obligatoriu cu CIS
f) Sa aibe intotdeauna 4 pereti
-pt a putea aplica cleama de diga
-pt a avea un pct de referinta ocluzal reproductibil( cand realizam odontometria)
-rezervor pt lichidele de lavaj endo
-medicatie endo fara a afecta paro mg
-previne recontaminare spatiu endo
3. Etapele de realizare ale cavității de acces

a)Faza 1 TREPANAREA
-Cu freza sferica la turatie inalta in smalt si turatie conventionala in dentina
Freze cu tija intermediara-> lunga
-Prefiguram forma cavitatii de acces
-Initiem intotdeauna pe fata orala sau ocluzala
-Directia frezei -> corn pulpar cel mai voluminos si canal cel mai larg
-Pozitionare mai aproape de MEZIAL PM/M si pe cuspizii activi V/P
-Avem senzatie de cadere in gol sau nu in fct de
DIMENSIUNE CP
VARSTA PACIENT
PATOLOGIE PREEXISTENTA
-putem realiza trepanarea si prin coroana de acoperire metalice daca este bine
adaptata in situatii de urgenta
Dificulati ( dinti malpozitionati sub microproteza,erori de odontometrie,
remanenta dentinei alterate)
b) Faza 2 LARGIREA CAVITATII DE ACCES
-Indepartarea in totalitate a tavanului cp
-Fara lezarea podelei cp
-Depistare retentivitati cu sonda 17
- Cu freze sferice/ cilindrice/ conice/ batt cu partea intermediara LUNGA
( acces + vizibilitate facile) la turatie conventionala
- Miscari de scoatere activa (fr sferice) sau miscari de lateralitate ( cilindrice sau
conice)
c) Faza 3 FINISARE SI EVAZARE
-Limita dintre cavitatea de acces si peretii camerei pulpare sa fie imperceptibila
-Evazare catre ocluzal (facil vizibilitatea si nu se infunda obturatia provizorie)
-Cervical peretii paraleli ( nu sacrificam dentina la acest nivel risc de fractura
verticala radiculara)
-Freze cu vf inactiv la turatie inalta de preferat conice sau cilindrice sau CU
freze Batt ( cilindrico-conice cu gat lung si vf inactiv) si Freze endo Z

4. Instrumentarul cu care se realizează trepanarea în cursul realizării

cavității de acces
Freze sferice diamantate la turatie inalta in smalt si la turatie conventionala in
dentina cu tija intermediara lunga.

5. Unde și pe ce direcție se poziționează freza în cursul trepanării pentru cavitatea

de acces?
- Initiem intotdeauna pe ocluzal sau oral ( in fct de dintele trepanat)
- Pozitionarea mai aproape mezial pt PM SI M si pe cuspizii activi V/P
- Directia e Spre cornul puplar mai mare si canalul radicular cel mai larg
6. Ce condiționează apariția senzației de “cădere în gol” la deschiderea camerei
pulpare?
Caderea in gol este conditonata de:
- Dimensiunea camerei pulpare ( camera pulp mare vs mica)
- Varsta pacientului
- Patologie preexistanta
7. În ce constă lărgirea cavității de acces și cu ce instrumentar se realizează?
-Largirea cavitatii de acces consta in indepartarea completa a tavanului camerei pulpare
fara lezarea podelei camerei pulpare.
-Se realizeaza cu freze la turatie conventionala sferice/ cilindrice/ conice sau BATT cu
partea intermediara lunga ( acces+vizibilitae)
-Miscari de scoatere activa ( sf) si lateralitate ( cil si conic)

8. Finisarea și evazarea cavității de acces - caracteristici și instrumentar

-Finisarea si evazarea cavitatii se realizeaza cu freze BATT (freze cilindrico-conice cu
vf inactiv si gat lung) si ENDO Z sau freze cu vf inactiv de preferat cilindrice sau
conice la turatie inalta
-Se realizeaza evazarea cavitatii spre ocluzal
-La nivel cervical se realizeaza peretii paraleli ( nu se sacrifica dentina la acest nivel pt
prevenirea fracturii vertical radiculare)
-Limita dintre cav de acces si peretii cps a fie imperceptibila

