BIOLOGIE
TESTE ADMITERE
FACULTATEADE MEDICINA *cARoL DAVILA'' BUCURE$TI
2012

SUB REDACTIA

Asist. Univ. Dr. BOGDAN CRISTEA
Prof. Univ. Dr. AI.{CA BADAnAU Conf. Univ. Dr. DUMITRU FERECHIDE Conf. Univ. Dr. FLORIN OnACHn $ef Lucr. Dr. MIHAELA BANIU $ef Lucr. Dr. VASILICA BAU$IC $ef Lucr. Dr. CATAUNA CIORNEI $ef Lucr. Dr. LAURENTIU COMAN $ef Lucr. Dr. ANCUTA GHEORGHI$AI.I

Asist. Univ. I)r. MIHALY ENYEDI
Asist. Univ. Dr. DANA MIHALEA Asist. Univ. Dr. RUXAIIDRA NEGOI Asist. Univ. Dr. ANTOANETA PLJNGA Asist. Univ. Dr. DORU SELAGEA Asist. Univ. Dr. DAN STATE Asist. Univ. DT. CARMEN STANESCU Asist. Univ. Dr. LAURA STROICA Asist. Univ. Dr. RALUCA TULIN Asist. Univ. Dr. ADRIAN TULIN Prep. Univ. Dr. COSMIN PAIITU Prep. Univ. Dr. VICTOR PAM$ Prep. Univ. Dr. RAZVANI STAIICruLESCU Drd. Dr. IONUT BLJLESCU Drd. Dr. OCTAV MUNTEAI.IU

CATATEANIU $ef Lucr. Dr. IOANA RALUCA PAPACOCEA $ef Lucr. Dr. EUGEN TARTA ARSENE Asist. Univ. Dr. BOGDAN DIACONESCU Asist. Univ. DT.ALINA nnACglA Asist. Univ. DT.MIRCEA LUPU$ORU Asist. Univ. DT.TUDOR MARINESCU

-

EDITURA IINMRSITARA,,CAROL DAVILA" BUCURE$TI,2012

ISBN: 978 - 973 - 708 - 608 - 2

Lucrarea cuprinde infieblri formulate din "Biologie", Manual pentu clasa a Xl-a., Editrna 'o Corint " (manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educafiei si Cercetdrii rc.4742 din21.07.2006), autori Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu.

Au fost exceptate urmatoarele capitole:
Lucrdri practice Nofiuni elementare de igien[ gi patologie Disfuncfii endocrine

este acreditate de Consiliul Nafional al Cerceterii

Editura Universitari ,,Carol Davila" Bucureqti a U.M.F. ,,Carol Davila" Bucuregti $tiinlifice din inv{[mdntul Superior (CNCSIS), cu avizul nr. I1123.06.2004.

in conformitate cu prevederile Deciziei Nr.2/2A09 a Consiliului Nafional din Romdnia - privind stabilirea sistemului de credite de educafie medicali contind, pebazac[ruia se evalueazd activitatea de perfectionare profesionalI a medicilor, a criteriilor qi normelor de acreditare a educafiei medicale continue, precum gi a criteriilor qi normelor de acreditare a furnizorilor de educafie medicalI continud, Colegiul Medicilor din Romdnia
acrediteaz d (recunoalte)

EDITURA UNIVERSITARA CAROL DAVILA, BUCURE$TI CA FURNIZOR EMC.

MODALITATEA DE RASPUNS ESTE URMATOAREA:

LA INTREBARTLE coMpLEMENT uNrc (srMpLU) (l-40) ALEGETI UN SINGIIR nAspuNS CoRECT

nAspuNDETr cu:
ABCDE-

I,N INTNNNANTLE COMPLEMENT GRUPAT (MULTIPLU) (41.60)

daci numai solufiile lr2r gi 3 sunt corecte dacl numai solufiile I qi 3 sunt corecte daci numai solufiile 2 Si 4 sunt corecte daci numaisolufia 4 este corectl daci toate cele patru solufii sunt corecte sau sunt false

CUPRINS

TESTE PE CAPITOL8...............r..............o...........!.......o...o..................................o.o........ I Celula qi fesuturile I Prep. Univ. Dr. Rdrvan Stdnciulescu Celula gi fesuturile 2..... $ef Lucr. Dr. Vasilica BauSic
Sistemul nervos $ef Lucr. Dr.Eugen Tarla Arsene Sistemul neros Asist. Univ. Dr. Carmen Stdnescu

........

3

... 13

1............

...............23

2...........

................ 33

Analizatorii I

...........

........43

Asist. Univ. Dr. Laura Stroicd

Analizatorii 2........... Asist. Univ. Dr. Doru Selagea Analizatorii
3

........ 53

........... I

........ 63

Asist. Univ. Dr. Antoaneta Pungd

Glandele endocrine Asist. Univ. Dr. Ruxandra Negoi Glandele endocrine $ef Lucr. Dr. Ancula Augustina Gheorghisan-Gdldseanu Sistemul osteo-muscular Asist. Univ. Dr. Dan State

......73

2

...... 83

1........... 2...........

............... 93

Sistemul osteo-muscular $ef Lucr. Dr. Coman Laurenliu

. 103

Sistemuldigestiv 1........... Asist. Univ. Dr. Bogdan Diaconescu
Sistemul digestiv Asist. Univ. Dr. Dana Mihalea

.............. 113

2........... 3...........

..............123

Sistemul digestiv Conf, Univ. Dr. Dumitru Ferechide

.............. 133

-

Sistemul circulator Prep. Univ. Dr. Victor PdnuS Sistemul circulator $ef Lucr. Dr. Raluca Papacocea Sistemul Prep. Univ. Dr. Cosmin Pan{u

I

....... 143

2

....... 153

respirator........ excretor1..........

.. 163

Sistemul Asist. Univ. Dr. Tudor Marinescu

. 173

Sistemulexcretor2.........
Asist. Univ. Dr. Mircea Lupu$oru

.183

Metabolismul Asist. tJniv. Dr. Raluca Tulin, Asist. Univ. Dr. Adrian Tulin
Sistemul Drd. Dr. Ionul Bulescu, Drd. Dr. Octav Muntenu

reproductrtor

....203

TESTE GENERALE................t.......ro.....................o...o.rr...........o...................o.................213

Test I $ef Lucr. Dr. Mihaela Banu Test Asist. Univ. Dr. Alina Drdghia Test 3 Conf, Univ. Dr. Florin Drdghia

...........

....-..215

2........... ...........

.......225

"""'235
.....245

i.

Test Prof, Univ. Dr. Ioana Anca Bdddrdu Test Conf, Univ. Dr. Dumitru Ferechide Test Asist. Univ. Dr. Mircea LupuSoru Test 7

4

S........... 6........... ...........

.......255

..............
Bautgic

.......265

"""'275
.......285

$ef Luu. Dr. Vasilico

Test $ef Lucr. Dr. Ancula Augustina Gheorghisan-Gdldseanu

8...........

Univ.. Dr..... ....... .. Dr.315 .Test 9 $ef Lucr........ Antoaneta Pungd .....295 10.. Mariana Cdtdlina Ciornei Test $ef Lucr....305 11.... Raluca Pupacocea Test Asist.............. ....

TESTE PE CAPITOLE .

Citoplasma clror celule prezintil prelungiri de tipul pseudopodelor? A. Dr. Sunt situate bansmembranar D. Leucocitelor E. funcfiile sale spec ializate C.7. Toate variantele de mai sus sunt corecte . Reali zeazd.5cm 4. Celulelor epiteliului mucoasei intestinale B. Sunt ataqate fefei externe a membranei E. Sunt atagate felei interne a membranei C.Fusiformn Z Dinensiunea hematiei Al50p B-ZDp c.5 p D. Rtrrvan Stlnciulescu OM{PLEMENT UNIC: asd[ l.75 p D. Realiz. 150-200 p c.Fcma inilida a tuttror celulelor este: B. Glohloase C.eazlmecanismele de transport tansmembranar D. Celulelor epiteliului mucoasiei tratreei D. Realizeaziun model stnrctural denumit modelul mozaic fluid 5.20 p E.20 p E"5cm este de : A30p 3. Care dinhe urmitoarele afirmafii legate de glucidele din stnrctura membranei celulare este adevtrrat[? A. Proteinele sunt distribuite uniform in cadrul structrii lipidice B. Se pot afla pe fafa interni sau externi a membranei celulare 6. Alegefi afirmafia corecttr cu privire la componenta proteicd a membranei celulare: A. Cilindrica E.cuJL/\ $r TESUTURTLE I l|qr Lhiy. Dimensiunea ovulului este de: B. GildcI D. Sunt puternic inclrcate pozitiv B. Realizsazdun model shrctural denumit modelul mozaic fluid E. Celulelor epiteliului tubilor renali C.

Toate variantele de mai sus sunt corecte 8. Mononucleatli D. Care dinfre urmItoarele entrnfuri cu privire la incluziunile citoplasmatice este fals? A. Cilii E. Realizeaz[ fosforilarea oxidativl 3. Toate variantele de mai sus sunt corecte 12. Centrozom este reprezentat de: 10. celulele epiteliale? A. Anucleatl B. Citoplasma cdror celule prezintil prelungiri de tipul cililor? A. Sediul fosforil[rii oxidative C. Reticulul endoplasmatic B. Aparatul Golgi C. Ribozomii 9. in func1ie de num[rul de nuclei pe care ii confine fibra muscular[ striati este o celuli: A. Binucleatii C.7. Care dinhe urmitoarele enunguri caracterizeazdfuncfiile ribozomilor? A.Lizozomi D.Celulelor epiteliului mucoasei intestinale C. Este format din centrioli E. Sistem circulator intracitoplasmatic B. Sunt reprezentate prin granule de substanfa de rezew6. Au caracter permanent B. Leucocitelor D. Digerarea fragmentelor celulare E. Este format din corpusculi sferici B. Celulelor epiteliului tubilor renali E. Desmozomii D. Pseudopodele B. Sunt reprezentate de pigmenfi E. Sediul sintezei proteice I . Carc dintre urmitoarele afirmatii caractenzeazAreticulul endoplasmatic neted? A. Este situat in apropierea nucleului C. Celulelor epiteliului mucoasei naheei B. Strnt reprezentate de produpi de secrefie D. Mitocondri E. Au caracter temporar I l. Care dintre urmitoarele structuri reprezintii corpusculi de legaturi ce solidarizeaz5. Diviziunea celularl D. Microvilii C. Repre zint5-un sistem canalicular D. C. Sediul fosoforildrii oxidative cu eliberare de energie A. Polinucleatit E.

Sunt rispindifi in inteaga hialoplasmi C. A 5.Toate variantele de mai sus sunt corecte lT.in: glicogenului B. Controleazd metabolismul celular D. Confin enzime hidrolitice E.R€prezintl sediul sintezei proteice E" Reprezinte sediul fosforilirii oxidative 16. Este situat intotdeauna cenhal 19. CO2 . Digerd substanfe gi particule caxe pltnmd in celulI A 18. Care dintre urmitoarele forme de transport fiansmembranar necesitil cheltuiala energetic6? A. Transportul activ C.Polinucleate C.Sfut€za de proteine E Excrcfia unor substanfe celulare are rol I f+ Cmozomul A thbolismul Au rol important in metabolismul glicogenului B. Osmoza 20. Care dinhe urmtrtoarele molecule nu poate traversa membrana celulartr prin difuziune? A. Etanolul C. Binucleate E. Confine material genetic C. Care dinhe urmtrtoarele enunluri legate de nucleul celular este fals? A. Dig€r[ substanfe gi particule care p[trund in celulI D.ffiviziunea celulari c Digprarea substanfelor gi particulelor care pitrund in celul[ D. Glucoza E. Are rolul de a coordona procesele biologice celulare firndamentale B.C-u€ dintre urmitoarele enunluri caracteri zeazd mitocondriile? A Mononucleate in funcfie de numdml de nuclei pe care ii confin hepatocitele sunt celule: B. Transmite informafia geneticl E. Confin ribonucleoproteine D. Anucleate D. Sc manifestil in timpul diviziunii celulare C.Care dinfre urmitoarele enun{uri cu privire lizozomi este fals? Sunt corpusculi sferici B. Ureea D. Difuziunea E. Transporhrl pasiv B. Difuziunea facilitate D. Hormonii steroizi B.

Osmoza C. Cu ajutorul pompei NA +/ K + 23. Are o valoarea medie de -65 mV pin[ la -85 mV B. Carcdintre urmitoarele enunfuri cu privire la potenfialul membranar de repaus este fals? A. Cu consum de energie furnizatil de ATP C. Pinocitozei 25. Transportului activ primar B. Formele sale particulare surt reprezentate de fagocitod gi pinocitozd 26. Care dintre urmltoarele denumiri nu reprezinti o forml de transport celular vezicular? A. Asigurn deplasarea moleculelor conform gradientului de concentrafie C. Exocitoza B. Pe parcursul s6u nu se poate obline un nou potenfial de acfiune B. Cuprinde in totalitate panta descendentil a potenfialului de acfiune D.21. Materialul intracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membranei celulare C. Cuprinde o porgiune din panta descendentil a potenfialului de acliune 6 . Cu ajutorul hidrolizei directe a ATP-ului D. Depinde de permeabilitatea membranei penhr diferitele tipuri de ioni C. Se desfdgoar[ ffuA consum de energie D. Are valoare apropiatil de cea a a potentialului de echilibru pentnr K+ D. Materialul exfiacelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celularl D. impotriva gradientelor de concentrafie B. Fagocitozf D. Materialul intracelular este captat in vezicule caxe vor fuziona cu membrana celularl B. Carc dinfre urmtrtoarele afirmafii cu privire la perioada refractar[ absolutll este falsi? A. Reprezintfo form[ particulari de transport vezicular B. Fagocitor. Cuprinde panta ascendentil a potenfialului de acfiune C. Materialul extracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membranei celulare E.a reprezintil o formi particulard a : A. Pinocitozd E. Transportului activ secundar D. in cazul difuziunii facilitate moleculele se deplaseazi: A. Endocitozd 24. Exocitozei C. Endocitozei E. Carc dinhe urm[toarele enunfuri caracterizeazd transportul activ transmembranar? A. Determinl rispdndirea uniformi a moleculelor intr-un volum de gaz sau solufie 22. Se datorcazilinactivlrii canalelor pentnr Na+ E. Valoarea sa se datoreazdpompei NA +/ K + 27. Care dintre urmdtoarele enunfuri cu privire la exocitozi este adevirat? A. Asiguri deplasaxea moleculelor impotriva gradientelor lor de concentrafie E. Are valoare apropiatil de cea a a potenfialului de echilibru pentru Na+ E. Conform grandientului de concentrafie E.

Pe parcursul siu nu se poate obgine un nou potenfial de acfiune C. Discurile intervetebrale D. Epiglotn C.Celulele adipoase au form6: l. Interiorul oaselor late COMPLEMENT GRUPAT: 3l.28.2. Se datoreazdactivtrrii canalelor pentru Na+ D. Meniscurile articulare E.7 3.Cubici 3. Pavilionul nrechii B.Stelatil 4. Meniscurile articulare C. fesutul de tip haversian se gdsegte in : A. Interiorul oaselor scurte D. Dimensiunea ovulului este de: . Membrana celulard 2.l5 cm 1.Globuloasi 32. Aceasta cuprinde in totalitate panta descendenti a potenfialului de acfiune 29. Organitele celulare . Diafizele oaselor lungi E.Fusiformd 2.Celulele sangvine 2.20-301t 4. Citoplasma 4.Celulele cartilaginoase 33. 51t. Pe parcursul siu se poate inifia un al doilea potenfial de acfiune E. Aceasta cuprinde o porfiune din panta ascendentii a potenfialului de acfiune B. Nucleul 3. Interiorul oaselor late B.150-200p 34.5 . 2.Carc dintre urmdtoarele celule au formtr cubici: l. Care dintre urmltoarele stnrctwi reprezintii componente principale ale celulei: l.Ovulul 3. lesutul cartilaginos hialin se gdsepte in: A. Cartilaje costale 30.Celulele adipoase 4. Care dintre urmdtoarele afirmafii cu privire la perioada refractarii absolutit este adeviratii? A.

Anucleati ' 41. Este alcituitii in principal din fosfolipide gi proteine 3. Are rol in metabolismul glicogenului 3. Celulelor epiteliului mucoasei naheei 42.Au un perete cu stuctura trilaminari 3.35. Reprezintdun sistem membranar format din micro. Este rcprezentatfde organitele celulare 4. Carc dintre urmltoarele enunturi cu privire la neurofibrile surt adevlrate? 1.Polinucleatil 3. Este alcituitii in principal din glucide 2. Are funcfia de sistem circulator intracitoplasmatic 2. Care dinfie urmiltoarele afirmafii caracterizeazdmembrana celular[? l. Repre zintfr partea nestructuratii a citoplasmei 38. Este sediul sintezei proteice 37.Mononucleati 4. Componenta fosfolipidici a membranei este cea care rcalizeazl funcliile sale specializate 4. Este reprezentatil de organitele specifice 2. Repre zintLelemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare . Care dinfie urmitoarele afirmafii cu privire la mitocondrii sunt adevirate? 1. Reprezintilo refea care se intinde in citoplasma newonului 2. Leucocitelor 3. Este situat in apropierea nucleului 2. Celulelor epiteliului mucoasei intestinale 2. Citoplasma clror celule prezintiprelungiri de tipul microvililor? 1.$i macrovezicule 4. Reticulul endoplasmatic neted se saractenzeazdprin: l. ReprezintLo refea care se intinde in dendridele neuronului 4. Formeazi ergastoplasma 2. Este situat in zona ceea mai activd a citoplasmei 3. Care dintre urmltoarele afirmafii cu privire la Aparatul Golgi sunt false? l. in funcfie de numlrul de nuclei pe care ii confine hematia adultl este o celul[: l. Care dintre urmltoarele enunfuri cu privire la hialoplasma sunt adevirate? 1.Sunt formate din doi centrioli citindrici 4. Are rol in diviziunea celularl 39. Reprezinthpartea structurati a citoplasmei 3. Componenta proteic[ a membranei este cea care realizeazd funcfiile sale specializate 36. ReprezintLo refea care se intinde in axoplasma neuronului 3.Binucleattr 2.Au formi oval[ sau rotundi 40. Celulelor epiteliului tubilor renali 4. Are rol in sinteza de proteine 4.

Sunt echivalenfi ai ergastoplasmei pentnr celulele nervoase l. Mecanismele implicate in hansportul transmembranar care necesitii prezenfa unor proteine transportatoare sunt: l.43. Se desfdgoari cu consum de energie furnizatit de ATp 4. Ioni de Ca Si Mg 2. 2. DifiEiunea facilitatit . Este situat pe suprafala externd a peretelui membranos 4. ADN 4. AsiSure deplasarea moleculelor impotriva gradientului lor de concentrafie 2. Care dinfte urmltoarele enunfiri caracteri zeazAdifuziunea facilitatil? l. Difuziunea facilitatii 48. Proteine histonice 47. Care dintre urmitoarele afirmafii caracteri zeazA. Asigur[ deplasarea moleculelor conform gradientului lor de concenhafil 3. Transportul activ 46. ARN cromozomal 3. Transportul activ 3. Exocitoztr 3. Osmoza 4.Aceasta presupune deplasarea moleculeor impotriva gradientului de concenfrafie 2. Cromozomii sunt alcituili din: l.g:iunea facilitati 3. 4.corpii Nissl? Sunt numili gi corpii tigroizi 2. Au rol in digerarea substanfelor gi particulelor care pltrund in celul6 3. Se desfdgoarl cu consum de energie furnizat[ de ATp 4. Este situat pe suprafala interni a peretelui membranos 45. Are rol in diviziunea celulari 44. Nu necesiti consum de energie 49. Mecanismele implicate in transporhrl transmembranar caxe nu necesit[ prezenfa unor proteine transportatoare sunt? l. Formele particulare de endocitozisunt reprezentate de : l. Carc dinfie urmitoarele afirmafii definesc transporhrl activ celular? l. PinocitozA 4. Nu prezintd ribozomi 3. Aceasta presupune deplasarea moleculeor conform gradientului de concentralie 3.Difi. Reprezintil o form[ diferenfiatii a RE 2. Fagocitozd. Osmoza 4. Nu necesittr consum de energie 50. Reticulul endoplasmatic rugos se caracteri zeazLprin: l. Difuziunea z. Difuziunea 2.

in cadrul acesteia materialul intracelular este captat gi transferat extracelular 2.51. Pentnr a se realiza membrana trebuie sa fie mai permeabili pentru moleculele de solvent decit pentru cele de solvit 3. ReprezintLo modificare a temporar[ a potenfialului de membran[ 4. Fo4a care trebuie aplicatil pentru a produce osmoza se numegte presiune osmotic[ 4. Iegirii K+ din celull . Infr[rii Na+ in celuld 4. Pinocitozareprezinti o formi particulari a sa 4. Fagocitozdreprezintil o form[ particularI a sa 2.incadrul acesteia materialul extracelular este captat gi transferat intracelular 3. Acegtia nu declanqeaz[ un impuls 5T. Mecanismele de producere . Care dinfie urmitoarele enunfuri caracterizeazdpresitrne osmotici? l. Aceasta este proporfional[ cu num[nrl de particule dizolvate in solufie 4. Acegtia provoac[ depolutzarca 2. Mecanismele de producere . Acegtia declangeazArur impuls 4. ReprezintL fo4a cile trebuie aplicatd pentru a produce osmoza 3. Infr[rii K+ in celulI 3. Care dinfie urmitoarele afirmafii cu privire la stimulii cu intensitate inferioar[ pragului( subliminari) sunt adevdrate? l. Acegtia nu provoacl depolarizfrre 3. Aceasta este invers proporfionali cu num[rul de particule dizolvate in solufie 53. aspectul gi durata potenfialului de acfiune sunt diferite in funcfie de tipul de celuli 2. Care dintre urm[toarele enunfuri cu privire la endocitozd sunt false? l. Foda care trebuie aplicati pentru a preveni osmoza se ntrmegte presiune osmoticl l. Care dintre urmltoarele afirmafii cu privire la osmoz[ sunt adevirate? Pentru a se realiza membrana trebuie sa fie mai permeabild pentru moleculele de solvit dec6t pentru cele de solvent 2. Care dintre urmitoarele enunfwi cu privire la exocitozl sunt adevirate? l.Yeziculele se vor forma prin invaginarea membranei 54. Reprezirftt fo4a care trebuie aplicati pentru a preveni osmoza 2.Parfizdescendentii a pofenfialului de acfiune (repolarizarca) se datoreazd: l. Iegirii Na+ din celuli 2. Materialul intracelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celulard 3. 52.Yeziculele formate vor fuziona cu membrana celulard 4. Care dinte urm[toarele enunfuri caracterizeazdpotentialul de acfiune? 1. Materialul extracelular este captat gi fansferat intracelular 55. aspectul gi durata potenfialului de acfiune sunt aceleagi pentru toate tiptrile de celule 3. Reprezintdo modificare pennanentii a potenfialului de membrand 56.

lesutul glandular de tip endocrin folicular se glsegte ln : l. Tiroidtr . Epiteliul tralreal 4.58. Tturica interni a vaselor limfatice a potenfialului de 60. tesutul epitelial simplu pavimentos se glsegte ln: l. Pancreas 2. Tunica internl a vaselor sangvine 3. Care dinhe urmitoarele afirmafii in legltwi cu panta ascendentli acfiune sunt adev[rate? 1. Depolarjizarcase datoreaztr cregterii permeabilitilfii pentru K+ 3. Depolartzarea se datoreazr cregterii permeabilitefi pentru Na+ 4. Depolanzarcaapaxe inainte de atingerea potenfialului prag 59. Stnrctura organelor de simf 4. Structura organelor de simf 2. Depolizarca apare dupl atingerea potenfialului prag 2. Ovar 3.

C ps. 9 51.7 39. 9 55.5 2.7 19. l0 ll 30.7 t2. 8 20. 8 48.Bps. Cpg. B pg.7 45.7 10. E pe.7 7. C pg. Ape. 9 26. 5 32. Apg.9 50.7 41.7 14. D pg. 37.ll 60.7 18. Epg. Dpg. D pg.8 ps. l0 28. 9 49. A pg.7 13. B pg.7 ll. ll t2 . C pe. Ape.8 ps. 9 25.5 3. D pg. C pg. C ps. Dpg. B ps. B pe. Dpg. Epe. 9 56. 10 58. D ps.7 42.7 16. B pg. C pg.6 5. D pg.7 17.8 pg.D pg. C pg. C ps. 9 54. D pg. ll 57. 6 36. l0 59. B pg. 5 33. D pg.9 53.6 6. 9 52. 9 22.8 47. B pg. Dpg. Bpg. Cpg. A pg.8 ps. 9 27.D pg. 5 35. Dpg. C ps. 9 23.7 C pe. B ps.7 9.5 4.7 44. D pg. 5 34. 7 15.Cps. Apg. 10 29. Dpg.7 43. Dpg. D pg.7 8.nASpUNSURI: Bpg. 9 21.7 40.9 24. Epe.Bpg8 46. B pg.7 38. L 31. Aps. B pg.

spermatogonia C.Pot avea forme variabile urmitoarele celule mai pufin: A. se prezinti ca un sistem coloidal D. fibra muscular[ intrafirzaltr 6. se numegte hialoplasmi B.ovulul B. rispunsurile A li B surt corecte 2.este bine reprezentat in fibra musculari striati E. neuronii bipolari din retinl E.Reticulul endoplasmatic neted nu are urmdtoarea caracteristica: A.Diferenfierile membranare sunt: A. este localizat in apropierea centrului celular C. produgi de secrefie gi pigrnenfi E.confine substanfe de rezervd precum glicogenul. unele celule conjunctive D. neuronii bipolari din mucoasa olfactivd C. fibra musculartr neted[ D. este localizatii infte membrana celularii gi membrana nuclearl 3.Menfionafi care sunt celulele care igi ptrsfieaz[ forma inifiald: A. celulele foliculare tiroidiene 4. are rol in contacfia muscularl D. Citoplasma firndamentali nu are urmltoarea caracteristicd: A. fibra muscular[ striatit de tip scheletic B. neutrofilele E.intervin in procesele de secrefie de la polul apical E. Dr.limfocitele B.permanente B. are rol in sinteza proteinelor specifice 5.temporare C.osteoclastele D.prezente la polul bazal al celulelor epiteliale cilindrice D. Vasilica Baugic COMPLEMENT SIMPLU: I . este prezentil in toate tiptrile de celule C.este un sistem de canalicule B.CELULA $r TESUTURTLE 2 $ef Lucr. celulele gliale C.Sunt celule de form[ fuziforml urmltoarele celule mai pufin: A.condrocitele E.toate rispunsurile sunt corecte t3 .

ganglionul spiral Corti E.sunt diferenfieri ale membranei celulare B.Pseudopodele: A.T. Membrana celulard : A.Epidermul: A. este un epiteliu pluristratificat prismatic B. adventicea vaselor de sange D. permite pasajul ionic liber B. neurofibrilele pentru fibra muscular[ E.sunt emise de celulele care fagociteazL D.adventicea tubului digestiv C. Eergastoplasma pentru nelron C. este planul metameriei corpului E. miofibrilele penfiu neuron B.ganglionul vestibular Scarpa C.mucoasa olfactivi B.retin[ D.areolele osului spongios E. trece prin orul sagital gi transversal B. confine corpusculi Ruffini pentru sensibilitatea termic[ C.sunt implicate in diapedeztr C. are in stnrctura sa un numdr redus de capilare E.toate rtrspunsurile sunt corecte g. nici o afirmafie nu este corectJi S.fesutul conjunctiv ale cdnri fibre sunt dispuse in relea se gase$te in: A. corpusculii Nissl pentru neuron D. este perpendicular pe frturte C. este traversatil de glucozdcuajutorul proteinelor transportoare D.ia gazelor C. imparte corpul in doui pi4i asimetrice (dorsal[ 9i ventral[) D. blocheazd difilr. ganglionii bazali 1 : l.la formarea lor participi gi citoplasma celulard l0. prezinti superficial stratul cornos D.Menfionafi din enumerarea de mai jos care sunt organitele specifice: A. permite trecerea fnrctozei prin mecanism activ E. are sens antero-posterior l3. Planul frontal : A.Neuronii bipolari nu se gdsesc in A.toate rispunsurile sunt corecte E.timus B. nu este inervat .este impermeabild pentru substanfele hidrosolubile 12.

e obligatorii E.apropierea membrane lor Z E.reprezintil o modificare permanentl a potenfialului de membranl B. este dispus excentric in neuronii somatici l8.este un mecanism pasiv care nu utilizeazl proteine transportoare B.epiteliul de tranzdie D.in cadrul fesuturilor conjunctive moi: fesutul elastic este localizatintunica medie a capilareloisanguine !.presupune rtrsp&rdirea uniform[ a moleculelor inh-un volum dat de gaz sau solufie P.epiteliul mucoasei bucale B.Din categoria epiteliilor pluristratificate nu fac parte: A.este caracteristic[ moleculelor gi ionilor anati infi-o solugie C. este dispus cenfial in fibrele musculare extrafusale E. diminuarea lungimii discului intunecat B. epiteliul respirator lg. alurgirea sarcomerului c.se datoreazil unor curenfi electrici care apar la trecerea ionilor prin canale membanare specifice care se inchid sau deschid in firnciie de valoarea potenfialului de membran[ c. fesutut conjunctiv dens (fibros) intrtr in structura tendoanetorii aponewo zelor D. are formd turtitii in hematiile adulteC. lesutul elastic intrd in stucttna ftompei lui Eustachio l T.Mitocondriile: A.este generat de valoarea potenfialului de membranI D. nu este un rtrspuns de tip . glisarea miofibrilelor unele faf6 de altele l5. furnizeazd. au o membran[ interni pliatii D.difuzirurea fructozei este pasiv[ 20.epiteliul canalelor de excrefie ale glandelor exocrine E. sunt localizate intotdeauna lflngI nucleu l6.to timpul conhacfiei fibrei musculare scheletice se produce: A. reprezirtt sediul carboxilirii oxidative C.Difuziunea are urmItoarele caracteristici mai pufin: A. fesutul conjunctiv lax formeazi parenchimul secretor al glandelor B. este lobat in cele mai mari elemente figurate D. este dispus excentric in celulele adipoase B.Potenfialul de acfiune: A.tot sau nimic" t5 . A.$f*iunea poate fi facititatl dace folosegte un fiansportor consumator de energii E.Nucleul celular: f.epidermul C.l4. confin enzime hidrolitice B. fesutul reticulat intr6 in structua maduvei spin[rii E.scurtarea microfilaurentelor de actini pi miozini D.. direct energia necesarI diferitelor procese E.are doutr faz.

intr-o gland[ salivard .este format din celule ttrtite C. Legatde forma celulelor epitelide se pot face urmdtoarele afirmafii : A.prin membrana celularl are urm[toarele caracteristici mai pu]in: 2l.este un epiteliu simplu D.se poate face cu ajutorul unei proteine membranare integrale E. este un 26.poate prezentacili la polul apical D.se mai numegte woteliu B.Epiteliul de tranzdie nu are urmitoarele caracteristici: A.din epiteliul pseudosfiatificat au inilfimi egale gi forme identice C. poate forma gi mucoasa bronhiolelor 25. numai rlspunsurile A qi B sunt corecte 24.se face cu ajutorul unui transportor consumator de energie B.Potenfialut de acfiune nu rtrspunde urmltoarelor caracteristici: A. celulele de la suprafafa epiteliului sunt pavimentoase D. Epidermul: epiteliu pluristratificat pavimento s nekerat inizat B. in stnrctura unui epiteliu se pot g6si 9i celule globulare t6 .epiteliu pluristratificat psvimentos E.este un potenfial proPagat E.se gdsegte in canalele de secrefie ale glandelor B.Transportul de A.energia consum atd rcniltii din hidroliza ATP-ului D. se poate face gi. are in structura sa doar doui rinduri de celule A. in epiderm .prin difuzime 22. se gdsegte in cdile trinare E.fixarea catonului de Ca** se face in partea centrald a proteinei transportoare C. canalele secretorii sunt tapetate de: A. al fibrei musculare cardiace ventriculare este de 40 ori mai mare dec6t al neuronului C. epiteliu pluistratificat cilindric C.in canalele excretorii ale glandelor salivare.epiteliu simplu pavimentos D. epiteliu simplu cubic B.cele din sfiatul generatorbazal sunt cubice sau cilindrice B.Jesutul epitelial simplu pavimentos : A. are acelagi grafic pentru toate celulele 27 . la suprafaftr sunt celule cubice E. este un rlspuns de trp "tot sau nimic" D. al netronului dweaze 0.05 B.intr6 in structua mucoasei tubului digestiv Cf 23.este un epiteliu pluristratificat C.se glsegte in structura mucoasiei bucale E. este un epiteliu pltristratifi cat pavimentos keratinizat C. poate avea firncfie secretorie E.se g[segte in vezica urinartr D.

sunt celule epiteliale 32. toate rtrspunsurile sunt corecte 34.numtrnrl de anoni B dupl localizarea netronului C.claviculi B.fesutul osos spongios sau trabecular se gisegte in urmltoarele oase mai pufin: A.fesutul osos compact: A.Forma neuronului depinde de: A. nici o afirmafie nu este corectll t7 . in fesutul conjunctiv: A. nici o afirmafie nu este corectil 3l.28.Cartilajul hialin: A.electronomicroscopic are o shrctrnl omogeni C. substanfa fundamentali intervine in metabolismul ionilor gi al apei B. 33.r cdt gi in fesutul reticulat E. Cartoplasma: se mai numegte citoplasmi nuclearl B.confine subsftatul bichimic al materialului ereditar D. parietal C.numtrrul de nuclei D.pot avea form[ piriform[ E. celulele conjunctive intervin in secrefia matricei conjunctive C. toate afirmafiile de mai sus surt adevarate 29.toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate E.este format din osteoane E.numInrl de prelungiri ce emerg din pericarion E. canalul diafizar la fdt C. fibrele de reticulintr se gisesc at6t in fesutul conjunctiv la.oasele carpiene D.confine maduva rogie hematogeni la adult D.se gisegte in pavilionul rnechii D. fibrele conjunctive formeazdo refea cu ochiuri mai mult sau mai pufin regulate D.oasele metacarpiene E. toate afirmafiile sunt corecte 30.sunt localizate in matricea osoasi a osului compact C.nu confine fibre de colagen C.Osteoclastele: A.formeazd epifrzele metacarpienelor in pdrtea lor centrald B.formeazd. numai afirmafiile A qi C sunt adevarate A.este model pentru osificarea de membrand (desmall) B.au rol in faza finalI a osteogenezei formdnd osul primar D.sunt celule gigant multinucleate B.se gisepte in piramida nazalL E.

ansa Henle C.nucleul este activ .Platoul striat este format din: A. se gdsegte la polul apical al celulelor epiteliale cilindrice 3g.el imparte corpul intr-o parte craniall 9i alta caudali D.pseudopode C. la nivelul lui proiecteazdstomacul gi lobul st6ng hepatic C.Planul transversal : A. toate rdspunsurile sunt corecte 3 T. palid colorat D.celule de susfinere cilindrice D. este delimitat inferior de un plan orizontal ce fiece sub ultima pereche de coaste false B.este numit gi planul metameriei corpului E. are forml triunghiulard D.Epiteliul simplu cubic este prezent in A.neuronii vegetativi pot avea 2 sau mai mulfi nuclei C.flageli D. baza evazatA se glsegte la partea inferioari E.este orizontal B. structtna endocardului B. toate afirmafiile sunt corecte 36.cili B. trace prin axul sagital pi transversal C. toate afirmaliile sunt corecte 4O.35.neuronii somatici au un nucleu dispus central.celule de susfinere pavimentoase E.la celulele Schwann nucleul este situat in lungUl ru<onului E.celule de susfinere de form[ cubic[ B.celule senzoriale de form[ piriforml C.Organul lui Corti este alcituit din : A. mucoasa brontriolelor : .in legdturi cu nucleul neuronului se pot face urmitoarele afirmafii: A.endoteliul vascular E.microvili E. Epigastrul: A.foifa externl a capsulei Bowman D. cul-2 nucleoli B. toate afirmafiile sunt corecte 3S.

E.osteoclaste : 3.celule gliale 4.onfracfie C** 42.confin enzime hidrolitice 4.Dictiozomii: l.sintetizeaztr proteine de export daci sunt liberi 3.eliberarea gi captarea de 4.lipsesc in celula nervoasi care nu se divide 46.pseudopodele : 3.limfocite B 4T.solidari zeazd celulele inhe ele 44.COMPLEMENT GRUPAT: 4l.stntezade energie 3.pate fi situat in apropierea nucleului 3.se dispun intre celulele conjunctive 2.neufiofile 2.sunt alcltuifi din canalicule cu micro pi macrovezicule 4. organit celular comun este implicat in: I .pot fi prezenfi la polul apical al celulelor epiteliale secretoare 3.centriolii 4.se mai numegte centtr celular Z.sunt situafi ln apropierea nucleului 2.desmozomii 2.infia ln stnrctura corpusculilor Nissl 19 .c.are in stnrcttna lui centrosferl 4.Ribozomii( corpusculii Palade) : l.formeaz[ corpusculi Nissl la nivelul neuronului 4.au rol de absorbfie 4.este prezent in toate celulele organismului 4S.sunt corpusculi de legatw[ lnfte celulele epiteliale 3.Dintre prelungirile citoplasmatice acoperite de plasmalemi menfionim l.prezintil ribozomi pe suprafala citomembranelor canaliculare 3.cilii 45.R.Desmozomii: l.Centrozomul: l.se prezint[ ca un sistem circulator inhacitoplasmatic Z.intervine in sinteza de proteine 43.metabolismul glicogenului 2.Ergastoplasma: l.Lizozomii surt mai bine dezvoltali ln l. dasd sunt atagafi de RER 2.sintetizeazlproteine stnrcturale proprii .

prag: depo larrzarca membranei celulare deschiderea canalelor ionice de Na* voltaj dependente un inflrur de Na* este mai mare decat eflu de K* voltaj dependente deschiderea canalelor de K 4.fesutul adipos: l.Stimulul I determini 2.eazL prin : l.moleculele se transport[ in sens opus gradientului de concentrafie 4.este intervalul de timp pe parcursul ctrnria este dificil de obfinut un potenfial de acfiune 5 55.se realizeazdcu ajutorul unor proteine transmembranare transportatoare 3.este unis in celula muscular6 striat[ somaticl 4.determini 3.Poate fi relativ[ dar potenfialul de acfiune care apare va avea o pantii ascendenti mai mica gi o amplitudine mai redusl decf. frtrctozase absoarbe la polul apical al enterocitelor prin difuziune facilitatil .combate termoliza 20 . Perioada refr actari se caracte nz.este o varietate de fesut conjunctiv 2. in interior se gisegte matricea mitocondriali 4.Nucleul celular : l.Proteinele transportatoare utilizate at6t in transportul activ cdt gi cel pasiv: l.sunt proteine integrale transmembranaxe 2 .au membrana dubl6 2.49. spre deosebire de celelalte hexoze care se absorb activ 5 I.este alcituit predominant din celule.locul de conexiune al moleculei ce urmeazi sa fie transportattr se afll la mijlocul subunitifilor formatoare care privesc fafn in fafd gi care formeaz6 trn "V" cu deschiderea la exterior 3.ceaabsolutd este alcituitii din panti ascendentii a potenfialului de acfiune pi o porfitxre din cea descendentil gi se datoreazl inactivarii canalelor ionice voltaj dependente pentru Na+ 3.denumite adipocite 3. S2.este o formi de transport activ care se face fdri consum de energie 2.carioplasma este o solufie coloidali cu aspect omogen Difuziunea facilitati: l.Mitocondriile: l.este localizat in hipoderm 4.lipsegte la celulele eucariote gi e prezent la procariote Z.sunt rotunde sau ovale raspdndite in intreaga citoplasmd 3.pot forma canale ionice 4.pate prezentarnrul sau mai mulli nucleoli 3.determinl 4.sunt sediul fosforilIrii oxidative cu eliberare de energie 50.se pot numi pompe ionice 53.t in mod normal 4.determini .este in relafie de inversi propo4ionalitate cu labilitatea 2.

56. crepterii permeabiliAfii membranei pentru Na+ .presupune deplasarea solventului dintr-un compartimentin altul 3.Na+ din celuli 4.l l.!esutul conjunctiv dens(fibros) : l.este utilizatii de transporhrl activ cu cotansportor 2.reintroduce in celula K+ difuzat la exterior gi expulzeazd.Panta ascendentll a potenfialului de acfiune: l. S.formeazi dura mater 4. Osmoz.Pompa de Na*: l.Perioada refractarl: l.este alcdtuit predominant din componenta fibrilard 3. prezenfa stimulului.este caracteristici gazelor 2l .creeazlo distribufie inegali de sarcini pozitive de o parte gi de alta amembranei celulare 3.pentru a putea fi prevenittr este necesari o presiune osmoticd 4.necesitil o membrand semipermeabild care separd 2 compartimente intre ele 2.se afla in relafie de directii proporfionalitate cu labilitatea 59.se datorcazl iegirii din celuld a cationului de K+ prin canale speciale care se deschid in .este localizat in partea profirndl a dermului pielii 2. are aceeagi amplitudine penfiu toate celulele 3.ceaabsolutil este alcituita din pant[ ascendentd a potenfialului de acfiune gi o porfiune din pantil ascendentii 5 3. poate fi absolutS" pe parcursul careia nu se poate obline un nou potenfial de acfiune 2.raportul de transport este 3K+ la 2 Na+ 60.se datorcazd.se datoreazAinactivarii canalelor pentnr Na+ 4..are acelaqi aspect pentru toate celulele 2.care va infra in celule prin canale voltaj dependente 4.servegte drept model pentnr osificarea de membrani (desmal[) 57.

8 23.8 27. E 37. E 40. E 54.E 22. 36. C 8.8 25.8 58.E 43.D 10. E 42.8 30.8 50. A 46. D 49. c 52. B 29. E 57.E 9.8 53. E 56. D 19. c 13. C 14. 22 .E l. D 39. c 16. E c 5r. E 41.A 5. C 17. 33. D A 60.A 6. A A 47.8 38. 20. A E 32.E D E E 3.Rtrspunsuri: 2. C 12. C 45. 48.D 4.8 26. A 59. A 24. E 5s.E 7. B 2l. D 15. E 11. 34. A 28. A 18.E 31. 35. C 44.

Jumdtatea anterio afi. C. Cornul anterior D. Pe rlddcina posterioari a nennrlui spinal. C. Toracica. Sacrala. in substanfa albtr a milduvei. Una din A. D. E.SISTEMUL NERVOS 1 $ef Lucr. 4. Vizuala. Coccigiana. 3. . E. Pe r6ddcina anterioari a nennrlui sprnal. corpul neuronilor somatomotori este situat in: A. A*onlt ganglionilor spinali fac sinapsa nn: A. Dr. B.Eugen Tarfa Arsene COMPLEMENT TJNIC: l. D. B. Proprioceptiva de confiol a miscarii. I D. in cordonul lateral trunchiul nervului spinal. Jumitatea anterio ard acornului lateral. Cervicali. C. urmatoltl" regiuni este caracteristica originii fasciculelor piramidale: Talamusul confine neuroni dp releu pentru calea: A. B. Formatia reticulata. Jumdtatea posterioar[ a cornului lateral. E. C. B. Lombara. Nucleii baali. 2. C. acordonului lateral. Olfactiva. 5. B. Acustica. In cornul posterior medular. La om ramurile nervilor spinali formeaz[ plexuri in urmatoarele regiuni cu excepfia: A. D. Substanta neagra. Aria premotorie. E. Nucleii olivari. Tactila grosiera. E. Jumitatea posterioartr a cordonului lateral.

Girusul hipocampic. Vizual6. Numai in mezencefal. E. Paleocerebel. D. E. C. c. IX. B. se afl6in: E. Excitalia gi inhibilia corticala au urmdtoarele caracteristici: A. 8. D. Numai in bulb. B. Pentru sensibilitatea dureroastr a felei primul neuron se afllin ganglionul de pe traiectul nervului cranian: A. Paleocortex. Hipotalamus. B. Coliculii cvadrigemeni inferiori sunt statie neuronala pe calea: A. Nu iradiaza. 24 . B. Lobul occipital. C. 12. Tractul olfactiv. Paleocortex. Neocortex.7. E. D. Nucleii vegetativi ai tnrnchiului cerebral. l. Sunt procese pasive. Cerebelul. 13. Piciorul ginrsului postcentral. I Punte gi mezencefal. Metatalamusul. Sistemul limbic face parte din: A. Cortexul occipital. Acustic6. C. D. VII. Girusul temporal superior. V. Aiaauditivi se gdsegte in: A. E. E. D. X. VI. 10. Numai in punte. responsabili de secrefia salivard A. C. 9. Trunchiul cerebral. Se produc la nivel medular. D. B. Neocerebel. Bulb pi punte. Sunt procese imobile. C. C. Participa la formarea sistemului limbic una din urmatoarele structuri: A. Gustativi. Olfactivi. Kinestezica. D. E. B. B. Se concentreazain zone limitate.

Este un nery senzitiv. Coordoneazli activitatea secretorie a hipofizei anterioare. Proprioceptive. 25 . Deutoneuronul caii olfactive. D. C. C. B. XII. Al heilea neuron al clii optice A. C. E. Inerveaza muschiul ocular drept extern. D. Corpul geniculat B. B. C. 20. Termice. D. A. Cerebelul primegte aferenfe: A. Nucleul tractului solitar reprezinta: A. Epifiza. D. Interoceptive. E. Deutoneuronul caii gustative. Diencefalul in intregime. E. IX. Are originea reala in punte. Metatalamusuh E. D. X. Este centru de integrare vegetativd. D. C. Nucleii de releu ai talamusului. Secreti hormoni ce se depoziteazdin hipofiza posterioarl. XI. D. E.14. B. Corpul geniculat medial: C. Coliculii cvadrigeminali superiori. Talamusul. Hipotalamusul. 18- C. B. Este releu pe calea auditivI. 19. Deutoneuronul caii vegetative a secretiei parotidiene. Este centnr al reflexelor olfactivo-somatice. In traiectul sau este situat superior de lama cvadrigemina. 15. VII. Protoneuronul caii tactile la nivelul fetei. Corpul geniculat lateral. Protoneuronul caii motilitatii oculare. este situat in: medial. in reglarea metabolismului intermediar intervine: A. 17. B. Tactile. Dureroase. Are originea aparenta pe fata posterio ara atrunchiului cerebral. Nervul trohlear: A. 16.ln santul preolivar descriem originea aparenta a nervilor cranieni: A. E. E. Epitalamusul. B.

B. C. Nici un rdspuns nu este corect. 22. Cordoanele laterale. D. Neuronul nu prezintil organite celulare cu rol in: A. Cordonul posterior medular. Producerea de energie celularI. C. Lizozomii. Cornul anterior medular. Bulb. E. Axon. Mitocondrille. Susfinere. C. B. Corp celular. B. Sunt organite specifice netronului: A. C. Elaborarea produgilor de secrefie. C. Reticulul endoplasmatic. Bulbari. E. Este legat de bulb prin pedunculi cerebrali.2I . Dendrite. C. 24. B. B. Incltrziunile lipidice. E. 25. D. Fasciculul piramidal direct se giseste in: A. Organite celulare specifice. D. Transportul mediatorilor chimici. Substanfa reticularl medulartr 26. Cornul lateral. Pedunculii cerebelosi mijlocii contin fibre eferente. Deutoneuronul clii simtului pozitiei si al miscarii in spatiu se afl[ in: A. 2T. E. Netnofibrilele.Motilitatea voluntar[ este declangatil de centri motori: A. Comistra cenugie. D. 23. D. E. Coarnele posterioare. Cornul posterior medular. C. B. E. Sunt caracteristice cerebelului urmatoarele: A. Arhicerebelul apartine lobului anterior. Medulari. Toate de mai sus. Subcorticali. Pedunculii cerebelosi superiori fac legatura cu mezencefalul. B. D. Diviziune. Cordoanele anterioare. E. inalcituirea neuronului intrd: A. Extirparea cerebelului duce la cresterea tonusului muscular. Corticali. 26 . D.

E. D. E. Protoneuronul gaseste in: caii gusAtive al carei teritoriu il descriem in 213 antsnoare ale limbii geniculat. Cordonul lateral medular. 33. Fibre somatomotorii. Ramura comunicanta cenusie a nervilor spinali contine: A. VI. Caile motricitatii fac sinapsI in: A. Coliculii cvadrigemeni. E. Ganglionul Ganglionul Ganglionul Ganglionul Ganglionul 27 . Cornul anterior medular. Cordonul anterior medular. Fibre preganglionare mielinice. nervului IX. Corticonuclear. D. 30.X 34. Spinocerebelos dorsal. tn bulb se afl6 nucleii motori ai A. VII. Cornul lateral medular. E. Cornul lateral medular. Cornul anterior medular. Originea reala a nennrlui V. B. Fibre viscerosenzitive. B. Pedunculii cerebrali. B. C. D. B. urmltorilor nervi cranieni: E. D. Neuronul inferior al cailor piramidale poate fi situat in: A. V. 29. B. trigeminal.2t. Corti. C. C. IV. B. E. Spinobulbar. C. D. Spinotalamic anterior. Cordonul posterior medular. D. calea extrapiramidali curpinde urmitoarele fascicule: A. Fibre preganglionare amielinice 32. La nivelul fetei anterioare a bulbului descriem: A. C. Fibre postganglionare amielinice. Cordonul posterior medular. Gracilis 31. E. Santul preolivar C. Corpi stiafi. Cornul posterior medular. C. D. Cordonul anterior medular. B. nervului X se A.

C. Santul colateral. E.35. D. Sistemul nervos vegetativ simpatic are urmatoarele efecte ixupra glandelor: A. Corticale superioare. Ganglionii C. Unul din nervii cranieni este mixt: A. B. Scade secretia medulosuprarenalei . Santul parieto-occipital E. Santul calcarin 33. B. l. C. D. Drept extern. Lanturile simpatice paravertebrale. Oblic superior 37 . Drept inferior. Drept intern. Drept superior. Auditive COMPLEMENT GRUPAT: 4I. X. E. Olfactive. Scade secretia lacrimala. B. Creste secretia apoasa salivara 40. D. B. Contracfia mugchilor radiari ai irisului. intramurali . Zonasacrala a maduvei spinarii. Punte. Santul central. 28 . A. Contacfia mugchilor circulari ai irisului. Creste secretia intestinala. D. Stimularea simpaticului. Vil. Santul corpului calos. C. C. B. C. Nervul IV pune in acfiune urrnitorul mugchi al globului ocular. Scade secretia sudoripara. E. D. III 36. XII. Endocrine. 3. Pe fatabazala a emisferelor cerebrale apare unul din santurile: A. E. 7-onatoracica a maduvei spinarii 39. Midri a?a se rcalizeazdprin: Stimularea parasimpaticului. D. 2. B. E. 4. Originea fibrelor preganglionare simpatice se pot afla in: A. Hipotalamusul este un centru important pentnr reglarea functiilor: A. Vizuale. XI.

Seuetia glandelor lacrimale. Nervul IX controleazil: 2. VII. 47. 49. Scade secretia exocrina pancreatica.V I. Fasciculul spinocerebelos ventral. Nervul 2. l. Secretia glandelor parotide. l. Fasciculele care igi incrucigeaz[ fibrele sunt: Spinocerebelos lncrucigat. l. Drept intern. 29 . 3. Drept extern. 4. Oblic superior. 3. Senzatiile gustative in 213 anterioare ale limbii.lnpunte 3. l. Secrefia glandelor sublingrrale. Seuefia glandelor lacrimale. 43. Cortexul cerebral. Sistemul nervos vegetativ simpatic prezinta urmatoarele efecte la nivelul glandelor anexe tubului digestiv: Inhiba glicogenoliza hepatica. Substanfa reticulattl a trunchiului cerebral. 4. 2. 3. Nerrnrl oculomotor inerv eazdmugchii globului ocular: 2. l. Stimuleaza secretia glandelor gashice. 4. 4. se afl[ in: Trunchiul cerebral. 46. se gaseste deutoneuronul urmltorilor nervi cranieni: VL VII 2. Fasciculul spinotalamic anterior. 2. 48. 3.A. asigur6: Sensibilitatea gustativI. VIil. l. Piramidal incrucigat. Piramidal direct. 4. 4. l. Miduva spindrii Neuonii de origine ai ciilor exbapiramidale 2. 3. Muschiul dilatator pupilar. 44. 3. 4. Fascicolul spinocerebelos direct. Fasciculul spinocerebelos dorsal. Stimuleaza confiactia splinei. Care dinfie urm[toarele fascicule ale clilor asecendente se incrucigeaz[ in miduvi: Fasciculul spinotalamic lateral. Activitatea musculaturii faringelui. 4. 45. 2. 3. Activitatea musculaturii laringelui.

4. in coarnele posterioare ale mlduvei spinlrii. Girusul Postcentral. 54. 53. Talamus. Emisferele cerebrale. Cortexul lobului floculonodular. Care din urmatoarele segmente ale nevraxului au substanfa cenuqie dispusd la suprafaf[: 2.50. 2. M6duva sPinlrii. Z. Aria somestezicd secundare (ID. 3. 4. 3. Mlduva sPindrii. Olivospinal. Vestibulospinal. Corpul calos. Rubrospinal. Stimularea secretiei gastrice. Ganglionii bazali. 52. l. 4. 2. Nucleii motori din mezencefal ai nervilor III 9i IV. 3. Stimularea componentei vegetative a nervului vag are urm[toarele efecte: Contracfia muqchiului vezical. Sensibilitatea proprioceptivi de conhol a miscarii proiecteazd in: 1. 52. Secrefie exocrina pancreatica scazuta' l. 55. Teaca Henle. Bronhoconsfticfie. 3. 4. Ganglionul sPinal. 3. Tectospinal. 4. Teaca Schwann. Scoarfa cerebeloasa. Nucleii trunchiului cerebral pot avea conexiuni cu: 1. Deutoneuonii segmentului de conducere a analizatorului cutanat se afl6 localizati: La nivelul mezencefalului. 4. Cerebelul. Scizua calcarina. 56. 3. La nivelul Punfii. 4. 2. 30 . Motoneuronii somatici medulari. Lobul Posterior hiPofizar. 2. l. 5l . 3. 3. 2. 4. 2. Nucleii vestibulari trimit colaterale cltre: l. La nivelul bulbului. Care din urm[toarele formafiuni contin celule gliale: 1. Cortexul. Cu motonegronii somatici medulari fac sinapsa fibre din fasciculele: 1. Trunchiul cerebral.

5t. Piramidal incrucipat 3l . Ridicarea pleoapei superioare. Rubrospinal. Migcarea limbii. 3. 3. Masticafie. 59. Nennrl abducens. 4. Nennrl cohlear. Nervul vestibular. 4. in cordonul anterior 2. 2. Indicafi rHrde se afl[ fibre motorii in enumerarea de mai jos: 2. 3.Crre dintre urmdtoarele acfiuni sunt realizatsde nervi cranieni micpti: 4. Secrefia lacrimald 1. Tectospinal. se gilsesc ilacturile: Piramidal direct. l. l. Nervul t igernen 60.

B 16. A 36. D 52. c 15. B 24. D 26. D 20. A 50. D 46. E 37. 44.D 7. E 54. A A A 45. D 22. B 32 .RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT 41. D 14.A 5. A 58. E 34. B 57. E 33. E 25.D 10. E 18. c 17.D 53. C 43. A 38. C 47. C 59.C 9.D 48. c 28. A 30. A 56. A 55. E 51. A 40.A 3. C 2t. c 19. D 29. D 21. B 8. D ll. D 31.D 6.D 4. C 60. E 23. A 35. E 12. C 32. l. A 49.c 2. C 42. c 13. E 39.

Existit o net[ separare a funcfiilor sistemului neryos ln func1ii senzitive. S. E. mixtii. B. ^Despre l.Organitele specifice de trp corpusculii Nissl se gisesc ln corpul neuronal gi la baza dendritelor. B. bipolari. ovalari. E. compartiment motor.Dupi forml pot fi: stelafi. motorie.Formi stelatit au neuronii din coarnele anterioare ale miduvei. Univ.Fiecare organ nervos are mai multe funcfii fimdamentale: senzitivi. B. C. C. B. motorii gi psihice.Referitor la neuron nu este adevirat c[: A. D. sferici. D.Neurilema celulei nervoase este groasl $ afe o stuctw[ stict proteic[. sisternul endocrin rcgleazdin principal funcfiile metabolice.Fiecare centru neryos poate fi separat in mai multe compartimente fimcfionale: ompartiment senzitiv.Difere in funcfie de forma gi dimensinile lui. regle azd majoritatea fuircfiilor organismului. Carmen St[nescu COMPLEMENT UNIC: sistemul neryos sunt adevirate urmitoarele. fusiformi. D. D. compartiment mixt. Despre compartimentele fuircfionale ale SNc este adevtrrat ctr: ASistemul neryos este alcituit din SNC reprezentat de encefal gi miduva spin[rii gi respectiv sistem nervos periferic reprezentat de nervi cranieni gi nervi spinali. ce reprezintil fisrcfii fimdamentale. 33 . multipolari.Este unitatea morfo-funcfional[ a sistemului neryos. acegtia pot fi tmp[rfifi h unipolari.Neuroplasma confine doar organite specifice: neurofibrile gi corpusculi Nissl.Dupd forma lor. CReglarea activitifii musculaturii scheletice este rcalizatLde sistemul endocrin.Inhe sistemul neryos gi sistemul endocrin exist[ o strAnsd interdependenfl. piramidali. Dr. E.Este format din pericarion gi una sau mai multe prelungiri numite dendrite. nervii spinali cu fibre 4.Despre stnrctua neuonului este adev[rat ctr: A.SilSTEMUt NERVOS 2 Asist.La nivelul encefalului pi miduvei spinlrii mai apare gi funcfia psihicd. C. in timp ce 2. cu excepfia: Almpreund cu sistemul endocrin.Corpul neuronului este format din neurilemtr ( membrana plasmaticl) gi neuroplasm[ (citoplasma nuc lear[).Sistemul neryos asiguri firncfiile de relafie ale organismului. ESistemul neryos regleazil activitatea musculaturii gi a glandelor secretorii.

B.Mielina izoldnd termic.O sinapsl este formattr din membrantr presinapticI" fanta sinapticd gi membrani postsinapticI.Conducerea la nivelul axonilor mieliniz. sinapsele pot fi chimice. cu excepfia: A.Conductibilitatea este proprietatea de-a genera un potenfial de acfiune care se propaga $i este condus.Este format din anoplasmd gi aroleml cu rol in propagarea impulsului neryos.Aparifia unui potenfial de acfiune intr-un anumit punct al membranei alonale este consecinfa depolarizfurtiproduse de un potenfial de acfiune anterior. g.Tipul de conducere de la un nod la altul este numit conducere "saltatorie". axo-a(onice sau dendrodendritice.6. C. E. '34 .. C. D.Referitor la fiziologia neuronului este fals c6: A.Referitor la al(on este adevdrat c6: A. E. de protecfie. axo-dendritice. O.Conducerea la nivelul axonilor amielinici: A.Celula nervoasi are proprietdlile de excitabilitate si conductibilitate. E. ARN 9i ATP. T. D.Teaca Schwarur se disprnre in jtrul tecii de mielini pentru a. D.Forma gi dimensiunile lor pot fi diferite C.Sunt celulele care se divid intens.Teaca de mielini din structura sa este produsi de celulele Schwarur pentru tofi neuronii din sistemul neryos.Potenfialul de acfiune poate sI apari doar in anumite zone ale membranei.Despre newoglie este fals c6: A.La nivelul sinapselor hansmiterea se face intr-un singrr sens.Viteza de conducere este egal6 cu a axonilor mielinizafi.Proprietitlile electrice ale membranei nu permit depolarizilrearegiunilor adiacente.Potentialul de acfiune poate fi condus in orice direcfie. scurtii gi mai groas6.Viteza de 1000m/s explici aparifia mai rapidi a unor reflexe. B.Teaca Henle este o teacl conjunctivl ce confer[ rezistenfi axonilor neuronilor din SNC. C.Au rol de suport. B.Num6nrl lor deplgegte de l0 ori numdnrl neuronilor la mamiferele superioare.sare" unul sau mai multe 1 se noduri.Potenfialul de acfiune apare la nivelul nodtrilor Ranvier qi . B. fiofic. B.Excitabilitatea este proprietatsade-a genera un potenfial de acfiune. E. electrice sau fizico-chimice.ali: A.Dupi mecanism.Aparifia rHrui potenfial de acfiune inh-o zond a membranei neuronale.Este o prelungire unic[. I l.Acest tip de conducere permite viteze de 1000m/s . E.Orice potenfial de acfiune nou este un eveniment complet nou care se repetil.Sinapsa este o conexiune funcfional[ intre un neuron gi o altit celul[ (nervoasi sau efectoare) E. nu pennite conducerea potenfialului de acfiune. in sinteza de ADN. B.Nu confin neuofibrile gi nici corpusculii Nissl' 8. determini aparilia unui nou potenfial de acfiune in zona vecintr. D.xonii neuonilor din SNC.Sinapsele neuro-neuronale pot fi: axo-somatice. D. regenereazil de-a lungul axonului. D. C.Despre sinapsi sunt adevtrrate. C.

C. q.Se gtrsepte in canalul vertebral. unidirecfional[. efector. 35 . placa motorie. D.Conducerea tr fi.De o parte gi de alta aconului medular.Reflexul: A-Este unul din mecanismele fundamentale de funcfionare ale sistemului nervos. dinipre tenlinafia presinaptica spre cea postsinaptictr.Este reactia de rispuns a centrilor nervogi la stimularea unei zonereceptoare.sunt: chemoreceptori. numite intumescenfe.Mdduva spintrrii: A. nu este adevirat cr : ASunt alcituite din terminafie presinaptici. nici molecule.In funclie de provenienfa stimulului sunt: exteroceptori gi interoceptori (adic6 proprioceptori). este alipittr de perefii canalului vertebral.La nivelul lor are loc fransformarea energiei stimulului in impuls nervos. indiferent de intensitatea stimulului. l. C. c-Fanta sinaptici prezintil receptori pentru mediatorul chimic. acetilcolin4 fiind cel mai rlspendit mediator.Pia mater este o membranl conjunctivo-vascular[ ce aderl la mtrduvtr" p6trunzdnd in tanfuri gi fisui. c. D.Despre sinapsele electrice este adevtrrat c6: l3-Referitor la sinapsele chimice. nervii lombari formeaztr "coada de cal". PSi*psele electrice sunt int6lnite in sistemul nervos vegetativ. centru neryos. E.Actul reflex este alcdtuit din: receptor.sunt doui membrane de protecfie care invelesc m6duva. E. l5. E Tgr{nafia presinaptictr confine vezicule cu mediator chimic. B-REspunsul reflex este intotdeauna de tip excitator.in dreptul regiunilor cervicaltr gi salrU[ mlduva prezintit dou[ regiuni voluminoase.aSunt alcItuite din dou6 celule de dimensiuni diferite.Intre arat[roid[ 9i pia mater se gtrsege un spafiu virtual. se pare. pe care il ocup[ in intregime. fantit sinapticd" celuli postsinaptici.mdduva se prelungepte cu filum ierminale. c-Bazaanatomicd aarcului reflex este actul reflex.Despre receptori este adevtrrat c[: A. miocard.Rispund la stimuli prin variafii de potenfial.$ub vertebra LL. l2. E. B. spafiul subaratrnoidian. D. lT. l4.Membrana externtr" dura mater. P-!*t sinapse intilnite in sistemul nervos vegetativ. E'tn funqie de tipul de energie pe care o prilu" reazA.Arat[roida are o stnrcturl conjunctivl rezistenttr gi produce LCR. B'Conducereaeste unidirecfionald. D.Limita superioari a miduvei corespunde emergenfei primutui nery spinal Cl. E"Prin zonele de rezistenftr elecfricd minim[ nu pot neceirici ioni.Meningele spinale: A. B. l6.lrfq "tigt"l receptorilor sunt celule nervoase sau newoglii. C-Sunt alcdtuite din doui celule alipite in zonele lor de rezistenfi electric6 minim[. fotoreceptori gi proprioceptori.

