BIOLOGIE
TESTE ADMITERE
FACULTATEADE MEDICINA *cARoL DAVILA'' BUCURE$TI
2012

SUB REDACTIA

Asist. Univ. Dr. BOGDAN CRISTEA
Prof. Univ. Dr. AI.{CA BADAnAU Conf. Univ. Dr. DUMITRU FERECHIDE Conf. Univ. Dr. FLORIN OnACHn $ef Lucr. Dr. MIHAELA BANIU $ef Lucr. Dr. VASILICA BAU$IC $ef Lucr. Dr. CATAUNA CIORNEI $ef Lucr. Dr. LAURENTIU COMAN $ef Lucr. Dr. ANCUTA GHEORGHI$AI.I

Asist. Univ. I)r. MIHALY ENYEDI
Asist. Univ. Dr. DANA MIHALEA Asist. Univ. Dr. RUXAIIDRA NEGOI Asist. Univ. Dr. ANTOANETA PLJNGA Asist. Univ. Dr. DORU SELAGEA Asist. Univ. Dr. DAN STATE Asist. Univ. DT. CARMEN STANESCU Asist. Univ. Dr. LAURA STROICA Asist. Univ. Dr. RALUCA TULIN Asist. Univ. Dr. ADRIAN TULIN Prep. Univ. Dr. COSMIN PAIITU Prep. Univ. Dr. VICTOR PAM$ Prep. Univ. Dr. RAZVANI STAIICruLESCU Drd. Dr. IONUT BLJLESCU Drd. Dr. OCTAV MUNTEAI.IU

CATATEANIU $ef Lucr. Dr. IOANA RALUCA PAPACOCEA $ef Lucr. Dr. EUGEN TARTA ARSENE Asist. Univ. Dr. BOGDAN DIACONESCU Asist. Univ. DT.ALINA nnACglA Asist. Univ. DT.MIRCEA LUPU$ORU Asist. Univ. DT.TUDOR MARINESCU

-

EDITURA IINMRSITARA,,CAROL DAVILA" BUCURE$TI,2012

ISBN: 978 - 973 - 708 - 608 - 2

Lucrarea cuprinde infieblri formulate din "Biologie", Manual pentu clasa a Xl-a., Editrna 'o Corint " (manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educafiei si Cercetdrii rc.4742 din21.07.2006), autori Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu.

Au fost exceptate urmatoarele capitole:
Lucrdri practice Nofiuni elementare de igien[ gi patologie Disfuncfii endocrine

este acreditate de Consiliul Nafional al Cerceterii

Editura Universitari ,,Carol Davila" Bucureqti a U.M.F. ,,Carol Davila" Bucuregti $tiinlifice din inv{[mdntul Superior (CNCSIS), cu avizul nr. I1123.06.2004.

in conformitate cu prevederile Deciziei Nr.2/2A09 a Consiliului Nafional din Romdnia - privind stabilirea sistemului de credite de educafie medicali contind, pebazac[ruia se evalueazd activitatea de perfectionare profesionalI a medicilor, a criteriilor qi normelor de acreditare a educafiei medicale continue, precum gi a criteriilor qi normelor de acreditare a furnizorilor de educafie medicalI continud, Colegiul Medicilor din Romdnia
acrediteaz d (recunoalte)

EDITURA UNIVERSITARA CAROL DAVILA, BUCURE$TI CA FURNIZOR EMC.

MODALITATEA DE RASPUNS ESTE URMATOAREA:

LA INTREBARTLE coMpLEMENT uNrc (srMpLU) (l-40) ALEGETI UN SINGIIR nAspuNS CoRECT

nAspuNDETr cu:
ABCDE-

I,N INTNNNANTLE COMPLEMENT GRUPAT (MULTIPLU) (41.60)

daci numai solufiile lr2r gi 3 sunt corecte dacl numai solufiile I qi 3 sunt corecte daci numai solufiile 2 Si 4 sunt corecte daci numaisolufia 4 este corectl daci toate cele patru solufii sunt corecte sau sunt false

CUPRINS

TESTE PE CAPITOL8...............r..............o...........!.......o...o..................................o.o........ I Celula qi fesuturile I Prep. Univ. Dr. Rdrvan Stdnciulescu Celula gi fesuturile 2..... $ef Lucr. Dr. Vasilica BauSic
Sistemul nervos $ef Lucr. Dr.Eugen Tarla Arsene Sistemul neros Asist. Univ. Dr. Carmen Stdnescu

........

3

... 13

1............

...............23

2...........

................ 33

Analizatorii I

...........

........43

Asist. Univ. Dr. Laura Stroicd

Analizatorii 2........... Asist. Univ. Dr. Doru Selagea Analizatorii
3

........ 53

........... I

........ 63

Asist. Univ. Dr. Antoaneta Pungd

Glandele endocrine Asist. Univ. Dr. Ruxandra Negoi Glandele endocrine $ef Lucr. Dr. Ancula Augustina Gheorghisan-Gdldseanu Sistemul osteo-muscular Asist. Univ. Dr. Dan State

......73

2

...... 83

1........... 2...........

............... 93

Sistemul osteo-muscular $ef Lucr. Dr. Coman Laurenliu

. 103

Sistemuldigestiv 1........... Asist. Univ. Dr. Bogdan Diaconescu
Sistemul digestiv Asist. Univ. Dr. Dana Mihalea

.............. 113

2........... 3...........

..............123

Sistemul digestiv Conf, Univ. Dr. Dumitru Ferechide

.............. 133

-

Sistemul circulator Prep. Univ. Dr. Victor PdnuS Sistemul circulator $ef Lucr. Dr. Raluca Papacocea Sistemul Prep. Univ. Dr. Cosmin Pan{u

I

....... 143

2

....... 153

respirator........ excretor1..........

.. 163

Sistemul Asist. Univ. Dr. Tudor Marinescu

. 173

Sistemulexcretor2.........
Asist. Univ. Dr. Mircea Lupu$oru

.183

Metabolismul Asist. tJniv. Dr. Raluca Tulin, Asist. Univ. Dr. Adrian Tulin
Sistemul Drd. Dr. Ionul Bulescu, Drd. Dr. Octav Muntenu

reproductrtor

....203

TESTE GENERALE................t.......ro.....................o...o.rr...........o...................o.................213

Test I $ef Lucr. Dr. Mihaela Banu Test Asist. Univ. Dr. Alina Drdghia Test 3 Conf, Univ. Dr. Florin Drdghia

...........

....-..215

2........... ...........

.......225

"""'235
.....245

i.

Test Prof, Univ. Dr. Ioana Anca Bdddrdu Test Conf, Univ. Dr. Dumitru Ferechide Test Asist. Univ. Dr. Mircea LupuSoru Test 7

4

S........... 6........... ...........

.......255

..............
Bautgic

.......265

"""'275
.......285

$ef Luu. Dr. Vasilico

Test $ef Lucr. Dr. Ancula Augustina Gheorghisan-Gdldseanu

8...........

Raluca Pupacocea Test Asist.......... Dr......305 11..295 10..Test 9 $ef Lucr.... Mariana Cdtdlina Ciornei Test $ef Lucr................. . Univ.. Antoaneta Pungd . Dr. .315 .. ..........

TESTE PE CAPITOLE .

Care dinhe urmitoarele afirmafii legate de glucidele din stnrctura membranei celulare este adevtrrat[? A. 150-200 p c. Glohloase C. Se pot afla pe fafa interni sau externi a membranei celulare 6.7.eazlmecanismele de transport tansmembranar D. Toate variantele de mai sus sunt corecte . Celulelor epiteliului mucoasei intestinale B. Realiz.5 p D. Citoplasma clror celule prezintil prelungiri de tipul pseudopodelor? A. Realizsazdun model shrctural denumit modelul mozaic fluid E. Sunt ataqate fefei externe a membranei E.20 p E.Fusiformn Z Dinensiunea hematiei Al50p B-ZDp c. Realizeaziun model stnrctural denumit modelul mozaic fluid 5. Leucocitelor E. GildcI D. Celulelor epiteliului tubilor renali C.cuJL/\ $r TESUTURTLE I l|qr Lhiy. Sunt situate bansmembranar D.Fcma inilida a tuttror celulelor este: B. Proteinele sunt distribuite uniform in cadrul structrii lipidice B. Alegefi afirmafia corecttr cu privire la componenta proteicd a membranei celulare: A.5cm 4. Dimensiunea ovulului este de: B. Cilindrica E. funcfiile sale spec ializate C.20 p E"5cm este de : A30p 3. Dr. Reali zeazd. Sunt puternic inclrcate pozitiv B.75 p D. Rtrrvan Stlnciulescu OM{PLEMENT UNIC: asd[ l. Sunt atagate felei interne a membranei C. Celulelor epiteliului mucoasiei tratreei D.

Realizeaz[ fosforilarea oxidativl 3. Mitocondri E. Diviziunea celularl D. Celulelor epiteliului mucoasei naheei B. Centrozom este reprezentat de: 10. Sediul sintezei proteice I . Digerarea fragmentelor celulare E. Este format din corpusculi sferici B. Ribozomii 9. Sistem circulator intracitoplasmatic B. Cilii E. Aparatul Golgi C. Care dinhe urmitoarele enunguri caracterizeazdfuncfiile ribozomilor? A. Este format din centrioli E. Strnt reprezentate de produpi de secrefie D. Microvilii C. Mononucleatli D. Care dinfre urmItoarele entrnfuri cu privire la incluziunile citoplasmatice este fals? A. Este situat in apropierea nucleului C. Desmozomii D. Sediul fosforil[rii oxidative C. Pseudopodele B. Leucocitelor D. Repre zint5-un sistem canalicular D. C. Citoplasma cdror celule prezintil prelungiri de tipul cililor? A. Au caracter temporar I l. Care dintre urmitoarele structuri reprezintii corpusculi de legaturi ce solidarizeaz5.Celulelor epiteliului mucoasei intestinale C. celulele epiteliale? A. in func1ie de num[rul de nuclei pe care ii confine fibra muscular[ striati este o celuli: A. Sunt reprezentate de pigmenfi E. Binucleatii C. Polinucleatit E. Celulelor epiteliului tubilor renali E. Anucleatl B. Toate variantele de mai sus sunt corecte 12. Toate variantele de mai sus sunt corecte 8.Lizozomi D. Reticulul endoplasmatic B. Au caracter permanent B.7. Sunt reprezentate prin granule de substanfa de rezew6. Carc dintre urmitoarele afirmatii caractenzeazAreticulul endoplasmatic neted? A. Sediul fosoforildrii oxidative cu eliberare de energie A.

Sc manifestil in timpul diviziunii celulare C. Confin enzime hidrolitice E. A 5. CO2 . Osmoza 20.ffiviziunea celulari c Digprarea substanfelor gi particulelor care pitrund in celul[ D.C-u€ dintre urmitoarele enunluri caracteri zeazd mitocondriile? A Mononucleate in funcfie de numdml de nuclei pe care ii confin hepatocitele sunt celule: B. Transporhrl pasiv B. Confin ribonucleoproteine D. Transmite informafia geneticl E. Confine material genetic C. Hormonii steroizi B.in: glicogenului B. Glucoza E. Dig€r[ substanfe gi particule care p[trund in celulI D. Difuziunea facilitate D.Care dinfre urmitoarele enun{uri cu privire lizozomi este fals? Sunt corpusculi sferici B. Are rolul de a coordona procesele biologice celulare firndamentale B. Anucleate D. Difuziunea E. Care dinhe urmtrtoarele molecule nu poate traversa membrana celulartr prin difuziune? A. Care dintre urmitoarele forme de transport fiansmembranar necesitil cheltuiala energetic6? A. Etanolul C.Polinucleate C. Controleazd metabolismul celular D. Ureea D. Care dinhe urmtrtoarele enunluri legate de nucleul celular este fals? A. Transportul activ C. Binucleate E.R€prezintl sediul sintezei proteice E" Reprezinte sediul fosforilirii oxidative 16. Este situat intotdeauna cenhal 19.Sfut€za de proteine E Excrcfia unor substanfe celulare are rol I f+ Cmozomul A thbolismul Au rol important in metabolismul glicogenului B.Toate variantele de mai sus sunt corecte lT. Digerd substanfe gi particule caxe pltnmd in celulI A 18. Sunt rispindifi in inteaga hialoplasmi C.

Care dintre urmdtoarele enunfuri cu privire la exocitozi este adevirat? A. Cuprinde o porgiune din panta descendentil a potenfialului de acliune 6 . Pinocitozei 25. Carcdintre urmitoarele enunfuri cu privire la potenfialul membranar de repaus este fals? A. Se desfdgoar[ ffuA consum de energie D. Transportului activ secundar D.21. Materialul intracelular este captat in vezicule caxe vor fuziona cu membrana celularl B. Osmoza C. Materialul intracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membranei celulare C. Conform grandientului de concentrafie E. Se datorcazilinactivlrii canalelor pentnr Na+ E. Materialul extracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membranei celulare E. Materialul exfiacelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celularl D. Are o valoarea medie de -65 mV pin[ la -85 mV B. Determinl rispdndirea uniformi a moleculelor intr-un volum de gaz sau solufie 22. Cu ajutorul pompei NA +/ K + 23. impotriva gradientelor de concentrafie B. Care dintre urmltoarele denumiri nu reprezinti o forml de transport celular vezicular? A. Carc dinhe urm[toarele enunfuri caracterizeazd transportul activ transmembranar? A. Fagocitor. Pe parcursul s6u nu se poate obline un nou potenfial de acfiune B. Asiguri deplasaxea moleculelor impotriva gradientelor lor de concentrafie E. Transportului activ primar B. Carc dinfre urmtrtoarele afirmafii cu privire la perioada refractar[ absolutll este falsi? A. Valoarea sa se datoreazdpompei NA +/ K + 27.a reprezintil o formi particulard a : A. Cuprinde panta ascendentil a potenfialului de acfiune C. Depinde de permeabilitatea membranei penhr diferitele tipuri de ioni C. in cazul difuziunii facilitate moleculele se deplaseazi: A. Asigurn deplasarea moleculelor conform gradientului de concentrafie C. Endocitozei E. Exocitoza B. Endocitozd 24. Cu consum de energie furnizatil de ATP C. Are valoare apropiatil de cea a a potenfialului de echilibru pentru Na+ E. Reprezintfo form[ particulari de transport vezicular B. Pinocitozd E. Cu ajutorul hidrolizei directe a ATP-ului D. Cuprinde in totalitate panta descendentil a potenfialului de acfiune D. Exocitozei C. Formele sale particulare surt reprezentate de fagocitod gi pinocitozd 26. Are valoare apropiatil de cea a a potentialului de echilibru pentnr K+ D. Fagocitozf D.

Ovulul 3. Diafizele oaselor lungi E.28. Interiorul oaselor scurte D. Organitele celulare . Nucleul 3.Fusiformd 2. Dimensiunea ovulului este de: .Carc dintre urmdtoarele celule au formtr cubici: l. Discurile intervetebrale D. Meniscurile articulare C. Epiglotn C. Pe parcursul siu nu se poate obgine un nou potenfial de acfiune C. Pe parcursul siu se poate inifia un al doilea potenfial de acfiune E. Aceasta cuprinde in totalitate panta descendenti a potenfialului de acfiune 29. Meniscurile articulare E.Stelatil 4.Cubici 3.5 . Care dintre urmdtoarele afirmafii cu privire la perioada refractarii absolutit este adeviratii? A. Interiorul oaselor late COMPLEMENT GRUPAT: 3l. Citoplasma 4. 51t. Pavilionul nrechii B.Celulele sangvine 2.Celulele cartilaginoase 33.Globuloasi 32.l5 cm 1. Se datoreazdactivtrrii canalelor pentru Na+ D. fesutul de tip haversian se gdsegte in : A. lesutul cartilaginos hialin se gdsepte in: A. Aceasta cuprinde o porfiune din panta ascendentii a potenfialului de acfiune B. Cartilaje costale 30. Interiorul oaselor late B.20-301t 4.Celulele adipoase 4. Membrana celulard 2. 2.150-200p 34.7 3. Care dintre urmltoarele stnrctwi reprezintii componente principale ale celulei: l.2.Celulele adipoase au form6: l.

Este situat in apropierea nucleului 2. Celulelor epiteliului mucoasei intestinale 2. Reticulul endoplasmatic neted se saractenzeazdprin: l.Anucleati ' 41. Este reprezentatil de organitele specifice 2. Celulelor epiteliului mucoasei naheei 42. Reprezintdun sistem membranar format din micro.Sunt formate din doi centrioli citindrici 4.Au un perete cu stuctura trilaminari 3.Au formi oval[ sau rotundi 40. Este sediul sintezei proteice 37. Care dintre urmltoarele enunfuri cu privire la hialoplasma sunt adevirate? 1.Binucleattr 2. Care dintre urmltoarele afirmafii cu privire la Aparatul Golgi sunt false? l. Are funcfia de sistem circulator intracitoplasmatic 2. Carc dintre urmltoarele enunturi cu privire la neurofibrile surt adevlrate? 1. Este alcituitii in principal din fosfolipide gi proteine 3. Componenta fosfolipidici a membranei este cea care rcalizeazl funcliile sale specializate 4. Reprezinthpartea structurati a citoplasmei 3. Este alcituitii in principal din glucide 2.Polinucleatil 3. Citoplasma clror celule prezintiprelungiri de tipul microvililor? 1. Componenta proteic[ a membranei este cea care realizeazd funcfiile sale specializate 36. Este rcprezentatfde organitele celulare 4. Repre zintfr partea nestructuratii a citoplasmei 38. Care dinfie urmitoarele afirmafii cu privire la mitocondrii sunt adevirate? 1.35. Care dinfie urmiltoarele afirmafii caracterizeazdmembrana celular[? l. Leucocitelor 3. Este situat in zona ceea mai activd a citoplasmei 3.Mononucleati 4. Formeazi ergastoplasma 2. Are rol in sinteza de proteine 4.$i macrovezicule 4. Are rol in metabolismul glicogenului 3. ReprezintLo refea care se intinde in dendridele neuronului 4. Reprezintilo refea care se intinde in citoplasma newonului 2. Are rol in diviziunea celularl 39. Celulelor epiteliului tubilor renali 4. ReprezintLo refea care se intinde in axoplasma neuronului 3. in funcfie de numlrul de nuclei pe care ii confine hematia adultl este o celul[: l. Repre zintLelemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare .

g:iunea facilitati 3.Difi. Difuziunea facilitatii 48.corpii Nissl? Sunt numili gi corpii tigroizi 2. Reprezintil o form[ diferenfiatii a RE 2. Se desfdgoarl cu consum de energie furnizat[ de ATp 4. Carc dinfie urmitoarele afirmafii definesc transporhrl activ celular? l. Sunt echivalenfi ai ergastoplasmei pentnr celulele nervoase l. Este situat pe suprafala interni a peretelui membranos 45. 2. Are rol in diviziunea celulari 44. Este situat pe suprafala externd a peretelui membranos 4. Se desfdgoari cu consum de energie furnizatit de ATp 4. Exocitoztr 3. DifiEiunea facilitatit . Aceasta presupune deplasarea moleculeor conform gradientului de concentralie 3. Difuziunea z. Formele particulare de endocitozisunt reprezentate de : l. ARN cromozomal 3.43. ADN 4. Reticulul endoplasmatic rugos se caracteri zeazLprin: l. Nu necesiti consum de energie 49. Transportul activ 3. Nu prezintd ribozomi 3. Mecanismele implicate in transporhrl transmembranar caxe nu necesit[ prezenfa unor proteine transportatoare sunt? l. Transportul activ 46. Care dintre urmitoarele afirmafii caracteri zeazA. Nu necesittr consum de energie 50. Ioni de Ca Si Mg 2. Fagocitozd. Osmoza 4. Proteine histonice 47. 4. Osmoza 4. AsiSure deplasarea moleculelor impotriva gradientului lor de concentrafie 2. Difuziunea 2. Asigur[ deplasarea moleculelor conform gradientului lor de concenhafil 3. Au rol in digerarea substanfelor gi particulelor care pltrund in celul6 3.Aceasta presupune deplasarea moleculeor impotriva gradientului de concenfrafie 2. Cromozomii sunt alcituili din: l. Care dinfte urmltoarele enunfiri caracteri zeazAdifuziunea facilitatil? l. PinocitozA 4. Mecanismele implicate in hansportul transmembranar care necesitii prezenfa unor proteine transportatoare sunt: l.

Yeziculele se vor forma prin invaginarea membranei 54. Foda care trebuie aplicati pentru a preveni osmoza se ntrmegte presiune osmoticl l. Mecanismele de producere .Parfizdescendentii a pofenfialului de acfiune (repolarizarca) se datoreazd: l. Care dinfie urmitoarele afirmafii cu privire la stimulii cu intensitate inferioar[ pragului( subliminari) sunt adevdrate? l.incadrul acesteia materialul extracelular este captat gi transferat intracelular 3. Care dintre urm[toarele enunfuri cu privire la endocitozd sunt false? l. Infr[rii K+ in celulI 3. aspectul gi durata potenfialului de acfiune sunt aceleagi pentru toate tiptrile de celule 3. Care dintre urmitoarele enunfwi cu privire la exocitozl sunt adevirate? l. Reprezintdo modificare pennanentii a potenfialului de membrand 56. Acegtia declangeazArur impuls 4. aspectul gi durata potenfialului de acfiune sunt diferite in funcfie de tipul de celuli 2. Care dintre urmltoarele afirmafii cu privire la osmoz[ sunt adevirate? Pentru a se realiza membrana trebuie sa fie mai permeabild pentru moleculele de solvit dec6t pentru cele de solvent 2. Iegirii Na+ din celuli 2. Fo4a care trebuie aplicatil pentru a produce osmoza se numegte presiune osmotic[ 4. Fagocitozdreprezintil o form[ particularI a sa 2. Acegtia nu provoacl depolarizfrre 3. Reprezirftt fo4a care trebuie aplicati pentru a preveni osmoza 2. Materialul intracelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celulard 3. Acegtia nu declanqeaz[ un impuls 5T. Infr[rii Na+ in celuld 4. Materialul extracelular este captat gi fansferat intracelular 55. Care dinfie urmitoarele enunfuri caracterizeazdpresitrne osmotici? l. Pentnr a se realiza membrana trebuie sa fie mai permeabili pentru moleculele de solvent decit pentru cele de solvit 3. Aceasta este proporfional[ cu num[nrl de particule dizolvate in solufie 4. Aceasta este invers proporfionali cu num[rul de particule dizolvate in solufie 53. Pinocitozareprezinti o formi particulari a sa 4.Yeziculele formate vor fuziona cu membrana celulard 4.51. ReprezintLo modificare a temporar[ a potenfialului de membran[ 4. Mecanismele de producere . ReprezintL fo4a cile trebuie aplicatd pentru a produce osmoza 3. Acegtia provoac[ depolutzarca 2. Care dinte urm[toarele enunfuri caracterizeazdpotentialul de acfiune? 1. in cadrul acesteia materialul intracelular este captat gi transferat extracelular 2. Iegirii K+ din celull . 52.

Care dinhe urmitoarele afirmafii in legltwi cu panta ascendentli acfiune sunt adev[rate? 1. Epiteliul tralreal 4. Tunica internl a vaselor sangvine 3. Ovar 3. Structura organelor de simf 2. lesutul glandular de tip endocrin folicular se glsegte ln : l. Depolanzarcaapaxe inainte de atingerea potenfialului prag 59. Tturica interni a vaselor limfatice a potenfialului de 60. tesutul epitelial simplu pavimentos se glsegte ln: l. Depolarjizarcase datoreaztr cregterii permeabilitilfii pentru K+ 3. Depolartzarea se datoreazr cregterii permeabilitefi pentru Na+ 4.58. Depolizarca apare dupl atingerea potenfialului prag 2. Stnrctura organelor de simf 4. Tiroidtr . Pancreas 2.

9 52. 9 22.7 16. B pg. C ps.8 ps. B pg. Ape. 9 54.7 10. A pg. 8 48. C ps.5 2. D pg. 10 58.7 14.9 24.ll 60. C pg. D pg. Cpg.6 5. C ps.7 ll. B ps. Ape.7 42. Bpg.7 8.7 44. D pg.7 38.7 7. 9 51.5 4.6 6. D ps. Dpg.nASpUNSURI: Bpg. B pg. B pg. 9 21. 9 49. 7 15. Apg.Cps. C ps.7 t2. D pg. A pg. Dpg. B ps.D pg. l0 ll 30. 8 20. 6 36.D pg.7 C pe. Dpg. C pg. D pg.7 19. Cpg.7 40. 5 32.7 9.8 47. L 31. D pg. E pe. l0 59. 9 26. D pg. B pg. 9 27.7 17. B pe. Epe. Apg. 5 33. 10 29. ll 57. 5 34.8 ps.Bpg8 46.7 41. 9 55.5 3. C pe. Dpg.8 ps. Epg. 9 23.Bps. Dpg.7 43. B pg. Aps. 9 25.8 pg.7 39. 5 35. 37.7 13. C pg. C pg. Dpg. Epe. Dpg. D pg. ll t2 . l0 28.9 50. B pg.9 53. 9 56.7 45.7 18.

toate rispunsurile sunt corecte t3 .Diferenfierile membranare sunt: A.Reticulul endoplasmatic neted nu are urmdtoarea caracteristica: A. are rol in sinteza proteinelor specifice 5.ovulul B. fibra musculartr neted[ D.este un sistem de canalicule B.prezente la polul bazal al celulelor epiteliale cilindrice D.temporare C.CELULA $r TESUTURTLE 2 $ef Lucr. produgi de secrefie gi pigrnenfi E.Menfionafi care sunt celulele care igi ptrsfieaz[ forma inifiald: A.este bine reprezentat in fibra musculari striati E. neutrofilele E.permanente B. este prezentil in toate tiptrile de celule C.intervin in procesele de secrefie de la polul apical E. Dr. are rol in contacfia muscularl D. este localizatii infte membrana celularii gi membrana nuclearl 3.osteoclastele D. este localizat in apropierea centrului celular C.condrocitele E. celulele gliale C. Vasilica Baugic COMPLEMENT SIMPLU: I . Citoplasma firndamentali nu are urmltoarea caracteristicd: A.Sunt celule de form[ fuziforml urmltoarele celule mai pufin: A. neuronii bipolari din mucoasa olfactivd C. fibra muscular[ striatit de tip scheletic B.limfocitele B.confine substanfe de rezervd precum glicogenul. unele celule conjunctive D. fibra muscular[ intrafirzaltr 6. neuronii bipolari din retinl E. se prezinti ca un sistem coloidal D. se numegte hialoplasmi B. celulele foliculare tiroidiene 4.Pot avea forme variabile urmitoarele celule mai pufin: A.spermatogonia C. rispunsurile A li B surt corecte 2.

corpusculii Nissl pentru neuron D. neurofibrilele pentru fibra muscular[ E. este traversatil de glucozdcuajutorul proteinelor transportoare D.adventicea tubului digestiv C. nu este inervat .sunt emise de celulele care fagociteazL D. imparte corpul in doui pi4i asimetrice (dorsal[ 9i ventral[) D. Membrana celulard : A. este perpendicular pe frturte C. trece prin orul sagital gi transversal B.la formarea lor participi gi citoplasma celulard l0.toate rispunsurile sunt corecte E. Planul frontal : A.Pseudopodele: A. miofibrilele penfiu neuron B.fesutul conjunctiv ale cdnri fibre sunt dispuse in relea se gase$te in: A. confine corpusculi Ruffini pentru sensibilitatea termic[ C.Epidermul: A.este impermeabild pentru substanfele hidrosolubile 12.timus B. are in stnrctura sa un numdr redus de capilare E. ganglionii bazali 1 : l. prezinti superficial stratul cornos D. permite pasajul ionic liber B.retin[ D. este planul metameriei corpului E. Eergastoplasma pentru nelron C.ganglionul spiral Corti E.sunt diferenfieri ale membranei celulare B.Neuronii bipolari nu se gdsesc in A. este un epiteliu pluristratificat prismatic B.areolele osului spongios E. nici o afirmafie nu este corectJi S. blocheazd difilr.T.Menfionafi din enumerarea de mai jos care sunt organitele specifice: A.ganglionul vestibular Scarpa C.mucoasa olfactivi B. permite trecerea fnrctozei prin mecanism activ E.sunt implicate in diapedeztr C. adventicea vaselor de sange D.toate rtrspunsurile sunt corecte g. are sens antero-posterior l3.ia gazelor C.

diminuarea lungimii discului intunecat B. este dispus excentric in celulele adipoase B.difuzirurea fructozei este pasiv[ 20.e obligatorii E.in cadrul fesuturilor conjunctive moi: fesutul elastic este localizatintunica medie a capilareloisanguine !. epiteliul respirator lg.epiteliul canalelor de excrefie ale glandelor exocrine E.Mitocondriile: A.$f*iunea poate fi facititatl dace folosegte un fiansportor consumator de energii E.l4. direct energia necesarI diferitelor procese E.Difuziunea are urmItoarele caracteristici mai pufin: A. furnizeazd.epidermul C.este un mecanism pasiv care nu utilizeazl proteine transportoare B.Nucleul celular: f.are doutr faz. este dispus excentric in neuronii somatici l8.epiteliul de tranzdie D.epiteliul mucoasei bucale B.presupune rtrsp&rdirea uniform[ a moleculelor inh-un volum dat de gaz sau solufie P.. sunt localizate intotdeauna lflngI nucleu l6. confin enzime hidrolitice B.scurtarea microfilaurentelor de actini pi miozini D.apropierea membrane lor Z E. fesutul conjunctiv lax formeazi parenchimul secretor al glandelor B. are formd turtitii in hematiile adulteC.Potenfialul de acfiune: A.reprezintil o modificare permanentl a potenfialului de membranl B. au o membran[ interni pliatii D. fesutul reticulat intr6 in structua maduvei spin[rii E. lesutul elastic intrd in stucttna ftompei lui Eustachio l T. este lobat in cele mai mari elemente figurate D. nu este un rtrspuns de tip .se datoreazil unor curenfi electrici care apar la trecerea ionilor prin canale membanare specifice care se inchid sau deschid in firnciie de valoarea potenfialului de membran[ c. alurgirea sarcomerului c.to timpul conhacfiei fibrei musculare scheletice se produce: A. A. fesutut conjunctiv dens (fibros) intrtr in structura tendoanetorii aponewo zelor D.Din categoria epiteliilor pluristratificate nu fac parte: A. reprezirtt sediul carboxilirii oxidative C.este caracteristic[ moleculelor gi ionilor anati infi-o solugie C. este dispus cenfial in fibrele musculare extrafusale E. glisarea miofibrilelor unele faf6 de altele l5.tot sau nimic" t5 .este generat de valoarea potenfialului de membranI D.

in stnrctura unui epiteliu se pot g6si 9i celule globulare t6 .Epiteliul de tranzdie nu are urmitoarele caracteristici: A. este un epiteliu pltristratifi cat pavimentos keratinizat C.epiteliu simplu pavimentos D. al netronului dweaze 0. epiteliu simplu cubic B.Transportul de A. Legatde forma celulelor epitelide se pot face urmdtoarele afirmafii : A.se g[segte in vezica urinartr D.energia consum atd rcniltii din hidroliza ATP-ului D. al fibrei musculare cardiace ventriculare este de 40 ori mai mare dec6t al neuronului C.in canalele excretorii ale glandelor salivare.se poate face cu ajutorul unei proteine membranare integrale E. poate avea firncfie secretorie E.cele din sfiatul generatorbazal sunt cubice sau cilindrice B.poate prezentacili la polul apical D. este un 26.este format din celule ttrtite C.este un potenfial proPagat E. are acelagi grafic pentru toate celulele 27 .05 B. Epidermul: epiteliu pluristratificat pavimento s nekerat inizat B. este un rlspuns de trp "tot sau nimic" D.epiteliu pluristratificat psvimentos E.se mai numegte woteliu B.intr6 in structua mucoasei tubului digestiv Cf 23.fixarea catonului de Ca** se face in partea centrald a proteinei transportoare C. are in structura sa doar doui rinduri de celule A. in epiderm .este un epiteliu pluristratificat C. poate forma gi mucoasa bronhiolelor 25. se poate face gi.Jesutul epitelial simplu pavimentos : A.din epiteliul pseudosfiatificat au inilfimi egale gi forme identice C. epiteliu pluistratificat cilindric C.intr-o gland[ salivard .prin difuzime 22. se gdsegte in cdile trinare E.se gdsegte in canalele de secrefie ale glandelor B.Potenfialut de acfiune nu rtrspunde urmltoarelor caracteristici: A.este un epiteliu simplu D.se face cu ajutorul unui transportor consumator de energie B. numai rlspunsurile A qi B sunt corecte 24. la suprafaftr sunt celule cubice E.se glsegte in structura mucoasiei bucale E. celulele de la suprafafa epiteliului sunt pavimentoase D. canalele secretorii sunt tapetate de: A.prin membrana celularl are urm[toarele caracteristici mai pu]in: 2l.

este format din osteoane E. nici o afirmafie nu este corectll t7 .electronomicroscopic are o shrctrnl omogeni C. canalul diafizar la fdt C.claviculi B.formeazd. Cartoplasma: se mai numegte citoplasmi nuclearl B.au rol in faza finalI a osteogenezei formdnd osul primar D.28.se gisepte in piramida nazalL E. in fesutul conjunctiv: A.numtrnrl de anoni B dupl localizarea netronului C. sunt celule epiteliale 32.Osteoclastele: A.Cartilajul hialin: A. toate afirmafiile de mai sus surt adevarate 29. parietal C. fibrele de reticulintr se gisesc at6t in fesutul conjunctiv la.este model pentru osificarea de membrand (desmall) B.formeazd epifrzele metacarpienelor in pdrtea lor centrald B.fesutul osos compact: A. substanfa fundamentali intervine in metabolismul ionilor gi al apei B.sunt localizate in matricea osoasi a osului compact C.toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate E. numai afirmafiile A qi C sunt adevarate A.numInrl de prelungiri ce emerg din pericarion E.se gisegte in pavilionul rnechii D.pot avea form[ piriform[ E.confine subsftatul bichimic al materialului ereditar D.nu confine fibre de colagen C. toate afirmafiile sunt corecte 30.fesutul osos spongios sau trabecular se gisegte in urmltoarele oase mai pufin: A.confine maduva rogie hematogeni la adult D. 33. nici o afirmafie nu este corectil 3l.oasele carpiene D. fibrele conjunctive formeazdo refea cu ochiuri mai mult sau mai pufin regulate D.oasele metacarpiene E.numtrrul de nuclei D. toate rtrspunsurile sunt corecte 34.r cdt gi in fesutul reticulat E.sunt celule gigant multinucleate B. celulele conjunctive intervin in secrefia matricei conjunctive C.Forma neuronului depinde de: A.

toate afirmaliile sunt corecte 4O.foifa externl a capsulei Bowman D.este numit gi planul metameriei corpului E.celule de susfinere cilindrice D. toate afirmafiile sunt corecte 3S.celule senzoriale de form[ piriforml C.cili B.35. toate rdspunsurile sunt corecte 3 T. cul-2 nucleoli B.nucleul este activ .microvili E. structtna endocardului B.pseudopode C.este orizontal B.neuronii somatici au un nucleu dispus central.Organul lui Corti este alcituit din : A.Epiteliul simplu cubic este prezent in A.neuronii vegetativi pot avea 2 sau mai mulfi nuclei C.endoteliul vascular E.ansa Henle C.el imparte corpul intr-o parte craniall 9i alta caudali D. la nivelul lui proiecteazdstomacul gi lobul st6ng hepatic C. mucoasa brontriolelor : .Planul transversal : A.celule de susfinere pavimentoase E. toate afirmafiile sunt corecte 36. are forml triunghiulard D. palid colorat D.celule de susfinere de form[ cubic[ B.flageli D. baza evazatA se glsegte la partea inferioari E.in legdturi cu nucleul neuronului se pot face urmitoarele afirmafii: A.la celulele Schwann nucleul este situat in lungUl ru<onului E. se gdsegte la polul apical al celulelor epiteliale cilindrice 3g. Epigastrul: A.Platoul striat este format din: A. este delimitat inferior de un plan orizontal ce fiece sub ultima pereche de coaste false B. trace prin axul sagital pi transversal C.

Dintre prelungirile citoplasmatice acoperite de plasmalemi menfionim l.intervine in sinteza de proteine 43.E.sintetizeazlproteine stnrcturale proprii .se prezint[ ca un sistem circulator inhacitoplasmatic Z.eliberarea gi captarea de 4.desmozomii 2.sintetizeaztr proteine de export daci sunt liberi 3.sunt alcltuifi din canalicule cu micro pi macrovezicule 4.este prezent in toate celulele organismului 4S.pot fi prezenfi la polul apical al celulelor epiteliale secretoare 3.prezintil ribozomi pe suprafala citomembranelor canaliculare 3.se mai numegte centtr celular Z.Desmozomii: l. dasd sunt atagafi de RER 2.pseudopodele : 3.cilii 45.se dispun intre celulele conjunctive 2.c. organit celular comun este implicat in: I .Dictiozomii: l.Ergastoplasma: l.centriolii 4.Lizozomii surt mai bine dezvoltali ln l.stntezade energie 3.Ribozomii( corpusculii Palade) : l.au rol de absorbfie 4.lipsesc in celula nervoasi care nu se divide 46.limfocite B 4T.pate fi situat in apropierea nucleului 3.sunt corpusculi de legatw[ lnfte celulele epiteliale 3.metabolismul glicogenului 2.solidari zeazd celulele inhe ele 44.neufiofile 2.are in stnrcttna lui centrosferl 4.osteoclaste : 3.sunt situafi ln apropierea nucleului 2.celule gliale 4.R.Centrozomul: l.formeaz[ corpusculi Nissl la nivelul neuronului 4.confin enzime hidrolitice 4.COMPLEMENT GRUPAT: 4l.infia ln stnrctura corpusculilor Nissl 19 .onfracfie C** 42.

Perioada refr actari se caracte nz.determini .Proteinele transportatoare utilizate at6t in transportul activ cdt gi cel pasiv: l.se pot numi pompe ionice 53. S2.se realizeazdcu ajutorul unor proteine transmembranare transportatoare 3.denumite adipocite 3. spre deosebire de celelalte hexoze care se absorb activ 5 I.pot forma canale ionice 4.este localizat in hipoderm 4.este alcituit predominant din celule.este unis in celula muscular6 striat[ somaticl 4. in interior se gisegte matricea mitocondriali 4.fesutul adipos: l.pate prezentarnrul sau mai mulli nucleoli 3. frtrctozase absoarbe la polul apical al enterocitelor prin difuziune facilitatil .au membrana dubl6 2.Mitocondriile: l.sunt rotunde sau ovale raspdndite in intreaga citoplasmd 3.moleculele se transport[ in sens opus gradientului de concentrafie 4.Poate fi relativ[ dar potenfialul de acfiune care apare va avea o pantii ascendenti mai mica gi o amplitudine mai redusl decf.49.locul de conexiune al moleculei ce urmeazi sa fie transportattr se afll la mijlocul subunitifilor formatoare care privesc fafn in fafd gi care formeaz6 trn "V" cu deschiderea la exterior 3.sunt proteine integrale transmembranaxe 2 .este o varietate de fesut conjunctiv 2.ceaabsolutd este alcituitii din panti ascendentii a potenfialului de acfiune pi o porfitxre din cea descendentil gi se datoreazl inactivarii canalelor ionice voltaj dependente pentru Na+ 3. prag: depo larrzarca membranei celulare deschiderea canalelor ionice de Na* voltaj dependente un inflrur de Na* este mai mare decat eflu de K* voltaj dependente deschiderea canalelor de K 4.este in relafie de inversi propo4ionalitate cu labilitatea 2.sunt sediul fosforilIrii oxidative cu eliberare de energie 50.lipsegte la celulele eucariote gi e prezent la procariote Z.este intervalul de timp pe parcursul ctrnria este dificil de obfinut un potenfial de acfiune 5 55.determinl 4.Stimulul I determini 2.t in mod normal 4.Nucleul celular : l.eazL prin : l.carioplasma este o solufie coloidali cu aspect omogen Difuziunea facilitati: l.determini 3.combate termoliza 20 .este o formi de transport activ care se face fdri consum de energie 2.

Na+ din celuli 4.este alcdtuit predominant din componenta fibrilard 3.l l.se datorcazd.Perioada refractarl: l.Pompa de Na*: l.este utilizatii de transporhrl activ cu cotansportor 2.!esutul conjunctiv dens(fibros) : l.este localizat in partea profirndl a dermului pielii 2.este caracteristici gazelor 2l .care va infra in celule prin canale voltaj dependente 4.pentru a putea fi prevenittr este necesari o presiune osmoticd 4.presupune deplasarea solventului dintr-un compartimentin altul 3.necesitil o membrand semipermeabild care separd 2 compartimente intre ele 2. crepterii permeabiliAfii membranei pentru Na+ . S.se datorcazl iegirii din celuld a cationului de K+ prin canale speciale care se deschid in .creeazlo distribufie inegali de sarcini pozitive de o parte gi de alta amembranei celulare 3.se afla in relafie de directii proporfionalitate cu labilitatea 59.se datoreazAinactivarii canalelor pentnr Na+ 4.ceaabsolutil este alcituita din pant[ ascendentd a potenfialului de acfiune gi o porfiune din pantil ascendentii 5 3.reintroduce in celula K+ difuzat la exterior gi expulzeazd. prezenfa stimulului. Osmoz.56.raportul de transport este 3K+ la 2 Na+ 60.are acelaqi aspect pentru toate celulele 2. are aceeagi amplitudine penfiu toate celulele 3.formeazi dura mater 4.Panta ascendentll a potenfialului de acfiune: l.. poate fi absolutS" pe parcursul careia nu se poate obline un nou potenfial de acfiune 2.servegte drept model pentnr osificarea de membrani (desmal[) 57.

E 43. 34. D A 60. E 41. C 12. A 28. A 59. E 5s. C 17. D 19.8 25.D 4. E c 5r.8 23.A 6. 22 .8 26. c 13. 35.8 30. E 11.A 5. B 29. D 49. C 44.D 10. 33. C 45.E 22. C 8.8 38. A E 32.8 50. E 40. A 46. E 37. B 2l. E 57.8 53. 48. A 18.E D E E 3.E 9. c 52. D 15. E 42. E 54. 36.E l. A A 47.E 7.8 27. c 16. C 14.8 58.E 31. 20. A 24. E 56.Rtrspunsuri: 2. D 39.

D. B. in cordonul lateral trunchiul nervului spinal. Tactila grosiera. In cornul posterior medular. 5.Eugen Tarfa Arsene COMPLEMENT TJNIC: l. E. Jumdtatea anterio afi. Cornul anterior D. Toracica. Olfactiva. La om ramurile nervilor spinali formeaz[ plexuri in urmatoarele regiuni cu excepfia: A. C. Acustica. E. B. Pe rlddcina posterioari a nennrlui spinal. 3. C. D. 2. I D. Sacrala. Cervicali. C. Una din A. E. E. urmatoltl" regiuni este caracteristica originii fasciculelor piramidale: Talamusul confine neuroni dp releu pentru calea: A. Nucleii olivari. Jumitatea posterioartr a cordonului lateral. 4. Nucleii baali. A*onlt ganglionilor spinali fac sinapsa nn: A. E. Vizuala.SISTEMUL NERVOS 1 $ef Lucr. D. corpul neuronilor somatomotori este situat in: A. . Lombara. Dr. C. Proprioceptiva de confiol a miscarii. Jumdtatea posterioar[ a cornului lateral. Coccigiana. Formatia reticulata. Pe r6ddcina anterioari a nennrlui sprnal. acordonului lateral. Aria premotorie. Substanta neagra. B. Jumitatea anterio ard acornului lateral. B. in substanfa albtr a milduvei. C. B.

Tractul olfactiv. D. VII. Excitalia gi inhibilia corticala au urmdtoarele caracteristici: A. D. c. D. B. C. Nucleii vegetativi ai tnrnchiului cerebral. Kinestezica. V. VI. Cortexul occipital. Aiaauditivi se gdsegte in: A. Neocerebel. C. Acustic6. C. l. Cerebelul. responsabili de secrefia salivard A. Sistemul limbic face parte din: A. D. Numai in punte. C. D. Lobul occipital. Se produc la nivel medular. B. Paleocerebel. C. Olfactivi. C. X. Nu iradiaza. Paleocortex. Hipotalamus. B. Coliculii cvadrigemeni inferiori sunt statie neuronala pe calea: A. Girusul hipocampic. B. Metatalamusul. Numai in mezencefal. B. Vizual6. Piciorul ginrsului postcentral.7. Trunchiul cerebral. Gustativi. Se concentreazain zone limitate. Participa la formarea sistemului limbic una din urmatoarele structuri: A. E. 24 . Sunt procese pasive. E. I Punte gi mezencefal. 8. 9. IX. E. E. 10. B. B. Pentru sensibilitatea dureroastr a felei primul neuron se afllin ganglionul de pe traiectul nervului cranian: A. se afl6in: E. Girusul temporal superior. D. Numai in bulb. E. D. E. 13. Neocortex. Paleocortex. Sunt procese imobile. Bulb pi punte. 12.

Talamusul. In traiectul sau este situat superior de lama cvadrigemina. IX. X. B. Are originea reala in punte. Corpul geniculat medial: C.ln santul preolivar descriem originea aparenta a nervilor cranieni: A. D. E. C. Cerebelul primegte aferenfe: A. A. D. B. B. Coliculii cvadrigeminali superiori. C. Deutoneuronul caii gustative. Hipotalamusul. XI. Al heilea neuron al clii optice A. Corpul geniculat lateral. XII. Protoneuronul caii motilitatii oculare. D. B. Protoneuronul caii tactile la nivelul fetei. Deutoneuronul caii olfactive. E. D. Diencefalul in intregime. 16. 18- C.14. E. Nucleii de releu ai talamusului. Deutoneuronul caii vegetative a secretiei parotidiene. Inerveaza muschiul ocular drept extern. E. C. Nervul trohlear: A. B. Este releu pe calea auditivI. 15. C. 25 . D. Este un nery senzitiv. Termice. Tactile. Secreti hormoni ce se depoziteazdin hipofiza posterioarl. Este centru de integrare vegetativd. D. VII. D. Corpul geniculat B. Proprioceptive. Coordoneazli activitatea secretorie a hipofizei anterioare. Este centnr al reflexelor olfactivo-somatice. E. E. 20. C. in reglarea metabolismului intermediar intervine: A. Are originea aparenta pe fata posterio ara atrunchiului cerebral. Interoceptive. Epitalamusul. Epifiza. Metatalamusuh E. Nucleul tractului solitar reprezinta: A. 19. 17. este situat in: medial. B. Dureroase.

Transportul mediatorilor chimici. 24. B. C. 23. Bulbari. E. E. B. 2T. Organite celulare specifice. D. inalcituirea neuronului intrd: A. Toate de mai sus. Cornul anterior medular. Sunt caracteristice cerebelului urmatoarele: A. Diviziune. E. Lizozomii. Coarnele posterioare. B. E. E. Cordoanele laterale. Nici un rdspuns nu este corect. Axon. Susfinere. Sunt organite specifice netronului: A. Neuronul nu prezintil organite celulare cu rol in: A. Arhicerebelul apartine lobului anterior. Fasciculul piramidal direct se giseste in: A. C. D. 26 . Elaborarea produgilor de secrefie. Medulari. Mitocondrille. B. Cordonul posterior medular. C. Substanfa reticularl medulartr 26. Bulb. Subcorticali. Pedunculii cerebelosi mijlocii contin fibre eferente. 25. C. E. Cornul lateral. C. D. Este legat de bulb prin pedunculi cerebrali.Motilitatea voluntar[ este declangatil de centri motori: A. D. Comistra cenugie. D. E. Reticulul endoplasmatic. C. B. Corticali. D. B. C. 22. Pedunculii cerebelosi superiori fac legatura cu mezencefalul. Cordoanele anterioare.2I . Producerea de energie celularI. B. D. Deutoneuronul clii simtului pozitiei si al miscarii in spatiu se afl[ in: A. Extirparea cerebelului duce la cresterea tonusului muscular. Corp celular. Incltrziunile lipidice. Cornul posterior medular. Netnofibrilele. Dendrite.

Cornul anterior medular. tn bulb se afl6 nucleii motori ai A. 33. nervului X se A. C. Cornul anterior medular. E. D. Pedunculii cerebrali. V. Spinotalamic anterior. C. C. Fibre somatomotorii. Ramura comunicanta cenusie a nervilor spinali contine: A. Cordonul posterior medular. Fibre postganglionare amielinice. calea extrapiramidali curpinde urmitoarele fascicule: A. B. Spinocerebelos dorsal. Coliculii cvadrigemeni. B. Cornul lateral medular. Fibre viscerosenzitive. Gracilis 31. Spinobulbar. D. VI. B. Corti. Neuronul inferior al cailor piramidale poate fi situat in: A. Fibre preganglionare amielinice 32. Cornul posterior medular. B. Corpi stiafi. C. urmltorilor nervi cranieni: E. D. Cordonul anterior medular. B. Caile motricitatii fac sinapsI in: A. 29. C. E.2t. Cordonul anterior medular. IV. Protoneuronul gaseste in: caii gusAtive al carei teritoriu il descriem in 213 antsnoare ale limbii geniculat. B. D. VII.X 34. Corticonuclear. trigeminal. D. B. nervului IX. Cornul lateral medular. E. E. Cordonul posterior medular. Originea reala a nennrlui V. E. D. Fibre preganglionare mielinice. D. Cordonul lateral medular. La nivelul fetei anterioare a bulbului descriem: A. C. Ganglionul Ganglionul Ganglionul Ganglionul Ganglionul 27 . 30. E. Santul preolivar C.

Santul calcarin 33. Midri a?a se rcalizeazdprin: Stimularea parasimpaticului. E. 2. B. Punte. Drept extern. C. Sistemul nervos vegetativ simpatic are urmatoarele efecte ixupra glandelor: A. Hipotalamusul este un centru important pentnr reglarea functiilor: A. B. D. Santul colateral. intramurali . Santul parieto-occipital E. Scade secretia lacrimala. Santul central. D. Olfactive. C. B. Creste secretia apoasa salivara 40. E. Scade secretia sudoripara. Corticale superioare. Zonasacrala a maduvei spinarii. 3. l. Ganglionii C. D. Drept inferior. Unul din nervii cranieni este mixt: A. Auditive COMPLEMENT GRUPAT: 4I. B. E. D. E. Contacfia mugchilor circulari ai irisului. D. Creste secretia intestinala. Scade secretia medulosuprarenalei . B. Contracfia mugchilor radiari ai irisului. Nervul IV pune in acfiune urrnitorul mugchi al globului ocular. Lanturile simpatice paravertebrale. C. 4. Pe fatabazala a emisferelor cerebrale apare unul din santurile: A. D. C. III 36. X. XI. Drept superior. XII. C. 28 . Stimularea simpaticului. Vizuale. Santul corpului calos. B. Oblic superior 37 . A.35. 7-onatoracica a maduvei spinarii 39. Endocrine. Originea fibrelor preganglionare simpatice se pot afla in: A. Drept intern. E. Vil.

3. Substanfa reticulattl a trunchiului cerebral. 49. Fasciculele care igi incrucigeaz[ fibrele sunt: Spinocerebelos lncrucigat. l. l. Activitatea musculaturii laringelui. 2.A. Drept extern. se gaseste deutoneuronul urmltorilor nervi cranieni: VL VII 2. Fasciculul spinocerebelos ventral. VIil. 3. Secrefia glandelor sublingrrale. asigur6: Sensibilitatea gustativI. Drept intern. 3. Cortexul cerebral. Oblic superior. Seuetia glandelor lacrimale. 4. l. 45.V I. Activitatea musculaturii faringelui. VII. Miduva spindrii Neuonii de origine ai ciilor exbapiramidale 2. l. 43. l. l. Nerrnrl oculomotor inerv eazdmugchii globului ocular: 2. Fasciculul spinocerebelos dorsal. 29 . 48. 4.lnpunte 3. Nervul 2. Stimuleaza confiactia splinei. 3. 4. 3. 3. 4. Senzatiile gustative in 213 anterioare ale limbii. 44. Stimuleaza secretia glandelor gashice. Piramidal direct. 2. 2. 4. Care dinfie urm[toarele fascicule ale clilor asecendente se incrucigeaz[ in miduvi: Fasciculul spinotalamic lateral. 3. 4. 46. Sistemul nervos vegetativ simpatic prezinta urmatoarele efecte la nivelul glandelor anexe tubului digestiv: Inhiba glicogenoliza hepatica. se afl[ in: Trunchiul cerebral. Secretia glandelor parotide. Muschiul dilatator pupilar. Scade secretia exocrina pancreatica. 47. Piramidal incrucigat. Fasciculul spinotalamic anterior. 4. Seuefia glandelor lacrimale. Fascicolul spinocerebelos direct. l. Nervul IX controleazil: 2. 4.

Teaca Schwann. Girusul Postcentral. 3. Mlduva sPindrii. 56. 2. 52. 53. 2. in coarnele posterioare ale mlduvei spinlrii. 30 . Cerebelul. Care din urmatoarele segmente ale nevraxului au substanfa cenuqie dispusd la suprafaf[: 2. Cortexul. 4. Care din urm[toarele formafiuni contin celule gliale: 1. 54. Tectospinal. 3. 4. 2. Z. l. Stimularea secretiei gastrice. 4. 2. La nivelul bulbului. 5l . 55. Cu motonegronii somatici medulari fac sinapsa fibre din fasciculele: 1. 3. Emisferele cerebrale. 2. l. 4. Trunchiul cerebral. 3. 4. 4. Secrefie exocrina pancreatica scazuta' l. Bronhoconsfticfie. Rubrospinal. Cortexul lobului floculonodular. 4. Ganglionul sPinal. Scizua calcarina. Vestibulospinal. Stimularea componentei vegetative a nervului vag are urm[toarele efecte: Contracfia muqchiului vezical. 3. Corpul calos. Deutoneuonii segmentului de conducere a analizatorului cutanat se afl6 localizati: La nivelul mezencefalului. Teaca Henle. M6duva sPinlrii. Lobul Posterior hiPofizar. 3. 4. Nucleii trunchiului cerebral pot avea conexiuni cu: 1. Sensibilitatea proprioceptivi de conhol a miscarii proiecteazd in: 1. 52. 3. La nivelul Punfii. Olivospinal. Aria somestezicd secundare (ID. 2. Motoneuronii somatici medulari. 3. Scoarfa cerebeloasa. Nucleii vestibulari trimit colaterale cltre: l. Talamus. Ganglionii bazali. Nucleii motori din mezencefal ai nervilor III 9i IV.50.

Indicafi rHrde se afl[ fibre motorii in enumerarea de mai jos: 2.5t. l. Piramidal incrucipat 3l . se gilsesc ilacturile: Piramidal direct. l. Secrefia lacrimald 1. 2. 3. 3. 4. 3. in cordonul anterior 2. Tectospinal. Nennrl cohlear. 4. Migcarea limbii. Ridicarea pleoapei superioare. Nervul t igernen 60. 59. Nervul vestibular. Rubrospinal. Nennrl abducens.Crre dintre urmdtoarele acfiuni sunt realizatsde nervi cranieni micpti: 4. Masticafie.

D 14. D 20. E 23.RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT 41. C 43. A 30. D 22. 44.C 9. E 25.D 7. E 51. A 38. D 26. A 36. l. A 58. C 32. C 60. B 32 . E 34. E 12. D ll.D 48. c 19. c 17. C 59. D 46. E 18. C 2t. E 33. c 28. A 35.D 6. B 57. B 16. E 37.A 5.D 10. A 56. C 42.A 3. c 13. D 52. B 24. A A A 45.c 2. B 8. D 31.D 53. A 55. C 47. A 49. D 21. E 39. c 15. E 54.D 4. A 40. D 29. A 50.

ovalari.La nivelul encefalului pi miduvei spinlrii mai apare gi funcfia psihicd.Organitele specifice de trp corpusculii Nissl se gisesc ln corpul neuronal gi la baza dendritelor. compartiment motor.Corpul neuronului este format din neurilemtr ( membrana plasmaticl) gi neuroplasm[ (citoplasma nuc lear[). C. ce reprezintil fisrcfii fimdamentale. cu excepfia: Almpreund cu sistemul endocrin. Despre compartimentele fuircfionale ale SNc este adevtrrat ctr: ASistemul neryos este alcituit din SNC reprezentat de encefal gi miduva spin[rii gi respectiv sistem nervos periferic reprezentat de nervi cranieni gi nervi spinali. B.Difere in funcfie de forma gi dimensinile lui. D. 33 . ESistemul neryos regleazil activitatea musculaturii gi a glandelor secretorii. S.Neurilema celulei nervoase este groasl $ afe o stuctw[ stict proteic[. motorie.Este unitatea morfo-funcfional[ a sistemului neryos. Carmen St[nescu COMPLEMENT UNIC: sistemul neryos sunt adevirate urmitoarele. motorii gi psihice. CReglarea activitifii musculaturii scheletice este rcalizatLde sistemul endocrin.Fiecare centru neryos poate fi separat in mai multe compartimente fimcfionale: ompartiment senzitiv.Fiecare organ nervos are mai multe funcfii fimdamentale: senzitivi.Inhe sistemul neryos gi sistemul endocrin exist[ o strAnsd interdependenfl. in timp ce 2.Existit o net[ separare a funcfiilor sistemului neryos ln func1ii senzitive. piramidali. D.SilSTEMUt NERVOS 2 Asist. sisternul endocrin rcgleazdin principal funcfiile metabolice. multipolari.Referitor la neuron nu este adevirat c[: A. Univ. B. D. D. fusiformi.Este format din pericarion gi una sau mai multe prelungiri numite dendrite.Neuroplasma confine doar organite specifice: neurofibrile gi corpusculi Nissl. bipolari. E. C. B. C. nervii spinali cu fibre 4.Dupi forml pot fi: stelafi. sferici. regle azd majoritatea fuircfiilor organismului.Despre stnrctua neuonului este adev[rat ctr: A. E. compartiment mixt.Dupd forma lor. acegtia pot fi tmp[rfifi h unipolari. mixtii. Dr. B. ^Despre l. E.Formi stelatit au neuronii din coarnele anterioare ale miduvei.Sistemul neryos asiguri firncfiile de relafie ale organismului.

D.Dupi mecanism. D.Teaca Henle este o teacl conjunctivl ce confer[ rezistenfi axonilor neuronilor din SNC. B.Teaca de mielini din structura sa este produsi de celulele Schwarur pentru tofi neuronii din sistemul neryos.Conductibilitatea este proprietatea de-a genera un potenfial de acfiune care se propaga $i este condus.Excitabilitatea este proprietatsade-a genera un potenfial de acfiune.Este format din anoplasmd gi aroleml cu rol in propagarea impulsului neryos.Forma gi dimensiunile lor pot fi diferite C. E. B.Orice potenfial de acfiune nou este un eveniment complet nou care se repetil. sinapsele pot fi chimice.Sinapsele neuro-neuronale pot fi: axo-somatice. C. B.ali: A. D.Num6nrl lor deplgegte de l0 ori numdnrl neuronilor la mamiferele superioare. ARN 9i ATP.Celula nervoasi are proprietdlile de excitabilitate si conductibilitate.Conducerea la nivelul axonilor mieliniz.Aparifia rHrui potenfial de acfiune inh-o zond a membranei neuronale.Tipul de conducere de la un nod la altul este numit conducere "saltatorie".Despre newoglie este fals c6: A. E. regenereazil de-a lungul axonului. scurtii gi mai groas6. axo-dendritice. C.xonii neuonilor din SNC.Teaca Schwarur se disprnre in jtrul tecii de mielini pentru a.Proprietitlile electrice ale membranei nu permit depolarizilrearegiunilor adiacente. cu excepfia: A.Viteza de conducere este egal6 cu a axonilor mielinizafi.Potenfialul de acfiune apare la nivelul nodtrilor Ranvier qi .Au rol de suport.Mielina izoldnd termic.Potentialul de acfiune poate fi condus in orice direcfie.sare" unul sau mai multe 1 se noduri.Nu confin neuofibrile gi nici corpusculii Nissl' 8. C.La nivelul sinapselor hansmiterea se face intr-un singrr sens. axo-a(onice sau dendrodendritice. E. O.Viteza de 1000m/s explici aparifia mai rapidi a unor reflexe. g. I l. nu pennite conducerea potenfialului de acfiune.Sunt celulele care se divid intens.Sinapsa este o conexiune funcfional[ intre un neuron gi o altit celul[ (nervoasi sau efectoare) E. electrice sau fizico-chimice. de protecfie. B.Potenfialul de acfiune poate sI apari doar in anumite zone ale membranei. C. E. fiofic. B.6. C. D. D. determini aparilia unui nou potenfial de acfiune in zona vecintr. B. D.Despre sinapsi sunt adevtrrate.. T.Referitor la al(on este adevdrat c6: A.Aparifia unui potenfial de acfiune intr-un anumit punct al membranei alonale este consecinfa depolarizfurtiproduse de un potenfial de acfiune anterior.Acest tip de conducere permite viteze de 1000m/s .Conducerea la nivelul axonilor amielinici: A.Este o prelungire unic[.Referitor la fiziologia neuronului este fals c6: A. in sinteza de ADN. E.O sinapsl este formattr din membrantr presinapticI" fanta sinapticd gi membrani postsinapticI. '34 .

La nivelul lor are loc fransformarea energiei stimulului in impuls nervos.in dreptul regiunilor cervicaltr gi salrU[ mlduva prezintit dou[ regiuni voluminoase. P-!*t sinapse intilnite in sistemul nervos vegetativ.aSunt alcItuite din dou6 celule de dimensiuni diferite.lrfq "tigt"l receptorilor sunt celule nervoase sau newoglii.sunt doui membrane de protecfie care invelesc m6duva. unidirecfional[. D. D. l. numite intumescenfe. pe care il ocup[ in intregime. fantit sinapticd" celuli postsinaptici.Pia mater este o membranl conjunctivo-vascular[ ce aderl la mtrduvtr" p6trunzdnd in tanfuri gi fisui. efector. E Tgr{nafia presinaptictr confine vezicule cu mediator chimic.mdduva se prelungepte cu filum ierminale.Limita superioari a miduvei corespunde emergenfei primutui nery spinal Cl. c-Fanta sinaptici prezintil receptori pentru mediatorul chimic.Mdduva spintrrii: A. c.Este reactia de rispuns a centrilor nervogi la stimularea unei zonereceptoare. E"Prin zonele de rezistenftr elecfricd minim[ nu pot neceirici ioni. C. l6. D. acetilcolin4 fiind cel mai rlspendit mediator.Conducerea tr fi. miocard.In funclie de provenienfa stimulului sunt: exteroceptori gi interoceptori (adic6 proprioceptori).Arat[roida are o stnrcturl conjunctivl rezistenttr gi produce LCR. dinipre tenlinafia presinaptica spre cea postsinaptictr. indiferent de intensitatea stimulului. fotoreceptori gi proprioceptori. C.Despre sinapsele electrice este adevtrrat c6: l3-Referitor la sinapsele chimice.sunt: chemoreceptori. B. B.Intre arat[roid[ 9i pia mater se gtrsege un spafiu virtual. E'tn funqie de tipul de energie pe care o prilu" reazA.Despre receptori este adevtrrat c[: A. D. q. l4. nu este adevirat cr : ASunt alcituite din terminafie presinaptici. l2. este alipittr de perefii canalului vertebral.$ub vertebra LL.De o parte gi de alta aconului medular. nici molecule. E.Membrana externtr" dura mater.Reflexul: A-Este unul din mecanismele fundamentale de funcfionare ale sistemului nervos. PSi*psele electrice sunt int6lnite in sistemul nervos vegetativ.Se gtrsepte in canalul vertebral.Rispund la stimuli prin variafii de potenfial.Actul reflex este alcdtuit din: receptor. centru neryos. lT.Meningele spinale: A. E. B'Conducereaeste unidirecfionald. l5. c-Bazaanatomicd aarcului reflex este actul reflex. E. se pare. spafiul subaratrnoidian. C-Sunt alcdtuite din doui celule alipite in zonele lor de rezistenfi electric6 minim[. 35 . nervii lombari formeaztr "coada de cal". placa motorie. B-REspunsul reflex este intotdeauna de tip excitator.