9. Forma cavității de acces la dinții frontali superiori

-Forma de triunghi sau oval (ic il c)

-Forma de triunghi -> La tineri cu coarne pulpare mari ( pt a facilita indepartarea
continutului CP si a evita discromiile)
-Forma Ovala -> La varstnici ( datorita depunerii de dentina secundara)
Patologii preexistente sau tratamente in antecedente ( dep de dent 3)
Traumatisme in zona frontala frecvente care duc la obliterare cp
La ILS unde coarnele pulpare sunt apropiate
-Punct de reper pt trepanare:
zona supraciangulara (ocluzal de cingulum) care este reper fix vs de mg incizala care
se abrazeaza.
Se patrunde cu freza sferica la turatie inalta intai perpendicular pe Fata palatinala
apoi se orienteaza paralel cu axul radacinii.
10.Particularitățile cavității de acces la dinții frontali superiori
-Frecvent intereseaza mg incizala
- In caz de ocluzie adanca acoperita accesul este mai dificil
-Indepartarea puntii de dentina supraciangulara pentru a facilita insertia
instrumentarului endodontic in axul canalului
-Indepartare protuberanta orala interna

11.Forma cavității de acces la premolarii maxilari

Forma ovoidala / orientata VO (implica fr rar cuspizii/ depinde de divergenta canalelor)

Punct de intrare-> centrul fetei ocluzale mj santul mezio-distal
Freza orientata paralel cu ax lung radacina
Miscari vestibulo palatinale usor elicoidale pt a creea divergenta peretilor

12.Particularitățile cavității de acces la premolarii maxilari

-Cav de acces se prelungeste vestibular sau palatinal in functie de NR canalelor
-Rar intereseaza cuspizii
-Intinderea cavi de acces depinde de divergenta canalelor
-Furcatia se gaseste in 1/3 medie sau 1/3 apicala a radacinii (eroare nu se indeparteaza
in totalitate tavanul CP de teama unei posibile perforatii)