D. B.Se mai numeqte gi sensibilitate epicritici.Deutoneuronul se afl6 in cornul anterior al miduvei.Substanfa cenugie de la periferie este formatii din corpii neuronali. alcltuind fascicolul spinotalamic anterior.Deutoneuronul se afl[ in bulb.Axonii celui de al III-lea neuron proiecteazLlnaria somestezici II. Golgi. C. E. B.Axonul deutonewonului trece in cordonul anterior opus.Receptorii sunt fusuile neuromusculareo corpusculii Meissner 9i Golgi.Substanfa cenugie are forma literei "H" $i este subdivizathin coame anterioare gi posterioare 20.Este condusI impreur[ cu sensibilitatea kinestezicl.Este formatl din subStanli cenugie la periferie qi substanf[ alb[ in centru.substanfa cenuqie prezintd in centrul ei comisura cenugie ce confine LCR.Al III-lea neuron se afl[ in talamus sau metatalamus.Aparfine sensibilit{ii exteroceptive . Ruffini. 36 . D. B. E.Sensibilitatea proprioceptivl de conftol a migcdrii: A. B. D. B. E.Doar tactul spinocerebelos dorsal ajgnge in cerebel.Protoneuronul se afl6 in ganglionul spinal sau cranioo V. C.Se proiecte azdpe scoarfi in aria somestezicl I din lobul temporal. C. D.Utilize azl calea cordoanelor laterale.Receptorii sunt aceeagi ca pentnr sensibilitatea tactiH fin6.Protoneuronul se afltr in ganglionul spinal.Proiecfia se afl[ pe scoarfa cerebrali in lobul parietal. 23.Este condusl prin fiactrnile Goll 9i Flechsig. C. C. 2l. VI'V[.Receptorii se gdsesc in piele.Substanfa albi este dispusl sub formi de cordoane in care se gdsesc fascicule ascendente.Este transmisi prin fasciculele gracilis gi cuneat. ) 24.Referitor la sensibilitatea tactili find este fals: A.Referitor la sensibilitatea termici 9i dureroasi: A. 22. mugchi.Despre sensibili tateakinestezici este adevlrat: A.Receptorii surt corpusculii Meissner. Merkel.Deutoneuronul se afl6 in nucleii gracilis gi cuneat din bulb.Despre mlduva spinirii este adevlrat c6: A. D. C. E. E.Receptorii sunt conectafi cu dendritele protonetronului. descendente gi de asociafie. Sensibilitatea protopatic[ : A. D.Deutonetronul se afl[ in neuronii senzitivi gi viscerosenzitivi din cornul posterior.l8. E.Axonul celui de-al doilea neuron fonneaz[ fiacturile spinocerebelos dorsal 9i spinocerebelos vental.Acestea se gdsesc in funiculul anterior al mdduvei. capsule. B.

B'Dinhe cele 1000000 de fibre ale fascicolului piramiaat. 29.Zonade proiecfie corticali este difuzi.conecteazi miduva gi encefalul cu receptorii gi efectorii. B'Controleazf motilitatea voluntar[ prin fascicolele piramidal direct gi incrucigat. in regiunea sacrall 5-perechi gi o pe-reche tn regiunea coccigianl. 25 . 28.Despre sensi bi li tatea interoceptivd este fal A. !'-{euronul periferic poate fi situat in cornul posterior al mlduvei spin6rii.Despre sistemul piramidal este fals: 27 . termici. A.Nervii spinali: A.Se mai numegte gi viscerocrptrua. controldnd motilitatea voluntarll gi involuntar6. C'Sistemul piramidal este alcituit din doi netroni: unul cortical de comanda gi unul periferic de execufie. B. c'Fibrele fascicolului piramidal sfi[bat talamusuf toate cele fiei etaje ale tsnchiului cerebrat.i E-Rftllcina venhalil are pe traiectul ei un ganglion rpind: 37 . C. D'Protoneuronul se gasegteln ganglionul spinal. B'Controleazamotilitatea involuntari automatJl pe cea volurtar6 semiautomat6. $ P. striorubrice gi 30.Fascicolul piramidal are originea do* in aria motorie principala. E'Toate fascicolele extrapiramidale ajung in final la newonii motori din cornul anterior al mtrduvei."itta 7 perechi. Sistemul exhapiramidal : shioreticulate.Calea A'Fascicolul corticospinal lateral are in componenfa sa aproximativ 75%din fibrele sistemului piramidal. E'Neuronul de execufie se afl6 in mlduvd sau in nucleii motori ai nervilor cranieni. chimici trimiffuid influxuri neryoase interoceptive de tip conptient. iar al III-lea neuron ln talamus. li c. B'Din fascicolul piramidal se desprind fibre corticonucleare ce ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni.la stimuli mecanici. regiunea lombari D'Au in alcltuirea lor douil rddncini : vinnalil serzitiu[ dorsali motorie. s: B'Receptorii se gisesc in perefii vaselor pi ai organelor sub form6 de terminafii libere sau sorpusculi lamelafi. D'Sistemul exhapiramidal este reprezentat de fascicolele strionigrice. in regiunea toracal 6lzperechi. E.Toate ctrile extrapiramidale ajung in nucleii bazali.$unt in numtrr de 3l de perechi. C'In condilii normale.Fascicolul piramidal confine 100000 de fibre. . E.in:* de 25%din fibre se incrucigeaztr la nivelul bulbului.i$i are originru do* in etaje subcorticale. 26. deutoneuronul in miduv6.irru 700000 sunt amielinice. in I nerechi. viscerele reacfio neaz6. ---l D.Caleapiramidal6: 1'5i are originea in cortexul cerebral gi in etaje subcorticale adiacente.Toate fibrele fascicolului piramidal sunt mielinizate. ' sistemului piramidal : 1'5i are originea in tortexul cerebral. E'Fibrele care se incrucigeaztr la nivllul bulbului formeaz[ decusafia piramidal6 gi nec in cordonul lateral al m6duvei. . C'in regiunea cervicaltr .

33. meningeal[ Pi comunicantli albe.Pdrisegte canalul vertebral prin gaura interveretebrali. D. E. formdndu-se prirnrnirea ridlcinilor anterioari gi posterioari ale nervtrlui spinal.Kinestezicd.A cincea ramurd.Hipoglosul. Rldicina posterioar[.Confine in alcltuirea sa fibte somatomotorii. D.Trigemenul. C.Proprioceptiv6 de control a migc[rii. somatosenzitive gi visceromotorii.Trunchiul nervului spinal. D. 34.Traseul fibrelor viscerosenzitive de la interoceptori la m[duva spinirii nu include: A.Protopaticl.Tactil6 fine.Interoceptivi. C. Ramtra comruricantii alb6. B.Le include pe toate. B. C. C. 36. C. B. 37.Dup6 iegirea din canalul vertebtul rc imparte in ramurile ventrali.Olfactivd.VizuaH. E.Auditiv[. E.Care din c[ile enumerate nu are stafie de releu in diencefal: A. B. 38 .Vagul. dorsal6. 35. ceacomunicantii cenugie.Care din nervii cranieni prezintil cdte un nucleu in toate etajele tn[rchiului cerebral: A. B.Kinestezic6. D.Care din sensibilit{ile enumerate nu se proiecteaz[ cortical: A.Este mixt. E. E.Glosofaringianul.Facialul. D. Ramura comuricantii cenuqie.Termic[.Despre tnmchiul nervului spinal este fals: A. confine fibra vegetativi simpatic[ postganglionari ce intr[ in nervtrl spinal.

3. C. 43 . . 2.Fascicolul spinobulbar.Accesor COMPLEMENT GRUPAT: 4l 'in sistemul neryos intdlnim frecvent urm[toarele tipuri de neuroni. 40'Musculattra mimicii este inervat6 de fibrele motorii ale nennrlui cranian: A. B.organul efector igi diminue az| sauigi incete aza activitatea.Splahnici.Sunt conectafi cu nucleul rogu gi substanfa neagr6. dar mai ales subcorticali.Motori. Se afli deasupra gi lateral de talamus. cu excepfia: l.Referitor la reflexele condilionate indicafi ce este fals: de specie. 2. 3.care dinfre nervii enumerati sunt vegetativi: l. C. 2. 4'Se imparte in inhibifie extern[ (de stlngere) gi inhibdie inierne (de protecfie). 4.Senzitivi. D.Se menfin toatii viafa.Fascicolul spinotalamic lateral.Mixti.Apargin sistemului nervos piramidal.Intercalari.Facial. E.Fascicolul spinotalamic anterior. 3.Referitor la corpii striafi.Vag.se caracterizeazilprin sinapse inhibitorii pe organul efector. C.Sunt doutr mase de substanfi ienqie-.Cardiaci.se inchid in centrii corticali.prin pedunculii cerebrali: A. E. E. l.Glosofaringian. B. alegefi rdspunsul incorect: A. 42.Nici una. 3. 39.38'Care din ctrile medulare ascendente nu tranz iteaze. 4. Sunt aqezafi la bazaemisferelor cerebrale. 4.Fascicolul spinocerebelos direct. B.Trigemen.Reprezintit o stare de activitate a centrilor nervogi. 44. D. 2.Au caracter Inhibilia are urm[toarele caracteristici : l.Hipoglogi.Pelvici. D. Se formeaz[ pe bazacelor necondilionate.

2.Fascicolul spinobulbar Goll. 49. 4. 3. 3.Celiac. 3. 3.Din categoria lor fac parte reflexele miotatice.Mdduv[.Hepatic.Din categoria lor fac parte reflexele de aplrare.45.in SNC. Substanfa cenugie 40 . 48. 4.Mezencefal.Anasomeste zicd I poate aprecia atigerea finI de pe tegumentul gambei datoritil impulsurilor conduse de: I .tnthun num[r variabil de neuroni intercalari.Este 2. 4. substanfa cenugie se afl6 la exterior in : l. 2.Confine neuroni visceroseruitivi.Care din nucleii enumerafi. 4.Gastric.Care din plexurile vegetative enumerate nu se afli in cavitatea abdominal[: l. 5 iradierii. nu reprezintf originea unui fascicol extrapiramidal: l. .Fascicolele spinocerebeloase Flechsig gi Gowers.Nucleii vestibulari.Nucleul cuneat. 2.Pelvic. 4. 46. 3.Nucleii olivari. 4.Meningele spinale. : l. l.Nucleul gracilis. 3. 50. 2.Num6nrl mai mare de strattri celulare. 3.Cerebel.Extern6. 2. 2.Fascicolul spinotalamic anterior.Se supun legii 2.Suprafa[a neocortexului este mirittr de I . din trunchiul cerebral.De intdrziere. 4.Reflexele medulare somatice polisinaptice : l.Care dinhe tipurile de inhibilie enirmerate favorizeazdprocesul de invlfare: 1. 52.$anfuri 9i giri.De diferenfiere.Este sfi[bltut[ de canalul ependimar. intermediari: reprezentatil de bara ftansversal[ a o.Fascicolul spinotalamic lateral.Confine neuroni visceromotori.H-ului" medular. 3.De stingere.Ventriculii cerebrali.Prcz. 4.Bulb. 47 .

4l .organele sare nu au inervafie parasimpatici sunt: l. 4. 4. 59.Trigemeni 2.Hipotalamusul. 4.De defecafie.Sunt componente ale trwrchiului cerebral.Sunt in numlr de trei perechi.Pupiloconstrictor. 2.Glandele salivare.Mugchii erectori ai firului de pir.Vagi. 3. 4. 53.Fibre postganglionare scwte pi amielinice.Substanfa neagrd.Ganglioni vegetativi PS. 4. 4.Optic.De micfiune.Olfactiv.Care dinfre reflexele enumerate nu se inchid in centii medulari lombari: 3. 58.Nervii pelvici.Corpul striat este conectat cu: l.Leagd tnnchiul cerebral cu cerebelul.Nucleiivestibulari. 2.Vestibulo-cohlear.Nervii cranieni care conduc sensibilitifi speciale ( senzoriale) sgnt: l.Formafiunile nelvoase implicate in comportamentul alimentar sunt: l. Sl.Sistemul limbic.Talamusul.Abducen$i.Nucleul rofu.Glandele 3 .Trigemen. 3Oculomotori. 3.Neocortexul. 3. sudoripare.Nervii cranieni care confin fibre visceroseruitive sunt: l.Pupilodilatator. 60.Nucleul PS sacrat ( S2-S4).Pedunculii cerebelopi : l. 2. 5. 4.l. 5 S6. 54. 3. 4. 2.Cortexul cerebral. 2.Fiecare confine fibre aferente gi eferente. 2.Parasimpaticul sacrat are in componenfa sa: l. 2. 3. Glandele medulosupraxenale.

6.1e). 2s.D(pg.21\. 60.A0g.36\.A(pg.23).28).l3).19.Zt).31).A(pg .1e).D(pg.2e).B(pg.D(pg. 4a. lO.l5.C(pe. 5l.28.D$tg.D(pg.22). 27.D(pe.8(pg.D(pg . 8. a9.l6).2t).C0g. 37. fig. s3. 16.21).B(pg.23).E(pe. 3s. 3a. 36.20.nAsptntsuRl: .l7.r4).2t). 26.la).D(pg.D(pg.13).16).33.8(pg. s2.D(pg.C(pg. 2.C@e.E(pe. l3.D(pe.l5).l s). 5.24. 33. 22.21).E(pg. 2a. 7.23). a|.C(pe. a. se. 50. 3. 58.C(pe.l4.23).D(pg. l2.32). I l. a6.A(pg.l5).26).Zl). 23.23).34). 39.BGe.2l'l.8(pgl8. frg.A(pg.15). 32.D(pg.22. le.35). l5.8(pg.EOg. 55. l8.€@*31).C(pg. 57. a2.EGry. sa. 13).21. 28.29). 56.A(pe.l8).B(pg.A(pg. 42 .23).C(pg.23). I 3l.32).D(p9.l6).B(pe. 30.D@s.8(pg.27).D(pg. 43.31).30. 20. e.B(pe.23).1e).l7).E(pg.D(pg.1e).E(pg.2t).Al).22). 38.C(pe. a7.l5).C$ry.A(pg.D(pe.3l). 2e.36.23).23.25). a0.35).l9).E(pe. 2l. 1a. l7.C(pg.27). as.l3).D(pg. a8.2e).B(pg.C(pg.

Yiz. A. Corpusculii Pacini C. Corpusculti Ruffini D. Canalele semicirculare membranoase B. Gustativa E. Talamus. Columela E. 8-9 milioane. Corpusculii Meissner B. B. Laua Stroicd COMPLEMENT SIMPLU: l. Yitezade deplasare a corpului D. Deutoneuronul clii olfactive se gaseste in: A. Numrnrl C. Acustica C. celulelor receptoare ce confin iodopsina este: 9-10 milioane 125-l30milioane E. Corp geniculat medial D. Proprioceptiva constienta 2.nla D. Utricula si sacula D. 4. Bulbul olfactiv E.ANALIZATORII 1 Asist. 6-7 milioane D. Membrana otolitica se gaseste in: A. Acceleratii orizontale cei de la nivelul saculei B. Receptorii penfiu rece sunt: A. Dr. B. Univ. Acceleratii circulare ale capului E. Discurile Merkel 6. Hipocamp C. Organul Corti C. . Acceleratii verticale cei de la nivelul utriculei C. Olfactiva B. Nici un raspuns nu este corect 3. Nucleul solitar 5. Corpusculii Krause E. Corpii geniculali mediali sunt releu pe calea: A. 120-125 milioane. Creasta ampulara Receptorii maculari detecteaza: A.

Columela . Etmoid - 8. Corpusculii neurotendinosi Golgi 9. Un strat superficial. Sensibilitatea termica E. Muschi B. Simtul miscarii in spatiu C. E. Endolimfa este situata in: A. Periost C. dermul papilar C. Nici un raspuns nu este corect 4 . Parietal B. Tendoane I l. Corpul amigdalian E.7. Rampa vestibulara B. Corpusculi Ruffini D. Mucoasa nazala C. Urechea medie este formatd dintr-o cavitate pneumatica sdpatii in osul: A. Occipital E. Surt proprioceptori: A. Epiderm E. Bulbul olfactiv B. Sensibilitatea proprioceptiva de confrol al miscarii 12. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situati in urnatoarele sfucturi. Sfenoid C. cu exceptia: A. Rampa timpanica D. Al teilea neuron al caii olfactive este situat in: A. Fibre de colagen B. Terminatiile neryoase libere din capsula articulara transmit: A. Fibrele anulospirale B. Girul hipocampic D. Dermul contine urmatoarele cu exceptia: A. Canalul cohlear C. Articulatii D. Simtul pozitiei B. Urechea medie 13. Corpusculii Krause D. Canalele glandelor endocrine din piele 10. Corpusculii Meissner C. Sensibilitateadureroasa articulara D. Discurile Merkel E. Temporal D. Vase limfatice E.

Gustul dulce E. Retina E. Tunica medie a retinei C. Sa atinga celulele olfactive D. Proprioceptive kinestezice 19. Interoceptive E. Sa fie volatila B. Corpusculilor Ruffini D. Gustul iute D. 20.14. 100 D. Talamus B. 50 . Al feilea neuron al caii optice A. Corpusculilor Meissner B. Coroida face parte din: A. sa fie solubila ca sa poata traversa stratul de mucus C. Termice si dtreroase B. Tactile fine C.de aproximativ: ai uneia dinfie urmatoarele B. Corpusculilor Krause 18' Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt receptori sensibilitati: A. Discurilor Merkel Ma--oni sunt o varietate a : C. Tunica vasculara a globului ocular D. 500 A. Proprioceptive de conhol al miscarii D. Corpul geniculat medial D. Sa ajunga in nari se gaseste in: a putea fi mirosita. Sftaturile retinei 4s . Lobul occipital 17. Gustul amar B. Gustul 15' Pentru substanta nu trebuie sa aiba una caracteristici: A. Corpusculilor Vater pacini E.000 E. Corpul geniculat lateral C. Mediile refringente E. Tunica externa a globului ocular B. corpusculii Golgi A. Dintre senzatiile gustative primare nu face parte: A. Gustul acru sarat C. o din urmatoarele 16. Numanrl de mirosuri primare este. 10. Sa fie sapida E. 45 c.

Axoni ai celulelor bipolare retiniene B. Aria gustativa este situatalanivelul: A. Diferentierea culorii obiectului D. Girului temporal superior B.in floare" D. Declansarea secretiilor digestive : 22. Dendritele celulelor multipolare 23. 20 dB c. Mentinerea echilibrului C. . Fibre senzitive . Partii superioare a girului postcentral C. 5000 dB 26. Dendritele neuronilor din ganglionul trigeminal E. Fibre motorii provenind de la neuronii alfa medulari C. Partii inferioare a girului postcentral 25. Amplitudinea maxima a sunetelor percepute de urechea umana este de: A. Calea acustica E.21. Axonii netuonilor din corpul geniculat lateral E. 130 dB E. Dendritele neuronilor din ganglionul geniculat B. Toate raspunsurile sunt adevarate 24. Dentritele neuronilor din ganglionul de pe traiectul nervului X D. D. cu exceptia: A. Calea optica C. Lobului occipital E. Care dinhe urmatoarele afirmatii nu este o functie aanalizatorului vizual A. Fibre motorii provenind de la neuronii gamma medulari E. Fusul neuromuscular este inervat de urmatoarele tipuri de fibre. Dentritele neuronilor din ganglionul de pe haiectul nervului IX C. OdB B. 500 dB D. Calea olfactiva B. Carc dinhe urmatoarele cai are legatura cu talamusul: A. Calea proprioceptiva de control al miscarii 46 .Lapolul apical al celulelor receptoare gustative vin urmatoarele fibre: A. Partii inferioare a girului precentral D.. Axonii celulelor cu contri sau cu bastonase C. Mentinerea tonusului cortical E. Fibre senzitive anulospirale B. Toate rasptuisurile sunt false 27. Axoni ai celulelor multipolare retiniene din campurile nazale de partea opusa. Calea gustativa D. Diferentierea formei obiectului B. in componenfa tractului optic de o parte intra: A.

sensibilitatea unei celule cu bastonas la lumina este de l0 ori mai mare decat la intuneric in timpul adaptarii la intuneric vitamina A este transformata in retinen reducerea vederii nocfurne se numeste nictalopie in avitaminozaA este compromisa adaptarea la intuneric 29. Hipodermul contine urmatoarele cu exceptia: A. Membrana vestibulara D. Axonii celulelor mitale C.ciliar se contracta si contracta fibrele ligamentului suspensor B. Cristalinul se aplati?. E. C. Membrana otolitica E. Puterea de convergenta a cristalinului creste la valoarea maxima E. B. Dendritele celulelor bipolare din mucoasa olfactiv B. Celulele receptoare ciliate ale crestelor ampulare sqnt acoperite de: A. Membrana reticulara gelatinoasa B. candprivim obiecte situate la o distanta mai mica de 6 m: A. Discuri tactile Merkel D.eaza C. Fibrele fractului olfactiv 34. Reticular Germinativ Papilar Toate apartin epidermului Nici unul nu apartine epidermului 47 . Axonii celulelor bipolare din mucoasa olfactiva E. Membrana tectoria C. Glomerulii glandelor sudoripare 33. Receptorii gustativi sunt: A. Osmoreceptori B. D. Chemoreceptori Mecanoreceptori Termoreceptori 31. Baroceptori C. este asigurata de celulele cu bastonase B. Cupola gelatinoasa 32. Shabat lama citruita a etmoidului: A. Despre vederea nocturna sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: A.28. Tesut conjunctiv lax B. Bulbii firelor de par C. Dendritele celulelor minale D. care dintre urmatoarele'sftaturi apartin epidermului: A. Corpusculi Vater Pacini E. E. M. D. Tensiunea in cristaloida creste D. Scade elasticitatea cristalinului 30. E. D. C.

Nervului oPtic drePt B. Organul activ al acomodarii este reprezentat de: A. In jurul santului colateral 37. Calea gustativa B. Ligamentul suspensor C. Proprioceptiva de contol al miscarii 3. Cristalinul E. Toate se incruciseaza E. Pielea deserveste urmatoarele tipwi de sensibilitate: 1. Muschiul ciliar D. Membrana reticularl D. Auditivi C. Vestibulari B. Calea auditiva C. ProPriocePtiva kinestezica 48 . Calea olfactiva 39. Cutanati E. Procesele ciliare B. Melcul membranos este separat de rampa vestibulara prin: A. Informatii asupra pozitiei corpului. In jurul santului central D. Tractului oPtic drePt D. u rnutrhiior sunt furnizate de urmatorii receptori cu exceptia: A. Fibrele nennrlui optic ce provin din jumatatea nazall a retinei drepte structtra: A. Tractului oPtic stang E.35. Termica si dureroasa 4. In jurul santului corPului calos E. Aria corticala vizuala primara este localizata: A. In jurul scianii calcarine C. Nervtrlui oPtic stang C. Atlit a neYui optic drept c6t gi a tractului optic stang COMPLEMENT GRUPAT: 41. Kinestezici 36. Lama sPirala D. vibratorie 2. Membrana tectoria se glsesc in 40. In jurul fisurii laterale Sylvius B. A. miscarii spatiale a acestuia si a gradului de contracti. Membrana Reissner E. Axonii deutonetnonilor carei cai nu se incruciseaza. Membrana bazilafi C. Nici una nu se incruciseaza B. Tactila" de presiune. Cristaloida 38. Vizuali D.

Reprezinta locur de infrare a artereroritouJui ocular 3. Pseudostratificat 4. Ganglionului trigeminal 3. Umoarea apoasa 3. Prin lantul de oscioare l. Face parte din urechea externa 2. Pavimentos simplu 3. 2. Corpul ciliar. 47. 48. Despre pataoarba nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii: Este situata medial si inferior de pata galbena 2. Este secretata de celulele de sustinere ale maculei 3. Capteaza sunetele Dirijeaza sunetele catre conductul auditiv extern la capatul canria unda sonora pune in miscare membrana fereshei ovare 4' 45. 44. Membrana reticulata a organului Corti: Este secrotata de celulele receptoare auditive 2. 49. .42. Ganglionului spinal l. Retina 4. Prin vibratiile membranei bazilare 4. Despre pavilionul urechii sunt adevarate urmatoarele: 1. Prin vibratia perilimfei 3. Plurisftatificat 43' Aparatul dioptric al globului ocular poate considerat ca o singura lentila convergenta cu urmatoarele caracteristici : are aproximativ 40 de dioptrii cent'l optic este la 17 mm inapoia retinei este format din cristalin. 3' 4. Cilindric fi l. l. Este situata deasupra membranei tectoria 4' Este fiaversata de cilii celulelor receptoare vestibulare l. Protoneuronul caii gustatve se afla la nivelul: Ganglionului geniculat 2. Este o cavitate pneumatica 3.X 4. Din tunica vasculara a globului ocular fac parte: Corneea 2. La nivelul sau nu exista elemente fotoJensibile Reprezinta locul de inftare a nennrlui optic in gtoUut ocular l. 4' 46. Transmiterea undelor sonore in t*echea medie se face: Prin vibratia endolimfei 2. Ganglionului de pe traiectul n.(cu o putere de refractie de 40 dioptrii) si cornee are aproxirnativ 60 de dioptrii- t. Epidermul este format din epiteliul de tip: 2.

Neuroni biPoPlari 2. Deutonetrronul caii oPtice: Este reprezentat de neuronii multipolari Z. 4. Celulele mitrale rePrezinta: l. Este situat in retina 4. Contine corPusculii Ruffini 54. Hipodermul se caractenzeaz. Retina 3. Ariei somestezice secundare 4. Girului Postcenfial 50 .aprin uqatg*ele. Al treilea neuron al caii olfacitive 4. Iris 4. 3. Are axoni care formeaza nervul optic si radiatiile optice l. Sunt anonii neuonilor din ganglionul spinal 3. cu exceptia: Este alcatuit din tesut conjunctiv lax 2. Canalul semicircular anterior Organul'Corti Canalul semicircular posterior Tunelul Corti 57.50. Al doilea neuron al caii olfactive 52. Camera anterioara a globului ocular este cuprinsa intre: Cornee l. Fibrele anulosPirale: 1. Calea olfactiva se proiecteanlanivelul: 2. Girului hiPocamPic 1. Neuroni multiPolari 3. 3. 2. Inerveaza motor fibrele intraftrsale 2. Girului temPoral suPerior 3. Vine in conract cu dermul papilar l. Este neuronul biPolar 56. 3. 2. Sunt axonii neuronilor y din cornul anterior medular 4. Cristalin 55. Contine bulbii firului de Par 4. Din partea inferioara a saculei porneste: 1. Sunt singurele fibre care inerveaza senzitiv fibrele intrafusale 53.

5l . Sunt adaptate penhr vederea diuma. la lumina slaba 4. Nu exista in pata oarba l. Lateral 3. Medial 4. 60. Nucleii vestibulari sunt: 1. l. Anterior 59. Sunt in numar de 6-7 milioane 3. 4.58. Celulele cu conuri: Sunt mai numeroase decat cele cu bastonas 2. Superior 2. Care dinfre urmatoarele cai au al treilea neuron in talamus: Calea kinestezica Calea proprioceptiva de control al miscarii 3. Calea gustativa Calea olfactiva 2.

B (pas. l.38. C $ng.a5) D (pag.49. B (pag. E (pae'38) 10.50) 49.39) 6. B (pag. E (pag.8 (pag.51) 48.50) 39.a5) 7.D (pae.D (pae.41 . E (pag. C @as.44) 22.a3) 2s.aT) s8. B (Pag.42) 5l .a1) 53.40.D Qtag.41) e.a7) t7 .E @a9. E (pae.42.a7) 29. D (pag. C (paga3) 31.45) zl. C (pae. B (pag. B @as. B (pag. C (pa9.49. D {sas.49.50) 2. D (pag. COMPLEMENT GRUPAT 41.a3) 28. D {eag.5l) 26. E (pag.al) 11.44. C (pag.al) 24.38. E (pag. C @ae. C Gae.a5) 44.50) 32.a5) 46.44.39) s2.al) t2.42.D (pae. C (49.a9) 57.D {Bag.49) 36. C (pag.a5) 37. B @as.a3) 27. D (pag.43) 47.39.43) 5.8 (pag.al) 19. B (pag. B (pag. D (Pag.aa) 5s. E (Pag.42.47) 23.E (pag.B (pag. C (pag.42. A(pag.38) 42.38.D (pag.a?) 20.a2) 34. 50) 40.a3) 15.4l) 14.39) s4.RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC B Gae.43.a2) 16. C (pag'49) 8.39) 18. E (pae.38) 43. C @ae. D (pag.43) 60.50) 3. B (pag.38) 35.51) 45.38) 33.8 (pag.s0) 59.a6) 30.D (pag. C (pag.52) 4.45) 38.a9) 13.a7) 52 .a7) 56.E (pag. C (pag. A (pag. E (pag.45) 50.49.

!) 5. cu excepfia: A) Corpusculii Vater-Pacini sunt localizafii in hiiodennul pulpei degetelor. 3. B) Vater-Pacini. E) Golgi-Mazzoni. C) in derm se gdsesc corpus*fii Meissner. Segmentul intermediar este format gi din ciii ascendente indirecte. la creier. cu excepfia: conducere. Dr. D) Ruffini. 4. E) alcftuit dinfi-un strat germinativ pi unul cornos.alspus spre hipoderm.dermul germinatin. D) in profimzimea dermului urmtrtoarele afirmafii sunt adevilrate. C) Corpusculii Ruffini sunt localizafi mai profirnd in derm gi recepf ioneaznpresiunea. Cornusculii Vater-Pacini se adapteazirapid qi receplioneaz6 viUriliite. Epidermul este: c) A) un epiteliu unistratificat necheratinizat. D) corpusculii Rutrini sunt considerafi gi receptori pentru rao. Doru Selagea COMPLEMENT TJNIC: l A) B) C) ' Despre analizatori nu sunt adevfuate urm[toarele afirmafii.are impulsurile sunt conduse lent gi proiectate cortical. D) Segmentul intermediar este format din cfli nr*o*. prin intermediul cdilor de La nivelul segmentului intermediar. E) corpusculii Krause sunt considerafi ii receptori pentu rece. l 53 . ttin c. Segmentul periferic are funcfia de a hansmite impulsul nervos. stimulii sunt transformafi in senzafii specifice.de energie sub formi de stimuli. ts) ln shatul reticular se afld papilele dermice. cu excepfia: *J Ptgl prezlntf un shat profund. prin impulsul nervos este fransmis la scoarfa cerebrald. E) Receptorii cu localizare in partea superioari a dermului. Corpusculii pentnr sensibilitatea tactiH sunt urmdtoriio cu excepfia: C) Merkel. D) un epiteliu unistratificat cheratinizat. sensibilitatea se afl[ corpusiculii Pacini care se adapteazl pufin sau deloc ai rccepfioneazl vibrafiile.ANALIZATORII2 Asist. 2. _. recepf ioneaz1atingerea. Univ. B) format din sfiat papilar gi strat dermic. in mod specific ai difuz. ascendente directe gi indirecte. hr[nit prin difuziune din lichidul intracelular. Krause Ruffini gi Merkel pentnr tacti16.cTe E) Segmentul periferic percepe o form6. A) Maissner.afirmafii despre derm sunt false. urmittoarele.

C) este de aproximativ 2 mm. D) are o suprafali invers proportional[ cu densitatea receptorilor din regitrnea respectivi. E) este de aproximativ 50 mm. I A) dermul profund. prin stimularea a dou[ 9. cu excepfia: D) ligamente. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situali ln urmittoarele structuri. termici gi chimici. B) articulafii. E) mugchi. D) Sunt stimulafi de trei categorii de factori-mecanici. E) Terminafiile neryoase sunt nemielinizate. E) Sunt terminatii nervoase libere. l. B) formeazl papilele dermice in sfratul papilar al dermului. C) sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini.. D) Reprezintd segmentul periferic. Referitor la acuitatea tactilfl este adevfuat c[: A) labazalimbii are o valoare de?rnm. C) tendoane. B) Corpnculii netuotendinogi Golgi sunt situafi la joncfiunea articulafie-ligament. E) nici o variantll de mai sus. D) se caracterizeazAprin pragul de percepere distinctll a doui puncte diferite. 6.r r. subiectul percepe atingerea fieciruia dinffe ele. C) Receptorii tactili. A) este pragul de percepere distincti a doul puncte. C) Corpusculii 54 neurotendino gi Golgi asigui sensibilitatea dureroasi. Afirmalia A) Sunt terminafii 7. C) este aria tegumentar[ a clrei stimulare determinfl modificdri in rata de desclrcare a neuronilor respectivi.r"parii kinestezici putem spune urmtrtoarele: A) Corpusculii Vater-Pacini sunt identici cu cei din piele. ' Corpusculii A) sunt pufin mai mari decdt corpusculii Vater-Pacini. C) Sunt terminafii nervoase libere. tn legrtwi. stimulafi excesiv pot fi receptori pentru durere. . B) este distanta minim[ la care. provenite din dendrita protoneuronului situat in ganglionul spinal. cu diametrul mic. 12. D) sunt situali in dermul reticular E) sunt situafi profund spre hipoderm. Cdmpul receptor: 10.falsd referitoare la receptorii termici este urm[toarea: nervoase libere. B) Receptorii penfiu durere se adapteazi repede. Afirmalia falsd in legdtura cu receptorii drnerogi este urmitoarea: A) In principal sunt terminafii nervoase libere. situat in 8. B) Receptorii pentu cald ii deplqesc numeric pe cei pentu rece. Golgi-Ma-zoni: purcte apropiate. B) pe toatl suprafala toracelui posterior este de 50 mm. provenite din dendrita protoneuonului ganglionul spinal.

afirmafii sunt false. Urmitoarele 55 . una este adevfuati: Celulele bipolare au o dendritit ramifi ca. urmitoarele afirmafii sunt false. E) Porfiunea centraltr confine nuclei gi este contractild. B) Bulbul olfactiv face sinapsi cu celulele miuale. D) celulelor bipolare. ceea ce duce iu ronnugia cu excepfia: fibrelor intrafusale.D) Terminafiile nervoase libere se ramifictr. cu excepfia: A) La nivelul butonului olfactiv. !) Receptorii analizatorului olfactiv ocupe partea posteroinferioar[ a foselor nazale. D) omul distinge pfue la zecemii de miiostri diferite. A) 16. axonii celulilor bipolare fac sinapsil cu netnonii multipolari. 13.. !) 14' in legiturd cu fusurile neuomusculare. E) Nici o variantil de mai sus. E) nici o varianti de mai sus. D) La fibrele intrafirsale cu tut ttutlear gi cu lanf nuclear ajung fibrele anulospirale gi a celor .e extrafrrsale. A) Impulsul nervos se fiansmite neuronului alfa. D) Se mai numegte pi bulb olfactiv. B) o substanf[ trebuie str fie volatild penfu a traversa sfiatul de mucus al cavitnfii nazale.in floare". Sunt confinute intr-o capsul[ elasticI. Despre fusurile ne.me $i mdre. ' 18. c) Motoneuronii alfa inerve az6 fibrel. C) ganglionii de pe traiectul nervilor olfactivi. c) Axonii neuonilor alfa uj*g la periferia fibrelor. cu excepfia: cu microvili.. ca intinderea fibrelor intrafusale s6 determine gi intinderea primelor. D) Relaxarea musculari este prevenitil prin intinderea fibrelor exfiafusale care declangeaz6 contracfia reflexE. 17.rsale face t5. E) Nici o varianttr de mai sus.pe partea profupdd a articulafiei. Dinhe urmtrtoarele afirmafii. ? 9:t"tele brpolare au o dendriti. c) Al doilea neuron este localizatingirul hipocampic.d.romusculare este adevIrat ci: A) sunt formate din I -3 fibre musculare intrafirsale. E) o substanftr trebuie si fie sapid[ gi si ajungd in nrri pentnr putea a fi mirosit6. B) Dispunerea in paralel a fibrelor extrafi.c. E) corpusculii neurotendinogi Golgi sunt aiseminai pti"tr. C) Sfrtrbate lama ciuruitji a etmoidului. fibrele musculare striate. Referitor la butonul olfactiv sunt false urmdtoarele.care se termin6 cu vezicule numite butoni olfactivi. B) Continu[ dendrita neuronului bipolar. A) Este prevfuut A) celulelor mitrale. Primul neuron al c6ii olfactive se afli la nivelul: B) butonului olfactiv. E) Fibrele inhafusale cu sac nuclear sunt inervate motor de fibrele senzitive anulospirale.

C) Substanfele chimice se leag[ de moleculele proteice receptoare. E) Gustul pentnr s[rat se poate percepe pe vdrfrrl limbii. Axonii celulelor bipolare: A) Se inminuncllazLpenttu a forma tractul olfactiv.inleg6ttrd cu zonele de percepfie a gustului. E) Nici o variant[ de mai sus. care permit ptrtrunderea ionilor de sodiu. 2l . Z1. 24. D) Fac sinapsl cu anonii celulelor bipolare de la nivelul butonului E) Nici o variantll de mai sus. avem: A) La vdrftrl limbii. D) Moleculele proteice receptoare p6trund in membrana microvililor. acru gi dulce. 20. urm[toarele afirmafii sunt corecte. B) Se termini cu o veziculi prevdzuti cu cili. ' D) Tractul olfactiv stribate lama ciuruiti a etmoidului. E) Caleavizuald. D) Calea auditivi. B) La ridlcina limbii. B) Foliate. C) Reprezinthal III-lea neuron al clii olfactive.eazLla contactul cu substanfele B) volatile. Celulele mitale: A) Intri in alcituirea valvei mitrale. C) Fac sinapsl cu al III-lea neuron in talamus. C) Are al treilea neuron in talamus. E) Tractul olfactiv se proi ecteazdin girul hipocampic Ai nucleul amigdalian. D) Fungiforme. B) Calea sensibilitefi olfactive. B) Fac sinaps6 cu neuronii multipolari. cu excepfia: A) Celulele receptoare ale mugurilor gustativi se depolarir. Pe vffirl limbii. E) Fac sinapsd cu al IIJea neuron la nivelul bulbului olfactiv. olfactiv. Calea sensibilit4ii olfactive: A) Primul netron se afld in celulele mitrale. C) Pe marginea laterali a limbii. Urmitoarele ctri de conducere au al treilea neuron in talamus: A) Calea sensibilitiilii proprioceptive de confrol al migclrii. C) Calea analizatodui gustativ.19. acru gi amar. C) Caliciforme. amar. . Pentnr a se depolarrz+membrana microvililor deschid canale ionice. B) Al doilea neuron strlbate lama ciuruitii a etmoidului. D) Fac sinapsl cu celulele minale. 23. Despre mugurii gustativi. s[rafgi acru. D) E) 56 Toate variantele de mai sus. 22. Urmdtoarele papile gustative nu au mugrui gustativi: A) Circumvalate.

Despre tunica medie putem spune c6: Este tunica fibroastr a globului ocular. D) Pe scleroticit se inseril mugchii intrinseci ai globuli ocular. C) Fibre nervoase. C) In cornul posterior al miduvei spin[rii. 1l Il A) c) B) sclerotic a rcprezintt 416 din tunica fibroasI. cu excepfia: gustative. P ltiryt permite reglarea cantititlii de lumini ce sosegte la retin6. C) VII. gustative. corneea tansparentit este consideratit mediu refringent. 57 . C) Coroida este o tunic[ fibroasd. Protoneuronul ciii gustative se afl6: A) in nucleul solitar Aii UutU. B) facial.-in partea sa posterioari este previzutli cu un orificiu prin care iese artera globului ocular.A) Celule receptoare B) Celule de susfinere. C) E) !) circulare ale muqchiului ciliar sunt inervate simpatic. "pttr. B) in ganglionul solitar. Inervafia !) Fibrele parasimpatici determind bombarea cristalinului. E) Epiteliu lingual. IX ti X. VII. B) Sclerotica. respectiv tracturi ale sensibilitifii se incrucigeazi: A) calea sensibilitnfii kinestezice. E) orificiul nervului optic este sit'at in dreptul axului vizual. E) Calea sensibiliuryii gusative gi calea trttribilitigii kinestezice. D) facial. VII. IX 9i vag. D) Calea sensibilitiitii gustative gi tractul spinocerebelos venfial. E) III. 26'instructura mugurilor gustativi gisim urmitoarele elemente. c) calea sensibilittrlii !) 28. rrisul prezintd in mijloc un orificiu prin care iese nennri Irisul permite acomodarea cristalinului. sosesc terminafiile nervoase ale urm6torilor nervi: 30. p) in ganglionii de pe traiectul n *ilor. ' E) Nici o variantii de mai sus. calea sensibilitnfii de control calea gustativd. hipoglos gi vag. Urmitoarele afirmafii sunt false. IX gi trigemen. D) Microvili. hactul spinocerebelos dorsal gi calea sensibilitiilii kinestezice. A) 32.roprioceptive al migcdrii gi catea gustativd. 29'Lapolul baatal celulelor gustative A) V. care inhi in gtobul ocular. E) Posterior. cu excepfia: A) Coroida se continuI anterior cu corneea. glosofaringian g X. ftactul spinocerebelos ventral gi calea sensibilitilfii kinestezice. . legdturtr cu tunica externd" afirmafia corectil este: Corneea este transparenti" este traversattr de vase de s6nge gi fibre neryoase. sclerotica este perforatit de nervul optic. 27 ' Axonii urmitoarelor c[i.

sclerotica. D) Toate variantele de mai sus. D) Sunt in num[r de 6-7 milioane. B) Strnt absente in fovea centralis. B) Este invelit de o capsuli fibroasl . B) Mediile refringente alcltuiesc aparatul dioptric. Mediile refringente sunt: A) Umoarea apoas6. 35. D) Confine vase de sdnge. coroida transparentI. Ci poate fi considerat o lentih convergentli cu o putere totalI de aproximativ 60 de dioptrii. 39. 38. cristalinul.cristaloida. E) Nici o variantil de mai sus. E) Are forma unei lentile convergente. pata oarbl situatil in dreptul ru<ului viztlmil. D) Corpul vitros. umoarea apoas6. cristalinul. C) Sunt adaptate pentru vederea nocturni. D) Coroida se intinde posteriot de ora serata. D) Reprezinthstratul al gaptelea al retinei. D) Aparatul dioptric are centnrl optic la 6 mm in fafa retinei. Retina: A) Se intinde posterior de corpul ciliar. E) Sunt celule de asocilie. C) Umoarea apoas[ are o consistenfi gelationasi. corpul vitros. cristalinul. cu o putere de refracfie de aproximativ 20 de dioptrii. cristalinul. 34. E) Nici o varianti de mai sus. corpul viftos. irisul. E) Nici o variantd de mai sus. Aparatul diopfiic: A) Este format din ro*re. C) Este menfinut printr-un sistem de fibre care alcdtuiesc ligamentul suspensor. C) Corpul vitros. Ej fala anterioarl a cristalinului are cea mai mare putere de refracfie. B) ReprezintLal optulea strat al retinei. umoarea apoas6. E) Sunt mai numeroase in fovea cenfialis. B) Este finat din cristalin gi coroid[.33. B) Are C) Pata galben[ este situati medial pi inferior de pata oarb[. irisul. 58 . Referitor la cristalin putem spune: A) Este localizat intre iris 9i umoarea apoas6. Ci fac sinapsd cu celulele multipolare gi reprezintl primul neuron. Celulele fotoreceptoare cu bastonag: A) La nivelul petei oarbe se gisesc mai multe decit celulele fotoreceptoare cu conuri. 36. 37. ln legiturtr cu mediile refringente putem spune: se hrinegte A) Cristalinul prin difuziune de la vasele proceselor ciliare. Celulele fotoreceptoare cu conuri: A) Sunt ganglioni modificafi. B) Umoarea apoas6. retina.

B) Cristalinul se bombeazI. 1l 4) Valoarea la vdrful limbii este de 2im.40.' 4) Receptorii cu localizare superioard la nivelul dermului recepfio neaz1.vibrafiile. distanfa maxim[ la care doua puncte diferite sunt percepute distinct. 3) Este aria tegumentari a cdrei stimulare determini modificlri in rata de desc[rcare a neuronului respectiv. 44. Acuitateatactil[ : I. 42. 2) Terminafiile neryoase libere. l) 45. Fibre elastice. E) Puterea de convergenftr cregte la valoarea maxim6. l) 59 .Urmitoarele afirmafii sunt toate adevlrate: l) Persistenfa stimulului dureros poate duce la cregterea in intensitate a senzafiei. cand ochiul privegte la distanfE mai mare de 6 metri: A) Ligamentul suspensor este relaxat. COMPLEMENT GRUPAT: 4l. la nivelui d. 4) Ruffini. Urmitorii receptori au rol in monitori zareatensirurii care apare in tendon: Corpusculii Vater-paccini.rrnului.a nivelul redecinii limbii are o valoare de2rnm. 4) Are suprafaftr de 50 mm la nivelul toracelui. 2) in anumite zone de pe toracele posterior are o valoare de 0. recep [ionead.presiunea. Receptorii cu locali z*rrc mai piofirndd. C) Mqchiul ciliar se confiactii. 3) Fusurile neuromusculare. componente: l) -q -Z) Jgsut 3) 4) conjunctiv lax cu celule adipoase. 2) Golgi-Mazzom. l) !:* 46. -2) 3) Discurile Merkel sunt terminafii nervoase care se terminr sub forma unui cogulef in j'ruI celulelor epiteliale. Referitor lagampul receptor sunt adevtrrate urm[toarele afirmafii: Este diferit de acuitatea senzitivi.in dermul profund l) se gtrsesc urmitorii receptori: Meissner. 2) Este invers proporfional cu densitatea receptorilor. 4) Corpusculii Golgi-Mazzoni. componenfa stratului reticular al dermului intr6 urmltoarele f Fibre de colagen. Corpusculii Vater-paccini.5 m. 3) Krause. D) Cristaloida este in tensiune.

4) Gamma. 52. 3) Puntea. Referitor la fusurile neuromusculare este adevdrat c[: 1) Sunt diseminate prinfie fibrele musculare netede. 48. Fasciculul spinocerebelos dorsal fraverseazl urmitoarele etaje. 2) Cornul posterior al mlduvei.in floare". 4) Inervafia motorie este asigruatii de neuronii gamma din cornul anterior al miduvei. 51. l) 50. 3) Girusul postcentral. ln m[duva spinlrii existil doua tipuri de motoneuroni ctue inerveazi mugchii scheletici: l) Gamma. 2) Sunt stimulate de tensiunea dezvoltatd in timpul rela<[rii musculare. 2) Alfa" care inerueazi fibrele exfiafusale. cu excepfia: 1) Ganglionul spinal. 4) Bulbul. 4) Bulbul. Calea sensibilitafii kinestezice are in comun cu calea sensibilitifii proprioceptive de control al migclrii urmltoarele etaje: Ganglionul spinal. care inerveazd fibrele infiafirsale. 3) Mezencefal. 60 . Urm[toarele afirmafii sunt adevdrate: l) lnervafia motorie a fusurilor neuromusculare este asiguratl de dendritele neuronilor sensibilitatea termici. Calea sensibilitdtii kinestezice are in comun cu fasciculul spinocerebelos dorsal urmdtoarele etaje. 3) Beta. cu excepfia: 1) Punte. transmit 3) Inervafia motorie a fibrelor intrafusale determin[ contacfia acestora gi astfel se intinde partea centrali" ceea ce duce la stimularea fibrelor motorii anulspinale $i . care inerveazl fibrele intrafusale. 53. l) x. 4) XsiV.. 3) Vag qi facial. 2) Cornul posterior. gamma din cornul anterior al m[duvei. 4) Relanarea muscularl este prevenitii prin intinderea qi activarea fusurilor. Urm[torii nervi culeg informafii senzoriale de la receptorii gustativi: 2) Hipoglos gi VII. 49. 2) Terminafiile nervoase libere ramificate in toatii grosimea articulafiei. 3) Inervafia senzitivd a fusurilor este asiguratii de axonii neuronilor senzitivi din ganglionul spinal. 2) Ganglionul spinal. care ineweazlfibrele exfiafusale.47. 4) Bulb.

rezult6nd midriazd. 3) Octri hipermefrop. 1) tt"uginea obiectelor plasate la 6.ici in cetulete gusrative. sfuat. 4) Acfiunea parasimpaticului determintr contractia mugchilor circulari ai irisului. dulce gi amar. 2) Ochi hipomiop. 4) Ochi hipermehop. 2) Defectul se corecteazi cu lentile aiverdnte. 4) Ochi miop. 2) Ochi emetrop. ?) Ira"p drteazdobiectele de ochi pentru a le vedea clar.6m este clar6 fdr6 acomodare. 59' ce tip de ochi are o persoani care are retina situatii la mai pufin de lTmm de centrul optic? l) Ochi astigmatic. Ochiul emetrop: pe corecteaz[ cu lentile divergente. 3) Ochi hipomiop. 4) Se corecteazdculentile cilindrice.54' Urmdtoarele afirmalii sunt adevrrate despre sensibili tatea. Reflexul pupilar fotomotor: are centrii ln metatalamus. 3) Constil in contracfia mugchilor circulari ai irisului la intuneric. l) l) 58' ce tip de ochi are o persoand care apropie obiectele de ochi pentu a le vedea clar: I) Ochi emehop.cel puf! so ae poJiulii *.p* ]J si talamus. 56. 60. in astigmatism: Existit mai multe nzede curburtr are suprafefei cristalinului. 2) constit ln contracfia mugchilor radiari ai irisului la stimularea cu lumintr puternic'. 2) Axonii celui de-al treilea neqon in partea superioari a girului postcentral. 57.rptd "j*g 4) se cunos c 4 senzatii gustative prinraret ur*. 3) cristalinul are un meridian cu putere di convergenfI anormalit. rh. 4) Defectul se corecteazlr cu lentiie cilindrice. 3) au fost identificafi. l) 6l .gustativ[: Axonii protoneuronilor se incrucige# rc indreaptii.

44.D (pag. C (pag. a5) 37. D (pag.D {eag. D (pag. a3) 2s. a5) 40.8 (39. E (pag. a5) 39. a2) COMPLEMENT GRUPAT l.38-39) 4. E(pag. al) 15. a5) 38. D (38. as) 36. al) 14. E {pag. a3) 23.39) e. A (41) 4e.E @ae. al) 13.39) 8. a5) 62 .41) 47. a5) 3s. 38.38-39) 7.D (pag.D (41) 53.D (41) s0. C (pag. D (pag. a2) 20.45) 33. a3) 30. 39) 10. 39) 42.D (pag. A(3e) 17. D (pag. C Gae.8 (pag. D (pag. a2) 19. A(38.20. a2) 22. 4r. al) 12. a3) 24. C (pag. 45) 34. a3) 29.45) 32. D (46) zl.38) 3. A (41) s1. E (3e) 46.8 (pag.D (41) 48.nASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC: D(pag. D (46) 60. E (pag. C(pag. 43) 28.38) 2. E(pag.20. A (pag. 39) I l. D (pag.38-39) 6. a2) 4s. c (46) s6. D (pae. B(pag. D (pag.39) 5. B (38) 44. D (43) 5s. c (46) se. C (pag. aD I 18. B (43) s4.8 (pag. B (pag. 42. a3) 26. c (41) s2. C @ag. aa) 31. B (pag.43) 16.8 (pag. D (pag. B(pag. D (46) s7. A(pag.E (4s) 58. A(pae. E (pae. 44.39) 43. a3) 27 . C (pag.

are ur strat superficial germinativ C. nu are vase de s6nge 6. Univ. cu excepfia A. Merkel C. Despre epiderm sunt adevitrate urmiltoarele.sensibiltatea kinestezictr este fransmistr prin fascicolul : A. spinotalamic lateral D. mai numerosi in tegumentele f4r6 p6r E. nu are anexe cutanate E.Presiunea este receptionatil de A. de presiune E. Receptorii tactili sunt :. este un epiteliu plurishatificat keratinizat B. A. pentu vibrafii 2. nici unul de mai sus 63 . spinotalamic anterior B. Antoaneta pungl COMPLEMENT SIMPLU l. nu au muguri gustativi E. Pacini B. confine terminafii nervoase libere : D. localizaliinderm D. in piele se gIsesc urmitorii receptori : A. spinobulbar E. Ruffini D. spinocerebelos venfial C. termici C. Iftause E. Mazzoni 5. Receptorii analizatorului gustativ : A. Dr. sunt mecanoreceptori B. se gdsesc in mucoasa duodenali 3. mecanoreceptori B. stimulafi de deformiri mecanice C.AI{ALIZATORII 3 Asist. durerogi D. aparfin papilelelor filiforme C. tactili B. sunt chemoreceptori D. toate cele de mai sus urmItorii receptori : 4.

corpul vitros E. filiforme E. are o forml sferoidall B. se intinde posterior de ora serrata C. retina B. foliate 8. fesut conjunctiv elastic D. caliciforme B. Tunica mijlocie a globului ocular este A. mugchiul ciliar D. vitrosul 12. corneea C. Organul activ al acomod[rii este : A. discurile Merkel 10. sarcolema : : B. Hipodermul confine : A. Mugrrii gustativi lipsesc la nivelul papilelor A. partea inferioarfl a girului postcentral C. fesut conjunctiv fiblos C. umoarea apoasi E. cristalinul B. Aria gustativi se giseqte in : A.7. corneea D. Mediile refrigerente oculare nu includ A. crestele papilare E. sclerotica C. retina 9. coroida E. cristalinul D. fungiforme D. fesut conjunctiv la>r B. este un lichid incolor 13. este o membrani fotosensibilI E. partea superioar[ a girului precentral D. Coroida: A. umoarea apoasi : & . circumvalate C. fesut conjunctiv cornos 11. are fibre circulare D. partea superio ard a girului postcentral B. corneea C. fesut conjunctiv reticulat E.

timpanul se. fereasfia rotundi se afl6 pe peretele medial se afl6 A. Receptorii tactili sunt : A. 18.14. stimulafi de deformEri mecanice C.20 dioptrii E. trompa lui Eustachio se afl6 pe peretele anterior C.20-200 Hz 8. otolitele stimuleaz[ mecanic urmitorii receptori A. frecvenftr C. localiz-a[iinderm D. amplitudine D. timpan 65 . sd atingl celule olfactive : 20. 10-10000 Hz E. Despre urechea medie sunt adevirate urmitoarele. s[ fie insolubil[ C. 40 dioptrii C. membranari C.fereasha ovali se afli pe peretele lateral E. termici E. si fie volatill B. bazilari D. urechea uman[ percepe sunete cuprinse intre 4.2-20H2 C.20-2A000 Hz D. mecanoreceptori B. timbru B. vibrafii E. Corneea are o putere de refracfie de 4. maculari B. 100-1000 Hz 16. tactili : 19' Pentru a fi mirositif o substanftr trebuie si aibtr urm[toarele caracteristici.afl6 pe peretele literal D. mai numero$i in tegumentele fdrd pnr E. l0 dioptrii D. str traverseze shatul de mucus E. cu excepfia : in stdnca temporalului B. Intensitatea undelor sonore este determinattr de A. toate cele de mai sus : 15.cu excepfia: A. se ajungtr in ntrri D.4 dioptrii : B. 5 diophii 17.

25. 3-5 milioane E.60-70 miloane D. convexe D. reticulatl E. Astigmatismul se corecteazdcu urmitoarele lentile: A. vestibulari 26. bazilar[ B. neuroni C. de tip fazic 66 . cilindrice E. Membrana Reissner este membranl : A. scizurii calcarine E. fotopicl D.25 mm E. de aproape 27. bulbului olfactiv B. Laochiul emetrop retina : fafl de centrul optic se afl6 la o distanfi de A.7mm B. scotopicl E. l-2 miloane 8. mezencefalului D. Celulele cu bastonage asigtu[ vederea : A. talamusului C. 50 mm . sferice 22. metatalamus se afl6 la nivelul : 23. bazali C. diuml B.21. terminatii nervoase libere : B. la distanfl C. celule cu conuri E. celule multipolare D. Celulele cu conuri din sbuctura retinei sunt in numir de A.6-7 milioane C. convergente B. 35-40 miloane 24. l0mm C. Aldoilea neuron al c6ii olfactive A. fasciculatii D. 17 mm D. divergente C. Receptorii analizatorului olfactiv sunt A.

aliinderm D. toate cele de mai sus 30. scizura calacarinI 32.25 milioane E. corpul ciliar B. la distanfd C. ora serrata E. hipotalamus B.. subtalamus D. nocfurnI B. Receptorii tactili sunt : A.2t.$i in tegumentele fdrn ptu B. mugchiul ciliar C. 50 milioane D.5m D. 125 miloane C.^Punctul proximum se afltr la o distanf[ de : A. de aproape 31. metatalilnus C. epitalamus E. confine vase sangvine B. fotopicl D. are 20 dioptrii D. Despre cristalin sunt adevfuate urm'toarele.25 m B. scotopici E.cu excepfia A. stimulati de Aefonrieri mecanic C. 25 cm C. Celule cu bastonage sunt in numilr de : a coroidei este reprezentati de : 4. umoarea apoasl 34. Tractul optic ajunge la : A. 15 cm E. are un ligament suspensor E.5cm 33. mai n*Tr.225 milioane B. nici una de mai sus 29. Limita anterioari A. are o capsule elastica : C. localiz. Celulele cu conuri asigurd vederea : A. mecanoreceptori E. 5 milioane 67 . procesul ciliar D.

Carcdin urmitorii receptori se gflsesc in hipodenn A. Ruffini D. dulce pe vdrful limbii 37. de asociafie 36. Camera posterioar[ a globului ocular A. secretoare D. de sustinere E.mai pufin : A. fotoreceptoare B. Gustrrile se percep astfel. stratul germinativ al epidermului D.Mazzon 38. multipolare C. epiderm 40. este delimitat6 anterior de cornee B. Krause : E. este delimitati posterior de iris C. girul precentral C. amax labazalimbii E. inllfimea 3. este delimitatl posterior de retini D.35. stuat pe margini 9i pe vdrfrrl limbii C. nucleul amigadalian : COMPLEMENT GRUPAT 41. Pacini B. Meissner C. Aria gustativtr se afld in A. Amprentele sunt determinate de : : A.exceptdnd : A. ginrl hipocamPic E. sfiatul paPilar al dermului C. stratul reticular al dermului B. girul temPoral B. acru pe marginile limbii D. in strucfira retinei sunt urmitoarele celule . hipoderm E. tezonanta : 68 . confine umoare aPoas[ E. girul postcentral D. timbrul 4. amar pe vdrful limbii B. intensitatea 2. Proprieti$ile firndamentale ale undelor sonore sunt l. confine corpul vitros 39.

dreaptil : 69 . Pigmentul vizual : l. tunelul Corti 2. se descompune in opsini 4. canalele glandelor exocrine 2. mai micl 4. corpussulii pacini 3. vase sangvine gi limfatice 3. corpusculii Golgi 44. Imaginea fonnattr la nivelul retinei este l. in derm se gdsesc : l. canalul Corti 3. terminafii neryoase 4. absoarbe energia radiafiei luminoase 2. se afl[ in canalul trohlear 43. nu confine vitamina A 49. se produce in condifii statice 3.42. Mediile refrigerente sunt : l. este mecanic[ 4. se descompune in retinen 3. ora 4. Perilimfa se gisegte in l. rcaln 3. Stimularea receptorilor maculari l. se produce in condifii dinamice 2. corpusculii Ruffini 2. Organul Corti : l. fire de plr 45. rdsturnattr 2. Receptorii pentru cald/rece din piele sunt: l. este datii de otolite : 48. pupila 2. cristalinul 3. cofine tunelul Corti 3. corpusculii Krause 4. corneea serrata \ 47. nompa lui Eustachio 4. timpan : 46. este format de ganglionul Corti 2. are celule cu microvili 4.

coroida S4. amlizatod viztral 3. analizatorul kinestezic 2. cerebelul : 70 . Daltonismul se caractenzeazdprin l. Urechea cuprinde : l. epidermul 4. dulce se pot percepe in special gustul de : 55. sirat 3. timpan pe peretele 2. acru 4. ganglionare retinl sunt : 3. orizontale 2. 56. melcul SZ. trompa lui Eustachio 2. bipolare 57 . [. este hansParentil 4. cristalinul 2. posterior are un orificiu prin care iese nervtrl optic l. Urmdtoarele structuri nu prezintd vase sangvine : l. amar 2. labirintul osos 3. analizatorul tactil 5. este produs de o gen6 X linkati : 2.50. corneea 3.amecanismele care participd la reglarea echilibrului contribuie 9i l. fereastra oval6 3.Lanivelul limbii 1. abundenfa de celule cu con 51. Celulele din 1. amacrine 4. perilimfa median 53. timpanul 4. Coroida : aparfine tunicii externe a globului ocular 2. nu percep una din cele 3 culori firndamentale 4. melcul osos 4. apare exclusiv la femei 3.TJrechea medie Prezinti : l. se intinde posterior de ora serrata 3.

Tractul olfactiv : l. sunt de 3 tipuri 3. confin celule senzoriale 2. sunt localizate in canalele semicirculare 3. sh[bate lama ciuruitil a etmoidului 2. confin iodopsind 2. Crestele ampulare : l. sunt caracteristice vederii scotopice 59. Celulele cu contri : l. confin celule de susfinere 4.5t. pornegte de la bulbul olfactiv 3. este format de axonii celulelor mifiale 60.ajwrge la talamus 4. se afli in fovea centralis 4. confin cili auditivi 7t .

pag. B.44 34. 45 17 . 39 15.45 14. B. pag. 5l 48.42 27. B. pag. C.47 49. A. A. pag.45 50. D. pag. pag. pag. pag. pag. C. pag. 39 38.pag.pag. 5l 19.8. pag. 45 51. A. 43 8.42 60. pag.pag. C. B. 45 29. 43 E. 51 58. pag. D.47 31. A. pag.44 13. pag.45 54. 38 C. C. pag.D. 3.46 47 .B.44 E. pag.pag. 49 43.E. 5l 42. E.42 52. 38 40. pag. pag. pag. E.8.49 53. E.pag.39 30.pag.43 37.B. B. pag.49 26.45 36. C. pag.8. A. E.8. pag. A.43 72 . pag.pag. 45 24. 45 57 . 38 6. pag.43 10. 38. 45 28. COMPLEMENT GRUPAT 41. C. pag.47 20. l. D. 5l 16.pa9.2l C. A. 44 9. A. 43 55. 47 32. pag. pag. pag. pag. 50 59. B. pag.39 5. 39 44. pag.pag. pag.NASPUTVSURI: COMPLEMENT SIMPLU 2. A.44 39. E. A. D. pag. D. pag. B. 2l.pag. 49 18. B. pag. pag.pag. A. pag. pag.42 23. C. pag. A.38 45.46 33. C. B. 49 46. 39 D. C. A. pag. C. D.pag. A. 46 25. C.pag.46 22. pag. pag.8.44 56. pag. 4. 50 12. 45 35. 38 I .pag. pag. E. 4l 7 1.pag.

Sunt formate din epitelii secretorii D. Primele 3 E. Sunt produgi de unii neuroni hipotalamici Sistemul endocrin: 4. Pancreasul exocrin D. Ficatul 3. Cresc excrefia de K* $i FfD. Nu elibereazI hormonii in sAnge E' Produc hormoni.ANDELE ENDOCRINE T Asist. _Principalul rol este de regrare a metaborismului celular 9. Acfioneazain celulele in care sunt produgi D. Reabsorb Na** C. Cdntlregte 500 mg D. C. Nu rcgleazAmetabolismul celular D. Local izatL la baza encefalului B. Hormonii: A. Duodenul nu secretii hormoni B. Hormonii ajung la o mictr parte a celulelor corpului $.GI. Produc substanfe pe care le elibere azd. Rinichiul nu secretil hormoni c. substanfe ac[ioneazl la locul de sinteztr r*i 2- Sunt glande cu secrefie intern6: A. Parotida C. Nu sunt produgi gi de antrul gastric E. Joac[ rol in metabolismul sln'ilor minerale B. Glandele cu secrefie intern6: A' Produc substanfe pe care le elibere azalanivelul cavitiililor B. Tiroida B. Ruxandra Negoi @MPLEMENTUNIC: l. Prezinrd 3 lobi E. Localizattpe $aua turceasci a osului efinoid C. Univ. Afirmafia falstr despre hipofiza este: A. Dr. 73 . Mai e numitit glanda pituitarl Hormonii mineralocorticoizi: A.ranivelul pielii C. Toate 6. Hormonii nu ajung in s&rge E. Cu Na* se reabsoarbeCl'E. Nu regleazd pe cale umoralit diferite organe 5.

