Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
15-18 grade C;
instrumentarul articular (piese de mana) trebuie desfacut in partile componente si spalat cu un amestec de
apa cu detergent biodegradabil, necoroziv, nonabraziv si cu spumare redusa;
lichidul de prespalare trebuie varsat in sistemul de canalizare cu grija pt a evita stropirea sau improscarea
accidentala.
3
fie compatibile cu instrumentarul procesat;
permita penetrarea agentului sterilizant;
mentina o perioada de timp bine determinara sterilitatea instrumentarului procesat.
4
serveste ca mijloc de a obtine rapid temperaturile inalte necesare pt distrugerea rapida a microroganismelor.
Ciclurile de sterilizare sunt automate, programabile si se selecteaza in functie de :
tipul de articol medical care trebuie sterilizat
modalitatea de ambalare
Aparatele de autoclavare sunt prevazute cu capace ermetice rezistente la presiune si utilizeaza ca agent
de incalzire apa distilata; pentru a reduce coroziunea pieselor de mana prin autoclavare acestea trebuie unse.
21. Sterilizarea cu caldura uscata. Caracteristici. Indicatii.
Distruge agentii microbieni ca urmare a oxidarii si denaturarii constituentilor celulari si este indicata pt
art de uz stomatologic care pot fi adfectate de caldura umeda.
Are o eficacitate mai redusa decat autoclavarea si utilizeaza distrugerea formelor sporulate temperaturi
mai ridicate si durata mai mare a ciclurilor de sterilizare in 2 variante de aparate (clasic tip pupinel sau cuva)
:
cu aer static (tip cuptor) are bobine de incalzire dispuse pe fundul si in peretii laterali ai paratului, care
incalzesc aerul ce se ridica in camera de sterilizare prin convectie naturala;
cu tiraj fortat (sterilizator cu transfer rapid de caldura) aerul cald este circulat prin camera de sterilizare cu
viteza crescuta, permitand un transfer mai rapid al energiei calorice de la aer la instrument, reducand
timpul necasar sterilizarii.
Articolele ce se sterilizeaza prin caldura uscata trebuie sa fie in cutii metalice sau in materiale de tip
celulozic.
Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pt materiale textile , lichide si cauciuc. Caldura uscata
este utilizata si pt porocesarea prin incinerare a anumitor deseuri medicale infectate (celulozice, materiale
textile sau pansamente , comprese, mase plastice, etc ) Acest proces trebuie realizat doar de personalul
specializat utilizand un aparat care este folosit doar in acest scop special- nu trebuie sa se faca incinerarea
dispozitivelor care sunt utilizate in mod curent pt sterilizare.
6
28. Indicatorii indirecti.
Se utilizeaza si se aplica in functie de instructiunile producatorului :
intern: in ambalajul producatorului si in interiorul cutiei de sterilizare
extern: pe cutia de sterilizare sau ambalaj in afara cutiei in incinta de sterilizare
Ambalajele de sterilizare tip pungi de hartie si plastic sudate prezinta indicatorii chimici reprezentati pe
fata externa din hartie sub forma unor desene tip "integratori" cu tipar repetat regulat; aceste desene au
inainte de sterilizare o anumita nuanta coloristica, care vireaza intr-o alta nuanta consecutiv sterilizarii
eficiente. Fiecare producator de astfel de pungi indica alaturat "integratorului" nuanta coloristica pe care
trebuie sa o capete acesta in functie de procedeul de sterilizare utilizat.
In functie de capacitatea de raspuns a indicatorilor indirecti, ei sunt:
monoparametru - care sunt activati de modificarile unui singur parametru fizic pe care il
monitorizeaza(temp si presiune) si se utilizeaza la autoclavarea cu abur sau cea chimic, precum si la
metodele pe baza de caldura uscata;
multiparametru- masoara 2 sau mai multi parametri fizici implicati si asigura un nivel ridicat de control
al atingerii conditiilor de sterilizare, doar pt autoclavarea cu abur
Rezultatele testelor cu indicatori chimici sunt obtinute simultan cu terminarea ciclului de sterilizare si
constitue doar un indicator precoce al unei probleme potentiale; daca acesti indicatori indirecti sugerea sa o
sterilizare necorespunzatoare, articolele supuse procesului nu trebuie utilizate ci trebuie reprocesate.
8
35. Tratamentul chimic al tubulaturii de apa.
In mod obisnuit indepartarea / inactivarea biofilmelor necesita utilizarea constanta de germicidechimice.
Tratarea chimica a tubulaturii in scopul controlarii contaminarii microbiene se poate face in 2 feluri :
periodic sau tratament de soc cu substante chimice la nivel bactericid;
continuu prin aplicarea de substante chimice la niveluri care sa controleze sau sa elimine biofilmele dar
care sunt sub pragul de toxicitate pentru oameni.
Alte variante pentru a rezolva problema biofilmelor au fost utilizarea de agenti de curatare care sa
indeparteze fizic biofilmele si utilizarea pentru tubulaturi a unor materiale care sa limiteze adeziunea
microbiana. Anumite substante chimice-produsii clorinati, au o eficienta partiala asupra biofilmelor. mai
mult aceste subst chiice pot interactiona cu materialele uniturilor dentare rezultand produsi sec care pot avea
efecte neasteptate asupra materialelor dentare, a starii de sanatate a pacientilor si a cadrelor medicale.
acelasi regim de tratament chimic si modalitate de lucru se adreseaza si aparaturii ultra sonice si
echiamentelor cu aer abrazive care prezinta riscul de contaminare bacteriana prin biofilmul din tubulatura.
9
repulverizarea sau reaplicarea subst dezinfectante pe suprafata curatata
lasarea dezinfect incontact cu supraf curatata pt intervalul de timp specificat de producator
stergerea energica a suprafetei cu un servetel sau prosop de hartie pana la indepartarea in totalitate a
urmelor de dezinfectant
indepartarea articolului de curatare devenit deseu medical infectat
12
apa si dezinfectate cu un dezinfectant de nivel intermediar iar inainte de iesirea din laborator sa fie clatite
atent. Agentul de dezinfectare ales nu trebuie sa aiba efect asupra stabilitatii dimensionale a materialelor de
amprenta si trebuie sa actioneze intr un timp rezonabil (15-30 min).Pt dezinfectarea pp-zisa :
amprentele si inregistrarile de ocluzie in ceara pot fi intriduse in solutie de hipoclorit 1% si lasate in
contact pt p perioade de 10-30 min urmand ca inainte de utilizarare sa fie caltite abundent cu un jet difuz
de apa
modelele turnate din gips pot fi introduse in hipoclorit de sodiu 5.25% pt o orasau glutaraldehida 0.13%
pt 30 de min
58. Din ce este format complexul pulpo-dentinar si care sunt caracteristicile acestuia.
Complexul pulpo-dentinar este format din :
Dentina tesut mineralizat de orizine mezenchimala care este supus unor permanente restructurari atata
timp cat dintele isi pastreaza vitalitatea
Pulpa dentara tesut conjunctiv lax care deriva din papila mezenchimala si care are o structura
asemanatoare ce aceea a celorlalte tesuturi conjunctive ale organismului; este delimitata la exterior de
dentina si comunica prin zona apicala cu economia generala a organismului
Caracteristici :
Pulpa dentara este adapostita intr-o cavitate cu pereti rigizi, inextensibili
Circulatia este de tip terminal
Sistem nervos bine reprezentat
Pulpa dentara este caracterizata printr-o labilitate structurala, in contextul legaturii sale morfofunctionale cu
dentina
14
61. Structura zonei periferice, celulele odontoblaste.
Zona periferica este divizata in 3 zone :
Zona periferica, a celulelor odontoblaste
Zona subodontoblastica acelulara numita si stratul acelulat Weil
Zona bogat celulara numita stratul subodontoblastic Hohl
Zona periferica, a celulelor odontoblaste :
Formata din celule odontoblaste, inalt diferentiate, responsabile de formarea dentinei, incepand cu
dentina embrionara si post natala si continuand cu reparatia sa atata timp cat organul pulpar isi mentine
vitalitatea
Odontoblastii au un aranjament, o distributie si o forma care difera in functie de regiunea pulpara in care
se afla
In zona pulpei coronare sunt pluristratificati, au un corp celular de forma alungita, cilindrica, piriforma,
cu nucleu mare situat bazal in canalul radicular.