D. B. 36 . D. Sensibilitatea protopatic[ : A.Doar tactul spinocerebelos dorsal ajgnge in cerebel. alcltuind fascicolul spinotalamic anterior. E. C.Receptorii sunt conectafi cu dendritele protonetronului. E. D. descendente gi de asociafie. D. E.Utilize azl calea cordoanelor laterale.Deutoneuronul se afl[ in bulb.Despre sensibili tateakinestezici este adevlrat: A.Substanfa albi este dispusl sub formi de cordoane in care se gdsesc fascicule ascendente.Acestea se gdsesc in funiculul anterior al mdduvei. C. B. 23.Receptorii sunt fusuile neuromusculareo corpusculii Meissner 9i Golgi.Al III-lea neuron se afl[ in talamus sau metatalamus. Golgi.Protoneuronul se afltr in ganglionul spinal.Deutoneuronul se afl6 in cornul anterior al miduvei. E. ) 24. D.Este condusI impreur[ cu sensibilitatea kinestezicl.Deutonetronul se afl[ in neuronii senzitivi gi viscerosenzitivi din cornul posterior.Referitor la sensibilitatea termici 9i dureroasi: A.Substanfa cenugie are forma literei "H" $i este subdivizathin coame anterioare gi posterioare 20.Este condusl prin fiactrnile Goll 9i Flechsig.Protoneuronul se afl6 in ganglionul spinal sau cranioo V. D.Axonul celui de-al doilea neuron fonneaz[ fiacturile spinocerebelos dorsal 9i spinocerebelos vental.Sensibilitatea proprioceptivl de conftol a migcdrii: A.Este formatl din subStanli cenugie la periferie qi substanf[ alb[ in centru.Se proiecte azdpe scoarfi in aria somestezicl I din lobul temporal.l8.Receptorii surt corpusculii Meissner.substanfa cenuqie prezintd in centrul ei comisura cenugie ce confine LCR.Despre mlduva spinirii este adevlrat c6: A.Aparfine sensibilit{ii exteroceptive .Se mai numeqte gi sensibilitate epicritici. 22.Deutoneuronul se afl6 in nucleii gracilis gi cuneat din bulb. C.Referitor la sensibilitatea tactili find este fals: A. B.Este transmisi prin fasciculele gracilis gi cuneat.Receptorii se gdsesc in piele.Substanfa cenugie de la periferie este formatii din corpii neuronali. Ruffini. C. Merkel. 2l. B. VI'V[. mugchi. E.Receptorii sunt aceeagi ca pentnr sensibilitatea tactiH fin6.Axonii celui de al III-lea neuron proiecteazLlnaria somestezici II. C. C. B.Proiecfia se afl[ pe scoarfa cerebrali in lobul parietal. B. E.Axonul deutonewonului trece in cordonul anterior opus. capsule.

26.irru 700000 sunt amielinice. B'Controleazamotilitatea involuntari automatJl pe cea volurtar6 semiautomat6.la stimuli mecanici.Fascicolul piramidal are originea do* in aria motorie principala. controldnd motilitatea voluntarll gi involuntar6.Zonade proiecfie corticali este difuzi. . viscerele reacfio neaz6.Toate fibrele fascicolului piramidal sunt mielinizate. B'Din fascicolul piramidal se desprind fibre corticonucleare ce ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni. s: B'Receptorii se gisesc in perefii vaselor pi ai organelor sub form6 de terminafii libere sau sorpusculi lamelafi. regiunea lombari D'Au in alcltuirea lor douil rddncini : vinnalil serzitiu[ dorsali motorie.Calea A'Fascicolul corticospinal lateral are in componenfa sa aproximativ 75%din fibrele sistemului piramidal. E. in regiunea toracal 6lzperechi. D'Protoneuronul se gasegteln ganglionul spinal. E'Toate fascicolele extrapiramidale ajung in final la newonii motori din cornul anterior al mtrduvei.Fascicolul piramidal confine 100000 de fibre. E'Fibrele care se incrucigeaztr la nivllul bulbului formeaz[ decusafia piramidal6 gi nec in cordonul lateral al m6duvei. in regiunea sacrall 5-perechi gi o pe-reche tn regiunea coccigianl. !'-{euronul periferic poate fi situat in cornul posterior al mlduvei spin6rii. $ P.Nervii spinali: A.Despre sistemul piramidal este fals: 27 ."itta 7 perechi.$unt in numtrr de 3l de perechi. termici. in I nerechi. B'Controleazf motilitatea voluntar[ prin fascicolele piramidal direct gi incrucigat. chimici trimiffuid influxuri neryoase interoceptive de tip conptient. D'Sistemul exhapiramidal este reprezentat de fascicolele strionigrice.Se mai numegte gi viscerocrptrua. 29.Caleapiramidal6: 1'5i are originea in cortexul cerebral gi in etaje subcorticale adiacente. iar al III-lea neuron ln talamus.i$i are originru do* in etaje subcorticale. C.Toate ctrile extrapiramidale ajung in nucleii bazali. E'Neuronul de execufie se afl6 in mlduvd sau in nucleii motori ai nervilor cranieni. deutoneuronul in miduv6. C'in regiunea cervicaltr . 28. C'In condilii normale. A. B'Dinhe cele 1000000 de fibre ale fascicolului piramiaat.Despre sensi bi li tatea interoceptivd este fal A. . 25 . Sistemul exhapiramidal : shioreticulate. c'Fibrele fascicolului piramidal sfi[bat talamusuf toate cele fiei etaje ale tsnchiului cerebrat.i E-Rftllcina venhalil are pe traiectul ei un ganglion rpind: 37 . E. C'Sistemul piramidal este alcituit din doi netroni: unul cortical de comanda gi unul periferic de execufie. ' sistemului piramidal : 1'5i are originea in tortexul cerebral. li c.conecteazi miduva gi encefalul cu receptorii gi efectorii.in:* de 25%din fibre se incrucigeaztr la nivelul bulbului. striorubrice gi 30. ---l D. B.

Care din nervii cranieni prezintil cdte un nucleu in toate etajele tn[rchiului cerebral: A. somatosenzitive gi visceromotorii. 36. D. 37.Olfactivd. E.Auditiv[.Este mixt. D.Trunchiul nervului spinal.Care din sensibilit{ile enumerate nu se proiecteaz[ cortical: A.Trigemenul. B. E. 34.Proprioceptiv6 de control a migc[rii. 38 . Rldicina posterioar[.Le include pe toate.Interoceptivi. Ramura comuricantii cenuqie.Glosofaringianul.VizuaH. D. B.Termic[. Ramtra comruricantii alb6. 35. C. formdndu-se prirnrnirea ridlcinilor anterioari gi posterioari ale nervtrlui spinal.Protopaticl.Facialul. B. E. meningeal[ Pi comunicantli albe. E.33.Pdrisegte canalul vertebral prin gaura interveretebrali. C.Tactil6 fine. confine fibra vegetativi simpatic[ postganglionari ce intr[ in nervtrl spinal. E.Hipoglosul. C.Kinestezicd. C. B. D.Confine in alcltuirea sa fibte somatomotorii. D.Traseul fibrelor viscerosenzitive de la interoceptori la m[duva spinirii nu include: A. dorsal6.A cincea ramurd.Care din c[ile enumerate nu are stafie de releu in diencefal: A. ceacomunicantii cenugie.Vagul.Kinestezic6.Despre tnmchiul nervului spinal este fals: A. B. C.Dup6 iegirea din canalul vertebtul rc imparte in ramurile ventrali.

Sunt aqezafi la bazaemisferelor cerebrale.Pelvici.se caracterizeazilprin sinapse inhibitorii pe organul efector.Fascicolul spinotalamic lateral. B. Se formeaz[ pe bazacelor necondilionate. 2. 2. 40'Musculattra mimicii este inervat6 de fibrele motorii ale nennrlui cranian: A. Se afli deasupra gi lateral de talamus.Motori. dar mai ales subcorticali.Se menfin toatii viafa.Glosofaringian.organul efector igi diminue az| sauigi incete aza activitatea.Mixti. 3. 4. D.Intercalari. E.Senzitivi. alegefi rdspunsul incorect: A.Fascicolul spinobulbar. B.Facial. 3.Splahnici.Cardiaci. C. 39. 2.prin pedunculii cerebrali: A. C. 4.Referitor la reflexele condilionate indicafi ce este fals: de specie. E.Trigemen. 4'Se imparte in inhibifie extern[ (de stlngere) gi inhibdie inierne (de protecfie).38'Care din ctrile medulare ascendente nu tranz iteaze. 2.Accesor COMPLEMENT GRUPAT: 4l 'in sistemul neryos intdlnim frecvent urm[toarele tipuri de neuroni. 3. 3. 44. E.Au caracter Inhibilia are urm[toarele caracteristici : l.care dinfre nervii enumerati sunt vegetativi: l. B.Fascicolul spinocerebelos direct. D. 43 .Reprezintit o stare de activitate a centrilor nervogi. l. C.Hipoglogi.se inchid in centrii corticali.Apargin sistemului nervos piramidal. cu excepfia: l. .Sunt doutr mase de substanfi ienqie-.Referitor la corpii striafi. D.Nici una.Fascicolul spinotalamic anterior.Vag.Sunt conectafi cu nucleul rogu gi substanfa neagr6. 42. 4.

substanfa cenugie se afl6 la exterior in : l. 2. Substanfa cenugie 40 . 4.Confine neuroni visceroseruitivi. 3. 4.Care din plexurile vegetative enumerate nu se afli in cavitatea abdominal[: l. nu reprezintf originea unui fascicol extrapiramidal: l.Fascicolul spinotalamic lateral.Care dinhe tipurile de inhibilie enirmerate favorizeazdprocesul de invlfare: 1.Anasomeste zicd I poate aprecia atigerea finI de pe tegumentul gambei datoritil impulsurilor conduse de: I .Reflexele medulare somatice polisinaptice : l.Nucleul cuneat. 2. 2. 5 iradierii. 2. din trunchiul cerebral. 48. 4. 2.Hepatic.Mezencefal.Fascicolele spinocerebeloase Flechsig gi Gowers.in SNC.Se supun legii 2. 4.Nucleii olivari.Mdduv[. 2.H-ului" medular.Fascicolul spinotalamic anterior.tnthun num[r variabil de neuroni intercalari. 4. 3. 3.Meningele spinale.Ventriculii cerebrali.Este 2.Din categoria lor fac parte reflexele de aplrare.De diferenfiere. 4.Bulb. 3.De stingere.De intdrziere.Celiac. 3. 49.Suprafa[a neocortexului este mirittr de I .Pelvic.Care din nucleii enumerafi. 4. 46.Cerebel.$anfuri 9i giri.Nucleul gracilis. 52. 3. : l.Num6nrl mai mare de strattri celulare.Confine neuroni visceromotori.Gastric.Extern6.Este sfi[bltut[ de canalul ependimar.45. intermediari: reprezentatil de bara ftansversal[ a o. 3.Fascicolul spinobulbar Goll. 4. .Nucleii vestibulari. 3. 50. l.Prcz.Din categoria lor fac parte reflexele miotatice. 47 .

organele sare nu au inervafie parasimpatici sunt: l.Cortexul cerebral.Optic. 4.Vestibulo-cohlear. 2. 3.Nervii cranieni care conduc sensibilitifi speciale ( senzoriale) sgnt: l. Sl.Pedunculii cerebelopi : l.Ganglioni vegetativi PS.Trigemen.Olfactiv. 2.Mugchii erectori ai firului de pir.Vagi. Glandele medulosupraxenale.Sunt in numlr de trei perechi. sudoripare. 2. 58. 3.Glandele salivare. 5.De defecafie. 3.Nucleul rofu. 4.Substanfa neagrd. 4. 4. 2. 3. 2. 5 S6.Neocortexul.Fibre postganglionare scwte pi amielinice. 3Oculomotori.Abducen$i.Sistemul limbic.Formafiunile nelvoase implicate in comportamentul alimentar sunt: l.Fiecare confine fibre aferente gi eferente.Sunt componente ale trwrchiului cerebral. 53.Glandele 3 .Pupilodilatator. 59. 4.Corpul striat este conectat cu: l. 4. 54.Trigemeni 2.Hipotalamusul. 4.Nucleiivestibulari. 4l . 2. 60.Nucleul PS sacrat ( S2-S4).l. 4.Parasimpaticul sacrat are in componenfa sa: l.Talamusul.Nervii pelvici.Leagd tnnchiul cerebral cu cerebelul.Pupiloconstrictor. 2.De micfiune.Care dinfre reflexele enumerate nu se inchid in centii medulari lombari: 3.Nervii cranieni care confin fibre visceroseruitive sunt: l. 3.

D(pg. e.A(pg.l9). 58.D(pg.D(pg.1e).15).B(pg.C(pg.25).A(pg. sa.2t). 39.A(pg.D(pe.C(pe.1e). 3. l2. a9. a0. 13).A0g.22. as. 55. 5. 33.l7.C(pg.21). 56. a|.32).23).C(pe. a8.D(pg. 5l.2e).D$tg.Al). se. 1a.C(pg.A(pg. 2a.Zl).22).EGry. frg. I l.C@e. 22.E(pe. 20.19. 38.36.A(pe. 43.21).E(pg.16).E(pe. l8.E(pg. l7. 3s.21\. a2. 60.A(pg.l s).la). l3.30. 28. 7.31).1e).D(pg.23).20.29).C$ry.D(pg.C0g.24.C(pg. 42 .23). lO. s3.D(pe.l5).35). 23. 4a.32). 50.23).34).D@s.D(pg . 8.B(pe.E(pg.8(pg.l7).l8).l6).35).36\. fig.l3). 2e.D(p9.22).23).D(pg. a.€@*31).D(pg.C(pg.23.r4). 26.3l).Zt).27).l6).8(pgl8.D(pg.2e).l3).13).28). 57.27).2t).2l'l.D(pe.BGe.B(pg. a7. 30.A(pg . 2l.31). s2. 3a.nAsptntsuRl: .B(pg.1e).D(pg.C(pe.28.l5).l4. 2. 32.8(pg.23).l5). 2s.E(pe.D(pg.B(pg. a6.23).2t).B(pe.33. 6. l5.8(pg. 36. 37.EOg.23).8(pg. I 3l. 16.21. 27.l5. le.26).D(pg.C(pe.23).

Deutoneuronul clii olfactive se gaseste in: A. Acceleratii verticale cei de la nivelul utriculei C. Corpusculii Krause E. Acceleratii orizontale cei de la nivelul saculei B. Nucleul solitar 5. Dr. Bulbul olfactiv E. B. Numrnrl C. Talamus. 4. Laua Stroicd COMPLEMENT SIMPLU: l. Yiz. Canalele semicirculare membranoase B. Nici un raspuns nu este corect 3. Creasta ampulara Receptorii maculari detecteaza: A. Yitezade deplasare a corpului D. Proprioceptiva constienta 2.ANALIZATORII 1 Asist. 6-7 milioane D. Hipocamp C. 120-125 milioane. Corpusculti Ruffini D. Acustica C. . Corp geniculat medial D. 8-9 milioane. Membrana otolitica se gaseste in: A. Organul Corti C. A. B. Olfactiva B. Univ. Corpusculii Pacini C. celulelor receptoare ce confin iodopsina este: 9-10 milioane 125-l30milioane E. Columela E. Utricula si sacula D. Corpusculii Meissner B. Discurile Merkel 6. Receptorii penfiu rece sunt: A. Acceleratii circulare ale capului E. Gustativa E. Corpii geniculali mediali sunt releu pe calea: A.nla D.

Fibrele anulospirale B. Corpusculi Ruffini D. Etmoid - 8. Occipital E. Surt proprioceptori: A. Periost C. Bulbul olfactiv B. Un strat superficial. Sfenoid C. Vase limfatice E. Sensibilitatea proprioceptiva de confrol al miscarii 12. Urechea medie este formatd dintr-o cavitate pneumatica sdpatii in osul: A. Girul hipocampic D. Temporal D. Sensibilitatea termica E. Dermul contine urmatoarele cu exceptia: A. cu exceptia: A. Corpusculii neurotendinosi Golgi 9. E. Parietal B. Terminatiile neryoase libere din capsula articulara transmit: A. Urechea medie 13. Corpusculii Krause D. Corpul amigdalian E. Tendoane I l. Mucoasa nazala C. dermul papilar C. Simtul miscarii in spatiu C. Corpusculii Meissner C. Discurile Merkel E. Fibre de colagen B. Canalul cohlear C. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situati in urnatoarele sfucturi. Sensibilitateadureroasa articulara D. Rampa vestibulara B.7. Endolimfa este situata in: A. Al teilea neuron al caii olfactive este situat in: A. Epiderm E. Rampa timpanica D. Articulatii D. Muschi B. Simtul pozitiei B. Columela . Canalele glandelor endocrine din piele 10. Nici un raspuns nu este corect 4 .

Gustul dulce E. 45 c. Sa atinga celulele olfactive D. Sa ajunga in nari se gaseste in: a putea fi mirosita. Gustul 15' Pentru substanta nu trebuie sa aiba una caracteristici: A. 100 D. Tunica medie a retinei C. Talamus B. Numanrl de mirosuri primare este. Retina E. Gustul amar B. Interoceptive E. sa fie solubila ca sa poata traversa stratul de mucus C. Corpul geniculat lateral C. Sa fie volatila B.14. 20.de aproximativ: ai uneia dinfie urmatoarele B. o din urmatoarele 16. Mediile refringente E. Tunica vasculara a globului ocular D. Dintre senzatiile gustative primare nu face parte: A. Coroida face parte din: A. Corpusculilor Ruffini D. Proprioceptive de conhol al miscarii D. Lobul occipital 17. Discurilor Merkel Ma--oni sunt o varietate a : C.000 E. Sftaturile retinei 4s . Tunica externa a globului ocular B. 500 A. Al feilea neuron al caii optice A. 50 . Proprioceptive kinestezice 19. Corpusculilor Krause 18' Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt receptori sensibilitati: A. Gustul acru sarat C. Tactile fine C. Termice si dtreroase B. Sa fie sapida E. Corpusculilor Vater pacini E. Gustul iute D. corpusculii Golgi A. Corpul geniculat medial D. Corpusculilor Meissner B. 10.

. Dendritele celulelor multipolare 23. Mentinerea echilibrului C. cu exceptia: A. Diferentierea culorii obiectului D. Fusul neuromuscular este inervat de urmatoarele tipuri de fibre. Dentritele neuronilor din ganglionul de pe haiectul nervului IX C. Calea olfactiva B. Fibre motorii provenind de la neuronii gamma medulari E.in floare" D. Fibre senzitive . Calea proprioceptiva de control al miscarii 46 . Toate rasptuisurile sunt false 27. Lobului occipital E. OdB B. Diferentierea formei obiectului B. Aria gustativa este situatalanivelul: A. Axoni ai celulelor bipolare retiniene B. 20 dB c. Fibre motorii provenind de la neuronii alfa medulari C. Calea optica C. D.Lapolul apical al celulelor receptoare gustative vin urmatoarele fibre: A. Partii inferioare a girului precentral D. Declansarea secretiilor digestive : 22. Dendritele neuronilor din ganglionul trigeminal E.21. Fibre senzitive anulospirale B. Axonii netuonilor din corpul geniculat lateral E. Mentinerea tonusului cortical E. 500 dB D. 5000 dB 26. in componenfa tractului optic de o parte intra: A. Axonii celulelor cu contri sau cu bastonase C. Carc dinhe urmatoarele cai are legatura cu talamusul: A. Amplitudinea maxima a sunetelor percepute de urechea umana este de: A. Partii inferioare a girului postcentral 25.. 130 dB E. Calea gustativa D. Partii superioare a girului postcentral C. Care dinhe urmatoarele afirmatii nu este o functie aanalizatorului vizual A. Dentritele neuronilor din ganglionul de pe traiectul nervului X D. Toate raspunsurile sunt adevarate 24. Axoni ai celulelor multipolare retiniene din campurile nazale de partea opusa. Girului temporal superior B. Calea acustica E. Dendritele neuronilor din ganglionul geniculat B.

este asigurata de celulele cu bastonase B. Cupola gelatinoasa 32. Hipodermul contine urmatoarele cu exceptia: A. Fibrele fractului olfactiv 34. Membrana vestibulara D. sensibilitatea unei celule cu bastonas la lumina este de l0 ori mai mare decat la intuneric in timpul adaptarii la intuneric vitamina A este transformata in retinen reducerea vederii nocfurne se numeste nictalopie in avitaminozaA este compromisa adaptarea la intuneric 29. Reticular Germinativ Papilar Toate apartin epidermului Nici unul nu apartine epidermului 47 . Axonii celulelor mitale C. C. Puterea de convergenta a cristalinului creste la valoarea maxima E.28. Receptorii gustativi sunt: A. Scade elasticitatea cristalinului 30. candprivim obiecte situate la o distanta mai mica de 6 m: A. care dintre urmatoarele'sftaturi apartin epidermului: A. B. Despre vederea nocturna sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: A. Glomerulii glandelor sudoripare 33.eaza C. Bulbii firelor de par C.ciliar se contracta si contracta fibrele ligamentului suspensor B. D. Shabat lama citruita a etmoidului: A. Membrana otolitica E. Osmoreceptori B. Cristalinul se aplati?. Celulele receptoare ciliate ale crestelor ampulare sqnt acoperite de: A. Membrana reticulara gelatinoasa B. D. Tesut conjunctiv lax B. Membrana tectoria C. Dendritele celulelor bipolare din mucoasa olfactiv B. E. E. Baroceptori C. Tensiunea in cristaloida creste D. Discuri tactile Merkel D. D. C. Chemoreceptori Mecanoreceptori Termoreceptori 31. Axonii celulelor bipolare din mucoasa olfactiva E. M. Corpusculi Vater Pacini E. Dendritele celulelor minale D. E.

miscarii spatiale a acestuia si a gradului de contracti. Nervtrlui oPtic stang C. In jurul scianii calcarine C. Cristalinul E. Ligamentul suspensor C. Atlit a neYui optic drept c6t gi a tractului optic stang COMPLEMENT GRUPAT: 41. Membrana bazilafi C. vibratorie 2. Proprioceptiva de contol al miscarii 3. Aria corticala vizuala primara este localizata: A. Kinestezici 36. Tractului oPtic drePt D. Axonii deutonetnonilor carei cai nu se incruciseaza. In jurul santului corPului calos E. Muschiul ciliar D. Calea olfactiva 39. Tractului oPtic stang E. Cutanati E. Termica si dureroasa 4. Auditivi C. ProPriocePtiva kinestezica 48 . Calea auditiva C. Fibrele nennrlui optic ce provin din jumatatea nazall a retinei drepte structtra: A. Calea gustativa B. Membrana reticularl D. u rnutrhiior sunt furnizate de urmatorii receptori cu exceptia: A. Vizuali D. Lama sPirala D. Informatii asupra pozitiei corpului. Membrana Reissner E. Nici una nu se incruciseaza B. In jurul fisurii laterale Sylvius B. Toate se incruciseaza E. Tactila" de presiune. Nervului oPtic drePt B. Organul activ al acomodarii este reprezentat de: A. Cristaloida 38. Membrana tectoria se glsesc in 40. In jurul santului central D. A. In jurul santului colateral 37.35. Vestibulari B. Melcul membranos este separat de rampa vestibulara prin: A. Procesele ciliare B. Pielea deserveste urmatoarele tipwi de sensibilitate: 1.

Pavimentos simplu 3. Plurisftatificat 43' Aparatul dioptric al globului ocular poate considerat ca o singura lentila convergenta cu urmatoarele caracteristici : are aproximativ 40 de dioptrii cent'l optic este la 17 mm inapoia retinei este format din cristalin. Membrana reticulata a organului Corti: Este secrotata de celulele receptoare auditive 2. Ganglionului trigeminal 3. 3' 4. 49.42. Umoarea apoasa 3. Ganglionului de pe traiectul n. l. Prin lantul de oscioare l. 47. . Este secretata de celulele de sustinere ale maculei 3. Transmiterea undelor sonore in t*echea medie se face: Prin vibratia endolimfei 2. La nivelul sau nu exista elemente fotoJensibile Reprezinta locul de inftare a nennrlui optic in gtoUut ocular l. Reprezinta locur de infrare a artereroritouJui ocular 3. Cilindric fi l. Ganglionului spinal l. 2. Epidermul este format din epiteliul de tip: 2. 48. Prin vibratia perilimfei 3. Corpul ciliar. Este o cavitate pneumatica 3. Din tunica vasculara a globului ocular fac parte: Corneea 2. Protoneuronul caii gustatve se afla la nivelul: Ganglionului geniculat 2. Retina 4. Pseudostratificat 4. Prin vibratiile membranei bazilare 4. Capteaza sunetele Dirijeaza sunetele catre conductul auditiv extern la capatul canria unda sonora pune in miscare membrana fereshei ovare 4' 45. Despre pavilionul urechii sunt adevarate urmatoarele: 1. Despre pataoarba nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii: Este situata medial si inferior de pata galbena 2. 4' 46. Este situata deasupra membranei tectoria 4' Este fiaversata de cilii celulelor receptoare vestibulare l. 44.(cu o putere de refractie de 40 dioptrii) si cornee are aproxirnativ 60 de dioptrii- t.X 4. Face parte din urechea externa 2.

2. Camera anterioara a globului ocular este cuprinsa intre: Cornee l. Ariei somestezice secundare 4. Al doilea neuron al caii olfactive 52. Girului hiPocamPic 1. 3. cu exceptia: Este alcatuit din tesut conjunctiv lax 2.50. Fibrele anulosPirale: 1. Canalul semicircular anterior Organul'Corti Canalul semicircular posterior Tunelul Corti 57. Sunt anonii neuonilor din ganglionul spinal 3. Iris 4. Contine bulbii firului de Par 4. Din partea inferioara a saculei porneste: 1. Calea olfactiva se proiecteanlanivelul: 2. Vine in conract cu dermul papilar l. Hipodermul se caractenzeaz. Al treilea neuron al caii olfacitive 4. Sunt axonii neuronilor y din cornul anterior medular 4. Este situat in retina 4. Girului temPoral suPerior 3. Contine corPusculii Ruffini 54. Neuroni biPoPlari 2. Sunt singurele fibre care inerveaza senzitiv fibrele intrafusale 53. Girului Postcenfial 50 . Neuroni multiPolari 3. Celulele mitrale rePrezinta: l. Cristalin 55. 3. Are axoni care formeaza nervul optic si radiatiile optice l. 2. Este neuronul biPolar 56. 3. Inerveaza motor fibrele intraftrsale 2.aprin uqatg*ele. 4. Deutonetrronul caii oPtice: Este reprezentat de neuronii multipolari Z. Retina 3.

Nucleii vestibulari sunt: 1. la lumina slaba 4. Medial 4. 60. Celulele cu conuri: Sunt mai numeroase decat cele cu bastonas 2. l. Sunt in numar de 6-7 milioane 3. Superior 2.58. Nu exista in pata oarba l. Sunt adaptate penhr vederea diuma. Calea gustativa Calea olfactiva 2. 5l . Anterior 59. 4. Lateral 3. Care dinfre urmatoarele cai au al treilea neuron in talamus: Calea kinestezica Calea proprioceptiva de control al miscarii 3.

42. E (pae'38) 10.50) 2.s0) 59. E (Pag. B @as. D (Pag.a5) 46.45) 38.39) s4.E (pag. D (pag.39. E (pag.a3) 15.44) 22.43) 47.42.50) 3.49. E (pae. B (pas. C (49.45) 50.D (pae.a5) D (pag.42.a1) 53.D Qtag. 50) 40. A(pag. B @as.a6) 30.a3) 27.a7) t7 . E (pag.al) t2. C @ae.4l) 14.a5) 7.8 (pag. D {eag. B (Pag. E (pag.8 (pag.51) 48.a9) 57.a3) 2s.49) 36. D (pag.42.aa) 5s.49.5l) 26.43) 60.43) 5. D (pag.E (pag. D (pag.D (pag.a7) 29. B (pag. C $ng.a7) 56.B (pag. E (pag.a5) 44.RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC B Gae. C (pag'49) 8.38) 33.D (pae.al) 19. C @as. B (pag.8 (pag.52) 4. C (pag.38.44.50) 39.D (pae.al) 24. C (pag.38) 42. B (pag.40.D {Bag.44.41) e.a3) 28.43.a5) 37. l.38) 35.49. C (pae.47) 23. B (pag. E (pag. COMPLEMENT GRUPAT 41. C (pag.D (pag.a?) 20.38. D {sas.38) 43.51) 45. C (pa9.39) s2.a9) 13.49. C (paga3) 31. C (pag.50) 32. B (pag.al) 11.a2) 34.aT) s8.42) 5l .E @a9. C @ae. A (pag.a2) 16.a7) 52 . C Gae.38.39) 6. B (pag. B (pag. C (pag.50) 49. E (pae.45) zl.39) 18.41 .

are impulsurile sunt conduse lent gi proiectate cortical. E) Receptorii cu localizare in partea superioari a dermului. !) 5. recepf ioneaz1atingerea. C) in derm se gdsesc corpus*fii Meissner. Cornusculii Vater-Pacini se adapteazirapid qi receplioneaz6 viUriliite. D) Ruffini. D) in profimzimea dermului urmtrtoarele afirmafii sunt adevilrate. prin intermediul cdilor de La nivelul segmentului intermediar.alspus spre hipoderm. sensibilitatea se afl[ corpusiculii Pacini care se adapteazl pufin sau deloc ai rccepfioneazl vibrafiile. D) Segmentul intermediar este format din cfli nr*o*. prin impulsul nervos este fransmis la scoarfa cerebrald. l 53 . E) Golgi-Mazzoni. A) Maissner. C) Corpusculii Ruffini sunt localizafi mai profirnd in derm gi recepf ioneaznpresiunea. ascendente directe gi indirecte. E) alcftuit dinfi-un strat germinativ pi unul cornos. E) corpusculii Krause sunt considerafi ii receptori pentu rece.dermul germinatin. Univ. Krause Ruffini gi Merkel pentnr tacti16. Segmentul intermediar este format gi din ciii ascendente indirecte. _.de energie sub formi de stimuli. Dr. ts) ln shatul reticular se afld papilele dermice.cTe E) Segmentul periferic percepe o form6. 3. 2. cu excepfia: conducere. urmittoarele. Segmentul periferic are funcfia de a hansmite impulsul nervos. stimulii sunt transformafi in senzafii specifice.afirmafii despre derm sunt false. Corpusculii pentnr sensibilitatea tactiH sunt urmdtoriio cu excepfia: C) Merkel. hr[nit prin difuziune din lichidul intracelular. in mod specific ai difuz. Doru Selagea COMPLEMENT TJNIC: l A) B) C) ' Despre analizatori nu sunt adevfuate urm[toarele afirmafii. D) corpusculii Rutrini sunt considerafi gi receptori pentru rao. 4. ttin c. Epidermul este: c) A) un epiteliu unistratificat necheratinizat. D) un epiteliu unistratificat cheratinizat. la creier. B) format din sfiat papilar gi strat dermic. cu excepfia: *J Ptgl prezlntf un shat profund. cu excepfia: A) Corpusculii Vater-Pacini sunt localizafii in hiiodennul pulpei degetelor.ANALIZATORII2 Asist. B) Vater-Pacini.

B) Corpnculii netuotendinogi Golgi sunt situafi la joncfiunea articulafie-ligament. tn legrtwi..falsd referitoare la receptorii termici este urm[toarea: nervoase libere. Referitor la acuitatea tactilfl este adevfuat c[: A) labazalimbii are o valoare de?rnm. B) pe toatl suprafala toracelui posterior este de 50 mm. E) este de aproximativ 50 mm. B) articulafii. E) nici o variantll de mai sus. E) Terminafiile neryoase sunt nemielinizate. D) Reprezintd segmentul periferic. D) Sunt stimulafi de trei categorii de factori-mecanici. prin stimularea a dou[ 9. C) este de aproximativ 2 mm. E) Sunt terminatii nervoase libere. 6. E) mugchi. Afirmalia falsd in legdtura cu receptorii drnerogi este urmitoarea: A) In principal sunt terminafii nervoase libere. C) sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini. . C) este aria tegumentar[ a clrei stimulare determinfl modificdri in rata de desclrcare a neuronilor respectivi. subiectul percepe atingerea fieciruia dinffe ele. A) este pragul de percepere distincti a doul puncte. situat in 8. cu diametrul mic. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situali ln urmittoarele structuri. B) este distanta minim[ la care. Afirmalia A) Sunt terminafii 7. B) Receptorii pentu cald ii deplqesc numeric pe cei pentu rece. B) Receptorii penfiu durere se adapteazi repede.r"parii kinestezici putem spune urmtrtoarele: A) Corpusculii Vater-Pacini sunt identici cu cei din piele. D) se caracterizeazAprin pragul de percepere distinctll a doui puncte diferite. provenite din dendrita protoneuonului ganglionul spinal. C) Corpusculii 54 neurotendino gi Golgi asigui sensibilitatea dureroasi. provenite din dendrita protoneuronului situat in ganglionul spinal.r r. 12. stimulafi excesiv pot fi receptori pentru durere. C) Sunt terminafii nervoase libere. D) sunt situali in dermul reticular E) sunt situafi profund spre hipoderm. l. I A) dermul profund. cu excepfia: D) ligamente. termici gi chimici. B) formeazl papilele dermice in sfratul papilar al dermului. Cdmpul receptor: 10. ' Corpusculii A) sunt pufin mai mari decdt corpusculii Vater-Pacini. C) tendoane. C) Receptorii tactili. D) are o suprafali invers proportional[ cu densitatea receptorilor din regitrnea respectivi. Golgi-Ma-zoni: purcte apropiate.

.rsale face t5. D) Relaxarea musculari este prevenitil prin intinderea fibrelor exfiafusale care declangeaz6 contracfia reflexE. !) 14' in legiturd cu fusurile neuomusculare.me $i mdre. Despre fusurile ne. c) Al doilea neuron este localizatingirul hipocampic. B) Continu[ dendrita neuronului bipolar. E) Fibrele inhafusale cu sac nuclear sunt inervate motor de fibrele senzitive anulospirale. E) Nici o variantil de mai sus. A) 16. E) nici o varianti de mai sus. Dinhe urmtrtoarele afirmafii. una este adevfuati: Celulele bipolare au o dendritit ramifi ca. B) Dispunerea in paralel a fibrelor extrafi. C) ganglionii de pe traiectul nervilor olfactivi. Referitor la butonul olfactiv sunt false urmdtoarele.d. C) Sfrtrbate lama ciuruitji a etmoidului. afirmafii sunt false. E) o substanftr trebuie si fie sapid[ gi si ajungd in nrri pentnr putea a fi mirosit6. cu excepfia: A) La nivelul butonului olfactiv. ca intinderea fibrelor intrafusale s6 determine gi intinderea primelor. D) omul distinge pfue la zecemii de miiostri diferite. D) celulelor bipolare. E) corpusculii neurotendinogi Golgi sunt aiseminai pti"tr. Urmitoarele 55 . B) o substanf[ trebuie str fie volatild penfu a traversa sfiatul de mucus al cavitnfii nazale. axonii celulilor bipolare fac sinapsil cu netnonii multipolari.in floare". Primul neuron al c6ii olfactive se afli la nivelul: B) butonului olfactiv. E) Nici o varianttr de mai sus.romusculare este adevIrat ci: A) sunt formate din I -3 fibre musculare intrafirsale. urmitoarele afirmafii sunt false. A) Impulsul nervos se fiansmite neuronului alfa.pe partea profupdd a articulafiei. 13. E) Porfiunea centraltr confine nuclei gi este contractild. ' 18. D) Se mai numegte pi bulb olfactiv. Sunt confinute intr-o capsul[ elasticI. 17. A) Este prevfuut A) celulelor mitrale. fibrele musculare striate.care se termin6 cu vezicule numite butoni olfactivi. cu excepfia: cu microvili.e extrafrrsale. B) Bulbul olfactiv face sinapsi cu celulele miuale. ? 9:t"tele brpolare au o dendriti. ceea ce duce iu ronnugia cu excepfia: fibrelor intrafusale.c. c) Motoneuronii alfa inerve az6 fibrel.D) Terminafiile nervoase libere se ramifictr. D) La fibrele intrafirsale cu tut ttutlear gi cu lanf nuclear ajung fibrele anulospirale gi a celor . !) Receptorii analizatorului olfactiv ocupe partea posteroinferioar[ a foselor nazale. c) Axonii neuonilor alfa uj*g la periferia fibrelor..

cu excepfia: A) Celulele receptoare ale mugurilor gustativi se depolarir. B) Se termini cu o veziculi prevdzuti cu cili. C) Caliciforme. olfactiv. Despre mugurii gustativi. D) E) 56 Toate variantele de mai sus. E) Caleavizuald. D) Fac sinapsl cu anonii celulelor bipolare de la nivelul butonului E) Nici o variantll de mai sus. C) Are al treilea neuron in talamus. acru gi amar. Z1. Pe vffirl limbii. s[rafgi acru. avem: A) La vdrftrl limbii. Urmdtoarele papile gustative nu au mugrui gustativi: A) Circumvalate. B) Calea sensibilitefi olfactive. Urmitoarele ctri de conducere au al treilea neuron in talamus: A) Calea sensibilitiilii proprioceptive de confrol al migclrii. acru gi dulce. B) Al doilea neuron strlbate lama ciuruitii a etmoidului. E) Fac sinapsd cu al IIJea neuron la nivelul bulbului olfactiv. 2l . Celulele mitale: A) Intri in alcituirea valvei mitrale. urm[toarele afirmafii sunt corecte. E) Tractul olfactiv se proi ecteazdin girul hipocampic Ai nucleul amigdalian. 20. C) Fac sinapsl cu al III-lea neuron in talamus. C) Reprezinthal III-lea neuron al clii olfactive. Pentnr a se depolarrz+membrana microvililor deschid canale ionice. . Axonii celulelor bipolare: A) Se inminuncllazLpenttu a forma tractul olfactiv. 24. 22. C) Pe marginea laterali a limbii. B) Foliate. E) Gustul pentnr s[rat se poate percepe pe vdrfrrl limbii. D) Fungiforme. 23. ' D) Tractul olfactiv stribate lama ciuruiti a etmoidului. amar.inleg6ttrd cu zonele de percepfie a gustului. D) Calea auditivi.19. E) Nici o variant[ de mai sus. C) Calea analizatodui gustativ. Calea sensibilit4ii olfactive: A) Primul netron se afld in celulele mitrale. D) Fac sinapsl cu celulele minale. care permit ptrtrunderea ionilor de sodiu. D) Moleculele proteice receptoare p6trund in membrana microvililor. B) La ridlcina limbii. B) Fac sinaps6 cu neuronii multipolari.eazLla contactul cu substanfele B) volatile. C) Substanfele chimice se leag[ de moleculele proteice receptoare.

B) facial. IX 9i vag. 29'Lapolul baatal celulelor gustative A) V. p) in ganglionii de pe traiectul n *ilor. 27 ' Axonii urmitoarelor c[i. 1l Il A) c) B) sclerotic a rcprezintt 416 din tunica fibroasI. ftactul spinocerebelos ventral gi calea sensibilitilfii kinestezice. respectiv tracturi ale sensibilitifii se incrucigeazi: A) calea sensibilitnfii kinestezice.-in partea sa posterioari este previzutli cu un orificiu prin care iese artera globului ocular. Urmitoarele afirmafii sunt false. ' E) Nici o variantii de mai sus. D) Microvili. sclerotica este perforatit de nervul optic. Inervafia !) Fibrele parasimpatici determind bombarea cristalinului. 57 . calea sensibilitnfii de control calea gustativd. . hactul spinocerebelos dorsal gi calea sensibilitiilii kinestezice. E) orificiul nervului optic este sit'at in dreptul axului vizual. A) 32. B) in ganglionul solitar. E) Epiteliu lingual. D) facial. care inhi in gtobul ocular. C) VII. rrisul prezintd in mijloc un orificiu prin care iese nennri Irisul permite acomodarea cristalinului. 26'instructura mugurilor gustativi gisim urmitoarele elemente. C) E) !) circulare ale muqchiului ciliar sunt inervate simpatic. IX gi trigemen.A) Celule receptoare B) Celule de susfinere. C) Fibre nervoase. glosofaringian g X. E) III. "pttr. D) Pe scleroticit se inseril mugchii intrinseci ai globuli ocular. VII. E) Calea sensibiliuryii gusative gi calea trttribilitigii kinestezice. E) Posterior. C) In cornul posterior al miduvei spin[rii. C) Coroida este o tunic[ fibroasd. VII. c) calea sensibilittrlii !) 28. IX ti X. cu excepfia: A) Coroida se continuI anterior cu corneea. P ltiryt permite reglarea cantititlii de lumini ce sosegte la retin6. Despre tunica medie putem spune c6: Este tunica fibroastr a globului ocular. D) Calea sensibilitiitii gustative gi tractul spinocerebelos venfial. legdturtr cu tunica externd" afirmafia corectil este: Corneea este transparenti" este traversattr de vase de s6nge gi fibre neryoase. cu excepfia: gustative. sosesc terminafiile nervoase ale urm6torilor nervi: 30. B) Sclerotica. gustative. corneea tansparentit este consideratit mediu refringent. Protoneuronul ciii gustative se afl6: A) in nucleul solitar Aii UutU.roprioceptive al migcdrii gi catea gustativd. hipoglos gi vag.

38. B) Mediile refringente alcltuiesc aparatul dioptric. Ej fala anterioarl a cristalinului are cea mai mare putere de refracfie.33. Ci fac sinapsd cu celulele multipolare gi reprezintl primul neuron.cristaloida. Ci poate fi considerat o lentih convergentli cu o putere totalI de aproximativ 60 de dioptrii. ln legiturtr cu mediile refringente putem spune: se hrinegte A) Cristalinul prin difuziune de la vasele proceselor ciliare. 36. cu o putere de refracfie de aproximativ 20 de dioptrii. irisul. C) Corpul vitros. B) Este finat din cristalin gi coroid[. umoarea apoas6. cristalinul. E) Nici o varianti de mai sus. E) Are forma unei lentile convergente. B) Strnt absente in fovea centralis. 39. 58 . irisul. 37. coroida transparentI. Aparatul diopfiic: A) Este format din ro*re. E) Nici o variantil de mai sus. 35. cristalinul. C) Este menfinut printr-un sistem de fibre care alcdtuiesc ligamentul suspensor. 34. D) Sunt in num[r de 6-7 milioane. D) Coroida se intinde posteriot de ora serata. D) Toate variantele de mai sus. C) Sunt adaptate pentru vederea nocturni. pata oarbl situatil in dreptul ru<ului viztlmil. D) Reprezinthstratul al gaptelea al retinei. cristalinul. Referitor la cristalin putem spune: A) Este localizat intre iris 9i umoarea apoas6. corpul vitros. B) Este invelit de o capsuli fibroasl . corpul viftos. umoarea apoas6. D) Corpul vitros. E) Sunt mai numeroase in fovea cenfialis. D) Confine vase de sdnge. Retina: A) Se intinde posterior de corpul ciliar. C) Umoarea apoas[ are o consistenfi gelationasi. B) ReprezintLal optulea strat al retinei. Celulele fotoreceptoare cu bastonag: A) La nivelul petei oarbe se gisesc mai multe decit celulele fotoreceptoare cu conuri. sclerotica. E) Nici o variantd de mai sus. Mediile refringente sunt: A) Umoarea apoas6. retina. B) Are C) Pata galben[ este situati medial pi inferior de pata oarb[. cristalinul. Celulele fotoreceptoare cu conuri: A) Sunt ganglioni modificafi. D) Aparatul dioptric are centnrl optic la 6 mm in fafa retinei. E) Sunt celule de asocilie. B) Umoarea apoas6.

Urmitorii receptori au rol in monitori zareatensirurii care apare in tendon: Corpusculii Vater-paccini.Urmitoarele afirmafii sunt toate adevlrate: l) Persistenfa stimulului dureros poate duce la cregterea in intensitate a senzafiei. 42. l) 45. distanfa maxim[ la care doua puncte diferite sunt percepute distinct. 2) Terminafiile neryoase libere. 4) Are suprafaftr de 50 mm la nivelul toracelui. Corpusculii Vater-paccini. cand ochiul privegte la distanfE mai mare de 6 metri: A) Ligamentul suspensor este relaxat. C) Mqchiul ciliar se confiactii. B) Cristalinul se bombeazI. 3) Fusurile neuromusculare. E) Puterea de convergenftr cregte la valoarea maxim6. 44. 3) Este aria tegumentari a cdrei stimulare determini modificlri in rata de desc[rcare a neuronului respectiv. 2) Este invers proporfional cu densitatea receptorilor.vibrafiile. 2) Golgi-Mazzom. -2) 3) Discurile Merkel sunt terminafii nervoase care se terminr sub forma unui cogulef in j'ruI celulelor epiteliale. l) !:* 46. l) 59 . D) Cristaloida este in tensiune. componente: l) -q -Z) Jgsut 3) 4) conjunctiv lax cu celule adipoase. 1l 4) Valoarea la vdrful limbii este de 2im. la nivelui d. Fibre elastice.40. COMPLEMENT GRUPAT: 4l. Referitor lagampul receptor sunt adevtrrate urm[toarele afirmafii: Este diferit de acuitatea senzitivi. 3) Krause.presiunea. 4) Corpusculii Golgi-Mazzoni. 4) Ruffini.5 m.' 4) Receptorii cu localizare superioard la nivelul dermului recepfio neaz1. Acuitateatactil[ : I.rrnului. 2) in anumite zone de pe toracele posterior are o valoare de 0. recep [ionead. Receptorii cu locali z*rrc mai piofirndd. componenfa stratului reticular al dermului intr6 urmltoarele f Fibre de colagen.a nivelul redecinii limbii are o valoare de2rnm.in dermul profund l) se gtrsesc urmitorii receptori: Meissner.

Referitor la fusurile neuromusculare este adevdrat c[: 1) Sunt diseminate prinfie fibrele musculare netede. cu excepfia: 1) Punte. 3) Girusul postcentral. Fasciculul spinocerebelos dorsal fraverseazl urmitoarele etaje. 4) Bulbul. Calea sensibilitafii kinestezice are in comun cu calea sensibilitifii proprioceptive de control al migclrii urmltoarele etaje: Ganglionul spinal. 48. 4) Inervafia motorie este asigruatii de neuronii gamma din cornul anterior al miduvei. l) x. 60 .. 51. 3) Inervafia senzitivd a fusurilor este asiguratii de axonii neuronilor senzitivi din ganglionul spinal. 53. Urm[torii nervi culeg informafii senzoriale de la receptorii gustativi: 2) Hipoglos gi VII. 2) Ganglionul spinal. transmit 3) Inervafia motorie a fibrelor intrafusale determin[ contacfia acestora gi astfel se intinde partea centrali" ceea ce duce la stimularea fibrelor motorii anulspinale $i . 2) Cornul posterior al mlduvei. 52. 2) Cornul posterior. 4) Gamma. 3) Vag qi facial. care inerveazl fibrele intrafusale. care ineweazlfibrele exfiafusale. 2) Terminafiile nervoase libere ramificate in toatii grosimea articulafiei. 3) Beta. 2) Sunt stimulate de tensiunea dezvoltatd in timpul rela<[rii musculare. gamma din cornul anterior al m[duvei. 4) XsiV. Calea sensibilitdtii kinestezice are in comun cu fasciculul spinocerebelos dorsal urmdtoarele etaje. 4) Relanarea muscularl este prevenitii prin intinderea qi activarea fusurilor. cu excepfia: 1) Ganglionul spinal. 3) Puntea. 3) Mezencefal. 4) Bulb. ln m[duva spinlrii existil doua tipuri de motoneuroni ctue inerveazi mugchii scheletici: l) Gamma. Urm[toarele afirmafii sunt adevdrate: l) lnervafia motorie a fusurilor neuromusculare este asiguratl de dendritele neuronilor sensibilitatea termici. 2) Alfa" care inerueazi fibrele exfiafusale. care inerveazd fibrele infiafirsale.in floare".47. 4) Bulbul. 49. l) 50.

Reflexul pupilar fotomotor: are centrii ln metatalamus. 3) au fost identificafi.54' Urmdtoarele afirmalii sunt adevrrate despre sensibili tatea. 3) Octri hipermefrop. 57. l) 6l . 4) Defectul se corecteazlr cu lentiie cilindrice. sfuat. rezult6nd midriazd.p* ]J si talamus. 4) Ochi miop. dulce gi amar.6m este clar6 fdr6 acomodare. l) l) 58' ce tip de ochi are o persoand care apropie obiectele de ochi pentu a le vedea clar: I) Ochi emehop.ici in cetulete gusrative. 2) Ochi emetrop. 1) tt"uginea obiectelor plasate la 6. 60. 3) Ochi hipomiop.rptd "j*g 4) se cunos c 4 senzatii gustative prinraret ur*. 2) Axonii celui de-al treilea neqon in partea superioari a girului postcentral. 2) Ochi hipomiop. ?) Ira"p drteazdobiectele de ochi pentru a le vedea clar. 56. 59' ce tip de ochi are o persoani care are retina situatii la mai pufin de lTmm de centrul optic? l) Ochi astigmatic. 2) constit ln contracfia mugchilor radiari ai irisului la stimularea cu lumintr puternic'. 4) Acfiunea parasimpaticului determintr contractia mugchilor circulari ai irisului. 2) Defectul se corecteazi cu lentile aiverdnte. 3) Constil in contracfia mugchilor circulari ai irisului la intuneric.gustativ[: Axonii protoneuronilor se incrucige# rc indreaptii. 4) Ochi hipermehop. in astigmatism: Existit mai multe nzede curburtr are suprafefei cristalinului.cel puf! so ae poJiulii *. rh. 3) cristalinul are un meridian cu putere di convergenfI anormalit. Ochiul emetrop: pe corecteaz[ cu lentile divergente. 4) Se corecteazdculentile cilindrice.

C (pag. D (pag. 44.45) 33. C (pag. B (38) 44.39) 5. c (46) se. D (43) 5s. B (pag.D (pag. a5) 62 . a2) 4s. 39) 42. C(pag. as) 36. a5) 3s. E {pag. D (pag. D (pag.E @ae.8 (pag. C Gae. a2) 19.39) 43.38-39) 6.D (pag.38) 2.38) 3. a5) 39.45) 32. a2) 22. E (3e) 46.43) 16. 38.41) 47.38-39) 4. B(pag.20. a3) 23. a3) 2s. A(pag. a2) 20.8 (pag. a5) 37. 4r.D (41) 53. 45) 34. al) 15. a2) COMPLEMENT GRUPAT l. E(pag. al) 12. D (46) zl.8 (39.39) e. A(3e) 17. aD I 18. C (pag.D (pag. 43) 28. D (pag. B(pag. a5) 38. 39) 10. A(pae. C (pag. D (46) s7. 39) I l. a5) 40. E (pae. B (pag. E (pag. A (pag.39) 8. c (41) s2.D (41) s0.nASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC: D(pag. al) 13. D (pag. D (pag. a3) 29. 44.D (41) 48. c (46) s6. E (pag. A (41) 4e. D (pag.38-39) 7. D (46) 60. E(pag. C (pag. a3) 24.8 (pag.E (4s) 58. 42.20.D {eag. D (pag. A(38. a3) 26. a3) 27 .8 (pag. A (41) s1. D (pae. al) 14. aa) 31. D (38. a3) 30. C @ag. B (43) s4.

Receptorii analizatorului gustativ : A. stimulafi de deformiri mecanice C. nu are anexe cutanate E. nici unul de mai sus 63 . durerogi D. termici C.AI{ALIZATORII 3 Asist. Ruffini D. Despre epiderm sunt adevitrate urmiltoarele. nu au muguri gustativi E. Antoaneta pungl COMPLEMENT SIMPLU l. cu excepfia A.sensibiltatea kinestezictr este fransmistr prin fascicolul : A. toate cele de mai sus urmItorii receptori : 4. nu are vase de s6nge 6. mai numerosi in tegumentele f4r6 p6r E. spinotalamic anterior B. Univ. mecanoreceptori B. Merkel C. confine terminafii nervoase libere : D. pentu vibrafii 2. Dr. A. localizaliinderm D. sunt mecanoreceptori B. spinotalamic lateral D. se gdsesc in mucoasa duodenali 3. in piele se gIsesc urmitorii receptori : A. de presiune E. tactili B. Iftause E.Presiunea este receptionatil de A. Pacini B. sunt chemoreceptori D. spinobulbar E. este un epiteliu plurishatificat keratinizat B. spinocerebelos venfial C. aparfin papilelelor filiforme C. Mazzoni 5. are ur strat superficial germinativ C. Receptorii tactili sunt :.

caliciforme B. umoarea apoasi : & . circumvalate C. sclerotica C. fesut conjunctiv elastic D. este un lichid incolor 13. Mugrrii gustativi lipsesc la nivelul papilelor A. Organul activ al acomod[rii este : A. fesut conjunctiv reticulat E. Coroida: A. sarcolema : : B. se intinde posterior de ora serrata C. umoarea apoasi E. cristalinul B. discurile Merkel 10. fungiforme D. cristalinul D. Aria gustativi se giseqte in : A. corneea C. foliate 8.7. partea superio ard a girului postcentral B. Mediile refrigerente oculare nu includ A. este o membrani fotosensibilI E. are o forml sferoidall B. Hipodermul confine : A. filiforme E. corneea D. partea inferioarfl a girului postcentral C. are fibre circulare D. Tunica mijlocie a globului ocular este A. coroida E. crestele papilare E. retina B. vitrosul 12. corpul vitros E. partea superioar[ a girului precentral D. fesut conjunctiv cornos 11. corneea C. mugchiul ciliar D. fesut conjunctiv fiblos C. fesut conjunctiv la>r B. retina 9.

vibrafii E.afl6 pe peretele literal D. l0 dioptrii D. s[ fie insolubil[ C. str traverseze shatul de mucus E. 5 diophii 17. mecanoreceptori B. maculari B. 100-1000 Hz 16. stimulafi de deformEri mecanice C. toate cele de mai sus : 15. sd atingl celule olfactive : 20. 10-10000 Hz E.2-20H2 C. timbru B. se ajungtr in ntrri D. amplitudine D.4 dioptrii : B. frecvenftr C. Intensitatea undelor sonore este determinattr de A. urechea uman[ percepe sunete cuprinse intre 4. si fie volatill B.20-2A000 Hz D. bazilari D.20-200 Hz 8. tactili : 19' Pentru a fi mirositif o substanftr trebuie si aibtr urm[toarele caracteristici. Corneea are o putere de refracfie de 4. Despre urechea medie sunt adevirate urmitoarele.20 dioptrii E. Receptorii tactili sunt : A. mai numero$i in tegumentele fdrd pnr E. cu excepfia : in stdnca temporalului B. 40 dioptrii C. timpanul se. otolitele stimuleaz[ mecanic urmitorii receptori A. membranari C. timpan 65 . 18.fereasha ovali se afli pe peretele lateral E. trompa lui Eustachio se afl6 pe peretele anterior C.cu excepfia: A. localiz-a[iinderm D.14. termici E. fereasfia rotundi se afl6 pe peretele medial se afl6 A.

l0mm C. sferice 22. Celulele cu bastonage asigtu[ vederea : A. 3-5 milioane E.25 mm E. Receptorii analizatorului olfactiv sunt A. Membrana Reissner este membranl : A. celule cu conuri E. 17 mm D. cilindrice E. scotopicl E. vestibulari 26. 35-40 miloane 24. de aproape 27. reticulatl E.21. bazali C. bulbului olfactiv B. Celulele cu conuri din sbuctura retinei sunt in numir de A. Laochiul emetrop retina : fafl de centrul optic se afl6 la o distanfi de A. de tip fazic 66 . Astigmatismul se corecteazdcu urmitoarele lentile: A. metatalamus se afl6 la nivelul : 23. scizurii calcarine E. bazilar[ B. fotopicl D. la distanfl C. convergente B. convexe D. mezencefalului D. Aldoilea neuron al c6ii olfactive A. l-2 miloane 8. 25. celule multipolare D. fasciculatii D.7mm B. 50 mm . terminatii nervoase libere : B. divergente C.6-7 milioane C. neuroni C.60-70 miloane D. diuml B. talamusului C.

2t. 125 miloane C. nocfurnI B. toate cele de mai sus 30. epitalamus E. la distanfd C. 5 milioane 67 .5m D. ora serrata E.5cm 33. confine vase sangvine B. subtalamus D.225 milioane B.^Punctul proximum se afltr la o distanf[ de : A. de aproape 31. hipotalamus B. Despre cristalin sunt adevfuate urm'toarele. are o capsule elastica : C..25 m B. 15 cm E.25 milioane E. mai n*Tr. mugchiul ciliar C. umoarea apoasl 34. are un ligament suspensor E. 25 cm C.$i in tegumentele fdrn ptu B. 50 milioane D. procesul ciliar D.cu excepfia A. Celulele cu conuri asigurd vederea : A. corpul ciliar B. Receptorii tactili sunt : A. scotopici E. nici una de mai sus 29. stimulati de Aefonrieri mecanic C. are 20 dioptrii D. fotopicl D. metatalilnus C. scizura calacarinI 32. localiz. Tractul optic ajunge la : A. mecanoreceptori E.aliinderm D. Celule cu bastonage sunt in numilr de : a coroidei este reprezentati de : 4. Limita anterioari A.

epiderm 40. dulce pe vdrful limbii 37. confine corpul vitros 39. Meissner C. timbrul 4. girul temPoral B. sfiatul paPilar al dermului C. ginrl hipocamPic E. de asociafie 36. intensitatea 2. stratul reticular al dermului B.exceptdnd : A. tezonanta : 68 . Ruffini D. fotoreceptoare B. Carcdin urmitorii receptori se gflsesc in hipodenn A. girul precentral C. inllfimea 3. confine umoare aPoas[ E. secretoare D. de sustinere E.mai pufin : A. Krause : E. stuat pe margini 9i pe vdrfrrl limbii C. in strucfira retinei sunt urmitoarele celule .Mazzon 38. hipoderm E. multipolare C. Proprieti$ile firndamentale ale undelor sonore sunt l. Amprentele sunt determinate de : : A. stratul germinativ al epidermului D. amar pe vdrful limbii B. este delimitatl posterior de retini D. este delimitati posterior de iris C. este delimitat6 anterior de cornee B. Aria gustativtr se afld in A. Pacini B. girul postcentral D. amax labazalimbii E. acru pe marginile limbii D.35. Camera posterioar[ a globului ocular A. nucleul amigadalian : COMPLEMENT GRUPAT 41. Gustrrile se percep astfel.

ora 4. dreaptil : 69 . este format de ganglionul Corti 2. timpan : 46. corpusculii Krause 4. nu confine vitamina A 49. in derm se gdsesc : l. Mediile refrigerente sunt : l. este mecanic[ 4. Imaginea fonnattr la nivelul retinei este l. corneea serrata \ 47. cofine tunelul Corti 3. rdsturnattr 2. vase sangvine gi limfatice 3. canalul Corti 3. Perilimfa se gisegte in l. canalele glandelor exocrine 2. pupila 2. Organul Corti : l. cristalinul 3. Pigmentul vizual : l. Stimularea receptorilor maculari l. absoarbe energia radiafiei luminoase 2. tunelul Corti 2. corpusculii Golgi 44. se descompune in opsini 4. terminafii neryoase 4. se produce in condifii dinamice 2. fire de plr 45. se afl[ in canalul trohlear 43. Receptorii pentru cald/rece din piele sunt: l. se produce in condifii statice 3. mai micl 4. corpussulii pacini 3. se descompune in retinen 3.42. este datii de otolite : 48. nompa lui Eustachio 4. are celule cu microvili 4. rcaln 3. corpusculii Ruffini 2.

timpanul 4. melcul SZ. coroida S4. acru 4. sirat 3. Urechea cuprinde : l. melcul osos 4. Coroida : aparfine tunicii externe a globului ocular 2. fereastra oval6 3. se intinde posterior de ora serrata 3.Lanivelul limbii 1. nu percep una din cele 3 culori firndamentale 4.amecanismele care participd la reglarea echilibrului contribuie 9i l. Daltonismul se caractenzeazdprin l. dulce se pot percepe in special gustul de : 55. cristalinul 2. amlizatod viztral 3. labirintul osos 3. perilimfa median 53. Celulele din 1. 56. amacrine 4. posterior are un orificiu prin care iese nervtrl optic l.TJrechea medie Prezinti : l. timpan pe peretele 2. trompa lui Eustachio 2. Urmdtoarele structuri nu prezintd vase sangvine : l. [. corneea 3. este produs de o gen6 X linkati : 2.50. apare exclusiv la femei 3. bipolare 57 . orizontale 2. epidermul 4. analizatorul tactil 5. analizatorul kinestezic 2. este hansParentil 4. abundenfa de celule cu con 51. cerebelul : 70 . ganglionare retinl sunt : 3. amar 2.

sunt caracteristice vederii scotopice 59. se afli in fovea centralis 4. confin celule de susfinere 4. Crestele ampulare : l. sunt localizate in canalele semicirculare 3. confin celule senzoriale 2. confin cili auditivi 7t . sunt de 3 tipuri 3. sh[bate lama ciuruitil a etmoidului 2.ajwrge la talamus 4. pornegte de la bulbul olfactiv 3. Celulele cu contri : l. Tractul olfactiv : l. confin iodopsind 2.5t. este format de axonii celulelor mifiale 60.

pag. pag.42 52. C.8. pag. B. 47 32. A. 50 12. pag. C. D. E. E.49 53. B.8. pag.pag.8.2l C.39 5.43 10. D. A. 38 I .pag. A. pag.pag. 5l 16. E. pag. pag.B. A. pag. 43 E. 39 44. D. pag. 39 D.42 27. 4.43 72 . pag. C. E.46 47 . pag. 44 9. C. A. COMPLEMENT GRUPAT 41. C. C.8. 49 18. 45 51.pag. pag. C. B. 45 24. pag. pag.42 23. pag. 39 38. pag. 45 17 . E. A. pag. pag. pag. pag. pag.46 22.44 56.44 39. 38 C.44 13.pag. pag.47 49. pag. pag. 38 6.pag. 43 8. D. 38.49 26.42 60. pag. 45 28. B. 5l 42. 43 55. A. pag.NASPUTVSURI: COMPLEMENT SIMPLU 2. 45 35. pag. D. pag.43 37.D. pag.45 14. 50 59.47 20. B. 49 46. B.46 33. pag.45 36. pag. pag. A. pag. pag. A. A. 5l 48. B. pag. 4l 7 1. 51 58. pag. pag.45 54. D.pag.44 34.45 50.44 E. pag. C. A. 39 15.pa9. 49 43.39 30. C. A. pag.pag. l. 38 40.pag. pag. C. 5l 19. E. A.38 45.pag. 46 25. 45 29. pag.pag. 2l. pag. 3.pag. pag. 45 57 . C. pag. pag.pag.E. A.47 31.8.B. B. B.

73 . Duodenul nu secretii hormoni B. Nu sunt produgi gi de antrul gastric E. Tiroida B. _Principalul rol este de regrare a metaborismului celular 9. Acfioneazain celulele in care sunt produgi D.ANDELE ENDOCRINE T Asist. Joac[ rol in metabolismul sln'ilor minerale B. C.GI. Cresc excrefia de K* $i FfD. Sunt produgi de unii neuroni hipotalamici Sistemul endocrin: 4. Glandele cu secrefie intern6: A' Produc substanfe pe care le elibere azalanivelul cavitiililor B. Prezinrd 3 lobi E. Ficatul 3. Dr. Cu Na* se reabsoarbeCl'E. Nu elibereazI hormonii in sAnge E' Produc hormoni. Ruxandra Negoi @MPLEMENTUNIC: l. Produc substanfe pe care le elibere azd. Nu regleazd pe cale umoralit diferite organe 5. Univ. Hormonii ajung la o mictr parte a celulelor corpului $. Sunt formate din epitelii secretorii D. Localizattpe $aua turceasci a osului efinoid C. Toate 6. Cdntlregte 500 mg D. Parotida C. Primele 3 E.ranivelul pielii C. Mai e numitit glanda pituitarl Hormonii mineralocorticoizi: A. Hormonii: A. Hormonii nu ajung in s&rge E. Rinichiul nu secretil hormoni c. Afirmafia falstr despre hipofiza este: A. Nu rcgleazAmetabolismul celular D. Local izatL la baza encefalului B. substanfe ac[ioneazl la locul de sinteztr r*i 2- Sunt glande cu secrefie intern6: A. Pancreasul exocrin D. Reabsorb Na** C.