LH) Hormonii mineralocorticoizi: A. I 3. Prezintii 3 lobi B. Hipofrza: A. Hormoni non-glandulofropi (de ex. 10. Produc hiperglicemie E. Are form[ hiunghiulari 8. Hormoni non-glandulofiopi (STH. Sunt semlnitori celor secretafi in ovar D. lntre hipofizd gi hipotalamus: A. 74 . Afirmafia falsi privind hormonii glucocorticoizi este: A. Intre hipotalamus gi neurohipofizi nu sunt relafii 1 1. Hipersecrefia determinl sindromul Cushing E.care reprezintil o legaflrfl vascularl E. Hipofiza nu e legatii prin tija pituitari D. Secretil doar hormoni non-glandulohopi C. Circuld in sdnge lega{i de proteine plasmatice B. Hipersecr{ia apare in boal[ Adisson 12. intre neurohip ofizlgi hipotalamus existi hact nervos hipotalamo-hipofizar. FSH. Lobul posterior constituie adenohipofrza 9. Sunt reprezentafi de cortizon C.7. Lobul posterior constituie neurohipofiza C. Infre adenohipofiz5 gi hipotalamus existii tractul nervos hipotalamo-hipofizar B.prolactin6) E. Nu sunt relafii functionale B. Lobul anterior este partea cea mai denroltatL B. Hormoni glandulofiopi (STH. prolactini) D. Sunt reprezentafi de aldosteron C. intre hipotalamus gi newohipofizi existii tractul nervos hipotalamo-hipofizar C. Lobul intermediar constituie 5% dinmasa hipofizei D. Afirmafia falsi despre hipofizi este: A. Lobul anterior gi intermediar constituie adenohipofiza E. Hipotalamusul nu coordoneazd. Este situatii strict in partea anterioar[ B. Prezintii 2 lobi E. Sunt reprezentafi de hidrocortizon D.activitatera intregului sistem endocrin Adenohipofrza: A. Produc hipoglicemie Hipofiza: A. Infre adenohipofizd gi hipotalamus existJl sistemul port hipotalamo-hipofizar D. Intre hipotalamus gi neurohipofrzAexistd sistemul port hipotalamo-hipofizar E. Lobul mijlociu se mai numepte intermediar D. Lobul anterior constitui e 25Yo din masa hipofizei C. Hipotalamusul nu controleazL activitatea hipofizei C. Sunt reprezentaafi de cortizon B.

i"+ie oe g0% tinteporfiunea I t. Gigantismul: C. Secretii cate-colmine D. caracteizataprin cregterea oaselor late.Produce. Apare prin hipersecrelie de ACTH 17. Secrettr glucocorticoiii C. puu"rt t" 9. oaselor feftei 9. Denumit hormon di inhibare a cregterii B. Secretil adrenalinit in proporfie de Z0% E. Intelectul este normal 75 .a se exercitit 15. Apare prin hipersecrefie de STH !.n gigantism int trrtot nu este afectat D. secret' noradrenarina in i. Hiposecrefia hormonului somatotrop: A. ingrogarea btrzelor B' Daci apre drpe pubertate grttrtl*e acromegaria 9 i. Toate de mai sus E. Iutujoritatea efecteror A. Indivizii sunt de talie inalte C. Medulosuprarenala: 19. Dac6 apare inanie de pubertate genereazi gigantismul 16. Apare oprirea dezvo[erii neuopsihice C. Nu acfioneazi prin intermediul somatomedinelor 9. Intelectul este afectat E. inaintg de pubertaie stimureazd ingrog*. Indivizii sunt de talie inaltd D. Genereaz[ boal[ Basedow E. Afinnaffa false despre hipersecrefia STH este: A' In gigantism apare cregterea exageratil a oaselor fe1ei.14. stimul eazacregterea oaselor in lungime c. Consecinfele depind de vdrsta de aparilie E. Ap* prin hipersecrriiu de ACTH D. Indivizii prezintit deficit intelectual D. Apare prin hiposecrelie de srH dup6 pubertate r viscerele Acromegalia: A. Hormonul somatotrop (STH): oaselor lungr direct E. Cresc exagerat D. Aputr pln hipersectriiu de srH inainte a. Piticismul (nanismul) hipofizar: 1. Individul are o talie di peste Z metrii E. Apare prin hipersecrelia de ACTH d"pe pubertate perifericd a suprarenarei 1' lrpt I B.la copil oprirea cregterii somatice pi neuopsihice B. $. Aprnr prin hipelsecrllia de STH la copil B. Indivizii sunt de tarie mic4 proporfional denoltaf 20.

Nu stimuleazl melanogeneza E. Scade nivelul de glucocorticoizi C. Stress chirurgical 24. Scade nivelul de sexosteroizi E. Suptul inhibi secrefia de prolactinl E. Scade nivelul de mineralocorticoizi B. Este reprezentat de LH C. Hormonul adenocorticotrop: A. Glucocorticoizi C. Hiperglicemie C. E numit hormonul adenocorticotrop 22. Scade concentartia de glucocorti coizi 25.Honrronul ACTH: A. Secrefia in afara sarcinii este stimulati de efortul frzic D. Mineralocorti coizi B. E numit hormonul luteotrop E. Produc bradicardie B. Stimuleazdovulafia C. E numit hormonul somatofrop C. StimuleazLinchiderea pielii la culoare D. Afirmafia falsl despre acfiunea catecolaminelor este: A. E numit hormonul tireofrop B. E numit hormonul luteinizant D. Prolactina: A. Produc hiperglicemie 2T. Dupd nagtere secrefia ei continud sI creascl 23. Somn E. Se mai numegte corticotropina B. Supt B. Inhib[ secrefia glandei corticosuprarenale D.21. Efort fizic D. Prolactina: A. Corticosuprarenala secret6: A. Dilat6 bronhiile E. Inhib[ secrefia de lapte B. Primele 3 26. Secrefia de prolactini nu e stimulatJi de: A. Sexosteroizi D. Acfioneazl la nivelul glandei tiroide 76 . Produc vasoconstricfie D. Norpinefrintr E. Produc hipertensiune C.

Lobul posterior al hipofizei: A. Elibe reazl oxitocina E. Hiposecrefia produce nanism B. Cregte secrefia glandelor exocrine $ flip"secr{ia B. Inhibd secrefia de hormoni tiroidieni B. Ap*tine neurohipofizei dar gi ud"nohipofizei C. Este numit neurohipofizI B. Creqte concentrafia nrinii B. Afirmafia fals6 despre modificdrile secrefiei de ACTH este: A. Elibe reazA vasopresina C. E produs de adenohipofizit D. Hormonii gonadotropi: A. Reprezintil2lo/o din masa hipofizei 9. Afirmafia fals[ despre vasopresini este: A. D. Cregte diureza 34. Hiposecrefia genereazd insuficienfi tiroidiani D. Eliberaz[ hormonul ADH D. FSH inhibn dezvoltarea tubilor seminiferi C. Toate 33.28. Hipersecrefia genereazI nanism 30. FH nu determinl maturarea foliculului de Graaf E. LH inhibe secrefia de testosteron D. Hipersecrefia produce efecte *rl*orito-stimulatoare E. In doze 77 . Lobul intermediar al hipofizei: A. Hipersecrefia genereazi diabet bronzat c. Secrefi hormonul melanocitostimulant D. MSH are un precursor diferit de ACTH E. Este numit hormonul antiditretic c. Hormonul antiditretic (ADFI): lui provoac[ diabet insipid mari provoac[ vasodilatafie C. Reduce volumul urinii E. Hipersecrefia genereazi hipotiroidie E. Se mai numesc gonadoinhibine B. Hormonul tireotrop (TSH): A. Hiposecrefia produce deficit de glucoccorticoizi 29. Hipersecrefia produce diabet bronzat Hipersecrefia produce exces de glucocorticoizi _c. FSH cregte secrefia de estrogeni 31. Nu secrectii nici un hormon 32. cregte abssorbfia apei ra nivelur nefronului D. Hipersecrefia lui provoaci pierderi mari de api E.

Corticosuprarenala: A. Stimuleazdcontracfia mugchiului uterin in fravaliu D. Acfiune identic[ cu stimularea sistemului neryos parasimpatic COMPLEMENT MULTIPLU: 4l . Funfional sele 2 perfi sunt diferite 3 7. in boala Addison se pierde api 39. Este secretat de adenohipofizi C. Inhibd expulzia laptelui de la nivelul galndei mamare B. Hiposecrefia determind sindrom Cushing C. Glanda suprarenalI: A. Vasoconstricfie : 4. Oxitocina: A. Embriologic cele 2 pa4i au aceeasi origine E. Vasodilatafie 3. Secret[ adrenlini C. Secrefia de glucocorticoizi: A. Toate de mai sus E. Este unictr B. Confine periferic medulara D. Hipersecrefia determind boala Conn E. Adrenanne B. Catecolaminele produc 1. Secrefia medulosuprarenalei este: A. Hiposeuefia determinl boal6 Conn B. tn boala Conn apar edeme D. Inhib[ contracfia uterului in timpul sarcinii E. in boala Conn apare retenfie de apl pi sare C. Hipersecrefia deJermini sindrom Cushing B.35. Despre secrefia de aldosteron e fals6: A. Este situatii la polul inferior al rinichiului C. Nu secretil aldosteron 38. Secretil epinefrin[ D. Secret6 cortizol E. Hipersecrefia determini diabet insipid 40. Dilatil bronhiile 2. in boala Conn apare hipertensiune E. Secretii hormoni de naturd glucidici B. Hipersecrefia apare in boala Addison D. Acfiune identicl cu stimularea sistemului nervos simpatic D. Noradrenalin[ C. Bradicardie 78 . Nici unul 36.

Inhibi reabsorbfia tulularl a fosfalilor anorganici 48. Insulele Langerhans din structua pancreasului: l. Este singunrl hormon hipoglicemiant l. Produce hiperfosfatemie 4. Hormonii tiroidieni: l. Este semetatii de celulele din stnrcttna foliculilor tiroidieni 3. Parathormonul: l. Conftactli pupila 43. Sunt formate din celule exocrine 3. vdscos 3. Este secretatli atdt de tiroida cdt gi de paratiroide 47. Este hormon hiperglicemiant 4. Confin celule beta secretante de glucagon 2. Este caracterizatilde aparilia exoftalmiei l. Coloidul din struchua foliculilor tiroidieni: l. Are efect hipercalcemiant 2. Efectul catecolaminelor este: Tatricardie 2. Scad metabolismul bazpll 46. 79 . Calcitonina: l. 4. Cregte sinteza proteicl la nivelul mugchilor 3. Conduce la diminuarea atenfiei 4{. Inhib6 reabsolblia tubulartr a calciului 2. Eliberarea lor din coloid se face 3. Confine TSH 2. Hiperfuncfia tiroidiani: Este caracterizathde sciderea metabolismului ba?al 2.42. Insulina: Produce lipogenezl 2. Confine tireoglobulind 45. Confine celule parafoliculare 4. Se numeste gugl endemici 3. Au efect hipocolesterolemiant 4. Hipertensiune l. 3. Confin celule care secreti insulina 49. Produce glicogeno genezdla nivelul ficatului 4. Mobilizarcagrlsimilor din rez&Ne 4. Este un material omogen. Majoritatea celulelor din stnrctura lor secreta glucagon 4. Au efect hiperglicemiant sub acfiunea FSH 2. Secrefia lui este inhibatii de hipercalcemie 3.

Conduce la complicalii care afecteazdsistemul cardio-vascular 3. Catecolaminele contract[ mugchii erectori ai firului de p6r 53. Cresc frecventa miqcirilor respiratorii l. in evolufia acestei boli poate si apari poliurie 4. Inhibd proteoliza 52. Catecolaminele stimuleaz[ sistemul reticulat activator ascendent l. 80 . Stimuleazd gluconeo geneza 4. La lumini cregte secrefia de melatonini 4. Nanismul tiroidian se mai numegte cretinism l. Glucagonul: Stimuleazi secrefia biliar[ 2. Epifrz-a: l. Timusul: 1. Se numegte gland[ Pituitarl Este situattr intre coliculuii cvadrigemeni superiori Se numegte gland[ pineali 55. Cresc frecvenfa contracfiilor cardiace 3. Diabetul zaharat: caracteizeazdprin valori crescute ale glicemiei 2. Intri in componenfa epitalamusului 4. in evolu{ia acestei boli apare glicozurie 1. Stimuleaz[ fo{a de contracfie miocardica 3. Se 51. Hormonii secretafi de medulosuprarenald produc anxietate 3. Catecolaminele sunt eliberate in condifii de cildur[ excesivi 4. incepe sI se deryolte la pubertate 57. 2. 4. 3. Are localizare refiosternali 4. Are legittri strfuise cu retina 3. Epifiza: Secretil ACTH 2. Afirmafiile adevarate sunt: l. Efectele hormonilor tiroidieni pe aparatul cardio-vascular stilrt: Cresc tonusul mupchilor scheletici 2. Mixedemul este generat de hiperfuncfia tiroidei 4. Laintuneric cregte secrefia de melatonin[ l. Are rol endocrin doar pan6 la pubertate 2. Produc vasodilatafie 54.50. Afirmafiile adevtrrate privind disfuncfiile endocrine sunt: Diabetul insipid apare in hipersecrefia de ADH 2. 56. lnboala Basedow-Graves nu apare exoftalmia 3. Are rol de organ limfatic 3. 2.

Secrefie inadecvatd de mineralocorticoizi scaderea rapidd 2. Boala Adisson: 1. Mixedemul 2.5t. Guga endemicl 8l . Boala Basedow-Graves 4.ceafa de bizon" 60. in sindromul Cushing: in greutate l. Apare .. Apare . Poate fi provocat de tumori 4.. Sunt disfuncfii tiroidiene: l.fa[in lunl plini" 3. Apare deshidratarean 4. Apar hipertensiune 59. Existli hiperseuefie de corticosteroizi ale cortexului adrenal 2. Nanismul tiroidian 3. Secrefie inadecvattr de glucocorticoizi 3.

56) 35. A (pag. 5a) t2.58) 46. 6l) 59. A (pae. B(pag. A (pag. s5) zt. A (pag. E (pag. 5a) 4. s6) 39.56) 38. s8) 54. C (pag. 60) ss. 5a) 5. 5s) t7. A (pag.60) s2. 55. E (pag. C@ag. A(pag. CQ'. ss) (pag. 56. A (pag. B (pag.57) 19. 5a) 10.E (pag. sa) 6. C (pag. A (pag. B (pag. A(pag. E (pag. A (pag 57) 40. s5) 29. c (pag. 57) s3. 55) 16.8(pag. 61) 60.D (pag. A (pag. E (pag. 60) s7. 56) 7.5s) 34. D (pag. E(pag. C (pag.E (pag. 5s) \ 82 . 6l) s8.RASPUNSURI: 2. 56) 26. C @ag.59) s l. 57) 27.57) 9.56) 37. 57) 43. A (pag.E(pag. D (pae.57) 14. 56. E (pag.D 23. 55) 18. s5) 22. 57) 42. E(pag.58) 47. 5a) 13.E(pag. A (pag.ig. 55) zs.55) 24.55) 33. 55) 28. C (pag. D(pag.8 (pag. 54) 8. 5a) 15. 6l) I l. B (pag.8 (pag.58) 45. B (pag. 55) 30.59) 49. 5a) 31. E (pag. 56) 36. D(rag. E (pag. 60) s6.S9) a8. A (pag. C (pag. 55) 32. C (pag. 5a) 3. A (pag.E (pag. 57) 41. C (pag.59) 50. 55) 20. 5a) l. E (pag. C (pag. B (pag. E (pag. A (pag. A (pag.58) aa.

Se sintetizeaz[ din colesterol: . Dr. Procesul de glicogenogenezI este stimulat de: A. dar menfin o dezvoltare 3. Gonadotopii B. Transportul de glucozil la nivelur celulei fesutului adipos E. E. Inhibarea sistemului reticulat activator E. o incetini rc a denroltarii somatice qi psihice In hipersecrefie produc gu$a endemicd A. Produc hipoglicemie Cresc *abolirmul in mugchii scheletici cresc concentrafia acizilor gra$i liberi plasmatici Reduc stabilitatea membranelor lizozomale Cresc numirul de limfocite circulante 2. Transportul de glucoz-lla nivelul fibrei musculare ' B. Somatofrop E. $cad concenfrafia plasmatici a calciului gi fosforului psihic[ normali ? E. B. D. Dilatarea pupilei D. Niciun rtrspuns nu este corect 83 6.Insulina stimul eazdurmitoarele procese. Corticotopina D. Noradrenalind 5. Toate variantele de mai sus sunt corccte E. Noradrenalina produce: contracfia musculaturii netede din perefii tubului digestiv I Vasodilatafie B. C. Glicoliza la nivelul fibrei musculare P. cu o excepfie: c. Glucocorticoizii: c- A. Epinefrinl D.GLAI\IDELE ENDOCRINE 2 $ef Luq. Gluconeogenezahepaticd 4. in hiposecrefie ptoau. Stimuleazd absorblia intestinall a C** B' inhiposecrefie auc h o dezvoltare redus[ a sistemului osos. Hormonii tiroidieni: A. Bronhoconstricfie pe vasele musculare ascendent A. Tireostimulina C. Cortizol C. Ancufa Augustina Gheorghigan-G6l6feanu COMPLEMENT SIMPLU l. sinteza enzimelor lipogenetice la nivelul fesutului adipos C. Insulini B.

Triiodotironina C. inne cele patru glande paratiroide E. Cregte numirul de eozinofile circulante D. in cavitatea toracic[ D. Secretil glucagon C. Glucagonul B. Boala Conn determinI: A. Superior de phmdni cu aceasta 84 . Cregte numlnrl de plachete 8. Toate variantele I de mai sus l. Timusul este localizat: A.7. Sc[derea concentrafiei plasmatice a Na* D. Cregte num[rul de hematii la efectele cortizolului asupra sistemului imun: B. Hipertensiune C. Alegefi varianta corect[ referitoare A. Prolactina 13. Diminuarea depozitelor adipoase C. Reprezintii 20% din celulele secretorii B. Cortizol D. Sunt mai numeroase decAt celulele p din pancreasul insular E. Au o membranl cu penneabilitate crescutil pentru aminoacizi D. Nicio varianti de mai sus 10. anterior de laringe B. Hipertensiune arteriali E. Inferior fafl de tiroidtr" avdnd relafii anatomice gi funcfionale C. Celulele a din insulele Langerhans: ale pancreasului A. Hiperglicemie B. Cregterea aciditiilii urinare 9. Hiperglicemie B. Toate variantele de mai sus 12. in boala Addison se produce: A. Insulina E. Scade numdnrl de neutrofile C. Obezitate E. Are efect hipocolesterolemiant: A. Tiroxini D. Triiodotironini B. Scade numirul de limfocite circulante E. Toate variantele E. in regiunea gitului. Glucagon C. Diabet D. Forfa de confiacfie a inimii este crescutil sau stimulatd de: A.

Hormonul de inhibare a secrefiei de MSH D. in cea mai mare parte circul[ librr in singe 20. l92t D. Actioneazi la distanfi de locul sintezei E. Toate variantele de mai sus E. Paulescu in anul: t920 1922 c. cdt gi in condiliile unui exces de insulinl este compromis6 Sistemului Sistemului Sistemului Sistemului Sistemului cardiovascular excretor nervos \ respirator digestiv A rtivitatea: B. D. Este secretat numai in condifii de stres. Inhibe anabolismul proteinelor in ficat D. Stimuleazl sinteza matricei organice la nivelul fesutului osos E. Sunt eliberafi direct in s6nge urmltorele afirmafii. Se insofeqte de cregterea metabolismului bazal E. Sunt substan{e chimice specifice D. E. Insulina a fost descoperitii de cercetiitorul romdn Nicolae C. Numai variantele A qi B 15. D. B. Produc efecte caracteristice C. Determin[ aparilia exoftalmiei D. Ocitocina C. C. cu o excepfie: formate din epitelii secretorii A 16.Sunt produqi numai de glandele cu secrefie internl B. Despre hormoni sunt valabile A. It. t923 E. Survine numai B. Se manifestil prin aparifia senzafiei de frig 85 . C.A 14. t924 Atat in condifiile unui deficit. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporttr: ADH B. Insuficienfa facultativl a apei la nivelul segmentului proximal al tubului grinifer ale SNC tiroidiani: la anumite vdrste A. E. Hormonul de cregtere: Este secretat de hipofiza posterioarl B. A 19. Este necesar pentru menfinerea integrit4ii functiilor superioare C. Cortizolul: Cregte absorblia B. el avind un rol important in reacfia organismului in fala diferitelor agresiruri interne gi externe Acfioneazi prin intermediul unui sistem de factori de cregtere Are efect anabolizantpe toate metabolismele intermediare Stimuleazi crepterea mugchilor gi a tuttror viscerelor de adaptare a A 17. Nu se poate asocia cu gu$a endemicl C.

Este sitgatli in partea anterioari a glandei pituitare. Inhibe sinteza enzimelor lipogenetice E. Cregte sinteza de acizi gra$i B. Parathormonul: A. Este un hormon de nattui lipidicn B. Inhibe secrefia tubulara a fosfalilor anorganici B. Activeazi osteoclastele D. Secrefia de prolactin[ nu este stimulatii in condifii de: A. Shes chirurgical 25. Constituie 77o/o din masa glandei hipofize D. Inhibe gluconeo genez-a D. Relaxeazi sfincterele digestive B. inconjoarl complet neurohipofiza C. Cregte captarea aminoacizilor C. Alegefi varianta corectil referitoare la hormonii corticosuprarenalieni: A. insulina: A. Scade calcemia C. Stimuleazi majoritatea secrefiilor D. Lanivelul fesutului adipos.lJnadintre afirmafiile de mai jos nu este valabitl pentru adenohip oftzil: A.21. Aldosteronul. Cortizolul scade numdnrl de trombocite (plachete) din circulafie C. Stimuleazl catabolismul acizilor gra$i E. Scade absorbfia intestinali a calciului E. Alegefi afirmafia corectii referitoare la hormonii medulosuprarenalieni: A. Efort fizic D. Somn C. Creqte fosfatemia 24. Este localizatii pe $aua turceasc[ a osului sfenoid E. Stres psihic B. Are raport anterior cu chiasma optic[ 27 . Au rol vital 22. incepe sa fie secretati la pubertate E. secrefia lor scade C. Scade proteoliza 86 . dar se extinde 9i posterior B. prin acliuni sa dl refinere a Na* in organism. in timpul stimul6rii terminafiilor libere pentru durere. Stimuleaz[ mineralizarca osoasi C. Are acfiune frenatoare asiupra deryoltflrii gonadelor D. Aldosteronul cregte diureza B. are rol in menfinerea echilibrului acido -bazic E. Nicio variantii 23. Hiperglicemie E. Hormonii sexosteroizi asigur[ aparilia qi dezvoltarea caracterelor sexuale primare D. Cortizolul stimul eazfabsorbfia intestinali a calciului 26.Melatonina: A.

Dispare complet la pubertate D. cu excepfia: MSH A 33. Reglarea activitiifii musculahrii viscerale A A 34. Cregterea eliminlrilor trinare de potasiu C. STH D. Timusul: Are rol endocrin in prima parte a ontogen ezei.Funcfia endocrini a testiculului este realizatd de: A Tubii seminiferi B. Este $i un organ limfoid periferic E.A 2t. LH D. Reducerea volumuluisangvin total A 3l . Adenohipofizei 87 . Epiteliul spermatogenic C. pan6 la pubertate B. cu o excepfie: Cregterea acidit{ii urinare B. FSH E" Celulele interstdiale testiculare Leydig B. Reglarea activititfii musculaturii scheletice D. ACTH E" TSH 32. Celule C C.Parathormonul este secretat de o categorie de celule numite: Celule foliculare B. Reglarea activititfii glandelor exocrine C. Are localizarcpresternalI A 30. Celule principale D. Reducerea eliminlrilor urinare de ap6 E. Reducerea elimindrilor urinare de sodiu D.Adenohipofiza secretll urmdtorii hormoni. Alegefi principalul rol al glandelor endocrine: Reglarea activititfii musculaturii sfriate B. Celule parafoliculare E" Celule insulare 29. Este o glandl de tip mixt C. ADH C. Antrului piloric Ai duodenului E.Hipersecrefia de mineralocortico izi are urmltoarele efecte. Rinichiului C. Reglarea metabolismului celular E. Medulosuprarenalelor D. Neurosecrefia este un proces intdlnit la nivelul: Neurohipofizei B.

88 . Acromegalia este o boala endocrin6 caracterizatilprin cregterea exagerati a: A. LH 36. ADH-ul determin[: A. Condro geneza de la nivelul cartilajelor de cregtere este stimulati prin somatomedine de citre: A. Secretil calcitonine (CT) E. Este situatl labazaencefalului l. ACTH B. Hormonii sexostercizi 37. Hormonul somatotrop E. TSH D. cu o excepfie: infie foliculii tiroidieni A. Nu vin in contact gu coloidul foliculilor tirodieni D. Se afln h partea posterioard adiencefalului 4. Glanda pituitard: Face parte din diencefal 2. Marilarului C. Sc6derea volumului sangvin D. Hormonii gonadici D. in special B. Oaselor late D. Oaselor lungi B.35. Concentrarea plasmei C. Hiperfuncfiei tiroidiene B. B. Hipersecrefiei de calcitoninl COMPLEMENT GRUPAT 41. Cregterea elimindrilor de ap6. Extremitlfilor E. Hipersecrefiei de PTH E. FSH E. Pentru celulele *C" din glanda Se gtrsesc prin urini tiroidl sunt valabile urmitoarele afirmafii. Hipofuncliei tiroidiene D. Concentrarea urinei E. LTH C. Insulina C. Prin acfiunea lui. Hiposecrefiei de PTH C. Cregterea volumului urinar 39. Oaselor scurte 38. Activitatea lor de sintezi este controlatii de TSH hipofizar 40. Formarea calculilor urinari se poate datora: A. Nu este hormon glandulotrop: A. Hormonii tiroidieni B. Se numesc gi celule parafoliculare C. Este localizatii inapoia chiasmei optice 3.

Corticosuprarenala: Nu vine in contact cu capsula rinichiului 2. L 4f. 3. 4. Paratiroidele l. Sintetizeaz[ hormoni de naturl lipidicl l. L 46.La nivelul ei ajung fibre simpatice preganglionare provenite din marele nerv splanhnic 4. 89 . Splinei /t. Deficitul de insulinil nu produce: Polifagie Dezechilibre acido-bazice Poliurie Hipoglicemie 1. Este capabill sI previnI ovulafia l. Insulina este singurul hormon: 2. l. Alegefi afirmafiile corecte referitoare la MSR: Este inervatd simpatic de fibre preganglionare cu originea in jumltatea anterioari a coarnelor medulare laterale din regiunile Ts-Tg 2.Este alcltuit[ din tei zone (gtomerulartr" fasciculati gi reticulati) 3. L Epifiza Adenohipofiza 47.Alegefi glandele endocrine care secretJi hormoni ce pot avea acfiune frenatoare asupra gonadelor: 3. Timusului l. Secretr catecolamine (80% epinefrin 6 si 20o/o norepinefrini) 3. Diabetul bronzat este cauzat 3.Confine netroni simpatici cu prelungiri care vin in iontact cu capilare sangvini l' 4t. 4. Hipoglicemiant Glicogenogenetic Lipogenetic Anaboli zarrtproteic 49. L Hipersecrefia Hipersecrefia Hipersecretia Hipersecrefia de: de gonadostimuline de MSH de hormon tireoftop de corticofiopin[ 45. Nu inconjoartr comillet zntramedularl a suprarenalei 4. L {2. 43. l. Este eliberatil ln circulafie de neurohipofizi 1. Timusul 4.l. holactina: Pncvoacl contracfia musculaturii netede a uterului gravid Este secretatil numai la persoanele de sex feminin 3. Timocitele se gtrsesc in structura: Ganglionilor limfatici Amigdalelor 3. 3.

Alegefi acfiunile hormonilor tiroidieni la nivelul sistemului nervos: 2. 1. Extractele de epifiz6 au acfiune pe metabolismul: 2. Proteic 2. Mineral 57. fi cauze ale diabetului insipid: Lezarca nucleilor hipotalamici Secfionarea tijei pituitare Lezarca lobului posterior hipofizar intreruperea tractului hipotalamo-hipofizar 51. Glucagon 1. Pot 2. Cortizol 3. Adenohipofiza 3. 3.50. 52. Secrefia de cortizol este: l. 3. Nu confin lobi: Pancreasul endocrin l. Stimuleazl diferenfierea neuronalI 2. Glucidic 4. Obignuit. Lobul intermediar hipofizar Este format dintr-o lam6 epitelialtr aderentii de lobul posterior hipofizar 2. Norepinefrini 53. 4. Anatomic. 5. fdrt legdtru[ cu activitatea SNC l. fesutului nervos Ficatului Mugchilor fesutului adipos 56. Epinefrini 4. Crescutil in condifii de stres 4. l. Corticosuprarenalele 4. Nivelul plasmatic al acizilor gra$i liberi creqte dupd administrarea de: 2. Nu este controlat de hipotalamus l. Asigurl dezvoltarea normali a sinapselor 3. Insulina stimulebz[ lipogene za la nivelul : 2. Lipidic 3. Scdzutit dupl administrarea de glucocorticoizi exogeni 3. Tiroida 5 l. 4. 3. face parte din adenohipofizE Secretil un hormon care are acelaqi prectnsor ca gi ACTH-ul 4. Stimulatl de ACTH 90 . Stimuleazl procesul de mielimzare 4. Asiguri procesul de cregtere neuronali 54.

Piele 9l .5t. Mucoase 4. Inhibe secrefia gastricl 4. Viscere 3. Mugchi l. Stimuleazd secrefia gastrictr 3. Efectul vasoconstrictor al adrenalinei se exerciti la nivelul vaselor din: l.Stimuleazl procesele de cregtere gi diferenfiere celulari gi tisulard 59. Stimuleazi secrefia biliard 2. Se forme azt rr:in iodarea tireoglobulinei L Sunt sintetizafi la nivelul coloidului tiroidian 3.Sunt eliberali din celulele foliculare in coloid sub acfiunea TSH hipofizar 1. Hormonii tiroidieni: l. Glucagonul: 2. Inhibe secrefia biliarn 60.

54) 16.56) I l. A (pe.se) 28. 4e. C (pe.60) 53.55) 39.se) C (pe.se) 56.s4) 42.57.60) 46.60) 23.60) 31.s4) 27. A (pe.56) E (pg.54.D (pe.54. D (pg.se) 12. E (pe. B (pe. A @9.8 (pg.56) 33.56.D (pe.60) 10.56. B (pe.8 (pe. D (pe.s8) 5.se) 4.54. 51. C (pe. B (pe. E (pg.57) 58.58. C @9. C (pe. C (pg. E (pe. E (pg. B (pg.57) 3.58) 54. A (pe. D (pg.85) 8. A (pg.58) 2r.57) 35.D (pe. C (pe.60) 60.D (pe. B (pe.60) 43.s5) 44.60) 47.57) 92 .55) 52.E (pe. E (pe.55) 32.60) 57.s8) 2e.nAspuNSURr: COMPLEMENT SIMPLU C (pg. D (pg. D (pg.36) 48.56) 20. C (pg. C (pe.55.56) 7.56. B (pe.54.ss) 4s. COMPLEMENT GRUPAT 41.60) le.60) 14.E (pe.58) 13.55) 30.se) l.D (pe.56) A (pg. 50.55) 38. C (pe.58.57.55) ls. C (pe. D (pe. A (pe.54) 34. A (pe. C (pe.59) 55.54) 17.8 (pe.55) 36.Sa.57) 2. C (pg.D (pe.57. B (pe.54) 37.59) 6. B (pe.8 (pe.54.se) 24. C (pe. D (pe. A (pg.ss) 2s. B (pg.se) 18.57) 22.54.59) 40. E (pg.s6) 9.56) 26. B (pg.58.58) se.54.

temporalul D.mandibula E frontalul S.coxal D.20 ani C.varfrrl sau se uneste cu varfrrl coccisului 6Apendicele xifoid ramane cartilaginos aproximativ pana la: Apubertate B.Cartilajele de crestere raman cartilaginoase pana in jurul varstei de: D.zat cubaza. Univ.este un os nepereche C^are forma triunghiulara D.in sus E.coxalul D. Dan State 1 COMPLEMENT UNIC: Al5 ani B.l8 ani C20 ani l.frontalul E parietalul 3-Dintre oasele late fac parte urmatoarele.SISTEMUL OSTEO-MUSCTJLAR Asist.40 ani E.65 ani 93 .l9 ani E"22 aru ZDin categoria oaselor lungi face parte: Afibula Bscapula C.Osul sacru prezinta urmatoarele caracteristici.occipitalul E"carpiene 4-Dinte oasele nepereche ale neurocraniului face parte: Alacrimalul B.cu exceptia: Ascapula Bsternul C. Dr.cu exceptia: Aeste un os median B.25 ani D.este asr.parietalul C.

Dintre elementele strucfinale ale arfrodiilor nu face parte: A.Osul contine apa in procent de: A.clavicula si humerus C.Scheletul coapsei este format din: A.5 B.7 D.fibula D.clavicula.maticea organi ca a osului B.sunt articulatii fixe B.25o/o 8.La formarea scheletului piciorului iau parte un numar de oase tarsiene egal cu: 4. cavitatea articulara D.20% D.la nivelul lor se executa miscari foarte reduse E.8 c.clavicula si omoplat B.tibie B.capsula articulara C.l4 8.5 I l. ligamentele articulare 94 .La formarea scheletului mainii iau parte un numar de oase carpiene egal cu: A.femur C. 8.humerus si omoplat D.nu poseda cavitate articulara D.omoplat si humerus E.membrana sinoviala E.Despre sinartroze este falsa urmatoarea afirmatie: A.5A% '| l2.Centura scapulara este formata din: A.30% C.7 8.prezinta un grad variabil de mobilitate C.coxal 1O.10 D.humerus E.l0 g.6 c.T.in cazul sindesmozelot infie oasele care se articuleazase interpune tesut fibros l3.80% E.8 E.humerus.

adductorul Enici unul 20.triceps.extensor al antebratului : C.dreptul C.posterior.Dintre muschii de forma circulara face parte: AMuschiul biceps Bmuschiul ficeps Cmuschiul tapez D.adductorul scurt C-adductorul lung D.cvadricepsul E-adductorul mare medial l9.croitorul D.l4.qoitorul Enici unul 95 .Cel mai lung muschi al corpupui este: A^adductorul lung \ B.biceps D.bicepsul D.In partea mediala a coapsei nu se afla: Aadductorul mare B.principalul muschi al umarului este: Abicepsul B.r-anivelul bratului.Sub muschiul croitor se gaseste: Aticepsul B.se gaseste urmatorul muschi Apnonator al mainii B.dreptul abdominal Eorbicularul buzelor l5-Tecile fine de tesut conjunctiv care invelesc fiecare fibra musculara poarta denumirea de: Aepimisium B.teaca fibroasa Eteaca contractila l6.tricepsul D.cvadricepsul C.endomisium D.perimisium C.deltoidul C.brahialul E coracobrahialul 17 . Ecoracobrahial It.

obtinandu se: \ A.Dupa denervare.lO-S0/secunda C.ln loja laterala a gambei se afla: A.Muschii scheletici rcprezintaurmatorul procent din masa organismului: A.Baza B.0.o B.un potential de actiune propagat cu o vitezade 30m/s E.muschiul solear E.nici o afirmatie corecta 25.5 secunde 2T.2l.500/secunda E.nici o afirmatie corecta secusa Zfi.creste C.0.40% E.sarcomer 23 .5-1O/secunda 96 .membranaZ C.50-10O/secunda D.2 secunde C.0.Activitatea electrica a unui muschi poate fi inregishata.scade B.Llntetanos complet se poate obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa de: A.proteinele contacti le D.filamentul de miozina E.calciu Z4.muschii peronieri B.elecftomiograma D.ramane constant D.tetanos C.80% D.60% c.0.4 secunde E.1 secunde 8.Drxatatotala a secusei este de: A.dispare E.0.muschiul gastrocnemian D.50% 8.tonusul muschilor scheletici : A.450/o molecul ara a contractilitatii este repre zentata de : A.Tricepsul sural 22.extensorii degetelor C.l0/secunda B.3 secunde D.

01 8.I 00 stimulilsecunda E.nici un raspuns corect 33.de contractie a unei secuse musculare drxeazain medie: sec 40.28.fibrele conjunctive din muschi C.50% D.fesieri D.l-10 stimulilsecunda Afibrele elastice din perimisium B.In B.05 sec E.fibrele elastice din muschi D.de 50.primele 2 minute C.sustinerea posturii cdrpului D.Reprezinta o contractie izomefrica: Afrisonul B.80% 29.04 sec D.In energie calorica se fransfonna un procent din energia chimica egal cu: A.coapsei se gasiesc muschii: C.maseteri E.30% 8.pri4ele 45-secunde jurul articulatiei soldului Aadductori 34.sistola cardiaca C.20% 8.conhactia obtinuta in urma reflexului miotatic E.0.de 10-20 stimulilsecunda D.0.peronieri 97 .02 sec C.nici o afirmatie corecta 30.70% c.sarcomer E"nici un raspuns corect 3l.Faza.Baza anatomica a elasticitatii muschilor este reprezentata de: 32.primul minut D.primele l0 minute E.0.Tetanosul incomplet se poate obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa: Acrescuta Bmedie C.Necesitatile energetice ale metabolismului muscular sunt satisfacute in cea mai mare parte rcrob dupa : Aprimele 5 minute B.

80% D.grosimea muschiului B.oase scurte 98 .20% B30o/o c.tensiunea muschiului vattaza C.nici o varianta corecta 40.nici o afirmatie corecta 36. romboid D.In timpul contractiei izotonice: A.Dupa originea lor.m.durata stimulului aplicat E.Pb T C.m.nu face parte: A.diafragma C.3 S.oasele se pot imparti in: l.Amplitudinea secusei vanazaproportional cu: A.raman constante atat tensiunea cat si lungimea muschiului E.dreptul abdominal D.m.nici unul 39.100/o COMPLEMENT GRUPAT 41.F E.m.deltoidul C.Hg B.ftapez E.intensitatea stimulului aplicat D.oase de membrtura 2.si pe care oasele le retin.Dinfie muschii anterolaterali ai aMomenului face parte: A.oase lungi 3.v ariaza lungimea si tensiunea rnuschiului B.toti E.40% E.Are forma de cupola: A.nici o afirmatie corecta 37. lunguimea muschiului C.Osul contine reziduu uscat in procent de: A.Ca D.Dinfre substantele toxice pahrnse in organism.tensiunea muschiului creste mult D.pectoral mare 38. biceps B.m piramidal B.lungimea ratnane constanta.oase de cartilaj 4.

coxalul 4.parietalul 2.oaselor boltii cutiei craniene 4{.se articvleazacu sternul prin intermediul cartilajului coastei X 4t.plane 4.neregulate 99 .usor convexe 3.Amfiartozele pot avea suprafete articulare: l.ovine din sudarea celor 5 vertebre coccigiene 3.Osificarea encondrala da nastere: l.cuprinde 7 regiuni 2-prima vertebra cervicala se numeste axis 3.ue forma triunghiulara cu baza.oaselor scurte Zmselo r bazni craniului 3.Perechile XI si l-nu au cartilaj 2-se numesc false 3.in jos 4.usor concave 2.vomerul Zlacrimalul 3mandibula 4maxilarul 45.nu ajung la XII de coaste: stern \ 4.rrlna 43.Despre osul sacru este adevarat ca: l -yarfrrl sau.oaselor oaselor membrelor 4.se articuleaza lateral cu humerusul 4.42.se uneste cu bazacoccisului 2-pr.cifiozele sunt intalnite la nivel cervical 4scoliozele sunt ctnburi in plan frontal 4T.Dinfte oasele late face parte: l.Despre scapula este falsa afirmatia: l.Dintre oasele nepereche ale viscerocraniului nu face parte: l.Despre coloana vertebrala este adevarata afirmatia: l.indreptat in sus.este un os pereche 46.fibula 3.este un os lat 2*ue forma triunghiulara 3.este asezata cu baza in jos 4g.

Secusa musculara are urmatoarele componente: l.70% din energia chimica se transforma in energie calorica 4.nici o afirmatie corecta r00 .Inpartea mediala a coapsei gasim urmatorii muschi: l.biceps bratrial Sl.se ldeltoid I La .brahial 3.faza de relaxare 4.fan de latenta 2.diafragma 5 nivelul bratului.faza izometrica 57.adductor mare 2.muschiul tibial posterior 56.50.manifestarile termice se datoreaza fenomenelor termice din fibra musculara 3.triceps stral 3.anterior.muschiul triceps sural 4.randamentul confiactiei masei musculare este de 3A% 2. afl a urmatorii muschi : 2.gastrocnemian 4.tibial posterior 54.In loja laterala a gambei se afla muschii: l.tricepsul 4.fesieri 53.muschiul piramidal al abdomenului 3.triceps 4.muschiul gastrocnemian 2.solear 2.muschiul solear 3.Dinfie muschii fusiformi nu face parte: l.bicepsul 2.In legatura cu manifestarile termice ale contractiei musculare este adevarat ca: l.In planul profuird al lojei posterioare a gambei nu se afla: I .fazade contactie 3.croitor 3.adductor scurt 4.

dupa denervare tonusul muschilor scheletici creste 4.Ca 3.dupa denervare tonusul muschilor scheletici scade 2.dupa deneryare tonusul muschilor scheletici dispare 59.si pe care oasele le retin.Despre coloana vertebrala sunt adevarate afirmatiile: l.prennta 4 vertebre lombare 3.prezint a 12 vertebre toracale l0l .nu este de nafura reflexa 3.prezinta 4 vertebre sacrale 4.Despre tonusul muscular se poate afirma ca: l.colagenul 60.St.nu face parte: l-Hg 2.Dinhe substantele toxice patunse in organism.prezinta 8 vertebre cervicale 2.Pb 4.

63) 42.D (pag.66) 40.7l) 36.C (pag.70) 2s.66) 102 .RASPUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU l.D (pag.70) 5s.A (pag.8 (pag.68) sz.7l) 30.6s) 9.E Qns.A (pag.65) 8.70-7t) 33.71) 26.D (pae.C (pae.C (pag.8 (pag.66) 60.C (pag.C (pag.8 (pag.A (pag.7l) 34.D (pag.70) 22.C (pae.7l) 27.70) s4.65) 7.A (pag.63) 2.68-69) l8.6a) 46. 32.8 (pag.70-7t) s6.65) t2.67) l3.70-71) 37.D (pag.65) 48.68) 16.B (pag.65) 47 .63) 43.D (pag.65) I 1.69) 20.8 (pag.B (pag.C (pag.65) 10.67) t4.7l) s7.63) 4.68) l s.63) 3.C (pag.C (pae.7l) 3l.E (pag.70) .68) t7.D (pag.7l) s8.68) 5l .D (pag.6a) 5.65) 49.B (pag. E (pag.7l) 28.C @ag.A (pas.67) 50.66) COMPLEMENT GRUPAT 41.68-69) 38.D (pag.70) 24.6a) 4s.C (pag.A (pag. B (pag.B (pag.C (pag.C (pag.68) 39.A (pag.69) 53.70) s9.B $ns.A (pag.E (pae.8 (pas.D (pag.63) 44.B (pag.A (pag.8 (pag.70) 23.8 (pag.C (pag.C (pae.7l) 29.A (pag.64) 6.69) 2t.A (pag.B (pag.69-70) 3s.C(pag.B (pag.69) l9.A (pag.E (pag.

Mtrduva spinlrii : C. Acustico-vestibular D. Cregterea oasielor membrelor C. Cregterea cavitlifii medulare osoase 4. Nici un raspuns correct : 6. Auditiv B. P6trulderea capilarelor epifizare in cavitatea medular6 D. Vestibular C. Nici un rdsprurs correct 5- Viscerocraniul confine segmentele periferice ale analizatorilor A. Sistemul nervos somatic D. Sistemul nervos central E.Blocarea activitiifii centrelor de osificare primitivi B. Respirator D. Cutanat E. Cregterea in grosime a oaselor lungr E.Crcgterea oaselor membrel or bollii cutiei craniene D. Transformarea fesutului osos compact in fesut osos spongios E. Dr. Coman Laurenfiu COMPLEMENT UNIC: lProcesul de osteogen ezt constd in A. Cregterea oaselor bollii cutiei craniene B. Encefalul B. Osificarea encondraltr realize azil : A. Trecerea de Ia osificarea desmali la osifi careaencondrale &ifrcarca C E Crcgterea oaselor scrnte gi oaselor bazei craniului Cregterea oaselor desmald realizeazd : A. Neuocraniul addpostegte A.Der{o\\areacarti\aiu\ui{iatrzo-epitrzar 3. Cardiac B. Cregterea claviculei gi a mandibulei D. viscerocraniul confine segmentele iniliale ale aparatelor : A. Endocrin E.NSTDMUL OSTEO-MUSCULAR 2 fd Lucr. Cregerea in lungime a osului E. Vascular C. Toate raspunsurile sunt corecte 103 . Transformarea fesutului cartilaginos al embrionului in fesut osos al adultului C.

Etmoidul 9. Lungimea E.4-5lombare C.33 -34 8. Nici una din cele de mai sus I l.32 -34 D. Vomerul D.7 cervicale 8. L{imea B. Malarul D. Neurocraniul este format din A. Parietalul B.8 oase liungi predomin[ : E. Specificafi num[rul corect de vertebre : c. Initlimea gI ldlimea D.30 -34 E. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt : A. Temporalul 8.4-5lombare C. l0 8. Ldfimea gI lungimea C. 8 oase B. 4 oase pereche gi 3 oase nepereche 10. Coloana vertebrali are un num[r de vertebre egal cu : A. 6 oase : C. 104 . Palatinul C. CometuI nazal inferior : B.xila E.7.6-8oase D. Maxila E. Toate raspunsurile sunt corecte 13.4-5coccigiene E.30 -32 A. Ma. 3t -34 12. Toate raspunsurile sunt corecte.4-5sacrate D. Occipitalul C.7 .4-5coccigiene E. La oasele A. 4 -5 sacrate . Vertebrele diferitelor regiruri sunt in numtrr de : A. Oasele pereche ale neurocraniului sunt A.12 toracale D.

14. Curburile sagitale ale coloanei vertebrale : A. Primele l0 perechi B. Vertebrele au urmtrtoarele caractere cu o excepfie : A. Sunt in num[r de trei B. Vertebra este formatlt din : A. Ultimele l0 perechi E. Humerusul D. Curbwile sagitale ale coloanei vertebrale au urmltoarele caractere : A. Omoplatul C. Ultimele 7 perechi D. Ultimele 2 coaste B. Arc vertebral situat in partea ventrali B. Este un os scurt C. Nu sunt dispuse metameric C. Nici un raspurur nu este correct A). Extemitatea externi a claviculelor E. Scad rezistenla coloanei vertebrale C Cresc elasticitatea coloanei vertebrale D. Ultimele 8 perechi : 19. Corp vertebral situat posterior 16. Arc vertebral situate in partea dorsali E. Garntr vertebralI situatit lateral D. Sunt localizate la nivel cenrical. Sunt patologice B. Sternul are urmdtoarele prpprietiifl : A. Nici un rdspuns correct l0s . Este situate /e linia mediantr a toracelui D. Se impart dup6 regiunile clrora le aparfin D. Cea cervicalil are convexitatea posterior C. Primele 8 perechi C. Toate raspunsurile sunt corecte 17. Sternul se articuleaz[ cu : A. Cea toracali are convexitatea anterior D. Cea lombarl are concavitatea posterior E. Este un os lung B. lombar gi toracal E. Corp vertebral situat in partea dorsali C. Formeazd coloana vertebrall 15. Prezintil 5 regiuni E. Este situate in partea posterioar[ a toracelui E. Sunt dispuse una deasupra dteia B. Toate rtrspunsurile sunt corecte It Din cele 12 perechi de coaste se unesc cu sternul A.

8 metacarpiene C. Sacrul D. 8 carpiene : 22. 8 oase tarsiene B. Produce elemente figurate D. Capsula articularl B. Reprezintlelementul activ al aparatului locomotor C.calcic C. Este un depozit de sdruri minerale B. 12 falange D. Se pot osifica cu vdrsta : : 27. Femurul : B. 8 tarsiene E. Sunt articulafii imobile E. Coloana vertebrali lombard C.La formarea bazinului particip[ A. Menfine echilibrul acido . Scheletul miinii este format din A. Dinte rolurile fesutului osos enumerate mai jos una nu este real[ A. Scheletul piciorului este format din A. Toate elementele de mai sus : 106 .basic B. Care dintre urmitoarele afirmafii despre sinartroze nu este reali A. Care dintre urm[toarele elemente stnrcturale aparfin anrodiilor A. Intervin in apfuarea organismului prin producerea de anticorpi 25. Cavitatea articularl D. Nici un rispuns correct E. Menfine echilibrul fosfo . Este un depozit de calciu 26. Membrana sinovialtr C. Nu posed[ activitate articularl C. in aceste articulafii se executll migclri ample D. Ligamentele articulare E. Oasele au urmdtoarele roluri: A. GenercazAo parte din elementele figurate D. Sunt articulafii fixe B. 8 oase metatarsiene D. inhefin echilibrul acido .bazic B. 7 oase tarsiene : 24. 12 falange E. 5 oase tarsiene C. Reprezinthun depozit de proteine al organismului E.21. 5 carpiene B. Sunt corecte numai rlspunsurile 2 gi 3 23.

Contractilitatea C. Mugchii mimicii : A. Nici un raspuns correct 29. Extensibilitatea Plasticitatea t 3d. Maseter 30.45 % c. Septuri D.25 % D. Endomissium C. Sarcolemi B. Sarcomerul D. Au rol in determinarea expresiilor fefei B. Fibrele musculare se inseri pe oase prin : A. Epimissium 32. Sunt mugchi netezi E. Care dinbe urmiltoarele elemente reprezintll bananatomicl a conhactilitefii musculare : A. Temporo .2t. Filamentele de miozinl rc7 . Dinhe muqchii gdtului fac parte : A. Filamentele de actin[ E. Tendoane E. Nici un raspuns correct 31.parietali E. Elasticitatea E. Frontal sunt reprezentafl prin : B. Mqchii masticatori A.35 % 8. Maseterul B.Mugchii striafl reprezintil procentual.30 o/o in ralnst cu greutatea corpului : 33. Proprietitlile mugchilor scheletici sunt urmtrtoarele cu o excepfie : A.40% E. Temporalul E. 4. Parietal C. Excitabilitatea B. Hioidieni D. Proteinele conffactile B. Sternocleidomastoidianul D. Sunt numai constrictori ai orficiilor C. D. Frontalul C. Sunt numai dilatatori ai orificiilor D. Sarcolema C.

Poate fi izometricl sau izotonicl E. Aparatul Golgi D. D. Are dou[ faze:. Perioada de laten{6 a secuselor este prea mare B.10 m/sec C. Proporfional cu frecvenfa stimulilor E. Potenfialul de acfiune al mugchiului striat vitezd de : I se propagl in lungul fibrei musculare cu o A. Mitocondriile C.e dintre urmdtoarele reprezinthbazamolecularl a contractilifiifii musculare : A. Confiacfia izometricd a mugchiului striat consttr in : A. Confine filamente de actini 9i de miozind C.35. Secusa muscularl : A. Tnrnchiul cerebral 4. NumEnrl de fibre musculare antrenate in contracfie este limitat 38. Nu se efectueazi lucru mecanic extern D. : Emisferele cerebrale .80 m/sec 40. 40 . 0. Dac[ stimularea scade se fiansform[ in tetanos. Ribozomii B. Este delimitat de doui bewiZ E. Toate : confiacfiile muqchilor din organism sturt tetanosuri gi nu secuse deoarece : A. Se scurteazl in contracfie D. C. Proteinele contractile E. Se produce pufini cildtni E. Sctutarea mugchiului B. Glanda hipofiz[ r08 l. Netrocraniul confine 2. Se produc numeroase secuse cu o perioadi de latenfi mare 39. Durata totali la mugchiul striat este de I min.latenfl gI relaxare B. Cerebelul 3. Comanda voluntari se transmite la mugchi prin impulsuri cu frecvenftr mare C. 0. Amplitudinea ei variazi invers propodional cu intensitatea stimulului aplicat COMPLEMENT GRUPAT l.05 mlsec B. Sarcomerul se caractenzeazdprin urmdtoarele cu o excefie A. Este unitatea morfo-funcfionald a miofibrilei B. Confine doul benzi H 37 . Tensiunea in mugchi rimdne constantd C. Precizali caf. Perioada de relar<are a fibrlor musculare este scurtd D. Frecvenfa stimulilor nu poate fi prea micd E. Sarcomerul 36. 30 m/sec D.

Asiguri deryoltarea bazinului osos 109 . Este formati din 33 . acfionflnd ca pdrghii l. Menfinerea echilibrului fosfo .electrolitic 4. Formeazl oasele felei 2. Primele 7 perechi se articul@zddirect cu sternul 3. : Osificarea desmalI Asigrrl cregterea in lungime a oaselor lungi 2. Confine segmental periferic al unor analizatori 3. Srurt acoperite de periost 4. l4 tarsiene 4. 5 metacarpiene 3. Vertebrele sunt dispuse metameric 3.basic l. 8 carpiene l.posterior cu sternul 2. : pe sqrma periostului 4. Este segmental axial al tnnchiului 4. DI naqtere oaselor membrelor 3. 3. Sunt in numlr de 14 perechi 4. Sunt cartilaje hyaline l. l.Viscerocraniul prezintL caracteristicile urmtrtoare : 1. Se articuleazlpoterior cu coloana vertebraltr Care din urmitoarele funcfii aparfin oaselor : Menfinerea echilibrului acido . Este alcituit din 8 oase Oasele perechi ale viscerocraniului sunt 2. Confine mdduva spindrii : Scheletul mdinii confine urm[toarele oase 8 falange 2. D[ nagtere oaselor bollii cutiei craniene l.34 de veretebre 2. Cartilajele articulare pot avea una sau mai multe caracteristici Iau nagtere din cartilajele de cregtere 2. 4. : Se articuleazl. Confine segmentele initiale ale aparatelor respirator gi digestiv 4. Realizarea migcirilor. Acoperl epifizele 3. : Manilare Vomerul Zigomatice Mandibula Despre coloana vertebrali se poate afirma : 1. Menfinerea echilibrului hidro .calcic 3. Care dintre urmtrtoarele caracteristici ale coastelor sunt adevtrrate 2.

4. Loja posterioari a gambei confine mugchi care au urmdtoarele acfiuni 2. l. SctrtErii tendoanelor Scurtiirii sarcomerelor Contracfiei filamentelor de actintr pi de miozini Alunectrrii filamentelor de actini printre cele de miozinl : 13. l. Secusa este : O contracfie musculard simpld 2. 3. Sebazeazipe existenfa sarcomerului ca unitate anatomicl 4. 4. Poate fi izometrici sau izotonici l. Are o fazdde contracfie qI una de rela<are 3. 3. 4. Este proprietatea specifici numai mugchiului in stnrctura fibrei musculare intrtr 2. l. Excitabilitatea fibrelor musculare este consecinfa 2. Manifesttrrile termice ale contracfiei musculare se caractenzeazfprin 2. Reprezintif capacitatea de a dezvolta tensiune inile capetele sale 3. 4. l. Permeabilititfii selective Conductanfei ionice Pompelor ionice Polariztrrii electrice membranare MembranaZ: 2. Se bazeaz[ pe existenfa proteinelor contractile ca bazLmolecular 15. l. : Sarcolema Miofibrilele Sarcoplasma Capsula periferictr : 16. 17.10. Traverseazi sarcoplasma tuturor miofibrilelor Este situatil in mijlocul discului intunecat Se inseril pe partea externi a sarcolemei fibrei musculare solidarizeaziltoate miofibrilele in timpul confiacfiei ll0 . Produc extensia piciorului Produc extensia degetelor Joactr un rol determinant in actul mersului Produc extensia gambei pe coapsi : 14. 3. 4. Conftacfia musculari este consecinfa : 2. 3. l. 4. 3. este precedati de o perioadi de latenfi 4. 12. : Produc o cantitate mare de cilduri Sunt datorate fenomenelor biochimice din fibra musculari 70% din energia chimic[ din mupchi se hansformi in c6ldurd in repaus nu se produce c6ldtn6 I 1. 1. Contractilitatea 2. 3.

Acum are loc manifestarea eletrictr a confiacfiei. l. Metabolismul muscular este : l. Precede fazade contracfie 3. 4. Dureazl0. Aerob la inceputul unui efort intens 3. 3. Anaerob in primele 45 . Contracfia 2.Fazade latenftr a secusei musculare : Are o drnatil specifici fiec[rui tip de mugchi 2. Duptr primele cca2 min de effon metabolismul devine aerob 4.01 sec 4. tetanici este : Este contracfia musculari normal[ in organism Este rezultatul aplic[rii unui stimul repetitiv.90 de secunde ale unui efort moderat 2. la intervale mici gi regulate Se inscrie pe miograml printr-un platou Este rezultatul aplicirii unui stimul mic electric pe nervul motor 19.It. lll . Duptr cca I o16 de la efort devine din nou anaerob l. ?fi.

A 16.D A A 9.8 24. 34. 19.C 7. C 28.E 9. A 20. C 30. B 15. 18. C 8. E 2t. l. B ll. A 11.8 25" C 26.D 13. 12. 36.C 4.B 7.8 38.A 3. E 31. C 39.E 5.E 2.E 27. t6.B 4.D 33. A 22. E 12.B D D 20.nASpUNSURI: COMPLEMENT UNIC: COMPLEMENT GRUPAT: 2. 35.C 6. C 23.C 10. C 40.C 3. D 32. A 14. C C D E 37.8 8.B 1. A t7.E 10.A 6. D t4. A 29.D 18. B 19. E E E 15. c 13. C 5. t7. D tt2 .

Na* E. Se activeazi numai in contact cu HCI E. Orofaringele E. Mg'* 2 Despre pepsinogen se poate afirma c6: A. Pentru colon urmatoarele 1. Este o enzim[ cu activitate extrem de intensl B. Stimuleaz[ lipogeneza E. Colon sigmoid ll3 .SISTEMUL DIGESTIV 1 Asist. Prezinta tenii a 4. Scindeazi proteinele in aminoacizi B. Bogdan Diaconescu COMPLEMENT SIMPLU: l. Pancreas C. Hidrolize azL gelatina 5. Cavitatea bucali D. Urmatoarele afirmatii despre hpaza gastricd sunt corecte: A. Tubul digestiv este format din urmatoarele. Dr. Ileon B. CID. HCI are urmatoarele efecte: A. liltiazeprocesul de digestie in general 3. KC. Prezrntafibre musculare circulare B. Prezinta fibre musculare longitudinale C. Este inactivat in contact cu pepsina C. Prezinta haustre E. Prezinta fibre musculare oblice D. cu excepfia : A. Secrefia sa este stimulatil de acetilcolinl E. C** B. cu excepfia: A. Reduce Fe3* absorbabil 6. Reduce Fe2* absorbabil D. Electoldii care se gisesc in salivi in concentrafie mai micl decdtiin plasma sangvin[ sunt umtrtorii. Este o enzimd proteoliticl activi in mediu alcalin (pH optim D. Univ. Este prezenti numai la sugar D. Secrefia sa este intribatil de secretinl gi gastrini B.5) afirmafii sunt corecte cu excepfia: A. Este necesar pent r digestia lipidelor C. Hidrolizeaz[ emulsiile lipidice C.8-3.

Este un timp voluntar C. Intervine in menfinerea echilibrului hidroelecfiolitic C. Urmatoarele roluri ale salivei sunt corecte cu excepfia : A. Lipazagashicd B. 12. Glanda submandibulari B. Este activat numai in contact cu HCI C. Secretil o hpoproteinl necesard pentru absorfia intestinald a vitaminei Brz B. Celulele oxintice: A. Timpul faringian al deglutifiei: A. Nu se absorbe glucoza. Gelatinaza : g. D. etanol gi api E. Constil in impingerea alimentelor spre faringe. Are rol bactericid B. Sunt celule G E. C. Sunt enzime secretate de stomac urmltoarele cu excepfia A. Are ca rezultat prevenirea refluxului gasto-esofagian B. 10. Lubrifiazi alimentele E. Secreti mucus . Absorbtia doar a Na* in cantit6fi mici D. Poate fi oprit ln mod obignuit D. Absorfia unor substanfe foarte solubile in lipide. I Scindeazi proteinele in aminoacizi. Pepsinogenul E. Absorblia substantelor solubile in glucide pi glicerini C. E. Secreta o glicoproteintr necesar[ pentru absorfia intestinali a vitaminei Bo C.Lanivelul stomacului au loc urmatoarele: A. Mucusul gastric D. Labfermentul C. Excreta metale grele 8. Sunt localizate in regiune antrall D. Glanda pineali E. Hipofiza 13. Timusul . Absorbfia tuturor aminoacizilor. fiind sediul principal de absorblie B.7. Este secretat sub forma activl B. Intervine in digestia amidonului crud D. Pepsinogenul: A. il4 . Glandele suprarenale D.5) l. Prezintl conhacfii faringiene automate E. Poate fi activat gi de pepsina anterior formatii Este activ in mediu alcalin (pH 1.8-3. Urmatoarele sunt glande anexe ale tubului digestive: A.

Acetilcolini care inhibl secrefia D. Secrefia HCI este influenfatii de: A. 17 Se active azdin prezen[aHcl Se activeazi numai in contact cu pepsina anterior formatd Scindeazaproteinele . Na* E. Proteaze D. 5 C. Gastrini B. Mecanisme stict nervoase. Contracfie sfincterientr D. Somatostatin[ care stimuleaz[ secrefia 16. Pepsini 15. Ph E. Glucozi C. Lipaze C. Electrolili D. Secretini care inhibe secrefia E. Nernoni ai sistemului nervos enteric C.t4. Are ca forma activ[ pepsinogenul B. la un ph optim intre 1. Lanivelul stomacului are loc absorfia urmatoarelor substante. Colesterol B. Labferment D. afirmatii legate de pepsinr sunt corecte. 19. K- It.8-3. Mecanisme newoase gi umorale C. Urmatoarele A. Amilaze B. Acizi gra$i B. cu excepfia: E. Actioneazi in mediu acid. Acetilcolinesteraz[ C. Inhibitorul tripsinei E. cu excepfia: A. Evacuarea secrefiei biliare se realizeazdpin: A. Secrefia patcreatici confine: A. cu excepfia : A. Gastrini care inhib[ secrefia B. Toate variantele de mai sus. D. independent de alte mecanisme 115 . in compozilia bilei inft[ urmatoarele. Forfa confiacfiilor gastrice este controlat[ de: A. Lecitini E. Stimulareasimpaticd B. Pigmenfi biliari 20. Aminoacizi D. Glicerina \ C. Conhacfiei musculahrii vezicale E.

Secretia biliard este: A.21. Realizatd de c6tre hepatocite gi celule ductale D. Sucul gastric actioneaztr asupra: A. Aporhrl de glucide este de: A.0.7 elkecolp 60-80% din dieta 50-60% din dieta 26. Tuturor proteinelor ingerate C.5-0. Lipaza . Amilaza C. 500-1200 glzi B. D. Glucidele majore ale dietei sunt reprezentate de: A. Peptidaze E. Au rol de a inhiba motilitatea intestinalE B. Nu confine enzime 24. Au in componenf[ enzime gi pigmenfi biliari E. Monozaharide 2T. Necesard pentru digestia gi absorfia tuttnor alimentelor E. Sarurile biliare: A. 3elkgcorp D. Lipidelor neemulsionate B. 25-160 glzi C. Secretattl in cantitate de 1200-1 500 mUzi B. D. 10 e C.Dietazilnic[ proteic[ a adultului A. precum bilirubina 22. Colecistokinina B. Taharaza B.7 g lkgco{p este de: B. 5elkgcorp / kg corp ll6 .5. Maltoza E. Sunt liposolubile. Necesari pentru excrefia unor substanfe solubile in api. 23. Gelatinaza D. Maltozei a 25. Lactozei. C. Au rol bacteriostatic D. E. Bila confine urmatoarele enzime: A. I elkgcorp E. 0. 0. Secretat[ in timpul perioadelor interdigestive C. Scad absodia monogliceridelor C. Lactoza D. Gelatinei E.

r E. Vitamina E" Vitamina A A C D E K secretii urmitoarele.K de mai sus. Vitamina C. Lactaza D. lzomaltaza C. D.@" Sunt vitamine liposolubile. cu excepfia: Vitamina B. Nici una din variantele @.Gastrini Factor intrinsec HCI Mucus Pepsinogen il- urmatoarele sunt dizaharidaze intestinale. Fe2* D.D D. If E" Na* .r @- B.E B. se absoarbe AA calciul din intestin cu ajutorul vitaminei : c. cu excepfia : a'. E. E. Factorul intrinsec Vitamina \ Vitamina Bl2 Vitamina C Vitamina K A 3f A Na* B. C.Glandele oxintice A B. D.Lhmntoarea vitamind stimuleazl absorblia A fierului : B. C.Mg'* D. Vitamina D. C** tt7 . cu excepfia Glucuronidaza B. Maltaza E" Taharaza A : $iM"- A tabfermentul ac[ioneazl in prezenfa ionilor de : C** c. E. in colon se secreti Fe3* : c.