Pe masura ce se apropie de zona apicala aspectul pluristratificat este mai sarac, celulele odontoblaste
sunt mai putine, mai scurte, cubice sau plate, cu nucleu central
In partea bazala a celulei odontoblaste se afla un nucleu ovalar si in interiorul citoplasmei celulare exista
organite celulare bogate reprezentate care demonstreaza activitatea sa secretorie
15
Ramurile terminale ale fibrelor nervoase senzitive si autonome (plexul Raschow) ramurile
terminale ajung pana in canaliculele dentinare
Plexul fibrilar format din fibre Koff, care sunt fibre de reticulina mai groase
67. Care sunt celulele imunocompetente ale zonei pulpare centrale si rolurile acestora.
Celulele dendritice
sunt celule de talie mare, care prezinta minim 3 prelungiri citoplasmatice numite dendrite;
sunt concentrate in jurul vaselor sanguine;
au rolul de a captura antigenele proteice straine intr-o maniera non-specifica;
16
nr lor cerste in inflamatia pulpara si pot avea rol in procesele de reparatie pulpara
Celulele macrofage
sunt celule de talie mare, rotunde, ovalare sau stelate, localizate in zonele perivasculare;
in pulpa normala sunt implicate in eliminarea celulelor moarte prin fenomenul de apoptoza;
in inflamatia pulpara au rolul de eliminare a bacteriilor si interactioneaza cu alte celule
inflamatorii precum limfocitele T;
pot lua aspecte morfologice diferite precum histocitele, celule care intervin in apararea pulpei
dentare prin fagocitare de hematii degenerate, fragmente celulare dezintegrate si corpi straini, dar
su si rol in elaborarea proteinelor necesare sintezei fundamentale pulpare si a fibrelor conjunctive
Limfocitele T
Din limfocite deriva plasmocitele, celule ovalare sau rotunde, cu nucleu excentric
Au rol in sinteza anticorpilor in cursul proceselor inflamatorii pulpare
17
Primele fibre nervoase ajung in pulpa dentara in momentul debutului amelo si dentinogenezei.
Reteaua nervoasa ramane imatura pe perioada de formare a dintelui si se stabilizeaza in momentul in care
dintele erupt are contacte dento-dentare si se stabilesc relatiile ocluzale.
Fibrele senzitive se ramifica la nivel apical in doua categorii de fibre : unele pt inervatia
parodontiului si altele pentru inervatia endodontica.
Fibrele nervoase se grupeaza in centrul pulpei radiculare unde formeaza fascicule in vecinatatea
vaselor sanguine. In camera pulpara fasciculele se ramifica in nervi cuspidieni si se termina in stratul
acelular Weill sub forma plexului Raschkow. Fibrele senzitive mielinice isi pierd teaca de mielina spre
periferia pulpei, astfel incat plexul lui Raschkow este format din fibre amielinice.
In dintele matur proportia de fibre nervoase intratubulare este variabila, fiind maxima in dentina
situata in dreptul coarnelor pulpare. Regiunea cervicala si radiculara sunt mai putin inervate iar dentina
interradiculara si dentina tertiara un contin fibre nervoase. Terminatiile nervoase situate in vecinatatea
vaselor sanguine, cele din plecul Raschkow si din tubulii dentinari sunt perlate.
DUREREA DENTINARA
20
81. Teoria odontoblastului receptor.
Odontoblastul, prin fibra Tomes, ar primi si transmite impulsul senzitiv pana la fibrele nervoase din
pulpa dentara, comportandu-se ca un receptor neurosenzorial.
Limite :
Odontoblastul are origine embriologica diferita de celula nervoasa
Fibra Tomes nu se intinde pe intreaga lungime a canaliculului
In situatii in care fibra odontoblastica a disparut, durerea dentinara se mentine, atata timp cat
canaliculele dentinare se mentin deschise.
21
85. Hipersensibilitatea postoperatorie manifestari clinice.
Este o entitate aparte in cadrul categoriilor hipersensibilitatii
Apare dupa realizarea unui tratament restaurator aparent corect
Apare in special dupa restaurari realizate cu materiale compozite
Are incidenta crescuta
Prezinta dificultati de tratament
LEZIUNILE DENTARE
101.Uzura dentara.
- modificari morfologice corono-radiculare prin pierdere lenta, progresiva, de substanta dura dentara
- cauzele sunt diferite fata de cele ale proceselor carioase sau leziunilor traumatice
- poate fi consecinta evolutiei fiziologice in timp, dar frecventa este provocata de o serie de cauze
patologice. Pentru :
* eroziune : solubilitatea acida exo/endogena
* atritie : uzura suprafetelor in contacte dendo-dentar directe fara interpozitia alimentelor sau fara
interventia altor factori exogeni
* abraziune : uzura prin frictiunea oricarui corp extern exercitata asupra dd care sunt implicati in
incizie, triturare, prindere sau tinerea unor obiecte (sunt incluse si manopere de igienizare prin periaj
dentar)
102.Eroziunea dentara.
- factori exogeni :
a) dieta : acizi (citric, acetic,carbonic)
b) abilitati profesionale (mediul cu concentratie mare de acizi)
c)poluare
- factori endogeni :
a) afectiuni digestive : hernia hiatala, ulcer peptic, indigestiile cronice
b) afectiuni neuropsihice : anorexia, bulimia
c) alcoolismul cronic
d) dureri fiziologice asociate sarcinii
e) regurgitatii voluntare
25
103.Atritia dentara.
- uzura mecanica a suprafetelor implicate
- depinde de : intensitatea fortelor exercitate; calitatea structurii dure dentare; durata actiunii respective
a) ocluzala/ incizala :
zone de uzura ca o suprafata aplatizata sau usor adancite, circumscrise de margini bine determinate
aceste fatete corespund cu exactitate suprafetelor atritionale de la nivelul antagonistilor
b) interproximala : -> apare la nivelul ariilor de contact de pe fetele proximale ale dd adiacenti prin frictiuni
consecutive deplasarilor dd cauzate de forte ocluzale sau de alta natura (M3)
108.Fluoroza.
- frecvent local, langa vf cuspidian sau marginea incizala
- apar daca in primii ani d viata copilul ingereaza o concentratie de fluor de peste 1mg/L de apa
- smaltul dd apare pestrit,marmorat, cu aspect "mancat de molii", din cauza interferarii fluorului in procesul
de calcifiere a matricei smaltului dd permanenti. Aceasta det o maturare incompleta a smaltului, care devine
poros si opac
- coloratia se limiteaza la smalt, este bilaterala si bimaxilara.
- forme :
a) simpla - coloratie galbuie/bruna asociata cu linie fina transversala sau mici zone alb opace
b) moderata - opaca - pete galben-gri-brune asociate cu zone alb-opace, iar suprafata smaltului e
neregulata
c) severa cu porozitati - dd au un smalt poros si friabil care se poate desprinde pe bucati sau parcelar de
pe dentina subiacenta (prezinta acelas tip de modificare coloristica ca la forma moderata)
114.Traumatismele dentare.
- fisura coronara - intereseaza doar smaltul, fara pierdere de substanta dura dentara
- fractura coronara nepenetranta/necomplicata care nu expune pulpa dentara sau nu produce deschiderea
camerei pulpare
- fractura coronara penetranta/complicata cu expunerea pulpei dentare sau deschiderea camerei pulpare.
Poate fi simpla de smalt sau simpla de smalt si de dentina. Poate aparea in urmatoarele situatii :
* dd vitali
* dd cu pulpa necrotica/gangrena pulpara simpla sau complicata netratata
* dd devitali cu tratament endodontic si cu restaurare coronara
29
- permit o evaluare mai corecta a tipului de leziune (coloratie, aspect al suprafetei) sau o dradului de
cavitatie (localizare, adancime, intindere)
- rapida - cu separator Ivory la dd frontali
- lenta - foloseste un inel elastomeric, care se introduce vertical in spatiul interdentar de investigat si se lasa
3 zile la PM si 5 zile la M. Inelul are grosimi/diametre diferite pt PM/M.
124.DIFOTI.
- detectarea pr carioase primare necavitare, cavitare incipiente si manifeste si secundare carii marginale cu
localizare ocluzala sau proximala
- evaluarea celorlalte leziuni necarioase cu pierdere/nu substanta uitilizeaza lumina alba
- poate indica prezenta pr carioase incipiente inainte de a putea fi detectate radiologic, precum si fracturile
si fisurile incipiente de pe toate fetele.
Piesa de mana de unica folosinta :
pt suprafetele proximale se aplica peste dinti permitand luminii sa treaca prin suprafata sa strabata
dintele sis a fie captata pe suprafata opusa de catre un sensor digital
piesa pt suprafata O ilumineaza dintele sub unghiuri variate dinspre V sau O iar lumina rezultata este
analizata dpdv energetic la emergenta de pe suprafata ocluzala.
30
Caracteristici :
utilizeaza radiatie luminoasa alba, a carei lungime de unda nu reprezinta un potential risc pentru
medic si pacient
ajuta la depistarea pr carioase incipiente necavitare
reduce perioada de tratament si preturile de cost
asigura imagini in timp real in cadrul etapei de exereza a dentinei alterate
monitorizeaza eficacitatea tratamentului si corectitudinea aplicarii materialelor restauratorii
arata efectele abraziunii dentare
Rezultatele metodei comparative cu Rx :
- suprafete netede Dif 41% - Rx 4%
- suprafete ocluzale Dif 80% - Rx 20%
- suprafere proximale Dif 69% - Rx 31%
125.ECM.