13.Forma cavității de acces la molarii maxilari

14.Particularitățile cavității de acces la molarii maxilari

15.Identificarea celui de-al doilea canal radicular (MV2) la molarii maxilari
16.Forma și limitele cavității de acces la incisivii mandibulari
17.Particularitățile cavității de acces la incisivii mandibulari
18.Forma cavității de acces la premolarii mandibulari
19.Particularitățile cavității de acces la premolarii mandibulari
20.Forma și limitele cavității de acces la molarii mandibulari
21.Erori în prepararea cavității de acces
22.Cauze ale perforațiilor coronare sau ale podelei camerei pulpare
23.Tehnici minim invazive de preparare a cavității de acces
24.Tehnici de instrumentare manuală a canalelor radiculare - enumerare
25.Avantajele instrumentării rotative a canalelor radiculare
26.Dezavantajele instrumentării rotative a canalelor radiculare
27.Elementele componente ale sistemului de instrumentare rotativă ProTaper
28.Elementele componente ale sistemului de instrumentare rotativă ProTaper Next
29.Caracteristicile instrumentului Self adjusting file (SAF)
30.Elementele specifice motoarelor endodontice
31.Ce reprezintă endodonțiul?
32.Conținutul canaliculelor (tubulilor) dentinari
33.Foramenul apical
34.Joncţiunea cemento-dentinară
35.Constricția apicală
36.Tipurile de constricție apicală
37.Canalele laterale
38.Canale în forma literei “S”
39.Sistem canalar in forma literei “C”
40.Caractere histotopografice ale pulpei dentare
41.Funcțiile pulpei dentare
42.Etiopatogenia inflamaţiei pulpare
43.Secvențele inflamației pulpare
44.Clasificarea pulpitelor
45.Hiperemia preinflamatorie - simptomatologie
46.Diagnosticul pozitiv în hiperemia preinflamatorie
47.Diagnosticul diferențial al hiperemiei preinflamatorii
48.Hiperemia preinflamatorie - tratament
49.Pulpita acută seroasă parţială - simptomatologie
50.Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasă parțială
51.Pulpita acută seroasă parţială - diagnostic diferenţial
52.Posibilități de tratament ale pulpitei acute seroase parțiale
53.Pulpita acuta seroasă totală - simptomatologie
54.Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasă totală
55.Diagnosticul diferențial al pulpitei acute seroase totale
56.Pulpita acută purulentă parţială - simptomatologie
57.Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă parțială
58.Diagnosticul diferențial al pulpitei acute purulente parțiale
59.Pulpita acută purulentă totală - simptomatologie
60.Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă totală
61.Diagnosticul diferențial al pulpitei acute purulente totale
62.Pulpita cronică deschisă ulceroasă - simptomatologie
63.Diagnosticul pozitiv în pulpita cronică deschisă ulceroasă
64.Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice deschise ulceroase
65.Pulpita cronică deschisă granulomatoasă (polipoasă) - simptomatologie
66.Diagnosticul pozitiv în pulpita cronică deschisă granulomatoasă (polipoasă)
67.Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice deschise granulomatoase (polipoase)
68.Pulpita cronică închisă propriu-zisă - simptomatologie și diagnostic pozitiv
69.Pulpita cronică închisă hiperplazică (granulomul intern Palazzi) - diagnostic pozitiv
70.Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice închise hiperplazice (granulomul intern
Palazzi)
71.Denticulii și calcificările lamelare
72.Modificările regresive și degenerative pulpare
73.Pansamentul calmant
74.În ce situații clinice se utilizează coafajul direct?
75.Ce reprezintă extirparea vitală?
76.Indicațiile extirpării vitale
77.Contraindicațiile extirpării vitale
78.Timpii operatori ai extirpării vitale
79.Cauzele hemoragiei în cursul tratamentului endodontic
80.Insensibilizarea chimică a pulpei dentare
81.Factorii etiopatogenici ai necrozei pulpare - enumerare
82.Formele anatomo-clinice ale necrozei și gangrenei pulpare simple
83.Elementele de diagnostic pozitiv în necroza și gangrena pulpară
84.Diagnosticul diferențial al necrozei și gangrenei pulpare
85.Tipuri de clasificare ale parodontitelor apicale acute
86.Parodontita apicală acută hiperemică - etiologie
87.Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută hiperemică
88.Diagnosticul diferențial al parodontitei apicale acute hiperemice
89.Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive obturaţiei de canal cu
depăşire
90.Parodontita apicală acută seroasă - semne clinice subiective şi obiective
91.Parodontita apicală acută seroasă - diagnostic pozitiv
92.Parodontita apicală acută seroasă - diagnostic diferenţial
93.Parodontita apicală acută seroasă - evoluţie şi complicaţii
94.Stadiile parodontitei acute purulente
95.Simptomatologia în parodontita apicală acută purulentă
96.Evoluția și complicațiile parodontitei apicale acute purulente
97.Tratamentul parodontitei apicale acute purulente
98.Drenajul endodontic
99.Clasificarea parodontitelor apicale cronice
100. Parodontita apicală cronică fibroasă - diagnostic pozitiv şi diferenţial
101. Granulomul simplu conjunctiv și granulomul epitelial - aspectul radiologic
102. Granulomul chistic - aspect radiologic, evoluţie şi complicaţii
103. Parodontita apicală cronică difuză progresivă (Partsch)
104. Parodontita apicală cronică condensantă - aspect radiologic
105. Efectele lavajului endodontic
106. Soluția de hipoclorit de sodiu: concentrații, efecte, modalități de utilizare
107. Rolul jucat de lubrifianți și chelatori în cursul tratamentului endodontic
108. EDTA - efecte
109. Clorhexidina - efecte
110. Soluţia pentru lavaj endodontic
111. Metode de lavaj endodontic - enumerare
112. Biofilmul bacterian
113. Penetrarea bacteriană în pulpă
114. Reacția de apărare a gazdei
115. Dinamica bacteriană în canalul radicular
116. Beneficii și riscuri ale aplicării substanțelor medicamentoase în canalul
radicular
117. Indicațiile aplicării pansamentului medicamentos intracanalar
118. Efectele hidroxidului de calciu
119. Indicaţiile hidroxidului de calciu
120. Tehnici de aplicare ale hidroxidului de calciu
121. Dezavantajele utilizării hidroxidului de calciu
122. Efectele hidroxidului de calciu rezidual și neutralizarea acestora
123. Efectele clorhexidinei
124. Indicaţiile MTA
125. Avantajele MTA
126. Dezavantajele MTA
127. Efectele ozonoterapiei
128. Dezinfecția canalului radicular asistată laser
129. Fenomenul de cavitație ultrasonică
130. Metode de producere a undelor ultrasonice
131. Aplicații actuale ale ultrasunetelor în endodonție - enumerare
132. Tipuri de anse ultrasonice utilizate în endodonție
133. Problemele privind eficacitatea irigării endodontice
134. Care sunt fenomenele pe care se bazează irigarea endodontică activată
ultrasonic?
135. Efectul de “vapor lock” apărut în cursul lavajului endodontic
136. Calitățile unui material de obturaţie de canal ideal
137. Metode actuale de obturaţie de canal - enumerare
138. Metode de introducere a sigilanților apicali în canalele radiculare
139. Dezavantajele obturației de canal bazate doar pe paste
140. În ce constă individualizarea conului de gutapercă?
141. Componentele obturației de canal realizate prin metoda condensării laterale la
rece
142. Caracteristicile conurilor de gutapercă principale (conuri master)
143. Caracteristicile conurilor de gutapercă accesorii
144. Când se utilizează conurile de gutapercă speciale?
145. Ce reprezintă fenomenul de “tug back”?
146. Hand spreaderele - descriere, utilizare
147. Finger spreaderele
148. Avantajele oferite de către finger spreadere în raport cu hand spreaderele
149. Avantajele și dezavantajele metodei de obturație de canal prin condensare
laterală la rece
150. Proba spreaderului în cadrul metodei de obturație de canal prin condensare
laterală la rece
151. Proba conului principal în metoda de obturație de canal prin condensare
laterală la rece
152. Modalitatea de utilizare a spreaderelor
153. Indicaţiile tehnicii de condensare laterală la cald a gutapercii
154. Etapele tehnicii moderne de obturație de canal prin condensarea verticală la
cald a gutapercii
155. Pluggerele - descriere, utilizare
156. În ce constă condensarea termomecanică a gutapercii (tehnica McSpadden)?
157. Instrumentele utilizate în cadrul condensării termomecanice a gutapercii (tehnica
McSpadden)
158. Avantajele metodei de condensare termomecanică a gutapercii (tehnica
McSpadden)
159. Dezavantajele metodei de condensare termomecanică a gutapercii (tehnica
McSpadden)
160. Tehnici de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire (backfilling)
161. Avantajele tehnicilor de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire (backfilling)
162. Dezavantajele tehnicilor de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire
(backfilling)
163. Componentele sistemelor de obturatoare
164. Indicații și contraindicații ale obturației de canal segmentare
165. Materiale utilizate pentru realizarea unei obturaţii de canal segmentare
166. Conceptul de monobloc în obturația de canal adezivă
167. Rolul jucat de sealer (sigilant apical) în cadrul obturației de canal
168. Calitățile unui sealer (sigilant apical) ideal
169. Clasificarea sealerilor
170. Calitățile materialelor bioceramice prezente la nivelul obturației de canal