35. Care din urmatoarele afirmafii legate despre proteine sunt corecte: A. Existia sisteme de transport Na-independente cu rol in absorfia aminoacizilor B. Exista sisteme de transport Na-independente cu rol in absorfia dipeptidelor C. Exista sisteme de transport Na-dependente cu rol in absorfia tripeptidelor D. Se absorb ca polipeptide E. Se absorb aproximativ 50-600/o dintotalul proteinelo ingerate.
36.

Lanivelul intestinului subtire apa:

A. Se absorbe activ in componenfa chilomicronilor B. Se absoarbe activ prin gradient osmotic C. Se absoarbe activ D. Se absoarbe ca unnare a gradientului osmotic creat de absorfia electolililor E. Nu se absoarbe
37. Vitaminele hidrosolubile se absorb: A. In componenta miceliilor

B. Prin gradient osmotic in intestinul sublire proximal C. Prin hansport facilitat Na-Independent D. In intestinul sublire proximal E. Vitamina C stimuleazaabsortia lor.
38. Urmatoarele afirmafii despre lipide sunt corecte: A. Se absorb prin difuziune pasivI B. Se absorb independent de sdnrile biliare C. Se absorb prin tansport activ Na-dependent

D. E.

Dieta normali zilnic[ vanazdintre 250-800 glzi Inainte de a fi digGate lipidele hebuie transformate in picaturi cu diametrul l0-50lrm.

39. Fierul se absoarbe: A. Numai in jejun B. Fe2* se absoarbe mai usor decat Fe3* C. Vitamina C inhib[ absortia fierului D. Fe2* nu se absoarbe. E. Numai in ileon 40. Aminoacizii se absorb prin mecanism: A. Activ cuplat cu Fe2* B. De pinocitozd r C. Activ cuplat cu Na* D. Pasiv E. Nici rurul de mai sus.

COMPLEMENT GRUPAT: 41. Urmatoarele celule pot secreta mucun: l. Celule speciale aflate in epiteliul intestinal 2. Celule speciale aflate in criptele Lieberkiihn

3. Glandele Brururer 4. Celulele pilorice.

118

4Z.Enzime proteolitice se gisesc in: Sucul gastric 2. Sucul intestinal 3. Sucul pancreatic

l.

4. Bila

43. La

nivel intestinal dinte urmatoarele substante l. Toti electrolitii 2. Lipidele 3. Aminoacizii 4. Apa

se absorb pasiv

U.

Prin substanfele con{inute, saliva are urmatoarele roluri in digestie: Bactericid 2. Inlesnegte masticafia 3. Incepe digestia amidonului preparat 4. Favorizeazl vorbirea

l.

45. La nivelul stomacului

2. Lipide 3. Etanol 4. Vitamine
46. Mucusul gastric: Este secretat de celulele oxintice 2. Este secretat dC unele celule pilorice 3. Are rol in protectia mucoasei fata de pepsina 4. Are rol in protectia mucoasei fata de HCI

l.

se absorb:

Apa

l.

47 - Carc

2. 3. 4.

l.

din urmatoarele enzime nu sunt secretate in lumenul intestinal? Maltaza Lactaza Zahanza Dizaharidaznle

48. Urmatoarele afirmatii despre HCI sunt corecte:

Activeaza pepina 2. Reduce Fe2* 3. Secretia sa este stimulata de somatostatina. 4. Asigrna un pH optim pentru actiunea pepsinei

l.

49. Bila confine: l. Biliverdina 2. Metabolifi ai hemoglobinei

3. Colesterol 4. Lecitini

il9

50. Sucul pancreatic confine urmatoarele, cu excepfia HCO3-; 2. Amilaza pancreaticd

:

r.

3. Tripsinl 4. Lecitina

51. Fierul se absoarbe

2. 3. 4.

l.

in

:

Jejun Duoden Ileon Colon
:

52. Sunt principali electrolifi ai salivei

2. HCOr' 3. Na* 4. Cr
53. Glandele oxintice secrettr

l.

c**

2. 3. 4. Gastini
1.

I.

:

HCI Factor intrinsec Mucus
a

54. Proteinele care apar in scaun provin din
Proteinele animale ingerate

:

2. Denitusuri celulare 3. Proteine vegetale ingerate 4. Bacteriile din colon
55. Ptialina nu acfioneaz[ asupra
:

2. Zaharczei
3. 4.
Lactozei Amidonului preparat

1.

Maltozei

56. Stomacul prozintil fibre musculare:

2. Longitudinale 3. Oblice 4. Nu prezintii fibre musculare
57. Vitaminele hidrosolubile se absorb:

l.

Circulare

2. 3. 4.

l.

Prin fiansport facilitat Proximal, la nivelul intestinului subtire Prin fiansport activ Na-dependent Distal, la nivelul intestinului subtire

na

5t. Activitatea motorie a stomacului realizeazil:

2. Stocarea alimentelor 3. Evacuarea continutului gastric in duoden 4. Activarea pepsinogenului

l.

Amestecul alimentelor cu secrefiile gastrice

59. Urmatoarele mecanisme favorizeazd absorbtia gastrici Refeaua vasculari de la nivelul vilozitafilor

2. Grosimea minima a peretelui intestinal 3. Migcarile contractile ale vililor stimuleazi tranzitul substanfelor absorbite

l.

4.
2. 3. 4.

Suprafala mare de contact

60. Celulele ductale se gdsesc la nivelul:

l.

Glandelor oxintice Pancreasului Criptelor Lieberkiihn Ficatului

tzl

RASPUNSURI

3. C {es7a) 4. B @s.77) 5. D {eg77) 6. B (pg 74,75) 7. C (pe 75) 8. C {es77) e. D (pg77)
10.

2.

l.

B (pg 7s)

Ares77)

31. A (pe 80) 32. B (pe 80) 33. D (pe 81)

I

l. E @e77)

D @e77)

14. A@e77) 15. B @s77) 16. D @e77)

t2. A (pe 75) 13. D @e76)

34.D (pe 82) 35. C (pe 81) 36. D (pe 8l) 37.D (pe 81) 38. A (pe 8l) 3e. B (pe 8l) 40. C (pe 81) 41. E @977,79) 42. A (pe 80) 43. C (pe 81) 44. A (pe 7s) 4s. A @e77)

t7. A @e77)
18. E (pe 78)

le. B (pe 78) 20.8 (pe 78)
21. C (pe 78) 22. C (pe 78) 23.E (pe 78)

24.D @g77,78) 2s.E (pe 80) 26. C Ge 80) 27. A (pe 80) 28. B Ge 8l) 2e.E (pe77) 30. A @e79')

.8 (pe 7e) 48. C @e77) 4e.E (pe 78) s0. D @e77) 51. B (pe 8l) s2.E (pe 7s) 53. A @e77) s4. C (pe. 8l) 55. A (pe. 80) s6. A @e74) s7. A (pe 8l) 58. A @e77) se. E (pe 80) 60. C (pe 78)
47

46.8 @e77)

t22

SISTEMUL DIGESTIV 2
Asist. Univ. Dr. Dana Mihalea

COMPLEMENT UNIC:

l.

Pntrunderea in duoden a produgilor digestiei lipidelor determini secretia de:

A.lipazdpancreaticd B. secretini
C. enterol<tnazd D. colecistokinini E. s[ruri biliare 2. Celulele speciale din epiteliul intestinal secretJi:

A. electrolifi B. dizaharide C. somatostatini D. colecistokinind
E. mucus 3.

Urmltoarelf afirmafii sunt adevirate, cu excepfia: A. in lobulul hepatic, hepatocitele sunt dispuse radiar B. hepatocitele vin ln contact cu capilarele sinusoide C. infre hepatocite se delimiteazfcanalicule biliare D. la periferia lobulului hepatic se afl6 canalul hepato-coledoc
E. nicio excepfie

4. Care enzim[ este activathprin autocatalizI:

A. tripsina B. chimotripsina C. gelatinun D. enterokinaz.a
E. nucleaza
5. Absorbfia vitaminei B12 se rcalizeazilla

nivelul:

A. stomacului B. duodenului C. jejunului D. ileonului E. colonului
6. Masticafia are urmitoarele roluri, cu excepfia:

A. inifierea secrefiei gastrice B. elaborarea senzafiei gustative C. fragmentarea alimentelor D. formarea" lubrifierea gi hmuierea bolului alimentar E. nicio exceptie r23

Fafa inferioar[ a ficatului nu are raporturi cu: A. pancreasul I l. Care dintre urmitoarele secretii confin nucleaze: A. secrefia salivard B. vezica biliarl B. Netronii sistemului nervos enteric elibereazI: A. acizi gra$i C. tn hpsa slrurilor biliare. aminoacizi E. mucusul D. proteinelor nedigerate in stomac D. cu excepfia: A. secrefia pancreaticd D. l0 % din lipidele ingerate B. gastrina C. tri.lipaza 8. porfiunea superio ard aduodenului C. Care dintre urmitoarele substanfe nu este secretatd in lumenul gastric: A. enterokinazl E. fructoz6 D. esofagul E. secretinl D. secretia gastricd C. vitamina C B. 20 o/o drn lipidele ingerate C. HCI B. peptidelor B. secrefia biliar6 10. somatostatinl C. stomacul D. vitamina Bl2 9. pepsinogenul E. chilomicronilor 12. oligopeptidelor C. somatomedini B. Peptidazsle intestinale acfioneazi asupra: A. 30 % din lipidele ingerate D. secrefia intestinald E.gi dipeptidelor E. se pierd prin materiile fecale: A.7. in vena portl se gisesc urrn[toarele substanfe. colecistokinini t24 . 40 % din lipidele ingerate E. 60 % dnlipidele ingerate 13.

vena porti E.25 . 1200 .2000 mU zi E. 20 . tripsin6 D. lSOdmy zi D. 2000 . artera hepaticl 16. Cantitateamaxim[ de api A. rol important in menfinerea echilibrului acido-bazic 19. Chimofiipsinogenul este transformat in forma lui activd de: A. excrefia unor agenfi patogeni D. Funcfiile salivei sunt urmltoarele. chimotripsina anterior formatii C. vena centrolobulari B.50% din totalul celor ingerate D. secrefia intestinali E. secrefia biliari D. ficat B. cu excepfia: A. pepsini B. vena portl D. rol bactericid prin lizozim E. sdrurile biliare nu fiec prin: A. enterol<nad E. canalul coledoc C. vena cav[ inferioari D. venele hepatice C. Reglarea pH-ului in intestinul superior este asiguratit de: A. 50 -70o/o din totalul celor ingerate E.14.30% din totalul celor ingerate C. l0 -20% $in totalul celor ingerate B. toate aceste substanfe 15. 1500 . incepe procesul de digestie al amidonului preparat B. Capilarele sinusoide din lobulul hepatic se varsl in: A. secrefia gastricl B. Proteinele asupra cfuora acfioneazi pepsina reprezintS: A. in circuitul entero-hepatic.3000 mU zi caxe se poate absorbi la nivelul colonului este de: It. pancreas 125 . niciun rispuns corect 17. favorizdnd vorbirea C.1500 mU zi C. secrefia pancreaticl C. intestinul subgire E. niciun rdspuns corect 20. umecteazd mucoasa bucal6.80 -200mV a B.

colonului descen{ent E. gelatinazd B.lactaza D. nicio excepfie 24. maltaza B. clor C. sucroza E. gastrin[ D. colecistokinintr E. aldosteron B. toate rispunsurile sunt corecte 23.rlui gastric C. zaharaza 26. Celulele G secret6: A. Fibre musculare netede oblice se gisesc la nivelul: A. Secrefia biliari este stimulatii de: A. lecitini D. cu excepfia: A. glucagon C. cu excepfia: A. secretin[ 27. incompozifia bilei se glsesc urmitoarele. pigmenfi biliari B. fundului gi corpului gastric B *tr. Originea teniilor musculare se afl[ la nivelul: A. cecului C. Absorblia pi secrefia la nivelul colonului sunt controlate de: A. colonului E. Dizahartdazele intestinale sunt urmdtoarele.21. deschiderii apendicelui in cec B. colesterol C. colonului sigmoid 22. glucagon C. intestinului sublire D. somatostatini D. mucus t26 . aldosteron D. colonului ascendent D. potasiu E. sodiu B. rectului 25. izomaltaza C. somatostatinl E. elecfolili E.

HPO+' C. col gi coadi E. undele peristaltice se deplaseazl mai lent in intestinul proximal gi mai rapid in intestinul terminal D. PH-ul optim pentru acfiunea pepsinei este de: A. HCOr' B. colesterol D. in enterocite.2 cm/secundi E. fosfolipide C.5 B.5 .9 . nicio excepfie 32.Mg* K- 33. proteine E. cu excepfia: A.2 D. celulele mucoasei duodenale 30. glucoza E. aminoacizii C. la formarea chilomicronilor nu participi: A. canalul pancreatic principal se unegte cu canalul coledoc 34. I -2. 1.€ste secretat de: A. Urmitoarele afirmafii despre pancreas sunt adevirate. undele peristaltice se deplaseaztr cu o vitezdde 0. celulele speciale intestinale D.3. trigliceride B. glandele Brunner C. HCOr.28. la nivelul lui sunt doutr canale pancreatice: principal gi accesor C. celulele exocrine sunt organizate in acini D.5 8.5 . este format din trei pn4i: cap. endocrine gi ductale B. fructoza B. cu excepIia: A. D. confine celule exocrine.2-3 31. celulele ductale pancreatice E. HCI E.2. lipidele 127 . Se poate secreta liber sau combinat cu proteine: A. un$le peristaltice apar in orice parte a intestinului subfire C. acinii pancreatici B.5 c. Urmtrtoarele afirmafii despre activitatea motorie a intestinului subfire sunt adevlrate. Care dintre urmitorii produgi se absorb in enterocite prin difuziune facilitatI: A. siruri biliare 29. contracfiile de amestec fragmenteaz6 chimul de 8-12 ori pe minut B. galactoza D. 1.

at6t mecanic cdt gi chimic E. Prin acfiunea ctrror enzime se oblin compugi simpli: l. la nivelul fundului gastric B. pH-ul intragastric scdzut 36. la nivelul ei se gtrsesc glandele gastrice pilorice D. numite plicile submucoasei B. atrilaza pancreatici 4. Aportul de glucide reprezintii: A. niciun r6spuns corect COMPLEMENT GRUPAT 41. 25-60Vo din dietii C. fierului C. este formati de epiteliu unisfiatificat cilindric 40. pepsina 3 . factorului intrinsec D. 50-60% dindietii E.35. cu excepfia: A. jejunului gi ileonului D. ionilor de calciu E. la nivelul antrului piloric E. cecului E. la nivelul ei se gisesc glandele gastrice oxintice C. Mezenterul se gisegte la nivelul: A. drpdenului C. HCI B. stomacului B. la ganifa dintre fimdul gi corpul gastric D. La nivelul stomaculuio contracfiile peristaltice apar: A.lipaza gastricl t28 . mucus E. Ptialina este inactivati de: A. labfermentul 2. Urmitoarele afirmafii despre mucoasa gastric[ surt adevtrrate. prezintJl numeroase plici. in orice parte a stomacului 38. 20-30Yo din dietii B. gastrini B. pepsind D. la nivelul corpului gastric C. este protejatii de c[tre mucus. Pentnr absorblia vitamineiBlz este necesari prezenfa: A. colonului 39. adrenalini C. 60-800/o dindietit 37 . 40-50Yo din dietii D.

colesterol 4. inainte de a fi digerate. lipidele febuie emulsionate de cltre: pigmenfii biliari l. 46. gastrini 4. mezocolon 4. sdrwile biliare t29 . lecitini 3. rol bacteriostatic 43. glucozei .42. 2. de a stimula mobilitatea intestinali 3. mucusul. adrenalini 3.Lanivel gastric are loc absorbfia: substanfelor foarte solubile in lipide 2. 4. mucusul 3. Colonul transvers prezintil: l. s[rurile biliare 44. haustre 47 . ajut[ la absorbfia lipidelor din hactul intestinal 4. lizozimul 2. acetilcolini 3. de emulsionare a lipidelor 2. Serurile biliare au urmitoarele roluri: 1. 48. substanfelor foarte solubile in etanol l. Carc dintre urmitoarele substanfe sunt glicoproteine: l. tenii musculare' 2. labfermentul 4. dizaharidazele 2. electrolifii 45. gastrini 2. secretinl 2. Motilitatea intestinului sublire este stimulati de: l. Care dintre urmitoarele substanfe nu sunt secretate in lumenul intestinal: 1. Secrefia de HCI este stimulatll de: l. apendice epiploice 3. colecistokinin[ 4. enterokinaz[ 49. peptidazele 4. substanfelor foarte solubile in apd 3. factorul intrinsec 3.

oligopeptidele neabsorbite 4. mucus 3. Evacuarea bilei este consecinfa: l. HCI 2. secrefia de aldosteron 3. grosimea minimi a peretelui 3. zaharaza 3. canalul coledoc 4. ptialina 52. colesterol-lipaza 4. detritusuri celulare 3. celulele ductale 3. relaririi sfincterului Oddi 4. pepsini 130 . Care dintre urmitoarele enzime se secretii in forma activd: I . depozitarea materiilor fecale 4. contracfiei musculahrii veziculare 2.50. Proteinele din scaun provin din: l. proteinele nedigerate 2. peptid azele intestinale 53. hepatocite 55. chimotripsina 4. refeaua vascularl bogatii de la nivelul vilozitifilor 4. pepsina 2. vezica biliard 2. Bila este secretatd de: l. Absorblia la nivelul intestinului sublire este favorizattr de: l. bacteriile din colon a 54. secrefiei de colecistokinind 3. P e proteinele ingerate acfioneazi: l. Rolurile principale ale colonului sunt: l. tripsina 3. stimulirii vagale 51. a-amilaza pancreatici 2. factor intrinsec 4. Glandele gashice oxintice secretil: I. eliminarea materiilor fecale 57. suprafafa mare de contact 2. absorbfia apei gi a elecfrolililor 2. migclrile contractile ale intestinului 56.

fosfolipidelor 13l . s[rurilor biliare 3. in intestinul proXimal 4.58. colesterolului 2. apa 3. Bila este necesari pentru excrefia: l. Prin difuziune pasivd se absorb: l. lipidele 2. Vitaminele hidrosolubile se absorb: l. calciul 60. bilirubinei 4. vitaminele liposolubile 4. pnn transport activ Na-dependent 3. prin transport facilitat 2. in prezenla ionilor de calciu 59.

c t32 . B 54. B 57. C 50.D 26.8 9.8 46.D 27.8 47.8 29. 1.E 18.8 28.8 8.8 3. E 52. C 24. A 16.D 13. D c C D A E 36. A 60.C 10.8 45.4 5. C 55. A 59.E 43. C 4. B 49. A 40. E 11.8 A 25. A 56. A 22.RASPUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT GRUPAT 41. B A t4c s3. D 44. E 51.D c 2. C 30. 32. C 48. B A 20. 31.8 42. E 19. B 23. C 38. t2.D 37. c 15. 58. 34.E 21. 35. t7.8 7. C 39.D 6. 33.

Din punct de vedere morfologic. Este prima porfitme a intestinului gros B. precum gi in regiunile antrall gi piloric6 D. Dr. Este porfiunea din tubul digestiv cuprinsi intre stomac gi jejun B. Prezintii. in structura stomacului se afli : A. agezat in partea inferioari B.Selectafi afirmafiile sorecte cu privire la palatul dur A. Prezintl deschiderea canalelor coledoc Ai principal al pancreasului E. neted D. Are fiei porfiuni :duoden. Are formi de potcoavi care cuprinde coada pancreasului C. Curbura mictr. deschiderea canalului cistic E. Mucoasa care confine glande E. Se gdsesc la nivelul frurdului gi corpului. orientatii spre dreapta E. Sunt de ftei tipuri C. Glandele gastrice : A. agezat superficial 3. Se intinde inhe Stomac Ai cec C. Prezinti frenul lingual : 2.STSTEMUL DrcESTry 3 Conf. Secretil mucus gi gastrini ( glandele de la nivelul firndului gi corpului gastric) E. Un orificiu de intrare (pilorul) gi unul de iegire (cardia) C. Antrul piloric. Prezintii in centru lueta D. stomacul prezintil : A. mugchiul longitudinal. cu plici paralele ale mucoasei 5. Se giisesc in grosimea muscularei gastrice B. Sub peritoneu. Un strat mucos. Mugchiul ob$c. Dumitru Ferechide COMPLEMENT SIMPLU: l. Univ. Separi cavitatea bucald de faringe C. Intestinul sublire : A. jejun-ileon gi cec 6. La exteriorn mezenterul B. Secretit pepsinogen pi acid clorhidric ( glandele de la nivelut piloruluif 4. agezatprofund C. Reprezintlpartea posterioari a cavitifii bucale B. Marea ctrbtud. Separi cavitatea bucali de cavitate a nazald E. orientatJt spre splin[ D. Duodenul : A. Se intinde de la orificiul piloric pen[ la flexura colicI st6ng6 133 . Prezintit in mucoasa duodenului glandele Brunner gi oxintice D. Este aqezatinhe stomac gi ileon D. la nivelul duodenului . Fundul stomacului.

valvula ileo-secali E. Este inervatii parasimpatic de nervrrl facial E. igi vars[ produsul de secrefie in esofag D.T. alituri de artera hepatictr" vascularizalia ficatului B.Apartine de circulafia micl C. Prezintit trei porfiuni D.5 lobi E. Celule polinucleate numite hepatocite D. Glandele Brunner : lO. Secretil o enzim[ cu rol in degradarea amidonului crud. Hepatocite dispuse in cordoane celulare 13. Se termintr prin sigmoid C. Glanda submandibulari : A. Se numepte colon B. Este o glandd anexi a esofagului B. Pancreasul endocrin E. Continul duodenul B.Igi vars6 produsul de secrefie in faringe E. Este o ramur[ a tnrnchiului celiac 134 . Este subimplrlit in cec. Prezintii trei flexuri 9. Se gisegte in partea stSngi a cavitiilii abdominale D. Nici un rispuns +u este corect 12. Aduce la ficat s6nge oxigenat D. Din punct de vedere morfologic. ficatul are : A. Structni folicularl B. Prima porfiune a intestinului gros : A. Realizeaz[. Este o gland[ unici C. Inervafie somaticl C. Se formeazl prin unirea venelor mezenterice gi a venei gastrice E. Vena porti : A.Intestinul gros : A. Este inervatil parasimpatic prin fibre din nucleul salivator inferior bulbar prin nervul IX I l. Ficatul D. Se numegte cec C. Prezinti" spre dreapta. Fr gdsegte la nivelul cervical superior D. Glandele suprarenale B. Glandele pilorice C. Este o gland[ endocrin[ B.Glanda parotidl : A. apendice vermiform gi colon ) 8. Este aSezatin cavitatea abdominali (exclusiv) E.Glandele anexe ale tubului digestiv sunt A. nepreparat C.

Se contractii in timpul perioadelor digestive l6. Ioni de Ca2* $i Mg2* in concentrafie mai mare decflt in plasma sangvin[ D. Este inactivatii de pH-ul inhagastric acid. La nivelul deschiderii canalului pancreatic accesor in duoaden. Se relaxeazi in timpul perioadelor interdigestive E. Ioni de K* in conce^ntrafie mai micd dec6t in plasma sangvind C. Canalul coledoc se deschide in duoden impreuni cu canalul cistic 15.Liznzim cu rol bactericid E. Este situatli in interiorul ficatului B. Esofagul prezinti un peristaltism exclusiv primar B. Degradeazlenzimatic amidonul preparat pane la stadiul de glucoztr E. Depo ziteazd bila in perioadele interdigestive D. Sfincterul Oddi : A. prevenind refluxul gastroesofagian 135 . Apare o und[ de relaxare transmisi de neuronii mienterici inhibitori. Se g6segte in porfiunea inilial[ a canalului coledoc B. exista sfincterul Oddi D.Yezica biliard : A.l4. Cuprind canalul coledoco vezica biliari pi canalul cistic B. Produce gi digestia chimicd a celulozei C.Amilaza salivarl : A. Sfincterul de la capitul terminal esofagian se relane az6. celule ductale gi celule beta B. Selectafi afirmafiile corecte cu privire la pancreasul exocrin : A. Este singura enziml digestivi ce digerl amidonul B. Se afl6 la nivelul deschiderii comune in duoden a coledocului pi a canalului pancreatic D. Aparfine clilor biliare intrahepatice E. ce precede contracfia E. Enzimele pancreatice sunt secretate de celulele ductale 18. Este situatit in continuarea canalului coledoc a 17. Peristaltismul esofagian secundar este coordonat vagal D. Se gdsegte in porfiunea terminald a canalul cistic C. Canalul coledoc se deschide in canalul piloric C.Selectafi afirmafiile corecte cu privire la clile biliare : A. Canalul cistic conduce bila in ficat D. in desf{gurarea timpului esofagian al deglutitiei: A. vezica biliar[ este situati in continuarea canalului coledoc E. Este format din acini. DepoziteazLbila in perioadele digestive C. Canalul pancreatic principal se deschide impreuni cu canalul cistic in duoden C. O errzimdcare hidrolizeazd arnidonul crud pane la stadiul de maltozi l9.scan$ 20. Saliva confine : A. Produsul de secrefie confine patru tipwi majore de enzime E. Peristaltismul esofagian primar este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului C. Hidrolizeazd amidonul crud D. 95 Yo apa Si 5% reziduu uscat B.

Confine apd (90yr) gi reziduu uscat (10%) E. Se stocheazd alimentele.. Labferment. Este forma inactivd a pepsinogenului B. Este stimulatii pe calea marelui nerv splahnic E.Ini[iaziprocesul de digestie a proteinelor D. secretat la sugar gi adult B. Se sintetizeazA direct din *i?i biliari. Constil in producerea zilnictr a unei cantititli de 500. Este elaboratil zilnic in cantitate de aproximativ I litru 24. se recicleazi in mici parte prin circuitul enterohepatic E.5 D. Sunt liposolubile gi r[mfui in intestin p6ni ajung la nivelul ileonului D. Se amestec[ alimentele cu salivE D. Gelatinazacare hidrolizeazd lipidele sub form6 de emulsie : E. Este secretatil numai la sugari 25.Pepsina : A. Secrefia gastrici : A. Este inactivatii de mediul acid E. Au dour roluri importante in digestia gi absorbfia lipidelor 136 . S[rurile biliare : A. Este un lichid gilbui C. Este incetinitii de nervul vag C.la adulfi . Chimul gastric se transformi in bol alimentar C. Nici un raspuns nu este corect 27. o glicoprotein6 cu rol in protecfia mucoasei gastrice C.un pH cuprins intre I pi 2.Instomac : A. Are . Este stimulatii doar la intrarea alimentelor in stomac B. Continur procesele digestive incepute in lumenul esofagian B. Activitatea secretorie a stomacului : A. ca unnare a relaririi receptive B. Digestia amidonului necesitii prezenfa HCI 2Z. Este stimulatii de sistemul nervos simpatic D. Este un hormon proteolitic C. Se face prin refropulsie care amestecd alimentele cu secrefiile gastrice B. Cazeinogenul sqlubil 26. Este stimulati de sistemul simpatic E.Evacuarea confinutului gastric in duoden : A. Secrefiile gastrice continui procesele digestive incepute in esofag E. Este confiolatil de acetilcolinI gi de gastrini 23.1000 ml C. Se datoreazd relaxirii receptive D.Substanfele organice din secrefiile gastrice sunt reprezentate de A. Sunt secretate pasiv in canaliculele biliare C. prin combinarea cu anumili acizigra'i gi Na* B.2l. O enzimi lipolitictr cu activitate puternici D.

34. Enzimele biliare descompun lipidele pdnl la stadiul de acizi gragi gi glicerol E. Colecistokinina : A.25-35 mEq/h : r37 . Amilaza gastricd are o acfiune foarte slabd D . Amilaza salivari acfionezi asupra amidonului crud B. inte Sinald de scompune lactoza in fr ucto zd Si galactozil E. in lipsa slrurilor biliare.Secre[iabazal6 de HCI este A.6-10 mEq/h B. l-5 mEq/h C. Secretina D. Pepsina descompune 50% din proteinele ingerate pan6 la stadiul de peptide pi aminoacizi E. Amilaza salivari hidrolizeazi amidonul preparat in trepte pane la stadiul de maltozl 31. Lactaza. Chimotripsina transformi proteinele in dipeptide. Lipaza gastricd are o activitate puternici grqi 29. Labfermentul : .Inhibitorul tripsinei e secretat de hepatocite E. Gastrina E. Nici un rdspuns nu este corect 32. Amilaza pancreaticl descompune dizatraridele in monozaharide C. de acizi C. Alegefi afirmafiile corecte : A.28. Transformi chimotripsinogenul in tripsind activl D.xarea vezicii E. Sub acfiunea tripsinei asupra proteinelor rezulti chimotripsind 30 . Peptidazele intestinale descompun di. Glandele duodenale Brunner secretii mucus B. Prin acfiunea peptidazelor din lumenul intestinal asupra di. Este secretatll de celulele mucoasei colecistului B. Somatostatina B. Amilazele digestive ac[ioneazlastfel : A. Ptialina descompune amidonul crud in maltozl B. Tripsina se tranqforml in tripsinogen D. Acetilcolina C.qi tripeptidelor rezulti aminoacizi D.20-25 rnEq/h 8. Labfermentul transformi cazeinogenul insolubil din lapte in cazeinat de calciu solubil B. Determin[ eliberarea bilei in duoden prin contracfia sfincterului Oddi gi rela.pi tripeptidele pen6 la stadiul de aminoacizi D. Selectafi afirmafiile corecte cu privire la acfiunea enzimelor digestive : A. 10-15 mEq/h D. Pepsina gastricI descompule 20-30% din proteinele ingerate pane la stadiul. Serurile biliare principale srurt bilirubina gi biliverdina 33. Este eliberatii ca rispuns la pitrunderea in duoden a produgilor digestiei lipidelor C. tripeptide gi aminoacizi C. Inhibifia secrefiei de HCI se face prin A. se pierd 600/o din lipide C.Eruimele digestive proteolitice acfioneazd astfel : A.

Izomaltaza\ E. Fosfolipazil B. Acetilcolina gi gastrina stimuleaz[ secrefia HCI 138 .0. Vitamina A B. Glandele pilorice secretii factor intrinsec 2.lipide D. colesterol. Sunt fosfolipaza. Sunt micelii complexe E. Confin trigliceride D.9 elkecdrp. Colesterol : E.lipide 35. Vitamina B C. 0. Zaharaza C.8 . Dieta zilnicd trebuie : 36. Vitamina D D. Lipazele pancreatice : A.proteine E. Sunt inhibate de s6rurile biliare Si lipaza 39.glucide C. Genereaz6 emulsii gi micelii D.esteraza B. Confin fosfolipide B.7 glkg co{p. Una din vitaminele urmitoare nu se afl[ in micelii A. Sunt activate la pH acid E. 50-200 glzi. Confin colesterol C. Trec in circulafia arterialtr sistemicd : COMPLEMENT GRUPAT 41. Glandele pilorice secretil gastrintr 3. Selectafi afirmafiile corecte despre stomac : 1. Urmitoarele nu sunt enzime ale marginii in perie A. in legitr[ cu chilomicronii o afirmafie este falsi A. Maltaza B. Peptidaze D.inbil[ nu se afli A.5-0. Vitamina E : 37. Vitamina K E. Lecitini D. Bilivenfina 38. HCI este necesar pentnr oxidarea Fe2 plus 4.si confini A.proteine B. 250 -800 el zi.25-160 glzi . Lactoza : 40.0. Acizi biliari C. Sunt activate de tripsinl C.

Migciri de evacuare a chimului in duoden 2. Retropulsie penhr amestecare 4. Confracliile 4. Sistemul nervos enteric esofagian 4. Centrul deglutifiei din trunchiul cerebral 47. in reglarea deglutifiei intervin structuri nelvoase : l. Migcirile intestinului subfire : segmentare au frecvenfe de l5-25lminut 2. Din vena portl 4. Cantitiifi mici de glucozi li potasiu 4. Distanfa pilor . Contacfiile peristaltice imping chimul cu 0. La nivel gastric se absorb l. Vascularizafia hepatic6 are origine : Din artera hepatici. Motilitatea gastric[ constii in : l.Prezint[ un epiteliu cilindric unistratificat cu microvili 3. O porfiune rfiuscularl circulard de 2-5 cm 3.42. La capitul terminal esofagian 2. Labaza lor sunt cripte Lieberkiihn 4. Proteinele importante din dietii 3. Ajutn refluul gasfroesofagian 46. ramur6 a trunchiului celiac 2.5 -2 cm/sec 3. Vitamina B12 gi fier 49. Secrefia pancreatictr : l. Celulele endocrine produc mult bicarbonat 4.valva ileocecall e parcus[ in 6-9 ore l. Din vena centrolobularl l. Sfincterul esofagian inferior este : l. Din artera mezenterici superioard 3. Celulele ductale produc suc pancreatic alcalin 45. Yilozitil[ile intestinale : l. Fibre senzitive de la ariile receptoare faringiene 3. 44. Sunt stnrcturi specifice mucoasei jejuno ileale 2. Haustrafii 48. Celulele exocrine produc tripsinogen 3. Contractat tonic in repaos 4. Nu prezintil migclri contractile 43. Confine nucleaze produse de celulele ductale 2. Conffacfii peristaltice inifiate de deglutifie qi cardie 3. Fibre corticonucleare din fasciculul piramidal 2. Etanol (ocazional) qi apn : 2. Yiteza de propulsie este mai rapidl in jejun t39 .

Din interstifiu monozatraridele trec in chilifer 53. Sunt colesterol-lipaza. glicerol. Lanivelul colonului 2-3 Uzi 4. Na-dependent 2. Serurile biliare 3. Hidrolizeazdceluloza gi suuoza 3. Se rcalizeazhca tripeptide. La nivel gastric 2. HidrolizeazAdizaharidele din dieti ( lactoza) 51. se produce total pentru detritusuri sau proteine bacteriene l. Lanivel jejunal activ . monogliceride 52. activate de pH gi tripsinfl 3. Monozaharidele sunt hasportate bazo-lateral prin difuziune facilitatii 4. aminoacizi 2. ADH dependent 3.Circuitul enterohepatic : l. Nu genereazdacizi gra$i. glicogenul gi alte glucide 4. Implici vena cavtr inferioar[ 3. Evacuarea bilei este : l. Glucoza $ galactoza se absorb printr-un sistem de transport activ. Hidrolizeazdamidonul. Produsi prin relaxarea sfincterului Oddi 3. lipaza 2. Lizozimul salivar 2. HCI gastric 4. Produs6 prin conftacfia sfincterului Oddi 2. Implic[ vezicula biliarl 4. Apa se absoarbe : l. dipeptide. Amilazapancreaticd : l. Sunt in formi inactivd. Este recircularea sInrilor biliare din intestinul sublire prin vena port6 inapoi la ficat 57. in tubul digestiv compugii care prezintii rol bactericid sunt 55. Necesitd prezenfa slrurilor biliare 4.50. Stimulatii de vag gi colecistokininl 56. Lanivelul esofagului 140 . Este o alfa arilaha secretati in forml activi 2. Fructoza se absoarbe prin difuziune simpli 3. Lipazele pancreatice : I . Bilirubina gi biliverdina 54. fosfolipaz a. Absotbtia intestinali a proteinelor : 1. Reglatii de mecanisme imune 4. Se produce pentru toate proteinele digerate in lumen 4. Selctafi afirmafiile corecte despre absorblia glucidelor : 1. Se face prin mecanisme pasive 3. comun. Circuli tofi compugii biliari in egal6 misuri 2.

St._Absorblia vitaminelor hidrosorubile (B. Apar o singrri dati pe zi. Rezultii prin migcEri in masd 4.c etc) l. !r face prin transport activ Na-dependent 2. Lipidele trec in circulafia venoasd portali 4._Absorbfia lipidelor in intestinul sublire : !. !" face prin transport activ Natriu dependent 4. Se face in ileonul distal 1. Se face preponderent in colon 60. Migc5rile propulsive : : !.dimineafa t4t . Se absorb prin difuziune pasivi 59. Se face prin tranport facilitat 2. Se face sub form6 de siruri biliare 3.lr^ttii prin conhacfii haustrale in direcfie anal6 2' Sunt contrac{ii combinate ale musculaturii circulare gi longitudinale care produc haustre 3.

B (pagina74) 6.77) 3. C @agina77) 42. B (pagina 80) 36. B QnginaTT) 35. A (pagina78) 38. B (pagina 79) 32. E (pagina 81. B (pagina 75) 9. A (pagina 75.79) 17.8 (pagina 80) 53. E (pagina 78.80) 51.78) 16.79) 56. C (pagina 59.aglrlra77) 22. D (pagina 75) 19.88) 44.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU: 1. D $ngina?7) 12.79) 15.82) 40. C (pagina 59.8 (pagina 23.8 @agina77) 48. D (pagina 74.78) 18.80) 31. A (pagina 76) 46. A (pagina 11.D (pagina 76) 21. C (pagina 80) 29. E (pagina 75. A (pagina 78.82) t42 . B (pagina 8l) 37. C (pagina75) 8. A (pagina 78. C @agina77) 25. C (pagina77'y 24. D (pagina74) 2.77) 55. B (pagina 78.81) 58. AG.81) 43.77) 27. D (pagina74) 7. C Gagina 59.78.78) 20.76) 47. B (pagina 80) 30. C (pagina 78.88) 14. B (pagina 78.8 (pagina 36. C @agina77) 4. A (pagina 78.79) 33.8 (pagina 79) 28. B (pagina 77 .80.81) 52.E (pagina 35.80) 39. B (pagina 78. A @agim77) 34.78) 45. B (pagina 8l) 54.D (pgina 59. B (pagina 81.26.8 (pagina77) 26.78.77) 23. E (pagina 28) I l. E (pagina 78) COMPLEMENT GRUPAT: 41. C (pagina 75) 10. C (pagina 78) 50. E (pagina74) 5.E (pagina 78) 13. D (pagina 78) 57 . B (pagina 8l) 60. A (pagina 75. B (pagina77\ 49.75. D (pagina 8l) 59.

Nu face parte din mediul intern al organismului: A) endolimfa B) lichidul cefalorahidian C) lichidul interstifial D) bila E) limfa 2.SISTEMUL CIRCULATOR Prep. Dr.5 kg. in plasma nu regisim: A) albumine B) KC) fibrinogen D) Ca2* E) Hgt* 6. cu exceptia: A) nu au nucleu B) pot prezenta pe membrani aglutinoge C) au mitocondrii D) au rol in transportul O2 gi COz E) nici una 4. Victor Pinug 1 COMPLEMENT UNIC: l.5 kg 3. Grupa B (III): A) nu poate dona gupei AB (IV) B) prezintii aglutinogene A C) este donator universal D) nu prezintl aglutinine o pe hematii E) poate dona grupei O 0) 143 . D) skg E) 5. Ap[rarea specifici poate fi dobdnditii : A) natural pasiv in urma unei boli B) artificial activ in urma unei boli C) pasiv prin tranSfer fiansplacentar D) pasiv prin vaccinare E) niciuna 5.5 kg B)akg C) 4. O persoantr de 90 kg are o cantitate de plasmd de aproximativ: A) 3. Univ. Erifiocitele au urmltoarele caracteristici.

oprirea sdnger[rii A) l-2 minute B) 2-4 minute C) 4-6 minute D) 6-8 minute E) toate raspursurile sunt gregite are loc in : 8.incazullezdrii unui vas.Fazaa III-a a procesului de coagulare dureaz[: A) l-2 minute B) cel mai pufin dintre cele trei faze C) 10 secunde D) 4-8 secunde ei +S minute 10. C** intervine direct in: A) fazal B) formarea fibrinei C) formarea trombinei D) formarea tromboplastinei E) niciuna 9. Aorta descendentii toracici di urm6toarele ramuri: A) ramuri parietale B) artere pericardice C) artere esofagiene D) artere brongice E) toate 13. in cadnrl hemostazei primare nu intdlnim: A) agregarea plachetelor B) aderarea plachetelor C) vasoconstricfia reflexi a vasuluilezat D) metam orfoza vdscoasd a eritrocitelor E) toate sunt corecte I l.eaz[: A) duodenul B) stomacul C) splina D) jejunul E) pancreasul t44 . Trunchiul celiac nu vasculariz. in cadrul procesului de coagulare . Artera carotidd externl nu irig6: A) regiunea temporald B) gdtul C) regiunea occipitali D) retina \ E) viscerele felei 12.7.

Canalul toracic: A) nu are valve B) are o lungine de 45-50 cm C) incepe la nivelLz D) pripeqte limfd de la membrul superior drept E) nici una nu este corectd l7 . Artera mezentericl inferioar[: A) se desprinde din aorta descendentfl toracici B) vascularizeazAj umdtatea dreaptii a colonului transvers C) nu vascularizeazdpartea inferioard a recfului D) vasculanzeazAcecul E) dA ramuri pentnr colonul ascendent 15. La nivelul splinei se depoziteazd: A) 100-200 ml de sdnge B) 200-300 ml de sdnge C) 300-400 ml de s6nge D) 400-500 ml de sdnge E) 500-600 ml de s6nge 18. Debitul limfatic mediu zilnic este de: A) 500 ml B) 1000 ml C) 1500 ml D) 2000 ml E) 2500 ml 19. Referitor la venele superficiale este falsi afirmafia: A) sunt subcutanate B) se pot vedea cu ochiul liber C) la nivelul lor se fac injecfii venoase D) nu insofesc arterele E) primesc sfurge din venele profunde 16. Valva mitall: se deschide A) in momentul confiacfiei atriale B) contribuie la formarea zgomotului I C) permite ftecerea sdngelui din ahiul drept in ventriculul drept D) are trei cuspide E) impiedicl revenirea s6ngelui in ventricul t45 .14. Fac parte din microcirculafia sanguin6: A) capilarele B) arteriolele C) metaarteriolele D) venulele E) toate acestea 20.

Nodul atrio-ventricular descarci spontan impulsuri cu o frecvenfd de: A) 20 impulsurilminut B) 25 impulsurilminut C) T impulstri/minut D) 35 impulsurilminut E) 40 impulsuri/minut 24.Fazele unui ciclu cardiac de 0.6 secunde C) 0.8 secunde drneazd: A) sistola atriali 0.incapilare sdngele circuli cu: A) 5 mm/secundit B) 0.3 secunde E) diastola atrial[ 0. Parlicularitiifile miocardului de lucru sunt: A) este un sinciliu firncfional B) este excitabil numai in diastoli C) potenfialul de acfiune are o duratl de peste 200 milisecunde D) stimulii cu frecvenfd mare nu pot tetaniz.incirculafia sanguind se pot inregistra urmitoarele presiuni.5 m/secund[ C)50 mm/secund[ D) 500 mm/secundd E)0.S secunde C) diastola venhiculari 0. Pentnr oblinerea unui debit de 30 Vminut.7 secunde B) 0. cu excepfia: A) l0 mmHg in venule B) 0 mmHg in atriul drept C) 120 mmHg in aort5" in timpul diastolei venhiculare D) toate E) nici una 27.5 secunde D) 0.2 secunde B) diastola generalizatLO. Volumul-bltaie al ventriculilor este.5 secunde A) 26. un ciclu cardiac se reduce la: 0.3 secunde 25.acordul E) toate 23.4 secunde E) 0.7 securde D) sistola ventricular[ 0. in medie.5 mm/secund[ t46 .21. de: A) 55 ml B) 60 ml C) 65 ml D) 70 ml E) 80 ml 22.

28. Hipertensiunea arteriald sistemici nu determini: A) afectare cardiaci

B) sclderea lucrului mecanic cardiac
C) afectarea vaselor de sdnge D) afectare oculard E) niciuna dinffe acestea 29. Contin sdnge incarcat cu CO2 urmitoarele vene, cu excepfia: A) Venele hepatice B) Sinusul coronar C) Venele azygos D) Venele pulmonaxe E) toate
30. Zgomotul

II diastolic prezintaunul din caracterele

de mai jos, cu excepfia:

A)

este scurt B) este acut C) este mai intens

D) apare la inceputul diastolei E) est0 produs de inchidere valvelor semilunare
3

l.

Sistola ventriculara: A) se desfasoari in dou[ faze B) dureazn 0,4 sec C) incepe in momentul inchiderii valvelor semilunare D) se termin[ in momentul deschiderii valvelor atrio-ventriculare E) este precedatil in cadrul ciclului cardiac de diastola atrial[

32. Volumul b[taie al

fiecirui ventricul nu variazLinfuncfie de: A) forfa contracfiei ventriculare B) presiunea arteriali C) volumul de singe aflat in ventricul la sfhrgitul distolei D) frecvenfa cardiaci
E) toate

33. . Din artera subclavicularl se desprinde: A) artera toracicl lateral[ B) artera carotidtr externi C) artera spinali D) artera vertebral[ E) artera brahial[ 34. Diastola generaltr dtreaz[:

A) 0.1 secunde
B) 0,2 secunde C) 0,3 secunde D) 0,4 secunde E) 0,5 secunde

t47

35. Urmitoarea afirmafie este falsa cu privire la arborele arterial:
3 ramuri B) arterela carotide comune urci la nivelul gdtului panA in dreptul marginii inferioare a cartilajului tiroid C) artera carotidi comuni dreapta este ramura a trunchiului brahiocefalic D) artera subclaviculard stdng6 este ramurfl a arcului aortic E) trunchiul brahiocefalic este ramuri a arcului aortic

A) arcul aortic prezintii

36. Referitor la ciclul cardiac afirmatiile incorecte sunt: A) este format dintr-o sistoli si o diastoli

B) sistola atriala urmeaz[ sistola ventricularl la 0,1 s C) durata ciclului cardiac este invers proportionala cu frecvenfa cardiacd D) la o frecvenfi de 75 bdt6i pe minut ciclul cardiac dureazi 0,8 secunde E) toate
37. Nu este adevdrat vena porta: se formeazi din vena mezenteric6 superioari, mezenterici inferioari gi splenici

ci

A)

B) transportii sdnge arterial C) trftsportii sdnge incircat cu substanfe nutritive D) nu se varsd in atriul drept E) toate
38. Zgomotul diastolic este produs de: A) deschiderea valvelor semilunare

B) inchiderea valvelor atrioventriculare C) inchiderea valvelor semilunare D) niciuna E) toate
39. Grupa de sange B III : A) are aglutinogene alfa B) nu are aglutinogen A C) are aglutinine B si beta

D) apartine sistemului Rh E) are aglutinogene beta
40. Se varsi in vena cavi inferioartr: A) vena splenici B) vena jugulari intern[ C) vena ayzgos D) vena mezentericl superioar[ E) niciuna

COMPLEMENT MULTIPLU
41. Faza de ejecfie
:

l) incepe cu deschiderea valvelor semilunare
2) lncepe cu sistola atriala 3) se terminl cu inchiderea valrnrlelor semilunare 4) se termin[ cu deschiderea valvelor semilunare
148

42. Zgomotul I: 1) este produs de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare 2) este sistolic 3) este produs de inchiderea valvelor atrio-ventriculare 4) nu este mai pufin intens decdt zgomotul I 43 . Zgomotele cardiace: 1) pot fi inregisfrate grafic 2) se observi pe fonocardiogrami 3) reprezintii nigte manifest6ri acustice ale activitalii cardiace 4) oferi informafii despre artere
44. Sistola ventriculard l) are o fazdde conhacfie izovolumetrici 2) arc loc in paralel gi corespunzltor inceputului diatolei atriale 3) are o fazlde ejecfie 4) dureaz[ 0,7 s 45. Debitul circulant este: 1) direct proporfional cu rezistenta 2) direct proporfional cu cu presiunea 3) invgs proporfional cu presiunea 4) invers proporfional cu rezistenfa
46. Valvele pulmonare: 1) se deschid in timpul diastolei

2) permit s6ngelui sE treaci in ventriculi 3) se inchid in sistoli 4) sunt valve semilunare 47. Volumul bataie vartazafunctie de: 1) forfa contracfiei ventriculare 2) presiunea arteriald 3) Volumul de s6nge aflat in ventricul la sfhrgitul diastolei 4) Scade la altitudine 48. Sistemul limfatic se deosebegte de sistemul circulator prin: l) este adaptat la funcfia de drenare a fesuturilor 2) structura capilarelor limfatice e diferitn fafi de cea a capilarelor sangvine 3) perefii vaselor limfatice sunt mai subliri decAt cei ai vaselor sangvine 4) absenfa valvelor semilunare 49. Conductibilitatea este: l) proprietatea miocardului de a propaga excitalia la toate fibrele sale 2) diferitl intre refeaua Purkinje gi miocardul atrial 3) diferitii intre miocardul ventricular gi fasciculul His 4) identicl la toate celulele miocardice

r49

50. Fasciculul His:

cu 40 potentiale/min 2) imprima rifinul jonctional 3) imprima ritmul nodal 4) determinl ritmul cardiac in cazul inheruperii conducerii atrio-ventriculare
5

l) descarci

1.

Miocardul prezintlurmatoarele caracteristici: l) este un sincitiu morfologic 2) contine celule ce initiaza si conduc impulsurile 3) ritmul de conhactie scade sub influenta simpaticului 4) nodulul sinoatrial descarca impulsuri la o frecventa de 70-80/min

52. Canalul toracic:

l)

este cel mai mare colector

limfatic

2) incepe printr-o dilatafie numitit cisterna chyli 3) este previzut cu valve in interior 4) se deschide in unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne din dreapta, cu vena subclaviculari dreapti
53. Factorii care determini valoarea presiunii aneriale sunt:

) rezi*enta periferici 2) elasticitatea vaselor de singe 3) debitul cardiac 4) debitul limfatic mediu
I

54. Care dintre urmltoarele vase str[bat diafragma: l) vena cavl inferioard 2) vena limfatici limfatic[ dreaptl

3) canalul toracic 4) vena port[ 55. . Sistemul azigos culege sdngele venos de la urmltoarele structuri: I ) esofag 2) spafii intercostale 3) bronhii 4)pericard
56. Urmitoarele reguli trebuie respectate la realizarea unei transfuzii: 1) Grupa AB poate dona la grupa 0 2) grupa A poate dona pentm grupa 0

3) grupa AB este donator universal 4) aglutinogenul din sangele donatorului nu fiebuie si intalneasci aglutininele din
plasma primitorului 57. Afirmafiile urmatoare referitoare la proprietitfile miocardului sunt false : l) automatismul reprezinti proprietatea inimii de a se autostimula 2) excitabilitatea este proprietatea miocardului de a propaga exciafa la toate fibrele sale 3) contractilitatea este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale

4) conductibilitatea este proprietatea celulei musculare cardiace de a rispunde la gn stimul prinft-un potenfial de acfiune propagat
150

5t'Proprietatile fundamentale ale miocardului sunt urmatoarele cu exceptia: I ) contractilitatea 2) automatismul 3) excitabilitatea 4) conductibilitatea
59' Care dinhe urmatoarele sunt ramuri viscerale ale aortei descendente abdominale: l) arterele bronsice 2) arterele coronare 3) anerele esofagiene 4) ateru splenici
60. Despre coagulare sunt false afirmafiile: l) formarea trombinei este urmata de formarea tromboplastinei 2) formarea homboplastinei dureaza l -2 secunde 3) tromboplastina hansformi fibrinogenul in fibrind

4) monomerii de fibrina polimeri rurespontan

151

RASPUNSURI COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT MULTIPLU
41.B (pe2) 42.8 @e2) 43.A @e2) 44.A @e2) 4s.C (pe3) 46.D @e2) 47.A@ez) 48.B (p8e) 4e.A (pel) 50.D (pel)

l.D (p84)
2.B (p84) 3.C 0,84) 4.C (p85) 5.E (p85) 6.D (p85) 7.B (p86) 8.C (p86) e.B (p86) l0.D (p86) I l.D (p87) tz.E (p87) l3.D (p88) t4.C (p88) l5.E (p88) l6.c (p8e) t7.B (p8e) 18.C (p8e) le.E (peo) 20.8 (peO) zt.D (pe0) 22.8 (p90) 23.8 (pel) 24.8 (pel) 2s.D (p9l) 26.c @e2) 27.8 @e2) 28.B (pe3) 2e.D (pe3)
30.

5l.C (pel)
s2.E (p8e) 53.A (pel) 54.B (p88) 55.E (p88) s6.D (p85) 57 .C (p90,91) s8.E G90,91) se.E (p88) 60.4. (p86)

c

@e2)

3r.A @e2)
32.D @e2) 33.D (p87) 34.D @e2) 35.8 (p87) 36.8 (pel) 37 .B (p88) 38.C @92) 3e.B (p85) 40.E (p88)

t52

valvele venoase 2.cantitiifii mici de fesut muscular neted D. Raluca Papacocea COMPLEMENT UNIC La nivelul membrelor superioare. trunchiul celiac Nu este conectatl direct cu inima: A. cantitiifil mari de fesut elastic E. venele pulmonare Reprezintil ramuri ale aortei toracice: A. arterele axilare D. D. E. aortl C. intoarcerii venoase este: activitatea pompei cardiace pompa musculard gravitalia masajul pulsatil exercitat de artere aspiralia toracic[ a Circulafia pulmonari are originea in: A.SISTEMUL CIRCULATOR 2 $ef Lucr. E.presei abdominale B. aspirafia toracicl E. ventricul drept D. C. pompa musculari B.e B. vena cav[ superioarl B. prezenfei valvulelor C. Venele sunt distensibile datoriti: A.funcfiei de pomp[ a inimii 3. B. pHmin t B. arterele coronaf. D. arterele carotide comune C. Dr. gravitalie C. masajul pulsatil exercitat de artere D. vena cavl inferioari aorta vena porttr artera pulmonarl 153 . Cavzaprincipali A. refluxul sanguin este impiedicat de: A. arterele pericardice E. C. atriu st6ng E.

sarcinl C.7. vena cav[ inferioartr C. tnurchiul brahiocefalic I in: l.stimulare vagald D. Debitul cardiac se reduce in condifii de: A. colecteazl stngele adus de venele jugulare B. produc limfocite C. A. vena porti D. urci la dreapta coloanei vertebrale E. asigrrd expulzia sdngelui in aortl C. se termini in atriul stdng Capilarele limfatice: 8. altitudine mare 13. se afle pe traseul venelor D. este deschisd in timpul sistolei atriale E. vena cavd superioari B. vena pulmonari E.febrd B. Vena splenicE transporti sdngele splenic A. Valva minal6: A. ajung in final in doui colectoare mari E. sunt previzute cu valvule semilunare E. au pe traseu ganglioni limfatici C. Debitul cardiac nu este influenfat de: A. Vena cavi inferioarl: A. Ganglionii limfatici: A.se deschide in sistola ventriculari B. presiunea venoasi 154 . volumul b[taie B. continud vena subclavicularI C.efort fizic E. separE atriul stdng de ahiul drept 12. sunt vase de tip terminal D. aduni sAngele de la membrele superioare D. presiunea arteriali E. confin gapilare limfatice 10. asigurd tecerea sdngelui in atrii D. sunt ganglioni senzitivi B. fo4a conftacfiei venfiiculare D. frecvenfa cardiaci C. au structurd asemfuiltoare venelor B. se pot vede cu ochiul liber sub piele 9.

inchiderea valvelor semilunare It. Debutul fa$i de ejecfie este marcat de: A. In timpul diastolei atriale: A. pulsului cardiac D. scoasi din corp. nodul atrioventricular D. volumul ventricular se reduce C. valvele semilunare rdmdn inchise E. odatii cu zgomottrl I I 9. repolariztrrii cardiace 20. inchiderea valvei tricuspide E. valvele atrioventriculare r[mdn inchise D. atriile se relaxeazil D. nodul sinusal are cea mai rapidi frecventd 15. incepe umplerea ventricularfl r55 . In timpul contracfiei izovolumetrice: A. miocardul este un sinciliu fuircfional D. Fonocardiograma reprezintil inregistarea: A. Centrul de automatism cu cea mai mictr de descircare frecvenfi de desclrcare este: A. Deschiderea valvelor atrioventriculare se produce: A. volumul atrial se menfine constant C.l4. odatii cu conhacfia atrial[ B. presiunea din atrii cregte B. in timpul confiacfiei izovolumetrice C. sdngele poate trece din atrii in ventriculi 17. in sistold inima se afli in perioada refractar[ absolutd C. presiunea ventriculartr este constanti B. cdnd presiunea atriali cade sub cea ventriculard D. valvele semilunare se deschid E. ventriculul stdng E. zgomotelor cardiace C. stimulul este generat chiar in iniml B.Lanivelul inimii nu se produce tetanizarea deoarece: A. gocului apexian E. inima continu6 s6 batii E. nodul sinusal B. deschiderea valvelor mitrale C. cregterea presiunii din atrii B. refeaua Purkinje 16. biocurenfilor miocardici B. c&rd presiunea venfiiculari cregte peste valoarea celei afiiale E. deschiderea valvelor aortice D. atriul stdng C.

aorta de relaxeazi 22.In stnrcttra venei porte intr6 venele: A. reprezintil inregistrarea graficd a biocurenfilor inimii 23. scade pe mdsuri ce debitul cardiac cregte C. D. are valoarea de 130 mm Hg in sistoli cregte pe mistrl ce ne indeplrtiim de inimi I _are valori apropiate de ale presiunii atmosferice 24. permite curgerea scadatii a sdngelui C. ileonul B. mezenteric[ superioard" cavtr inferioari. capilare venele mari vena cavi inferioarl 25.Intimpul diastolei generale a inimii: A. iliac[ internl C. Sfigmograma: A. colonul descendent C. s&rgele trece in aorti E. hepaticE. mezenterictr inferioari. E. volumul ventricular scade C. slenictr" hepatic[ 156 .presirHrea atriali se mdregte B. Presiunea arteriald: A. Elasticitatea vasculard: A. partea superioar[ a rectului E. Ceamai mare valoare avitezei sdngelui se inregistreazi in: A. mezentericl superioar[. permite evaluarea pulsului din vene D. reprezintii expansiunea ritmici a peretelui inimii B. mezentericd inferioard. mezenteric[ superioar[.zl. sigmoidul D. gastric[ B. arterele mari C. sdngele curge din atrii in ventriculi D.splenici D.Arteramezenteric[inferioar6nuvasculanzeazA: A. mezenteric[ superioari. mezenteric[ inferioar[. amplifici tensiunea arteriali in sistoli B. scade cir vdrsta E. nu influenf eazAtensiunea arteriali in diastolI 26. asigurl inregistrarea zgomotelor inimii E. E. aorti B. D. este maximi la nivel capilar D. splenicl E. oferi informafii despre artere C. este marim[ in sistold B. partea st6ngi a colonului transvers 27 .

artera hepatic[ E. e situat anterior de aortl 33. este un corpuscul E. 500 mllmin E. este mai dilatat pe intregul traiect C. artera brongici D. intervine in metabolismul fierului 32. Are origine in arcul aortic: A. artera soronaxi B. Canalul toracic: A.2 cm 31.28. Cel mai mare colector limfatic: A. Volumul filtr[rii capilare este de circa: A. este mai lung decdt aorta asecendentd B.depoziteaz[ sAnge E. se desprinde din fiunchiul brahiocefalic B. distruge hematiile bindne D. produce eritrocite C. se afl[ la nivelul marginii inferioare a cartilajului tiroidian C. Rolurile splinei includ urmitoarele cu excepfia: A. transportl sdngele in vena jugulari interni D. are o lungime de l. 15 mVzi C. colecteazA limfa din pftrimea dreaptd superioari a corpului E.l mUzi B. se termind la nivelul vertebrei L2 C. se afld la bifurcafia aortei 29. 5-10 ml B. 50 -100 ml C.artera carotidi comund stingi C.500-800 ml E. trunchiul celiac 30. Sinusul carotidian: A.1000-1500 ml t57 .un volum de sdnge de circa: A. se numegte cisterna chyli B. 1500 mVmin 34.16 mVmin D. confine receptori D. In splinl se depoziteazd. 200-300 ml D. tnci in torace posterior de coloana vertebrali E. e previlzut cu valve D. produce limfocite B.

B.prostati 36. Valvele semilurare: A. e produs in fasciculul Hiss 39. in organism existil doul vene pulmonare 4. Este adevirat cii: l. Sistemul de conducere al inimii include urmitoarele cu exceptia: A.35. uter B. asigur[ umplerea ventricularl C. originea circulafiei pulmonare se afltr in aniul drept 2. Sistola atrial6: A. pe durata ei. impiedic[ revenirea sdngelui in atrii 37. valvele atrioventriculare C. atriile sunt cavitili complet inchise COMPLEMENT GRUPAT 41. B. se datorcazd. dureazi 0. Conexiunea electricd dintre atrii gi ventriculi este reprezentati de: A.7 s B. nodul atriov8ntricular E.sept interartrial .relandrii miocardului E. este generat de nodul sinusal E. trabecule D. fascicul His 40.vagin D. aort6 38.fibre Pukinje E. Artera iliaci internl poate vasculariza urmitoarele cu excepfia: A.nod sinoatrial C. se deschid in sistoli B. coincide cu sistola ventriculard D. sdngele oxigenat se acumuleazllnatiul st6ng ls8 .vulvl E. permit trecerea singelui in ventriculi C asigrri umplerea atrial[ D. nod atrioventricular D. conduce inima in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare C. nodul sinoatrial B. conduce in mod normal inima D. arterapulmonarl fiansporti s6nge oxigenat 3. sigmoid C. Ritmuljoncfional: A are o frecvenfi de 40 impulsurilmin. se deschid in diastoli E.

bronhii 46. arterele renale 4.42. diafragm 2. glande suprarenalb 47 . reprezinti o dilatafie a canalului toracic 2. Cisterna chyli: l. uilare 2. Vena cavl inferioari nu colecteazdsdngele venos provenit din: 1. Capilarele limfatice : l. esofag 4. provin din confluenfa unor vase limfatice 4. radiald 4. artercle pericardice : 3. Artera carotidi externI irig6: l. Splina: l.ochiul 3.gdtul 4.brongice 44 . este un organ toraco-abdominal 2. au un perete foarte subfire 3. Aorta abdominalr are urmitoarele ramuri viscerale 1. in cazde hemoragii elibereazI sdngele depozitat 159 . intestin sublire 4. este prezentil la nivelul venei limfatice drepte 49. arc o lungime de l -2 cm 3. arterele pukpnare 45. este localizatil in abdomen 4. Aorta toracici genereazd arterele: l. pericard 3. zona occipitald 2. este un organ pereche 3. dreneaz[ fesuturile 48. Vena azygos dreneazi sdngele de la nivelul: l. artera mezentericd inferioari 2. esofagiene 3. are o culoare gilbuie 4. ocup[ o pozilie intermediari intre arteriole gi venule 2. splind 2.creierul 43. ficat 3.

stimulare vagall 56. debitul cardiac 2.: l. somn 53. presiunea arterialI 3. Splina este localizatJ. volumul de sdnge din ventricul la sfhrgitul diastolei 4. stimulare simpatic[ 4. subhepatic 51. Rolurile aparatului cardiovascular sunt: asigtrarea celulelor cu oxigen 2. Contractilitatea depinde de: l. presiunea arterialtr diastolicl 3. in st6nga stomacului 4. somn 3. miocardul atrial 2. subdiafragmatic 2. fo4a de contracfie miocardici 2. asigwarea schimbului de substanfe cu celulele 52. tatricardie 2. presiunea din ventriculi poate cregte 3. Debitul cardiac cregte in caz de: l. miocardul ventricular 4.lateral de rinichi 3. Bradicardia se instaleazdin caz de: l. nodul sinoatrial' 3. l. stress 4. volumul de sfurge din ventricul la sftirgitul sistolei 54. activare vryal[ 3. nodul atrioventricular 55. presiunea din ventriculi poate scidea 4. incilzirea nodului sinusal 2. In timpul diastolei atriale: l. Volumul bitaie depinde de: l.50. transportul glucozei la celule 3. presiunea din ahii scade 2. Excitabilitatea caracte izeazdurmrtoarele structuri : l. volumul de sdnge ventricular cregte 160 . transportul produgilor de catabolism spre a fi eliminati 4. grosimea perefilor inimii 57. elasticitatea arteriali 4.

elasticitatea perefilor vasculari a 161 . Presiunea arteriald depinde de: l. zgomotele inimii 60. &treazd 0. incepe imediat dup[ sistola atriali 2. frecvenfa cardiacd 2. e caracteizatdprin reducerea presiunii ventriculare 59. volemie 2.50s 3. ritmul cardiac 4. Palparea pulsului ofer[ informafii privind: l. Diastola izovolumetrici: l. volumul sistolic 3. se termini odatii cu deschiderea valvelor semilunare 4.5 8. debitul cardiac 4. rczistenfa periferici 3.