- masoara rezistenta electrica globala
- limitat la supraf ocluzale si la cele verticale libere
- nu pe supraf aproximale decat daca exista spatiu fizic de acces pt aplicarea corespunzatoare a electrodului
activ
- foloseste curent alternativ cu frecventa fixa det rezistenta dintelui la curent
- mod de functionare :
o zona specifica prin flux de aer care usuca suprafata dintelui
o suprafata specifica prin mediu de contact
- util ca test la pacientii cu incidenta ocluzala mai mare decat cea proximala
- determinarile sunt superioare FOTI si metodei vizuale in predictia aparitiei cariilor
ocluzale
- necesita calibrare individuala
- monitorizarea constantelor electrice ale dintelui tratat serveste ca indicator indirect in
aprecierea reusitei terapeutice :
in varianta remineralizarii leziunilor incipiente valorile electrice masurate se apropie de valorile
etalon det pt un dinte sanatos
continuarea evolutiei pr carios va fi semnalata prin marirea gradientului electric fata de etalon
Dezavantaje :
aparatura necesara costisitoare
tehnica pretentioasa
subiectivitatea interpretarii rezultatelor
lipsa de corelatii intre gradul de demineralizare a tesuturilor dentare si valorile rezistivitatii electrice
126.ACIST.
spectroscopia impedantei curentului alternativ aproximal, ocluzal, suprafete verticale
utilizeaza rezistenta electrica masurata la o sarcina electrica data ca etalon in depistarea existentei
unui proces carios prin analiza frecventelor curentului electriv ce trece pe un dinte
este de 2 ori mai precisa decat ECM si depisteaza afectarea structurilor dentare in stadiile incipiente
cand este posibila instituirea unui tratament minimal invaziv.
Rezultate de 100% la leziuni necavitare in smalt
133.Enumerati metodele diagnostice pentru detectia leziunilor carioase secundare: carie marginala si
recidiva de carie.
Recidive de carie :
o Marginala : difuzia luminii, QLF, electrice EIS
o Secundara : RX
34
151.Diagnosticul leziunilor carioase necavitare din santuri si gropite.
Dg este dificil; ele pot scapa unui examen clinic sumar, superficial. La un examen clinic minutios,
intr-un prim stadiu se poate observa o usoara modificare de transluciditate a smalului, evidenta dupa
o uscare prelungita a suprafetei dentare. Acest stadiu corespunde absentei demineralizarii smaltului
sau este o demineralizare de inceput. Ex Rx nu pune in evidenta nici o modificare.
Dg se pune pe prezenta opacitatii si/sau colorarii suprafetei dentare, greu de observat pe dintele
umed, dar usor de evidentiat pe dintele uscat. Smaltul apare opac, alb, dur si lucios atunci cand este o
carie cu evolutie rapida si de culoare galben-bruna la o carie cu evolutie lenta sau stationara. Culoare
alba-opaca evidenta pe un dinte uscat denota existenta unei demineralizari in jumatatea externa a
smaltului pe cand aparitia sa pe un dinte umed demonstreaza ca demineralizarea a depasit jumatatea
externa a smaltului ea fiind prezenta in jumatatea interna a acestuia si eventual si in dentina.
Utilizarea tehnicii de palpare cu sonda dentara nu este indicata. Radiografia nu este nici ea
edificatoare. Este necesara urmarirea radiologica seriata efectuata la intervale de timp de la 3-12
luni.
35
Forma cavitara superficiala; suprafata cementului este moale, neregulata, opaca si la palparea cu
sonda se observa un defect de suprafata cu o adancime de mai putin de 0,5 mm. Prezinta o culoare
variabila pana la maro inchis.
Cavitate de adancime medie are suprafata moale, cu adancime mai mare de 0,5 mm, fara semne de
suferinta pulpara
Cavitate profunda cu implicatia pulpei dentare radiculare; cu o coloratie variabila de la galbui la
maro-inchis
Leziunile pot fi :
- Active galbui sau maro deschis; acoperita de placa bacteriana si de consistenta moale
- Inactive maro-inchis pana la negru; suprafata neteda, lucioasa, dura
157.Caracterele durerii.
1.debut : ziua / noaptea
2.caracter spontan / provocat de agenti fizici (rece, cald), chimici (acru, dulce), mecanici
(presiune, percutie)
3.frecventa : cat de des apare stimulul
4.intensitatea : durere puternica, cu caracter pulsatil / (ca un junghi)
5.durata : continua / intermitenta
6.localizata / iradiata si unde iradiaza
7.la ce dispare si pentru cat timp
36
159.Diagnosticul diferential de carie simpla dentara.
I. leziuni necarioase cu/fara pierdere de substanta :
lipsa dentinei alterate
caracterul leziunii interesare uni/polidentara
datele obtinute din examenul subiectiv privind etiologia
existenta dd integri foarte frecventa (discromii)
II. hiperestezia dentinara :
durere cu caracter afectiv deosebit
apare la palparea zonelor afectate sau la periaj, masticatie, alte etiologi
III. hiperemie preinflamatorie :
toate semnele de CS + durere provocata care dureaza 10-15 min dupa indepartarea excitantului
IV. gangrena pulpara :
teste de vitalitate negative
camera pulpara deschida
carie profunda
V. pulpite cronice inchise propriu-zise :
prin foraj explorator => pulpa prezinta hipoexcitabilitate la testele de vitalitate comparativ cu dd
omologi sanatosi si in antecedente au prezentat pusee dureroare
VI. parodontite apicale cronice :
idem gangrena semne radiologice de afectare a parodontiului apical (granulom, chist)
37
163.Caria secundara marginala: diagnostic pozitiv, diferential, evolutie si complicatii.
Diagnostic pozitiv :
dinte cu obturatie coronara cu solutie de continuitate intre restauratie si tesutul dentar dur
coloratie alb-cretoasa sau brun-cafenie a smaltului marginal restaurarii
prezenta, la palpare cu sonda in profunzime, a dentinei alterate
probe de vitalitate (+)
Diagnostic diferential se face cu :
fractura coronara de origine traumatica, la care smaltul are cumoare normala, fara dentina alterata si
cu prezenta factorilor etiologici in anamneza
fractura restaurarii ocluzo-proximale, la nivelul istmului, aparuta la scurt timp de la aplicarea sa,
datorata undei preparari incorecte a cavitatii, fara a prezenta dentina alterata
pierderi superficiale de material restaurator datorate adaptarii incorecte a materialului de restaurare,
aparute la timp scurt de la realizarea restaurarii.
Evolutie si complicatii caria secundara marginala nerezolvata in timp util poate determina aparitia,
prin evolutia sa spre suprafata, la fracturarea marginilor preparatiei sau chiar a dintelui, ca urmare a
subminarii smaltului de catre procesul carios. In profunzime, prin evolutie, poate determina prin infectarea
pulpei dentare, aparitia inflamatiei sau a gangrenei pulpare.
39
176.Evaluarea ICDAS a activitatii cariilor simple.
activa = are posibilitatea mai mare de evolutie decat cea inactiva (progresie, oprire, regresie)
inactiva = oprita in evolutie probabilitate mai scazuta de evolutie
Cod 1,2,3 :
- leziuni active suprafata smaltului este alb-galbui opaca cu pierderea luciului; este aspra la sondare
usoara; leziunea este intr-o zona de stagnare; prezinta pori si fisuri in apropierea gingiei si pe fetele
proximale sub punctul de contact
- leziuni inactive suprafata smaltului, este albicoasa, maronie sau neagra; la sondare usoare este
lucios si tare; pe suprafetele plane leziunea carioasa este tipic localizata la distanta de marginea
gingivala
Cod 4 :
- leziuni active probabil active
Cod 5,6 :
- leziuni active cavitatea este moale, senzatia de piele la sondare
- leziuni inactive cavitatea poate fi lucioasa si tare la sondare usoara
178.Screening-ul microbian.
Evaluarea rapida a incarcarii microbiene si a riscului individual potential permite predictia dezvoltarii
cariei dentare si ajuta la fromularea terapiei corespunzatoare pe termen lung.
Masurarea tulpinilor de streptococi poate fi efectuala in timp real pt detectia precoce a cariilor si
evaluarea riscului de carie.
Bioluminescenta produsa de toate celulele cu caracteristici legate de lungimea de unda, durata,
frecventa a emisiei si cronologie.
Emisia de lumina provine dintr-o reactie enzimatica specifica oxdarea luciferinului de catre enzima in
contact cu moleculele de ATP, cantitatea de lumina este dp cu cantitatea de ATP prezenta.