Hipersecr{ia apare in boal[ Adisson 12. Sunt reprezentafi de aldosteron C. FSH. Hipofiza nu e legatii prin tija pituitari D. Hormoni non-glandulofropi (de ex.7. Prezintii 3 lobi B. Sunt reprezentafi de hidrocortizon D. intre hipotalamus gi newohipofizi existii tractul nervos hipotalamo-hipofizar C. Lobul intermediar constituie 5% dinmasa hipofizei D. Afirmafia falsi privind hormonii glucocorticoizi este: A. Hormoni non-glandulofiopi (STH.activitatera intregului sistem endocrin Adenohipofrza: A. Intre hipotalamus gi neurohipofizi nu sunt relafii 1 1. LH) Hormonii mineralocorticoizi: A. Intre hipotalamus gi neurohipofrzAexistd sistemul port hipotalamo-hipofizar E. Lobul anterior este partea cea mai denroltatL B. Hipotalamusul nu coordoneazd. 74 . Circuld in sdnge lega{i de proteine plasmatice B. Hipersecrefia determinl sindromul Cushing E. Hipotalamusul nu controleazL activitatea hipofizei C. 10. Are form[ hiunghiulari 8. Produc hiperglicemie E.prolactin6) E. intre neurohip ofizlgi hipotalamus existi hact nervos hipotalamo-hipofizar. Secretil doar hormoni non-glandulohopi C. Lobul posterior constituie adenohipofrza 9. Hipofrza: A. lntre hipofizd gi hipotalamus: A. I 3. Produc hipoglicemie Hipofiza: A. Hormoni glandulofiopi (STH. Lobul anterior gi intermediar constituie adenohipofiza E. Lobul posterior constituie neurohipofiza C. Sunt semlnitori celor secretafi in ovar D. Lobul mijlociu se mai numepte intermediar D. Afirmafia falsi despre hipofizi este: A. prolactini) D. Lobul anterior constitui e 25Yo din masa hipofizei C.care reprezintil o legaflrfl vascularl E. Nu sunt relafii functionale B. Prezintii 2 lobi E. Este situatii strict in partea anterioar[ B. Sunt reprezentaafi de cortizon B. Sunt reprezentafi de cortizon C. Infre adenohipofizd gi hipotalamus existJl sistemul port hipotalamo-hipofizar D. Infre adenohipofiz5 gi hipotalamus existii tractul nervos hipotalamo-hipofizar B.

Produce. secret' noradrenarina in i. Indivizii sunt de talie inaltd D.la copil oprirea cregterii somatice pi neuopsihice B. Apare prin hipersecrelie de ACTH 17. Apare prin hipersecrelia de ACTH d"pe pubertate perifericd a suprarenarei 1' lrpt I B. caracteizataprin cregterea oaselor late. Individul are o talie di peste Z metrii E. oaselor feftei 9.i"+ie oe g0% tinteporfiunea I t. Denumit hormon di inhibare a cregterii B. Indivizii sunt de tarie mic4 proporfional denoltaf 20. Genereaz[ boal[ Basedow E. Cresc exagerat D. Indivizii sunt de talie inalte C. Hiposecrefia hormonului somatotrop: A. Indivizii prezintit deficit intelectual D. Secretil adrenalinit in proporfie de Z0% E. Apare prin hipersecrefie de STH !. Iutujoritatea efecteror A. Secretii cate-colmine D.14. Gigantismul: C. Apare prin hiposecrelie de srH dup6 pubertate r viscerele Acromegalia: A. Consecinfele depind de vdrsta de aparilie E. Hormonul somatotrop (STH): oaselor lungr direct E. Afinnaffa false despre hipersecrefia STH este: A' In gigantism apare cregterea exageratil a oaselor fe1ei.a se exercitit 15.n gigantism int trrtot nu este afectat D. stimul eazacregterea oaselor in lungime c. Intelectul este normal 75 . Apare oprirea dezvo[erii neuopsihice C. Medulosuprarenala: 19. Dac6 apare inanie de pubertate genereazi gigantismul 16. Intelectul este afectat E. Toate de mai sus E. Ap* prin hipersecrriiu de ACTH D. inaintg de pubertaie stimureazd ingrog*. $. ingrogarea btrzelor B' Daci apre drpe pubertate grttrtl*e acromegaria 9 i. Aprnr prin hipelsecrllia de STH la copil B. Aputr pln hipersectriiu de srH inainte a. puu"rt t" 9. Secrettr glucocorticoiii C. Nu acfioneazi prin intermediul somatomedinelor 9. Piticismul (nanismul) hipofizar: 1.

Secrefia in afara sarcinii este stimulati de efortul frzic D. Prolactina: A. Este reprezentat de LH C. E numit hormonul somatofrop C. Dupd nagtere secrefia ei continud sI creascl 23. Suptul inhibi secrefia de prolactinl E. E numit hormonul luteinizant D. Secrefia de prolactini nu e stimulatJi de: A. Somn E. Efort fizic D. Norpinefrintr E.21. Inhib[ secrefia glandei corticosuprarenale D. Hormonul adenocorticotrop: A. Stress chirurgical 24. Produc bradicardie B. E numit hormonul tireofrop B. E numit hormonul adenocorticotrop 22. Stimuleazdovulafia C. Corticosuprarenala secret6: A. Dilat6 bronhiile E. Nu stimuleazl melanogeneza E. Scade nivelul de glucocorticoizi C. Produc hipertensiune C. Scade concentartia de glucocorti coizi 25. Hiperglicemie C. Scade nivelul de mineralocorticoizi B. Primele 3 26. Prolactina: A. Inhib[ secrefia de lapte B. Scade nivelul de sexosteroizi E. Produc hiperglicemie 2T. Mineralocorti coizi B. Acfioneazl la nivelul glandei tiroide 76 . StimuleazLinchiderea pielii la culoare D. Glucocorticoizi C. Produc vasoconstricfie D. Supt B. Sexosteroizi D. E numit hormonul luteotrop E.Honrronul ACTH: A. Afirmafia falsl despre acfiunea catecolaminelor este: A. Se mai numegte corticotropina B.

Cregte diureza 34. Hormonul tireotrop (TSH): A. Hiposecrefia genereazd insuficienfi tiroidiani D. Elibe reazA vasopresina C. Hormonul antiditretic (ADFI): lui provoac[ diabet insipid mari provoac[ vasodilatafie C. Lobul posterior al hipofizei: A. cregte abssorbfia apei ra nivelur nefronului D. Hipersecrefia produce diabet bronzat Hipersecrefia produce exces de glucocorticoizi _c. Creqte concentrafia nrinii B. Hipersecrefia lui provoaci pierderi mari de api E. Hipersecrefia genereazi hipotiroidie E. Este numit neurohipofizI B. Afirmafia fals[ despre vasopresini este: A. Inhibd secrefia de hormoni tiroidieni B. Se mai numesc gonadoinhibine B. MSH are un precursor diferit de ACTH E. FSH inhibn dezvoltarea tubilor seminiferi C. Este numit hormonul antiditretic c. Lobul intermediar al hipofizei: A. E produs de adenohipofizit D. Cregte secrefia glandelor exocrine $ flip"secr{ia B. Elibe reazl oxitocina E. Reduce volumul urinii E. D. Hipersecrefia genereazi diabet bronzat c. Hipersecrefia produce efecte *rl*orito-stimulatoare E. Hipersecrefia genereazI nanism 30. Afirmafia fals6 despre modificdrile secrefiei de ACTH este: A. FSH cregte secrefia de estrogeni 31. Hormonii gonadotropi: A. In doze 77 . Reprezintil2lo/o din masa hipofizei 9. LH inhibe secrefia de testosteron D. Ap*tine neurohipofizei dar gi ud"nohipofizei C. Nu secrectii nici un hormon 32. Hiposecrefia produce nanism B. Eliberaz[ hormonul ADH D. Hiposecrefia produce deficit de glucoccorticoizi 29.28. Toate 33. Secrefi hormonul melanocitostimulant D. FH nu determinl maturarea foliculului de Graaf E.

Acfiune identicl cu stimularea sistemului nervos simpatic D. Secretii hormoni de naturd glucidici B. Nici unul 36. Secret[ adrenlini C. Inhib[ contracfia uterului in timpul sarcinii E. in boala Conn apare retenfie de apl pi sare C. Secrefia de glucocorticoizi: A. Oxitocina: A.35. Hipersecrefia determind boala Conn E. Secret6 cortizol E. Corticosuprarenala: A. Glanda suprarenalI: A. Vasoconstricfie : 4. Noradrenalin[ C. Toate de mai sus E. Inhibd expulzia laptelui de la nivelul galndei mamare B. Este secretat de adenohipofizi C. Secrefia medulosuprarenalei este: A. Despre secrefia de aldosteron e fals6: A. Funfional sele 2 perfi sunt diferite 3 7. Embriologic cele 2 pa4i au aceeasi origine E. Hiposecrefia determind sindrom Cushing C. in boala Addison se pierde api 39. Hiposeuefia determinl boal6 Conn B. Hipersecrefia determini diabet insipid 40. Secretil epinefrin[ D. Este situatii la polul inferior al rinichiului C. Confine periferic medulara D. Bradicardie 78 . tn boala Conn apar edeme D. Este unictr B. Catecolaminele produc 1. Vasodilatafie 3. Acfiune identic[ cu stimularea sistemului neryos parasimpatic COMPLEMENT MULTIPLU: 4l . Adrenanne B. Nu secretil aldosteron 38. Dilatil bronhiile 2. Hipersecrefia deJermini sindrom Cushing B. in boala Conn apare hipertensiune E. Stimuleazdcontracfia mugchiului uterin in fravaliu D. Hipersecrefia apare in boala Addison D.

Confine TSH 2. Se numeste gugl endemici 3. Mobilizarcagrlsimilor din rez&Ne 4. Hormonii tiroidieni: l. Calcitonina: l. Confine celule parafoliculare 4. Conduce la diminuarea atenfiei 4{. Au efect hipocolesterolemiant 4. Insulina: Produce lipogenezl 2. Este hormon hiperglicemiant 4. 79 . Coloidul din struchua foliculilor tiroidieni: l. Hipertensiune l. Inhibi reabsorbfia tulularl a fosfalilor anorganici 48. Are efect hipercalcemiant 2. Este secretatli atdt de tiroida cdt gi de paratiroide 47. Este caracterizatilde aparilia exoftalmiei l. 4. Hiperfuncfia tiroidiani: Este caracterizathde sciderea metabolismului ba?al 2. Au efect hiperglicemiant sub acfiunea FSH 2. Sunt formate din celule exocrine 3. 3. vdscos 3. Confine tireoglobulind 45. Majoritatea celulelor din stnrctura lor secreta glucagon 4. Efectul catecolaminelor este: Tatricardie 2. Insulele Langerhans din structua pancreasului: l. Confin celule care secreti insulina 49. Inhib6 reabsolblia tubulartr a calciului 2.42. Este un material omogen. Parathormonul: l. Este semetatii de celulele din stnrcttna foliculilor tiroidieni 3. Produce glicogeno genezdla nivelul ficatului 4. Confin celule beta secretante de glucagon 2. Cregte sinteza proteicl la nivelul mugchilor 3. Produce hiperfosfatemie 4. Eliberarea lor din coloid se face 3. Este singunrl hormon hipoglicemiant l. Secrefia lui este inhibatii de hipercalcemie 3. Scad metabolismul bazpll 46. Conftactli pupila 43.

Catecolaminele stimuleaz[ sistemul reticulat activator ascendent l.50. Timusul: 1. Are rol de organ limfatic 3. Mixedemul este generat de hiperfuncfia tiroidei 4. Epifiza: Secretil ACTH 2. 3. Se numegte gland[ Pituitarl Este situattr intre coliculuii cvadrigemeni superiori Se numegte gland[ pineali 55. Laintuneric cregte secrefia de melatonin[ l. Catecolaminele sunt eliberate in condifii de cildur[ excesivi 4. Stimuleazd gluconeo geneza 4. Conduce la complicalii care afecteazdsistemul cardio-vascular 3. Stimuleaz[ fo{a de contracfie miocardica 3. Afirmafiile adevarate sunt: l. Inhibd proteoliza 52. Are legittri strfuise cu retina 3. La lumini cregte secrefia de melatonini 4. 2. Efectele hormonilor tiroidieni pe aparatul cardio-vascular stilrt: Cresc tonusul mupchilor scheletici 2. Cresc frecventa miqcirilor respiratorii l. Catecolaminele contract[ mugchii erectori ai firului de p6r 53. Epifrz-a: l. Diabetul zaharat: caracteizeazdprin valori crescute ale glicemiei 2. Are localizare refiosternali 4. in evolufia acestei boli poate si apari poliurie 4. in evolu{ia acestei boli apare glicozurie 1. Hormonii secretafi de medulosuprarenald produc anxietate 3. incepe sI se deryolte la pubertate 57. Produc vasodilatafie 54. 4. Cresc frecvenfa contracfiilor cardiace 3. lnboala Basedow-Graves nu apare exoftalmia 3. 56. Se 51. Nanismul tiroidian se mai numegte cretinism l. 80 . Intri in componenfa epitalamusului 4. Afirmafiile adevtrrate privind disfuncfiile endocrine sunt: Diabetul insipid apare in hipersecrefia de ADH 2. 2. Glucagonul: Stimuleazi secrefia biliar[ 2. Are rol endocrin doar pan6 la pubertate 2.

5t.fa[in lunl plini" 3. Poate fi provocat de tumori 4. Sunt disfuncfii tiroidiene: l. in sindromul Cushing: in greutate l. Apar hipertensiune 59. Boala Basedow-Graves 4. Mixedemul 2.. Guga endemicl 8l . Apare . Secrefie inadecvattr de glucocorticoizi 3.. Secrefie inadecvatd de mineralocorticoizi scaderea rapidd 2. Existli hiperseuefie de corticosteroizi ale cortexului adrenal 2. Boala Adisson: 1. Apare . Apare deshidratarean 4.ceafa de bizon" 60. Nanismul tiroidian 3.

E (pag. 5a) 4. sa) 6. 57) s3. C (pag.S9) a8. 57) 27.57) 9. C (pag. CQ'.8 (pag. B (pag. A (pag. 5s) \ 82 . s5) zt. C (pag.E (pag.58) 45.56) 37. E(pag. E(pag. E (pag. D (pae. C@ag.60) s2. A (pag. s5) 22. C (pag. E (pag. 55) zs.D (pag. 54) 8. E (pag. 60) s6.D 23. E (pag. E (pag. 5a) 3. D(pag. A(pag.59) 50. A (pag. 56.55) 24. 57) 43. 56) 26. E (pag. A (pag. A(pag. A (pag.E(pag. 60) ss. c (pag. 6l) I l. 5a) 15. ss) (pag. A (pae. 55) 32.59) s l. E (pag.ig. 56) 36. 55) 16. A (pag.57) 14. 55) 28. B (pag. B (pag. A (pag 57) 40. 5a) 5. B(pag. E (pag. B (pag. 6l) s8. s5) 29. s8) 54.58) 46.58) aa. C (pag. A (pag. C (pag.58) 47. A (pag. A (pag. D (pag. 6l) 59. A (pag. 56) 35.56) 38. 61) 60. C @ag. 60) s7. 5a) 10. 5a) t2. 55) 20.8(pag. C (pag. A (pag. 5a) 13. C (pag. s6) 39.55) 33. 5a) l. 57) 41.E(pag.59) 49.RASPUNSURI: 2.E (pag. 56.8 (pag. 57) 42. 5a) 31. D(rag.5s) 34. 55) 30. 55) 18. 5s) t7. B (pag.E (pag.57) 19. A (pag. 55. A (pag. 56) 7.

Cortizol C. B. Noradrenalina produce: contracfia musculaturii netede din perefii tubului digestiv I Vasodilatafie B. Inhibarea sistemului reticulat activator E. E. Noradrenalind 5. Niciun rtrspuns nu este corect 83 6. cu o excepfie: c. Insulini B. Ancufa Augustina Gheorghigan-G6l6feanu COMPLEMENT SIMPLU l. Transportul de glucoz-lla nivelul fibrei musculare ' B. $cad concenfrafia plasmatici a calciului gi fosforului psihic[ normali ? E. Transportul de glucozil la nivelur celulei fesutului adipos E. Gonadotopii B. Procesul de glicogenogenezI este stimulat de: A. Dilatarea pupilei D. Tireostimulina C. in hiposecrefie ptoau.Insulina stimul eazdurmitoarele procese. Hormonii tiroidieni: A. Glicoliza la nivelul fibrei musculare P. o incetini rc a denroltarii somatice qi psihice In hipersecrefie produc gu$a endemicd A. Stimuleazd absorblia intestinall a C** B' inhiposecrefie auc h o dezvoltare redus[ a sistemului osos.GLAI\IDELE ENDOCRINE 2 $ef Luq. Dr. Epinefrinl D. D. Se sintetizeaz[ din colesterol: . Produc hipoglicemie Cresc *abolirmul in mugchii scheletici cresc concentrafia acizilor gra$i liberi plasmatici Reduc stabilitatea membranelor lizozomale Cresc numirul de limfocite circulante 2. Glucocorticoizii: c- A. Toate variantele de mai sus sunt corccte E. C. dar menfin o dezvoltare 3. Somatofrop E. Bronhoconstricfie pe vasele musculare ascendent A. Corticotopina D. Gluconeogenezahepaticd 4. sinteza enzimelor lipogenetice la nivelul fesutului adipos C.

Diabet D. Sunt mai numeroase decAt celulele p din pancreasul insular E. Obezitate E. Cregte num[rul de hematii la efectele cortizolului asupra sistemului imun: B. Diminuarea depozitelor adipoase C. in regiunea gitului. in boala Addison se produce: A.7. Cregte numirul de eozinofile circulante D. Glucagon C. Triiodotironina C. Cortizol D. Reprezintii 20% din celulele secretorii B. Hiperglicemie B. Hiperglicemie B. Sc[derea concentrafiei plasmatice a Na* D. Superior de phmdni cu aceasta 84 . Toate variantele E. Nicio varianti de mai sus 10. Scade numirul de limfocite circulante E. Scade numdnrl de neutrofile C. Forfa de confiacfie a inimii este crescutil sau stimulatd de: A. Au o membranl cu penneabilitate crescutil pentru aminoacizi D. Hipertensiune C. Toate variantele I de mai sus l. Secretil glucagon C. Cregterea aciditiilii urinare 9. Timusul este localizat: A. Tiroxini D. in cavitatea toracic[ D. inne cele patru glande paratiroide E. Celulele a din insulele Langerhans: ale pancreasului A. Insulina E. Hipertensiune arteriali E. Triiodotironini B. Inferior fafl de tiroidtr" avdnd relafii anatomice gi funcfionale C. Alegefi varianta corect[ referitoare A. Are efect hipocolesterolemiant: A. Prolactina 13. Toate variantele de mai sus 12. Cregte numlnrl de plachete 8. Boala Conn determinI: A. anterior de laringe B. Glucagonul B.

Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporttr: ADH B. Nu se poate asocia cu gu$a endemicl C. Insuficienfa facultativl a apei la nivelul segmentului proximal al tubului grinifer ale SNC tiroidiani: la anumite vdrste A. t923 E.A 14. E. D. Este secretat numai in condifii de stres. A 19. C. l92t D. Despre hormoni sunt valabile A. Numai variantele A qi B 15. Toate variantele de mai sus E. Se manifestil prin aparifia senzafiei de frig 85 . Stimuleazl sinteza matricei organice la nivelul fesutului osos E. t924 Atat in condifiile unui deficit. Determin[ aparilia exoftalmiei D. Actioneazi la distanfi de locul sintezei E. Sunt eliberafi direct in s6nge urmltorele afirmafii. C. cdt gi in condiliile unui exces de insulinl este compromis6 Sistemului Sistemului Sistemului Sistemului Sistemului cardiovascular excretor nervos \ respirator digestiv A rtivitatea: B. Hormonul de cregtere: Este secretat de hipofiza posterioarl B. Survine numai B. cu o excepfie: formate din epitelii secretorii A 16. E. Paulescu in anul: t920 1922 c. Este necesar pentru menfinerea integrit4ii functiilor superioare C. Ocitocina C. D.Sunt produqi numai de glandele cu secrefie internl B. It. B. Produc efecte caracteristice C. Cortizolul: Cregte absorblia B. Sunt substan{e chimice specifice D. Inhibe anabolismul proteinelor in ficat D. Hormonul de inhibare a secrefiei de MSH D. Se insofeqte de cregterea metabolismului bazal E. Insulina a fost descoperitii de cercetiitorul romdn Nicolae C. in cea mai mare parte circul[ librr in singe 20. el avind un rol important in reacfia organismului in fala diferitelor agresiruri interne gi externe Acfioneazi prin intermediul unui sistem de factori de cregtere Are efect anabolizantpe toate metabolismele intermediare Stimuleazi crepterea mugchilor gi a tuttror viscerelor de adaptare a A 17.

Este un hormon de nattui lipidicn B. Somn C. Scade proteoliza 86 . Nicio variantii 23. Inhibe secrefia tubulara a fosfalilor anorganici B. Scade absorbfia intestinali a calciului E. Hiperglicemie E.21. Alegefi varianta corectil referitoare la hormonii corticosuprarenalieni: A. Cortizolul stimul eazfabsorbfia intestinali a calciului 26. Constituie 77o/o din masa glandei hipofize D. dar se extinde 9i posterior B.Melatonina: A. Activeazi osteoclastele D. Stimuleazi majoritatea secrefiilor D. Stres psihic B. Hormonii sexosteroizi asigur[ aparilia qi dezvoltarea caracterelor sexuale primare D. Efort fizic D. Stimuleaz[ mineralizarca osoasi C. Aldosteronul cregte diureza B. Secrefia de prolactin[ nu este stimulatii in condifii de: A.lJnadintre afirmafiile de mai jos nu este valabitl pentru adenohip oftzil: A. Inhibe sinteza enzimelor lipogenetice E. insulina: A. Scade calcemia C. Cregte sinteza de acizi gra$i B. Parathormonul: A. Au rol vital 22. are rol in menfinerea echilibrului acido -bazic E. inconjoarl complet neurohipofiza C. Alegefi afirmafia corectii referitoare la hormonii medulosuprarenalieni: A. Inhibe gluconeo genez-a D. Are acfiune frenatoare asiupra deryoltflrii gonadelor D. Este sitgatli in partea anterioari a glandei pituitare. Shes chirurgical 25. Stimuleazl catabolismul acizilor gra$i E. Creqte fosfatemia 24. Este localizatii pe $aua turceasc[ a osului sfenoid E. Aldosteronul. prin acliuni sa dl refinere a Na* in organism. Are raport anterior cu chiasma optic[ 27 . incepe sa fie secretati la pubertate E. Relaxeazi sfincterele digestive B. in timpul stimul6rii terminafiilor libere pentru durere. secrefia lor scade C. Cortizolul scade numdnrl de trombocite (plachete) din circulafie C. Lanivelul fesutului adipos. Cregte captarea aminoacizilor C.

Hipersecrefia de mineralocortico izi are urmltoarele efecte. Are localizarcpresternalI A 30. cu o excepfie: Cregterea acidit{ii urinare B.Funcfia endocrini a testiculului este realizatd de: A Tubii seminiferi B. Reglarea activitiifii musculahrii viscerale A A 34. Reducerea elimindrilor urinare de sodiu D. Reglarea metabolismului celular E. Dispare complet la pubertate D. Antrului piloric Ai duodenului E. ADH C. Neurosecrefia este un proces intdlnit la nivelul: Neurohipofizei B. Este $i un organ limfoid periferic E. Cregterea eliminlrilor trinare de potasiu C.Parathormonul este secretat de o categorie de celule numite: Celule foliculare B.A 2t. Adenohipofizei 87 . Epiteliul spermatogenic C. Reducerea volumuluisangvin total A 3l . LH D. Alegefi principalul rol al glandelor endocrine: Reglarea activititfii musculaturii sfriate B. Celule parafoliculare E" Celule insulare 29. Timusul: Are rol endocrin in prima parte a ontogen ezei. cu excepfia: MSH A 33. FSH E" Celulele interstdiale testiculare Leydig B.Adenohipofiza secretll urmdtorii hormoni. Celule principale D. pan6 la pubertate B. STH D. Celule C C. Rinichiului C. Medulosuprarenalelor D. Reducerea eliminlrilor urinare de ap6 E. Este o glandl de tip mixt C. Reglarea activititfii musculaturii scheletice D. ACTH E" TSH 32. Reglarea activititfii glandelor exocrine C.

Acromegalia este o boala endocrin6 caracterizatilprin cregterea exagerati a: A.35. Se numesc gi celule parafoliculare C. LTH C. Prin acfiunea lui. Oaselor scurte 38. in special B. Glanda pituitard: Face parte din diencefal 2. Nu vin in contact gu coloidul foliculilor tirodieni D. Secretil calcitonine (CT) E. Hipersecrefiei de PTH E. cu o excepfie: infie foliculii tiroidieni A. Este localizatii inapoia chiasmei optice 3. Se afln h partea posterioard adiencefalului 4. ADH-ul determin[: A. FSH E. Hipofuncliei tiroidiene D. Este situatl labazaencefalului l. Oaselor lungi B. Cregterea volumului urinar 39. Hormonii tiroidieni B. Hiperfuncfiei tiroidiene B. B. Marilarului C. Condro geneza de la nivelul cartilajelor de cregtere este stimulati prin somatomedine de citre: A. Hiposecrefiei de PTH C. Hormonii gonadici D. 88 . TSH D. Activitatea lor de sintezi este controlatii de TSH hipofizar 40. Concentrarea plasmei C. ACTH B. Extremitlfilor E. Concentrarea urinei E. Hipersecrefiei de calcitoninl COMPLEMENT GRUPAT 41. Sc6derea volumului sangvin D. LH 36. Formarea calculilor urinari se poate datora: A. Pentru celulele *C" din glanda Se gtrsesc prin urini tiroidl sunt valabile urmitoarele afirmafii. Insulina C. Oaselor late D. Hormonul somatotrop E. Nu este hormon glandulotrop: A. Hormonii sexostercizi 37. Cregterea elimindrilor de ap6.

43. holactina: Pncvoacl contracfia musculaturii netede a uterului gravid Este secretatil numai la persoanele de sex feminin 3. Hipoglicemiant Glicogenogenetic Lipogenetic Anaboli zarrtproteic 49.l. 3. Paratiroidele l. Insulina este singurul hormon: 2. Timusului l. 4. L {2.Confine netroni simpatici cu prelungiri care vin in iontact cu capilare sangvini l' 4t. Secretr catecolamine (80% epinefrin 6 si 20o/o norepinefrini) 3. Este eliberatil ln circulafie de neurohipofizi 1. Timocitele se gtrsesc in structura: Ganglionilor limfatici Amigdalelor 3. 3. Timusul 4. Diabetul bronzat este cauzat 3. l. L Epifiza Adenohipofiza 47.Alegefi glandele endocrine care secretJi hormoni ce pot avea acfiune frenatoare asupra gonadelor: 3. Alegefi afirmafiile corecte referitoare la MSR: Este inervatd simpatic de fibre preganglionare cu originea in jumltatea anterioari a coarnelor medulare laterale din regiunile Ts-Tg 2. 4. Este capabill sI previnI ovulafia l. l.La nivelul ei ajung fibre simpatice preganglionare provenite din marele nerv splanhnic 4.Este alcltuit[ din tei zone (gtomerulartr" fasciculati gi reticulati) 3. L 4f. Corticosuprarenala: Nu vine in contact cu capsula rinichiului 2. Splinei /t. Nu inconjoartr comillet zntramedularl a suprarenalei 4. Deficitul de insulinil nu produce: Polifagie Dezechilibre acido-bazice Poliurie Hipoglicemie 1. Sintetizeaz[ hormoni de naturl lipidicl l. L Hipersecrefia Hipersecrefia Hipersecretia Hipersecrefia de: de gonadostimuline de MSH de hormon tireoftop de corticofiopin[ 45. 89 . L 46.

Mineral 57. Asiguri procesul de cregtere neuronali 54. Adenohipofiza 3. Extractele de epifiz6 au acfiune pe metabolismul: 2. fesutului nervos Ficatului Mugchilor fesutului adipos 56. Tiroida 5 l. Lobul intermediar hipofizar Este format dintr-o lam6 epitelialtr aderentii de lobul posterior hipofizar 2. Nivelul plasmatic al acizilor gra$i liberi creqte dupd administrarea de: 2. 3. 4. Asigurl dezvoltarea normali a sinapselor 3. 4. Stimulatl de ACTH 90 . Glucidic 4. Anatomic. fi cauze ale diabetului insipid: Lezarca nucleilor hipotalamici Secfionarea tijei pituitare Lezarca lobului posterior hipofizar intreruperea tractului hipotalamo-hipofizar 51. Insulina stimulebz[ lipogene za la nivelul : 2. face parte din adenohipofizE Secretil un hormon care are acelaqi prectnsor ca gi ACTH-ul 4. 5. Obignuit. Scdzutit dupl administrarea de glucocorticoizi exogeni 3. Stimuleazl procesul de mielimzare 4. Lipidic 3. Cortizol 3. Crescutil in condifii de stres 4. 52. Nu este controlat de hipotalamus l. Stimuleazl diferenfierea neuronalI 2. Glucagon 1. Alegefi acfiunile hormonilor tiroidieni la nivelul sistemului nervos: 2. Nu confin lobi: Pancreasul endocrin l. 3. 1. Norepinefrini 53. Pot 2. fdrt legdtru[ cu activitatea SNC l. Secrefia de cortizol este: l. Proteic 2. l. Corticosuprarenalele 4. Epinefrini 4. 3.50.

Mugchi l. Stimuleazi secrefia biliard 2. Se forme azt rr:in iodarea tireoglobulinei L Sunt sintetizafi la nivelul coloidului tiroidian 3. Efectul vasoconstrictor al adrenalinei se exerciti la nivelul vaselor din: l.Stimuleazl procesele de cregtere gi diferenfiere celulari gi tisulard 59. Piele 9l . Glucagonul: 2.5t. Viscere 3. Inhibe secrefia biliarn 60.Sunt eliberali din celulele foliculare in coloid sub acfiunea TSH hipofizar 1. Hormonii tiroidieni: l. Stimuleazd secrefia gastrictr 3. Mucoase 4. Inhibe secrefia gastricl 4.

C (pe.57) 35.60) 46.56) 7. D (pg.s4) 27.55) 32. A (pe. C (pg. B (pe.54.55. E (pe.D (pe.58) 2r.36) 48. E (pg.60) 23. C @9.58.54.54) 34. A @9.57.58) 54.D (pe. C (pe.8 (pg. D (pe. B (pg. 50.58) se.55) ls.57) 92 . COMPLEMENT GRUPAT 41. D (pg.54) 16.ss) 2s. E (pe.E (pe.57.59) 55.60) 31.58.56) A (pg.se) C (pe. C (pg.se) 4.se) 28.60) 14.54.Sa. C (pe. B (pe. 4e.55) 30.59) 40. E (pg.57.54.56. B (pe.60) 57.56) I l.54) 37. C (pe. E (pg. A (pe.60) le.s4) 42.s6) 9.56) 20.60) 10.D (pe.58) 13.58.se) 56.55) 38.60) 60. C (pg. C (pe. C (pe.D (pe.55) 36. D (pg. C (pe.57) 22.55) 52.s5) 44.D (pe.54. A (pe.se) l.56) E (pg.nAspuNSURr: COMPLEMENT SIMPLU C (pg.60) 47.se) 24. D (pe. D (pe.D (pe.8 (pe.57) 58.56. B (pe.se) 12.60) 53.s8) 2e.54) 17.59) 6.56) 33.54. C (pe. A (pg.60) 43.ss) 4s.57) 2. A (pe. B (pe. D (pg.8 (pe. C (pe.56.54. E (pe.8 (pe.56) 26. B (pg. A (pg. 51.se) 18.E (pe.57) 3.55) 39. B (pe. A (pe.85) 8. B (pg.s8) 5. B (pe.

occipitalul E"carpiene 4-Dinte oasele nepereche ale neurocraniului face parte: Alacrimalul B.cu exceptia: Ascapula Bsternul C.Cartilajele de crestere raman cartilaginoase pana in jurul varstei de: D.zat cubaza.coxal D.65 ani 93 . Dr.parietalul C. Dan State 1 COMPLEMENT UNIC: Al5 ani B.este un os nepereche C^are forma triunghiulara D.Osul sacru prezinta urmatoarele caracteristici.SISTEMUL OSTEO-MUSCTJLAR Asist. Univ.l8 ani C20 ani l.coxalul D.25 ani D.40 ani E.varfrrl sau se uneste cu varfrrl coccisului 6Apendicele xifoid ramane cartilaginos aproximativ pana la: Apubertate B.frontalul E parietalul 3-Dintre oasele late fac parte urmatoarele.cu exceptia: Aeste un os median B.l9 ani E"22 aru ZDin categoria oaselor lungi face parte: Afibula Bscapula C.mandibula E frontalul S.20 ani C.temporalul D.este asr.in sus E.

La formarea scheletului mainii iau parte un numar de oase carpiene egal cu: A.5 B. 8.membrana sinoviala E.humerus si omoplat D.l0 g.maticea organi ca a osului B.7 8.in cazul sindesmozelot infie oasele care se articuleazase interpune tesut fibros l3.coxal 1O.Osul contine apa in procent de: A.80% E.8 E.humerus. cavitatea articulara D.prezinta un grad variabil de mobilitate C.25o/o 8.Dintre elementele strucfinale ale arfrodiilor nu face parte: A.7 D.humerus E.capsula articulara C.sunt articulatii fixe B.T.omoplat si humerus E.Despre sinartroze este falsa urmatoarea afirmatie: A.fibula D.tibie B.l4 8.30% C.8 c.6 c.La formarea scheletului piciorului iau parte un numar de oase tarsiene egal cu: 4.clavicula si humerus C.5 I l.Centura scapulara este formata din: A.femur C.clavicula si omoplat B.la nivelul lor se executa miscari foarte reduse E.20% D.5A% '| l2.10 D. ligamentele articulare 94 .clavicula.nu poseda cavitate articulara D.Scheletul coapsei este format din: A.

adductorul Enici unul 20.perimisium C.croitorul D.dreptul abdominal Eorbicularul buzelor l5-Tecile fine de tesut conjunctiv care invelesc fiecare fibra musculara poarta denumirea de: Aepimisium B.cvadricepsul E-adductorul mare medial l9.adductorul scurt C-adductorul lung D.l4.teaca fibroasa Eteaca contractila l6.qoitorul Enici unul 95 .tricepsul D.posterior.Cel mai lung muschi al corpupui este: A^adductorul lung \ B.cvadricepsul C.extensor al antebratului : C.r-anivelul bratului.triceps.se gaseste urmatorul muschi Apnonator al mainii B.In partea mediala a coapsei nu se afla: Aadductorul mare B.bicepsul D.deltoidul C.biceps D.endomisium D.dreptul C. Ecoracobrahial It.Sub muschiul croitor se gaseste: Aticepsul B.principalul muschi al umarului este: Abicepsul B.Dintre muschii de forma circulara face parte: AMuschiul biceps Bmuschiul ficeps Cmuschiul tapez D.brahialul E coracobrahialul 17 .

ramane constant D.50% 8.5-1O/secunda 96 .tetanos C.4 secunde E.o B.scade B.l0/secunda B.elecftomiograma D.nici o afirmatie corecta secusa Zfi.60% c.tonusul muschilor scheletici : A.filamentul de miozina E.1 secunde 8.Muschii scheletici rcprezintaurmatorul procent din masa organismului: A.0.nici o afirmatie corecta 25.0.2l.muschiul solear E.5 secunde 2T.proteinele contacti le D.Activitatea electrica a unui muschi poate fi inregishata.Tricepsul sural 22.creste C.lO-S0/secunda C.450/o molecul ara a contractilitatii este repre zentata de : A.80% D.Dupa denervare.0.sarcomer 23 .extensorii degetelor C.membranaZ C.muschii peronieri B.3 secunde D.Drxatatotala a secusei este de: A.0.50-10O/secunda D.40% E.500/secunda E.2 secunde C.Llntetanos complet se poate obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa de: A.0.obtinandu se: \ A.dispare E.un potential de actiune propagat cu o vitezade 30m/s E.Baza B.ln loja laterala a gambei se afla: A.calciu Z4.muschiul gastrocnemian D.

70% c.In B.fibrele elastice din muschi D.28.02 sec C.peronieri 97 .conhactia obtinuta in urma reflexului miotatic E.primele l0 minute E.sarcomer E"nici un raspuns corect 3l.primele 2 minute C.In energie calorica se fransfonna un procent din energia chimica egal cu: A.Tetanosul incomplet se poate obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa: Acrescuta Bmedie C.l-10 stimulilsecunda Afibrele elastice din perimisium B.20% 8.Faza.0.de 10-20 stimulilsecunda D.primul minut D.04 sec D.fesieri D.de contractie a unei secuse musculare drxeazain medie: sec 40.80% 29.30% 8.0.05 sec E.50% D.coapsei se gasiesc muschii: C.Reprezinta o contractie izomefrica: Afrisonul B.sustinerea posturii cdrpului D.de 50.Necesitatile energetice ale metabolismului muscular sunt satisfacute in cea mai mare parte rcrob dupa : Aprimele 5 minute B.pri4ele 45-secunde jurul articulatiei soldului Aadductori 34.0.Baza anatomica a elasticitatii muschilor este reprezentata de: 32.nici o afirmatie corecta 30.fibrele conjunctive din muschi C.nici un raspuns corect 33.I 00 stimulilsecunda E.01 8.maseteri E.sistola cardiaca C.

20% B30o/o c.oasele se pot imparti in: l.lungimea ratnane constanta.Osul contine reziduu uscat in procent de: A.m.intensitatea stimulului aplicat D.si pe care oasele le retin.oase scurte 98 . biceps B.Dinfie muschii anterolaterali ai aMomenului face parte: A.deltoidul C.toti E.oase de cartilaj 4.diafragma C.Are forma de cupola: A.Hg B.Dinfre substantele toxice pahrnse in organism.oase lungi 3.F E.m piramidal B.raman constante atat tensiunea cat si lungimea muschiului E.durata stimulului aplicat E.nici o afirmatie corecta 36.nici o varianta corecta 40. romboid D.grosimea muschiului B.nici o afirmatie corecta 37.nici unul 39. lunguimea muschiului C.Pb T C.m.v ariaza lungimea si tensiunea rnuschiului B.Dupa originea lor.Amplitudinea secusei vanazaproportional cu: A.dreptul abdominal D.tensiunea muschiului creste mult D.80% D.oase de membrtura 2.3 S.pectoral mare 38.100/o COMPLEMENT GRUPAT 41.nu face parte: A.Ca D.tensiunea muschiului vattaza C.m.ftapez E.In timpul contractiei izotonice: A.m.40% E.

usor convexe 3.vomerul Zlacrimalul 3mandibula 4maxilarul 45.42.cifiozele sunt intalnite la nivel cervical 4scoliozele sunt ctnburi in plan frontal 4T.indreptat in sus.cuprinde 7 regiuni 2-prima vertebra cervicala se numeste axis 3.ovine din sudarea celor 5 vertebre coccigiene 3.oaselor boltii cutiei craniene 4{.usor concave 2.este asezata cu baza in jos 4g.in jos 4.fibula 3.rrlna 43.se uneste cu bazacoccisului 2-pr.se articuleaza lateral cu humerusul 4.oaselor oaselor membrelor 4.neregulate 99 .nu ajung la XII de coaste: stern \ 4.parietalul 2.Despre coloana vertebrala este adevarata afirmatia: l.este un os pereche 46.Dintre oasele nepereche ale viscerocraniului nu face parte: l.Despre scapula este falsa afirmatia: l.oaselor scurte Zmselo r bazni craniului 3.Despre osul sacru este adevarat ca: l -yarfrrl sau.este un os lat 2*ue forma triunghiulara 3.plane 4.Perechile XI si l-nu au cartilaj 2-se numesc false 3.coxalul 4.se articvleazacu sternul prin intermediul cartilajului coastei X 4t.Osificarea encondrala da nastere: l.Dinfte oasele late face parte: l.ue forma triunghiulara cu baza.Amfiartozele pot avea suprafete articulare: l.

fan de latenta 2.adductor scurt 4. afl a urmatorii muschi : 2.In planul profuird al lojei posterioare a gambei nu se afla: I .Inpartea mediala a coapsei gasim urmatorii muschi: l.faza de relaxare 4.In legatura cu manifestarile termice ale contractiei musculare este adevarat ca: l.tricepsul 4.triceps stral 3.In loja laterala a gambei se afla muschii: l.solear 2.croitor 3.brahial 3.50.70% din energia chimica se transforma in energie calorica 4.faza izometrica 57.diafragma 5 nivelul bratului.randamentul confiactiei masei musculare este de 3A% 2.se ldeltoid I La .anterior.muschiul piramidal al abdomenului 3.muschiul tibial posterior 56.biceps bratrial Sl.nici o afirmatie corecta r00 .fazade contactie 3.muschiul solear 3.tibial posterior 54.bicepsul 2.gastrocnemian 4.muschiul triceps sural 4.manifestarile termice se datoreaza fenomenelor termice din fibra musculara 3.adductor mare 2.triceps 4.Dinfie muschii fusiformi nu face parte: l.muschiul gastrocnemian 2.Secusa musculara are urmatoarele componente: l.fesieri 53.

dupa denervare tonusul muschilor scheletici creste 4.Despre coloana vertebrala sunt adevarate afirmatiile: l.prezinta 8 vertebre cervicale 2.Pb 4.Ca 3.St.nu face parte: l-Hg 2.nu este de nafura reflexa 3.dupa deneryare tonusul muschilor scheletici dispare 59.si pe care oasele le retin.Despre tonusul muscular se poate afirma ca: l.prezint a 12 vertebre toracale l0l .Dinhe substantele toxice patunse in organism.dupa denervare tonusul muschilor scheletici scade 2.prennta 4 vertebre lombare 3.colagenul 60.prezinta 4 vertebre sacrale 4.

C (pag.8 (pag.B (pag.68) 16.B (pag.67) 50.69) 20.68) 5l .A (pag.A (pag.B (pag.C(pag.63) 44.C (pae.A (pag.8 (pag.D (pag.E Qns.7l) 30.C (pag.8 (pag.68) t7.D (pag.66) COMPLEMENT GRUPAT 41.RASPUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU l.6a) 4s.D (pae.70) 22.65) 10.8 (pag.70) 24.7l) 36.B (pag.70) 5s.70) .E (pae.66) 102 .64) 6.7l) s7.A (pag.C (pag.7l) 27.68) l s.65) I 1.E (pag.C (pag.A (pag.C (pae.67) l3.65) 47 .A (pag.70) 23.65) 49. E (pag.70-7t) 33.C (pae.70) s4.63) 3.8 (pag.66) 60.E (pag.70) 2s.B (pag.69-70) 3s.7l) 3l.D (pag.65) 48.D (pag.66) 40.68) sz.68) 39.D (pag.65) 7.63) 4. 32.C (pag.C (pag.C (pae.8 (pag.69) 53.D (pag.7l) 29.B (pag.A (pag.6a) 5.65) t2.7l) 34.C (pag.D (pag.71) 26.68-69) 38.D (pag.8 (pag.65) 8.70-71) 37.70-7t) s6.6a) 46.A (pas.63) 2.A (pag.70) s9.B $ns.C @ag.C (pag.8 (pas.7l) 28.A (pag.63) 43.A (pag.69) l9.D (pag.C (pag.C (pag.B (pag. B (pag.6s) 9.7l) s8.A (pag.69) 2t.63) 42.68-69) l8.67) t4.

Endocrin E. Coman Laurenfiu COMPLEMENT UNIC: lProcesul de osteogen ezt constd in A. Dr. Cregterea cavitlifii medulare osoase 4. Cregterea oaselor bollii cutiei craniene B. P6trulderea capilarelor epifizare in cavitatea medular6 D. Nici un rdsprurs correct 5- Viscerocraniul confine segmentele periferice ale analizatorilor A. Cregterea in grosime a oaselor lungr E. Neuocraniul addpostegte A. Encefalul B. Vestibular C. Sistemul nervos central E.Der{o\\areacarti\aiu\ui{iatrzo-epitrzar 3. Sistemul nervos somatic D.Blocarea activitiifii centrelor de osificare primitivi B.NSTDMUL OSTEO-MUSCULAR 2 fd Lucr. Transformarea fesutului cartilaginos al embrionului in fesut osos al adultului C. Respirator D. viscerocraniul confine segmentele iniliale ale aparatelor : A. Vascular C. Mtrduva spinlrii : C.Crcgterea oaselor membrel or bollii cutiei craniene D. Osificarea encondraltr realize azil : A. Cregterea claviculei gi a mandibulei D. Auditiv B. Transformarea fesutului osos compact in fesut osos spongios E. Trecerea de Ia osificarea desmali la osifi careaencondrale &ifrcarca C E Crcgterea oaselor scrnte gi oaselor bazei craniului Cregterea oaselor desmald realizeazd : A. Cutanat E. Cardiac B. Nici un raspuns correct : 6. Cregterea oasielor membrelor C. Acustico-vestibular D. Cregerea in lungime a osului E. Toate raspunsurile sunt corecte 103 .

Etmoidul 9. Oasele pereche ale neurocraniului sunt A.6-8oase D.7 .30 -34 E.xila E. Nici una din cele de mai sus I l. Toate raspunsurile sunt corecte. Toate raspunsurile sunt corecte 13. Palatinul C. Lungimea E.8 oase liungi predomin[ : E.12 toracale D.33 -34 8.4-5lombare C. l0 8.4-5coccigiene E.4-5coccigiene E.4-5lombare C.4-5sacrate D. 8 oase B. 6 oase : C.7 cervicale 8. CometuI nazal inferior : B. 104 . 4 oase pereche gi 3 oase nepereche 10. Ldfimea gI lungimea C. Specificafi num[rul corect de vertebre : c. Temporalul 8. La oasele A.7. Malarul D. 4 -5 sacrate . Neurocraniul este format din A. Parietalul B. Occipitalul C. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt : A. L{imea B. Coloana vertebrali are un num[r de vertebre egal cu : A.30 -32 A.32 -34 D. Maxila E. Vomerul D. Vertebrele diferitelor regiruri sunt in numtrr de : A. Initlimea gI ldlimea D. 3t -34 12. Ma.

Extemitatea externi a claviculelor E.14. Sunt patologice B. Corp vertebral situat in partea dorsali C. Se impart dup6 regiunile clrora le aparfin D. Cea lombarl are concavitatea posterior E. Sternul are urmdtoarele prpprietiifl : A. Toate raspunsurile sunt corecte 17. Arc vertebral situat in partea ventrali B. Ultimele 7 perechi D. Vertebra este formatlt din : A. Este situate in partea posterioar[ a toracelui E. Nici un rdspuns correct l0s . Arc vertebral situate in partea dorsali E. Prezintil 5 regiuni E. Curburile sagitale ale coloanei vertebrale : A. Primele l0 perechi B. Formeazd coloana vertebrall 15. Garntr vertebralI situatit lateral D. Este un os scurt C. Omoplatul C. Ultimele l0 perechi E. Cea cervicalil are convexitatea posterior C. Scad rezistenla coloanei vertebrale C Cresc elasticitatea coloanei vertebrale D. Ultimele 8 perechi : 19. Corp vertebral situat posterior 16. Sunt in num[r de trei B. Toate rtrspunsurile sunt corecte It Din cele 12 perechi de coaste se unesc cu sternul A. Sternul se articuleaz[ cu : A. Nu sunt dispuse metameric C. lombar gi toracal E. Nici un raspurur nu este correct A). Este un os lung B. Sunt dispuse una deasupra dteia B. Sunt localizate la nivel cenrical. Este situate /e linia mediantr a toracelui D. Curbwile sagitale ale coloanei vertebrale au urmltoarele caractere : A. Humerusul D. Vertebrele au urmtrtoarele caractere cu o excepfie : A. Cea toracali are convexitatea anterior D. Primele 8 perechi C. Ultimele 2 coaste B.

8 oase tarsiene B. 5 carpiene B. Sunt articulafii fixe B. Dinte rolurile fesutului osos enumerate mai jos una nu este real[ A. Coloana vertebrali lombard C. Oasele au urmdtoarele roluri: A. GenercazAo parte din elementele figurate D. 12 falange E. inhefin echilibrul acido .calcic C. in aceste articulafii se executll migclri ample D. Intervin in apfuarea organismului prin producerea de anticorpi 25. Menfine echilibrul acido . Sacrul D. Sunt articulafii imobile E. Scheletul miinii este format din A. Toate elementele de mai sus : 106 .basic B. 8 tarsiene E. 8 metacarpiene C. 5 oase tarsiene C. Femurul : B. Care dintre urm[toarele elemente stnrcturale aparfin anrodiilor A. Sunt corecte numai rlspunsurile 2 gi 3 23. 7 oase tarsiene : 24. Scheletul piciorului este format din A.La formarea bazinului particip[ A. Cavitatea articularl D. Care dintre urmitoarele afirmafii despre sinartroze nu este reali A. 8 oase metatarsiene D. Reprezinthun depozit de proteine al organismului E.bazic B. Este un depozit de sdruri minerale B. Nu posed[ activitate articularl C. Membrana sinovialtr C. Capsula articularl B. 12 falange D. Produce elemente figurate D. Ligamentele articulare E. Nici un rispuns correct E. 8 carpiene : 22.21. Menfine echilibrul fosfo . Este un depozit de calciu 26. Se pot osifica cu vdrsta : : 27. Reprezintlelementul activ al aparatului locomotor C.

Frontalul C. Mqchii masticatori A. Sarcolema C. Dinhe muqchii gdtului fac parte : A. Fibrele musculare se inseri pe oase prin : A. Mugchii mimicii : A. Tendoane E. Maseterul B. 4. Nici un raspuns correct 31. Elasticitatea E. Temporo . Epimissium 32. Filamentele de actin[ E. Sarcomerul D. D. Parietal C.2t. Sarcolemi B. Au rol in determinarea expresiilor fefei B. Sternocleidomastoidianul D.30 o/o in ralnst cu greutatea corpului : 33. Endomissium C. Nici un raspuns correct 29. Proteinele conffactile B.40% E. Frontal sunt reprezentafl prin : B.35 % 8. Sunt numai constrictori ai orficiilor C. Contractilitatea C.25 % D. Extensibilitatea Plasticitatea t 3d. Maseter 30. Excitabilitatea B. Care dinbe urmiltoarele elemente reprezintll bananatomicl a conhactilitefii musculare : A. Sunt numai dilatatori ai orificiilor D. Septuri D. Hioidieni D.Mugchii striafl reprezintil procentual.45 % c. Filamentele de miozinl rc7 .parietali E. Proprietitlile mugchilor scheletici sunt urmtrtoarele cu o excepfie : A. Sunt mugchi netezi E. Temporalul E.

80 m/sec 40. NumEnrl de fibre musculare antrenate in contracfie este limitat 38. Ribozomii B. Se produc numeroase secuse cu o perioadi de latenfi mare 39. Perioada de laten{6 a secuselor este prea mare B. 30 m/sec D. Secusa muscularl : A. Tnrnchiul cerebral 4. Poate fi izometricl sau izotonicl E. Netrocraniul confine 2. Glanda hipofiz[ r08 l. Are dou[ faze:. 0. Comanda voluntari se transmite la mugchi prin impulsuri cu frecvenftr mare C.10 m/sec C. Proteinele contractile E. Perioada de relar<are a fibrlor musculare este scurtd D. Tensiunea in mugchi rimdne constantd C. Confine filamente de actini 9i de miozind C. Confiacfia izometricd a mugchiului striat consttr in : A.35. 0. Sarcomerul se caractenzeazdprin urmdtoarele cu o excefie A. Frecvenfa stimulilor nu poate fi prea micd E. Nu se efectueazi lucru mecanic extern D. Se scurteazl in contracfie D. Este unitatea morfo-funcfionald a miofibrilei B. C. Se produce pufini cildtni E. Amplitudinea ei variazi invers propodional cu intensitatea stimulului aplicat COMPLEMENT GRUPAT l. Dac[ stimularea scade se fiansform[ in tetanos.05 mlsec B. Sarcomerul 36. Aparatul Golgi D. D. Cerebelul 3. Toate : confiacfiile muqchilor din organism sturt tetanosuri gi nu secuse deoarece : A. Proporfional cu frecvenfa stimulilor E.e dintre urmdtoarele reprezinthbazamolecularl a contractilifiifii musculare : A. Sctutarea mugchiului B. Durata totali la mugchiul striat este de I min. 40 . Potenfialul de acfiune al mugchiului striat vitezd de : I se propagl in lungul fibrei musculare cu o A. Confine doul benzi H 37 . : Emisferele cerebrale . Mitocondriile C. Precizali caf.latenfl gI relaxare B. Este delimitat de doui bewiZ E.

3.34 de veretebre 2. : Se articuleazl. Primele 7 perechi se articul@zddirect cu sternul 3. acfionflnd ca pdrghii l. 5 metacarpiene 3. l. Menfinerea echilibrului hidro . Confine mdduva spindrii : Scheletul mdinii confine urm[toarele oase 8 falange 2. : Osificarea desmalI Asigrrl cregterea in lungime a oaselor lungi 2. : pe sqrma periostului 4.posterior cu sternul 2. Realizarea migcirilor.electrolitic 4. Asiguri deryoltarea bazinului osos 109 . Acoperl epifizele 3. Este alcituit din 8 oase Oasele perechi ale viscerocraniului sunt 2. Sunt in numlr de 14 perechi 4. Este segmental axial al tnnchiului 4. Se articuleazlpoterior cu coloana vertebraltr Care din urmitoarele funcfii aparfin oaselor : Menfinerea echilibrului acido . Cartilajele articulare pot avea una sau mai multe caracteristici Iau nagtere din cartilajele de cregtere 2. DI naqtere oaselor membrelor 3. Formeazl oasele felei 2. Confine segmentele initiale ale aparatelor respirator gi digestiv 4. : Manilare Vomerul Zigomatice Mandibula Despre coloana vertebrali se poate afirma : 1. Vertebrele sunt dispuse metameric 3. Confine segmental periferic al unor analizatori 3.calcic 3. Menfinerea echilibrului fosfo .basic l. Care dintre urmtrtoarele caracteristici ale coastelor sunt adevtrrate 2. Este formati din 33 .Viscerocraniul prezintL caracteristicile urmtrtoare : 1. l4 tarsiene 4. Sunt cartilaje hyaline l. Srurt acoperite de periost 4. 8 carpiene l. D[ nagtere oaselor bollii cutiei craniene l. 4.

3. Excitabilitatea fibrelor musculare este consecinfa 2. SctrtErii tendoanelor Scurtiirii sarcomerelor Contracfiei filamentelor de actintr pi de miozini Alunectrrii filamentelor de actini printre cele de miozinl : 13. 12. Are o fazdde contracfie qI una de rela<are 3. Permeabilititfii selective Conductanfei ionice Pompelor ionice Polariztrrii electrice membranare MembranaZ: 2. Conftacfia musculari este consecinfa : 2. Sebazeazipe existenfa sarcomerului ca unitate anatomicl 4. 4. Traverseazi sarcoplasma tuturor miofibrilelor Este situatil in mijlocul discului intunecat Se inseril pe partea externi a sarcolemei fibrei musculare solidarizeaziltoate miofibrilele in timpul confiacfiei ll0 .10. 4. este precedati de o perioadi de latenfi 4. Produc extensia piciorului Produc extensia degetelor Joactr un rol determinant in actul mersului Produc extensia gambei pe coapsi : 14. : Produc o cantitate mare de cilduri Sunt datorate fenomenelor biochimice din fibra musculari 70% din energia chimic[ din mupchi se hansformi in c6ldurd in repaus nu se produce c6ldtn6 I 1. Reprezintif capacitatea de a dezvolta tensiune inile capetele sale 3. Secusa este : O contracfie musculard simpld 2. 1. l. l. 3. l. Contractilitatea 2. Este proprietatea specifici numai mugchiului in stnrctura fibrei musculare intrtr 2. Manifesttrrile termice ale contracfiei musculare se caractenzeazfprin 2. 4. 3. 3. : Sarcolema Miofibrilele Sarcoplasma Capsula periferictr : 16. Poate fi izometrici sau izotonici l. l. l. 3. 4. 4. 17. Se bazeaz[ pe existenfa proteinelor contractile ca bazLmolecular 15. 4. l. 3. Loja posterioari a gambei confine mugchi care au urmdtoarele acfiuni 2.

Precede fazade contracfie 3. 4. tetanici este : Este contracfia musculari normal[ in organism Este rezultatul aplic[rii unui stimul repetitiv. lll . ?fi.Fazade latenftr a secusei musculare : Are o drnatil specifici fiec[rui tip de mugchi 2. 3. Anaerob in primele 45 .It. la intervale mici gi regulate Se inscrie pe miograml printr-un platou Este rezultatul aplicirii unui stimul mic electric pe nervul motor 19. Metabolismul muscular este : l. Duptr cca I o16 de la efort devine din nou anaerob l. Contracfia 2.01 sec 4. Duptr primele cca2 min de effon metabolismul devine aerob 4.90 de secunde ale unui efort moderat 2. Dureazl0. l. Acum are loc manifestarea eletrictr a confiacfiei. Aerob la inceputul unui efort intens 3.

E 2.C 10.8 38.A 6. E 2t. 19.C 3. 34. t7.B 7. A 11.E 5. 18.E 10. B ll. l. C 39. c 13.D A A 9.D 18. t6. E 12. A 14. A 22. B 19.8 25" C 26.B 4. C 30.C 6.B 1. A 20. A t7. C 5. D tt2 .8 24. E E E 15.A 3. C 28.nASpUNSURI: COMPLEMENT UNIC: COMPLEMENT GRUPAT: 2. 36.E 9. C 40. B 15. E 31.8 8. C C D E 37.C 7. 35.B D D 20.E 27. A 29. A 16. D t4. D 32. C 23. C 8.C 4. 12.D 13.D 33.

CID.8-3. cu excepfia : A. Prezinta fibre musculare longitudinale C. cu excepfia: A. Este o enzim[ cu activitate extrem de intensl B. Cavitatea bucali D. HCI are urmatoarele efecte: A. Scindeazi proteinele in aminoacizi B. Secrefia sa este stimulatil de acetilcolinl E. Prezinta fibre musculare oblice D. KC. Reduce Fe3* absorbabil 6. Mg'* 2 Despre pepsinogen se poate afirma c6: A. Univ. Colon sigmoid ll3 . C** B. Hidrolizeaz[ emulsiile lipidice C. Prezinta haustre E.5) afirmafii sunt corecte cu excepfia: A. Hidrolize azL gelatina 5. Este prezenti numai la sugar D. Este inactivat in contact cu pepsina C. Orofaringele E. Electoldii care se gisesc in salivi in concentrafie mai micl decdtiin plasma sangvin[ sunt umtrtorii. liltiazeprocesul de digestie in general 3. Stimuleaz[ lipogeneza E. Este o enzimd proteoliticl activi in mediu alcalin (pH optim D. Pentru colon urmatoarele 1. Urmatoarele afirmatii despre hpaza gastricd sunt corecte: A. Bogdan Diaconescu COMPLEMENT SIMPLU: l. Na* E. Este necesar pent r digestia lipidelor C. Secrefia sa este intribatil de secretinl gi gastrini B. Ileon B. Tubul digestiv este format din urmatoarele. Dr.SISTEMUL DIGESTIV 1 Asist. Prezinta tenii a 4. Pancreas C. Prezrntafibre musculare circulare B. Reduce Fe2* absorbabil D. Se activeazi numai in contact cu HCI E.

Este activat numai in contact cu HCI C. Excreta metale grele 8. Timpul faringian al deglutifiei: A. Celulele oxintice: A. Are ca rezultat prevenirea refluxului gasto-esofagian B. Secreti mucus . Timusul . Sunt enzime secretate de stomac urmltoarele cu excepfia A. il4 . Pepsinogenul E. E. fiind sediul principal de absorblie B. 10. Urmatoarele roluri ale salivei sunt corecte cu excepfia : A. Labfermentul C.5) l.8-3. Prezintl conhacfii faringiene automate E. Poate fi oprit ln mod obignuit D. Urmatoarele sunt glande anexe ale tubului digestive: A. Secretil o hpoproteinl necesard pentru absorfia intestinald a vitaminei Brz B. Intervine in digestia amidonului crud D. Absorfia unor substanfe foarte solubile in lipide. Lubrifiazi alimentele E. Constil in impingerea alimentelor spre faringe. Glanda submandibulari B. Gelatinaza : g. C. Glandele suprarenale D. Lipazagashicd B. Mucusul gastric D. Absorbtia doar a Na* in cantit6fi mici D. Sunt localizate in regiune antrall D. Glanda pineali E. Are rol bactericid B. Absorblia substantelor solubile in glucide pi glicerini C. 12. Este un timp voluntar C.7. Nu se absorbe glucoza. I Scindeazi proteinele in aminoacizi. Secreta o glicoproteintr necesar[ pentru absorfia intestinali a vitaminei Bo C. Poate fi activat gi de pepsina anterior formatii Este activ in mediu alcalin (pH 1. D.Lanivelul stomacului au loc urmatoarele: A. Sunt celule G E. etanol gi api E. Este secretat sub forma activl B. Pepsinogenul: A. Absorbfia tuturor aminoacizilor. Intervine in menfinerea echilibrului hidroelecfiolitic C. Hipofiza 13.

Lecitini E. 19. 5 C. Actioneazi in mediu acid. afirmatii legate de pepsinr sunt corecte. Acetilcolinesteraz[ C. Ph E. Glucozi C. Aminoacizi D. Mecanisme stict nervoase. Na* E. Secretini care inhibe secrefia E. Contracfie sfincterientr D. cu excepfia: A. Nernoni ai sistemului nervos enteric C. Conhacfiei musculahrii vezicale E. Electrolili D. Proteaze D. 17 Se active azdin prezen[aHcl Se activeazi numai in contact cu pepsina anterior formatd Scindeazaproteinele . Are ca forma activ[ pepsinogenul B. in compozilia bilei inft[ urmatoarele. Gastrini B. Inhibitorul tripsinei E. Colesterol B. Amilaze B. Gastrini care inhib[ secrefia B. Pigmenfi biliari 20. la un ph optim intre 1.8-3. K- It. Acetilcolini care inhibl secrefia D. cu excepfia: E. Lipaze C. Toate variantele de mai sus. Pepsini 15. Glicerina \ C.t4. Mecanisme newoase gi umorale C. Secrefia patcreatici confine: A. Secrefia HCI este influenfatii de: A. Labferment D. Evacuarea secrefiei biliare se realizeazdpin: A. Somatostatin[ care stimuleaz[ secrefia 16. independent de alte mecanisme 115 . Forfa confiacfiilor gastrice este controlat[ de: A. Urmatoarele A. Lanivelul stomacului are loc absorfia urmatoarelor substante. Stimulareasimpaticd B. cu excepfia : A. D. Acizi gra$i B.

Glucidele majore ale dietei sunt reprezentate de: A.21. Scad absodia monogliceridelor C. Maltoza E.Dietazilnic[ proteic[ a adultului A. Sarurile biliare: A.5-0. Au rol bacteriostatic D. Tuturor proteinelor ingerate C. Lipidelor neemulsionate B. 23.0. 10 e C. C. Gelatinaza D. Sunt liposolubile. Au rol de a inhiba motilitatea intestinalE B.5. Necesari pentru excrefia unor substanfe solubile in api. 5elkgcorp / kg corp ll6 . 0. Nu confine enzime 24. Lipaza . precum bilirubina 22. 25-160 glzi C. Sucul gastric actioneaztr asupra: A. Bila confine urmatoarele enzime: A. 3elkgcorp D. Necesard pentru digestia gi absorfia tuttnor alimentelor E. Lactoza D. Au in componenf[ enzime gi pigmenfi biliari E. Taharaza B. Aporhrl de glucide este de: A. 0. Amilaza C. Secretattl in cantitate de 1200-1 500 mUzi B. E. Colecistokinina B. Realizatd de c6tre hepatocite gi celule ductale D. Secretat[ in timpul perioadelor interdigestive C. Monozaharide 2T. D.7 g lkgco{p este de: B. I elkgcorp E. Lactozei. D.7 elkecolp 60-80% din dieta 50-60% din dieta 26. Gelatinei E. Peptidaze E. Secretia biliard este: A. 500-1200 glzi B. Maltozei a 25.

Factorul intrinsec Vitamina \ Vitamina Bl2 Vitamina C Vitamina K A 3f A Na* B. C. se absoarbe AA calciul din intestin cu ajutorul vitaminei : c. D.Mg'* D. Maltaza E" Taharaza A : $iM"- A tabfermentul ac[ioneazl in prezenfa ionilor de : C** c. Fe2* D. cu excepfia: Vitamina B.Glandele oxintice A B.E B. Vitamina C. lzomaltaza C. cu excepfia : a'.r E.r @- B. Nici una din variantele @. in colon se secreti Fe3* : c. Lactaza D. C** tt7 .K de mai sus.@" Sunt vitamine liposolubile.Gastrini Factor intrinsec HCI Mucus Pepsinogen il- urmatoarele sunt dizaharidaze intestinale.D D. E. Vitamina D. E.Lhmntoarea vitamind stimuleazl absorblia A fierului : B. cu excepfia Glucuronidaza B. D. E. If E" Na* . Vitamina E" Vitamina A A C D E K secretii urmitoarele. C.

35. Care din urmatoarele afirmafii legate despre proteine sunt corecte: A. Existia sisteme de transport Na-independente cu rol in absorfia aminoacizilor B. Exista sisteme de transport Na-independente cu rol in absorfia dipeptidelor C. Exista sisteme de transport Na-dependente cu rol in absorfia tripeptidelor D. Se absorb ca polipeptide E. Se absorb aproximativ 50-600/o dintotalul proteinelo ingerate.
36.

Lanivelul intestinului subtire apa:

A. Se absorbe activ in componenfa chilomicronilor B. Se absoarbe activ prin gradient osmotic C. Se absoarbe activ D. Se absoarbe ca unnare a gradientului osmotic creat de absorfia electolililor E. Nu se absoarbe
37. Vitaminele hidrosolubile se absorb: A. In componenta miceliilor

B. Prin gradient osmotic in intestinul sublire proximal C. Prin hansport facilitat Na-Independent D. In intestinul sublire proximal E. Vitamina C stimuleazaabsortia lor.
38. Urmatoarele afirmafii despre lipide sunt corecte: A. Se absorb prin difuziune pasivI B. Se absorb independent de sdnrile biliare C. Se absorb prin tansport activ Na-dependent

D. E.

Dieta normali zilnic[ vanazdintre 250-800 glzi Inainte de a fi digGate lipidele hebuie transformate in picaturi cu diametrul l0-50lrm.

39. Fierul se absoarbe: A. Numai in jejun B. Fe2* se absoarbe mai usor decat Fe3* C. Vitamina C inhib[ absortia fierului D. Fe2* nu se absoarbe. E. Numai in ileon 40. Aminoacizii se absorb prin mecanism: A. Activ cuplat cu Fe2* B. De pinocitozd r C. Activ cuplat cu Na* D. Pasiv E. Nici rurul de mai sus.

COMPLEMENT GRUPAT: 41. Urmatoarele celule pot secreta mucun: l. Celule speciale aflate in epiteliul intestinal 2. Celule speciale aflate in criptele Lieberkiihn

3. Glandele Brururer 4. Celulele pilorice.

118

4Z.Enzime proteolitice se gisesc in: Sucul gastric 2. Sucul intestinal 3. Sucul pancreatic

l.

4. Bila

43. La

nivel intestinal dinte urmatoarele substante l. Toti electrolitii 2. Lipidele 3. Aminoacizii 4. Apa

se absorb pasiv

U.

Prin substanfele con{inute, saliva are urmatoarele roluri in digestie: Bactericid 2. Inlesnegte masticafia 3. Incepe digestia amidonului preparat 4. Favorizeazl vorbirea

l.

45. La nivelul stomacului

2. Lipide 3. Etanol 4. Vitamine
46. Mucusul gastric: Este secretat de celulele oxintice 2. Este secretat dC unele celule pilorice 3. Are rol in protectia mucoasei fata de pepsina 4. Are rol in protectia mucoasei fata de HCI

l.

se absorb:

Apa

l.

47 - Carc

2. 3. 4.

l.

din urmatoarele enzime nu sunt secretate in lumenul intestinal? Maltaza Lactaza Zahanza Dizaharidaznle

48. Urmatoarele afirmatii despre HCI sunt corecte:

Activeaza pepina 2. Reduce Fe2* 3. Secretia sa este stimulata de somatostatina. 4. Asigrna un pH optim pentru actiunea pepsinei

l.

49. Bila confine: l. Biliverdina 2. Metabolifi ai hemoglobinei

3. Colesterol 4. Lecitini

il9

50. Sucul pancreatic confine urmatoarele, cu excepfia HCO3-; 2. Amilaza pancreaticd

:

r.

3. Tripsinl 4. Lecitina

51. Fierul se absoarbe

2. 3. 4.

l.

in

:

Jejun Duoden Ileon Colon
:

52. Sunt principali electrolifi ai salivei

2. HCOr' 3. Na* 4. Cr
53. Glandele oxintice secrettr

l.

c**

2. 3. 4. Gastini
1.

I.

:

HCI Factor intrinsec Mucus
a

54. Proteinele care apar in scaun provin din
Proteinele animale ingerate

:

2. Denitusuri celulare 3. Proteine vegetale ingerate 4. Bacteriile din colon
55. Ptialina nu acfioneaz[ asupra
:

2. Zaharczei
3. 4.
Lactozei Amidonului preparat

1.

Maltozei

56. Stomacul prozintil fibre musculare:

2. Longitudinale 3. Oblice 4. Nu prezintii fibre musculare
57. Vitaminele hidrosolubile se absorb:

l.

Circulare

2. 3. 4.

l.

Prin fiansport facilitat Proximal, la nivelul intestinului subtire Prin fiansport activ Na-dependent Distal, la nivelul intestinului subtire

na

5t. Activitatea motorie a stomacului realizeazil:

2. Stocarea alimentelor 3. Evacuarea continutului gastric in duoden 4. Activarea pepsinogenului

l.

Amestecul alimentelor cu secrefiile gastrice

59. Urmatoarele mecanisme favorizeazd absorbtia gastrici Refeaua vasculari de la nivelul vilozitafilor

2. Grosimea minima a peretelui intestinal 3. Migcarile contractile ale vililor stimuleazi tranzitul substanfelor absorbite

l.

4.
2. 3. 4.

Suprafala mare de contact

60. Celulele ductale se gdsesc la nivelul:

l.

Glandelor oxintice Pancreasului Criptelor Lieberkiihn Ficatului

tzl

RASPUNSURI

3. C {es7a) 4. B @s.77) 5. D {eg77) 6. B (pg 74,75) 7. C (pe 75) 8. C {es77) e. D (pg77)
10.

2.

l.

B (pg 7s)

Ares77)

31. A (pe 80) 32. B (pe 80) 33. D (pe 81)

I

l. E @e77)

D @e77)

14. A@e77) 15. B @s77) 16. D @e77)

t2. A (pe 75) 13. D @e76)

34.D (pe 82) 35. C (pe 81) 36. D (pe 8l) 37.D (pe 81) 38. A (pe 8l) 3e. B (pe 8l) 40. C (pe 81) 41. E @977,79) 42. A (pe 80) 43. C (pe 81) 44. A (pe 7s) 4s. A @e77)

t7. A @e77)
18. E (pe 78)

le. B (pe 78) 20.8 (pe 78)
21. C (pe 78) 22. C (pe 78) 23.E (pe 78)

24.D @g77,78) 2s.E (pe 80) 26. C Ge 80) 27. A (pe 80) 28. B Ge 8l) 2e.E (pe77) 30. A @e79')

.8 (pe 7e) 48. C @e77) 4e.E (pe 78) s0. D @e77) 51. B (pe 8l) s2.E (pe 7s) 53. A @e77) s4. C (pe. 8l) 55. A (pe. 80) s6. A @e74) s7. A (pe 8l) 58. A @e77) se. E (pe 80) 60. C (pe 78)
47

46.8 @e77)

t22

SISTEMUL DIGESTIV 2
Asist. Univ. Dr. Dana Mihalea

COMPLEMENT UNIC:

l.

Pntrunderea in duoden a produgilor digestiei lipidelor determini secretia de:

A.lipazdpancreaticd B. secretini
C. enterol<tnazd D. colecistokinini E. s[ruri biliare 2. Celulele speciale din epiteliul intestinal secretJi:

A. electrolifi B. dizaharide C. somatostatini D. colecistokinind
E. mucus 3.

Urmltoarelf afirmafii sunt adevirate, cu excepfia: A. in lobulul hepatic, hepatocitele sunt dispuse radiar B. hepatocitele vin ln contact cu capilarele sinusoide C. infre hepatocite se delimiteazfcanalicule biliare D. la periferia lobulului hepatic se afl6 canalul hepato-coledoc
E. nicio excepfie

4. Care enzim[ este activathprin autocatalizI:

A. tripsina B. chimotripsina C. gelatinun D. enterokinaz.a
E. nucleaza
5. Absorbfia vitaminei B12 se rcalizeazilla

nivelul:

A. stomacului B. duodenului C. jejunului D. ileonului E. colonului
6. Masticafia are urmitoarele roluri, cu excepfia:

A. inifierea secrefiei gastrice B. elaborarea senzafiei gustative C. fragmentarea alimentelor D. formarea" lubrifierea gi hmuierea bolului alimentar E. nicio exceptie r23

Netronii sistemului nervos enteric elibereazI: A. gastrina C. somatostatinl C. acizi gra$i C. chilomicronilor 12. stomacul D. 30 % din lipidele ingerate D. cu excepfia: A.gi dipeptidelor E. in vena portl se gisesc urrn[toarele substanfe. mucusul D. Peptidazsle intestinale acfioneazi asupra: A.lipaza 8. secretinl D. 60 % dnlipidele ingerate 13. porfiunea superio ard aduodenului C.7. tri. oligopeptidelor C. secrefia salivard B. vezica biliarl B. colecistokinini t24 . 40 % din lipidele ingerate E. secrefia biliar6 10. secretia gastricd C. proteinelor nedigerate in stomac D. HCI B. Care dintre urmitoarele substanfe nu este secretatd in lumenul gastric: A. aminoacizi E. enterokinazl E. somatomedini B. fructoz6 D. Care dintre urmitoarele secretii confin nucleaze: A. secrefia pancreaticd D. vitamina Bl2 9. se pierd prin materiile fecale: A. Fafa inferioar[ a ficatului nu are raporturi cu: A. tn hpsa slrurilor biliare. pancreasul I l. peptidelor B. l0 % din lipidele ingerate B. pepsinogenul E. esofagul E. secrefia intestinald E. vitamina C B. 20 o/o drn lipidele ingerate C.

Chimofiipsinogenul este transformat in forma lui activd de: A. ficat B. umecteazd mucoasa bucal6. tripsin6 D. toate aceste substanfe 15. in circuitul entero-hepatic. 50 -70o/o din totalul celor ingerate E. lSOdmy zi D. pepsini B.2000 mU zi E. vena centrolobulari B. venele hepatice C. sdrurile biliare nu fiec prin: A. secrefia pancreaticl C. secrefia gastricl B. Funcfiile salivei sunt urmltoarele. canalul coledoc C. incepe procesul de digestie al amidonului preparat B. 20 . Cantitateamaxim[ de api A.14. cu excepfia: A.30% din totalul celor ingerate C. chimotripsina anterior formatii C. vena cav[ inferioari D. 2000 . intestinul subgire E. rol important in menfinerea echilibrului acido-bazic 19. enterol<nad E.25 . vena porti E.80 -200mV a B. Capilarele sinusoide din lobulul hepatic se varsl in: A. rol bactericid prin lizozim E.50% din totalul celor ingerate D. secrefia intestinali E.3000 mU zi caxe se poate absorbi la nivelul colonului este de: It. niciun rdspuns corect 20. vena portl D.1500 mU zi C. Reglarea pH-ului in intestinul superior este asiguratit de: A. l0 -20% $in totalul celor ingerate B. artera hepaticl 16. excrefia unor agenfi patogeni D. favorizdnd vorbirea C. 1500 . 1200 . Proteinele asupra cfuora acfioneazi pepsina reprezintS: A. secrefia biliari D. pancreas 125 . niciun rispuns corect 17.

elecfolili E. colonului descen{ent E. Fibre musculare netede oblice se gisesc la nivelul: A. nicio excepfie 24. lecitini D. colonului ascendent D. secretin[ 27. colesterol C. Originea teniilor musculare se afl[ la nivelul: A.lactaza D. colonului sigmoid 22. zaharaza 26. Celulele G secret6: A. somatostatinl E. Secrefia biliari este stimulatii de: A. cu excepfia: A. somatostatini D. clor C.rlui gastric C. gastrin[ D. Dizahartdazele intestinale sunt urmdtoarele. Absorblia pi secrefia la nivelul colonului sunt controlate de: A. colonului E. izomaltaza C. glucagon C. cecului C. aldosteron D. mucus t26 . intestinului sublire D. potasiu E. incompozifia bilei se glsesc urmitoarele. colecistokinintr E. aldosteron B. gelatinazd B. rectului 25. deschiderii apendicelui in cec B. sodiu B. glucagon C. maltaza B. sucroza E. cu excepfia: A.21. fundului gi corpului gastric B *tr. toate rispunsurile sunt corecte 23. pigmenfi biliari B.

2. un$le peristaltice apar in orice parte a intestinului subfire C.5 . cu excepIia: A. celulele speciale intestinale D. glandele Brunner C. proteine E. canalul pancreatic principal se unegte cu canalul coledoc 34. Urmtrtoarele afirmafii despre activitatea motorie a intestinului subfire sunt adevlrate. HCOr' B. 1. in enterocite. fosfolipide C. HCI E.28. confine celule exocrine. fructoza B. Urmitoarele afirmafii despre pancreas sunt adevirate. trigliceride B. Se poate secreta liber sau combinat cu proteine: A. endocrine gi ductale B. HCOr.9 .5 . aminoacizii C. colesterol D. celulele exocrine sunt organizate in acini D. celulele ductale pancreatice E. la formarea chilomicronilor nu participi: A.2 cm/secundi E. la nivelul lui sunt doutr canale pancreatice: principal gi accesor C.Mg* K- 33. col gi coadi E. contracfiile de amestec fragmenteaz6 chimul de 8-12 ori pe minut B.3. 1.5 8. HPO+' C.5 c. nicio excepfie 32. Care dintre urmitorii produgi se absorb in enterocite prin difuziune facilitatI: A. I -2. celulele mucoasei duodenale 30.2 D.2-3 31. galactoza D. acinii pancreatici B. lipidele 127 .€ste secretat de: A. glucoza E. este format din trei pn4i: cap. cu excepfia: A. undele peristaltice se deplaseazl mai lent in intestinul proximal gi mai rapid in intestinul terminal D. siruri biliare 29. D. undele peristaltice se deplaseaztr cu o vitezdde 0. PH-ul optim pentru acfiunea pepsinei este de: A.5 B.

la nivelul antrului piloric E. mucus E. factorului intrinsec D. la nivelul ei se gisesc glandele gastrice oxintice C. at6t mecanic cdt gi chimic E. La nivelul stomaculuio contracfiile peristaltice apar: A. ionilor de calciu E. labfermentul 2. jejunului gi ileonului D. colonului 39. in orice parte a stomacului 38. pepsina 3 . la nivelul corpului gastric C. la nivelul fundului gastric B. gastrini B. 50-60% dindietii E.lipaza gastricl t28 . drpdenului C. numite plicile submucoasei B. prezintJl numeroase plici. pepsind D. la ganifa dintre fimdul gi corpul gastric D. pH-ul intragastric scdzut 36. Mezenterul se gisegte la nivelul: A. niciun r6spuns corect COMPLEMENT GRUPAT 41. Prin acfiunea ctrror enzime se oblin compugi simpli: l. este protejatii de c[tre mucus. HCI B. Aportul de glucide reprezintii: A. cu excepfia: A. la nivelul ei se gtrsesc glandele gastrice pilorice D. atrilaza pancreatici 4. 20-30Yo din dietii B.35. stomacului B. adrenalini C. Pentnr absorblia vitamineiBlz este necesari prezenfa: A. 40-50Yo din dietii D. Urmitoarele afirmafii despre mucoasa gastric[ surt adevtrrate. fierului C. cecului E. Ptialina este inactivati de: A. este formati de epiteliu unisfiatificat cilindric 40. 25-60Vo din dietii C. 60-800/o dindietit 37 .

peptidazele 4. 46. lipidele febuie emulsionate de cltre: pigmenfii biliari l. Care dintre urmitoarele substanfe nu sunt secretate in lumenul intestinal: 1.42. rol bacteriostatic 43. ajut[ la absorbfia lipidelor din hactul intestinal 4. colesterol 4. factorul intrinsec 3. Serurile biliare au urmitoarele roluri: 1. Secrefia de HCI este stimulatll de: l. mucusul 3. substanfelor foarte solubile in apd 3. acetilcolini 3. secretinl 2. lizozimul 2. s[rurile biliare 44. gastrini 4. labfermentul 4. substanfelor foarte solubile in etanol l. Motilitatea intestinului sublire este stimulati de: l. 4. de a stimula mobilitatea intestinali 3. lecitini 3. inainte de a fi digerate. mucusul. sdrwile biliare t29 . haustre 47 . enterokinaz[ 49. gastrini 2. adrenalini 3.Lanivel gastric are loc absorbfia: substanfelor foarte solubile in lipide 2. 2. de emulsionare a lipidelor 2. Colonul transvers prezintil: l. electrolifii 45. colecistokinin[ 4. apendice epiploice 3. dizaharidazele 2. tenii musculare' 2. mezocolon 4. Carc dintre urmitoarele substanfe sunt glicoproteine: l. 48. glucozei .

chimotripsina 4. migclrile contractile ale intestinului 56. bacteriile din colon a 54. Care dintre urmitoarele enzime se secretii in forma activd: I . detritusuri celulare 3. vezica biliard 2. P e proteinele ingerate acfioneazi: l. depozitarea materiilor fecale 4. eliminarea materiilor fecale 57. relaririi sfincterului Oddi 4. proteinele nedigerate 2. Bila este secretatd de: l. Evacuarea bilei este consecinfa: l. hepatocite 55. Proteinele din scaun provin din: l. canalul coledoc 4. Glandele gashice oxintice secretil: I. celulele ductale 3. factor intrinsec 4. HCI 2. suprafafa mare de contact 2. refeaua vascularl bogatii de la nivelul vilozitifilor 4. stimulirii vagale 51. mucus 3. tripsina 3. secrefia de aldosteron 3.50. absorbfia apei gi a elecfrolililor 2. a-amilaza pancreatici 2. peptid azele intestinale 53. pepsini 130 . pepsina 2. Rolurile principale ale colonului sunt: l. colesterol-lipaza 4. oligopeptidele neabsorbite 4. zaharaza 3. ptialina 52. contracfiei musculahrii veziculare 2. Absorblia la nivelul intestinului sublire este favorizattr de: l. secrefiei de colecistokinind 3. grosimea minimi a peretelui 3.

calciul 60. pnn transport activ Na-dependent 3.58. in intestinul proXimal 4. fosfolipidelor 13l . Prin difuziune pasivd se absorb: l. colesterolului 2. Vitaminele hidrosolubile se absorb: l. Bila este necesari pentru excrefia: l. in prezenla ionilor de calciu 59. apa 3. bilirubinei 4. vitaminele liposolubile 4. s[rurilor biliare 3. prin transport facilitat 2. lipidele 2.

8 29.D 13. 58.8 A 25.8 47. C 30.D 37.8 28. C 50. B A t4c s3. t7.E 18. 32.D c 2.8 9. A 60. t2. C 38. B A 20.D 6.D 26.E 43.8 42.8 8. B 54. D 44. 35. B 57. E 11. 33. D c C D A E 36. C 24.8 7.RASPUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT GRUPAT 41. C 55. A 16. A 40. B 23. C 48.D 27.8 45. C 4. C 39. A 59.E 21.4 5. A 56. E 51.C 10. B 49. A 22.8 46.8 3. 31. 1. c 15. c t32 . E 19. 34. E 52.

stomacul prezintil : A. Marea ctrbtud. Sub peritoneu. orientatii spre dreapta E. Este prima porfitme a intestinului gros B. cu plici paralele ale mucoasei 5. agezatprofund C. Din punct de vedere morfologic. Secretit pepsinogen pi acid clorhidric ( glandele de la nivelut piloruluif 4. La exteriorn mezenterul B. Mugchiul ob$c. Este porfiunea din tubul digestiv cuprinsi intre stomac gi jejun B. Un strat mucos. Prezintii in centru lueta D. Separi cavitatea bucald de faringe C. Un orificiu de intrare (pilorul) gi unul de iegire (cardia) C. Se intinde de la orificiul piloric pen[ la flexura colicI st6ng6 133 . Se gdsesc la nivelul frurdului gi corpului. la nivelul duodenului .Selectafi afirmafiile sorecte cu privire la palatul dur A. Univ. Duodenul : A. Prezintit in mucoasa duodenului glandele Brunner gi oxintice D. Curbura mictr. precum gi in regiunile antrall gi piloric6 D. Are formi de potcoavi care cuprinde coada pancreasului C. agezat in partea inferioari B. jejun-ileon gi cec 6. Este aqezatinhe stomac gi ileon D. Dr. Antrul piloric. Secretil mucus gi gastrini ( glandele de la nivelul firndului gi corpului gastric) E. Se intinde inhe Stomac Ai cec C. Fundul stomacului. orientatJt spre splin[ D. agezat superficial 3. Reprezintlpartea posterioari a cavitifii bucale B. Prezintii. Intestinul sublire : A. Se giisesc in grosimea muscularei gastrice B.STSTEMUL DrcESTry 3 Conf. in structura stomacului se afli : A. neted D. Separi cavitatea bucali de cavitate a nazald E. Prezintl deschiderea canalelor coledoc Ai principal al pancreasului E. Glandele gastrice : A. Mucoasa care confine glande E. Sunt de ftei tipuri C. Are fiei porfiuni :duoden. mugchiul longitudinal. Prezinti frenul lingual : 2. Dumitru Ferechide COMPLEMENT SIMPLU: l. deschiderea canalului cistic E.

Se numegte cec C. Fr gdsegte la nivelul cervical superior D. Celule polinucleate numite hepatocite D.5 lobi E. nepreparat C. Inervafie somaticl C. Nici un rispuns +u este corect 12. Prezinti" spre dreapta. Se termintr prin sigmoid C. apendice vermiform gi colon ) 8.Glandele anexe ale tubului digestiv sunt A. Este aSezatin cavitatea abdominali (exclusiv) E. Secretil o enzim[ cu rol in degradarea amidonului crud. Hepatocite dispuse in cordoane celulare 13.Igi vars6 produsul de secrefie in faringe E.T. Este o ramur[ a tnrnchiului celiac 134 . Din punct de vedere morfologic. valvula ileo-secali E. Glanda submandibulari : A. Pancreasul endocrin E. Vena porti : A. Realizeaz[. Se formeazl prin unirea venelor mezenterice gi a venei gastrice E. Este o gland[ unici C. Este o gland[ endocrin[ B. Aduce la ficat s6nge oxigenat D. Este o glandd anexi a esofagului B. Ficatul D. Structni folicularl B. ficatul are : A. Prezintit trei porfiuni D. Este subimplrlit in cec. alituri de artera hepatictr" vascularizalia ficatului B. Glandele suprarenale B.Apartine de circulafia micl C. Prezintii trei flexuri 9. Prima porfiune a intestinului gros : A. Este inervatii parasimpatic de nervrrl facial E. Glandele pilorice C.Glanda parotidl : A. Continul duodenul B. Este inervatil parasimpatic prin fibre din nucleul salivator inferior bulbar prin nervul IX I l. Glandele Brunner : lO.Intestinul gros : A. Se gisegte in partea stSngi a cavitiilii abdominale D. igi vars[ produsul de secrefie in esofag D. Se numepte colon B.

Canalul pancreatic principal se deschide impreuni cu canalul cistic in duoden C. Esofagul prezinti un peristaltism exclusiv primar B. Apare o und[ de relaxare transmisi de neuronii mienterici inhibitori. Este situatit in continuarea canalului coledoc a 17. O errzimdcare hidrolizeazd arnidonul crud pane la stadiul de maltozi l9. Peristaltismul esofagian primar este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului C. in desf{gurarea timpului esofagian al deglutitiei: A. celule ductale gi celule beta B. Ioni de Ca2* $i Mg2* in concentrafie mai mare decflt in plasma sangvin[ D. Sfincterul Oddi : A. Se g6segte in porfiunea inilial[ a canalului coledoc B. Produsul de secrefie confine patru tipwi majore de enzime E. DepoziteazLbila in perioadele digestive C. Peristaltismul esofagian secundar este coordonat vagal D. Se contractii in timpul perioadelor digestive l6. vezica biliar[ este situati in continuarea canalului coledoc E. Se gdsegte in porfiunea terminald a canalul cistic C. Hidrolizeazd amidonul crud D.l4. Saliva confine : A. exista sfincterul Oddi D. Sfincterul de la capitul terminal esofagian se relane az6. Este inactivatii de pH-ul inhagastric acid. La nivelul deschiderii canalului pancreatic accesor in duoaden.Selectafi afirmafiile corecte cu privire la clile biliare : A. Ioni de K* in conce^ntrafie mai micd dec6t in plasma sangvind C. Este singura enziml digestivi ce digerl amidonul B. 95 Yo apa Si 5% reziduu uscat B.Amilaza salivarl : A.scan$ 20. Se afl6 la nivelul deschiderii comune in duoden a coledocului pi a canalului pancreatic D.Liznzim cu rol bactericid E. Canalul coledoc se deschide in duoden impreuni cu canalul cistic 15. Este format din acini. Canalul cistic conduce bila in ficat D. prevenind refluxul gastroesofagian 135 . ce precede contracfia E. Degradeazlenzimatic amidonul preparat pane la stadiul de glucoztr E. Aparfine clilor biliare intrahepatice E. Depo ziteazd bila in perioadele interdigestive D. Canalul coledoc se deschide in canalul piloric C. Este situatli in interiorul ficatului B. Enzimele pancreatice sunt secretate de celulele ductale 18. Cuprind canalul coledoco vezica biliari pi canalul cistic B. Se relaxeazi in timpul perioadelor interdigestive E. Produce gi digestia chimicd a celulozei C. Selectafi afirmafiile corecte cu privire la pancreasul exocrin : A.Yezica biliard : A.

Sunt liposolubile gi r[mfui in intestin p6ni ajung la nivelul ileonului D. Se amestec[ alimentele cu salivE D. Este elaboratil zilnic in cantitate de aproximativ I litru 24. Chimul gastric se transformi in bol alimentar C.1000 ml C. Este inactivatii de mediul acid E. Este stimulatii de sistemul nervos simpatic D.la adulfi . Au dour roluri importante in digestia gi absorbfia lipidelor 136 . Activitatea secretorie a stomacului : A. se recicleazi in mici parte prin circuitul enterohepatic E.Pepsina : A. Digestia amidonului necesitii prezenfa HCI 2Z.Ini[iaziprocesul de digestie a proteinelor D. O enzimi lipolitictr cu activitate puternici D. Nici un raspuns nu este corect 27. Sunt secretate pasiv in canaliculele biliare C. Se stocheazd alimentele. Are . S[rurile biliare : A. Secrefia gastrici : A. ca unnare a relaririi receptive B. Se face prin refropulsie care amestecd alimentele cu secrefiile gastrice B.Evacuarea confinutului gastric in duoden : A. Este forma inactivd a pepsinogenului B. prin combinarea cu anumili acizigra'i gi Na* B.. Se sintetizeazA direct din *i?i biliari. Confine apd (90yr) gi reziduu uscat (10%) E.un pH cuprins intre I pi 2. Labferment. o glicoprotein6 cu rol in protecfia mucoasei gastrice C. Este un hormon proteolitic C. Se datoreazd relaxirii receptive D. Este stimulati de sistemul simpatic E. Este secretatil numai la sugari 25.2l.Instomac : A. Este confiolatil de acetilcolinI gi de gastrini 23. Este stimulatii doar la intrarea alimentelor in stomac B. Continur procesele digestive incepute in lumenul esofagian B.Substanfele organice din secrefiile gastrice sunt reprezentate de A. secretat la sugar gi adult B. Cazeinogenul sqlubil 26. Este incetinitii de nervul vag C. Secrefiile gastrice continui procesele digestive incepute in esofag E. Constil in producerea zilnictr a unei cantititli de 500. Este stimulatii pe calea marelui nerv splahnic E. Gelatinazacare hidrolizeazd lipidele sub form6 de emulsie : E.5 D. Este un lichid gilbui C.

Glandele duodenale Brunner secretii mucus B. Colecistokinina : A. Determin[ eliberarea bilei in duoden prin contracfia sfincterului Oddi gi rela. se pierd 600/o din lipide C.pi tripeptidele pen6 la stadiul de aminoacizi D. Selectafi afirmafiile corecte cu privire la acfiunea enzimelor digestive : A.25-35 mEq/h : r37 . Labfermentul : . Nici un rdspuns nu este corect 32. Peptidazele intestinale descompun di. Ptialina descompune amidonul crud in maltozl B. Gastrina E.6-10 mEq/h B. Secretina D. Tripsina se tranqforml in tripsinogen D. Acetilcolina C. Transformi chimotripsinogenul in tripsind activl D. 10-15 mEq/h D.28.Secre[iabazal6 de HCI este A.qi tripeptidelor rezulti aminoacizi D. Amilazele digestive ac[ioneazlastfel : A. Pepsina descompune 50% din proteinele ingerate pan6 la stadiul de peptide pi aminoacizi E.xarea vezicii E. in lipsa slrurilor biliare. Labfermentul transformi cazeinogenul insolubil din lapte in cazeinat de calciu solubil B. Amilaza salivari acfionezi asupra amidonului crud B. Amilaza salivari hidrolizeazi amidonul preparat in trepte pane la stadiul de maltozl 31. l-5 mEq/h C.Inhibitorul tripsinei e secretat de hepatocite E. tripeptide gi aminoacizi C. Amilaza pancreaticl descompune dizatraridele in monozaharide C. Somatostatina B. Este secretatll de celulele mucoasei colecistului B. Lipaza gastricd are o activitate puternici grqi 29.20-25 rnEq/h 8. Inhibifia secrefiei de HCI se face prin A. Alegefi afirmafiile corecte : A. Amilaza gastricd are o acfiune foarte slabd D . Prin acfiunea peptidazelor din lumenul intestinal asupra di. Enzimele biliare descompun lipidele pdnl la stadiul de acizi gragi gi glicerol E. Lactaza. de acizi C. 34. Pepsina gastricI descompule 20-30% din proteinele ingerate pane la stadiul.Eruimele digestive proteolitice acfioneazd astfel : A. Sub acfiunea tripsinei asupra proteinelor rezulti chimotripsind 30 . Chimotripsina transformi proteinele in dipeptide. inte Sinald de scompune lactoza in fr ucto zd Si galactozil E. Serurile biliare principale srurt bilirubina gi biliverdina 33. Este eliberatii ca rispuns la pitrunderea in duoden a produgilor digestiei lipidelor C.

Urmitoarele nu sunt enzime ale marginii in perie A.glucide C. Confin colesterol C. Vitamina B C. Lipazele pancreatice : A. Sunt fosfolipaza.Izomaltaza\ E. Sunt activate la pH acid E. in legitr[ cu chilomicronii o afirmafie este falsi A. Selectafi afirmafiile corecte despre stomac : 1. Sunt activate de tripsinl C. Acizi biliari C.0. Vitamina A B. Glandele pilorice secretii factor intrinsec 2.8 . Peptidaze D.proteine E. Una din vitaminele urmitoare nu se afl[ in micelii A. colesterol.lipide 35. Genereaz6 emulsii gi micelii D.proteine B. 0. 250 -800 el zi. Vitamina K E. Maltaza B. Dieta zilnicd trebuie : 36. Sunt inhibate de s6rurile biliare Si lipaza 39. Vitamina E : 37. Confin trigliceride D. 50-200 glzi.25-160 glzi .5-0. HCI este necesar pentnr oxidarea Fe2 plus 4. Fosfolipazil B. Lecitini D. Bilivenfina 38. Trec in circulafia arterialtr sistemicd : COMPLEMENT GRUPAT 41. Confin fosfolipide B.0. Lactoza : 40.esteraza B. Sunt micelii complexe E.7 glkg co{p. Acetilcolina gi gastrina stimuleaz[ secrefia HCI 138 .si confini A.lipide D. Vitamina D D. Glandele pilorice secretil gastrintr 3.inbil[ nu se afli A. Colesterol : E.9 elkecdrp. Zaharaza C.

Sistemul nervos enteric esofagian 4.42. 44. Etanol (ocazional) qi apn : 2.5 -2 cm/sec 3. Vitamina B12 gi fier 49. Sunt stnrcturi specifice mucoasei jejuno ileale 2. Din artera mezenterici superioard 3.Prezint[ un epiteliu cilindric unistratificat cu microvili 3. Yilozitil[ile intestinale : l. ramur6 a trunchiului celiac 2. Secrefia pancreatictr : l. Celulele endocrine produc mult bicarbonat 4. Yiteza de propulsie este mai rapidl in jejun t39 . Migciri de evacuare a chimului in duoden 2. Proteinele importante din dietii 3. Fibre senzitive de la ariile receptoare faringiene 3. Contacfiile peristaltice imping chimul cu 0.valva ileocecall e parcus[ in 6-9 ore l. Sfincterul esofagian inferior este : l. La capitul terminal esofagian 2. in reglarea deglutifiei intervin structuri nelvoase : l. Nu prezintil migclri contractile 43. Centrul deglutifiei din trunchiul cerebral 47. Fibre corticonucleare din fasciculul piramidal 2. Din vena centrolobularl l. Labaza lor sunt cripte Lieberkiihn 4. Vascularizafia hepatic6 are origine : Din artera hepatici. Distanfa pilor . La nivel gastric se absorb l. Confine nucleaze produse de celulele ductale 2. Haustrafii 48. Conffacfii peristaltice inifiate de deglutifie qi cardie 3. Retropulsie penhr amestecare 4. Din vena portl 4. Migcirile intestinului subfire : segmentare au frecvenfe de l5-25lminut 2. O porfiune rfiuscularl circulard de 2-5 cm 3. Motilitatea gastric[ constii in : l. Celulele ductale produc suc pancreatic alcalin 45. Ajutn refluul gasfroesofagian 46. Celulele exocrine produc tripsinogen 3. Confracliile 4. Contractat tonic in repaos 4. Cantitiifi mici de glucozi li potasiu 4.

HCI gastric 4. Lanivelul esofagului 140 . in tubul digestiv compugii care prezintii rol bactericid sunt 55. monogliceride 52.50. Glucoza $ galactoza se absorb printr-un sistem de transport activ. Evacuarea bilei este : l. HidrolizeazAdizaharidele din dieti ( lactoza) 51. Apa se absoarbe : l. Se face prin mecanisme pasive 3. fosfolipaz a. aminoacizi 2. dipeptide. Circuli tofi compugii biliari in egal6 misuri 2. Bilirubina gi biliverdina 54.Circuitul enterohepatic : l. Reglatii de mecanisme imune 4. Este o alfa arilaha secretati in forml activi 2. Produs6 prin conftacfia sfincterului Oddi 2. Lipazele pancreatice : I . glicogenul gi alte glucide 4. La nivel gastric 2. Este recircularea sInrilor biliare din intestinul sublire prin vena port6 inapoi la ficat 57. Fructoza se absoarbe prin difuziune simpli 3. Produsi prin relaxarea sfincterului Oddi 3. lipaza 2. glicerol. comun. activate de pH gi tripsinfl 3. Necesitd prezenfa slrurilor biliare 4. Monozaharidele sunt hasportate bazo-lateral prin difuziune facilitatii 4. Sunt colesterol-lipaza. se produce total pentru detritusuri sau proteine bacteriene l. Absotbtia intestinali a proteinelor : 1. Se produce pentru toate proteinele digerate in lumen 4. Sunt in formi inactivd. Nu genereazdacizi gra$i. Na-dependent 2. Stimulatii de vag gi colecistokininl 56. Implic[ vezicula biliarl 4. Lanivel jejunal activ . ADH dependent 3. Hidrolizeazdamidonul. Amilazapancreaticd : l. Lizozimul salivar 2. Serurile biliare 3. Din interstifiu monozatraridele trec in chilifer 53. Lanivelul colonului 2-3 Uzi 4. Implici vena cavtr inferioar[ 3. Selctafi afirmafiile corecte despre absorblia glucidelor : 1. Hidrolizeazdceluloza gi suuoza 3. Se rcalizeazhca tripeptide.

_Absorbfia lipidelor in intestinul sublire : !.St. Se face prin tranport facilitat 2. !" face prin transport activ Natriu dependent 4. !r face prin transport activ Na-dependent 2. Migc5rile propulsive : : !.lr^ttii prin conhacfii haustrale in direcfie anal6 2' Sunt contrac{ii combinate ale musculaturii circulare gi longitudinale care produc haustre 3. Se face sub form6 de siruri biliare 3.dimineafa t4t . Apar o singrri dati pe zi. Se face preponderent in colon 60. Lipidele trec in circulafia venoasd portali 4. Se face in ileonul distal 1._Absorblia vitaminelor hidrosorubile (B. Rezultii prin migcEri in masd 4.c etc) l. Se absorb prin difuziune pasivi 59.

D (pagina74) 7.E (pagina 78) 13.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU: 1.26.81) 52. C @agina77) 4.78. E (pagina 75.8 (pagina 79) 28.78) 16. E (pagina74) 5.81) 58. B (pagina 8l) 37. B (pagina 81.81) 43.79) 15. B (pagina 78.aglrlra77) 22.80) 51.82) t42 .78.78) 18.78) 20. D (pagina 75) 19.8 (pagina 36.8 (pagina 23. E (pagina 78.82) 40. B (pagina 77 . B (pagina74) 6. B (pagina77\ 49. E (pagina 78) COMPLEMENT GRUPAT: 41.8 @agina77) 48.77) 27. A (pagina 75.76) 47.77) 3. C (pagina77'y 24. A (pagina78) 38. B (pagina 75) 9. A (pagina 76) 46. B (pagina 80) 36. D (pagina 8l) 59. D (pagina 74.80) 31.79) 56. B (pagina 80) 30.D (pgina 59. A (pagina 75. A (pagina 78. B QnginaTT) 35. C (pagina75) 8.E (pagina 35.79) 17.80) 39.D (pagina 76) 21.88) 14. E (pagina 81. C (pagina 59. C @agina77) 25. E (pagina 28) I l. B (pagina 78.80.79) 33. C @agina77) 42. C (pagina 80) 29. AG. C (pagina 59. D (pagina74) 2.78) 45. C (pagina 75) 10.77) 55.8 (pagina 80) 53. A (pagina 78. B (pagina 78. D $ngina?7) 12. B (pagina 79) 32. D (pagina 78) 57 .8 (pagina77) 26. A (pagina 11.77) 23. C Gagina 59. A (pagina 78.88) 44. B (pagina 8l) 60. B (pagina 8l) 54. C (pagina 78) 50. C (pagina 78. A @agim77) 34.75.

Grupa B (III): A) nu poate dona gupei AB (IV) B) prezintii aglutinogene A C) este donator universal D) nu prezintl aglutinine o pe hematii E) poate dona grupei O 0) 143 . cu exceptia: A) nu au nucleu B) pot prezenta pe membrani aglutinoge C) au mitocondrii D) au rol in transportul O2 gi COz E) nici una 4.5 kg. Dr. Erifiocitele au urmltoarele caracteristici. O persoantr de 90 kg are o cantitate de plasmd de aproximativ: A) 3. Victor Pinug 1 COMPLEMENT UNIC: l. in plasma nu regisim: A) albumine B) KC) fibrinogen D) Ca2* E) Hgt* 6.5 kg 3. Ap[rarea specifici poate fi dobdnditii : A) natural pasiv in urma unei boli B) artificial activ in urma unei boli C) pasiv prin tranSfer fiansplacentar D) pasiv prin vaccinare E) niciuna 5.SISTEMUL CIRCULATOR Prep.5 kg B)akg C) 4. Univ. Nu face parte din mediul intern al organismului: A) endolimfa B) lichidul cefalorahidian C) lichidul interstifial D) bila E) limfa 2. D) skg E) 5.

incazullezdrii unui vas. Artera carotidd externl nu irig6: A) regiunea temporald B) gdtul C) regiunea occipitali D) retina \ E) viscerele felei 12.7.eaz[: A) duodenul B) stomacul C) splina D) jejunul E) pancreasul t44 . oprirea sdnger[rii A) l-2 minute B) 2-4 minute C) 4-6 minute D) 6-8 minute E) toate raspursurile sunt gregite are loc in : 8. in cadnrl hemostazei primare nu intdlnim: A) agregarea plachetelor B) aderarea plachetelor C) vasoconstricfia reflexi a vasuluilezat D) metam orfoza vdscoasd a eritrocitelor E) toate sunt corecte I l. Trunchiul celiac nu vasculariz. Aorta descendentii toracici di urm6toarele ramuri: A) ramuri parietale B) artere pericardice C) artere esofagiene D) artere brongice E) toate 13.Fazaa III-a a procesului de coagulare dureaz[: A) l-2 minute B) cel mai pufin dintre cele trei faze C) 10 secunde D) 4-8 secunde ei +S minute 10. C** intervine direct in: A) fazal B) formarea fibrinei C) formarea trombinei D) formarea tromboplastinei E) niciuna 9. in cadrul procesului de coagulare .

Valva mitall: se deschide A) in momentul confiacfiei atriale B) contribuie la formarea zgomotului I C) permite ftecerea sdngelui din ahiul drept in ventriculul drept D) are trei cuspide E) impiedicl revenirea s6ngelui in ventricul t45 . Referitor la venele superficiale este falsi afirmafia: A) sunt subcutanate B) se pot vedea cu ochiul liber C) la nivelul lor se fac injecfii venoase D) nu insofesc arterele E) primesc sfurge din venele profunde 16.14. Canalul toracic: A) nu are valve B) are o lungine de 45-50 cm C) incepe la nivelLz D) pripeqte limfd de la membrul superior drept E) nici una nu este corectd l7 . La nivelul splinei se depoziteazd: A) 100-200 ml de sdnge B) 200-300 ml de sdnge C) 300-400 ml de s6nge D) 400-500 ml de sdnge E) 500-600 ml de s6nge 18. Debitul limfatic mediu zilnic este de: A) 500 ml B) 1000 ml C) 1500 ml D) 2000 ml E) 2500 ml 19. Fac parte din microcirculafia sanguin6: A) capilarele B) arteriolele C) metaarteriolele D) venulele E) toate acestea 20. Artera mezentericl inferioar[: A) se desprinde din aorta descendentfl toracici B) vascularizeazAj umdtatea dreaptii a colonului transvers C) nu vascularizeazdpartea inferioard a recfului D) vasculanzeazAcecul E) dA ramuri pentnr colonul ascendent 15.

un ciclu cardiac se reduce la: 0.incapilare sdngele circuli cu: A) 5 mm/secundit B) 0.5 secunde D) 0.8 secunde drneazd: A) sistola atriali 0.acordul E) toate 23.7 securde D) sistola ventricular[ 0.21.Fazele unui ciclu cardiac de 0. Volumul-bltaie al ventriculilor este.4 secunde E) 0.incirculafia sanguind se pot inregistra urmitoarele presiuni. in medie.3 secunde E) diastola atrial[ 0. Parlicularitiifile miocardului de lucru sunt: A) este un sinciliu firncfional B) este excitabil numai in diastoli C) potenfialul de acfiune are o duratl de peste 200 milisecunde D) stimulii cu frecvenfd mare nu pot tetaniz. de: A) 55 ml B) 60 ml C) 65 ml D) 70 ml E) 80 ml 22.2 secunde B) diastola generalizatLO.3 secunde 25. Pentnr oblinerea unui debit de 30 Vminut.5 mm/secund[ t46 .5 m/secund[ C)50 mm/secund[ D) 500 mm/secundd E)0. Nodul atrio-ventricular descarci spontan impulsuri cu o frecvenfd de: A) 20 impulsurilminut B) 25 impulsurilminut C) T impulstri/minut D) 35 impulsurilminut E) 40 impulsuri/minut 24. cu excepfia: A) l0 mmHg in venule B) 0 mmHg in atriul drept C) 120 mmHg in aort5" in timpul diastolei venhiculare D) toate E) nici una 27.5 secunde A) 26.6 secunde C) 0.S secunde C) diastola venhiculari 0.7 secunde B) 0.

28. Hipertensiunea arteriald sistemici nu determini: A) afectare cardiaci

B) sclderea lucrului mecanic cardiac
C) afectarea vaselor de sdnge D) afectare oculard E) niciuna dinffe acestea 29. Contin sdnge incarcat cu CO2 urmitoarele vene, cu excepfia: A) Venele hepatice B) Sinusul coronar C) Venele azygos D) Venele pulmonaxe E) toate
30. Zgomotul

II diastolic prezintaunul din caracterele

de mai jos, cu excepfia:

A)

este scurt B) este acut C) este mai intens

D) apare la inceputul diastolei E) est0 produs de inchidere valvelor semilunare
3

l.

Sistola ventriculara: A) se desfasoari in dou[ faze B) dureazn 0,4 sec C) incepe in momentul inchiderii valvelor semilunare D) se termin[ in momentul deschiderii valvelor atrio-ventriculare E) este precedatil in cadrul ciclului cardiac de diastola atrial[

32. Volumul b[taie al

fiecirui ventricul nu variazLinfuncfie de: A) forfa contracfiei ventriculare B) presiunea arteriali C) volumul de singe aflat in ventricul la sfhrgitul distolei D) frecvenfa cardiaci
E) toate

33. . Din artera subclavicularl se desprinde: A) artera toracicl lateral[ B) artera carotidtr externi C) artera spinali D) artera vertebral[ E) artera brahial[ 34. Diastola generaltr dtreaz[:

A) 0.1 secunde
B) 0,2 secunde C) 0,3 secunde D) 0,4 secunde E) 0,5 secunde

t47

35. Urmitoarea afirmafie este falsa cu privire la arborele arterial:
3 ramuri B) arterela carotide comune urci la nivelul gdtului panA in dreptul marginii inferioare a cartilajului tiroid C) artera carotidi comuni dreapta este ramura a trunchiului brahiocefalic D) artera subclaviculard stdng6 este ramurfl a arcului aortic E) trunchiul brahiocefalic este ramuri a arcului aortic

A) arcul aortic prezintii

36. Referitor la ciclul cardiac afirmatiile incorecte sunt: A) este format dintr-o sistoli si o diastoli

B) sistola atriala urmeaz[ sistola ventricularl la 0,1 s C) durata ciclului cardiac este invers proportionala cu frecvenfa cardiacd D) la o frecvenfi de 75 bdt6i pe minut ciclul cardiac dureazi 0,8 secunde E) toate
37. Nu este adevdrat vena porta: se formeazi din vena mezenteric6 superioari, mezenterici inferioari gi splenici

ci

A)

B) transportii sdnge arterial C) trftsportii sdnge incircat cu substanfe nutritive D) nu se varsd in atriul drept E) toate
38. Zgomotul diastolic este produs de: A) deschiderea valvelor semilunare

B) inchiderea valvelor atrioventriculare C) inchiderea valvelor semilunare D) niciuna E) toate
39. Grupa de sange B III : A) are aglutinogene alfa B) nu are aglutinogen A C) are aglutinine B si beta

D) apartine sistemului Rh E) are aglutinogene beta
40. Se varsi in vena cavi inferioartr: A) vena splenici B) vena jugulari intern[ C) vena ayzgos D) vena mezentericl superioar[ E) niciuna

COMPLEMENT MULTIPLU
41. Faza de ejecfie
:

l) incepe cu deschiderea valvelor semilunare
2) lncepe cu sistola atriala 3) se terminl cu inchiderea valrnrlelor semilunare 4) se termin[ cu deschiderea valvelor semilunare
148

42. Zgomotul I: 1) este produs de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare 2) este sistolic 3) este produs de inchiderea valvelor atrio-ventriculare 4) nu este mai pufin intens decdt zgomotul I 43 . Zgomotele cardiace: 1) pot fi inregisfrate grafic 2) se observi pe fonocardiogrami 3) reprezintii nigte manifest6ri acustice ale activitalii cardiace 4) oferi informafii despre artere
44. Sistola ventriculard l) are o fazdde conhacfie izovolumetrici 2) arc loc in paralel gi corespunzltor inceputului diatolei atriale 3) are o fazlde ejecfie 4) dureaz[ 0,7 s 45. Debitul circulant este: 1) direct proporfional cu rezistenta 2) direct proporfional cu cu presiunea 3) invgs proporfional cu presiunea 4) invers proporfional cu rezistenfa
46. Valvele pulmonare: 1) se deschid in timpul diastolei

2) permit s6ngelui sE treaci in ventriculi 3) se inchid in sistoli 4) sunt valve semilunare 47. Volumul bataie vartazafunctie de: 1) forfa contracfiei ventriculare 2) presiunea arteriald 3) Volumul de s6nge aflat in ventricul la sfhrgitul diastolei 4) Scade la altitudine 48. Sistemul limfatic se deosebegte de sistemul circulator prin: l) este adaptat la funcfia de drenare a fesuturilor 2) structura capilarelor limfatice e diferitn fafi de cea a capilarelor sangvine 3) perefii vaselor limfatice sunt mai subliri decAt cei ai vaselor sangvine 4) absenfa valvelor semilunare 49. Conductibilitatea este: l) proprietatea miocardului de a propaga excitalia la toate fibrele sale 2) diferitl intre refeaua Purkinje gi miocardul atrial 3) diferitii intre miocardul ventricular gi fasciculul His 4) identicl la toate celulele miocardice

r49

50. Fasciculul His:

cu 40 potentiale/min 2) imprima rifinul jonctional 3) imprima ritmul nodal 4) determinl ritmul cardiac in cazul inheruperii conducerii atrio-ventriculare
5

l) descarci

1.

Miocardul prezintlurmatoarele caracteristici: l) este un sincitiu morfologic 2) contine celule ce initiaza si conduc impulsurile 3) ritmul de conhactie scade sub influenta simpaticului 4) nodulul sinoatrial descarca impulsuri la o frecventa de 70-80/min

52. Canalul toracic:

l)

este cel mai mare colector

limfatic

2) incepe printr-o dilatafie numitit cisterna chyli 3) este previzut cu valve in interior 4) se deschide in unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne din dreapta, cu vena subclaviculari dreapti
53. Factorii care determini valoarea presiunii aneriale sunt:

) rezi*enta periferici 2) elasticitatea vaselor de singe 3) debitul cardiac 4) debitul limfatic mediu
I

54. Care dintre urmltoarele vase str[bat diafragma: l) vena cavl inferioard 2) vena limfatici limfatic[ dreaptl

3) canalul toracic 4) vena port[ 55. . Sistemul azigos culege sdngele venos de la urmltoarele structuri: I ) esofag 2) spafii intercostale 3) bronhii 4)pericard
56. Urmitoarele reguli trebuie respectate la realizarea unei transfuzii: 1) Grupa AB poate dona la grupa 0 2) grupa A poate dona pentm grupa 0

3) grupa AB este donator universal 4) aglutinogenul din sangele donatorului nu fiebuie si intalneasci aglutininele din
plasma primitorului 57. Afirmafiile urmatoare referitoare la proprietitfile miocardului sunt false : l) automatismul reprezinti proprietatea inimii de a se autostimula 2) excitabilitatea este proprietatea miocardului de a propaga exciafa la toate fibrele sale 3) contractilitatea este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale

4) conductibilitatea este proprietatea celulei musculare cardiace de a rispunde la gn stimul prinft-un potenfial de acfiune propagat
150

5t'Proprietatile fundamentale ale miocardului sunt urmatoarele cu exceptia: I ) contractilitatea 2) automatismul 3) excitabilitatea 4) conductibilitatea
59' Care dinhe urmatoarele sunt ramuri viscerale ale aortei descendente abdominale: l) arterele bronsice 2) arterele coronare 3) anerele esofagiene 4) ateru splenici
60. Despre coagulare sunt false afirmafiile: l) formarea trombinei este urmata de formarea tromboplastinei 2) formarea homboplastinei dureaza l -2 secunde 3) tromboplastina hansformi fibrinogenul in fibrind

4) monomerii de fibrina polimeri rurespontan

151

RASPUNSURI COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT MULTIPLU
41.B (pe2) 42.8 @e2) 43.A @e2) 44.A @e2) 4s.C (pe3) 46.D @e2) 47.A@ez) 48.B (p8e) 4e.A (pel) 50.D (pel)

l.D (p84)
2.B (p84) 3.C 0,84) 4.C (p85) 5.E (p85) 6.D (p85) 7.B (p86) 8.C (p86) e.B (p86) l0.D (p86) I l.D (p87) tz.E (p87) l3.D (p88) t4.C (p88) l5.E (p88) l6.c (p8e) t7.B (p8e) 18.C (p8e) le.E (peo) 20.8 (peO) zt.D (pe0) 22.8 (p90) 23.8 (pel) 24.8 (pel) 2s.D (p9l) 26.c @e2) 27.8 @e2) 28.B (pe3) 2e.D (pe3)
30.

5l.C (pel)
s2.E (p8e) 53.A (pel) 54.B (p88) 55.E (p88) s6.D (p85) 57 .C (p90,91) s8.E G90,91) se.E (p88) 60.4. (p86)

c

@e2)

3r.A @e2)
32.D @e2) 33.D (p87) 34.D @e2) 35.8 (p87) 36.8 (pel) 37 .B (p88) 38.C @92) 3e.B (p85) 40.E (p88)

t52

Dr.funcfiei de pomp[ a inimii 3. Venele sunt distensibile datoriti: A. intoarcerii venoase este: activitatea pompei cardiace pompa musculard gravitalia masajul pulsatil exercitat de artere aspiralia toracic[ a Circulafia pulmonari are originea in: A. D. Cavzaprincipali A. arterele coronaf. Raluca Papacocea COMPLEMENT UNIC La nivelul membrelor superioare. E. pHmin t B. atriu st6ng E. C. aortl C. arterele carotide comune C. cantitiifil mari de fesut elastic E. pompa musculari B.presei abdominale B. D. gravitalie C. aspirafia toracicl E. vena cav[ superioarl B.e B. arterele axilare D. ventricul drept D. B. venele pulmonare Reprezintil ramuri ale aortei toracice: A. E. masajul pulsatil exercitat de artere D.cantitiifii mici de fesut muscular neted D. valvele venoase 2.SISTEMUL CIRCULATOR 2 $ef Lucr. C. trunchiul celiac Nu este conectatl direct cu inima: A. vena cavl inferioari aorta vena porttr artera pulmonarl 153 . arterele pericardice E. refluxul sanguin este impiedicat de: A. prezenfei valvulelor C.

fo4a conftacfiei venfiiculare D. sunt vase de tip terminal D. Ganglionii limfatici: A. se pot vede cu ochiul liber sub piele 9. Valva minal6: A. Vena cavi inferioarl: A.sarcinl C. presiunea arteriali E. separE atriul stdng de ahiul drept 12. urci la dreapta coloanei vertebrale E. au pe traseu ganglioni limfatici C. colecteazl stngele adus de venele jugulare B. este deschisd in timpul sistolei atriale E.7. presiunea venoasi 154 . vena cavd superioari B. frecvenfa cardiaci C. asigrrd expulzia sdngelui in aortl C. A. altitudine mare 13. tnurchiul brahiocefalic I in: l. ajung in final in doui colectoare mari E. continud vena subclavicularI C.efort fizic E. Vena splenicE transporti sdngele splenic A. asigurd tecerea sdngelui in atrii D. Debitul cardiac nu este influenfat de: A.se deschide in sistola ventriculari B. vena cav[ inferioartr C. confin gapilare limfatice 10. sunt ganglioni senzitivi B. produc limfocite C. vena porti D. sunt previzute cu valvule semilunare E.febrd B. au structurd asemfuiltoare venelor B.stimulare vagald D. Debitul cardiac se reduce in condifii de: A. se afle pe traseul venelor D. vena pulmonari E. aduni sAngele de la membrele superioare D. se termini in atriul stdng Capilarele limfatice: 8. volumul b[taie B.

in timpul confiacfiei izovolumetrice C. gocului apexian E. deschiderea valvelor aortice D. stimulul este generat chiar in iniml B. zgomotelor cardiace C. biocurenfilor miocardici B. Centrul de automatism cu cea mai mictr de descircare frecvenfi de desclrcare este: A. Fonocardiograma reprezintil inregistarea: A. in sistold inima se afli in perioada refractar[ absolutd C. atriul stdng C. cdnd presiunea atriali cade sub cea ventriculard D. volumul atrial se menfine constant C. valvele semilunare se deschid E. nodul atrioventricular D. inchiderea valvei tricuspide E. valvele atrioventriculare r[mdn inchise D. c&rd presiunea venfiiculari cregte peste valoarea celei afiiale E. Deschiderea valvelor atrioventriculare se produce: A. odatii cu zgomottrl I I 9. inima continu6 s6 batii E. repolariztrrii cardiace 20. volumul ventricular se reduce C. nodul sinusal are cea mai rapidi frecventd 15. refeaua Purkinje 16. miocardul este un sinciliu fuircfional D. Debutul fa$i de ejecfie este marcat de: A. nodul sinusal B. presiunea din atrii cregte B. atriile se relaxeazil D. In timpul diastolei atriale: A. presiunea ventriculartr este constanti B.Lanivelul inimii nu se produce tetanizarea deoarece: A. scoasi din corp. inchiderea valvelor semilunare It. valvele semilunare rdmdn inchise E. pulsului cardiac D. sdngele poate trece din atrii in ventriculi 17.l4. In timpul contracfiei izovolumetrice: A. ventriculul stdng E. odatii cu conhacfia atrial[ B. incepe umplerea ventricularfl r55 . deschiderea valvelor mitrale C. cregterea presiunii din atrii B.

mezentericl superioar[. permite curgerea scadatii a sdngelui C. scade cir vdrsta E. scade pe mdsuri ce debitul cardiac cregte C.splenici D.zl. este maximi la nivel capilar D. reprezintii expansiunea ritmici a peretelui inimii B. Ceamai mare valoare avitezei sdngelui se inregistreazi in: A. s&rgele trece in aorti E. volumul ventricular scade C. D. aorti B. capilare venele mari vena cavi inferioarl 25. mezenterictr inferioari. amplifici tensiunea arteriali in sistoli B. Elasticitatea vasculard: A. mezenteric[ superioard" cavtr inferioari. E. splenicl E. reprezintil inregistrarea graficd a biocurenfilor inimii 23. slenictr" hepatic[ 156 . mezenteric[ superioari. partea superioar[ a rectului E. colonul descendent C. ileonul B. arterele mari C. permite evaluarea pulsului din vene D. nu influenf eazAtensiunea arteriali in diastolI 26. are valoarea de 130 mm Hg in sistoli cregte pe mistrl ce ne indeplrtiim de inimi I _are valori apropiate de ale presiunii atmosferice 24. partea st6ngi a colonului transvers 27 .Intimpul diastolei generale a inimii: A. mezentericd inferioard. sdngele curge din atrii in ventriculi D. este marim[ in sistold B. asigurl inregistrarea zgomotelor inimii E. hepaticE. D. oferi informafii despre artere C. iliac[ internl C. Sfigmograma: A. E. gastric[ B. aorta de relaxeazi 22. mezenteric[ inferioar[.Arteramezenteric[inferioar6nuvasculanzeazA: A. Presiunea arteriald: A.presirHrea atriali se mdregte B. mezenteric[ superioar[.In stnrcttra venei porte intr6 venele: A. sigmoidul D.

Rolurile splinei includ urmitoarele cu excepfia: A. se afld la bifurcafia aortei 29. In splinl se depoziteazd. 15 mVzi C. se numegte cisterna chyli B. se desprinde din fiunchiul brahiocefalic B. artera hepatic[ E.depoziteaz[ sAnge E. produce eritrocite C.500-800 ml E. distruge hematiile bindne D.artera carotidi comund stingi C. este mai dilatat pe intregul traiect C. transportl sdngele in vena jugulari interni D. confine receptori D. se termind la nivelul vertebrei L2 C.2 cm 31. Canalul toracic: A.28. se afl[ la nivelul marginii inferioare a cartilajului tiroidian C. intervine in metabolismul fierului 32. Are origine in arcul aortic: A.un volum de sdnge de circa: A. 1500 mVmin 34. Cel mai mare colector limfatic: A.16 mVmin D. colecteazA limfa din pftrimea dreaptd superioari a corpului E. 500 mllmin E. este un corpuscul E. trunchiul celiac 30.1000-1500 ml t57 . Sinusul carotidian: A. 50 -100 ml C. produce limfocite B. artera soronaxi B. este mai lung decdt aorta asecendentd B. tnci in torace posterior de coloana vertebrali E. 200-300 ml D. 5-10 ml B. Volumul filtr[rii capilare este de circa: A. artera brongici D. e situat anterior de aortl 33. are o lungime de l. e previlzut cu valve D.l mUzi B.

vulvl E. se deschid in diastoli E. dureazi 0. originea circulafiei pulmonare se afltr in aniul drept 2. in organism existil doul vene pulmonare 4. pe durata ei. Este adevirat cii: l. coincide cu sistola ventriculard D. este generat de nodul sinusal E. uter B. B. asigur[ umplerea ventricularl C. Ritmuljoncfional: A are o frecvenfi de 40 impulsurilmin. atriile sunt cavitili complet inchise COMPLEMENT GRUPAT 41. valvele atrioventriculare C. Valvele semilurare: A. sigmoid C.prostati 36. Sistemul de conducere al inimii include urmitoarele cu exceptia: A. sdngele oxigenat se acumuleazllnatiul st6ng ls8 . B.sept interartrial . aort6 38. se datorcazd.relandrii miocardului E. permit trecerea singelui in ventriculi C asigrri umplerea atrial[ D.7 s B. trabecule D. impiedic[ revenirea sdngelui in atrii 37. nodul sinoatrial B. nodul atriov8ntricular E. se deschid in sistoli B. Sistola atrial6: A. Conexiunea electricd dintre atrii gi ventriculi este reprezentati de: A. fascicul His 40. conduce in mod normal inima D.nod sinoatrial C. nod atrioventricular D. arterapulmonarl fiansporti s6nge oxigenat 3. conduce inima in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare C.fibre Pukinje E.vagin D. Artera iliaci internl poate vasculariza urmitoarele cu excepfia: A. e produs in fasciculul Hiss 39.35.

este prezentil la nivelul venei limfatice drepte 49. pericard 3. Vena cavl inferioari nu colecteazdsdngele venos provenit din: 1. Aorta toracici genereazd arterele: l. intestin sublire 4. diafragm 2. glande suprarenalb 47 . are o culoare gilbuie 4. este un organ toraco-abdominal 2. esofag 4. arterele pukpnare 45. provin din confluenfa unor vase limfatice 4. splind 2. uilare 2. esofagiene 3. artercle pericardice : 3. Cisterna chyli: l. Vena azygos dreneazi sdngele de la nivelul: l. ficat 3. zona occipitald 2. este un organ pereche 3. au un perete foarte subfire 3.bronhii 46.42. Artera carotidi externI irig6: l.creierul 43. Splina: l. arterele renale 4.gdtul 4.brongice 44 . in cazde hemoragii elibereazI sdngele depozitat 159 . Capilarele limfatice : l. arc o lungime de l -2 cm 3. Aorta abdominalr are urmitoarele ramuri viscerale 1. reprezinti o dilatafie a canalului toracic 2. radiald 4.ochiul 3. este localizatil in abdomen 4. artera mezentericd inferioari 2. ocup[ o pozilie intermediari intre arteriole gi venule 2. dreneaz[ fesuturile 48.

Excitabilitatea caracte izeazdurmrtoarele structuri : l. stress 4. debitul cardiac 2. somn 53. subdiafragmatic 2. volumul de sdnge ventricular cregte 160 . tatricardie 2. nodul sinoatrial' 3. miocardul ventricular 4. presiunea din ahii scade 2. Rolurile aparatului cardiovascular sunt: asigtrarea celulelor cu oxigen 2. transportul glucozei la celule 3. presiunea arterialI 3. Contractilitatea depinde de: l. volumul de sdnge din ventricul la sfhrgitul diastolei 4.: l. transportul produgilor de catabolism spre a fi eliminati 4. presiunea din ventriculi poate scidea 4. presiunea arterialtr diastolicl 3. l. incilzirea nodului sinusal 2. nodul atrioventricular 55. In timpul diastolei atriale: l. activare vryal[ 3. stimulare simpatic[ 4. fo4a de contracfie miocardici 2. in st6nga stomacului 4. elasticitatea arteriali 4. volumul de sfurge din ventricul la sftirgitul sistolei 54. Debitul cardiac cregte in caz de: l. subhepatic 51. Splina este localizatJ.50. somn 3. stimulare vagall 56. Bradicardia se instaleazdin caz de: l. grosimea perefilor inimii 57. miocardul atrial 2. asigwarea schimbului de substanfe cu celulele 52. presiunea din ventriculi poate cregte 3.lateral de rinichi 3. Volumul bitaie depinde de: l.

rczistenfa periferici 3. ritmul cardiac 4. &treazd 0.5 8. se termini odatii cu deschiderea valvelor semilunare 4.50s 3. volumul sistolic 3. frecvenfa cardiacd 2. Diastola izovolumetrici: l. debitul cardiac 4. volemie 2. Presiunea arteriald depinde de: l. elasticitatea perefilor vasculari a 161 . e caracteizatdprin reducerea presiunii ventriculare 59. incepe imediat dup[ sistola atriali 2. Palparea pulsului ofer[ informafii privind: l. zgomotele inimii 60.

88) 4s. B @ag92) 20. C (pag9a) 3. B (pag 87) 43. E (pag92) t7. A (pae 93) 2s.8 (pag 87. A (pag 88) 27. D (pag 89) 50. 39.E (pag 88) 46. D(pag 87. A (pae 89) 33. C (pag 89) 31. B (pag 89) 49. 9l) 15. 88) 6. 162 . D (pag 90) t2. E (pae 93) 22.92) 38. E (pag 90) s2. B (pag 89) 10. A (pag 9a) 4. E. C (pag 90) 13. 89) 48.8 (pag 88) 30. C (pas92) 19. c (pag 90) 56. D (pag 87) 42.NASTUNSURI: E (pag 9a) 2. 88) 7. C (pag 89) 11. C (pag 87) 5. D (pag 93) 26. C (pag 88. C @a992) l. C (pae 89) 34. A (pae 90) 37.89) e. E (pag90) 14. D (pag 88) 8. C (pag 87) 29. D (pag 87. B (pag 88) 47 . C (pag 88.D (pae 90) A (pag 9l) A (pag 91) 40. B (pag 90. A(pag 93) 24. (pag 9l) 16. C @ag92) 18. E (pag 90) 5s. B (pae 90) s3. C @ag92) 2t.E (pag92) 58. B (pag 88) 36.8 {eag92) 23. B (pag 89) 32. D @age2) 59.C (pag 88) 28. B (pag 89) 51. D (pag 9l) s7. B (pae 91. C (pag 87) 44. 41. C (pag 89) 35. A (pag 90) 60. A (pag 90) s4.

Este o seroasa ce inveleste fiecare plaman B. Univ. Trahea este un organ care: A. Ventilatia aerului int-un singrr sens B. Acinul pulmonar: A. Reprezinta formatiunile derivate din alveolele pulmonare Din punct de vedere firnctional.SISTEMUL RESPIRATOR Prep. respiratia prezinta: A. parietala si viscerala C. Transporhrl 02 si CAzprin sange E. Prezinta doua foite. Care din urmatoarele NU face parte din structura acinilor pulomonari: A. Bronhiolele respiratorii C. Care din afirmatiile despre plamani este corecta A. deasupra cavitatii bucale C. Artera pulmonara D. Sunt inveliti de o seroasa numita peritoneu E. formand arborele bronsic 4. Cosmin Panfu COMPLEMENT UNIC: l. Reglarea hansportului 163 6. Dr. Are forma de tub si continua laringele E. Este unitatea morfofunctionala a plamanului D. Alegeti afirmatia incorecta despre pleura : A. Este situat sub baza craniului. Este invelit de foita viscerala a pleurei E. DifuziuneaO}si CO2inne bionhiolele respiratorii si sange D. Este format din primele ramificatii ale arborelui bronsic C. Formeaza a arborele bronsic 2. respiratorie si fonatorie B. Alveolele pulmonare E. fara variatii individuale D. Foita parietala captuseste peretii toracelui D. Ductele alveolare B. Prin intermediul bronhiolei pulmonare participa la schimbtrile de gae B. Au o capacitate totala de 5000 ml aer. Saculetii alveolari 5. Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala : 3. . Difuziuneaol2 din sangele capilar in alveole C. Prin hil pitnmd bronhiile. Foita viscerala acopera plamanul si caile respiratorii E. Sunt situati in cavitatea abdominala C. Este invelit de pleura D. Sunt organe secundare ale respiratiei B. Are dubla functie.

Presiunea pleural a pozitiva D. Este unul din factorii majori care determina presiunile partiale ale 02 si CO2 alveoli in til . volumul cgrent si volumul expirator de rezerva privind capacitatea vitala : C. Alegeti care din urmatoarele fenomene se produc in timpul expiratiei A. E. Se mareste diametnrl antero-posterior toracic E. Labazartlizarii A. 1500 ml B. Capacitatea inspiratorie are o valoare de A. Reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul qnei expiratii normale D. 500 ml : C. Este cantitatea totala de aer deplasata in arboreal respirator in fiecare minut C. Diafragma se relanema a plamanilor C. E. Presiunea alveolara negativa C. D. Este egala cu suma dintre volumul expirator de rezerva si volumul rezidual B. Contractia muschilor gatului respiratiei linistite stau urmatoarele : : 9. Fortele eslastice produse de surfactant E. Produsul dinile capacitatea vitala si frecventa respiratorie C. Este volumul de aer caxe ajunge in zona alveolara in fiecare minut B. Reprezinta volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale I 1. Contractia diafragmei 10. Presiunea alveolara scade sub presiunea atmosferica C.7. Apare retractia elastica a plamanilor 8. Reprezinta doar o parte din minut volumul respirator E. Structurile abdominale comprima plamanii D. Produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie B. D. 3000 ml 2000 ml 5000 ml : 12. Ridicarea grilajului costal prin contractia muschilor expiratori B. Este egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva. Produsul dinhe volumul rezidual si frecventa respiratorie Produsul dinhe volumul inspirator de rezerva si frecventa respiratorie Produsul dinfre capacitatea pulmonara totala si frecventa respiratorie 13. Alegeti raspunsul corect A. Actioneaza in special muschii gatului E.5-S L/min D. Conhactia diafragmei hage in jos fatabazala B. Debitul respirator este egal cu A. Contractia diafragmei B. In timpul respiratiei normale de repaus : A. Reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poate inspira E. Valoarea sa medie este de 4. Gasiti raspunsul gresit privind ventilatia alveolara : A. Presiunea alveolara creste la + I cm H2O D.

sac alveolar C. Bronhii. Combinarea reversibila a 02 cu ionii de fier C. Epiteliu alveolar D. alveole pulmonare. Coeficientul de difuziune al gazului E. Interstitiu pulmonar C. Marginea de siguranta a hematiei este : A. pulmonare Bronhii. alveole pulmonare. Transformarea oxihemoglobinei in dezoxihemoglobina Fiecare gram de hemoglobina se poate combina cu maximum 4 molecule de 02 Transportul prin sangele arterial al. Minut volumul respitator C. alveole pulmonare 165 . sac alveolar. Bronhii.14.bronhiole respiratorii. Timpul in care COz difuzeaza spre alveoli 18. Are o lungime de 10-12 cm B. Patnmde in plaman prin hil E. sac alveolar. Surfactant E. cu exceptia : A. Venula pulmnara 15. Difuzia de 20 de ori mai inceata decat a 02 E. Endoteliu capilar B. Presiunea partial a a gazului in capilarul pulmonar D. bronhiole respiratorii. Egala cu 0. ducte alveolare. Ordinea corectaaramificatiilor arborelui bronsic este A. alveolara si sangvina. ducte alveolare. Se ramifica la nivelul T4 : 20. sac alveolar. bronhiole. sac alveolar D. alveole pulmonare B.5o/o din 02 dizolvat in plasma . bronhiole respiratorii. Bronhii. Intervalul ce asigura preluareaO? in timpul efortului ftzic D. Dituziqpea CO2 implica: A. Are doua functii: respiratorie si fonatorie D. Presiunea partialaa gamlui in alveola B. Este principalul organ al respiratiei C. Ca 02 sa fie de 25 de ori mai solubil decat COz 17. Bronhii. Egalarea presiunilor partiale. Transportul 02 implica urmatoarele A. bronhiole lobulare. in 0.25 secunde C. D. ducte alveolare. Difuzia 02 din plasma in eritrocite B.25 secunde D. E. bronhiole respiratorii. cu exceptia: A. ducte alveolare. Un gradient de difuziune mai mare decat al 02 C. Egalarea presiunilor partiale. Dimensiunile membranei respiratorii 16. cu exceptia: 19. Membrana respiratorie este alcatuita din. Trecerea CO2 din aerul alveolar spre sangele din capilarele pulmonare B. alveolara si sangvina E. Factorii care influenteazaratadifuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt. Care din urmatoarele afirmatii despre laringe este adevarata: A. ducte alveolare. bronhiole respiratorii. alveole E. Echilibrarea hematiei in capilanrl pulmonar B.

Devine cm H2O in timpul expirului *l 25. Se datoreaza muschilor inspiratori : . Despre presiunea alveolara se poate afirma. VER +VIR=3000 ml E. Este egal cu produsul dintre capacitatea inspiratorie si frecventa respiratorie 166 . Este nemodificataindiferent de fazele respiratiei D. Presiunea pleuala : A. Urmatoarele valori sunt cele adevarate : A. VC+ VER+VR:3500 27. Reprezinta aerul inspirat si expirat in timpul unei respiratii normale E. Se datoreaza muschilor expiratori D. 23. Trebuie sa scada sub presiunea atmosferica pentru a patrunde aerul in alveole D. Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare B. Este caracteristica respiratiei de repaus B. Transportul 02 si CO2 prin sange si lichidele organismului cahe si de la celule D. Ridicarea grilajului costal in timpul respiratiei A. VC +VER+VIR:3500 ml B. Este egala cu 0 cm H20 cand glota este inchisa c. Este egala cu presiunea atmosferica B.21. Devine -l cm InO in timpul inspirului E. Nu variaza in conditii fiziologice sau patologice B. Reprezinta cantitatea de aer deplasata in arborele respirator in fiecare minut D. Se datoreaza musichilor abdominali E. cu exceptia : A. Capacitatea vitala reprezinta : A. Minut volumul respirator sau debitul respirator : A. Difuziune a 02 si co2 infie alveola pulmonara si sange C. Ventilatia in ambele sensuri pulmonara. Reglarea ventilatiei 22. Devine pozitiva in timpul inspiratiei E. Respiratie presupune unnatoareleo cu exceptia: A. VC+VIR:2000 Ml D. ce reprezinta deplasaxea aerului intre alveola si atmosfera. Volumul curent-500 ml B. B. Este produsul dintre capacitatea vitala si frecventa respiratorie C. Volumul expirator de rezerva:2000 ml C. VER+VR+VIR+VC:5000 ml C. Este presiunea dintre pleura visceral si cea parietala 24. Capacitatea pulmonara:3500 ml 26. Captarea O2lanivel alveolar E. Capacitatea inspiratorie:l 500 ml E. Volumul inspirator de rezenta:3500 ml D. Nu variaza cu fazele respiratorii C. Sternul se proiecteazainapoi C.

Difilzeaza de 20 de ori mai repede decat 02 D. Petrece aproximativ 0.75 secunde 32.6 microni B. cu exceptia: A. Se face datorita presiunii de 100 mm Hg in aerul alveolar si 40 mm Hg in sangele C. Are o presiune in capilarele pulmonare de 40 mm Hg B.5 o/o din 02 din sange este liber in plasma t67 . cu exceptia : A. Despre CO 2 este adevarat. Despre membrana alveolo-capilara sunt adevarate. Are un gradient de difuziune de 1/10 din gradientul 02 C. capilar Are in alcatuirea ei surfactant 30. Presiunea partiala in capilar este de 100 mm Hg D. Se realileaza deoarece 02 are gradientul de difuziune l/10 din cel al COZ B.5-5 L/min C. Are o suprafata de 50-100 m2 C. 1. Rata difuziunii gazelor este influentata doar de presinea partial a a 02 D. Ventilatia nu determina presiunea partiala a CO2 in alveole B. Sangele arterial fransporta?0 ml de OZ ldl E. Rata difuziunii gazelor este influentata de presiunea partial a a gazului in alveola si E. Care afirmatie ste adevarata despre oxigen : A. Despre 02 este gresit.25 securde E. Difweaza de 20 de ori mai repede decat CO2 E. Poate prezentao margine de sigtranta de 0. E. Are o valoare medie de 4. Are o presiune partiala in aerul alveolar de 40 mmHg 33. Este de 25 de ori mai solubil decat 02 E.75 secunde D. Se combina ireversibil cu ionii de fier B. Petrece aproximativ 0. Transforma methemoglobina in dezoxihemoglobina C.28.50 secunde B. cu exceptia : A. Este egala cu debitul respirator D.34 ml se combina cu minim I g de hemoglobima D. Este produsul dintre volumul curent si frecventa respiratory 29. Difuziunea oxigenului : A. D. Pehece aproximativ 0. Care afirmatie despre ventilatia alveolara este adevarata : A.25 secunde C. Presiunea partiala in aerul alveolar este de 40 mm Hg B. 98. Este de 25 de ori mai solubil decat COz 34. Poate prezenta o margine de siguranta de 0. Este volumul de aer care ajunge in zona alveolara in timpul fiecarei respiratii E. Are o grosime de 0. In hematie se combina cu hemoglobina C. Hematia la nivelul capilarului pulmonar : A. capilar Se face datorita presiunii de 40 mm Hg din aerul alveolar si 100 mm Hg in sangele capilar Se face dinspre sangele din capilarele pulmonare spre alveole Se face deoarece 02 este de 25 de ori mai solubil decat COz 31.

Rezulta din combinarea COz cu gruparile 3 NH2 terminale ale hemoglobinei 9. Prin fenomenul de membrana Hambrnger intelegem. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte E. : 168 . C. Dffbzeazadin sange in celule B. 5 7o este dizolvat fizic in plasma C. Regl area ventilatiei : A. Este formata din din doua fose nazale 3. In urma difuziunii determina cresterea presiunii partiale in sangele venos cu 50Yo 38. CO2 : Dupa disocierea oxihemoglobinei. Ajuta la transportul a90o/o din CO2 sangvin E.Care afirmatii despre cavitatea nazalasunt adevarate Este situata anterior de baza craniului 2.34 ml de sange In mod normal exista 12-15 g de hemoglobina/dl de sange Presiunea partial a a 02la nivel tisular este de 100 mg Hg 1. 37. TmldeO2 B. Despre cedareaO?la tesuturi este adevarat. Duce la obtinerea bicarbonatului B. Se realizeazapebazastimulilor primiti de la chemoreceptori B. Nici un rasprms corect 40. B. cu exceptia : A. In repaus coeficientul de utilizare este de 7 mVl00 ml E. 7 gdeO? D. 7 mgde 02 E. Oxihemoglobina devine carboxihemoglobina C.craniului 4. D. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ? A.5 din 02 din sange este transportat de hemoglobina A. Oxihemoglobina devine hemoglobina B. Este situata posterior debaza. Se realizeaza de catre cetrii nervosi din punte D.35. In efort coeficientul de utilizare poate creste la 12 % COMPLEMENT GRUPAT : 4l. 7LdeO2 36. in repaus : A. hemoglobina este saturat a 5-7Yo I mg hemoglobina leaga 1. Sangele venos devine rosu-violaceu D. (5%) D. E. 90% este sub forma de carbaminohemoglobina E. cu exceptia: A. 7 dldeO? C. Se realizeaza de catre cenhii nervosi din bulb C. Este transportat sub forma de bicarbonat plasmatic. Presuptme migrarea clorului plasmatic C. Fiecare 100 ml de sange elibereaza la tesuturi. Este situata superior de cavitatea bucala l. Are loc la nivelul eritrocitelor D.

: Ductele alveolare Sacii alveolari Alveolele pulmonaxe Bronhiolele respiratorii : Respiratia presupune 2.Presiunea alveolara : Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare 2. Contiunua laringele 3. 4.iqO2 Transportul 02 Deplasarea aerului de la plamani catre atmosfera Schimbul de 02 si CO2 dintre organism si mediu 46. 4. l.In componenta acinului pulmonar inha 3. Sunt inveliti de pericard 3. Ce poate fi expirat in urma urei expiratii fortate 4. 45 . Are o lungime de 10-12 cm 4.42. Expirat in timpul respiratiei normale l. 2. 3. Interstitiu pulmonar 3. Patrunde in plamani prin hil 43. In inspire scade sub presiunea atmosferica l. Pleura viscerala l. 3. Yariazacu fazele respiratiei 4. l. Difi. In expir este de +1 cm HzO Cand glota este inchisa presiunea este de 0 cm H2O : 49. Este intotdeauna pozitiva 48. Se termina la nivelul T4 2.Volumul curent este volumul de aer : Care ftlmane in plamani dupa o expiratie fortata 2.Membrana respiratorie este alcatuita din Epiteliu alveolar 2.Despre presiunea pleurala afirmatiile adevarate sunt : 1. 169 . Surfactant 4. Este presitrnea din spatiul dintre pleura viscerala si parietala 2. 47.r. Ce poate intra in plamani inh-o inspiratie fortata 3. 4. Este presiunea din interiorul alveolelor 3. Au o capacitate totala de 5000 ml aer 4.Urmatoarele afirmatii despre plamani sunt adevarate : 1.Despre hahee putem afirma : 1. Sunt situati in cavitatea toracica 2. Capacitatea lor totala nu prezinta variatii individuale U.

Bronhie 55. Arteriola pulmonara 3.Factorii care influenteazarutadifuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt Coeficientul de difuziune al gazului 2. Saculeti alveolari 4. Duct alveolar 2.. Combinarea cu ionii de fier din structura methemoglobinei 2. temperatura 4. presiunea alveolara a . Sub forma de carbaminohemoglobina 3. 57 . Egal cu 1500 ml 3. Transformarea dezoxihemoglobinei in oxihemoglobina 3. Bronhiolarespiratorie 4. : 54.Cantitatea de oxigen care se combina cu hemoglobina depinde de: I Presiunea partial a a 02 plasmatic 1. Dizolvat fizic 170 .Care din urmatoarele formatiuni nu fac parte din structura acinului pulmonar : Ducte alveolare 2. pH-ul plasmatic 3. Este volumul de aer ce poate fi inspirat suplimentar peste volumul curent 56. Alveola pulmonara 3.s0. 3. 4. Bronhiola lobulara l. Acinul pulmonar este format din: 1.34 mL 02 4. 5 .COz este transportat prin sange : 2. Dimensiunea membranei respiratorii 4. Sub forma de methemoglobina 1.Volumul inspirator de rezerva este: Voluuiul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale 2.Transportul oxigenului presupune: 2. : Deoarece presiunea partial a a 02 este de 46 mm Hg Deoarece gradientul de difuziune 02 este 1/10 din cel al COz Deoarece 02 difineaza de 20 de ori mai rapid decat COz Deoarece presiunea partiala a 02 este de 100 mm Hg in aerul alveolar iar sangele capilar de 40 mm Hg in I . l. pH-ul plasmatic l.Difuziunea oxigenului se rcalizeaza I 2. Ca fiecare gram de hemoglobin se poate combina cu minim 1. Ca sangele arterial transporta 20 mL OZ ldl S2. Egal cu suma dinhe volumul curent si volumul rezidual 4. Sub forma de bicarbonat plasmatic 4. Temperatura 3. 53.

Care din volumele pulmonare se masoara spirometric: 2. t7t . Volumul inspirator de rezerva 4. 4. Conhactia muschilor gatului : l. Volumul rezidual 60. se realizeazaaproape in intregime prin Miscari de ridicare si coborare a diafragmului 2. Contractia si relanarea diafragmei 4. Volumul expirator de rezerva 3. 3. Transportul fizic aI COz in plasma CombinareaCO2 cu cu gruparile terminale NH2 ale hemoglobinei Transportul CO2 sub forma de bicarbonat plasmatic 59. Ridicarea si coborarea coastelor 3. de repaus. l.SS. Volumul ctrent l.Respiratia normala.Fenomenul migrarii clorului presupune : Transportul 02 in sangele capilar 2.

E 49. D 59. D 46.8 24.8 45. B 41. E 15. B 50.D 10. B 11.D 3r.E 4. C 40.8 r 48. A 55. A A 20. B 29.D 9.8 23. B 16. A 26. C 30.8 38. C l8.C 37. B t72 . E 32.D 2t.C 6.C 34. B 14. c 42. 53. c 19.D 22. B 44. C 7. A 27. B 57. B 5. A 13. A 8. A 43. C 25. D 60. E 39. C 28.D 3.C 47. A 36. A 58. A 33.RASPUNSURI: 2. D t2. D 56.D 35. c 52.D t7. D l. B 54. D 51.

B. D. E. 2 pediculi renali. D. Ureea. C. Glucoza. impotriva gradientului de concentrafie. Clorul. C. B. Acidul uric: A. Are loc in sensul gradientelor de concentrafie gi impotriva gradientului electric. D. C. 2. B. Se secrettr in cantitate de I moUzi. B. E. Se dilueazl de 10 ori in urina final[ fafi de ultrafiltratul glomerular. Creatinina. Ajunge in vezica urinari in cantitate de 410 moh/24h. Tudor Marinescu COMPLEMENT SIMPLU: l. E. Univ. Se filneazi in cantitate de 470 mob/zi. Se dilueaz[ de 50 de ori in urina finali fafi de urina care pirdseqte glomerulul. Ureea: A. 2-3 calice mari.SISTEMUL EXCRETOR 1 Asist. Se secretd la nivelul tubului urinifer in cantitate de 49 mohl}4 h. Dr. C. In sensul gradientului de concentrafie. Pe secfiune rinichiul prezintii: A. Se realizeazi penfiu K*. 4. Transportul activ al unei zubstanfe nu se realizeazd: A. Secrefia tubulari pasivi: A. D. B. t73 . 6-18 lobuli renali. baze gi acizi tari. D. E. Participi la eliminarea H*. Potasiul. E. E. C. 5. Cu consum de energie. Se reabsoarbe din ulnafiltrat in cantitatea de 50 moh/Z4h. eliminl prin urin6 in condifii fiziologice? A. Care dintre urmitoarele substanfe nu se 6. Are loc in sensul gradientului electric Ai impotriva gradientului de concentrafie. Ajunge in urina finalI in cantitate de 5 moh/24h. I -2 uretre. 20-24 papile renale. 3. Se reabsoarbe la nivel tubular in cantitate de 160 moh /24 orc. Nu necesitli consum energic direct. D. Prin hidroliza ATP. Rezultit & produs terminal al anabolismului proteic. B. Limitat pe unitatea de timp. C.

Capsula Bowman: din artera renal[ formeazi glomerulul renal? A. Artera arcuatil. E. ihpreuna cu corpusculul renal Malpighi formeazi glomerulul. se face doarcuconsum C. B. 174 . D. Arteriola aferentii. Care dintre urm[toarele ramuri provenite A. D. Reprezintll exftemitatea distali a nefronului. Identificafiafirmafiafalsi: A. 8. COzi B. Capsula Browman. uniiaminoacizi fosfalii nu se reabsorbprinacestmecanism. 9. secretia de K+ are loc mai alesintubulcontortdistal.81 de urin[concentratil D. D. Tubul contort distal. 13. C. Ureea. E. Clorul. B. invelegte tubii uriniferi. Arterele interlobare. odatiliniliat este constant D. Reflexul de micfiune: A. E. Arterele interlobare. ureea se leabsoarbepringradientchimic B. aldosteronulintervineinmecanismul de secrefie de Na+ si H+ E. Contine arteriola aferentli gi eferentd. C.7. inprezenfa ADH irlo4 de ore se eliminl 2. Vasopresina stimuleaz[ reabsorblia apei din: A. Ansa Henle. este neselectiv B. C. poate fi inhibat de cenftiinervogidincortexulcerebral C. Tubul contort proximal. reabsorbliaapei are locinproporfie de 80% la nivelultubuluicontortproximal C. Acidul rnic. Arteriola eferentii. I 2. de oxigen D. C. 1 l. Creatinina. B. Calice mici. E. D. forfapompelormetabolice este limitatii de capacitatealormariml de a hansporta o substanftrpeunitatea de timp se reabsorbastfelglucoz4 apa. este controlatdoar de centriidinmiduvaspin[riiqicerebel E. 10. Transporhrlactiv: A. E. DelimiteazAo cavitate ce se continui cu lumenul tubului. nupoate fi controlatintotalitate. Care dintre urm[toarele cornponente ale urinii are gi origine exogen6? A. esteinintregimecontrolat de centriinervogidintrunchiulcerebral B.

2. Epiteliu pseudostratificat. Epiteliu cilindric simplu. arelocnumaiintubulcontortdistal C. apa 700 ml E. 90Yo apa C. 175 . 16. l50mg uree D. l50g Mgz+ B. 20. prinacestnecanismrinichiulparticiplla reglareaechilibrului acido-bazic D.5g K C. Epiteliu turtit. areloc mai alesintubulcontortproximalprinmecanismeactivegipasive B. Epiteliu cilindric stratificat. prinacestmecanism nu se intervinein reglarea K+. arelocin alt segmentdecdtsecrefia de H+. are gimecanisme active gipasive C. tg Na se elimin6: B. 19. creatininl l-2e. sensulffansportului este inspreinterstiliulperitubular D. Secrefia de H+: A. 15. l8. in trina final[in24 de ore A. 17. Segmentul intermediar al tubului urinifer confine: A. are locprinmecanismpasiv B. Reabsorbfiei secrefiei tubulare a ionilor de K+. 0. nu gi energie E. Reabsorbfiei acidului uric. D.14.3g HCO3 E. arelocintubulcontortdistalprinmecanismepasive. C. prinfransportulactivcelulaconsumddoaroxigen. leucocite peste 6500/ml D.59 fosfor. Eliminlrii de glucoz[ in trina finald. Reabsorbfiei ureei. Ultrafiherii ionilor de Na*.Urina final[confine (valori pe24 de ore): A. E. Epiteliu B. C. mecanismele de hansportprinschimbionicsuntcontrolate de c[tremineral ocorti coizi. B. poateavealocdoarintubulcontort distal E. prinacestmecanismse eliminldoarmedicamentele B. cubic simplu. prinacesfinecanism se menfinenivelulnormal al potasemiei C. de schimbionic D. E. Secrefia de K+: A. Formarea urinii finale necesitli ATP in cazul: A. D. lanivelultubuluicontortproximalexistlmecanisme de transportprinschimbionic E. Secrefia tubulard: A. 0.

Identicl cu a urinei finale. nefrocitele au la polul apical numeroase mitocondrii C. vezicaurinard. E. E. Celulele musculaturii netede a arteriolei eferente iau parte la formarea aparatului juxtaglomerular. vezicaurinari. C. uretri. C. 2Z. Calice. uretrd.Mecanismul de formare a urinei primare cuprinde urmltoarele procese cu excepfia: A. Secrefia tubularl pasivd. 26. Hiperproteici. 24. C. Calice. bazinet. Reabsorbfia tubularl. nu necesitil energie B.Inreglarea umoralI a activitiifii renale nu intervin urmdtorii hormoni: A. D. Carc este traseul normal al winii: A. E. este limitat de capacitatea maximi de transport a nefronului C. Calice. ureter. 23 . Hormonii tiroidieni. Glucocorticoizii. C. Venele renale se varsi in vena cavi inferioard. uretri. Arterele renale sunt ramuri ale trunchiului celiac. B. Identicl cu a plasmei. bazinet. bazinet.Transportul pasiv: A. E. Arterele interlobulare incep in capilarele glomerulare gi se recapilarizeazdin jtrrul urinifer. D. bazinet. 25. B. D. transportul pasiv se face in virtutea legilor difuziunii gi osmozei. Gonadofiopinele. Plasmei deproteinizate. majoritatea compugilor urinei primare sunt substanfe utile B. ureter. Calice. apa se reabsoarbe prin gradient chimic. Secrefia tubularl activi.Uina primarl are componlia: A. 27. D. vezicatrinarl uretri. B. Vasc ularrzalia renali are urmitoarele caracteri stici : A. nefrocitele au la polul apical numero$i microvili D. prin acest mecanism se absorb K gi Mg D. vezieaurinari. D. ureea se reabsoarbe prin gradient osmotic E. rueter. Mineralocorticoizii. B. Alegefi afirmafia falsi: A. E. 176 . uretrd.2l . bazinet. Filtrarea glomerulari a plasmei. membranele celulelor tubulare confin pompe metabolice E. Rinichii primesc 40-45% din debitul cardiac de repaus. Secrefia glomerulari. Identic[ cu a transpirafiei. Parathormonul. B. C. Calice.

33. D. Uree. 29. Fibre hipogastrice care rela<eazi sfincterul vezical intern. Sodiu. C. Glucoztr. se elimina 12 I de urin[ diluatii. Este reabsorbit facultativ de cdtre tubul colector. E. Alege{i compugii care au reabsorblia completd la nivel renal: A. in cursul activitiifii renale ionul de sodiu: A. nu se produce reabsorblia obligatorie B. D. E. C. se elimina 5 I de rnini concentrati D. E. 32 mmHg 42 mmHg 52 mmHg. D. C. Clor. nu se produce reabsorbfia facultativi C. 31. D. Fibre hipogashice care contractii sfincterul vezical intern. E. se elimina l0 I de trin6 diluatil E. Este reabsorbit in totalitate la nivelul tubilor uriniferi. B. igi cregte eliminarea in condifiile stimul[riinervilor vegetativi renali. B.La ce nivele intervine ADH-ul in reabsorbfia facultativd aapei? A. Este transportat exclusiv prin mecanism activ la nivelul tubilor renali. Ansei lui Henle. E. La nivelul tubului contort proximal. Fibre vegetative pentru sfincterul vezical 32. 50 mmHg B. Hipotalamusului. Tubului colector. B. 26 mmHg B. Se reabsoarbe prin polul vezical al tubului proximal. \ 34. Acid uric.Presiunea dirl capilarele glomerulare este de A. 177 . C. Musculaturii netede arteriolare. Fibre ale nervilor pelvici care contractll sfincterul vezical intern. 80 mmHg C. 70 mmHg : extern. B.28. 30. La acumularea urinii in vezici pen[ la atingerea capacitiitii fiziologice participd: A.Presiunea coloid-osmotici a proteinelor plasmatice din capilare care se opune filtririi este A. E. 60 mmHg D. in medie: 77 mrntlg. Fibre ale nervilor ruqinogi care au originea in ganglionul celiac. D. 28 mmHg C.inlipsa ADH: A.

este de 42 mUl00g fesuVmin C. Se realizeazLffuAparticiparea glucozei care nu apare in urina finaltr. 7500 ml/ori C.Debitul sangvin renal: A. 120 mVmin B.Filtratul glomerular: A. este de aprox.6 Vl00g fesut /8 ore. 201. Rinichiul are urmatoarele roluri: A. este de aprox. este numit gi urina secundari B. capsular gi D. 300 mVmin E. 7lllord.Debitul sangvin renal este de: A. Este favorizat[ de presiunea sfuigelui din capilarele peritubulare. Seiretia de cortizol E. 40. C. Reprezintii traversarea membranei filtrante de c6fie aproximativ 20o/o din plasma care irign rinichii. 30 mVora D. nu confine proteine D. l2Umin E. Fifiarea glomerularI: A. Se desf$oar6 prin traversarea unei bariere formatl din peretele capilar. l5lll2 orc D. 3T. E. B. 36. 3S.3s. tubular. 120 mVmin B. 24 U24 orc D. peste 99% din filtrat trece prin reabsorbfie in tubii uriniferi E. 1200 mUmin. Secretia de renina D. axe aceeagi compozilie ca plasma C. 25 mllora C. reprezinti 28o/o din debitul cardiac de repaus B.Debitul filfiArii glomerulare este: A. Producerea de eritrocite C. Secretia de aldosteron B. 39. este de 250U100 g fesuUl2 ore E. Se realizeazd la nivelul a2-3 bucle capilare ce rezulti din diviziunea arteriolei aferente. Nici unul de mai sus 178 . cantitatea de filtrat glomerular este de 180 dl zilnic.

c[ile urinare sunt reprezentate gi de capsula Bowmann 2. vezica urinard are 2 sfinctere. in jurul tubului urinifer.Urina confine: 2. 4. se gisegte doar in corticala renald 4. t79 . M. La nivelul glomerulului. Ca 4. urina ajunge in vezic[ prin col 4. in zonacortibala. K. Mg. 48. 3. peste 5000 leucocite/ml l. uretra comunic[ cu exteriorul 3. 35-40%. ln jurul papilelor renale. Activitelile neexcretorii ale rinichiului sunt: Secrefia de renini.Yezica urinar6: 1.Transportul urinei : se face prin uretre 2. 4. 47. 95o/oapa I 46. Rinichii primesc din debitul cardiac de repaus o cantitate de s6nge reprezenttnd: 1. Screfia de aldosteron. 15-20%. 39 4. urina se acumuleazdin corpul vezicii urinare 3. 2. 3. 2. Secrefia de erinopoietini. 3. ureterele se continui cu bazinetul 4. Arteriolele aferente se capilarizeazl: l. 49 3. 43.Creatinina in urina final[ este incantitate de (pe 24 de ore): 2. Secrefia de angiotensin[ I.59 l.Nefronul: 1. se gdse$te in medula rarinichiului 3. numeroasehematii. 4. 45. l. Pene b% din volumul sanguin total. 2. s[nri de Na.COMPLEMENT GRUPAT: 4l. are perefii alcituiti din musculaturi striatil 2. este format gi din clile urinare 42. 20-25%. uretra este unicl l. 3. l-2e.

Confine fibre aparfin6nd nervilor ruginogi. 4. 2. 54. 4.49. Eliminarea unor substanfe volatile. in tubul contort distal se reabsoarbe Na+ 3. Prin procesul de secrefie tubulard sunt trecute din sdnge prin mecanism pasiv urmdtoarele substanfe: 1. 3.Alegefi afirmafiile corecte: secrefia de H+ se face prin mecanism activ 2. 55. Face legdtura dinne cei doi rinichi gi a acestora cu vezicaurinard. Erinlpoezel 3. Ureterele reprezintlo componentii a 2. Prezintil la infiarea in vezici un sfincter neted. 3.Micfiunea: l. Permite trecerea unei catitati de lichid aproximativ I mVmin. fiecare. reflexul este stimulat de clhecentrii din trunchiul cerebral 56. Reglarea tensiunii arteriale. HCOI. 3. 5l . Potasiul. 2. urinl 4. in tubul contort distal se scretJl H* 1. l. Continui calicele mari. 3. 2. Prin funcfiile sale rinichiul contribuie la: 1. 4. 3. Prin procesul de fiansport activ din cadrul reabsorbfiei tubulare sunt trecute fin s&rge: Vitamina C. Membrana filtranti glomerularl: 1. 50. Se gisepte in hilul renal. Menfinerea grchilibrului acido-bazic. 53. Confine vena cavi inferioari. Cl-. ciilor urinare care: 2. Prezinttr un debit winar de I mUmin. 52. 4. 4. 4. 2. 2. in tubul contort distal se secretii K* 4. Permite trecerea 1/5 din cantitatea de sdnge care irigi rinichii in cavitatea capsulara. este un reflex monosinaptic reflexul este controlat de miduva spindrii l. Permite trecerea unei cantitiifi de aproximativ 125 ml plasmd/min spre tubul proximal. 3. Nu permite trecerea proteinelor pi a glucozei. 180 . Apa. Ionul de hidrogen. Este dispus spre baza lobilor renali. Glucoza. Pedicul renal: 1. aparecdnd in vezic[ se acumuleazdmaxim 10 ml. Clorul.

3. l80Uzi 4. 60. 59. 5 S. 2.Debitulfi ltrariiglomerulare este de : 7 . 3. Alegeti afirmatiile adevarate: arteriola aferenta intra in capsula glomerulara 2. 2. Reabsorblia tubulard se realiz eazAprin: Reabsorbfia selectivi a unor substanfe. Mecanisme de transport active. arteriola eferenta iese din capsula glomerulara 4. 3. arteriola aferenta iese din capsula glomerulara 3. Alegefi caracteristicile membranei filrante glomerulare: 1. 5380mU7 ore. 181 . l. 4. Mecanisme de transport pasive. Permite trecerea selectivi doar a unor constituienfi plasmatici.5 Uord 2. Permite trecerea proteinelor plasmatice. arteriola eferenta intra in capsula glomerulara l.57. Permite trecerea tuturor constituienfilor plasmatici. 4. 25 mUl}sec l. Secrefia unor produgi. Permite fiecerea numai a ureei. acidului tric gi a creatininei plasmatice.

B 12.D 45.8 49.C 54.8 27.8 t7.D 53.c 4t.8 2.8 57.A 55.A 59.8 26.C 3.8 47.8 38.c I l.C 3l.nAspuNsURI 1.8 37.A 20.C 43.A 23.E l9.D 7.C 33.C 44.A t0.D l8.C 25.8 24.B 46.C 56.A ' 29.D 3o.A 6.A t82 .C l3.B 4.C 28.B l5.C 58.c l6.c 52.c 42.c 40.D 5.A 9.c l4.C 8.8 2t.C 5l.E 39.A 50.C 34.8 35.D 32.B 48.D 36.E 60.B 22.

la exterior gi corticala . Au glomerulul situat la joncfiunea dintre medulari gi corticalI B. 2.000 la nivelul fieclmi rinichi E. Rinichiul este parte componentii a sistemului excretor B. Univ. Menfinet8u homeostaziei organismului.IA: A. Sunt foarte importanfi in mecanismul contracurent D. Urm6toarele afirmafii referitoare la nefron sunt adevdrate cu EXCEPf. Formarea si eliberarea urinei B. Alegefi afirmafia falsd dintre urmltoarele: A. Debitul sangvin renal este de circa: A. Rinichiul este situat in cavitatea abdominali de o parte gi de alta a coloanei vertebrale lombare B. falsi despre nefronii juxtamedulari: A. 430mUl 009 fesuUminut. Rinishiul are rol esenfial in menlinerea homeostaziei gi a echilibrului acido-bazic al organismului D. Bazinetul se formeazi prin unirea calicelor mari D. Rinichiul este acoperit de capsula renald C. Fiecare rinichi confine circa I milion nefroni. in alcdtuirea rinichiului intri medulara . Tubii colectori se varsi la nivelul papilelor renale D. Au ansa Henle lungi 5. Rinichiul nu are rol in: A. Piramidele Malpighi se gtrsesc la nivelul corticalei renale C. Nefronul este alcituit din corpusculul renal gi clile urinare C. Activarea vitaminei D3 E. Ansele Henle se g[sesc la nivelul corticalei E. Formarea gi eliberarea eritropoetinei C. Unitatea anatomici gi funcfionali a rinichiului este nefronul. Mircea Lupuqoru COMPLEMENT UNIC l. Alegefi afirmafia C. Capsula Bowman face parte din corpusculul renal E. l200mVor[ 183 . 20mUsecrurd[ B.la interior E. Dr. Tubul contort distal face leg[tura intre tubul collector gi ansa Henle. Reprezinthcirca 85o/o din numdnrl total de nefroni. ' C. 420mUl 0g fesut/minut E. 6.SISTEMUL EXCRETOR 2 Asist.25% din debitul cardiac de repaus D. Sunt in numtrr de circa 150. Urm[toarele afirmafii referitoare la rinichi sunt adevtrrate cu EXCEPIIA: A. 3. Nefronul este unitatea anatomici gi fuircfionald a rinichiului B. Glicogenogenezi D. 4.

Recupercazd 15% din apa filnatit h nivel glomerular C. 13. Presiunea din capilarele glomerulare care determinl filtrare a (32 mm Hg) B. RecupereazeSs% din apa filtatIla nivel glomerular B. Are loc in tubul contort proximal gi tubii colectori C. Permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a organismului D. 15% din apa filtrattr se reabsoarbe in tubii colectori gi contorfi distali C. Reabsoarbe Na pi K in gradient electric ai electrochimic D. se face conform gradientelor electrice gi elecfiochimice B. Reabsorblia facultativi a apei se produce in prezenfa ADH. Se produce (60 mm Hg) E. Este reabsorbit in procent de peste 90%in tubii uriniferi C. Permite adaptarea volumului diwezeilastarea de hidratare a organismului. este neselectiv E. Recuirereazl. Se datorcazltravaliului metabolic al nefrocitului C. Referitor la reabsorbfia apei este falstr urmItoarea afirmafie: 4. Are loc in tubul contort proximal B. Are compozilie asemlndtoare cu a plasmei dar cu mai pufine proteine D. Reabsoarbe ureea in gradient osmotic c. Filtratul glomerular: in cantitate de l20mVmin B. La nivelul tubului contort distal si tubilor colectori are loc reabsorblia facultativ6 E. in exterior. care se opune filtrarii (32 mm Hg). care se opune fikrerii A. Transporhrl pasiv: A. Presiunea coloidosmotici a proteinelor din capsula Bowman (18 mm Hg) D. Are compozifie asem[nitoare cu a plasmei dar cu proteine in cantitate semnificativa E. Presiunea din capsula Bowman. se face conform diferenfelor de presiuni hidrostatice. Presiunea coloidosmotici a proteinelor plasmatice din capilare. Neces itil prezenla ADH. Nu necesit2l energie dar este limitat de o capacitate maximi de hansport B. Transportul activ: l. in exterior.aproximativ 4Yo din apa filtrag E.7. Se realizeaz5'prin osmozl din tubul contort proximal in interstifiu E.ia facultativ[ a apei: A. La nivelul tubului contort proximal are loc reabsorbfia obligatorie D.care se opune filtrerii (18 mm Hg) C. 184 . Reabsorb.aproxim ativ 80Yo din apa filnatii D. I 12. Se face conform deferenfelor de presiuni hidrostatice E. Presiunea din capsula Bowman. Recugereazd. 10. 9. Este lichidul care filtreazi din capilarele glomerulare in capsula Bowman. Reabsorblia obligatorie a apei: A. Reabsoarbe apa in gradient chimic. Nu necesiti coruilrm ATP D. A.85o/o din apa filtrati se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal B. Fortele care rcalizeazl filtrarea la nivelul glomerulului in capsula Bowman sunt: A. 8.

14. Prin transport activ nu se reabsorb:

A. apa B. Polipeptidele
C. Glucoza D. Aminoacizii E. Urafii.
15. Secrefia de

Ff:

A. Participl la reglarea echilibrului acidobazic B. $r" sediul principal in tubul contort distal C. In tubul contort proximal, depinde doar de pH-ul mediului intern D. Se face ftr[ consum ATP E. La nivelul tubului contort proximal se realizeazdcu ajutorul aldosteronului. Urmitoarele afirmafii cu privire la secrefia K* sunt adevdrate cu EXCEPIIA: A. Se rcalizeazJprin mecanisme active B. Se rcalizeazi prin mecanisme pasive C. Se realizeazE exclusiv prin schimb ionic D. Are loc in special in tubul contort distal E. Asiguri menfinerea nonn al6 apotasemiei.
16. 17. Reflexul de micfiune: A. Produce invariabil micfiune cdnd tensiunea parietald,vezicali atinge nivelul prag B. Este controlat de trunchiul cerebral C. Este controlat de scoada cerebrali D. Este conholat in infregime de m6duva spin6rii E. Este declanpat de acumularea in vezici a200-300m1 urin6. 18. Micfiunea: A. Se produce cdnd tensiunea intraparietald din perefii vezicali a atins nivelul prag B. Se produce c6nd in vezicd s-au acumulat 30-50 ml tninl C. Se produce cdnd in vezici s-au acumulat 200-300 ml urintr D. Este impiedicatii de sfincterul vezical extern cind controlul involurtar tinde sE o inifieze E. Nu mai poate fi impiedicatii de sfincterul vezical extern cdnd controlul involuntar tinde sI o inilieze.
a

19. Care din urmitoarele componente se reabsorb pasiv la nivelul tubilor uriniferi? A. Glucoza B. Fosfafii

C. Ureea

D. Sulfatii E. Urafii.
20. Piramida Malpiehi: A. Este situatii la nivelul corticdei B. Are bazaspre corticali C. Are vdrful spre cortical[ D. Este situatit la nivelul bazinetului E. Are bazaspre medular[.

185

21. Filtratul glomerular: A. confine eritrocite in cantitate crescutil B. are aceeagi compozifie cu a plasmei C. Se mai numegte urin6 secundar6 D. Este de aproximativ 7,sLlh E. nici un rispuns corect. 22. Seqetia de K* se realizeazil: A. in principal in tubul contort proximal B. ln principal in tubul colector C. Doar prin mecanisme active D. Doar prin mecanisme pasive E. Prin schimb ionic activat de aldosteron.
23. ADH-ul:

A.

Scade secrefiile tuturor glandelor exocrine B. Este secretat in hipotalamusul posterior C. Scade concentrarea (densitatea) urinar6 D. Cregte volumul urinar E. lntervine in principal la nivelul tubului contort proximal.

24. Reabsorblia apei: A. Este limitatii de capacitatea maxim[ de transport e nefronului B. Are loc prin gradient osmotic C. Se realizeazdin proporfie de 95% D. Se realizeazdln toate segmentele nefronului, identic E. Se realizeazi-prin fiansport pasiv gi activ.

25.Yezica urinar6: A. prezintil doul sfinctere B. Are perefi cu musculaturi extrinseci C. prezintii doul orificii D. Se prelungegte in jos cu ureterul E. Prezintit doar musculatwl neted6.
26. Debitul Jngvio renal este de aproximativ:

A. l200ml-/orl B. l2000mUor[ C.7,2Llort D,720UorL E.72Uord
27. Secrefia de tf : A. Este un mecanism pasiv B. Are loc fin principal in tubul contort distal C. Este influenfatl de pH-ul mediului intern D. Are loc doar in tubul contort proximal E. nici un rispuns corect.

186

28. Care din urmltoarele afirmafii este adevdratil? A. Presiunea coloidosmoticd din capsula owman este de 32mmHg B. Presiunea ce determini filnarea este jumitate din presiunea arteriali sistolicl C. Presiunea din capsula Bowman ce se opune filtrdrii este de 28mmHg D. Presiunea ce determind filtrarea este de 32 mmHg E. Presiunea coloidosmotic[ din capsula Bowman este de l SmmHg. 29. Reflexul de micfiune: A. Este controlat in intregime de miduva spindrii B. Se declangeazLlao presiune de 8cm apd C. Nu este stimulat de centri din trunchiul cerebral D. nu se poate autoamplifica E. intotdeauna determini micfiunea.
30. Reabsorblia facultativi a apei are loc:

A. In lipsa ADH B. La nivelul tubului contort distal C. Mai ales la nivelul tubilor colectori O.in proporfie de 20% E. In proporfie de 25%.
31. Transportul pasiv se poate realizaprin, cu excepfia:

A. Osmozi B. Difuziune in gradient chimic C. Diferenfl de presiuni hidrostatice D. Difuziune in gradient electrochimic E. Intermediul pompelor metabolice.
32. Sfincterul vezicalextern: A. Nu este confrolat de sistemul neruos B. Este controlat involuntar C. Este alcdtuit din fibre netede D. Este alcituit din fibre musculare striate E. Nu poate preveni micfiunea, odatd inifiatii.
33. Nefronii corticali:

A. ReprezintL20% din numirul total de nefroni B. Au glomerulultituat in medulara renali C. Au ansa Henle lungi D. Au ansa Henle ce nu inttr in contact cu papila renal[ E. Nici un rdspuns corect.
34. Presiunea coloidosmotic[ a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune
este de:

flltr[rii,

A. l8mmHg B.34mmHg C.60mmHg D.22mmHg
E.32mmHg.

r

t87

35. Prin transport activ se reabsorb, cu excepfia:

A. Glucoza B. Na gi Cl prin gradient electric C. Sulfatii D. Urafii E. Aminoacizii.

36.Lanivelul papilelor renale ajung ansele Henle ale: A.85% din nefronii corticali
B. Tuturor nefronilor corticali C. Tutuor nefronilor jtxtamedulari D. O parte din nefronii jrurtamedulari E. Tuturor nefronilor.
37. Carc din urmitoarele afirmafii privind ureterul este falsS? A. Continui pelvisul renal B. Prezintii contracfii peristaltice C. Prezint[ fibre musculare netede D. Merge sub epiteliul vezieal E. In tervine in formarea trinei. 38. Capsula Bowman: Se continu6 cu ansa Henle B. Se continul cu capilarele glomerulare C. inconjoar[ arteriolele aferentii gi eferentd D. Confine urin[ primarl E. Este inconjuratii de capilare peritubulare.
39. Nu face parte din

A.

ciile urinare:

A. Calicele B. Urefra C. Bazinetul D. Vezica urinarl
E. Papila renal6. 40. Care din afirmfiile privind glomerulul renal este fals6? A. Se cgrtinul cu arteriola eferentl B. Este format din capilare sangvine C. Are o presiune coloidosmotic[ a proteinelor de 60mmHg D. Este inconjtrat de capsula Bowman E. Este parte componentil a nefronului.

COMPLEMENT GRUPAT 4l.Funcfiile majore ale rinichiului sunt:
1. Gluconeogenza 2. Formarea gi eliberarea reninei 3. Activarea vitaminei Dt 4. Excrefie a produqilor finali de metabolism.

188

42.l'ao persoani in repaus
$i un volum

in condilii bazale, ce are o frecvenfi cardiacl de 70 bltii/minut bitaie de 72mL, debitul sangvin renal reprezintil:
gi

1. 1250 2. 1300

ml/min ml/min 3. I100 mllmin
legdtui
cu ureea sunt adevirate cu excepfia:

4. 1080ml/min
43. Urmitoarele afirmafii in

l. Nu

este

inclrcati electric

2. Este o moleculi mare, polarrzatd 3. Se reabsoarbe prin fransport pasiv 4. Se reabsoarbe prin transort activ 44. Nefronii jtxtamedulari sunt in numdr de:

l. Aproximativ 350000
2. Aproximativ 300000
3. Aproximativ 0,35* I 06 4. 15% din totalul nefronilor

45. Reabsorblia apei are loc la nivelul:

l. Tubii contorfi proximali
2. Tubii contorfi distali 3. Tubii colectori 4. Anselor Henle

Lanivelul tractului urinar stimularea parasimpatici: l. Confracti sfincterul vezical intern 2. Contract[ detrusorul 3. Contractil trigonul vezical
46.

4. Creqte frecvenfa undelor peristaltice

47. Secrefia de se realizeazd: l. Prin mecanism activ 2. Lanivelul tubului contort distal 3. Lanivelul tubului contort proximal 4. in funcfie de pH-ul mediului intern
48. tn mod normal urina

tf

finali confine urm[toarele cu EXCEPIIA:

l. Albumine
2. Trombocite 3. Proteine

I

4. Glucoza 49. Secrefia de NHr: l. ReprezintLo modalitate de excrefie a protonilor 2. Duce la acidifierea urinei 3. Are efect antitoxic 4. Scade pH-ul trinar

189

l. Cregte debitul urinar 2. Cregte secrefia de reninI 3. Determin[ relo<area sfincterului vezical intern 4. Cregte frecvenfa undelor peristaltice
51. Reabsorblia de Na*: 1. Se poate face prin mecanism activ 2. Se poate face prin mecanism pasiv 3. Este insofitii de reabsorblia Cl 4. Nu este influenfatii de aldosteron

50. stimularea simpatic6 la nivelul tractului urinar:

52. Secrefia tubulari: l. Poate avea loc pe toatJi lurgimea nefronului 2. Intervine in eliminarea unor medicamente 3. Poate fi activd sau pasivi 4. Intervine in reglarea concentrafiei plasmatice a creatininei 53. Nefrocitele: l. Au la polul bazal numerogi microvili 2. Au la nivelul membranei celulare pompe metabolice 3. Au la polul apical numeroase mitocondrii 4. Au la polul apical numerogi microvili 54. Prin transport pasiv se poate reabsorbi: l. Uree
2. Na*

3. Cl4. Api 55. Nefrocitul consumi ATP pentu transportul:

l. Aminoacizilor
2. Fosfafilor 3. Glucozei

4. Ureei
56. in ce privegte peristaltismul treteral:

l. Stimulry parasimpatictr cregte frecvenfa rurdelor peristaltice 2. Stimularea parasimpatici scade frecvenfa undelor peristaltice 3. stimularea simpaticr scade frecvenfa undelor peristaltice 4. Stimulanea simpatic[ cregte frecvenfa undelor peristaltice
57. Urm[toarele. afirmafii despre secrefia tubulartr sunt adevirate: l. Secrefia de Ff este mecanism activ cu sediu principal tubul contort proximal 2. Secrefia de este mecanism activ gi pasiv cu sediu principal tgbul contort distal 3. Secrefia de protoni poate avea loc pe toatli lungimea nefronului 4. Sensul tansportului este din interiorul tubului spre interstdiul peritubular

K

190

Sfincterul intern al vezicii urinare: l. impiedici golirea vezicii inainte ca presiunea intrave zicald. Este controlatii 2.58. Se autoamplificl 3. Impiedici pdtrunderea urinei la nivelul tneterului 59. Determinl micfiunea 4. Produce dorinfa congtientil de a urina l9l . Este controlat voluntar 3.si atingi nivelul critic 4. Este controlatd voluntar de sfincterul vezical intern voluntar de sfincterul vezical extern involuntar de sfincterul vezical extern involuntar de sfincterul vezical intern 60. Micfiunea: l. Reflexul de micfiune: l. Este format exclusiv din fibre musculare netede 2. Este controlati 3. Se declanqeazi cdnd tensiurea intraparietali vezicald atinge un nivel prag 2. Este controlatii 4.

A (pag 104) s8. C (pae 103) 4s. A (pae 104) I l.D (pag 103) 3. 104) 48. D (pag 103) 2. B (pag 103) 2t.144. 105) 47.8 (pag 56.8 (pae 104) 23.C (pag 103) 8. 103) 43. A (pag 55. B (pae 104) 36. A (pae 103) 7.8(pae 104) 3s. A (pag 105) 26. E (pae 103) 40. E (pae 104) 46.105) t7. C (pag 104.D (pae 104) 13. D (pae 10s) 33.8 (pae 56. B (pag 103) 4. 104) 41. 104) 25. D (pae 103) 37. C (pae 104) 20.105) 44.D (pae 105) 18. E (pae 104) 32. B (pag 105) 50.nAspuxsuRr 1. B (pag l0s) 59. A (pae 104) s6. D Gag 103) 42. B (pag 104) 14. B (pag 93. 104) sz. D (pae 103) 39.8 (pag 90. D (pae 103) 34. A (pag 56. A(pae 105) 30. E (pag 103) 6. C (pae 104) 54. C (pae 103) 5. E (pag 35. 103) 29. 105) 51. C (pae 104) 31. C (pag 104) 28. A (pag 104) ls. D (pag 104) 10. E (pae 105) t92 . B Gae 105) 57.8 Gae 105) 38. B (pae 104) s5. B (pag 103. E (pag 104. E (pae 103) 27. A (pae 104) 16. C Gae 105) 60. 104) 9.E (pae 104) s3. C (pag 35. E (pag 104) l2. D (pag 103) 22. 105) 49. C (pag103. C (pag 9. 104) 24. D (pae l0s) 19.

Forma preferentiala de utilizare a hexozelor este reprezentata de glicogen D. Referitor la metabolismul intermediar alegeti afirmatia adevarata: A. Adrian Tulin COMPLEMENT UNIC: l. Procesele de tip E. Univ. Dr. Procesele de tip D. Stimuleaza glicogenoliza D. Stimuleaza glicogenogeneal E. Procesele de tip 2. Forma preferentiala de utilizare a hexozelor este reprezentatade fructoza C.METABOLISMUL Asist. Dr. anabolic se defasoara cu consum energetic catabolic refac macromoleculele uzate din structwile celulare catabolic asigura cresterea si dezvoltarea organismului anabolic duc la descompunerea substantelor macromoleculare anabolic duc la producerea de energie 3. Glucoza este o forma de depozit a energiei si poate fi mobilizatausor prin glicogenoliza E. Faciliteaza mentinerea glucozei in sange B. Reprezinta transformarea glucozei in trigliceride Alegeti afirmatia corecta: A. Glicogeno geneza are loc cu precadere la nivelul creierului B. Stimuleaza glicogenoliza D. Se desfasoara in 2 trepte de reactii chimice successive D. Stimuleaza glicogenogeneza C. Stimuleaza gluconeogene?a 6. Cand glicemia creste are loc depunderea glucozei sub forma de lipide D. Creste preluarea celulara a glucozei E. Alegeti afirmatia corecta referitoare la glicoliza: A. Glucoza" fiuctoza si galactoza ajwrg la nivelul ficatului pe calea venei cave inferioare B. Univ. Reprezinta procesul de formare al glicogenului E. Reprezinta desfacerea molecule de glucoza C. Duce la formarea de acid acetic B. Gluconeogeneza transforma aminoacizii si acizii grasi in glucoza Referitor la metabolismul intermediar alegeti afirmatia falsa: A. Referitor la insulina alegeti afirmatia adevarata: A. Procesele de tip B. Are actiune asemanatoare glucagonului C. Stimuleaza gluconeo genez.a 193 a . Atunci cand glicemia scade intra in actiune procesul de gluconeogeneza C. Referitor la glucagon alegeti afirmatia falsa: A. Sedentarismul atrage cresterea de tesut adipos E. Glucagonul stimulea?aglicogenoliza 5. Raluca Tulin Asist. Procesele de tip C. Este secretat de pancreas B.

cu exceptia: A. Noradrenalina 9. 7-70 mg la 100 ml sange E.3 kcal E. Se formeaza inhepatocite B. 70-170 mg la 100 ml sange C. Colesterol B. 4. Adrenalina C. 100-200 mg la 100 ml sange D. Se formeaza inenterocite 13. glicerol. Glicerol D.3 kcal B. Rolul functional D. Sunt scindati in acizi grasi. cu exceptia: r A. D. Este mobilizat prioritar in conditii de expunere a organismului la frig I 1. Este depozitat in special in muschi C. Rolul energetic C. Cotizol B. 9. Referitor la chilomicroni este falsa afirmatia: A. Valoarea normala a glicemiei este: A.4 kcal 10. 4. Fosfolipide E. Rolul plastic B. Hormoni catabolici sunt urmatorii.1 kcal C. Acizi grasi t94 . Glucoza C. 9. Insulina E. Referitor la glicogen este falsa afirmatia: A. Inha in alcatuirea membranelor celulare E. Este depozitat in special in creier E.7. Cel mai important rol al glucidelor (rolul primordial) este: A. In cnrsul procesului de glicoliza un gram de gluco za formeaza: A. Ajung in limfa si apoi in sange colesterol E.1 kcal D. Sunt scindati de lipoproteinlipaza C. Este depozitat in special in ficat D. 9. 50-60 mg la 100 ml sange B. 70-100 mg la 100 ml sange 8. Stimuleaza lipogeneza si scade lipoliza 12. Glucagon D. Sub actiunel lipoproteinlipazaei se vor forma urmatoarele elemente. Este mobilizat prioritar in conditii de efort fizic moderat B. fosfolipide.

Presupure oxidarea hidrogenului produs in timpul glicolizei si a ciclului E. 9. 4. O mica cantitate raman in plasma ca acizi grasi liberi 16. Adipocite E.9 kcal E. 10-60 mg/l00ml de plasma E. Acizii grasi nu patrund in: A. Arderea ului gram de proteine furnizeazai A. Duce la formarea a 43 molecule ATP C. Cortizolul E. 1. Androgenii 20. l5-35 mg/100m1 de plasma C. Sunt utilizati in resinteza difeitilor compusi lipidici C. Duce la formarea unor cantitati foarte mici de ATP B. Celule pancreatice 15. Hepatocite B. La sfarsitul ciclului acizilor tricarboxilici se obtin 2 molecule ADP E. Hormonul de crestere B. La sfarsitul glicolizei anaerobe se obtin 2 molecule ADP 18. 15-65 mg/lO0ml de plasma D. Referitor la ADP este adevarctaafirmatia: Krebs A. 1.14. C. 35-65 mg/100 ml plasma 19.1 kcal C. Prin reactia de beta oxidare duc la formarea de energie B. Dupa transformarea ADP in ATP procesul glicolitic si oxidativ se opreste C. Testosteronul C. Referitor laacizii grasi este falsa afirmatia: A. In timpul fosforilarii oxidative se obtin 34 molecule ADP D. Celule nervoase D. Concenftatia normala a aminoacizilor in sange este: A. Care din urmatorii hormoni nu stimuleaza procesele de sinteza a proteinelor? A. Prezenta lui duce la stoparea degradarii moleculei de glucoza B. Dunt utilizati in procesul D. O parte patrund in celule de glicogenogeneza E. Referitor la fosforilarea oxidativa este adevarata afirmatia: A. Enterocite C. Duce la formarea a doua molecule de acid piruvic D.1 kcal B.4 kcal 195 . 10-60 mg/l0Oml de plasma B. Estrogenul D.4 kcal D. Are loc la nivelul aparatului Golgi si alizozomilor 17.

Sistemul simpatic anteneaza predominanta proceselor catabolice Sistemul parasimpatic antrenea?.3 kcal C. Lipide C.21.000 kcal la nivelul intregului organism B. C. Referitor la rolul energetic al lipidelor este adevarata afirmatia: A. Traverseaza membrana celulara prin transport activ sau difuziune facilitata B. Provin exclusiv din proteinele alimentare E. Lipidele reprezinta principalul rezervor energetic din organism 24.neaza pasiv prin porii membranei celulare D. Glicerolul E. ATP-ul poate fi obtinut din urmatoarele. Cetoacizi D. ce pennit travesarea membranelor C. Glucoza B. Din ciclul Krebs ml plasma rcnilta: A. Referitor la aminoacizi este adevarata afirmatia: A. Uree si amoniac 26. Insulina E. Au molecule mici. lntervin in prima faza a sistemului de coagulare E. Dioxid de carbon si apa C. Colesterolul D. Are rol temoizolator D.apredominanta proceselor catabolice Sistemul parasimpatic anteneazapredominanta proceselor anabolice si catabolice Sistemul simpatic anfieneaza predominanta proceselor anabolice Sistemul nervos nu participa la confiolul metabolic 27. cu exceptia: A. Aminoacizii C. Glucide B.Referitor la rolul plastic al lipidelor este adevarata afirmatia: A. Ofera o rezenra energetica de 50. Proteine 22. Precursorul hormonilor sexuali este: I A. Concentratia lor normala este 15-35 mg/100 25. Aminoacizi E. Intra in constitutia tuturor sistemelor de citomembrane D. Intervin in prima faza a procesului de coagulare 23. Amine biogene B. E. Referitor la actiunea sistemului nervos in controlul metabolic este adevarata afirmatia: A. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaza9. D. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaza3. Glucoza D. Difi. Amoniacul t96 . B. Cantitati importante de lipide se gasesc depozitate in jtrrul organelor C.9 kcal B. Reprezinta precursorii unor hormoni E.

Hormonii care sunt implicati in favoriztlreaproceselor catabolice sunt: A. Inhiba utilizarea glucozei B. Piele D. Stimuleazalipogeneza 29. Intestin E. Hormonii de crestere B. Testosteronul C. 3000 de calorii pe mol B. Adrenalina C. Cortizol B. Creier C.000 de calorii pe mol C. Glucagon E. Cortizolul E. Glicogenul este depozitatin special in: A. Hormoni hiperglicemianti sunt urmatorii. Insulina D. I D. Tiroxina t97 . 50000 de calorii pe mol 32. 13. Actioneza sinergic cu insulina asupra metabolismului lipidic 30.000 de calorii pe mol D. 40 Kcallkgloru B. I E. Molecula de ATP inmagazineazain fiecare din cele doua legaturi macroergice: A. Determina mobilizarcaacizilor grasi D. Stimuleaza catabolismul acizilor grasi E. 12. Ficat B. Tesut adipos 31. Valoarea metabolismului bazal este exprimata in: A. 6000 de calorii pe mol E. Determina depozitarea triglicrtidelor in depozite C.28. Stimuleaza mobilirarcaacizilor grasi din depozite D. I Kcaltlcglora KcaVzi Ke/rnz KcaVm2 33. 1 C. Insulina 34. Stimuleaza lipoliza C. Referitor la actiunea insulinei este adevarata afirmatia: A. Referitor la actiunea adrenalinei alegeti afirmatia adevarata: A. Estrogenul D. cu exceptia A. Are efect lipogenetic B. Are efect antagonic noradrenalinei E.

Din ciclul acizilor tricarboxilici se obtin: A. 2. Mitocondrii D. Fosforilarea oxidativa B. Acidul piruvic nu necesita oxigen pentru formare C. 2 molecule glucoza 40. Concenhatia normala a aminoacizilor in sange este de 10-30 mg/100 ml plasma 198 . Acizi grasi B. 2 molecule ATP 34 molecule ADP 38. Aminoacizii traverseazamembrana celulara prin difiviune facilitata 3. 4 molecule ATP D. 3 Molecule ATP E. Referitor la glicoliza anaercba este falsa urmatoarea afirmatie: A.35. Prin scindarea chilomicronilor se formeaza urmatoarele. 2 molecule ATP B. Lizozomi E. Aminoacizii naversea?amembrana celulara prin fiansport activ 4. Fosforilarea oxidativa are loc in: A. Are randament mic D. Membrana celulara C. Ciclul Krebs D. 34 molecule ATP C. Fosfolipide D. D. Cortizol COMPLEMENT GRUPAT: 41. Colesterol E. Glicerol C. Gluconeogeneza 37. Ceamai mare parte a cantitatii de ATP firmzatade o molecula de glucoza se va sintetiza A. Transforma cantitati mari de acid piruvic in acid lactic B. Glicoliza anaeroba C. Nucleu B. ATP 34 molecule ATP E. Elibereaza o cantitate mica de energie 36. 2 molecule ADP B. Necesita oxigen E. cu exceptia: A. In timpul fosforilarii oxidative se obtin: A. I molecula C. Glicoliza E. Aparat Golgi 39. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la metabolismul intermediar al proteinelor: Aminoacizii au molecule maxl ) l.

3. Referitor la proteine sunt adevarate afirmatiile: 2. afirmatiile: l. 3. 4. Parametrii luati in calcul la exprimarea metabolismului bazal. Referitor la rolul proteinelor sunt adevarate afirmatiile: 2.egatura pentru transferul de energie intre principiile alimenatre si sistemele firnctionale celulare l. Prin metabolizarcasa rearlta glucoza si acid piruvic 4.42. Referitor la actiunea sistemului nervos in metabolismul intermediar sunt adevarate 2. 2. 1. Estrogenul 3. Tiroxina Adrenalina Cortizolul Testosteronul 46. 4. Cortizolul 47. 4. 3. sunt: fosfat ca ATP-ul 2. Intra in alcafuirea macrostructurilor Intra in structura tesufului osos Intra in structura tesutului cartilaginos Joaca rol de transportor al diferitelor substante prin sange 44.000 calorii pe mol 2. Hormonii care favorize aza procesele anabolice Hormonul de crestere 2. 4. fi exprimata in 3.4 kcal Degradarea proteinelor in scop energetic se face in cazuri extreme Proteinele reprezinta principalul rezeryor energetic Proteinele joaca rol de transportor al diferitelor substante prin sange I l l 43. Talie Varsta Sex Rasa 199 . Referitor la fosfocreatina este adevarata afirmatia: Legatura macroergica de la nivelul sau contine 12. l. Este mai abundenta ca si forma de depozitare de leagturi 49. Valoarea metabolismului bazrl poate l. Ardera unui gram de proteine fumizeaza 1. Actioneaza ca agent de l.{ 45. Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul simpatic antreneaza predominanta proceselor catabolice parasimpatic antreneazapredominanta proceselor catabolice parasimpatic antrene aza predominanta proceselor anabolice simpatic antreneaza predominanta proceselor anabolice : I ! . 3. 4. 4. 3. l. 3. Hormonii care favorize aza procesele catabolice suntl 2. 1. I kc#mZlora lkcal/kg/ora 40kcal&glora 4Okcal/m2lon 48. 1. Testosteronul 4.

3. Degradeaza glucidele la dioxid de carbon si apa l.000 de calorii " Degradarea unugi gftrm de lipide elibereaz a 9. Referitor la acidul piruvic sunt adevarate afirmatiile: Se hansforma in prezenta oxigenului in acetil coenzima A Cantitati mari de acid piruvic se formeazaincursul glicolizei anaerobe 3. Colesterolul reprezinta precursorul urmatorilor hormoni : 2. Cafiazarelativ putin 3. Degradeazaacizii garsi la nivel celular 4. Prin glicolizamoleculei de glucoza se formeaza doua molecule de acid piruvic 55. Referitor la glucoza sunt adevarate afirmatiile: Poate fi stocata sub forma de glicerol 2. Referitor la rolul lipidelor in organism sunt adevarate afirmatiile: La o persona normala lipidele aflate in organism repre zinta energetica de aprox 50. 4. l. 4. 3. Acidul lactic se transforma in acid piruvic in prezenta oxigenului 4. 54. Sunt formati cu ajutorul lipoproteinlipazei 3. 3. 3.50. Sunt influentate de actiunea glucagonului 4.3 kcal l. Referitor la chilomicroni sunt adevarate afirmatiile: I Se forme aza in hepatocite 2. Provine din glicogenogeneza 4. l. Referitor la valorile glicemiei in sange sunt adevarate afirmatiile Se mentin in limitele Z0-100 mg/I00 ml plasma t 2. Referitor la procesul de glicoliza sunt adevarate afirmatiile: 2. Ajung prin vasele chilifere in limfa . Patrund in toate celulele 4. o rezenra 4- 2. Are loc sub controlul lipoproteinlipazei 1. Referitor la beta oxidare sunt adevarate afirmatiile: Este o reactie care are loc cu eliberare de energie 2.lta ca principala s'rsa de energie l. 52. In timpul glicolizei se sintetizeazacantitati mari de ATP Presupune oxidarea hidrogenului produs in ciclul Krebs Prin desfacerea moleculei de glucoza da nastere la 4 molecule de acid piruvic Se desfasoara in l0 hepte de reactii chimice succesive 56. 200 . Lipidele reprezinta precursori ai unor hormoni Unele fosfolipide intervin in prima fazaa procesului de coagulare 5l . 3.Poate fi utiliz. Mineralocorticoizi Hormoni sexuali Glucocorticoizi Glucagon 53 . Prin glicoliza din acid piruvic se formeaza2molecule de gluco"u 2. Concenfatia normala este de 35-65 mg/100 ml l. 57.

Glicoliza se opreste cand intreg ADP-ul se transforma in ATP l.l kcal Reprezinta o rezerva energetica de aproximativ 50. Aminoacizi 4. 3. 2. In timpul fosforilarii oxidative se obtin 43 molecule ADP 4. Referitor la ADP sunt adevarate afirmatiile: Absenta lui duce la stimularea degradarii glucozei 2. In timpul ciclului Krebs si a glicolizei se sintetizeazacantitati mari de ADP 3. l.5 8. 4. Referitor la rolul proteinelor sunt adevarate afirmatiile: l. Arderea a I gram de proteine furnizeaza4. Amoniac 59.000 kcal Degradarea lor se face cand depozitele de glicogen si lipide sunt epuizate Reprezinta precursorii hormonilor sexuali 60. Gluconeogen eza poate utiliza ca precursori: Acizi grasi 2. 20t . Cortizol 3.

C s5'S) 26.C 35.C 43.4 58.D 36.E 29.8 l.8 2t.D 34.4 27.c 40.C 28.A 25.A 47.B t2.A 54.8 4l.A 42.8 53.E s l9.B 3 t.c l6.D 202 .D 38.D 20.A s6.8 l5.4 5.E 45.8 48.8 44.C 23.8 l0.D 9.C 39.D I l.D 22.RASPUNSURI: t.A 37.4 3.D 7.C 30.B 18.C 32.B 2.A l3.D 6.8 8.D l7.A 50.8 33.D 52.8 46.8 59.8 60.E 4.B t4.8 24.D 49.A 57.

Acrozom C. Dr. B. Octav Muntenu COMPLEMENT UNIC: l. Artera renala stanga : 203 . Piesa intermediara ( gat ) E. Au o lwrgime de7-12 cm ) Din caile spermatice exhatesticulare fac parte A. Spermatocit primar Sfratul functional al uterului este : A. Artera iliaca comuna D. Nici un rasipuns correct 3. Comunica cu uterul prin ostiile uterine C. Piesa terminal 4. Microvil D.srsrEMUL REPRoDUcAron Drd. Miometul C. Tubii seminiferi contorti B. Ionuf Bulescu Drd. Ovocit primar D. Exometnrl D. Endometrul E. Perimetrul 5. Artera iliaca interna B. Cap B. Canalele eferente D. Sunt vascularizate de ramuri din artera uterina E. Artera testiculara este ramura din A. Sunt vascularizate de ramuri din artera ovariana D. Reteaua testiculara E. Artera iliaca externa C. Ovogonie B. Aorta a[dsqinala E. Ovocit de ordinul I C. Tubii seminiferi drepti : C. Despre trompele uterine surt adevarate urmatoarele cu exceptia: A. Spermatozoidul este alcatuit din urmatoarele elemente cu exceptia: A. Stratul muscular 6. Ovocit de ordintil II E. Urmatoarele celule sunt diploide cu exceptia A. Sunt conducte musculo-fibroase B. Dr.

Foliculi ovarieni in diferite faze de evolutie E. D. Este un organ median B. Prezinta organelle erectile: clitorisul si bulbii cavernosi C. La nivelul mucoasei vaginale se gaseste un epiteliu: A. Este alungita in sens transversal B. Referitor la drenajul venos al ovarului nu este adevarat A. simplu sftatificat Pavimentos stratificat nekerutinint Pavimentos stratificat keratinnizat Pavimentos simplu : 12. Vena ovariana stanga se varsa in vena ovariana stanga D. Este un organ cu secretie exocrina D. Vena ovariana dreapta se vann in vena renala dreapta C. Toate elementele enumerate se gasesc in medulara ovanrlui I l. prostata sunt adevarate urmatoarele cu exceptia A. Are structura sterolica B. Cubic B. ramura din artera iliaca interna Referitor la testosteron sunt adevarate : A. Este un puternic anabolizarrt proteic D. D. Vulva : 'D. Vase sangvine B. O parte din sangele venos dreneaza in vena uterina stanga 13. In zonamedulara a ovarului se gasesc urmatoarele elemente cu exceptia: A. O parte din sangele venos dreneaza in vena uterina dreapta E. Mentine tonusul epiteliului spermatogenic E. Cubic C.2 B. Vascularizatiaeste asigrrata de ramuri ale arterei rusionoase interne 204 .7. E. Labiile mici sunt situate lateral de labile mari Este un organ genital intern E. Este situat inferior de vezica urinara E. Determina aparitia caracterelor sexuale secundare la barbat C. Toate afirmatiile sunt adevarate 10. A. Vase limfatice C. Lobulii testiculari sunt in numar de : A. Este vascularizat de arteraprostatica 9. c. Fibre nervoase vegetative D. Vena ovariana dreapta se varsa in vena cava inferioara B. Este un organ cu secretie endocrina C. E. 2-3 20-30 250-300 Testiculul nu este organizat in lobuli : Despre. 8.

MSH D. Spermiile: A. Sunt celule diPloide B. E. Fata sa mediala este acoperita de istmul trompei uterine D. C. Foliculul ovarian matur : A. Diviziuni reductionale la nivelul ovocitului C. In perioda preovulatorie au loc urmatoarele modificari cu exceptia: A. Fata sa laterala se afla pe peretele posterior al cavitatii pelvine C. Apare la nivelul zonei medulare a ovarului 16. C. Spermatogenezaeste stimulata de : A. Contine canalele eferente E. D. D. Sunt inmagazinate in glandele bulbo-uretrale Isi mentin fertilitatea aproximativ o luna Sunt eliminate Prin mictiune Sunt celule immobile 20. TSH C. LH B. In ziua a 15-a foliculul ovarian se rupe : 18. PTH 15. In ziua a l4-a foliculul ovarian se rupe E. Secreta esilogen E. Diviziuni ecuationale la nivelul ovocitului B. Se transforma in corP alb D. Despre ovar sunt adevarate urmatoarele: A. Cantareste 60 - 80g 205 . Contine D. Printre caracterele sexuale secundare la barbat nu se numara A. Apare dupa eliminarea ovulului B. Este asezatpe marginea anterioara a testiculului C. Foliculul ovarian se umple cu lichid folicular D. Este situat in cavitatea pelvina B. Dezvoltarea scheletului si a muschilor Modul de dispunere al pilozitatii Modificarea vocii Repartitia topografica a grasimii de rezenta DezvoltareaPsihicului 19.14. FSH E. Are forma literei H B. E. Se transforma in corP galben C. B. Epididimul : A. Are forma de Para E. canalul ePididimar Este organ endocrine 17.

La nivelul glandului se gaseste orificiul extern al uretrei D. Activitatea encefalului este absolut necesara pentru desfasurarea actului sexual masculin C. Prolactina si LH 22. Secretia este influentata de LH hipofizar E. Reglarea secretiei se face prin mecanism de feedback pozitiv D. nu face parte din actiunile estrogenilor : A. Factorii psihici nu au rol in actul sexual masculin B. Primul globul polar B. Ovogonia 27. FSH D. Stimularea organelor genitale feminine B. Este formata doar din glanda mamara B. Rezulta din mecanisme reflexe intrinseci integrate in maduva cervicala D. Favorizarea activitatii osteoblastice 23. Despre testosteron . Este secretat la nivelul tubilor seminiferi t 206 . Aparitia comportamentului sexual feminin E. Rezulta din mecanisme reflexe intrinseci integrate in maduva sacrata si lombara E. Este un slab anabolizant proteic B. Este situata pe peretele toracic anterior D. MSH B. Doar de LH E. Bazaeste fixata prin doi corpi spongiosi . Este un puternic anabolizarrt lipidic C. Referitor la anatomia penisului . TSH C. Asigura secretia de hormoni sexuali E. Despre actul sexual masculin sunt adevarate urmatoarele : A. Este situat deasupra scrotului B. Stimularea glandelor mamare D. sunt false urmatoarele . cu exceptia : A. Al doilea globul polar C. Mamela: A. Corpul are forma usor turtita E. Ovocitul primar D. Este situat in intervalul dintre coastele II -V 26. de oasele bazinului C. Ovocitul secundar E.Unadin urmatoarele . Mecanismele reflexe sunt activate numai prin stimulare psihica 24.21. Este format dintr-un aparat erectil si invelisuri 25. Secretia corpului galben este stimulata de : A. nu este adevarat: A. Este un organ nepereche C. Deryoltarea caracterelor sexuale primare la femeie C.Inunna primei diviziuni meiotice rezulta : A.

Toate afirmatiile sunt adevarate 30. Peretele folicului ovarian are struchra trilaminara B. Participa la formarea lichidului spermatic E. Este insotit de modificari la nivelul glandelor mamare 32. Se mai numesc celule Leydig extratesticulare 33. Continuati de tubii seminiferi contorti B. Se deschid in reteaua testiculara D. Tubii seminiferi drepti sunt : A. Despre ciclul ovarian sunt adevarate urmatoarele . In perioada pre ornrlatorie celulele tecii interne secreta testosteron C. Ovare E. Canalul deferent : A. Strnt primul segment al cailor spermatice C. Lichidul secretat de glandele bulbo tretrale este A. Din arteruuterina nu se desprind ramuri pentru : A. Rect uterine 31. Labiile mici sunt prevazute cu par si glande sebacee mari B. Vestibulul vaginal este marginit de labiile mici E. Prezinta o perioada pre-ovulatorie si o perioada post-ovulatorie D. Se uneste cu canalul veziculei seminale D. Prezinta trei perioade C. cu exceptia : A. Este insotit de modificari lan nivelul uterului si vaginului E. Continua reteaua testiculara C. Vagin B.28. Bulbii vestibulari sunt situati labaz-a labiilor mici D. Niciuna din afirmatiile de mai sus 34. Uter D. Clar B. Clitorisul are o lungime de 50-60 de cm C. cu exceptia : A. In perioada post ovulatorie celulele tecii interne secreta estogen si progesteron D. Referitor la secretia endocrina a ovartrlui sunt false urmatoarele. Secreta testosteron E. Se termina la varful prostatei B. Face parte din caile spermatice intratesticulare E. Toate afirmatiile sunt adevarate : 29. In perioada pre ovulatorie celulele tecii inteerne secreta doar progesteron 207 . Trompele C. Asemanator cu cel prostatic D. In perioada pre ornrlatorie celulele tecii interne secreta estogen si progesteron E. Duata medie este de 28 de zile B. Despre vulva sunt adevarate : A. Vascos C.

Hipersecretia de testosteron determina : C. Placenta l. Favorize aza activitatea osteoclastica E. Secretia corpului galben : A.35. E. In timpul sarcinii . Inainte de pubertate. Actiunea hormonilor estrogeni este : A.a}i E. 3. Pubertate precoce D. Secundari ( de Graaf ) foliculi : COMPLEMENT GRUPAT: 41. Determina dispunerea caracteristica a tesufului muscular C. secreta estrogen si progesteron Ovanrl 2. se gasesc urmatoarele tipgri de D. 120 de mii de spermatozoizi C. In fiecare mililitru de sperma se afla in medie A. Determina dispunerea caracteristica a tesufului adipos subcutanat D. Scade brusc in zhn24 C. Scade brusc in ziua3 D. Inainte de pubertate . gigantism B. Determina modificari histologice si secretorii la nivelul mucoasei vaginale Inhiba nidatia stimuleaza dezvoltarea organelor genitale feminine Este secretat de corpul galben 36. D. 20 de milioane de spermatozoia E. 12 milioane de spermatozoizi B. Scade brusc in zirn 14 B. Progesteronul : A. Primari ( cavitari ) C. 120 de milioane de spermatozoin D. Scade brusc inzh.5 milioane de spermatozoin : A. Infantilism genital E. Nu qe gasesc foliculi 40. Corticosuprarenala 3. cretinism endemic 39. Primordiali B. Scade brusc in ziua}S 38. Este secretat de corpul alb B' C. Toate aceste tiptui de foliculi E. La nivelul zonei corticale . Nici una din afirmatiile de mai sus 37. Medulosuprarenala 4. Nanism A. Pregatesc mucoasa ovariana in vederea nidatiei B. : 208 lllllF" .

Prostata : Este un organ cavitar 2. Ovanrl 3. 1. Vaginul 2. Trompa uterine l. Nidatie 4. Mensfiuatie 3. 3. II 44. Este vascularizat de artera testiculara l. Albugineea testiculara are urmatoarele caracteristici 2. : 48. Fecundatie 2. : Are o hurgime de 15-20 cm Se insera pe colul uterin Se deschide in spatiul delimitat de labiile mari si muntele Venus In sfiuctur6 sa exista un strat muscular format din fibre musculare netede 49. 3. Spermatocitul de ordinul 4. Reteaua testiculara l. Sunt cai spermatice intratesticulare Tubii seminiferi contorti 2.42. 4. Ovulati4 nu poate avea loc fara 1. Tubii seminiferi drepti 3. Reprezinta incetarea ciclurilor sexuale ale femeii 3. Vaginul 4. Canalele eferente 4. Menopauza: 1. l. Ovocitul de ordinul II 3. Sunt celule haploide : Ovocitul secundar 2. 209 . Cauzaei o reprezintaepuizarea ovarelor 46. Survine brusc 4. Sunt organe impare Uterul 2. Spermatidele l. Este situat deasupra vezicii uinare 4. Are secretie endocrina 3. : 47. 4. Survine in jurul varstei de 70 de ani 2. Culoare alb - : sidefie Este rezistenta si extensibila Tine in tensiune parenchimul testicular Inveleste la suprafata epididimul 43. Varf preovulator de LH : 45.

l. Cu o zi inainte de ovulatie In ziua ovulatiei Cu o zi dupa ovulatie Dupa 2fila26 55. Oxitocina 4. LH 3. TSH 4. Secretia hormonilor sexuali feminini este stimulata de urmatorii hormoni . FSH 57. 4. 2t0 . Vezicula seminala 2. Sperma ejaculata in cursul actului sexual masculin . Secretia corpului galben este stimulat de FSH 2. Artera vezicalasuperioara 3. : MSH l. : 2. LH 3. Pentru ca fecundatia sa aiba loc . Glanda bulbo-tretrala 4. Despre ovar sunt adevarate urmatoarele: 1. Artera uterina 2. contine foliculi ovarieni 4. cu exceptia: FSH 2. In zona medulara . Vascularizatia trompelor uterine este asigurata de ramrni din 2. Prostata 3. Glanda scrotal 54. LH 4. este alcatuita din lichide provenite din : Glande bulbo-tnetrale 2. Artera ovariana 4.50. TSH I. 3. Prolactina 51. Spermato geneza este stimulata de 2. Este acoperit de un epiteliu sftatificat I. Canalul deferent I. Glandele mucoase 3. Artera rectala superioara 53. Parenchimul glandular prezinta doua zone 3. contactul sexual trebuie sa se produca : 1. Sunt glande pereche : 1. Are forma ovoidala : 52. Veziculele seminal 4. MSH 56. 3.

4. Testiculul secreta 2. l. activitatea sa se prelungeste inca trei luri 2. testosteron I. Referitor la corpul galben : Secretia sa este stimulata de prolactina Secretia sa este stimulata de LH 3. involueaza si se transforma in corp alb Daca fecundatia se produce . 3. 60. l. 4. 3. : FSH Estrogeni 2tt . LH 4. : in uretra Participa la formarea lichidului spermatic Au dimensiunile unui sambure de cireasa s Au functie endocrina Se deschid 59.58. Glandele bulbo-uretrale 2. Daca fecundatia nu se produce .

E c 5l.B l6.RASPUNSURI: 2-C 3-C 4-D 5-D 6-D 7-D 8-B 9-E l0.E 40- t2-B l4.E 36.E 60.C 37-D 38.c 2t2 .D c 4t.B 32-C 33.A ll-c 13.D l5.c 42-B 43-E 44-D 45.D l-A 3l.B 54.C 20.C t7-E l8.A 59.E 19.c 50- 52-B 53.A 46-C 47-B 48.C 49-E 2t-E 22-B 23-D 24-B 25-C 26-C 27-D 28-E 29-D 30.D 57-E 58.A 55.C 56.C 34-D 35.C 39.

TESTE GENERALE .

au per4i identici cu cei ai vaselor limfatice B. contracfia sfincterului vezical extern B. vasopresina E. A in timpul efortului frzic intens: singele este mobilizat din splinl B. nici una adevlratii 5. FSH-ul D. au o vitezl gi o presiune sanguinl mai mare la periferie E. tonusul natural al sfincterului vezical intern C. volumul-bltaie al ventriculului se poate dubla 6. Despre vene este adevfuatLafirmafia: A. nu pot transporta sdnge oxigenat C.Despre reflexul rotulian este adevirati afirmafia: A este declangat de stimularea receptorilor prezenfi in tendonul muqchiului cvadriceps femural B. Care dinfie substanfele enumerate are actiune frenatoare asupra dearoltirii gonadelor? A.Care dintre urmitoarele structuri previne golirea vezicii tninare inainte ca presiurea s[ etingi pragul critic? A. centrii nervogi din trunchiul cerebral E. hematiffitit in capilartrl pulmonar mai mult de 0. la nivel tisular se elibereazi l}ml oxigen/l00 ml sdnge C. mugchiul detrusor D. partea proximalI a membrului superior C. laba piciorului B. este utilizatpentru demonsfiarea legilor iradierii C. fata palmari a mdinii D. volumul de aer expirat este mai mare de 1500 ml D.TEST T $ef Lucr. Dr. prolactina 2.75 secunde E. este ur reflex de aplrare E. constii in flexia rapidi a gambei D. fafa dorsali a mainii 4. melatonina B. cortexul cerebral 3. extractul de timus C. se caracteri zeazdprin confactilitate D. talpi E. Termenul volar se refer[ la: A. confin 75% din s6ngele arterial 2t5 . Mihaela Banu COMPLEMENT SIMPLU l.

are o zoni viscerosenzitivi D. ariilor de asociafie E. pot proveni din ganglionii limfatici C. O persoanl care confine in singe doar aglutinine antiD: A. exceptSnd: A. Fibrele ciruia dintre fascicule nu se incrucig A.7. ariei corticale C. este lipsitii de aglutinogene B. poate primi sdnge grup O Rlr+ D. Canalul deferent se continud cu: se pot afirma urmitoarele.Traducerea informafiei purtate de stimul nivelul: A. l2. canalele eferente spinirii sunt adevfuate urmitoarele afirmafii. in $anful bulbopontin B. vezicula seminald B. al clii sensibilitiifii tactile grosiere D. poate dona singe unui primitor AB RhC. spinal in informafie nervoasi specificd are loc la 13. in spafiul dintre pedunculii cerebelopi superiori D. pot proveni din glanda tiroidl E. intre el gi cornul posterior se afl6 substanfa reticulatil C. la nivelul mezencefalului E. fasciculul Gowers E. fasciculul piramidal direct C. intervin in transportul gazelor sanguine B. toate se incrucigeaz[ eazd la nivel medular? 8. nu se reabsorb tubular 10. formeazd o coloanl de substanf[ cenugie ce nu este prezenti pe toatii lungimea miduvei I Despre cornul lateral al m[duvei l. receptorului B.gg. Despre proteinele din compozifia plasmei A. pot participa la procesul de coagulare D. canalul epididimar C. nu a infrat in contact cu singe Rh+ 2t6 . confine neuroni simpatici E. Mugchiul drept intern al globului ocular este inervat de nerrnrl cranian care ipi are aparentl: A. centnrlui reflex D. sub lama cvadrigemina 9. este mai dezvoltat ln zonadilatirilor B. canalul ejaculator E. prostata D. al ciii sensibilitiifii termice B. exceptdnd: A. pe fata anterioard a punfii C. este primitor universal E.

este adevirati? A. capacitatea pulmonari totalI C. aorta se bifurc[ in cele arterele iliace comune in dreptul articulafiei sacroiliace B. melatonina 18. Stimularea parasimpatic[ nu are efect asupra: A. se pot interpune infio netronii viscerosenzitivi gi cei visceromotori 16. mugchiului ciliar B. Care dintre afirmafiile urmitoare. volumul rezidual 15. are o valoare apropiat6 de cea a potenfialului de echilibru pentru K+ B. detnrsorului vezical E. intestinul gros este vascularizat de arterele mezenterice gi iliacl interni C. cortizolul D. este menfinut prin activitatea canalelor voltaj dependente de Na* $i K* D. sunt multipolari B.Spirometric se poate misura: A. se mai numesc neuroni intercalari sau interneuroni C. Hormonul cu efect anabolizant pe toate metabolismele intermediare este: A. insulina C. simful poziliei 9i migcerii in spafiu D. artera tibiali posterioar6 se continu[ cu artera dorsalI a piciorului D. Despre potenfialul membranar de repaus este adev6ratil afirmafia: A. capac itatea rezidualn funcfionald B. se datorcazfactivitdlii pompei Na? K* n care reintroduce in celulI Na* gi expulze a?A r\'* E. sensibilitatea interocepticl E. dinamica presionall a celor doui procese respiratorii D. tactul fin 217 . toate adevdrate 19. glandelor mucoase ale arborelui brongic 20. secrefiei glandelor intestinale C. referitoare la vasele sanguine. Despre neuronii de asociafie este falsi afirmafia: A.l4.toate viscerele felei sunt vascularizate de artera carotidi externl E. are un mecanism de producere diferit. sunt localizafi atdt in SNC. tiroxina E. STH-ul B. capacitatea inspiratorie E. c6t gi in SNP D. reflexul miotatic C. forfei de contracfie a miocardului D. funcfie de celuli 17. se datoreazA curenfilor electrici ce apar la trecerea ionilor prin canale specifice C. aparfin centrilor reflexelor nociceptive E. Prin fascicuGle spinocerebeloase este transmis: A. simful tonusului muscular B.

glucidele atagate fefei externe 25.lele D. o slptitmdnl E. doui zile 2t8 .21. C. o lunl spermatice aproximativ: D. eozinof.Diastola izovolumetrici incepe cu: A. capsule Bowman se afl[: B. . miezul hidrofob C. Cele mai pufin numeroase elemente figrnate ale sdngelui sunt? A. Din spafiul mort pulmonar nu fac parte: A.24 de ore C. ductele alveolare B. monocitele E. longitudinal E. bronhiolele respiratorii D. bronhiile terminale E. Sftrmatozoiziiigi menfin fertilitatea in ciile A. mediosagital C. inchiderea valvelor atrioventriculare D. tubi proximali E. modelul mozaic fluid E. plachetele sanguine B. anse Henle sctrte 23. staturile fosfolipidice B. componenta proteicl D.72 de ore 8. frontal D. toate fac parte 2L. inchiderea valvelor sigmoide E. sagital B. transversal 26. trombocitele bazofilele 27.incortexul renal nu A. Planul metameriei corpului este cel: A. Ftrncfiile specializate ale membranei sunt realizate de: A. deschiderea valvelor semilunare C. siclul cardiac 24. deschiderea valvelor atrioventriculare B. bronhiile lobulare C. cea mai mare parte a refelei capilare peritubulare C. tubi colectori corticali D.

aparfine coapsei D. catecolaminele C. elasticitatea cristalinului B. tectospinal se afl6 fasciculul: 30. Despre mugchiul triceps sural este adev[rattr afirmafia: este forfa intr-o pfughie de gradul II a aparatului locomotor A. epinefrina D. vasopresina E. oxitocina B. originea real6 a nervului XII 2g. Organul activ al acomoderii vizuale este: A. originea aparenti a hipoglosului C. se inserl pe oasele metatarsiene E. cristaloida D. originea aparentd a nervului glosofaringian E. nervul trigemen C. nervul oftalmic D.Care dinfte urmltorii hormoni nu sunt produqi de neuroni? A. hipotalamusul anterior D. ligamentul susipensor al cristalinului E. este un mu$chi profund 34. este efectorul in cazul reflexului rotulian C. Flechsig B. plexul cervical E. B. Vasopresina este secretatii de citre: A. nervul facial B. spinotectal D. decusafia piramidah B.28.incordonul medular lateral nu A. spinocerebelos venftal E. pupila 33. mugchiul ciliar C. tija pituitar[ 31. MSH-ul ' 2t9 . neurohipofizi B. originea ridlcinii spinale a nervului XI D. rubrospinal C. nerrnrl vag 32. Inervafia termic[ a regiunii zigomatice este asiguatil de: A. glanda pineali C. epifiz[ E. intre piramida bulbard gi oliva bulbard se afl6: A.

D. se reabsorb activ la nivelul jejunului E. fibrele intrafirsale cu lan{ nuclear C. reflexele miotatice 3. fasciculele spinocerebeloase B. ovarului C. penisului D. se pierd in proporfie de 40% prin materiile fecale D. se formeazd prin combinarea colesterolului cu acizi biliari C. diencefal E. fibrele anulospirale D. dendritele neuronilor din cornul anterior al mdduvei B. reflexele miotatice C.35. neocortex B. analizatorul vestibular 2. membrana tectoria B. cerebelul 220 . tunelul Corti C. prostatei B. perefilor bazinetului E. lobul parietal . membrana Reissner D. membrana reticulatii E. vulvei 39. artera iliacd internl nu particip6 la vascularizalia: A. lobul frontal COMPLEMENT GRUPAT 41. Despre sinrile biliare este adeviratii afirmafia: A. nici una 38. Nucleul amigdalian este sifint in: A. Care dintre structurile enumerate membranos gi perilimfa din melcul osos? A. fibrele in floare E. Inervafia motorie a fusului neuromuscular este asiguratii de: A. tn rilenfinerea posflrii (pozifiei corpului) intervin: l. calea kinestezic[ E. membrana otoliticl 36. calea extapiramidab 4. Prin ramurile sale. nici una din shrcturile enumerate 40. activi tatea analizatorului vestibular se interpune (separd) intre endolimfa melcului 37. c6ile extrapiramidale D.Tonusul muscular este menfinut prin: A. lobul tenporal C. se secretil doar in timpul perioadelor digestive B.

sunt sintetizafi din colesterol 2. in alcfltuirea substanfei albe medulare intri ru<oni ai neuronilor din: l. nu fotwrcazi plexuri prin anastomozre 4. au fibre motorii gi senzitive 2. Despre fibrele nervului splanhnic maxe surt adev[rate afirmafiile: l. capsula glandei tiroide 4. prezinth apical numeroase mitocondrii 45.limfatic 2. se termini tntr-un gg. sunt secretafi de celulele tecii externe a ovarului 49. sunt adaptate morfologic gi biochimic pentru reabsorbfia tubulari 2. Hormonii estrogeni: l. favori zeazil activitatea osteoblastic[ 3. se desfdgoari in matricea mitocondriali 4. este una dinfie reacfiile ciclului acizilor tricarboxilici 3. Au sfiucturl fibroasi: l. au ca mediator chimic acetilcolina 4. paravertebral 48. fasciculul His merge prin septul interventricular 22t . este stimulatii de insulini 44. conduc impulsul neryos saltator 3. cornul posterior medular 3. Despre glicoliz[ srHrt adev[rate urmItoarele afirmafii: l. capsula gg. nodulul sinoatrial imprime 4. nuclei ai tnurchiului cerebral 47. nodulul afrioventricular inffi in funcfiune cfuid cenhrl sinusal este lezat rifinul funcfional al centrilor poate fi modificat sub acfiunea unor factori externi rinnul nodal 3. au pe haiectul lor gg. ganglionul spinal 2. neocortexul motor 4. se desprind din fiunchiurile nervilor spinali 3. se mai numegte fosforilare oxidativd 2. dwa mater a6. in timpul sarciRii sunt produgi de placenti 4. consumd energie numai pentru recuperarea substanfelor utile 4. consuml energie gi oxigen pentru transportul polipeptidelor 3. Despre centrii de automatism cardiac sunt adevlrate afirmafiile: 2. l. spinali toracali 43.42. sunt ar<oni ai neuronilor din cornul lateral toracal 2. Nervii intercostali: l. sclerotica 3. Nefrocitele: l.

in caztil deficitului de secretie 53. confine fibre mielinice gi amielinice 2.ngelui 4. terminafiile nervoase libere 3. retropulsia 3. mineralocorticoizii 4. cregterii v6sco zitfu[ii sf. permit difuziunea Na* $i K* 3. prezintii central discul clar 2. discurile Merkel 4. nu pot fi vinnlizate cu microscopul electronic 2. este componentd a vestibulului membranos 2. este unitatea structurali a mugchiului scheletic 3. Carc dintre urmitorii hormoni intervin tubular. Migcirile de amestec de la nivelul tubului digestiv surt: masl ale colonului gasfrictr 2. Canalele ionice: l. este format din miofibrile 4. este mai voluminos decdt cel direct 4. Despre sarcomier sunt adev6rate urmltoarele afirmafii: l. parathormonul 3.au structtrl proteic[ 4. Hipertensiunea arterialL apare in cazul: 1. Despre saculd se poate afirma sI: 1. are fibre corticonucleare. haushafiile l. cregterii volumului lichidelor extracelulare 3 . se deschid sau se inchid in fuirctie de valoarea potenfialului de membran6 piramidal incrucigat: l.se sctrte azi in timpul confiacfiei musculare 57. migclrile il li ileonului 222 . cregterii elasticit{ii vasculare 54. Care dintre receptorii tegumentari detecteazdatingerea? I . ce ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni 3. confiacfiile segmentare ale jejunului 4. corpusculii Ruffini 55. vasoconstricfiei arteriolelor 2. in formarea urinei? l. insulina.Fasciculul 52. confine receptorii ce dete cteazdaccelerafia orizontalI 56. este situatl sub utricul[ 4. vasopresina 2.50. din partea sa inferioarfl pornegte melcul membranos 3. prin lezare determini pierderea reflexelor miotatice 5 I .corpusculii Meissner 2.

chiasmei optice 59. stimularea mugurilor gustativi 223 . inerveazi mupchiul drept extern 60. este un grup de corpi neuronali situafi in SNC 3. Secrefia glandelor salivare este influenfatE de: l. activitatea sistemului nervos vegetativ 3. nivelul plasmatic al hormonii mineralocorticoizi 4. intervine in migc[rile oculare cu punct de plecare labirintic 4. valoarea plasmaticl a ADH-ului 2. Nucleul motor al nennrlui IV: l. Deutoneuronii c[ii optice fac sinaps[ la nivelul: l. retinei. confine neuroni periferici ai c[ii sistemului piramidal 2.58. coliculului superior 4. cu celulele orizontale 3. metatalamusului 2.

Bag.99.35 20.52.23 30.57 l8 I l.C-pg.9 17.E-p9.lzs 27.27 9.B-pg.75 19.88.1 3l.8-pg.D-pg.55.66.A-pg.25.B-pg.25.8-pg .23 52.87 .23 43.23.36.69.8-p9.E-pg .34 16.120 49. 56.59 44. I 0 1.nASpUNSURI: l.A-pg.E-pg.A-pg .32.C-pg.58.89.25.89.C-pg.33.47 59.22.78 58.78 38.58.E-pg.A-pg .25.27 .A-pg .24.A-pg.l2l 28.22 8.l05 3.56.70 57.D-pg.26 29.44.87.E-p9.A-pg.25 5.49.B-pg.93 54.56. I 0 1. 55.4l 2l.D-pg.6 25. I 04 1O.100.89.29 42.B-pg.89. 55.41.E-pg.59 53.104 45.49.90 6.91 50.A-pg.55 35.104.94 7.45.42 4l.27 32.9 5l.8-pg.57 .C-pg.4l 40.5 26.15 48.20.E-pg.D-pg.77 .99 15.B-pg.43 224 . I 00.32.90 24.21.C-pg.39 55.8-pg.19 46.45 33.51 37.C-pg.8-pg.A-pg.23 47 .A-pg.E-pg . 60 2.D-pg.85.21.D-ps.A-p9.35.A-pg.97 22.C-pg.rc3 23.B-pg .19 l2.92.99.8-pg.22.59 18.5 4.C-pg.81.8-pg.23.52 56.1l6 39.D-p9.A-pg.51 60.A-pg .88.A-ps.A-pg.A-pg.B-pg.85 l4.70 34.C-pg.l8 l3.8-ps.50 36.D-pg.85.108.E-pg.

sunt r€prezentalide celulele cu conuri si bastonage 225 . Univ. avem de-a face cu un mecanism de protecfie impofiiva substimulari B. preztntlactivitate relativ constantil pe toatll durata apliclrii stimulului D. terminafie presinaptici B. consl in descarcFrri foane pufine ale neuronului postsynaptic E. inconjrna teaca Henlle D. mugrri gustative B. se realizeazdprin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminaf iei presinaptice C. toate medicamentele scad excitabilitatea celulei nervoase 4. dilatafie toracal6 C. formeazi teaca de mielina pentru mai multi neuroni 2. Celula postsinaptici E.Despre receptorii fazici putem spune: : A. Dr. Receptor 3. prezintL urmdtoarele caracteristici: A. dilatafie lombard D. sunt reprezentafi de receptorul olfactiv E.intr-o secfiune sagitali prin maduva spinlrii . activitatea lor cregte ulterior C.Transmiterea sinaptic[ cuprinde urmltoarele elemente .TEST 2 Asist. se dispune in jurul tecii de mielin[ a ar<onilor din SNP E. observdm urmltoarele elemente: A.Chemoreceptorii nu sunt reprezentafi de A.Teaca Schwann . Fanta presinaptici D. se dispune in jurul celulelor Schwann C. corpi aortici 6. corpi carotidieni D. este prezentJi in jurul axonilor din SNC B. proprioreceptori E.Oboseala fiansmiterii sinaptice . epiteliu olfactiv C. maduva osoas[ S. Alina Drlghia COMPLEMENT UNIC: l. apaxe atunci c6nd : A. cordon medular E. gaura parietalI B. cu excepfia: A. mediator C. apare prin stimularea repetatti si lentii a sinapselor excitatrorii D. rispund cu o scadere a activitafii la aplicarea stimulului B.

vermis inferior 1 l. III B. sunt nervi motori B. Lobulatia cerebelului cuprinde urmdtoarele elemente . IV D.Urmitorii nervi sunt motori. vermis mijlociu C. Despre paleocortex este fals enunful: A. dendrita protoneuronului este lungi si ajunge la receptor C. putem spune c6: A. au si fibre parasimpatice c. se manifestit numai prin sistarea activitifii anterioare este necondifionatii . corp calos B. prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia: A. inhibifia interni este necondifionatii 226 . cu exceptia: posterior al miduvei E. VI E. deutoneuronul se afl[ in cordonul D. lob floculonodular D. este nespecifici E. vermis superior E. fibrele gustative au originea 10. deutoneuronul se afla in nucleul tractului solitar din punte E.Calea sensibilitatii termice si dureroase.T. D. inhibifia externl scoartei cerebrale D. ganful central Rolando C. Inhibilia: A. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior C. peduncul cerebelos mijlociu B. Pe fala medial[ a emisferelor cerebrale se evidenliazdurmatoarele elemente cu excepfia: A. este sediul actelor de comportament instinctive 13. Despre perechea VII de nervi cranieni . cu excepfia: A. sanful corpului calos 12. este un proces pasiv B.v in ganglionul trigeminal D. al 3-lea neuron se afla in talamus S. este alcituit numai din doul straturi celulare D. este sediul proceselor afectiv/emofionale E.C. scizura calcarina punte E. XI 9. recetorii sunt terminatii nervoase libere B. are conexiuni intinse cu neocortexul B. aria de proiecfie se afla in aria somestezici I A. oup[ o zoni restrinsi pe fafa medial a emisferelor cerebrale C.

au diametru mic pi sunt nemielinizate E. celule de susfinere C. au diametru mare si sunt nemielinizate C. receptorii pentnr rece sunt mai numerogi decdt cei pentru cald D. 17. butoni olfactivi cu cili 18. dilatarea pupilei 15. fascicul vestibulo-spinal B. 20. baza melcului intrfl in rezonanftr cu sunete de frecvenf6 medie de 5000 Hz B. fibre neryoase sensitive B.14. Fusurile neuromusculare : A. lama ciuruitii a eftnoidului C. temperaturile extreme stimuleaz6 receptorii pentru durere. sunt terminatii nervoase libere B. Are o stnrcturi comparabili cu un rezonator cu coarde D. fascicul medulo-talamic 227 . scade secrefia lacrimal[ E. nu sunt diseminate printer fibrele musculare striate B. porfiunile periferice sunt necontractile E. Despre membrane bazilar4 putem spure c6: A. vibrafiile acesteia anheneaz[ celulele vestibulare E. Receptorul olfactiv . fascicul vestibulo-cerebelos C. cu excepfia: A. fascicul vestibulo-talamic E. cuprinde urmitoarele fascicule . cregte frecvenfa potenfialelor de acfiune. dilate arborele brongic D. virful melcului infte in rezonanfi cu sunete de frecvenl5 inaltii de l5000Hz C. fascicul vestibulo-nuclear D. Receptorii termici prezintil urmatoarele caracteristici . surt formate din cincilzece fibre intrafusale D. cu excepfia: A. microvili gustativi E. epiteliu de susfinere D. epiteliu lingual 19. celule receptoare gustative B. por gustative D. Calea vestibular[ . cuprinde urmdtoarele elemente .(algoreceptori) 16. produce conhactia splinei B. nu confine: A. stimuleazd secrefia exocrine a pancreasului C. podiunea centra5 este contractiltr. hiperpolarizarea celulelor senzoriale. cu excepfia: A. Receptorul gustative. sunt stimulate de tensiunea dezvoltatii in timpul relaxarii musculare C. cu excepfia: A. mucoasa nazali E. Efectele stimularii simpatico sunt urmItoarele .

nucleu cohlear E. Efectele glucocorticoizilor sunt urmltoarele cu excepfia: A. cregterea oaselor in grosime. sunt adevirate urmitoarele . cregterea num[rului de neutrofile . C. vasodilatafie ' C. cdnt[regte 500 gr. sclderea proteolizei E. sinteza matricei organice a sistemului osos B.3 cm D. plachete gi hematii D. cregterea numirului de euzinofile qi bazofile C. hipertensiune D. lobul anterior costitue 75% din masa hipofizei E. K si Ca* 25. cuprind urmitoarele . Despre crestele ampulare. o modificare brusci apoziliei capului . cregterea creierului D. este situat2l sub qaua turceasci a osului sphenoid 24. . Sunt si sediul unor reflexe posturale E. Efectele metabolice ale insulinei . reprezintLcel de-al 2-lea organ receptor al analizatorului vestibular B. cregte glicoliza 228 . STH stimuleazI: A. cregterea mugchiilor gi a viscerelor E. sunt urmltoarele . se gdsesc la vffirl canalelor semicirculare D. mai pufin: A. inaintea pubertdfii. talamus B. C. B. corp geniculat lateral D. confiacfia splinei gi a ficatului 27 . sunt resposabile de menfinerea echilibrului in condifiile accelerafiei circulare. sciderea lipolizei D. relaxarea musculattrii netede E. cu excepfia: A. sunt adevdrate urmitoarele: A.21. sciderea glicogenogenezei B. Efectele adrenalinei sunt urmtrtoarele . majoritatea efectelor se exercitii direct C. cu excepfia: A. Cdtle de conducere ale analiz.atodui auditiv. are diametru de 4. elimitiarea de Na*. este localizatd la baza mezencefalului B. tahicardie B. cregterea lipoge nezei C. colicul inferior 22. Despre hipofizd . cu excepfia: A. cregte stabilitatea membranelor lizozomale E. lob temporal C. declangeazdreflexe pentru menfinerea posturii. 23. sciderea numlrului de limfocite circulante 26.

sternul r[mdne cartilaginos dupi 40 de ani C. este format din 6 oase neperechi COMPLEMENT GRUPAT: 3l Viscerocraniul cuprinde 2. marilar 3. os etmoid C. are o lungime de 12-14 cm 3. sunt: pectoralul mare 2. la nivelul vertebrei T6 se imparte in doui bronhii l. organ cavitar care continua laringele 2. os sfenoid E. perechiile I-VII sunt adev[rate D. perechiile VIIL IX si X sunt flotante B. os occipital 29.28. aparfine spafiului mdrt anatomic 33 Sinartrozele sunt 2. 229 . l. pectoralul mic 4. sau cartilaginous 34 Mugchii anterolaterali profunzi ai toracelui. 4. sunt adevlrate urmltoarele: A. palatin 32 Traheea este : 1. 3. perechiile XI si XII sunt false C. urmfltoarele oase nepereche: vomer 4. mandibular 4. : articulafii mobile nu posedi cavitate articular[ pot fi de trp diartoze si amfiartroze intre cele doua oase se interpune fesut fibros. viscerocraniu. Despre coaste sunt adevirate : A. sunt arctri musculocartilaginoase E. os frontal B. scheletul mdinii cuprinde 28 de oase B. se articulazd posterior cu sternul 30 Despre schelet. os lacrimal D. scheletul piciorului este format din27 de oase E. dinfat mare l. subclavicular 3. coloana vertebrali cuprinde 5 regiuni D. Neurocraniu nu cuprinde: A.

35 Despre mugchii scheletici sunt adevirate urm[toarele: prezintii o porfiune central numitii corpul muqchiului 2. muqchii adductori 3. 3. tofi muqchii au o singurd origine 36 Mugchii lojei anteromediale a coapsei . bazaanatomicl a contractilitatii o constitue proteinele contractile 3.5Yo apd. este proprietate specifici muqchiului 2. sfrat muscular longitudinal l. corpul gastric 3. sunt: l. bicepsul femoral 37 Despre contractilitate nu putem spune ca : l. confine amilazd salivara. 39 Saliva: 1. mugchiul croitor 2. confine 90. 2. concentrafia K in saliva este mai mare dec6t in plasma 4. metabolismul muscular este aerob in primele 45-90 sec randamentul contracfiei musculare este de 7A% faza de confracfie a secusei . strat muscular oblic 4. antrul piloroic 4. cvadricepsul femural 4. tenii . haustre 3. fundul stomacului circular Stomacul cuprinde urmdtoarele straturi: mucoas[ 2. 42 Intestinul gros confine urm[toarele elemente: 2. apendice epiploice 4. sarcomerul este unitatea morfofuncfionalI a mugchiului 4. lizozim 40 Stomacul prezinti urmltoarele podiuni: l. prezintii doui exfremit{i alb sidefii de fesut conjunctiv fibros 3. 3. putem spune ca: l. strat muschular 4l l. submucoasi 3. dureazl 0. se secreti zilnic in cantitate de 1200-1500 ml 2. formlnd potenfiale de placi motorize 2.05 sec potenfialele de acfiune al unei unitdli motorii se sumeazl . constil in deformareamugchiului sub acfiunea unei fo4e 38 Despre manifestlrile contracfiei musculare. mugchiul este invelit in epimisium 4. 4. mezocolon t 230 l.

colesterol 49 Activitatea motorie 4 intestinului sublire nu cuprinde: contracfii de amestec care fragmenteazl chimul de 8-12 ori pe min 2. Confine un rezidiu uscat in proporfie de 0. timpul necesar de a trece chimul de la pilor la valve ileocecaltr este de 3-5 ore migcarile de propulsie sunt mai rapide in intestinal terminal l. 4. digestia bucald cuprinde masticafia. cantitatea secretatil zilnic este de aprox 1. 45 Despre 2.5 litri Ph-ul secrefiei este de 1. c[: cuprinde electolifi. 4. 48 Comp oziliabilei cuprinde urmdtoarele elemente: acizi biliari sintetizafi in bil6 2. 2. secrefia salivari favorizeaz[ vorbirea 3. peristaltismul primar este controlat vagal 3.5 3. timp faringianeste datorat impulsurilor care ajung la trunchiul 3.8-3. cec 3. 50 Despre secrefia pancreatici este adevdrat 2. 3. l. rect l. timpii deglutitiei putem spune c6: timp bucal este involuntar cerebral 46 Despre peristaltismul esofagian este adevlrat c6: perstaltismul primar este declangat de prezenfa alimentelor in esofag 2. 4. Na*.K* in concenhafie mai mare decflt in plasma cuprinde HCO3-in concenfiafie egali cu cea din plasma celulele ductale secretll 1200-1500 ml de suc pancreatic in 48 de ore HCO3-este secretat de celulele ductale 23t .43 Segmentele intestinului gros sunt urmitoarele: apendice vermiform 2. timpul esofagian este datorat peristaltismului l.60/o Secretia bazaldva"'Jiazdintre l-5 mEq/or6 Hcl liber : l. peristaltismul secundar este declangat de deglutifie 4.5-4 cm /sec 3. 44 Despre digestive sunt false urmatoarele: masticafia este un act reflex voluntar 2. colon fiansvers 4. migc[ri de propulsie care se deplaseazdcu o vitezdde 1. 4. peristaltismul secundar este contolat de sistemul neryos enteric 47 Activitatea secretorie a stomacului prezintlurmitoarele caracteristici 1. timp faringian dureazi 2-3 sec 4. si timpul bucal al deglutiliei l. pigmenfi biliari excretafi in hepatocite l. reflexul masticator este controlat de centrii nervogi din talamus 4. sIruri biliare secretate activ in canaliculele biliare 3.

formarea fibrinei care durezd 10 sec 4. timpul vasculo-plachetar care dureazI 2-4 min 1. acizi gra$i gi glicerol 4. Are o lungime de 30-35 cm Strangb limfa di% inferioar[qi % superioarl a corpului 4. artera mezentericl superioarl l. 3. Vitamin C stimuleazAabsorbfia fierului : 55 Apdrarea specifici este dobdnditii natural pasiv prin administrare de antitoxine 2. artera hepatica 4. 58 Despre canalul toracic este adevirat ci: 1. Vitaminele hidrosolubile se absorb distal in intestinal sublire 3. I 232 . dobindita artificial activ prin vaccinare 3. lipide emulsionate 52 Produgii rezultafi din acfitrnea sucului pancreatic sunt: 2. zaharazd 3. artera gastrici st6ng[ 3. 57 Ramurile trmchiului celiac sunt urmatoarele cu excepfia: artera splenica 2.5 I Sucul intestinalcasfioneazl asupra urmltoarelor substraturi: 1. incepe prin cisterna chili. l. Fierul se absoarbe in duodensub formi de fier trivalent l. se absorb printr-un sistem de transport Na-independent sunt transportate prin membrane bazolaterald a enterocitului 4. maltozd amidon di si tri peptide lipide 53 Despre glucide este adevirat c6: 1. 4. dobdnditii natrnal activ prin transfer transplacentar 4.. reprezintii 50-60% din dietii 3. maltazd 2. tncd lateral de coloana vertebrali 2. l. 'se dezvoltii in urma expunerii la agenfi capabili sa induc6 un raspuns imun 56 Dinamica procesului de cuagulare cuprinde: frrnarea tromboplastinei care dureaza 4-6 sec 2. formarea trombinei care dueazl 1-2 sec 3. 54 Despre vitamin gi minerale este fals c6: Vitaminele liposolubilese absorb in intestinal distal 2. aporhrl de glucide este de 60-80 ertKg colp 2. 4. in fafa vertebreiL4 3.

3. l. l.59 Despre activitateacardiac este adevlrat ci : volumul bdtaie al ambilor ventriculi este in medie de 140m1 2. neselectiv se datoreazdtravaliului metabolic al nefrocitului fo4a pompelor metabolice este nelimitatii de o capacitate marima de transport celula consumd energie pentru recuperarea produgilor utili 233 . 4. 3.40 sec 60 Transportul active la nivelul tubului urinifer este: 2. poate cregte la 150-200 ml pentru fiecare ventricul distola ventriculari are o duratd de 0. nodulul sinoatrial descarcl40 bitili/min volumul sistolic la efort fizic intens. 4.

C( PAG 18 ) 34C(PAG68) 35 A (PAG 68) 36 A (PAG 70) 37 C (PAG 70) 38 D (PAG 7l) 3e D (PAG 75) 5D(PAG18) 6D(PAG18) 7 C (PAG 20) 8C(PAG26) e B (PAG 27) l0B(PAG29) 40A(PAG74) 41 E (PAG 74) 428 (PAG 74) 43F.RASPUNSURI: D( PAG 15) 2 C (PAG 17) l 3l B (PAG 64) 3ZD(PAG e7) 33C (PAG 67) 3B(PAG17) 4. (PAG 74) 44F.( PAG 46C(PAG76) 47 D (PAG 77) 48 C (PAGG 78) 4e c (PAG 78) s0 D (PAG 78) 5l D (PAG 80) szB ( PAG 80) s3 c (PAG 80) s4 A (PAG 8r) 55 C (PAG 8s) 56 E (PAG 84) s7 D ( PAG 88) 58 D (PAG 8e) 5e B (PAG e2) 60 c (PAG 104) sl) 2r c (PAG 51) 22 C (PAG s2) 23D ( PAG s4) 24D (PAG 54) zsB ( PAG s6) 26B (PAG 57) 27 A(PAG 59) 28C(PAG64) 2e c (PAG 65) 30 c (PAG 64) 234 lilt .(PAG 75) 4s c ( PAG 76) ilD(PAG2e) t2A(PAG31) 13c(PAG32) 14B(PAG3s) lsB(PAG3e) 16 c (PAG 41) t7 A(PAG42) r8D(PAG43) rec(PAG51) 20F.

3 Kcal B. 2. glicogenogeneza B.5gtldl C. glicoliza C. Dr. 30%lipide C.5grldl 6 Despre rinichi sunt sdev[rate urm[toarele . 65-l l0mgr/dl E.5gr/dl D. D. cu excepfia: A. gluconeogeneza glucoza este transformatil in totalitate ghlcoza este forma de utilizare preferenfialI a hexozelor de c6tre toate celulele 4 Cantitatea de acid uric eliminate in24 ore este de: A.83 pentnr glucozi 2 Referitor la metabolismul intermediar este adevlrat c6: A. glicogenul depozitat in ficat. au rol in formarea gi eliberarea reninei D. 6-8. lipidele aflate in organism reprezintilo rezervi energetic[ de 3000 de Kcal E. lmilio de nefroni 235 . excreta cea mai mare parte a produgilor intermediari de metamolism B. 0. 0. 0. z}%proteine D.TEST 3 Conf. degradarea unui gram de glucozd genereaz69. E. sO%glucide B. 3. constitue o rezerva energetic[ de aprox 50000Kcal D. Florin Dr[ghia COMPLEMENT UNIC: I Compoziliaaproximativa a dietei cuprinde : A.10 gr 5 Valoarea normal a albuminelor serice este : A. concenfiafia normald aaminoacizilor in singe este intre 35-65 mg/lO0ml plasma C. au rol in activarea vitaminei D3 E.4-0. 60%glucide este 0. arederea unui gram de proteine furnizeuA 4. coeficientul respirator E.89r C.8-0. 3-5. confin fiecare cca. 400-600 mg D. cu excepfia: A.5-5gr/dl B.6-0.6 gr B. au rol in formarea qi eliberarea eritropoetinei C. 60-80 mg E.5-3. Univ.4 Kcal 3 Metabolismul intermediar al glucidelor cuprinde urmatoarele.

triceps D. cregte sinteza de colesterol C. brahial C.Lcu osul coxal D. biceps brachial B. provine din sudareaa4-5 vertebre sacrale B. etmoid E. palatine C. deltoid E. mandibular l0 Vertebra tip prezintii urmitoarele elemente cu excep{ia: A. pedicul vertebral apofrzd spinoasd I I Despre osirl sacru este adevdrat c[: A. felele laterale es articulaez. E. sacrului se unegte cu virful coccisului E. este os pereche 12 Despre rotul[ este adevfuat A. apofrzatransversi D. femur D. cregte sinteza enzimelor lipogenetice 236 . este os triunghiular este os scurt ci : cvadricipital B. cregte Stnteza de trigliceride gi acizi gra$i D. humerus B. vomer D.cu epifiza proximali a femurului 13 Efectele insulinei pe fesutul adipos sunt urmitoarele . arcbaza inferior C. coracobrahial 8 Oasele lurgi nu sunt reprezentate de : A. are formi triunghiulari cu baza in jos C. D.7 Mugchii bralului sunt urmltorii cu excepfia: A. coxal 9 Viscerocraniu nu cuprinde: A. E. fibula E. scade lipoliza E. morilare B. radius C. este situatii deasupra tendonului fata posterioarl se articuleazd. baza. scade hansporhrl de glucozl B. corpul vertebral situate posterior B. cu excepfia A. arcul vertebral C.

inhibe fipoliza B. nu produce: A. stimuleaz[. scdderea catabolismului in mugchii scheletici B. regleazl confracfia musculaturii netede nervtrl este invelit la periferie de tesut conjunctiv 20 Efectele sistemului nervos simpatico sunt urmatoarele cu excepfia: A. cresc anabolismul in ficat C. produc vasoconstrictie C. hipoglicemie D. D. scad mielinizarea respiratorii 16 Efectele glucocorticoizilor pe metabolismul intermediar sunt reprentate de: A. aparilia corpului galben C. ovulatie de Graaf l8 Hormonul luteinizant. scad lipoliza E. scad secrefia lacrimal[ B.sunt urmitoarele A. stimuleazi contracfia mugchilor scheletici nervul motor vegetativ.secrefia C. C. mafirarea foliculului D. sudoripari cresc secrefia gastric[ dihtn pupila stimuleazl glicogenoliza 237 . D.14 Efectele glucagonului sunt urmltoarele: A. D. stimuleazd secrefia gastric[ E. dezvoltarea tubilor seminiferi B. inhibe gHcogenoliza 15 Efectele hormonilor tiroidieni pe sisteme gi aparate . stimularea secrefiei de androgeni B. cresc fo4a si frecvenfa contrcfiei cardiac D. E. inhibe proteoliza C. stimuleazi secrefia bilir[ D. scad concentrafia acizilor grati liberi 17 Hormonul foliculostimulant nu produce: plasmatici A. scad amplitutinea si frecventa migcarilor E. secrefia de estrogeni E. E. E. scade tonusul pi promptitudinea raspunsului in mugchii scheletici B. spermatogenezl C. reprezintii o asociere de fibre nervoase poate fi senzitiv si motor nerrnrl motor somatic. B. stimularea secrefiei de progesterone stimularea secrefiei de esfiogeni cregterea gi matwarea foliculilor 19 Despre nervi nu este adevlrat c[ : A.

stimuleae[ secrefia exocrine C. 10000/mm3 C. 10-15 microni de suprafala t[lpilor 238 . 35.2l Efectele sistemului nervos parasimpatic. relaxeazlsfincterele tractului intestinal 22 lesutul conjrurctiv moale A. 15-20 microni B. nu sunt reprezentate de: A. . 110000/mm3 E. este axul lungimii corPului C. contract detrusorul B. ligamente E. prin el trece planul frontal 27 Dimensiunea medie a celulelor se considerI: A. merge pane la nivelul spafiului delimitat E. confin sisteme enzimatice E. tendoane D. 30-35 microni D. 300000/mm3 D. reprezinti sediul proceselor de invifare D. sunt sediul fosforiliri oxidative 24 Numanrl trombocitelor din sdnge este de: A.40 miqoni E. sunt sediul proceselor psihice superioare E. pleac[ din cregtetul caPului D. 20-10 microni C. contractii sfincterul vezical intern D. prezinti o membrane internd D. splinl se g[segte in urm[toarele organe cu excepfia C. stimuleazd secrefia glandelor mucosae E. anterior si posterior B. 4500000/mm3 B.5000000/mm3 25 Despre neocortex nu este adev[rat ci : A. prezintii o membrane externd C. are perete cu structura bilaminarl B. este inclus in sistemul limbic C. este format din 6 straturi celulare B. prezintii func{ii sensitive 26 Despre axul longitudinalal corpului nu este adevdrat c6: A. ganlioni limfatici B. cartilaj costal 23 Despre mitocondrie nu este adev6rat ci : A. prezinta 2 poli .

2. Ruffini D. este 125 mUmin 3. Krause : C. srHrt nervi motori B. 3. au origine reala in nucleul motor din mezencefal D. Vater Pacini E. peste 90% din filrate este reabsorbit 4. 3. 4. 3. sunt organite bogate in nucleoproteine D. este l80lh24 h l. 4. nu contin fibre parasimpatice C. confin enzime hidrolitice E. inerveazd muqchiul drept intern al globului ocular E. este confiolat parfial de maduvd este stimulat de centrii nervogi superiori din trunchiul cerebral conhacfia inifiali a vezicii scade descircarea de impulsuri de la receptorii vezicali 34 Ovanrl prezintil urmdtoarele caracteristici : este acoperit la suprafaftr de epiteliu simplu 2. 32 Despre debitul sangvin renal este fals c6: este de aproximativ 1200 mUmin 4. sunt situali in apropierea nucleului B. Discuri Merkel 30 Despre perechea a III-a de nervi cranieni nu sunt adevirate: A. prezintit tln invelig conjunctiv denumit albuginee zonacorticalE" confine vase sangvine si limfatice 239 . Meissner B. are originea aparentit in spafiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali COMPLEMENT GRUPAT: 3l Despre filtratul glomerularsunt adevIrate afirmafiile: este cantitatea formatil intr-un minut printr-un nefron 2. l. excreti substanfe celulare 29 inhipoderm se gisesc urmitori corpusculi A. este de 400mUl00g fesut/min este de 420 ml/100 gr fesut/min este 20o/o din debitul cardiac de repaus 33 Despre reflexul de micfiune este adevirat ctr: odatit inifiat se autoamplifici l. prezint2l o zon[ medulari cu foliculi ovarieni l.28 Despre lizozomi putem spune cd : A. 2. sunt granule rofunde C.

formdnd canalul ejaculator 37 Despre prosta5 putem spune cd testicularl 2. este situate in bursa scrotal[ 3. fafa sa lateralS este acoperitit de pavilionul 4. 3. corpul penisului este fixat prin doi corpi cavernogi la oasele bazinului 39 Testiculul : are o masa de aproximativ 35gr 2. sunt false urmltoarele: 1. : este un organ glandular endocrine este sifuate deasupra vezicii urinare sdngele venos prostatic este colectat de vena prostaticd ei de secrefie participd la formarea spermei 2. i-gi dezvoltil capacitatea de migcare in canalul ejaculator 4. vezicula seminali prostata glandelebulbo-wetrale glandul 36 Despre conductele spermatice. cu excepfia: este asiguratil de artera ovarian[ . confine 500-600 lobuli testiculari pentru ambii testiculi 40 Desprdovar sunt false urm[toarele afirmalii: 1. canalul deferent continui canalul epididimar caile extratesticulare sunt reprezentate de tubi seminiferi drepfi gi refeaua 4.35 Glandele anexe ale aparatului genital masculin sunt: 2. 3. 3. ramuri a aortei abdominale 2. se inmagazineazAin epididim l. 42 Spermiile 2. canalul deferent se unepte cu cel a veziculei seminale. caile intratesticulare sunt canalele eferente pi canalul deferent 2. cdntlregte 6-8 er 3. secrefia prostatic[ are rolul de a cregte fertilitatea acestora 3. 3. are forma unei virgule l. vena ovariand stingl se varsi in vena cava inferioari l. l. produsul 38 Penisul l. ramura ovarianE din atrera uterinI particip[ la vascularrzaliaovanrlui 4. 4. 4. este format dintr-un aparct erectil 4. : are dubl[ funcfie este situate sub scrot l. vena ovariani dreapta se varstr in vena cava inferioari 3. : se menfin fertile aproximativ 2 luni 240 . 4. are funcfie mixtil 2. are un diametru de 3-5 cm hompei 4l Despre vasculanza[iaovarului nu sunt adevirate afirmafiile.

putem spune ci: la nivel tisular .75 sec l.44 ml de 02 48 Sunt adevdrate.5yo din 02 este transportat de hemoglobin l. 0. 24. l.8 ltr de urind concentrate in tubul contort distal gi colector se reabsoarbe l0 o/o dim apa filtrate in urina finald se elimini lYo dinapa filfiate 45 Despre difuziuneaCO2 sunt adevirate afirmafiile : in aerul alveolar presiunea este de 46mm coland de Hg 2. 44 Despre reabsorbfia apei . egalarea presiunilor parfiale alveolari si sangvini se face in 0. este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare. volumul bitaie este de 150 -200m1 in repaus 4.020441tr de 02 4. dup[ fazade ejecfie urmeazd diastole verntriculartr . in lipsa ADH-ului se produce reabsorbfia facultative in prezenfa ADH-ului se elimini 1. corpul galben nefecundat involueaza dupa 20 zile. incepe cu deschiderea valvelor atrioventriculare 24t .s ml de Olldl 3. sunt false urmitoarele: 2.lumitoarele : fircare molecul[ de hemoglobind se poate combina cu cel mult 4 molecule de sdngele arterial transporte2S. 21. se terminl in momentul inchiderii valvelor semilunare 3. 50 Despre fazade ejecfie'este adevirat cd: f 2. gradul de satuafie al acesteia este de 60-80% 96. presiunea parfiald a 02 este de 47mm coloand de Hg 2.16 Despre transportul gazelor.nge . 4. dupi discocierea oxihemoglobinei. secrefia estrogenilor favoizeazAactivitatea osteoblasticd 4.44m1 de 02 in sdngele arterial 2. l2ml 02 3. 02 4.021441tr de 02 3. este de tonalitate joas6 3. este de 25 de ori mai difuzibil decdt 02 3. pentru fiecare l00ml de sf. 0. l. 49 Zgomotul I prezinti urmitoarele caracteristici: este mai scurt 2. 47 llnindivid cu 16 gr de hemoglobind" transporti: 1. . l. circuld 90% dizolvat fizic in plasma 4.se elibereazlin fesuturi in repaus.43 Secrefia intern6 a ovarului : este stimulati de FSH pi LH 2. 4.25 sec in capilanrl pulmonar 2. 3. l. secrefia corpului galben este stimulat[ de FSH 3. este mai pufin intens 4. cregterea PH-lui gi scaderea temperaturii determini sciderea capacitafii hemoglobinei de a hega 02 Hematia pertrece in medie 0.

prostatii 4. are rolul de a amortizaunda de goc 4. 54 Vena cava inferioar4 adun[ slngele venos de la : 1. pe traseul vaselor limfatice se gisesc ganglioni limfatici prin care limfa trece 2. vaginul. limfocite 25-33% 242 1. rinichi 55 Despre artera iliac6 externd sunt false urmltoarele: 2. l.40 sec sistola ventriculari -0.% superioar[ a corpului 3. splinl 4. 4. prima regiune a rectului 57 Despre vena limfaticl dreaptii nu sunt adevlrate: 1. testicule 3. diastola ventriculari -0. se continul cu artera poplitee 3. devenind arter6 femurali iliac[ interni vascularizeazil: 1. neutrofile 50-60% . colecteaz[ limfa dlur. fesuttri 53 Sistemul limfatic se deosebegte de sistemul circulator prin: adaptarea la fuircfia de drenare a fesufirilor capilarele limfatice se deosebesc de capilarele sabgvine perefii vaselor limfatice sunt mai subliri dec6t cei ai vaselor sangvine 3. 3. se imparte in artera tibiale anterioar[ si artera fibularl 4. are o lungime de 2.0. permite controlul fin al distribufiei debitului sangvin citre diferite organe pi l.51 Fazele ciclului cardiac surt urm[toarele: 2.5-3 cm 2. l. ajunge pe fafa posterioarl acoapsei . 3. urc[ anterior de coloana vertebrali 4. 4. vezica urinard. bazofile 2-4o/o 3. -arlera tibiaH anterioar[ irigi laba piciorului 56 Artera l.40 sec 52 Despre contractilitatea arterelor este adevdrat c6: se lasa destinse cdnd cregte presiunea sdngelui 2.50 sec diastole atrialtr-0. euzinofile 3-9o/o 4. colon 2. se deschide la confluenfa dinffe vena jugular[ intend gi vena subclaviculard dreaptil 58 Formula leucocitare prezintii urmtrtoarele valori corecte: 2. pdn relaxarea mupchilor netezi dinperetele lor 3. i-gi modificd marcat diametru .10 sec diastole generald . 2. in mod facultativ.

este recircularea unei mici pe4i a slnrilor biliare prin vena porti in lipsa sdnrilor biliare se pierd prin materiile fecale 60% din lipidele ingerate au rol bacteriostatic Ai stimuleazdmotilitatea intestinal6 243 . 2. lipidele ajung prin vena portd la ficat 2.59 Despre lipide putem spune c5: aportul zilnic vanazA intre 25-l00gr se absorb prin tractul intestinal prin difuzie 3. activ[ 4. 4. sirurile biliare au rol de emulsionare a lipidelor 1. trebuie emulsionate de cltre sdnrile biliare si lecitinl 60 Despre circuitul enterohepatic este adev[rat ci : 3. l.

B PAG 89 54. APAG 4 27. B PAG I18 37. A PAG I25 6. APAGII3 31. B PAG 26 57.8 PAG 55 18.CPAG89 58. BPAGIIO 3. C PAG 92 50. C PAG 92 53. C PAG I25 25. B PAG 57 17. B PAG IO3 33. C PAG 58 16. B PAG 88 56. C PAG IO3 32.D PAG 65 13.BPAGI16 35. C PAG 116 A PAG 64 II. C PAG 12I 43. B PAG IO5 34.8 PAG 5 28.D PAG 1 18 38.CPAG64 Iz.8 PAG lOO 46.D PAG 38 30. C PAG 60 15. D PAG 8I 60. I. A PAG 88 22. B PAG 118 39. D PAG 7 29. D PAG IO8 4. D PAG 68 8. A PAG 59 14. D PAG 64 IO.8 PAG 31 26.8 PAG I I 23. C PAG 117 40. E PAG 55 19. A PAG 103 7. D PAG 92 52. B PAG IO5 5. APAG 7 24. C PAG 104 45. C PAG 35 21.nAspuNSURr 2. C PAG 92 5I. C PAG 88 55.APAGI16 42. C APG IOO 48 . E PAG 63 9.E PAG IOO 49. C PAG 78 244 . D PAG 125 59. C PAG 35 4l. B PAG 32 20.APAGI18 36. B PAG I2O 44.8 PAG IOI 47.

Confin butoni terminali C. Corpusculii Krause C. Dendritele: A. Panta desceiidentl a potentialului de acfiune : A. Prezintii corpusculi Nissl labazd E. Nu se divid B. Confin corpii Nissl D. glandularl C. Discurile Merkel 3. incepe odatl cu atingerea potenfialului prag B. E rezultatul distribufiei asimetrice a ionilor pe cele doui fele ale membranei 2. colecteazi numai stimuli externi B. Terminafiile nervoase libere B. Au rol de transport pentru neuroni E. Deplaseazdmoleculele in sensul gradientului de concentrafie C. Nici un raspuns nu este corect 5. Sunt chemoreceptori: A. Receptorii olfactivi E. Transportit centripet neurotransmilEtor D. Se datoreazd sclderii permeabilitatii membranei pentru K+ C. Nu confin neurofibrile 6. Ioana Anca Bldiriu COMPLEMENT SIMPLU Potenfialul de membran[ : A. atenueaz[ intensitatea stimulilor externi 4. convertesc energia stimulului in impuls nervos D. transformd impulsul nervos in secrefie B. Se datoreaza cresterii permeabilitatii pentru K+ E. E responsabil pentnr permeabilitatea selectivd B. transforml energia electricd in energie chimici E. Se datoreaza cresterii permeabilitatii mambranei pentru Na+ D. In repaus e apropiat de potenfialul de echilibru al Na* D. Deplaseazdnumai ionii impotriva gradientului de concentrafie E. Sunt prelungiri celulare temporare A.TEST 4 Prof. Au o prelungire unic[ 24s . Sintetizeazd ARN C. Univ. Receptorii : l. Dr. Newogliile : A. Receptorii vizuali D.

Este transmisa pe calea sensibilitIlii tactile grosiere 13. Are deutoneuronul in bulb B. Sinapsele dinhe celulele miocardice : A. Se mai numesc pldci motorii B. Este sublire C. Lichid cefalorahidian E. Lipsegte in neuronii sistemului 8. Confine incluziuni pigmentare 9. Acoper[ a:<onul la exterior D. Confine mielinl B.7 . Transmit bidirecfional E. ARN C. Corpii Nissl : 12. Sunt joncfiuni firncfionale discontinue D. cu o excepfie A. Excitabilitatea sinaptic[ este crescutii A. Axonul protoneuronului inhi in cornul anterior medular D. Sintetizeazl mielind B. Cornul posterior medular B. Permeabilitate selectivd D. Are protoneuronul in maduvi C. Asigur[ rezistenfi mecanicl E. Are rol in permeabilitate E. Deutoneuronul protopatice se afldin: A. In repaus este incarcata pozitiv pe fata interna si negativ pe fata externa E. Cofeini D. Neurilema are urmatoarele caracteristici. Delimiteaza I netronul de: l. Are rol in divizitrne C. Reprezint[ conexiunea dintre neurofibrile C. Intervine in transportul axonal D. Ganglionul spinal C. Neuroplasma : nervos periferic A. Bulb 246 . Talamus clii E. Cornul anterior medular D. Teaca Henle : A. Este transmisi pe calea sensibilitifii proprioceptive de confiol a miscirii E. Mielini B. Ca\ea sensibilitefli epicritice A. Este un bun izolator electric C. Sunt acoperite cu o teacd de mielind 10. Structuri lipoproteicd : B.

Este in contact cu lichidul cefalorahidian C. Adrenalina D. E dispusi sub formtr de coloane 16. Se afli la interiprul substanfei cenugii B. Acustic D. Olfactiv B.Corpul vitros E. formeazi coarne 17. Oxitocina C. Vestibular I 8. e organizatlin coloane C. Umoarea apoasd C. Substanla albl : A. Cristalinul D. Corpusculii Ruffrni 19. Este foarte rezistentJi E. este in contact direct cu pia mater D. Corpusculi Ruffrni C. Corpusculi 15. Vizual E. Corpusculii Meissner D. Vasopresina 20. Receptorii sensibilitiifii kinestezice includ: A. Discurile Merkel C. Corpusculii Krause E. Discuri Merkel E. Celula receptoare constituie gi protoneuronul cdii de conducere pentru analizatorul: A. Coroida B. Pia mater: Meissner A. Prolactina B. Corneea 247 . Prezint[ doul coarne anterioare D. Cortizolul E. infi[ in structura meningelui B. Stimuleazdeliminarea laptelui din glanda mamarl: A. intre mediile refringente oculare nu se afli : A. e mai vizibili in regiunea toracicd E. Gustativ C. Proprioceptorii B.14. Corpusculii Golgi B. Sensibilitatea termic6 are ca receptori: A. Visceroceptori D.

lipsa lui produce nanismul hipofizar 26. este hocalizatin regirure anterioar[ a gdtului D. sucului pancreatic D. salivei B. Pepsina : A. Stimuleazd glicogeno geneza E. este stimulat de hormonii sterolici E.21. sucului gastric C. intensifi carea lipogenezei D. Acidul clorhidric intrd in compozilial A. Formeaz[ membrana tectoria C. Sunt gi protoneuroni ai ctrii E. este forma inactivd a pepsinogenului 248 . Esftogenii 23. Glucocorticoizi E. Receptorii analizatorului auditiv : A. este inhibattl de pH-ul acid intragastric E. Favori zeazd gluconeo geneza D.are rol de organ limfatic ' 'B. bilei 27. stimulare secrefiei gastrice 25. Se afl6 in utriculI 22. gluconeogenez6 E. apare dupd pubertate C. Este o enzima lipolitica D. este o enziml glicolitici B. Sunt celule ciliate D. Scade consumul tisular de glucozd 24. Mineralocorticoizi B. Glucagonul produce: A. Catecolaminele D. Se glsesc in ganglionul lui Scarpa B.hrpoglicemie B. accentuarea glicolizei C. Androgenii C. Este o enzimd proteolitic[ C. Insulina reduce glicemia prin: A. Timusul: A. Stimularea glicogenolizei hepatice B. Scade glicoliza C. sucului intestinal E. Reduc numlrul de eozinofile hormonii: A.

g-10-E. Mucind E. Are o frecvenfl de desclrcare de 40/minut 249 . D. Pepsinogen 31. Implicl musculatura duodenalI E. CI' D. Se afli originea arterei pulmonare B. este un act motor D. Se afl[ valva tricuspidl C. l-2.Deglutifia : A. tt-tz 33. Colesterol D. 4-6 c. HCI C. Na* B. Gastrini. Are vitezlde conducere de l0 ori mai mare ca refeaua Purkinje C.5 B. Sucul gastric un confine: A. Imprim[ ritmul sinusal D. se desfigoar[ intr-un singur timp C. sub acfiunea HCI gastric B. Acetilcolinl B. Proteine 32. Glucagon E. Secrefia gashici de acid clorhidric este inhibatl de : A. Nodul sinoatrial : A. Sdngele trece din ventricul in ahiu D.28. HCOI- E. Se deschide vena cavi superioari E. Concenftafia salivarl a clrui ion dep[gegte concentrafia sa plasmaticl A. pH-ulsucului gastric este de: A. K* C. La nivelul orificiului atrioventricular drept: A. E inhibatil de vag 30. Secretind C. 7-8 D. Labferment B. Se afl[ in miocardul ventricular E. Mg'* 29. Sfugele ctnge continuu 34. Se afl[ in septul interatrial B. Se activeazJ.

Sensibilitatea proprioceptiva utilizeazl. Nodul sinoatrial B. Este aerul introdus in plimdni in respiralia de efort B. Pulsul arterial B. Miocardul ventricular C. Refeaua Purkinje 39. D.7 secunde B. Absorbfia aminoacizilor 36. Este mai mare decit volumul rezidual E. Determind sclderea volumului ahial 37. : Corpusculii Ruffini lilK . Fustrile neuromusculare 4. Nu reprezintii o activitate mecanicE: A. Activeazi pepsina Sunt metabolifi ai hemoglobinei Hidrolizeazi lipidele Emulsioneazd lipidele Activeaz[ peptidazele A. Depolanzareainimii 38. Presiunea intraventriculari scade rapid D. Volumul curent: A. $ocul apexian E. Sistola ventricular[: A. urm[torii receptori 2. Corpusculii neurotendinopi Golgi 250 l.35. Pulsul venos D. Determin[ cregterea presiunii ventriculare E. iasciculul Hiss E. Zgomotele inimii C. Digestia amidonului E. Pigmenfii biliari: A. E. Este mai mare decit volumul inspirator de rezervl COMPLEMENT GRUPAT 4I . Bila intervine in: A. ' Nodul atrioventricular D. Dtneazd 0. Absorbtia glucidelor C. Nu aparfine tesutului excitoconductor: 40. B. Nu poate fi eliminat din plamdn prin respirafie C. C. Terminafiile nervoase libere 3. Digestia proteicd B. Absorblia vitaminei D D. in acest interval ventriculii se rclaxeazi ca o cavitate inchisi C. Este de aproximativ 500 ml D.

Plnmdnul 46. 3. Aurol proteolitic : 1. Duodenul 4. STH 3. Lipaza Glucagonul 25t . Estrogenii 2. Urmdtorii nervi cranieni sunt motori: 1. 4. Testosteronul 48. Hipofrzaanterioarl secreti : 2. Perechea VIII 43. Insulina l. 3. Adrenalina : l. Aldosteronul 3. Secrefia pancreatici endocrind include: Amilaza 2. Prolactinl 44. Vasopresind 3. Tiroxina 4. Glucagonul 49. Perechea VI 4. Sunt de natura lipidica urmitorii hormoni: 1. Glucocorticoizii 2. Stomacul 3. Sunt hormoni hiperglicemianfi Cortizolul 2. Vasotosini 4.42. Hormonii medulosuprarenali : l. 45. Perechea IV 2. Perechea III 3. Urmitoarele organe au gi rol endocrin: 2. Somatostatin 4. Gluc4gonul 47. Melanin[ l. Secrefia gastricI de acid clorhidric este inhibati de Glucagon 2. Adrenalina 4. Sistem nervos simpatic 3. Rinichiul l. Cortizolul 4.

Au rol in hemostaz[ 55. Acid clorhidric 51. Hormoni 53.50. in sarcind 56. Nucleaz6 4.grupaAB 54. Sunt anucleate 3. gnrya A 3. Leucocitele : 1. in sornn 4. tensiunea arteriall Acinii pulmonari cuprind Bronhiolele respiratorii 2. Aglutinogene 4. Emit pseudopode 4. Pepsinogenul este activat de: l.Lipazd 3. I. Nu prezintil aglutinine de tip alfa: l. Infl ue n[eaz6. Cregterea debitului cardiac are loc: l. Electrolili 4. Secrefia intestinali cuprinde: 1. elasticitatea vasculartr 4. Apdt 3. Fibrinogen 52. Infl ue nleazd. aerul inspirat in repaus 2. Volemia: l. : 252 . Depinde de lichidele extracelulare 3 . Mucus 2. Chimotripsin[ 2. Ductele alveolare 3. Alveolele pulmonare 57. in tirnpul stimul[rii vagale 2. Slculefiialveolari 4. Plasma nu confine 1. Mucus : 2. La efort 3. Prezintii mitocondrii 2. ReprezirfiA. Ioni 3.grupa O 2.grupa B 4.

Are o compozilie la fel ca gi plasma 3. Filtrarea glomerulartr : l. Reprezintd aerul ajuns in alveole/minut 2. Umple clile aeriene pene la bronhiile terminale 60. Are ca rezultat urina finali 2. Proteine 3. Ulfrafiltratul nu confine: l. Eritrocite 253 . Are o valoare de circa 4-5 Vmin 4. Are loc predominant la nivelul tubului proximal 59. Glucozd 2. Ventilafia alveolari: l. Acid uric 4.58. Reprezintilaerul participant la schimburile respiratorii 3. Are un volum de 180 l/zi 4.

C (pag.77) 33. 19) 18. 60) 2s. 8s) C (pag. 27.a9. 4. E (pag. 56. 93) s7. A (pag.79) 22. l2l) 48.77) 27. A (pae. C (pag.8 (pag.r B. 59.: c. 120) 45. 16) 10.t D. D (pag. A (pag. B (pag. D (pag. 60) 26.103) s9. 3.8 (pag. s6) 23.77) 28.E (pag.( A. 77 .t 254 [li]l . C (pag. 60.la) B (pag. C Gae. 81) 36.17) s0. al) 19. A(pag. 56.9) D (pag. 90) C (pag. C @as.60) 47 . 85) t2. 6. 54. C (pag. A @ag. 5. A@as. 57.77) 34. B (pag. 99) 60.77) 51. 75) 29. 2l) 13. D (pag. 92) 1 ( I I T E 5. A (pag.77) 32. A(pag. 103) s2. 44 . B (pag.77) 31. 78.l 8) D (pag.la) 11. C (pag. 37. a5) 21.92) 38. D (pag. 78) 39. a2) 20. 56.2t) 14. B (pag. 59) 24. A (pae. al) 42. D Qng. 99) D. B (pag. 76) 30. 56) t7. 97 . s6. 7. 77) A (pag. 38.15) 4t. 18. C (pag. 5758.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT GRUPAT (pag. l5) 9. 78. 54.38) C (pag. B (pae. A (pag.10) D (pag. 6. 55.97) s8. 60.E 43. 15) 8. 60. 55) E (pae. 9l) 35. 57 . E (pag. 18. D (pag. B (pag. D(pag. B (pag. C (pag.28) 2. a9) C (pag. A B c. 49. l.8 Qng. A (pag.8 Grag. E.I E. C (pag.E (pag. 35 . B (9. 19) 16. s3. 85) B (pag. 9l) 40. 39) 15.D (pas. B (pag. 103) 46. 60) D (pag.

Dumitru Ferechide COMPLEMENT SIMPLU: l.Canalele glandelor endocrine afirmaliile privind epiteliile senzoriale sunt corecte : A.Int[ in sftuctura segmentului intermediar al organelor de simf E.Digerarea substanfelor gi particulelor care pdtrund ln celuli B.Desmozomii C.Nici o afirmatie nu este corectl 255 . Univ.Snnt formate din celule epiteliale diferenfiate gi specializate in celule serzoriale B.Mitocondriile B. Pavimentos plurishatifi cat E.Tunica internd a vaselor limfatice D.Care din C.Sunt formate din celule conjuctive specializate D.Tunica inteh} a vaselor sangvine pi limfatice este un tesut epitelial A.Secretin6 C.Diviziunea celular[ 2. Mitocondriile au rol direct in : A.Canalele glandelor exocrine E.Enzime hidrolitice D.Labferment 3.Cilindric pluristratificat 5.Ribozomii 4. Dr.Pavimentos simplu D.Plasmini : B.Lizozomii confin A.Sinteza proteici C.Excrefia unor substanfe celulare E.Bronhiole C. in procesele de digestie intracelulard intervin : A.Eliberarea de energie celular[ D.Lizozomii E.Dictiozomii D.TEST 5 Conf.Lizozim E. Epiteliul pluristratificat cubic gi cilindric se gdsegte in : A.Transformd stimulii in produgi de seuefie 6.Cubic simplu B.Mucoasa bucal[ B.Cilindric simplu C.

Se mai numesc potenfiale de acfiune I 3.Se afl6 in tunica medie venoas[ E.Prezintii numeroase prelungiri dendritice newogliilor : A.Blocheaz6 transmiterea influxului nervos B.Depnqegte de l0 ori numirul neuronilor D. Neuronii unipolari : : A.Au o prelungire care se divide in T E.7.Au forma stelatii C.Este de 10 ori mai mic decdt numinrl neuronilor E. Reflexul reprezintil : A.Lipsegte la axonii neuronilor centrali D. ochi) D.Au aspect fusiform B.Are rol de conductor electric C.Permite viteze mai mari fafn de cele de la nivelul axonilor mielinizafi B.Se gisepte in tendoane. Numdrul 10.Reactia de rispuns a centrilor nervogi la stimularea unei zone receptoare C.Se intiilnesc in celulele cu conuri gi bastonaqe din retind D.Este egal cu cel al neuronilor B.Se gdseqte in ganglionii limfatici gi in splind C.- . Conducerea impulsului nervos la nivelul a:<onilor amielinici : A. S e r ealizeazd multidirecf ional 12.Permite vitbze de l0 m/s C.Permite vrteze de 100 m/s D.Depnqegte de 5 ori numtrrul neuonilor C.Intervine in permeabilitatea a<onului E.Sunt produse de 3 termina{ii presinaptice vecine B.Refacerea scotopsinei din celulele retiniene D..Repre zlrrrti depolari ztfiea membranei presinaptice E. Teaca de mielini : A.Este de 5 ori mai maxe decdt num[rul neuronilor 9. ligamente. aponewoze 8. Potenfialele postsinaptice excitatorii : A.Sunt produse de 2 terminafii presinaptice vecine C.Unitatea morfologic[ a organismului 256 [llii.Se rcalizeazAin ambele direcfii E.Este o variatate de fesut conjunctiv moale B.Reacfia de rispuns a centrilor nervopi la stimularea unei zone efectoare E.Este produsa de celulele Schwann si oligodendrocite I l. fesutul conjuctiv lax are urmatoarele caracteristici A.Repre zintL repolarizarea membranei postsinaptice D.Legitura dintre oase in cadrul scheletului B.Se gtrsegte in jurul unor organe ( rinichi .

5 nivele majore 8.14. Arahnoida : A.Prin calea spinobulbartr E. Riddcina posterioara a nervilor spinali : A.invelegte m[duvi la care ader[ intim E.Cortexul cerebral 20.2 nivele majore B. Prin calea stnsibilititlii kineste zice C.Este o ramura periferici a trunchiului neryos spinal B.Ganglionul spinal D.Are pe traiectul ei I ganglion cerebral 16. Kinesteiicd B.Prezintii pe traiectul sdu ganglionul spinal C.Termic[ gi dtneroasl E.Confine fibre vasomotorii pentru meninge D.Prin calea sensibilitifii de confiol al migcnrii D.3 nivele majore C. Sistemul neryos central are : A.6 nivele majore 15.Transmite impulsuri musculaturii somatice E.Are o structuri conjuctivd B.Hipotalamus D.Tactil6 protopatici : 18.Prin calea sensibilitiifii epicritice B.Tactili epicriticl C.Bulbul rahidian C.Propioceptivi de conftol al migcdrii D.Talamus B.4 nivele majore D.Ganglionul spinal E.Este o membrani conjuctivo-vasculard 17.Printr-o cale multisinaptictr 257 . Ciile sensibilitifii exteroceptive au protoneuronul situat in A.Cornd@sterior C.Cordonul posterior 19.Este separatli de pia mater prin spafiul epidural D. Fasciculele spinotalamice laterale conduc sensibilitatea A. Sensibilitatea interoceptivil este condusil : A.Este separattr de dtna mater prin spafiul subarahnoidian C.Cordonul anterior E.Cordonul lateral B. : Al 3-lea neuron al ciilor exteroceptive se glseqte in : A.

Neoeerebel B.La nivel medular B.Arhicerebel : 26.Repre zintLnuclei ai sistemului piramidal 27. Corpii sfiiafi : A.Sunt striafi la nivelul scoarfei cerebeloase C.Are al}-leaneuron in nucleul solitar din bulb D. Cahea gustativl : A.Nucleul vestibular superior : 23.in bulb D.Al Il-lea neuron al clii acustice C.Ramtua oftalmicd gi maxilar[ sunt senzitive.Toate sunt mixte C.Toate sunt motorii D.Sunt situafi in raport lateral cu hipotalamusul E.Pleac[ de la nucleii cohleari B.Calea acusticd E. IX 9i XI C.Neocortex E.incorpul geniculat medial se g[segte A.Calea gustativl B.Calea motorie D. Fasciculul piramidal direct se incruciseazl: A. celelalte 2 sunt senzitive 25.Are protoneuronul in ganglionii anexafi nervilor VII.Sunt nuclei bazaliin profunzimea emisferelor cerebrale D.Al III-lea neuron al ciii asustice B.Calea opticd : 258 llili . din care : A.Paleocortex C.Toate sunt senzitive B.Coliculul inferior D. Lobul floculonodular fine de A.in mezencefal 22 .Sunt striafi la nivelul scoarfei cerebrale B.Ramura oftalmicd este mixtil. Nervii trigemeni au 3 ramui principale.Se proiecte azdinpartea superioar[ a girului postcentral E.Calea olfactiv[ C.21.Al IV-lea neuron al ciii acustice E.in diencefal E. iar cea mandibular[ mixt[ E.in punte C. Se incrucige azd la nivelul talamusului 24.Paleocerebel D. O componenti importantii a sistemului limbic este A.

Nici tm rispuns nu este corect 31.Bulbului C.Vestibular E.Membrana D. Axonii provenifi din campul temporal ( extern ) al retinei se incrucigeazl la nivelul : A.Sistemul limbic B.5-6 milioane D.28.Membrana E.Lobul frontal C.Chiasmei optice D.Motor B.Amplifici vibrafiile sonore slabe C. Numflnrl celulelor cu conuri este : A.Membrana timpanici tectoria bazilar[ reticulatli bazald 33.Mdduvei spinarii B.7-8 milioane 8. Fasciculul vestibulocerebelos confiol eazd : A.Echilibrul static gi dinamic E. Care dintre analizatori are protoneuronul in ganglionul spilal Corti : A.Auditiv 34. Aria auditiv[ se afla in A.Olfactiv C.MigcIrile globului ocular 259 .125 milioane E.Hipocamp E.Deglutifia D. DeregLeazl. Organul lui Corti este agezat pe A.Migcnrile de finefe B. intensitatea undei sonore : 32.6-7 milioane C.Tonusul musctrlar C.Amplific6 vibrafiile sonore puternice B.Lobul occipital D.Viaral D.Diminu6 vibrafiile sonore slabe E.Membrana B.Diminu[ vibrafiile sonore puternice D.Metatalamusului E.Girul temporal superior : 29. Mugchiul ciocanului : A.130 milioane 30.MembranE C.

lr fala mediali a lobului frontal D.Pe fala medial[ a lobului temporal 36.Faza de rela:<are de 0.Tiroxina 39.Produce hipertrofi a muscularl : 38.Nucleul ambiguu din bulb D.Glucagonul E.Patnr faze succesive : COMPLEMENT GRUPAT 41.Pe fala inferioari a lobului occipital B.ls D.01s C.Durata totali de 0. Segettr intermitent bila 260 liilr .Este baza anatomicd a excitabilitiitii E. Deutoneuronul caii gustative se afl6 situat in A.Cregte lipogeneza D.Faza de latenfi de 0.Este cuprins intre doul membrane Z B.Sunt dispuse in cordoane Z.Este baza moleculari a contractilitafi i 40.4s E.Produce hipoglicemie C.01s B. Cortizolul are urmdtoarele efecte specifice pe sistemul muscular A.Pe fafa laterali a lobului parietal C.Faza de contacfie 0.Este cuprins infie dou[ benzi H intunecate D. Sarcpmerul: A.Norepinefrina C.Este cuprins intre doui benzi H luminoase C. Aria corticaltr 37.Prezinttrelafii de vecinitate cu capilarele sinusoide 3 .Insulina D.Nucleul accesor din mezencefal : 35.Cregte stabilitatea membranei lizozomale B.Nucleul solitar din bulb B. Secusa muscular[ striati are A.Delimite azL canaliculele biliare 4. Celulele hepatice : l.In jurul scizurii calcarine E.Epinefrina B.Cregte catabolismul muscular scheletic E.Nucleul ambiguu din punte C.Nucleul formafiei reticulate E.olfactivi se afl6 : A. Care din hormonii secretafi de pancreasul endocrin cresc fo4a de contracfie a inimii A.

5 g/dl 2.5 gldl 3.a II a coagullrii dureazd l0 minute 3.5 .2-4 secunde 2.Au viteza mai mare in ileon ca in jejun 43.42.Acidul clorhidric 2. Grupa de sange AB (IV) Rh.De2.Este prezentil U ioti indivizii umani 3.5 g/dl 45.Lipaza gastric[ 44.Labfermentul 3.(negativ) poate primi sange de la l.Apar in orice parte a intestinului sublire 4.Circa 2 Yo substanfe anorganice 2.Gelatina 4.2-4 minute 46.5-3. Concentrafia normal[ de albumine in plasmi este: l.I m/s 3.5-5 g/dl 49.Grupa A (ID P&3.Faza.Grupa B (III) Rh' 4. De 3.Fan a II a coagulirii este formarea hombinei a l.Este inndscutit 2.Glucoze 65-l l0 mg/dl 3.Natriu 130-140 mmoUl 4. De 6-8.Fual 4.Faza a IIII _dureazd l-2 minute : 47.Grupa AB (IV) Rh* (pozitiv) 48.Proteine totale 6-8. Plasma sangvinl confine : l. Aptrrarea nespecific[ : l. Hemostaza primard dureaz[ 1.Se rcalizeaz[ prin mecanisme umorale qi celulare 4. Principalele substanfe organice din sucul gastric sunt l.Care se deplaseazil anal cu viteza 0. Undele peristaltice : l.l0 secunde 4.Grupa O 0) Rh' 2. De 65-l l0 mg/dl 4.Sunt migclri de propulsie 2. Alegefi afirmafiile corecte : coagulirii dureazil4-8 minute 2.Este mediatil de limfocitele B.5-8 minute : : 3. T 261 .

Eozinofi le repre zintil l -3% .Faza de C. Un ciclu cardiac normal prezint[ pentru I ritm de75ll' : l.Se inchid la inceputul sistolei ventriculare 3.Monocitele reprezintil 3 -9% 3 Limfocitele reprezintli 20-30% 4.Este mai lung mai intens.I.Sistola atriali 0. de tonalitate mai joasd 2.50 sec 56.Se deschid in timpul diastolei ventriculare bltaie reprezintii 70ml sange : ambii ventriculi pe minut fiecare ventricul pe sistold ambii ventriculi pe sistolE 4.Neufiofilele reprezintil 50-65% 2.Este cel mai important ritm 55.Se inchid in timpul diastolei ventriculare 4. Zgomotul II : l.Pompat de 2.7 sec 3.incepe cu inchiderea valvelor semilunare 2.Nu depinde de volumul de api restant in tesuturi 52.Este produs de deschiderea valvelor semilunare 4. Ritmul nodal 1. ( contracfia izovolumetrici) l.Are o valoare de l500mUzi 2.incepe cu inchiderea mifialei si tricuspidei 57.Diastola atrialn 0.Simultan cu ritmul sinusal 3.Pompat de 3.50.Este produs de inchiderea valvelor semilunare 262 . 51.Nu vartazdcu factori hemodinamici locali 3.3 5sec 4.VariazLcu fo4a contracfiei gi cu presiunea arteriali 53.E produs de nodulul A-V 2.incepe cu deschiderea valvelor semilunare 4. Debitul limfatic mediu : l. in formula leucocitari : I .V.incepe cu deschiderea valvelor afiovenfiiculare 3. Y alvele atrioventriculare : 1.Este produs de'inchiderea valvei mitralei gi tricuspidei 3.Se deschid in timpul sistolei ventriculare 2. Volumul l.15 sec 2.Pompat de 54. Sistola ventricularl 0.Frecvenfa impulsurilor este 40/1' 4.Diastola ventriculari 0.Depinde de volumul de api filuat la nivelul capilar (l6mUmin) 4.

Braf stAng-picior drept.Capacitatea reziduald fuircfional[ =3 500 ml 4.D II 60.D I 3. Electrozii ECG misoarl diferenla de potenfial dintre : l. Alegeti valorile normale ale parametrilor ventilatori l.5-5 Ul' 263 .Volum inspirator de rczervi= 500 ml : 2.Volum rezidual: 1000 ml 3.Minut volum respirator -4.Bra[ drept-picior stdng.D II 2.Unda T corespunde repolarizlrii atriale 3.R.D I 4.Cele Zbrale.Undele Q.S reprezintii repolarizarea ventriculari 4.58.Unda P reprezint[ depolafizareaatrialI 59. Pe traseul EKG : l.Braf drept-picior stSng.Se inscriu 3 unde pozitive gi 3 negative Z.

B (pagina 71) 264 trlii.D (pagina 5l) 35. C (pdgina 30. A (pagina 19) 17 1.C (pagina77) 44. 32.8 (pagina 86) 47. 23.C (pagina 84.45) 9.D (pagina 126) 4g. E @agina 47) C (pagina 49) C (pagina 49) E (pagina 50) 34.C (pagina 90) 54.A(pagina 84) 50.B (pagina 89) 52.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU: COMPLEMENT GRUPAT: 41. 3.8 (pagina 21) 21. D(paginall) 6.D (pagina 96) 59. C (pagina 43) 24. A (pagina ll. E (pagina 42) 36.C (pagina 126) 51 .B (pagina 31) 28.D (pagina 2l) 18. A (pagina 43) 37.8 (pagina 78) 43.l7) 7.31) 27 .A (pagina 85) 48.126) 45. A@agim22) 22.C (pagina 92) 56.8 (pagina 9l) 55.D (pagina 92) 58.A (pagina 78) 42. 31. D (pagina 60) 39. 33. C (pagina 7) C (pagina 7) D (pagina 7) .E (pagina 99) 2. C (pagina 13. C (pagina 20) A (pagina 2l) 20. C(paginall) 5. C (pagina 15) 10. A (pagina 70) 40. B (pagina 45) 30.E (pagina 50.D (pagina 92) 57.C (pagina 95.D (pagina27) 25.B (pagina 16) 13.57) 38.96) 60.D (pagina 50) 19.D (pagina 86) 46. . B (pagina 15) l2.8 (pagina 29) 26. B @agina23) 16.51) 29. 4. E (pagina 14) 11. B (pagina 17) 14. B (pagina l8) 15. A (pagina l1) 8.D (pagina 56.C (pagina 90) 53.

Panta ascendentll a potenfialului de acfiune se datoreazdieqirii f*ain celull B. Trunchiul nervului spinal confine exclusiv fibre somatomotorii gi visceromotorii. Urmitoarqle afirmafii sunt adev[rate cu EXCEPIIA: A. Are aspect bilaminat D. Trunchiul nervului spinal se formeazdpin unirea ramurilor ventral[ gi dorsal5 C. Panta descendentll a potenfialului de acfirure se datoreazl iegirii I(*ain celulI C. Hematia adultii C. Neuronul de asociafie 3. Fosfolipidele constituente sunt dispuse astfel incdt porfiunea eate? hidrofil[ formeazi un bistrat E. Componenta proteicl realizeazi mecanismele de transport transmembranar 4.TEST 6 Asist. Alegefi afirmafia adevdratit referitoare la nerrnrl spinal: l A. Hepatocitul B. Confine fibre motorii cu originea in ganglionul geniculat. R[ddcina anterioari confine axonii neuronilor visceromotori din jumitatea dorsali a cornului lateral B. inferior . Axonii neuronilor viscerosenzitivip[frund in m[duv[ pe calea rlddcinii posterioare E. Neuronul vegetativ 2. Panta ascendent[ a potenfialului de acfiune se datoreaz[ intririi Na* in celuli D. Fibra musculard netedl E. Axonii neuronilor somatosenzitivi intrl in miduv6 pe calea rtrdIcinii anterioare D. Confine fibre motorii cu originea in nucleul motor din punte E. Confine fibre parasimpatice ce provin din nucleul lacrimal gi salivator C. Fibra musculari netedd E. Perioada refractarl absolutii se datoreaz[ inactivlrii analelor pentru K* 5. Care dinfre urmitoarele celule sunt binucleate? A. Hematia adultii D.i 265 . Dr. Carcdintre urmitoarele celule sunt polinucl A. Urmdtoarele afirmafii despre membrana celulari sunt false: A. Separi sfiErcturile interne ale celulei de mediul extracelular B. Mircea Lupu$oru COMPLEMENT SIMPLU: l. 6. Are aspect trilaminat C. Univ. Ovulul B. Fibra musculard striati D. Confine fibre motorii ce inerveaz[ corpul limbii D. Perioada refractari absolutii se datore az6 inactivlrii analelor pentnr Na* E. Neuronul vegetativ C. Confine fibre gustative cu originea in nucleul solitar din bulb B. Nervul facial: A.

Scade secrefia glandelor salivare I I ( T T E numirl: 2 A B C.7. Glandele salivare C. niciuna. Sciderea secrefiei glandelor salivare D. Este nery cranian mixt B. Cregterea secfefiei glandei lacrimale B. Inhibtr secrefia exocrinl pancreatic[ E. 10. I l. Sunt nervi motori C. Are originea aparentil pe fafa posterioarl a trunchiului cerebral C. Confine dendritele neuronilor somatosenzitivi. Cregterea secrefiei glandelor gastrice C. Contine aronii netuonilor viscerosenzitivi E. Glanda parotid6 D. 9. Efectele I ( I I stimul[rii simpatice sunt: A. Are originea aparentil in spafiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali. Este separatil de perefii canalului vertebral prin spafiul epidural C. Confine vase arteriale in grosimea sa. Nervul dohlear: A. Cregterea secrefiei glandelor salivare E. Nu sunt prevlzute cu inervafie parasimpatici: A. Aderd de perefii canalului vertebral E. Inerveazd muqchiul oblic inferior al globului ocular D. 8. Au fibre parasimpatice ce ajung la glandele parotide E. Are structurd fibroas6 B. Sunt nervii glosofaringieni B. Au fibre senzoriale ce culeg excitalii gustative din treimea posterioarda limbii. Corticosuprarenala E. Rlddcina ventrali a nerrnrlui spinal: A. Perechea XI de nervi cranieni: A. Scade forta de contracfie a cordului B. Prezintl pe traiectul s6u ganglionul spinal D. ( c D E 266 . 12. Este separatil de duramater printr-un spafiu ce confine lichid cefalorahidian D. Rinichiul. InerveazLmuqchiul drept extern al globului ocular E. Sunt nervi micAti D. Confine axonii neuronilor visceromotori din jumltatea ventrali a cornului lateral B. Confine ar<onii netronilor somatosenzitivi C. Sclderea secrefiei glandelor sudoripare. Midriaz6 D. Pia mater: A. Glandele sudoripare B. Prinhe efectele stimullrii parasimpatice se A. 13.

Apare in hipersecrefia de aldosteron B. Catabolizarea acizilor gra. Stimuleazdlipoliza E. Stimul eazd secre. Toate corecte. 20. Glucagonul: A. 14.fia gastici C. 19. Celulele cu bastonage sunt in num[r de 123 milioane C. Este locul de intrare al arterelor globului ocular C. Membrana bazilard infr6 in rezonanfi: A. Corpul geniculat lateral D. Pata oarb[: A. 267 . Celulele cu conuri srHrtadaptate penhr vederea nocturnd.i E. Se caracterizeazdprin pierdere de sare gi apd D. Scade secrefiabiliarl B. 17. Nucleul cohlear ventral. Bronhoconstricfie B. Inhibl gluconeo generl. Celulele cu bastonage sunt adaptate pentru vederea coloratJl E. Coliculul inferior E.. Efecte similare stimuldrii sistemului nervos parasimpatic.in leglhrd cu celulele fotoreceptoare urm6toarea afirmalie este adevdratii: A. Cu sunete de frecvenf6 medie (500H2) la mijloc E. I 8. Boala Conn: A. Adrenalina produce: A. Celulele cu bastonaqe sunt mai numeroase in pata galbend D. Se caracterizeazlprin adinamie gi hipotensiune C. Este locul de iegire a nervtrlui optic din globul ocular D. Midriazi C. Produce hipoglicemie prin glicogenoliz[ D. Cu sunete de frecvent[ joasl (20-500H2) labazamelcului. Neuronul III al ciii acustice se afl[ in: A. Cu sunete de frecvenfi inalti (l500Hz) labaza melcului D. 16. Bolnavii prezintl obezitate gi diabet E. Confine mai multe contri dec6t bastonaqe. Nucleul cohlear dorsal B. 15. Este situatii in dreptul uului nazal B. Celulele cu conuri sunt in numir de 6-7 milioane B. Corpul geniculat medial C. Cu sunete de frecvenfd inaltii (15000H2) lavflrful melcului B. Gluconeogene zA Si hiperglicemie D. Cu sunete de frecventI joas6 (20-500H2)lavdrful melcului C. Este situat lateral gi inferior de pata galben[ E.

Corticotropinei. Canalul toracic: A. Somatotropului B. este dat de inchiderea valvelor aortice gi pulmoftre D. Scade volumul sangvin producdnd letargie C. Mixedemul: Scade metabolismul bazal B. Apare la sfiirgitul diastolei ventriculare C. Este un zgomot lung. Zgomotulll: A. ColecteazAlimfa din jumitatea inferioari a corpului C. 23. Se mai numegte timpul plasmatic. De exoftalmie in jumltate din cazuri. Prolactinei E. Nu intervin in menfinerea posturii. Presiunea padiali a oxigenului in capilarul pulmonar. Sunt monosinaptice C. incepe la I minut dupi lezarcavasului D. Este zgomot sistolic B. Dtreazl. 22. Hemostazaprimard: A. Sunt reflexe de apdrare D. 24. Presiunea parfial[ a oxigenului in alveolI B. Produce scldere in greutate D.Rata difuziunii oxigenului prin membrana alveolo-capilari depinde de. Produce hipersudorafie E. Constau in contracfia lentil a unui mugchi B. Coeficientul de difuziune al oxigenului C. Dimensiunea membranei respiratorii E. incepe prin aderarea trombocitelor C.6 minute B. Tireostimulinei C. Se deschide in unghiul venos drept E. Are loc vasoconstricfia vasului lezat E. Colecteazd limfa din pdtrimea superioar[ dreaptd a corpului. cu EXCEPIIA: A. Au receptorii localizafi in piele E. 27. Are o lungime de l5-20cm B. Reflexele miotatice: A. Poate fi inregistrat pe electrocardiogrami.Urmitorii hormoni sunt secretafi de adenohipofizE. cu EXCEPIIA: A. de tonalitate joasi E. Este situat infie aorti gi coloana vertebrali D. Frecvenfa respiratorie D. 25. A. ADH-ului D. 26.21. 268 lilt'ry' .

Hormonii steroizi C. incepe la adolescenfi D. 31. 38 molecule ATP E. Scade captarea aminoacizilor D. 29. Corpul galben: A. Poate secreta doar hormoni estrogeni C. Confine o diviziune meiotici E. Scade sinteza de glicogen E.32 molecule ATP D. Scade lipoliza C. Ureea 34. Scade sinteza proteicl B. Insulina are urmltoarele efecte: A. Glosofaringieni E. Oxigenul D. Proteine C. Este activatli de FSH B.28. Ssade glicoliza. Accesori C. Nefecundat involueazi dupi 14 zile B. Un miezhidrofil D. Nici un rdspuns corect 33. in timpul fosforildrii oxidative se oblin: A. 36 molecule ATP. Colesterol B. Formarea acestuia este stimulat[ de FSH. Hipoglopi D. Etanolul B. 34 molecule ATP C. $ermatogeneza: A. Trigemeni B. 30 molecule ATP B. Poate secreta doar progesteron D. Glucide 269 . Care din urmatoarele molecule traverseazdmembrana celulari prin diviziune facilitate? til A. Provine din foliculul ovarian E. Plasmalema confine urmitoarele cu exceptia: A. Care dintre urmitorii nervi cranieni au deutoneuronul situat in nucleul solitar din bulb? A. Este inhibatii de LH C. Fosfolipide E. Glucoza E. 30. Vestibulocohleari 32.

Se datoreaz6 activlrii pompei Na*/tr(* 4. Nu intervin in imunitateaumoral6 B. 40. Lipaza.35. 37 . 1000-l200mL/24h E. 1200-l500mLl24h B. Sucul pancreatic confine urmItoarele enzime cu EXCEPIIA: A. Secretinl C. Gelatinaz. 4. Alfa. Surt anucleate. 38.2200mLl24h D. Leucocitele: A. Glicogenoliza este stimulatJi de: A. 270 tr"' . Secretia de acid clorhidric este inhibatl de: A. 3500mL aer E. 2000mL aer C. Nu emit pseudopode E. 800-1000mL/24h C. Nu depinde de permeabilitatea membranei 3. 4 l 2 3 4 4 COMPLEMENT GRUPAT: 41. in mod normal surt in numfu de 12000/mm3 D. Nu depinde de pompa Na*/I(* I 2 3. Secrefia pancreatic[ este de aproximativ: A. 2500mL aer B. Gastrini E. Potenfialul membranar de repaus: l.amilaza pancreaticd C. Somatostatin6. Are o valoare medie de -65 pfur[ la -85mV 2. Somatomedini D. in unna unui inspir normal pl6m6nii confin: A. 5000mL aer 39. Testosteron 36. Colesterol-lipaza E. 1200-200&fiL124h. Intervin in imunitatea celulard prin intermediul limfocitelor T C. Fosfolipaza B. Aldosteron D. Cortizol B. Pepsini B.a D. Stimulare simpaticd C. 3000mL aer D.

Cartilajelor costale 43. Presiune 3. Piridoxin6 44. Sucul gastric confine: l. Epiglotei 2. Stimuledz}' sinteza enzimelor lipolitice 3. Tubilor triniferi 2.98% apa 3. Glandelor colice 47. InhibA proteoliza 4.Ligamentelor 3.lt l.1 l 271 . Corpusculii Ruffini surt considerafi receptori pentru: l.6Yo substanfe organice 4. cald 46. Aponewozelor 4. Hipersecrefia de PTH induce: 1. Vibrafie 4. Calciferol 2. Hiperfosfatemie 4.99o/o ap6 il '{ I '. Formarea de calculi urinari. Celule-fintii pentru acfiunea aldosteronului se gdsesc la nivelul: il . Rarefierea oaselor 3. 49. fesut conjunctiv cartilaginos hialin gisim la nivelul: l. Glandelor salivare 4. indeplinegte triplu rol 45.4Yo substanfe anorganice 2. 0.Prczinta4 ctuburi 3. Este alcdtuitil din 33-34 vertebre 4. Scade sinteza de glicogen 48. Glandelor sudoripare 3. Activarea osteoblastelor 2. A. Tiamini 3.42. Inhib[ gluconeoogeneza 2. Coloana vertebraltr: 1. Cuprinde 5 regiuni 2. Retinol 4. Urmitoarele vitamine sunt liposolubile cu excepfia: 1.{ . Insulina: l. Rece 2.

Are stuctur[ sterolicd. Glosofaringieni 4. Poate primi sdnge de la un pacient cu grupa 0 4. 54. Este hormon catabolizant 2. Separa 4.50. Poate dona sfurge unui pacient cu gnrpa 0 51. Hipersecrefia acestuia duce la infantilism genital 4. Viscerele felei 3.30 secunde 3. Abducens 3. Este secretat de celulele Leydig 3. PrezintL aglutinine a 3. Romboizi 2. Artera carotidi externd irig6: 1. Hipoglos 2t2 . Urm[torii nervi au origine real6 in nucleul ambiguu: l. Regiunea temporali 52. Valva l. Acid clorhidric 3. Este precedatil de diastola ventricular[ Z. Se deschide in timpul diastolei ventriculare 56. Mucus 55. Sistola ventriculari: l. Se inchide in timpul sistolei ventriculare 3. Testosteronul: l. Factor intrinsec 4. Precede sistola atriald 4. Pepsinogen 2. Regitrnea occipitali 4. Prezintii aglutinine p AII: 2.Dweaze 0. Vagi 2. Trapezi 4. Marildorsali 3. UN pacient cu gnrpa sanguin[ l. Mupchii spatelui gi ai cefei sunt reprezentafi de: l. Se desfdqoari in doud faze 53. Oblici externi mitral[: atriul st6ng de ventricului st6ng 2. 57. Este o valva tricuspidtr. Glandele gastrice pilorice secretii: l. Getul 2.

Mandibulei 2. CAmpul intern stdng al retinei 3. Celulele tecii interne secreti esfrogeni 4. Hipofiza antenoarl secretii FSH 2. Cdmpul intern drept al retinei 4. Osificarea encondrale dn nagtere: l. Oaselor bolfii cutiei craniene 4. Tractul optic drept confine aronii neuronilor multipolari provenifi din: l. ln perioada preovulatorie: l. Hipofiza anterioard secretii LH in cantit{i crescute 3.58. Oaselor membrelor 3. Oaselor scurte 59. 273 . Celulele tecii interne secretii progesteron 60. Cdmpul extern st6ng al retinei 2. Cdmpul extern drept al retinei.

69) 56. C (pag 59) 20.8 (pag 64.92) 57. A (pag 45) 15. B (pag 5e) 49.s B.1 E. A(pag 6l) 22. A (pag56) 31. C (pae 54. s. C @ag a7) s2. E (pag 7. B (pae e) 42. 115) 44. D (pag 120) 30. E (pae t20) 60. B (pag51) 18. B (pag28) 8.s E. C Qnge?) 4 A B c D E.t A B. 4. 11. 55) 27. E (pag 35) 14. A Gag 90. 5. 85) 38. C (pag 35. C (pag 3s) 13. 14) B Gag 7.D (pag I l) 43. D (pag 9) 34. 3.1 D. D (pag 86) 2s. C (pag 90. C.8 (pag 56) 47 . D (pag 50) 17. 14) C (pag 6) A (pag 10) A Qns23) B Gng27) t2.D Qng77) 50. D @as27) 7.nAspuNSURr: 2. l.s D. C (pag 81. C Gae tzt) 54. B (pag57) 19. D (pag23) 6.8 (pag 59) 48. B (pag 84.65) 45.92) 28. 109) 36. 108.sr 274 $ll . E (pag 87) 53. B (pag 28) s8. D (pas77) 55. A (pag tzl) 33. C (pag 100) 23. D (pag 28) 32.D (pag 60) 2r. C(pag 39) 46. E (pag 19) 10. A (pag 68. B (pag77) 41. C (pag 6) 35.\ A.1 6. B (pag 85) 51. C (pag 89) 24. C (pag 78. C (pag a5) 16. B (pag 108) 29. D (pag 99) 39. A (pag78) 40. C (pag 63) 59. 80) 37. A (pag 3a) 9. I14. B @as24) 26.s C.

se hansformi in osteoblaste 3.Osteocitele: A.absorbtia fructozei lapolul apical al enterocitelor D.formarea actomiozinei in timpul contracliei musculare f* C. in substanfa alba a trunchiului cerebral nu se afl6 fibre provenite din: A.se unesc cu canalul deferent labazaprostatei E.girul frontal mijlociu din emisfera st0nga la dreptaci 6.neocortexul motor E.inhibe tonusul cortical 4.cregterea efluxului de in perioada de repol anzarc B.reinhoducerea Ca* ln reticulul sarcoplasmic E. Dr.TEST 7 $ef Lucr.girul frontal mijlociu din emisfera dreaptil la dreptaci B.SRAA.prezintii numeroase prelungiri E.se divid activ C.gir postcenfial din emisfera dreaptii la stfuigaci C.Crampa scriitorului implic6: A.aparfine maduvei spin[rii B.este influentat umoral C.intervin in remanierea osoasi D.mflduva spin[rii S.se deschid in canalul ejaculator 275 .se unesc cu uretra penianl C.scoarfa Cerebeloasl D.gir postcentral din emisfera dreaptl la dreptaci D.: A.are in componenfa lui neuroni cu prelungiri lungi D.secret2l oseina B.se deschid la un loc cu prostata D.nucleii cerebelopi B.influxul de Na* in celuld in timpul potenfialului de repaus 2.nu este influenfat de cltre scoarfa cerebrali E. Vasilica Baugic COMPLEMENT SIMPLU: l.se deschid in canalul deferent B.Vezicule seminale au canale excretoare care: A.Alegefi procesele consumatoare de energie: A.ganglionii spinali C.girul temporal superior drept la st6ngaci E.

rezervorul glucidic al organismului este fesutul muscular B. orifi ciilor atrioventriculare D. E.metabolice B.poate primi sdnge de la un individ care are pe suprafafa hematiilor sale aglutinogene A gi B.prin glicoliza anaerobi se elibere azd 4.desprinderii metaarteriolelor din arteriole E.Alegefi afirmafia corectii referitoare la metabolismul glucidic: A.gustativi E.hipoxie C.endocrine E.in aria motorie pe fala medial[ a emisferelor cerebrale I 3 .energetice D.glicogenul se poate sintetiza in fesutul nervos S.Coductibilitatea nervoasl este influenf ata de : A.nu poate primi niciodata sdnge de la un individ cu Rh pozitiv I l.toate r[spunsurile sunt corecte g.poate primi sf.1 caV gram de glucozd D.vaselor limfatice de la membrele inferioare 10.fizice C.glucoza se poate sintetiza din glicerol C.de durere l2.de tact D.olfactivi-l C. avdnd un Rh negativ C.Homeotermia este rezultatul unor procese: A.Secrefia salivar[ nu este condilionati de stimularea receptorilor: A.termici B.venelor de sub nivelul cordului B.vaselor limfatice aflate deasupra nivelului cordului C.T.controlul glicolizei este fdcut in diferite etape de ATP E.Proiecfia corticald pentru musculattra piciorului se glseqte: A in peretele anterior al gantului cenfial B.Un individ care confine in plasm[ aglutinine alfa qi este Rtr negativ: A.in neocortexul receptor C.poate dona sfuige unui individ caf.e confine in plasmi aglutinine beta gi este Rh negativ B.Valvele nu sunt localizate la nivelul : A.nge de la un individ care contine in plasmi aglutinine alfa gi beta indifere'il de Rh gi numirul de transfuzii D.de teaca Henle 276 I I ( I T .poate dona sdnge unui individ care contine in plasml aglutinine alfa pi este Rh pozitiv.cantitatea de Ca din reticulul endoplasmatic E.perioada rgfractarl D.pe fata extern[ a emisferelor cerebrale D.in girusul temporal mijlociu E.excitabilitate B.

a pufin: D.vanazl ca in6l1ime in functi.fut"itulul firndamental lateral lateral E.fesut conjunctiv lalr B.fesut fibros E.plramidal incrucigat D.VII c.vm D.ilnteazdlumenul fo liculului J*ea de activitate a glandei c.celulele secretoare din tiroidl i.spinocerebelos direct gat B.in care din lesuturile conjrurctive A.fesut adiPos D.celulele caracteristici mai 15.X jos predomin[ componenta celulari: moi enumerate mai l g.tectosPinal atdt in bulb cdt qi cranieni iqi au nucleii sensitivi in punte( l7.fasciculul piramidal incruciqat C. ilt l lateral: fascicure nu se glsesc in cordonul din urmltoarele tracturi sau 16.v B... Enterocitul are urmltoarele A. Din fasciculele lateral : A. fasciculul sPinotectal g.fasciculul spinotalamic 277 .care din urmitorii nervi exclusiv ): A. care A.fesut reticular C.are rol endocrin la Polul aPical microvili .IX E. spinocerebelos incruci C.tesut elastic profund in cordonul care este situat cel mai enumerate mai jos precizafi 19.rtilnr tiroidie inafara foliculilor tiroidieni parafoliculare se gasesc ^---r^-^ E.contin coloid r^ri.fartit ttot vestibulospinal lateral O.rubrosPinal E. sinteti putin : zeazltri gliceride B.mai au urmitoarele caracteristici l4.t*t inconjtrate de capilare sangulne-^ tiroidian il.are rol absorbant -C sinteti zeazl chilomicroni D.

arterele arcuate D.scade frecvenfa cardiactr pi cregte rezistenfa perifericd B.lipolizd E.are loc indep6rtarea cheagului prin acfiunea proteolitici a plasminei B. ln hemostaza A in sinusul carotidian este crescutil: fiziologic[ : A.XII B.tiroxina D.STH E.scade firccvenfa cardiacS gi cregte fo4a de contracfie D. Glanda submandibular[: A.arteriolele aferente B.incepe procesul de: polipeptidelor in amino acizi B.secrefia'ei are un Ph alcalin 27 278 l1llr .formare de micelii lipidice D.IX E.este inervata de fibre cu originea in ganglionul inferior al nervului VII D.incavitatea bucald .este o glandi anexl a aparatului digestiv cu rol in producerea unei salive seroase B. Care din urmitoaxe vase se g[sesc la joncfiunea dintre corticaltr gi medulara renal[: A. Care din urmdtoarele modificlri au loc cand presiurea A.V D. arterele interlobulare E. la comand6.cresc atAt fo4a de confiacfie cdt gi frecvenfa cardiacl E. z6mbegte .se transform[ fibrinogenul insolubil in fibrina solubill E. degrad are a 23.este inervatli simpatic din ganglionul cervical superior C.este activatil protrombina in ficat de ctrtre vitamina K C. poate inchide ochii. este un sernn de buna functionalitate a nervului: A.MSH 25.Carcdin hormonii enumerati mai jos prezintho intensd activitate gluconeogenetici: A. Faptul ci un pacient .se formeazd nigte polimeri din fibrinogen sub acfiunea trobinei D.cresc atdt forfa de contracfie cdt gi rezisten{a periferic[ 26.scade atdt frecvenfa cardiaci cat si rezistenfa perifericl C.hidroliza celulozei C.arterele interlobare C.VI 22.cortizolul B.adrenalina C.digestie a amidonului copt A.secretii o enzima care fiansform[ polizaharidele in oligopeptide E. arteriolele eferente 24.2l . odatii cu masti calia.VII C.se formeaz[ dopul plachetar prin aglutinarea elementelor figurate . aratL dinfii gi scoate limba.

semnal izeaz5.au rol macrofag E.Mugchii membrelor r ealizeaz.deltoidul-abducfia si adducfia brafului D.ril .mupchii anteriori ai antebrafului-supinafia mAinii C. inhibitorul tripsinei protej eaza mucoasa intestinal[ de autodigestie D.flexia gambei 28 . este inervat[ de fibre neryoase postganglionare din ganglionul cervical superior 32 .semnalizeazdtensiunea la nivelul fibrei musculare intrafusale in contracfie B. secreti doi hormoni melanina qi vasotocina .bicepsul femual-flexia gambei E.intervin in apdrarea lnniscutJl a organismului B. are o bogati inervafie parasimpatici E. cu acfiune antigonadotropi C.lanivelul intestinului sublire: l-lipaza e ste acti v atl de s6nri le bi I iare B.determin6 deschiderea valvelor semilunare B. este localizatilintre formafiuni neryoase in care se inchid reflexele acusticocefalogire B.modifi cd permeabilitatea tubilor uriniferi prin cortizol E reglarea secrefiei sale este independentii de adenohipofiza 33. modifi ctrrile tensiunii apicale in tendoane D.este determinatli de gradientul de presiune dintre ventricule qi arterele corespunzatoare acestora C.tricepsul brahial -flexia brafului pe antebraf B.amilaza pancreatic[ hrdrolizeazd polizaharide precum celuloza panl la stadiul de dizatraride E.mucusul este produs de celule speciale din mucoasa intestinalE A.la dezvoltarea caracterelor sexuale securdare prin hormonii zonei fasciculate D. 31.este urmatil de diastola atriali 279 { .surt receptori nespecifici deservind gi sensibilitatea tactili 3 0.sunt celule cu mai mulfi nuclei unifi prin punfi fine de cromatini C. Epifiza: A. : zg. sunt cele mai mici elemente figurate sanguine 34.zona fasciculatil este formatll din cordoane celulare paralele ce ocupi l0 % din toatll glanda C.precede contracfia izovolumefiici E.Corticosuprarenala : A.d urmitoarele acf iuni A.intervine in metabolismul sodiului pi potasiului prin hormonii zonei glomerulare B.sunt alc[tuifi din terminafii senzitive butonate ale neuronilor unipolari din ganglionii spinali E.Fazade ejecfie a sistolei ventriculare: A. Neufiofilele : A. co Ie i I stero j Corpusculii neurotendinogi Golgi : A.contribuie. prezintl un maxim de secrefie in cursul diminefii D.mugchiul drept medial.stimuleazacontracfia mugchilor striafi prin sinapse cu motoneuronii alfa C.inhibitorul de tripsin6 este secretat de mucoasa intestinall impreuni cu entero clinaza C.fac parte din clasa granulocitelor gi reprezinti 3-9o/o in formula leucocitar6 D.determinl expulzdreaunui debit sistolic constant indiferent de starea organismului D.

progesteron D.punctul de sprijin este greutatea care trebuie invinsd de eforul depus B.activitatea lui secretorie este controlatd de FSH 39.eshogeni 2 3 4 4i 2.este secretat in neurohipofiza t.produce in doze mari vasoconstricfie arteriolari .se varsi in atriul drept E. Muqchii mimicii sunt grupati in jurul orificiilor: l.fr 2.35. nazal 3. 3.auditiv l.are activitate endocrinl intensl in primul trimestru de sarcin[ B. constituie o pdrghie de ordinul II C.conce ntreazaplasmd gi dilueaza urina E.nucleii Goll.nucleii cohleari B.t 3.nucleii vestibulari E.cele de ordinul I sunt legate de pdstrarea echilibrului E. in timpul sarcinii se modific[ secrefia de: A. lt il li I i 38. determindnd hipertensiune arteriali B.labaza cordului se dispune la stinga aortei 36. 1. Vena cave superioarI: A.incepe s[ degene reze in faza proliferativd a ciclului menstrual D secretl exclusiv estrogeni E.orbital 4.punctul de aplicare a rezistenfei este reprezentat de mugchiul in contracfie D.nucleii olivari C.nici unul Complement grupat l.t B. reducdnd cantitatea de ap6 din plasmi C.r 49 4l .gi Btrdach 40.toate E.primegte limfa din canalul toracic care se dechide in unghiul venos drept C.nucleul rogu gi substanfa neagrl 4 s D.Cerebelul este supftrmedulare: A.colecteazi sdngele transportat prin toate venele localizate la cap.I 4.prolactinl C. ADH: A. Perghiile osteomusculare: A. git gi torace D.f 280 .are acfiune sinergici cu aldosteronul.articulafia dintre femur pi oasele gambei .bucal 2.se formeazi prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculari B.aparilia sa intrerupe maturarea foliculari C.stimuleazAperistaltismul intestinal pi activitatea secretorie a tuturor glandelor endocrine D. 4.parghia de ordinul III este importantl in timpul mersului 37. Corpul galben: A.

comunic6 cu apeductul mezencefalic 49.actl 3. scade excitabilitatea miocardici 44. Stimularea nervului vag determini: I . Enunierafi formafiunile care se vid pe fala bazald a emisferelor cerebrale: 1.scade secretia gastrica si intestinali 3.este esenfiali pentru supravieguire 4. III Axonii neuronilor din ganglionul spinal: l.comunici prin orificiile interventriculare cu ventriculul 3.sanful colateral 4.se gdsesc la nivelul emisferelor cerebrale 4.girul hipocampic 48. putem afirma l.Proteinele se absorb din lumenul intestinal: l.prin pinocitozi 4.are inervafie simpaticd provenitil din marele splantrnic 46.pasiv 2.trec direc't-fir[ sinapsd in cordonul posterior de partea opus[.VII 47.42. Ventriculii laterali: l.pinocitoza difuziunea facilitat[ 3. 281 .cregte frecvenfa cardiac[ 4.confin LCR 2. Carc din urmitoarele procese necesitil un sistem membranar de transport: l.secreti acetilcolina 3. fransportul activ 2.fac sinaps[ in cornul posterior medular cu un neuron de asociafie 2.V( ramura mandibulari) 4.prin difuziune 43. Daci atingem corneea cu un tampon de vatd gi pacientul integritatea nervilor: licrimeazl.V(ramura oftalmicl) 3.Care dintre urmitoarele afirmafii in legltwd cu medulosuprarenala sunt adevirate: l.uI 2. 45.fac sinapsi direct cu motonewonii din coarnele anterioare 4.poate fi considerati un organ simpatic preganglionar 2.filtrarea 4.fistra laterala Sylvius 2.cregte conductibilitatea cardiacd 2.sanfurile olfactive 3.fac sinapsl direct cu motonernonii din coarnele laterale 3.

se articuleazd cu oasele temporale prin sindesmoze 2.pierderea sensibilitefii 4.hiperpolarizarea membranei este determinatii de efluxul de Cl3. spinotalamic anterior . de asosia{ie.dau nagtere arterei toracice inteme din care se desprind arterele intercostale anterioare 4. vestibulocerebeloase. are forma de fluture gi particip[ la formarea bazei craniului 4.pot avea conexiuni cu neuronii multipolari 4.netrilema este impermeabil[ pentru anionii proteici din celuld 2.este formati din r6d[cinile alungite gi oblice ale nervilor toracali gi lombari S2. Analizatorul olfactiv: .unii pot fi rotunzi in ganglinul spinal 3.insubstanfa alb6 a mezencefalului se intdlnesc urmitoarele fassicule: 1 dento-talamic.are fibre preganglionare cu traseu spre ganglionii intramurali 4. 53.pierderea sensibilitittii 3. spinocerebelos Gowers 4. Sfenoidul: l.se continutr cu arterele axilare 2.unii pot fi fuziformi gi au rol de protoneuroni 2.dau nagtere arterei vertebrale care vascularizeazacoloana verebrali 3. Neuronii bipolari: l.segmentul central este in neocortexul din sistemul limbic 56. nigrospinale 3.mucoasa olfactiv[ confine celule fuziforme 3.corticostriat. nu se observi la exteriorul cutiei craniene 57.nici ura din variantele drepte a maduvei spindrii la nivelul segmentului T5 produce: protopatice in membrul inferior drept termo-algice in membrul superior stdng tactile epicritice in membrul inferior st6ng de mai sus nu este corectl 5l .receptorii olfactivi sunt fazici qi de distanfa 2. Secfionarea jumit{ii l.se intinde pdni la a doua vertebri cocsigiani 2.rubrospinal.se desprind din tnrnchiul bratriocefalic 282 .pot avea in segmentul extern discrni suprapuse nivelul membranei : l.corticopontine 2.potenfialul de receptor nu asculti de legea'totul sau nimic" 54.corticospinal lateral.50.bulbii olfactivi se observi in sanfurile olfactive de pe fafa bazrrle a emisferelor cerebrale 4.reticulospinale.pinocitoza este o formi de exocitozd 4.in stnrctwa ei intr[ aleturi de nervi spinali gi filum terminale 3. e un os neregulat gi pneumatic 3. tectospinal. La 5 1 5.pierderea sensibilitiitii 2. Arterele subclaviculare: l. Coada de cal: l.

pompa muscular[.presa abdominal[.masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor omonime 3.confine produqi de degradare ai hemoglobinei 4 .aspiratia toracic[. care se manifestii mai ales in expirafie 2.determini inhibarea centrilor respiratori 4.58. care in contracfie golegte de sdnge venele profunde 60.determini scdderea suprafelei de contact a alimentelor solide ingerate 2. stimul eazd motilitatea intestinald 3. mai puternictr in inspirafie prin relaxarea diafragmului 4.este reglatl prin mecanisme nervoase gi umorale 3 . Masticafia: l.confine asizi biliari care provin din colesterol 2.se realizeazl cu participarea mugchilor temporali gi maseteri 59. Secrefia biliari : l.fav onzeazd ab sorbli a acizilor grag i. monozahari del or gi co le stero lului 283 . intoarcerea sdngelui la inimd este determinati de: l.

D 59.D 36.D l1.E 27.c l8.8 26.'.D l5.A 33.C 60.A 50.A 39.B 22.B 4.c 284 .D l0.C 5l.E t7.A 25.D 16.D 3l.E 6.D 40.8 .B 4l.D 2.c l9.D 46.E 13. 30.C 5.8 .C 45.nAspuNSURr 1.E 48.8 43.A 56.D 3.D 55.8 8.8 58.A 24.D t2.A 57.8 53.D 7.D 37.8 9.A 38.A 52.C 47.8 54.E 32.A 49.8 23.B 35.A 34.E 42.28.D l4.8 2l.D 20.D 44.D 29.

Sunt receptori faz. De la cap gi pene h coad[ este stribltut de canalul pancreatic principal D. activitatea lor scade ulterior E. cu o excepfie: A. Afirmafiile de mai sus sunt toate gregite 3. Posterior de pancreas trece aortaabdominali C. Posterior de pancreasi gi la stfuiga aortei urc[ vena cavl inferioard E. dar. Lt neuroni preganglionari simpatici provin de la nivelul segmentului medular: E. Care dintre urmdtoarele afirmafii privind receptorii olfactivi este gregittr? A. Tn B. Corpusculi Vater-Pacini D. Sunt celule nervoase modificate B. in ciuda menfinerii acesfuia. D. Mai mare de 80 mV E. S+ 2. Variafia de potenfial a sarcolemei fibrei miocardice ventriculare intre starea de repaus qi starea de excitare este de: A. E. exocrine gi ductale 6. Dr. Sunt exteroceptori C. Fac sinapsi cu celule ganglionare Sunt mai sensibile dec6t celulele cu bastonag Sunt mai numeroase in fovea centralis decdt celulele cu bastonaq / / 4. lesut conjtrnctiv lar C. 80 mV B. Confine celule endocrine. 120 mV D. orientat spre dreapta. Mai micl de 80 mV C. Ultimii A. Capul pancreasului. Celulele cu con: A. Mugchii erectori ai firului de p6r E.ici D. este inconjuat de duoden B. Celule adipoase 5. in strucfira hipodermului nu gisim: A. Ancufa Augustina Gheorghigan-G[l61eanu COMPLEMENT UNIC: l. Lz D. Mai mictr de 80 mV. Lr C. Rispund cu o cregtere a activitiilii la aplicarea stimulului. Sunt chemoreceptori B. Despre pancreas sunt corecte urmItoarele afirmafii. dar mai mare de 65 mV 285 . Asigtrd vederea scotopici C. Glomerulii glandelor sudoripare B.TEST 8 $ef Lucr.

Toate variantele de mai sus I I l. Bronhiolele terminale B. Nerv spinal . aderentil de lobul anterior Foliculul ovarian matur: A. Saculefii alveolari D. Alveolele pulmonare 286 . Canalul deferent B. cu excepfia: A. Bronhiolele respiratorii C. Alegefi afirmafia falsd despre hipofizi: A. in deplasarea hematiilor din splind pen[ in peretele stomacului. Secretli hormoni glandulotropi E.mugchi frontal C. Trunchiul celiac B. Se continui cu canalele alveolare: A. Nerv glosofaringian .mugchi maseter D. se hece prin urm[toarele vase. Urefia prostaticd 12. B. E. Prin rupere expulzeazl ovocitul de ordinul I C. Carc asociere nery cranian . In perioada preowlatorie secreti hormoni sexuali feminini (estrogeni qi progesteron) E. 10. Nerv facial . Are un lob posterior caxe constituie neurohipofiza D. Vezicula seminal[ E. Aorti A. Gametii masculini nu se dpplaseazdprin: t C. Are un lob intermediar redus la o simpli lamd epiteliald. Tubii seminiferi drepfi D. Cdnttuegte 0. Bronhiolele lobulare E. Trunchiul pulmonar D.Lizozomii: A. Este localizatd la baza encefalului B.mugchi sternocleidomastoidian E.5 grame C. Nerv trigemen .7. Vena mezenteric[ superioar[ E. Prpa ovulafie se transform6 in corp alb D.mugchi ai faringelui S. Sunt corpusculi sferici Sunt localiza[i in apropierea nucleului Confin enzime cu rol in producerea energiei celulare Fac parte din hialoplasmd Sunt organite specifice la nivelul leucocitelor 9. Nerv oculomotor . Vena port6 C. Cavitatea uterintr 13. D.mugchi inervat este gregit[? A. C. Se formeazd dinlr-un folicul ovarian primar B.mupchi oblic superior B.

Disctrile intervertebrale C. Cartilajele articulare 287 . D. cu o excepfie: cerebrale A. Corespunde girului hipocampic gi nucleului amigdalian 20. 50% granulocite neutrofile C. 33 % monocite 25 % limfocite 9o/o B. Epiglota E. Fasciculul sensibilitiilii cutanate dureroase C. Despre'aria olfactivi sunt valabile urmltoarele afirmafii. Fasciculul spinocerebelos ventral B.14. Cartilajele fralreale D. Aparfine paleocortexului D. Saliva B. Are leg[turi directe cu talamusul C. E. Este localizatli la nivelul lobului temporal E. Laringele B. C. Pavilionul urechii este constituit din acelagi tip de fesut conjrurctiv ca gi: A. ts. granulocite eozinofile lo/o granulocite bazofile in unna lezirii cordonului lateral medular sunt intrerupte urmitoarele fascicule medulare. Fasg-iculul spinotectal t' 18. Fasciculul reticulospinal E. B. Marcafi valoarea corectii din urmltoaxea formul[ leucocitari: A. Fasciculul piramidal incruciqat D. A. Canalul Canalul Canalul Canalul Canalul cistic accesor hepatic principal coledoc de acoperire din: 15. cu o excepfie: A. E. C. Se af16 pe fafa mediali a emisferei B. Cel mai lung canal stribtrtut de bil[ este: A. D. Este ur epiteliu simplu pavimentos epiteliul Canalul glandelor salivare Vasul chilifer central Vagin Ureter Bronhiol6 16. D. E. Plasma C. Osul 19. 17. Sucul gastric E. Cel mai mare confinut in ap6 il are: A. Urina D.

Care dinfre urmitoarele componente ale ultrafilratului glomerular nu se secreti de-a lungul tubilor renali? A. Diastolei generale t' i 24. Creatinina 23. Diastolei ventriculare E. 6mmHg B. CV E. 24 25. Sistolei atriale C. t2 c. Faz. Nervii cranieni care aparfin numai trunchiului cerebral sunt in numfu de: A. E. 46 mm Hg D. 40 mm Hg C. Acidul uric D. Conul medular aer 26. Crradientul de presiune al Oz la nivel tisular este de: A. 24. Sistolei ventriculare D. Cel mai scurt timp al de hemostazei este: A. Filum terminale E. Bulbul B. CPT .21. Diastolei atriale B. poate fi eliminat suplimentar din pldm6ni: A. Comunicarea dinhe atriul gi ventriculul corespunzitor se face pe toatd dtrata: A. Du@ o expirafie normal5. Apa B. KE. t0 B. Timpul vasculo-plachetar E. Faza a II-a procesului de coagulare 22. Nu mai poate fi eliminat A. 60 mm Hg E. VR C. M6duva spin[rii se prelungepte inferior cu: 27. Butonii terminali C. Timpul plasmatic C.CV D. 100 mm Hg 288 . 18 D. FT C.a a III-a procesului de coagulare D. VER B. Canalul ependimar D. Faz"a I a procesului de coagulare B.

28. Din colesterol se formeazA:

A. Adrenalina B. Cortizolul
C. Oxitocina D. LTH

E. Tiroxina
29 .

A. B. C. D. E.

inreglarea metabolismului glucidic nu intervine: Extractul de epifizd Triiodotironina Glucagonul Aldosteronul Adrenalina

30. Apeductul Sylvius comunicl superior cu:

A. Ventriculii laterali B. Canalul ependimar C. Ventriculul III D. Canalul medular central E. Ventriculul IV
31. Sfurgele adus de una dintre urmitoarele artere este preluat de vena port5: A. Artera testicular[ B. Artera hepatici C. Artera renald D. Artera splenici E. Artqra esofagianl 32. Care este volumul minim de sdnge pompat de ventriculul stdng timp de l0 minute, dacd ciclul cardiac este de 0,8 secunde?

A. 201 B. 30 I C. 427 D. 52,51 E. 701
33. Adenohipofiza:

A. Reprezint6 aproximativ 75o/o din masa glandei hipofize B. Este conectatll cu hipotalamusul prin tractul hipotalamo-hipofizar C. Secretil un hormon stimulator al ejecfiei laplelui
D.
Este controlat[ de produgi de neurosecrefie secretafi in hipotalamut

E. Inhibn"neuroni A. Ptialina B. Lactaza
C. 7,aharuza D. lzomaltaza

hipotalamici anteriori

34. Una diqtre urmitoarele enzime digestive duce in urma acfiunii ei la oblinerea de galactozil:

E. Amilaza din sucul pancreatic
289

35. Fusul neuromuscular:

A. Este stimulat de cregterea tensiunii tn tendoane din timpul contracfiei musculare B. Este inervat de un singur tip de fibre aferente C. Fiind un receptor, nu posedl inervafie motorie D. Este un exteroceptor E. Previne prin intindere gi activare relanarea musculard
36. Care dintre urmitoarele componente ale urinei finale se pe 24 ore?

elimini in cantitatea cea mai mare

A. Sodiu B. Clor
C. Uree D. Fosfor E. Creatinina
37. Este mugchi anterolateral al toracelui:

A. Mugchiul frapez B. Mugchiul marele dorsal C. Mugchiul deltoid D. Mugchiul dinfatul mare E. Mugchiul oblic extern
38. Fafa intern[ a membranei plasmatice este formati din:

i!

A. Fosfolipide B. Colesterol C. Proteine D. lhpoproteine E. Glucide
39. Pelagra este consecinfa avitaminozei de:

A. Retinol B. Tocoferol C. Acid ascorbic
D. Nicotinamidl

E. Riboflavini
40. Tubul contort proximal: A. Este situat in medulara rinichiului B. Este irigat de capilare care provin din ramificarea arteriolei aferente

C. Are un epiteliu stratificat cilindric D. Este in contact cu arteriola eferentll E. Este st[bitut de filratul glomerular
sau secrefie

care este supus unor procese selective de absorblie

290

COMPLEMENT GRUPAT
41. Laringele: Confine musculaturd de tip striat 2. Are in structui fesut cartilaginos hialin 3. Este inervat de fibre motorii cu originea in nucleul ambiguu 4. Este ciptugit de o mucoasl care confine un epiteliu plurishatificat cilindric 42. Neuronii preganglionari simpatici pot fi localizafi in: 1. Ganglionii paravertebrali 2. Nucleii vegetativi din trunchiul cerebral 3. Ganglionii prevertebrali 4. Coamele laterale medulare

l.

4.

43. Fosforilarea oxidativI: Are ca produgi finali COz gi H2O Spre deosebire de ciclul Krebs, se desfd;oarl la nivelul mitocondrial 3. Asigtri oxidarea acidului piruvic produs in timpul glicolizei anaerobe Furrizeazd energie pentru sinteza a36 moli de ATP /l mol de glucozd

2.

l.

44. Alegefi hormonii care au acfiuni la nivelul sistemului nervos:

2. Glucagonul 3. Cortizolul 4. Insulina
45. Prin administrarea de ganrma-globuline se obfine o imruritate: 1. Dobflnditii artificial 2. DobAnditil natural

l.

Tiroxina

3. Pasivi 4. Activi

46. Alegefi oasele nepereche ale viscerocraniului: 1. Osul lacrimal 2. Osul nazal 3. Osul palatin 4. Osul maxilar

2. 3. 4.

l.

47. Conlin fibre vegetative preganglionare:

Nervii Nervii Nervii Nervii

vagi pelvieni faciali splanhnici

48. Venele care

2. 3. 4.

l.

participl la vascularrzaliaplImfuiilor ajtrng in:

Atriul drept Venacdv[ superioarl
Ventrioulul drept

Atriul st6ng

291

49. Corpul galben: 1. Se formeaz[ numai daci ovulul nu este fecundat 2. Devine in final corp alb care are fesut cicatricial 3. Apare in momentul ovulafiei 4. Asigwi cregterea concentrafiei sangvine a progesteronului in perioada postovulatorie a ciclului ovarian

50. Din aortaabdominal[ pornesc ramuri care se distribuie la urm[toarele organe aflate in bazin: Vagin 2. Vezicule seminale 3. Prostati 4. Ovare

l.

51. Pentru a ajunge in mediul extern, COz rcniltat in urma catabolismului celular trebuie strdbatii:

si

2. 3. 4.

l.

Atriul drept Atriul st6ng
Ventriculul drept Ventriculul stdng

52. Plasma unui subiect cu

2. 3. 4.

l.

$up sangvin A(II) Rh* confine:

Antigen Rh Fibrinogen Antigen A Aglutinine p

53. Alegefi hormonii care se depoziteazdextracelular:

2. Triiodotironina 3. Oxitocina 4. Tiroxina
54. Conducerea saltatorie a potenfialului de acfiune se realizeazd la nivelul:

I.

ADH

2. Prelungirilor periferice ale netnonilor din ganglionii spinali 3. Neurilemei 4. Fibrelor mielinice
55. int6lnim celulele secretoare de mucus in structura:

l.

Sarcolemei

1. Glandelor pilorice 2. Criptelor Lieberkiihn 3. Glandelor Briinner 4. Epitqliului vilozitlililor intestinale

292

56. Cifra 12 rcprezint[ num5rul de: Perechi de coaste 2. Nervi cranieni 3. Vertebre toracice 4. Nervi spinali toracali

l.

57. Prin contracfie, muqchiul tibial posterior rcalizeazd:

2. 3. 4.

l.

Extensia labei piciorului Flexia labei piciorului Flexia degetelor Extensia degetelor

2. 3. 4.

58. Alegefi afirmafiile corecte: 1. LH controleazA secrefia de progesteron

LH provoaci ovulafia
FSH controleazd secrefia de estrogeni FSH controleazi maturafia foliculari

59. Sunt neuroni cu un singtr il(on: 1. Neuronii pseudounipolari 2. Netnonii unipolari 3. Neuronii bipolari 4. Neuronii multipolari 60. Membrana Reissner: Participi la delimitarea melcului osos 2. Delimite azA, canalul cohlear spre rampa timpanici 3. ESte stribitutd de cilii celulelor receptoare din organul Corti 4. Se intinde de la lama spiralI pen6 la peretele lateral al melcului osos

l.

293

RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC

3.A 4.D
5.D 6.D 9.E
7. A
10. D

2.E

t.c

COMPLEMENT GRUPAT

A 42.D
41. 43. E(0)

44.8
45. B 46. E(0)

8.A
ll.D
13. B

47.8
48. D 49. C 50. D 51. B 52. C 53. C s4. c 55. E 56. B

t2.D
t4.E
15. B

16. C

t7.D
18.

57.8
58. E 59. E

A

19. B

.

20.D 2t. c 22. A 23.8
24. C 25. A

60. D

26.8 27.D
28. B

29.D
30. c 31. D

32.D
33. D

34. B 35. E 36. C

37.D
33. C 39. D 40. E

294

E). cu EXCEPTIA A) Membrana celulari confine un bistat fosfolipidic B) Corpii tigroizi srurt echivalenliilizozomilor pentru celula nervoas[ C) Centrozomul are rol in diviziunea celulard D) Corpusculii lui Palade surt bogati in ribonucleoproteine E) Lizozomii contin enzime hidrolitice 3. D). C). Transportul activ al substanfelor prin membrana celularI: A). Alegeli afirmalia corectil A) Transportul membranar al moleculelor organice polarizate nu utilizeazi proteine transportoare B) Presiunea osmotici este proporfionald cu mdrimea particulelor dizolvate inft-o solufie C) Potenfialul membranar de repaus are valoarea medie de -65 mV pdnd la -85 mV D) Depolaizarcamembranei se datorcazdiegirii K ain celuli E) Repo laizareamembranei se dator eazA cregterii permeabilite$i acesteia pentnr Na+ 4. Se desfdqoari fdr[ consum de energie.fosforilare oxidativ6 2. B). Este constant. Potenlialul membranar de acfiune: A). 5. C). B). Existil ftansport activ primar gi secundar. Se numegte difuziune.TEST 9 $ef Lucr.metabolismul glicogenului. D). Urm6toarele afirmafii sunt adevdrate.sintezi proteici D) Aparat Golgi . Mariana Cdtilina Ciornei COMPLEMENT UNIC: asocierea incorectii: A) Reticul endoplasmic neted . Are o valoare medie de -65 mV p6ni la -85mV. Se datoreazdacfiunii pompei Na*/I(*. Asigurd deplasarea moleculelor gi a ionilor conform gradientului de concentrafie. 6. Marcafi B) Reticul endoplasmic rugos . C) Ribozomi . Depinde de permeabilitatea membranei pentru diferifi ioni.sistem circulator infracitoplasmatic l. tn absenfa unui stimul.excrefia unor substanfe celulare E) Mitocondrii . Stimularea simpatic[ are ca efect A) Miozi B) Secrefie salivar[ apoasl C) Relararea sfincterelor digestive D) Contracfia splinei E) Relaxarea sfincterului vezical intern 295 . Se declanqeazddacdpotenfialul de membranl atinge valoarea prag. E). Se rcalizsazilprin difuzirure facilitatii.

sctrt 9i lung C) Mugchiul drept medial gi muqchiul semitendinos D) Mugchii semitendinos gi semimembranos E) Muqchii croitor gi cvadriceps 12. Mugchii 13. Glucocorticoizii A) Sunt secretafi de medulosuprarenali B) in exces determin[ boala Addison C) Produc hipoglicemie D) Reduc lipoliza E) StimuleazAcatabolismul proteic in mugchii scheletici 10. Analizatorii A) Transmit informafii din mediul extern gi intern ce determini formarea de senzafii in ariile subcorticale ' B) Au rm segment periferic. articulafii fixe lojei anterioare a coapsei sunt: A) Mugchiul croitor. articulafii mobile E) Artrodii. care are patru oase pereche I 1. Articulatiile sunt: A) Sinartroze. articulafii mobile C) Amfi artroze. Hormonii tiroidieni A) Sunt tirozina gi tireoglobulina B) Sunt secretafi de celulele parafoliculare tiroidiene (. articulafii semimobile B) Sindesmoze. format din patru oase pereche C) Opt oase pereche gi gase oase nepereche D) Viscerocraniu. format din gase oase pereche $) Viscerocraniu.. un segment de conducere pi o arie de proiecfie cortical[ C) Transmit informafii cdtre scoarta cerebrali rapid pe calea sistemului reticulat ascendent activator D) pe cale directd. Saliva: A) Confine gelatinazl' B) Are rol in vorbire C) Concentrafia K este mai mic[ decit in plasml D) Are rol bactericid prin lizozomi E) Are rol de excrefie a maltozei 296 .7. articulafii semimobile D) Sinostoze.C") C) punt sintetizafi sub acfiunea tiroxinei D) In exces produc mixedem E) Au efect hipocolesterolemiant 9. muqchii adductori gi muqchiul drept medial B) Mugchii adductori mare. informafiile sunt conduse lent gi proiectate cortical difuz gi nespecific nj Segmentul central percepe o anumitii forml de energie din mediul extern sau intern. care are patru oase nepereche E) Neurocraniu. Craniul este alc[tuit din I A) Netnocraniu. sub formi de stimuli 8.

Sdngele: A) Este alcdtuit din limfd gi elemente figurate B) Confine leucocite. Sucul gastric confine: A) a anilazd. cu rol in ap[rarea specificd E) Confine trombocite. cu rol in digestia proteinelor E) Mucus. Hemostaza: A) Este un proces la care participn eritrocitele. cu rol in digestia amidonului B) Colesterol-lipaza cu rol in digestia trigliceridelor C) Tripsintr. izoosmotic 16. Circulafia pulmonar[: A) Incepe in ventriculul stdng B) Transportl sdnge cu 02 la fesuturi C) Sdngele inclrcat cu Oz este colectat de venele pulmonare D) Venele pulmonare se vars[ in atriul drept E) Trunchiul pulmonar se imparte in cele patru vene pulmonare I 20. cu rol in protecfia mucoasei gastrice I 5. Din arcul aortic se desprind direct: A) Artera carotidd comunl dreaptil B) Artera carotid[ internd stingl C) Artera carotid[ externi st6ng[ D) Artera subclaviculard dreaptl E) Artera subclavicular[ stingl 297 .14. cu rol in ap[rarea nespecificl D) Confine limfocite. cu rol in digestia amidonului D) Labferment. proces care dweazd 2-4 minute 9. cu rol in hemostazd C) Confine eritrocite. Grupele sangvine: A) Swrt determinate de prezenta aglutinogenelor in structtna membranei hematiilor B) AB (IV) 9i A(II) au aglutinine a C) AB([V) 9i B(III) au aglutinine p D) O(I) pi A(II) pot primi sdnge de la grupa AB(IV) E) (II)qi B(IID pot dona la gnrpa O 4 18. cu rol in men{inerea echilibrului acido -bazic 17. cu oprirda sdngeririi B) Se desfdgoarl in trei etape succesive: timp vascular. Absorbfia intestinald: A) A proteinelor se face cu ajutorul sdrurilor biliare B) A fiuctozei se realizeazdprintr-un sistem de transport activ Na-dependent C) A vitaminei A se realizeazi prin sistem de transport activ Na-dependent D) A vitaminei D se realizeazi cu ajutorul unui ftansportor legat de membrana celulari gi activat de calciu E) A apei se realizeazdpasiv. care ader[ la nivelul pligii vasculare. timp plasmatic Ai timp de metamorfozd vdscoasl a eritrocitelor C) Are un timp de coagulare ce se desfdqoari in fiei faze D) Are rolul de a opri sdngerarea la nivelul vaselor mari E) Presupune formarea fibrinei.

B).6 mm C) Are o suprafaf6 totald de 50-100 mm2 D)'Permite difuziunea oxigenului din singele capilar in alveolele pulmonare E) Permite difuziunea COz din alveolele pulmonare in sdngele capilar 25. interstifiu pulmonar. cu durata de 0. rol in reglarea metabolismului celular. Acfioneazldoar la locul de sintez[.2l . Sunt formate din epitelii secretorii. 27. cu durata de 0. adic6 proprietatea miocardului de a propaga excitalia la toate fibrele sale B) Automatismul. Secretii produgi de neurosecrefie. Hormonii: A). 298 . Sunt situate la nivelul aparatului digestiv.5 s C) Diastola atriald. C). in afara funcfiei lor principale. cu dwata de 0. Membrana alveolo-capilari: A) Este alcituitii din endoteliu capilar.Unna: A) Se formeazi prin filtrare tubulard B) Se formeaz[ prin reabsorbfie gi secrefie glomerulari C) Se formeazl in medie. D). adici proprietatea miocardului de a se l6sa destins cflnd cregte presiunea sdngelui 23. epiteliu alveolaro surfactant B) Are o grosime medie de 0. Au. C).1 s D) Diastola ventriculard. D). E). cu durata de 0.7 s B) Sistola ventriculari. Sunt in numdr de 6-8 in tot organismul. intimpul activit{ii cardiace: A) Valvele atrio-ventriculare aortice gi pulmonare se deschid in timpul sistolei ventriculare B) Valvele semilunare mitral[ gi tricuspid[ se inchid in timpul diastolei ventriculare C) S&rgele este pompat de ventriculi cu o frecvenfl medie de 150 bltii/min D) Debitul cardiac de repaus este de aproximativ 5 Vmin E) Sdngele este pompat din ventriculi in atrii 22. B). in volum de 200-300 ml pe zi D) Se formeazi prin reabsorblia facultativi a apei in prezenfa ADH E) Se formeaz[ prin reabsorbfia obligatorie a apei in prezenfa ADH 26. cu durata de 0. adici proprietatea miocardului de a rispunde la un stimul printr-un potenfial de acfiune propagat C) Conductibilitatea.1 s E) Diastola general[. Ciclul cardiac este alcituit din: A) Sistola atriali. adici proprietatea miocardului de a se autostimula D) Contactilitatea. Au leg[turi neryoase cu rinichiul. adic[ proprietatea miocardului de a denrolta tensiune intre capetele sale E) Elasticitatea. E)" Sunt organe ce aparlin sistemului digestiv. Glandele endocrine: A).4 s 24. Proprietiifile miocardului sunt: A) Excitabilitatea. Sunt fiansportafi exclusiv pe cale nervoasI. Sunt secretafi de glandele endocrine.

Repre zint5 2% din masa hipofi zei . B). Are o tunici internd" alcituiti din2 straturi de celule. Se contractl izometric. D). Int[ in stnrctura organelor de simf. Este un fesut epitelial de acoperire. D). 30. C). 299 . 31. adici de a dezvolta o stare de tensiune permanentit. / 32. Are al treilea neuron in corpul geniculat intern. Este situatii in zona anterioari a gdtului. cristalinul. Are o lentili. adici tensiunea mugchiului r[mdne constant5. C). C). cu conuri pi cu bastonage. care confine vasele proceselor ciliare. 29. B). E). Are primul neuron situat in retin6. Are o tunici medie fibroasd. 33. adicl de a rispunde la un stimul printr-un potenfial de acfiune propagat. Este alctrtuitii din doi lobi. Este de tip folicular. Este de tip ciliat gi neciliat. Are o tunicl externi vasculartr. C). tesutul de tip exocrin: A). D). in timpul sistolei ventriculare: A). Se mai numegte gi glanda pineal6. Este reprezentatil de tractul optic. D). Valva fricuspid[ este inchis[. Secretii hormonul melanocitostimulant. Reprezinth segmentul intermediar al analizatodui vizual. Calea optictr: A). Miocardul ventricular se relaxeazl. Este alcituit din trei tunici gi medii refringente. Are relafii anatomice gi fuircfionale cu hipotalamusul. Ochiul: A). fiind reprezentat de celulele multipolare. Valva miral[ este deschis[. C). Secreti hormonii numifi mineralocorticoizi. E). B). D). D). B). B). care confin fibre de la ambii globi oculari. B). Fibra musculari striat6: A). E). Miocardul atrial se conftactil. D). adic[ lungimea mugchiului rim6ne constant5. Are proprietatea de a dezvolta tensiune intre capetele sale. C). Are proprietatea de excitabilitate. B). E). Secret6 ocitocind gi vasopresini. E). Hipoftza: A).28. Se mai numegte gi neurohipofizA. Se contractJi izoton. E). E). Se ejecteazdur volum de sdnge de 150 ml in stare de repaus. caracteristici mugchilor cu inervafia intactii. c). Are pfoprietatea de extensibilitate. Lobul anterior hipofizar: A). 34. Este reprezentatii de nervii optici. care confine fibre de la un singrr glob ocular. Secretil prolactinS. Este un fesut epitelial glandular.

fibros se gisegte in tunica medie a arterelor. E).35.-) 39. Se gisegte in testicul. D). E). Presiunea din exteriorul capilarelor. C). Sunt inconjurafi de o zondde citoplasm[ limpede. confine fosfolipide dispuse intr-un singur strat. Este format din doi centrioli sferici. Este fesut de tip epitelial glandular. B). confine glucide situate pe fala ei extern6. 37. Presiunea din capilarele glomerulare. D). este alcdtuit[ din proteine. Presiunea coloidosmotic6 a proteinelor din capsula Bowman. . Este situat in apropierea nucleului. 41. 38. C). Se gisegte in toate celulele. care se opune filrlrii. caxe se opune filhlrii. fesutul de tip mixt: A). Filtrarea prin membrana glomerulard depinde de: A). Presiunea coloidosmotic[ a proteinelor din capilare. este o structur[ nefuncfional[. D). B). De tip adipos leagd unele organe. De tip reticulat se gisepte in splin[. D). D). Se gisegte in ovar. Membrana celularfl: A). E). Presiunea din capsula Bowman. care determin[ filtrarea. care determinl filtrarea. Centrozomul: A). E). D). De tip lax se gisegte in ganglionii limfatici. C). E). Au un debit sangvin de 1200 mVmin. Toate r[spunswile sunt corecte. Primesc s6nge din arteriolele aferente. permite transportul nerestrictionat al orisiror substanfe. Capilarele peritubulare: A). De tip elastic se gdsegte in ligamente. B). C). B). Orice celul[ din organismul uman are: l) Membranl 2) Nucleu 3) Citoplasmd 4) Mitocondrii 300 . Formeazlo refea in jurul sistemului tubular al rinichiului. C). Se varsd in arteriola eferentli care a trecut prin glomerul. 36. 40. fesutul conjunctiv moale: A). fluidI. Se gdsesc in special in medulara renal6. B). Se manifestii in toati perioada de viatd a celulei. Se gisepte in pancreas. De tip. C). B). care se opune fiftrerii. E).

pentru vederea diurn[ 2) Celule cu bastonage. pentnr vederea nocturni 3) Celule multipolare. Retina confine: l) Celule cu conuri. P otenfialul de acfiune: 1) Are aspect identic pentru toate 2) Are dtrata identic6 in toate tiptrile de celule tipuile de celule 3) Are amplitudine proporfional6 cu intensitatea stimulului aplicat 4) Apare la atingerea valorii prag de citre potenfialul de membran[ 43. Medulosuprarenala: l) Este situatilin periferia glandelor suprarenale 2) Secretd mineralocorticoizi 3) Secretii hormoni cu actiune identic[ stimullrii parasimpatice 4) Secretii cantititli crescute de hormoni in unna traumatismelor 301 II l) Reprgzintilobul . Stimularea sistemului nervos parasimpatic determini: I ) Stimularea glicogenolizei 2) Stimularea secrefiei gastrice 3) Contracfia sfincterului vezical intern 4) Stimularea secrefiei exocrine a pancreasului 46. fesutul epitelial de acoperire: l) Poate fi pavimentos 2) Poate fi cubic 3) Poate fi cilindric 4) Poate fi de tip folicular 44. Fusurile neuromusculare : l) Sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate. originea nervilor cranieni 4) Celule de susfinere gi de asociafie 48.42. Adenohipofiza: posterior al glandei pituitare 2) Secretil prolactina 3) Secretil oxitocina 4) Secre![ hormonii gonadotropi 49. numite fibre extrafusale 2) Inervafia lor motorie este asiguratil de axonii neuronilor o care se distribuie porfiunii periferice a fibrelor cu sac nuclear 3) Inervafia lor senzitivd este asiguratJi de dendrite ale neuronilor y din cornul anterior medukfr 4) Sunt receptori ai sensibilitiitii proprioceptive 47. Sinapsa: l) Este o conexiune funcfionali intre un neuron gi o celuli efectoare in sistemul nervos periferic 2) Este o conexiune morfologici intre un neuron gi o altl celuli 3) Poate fi chimicI sau electrici 4) Transmite impulsul nervos in ambele sensuri 45.

endocrinl 9i exocrinl 2) Este localizat in zona anterioari a gfltului 3) Are funcfiile puternic stimulate de hormonii steroizi 4) Confine timocite. sub acfiunea tromboplastinei. Procesul de coagulare: l) Se desf"aqoard in hei faze 2) Formarea tromboplastinei dueaz6 4-8 minute :) formarea trombinei din protrombin[. 56. Sistemul limfatic: 1) Are funcfie de drenare a fesuttrilor Z) este alc[tuit din capilare cu stnrcturl identici cu a capilarelor sangvine 3) Are vase cu perelii mai subfiri ca ai vaselor sangvine 4) Este atc[tuit din capilare interpuse intre sistemul arterial gi cel venos 57. in 10 secunde 4) Formarea fibrinei. inl'2 secunde . Glucagonul: ) Stimul eazd glicogenoliza 2) Stimuleazd secrefia gastric[ 3) Stimul eazA proteoliza 4) Inhib[ secrefia biliarl 1 52. Timusul: 1) Este o gland[ mixt6. cu rol in emulsionarea lipidelor 55. Ciclul cardiac: Cuprinde sistola atrial[. Bila: 1) Este locul rurde se acumuleazdprodusul de secrefie a hepatocitelor 12) Conline enzime cu rol in digestia lipidelor 3) Confine pigmenti biliari cu rol in absorbfia lipidelor 4) Confine s6ruri biliare. Rolurile oaselor sunt: 1) Rezervor de calciu 2) Antitoxic 3) De pirgii ale aparatului locomotor 4) De sediu al hematopoiezei 54. Insulina: l) Este secretatl de pancreasul exocrin 2) Are efect hipoglicemiant 3) Stimul eazd gluconeogeneza hepatic[ 4) Stimuleazd sinteza proteici in muqchi 51. care ajung in splin[ 53.50. urmatil de diastola atrialfl 2) Sistola ventricular[ se desfdgoari in doutr faze 3) Sistola ventricular[ este urmat[ de diastola general[ 4) Fande contracfie izovolumetic[ aparfine sistolei atriale l) 302 .

4). Formarea sa este stimulatil de FSH. 59. Oferi informafii despre poziliacapului in spafiu. 2). 4). Se gisegte in st6nca temporalului. 4). Secrefia sa este stimulatii de LH. Analizatorul vestibular: 1). Confine receptorii analizatorului auditiv. 303 . Ofer6 informafii despre pozilia corpului ?n spafiu. 3). Involueazddup[ trei luni gi se transforml in corp alb. Confine receptorii analizatorului vestibular. 2). Corpul galben ovarian: 1). Urechea intern[: l). 3). Apare prin tansformarea foliculului ovarian dupd ovulafie. Contribuie la reglarea echilibrului. Are receptorii situafi in canalul cohlear.58. 3). 60. 2). Confine endolimfd.

E. A. 90 22.70 33.pg.pg. pg. 10 43. 69 13.pg. 55.p9. 50 59.54 29. pg. pg. pg. B. A. 45. 6. pg.41 47. 86 19. pg. B. 54 A. E.E.p9. C. pg.pg.8.RASPUNSURI 1. C. I I 36. 66 D.9. 58 9. pg. 84 42. B. pg.D. p9.D.D. B. 7. 35 7.pg. A.7 39. 55 49. 103. E. E.75 14. l0 5. 60 2A. pg. E. p9. C.D.D. pg. 27 54 E.D. 47 32. 84 17. C. E.pg. B. c. pg. 8l 16.p9. 9l 23. p9. A. B. C.9. A. 87 31. pg. E.44 58. 54.D. pe.60 53. 51 60. 120 304 . pe.8.92 24.D.26. pg. pg. I 5.57 50. pg. pg. p9. D. C. pg. pg. pg. 86 A. D. 88 (C. 57. pe.D.7 c. 54.D. pg. C. I I 44. pg. pg. 103.D. pg.p9. pg.78 E. p9. 9 3. 64 11. 9 4. 100 25. 104 52. pg. A. 90 34. B. 50. pg. pe. p9. 103 D.pg. 16 40. 45 48.7 2. C.pg. 67 12. A. 38 8. pg.92 28. 85 18. 56. pg. pg.pg. 54. 26.77 15.E.6 38. pg. pg. 55 30. pg. pg. 59 51. 1l 35. 1l 37.8. 104 41.57 10.pg.i. 87 2l. 35 46. pg. D. pg. C.8. 49.

D. ganglionului spinal B. Neuronii uripolari se afl[ la nivelul: A. C. 6. Impulsul nervos elibereazd cuante de mediator in fanti C. A. Dr. B. D. Se gtrsesc in miocard E. C. B. A. Conduc unidirecfional D. Segmentul presinaptic confine vezicule cu mediator chimic B. C. Urmltoarele celule sunt newoglii cu excepfia: celula Schwann microglia astrocitul celulele ependimare celulele fotoreceptoare Sinapsele electrice: 3. sacratii formate din subtanli reticulatll Sunt Sunt mai late decdt cele posterioare Contin neuroni senzitivi vegetativi A. Formeazi placa motorie 4. 5. Raluca Papacocea COMPLEMENTUNIC: 1. Confin neuroni senzitivi somatici B. E. Srurf mai proeminente in regiunea C. Receptorii ciii protopatice sunt reprezentafi de: terminafii nervoase libere corpusculi Golgi corpusculi Ruffrni discuri Merkel fusuri neuromusculare A. E. retinei 2. E. B. Coarnele laterale medulare: A. scoarfei cerebeloase E.TEST TO $ef Lucr. In cordoanele laterale se poate identifica urmitoarea cale ascendentJi: fascictilul piramidal incruciqat fasciculul olivospinal fasciculul spinotalamic ventral fasciculul tectospinal fasciculul spinocerebelos direct 305 . mucoasei olfactive D. E. D. D. ganglionului spiral Corti C.

motori C. 10. micgti (somatici gi vegetativi) I 9. stimularea sistemului nervos simpatic produce: A. La acest nivel nu se afl6 substanfI albi E. hipocamp E. vegetativi E. Este cel mai mare segment al SNC D. )edunculii cerebrali C. prezintli bulbii firelor de Ptrr D. glicogenoliz[ hePatic[ 13. contracfia detnrsorului E. hipersecrefie lacrimalI C. fornix 12. Conexiunea dintre emisferele cerebrale se realizeazd prin: A. Este conectat in serie cu miduva spindrii C. hipotalamus D. Prezintil 2 lobi I 1.Reflexele miotatice: sunt reflexe de apdrare au centrii nervogo polisinaPtici iradiazlla nivelul SNC sunt monosinaptice se mai numesc gi nocicePtive Originea real6 a componentei senzoriale a nervului facial se aflI la nivelul: ganglionul geniculat nucleul solitar nucleul pontin al facialului ganglionul Scarpa nucleul salivator superior Nervii cranieni spinali sunt nervi: A. bronhoconsfiicfie D. Epidermul: A. confine corpusculi Vater-Pacini E. confine vase limfatice C. miozd B. senzitivi D. are un sfiat germinativ 306 . este alcituit din fesut conjunctiv B. micgti (senzitivi qi motori) B. Cerebelul: A. Prezintii substanfa cenugie la exterior 9i interior B. pedunculii cerebeloqi superiori B.

Pacini C.mitocondriile C. Axul longitudinal: corpului A. Urmatoarea stnrctura celulara intervine in procesul de fosforilare oxidative: A. Receptorii pentru rece sunt de tip: A. celule cartilaginoase B.corpusculii Palade E. tmparte corpul intr-o parte superioar[ gi una inferioari 18. Krause B. Krause B. fibra musculard striati D. Urmatoarele celule nu prezinta forma globuloasa in stadiul adult: A. Ruffini D. membrana nucleari E. carioplasma D. sunt receptori ai durerii musculare E.celulele sangvine 19.dictizomii D. citoplasma C. Urmatoarea structur6 confer6 formi celulei: A. are un pol anterior D. Meissner 15. adipoase C. centrozomul B. Meissner I 6.ergastoplasma B. ovqlul E. Nu sunt incapsulafi urmltorii receptori: A. sunt inervate parasimpatic C. plasmalema 20. inervafia motorie provine din motoneuronii gama medulari 17. este delimitat inferior de suprafata talpilor E. arul grosimii B. Ruffini D. inervafia senzitivi provine din motoneuronii alfa medulari D. Pacini C.14. Fustuile neuromusculare: A. are un pol stang C. Merkel E. Merkel E. confin fibre musculare netede B.centrozomul 307 .

nernonul E. Intervin in digestia inhacelulard: A. centrozomii D.hepatocitul 25. Secfiondnd un il(on din SNP int6lnim de la interior spre exterior: A. mielina B. mielina. desmozomii B.centrozomii D. anolema 26. Sinapsele chimice transmit bidirecfional B. CI B. U na dintre urmatoarele celule e binucleatd: A. cilii C. lizozomii E.fibra muscular striata B. mitocondriile 24.adipoasa C. urmatoarele prelunigiri citoplasmatice sunt temporare: A. teaca Schwanno anolema E. ar<olema. Prezintd formi sferic6: A. microvilii D. Tgaca Henle. teaca Henle. C. mielina. Sinapsele electrice funcfione azh cu acetilcolind E. Te4ca Henle. ribozomii C.L7 308 . teaca Schwarur.hematia adulta D. Ll D. ribozomii B. Sinapsele electrice fiansmit bidirecfional D. teaeV Schwann. C7 c. teacaSchwan. sinapsele electrice prezintll fantii sinaptic[ 27 . Limita inferio aril am[duvei este la nivelul: A. reticulul endoplasmic rugos E. neurofibrilele 23.2l . 6xolem4 mielina. teaca Schwann.L2 E. Este adevlrat cd: A. teaca Henle D. Placa neuro-motorie funcfione azd cu adrenalind C. Teaca Henle. dictiozomii C. dendritele 22. reticulul endoplasmic neted B. arolema mielina. pseudopodele E.

spinotalamic lateral B. corticobulbar 32. Intre coarnele laterale gi cele posterioare E. in jumitatea posterioari a coarnelor laterale 30. determin[ vibralia membranei tectoria D. coarne anterioare medulare B. talamus 31. ganglionul spinal E. spinocerebelos dorsal E. in j umitatea anterio ard a coarnelor laterale B. inne aratrnoidd gi piamater C. infre piamater gi m[duvi 29. Fac sinapsd in talamus urmitoarele fascicule cu excepfia: A. coarne posterioare medulare C. spinocerebelos direct C. spinocerebelor incruciqat 33. in coarnele posterioare C. calea sensibilitiifii kinestezice D. spinobulbare 34. corticospinal anterior E.28. spinotalamic anterior C. in ganglionul spinal E. Protoneuronul clii sensibilitefi tactile epicritice se afl6 in: A. Spinobulbare D. spinotalamic lateral B. inte duamater gi arahnoidi B. spinotalamic anterior B. reduce frecvenfa potenfialelor de actiune E. sunt provocate de inclinarea cililor celulelor auditive 309 . Spinobulbare E. spinotalamic lateral C. bpinocerebelos direct D. cerebel D. Depolarizlrile celulelor seruoriale auditive A. Lichidul cefalorahidian se afld: A. deformeaztr memebrana bazilafi : C. in coarnele anterioare D. jntre piamater gi duramater D. blocheaz[ potenfialele de acfiune B. Se incrucigeazl la nivel medular fasciculul: A. Au traseu ascendent prin cordoanele posterioare urmatoarele fascicule: A. Se gariesc neuroni motori vegetativi: A.

sucul pancreatic 310 l. funcfional are rol de ganglion limfatic E. articulafiile dintre corpurilevertebrale C.35. bila 4. addcutor scurt 40. secreti tireostimulinl B. este stimulat de cortisol C. mucini C. stimuleazd dezvoltarea gonadelor 38. fuircfional este trn ganglion simpatic E. este glandi mixti D. Corticosuprarenala : A. este situatil central in suprarenali 37. saliva sucul gastric . adductor sctrt D. adductor mare B. in exces determin[ hipertiroidism B. Tireostimulina : A. sintetizeazi hormoni derivafi din colesterol D. Sunt sindesmoze: A. ap[ B. poate proveni din celulele parafoliculare 36. conline iod E. Nu se afltr la nivelul lojei mediale a coapsei mugchiul: A. simfiza pubiani E. secreti 80% epinefrini B. suturile craniene B. Timusul: A. articulafiile coatelor D. Nu confine enzime proteolitice: 2. e depozitat6 in coloid D. este un hormon tiroidian C. 3. secretd 20% noradrenalind C. croitor C. acid clorhidric D. drept medial E. In salivi nu se afl6: A. lizozim E. articulatiile goldului 39. amilazi salivar[ COMPLEMENT GRUPAT: 41.

42. formeazl refeaua de fibrind 3. pepsinogen mucus labferment acid clorhidric 43. 47.Unndtoarele substanfe organice se gisesc in sucul gastric: 2. Bila confine: colesterol 2. includ trigliceride 3. sIruri minerale 4. Plachetele: intervin in transportul Oz 2. enzime 44. se absorb in s6ngele portal 4. aglutinine 48. 4. Chilomicronii: 1. regleazd echilibrului acido -bazic 311 . Eritrositele prezint5: 1. emit pseudopode 4. 3. lecitini 4. Filtrarea glomerularl cregte c&rd: 1. este un proces pasiv 2. Sflngele con{ine: 1. l. hormoni 2. aglutinine 46. fibrinogen 3. scade presiunea din capilarele glomerulare 3. membrani 2. aderi la peretele vascular lezat l. citoplasmd 3. l. scade presiunea coloid osmotici din capsula Bowman 4. confin colesterol 45. Secrefia de H la nivel renal: 1. confin acizi biliari 2. biliverdin[ 3. crggte presiunea din capsula Bowman 2. aglutinogene 4. are loc exclusiv in tubul proximal 4. scade presirlrea coloid osmotic[ a plasmei 49. intervine in reabsorbtia apei 3.

1. este stimulatii de prolactintr 4.lKcaVg 4. se formeazdinciclul 3. intervine in reglarea secrefiei de eshogeni 3t2 . transportl diferite substanfe 3. la nagtere confine 300-400 de foliculi ovarieni 4. Hormonii hiperglicemianfi sunt: l. gluconeogenezei 3. secreti estrogeni 3. elibereazd 4. glicolizei 2. ciclului Krebs 4. 3. este situat in cavitatea abdominali 2. ATP-ul: l.50. Ciclul Krebs: intervine in degradarea glucozei 2. are loc in mitocondrie 4. adrenalina 3. 4. roltri functionale aparfin proteinelor: intrl in alcdtuirea macrostructurilor 2. Glicoliza: 2. enzime 55. Urm[toarele l. 52. Glanda mamar[: 1. cortizolul 4. este o glandi mixtii 3. necesitd dioxid de carbon l. glucagonul 2. reprezintil sinteza de glicogen genercazl acid piruvic produce in final ADN necesitii enzime specifice 51. zonamedulari nu confine foliculi 57. Glicemia cregte prin stimularea: 2. este ur compus fosfat macroergic celular Krebs reface fosfocreatina rezultil din glicolizaanaerobl 56. 1. se mai numepte ciclul acizilor gra$i 3. insulina 54. 4. glicogenolizei 53. este o structur[ pereche l. Ovarul: 2.

Ovulafia: l. testicul 2. prostata 4.58. veziculele seminale 59. 313 . constii in maturarea folicului 3. glandele bulbowetrale 3. este stimulat de FSH 4. este reglat printr-un feedback pozitiv 3. elibereaz6 celule haploide l. e precedati de formarea corpului galben 60. Testiculul: secretl hormoni sterolici 2. Au secrefie exocrind urmitoarele: 2. este stimulatil de LH l. se datoratJl feedback-ului pozitiv al estrogenului 4.

67) 39. B (pae. B (pag. E (pag. 85) 46. 86) 2. C (pae.7) 23. D (pag. A(pag. 108. r20) 20. C (pae. 5) 18. 55.77) 43. 35) 13. C (pag. E (pae. A (pag. 20) 31. 16) 27.7) 22. 75. 108) 51. 28) 10.28) 9. 116) 17. 78) 44.D (pag.B@ag. E (pag.E (pag.D (pae. s. 58) 36.D (pag. A Gag.8 (pae. C (pag. 69) 40. C (pag. tzl) zt. 84. ll0) s4. 38) 14. ll7) 58. 85.29) 11.7) 2s. 19) D (pag. 7) 60. 108. 84. A (pag.22) 32.54. la) 26. 19) 29. 3. A (pag. 16) E (pag. 110) 56. 56. C (pae.l18) 57 59. B feag. 5) 19. A (pag. al) s3. 27. 21.57) 37. D (pae. D (pag.E(pag. 2l) 47. 75.85) 48.21. 4. C (pag. B (pag. E (pag. D (pag. C (pag. 6) .77. C (pae. 111) 55.Z3) 7. l. 109) A reag.8(pag. C (pag.22) 34.A(pag.D (pae. E (pag. A (pag. B (pag. B (pae. A (pag.8@as. 60) 38. 108) 52.D (pae. ll7.78) 42.22) 33. D Gag. 15) D (pag.77) 314 . E (pag. 104) s0.5l) 35. B (pag. C (pag. B (pae.D (pae. 31) t2.8 (pag. 21. 13) E (pag.D (pag. 81) 45. 38) 16. 6. 19) 30. C (pag. 38) 15.nAspuNsuRr COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT: 41. 25) 8.7) 24. 18) 28. 104) 49. A @a9.

trinucleate C. glicoproteine 6. Membrana hematiei confine : : A.ie excentrici B. mugchiul ciliar B. cristalinul C. Univ. aglutinine B. aglutinogene C. nu poate exista singuI D. irisul E. pentanucleat / 4.TEST II Asist. limfocitele B. anucleate : B. nu ia forma celulei E. binucleate D. fosfolipide D. nu transmite material genetic C. constituie fesuturi C. neutrofilele 5. Antoaneta Purgd COMPLEMENT UNIC 1. corneea D. Urmtrtoarea afirmafie despre celul[ este adevarati A. nu este o parte constitutiv[ principald : D. Nucleul celular : A. Hepatocitele strnt A. nu contine material genetic 3. poate avea o pozi. leucocitele C. hematiile E. retina 315 . Organul activ al acomoddrii este : A. glucide E. ulterior toate igi schimbi forma E. are o dimensiune standard 2. polinucleate E. monocitele D. Cele mai numeroase elemente figrnate ale sdngelui sunt A. Dr. inilial are forml cubic[ B.

rezult6nd A. humerus B. Ganglionii A. 0. 4-8 minute E.20 s ll. 8-9 minute 13. 0. sfigmogrami E. fibuli E. zon[ medulard E. 0. ulni : 8. zgomotele cardiace pot fi inregistrate grafic. l0 secunde C. 0.40 s D. izomaltaza D.30 E. E. zon[ corticaltr D. Intestinul sublire nu secretii urmdtoarea enzimi A. Hemostazaprimar[ dureazd A.70 s B. gelatinaza. Urmtrtoarele sunt oase lungi. scapuli D. vase aferente B. tibie C. l-2 secunde B.7. vase eferente C. cardiogrami D. maltaza C.lipaza B. Diastola generald dtueazi : A.cu excepfia : A.lactaza 10. electrocardiogrami B. fonocardiogram[ C. 0. : jugulogram[ : 12.50 s c. capsulI elastici limfatici au in structura lor urmltoarele elemente exceptdnd : 3t6 ll: =: .2-4 minute D.

cavitatea bucalI B. o. Care din urmatoarele proprietilfi ale mugchilor este de nattnl reflexl : A. sternului D. coarnele anterioare confin dispozitivul somatomotor C. scapulei C. claviculei E. tonusul muscular B. coarnele laterale confin neuroni somatotropi 66K" E. glomerulul este situat in corticala renalI C.cu excepfia : A. sare E. elasticitatea C. 19. La nivelul hipotalasmusului lateral se afl6 centrii nervogi pentru : A.18.04 s 3t7 . Tubul digestiv este format din urmdtoatele. 0. tibiei i . temperatura 16. foame C. 0. excitabilitatea E.05 s E. Substanfa cenugie a mflduvei spinirii : 4.l s D. Manubriul aparfine : A. au anse Henle lungi E. ileon 17. stomac D. este constituitii din ru<onii netnonilor B. Nefronii juxstamedulari : A.10 s : c. coarnele posterioare confin neuroni vegetativi D. contractilitatea 20. ficat E. faringe C. coxalului B. extensibilitatea D.01 s B. glomerulul este situat in medulara renali D. au ansi Henle scurti 15. sete B. 0. reprezinthSl% din totalul nefronilor B.14. are pe secfiune aspectul literei . Secusa are o durattr totali de A. satietate D. 0.

21. Filochinona E. se reface : 24. arcul aortic : 26. FSH C. atriul st6ng E. Pepsinogenul este activat de : A. numai LH E. frombocite E. contactul cu HCI sau cu pepsina E. ventriculul drept B. leucocite : 27. prezintil modific6ri structurale cdnd se elimini E. enterocite C. Aorta ascendentil are origine in A. FSH ei LH D. c[ptugegte cavitatea uterin[ B. Prolactina E. STH B. Nicotinamida B. Vasopresina : 25. Urmitoarele afirmafii despre endometru sunt adevarate cu excepfia A. mucus D. este sffatul funcfional al uterului D.Bilaeste formatil de cltre A. hepatocite D. factor intrinsec C. Cobalamina C. erinocite B. numai FSH C. Secrefia ovanrlui este stimulatii de : A. prolactini B.Unul dinfte urmdtorii hormoni previne ovulafia A. Tiamina este liposolubila : 23. ADH D. gelatinazd 22. este o tunictr musculard C.Unadin urmdtoarele vitamine A.lipaza gastrici B. Piridoxina D. ventriculul st6ng C. [i : . TSH 318 t. akiul drept D.

5 mg D. hepatocite : 33. trombocite E. Ciclul Krebs are loc la nivelul A. mai lung D. diastolic C. alveole pulmonare D. reprezintii volumul globular procentual D. erihocite D. corpusculilor lui Palade C. Acizii gragi nu pltrwrd in ) A. sistolic B.28. 29. slculefi aleveolari 30.5 mg E. bronhiola respiratorie C. Vestibulul vaginal este : : A. reprezintinumdnrl de leucocite circulante B. neuroni C.5mg 15 mg C. 3 l. reticulului endoplasmatic B. la inceputul sistolei ventriculare E. aparatului Golgi : 32. are valoarea de 55% E. 1. ducte aleveolare E. 0. cromatinei E.orificiul de inchidere al vaginului D. Acinul pulmonar nu este format din A. are valoarea de 5 milioane 34. enterocite : ' ' B. Hematocritul ' A. bronhiola lobularl B. nu poate fi inregistrat gafic 3t9 . matricei mitocondriale D. partea laterald a vaginului C. l0 mg B. Zgomotul II cardiac este : A. reprezintil numtrrul de eriftocite din plasmi C. un organ erectil E nici rlra din variante. spafiul dintre labiile mari B. Necesanrl zilnic de tiamini este de : A.

hipoglicemie : 320 .X 37 . adult 40. ovanrl B. Urmitorii hormoni produc limfopenie A. Labfermentul este secretat numai la A. IX E. VI C. adolescent E.V B. sugar : B. VII D. hipofiz6 B. diabet 4. medulosuprarenald E. prostata vasc ularrzeazd : 38. deltoidul D. epifizi C. cecul E. Araera ruginoasl A.35. Cel mai lung mugchi al corpului este A. uterul D. copilul mare D. estrogenii C. croitorul E. Hipersecrefia de glucocorticoizi determini l. cvadricepsul C. androgenii B. penisul C. catecolaminele : 39. adductorul lung B. Catecolaminele sturt secretate de : A. obezitate 2. mineralocorto coizi E. trapez : COMPLEMENT GRUPAT 41. copilul mic C. tiroidi : 36. glucocorticoizii D. Nervii cranieni motori sunt A. hipertensiune 3. corticosuprarenald D.

lobul posterior hipofizar 3. Reglarea ventilafiei se rcalizeazdde centrii nervogi din l.limfb 2. punte 4. ficat 2. Proprietiifile mugchilor scheletici sunt 1. este un organ genital extern 2. elasticitatea 4. perechea VI : 45. perechea III 3. tonusul muscular 43. are formi de portocalI 4. lobul intermediar hipofizar 2. aldosteronul 321 . noradrenalina 4. extensibilitatea : 2. lichid interstifial 3. perechea V 4. singe : 48. este interpus intre trompele uterine pi vagin 44. adrenalina 2. interstdiul pulmonar : 4l . pancreas 49. MSH este secretat de : 1. adenohipofiz[ 4. cortizolul 3. este situat in cavitatea pelvianl 3. Nervii cranieni care confin doar fibre motorii sunt 1. lichid cefaloratridian 4. Hormonii care determin[ degradarea trigliceridelor sunt: 1. bulb 2. tleaiul intern al organismului e constituit din : l. Glicogenogenezaare loc cu precldere in: 1. Uterul : l. excitabilitatea 3.42. perechea I 2. endoteliul capilar 3. neurohipofizi 46. rinichi 3. muschi 4.

este un hormon lipidic 2. cvadricepsul 3. copii 2. reprezintil 20% din debitul cardiac de repaus 3. bitr6nele 3. ATP/kg 4. croitor 53.: - i !i . HCI 2. functie de greutate 3. digestia proteinelor 3. Prolactina : este un inhibitor al activitiifii gonadotrope 2.rl poate 1.50. Testosteronul : l. firncfie de suprafala corporall 56. biceps 2. reprezintil 50% din debihrl cardiac de repaus 4. este de l200ml/min 322 h::. Mugchii fusiformi l. arc structurd sterolic[ 3. arc rol in lipolizd 55. digestia lipidelor 57. eforturi mari 54. este numitii gi hormon mamotop l. pepsinogen 4. poate preveni ovulafia 3. Saliva intervine in : 1. triceps : 4. Valoarea metabolismului baz. fi exprimatii in : calorii/mol 2.Glandele oxintice secretil : 1. menfinerea echilibrului hidric 4. 5l. secrefia sa este stimulatl de supt 4. Debitul sangvin renal : l. este de 7 Llh 2. excrefia de ueatinini 2. mucus 52. este un puternic anabolizarttproteic 4. somn 4. Catabolismul este caracteristic pentru : l. fastor intrinsec 3.

Capaciatea vitald este egald cu suma dintre 1. volumul expirator de rezewd 3. Proteazele din sucul pancreatic sunt l.58. este 4. volumul rezidual 323 . este 3. chimotripsina 4. fosfolipaza 60. tripsina 2. mai acut decdt zgomotul I produs de vibralia miocardului la inceputul diastolei prodtrs de inchiderea valvelor semilunare mai intens decdt zgomotul I . volumul inspirator de rezervtr 2. 59. pepsina 3. Zgomotul este 2. este II : l. volumul cwent : 4.

pag. A. Pag. B. pag. 110 50. C. C.92 D.Pag. D.1 4.8.69 324 . pag.27 45. D. A. ll7 31. Pag. 86 14. pag. pag. 5 46. pag. 78 60.91 30. pag. 78 27. pag. B. pag. pag. 19 19.92 1 l.57 42. 80 9. Pag. B. pag. D. pag. C. C.pag. 56 39. D. E. pag. A. pag. C.lL2 56.pag. pag. 115 29. 85 6. C.77 22. 108 3z. pag. Pag.D. pag. Pag. C. 55 2.D. 68 53. pag. E. 99 1. I l0 33.D. pag. 35. pag.8.B. 84 48. B.Pag. 65 18. pag.8. A. 45 7. 108 54. C. pag 58 10. pag. pag.8.Pag. lI7 24. Pag.74 17.pag. pag. A. 26.8.pag. pag. B.B. pag. C. C. 36. D. A. pag. B.75 57.26 37. C. pag. C. 103 58. pag.pag. pag. B.57 B.87 26. 118 38. pag. 84 B.Pag. 63 8. A.70 43. pag.B. 116 44. pag. pag. C. B. 125 5. l2l 55. C. 114 16. 114 23. 108 49.7 3. D.70 13. 101 47. pag. B. C.92 59. 103 15. C. 55 51. pag.92 12. 34. 55 25. pag.77 52. B.pa5. pag.B.D.pag. C.7l 2t.i - nASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT 41. pag. A. 89 20. pag.pag. pag. E. 120 28.77 40.