E (pag92) t7. 41. B (pag 89) 49. 39. B (pag 90. A (pae 93) 2s. D (pag 89) 50.8 {eag92) 23. B (pae 91.8 (pag 88) 30. 88) 7. B (pag 88) 47 . E (pae 93) 22.E (pag92) 58. C (pag 89) 31. B (pag 89) 10. C @ag92) 2t. B (pag 88) 36. 88) 6. C (pas92) 19. 162 . A(pag 93) 24.E (pag 88) 46. D (pag 88) 8.C (pag 88) 28. C (pag 87) 29. B (pag 87) 43.89) e. C (pag 89) 35. B (pag 89) 51. E. D (pag 93) 26. D (pag 87. C (pag 88. 89) 48. c (pag 90) 56. C (pag9a) 3. C (pag 87) 44. C (pae 89) 34. E (pag 90) 5s.92) 38. E (pag 90) s2. C (pag 88. C (pag 90) 13. A (pae 89) 33. C (pag 87) 5. D (pag 9l) s7. A (pag 90) s4. C @a992) l.NASTUNSURI: E (pag 9a) 2. A (pag 9a) 4. A (pag 88) 27. D (pag 87) 42. D (pag 90) t2. D @age2) 59. B (pae 90) s3. A (pag 90) 60. B (pag 89) 32.8 (pag 87. C @ag92) 18. D(pag 87.D (pae 90) A (pag 9l) A (pag 91) 40. B @ag92) 20. E (pag90) 14. 9l) 15. A (pae 90) 37. (pag 9l) 16. 88) 4s. C (pag 89) 11.

Este invelit de foita viscerala a pleurei E. Este unitatea morfofunctionala a plamanului D. respiratia prezinta: A. Reglarea hansportului 163 6. Prin hil pitnmd bronhiile. Sunt situati in cavitatea abdominala C. Transporhrl 02 si CAzprin sange E. respiratorie si fonatorie B. Este invelit de pleura D. Saculetii alveolari 5. Au o capacitate totala de 5000 ml aer. Foita parietala captuseste peretii toracelui D. Cosmin Panfu COMPLEMENT UNIC: l. Foita viscerala acopera plamanul si caile respiratorii E. deasupra cavitatii bucale C. Alveolele pulmonare E. Este situat sub baza craniului. Artera pulmonara D. Dr. Acinul pulmonar: A. parietala si viscerala C. Difuziuneaol2 din sangele capilar in alveole C. Prezinta doua foite. Are dubla functie. Formeaza a arborele bronsic 2. Reprezinta formatiunile derivate din alveolele pulmonare Din punct de vedere firnctional. Care din urmatoarele NU face parte din structura acinilor pulomonari: A. Trahea este un organ care: A. Sunt organe secundare ale respiratiei B. Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala : 3. formand arborele bronsic 4.SISTEMUL RESPIRATOR Prep. Ductele alveolare B. Sunt inveliti de o seroasa numita peritoneu E. Care din afirmatiile despre plamani este corecta A. Ventilatia aerului int-un singrr sens B. Este o seroasa ce inveleste fiecare plaman B. . Bronhiolele respiratorii C. fara variatii individuale D. Alegeti afirmatia incorecta despre pleura : A. DifuziuneaO}si CO2inne bionhiolele respiratorii si sange D. Univ. Are forma de tub si continua laringele E. Prin intermediul bronhiolei pulmonare participa la schimbtrile de gae B. Este format din primele ramificatii ale arborelui bronsic C.

Produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie B. Reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poate inspira E. D. Presiunea pleural a pozitiva D. In timpul respiratiei normale de repaus : A. E. D. Valoarea sa medie este de 4. Diafragma se relanema a plamanilor C. Contractia diafragmei 10. Este egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva.7. Este egala cu suma dintre volumul expirator de rezerva si volumul rezidual B. E. Labazartlizarii A. Se mareste diametnrl antero-posterior toracic E. 3000 ml 2000 ml 5000 ml : 12. 500 ml : C. Capacitatea inspiratorie are o valoare de A. Debitul respirator este egal cu A. Este volumul de aer caxe ajunge in zona alveolara in fiecare minut B. Fortele eslastice produse de surfactant E. Presiunea alveolara negativa C. Contractia diafragmei B. Presiunea alveolara creste la + I cm H2O D. Produsul dinile capacitatea vitala si frecventa respiratorie C.5-S L/min D. Ridicarea grilajului costal prin contractia muschilor expiratori B. Presiunea alveolara scade sub presiunea atmosferica C. Este unul din factorii majori care determina presiunile partiale ale 02 si CO2 alveoli in til . Alegeti care din urmatoarele fenomene se produc in timpul expiratiei A. Conhactia diafragmei hage in jos fatabazala B. Reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul qnei expiratii normale D. Este cantitatea totala de aer deplasata in arboreal respirator in fiecare minut C. volumul cgrent si volumul expirator de rezerva privind capacitatea vitala : C. Contractia muschilor gatului respiratiei linistite stau urmatoarele : : 9. Reprezinta doar o parte din minut volumul respirator E. Produsul dinhe volumul rezidual si frecventa respiratorie Produsul dinhe volumul inspirator de rezerva si frecventa respiratorie Produsul dinfre capacitatea pulmonara totala si frecventa respiratorie 13. 1500 ml B. Reprezinta volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale I 1. Actioneaza in special muschii gatului E. Alegeti raspunsul corect A. Apare retractia elastica a plamanilor 8. Gasiti raspunsul gresit privind ventilatia alveolara : A. Structurile abdominale comprima plamanii D.

ducte alveolare. Presiunea partial a a gazului in capilarul pulmonar D. Minut volumul respitator C. ducte alveolare. Venula pulmnara 15.25 secunde C. Ordinea corectaaramificatiilor arborelui bronsic este A. Presiunea partialaa gamlui in alveola B. alveolara si sangvina. Este principalul organ al respiratiei C. bronhiole respiratorii. Trecerea CO2 din aerul alveolar spre sangele din capilarele pulmonare B.25 secunde D. E. Echilibrarea hematiei in capilanrl pulmonar B. alveole E.bronhiole respiratorii. Egalarea presiunilor partiale. Endoteliu capilar B. bronhiole lobulare. sac alveolar C. sac alveolar D. Surfactant E. Difuzia de 20 de ori mai inceata decat a 02 E. Are o lungime de 10-12 cm B. Bronhii. Are doua functii: respiratorie si fonatorie D. Un gradient de difuziune mai mare decat al 02 C. cu exceptia: A. Egala cu 0. sac alveolar. pulmonare Bronhii. cu exceptia : A. D. Bronhii. alveolara si sangvina E. Ca 02 sa fie de 25 de ori mai solubil decat COz 17. sac alveolar. Combinarea reversibila a 02 cu ionii de fier C. bronhiole. Care din urmatoarele afirmatii despre laringe este adevarata: A. in 0. Timpul in care COz difuzeaza spre alveoli 18. Bronhii. cu exceptia: 19. ducte alveolare. Egalarea presiunilor partiale. Se ramifica la nivelul T4 : 20. Intervalul ce asigura preluareaO? in timpul efortului ftzic D. Epiteliu alveolar D. Dimensiunile membranei respiratorii 16. bronhiole respiratorii. Difuzia 02 din plasma in eritrocite B. ducte alveolare. Transformarea oxihemoglobinei in dezoxihemoglobina Fiecare gram de hemoglobina se poate combina cu maximum 4 molecule de 02 Transportul prin sangele arterial al.14. Bronhii. Coeficientul de difuziune al gazului E. ducte alveolare. Membrana respiratorie este alcatuita din. sac alveolar. Interstitiu pulmonar C. Dituziqpea CO2 implica: A. alveole pulmonare 165 . Marginea de siguranta a hematiei este : A. Transportul 02 implica urmatoarele A.5o/o din 02 dizolvat in plasma . alveole pulmonare B. Patnmde in plaman prin hil E. bronhiole respiratorii. alveole pulmonare. Factorii care influenteazaratadifuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt. bronhiole respiratorii. alveole pulmonare.

Reprezinta cantitatea de aer deplasata in arborele respirator in fiecare minut D. Capacitatea pulmonara:3500 ml 26. Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare B. Capacitatea inspiratorie:l 500 ml E. Devine -l cm InO in timpul inspirului E. VER +VIR=3000 ml E. Volumul inspirator de rezenta:3500 ml D. Este presiunea dintre pleura visceral si cea parietala 24. Capacitatea vitala reprezinta : A. B. VC +VER+VIR:3500 ml B. Este egala cu presiunea atmosferica B. Sternul se proiecteazainapoi C. Devine cm H2O in timpul expirului *l 25. Despre presiunea alveolara se poate afirma. Reglarea ventilatiei 22. Este egala cu 0 cm H20 cand glota este inchisa c. cu exceptia : A. Este produsul dintre capacitatea vitala si frecventa respiratorie C. VC+ VER+VR:3500 27. Devine pozitiva in timpul inspiratiei E. 23. Minut volumul respirator sau debitul respirator : A. Este egal cu produsul dintre capacitatea inspiratorie si frecventa respiratorie 166 . VER+VR+VIR+VC:5000 ml C. Este caracteristica respiratiei de repaus B. Volumul expirator de rezerva:2000 ml C. Se datoreaza muschilor inspiratori : . Transportul 02 si CO2 prin sange si lichidele organismului cahe si de la celule D. Urmatoarele valori sunt cele adevarate : A. Se datoreaza muschilor expiratori D. Ridicarea grilajului costal in timpul respiratiei A. Se datoreaza musichilor abdominali E. VC+VIR:2000 Ml D. Volumul curent-500 ml B. Este nemodificataindiferent de fazele respiratiei D.21. Reprezinta aerul inspirat si expirat in timpul unei respiratii normale E. Respiratie presupune unnatoareleo cu exceptia: A. Ventilatia in ambele sensuri pulmonara. Nu variaza cu fazele respiratorii C. Difuziune a 02 si co2 infie alveola pulmonara si sange C. Presiunea pleuala : A. Nu variaza in conditii fiziologice sau patologice B. ce reprezinta deplasaxea aerului intre alveola si atmosfera. Trebuie sa scada sub presiunea atmosferica pentru a patrunde aerul in alveole D. Captarea O2lanivel alveolar E.

capilar Se face datorita presiunii de 40 mm Hg din aerul alveolar si 100 mm Hg in sangele capilar Se face dinspre sangele din capilarele pulmonare spre alveole Se face deoarece 02 este de 25 de ori mai solubil decat COz 31. Are un gradient de difuziune de 1/10 din gradientul 02 C. E. cu exceptia: A. Despre CO 2 este adevarat. Este produsul dintre volumul curent si frecventa respiratory 29. Despre membrana alveolo-capilara sunt adevarate. 98. 1. Este egala cu debitul respirator D. Petrece aproximativ 0. Care afirmatie ste adevarata despre oxigen : A. Presiunea partiala in capilar este de 100 mm Hg D. Pehece aproximativ 0. Rata difuziunii gazelor este influentata de presiunea partial a a gazului in alveola si E. Este de 25 de ori mai solubil decat COz 34. Poate prezenta o margine de siguranta de 0.25 securde E. Are o presiune partiala in aerul alveolar de 40 mmHg 33. Despre 02 este gresit.34 ml se combina cu minim I g de hemoglobima D. Are o grosime de 0. Este volumul de aer care ajunge in zona alveolara in timpul fiecarei respiratii E. Presiunea partiala in aerul alveolar este de 40 mm Hg B.5 o/o din 02 din sange este liber in plasma t67 .6 microni B. Rata difuziunii gazelor este influentata doar de presinea partial a a 02 D. cu exceptia : A.28. Are o valoare medie de 4. Este de 25 de ori mai solubil decat 02 E. Se face datorita presiunii de 100 mm Hg in aerul alveolar si 40 mm Hg in sangele C. Difweaza de 20 de ori mai repede decat CO2 E. Se realileaza deoarece 02 are gradientul de difuziune l/10 din cel al COZ B.5-5 L/min C. Difilzeaza de 20 de ori mai repede decat 02 D. capilar Are in alcatuirea ei surfactant 30. In hematie se combina cu hemoglobina C. Hematia la nivelul capilarului pulmonar : A. Poate prezentao margine de sigtranta de 0.25 secunde C. Transforma methemoglobina in dezoxihemoglobina C. D. Se combina ireversibil cu ionii de fier B. cu exceptia : A.75 secunde 32.50 secunde B. Ventilatia nu determina presiunea partiala a CO2 in alveole B. Are o suprafata de 50-100 m2 C. Difuziunea oxigenului : A. Are o presiune in capilarele pulmonare de 40 mm Hg B. Sangele arterial fransporta?0 ml de OZ ldl E. Care afirmatie despre ventilatia alveolara este adevarata : A. Petrece aproximativ 0.75 secunde D.

Se realizeazapebazastimulilor primiti de la chemoreceptori B. D. 37.Care afirmatii despre cavitatea nazalasunt adevarate Este situata anterior de baza craniului 2. Oxihemoglobina devine carboxihemoglobina C. 7LdeO2 36.35. 7 mgde 02 E.5 din 02 din sange este transportat de hemoglobina A. Oxihemoglobina devine hemoglobina B. In repaus coeficientul de utilizare este de 7 mVl00 ml E. Dffbzeazadin sange in celule B. C. Rezulta din combinarea COz cu gruparile 3 NH2 terminale ale hemoglobinei 9. In efort coeficientul de utilizare poate creste la 12 % COMPLEMENT GRUPAT : 4l. Despre cedareaO?la tesuturi este adevarat. 7 gdeO? D. 7 dldeO? C. Regl area ventilatiei : A. TmldeO2 B. hemoglobina este saturat a 5-7Yo I mg hemoglobina leaga 1. Are loc la nivelul eritrocitelor D. Ajuta la transportul a90o/o din CO2 sangvin E. (5%) D. Prin fenomenul de membrana Hambrnger intelegem. Presuptme migrarea clorului plasmatic C. : 168 . CO2 : Dupa disocierea oxihemoglobinei. In urma difuziunii determina cresterea presiunii partiale in sangele venos cu 50Yo 38. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte E. Este formata din din doua fose nazale 3. cu exceptia: A. Nici un rasprms corect 40. Fiecare 100 ml de sange elibereaza la tesuturi. Este transportat sub forma de bicarbonat plasmatic. B. Este situata superior de cavitatea bucala l. 90% este sub forma de carbaminohemoglobina E. E. 5 7o este dizolvat fizic in plasma C. Se realizeaza de catre cetrii nervosi din punte D. Se realizeaza de catre cenhii nervosi din bulb C. Sangele venos devine rosu-violaceu D. cu exceptia : A. in repaus : A. Este situata posterior debaza.34 ml de sange In mod normal exista 12-15 g de hemoglobina/dl de sange Presiunea partial a a 02la nivel tisular este de 100 mg Hg 1. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ? A. Duce la obtinerea bicarbonatului B.craniului 4.

r.In componenta acinului pulmonar inha 3.Presiunea alveolara : Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare 2. In expir este de +1 cm HzO Cand glota este inchisa presiunea este de 0 cm H2O : 49. l.Membrana respiratorie este alcatuita din Epiteliu alveolar 2.Despre hahee putem afirma : 1. Sunt inveliti de pericard 3.42. 3. Yariazacu fazele respiratiei 4. Pleura viscerala l. 169 . : Ductele alveolare Sacii alveolari Alveolele pulmonaxe Bronhiolele respiratorii : Respiratia presupune 2. Se termina la nivelul T4 2. 2. Expirat in timpul respiratiei normale l.Despre presiunea pleurala afirmatiile adevarate sunt : 1. 45 . Are o lungime de 10-12 cm 4. Patrunde in plamani prin hil 43. 4. Este presiunea din interiorul alveolelor 3. Ce poate fi expirat in urma urei expiratii fortate 4. In inspire scade sub presiunea atmosferica l.Urmatoarele afirmatii despre plamani sunt adevarate : 1. 4. Este presitrnea din spatiul dintre pleura viscerala si parietala 2. 4. Sunt situati in cavitatea toracica 2. Difi. Ce poate intra in plamani inh-o inspiratie fortata 3. 3. Capacitatea lor totala nu prezinta variatii individuale U. Interstitiu pulmonar 3. Au o capacitate totala de 5000 ml aer 4. l.Volumul curent este volumul de aer : Care ftlmane in plamani dupa o expiratie fortata 2. Este intotdeauna pozitiva 48. Surfactant 4. Contiunua laringele 3.iqO2 Transportul 02 Deplasarea aerului de la plamani catre atmosfera Schimbul de 02 si CO2 dintre organism si mediu 46. 47.

3. presiunea alveolara a .COz este transportat prin sange : 2. Temperatura 3. Sub forma de methemoglobina 1. Saculeti alveolari 4. Ca fiecare gram de hemoglobin se poate combina cu minim 1. Este volumul de aer ce poate fi inspirat suplimentar peste volumul curent 56. Bronhie 55. l.Difuziunea oxigenului se rcalizeaza I 2. Sub forma de carbaminohemoglobina 3.Factorii care influenteazarutadifuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt Coeficientul de difuziune al gazului 2. Bronhiola lobulara l.Volumul inspirator de rezerva este: Voluuiul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale 2. Arteriola pulmonara 3. pH-ul plasmatic 3. Ca sangele arterial transporta 20 mL OZ ldl S2.Care din urmatoarele formatiuni nu fac parte din structura acinului pulmonar : Ducte alveolare 2. : Deoarece presiunea partial a a 02 este de 46 mm Hg Deoarece gradientul de difuziune 02 este 1/10 din cel al COz Deoarece 02 difineaza de 20 de ori mai rapid decat COz Deoarece presiunea partiala a 02 este de 100 mm Hg in aerul alveolar iar sangele capilar de 40 mm Hg in I .Cantitatea de oxigen care se combina cu hemoglobina depinde de: I Presiunea partial a a 02 plasmatic 1. 53.Transportul oxigenului presupune: 2.34 mL 02 4. Acinul pulmonar este format din: 1. 5 . : 54. Dizolvat fizic 170 . temperatura 4. Dimensiunea membranei respiratorii 4.s0. 4. pH-ul plasmatic l. Combinarea cu ionii de fier din structura methemoglobinei 2. Bronhiolarespiratorie 4. Duct alveolar 2.. Egal cu suma dinhe volumul curent si volumul rezidual 4. Alveola pulmonara 3. Egal cu 1500 ml 3. Transformarea dezoxihemoglobinei in oxihemoglobina 3. 57 . Sub forma de bicarbonat plasmatic 4.

t7t . Conhactia muschilor gatului : l. Transportul fizic aI COz in plasma CombinareaCO2 cu cu gruparile terminale NH2 ale hemoglobinei Transportul CO2 sub forma de bicarbonat plasmatic 59. Volumul inspirator de rezerva 4.Respiratia normala. 4. Volumul rezidual 60. Contractia si relanarea diafragmei 4.Fenomenul migrarii clorului presupune : Transportul 02 in sangele capilar 2. Volumul expirator de rezerva 3. Ridicarea si coborarea coastelor 3.SS. Volumul ctrent l.Care din volumele pulmonare se masoara spirometric: 2. l. de repaus. 3. se realizeazaaproape in intregime prin Miscari de ridicare si coborare a diafragmului 2.

D 3.D 22.RASPUNSURI: 2.8 38. D l.C 47. D 60. A 8. E 15. B 11.C 37. A A 20. 53.D 35.D t7.C 6. E 49. C 28. A 36.8 45. C 40. B 16. C 25. C 30. A 13. D t2.C 34. D 46.D 3r. B 54. B 44.8 24.8 r 48. B 41.D 10. A 27. D 51. D 59.D 2t. E 39. C l8. D 56. C 7. c 19. A 26.D 9. B 50. B 57. A 58. c 52.8 23. A 43. c 42. B 5. A 55. B 29. E 32.E 4. B t72 . B 14. A 33.

Se dilueazl de 10 ori in urina final[ fafi de ultrafiltratul glomerular. Participi la eliminarea H*. I -2 uretre. Dr. 6-18 lobuli renali. C. impotriva gradientului de concentrafie. C. B. Univ. Are loc in sensul gradientului electric Ai impotriva gradientului de concentrafie. C. B. E. B. C. 4.SISTEMUL EXCRETOR 1 Asist. Ajunge in urina finalI in cantitate de 5 moh/24h. Ureea. Se secrettr in cantitate de I moUzi. C. D. Clorul. baze gi acizi tari. D. 20-24 papile renale. Se reabsoarbe din ulnafiltrat in cantitatea de 50 moh/Z4h. Se reabsoarbe la nivel tubular in cantitate de 160 moh /24 orc. Tudor Marinescu COMPLEMENT SIMPLU: l. 2-3 calice mari. E. D. D. C. Secrefia tubulari pasivi: A. Prin hidroliza ATP. Se realizeazi penfiu K*. In sensul gradientului de concentrafie. 3. E. Ajunge in vezica urinari in cantitate de 410 moh/24h. Glucoza. E. Pe secfiune rinichiul prezintii: A. Se filneazi in cantitate de 470 mob/zi. E. E. Transportul activ al unei zubstanfe nu se realizeazd: A. 2 pediculi renali. D. eliminl prin urin6 in condifii fiziologice? A. B. Ureea: A. Se dilueaz[ de 50 de ori in urina finali fafi de urina care pirdseqte glomerulul. t73 . Cu consum de energie. D. Care dintre urmitoarele substanfe nu se 6. 5. Limitat pe unitatea de timp. Are loc in sensul gradientelor de concentrafie gi impotriva gradientului electric. B. Creatinina. Rezultit & produs terminal al anabolismului proteic. Nu necesitli consum energic direct. 2. B. Acidul uric: A. Potasiul. Se secretd la nivelul tubului urinifer in cantitate de 49 mohl}4 h.

de oxigen D. inprezenfa ADH irlo4 de ore se eliminl 2. B. Ansa Henle. Arteriola aferentii. este controlatdoar de centriidinmiduvaspin[riiqicerebel E. 13. 1 l. Transporhrlactiv: A. Identificafiafirmafiafalsi: A. D. uniiaminoacizi fosfalii nu se reabsorbprinacestmecanism. 8. COzi B. Creatinina.7. I 2. C. ureea se leabsoarbepringradientchimic B. Contine arteriola aferentli gi eferentd. 10. 9. reabsorbliaapei are locinproporfie de 80% la nivelultubuluicontortproximal C. E. ihpreuna cu corpusculul renal Malpighi formeazi glomerulul. E.81 de urin[concentratil D. forfapompelormetabolice este limitatii de capacitatealormariml de a hansporta o substanftrpeunitatea de timp se reabsorbastfelglucoz4 apa. C. Calice mici. E. esteinintregimecontrolat de centriinervogidintrunchiulcerebral B. C. D. invelegte tubii uriniferi. Capsula Browman. Care dintre urm[toarele ramuri provenite A. aldosteronulintervineinmecanismul de secrefie de Na+ si H+ E. nupoate fi controlatintotalitate. C. Ureea. B. Arterele interlobare. Artera arcuatil. secretia de K+ are loc mai alesintubulcontortdistal. E. poate fi inhibat de cenftiinervogidincortexulcerebral C. odatiliniliat este constant D. Tubul contort proximal. Arterele interlobare. se face doarcuconsum C. D. D. Tubul contort distal. Reflexul de micfiune: A. este neselectiv B. Vasopresina stimuleaz[ reabsorblia apei din: A. Clorul. DelimiteazAo cavitate ce se continui cu lumenul tubului. Care dintre urm[toarele cornponente ale urinii are gi origine exogen6? A. 174 . E. Arteriola eferentii. Reprezintll exftemitatea distali a nefronului. Acidul rnic. Capsula Bowman: din artera renal[ formeazi glomerulul renal? A. B.

Epiteliu pseudostratificat. 90Yo apa C. Reabsorbfiei ureei. prinacestnecanismrinichiulparticiplla reglareaechilibrului acido-bazic D.3g HCO3 E. 17. 16. D. l8. tg Na se elimin6: B. 15. lanivelultubuluicontortproximalexistlmecanisme de transportprinschimbionic E.59 fosfor. 19. Epiteliu turtit. prinacesfinecanism se menfinenivelulnormal al potasemiei C. C. creatininl l-2e. are gimecanisme active gipasive C. cubic simplu. Eliminlrii de glucoz[ in trina finald. apa 700 ml E. E.Urina final[confine (valori pe24 de ore): A. Reabsorbfiei acidului uric. prinacestmecanism nu se intervinein reglarea K+. 2. E. D. in trina final[in24 de ore A. Secrefia de K+: A. are locprinmecanismpasiv B. Epiteliu cilindric stratificat. mecanismele de hansportprinschimbionicsuntcontrolate de c[tremineral ocorti coizi.5g K C. Segmentul intermediar al tubului urinifer confine: A. l50g Mgz+ B. arelocintubulcontortdistalprinmecanismepasive. Reabsorbfiei secrefiei tubulare a ionilor de K+. prinacestmecanismse eliminldoarmedicamentele B. C. Epiteliu B. Ultrafiherii ionilor de Na*.14. Formarea urinii finale necesitli ATP in cazul: A. poateavealocdoarintubulcontort distal E. 0. sensulffansportului este inspreinterstiliulperitubular D. 175 . arelocin alt segmentdecdtsecrefia de H+. l50mg uree D. leucocite peste 6500/ml D. prinfransportulactivcelulaconsumddoaroxigen. Epiteliu cilindric simplu. areloc mai alesintubulcontortproximalprinmecanismeactivegipasive B. B. nu gi energie E. de schimbionic D. 0. Secrefia tubulard: A. Secrefia de H+: A. arelocnumaiintubulcontortdistal C. 20.

Secrefia tubularl activi. B. bazinet. Identic[ cu a transpirafiei. Carc este traseul normal al winii: A. ureter. bazinet. majoritatea compugilor urinei primare sunt substanfe utile B. transportul pasiv se face in virtutea legilor difuziunii gi osmozei. Secrefia glomerulari. Calice. D. Hormonii tiroidieni. este limitat de capacitatea maximi de transport a nefronului C.Uina primarl are componlia: A. C. D. nu necesitil energie B. prin acest mecanism se absorb K gi Mg D. vezicaurinari. Plasmei deproteinizate. Identicl cu a plasmei. Calice. uretri. 27. E. E. uretri. Calice. E. Gonadofiopinele. vezicaurinard. Identicl cu a urinei finale. bazinet. Arterele interlobulare incep in capilarele glomerulare gi se recapilarizeazdin jtrrul urinifer. Arterele renale sunt ramuri ale trunchiului celiac.Transportul pasiv: A.Inreglarea umoralI a activitiifii renale nu intervin urmdtorii hormoni: A. Filtrarea glomerulari a plasmei. C. Venele renale se varsi in vena cavi inferioard. E. uretrd. Celulele musculaturii netede a arteriolei eferente iau parte la formarea aparatului juxtaglomerular. Hiperproteici. Calice. E. C. Reabsorbfia tubularl.2l . D. Secrefia tubularl pasivd. D. 25. nefrocitele au la polul apical numero$i microvili D. ureea se reabsoarbe prin gradient osmotic E. apa se reabsoarbe prin gradient chimic. B. rueter. Vasc ularrzalia renali are urmitoarele caracteri stici : A. ureter. Parathormonul. 24. C. uretrd. D.Mecanismul de formare a urinei primare cuprinde urmltoarele procese cu excepfia: A. Alegefi afirmafia falsi: A. bazinet. 176 . B. B. bazinet. membranele celulelor tubulare confin pompe metabolice E. vezieaurinari. C. 23 . 26. Calice. Glucocorticoizii. vezicatrinarl uretri. nefrocitele au la polul apical numeroase mitocondrii C. B. Rinichii primesc 40-45% din debitul cardiac de repaus. Mineralocorticoizii. 2Z.

E. in medie: 77 mrntlg. se elimina 5 I de rnini concentrati D. Uree. La acumularea urinii in vezici pen[ la atingerea capacitiitii fiziologice participd: A. E. Este transportat exclusiv prin mecanism activ la nivelul tubilor renali. E. 60 mmHg D. Alege{i compugii care au reabsorblia completd la nivel renal: A. \ 34. 30. D. Fibre hipogastrice care rela<eazi sfincterul vezical intern. E. D. nu se produce reabsorbfia facultativi C. Fibre hipogashice care contractii sfincterul vezical intern. 26 mmHg B. Musculaturii netede arteriolare. 31. Tubului colector.inlipsa ADH: A. Fibre ale nervilor ruqinogi care au originea in ganglionul celiac. nu se produce reabsorblia obligatorie B.Presiunea dirl capilarele glomerulare este de A. E. 50 mmHg B. B. Este reabsorbit in totalitate la nivelul tubilor uriniferi. igi cregte eliminarea in condifiile stimul[riinervilor vegetativi renali. 29. Fibre ale nervilor pelvici care contractll sfincterul vezical intern. B. Se reabsoarbe prin polul vezical al tubului proximal. se elimina l0 I de trin6 diluatil E. Sodiu. C. Hipotalamusului. 28 mmHg C.28. Fibre vegetative pentru sfincterul vezical 32. C. D. D. Acid uric. 33. D. C. La nivelul tubului contort proximal.Presiunea coloid-osmotici a proteinelor plasmatice din capilare care se opune filtririi este A. E. Glucoztr. 80 mmHg C.La ce nivele intervine ADH-ul in reabsorbfia facultativd aapei? A. Clor. Este reabsorbit facultativ de cdtre tubul colector. 70 mmHg : extern. 177 . Ansei lui Henle. B. se elimina 12 I de urin[ diluatii. in cursul activitiifii renale ionul de sodiu: A. 32 mmHg 42 mmHg 52 mmHg. C. B.

Este favorizat[ de presiunea sfuigelui din capilarele peritubulare. 39. este de 42 mUl00g fesuVmin C. tubular. Se desf$oar6 prin traversarea unei bariere formatl din peretele capilar. este de 250U100 g fesuUl2 ore E. Secretia de renina D.Filtratul glomerular: A. 25 mllora C.6 Vl00g fesut /8 ore. Nici unul de mai sus 178 . este de aprox. 3T. C. l5lll2 orc D. este de aprox. Fifiarea glomerularI: A.Debitul sangvin renal: A. Rinichiul are urmatoarele roluri: A. Seiretia de cortizol E.Debitul sangvin renal este de: A. E. nu confine proteine D. Se realizeazLffuAparticiparea glucozei care nu apare in urina finaltr. 120 mVmin B. Secretia de aldosteron B. peste 99% din filtrat trece prin reabsorbfie in tubii uriniferi E. B.Debitul filfiArii glomerulare este: A. 36. Reprezintii traversarea membranei filtrante de c6fie aproximativ 20o/o din plasma care irign rinichii. 1200 mUmin. axe aceeagi compozilie ca plasma C. cantitatea de filtrat glomerular este de 180 dl zilnic. Se realizeazd la nivelul a2-3 bucle capilare ce rezulti din diviziunea arteriolei aferente. 24 U24 orc D. 7500 ml/ori C. 201. reprezinti 28o/o din debitul cardiac de repaus B. este numit gi urina secundari B. 7lllord. 40. 300 mVmin E.3s. 30 mVora D. l2Umin E. 120 mVmin B. capsular gi D. Producerea de eritrocite C. 3S.

COMPLEMENT GRUPAT: 4l. 4. in zonacortibala. 15-20%. 48. urina se acumuleazdin corpul vezicii urinare 3. c[ile urinare sunt reprezentate gi de capsula Bowmann 2. urina ajunge in vezic[ prin col 4. 35-40%. Ca 4. 95o/oapa I 46. are perefii alcituiti din musculaturi striatil 2. in jurul tubului urinifer. 2. l. se gisegte doar in corticala renald 4. 2. numeroasehematii. Arteriolele aferente se capilarizeazl: l.Nefronul: 1. La nivelul glomerulului.Transportul urinei : se face prin uretre 2. 20-25%. Secrefia de angiotensin[ I.Creatinina in urina final[ este incantitate de (pe 24 de ore): 2.59 l.Urina confine: 2. peste 5000 leucocite/ml l.Yezica urinar6: 1. l-2e. 47. 3. 2. Secrefia de erinopoietini. Rinichii primesc din debitul cardiac de repaus o cantitate de s6nge reprezenttnd: 1. Activitelile neexcretorii ale rinichiului sunt: Secrefia de renini. Pene b% din volumul sanguin total. uretra comunic[ cu exteriorul 3. s[nri de Na. 3. 4. uretra este unicl l. 43. Screfia de aldosteron. este format gi din clile urinare 42. se gdse$te in medula rarinichiului 3. ln jurul papilelor renale. ureterele se continui cu bazinetul 4. 49 3. Mg. K. t79 . 3. 3. M. 4. 45. 39 4. vezica urinard are 2 sfinctere.

49. Prin funcfiile sale rinichiul contribuie la: 1. Nu permite trecerea proteinelor pi a glucozei. HCOI. Apa. 2. 2. 3. Eliminarea unor substanfe volatile. reflexul este stimulat de clhecentrii din trunchiul cerebral 56. Pedicul renal: 1. 2. 3. ciilor urinare care: 2.Alegefi afirmafiile corecte: secrefia de H+ se face prin mecanism activ 2. 4. 3. Potasiul. in tubul contort distal se secretii K* 4. in tubul contort distal se reabsoarbe Na+ 3. 52. Confine fibre aparfin6nd nervilor ruginogi. Cl-. 55. Este dispus spre baza lobilor renali. Prezintil la infiarea in vezici un sfincter neted. aparecdnd in vezic[ se acumuleazdmaxim 10 ml. 180 . 2. 53. 54. 4. Confine vena cavi inferioari. Permite trecerea unei cantitiifi de aproximativ 125 ml plasmd/min spre tubul proximal. 4. 4. Ionul de hidrogen. Face legdtura dinne cei doi rinichi gi a acestora cu vezicaurinard. Clorul. Continui calicele mari. Reglarea tensiunii arteriale.Micfiunea: l. 2. 4. urinl 4. Erinlpoezel 3. Membrana filtranti glomerularl: 1. 5l . Menfinerea grchilibrului acido-bazic. Ureterele reprezintlo componentii a 2. Prezinttr un debit winar de I mUmin. in tubul contort distal se scretJl H* 1. Permite trecerea unei catitati de lichid aproximativ I mVmin. l. 4. Prin procesul de secrefie tubulard sunt trecute din sdnge prin mecanism pasiv urmdtoarele substanfe: 1. Prin procesul de fiansport activ din cadrul reabsorbfiei tubulare sunt trecute fin s&rge: Vitamina C. 3. 3. Se gisepte in hilul renal. 3. Glucoza. este un reflex monosinaptic reflexul este controlat de miduva spindrii l. fiecare. 50. Permite trecerea 1/5 din cantitatea de sdnge care irigi rinichii in cavitatea capsulara.

Permite trecerea selectivi doar a unor constituienfi plasmatici. l80Uzi 4. acidului tric gi a creatininei plasmatice. Reabsorblia tubulard se realiz eazAprin: Reabsorbfia selectivi a unor substanfe.Debitulfi ltrariiglomerulare este de : 7 . 25 mUl}sec l. 5380mU7 ore. arteriola eferenta intra in capsula glomerulara l. arteriola eferenta iese din capsula glomerulara 4. Permite trecerea proteinelor plasmatice. 3. Mecanisme de transport active. 59. Alegefi caracteristicile membranei filrante glomerulare: 1.5 Uord 2. Permite trecerea tuturor constituienfilor plasmatici.57. Alegeti afirmatiile adevarate: arteriola aferenta intra in capsula glomerulara 2. 3. 4. 2. arteriola aferenta iese din capsula glomerulara 3. l. 181 . Mecanisme de transport pasive. 4. Secrefia unor produgi. 5 S. Permite fiecerea numai a ureei. 3. 2. 60.

A 20.A 50.8 27.8 2.E l9.B 48.C 8.8 49.c 52.c 42.A t82 .C l3.8 47.A 59.nAspuNsURI 1.D 45.C 33.A 6.8 37.A 55.c I l.C 56.D 7.C 3l.C 58.c l6.8 t7.B l5.8 57.8 24.B 46.D 32.D 3o.c l4.C 34.8 2t.8 38.c 4t.A 9.C 28.C 25.8 35.E 39.A 23.C 43.C 54.C 44.B 12.C 3.D l8.C 5l.E 60.D 36.c 40.D 5.A t0.D 53.B 4.B 22.A ' 29.8 26.

Bazinetul se formeazi prin unirea calicelor mari D. 20mUsecrurd[ B. Reprezinthcirca 85o/o din numdnrl total de nefroni. Menfinet8u homeostaziei organismului. Au ansa Henle lungi 5. Ansele Henle se g[sesc la nivelul corticalei E. in alcdtuirea rinichiului intri medulara .25% din debitul cardiac de repaus D. Urm[toarele afirmafii referitoare la rinichi sunt adevtrrate cu EXCEPIIA: A. Dr. ' C. Rinichiul este situat in cavitatea abdominali de o parte gi de alta a coloanei vertebrale lombare B. Debitul sangvin renal este de circa: A. 430mUl 009 fesuUminut. Rinishiul are rol esenfial in menlinerea homeostaziei gi a echilibrului acido-bazic al organismului D. 420mUl 0g fesut/minut E. l200mVor[ 183 . Rinichiul este parte componentii a sistemului excretor B. Sunt foarte importanfi in mecanismul contracurent D. Glicogenogenezi D. Activarea vitaminei D3 E. Mircea Lupuqoru COMPLEMENT UNIC l. Sunt in numtrr de circa 150.SISTEMUL EXCRETOR 2 Asist. Formarea si eliberarea urinei B.IA: A.la exterior gi corticala .la interior E. Unitatea anatomici gi funcfionali a rinichiului este nefronul. Alegefi afirmafia falsd dintre urmltoarele: A. Capsula Bowman face parte din corpusculul renal E. Formarea gi eliberarea eritropoetinei C. Au glomerulul situat la joncfiunea dintre medulari gi corticalI B.000 la nivelul fieclmi rinichi E. 6. Fiecare rinichi confine circa I milion nefroni. Univ. falsi despre nefronii juxtamedulari: A. Urm6toarele afirmafii referitoare la nefron sunt adevdrate cu EXCEPf. Nefronul este alcituit din corpusculul renal gi clile urinare C. Nefronul este unitatea anatomici gi fuircfionald a rinichiului B. 3. Rinichiul este acoperit de capsula renald C. Rinichiul nu are rol in: A. Alegefi afirmafia C. Piramidele Malpighi se gtrsesc la nivelul corticalei renale C. Tubul contort distal face leg[tura intre tubul collector gi ansa Henle. 4. Tubii colectori se varsi la nivelul papilelor renale D. 2.

Presiunea din capsula Bowman. in exterior. se face conform gradientelor electrice gi elecfiochimice B.care se opune filtrerii (18 mm Hg) C. Este reabsorbit in procent de peste 90%in tubii uriniferi C. Nu necesiti coruilrm ATP D. 184 . Filtratul glomerular: in cantitate de l20mVmin B. I 12. Are compozilie asemlndtoare cu a plasmei dar cu mai pufine proteine D. Are loc in tubul contort proximal gi tubii colectori C.85o/o din apa filtrati se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal B. 9. Are loc in tubul contort proximal B. care se opune filtrarii (32 mm Hg). A. Reabsoarbe Na pi K in gradient electric ai electrochimic D. Recupercazd 15% din apa filnatit h nivel glomerular C. 13. 10. Fortele care rcalizeazl filtrarea la nivelul glomerulului in capsula Bowman sunt: A. 8.aproxim ativ 80Yo din apa filnatii D. Se datorcazltravaliului metabolic al nefrocitului C. Recuirereazl. Permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a organismului D. in exterior. este neselectiv E. Reabsorblia obligatorie a apei: A. 15% din apa filtrattr se reabsoarbe in tubii colectori gi contorfi distali C. Reabsoarbe apa in gradient chimic. Se produce (60 mm Hg) E. Se face conform deferenfelor de presiuni hidrostatice E. Se realizeaz5'prin osmozl din tubul contort proximal in interstifiu E. La nivelul tubului contort proximal are loc reabsorbfia obligatorie D.7. Neces itil prezenla ADH. Nu necesit2l energie dar este limitat de o capacitate maximi de hansport B. Recugereazd. Referitor la reabsorbfia apei este falstr urmItoarea afirmafie: 4. care se opune fikrerii A. Reabsorb. Presiunea din capsula Bowman. Are compozifie asem[nitoare cu a plasmei dar cu proteine in cantitate semnificativa E. Este lichidul care filtreazi din capilarele glomerulare in capsula Bowman.aproximativ 4Yo din apa filtrag E. Presiunea coloidosmotici a proteinelor din capsula Bowman (18 mm Hg) D. Transportul activ: l. se face conform diferenfelor de presiuni hidrostatice. Reabsorblia facultativi a apei se produce in prezenfa ADH. Reabsoarbe ureea in gradient osmotic c. Presiunea din capilarele glomerulare care determinl filtrare a (32 mm Hg) B. La nivelul tubului contort distal si tubilor colectori are loc reabsorblia facultativ6 E. Permite adaptarea volumului diwezeilastarea de hidratare a organismului. Presiunea coloidosmotici a proteinelor plasmatice din capilare. RecupereazeSs% din apa filtatIla nivel glomerular B. Transporhrl pasiv: A.ia facultativ[ a apei: A.

14. Prin transport activ nu se reabsorb:

A. apa B. Polipeptidele
C. Glucoza D. Aminoacizii E. Urafii.
15. Secrefia de

Ff:

A. Participl la reglarea echilibrului acidobazic B. $r" sediul principal in tubul contort distal C. In tubul contort proximal, depinde doar de pH-ul mediului intern D. Se face ftr[ consum ATP E. La nivelul tubului contort proximal se realizeazdcu ajutorul aldosteronului. Urmitoarele afirmafii cu privire la secrefia K* sunt adevdrate cu EXCEPIIA: A. Se rcalizeazJprin mecanisme active B. Se rcalizeazi prin mecanisme pasive C. Se realizeazE exclusiv prin schimb ionic D. Are loc in special in tubul contort distal E. Asiguri menfinerea nonn al6 apotasemiei.
16. 17. Reflexul de micfiune: A. Produce invariabil micfiune cdnd tensiunea parietald,vezicali atinge nivelul prag B. Este controlat de trunchiul cerebral C. Este controlat de scoada cerebrali D. Este conholat in infregime de m6duva spin6rii E. Este declanpat de acumularea in vezici a200-300m1 urin6. 18. Micfiunea: A. Se produce cdnd tensiunea intraparietald din perefii vezicali a atins nivelul prag B. Se produce c6nd in vezicd s-au acumulat 30-50 ml tninl C. Se produce cdnd in vezici s-au acumulat 200-300 ml urintr D. Este impiedicatii de sfincterul vezical extern cind controlul involurtar tinde sE o inifieze E. Nu mai poate fi impiedicatii de sfincterul vezical extern cdnd controlul involuntar tinde sI o inilieze.
a

19. Care din urmitoarele componente se reabsorb pasiv la nivelul tubilor uriniferi? A. Glucoza B. Fosfafii

C. Ureea

D. Sulfatii E. Urafii.
20. Piramida Malpiehi: A. Este situatii la nivelul corticdei B. Are bazaspre corticali C. Are vdrful spre cortical[ D. Este situatit la nivelul bazinetului E. Are bazaspre medular[.

185

21. Filtratul glomerular: A. confine eritrocite in cantitate crescutil B. are aceeagi compozifie cu a plasmei C. Se mai numegte urin6 secundar6 D. Este de aproximativ 7,sLlh E. nici un rispuns corect. 22. Seqetia de K* se realizeazil: A. in principal in tubul contort proximal B. ln principal in tubul colector C. Doar prin mecanisme active D. Doar prin mecanisme pasive E. Prin schimb ionic activat de aldosteron.
23. ADH-ul:

A.

Scade secrefiile tuturor glandelor exocrine B. Este secretat in hipotalamusul posterior C. Scade concentrarea (densitatea) urinar6 D. Cregte volumul urinar E. lntervine in principal la nivelul tubului contort proximal.

24. Reabsorblia apei: A. Este limitatii de capacitatea maxim[ de transport e nefronului B. Are loc prin gradient osmotic C. Se realizeazdin proporfie de 95% D. Se realizeazdln toate segmentele nefronului, identic E. Se realizeazi-prin fiansport pasiv gi activ.

25.Yezica urinar6: A. prezintil doul sfinctere B. Are perefi cu musculaturi extrinseci C. prezintii doul orificii D. Se prelungegte in jos cu ureterul E. Prezintit doar musculatwl neted6.
26. Debitul Jngvio renal este de aproximativ:

A. l200ml-/orl B. l2000mUor[ C.7,2Llort D,720UorL E.72Uord
27. Secrefia de tf : A. Este un mecanism pasiv B. Are loc fin principal in tubul contort distal C. Este influenfatl de pH-ul mediului intern D. Are loc doar in tubul contort proximal E. nici un rispuns corect.

186

28. Care din urmltoarele afirmafii este adevdratil? A. Presiunea coloidosmoticd din capsula owman este de 32mmHg B. Presiunea ce determini filnarea este jumitate din presiunea arteriali sistolicl C. Presiunea din capsula Bowman ce se opune filtrdrii este de 28mmHg D. Presiunea ce determind filtrarea este de 32 mmHg E. Presiunea coloidosmotic[ din capsula Bowman este de l SmmHg. 29. Reflexul de micfiune: A. Este controlat in intregime de miduva spindrii B. Se declangeazLlao presiune de 8cm apd C. Nu este stimulat de centri din trunchiul cerebral D. nu se poate autoamplifica E. intotdeauna determini micfiunea.
30. Reabsorblia facultativi a apei are loc:

A. In lipsa ADH B. La nivelul tubului contort distal C. Mai ales la nivelul tubilor colectori O.in proporfie de 20% E. In proporfie de 25%.
31. Transportul pasiv se poate realizaprin, cu excepfia:

A. Osmozi B. Difuziune in gradient chimic C. Diferenfl de presiuni hidrostatice D. Difuziune in gradient electrochimic E. Intermediul pompelor metabolice.
32. Sfincterul vezicalextern: A. Nu este confrolat de sistemul neruos B. Este controlat involuntar C. Este alcdtuit din fibre netede D. Este alcituit din fibre musculare striate E. Nu poate preveni micfiunea, odatd inifiatii.
33. Nefronii corticali:

A. ReprezintL20% din numirul total de nefroni B. Au glomerulultituat in medulara renali C. Au ansa Henle lungi D. Au ansa Henle ce nu inttr in contact cu papila renal[ E. Nici un rdspuns corect.
34. Presiunea coloidosmotic[ a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune
este de:

flltr[rii,

A. l8mmHg B.34mmHg C.60mmHg D.22mmHg
E.32mmHg.

r

t87

35. Prin transport activ se reabsorb, cu excepfia:

A. Glucoza B. Na gi Cl prin gradient electric C. Sulfatii D. Urafii E. Aminoacizii.

36.Lanivelul papilelor renale ajung ansele Henle ale: A.85% din nefronii corticali
B. Tuturor nefronilor corticali C. Tutuor nefronilor jtxtamedulari D. O parte din nefronii jrurtamedulari E. Tuturor nefronilor.
37. Carc din urmitoarele afirmafii privind ureterul este falsS? A. Continui pelvisul renal B. Prezintii contracfii peristaltice C. Prezint[ fibre musculare netede D. Merge sub epiteliul vezieal E. In tervine in formarea trinei. 38. Capsula Bowman: Se continu6 cu ansa Henle B. Se continul cu capilarele glomerulare C. inconjoar[ arteriolele aferentii gi eferentd D. Confine urin[ primarl E. Este inconjuratii de capilare peritubulare.
39. Nu face parte din

A.

ciile urinare:

A. Calicele B. Urefra C. Bazinetul D. Vezica urinarl
E. Papila renal6. 40. Care din afirmfiile privind glomerulul renal este fals6? A. Se cgrtinul cu arteriola eferentl B. Este format din capilare sangvine C. Are o presiune coloidosmotic[ a proteinelor de 60mmHg D. Este inconjtrat de capsula Bowman E. Este parte componentil a nefronului.

COMPLEMENT GRUPAT 4l.Funcfiile majore ale rinichiului sunt:
1. Gluconeogenza 2. Formarea gi eliberarea reninei 3. Activarea vitaminei Dt 4. Excrefie a produqilor finali de metabolism.

188

42.l'ao persoani in repaus
$i un volum

in condilii bazale, ce are o frecvenfi cardiacl de 70 bltii/minut bitaie de 72mL, debitul sangvin renal reprezintil:
gi

1. 1250 2. 1300

ml/min ml/min 3. I100 mllmin
legdtui
cu ureea sunt adevirate cu excepfia:

4. 1080ml/min
43. Urmitoarele afirmafii in

l. Nu

este

inclrcati electric

2. Este o moleculi mare, polarrzatd 3. Se reabsoarbe prin fransport pasiv 4. Se reabsoarbe prin transort activ 44. Nefronii jtxtamedulari sunt in numdr de:

l. Aproximativ 350000
2. Aproximativ 300000
3. Aproximativ 0,35* I 06 4. 15% din totalul nefronilor

45. Reabsorblia apei are loc la nivelul:

l. Tubii contorfi proximali
2. Tubii contorfi distali 3. Tubii colectori 4. Anselor Henle

Lanivelul tractului urinar stimularea parasimpatici: l. Confracti sfincterul vezical intern 2. Contract[ detrusorul 3. Contractil trigonul vezical
46.

4. Creqte frecvenfa undelor peristaltice

47. Secrefia de se realizeazd: l. Prin mecanism activ 2. Lanivelul tubului contort distal 3. Lanivelul tubului contort proximal 4. in funcfie de pH-ul mediului intern
48. tn mod normal urina

tf

finali confine urm[toarele cu EXCEPIIA:

l. Albumine
2. Trombocite 3. Proteine

I

4. Glucoza 49. Secrefia de NHr: l. ReprezintLo modalitate de excrefie a protonilor 2. Duce la acidifierea urinei 3. Are efect antitoxic 4. Scade pH-ul trinar

189

l. Cregte debitul urinar 2. Cregte secrefia de reninI 3. Determin[ relo<area sfincterului vezical intern 4. Cregte frecvenfa undelor peristaltice
51. Reabsorblia de Na*: 1. Se poate face prin mecanism activ 2. Se poate face prin mecanism pasiv 3. Este insofitii de reabsorblia Cl 4. Nu este influenfatii de aldosteron

50. stimularea simpatic6 la nivelul tractului urinar:

52. Secrefia tubulari: l. Poate avea loc pe toatJi lurgimea nefronului 2. Intervine in eliminarea unor medicamente 3. Poate fi activd sau pasivi 4. Intervine in reglarea concentrafiei plasmatice a creatininei 53. Nefrocitele: l. Au la polul bazal numerogi microvili 2. Au la nivelul membranei celulare pompe metabolice 3. Au la polul apical numeroase mitocondrii 4. Au la polul apical numerogi microvili 54. Prin transport pasiv se poate reabsorbi: l. Uree
2. Na*

3. Cl4. Api 55. Nefrocitul consumi ATP pentu transportul:

l. Aminoacizilor
2. Fosfafilor 3. Glucozei

4. Ureei
56. in ce privegte peristaltismul treteral:

l. Stimulry parasimpatictr cregte frecvenfa rurdelor peristaltice 2. Stimularea parasimpatici scade frecvenfa undelor peristaltice 3. stimularea simpaticr scade frecvenfa undelor peristaltice 4. Stimulanea simpatic[ cregte frecvenfa undelor peristaltice
57. Urm[toarele. afirmafii despre secrefia tubulartr sunt adevirate: l. Secrefia de Ff este mecanism activ cu sediu principal tubul contort proximal 2. Secrefia de este mecanism activ gi pasiv cu sediu principal tgbul contort distal 3. Secrefia de protoni poate avea loc pe toatli lungimea nefronului 4. Sensul tansportului este din interiorul tubului spre interstdiul peritubular

K

190

Este format exclusiv din fibre musculare netede 2. impiedici golirea vezicii inainte ca presiunea intrave zicald. Este controlati 3. Este controlat voluntar 3. Se autoamplificl 3. Este controlatd voluntar de sfincterul vezical intern voluntar de sfincterul vezical extern involuntar de sfincterul vezical extern involuntar de sfincterul vezical intern 60.58. Produce dorinfa congtientil de a urina l9l . Impiedici pdtrunderea urinei la nivelul tneterului 59. Se declanqeazi cdnd tensiurea intraparietali vezicald atinge un nivel prag 2.si atingi nivelul critic 4. Este controlatii 4. Determinl micfiunea 4. Reflexul de micfiune: l. Sfincterul intern al vezicii urinare: l. Este controlatii 2. Micfiunea: l.

C Gae 105) 60.D (pae 104) 13. A (pag 55.C (pag 103) 8. C (pag 35. A (pag 104) ls. B (pag 93.nAspuxsuRr 1. B (pae 104) 36. E (pae 104) 32. B (pag 103. B Gae 105) 57. B (pag 105) 50. E (pae 105) t92 . A (pae 104) 16. E (pag 104) l2. C (pag 9.8 Gae 105) 38. B (pag 104) 14. D (pae l0s) 19.8 (pae 56. A (pag 104) s8. C (pae 103) 5. A (pae 104) I l. B (pag 103) 2t. A(pae 105) 30. E (pag 103) 6. 105) 47. B (pag l0s) 59. C (pae 104) 54. 104) 24.105) t7. 105) 51. D (pae 10s) 33. B (pae 104) s5. 104) 41. A (pae 103) 7. D (pae 103) 37. C (pag 104. C (pae 104) 31. E (pae 103) 27. 103) 43. E (pag 104. D (pag 104) 10.8 (pae 104) 23. B (pag 103) 4. C (pae 103) 4s. C (pag 104) 28. E (pag 35. C (pae 104) 20. A (pag 105) 26. E (pae 104) 46. D (pag 103) 2. D Gag 103) 42. 104) 25. 105) 49. A (pae 104) s6. 104) sz. E (pae 103) 40. 104) 48. 104) 9.8 (pag 56. A (pag 56.144. C (pag103.105) 44. D (pae 103) 34.E (pae 104) s3.8(pae 104) 3s. D (pag 103) 22. 103) 29.D (pae 105) 18.8 (pag 90.D (pag 103) 3. D (pae 103) 39.

Stimuleaza gluconeogene?a 6. Stimuleaza glicogenoliza D. Univ. Atunci cand glicemia scade intra in actiune procesul de gluconeogeneza C. Stimuleaza glicogenoliza D. Procesele de tip E. Duce la formarea de acid acetic B. Dr. Este secretat de pancreas B. Glucoza" fiuctoza si galactoza ajwrg la nivelul ficatului pe calea venei cave inferioare B. Procesele de tip 2. Glicogeno geneza are loc cu precadere la nivelul creierului B. Faciliteaza mentinerea glucozei in sange B. Sedentarismul atrage cresterea de tesut adipos E. Dr. Se desfasoara in 2 trepte de reactii chimice successive D. Glucoza este o forma de depozit a energiei si poate fi mobilizatausor prin glicogenoliza E. Glucagonul stimulea?aglicogenoliza 5. Alegeti afirmatia corecta referitoare la glicoliza: A.a 193 a . Raluca Tulin Asist. Univ. Procesele de tip D. anabolic se defasoara cu consum energetic catabolic refac macromoleculele uzate din structwile celulare catabolic asigura cresterea si dezvoltarea organismului anabolic duc la descompunerea substantelor macromoleculare anabolic duc la producerea de energie 3. Stimuleaza gluconeo genez. Referitor la insulina alegeti afirmatia adevarata: A. Referitor la glucagon alegeti afirmatia falsa: A. Stimuleaza glicogenogeneal E. Cand glicemia creste are loc depunderea glucozei sub forma de lipide D. Adrian Tulin COMPLEMENT UNIC: l. Reprezinta desfacerea molecule de glucoza C. Forma preferentiala de utilizare a hexozelor este reprezentatade fructoza C. Are actiune asemanatoare glucagonului C. Procesele de tip B. Stimuleaza glicogenogeneza C. Procesele de tip C. Forma preferentiala de utilizare a hexozelor este reprezentata de glicogen D. Reprezinta procesul de formare al glicogenului E. Creste preluarea celulara a glucozei E. Referitor la metabolismul intermediar alegeti afirmatia adevarata: A. Reprezinta transformarea glucozei in trigliceride Alegeti afirmatia corecta: A.METABOLISMUL Asist. Gluconeogeneza transforma aminoacizii si acizii grasi in glucoza Referitor la metabolismul intermediar alegeti afirmatia falsa: A.

4. Inha in alcatuirea membranelor celulare E. Acizi grasi t94 . In cnrsul procesului de glicoliza un gram de gluco za formeaza: A. Colesterol B. Rolul functional D. 4. fosfolipide. D. Glucoza C. 70-170 mg la 100 ml sange C. Este depozitat in special in creier E. Fosfolipide E. Stimuleaza lipogeneza si scade lipoliza 12. Este mobilizat prioritar in conditii de efort fizic moderat B. Valoarea normala a glicemiei este: A. 9. Ajung in limfa si apoi in sange colesterol E. Insulina E. glicerol. Sub actiunel lipoproteinlipazaei se vor forma urmatoarele elemente.7. Adrenalina C.1 kcal C. Glucagon D. 9.1 kcal D. cu exceptia: r A. 50-60 mg la 100 ml sange B. Se formeaza inenterocite 13. Este depozitat in special in ficat D. Este mobilizat prioritar in conditii de expunere a organismului la frig I 1. Se formeaza inhepatocite B. 70-100 mg la 100 ml sange 8.3 kcal B. Sunt scindati in acizi grasi. 7-70 mg la 100 ml sange E. Rolul energetic C. 9. Referitor la glicogen este falsa afirmatia: A. cu exceptia: A. 100-200 mg la 100 ml sange D. Sunt scindati de lipoproteinlipaza C. Referitor la chilomicroni este falsa afirmatia: A. Noradrenalina 9. Este depozitat in special in muschi C. Cotizol B. Hormoni catabolici sunt urmatorii. Cel mai important rol al glucidelor (rolul primordial) este: A.3 kcal E. Rolul plastic B.4 kcal 10. Glicerol D.

Celule nervoase D.1 kcal B. Prezenta lui duce la stoparea degradarii moleculei de glucoza B. Duce la formarea a doua molecule de acid piruvic D. Prin reactia de beta oxidare duc la formarea de energie B. 9. l5-35 mg/100m1 de plasma C. Care din urmatorii hormoni nu stimuleaza procesele de sinteza a proteinelor? A. In timpul fosforilarii oxidative se obtin 34 molecule ADP D. Adipocite E. La sfarsitul glicolizei anaerobe se obtin 2 molecule ADP 18. 10-60 mg/l00ml de plasma E. Presupure oxidarea hidrogenului produs in timpul glicolizei si a ciclului E.14. Celule pancreatice 15. Referitor la fosforilarea oxidativa este adevarata afirmatia: A. 15-65 mg/lO0ml de plasma D. Acizii grasi nu patrund in: A. 35-65 mg/100 ml plasma 19.4 kcal D. Referitor la ADP este adevarctaafirmatia: Krebs A.9 kcal E. Dunt utilizati in procesul D. La sfarsitul ciclului acizilor tricarboxilici se obtin 2 molecule ADP E. Androgenii 20. Hepatocite B. Are loc la nivelul aparatului Golgi si alizozomilor 17. Estrogenul D. Arderea ului gram de proteine furnizeazai A. Referitor laacizii grasi este falsa afirmatia: A. 4. O mica cantitate raman in plasma ca acizi grasi liberi 16. 1. Testosteronul C. 1. Concenftatia normala a aminoacizilor in sange este: A.4 kcal 195 . Duce la formarea a 43 molecule ATP C.1 kcal C. C. Cortizolul E. Hormonul de crestere B. Sunt utilizati in resinteza difeitilor compusi lipidici C. Dupa transformarea ADP in ATP procesul glicolitic si oxidativ se opreste C. 10-60 mg/l0Oml de plasma B. Enterocite C. Duce la formarea unor cantitati foarte mici de ATP B. O parte patrund in celule de glicogenogeneza E.

ATP-ul poate fi obtinut din urmatoarele. Sistemul simpatic anteneaza predominanta proceselor catabolice Sistemul parasimpatic antrenea?. Are rol temoizolator D. Intra in constitutia tuturor sistemelor de citomembrane D. Aminoacizii C. Referitor la rolul energetic al lipidelor este adevarata afirmatia: A. Difi. C.apredominanta proceselor catabolice Sistemul parasimpatic anteneazapredominanta proceselor anabolice si catabolice Sistemul simpatic anfieneaza predominanta proceselor anabolice Sistemul nervos nu participa la confiolul metabolic 27. Insulina E. Proteine 22. Lipidele reprezinta principalul rezervor energetic din organism 24. Au molecule mici. Glucoza B. Reprezinta precursorii unor hormoni E. B. Amoniacul t96 .3 kcal C.21. Precursorul hormonilor sexuali este: I A.000 kcal la nivelul intregului organism B. Dioxid de carbon si apa C. Glucide B. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaza9. D.neaza pasiv prin porii membranei celulare D. Aminoacizi E. Intervin in prima faza a procesului de coagulare 23. Cantitati importante de lipide se gasesc depozitate in jtrrul organelor C. Provin exclusiv din proteinele alimentare E. Uree si amoniac 26. cu exceptia: A. lntervin in prima faza a sistemului de coagulare E. Glicerolul E. Colesterolul D. Referitor la aminoacizi este adevarata afirmatia: A.9 kcal B. Referitor la actiunea sistemului nervos in controlul metabolic este adevarata afirmatia: A. Cetoacizi D. Traverseaza membrana celulara prin transport activ sau difuziune facilitata B. E. Ofera o rezenra energetica de 50. Glucoza D. Lipide C. ce pennit travesarea membranelor C. Din ciclul Krebs ml plasma rcnilta: A.Referitor la rolul plastic al lipidelor este adevarata afirmatia: A. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaza3. Concentratia lor normala este 15-35 mg/100 25. Amine biogene B.

Actioneza sinergic cu insulina asupra metabolismului lipidic 30. Ficat B. Referitor la actiunea insulinei este adevarata afirmatia: A. Insulina D. Intestin E. Glicogenul este depozitatin special in: A. Insulina 34. I D. Cortizol B. Hormoni hiperglicemianti sunt urmatorii. Stimuleaza mobilirarcaacizilor grasi din depozite D. Referitor la actiunea adrenalinei alegeti afirmatia adevarata: A. 12. Adrenalina C. 13. Determina mobilizarcaacizilor grasi D. 3000 de calorii pe mol B. Molecula de ATP inmagazineazain fiecare din cele doua legaturi macroergice: A. Piele D. I E. Stimuleazalipogeneza 29. 1 C. Are efect antagonic noradrenalinei E. Tesut adipos 31. Estrogenul D. Valoarea metabolismului bazal este exprimata in: A. Testosteronul C. Stimuleaza catabolismul acizilor grasi E. 40 Kcallkgloru B. Are efect lipogenetic B. 50000 de calorii pe mol 32. 6000 de calorii pe mol E. Stimuleaza lipoliza C. Hormonii de crestere B. Glucagon E.000 de calorii pe mol D. Hormonii care sunt implicati in favoriztlreaproceselor catabolice sunt: A. Determina depozitarea triglicrtidelor in depozite C. Inhiba utilizarea glucozei B.28. I Kcaltlcglora KcaVzi Ke/rnz KcaVm2 33.000 de calorii pe mol C. Cortizolul E. Tiroxina t97 . Creier C. cu exceptia A.