Etape :
- Colectarea bacteriilor orale, eliberarea de ATP din celule si masurarea cantitatii de lumina generata
- Emisia de lumina se produce in secunde; poate fi masurata cu un luminometru care afisaza nr de
unitati luminoase relative dp cu nr de streptococi
Se masoara unitatile formatoare de colonii la 24 de ore dupa aplicarea in incubator pe mediu de
cultura, aceasta metoda fiind considerata standard
41
183.Cimenturile cu ionomeri de sticla.
CIS-urile au fost utilizate ca materiale de restaurare, cimentare, lineri sau materiale de obturatii de baza,
datorita potentialului de adeziune si a valorii estetice. Intre CIS si dinte are loc un schimb de ioni de Ca, F,
Sr rezultand suprafete dentinare cu rezistenta crescuta la acizi
42
Evaluarea petelor albe pt remineralizare
Lacuri cu fluor
12 luni
Bite wing + alte examinari Rx
Examinare vizual tactila dupa detrartrare su periaj profesional
Lacuri cu fluor
Evaluarea nivelului de activitate pete albe si imagini Rx
Evaluarea nivelului de risc si stabilirea perioadelor de control risc scazut la 6 luni, moderat
sau ridicat, dar inactive la 6 luni; risc moderat, ridicat sau foarte ridicat si active la 3 luni
43
Extinderea minima a cavitatii preparate, fara a indeparta substanta dura dentara integra (extensia
preventiva conventionala devine prevenirea extensiei)
Adeziunea amelo-dentinara
Cresterea rezistentei mecanice (structura omogena, monolitica, pentru ansamblul dinte / restaurare)
Etanseitatea interfetei dinte / restaurare (previne microinfiltratia marginala, implicata in aparitia
complicatiilor pulpare)
Biointegrare
Restaurare morfofunctionala cu materiale biocompatibile, biomimetice, aderente, bioactive
(carioprofilaxie / remineralizare = prevenirea cariei secundare si/sau a recidivei de carie)
44
Cresterea rezistentei marginilor de smalt restante (dispar zonele subtiri nesustinute, care se fractureaza
usor = dezadaptare)
Scaderea riscului de carie secundara (eliminarea smaltului limitrof procesului carios, cu posibile
alterari microscopice de structura)
45
201.Tipuri de preparatii modificate (neconventionale) speciale pentru leziuni carioase proximale.
Tip caseta doar in situatiile in care avem acces direct asupra suprafetei proximale afectate, lucru
posibil datorita unor distructii coronare intinse a dintilor vecini, unor edentatii sau atunci cand aceasta
leziune devine accesibila printr-o preparatie efectuata fata in fata pe dintele vecin
Tip crevasa (slot) aceasta preparatie se realizeaza pentru procesele carioase situate in apropierea
crestei marginale, cu acces chiar prin creasta marginala
Tip sant
Tip tunel tunelizare partiala (inchisa proximal) sau tunelizare totala (deschisa proximal). Aceasta
cavitate are abordarea dispre ocluzal, la distanta de 2 mm de creasta marginala care trebuie conservata.
203.Care sunt aspectele urmarite in cadrul fiecarui obiectiv al conceptului de Interventie Terapeutica
Minimala.
Identificarea leziunilor prezente:
o Evaluarea riscului de carie
o Detectia precoce a leziunilor (modalitati de cariodetectie)
Prevenirea aparitiei leziunilor noi
o Modificarea dietei:
Restrictionarea suportului de substrat fermentabil (carbohidrati)
Inhibarea producerii de acizi (care au la baza ionul de fluor)
Utilizarea substituentilor nefermentabili de zahar(xylitol)
Reducerea consumului de bauturi acide (citrice/acid carbonic)
Alcanizarea mediului cavitatii orale (arginina/ uree)
o Igiena buco-dentara
Igienizarea profesionala periodica
Instruirea pacientului (igienizarea individuala corecta)
Tratamente topice contra germenilor cariogeni (CHX)
o Protejarea si mentinerea prin sigilare si fluorizare
Remineralizarea leziunilor reversibile
o CPP ACP (Casein Phosphopeptides Amorphous Calcium Phosphate)
o Fluor
o CIS
Controlul evolutiei leziunilor
o Monitorizare / dispensarizare activa
o Reconditionare / reparare vs. inlocuire (restaurari coronare existente)
206.Instrumentarea smaltului.
1)Instrumentar de mana
2)Instrumentar rotativ
3)Instrumentar oscilator
4)Aparate abraziune cu aer
5)Lasere
47
208.Instrumentarea mecanica manuala.
Instrumentar de mana ascutit (excavator, linguri Black)
Indepartarea mecanica a dentinei alterate
Indepartare adecvata / limitata a tesuturilor
Manoperele intempestive (presiune exagerata) durere
Modern combinata cu tehnica ART
Procedura acceptata in special de pacientii anxiosi si in pedodontie
209.Tehnica stepwise.
Se aplica in general in cazul cariilor dentare profunde cu evolutie acut-progresiva la care indepartarea
dentinei afectate ar conduce la deschiderea camerei pulpare in cazul terapiei cariei prin metoda clasica
La prima sedinta este indepartata cu ajutorul unui excavator dentina periferica si partial dentina
necrotica si afectata localizata pe fundul cavitatii carioase
In urmatorul pas sunt realizate prin intermediul inspectiei vizuale si palparii cu sonda, evaluari
standardizate ale culorii si consistentei dentinare
Coafajul indirect este realizat cu ajutorul unor materiale antiseptice, remineralizatoare si cu rol de
stimulare a depunerii de dentina tertiara (hidroxid de calciu, eugenat de zinc sau CIS)
Pe parcursul terapiei stepwise are loc o modificare progresiva a culorii dentinare in galben-brun sau
brun-inchis si modificarea consistentei
Hidroxidul de calciu asociat cu eugenatul de zinc este alegerea de electie dar, in unele situatii clinice
cu distructii coronare extinse, asocierea hidroxidului de calciu cu CIS poate fi considerata o alternativa
viabila.
210.Instrumentarea rotativa.
Instrumentar rotativ la turatie joasa (freze rotunde de otel)
Indepartare mecanica a dentinei alterate
Metoda eficienta standard ideal
Dezagreabila pentru pacienti (durere, stress acustic)
Determina suprapreparari si efecte pulpare negative
Excavarea rotativa selectiva controlata
1)Instrumentar rotativ cu putere de rotatie controlata
Exereza selectiva pe baza diferentei de duritate dentinara (normala/afectata)
Duritatea dentinara variatii individuale mari avantajele unor preparatii selective sunt
discutabile
2)Smart Prep freze polimerice
Exereza selectiva datorita diferentei de duritate freza-dentina normala/afectata
Eficienta metodei discutabila; duritatea dentinei variaza, frezele polimerice sunt distruse rapid
de dentina dura
Metoda permite identificarea dentinei cariate reziduale si pe baza unui feed-back in timp real
asigura o precizie mare si un control calitativ al manoperei
Tehnica interesanta cu un potential evident dar necesita o dotare deosebita
3)Exereza fotoasistata (FACE) dentina cariata iradiata cu lumina albastru-violeta produce
fluorescenta portocaliu-rosie vizibila prin filtru de 530nm
4)Exereza combinata cu indicatori de carie iluminescenti
211.Fisurotomia.
Fisurotomia este o metoda de izolare a dintilor fata de mediul oral. Are ca scop prevenirea cariei
dentare. Se face prin aplicarea unor cimenturi sau lacuri pe dinti, in zonele de risc a aparitiei cariei dentare.
Se poate practica atat la dintii temporari cat si la cei permanenti. Se indica la dintii cu reliefuri (santuri)
profunde, la copii intre 6-9 ani si 11-14 ani. Freze pentru fisurotomie: eficiente, ieftine, sacrificiu minim
de smalt, nu necesita anestezie, dar sunt limitate doar la nivelul santurilor si fisurilor. Au forma conicizata,
varful taietor nu atinge tubii dentinari decat putini ca numar si au fost gandite pentru a minimaliza incalzirea
48
si vibratiile. Tehnica presupune umplerea usoara a spatiului lung, ingust si neregulat de regula cu ajutorul
materialelor de tipul flowable composite.
49
c. Hemitropila
Instrument pereche, cu marime unica si granulatie medie de 40 m
Indicatii:
Ca sistem complementar de finisare dupa actiunea instrumentarului de mana sau rotativ, la
procesele carioase ocluzale situate in santuri si gropite
La realizarea bizotarii cavitatilor proximale de clasa a II-a, a III-a si a IV-a precum si a celor
restaurate cu aur
Poate fi folosita si pentru preparatii pentru coroane si fatete
Completarea prepararii cavitatilor proximale cu acces ocluzal largit tip slot
d.Trapezoidale
Capete speciale in numar de 6 care difera prin latimea partii active: 2,5mm; 3,5mm; 4,5mm,
primele 2 fiind indicate la tratamentul premolarilor, iar cele intre 3 si 5mm la molari
Granulatie medie de 40 m
3 perechi pentru mezial si 3 perechi pentru distal
Indicatii:
Realizeaza cavitati verticale standardizate de clasa a II-a, ce pot fi restaurate cu inserturi de
ceramica dentara ramforsata cu cristale de leucit sau prin tehnici adezive cu materiale
fizionomice
Prin cimentarea adeziva a inserturilor se transforma o cavitate de clasa a II-a intr-o cavitate de
clasa I, cu refacerea perfecta a punctului de contact.
e. Prisme triunghiulare
Indicatii:
Finisarea cavitatii dupa o prealabila preparare cu varianta clasica de sonopile sau cu
instrumentar rotativ
Finisarea cavitatii proximale in vederea aplicarii de restaurari tip incrustatii din aur si coroane
partiale
217.Eficacitatea laserului.
Este apreciata prin rata de ablatie si ea depinde de:
o Caracteristicile intrinseci ale laserului utilizat
o Tipul de tesut dentar pe care actioneaza (smalt, dentina)
o Gradul de mineralizare al tesutului
o Orientarea razei laser fata de prismele de smalt si canaliculele dentinare (paralele: ablatie mai rapida
cu efecte termice secundare mai reduse; perpendiculara: predomina efectul de topire cu cresterea
temperaturii in straturile subiacente)
A. Laserele pulsate nu sunt eficiente in realizarea accesului in procese carioase incipiente, de aceea, au
fost introduse laserele superpulsate cu care se pot realiza, utilizand zone laser active ce variaza
dimensional intre 300-600 m, atat accesul cat si prepararea cavitatii respective.
B. Laserele tip Excimer (ArF, XeCI) au o rata de indepartare a tesuturilor dentare sanatoase sau
alterate, utilizand aceeasi putere si dimensiune a zonei active a laserului de: 0,15m in smalt sanatos,
0,20m in dentina sanatoasa, 0,2-0,5m pe smalt demineralizat, 1-1,4m pe dentina alterata.
Tesuturile alterate sunt mai rapid si mai corect eliminate comparativ cu tesuturile sanatoase,
realizand o protejare a tesuturilor invecinate prin analiza emisiei de plasma.
C. Laserele infrarosii prezinta o eficienta de indepartare:
o Pe tesuturi sanatoase inferioara instrumentarului rotativ de turatie inalta, timpul de preparare al
unei cavitati fiind in medie dublu
o Pe tesuturi alterate rata de ablatie creste odata cu gradul de distructie al tesutului si cu
dimensiunea defectului
218.Exereza chemo-mecanica.
Principiu de lucru - aplicare gel NaOCl si 3 aminoacizi > cloramine distrugere a colagenului din
dentina demineralizata prin raclare cu ajutorul unui instrumentar manual special a detritusului
Indicatii: carii radiculare profunde la dintii temporari si permanenti
Avantaje:
o Nedureros fara anestezie
o Nu afecteaza pulpa
51
o Eficacitate comparabila cu a metodei rotative
o Rezulta suprafete rugoase optime pentru restaurari adezive
o Sacrificiu dentar
Etape pentru o leziune cervicala:
o Aplicare gel 30 sec
o Curatare manuala apare detritus
o Reaplicare gel
o Depistare JSD
o Stergerea surplusului de gel cu o buleta uscata
o Evaluarea suprafetei (duritate)
o Toaleta cavitatii cu o buleta umeda
o Cavitatea finala
220.Ozonoterapia.
Ozonul este in masura sa altereze stabilitatea conditiilor ambientale favorizatoare de carii prin
capacitatea sa de a:
- distruge in scurt timp bacterii, virusi si fungi;
- neutraliza proteinele acide;
- restructura smaltul si dentina.
Indicatii:
o Carii ocluzale
o Carii de radacina
o Carii cu acces dentinar direct sau creat cu alte metode
o Hipersensibilitate cervicala
o Profilaxie: ozonoterapia trebuie sa se faca doar in prezenta unui sistem de aspitratie pentru
eliminarea ozonului reziduu acesta prezentand toxicitate daca este inhalat in cantitati mari.
221.Terapia antibacteriana.
o Antiseptice: AgNO3, fluoruri, Ca(OH)2, Clorhexidina
oDezinfectarea dentinei si/sau smear layer
oUsor de utilizat cu dotare minima
oReduce semnificativ streptocolul si lactobacilul la 6 luni
oDezavantaje:
Biocompatibilitate si colorare
Eficienta in prevenirea progresiei cariei este insuficient argumentata
Adjunct dar nu substituent al instrumentarii
o Antibiotice: aplicare de preparate su Tetraciclina (Ledermix)
Excavare seriata aplicare antibiotice, pansamente provizorii si reinstrumentari. Necesita minim 2
sedinte si cooperarea pacientului
Scade riscul de deschidere a camerei pulpare si de lezare a pulpei. Usor de utilizat in urgente
52
Tehnica cu bune rezultate in speciall la dintii permanenti tineri
Eficienta crescuta fata de terapia antiseptica (CHEX)
223.Tehnica ART.
Tratamentul restaurator atraumatic este o procedura bazata pe curatirea cavitatilor carioase cu ajutorul
instrumentarului de mana si obturarea lor cu un material aderent la tesuturile dentare (ciment ionomer de sticla). Acest
tratament respecta principiile preventive, iar durerea si discomfortul sunt rare.
224.Tehnici de sigilare.
1)Materiale cu eliberare de Fluor folosite in tehnica ART: instrumentar de mana si CIS prin eliberare de
fluor care poate preveni progresia cariei / aparitia de carii secundare. Capacitatea de sigilare dentinara
este limitata, iar efectul preventiv antibacterian al fluorului este discutabil. Necesita o buna selectie a
cazurilor.
2)Adezivii dentinari. Sisteme tip monomer hidrofilic create pentru adeziune dentinara. Prin sigilarea
dentinei si/sau a marginilor restauratiei, blocheaza transferul nutritiv necesar bacteriilor ramase post
excavare. Necesita preparatii limitate; procedeu eficient clinic si acceptat in pedodontie. Adeziunea la
dentina afectata nu este ideala. Nivelul variabil de bacterii restante trebuie determinat. Metoda
promitatoare si recomandata pentru cariile radiculare la dintii permanenti.
231.Ce este si ce urmareste inlocuirea unei restaurari vechi si care sunt situatiile in care se realizeaza.
Inlocuirea unei restaurari cu deficiente majore presupune:
Eliminarea completa a materialului de restaurare
Realizarea unei noi preparatii
Realizarea unei noi restaurari
In alegerea solutiei terapeutice de remediere a unei restaurari vechi nu trebuie minimalizat faptul ca
fiecare inlocuire a unei restaurari duce la pierdere de tesut dentar din structura dentara restanta, pierdere ce
poate conduce la slabirea rezistentei dentare. De asemeni, din punct de vedere biologic, orice reinterventie
presupune o noua agresiune asupra complexului pulpo-dentinar.
Inlocuirea imediata a unei restaurari deficiente se face in 2 situatii:
Existenta unor semne clare de alergie sau intoleranta locala sau sistemica legate de materialul
restaurator
Existenta curentilor galvanici
Pentru a decide conduita terapeutica corecta este foarte important diagnosticul etiologic al afectiunii
prezente dar si tipul de defect al restaurarii.
232.Elementele care se iau in consideratie pentru alegerea tipului de interventie asupra unei
restaurari vechi.
La alegerea tipului de reinterventie asupra unei restaurari vechi defectuoase se vor avea in vedere cateva
elemente deosebit de importante si anume:
Impactul restaurarii defectuoase asupra pulpei dentare, manifestate prin jena (disconfort) la masticatie,
durere (semne de suferinta pulpara), aparute ca urmare a pierderii etanseitatii restaurarii sau a unei
protectii pulpo-dentinara insuficienta/absenta
Impactul asupra parodontiului marginal prin: iritatie directa, acumulare de placa bacteriana prin
prezenta unor defecte de suprafata, supra sau subconturare, morfologie incorecta a punctului de
contact
Diminuarea rezistentei coronare cu aparitia de fracturi marginale de smalt, pereti cavitari cu o grosime
mai mica de 2 mm, microfisuri, ocluzie traumatizanta
Prezenta unor factori de risc: factori iatrogeni, regim alimentar incorect, igiena orala deficitara,
parafunctii, risc crescut de carie
Prezenta unor factori perturbatori ai mediului bucal: galvanismul bucal, reactii alergice cutaneo-
mucoase
Beneficiul terapeutic al interventiei
Consimtamantul pacientului
233.Fractura marginilor de smalt sau ale materialului restaurator in cazul restaurarilor din
amalgam/cauze si modalitati de rezolvare.
La nivelul marginilor de smalt o fractura poate aparea in urmatoarele situatii clinice:
Prepararea incorecta acavitatii, cu marginile plasate incorect, prea sus pe versantii cuspidieni,
acolo unde fortele ocluzale sunt mari si riscul de fractura a unor margini subtiri de smalt este si el
mare
Unghiul restaurarii de amalgam in raport cu peretii cavitatii trebuie, pentru a se evita fracturarea
sa, sa depaseasca 70 de grade. Un unghi mai mic duce la un risc crescut de fractura
Smaltul subminat, nesustinut de dentina sanatoasa, neprotejat, poate sa se fractureze cu usurinta
Coroziunea amalgamului amalgamul mai bogat in cupru a demonstrat clinic o mai buna adaptare
marginala si o rezistenta mai buna la fractura in raport cu cel sarac in cupru
Fracturarea sau pierderea unei parti din restaurarile de amalgam pot fi datorate:
Retentiei insuficiente pe o sectiune a cavitatii
Un amalgam cu o grosime insuficienta (de cel putin 2 mm)
Un istm care nu confera in aceasta zona a unei cavitati proximo-ocluzale o grosime suficienta a
amalgamului
55
Absenta mijloacelor de retentie necesare cavitatii verticale
Lipsa unei liner adecvat, care sa asigure amalgamului un suport fizic corect
O fractura marginala mai importanta necesita repararea restaurarii si realizarea unei retentii mecanice
pentru amalgamul reparator ce trebuie fulat in interiorul unei cavitati create si cu o restaurare de amalgam
preexistenta. Este inevitabila o pierdere de tesut dentar de aceea se prefera repararea prin adeziune, cu
ajutorul unui material compozit fluid sau a unui CIS. Orice metoda de reparare de acest gen presupune mai
multe etape:
Accesul in profunzimea defectului si/sau a leziunii prezente
Indepartarea eventualelor tesuturi dentinare sau amelare ce marginesc defectul
Prepararea suprafetelor dentare pentru adeziune si aplicarea materialului de restaurare
Finisarea zonei de reparatie
In cazul fracturarii unui perete sau cuspid este necesara, de cele mai multe ori, indepartarea restaurarii si
controlul peretilor restanti. In prezenta unor contacte ocluzale defavorabile restaurarea poate fi realizata doar
dupa suprimarea factorului mecanic ce a stat la originea fracturii initiale. Daca se presupune ca restaurarea
dupa producerea fracturii este optima si tesutul dur existent permite realizarea unei retentii pentru repararea
defectului cu ajutorul amalgamului, se va realiza o cavitate distincta pentru viitoarea obturatie si in
materialul restaurator existent se va crea o cavitate de retentie pentru aceasta si se va reface obturatia (cu
materiale compozite, CIS, incrustatii, fatete).
234.Prezenta unor defecte marginale in cazul restaurarilor din amalgam: cauze si modalitati de
rezolvare.
Cauze: restaurari sub si supraconturate
Defecte marginale localizate pe fetele vestibulara, ocluzala sau orala la pacienti cu o igiena orala
corespunzatoare si un risc de carie scazut (tratament noninvaziv) sau pacienti cu risc de carie crescut
(repararea acesteia)
Un defect marginal vizibil cu ochiul liber reparatie cu material adeziv tip compozit sau CIS
Defecte marginale in zona proximala, inaccesibila periajului, cu retentie consecutiva de placa
bacteriana si risc de aparitie a unei carii marginale indepartarea excesului localizat cu freza flacara
sau cu strips abraziv. Se poate folosi si o piesa speciala care foloseste o freza speciala ascutita,
triunghiulara, activa pe o parte. Daca suprafata de amalgam ramasa va fi poroasa(deci va permite
acumularea de placa bacteriana) se va realiza inlocuirea restaurarii cu una noua
Supra sau subconturarea obturatiei de amalgam in zona cervicala poate fi remediata cu freze de finisat
Daca defectul marginal se extinde pe mai multi pereti la interfata dinte/restaurare, inchiderea
marginala nu mai este satisfacatoare pot sa apara modificari de culoare care, de cele mai multe ori sunt
greu de interpretat. Coloratiile dintelui pot fi determinate de prezenta amalgamului, situatie care duce
destul de rar la inlocuirea restaurarii vechi, doar atunci cand si adaptarea marginala este deficitara.
Cand exista modificari de culoare la nivelul mai multor restaurari cu suspiciunea de carie secundara,
este bine sa se indeparteze amalgamul la una din acestea, cu modificarea coloristica cea mai
importanta si in situatia in care se constata prezenta cariei secundare, se vatrece la rezolvarea prin
inlocuire si a celorlalte restaurari ce prezinta aceeasi deficienta.
235.Defecte ale suprafetei unei restaurari din amalgam: cauze si modalitati de rezolvare.
O restaurare din amalgam care prezinta o suprafata neregulata, margini corodate devine un mediu
propice de acumulare a placii bacteriene care, la randul sau, poate determina aparitia procesului carios. Ea
nu trebuie inlocuita ci doar reconturata si finisata dar acest lucru nu trebuie facut daca nu exista factori de
nocivitate clari. Finisarea unei obturatii vechi initiaza un nou ciclu de coroziune care nu este de dorit.
56
237.Defectele marginale aparute la restaurarile cu materiale adezive: cauze si modalitati de rezolvare.
Lipsa unei inchideri marginale corecte face sa apara pericolul infiltrarii marginale si in consecinta
aparitia unei carii secundare. Un astfel de defect, aparut intr-o zona cariosusceptibila, cu deosebire in zona
cervicala sau proximala, duce la inlocuirea restauratiei pe cand un defect marginal aparut pe fata vestibulara,
orala sau ocluzal, acolo unde exista posibilitatea unei igiene orale corecte si a unor tehnici de fluorizare,
permite supraveghere activa.
Daca pierderea etanseitatii este asociata cu simtomatologie dureroasa, care presupune o afectare pulpara,
este necesara inlaturarea restaurarii in totalitate si tratamentul corect al acesteia, in functie de gradul de
afectare pulpara.
239.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greseli in diagnosticul si planificarea
tratamentului.
Un diagnostic incorect privind starea tesuturilor dure dentare restante, pereti, santuri, fosete, cuspizi
Prezenta unor leziuni cu pierdere de substanta dura dentara de etiologie carioasa sau necarioasa si pe
alte suprafete dentare, adiacente procesului carios, acestea putand necesita o atitudine terapeutica mai
complexa, cu luarea in considerare a tuturor acestor leziuni dentare
240.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greseli in etapa de realizare a
preparatiei.
Pastrarea smaltului cretos, pigmentat, demineralizat, de la marginea cavitatilor precum si lipsa finisarii
conturului marginal de smalt al cavitatilor. Cel mai frecvent aceasta greseala apare la cavitatile cu
localizare la coletul dentar, de predilectie la dintii laterali sau la pragul gingival al cavitatilor proximo-
ocluzale
Mentinerea unor prisme de smalt nesustinute de dentina sanatoasa sau a unor pereti de smalt
subminati, cu predilectie in zonele supuse direct fortelor masticatorii
57
Realizarea unui unghi mai mic de 70 intre peretele de smalt al preparatiei si materialul restaurator
Un contur marginal defectuos care nu prezinta un traseu ondulat care sa ocoleasca cuspizii si pastrarea
unor unghiuri externe bine exprimate, ce maresc pericolul fracturarii marginalii a restaurarii. De
asemeni, plasarea marginilor de contur ale cavitatii in zone favorabile retentiei alimentare si a placii
bacteriene si in care nu se poate efectua o autocuratire sau curatire artificiala optima pot duce la
aparitia cariei secundare marginale
Mentinerea unor cuspizi subminati, nesustinuti de dentina sanatoasa. Fractura cuspizilor apare cel mai
frecvent la dintii cu cavitati mari, ocluzale sau proximo-ocluzale restaurate cu amalgam de aceea,
cuspizii presupusi a fi subminati trebuiesc protejati prin captusire cu ciment fosfat de zinc, cimenturi
policarboxilice, CIS, restaurare adeziva
Nu au fost redusi din inaltime peretii laterali de smalt ai cavitatii ocluzale sau verticale, care au mai
putin de 2mm grosime
Mentinerea la nivelul pragului gingival a unui smalt decalcifiat si/sau a unor prisme de smalt
neregulate, datorate lipsei de bizotare a pragului gingival
Conturul marginal al cavitatii verticale nu a fost scos din contact cu dintele vecin atat in sens vertical
cat si orizontal ceea ce duce la acumularea unor resturi alimentare si a placii bacteriene intr-o zona
greu accesibila tehnicilor de periaj
Realizarea unui istm prea ingust de intalnire intre cavitatea verticala si cea orizontala, prea superficial
fara a se executatesirea muchiei pulpo-axiala a acestuia, ceea ce are drept consecinta fracturarea
restaurarii cu mentinerea sa in pozitie sau, mai frecvent, cu dislocarea ei partiala
Lipsa de finisare a conturului marginal al cavitatilor care sa permita o buna adaptare a restaurarii la
marginile preparatiei.
241.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greseli in tehnica de restaurare.
Alegerea incorecta a materialului restaurator, fara a se tine seama de rezistenta sa la uzura si duritatea
ceruta de situatia clinica data. O buna restaurare trebuie sa prezinte o grosime suficienta care sa ofere
rezistenta la actiunea fortelor dezvoltate in procesul de masticatie (2mm) care daca nu este asigurata
poate determina fractura materialului restaurator
Greseli ce apar in timpul prepararii materialului restaurator:
Prepararea unui amalgam care nu respecta proportia ideala intre pilitura de argint si mercur. Un
exces de mercur duce la aparitia unui amalgam moale, cu timp de priza prelungit si coeficient
mare de expansiune pe cand o cantitate mare de pilitura de argint duce la realizarea unui
amalgam sfaramicios, cu priza rapida si contractie de priza mare.
Timpul efectiv scurs de la prepararea materialului si pana la introducerea sa in cavitate prin
condensare poate influenta decisiv calitatea restaurarii
Nerespectarea timpului optim de triturare al amalgamului. O supratriturare va creste gradul de
expansiune al amalgamului pe cand o subtriturare va duce la o contractie de priza crescuta. In
ambele situatii va rezulta un amalgam ce are calitati necorespunzatoare pentru realizarea unei
restaurari rezistente in timp
Utilizarea unor materiale de restaurare fizionomice aderente cu termen depasit, ce nu mai
corespund din punct de vedere calitativ
Malaxarea prelungita mult peste timpul optim indicat de firma producatoare a ionomerilor de
sticla sau a compozitelor autopolimerizabile
Amestecul in proportii incorecte a componentelor acestor materiale de restaurare fizionomice
Greseli in tehnica de inserare a materialului restaurator in interiorul preparatiilor
Utilizarea unei cantitati insuficiente sau in exces a materialului restaurator
Condensarea insuficienta a materialului de restaurare in interiorul cavitatii, cu referire in special
la portiunea verticala a unei cavitati de clasa aII-a, cu deosebire in zona marginii sale gingivale
unde si izolarea este deficitara, cu aparitia de goluri in masa materialului restaurator
Aplicarea matricei fara o corecta adaptare la peretii cavitatii, ceea ce determina in final aparitia
unui contact proximal defectuos a unei restaurari supra sau subconturate, retentive pentru placa
bacteriana precum si o presiune insuficienta aplicata prin intermediul matricei asupra
materialului restaurator, in timpul prizei primare a materialului de restaurat
58
Prezenta, la nivelul conturului marginal al preparatiei, a unor urme de lineri, baze intermediare
sau materiale de obturatie de baza care vor fi ulterior indepartate prin diluare in mediul bucal
umed.In cazul restaurarilor scurte, turnate din aur sau alt metal sau din ceramica, dupa cimentare,
cimentul din spatiul dintre dinte si restaurare va suferi un proces de dizolvare ceea ce, in timp, va
da nastere unui spatiu retentiv la interfata dinte/restaurare, cu aparitia unui proces carios
secundar
Greseli in modelarea si finisarea restauratiilor
Adaptarea incorecta a restaurarii la marginile preparatiei, cu prezenta unor lipsuri de material
creandu-se astfel conditii optime de retentie pentru placa bacteriana, cu deosebire in zona
marginii gingivale a preparatiei
Modelaj marginal incorect conceput si realizat, cu realizare de margini subtiri de material
restaurator care, prin facturare, vor lasa zone de retentie marginala
Dislocarea marginala a materialului restaurator prin indepartarea incorecta a matricei si penelor
dentare
O finisare precoce a amalgamului, la mai putin de 24 de ore de la aplicarea sa, la turatii mari si
timp indelungat, ceea ce poate genera caldura si consecutiv, alterarea materialului restaurator
Lipsa de finisare si lustruire a restaurarii care poate determina aparitia unor zone de retentie pe
suprafata obturatiei, la interfata preparatie/restaurare
Relustruirea suprafetei ocluzale a restaurarii de amalgam in scopul imbunatatirii adaptarii
marginale care poate determina modificarea morfologiei ocluzale si a contactelor cu dintii
antagonisti
Adaptarea materialului compozit la marginea gingivala, acolo unde stratul de smalt foarte fragil
sau inexistent nu va permite o adeziune corecta prin gravare acida si deci va determina o
inchidere marginala deficitara
Fotopolimerizarea insuficienta, deficitara la nivel cervical a materialului compozit
59
RESTAURARILE DIRECTE CU AUR
60
Condensarea pneumatica (ciocan automat) aceasta metoda utilizeaza fuloare atasate la o piesa de
mana, in interiorul manerului se gaseste un resort pentru transmiterea loviturilor si foloseste energia
vibratorie a aerului comprimat. Dozarea fortei de condensare e greu de controlat. Este o metoda lenta,
incomoda pentru pacient care simte durerea
Condensarea cu ajutorul motorului electric al unitului dentar condensatoarele se ataseaza la piesa de
mana sub forma de ciocanas si aceasta transforma miscarea de rotatie a motorului in miscari axiale,
imprimate extremitatii instrumentului. Metoda cere o tehnica foarte buna. Loviturile sunt ritmice, rapide
si bolnavul nu percepe presiunea
Condensarea electronica este cea mai eficienta si mai controlabila metoda.
Principii de condensare:
Forta de condensare se aplica ritmic, sub unghi de 45 fata de peretii laterali ai cavitatii si podea
Forta de condensare aplicata pe o suprafata de aur deja inserat se face pe o directie perpendiculara in
unghi de 90
Condensarea se incepe pe o parte a cavitatii si se continua in linie dreapta pana in partea opusa, apoi se
revine pe partea initiala continuandu-se la fel si astfel se asigura o condensare pe toata suprafata de aur
inserata. Fiecare pas al condensatorului se suprapune peste din urma lasata anterior si se misca astfel
pas cu pas spre periferie
Intensitatea fortei de condensare creste progresiv cu fiecare strat de material adaugat, intensitatea
putand fi crescuta prin amplitudinea de condensare sau utilizand condensatoare cu suprafata activa mai
mica
Condensarea se realizeaza fie de la o margine a cavitatii spre cealalta sau de la centru la periferie, a
doua varianta fiind mult mai buna, condensarea mai omogena
Condensarea formelor de aur precipitat trebuie sa inceapa manual, de la centru la periferie, pana se
obtine un strat uniform de material apoi se trece la condensarea mecanica
63
Energia termica in exces ramasa dupa degazarea aurului, dupa finisare, lustruire, curentii galvanici
datorati altor metale sunt tot atatea elemente ce pot produce leziuni pulpare. Aceste situatii depind de
distanta fata de pulpa:
La 3-3,5mm distanta fata de pulpa apar reactii pulpare reparatorii. Nu este necesara protectia pulpara
La 2-3mm distanta de tesutul pulpar se va recurge la aplicarea de lacuri, adezive dentinare
La 1-2mm reactia pulpara de aparare este deficitara, se va aplica hidroxid de calciu sau CIS, ZOE
Sub 1mm nu sunt indicate aurificarile directe
Modificarile pulpare sunt reversibile dupa 24h pana la 2 saptamani, sub protectie pulpara adecvata.
66
Adaptarea incrustatiei in interiorul preparatiei
Cimentarea piesei si adaptarea sa perfecta in ocluzie
68
ajutorul acelorasi mijloace folosite pentru proba piesei in ocluzie, respectiv rulou de vata sau lemn de
portocal, se fixeaza piesa in pozitia dorita si se mentine in aceasta pozitie pana la priza finala a cimentului.
Dupa indepartarea mijloacelor de izolare se va realiza netezirea si aplicarea intima a marginilor
incrustatiei folosind instrumentar rotativ special, cu care se lucreaza de la centru spre periferia marginilor.
Incrustatiile metalice se lustruiesc cu cauciucuri moi, perii si filturi speciale, la care se pot adauga si
pasta de lustruit.
71
grosiera cu freze diamantate, se face finisarea preparatiei cu freze dure cu instrumente de mana, mai ales
peretele proximal si zona cervicala. Peretii proximali vor fi modelati suplimentar cu discuri
Se verifica limitele preparatiei, daca nu exista resturi de tesut dentar alterat, daca exista volum suficient
pentru inlay, daca e bine sa se realizeze inlay sau e necesara realizarea unui onlay sau coroana partiala
Amprentarea cavitatii, realizarea obturatiei provizorii, realizarea inlay-ului in laborator, proba si
plasarea sa in cavitate dupa retragerea restauratiei provizorii
278.Diferentele in prepararea cavitatii pentru o incrustatie ceramica, fata de cea pentru amalgam sau
pentru RDA.
Preparatia este mult mai conservatoare, indeparteaza numai din tesutul distrus de procesul carios pana in
dentina dura, normal colorata sau usor pigmentata
Designul cavitatii trebuie sa permita prepararea piesei ceramice in laborator si sa asigure o localizare
perfecta a incrustatiei in preparatie
Nu este necesara retentia prin frictiune, aceasta fiind chiar contraindicata
Nu e necesara indepartarea peretilor de smalt subminati, se poate face o deretentivizare a acestora si
intarirea lor cu ionomeri de sticla inainte de realizarea restauratiei in cavitatea bucala sau pe model. In
timpul cimentarii, acest spatiu de sub cuspizii nesustinuti se poate captusi cu rasini compozite; efectul de
intarire a acestora se datoreaza legaturilor dintre aceasta rasina de cimentare si incrustatie
Nu e necesara extensia preventiva in zonele de autocuratire si curatire artificiala a dintilor
Se pastreaza principiul rezistentei
Grosimea ocluzala a incrustatiei trebuie sa fie de 1-2,5mm pentru a rezista stresului ocluzal
Datorita cimentarii sale cu rasina compozita nu mai e necesar un paralelism perfect al peretilor laterali
ai cavitatii, ei trebuind sa fie usor divergenti fata de podeaua cavitatii, in unghi de 4-15 pentru a usura
introducerea si indepartarea incrustatiei in timpul probei sale
Intalnirea dintre pereti se realizeaza prin linii si unghiuri rotunjite pentru usurarea fabricarii piesei si
reducerea riscului de propagare a fracturarii unghiurilor ascutite; acest lucru se va realiza cu freze
cilindro-conice foarte fine la varf, pentru a nu distruge peretele pulpar
Marginile preparatiei nu trebuie bizotate, spatiul dintre dinte si inlay fiind ocupat cu rasina compozita ce
asigura o sigilare net superioara cimentului traditional. Marginile subtiri din ceramica ce ar rezulta ca
urmare a bizotarii risca sa se fractureze in timpul manoperelor de inserare. Se recomanda margini
73
ocluzale groase si praguri rotunjite care ajuta la o sigilare perfecta, expunand prismele de smalt la 90
fata de linia de finisare ceea ce permite o buna gravare a acestora. In cavitatile verticale se recomanda un
perete gingival plan, cu marginea externa situata in smalt
Forma si profunzimea peretelui pulpar rezulta ca urmare a reducerii peretilor dentari cu o obturatie de
baza cu ionomeri de sticla. Forma peretelui pulpar depinde de evolutia procesului carios si el nu trebuie
sa fie neaparat pla, perpendicular pe axul dintelui, el poate fi in zona centrala a cavitatii in forma d V, cu
laturile V-ului paralele cu inclinarea pantelor cuspidiene; aceasta forma depinde de profunzimea
procesului carios
74
In functie de ocluzie, in sensul ca o ocluzie psalidodonta sao o ocluzie adanca este favorabila
fatetarii dintilor maxilari dar mai putin avantajoasa pentru fetele vestibulare ale dintilor frontali
mandibulari ce vin in contact direct cu fata orala a dintilor maxilari
Contraindicatii:
Discromii severe
Ocluzie cap la cap
Obiceiuri vicioase(roaderea unghiilor, a creionului,pipei), pacienti cu bruxism
75
Se aplica compozitul cu o spatula ce nu adera de acesta sau se umezeste spatula cu o picatura de adeziv.
Se aplica succesiv straturile de material compozit si se fotopolimerizeaza pe rand strat cu strat. Metoda
permite alegerea diferentiata a culorilor pe vertical rezultand un aspect fizionomic superior dar
contractia de priza e mai mare ca la metoda cu capa
Nu trebuie sa se realizeze o grosime exagerata a materialului, mai ales la colet pentru ca excesul de
material compozit poate duce la afectarea parodontiului marginal
Se modeleaza in conformitate cu varsta pacientului, a lobilor vestibulari si a muchiei incizale
Finisarea se face cu freze de finisat efilate, putin active la inceput iar finisarea finala se face cu discuri
flexibile din oxid de aluminiu, benzi abrazive, gume si paste de lustruit.
76
In raport cu parodontiul marginal ea poate fi plasata supragingival pentru ca in mdiul umed bucal
marginea ei devine invizibila, dar poate fi plasata si usor subgingival, pentru ca este fixata cu material
compozit insolubil si marginea gingivala este in majoritatea cazurilor mai putin prejudiciata decat la o
coroana
292.Care sunt modalitatile de tratament de care pot beneficia discromiilor produse de tetraciclina, in
functie de forma clinica.
Se accepta existenta a 3 forme de discromii :
Forma usoara modificarea de culoare apare in nunate de galben deschis sau mai rar gri-deschis, uniform
distribuita in 1/3 incizala a dd; tratament 3-4 sedinte de albire in cabinet sau o cura de albire la domiciliu
de 4 saptamani
Forma moderata coloratia este uniforma, dar de nuante mai pronuntate de galben inchis pana la brun si
cenusiu, fara localizare si delimitare precisa in suprafata; tratament 5-6 sedinte de albire in cabinet sau
5-6 sedinte de albire la domiciliu
Forma severa coloratie intensa grin inchis spre albastru sau cafeniu-purpuriu, extinsa sub forma de
benzi transversale, cu zone de concentratie a coloratiei in special in1/3 cervicala; decolorarea duce la
77
deschiderea usoara a nuantei pana la un punct ; tratament fatetare directa sau indirecta cu materiale
compozite sau ceramice, cu utilizare de substante opacifiante sau chiar coroane de invelis ceramice.
78
296.Care sunt efectele secundare care pot aparea ca urmare a albirii dintilor vitali.
Subst folosite pt albire pot modifica flora bucala pe termen lung
La o folosire indelungata pot aparea colonii de Candida albicans
Pot aparea hipertrofii gingivale
Se poate constata aparitia sensibilitatii dureroare dentare, mai ales la nivelul coletului dintilor (hiperestezia
dentinara cervicala)
In timp, efectul albirii se poate pierde (1-2 ani), fiind necesara o reinterventie
Iritatii la nivelul mucoasei prin izolare imperfecta la aplicarea metodei de tip power bleaching, prin
gutiera incorect adaptata sau prin cantitatea prea mare de gel aplicata de pacient in gutiera
Tulburari ATM datorita unei gutiere incorect realizate (contacte ocluzale premature)
Senzatia de greutate in stomac prin ingerarea unei cantitati din substanta de albire, care a fost introdusa in
exces in gutiera
Studii in vitro au sugerat ca tesuturile dure dentare ar putea fi afectate structural, pe o anumita
adancime, in cazul unor concentratii sau prin aplicarea indelungata a agentilor decoloranti
Rezorbtia radiculara (cervicala) externa asociata tehnicii ambulatorii walking bleach dar si
decolorarii simultane intra- si extracoronare cu materiale continand peroxid de H
Unii autori descriu capacitatea anumitor substante ce elibereaza peroxizi de a avea potential citotoxic,
genotoxic sau de accentuare a actiunii mutagene a unor substante aspect neconfirmat.
298.Care sunt avantajele tehnicii de albire a dintilor vitali la domiciliu si precautiile care trebuie luate
la aplicarea acestei tehnici.
Avantaje :
Este o metoda simpla, eficafitate
Toate substantele de albire utilizate se descompun in substante inofensive care se gasesc in mod
normal organism
Efectul de albire este dat de oxigenul liber
Precautii :
In caz de alergie se renunta la utilizarea metodelor de albire
Pacientii sa un fumeze in timpul procedurii de albire ale dd pentru ca e posibil ca substantele
cancerigene ce se gasesc in tabac sa fie potentate de oxigenul liber
In timpul sarcinii si alaptarii nu trebuie sa se recurga la albirea dd
Pacientii care prezinta sensibilitate dureroasa la colet nu pot beneficia de albirea dd
Pe timpul purtarii gutierei pacientii nu vor manca, bea, fuma
Seringile cu subst de albit un se vor expune la soare si nici nu se vor congela
79
Se folosesc cupe de cauciuc special concepute, atasare la piesa de mana, executand miscari circulare, cu
turatie redusa si presiunea moderata, timp de 1 min
Spalare abundenta sub izolare si aspiratie
Se examineaza culoarea si aspectul obtinut
Manopera se poate repeta de circa 10 ori, ceea ce duce la indepartarea a max 70-80 de microni din
grosimea smaltului vestibular, obtinundu-se un aspect lucios si sticlos
Dupa spalare si lustruire, dintele este supus unei tehnici de fluorizare locala
80