2 molecule ADP B. D. 2 molecule ATP 34 molecule ADP 38. Are randament mic D. I molecula C. Membrana celulara C. ATP 34 molecule ATP E. 2 molecule glucoza 40. Din ciclul acizilor tricarboxilici se obtin: A. Aparat Golgi 39. Nucleu B. Concenhatia normala a aminoacizilor in sange este de 10-30 mg/100 ml plasma 198 . 3 Molecule ATP E. Ceamai mare parte a cantitatii de ATP firmzatade o molecula de glucoza se va sintetiza A. 34 molecule ATP C.35. Lizozomi E. Prin scindarea chilomicronilor se formeaza urmatoarele. cu exceptia: A. Aminoacizii naversea?amembrana celulara prin fiansport activ 4. Gluconeogeneza 37. Fosforilarea oxidativa are loc in: A. Acidul piruvic nu necesita oxigen pentru formare C. In timpul fosforilarii oxidative se obtin: A. 2 molecule ATP B. Fosforilarea oxidativa B. 2. Transforma cantitati mari de acid piruvic in acid lactic B. Glicoliza E. Colesterol E. Fosfolipide D. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la metabolismul intermediar al proteinelor: Aminoacizii au molecule maxl ) l. Aminoacizii traverseazamembrana celulara prin difiviune facilitata 3. Ciclul Krebs D. Cortizol COMPLEMENT GRUPAT: 41. Glicerol C. Necesita oxigen E. Acizi grasi B. Elibereaza o cantitate mica de energie 36. 4 molecule ATP D. Referitor la glicoliza anaercba este falsa urmatoarea afirmatie: A. Mitocondrii D. Glicoliza anaeroba C.

I kc#mZlora lkcal/kg/ora 40kcal&glora 4Okcal/m2lon 48. 3. l. Este mai abundenta ca si forma de depozitare de leagturi 49. 3. l.000 calorii pe mol 2. 1. Referitor la proteine sunt adevarate afirmatiile: 2.42. sunt: fosfat ca ATP-ul 2. Parametrii luati in calcul la exprimarea metabolismului bazal. Ardera unui gram de proteine fumizeaza 1. Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul simpatic antreneaza predominanta proceselor catabolice parasimpatic antreneazapredominanta proceselor catabolice parasimpatic antrene aza predominanta proceselor anabolice simpatic antreneaza predominanta proceselor anabolice : I ! . 2. 3. fi exprimata in 3. Valoarea metabolismului bazrl poate l. Intra in alcafuirea macrostructurilor Intra in structura tesufului osos Intra in structura tesutului cartilaginos Joaca rol de transportor al diferitelor substante prin sange 44. Estrogenul 3. Prin metabolizarcasa rearlta glucoza si acid piruvic 4. 3. Tiroxina Adrenalina Cortizolul Testosteronul 46. 4. 4. Referitor la rolul proteinelor sunt adevarate afirmatiile: 2. 4. Testosteronul 4. 3.4 kcal Degradarea proteinelor in scop energetic se face in cazuri extreme Proteinele reprezinta principalul rezeryor energetic Proteinele joaca rol de transportor al diferitelor substante prin sange I l l 43. Referitor la actiunea sistemului nervos in metabolismul intermediar sunt adevarate 2. 1. 4. 1. Actioneaza ca agent de l.egatura pentru transferul de energie intre principiile alimenatre si sistemele firnctionale celulare l. Talie Varsta Sex Rasa 199 . Hormonii care favorize aza procesele anabolice Hormonul de crestere 2.{ 45. 3. 4. Hormonii care favorize aza procesele catabolice suntl 2. afirmatiile: l. 4. Referitor la fosfocreatina este adevarata afirmatia: Legatura macroergica de la nivelul sau contine 12. Cortizolul 47.

3.Poate fi utiliz. Degradeaza glucidele la dioxid de carbon si apa l. Acidul lactic se transforma in acid piruvic in prezenta oxigenului 4. l.lta ca principala s'rsa de energie l. 3. Lipidele reprezinta precursori ai unor hormoni Unele fosfolipide intervin in prima fazaa procesului de coagulare 5l . Referitor la glucoza sunt adevarate afirmatiile: Poate fi stocata sub forma de glicerol 2. 3. Referitor la beta oxidare sunt adevarate afirmatiile: Este o reactie care are loc cu eliberare de energie 2. 3. Concenfatia normala este de 35-65 mg/100 ml l.50. Provine din glicogenogeneza 4. Referitor la acidul piruvic sunt adevarate afirmatiile: Se hansforma in prezenta oxigenului in acetil coenzima A Cantitati mari de acid piruvic se formeazaincursul glicolizei anaerobe 3. Mineralocorticoizi Hormoni sexuali Glucocorticoizi Glucagon 53 . Cafiazarelativ putin 3. Sunt influentate de actiunea glucagonului 4. Colesterolul reprezinta precursorul urmatorilor hormoni : 2. Referitor la chilomicroni sunt adevarate afirmatiile: I Se forme aza in hepatocite 2. 200 . 54. 4. Prin glicoliza din acid piruvic se formeaza2molecule de gluco"u 2.3 kcal l. 4. Prin glicolizamoleculei de glucoza se formeaza doua molecule de acid piruvic 55. Referitor la procesul de glicoliza sunt adevarate afirmatiile: 2. o rezenra 4- 2. Degradeazaacizii garsi la nivel celular 4. 3. Patrund in toate celulele 4. Are loc sub controlul lipoproteinlipazei 1. Referitor la valorile glicemiei in sange sunt adevarate afirmatiile Se mentin in limitele Z0-100 mg/I00 ml plasma t 2. 57.000 de calorii " Degradarea unugi gftrm de lipide elibereaz a 9. Referitor la rolul lipidelor in organism sunt adevarate afirmatiile: La o persona normala lipidele aflate in organism repre zinta energetica de aprox 50. 52. In timpul glicolizei se sintetizeazacantitati mari de ATP Presupune oxidarea hidrogenului produs in ciclul Krebs Prin desfacerea moleculei de glucoza da nastere la 4 molecule de acid piruvic Se desfasoara in l0 hepte de reactii chimice succesive 56. Sunt formati cu ajutorul lipoproteinlipazei 3. l. Ajung prin vasele chilifere in limfa .

Gluconeogen eza poate utiliza ca precursori: Acizi grasi 2. Cortizol 3. Arderea a I gram de proteine furnizeaza4. Glicoliza se opreste cand intreg ADP-ul se transforma in ATP l. Referitor la rolul proteinelor sunt adevarate afirmatiile: l.5 8.000 kcal Degradarea lor se face cand depozitele de glicogen si lipide sunt epuizate Reprezinta precursorii hormonilor sexuali 60. Amoniac 59. 2. 4. Aminoacizi 4. 3. Referitor la ADP sunt adevarate afirmatiile: Absenta lui duce la stimularea degradarii glucozei 2. In timpul ciclului Krebs si a glicolizei se sintetizeazacantitati mari de ADP 3. l.l kcal Reprezinta o rezerva energetica de aproximativ 50. 20t . In timpul fosforilarii oxidative se obtin 43 molecule ADP 4.

E 4.D 22.8 l.A 57.8 2t.B t2.D 36.A 42.8 44.E 45.4 5.8 4l.C 28.8 46.8 53.D 34.8 8.C 43.C 39.RASPUNSURI: t.A 25.A 54.D 9.4 58.D l7.C s5'S) 26.D 202 .8 59.C 30.D 38.D 6.E s l9.D I l.D 20.A 50.D 49.C 32.B 18.c l6.c 40.E 29.A 47.B 3 t.A 37.8 60.8 24.D 52.4 27.4 3.C 23.8 l5.A s6.8 33.8 48.B t4.8 l0.D 7.B 2.A l3.C 35.

Au o lwrgime de7-12 cm ) Din caile spermatice exhatesticulare fac parte A. Spermatozoidul este alcatuit din urmatoarele elemente cu exceptia: A. Sunt conducte musculo-fibroase B. Spermatocit primar Sfratul functional al uterului este : A. Microvil D. Ionuf Bulescu Drd. Despre trompele uterine surt adevarate urmatoarele cu exceptia: A. B. Ovocit de ordinul I C. Artera iliaca externa C. Perimetrul 5. Cap B. Dr. Ovocit primar D. Aorta a[dsqinala E. Sunt vascularizate de ramuri din artera uterina E. Sunt vascularizate de ramuri din artera ovariana D. Piesa terminal 4. Dr. Comunica cu uterul prin ostiile uterine C. Ovocit de ordintil II E. Piesa intermediara ( gat ) E. Reteaua testiculara E. Stratul muscular 6. Miometul C. Tubii seminiferi drepti : C. Exometnrl D. Endometrul E. Urmatoarele celule sunt diploide cu exceptia A. Ovogonie B. Canalele eferente D. Artera renala stanga : 203 . Octav Muntenu COMPLEMENT UNIC: l. Artera iliaca interna B. Tubii seminiferi contorti B. Acrozom C. Artera testiculara este ramura din A. Artera iliaca comuna D. Nici un rasipuns correct 3.srsrEMUL REPRoDUcAron Drd.

2 B. Este alungita in sens transversal B. Lobulii testiculari sunt in numar de : A. 8. Fibre nervoase vegetative D. Vena ovariana dreapta se vann in vena renala dreapta C. In zonamedulara a ovarului se gasesc urmatoarele elemente cu exceptia: A. Este un organ cu secretie exocrina D. simplu sftatificat Pavimentos stratificat nekerutinint Pavimentos stratificat keratinnizat Pavimentos simplu : 12. Este vascularizat de arteraprostatica 9. Vase limfatice C. Este un organ cu secretie endocrina C.7. A. Foliculi ovarieni in diferite faze de evolutie E. Mentine tonusul epiteliului spermatogenic E. O parte din sangele venos dreneaza in vena uterina dreapta E. Este situat inferior de vezica urinara E. Este un puternic anabolizarrt proteic D. Prezinta organelle erectile: clitorisul si bulbii cavernosi C. Toate elementele enumerate se gasesc in medulara ovanrlui I l. Vase sangvine B. E. E. Referitor la drenajul venos al ovarului nu este adevarat A. c. D. O parte din sangele venos dreneaza in vena uterina stanga 13. Cubic B. Are structura sterolica B. D. ramura din artera iliaca interna Referitor la testosteron sunt adevarate : A. Toate afirmatiile sunt adevarate 10. Determina aparitia caracterelor sexuale secundare la barbat C. Vena ovariana stanga se varsa in vena ovariana stanga D. Vascularizatiaeste asigrrata de ramuri ale arterei rusionoase interne 204 . prostata sunt adevarate urmatoarele cu exceptia A. Cubic C. 2-3 20-30 250-300 Testiculul nu este organizat in lobuli : Despre. Labiile mici sunt situate lateral de labile mari Este un organ genital intern E. La nivelul mucoasei vaginale se gaseste un epiteliu: A. Vulva : 'D. Vena ovariana dreapta se varsa in vena cava inferioara B. Este un organ median B.

Apare dupa eliminarea ovulului B. Dezvoltarea scheletului si a muschilor Modul de dispunere al pilozitatii Modificarea vocii Repartitia topografica a grasimii de rezenta DezvoltareaPsihicului 19. Spermatogenezaeste stimulata de : A. Diviziuni reductionale la nivelul ovocitului C. Spermiile: A. Are forma literei H B. Are forma de Para E. Epididimul : A. D. Fata sa mediala este acoperita de istmul trompei uterine D. Secreta esilogen E. canalul ePididimar Este organ endocrine 17. LH B. C. In ziua a 15-a foliculul ovarian se rupe : 18. Este situat in cavitatea pelvina B.14. TSH C. Foliculul ovarian se umple cu lichid folicular D. C. Diviziuni ecuationale la nivelul ovocitului B. Este asezatpe marginea anterioara a testiculului C. Sunt celule diPloide B. Se transforma in corP galben C. In perioda preovulatorie au loc urmatoarele modificari cu exceptia: A. D. MSH D. In ziua a l4-a foliculul ovarian se rupe E. Cantareste 60 - 80g 205 . FSH E. Sunt inmagazinate in glandele bulbo-uretrale Isi mentin fertilitatea aproximativ o luna Sunt eliminate Prin mictiune Sunt celule immobile 20. Apare la nivelul zonei medulare a ovarului 16. B. E. PTH 15. Fata sa laterala se afla pe peretele posterior al cavitatii pelvine C. Contine canalele eferente E. Contine D. E. Foliculul ovarian matur : A. Se transforma in corP alb D. Despre ovar sunt adevarate urmatoarele: A. Printre caracterele sexuale secundare la barbat nu se numara A.

Stimularea glandelor mamare D. Factorii psihici nu au rol in actul sexual masculin B. Despre testosteron . La nivelul glandului se gaseste orificiul extern al uretrei D.Unadin urmatoarele . Secretia corpului galben este stimulata de : A. Al doilea globul polar C.21. Este un organ nepereche C. nu face parte din actiunile estrogenilor : A. Primul globul polar B. cu exceptia : A. Activitatea encefalului este absolut necesara pentru desfasurarea actului sexual masculin C. Deryoltarea caracterelor sexuale primare la femeie C. Ovogonia 27. Aparitia comportamentului sexual feminin E. Mecanismele reflexe sunt activate numai prin stimulare psihica 24. Este secretat la nivelul tubilor seminiferi t 206 . Rezulta din mecanisme reflexe intrinseci integrate in maduva sacrata si lombara E. Bazaeste fixata prin doi corpi spongiosi . TSH C. de oasele bazinului C. Este un slab anabolizant proteic B. Doar de LH E.Inunna primei diviziuni meiotice rezulta : A. Ovocitul secundar E. Reglarea secretiei se face prin mecanism de feedback pozitiv D. Prolactina si LH 22. Este formata doar din glanda mamara B. Este situata pe peretele toracic anterior D. Asigura secretia de hormoni sexuali E. MSH B. Referitor la anatomia penisului . Despre actul sexual masculin sunt adevarate urmatoarele : A. Stimularea organelor genitale feminine B. Ovocitul primar D. Mamela: A. Este situat in intervalul dintre coastele II -V 26. Corpul are forma usor turtita E. Secretia este influentata de LH hipofizar E. Este situat deasupra scrotului B. sunt false urmatoarele . Favorizarea activitatii osteoblastice 23. Este format dintr-un aparat erectil si invelisuri 25. FSH D. Rezulta din mecanisme reflexe intrinseci integrate in maduva cervicala D. Este un puternic anabolizarrt lipidic C. nu este adevarat: A.

Clar B. Peretele folicului ovarian are struchra trilaminara B. Asemanator cu cel prostatic D. Toate afirmatiile sunt adevarate : 29. In perioada pre ornrlatorie celulele tecii interne secreta estogen si progesteron E. Clitorisul are o lungime de 50-60 de cm C. In perioada post ovulatorie celulele tecii interne secreta estogen si progesteron D. Prezinta o perioada pre-ovulatorie si o perioada post-ovulatorie D. In perioada pre ornrlatorie celulele tecii interne secreta testosteron C. Vagin B. Toate afirmatiile sunt adevarate 30. Se mai numesc celule Leydig extratesticulare 33. In perioada pre ovulatorie celulele tecii inteerne secreta doar progesteron 207 . Participa la formarea lichidului spermatic E. cu exceptia : A. Face parte din caile spermatice intratesticulare E. Continua reteaua testiculara C. Vascos C. Referitor la secretia endocrina a ovartrlui sunt false urmatoarele. Niciuna din afirmatiile de mai sus 34. Labiile mici sunt prevazute cu par si glande sebacee mari B. Se uneste cu canalul veziculei seminale D. Duata medie este de 28 de zile B. Despre ciclul ovarian sunt adevarate urmatoarele . Din arteruuterina nu se desprind ramuri pentru : A.28. Strnt primul segment al cailor spermatice C. Se termina la varful prostatei B. cu exceptia : A. Este insotit de modificari lan nivelul uterului si vaginului E. Trompele C. Rect uterine 31. Uter D. Secreta testosteron E. Bulbii vestibulari sunt situati labaz-a labiilor mici D. Lichidul secretat de glandele bulbo tretrale este A. Prezinta trei perioade C. Vestibulul vaginal este marginit de labiile mici E. Ovare E. Canalul deferent : A. Despre vulva sunt adevarate : A. Continuati de tubii seminiferi contorti B. Se deschid in reteaua testiculara D. Este insotit de modificari la nivelul glandelor mamare 32. Tubii seminiferi drepti sunt : A.

cretinism endemic 39. Infantilism genital E. Nu qe gasesc foliculi 40.35. 12 milioane de spermatozoizi B. Este secretat de corpul alb B' C. Progesteronul : A. : 208 lllllF" . Scade brusc in ziua3 D.a}i E. Inainte de pubertate.5 milioane de spermatozoin : A. Nanism A. gigantism B. Determina modificari histologice si secretorii la nivelul mucoasei vaginale Inhiba nidatia stimuleaza dezvoltarea organelor genitale feminine Este secretat de corpul galben 36. Inainte de pubertate . Scade brusc in zhn24 C. secreta estrogen si progesteron Ovanrl 2. Scade brusc in ziua}S 38. In fiecare mililitru de sperma se afla in medie A. Pubertate precoce D. La nivelul zonei corticale . Medulosuprarenala 4. Secundari ( de Graaf ) foliculi : COMPLEMENT GRUPAT: 41. Corticosuprarenala 3. E. Placenta l. Favorize aza activitatea osteoclastica E. 120 de mii de spermatozoizi C. Hipersecretia de testosteron determina : C. Primordiali B. Actiunea hormonilor estrogeni este : A. Determina dispunerea caracteristica a tesufului adipos subcutanat D. D. Determina dispunerea caracteristica a tesufului muscular C. Pregatesc mucoasa ovariana in vederea nidatiei B. Secretia corpului galben : A. 3. Scade brusc in zirn 14 B. Nici una din afirmatiile de mai sus 37. se gasesc urmatoarele tipgri de D. 120 de milioane de spermatozoin D. Primari ( cavitari ) C. Scade brusc inzh. Toate aceste tiptui de foliculi E. 20 de milioane de spermatozoia E. In timpul sarcinii .

Canalele eferente 4. Spermatocitul de ordinul 4. Survine in jurul varstei de 70 de ani 2. II 44. Reprezinta incetarea ciclurilor sexuale ale femeii 3. 4. 209 . 4. Reteaua testiculara l.42. Sunt celule haploide : Ovocitul secundar 2. Prostata : Este un organ cavitar 2. Ovulati4 nu poate avea loc fara 1. Sunt organe impare Uterul 2. 3. Mensfiuatie 3. Cauzaei o reprezintaepuizarea ovarelor 46. : 48. Nidatie 4. l. Fecundatie 2. Menopauza: 1. Tubii seminiferi drepti 3. Sunt cai spermatice intratesticulare Tubii seminiferi contorti 2. Survine brusc 4. Este situat deasupra vezicii uinare 4. 1. Vaginul 4. Culoare alb - : sidefie Este rezistenta si extensibila Tine in tensiune parenchimul testicular Inveleste la suprafata epididimul 43. Varf preovulator de LH : 45. : Are o hurgime de 15-20 cm Se insera pe colul uterin Se deschide in spatiul delimitat de labiile mari si muntele Venus In sfiuctur6 sa exista un strat muscular format din fibre musculare netede 49. Trompa uterine l. Ovanrl 3. Spermatidele l. : 47. 3. Are secretie endocrina 3. Ovocitul de ordinul II 3. Albugineea testiculara are urmatoarele caracteristici 2. Este vascularizat de artera testiculara l. Vaginul 2.

TSH I. 2t0 .50. este alcatuita din lichide provenite din : Glande bulbo-tnetrale 2. Pentru ca fecundatia sa aiba loc . Canalul deferent I. Secretia hormonilor sexuali feminini este stimulata de urmatorii hormoni . Glanda scrotal 54. Despre ovar sunt adevarate urmatoarele: 1. Prostata 3. Artera vezicalasuperioara 3. LH 4. Artera rectala superioara 53. Artera ovariana 4. Cu o zi inainte de ovulatie In ziua ovulatiei Cu o zi dupa ovulatie Dupa 2fila26 55. Vascularizatia trompelor uterine este asigurata de ramrni din 2. Glandele mucoase 3. LH 3. Prolactina 51. cu exceptia: FSH 2. Artera uterina 2. LH 3. contactul sexual trebuie sa se produca : 1. In zona medulara . : 2. Parenchimul glandular prezinta doua zone 3. Are forma ovoidala : 52. Sperma ejaculata in cursul actului sexual masculin . Este acoperit de un epiteliu sftatificat I. Glanda bulbo-tretrala 4. Secretia corpului galben este stimulat de FSH 2. : MSH l. 3. contine foliculi ovarieni 4. MSH 56. 3. FSH 57. l. Spermato geneza este stimulata de 2. Veziculele seminal 4. Sunt glande pereche : 1. TSH 4. Oxitocina 4. 4. Vezicula seminala 2.

: FSH Estrogeni 2tt . Testiculul secreta 2. Daca fecundatia nu se produce . activitatea sa se prelungeste inca trei luri 2. Referitor la corpul galben : Secretia sa este stimulata de prolactina Secretia sa este stimulata de LH 3. l. 3. 4. 3. 60. l. LH 4. 4. : in uretra Participa la formarea lichidului spermatic Au dimensiunile unui sambure de cireasa s Au functie endocrina Se deschid 59. Glandele bulbo-uretrale 2. involueaza si se transforma in corp alb Daca fecundatia se produce .58. testosteron I.

E 19.B 54.A ll-c 13.D c 4t.A 46-C 47-B 48.C 39.E c 5l.C 56.RASPUNSURI: 2-C 3-C 4-D 5-D 6-D 7-D 8-B 9-E l0.E 60.E 40- t2-B l4.D 57-E 58.D l5.C 20.c 50- 52-B 53.c 2t2 .C 37-D 38.B 32-C 33.E 36.A 59.B l6.c 42-B 43-E 44-D 45.C 34-D 35.C 49-E 2t-E 22-B 23-D 24-B 25-C 26-C 27-D 28-E 29-D 30.A 55.D l-A 3l.C t7-E l8.

TESTE GENERALE .

la nivel tisular se elibereazi l}ml oxigen/l00 ml sdnge C. nu pot transporta sdnge oxigenat C. FSH-ul D. hematiffitit in capilartrl pulmonar mai mult de 0. melatonina B. laba piciorului B. A in timpul efortului frzic intens: singele este mobilizat din splinl B. extractul de timus C. partea proximalI a membrului superior C.Despre reflexul rotulian este adevirati afirmafia: A este declangat de stimularea receptorilor prezenfi in tendonul muqchiului cvadriceps femural B. se caracteri zeazdprin confactilitate D. Termenul volar se refer[ la: A. volumul-bltaie al ventriculului se poate dubla 6. cortexul cerebral 3.Care dintre urmitoarele structuri previne golirea vezicii tninare inainte ca presiurea s[ etingi pragul critic? A.75 secunde E. Care dinfie substanfele enumerate are actiune frenatoare asupra dearoltirii gonadelor? A.TEST T $ef Lucr. volumul de aer expirat este mai mare de 1500 ml D. este ur reflex de aplrare E. au o vitezl gi o presiune sanguinl mai mare la periferie E. constii in flexia rapidi a gambei D. prolactina 2. vasopresina E. talpi E. Mihaela Banu COMPLEMENT SIMPLU l. fafa dorsali a mainii 4. nici una adevlratii 5. este utilizatpentru demonsfiarea legilor iradierii C. contracfia sfincterului vezical extern B. centrii nervogi din trunchiul cerebral E. Despre vene este adevfuatLafirmafia: A. tonusul natural al sfincterului vezical intern C. au per4i identici cu cei ai vaselor limfatice B. Dr. confin 75% din s6ngele arterial 2t5 . mugchiul detrusor D. fata palmari a mdinii D.

este lipsitii de aglutinogene B.Traducerea informafiei purtate de stimul nivelul: A. centnrlui reflex D. ariilor de asociafie E. confine neuroni simpatici E. ariei corticale C. toate se incrucigeaz[ eazd la nivel medular? 8.7. pot proveni din ganglionii limfatici C. al ciii sensibilitiifii termice B. vezicula seminald B. poate dona singe unui primitor AB RhC. spinal in informafie nervoasi specificd are loc la 13. fasciculul Gowers E. pot proveni din glanda tiroidl E.gg. canalul ejaculator E. nu se reabsorb tubular 10. receptorului B. Fibrele ciruia dintre fascicule nu se incrucig A. al clii sensibilitiifii tactile grosiere D. exceptdnd: A. este primitor universal E. in $anful bulbopontin B. intre el gi cornul posterior se afl6 substanfa reticulatil C. este mai dezvoltat ln zonadilatirilor B. sub lama cvadrigemina 9. exceptSnd: A. la nivelul mezencefalului E. poate primi sdnge grup O Rlr+ D. fasciculul piramidal direct C. prostata D. in spafiul dintre pedunculii cerebelopi superiori D. are o zoni viscerosenzitivi D. canalul epididimar C. Mugchiul drept intern al globului ocular este inervat de nerrnrl cranian care ipi are aparentl: A. intervin in transportul gazelor sanguine B. canalele eferente spinirii sunt adevfuate urmitoarele afirmafii. Despre proteinele din compozifia plasmei A. formeazd o coloanl de substanf[ cenugie ce nu este prezenti pe toatii lungimea miduvei I Despre cornul lateral al m[duvei l. O persoanl care confine in singe doar aglutinine antiD: A. Canalul deferent se continud cu: se pot afirma urmitoarele. pot participa la procesul de coagulare D. nu a infrat in contact cu singe Rh+ 2t6 . l2. pe fata anterioard a punfii C.

secrefiei glandelor intestinale C. funcfie de celuli 17. sensibilitatea interocepticl E. STH-ul B. este adevirati? A. Despre potenfialul membranar de repaus este adev6ratil afirmafia: A. detnrsorului vezical E. intestinul gros este vascularizat de arterele mezenterice gi iliacl interni C. Despre neuronii de asociafie este falsi afirmafia: A. capacitatea pulmonari totalI C. simful poziliei 9i migcerii in spafiu D. Hormonul cu efect anabolizant pe toate metabolismele intermediare este: A. melatonina 18. se datoreazA curenfilor electrici ce apar la trecerea ionilor prin canale specifice C. are un mecanism de producere diferit. se pot interpune infio netronii viscerosenzitivi gi cei visceromotori 16. c6t gi in SNP D. tactul fin 217 .toate viscerele felei sunt vascularizate de artera carotidi externl E. referitoare la vasele sanguine. artera tibiali posterioar6 se continu[ cu artera dorsalI a piciorului D. Care dintre afirmafiile urmitoare. mugchiului ciliar B. forfei de contracfie a miocardului D. tiroxina E. capacitatea inspiratorie E. dinamica presionall a celor doui procese respiratorii D. sunt localizafi atdt in SNC. Stimularea parasimpatic[ nu are efect asupra: A. se mai numesc neuroni intercalari sau interneuroni C. se datorcazfactivitdlii pompei Na? K* n care reintroduce in celulI Na* gi expulze a?A r\'* E. volumul rezidual 15. simful tonusului muscular B. glandelor mucoase ale arborelui brongic 20.l4. insulina C. este menfinut prin activitatea canalelor voltaj dependente de Na* $i K* D. are o valoare apropiat6 de cea a potenfialului de echilibru pentru K+ B. aorta se bifurc[ in cele arterele iliace comune in dreptul articulafiei sacroiliace B. capac itatea rezidualn funcfionald B. reflexul miotatic C. toate adevdrate 19. Prin fascicuGle spinocerebeloase este transmis: A. sunt multipolari B.Spirometric se poate misura: A. aparfin centrilor reflexelor nociceptive E. cortizolul D.

. frontal D.Diastola izovolumetrici incepe cu: A. tubi colectori corticali D. Sftrmatozoiziiigi menfin fertilitatea in ciile A. trombocitele bazofilele 27. C. bronhiile lobulare C. anse Henle sctrte 23. bronhiolele respiratorii D. tubi proximali E. cea mai mare parte a refelei capilare peritubulare C. modelul mozaic fluid E. toate fac parte 2L.incortexul renal nu A. monocitele E. Din spafiul mort pulmonar nu fac parte: A. o slptitmdnl E. capsule Bowman se afl[: B. ductele alveolare B. longitudinal E.21. inchiderea valvelor atrioventriculare D.72 de ore 8.lele D. miezul hidrofob C. glucidele atagate fefei externe 25. Planul metameriei corpului este cel: A. bronhiile terminale E. deschiderea valvelor atrioventriculare B. Ftrncfiile specializate ale membranei sunt realizate de: A. mediosagital C. inchiderea valvelor sigmoide E.24 de ore C. plachetele sanguine B. siclul cardiac 24. o lunl spermatice aproximativ: D. Cele mai pufin numeroase elemente figrnate ale sdngelui sunt? A. sagital B. doui zile 2t8 . staturile fosfolipidice B. deschiderea valvelor semilunare C. eozinof. transversal 26. componenta proteicl D.

rubrospinal C. tectospinal se afl6 fasciculul: 30. originea aparentd a nervului glosofaringian E. epinefrina D. originea aparenti a hipoglosului C. Despre mugchiul triceps sural este adev[rattr afirmafia: este forfa intr-o pfughie de gradul II a aparatului locomotor A. intre piramida bulbard gi oliva bulbard se afl6: A. tija pituitar[ 31. Flechsig B. B. MSH-ul ' 2t9 . se inserl pe oasele metatarsiene E. spinocerebelos venftal E. cristaloida D.28. elasticitatea cristalinului B. nervul facial B. Inervafia termic[ a regiunii zigomatice este asiguatil de: A. spinotectal D.Care dinfte urmltorii hormoni nu sunt produqi de neuroni? A. nerrnrl vag 32. glanda pineali C. oxitocina B.incordonul medular lateral nu A. plexul cervical E. hipotalamusul anterior D. nervul trigemen C. ligamentul susipensor al cristalinului E. Vasopresina este secretatii de citre: A. neurohipofizi B. catecolaminele C. Organul activ al acomoderii vizuale este: A. originea ridlcinii spinale a nervului XI D. vasopresina E. este efectorul in cazul reflexului rotulian C. este un mu$chi profund 34. nervul oftalmic D. originea real6 a nervului XII 2g. epifiz[ E. mugchiul ciliar C. pupila 33. decusafia piramidah B. aparfine coapsei D.

vulvei 39.Tonusul muscular este menfinut prin: A. dendritele neuronilor din cornul anterior al mdduvei B. nici una 38. membrana Reissner D. lobul frontal COMPLEMENT GRUPAT 41. membrana tectoria B. membrana reticulatii E. cerebelul 220 . Nucleul amigdalian este sifint in: A. neocortex B. c6ile extrapiramidale D. reflexele miotatice C. fibrele anulospirale D. calea kinestezic[ E. analizatorul vestibular 2. prostatei B. penisului D. perefilor bazinetului E. fibrele intrafirsale cu lan{ nuclear C. se secretil doar in timpul perioadelor digestive B. calea extapiramidab 4. se pierd in proporfie de 40% prin materiile fecale D. nici una din shrcturile enumerate 40. diencefal E. fasciculele spinocerebeloase B. D. Prin ramurile sale. Care dintre structurile enumerate membranos gi perilimfa din melcul osos? A. fibrele in floare E. artera iliacd internl nu particip6 la vascularizalia: A. activi tatea analizatorului vestibular se interpune (separd) intre endolimfa melcului 37. reflexele miotatice 3. membrana otoliticl 36. se formeazd prin combinarea colesterolului cu acizi biliari C. Despre sinrile biliare este adeviratii afirmafia: A. se reabsorb activ la nivelul jejunului E. Inervafia motorie a fusului neuromuscular este asiguratii de: A. ovarului C.35. lobul tenporal C. tn rilenfinerea posflrii (pozifiei corpului) intervin: l. tunelul Corti C. lobul parietal .

limfatic 2. consumd energie numai pentru recuperarea substanfelor utile 4. sclerotica 3. au fibre motorii gi senzitive 2. se termini tntr-un gg. spinali toracali 43. sunt ar<oni ai neuronilor din cornul lateral toracal 2. se mai numegte fosforilare oxidativd 2. ganglionul spinal 2. nodulul afrioventricular inffi in funcfiune cfuid cenhrl sinusal este lezat rifinul funcfional al centrilor poate fi modificat sub acfiunea unor factori externi rinnul nodal 3. dwa mater a6. in timpul sarciRii sunt produgi de placenti 4. consuml energie gi oxigen pentru transportul polipeptidelor 3. este una dinfie reacfiile ciclului acizilor tricarboxilici 3. Despre fibrele nervului splanhnic maxe surt adev[rate afirmafiile: l. au pe haiectul lor gg. nu fotwrcazi plexuri prin anastomozre 4. Despre glicoliz[ srHrt adev[rate urmItoarele afirmafii: l. sunt secretafi de celulele tecii externe a ovarului 49. capsula glandei tiroide 4. se desprind din fiunchiurile nervilor spinali 3. paravertebral 48. neocortexul motor 4. capsula gg. Nervii intercostali: l. favori zeazil activitatea osteoblastic[ 3. nuclei ai tnurchiului cerebral 47. Despre centrii de automatism cardiac sunt adevlrate afirmafiile: 2. este stimulatii de insulini 44. conduc impulsul neryos saltator 3. in alcfltuirea substanfei albe medulare intri ru<oni ai neuronilor din: l. sunt adaptate morfologic gi biochimic pentru reabsorbfia tubulari 2. au ca mediator chimic acetilcolina 4. l. cornul posterior medular 3. prezinth apical numeroase mitocondrii 45. Hormonii estrogeni: l. fasciculul His merge prin septul interventricular 22t . Nefrocitele: l. Au sfiucturl fibroasi: l. sunt sintetizafi din colesterol 2. nodulul sinoatrial imprime 4. se desfdgoari in matricea mitocondriali 4.42.

corpusculii Meissner 2. Migcirile de amestec de la nivelul tubului digestiv surt: masl ale colonului gasfrictr 2. permit difuziunea Na* $i K* 3. mineralocorticoizii 4. Carc dintre urmitorii hormoni intervin tubular. migclrile il li ileonului 222 .ngelui 4. Canalele ionice: l. vasopresina 2. are fibre corticonucleare. in caztil deficitului de secretie 53. din partea sa inferioarfl pornegte melcul membranos 3. Despre saculd se poate afirma sI: 1. cregterii v6sco zitfu[ii sf. este componentd a vestibulului membranos 2. ce ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni 3. insulina. discurile Merkel 4. este format din miofibrile 4. cregterii volumului lichidelor extracelulare 3 . vasoconstricfiei arteriolelor 2. confiacfiile segmentare ale jejunului 4.Fasciculul 52. prezintii central discul clar 2.se sctrte azi in timpul confiacfiei musculare 57. este mai voluminos decdt cel direct 4. este situatl sub utricul[ 4. Hipertensiunea arterialL apare in cazul: 1. este unitatea structurali a mugchiului scheletic 3.50. nu pot fi vinnlizate cu microscopul electronic 2. haushafiile l. corpusculii Ruffini 55. se deschid sau se inchid in fuirctie de valoarea potenfialului de membran6 piramidal incrucigat: l. Care dintre receptorii tegumentari detecteazdatingerea? I .au structtrl proteic[ 4. confine fibre mielinice gi amielinice 2. Despre sarcomier sunt adev6rate urmltoarele afirmafii: l. prin lezare determini pierderea reflexelor miotatice 5 I . cregterii elasticit{ii vasculare 54. in formarea urinei? l. confine receptorii ce dete cteazdaccelerafia orizontalI 56. terminafiile nervoase libere 3. retropulsia 3. parathormonul 3.

intervine in migc[rile oculare cu punct de plecare labirintic 4. Nucleul motor al nennrlui IV: l.58. valoarea plasmaticl a ADH-ului 2. cu celulele orizontale 3. metatalamusului 2. retinei. confine neuroni periferici ai c[ii sistemului piramidal 2. coliculului superior 4. este un grup de corpi neuronali situafi in SNC 3. activitatea sistemului nervos vegetativ 3. nivelul plasmatic al hormonii mineralocorticoizi 4. Secrefia glandelor salivare este influenfatE de: l. stimularea mugurilor gustativi 223 . Deutoneuronii c[ii optice fac sinaps[ la nivelul: l. chiasmei optice 59. inerveazi mupchiul drept extern 60.

57 l8 I l.56.91 50. I 04 1O.27 9.85 l4.C-pg.A-pg.69.B-pg .89.B-pg.88.104.6 25.23.85.21.93 54.E-pg.23 30.22.25.55.50 36.88.51 37.l05 3.B-pg.104 45.5 26.25.C-pg.25. 56.A-pg. I 0 1.44.A-pg.26 29.94 7.45.39 55.90 6.8-pg .35 20.B-pg.99.E-p9.E-pg.43 224 .59 18.1l6 39.l2l 28.8-p9.85.77 .E-p9.81.8-pg.55 35.nASpUNSURI: l.D-pg.A-pg. I 00.B-pg.A-pg .23 43.C-pg.C-pg.49.A-ps.25.A-pg. 60 2.87.108.22.32.D-pg.33.75 19.19 l2.27 32.29 42.22 8.120 49.B-pg.58.20.A-pg.47 59.8-pg.21.D-pg.1 3l.23 52.24.C-pg.66.A-pg.49.9 17.E-pg .87 .Bag.89.51 60.D-p9.C-pg.A-pg .34 16.C-pg.89.52 56.8-pg.l8 l3.E-pg. I 0 1.59 44.4l 40.70 57.57 .58.70 34.A-p9.A-pg .36.A-pg .D-pg.99 15.25 5.E-pg.97 22.100.8-ps.8-pg.59 53. 55.42 4l.A-pg.rc3 23.lzs 27.99.A-pg. 55.35.D-pg.90 24.27 .D-ps.52.56.E-pg.78 58.78 38.A-pg.23 47 .B-pg.41.32.C-pg.89.19 46.92.8-pg.D-pg.15 48.23.C-pg.8-pg.E-pg .9 5l.5 4.45 33.A-pg.4l 2l.

corpi carotidieni D. dilatafie toracal6 C. mediator C. corpi aortici 6. este prezentJi in jurul axonilor din SNC B. Celula postsinaptici E. Alina Drlghia COMPLEMENT UNIC: l.Chemoreceptorii nu sunt reprezentafi de A. sunt reprezentafi de receptorul olfactiv E.Despre receptorii fazici putem spune: : A. terminafie presinaptici B.Teaca Schwann . preztntlactivitate relativ constantil pe toatll durata apliclrii stimulului D. toate medicamentele scad excitabilitatea celulei nervoase 4.Oboseala fiansmiterii sinaptice . cu excepfia: A. se dispune in jurul celulelor Schwann C. dilatafie lombard D. inconjrna teaca Henlle D. se dispune in jurul tecii de mielin[ a ar<onilor din SNP E. activitatea lor cregte ulterior C. Fanta presinaptici D. observdm urmltoarele elemente: A. apare prin stimularea repetatti si lentii a sinapselor excitatrorii D. apaxe atunci c6nd : A. maduva osoas[ S.TEST 2 Asist. consl in descarcFrri foane pufine ale neuronului postsynaptic E. epiteliu olfactiv C. prezintL urmdtoarele caracteristici: A. proprioreceptori E. Dr. gaura parietalI B.Transmiterea sinaptic[ cuprinde urmltoarele elemente . formeazi teaca de mielina pentru mai multi neuroni 2. cordon medular E. rispund cu o scadere a activitafii la aplicarea stimulului B. se realizeazdprin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminaf iei presinaptice C. mugrri gustative B. sunt r€prezentalide celulele cu conuri si bastonage 225 . avem de-a face cu un mecanism de protecfie impofiiva substimulari B. Receptor 3. Univ.intr-o secfiune sagitali prin maduva spinlrii .

oup[ o zoni restrinsi pe fafa medial a emisferelor cerebrale C. aria de proiecfie se afla in aria somestezici I A. inhibifia interni este necondifionatii 226 . prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia: A. cu exceptia: posterior al miduvei E. D. peduncul cerebelos mijlociu B. VI E. Lobulatia cerebelului cuprinde urmdtoarele elemente . vermis mijlociu C. recetorii sunt terminatii nervoase libere B. al 3-lea neuron se afla in talamus S. vermis inferior 1 l.Urmitorii nervi sunt motori. corp calos B. Inhibilia: A. dendrita protoneuronului este lungi si ajunge la receptor C. sunt nervi motori B.T. Despre perechea VII de nervi cranieni .C. deutoneuronul se afl[ in cordonul D. ganful central Rolando C. este alcituit numai din doul straturi celulare D. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior C.v in ganglionul trigeminal D. sanful corpului calos 12. se manifestit numai prin sistarea activitifii anterioare este necondifionatii . este sediul proceselor afectiv/emofionale E. XI 9. este un proces pasiv B. IV D. Despre paleocortex este fals enunful: A. III B. lob floculonodular D. deutoneuronul se afla in nucleul tractului solitar din punte E. au si fibre parasimpatice c. fibrele gustative au originea 10. are conexiuni intinse cu neocortexul B.Calea sensibilitatii termice si dureroase. putem spune c6: A. vermis superior E. cu excepfia: A. este sediul actelor de comportament instinctive 13. inhibifia externl scoartei cerebrale D. Pe fala medial[ a emisferelor cerebrale se evidenliazdurmatoarele elemente cu excepfia: A. este nespecifici E. scizura calcarina punte E.

virful melcului infte in rezonanfi cu sunete de frecvenl5 inaltii de l5000Hz C. cu excepfia: A. sunt terminatii nervoase libere B. au diametru mare si sunt nemielinizate C. microvili gustativi E. fascicul medulo-talamic 227 . Receptorii termici prezintil urmatoarele caracteristici . Receptorul olfactiv . fascicul vestibulo-cerebelos C. scade secrefia lacrimal[ E. vibrafiile acesteia anheneaz[ celulele vestibulare E. lama ciuruitii a eftnoidului C. baza melcului intrfl in rezonanftr cu sunete de frecvenf6 medie de 5000 Hz B. surt formate din cincilzece fibre intrafusale D. temperaturile extreme stimuleaz6 receptorii pentru durere. Are o stnrcturi comparabili cu un rezonator cu coarde D. cu excepfia: A. butoni olfactivi cu cili 18. sunt stimulate de tensiunea dezvoltatii in timpul relaxarii musculare C. dilate arborele brongic D. epiteliu lingual 19. Receptorul gustative. fascicul vestibulo-spinal B. produce conhactia splinei B. por gustative D. celule receptoare gustative B. cuprinde urmitoarele fascicule . dilatarea pupilei 15. podiunea centra5 este contractiltr. 17.(algoreceptori) 16. nu sunt diseminate printer fibrele musculare striate B. cregte frecvenfa potenfialelor de acfiune. fibre neryoase sensitive B. 20. Efectele stimularii simpatico sunt urmItoarele . hiperpolarizarea celulelor senzoriale. porfiunile periferice sunt necontractile E.14. au diametru mic pi sunt nemielinizate E. nu confine: A. epiteliu de susfinere D. cuprinde urmdtoarele elemente . fascicul vestibulo-nuclear D. receptorii pentnr rece sunt mai numerogi decdt cei pentru cald D. stimuleazd secrefia exocrine a pancreasului C. mucoasa nazali E. celule de susfinere C. Despre membrane bazilar4 putem spure c6: A. cu excepfia: A. fascicul vestibulo-talamic E. Fusurile neuromusculare : A. cu excepfia: A. Calea vestibular[ .

STH stimuleazI: A. cregte stabilitatea membranelor lizozomale E. Efectele glucocorticoizilor sunt urmltoarele cu excepfia: A. este situat2l sub qaua turceasci a osului sphenoid 24. se gdsesc la vffirl canalelor semicirculare D. . hipertensiune D. C. relaxarea musculattrii netede E. reprezintLcel de-al 2-lea organ receptor al analizatorului vestibular B. este localizatd la baza mezencefalului B. plachete gi hematii D. cregterea mugchiilor gi a viscerelor E. Sunt si sediul unor reflexe posturale E. Despre crestele ampulare. mai pufin: A. elimitiarea de Na*. vasodilatafie ' C. confiacfia splinei gi a ficatului 27 . cregterea lipoge nezei C. Cdtle de conducere ale analiz. sunt urmltoarele . B. sciderea glicogenogenezei B. cregte glicoliza 228 . declangeazdreflexe pentru menfinerea posturii. inaintea pubertdfii. cu excepfia: A. nucleu cohlear E. are diametru de 4. sciderea lipolizei D. talamus B. corp geniculat lateral D.21.3 cm D. Efectele metabolice ale insulinei . sunt adevirate urmitoarele . colicul inferior 22.atodui auditiv. K si Ca* 25. lobul anterior costitue 75% din masa hipofizei E. cregterea numirului de euzinofile qi bazofile C. cu excepfia: A. sinteza matricei organice a sistemului osos B. sclderea proteolizei E. cuprind urmitoarele . cu excepfia: A. cdnt[regte 500 gr. sunt adevdrate urmitoarele: A. tahicardie B. lob temporal C. C. Despre hipofizd . o modificare brusci apoziliei capului . cregterea num[rului de neutrofile . cregterea creierului D. sciderea numlrului de limfocite circulante 26. cregterea oaselor in grosime. 23. majoritatea efectelor se exercitii direct C. sunt resposabile de menfinerea echilibrului in condifiile accelerafiei circulare. Efectele adrenalinei sunt urmtrtoarele .

os sfenoid E. aparfine spafiului mdrt anatomic 33 Sinartrozele sunt 2. sunt: pectoralul mare 2. perechiile XI si XII sunt false C. pectoralul mic 4. 229 . sternul r[mdne cartilaginos dupi 40 de ani C. la nivelul vertebrei T6 se imparte in doui bronhii l. sau cartilaginous 34 Mugchii anterolaterali profunzi ai toracelui. perechiile VIIL IX si X sunt flotante B. marilar 3. viscerocraniu. urmfltoarele oase nepereche: vomer 4. os occipital 29. os etmoid C. Despre coaste sunt adevirate : A. l. : articulafii mobile nu posedi cavitate articular[ pot fi de trp diartoze si amfiartroze intre cele doua oase se interpune fesut fibros. scheletul mdinii cuprinde 28 de oase B. sunt adevlrate urmltoarele: A.28. coloana vertebrali cuprinde 5 regiuni D. scheletul piciorului este format din27 de oase E. este format din 6 oase neperechi COMPLEMENT GRUPAT: 3l Viscerocraniul cuprinde 2. palatin 32 Traheea este : 1. mandibular 4. 4. os frontal B. se articulazd posterior cu sternul 30 Despre schelet. Neurocraniu nu cuprinde: A. are o lungime de 12-14 cm 3. dinfat mare l. 3. sunt arctri musculocartilaginoase E. perechiile I-VII sunt adev[rate D. subclavicular 3. os lacrimal D. organ cavitar care continua laringele 2.

muqchii adductori 3. mugchiul croitor 2. prezintii doui exfremit{i alb sidefii de fesut conjunctiv fibros 3. tofi muqchii au o singurd origine 36 Mugchii lojei anteromediale a coapsei . sfrat muscular longitudinal l. bazaanatomicl a contractilitatii o constitue proteinele contractile 3. 42 Intestinul gros confine urm[toarele elemente: 2. sarcomerul este unitatea morfofuncfionalI a mugchiului 4.5Yo apd. metabolismul muscular este aerob in primele 45-90 sec randamentul contracfiei musculare este de 7A% faza de confracfie a secusei . apendice epiploice 4. fundul stomacului circular Stomacul cuprinde urmdtoarele straturi: mucoas[ 2. 4. confine 90. bicepsul femoral 37 Despre contractilitate nu putem spune ca : l. este proprietate specifici muqchiului 2. 3. sunt: l. dureazl 0. corpul gastric 3. 39 Saliva: 1. confine amilazd salivara. strat muscular oblic 4.05 sec potenfialele de acfiune al unei unitdli motorii se sumeazl . antrul piloroic 4. 2. se secreti zilnic in cantitate de 1200-1500 ml 2. cvadricepsul femural 4. mezocolon t 230 l. concentrafia K in saliva este mai mare dec6t in plasma 4. strat muschular 4l l. formlnd potenfiale de placi motorize 2. lizozim 40 Stomacul prezinti urmltoarele podiuni: l. constil in deformareamugchiului sub acfiunea unei fo4e 38 Despre manifestlrile contracfiei musculare.35 Despre mugchii scheletici sunt adevirate urm[toarele: prezintii o porfiune central numitii corpul muqchiului 2. submucoasi 3. 3. tenii . mugchiul este invelit in epimisium 4. haustre 3. putem spune ca: l.

c[: cuprinde electolifi. Na*. timpul necesar de a trece chimul de la pilor la valve ileocecaltr este de 3-5 ore migcarile de propulsie sunt mai rapide in intestinal terminal l. colesterol 49 Activitatea motorie 4 intestinului sublire nu cuprinde: contracfii de amestec care fragmenteazl chimul de 8-12 ori pe min 2. 45 Despre 2. sIruri biliare secretate activ in canaliculele biliare 3. l. 3.5-4 cm /sec 3. timpul esofagian este datorat peristaltismului l.60/o Secretia bazaldva"'Jiazdintre l-5 mEq/or6 Hcl liber : l. 50 Despre secrefia pancreatici este adevdrat 2.43 Segmentele intestinului gros sunt urmitoarele: apendice vermiform 2. 2. pigmenfi biliari excretafi in hepatocite l. 48 Comp oziliabilei cuprinde urmdtoarele elemente: acizi biliari sintetizafi in bil6 2. 4. 4. colon fiansvers 4. Confine un rezidiu uscat in proporfie de 0. timpii deglutitiei putem spune c6: timp bucal este involuntar cerebral 46 Despre peristaltismul esofagian este adevlrat c6: perstaltismul primar este declangat de prezenfa alimentelor in esofag 2. 44 Despre digestive sunt false urmatoarele: masticafia este un act reflex voluntar 2. cec 3. peristaltismul secundar este contolat de sistemul neryos enteric 47 Activitatea secretorie a stomacului prezintlurmitoarele caracteristici 1. rect l. migc[ri de propulsie care se deplaseazdcu o vitezdde 1. peristaltismul secundar este declangat de deglutifie 4. peristaltismul primar este controlat vagal 3. digestia bucald cuprinde masticafia.8-3.5 3. timp faringianeste datorat impulsurilor care ajung la trunchiul 3. 4. si timpul bucal al deglutiliei l. timp faringian dureazi 2-3 sec 4. secrefia salivari favorizeaz[ vorbirea 3.5 litri Ph-ul secrefiei este de 1. reflexul masticator este controlat de centrii nervogi din talamus 4. 4. cantitatea secretatil zilnic este de aprox 1.K* in concenhafie mai mare decflt in plasma cuprinde HCO3-in concenfiafie egali cu cea din plasma celulele ductale secretll 1200-1500 ml de suc pancreatic in 48 de ore HCO3-este secretat de celulele ductale 23t .

acizi gra$i gi glicerol 4. 54 Despre vitamin gi minerale este fals c6: Vitaminele liposolubilese absorb in intestinal distal 2. lipide emulsionate 52 Produgii rezultafi din acfitrnea sucului pancreatic sunt: 2. artera mezentericl superioarl l. formarea fibrinei care durezd 10 sec 4. I 232 . formarea trombinei care dueazl 1-2 sec 3. 58 Despre canalul toracic este adevirat ci: 1. 4. 3. 4. maltozd amidon di si tri peptide lipide 53 Despre glucide este adevirat c6: 1. l. se absorb printr-un sistem de transport Na-independent sunt transportate prin membrane bazolaterald a enterocitului 4..5 I Sucul intestinalcasfioneazl asupra urmltoarelor substraturi: 1. 57 Ramurile trmchiului celiac sunt urmatoarele cu excepfia: artera splenica 2. artera hepatica 4. timpul vasculo-plachetar care dureazI 2-4 min 1. artera gastrici st6ng[ 3. zaharazd 3. Vitaminele hidrosolubile se absorb distal in intestinal sublire 3. maltazd 2. Vitamin C stimuleazAabsorbfia fierului : 55 Apdrarea specifici este dobdnditii natural pasiv prin administrare de antitoxine 2. dobdnditii natrnal activ prin transfer transplacentar 4. Are o lungime de 30-35 cm Strangb limfa di% inferioar[qi % superioarl a corpului 4. l. dobindita artificial activ prin vaccinare 3. in fafa vertebreiL4 3. tncd lateral de coloana vertebrali 2. Fierul se absoarbe in duodensub formi de fier trivalent l. 'se dezvoltii in urma expunerii la agenfi capabili sa induc6 un raspuns imun 56 Dinamica procesului de cuagulare cuprinde: frrnarea tromboplastinei care dureaza 4-6 sec 2. incepe prin cisterna chili. reprezintii 50-60% din dietii 3. aporhrl de glucide este de 60-80 ertKg colp 2.

l. nodulul sinoatrial descarcl40 bitili/min volumul sistolic la efort fizic intens. 4.40 sec 60 Transportul active la nivelul tubului urinifer este: 2. l. 3. 4.59 Despre activitateacardiac este adevlrat ci : volumul bdtaie al ambilor ventriculi este in medie de 140m1 2. neselectiv se datoreazdtravaliului metabolic al nefrocitului fo4a pompelor metabolice este nelimitatii de o capacitate marima de transport celula consumd energie pentru recuperarea produgilor utili 233 . 3. poate cregte la 150-200 ml pentru fiecare ventricul distola ventriculari are o duratd de 0.

(PAG 75) 4s c ( PAG 76) ilD(PAG2e) t2A(PAG31) 13c(PAG32) 14B(PAG3s) lsB(PAG3e) 16 c (PAG 41) t7 A(PAG42) r8D(PAG43) rec(PAG51) 20F. (PAG 74) 44F.( PAG 46C(PAG76) 47 D (PAG 77) 48 C (PAGG 78) 4e c (PAG 78) s0 D (PAG 78) 5l D (PAG 80) szB ( PAG 80) s3 c (PAG 80) s4 A (PAG 8r) 55 C (PAG 8s) 56 E (PAG 84) s7 D ( PAG 88) 58 D (PAG 8e) 5e B (PAG e2) 60 c (PAG 104) sl) 2r c (PAG 51) 22 C (PAG s2) 23D ( PAG s4) 24D (PAG 54) zsB ( PAG s6) 26B (PAG 57) 27 A(PAG 59) 28C(PAG64) 2e c (PAG 65) 30 c (PAG 64) 234 lilt .RASPUNSURI: D( PAG 15) 2 C (PAG 17) l 3l B (PAG 64) 3ZD(PAG e7) 33C (PAG 67) 3B(PAG17) 4.C( PAG 18 ) 34C(PAG68) 35 A (PAG 68) 36 A (PAG 70) 37 C (PAG 70) 38 D (PAG 7l) 3e D (PAG 75) 5D(PAG18) 6D(PAG18) 7 C (PAG 20) 8C(PAG26) e B (PAG 27) l0B(PAG29) 40A(PAG74) 41 E (PAG 74) 428 (PAG 74) 43F.

6 gr B.3 Kcal B. excreta cea mai mare parte a produgilor intermediari de metamolism B. confin fiecare cca. 6-8.5gr/dl D. Univ. 65-l l0mgr/dl E. z}%proteine D. 0.8-0. degradarea unui gram de glucozd genereaz69. au rol in formarea qi eliberarea eritropoetinei C. au rol in activarea vitaminei D3 E. Dr.5gtldl C. 400-600 mg D. lipidele aflate in organism reprezintilo rezervi energetic[ de 3000 de Kcal E. au rol in formarea gi eliberarea reninei D.4-0. coeficientul respirator E.83 pentnr glucozi 2 Referitor la metabolismul intermediar este adevlrat c6: A.6-0. Florin Dr[ghia COMPLEMENT UNIC: I Compoziliaaproximativa a dietei cuprinde : A.5-3. lmilio de nefroni 235 . cu excepfia: A. 60-80 mg E.5-5gr/dl B. arederea unui gram de proteine furnizeuA 4.10 gr 5 Valoarea normal a albuminelor serice este : A. 3. D. gluconeogeneza glucoza este transformatil in totalitate ghlcoza este forma de utilizare preferenfialI a hexozelor de c6tre toate celulele 4 Cantitatea de acid uric eliminate in24 ore este de: A. 30%lipide C. glicoliza C.5grldl 6 Despre rinichi sunt sdev[rate urm[toarele . 3-5. 60%glucide este 0. E. glicogenogeneza B.89r C. 2.TEST 3 Conf. sO%glucide B. concenfiafia normald aaminoacizilor in singe este intre 35-65 mg/lO0ml plasma C.4 Kcal 3 Metabolismul intermediar al glucidelor cuprinde urmatoarele. 0. 0. glicogenul depozitat in ficat. cu excepfia: A. constitue o rezerva energetic[ de aprox 50000Kcal D.

humerus B. D. mandibular l0 Vertebra tip prezintii urmitoarele elemente cu excep{ia: A. apofrzatransversi D. arcbaza inferior C. etmoid E.Lcu osul coxal D. este os pereche 12 Despre rotul[ este adevfuat A. are formi triunghiulari cu baza in jos C. provine din sudareaa4-5 vertebre sacrale B. cregte Stnteza de trigliceride gi acizi gra$i D. cu excepfia A. vomer D. brahial C. coracobrahial 8 Oasele lurgi nu sunt reprezentate de : A. palatine C. pedicul vertebral apofrzd spinoasd I I Despre osirl sacru este adevdrat c[: A. E. E. arcul vertebral C. femur D. cregte sinteza enzimelor lipogenetice 236 . sacrului se unegte cu virful coccisului E.7 Mugchii bralului sunt urmltorii cu excepfia: A. radius C. felele laterale es articulaez. corpul vertebral situate posterior B. scade lipoliza E. este situatii deasupra tendonului fata posterioarl se articuleazd. triceps D. baza. morilare B. este os triunghiular este os scurt ci : cvadricipital B. biceps brachial B. coxal 9 Viscerocraniu nu cuprinde: A. cregte sinteza de colesterol C. fibula E.cu epifiza proximali a femurului 13 Efectele insulinei pe fesutul adipos sunt urmitoarele . scade hansporhrl de glucozl B. deltoid E.

regleazl confracfia musculaturii netede nervtrl este invelit la periferie de tesut conjunctiv 20 Efectele sistemului nervos simpatico sunt urmatoarele cu excepfia: A. D. mafirarea foliculului D. scdderea catabolismului in mugchii scheletici B. B. produc vasoconstrictie C. scad secrefia lacrimal[ B. spermatogenezl C. D. C. inhibe gHcogenoliza 15 Efectele hormonilor tiroidieni pe sisteme gi aparate . sudoripari cresc secrefia gastric[ dihtn pupila stimuleazl glicogenoliza 237 . scad concentrafia acizilor grati liberi 17 Hormonul foliculostimulant nu produce: plasmatici A. scade tonusul pi promptitudinea raspunsului in mugchii scheletici B. cresc anabolismul in ficat C. stimularea secrefiei de androgeni B. reprezintii o asociere de fibre nervoase poate fi senzitiv si motor nerrnrl motor somatic. secrefia de estrogeni E. inhibe fipoliza B. stimuleazi contracfia mugchilor scheletici nervul motor vegetativ. hipoglicemie D. scad lipoliza E. dezvoltarea tubilor seminiferi B. scad mielinizarea respiratorii 16 Efectele glucocorticoizilor pe metabolismul intermediar sunt reprentate de: A. aparilia corpului galben C. E. inhibe proteoliza C. ovulatie de Graaf l8 Hormonul luteinizant. stimuleazd secrefia gastric[ E. cresc fo4a si frecvenfa contrcfiei cardiac D. nu produce: A. E.sunt urmitoarele A. scad amplitutinea si frecventa migcarilor E. stimularea secrefiei de progesterone stimularea secrefiei de esfiogeni cregterea gi matwarea foliculilor 19 Despre nervi nu este adevlrat c[ : A. stimuleaz[. E.14 Efectele glucagonului sunt urmltoarele: A. D. stimuleazi secrefia bilir[ D.secrefia C.

nu sunt reprezentate de: A. este format din 6 straturi celulare B. ligamente E. prin el trece planul frontal 27 Dimensiunea medie a celulelor se considerI: A. relaxeazlsfincterele tractului intestinal 22 lesutul conjrurctiv moale A. sunt sediul proceselor psihice superioare E. 10000/mm3 C.2l Efectele sistemului nervos parasimpatic. 30-35 microni D. 15-20 microni B. este axul lungimii corPului C. prezintii o membrane externd C.5000000/mm3 25 Despre neocortex nu este adev[rat ci : A. confin sisteme enzimatice E. anterior si posterior B. stimuleae[ secrefia exocrine C. ganlioni limfatici B. este inclus in sistemul limbic C. tendoane D. 300000/mm3 D. 20-10 microni C. prezinta 2 poli . sunt sediul fosforiliri oxidative 24 Numanrl trombocitelor din sdnge este de: A. 35. reprezinti sediul proceselor de invifare D. splinl se g[segte in urm[toarele organe cu excepfia C.40 miqoni E. prezintii func{ii sensitive 26 Despre axul longitudinalal corpului nu este adevdrat c6: A. are perete cu structura bilaminarl B. pleac[ din cregtetul caPului D. contractii sfincterul vezical intern D. prezinti o membrane internd D. 4500000/mm3 B. contract detrusorul B. merge pane la nivelul spafiului delimitat E. . 110000/mm3 E. stimuleazd secrefia glandelor mucosae E. 10-15 microni de suprafala t[lpilor 238 . cartilaj costal 23 Despre mitocondrie nu este adev6rat ci : A.

2. Meissner B.28 Despre lizozomi putem spune cd : A. Vater Pacini E. prezint2l o zon[ medulari cu foliculi ovarieni l. 3. 4. Ruffini D. Krause : C. este 125 mUmin 3. sunt situali in apropierea nucleului B. nu contin fibre parasimpatice C. sunt organite bogate in nucleoproteine D. 2. 3. este de 400mUl00g fesut/min este de 420 ml/100 gr fesut/min este 20o/o din debitul cardiac de repaus 33 Despre reflexul de micfiune este adevirat ctr: odatit inifiat se autoamplifici l. l. 32 Despre debitul sangvin renal este fals c6: este de aproximativ 1200 mUmin 4. au origine reala in nucleul motor din mezencefal D. peste 90% din filrate este reabsorbit 4. srHrt nervi motori B. este confiolat parfial de maduvd este stimulat de centrii nervogi superiori din trunchiul cerebral conhacfia inifiali a vezicii scade descircarea de impulsuri de la receptorii vezicali 34 Ovanrl prezintil urmdtoarele caracteristici : este acoperit la suprafaftr de epiteliu simplu 2. are originea aparentit in spafiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali COMPLEMENT GRUPAT: 3l Despre filtratul glomerularsunt adevIrate afirmafiile: este cantitatea formatil intr-un minut printr-un nefron 2. excreti substanfe celulare 29 inhipoderm se gisesc urmitori corpusculi A. 4. Discuri Merkel 30 Despre perechea a III-a de nervi cranieni nu sunt adevirate: A. confin enzime hidrolitice E. inerveazd muqchiul drept intern al globului ocular E. este l80lh24 h l. prezintit tln invelig conjunctiv denumit albuginee zonacorticalE" confine vase sangvine si limfatice 239 . 3. sunt granule rofunde C.

l. secrefia prostatic[ are rolul de a cregte fertilitatea acestora 3. confine 500-600 lobuli testiculari pentru ambii testiculi 40 Desprdovar sunt false urm[toarele afirmalii: 1. canalul deferent continui canalul epididimar caile extratesticulare sunt reprezentate de tubi seminiferi drepfi gi refeaua 4. 4. 3. produsul 38 Penisul l. se inmagazineazAin epididim l. canalul deferent se unepte cu cel a veziculei seminale. are un diametru de 3-5 cm hompei 4l Despre vasculanza[iaovarului nu sunt adevirate afirmafiile. ramura ovarianE din atrera uterinI particip[ la vascularrzaliaovanrlui 4. 4. 4. este format dintr-un aparct erectil 4. cu excepfia: este asiguratil de artera ovarian[ . caile intratesticulare sunt canalele eferente pi canalul deferent 2. ramuri a aortei abdominale 2. are funcfie mixtil 2. i-gi dezvoltil capacitatea de migcare in canalul ejaculator 4. formdnd canalul ejaculator 37 Despre prosta5 putem spune cd testicularl 2. este situate in bursa scrotal[ 3. 3. corpul penisului este fixat prin doi corpi cavernogi la oasele bazinului 39 Testiculul : are o masa de aproximativ 35gr 2. vena ovariani dreapta se varstr in vena cava inferioari 3. cdntlregte 6-8 er 3. are forma unei virgule l. vezicula seminali prostata glandelebulbo-wetrale glandul 36 Despre conductele spermatice. : are dubl[ funcfie este situate sub scrot l.35 Glandele anexe ale aparatului genital masculin sunt: 2. 42 Spermiile 2. : este un organ glandular endocrine este sifuate deasupra vezicii urinare sdngele venos prostatic este colectat de vena prostaticd ei de secrefie participd la formarea spermei 2. sunt false urmltoarele: 1. fafa sa lateralS este acoperitit de pavilionul 4. 3. 3. vena ovariand stingl se varsi in vena cava inferioari l. : se menfin fertile aproximativ 2 luni 240 .

se elibereazlin fesuturi in repaus. este de 25 de ori mai difuzibil decdt 02 3. l. pentru fiecare l00ml de sf. 49 Zgomotul I prezinti urmitoarele caracteristici: este mai scurt 2. secrefia corpului galben este stimulat[ de FSH 3. 02 4. volumul bitaie este de 150 -200m1 in repaus 4. se terminl in momentul inchiderii valvelor semilunare 3. 44 Despre reabsorbfia apei . l. dup[ fazade ejecfie urmeazd diastole verntriculartr .020441tr de 02 4.021441tr de 02 3.nge . egalarea presiunilor parfiale alveolari si sangvini se face in 0. l2ml 02 3.44 ml de 02 48 Sunt adevdrate. secrefia estrogenilor favoizeazAactivitatea osteoblasticd 4. 24. presiunea parfiald a 02 este de 47mm coloand de Hg 2.8 ltr de urind concentrate in tubul contort distal gi colector se reabsoarbe l0 o/o dim apa filtrate in urina finald se elimini lYo dinapa filfiate 45 Despre difuziuneaCO2 sunt adevirate afirmafiile : in aerul alveolar presiunea este de 46mm coland de Hg 2. 0. corpul galben nefecundat involueaza dupa 20 zile. dupi discocierea oxihemoglobinei.44m1 de 02 in sdngele arterial 2. este mai pufin intens 4.s ml de Olldl 3. 21. 0. 4. cregterea PH-lui gi scaderea temperaturii determini sciderea capacitafii hemoglobinei de a hega 02 Hematia pertrece in medie 0.5yo din 02 este transportat de hemoglobin l. sunt false urmitoarele: 2. 50 Despre fazade ejecfie'este adevirat cd: f 2. l. 47 llnindivid cu 16 gr de hemoglobind" transporti: 1. este de tonalitate joas6 3.75 sec l.43 Secrefia intern6 a ovarului : este stimulati de FSH pi LH 2.25 sec in capilanrl pulmonar 2. l. incepe cu deschiderea valvelor atrioventriculare 24t . . gradul de satuafie al acesteia este de 60-80% 96. este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare. circuld 90% dizolvat fizic in plasma 4.putem spune ci: la nivel tisular . 4.16 Despre transportul gazelor. 3. in lipsa ADH-ului se produce reabsorbfia facultative in prezenfa ADH-ului se elimini 1.lumitoarele : fircare molecul[ de hemoglobind se poate combina cu cel mult 4 molecule de sdngele arterial transporte2S.

4. bazofile 2-4o/o 3. i-gi modificd marcat diametru . prima regiune a rectului 57 Despre vena limfaticl dreaptii nu sunt adevlrate: 1. colecteaz[ limfa dlur.40 sec sistola ventriculari -0. -arlera tibiaH anterioar[ irigi laba piciorului 56 Artera l. l. urc[ anterior de coloana vertebrali 4. splinl 4. testicule 3. pdn relaxarea mupchilor netezi dinperetele lor 3. euzinofile 3-9o/o 4. diastola ventriculari -0. 54 Vena cava inferioar4 adun[ slngele venos de la : 1. pe traseul vaselor limfatice se gisesc ganglioni limfatici prin care limfa trece 2. vaginul. fesuttri 53 Sistemul limfatic se deosebegte de sistemul circulator prin: adaptarea la fuircfia de drenare a fesufirilor capilarele limfatice se deosebesc de capilarele sabgvine perefii vaselor limfatice sunt mai subliri dec6t cei ai vaselor sangvine 3.51 Fazele ciclului cardiac surt urm[toarele: 2. se imparte in artera tibiale anterioar[ si artera fibularl 4. prostatii 4. rinichi 55 Despre artera iliac6 externd sunt false urmltoarele: 2.% superioar[ a corpului 3. in mod facultativ. 2.5-3 cm 2. are o lungime de 2.10 sec diastole generald . 4. 3.40 sec 52 Despre contractilitatea arterelor este adevdrat c6: se lasa destinse cdnd cregte presiunea sdngelui 2.0. colon 2. devenind arter6 femurali iliac[ interni vascularizeazil: 1. limfocite 25-33% 242 1. 3. permite controlul fin al distribufiei debitului sangvin citre diferite organe pi l. se continul cu artera poplitee 3. se deschide la confluenfa dinffe vena jugular[ intend gi vena subclaviculard dreaptil 58 Formula leucocitare prezintii urmtrtoarele valori corecte: 2. ajunge pe fafa posterioarl acoapsei . vezica urinard.50 sec diastole atrialtr-0. neutrofile 50-60% . l. are rolul de a amortizaunda de goc 4.

l. 2.59 Despre lipide putem spune c5: aportul zilnic vanazA intre 25-l00gr se absorb prin tractul intestinal prin difuzie 3. 4. activ[ 4. trebuie emulsionate de cltre sdnrile biliare si lecitinl 60 Despre circuitul enterohepatic este adev[rat ci : 3. lipidele ajung prin vena portd la ficat 2. sirurile biliare au rol de emulsionare a lipidelor 1. este recircularea unei mici pe4i a slnrilor biliare prin vena porti in lipsa sdnrilor biliare se pierd prin materiile fecale 60% din lipidele ingerate au rol bacteriostatic Ai stimuleazdmotilitatea intestinal6 243 .

8 PAG IOI 47. C PAG 12I 43.APAGI18 36.CPAG64 Iz.8 PAG 31 26. C PAG 92 53.8 PAG I I 23. A PAG 59 14. C PAG 88 55. D PAG 92 52. B PAG 89 54. B PAG IO3 33. APAGII3 31. C PAG 35 21. A PAG 88 22. C PAG 60 15. C PAG 92 5I. C PAG 92 50. BPAGIIO 3.CPAG89 58. B PAG IO5 34.E PAG IOO 49. D PAG IO8 4. B PAG I18 37.8 PAG lOO 46.D PAG 38 30. D PAG 64 IO. E PAG 63 9. D PAG 8I 60. C PAG 104 45. C PAG 58 16.D PAG 1 18 38.D PAG 65 13. C PAG IO3 32. A PAG 103 7.8 PAG 55 18. C PAG 116 A PAG 64 II. B PAG 118 39.BPAGI16 35. C PAG 78 244 . C APG IOO 48 . B PAG 26 57. B PAG I2O 44. C PAG 117 40. D PAG 125 59. B PAG 32 20. C PAG 35 4l. B PAG 57 17. E PAG 55 19. I. B PAG IO5 5. D PAG 7 29. APAG 7 24.nAspuNSURr 2. A PAG I25 6. APAG 4 27. C PAG I25 25. D PAG 68 8.8 PAG 5 28.APAGI16 42. B PAG 88 56.

Prezintii corpusculi Nissl labazd E. Nu se divid B. Newogliile : A. Au o prelungire unic[ 24s . E responsabil pentnr permeabilitatea selectivd B. Nici un raspuns nu este corect 5. Transportit centripet neurotransmilEtor D. Discurile Merkel 3. Panta desceiidentl a potentialului de acfiune : A. convertesc energia stimulului in impuls nervos D. Receptorii : l. Terminafiile nervoase libere B. glandularl C. Ioana Anca Bldiriu COMPLEMENT SIMPLU Potenfialul de membran[ : A. incepe odatl cu atingerea potenfialului prag B. Au rol de transport pentru neuroni E. Nu confin neurofibrile 6. Deplaseazdnumai ionii impotriva gradientului de concentrafie E. Corpusculii Krause C. transforml energia electricd in energie chimici E. colecteazi numai stimuli externi B. Confin corpii Nissl D. atenueaz[ intensitatea stimulilor externi 4. In repaus e apropiat de potenfialul de echilibru al Na* D. Sintetizeazd ARN C. Receptorii vizuali D. Univ. Receptorii olfactivi E. Se datoreazd sclderii permeabilitatii membranei pentru K+ C.TEST 4 Prof. Deplaseazdmoleculele in sensul gradientului de concentrafie C. transformd impulsul nervos in secrefie B. Se datoreaza cresterii permeabilitatii pentru K+ E. Dr. E rezultatul distribufiei asimetrice a ionilor pe cele doui fele ale membranei 2. Sunt chemoreceptori: A. Sunt prelungiri celulare temporare A. Dendritele: A. Se datoreaza cresterii permeabilitatii mambranei pentru Na+ D. Confin butoni terminali C.

Axonul protoneuronului inhi in cornul anterior medular D. Este sublire C. Lipsegte in neuronii sistemului 8. Are deutoneuronul in bulb B. ARN C. Lichid cefalorahidian E. Acoper[ a:<onul la exterior D. Neuroplasma : nervos periferic A. Ganglionul spinal C. Sunt acoperite cu o teacd de mielind 10. Structuri lipoproteicd : B. Are rol in permeabilitate E. Corpii Nissl : 12. Cornul posterior medular B. Deutoneuronul protopatice se afldin: A. Permeabilitate selectivd D. Este transmisa pe calea sensibilitIlii tactile grosiere 13. Ca\ea sensibilitefli epicritice A. Talamus clii E. Delimiteaza I netronul de: l.7 . Are protoneuronul in maduvi C. Sunt joncfiuni firncfionale discontinue D. Confine mielinl B. Confine incluziuni pigmentare 9. Este un bun izolator electric C. Excitabilitatea sinaptic[ este crescutii A. cu o excepfie A. Asigur[ rezistenfi mecanicl E. Bulb 246 . Sinapsele dinhe celulele miocardice : A. Neurilema are urmatoarele caracteristici. Transmit bidirecfional E. Sintetizeazl mielind B. Are rol in divizitrne C. Teaca Henle : A. Intervine in transportul axonal D. Cofeini D. Cornul anterior medular D. Reprezint[ conexiunea dintre neurofibrile C. Este transmisi pe calea sensibilitifii proprioceptive de confiol a miscirii E. Se mai numesc pldci motorii B. In repaus este incarcata pozitiv pe fata interna si negativ pe fata externa E. Mielini B.

Cristalinul D. Corpusculii Krause E. Prolactina B. Celula receptoare constituie gi protoneuronul cdii de conducere pentru analizatorul: A. este in contact direct cu pia mater D. Corneea 247 . Corpusculii Golgi B. Discurile Merkel C. Corpusculii Meissner D. Stimuleazdeliminarea laptelui din glanda mamarl: A. Vizual E. Umoarea apoasd C. formeazi coarne 17. Receptorii sensibilitiifii kinestezice includ: A. Vestibular I 8. Corpusculi Ruffrni C. Gustativ C. Discuri Merkel E. Cortizolul E. e mai vizibili in regiunea toracicd E. Substanla albl : A.14. Adrenalina D. Coroida B. Proprioceptorii B. Olfactiv B. intre mediile refringente oculare nu se afli : A. Este foarte rezistentJi E. Acustic D.Corpul vitros E. E dispusi sub formtr de coloane 16. infi[ in structura meningelui B. Visceroceptori D. Oxitocina C. Sensibilitatea termic6 are ca receptori: A. Corpusculii Ruffrni 19. Vasopresina 20. Se afli la interiprul substanfei cenugii B. Este in contact cu lichidul cefalorahidian C. Prezint[ doul coarne anterioare D. Pia mater: Meissner A. e organizatlin coloane C. Corpusculi 15.

Favori zeazd gluconeo geneza D. Glucagonul produce: A. Stimularea glicogenolizei hepatice B. Sunt celule ciliate D. este hocalizatin regirure anterioar[ a gdtului D. Insulina reduce glicemia prin: A. Glucocorticoizi E. Este o enzima lipolitica D. Reduc numlrul de eozinofile hormonii: A. Timusul: A. sucului intestinal E. Androgenii C.21. Se afl6 in utriculI 22. Catecolaminele D. Formeaz[ membrana tectoria C.are rol de organ limfatic ' 'B. Acidul clorhidric intrd in compozilial A. Receptorii analizatorului auditiv : A. Mineralocorticoizi B. Este o enzimd proteolitic[ C. stimulare secrefiei gastrice 25. accentuarea glicolizei C. Pepsina : A. este stimulat de hormonii sterolici E.hrpoglicemie B. sucului gastric C. Scade glicoliza C. Scade consumul tisular de glucozd 24. sucului pancreatic D. salivei B. Sunt gi protoneuroni ai ctrii E. este inhibattl de pH-ul acid intragastric E. gluconeogenez6 E. Esftogenii 23. apare dupd pubertate C. Se glsesc in ganglionul lui Scarpa B. este o enziml glicolitici B. este forma inactivd a pepsinogenului 248 . Stimuleazd glicogeno geneza E. intensifi carea lipogenezei D. bilei 27. lipsa lui produce nanismul hipofizar 26.

Proteine 32. pH-ulsucului gastric este de: A. sub acfiunea HCI gastric B. este un act motor D.5 B. Are vitezlde conducere de l0 ori mai mare ca refeaua Purkinje C. Glucagon E. Sdngele trece din ventricul in ahiu D. HCOI- E. Se deschide vena cavi superioari E. Concenftafia salivarl a clrui ion dep[gegte concentrafia sa plasmaticl A. Se afl[ in miocardul ventricular E. Labferment B. Sfugele ctnge continuu 34. Pepsinogen 31. Implicl musculatura duodenalI E. Na* B. La nivelul orificiului atrioventricular drept: A. l-2. Se afl[ valva tricuspidl C. Mg'* 29. Colesterol D. HCI C. Se activeazJ.Deglutifia : A. Are o frecvenfl de desclrcare de 40/minut 249 . Secrefia gashici de acid clorhidric este inhibatl de : A. tt-tz 33. Gastrini. CI' D. 7-8 D. E inhibatil de vag 30. Se afli originea arterei pulmonare B. se desfigoar[ intr-un singur timp C. Se afl[ in septul interatrial B. Acetilcolinl B. D. Nodul sinoatrial : A. K* C. Mucind E.28. g-10-E. Imprim[ ritmul sinusal D. Sucul gastric un confine: A. 4-6 c. Secretind C.

Nu aparfine tesutului excitoconductor: 40. Sistola ventricular[: A. Este aerul introdus in plimdni in respiralia de efort B. Absorbtia glucidelor C. E. Absorblia vitaminei D D. Miocardul ventricular C. Fustrile neuromusculare 4. Pigmenfii biliari: A. Terminafiile nervoase libere 3. in acest interval ventriculii se rclaxeazi ca o cavitate inchisi C. Refeaua Purkinje 39. Activeazi pepsina Sunt metabolifi ai hemoglobinei Hidrolizeazi lipidele Emulsioneazd lipidele Activeaz[ peptidazele A. Determin[ cregterea presiunii ventriculare E. Digestia proteicd B. Nu reprezintii o activitate mecanicE: A. Dtneazd 0. iasciculul Hiss E. Este mai mare decit volumul rezidual E. Pulsul venos D. Zgomotele inimii C. ' Nodul atrioventricular D. Este de aproximativ 500 ml D. Volumul curent: A. Sensibilitatea proprioceptiva utilizeazl. Absorbfia aminoacizilor 36. Digestia amidonului E.35. urm[torii receptori 2. Bila intervine in: A. $ocul apexian E. Nodul sinoatrial B. B. Nu poate fi eliminat din plamdn prin respirafie C. Depolanzareainimii 38. Determind sclderea volumului ahial 37. Pulsul arterial B. C. Presiunea intraventriculari scade rapid D.7 secunde B. D. Corpusculii neurotendinopi Golgi 250 l. Este mai mare decit volumul inspirator de rezervl COMPLEMENT GRUPAT 4I . : Corpusculii Ruffini lilK .

Melanin[ l. Sistem nervos simpatic 3. Duodenul 4. Aldosteronul 3. Urmdtorii nervi cranieni sunt motori: 1. Estrogenii 2. STH 3. Stomacul 3. Glucocorticoizii 2. Plnmdnul 46. Perechea III 3. Secrefia gastricI de acid clorhidric este inhibati de Glucagon 2. 3. Lipaza Glucagonul 25t . Adrenalina 4. 3. Prolactinl 44. Testosteronul 48.42. 4. Cortizolul 4. Tiroxina 4. Perechea VI 4. Hormonii medulosuprarenali : l. Aurol proteolitic : 1. Perechea VIII 43. 45. Insulina l. Rinichiul l. Vasopresind 3. Urmitoarele organe au gi rol endocrin: 2. Sunt hormoni hiperglicemianfi Cortizolul 2. Vasotosini 4. Glucagonul 49. Somatostatin 4. Gluc4gonul 47. Perechea IV 2. Secrefia pancreatici endocrind include: Amilaza 2. Adrenalina : l. Sunt de natura lipidica urmitorii hormoni: 1. Hipofrzaanterioarl secreti : 2.

Mucus 2. Nu prezintil aglutinine de tip alfa: l.50. Nucleaz6 4. Emit pseudopode 4. Leucocitele : 1. in sornn 4. aerul inspirat in repaus 2. elasticitatea vasculartr 4. Infl ue n[eaz6. Apdt 3. Prezintii mitocondrii 2. Plasma nu confine 1.Lipazd 3. Slculefiialveolari 4. : 252 . Hormoni 53. Pepsinogenul este activat de: l. ReprezirfiA. tensiunea arteriall Acinii pulmonari cuprind Bronhiolele respiratorii 2. gnrya A 3. Au rol in hemostaz[ 55.grupaAB 54. Ioni 3. Electrolili 4. Infl ue nleazd. Chimotripsin[ 2.grupa O 2. Ductele alveolare 3. in tirnpul stimul[rii vagale 2. Secrefia intestinali cuprinde: 1. Acid clorhidric 51. in sarcind 56. Alveolele pulmonare 57. La efort 3. Volemia: l. Sunt anucleate 3. Cregterea debitului cardiac are loc: l. Fibrinogen 52. Mucus : 2. Depinde de lichidele extracelulare 3 .grupa B 4. I. Aglutinogene 4.

Ulfrafiltratul nu confine: l. Acid uric 4. Reprezintilaerul participant la schimburile respiratorii 3. Glucozd 2. Proteine 3. Are o valoare de circa 4-5 Vmin 4. Eritrocite 253 . Are ca rezultat urina finali 2. Ventilafia alveolari: l. Reprezintd aerul ajuns in alveole/minut 2. Umple clile aeriene pene la bronhiile terminale 60. Filtrarea glomerulartr : l.58. Are o compozilie la fel ca gi plasma 3. Are un volum de 180 l/zi 4. Are loc predominant la nivelul tubului proximal 59.

E (pag. B (pag.77) 27. C (pag. 78. 97 . 27.92) 38. s3. C Gae. 56) t7.8 Qng. 18. 2l) 13. 99) 60. A (pag.79) 22. 9l) 35.28) 2.t 254 [li]l .E (pag. A (pag.la) B (pag. l. 18. D(pag.60) 47 . 9l) 40. 54.77) 51.: c.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT GRUPAT (pag. C (pag. s6) 23. D (pag. 19) 18. A (pag. 81) 36.38) C (pag. D (pag. 99) D. 75) 29. 3. 103) 46. 57.2t) 14. 55. 7. 6. 5758.8 (pag. C (pag.8 Grag. A (pae. 16) 10.77) 34. 37. al) 19. 56. 78) 39.E (pag.E 43. C @as.10) D (pag. 120) 45. A (pag.I E.a9. 60. 44 .77) 31. a5) 21. 60) 2s.77) 33. 56. 85) B (pag. D (pag. al) 42. D (pag.17) s0. A (pae. l2l) 48. 56. 55) E (pae. E. a9) C (pag. A@as. 5. C (pag. C (pag. B (pag. B (pag. 77 . C (pag. 78. E (pag. B (pae.103) s9.D (pas. 90) C (pag.t D. 93) s7. 38. 59) 24. s6.r B. B (9. C (pag. C (pag. 8s) C (pag. 60. 60) D (pag. 57 .la) 11. 92) 1 ( I I T E 5. 85) t2. 35 .l 8) D (pag. 76) 30.77) 32. a2) 20. 39) 15.15) 4t. 77) A (pag. D (pag. l5) 9. 6. A B c.77) 28. 49. A(pag. D Qng. B (pag. 60) 26.( A. 60. A(pag. B (pag. B (pag. 19) 16. B (pag. 59. 4. A @ag. 103) s2. 54. B (pag.97) s8.9) D (pag. 15) 8.8 (pag. A (pag.

Cubic simplu B.Sunt formate din celule conjuctive specializate D.Digerarea substanfelor gi particulelor care pdtrund ln celuli B.Excrefia unor substanfe celulare E.Eliberarea de energie celular[ D. Mitocondriile au rol direct in : A.TEST 5 Conf.Cilindric simplu C.Diviziunea celular[ 2. Dr.Lizozomii E.Desmozomii C.Sinteza proteici C.Tunica internd a vaselor limfatice D.Canalele glandelor exocrine E.Snnt formate din celule epiteliale diferenfiate gi specializate in celule serzoriale B.Nici o afirmatie nu este corectl 255 .Enzime hidrolitice D.Care din C.Mitocondriile B.Lizozim E.Mucoasa bucal[ B.Canalele glandelor endocrine afirmaliile privind epiteliile senzoriale sunt corecte : A. Pavimentos plurishatifi cat E.Cilindric pluristratificat 5.Int[ in sftuctura segmentului intermediar al organelor de simf E.Bronhiole C.Dictiozomii D. in procesele de digestie intracelulard intervin : A. Epiteliul pluristratificat cubic gi cilindric se gdsegte in : A.Secretin6 C.Ribozomii 4.Labferment 3. Univ. Dumitru Ferechide COMPLEMENT SIMPLU: l.Plasmini : B.Pavimentos simplu D.Tunica inteh} a vaselor sangvine pi limfatice este un tesut epitelial A.Transformd stimulii in produgi de seuefie 6.Lizozomii confin A.

Prezintii numeroase prelungiri dendritice newogliilor : A..7. Teaca de mielini : A. Conducerea impulsului nervos la nivelul a:<onilor amielinici : A. aponewoze 8.Este de 10 ori mai mic decdt numinrl neuronilor E.Blocheaz6 transmiterea influxului nervos B.Depnqegte de l0 ori numirul neuronilor D. Numdrul 10.Permite vitbze de l0 m/s C.Repre zlrrrti depolari ztfiea membranei presinaptice E.Permite vrteze de 100 m/s D.Este egal cu cel al neuronilor B. fesutul conjuctiv lax are urmatoarele caracteristici A.Lipsegte la axonii neuronilor centrali D.Au aspect fusiform B.Reacfia de rispuns a centrilor nervopi la stimularea unei zone efectoare E.Sunt produse de 2 terminafii presinaptice vecine C.Repre zintL repolarizarea membranei postsinaptice D. ligamente.Se mai numesc potenfiale de acfiune I 3.Au forma stelatii C.Sunt produse de 3 termina{ii presinaptice vecine B.Depnqegte de 5 ori numtrrul neuonilor C.Refacerea scotopsinei din celulele retiniene D.Au o prelungire care se divide in T E.Se intiilnesc in celulele cu conuri gi bastonaqe din retind D.Este produsa de celulele Schwann si oligodendrocite I l. Potenfialele postsinaptice excitatorii : A. ochi) D.Este de 5 ori mai maxe decdt num[rul neuronilor 9.Se gtrsegte in jurul unor organe ( rinichi .Se gisepte in tendoane. Reflexul reprezintil : A.Unitatea morfologic[ a organismului 256 [llii.Este o variatate de fesut conjunctiv moale B. S e r ealizeazd multidirecf ional 12.Intervine in permeabilitatea a<onului E.Reactia de rispuns a centrilor nervogi la stimularea unei zone receptoare C.- .Se gdseqte in ganglionii limfatici gi in splind C.Legitura dintre oase in cadrul scheletului B.Are rol de conductor electric C. Neuronii unipolari : : A.Se rcalizeazAin ambele direcfii E.Permite viteze mai mari fafn de cele de la nivelul axonilor mielinizafi B.Se afl6 in tunica medie venoas[ E.

Prin calea spinobulbartr E.Hipotalamus D.Cordonul lateral B.Cordonul posterior 19.Este o ramura periferici a trunchiului neryos spinal B.invelegte m[duvi la care ader[ intim E.Este separatli de pia mater prin spafiul epidural D.Transmite impulsuri musculaturii somatice E. : Al 3-lea neuron al ciilor exteroceptive se glseqte in : A.Ganglionul spinal E.Are o structuri conjuctivd B.Printr-o cale multisinaptictr 257 .Cortexul cerebral 20.Prin calea sensibilitiifii epicritice B.4 nivele majore D. Kinesteiicd B.Talamus B.3 nivele majore C.Confine fibre vasomotorii pentru meninge D.6 nivele majore 15.Are pe traiectul ei I ganglion cerebral 16.Tactil6 protopatici : 18. Riddcina posterioara a nervilor spinali : A.Tactili epicriticl C.Este separattr de dtna mater prin spafiul subarahnoidian C.Termic[ gi dtneroasl E.Este o membrani conjuctivo-vasculard 17.5 nivele majore 8. Arahnoida : A.14. Prin calea stnsibilititlii kineste zice C. Ciile sensibilitifii exteroceptive au protoneuronul situat in A. Fasciculele spinotalamice laterale conduc sensibilitatea A.Bulbul rahidian C.Prezintii pe traiectul sdu ganglionul spinal C.2 nivele majore B.Prin calea sensibilitifii de confiol al migcnrii D.Cornd@sterior C. Sensibilitatea interoceptivil este condusil : A. Sistemul neryos central are : A.Ganglionul spinal D.Cordonul anterior E.Propioceptivi de conftol al migcdrii D.

Lobul floculonodular fine de A.Ramura oftalmicd este mixtil. Cahea gustativl : A.Sunt situafi in raport lateral cu hipotalamusul E.in punte C.Se proiecte azdinpartea superioar[ a girului postcentral E. IX 9i XI C.in mezencefal 22 .Al III-lea neuron al ciii asustice B.Calea opticd : 258 llili . din care : A.Sunt striafi la nivelul scoarfei cerebeloase C.La nivel medular B.Sunt nuclei bazaliin profunzimea emisferelor cerebrale D. O componenti importantii a sistemului limbic este A.Nucleul vestibular superior : 23.Are al}-leaneuron in nucleul solitar din bulb D.Al Il-lea neuron al clii acustice C.Paleocerebel D.incorpul geniculat medial se g[segte A.Pleac[ de la nucleii cohleari B.Al IV-lea neuron al ciii acustice E.Arhicerebel : 26. Nervii trigemeni au 3 ramui principale. celelalte 2 sunt senzitive 25.Sunt striafi la nivelul scoarfei cerebrale B.Ramtua oftalmicd gi maxilar[ sunt senzitive.in bulb D.Calea motorie D.Paleocortex C.Calea gustativl B.Toate sunt motorii D.Repre zintLnuclei ai sistemului piramidal 27. Corpii sfiiafi : A. iar cea mandibular[ mixt[ E.Toate sunt senzitive B.Calea acusticd E.Neocortex E.Toate sunt mixte C.Are protoneuronul in ganglionii anexafi nervilor VII.in diencefal E. Se incrucige azd la nivelul talamusului 24.21.Neoeerebel B. Fasciculul piramidal direct se incruciseazl: A.Coliculul inferior D.Calea olfactiv[ C.

Echilibrul static gi dinamic E.130 milioane 30.MigcIrile globului ocular 259 .Mdduvei spinarii B.Chiasmei optice D. intensitatea undei sonore : 32.Nici tm rispuns nu este corect 31.28.Diminu6 vibrafiile sonore slabe E. DeregLeazl.Membrana timpanici tectoria bazilar[ reticulatli bazald 33.Viaral D.Deglutifia D.Lobul occipital D.MembranE C.Metatalamusului E. Numflnrl celulelor cu conuri este : A.5-6 milioane D.Lobul frontal C.Amplifici vibrafiile sonore slabe C.Migcnrile de finefe B.Sistemul limbic B.6-7 milioane C.Auditiv 34.Hipocamp E.Girul temporal superior : 29.Bulbului C. Care dintre analizatori are protoneuronul in ganglionul spilal Corti : A.Vestibular E.Diminu[ vibrafiile sonore puternice D. Fasciculul vestibulocerebelos confiol eazd : A. Aria auditiv[ se afla in A.Membrana E.Membrana B.125 milioane E.Membrana D.Olfactiv C. Axonii provenifi din campul temporal ( extern ) al retinei se incrucigeazl la nivelul : A.Motor B.7-8 milioane 8.Tonusul musctrlar C.Amplific6 vibrafiile sonore puternice B. Mugchiul ciocanului : A. Organul lui Corti este agezat pe A.

Cortizolul are urmdtoarele efecte specifice pe sistemul muscular A.Sunt dispuse in cordoane Z. Deutoneuronul caii gustative se afl6 situat in A.Este baza moleculari a contractilitafi i 40.Glucagonul E.Cregte lipogeneza D.Insulina D.Este cuprins intre doul membrane Z B.Este cuprins infie dou[ benzi H intunecate D.4s E. Care din hormonii secretafi de pancreasul endocrin cresc fo4a de contracfie a inimii A.Pe fala inferioari a lobului occipital B.Produce hipertrofi a muscularl : 38.Nucleul ambiguu din bulb D. Celulele hepatice : l.Nucleul accesor din mezencefal : 35.Produce hipoglicemie C.Cregte catabolismul muscular scheletic E.Prezinttrelafii de vecinitate cu capilarele sinusoide 3 .Faza de latenfi de 0.ls D.Pe fafa laterali a lobului parietal C.In jurul scizurii calcarine E. Sarcpmerul: A.Durata totali de 0.Este cuprins intre doui benzi H luminoase C.Nucleul ambiguu din punte C.Faza de contacfie 0.Este baza anatomicd a excitabilitiitii E.Tiroxina 39.01s C.Faza de rela:<are de 0. Segettr intermitent bila 260 liilr .01s B.Epinefrina B.Pe fala medial[ a lobului temporal 36. Aria corticaltr 37.Nucleul formafiei reticulate E.lr fala mediali a lobului frontal D.Patnr faze succesive : COMPLEMENT GRUPAT 41. Secusa muscular[ striati are A.olfactivi se afl6 : A.Nucleul solitar din bulb B.Delimite azL canaliculele biliare 4.Norepinefrina C.Cregte stabilitatea membranei lizozomale B.

Este prezentil U ioti indivizii umani 3. Undele peristaltice : l.(negativ) poate primi sange de la l.Circa 2 Yo substanfe anorganice 2.Proteine totale 6-8.5-8 minute : : 3.Grupa O 0) Rh' 2.Faza a IIII _dureazd l-2 minute : 47. De 6-8.De2.Fual 4. T 261 . Alegefi afirmafiile corecte : coagulirii dureazil4-8 minute 2. De 3.Au viteza mai mare in ileon ca in jejun 43.Grupa B (III) Rh' 4.Lipaza gastric[ 44.Care se deplaseazil anal cu viteza 0.5-5 g/dl 49.I m/s 3.Grupa AB (IV) Rh* (pozitiv) 48. Grupa de sange AB (IV) Rh.l0 secunde 4.5 .5 gldl 3.Acidul clorhidric 2. De 65-l l0 mg/dl 4.2-4 secunde 2.Sunt migclri de propulsie 2.Este mediatil de limfocitele B.Se rcalizeaz[ prin mecanisme umorale qi celulare 4. Aptrrarea nespecific[ : l.Glucoze 65-l l0 mg/dl 3. Principalele substanfe organice din sucul gastric sunt l. Hemostaza primard dureaz[ 1.5 g/dl 2. Plasma sangvinl confine : l.42.2-4 minute 46.Grupa A (ID P&3.Labfermentul 3.5-3.Fan a II a coagulirii este formarea hombinei a l.Apar in orice parte a intestinului sublire 4.Faza.Natriu 130-140 mmoUl 4. Concentrafia normal[ de albumine in plasmi este: l.5 g/dl 45.a II a coagullrii dureazd l0 minute 3.Este inndscutit 2.Gelatina 4.

Pompat de 2.Este cel mai important ritm 55.Frecvenfa impulsurilor este 40/1' 4.Este mai lung mai intens.E produs de nodulul A-V 2.Este produs de inchiderea valvelor semilunare 262 . Ritmul nodal 1. in formula leucocitari : I .Este produs de'inchiderea valvei mitralei gi tricuspidei 3.Diastola ventriculari 0.incepe cu inchiderea valvelor semilunare 2.Pompat de 3.Are o valoare de l500mUzi 2.50 sec 56.Este produs de deschiderea valvelor semilunare 4.15 sec 2. ( contracfia izovolumetrici) l. Zgomotul II : l.Monocitele reprezintil 3 -9% 3 Limfocitele reprezintli 20-30% 4. de tonalitate mai joasd 2. Sistola ventricularl 0. Volumul l. Y alvele atrioventriculare : 1.I.Simultan cu ritmul sinusal 3.Sistola atriali 0.Se inchid in timpul diastolei ventriculare 4.Se inchid la inceputul sistolei ventriculare 3.7 sec 3.incepe cu deschiderea valvelor semilunare 4.Neufiofilele reprezintil 50-65% 2.Nu vartazdcu factori hemodinamici locali 3.VariazLcu fo4a contracfiei gi cu presiunea arteriali 53.Depinde de volumul de api filuat la nivelul capilar (l6mUmin) 4. Eozinofi le repre zintil l -3% . Un ciclu cardiac normal prezint[ pentru I ritm de75ll' : l. Debitul limfatic mediu : l.3 5sec 4.incepe cu inchiderea mifialei si tricuspidei 57.50.Nu depinde de volumul de api restant in tesuturi 52.Pompat de 54. 51.incepe cu deschiderea valvelor afiovenfiiculare 3.Se deschid in timpul diastolei ventriculare bltaie reprezintii 70ml sange : ambii ventriculi pe minut fiecare ventricul pe sistold ambii ventriculi pe sistolE 4.Faza de C.Se deschid in timpul sistolei ventriculare 2.V.Diastola atrialn 0.

R.D II 60.D I 3.D I 4.Cele Zbrale.D II 2.Undele Q.5-5 Ul' 263 .Volum inspirator de rczervi= 500 ml : 2.Bra[ drept-picior stdng.Volum rezidual: 1000 ml 3.Unda T corespunde repolarizlrii atriale 3.S reprezintii repolarizarea ventriculari 4.Braf stAng-picior drept. Electrozii ECG misoarl diferenla de potenfial dintre : l.Se inscriu 3 unde pozitive gi 3 negative Z.Minut volum respirator -4.58. Alegeti valorile normale ale parametrilor ventilatori l.Braf drept-picior stSng. Pe traseul EKG : l.Unda P reprezint[ depolafizareaatrialI 59.Capacitatea reziduald fuircfional[ =3 500 ml 4.

45) 9.D (pagina 92) 57.126) 45. 3. C (pagina 15) 10.D (pagina27) 25. .8 (pagina 29) 26.C (pagina 90) 53. C (pagina 7) C (pagina 7) D (pagina 7) . A (pagina 70) 40.l7) 7.A (pagina 78) 42.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU: COMPLEMENT GRUPAT: 41. A@agim22) 22.D (pagina 92) 58. B (pagina 17) 14.8 (pagina 78) 43.8 (pagina 86) 47. E (pagina 14) 11. E @agina 47) C (pagina 49) C (pagina 49) E (pagina 50) 34.C (pagina 84.C (pagina 92) 56.E (pagina 99) 2. 32. D(paginall) 6.D (pagina 56. B @agina23) 16. C(paginall) 5. A (pagina l1) 8. B (pagina 45) 30.E (pagina 50.D (pagina 96) 59.D (pagina 86) 46. 4.B (pagina 31) 28. C (pagina 13.51) 29.C (pagina 95. C (pagina 43) 24.8 (pagina 21) 21.A (pagina 85) 48. A (pagina 43) 37. B (pagina 15) l2.D (pagina 2l) 18.C (pagina77) 44. 31. A (pagina 19) 17 1.B (pagina 16) 13.96) 60. D (pagina 60) 39.C (pagina 90) 54.8 (pagina 9l) 55. B (pagina 71) 264 trlii.A(pagina 84) 50. E (pagina 42) 36.B (pagina 89) 52. 23.57) 38. 33.D (pagina 50) 19.D (pagina 5l) 35. C (pagina 20) A (pagina 2l) 20.31) 27 . B (pagina l8) 15. C (pdgina 30. A (pagina ll.C (pagina 126) 51 .D (pagina 126) 4g.

Neuronul vegetativ 2. Hematia adultii C. Urmitoarqle afirmafii sunt adev[rate cu EXCEPIIA: A. Carcdintre urmitoarele celule sunt polinucl A. Fosfolipidele constituente sunt dispuse astfel incdt porfiunea eate? hidrofil[ formeazi un bistrat E. Panta descendentll a potenfialului de acfirure se datoreazl iegirii I(*ain celulI C. Confine fibre motorii ce inerveaz[ corpul limbii D. Axonii neuronilor viscerosenzitivip[frund in m[duv[ pe calea rlddcinii posterioare E. Urmdtoarele afirmafii despre membrana celulari sunt false: A. Univ. Fibra musculari netedd E. Are aspect bilaminat D. Panta ascendent[ a potenfialului de acfiune se datoreaz[ intririi Na* in celuli D. Confine fibre parasimpatice ce provin din nucleul lacrimal gi salivator C. Hematia adultii D. Trunchiul nervului spinal confine exclusiv fibre somatomotorii gi visceromotorii. Perioada refractarl absolutii se datoreaz[ inactivlrii analelor pentru K* 5. 6. Mircea Lupu$oru COMPLEMENT SIMPLU: l. inferior . Hepatocitul B. Panta ascendentll a potenfialului de acfiune se datoreazdieqirii f*ain celull B. Trunchiul nervului spinal se formeazdpin unirea ramurilor ventral[ gi dorsal5 C. Nervul facial: A. Perioada refractari absolutii se datore az6 inactivlrii analelor pentnr Na* E. R[ddcina anterioari confine axonii neuronilor visceromotori din jumitatea dorsali a cornului lateral B. Confine fibre motorii cu originea in nucleul motor din punte E. Confine fibre gustative cu originea in nucleul solitar din bulb B. Fibra musculard striati D. Fibra musculard netedl E. Are aspect trilaminat C. Ovulul B. Confine fibre motorii cu originea in ganglionul geniculat. Axonii neuronilor somatosenzitivi intrl in miduv6 pe calea rtrdIcinii anterioare D.i 265 . Care dinfre urmitoarele celule sunt binucleate? A. Dr. Separi sfiErcturile interne ale celulei de mediul extracelular B. Neuronul vegetativ C. Componenta proteicl realizeazi mecanismele de transport transmembranar 4.TEST 6 Asist. Alegefi afirmafia adevdratit referitoare la nerrnrl spinal: l A. Neuronul de asociafie 3.

Au fibre parasimpatice ce ajung la glandele parotide E. Au fibre senzoriale ce culeg excitalii gustative din treimea posterioarda limbii. Este separatil de duramater printr-un spafiu ce confine lichid cefalorahidian D. Este separatil de perefii canalului vertebral prin spafiul epidural C. 8. Nervul dohlear: A. Efectele I ( I I stimul[rii simpatice sunt: A. Sunt nervi motori C. Sclderea secrefiei glandelor sudoripare. 9. Perechea XI de nervi cranieni: A. Glandele sudoripare B. Inhibtr secrefia exocrinl pancreatic[ E. Glanda parotid6 D. Sunt nervi micAti D. InerveazLmuqchiul drept extern al globului ocular E. Pia mater: A. Contine aronii netuonilor viscerosenzitivi E. Prinhe efectele stimullrii parasimpatice se A. Este nery cranian mixt B. 12. Corticosuprarenala E. niciuna. Are structurd fibroas6 B. Confine vase arteriale in grosimea sa. Nu sunt prevlzute cu inervafie parasimpatici: A. Rinichiul. Confine ar<onii netronilor somatosenzitivi C. Sunt nervii glosofaringieni B. 10. Glandele salivare C.7. Cregterea secrefiei glandelor gastrice C. Cregterea secrefiei glandelor salivare E. Confine axonii neuronilor visceromotori din jumltatea ventrali a cornului lateral B. Sciderea secrefiei glandelor salivare D. ( c D E 266 . Confine dendritele neuronilor somatosenzitivi. I l. Cregterea secfefiei glandei lacrimale B. Rlddcina ventrali a nerrnrlui spinal: A. Scade secrefia glandelor salivare I I ( T T E numirl: 2 A B C. Are originea aparentil pe fafa posterioarl a trunchiului cerebral C. Aderd de perefii canalului vertebral E. Prezintl pe traiectul s6u ganglionul spinal D. Are originea aparentil in spafiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali. 13. Scade forta de contracfie a cordului B. Inerveazd muqchiul oblic inferior al globului ocular D. Midriaz6 D.

Celulele cu bastonaqe sunt mai numeroase in pata galbend D. 15. Confine mai multe contri dec6t bastonaqe. Boala Conn: A. Midriazi C. 20. Toate corecte. Pata oarb[: A. 17. I 8. 14. Celulele cu bastonage sunt adaptate pentru vederea coloratJl E. 19. Stimuleazdlipoliza E. Inhibl gluconeo generl. Produce hipoglicemie prin glicogenoliz[ D. Se caracterizeazdprin pierdere de sare gi apd D. Membrana bazilard infr6 in rezonanfi: A. Stimul eazd secre. Celulele cu bastonage sunt in num[r de 123 milioane C.. Este situat lateral gi inferior de pata galben[ E. Neuronul III al ciii acustice se afl[ in: A. Gluconeogene zA Si hiperglicemie D. Nucleul cohlear ventral. Este locul de iegire a nervtrlui optic din globul ocular D. Coliculul inferior E. Efecte similare stimuldrii sistemului nervos parasimpatic. Este situatii in dreptul uului nazal B. Cu sunete de frecventI joas6 (20-500H2)lavdrful melcului C. Catabolizarea acizilor gra.in leglhrd cu celulele fotoreceptoare urm6toarea afirmalie este adevdratii: A. Bolnavii prezintl obezitate gi diabet E. Corpul geniculat medial C. Bronhoconstricfie B.fia gastici C.i E. Cu sunete de frecvenfi inalti (l500Hz) labaza melcului D. Cu sunete de frecvent[ joasl (20-500H2) labazamelcului. Glucagonul: A. Apare in hipersecrefia de aldosteron B. 267 . Nucleul cohlear dorsal B. Se caracterizeazlprin adinamie gi hipotensiune C. Adrenalina produce: A. Corpul geniculat lateral D. Celulele cu conuri sunt in numir de 6-7 milioane B. Este locul de intrare al arterelor globului ocular C. Cu sunete de frecvenfd inaltii (15000H2) lavflrful melcului B. Scade secrefiabiliarl B. 16. Celulele cu conuri srHrtadaptate penhr vederea nocturnd. Cu sunete de frecvenf6 medie (500H2) la mijloc E.

incepe prin aderarea trombocitelor C.Rata difuziunii oxigenului prin membrana alveolo-capilari depinde de. De exoftalmie in jumltate din cazuri. 24. cu EXCEPIIA: A. 22. Mixedemul: Scade metabolismul bazal B. ADH-ului D. Frecvenfa respiratorie D. Sunt monosinaptice C. 25. incepe la I minut dupi lezarcavasului D. Este situat infie aorti gi coloana vertebrali D.6 minute B. Hemostazaprimard: A. Tireostimulinei C. Produce hipersudorafie E. Se deschide in unghiul venos drept E. Scade volumul sangvin producdnd letargie C. Colecteazd limfa din pdtrimea superioar[ dreaptd a corpului. Se mai numegte timpul plasmatic. Canalul toracic: A. Apare la sfiirgitul diastolei ventriculare C. Sunt reflexe de apdrare D.21. 268 lilt'ry' . ColecteazAlimfa din jumitatea inferioari a corpului C. Au receptorii localizafi in piele E. Corticotropinei. Zgomotulll: A. 27. 23. Reflexele miotatice: A. Este zgomot sistolic B.Urmitorii hormoni sunt secretafi de adenohipofizE. Poate fi inregistrat pe electrocardiogrami. Nu intervin in menfinerea posturii. Constau in contracfia lentil a unui mugchi B. Presiunea padiali a oxigenului in capilarul pulmonar. este dat de inchiderea valvelor aortice gi pulmoftre D. 26. Somatotropului B. Coeficientul de difuziune al oxigenului C. Dimensiunea membranei respiratorii E. Are loc vasoconstricfia vasului lezat E. A. Produce scldere in greutate D. Prolactinei E. cu EXCEPIIA: A. Este un zgomot lung. Presiunea parfial[ a oxigenului in alveolI B. Dtreazl. de tonalitate joasi E. Are o lungime de l5-20cm B.

Nici un rdspuns corect 33. Este inhibatii de LH C. Scade lipoliza C. Glosofaringieni E. Oxigenul D. Scade captarea aminoacizilor D. Scade sinteza proteicl B.28. Scade sinteza de glicogen E. Formarea acestuia este stimulat[ de FSH. Provine din foliculul ovarian E. Fosfolipide E. 38 molecule ATP E. Colesterol B. Vestibulocohleari 32. Care dintre urmitorii nervi cranieni au deutoneuronul situat in nucleul solitar din bulb? A. Este activatli de FSH B. 30 molecule ATP B. Care din urmatoarele molecule traverseazdmembrana celulari prin diviziune facilitate? til A. Glucoza E. Hipoglopi D. in timpul fosforildrii oxidative se oblin: A. incepe la adolescenfi D. Corpul galben: A. 29. $ermatogeneza: A. Plasmalema confine urmitoarele cu exceptia: A. Proteine C. Ssade glicoliza. 30. Nefecundat involueazi dupi 14 zile B. Confine o diviziune meiotici E.32 molecule ATP D. Etanolul B. Un miezhidrofil D. Hormonii steroizi C. Trigemeni B. 36 molecule ATP. Poate secreta doar progesteron D. Ureea 34. Accesori C. 34 molecule ATP C. Insulina are urmltoarele efecte: A. Glucide 269 . Poate secreta doar hormoni estrogeni C. 31.

4 l 2 3 4 4 COMPLEMENT GRUPAT: 41. 2500mL aer B. 40. Surt anucleate. Secretinl C. Lipaza. 2000mL aer C. 5000mL aer 39.amilaza pancreaticd C. Potenfialul membranar de repaus: l. Somatostatin6.35. Nu emit pseudopode E. Somatomedini D. Stimulare simpaticd C. in mod normal surt in numfu de 12000/mm3 D. Colesterol-lipaza E. Nu depinde de pompa Na*/I(* I 2 3. Pepsini B. Intervin in imunitatea celulard prin intermediul limfocitelor T C. Se datoreaz6 activlrii pompei Na*/tr(* 4. Leucocitele: A. 800-1000mL/24h C. Cortizol B. 38. 270 tr"' . Secretia de acid clorhidric este inhibatl de: A. Nu depinde de permeabilitatea membranei 3. Glicogenoliza este stimulatJi de: A. in unna unui inspir normal pl6m6nii confin: A. 1200-l500mLl24h B. 1000-l200mL/24h E. Are o valoare medie de -65 pfur[ la -85mV 2. 37 . 3500mL aer E. Fosfolipaza B. Alfa. Gelatinaz. Nu intervin in imunitateaumoral6 B. 1200-200&fiL124h. Sucul pancreatic confine urmItoarele enzime cu EXCEPIIA: A. Secrefia pancreatic[ este de aproximativ: A. Gastrini E. Testosteron 36. Aldosteron D. 3000mL aer D.2200mLl24h D. 4.a D.

indeplinegte triplu rol 45. 0. Hipersecrefia de PTH induce: 1. Hiperfosfatemie 4. Piridoxin6 44. Calciferol 2. Aponewozelor 4. Corpusculii Ruffini surt considerafi receptori pentru: l. Glandelor sudoripare 3. Scade sinteza de glicogen 48. Glandelor colice 47.6Yo substanfe organice 4. Sucul gastric confine: l.98% apa 3. Vibrafie 4. Stimuledz}' sinteza enzimelor lipolitice 3. Formarea de calculi urinari.1 l 271 .4Yo substanfe anorganice 2.Prczinta4 ctuburi 3. InhibA proteoliza 4. 49. A. Glandelor salivare 4.lt l. Este alcdtuitil din 33-34 vertebre 4.42. Cuprinde 5 regiuni 2. Cartilajelor costale 43. Tubilor triniferi 2. Inhib[ gluconeoogeneza 2.Ligamentelor 3. cald 46. Presiune 3. Rece 2. Insulina: l. Coloana vertebraltr: 1. Rarefierea oaselor 3. fesut conjunctiv cartilaginos hialin gisim la nivelul: l. Epiglotei 2. Retinol 4. Tiamini 3. Urmitoarele vitamine sunt liposolubile cu excepfia: 1. Celule-fintii pentru acfiunea aldosteronului se gdsesc la nivelul: il .99o/o ap6 il '{ I '. Activarea osteoblastelor 2.{ .

Viscerele felei 3. Urm[torii nervi au origine real6 in nucleul ambiguu: l. Este o valva tricuspidtr. Are stuctur[ sterolicd. Romboizi 2. Poate dona sfurge unui pacient cu gnrpa 0 51. Mucus 55. Se deschide in timpul diastolei ventriculare 56. Testosteronul: l. Vagi 2. Getul 2.30 secunde 3. Mupchii spatelui gi ai cefei sunt reprezentafi de: l.50. Sistola ventriculari: l. Artera carotidi externd irig6: 1. Se desfdqoari in doud faze 53. Este precedatil de diastola ventricular[ Z. Prezintii aglutinine p AII: 2. 54. Hipersecrefia acestuia duce la infantilism genital 4.Dweaze 0. Factor intrinsec 4. Oblici externi mitral[: atriul st6ng de ventricului st6ng 2. Regiunea temporali 52. UN pacient cu gnrpa sanguin[ l. Glandele gastrice pilorice secretii: l. Regitrnea occipitali 4. Valva l. 57. Separa 4. Abducens 3. Precede sistola atriald 4. Hipoglos 2t2 . Poate primi sdnge de la un pacient cu grupa 0 4. Pepsinogen 2. Marildorsali 3. Se inchide in timpul sistolei ventriculare 3. Glosofaringieni 4. Acid clorhidric 3. Trapezi 4. Este secretat de celulele Leydig 3. PrezintL aglutinine a 3. Este hormon catabolizant 2.

Celulele tecii interne secretii progesteron 60. Cdmpul intern drept al retinei 4. Cdmpul extern drept al retinei. 273 . CAmpul intern stdng al retinei 3. ln perioada preovulatorie: l. Hipofiza anterioard secretii LH in cantit{i crescute 3.58. Oaselor scurte 59. Tractul optic drept confine aronii neuronilor multipolari provenifi din: l. Oaselor bolfii cutiei craniene 4. Cdmpul extern st6ng al retinei 2. Hipofiza antenoarl secretii FSH 2. Celulele tecii interne secreti esfrogeni 4. Mandibulei 2. Oaselor membrelor 3. Osificarea encondrale dn nagtere: l.

55) 27.65) 45. C (pag 63) 59. D (pag 50) 17. C Gae tzt) 54. C(pag 39) 46. D @as27) 7. C (pag 81. C Qnge?) 4 A B c D E. A (pag 3a) 9. E (pag 35) 14. D (pas77) 55. A (pag tzl) 33. 14) C (pag 6) A (pag 10) A Qns23) B Gng27) t2. C (pag 59) 20. D (pag 120) 30. A (pag56) 31. B (pag77) 41.8 (pag 56) 47 . C (pag 100) 23.nAspuNSURr: 2. 4. B (pag 28) s8. 108. B (pae e) 42.s B. D (pag 9) 34. 14) B Gag 7.\ A. C (pae 54. 85) 38. C (pag 90. B (pag 84. B (pag28) 8.92) 28. C. B @as24) 26.sr 274 $ll . 3. D (pag 86) 2s.D Qng77) 50.1 E. I14. 11. D (pag 28) 32. A (pag78) 40. D (pag 99) 39. C (pag 78. C (pag 3s) 13. 5. C (pag a5) 16. l. E (pae t20) 60. C (pag 6) 35.8 (pag 64. E (pag 7. A (pag 68.t A B.s C.1 D. 115) 44. E (pag 87) 53. B (pag57) 19. A Gag 90. s. A(pag 6l) 22. A (pag 45) 15. B (pag 85) 51.s D.D (pag I l) 43.92) 57. B (pag 108) 29. E (pag 19) 10. C @ag a7) s2. B (pag51) 18. 69) 56. B (pag 5e) 49. 80) 37.D (pag 60) 2r. D (pag23) 6.s E. C (pag 35. 109) 36.1 6.8 (pag 59) 48. C (pag 89) 24.

Vezicule seminale au canale excretoare care: A.se unesc cu uretra penianl C.Osteocitele: A.SRAA.nucleii cerebelopi B.girul frontal mijlociu din emisfera dreaptil la dreptaci B.inhibe tonusul cortical 4.nu este influenfat de cltre scoarfa cerebrali E.este influentat umoral C.se hansformi in osteoblaste 3.prezintii numeroase prelungiri E.se deschid in canalul ejaculator 275 .reinhoducerea Ca* ln reticulul sarcoplasmic E.secret2l oseina B.cregterea efluxului de in perioada de repol anzarc B.ganglionii spinali C.absorbtia fructozei lapolul apical al enterocitelor D.se deschid la un loc cu prostata D. Dr. in substanfa alba a trunchiului cerebral nu se afl6 fibre provenite din: A.gir postcenfial din emisfera dreaptii la stfuigaci C.formarea actomiozinei in timpul contracliei musculare f* C.: A.mflduva spin[rii S.Crampa scriitorului implic6: A.Alegefi procesele consumatoare de energie: A.girul temporal superior drept la st6ngaci E.aparfine maduvei spin[rii B.se unesc cu canalul deferent labazaprostatei E. Vasilica Baugic COMPLEMENT SIMPLU: l.are in componenfa lui neuroni cu prelungiri lungi D.TEST 7 $ef Lucr.gir postcentral din emisfera dreaptl la dreptaci D.se divid activ C.se deschid in canalul deferent B.intervin in remanierea osoasi D.influxul de Na* in celuld in timpul potenfialului de repaus 2.girul frontal mijlociu din emisfera st0nga la dreptaci 6.neocortexul motor E.scoarfa Cerebeloasl D.

hipoxie C.e confine in plasmi aglutinine beta gi este Rh negativ B.energetice D.gustativi E.endocrine E.in neocortexul receptor C.de durere l2.poate primi sdnge de la un individ care are pe suprafafa hematiilor sale aglutinogene A gi B.cantitatea de Ca din reticulul endoplasmatic E.Coductibilitatea nervoasl este influenf ata de : A.in aria motorie pe fala medial[ a emisferelor cerebrale I 3 .pe fata extern[ a emisferelor cerebrale D.nge de la un individ care contine in plasmi aglutinine alfa gi beta indifere'il de Rh gi numirul de transfuzii D.toate r[spunsurile sunt corecte g.Un individ care confine in plasm[ aglutinine alfa qi este Rtr negativ: A.poate primi sf.Secrefia salivar[ nu este condilionati de stimularea receptorilor: A.controlul glicolizei este fdcut in diferite etape de ATP E.nu poate primi niciodata sdnge de la un individ cu Rh pozitiv I l.Homeotermia este rezultatul unor procese: A.in girusul temporal mijlociu E.T.fizice C.de teaca Henle 276 I I ( I T .Valvele nu sunt localizate la nivelul : A. avdnd un Rh negativ C.metabolice B.termici B.1 caV gram de glucozd D.vaselor limfatice aflate deasupra nivelului cordului C.prin glicoliza anaerobi se elibere azd 4.glucoza se poate sintetiza din glicerol C.glicogenul se poate sintetiza in fesutul nervos S.poate dona sfuige unui individ caf.olfactivi-l C.Proiecfia corticald pentru musculattra piciorului se glseqte: A in peretele anterior al gantului cenfial B.Alegefi afirmafia corectii referitoare la metabolismul glucidic: A.rezervorul glucidic al organismului este fesutul muscular B.perioada rgfractarl D.venelor de sub nivelul cordului B. E.poate dona sdnge unui individ care contine in plasml aglutinine alfa pi este Rh pozitiv.desprinderii metaarteriolelor din arteriole E.de tact D.vaselor limfatice de la membrele inferioare 10.excitabilitate B. orifi ciilor atrioventriculare D.

X jos predomin[ componenta celulari: moi enumerate mai l g.IX E.plramidal incrucigat D.fasciculul spinotalamic 277 .v B.ilnteazdlumenul fo liculului J*ea de activitate a glandei c.are rol endocrin la Polul aPical microvili .care din urmitorii nervi exclusiv ): A.vm D.celulele secretoare din tiroidl i. sinteti putin : zeazltri gliceride B.VII c. fasciculul sPinotectal g.fesut adiPos D.in care din lesuturile conjrurctive A.fasciculul piramidal incruciqat C.celulele caracteristici mai 15.a pufin: D.rubrosPinal E. Din fasciculele lateral : A.contin coloid r^ri.fesut conjunctiv lalr B.fartit ttot vestibulospinal lateral O. spinocerebelos incruci C.are rol absorbant -C sinteti zeazl chilomicroni D.fesut fibros E.. care A.t*t inconjtrate de capilare sangulne-^ tiroidian il. Enterocitul are urmltoarele A.tesut elastic profund in cordonul care este situat cel mai enumerate mai jos precizafi 19.tectosPinal atdt in bulb cdt qi cranieni iqi au nucleii sensitivi in punte( l7. ilt l lateral: fascicure nu se glsesc in cordonul din urmltoarele tracturi sau 16.fut"itulul firndamental lateral lateral E.spinocerebelos direct gat B.rtilnr tiroidie inafara foliculilor tiroidieni parafoliculare se gasesc ^---r^-^ E..vanazl ca in6l1ime in functi.mai au urmitoarele caracteristici l4.fesut reticular C.

incavitatea bucald . Glanda submandibular[: A.IX E. arteriolele eferente 24.cortizolul B.MSH 25. z6mbegte .este inervatli simpatic din ganglionul cervical superior C.este activatil protrombina in ficat de ctrtre vitamina K C.cresc atAt fo4a de confiacfie cdt gi frecvenfa cardiacl E. ln hemostaza A in sinusul carotidian este crescutil: fiziologic[ : A.se formeazd nigte polimeri din fibrinogen sub acfiunea trobinei D.arterele interlobare C. poate inchide ochii.XII B.VI 22.este inervata de fibre cu originea in ganglionul inferior al nervului VII D.arterele arcuate D. la comand6.se transform[ fibrinogenul insolubil in fibrina solubill E.cresc atdt forfa de contracfie cdt gi rezisten{a periferic[ 26. Care din urmitoaxe vase se g[sesc la joncfiunea dintre corticaltr gi medulara renal[: A.arteriolele aferente B. odatii cu masti calia.hidroliza celulozei C.secrefia'ei are un Ph alcalin 27 278 l1llr . arterele interlobulare E.scade atdt frecvenfa cardiaci cat si rezistenfa perifericl C.scade firccvenfa cardiacS gi cregte fo4a de contracfie D. Care din urmdtoarele modificlri au loc cand presiurea A.V D. degrad are a 23. aratL dinfii gi scoate limba. este un sernn de buna functionalitate a nervului: A.este o glandi anexl a aparatului digestiv cu rol in producerea unei salive seroase B.STH E.Carcdin hormonii enumerati mai jos prezintho intensd activitate gluconeogenetici: A.lipolizd E. Faptul ci un pacient .scade frecvenfa cardiactr pi cregte rezistenfa perifericd B.secretii o enzima care fiansform[ polizaharidele in oligopeptide E.digestie a amidonului copt A.tiroxina D.adrenalina C.2l .incepe procesul de: polipeptidelor in amino acizi B.VII C.formare de micelii lipidice D.are loc indep6rtarea cheagului prin acfiunea proteolitici a plasminei B.se formeaz[ dopul plachetar prin aglutinarea elementelor figurate .

modifi ctrrile tensiunii apicale in tendoane D.zona fasciculatil este formatll din cordoane celulare paralele ce ocupi l0 % din toatll glanda C.precede contracfia izovolumefiici E.este determinatli de gradientul de presiune dintre ventricule qi arterele corespunzatoare acestora C. este localizatilintre formafiuni neryoase in care se inchid reflexele acusticocefalogire B. Epifiza: A.intervine in metabolismul sodiului pi potasiului prin hormonii zonei glomerulare B.Mugchii membrelor r ealizeaz.Fazade ejecfie a sistolei ventriculare: A.amilaza pancreatic[ hrdrolizeazd polizaharide precum celuloza panl la stadiul de dizatraride E.lanivelul intestinului sublire: l-lipaza e ste acti v atl de s6nri le bi I iare B. semnal izeaz5. sunt cele mai mici elemente figurate sanguine 34. inhibitorul tripsinei protej eaza mucoasa intestinal[ de autodigestie D.mupchii anteriori ai antebrafului-supinafia mAinii C. Neufiofilele : A.mugchiul drept medial.deltoidul-abducfia si adducfia brafului D.d urmitoarele acf iuni A. 31.la dezvoltarea caracterelor sexuale securdare prin hormonii zonei fasciculate D. este inervat[ de fibre neryoase postganglionare din ganglionul cervical superior 32 .surt receptori nespecifici deservind gi sensibilitatea tactili 3 0. : zg. co Ie i I stero j Corpusculii neurotendinogi Golgi : A.intervin in apdrarea lnniscutJl a organismului B.sunt celule cu mai mulfi nuclei unifi prin punfi fine de cromatini C. secreti doi hormoni melanina qi vasotocina .este urmatil de diastola atriali 279 { .mucusul este produs de celule speciale din mucoasa intestinalE A.sunt alc[tuifi din terminafii senzitive butonate ale neuronilor unipolari din ganglionii spinali E.ril .semnalizeazdtensiunea la nivelul fibrei musculare intrafusale in contracfie B. cu acfiune antigonadotropi C.determinl expulzdreaunui debit sistolic constant indiferent de starea organismului D. prezintl un maxim de secrefie in cursul diminefii D.flexia gambei 28 .Corticosuprarenala : A.inhibitorul de tripsin6 este secretat de mucoasa intestinall impreuni cu entero clinaza C.bicepsul femual-flexia gambei E.contribuie. are o bogati inervafie parasimpatici E.determin6 deschiderea valvelor semilunare B.tricepsul brahial -flexia brafului pe antebraf B.stimuleazacontracfia mugchilor striafi prin sinapse cu motoneuronii alfa C.modifi cd permeabilitatea tubilor uriniferi prin cortizol E reglarea secrefiei sale este independentii de adenohipofiza 33.fac parte din clasa granulocitelor gi reprezinti 3-9o/o in formula leucocitar6 D.au rol macrofag E.

stimuleazAperistaltismul intestinal pi activitatea secretorie a tuturor glandelor endocrine D.toate E.gi Btrdach 40.colecteazi sdngele transportat prin toate venele localizate la cap. nazal 3.35.cele de ordinul I sunt legate de pdstrarea echilibrului E.nucleii olivari C.orbital 4.se formeazi prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculari B.nucleii vestibulari E. Vena cave superioarI: A.nucleii Goll.t B. reducdnd cantitatea de ap6 din plasmi C.fr 2.se varsi in atriul drept E.I 4. in timpul sarcinii se modific[ secrefia de: A. Muqchii mimicii sunt grupati in jurul orificiilor: l. ADH: A.r 49 4l . Corpul galben: A.nici unul Complement grupat l. constituie o pdrghie de ordinul II C.f 280 .parghia de ordinul III este importantl in timpul mersului 37.aparilia sa intrerupe maturarea foliculari C. 3.t 3.articulafia dintre femur pi oasele gambei . determindnd hipertensiune arteriali B.are acfiune sinergici cu aldosteronul. 1.eshogeni 2 3 4 4i 2.punctul de aplicare a rezistenfei este reprezentat de mugchiul in contracfie D. 4.nucleii cohleari B.incepe s[ degene reze in faza proliferativd a ciclului menstrual D secretl exclusiv estrogeni E.progesteron D.primegte limfa din canalul toracic care se dechide in unghiul venos drept C.are activitate endocrinl intensl in primul trimestru de sarcin[ B.este secretat in neurohipofiza t.prolactinl C.produce in doze mari vasoconstricfie arteriolari . git gi torace D.labaza cordului se dispune la stinga aortei 36.conce ntreazaplasmd gi dilueaza urina E.punctul de sprijin este greutatea care trebuie invinsd de eforul depus B.bucal 2. Perghiile osteomusculare: A.auditiv l.activitatea lui secretorie este controlatd de FSH 39. lt il li I i 38.Cerebelul este supftrmedulare: A.nucleul rogu gi substanfa neagrl 4 s D.

Proteinele se absorb din lumenul intestinal: l. III Axonii neuronilor din ganglionul spinal: l.se gdsesc la nivelul emisferelor cerebrale 4.are inervafie simpaticd provenitil din marele splantrnic 46.Care dintre urmitoarele afirmafii in legltwd cu medulosuprarenala sunt adevirate: l.pinocitoza difuziunea facilitat[ 3.actl 3. scade excitabilitatea miocardici 44.prin pinocitozi 4.sanfurile olfactive 3.comunic6 cu apeductul mezencefalic 49.sanful colateral 4.comunici prin orificiile interventriculare cu ventriculul 3.cregte conductibilitatea cardiacd 2.cregte frecvenfa cardiac[ 4. 45.fistra laterala Sylvius 2. Daci atingem corneea cu un tampon de vatd gi pacientul integritatea nervilor: licrimeazl.scade secretia gastrica si intestinali 3.V( ramura mandibulari) 4. Ventriculii laterali: l.girul hipocampic 48. Stimularea nervului vag determini: I .confin LCR 2. Carc din urmitoarele procese necesitil un sistem membranar de transport: l.fac sinapsl direct cu motonernonii din coarnele laterale 3.VII 47.este esenfiali pentru supravieguire 4.secreti acetilcolina 3.pasiv 2.poate fi considerati un organ simpatic preganglionar 2.fac sinaps[ in cornul posterior medular cu un neuron de asociafie 2.uI 2.fac sinapsi direct cu motonewonii din coarnele anterioare 4.42. Enunierafi formafiunile care se vid pe fala bazald a emisferelor cerebrale: 1.V(ramura oftalmicl) 3.filtrarea 4. fransportul activ 2. putem afirma l.prin difuziune 43.trec direc't-fir[ sinapsd in cordonul posterior de partea opus[. 281 .

in stnrctwa ei intr[ aleturi de nervi spinali gi filum terminale 3.reticulospinale.bulbii olfactivi se observi in sanfurile olfactive de pe fafa bazrrle a emisferelor cerebrale 4. se articuleazd cu oasele temporale prin sindesmoze 2. nigrospinale 3.hiperpolarizarea membranei este determinatii de efluxul de Cl3.dau nagtere arterei toracice inteme din care se desprind arterele intercostale anterioare 4.unii pot fi rotunzi in ganglinul spinal 3.unii pot fi fuziformi gi au rol de protoneuroni 2.mucoasa olfactiv[ confine celule fuziforme 3.insubstanfa alb6 a mezencefalului se intdlnesc urmitoarele fassicule: 1 dento-talamic.corticopontine 2. La 5 1 5. nu se observi la exteriorul cutiei craniene 57.pot avea in segmentul extern discrni suprapuse nivelul membranei : l.pierderea sensibilitefii 4.pierderea sensibilitiitii 2.rubrospinal.pierderea sensibilitittii 3. 53.50. tectospinal. Sfenoidul: l.pot avea conexiuni cu neuronii multipolari 4. Coada de cal: l. Neuronii bipolari: l.receptorii olfactivi sunt fazici qi de distanfa 2.potenfialul de receptor nu asculti de legea'totul sau nimic" 54. vestibulocerebeloase.nici ura din variantele drepte a maduvei spindrii la nivelul segmentului T5 produce: protopatice in membrul inferior drept termo-algice in membrul superior stdng tactile epicritice in membrul inferior st6ng de mai sus nu este corectl 5l . spinocerebelos Gowers 4.dau nagtere arterei vertebrale care vascularizeazacoloana verebrali 3. spinotalamic anterior . Analizatorul olfactiv: . are forma de fluture gi particip[ la formarea bazei craniului 4. de asosia{ie.se desprind din tnrnchiul bratriocefalic 282 .se continutr cu arterele axilare 2. Secfionarea jumit{ii l.corticospinal lateral.segmentul central este in neocortexul din sistemul limbic 56.corticostriat.pinocitoza este o formi de exocitozd 4.are fibre preganglionare cu traseu spre ganglionii intramurali 4. Arterele subclaviculare: l.se intinde pdni la a doua vertebri cocsigiani 2. e un os neregulat gi pneumatic 3.este formati din r6d[cinile alungite gi oblice ale nervilor toracali gi lombari S2.netrilema este impermeabil[ pentru anionii proteici din celuld 2.

confine asizi biliari care provin din colesterol 2.se realizeazl cu participarea mugchilor temporali gi maseteri 59.determini inhibarea centrilor respiratori 4.este reglatl prin mecanisme nervoase gi umorale 3 . Secrefia biliari : l. care se manifestii mai ales in expirafie 2. intoarcerea sdngelui la inimd este determinati de: l.determini scdderea suprafelei de contact a alimentelor solide ingerate 2.confine produqi de degradare ai hemoglobinei 4 .pompa muscular[. Masticafia: l.masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor omonime 3. stimul eazd motilitatea intestinald 3. monozahari del or gi co le stero lului 283 .fav onzeazd ab sorbli a acizilor grag i. care in contracfie golegte de sdnge venele profunde 60.presa abdominal[.aspiratia toracic[.58. mai puternictr in inspirafie prin relaxarea diafragmului 4.

8 .E 27.C 5.nAspuNSURr 1.A 57. 30.A 25.A 56.28.A 50.8 8.B 4.C 5l.D l5.8 54.D 3l.c l9.E 42.E t7.A 38.D 40.C 47.B 35.8 23.'.8 43.D 3.A 34.A 49.D 16.E 6.D 37.E 13.B 4l.A 33.8 53.D 44.D l1.C 45.D 20.E 32.A 39.8 .D 55.C 60.D 7.D l4.A 52.8 26.E 48.B 22.c l8.D t2.D l0.A 24.c 284 .8 58.D 59.D 2.D 46.D 29.8 9.8 2l.D 36.

Tn B. Lz D. Lt neuroni preganglionari simpatici provin de la nivelul segmentului medular: E. activitatea lor scade ulterior E. E. Asigtrd vederea scotopici C. Sunt chemoreceptori B. in ciuda menfinerii acesfuia. Care dintre urmdtoarele afirmafii privind receptorii olfactivi este gregittr? A. Afirmafiile de mai sus sunt toate gregite 3. orientat spre dreapta. Ancufa Augustina Gheorghigan-G[l61eanu COMPLEMENT UNIC: l. Mai mictr de 80 mV. Sunt exteroceptori C. 120 mV D. Fac sinapsi cu celule ganglionare Sunt mai sensibile dec6t celulele cu bastonag Sunt mai numeroase in fovea centralis decdt celulele cu bastonaq / / 4. Capul pancreasului. 80 mV B.TEST 8 $ef Lucr. Rispund cu o cregtere a activitiilii la aplicarea stimulului. S+ 2. Sunt receptori faz. Mai mare de 80 mV E. exocrine gi ductale 6. Posterior de pancreasi gi la stfuiga aortei urc[ vena cavl inferioard E. Posterior de pancreas trece aortaabdominali C. Celule adipoase 5. in strucfira hipodermului nu gisim: A. De la cap gi pene h coad[ este stribltut de canalul pancreatic principal D. Variafia de potenfial a sarcolemei fibrei miocardice ventriculare intre starea de repaus qi starea de excitare este de: A. dar. Dr. Sunt celule nervoase modificate B. Glomerulii glandelor sudoripare B. cu o excepfie: A. D. Mai micl de 80 mV C. Confine celule endocrine. dar mai mare de 65 mV 285 . Ultimii A. este inconjuat de duoden B. Mugchii erectori ai firului de p6r E. Celulele cu con: A. Corpusculi Vater-Pacini D. Lr C. Despre pancreas sunt corecte urmItoarele afirmafii. lesut conjtrnctiv lar C.ici D.

Bronhiolele lobulare E.mugchi sternocleidomastoidian E. Urefia prostaticd 12. Cavitatea uterintr 13. Vezicula seminal[ E. Prin rupere expulzeazl ovocitul de ordinul I C. Toate variantele de mai sus I I l. Alveolele pulmonare 286 . Are un lob intermediar redus la o simpli lamd epiteliald.mugchi inervat este gregit[? A. se hece prin urm[toarele vase. Se continui cu canalele alveolare: A.mugchi maseter D. Sunt corpusculi sferici Sunt localiza[i in apropierea nucleului Confin enzime cu rol in producerea energiei celulare Fac parte din hialoplasmd Sunt organite specifice la nivelul leucocitelor 9. Vena port6 C. Bronhiolele respiratorii C. Trunchiul celiac B.5 grame C. B. Nerv oculomotor .mugchi frontal C. Aorti A. Canalul deferent B. Nerv trigemen . 10. Alegefi afirmafia falsd despre hipofizi: A. Este localizatd la baza encefalului B.mupchi oblic superior B. Nerv facial . C. Gametii masculini nu se dpplaseazdprin: t C. Nerv glosofaringian .7. Secretli hormoni glandulotropi E. Tubii seminiferi drepfi D. Trunchiul pulmonar D. Cdnttuegte 0. E. Are un lob posterior caxe constituie neurohipofiza D. cu excepfia: A. Nerv spinal . Bronhiolele terminale B.mugchi ai faringelui S. Vena mezenteric[ superioar[ E. Saculefii alveolari D. Se formeazd dinlr-un folicul ovarian primar B.Lizozomii: A. in deplasarea hematiilor din splind pen[ in peretele stomacului. Prpa ovulafie se transform6 in corp alb D. D. Carc asociere nery cranian . aderentil de lobul anterior Foliculul ovarian matur: A. In perioada preowlatorie secreti hormoni sexuali feminini (estrogeni qi progesteron) E.

Se af16 pe fafa mediali a emisferei B. D. Saliva B. Fasciculul spinocerebelos ventral B. E. Urina D. Sucul gastric E. Canalul Canalul Canalul Canalul Canalul cistic accesor hepatic principal coledoc de acoperire din: 15. Cartilajele articulare 287 . D. Cel mai mare confinut in ap6 il are: A. Despre'aria olfactivi sunt valabile urmltoarele afirmafii. Corespunde girului hipocampic gi nucleului amigdalian 20. C. Cartilajele fralreale D. Are leg[turi directe cu talamusul C. cu o excepfie: cerebrale A.14. Pavilionul urechii este constituit din acelagi tip de fesut conjrurctiv ca gi: A. Marcafi valoarea corectii din urmltoaxea formul[ leucocitari: A. Este ur epiteliu simplu pavimentos epiteliul Canalul glandelor salivare Vasul chilifer central Vagin Ureter Bronhiol6 16. A. Laringele B. Osul 19. Fasciculul piramidal incruciqat D. 33 % monocite 25 % limfocite 9o/o B. granulocite eozinofile lo/o granulocite bazofile in unna lezirii cordonului lateral medular sunt intrerupte urmitoarele fascicule medulare. Cel mai lung canal stribtrtut de bil[ este: A. B. 17. ts. E. Fasciculul reticulospinal E. Aparfine paleocortexului D. Fasg-iculul spinotectal t' 18. E. D. 50% granulocite neutrofile C. C. Epiglota E. Este localizatli la nivelul lobului temporal E. Disctrile intervertebrale C. Plasma C. cu o excepfie: A. Fasciculul sensibilitiilii cutanate dureroase C.

24. Diastolei generale t' i 24.CV D. FT C. CV E.a a III-a procesului de coagulare D. Sistolei atriale C. t2 c. E. Apa B.21. 24 25. Cel mai scurt timp al de hemostazei este: A. Nu mai poate fi eliminat A. Care dinfre urmitoarele componente ale ultrafilratului glomerular nu se secreti de-a lungul tubilor renali? A. Faz"a I a procesului de coagulare B. Bulbul B. 60 mm Hg E. Timpul vasculo-plachetar E. Sistolei ventriculare D. Crradientul de presiune al Oz la nivel tisular este de: A. Du@ o expirafie normal5. Nervii cranieni care aparfin numai trunchiului cerebral sunt in numfu de: A. VER B. KE. 100 mm Hg 288 . Conul medular aer 26. VR C. Creatinina 23. Diastolei atriale B. Filum terminale E. 18 D. CPT . Canalul ependimar D. poate fi eliminat suplimentar din pldm6ni: A. 46 mm Hg D. 40 mm Hg C. Diastolei ventriculare E. M6duva spin[rii se prelungepte inferior cu: 27. Comunicarea dinhe atriul gi ventriculul corespunzitor se face pe toatd dtrata: A. Acidul uric D. t0 B. Faza a II-a procesului de coagulare 22. Timpul plasmatic C. Butonii terminali C. 6mmHg B. Faz.

28. Din colesterol se formeazA:

A. Adrenalina B. Cortizolul
C. Oxitocina D. LTH

E. Tiroxina
29 .

A. B. C. D. E.

inreglarea metabolismului glucidic nu intervine: Extractul de epifizd Triiodotironina Glucagonul Aldosteronul Adrenalina

30. Apeductul Sylvius comunicl superior cu:

A. Ventriculii laterali B. Canalul ependimar C. Ventriculul III D. Canalul medular central E. Ventriculul IV
31. Sfurgele adus de una dintre urmitoarele artere este preluat de vena port5: A. Artera testicular[ B. Artera hepatici C. Artera renald D. Artera splenici E. Artqra esofagianl 32. Care este volumul minim de sdnge pompat de ventriculul stdng timp de l0 minute, dacd ciclul cardiac este de 0,8 secunde?

A. 201 B. 30 I C. 427 D. 52,51 E. 701
33. Adenohipofiza:

A. Reprezint6 aproximativ 75o/o din masa glandei hipofize B. Este conectatll cu hipotalamusul prin tractul hipotalamo-hipofizar C. Secretil un hormon stimulator al ejecfiei laplelui
D.
Este controlat[ de produgi de neurosecrefie secretafi in hipotalamut

E. Inhibn"neuroni A. Ptialina B. Lactaza
C. 7,aharuza D. lzomaltaza

hipotalamici anteriori

34. Una diqtre urmitoarele enzime digestive duce in urma acfiunii ei la oblinerea de galactozil:

E. Amilaza din sucul pancreatic
289

35. Fusul neuromuscular:

A. Este stimulat de cregterea tensiunii tn tendoane din timpul contracfiei musculare B. Este inervat de un singur tip de fibre aferente C. Fiind un receptor, nu posedl inervafie motorie D. Este un exteroceptor E. Previne prin intindere gi activare relanarea musculard
36. Care dintre urmitoarele componente ale urinei finale se pe 24 ore?

elimini in cantitatea cea mai mare

A. Sodiu B. Clor
C. Uree D. Fosfor E. Creatinina
37. Este mugchi anterolateral al toracelui:

A. Mugchiul frapez B. Mugchiul marele dorsal C. Mugchiul deltoid D. Mugchiul dinfatul mare E. Mugchiul oblic extern
38. Fafa intern[ a membranei plasmatice este formati din:

i!

A. Fosfolipide B. Colesterol C. Proteine D. lhpoproteine E. Glucide
39. Pelagra este consecinfa avitaminozei de:

A. Retinol B. Tocoferol C. Acid ascorbic
D. Nicotinamidl

E. Riboflavini
40. Tubul contort proximal: A. Este situat in medulara rinichiului B. Este irigat de capilare care provin din ramificarea arteriolei aferente

C. Are un epiteliu stratificat cilindric D. Este in contact cu arteriola eferentll E. Este st[bitut de filratul glomerular
sau secrefie

care este supus unor procese selective de absorblie

290

COMPLEMENT GRUPAT
41. Laringele: Confine musculaturd de tip striat 2. Are in structui fesut cartilaginos hialin 3. Este inervat de fibre motorii cu originea in nucleul ambiguu 4. Este ciptugit de o mucoasl care confine un epiteliu plurishatificat cilindric 42. Neuronii preganglionari simpatici pot fi localizafi in: 1. Ganglionii paravertebrali 2. Nucleii vegetativi din trunchiul cerebral 3. Ganglionii prevertebrali 4. Coamele laterale medulare

l.

4.

43. Fosforilarea oxidativI: Are ca produgi finali COz gi H2O Spre deosebire de ciclul Krebs, se desfd;oarl la nivelul mitocondrial 3. Asigtri oxidarea acidului piruvic produs in timpul glicolizei anaerobe Furrizeazd energie pentru sinteza a36 moli de ATP /l mol de glucozd

2.

l.

44. Alegefi hormonii care au acfiuni la nivelul sistemului nervos:

2. Glucagonul 3. Cortizolul 4. Insulina
45. Prin administrarea de ganrma-globuline se obfine o imruritate: 1. Dobflnditii artificial 2. DobAnditil natural

l.

Tiroxina

3. Pasivi 4. Activi

46. Alegefi oasele nepereche ale viscerocraniului: 1. Osul lacrimal 2. Osul nazal 3. Osul palatin 4. Osul maxilar

2. 3. 4.

l.

47. Conlin fibre vegetative preganglionare:

Nervii Nervii Nervii Nervii

vagi pelvieni faciali splanhnici

48. Venele care

2. 3. 4.

l.

participl la vascularrzaliaplImfuiilor ajtrng in:

Atriul drept Venacdv[ superioarl
Ventrioulul drept

Atriul st6ng

291

49. Corpul galben: 1. Se formeaz[ numai daci ovulul nu este fecundat 2. Devine in final corp alb care are fesut cicatricial 3. Apare in momentul ovulafiei 4. Asigwi cregterea concentrafiei sangvine a progesteronului in perioada postovulatorie a ciclului ovarian

50. Din aortaabdominal[ pornesc ramuri care se distribuie la urm[toarele organe aflate in bazin: Vagin 2. Vezicule seminale 3. Prostati 4. Ovare

l.

51. Pentru a ajunge in mediul extern, COz rcniltat in urma catabolismului celular trebuie strdbatii:

si

2. 3. 4.

l.

Atriul drept Atriul st6ng
Ventriculul drept Ventriculul stdng

52. Plasma unui subiect cu

2. 3. 4.

l.

$up sangvin A(II) Rh* confine:

Antigen Rh Fibrinogen Antigen A Aglutinine p

53. Alegefi hormonii care se depoziteazdextracelular:

2. Triiodotironina 3. Oxitocina 4. Tiroxina
54. Conducerea saltatorie a potenfialului de acfiune se realizeazd la nivelul:

I.

ADH

2. Prelungirilor periferice ale netnonilor din ganglionii spinali 3. Neurilemei 4. Fibrelor mielinice
55. int6lnim celulele secretoare de mucus in structura:

l.

Sarcolemei

1. Glandelor pilorice 2. Criptelor Lieberkiihn 3. Glandelor Briinner 4. Epitqliului vilozitlililor intestinale

292

56. Cifra 12 rcprezint[ num5rul de: Perechi de coaste 2. Nervi cranieni 3. Vertebre toracice 4. Nervi spinali toracali

l.

57. Prin contracfie, muqchiul tibial posterior rcalizeazd:

2. 3. 4.

l.

Extensia labei piciorului Flexia labei piciorului Flexia degetelor Extensia degetelor

2. 3. 4.

58. Alegefi afirmafiile corecte: 1. LH controleazA secrefia de progesteron

LH provoaci ovulafia
FSH controleazd secrefia de estrogeni FSH controleazi maturafia foliculari

59. Sunt neuroni cu un singtr il(on: 1. Neuronii pseudounipolari 2. Netnonii unipolari 3. Neuronii bipolari 4. Neuronii multipolari 60. Membrana Reissner: Participi la delimitarea melcului osos 2. Delimite azA, canalul cohlear spre rampa timpanici 3. ESte stribitutd de cilii celulelor receptoare din organul Corti 4. Se intinde de la lama spiralI pen6 la peretele lateral al melcului osos

l.

293

RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC

3.A 4.D
5.D 6.D 9.E
7. A
10. D

2.E

t.c

COMPLEMENT GRUPAT

A 42.D
41. 43. E(0)

44.8
45. B 46. E(0)

8.A
ll.D
13. B

47.8
48. D 49. C 50. D 51. B 52. C 53. C s4. c 55. E 56. B

t2.D
t4.E
15. B

16. C

t7.D
18.

57.8
58. E 59. E

A

19. B

.

20.D 2t. c 22. A 23.8
24. C 25. A

60. D

26.8 27.D
28. B

29.D
30. c 31. D

32.D
33. D

34. B 35. E 36. C

37.D
33. C 39. D 40. E

294

Existil ftansport activ primar gi secundar. B). D). Se datoreazdacfiunii pompei Na*/I(*.sintezi proteici D) Aparat Golgi . Se declanqeazddacdpotenfialul de membranl atinge valoarea prag.fosforilare oxidativ6 2. Are o valoare medie de -65 mV p6ni la -85mV. Alegeli afirmalia corectil A) Transportul membranar al moleculelor organice polarizate nu utilizeazi proteine transportoare B) Presiunea osmotici este proporfionald cu mdrimea particulelor dizolvate inft-o solufie C) Potenfialul membranar de repaus are valoarea medie de -65 mV pdnd la -85 mV D) Depolaizarcamembranei se datorcazdiegirii K ain celuli E) Repo laizareamembranei se dator eazA cregterii permeabilite$i acesteia pentnr Na+ 4. Depinde de permeabilitatea membranei pentru diferifi ioni. cu EXCEPTIA A) Membrana celulari confine un bistat fosfolipidic B) Corpii tigroizi srurt echivalenliilizozomilor pentru celula nervoas[ C) Centrozomul are rol in diviziunea celulard D) Corpusculii lui Palade surt bogati in ribonucleoproteine E) Lizozomii contin enzime hidrolitice 3. C) Ribozomi . tn absenfa unui stimul. C). E). Marcafi B) Reticul endoplasmic rugos .sistem circulator infracitoplasmatic l.metabolismul glicogenului. C). Potenlialul membranar de acfiune: A). Se numegte difuziune. Urm6toarele afirmafii sunt adevdrate. Stimularea simpatic[ are ca efect A) Miozi B) Secrefie salivar[ apoasl C) Relararea sfincterelor digestive D) Contracfia splinei E) Relaxarea sfincterului vezical intern 295 . Se rcalizsazilprin difuzirure facilitatii. E). D). Se desfdqoari fdr[ consum de energie. Transportul activ al substanfelor prin membrana celularI: A).TEST 9 $ef Lucr. 6. Este constant. 5. Mariana Cdtilina Ciornei COMPLEMENT UNIC: asocierea incorectii: A) Reticul endoplasmic neted . Asigurd deplasarea moleculelor gi a ionilor conform gradientului de concentrafie. B).excrefia unor substanfe celulare E) Mitocondrii .

Saliva: A) Confine gelatinazl' B) Are rol in vorbire C) Concentrafia K este mai mic[ decit in plasml D) Are rol bactericid prin lizozomi E) Are rol de excrefie a maltozei 296 . articulafii mobile C) Amfi artroze. format din gase oase pereche $) Viscerocraniu. informafiile sunt conduse lent gi proiectate cortical difuz gi nespecific nj Segmentul central percepe o anumitii forml de energie din mediul extern sau intern. Hormonii tiroidieni A) Sunt tirozina gi tireoglobulina B) Sunt secretafi de celulele parafoliculare tiroidiene (. care are patru oase pereche I 1. muqchii adductori gi muqchiul drept medial B) Mugchii adductori mare.C") C) punt sintetizafi sub acfiunea tiroxinei D) In exces produc mixedem E) Au efect hipocolesterolemiant 9. articulafii semimobile B) Sindesmoze. Craniul este alc[tuit din I A) Netnocraniu.7. Articulatiile sunt: A) Sinartroze. sub formi de stimuli 8. sctrt 9i lung C) Mugchiul drept medial gi muqchiul semitendinos D) Mugchii semitendinos gi semimembranos E) Muqchii croitor gi cvadriceps 12. Mugchii 13. Analizatorii A) Transmit informafii din mediul extern gi intern ce determini formarea de senzafii in ariile subcorticale ' B) Au rm segment periferic.. Glucocorticoizii A) Sunt secretafi de medulosuprarenali B) in exces determin[ boala Addison C) Produc hipoglicemie D) Reduc lipoliza E) StimuleazAcatabolismul proteic in mugchii scheletici 10. care are patru oase nepereche E) Neurocraniu. articulafii semimobile D) Sinostoze. format din patru oase pereche C) Opt oase pereche gi gase oase nepereche D) Viscerocraniu. articulafii mobile E) Artrodii. un segment de conducere pi o arie de proiecfie cortical[ C) Transmit informafii cdtre scoarta cerebrali rapid pe calea sistemului reticulat ascendent activator D) pe cale directd. articulafii fixe lojei anterioare a coapsei sunt: A) Mugchiul croitor.

Grupele sangvine: A) Swrt determinate de prezenta aglutinogenelor in structtna membranei hematiilor B) AB (IV) 9i A(II) au aglutinine a C) AB([V) 9i B(III) au aglutinine p D) O(I) pi A(II) pot primi sdnge de la grupa AB(IV) E) (II)qi B(IID pot dona la gnrpa O 4 18. cu rol in ap[rarea nespecificl D) Confine limfocite. Circulafia pulmonar[: A) Incepe in ventriculul stdng B) Transportl sdnge cu 02 la fesuturi C) Sdngele inclrcat cu Oz este colectat de venele pulmonare D) Venele pulmonare se vars[ in atriul drept E) Trunchiul pulmonar se imparte in cele patru vene pulmonare I 20. Din arcul aortic se desprind direct: A) Artera carotidd comunl dreaptil B) Artera carotid[ internd stingl C) Artera carotid[ externi st6ng[ D) Artera subclaviculard dreaptl E) Artera subclavicular[ stingl 297 . proces care dweazd 2-4 minute 9. cu rol in ap[rarea specificd E) Confine trombocite.14. Sucul gastric confine: A) a anilazd. cu rol in protecfia mucoasei gastrice I 5. Absorbfia intestinald: A) A proteinelor se face cu ajutorul sdrurilor biliare B) A fiuctozei se realizeazdprintr-un sistem de transport activ Na-dependent C) A vitaminei A se realizeazi prin sistem de transport activ Na-dependent D) A vitaminei D se realizeazi cu ajutorul unui ftansportor legat de membrana celulari gi activat de calciu E) A apei se realizeazdpasiv. cu rol in digestia amidonului D) Labferment. cu oprirda sdngeririi B) Se desfdgoarl in trei etape succesive: timp vascular. care ader[ la nivelul pligii vasculare. izoosmotic 16. cu rol in hemostazd C) Confine eritrocite. Sdngele: A) Este alcdtuit din limfd gi elemente figurate B) Confine leucocite. cu rol in digestia proteinelor E) Mucus. Hemostaza: A) Este un proces la care participn eritrocitele. cu rol in digestia amidonului B) Colesterol-lipaza cu rol in digestia trigliceridelor C) Tripsintr. cu rol in men{inerea echilibrului acido -bazic 17. timp plasmatic Ai timp de metamorfozd vdscoasl a eritrocitelor C) Are un timp de coagulare ce se desfdqoari in fiei faze D) Are rolul de a opri sdngerarea la nivelul vaselor mari E) Presupune formarea fibrinei.

Sunt situate la nivelul aparatului digestiv. Hormonii: A). cu durata de 0. Membrana alveolo-capilari: A) Este alcituitii din endoteliu capilar. intimpul activit{ii cardiace: A) Valvele atrio-ventriculare aortice gi pulmonare se deschid in timpul sistolei ventriculare B) Valvele semilunare mitral[ gi tricuspid[ se inchid in timpul diastolei ventriculare C) S&rgele este pompat de ventriculi cu o frecvenfl medie de 150 bltii/min D) Debitul cardiac de repaus este de aproximativ 5 Vmin E) Sdngele este pompat din ventriculi in atrii 22. D). adic6 proprietatea miocardului de a propaga excitalia la toate fibrele sale B) Automatismul. D). Proprietiifile miocardului sunt: A) Excitabilitatea. Sunt fiansportafi exclusiv pe cale nervoasI. cu durata de 0. Au leg[turi neryoase cu rinichiul. epiteliu alveolaro surfactant B) Are o grosime medie de 0. 298 .5 s C) Diastola atriald. C). cu dwata de 0. Acfioneazldoar la locul de sintez[. E)" Sunt organe ce aparlin sistemului digestiv. Sunt in numdr de 6-8 in tot organismul. C).4 s 24. Glandele endocrine: A). cu durata de 0. in afara funcfiei lor principale. Sunt formate din epitelii secretorii. cu durata de 0. 27. B).Unna: A) Se formeazi prin filtrare tubulard B) Se formeaz[ prin reabsorbfie gi secrefie glomerulari C) Se formeazl in medie. Ciclul cardiac este alcituit din: A) Sistola atriali. rol in reglarea metabolismului celular. B). E). adici proprietatea miocardului de a se l6sa destins cflnd cregte presiunea sdngelui 23. adic[ proprietatea miocardului de a denrolta tensiune intre capetele sale E) Elasticitatea. Sunt secretafi de glandele endocrine. interstifiu pulmonar. in volum de 200-300 ml pe zi D) Se formeazi prin reabsorblia facultativi a apei in prezenfa ADH E) Se formeaz[ prin reabsorbfia obligatorie a apei in prezenfa ADH 26.2l . adici proprietatea miocardului de a rispunde la un stimul printr-un potenfial de acfiune propagat C) Conductibilitatea. adici proprietatea miocardului de a se autostimula D) Contactilitatea.1 s D) Diastola ventriculard. Au.1 s E) Diastola general[.6 mm C) Are o suprafaf6 totald de 50-100 mm2 D)'Permite difuziunea oxigenului din singele capilar in alveolele pulmonare E) Permite difuziunea COz din alveolele pulmonare in sdngele capilar 25.7 s B) Sistola ventriculari. Secretii produgi de neurosecrefie.

Are o tunici internd" alcituiti din2 straturi de celule. B). Este alcituit din trei tunici gi medii refringente. care confine vasele proceselor ciliare. B). 34. D). tesutul de tip exocrin: A). Este de tip folicular. 30. Este un fesut epitelial glandular. D). E). Se contractl izometric. Hipoftza: A). Este situatii in zona anterioari a gdtului. Secretil prolactinS. E). fiind reprezentat de celulele multipolare. care confin fibre de la ambii globi oculari. Reprezinth segmentul intermediar al analizatodui vizual. 31. 33. Are primul neuron situat in retin6. Este reprezentatil de tractul optic. adicl de a rispunde la un stimul printr-un potenfial de acfiune propagat. B). D). Se ejecteazdur volum de sdnge de 150 ml in stare de repaus. Repre zint5 2% din masa hipofi zei . c). Int[ in stnrctura organelor de simf. E). E). 299 . C). Este de tip ciliat gi neciliat. adici de a dezvolta o stare de tensiune permanentit. care confine fibre de la un singrr glob ocular. Secret6 ocitocind gi vasopresini.28. / 32. Se mai numegte gi neurohipofizA. Ochiul: A). B). Are relafii anatomice gi fuircfionale cu hipotalamusul. Valva fricuspid[ este inchis[. Este reprezentatii de nervii optici. cristalinul. E). Este alctrtuitii din doi lobi. Fibra musculari striat6: A). Miocardul ventricular se relaxeazl. Secreti hormonii numifi mineralocorticoizi. C). cu conuri pi cu bastonage. D). Se mai numegte gi glanda pineal6. C). C). caracteristici mugchilor cu inervafia intactii. adici tensiunea mugchiului r[mdne constant5. D). Miocardul atrial se conftactil. Secretii hormonul melanocitostimulant. Se contractJi izoton. B). E). E). Are o lentili. 29. D). Are o tunici medie fibroasd. Are proprietatea de excitabilitate. Are proprietatea de a dezvolta tensiune intre capetele sale. Valva miral[ este deschis[. D). C). Este un fesut epitelial de acoperire. Are o tunicl externi vasculartr. adic[ lungimea mugchiului rim6ne constant5. Lobul anterior hipofizar: A). Calea optictr: A). in timpul sistolei ventriculare: A). Are pfoprietatea de extensibilitate. B). C). B). Are al treilea neuron in corpul geniculat intern.

fesutul conjunctiv moale: A). este o structur[ nefuncfional[. caxe se opune filhlrii. 40. D). 38. Se gisegte in testicul.35. care se opune filrlrii. D). De tip lax se gisegte in ganglionii limfatici.fibros se gisegte in tunica medie a arterelor. D). C). E). B). Primesc s6nge din arteriolele aferente. C). Se manifestii in toati perioada de viatd a celulei. B). permite transportul nerestrictionat al orisiror substanfe. C). Presiunea din capilarele glomerulare. Capilarele peritubulare: A). D). Filtrarea prin membrana glomerulard depinde de: A). D). C). Se varsd in arteriola eferentli care a trecut prin glomerul. B). 41. Presiunea coloidosmotic6 a proteinelor din capsula Bowman. E). De tip. Presiunea din exteriorul capilarelor. este alcdtuit[ din proteine. Presiunea coloidosmotic[ a proteinelor din capilare. Toate r[spunswile sunt corecte. Centrozomul: A). De tip adipos leagd unele organe. Au un debit sangvin de 1200 mVmin. care determin[ filtrarea. C). Presiunea din capsula Bowman. Se gisegte in ovar. B). Se gisegte in toate celulele. Sunt inconjurafi de o zondde citoplasm[ limpede. De tip elastic se gdsegte in ligamente. E). fluidI. E). B). De tip reticulat se gisepte in splin[. 37. Se gdsesc in special in medulara renal6. Este situat in apropierea nucleului. E). Membrana celularfl: A). E). B). Este fesut de tip epitelial glandular.-) 39. Este format din doi centrioli sferici. care determinl filtrarea. Orice celul[ din organismul uman are: l) Membranl 2) Nucleu 3) Citoplasmd 4) Mitocondrii 300 . C). fesutul de tip mixt: A). . D). confine fosfolipide dispuse intr-un singur strat. Formeazlo refea in jurul sistemului tubular al rinichiului. confine glucide situate pe fala ei extern6. 36. Se gisepte in pancreas. care se opune fiftrerii.

42. originea nervilor cranieni 4) Celule de susfinere gi de asociafie 48. numite fibre extrafusale 2) Inervafia lor motorie este asiguratil de axonii neuronilor o care se distribuie porfiunii periferice a fibrelor cu sac nuclear 3) Inervafia lor senzitivd este asiguratJi de dendrite ale neuronilor y din cornul anterior medukfr 4) Sunt receptori ai sensibilitiitii proprioceptive 47. fesutul epitelial de acoperire: l) Poate fi pavimentos 2) Poate fi cubic 3) Poate fi cilindric 4) Poate fi de tip folicular 44. pentru vederea diurn[ 2) Celule cu bastonage. Medulosuprarenala: l) Este situatilin periferia glandelor suprarenale 2) Secretd mineralocorticoizi 3) Secretii hormoni cu actiune identic[ stimullrii parasimpatice 4) Secretii cantititli crescute de hormoni in unna traumatismelor 301 II l) Reprgzintilobul . P otenfialul de acfiune: 1) Are aspect identic pentru toate 2) Are dtrata identic6 in toate tiptrile de celule tipuile de celule 3) Are amplitudine proporfional6 cu intensitatea stimulului aplicat 4) Apare la atingerea valorii prag de citre potenfialul de membran[ 43. Fusurile neuromusculare : l) Sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate. Adenohipofiza: posterior al glandei pituitare 2) Secretil prolactina 3) Secretil oxitocina 4) Secre![ hormonii gonadotropi 49. Stimularea sistemului nervos parasimpatic determini: I ) Stimularea glicogenolizei 2) Stimularea secrefiei gastrice 3) Contracfia sfincterului vezical intern 4) Stimularea secrefiei exocrine a pancreasului 46. Sinapsa: l) Este o conexiune funcfionali intre un neuron gi o celuli efectoare in sistemul nervos periferic 2) Este o conexiune morfologici intre un neuron gi o altl celuli 3) Poate fi chimicI sau electrici 4) Transmite impulsul nervos in ambele sensuri 45. pentnr vederea nocturni 3) Celule multipolare. Retina confine: l) Celule cu conuri.

56.50. care ajung in splin[ 53. Glucagonul: ) Stimul eazd glicogenoliza 2) Stimuleazd secrefia gastric[ 3) Stimul eazA proteoliza 4) Inhib[ secrefia biliarl 1 52. Timusul: 1) Este o gland[ mixt6. Sistemul limfatic: 1) Are funcfie de drenare a fesuttrilor Z) este alc[tuit din capilare cu stnrcturl identici cu a capilarelor sangvine 3) Are vase cu perelii mai subfiri ca ai vaselor sangvine 4) Este atc[tuit din capilare interpuse intre sistemul arterial gi cel venos 57. Ciclul cardiac: Cuprinde sistola atrial[. cu rol in emulsionarea lipidelor 55. in 10 secunde 4) Formarea fibrinei. Procesul de coagulare: l) Se desf"aqoard in hei faze 2) Formarea tromboplastinei dueaz6 4-8 minute :) formarea trombinei din protrombin[. Insulina: l) Este secretatl de pancreasul exocrin 2) Are efect hipoglicemiant 3) Stimul eazd gluconeogeneza hepatic[ 4) Stimuleazd sinteza proteici in muqchi 51. inl'2 secunde . Bila: 1) Este locul rurde se acumuleazdprodusul de secrefie a hepatocitelor 12) Conline enzime cu rol in digestia lipidelor 3) Confine pigmenti biliari cu rol in absorbfia lipidelor 4) Confine s6ruri biliare. endocrinl 9i exocrinl 2) Este localizat in zona anterioari a gfltului 3) Are funcfiile puternic stimulate de hormonii steroizi 4) Confine timocite. urmatil de diastola atrialfl 2) Sistola ventricular[ se desfdgoari in doutr faze 3) Sistola ventricular[ este urmat[ de diastola general[ 4) Fande contracfie izovolumetic[ aparfine sistolei atriale l) 302 . Rolurile oaselor sunt: 1) Rezervor de calciu 2) Antitoxic 3) De pirgii ale aparatului locomotor 4) De sediu al hematopoiezei 54. sub acfiunea tromboplastinei.

Oferi informafii despre poziliacapului in spafiu. 2). 59. 2). Involueazddup[ trei luni gi se transforml in corp alb. Are receptorii situafi in canalul cohlear. 4). Analizatorul vestibular: 1). 60. Urechea intern[: l). 3). Confine receptorii analizatorului vestibular. 2). Ofer6 informafii despre pozilia corpului ?n spafiu. Se gisegte in st6nca temporalului. Formarea sa este stimulatil de FSH. 303 . 3). 3). 4). Corpul galben ovarian: 1). Confine receptorii analizatorului auditiv. 4). Contribuie la reglarea echilibrului.58. Confine endolimfd. Apare prin tansformarea foliculului ovarian dupd ovulafie. Secrefia sa este stimulatii de LH.

D. pg.92 24. pg. 85 18. 103 D. E.8. 38 8. 104 52. 9 3. pg. pg. pg. A. 1l 35. pg. 87 2l. pg. I 5.pg. pg. 100 25. 9l 23.70 33.8. A.57 50. 49.7 2. 27 54 E. B. pg. 58 9. E.57 10. C. 8l 16. 50. pg. I I 44. pg. C. pg. 56. 84 17. pg. p9.i.pg. 60 2A.pg.60 53. D.D.44 58.D. 35 46.D.D. pg.pg. 86 19. A.9. 88 (C. 64 11. C. pg. 6. pg. C. 55 30. 54 A. pg. p9. 57. pg. 103. pg. 90 22. pg. 104 41. p9.9.41 47. pe. pg. 69 13. 67 12. p9.54 29. pg. 87 31. pg. A.78 E. E.pg. C.pg.E.75 14. 55 49. E. p9.p9. A.pg. C. B.8.D. 86 A.26. A. C.D.E. pg.D.7 c.p9. pg.D. 103.92 28. 84 42. C.D. pg. c.8.pg. p9. 54. B. 7.RASPUNSURI 1. pg. B.7 39. pg.pg. E. pg. C. pg. 47 32. 26. pe.77 15. E. pg. 54. D.pg. 59 51. 50 59. pg.D. pg. 45. I I 36. B. 9 4. E. 54. pg. pg.6 38. 35 7. 51 60. D. pg. 45 48. pe.p9. B. 120 304 . 1l 37. l0 5.p9. 66 D. 16 40. 10 43. pe. 90 34. 55. B. A.

Se gtrsesc in miocard E. retinei 2. Receptorii ciii protopatice sunt reprezentafi de: terminafii nervoase libere corpusculi Golgi corpusculi Ruffrni discuri Merkel fusuri neuromusculare A.TEST TO $ef Lucr. E. scoarfei cerebeloase E. Urmltoarele celule sunt newoglii cu excepfia: celula Schwann microglia astrocitul celulele ependimare celulele fotoreceptoare Sinapsele electrice: 3. D. C. ganglionului spinal B. Segmentul presinaptic confine vezicule cu mediator chimic B. 6. D. D. C. A. Neuronii uripolari se afl[ la nivelul: A. C. sacratii formate din subtanli reticulatll Sunt Sunt mai late decdt cele posterioare Contin neuroni senzitivi vegetativi A. A. Impulsul nervos elibereazd cuante de mediator in fanti C. Formeazi placa motorie 4. Conduc unidirecfional D. E. B. E. ganglionului spiral Corti C. Dr. Srurf mai proeminente in regiunea C. Raluca Papacocea COMPLEMENTUNIC: 1. 5. D. Confin neuroni senzitivi somatici B. B. In cordoanele laterale se poate identifica urmitoarea cale ascendentJi: fascictilul piramidal incruciqat fasciculul olivospinal fasciculul spinotalamic ventral fasciculul tectospinal fasciculul spinocerebelos direct 305 . B. E. mucoasei olfactive D. Coarnele laterale medulare: A.

senzitivi D. La acest nivel nu se afl6 substanfI albi E. Epidermul: A. Conexiunea dintre emisferele cerebrale se realizeazd prin: A. Prezintil 2 lobi I 1. stimularea sistemului nervos simpatic produce: A. micgti (somatici gi vegetativi) I 9. bronhoconsfiicfie D. hipersecrefie lacrimalI C. hipotalamus D. are un sfiat germinativ 306 . )edunculii cerebrali C. fornix 12. Cerebelul: A. contracfia detnrsorului E. miozd B. Este conectat in serie cu miduva spindrii C. pedunculii cerebeloqi superiori B. prezintli bulbii firelor de Ptrr D. este alcituit din fesut conjunctiv B. 10. micgti (senzitivi qi motori) B.Reflexele miotatice: sunt reflexe de apdrare au centrii nervogo polisinaPtici iradiazlla nivelul SNC sunt monosinaptice se mai numesc gi nocicePtive Originea real6 a componentei senzoriale a nervului facial se aflI la nivelul: ganglionul geniculat nucleul solitar nucleul pontin al facialului ganglionul Scarpa nucleul salivator superior Nervii cranieni spinali sunt nervi: A. vegetativi E. Este cel mai mare segment al SNC D. confine corpusculi Vater-Pacini E. glicogenoliz[ hePatic[ 13. Prezintii substanfa cenugie la exterior 9i interior B. motori C. confine vase limfatice C. hipocamp E.

mitocondriile C. Urmatoarele celule nu prezinta forma globuloasa in stadiul adult: A. plasmalema 20. arul grosimii B. Pacini C. Ruffini D. sunt inervate parasimpatic C. ovqlul E. Receptorii pentru rece sunt de tip: A. Urmatoarea stnrctura celulara intervine in procesul de fosforilare oxidative: A.dictizomii D. Krause B. Krause B. confin fibre musculare netede B. inervafia motorie provine din motoneuronii gama medulari 17. tmparte corpul intr-o parte superioar[ gi una inferioari 18. Nu sunt incapsulafi urmltorii receptori: A. inervafia senzitivi provine din motoneuronii alfa medulari D.ergastoplasma B. Pacini C. Merkel E. are un pol anterior D. este delimitat inferior de suprafata talpilor E. Meissner I 6. fibra musculard striati D.centrozomul 307 . Merkel E. Fustuile neuromusculare: A. celule cartilaginoase B. Urmatoarea structur6 confer6 formi celulei: A.corpusculii Palade E. Axul longitudinal: corpului A. adipoase C.celulele sangvine 19. centrozomul B. sunt receptori ai durerii musculare E. are un pol stang C. Meissner 15. citoplasma C. membrana nucleari E.14. Ruffini D. carioplasma D.

C7 c. reticulul endoplasmic neted B. dendritele 22. neurofibrilele 23.nernonul E. Limita inferio aril am[duvei este la nivelul: A. ar<olema. Sinapsele electrice funcfione azh cu acetilcolind E. 6xolem4 mielina. Tgaca Henle. teaca Henle D. Te4ca Henle. Sinapsele electrice fiansmit bidirecfional D. U na dintre urmatoarele celule e binucleatd: A. Secfiondnd un il(on din SNP int6lnim de la interior spre exterior: A. sinapsele electrice prezintll fantii sinaptic[ 27 . Este adevlrat cd: A. Teaca Henle. ribozomii C. teacaSchwan.hepatocitul 25. teaca Schwarur. cilii C. teaca Schwanno anolema E. microvilii D. Ll D. centrozomii D. Prezintd formi sferic6: A.fibra muscular striata B. urmatoarele prelunigiri citoplasmatice sunt temporare: A. teaca Henle. ribozomii B. Placa neuro-motorie funcfione azd cu adrenalind C. teaca Schwann. Intervin in digestia inhacelulard: A. mitocondriile 24. dictiozomii C. mielina.hematia adulta D. mielina B. pseudopodele E. mielina.2l . CI B. C.L7 308 .adipoasa C. desmozomii B. Sinapsele chimice transmit bidirecfional B. lizozomii E. arolema mielina. reticulul endoplasmic rugos E. anolema 26. teaeV Schwann.centrozomii D.L2 E.

Se incrucigeazl la nivel medular fasciculul: A. Au traseu ascendent prin cordoanele posterioare urmatoarele fascicule: A. Se gariesc neuroni motori vegetativi: A. spinobulbare 34. ganglionul spinal E. reduce frecvenfa potenfialelor de actiune E. Intre coarnele laterale gi cele posterioare E. Spinobulbare D. inte duamater gi arahnoidi B. in j umitatea anterio ard a coarnelor laterale B. spinocerebelor incruciqat 33. deformeaztr memebrana bazilafi : C. in coarnele anterioare D. Protoneuronul clii sensibilitefi tactile epicritice se afl6 in: A.28. blocheaz[ potenfialele de acfiune B. spinotalamic anterior B. bpinocerebelos direct D. coarne anterioare medulare B. spinotalamic lateral B. in coarnele posterioare C. spinotalamic lateral B. determin[ vibralia membranei tectoria D. talamus 31. spinotalamic anterior C. in jumitatea posterioari a coarnelor laterale 30. corticobulbar 32. spinocerebelos direct C. coarne posterioare medulare C. Depolarizlrile celulelor seruoriale auditive A. cerebel D. calea sensibilitiifii kinestezice D. sunt provocate de inclinarea cililor celulelor auditive 309 . Spinobulbare E. corticospinal anterior E. infre piamater gi m[duvi 29. in ganglionul spinal E. Lichidul cefalorahidian se afld: A. Fac sinapsd in talamus urmitoarele fascicule cu excepfia: A. jntre piamater gi duramater D. spinocerebelos dorsal E. spinotalamic lateral C. inne aratrnoidd gi piamater C.

adductor mare B. conline iod E. Nu se afltr la nivelul lojei mediale a coapsei mugchiul: A. in exces determin[ hipertiroidism B. saliva sucul gastric . Nu confine enzime proteolitice: 2. Tireostimulina : A. simfiza pubiani E. Sunt sindesmoze: A. secretd 20% noradrenalind C. lizozim E. suturile craniene B. drept medial E. sintetizeazi hormoni derivafi din colesterol D. funcfional are rol de ganglion limfatic E. articulafiile coatelor D. este un hormon tiroidian C. sucul pancreatic 310 l. Corticosuprarenala : A. secreti tireostimulinl B. secreti 80% epinefrini B. ap[ B. articulatiile goldului 39. addcutor scurt 40. articulafiile dintre corpurilevertebrale C. adductor sctrt D. amilazi salivar[ COMPLEMENT GRUPAT: 41. acid clorhidric D. stimuleazd dezvoltarea gonadelor 38. bila 4. In salivi nu se afl6: A. poate proveni din celulele parafoliculare 36. 3. este glandi mixti D. e depozitat6 in coloid D. este stimulat de cortisol C. croitor C. fuircfional este trn ganglion simpatic E. Timusul: A. mucini C.35. este situatil central in suprarenali 37.

confin acizi biliari 2. membrani 2. enzime 44. scade presirlrea coloid osmotic[ a plasmei 49. pepsinogen mucus labferment acid clorhidric 43. lecitini 4. regleazd echilibrului acido -bazic 311 . formeazl refeaua de fibrind 3. sIruri minerale 4. crggte presiunea din capsula Bowman 2. hormoni 2. aglutinine 46. aglutinogene 4. includ trigliceride 3. citoplasmd 3. confin colesterol 45. Chilomicronii: 1. 3. biliverdin[ 3. aderi la peretele vascular lezat l. 4. este un proces pasiv 2. Bila confine: colesterol 2. l. scade presiunea din capilarele glomerulare 3. 47. Secrefia de H la nivel renal: 1. emit pseudopode 4. Plachetele: intervin in transportul Oz 2.Unndtoarele substanfe organice se gisesc in sucul gastric: 2. are loc exclusiv in tubul proximal 4. aglutinine 48. Filtrarea glomerularl cregte c&rd: 1. l. intervine in reabsorbtia apei 3. se absorb in s6ngele portal 4. Eritrositele prezint5: 1. Sflngele con{ine: 1.42. fibrinogen 3. scade presiunea coloid osmotici din capsula Bowman 4.

intervine in reglarea secrefiei de eshogeni 3t2 . Glanda mamar[: 1. 4. transportl diferite substanfe 3. are loc in mitocondrie 4. se mai numepte ciclul acizilor gra$i 3. adrenalina 3. ciclului Krebs 4. este ur compus fosfat macroergic celular Krebs reface fosfocreatina rezultil din glicolizaanaerobl 56. Hormonii hiperglicemianfi sunt: l. Glicemia cregte prin stimularea: 2. Ovarul: 2. cortizolul 4. 3. roltri functionale aparfin proteinelor: intrl in alcdtuirea macrostructurilor 2. necesitd dioxid de carbon l. 1. 1. Glicoliza: 2. la nagtere confine 300-400 de foliculi ovarieni 4. 52. este situat in cavitatea abdominali 2. insulina 54.50. reprezintil sinteza de glicogen genercazl acid piruvic produce in final ADN necesitii enzime specifice 51. Ciclul Krebs: intervine in degradarea glucozei 2. enzime 55. glicolizei 2. Urm[toarele l. este o structur[ pereche l. 4. gluconeogenezei 3.lKcaVg 4. zonamedulari nu confine foliculi 57. glucagonul 2. se formeazdinciclul 3. elibereazd 4. ATP-ul: l. este o glandi mixtii 3. este stimulatii de prolactintr 4. glicogenolizei 53. secreti estrogeni 3.

este stimulat de FSH 4. 313 . e precedati de formarea corpului galben 60. testicul 2. elibereaz6 celule haploide l. constii in maturarea folicului 3. este reglat printr-un feedback pozitiv 3. Au secrefie exocrind urmitoarele: 2.58. se datoratJl feedback-ului pozitiv al estrogenului 4. prostata 4. veziculele seminale 59. Ovulafia: l. este stimulatil de LH l. Testiculul: secretl hormoni sterolici 2. glandele bulbowetrale 3.

8 (pae. E (pag. 116) 17. 27.7) 2s. 38) 14. 84. 75.B@ag. 5) 19. D (pag. C (pag. 6) . A (pag. D (pag.D (pae. 111) 55. B (pag. B feag. C (pag. 85) 46. B (pae. A (pag. 75. s.28) 9. D (pae.77. C (pag. E (pag. r20) 20. 56. 18) 28. C (pag.7) 22. 85. 108) 52. D Gag.nAspuNsuRr COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT: 41.7) 23. A Gag. ll0) s4. 7) 60. 60) 38.D (pag. 31) t2. A (pag. 16) E (pag. C (pag.l18) 57 59. 16) 27. 104) s0. 108.E(pag.85) 48. C (pag. 6. D (pag. 3.21.78) 42.29) 11.Z3) 7. B (pag. 104) 49. E (pag. E (pag. B (pag. 4. A(pag. 67) 39. la) 26. ll7. C (pae. 15) D (pag. C (pae.D (pae.D (pag. E (pae. 69) 40.54. 19) D (pag.D (pae. 25) 8. 35) 13. B (pae. 108) 51. 38) 15. 81) 45. 110) 56. A (pag. 55.D (pae. 86) 2. B (pae.77) 314 . C (pae.77) 43.7) 24.8 (pag. 5) 18. tzl) zt.D (pag.22) 33.57) 37. C (pag. B (pag.22) 32. 21. 13) E (pag.8(pag. A (pag. E (pag. 108.22) 34.8@as. A @a9. 78) 44. 2l) 47.5l) 35.E (pag. 28) 10. C (pag. 109) A reag. 19) 29. 38) 16. A (pag. l. C (pae. 19) 30.A(pag. al) s3. 20) 31. ll7) 58. 84. 58) 36. 21.

glucide E. aglutinine B. poate avea o pozi. cristalinul C. retina 315 . Cele mai numeroase elemente figrnate ale sdngelui sunt A. corneea D. polinucleate E. trinucleate C. nu contine material genetic 3. nu poate exista singuI D. Organul activ al acomoddrii este : A. anucleate : B. monocitele D. limfocitele B. are o dimensiune standard 2. Membrana hematiei confine : : A. fosfolipide D. Antoaneta Purgd COMPLEMENT UNIC 1. nu ia forma celulei E. Urmtrtoarea afirmafie despre celul[ este adevarati A. constituie fesuturi C. hematiile E. nu este o parte constitutiv[ principald : D. aglutinogene C. nu transmite material genetic C. pentanucleat / 4.ie excentrici B. Dr. Univ. glicoproteine 6. Nucleul celular : A. leucocitele C. neutrofilele 5. irisul E.TEST II Asist. mugchiul ciliar B. Hepatocitele strnt A. inilial are forml cubic[ B. binucleate D. ulterior toate igi schimbi forma E.

70 s B. Intestinul sublire nu secretii urmdtoarea enzimi A. fonocardiogram[ C. scapuli D. Hemostazaprimar[ dureazd A. gelatinaza. 0. cardiogrami D. electrocardiogrami B.cu excepfia : A. 0. ulni : 8.40 s D. sfigmogrami E. 4-8 minute E.50 s c. humerus B. Diastola generald dtueazi : A. izomaltaza D.30 E.rezult6nd A. capsulI elastici limfatici au in structura lor urmltoarele elemente exceptdnd : 3t6 ll: =: . vase aferente B.20 s ll. 8-9 minute 13. zon[ corticaltr D. 0. l0 secunde C. Ganglionii A.2-4 minute D. Urmtrtoarele sunt oase lungi. zon[ medulard E. maltaza C. zgomotele cardiace pot fi inregistrate grafic. 0. E.lactaza 10. fibuli E. : jugulogram[ : 12. tibie C.lipaza B. 0. l-2 secunde B. vase eferente C.7.

14. tonusul muscular B. au anse Henle lungi E. coarnele anterioare confin dispozitivul somatomotor C. 0.10 s : c.l s D.18. cavitatea bucalI B. 0. ficat E. este constituitii din ru<onii netnonilor B. Care din urmatoarele proprietilfi ale mugchilor este de nattnl reflexl : A. sete B. Nefronii juxstamedulari : A. Tubul digestiv este format din urmdtoatele. faringe C. elasticitatea C. glomerulul este situat in corticala renalI C. claviculei E. contractilitatea 20. reprezinthSl% din totalul nefronilor B. excitabilitatea E. coxalului B. Secusa are o durattr totali de A. au ansi Henle scurti 15. tibiei i . o. sare E. are pe secfiune aspectul literei . La nivelul hipotalasmusului lateral se afl6 centrii nervogi pentru : A. 0. Substanfa cenugie a mflduvei spinirii : 4. Manubriul aparfine : A.cu excepfia : A. temperatura 16. foame C. stomac D.04 s 3t7 .01 s B. coarnele laterale confin neuroni somatotropi 66K" E. coarnele posterioare confin neuroni vegetativi D. extensibilitatea D. satietate D. scapulei C. sternului D. glomerulul este situat in medulara renali D.05 s E. ileon 17. 0. 19.

este o tunictr musculard C. Filochinona E.Unul dinfte urmdtorii hormoni previne ovulafia A.Bilaeste formatil de cltre A. numai LH E. Prolactina E.Unadin urmdtoarele vitamine A. Secrefia ovanrlui este stimulatii de : A. hepatocite D. arcul aortic : 26. FSH ei LH D. se reface : 24. prezintil modific6ri structurale cdnd se elimini E. atriul st6ng E. numai FSH C. c[ptugegte cavitatea uterin[ B. TSH 318 t. factor intrinsec C. este sffatul funcfional al uterului D. Nicotinamida B.lipaza gastrici B. mucus D. Urmitoarele afirmafii despre endometru sunt adevarate cu excepfia A. contactul cu HCI sau cu pepsina E. leucocite : 27. ADH D. Cobalamina C. Tiamina este liposolubila : 23.21. [i : . ventriculul st6ng C. Aorta ascendentil are origine in A. gelatinazd 22. akiul drept D. Pepsinogenul este activat de : A. Vasopresina : 25. frombocite E. FSH C. STH B. erinocite B. ventriculul drept B. Piridoxina D. enterocite C. prolactini B.

corpusculilor lui Palade C. slculefi aleveolari 30. Vestibulul vaginal este : : A. reticulului endoplasmatic B.orificiul de inchidere al vaginului D. 3 l.5 mg D. un organ erectil E nici rlra din variante. are valoarea de 5 milioane 34. sistolic B. Acinul pulmonar nu este format din A. l0 mg B. bronhiola respiratorie C. are valoarea de 55% E. 29. trombocite E. nu poate fi inregistrat gafic 3t9 . alveole pulmonare D. mai lung D. matricei mitocondriale D. Acizii gragi nu pltrwrd in ) A. partea laterald a vaginului C. reprezintii volumul globular procentual D. Zgomotul II cardiac este : A. 1. Ciclul Krebs are loc la nivelul A. aparatului Golgi : 32. 0. la inceputul sistolei ventriculare E. neuroni C. bronhiola lobularl B. ducte aleveolare E. Hematocritul ' A. Necesanrl zilnic de tiamini este de : A. reprezintinumdnrl de leucocite circulante B.5mg 15 mg C. enterocite : ' ' B. diastolic C. hepatocite : 33.5 mg E. cromatinei E. spafiul dintre labiile mari B. reprezintil numtrrul de eriftocite din plasmi C.28. erihocite D.

VII D. copilul mare D. cecul E.V B. cvadricepsul C. prostata vasc ularrzeazd : 38. copilul mic C. diabet 4. ovanrl B. Labfermentul este secretat numai la A. androgenii B. corticosuprarenald D. adult 40. tiroidi : 36. Nervii cranieni motori sunt A. epifizi C. mineralocorto coizi E. Hipersecrefia de glucocorticoizi determini l. estrogenii C. sugar : B. obezitate 2. uterul D. trapez : COMPLEMENT GRUPAT 41. deltoidul D. adolescent E. IX E.X 37 .35. hipoglicemie : 320 . penisul C. Catecolaminele sturt secretate de : A. VI C. Cel mai lung mugchi al corpului este A. glucocorticoizii D. adductorul lung B. Araera ruginoasl A. medulosuprarenald E. Urmitorii hormoni produc limfopenie A. catecolaminele : 39. croitorul E. hipertensiune 3. hipofiz6 B.

bulb 2. tonusul muscular 43. neurohipofizi 46. Hormonii care determin[ degradarea trigliceridelor sunt: 1. lichid interstifial 3. cortizolul 3. pancreas 49. singe : 48. lichid cefaloratridian 4. interstdiul pulmonar : 4l . tleaiul intern al organismului e constituit din : l. perechea I 2. lobul intermediar hipofizar 2. Proprietiifile mugchilor scheletici sunt 1. perechea V 4. punte 4. Uterul : l. este un organ genital extern 2.42. ficat 2. aldosteronul 321 . este situat in cavitatea pelvianl 3. noradrenalina 4. rinichi 3. muschi 4. este interpus intre trompele uterine pi vagin 44. excitabilitatea 3. adenohipofiz[ 4. adrenalina 2. extensibilitatea : 2. perechea VI : 45. elasticitatea 4.limfb 2. endoteliul capilar 3. Glicogenogenezaare loc cu precldere in: 1. perechea III 3. Nervii cranieni care confin doar fibre motorii sunt 1. MSH este secretat de : 1. Reglarea ventilafiei se rcalizeazdde centrii nervogi din l. are formi de portocalI 4. lobul posterior hipofizar 3.

5l. arc rol in lipolizd 55. fastor intrinsec 3. arc structurd sterolic[ 3. este un hormon lipidic 2. este un puternic anabolizarttproteic 4. este de 7 Llh 2. firncfie de suprafala corporall 56. eforturi mari 54. Catabolismul este caracteristic pentru : l. ATP/kg 4. copii 2. bitr6nele 3. excrefia de ueatinini 2. mucus 52. cvadricepsul 3. functie de greutate 3. digestia proteinelor 3. menfinerea echilibrului hidric 4. este numitii gi hormon mamotop l. Valoarea metabolismului baz.rl poate 1. poate preveni ovulafia 3. croitor 53. Saliva intervine in : 1.50. HCI 2.: - i !i . fi exprimatii in : calorii/mol 2. triceps : 4.Glandele oxintice secretil : 1. Prolactina : este un inhibitor al activitiifii gonadotrope 2. Debitul sangvin renal : l. secrefia sa este stimulatl de supt 4. este de l200ml/min 322 h::. reprezintil 20% din debitul cardiac de repaus 3. digestia lipidelor 57. pepsinogen 4. somn 4. biceps 2. Testosteronul : l. reprezintil 50% din debihrl cardiac de repaus 4. Mugchii fusiformi l.

chimotripsina 4. volumul expirator de rezewd 3. Capaciatea vitald este egald cu suma dintre 1. volumul inspirator de rezervtr 2. este II : l. fosfolipaza 60. Proteazele din sucul pancreatic sunt l. Zgomotul este 2. 59. volumul cwent : 4. volumul rezidual 323 . este 3. este 4. tripsina 2. pepsina 3.58. mai acut decdt zgomotul I produs de vibralia miocardului la inceputul diastolei prodtrs de inchiderea valvelor semilunare mai intens decdt zgomotul I .

B.D. pag. pag. 85 6. pag. 110 50. C.D. pag. D. 55 51. l2l 55. A.7l 2t. 26. pag. lI7 24.Pag. 108 3z. pag.92 D. 108 54.D. 56 39. D. 34. I l0 33. B. C. 116 44.77 22. A. pag. D.pag. pag.92 1 l. pag. Pag. Pag.B. pag. 65 18. B.77 40. B. Pag.92 59. pag. 84 B. 120 28. A. pag.D. pag.Pag. pag. 45 7. pag. C.pag.75 57. pag. pag.i - nASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT 41.7 3. pag 58 10. C.Pag. 55 25. B.8. C. A.pag. 19 19. 78 60.57 B. 125 5.91 30. B.pag.Pag. pag. 78 27.70 13.pag. pag. pag. 80 9. C.lL2 56. 115 29. 108 49. pag.69 324 .1 4.77 52. E.8. pag. E. pag. pag. C. Pag.B.8. E.57 42.B. pag. 68 53. Pag. A. pag. 5 46. B. D. A. C. 114 23. 55 2.70 43. 103 58. 89 20.8. C. A.74 17. pag. pag. C. 63 8. pag. B.8. pag. pag.pag. B.87 26. pag. pag. pag. A. pag. 101 47. C. 118 38. pag. 84 48.26 37. pag. 35. D. D. Pag. 114 16. pag. C. C.pa5.pag. B. ll7 31. C. pag. pag. pag. C. 86 14.27 45. 103 15. B. C. 99 1. 36.92 12. C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful