P. 1
Teste Admitere Carol Davila 2012

Teste Admitere Carol Davila 2012

5.0

|Views: 20,870|Likes:
Published by Shnooka1793

More info:

Published by: Shnooka1793 on Mar 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2014

pdf

text

original

BIOLOGIE
TESTE ADMITERE
FACULTATEADE MEDICINA *cARoL DAVILA'' BUCURE$TI
2012

SUB REDACTIA

Asist. Univ. Dr. BOGDAN CRISTEA
Prof. Univ. Dr. AI.{CA BADAnAU Conf. Univ. Dr. DUMITRU FERECHIDE Conf. Univ. Dr. FLORIN OnACHn $ef Lucr. Dr. MIHAELA BANIU $ef Lucr. Dr. VASILICA BAU$IC $ef Lucr. Dr. CATAUNA CIORNEI $ef Lucr. Dr. LAURENTIU COMAN $ef Lucr. Dr. ANCUTA GHEORGHI$AI.I

Asist. Univ. I)r. MIHALY ENYEDI
Asist. Univ. Dr. DANA MIHALEA Asist. Univ. Dr. RUXAIIDRA NEGOI Asist. Univ. Dr. ANTOANETA PLJNGA Asist. Univ. Dr. DORU SELAGEA Asist. Univ. Dr. DAN STATE Asist. Univ. DT. CARMEN STANESCU Asist. Univ. Dr. LAURA STROICA Asist. Univ. Dr. RALUCA TULIN Asist. Univ. Dr. ADRIAN TULIN Prep. Univ. Dr. COSMIN PAIITU Prep. Univ. Dr. VICTOR PAM$ Prep. Univ. Dr. RAZVANI STAIICruLESCU Drd. Dr. IONUT BLJLESCU Drd. Dr. OCTAV MUNTEAI.IU

CATATEANIU $ef Lucr. Dr. IOANA RALUCA PAPACOCEA $ef Lucr. Dr. EUGEN TARTA ARSENE Asist. Univ. Dr. BOGDAN DIACONESCU Asist. Univ. DT.ALINA nnACglA Asist. Univ. DT.MIRCEA LUPU$ORU Asist. Univ. DT.TUDOR MARINESCU

-

EDITURA IINMRSITARA,,CAROL DAVILA" BUCURE$TI,2012

ISBN: 978 - 973 - 708 - 608 - 2

Lucrarea cuprinde infieblri formulate din "Biologie", Manual pentu clasa a Xl-a., Editrna 'o Corint " (manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educafiei si Cercetdrii rc.4742 din21.07.2006), autori Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu.

Au fost exceptate urmatoarele capitole:
Lucrdri practice Nofiuni elementare de igien[ gi patologie Disfuncfii endocrine

este acreditate de Consiliul Nafional al Cerceterii

Editura Universitari ,,Carol Davila" Bucureqti a U.M.F. ,,Carol Davila" Bucuregti $tiinlifice din inv{[mdntul Superior (CNCSIS), cu avizul nr. I1123.06.2004.

in conformitate cu prevederile Deciziei Nr.2/2A09 a Consiliului Nafional din Romdnia - privind stabilirea sistemului de credite de educafie medicali contind, pebazac[ruia se evalueazd activitatea de perfectionare profesionalI a medicilor, a criteriilor qi normelor de acreditare a educafiei medicale continue, precum gi a criteriilor qi normelor de acreditare a furnizorilor de educafie medicalI continud, Colegiul Medicilor din Romdnia
acrediteaz d (recunoalte)

EDITURA UNIVERSITARA CAROL DAVILA, BUCURE$TI CA FURNIZOR EMC.

MODALITATEA DE RASPUNS ESTE URMATOAREA:

LA INTREBARTLE coMpLEMENT uNrc (srMpLU) (l-40) ALEGETI UN SINGIIR nAspuNS CoRECT

nAspuNDETr cu:
ABCDE-

I,N INTNNNANTLE COMPLEMENT GRUPAT (MULTIPLU) (41.60)

daci numai solufiile lr2r gi 3 sunt corecte dacl numai solufiile I qi 3 sunt corecte daci numai solufiile 2 Si 4 sunt corecte daci numaisolufia 4 este corectl daci toate cele patru solufii sunt corecte sau sunt false

CUPRINS

TESTE PE CAPITOL8...............r..............o...........!.......o...o..................................o.o........ I Celula qi fesuturile I Prep. Univ. Dr. Rdrvan Stdnciulescu Celula gi fesuturile 2..... $ef Lucr. Dr. Vasilica BauSic
Sistemul nervos $ef Lucr. Dr.Eugen Tarla Arsene Sistemul neros Asist. Univ. Dr. Carmen Stdnescu

........

3

... 13

1............

...............23

2...........

................ 33

Analizatorii I

...........

........43

Asist. Univ. Dr. Laura Stroicd

Analizatorii 2........... Asist. Univ. Dr. Doru Selagea Analizatorii
3

........ 53

........... I

........ 63

Asist. Univ. Dr. Antoaneta Pungd

Glandele endocrine Asist. Univ. Dr. Ruxandra Negoi Glandele endocrine $ef Lucr. Dr. Ancula Augustina Gheorghisan-Gdldseanu Sistemul osteo-muscular Asist. Univ. Dr. Dan State

......73

2

...... 83

1........... 2...........

............... 93

Sistemul osteo-muscular $ef Lucr. Dr. Coman Laurenliu

. 103

Sistemuldigestiv 1........... Asist. Univ. Dr. Bogdan Diaconescu
Sistemul digestiv Asist. Univ. Dr. Dana Mihalea

.............. 113

2........... 3...........

..............123

Sistemul digestiv Conf, Univ. Dr. Dumitru Ferechide

.............. 133

-

Sistemul circulator Prep. Univ. Dr. Victor PdnuS Sistemul circulator $ef Lucr. Dr. Raluca Papacocea Sistemul Prep. Univ. Dr. Cosmin Pan{u

I

....... 143

2

....... 153

respirator........ excretor1..........

.. 163

Sistemul Asist. Univ. Dr. Tudor Marinescu

. 173

Sistemulexcretor2.........
Asist. Univ. Dr. Mircea Lupu$oru

.183

Metabolismul Asist. tJniv. Dr. Raluca Tulin, Asist. Univ. Dr. Adrian Tulin
Sistemul Drd. Dr. Ionul Bulescu, Drd. Dr. Octav Muntenu

reproductrtor

....203

TESTE GENERALE................t.......ro.....................o...o.rr...........o...................o.................213

Test I $ef Lucr. Dr. Mihaela Banu Test Asist. Univ. Dr. Alina Drdghia Test 3 Conf, Univ. Dr. Florin Drdghia

...........

....-..215

2........... ...........

.......225

"""'235
.....245

i.

Test Prof, Univ. Dr. Ioana Anca Bdddrdu Test Conf, Univ. Dr. Dumitru Ferechide Test Asist. Univ. Dr. Mircea LupuSoru Test 7

4

S........... 6........... ...........

.......255

..............
Bautgic

.......265

"""'275
.......285

$ef Luu. Dr. Vasilico

Test $ef Lucr. Dr. Ancula Augustina Gheorghisan-Gdldseanu

8...........

............. Mariana Cdtdlina Ciornei Test $ef Lucr.315 . Antoaneta Pungd ........305 11. Univ.... Raluca Pupacocea Test Asist....295 10. ......... .. ...... Dr..Test 9 $ef Lucr..... Dr..

TESTE PE CAPITOLE .

5 p D. Celulelor epiteliului mucoasiei tratreei D. Toate variantele de mai sus sunt corecte . Celulelor epiteliului mucoasei intestinale B. Rtrrvan Stlnciulescu OM{PLEMENT UNIC: asd[ l. 150-200 p c. Alegefi afirmafia corecttr cu privire la componenta proteicd a membranei celulare: A.20 p E"5cm este de : A30p 3. funcfiile sale spec ializate C. Realizeaziun model stnrctural denumit modelul mozaic fluid 5. Cilindrica E. Celulelor epiteliului tubilor renali C. GildcI D.75 p D. Reali zeazd. Glohloase C. Sunt atagate felei interne a membranei C. Se pot afla pe fafa interni sau externi a membranei celulare 6. Care dinhe urmitoarele afirmafii legate de glucidele din stnrctura membranei celulare este adevtrrat[? A. Dr.7. Sunt puternic inclrcate pozitiv B.Fcma inilida a tuttror celulelor este: B. Sunt ataqate fefei externe a membranei E.5cm 4. Sunt situate bansmembranar D.20 p E.cuJL/\ $r TESUTURTLE I l|qr Lhiy. Proteinele sunt distribuite uniform in cadrul structrii lipidice B.Fusiformn Z Dinensiunea hematiei Al50p B-ZDp c.eazlmecanismele de transport tansmembranar D. Realizsazdun model shrctural denumit modelul mozaic fluid E. Leucocitelor E. Realiz. Citoplasma clror celule prezintil prelungiri de tipul pseudopodelor? A. Dimensiunea ovulului este de: B.

Ribozomii 9. Sunt reprezentate de pigmenfi E. Carc dintre urmitoarele afirmatii caractenzeazAreticulul endoplasmatic neted? A. Desmozomii D. Toate variantele de mai sus sunt corecte 12. Diviziunea celularl D. Sistem circulator intracitoplasmatic B. Care dintre urmitoarele structuri reprezintii corpusculi de legaturi ce solidarizeaz5. Care dinhe urmitoarele enunguri caracterizeazdfuncfiile ribozomilor? A. Celulelor epiteliului mucoasei naheei B. Realizeaz[ fosforilarea oxidativl 3.Lizozomi D.7. Digerarea fragmentelor celulare E. Sediul fosforil[rii oxidative C. Reticulul endoplasmatic B. Este situat in apropierea nucleului C. Centrozom este reprezentat de: 10. Au caracter temporar I l. Citoplasma cdror celule prezintil prelungiri de tipul cililor? A. Sediul sintezei proteice I . celulele epiteliale? A. Strnt reprezentate de produpi de secrefie D. Toate variantele de mai sus sunt corecte 8. Cilii E. Este format din corpusculi sferici B. Care dinfre urmItoarele entrnfuri cu privire la incluziunile citoplasmatice este fals? A. Leucocitelor D. Microvilii C. Sunt reprezentate prin granule de substanfa de rezew6. C. in func1ie de num[rul de nuclei pe care ii confine fibra muscular[ striati este o celuli: A. Pseudopodele B.Celulelor epiteliului mucoasei intestinale C. Este format din centrioli E. Au caracter permanent B. Polinucleatit E. Mitocondri E. Mononucleatli D. Aparatul Golgi C. Celulelor epiteliului tubilor renali E. Repre zint5-un sistem canalicular D. Binucleatii C. Sediul fosoforildrii oxidative cu eliberare de energie A. Anucleatl B.

ffiviziunea celulari c Digprarea substanfelor gi particulelor care pitrund in celul[ D. Care dinhe urmtrtoarele enunluri legate de nucleul celular este fals? A. Transmite informafia geneticl E. Etanolul C. Controleazd metabolismul celular D. Ureea D. Are rolul de a coordona procesele biologice celulare firndamentale B. Anucleate D.Polinucleate C. Care dinhe urmtrtoarele molecule nu poate traversa membrana celulartr prin difuziune? A. Este situat intotdeauna cenhal 19.Sfut€za de proteine E Excrcfia unor substanfe celulare are rol I f+ Cmozomul A thbolismul Au rol important in metabolismul glicogenului B. Hormonii steroizi B. Difuziunea facilitate D. Difuziunea E.Toate variantele de mai sus sunt corecte lT. Glucoza E. Dig€r[ substanfe gi particule care p[trund in celulI D. Transportul activ C.Care dinfre urmitoarele enun{uri cu privire lizozomi este fals? Sunt corpusculi sferici B. Transporhrl pasiv B. Care dintre urmitoarele forme de transport fiansmembranar necesitil cheltuiala energetic6? A. Sunt rispindifi in inteaga hialoplasmi C. Binucleate E. Confine material genetic C. A 5.C-u€ dintre urmitoarele enunluri caracteri zeazd mitocondriile? A Mononucleate in funcfie de numdml de nuclei pe care ii confin hepatocitele sunt celule: B. Sc manifestil in timpul diviziunii celulare C. Confin enzime hidrolitice E. Digerd substanfe gi particule caxe pltnmd in celulI A 18.R€prezintl sediul sintezei proteice E" Reprezinte sediul fosforilirii oxidative 16.in: glicogenului B. Confin ribonucleoproteine D. Osmoza 20. CO2 .

Pe parcursul s6u nu se poate obline un nou potenfial de acfiune B. Cu ajutorul hidrolizei directe a ATP-ului D. Se datorcazilinactivlrii canalelor pentnr Na+ E. Are valoare apropiatil de cea a a potentialului de echilibru pentnr K+ D. Pinocitozei 25. Exocitozei C. Transportului activ secundar D. Conform grandientului de concentrafie E. Depinde de permeabilitatea membranei penhr diferitele tipuri de ioni C. Transportului activ primar B. Fagocitor. in cazul difuziunii facilitate moleculele se deplaseazi: A. Cuprinde in totalitate panta descendentil a potenfialului de acfiune D. Cu ajutorul pompei NA +/ K + 23. Materialul exfiacelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celularl D.a reprezintil o formi particulard a : A. Endocitozei E. Endocitozd 24. Carc dinhe urm[toarele enunfuri caracterizeazd transportul activ transmembranar? A. Reprezintfo form[ particulari de transport vezicular B. Care dintre urmltoarele denumiri nu reprezinti o forml de transport celular vezicular? A. Are o valoarea medie de -65 mV pin[ la -85 mV B. Pinocitozd E. Materialul intracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membranei celulare C. Cu consum de energie furnizatil de ATP C. Carcdintre urmitoarele enunfuri cu privire la potenfialul membranar de repaus este fals? A. Se desfdgoar[ ffuA consum de energie D. Fagocitozf D. Asiguri deplasaxea moleculelor impotriva gradientelor lor de concentrafie E. Are valoare apropiatil de cea a a potenfialului de echilibru pentru Na+ E. impotriva gradientelor de concentrafie B. Asigurn deplasarea moleculelor conform gradientului de concentrafie C.21. Exocitoza B. Valoarea sa se datoreazdpompei NA +/ K + 27. Cuprinde o porgiune din panta descendentil a potenfialului de acliune 6 . Osmoza C. Formele sale particulare surt reprezentate de fagocitod gi pinocitozd 26. Carc dinfre urmtrtoarele afirmafii cu privire la perioada refractar[ absolutll este falsi? A. Determinl rispdndirea uniformi a moleculelor intr-un volum de gaz sau solufie 22. Cuprinde panta ascendentil a potenfialului de acfiune C. Materialul extracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membranei celulare E. Materialul intracelular este captat in vezicule caxe vor fuziona cu membrana celularl B. Care dintre urmdtoarele enunfuri cu privire la exocitozi este adevirat? A.

Celulele adipoase au form6: l.20-301t 4. Dimensiunea ovulului este de: . 2.28. Meniscurile articulare C. Membrana celulard 2. Organitele celulare . Care dintre urmdtoarele afirmafii cu privire la perioada refractarii absolutit este adeviratii? A.2.Celulele cartilaginoase 33. Pavilionul nrechii B. Meniscurile articulare E. Interiorul oaselor late COMPLEMENT GRUPAT: 3l. Diafizele oaselor lungi E.Cubici 3.7 3.Stelatil 4.Globuloasi 32. 51t. lesutul cartilaginos hialin se gdsepte in: A. Aceasta cuprinde in totalitate panta descendenti a potenfialului de acfiune 29. Discurile intervetebrale D. Cartilaje costale 30. fesutul de tip haversian se gdsegte in : A.Fusiformd 2. Interiorul oaselor scurte D.Celulele adipoase 4.Ovulul 3. Se datoreazdactivtrrii canalelor pentru Na+ D.l5 cm 1. Nucleul 3.Carc dintre urmdtoarele celule au formtr cubici: l. Pe parcursul siu se poate inifia un al doilea potenfial de acfiune E. Epiglotn C.150-200p 34.5 . Pe parcursul siu nu se poate obgine un nou potenfial de acfiune C. Interiorul oaselor late B. Aceasta cuprinde o porfiune din panta ascendentii a potenfialului de acfiune B.Celulele sangvine 2. Citoplasma 4. Care dintre urmltoarele stnrctwi reprezintii componente principale ale celulei: l.

Este alcituitii in principal din glucide 2. Celulelor epiteliului mucoasei naheei 42. Care dinfie urmitoarele afirmafii cu privire la mitocondrii sunt adevirate? 1.35. Care dinfie urmiltoarele afirmafii caracterizeazdmembrana celular[? l. Repre zintfr partea nestructuratii a citoplasmei 38. Reprezintilo refea care se intinde in citoplasma newonului 2. Care dintre urmltoarele afirmafii cu privire la Aparatul Golgi sunt false? l. Componenta fosfolipidici a membranei este cea care rcalizeazl funcliile sale specializate 4.Binucleattr 2. Este reprezentatil de organitele specifice 2.Polinucleatil 3. Este rcprezentatfde organitele celulare 4.Au un perete cu stuctura trilaminari 3. ReprezintLo refea care se intinde in axoplasma neuronului 3. Componenta proteic[ a membranei este cea care realizeazd funcfiile sale specializate 36. Celulelor epiteliului tubilor renali 4. Reprezinthpartea structurati a citoplasmei 3. Este situat in zona ceea mai activd a citoplasmei 3. Celulelor epiteliului mucoasei intestinale 2. Are rol in sinteza de proteine 4. Formeazi ergastoplasma 2.Au formi oval[ sau rotundi 40. ReprezintLo refea care se intinde in dendridele neuronului 4. Are rol in metabolismul glicogenului 3. Este situat in apropierea nucleului 2. Are rol in diviziunea celularl 39.Mononucleati 4.$i macrovezicule 4.Anucleati ' 41. Reprezintdun sistem membranar format din micro. Care dintre urmltoarele enunfuri cu privire la hialoplasma sunt adevirate? 1. Carc dintre urmltoarele enunturi cu privire la neurofibrile surt adevlrate? 1. Citoplasma clror celule prezintiprelungiri de tipul microvililor? 1. Repre zintLelemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare . Este alcituitii in principal din fosfolipide gi proteine 3. Leucocitelor 3. Are funcfia de sistem circulator intracitoplasmatic 2. Reticulul endoplasmatic neted se saractenzeazdprin: l. in funcfie de numlrul de nuclei pe care ii confine hematia adultl este o celul[: l. Este sediul sintezei proteice 37.Sunt formate din doi centrioli citindrici 4.

Nu prezintd ribozomi 3. Care dintre urmitoarele afirmafii caracteri zeazA. Care dinfte urmltoarele enunfiri caracteri zeazAdifuziunea facilitatil? l. Proteine histonice 47. ARN cromozomal 3.Aceasta presupune deplasarea moleculeor impotriva gradientului de concenfrafie 2.g:iunea facilitati 3. Cromozomii sunt alcituili din: l. Exocitoztr 3.43. Se desfdgoarl cu consum de energie furnizat[ de ATp 4. Reprezintil o form[ diferenfiatii a RE 2. Aceasta presupune deplasarea moleculeor conform gradientului de concentralie 3. Osmoza 4. Nu necesiti consum de energie 49.Difi.corpii Nissl? Sunt numili gi corpii tigroizi 2. Mecanismele implicate in hansportul transmembranar care necesitii prezenfa unor proteine transportatoare sunt: l. ADN 4. Formele particulare de endocitozisunt reprezentate de : l. Este situat pe suprafala interni a peretelui membranos 45. Mecanismele implicate in transporhrl transmembranar caxe nu necesit[ prezenfa unor proteine transportatoare sunt? l. Nu necesittr consum de energie 50. Difuziunea 2. Asigur[ deplasarea moleculelor conform gradientului lor de concenhafil 3. Difuziunea z. DifiEiunea facilitatit . PinocitozA 4. Carc dinfie urmitoarele afirmafii definesc transporhrl activ celular? l. Fagocitozd. Se desfdgoari cu consum de energie furnizatit de ATp 4. Transportul activ 3. 2. Este situat pe suprafala externd a peretelui membranos 4. Are rol in diviziunea celulari 44. Difuziunea facilitatii 48. Ioni de Ca Si Mg 2. Transportul activ 46. 4. Reticulul endoplasmatic rugos se caracteri zeazLprin: l. AsiSure deplasarea moleculelor impotriva gradientului lor de concentrafie 2. Sunt echivalenfi ai ergastoplasmei pentnr celulele nervoase l. Osmoza 4. Au rol in digerarea substanfelor gi particulelor care pltrund in celul6 3.

Materialul intracelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celulard 3. Materialul extracelular este captat gi fansferat intracelular 55. Infr[rii Na+ in celuld 4. Fagocitozdreprezintil o form[ particularI a sa 2. Care dinfie urmitoarele enunfuri caracterizeazdpresitrne osmotici? l. Pinocitozareprezinti o formi particulari a sa 4. Care dinfie urmitoarele afirmafii cu privire la stimulii cu intensitate inferioar[ pragului( subliminari) sunt adevdrate? l. Iegirii Na+ din celuli 2. aspectul gi durata potenfialului de acfiune sunt diferite in funcfie de tipul de celuli 2. 52.Yeziculele formate vor fuziona cu membrana celulard 4.51. Acegtia nu declanqeaz[ un impuls 5T. Acegtia provoac[ depolutzarca 2. in cadrul acesteia materialul intracelular este captat gi transferat extracelular 2. Reprezintdo modificare pennanentii a potenfialului de membrand 56. Care dinte urm[toarele enunfuri caracterizeazdpotentialul de acfiune? 1. ReprezintL fo4a cile trebuie aplicatd pentru a produce osmoza 3. Mecanismele de producere . Acegtia declangeazArur impuls 4. Infr[rii K+ in celulI 3. Foda care trebuie aplicati pentru a preveni osmoza se ntrmegte presiune osmoticl l. Aceasta este invers proporfionali cu num[rul de particule dizolvate in solufie 53. Care dintre urm[toarele enunfuri cu privire la endocitozd sunt false? l.Yeziculele se vor forma prin invaginarea membranei 54. Pentnr a se realiza membrana trebuie sa fie mai permeabili pentru moleculele de solvent decit pentru cele de solvit 3. aspectul gi durata potenfialului de acfiune sunt aceleagi pentru toate tiptrile de celule 3.Parfizdescendentii a pofenfialului de acfiune (repolarizarca) se datoreazd: l. Mecanismele de producere . Care dintre urmltoarele afirmafii cu privire la osmoz[ sunt adevirate? Pentru a se realiza membrana trebuie sa fie mai permeabild pentru moleculele de solvit dec6t pentru cele de solvent 2. Aceasta este proporfional[ cu num[nrl de particule dizolvate in solufie 4. Iegirii K+ din celull . Reprezirftt fo4a care trebuie aplicati pentru a preveni osmoza 2. ReprezintLo modificare a temporar[ a potenfialului de membran[ 4. Acegtia nu provoacl depolarizfrre 3. Fo4a care trebuie aplicatil pentru a produce osmoza se numegte presiune osmotic[ 4. Care dintre urmitoarele enunfwi cu privire la exocitozl sunt adevirate? l.incadrul acesteia materialul extracelular este captat gi transferat intracelular 3.

Stnrctura organelor de simf 4. Care dinhe urmitoarele afirmafii in legltwi cu panta ascendentli acfiune sunt adev[rate? 1. lesutul glandular de tip endocrin folicular se glsegte ln : l. Tunica internl a vaselor sangvine 3. Epiteliul tralreal 4.58. tesutul epitelial simplu pavimentos se glsegte ln: l. Structura organelor de simf 2. Ovar 3. Tiroidtr . Tturica interni a vaselor limfatice a potenfialului de 60. Depolarjizarcase datoreaztr cregterii permeabilitilfii pentru K+ 3. Pancreas 2. Depolartzarea se datoreazr cregterii permeabilitefi pentru Na+ 4. Depolizarca apare dupl atingerea potenfialului prag 2. Depolanzarcaapaxe inainte de atingerea potenfialului prag 59.

Bpg8 46. 9 56. 9 23. D pg. B pg. 9 27. Dpg. C ps. l0 28. D pg. 9 55.8 ps. B pg. ll t2 . Epg. Dpg. B pe. 5 32.7 41.7 42. B pg. D pg.7 9. B ps. C ps.D pg.8 ps. C pe. D pg.D pg.7 17. Aps. Dpg. 37. D pg. D pg.7 16. Dpg. Epe.7 C pe.7 19.Cps. Bpg.nASpUNSURI: Bpg. 10 29. Dpg. Ape. Dpg. Apg. 8 48.6 5. 6 36.7 43.Bps. 9 54.7 44.9 53. 10 58. C ps.8 pg. B pg. C pg. C pg. Epe.5 2. B ps.9 50. 9 22. L 31. l0 59.7 7.6 6.5 3.7 10. D ps. D pg.9 24. C ps.7 ll. E pe. 9 26. A pg.8 47.7 45.7 18. C pg. Dpg. 9 49.8 ps.7 14.7 38. l0 ll 30. 8 20. 5 34. Apg. Ape. A pg. 9 52. 9 25. 7 15. C pg.7 39. B pg. 5 33.7 t2.7 40. D pg. 5 35. Cpg.ll 60.5 4.7 13. 9 51. B pg. B pg. Cpg. 9 21. ll 57.7 8.

Menfionafi care sunt celulele care igi ptrsfieaz[ forma inifiald: A. Citoplasma firndamentali nu are urmltoarea caracteristicd: A.permanente B.condrocitele E.intervin in procesele de secrefie de la polul apical E. rispunsurile A li B surt corecte 2.confine substanfe de rezervd precum glicogenul.Reticulul endoplasmatic neted nu are urmdtoarea caracteristica: A.Pot avea forme variabile urmitoarele celule mai pufin: A.CELULA $r TESUTURTLE 2 $ef Lucr.toate rispunsurile sunt corecte t3 . este localizat in apropierea centrului celular C.ovulul B. unele celule conjunctive D.este bine reprezentat in fibra musculari striati E. neuronii bipolari din mucoasa olfactivd C. fibra muscular[ intrafirzaltr 6. este localizatii infte membrana celularii gi membrana nuclearl 3.temporare C. se numegte hialoplasmi B. celulele foliculare tiroidiene 4. produgi de secrefie gi pigrnenfi E.limfocitele B. fibra muscular[ striatit de tip scheletic B. celulele gliale C. Vasilica Baugic COMPLEMENT SIMPLU: I . neutrofilele E.Sunt celule de form[ fuziforml urmltoarele celule mai pufin: A. are rol in sinteza proteinelor specifice 5. fibra musculartr neted[ D. se prezinti ca un sistem coloidal D.este un sistem de canalicule B. este prezentil in toate tiptrile de celule C. are rol in contacfia muscularl D.prezente la polul bazal al celulelor epiteliale cilindrice D. Dr.spermatogonia C.Diferenfierile membranare sunt: A. neuronii bipolari din retinl E.osteoclastele D.

are sens antero-posterior l3.timus B.areolele osului spongios E. Planul frontal : A. nu este inervat . adventicea vaselor de sange D. corpusculii Nissl pentru neuron D. nici o afirmafie nu este corectJi S.mucoasa olfactivi B. este perpendicular pe frturte C.sunt implicate in diapedeztr C. permite trecerea fnrctozei prin mecanism activ E.Menfionafi din enumerarea de mai jos care sunt organitele specifice: A. are in stnrctura sa un numdr redus de capilare E. blocheazd difilr.este impermeabild pentru substanfele hidrosolubile 12. este planul metameriei corpului E. miofibrilele penfiu neuron B. ganglionii bazali 1 : l.ia gazelor C. confine corpusculi Ruffini pentru sensibilitatea termic[ C.retin[ D. Membrana celulard : A. permite pasajul ionic liber B.toate rtrspunsurile sunt corecte g. imparte corpul in doui pi4i asimetrice (dorsal[ 9i ventral[) D. prezinti superficial stratul cornos D.T. trece prin orul sagital gi transversal B.la formarea lor participi gi citoplasma celulard l0.sunt diferenfieri ale membranei celulare B.Neuronii bipolari nu se gdsesc in A.fesutul conjunctiv ale cdnri fibre sunt dispuse in relea se gase$te in: A. este traversatil de glucozdcuajutorul proteinelor transportoare D.sunt emise de celulele care fagociteazL D. este un epiteliu pluristratificat prismatic B.ganglionul vestibular Scarpa C.toate rispunsurile sunt corecte E.adventicea tubului digestiv C.Pseudopodele: A.ganglionul spiral Corti E.Epidermul: A. neurofibrilele pentru fibra muscular[ E. Eergastoplasma pentru nelron C.

are formd turtitii in hematiile adulteC.este un mecanism pasiv care nu utilizeazl proteine transportoare B. fesutut conjunctiv dens (fibros) intrtr in structura tendoanetorii aponewo zelor D.. glisarea miofibrilelor unele faf6 de altele l5. furnizeazd.Din categoria epiteliilor pluristratificate nu fac parte: A. lesutul elastic intrd in stucttna ftompei lui Eustachio l T.apropierea membrane lor Z E.$f*iunea poate fi facititatl dace folosegte un fiansportor consumator de energii E.epiteliul de tranzdie D.epidermul C. A. este lobat in cele mai mari elemente figurate D.epiteliul mucoasei bucale B.presupune rtrsp&rdirea uniform[ a moleculelor inh-un volum dat de gaz sau solufie P. fesutul conjunctiv lax formeazi parenchimul secretor al glandelor B. este dispus excentric in neuronii somatici l8.scurtarea microfilaurentelor de actini pi miozini D.reprezintil o modificare permanentl a potenfialului de membranl B. direct energia necesarI diferitelor procese E. diminuarea lungimii discului intunecat B.difuzirurea fructozei este pasiv[ 20.este generat de valoarea potenfialului de membranI D.Potenfialul de acfiune: A.Mitocondriile: A.epiteliul canalelor de excrefie ale glandelor exocrine E. reprezirtt sediul carboxilirii oxidative C.Nucleul celular: f.tot sau nimic" t5 .l4. confin enzime hidrolitice B. este dispus cenfial in fibrele musculare extrafusale E.are doutr faz.este caracteristic[ moleculelor gi ionilor anati infi-o solugie C. au o membran[ interni pliatii D. sunt localizate intotdeauna lflngI nucleu l6.e obligatorii E.to timpul conhacfiei fibrei musculare scheletice se produce: A. epiteliul respirator lg.in cadrul fesuturilor conjunctive moi: fesutul elastic este localizatintunica medie a capilareloisanguine !. nu este un rtrspuns de tip . alurgirea sarcomerului c. fesutul reticulat intr6 in structua maduvei spin[rii E.se datoreazil unor curenfi electrici care apar la trecerea ionilor prin canale membanare specifice care se inchid sau deschid in firnciie de valoarea potenfialului de membran[ c.Difuziunea are urmItoarele caracteristici mai pufin: A. este dispus excentric in celulele adipoase B.

este un epiteliu simplu D.intr-o gland[ salivard . la suprafaftr sunt celule cubice E. in epiderm . este un rlspuns de trp "tot sau nimic" D.05 B.se face cu ajutorul unui transportor consumator de energie B. al netronului dweaze 0.poate prezentacili la polul apical D.Jesutul epitelial simplu pavimentos : A. al fibrei musculare cardiace ventriculare este de 40 ori mai mare dec6t al neuronului C. epiteliu simplu cubic B.Transportul de A.epiteliu simplu pavimentos D.este format din celule ttrtite C. se poate face gi. este un 26. se gdsegte in cdile trinare E.este un epiteliu pluristratificat C.cele din sfiatul generatorbazal sunt cubice sau cilindrice B. are acelagi grafic pentru toate celulele 27 . epiteliu pluistratificat cilindric C. Legatde forma celulelor epitelide se pot face urmdtoarele afirmafii : A. are in structura sa doar doui rinduri de celule A.din epiteliul pseudosfiatificat au inilfimi egale gi forme identice C.prin membrana celularl are urm[toarele caracteristici mai pu]in: 2l. Epidermul: epiteliu pluristratificat pavimento s nekerat inizat B.se glsegte in structura mucoasiei bucale E.prin difuzime 22.Potenfialut de acfiune nu rtrspunde urmltoarelor caracteristici: A. este un epiteliu pltristratifi cat pavimentos keratinizat C.in canalele excretorii ale glandelor salivare.intr6 in structua mucoasei tubului digestiv Cf 23. poate forma gi mucoasa bronhiolelor 25. in stnrctura unui epiteliu se pot g6si 9i celule globulare t6 .fixarea catonului de Ca** se face in partea centrald a proteinei transportoare C.se mai numegte woteliu B.se g[segte in vezica urinartr D.se poate face cu ajutorul unei proteine membranare integrale E.se gdsegte in canalele de secrefie ale glandelor B. celulele de la suprafafa epiteliului sunt pavimentoase D. poate avea firncfie secretorie E.Epiteliul de tranzdie nu are urmitoarele caracteristici: A.epiteliu pluristratificat psvimentos E. numai rlspunsurile A qi B sunt corecte 24. canalele secretorii sunt tapetate de: A.este un potenfial proPagat E.energia consum atd rcniltii din hidroliza ATP-ului D.

este format din osteoane E.se gisepte in piramida nazalL E.nu confine fibre de colagen C.confine subsftatul bichimic al materialului ereditar D. celulele conjunctive intervin in secrefia matricei conjunctive C.sunt celule gigant multinucleate B.28. toate afirmafiile de mai sus surt adevarate 29.numtrrul de nuclei D.Cartilajul hialin: A. parietal C. numai afirmafiile A qi C sunt adevarate A.fesutul osos compact: A. sunt celule epiteliale 32. 33.Osteoclastele: A.se gisegte in pavilionul rnechii D. substanfa fundamentali intervine in metabolismul ionilor gi al apei B.sunt localizate in matricea osoasi a osului compact C. toate afirmafiile sunt corecte 30. canalul diafizar la fdt C.au rol in faza finalI a osteogenezei formdnd osul primar D.electronomicroscopic are o shrctrnl omogeni C.numInrl de prelungiri ce emerg din pericarion E.formeazd epifrzele metacarpienelor in pdrtea lor centrald B. toate rtrspunsurile sunt corecte 34. nici o afirmafie nu este corectll t7 .este model pentru osificarea de membrand (desmall) B.toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate E.fesutul osos spongios sau trabecular se gisegte in urmltoarele oase mai pufin: A.Forma neuronului depinde de: A.claviculi B. Cartoplasma: se mai numegte citoplasmi nuclearl B. in fesutul conjunctiv: A.numtrnrl de anoni B dupl localizarea netronului C.pot avea form[ piriform[ E.formeazd. fibrele de reticulintr se gisesc at6t in fesutul conjunctiv la.oasele carpiene D.r cdt gi in fesutul reticulat E. nici o afirmafie nu este corectil 3l. fibrele conjunctive formeazdo refea cu ochiuri mai mult sau mai pufin regulate D.oasele metacarpiene E.confine maduva rogie hematogeni la adult D.

neuronii somatici au un nucleu dispus central.cili B.Planul transversal : A.ansa Henle C. toate rdspunsurile sunt corecte 3 T.nucleul este activ .foifa externl a capsulei Bowman D.el imparte corpul intr-o parte craniall 9i alta caudali D.celule senzoriale de form[ piriforml C.Epiteliul simplu cubic este prezent in A. cul-2 nucleoli B.in legdturi cu nucleul neuronului se pot face urmitoarele afirmafii: A. toate afirmaliile sunt corecte 4O.Platoul striat este format din: A.flageli D.endoteliul vascular E. la nivelul lui proiecteazdstomacul gi lobul st6ng hepatic C.pseudopode C.este numit gi planul metameriei corpului E. structtna endocardului B.la celulele Schwann nucleul este situat in lungUl ru<onului E. are forml triunghiulard D.35.microvili E. toate afirmafiile sunt corecte 3S.celule de susfinere cilindrice D. toate afirmafiile sunt corecte 36. baza evazatA se glsegte la partea inferioari E.este orizontal B. se gdsegte la polul apical al celulelor epiteliale cilindrice 3g. mucoasa brontriolelor : .neuronii vegetativi pot avea 2 sau mai mulfi nuclei C.celule de susfinere pavimentoase E.celule de susfinere de form[ cubic[ B.Organul lui Corti este alcituit din : A. este delimitat inferior de un plan orizontal ce fiece sub ultima pereche de coaste false B. palid colorat D. Epigastrul: A. trace prin axul sagital pi transversal C.

confin enzime hidrolitice 4.sunt alcltuifi din canalicule cu micro pi macrovezicule 4. organit celular comun este implicat in: I .pot fi prezenfi la polul apical al celulelor epiteliale secretoare 3.lipsesc in celula nervoasi care nu se divide 46.Lizozomii surt mai bine dezvoltali ln l.se prezint[ ca un sistem circulator inhacitoplasmatic Z.metabolismul glicogenului 2.infia ln stnrctura corpusculilor Nissl 19 .sunt corpusculi de legatw[ lnfte celulele epiteliale 3. dasd sunt atagafi de RER 2.intervine in sinteza de proteine 43.sintetizeaztr proteine de export daci sunt liberi 3.stntezade energie 3.solidari zeazd celulele inhe ele 44.Ergastoplasma: l.se mai numegte centtr celular Z.centriolii 4.eliberarea gi captarea de 4.au rol de absorbfie 4.Ribozomii( corpusculii Palade) : l.se dispun intre celulele conjunctive 2.Desmozomii: l.onfracfie C** 42.c.cilii 45.E.are in stnrcttna lui centrosferl 4.Dintre prelungirile citoplasmatice acoperite de plasmalemi menfionim l.osteoclaste : 3.sintetizeazlproteine stnrcturale proprii .neufiofile 2.R.este prezent in toate celulele organismului 4S.limfocite B 4T.desmozomii 2.sunt situafi ln apropierea nucleului 2.COMPLEMENT GRUPAT: 4l.Dictiozomii: l.formeaz[ corpusculi Nissl la nivelul neuronului 4.pseudopodele : 3.Centrozomul: l.pate fi situat in apropierea nucleului 3.prezintil ribozomi pe suprafala citomembranelor canaliculare 3.celule gliale 4.

sunt proteine integrale transmembranaxe 2 .49.este o varietate de fesut conjunctiv 2.pate prezentarnrul sau mai mulli nucleoli 3.fesutul adipos: l.determini .moleculele se transport[ in sens opus gradientului de concentrafie 4.este intervalul de timp pe parcursul ctrnria este dificil de obfinut un potenfial de acfiune 5 55.se pot numi pompe ionice 53.Stimulul I determini 2.este o formi de transport activ care se face fdri consum de energie 2. frtrctozase absoarbe la polul apical al enterocitelor prin difuziune facilitatil .eazL prin : l. S2.Mitocondriile: l.Poate fi relativ[ dar potenfialul de acfiune care apare va avea o pantii ascendenti mai mica gi o amplitudine mai redusl decf.este in relafie de inversi propo4ionalitate cu labilitatea 2.determini 3.pot forma canale ionice 4.ceaabsolutd este alcituitii din panti ascendentii a potenfialului de acfiune pi o porfitxre din cea descendentil gi se datoreazl inactivarii canalelor ionice voltaj dependente pentru Na+ 3.este localizat in hipoderm 4.combate termoliza 20 .carioplasma este o solufie coloidali cu aspect omogen Difuziunea facilitati: l. spre deosebire de celelalte hexoze care se absorb activ 5 I.locul de conexiune al moleculei ce urmeazi sa fie transportattr se afll la mijlocul subunitifilor formatoare care privesc fafn in fafd gi care formeaz6 trn "V" cu deschiderea la exterior 3. in interior se gisegte matricea mitocondriali 4.este unis in celula muscular6 striat[ somaticl 4.sunt sediul fosforilIrii oxidative cu eliberare de energie 50.lipsegte la celulele eucariote gi e prezent la procariote Z.denumite adipocite 3. Perioada refr actari se caracte nz.se realizeazdcu ajutorul unor proteine transmembranare transportatoare 3.Nucleul celular : l.Proteinele transportatoare utilizate at6t in transportul activ cdt gi cel pasiv: l.au membrana dubl6 2.sunt rotunde sau ovale raspdndite in intreaga citoplasmd 3. prag: depo larrzarca membranei celulare deschiderea canalelor ionice de Na* voltaj dependente un inflrur de Na* este mai mare decat eflu de K* voltaj dependente deschiderea canalelor de K 4.t in mod normal 4.este alcituit predominant din celule.determinl 4.

necesitil o membrand semipermeabild care separd 2 compartimente intre ele 2.este utilizatii de transporhrl activ cu cotansportor 2.servegte drept model pentnr osificarea de membrani (desmal[) 57.raportul de transport este 3K+ la 2 Na+ 60.creeazlo distribufie inegali de sarcini pozitive de o parte gi de alta amembranei celulare 3. Osmoz.56.Perioada refractarl: l.care va infra in celule prin canale voltaj dependente 4. crepterii permeabiliAfii membranei pentru Na+ . are aceeagi amplitudine penfiu toate celulele 3. S.este caracteristici gazelor 2l .Na+ din celuli 4.Pompa de Na*: l.se datoreazAinactivarii canalelor pentnr Na+ 4.se datorcazd.formeazi dura mater 4..este alcdtuit predominant din componenta fibrilard 3.presupune deplasarea solventului dintr-un compartimentin altul 3.se afla in relafie de directii proporfionalitate cu labilitatea 59.este localizat in partea profirndl a dermului pielii 2.Panta ascendentll a potenfialului de acfiune: l.reintroduce in celula K+ difuzat la exterior gi expulzeazd.pentru a putea fi prevenittr este necesari o presiune osmoticd 4.l l.se datorcazl iegirii din celuld a cationului de K+ prin canale speciale care se deschid in .ceaabsolutil este alcituita din pant[ ascendentd a potenfialului de acfiune gi o porfiune din pantil ascendentii 5 3. prezenfa stimulului. poate fi absolutS" pe parcursul careia nu se poate obline un nou potenfial de acfiune 2.are acelaqi aspect pentru toate celulele 2.!esutul conjunctiv dens(fibros) : l.

36.8 25.E 43.D 4.A 5.E 9. C 44. C 12.8 53.8 38. 22 . A A 47. B 2l. 34. C 8. C 14. D 49.A 6. A 18. A E 32. E 54. D 19. C 17.8 58. E 56. 48.E 22. B 29. E c 5r. E 37.Rtrspunsuri: 2. A 59. E 5s. E 41. 35. A 28.8 50.E D E E 3. C 45.D 10. E 40. c 16. D 39. 20. E 57. E 11. 33. E 42.8 26.8 23.8 30. D A 60. c 52. D 15.8 27. A 46. A 24.E 7.E l.E 31. c 13.

3. Tactila grosiera. Acustica. Cornul anterior D. Jumdtatea anterio afi. 2. D. Substanta neagra. Nucleii olivari. Pe r6ddcina anterioari a nennrlui sprnal. Jumdtatea posterioar[ a cornului lateral. Nucleii baali. B. Coccigiana. corpul neuronilor somatomotori este situat in: A.SISTEMUL NERVOS 1 $ef Lucr. La om ramurile nervilor spinali formeaz[ plexuri in urmatoarele regiuni cu excepfia: A. C. C. E. Sacrala. D. Pe rlddcina posterioari a nennrlui spinal. in cordonul lateral trunchiul nervului spinal. E. B.Eugen Tarfa Arsene COMPLEMENT TJNIC: l. E. urmatoltl" regiuni este caracteristica originii fasciculelor piramidale: Talamusul confine neuroni dp releu pentru calea: A. Lombara. C. Proprioceptiva de confiol a miscarii. . B. Aria premotorie. In cornul posterior medular. Jumitatea anterio ard acornului lateral. E. Olfactiva. B. Dr. acordonului lateral. Formatia reticulata. I D. Toracica. Jumitatea posterioartr a cordonului lateral. in substanfa albtr a milduvei. C. 5. A*onlt ganglionilor spinali fac sinapsa nn: A. Vizuala. E. 4. B. Una din A. Cervicali. D. C.

E. Pentru sensibilitatea dureroastr a felei primul neuron se afllin ganglionul de pe traiectul nervului cranian: A. Olfactivi. D. B. D. Numai in punte. se afl6in: E. Girusul hipocampic. E. Sistemul limbic face parte din: A. Se produc la nivel medular. D. C. Paleocortex. B. Acustic6. Excitalia gi inhibilia corticala au urmdtoarele caracteristici: A. responsabili de secrefia salivard A. Kinestezica. Nucleii vegetativi ai tnrnchiului cerebral. VII. 8. B. Numai in bulb. E. Girusul temporal superior. D. Se concentreazain zone limitate.7. Neocortex. 24 . C. Sunt procese imobile. Bulb pi punte. Gustativi. c. IX. Trunchiul cerebral. Hipotalamus. Paleocortex. D. Participa la formarea sistemului limbic una din urmatoarele structuri: A. Nu iradiaza. Coliculii cvadrigemeni inferiori sunt statie neuronala pe calea: A. Aiaauditivi se gdsegte in: A. V. E. Neocerebel. VI. Piciorul ginrsului postcentral. 13. C. X. C. Sunt procese pasive. Cortexul occipital. I Punte gi mezencefal. Numai in mezencefal. Metatalamusul. E. 10. D. B. B. Paleocerebel. B. Lobul occipital. B. Cerebelul. 9. Tractul olfactiv. E. C. C. Vizual6. D. 12. l.

Dureroase. Are originea aparenta pe fata posterio ara atrunchiului cerebral. D. 17. Epitalamusul. Coliculii cvadrigeminali superiori. C. E. C. D. Corpul geniculat medial: C. Inerveaza muschiul ocular drept extern. Coordoneazli activitatea secretorie a hipofizei anterioare. Este centru de integrare vegetativd. in reglarea metabolismului intermediar intervine: A. Protoneuronul caii tactile la nivelul fetei. Diencefalul in intregime. XI.ln santul preolivar descriem originea aparenta a nervilor cranieni: A. B. 16. E. D. Termice. Nucleii de releu ai talamusului. C. D. C. Este centnr al reflexelor olfactivo-somatice. 20. D. Hipotalamusul. E. VII. Talamusul. Metatalamusuh E. Nucleul tractului solitar reprezinta: A. Corpul geniculat B. Cerebelul primegte aferenfe: A. Interoceptive. 19. Epifiza. Nervul trohlear: A. A. Este un nery senzitiv. 25 . E. Deutoneuronul caii vegetative a secretiei parotidiene. 15.14. Al heilea neuron al clii optice A. IX. D. Deutoneuronul caii gustative. 18- C. D. Corpul geniculat lateral. In traiectul sau este situat superior de lama cvadrigemina. E. B. X. XII. B. Deutoneuronul caii olfactive. Protoneuronul caii motilitatii oculare. B. E. C. Are originea reala in punte. este situat in: medial. Tactile. B. Proprioceptive. Este releu pe calea auditivI. B. Secreti hormoni ce se depoziteazdin hipofiza posterioarl.

Elaborarea produgilor de secrefie. D. Substanfa reticularl medulartr 26. Dendrite. Reticulul endoplasmatic. 26 . Sunt organite specifice netronului: A. B. E. E. Cornul anterior medular. D. Corticali. C. Corp celular. Cornul lateral. Incltrziunile lipidice. Sunt caracteristice cerebelului urmatoarele: A. Organite celulare specifice. Cornul posterior medular. E. C. E. C. Lizozomii. Medulari. Cordonul posterior medular. Pedunculii cerebelosi superiori fac legatura cu mezencefalul. 22. B. Cordoanele anterioare. E. C. Nici un rdspuns nu este corect. C. C. Neuronul nu prezintil organite celulare cu rol in: A. 25. D. D. Deutoneuronul clii simtului pozitiei si al miscarii in spatiu se afl[ in: A. 23. B. 24. Toate de mai sus. Pedunculii cerebelosi mijlocii contin fibre eferente.Motilitatea voluntar[ este declangatil de centri motori: A. Cordoanele laterale. Netnofibrilele. C. Diviziune. Este legat de bulb prin pedunculi cerebrali. D. D. Producerea de energie celularI. Arhicerebelul apartine lobului anterior. Comistra cenugie. Susfinere. Fasciculul piramidal direct se giseste in: A. Mitocondrille. B. Subcorticali. Transportul mediatorilor chimici. Axon. E. B. Bulb. inalcituirea neuronului intrd: A. E. Bulbari. Coarnele posterioare. D. Extirparea cerebelului duce la cresterea tonusului muscular.2I . 2T. B. B.

Cornul posterior medular. Ganglionul Ganglionul Ganglionul Ganglionul Ganglionul 27 . Cornul anterior medular. Fibre preganglionare amielinice 32. Cordonul anterior medular. B. Fibre somatomotorii. Cornul lateral medular. B. nervului IX. Ramura comunicanta cenusie a nervilor spinali contine: A. E. E. VII. Neuronul inferior al cailor piramidale poate fi situat in: A. Fibre preganglionare mielinice. 30. D.X 34.2t. calea extrapiramidali curpinde urmitoarele fascicule: A. urmltorilor nervi cranieni: E. Spinobulbar. B. 29. Cordonul lateral medular. D. C. Cordonul posterior medular. C. C. Fibre postganglionare amielinice. D. Originea reala a nennrlui V. nervului X se A. trigeminal. B. Protoneuronul gaseste in: caii gusAtive al carei teritoriu il descriem in 213 antsnoare ale limbii geniculat. Corpi stiafi. D. B. B. D. Caile motricitatii fac sinapsI in: A. E. VI. V. D. Gracilis 31. Cornul anterior medular. Cordonul anterior medular. C. Cordonul posterior medular. E. Coliculii cvadrigemeni. E. Spinocerebelos dorsal. Pedunculii cerebrali. Corti. La nivelul fetei anterioare a bulbului descriem: A. Fibre viscerosenzitive. Cornul lateral medular. IV. B. E. 33. Santul preolivar C. Corticonuclear. D. C. Spinotalamic anterior. tn bulb se afl6 nucleii motori ai A. C.

E. 4. D. E. Drept extern. XII. C. X. 2. Santul parieto-occipital E. B. B. E. Contacfia mugchilor circulari ai irisului. D. Midri a?a se rcalizeazdprin: Stimularea parasimpaticului. Pe fatabazala a emisferelor cerebrale apare unul din santurile: A. Corticale superioare. C. B. Auditive COMPLEMENT GRUPAT: 4I. Hipotalamusul este un centru important pentnr reglarea functiilor: A. C. 3. Ganglionii C. Vizuale. Santul corpului calos. Creste secretia intestinala.35. B. intramurali . Creste secretia apoasa salivara 40. Drept intern. B. Nervul IV pune in acfiune urrnitorul mugchi al globului ocular. D. D. Originea fibrelor preganglionare simpatice se pot afla in: A. Stimularea simpaticului. Contracfia mugchilor radiari ai irisului. E. Santul colateral. B. D. C. Oblic superior 37 . Vil. Drept inferior. Punte. Unul din nervii cranieni este mixt: A. Zonasacrala a maduvei spinarii. Santul calcarin 33. Lanturile simpatice paravertebrale. E. Scade secretia sudoripara. Drept superior. D. XI. Olfactive. A. Santul central. l. C. 28 . Endocrine. 7-onatoracica a maduvei spinarii 39. III 36. Scade secretia medulosuprarenalei . Sistemul nervos vegetativ simpatic are urmatoarele efecte ixupra glandelor: A. Scade secretia lacrimala.

Fasciculul spinotalamic anterior. l. Care dinfie urm[toarele fascicule ale clilor asecendente se incrucigeaz[ in miduvi: Fasciculul spinotalamic lateral. l.V I. Senzatiile gustative in 213 anterioare ale limbii. se afl[ in: Trunchiul cerebral. Fasciculele care igi incrucigeaz[ fibrele sunt: Spinocerebelos lncrucigat. Sistemul nervos vegetativ simpatic prezinta urmatoarele efecte la nivelul glandelor anexe tubului digestiv: Inhiba glicogenoliza hepatica. asigur6: Sensibilitatea gustativI. Fasciculul spinocerebelos ventral. 4. l. Drept intern. Drept extern. 49. Secretia glandelor parotide. Secrefia glandelor sublingrrale. 4. 43. Piramidal incrucigat. 3. 3. Activitatea musculaturii faringelui. Miduva spindrii Neuonii de origine ai ciilor exbapiramidale 2. 48. 3. 47. Substanfa reticulattl a trunchiului cerebral. 2.A. se gaseste deutoneuronul urmltorilor nervi cranieni: VL VII 2. Oblic superior. 3. 4. Nerrnrl oculomotor inerv eazdmugchii globului ocular: 2. Muschiul dilatator pupilar. Cortexul cerebral. l. Seuefia glandelor lacrimale. 4. l. Nervul IX controleazil: 2. 29 . 4. 3. 3. 2. l. Piramidal direct. Nervul 2. 4. Fascicolul spinocerebelos direct.lnpunte 3. Seuetia glandelor lacrimale. 3. Scade secretia exocrina pancreatica. l. 2. 4. 4. 45. 44. Stimuleaza secretia glandelor gashice. Fasciculul spinocerebelos dorsal. Stimuleaza confiactia splinei. 46. VII. VIil. Activitatea musculaturii laringelui.

Rubrospinal. Stimularea secretiei gastrice. 4. Scoarfa cerebeloasa. 3. La nivelul Punfii. 4. Vestibulospinal. 3. Nucleii vestibulari trimit colaterale cltre: l. Secrefie exocrina pancreatica scazuta' l. Emisferele cerebrale. 3. Tectospinal. Z. 53. 4. Ganglionii bazali. 3. 5l . Bronhoconsfticfie. 30 . Mlduva sPindrii. Cerebelul. 2. 56. M6duva sPinlrii. 2. Olivospinal. Nucleii trunchiului cerebral pot avea conexiuni cu: 1. La nivelul bulbului. 3. Scizua calcarina. 2. Care din urmatoarele segmente ale nevraxului au substanfa cenuqie dispusd la suprafaf[: 2. Girusul Postcentral. 4. 3. Aria somestezicd secundare (ID. 2. 4.50. Corpul calos. 3. Talamus. Ganglionul sPinal. 4. 55. 4. 2. Cortexul lobului floculonodular. Trunchiul cerebral. l. 52. Teaca Henle. Nucleii motori din mezencefal ai nervilor III 9i IV. Motoneuronii somatici medulari. 3. Lobul Posterior hiPofizar. in coarnele posterioare ale mlduvei spinlrii. Sensibilitatea proprioceptivi de conhol a miscarii proiecteazd in: 1. Cu motonegronii somatici medulari fac sinapsa fibre din fasciculele: 1. Deutoneuonii segmentului de conducere a analizatorului cutanat se afl6 localizati: La nivelul mezencefalului. Care din urm[toarele formafiuni contin celule gliale: 1. 54. 4. l. Teaca Schwann. 2. Cortexul. 52. Stimularea componentei vegetative a nervului vag are urm[toarele efecte: Contracfia muqchiului vezical.

2. 3. 4. Nervul vestibular. Nervul t igernen 60. in cordonul anterior 2. l. Piramidal incrucipat 3l . Rubrospinal. Masticafie. se gilsesc ilacturile: Piramidal direct. Nennrl cohlear. l.Crre dintre urmdtoarele acfiuni sunt realizatsde nervi cranieni micpti: 4. Indicafi rHrde se afl[ fibre motorii in enumerarea de mai jos: 2. 3. Secrefia lacrimald 1. 3. 4. 59. Ridicarea pleoapei superioare. Tectospinal.5t. Migcarea limbii. Nennrl abducens.

D 14. c 28. D 20.A 5. A 49.D 48. A 50. C 60. D ll. E 51.D 7. E 25. c 15.C 9. D 21.D 53. A 40.A 3.c 2. E 18. D 31. c 19. D 29. A 36. E 23. 44. A A A 45. D 46. B 57. B 16.D 6. A 30. D 52. C 47. E 34. C 42. A 56. E 39. C 59. E 37. E 33. B 32 . A 35. c 17.D 4.RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT 41. C 32. D 26. C 2t. A 58. l. C 43. B 24. B 8. A 38. A 55. D 22. E 54. E 12.D 10. c 13.

sisternul endocrin rcgleazdin principal funcfiile metabolice. D. Dr.Neurilema celulei nervoase este groasl $ afe o stuctw[ stict proteic[. S.Este unitatea morfo-funcfional[ a sistemului neryos. E. C. acegtia pot fi tmp[rfifi h unipolari. ESistemul neryos regleazil activitatea musculaturii gi a glandelor secretorii. mixtii. Carmen St[nescu COMPLEMENT UNIC: sistemul neryos sunt adevirate urmitoarele. E.Existit o net[ separare a funcfiilor sistemului neryos ln func1ii senzitive. fusiformi.SilSTEMUt NERVOS 2 Asist.Dupd forma lor. C. nervii spinali cu fibre 4.Inhe sistemul neryos gi sistemul endocrin exist[ o strAnsd interdependenfl. CReglarea activitifii musculaturii scheletice este rcalizatLde sistemul endocrin. ce reprezintil fisrcfii fimdamentale.Neuroplasma confine doar organite specifice: neurofibrile gi corpusculi Nissl.Corpul neuronului este format din neurilemtr ( membrana plasmaticl) gi neuroplasm[ (citoplasma nuc lear[).Fiecare organ nervos are mai multe funcfii fimdamentale: senzitivi. B.Difere in funcfie de forma gi dimensinile lui. in timp ce 2. B. cu excepfia: Almpreund cu sistemul endocrin. Despre compartimentele fuircfionale ale SNc este adevtrrat ctr: ASistemul neryos este alcituit din SNC reprezentat de encefal gi miduva spin[rii gi respectiv sistem nervos periferic reprezentat de nervi cranieni gi nervi spinali. regle azd majoritatea fuircfiilor organismului. compartiment motor. 33 . E.Sistemul neryos asiguri firncfiile de relafie ale organismului.Referitor la neuron nu este adevirat c[: A.Fiecare centru neryos poate fi separat in mai multe compartimente fimcfionale: ompartiment senzitiv. ovalari. multipolari. compartiment mixt. D. ^Despre l. motorii gi psihice. C. piramidali.Organitele specifice de trp corpusculii Nissl se gisesc ln corpul neuronal gi la baza dendritelor. sferici.Despre stnrctua neuonului este adev[rat ctr: A.Este format din pericarion gi una sau mai multe prelungiri numite dendrite.Formi stelatit au neuronii din coarnele anterioare ale miduvei. motorie. B. bipolari. D.La nivelul encefalului pi miduvei spinlrii mai apare gi funcfia psihicd.Dupi forml pot fi: stelafi. B. D. Univ.

C. nu pennite conducerea potenfialului de acfiune. ARN 9i ATP.Potenfialul de acfiune apare la nivelul nodtrilor Ranvier qi .Excitabilitatea este proprietatsade-a genera un potenfial de acfiune.Referitor la al(on este adevdrat c6: A.Sinapsele neuro-neuronale pot fi: axo-somatice. C.sare" unul sau mai multe 1 se noduri. B.xonii neuonilor din SNC. D.Tipul de conducere de la un nod la altul este numit conducere "saltatorie". sinapsele pot fi chimice. B.6. regenereazil de-a lungul axonului. '34 .Num6nrl lor deplgegte de l0 ori numdnrl neuronilor la mamiferele superioare. E. E.. g. O. axo-dendritice. scurtii gi mai groas6. E. C.Conducerea la nivelul axonilor mieliniz.Teaca de mielini din structura sa este produsi de celulele Schwarur pentru tofi neuronii din sistemul neryos. D.Proprietitlile electrice ale membranei nu permit depolarizilrearegiunilor adiacente.Mielina izoldnd termic.Conducerea la nivelul axonilor amielinici: A. cu excepfia: A. determini aparilia unui nou potenfial de acfiune in zona vecintr. D.Referitor la fiziologia neuronului este fals c6: A. I l. C.Nu confin neuofibrile gi nici corpusculii Nissl' 8. axo-a(onice sau dendrodendritice. D.Au rol de suport.Conductibilitatea este proprietatea de-a genera un potenfial de acfiune care se propaga $i este condus. E.Este o prelungire unic[. B. in sinteza de ADN.Viteza de conducere este egal6 cu a axonilor mielinizafi. T.Potenfialul de acfiune poate sI apari doar in anumite zone ale membranei.La nivelul sinapselor hansmiterea se face intr-un singrr sens.Acest tip de conducere permite viteze de 1000m/s .Forma gi dimensiunile lor pot fi diferite C. E. B.Potentialul de acfiune poate fi condus in orice direcfie. D.Este format din anoplasmd gi aroleml cu rol in propagarea impulsului neryos.Aparifia rHrui potenfial de acfiune inh-o zond a membranei neuronale.Sinapsa este o conexiune funcfional[ intre un neuron gi o altit celul[ (nervoasi sau efectoare) E. electrice sau fizico-chimice. fiofic.Viteza de 1000m/s explici aparifia mai rapidi a unor reflexe.Celula nervoasi are proprietdlile de excitabilitate si conductibilitate.Aparifia unui potenfial de acfiune intr-un anumit punct al membranei alonale este consecinfa depolarizfurtiproduse de un potenfial de acfiune anterior. C.Orice potenfial de acfiune nou este un eveniment complet nou care se repetil.Teaca Henle este o teacl conjunctivl ce confer[ rezistenfi axonilor neuronilor din SNC.Sunt celulele care se divid intens. B. de protecfie.Teaca Schwarur se disprnre in jtrul tecii de mielini pentru a. D.ali: A. B.Despre sinapsi sunt adevtrrate.Despre newoglie este fals c6: A.Dupi mecanism.O sinapsl este formattr din membrantr presinapticI" fanta sinapticd gi membrani postsinapticI.

Este reactia de rispuns a centrilor nervogi la stimularea unei zonereceptoare. B.sunt: chemoreceptori. este alipittr de perefii canalului vertebral. q.Despre receptori este adevtrrat c[: A. nervii lombari formeaztr "coada de cal".lrfq "tigt"l receptorilor sunt celule nervoase sau newoglii.Actul reflex este alcdtuit din: receptor. l6. B'Conducereaeste unidirecfionald. 35 . l4. E"Prin zonele de rezistenftr elecfricd minim[ nu pot neceirici ioni. C. lT. unidirecfional[. miocard. c-Bazaanatomicd aarcului reflex este actul reflex. D. nu este adevirat cr : ASunt alcituite din terminafie presinaptici. B-REspunsul reflex este intotdeauna de tip excitator. D.De o parte gi de alta aconului medular.Se gtrsepte in canalul vertebral.in dreptul regiunilor cervicaltr gi salrU[ mlduva prezintit dou[ regiuni voluminoase. B. C. indiferent de intensitatea stimulului. c-Fanta sinaptici prezintil receptori pentru mediatorul chimic.$ub vertebra LL. c. se pare. PSi*psele electrice sunt int6lnite in sistemul nervos vegetativ.Pia mater este o membranl conjunctivo-vascular[ ce aderl la mtrduvtr" p6trunzdnd in tanfuri gi fisui.Arat[roida are o stnrcturl conjunctivl rezistenttr gi produce LCR. E Tgr{nafia presinaptictr confine vezicule cu mediator chimic. l. E.sunt doui membrane de protecfie care invelesc m6duva. dinipre tenlinafia presinaptica spre cea postsinaptictr.Membrana externtr" dura mater. l5. efector.Reflexul: A-Este unul din mecanismele fundamentale de funcfionare ale sistemului nervos. spafiul subaratrnoidian.Rispund la stimuli prin variafii de potenfial.Conducerea tr fi. pe care il ocup[ in intregime.Intre arat[roid[ 9i pia mater se gtrsege un spafiu virtual. acetilcolin4 fiind cel mai rlspendit mediator. placa motorie.La nivelul lor are loc fransformarea energiei stimulului in impuls nervos.Meningele spinale: A. C-Sunt alcdtuite din doui celule alipite in zonele lor de rezistenfi electric6 minim[.Mdduva spintrrii: A.In funclie de provenienfa stimulului sunt: exteroceptori gi interoceptori (adic6 proprioceptori). fotoreceptori gi proprioceptori. D.aSunt alcItuite din dou6 celule de dimensiuni diferite.mdduva se prelungepte cu filum ierminale. numite intumescenfe.Limita superioari a miduvei corespunde emergenfei primutui nery spinal Cl. l2. D.Despre sinapsele electrice este adevtrrat c6: l3-Referitor la sinapsele chimice. fantit sinapticd" celuli postsinaptici. E. P-!*t sinapse intilnite in sistemul nervos vegetativ. E. nici molecule. centru neryos. E'tn funqie de tipul de energie pe care o prilu" reazA.

Este formatl din subStanli cenugie la periferie qi substanf[ alb[ in centru.Receptorii se gdsesc in piele.Proiecfia se afl[ pe scoarfa cerebrali in lobul parietal.Referitor la sensibilitatea termici 9i dureroasi: A.Se proiecte azdpe scoarfi in aria somestezicl I din lobul temporal.Sensibilitatea proprioceptivl de conftol a migcdrii: A. 2l. B. E. Sensibilitatea protopatic[ : A.Protoneuronul se afl6 in ganglionul spinal sau cranioo V.substanfa cenuqie prezintd in centrul ei comisura cenugie ce confine LCR.Doar tactul spinocerebelos dorsal ajgnge in cerebel.Deutonetronul se afl[ in neuronii senzitivi gi viscerosenzitivi din cornul posterior.Utilize azl calea cordoanelor laterale. C. VI'V[. D. ) 24. alcltuind fascicolul spinotalamic anterior. C. mugchi. D. B. 23. C.Axonul celui de-al doilea neuron fonneaz[ fiacturile spinocerebelos dorsal 9i spinocerebelos vental. D.Deutoneuronul se afl6 in cornul anterior al miduvei. B. D. E. E.Se mai numeqte gi sensibilitate epicritici.l8.Aparfine sensibilit{ii exteroceptive .Receptorii surt corpusculii Meissner. 22. Ruffini. Golgi.Despre sensibili tateakinestezici este adevlrat: A. Merkel.Este transmisi prin fasciculele gracilis gi cuneat.Substanfa cenugie de la periferie este formatii din corpii neuronali.Referitor la sensibilitatea tactili find este fals: A.Receptorii sunt fusuile neuromusculareo corpusculii Meissner 9i Golgi. E.Axonii celui de al III-lea neuron proiecteazLlnaria somestezici II.Axonul deutonewonului trece in cordonul anterior opus.Substanfa albi este dispusl sub formi de cordoane in care se gdsesc fascicule ascendente. descendente gi de asociafie.Protoneuronul se afltr in ganglionul spinal. C.Deutoneuronul se afl[ in bulb. D.Receptorii sunt aceeagi ca pentnr sensibilitatea tactiH fin6.Substanfa cenugie are forma literei "H" $i este subdivizathin coame anterioare gi posterioare 20.Acestea se gdsesc in funiculul anterior al mdduvei.Receptorii sunt conectafi cu dendritele protonetronului. E. E. B. C.Este condusl prin fiactrnile Goll 9i Flechsig.Deutoneuronul se afl6 in nucleii gracilis gi cuneat din bulb. B. capsule. D. 36 .Este condusI impreur[ cu sensibilitatea kinestezicl. B.Despre mlduva spinirii este adevlrat c6: A. C.Al III-lea neuron se afl[ in talamus sau metatalamus.

"itta 7 perechi. C'in regiunea cervicaltr . E'Neuronul de execufie se afl6 in mlduvd sau in nucleii motori ai nervilor cranieni.Nervii spinali: A. li c. ' sistemului piramidal : 1'5i are originea in tortexul cerebral. striorubrice gi 30. !'-{euronul periferic poate fi situat in cornul posterior al mlduvei spin6rii. .conecteazi miduva gi encefalul cu receptorii gi efectorii. 28. B'Controleazf motilitatea voluntar[ prin fascicolele piramidal direct gi incrucigat. E. in I nerechi. E. chimici trimiffuid influxuri neryoase interoceptive de tip conptient. in regiunea toracal 6lzperechi. c'Fibrele fascicolului piramidal sfi[bat talamusuf toate cele fiei etaje ale tsnchiului cerebrat. ---l D.i E-Rftllcina venhalil are pe traiectul ei un ganglion rpind: 37 . .Despre sensi bi li tatea interoceptivd este fal A.Toate fibrele fascicolului piramidal sunt mielinizate. regiunea lombari D'Au in alcltuirea lor douil rddncini : vinnalil serzitiu[ dorsali motorie.Se mai numegte gi viscerocrptrua. 26. D'Protoneuronul se gasegteln ganglionul spinal.irru 700000 sunt amielinice.Caleapiramidal6: 1'5i are originea in cortexul cerebral gi in etaje subcorticale adiacente. in regiunea sacrall 5-perechi gi o pe-reche tn regiunea coccigianl. A.i$i are originru do* in etaje subcorticale. B'Din fascicolul piramidal se desprind fibre corticonucleare ce ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni. B'Dinhe cele 1000000 de fibre ale fascicolului piramiaat. C. $ P. termici. 29.Fascicolul piramidal confine 100000 de fibre. B'Controleazamotilitatea involuntari automatJl pe cea volurtar6 semiautomat6.Zonade proiecfie corticali este difuzi. C'In condilii normale.Calea A'Fascicolul corticospinal lateral are in componenfa sa aproximativ 75%din fibrele sistemului piramidal. E'Toate fascicolele extrapiramidale ajung in final la newonii motori din cornul anterior al mtrduvei. Sistemul exhapiramidal : shioreticulate. deutoneuronul in miduv6. s: B'Receptorii se gisesc in perefii vaselor pi ai organelor sub form6 de terminafii libere sau sorpusculi lamelafi.la stimuli mecanici. controldnd motilitatea voluntarll gi involuntar6. 25 .Toate ctrile extrapiramidale ajung in nucleii bazali. C'Sistemul piramidal este alcituit din doi netroni: unul cortical de comanda gi unul periferic de execufie. B. viscerele reacfio neaz6. D'Sistemul exhapiramidal este reprezentat de fascicolele strionigrice.$unt in numtrr de 3l de perechi.Fascicolul piramidal are originea do* in aria motorie principala.Despre sistemul piramidal este fals: 27 . iar al III-lea neuron ln talamus.in:* de 25%din fibre se incrucigeaztr la nivelul bulbului. E'Fibrele care se incrucigeaztr la nivllul bulbului formeaz[ decusafia piramidal6 gi nec in cordonul lateral al m6duvei.

D.Kinestezic6.Vagul. 38 .Auditiv[.Proprioceptiv6 de control a migc[rii. Rldicina posterioar[.Facialul. D.Trigemenul.Hipoglosul.Glosofaringianul. 36.Tactil6 fine.Care din sensibilit{ile enumerate nu se proiecteaz[ cortical: A.Olfactivd.Despre tnmchiul nervului spinal este fals: A. C. E. E. D. B. E. E. meningeal[ Pi comunicantli albe.Le include pe toate. B. confine fibra vegetativi simpatic[ postganglionari ce intr[ in nervtrl spinal. C.A cincea ramurd.Trunchiul nervului spinal. B.Termic[. D. 35. B.Dup6 iegirea din canalul vertebtul rc imparte in ramurile ventrali.Care din c[ile enumerate nu are stafie de releu in diencefal: A. E.Este mixt. B.VizuaH. dorsal6. ceacomunicantii cenugie.Interoceptivi.Care din nervii cranieni prezintil cdte un nucleu in toate etajele tn[rchiului cerebral: A. 34.Confine in alcltuirea sa fibte somatomotorii. 37. C. somatosenzitive gi visceromotorii. formdndu-se prirnrnirea ridlcinilor anterioari gi posterioari ale nervtrlui spinal. C. Ramura comuricantii cenuqie.Pdrisegte canalul vertebral prin gaura interveretebrali. C.33.Protopaticl.Traseul fibrelor viscerosenzitive de la interoceptori la m[duva spinirii nu include: A. D.Kinestezicd. Ramtra comruricantii alb6.

Apargin sistemului nervos piramidal. 2. Sunt aqezafi la bazaemisferelor cerebrale. Se formeaz[ pe bazacelor necondilionate. . E. 4.Referitor la reflexele condilionate indicafi ce este fals: de specie. C.Se menfin toatii viafa. cu excepfia: l. B. 43 .Fascicolul spinocerebelos direct. D. E.se caracterizeazilprin sinapse inhibitorii pe organul efector.Glosofaringian. dar mai ales subcorticali. 3. D. C.care dinfre nervii enumerati sunt vegetativi: l.Mixti.Nici una.Facial.Intercalari. 2. C.Reprezintit o stare de activitate a centrilor nervogi.prin pedunculii cerebrali: A. l.Fascicolul spinotalamic lateral. B.Pelvici.Sunt conectafi cu nucleul rogu gi substanfa neagr6.Fascicolul spinobulbar. 40'Musculattra mimicii este inervat6 de fibrele motorii ale nennrlui cranian: A.Referitor la corpii striafi. B. 2.Fascicolul spinotalamic anterior. 3.Trigemen. 44. E.Senzitivi. 4. alegefi rdspunsul incorect: A. 3. Se afli deasupra gi lateral de talamus. 4. 2.Motori. 4'Se imparte in inhibifie extern[ (de stlngere) gi inhibdie inierne (de protecfie).Au caracter Inhibilia are urm[toarele caracteristici : l.Hipoglogi.Accesor COMPLEMENT GRUPAT: 4l 'in sistemul neryos intdlnim frecvent urm[toarele tipuri de neuroni. 3. 42.Sunt doutr mase de substanfi ienqie-.Cardiaci.se inchid in centrii corticali. 39.Vag. D.Splahnici.38'Care din ctrile medulare ascendente nu tranz iteaze.organul efector igi diminue az| sauigi incete aza activitatea.

3. 3. 5 iradierii.Confine neuroni visceromotori. 48. .$anfuri 9i giri. nu reprezintf originea unui fascicol extrapiramidal: l.Nucleul gracilis. 4.Prcz.De intdrziere.Mezencefal. din trunchiul cerebral.Confine neuroni visceroseruitivi.Din categoria lor fac parte reflexele de aplrare. intermediari: reprezentatil de bara ftansversal[ a o. 3.De diferenfiere. 4. 4.Gastric.Este 2.De stingere.Este sfi[bltut[ de canalul ependimar.Care din plexurile vegetative enumerate nu se afli in cavitatea abdominal[: l.Ventriculii cerebrali.Num6nrl mai mare de strattri celulare.Fascicolul spinotalamic lateral.in SNC.Nucleii vestibulari.Mdduv[. 50.Care din nucleii enumerafi. 2. 2. 4. 4. Substanfa cenugie 40 .Bulb. 2.Cerebel.H-ului" medular. 47 . 4.Din categoria lor fac parte reflexele miotatice. 46.Fascicolul spinobulbar Goll.Hepatic. : l.Fascicolul spinotalamic anterior. 49.Pelvic. 3. 2.Reflexele medulare somatice polisinaptice : l.Nucleul cuneat.Suprafa[a neocortexului este mirittr de I .tnthun num[r variabil de neuroni intercalari. 3. 2.Extern6.Care dinhe tipurile de inhibilie enirmerate favorizeazdprocesul de invlfare: 1. 4.Fascicolele spinocerebeloase Flechsig gi Gowers. substanfa cenugie se afl6 la exterior in : l. 4. 3. 3. l.Se supun legii 2. 3.45.Celiac. 2.Nucleii olivari.Anasomeste zicd I poate aprecia atigerea finI de pe tegumentul gambei datoritil impulsurilor conduse de: I . 52.Meningele spinale.

3Oculomotori. 4.Nucleul rofu. 3.Vagi.Glandele salivare. 2.Mugchii erectori ai firului de pir.Corpul striat este conectat cu: l.Care dinfre reflexele enumerate nu se inchid in centii medulari lombari: 3.Fibre postganglionare scwte pi amielinice. 2. sudoripare. 4.Neocortexul. 4.Sunt componente ale trwrchiului cerebral.Glandele 3 .Sunt in numlr de trei perechi. 3. 4. 4l . 54.Nucleiivestibulari.Pedunculii cerebelopi : l.Sistemul limbic. Glandele medulosupraxenale.l.Nervii cranieni care conduc sensibilitifi speciale ( senzoriale) sgnt: l. 58. 4. 2. 4. 5 S6.Pupilodilatator.Cortexul cerebral.Formafiunile nelvoase implicate in comportamentul alimentar sunt: l.Abducen$i.Olfactiv.Fiecare confine fibre aferente gi eferente. 60. 4. 2.Nervii cranieni care confin fibre visceroseruitive sunt: l. 3.Substanfa neagrd.Pupiloconstrictor.Trigemen. Sl.Hipotalamusul. 2.Trigemeni 2. 5.Optic.De defecafie.Leagd tnnchiul cerebral cu cerebelul.Nucleul PS sacrat ( S2-S4). 2.Nervii pelvici.Talamusul.Parasimpaticul sacrat are in componenfa sa: l. 3. 4. 59.Vestibulo-cohlear.organele sare nu au inervafie parasimpatici sunt: l. 53.De micfiune.Ganglioni vegetativi PS. 3. 2.

16. 38.A(pg. l8.21. 2s. 39. a0. a.27).l5). a|.33.23).8(pgl8.D(pg.32).E(pe.C@e.1e).A(pg. 50. 6.D(pg.B(pe. fig.8(pg.22).34).2e).A(pg.l9).2t). 33.E(pg.23).D(pg.l3).EOg.B(pg. 60. l3.E(pg.nAsptntsuRl: . 56.D(pg.D(pg.2l'l. lO. 3.EGry. a7. 2a. l5. l2. 2.E(pe.B(pg. 23. le.8(pg.23). 5. 30.B(pg.C(pg. 43.16).B(pe. a2. 2e.D(pe.3l).35). I l.D(pg. 28. 22.Zl).l6).20.28.35).l5.C(pe.A(pe.19. 27. 1a.D(pg.D(pg .C(pe.1e).23).2t). 4a.D(p9.D@s. I 3l. a6. as.l7).27).C(pg.l5).l5).C(pe.1e).la).28). 7. 42 . e.21\.D(pe.23).D$tg.36\. se.32).25).D(pg. a9.23).BGe.31).C(pe.22).A(pg .C$ry.A(pg.23. 55. 32. s3.l6).l7.€@*31). 2l.23).31). 3s.21).29).13). 13).E(pg.D(pg.26). 8.E(pe. 5l.D(pe.24.C0g.A(pg.2e).C(pg.23).A0g.Al).Zt). 37.8(pg. frg. 57.l s). sa.B(pg. 36. 58.l4. 20.30.2t).l3). a8. 26.21).r4). 3a.1e).15).D(pg. s2.C(pg.23). l7.22.C(pg.D(pg.D(pg.l8).8(pg.36.

Bulbul olfactiv E. Discurile Merkel 6. Yitezade deplasare a corpului D. Numrnrl C. Acceleratii verticale cei de la nivelul utriculei C. Deutoneuronul clii olfactive se gaseste in: A. Corpusculii Pacini C. Laua Stroicd COMPLEMENT SIMPLU: l. Creasta ampulara Receptorii maculari detecteaza: A. B. A. Corpusculti Ruffini D.nla D.ANALIZATORII 1 Asist. Receptorii penfiu rece sunt: A. Acustica C. 120-125 milioane. 6-7 milioane D. Corpii geniculali mediali sunt releu pe calea: A. Gustativa E. Dr. Corp geniculat medial D. Talamus. Hipocamp C. Utricula si sacula D. Membrana otolitica se gaseste in: A. 4. Olfactiva B. Acceleratii orizontale cei de la nivelul saculei B. Univ. Organul Corti C. celulelor receptoare ce confin iodopsina este: 9-10 milioane 125-l30milioane E. 8-9 milioane. Corpusculii Krause E. . Nici un raspuns nu este corect 3. Yiz. Proprioceptiva constienta 2. B. Canalele semicirculare membranoase B. Nucleul solitar 5. Corpusculii Meissner B. Acceleratii circulare ale capului E. Columela E.

Nici un raspuns nu este corect 4 . Sensibilitatea proprioceptiva de confrol al miscarii 12. Periost C. Fibre de colagen B. dermul papilar C. Articulatii D. Corpusculii neurotendinosi Golgi 9. cu exceptia: A. Etmoid - 8. Terminatiile neryoase libere din capsula articulara transmit: A. Al teilea neuron al caii olfactive este situat in: A. Canalele glandelor endocrine din piele 10. Endolimfa este situata in: A. Fibrele anulospirale B. Temporal D. Corpusculii Krause D.7. Corpusculii Meissner C. Parietal B. E. Mucoasa nazala C. Urechea medie este formatd dintr-o cavitate pneumatica sdpatii in osul: A. Corpul amigdalian E. Epiderm E. Bulbul olfactiv B. Simtul pozitiei B. Muschi B. Surt proprioceptori: A. Rampa timpanica D. Urechea medie 13. Tendoane I l. Canalul cohlear C. Rampa vestibulara B. Occipital E. Columela . Un strat superficial. Vase limfatice E. Sfenoid C. Girul hipocampic D. Corpusculi Ruffini D. Sensibilitatea termica E. Discurile Merkel E. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situati in urnatoarele sfucturi. Sensibilitateadureroasa articulara D. Simtul miscarii in spatiu C. Dermul contine urmatoarele cu exceptia: A.

Gustul iute D.14. Numanrl de mirosuri primare este. Termice si dtreroase B. Mediile refringente E. Retina E. Dintre senzatiile gustative primare nu face parte: A. Tunica externa a globului ocular B. Interoceptive E. Proprioceptive kinestezice 19. Sa fie volatila B. 20. Coroida face parte din: A. o din urmatoarele 16. Corpusculilor Krause 18' Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt receptori sensibilitati: A. 45 c. Gustul amar B. 100 D. Al feilea neuron al caii optice A. Lobul occipital 17. sa fie solubila ca sa poata traversa stratul de mucus C. Discurilor Merkel Ma--oni sunt o varietate a : C. Tactile fine C. Corpusculilor Vater pacini E. Sa ajunga in nari se gaseste in: a putea fi mirosita. Corpul geniculat medial D. Tunica vasculara a globului ocular D. Gustul acru sarat C. 10.de aproximativ: ai uneia dinfie urmatoarele B. Tunica medie a retinei C. Gustul 15' Pentru substanta nu trebuie sa aiba una caracteristici: A. Proprioceptive de conhol al miscarii D. Sftaturile retinei 4s . Sa fie sapida E.000 E. Gustul dulce E. 500 A. Corpusculilor Meissner B. Corpusculilor Ruffini D. Sa atinga celulele olfactive D. Corpul geniculat lateral C. Talamus B. 50 . corpusculii Golgi A.

Fibre senzitive . Fusul neuromuscular este inervat de urmatoarele tipuri de fibre. Dendritele neuronilor din ganglionul geniculat B. Axoni ai celulelor multipolare retiniene din campurile nazale de partea opusa. 20 dB c. Axoni ai celulelor bipolare retiniene B. Amplitudinea maxima a sunetelor percepute de urechea umana este de: A. Lobului occipital E. Mentinerea echilibrului C. Diferentierea formei obiectului B. Fibre motorii provenind de la neuronii alfa medulari C. Dendritele neuronilor din ganglionul trigeminal E. Diferentierea culorii obiectului D. Calea optica C. Partii inferioare a girului precentral D. 130 dB E. Partii superioare a girului postcentral C. in componenfa tractului optic de o parte intra: A. Axonii celulelor cu contri sau cu bastonase C. Declansarea secretiilor digestive : 22. Dentritele neuronilor din ganglionul de pe traiectul nervului X D. . 500 dB D. Calea olfactiva B.Lapolul apical al celulelor receptoare gustative vin urmatoarele fibre: A.. Toate rasptuisurile sunt false 27. Calea acustica E. OdB B. Calea proprioceptiva de control al miscarii 46 . Partii inferioare a girului postcentral 25. Calea gustativa D.21. D. Fibre motorii provenind de la neuronii gamma medulari E. Aria gustativa este situatalanivelul: A.in floare" D. Girului temporal superior B. 5000 dB 26. Fibre senzitive anulospirale B. Carc dinhe urmatoarele cai are legatura cu talamusul: A. Toate raspunsurile sunt adevarate 24. Mentinerea tonusului cortical E. Axonii netuonilor din corpul geniculat lateral E. Dendritele celulelor multipolare 23. Dentritele neuronilor din ganglionul de pe haiectul nervului IX C. cu exceptia: A. Care dinhe urmatoarele afirmatii nu este o functie aanalizatorului vizual A.

ciliar se contracta si contracta fibrele ligamentului suspensor B. Axonii celulelor mitale C. Baroceptori C. B. Glomerulii glandelor sudoripare 33. M. Despre vederea nocturna sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: A. care dintre urmatoarele'sftaturi apartin epidermului: A. Membrana vestibulara D. D. Axonii celulelor bipolare din mucoasa olfactiva E. E. candprivim obiecte situate la o distanta mai mica de 6 m: A. Membrana tectoria C. Discuri tactile Merkel D. Membrana reticulara gelatinoasa B. C. Bulbii firelor de par C. Dendritele celulelor bipolare din mucoasa olfactiv B. Membrana otolitica E. Shabat lama citruita a etmoidului: A. Scade elasticitatea cristalinului 30.eaza C. Hipodermul contine urmatoarele cu exceptia: A. Fibrele fractului olfactiv 34. Osmoreceptori B. Dendritele celulelor minale D.28. C. Puterea de convergenta a cristalinului creste la valoarea maxima E. D. Tensiunea in cristaloida creste D. Celulele receptoare ciliate ale crestelor ampulare sqnt acoperite de: A. Reticular Germinativ Papilar Toate apartin epidermului Nici unul nu apartine epidermului 47 . E. Cristalinul se aplati?. Cupola gelatinoasa 32. E. Receptorii gustativi sunt: A. este asigurata de celulele cu bastonase B. D. Tesut conjunctiv lax B. Chemoreceptori Mecanoreceptori Termoreceptori 31. sensibilitatea unei celule cu bastonas la lumina este de l0 ori mai mare decat la intuneric in timpul adaptarii la intuneric vitamina A este transformata in retinen reducerea vederii nocfurne se numeste nictalopie in avitaminozaA este compromisa adaptarea la intuneric 29. Corpusculi Vater Pacini E.

Organul activ al acomodarii este reprezentat de: A. Lama sPirala D. Vestibulari B. vibratorie 2. Nici una nu se incruciseaza B. Muschiul ciliar D. Cutanati E. Membrana reticularl D. ProPriocePtiva kinestezica 48 . Tractului oPtic drePt D. A. Cristalinul E. In jurul santului corPului calos E. In jurul santului colateral 37. In jurul scianii calcarine C. Aria corticala vizuala primara este localizata: A. Termica si dureroasa 4.35. Auditivi C. Melcul membranos este separat de rampa vestibulara prin: A. Axonii deutonetnonilor carei cai nu se incruciseaza. In jurul fisurii laterale Sylvius B. Calea auditiva C. Cristaloida 38. Membrana Reissner E. miscarii spatiale a acestuia si a gradului de contracti. Calea olfactiva 39. u rnutrhiior sunt furnizate de urmatorii receptori cu exceptia: A. Calea gustativa B. Nervului oPtic drePt B. Tractului oPtic stang E. Tactila" de presiune. Procesele ciliare B. Kinestezici 36. Informatii asupra pozitiei corpului. Nervtrlui oPtic stang C. Fibrele nennrlui optic ce provin din jumatatea nazall a retinei drepte structtra: A. Vizuali D. Membrana bazilafi C. Ligamentul suspensor C. Pielea deserveste urmatoarele tipwi de sensibilitate: 1. Toate se incruciseaza E. Membrana tectoria se glsesc in 40. In jurul santului central D. Proprioceptiva de contol al miscarii 3. Atlit a neYui optic drept c6t gi a tractului optic stang COMPLEMENT GRUPAT: 41.

Epidermul este format din epiteliul de tip: 2. Prin vibratiile membranei bazilare 4. Face parte din urechea externa 2. 48.X 4. 2. Despre pataoarba nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii: Este situata medial si inferior de pata galbena 2. Cilindric fi l. Ganglionului trigeminal 3. l. Despre pavilionul urechii sunt adevarate urmatoarele: 1. Membrana reticulata a organului Corti: Este secrotata de celulele receptoare auditive 2. Pseudostratificat 4. Este situata deasupra membranei tectoria 4' Este fiaversata de cilii celulelor receptoare vestibulare l. Transmiterea undelor sonore in t*echea medie se face: Prin vibratia endolimfei 2. Corpul ciliar. . 3' 4. Prin lantul de oscioare l. 4' 46. Protoneuronul caii gustatve se afla la nivelul: Ganglionului geniculat 2. Plurisftatificat 43' Aparatul dioptric al globului ocular poate considerat ca o singura lentila convergenta cu urmatoarele caracteristici : are aproximativ 40 de dioptrii cent'l optic este la 17 mm inapoia retinei este format din cristalin. Umoarea apoasa 3. Prin vibratia perilimfei 3. Reprezinta locur de infrare a artereroritouJui ocular 3. Din tunica vasculara a globului ocular fac parte: Corneea 2. Pavimentos simplu 3. Ganglionului de pe traiectul n. 47. 49. Este o cavitate pneumatica 3.42. Ganglionului spinal l. Este secretata de celulele de sustinere ale maculei 3.(cu o putere de refractie de 40 dioptrii) si cornee are aproxirnativ 60 de dioptrii- t. Capteaza sunetele Dirijeaza sunetele catre conductul auditiv extern la capatul canria unda sonora pune in miscare membrana fereshei ovare 4' 45. Retina 4. 44. La nivelul sau nu exista elemente fotoJensibile Reprezinta locul de inftare a nennrlui optic in gtoUut ocular l.

Este situat in retina 4. Iris 4. Fibrele anulosPirale: 1. 2. Girului temPoral suPerior 3. Inerveaza motor fibrele intraftrsale 2.50. 3. Deutonetrronul caii oPtice: Este reprezentat de neuronii multipolari Z. Are axoni care formeaza nervul optic si radiatiile optice l. cu exceptia: Este alcatuit din tesut conjunctiv lax 2. Ariei somestezice secundare 4. Hipodermul se caractenzeaz. Girului Postcenfial 50 . Neuroni biPoPlari 2.aprin uqatg*ele. Al treilea neuron al caii olfacitive 4. Sunt anonii neuonilor din ganglionul spinal 3. 3. 3. 4. Celulele mitrale rePrezinta: l. Contine corPusculii Ruffini 54. Vine in conract cu dermul papilar l. Calea olfactiva se proiecteanlanivelul: 2. Camera anterioara a globului ocular este cuprinsa intre: Cornee l. 2. Sunt axonii neuronilor y din cornul anterior medular 4. Canalul semicircular anterior Organul'Corti Canalul semicircular posterior Tunelul Corti 57. Sunt singurele fibre care inerveaza senzitiv fibrele intrafusale 53. Contine bulbii firului de Par 4. Cristalin 55. Retina 3. Este neuronul biPolar 56. Din partea inferioara a saculei porneste: 1. Neuroni multiPolari 3. Girului hiPocamPic 1. Al doilea neuron al caii olfactive 52.

Sunt in numar de 6-7 milioane 3. l. Anterior 59. Sunt adaptate penhr vederea diuma.58. Nucleii vestibulari sunt: 1. Calea gustativa Calea olfactiva 2. Nu exista in pata oarba l. 60. Celulele cu conuri: Sunt mai numeroase decat cele cu bastonas 2. 5l . Superior 2. Care dinfre urmatoarele cai au al treilea neuron in talamus: Calea kinestezica Calea proprioceptiva de control al miscarii 3. Medial 4. Lateral 3. la lumina slaba 4. 4.

E @a9.52) 4.39) s2. B (pag. C (pag'49) 8. D (pag. C (pag.50) 49. COMPLEMENT GRUPAT 41.E (pag. D (Pag.39) s4.4l) 14.38.a3) 28. C (pae. D (pag. D {eag.51) 48. B (Pag. D (pag. B (pas.43) 60.51) 45.a6) 30.50) 39.8 (pag. C @ae. B @as.a9) 57. C (pag.38.E (pag.42. A (pag.38) 43.a1) 53.D {Bag.40.42) 5l . B (pag.50) 2.a2) 16. B (pag. C (pag.al) t2.B (pag.a3) 15.aT) s8.45) zl.49. E (pae'38) 10. B (pag.s0) 59.a?) 20.a5) 37.42. C (pag.a3) 27.39) 18. B (pag. C @as. C (pag.5l) 26. E (pag.a5) 46.a5) 44. 50) 40.49.50) 32.a7) 52 .39.43. E (Pag.RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC B Gae. C $ng. C (49.D Qtag.al) 19. C (paga3) 31.38) 33.al) 11.a5) D (pag.D (pag.42.38) 35. B (pag.a5) 7. D {sas. E (pae.43) 5. C @ae.39) 6. A(pag.a3) 2s.49) 36. D (pag.38.38) 42. E (pag.a7) 56.al) 24.44. E (pag. E (pag.47) 23.42. E (pae.a7) 29.D (pag.D (pae. l. C Gae.a7) t7 .a9) 13.45) 50. C (pa9.D (pae.D (pae. E (pag. B @as.8 (pag. B (pag.a2) 34.8 (pag.44) 22.aa) 5s.43) 47.49.49.41) e.44.50) 3.41 .45) 38.

_. Epidermul este: c) A) un epiteliu unistratificat necheratinizat.alspus spre hipoderm. cu excepfia: *J Ptgl prezlntf un shat profund. stimulii sunt transformafi in senzafii specifice. C) Corpusculii Ruffini sunt localizafi mai profirnd in derm gi recepf ioneaznpresiunea. D) Ruffini. Corpusculii pentnr sensibilitatea tactiH sunt urmdtoriio cu excepfia: C) Merkel. Krause Ruffini gi Merkel pentnr tacti16. la creier.cTe E) Segmentul periferic percepe o form6. l 53 . D) corpusculii Rutrini sunt considerafi gi receptori pentru rao. sensibilitatea se afl[ corpusiculii Pacini care se adapteazl pufin sau deloc ai rccepfioneazl vibrafiile. Segmentul periferic are funcfia de a hansmite impulsul nervos.de energie sub formi de stimuli. E) Golgi-Mazzoni. 3. 4. D) in profimzimea dermului urmtrtoarele afirmafii sunt adevilrate. B) format din sfiat papilar gi strat dermic. in mod specific ai difuz. cu excepfia: conducere. Univ.ANALIZATORII2 Asist. ttin c.dermul germinatin. Cornusculii Vater-Pacini se adapteazirapid qi receplioneaz6 viUriliite. D) un epiteliu unistratificat cheratinizat. ts) ln shatul reticular se afld papilele dermice.are impulsurile sunt conduse lent gi proiectate cortical. B) Vater-Pacini. C) in derm se gdsesc corpus*fii Meissner. prin intermediul cdilor de La nivelul segmentului intermediar. Doru Selagea COMPLEMENT TJNIC: l A) B) C) ' Despre analizatori nu sunt adevfuate urm[toarele afirmafii. prin impulsul nervos este fransmis la scoarfa cerebrald. A) Maissner. cu excepfia: A) Corpusculii Vater-Pacini sunt localizafii in hiiodennul pulpei degetelor. E) Receptorii cu localizare in partea superioari a dermului. !) 5.afirmafii despre derm sunt false. E) alcftuit dinfi-un strat germinativ pi unul cornos. recepf ioneaz1atingerea. 2. ascendente directe gi indirecte. urmittoarele. E) corpusculii Krause sunt considerafi ii receptori pentu rece. Segmentul intermediar este format gi din ciii ascendente indirecte. Dr. hr[nit prin difuziune din lichidul intracelular. D) Segmentul intermediar este format din cfli nr*o*.

r r. Afirmalia A) Sunt terminafii 7. C) este aria tegumentar[ a clrei stimulare determinfl modificdri in rata de desclrcare a neuronilor respectivi. tn legrtwi.r"parii kinestezici putem spune urmtrtoarele: A) Corpusculii Vater-Pacini sunt identici cu cei din piele. cu excepfia: D) ligamente. B) pe toatl suprafala toracelui posterior este de 50 mm. stimulafi excesiv pot fi receptori pentru durere. provenite din dendrita protoneuonului ganglionul spinal. B) Receptorii pentu cald ii deplqesc numeric pe cei pentu rece. B) Corpnculii netuotendinogi Golgi sunt situafi la joncfiunea articulafie-ligament. D) are o suprafali invers proportional[ cu densitatea receptorilor din regitrnea respectivi. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situali ln urmittoarele structuri. C) tendoane. C) este de aproximativ 2 mm.. prin stimularea a dou[ 9. . Afirmalia falsd in legdtura cu receptorii drnerogi este urmitoarea: A) In principal sunt terminafii nervoase libere. Referitor la acuitatea tactilfl este adevfuat c[: A) labazalimbii are o valoare de?rnm. situat in 8. 12.falsd referitoare la receptorii termici este urm[toarea: nervoase libere. C) Corpusculii 54 neurotendino gi Golgi asigui sensibilitatea dureroasi. B) Receptorii penfiu durere se adapteazi repede. ' Corpusculii A) sunt pufin mai mari decdt corpusculii Vater-Pacini. 6. E) nici o variantll de mai sus. E) este de aproximativ 50 mm. E) Terminafiile neryoase sunt nemielinizate. provenite din dendrita protoneuronului situat in ganglionul spinal. subiectul percepe atingerea fieciruia dinffe ele. Cdmpul receptor: 10. B) formeazl papilele dermice in sfratul papilar al dermului. E) Sunt terminatii nervoase libere. B) este distanta minim[ la care. B) articulafii. A) este pragul de percepere distincti a doul puncte. C) sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini. termici gi chimici. C) Sunt terminafii nervoase libere. Golgi-Ma-zoni: purcte apropiate. D) sunt situali in dermul reticular E) sunt situafi profund spre hipoderm. E) mugchi. I A) dermul profund. D) Sunt stimulafi de trei categorii de factori-mecanici. cu diametrul mic. l. D) se caracterizeazAprin pragul de percepere distinctll a doui puncte diferite. C) Receptorii tactili. D) Reprezintd segmentul periferic.

Sunt confinute intr-o capsul[ elasticI. B) Dispunerea in paralel a fibrelor extrafi. D) La fibrele intrafirsale cu tut ttutlear gi cu lanf nuclear ajung fibrele anulospirale gi a celor .D) Terminafiile nervoase libere se ramifictr. !) Receptorii analizatorului olfactiv ocupe partea posteroinferioar[ a foselor nazale. cu excepfia: A) La nivelul butonului olfactiv. A) Impulsul nervos se fiansmite neuronului alfa. E) nici o varianti de mai sus. c) Al doilea neuron este localizatingirul hipocampic.rsale face t5. B) o substanf[ trebuie str fie volatild penfu a traversa sfiatul de mucus al cavitnfii nazale. B) Continu[ dendrita neuronului bipolar. D) Se mai numegte pi bulb olfactiv. ca intinderea fibrelor intrafusale s6 determine gi intinderea primelor. E) o substanftr trebuie si fie sapid[ gi si ajungd in nrri pentnr putea a fi mirosit6.e extrafrrsale. urmitoarele afirmafii sunt false. fibrele musculare striate. 13. E) Nici o varianttr de mai sus.care se termin6 cu vezicule numite butoni olfactivi.me $i mdre. D) Relaxarea musculari este prevenitil prin intinderea fibrelor exfiafusale care declangeaz6 contracfia reflexE. C) ganglionii de pe traiectul nervilor olfactivi.pe partea profupdd a articulafiei.in floare". axonii celulilor bipolare fac sinapsil cu netnonii multipolari.d. D) omul distinge pfue la zecemii de miiostri diferite. D) celulelor bipolare. Primul neuron al c6ii olfactive se afli la nivelul: B) butonului olfactiv. una este adevfuati: Celulele bipolare au o dendritit ramifi ca.romusculare este adevIrat ci: A) sunt formate din I -3 fibre musculare intrafirsale. afirmafii sunt false. A) Este prevfuut A) celulelor mitrale.c.. c) Motoneuronii alfa inerve az6 fibrel. Dinhe urmtrtoarele afirmafii. C) Sfrtrbate lama ciuruitji a etmoidului. E) Porfiunea centraltr confine nuclei gi este contractild. E) Fibrele inhafusale cu sac nuclear sunt inervate motor de fibrele senzitive anulospirale. E) Nici o variantil de mai sus. A) 16. c) Axonii neuonilor alfa uj*g la periferia fibrelor. cu excepfia: cu microvili. ? 9:t"tele brpolare au o dendriti. !) 14' in legiturd cu fusurile neuomusculare. ' 18. 17. Despre fusurile ne. Referitor la butonul olfactiv sunt false urmdtoarele. ceea ce duce iu ronnugia cu excepfia: fibrelor intrafusale.. E) corpusculii neurotendinogi Golgi sunt aiseminai pti"tr. B) Bulbul olfactiv face sinapsi cu celulele miuale. Urmitoarele 55 .

Pentnr a se depolarrz+membrana microvililor deschid canale ionice. amar. D) Fungiforme.eazLla contactul cu substanfele B) volatile. C) Substanfele chimice se leag[ de moleculele proteice receptoare. Z1.19. Celulele mitale: A) Intri in alcituirea valvei mitrale. 23. acru gi amar. C) Caliciforme. 2l . . D) Fac sinapsl cu celulele minale. E) Caleavizuald. C) Fac sinapsl cu al III-lea neuron in talamus. avem: A) La vdrftrl limbii. B) La ridlcina limbii. Urmdtoarele papile gustative nu au mugrui gustativi: A) Circumvalate. B) Al doilea neuron strlbate lama ciuruitii a etmoidului. C) Are al treilea neuron in talamus. D) Fac sinapsl cu anonii celulelor bipolare de la nivelul butonului E) Nici o variantll de mai sus. Pe vffirl limbii. C) Calea analizatodui gustativ. cu excepfia: A) Celulele receptoare ale mugurilor gustativi se depolarir. ' D) Tractul olfactiv stribate lama ciuruiti a etmoidului. C) Reprezinthal III-lea neuron al clii olfactive.inleg6ttrd cu zonele de percepfie a gustului. urm[toarele afirmafii sunt corecte. Calea sensibilit4ii olfactive: A) Primul netron se afld in celulele mitrale. D) E) 56 Toate variantele de mai sus. acru gi dulce. E) Gustul pentnr s[rat se poate percepe pe vdrfrrl limbii. Axonii celulelor bipolare: A) Se inminuncllazLpenttu a forma tractul olfactiv. Urmitoarele ctri de conducere au al treilea neuron in talamus: A) Calea sensibilitiilii proprioceptive de confrol al migclrii. B) Se termini cu o veziculi prevdzuti cu cili. B) Fac sinaps6 cu neuronii multipolari. E) Fac sinapsd cu al IIJea neuron la nivelul bulbului olfactiv. E) Nici o variant[ de mai sus. C) Pe marginea laterali a limbii. D) Moleculele proteice receptoare p6trund in membrana microvililor. olfactiv. 24. s[rafgi acru. Despre mugurii gustativi. D) Calea auditivi. B) Foliate. 22. B) Calea sensibilitefi olfactive. 20. E) Tractul olfactiv se proi ecteazdin girul hipocampic Ai nucleul amigdalian. care permit ptrtrunderea ionilor de sodiu.

E) Epiteliu lingual. A) 32. IX gi trigemen.A) Celule receptoare B) Celule de susfinere. "pttr. sosesc terminafiile nervoase ale urm6torilor nervi: 30. 27 ' Axonii urmitoarelor c[i. C) VII. calea sensibilitnfii de control calea gustativd. legdturtr cu tunica externd" afirmafia corectil este: Corneea este transparenti" este traversattr de vase de s6nge gi fibre neryoase. C) E) !) circulare ale muqchiului ciliar sunt inervate simpatic. gustative. Despre tunica medie putem spune c6: Este tunica fibroastr a globului ocular. D) facial.roprioceptive al migcdrii gi catea gustativd. hactul spinocerebelos dorsal gi calea sensibilitiilii kinestezice. VII. 57 . care inhi in gtobul ocular. hipoglos gi vag. D) Pe scleroticit se inseril mugchii intrinseci ai globuli ocular. B) facial. VII. IX 9i vag. 1l Il A) c) B) sclerotic a rcprezintt 416 din tunica fibroasI. corneea tansparentit este consideratit mediu refringent. sclerotica este perforatit de nervul optic. D) Microvili. glosofaringian g X. Urmitoarele afirmafii sunt false. Inervafia !) Fibrele parasimpatici determind bombarea cristalinului. 29'Lapolul baatal celulelor gustative A) V. rrisul prezintd in mijloc un orificiu prin care iese nennri Irisul permite acomodarea cristalinului. E) III.-in partea sa posterioari este previzutli cu un orificiu prin care iese artera globului ocular. B) Sclerotica. ftactul spinocerebelos ventral gi calea sensibilitilfii kinestezice. p) in ganglionii de pe traiectul n *ilor. cu excepfia: gustative. . cu excepfia: A) Coroida se continuI anterior cu corneea. 26'instructura mugurilor gustativi gisim urmitoarele elemente. P ltiryt permite reglarea cantititlii de lumini ce sosegte la retin6. B) in ganglionul solitar. Protoneuronul ciii gustative se afl6: A) in nucleul solitar Aii UutU. ' E) Nici o variantii de mai sus. E) Calea sensibiliuryii gusative gi calea trttribilitigii kinestezice. C) In cornul posterior al miduvei spin[rii. respectiv tracturi ale sensibilitifii se incrucigeazi: A) calea sensibilitnfii kinestezice. E) Posterior. C) Fibre nervoase. E) orificiul nervului optic este sit'at in dreptul axului vizual. C) Coroida este o tunic[ fibroasd. c) calea sensibilittrlii !) 28. D) Calea sensibilitiitii gustative gi tractul spinocerebelos venfial. IX ti X.

35. B) Umoarea apoas6. cu o putere de refracfie de aproximativ 20 de dioptrii. D) Aparatul dioptric are centnrl optic la 6 mm in fafa retinei. B) ReprezintLal optulea strat al retinei. Ej fala anterioarl a cristalinului are cea mai mare putere de refracfie. pata oarbl situatil in dreptul ru<ului viztlmil. coroida transparentI. 34. retina. B) Mediile refringente alcltuiesc aparatul dioptric. B) Este invelit de o capsuli fibroasl . 58 . D) Sunt in num[r de 6-7 milioane. Celulele fotoreceptoare cu conuri: A) Sunt ganglioni modificafi. cristalinul. corpul viftos. irisul. E) Nici o varianti de mai sus. 36. irisul. cristalinul. E) Nici o variantil de mai sus. D) Reprezinthstratul al gaptelea al retinei. Retina: A) Se intinde posterior de corpul ciliar. Ci poate fi considerat o lentih convergentli cu o putere totalI de aproximativ 60 de dioptrii. sclerotica.33. Ci fac sinapsd cu celulele multipolare gi reprezintl primul neuron. C) Umoarea apoas[ are o consistenfi gelationasi. Referitor la cristalin putem spune: A) Este localizat intre iris 9i umoarea apoas6. corpul vitros. Aparatul diopfiic: A) Este format din ro*re. Celulele fotoreceptoare cu bastonag: A) La nivelul petei oarbe se gisesc mai multe decit celulele fotoreceptoare cu conuri. D) Confine vase de sdnge. D) Toate variantele de mai sus. D) Corpul vitros. cristalinul. 37. E) Are forma unei lentile convergente. 39. E) Sunt mai numeroase in fovea cenfialis. umoarea apoas6. ln legiturtr cu mediile refringente putem spune: se hrinegte A) Cristalinul prin difuziune de la vasele proceselor ciliare. C) Este menfinut printr-un sistem de fibre care alcdtuiesc ligamentul suspensor. E) Sunt celule de asocilie. E) Nici o variantd de mai sus. C) Sunt adaptate pentru vederea nocturni. B) Are C) Pata galben[ este situati medial pi inferior de pata oarb[. cristalinul. D) Coroida se intinde posteriot de ora serata. umoarea apoas6. 38. Mediile refringente sunt: A) Umoarea apoas6. C) Corpul vitros. B) Strnt absente in fovea centralis.cristaloida. B) Este finat din cristalin gi coroid[.

Fibre elastice. 42. 3) Fusurile neuromusculare. D) Cristaloida este in tensiune. Receptorii cu locali z*rrc mai piofirndd. 2) Terminafiile neryoase libere. recep [ionead. 2) Este invers proporfional cu densitatea receptorilor. B) Cristalinul se bombeazI. E) Puterea de convergenftr cregte la valoarea maxim6. componenfa stratului reticular al dermului intr6 urmltoarele f Fibre de colagen. l) 59 . -2) 3) Discurile Merkel sunt terminafii nervoase care se terminr sub forma unui cogulef in j'ruI celulelor epiteliale.presiunea. Urmitorii receptori au rol in monitori zareatensirurii care apare in tendon: Corpusculii Vater-paccini. 44.rrnului. 4) Ruffini. Corpusculii Vater-paccini. C) Mqchiul ciliar se confiactii. Acuitateatactil[ : I. distanfa maxim[ la care doua puncte diferite sunt percepute distinct. 1l 4) Valoarea la vdrful limbii este de 2im. cand ochiul privegte la distanfE mai mare de 6 metri: A) Ligamentul suspensor este relaxat.5 m.Urmitoarele afirmafii sunt toate adevlrate: l) Persistenfa stimulului dureros poate duce la cregterea in intensitate a senzafiei. l) !:* 46.in dermul profund l) se gtrsesc urmitorii receptori: Meissner. Referitor lagampul receptor sunt adevtrrate urm[toarele afirmafii: Este diferit de acuitatea senzitivi. 4) Corpusculii Golgi-Mazzoni. 4) Are suprafaftr de 50 mm la nivelul toracelui.' 4) Receptorii cu localizare superioard la nivelul dermului recepfio neaz1. COMPLEMENT GRUPAT: 4l. la nivelui d.a nivelul redecinii limbii are o valoare de2rnm. componente: l) -q -Z) Jgsut 3) 4) conjunctiv lax cu celule adipoase.vibrafiile. 3) Este aria tegumentari a cdrei stimulare determini modificlri in rata de desc[rcare a neuronului respectiv. 2) in anumite zone de pe toracele posterior are o valoare de 0. l) 45.40. 2) Golgi-Mazzom. 3) Krause.

4) Bulbul. 3) Vag qi facial. cu excepfia: 1) Ganglionul spinal. 4) Bulbul. 4) Inervafia motorie este asigruatii de neuronii gamma din cornul anterior al miduvei. Urm[toarele afirmafii sunt adevdrate: l) lnervafia motorie a fusurilor neuromusculare este asiguratl de dendritele neuronilor sensibilitatea termici. l) 50. 3) Girusul postcentral. l) x. 2) Cornul posterior al mlduvei.. 3) Inervafia senzitivd a fusurilor este asiguratii de axonii neuronilor senzitivi din ganglionul spinal. Urm[torii nervi culeg informafii senzoriale de la receptorii gustativi: 2) Hipoglos gi VII. 53.in floare". 2) Sunt stimulate de tensiunea dezvoltatd in timpul rela<[rii musculare. 2) Cornul posterior. 51. 4) Bulb. 2) Ganglionul spinal.47. 48. care inerveazl fibrele intrafusale. Referitor la fusurile neuromusculare este adevdrat c[: 1) Sunt diseminate prinfie fibrele musculare netede. ln m[duva spinlrii existil doua tipuri de motoneuroni ctue inerveazi mugchii scheletici: l) Gamma. 60 . Calea sensibilitdtii kinestezice are in comun cu fasciculul spinocerebelos dorsal urmdtoarele etaje. 2) Alfa" care inerueazi fibrele exfiafusale. 4) Relanarea muscularl este prevenitii prin intinderea qi activarea fusurilor. care ineweazlfibrele exfiafusale. 4) Gamma. gamma din cornul anterior al m[duvei. transmit 3) Inervafia motorie a fibrelor intrafusale determin[ contacfia acestora gi astfel se intinde partea centrali" ceea ce duce la stimularea fibrelor motorii anulspinale $i . care inerveazd fibrele infiafirsale. 3) Mezencefal. Calea sensibilitafii kinestezice are in comun cu calea sensibilitifii proprioceptive de control al migclrii urmltoarele etaje: Ganglionul spinal. 52. 3) Puntea. 4) XsiV. 3) Beta. 49. 2) Terminafiile nervoase libere ramificate in toatii grosimea articulafiei. cu excepfia: 1) Punte. Fasciculul spinocerebelos dorsal fraverseazl urmitoarele etaje.

rptd "j*g 4) se cunos c 4 senzatii gustative prinraret ur*. dulce gi amar. 4) Ochi miop.cel puf! so ae poJiulii *. ?) Ira"p drteazdobiectele de ochi pentru a le vedea clar. 2) Defectul se corecteazi cu lentile aiverdnte.p* ]J si talamus. 3) au fost identificafi.ici in cetulete gusrative. 4) Ochi hipermehop. 3) Constil in contracfia mugchilor circulari ai irisului la intuneric. rh. 59' ce tip de ochi are o persoani care are retina situatii la mai pufin de lTmm de centrul optic? l) Ochi astigmatic. in astigmatism: Existit mai multe nzede curburtr are suprafefei cristalinului. sfuat. rezult6nd midriazd. 3) Octri hipermefrop. 4) Acfiunea parasimpaticului determintr contractia mugchilor circulari ai irisului. 3) Ochi hipomiop. Ochiul emetrop: pe corecteaz[ cu lentile divergente. 4) Se corecteazdculentile cilindrice.6m este clar6 fdr6 acomodare. 2) constit ln contracfia mugchilor radiari ai irisului la stimularea cu lumintr puternic'. 2) Axonii celui de-al treilea neqon in partea superioari a girului postcentral. Reflexul pupilar fotomotor: are centrii ln metatalamus.gustativ[: Axonii protoneuronilor se incrucige# rc indreaptii.54' Urmdtoarele afirmalii sunt adevrrate despre sensibili tatea. l) l) 58' ce tip de ochi are o persoand care apropie obiectele de ochi pentu a le vedea clar: I) Ochi emehop. 2) Ochi emetrop. 1) tt"uginea obiectelor plasate la 6. 56. 60. l) 6l . 2) Ochi hipomiop. 3) cristalinul are un meridian cu putere di convergenfI anormalit. 57. 4) Defectul se corecteazlr cu lentiie cilindrice.

D (pae.39) 8. A(pae. A(3e) 17. a2) COMPLEMENT GRUPAT l. a3) 23. a5) 37. 39) 42. E (pag. a3) 24. B (pag. al) 14. al) 15. c (41) s2. D (pag. D (pag. B (38) 44. C (pag.D (41) s0. C @ag. A (41) s1.20.45) 33. E {pag. B(pag. D (46) zl.39) e. c (46) s6. B (43) s4. a3) 29. B (pag. D (46) s7.38-39) 6.38-39) 7.D (41) 48. C(pag. A (41) 4e.38) 3.20.D (41) 53. D (43) 5s. a3) 2s.38-39) 4.38) 2. D (pag. D (pag.39) 43. a3) 27 . 43) 28. a3) 30. E (pae.8 (pag. B(pag.D (pag.8 (pag. aa) 31.41) 47. A(pag. 39) 10. a2) 22.45) 32. E (pag. a5) 3s. C (pag. D (pag.D (pag. E (3e) 46. C (pag.E @ae. 39) I l. 45) 34. D (pag. a2) 19. C (pag. aD I 18.D {eag. a5) 38. a5) 62 . al) 13.8 (39. a2) 20. E(pag.43) 16. A (pag.nASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC: D(pag. a3) 26.8 (pag. c (46) se. D (38. 38. al) 12. D (46) 60. D (pag. C Gae. C (pag. 42. A(38.39) 5.D (pag. 44. a2) 4s. E(pag. 4r. 44.8 (pag. as) 36. a5) 39. a5) 40. D (pag.E (4s) 58.

Pacini B. termici C. stimulafi de deformiri mecanice C. tactili B. de presiune E. sunt chemoreceptori D. mecanoreceptori B. mai numerosi in tegumentele f4r6 p6r E. este un epiteliu plurishatificat keratinizat B. cu excepfia A. nu au muguri gustativi E. Receptorii analizatorului gustativ : A. Antoaneta pungl COMPLEMENT SIMPLU l. sunt mecanoreceptori B. toate cele de mai sus urmItorii receptori : 4. Mazzoni 5. se gdsesc in mucoasa duodenali 3. Ruffini D. pentu vibrafii 2. Univ. Iftause E. localizaliinderm D. nu are vase de s6nge 6. A. spinobulbar E.Presiunea este receptionatil de A. spinocerebelos venfial C. confine terminafii nervoase libere : D. spinotalamic lateral D. Merkel C. aparfin papilelelor filiforme C. nu are anexe cutanate E. spinotalamic anterior B.sensibiltatea kinestezictr este fransmistr prin fascicolul : A. Receptorii tactili sunt :.AI{ALIZATORII 3 Asist. nici unul de mai sus 63 . in piele se gIsesc urmitorii receptori : A. Dr. durerogi D. are ur strat superficial germinativ C. Despre epiderm sunt adevitrate urmiltoarele.

sarcolema : : B. umoarea apoasi E. cristalinul D. corneea C. corneea C. discurile Merkel 10. filiforme E. foliate 8. cristalinul B. fesut conjunctiv cornos 11. retina B. corpul vitros E. crestele papilare E. are o forml sferoidall B. Mugrrii gustativi lipsesc la nivelul papilelor A. fesut conjunctiv la>r B. Coroida: A. partea superioar[ a girului precentral D. umoarea apoasi : & . Hipodermul confine : A. circumvalate C. fesut conjunctiv elastic D. corneea D. Mediile refrigerente oculare nu includ A. coroida E. fesut conjunctiv fiblos C. Aria gustativi se giseqte in : A. partea inferioarfl a girului postcentral C. are fibre circulare D. Organul activ al acomod[rii este : A. se intinde posterior de ora serrata C. fesut conjunctiv reticulat E.7. retina 9. este o membrani fotosensibilI E. Tunica mijlocie a globului ocular este A. partea superio ard a girului postcentral B. mugchiul ciliar D. vitrosul 12. caliciforme B. este un lichid incolor 13. sclerotica C. fungiforme D.

10-10000 Hz E.20-2A000 Hz D. sd atingl celule olfactive : 20. stimulafi de deformEri mecanice C. termici E. fereasfia rotundi se afl6 pe peretele medial se afl6 A. trompa lui Eustachio se afl6 pe peretele anterior C.20 dioptrii E.20-200 Hz 8. Despre urechea medie sunt adevirate urmitoarele. toate cele de mai sus : 15. mecanoreceptori B. Corneea are o putere de refracfie de 4. tactili : 19' Pentru a fi mirositif o substanftr trebuie si aibtr urm[toarele caracteristici. timbru B. Receptorii tactili sunt : A. se ajungtr in ntrri D. 18.4 dioptrii : B. 100-1000 Hz 16. urechea uman[ percepe sunete cuprinse intre 4. Intensitatea undelor sonore este determinattr de A. otolitele stimuleaz[ mecanic urmitorii receptori A. si fie volatill B. cu excepfia : in stdnca temporalului B. frecvenftr C.14.afl6 pe peretele literal D. localiz-a[iinderm D. str traverseze shatul de mucus E. timpanul se. l0 dioptrii D. amplitudine D. 5 diophii 17.fereasha ovali se afli pe peretele lateral E. 40 dioptrii C. vibrafii E. bazilari D.cu excepfia: A. s[ fie insolubil[ C. maculari B. mai numero$i in tegumentele fdrd pnr E.2-20H2 C. membranari C. timpan 65 .

terminatii nervoase libere : B. Aldoilea neuron al c6ii olfactive A. Receptorii analizatorului olfactiv sunt A. metatalamus se afl6 la nivelul : 23. 3-5 milioane E. de tip fazic 66 . scizurii calcarine E. fotopicl D. de aproape 27. 25. fasciculatii D. diuml B. Celulele cu conuri din sbuctura retinei sunt in numir de A. mezencefalului D.21. l-2 miloane 8. la distanfl C.25 mm E. reticulatl E.6-7 milioane C. l0mm C. vestibulari 26. celule multipolare D. 50 mm . Membrana Reissner este membranl : A. bulbului olfactiv B. 17 mm D. sferice 22. convexe D. convergente B. bazali C. divergente C. bazilar[ B. neuroni C.60-70 miloane D. celule cu conuri E. cilindrice E. Astigmatismul se corecteazdcu urmitoarele lentile: A.7mm B. Laochiul emetrop retina : fafl de centrul optic se afl6 la o distanfi de A. Celulele cu bastonage asigtu[ vederea : A. scotopicl E. talamusului C. 35-40 miloane 24.

2t. 125 miloane C. Despre cristalin sunt adevfuate urm'toarele. Celulele cu conuri asigurd vederea : A. hipotalamus B.$i in tegumentele fdrn ptu B. fotopicl D.5m D. de aproape 31. Limita anterioari A.^Punctul proximum se afltr la o distanf[ de : A. confine vase sangvine B. ora serrata E. subtalamus D. toate cele de mai sus 30.cu excepfia A. 50 milioane D. nocfurnI B. 15 cm E. scizura calacarinI 32. mecanoreceptori E.5cm 33.225 milioane B. Celule cu bastonage sunt in numilr de : a coroidei este reprezentati de : 4. umoarea apoasl 34. are un ligament suspensor E. Tractul optic ajunge la : A. localiz. are o capsule elastica : C.25 milioane E. scotopici E. are 20 dioptrii D. mugchiul ciliar C. 5 milioane 67 . corpul ciliar B.25 m B. la distanfd C.aliinderm D. mai n*Tr. procesul ciliar D.. epitalamus E. metatalilnus C. nici una de mai sus 29. 25 cm C. Receptorii tactili sunt : A. stimulati de Aefonrieri mecanic C.

Proprieti$ile firndamentale ale undelor sonore sunt l. Carcdin urmitorii receptori se gflsesc in hipodenn A. amar pe vdrful limbii B. girul temPoral B. secretoare D. nucleul amigadalian : COMPLEMENT GRUPAT 41. hipoderm E. ginrl hipocamPic E. Gustrrile se percep astfel. este delimitatl posterior de retini D. este delimitati posterior de iris C. sfiatul paPilar al dermului C. stratul germinativ al epidermului D. intensitatea 2. de sustinere E. dulce pe vdrful limbii 37. girul precentral C. Meissner C. tezonanta : 68 . fotoreceptoare B. timbrul 4. Ruffini D.mai pufin : A. Krause : E. de asociafie 36.35. este delimitat6 anterior de cornee B. Aria gustativtr se afld in A. multipolare C. Amprentele sunt determinate de : : A. confine umoare aPoas[ E. stuat pe margini 9i pe vdrfrrl limbii C. Pacini B.Mazzon 38. epiderm 40. inllfimea 3. girul postcentral D. amax labazalimbii E.exceptdnd : A. in strucfira retinei sunt urmitoarele celule . Camera posterioar[ a globului ocular A. stratul reticular al dermului B. acru pe marginile limbii D. confine corpul vitros 39.

rdsturnattr 2. canalul Corti 3. timpan : 46. corpussulii pacini 3. fire de plr 45. Stimularea receptorilor maculari l. corpusculii Krause 4. dreaptil : 69 . Pigmentul vizual : l. se produce in condifii statice 3. are celule cu microvili 4. corneea serrata \ 47. rcaln 3. absoarbe energia radiafiei luminoase 2. Organul Corti : l. este datii de otolite : 48. Perilimfa se gisegte in l. tunelul Corti 2. ora 4. se descompune in retinen 3. corpusculii Golgi 44. nompa lui Eustachio 4. Mediile refrigerente sunt : l. nu confine vitamina A 49. se produce in condifii dinamice 2. se descompune in opsini 4. mai micl 4. cofine tunelul Corti 3. se afl[ in canalul trohlear 43. vase sangvine gi limfatice 3. corpusculii Ruffini 2. canalele glandelor exocrine 2. terminafii neryoase 4. este mecanic[ 4. in derm se gdsesc : l. este format de ganglionul Corti 2.42. pupila 2. Receptorii pentru cald/rece din piele sunt: l. Imaginea fonnattr la nivelul retinei este l. cristalinul 3.

apare exclusiv la femei 3. labirintul osos 3.amecanismele care participd la reglarea echilibrului contribuie 9i l. acru 4. perilimfa median 53. cerebelul : 70 . cristalinul 2. amlizatod viztral 3. melcul osos 4. este produs de o gen6 X linkati : 2. posterior are un orificiu prin care iese nervtrl optic l. corneea 3. Coroida : aparfine tunicii externe a globului ocular 2. ganglionare retinl sunt : 3. dulce se pot percepe in special gustul de : 55. trompa lui Eustachio 2. Daltonismul se caractenzeazdprin l. se intinde posterior de ora serrata 3. analizatorul kinestezic 2. coroida S4. melcul SZ. este hansParentil 4. Urmdtoarele structuri nu prezintd vase sangvine : l. 56. bipolare 57 . epidermul 4. Celulele din 1. abundenfa de celule cu con 51.Lanivelul limbii 1. analizatorul tactil 5. [. sirat 3. Urechea cuprinde : l. amacrine 4. fereastra oval6 3. nu percep una din cele 3 culori firndamentale 4.50. timpanul 4. orizontale 2.TJrechea medie Prezinti : l. timpan pe peretele 2. amar 2.

confin cili auditivi 7t . Tractul olfactiv : l. Crestele ampulare : l. confin iodopsind 2.5t. sunt localizate in canalele semicirculare 3. sunt caracteristice vederii scotopice 59. confin celule de susfinere 4. Celulele cu contri : l. se afli in fovea centralis 4. sunt de 3 tipuri 3.ajwrge la talamus 4. este format de axonii celulelor mifiale 60. sh[bate lama ciuruitil a etmoidului 2. pornegte de la bulbul olfactiv 3. confin celule senzoriale 2.

8. pag.pag. pag.42 60.8. 44 9. A.49 26.38 45.47 49. pag. C. 49 43. pag. 38 40. pag. pag. B. 39 D. 46 25. A.pag.46 33. pag.pag. C.44 39.43 10. pag.47 31. pag. 45 51. 43 E.pag.42 52. C.45 36. pag. C.pag.43 37. A. 39 15. D.pag. 38 6. 45 29. A. pag. B. pag. pag. 3. C. pag. 45 17 . pag. pag.pag.43 72 . pag. 39 44. B. pag. pag. D. D. A.45 14. pag. A. A. B. pag. C.44 E.39 5. pag. pag. 5l 16. A.44 56.42 23.39 30. A. C. COMPLEMENT GRUPAT 41.47 20. pag.44 13. D. B.44 34. 50 59. E.pag. pag. 45 35. pag.B. B. 43 8. 5l 48.46 47 .45 54.D. 51 58. B.pag. pag. 38 I . 43 55. E. E. 4. 45 28. pag. 45 24. pag.E. 5l 19.49 53. A.8. pag. 39 38. E.8.42 27. pag. 49 18. A. pag.46 22.B. pag.pag. pag.pag. pag. C. 38. A. pag.pag. C. 4l 7 1. C. D. E. 2l. 45 57 .pag. B.2l C. 38 C.8. l. A. E. pag. 50 12. pag. A. pag. pag. 49 46. B. pag.45 50. pag. pag. C. pag.pag. D.pa9. 47 32. 5l 42. pag.NASPUTVSURI: COMPLEMENT SIMPLU 2.

Toate 6. Pancreasul exocrin D. Hormonii ajung la o mictr parte a celulelor corpului $. Univ. Reabsorb Na** C. Hormonii: A. Cu Na* se reabsoarbeCl'E. Duodenul nu secretii hormoni B. Local izatL la baza encefalului B. Cdntlregte 500 mg D. Dr.ANDELE ENDOCRINE T Asist. Parotida C. Mai e numitit glanda pituitarl Hormonii mineralocorticoizi: A. Sunt produgi de unii neuroni hipotalamici Sistemul endocrin: 4. Acfioneazain celulele in care sunt produgi D.GI. Afirmafia falstr despre hipofiza este: A. _Principalul rol este de regrare a metaborismului celular 9. Hormonii nu ajung in s&rge E. Localizattpe $aua turceasci a osului efinoid C. Sunt formate din epitelii secretorii D. Nu regleazd pe cale umoralit diferite organe 5. Cresc excrefia de K* $i FfD. Nu elibereazI hormonii in sAnge E' Produc hormoni. substanfe ac[ioneazl la locul de sinteztr r*i 2- Sunt glande cu secrefie intern6: A.ranivelul pielii C. Nu rcgleazAmetabolismul celular D. Ficatul 3. 73 . Glandele cu secrefie intern6: A' Produc substanfe pe care le elibere azalanivelul cavitiililor B. C. Prezinrd 3 lobi E. Tiroida B. Nu sunt produgi gi de antrul gastric E. Rinichiul nu secretil hormoni c. Ruxandra Negoi @MPLEMENTUNIC: l. Joac[ rol in metabolismul sln'ilor minerale B. Primele 3 E. Produc substanfe pe care le elibere azd.

Hormoni non-glandulofiopi (STH. Hipotalamusul nu coordoneazd. Hipofrza: A. Secretil doar hormoni non-glandulohopi C. Hipersecr{ia apare in boal[ Adisson 12. Lobul intermediar constituie 5% dinmasa hipofizei D. Hormoni non-glandulofropi (de ex. Intre hipotalamus gi neurohipofizi nu sunt relafii 1 1. Hipersecrefia determinl sindromul Cushing E. LH) Hormonii mineralocorticoizi: A. Circuld in sdnge lega{i de proteine plasmatice B. Prezintii 2 lobi E. Produc hiperglicemie E. I 3. Prezintii 3 lobi B. Afirmafia falsi despre hipofizi este: A. Lobul mijlociu se mai numepte intermediar D.prolactin6) E. Sunt semlnitori celor secretafi in ovar D. Afirmafia falsi privind hormonii glucocorticoizi este: A. Lobul anterior gi intermediar constituie adenohipofiza E. Sunt reprezentafi de cortizon C. Sunt reprezentafi de hidrocortizon D. Lobul anterior este partea cea mai denroltatL B. FSH. prolactini) D. Este situatii strict in partea anterioar[ B. Infre adenohipofizd gi hipotalamus existJl sistemul port hipotalamo-hipofizar D. Nu sunt relafii functionale B. Sunt reprezentafi de aldosteron C. Lobul posterior constituie adenohipofrza 9. Hipotalamusul nu controleazL activitatea hipofizei C. Hipofiza nu e legatii prin tija pituitari D. Infre adenohipofiz5 gi hipotalamus existii tractul nervos hipotalamo-hipofizar B. Lobul anterior constitui e 25Yo din masa hipofizei C.7. Are form[ hiunghiulari 8. 74 .care reprezintil o legaflrfl vascularl E. lntre hipofizd gi hipotalamus: A. Hormoni glandulofiopi (STH. intre hipotalamus gi newohipofizi existii tractul nervos hipotalamo-hipofizar C. 10. Produc hipoglicemie Hipofiza: A. Lobul posterior constituie neurohipofiza C. Intre hipotalamus gi neurohipofrzAexistd sistemul port hipotalamo-hipofizar E. Sunt reprezentaafi de cortizon B. intre neurohip ofizlgi hipotalamus existi hact nervos hipotalamo-hipofizar.activitatera intregului sistem endocrin Adenohipofrza: A.

Consecinfele depind de vdrsta de aparilie E. $.n gigantism int trrtot nu este afectat D. Intelectul este normal 75 . ingrogarea btrzelor B' Daci apre drpe pubertate grttrtl*e acromegaria 9 i.la copil oprirea cregterii somatice pi neuopsihice B. Secretil adrenalinit in proporfie de Z0% E. Toate de mai sus E. Indivizii sunt de talie inaltd D. Apare oprirea dezvo[erii neuopsihice C. Genereaz[ boal[ Basedow E. oaselor feftei 9. Apare prin hipersecrefie de STH !. Gigantismul: C. Secretii cate-colmine D. Secrettr glucocorticoiii C. Ap* prin hipersecrriiu de ACTH D. Cresc exagerat D. Apare prin hipersecrelie de ACTH 17. caracteizataprin cregterea oaselor late.Produce. Aputr pln hipersectriiu de srH inainte a.i"+ie oe g0% tinteporfiunea I t. Denumit hormon di inhibare a cregterii B. puu"rt t" 9. Hormonul somatotrop (STH): oaselor lungr direct E. Apare prin hiposecrelie de srH dup6 pubertate r viscerele Acromegalia: A. Indivizii prezintit deficit intelectual D. Intelectul este afectat E. stimul eazacregterea oaselor in lungime c.a se exercitit 15. Indivizii sunt de tarie mic4 proporfional denoltaf 20. secret' noradrenarina in i. Iutujoritatea efecteror A.14. Piticismul (nanismul) hipofizar: 1. Hiposecrefia hormonului somatotrop: A. Individul are o talie di peste Z metrii E. Dac6 apare inanie de pubertate genereazi gigantismul 16. Aprnr prin hipelsecrllia de STH la copil B. Afinnaffa false despre hipersecrefia STH este: A' In gigantism apare cregterea exageratil a oaselor fe1ei. Nu acfioneazi prin intermediul somatomedinelor 9. inaintg de pubertaie stimureazd ingrog*. Medulosuprarenala: 19. Apare prin hipersecrelia de ACTH d"pe pubertate perifericd a suprarenarei 1' lrpt I B. Indivizii sunt de talie inalte C.

Efort fizic D. Este reprezentat de LH C. Scade nivelul de sexosteroizi E. E numit hormonul luteotrop E. Suptul inhibi secrefia de prolactinl E. Nu stimuleazl melanogeneza E. Mineralocorti coizi B. StimuleazLinchiderea pielii la culoare D. Hiperglicemie C. Somn E. Stress chirurgical 24. Scade concentartia de glucocorti coizi 25.21. Dupd nagtere secrefia ei continud sI creascl 23. Secrefia in afara sarcinii este stimulati de efortul frzic D. Afirmafia falsl despre acfiunea catecolaminelor este: A. Produc hipertensiune C. Scade nivelul de mineralocorticoizi B. Primele 3 26. Supt B. Se mai numegte corticotropina B. E numit hormonul somatofrop C. Inhib[ secrefia glandei corticosuprarenale D. Prolactina: A. Inhib[ secrefia de lapte B. E numit hormonul adenocorticotrop 22. Prolactina: A. Norpinefrintr E. Scade nivelul de glucocorticoizi C. Stimuleazdovulafia C. Secrefia de prolactini nu e stimulatJi de: A. Corticosuprarenala secret6: A. Hormonul adenocorticotrop: A. Produc bradicardie B. Produc hiperglicemie 2T. E numit hormonul tireofrop B. Acfioneazl la nivelul glandei tiroide 76 . Produc vasoconstricfie D. Dilat6 bronhiile E. E numit hormonul luteinizant D.Honrronul ACTH: A. Sexosteroizi D. Glucocorticoizi C.

Elibe reazl oxitocina E. FSH cregte secrefia de estrogeni 31. FSH inhibn dezvoltarea tubilor seminiferi C. Reprezintil2lo/o din masa hipofizei 9. Creqte concentrafia nrinii B. Se mai numesc gonadoinhibine B. Este numit hormonul antiditretic c. Reduce volumul urinii E. Cregte secrefia glandelor exocrine $ flip"secr{ia B. Hiposecrefia produce nanism B. Secrefi hormonul melanocitostimulant D. Hormonul tireotrop (TSH): A. Toate 33. In doze 77 . Afirmafia fals[ despre vasopresini este: A. Hipersecrefia genereazi hipotiroidie E. LH inhibe secrefia de testosteron D. Hipersecrefia produce efecte *rl*orito-stimulatoare E. Hipersecrefia genereazI nanism 30. Hormonul antiditretic (ADFI): lui provoac[ diabet insipid mari provoac[ vasodilatafie C. FH nu determinl maturarea foliculului de Graaf E. Cregte diureza 34. Lobul posterior al hipofizei: A. MSH are un precursor diferit de ACTH E. Este numit neurohipofizI B. Afirmafia fals6 despre modificdrile secrefiei de ACTH este: A. Hiposecrefia genereazd insuficienfi tiroidiani D. Elibe reazA vasopresina C. Inhibd secrefia de hormoni tiroidieni B. Hiposecrefia produce deficit de glucoccorticoizi 29. Eliberaz[ hormonul ADH D. Lobul intermediar al hipofizei: A. Ap*tine neurohipofizei dar gi ud"nohipofizei C. Hipersecrefia produce diabet bronzat Hipersecrefia produce exces de glucocorticoizi _c. Hipersecrefia lui provoaci pierderi mari de api E. Nu secrectii nici un hormon 32.28. Hipersecrefia genereazi diabet bronzat c. D. cregte abssorbfia apei ra nivelur nefronului D. E produs de adenohipofizit D. Hormonii gonadotropi: A.

Secret[ adrenlini C. in boala Conn apare hipertensiune E. Catecolaminele produc 1. Inhibd expulzia laptelui de la nivelul galndei mamare B. Toate de mai sus E. Adrenanne B. Confine periferic medulara D. Secretii hormoni de naturd glucidici B. Noradrenalin[ C. Nici unul 36. in boala Addison se pierde api 39. Hipersecrefia determind boala Conn E. Vasoconstricfie : 4. Secrefia de glucocorticoizi: A. Este situatii la polul inferior al rinichiului C. Hipersecrefia apare in boala Addison D. Corticosuprarenala: A. Hipersecrefia determini diabet insipid 40. Este unictr B. Stimuleazdcontracfia mugchiului uterin in fravaliu D. Funfional sele 2 perfi sunt diferite 3 7. Este secretat de adenohipofizi C. Acfiune identic[ cu stimularea sistemului neryos parasimpatic COMPLEMENT MULTIPLU: 4l . Glanda suprarenalI: A. Vasodilatafie 3. Embriologic cele 2 pa4i au aceeasi origine E. Hiposecrefia determind sindrom Cushing C. Hiposeuefia determinl boal6 Conn B. Secretil epinefrin[ D. Nu secretil aldosteron 38. Acfiune identicl cu stimularea sistemului nervos simpatic D. Secrefia medulosuprarenalei este: A. in boala Conn apare retenfie de apl pi sare C. Hipersecrefia deJermini sindrom Cushing B. Bradicardie 78 . Despre secrefia de aldosteron e fals6: A. Oxitocina: A.35. Secret6 cortizol E. tn boala Conn apar edeme D. Dilatil bronhiile 2. Inhib[ contracfia uterului in timpul sarcinii E.

Hiperfuncfia tiroidiani: Este caracterizathde sciderea metabolismului ba?al 2. Au efect hiperglicemiant sub acfiunea FSH 2. Coloidul din struchua foliculilor tiroidieni: l. Este hormon hiperglicemiant 4. Calcitonina: l. Eliberarea lor din coloid se face 3. 4. 79 .42. Se numeste gugl endemici 3. Mobilizarcagrlsimilor din rez&Ne 4. Cregte sinteza proteicl la nivelul mugchilor 3. Confin celule beta secretante de glucagon 2. Scad metabolismul bazpll 46. vdscos 3. Este un material omogen. Insulina: Produce lipogenezl 2. Confin celule care secreti insulina 49. Secrefia lui este inhibatii de hipercalcemie 3. Este caracterizatilde aparilia exoftalmiei l. Confine tireoglobulind 45. Are efect hipercalcemiant 2. Majoritatea celulelor din stnrctura lor secreta glucagon 4. Hormonii tiroidieni: l. Este semetatii de celulele din stnrcttna foliculilor tiroidieni 3. Produce hiperfosfatemie 4. Hipertensiune l. 3. Efectul catecolaminelor este: Tatricardie 2. Inhibi reabsorbfia tulularl a fosfalilor anorganici 48. Conftactli pupila 43. Confine celule parafoliculare 4. Produce glicogeno genezdla nivelul ficatului 4. Sunt formate din celule exocrine 3. Confine TSH 2. Conduce la diminuarea atenfiei 4{. Este singunrl hormon hipoglicemiant l. Au efect hipocolesterolemiant 4. Este secretatli atdt de tiroida cdt gi de paratiroide 47. Parathormonul: l. Inhib6 reabsolblia tubulartr a calciului 2. Insulele Langerhans din structua pancreasului: l.

Catecolaminele sunt eliberate in condifii de cildur[ excesivi 4. Glucagonul: Stimuleazi secrefia biliar[ 2. in evolu{ia acestei boli apare glicozurie 1. Epifrz-a: l. 2. Are rol endocrin doar pan6 la pubertate 2. Catecolaminele stimuleaz[ sistemul reticulat activator ascendent l. Cresc frecventa miqcirilor respiratorii l. Afirmafiile adevtrrate privind disfuncfiile endocrine sunt: Diabetul insipid apare in hipersecrefia de ADH 2. Stimuleaz[ fo{a de contracfie miocardica 3. Se 51. Efectele hormonilor tiroidieni pe aparatul cardio-vascular stilrt: Cresc tonusul mupchilor scheletici 2. 80 . Diabetul zaharat: caracteizeazdprin valori crescute ale glicemiei 2. La lumini cregte secrefia de melatonini 4. lnboala Basedow-Graves nu apare exoftalmia 3. in evolufia acestei boli poate si apari poliurie 4. Hormonii secretafi de medulosuprarenald produc anxietate 3. Timusul: 1. Intri in componenfa epitalamusului 4. 4. incepe sI se deryolte la pubertate 57.50. 56. Cresc frecvenfa contracfiilor cardiace 3. Stimuleazd gluconeo geneza 4. Conduce la complicalii care afecteazdsistemul cardio-vascular 3. Afirmafiile adevarate sunt: l. Inhibd proteoliza 52. Se numegte gland[ Pituitarl Este situattr intre coliculuii cvadrigemeni superiori Se numegte gland[ pineali 55. Produc vasodilatafie 54. Nanismul tiroidian se mai numegte cretinism l. Are legittri strfuise cu retina 3. Catecolaminele contract[ mugchii erectori ai firului de p6r 53. Are localizare refiosternali 4. Mixedemul este generat de hiperfuncfia tiroidei 4. Laintuneric cregte secrefia de melatonin[ l. Are rol de organ limfatic 3. 3. Epifiza: Secretil ACTH 2. 2.

Apare deshidratarean 4. Boala Adisson: 1. Mixedemul 2..ceafa de bizon" 60.5t. in sindromul Cushing: in greutate l.fa[in lunl plini" 3. Sunt disfuncfii tiroidiene: l.. Poate fi provocat de tumori 4. Secrefie inadecvatd de mineralocorticoizi scaderea rapidd 2. Secrefie inadecvattr de glucocorticoizi 3. Nanismul tiroidian 3. Apare . Boala Basedow-Graves 4. Apar hipertensiune 59. Existli hiperseuefie de corticosteroizi ale cortexului adrenal 2. Guga endemicl 8l . Apare .

57) 42. E(pag.59) s l. E (pag. E (pag.56) 37. 5a) 10. s5) zt. C (pag. 5s) \ 82 . 60) ss.57) 14. 5a) l. 60) s6. 5a) 4. A (pag. 5a) t2. 56. s6) 39. A (pag. 6l) I l. 55) 20.58) 47. D (pag. 6l) s8. B(pag. C (pag. 5s) t7. 5a) 3.RASPUNSURI: 2. B (pag.ig. C (pag. 55) 18. D (pae. ss) (pag. s5) 22. CQ'.58) 46. A(pag. E (pag. D(pag.S9) a8.57) 19. A (pae. 55) 32. B (pag.E (pag. C (pag. 55) 28. 57) 43. A (pag. 5a) 31. 5a) 13. C (pag. A (pag. c (pag. A (pag 57) 40.58) 45. E (pag. A(pag.56) 38. A (pag.57) 9.60) s2. 54) 8. A (pag. 56. C (pag.D (pag. 55) 16. E (pag.59) 50.E(pag. A (pag.8(pag.59) 49.D 23. s5) 29.58) aa. 5a) 15. sa) 6. E (pag. E (pag. B (pag. C (pag. 55) 30. 56) 36.5s) 34. s8) 54. 56) 7. 57) 41. B (pag. C@ag. 55. C @ag. 56) 26.E (pag.E(pag. 5a) 5. 56) 35. E(pag. 57) s3. E (pag.E (pag. E (pag. A (pag. A (pag. 57) 27. 60) s7. B (pag.8 (pag. 6l) 59. 55) zs. A (pag.55) 24.55) 33. A (pag. A (pag.8 (pag. A (pag. C (pag. D(rag. 61) 60.

Inhibarea sistemului reticulat activator E.GLAI\IDELE ENDOCRINE 2 $ef Luq. C. Gluconeogenezahepaticd 4. Tireostimulina C. Somatofrop E. Noradrenalind 5. Stimuleazd absorblia intestinall a C** B' inhiposecrefie auc h o dezvoltare redus[ a sistemului osos. Gonadotopii B. o incetini rc a denroltarii somatice qi psihice In hipersecrefie produc gu$a endemicd A. Hormonii tiroidieni: A. E. Bronhoconstricfie pe vasele musculare ascendent A. in hiposecrefie ptoau. Se sintetizeaz[ din colesterol: . Ancufa Augustina Gheorghigan-G6l6feanu COMPLEMENT SIMPLU l. $cad concenfrafia plasmatici a calciului gi fosforului psihic[ normali ? E. Transportul de glucozil la nivelur celulei fesutului adipos E. cu o excepfie: c. D. Epinefrinl D. dar menfin o dezvoltare 3. Corticotopina D. Toate variantele de mai sus sunt corccte E. Noradrenalina produce: contracfia musculaturii netede din perefii tubului digestiv I Vasodilatafie B. Dilatarea pupilei D. Cortizol C.Insulina stimul eazdurmitoarele procese. Insulini B. B. sinteza enzimelor lipogenetice la nivelul fesutului adipos C. Produc hipoglicemie Cresc *abolirmul in mugchii scheletici cresc concentrafia acizilor gra$i liberi plasmatici Reduc stabilitatea membranelor lizozomale Cresc numirul de limfocite circulante 2. Procesul de glicogenogenezI este stimulat de: A. Glucocorticoizii: c- A. Transportul de glucoz-lla nivelul fibrei musculare ' B. Glicoliza la nivelul fibrei musculare P. Dr. Niciun rtrspuns nu este corect 83 6.

Reprezintii 20% din celulele secretorii B.7. Sc[derea concentrafiei plasmatice a Na* D. Cregterea aciditiilii urinare 9. Insulina E. Hipertensiune arteriali E. Superior de phmdni cu aceasta 84 . Prolactina 13. Obezitate E. Scade numdnrl de neutrofile C. Toate variantele E. Are efect hipocolesterolemiant: A. Cregte num[rul de hematii la efectele cortizolului asupra sistemului imun: B. Secretil glucagon C. Hipertensiune C. Forfa de confiacfie a inimii este crescutil sau stimulatd de: A. Nicio varianti de mai sus 10. inne cele patru glande paratiroide E. Scade numirul de limfocite circulante E. Diminuarea depozitelor adipoase C. Celulele a din insulele Langerhans: ale pancreasului A. anterior de laringe B. Hiperglicemie B. Glucagonul B. Alegefi varianta corect[ referitoare A. Boala Conn determinI: A. in cavitatea toracic[ D. Tiroxini D. Diabet D. Cortizol D. Cregte numlnrl de plachete 8. Hiperglicemie B. Toate variantele de mai sus 12. in boala Addison se produce: A. Sunt mai numeroase decAt celulele p din pancreasul insular E. Inferior fafl de tiroidtr" avdnd relafii anatomice gi funcfionale C. Timusul este localizat: A. Toate variantele I de mai sus l. in regiunea gitului. Triiodotironini B. Glucagon C. Triiodotironina C. Cregte numirul de eozinofile circulante D. Au o membranl cu penneabilitate crescutil pentru aminoacizi D.

A 14. Sunt substan{e chimice specifice D. in cea mai mare parte circul[ librr in singe 20. C. E. Numai variantele A qi B 15. Toate variantele de mai sus E. E. Inhibe anabolismul proteinelor in ficat D. Ocitocina C. Hormonul de cregtere: Este secretat de hipofiza posterioarl B. Produc efecte caracteristice C. Actioneazi la distanfi de locul sintezei E. B. Nu se poate asocia cu gu$a endemicl C. D. Se insofeqte de cregterea metabolismului bazal E. Este necesar pentru menfinerea integrit4ii functiilor superioare C. t923 E. cu o excepfie: formate din epitelii secretorii A 16. el avind un rol important in reacfia organismului in fala diferitelor agresiruri interne gi externe Acfioneazi prin intermediul unui sistem de factori de cregtere Are efect anabolizantpe toate metabolismele intermediare Stimuleazi crepterea mugchilor gi a tuttror viscerelor de adaptare a A 17. l92t D. t924 Atat in condifiile unui deficit. Insuficienfa facultativl a apei la nivelul segmentului proximal al tubului grinifer ale SNC tiroidiani: la anumite vdrste A. Stimuleazl sinteza matricei organice la nivelul fesutului osos E. Sunt eliberafi direct in s6nge urmltorele afirmafii. Survine numai B. Determin[ aparilia exoftalmiei D. cdt gi in condiliile unui exces de insulinl este compromis6 Sistemului Sistemului Sistemului Sistemului Sistemului cardiovascular excretor nervos \ respirator digestiv A rtivitatea: B. Despre hormoni sunt valabile A. Hormonul de inhibare a secrefiei de MSH D.Sunt produqi numai de glandele cu secrefie internl B. Se manifestil prin aparifia senzafiei de frig 85 . Insulina a fost descoperitii de cercetiitorul romdn Nicolae C. D. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporttr: ADH B. Cortizolul: Cregte absorblia B. It. Paulescu in anul: t920 1922 c. Este secretat numai in condifii de stres. A 19. C.

Constituie 77o/o din masa glandei hipofize D. inconjoarl complet neurohipofiza C.lJnadintre afirmafiile de mai jos nu este valabitl pentru adenohip oftzil: A. are rol in menfinerea echilibrului acido -bazic E. insulina: A. Cregte sinteza de acizi gra$i B. Are acfiune frenatoare asiupra deryoltflrii gonadelor D. Scade calcemia C. Scade absorbfia intestinali a calciului E. Inhibe gluconeo genez-a D. Inhibe sinteza enzimelor lipogenetice E. Cortizolul stimul eazfabsorbfia intestinali a calciului 26. Hiperglicemie E. in timpul stimul6rii terminafiilor libere pentru durere. Cregte captarea aminoacizilor C. prin acliuni sa dl refinere a Na* in organism. Hormonii sexosteroizi asigur[ aparilia qi dezvoltarea caracterelor sexuale primare D. Este localizatii pe $aua turceasc[ a osului sfenoid E.21. Nicio variantii 23. Este un hormon de nattui lipidicn B. Somn C. Alegefi varianta corectil referitoare la hormonii corticosuprarenalieni: A. Stimuleazi majoritatea secrefiilor D. Aldosteronul cregte diureza B. Relaxeazi sfincterele digestive B. Are raport anterior cu chiasma optic[ 27 . Lanivelul fesutului adipos. Activeazi osteoclastele D. secrefia lor scade C. Stimuleaz[ mineralizarca osoasi C. Secrefia de prolactin[ nu este stimulatii in condifii de: A. Aldosteronul. Creqte fosfatemia 24. dar se extinde 9i posterior B. Shes chirurgical 25. incepe sa fie secretati la pubertate E. Alegefi afirmafia corectii referitoare la hormonii medulosuprarenalieni: A. Inhibe secrefia tubulara a fosfalilor anorganici B. Cortizolul scade numdnrl de trombocite (plachete) din circulafie C. Stimuleazl catabolismul acizilor gra$i E. Efort fizic D. Parathormonul: A. Este sitgatli in partea anterioari a glandei pituitare.Melatonina: A. Stres psihic B. Scade proteoliza 86 . Au rol vital 22.

Timusul: Are rol endocrin in prima parte a ontogen ezei. Reglarea activititfii musculaturii scheletice D. cu o excepfie: Cregterea acidit{ii urinare B.Hipersecrefia de mineralocortico izi are urmltoarele efecte. FSH E" Celulele interstdiale testiculare Leydig B. Rinichiului C. ADH C. Celule C C.A 2t. Neurosecrefia este un proces intdlnit la nivelul: Neurohipofizei B. Reglarea activitiifii musculahrii viscerale A A 34. Epiteliul spermatogenic C.Adenohipofiza secretll urmdtorii hormoni. LH D. Reglarea metabolismului celular E. Reglarea activititfii glandelor exocrine C. Este o glandl de tip mixt C. Este $i un organ limfoid periferic E. Dispare complet la pubertate D.Funcfia endocrini a testiculului este realizatd de: A Tubii seminiferi B. Antrului piloric Ai duodenului E. Celule principale D. Cregterea eliminlrilor trinare de potasiu C. cu excepfia: MSH A 33. Reducerea elimindrilor urinare de sodiu D.Parathormonul este secretat de o categorie de celule numite: Celule foliculare B. Reducerea eliminlrilor urinare de ap6 E. STH D. Alegefi principalul rol al glandelor endocrine: Reglarea activititfii musculaturii sfriate B. Reducerea volumuluisangvin total A 3l . Medulosuprarenalelor D. Are localizarcpresternalI A 30. Adenohipofizei 87 . Celule parafoliculare E" Celule insulare 29. pan6 la pubertate B. ACTH E" TSH 32.

Condro geneza de la nivelul cartilajelor de cregtere este stimulati prin somatomedine de citre: A. Nu este hormon glandulotrop: A. cu o excepfie: infie foliculii tiroidieni A. Pentru celulele *C" din glanda Se gtrsesc prin urini tiroidl sunt valabile urmitoarele afirmafii. Insulina C. Hipersecrefiei de PTH E. Formarea calculilor urinari se poate datora: A. ACTH B. Hormonii gonadici D. 88 . Concentrarea plasmei C. Se numesc gi celule parafoliculare C. Secretil calcitonine (CT) E. TSH D. Se afln h partea posterioard adiencefalului 4. Hiposecrefiei de PTH C. Este localizatii inapoia chiasmei optice 3. Oaselor late D. Prin acfiunea lui. FSH E. Glanda pituitard: Face parte din diencefal 2. Nu vin in contact gu coloidul foliculilor tirodieni D. Este situatl labazaencefalului l. Hipofuncliei tiroidiene D. in special B. LH 36. ADH-ul determin[: A. Hipersecrefiei de calcitoninl COMPLEMENT GRUPAT 41. Hormonul somatotrop E.35. Marilarului C. Oaselor lungi B. Activitatea lor de sintezi este controlatii de TSH hipofizar 40. LTH C. Sc6derea volumului sangvin D. Cregterea volumului urinar 39. Concentrarea urinei E. Cregterea elimindrilor de ap6. Hormonii tiroidieni B. Extremitlfilor E. Acromegalia este o boala endocrin6 caracterizatilprin cregterea exagerati a: A. Oaselor scurte 38. B. Hormonii sexostercizi 37. Hiperfuncfiei tiroidiene B.

Timusul 4. Sintetizeaz[ hormoni de naturl lipidicl l. holactina: Pncvoacl contracfia musculaturii netede a uterului gravid Este secretatil numai la persoanele de sex feminin 3. Diabetul bronzat este cauzat 3. Nu inconjoartr comillet zntramedularl a suprarenalei 4. 4. Deficitul de insulinil nu produce: Polifagie Dezechilibre acido-bazice Poliurie Hipoglicemie 1. Alegefi afirmafiile corecte referitoare la MSR: Este inervatd simpatic de fibre preganglionare cu originea in jumltatea anterioari a coarnelor medulare laterale din regiunile Ts-Tg 2. Secretr catecolamine (80% epinefrin 6 si 20o/o norepinefrini) 3. Paratiroidele l. 43.Este alcltuit[ din tei zone (gtomerulartr" fasciculati gi reticulati) 3. 3. l. Timocitele se gtrsesc in structura: Ganglionilor limfatici Amigdalelor 3. 3. L 46. l. Insulina este singurul hormon: 2. Hipoglicemiant Glicogenogenetic Lipogenetic Anaboli zarrtproteic 49.La nivelul ei ajung fibre simpatice preganglionare provenite din marele nerv splanhnic 4.Confine netroni simpatici cu prelungiri care vin in iontact cu capilare sangvini l' 4t. L Epifiza Adenohipofiza 47. L Hipersecrefia Hipersecrefia Hipersecretia Hipersecrefia de: de gonadostimuline de MSH de hormon tireoftop de corticofiopin[ 45. L 4f. Timusului l.Alegefi glandele endocrine care secretJi hormoni ce pot avea acfiune frenatoare asupra gonadelor: 3. Corticosuprarenala: Nu vine in contact cu capsula rinichiului 2. Splinei /t. Este capabill sI previnI ovulafia l.l. 4. Este eliberatil ln circulafie de neurohipofizi 1. 89 . L {2.

Scdzutit dupl administrarea de glucocorticoizi exogeni 3. Adenohipofiza 3. 3. Cortizol 3. Extractele de epifiz6 au acfiune pe metabolismul: 2. Secrefia de cortizol este: l. 1. Stimuleazl procesul de mielimzare 4. 4. 3. 5. fi cauze ale diabetului insipid: Lezarca nucleilor hipotalamici Secfionarea tijei pituitare Lezarca lobului posterior hipofizar intreruperea tractului hipotalamo-hipofizar 51.50. l. Anatomic. Alegefi acfiunile hormonilor tiroidieni la nivelul sistemului nervos: 2. Asigurl dezvoltarea normali a sinapselor 3. fdrt legdtru[ cu activitatea SNC l. Stimulatl de ACTH 90 . Nu este controlat de hipotalamus l. Epinefrini 4. Lobul intermediar hipofizar Este format dintr-o lam6 epitelialtr aderentii de lobul posterior hipofizar 2. 4. Proteic 2. Norepinefrini 53. Pot 2. Corticosuprarenalele 4. Glucidic 4. face parte din adenohipofizE Secretil un hormon care are acelaqi prectnsor ca gi ACTH-ul 4. Tiroida 5 l. 3. Insulina stimulebz[ lipogene za la nivelul : 2. Lipidic 3. Crescutil in condifii de stres 4. 52. Glucagon 1. Mineral 57. Obignuit. Asiguri procesul de cregtere neuronali 54. Nivelul plasmatic al acizilor gra$i liberi creqte dupd administrarea de: 2. fesutului nervos Ficatului Mugchilor fesutului adipos 56. Stimuleazl diferenfierea neuronalI 2. Nu confin lobi: Pancreasul endocrin l.

Viscere 3. Se forme azt rr:in iodarea tireoglobulinei L Sunt sintetizafi la nivelul coloidului tiroidian 3. Piele 9l .5t. Mugchi l. Mucoase 4.Stimuleazl procesele de cregtere gi diferenfiere celulari gi tisulard 59. Glucagonul: 2. Efectul vasoconstrictor al adrenalinei se exerciti la nivelul vaselor din: l. Inhibe secrefia gastricl 4. Stimuleazi secrefia biliard 2. Hormonii tiroidieni: l.Sunt eliberali din celulele foliculare in coloid sub acfiunea TSH hipofizar 1. Stimuleazd secrefia gastrictr 3. Inhibe secrefia biliarn 60.

D (pe.58.D (pe. A @9.56) I l.55) 52.ss) 4s. A (pg. B (pe.58.60) 53.55) 38. D (pg.Sa.55) ls.D (pe. B (pe. E (pe.57) 2.se) 18.54) 37.D (pe. E (pg. C (pe.s5) 44.60) 14.36) 48.56) A (pg.60) 57.57) 58.se) 24.57) 35.57.56) 33.57.60) 43. D (pe. E (pg.58.57) 22. C (pg. E (pg.56. E (pe. D (pg.se) l. C (pe.8 (pe. A (pe. C @9.60) 10.55.60) le.s6) 9.60) 46. B (pg.8 (pe.57.54. B (pe. A (pe.54. C (pe. B (pg. C (pe.56) 26.56) 20.se) 4. C (pe.55) 30.56) E (pg. C (pe.D (pe.se) C (pe. 4e. A (pe.se) 12. C (pe.nAspuNSURr: COMPLEMENT SIMPLU C (pg.55) 32.E (pe.59) 6.s4) 27. B (pg.s8) 5.54.55) 39.60) 23.se) 56. C (pg.ss) 2s.se) 28.58) 13. C (pe.56. A (pg.54) 16. D (pg. B (pe. D (pg. B (pe.s8) 2e.57) 3.54. E (pe. A (pe.54.54) 17. C (pe. D (pe.60) 60.56.54) 34. COMPLEMENT GRUPAT 41.55) 36.58) 54. 51. A (pe. B (pe. B (pe.59) 40.60) 31.54.54.8 (pg.8 (pe.E (pe.59) 55.56) 7.D (pe. 50.s4) 42.85) 8. C (pg.57) 92 .60) 47.58) se.58) 2r. D (pe.

25 ani D. Dr.Osul sacru prezinta urmatoarele caracteristici. Dan State 1 COMPLEMENT UNIC: Al5 ani B. Univ.frontalul E parietalul 3-Dintre oasele late fac parte urmatoarele.40 ani E.este asr.cu exceptia: Aeste un os median B.coxalul D.cu exceptia: Ascapula Bsternul C.l9 ani E"22 aru ZDin categoria oaselor lungi face parte: Afibula Bscapula C.varfrrl sau se uneste cu varfrrl coccisului 6Apendicele xifoid ramane cartilaginos aproximativ pana la: Apubertate B.este un os nepereche C^are forma triunghiulara D.mandibula E frontalul S.l8 ani C20 ani l.in sus E.Cartilajele de crestere raman cartilaginoase pana in jurul varstei de: D.20 ani C.zat cubaza.parietalul C.65 ani 93 .SISTEMUL OSTEO-MUSCTJLAR Asist.coxal D.occipitalul E"carpiene 4-Dinte oasele nepereche ale neurocraniului face parte: Alacrimalul B.temporalul D.

5A% '| l2.la nivelul lor se executa miscari foarte reduse E.l0 g.l4 8.7 D.humerus E.10 D.nu poseda cavitate articulara D.maticea organi ca a osului B.La formarea scheletului piciorului iau parte un numar de oase tarsiene egal cu: 4.Scheletul coapsei este format din: A.capsula articulara C.in cazul sindesmozelot infie oasele care se articuleazase interpune tesut fibros l3.coxal 1O. 8.humerus. ligamentele articulare 94 .Osul contine apa in procent de: A.prezinta un grad variabil de mobilitate C.Despre sinartroze este falsa urmatoarea afirmatie: A.6 c.La formarea scheletului mainii iau parte un numar de oase carpiene egal cu: A.8 c.clavicula. cavitatea articulara D.7 8.80% E.omoplat si humerus E.femur C.25o/o 8.8 E.T.fibula D.membrana sinoviala E.5 B.clavicula si humerus C.20% D.clavicula si omoplat B.tibie B.humerus si omoplat D.Dintre elementele strucfinale ale arfrodiilor nu face parte: A.Centura scapulara este formata din: A.30% C.sunt articulatii fixe B.5 I l.

brahialul E coracobrahialul 17 .extensor al antebratului : C.adductorul Enici unul 20.r-anivelul bratului.adductorul scurt C-adductorul lung D.In partea mediala a coapsei nu se afla: Aadductorul mare B.dreptul abdominal Eorbicularul buzelor l5-Tecile fine de tesut conjunctiv care invelesc fiecare fibra musculara poarta denumirea de: Aepimisium B.cvadricepsul E-adductorul mare medial l9. Ecoracobrahial It.triceps.Dintre muschii de forma circulara face parte: AMuschiul biceps Bmuschiul ficeps Cmuschiul tapez D.cvadricepsul C.deltoidul C.endomisium D.principalul muschi al umarului este: Abicepsul B.posterior.croitorul D.Cel mai lung muschi al corpupui este: A^adductorul lung \ B.l4.se gaseste urmatorul muschi Apnonator al mainii B.biceps D.qoitorul Enici unul 95 .bicepsul D.dreptul C.tricepsul D.Sub muschiul croitor se gaseste: Aticepsul B.perimisium C.teaca fibroasa Eteaca contractila l6.

filamentul de miozina E.Muschii scheletici rcprezintaurmatorul procent din masa organismului: A.ramane constant D.0.o B.0.proteinele contacti le D.scade B.0.80% D.sarcomer 23 .tetanos C.nici o afirmatie corecta secusa Zfi.muschiul gastrocnemian D.un potential de actiune propagat cu o vitezade 30m/s E.2l.membranaZ C.Llntetanos complet se poate obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa de: A.nici o afirmatie corecta 25.60% c.2 secunde C.50% 8.ln loja laterala a gambei se afla: A.4 secunde E.500/secunda E.0.Dupa denervare.1 secunde 8.dispare E.extensorii degetelor C.l0/secunda B.obtinandu se: \ A.3 secunde D.Drxatatotala a secusei este de: A.Activitatea electrica a unui muschi poate fi inregishata.muschiul solear E.calciu Z4.muschii peronieri B.creste C.450/o molecul ara a contractilitatii este repre zentata de : A.tonusul muschilor scheletici : A.0.Tricepsul sural 22.40% E.elecftomiograma D.50-10O/secunda D.5-1O/secunda 96 .5 secunde 2T.lO-S0/secunda C.Baza B.

20% 8.Reprezinta o contractie izomefrica: Afrisonul B.02 sec C.sustinerea posturii cdrpului D.30% 8.Necesitatile energetice ale metabolismului muscular sunt satisfacute in cea mai mare parte rcrob dupa : Aprimele 5 minute B.fibrele elastice din muschi D.nici o afirmatie corecta 30.0.fibrele conjunctive din muschi C.maseteri E.80% 29.0.de 10-20 stimulilsecunda D.01 8.peronieri 97 .primele l0 minute E.nici un raspuns corect 33.de 50.28.primul minut D.primele 2 minute C.Baza anatomica a elasticitatii muschilor este reprezentata de: 32.04 sec D.sarcomer E"nici un raspuns corect 3l.In energie calorica se fransfonna un procent din energia chimica egal cu: A.50% D.fesieri D.coapsei se gasiesc muschii: C.In B.pri4ele 45-secunde jurul articulatiei soldului Aadductori 34.70% c.Tetanosul incomplet se poate obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa: Acrescuta Bmedie C.Faza.l-10 stimulilsecunda Afibrele elastice din perimisium B.conhactia obtinuta in urma reflexului miotatic E.I 00 stimulilsecunda E.sistola cardiaca C.de contractie a unei secuse musculare drxeazain medie: sec 40.05 sec E.0.

20% B30o/o c.40% E.80% D.m.oase de membrtura 2.m.100/o COMPLEMENT GRUPAT 41.ftapez E.Amplitudinea secusei vanazaproportional cu: A.Dupa originea lor.si pe care oasele le retin.dreptul abdominal D.pectoral mare 38.3 S.raman constante atat tensiunea cat si lungimea muschiului E.intensitatea stimulului aplicat D.oasele se pot imparti in: l.tensiunea muschiului creste mult D.v ariaza lungimea si tensiunea rnuschiului B.deltoidul C.oase scurte 98 .lungimea ratnane constanta.nu face parte: A.nici o afirmatie corecta 36. biceps B.In timpul contractiei izotonice: A.Are forma de cupola: A.durata stimulului aplicat E.oase de cartilaj 4.tensiunea muschiului vattaza C.m.nici unul 39.nici o varianta corecta 40.m.oase lungi 3. lunguimea muschiului C. romboid D.toti E.diafragma C.Pb T C.Dinfre substantele toxice pahrnse in organism.Osul contine reziduu uscat in procent de: A.Hg B.Ca D.grosimea muschiului B.m piramidal B.F E.Dinfie muschii anterolaterali ai aMomenului face parte: A.nici o afirmatie corecta 37.

oaselor scurte Zmselo r bazni craniului 3.neregulate 99 .ovine din sudarea celor 5 vertebre coccigiene 3.se uneste cu bazacoccisului 2-pr.usor concave 2.nu ajung la XII de coaste: stern \ 4.rrlna 43.fibula 3.cifiozele sunt intalnite la nivel cervical 4scoliozele sunt ctnburi in plan frontal 4T.42.Despre osul sacru este adevarat ca: l -yarfrrl sau.se articvleazacu sternul prin intermediul cartilajului coastei X 4t.Osificarea encondrala da nastere: l.Despre coloana vertebrala este adevarata afirmatia: l.se articuleaza lateral cu humerusul 4.este asezata cu baza in jos 4g.este un os pereche 46.Dintre oasele nepereche ale viscerocraniului nu face parte: l.indreptat in sus.Despre scapula este falsa afirmatia: l.oaselor oaselor membrelor 4.coxalul 4.ue forma triunghiulara cu baza.in jos 4.vomerul Zlacrimalul 3mandibula 4maxilarul 45.este un os lat 2*ue forma triunghiulara 3.Dinfte oasele late face parte: l.usor convexe 3.oaselor boltii cutiei craniene 4{.parietalul 2.Amfiartozele pot avea suprafete articulare: l.Perechile XI si l-nu au cartilaj 2-se numesc false 3.plane 4.cuprinde 7 regiuni 2-prima vertebra cervicala se numeste axis 3.

tibial posterior 54.adductor scurt 4.se ldeltoid I La .muschiul gastrocnemian 2.nici o afirmatie corecta r00 .fesieri 53.triceps 4.randamentul confiactiei masei musculare este de 3A% 2.solear 2.fazade contactie 3.brahial 3.In loja laterala a gambei se afla muschii: l.muschiul solear 3.manifestarile termice se datoreaza fenomenelor termice din fibra musculara 3.50.In planul profuird al lojei posterioare a gambei nu se afla: I .faza de relaxare 4.muschiul triceps sural 4.faza izometrica 57.diafragma 5 nivelul bratului.Secusa musculara are urmatoarele componente: l.bicepsul 2.triceps stral 3.biceps bratrial Sl.gastrocnemian 4.tricepsul 4.muschiul piramidal al abdomenului 3.Dinfie muschii fusiformi nu face parte: l.croitor 3.70% din energia chimica se transforma in energie calorica 4.anterior.muschiul tibial posterior 56.fan de latenta 2. afl a urmatorii muschi : 2.Inpartea mediala a coapsei gasim urmatorii muschi: l.adductor mare 2.In legatura cu manifestarile termice ale contractiei musculare este adevarat ca: l.

prezint a 12 vertebre toracale l0l .dupa deneryare tonusul muschilor scheletici dispare 59.nu este de nafura reflexa 3.Despre tonusul muscular se poate afirma ca: l.Dinhe substantele toxice patunse in organism.Despre coloana vertebrala sunt adevarate afirmatiile: l.si pe care oasele le retin.nu face parte: l-Hg 2.dupa denervare tonusul muschilor scheletici scade 2.colagenul 60.Ca 3.prennta 4 vertebre lombare 3.St.dupa denervare tonusul muschilor scheletici creste 4.Pb 4.prezinta 8 vertebre cervicale 2.prezinta 4 vertebre sacrale 4.

B (pag.8 (pag. B (pag.C (pae.B (pag.C(pag.B $ns.B (pag.65) 10.D (pag.66) 60.B (pag.D (pag.8 (pag.69) l9.8 (pag.E (pag.RASPUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU l.C @ag.C (pag.B (pag.D (pag.C (pag.C (pae.B (pag.D (pag.A (pag.7l) s8.7l) 30.C (pag.63) 44.68) 5l .65) 7.65) 48.D (pag.68-69) 38.7l) 28.C (pae.7l) 27.70-71) 37. 32.6a) 5.D (pag.A (pag.70) s9.66) COMPLEMENT GRUPAT 41.A (pag.7l) s7.A (pag. E (pag.E Qns.C (pag.7l) 29.D (pag.63) 2.7l) 34.A (pas.70) s4.C (pag.C (pag.6a) 4s.E (pae.68) sz.69-70) 3s.71) 26.D (pag.68-69) l8.68) t7.65) t2.65) I 1.70-7t) s6.70) 2s.8 (pag.7l) 3l.C (pag.65) 47 .C (pag.A (pag.67) t4.8 (pag.A (pag.68) 16.70) 23.8 (pag.7l) 36.A (pag.63) 4.D (pae.70) .8 (pag.70) 24.70) 22.66) 40.D (pag.69) 53.64) 6.63) 43.69) 2t.63) 42.70-7t) 33.A (pag.B (pag.65) 8.67) l3.C (pag.65) 49.67) 50.68) l s.70) 5s.63) 3.6s) 9.8 (pas.C (pae.C (pag.E (pag.A (pag.69) 20.A (pag.A (pag.68) 39.66) 102 .6a) 46.

Neuocraniul addpostegte A. Sistemul nervos somatic D. Cregterea claviculei gi a mandibulei D. Cregterea oasielor membrelor C. Transformarea fesutului cartilaginos al embrionului in fesut osos al adultului C. Endocrin E. Encefalul B. Cregerea in lungime a osului E. viscerocraniul confine segmentele iniliale ale aparatelor : A. Acustico-vestibular D. Auditiv B. Cardiac B. Transformarea fesutului osos compact in fesut osos spongios E. Coman Laurenfiu COMPLEMENT UNIC: lProcesul de osteogen ezt constd in A. Cregterea oaselor bollii cutiei craniene B. Vascular C.Crcgterea oaselor membrel or bollii cutiei craniene D. P6trulderea capilarelor epifizare in cavitatea medular6 D. Osificarea encondraltr realize azil : A. Nici un raspuns correct : 6.Blocarea activitiifii centrelor de osificare primitivi B. Cutanat E. Nici un rdsprurs correct 5- Viscerocraniul confine segmentele periferice ale analizatorilor A.NSTDMUL OSTEO-MUSCULAR 2 fd Lucr. Trecerea de Ia osificarea desmali la osifi careaencondrale &ifrcarca C E Crcgterea oaselor scrnte gi oaselor bazei craniului Cregterea oaselor desmald realizeazd : A. Mtrduva spinlrii : C. Vestibular C. Cregterea cavitlifii medulare osoase 4. Toate raspunsurile sunt corecte 103 . Sistemul nervos central E. Cregterea in grosime a oaselor lungr E.Der{o\\areacarti\aiu\ui{iatrzo-epitrzar 3. Respirator D. Dr.

7. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt : A.30 -32 A. Lungimea E. 4 -5 sacrate . Vomerul D. Coloana vertebrali are un num[r de vertebre egal cu : A. 4 oase pereche gi 3 oase nepereche 10. Etmoidul 9. Toate raspunsurile sunt corecte 13.4-5sacrate D. Maxila E.30 -34 E.4-5lombare C.6-8oase D. Vertebrele diferitelor regiruri sunt in numtrr de : A.8 oase liungi predomin[ : E. La oasele A.7 .7 cervicale 8.12 toracale D. Neurocraniul este format din A. Ma.xila E.32 -34 D. Nici una din cele de mai sus I l. Palatinul C. l0 8.4-5coccigiene E.33 -34 8. Oasele pereche ale neurocraniului sunt A.4-5coccigiene E. Toate raspunsurile sunt corecte. L{imea B. Parietalul B. Occipitalul C. 8 oase B.4-5lombare C. CometuI nazal inferior : B. Initlimea gI ldlimea D. Temporalul 8. 104 . 3t -34 12. 6 oase : C. Ldfimea gI lungimea C. Malarul D. Specificafi num[rul corect de vertebre : c.

Omoplatul C. Ultimele 8 perechi : 19. Prezintil 5 regiuni E. Ultimele 7 perechi D. Arc vertebral situat in partea ventrali B. Toate raspunsurile sunt corecte 17. Corp vertebral situat in partea dorsali C. Nici un rdspuns correct l0s . Se impart dup6 regiunile clrora le aparfin D. lombar gi toracal E. Toate rtrspunsurile sunt corecte It Din cele 12 perechi de coaste se unesc cu sternul A. Este un os lung B. Sunt in num[r de trei B. Primele 8 perechi C. Formeazd coloana vertebrall 15. Ultimele 2 coaste B. Vertebrele au urmtrtoarele caractere cu o excepfie : A. Este situate in partea posterioar[ a toracelui E. Este situate /e linia mediantr a toracelui D. Curburile sagitale ale coloanei vertebrale : A. Primele l0 perechi B. Este un os scurt C. Sternul se articuleaz[ cu : A. Cea cervicalil are convexitatea posterior C. Humerusul D. Sunt dispuse una deasupra dteia B. Corp vertebral situat posterior 16. Sternul are urmdtoarele prpprietiifl : A. Sunt localizate la nivel cenrical. Nici un raspurur nu este correct A). Cea toracali are convexitatea anterior D. Sunt patologice B. Cea lombarl are concavitatea posterior E. Garntr vertebralI situatit lateral D. Ultimele l0 perechi E. Scad rezistenla coloanei vertebrale C Cresc elasticitatea coloanei vertebrale D. Arc vertebral situate in partea dorsali E. Extemitatea externi a claviculelor E. Curbwile sagitale ale coloanei vertebrale au urmltoarele caractere : A. Vertebra este formatlt din : A. Nu sunt dispuse metameric C.14.

Este un depozit de calciu 26. Sunt articulafii imobile E. inhefin echilibrul acido . Sunt articulafii fixe B.bazic B. Reprezintlelementul activ al aparatului locomotor C. Care dintre urmitoarele afirmafii despre sinartroze nu este reali A. Coloana vertebrali lombard C. Capsula articularl B. 8 metacarpiene C. 8 carpiene : 22. 8 oase metatarsiene D. 12 falange E. Sunt corecte numai rlspunsurile 2 gi 3 23. GenercazAo parte din elementele figurate D. Cavitatea articularl D. Nici un rispuns correct E. Femurul : B. Care dintre urm[toarele elemente stnrcturale aparfin anrodiilor A. Produce elemente figurate D. Menfine echilibrul acido . Scheletul piciorului este format din A. Sacrul D.basic B. 5 carpiene B. in aceste articulafii se executll migclri ample D. 7 oase tarsiene : 24.calcic C. Se pot osifica cu vdrsta : : 27. 8 tarsiene E. 5 oase tarsiene C. 12 falange D. Reprezinthun depozit de proteine al organismului E. Toate elementele de mai sus : 106 . Nu posed[ activitate articularl C. Este un depozit de sdruri minerale B. Ligamentele articulare E.21.La formarea bazinului particip[ A. Oasele au urmdtoarele roluri: A. Scheletul miinii este format din A. 8 oase tarsiene B. Dinte rolurile fesutului osos enumerate mai jos una nu este real[ A. Intervin in apfuarea organismului prin producerea de anticorpi 25. Menfine echilibrul fosfo . Membrana sinovialtr C.

Extensibilitatea Plasticitatea t 3d. Excitabilitatea B. Filamentele de actin[ E.parietali E. Elasticitatea E. Sarcomerul D. Sunt numai dilatatori ai orificiilor D. Sternocleidomastoidianul D. Temporalul E. Sarcolemi B.40% E.45 % c. Mugchii mimicii : A. Nici un raspuns correct 29.25 % D. Fibrele musculare se inseri pe oase prin : A. Dinhe muqchii gdtului fac parte : A. Temporo . Nici un raspuns correct 31. Sarcolema C. Septuri D. Maseterul B. Tendoane E. Endomissium C.Mugchii striafl reprezintil procentual. Filamentele de miozinl rc7 . Frontal sunt reprezentafl prin : B. 4. D. Maseter 30. Sunt numai constrictori ai orficiilor C.35 % 8. Epimissium 32. Frontalul C. Proprietitlile mugchilor scheletici sunt urmtrtoarele cu o excepfie : A. Parietal C. Care dinbe urmiltoarele elemente reprezintll bananatomicl a conhactilitefii musculare : A. Proteinele conffactile B. Au rol in determinarea expresiilor fefei B. Mqchii masticatori A.2t.30 o/o in ralnst cu greutatea corpului : 33. Contractilitatea C. Sunt mugchi netezi E. Hioidieni D.

: Emisferele cerebrale . Mitocondriile C.10 m/sec C. Perioada de laten{6 a secuselor este prea mare B. 30 m/sec D. C. Frecvenfa stimulilor nu poate fi prea micd E. Confine doul benzi H 37 . Are dou[ faze:. Aparatul Golgi D. Este delimitat de doui bewiZ E. Sarcomerul se caractenzeazdprin urmdtoarele cu o excefie A. Proteinele contractile E. Poate fi izometricl sau izotonicl E.35. Comanda voluntari se transmite la mugchi prin impulsuri cu frecvenftr mare C.80 m/sec 40. D. Sctutarea mugchiului B. Nu se efectueazi lucru mecanic extern D. NumEnrl de fibre musculare antrenate in contracfie este limitat 38. Toate : confiacfiile muqchilor din organism sturt tetanosuri gi nu secuse deoarece : A. Precizali caf. Potenfialul de acfiune al mugchiului striat vitezd de : I se propagl in lungul fibrei musculare cu o A. Cerebelul 3. Sarcomerul 36.e dintre urmdtoarele reprezinthbazamolecularl a contractilifiifii musculare : A. Glanda hipofiz[ r08 l. Amplitudinea ei variazi invers propodional cu intensitatea stimulului aplicat COMPLEMENT GRUPAT l. 0. Dac[ stimularea scade se fiansform[ in tetanos. Se scurteazl in contracfie D.05 mlsec B. Confine filamente de actini 9i de miozind C. Se produce pufini cildtni E. Este unitatea morfo-funcfionald a miofibrilei B. Secusa muscularl : A. Tnrnchiul cerebral 4.latenfl gI relaxare B. Se produc numeroase secuse cu o perioadi de latenfi mare 39. Netrocraniul confine 2. Ribozomii B. Confiacfia izometricd a mugchiului striat consttr in : A. Durata totali la mugchiul striat este de I min. 40 . Tensiunea in mugchi rimdne constantd C. Perioada de relar<are a fibrlor musculare este scurtd D. Proporfional cu frecvenfa stimulilor E. 0.

: Manilare Vomerul Zigomatice Mandibula Despre coloana vertebrali se poate afirma : 1. : Osificarea desmalI Asigrrl cregterea in lungime a oaselor lungi 2.basic l. DI naqtere oaselor membrelor 3. D[ nagtere oaselor bollii cutiei craniene l. l. 5 metacarpiene 3. 8 carpiene l. 3. Sunt in numlr de 14 perechi 4. Menfinerea echilibrului fosfo .Viscerocraniul prezintL caracteristicile urmtrtoare : 1. Este formati din 33 . Asiguri deryoltarea bazinului osos 109 . : pe sqrma periostului 4. Formeazl oasele felei 2. Confine segmental periferic al unor analizatori 3. Care dintre urmtrtoarele caracteristici ale coastelor sunt adevtrrate 2. Se articuleazlpoterior cu coloana vertebraltr Care din urmitoarele funcfii aparfin oaselor : Menfinerea echilibrului acido . Este alcituit din 8 oase Oasele perechi ale viscerocraniului sunt 2. Srurt acoperite de periost 4. Este segmental axial al tnnchiului 4. Primele 7 perechi se articul@zddirect cu sternul 3. Confine segmentele initiale ale aparatelor respirator gi digestiv 4. : Se articuleazl. Sunt cartilaje hyaline l.calcic 3. l4 tarsiene 4. Vertebrele sunt dispuse metameric 3.34 de veretebre 2. acfionflnd ca pdrghii l. 4. Acoperl epifizele 3. Cartilajele articulare pot avea una sau mai multe caracteristici Iau nagtere din cartilajele de cregtere 2.electrolitic 4. Menfinerea echilibrului hidro . Confine mdduva spindrii : Scheletul mdinii confine urm[toarele oase 8 falange 2. Realizarea migcirilor.posterior cu sternul 2.

Sebazeazipe existenfa sarcomerului ca unitate anatomicl 4. Excitabilitatea fibrelor musculare este consecinfa 2. l. 3. este precedati de o perioadi de latenfi 4. l. Secusa este : O contracfie musculard simpld 2. Traverseazi sarcoplasma tuturor miofibrilelor Este situatil in mijlocul discului intunecat Se inseril pe partea externi a sarcolemei fibrei musculare solidarizeaziltoate miofibrilele in timpul confiacfiei ll0 . Contractilitatea 2. Poate fi izometrici sau izotonici l. 4. Conftacfia musculari este consecinfa : 2. l. Produc extensia piciorului Produc extensia degetelor Joactr un rol determinant in actul mersului Produc extensia gambei pe coapsi : 14. 4. : Sarcolema Miofibrilele Sarcoplasma Capsula periferictr : 16. Se bazeaz[ pe existenfa proteinelor contractile ca bazLmolecular 15. : Produc o cantitate mare de cilduri Sunt datorate fenomenelor biochimice din fibra musculari 70% din energia chimic[ din mupchi se hansformi in c6ldurd in repaus nu se produce c6ldtn6 I 1. l. 1. l. Are o fazdde contracfie qI una de rela<are 3. 4. 3. 4. 17. SctrtErii tendoanelor Scurtiirii sarcomerelor Contracfiei filamentelor de actintr pi de miozini Alunectrrii filamentelor de actini printre cele de miozinl : 13. Reprezintif capacitatea de a dezvolta tensiune inile capetele sale 3. 4. 12. 3. 3. 4. Permeabilititfii selective Conductanfei ionice Pompelor ionice Polariztrrii electrice membranare MembranaZ: 2. 3. 3.10. Loja posterioari a gambei confine mugchi care au urmdtoarele acfiuni 2. Este proprietatea specifici numai mugchiului in stnrctura fibrei musculare intrtr 2. Manifesttrrile termice ale contracfiei musculare se caractenzeazfprin 2. l.

tetanici este : Este contracfia musculari normal[ in organism Este rezultatul aplic[rii unui stimul repetitiv. Anaerob in primele 45 . Aerob la inceputul unui efort intens 3. Precede fazade contracfie 3. Acum are loc manifestarea eletrictr a confiacfiei. Duptr primele cca2 min de effon metabolismul devine aerob 4. lll . 4.It. Dureazl0. l. 3. Metabolismul muscular este : l. la intervale mici gi regulate Se inscrie pe miograml printr-un platou Este rezultatul aplicirii unui stimul mic electric pe nervul motor 19. ?fi.01 sec 4. Duptr cca I o16 de la efort devine din nou anaerob l.90 de secunde ale unui efort moderat 2.Fazade latenftr a secusei musculare : Are o drnatil specifici fiec[rui tip de mugchi 2. Contracfia 2.

C 39.E 5.C 4. C 23.E 9.nASpUNSURI: COMPLEMENT UNIC: COMPLEMENT GRUPAT: 2.C 6. A 29. C 40.C 3. B ll. t6. l. B 19. A t7. c 13. A 14.B 1.8 8. 35. E 31. 19.8 24. C 28. A 22. E 12. D 32. A 20. D t4.B 7. D tt2 . 12.D 18. C 30.D A A 9. E 2t.8 25" C 26.A 3. C C D E 37. A 11.C 7. C 5. 18.E 10.E 2. A 16.B D D 20.8 38.B 4. B 15.D 33.C 10.E 27. C 8. 34.D 13. E E E 15. t7. 36.A 6.

Stimuleaz[ lipogeneza E. Scindeazi proteinele in aminoacizi B. Prezinta haustre E.5) afirmafii sunt corecte cu excepfia: A.8-3. Mg'* 2 Despre pepsinogen se poate afirma c6: A. Hidrolizeaz[ emulsiile lipidice C. Na* E. Electoldii care se gisesc in salivi in concentrafie mai micl decdtiin plasma sangvin[ sunt umtrtorii. Hidrolize azL gelatina 5. Prezinta fibre musculare oblice D. Pentru colon urmatoarele 1. Orofaringele E. Este necesar pent r digestia lipidelor C. cu excepfia: A. Este o enzim[ cu activitate extrem de intensl B. Reduce Fe2* absorbabil D. C** B. liltiazeprocesul de digestie in general 3. Urmatoarele afirmatii despre hpaza gastricd sunt corecte: A.SISTEMUL DIGESTIV 1 Asist. Ileon B. Prezrntafibre musculare circulare B. Pancreas C. Univ. HCI are urmatoarele efecte: A. Secrefia sa este intribatil de secretinl gi gastrini B. Reduce Fe3* absorbabil 6. Dr. Colon sigmoid ll3 . Prezinta fibre musculare longitudinale C. Tubul digestiv este format din urmatoarele. Secrefia sa este stimulatil de acetilcolinl E. Se activeazi numai in contact cu HCI E. Este prezenti numai la sugar D. Bogdan Diaconescu COMPLEMENT SIMPLU: l. cu excepfia : A. Este inactivat in contact cu pepsina C. Cavitatea bucali D. KC. Prezinta tenii a 4. Este o enzimd proteoliticl activi in mediu alcalin (pH optim D. CID.

Secretil o hpoproteinl necesard pentru absorfia intestinald a vitaminei Brz B. Glandele suprarenale D. E. Sunt celule G E. C. Absorbfia tuturor aminoacizilor. D. Lipazagashicd B. Prezintl conhacfii faringiene automate E. Labfermentul C. Pepsinogenul E. Lubrifiazi alimentele E. Celulele oxintice: A. Glanda submandibulari B. etanol gi api E. Hipofiza 13. Urmatoarele sunt glande anexe ale tubului digestive: A. Intervine in digestia amidonului crud D. Are ca rezultat prevenirea refluxului gasto-esofagian B.7. Constil in impingerea alimentelor spre faringe. Are rol bactericid B. Glanda pineali E. Este activat numai in contact cu HCI C. Este un timp voluntar C. Intervine in menfinerea echilibrului hidroelecfiolitic C.Lanivelul stomacului au loc urmatoarele: A. Sunt enzime secretate de stomac urmltoarele cu excepfia A. Urmatoarele roluri ale salivei sunt corecte cu excepfia : A. Secreta o glicoproteintr necesar[ pentru absorfia intestinali a vitaminei Bo C. Timpul faringian al deglutifiei: A. Absorfia unor substanfe foarte solubile in lipide. Gelatinaza : g. Secreti mucus . Poate fi oprit ln mod obignuit D. Excreta metale grele 8. Timusul . Absorblia substantelor solubile in glucide pi glicerini C. fiind sediul principal de absorblie B. 10. Sunt localizate in regiune antrall D. Pepsinogenul: A. Este secretat sub forma activl B.5) l. I Scindeazi proteinele in aminoacizi.8-3. Mucusul gastric D. Nu se absorbe glucoza. 12. Absorbtia doar a Na* in cantit6fi mici D. Poate fi activat gi de pepsina anterior formatii Este activ in mediu alcalin (pH 1. il4 .

Mecanisme newoase gi umorale C. 5 C. Contracfie sfincterientr D. Evacuarea secrefiei biliare se realizeazdpin: A. Lipaze C. Colesterol B. Glucozi C. la un ph optim intre 1. Aminoacizi D. Secrefia HCI este influenfatii de: A. K- It. cu excepfia: A. 17 Se active azdin prezen[aHcl Se activeazi numai in contact cu pepsina anterior formatd Scindeazaproteinele . independent de alte mecanisme 115 . Acetilcolini care inhibl secrefia D. Nernoni ai sistemului nervos enteric C. Toate variantele de mai sus. in compozilia bilei inft[ urmatoarele. Gastrini B. Are ca forma activ[ pepsinogenul B. Proteaze D. afirmatii legate de pepsinr sunt corecte.8-3. Somatostatin[ care stimuleaz[ secrefia 16. Urmatoarele A. Lanivelul stomacului are loc absorfia urmatoarelor substante. Lecitini E. cu excepfia : A.t4. Forfa confiacfiilor gastrice este controlat[ de: A. Electrolili D. Gastrini care inhib[ secrefia B. Na* E. Pigmenfi biliari 20. Stimulareasimpaticd B. cu excepfia: E. Actioneazi in mediu acid. Conhacfiei musculahrii vezicale E. Secrefia patcreatici confine: A. D. Pepsini 15. Inhibitorul tripsinei E. Amilaze B. Ph E. Mecanisme stict nervoase. Acizi gra$i B. 19. Acetilcolinesteraz[ C. Glicerina \ C. Labferment D. Secretini care inhibe secrefia E.

Gelatinaza D.Dietazilnic[ proteic[ a adultului A. Aporhrl de glucide este de: A.5-0. Gelatinei E. D. Sunt liposolubile. 3elkgcorp D. Monozaharide 2T. Secretia biliard este: A. Lipaza . Maltozei a 25. 500-1200 glzi B. D. Sarurile biliare: A. Bila confine urmatoarele enzime: A. Scad absodia monogliceridelor C. 0. Glucidele majore ale dietei sunt reprezentate de: A. Tuturor proteinelor ingerate C. Lactozei.7 elkecolp 60-80% din dieta 50-60% din dieta 26. Lipidelor neemulsionate B. Necesari pentru excrefia unor substanfe solubile in api. Sucul gastric actioneaztr asupra: A. Lactoza D. Secretat[ in timpul perioadelor interdigestive C. 23.21. Nu confine enzime 24. Realizatd de c6tre hepatocite gi celule ductale D. Secretattl in cantitate de 1200-1 500 mUzi B. Amilaza C. Necesard pentru digestia gi absorfia tuttnor alimentelor E. Colecistokinina B.0. 25-160 glzi C. Au rol bacteriostatic D. 5elkgcorp / kg corp ll6 . E. 0. 10 e C. Au in componenf[ enzime gi pigmenfi biliari E.5. Taharaza B. Peptidaze E. precum bilirubina 22.7 g lkgco{p este de: B. Maltoza E. C. Au rol de a inhiba motilitatea intestinalE B. I elkgcorp E.

r @- B. D.Mg'* D. Factorul intrinsec Vitamina \ Vitamina Bl2 Vitamina C Vitamina K A 3f A Na* B. Nici una din variantele @. Fe2* D.K de mai sus. Vitamina D. cu excepfia : a'.Gastrini Factor intrinsec HCI Mucus Pepsinogen il- urmatoarele sunt dizaharidaze intestinale. cu excepfia: Vitamina B.Lhmntoarea vitamind stimuleazl absorblia A fierului : B. in colon se secreti Fe3* : c. cu excepfia Glucuronidaza B. D.Glandele oxintice A B. Maltaza E" Taharaza A : $iM"- A tabfermentul ac[ioneazl in prezenfa ionilor de : C** c. E.D D. se absoarbe AA calciul din intestin cu ajutorul vitaminei : c.@" Sunt vitamine liposolubile. C. If E" Na* .r E. C** tt7 . Vitamina E" Vitamina A A C D E K secretii urmitoarele.E B. E. Lactaza D. Vitamina C. E. lzomaltaza C. C.

35. Care din urmatoarele afirmafii legate despre proteine sunt corecte: A. Existia sisteme de transport Na-independente cu rol in absorfia aminoacizilor B. Exista sisteme de transport Na-independente cu rol in absorfia dipeptidelor C. Exista sisteme de transport Na-dependente cu rol in absorfia tripeptidelor D. Se absorb ca polipeptide E. Se absorb aproximativ 50-600/o dintotalul proteinelo ingerate.
36.

Lanivelul intestinului subtire apa:

A. Se absorbe activ in componenfa chilomicronilor B. Se absoarbe activ prin gradient osmotic C. Se absoarbe activ D. Se absoarbe ca unnare a gradientului osmotic creat de absorfia electolililor E. Nu se absoarbe
37. Vitaminele hidrosolubile se absorb: A. In componenta miceliilor

B. Prin gradient osmotic in intestinul sublire proximal C. Prin hansport facilitat Na-Independent D. In intestinul sublire proximal E. Vitamina C stimuleazaabsortia lor.
38. Urmatoarele afirmafii despre lipide sunt corecte: A. Se absorb prin difuziune pasivI B. Se absorb independent de sdnrile biliare C. Se absorb prin tansport activ Na-dependent

D. E.

Dieta normali zilnic[ vanazdintre 250-800 glzi Inainte de a fi digGate lipidele hebuie transformate in picaturi cu diametrul l0-50lrm.

39. Fierul se absoarbe: A. Numai in jejun B. Fe2* se absoarbe mai usor decat Fe3* C. Vitamina C inhib[ absortia fierului D. Fe2* nu se absoarbe. E. Numai in ileon 40. Aminoacizii se absorb prin mecanism: A. Activ cuplat cu Fe2* B. De pinocitozd r C. Activ cuplat cu Na* D. Pasiv E. Nici rurul de mai sus.

COMPLEMENT GRUPAT: 41. Urmatoarele celule pot secreta mucun: l. Celule speciale aflate in epiteliul intestinal 2. Celule speciale aflate in criptele Lieberkiihn

3. Glandele Brururer 4. Celulele pilorice.

118

4Z.Enzime proteolitice se gisesc in: Sucul gastric 2. Sucul intestinal 3. Sucul pancreatic

l.

4. Bila

43. La

nivel intestinal dinte urmatoarele substante l. Toti electrolitii 2. Lipidele 3. Aminoacizii 4. Apa

se absorb pasiv

U.

Prin substanfele con{inute, saliva are urmatoarele roluri in digestie: Bactericid 2. Inlesnegte masticafia 3. Incepe digestia amidonului preparat 4. Favorizeazl vorbirea

l.

45. La nivelul stomacului

2. Lipide 3. Etanol 4. Vitamine
46. Mucusul gastric: Este secretat de celulele oxintice 2. Este secretat dC unele celule pilorice 3. Are rol in protectia mucoasei fata de pepsina 4. Are rol in protectia mucoasei fata de HCI

l.

se absorb:

Apa

l.

47 - Carc

2. 3. 4.

l.

din urmatoarele enzime nu sunt secretate in lumenul intestinal? Maltaza Lactaza Zahanza Dizaharidaznle

48. Urmatoarele afirmatii despre HCI sunt corecte:

Activeaza pepina 2. Reduce Fe2* 3. Secretia sa este stimulata de somatostatina. 4. Asigrna un pH optim pentru actiunea pepsinei

l.

49. Bila confine: l. Biliverdina 2. Metabolifi ai hemoglobinei

3. Colesterol 4. Lecitini

il9

50. Sucul pancreatic confine urmatoarele, cu excepfia HCO3-; 2. Amilaza pancreaticd

:

r.

3. Tripsinl 4. Lecitina

51. Fierul se absoarbe

2. 3. 4.

l.

in

:

Jejun Duoden Ileon Colon
:

52. Sunt principali electrolifi ai salivei

2. HCOr' 3. Na* 4. Cr
53. Glandele oxintice secrettr

l.

c**

2. 3. 4. Gastini
1.

I.

:

HCI Factor intrinsec Mucus
a

54. Proteinele care apar in scaun provin din
Proteinele animale ingerate

:

2. Denitusuri celulare 3. Proteine vegetale ingerate 4. Bacteriile din colon
55. Ptialina nu acfioneaz[ asupra
:

2. Zaharczei
3. 4.
Lactozei Amidonului preparat

1.

Maltozei

56. Stomacul prozintil fibre musculare:

2. Longitudinale 3. Oblice 4. Nu prezintii fibre musculare
57. Vitaminele hidrosolubile se absorb:

l.

Circulare

2. 3. 4.

l.

Prin fiansport facilitat Proximal, la nivelul intestinului subtire Prin fiansport activ Na-dependent Distal, la nivelul intestinului subtire

na

5t. Activitatea motorie a stomacului realizeazil:

2. Stocarea alimentelor 3. Evacuarea continutului gastric in duoden 4. Activarea pepsinogenului

l.

Amestecul alimentelor cu secrefiile gastrice

59. Urmatoarele mecanisme favorizeazd absorbtia gastrici Refeaua vasculari de la nivelul vilozitafilor

2. Grosimea minima a peretelui intestinal 3. Migcarile contractile ale vililor stimuleazi tranzitul substanfelor absorbite

l.

4.
2. 3. 4.

Suprafala mare de contact

60. Celulele ductale se gdsesc la nivelul:

l.

Glandelor oxintice Pancreasului Criptelor Lieberkiihn Ficatului

tzl

RASPUNSURI

3. C {es7a) 4. B @s.77) 5. D {eg77) 6. B (pg 74,75) 7. C (pe 75) 8. C {es77) e. D (pg77)
10.

2.

l.

B (pg 7s)

Ares77)

31. A (pe 80) 32. B (pe 80) 33. D (pe 81)

I

l. E @e77)

D @e77)

14. A@e77) 15. B @s77) 16. D @e77)

t2. A (pe 75) 13. D @e76)

34.D (pe 82) 35. C (pe 81) 36. D (pe 8l) 37.D (pe 81) 38. A (pe 8l) 3e. B (pe 8l) 40. C (pe 81) 41. E @977,79) 42. A (pe 80) 43. C (pe 81) 44. A (pe 7s) 4s. A @e77)

t7. A @e77)
18. E (pe 78)

le. B (pe 78) 20.8 (pe 78)
21. C (pe 78) 22. C (pe 78) 23.E (pe 78)

24.D @g77,78) 2s.E (pe 80) 26. C Ge 80) 27. A (pe 80) 28. B Ge 8l) 2e.E (pe77) 30. A @e79')

.8 (pe 7e) 48. C @e77) 4e.E (pe 78) s0. D @e77) 51. B (pe 8l) s2.E (pe 7s) 53. A @e77) s4. C (pe. 8l) 55. A (pe. 80) s6. A @e74) s7. A (pe 8l) 58. A @e77) se. E (pe 80) 60. C (pe 78)
47

46.8 @e77)

t22

SISTEMUL DIGESTIV 2
Asist. Univ. Dr. Dana Mihalea

COMPLEMENT UNIC:

l.

Pntrunderea in duoden a produgilor digestiei lipidelor determini secretia de:

A.lipazdpancreaticd B. secretini
C. enterol<tnazd D. colecistokinini E. s[ruri biliare 2. Celulele speciale din epiteliul intestinal secretJi:

A. electrolifi B. dizaharide C. somatostatini D. colecistokinind
E. mucus 3.

Urmltoarelf afirmafii sunt adevirate, cu excepfia: A. in lobulul hepatic, hepatocitele sunt dispuse radiar B. hepatocitele vin ln contact cu capilarele sinusoide C. infre hepatocite se delimiteazfcanalicule biliare D. la periferia lobulului hepatic se afl6 canalul hepato-coledoc
E. nicio excepfie

4. Care enzim[ este activathprin autocatalizI:

A. tripsina B. chimotripsina C. gelatinun D. enterokinaz.a
E. nucleaza
5. Absorbfia vitaminei B12 se rcalizeazilla

nivelul:

A. stomacului B. duodenului C. jejunului D. ileonului E. colonului
6. Masticafia are urmitoarele roluri, cu excepfia:

A. inifierea secrefiei gastrice B. elaborarea senzafiei gustative C. fragmentarea alimentelor D. formarea" lubrifierea gi hmuierea bolului alimentar E. nicio exceptie r23

vitamina C B. 20 o/o drn lipidele ingerate C. esofagul E. somatomedini B. colecistokinini t24 . secrefia intestinald E. l0 % din lipidele ingerate B. 60 % dnlipidele ingerate 13. Peptidazsle intestinale acfioneazi asupra: A.7. in vena portl se gisesc urrn[toarele substanfe. Netronii sistemului nervos enteric elibereazI: A. secrefia pancreaticd D.lipaza 8. secrefia biliar6 10. 30 % din lipidele ingerate D. acizi gra$i C. stomacul D. Care dintre urmitoarele secretii confin nucleaze: A. oligopeptidelor C. vitamina Bl2 9. HCI B. cu excepfia: A. somatostatinl C. pepsinogenul E. peptidelor B. Care dintre urmitoarele substanfe nu este secretatd in lumenul gastric: A. porfiunea superio ard aduodenului C.gi dipeptidelor E. aminoacizi E. Fafa inferioar[ a ficatului nu are raporturi cu: A. tn hpsa slrurilor biliare. mucusul D. enterokinazl E. se pierd prin materiile fecale: A. fructoz6 D. proteinelor nedigerate in stomac D. vezica biliarl B. gastrina C. secretinl D. tri. chilomicronilor 12. pancreasul I l. 40 % din lipidele ingerate E. secrefia salivard B. secretia gastricd C.

secrefia pancreaticl C. enterol<nad E. vena portl D. 2000 . l0 -20% $in totalul celor ingerate B. secrefia gastricl B. umecteazd mucoasa bucal6. Chimofiipsinogenul este transformat in forma lui activd de: A. sdrurile biliare nu fiec prin: A. favorizdnd vorbirea C. lSOdmy zi D. secrefia intestinali E. toate aceste substanfe 15. niciun rispuns corect 17. 1500 . incepe procesul de digestie al amidonului preparat B. excrefia unor agenfi patogeni D. vena cav[ inferioari D. 20 . Capilarele sinusoide din lobulul hepatic se varsl in: A. Funcfiile salivei sunt urmltoarele. intestinul subgire E.1500 mU zi C.80 -200mV a B.14. Reglarea pH-ului in intestinul superior este asiguratit de: A. artera hepaticl 16. chimotripsina anterior formatii C. secrefia biliari D. venele hepatice C. ficat B.25 .30% din totalul celor ingerate C. canalul coledoc C.2000 mU zi E. vena porti E. vena centrolobulari B. pepsini B. cu excepfia: A. in circuitul entero-hepatic. Proteinele asupra cfuora acfioneazi pepsina reprezintS: A. pancreas 125 .3000 mU zi caxe se poate absorbi la nivelul colonului este de: It. niciun rdspuns corect 20. 50 -70o/o din totalul celor ingerate E. rol bactericid prin lizozim E.50% din totalul celor ingerate D. 1200 . Cantitateamaxim[ de api A. tripsin6 D. rol important in menfinerea echilibrului acido-bazic 19.

gastrin[ D. glucagon C. intestinului sublire D. Celulele G secret6: A.lactaza D. cu excepfia: A. aldosteron B. incompozifia bilei se glsesc urmitoarele. glucagon C. nicio excepfie 24. deschiderii apendicelui in cec B. rectului 25. colesterol C. Dizahartdazele intestinale sunt urmdtoarele. cu excepfia: A. clor C. somatostatini D. cecului C. colonului descen{ent E. mucus t26 . somatostatinl E. Originea teniilor musculare se afl[ la nivelul: A.rlui gastric C. sodiu B. fundului gi corpului gastric B *tr. izomaltaza C. colonului E.21. gelatinazd B. colonului sigmoid 22. colecistokinintr E. colonului ascendent D. sucroza E. Fibre musculare netede oblice se gisesc la nivelul: A. toate rispunsurile sunt corecte 23. secretin[ 27. Absorblia pi secrefia la nivelul colonului sunt controlate de: A. lecitini D. aldosteron D. potasiu E. elecfolili E. Secrefia biliari este stimulatii de: A. maltaza B. zaharaza 26. pigmenfi biliari B.

€ste secretat de: A. PH-ul optim pentru acfiunea pepsinei este de: A. I -2. cu excepfia: A. contracfiile de amestec fragmenteaz6 chimul de 8-12 ori pe minut B. col gi coadi E. galactoza D. HPO+' C. Care dintre urmitorii produgi se absorb in enterocite prin difuziune facilitatI: A. fosfolipide C. Urmtrtoarele afirmafii despre activitatea motorie a intestinului subfire sunt adevlrate. la formarea chilomicronilor nu participi: A. in enterocite.2 cm/secundi E.3. nicio excepfie 32.2. la nivelul lui sunt doutr canale pancreatice: principal gi accesor C.28.Mg* K- 33. celulele exocrine sunt organizate in acini D. confine celule exocrine.2-3 31. fructoza B. un$le peristaltice apar in orice parte a intestinului subfire C.9 . colesterol D. aminoacizii C. lipidele 127 . Se poate secreta liber sau combinat cu proteine: A.5 . celulele mucoasei duodenale 30. HCOr' B. 1. 1. celulele ductale pancreatice E. siruri biliare 29. celulele speciale intestinale D. este format din trei pn4i: cap. proteine E. cu excepIia: A.5 B.5 8.2 D.5 c. HCI E. glandele Brunner C. endocrine gi ductale B. undele peristaltice se deplaseazl mai lent in intestinul proximal gi mai rapid in intestinul terminal D. glucoza E.5 . trigliceride B. undele peristaltice se deplaseaztr cu o vitezdde 0. canalul pancreatic principal se unegte cu canalul coledoc 34. D. Urmitoarele afirmafii despre pancreas sunt adevirate. acinii pancreatici B. HCOr.

35. atrilaza pancreatici 4. stomacului B.lipaza gastricl t28 . la nivelul corpului gastric C. Aportul de glucide reprezintii: A. gastrini B. la nivelul ei se gisesc glandele gastrice oxintice C. la nivelul fundului gastric B. 40-50Yo din dietii D. adrenalini C. pepsina 3 . este protejatii de c[tre mucus. Mezenterul se gisegte la nivelul: A. Ptialina este inactivati de: A. este formati de epiteliu unisfiatificat cilindric 40. factorului intrinsec D. HCI B. 20-30Yo din dietii B. 50-60% dindietii E. jejunului gi ileonului D. pH-ul intragastric scdzut 36. Prin acfiunea ctrror enzime se oblin compugi simpli: l. colonului 39. Urmitoarele afirmafii despre mucoasa gastric[ surt adevtrrate. 25-60Vo din dietii C. niciun r6spuns corect COMPLEMENT GRUPAT 41. la nivelul antrului piloric E. in orice parte a stomacului 38. la ganifa dintre fimdul gi corpul gastric D. pepsind D. drpdenului C. Pentnr absorblia vitamineiBlz este necesari prezenfa: A. cu excepfia: A. 60-800/o dindietit 37 . ionilor de calciu E. labfermentul 2. at6t mecanic cdt gi chimic E. fierului C. cecului E. la nivelul ei se gtrsesc glandele gastrice pilorice D. numite plicile submucoasei B. prezintJl numeroase plici. La nivelul stomaculuio contracfiile peristaltice apar: A. mucus E.

acetilcolini 3. enterokinaz[ 49. 48. sdrwile biliare t29 . s[rurile biliare 44. 4. mezocolon 4. secretinl 2. rol bacteriostatic 43. electrolifii 45. peptidazele 4. colecistokinin[ 4. factorul intrinsec 3. lizozimul 2.42. 46. de a stimula mobilitatea intestinali 3. de emulsionare a lipidelor 2. gastrini 2. Care dintre urmitoarele substanfe nu sunt secretate in lumenul intestinal: 1. ajut[ la absorbfia lipidelor din hactul intestinal 4. haustre 47 . Colonul transvers prezintil: l. Motilitatea intestinului sublire este stimulati de: l. apendice epiploice 3. 2.Lanivel gastric are loc absorbfia: substanfelor foarte solubile in lipide 2. substanfelor foarte solubile in etanol l. adrenalini 3. inainte de a fi digerate. glucozei . mucusul. lecitini 3. colesterol 4. tenii musculare' 2. Secrefia de HCI este stimulatll de: l. Carc dintre urmitoarele substanfe sunt glicoproteine: l. gastrini 4. substanfelor foarte solubile in apd 3. Serurile biliare au urmitoarele roluri: 1. lipidele febuie emulsionate de cltre: pigmenfii biliari l. dizaharidazele 2. mucusul 3. labfermentul 4.

colesterol-lipaza 4. a-amilaza pancreatici 2. proteinele nedigerate 2. stimulirii vagale 51. pepsina 2. P e proteinele ingerate acfioneazi: l. vezica biliard 2. Proteinele din scaun provin din: l. absorbfia apei gi a elecfrolililor 2. eliminarea materiilor fecale 57. Rolurile principale ale colonului sunt: l. HCI 2. factor intrinsec 4. canalul coledoc 4. detritusuri celulare 3. oligopeptidele neabsorbite 4. migclrile contractile ale intestinului 56. tripsina 3. secrefiei de colecistokinind 3.50. Glandele gashice oxintice secretil: I. contracfiei musculahrii veziculare 2. depozitarea materiilor fecale 4. hepatocite 55. secrefia de aldosteron 3. celulele ductale 3. relaririi sfincterului Oddi 4. zaharaza 3. Bila este secretatd de: l. suprafafa mare de contact 2. peptid azele intestinale 53. pepsini 130 . Care dintre urmitoarele enzime se secretii in forma activd: I . Absorblia la nivelul intestinului sublire este favorizattr de: l. ptialina 52. grosimea minimi a peretelui 3. refeaua vascularl bogatii de la nivelul vilozitifilor 4. mucus 3. Evacuarea bilei este consecinfa: l. bacteriile din colon a 54. chimotripsina 4.

s[rurilor biliare 3. fosfolipidelor 13l . Bila este necesari pentru excrefia: l. in prezenla ionilor de calciu 59. prin transport facilitat 2. Vitaminele hidrosolubile se absorb: l. vitaminele liposolubile 4. lipidele 2. in intestinul proXimal 4. bilirubinei 4. Prin difuziune pasivd se absorb: l.58. colesterolului 2. apa 3. calciul 60. pnn transport activ Na-dependent 3.

C 4. 31. C 48. E 19.8 42.8 9. C 24. A 60. D 44. A 22. A 59.8 47. t2. B 57. A 16.8 29. 34. E 11.E 43. c 15. A 56. C 30.8 7. C 55. 32.8 46.D 27.8 A 25. C 50. B A 20. 33.E 18.C 10. D c C D A E 36. E 52.D 37. 58.8 45. c t32 . C 39.D 13.8 3.RASPUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT GRUPAT 41.8 8. B 54.4 5. 35. C 38. B 23.E 21.D 26. A 40. B 49.D c 2. E 51.8 28. B A t4c s3. 1. t7.D 6.

Se gdsesc la nivelul frurdului gi corpului. Are fiei porfiuni :duoden. La exteriorn mezenterul B. la nivelul duodenului . Prezintii. Univ. Secretit pepsinogen pi acid clorhidric ( glandele de la nivelut piloruluif 4. Se giisesc in grosimea muscularei gastrice B. mugchiul longitudinal. Prezinti frenul lingual : 2. Secretil mucus gi gastrini ( glandele de la nivelul firndului gi corpului gastric) E. Reprezintlpartea posterioari a cavitifii bucale B. Este porfiunea din tubul digestiv cuprinsi intre stomac gi jejun B. agezat in partea inferioari B. deschiderea canalului cistic E. stomacul prezintil : A. Intestinul sublire : A. Prezintii in centru lueta D. Are formi de potcoavi care cuprinde coada pancreasului C.Selectafi afirmafiile sorecte cu privire la palatul dur A. agezatprofund C. Mugchiul ob$c. Prezintl deschiderea canalelor coledoc Ai principal al pancreasului E. Fundul stomacului. jejun-ileon gi cec 6. Este prima porfitme a intestinului gros B. Se intinde de la orificiul piloric pen[ la flexura colicI st6ng6 133 . Separi cavitatea bucald de faringe C. Sub peritoneu. Glandele gastrice : A. orientatJt spre splin[ D. Se intinde inhe Stomac Ai cec C. Mucoasa care confine glande E. Antrul piloric. in structura stomacului se afli : A. Duodenul : A.STSTEMUL DrcESTry 3 Conf. Sunt de ftei tipuri C. Un orificiu de intrare (pilorul) gi unul de iegire (cardia) C. cu plici paralele ale mucoasei 5. precum gi in regiunile antrall gi piloric6 D. Un strat mucos. Prezintit in mucoasa duodenului glandele Brunner gi oxintice D. Din punct de vedere morfologic. Dr. Dumitru Ferechide COMPLEMENT SIMPLU: l. Este aqezatinhe stomac gi ileon D. Curbura mictr. Separi cavitatea bucali de cavitate a nazald E. neted D. Marea ctrbtud. orientatii spre dreapta E. agezat superficial 3.

Prezinti" spre dreapta. Glandele pilorice C. Vena porti : A. Este o glandd anexi a esofagului B. Continul duodenul B. Realizeaz[.Igi vars6 produsul de secrefie in faringe E. Fr gdsegte la nivelul cervical superior D. ficatul are : A. nepreparat C. Din punct de vedere morfologic. Nici un rispuns +u este corect 12.Intestinul gros : A. Glandele suprarenale B. Este aSezatin cavitatea abdominali (exclusiv) E. Ficatul D.Glanda parotidl : A. Se gisegte in partea stSngi a cavitiilii abdominale D. Hepatocite dispuse in cordoane celulare 13. Inervafie somaticl C. Este o ramur[ a tnrnchiului celiac 134 .T. Prezintit trei porfiuni D. Se numepte colon B. Prima porfiune a intestinului gros : A.Apartine de circulafia micl C. Aduce la ficat s6nge oxigenat D.Glandele anexe ale tubului digestiv sunt A. Secretil o enzim[ cu rol in degradarea amidonului crud. Se termintr prin sigmoid C. apendice vermiform gi colon ) 8. Este inervatii parasimpatic de nervrrl facial E. valvula ileo-secali E. alituri de artera hepatictr" vascularizalia ficatului B. Este o gland[ endocrin[ B.5 lobi E. igi vars[ produsul de secrefie in esofag D. Glandele Brunner : lO. Este o gland[ unici C. Se formeazl prin unirea venelor mezenterice gi a venei gastrice E. Este inervatil parasimpatic prin fibre din nucleul salivator inferior bulbar prin nervul IX I l. Se numegte cec C. Celule polinucleate numite hepatocite D. Glanda submandibulari : A. Este subimplrlit in cec. Prezintii trei flexuri 9. Structni folicularl B. Pancreasul endocrin E.

Canalul coledoc se deschide in canalul piloric C.Liznzim cu rol bactericid E. Depo ziteazd bila in perioadele interdigestive D. Apare o und[ de relaxare transmisi de neuronii mienterici inhibitori.Selectafi afirmafiile corecte cu privire la clile biliare : A. Saliva confine : A. exista sfincterul Oddi D. Hidrolizeazd amidonul crud D. Selectafi afirmafiile corecte cu privire la pancreasul exocrin : A. Se relaxeazi in timpul perioadelor interdigestive E. Sfincterul de la capitul terminal esofagian se relane az6. Canalul pancreatic principal se deschide impreuni cu canalul cistic in duoden C. 95 Yo apa Si 5% reziduu uscat B. Peristaltismul esofagian secundar este coordonat vagal D. Se contractii in timpul perioadelor digestive l6. celule ductale gi celule beta B. Esofagul prezinti un peristaltism exclusiv primar B. Este situatit in continuarea canalului coledoc a 17. Este inactivatii de pH-ul inhagastric acid. Este format din acini. Sfincterul Oddi : A. Se g6segte in porfiunea inilial[ a canalului coledoc B. Se gdsegte in porfiunea terminald a canalul cistic C. Canalul coledoc se deschide in duoden impreuni cu canalul cistic 15. Este singura enziml digestivi ce digerl amidonul B. La nivelul deschiderii canalului pancreatic accesor in duoaden. Aparfine clilor biliare intrahepatice E. Cuprind canalul coledoco vezica biliari pi canalul cistic B. prevenind refluxul gastroesofagian 135 . in desf{gurarea timpului esofagian al deglutitiei: A. O errzimdcare hidrolizeazd arnidonul crud pane la stadiul de maltozi l9. Se afl6 la nivelul deschiderii comune in duoden a coledocului pi a canalului pancreatic D. Este situatli in interiorul ficatului B. ce precede contracfia E. DepoziteazLbila in perioadele digestive C. Ioni de Ca2* $i Mg2* in concentrafie mai mare decflt in plasma sangvin[ D.Yezica biliard : A.l4. Produce gi digestia chimicd a celulozei C. Peristaltismul esofagian primar este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului C.Amilaza salivarl : A. vezica biliar[ este situati in continuarea canalului coledoc E. Enzimele pancreatice sunt secretate de celulele ductale 18. Degradeazlenzimatic amidonul preparat pane la stadiul de glucoztr E. Produsul de secrefie confine patru tipwi majore de enzime E.scan$ 20. Ioni de K* in conce^ntrafie mai micd dec6t in plasma sangvind C. Canalul cistic conduce bila in ficat D.

Este forma inactivd a pepsinogenului B.Evacuarea confinutului gastric in duoden : A. Este un lichid gilbui C.1000 ml C. Este stimulati de sistemul simpatic E. S[rurile biliare : A. Se stocheazd alimentele. Continur procesele digestive incepute in lumenul esofagian B.Substanfele organice din secrefiile gastrice sunt reprezentate de A. Au dour roluri importante in digestia gi absorbfia lipidelor 136 . Este elaboratil zilnic in cantitate de aproximativ I litru 24. Chimul gastric se transformi in bol alimentar C. O enzimi lipolitictr cu activitate puternici D. Gelatinazacare hidrolizeazd lipidele sub form6 de emulsie : E. Se face prin refropulsie care amestecd alimentele cu secrefiile gastrice B. Secrefia gastrici : A. Este secretatil numai la sugari 25. Este stimulatii de sistemul nervos simpatic D.Ini[iaziprocesul de digestie a proteinelor D.5 D. Este incetinitii de nervul vag C. Nici un raspuns nu este corect 27.Pepsina : A. Este stimulatii doar la intrarea alimentelor in stomac B.la adulfi . ca unnare a relaririi receptive B. Este un hormon proteolitic C. Sunt liposolubile gi r[mfui in intestin p6ni ajung la nivelul ileonului D. o glicoprotein6 cu rol in protecfia mucoasei gastrice C. Sunt secretate pasiv in canaliculele biliare C. secretat la sugar gi adult B. Este inactivatii de mediul acid E.un pH cuprins intre I pi 2.. Se sintetizeazA direct din *i?i biliari.2l. Cazeinogenul sqlubil 26. se recicleazi in mici parte prin circuitul enterohepatic E. Este stimulatii pe calea marelui nerv splahnic E. Confine apd (90yr) gi reziduu uscat (10%) E. Activitatea secretorie a stomacului : A. Labferment. Secrefiile gastrice continui procesele digestive incepute in esofag E. prin combinarea cu anumili acizigra'i gi Na* B. Se datoreazd relaxirii receptive D. Are .Instomac : A. Este confiolatil de acetilcolinI gi de gastrini 23. Se amestec[ alimentele cu salivE D. Constil in producerea zilnictr a unei cantititli de 500. Digestia amidonului necesitii prezenfa HCI 2Z.

Eruimele digestive proteolitice acfioneazd astfel : A. Pepsina gastricI descompule 20-30% din proteinele ingerate pane la stadiul. l-5 mEq/h C.Secre[iabazal6 de HCI este A. Alegefi afirmafiile corecte : A.xarea vezicii E.Inhibitorul tripsinei e secretat de hepatocite E. Amilaza salivari acfionezi asupra amidonului crud B. Enzimele biliare descompun lipidele pdnl la stadiul de acizi gragi gi glicerol E. Acetilcolina C. Este secretatll de celulele mucoasei colecistului B. Tripsina se tranqforml in tripsinogen D. Somatostatina B. Lactaza. Chimotripsina transformi proteinele in dipeptide. in lipsa slrurilor biliare. Transformi chimotripsinogenul in tripsind activl D. Glandele duodenale Brunner secretii mucus B. Selectafi afirmafiile corecte cu privire la acfiunea enzimelor digestive : A.6-10 mEq/h B. Sub acfiunea tripsinei asupra proteinelor rezulti chimotripsind 30 . Secretina D.25-35 mEq/h : r37 . Peptidazele intestinale descompun di. Lipaza gastricd are o activitate puternici grqi 29. se pierd 600/o din lipide C. Labfermentul transformi cazeinogenul insolubil din lapte in cazeinat de calciu solubil B.qi tripeptidelor rezulti aminoacizi D. Nici un rdspuns nu este corect 32. Serurile biliare principale srurt bilirubina gi biliverdina 33.pi tripeptidele pen6 la stadiul de aminoacizi D. Prin acfiunea peptidazelor din lumenul intestinal asupra di.20-25 rnEq/h 8. 10-15 mEq/h D. tripeptide gi aminoacizi C. de acizi C. Este eliberatii ca rispuns la pitrunderea in duoden a produgilor digestiei lipidelor C. Colecistokinina : A. Amilaza gastricd are o acfiune foarte slabd D . Labfermentul : . Amilaza pancreaticl descompune dizatraridele in monozaharide C. Amilaza salivari hidrolizeazi amidonul preparat in trepte pane la stadiul de maltozl 31. Inhibifia secrefiei de HCI se face prin A. Gastrina E. Amilazele digestive ac[ioneazlastfel : A. 34. Determin[ eliberarea bilei in duoden prin contracfia sfincterului Oddi gi rela. Ptialina descompune amidonul crud in maltozl B. Pepsina descompune 50% din proteinele ingerate pan6 la stadiul de peptide pi aminoacizi E.28. inte Sinald de scompune lactoza in fr ucto zd Si galactozil E.

50-200 glzi.0. Urmitoarele nu sunt enzime ale marginii in perie A. Genereaz6 emulsii gi micelii D. in legitr[ cu chilomicronii o afirmafie este falsi A. Confin trigliceride D.Izomaltaza\ E. Lipazele pancreatice : A. 0.9 elkecdrp. Zaharaza C.7 glkg co{p. Una din vitaminele urmitoare nu se afl[ in micelii A. Peptidaze D. Lecitini D. Sunt micelii complexe E.lipide D.inbil[ nu se afli A. Colesterol : E. Sunt activate la pH acid E.lipide 35. Glandele pilorice secretii factor intrinsec 2.5-0. Acetilcolina gi gastrina stimuleaz[ secrefia HCI 138 . Lactoza : 40.25-160 glzi . Vitamina E : 37. Confin colesterol C.esteraza B.8 . HCI este necesar pentnr oxidarea Fe2 plus 4. Sunt inhibate de s6rurile biliare Si lipaza 39. 250 -800 el zi. Fosfolipazil B.proteine E. Vitamina D D. Vitamina B C.0. colesterol. Dieta zilnicd trebuie : 36. Maltaza B. Sunt activate de tripsinl C. Bilivenfina 38. Confin fosfolipide B. Trec in circulafia arterialtr sistemicd : COMPLEMENT GRUPAT 41. Acizi biliari C. Selectafi afirmafiile corecte despre stomac : 1.si confini A.glucide C. Vitamina K E. Sunt fosfolipaza. Glandele pilorice secretil gastrintr 3. Vitamina A B.proteine B.

Yilozitil[ile intestinale : l. ramur6 a trunchiului celiac 2. O porfiune rfiuscularl circulard de 2-5 cm 3. Retropulsie penhr amestecare 4. Fibre corticonucleare din fasciculul piramidal 2.42. Distanfa pilor .Prezint[ un epiteliu cilindric unistratificat cu microvili 3. Celulele exocrine produc tripsinogen 3. Motilitatea gastric[ constii in : l. Celulele endocrine produc mult bicarbonat 4.valva ileocecall e parcus[ in 6-9 ore l. La nivel gastric se absorb l. Sistemul nervos enteric esofagian 4.5 -2 cm/sec 3. in reglarea deglutifiei intervin structuri nelvoase : l. Conffacfii peristaltice inifiate de deglutifie qi cardie 3. Fibre senzitive de la ariile receptoare faringiene 3. Migciri de evacuare a chimului in duoden 2. Yiteza de propulsie este mai rapidl in jejun t39 . Sfincterul esofagian inferior este : l. Confine nucleaze produse de celulele ductale 2. Din vena centrolobularl l. Nu prezintil migclri contractile 43. Celulele ductale produc suc pancreatic alcalin 45. Confracliile 4. Vascularizafia hepatic6 are origine : Din artera hepatici. Cantitiifi mici de glucozi li potasiu 4. 44. Labaza lor sunt cripte Lieberkiihn 4. Contractat tonic in repaos 4. Centrul deglutifiei din trunchiul cerebral 47. Proteinele importante din dietii 3. La capitul terminal esofagian 2. Vitamina B12 gi fier 49. Ajutn refluul gasfroesofagian 46. Din artera mezenterici superioard 3. Din vena portl 4. Secrefia pancreatictr : l. Etanol (ocazional) qi apn : 2. Haustrafii 48. Sunt stnrcturi specifice mucoasei jejuno ileale 2. Migcirile intestinului subfire : segmentare au frecvenfe de l5-25lminut 2. Contacfiile peristaltice imping chimul cu 0.

La nivel gastric 2. HidrolizeazAdizaharidele din dieti ( lactoza) 51. Glucoza $ galactoza se absorb printr-un sistem de transport activ. se produce total pentru detritusuri sau proteine bacteriene l. Produs6 prin conftacfia sfincterului Oddi 2.50. Este o alfa arilaha secretati in forml activi 2. Hidrolizeazdamidonul. Absotbtia intestinali a proteinelor : 1. Bilirubina gi biliverdina 54. Lipazele pancreatice : I . Apa se absoarbe : l. ADH dependent 3.Circuitul enterohepatic : l. Se rcalizeazhca tripeptide. Circuli tofi compugii biliari in egal6 misuri 2. comun. Stimulatii de vag gi colecistokininl 56. Se face prin mecanisme pasive 3. aminoacizi 2. glicogenul gi alte glucide 4. Nu genereazdacizi gra$i. dipeptide. Selctafi afirmafiile corecte despre absorblia glucidelor : 1. Na-dependent 2. glicerol. Fructoza se absoarbe prin difuziune simpli 3. Din interstifiu monozatraridele trec in chilifer 53. Amilazapancreaticd : l. HCI gastric 4. fosfolipaz a. Se produce pentru toate proteinele digerate in lumen 4. Serurile biliare 3. in tubul digestiv compugii care prezintii rol bactericid sunt 55. Sunt colesterol-lipaza. Lizozimul salivar 2. Sunt in formi inactivd. Implici vena cavtr inferioar[ 3. Este recircularea sInrilor biliare din intestinul sublire prin vena port6 inapoi la ficat 57. Lanivelul esofagului 140 . Hidrolizeazdceluloza gi suuoza 3. monogliceride 52. activate de pH gi tripsinfl 3. lipaza 2. Implic[ vezicula biliarl 4. Necesitd prezenfa slrurilor biliare 4. Monozaharidele sunt hasportate bazo-lateral prin difuziune facilitatii 4. Evacuarea bilei este : l. Produsi prin relaxarea sfincterului Oddi 3. Reglatii de mecanisme imune 4. Lanivel jejunal activ . Lanivelul colonului 2-3 Uzi 4.

Se absorb prin difuziune pasivi 59. Se face in ileonul distal 1. Se face sub form6 de siruri biliare 3. !r face prin transport activ Na-dependent 2. !" face prin transport activ Natriu dependent 4._Absorblia vitaminelor hidrosorubile (B. Se face prin tranport facilitat 2.lr^ttii prin conhacfii haustrale in direcfie anal6 2' Sunt contrac{ii combinate ale musculaturii circulare gi longitudinale care produc haustre 3.c etc) l. Se face preponderent in colon 60. Apar o singrri dati pe zi.St. Lipidele trec in circulafia venoasd portali 4. Migc5rile propulsive : : !. Rezultii prin migcEri in masd 4._Absorbfia lipidelor in intestinul sublire : !.dimineafa t4t .

78) 16. B (pagina 8l) 60.80) 31. B (pagina 8l) 54. A (pagina 78. E (pagina 78. A (pagina 75.80) 39. A (pagina 75.79) 33.80) 51. A (pagina 78.E (pagina 78) 13.77) 23.81) 43.8 (pagina 79) 28.D (pgina 59. E (pagina 78) COMPLEMENT GRUPAT: 41. D (pagina 8l) 59. B (pagina 78. C (pagina 75) 10.8 @agina77) 48.79) 56.82) t42 . C Gagina 59. C (pagina 59.80. C @agina77) 4.88) 14. B (pagina 80) 30. B (pagina 77 . D $ngina?7) 12.77) 27. A @agim77) 34. A (pagina 78. D (pagina 75) 19.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU: 1. B QnginaTT) 35. E (pagina 28) I l. E (pagina74) 5.81) 58. B (pagina 80) 36.77) 3. B (pagina 8l) 37.8 (pagina77) 26.81) 52.D (pagina 76) 21.82) 40. D (pagina74) 2. A (pagina78) 38. B (pagina 78.26.78) 20. C (pagina 78. C @agina77) 25.E (pagina 35. C (pagina75) 8. B (pagina 78.77) 55.8 (pagina 36. E (pagina 81. D (pagina 78) 57 . AG.78) 45.aglrlra77) 22.78) 18. C @agina77) 42.78. D (pagina 74.79) 17.75. A (pagina 76) 46.88) 44. C (pagina 78) 50.8 (pagina 80) 53. B (pagina 81. C (pagina 59. B (pagina 79) 32. E (pagina 75. C (pagina77'y 24. D (pagina74) 7. C (pagina 80) 29.76) 47. B (pagina77\ 49.78. B (pagina74) 6.8 (pagina 23.79) 15. A (pagina 11. B (pagina 75) 9.

Nu face parte din mediul intern al organismului: A) endolimfa B) lichidul cefalorahidian C) lichidul interstifial D) bila E) limfa 2. O persoantr de 90 kg are o cantitate de plasmd de aproximativ: A) 3. Erifiocitele au urmltoarele caracteristici. Dr.5 kg. Grupa B (III): A) nu poate dona gupei AB (IV) B) prezintii aglutinogene A C) este donator universal D) nu prezintl aglutinine o pe hematii E) poate dona grupei O 0) 143 .5 kg 3.5 kg B)akg C) 4. D) skg E) 5. Victor Pinug 1 COMPLEMENT UNIC: l. Ap[rarea specifici poate fi dobdnditii : A) natural pasiv in urma unei boli B) artificial activ in urma unei boli C) pasiv prin tranSfer fiansplacentar D) pasiv prin vaccinare E) niciuna 5.SISTEMUL CIRCULATOR Prep. Univ. in plasma nu regisim: A) albumine B) KC) fibrinogen D) Ca2* E) Hgt* 6. cu exceptia: A) nu au nucleu B) pot prezenta pe membrani aglutinoge C) au mitocondrii D) au rol in transportul O2 gi COz E) nici una 4.

Trunchiul celiac nu vasculariz.Fazaa III-a a procesului de coagulare dureaz[: A) l-2 minute B) cel mai pufin dintre cele trei faze C) 10 secunde D) 4-8 secunde ei +S minute 10. Aorta descendentii toracici di urm6toarele ramuri: A) ramuri parietale B) artere pericardice C) artere esofagiene D) artere brongice E) toate 13.incazullezdrii unui vas. Artera carotidd externl nu irig6: A) regiunea temporald B) gdtul C) regiunea occipitali D) retina \ E) viscerele felei 12. in cadrul procesului de coagulare . C** intervine direct in: A) fazal B) formarea fibrinei C) formarea trombinei D) formarea tromboplastinei E) niciuna 9. oprirea sdnger[rii A) l-2 minute B) 2-4 minute C) 4-6 minute D) 6-8 minute E) toate raspursurile sunt gregite are loc in : 8.7.eaz[: A) duodenul B) stomacul C) splina D) jejunul E) pancreasul t44 . in cadnrl hemostazei primare nu intdlnim: A) agregarea plachetelor B) aderarea plachetelor C) vasoconstricfia reflexi a vasuluilezat D) metam orfoza vdscoasd a eritrocitelor E) toate sunt corecte I l.

Referitor la venele superficiale este falsi afirmafia: A) sunt subcutanate B) se pot vedea cu ochiul liber C) la nivelul lor se fac injecfii venoase D) nu insofesc arterele E) primesc sfurge din venele profunde 16. Canalul toracic: A) nu are valve B) are o lungine de 45-50 cm C) incepe la nivelLz D) pripeqte limfd de la membrul superior drept E) nici una nu este corectd l7 . La nivelul splinei se depoziteazd: A) 100-200 ml de sdnge B) 200-300 ml de sdnge C) 300-400 ml de s6nge D) 400-500 ml de sdnge E) 500-600 ml de s6nge 18.14. Valva mitall: se deschide A) in momentul confiacfiei atriale B) contribuie la formarea zgomotului I C) permite ftecerea sdngelui din ahiul drept in ventriculul drept D) are trei cuspide E) impiedicl revenirea s6ngelui in ventricul t45 . Fac parte din microcirculafia sanguin6: A) capilarele B) arteriolele C) metaarteriolele D) venulele E) toate acestea 20. Artera mezentericl inferioar[: A) se desprinde din aorta descendentfl toracici B) vascularizeazAj umdtatea dreaptii a colonului transvers C) nu vascularizeazdpartea inferioard a recfului D) vasculanzeazAcecul E) dA ramuri pentnr colonul ascendent 15. Debitul limfatic mediu zilnic este de: A) 500 ml B) 1000 ml C) 1500 ml D) 2000 ml E) 2500 ml 19.

2 secunde B) diastola generalizatLO. Nodul atrio-ventricular descarci spontan impulsuri cu o frecvenfd de: A) 20 impulsurilminut B) 25 impulsurilminut C) T impulstri/minut D) 35 impulsurilminut E) 40 impulsuri/minut 24.5 secunde D) 0. Pentnr oblinerea unui debit de 30 Vminut. un ciclu cardiac se reduce la: 0. in medie.5 mm/secund[ t46 .5 secunde A) 26.7 secunde B) 0.4 secunde E) 0. de: A) 55 ml B) 60 ml C) 65 ml D) 70 ml E) 80 ml 22.21. cu excepfia: A) l0 mmHg in venule B) 0 mmHg in atriul drept C) 120 mmHg in aort5" in timpul diastolei venhiculare D) toate E) nici una 27.7 securde D) sistola ventricular[ 0. Volumul-bltaie al ventriculilor este. Parlicularitiifile miocardului de lucru sunt: A) este un sinciliu firncfional B) este excitabil numai in diastoli C) potenfialul de acfiune are o duratl de peste 200 milisecunde D) stimulii cu frecvenfd mare nu pot tetaniz.6 secunde C) 0.incirculafia sanguind se pot inregistra urmitoarele presiuni.3 secunde E) diastola atrial[ 0.acordul E) toate 23.incapilare sdngele circuli cu: A) 5 mm/secundit B) 0.S secunde C) diastola venhiculari 0.5 m/secund[ C)50 mm/secund[ D) 500 mm/secundd E)0.8 secunde drneazd: A) sistola atriali 0.3 secunde 25.Fazele unui ciclu cardiac de 0.

28. Hipertensiunea arteriald sistemici nu determini: A) afectare cardiaci

B) sclderea lucrului mecanic cardiac
C) afectarea vaselor de sdnge D) afectare oculard E) niciuna dinffe acestea 29. Contin sdnge incarcat cu CO2 urmitoarele vene, cu excepfia: A) Venele hepatice B) Sinusul coronar C) Venele azygos D) Venele pulmonaxe E) toate
30. Zgomotul

II diastolic prezintaunul din caracterele

de mai jos, cu excepfia:

A)

este scurt B) este acut C) este mai intens

D) apare la inceputul diastolei E) est0 produs de inchidere valvelor semilunare
3

l.

Sistola ventriculara: A) se desfasoari in dou[ faze B) dureazn 0,4 sec C) incepe in momentul inchiderii valvelor semilunare D) se termin[ in momentul deschiderii valvelor atrio-ventriculare E) este precedatil in cadrul ciclului cardiac de diastola atrial[

32. Volumul b[taie al

fiecirui ventricul nu variazLinfuncfie de: A) forfa contracfiei ventriculare B) presiunea arteriali C) volumul de singe aflat in ventricul la sfhrgitul distolei D) frecvenfa cardiaci
E) toate

33. . Din artera subclavicularl se desprinde: A) artera toracicl lateral[ B) artera carotidtr externi C) artera spinali D) artera vertebral[ E) artera brahial[ 34. Diastola generaltr dtreaz[:

A) 0.1 secunde
B) 0,2 secunde C) 0,3 secunde D) 0,4 secunde E) 0,5 secunde

t47

35. Urmitoarea afirmafie este falsa cu privire la arborele arterial:
3 ramuri B) arterela carotide comune urci la nivelul gdtului panA in dreptul marginii inferioare a cartilajului tiroid C) artera carotidi comuni dreapta este ramura a trunchiului brahiocefalic D) artera subclaviculard stdng6 este ramurfl a arcului aortic E) trunchiul brahiocefalic este ramuri a arcului aortic

A) arcul aortic prezintii

36. Referitor la ciclul cardiac afirmatiile incorecte sunt: A) este format dintr-o sistoli si o diastoli

B) sistola atriala urmeaz[ sistola ventricularl la 0,1 s C) durata ciclului cardiac este invers proportionala cu frecvenfa cardiacd D) la o frecvenfi de 75 bdt6i pe minut ciclul cardiac dureazi 0,8 secunde E) toate
37. Nu este adevdrat vena porta: se formeazi din vena mezenteric6 superioari, mezenterici inferioari gi splenici

ci

A)

B) transportii sdnge arterial C) trftsportii sdnge incircat cu substanfe nutritive D) nu se varsd in atriul drept E) toate
38. Zgomotul diastolic este produs de: A) deschiderea valvelor semilunare

B) inchiderea valvelor atrioventriculare C) inchiderea valvelor semilunare D) niciuna E) toate
39. Grupa de sange B III : A) are aglutinogene alfa B) nu are aglutinogen A C) are aglutinine B si beta

D) apartine sistemului Rh E) are aglutinogene beta
40. Se varsi in vena cavi inferioartr: A) vena splenici B) vena jugulari intern[ C) vena ayzgos D) vena mezentericl superioar[ E) niciuna

COMPLEMENT MULTIPLU
41. Faza de ejecfie
:

l) incepe cu deschiderea valvelor semilunare
2) lncepe cu sistola atriala 3) se terminl cu inchiderea valrnrlelor semilunare 4) se termin[ cu deschiderea valvelor semilunare
148

42. Zgomotul I: 1) este produs de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare 2) este sistolic 3) este produs de inchiderea valvelor atrio-ventriculare 4) nu este mai pufin intens decdt zgomotul I 43 . Zgomotele cardiace: 1) pot fi inregisfrate grafic 2) se observi pe fonocardiogrami 3) reprezintii nigte manifest6ri acustice ale activitalii cardiace 4) oferi informafii despre artere
44. Sistola ventriculard l) are o fazdde conhacfie izovolumetrici 2) arc loc in paralel gi corespunzltor inceputului diatolei atriale 3) are o fazlde ejecfie 4) dureaz[ 0,7 s 45. Debitul circulant este: 1) direct proporfional cu rezistenta 2) direct proporfional cu cu presiunea 3) invgs proporfional cu presiunea 4) invers proporfional cu rezistenfa
46. Valvele pulmonare: 1) se deschid in timpul diastolei

2) permit s6ngelui sE treaci in ventriculi 3) se inchid in sistoli 4) sunt valve semilunare 47. Volumul bataie vartazafunctie de: 1) forfa contracfiei ventriculare 2) presiunea arteriald 3) Volumul de s6nge aflat in ventricul la sfhrgitul diastolei 4) Scade la altitudine 48. Sistemul limfatic se deosebegte de sistemul circulator prin: l) este adaptat la funcfia de drenare a fesuturilor 2) structura capilarelor limfatice e diferitn fafi de cea a capilarelor sangvine 3) perefii vaselor limfatice sunt mai subliri decAt cei ai vaselor sangvine 4) absenfa valvelor semilunare 49. Conductibilitatea este: l) proprietatea miocardului de a propaga excitalia la toate fibrele sale 2) diferitl intre refeaua Purkinje gi miocardul atrial 3) diferitii intre miocardul ventricular gi fasciculul His 4) identicl la toate celulele miocardice

r49

50. Fasciculul His:

cu 40 potentiale/min 2) imprima rifinul jonctional 3) imprima ritmul nodal 4) determinl ritmul cardiac in cazul inheruperii conducerii atrio-ventriculare
5

l) descarci

1.

Miocardul prezintlurmatoarele caracteristici: l) este un sincitiu morfologic 2) contine celule ce initiaza si conduc impulsurile 3) ritmul de conhactie scade sub influenta simpaticului 4) nodulul sinoatrial descarca impulsuri la o frecventa de 70-80/min

52. Canalul toracic:

l)

este cel mai mare colector

limfatic

2) incepe printr-o dilatafie numitit cisterna chyli 3) este previzut cu valve in interior 4) se deschide in unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne din dreapta, cu vena subclaviculari dreapti
53. Factorii care determini valoarea presiunii aneriale sunt:

) rezi*enta periferici 2) elasticitatea vaselor de singe 3) debitul cardiac 4) debitul limfatic mediu
I

54. Care dintre urmltoarele vase str[bat diafragma: l) vena cavl inferioard 2) vena limfatici limfatic[ dreaptl

3) canalul toracic 4) vena port[ 55. . Sistemul azigos culege sdngele venos de la urmltoarele structuri: I ) esofag 2) spafii intercostale 3) bronhii 4)pericard
56. Urmitoarele reguli trebuie respectate la realizarea unei transfuzii: 1) Grupa AB poate dona la grupa 0 2) grupa A poate dona pentm grupa 0

3) grupa AB este donator universal 4) aglutinogenul din sangele donatorului nu fiebuie si intalneasci aglutininele din
plasma primitorului 57. Afirmafiile urmatoare referitoare la proprietitfile miocardului sunt false : l) automatismul reprezinti proprietatea inimii de a se autostimula 2) excitabilitatea este proprietatea miocardului de a propaga exciafa la toate fibrele sale 3) contractilitatea este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale

4) conductibilitatea este proprietatea celulei musculare cardiace de a rispunde la gn stimul prinft-un potenfial de acfiune propagat
150

5t'Proprietatile fundamentale ale miocardului sunt urmatoarele cu exceptia: I ) contractilitatea 2) automatismul 3) excitabilitatea 4) conductibilitatea
59' Care dinhe urmatoarele sunt ramuri viscerale ale aortei descendente abdominale: l) arterele bronsice 2) arterele coronare 3) anerele esofagiene 4) ateru splenici
60. Despre coagulare sunt false afirmafiile: l) formarea trombinei este urmata de formarea tromboplastinei 2) formarea homboplastinei dureaza l -2 secunde 3) tromboplastina hansformi fibrinogenul in fibrind

4) monomerii de fibrina polimeri rurespontan

151

RASPUNSURI COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT MULTIPLU
41.B (pe2) 42.8 @e2) 43.A @e2) 44.A @e2) 4s.C (pe3) 46.D @e2) 47.A@ez) 48.B (p8e) 4e.A (pel) 50.D (pel)

l.D (p84)
2.B (p84) 3.C 0,84) 4.C (p85) 5.E (p85) 6.D (p85) 7.B (p86) 8.C (p86) e.B (p86) l0.D (p86) I l.D (p87) tz.E (p87) l3.D (p88) t4.C (p88) l5.E (p88) l6.c (p8e) t7.B (p8e) 18.C (p8e) le.E (peo) 20.8 (peO) zt.D (pe0) 22.8 (p90) 23.8 (pel) 24.8 (pel) 2s.D (p9l) 26.c @e2) 27.8 @e2) 28.B (pe3) 2e.D (pe3)
30.

5l.C (pel)
s2.E (p8e) 53.A (pel) 54.B (p88) 55.E (p88) s6.D (p85) 57 .C (p90,91) s8.E G90,91) se.E (p88) 60.4. (p86)

c

@e2)

3r.A @e2)
32.D @e2) 33.D (p87) 34.D @e2) 35.8 (p87) 36.8 (pel) 37 .B (p88) 38.C @92) 3e.B (p85) 40.E (p88)

t52

gravitalie C. vena cavl inferioari aorta vena porttr artera pulmonarl 153 . refluxul sanguin este impiedicat de: A. D. masajul pulsatil exercitat de artere D. arterele carotide comune C. valvele venoase 2. E. E. intoarcerii venoase este: activitatea pompei cardiace pompa musculard gravitalia masajul pulsatil exercitat de artere aspiralia toracic[ a Circulafia pulmonari are originea in: A. venele pulmonare Reprezintil ramuri ale aortei toracice: A. ventricul drept D.funcfiei de pomp[ a inimii 3. C. aspirafia toracicl E. arterele coronaf. pompa musculari B.e B.cantitiifii mici de fesut muscular neted D. vena cav[ superioarl B. atriu st6ng E. pHmin t B. Raluca Papacocea COMPLEMENT UNIC La nivelul membrelor superioare. Dr.presei abdominale B.SISTEMUL CIRCULATOR 2 $ef Lucr. Venele sunt distensibile datoriti: A. trunchiul celiac Nu este conectatl direct cu inima: A. C. prezenfei valvulelor C. arterele axilare D. arterele pericardice E. cantitiifil mari de fesut elastic E. D. B. aortl C. Cavzaprincipali A.

au structurd asemfuiltoare venelor B. vena pulmonari E. este deschisd in timpul sistolei atriale E. se afle pe traseul venelor D. se termini in atriul stdng Capilarele limfatice: 8. sunt previzute cu valvule semilunare E. Vena cavi inferioarl: A. Debitul cardiac se reduce in condifii de: A. confin gapilare limfatice 10. vena porti D. frecvenfa cardiaci C. sunt vase de tip terminal D. se pot vede cu ochiul liber sub piele 9. urci la dreapta coloanei vertebrale E. fo4a conftacfiei venfiiculare D. ajung in final in doui colectoare mari E.febrd B. A. colecteazl stngele adus de venele jugulare B. Valva minal6: A. vena cav[ inferioartr C. sunt ganglioni senzitivi B.se deschide in sistola ventriculari B.sarcinl C. presiunea venoasi 154 . au pe traseu ganglioni limfatici C. aduni sAngele de la membrele superioare D. altitudine mare 13. continud vena subclavicularI C. separE atriul stdng de ahiul drept 12.efort fizic E. volumul b[taie B. tnurchiul brahiocefalic I in: l. Ganglionii limfatici: A.stimulare vagald D. asigurd tecerea sdngelui in atrii D. produc limfocite C. presiunea arteriali E. Debitul cardiac nu este influenfat de: A. asigrrd expulzia sdngelui in aortl C. vena cavd superioari B.7. Vena splenicE transporti sdngele splenic A.

gocului apexian E. Deschiderea valvelor atrioventriculare se produce: A. valvele semilunare rdmdn inchise E.l4. miocardul este un sinciliu fuircfional D. repolariztrrii cardiace 20. In timpul diastolei atriale: A. presiunea ventriculartr este constanti B. biocurenfilor miocardici B. nodul atrioventricular D. refeaua Purkinje 16. Debutul fa$i de ejecfie este marcat de: A. atriile se relaxeazil D.Lanivelul inimii nu se produce tetanizarea deoarece: A. inchiderea valvelor semilunare It. nodul sinusal are cea mai rapidi frecventd 15. volumul ventricular se reduce C. Fonocardiograma reprezintil inregistarea: A. valvele atrioventriculare r[mdn inchise D. stimulul este generat chiar in iniml B. odatii cu conhacfia atrial[ B. atriul stdng C. c&rd presiunea venfiiculari cregte peste valoarea celei afiiale E. volumul atrial se menfine constant C. odatii cu zgomottrl I I 9. cregterea presiunii din atrii B. pulsului cardiac D. incepe umplerea ventricularfl r55 . in sistold inima se afli in perioada refractar[ absolutd C. deschiderea valvelor aortice D. presiunea din atrii cregte B. nodul sinusal B. deschiderea valvelor mitrale C. Centrul de automatism cu cea mai mictr de descircare frecvenfi de desclrcare este: A. inchiderea valvei tricuspide E. in timpul confiacfiei izovolumetrice C. zgomotelor cardiace C. ventriculul stdng E. scoasi din corp. valvele semilunare se deschid E. sdngele poate trece din atrii in ventriculi 17. cdnd presiunea atriali cade sub cea ventriculard D. In timpul contracfiei izovolumetrice: A. inima continu6 s6 batii E.

aorti B. s&rgele trece in aorti E. scade cir vdrsta E. gastric[ B. reprezintil inregistrarea graficd a biocurenfilor inimii 23. partea st6ngi a colonului transvers 27 . asigurl inregistrarea zgomotelor inimii E. colonul descendent C. permite evaluarea pulsului din vene D. sdngele curge din atrii in ventriculi D. splenicl E. Ceamai mare valoare avitezei sdngelui se inregistreazi in: A. Elasticitatea vasculard: A. aorta de relaxeazi 22. mezenteric[ superioard" cavtr inferioari. D.zl. reprezintii expansiunea ritmici a peretelui inimii B. slenictr" hepatic[ 156 . este maximi la nivel capilar D.presirHrea atriali se mdregte B. permite curgerea scadatii a sdngelui C. amplifici tensiunea arteriali in sistoli B. oferi informafii despre artere C. scade pe mdsuri ce debitul cardiac cregte C. mezenteric[ superioari. Sfigmograma: A. mezentericl superioar[. partea superioar[ a rectului E. mezenterictr inferioari.In stnrcttra venei porte intr6 venele: A. mezentericd inferioard. nu influenf eazAtensiunea arteriali in diastolI 26.splenici D. iliac[ internl C. D. E. are valoarea de 130 mm Hg in sistoli cregte pe mistrl ce ne indeplrtiim de inimi I _are valori apropiate de ale presiunii atmosferice 24. ileonul B. volumul ventricular scade C. capilare venele mari vena cavi inferioarl 25. mezenteric[ inferioar[. E.Arteramezenteric[inferioar6nuvasculanzeazA: A.Intimpul diastolei generale a inimii: A. arterele mari C. mezenteric[ superioar[. hepaticE. sigmoidul D. este marim[ in sistold B. Presiunea arteriald: A.

produce eritrocite C. se numegte cisterna chyli B. Volumul filtr[rii capilare este de circa: A. e situat anterior de aortl 33. In splinl se depoziteazd. produce limfocite B. este mai lung decdt aorta asecendentd B. Canalul toracic: A. se afl[ la nivelul marginii inferioare a cartilajului tiroidian C. colecteazA limfa din pftrimea dreaptd superioari a corpului E. confine receptori D. se termind la nivelul vertebrei L2 C. Are origine in arcul aortic: A.un volum de sdnge de circa: A. intervine in metabolismul fierului 32.500-800 ml E. este mai dilatat pe intregul traiect C. Cel mai mare colector limfatic: A. distruge hematiile bindne D. Sinusul carotidian: A. 5-10 ml B. e previlzut cu valve D. 200-300 ml D. artera brongici D. trunchiul celiac 30. Rolurile splinei includ urmitoarele cu excepfia: A. 50 -100 ml C.28. se afld la bifurcafia aortei 29.depoziteaz[ sAnge E. 15 mVzi C.16 mVmin D. 1500 mVmin 34.2 cm 31. transportl sdngele in vena jugulari interni D. este un corpuscul E. tnci in torace posterior de coloana vertebrali E. artera soronaxi B. se desprinde din fiunchiul brahiocefalic B.1000-1500 ml t57 . 500 mllmin E.artera carotidi comund stingi C. are o lungime de l.l mUzi B. artera hepatic[ E.

in organism existil doul vene pulmonare 4. sdngele oxigenat se acumuleazllnatiul st6ng ls8 . Este adevirat cii: l.nod sinoatrial C. aort6 38. Conexiunea electricd dintre atrii gi ventriculi este reprezentati de: A. coincide cu sistola ventriculard D. Artera iliaci internl poate vasculariza urmitoarele cu excepfia: A.vagin D. se datorcazd. pe durata ei. sigmoid C. Sistemul de conducere al inimii include urmitoarele cu exceptia: A. se deschid in sistoli B. B.35. e produs in fasciculul Hiss 39. B.sept interartrial . atriile sunt cavitili complet inchise COMPLEMENT GRUPAT 41.7 s B. Ritmuljoncfional: A are o frecvenfi de 40 impulsurilmin. nodul atriov8ntricular E. Valvele semilurare: A. se deschid in diastoli E. arterapulmonarl fiansporti s6nge oxigenat 3.fibre Pukinje E. originea circulafiei pulmonare se afltr in aniul drept 2. trabecule D.vulvl E. fascicul His 40. conduce in mod normal inima D. permit trecerea singelui in ventriculi C asigrri umplerea atrial[ D.prostati 36. Sistola atrial6: A. asigur[ umplerea ventricularl C. nodul sinoatrial B. uter B. valvele atrioventriculare C. conduce inima in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare C. dureazi 0. impiedic[ revenirea sdngelui in atrii 37. este generat de nodul sinusal E. nod atrioventricular D.relandrii miocardului E.

brongice 44 . radiald 4. uilare 2. esofagiene 3. Artera carotidi externI irig6: l.gdtul 4. esofag 4.42. arterele renale 4. intestin sublire 4. are o culoare gilbuie 4. au un perete foarte subfire 3. Aorta abdominalr are urmitoarele ramuri viscerale 1. dreneaz[ fesuturile 48.ochiul 3. artercle pericardice : 3.creierul 43. glande suprarenalb 47 . este un organ pereche 3. arc o lungime de l -2 cm 3. provin din confluenfa unor vase limfatice 4. este localizatil in abdomen 4. Cisterna chyli: l. Capilarele limfatice : l. splind 2. arterele pukpnare 45. ficat 3. zona occipitald 2. diafragm 2. pericard 3. Vena azygos dreneazi sdngele de la nivelul: l.bronhii 46. Vena cavl inferioari nu colecteazdsdngele venos provenit din: 1. Splina: l. Aorta toracici genereazd arterele: l. este un organ toraco-abdominal 2. in cazde hemoragii elibereazI sdngele depozitat 159 . este prezentil la nivelul venei limfatice drepte 49. artera mezentericd inferioari 2. ocup[ o pozilie intermediari intre arteriole gi venule 2. reprezinti o dilatafie a canalului toracic 2.

Splina este localizatJ.50. volumul de sdnge din ventricul la sfhrgitul diastolei 4. in st6nga stomacului 4. miocardul ventricular 4. fo4a de contracfie miocardici 2. elasticitatea arteriali 4. volumul de sdnge ventricular cregte 160 . transportul produgilor de catabolism spre a fi eliminati 4. nodul atrioventricular 55. Rolurile aparatului cardiovascular sunt: asigtrarea celulelor cu oxigen 2. presiunea arterialI 3. Contractilitatea depinde de: l. tatricardie 2. presiunea din ventriculi poate scidea 4. nodul sinoatrial' 3. somn 53. In timpul diastolei atriale: l. stress 4. presiunea arterialtr diastolicl 3.: l. l. activare vryal[ 3. debitul cardiac 2. presiunea din ahii scade 2. stimulare vagall 56. Excitabilitatea caracte izeazdurmrtoarele structuri : l. asigwarea schimbului de substanfe cu celulele 52. incilzirea nodului sinusal 2. Bradicardia se instaleazdin caz de: l. subdiafragmatic 2. stimulare simpatic[ 4. transportul glucozei la celule 3. somn 3. miocardul atrial 2. grosimea perefilor inimii 57. Volumul bitaie depinde de: l. volumul de sfurge din ventricul la sftirgitul sistolei 54.lateral de rinichi 3. subhepatic 51. presiunea din ventriculi poate cregte 3. Debitul cardiac cregte in caz de: l.

Presiunea arteriald depinde de: l. elasticitatea perefilor vasculari a 161 .5 8. rczistenfa periferici 3. &treazd 0. e caracteizatdprin reducerea presiunii ventriculare 59. zgomotele inimii 60.50s 3. frecvenfa cardiacd 2. debitul cardiac 4. ritmul cardiac 4. incepe imediat dup[ sistola atriali 2. Diastola izovolumetrici: l. volemie 2. volumul sistolic 3. Palparea pulsului ofer[ informafii privind: l. se termini odatii cu deschiderea valvelor semilunare 4.

C (pag 87) 29. A (pae 90) 37.89) e. C (pag 88. D (pag 89) 50. D (pag 87) 42. A (pae 89) 33. C @a992) l. A (pag 90) 60. A (pag 9a) 4. B (pae 91. 9l) 15. 88) 6. B (pag 89) 49. E (pag 90) 5s.E (pag92) 58. 89) 48. B (pag 90. D (pag 93) 26. A (pae 93) 2s. A(pag 93) 24. B (pag 88) 47 . 41. B (pag 87) 43.C (pag 88) 28. C (pag 87) 5. C (pae 89) 34. D(pag 87. B (pag 88) 36. E (pag90) 14. C (pag 89) 35. E (pag 90) s2. (pag 9l) 16. B (pag 89) 51. C (pag9a) 3. E. C (pag 90) 13. 88) 4s. C @ag92) 18. c (pag 90) 56.8 (pag 87.92) 38.8 {eag92) 23. C (pag 89) 11. B (pae 90) s3.D (pae 90) A (pag 9l) A (pag 91) 40. D @age2) 59. D (pag 9l) s7. A (pag 90) s4. C @ag92) 2t. C (pas92) 19. B (pag 89) 32.NASTUNSURI: E (pag 9a) 2. D (pag 88) 8. D (pag 87. B @ag92) 20. 162 . E (pae 93) 22. E (pag92) t7.8 (pag 88) 30.E (pag 88) 46. D (pag 90) t2. C (pag 89) 31. A (pag 88) 27. 39. 88) 7. C (pag 88. B (pag 89) 10. C (pag 87) 44.

Bronhiolele respiratorii C. deasupra cavitatii bucale C. respiratorie si fonatorie B. fara variatii individuale D. Univ. DifuziuneaO}si CO2inne bionhiolele respiratorii si sange D. Acinul pulmonar: A. Foita parietala captuseste peretii toracelui D. Sunt organe secundare ale respiratiei B. Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala : 3. Este invelit de pleura D. Reglarea hansportului 163 6. Prin hil pitnmd bronhiile. Sunt inveliti de o seroasa numita peritoneu E. Este unitatea morfofunctionala a plamanului D. Artera pulmonara D. Reprezinta formatiunile derivate din alveolele pulmonare Din punct de vedere firnctional. Este invelit de foita viscerala a pleurei E. Prin intermediul bronhiolei pulmonare participa la schimbtrile de gae B. Saculetii alveolari 5. Are dubla functie. Are forma de tub si continua laringele E. Dr. Ventilatia aerului int-un singrr sens B. respiratia prezinta: A. Formeaza a arborele bronsic 2. Care din urmatoarele NU face parte din structura acinilor pulomonari: A. Care din afirmatiile despre plamani este corecta A. Este o seroasa ce inveleste fiecare plaman B. Alegeti afirmatia incorecta despre pleura : A. Cosmin Panfu COMPLEMENT UNIC: l. Transporhrl 02 si CAzprin sange E. Au o capacitate totala de 5000 ml aer. parietala si viscerala C. Este situat sub baza craniului. . Alveolele pulmonare E. formand arborele bronsic 4. Foita viscerala acopera plamanul si caile respiratorii E. Este format din primele ramificatii ale arborelui bronsic C. Prezinta doua foite.SISTEMUL RESPIRATOR Prep. Sunt situati in cavitatea abdominala C. Difuziuneaol2 din sangele capilar in alveole C. Trahea este un organ care: A. Ductele alveolare B.

Reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poate inspira E. Alegeti care din urmatoarele fenomene se produc in timpul expiratiei A. Produsul dinile capacitatea vitala si frecventa respiratorie C. Debitul respirator este egal cu A. 3000 ml 2000 ml 5000 ml : 12. Presiunea pleural a pozitiva D. Alegeti raspunsul corect A. Presiunea alveolara scade sub presiunea atmosferica C. Produsul dinhe volumul rezidual si frecventa respiratorie Produsul dinhe volumul inspirator de rezerva si frecventa respiratorie Produsul dinfre capacitatea pulmonara totala si frecventa respiratorie 13.7. Reprezinta doar o parte din minut volumul respirator E. Este egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva. Presiunea alveolara negativa C. D. 1500 ml B. In timpul respiratiei normale de repaus : A. Presiunea alveolara creste la + I cm H2O D. Se mareste diametnrl antero-posterior toracic E. Reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul qnei expiratii normale D. E. Conhactia diafragmei hage in jos fatabazala B. Labazartlizarii A. Produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie B. E. Este egala cu suma dintre volumul expirator de rezerva si volumul rezidual B. 500 ml : C. Este volumul de aer caxe ajunge in zona alveolara in fiecare minut B. Ridicarea grilajului costal prin contractia muschilor expiratori B. Valoarea sa medie este de 4. Actioneaza in special muschii gatului E. Contractia muschilor gatului respiratiei linistite stau urmatoarele : : 9. volumul cgrent si volumul expirator de rezerva privind capacitatea vitala : C. D. Contractia diafragmei B. Gasiti raspunsul gresit privind ventilatia alveolara : A. Diafragma se relanema a plamanilor C. Contractia diafragmei 10. Este cantitatea totala de aer deplasata in arboreal respirator in fiecare minut C. Fortele eslastice produse de surfactant E. Structurile abdominale comprima plamanii D. Capacitatea inspiratorie are o valoare de A. Reprezinta volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale I 1.5-S L/min D. Apare retractia elastica a plamanilor 8. Este unul din factorii majori care determina presiunile partiale ale 02 si CO2 alveoli in til .

alveolara si sangvina E. alveole pulmonare. Dimensiunile membranei respiratorii 16. Epiteliu alveolar D.25 secunde C. Are o lungime de 10-12 cm B.bronhiole respiratorii. Are doua functii: respiratorie si fonatorie D. Interstitiu pulmonar C. Egalarea presiunilor partiale. Presiunea partial a a gazului in capilarul pulmonar D. bronhiole. alveole pulmonare 165 . ducte alveolare. bronhiole respiratorii. bronhiole respiratorii. ducte alveolare. ducte alveolare. sac alveolar. ducte alveolare. E. bronhiole respiratorii. bronhiole respiratorii. Surfactant E. sac alveolar C. Ordinea corectaaramificatiilor arborelui bronsic este A. Membrana respiratorie este alcatuita din. Endoteliu capilar B. Este principalul organ al respiratiei C. ducte alveolare. cu exceptia: A. sac alveolar D. Bronhii. Bronhii. sac alveolar. alveolara si sangvina. Factorii care influenteazaratadifuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt. Presiunea partialaa gamlui in alveola B. Echilibrarea hematiei in capilanrl pulmonar B. D. Egalarea presiunilor partiale. pulmonare Bronhii. Coeficientul de difuziune al gazului E. bronhiole lobulare.14. Egala cu 0. Transformarea oxihemoglobinei in dezoxihemoglobina Fiecare gram de hemoglobina se poate combina cu maximum 4 molecule de 02 Transportul prin sangele arterial al. alveole pulmonare B.5o/o din 02 dizolvat in plasma . Marginea de siguranta a hematiei este : A. Ca 02 sa fie de 25 de ori mai solubil decat COz 17. Bronhii. Combinarea reversibila a 02 cu ionii de fier C. Timpul in care COz difuzeaza spre alveoli 18. in 0. cu exceptia : A. sac alveolar. Bronhii. Un gradient de difuziune mai mare decat al 02 C. Minut volumul respitator C. Transportul 02 implica urmatoarele A. Patnmde in plaman prin hil E. Difuzia 02 din plasma in eritrocite B. Trecerea CO2 din aerul alveolar spre sangele din capilarele pulmonare B. cu exceptia: 19.25 secunde D. Dituziqpea CO2 implica: A. alveole E. Difuzia de 20 de ori mai inceata decat a 02 E. Care din urmatoarele afirmatii despre laringe este adevarata: A. Se ramifica la nivelul T4 : 20. alveole pulmonare. Intervalul ce asigura preluareaO? in timpul efortului ftzic D. Venula pulmnara 15.

Volumul expirator de rezerva:2000 ml C. Este egala cu presiunea atmosferica B. Difuziune a 02 si co2 infie alveola pulmonara si sange C. Capacitatea inspiratorie:l 500 ml E. Sternul se proiecteazainapoi C. Despre presiunea alveolara se poate afirma. Presiunea pleuala : A. Nu variaza cu fazele respiratorii C. Devine pozitiva in timpul inspiratiei E. Ventilatia in ambele sensuri pulmonara. VC+VIR:2000 Ml D. Este egal cu produsul dintre capacitatea inspiratorie si frecventa respiratorie 166 . Este caracteristica respiratiei de repaus B. Captarea O2lanivel alveolar E. Se datoreaza muschilor expiratori D. 23. Volumul inspirator de rezenta:3500 ml D. B. VER +VIR=3000 ml E. Se datoreaza muschilor inspiratori : . Se datoreaza musichilor abdominali E. Ridicarea grilajului costal in timpul respiratiei A. VC+ VER+VR:3500 27. Reglarea ventilatiei 22. Reprezinta cantitatea de aer deplasata in arborele respirator in fiecare minut D. Nu variaza in conditii fiziologice sau patologice B. VC +VER+VIR:3500 ml B. Este nemodificataindiferent de fazele respiratiei D. Transportul 02 si CO2 prin sange si lichidele organismului cahe si de la celule D. VER+VR+VIR+VC:5000 ml C. Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare B. Este produsul dintre capacitatea vitala si frecventa respiratorie C. Reprezinta aerul inspirat si expirat in timpul unei respiratii normale E. Capacitatea pulmonara:3500 ml 26. Este presiunea dintre pleura visceral si cea parietala 24. ce reprezinta deplasaxea aerului intre alveola si atmosfera. cu exceptia : A.21. Devine cm H2O in timpul expirului *l 25. Minut volumul respirator sau debitul respirator : A. Volumul curent-500 ml B. Urmatoarele valori sunt cele adevarate : A. Respiratie presupune unnatoareleo cu exceptia: A. Este egala cu 0 cm H20 cand glota este inchisa c. Devine -l cm InO in timpul inspirului E. Capacitatea vitala reprezinta : A. Trebuie sa scada sub presiunea atmosferica pentru a patrunde aerul in alveole D.

98. Are un gradient de difuziune de 1/10 din gradientul 02 C. cu exceptia: A. Este produsul dintre volumul curent si frecventa respiratory 29. Este volumul de aer care ajunge in zona alveolara in timpul fiecarei respiratii E. Care afirmatie despre ventilatia alveolara este adevarata : A. cu exceptia : A. Despre CO 2 este adevarat. Despre 02 este gresit. Difuziunea oxigenului : A.25 secunde C. Poate prezentao margine de sigtranta de 0. Are o suprafata de 50-100 m2 C.6 microni B. Este de 25 de ori mai solubil decat 02 E.50 secunde B. cu exceptia : A. In hematie se combina cu hemoglobina C. Petrece aproximativ 0. capilar Se face datorita presiunii de 40 mm Hg din aerul alveolar si 100 mm Hg in sangele capilar Se face dinspre sangele din capilarele pulmonare spre alveole Se face deoarece 02 este de 25 de ori mai solubil decat COz 31. Are o valoare medie de 4. Rata difuziunii gazelor este influentata de presiunea partial a a gazului in alveola si E. Presiunea partiala in aerul alveolar este de 40 mm Hg B. Petrece aproximativ 0.5-5 L/min C. Hematia la nivelul capilarului pulmonar : A. Sangele arterial fransporta?0 ml de OZ ldl E.34 ml se combina cu minim I g de hemoglobima D. Se face datorita presiunii de 100 mm Hg in aerul alveolar si 40 mm Hg in sangele C. Poate prezenta o margine de siguranta de 0. E. Este de 25 de ori mai solubil decat COz 34.25 securde E. Care afirmatie ste adevarata despre oxigen : A. Are o presiune partiala in aerul alveolar de 40 mmHg 33. Are o presiune in capilarele pulmonare de 40 mm Hg B. Presiunea partiala in capilar este de 100 mm Hg D.5 o/o din 02 din sange este liber in plasma t67 . Difilzeaza de 20 de ori mai repede decat 02 D. 1. capilar Are in alcatuirea ei surfactant 30. Se realileaza deoarece 02 are gradientul de difuziune l/10 din cel al COZ B. Difweaza de 20 de ori mai repede decat CO2 E. Are o grosime de 0. Transforma methemoglobina in dezoxihemoglobina C. Este egala cu debitul respirator D. Rata difuziunii gazelor este influentata doar de presinea partial a a 02 D. Ventilatia nu determina presiunea partiala a CO2 in alveole B.75 secunde 32. D.28.75 secunde D. Se combina ireversibil cu ionii de fier B. Pehece aproximativ 0. Despre membrana alveolo-capilara sunt adevarate.

7LdeO2 36. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte E. : 168 . Este situata superior de cavitatea bucala l.5 din 02 din sange este transportat de hemoglobina A. Prin fenomenul de membrana Hambrnger intelegem. TmldeO2 B. Se realizeazapebazastimulilor primiti de la chemoreceptori B. Are loc la nivelul eritrocitelor D. Rezulta din combinarea COz cu gruparile 3 NH2 terminale ale hemoglobinei 9. Oxihemoglobina devine hemoglobina B. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ? A.35. Se realizeaza de catre cenhii nervosi din bulb C. Oxihemoglobina devine carboxihemoglobina C. 7 gdeO? D. Duce la obtinerea bicarbonatului B. Despre cedareaO?la tesuturi este adevarat. Ajuta la transportul a90o/o din CO2 sangvin E. Regl area ventilatiei : A. Presuptme migrarea clorului plasmatic C.Care afirmatii despre cavitatea nazalasunt adevarate Este situata anterior de baza craniului 2. hemoglobina este saturat a 5-7Yo I mg hemoglobina leaga 1. (5%) D.craniului 4. B. Nici un rasprms corect 40. Se realizeaza de catre cetrii nervosi din punte D. in repaus : A. 5 7o este dizolvat fizic in plasma C. 7 dldeO? C. E. cu exceptia: A. CO2 : Dupa disocierea oxihemoglobinei. 37. Este transportat sub forma de bicarbonat plasmatic.34 ml de sange In mod normal exista 12-15 g de hemoglobina/dl de sange Presiunea partial a a 02la nivel tisular este de 100 mg Hg 1. In efort coeficientul de utilizare poate creste la 12 % COMPLEMENT GRUPAT : 4l. D. cu exceptia : A. Este situata posterior debaza. Fiecare 100 ml de sange elibereaza la tesuturi. In repaus coeficientul de utilizare este de 7 mVl00 ml E. 7 mgde 02 E. 90% este sub forma de carbaminohemoglobina E. Este formata din din doua fose nazale 3. In urma difuziunii determina cresterea presiunii partiale in sangele venos cu 50Yo 38. C. Sangele venos devine rosu-violaceu D. Dffbzeazadin sange in celule B.

4. : Ductele alveolare Sacii alveolari Alveolele pulmonaxe Bronhiolele respiratorii : Respiratia presupune 2. Au o capacitate totala de 5000 ml aer 4.Despre hahee putem afirma : 1. l. Este presiunea din interiorul alveolelor 3. 4. 3. Capacitatea lor totala nu prezinta variatii individuale U. 169 .In componenta acinului pulmonar inha 3. Ce poate intra in plamani inh-o inspiratie fortata 3. Sunt inveliti de pericard 3.r. Surfactant 4.Despre presiunea pleurala afirmatiile adevarate sunt : 1. Are o lungime de 10-12 cm 4. Difi. 47. 4. Patrunde in plamani prin hil 43.42. Se termina la nivelul T4 2. 3. Pleura viscerala l. Sunt situati in cavitatea toracica 2. Este presitrnea din spatiul dintre pleura viscerala si parietala 2. Yariazacu fazele respiratiei 4. Expirat in timpul respiratiei normale l. 2. 45 . Este intotdeauna pozitiva 48.iqO2 Transportul 02 Deplasarea aerului de la plamani catre atmosfera Schimbul de 02 si CO2 dintre organism si mediu 46.Membrana respiratorie este alcatuita din Epiteliu alveolar 2. l. In expir este de +1 cm HzO Cand glota este inchisa presiunea este de 0 cm H2O : 49.Urmatoarele afirmatii despre plamani sunt adevarate : 1. Interstitiu pulmonar 3.Presiunea alveolara : Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare 2. Ce poate fi expirat in urma urei expiratii fortate 4. In inspire scade sub presiunea atmosferica l. Contiunua laringele 3.Volumul curent este volumul de aer : Care ftlmane in plamani dupa o expiratie fortata 2.

Egal cu 1500 ml 3. Este volumul de aer ce poate fi inspirat suplimentar peste volumul curent 56.Transportul oxigenului presupune: 2. 53. l. Ca sangele arterial transporta 20 mL OZ ldl S2.Care din urmatoarele formatiuni nu fac parte din structura acinului pulmonar : Ducte alveolare 2.Factorii care influenteazarutadifuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt Coeficientul de difuziune al gazului 2. pH-ul plasmatic l. Bronhie 55. Dimensiunea membranei respiratorii 4.Difuziunea oxigenului se rcalizeaza I 2. 3. : Deoarece presiunea partial a a 02 este de 46 mm Hg Deoarece gradientul de difuziune 02 este 1/10 din cel al COz Deoarece 02 difineaza de 20 de ori mai rapid decat COz Deoarece presiunea partiala a 02 este de 100 mm Hg in aerul alveolar iar sangele capilar de 40 mm Hg in I . temperatura 4.Cantitatea de oxigen care se combina cu hemoglobina depinde de: I Presiunea partial a a 02 plasmatic 1. Transformarea dezoxihemoglobinei in oxihemoglobina 3. Arteriola pulmonara 3. Acinul pulmonar este format din: 1. 57 . : 54. Dizolvat fizic 170 . Temperatura 3. pH-ul plasmatic 3. presiunea alveolara a .Volumul inspirator de rezerva este: Voluuiul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale 2. Egal cu suma dinhe volumul curent si volumul rezidual 4. Sub forma de methemoglobina 1.. Bronhiola lobulara l.34 mL 02 4.s0. Saculeti alveolari 4. 5 . 4. Sub forma de carbaminohemoglobina 3. Ca fiecare gram de hemoglobin se poate combina cu minim 1. Bronhiolarespiratorie 4. Combinarea cu ionii de fier din structura methemoglobinei 2. Sub forma de bicarbonat plasmatic 4.COz este transportat prin sange : 2. Duct alveolar 2. Alveola pulmonara 3.

Contractia si relanarea diafragmei 4. Transportul fizic aI COz in plasma CombinareaCO2 cu cu gruparile terminale NH2 ale hemoglobinei Transportul CO2 sub forma de bicarbonat plasmatic 59. 3.SS.Fenomenul migrarii clorului presupune : Transportul 02 in sangele capilar 2. Volumul rezidual 60. l. Volumul ctrent l. Ridicarea si coborarea coastelor 3. Volumul inspirator de rezerva 4. se realizeazaaproape in intregime prin Miscari de ridicare si coborare a diafragmului 2. Volumul expirator de rezerva 3.Care din volumele pulmonare se masoara spirometric: 2.Respiratia normala. Conhactia muschilor gatului : l. 4. t7t . de repaus.

D 56.D 9.C 37.C 34. B 14. D 59. B 44.D 22. D 51.8 38. B 54. c 19. C 25. A 58.D 3.RASPUNSURI: 2. B t72 .8 24. D l.E 4. B 16. C 40. C 30. A 27. C 28.8 23. C l8.D 2t.D 35. A 8. A 36. E 32.D t7. C 7. E 49. B 29. D t2. B 57. B 41. B 5. B 50. D 60. A 55. A 13. 53.C 6.D 10.D 3r. B 11. E 39. A A 20. c 52. A 26.8 45.8 r 48. A 43. A 33.C 47. D 46. c 42. E 15.

Ajunge in urina finalI in cantitate de 5 moh/24h. C. Potasiul. Ajunge in vezica urinari in cantitate de 410 moh/24h. 2 pediculi renali. D. B. Participi la eliminarea H*. Acidul uric: A. B. Transportul activ al unei zubstanfe nu se realizeazd: A. 4. Prin hidroliza ATP. Se dilueazl de 10 ori in urina final[ fafi de ultrafiltratul glomerular. Ureea: A. Are loc in sensul gradientelor de concentrafie gi impotriva gradientului electric. 6-18 lobuli renali. E. Care dintre urmitoarele substanfe nu se 6. 3. D. Dr. C. C. 5. Se dilueaz[ de 50 de ori in urina finali fafi de urina care pirdseqte glomerulul. Se reabsoarbe la nivel tubular in cantitate de 160 moh /24 orc. C. 20-24 papile renale. Se secretd la nivelul tubului urinifer in cantitate de 49 mohl}4 h. D. Se realizeazi penfiu K*. Secrefia tubulari pasivi: A. C. Se filneazi in cantitate de 470 mob/zi. B. E. 2-3 calice mari. Se reabsoarbe din ulnafiltrat in cantitatea de 50 moh/Z4h. D. E.SISTEMUL EXCRETOR 1 Asist. E. Glucoza. baze gi acizi tari. In sensul gradientului de concentrafie. eliminl prin urin6 in condifii fiziologice? A. Rezultit & produs terminal al anabolismului proteic. t73 . impotriva gradientului de concentrafie. I -2 uretre. B. D. D. 2. Ureea. C. Se secrettr in cantitate de I moUzi. B. Clorul. E. B. Are loc in sensul gradientului electric Ai impotriva gradientului de concentrafie. Cu consum de energie. E. Tudor Marinescu COMPLEMENT SIMPLU: l. Nu necesitli consum energic direct. Limitat pe unitatea de timp. Pe secfiune rinichiul prezintii: A. Creatinina. Univ.

7. B. I 2. C. E. este controlatdoar de centriidinmiduvaspin[riiqicerebel E. E. D. Ureea. Capsula Browman. 1 l. Contine arteriola aferentli gi eferentd. 9. D. C. esteinintregimecontrolat de centriinervogidintrunchiulcerebral B. COzi B.81 de urin[concentratil D. nupoate fi controlatintotalitate. inprezenfa ADH irlo4 de ore se eliminl 2. Arterele interlobare. se face doarcuconsum C. E. C. D. Creatinina. Calice mici. Transporhrlactiv: A. Tubul contort distal. C. secretia de K+ are loc mai alesintubulcontortdistal. Ansa Henle. Arterele interlobare. ihpreuna cu corpusculul renal Malpighi formeazi glomerulul. Care dintre urm[toarele ramuri provenite A. odatiliniliat este constant D. DelimiteazAo cavitate ce se continui cu lumenul tubului. invelegte tubii uriniferi. aldosteronulintervineinmecanismul de secrefie de Na+ si H+ E. este neselectiv B. B. B. D. poate fi inhibat de cenftiinervogidincortexulcerebral C. de oxigen D. Artera arcuatil. 13. Identificafiafirmafiafalsi: A. E. Tubul contort proximal. uniiaminoacizi fosfalii nu se reabsorbprinacestmecanism. forfapompelormetabolice este limitatii de capacitatealormariml de a hansporta o substanftrpeunitatea de timp se reabsorbastfelglucoz4 apa. Clorul. reabsorbliaapei are locinproporfie de 80% la nivelultubuluicontortproximal C. Vasopresina stimuleaz[ reabsorblia apei din: A. 174 . Reflexul de micfiune: A. Acidul rnic. Arteriola aferentii. ureea se leabsoarbepringradientchimic B. Capsula Bowman: din artera renal[ formeazi glomerulul renal? A. 10. E. Reprezintll exftemitatea distali a nefronului. Care dintre urm[toarele cornponente ale urinii are gi origine exogen6? A. 8. Arteriola eferentii.

Formarea urinii finale necesitli ATP in cazul: A. Secrefia de H+: A. Epiteliu B. C. D.14. tg Na se elimin6: B. 0. Epiteliu cilindric stratificat. Epiteliu turtit. 19.59 fosfor. Epiteliu cilindric simplu. nu gi energie E. Ultrafiherii ionilor de Na*. 17. de schimbionic D. 175 . C. prinacestmecanism nu se intervinein reglarea K+. B. cubic simplu. l50g Mgz+ B. 20. lanivelultubuluicontortproximalexistlmecanisme de transportprinschimbionic E. Secrefia de K+: A. are locprinmecanismpasiv B. l8. arelocin alt segmentdecdtsecrefia de H+. are gimecanisme active gipasive C. areloc mai alesintubulcontortproximalprinmecanismeactivegipasive B. Epiteliu pseudostratificat.Urina final[confine (valori pe24 de ore): A. Reabsorbfiei acidului uric. E. E. Eliminlrii de glucoz[ in trina finald. D. Reabsorbfiei secrefiei tubulare a ionilor de K+. prinacestmecanismse eliminldoarmedicamentele B. arelocintubulcontortdistalprinmecanismepasive. 16. arelocnumaiintubulcontortdistal C. creatininl l-2e. in trina final[in24 de ore A. 90Yo apa C. Secrefia tubulard: A. Segmentul intermediar al tubului urinifer confine: A. leucocite peste 6500/ml D.5g K C. l50mg uree D. mecanismele de hansportprinschimbionicsuntcontrolate de c[tremineral ocorti coizi. sensulffansportului este inspreinterstiliulperitubular D. Reabsorbfiei ureei. 15. poateavealocdoarintubulcontort distal E. prinfransportulactivcelulaconsumddoaroxigen. 2. apa 700 ml E. 0. prinacestnecanismrinichiulparticiplla reglareaechilibrului acido-bazic D.3g HCO3 E. prinacesfinecanism se menfinenivelulnormal al potasemiei C.

Identicl cu a urinei finale. ureter. Gonadofiopinele. Hormonii tiroidieni. 25. Glucocorticoizii. vezicaurinari. E. Reabsorbfia tubularl. transportul pasiv se face in virtutea legilor difuziunii gi osmozei. Calice.Inreglarea umoralI a activitiifii renale nu intervin urmdtorii hormoni: A. E. C. Plasmei deproteinizate. Secrefia tubularl activi. Identicl cu a plasmei. ureea se reabsoarbe prin gradient osmotic E. 176 . rueter. Secrefia tubularl pasivd. Rinichii primesc 40-45% din debitul cardiac de repaus. Calice. bazinet. vezicaurinard. Calice. bazinet. C. uretri. Venele renale se varsi in vena cavi inferioard. Hiperproteici. B. uretrd. vezieaurinari. C. Parathormonul. E. B. D. E. ureter. bazinet. B. Filtrarea glomerulari a plasmei. 27.Transportul pasiv: A. B. bazinet. Mineralocorticoizii. nefrocitele au la polul apical numero$i microvili D. Calice. D.2l . Identic[ cu a transpirafiei. nu necesitil energie B. Vasc ularrzalia renali are urmitoarele caracteri stici : A. bazinet. este limitat de capacitatea maximi de transport a nefronului C. majoritatea compugilor urinei primare sunt substanfe utile B. vezicatrinarl uretri. Alegefi afirmafia falsi: A. Celulele musculaturii netede a arteriolei eferente iau parte la formarea aparatului juxtaglomerular. apa se reabsoarbe prin gradient chimic.Uina primarl are componlia: A. C. prin acest mecanism se absorb K gi Mg D. D. uretri. E. B. D. 26. membranele celulelor tubulare confin pompe metabolice E.Mecanismul de formare a urinei primare cuprinde urmltoarele procese cu excepfia: A. D. nefrocitele au la polul apical numeroase mitocondrii C. 24. 23 . C. Secrefia glomerulari. Calice. Arterele interlobulare incep in capilarele glomerulare gi se recapilarizeazdin jtrrul urinifer. Carc este traseul normal al winii: A. uretrd. Arterele renale sunt ramuri ale trunchiului celiac. 2Z.

C. D. Se reabsoarbe prin polul vezical al tubului proximal. 70 mmHg : extern. nu se produce reabsorblia obligatorie B. se elimina 5 I de rnini concentrati D. La nivelul tubului contort proximal. 26 mmHg B. Fibre hipogastrice care rela<eazi sfincterul vezical intern. E. 33. Ansei lui Henle. E. E. D. Uree. Tubului colector. B. E. in medie: 77 mrntlg. Este transportat exclusiv prin mecanism activ la nivelul tubilor renali. 177 .28.inlipsa ADH: A. Fibre ale nervilor ruqinogi care au originea in ganglionul celiac. 28 mmHg C. se elimina l0 I de trin6 diluatil E. D. se elimina 12 I de urin[ diluatii. 60 mmHg D. B. C. 31. igi cregte eliminarea in condifiile stimul[riinervilor vegetativi renali. B. C. B. Acid uric. Alege{i compugii care au reabsorblia completd la nivel renal: A. E. D. nu se produce reabsorbfia facultativi C. E.La ce nivele intervine ADH-ul in reabsorbfia facultativd aapei? A.Presiunea dirl capilarele glomerulare este de A. Hipotalamusului. 29. Fibre vegetative pentru sfincterul vezical 32. 50 mmHg B.Presiunea coloid-osmotici a proteinelor plasmatice din capilare care se opune filtririi este A. Glucoztr. 80 mmHg C. Musculaturii netede arteriolare. C. La acumularea urinii in vezici pen[ la atingerea capacitiitii fiziologice participd: A. Este reabsorbit facultativ de cdtre tubul colector. \ 34. Clor. Este reabsorbit in totalitate la nivelul tubilor uriniferi. D. 32 mmHg 42 mmHg 52 mmHg. Fibre hipogashice care contractii sfincterul vezical intern. in cursul activitiifii renale ionul de sodiu: A. Sodiu. Fibre ale nervilor pelvici care contractll sfincterul vezical intern. 30.

nu confine proteine D. 39. cantitatea de filtrat glomerular este de 180 dl zilnic. 201. Fifiarea glomerularI: A. 7lllord. Se realizeazLffuAparticiparea glucozei care nu apare in urina finaltr. este de 250U100 g fesuUl2 ore E. Se realizeazd la nivelul a2-3 bucle capilare ce rezulti din diviziunea arteriolei aferente. 24 U24 orc D. Producerea de eritrocite C. 1200 mUmin. 7500 ml/ori C.Debitul filfiArii glomerulare este: A.Debitul sangvin renal: A. 40. Reprezintii traversarea membranei filtrante de c6fie aproximativ 20o/o din plasma care irign rinichii. 120 mVmin B. este numit gi urina secundari B. 25 mllora C. l2Umin E.Debitul sangvin renal este de: A. 300 mVmin E. Se desf$oar6 prin traversarea unei bariere formatl din peretele capilar. peste 99% din filtrat trece prin reabsorbfie in tubii uriniferi E. tubular. 30 mVora D. capsular gi D. Secretia de aldosteron B. 3S. Seiretia de cortizol E. 120 mVmin B. l5lll2 orc D.Filtratul glomerular: A. 3T. este de 42 mUl00g fesuVmin C. Nici unul de mai sus 178 . axe aceeagi compozilie ca plasma C. este de aprox.3s. reprezinti 28o/o din debitul cardiac de repaus B. Secretia de renina D. B. E. 36. este de aprox. Rinichiul are urmatoarele roluri: A.6 Vl00g fesut /8 ore. Este favorizat[ de presiunea sfuigelui din capilarele peritubulare. C.

urina se acumuleazdin corpul vezicii urinare 3. uretra este unicl l. 15-20%. Secrefia de angiotensin[ I. 3. 95o/oapa I 46. c[ile urinare sunt reprezentate gi de capsula Bowmann 2. ln jurul papilelor renale. 3. 3. t79 . se gdse$te in medula rarinichiului 3. 48. in zonacortibala. 2. 2. 43. l-2e. l. Screfia de aldosteron. 3. 35-40%.Urina confine: 2. se gisegte doar in corticala renald 4. Secrefia de erinopoietini. 39 4. are perefii alcituiti din musculaturi striatil 2. s[nri de Na. Activitelile neexcretorii ale rinichiului sunt: Secrefia de renini.COMPLEMENT GRUPAT: 4l.Transportul urinei : se face prin uretre 2.Nefronul: 1. 20-25%. uretra comunic[ cu exteriorul 3. urina ajunge in vezic[ prin col 4. Arteriolele aferente se capilarizeazl: l. este format gi din clile urinare 42. Mg. 2.Yezica urinar6: 1. La nivelul glomerulului. ureterele se continui cu bazinetul 4. 45. in jurul tubului urinifer.Creatinina in urina final[ este incantitate de (pe 24 de ore): 2. M. 4. Rinichii primesc din debitul cardiac de repaus o cantitate de s6nge reprezenttnd: 1. 4. 49 3. 47. 4. peste 5000 leucocite/ml l. Ca 4. Pene b% din volumul sanguin total.59 l. K. numeroasehematii. vezica urinard are 2 sfinctere.

urinl 4. Prezinttr un debit winar de I mUmin.49. Permite trecerea unei cantitiifi de aproximativ 125 ml plasmd/min spre tubul proximal. HCOI. Apa. 180 . reflexul este stimulat de clhecentrii din trunchiul cerebral 56. Cl-. Pedicul renal: 1. Prin funcfiile sale rinichiul contribuie la: 1. 55. 2. Confine fibre aparfin6nd nervilor ruginogi. 4. 4. Glucoza. Confine vena cavi inferioari. 3.Micfiunea: l. 2.Alegefi afirmafiile corecte: secrefia de H+ se face prin mecanism activ 2. este un reflex monosinaptic reflexul este controlat de miduva spindrii l. 3. Eliminarea unor substanfe volatile. 3. 50. aparecdnd in vezic[ se acumuleazdmaxim 10 ml. Continui calicele mari. 2. 4. Potasiul. ciilor urinare care: 2. Nu permite trecerea proteinelor pi a glucozei. l. 2. 5l . in tubul contort distal se scretJl H* 1. Face legdtura dinne cei doi rinichi gi a acestora cu vezicaurinard. Ionul de hidrogen. 3. Reglarea tensiunii arteriale. 52. 2. Este dispus spre baza lobilor renali. 53. Menfinerea grchilibrului acido-bazic. Prin procesul de secrefie tubulard sunt trecute din sdnge prin mecanism pasiv urmdtoarele substanfe: 1. 3. Permite trecerea 1/5 din cantitatea de sdnge care irigi rinichii in cavitatea capsulara. in tubul contort distal se reabsoarbe Na+ 3. 3. 4. Prin procesul de fiansport activ din cadrul reabsorbfiei tubulare sunt trecute fin s&rge: Vitamina C. Erinlpoezel 3. 4. Clorul. Prezintil la infiarea in vezici un sfincter neted. Ureterele reprezintlo componentii a 2. Permite trecerea unei catitati de lichid aproximativ I mVmin. fiecare. Membrana filtranti glomerularl: 1. 4. in tubul contort distal se secretii K* 4. Se gisepte in hilul renal. 54.

Mecanisme de transport pasive. Permite fiecerea numai a ureei. Alegeti afirmatiile adevarate: arteriola aferenta intra in capsula glomerulara 2. 5 S. Permite trecerea tuturor constituienfilor plasmatici. 2. Secrefia unor produgi. Permite trecerea selectivi doar a unor constituienfi plasmatici. arteriola eferenta iese din capsula glomerulara 4. Alegefi caracteristicile membranei filrante glomerulare: 1. 4. Permite trecerea proteinelor plasmatice. 5380mU7 ore. Mecanisme de transport active. 3. 4. 2.5 Uord 2. 25 mUl}sec l. arteriola eferenta intra in capsula glomerulara l. 3. 181 .Debitulfi ltrariiglomerulare este de : 7 . acidului tric gi a creatininei plasmatice. 59. 60.57. 3. l. Reabsorblia tubulard se realiz eazAprin: Reabsorbfia selectivi a unor substanfe. arteriola aferenta iese din capsula glomerulara 3. l80Uzi 4.

8 49.C 28.B 48.C 3.C 44.A ' 29.A 23.8 47.8 57.8 t7.8 35.c 52.C 8.c l6.nAspuNsURI 1.A t0.8 38.A 6.8 2.A 9.B 46.C 54.B 12.A 55.c 4t.c 40.A t82 .8 24.D 45.C 5l.D 36.D 53.c l4.8 2t.C 56.A 20.B l5.C l3.C 58.C 34.B 22.c 42.c I l.8 37.D 32.D 5.C 33.D 7.8 26.D 3o.A 59.B 4.C 43.8 27.E l9.C 3l.A 50.E 60.C 25.E 39.D l8.

Rinichiul nu are rol in: A. l200mVor[ 183 . Formarea si eliberarea urinei B. Nefronul este alcituit din corpusculul renal gi clile urinare C. Urm[toarele afirmafii referitoare la rinichi sunt adevtrrate cu EXCEPIIA: A. Urm6toarele afirmafii referitoare la nefron sunt adevdrate cu EXCEPf. Univ. in alcdtuirea rinichiului intri medulara . Activarea vitaminei D3 E.la interior E. Tubii colectori se varsi la nivelul papilelor renale D. Ansele Henle se g[sesc la nivelul corticalei E. Menfinet8u homeostaziei organismului. Au ansa Henle lungi 5. 2.SISTEMUL EXCRETOR 2 Asist. Rinichiul este situat in cavitatea abdominali de o parte gi de alta a coloanei vertebrale lombare B. 6. Fiecare rinichi confine circa I milion nefroni. ' C. 430mUl 009 fesuUminut. Rinishiul are rol esenfial in menlinerea homeostaziei gi a echilibrului acido-bazic al organismului D. 3. Capsula Bowman face parte din corpusculul renal E.25% din debitul cardiac de repaus D. Au glomerulul situat la joncfiunea dintre medulari gi corticalI B. Piramidele Malpighi se gtrsesc la nivelul corticalei renale C. Glicogenogenezi D.IA: A. Unitatea anatomici gi funcfionali a rinichiului este nefronul. Mircea Lupuqoru COMPLEMENT UNIC l. Rinichiul este acoperit de capsula renald C. Dr. Reprezinthcirca 85o/o din numdnrl total de nefroni. Alegefi afirmafia falsd dintre urmltoarele: A. Bazinetul se formeazi prin unirea calicelor mari D. 420mUl 0g fesut/minut E. 20mUsecrurd[ B.la exterior gi corticala . Tubul contort distal face leg[tura intre tubul collector gi ansa Henle. falsi despre nefronii juxtamedulari: A. Nefronul este unitatea anatomici gi fuircfionald a rinichiului B. Sunt in numtrr de circa 150. Alegefi afirmafia C. 4. Formarea gi eliberarea eritropoetinei C. Rinichiul este parte componentii a sistemului excretor B. Debitul sangvin renal este de circa: A. Sunt foarte importanfi in mecanismul contracurent D.000 la nivelul fieclmi rinichi E.

Reabsoarbe ureea in gradient osmotic c. Permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a organismului D. La nivelul tubului contort proximal are loc reabsorbfia obligatorie D. Se face conform deferenfelor de presiuni hidrostatice E. Referitor la reabsorbfia apei este falstr urmItoarea afirmafie: 4. Presiunea din capilarele glomerulare care determinl filtrare a (32 mm Hg) B. Transportul activ: l. A. se face conform gradientelor electrice gi elecfiochimice B. 13. Este lichidul care filtreazi din capilarele glomerulare in capsula Bowman. este neselectiv E. Presiunea din capsula Bowman. Presiunea din capsula Bowman. Are compozilie asemlndtoare cu a plasmei dar cu mai pufine proteine D.85o/o din apa filtrati se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal B. Are loc in tubul contort proximal gi tubii colectori C. Se datorcazltravaliului metabolic al nefrocitului C. Reabsoarbe Na pi K in gradient electric ai electrochimic D. Se produce (60 mm Hg) E. care se opune filtrarii (32 mm Hg).7. Reabsorblia facultativi a apei se produce in prezenfa ADH. 8.aproximativ 4Yo din apa filtrag E. Filtratul glomerular: in cantitate de l20mVmin B. Reabsoarbe apa in gradient chimic. Nu necesit2l energie dar este limitat de o capacitate maximi de hansport B. 15% din apa filtrattr se reabsoarbe in tubii colectori gi contorfi distali C. Fortele care rcalizeazl filtrarea la nivelul glomerulului in capsula Bowman sunt: A.aproxim ativ 80Yo din apa filnatii D. 184 . Este reabsorbit in procent de peste 90%in tubii uriniferi C.care se opune filtrerii (18 mm Hg) C. Transporhrl pasiv: A. Recuirereazl. Recupercazd 15% din apa filnatit h nivel glomerular C. se face conform diferenfelor de presiuni hidrostatice. Nu necesiti coruilrm ATP D. Neces itil prezenla ADH. RecupereazeSs% din apa filtatIla nivel glomerular B. Reabsorb. Permite adaptarea volumului diwezeilastarea de hidratare a organismului. La nivelul tubului contort distal si tubilor colectori are loc reabsorblia facultativ6 E. in exterior. 10.ia facultativ[ a apei: A. Are loc in tubul contort proximal B. Recugereazd. care se opune fikrerii A. 9. Se realizeaz5'prin osmozl din tubul contort proximal in interstifiu E. Reabsorblia obligatorie a apei: A. Presiunea coloidosmotici a proteinelor din capsula Bowman (18 mm Hg) D. Presiunea coloidosmotici a proteinelor plasmatice din capilare. I 12. Are compozifie asem[nitoare cu a plasmei dar cu proteine in cantitate semnificativa E. in exterior.

14. Prin transport activ nu se reabsorb:

A. apa B. Polipeptidele
C. Glucoza D. Aminoacizii E. Urafii.
15. Secrefia de

Ff:

A. Participl la reglarea echilibrului acidobazic B. $r" sediul principal in tubul contort distal C. In tubul contort proximal, depinde doar de pH-ul mediului intern D. Se face ftr[ consum ATP E. La nivelul tubului contort proximal se realizeazdcu ajutorul aldosteronului. Urmitoarele afirmafii cu privire la secrefia K* sunt adevdrate cu EXCEPIIA: A. Se rcalizeazJprin mecanisme active B. Se rcalizeazi prin mecanisme pasive C. Se realizeazE exclusiv prin schimb ionic D. Are loc in special in tubul contort distal E. Asiguri menfinerea nonn al6 apotasemiei.
16. 17. Reflexul de micfiune: A. Produce invariabil micfiune cdnd tensiunea parietald,vezicali atinge nivelul prag B. Este controlat de trunchiul cerebral C. Este controlat de scoada cerebrali D. Este conholat in infregime de m6duva spin6rii E. Este declanpat de acumularea in vezici a200-300m1 urin6. 18. Micfiunea: A. Se produce cdnd tensiunea intraparietald din perefii vezicali a atins nivelul prag B. Se produce c6nd in vezicd s-au acumulat 30-50 ml tninl C. Se produce cdnd in vezici s-au acumulat 200-300 ml urintr D. Este impiedicatii de sfincterul vezical extern cind controlul involurtar tinde sE o inifieze E. Nu mai poate fi impiedicatii de sfincterul vezical extern cdnd controlul involuntar tinde sI o inilieze.
a

19. Care din urmitoarele componente se reabsorb pasiv la nivelul tubilor uriniferi? A. Glucoza B. Fosfafii

C. Ureea

D. Sulfatii E. Urafii.
20. Piramida Malpiehi: A. Este situatii la nivelul corticdei B. Are bazaspre corticali C. Are vdrful spre cortical[ D. Este situatit la nivelul bazinetului E. Are bazaspre medular[.

185

21. Filtratul glomerular: A. confine eritrocite in cantitate crescutil B. are aceeagi compozifie cu a plasmei C. Se mai numegte urin6 secundar6 D. Este de aproximativ 7,sLlh E. nici un rispuns corect. 22. Seqetia de K* se realizeazil: A. in principal in tubul contort proximal B. ln principal in tubul colector C. Doar prin mecanisme active D. Doar prin mecanisme pasive E. Prin schimb ionic activat de aldosteron.
23. ADH-ul:

A.

Scade secrefiile tuturor glandelor exocrine B. Este secretat in hipotalamusul posterior C. Scade concentrarea (densitatea) urinar6 D. Cregte volumul urinar E. lntervine in principal la nivelul tubului contort proximal.

24. Reabsorblia apei: A. Este limitatii de capacitatea maxim[ de transport e nefronului B. Are loc prin gradient osmotic C. Se realizeazdin proporfie de 95% D. Se realizeazdln toate segmentele nefronului, identic E. Se realizeazi-prin fiansport pasiv gi activ.

25.Yezica urinar6: A. prezintil doul sfinctere B. Are perefi cu musculaturi extrinseci C. prezintii doul orificii D. Se prelungegte in jos cu ureterul E. Prezintit doar musculatwl neted6.
26. Debitul Jngvio renal este de aproximativ:

A. l200ml-/orl B. l2000mUor[ C.7,2Llort D,720UorL E.72Uord
27. Secrefia de tf : A. Este un mecanism pasiv B. Are loc fin principal in tubul contort distal C. Este influenfatl de pH-ul mediului intern D. Are loc doar in tubul contort proximal E. nici un rispuns corect.

186

28. Care din urmltoarele afirmafii este adevdratil? A. Presiunea coloidosmoticd din capsula owman este de 32mmHg B. Presiunea ce determini filnarea este jumitate din presiunea arteriali sistolicl C. Presiunea din capsula Bowman ce se opune filtrdrii este de 28mmHg D. Presiunea ce determind filtrarea este de 32 mmHg E. Presiunea coloidosmotic[ din capsula Bowman este de l SmmHg. 29. Reflexul de micfiune: A. Este controlat in intregime de miduva spindrii B. Se declangeazLlao presiune de 8cm apd C. Nu este stimulat de centri din trunchiul cerebral D. nu se poate autoamplifica E. intotdeauna determini micfiunea.
30. Reabsorblia facultativi a apei are loc:

A. In lipsa ADH B. La nivelul tubului contort distal C. Mai ales la nivelul tubilor colectori O.in proporfie de 20% E. In proporfie de 25%.
31. Transportul pasiv se poate realizaprin, cu excepfia:

A. Osmozi B. Difuziune in gradient chimic C. Diferenfl de presiuni hidrostatice D. Difuziune in gradient electrochimic E. Intermediul pompelor metabolice.
32. Sfincterul vezicalextern: A. Nu este confrolat de sistemul neruos B. Este controlat involuntar C. Este alcdtuit din fibre netede D. Este alcituit din fibre musculare striate E. Nu poate preveni micfiunea, odatd inifiatii.
33. Nefronii corticali:

A. ReprezintL20% din numirul total de nefroni B. Au glomerulultituat in medulara renali C. Au ansa Henle lungi D. Au ansa Henle ce nu inttr in contact cu papila renal[ E. Nici un rdspuns corect.
34. Presiunea coloidosmotic[ a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune
este de:

flltr[rii,

A. l8mmHg B.34mmHg C.60mmHg D.22mmHg
E.32mmHg.

r

t87

35. Prin transport activ se reabsorb, cu excepfia:

A. Glucoza B. Na gi Cl prin gradient electric C. Sulfatii D. Urafii E. Aminoacizii.

36.Lanivelul papilelor renale ajung ansele Henle ale: A.85% din nefronii corticali
B. Tuturor nefronilor corticali C. Tutuor nefronilor jtxtamedulari D. O parte din nefronii jrurtamedulari E. Tuturor nefronilor.
37. Carc din urmitoarele afirmafii privind ureterul este falsS? A. Continui pelvisul renal B. Prezintii contracfii peristaltice C. Prezint[ fibre musculare netede D. Merge sub epiteliul vezieal E. In tervine in formarea trinei. 38. Capsula Bowman: Se continu6 cu ansa Henle B. Se continul cu capilarele glomerulare C. inconjoar[ arteriolele aferentii gi eferentd D. Confine urin[ primarl E. Este inconjuratii de capilare peritubulare.
39. Nu face parte din

A.

ciile urinare:

A. Calicele B. Urefra C. Bazinetul D. Vezica urinarl
E. Papila renal6. 40. Care din afirmfiile privind glomerulul renal este fals6? A. Se cgrtinul cu arteriola eferentl B. Este format din capilare sangvine C. Are o presiune coloidosmotic[ a proteinelor de 60mmHg D. Este inconjtrat de capsula Bowman E. Este parte componentil a nefronului.

COMPLEMENT GRUPAT 4l.Funcfiile majore ale rinichiului sunt:
1. Gluconeogenza 2. Formarea gi eliberarea reninei 3. Activarea vitaminei Dt 4. Excrefie a produqilor finali de metabolism.

188

42.l'ao persoani in repaus
$i un volum

in condilii bazale, ce are o frecvenfi cardiacl de 70 bltii/minut bitaie de 72mL, debitul sangvin renal reprezintil:
gi

1. 1250 2. 1300

ml/min ml/min 3. I100 mllmin
legdtui
cu ureea sunt adevirate cu excepfia:

4. 1080ml/min
43. Urmitoarele afirmafii in

l. Nu

este

inclrcati electric

2. Este o moleculi mare, polarrzatd 3. Se reabsoarbe prin fransport pasiv 4. Se reabsoarbe prin transort activ 44. Nefronii jtxtamedulari sunt in numdr de:

l. Aproximativ 350000
2. Aproximativ 300000
3. Aproximativ 0,35* I 06 4. 15% din totalul nefronilor

45. Reabsorblia apei are loc la nivelul:

l. Tubii contorfi proximali
2. Tubii contorfi distali 3. Tubii colectori 4. Anselor Henle

Lanivelul tractului urinar stimularea parasimpatici: l. Confracti sfincterul vezical intern 2. Contract[ detrusorul 3. Contractil trigonul vezical
46.

4. Creqte frecvenfa undelor peristaltice

47. Secrefia de se realizeazd: l. Prin mecanism activ 2. Lanivelul tubului contort distal 3. Lanivelul tubului contort proximal 4. in funcfie de pH-ul mediului intern
48. tn mod normal urina

tf

finali confine urm[toarele cu EXCEPIIA:

l. Albumine
2. Trombocite 3. Proteine

I

4. Glucoza 49. Secrefia de NHr: l. ReprezintLo modalitate de excrefie a protonilor 2. Duce la acidifierea urinei 3. Are efect antitoxic 4. Scade pH-ul trinar

189

l. Cregte debitul urinar 2. Cregte secrefia de reninI 3. Determin[ relo<area sfincterului vezical intern 4. Cregte frecvenfa undelor peristaltice
51. Reabsorblia de Na*: 1. Se poate face prin mecanism activ 2. Se poate face prin mecanism pasiv 3. Este insofitii de reabsorblia Cl 4. Nu este influenfatii de aldosteron

50. stimularea simpatic6 la nivelul tractului urinar:

52. Secrefia tubulari: l. Poate avea loc pe toatJi lurgimea nefronului 2. Intervine in eliminarea unor medicamente 3. Poate fi activd sau pasivi 4. Intervine in reglarea concentrafiei plasmatice a creatininei 53. Nefrocitele: l. Au la polul bazal numerogi microvili 2. Au la nivelul membranei celulare pompe metabolice 3. Au la polul apical numeroase mitocondrii 4. Au la polul apical numerogi microvili 54. Prin transport pasiv se poate reabsorbi: l. Uree
2. Na*

3. Cl4. Api 55. Nefrocitul consumi ATP pentu transportul:

l. Aminoacizilor
2. Fosfafilor 3. Glucozei

4. Ureei
56. in ce privegte peristaltismul treteral:

l. Stimulry parasimpatictr cregte frecvenfa rurdelor peristaltice 2. Stimularea parasimpatici scade frecvenfa undelor peristaltice 3. stimularea simpaticr scade frecvenfa undelor peristaltice 4. Stimulanea simpatic[ cregte frecvenfa undelor peristaltice
57. Urm[toarele. afirmafii despre secrefia tubulartr sunt adevirate: l. Secrefia de Ff este mecanism activ cu sediu principal tubul contort proximal 2. Secrefia de este mecanism activ gi pasiv cu sediu principal tgbul contort distal 3. Secrefia de protoni poate avea loc pe toatli lungimea nefronului 4. Sensul tansportului este din interiorul tubului spre interstdiul peritubular

K

190

Produce dorinfa congtientil de a urina l9l . Este controlatii 2.si atingi nivelul critic 4. Reflexul de micfiune: l. Determinl micfiunea 4. Este controlatii 4. Micfiunea: l. Se declanqeazi cdnd tensiurea intraparietali vezicald atinge un nivel prag 2. Sfincterul intern al vezicii urinare: l. Este controlat voluntar 3. impiedici golirea vezicii inainte ca presiunea intrave zicald. Este controlati 3. Este controlatd voluntar de sfincterul vezical intern voluntar de sfincterul vezical extern involuntar de sfincterul vezical extern involuntar de sfincterul vezical intern 60. Se autoamplificl 3. Este format exclusiv din fibre musculare netede 2.58. Impiedici pdtrunderea urinei la nivelul tneterului 59.

D (pae 105) 18.E (pae 104) s3. E (pae 103) 40.D (pae 104) 13. 104) 41. C Gae 105) 60. B (pae 104) s5. C (pag 35. 105) 51. A (pae 104) 16. 104) 9. B (pag 104) 14. B (pag 103) 2t. 104) sz. A (pag 104) s8. D (pae 103) 37. A (pag 55.105) t7.8 Gae 105) 38.8 (pag 56.8 (pae 56. B (pag 103) 4.144. A (pae 104) I l. D (pae 103) 39. 103) 29. C (pag 9. 105) 47. D (pag 103) 22. B (pae 104) 36. C (pag 104) 28. D (pae 103) 34. 104) 25. B (pag 103. D Gag 103) 42. 104) 24. C (pag103. A (pag 104) ls. C (pae 104) 54. D (pae 10s) 33. A(pae 105) 30. A (pae 103) 7.8 (pae 104) 23. B (pag 93. 105) 49.nAspuxsuRr 1. E (pae 104) 46. D (pag 104) 10. A (pae 104) s6.D (pag 103) 3. E (pag 104. E (pae 103) 27.105) 44. C (pae 104) 20. 104) 48.C (pag 103) 8. B Gae 105) 57. D (pag 103) 2. C (pag 104. C (pae 104) 31. E (pag 103) 6. A (pag 105) 26. C (pae 103) 4s. B (pag 105) 50. A (pag 56. D (pae l0s) 19. E (pae 105) t92 . 103) 43. C (pae 103) 5.8 (pag 90. B (pag l0s) 59. E (pae 104) 32. E (pag 35.8(pae 104) 3s. E (pag 104) l2.

Forma preferentiala de utilizare a hexozelor este reprezentata de glicogen D. Se desfasoara in 2 trepte de reactii chimice successive D. Cand glicemia creste are loc depunderea glucozei sub forma de lipide D. Stimuleaza glicogenoliza D. Referitor la glucagon alegeti afirmatia falsa: A. Gluconeogeneza transforma aminoacizii si acizii grasi in glucoza Referitor la metabolismul intermediar alegeti afirmatia falsa: A. Stimuleaza glicogenogeneza C. Referitor la insulina alegeti afirmatia adevarata: A. Faciliteaza mentinerea glucozei in sange B. Glucoza" fiuctoza si galactoza ajwrg la nivelul ficatului pe calea venei cave inferioare B. Stimuleaza glicogenogeneal E. Stimuleaza gluconeo genez. Reprezinta procesul de formare al glicogenului E.METABOLISMUL Asist. Creste preluarea celulara a glucozei E. anabolic se defasoara cu consum energetic catabolic refac macromoleculele uzate din structwile celulare catabolic asigura cresterea si dezvoltarea organismului anabolic duc la descompunerea substantelor macromoleculare anabolic duc la producerea de energie 3. Are actiune asemanatoare glucagonului C. Dr. Procesele de tip D. Dr. Reprezinta desfacerea molecule de glucoza C. Univ. Procesele de tip B. Adrian Tulin COMPLEMENT UNIC: l.a 193 a . Univ. Glucoza este o forma de depozit a energiei si poate fi mobilizatausor prin glicogenoliza E. Stimuleaza glicogenoliza D. Procesele de tip C. Atunci cand glicemia scade intra in actiune procesul de gluconeogeneza C. Raluca Tulin Asist. Glucagonul stimulea?aglicogenoliza 5. Referitor la metabolismul intermediar alegeti afirmatia adevarata: A. Forma preferentiala de utilizare a hexozelor este reprezentatade fructoza C. Procesele de tip E. Este secretat de pancreas B. Procesele de tip 2. Reprezinta transformarea glucozei in trigliceride Alegeti afirmatia corecta: A. Sedentarismul atrage cresterea de tesut adipos E. Stimuleaza gluconeogene?a 6. Duce la formarea de acid acetic B. Glicogeno geneza are loc cu precadere la nivelul creierului B. Alegeti afirmatia corecta referitoare la glicoliza: A.

1 kcal D.4 kcal 10. Referitor la glicogen este falsa afirmatia: A. Sunt scindati de lipoproteinlipaza C. Se formeaza inenterocite 13. 70-170 mg la 100 ml sange C. Hormoni catabolici sunt urmatorii. glicerol. 4. Rolul functional D.3 kcal B. 9.3 kcal E. Insulina E. 9. Stimuleaza lipogeneza si scade lipoliza 12.7. Cotizol B. 70-100 mg la 100 ml sange 8. Cel mai important rol al glucidelor (rolul primordial) este: A. Ajung in limfa si apoi in sange colesterol E. Adrenalina C. Sub actiunel lipoproteinlipazaei se vor forma urmatoarele elemente. Este depozitat in special in ficat D. In cnrsul procesului de glicoliza un gram de gluco za formeaza: A. cu exceptia: r A. Glucagon D. Este depozitat in special in creier E. Glucoza C. Colesterol B. Rolul plastic B. Este depozitat in special in muschi C. Sunt scindati in acizi grasi. 4. 9. Acizi grasi t94 . Fosfolipide E. fosfolipide. Inha in alcatuirea membranelor celulare E. Referitor la chilomicroni este falsa afirmatia: A. Noradrenalina 9. Se formeaza inhepatocite B. 100-200 mg la 100 ml sange D. Rolul energetic C. Glicerol D. Valoarea normala a glicemiei este: A.1 kcal C. Este mobilizat prioritar in conditii de expunere a organismului la frig I 1. cu exceptia: A. 7-70 mg la 100 ml sange E. 50-60 mg la 100 ml sange B. Este mobilizat prioritar in conditii de efort fizic moderat B. D.

Celule pancreatice 15.4 kcal D. Hepatocite B. Duce la formarea a 43 molecule ATP C. 9. 1. O mica cantitate raman in plasma ca acizi grasi liberi 16. Estrogenul D. Concenftatia normala a aminoacizilor in sange este: A. Sunt utilizati in resinteza difeitilor compusi lipidici C. 4. La sfarsitul ciclului acizilor tricarboxilici se obtin 2 molecule ADP E. Referitor la ADP este adevarctaafirmatia: Krebs A.9 kcal E.1 kcal B. La sfarsitul glicolizei anaerobe se obtin 2 molecule ADP 18. Prin reactia de beta oxidare duc la formarea de energie B. 35-65 mg/100 ml plasma 19. Hormonul de crestere B. Celule nervoase D. Are loc la nivelul aparatului Golgi si alizozomilor 17. Enterocite C. 1.1 kcal C. 15-65 mg/lO0ml de plasma D. Adipocite E. Acizii grasi nu patrund in: A. Arderea ului gram de proteine furnizeazai A.4 kcal 195 . Duce la formarea a doua molecule de acid piruvic D. Androgenii 20. Care din urmatorii hormoni nu stimuleaza procesele de sinteza a proteinelor? A. 10-60 mg/l00ml de plasma E. Dunt utilizati in procesul D. O parte patrund in celule de glicogenogeneza E. Dupa transformarea ADP in ATP procesul glicolitic si oxidativ se opreste C. Referitor laacizii grasi este falsa afirmatia: A. Referitor la fosforilarea oxidativa este adevarata afirmatia: A. Prezenta lui duce la stoparea degradarii moleculei de glucoza B.14. In timpul fosforilarii oxidative se obtin 34 molecule ADP D. Cortizolul E. C. l5-35 mg/100m1 de plasma C. Presupure oxidarea hidrogenului produs in timpul glicolizei si a ciclului E. Testosteronul C. 10-60 mg/l0Oml de plasma B. Duce la formarea unor cantitati foarte mici de ATP B.

Lipide C. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaza3. Din ciclul Krebs ml plasma rcnilta: A.9 kcal B. Insulina E. C. Aminoacizi E. Glucoza B. ce pennit travesarea membranelor C. Aminoacizii C. lntervin in prima faza a sistemului de coagulare E. Intervin in prima faza a procesului de coagulare 23. Referitor la rolul energetic al lipidelor este adevarata afirmatia: A. Ofera o rezenra energetica de 50. D.Referitor la rolul plastic al lipidelor este adevarata afirmatia: A. ATP-ul poate fi obtinut din urmatoarele. B.apredominanta proceselor catabolice Sistemul parasimpatic anteneazapredominanta proceselor anabolice si catabolice Sistemul simpatic anfieneaza predominanta proceselor anabolice Sistemul nervos nu participa la confiolul metabolic 27. Amoniacul t96 . Cetoacizi D. Proteine 22. Colesterolul D. Referitor la actiunea sistemului nervos in controlul metabolic este adevarata afirmatia: A. Intra in constitutia tuturor sistemelor de citomembrane D. Amine biogene B. Concentratia lor normala este 15-35 mg/100 25. Cantitati importante de lipide se gasesc depozitate in jtrrul organelor C. Glucide B. Glucoza D. Are rol temoizolator D. Au molecule mici.000 kcal la nivelul intregului organism B. E. cu exceptia: A. Glicerolul E. Reprezinta precursorii unor hormoni E.neaza pasiv prin porii membranei celulare D. Dioxid de carbon si apa C. Sistemul simpatic anteneaza predominanta proceselor catabolice Sistemul parasimpatic antrenea?.3 kcal C.21. Provin exclusiv din proteinele alimentare E. Precursorul hormonilor sexuali este: I A. Referitor la aminoacizi este adevarata afirmatia: A. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaza9. Difi. Traverseaza membrana celulara prin transport activ sau difuziune facilitata B. Lipidele reprezinta principalul rezervor energetic din organism 24. Uree si amoniac 26.

Actioneza sinergic cu insulina asupra metabolismului lipidic 30. Intestin E. Glicogenul este depozitatin special in: A. Stimuleaza lipoliza C. 40 Kcallkgloru B. Referitor la actiunea insulinei este adevarata afirmatia: A. Testosteronul C.000 de calorii pe mol D. Adrenalina C. Ficat B. cu exceptia A. Cortizol B. Stimuleaza catabolismul acizilor grasi E. Hormonii de crestere B. 1 C. 13.000 de calorii pe mol C. Determina mobilizarcaacizilor grasi D. I E. Are efect lipogenetic B. Tiroxina t97 . Valoarea metabolismului bazal este exprimata in: A. 50000 de calorii pe mol 32. 12. Inhiba utilizarea glucozei B. Creier C. Tesut adipos 31. 6000 de calorii pe mol E. Glucagon E.28. Determina depozitarea triglicrtidelor in depozite C. Insulina D. Cortizolul E. Hormoni hiperglicemianti sunt urmatorii. Are efect antagonic noradrenalinei E. I Kcaltlcglora KcaVzi Ke/rnz KcaVm2 33. 3000 de calorii pe mol B. Hormonii care sunt implicati in favoriztlreaproceselor catabolice sunt: A. Insulina 34. Piele D. Stimuleaza mobilirarcaacizilor grasi din depozite D. Molecula de ATP inmagazineazain fiecare din cele doua legaturi macroergice: A. I D. Referitor la actiunea adrenalinei alegeti afirmatia adevarata: A. Stimuleazalipogeneza 29. Estrogenul D.

Mitocondrii D. Glicoliza E. Referitor la glicoliza anaercba este falsa urmatoarea afirmatie: A. 2 molecule ADP B. 2 molecule ATP B. I molecula C. Din ciclul acizilor tricarboxilici se obtin: A. Glicerol C. Aminoacizii naversea?amembrana celulara prin fiansport activ 4. 34 molecule ATP C. Glicoliza anaeroba C. Fosforilarea oxidativa B. Transforma cantitati mari de acid piruvic in acid lactic B. Colesterol E. Nucleu B. Cortizol COMPLEMENT GRUPAT: 41. ATP 34 molecule ATP E. In timpul fosforilarii oxidative se obtin: A. 2 molecule ATP 34 molecule ADP 38. Concenhatia normala a aminoacizilor in sange este de 10-30 mg/100 ml plasma 198 . Acizi grasi B. Are randament mic D. Necesita oxigen E. Ciclul Krebs D. D. Acidul piruvic nu necesita oxigen pentru formare C. 2 molecule glucoza 40. Lizozomi E. 3 Molecule ATP E. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la metabolismul intermediar al proteinelor: Aminoacizii au molecule maxl ) l. Fosfolipide D. Fosforilarea oxidativa are loc in: A. Membrana celulara C.35. 4 molecule ATP D. Prin scindarea chilomicronilor se formeaza urmatoarele. Aparat Golgi 39. Aminoacizii traverseazamembrana celulara prin difiviune facilitata 3. cu exceptia: A. Gluconeogeneza 37. 2. Ceamai mare parte a cantitatii de ATP firmzatade o molecula de glucoza se va sintetiza A. Elibereaza o cantitate mica de energie 36.

Este mai abundenta ca si forma de depozitare de leagturi 49.000 calorii pe mol 2. Referitor la fosfocreatina este adevarata afirmatia: Legatura macroergica de la nivelul sau contine 12. 4. Actioneaza ca agent de l. Tiroxina Adrenalina Cortizolul Testosteronul 46. Testosteronul 4. Cortizolul 47. Hormonii care favorize aza procesele anabolice Hormonul de crestere 2. Prin metabolizarcasa rearlta glucoza si acid piruvic 4. Ardera unui gram de proteine fumizeaza 1. Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul simpatic antreneaza predominanta proceselor catabolice parasimpatic antreneazapredominanta proceselor catabolice parasimpatic antrene aza predominanta proceselor anabolice simpatic antreneaza predominanta proceselor anabolice : I ! . 1. 3. 3. 3. 4. sunt: fosfat ca ATP-ul 2.4 kcal Degradarea proteinelor in scop energetic se face in cazuri extreme Proteinele reprezinta principalul rezeryor energetic Proteinele joaca rol de transportor al diferitelor substante prin sange I l l 43.egatura pentru transferul de energie intre principiile alimenatre si sistemele firnctionale celulare l. fi exprimata in 3. 3. 4. Valoarea metabolismului bazrl poate l.42. Referitor la rolul proteinelor sunt adevarate afirmatiile: 2. 4. 1. Referitor la actiunea sistemului nervos in metabolismul intermediar sunt adevarate 2. I kc#mZlora lkcal/kg/ora 40kcal&glora 4Okcal/m2lon 48. 1. Intra in alcafuirea macrostructurilor Intra in structura tesufului osos Intra in structura tesutului cartilaginos Joaca rol de transportor al diferitelor substante prin sange 44. 2. Hormonii care favorize aza procesele catabolice suntl 2. l. afirmatiile: l. 4. 3. l. 3. 4. Talie Varsta Sex Rasa 199 . Parametrii luati in calcul la exprimarea metabolismului bazal. Estrogenul 3. Referitor la proteine sunt adevarate afirmatiile: 2.{ 45.

3. 4. Prin glicoliza din acid piruvic se formeaza2molecule de gluco"u 2. 3. o rezenra 4- 2.3 kcal l. Patrund in toate celulele 4. Mineralocorticoizi Hormoni sexuali Glucocorticoizi Glucagon 53 . Referitor la valorile glicemiei in sange sunt adevarate afirmatiile Se mentin in limitele Z0-100 mg/I00 ml plasma t 2. Referitor la glucoza sunt adevarate afirmatiile: Poate fi stocata sub forma de glicerol 2. Lipidele reprezinta precursori ai unor hormoni Unele fosfolipide intervin in prima fazaa procesului de coagulare 5l . Referitor la acidul piruvic sunt adevarate afirmatiile: Se hansforma in prezenta oxigenului in acetil coenzima A Cantitati mari de acid piruvic se formeazaincursul glicolizei anaerobe 3. 3.000 de calorii " Degradarea unugi gftrm de lipide elibereaz a 9. Sunt formati cu ajutorul lipoproteinlipazei 3. 54. Referitor la chilomicroni sunt adevarate afirmatiile: I Se forme aza in hepatocite 2. Colesterolul reprezinta precursorul urmatorilor hormoni : 2. Concenfatia normala este de 35-65 mg/100 ml l. 3. l. Referitor la procesul de glicoliza sunt adevarate afirmatiile: 2. 200 . l. Provine din glicogenogeneza 4. 57.50. 3.Poate fi utiliz. Sunt influentate de actiunea glucagonului 4. Are loc sub controlul lipoproteinlipazei 1. Referitor la beta oxidare sunt adevarate afirmatiile: Este o reactie care are loc cu eliberare de energie 2. Cafiazarelativ putin 3.lta ca principala s'rsa de energie l. In timpul glicolizei se sintetizeazacantitati mari de ATP Presupune oxidarea hidrogenului produs in ciclul Krebs Prin desfacerea moleculei de glucoza da nastere la 4 molecule de acid piruvic Se desfasoara in l0 hepte de reactii chimice succesive 56. Degradeazaacizii garsi la nivel celular 4. Prin glicolizamoleculei de glucoza se formeaza doua molecule de acid piruvic 55. Ajung prin vasele chilifere in limfa . Acidul lactic se transforma in acid piruvic in prezenta oxigenului 4. Referitor la rolul lipidelor in organism sunt adevarate afirmatiile: La o persona normala lipidele aflate in organism repre zinta energetica de aprox 50. 52. 4. Degradeaza glucidele la dioxid de carbon si apa l.

Cortizol 3.000 kcal Degradarea lor se face cand depozitele de glicogen si lipide sunt epuizate Reprezinta precursorii hormonilor sexuali 60. 20t . Glicoliza se opreste cand intreg ADP-ul se transforma in ATP l. 3. l. 2. Amoniac 59. Aminoacizi 4. In timpul fosforilarii oxidative se obtin 43 molecule ADP 4. In timpul ciclului Krebs si a glicolizei se sintetizeazacantitati mari de ADP 3. Referitor la rolul proteinelor sunt adevarate afirmatiile: l.5 8. Gluconeogen eza poate utiliza ca precursori: Acizi grasi 2.l kcal Reprezinta o rezerva energetica de aproximativ 50. Arderea a I gram de proteine furnizeaza4. Referitor la ADP sunt adevarate afirmatiile: Absenta lui duce la stimularea degradarii glucozei 2. 4.

A 42.A 47.8 l5.D l7.D 52.8 l0.B 3 t.D 202 .8 53.A 25.D 22.D I l.C s5'S) 26.C 28.B 18.8 8.B 2.c l6.4 5.D 7.C 30.B t4.D 36.A s6.A 50.RASPUNSURI: t.E 45.B t2.D 38.c 40.8 4l.E 4.8 59.C 43.C 35.8 60.8 48.C 39.D 9.C 23.8 46.D 20.E s l9.A l3.4 58.4 27.A 54.D 34.8 24.C 32.A 57.A 37.D 49.D 6.E 29.8 44.8 33.4 3.8 2t.8 l.

Endometrul E. Sunt conducte musculo-fibroase B. Dr. Artera iliaca comuna D. Canalele eferente D. Despre trompele uterine surt adevarate urmatoarele cu exceptia: A. Ionuf Bulescu Drd. Tubii seminiferi drepti : C. Artera iliaca externa C. Ovocit de ordintil II E. Miometul C. Aorta a[dsqinala E. Stratul muscular 6. Comunica cu uterul prin ostiile uterine C. Sunt vascularizate de ramuri din artera ovariana D. Piesa terminal 4. Urmatoarele celule sunt diploide cu exceptia A. Spermatocit primar Sfratul functional al uterului este : A. B. Microvil D. Dr. Ovocit de ordinul I C. Tubii seminiferi contorti B. Artera testiculara este ramura din A. Exometnrl D. Octav Muntenu COMPLEMENT UNIC: l. Sunt vascularizate de ramuri din artera uterina E. Acrozom C. Au o lwrgime de7-12 cm ) Din caile spermatice exhatesticulare fac parte A. Nici un rasipuns correct 3. Artera renala stanga : 203 . Piesa intermediara ( gat ) E. Spermatozoidul este alcatuit din urmatoarele elemente cu exceptia: A. Artera iliaca interna B. Ovocit primar D. Perimetrul 5. Reteaua testiculara E. Cap B.srsrEMUL REPRoDUcAron Drd. Ovogonie B.

A. Toate afirmatiile sunt adevarate 10. ramura din artera iliaca interna Referitor la testosteron sunt adevarate : A. Este un organ cu secretie exocrina D.7. D. 2-3 20-30 250-300 Testiculul nu este organizat in lobuli : Despre. Mentine tonusul epiteliului spermatogenic E. O parte din sangele venos dreneaza in vena uterina stanga 13. Labiile mici sunt situate lateral de labile mari Este un organ genital intern E. Este vascularizat de arteraprostatica 9. Vena ovariana dreapta se vann in vena renala dreapta C. Vase limfatice C. Lobulii testiculari sunt in numar de : A. Referitor la drenajul venos al ovarului nu este adevarat A. Vena ovariana dreapta se varsa in vena cava inferioara B. Vena ovariana stanga se varsa in vena ovariana stanga D. Vascularizatiaeste asigrrata de ramuri ale arterei rusionoase interne 204 . Este un puternic anabolizarrt proteic D. E. Este alungita in sens transversal B. Foliculi ovarieni in diferite faze de evolutie E. prostata sunt adevarate urmatoarele cu exceptia A. Are structura sterolica B. O parte din sangele venos dreneaza in vena uterina dreapta E. simplu sftatificat Pavimentos stratificat nekerutinint Pavimentos stratificat keratinnizat Pavimentos simplu : 12. Este un organ cu secretie endocrina C. c. Toate elementele enumerate se gasesc in medulara ovanrlui I l. Determina aparitia caracterelor sexuale secundare la barbat C. Este un organ median B. In zonamedulara a ovarului se gasesc urmatoarele elemente cu exceptia: A. D. 8. Vase sangvine B. Este situat inferior de vezica urinara E. Vulva : 'D. Fibre nervoase vegetative D. Cubic C. Cubic B. La nivelul mucoasei vaginale se gaseste un epiteliu: A. Prezinta organelle erectile: clitorisul si bulbii cavernosi C. E.2 B.

Epididimul : A. LH B. Sunt celule diPloide B. PTH 15. In perioda preovulatorie au loc urmatoarele modificari cu exceptia: A. Fata sa laterala se afla pe peretele posterior al cavitatii pelvine C. Are forma de Para E. C. MSH D. Apare la nivelul zonei medulare a ovarului 16. Dezvoltarea scheletului si a muschilor Modul de dispunere al pilozitatii Modificarea vocii Repartitia topografica a grasimii de rezenta DezvoltareaPsihicului 19. Diviziuni reductionale la nivelul ovocitului C. canalul ePididimar Este organ endocrine 17. Printre caracterele sexuale secundare la barbat nu se numara A. Foliculul ovarian se umple cu lichid folicular D. C. D. Diviziuni ecuationale la nivelul ovocitului B. In ziua a 15-a foliculul ovarian se rupe : 18. Apare dupa eliminarea ovulului B. Foliculul ovarian matur : A. Se transforma in corP galben C. Are forma literei H B. Spermiile: A.14. E. Cantareste 60 - 80g 205 . Contine canalele eferente E. Este asezatpe marginea anterioara a testiculului C. Se transforma in corP alb D. Contine D. Sunt inmagazinate in glandele bulbo-uretrale Isi mentin fertilitatea aproximativ o luna Sunt eliminate Prin mictiune Sunt celule immobile 20. D. E. In ziua a l4-a foliculul ovarian se rupe E. FSH E. Este situat in cavitatea pelvina B. Spermatogenezaeste stimulata de : A. Despre ovar sunt adevarate urmatoarele: A. B. Secreta esilogen E. Fata sa mediala este acoperita de istmul trompei uterine D. TSH C.

Ovocitul secundar E. TSH C. Al doilea globul polar C. Corpul are forma usor turtita E. nu face parte din actiunile estrogenilor : A. Este formata doar din glanda mamara B. Reglarea secretiei se face prin mecanism de feedback pozitiv D. Rezulta din mecanisme reflexe intrinseci integrate in maduva cervicala D. Referitor la anatomia penisului . Deryoltarea caracterelor sexuale primare la femeie C. Ovogonia 27. MSH B. Factorii psihici nu au rol in actul sexual masculin B. FSH D. nu este adevarat: A. Bazaeste fixata prin doi corpi spongiosi . Doar de LH E. Stimularea glandelor mamare D. Activitatea encefalului este absolut necesara pentru desfasurarea actului sexual masculin C. Este un puternic anabolizarrt lipidic C. Ovocitul primar D. Despre testosteron . Este secretat la nivelul tubilor seminiferi t 206 .21.Unadin urmatoarele . Este situata pe peretele toracic anterior D. Mecanismele reflexe sunt activate numai prin stimulare psihica 24. de oasele bazinului C. Secretia corpului galben este stimulata de : A. Stimularea organelor genitale feminine B. Favorizarea activitatii osteoblastice 23. Despre actul sexual masculin sunt adevarate urmatoarele : A. Este un organ nepereche C. Prolactina si LH 22. Mamela: A. Rezulta din mecanisme reflexe intrinseci integrate in maduva sacrata si lombara E. Aparitia comportamentului sexual feminin E. Primul globul polar B. Asigura secretia de hormoni sexuali E. sunt false urmatoarele . Este format dintr-un aparat erectil si invelisuri 25. Este situat in intervalul dintre coastele II -V 26. cu exceptia : A. La nivelul glandului se gaseste orificiul extern al uretrei D. Este situat deasupra scrotului B.Inunna primei diviziuni meiotice rezulta : A. Secretia este influentata de LH hipofizar E. Este un slab anabolizant proteic B.

Prezinta o perioada pre-ovulatorie si o perioada post-ovulatorie D. Despre ciclul ovarian sunt adevarate urmatoarele . In perioada pre ornrlatorie celulele tecii interne secreta testosteron C. Se mai numesc celule Leydig extratesticulare 33. Secreta testosteron E. Se uneste cu canalul veziculei seminale D. Face parte din caile spermatice intratesticulare E. In perioada post ovulatorie celulele tecii interne secreta estogen si progesteron D. Toate afirmatiile sunt adevarate 30. Vestibulul vaginal este marginit de labiile mici E. Clitorisul are o lungime de 50-60 de cm C. Bulbii vestibulari sunt situati labaz-a labiilor mici D. Canalul deferent : A. Este insotit de modificari la nivelul glandelor mamare 32. In perioada pre ovulatorie celulele tecii inteerne secreta doar progesteron 207 . Labiile mici sunt prevazute cu par si glande sebacee mari B. In perioada pre ornrlatorie celulele tecii interne secreta estogen si progesteron E. Tubii seminiferi drepti sunt : A. Continuati de tubii seminiferi contorti B. Participa la formarea lichidului spermatic E. Se termina la varful prostatei B. Se deschid in reteaua testiculara D. Din arteruuterina nu se desprind ramuri pentru : A. Vascos C. Prezinta trei perioade C. cu exceptia : A. Trompele C. cu exceptia : A. Peretele folicului ovarian are struchra trilaminara B. Ovare E. Despre vulva sunt adevarate : A. Referitor la secretia endocrina a ovartrlui sunt false urmatoarele. Este insotit de modificari lan nivelul uterului si vaginului E. Clar B. Asemanator cu cel prostatic D. Niciuna din afirmatiile de mai sus 34.28. Continua reteaua testiculara C. Strnt primul segment al cailor spermatice C. Uter D. Vagin B. Lichidul secretat de glandele bulbo tretrale este A. Duata medie este de 28 de zile B. Rect uterine 31. Toate afirmatiile sunt adevarate : 29.

Secundari ( de Graaf ) foliculi : COMPLEMENT GRUPAT: 41. Determina modificari histologice si secretorii la nivelul mucoasei vaginale Inhiba nidatia stimuleaza dezvoltarea organelor genitale feminine Este secretat de corpul galben 36. E. Nanism A.a}i E. gigantism B. Toate aceste tiptui de foliculi E. Determina dispunerea caracteristica a tesufului muscular C. Hipersecretia de testosteron determina : C. : 208 lllllF" . In timpul sarcinii . cretinism endemic 39. 3. Scade brusc in zirn 14 B. se gasesc urmatoarele tipgri de D. Placenta l. Corticosuprarenala 3. Scade brusc inzh. Progesteronul : A. secreta estrogen si progesteron Ovanrl 2. Secretia corpului galben : A. Scade brusc in ziua}S 38. Este secretat de corpul alb B' C. Favorize aza activitatea osteoclastica E. 120 de milioane de spermatozoin D.35. Pubertate precoce D. Nu qe gasesc foliculi 40. Primordiali B. Scade brusc in zhn24 C. Determina dispunerea caracteristica a tesufului adipos subcutanat D. Actiunea hormonilor estrogeni este : A. D. 12 milioane de spermatozoizi B. 20 de milioane de spermatozoia E. Medulosuprarenala 4. 120 de mii de spermatozoizi C. Pregatesc mucoasa ovariana in vederea nidatiei B.5 milioane de spermatozoin : A. Infantilism genital E. Nici una din afirmatiile de mai sus 37. Inainte de pubertate . In fiecare mililitru de sperma se afla in medie A. La nivelul zonei corticale . Inainte de pubertate. Scade brusc in ziua3 D. Primari ( cavitari ) C.

Este situat deasupra vezicii uinare 4. Spermatidele l. II 44. Fecundatie 2. : 48. Sunt organe impare Uterul 2. Sunt cai spermatice intratesticulare Tubii seminiferi contorti 2. Vaginul 2. Menopauza: 1. Ovanrl 3. : Are o hurgime de 15-20 cm Se insera pe colul uterin Se deschide in spatiul delimitat de labiile mari si muntele Venus In sfiuctur6 sa exista un strat muscular format din fibre musculare netede 49. 3. Survine brusc 4. Vaginul 4. Reteaua testiculara l. 4. Ovulati4 nu poate avea loc fara 1. Spermatocitul de ordinul 4. Sunt celule haploide : Ovocitul secundar 2. : 47. Canalele eferente 4. Trompa uterine l. Reprezinta incetarea ciclurilor sexuale ale femeii 3. Ovocitul de ordinul II 3. Tubii seminiferi drepti 3. l. Survine in jurul varstei de 70 de ani 2. Prostata : Este un organ cavitar 2. Are secretie endocrina 3. Cauzaei o reprezintaepuizarea ovarelor 46. Varf preovulator de LH : 45. 4. 1. 3. Albugineea testiculara are urmatoarele caracteristici 2. Culoare alb - : sidefie Este rezistenta si extensibila Tine in tensiune parenchimul testicular Inveleste la suprafata epididimul 43. 209 . Mensfiuatie 3. Nidatie 4. Este vascularizat de artera testiculara l.42.

TSH 4. Secretia corpului galben este stimulat de FSH 2. l. Este acoperit de un epiteliu sftatificat I. Glanda bulbo-tretrala 4. TSH I. Sunt glande pereche : 1. Spermato geneza este stimulata de 2. LH 3. Parenchimul glandular prezinta doua zone 3. Pentru ca fecundatia sa aiba loc . Vezicula seminala 2. Prostata 3. Despre ovar sunt adevarate urmatoarele: 1. Oxitocina 4.50. Artera ovariana 4. Glanda scrotal 54. Canalul deferent I. LH 4. contactul sexual trebuie sa se produca : 1. In zona medulara . LH 3. cu exceptia: FSH 2. contine foliculi ovarieni 4. : MSH l. Are forma ovoidala : 52. Prolactina 51. Veziculele seminal 4. Glandele mucoase 3. Cu o zi inainte de ovulatie In ziua ovulatiei Cu o zi dupa ovulatie Dupa 2fila26 55. Artera rectala superioara 53. este alcatuita din lichide provenite din : Glande bulbo-tnetrale 2. : 2. 3. 3. Artera uterina 2. Artera vezicalasuperioara 3. Vascularizatia trompelor uterine este asigurata de ramrni din 2. Sperma ejaculata in cursul actului sexual masculin . Secretia hormonilor sexuali feminini este stimulata de urmatorii hormoni . FSH 57. 2t0 . MSH 56. 4.

Daca fecundatia nu se produce . LH 4. testosteron I. 4. 3. involueaza si se transforma in corp alb Daca fecundatia se produce . 4. l. l. 60.58. Testiculul secreta 2. 3. Referitor la corpul galben : Secretia sa este stimulata de prolactina Secretia sa este stimulata de LH 3. : FSH Estrogeni 2tt . activitatea sa se prelungeste inca trei luri 2. Glandele bulbo-uretrale 2. : in uretra Participa la formarea lichidului spermatic Au dimensiunile unui sambure de cireasa s Au functie endocrina Se deschid 59.

A 46-C 47-B 48.E 60.B l6.c 2t2 .D l5.C 34-D 35.E 36.A 55.B 54.RASPUNSURI: 2-C 3-C 4-D 5-D 6-D 7-D 8-B 9-E l0.D l-A 3l.E 19.C 56.c 42-B 43-E 44-D 45.C 37-D 38.C t7-E l8.A 59.C 49-E 2t-E 22-B 23-D 24-B 25-C 26-C 27-D 28-E 29-D 30.C 39.E 40- t2-B l4.C 20.D c 4t.c 50- 52-B 53.A ll-c 13.D 57-E 58.E c 5l.B 32-C 33.

TESTE GENERALE .

nu pot transporta sdnge oxigenat C. este utilizatpentru demonsfiarea legilor iradierii C. confin 75% din s6ngele arterial 2t5 . extractul de timus C. au o vitezl gi o presiune sanguinl mai mare la periferie E. volumul-bltaie al ventriculului se poate dubla 6. contracfia sfincterului vezical extern B. centrii nervogi din trunchiul cerebral E. hematiffitit in capilartrl pulmonar mai mult de 0.Care dintre urmitoarele structuri previne golirea vezicii tninare inainte ca presiurea s[ etingi pragul critic? A. la nivel tisular se elibereazi l}ml oxigen/l00 ml sdnge C.Despre reflexul rotulian este adevirati afirmafia: A este declangat de stimularea receptorilor prezenfi in tendonul muqchiului cvadriceps femural B. vasopresina E. Dr. Care dinfie substanfele enumerate are actiune frenatoare asupra dearoltirii gonadelor? A. fafa dorsali a mainii 4. partea proximalI a membrului superior C. prolactina 2. au per4i identici cu cei ai vaselor limfatice B. este ur reflex de aplrare E. Mihaela Banu COMPLEMENT SIMPLU l. laba piciorului B. A in timpul efortului frzic intens: singele este mobilizat din splinl B. cortexul cerebral 3. melatonina B. fata palmari a mdinii D. talpi E. FSH-ul D. Despre vene este adevfuatLafirmafia: A. Termenul volar se refer[ la: A.TEST T $ef Lucr.75 secunde E. tonusul natural al sfincterului vezical intern C. volumul de aer expirat este mai mare de 1500 ml D. nici una adevlratii 5. constii in flexia rapidi a gambei D. mugchiul detrusor D. se caracteri zeazdprin confactilitate D.

pot proveni din glanda tiroidl E. pot proveni din ganglionii limfatici C. Despre proteinele din compozifia plasmei A. ariilor de asociafie E. pe fata anterioard a punfii C. l2. Fibrele ciruia dintre fascicule nu se incrucig A. sub lama cvadrigemina 9. este primitor universal E. intre el gi cornul posterior se afl6 substanfa reticulatil C. confine neuroni simpatici E. nu a infrat in contact cu singe Rh+ 2t6 . la nivelul mezencefalului E. centnrlui reflex D. Mugchiul drept intern al globului ocular este inervat de nerrnrl cranian care ipi are aparentl: A.7. canalele eferente spinirii sunt adevfuate urmitoarele afirmafii. fasciculul Gowers E. canalul epididimar C. nu se reabsorb tubular 10. in spafiul dintre pedunculii cerebelopi superiori D.Traducerea informafiei purtate de stimul nivelul: A. are o zoni viscerosenzitivi D. O persoanl care confine in singe doar aglutinine antiD: A. receptorului B. canalul ejaculator E. Canalul deferent se continud cu: se pot afirma urmitoarele. formeazd o coloanl de substanf[ cenugie ce nu este prezenti pe toatii lungimea miduvei I Despre cornul lateral al m[duvei l. este lipsitii de aglutinogene B. pot participa la procesul de coagulare D. vezicula seminald B. prostata D. este mai dezvoltat ln zonadilatirilor B. al clii sensibilitiifii tactile grosiere D. intervin in transportul gazelor sanguine B. poate primi sdnge grup O Rlr+ D. fasciculul piramidal direct C. toate se incrucigeaz[ eazd la nivel medular? 8.gg. in $anful bulbopontin B. ariei corticale C. exceptdnd: A. al ciii sensibilitiifii termice B. exceptSnd: A. poate dona singe unui primitor AB RhC. spinal in informafie nervoasi specificd are loc la 13.

este menfinut prin activitatea canalelor voltaj dependente de Na* $i K* D. melatonina 18. intestinul gros este vascularizat de arterele mezenterice gi iliacl interni C. referitoare la vasele sanguine. mugchiului ciliar B. secrefiei glandelor intestinale C. Prin fascicuGle spinocerebeloase este transmis: A. Despre neuronii de asociafie este falsi afirmafia: A. dinamica presionall a celor doui procese respiratorii D. simful poziliei 9i migcerii in spafiu D.Spirometric se poate misura: A. sunt multipolari B. tiroxina E. reflexul miotatic C. se datoreazA curenfilor electrici ce apar la trecerea ionilor prin canale specifice C. Care dintre afirmafiile urmitoare. se mai numesc neuroni intercalari sau interneuroni C. aorta se bifurc[ in cele arterele iliace comune in dreptul articulafiei sacroiliace B. STH-ul B. forfei de contracfie a miocardului D. capacitatea inspiratorie E. c6t gi in SNP D. sunt localizafi atdt in SNC. Hormonul cu efect anabolizant pe toate metabolismele intermediare este: A. are o valoare apropiat6 de cea a potenfialului de echilibru pentru K+ B. sensibilitatea interocepticl E. se pot interpune infio netronii viscerosenzitivi gi cei visceromotori 16. volumul rezidual 15. simful tonusului muscular B. Despre potenfialul membranar de repaus este adev6ratil afirmafia: A. aparfin centrilor reflexelor nociceptive E. se datorcazfactivitdlii pompei Na? K* n care reintroduce in celulI Na* gi expulze a?A r\'* E. are un mecanism de producere diferit. funcfie de celuli 17. este adevirati? A.toate viscerele felei sunt vascularizate de artera carotidi externl E. capacitatea pulmonari totalI C.l4. toate adevdrate 19. capac itatea rezidualn funcfionald B. detnrsorului vezical E. cortizolul D. tactul fin 217 . insulina C. artera tibiali posterioar6 se continu[ cu artera dorsalI a piciorului D. Stimularea parasimpatic[ nu are efect asupra: A. glandelor mucoase ale arborelui brongic 20.

trombocitele bazofilele 27. longitudinal E. transversal 26. siclul cardiac 24. . tubi colectori corticali D. toate fac parte 2L. monocitele E. eozinof. staturile fosfolipidice B. Ftrncfiile specializate ale membranei sunt realizate de: A. bronhiile lobulare C. deschiderea valvelor semilunare C. inchiderea valvelor atrioventriculare D. o slptitmdnl E.72 de ore 8. cea mai mare parte a refelei capilare peritubulare C.Diastola izovolumetrici incepe cu: A. o lunl spermatice aproximativ: D. sagital B. miezul hidrofob C. componenta proteicl D. modelul mozaic fluid E. Planul metameriei corpului este cel: A. mediosagital C. Sftrmatozoiziiigi menfin fertilitatea in ciile A. capsule Bowman se afl[: B. doui zile 2t8 .21. ductele alveolare B.24 de ore C. C.lele D.incortexul renal nu A. frontal D. anse Henle sctrte 23. inchiderea valvelor sigmoide E. glucidele atagate fefei externe 25. bronhiile terminale E. plachetele sanguine B. deschiderea valvelor atrioventriculare B. Cele mai pufin numeroase elemente figrnate ale sdngelui sunt? A. tubi proximali E. Din spafiul mort pulmonar nu fac parte: A. bronhiolele respiratorii D.

cristaloida D. pupila 33. elasticitatea cristalinului B. decusafia piramidah B. MSH-ul ' 2t9 . Inervafia termic[ a regiunii zigomatice este asiguatil de: A. ligamentul susipensor al cristalinului E. epifiz[ E. hipotalamusul anterior D. mugchiul ciliar C. glanda pineali C. originea real6 a nervului XII 2g. Despre mugchiul triceps sural este adev[rattr afirmafia: este forfa intr-o pfughie de gradul II a aparatului locomotor A. nervul oftalmic D. nervul facial B. aparfine coapsei D. originea ridlcinii spinale a nervului XI D. originea aparenti a hipoglosului C. neurohipofizi B. Vasopresina este secretatii de citre: A.Care dinfte urmltorii hormoni nu sunt produqi de neuroni? A. Flechsig B. se inserl pe oasele metatarsiene E. este un mu$chi profund 34. oxitocina B.28. epinefrina D. nervul trigemen C. nerrnrl vag 32. intre piramida bulbard gi oliva bulbard se afl6: A. originea aparentd a nervului glosofaringian E. este efectorul in cazul reflexului rotulian C. plexul cervical E. catecolaminele C. B. rubrospinal C.incordonul medular lateral nu A. Organul activ al acomoderii vizuale este: A. tija pituitar[ 31. tectospinal se afl6 fasciculul: 30. vasopresina E. spinotectal D. spinocerebelos venftal E.

fasciculele spinocerebeloase B. neocortex B. Prin ramurile sale. vulvei 39. se secretil doar in timpul perioadelor digestive B. reflexele miotatice C. lobul frontal COMPLEMENT GRUPAT 41. reflexele miotatice 3. lobul tenporal C. se reabsorb activ la nivelul jejunului E. fibrele intrafirsale cu lan{ nuclear C. Nucleul amigdalian este sifint in: A. perefilor bazinetului E. prostatei B. diencefal E. cerebelul 220 . lobul parietal . membrana tectoria B. membrana Reissner D. nici una din shrcturile enumerate 40. activi tatea analizatorului vestibular se interpune (separd) intre endolimfa melcului 37. artera iliacd internl nu particip6 la vascularizalia: A. tn rilenfinerea posflrii (pozifiei corpului) intervin: l. D. fibrele anulospirale D. c6ile extrapiramidale D. se formeazd prin combinarea colesterolului cu acizi biliari C. fibrele in floare E. tunelul Corti C. Care dintre structurile enumerate membranos gi perilimfa din melcul osos? A. Despre sinrile biliare este adeviratii afirmafia: A. se pierd in proporfie de 40% prin materiile fecale D. penisului D. membrana reticulatii E. membrana otoliticl 36.Tonusul muscular este menfinut prin: A.35. ovarului C. calea extapiramidab 4. Inervafia motorie a fusului neuromuscular este asiguratii de: A. analizatorul vestibular 2. dendritele neuronilor din cornul anterior al mdduvei B. calea kinestezic[ E. nici una 38.

consumd energie numai pentru recuperarea substanfelor utile 4. sunt secretafi de celulele tecii externe a ovarului 49. ganglionul spinal 2. nu fotwrcazi plexuri prin anastomozre 4. Nefrocitele: l. Despre centrii de automatism cardiac sunt adevlrate afirmafiile: 2. conduc impulsul neryos saltator 3. au fibre motorii gi senzitive 2. nodulul sinoatrial imprime 4. cornul posterior medular 3. Au sfiucturl fibroasi: l.limfatic 2. sunt adaptate morfologic gi biochimic pentru reabsorbfia tubulari 2. dwa mater a6. capsula glandei tiroide 4. nuclei ai tnurchiului cerebral 47. este stimulatii de insulini 44. in alcfltuirea substanfei albe medulare intri ru<oni ai neuronilor din: l. au pe haiectul lor gg. au ca mediator chimic acetilcolina 4. se desprind din fiunchiurile nervilor spinali 3. Hormonii estrogeni: l. neocortexul motor 4. in timpul sarciRii sunt produgi de placenti 4. sclerotica 3. Despre glicoliz[ srHrt adev[rate urmItoarele afirmafii: l. Despre fibrele nervului splanhnic maxe surt adev[rate afirmafiile: l. paravertebral 48. fasciculul His merge prin septul interventricular 22t . Nervii intercostali: l.42. consuml energie gi oxigen pentru transportul polipeptidelor 3. sunt sintetizafi din colesterol 2. nodulul afrioventricular inffi in funcfiune cfuid cenhrl sinusal este lezat rifinul funcfional al centrilor poate fi modificat sub acfiunea unor factori externi rinnul nodal 3. prezinth apical numeroase mitocondrii 45. este una dinfie reacfiile ciclului acizilor tricarboxilici 3. capsula gg. se mai numegte fosforilare oxidativd 2. spinali toracali 43. se termini tntr-un gg. l. se desfdgoari in matricea mitocondriali 4. favori zeazil activitatea osteoblastic[ 3. sunt ar<oni ai neuronilor din cornul lateral toracal 2.

terminafiile nervoase libere 3. are fibre corticonucleare.corpusculii Meissner 2. Despre saculd se poate afirma sI: 1. vasoconstricfiei arteriolelor 2. Canalele ionice: l. este format din miofibrile 4. haushafiile l. nu pot fi vinnlizate cu microscopul electronic 2. din partea sa inferioarfl pornegte melcul membranos 3. confiacfiile segmentare ale jejunului 4. este situatl sub utricul[ 4. prin lezare determini pierderea reflexelor miotatice 5 I . migclrile il li ileonului 222 . cregterii volumului lichidelor extracelulare 3 . ce ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni 3. corpusculii Ruffini 55. confine receptorii ce dete cteazdaccelerafia orizontalI 56. Care dintre receptorii tegumentari detecteazdatingerea? I .50. retropulsia 3. mineralocorticoizii 4. Carc dintre urmitorii hormoni intervin tubular. permit difuziunea Na* $i K* 3. cregterii elasticit{ii vasculare 54.Fasciculul 52. in formarea urinei? l. parathormonul 3. in caztil deficitului de secretie 53. cregterii v6sco zitfu[ii sf. este componentd a vestibulului membranos 2. Migcirile de amestec de la nivelul tubului digestiv surt: masl ale colonului gasfrictr 2. discurile Merkel 4.au structtrl proteic[ 4.ngelui 4. este unitatea structurali a mugchiului scheletic 3. vasopresina 2. este mai voluminos decdt cel direct 4. insulina. prezintii central discul clar 2. confine fibre mielinice gi amielinice 2. se deschid sau se inchid in fuirctie de valoarea potenfialului de membran6 piramidal incrucigat: l.se sctrte azi in timpul confiacfiei musculare 57. Despre sarcomier sunt adev6rate urmltoarele afirmafii: l. Hipertensiunea arterialL apare in cazul: 1.

valoarea plasmaticl a ADH-ului 2. chiasmei optice 59. stimularea mugurilor gustativi 223 . nivelul plasmatic al hormonii mineralocorticoizi 4.58. intervine in migc[rile oculare cu punct de plecare labirintic 4. confine neuroni periferici ai c[ii sistemului piramidal 2. activitatea sistemului nervos vegetativ 3. metatalamusului 2. inerveazi mupchiul drept extern 60. cu celulele orizontale 3. Secrefia glandelor salivare este influenfatE de: l. este un grup de corpi neuronali situafi in SNC 3. coliculului superior 4. Nucleul motor al nennrlui IV: l. retinei. Deutoneuronii c[ii optice fac sinaps[ la nivelul: l.

25.56.77 .8-ps.A-pg .A-pg .A-pg.A-pg.A-p9.27 9.A-pg.78 38.l05 3.E-pg.25.90 24.B-pg.B-pg .57 .108.A-pg .59 44.88.88.57 l8 I l.85. I 0 1.44.52 56.56.lzs 27.99.Bag.A-pg.A-pg.50 36.52. 55.55 35.24.87.94 7. 56.70 57.23 30.E-pg .21.B-pg.22 8.89.C-pg. I 00.1 3l.22.A-pg.43 224 . I 0 1.25.1l6 39.8-pg.99 15.B-pg.70 34. 55.8-pg.C-pg.E-pg .C-pg.D-pg.39 55.85 l4.rc3 23.35.B-pg.66.59 18.23.85.8-pg.23 43.23 52.47 59.35 20.C-pg.D-ps. 60 2.D-pg.87 .D-p9.45.59 53.B-pg.8-pg.89.90 6.104.D-pg.51 60.120 49.27 32.E-pg.75 19.A-pg.20.4l 2l.99.5 26.23 47 .9 5l.A-pg.E-pg.21.8-pg.B-pg.C-pg.97 22.E-p9.C-pg.25.92.19 46.15 48.8-pg .42 4l.81.32.8-p9.E-pg.E-pg.104 45.100.93 54.25 5.A-pg .78 58.29 42.45 33.A-pg.19 l2.nASpUNSURI: l.l8 l3.22.C-pg.51 37.26 29.36.A-ps.33.5 4.58.A-pg.C-pg.41.91 50.8-pg. I 04 1O.27 .A-pg.E-p9.9 17.32.49.58.C-pg.4l 40.55.l2l 28.89.D-pg.69.49.D-pg.D-pg.23.34 16.89.6 25.

consl in descarcFrri foane pufine ale neuronului postsynaptic E. Alina Drlghia COMPLEMENT UNIC: l. Celula postsinaptici E. avem de-a face cu un mecanism de protecfie impofiiva substimulari B. maduva osoas[ S. Univ. apaxe atunci c6nd : A. dilatafie toracal6 C. se realizeazdprin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminaf iei presinaptice C. sunt reprezentafi de receptorul olfactiv E. se dispune in jurul tecii de mielin[ a ar<onilor din SNP E.Teaca Schwann . proprioreceptori E. observdm urmltoarele elemente: A. preztntlactivitate relativ constantil pe toatll durata apliclrii stimulului D.TEST 2 Asist. rispund cu o scadere a activitafii la aplicarea stimulului B. inconjrna teaca Henlle D. sunt r€prezentalide celulele cu conuri si bastonage 225 . terminafie presinaptici B. este prezentJi in jurul axonilor din SNC B. se dispune in jurul celulelor Schwann C. activitatea lor cregte ulterior C. mugrri gustative B. corpi aortici 6. dilatafie lombard D. prezintL urmdtoarele caracteristici: A.Despre receptorii fazici putem spune: : A.Transmiterea sinaptic[ cuprinde urmltoarele elemente .Oboseala fiansmiterii sinaptice . Fanta presinaptici D. cu excepfia: A. corpi carotidieni D. apare prin stimularea repetatti si lentii a sinapselor excitatrorii D. epiteliu olfactiv C. Receptor 3. toate medicamentele scad excitabilitatea celulei nervoase 4.intr-o secfiune sagitali prin maduva spinlrii . gaura parietalI B. mediator C.Chemoreceptorii nu sunt reprezentafi de A. Dr. cordon medular E. formeazi teaca de mielina pentru mai multi neuroni 2.

vermis mijlociu C. ganful central Rolando C. cu excepfia: A. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior C. III B. este sediul proceselor afectiv/emofionale E. este alcituit numai din doul straturi celulare D. inhibifia externl scoartei cerebrale D. deutoneuronul se afl[ in cordonul D. IV D. D. oup[ o zoni restrinsi pe fafa medial a emisferelor cerebrale C. peduncul cerebelos mijlociu B.Urmitorii nervi sunt motori. lob floculonodular D. este un proces pasiv B. este nespecifici E. fibrele gustative au originea 10. aria de proiecfie se afla in aria somestezici I A. al 3-lea neuron se afla in talamus S. se manifestit numai prin sistarea activitifii anterioare este necondifionatii . cu exceptia: posterior al miduvei E. scizura calcarina punte E. vermis superior E. este sediul actelor de comportament instinctive 13. XI 9. recetorii sunt terminatii nervoase libere B.T. are conexiuni intinse cu neocortexul B. Lobulatia cerebelului cuprinde urmdtoarele elemente .v in ganglionul trigeminal D.C. Despre perechea VII de nervi cranieni . vermis inferior 1 l. dendrita protoneuronului este lungi si ajunge la receptor C.Calea sensibilitatii termice si dureroase. sanful corpului calos 12. Inhibilia: A. sunt nervi motori B. corp calos B. putem spune c6: A. VI E. Pe fala medial[ a emisferelor cerebrale se evidenliazdurmatoarele elemente cu excepfia: A. deutoneuronul se afla in nucleul tractului solitar din punte E. au si fibre parasimpatice c. Despre paleocortex este fals enunful: A. inhibifia interni este necondifionatii 226 . prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia: A.

podiunea centra5 este contractiltr. surt formate din cincilzece fibre intrafusale D. cu excepfia: A. fascicul vestibulo-cerebelos C. butoni olfactivi cu cili 18. celule de susfinere C. Receptorii termici prezintil urmatoarele caracteristici . stimuleazd secrefia exocrine a pancreasului C. au diametru mare si sunt nemielinizate C. cuprinde urmitoarele fascicule . epiteliu de susfinere D.14. fascicul vestibulo-talamic E. dilatarea pupilei 15. produce conhactia splinei B. nu sunt diseminate printer fibrele musculare striate B. dilate arborele brongic D. fascicul vestibulo-spinal B. lama ciuruitii a eftnoidului C. Receptorul gustative. fascicul medulo-talamic 227 . fibre neryoase sensitive B. cregte frecvenfa potenfialelor de acfiune. au diametru mic pi sunt nemielinizate E. Despre membrane bazilar4 putem spure c6: A. baza melcului intrfl in rezonanftr cu sunete de frecvenf6 medie de 5000 Hz B. Are o stnrcturi comparabili cu un rezonator cu coarde D. sunt stimulate de tensiunea dezvoltatii in timpul relaxarii musculare C.(algoreceptori) 16. temperaturile extreme stimuleaz6 receptorii pentru durere. microvili gustativi E. Efectele stimularii simpatico sunt urmItoarele . 17. 20. celule receptoare gustative B. cu excepfia: A. Receptorul olfactiv . nu confine: A. cu excepfia: A. hiperpolarizarea celulelor senzoriale. fascicul vestibulo-nuclear D. receptorii pentnr rece sunt mai numerogi decdt cei pentru cald D. vibrafiile acesteia anheneaz[ celulele vestibulare E. sunt terminatii nervoase libere B. por gustative D. virful melcului infte in rezonanfi cu sunete de frecvenl5 inaltii de l5000Hz C. Fusurile neuromusculare : A. Calea vestibular[ . scade secrefia lacrimal[ E. cuprinde urmdtoarele elemente . mucoasa nazali E. cu excepfia: A. porfiunile periferice sunt necontractile E. epiteliu lingual 19.

cregterea lipoge nezei C. sunt adevdrate urmitoarele: A. lob temporal C. sinteza matricei organice a sistemului osos B. cu excepfia: A. cdnt[regte 500 gr. o modificare brusci apoziliei capului . Despre hipofizd . tahicardie B. sclderea proteolizei E. 23. sunt resposabile de menfinerea echilibrului in condifiile accelerafiei circulare. plachete gi hematii D. cregte glicoliza 228 .21. colicul inferior 22.3 cm D. cregterea mugchiilor gi a viscerelor E. relaxarea musculattrii netede E. este situat2l sub qaua turceasci a osului sphenoid 24. confiacfia splinei gi a ficatului 27 . STH stimuleazI: A. corp geniculat lateral D. cuprind urmitoarele . cu excepfia: A. Efectele glucocorticoizilor sunt urmltoarele cu excepfia: A.atodui auditiv. B. talamus B. sciderea numlrului de limfocite circulante 26. Efectele adrenalinei sunt urmtrtoarele . cregte stabilitatea membranelor lizozomale E. Despre crestele ampulare. nucleu cohlear E. majoritatea efectelor se exercitii direct C. are diametru de 4. sunt adevirate urmitoarele . lobul anterior costitue 75% din masa hipofizei E. inaintea pubertdfii. hipertensiune D. cregterea numirului de euzinofile qi bazofile C. vasodilatafie ' C. Efectele metabolice ale insulinei . Sunt si sediul unor reflexe posturale E. este localizatd la baza mezencefalului B. sciderea lipolizei D. mai pufin: A. sciderea glicogenogenezei B. C. C. Cdtle de conducere ale analiz. cu excepfia: A. cregterea creierului D. sunt urmltoarele . declangeazdreflexe pentru menfinerea posturii. K si Ca* 25. reprezintLcel de-al 2-lea organ receptor al analizatorului vestibular B. cregterea oaselor in grosime. se gdsesc la vffirl canalelor semicirculare D. elimitiarea de Na*. . cregterea num[rului de neutrofile .

scheletul piciorului este format din27 de oase E. la nivelul vertebrei T6 se imparte in doui bronhii l. os frontal B. sunt adevlrate urmltoarele: A. este format din 6 oase neperechi COMPLEMENT GRUPAT: 3l Viscerocraniul cuprinde 2. Despre coaste sunt adevirate : A. subclavicular 3. viscerocraniu. l. organ cavitar care continua laringele 2.28. urmfltoarele oase nepereche: vomer 4. sunt: pectoralul mare 2. os sfenoid E. sau cartilaginous 34 Mugchii anterolaterali profunzi ai toracelui. perechiile I-VII sunt adev[rate D. 229 . os occipital 29. os lacrimal D. Neurocraniu nu cuprinde: A. : articulafii mobile nu posedi cavitate articular[ pot fi de trp diartoze si amfiartroze intre cele doua oase se interpune fesut fibros. scheletul mdinii cuprinde 28 de oase B. perechiile XI si XII sunt false C. palatin 32 Traheea este : 1. perechiile VIIL IX si X sunt flotante B. aparfine spafiului mdrt anatomic 33 Sinartrozele sunt 2. mandibular 4. 4. os etmoid C. se articulazd posterior cu sternul 30 Despre schelet. coloana vertebrali cuprinde 5 regiuni D. dinfat mare l. sternul r[mdne cartilaginos dupi 40 de ani C. marilar 3. sunt arctri musculocartilaginoase E. are o lungime de 12-14 cm 3. pectoralul mic 4. 3.

strat muscular oblic 4. bazaanatomicl a contractilitatii o constitue proteinele contractile 3. formlnd potenfiale de placi motorize 2. 2. metabolismul muscular este aerob in primele 45-90 sec randamentul contracfiei musculare este de 7A% faza de confracfie a secusei . confine amilazd salivara. 42 Intestinul gros confine urm[toarele elemente: 2. cvadricepsul femural 4. submucoasi 3. putem spune ca: l. sunt: l. strat muschular 4l l. mezocolon t 230 l. prezintii doui exfremit{i alb sidefii de fesut conjunctiv fibros 3.5Yo apd. apendice epiploice 4.35 Despre mugchii scheletici sunt adevirate urm[toarele: prezintii o porfiune central numitii corpul muqchiului 2. dureazl 0. mugchiul este invelit in epimisium 4. 3. se secreti zilnic in cantitate de 1200-1500 ml 2. mugchiul croitor 2. 3.05 sec potenfialele de acfiune al unei unitdli motorii se sumeazl . antrul piloroic 4. fundul stomacului circular Stomacul cuprinde urmdtoarele straturi: mucoas[ 2. este proprietate specifici muqchiului 2. concentrafia K in saliva este mai mare dec6t in plasma 4. muqchii adductori 3. sarcomerul este unitatea morfofuncfionalI a mugchiului 4. tenii . bicepsul femoral 37 Despre contractilitate nu putem spune ca : l. sfrat muscular longitudinal l. corpul gastric 3. lizozim 40 Stomacul prezinti urmltoarele podiuni: l. 4. confine 90. constil in deformareamugchiului sub acfiunea unei fo4e 38 Despre manifestlrile contracfiei musculare. haustre 3. tofi muqchii au o singurd origine 36 Mugchii lojei anteromediale a coapsei . 39 Saliva: 1.

4. peristaltismul secundar este contolat de sistemul neryos enteric 47 Activitatea secretorie a stomacului prezintlurmitoarele caracteristici 1. peristaltismul secundar este declangat de deglutifie 4. si timpul bucal al deglutiliei l. 48 Comp oziliabilei cuprinde urmdtoarele elemente: acizi biliari sintetizafi in bil6 2. sIruri biliare secretate activ in canaliculele biliare 3. cantitatea secretatil zilnic este de aprox 1. timp faringian dureazi 2-3 sec 4. timpii deglutitiei putem spune c6: timp bucal este involuntar cerebral 46 Despre peristaltismul esofagian este adevlrat c6: perstaltismul primar este declangat de prezenfa alimentelor in esofag 2. Na*. reflexul masticator este controlat de centrii nervogi din talamus 4. colesterol 49 Activitatea motorie 4 intestinului sublire nu cuprinde: contracfii de amestec care fragmenteazl chimul de 8-12 ori pe min 2. 4. 45 Despre 2. pigmenfi biliari excretafi in hepatocite l. 2. peristaltismul primar este controlat vagal 3. 44 Despre digestive sunt false urmatoarele: masticafia este un act reflex voluntar 2.60/o Secretia bazaldva"'Jiazdintre l-5 mEq/or6 Hcl liber : l. cec 3.8-3. l. 4.43 Segmentele intestinului gros sunt urmitoarele: apendice vermiform 2.K* in concenhafie mai mare decflt in plasma cuprinde HCO3-in concenfiafie egali cu cea din plasma celulele ductale secretll 1200-1500 ml de suc pancreatic in 48 de ore HCO3-este secretat de celulele ductale 23t . 50 Despre secrefia pancreatici este adevdrat 2. secrefia salivari favorizeaz[ vorbirea 3. 3. migc[ri de propulsie care se deplaseazdcu o vitezdde 1. rect l. colon fiansvers 4.5 litri Ph-ul secrefiei este de 1.5 3. c[: cuprinde electolifi. timpul necesar de a trece chimul de la pilor la valve ileocecaltr este de 3-5 ore migcarile de propulsie sunt mai rapide in intestinal terminal l. 4. timp faringianeste datorat impulsurilor care ajung la trunchiul 3. Confine un rezidiu uscat in proporfie de 0.5-4 cm /sec 3. timpul esofagian este datorat peristaltismului l. digestia bucald cuprinde masticafia.

3. formarea trombinei care dueazl 1-2 sec 3.. Fierul se absoarbe in duodensub formi de fier trivalent l. artera hepatica 4. artera mezentericl superioarl l. incepe prin cisterna chili. dobdnditii natrnal activ prin transfer transplacentar 4. maltozd amidon di si tri peptide lipide 53 Despre glucide este adevirat c6: 1. tncd lateral de coloana vertebrali 2. zaharazd 3.5 I Sucul intestinalcasfioneazl asupra urmltoarelor substraturi: 1. Vitamin C stimuleazAabsorbfia fierului : 55 Apdrarea specifici este dobdnditii natural pasiv prin administrare de antitoxine 2. aporhrl de glucide este de 60-80 ertKg colp 2. maltazd 2. artera gastrici st6ng[ 3. l. timpul vasculo-plachetar care dureazI 2-4 min 1. I 232 . 58 Despre canalul toracic este adevirat ci: 1. Are o lungime de 30-35 cm Strangb limfa di% inferioar[qi % superioarl a corpului 4. 54 Despre vitamin gi minerale este fals c6: Vitaminele liposolubilese absorb in intestinal distal 2. reprezintii 50-60% din dietii 3. 'se dezvoltii in urma expunerii la agenfi capabili sa induc6 un raspuns imun 56 Dinamica procesului de cuagulare cuprinde: frrnarea tromboplastinei care dureaza 4-6 sec 2. lipide emulsionate 52 Produgii rezultafi din acfitrnea sucului pancreatic sunt: 2. 4. l. in fafa vertebreiL4 3. acizi gra$i gi glicerol 4. 57 Ramurile trmchiului celiac sunt urmatoarele cu excepfia: artera splenica 2. se absorb printr-un sistem de transport Na-independent sunt transportate prin membrane bazolaterald a enterocitului 4. Vitaminele hidrosolubile se absorb distal in intestinal sublire 3. dobindita artificial activ prin vaccinare 3. 4. formarea fibrinei care durezd 10 sec 4.

l. nodulul sinoatrial descarcl40 bitili/min volumul sistolic la efort fizic intens. neselectiv se datoreazdtravaliului metabolic al nefrocitului fo4a pompelor metabolice este nelimitatii de o capacitate marima de transport celula consumd energie pentru recuperarea produgilor utili 233 . poate cregte la 150-200 ml pentru fiecare ventricul distola ventriculari are o duratd de 0. 3. l. 4.59 Despre activitateacardiac este adevlrat ci : volumul bdtaie al ambilor ventriculi este in medie de 140m1 2.40 sec 60 Transportul active la nivelul tubului urinifer este: 2. 4. 3.

(PAG 74) 44F.(PAG 75) 4s c ( PAG 76) ilD(PAG2e) t2A(PAG31) 13c(PAG32) 14B(PAG3s) lsB(PAG3e) 16 c (PAG 41) t7 A(PAG42) r8D(PAG43) rec(PAG51) 20F.( PAG 46C(PAG76) 47 D (PAG 77) 48 C (PAGG 78) 4e c (PAG 78) s0 D (PAG 78) 5l D (PAG 80) szB ( PAG 80) s3 c (PAG 80) s4 A (PAG 8r) 55 C (PAG 8s) 56 E (PAG 84) s7 D ( PAG 88) 58 D (PAG 8e) 5e B (PAG e2) 60 c (PAG 104) sl) 2r c (PAG 51) 22 C (PAG s2) 23D ( PAG s4) 24D (PAG 54) zsB ( PAG s6) 26B (PAG 57) 27 A(PAG 59) 28C(PAG64) 2e c (PAG 65) 30 c (PAG 64) 234 lilt .RASPUNSURI: D( PAG 15) 2 C (PAG 17) l 3l B (PAG 64) 3ZD(PAG e7) 33C (PAG 67) 3B(PAG17) 4.C( PAG 18 ) 34C(PAG68) 35 A (PAG 68) 36 A (PAG 70) 37 C (PAG 70) 38 D (PAG 7l) 3e D (PAG 75) 5D(PAG18) 6D(PAG18) 7 C (PAG 20) 8C(PAG26) e B (PAG 27) l0B(PAG29) 40A(PAG74) 41 E (PAG 74) 428 (PAG 74) 43F.

confin fiecare cca.4 Kcal 3 Metabolismul intermediar al glucidelor cuprinde urmatoarele. 3.10 gr 5 Valoarea normal a albuminelor serice este : A. 0.8-0.6 gr B. E. z}%proteine D. degradarea unui gram de glucozd genereaz69. arederea unui gram de proteine furnizeuA 4. Dr. coeficientul respirator E.5grldl 6 Despre rinichi sunt sdev[rate urm[toarele .4-0. 3-5.5-5gr/dl B. D.5-3.83 pentnr glucozi 2 Referitor la metabolismul intermediar este adevlrat c6: A. 400-600 mg D. glicogenogeneza B. au rol in formarea gi eliberarea reninei D. 60%glucide este 0. excreta cea mai mare parte a produgilor intermediari de metamolism B. 2. 6-8. au rol in activarea vitaminei D3 E. gluconeogeneza glucoza este transformatil in totalitate ghlcoza este forma de utilizare preferenfialI a hexozelor de c6tre toate celulele 4 Cantitatea de acid uric eliminate in24 ore este de: A. Florin Dr[ghia COMPLEMENT UNIC: I Compoziliaaproximativa a dietei cuprinde : A.89r C. glicogenul depozitat in ficat. 0. lipidele aflate in organism reprezintilo rezervi energetic[ de 3000 de Kcal E.5gr/dl D. 30%lipide C. 65-l l0mgr/dl E. lmilio de nefroni 235 . Univ. constitue o rezerva energetic[ de aprox 50000Kcal D. au rol in formarea qi eliberarea eritropoetinei C.5gtldl C. cu excepfia: A.TEST 3 Conf. 60-80 mg E. sO%glucide B.6-0. glicoliza C.3 Kcal B. concenfiafia normald aaminoacizilor in singe este intre 35-65 mg/lO0ml plasma C. 0. cu excepfia: A.

arcul vertebral C. humerus B. cregte sinteza de colesterol C.cu epifiza proximali a femurului 13 Efectele insulinei pe fesutul adipos sunt urmitoarele . cregte sinteza enzimelor lipogenetice 236 . este situatii deasupra tendonului fata posterioarl se articuleazd. este os triunghiular este os scurt ci : cvadricipital B.7 Mugchii bralului sunt urmltorii cu excepfia: A. are formi triunghiulari cu baza in jos C. cu excepfia A. cregte Stnteza de trigliceride gi acizi gra$i D. coxal 9 Viscerocraniu nu cuprinde: A. pedicul vertebral apofrzd spinoasd I I Despre osirl sacru este adevdrat c[: A. felele laterale es articulaez. scade hansporhrl de glucozl B. palatine C. biceps brachial B. etmoid E. E. sacrului se unegte cu virful coccisului E. corpul vertebral situate posterior B. morilare B. este os pereche 12 Despre rotul[ este adevfuat A. vomer D. arcbaza inferior C. brahial C. triceps D. femur D. deltoid E.Lcu osul coxal D. mandibular l0 Vertebra tip prezintii urmitoarele elemente cu excep{ia: A. D. scade lipoliza E. coracobrahial 8 Oasele lurgi nu sunt reprezentate de : A. provine din sudareaa4-5 vertebre sacrale B. fibula E. radius C. E. baza. apofrzatransversi D.

secrefia C. scad secrefia lacrimal[ B. scdderea catabolismului in mugchii scheletici B. scad lipoliza E. stimuleazi secrefia bilir[ D. inhibe proteoliza C. sudoripari cresc secrefia gastric[ dihtn pupila stimuleazl glicogenoliza 237 . E. cresc anabolismul in ficat C.14 Efectele glucagonului sunt urmltoarele: A. hipoglicemie D. secrefia de estrogeni E. D. regleazl confracfia musculaturii netede nervtrl este invelit la periferie de tesut conjunctiv 20 Efectele sistemului nervos simpatico sunt urmatoarele cu excepfia: A.sunt urmitoarele A. produc vasoconstrictie C. aparilia corpului galben C. B. E. scad concentrafia acizilor grati liberi 17 Hormonul foliculostimulant nu produce: plasmatici A. stimuleazi contracfia mugchilor scheletici nervul motor vegetativ. D. stimularea secrefiei de progesterone stimularea secrefiei de esfiogeni cregterea gi matwarea foliculilor 19 Despre nervi nu este adevlrat c[ : A. cresc fo4a si frecvenfa contrcfiei cardiac D. stimularea secrefiei de androgeni B. reprezintii o asociere de fibre nervoase poate fi senzitiv si motor nerrnrl motor somatic. stimuleaz[. scade tonusul pi promptitudinea raspunsului in mugchii scheletici B. D. stimuleazd secrefia gastric[ E. E. nu produce: A. spermatogenezl C. scad mielinizarea respiratorii 16 Efectele glucocorticoizilor pe metabolismul intermediar sunt reprentate de: A. mafirarea foliculului D. scad amplitutinea si frecventa migcarilor E. inhibe fipoliza B. dezvoltarea tubilor seminiferi B. inhibe gHcogenoliza 15 Efectele hormonilor tiroidieni pe sisteme gi aparate . C. ovulatie de Graaf l8 Hormonul luteinizant.

prezinta 2 poli . este format din 6 straturi celulare B. stimuleazd secrefia glandelor mucosae E. . sunt sediul proceselor psihice superioare E. pleac[ din cregtetul caPului D. sunt sediul fosforiliri oxidative 24 Numanrl trombocitelor din sdnge este de: A. relaxeazlsfincterele tractului intestinal 22 lesutul conjrurctiv moale A. ganlioni limfatici B. nu sunt reprezentate de: A.5000000/mm3 25 Despre neocortex nu este adev[rat ci : A. merge pane la nivelul spafiului delimitat E. confin sisteme enzimatice E. 4500000/mm3 B. are perete cu structura bilaminarl B. ligamente E. 110000/mm3 E. contract detrusorul B. 35. 15-20 microni B. 10-15 microni de suprafala t[lpilor 238 . splinl se g[segte in urm[toarele organe cu excepfia C. prezintii o membrane externd C.2l Efectele sistemului nervos parasimpatic. prezinti o membrane internd D. cartilaj costal 23 Despre mitocondrie nu este adev6rat ci : A. este axul lungimii corPului C. anterior si posterior B. reprezinti sediul proceselor de invifare D. contractii sfincterul vezical intern D. 30-35 microni D. 300000/mm3 D. 20-10 microni C.40 miqoni E. este inclus in sistemul limbic C. stimuleae[ secrefia exocrine C. 10000/mm3 C. tendoane D. prin el trece planul frontal 27 Dimensiunea medie a celulelor se considerI: A. prezintii func{ii sensitive 26 Despre axul longitudinalal corpului nu este adevdrat c6: A.

prezint2l o zon[ medulari cu foliculi ovarieni l. 4. peste 90% din filrate este reabsorbit 4. sunt granule rofunde C. 32 Despre debitul sangvin renal este fals c6: este de aproximativ 1200 mUmin 4. Ruffini D. are originea aparentit in spafiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali COMPLEMENT GRUPAT: 3l Despre filtratul glomerularsunt adevIrate afirmafiile: este cantitatea formatil intr-un minut printr-un nefron 2. Vater Pacini E. este l80lh24 h l. sunt situali in apropierea nucleului B. este confiolat parfial de maduvd este stimulat de centrii nervogi superiori din trunchiul cerebral conhacfia inifiali a vezicii scade descircarea de impulsuri de la receptorii vezicali 34 Ovanrl prezintil urmdtoarele caracteristici : este acoperit la suprafaftr de epiteliu simplu 2. inerveazd muqchiul drept intern al globului ocular E. 3. prezintit tln invelig conjunctiv denumit albuginee zonacorticalE" confine vase sangvine si limfatice 239 . excreti substanfe celulare 29 inhipoderm se gisesc urmitori corpusculi A. sunt organite bogate in nucleoproteine D.28 Despre lizozomi putem spune cd : A. srHrt nervi motori B. este de 400mUl00g fesut/min este de 420 ml/100 gr fesut/min este 20o/o din debitul cardiac de repaus 33 Despre reflexul de micfiune este adevirat ctr: odatit inifiat se autoamplifici l. l. Meissner B. nu contin fibre parasimpatice C. au origine reala in nucleul motor din mezencefal D. 2. 4. este 125 mUmin 3. Krause : C. 3. confin enzime hidrolitice E. 2. 3. Discuri Merkel 30 Despre perechea a III-a de nervi cranieni nu sunt adevirate: A.

ramura ovarianE din atrera uterinI particip[ la vascularrzaliaovanrlui 4. vena ovariand stingl se varsi in vena cava inferioari l. formdnd canalul ejaculator 37 Despre prosta5 putem spune cd testicularl 2. 3. 3. fafa sa lateralS este acoperitit de pavilionul 4. vena ovariani dreapta se varstr in vena cava inferioari 3. are forma unei virgule l. ramuri a aortei abdominale 2. canalul deferent se unepte cu cel a veziculei seminale. cdntlregte 6-8 er 3. secrefia prostatic[ are rolul de a cregte fertilitatea acestora 3. produsul 38 Penisul l. are un diametru de 3-5 cm hompei 4l Despre vasculanza[iaovarului nu sunt adevirate afirmafiile. este situate in bursa scrotal[ 3. vezicula seminali prostata glandelebulbo-wetrale glandul 36 Despre conductele spermatice. 4. corpul penisului este fixat prin doi corpi cavernogi la oasele bazinului 39 Testiculul : are o masa de aproximativ 35gr 2. se inmagazineazAin epididim l. canalul deferent continui canalul epididimar caile extratesticulare sunt reprezentate de tubi seminiferi drepfi gi refeaua 4. cu excepfia: este asiguratil de artera ovarian[ . : este un organ glandular endocrine este sifuate deasupra vezicii urinare sdngele venos prostatic este colectat de vena prostaticd ei de secrefie participd la formarea spermei 2. l. sunt false urmltoarele: 1. 4. caile intratesticulare sunt canalele eferente pi canalul deferent 2. i-gi dezvoltil capacitatea de migcare in canalul ejaculator 4. 3. 4. este format dintr-un aparct erectil 4. are funcfie mixtil 2. : se menfin fertile aproximativ 2 luni 240 . : are dubl[ funcfie este situate sub scrot l.35 Glandele anexe ale aparatului genital masculin sunt: 2. 42 Spermiile 2. confine 500-600 lobuli testiculari pentru ambii testiculi 40 Desprdovar sunt false urm[toarele afirmalii: 1. 3.

este mai pufin intens 4. 02 4. dup[ fazade ejecfie urmeazd diastole verntriculartr . dupi discocierea oxihemoglobinei.021441tr de 02 3. corpul galben nefecundat involueaza dupa 20 zile.8 ltr de urind concentrate in tubul contort distal gi colector se reabsoarbe l0 o/o dim apa filtrate in urina finald se elimini lYo dinapa filfiate 45 Despre difuziuneaCO2 sunt adevirate afirmafiile : in aerul alveolar presiunea este de 46mm coland de Hg 2. este de 25 de ori mai difuzibil decdt 02 3. 0. se terminl in momentul inchiderii valvelor semilunare 3.75 sec l.nge . secrefia corpului galben este stimulat[ de FSH 3. secrefia estrogenilor favoizeazAactivitatea osteoblasticd 4. 4.020441tr de 02 4. l. 0.44m1 de 02 in sdngele arterial 2. in lipsa ADH-ului se produce reabsorbfia facultative in prezenfa ADH-ului se elimini 1. 44 Despre reabsorbfia apei . 21. 47 llnindivid cu 16 gr de hemoglobind" transporti: 1. l2ml 02 3.16 Despre transportul gazelor. gradul de satuafie al acesteia este de 60-80% 96. 24. cregterea PH-lui gi scaderea temperaturii determini sciderea capacitafii hemoglobinei de a hega 02 Hematia pertrece in medie 0. . l. l.25 sec in capilanrl pulmonar 2. presiunea parfiald a 02 este de 47mm coloand de Hg 2. 4. incepe cu deschiderea valvelor atrioventriculare 24t .s ml de Olldl 3.5yo din 02 este transportat de hemoglobin l. 3. este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare.se elibereazlin fesuturi in repaus. volumul bitaie este de 150 -200m1 in repaus 4.43 Secrefia intern6 a ovarului : este stimulati de FSH pi LH 2.putem spune ci: la nivel tisular . l. 49 Zgomotul I prezinti urmitoarele caracteristici: este mai scurt 2.lumitoarele : fircare molecul[ de hemoglobind se poate combina cu cel mult 4 molecule de sdngele arterial transporte2S. circuld 90% dizolvat fizic in plasma 4. pentru fiecare l00ml de sf.44 ml de 02 48 Sunt adevdrate. sunt false urmitoarele: 2. egalarea presiunilor parfiale alveolari si sangvini se face in 0. este de tonalitate joas6 3. 50 Despre fazade ejecfie'este adevirat cd: f 2.

splinl 4. are rolul de a amortizaunda de goc 4. limfocite 25-33% 242 1. pdn relaxarea mupchilor netezi dinperetele lor 3. neutrofile 50-60% . 3. se deschide la confluenfa dinffe vena jugular[ intend gi vena subclaviculard dreaptil 58 Formula leucocitare prezintii urmtrtoarele valori corecte: 2.40 sec 52 Despre contractilitatea arterelor este adevdrat c6: se lasa destinse cdnd cregte presiunea sdngelui 2. 4. testicule 3.50 sec diastole atrialtr-0. 3. colecteaz[ limfa dlur. devenind arter6 femurali iliac[ interni vascularizeazil: 1. diastola ventriculari -0. se continul cu artera poplitee 3. colon 2. l. 2.51 Fazele ciclului cardiac surt urm[toarele: 2. i-gi modificd marcat diametru . se imparte in artera tibiale anterioar[ si artera fibularl 4. bazofile 2-4o/o 3. 54 Vena cava inferioar4 adun[ slngele venos de la : 1. ajunge pe fafa posterioarl acoapsei . euzinofile 3-9o/o 4.% superioar[ a corpului 3. fesuttri 53 Sistemul limfatic se deosebegte de sistemul circulator prin: adaptarea la fuircfia de drenare a fesufirilor capilarele limfatice se deosebesc de capilarele sabgvine perefii vaselor limfatice sunt mai subliri dec6t cei ai vaselor sangvine 3. rinichi 55 Despre artera iliac6 externd sunt false urmltoarele: 2. in mod facultativ. urc[ anterior de coloana vertebrali 4. -arlera tibiaH anterioar[ irigi laba piciorului 56 Artera l.0. l. prima regiune a rectului 57 Despre vena limfaticl dreaptii nu sunt adevlrate: 1. vezica urinard.40 sec sistola ventriculari -0. pe traseul vaselor limfatice se gisesc ganglioni limfatici prin care limfa trece 2.5-3 cm 2. vaginul.10 sec diastole generald . 4. prostatii 4. are o lungime de 2. permite controlul fin al distribufiei debitului sangvin citre diferite organe pi l.

4. trebuie emulsionate de cltre sdnrile biliare si lecitinl 60 Despre circuitul enterohepatic este adev[rat ci : 3. activ[ 4. 2. sirurile biliare au rol de emulsionare a lipidelor 1.59 Despre lipide putem spune c5: aportul zilnic vanazA intre 25-l00gr se absorb prin tractul intestinal prin difuzie 3. l. este recircularea unei mici pe4i a slnrilor biliare prin vena porti in lipsa sdnrilor biliare se pierd prin materiile fecale 60% din lipidele ingerate au rol bacteriostatic Ai stimuleazdmotilitatea intestinal6 243 . lipidele ajung prin vena portd la ficat 2.

C PAG 117 40. I. C PAG 35 21.APAGI16 42. D PAG IO8 4. B PAG 57 17. B PAG 88 56. D PAG 7 29. B PAG IO5 34. A PAG 103 7. C PAG 116 A PAG 64 II.8 PAG 55 18. C PAG 58 16.D PAG 38 30. D PAG 64 IO. C PAG I25 25. C PAG 78 244 .CPAG64 Iz. C PAG 92 53. A PAG 88 22.8 PAG I I 23. A PAG 59 14. C PAG 12I 43. B PAG 118 39. BPAGIIO 3. C PAG 60 15. C PAG 88 55. E PAG 63 9. D PAG 68 8. C PAG 92 50. APAGII3 31. C PAG 92 5I.8 PAG 5 28.8 PAG 31 26. D PAG 8I 60. E PAG 55 19.D PAG 1 18 38. C PAG 104 45. B PAG 89 54. B PAG 26 57. D PAG 125 59.8 PAG IOI 47.nAspuNSURr 2.D PAG 65 13. C PAG IO3 32. A PAG I25 6.CPAG89 58. C PAG 35 4l. APAG 7 24. APAG 4 27. B PAG IO5 5.BPAGI16 35.APAGI18 36.8 PAG lOO 46. B PAG I18 37. B PAG IO3 33. B PAG 32 20.E PAG IOO 49. C APG IOO 48 . B PAG I2O 44. D PAG 92 52.

Dr. Nici un raspuns nu este corect 5. glandularl C. Sunt prelungiri celulare temporare A. Deplaseazdmoleculele in sensul gradientului de concentrafie C.TEST 4 Prof. Discurile Merkel 3. Terminafiile nervoase libere B. Receptorii : l. incepe odatl cu atingerea potenfialului prag B. Se datoreaza cresterii permeabilitatii pentru K+ E. Receptorii vizuali D. Confin butoni terminali C. Se datoreaza cresterii permeabilitatii mambranei pentru Na+ D. Corpusculii Krause C. convertesc energia stimulului in impuls nervos D. Dendritele: A. Receptorii olfactivi E. E rezultatul distribufiei asimetrice a ionilor pe cele doui fele ale membranei 2. colecteazi numai stimuli externi B. Ioana Anca Bldiriu COMPLEMENT SIMPLU Potenfialul de membran[ : A. Au o prelungire unic[ 24s . Confin corpii Nissl D. Sintetizeazd ARN C. Se datoreazd sclderii permeabilitatii membranei pentru K+ C. Prezintii corpusculi Nissl labazd E. Au rol de transport pentru neuroni E. In repaus e apropiat de potenfialul de echilibru al Na* D. Sunt chemoreceptori: A. Panta desceiidentl a potentialului de acfiune : A. Transportit centripet neurotransmilEtor D. atenueaz[ intensitatea stimulilor externi 4. E responsabil pentnr permeabilitatea selectivd B. transforml energia electricd in energie chimici E. Nu confin neurofibrile 6. transformd impulsul nervos in secrefie B. Univ. Newogliile : A. Nu se divid B. Deplaseazdnumai ionii impotriva gradientului de concentrafie E.

Axonul protoneuronului inhi in cornul anterior medular D. Structuri lipoproteicd : B. ARN C. Are deutoneuronul in bulb B. Ganglionul spinal C. Sinapsele dinhe celulele miocardice : A. Permeabilitate selectivd D. Deutoneuronul protopatice se afldin: A. Intervine in transportul axonal D. Asigur[ rezistenfi mecanicl E. Cofeini D. Sunt joncfiuni firncfionale discontinue D. Neurilema are urmatoarele caracteristici. Lipsegte in neuronii sistemului 8. Bulb 246 . Reprezint[ conexiunea dintre neurofibrile C. Este un bun izolator electric C. Teaca Henle : A. Transmit bidirecfional E. Sunt acoperite cu o teacd de mielind 10. Are protoneuronul in maduvi C. Delimiteaza I netronul de: l. Talamus clii E.7 . Cornul anterior medular D. Ca\ea sensibilitefli epicritice A. Are rol in divizitrne C. Are rol in permeabilitate E. cu o excepfie A. Este transmisi pe calea sensibilitifii proprioceptive de confiol a miscirii E. Cornul posterior medular B. Este transmisa pe calea sensibilitIlii tactile grosiere 13. In repaus este incarcata pozitiv pe fata interna si negativ pe fata externa E. Confine mielinl B. Sintetizeazl mielind B. Mielini B. Excitabilitatea sinaptic[ este crescutii A. Este sublire C. Corpii Nissl : 12. Acoper[ a:<onul la exterior D. Lichid cefalorahidian E. Neuroplasma : nervos periferic A. Se mai numesc pldci motorii B. Confine incluziuni pigmentare 9.

Visceroceptori D. Discuri Merkel E. Coroida B. Cortizolul E. Corpusculii Ruffrni 19. Acustic D.14. Este in contact cu lichidul cefalorahidian C. Corneea 247 .Corpul vitros E. Prolactina B. Discurile Merkel C. Corpusculii Meissner D. Umoarea apoasd C. e mai vizibili in regiunea toracicd E. Prezint[ doul coarne anterioare D. Oxitocina C. este in contact direct cu pia mater D. Cristalinul D. Vestibular I 8. Corpusculii Krause E. Pia mater: Meissner A. E dispusi sub formtr de coloane 16. intre mediile refringente oculare nu se afli : A. Corpusculii Golgi B. formeazi coarne 17. Stimuleazdeliminarea laptelui din glanda mamarl: A. Proprioceptorii B. Adrenalina D. Corpusculi Ruffrni C. Sensibilitatea termic6 are ca receptori: A. Se afli la interiprul substanfei cenugii B. Vasopresina 20. Corpusculi 15. Este foarte rezistentJi E. Gustativ C. Substanla albl : A. infi[ in structura meningelui B. Vizual E. Celula receptoare constituie gi protoneuronul cdii de conducere pentru analizatorul: A. e organizatlin coloane C. Olfactiv B. Receptorii sensibilitiifii kinestezice includ: A.

Mineralocorticoizi B. Stimuleazd glicogeno geneza E. este hocalizatin regirure anterioar[ a gdtului D. Glucocorticoizi E. Timusul: A. gluconeogenez6 E. Scade consumul tisular de glucozd 24. salivei B. Formeaz[ membrana tectoria C. sucului gastric C. Stimularea glicogenolizei hepatice B. Favori zeazd gluconeo geneza D. sucului pancreatic D. apare dupd pubertate C.hrpoglicemie B. Androgenii C.are rol de organ limfatic ' 'B. sucului intestinal E. Catecolaminele D.21. Este o enzima lipolitica D. Pepsina : A. lipsa lui produce nanismul hipofizar 26. Glucagonul produce: A. Sunt celule ciliate D. Esftogenii 23. bilei 27. este o enziml glicolitici B. Este o enzimd proteolitic[ C. stimulare secrefiei gastrice 25. Insulina reduce glicemia prin: A. este inhibattl de pH-ul acid intragastric E. Reduc numlrul de eozinofile hormonii: A. Se afl6 in utriculI 22. Scade glicoliza C. intensifi carea lipogenezei D. este forma inactivd a pepsinogenului 248 . Receptorii analizatorului auditiv : A. accentuarea glicolizei C. este stimulat de hormonii sterolici E. Acidul clorhidric intrd in compozilial A. Sunt gi protoneuroni ai ctrii E. Se glsesc in ganglionul lui Scarpa B.

este un act motor D. Sucul gastric un confine: A. sub acfiunea HCI gastric B. se desfigoar[ intr-un singur timp C.5 B. La nivelul orificiului atrioventricular drept: A. Are o frecvenfl de desclrcare de 40/minut 249 . Se afl[ in miocardul ventricular E. tt-tz 33. Mg'* 29. Na* B. Imprim[ ritmul sinusal D. Colesterol D. Sdngele trece din ventricul in ahiu D. Se afli originea arterei pulmonare B. E inhibatil de vag 30.Deglutifia : A. Are vitezlde conducere de l0 ori mai mare ca refeaua Purkinje C. l-2. Se activeazJ. Glucagon E. Se deschide vena cavi superioari E. Secretind C. Acetilcolinl B. Pepsinogen 31. Proteine 32. HCI C. Sfugele ctnge continuu 34. Secrefia gashici de acid clorhidric este inhibatl de : A. Labferment B. Gastrini. Implicl musculatura duodenalI E. K* C. g-10-E. Se afl[ in septul interatrial B. Nodul sinoatrial : A. D.28. 7-8 D. pH-ulsucului gastric este de: A. CI' D. HCOI- E. 4-6 c. Se afl[ valva tricuspidl C. Mucind E. Concenftafia salivarl a clrui ion dep[gegte concentrafia sa plasmaticl A.

in acest interval ventriculii se rclaxeazi ca o cavitate inchisi C. Digestia proteicd B. Fustrile neuromusculare 4. : Corpusculii Ruffini lilK . B. Miocardul ventricular C. Depolanzareainimii 38. Determin[ cregterea presiunii ventriculare E.7 secunde B. Nu reprezintii o activitate mecanicE: A. Este mai mare decit volumul rezidual E. $ocul apexian E. Nu aparfine tesutului excitoconductor: 40. Nodul sinoatrial B. Absorbtia glucidelor C. E. Absorbfia aminoacizilor 36. Sistola ventricular[: A. Digestia amidonului E. Pigmenfii biliari: A. Dtneazd 0. urm[torii receptori 2. Activeazi pepsina Sunt metabolifi ai hemoglobinei Hidrolizeazi lipidele Emulsioneazd lipidele Activeaz[ peptidazele A. Refeaua Purkinje 39. C. Bila intervine in: A. Zgomotele inimii C. Sensibilitatea proprioceptiva utilizeazl. Presiunea intraventriculari scade rapid D.35. Terminafiile nervoase libere 3. Este de aproximativ 500 ml D. Volumul curent: A. Absorblia vitaminei D D. Este aerul introdus in plimdni in respiralia de efort B. Este mai mare decit volumul inspirator de rezervl COMPLEMENT GRUPAT 4I . Nu poate fi eliminat din plamdn prin respirafie C. ' Nodul atrioventricular D. Pulsul venos D. Determind sclderea volumului ahial 37. D. Corpusculii neurotendinopi Golgi 250 l. Pulsul arterial B. iasciculul Hiss E.

Stomacul 3. Testosteronul 48. Vasotosini 4. 45. Gluc4gonul 47. STH 3. Estrogenii 2. Melanin[ l. Hormonii medulosuprarenali : l. Glucocorticoizii 2. Secrefia pancreatici endocrind include: Amilaza 2. Adrenalina 4. Prolactinl 44. Cortizolul 4. Perechea IV 2. Sunt de natura lipidica urmitorii hormoni: 1. Tiroxina 4. Duodenul 4. 3. Perechea VI 4. Lipaza Glucagonul 25t . Vasopresind 3. Sunt hormoni hiperglicemianfi Cortizolul 2. Urmitoarele organe au gi rol endocrin: 2. Urmdtorii nervi cranieni sunt motori: 1. 3. Sistem nervos simpatic 3. Aurol proteolitic : 1. Aldosteronul 3. Secrefia gastricI de acid clorhidric este inhibati de Glucagon 2. Perechea VIII 43. Insulina l. Hipofrzaanterioarl secreti : 2. Rinichiul l. Plnmdnul 46.42. Adrenalina : l. Perechea III 3. Glucagonul 49. 4. Somatostatin 4.

Mucus : 2. Pepsinogenul este activat de: l. Acid clorhidric 51. Chimotripsin[ 2. Mucus 2. Hormoni 53. Secrefia intestinali cuprinde: 1.Lipazd 3. Infl ue nleazd. tensiunea arteriall Acinii pulmonari cuprind Bronhiolele respiratorii 2. Au rol in hemostaz[ 55. Fibrinogen 52. Ioni 3. Electrolili 4. : 252 . Apdt 3.grupa O 2. Emit pseudopode 4. Nucleaz6 4. Aglutinogene 4. Alveolele pulmonare 57. Leucocitele : 1.50. aerul inspirat in repaus 2. Slculefiialveolari 4. Infl ue n[eaz6. Ductele alveolare 3. Plasma nu confine 1. Depinde de lichidele extracelulare 3 . Volemia: l. Nu prezintil aglutinine de tip alfa: l. in tirnpul stimul[rii vagale 2.grupaAB 54. ReprezirfiA. gnrya A 3. La efort 3. Sunt anucleate 3. Cregterea debitului cardiac are loc: l. in sornn 4. elasticitatea vasculartr 4.grupa B 4. in sarcind 56. I. Prezintii mitocondrii 2.

58. Are ca rezultat urina finali 2. Ulfrafiltratul nu confine: l. Filtrarea glomerulartr : l. Reprezintd aerul ajuns in alveole/minut 2. Reprezintilaerul participant la schimburile respiratorii 3. Glucozd 2. Are o valoare de circa 4-5 Vmin 4. Are un volum de 180 l/zi 4. Umple clile aeriene pene la bronhiile terminale 60. Acid uric 4. Eritrocite 253 . Are loc predominant la nivelul tubului proximal 59. Are o compozilie la fel ca gi plasma 3. Ventilafia alveolari: l. Proteine 3.

a5) 21.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT GRUPAT (pag. a9) C (pag.la) B (pag. 35 .( A.E (pag. 78. 15) 8.28) 2.t D. 59) 24. 2l) 13. 75) 29. E.I E.15) 4t. 18. 55) E (pae. 77 .: c. 7.97) s8. A (pag. 57 .77) 32. D (pag.t 254 [li]l . A(pag. C (pag. 5. s6) 23. a2) 20.17) s0. B (pag. A (pag.r B.E (pag. B (pag. 8s) C (pag.92) 38. 60) D (pag.77) 28. 9l) 35. 60. E (pag.77) 31. 103) s2. C (pag. 78) 39.8 Qng. A (pag. 56) t7. 77) A (pag. A@as.38) C (pag. A (pag. 120) 45.8 Grag. B (pag. 60) 26. A(pag. 78. 38.77) 51. C (pag. 19) 18. B (pag. 92) 1 ( I I T E 5. 99) D. E (pag. s3. 97 . C (pag. 18. 81) 36.103) s9.l 8) D (pag.8 (pag. 49. 16) 10. 39) 15. D(pag.D (pas.a9. l. 19) 16. s6. 6. C @as. A (pag. C Gae. B (pag. 55.9) D (pag. 4. 5758.la) 11. 56. 60. 59. 76) 30. D (pag.2t) 14. 54. 85) B (pag. C (pag. 56. 57. C (pag. 99) 60.60) 47 .77) 33. D (pag. l2l) 48. D (pag.77) 27. 6. D (pag. 56. 60. 90) C (pag. B (pag. l5) 9. B (pae.79) 22. 85) t2. A (pae. 27. B (pag. C (pag. A @ag. al) 19. C (pag.10) D (pag. 103) 46. 9l) 40. A B c. al) 42.77) 34. 93) s7. 37.8 (pag. 3. B (9. A (pae. B (pag.E 43. 44 . D Qng. 60) 2s. 54.

in procesele de digestie intracelulard intervin : A.Snnt formate din celule epiteliale diferenfiate gi specializate in celule serzoriale B.Lizozomii confin A. Univ.Dictiozomii D.Excrefia unor substanfe celulare E.Enzime hidrolitice D.Cubic simplu B.Desmozomii C.Tunica inteh} a vaselor sangvine pi limfatice este un tesut epitelial A.Diviziunea celular[ 2.Cilindric simplu C.Plasmini : B.Nici o afirmatie nu este corectl 255 .Eliberarea de energie celular[ D.Sunt formate din celule conjuctive specializate D.Tunica internd a vaselor limfatice D.Bronhiole C.Mitocondriile B.Int[ in sftuctura segmentului intermediar al organelor de simf E. Mitocondriile au rol direct in : A.Secretin6 C.Canalele glandelor endocrine afirmaliile privind epiteliile senzoriale sunt corecte : A. Dumitru Ferechide COMPLEMENT SIMPLU: l.Lizozim E.Lizozomii E.Mucoasa bucal[ B.TEST 5 Conf. Pavimentos plurishatifi cat E.Cilindric pluristratificat 5.Canalele glandelor exocrine E.Labferment 3.Transformd stimulii in produgi de seuefie 6.Sinteza proteici C.Pavimentos simplu D.Digerarea substanfelor gi particulelor care pdtrund ln celuli B. Dr.Care din C.Ribozomii 4. Epiteliul pluristratificat cubic gi cilindric se gdsegte in : A.

Permite vrteze de 100 m/s D.Are rol de conductor electric C. S e r ealizeazd multidirecf ional 12.7.Repre zlrrrti depolari ztfiea membranei presinaptice E.Au forma stelatii C.Se gisepte in tendoane.Depnqegte de l0 ori numirul neuronilor D. Teaca de mielini : A.Legitura dintre oase in cadrul scheletului B.Refacerea scotopsinei din celulele retiniene D.Reacfia de rispuns a centrilor nervopi la stimularea unei zone efectoare E.Lipsegte la axonii neuronilor centrali D. fesutul conjuctiv lax are urmatoarele caracteristici A.Prezintii numeroase prelungiri dendritice newogliilor : A.- .Se gdseqte in ganglionii limfatici gi in splind C.Sunt produse de 3 termina{ii presinaptice vecine B.Este de 10 ori mai mic decdt numinrl neuronilor E.Permite viteze mai mari fafn de cele de la nivelul axonilor mielinizafi B.Depnqegte de 5 ori numtrrul neuonilor C.Permite vitbze de l0 m/s C..Au o prelungire care se divide in T E.Reactia de rispuns a centrilor nervogi la stimularea unei zone receptoare C.Se rcalizeazAin ambele direcfii E.Este de 5 ori mai maxe decdt num[rul neuronilor 9. Reflexul reprezintil : A.Se mai numesc potenfiale de acfiune I 3.Se afl6 in tunica medie venoas[ E.Blocheaz6 transmiterea influxului nervos B. Potenfialele postsinaptice excitatorii : A. aponewoze 8.Intervine in permeabilitatea a<onului E. ligamente.Este o variatate de fesut conjunctiv moale B.Este egal cu cel al neuronilor B.Este produsa de celulele Schwann si oligodendrocite I l.Au aspect fusiform B. Numdrul 10.Se intiilnesc in celulele cu conuri gi bastonaqe din retind D.Sunt produse de 2 terminafii presinaptice vecine C.Se gtrsegte in jurul unor organe ( rinichi .Unitatea morfologic[ a organismului 256 [llii.Repre zintL repolarizarea membranei postsinaptice D. Neuronii unipolari : : A. Conducerea impulsului nervos la nivelul a:<onilor amielinici : A. ochi) D.

Sistemul neryos central are : A.14. : Al 3-lea neuron al ciilor exteroceptive se glseqte in : A.Este o membrani conjuctivo-vasculard 17.Prin calea sensibilitifii de confiol al migcnrii D.Propioceptivi de conftol al migcdrii D.Ganglionul spinal E.Este separatli de pia mater prin spafiul epidural D.Este separattr de dtna mater prin spafiul subarahnoidian C. Kinesteiicd B.6 nivele majore 15.Are o structuri conjuctivd B. Prin calea stnsibilititlii kineste zice C.Tactili epicriticl C.Prin calea spinobulbartr E.3 nivele majore C.Tactil6 protopatici : 18.Cortexul cerebral 20.Bulbul rahidian C. Fasciculele spinotalamice laterale conduc sensibilitatea A.Termic[ gi dtneroasl E.4 nivele majore D.Prin calea sensibilitiifii epicritice B. Ciile sensibilitifii exteroceptive au protoneuronul situat in A.Este o ramura periferici a trunchiului neryos spinal B.Transmite impulsuri musculaturii somatice E.Printr-o cale multisinaptictr 257 .Cordonul anterior E.invelegte m[duvi la care ader[ intim E. Arahnoida : A.5 nivele majore 8.Cornd@sterior C.2 nivele majore B.Hipotalamus D.Confine fibre vasomotorii pentru meninge D. Riddcina posterioara a nervilor spinali : A. Sensibilitatea interoceptivil este condusil : A.Talamus B.Cordonul lateral B.Prezintii pe traiectul sdu ganglionul spinal C.Ganglionul spinal D.Are pe traiectul ei I ganglion cerebral 16.Cordonul posterior 19.

Se proiecte azdinpartea superioar[ a girului postcentral E.Sunt striafi la nivelul scoarfei cerebrale B.Toate sunt senzitive B. celelalte 2 sunt senzitive 25.Neocortex E.La nivel medular B.incorpul geniculat medial se g[segte A.21.Sunt nuclei bazaliin profunzimea emisferelor cerebrale D.Ramura oftalmicd este mixtil. iar cea mandibular[ mixt[ E.Neoeerebel B.Al IV-lea neuron al ciii acustice E.Toate sunt motorii D.Toate sunt mixte C.Sunt striafi la nivelul scoarfei cerebeloase C.Calea motorie D. Cahea gustativl : A. Corpii sfiiafi : A.in mezencefal 22 .Pleac[ de la nucleii cohleari B. O componenti importantii a sistemului limbic este A. Fasciculul piramidal direct se incruciseazl: A.Paleocerebel D.Calea acusticd E.Calea olfactiv[ C.Are protoneuronul in ganglionii anexafi nervilor VII.Sunt situafi in raport lateral cu hipotalamusul E.in bulb D.Repre zintLnuclei ai sistemului piramidal 27.Calea gustativl B.Al Il-lea neuron al clii acustice C. Lobul floculonodular fine de A.in punte C. Nervii trigemeni au 3 ramui principale. IX 9i XI C.Coliculul inferior D. Se incrucige azd la nivelul talamusului 24.Are al}-leaneuron in nucleul solitar din bulb D.Nucleul vestibular superior : 23.Paleocortex C.Calea opticd : 258 llili .in diencefal E. din care : A.Ramtua oftalmicd gi maxilar[ sunt senzitive.Al III-lea neuron al ciii asustice B.Arhicerebel : 26.

Lobul frontal C.MembranE C.Lobul occipital D.Membrana B. Mugchiul ciocanului : A.7-8 milioane 8. Organul lui Corti este agezat pe A.Chiasmei optice D.Membrana E.Viaral D.Diminu6 vibrafiile sonore slabe E.Auditiv 34.Sistemul limbic B.Hipocamp E.Vestibular E. Axonii provenifi din campul temporal ( extern ) al retinei se incrucigeazl la nivelul : A.Echilibrul static gi dinamic E.130 milioane 30.MigcIrile globului ocular 259 .Membrana D. Fasciculul vestibulocerebelos confiol eazd : A.28.Mdduvei spinarii B.Bulbului C.5-6 milioane D. intensitatea undei sonore : 32.6-7 milioane C.Diminu[ vibrafiile sonore puternice D. Numflnrl celulelor cu conuri este : A.Deglutifia D. Aria auditiv[ se afla in A.Nici tm rispuns nu este corect 31.Motor B. DeregLeazl. Care dintre analizatori are protoneuronul in ganglionul spilal Corti : A.Olfactiv C.125 milioane E.Amplifici vibrafiile sonore slabe C.Girul temporal superior : 29.Metatalamusului E.Membrana timpanici tectoria bazilar[ reticulatli bazald 33.Amplific6 vibrafiile sonore puternice B.Migcnrile de finefe B.Tonusul musctrlar C.

Epinefrina B. Cortizolul are urmdtoarele efecte specifice pe sistemul muscular A.4s E.Nucleul formafiei reticulate E.Cregte stabilitatea membranei lizozomale B.Cregte catabolismul muscular scheletic E. Celulele hepatice : l.Este baza moleculari a contractilitafi i 40.Pe fala inferioari a lobului occipital B.01s B.Norepinefrina C.Nucleul ambiguu din bulb D.Produce hipertrofi a muscularl : 38.Sunt dispuse in cordoane Z.Nucleul solitar din bulb B. Care din hormonii secretafi de pancreasul endocrin cresc fo4a de contracfie a inimii A.Durata totali de 0.Este cuprins intre doui benzi H luminoase C.01s C.olfactivi se afl6 : A.Este cuprins intre doul membrane Z B.Glucagonul E.Faza de latenfi de 0. Secusa muscular[ striati are A.Nucleul accesor din mezencefal : 35. Deutoneuronul caii gustative se afl6 situat in A.Produce hipoglicemie C.Tiroxina 39.Este cuprins infie dou[ benzi H intunecate D.lr fala mediali a lobului frontal D.Pe fala medial[ a lobului temporal 36.Patnr faze succesive : COMPLEMENT GRUPAT 41.Cregte lipogeneza D.Pe fafa laterali a lobului parietal C.In jurul scizurii calcarine E.Este baza anatomicd a excitabilitiitii E.Insulina D. Aria corticaltr 37.Faza de rela:<are de 0.Nucleul ambiguu din punte C. Sarcpmerul: A.ls D.Delimite azL canaliculele biliare 4.Faza de contacfie 0.Prezinttrelafii de vecinitate cu capilarele sinusoide 3 . Segettr intermitent bila 260 liilr .

Lipaza gastric[ 44.Se rcalizeaz[ prin mecanisme umorale qi celulare 4.Proteine totale 6-8. De 65-l l0 mg/dl 4.Este mediatil de limfocitele B.Este inndscutit 2.2-4 secunde 2. De 3.Este prezentil U ioti indivizii umani 3. Aptrrarea nespecific[ : l. De 6-8.a II a coagullrii dureazd l0 minute 3.5 g/dl 2.Grupa B (III) Rh' 4.Fual 4.5 gldl 3.Gelatina 4.42.Care se deplaseazil anal cu viteza 0. Principalele substanfe organice din sucul gastric sunt l.Apar in orice parte a intestinului sublire 4.Faza.Fan a II a coagulirii este formarea hombinei a l. Hemostaza primard dureaz[ 1. Plasma sangvinl confine : l. Undele peristaltice : l. Alegefi afirmafiile corecte : coagulirii dureazil4-8 minute 2.l0 secunde 4.(negativ) poate primi sange de la l.5-3.I m/s 3.Labfermentul 3.Acidul clorhidric 2. Grupa de sange AB (IV) Rh.Glucoze 65-l l0 mg/dl 3. T 261 .Grupa O 0) Rh' 2.De2.Natriu 130-140 mmoUl 4.5 . Concentrafia normal[ de albumine in plasmi este: l.5-5 g/dl 49.5-8 minute : : 3.2-4 minute 46.5 g/dl 45.Grupa A (ID P&3.Faza a IIII _dureazd l-2 minute : 47.Sunt migclri de propulsie 2.Grupa AB (IV) Rh* (pozitiv) 48.Circa 2 Yo substanfe anorganice 2.Au viteza mai mare in ileon ca in jejun 43.

Neufiofilele reprezintil 50-65% 2. ( contracfia izovolumetrici) l.Faza de C.Se deschid in timpul diastolei ventriculare bltaie reprezintii 70ml sange : ambii ventriculi pe minut fiecare ventricul pe sistold ambii ventriculi pe sistolE 4.Are o valoare de l500mUzi 2.Pompat de 2. 51.VariazLcu fo4a contracfiei gi cu presiunea arteriali 53.15 sec 2.Este mai lung mai intens.7 sec 3.Este produs de inchiderea valvelor semilunare 262 .Frecvenfa impulsurilor este 40/1' 4.Este produs de deschiderea valvelor semilunare 4.Pompat de 54. Zgomotul II : l.incepe cu deschiderea valvelor semilunare 4. in formula leucocitari : I . Sistola ventricularl 0.Este cel mai important ritm 55. Debitul limfatic mediu : l.Diastola atrialn 0.Monocitele reprezintil 3 -9% 3 Limfocitele reprezintli 20-30% 4.Simultan cu ritmul sinusal 3.Nu vartazdcu factori hemodinamici locali 3. Volumul l.50.Diastola ventriculari 0.Se inchid in timpul diastolei ventriculare 4.I.Nu depinde de volumul de api restant in tesuturi 52.Se inchid la inceputul sistolei ventriculare 3.Se deschid in timpul sistolei ventriculare 2.incepe cu inchiderea valvelor semilunare 2. Eozinofi le repre zintil l -3% . Ritmul nodal 1.Pompat de 3.Este produs de'inchiderea valvei mitralei gi tricuspidei 3.Sistola atriali 0.V. de tonalitate mai joasd 2. Un ciclu cardiac normal prezint[ pentru I ritm de75ll' : l.50 sec 56.3 5sec 4.incepe cu inchiderea mifialei si tricuspidei 57.incepe cu deschiderea valvelor afiovenfiiculare 3.Depinde de volumul de api filuat la nivelul capilar (l6mUmin) 4.E produs de nodulul A-V 2. Y alvele atrioventriculare : 1.

Minut volum respirator -4.Capacitatea reziduald fuircfional[ =3 500 ml 4.Bra[ drept-picior stdng.D II 2.Se inscriu 3 unde pozitive gi 3 negative Z.5-5 Ul' 263 .S reprezintii repolarizarea ventriculari 4.Cele Zbrale.Braf stAng-picior drept.Volum inspirator de rczervi= 500 ml : 2. Alegeti valorile normale ale parametrilor ventilatori l.D I 3.D I 4.D II 60.58.Undele Q.Unda T corespunde repolarizlrii atriale 3.Volum rezidual: 1000 ml 3. Electrozii ECG misoarl diferenla de potenfial dintre : l. Pe traseul EKG : l.R.Unda P reprezint[ depolafizareaatrialI 59.Braf drept-picior stSng.

E @agina 47) C (pagina 49) C (pagina 49) E (pagina 50) 34. 4.B (pagina 16) 13.8 (pagina 29) 26. C (pagina 13.E (pagina 50. A (pagina ll. B (pagina l8) 15. C(paginall) 5.E (pagina 99) 2.C (pagina77) 44.D (pagina 126) 4g. D (pagina 60) 39.B (pagina 31) 28. A (pagina 70) 40.31) 27 . E (pagina 14) 11.51) 29. C (pagina 7) C (pagina 7) D (pagina 7) .NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU: COMPLEMENT GRUPAT: 41. B (pagina 45) 30.A (pagina 85) 48. C (pagina 43) 24.D (pagina27) 25.96) 60.C (pagina 95.8 (pagina 78) 43.D (pagina 92) 57. C (pdgina 30.D (pagina 50) 19. C (pagina 15) 10. B (pagina 15) l2.D (pagina 96) 59.C (pagina 90) 54. C (pagina 20) A (pagina 2l) 20. E (pagina 42) 36.D (pagina 5l) 35. 3.126) 45.45) 9. A@agim22) 22. D(paginall) 6. .A(pagina 84) 50. B (pagina 71) 264 trlii.A (pagina 78) 42. 31. A (pagina 43) 37.8 (pagina 21) 21.D (pagina 92) 58. A (pagina l1) 8. 33. 23.C (pagina 84.B (pagina 89) 52.8 (pagina 9l) 55.D (pagina 86) 46.C (pagina 90) 53.C (pagina 126) 51 . B (pagina 17) 14.8 (pagina 86) 47. 32. A (pagina 19) 17 1. B @agina23) 16.D (pagina 2l) 18.D (pagina 56.l7) 7.57) 38.C (pagina 92) 56.

Fibra musculari netedd E. Fibra musculard netedl E. Hematia adultii D. Fibra musculard striati D. Panta ascendent[ a potenfialului de acfiune se datoreaz[ intririi Na* in celuli D. Neuronul vegetativ 2.i 265 . Trunchiul nervului spinal se formeazdpin unirea ramurilor ventral[ gi dorsal5 C. Are aspect bilaminat D. Fosfolipidele constituente sunt dispuse astfel incdt porfiunea eate? hidrofil[ formeazi un bistrat E. Panta descendentll a potenfialului de acfirure se datoreazl iegirii I(*ain celulI C. Univ. Urmitoarqle afirmafii sunt adev[rate cu EXCEPIIA: A. Hematia adultii C. inferior . Perioada refractari absolutii se datore az6 inactivlrii analelor pentnr Na* E. Panta ascendentll a potenfialului de acfiune se datoreazdieqirii f*ain celull B. Neuronul vegetativ C. Componenta proteicl realizeazi mecanismele de transport transmembranar 4. Ovulul B. Confine fibre parasimpatice ce provin din nucleul lacrimal gi salivator C. 6. Separi sfiErcturile interne ale celulei de mediul extracelular B. Perioada refractarl absolutii se datoreaz[ inactivlrii analelor pentru K* 5.TEST 6 Asist. Dr. Nervul facial: A. R[ddcina anterioari confine axonii neuronilor visceromotori din jumitatea dorsali a cornului lateral B. Alegefi afirmafia adevdratit referitoare la nerrnrl spinal: l A. Confine fibre motorii cu originea in nucleul motor din punte E. Axonii neuronilor somatosenzitivi intrl in miduv6 pe calea rtrdIcinii anterioare D. Confine fibre gustative cu originea in nucleul solitar din bulb B. Axonii neuronilor viscerosenzitivip[frund in m[duv[ pe calea rlddcinii posterioare E. Confine fibre motorii cu originea in ganglionul geniculat. Carcdintre urmitoarele celule sunt polinucl A. Care dinfre urmitoarele celule sunt binucleate? A. Neuronul de asociafie 3. Hepatocitul B. Confine fibre motorii ce inerveaz[ corpul limbii D. Are aspect trilaminat C. Trunchiul nervului spinal confine exclusiv fibre somatomotorii gi visceromotorii. Mircea Lupu$oru COMPLEMENT SIMPLU: l. Urmdtoarele afirmafii despre membrana celulari sunt false: A.

Contine aronii netuonilor viscerosenzitivi E. niciuna. Confine ar<onii netronilor somatosenzitivi C. Au fibre parasimpatice ce ajung la glandele parotide E. 9. Are structurd fibroas6 B. Sunt nervii glosofaringieni B. Au fibre senzoriale ce culeg excitalii gustative din treimea posterioarda limbii. Sclderea secrefiei glandelor sudoripare. Cregterea secrefiei glandelor salivare E. I l. Cregterea secfefiei glandei lacrimale B. Scade secrefia glandelor salivare I I ( T T E numirl: 2 A B C. ( c D E 266 . Este separatil de duramater printr-un spafiu ce confine lichid cefalorahidian D. Efectele I ( I I stimul[rii simpatice sunt: A. Are originea aparentil in spafiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali. Sunt nervi micAti D. Este nery cranian mixt B. Glanda parotid6 D. 13. Inhibtr secrefia exocrinl pancreatic[ E. Pia mater: A. Aderd de perefii canalului vertebral E. Sunt nervi motori C. Este separatil de perefii canalului vertebral prin spafiul epidural C. Sciderea secrefiei glandelor salivare D. 10.7. Midriaz6 D. 8. Inerveazd muqchiul oblic inferior al globului ocular D. Scade forta de contracfie a cordului B. Rinichiul. Confine vase arteriale in grosimea sa. Glandele salivare C. 12. Perechea XI de nervi cranieni: A. Glandele sudoripare B. Confine axonii neuronilor visceromotori din jumltatea ventrali a cornului lateral B. Corticosuprarenala E. InerveazLmuqchiul drept extern al globului ocular E. Are originea aparentil pe fafa posterioarl a trunchiului cerebral C. Rlddcina ventrali a nerrnrlui spinal: A. Cregterea secrefiei glandelor gastrice C. Nu sunt prevlzute cu inervafie parasimpatici: A. Confine dendritele neuronilor somatosenzitivi. Nervul dohlear: A. Prinhe efectele stimullrii parasimpatice se A. Prezintl pe traiectul s6u ganglionul spinal D.

14. Stimul eazd secre.fia gastici C. Pata oarb[: A. Membrana bazilard infr6 in rezonanfi: A. Confine mai multe contri dec6t bastonaqe. Cu sunete de frecvent[ joasl (20-500H2) labazamelcului. Catabolizarea acizilor gra. Gluconeogene zA Si hiperglicemie D. Adrenalina produce: A. 16. I 8. Bronhoconstricfie B. Se caracterizeazdprin pierdere de sare gi apd D. Celulele cu bastonage sunt in num[r de 123 milioane C.. Efecte similare stimuldrii sistemului nervos parasimpatic. Bolnavii prezintl obezitate gi diabet E. Corpul geniculat lateral D. Celulele cu bastonaqe sunt mai numeroase in pata galbend D. Cu sunete de frecvenf6 medie (500H2) la mijloc E. Celulele cu bastonage sunt adaptate pentru vederea coloratJl E. Corpul geniculat medial C. Cu sunete de frecvenfd inaltii (15000H2) lavflrful melcului B. 17. Neuronul III al ciii acustice se afl[ in: A. 19.in leglhrd cu celulele fotoreceptoare urm6toarea afirmalie este adevdratii: A. Cu sunete de frecvenfi inalti (l500Hz) labaza melcului D. Nucleul cohlear ventral. 267 . Produce hipoglicemie prin glicogenoliz[ D. Glucagonul: A. Inhibl gluconeo generl. Scade secrefiabiliarl B. 20. Celulele cu conuri sunt in numir de 6-7 milioane B. 15. Nucleul cohlear dorsal B. Stimuleazdlipoliza E. Midriazi C. Se caracterizeazlprin adinamie gi hipotensiune C. Este locul de intrare al arterelor globului ocular C. Este locul de iegire a nervtrlui optic din globul ocular D.i E. Apare in hipersecrefia de aldosteron B. Boala Conn: A. Toate corecte. Este situatii in dreptul uului nazal B. Celulele cu conuri srHrtadaptate penhr vederea nocturnd. Coliculul inferior E. Cu sunete de frecventI joas6 (20-500H2)lavdrful melcului C. Este situat lateral gi inferior de pata galben[ E.

Este situat infie aorti gi coloana vertebrali D. Are loc vasoconstricfia vasului lezat E. este dat de inchiderea valvelor aortice gi pulmoftre D. Constau in contracfia lentil a unui mugchi B. Colecteazd limfa din pdtrimea superioar[ dreaptd a corpului. Canalul toracic: A. cu EXCEPIIA: A.21. 23. Dtreazl. Mixedemul: Scade metabolismul bazal B. Produce scldere in greutate D. Poate fi inregistrat pe electrocardiogrami. Scade volumul sangvin producdnd letargie C.6 minute B. Nu intervin in menfinerea posturii. Este zgomot sistolic B. Corticotropinei. Se mai numegte timpul plasmatic.Urmitorii hormoni sunt secretafi de adenohipofizE. cu EXCEPIIA: A. Sunt monosinaptice C. Somatotropului B. Zgomotulll: A. Este un zgomot lung. Sunt reflexe de apdrare D. de tonalitate joasi E. Produce hipersudorafie E. 26. A. incepe prin aderarea trombocitelor C. Au receptorii localizafi in piele E. Se deschide in unghiul venos drept E. Dimensiunea membranei respiratorii E. 25. Hemostazaprimard: A. 22. incepe la I minut dupi lezarcavasului D. 27. Frecvenfa respiratorie D. De exoftalmie in jumltate din cazuri. ColecteazAlimfa din jumitatea inferioari a corpului C. Coeficientul de difuziune al oxigenului C. Apare la sfiirgitul diastolei ventriculare C. Prolactinei E. Tireostimulinei C. 268 lilt'ry' . ADH-ului D. Are o lungime de l5-20cm B. Presiunea padiali a oxigenului in capilarul pulmonar. Reflexele miotatice: A. Presiunea parfial[ a oxigenului in alveolI B.Rata difuziunii oxigenului prin membrana alveolo-capilari depinde de. 24.

Trigemeni B. Plasmalema confine urmitoarele cu exceptia: A.28. Ssade glicoliza. Vestibulocohleari 32. Hipoglopi D. Accesori C. Care din urmatoarele molecule traverseazdmembrana celulari prin diviziune facilitate? til A. incepe la adolescenfi D. Provine din foliculul ovarian E. 38 molecule ATP E. 34 molecule ATP C. Un miezhidrofil D. Scade sinteza proteicl B. 36 molecule ATP. $ermatogeneza: A. Formarea acestuia este stimulat[ de FSH. Este inhibatii de LH C. Oxigenul D. 29. in timpul fosforildrii oxidative se oblin: A. Glucoza E. Confine o diviziune meiotici E.32 molecule ATP D. Colesterol B. Nefecundat involueazi dupi 14 zile B. Insulina are urmltoarele efecte: A. Poate secreta doar progesteron D. Este activatli de FSH B. Proteine C. Corpul galben: A. Nici un rdspuns corect 33. 31. Poate secreta doar hormoni estrogeni C. Glucide 269 . Etanolul B. Ureea 34. Scade captarea aminoacizilor D. Scade lipoliza C. Scade sinteza de glicogen E. Care dintre urmitorii nervi cranieni au deutoneuronul situat in nucleul solitar din bulb? A. 30 molecule ATP B. Fosfolipide E. Glosofaringieni E. Hormonii steroizi C. 30.

1000-l200mL/24h E. Stimulare simpaticd C. Are o valoare medie de -65 pfur[ la -85mV 2.35. Nu depinde de pompa Na*/I(* I 2 3. 37 . 4 l 2 3 4 4 COMPLEMENT GRUPAT: 41. Nu emit pseudopode E. 4.2200mLl24h D. Aldosteron D. Cortizol B. Alfa. Secretia de acid clorhidric este inhibatl de: A. 1200-l500mLl24h B. Somatomedini D. 40. Surt anucleate.a D. 3000mL aer D. Gastrini E. 2000mL aer C. Intervin in imunitatea celulard prin intermediul limfocitelor T C. 270 tr"' . Se datoreaz6 activlrii pompei Na*/tr(* 4. Colesterol-lipaza E. Testosteron 36. Leucocitele: A. Nu depinde de permeabilitatea membranei 3. Nu intervin in imunitateaumoral6 B. Pepsini B. Fosfolipaza B. 38. 3500mL aer E. in mod normal surt in numfu de 12000/mm3 D. 800-1000mL/24h C. in unna unui inspir normal pl6m6nii confin: A. Glicogenoliza este stimulatJi de: A. Somatostatin6. Gelatinaz. Sucul pancreatic confine urmItoarele enzime cu EXCEPIIA: A. 1200-200&fiL124h. Secrefia pancreatic[ este de aproximativ: A. Potenfialul membranar de repaus: l.amilaza pancreaticd C. 2500mL aer B. Secretinl C. Lipaza. 5000mL aer 39.

Stimuledz}' sinteza enzimelor lipolitice 3. Hiperfosfatemie 4. Epiglotei 2. Hipersecrefia de PTH induce: 1. Rece 2. Scade sinteza de glicogen 48.Ligamentelor 3. Formarea de calculi urinari. Piridoxin6 44. Coloana vertebraltr: 1. Presiune 3. Retinol 4. Glandelor sudoripare 3. Vibrafie 4. Inhib[ gluconeoogeneza 2. 0. Sucul gastric confine: l. Glandelor salivare 4. Calciferol 2. Tiamini 3.4Yo substanfe anorganice 2.lt l. cald 46. Activarea osteoblastelor 2. Glandelor colice 47. indeplinegte triplu rol 45. Rarefierea oaselor 3. A. Cartilajelor costale 43.6Yo substanfe organice 4.1 l 271 . Cuprinde 5 regiuni 2. 49.98% apa 3.Prczinta4 ctuburi 3. Urmitoarele vitamine sunt liposolubile cu excepfia: 1. Aponewozelor 4.42. Este alcdtuitil din 33-34 vertebre 4. Insulina: l. Tubilor triniferi 2. fesut conjunctiv cartilaginos hialin gisim la nivelul: l.99o/o ap6 il '{ I '. InhibA proteoliza 4. Corpusculii Ruffini surt considerafi receptori pentru: l.{ . Celule-fintii pentru acfiunea aldosteronului se gdsesc la nivelul: il .

Valva l. Trapezi 4. Se inchide in timpul sistolei ventriculare 3. Vagi 2. 57. Oblici externi mitral[: atriul st6ng de ventricului st6ng 2. Mucus 55. Mupchii spatelui gi ai cefei sunt reprezentafi de: l. Glosofaringieni 4. 54. Prezintii aglutinine p AII: 2. Marildorsali 3. Acid clorhidric 3. Se deschide in timpul diastolei ventriculare 56. Poate dona sfurge unui pacient cu gnrpa 0 51. Este precedatil de diastola ventricular[ Z. Romboizi 2. Glandele gastrice pilorice secretii: l. Sistola ventriculari: l. Separa 4. PrezintL aglutinine a 3. Regiunea temporali 52. Hipoglos 2t2 . Se desfdqoari in doud faze 53. Pepsinogen 2. Are stuctur[ sterolicd. Poate primi sdnge de la un pacient cu grupa 0 4. UN pacient cu gnrpa sanguin[ l. Abducens 3. Este hormon catabolizant 2. Este o valva tricuspidtr. Precede sistola atriald 4. Factor intrinsec 4. Regitrnea occipitali 4.30 secunde 3. Este secretat de celulele Leydig 3. Viscerele felei 3.50. Testosteronul: l. Urm[torii nervi au origine real6 in nucleul ambiguu: l. Getul 2. Hipersecrefia acestuia duce la infantilism genital 4. Artera carotidi externd irig6: 1.Dweaze 0.

Hipofiza antenoarl secretii FSH 2.58. Hipofiza anterioard secretii LH in cantit{i crescute 3. Celulele tecii interne secreti esfrogeni 4. Oaselor scurte 59. Cdmpul extern st6ng al retinei 2. Cdmpul intern drept al retinei 4. CAmpul intern stdng al retinei 3. Oaselor membrelor 3. Celulele tecii interne secretii progesteron 60. Cdmpul extern drept al retinei. 273 . Oaselor bolfii cutiei craniene 4. Osificarea encondrale dn nagtere: l. ln perioada preovulatorie: l. Tractul optic drept confine aronii neuronilor multipolari provenifi din: l. Mandibulei 2.

4. l.t A B. C (pag 90. A (pag78) 40.8 (pag 56) 47 . 109) 36. A (pag 68. 11.8 (pag 59) 48. 3. B (pae e) 42. A (pag tzl) 33. B (pag77) 41. C (pag 100) 23. B (pag51) 18. A (pag56) 31. D (pag 9) 34. C (pag 63) 59. A Gag 90. B (pag 5e) 49. C (pag 3s) 13. 69) 56. D (pag 50) 17. E (pag 35) 14. E (pag 19) 10. D (pas77) 55. B (pag28) 8. A(pag 6l) 22. B (pag 28) s8. D (pag 120) 30. D (pag 99) 39.s E.92) 28.1 6. B (pag57) 19. E (pae t20) 60.8 (pag 64. D (pag 86) 2s.1 D. B (pag 108) 29.s C. C (pag 81. s. C Gae tzt) 54. D (pag23) 6. C. A (pag 3a) 9. E (pag 7.92) 57.65) 45. 80) 37.D (pag I l) 43. I14. A (pag 45) 15. B @as24) 26. C (pag 6) 35. C(pag 39) 46. 14) B Gag 7. C @ag a7) s2. C (pag 89) 24. E (pag 87) 53. D (pag 28) 32.s B. C (pag a5) 16. 108. 14) C (pag 6) A (pag 10) A Qns23) B Gng27) t2. 55) 27.D Qng77) 50. 115) 44.\ A. C (pae 54. C (pag 59) 20. C (pag 78.s D. C Qnge?) 4 A B c D E. D @as27) 7. 85) 38. C (pag 35. 5. B (pag 84.sr 274 $ll . B (pag 85) 51.nAspuNSURr: 2.D (pag 60) 2r.1 E.

mflduva spin[rii S.Alegefi procesele consumatoare de energie: A.se unesc cu uretra penianl C.scoarfa Cerebeloasl D.aparfine maduvei spin[rii B.cregterea efluxului de in perioada de repol anzarc B.se deschid in canalul ejaculator 275 .girul frontal mijlociu din emisfera dreaptil la dreptaci B.gir postcentral din emisfera dreaptl la dreptaci D.TEST 7 $ef Lucr.girul temporal superior drept la st6ngaci E.intervin in remanierea osoasi D. in substanfa alba a trunchiului cerebral nu se afl6 fibre provenite din: A.ganglionii spinali C.Vezicule seminale au canale excretoare care: A.se deschid la un loc cu prostata D.secret2l oseina B.se divid activ C.prezintii numeroase prelungiri E.nu este influenfat de cltre scoarfa cerebrali E. Dr.girul frontal mijlociu din emisfera st0nga la dreptaci 6. Vasilica Baugic COMPLEMENT SIMPLU: l.reinhoducerea Ca* ln reticulul sarcoplasmic E.nucleii cerebelopi B.Crampa scriitorului implic6: A.este influentat umoral C.SRAA.Osteocitele: A.se hansformi in osteoblaste 3.are in componenfa lui neuroni cu prelungiri lungi D.gir postcenfial din emisfera dreaptii la stfuigaci C.formarea actomiozinei in timpul contracliei musculare f* C.influxul de Na* in celuld in timpul potenfialului de repaus 2.: A.inhibe tonusul cortical 4.se deschid in canalul deferent B.se unesc cu canalul deferent labazaprostatei E.neocortexul motor E.absorbtia fructozei lapolul apical al enterocitelor D.

in aria motorie pe fala medial[ a emisferelor cerebrale I 3 . avdnd un Rh negativ C.1 caV gram de glucozd D.Coductibilitatea nervoasl este influenf ata de : A.rezervorul glucidic al organismului este fesutul muscular B.T. E.fizice C.de tact D.Homeotermia este rezultatul unor procese: A.perioada rgfractarl D.poate dona sdnge unui individ care contine in plasml aglutinine alfa pi este Rh pozitiv.toate r[spunsurile sunt corecte g.poate primi sf.endocrine E.metabolice B.desprinderii metaarteriolelor din arteriole E.glucoza se poate sintetiza din glicerol C.gustativi E.termici B.e confine in plasmi aglutinine beta gi este Rh negativ B.Valvele nu sunt localizate la nivelul : A.poate dona sfuige unui individ caf.hipoxie C.Alegefi afirmafia corectii referitoare la metabolismul glucidic: A.nu poate primi niciodata sdnge de la un individ cu Rh pozitiv I l.nge de la un individ care contine in plasmi aglutinine alfa gi beta indifere'il de Rh gi numirul de transfuzii D.glicogenul se poate sintetiza in fesutul nervos S.de teaca Henle 276 I I ( I T .Un individ care confine in plasm[ aglutinine alfa qi este Rtr negativ: A.vaselor limfatice de la membrele inferioare 10. orifi ciilor atrioventriculare D.controlul glicolizei este fdcut in diferite etape de ATP E.Secrefia salivar[ nu este condilionati de stimularea receptorilor: A.in neocortexul receptor C.in girusul temporal mijlociu E.Proiecfia corticald pentru musculattra piciorului se glseqte: A in peretele anterior al gantului cenfial B.energetice D.excitabilitate B.vaselor limfatice aflate deasupra nivelului cordului C.de durere l2.poate primi sdnge de la un individ care are pe suprafafa hematiilor sale aglutinogene A gi B.pe fata extern[ a emisferelor cerebrale D.olfactivi-l C.prin glicoliza anaerobi se elibere azd 4.venelor de sub nivelul cordului B.cantitatea de Ca din reticulul endoplasmatic E.

tesut elastic profund in cordonul care este situat cel mai enumerate mai jos precizafi 19.a pufin: D.VII c.v B. Din fasciculele lateral : A..celulele secretoare din tiroidl i. Enterocitul are urmltoarele A.are rol endocrin la Polul aPical microvili .fesut reticular C.celulele caracteristici mai 15.ilnteazdlumenul fo liculului J*ea de activitate a glandei c.X jos predomin[ componenta celulari: moi enumerate mai l g.care din urmitorii nervi exclusiv ): A.fesut conjunctiv lalr B..plramidal incrucigat D.fasciculul spinotalamic 277 . care A.contin coloid r^ri.t*t inconjtrate de capilare sangulne-^ tiroidian il.vm D.fesut adiPos D.rtilnr tiroidie inafara foliculilor tiroidieni parafoliculare se gasesc ^---r^-^ E.mai au urmitoarele caracteristici l4.fut"itulul firndamental lateral lateral E.vanazl ca in6l1ime in functi.fasciculul piramidal incruciqat C.fartit ttot vestibulospinal lateral O.spinocerebelos direct gat B. ilt l lateral: fascicure nu se glsesc in cordonul din urmltoarele tracturi sau 16.rubrosPinal E.in care din lesuturile conjrurctive A.are rol absorbant -C sinteti zeazl chilomicroni D. fasciculul sPinotectal g.IX E. spinocerebelos incruci C.fesut fibros E.tectosPinal atdt in bulb cdt qi cranieni iqi au nucleii sensitivi in punte( l7. sinteti putin : zeazltri gliceride B.

Faptul ci un pacient . aratL dinfii gi scoate limba.arterele arcuate D.digestie a amidonului copt A.se formeazd nigte polimeri din fibrinogen sub acfiunea trobinei D.STH E. ln hemostaza A in sinusul carotidian este crescutil: fiziologic[ : A.Carcdin hormonii enumerati mai jos prezintho intensd activitate gluconeogenetici: A.MSH 25.VII C. poate inchide ochii. odatii cu masti calia.scade atdt frecvenfa cardiaci cat si rezistenfa perifericl C.hidroliza celulozei C.cresc atAt fo4a de confiacfie cdt gi frecvenfa cardiacl E.se formeaz[ dopul plachetar prin aglutinarea elementelor figurate .este inervata de fibre cu originea in ganglionul inferior al nervului VII D.IX E.se transform[ fibrinogenul insolubil in fibrina solubill E.incavitatea bucald .formare de micelii lipidice D.este activatil protrombina in ficat de ctrtre vitamina K C.VI 22. este un sernn de buna functionalitate a nervului: A.are loc indep6rtarea cheagului prin acfiunea proteolitici a plasminei B.2l . arteriolele eferente 24. arterele interlobulare E.cresc atdt forfa de contracfie cdt gi rezisten{a periferic[ 26. z6mbegte .arteriolele aferente B.cortizolul B.XII B.secretii o enzima care fiansform[ polizaharidele in oligopeptide E.scade frecvenfa cardiactr pi cregte rezistenfa perifericd B. degrad are a 23.arterele interlobare C. la comand6.este inervatli simpatic din ganglionul cervical superior C.adrenalina C. Care din urmitoaxe vase se g[sesc la joncfiunea dintre corticaltr gi medulara renal[: A.tiroxina D.incepe procesul de: polipeptidelor in amino acizi B. Glanda submandibular[: A.scade firccvenfa cardiacS gi cregte fo4a de contracfie D.V D.este o glandi anexl a aparatului digestiv cu rol in producerea unei salive seroase B.secrefia'ei are un Ph alcalin 27 278 l1llr . Care din urmdtoarele modificlri au loc cand presiurea A.lipolizd E.

prezintl un maxim de secrefie in cursul diminefii D.este determinatli de gradientul de presiune dintre ventricule qi arterele corespunzatoare acestora C.amilaza pancreatic[ hrdrolizeazd polizaharide precum celuloza panl la stadiul de dizatraride E. este localizatilintre formafiuni neryoase in care se inchid reflexele acusticocefalogire B.tricepsul brahial -flexia brafului pe antebraf B. sunt cele mai mici elemente figurate sanguine 34.inhibitorul de tripsin6 este secretat de mucoasa intestinall impreuni cu entero clinaza C.modifi cd permeabilitatea tubilor uriniferi prin cortizol E reglarea secrefiei sale este independentii de adenohipofiza 33.surt receptori nespecifici deservind gi sensibilitatea tactili 3 0.mucusul este produs de celule speciale din mucoasa intestinalE A. semnal izeaz5.zona fasciculatil este formatll din cordoane celulare paralele ce ocupi l0 % din toatll glanda C.stimuleazacontracfia mugchilor striafi prin sinapse cu motoneuronii alfa C.semnalizeazdtensiunea la nivelul fibrei musculare intrafusale in contracfie B. inhibitorul tripsinei protej eaza mucoasa intestinal[ de autodigestie D.bicepsul femual-flexia gambei E.sunt alc[tuifi din terminafii senzitive butonate ale neuronilor unipolari din ganglionii spinali E.lanivelul intestinului sublire: l-lipaza e ste acti v atl de s6nri le bi I iare B.mugchiul drept medial. 31. este inervat[ de fibre neryoase postganglionare din ganglionul cervical superior 32 . cu acfiune antigonadotropi C.fac parte din clasa granulocitelor gi reprezinti 3-9o/o in formula leucocitar6 D.deltoidul-abducfia si adducfia brafului D.d urmitoarele acf iuni A. co Ie i I stero j Corpusculii neurotendinogi Golgi : A.ril .intervine in metabolismul sodiului pi potasiului prin hormonii zonei glomerulare B.Mugchii membrelor r ealizeaz.intervin in apdrarea lnniscutJl a organismului B.mupchii anteriori ai antebrafului-supinafia mAinii C.sunt celule cu mai mulfi nuclei unifi prin punfi fine de cromatini C.la dezvoltarea caracterelor sexuale securdare prin hormonii zonei fasciculate D. modifi ctrrile tensiunii apicale in tendoane D.Corticosuprarenala : A. Neufiofilele : A.precede contracfia izovolumefiici E. secreti doi hormoni melanina qi vasotocina . Epifiza: A.este urmatil de diastola atriali 279 { .contribuie. : zg.flexia gambei 28 .determinl expulzdreaunui debit sistolic constant indiferent de starea organismului D.determin6 deschiderea valvelor semilunare B. are o bogati inervafie parasimpatici E.au rol macrofag E.Fazade ejecfie a sistolei ventriculare: A.

cele de ordinul I sunt legate de pdstrarea echilibrului E.nucleii vestibulari E. Corpul galben: A.nucleii cohleari B.are activitate endocrinl intensl in primul trimestru de sarcin[ B.colecteazi sdngele transportat prin toate venele localizate la cap.I 4.produce in doze mari vasoconstricfie arteriolari .punctul de aplicare a rezistenfei este reprezentat de mugchiul in contracfie D.conce ntreazaplasmd gi dilueaza urina E. reducdnd cantitatea de ap6 din plasmi C.nucleii olivari C.fr 2.primegte limfa din canalul toracic care se dechide in unghiul venos drept C.eshogeni 2 3 4 4i 2.nucleul rogu gi substanfa neagrl 4 s D.este secretat in neurohipofiza t.activitatea lui secretorie este controlatd de FSH 39.t B.t 3. 3.nici unul Complement grupat l.auditiv l. constituie o pdrghie de ordinul II C.prolactinl C.labaza cordului se dispune la stinga aortei 36.se varsi in atriul drept E. lt il li I i 38. ADH: A. git gi torace D.punctul de sprijin este greutatea care trebuie invinsd de eforul depus B.Cerebelul este supftrmedulare: A.incepe s[ degene reze in faza proliferativd a ciclului menstrual D secretl exclusiv estrogeni E.stimuleazAperistaltismul intestinal pi activitatea secretorie a tuturor glandelor endocrine D.are acfiune sinergici cu aldosteronul.progesteron D.nucleii Goll.orbital 4. determindnd hipertensiune arteriali B.parghia de ordinul III este importantl in timpul mersului 37.35. 4. nazal 3.articulafia dintre femur pi oasele gambei .aparilia sa intrerupe maturarea foliculari C.gi Btrdach 40.se formeazi prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculari B. Perghiile osteomusculare: A.r 49 4l .toate E. Muqchii mimicii sunt grupati in jurul orificiilor: l. in timpul sarcinii se modific[ secrefia de: A. Vena cave superioarI: A. 1.f 280 .bucal 2.

Ventriculii laterali: l.scade secretia gastrica si intestinali 3.pasiv 2.actl 3.se gdsesc la nivelul emisferelor cerebrale 4.V(ramura oftalmicl) 3.comunici prin orificiile interventriculare cu ventriculul 3.girul hipocampic 48. 281 .fac sinaps[ in cornul posterior medular cu un neuron de asociafie 2.prin difuziune 43. scade excitabilitatea miocardici 44. III Axonii neuronilor din ganglionul spinal: l. Daci atingem corneea cu un tampon de vatd gi pacientul integritatea nervilor: licrimeazl. Stimularea nervului vag determini: I .V( ramura mandibulari) 4.prin pinocitozi 4. 45.este esenfiali pentru supravieguire 4.trec direc't-fir[ sinapsd in cordonul posterior de partea opus[.uI 2.fistra laterala Sylvius 2.poate fi considerati un organ simpatic preganglionar 2. Enunierafi formafiunile care se vid pe fala bazald a emisferelor cerebrale: 1.42.fac sinapsi direct cu motonewonii din coarnele anterioare 4. fransportul activ 2.are inervafie simpaticd provenitil din marele splantrnic 46.Care dintre urmitoarele afirmafii in legltwd cu medulosuprarenala sunt adevirate: l.filtrarea 4.Proteinele se absorb din lumenul intestinal: l.comunic6 cu apeductul mezencefalic 49. Carc din urmitoarele procese necesitil un sistem membranar de transport: l.pinocitoza difuziunea facilitat[ 3. putem afirma l.fac sinapsl direct cu motonernonii din coarnele laterale 3.VII 47.sanful colateral 4.confin LCR 2.secreti acetilcolina 3.cregte frecvenfa cardiac[ 4.cregte conductibilitatea cardiacd 2.sanfurile olfactive 3.

spinotalamic anterior . de asosia{ie. are forma de fluture gi particip[ la formarea bazei craniului 4.corticopontine 2.unii pot fi fuziformi gi au rol de protoneuroni 2.potenfialul de receptor nu asculti de legea'totul sau nimic" 54.pierderea sensibilitefii 4.receptorii olfactivi sunt fazici qi de distanfa 2.rubrospinal. tectospinal. spinocerebelos Gowers 4.unii pot fi rotunzi in ganglinul spinal 3. Arterele subclaviculare: l.pot avea conexiuni cu neuronii multipolari 4.reticulospinale. 53.50.netrilema este impermeabil[ pentru anionii proteici din celuld 2. nigrospinale 3. se articuleazd cu oasele temporale prin sindesmoze 2.pinocitoza este o formi de exocitozd 4. Coada de cal: l. Neuronii bipolari: l. Sfenoidul: l.nici ura din variantele drepte a maduvei spindrii la nivelul segmentului T5 produce: protopatice in membrul inferior drept termo-algice in membrul superior stdng tactile epicritice in membrul inferior st6ng de mai sus nu este corectl 5l .dau nagtere arterei toracice inteme din care se desprind arterele intercostale anterioare 4.segmentul central este in neocortexul din sistemul limbic 56. nu se observi la exteriorul cutiei craniene 57.pierderea sensibilitiitii 2. vestibulocerebeloase.are fibre preganglionare cu traseu spre ganglionii intramurali 4.dau nagtere arterei vertebrale care vascularizeazacoloana verebrali 3. La 5 1 5.corticospinal lateral.insubstanfa alb6 a mezencefalului se intdlnesc urmitoarele fassicule: 1 dento-talamic. e un os neregulat gi pneumatic 3.hiperpolarizarea membranei este determinatii de efluxul de Cl3. Analizatorul olfactiv: .se intinde pdni la a doua vertebri cocsigiani 2.se desprind din tnrnchiul bratriocefalic 282 .pierderea sensibilitittii 3. Secfionarea jumit{ii l.corticostriat.este formati din r6d[cinile alungite gi oblice ale nervilor toracali gi lombari S2.mucoasa olfactiv[ confine celule fuziforme 3.se continutr cu arterele axilare 2.bulbii olfactivi se observi in sanfurile olfactive de pe fafa bazrrle a emisferelor cerebrale 4.pot avea in segmentul extern discrni suprapuse nivelul membranei : l.in stnrctwa ei intr[ aleturi de nervi spinali gi filum terminale 3.

determini scdderea suprafelei de contact a alimentelor solide ingerate 2.confine produqi de degradare ai hemoglobinei 4 .58.presa abdominal[.se realizeazl cu participarea mugchilor temporali gi maseteri 59. Secrefia biliari : l. care se manifestii mai ales in expirafie 2. mai puternictr in inspirafie prin relaxarea diafragmului 4.aspiratia toracic[. Masticafia: l.pompa muscular[.este reglatl prin mecanisme nervoase gi umorale 3 . care in contracfie golegte de sdnge venele profunde 60.confine asizi biliari care provin din colesterol 2. monozahari del or gi co le stero lului 283 . stimul eazd motilitatea intestinald 3. intoarcerea sdngelui la inimd este determinati de: l.determini inhibarea centrilor respiratori 4.masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor omonime 3.fav onzeazd ab sorbli a acizilor grag i.

C 5.D 7.A 57.'.8 .D t2.A 34.B 22.D 37.C 5l.A 24.8 43.B 4.D 3.c l8.A 56.E 27.D 40.D 2.A 38.D 59.E 48.8 9.8 .E 13.8 8.A 39.8 23.E t7.B 35.8 2l.D 3l.8 54.D 16.8 26.8 53.E 32.C 45.D l0.28.A 52.D 20.D 55.D l5.nAspuNSURr 1.c 284 .A 33.E 6.D 36.C 60.D l1.E 42.B 4l.A 25.c l9.D 46.C 47. 30.A 49.A 50.D 29.D 44.D l4.8 58.

Mai mare de 80 mV E. Rispund cu o cregtere a activitiilii la aplicarea stimulului. Posterior de pancreas trece aortaabdominali C.TEST 8 $ef Lucr. Posterior de pancreasi gi la stfuiga aortei urc[ vena cavl inferioard E. Care dintre urmdtoarele afirmafii privind receptorii olfactivi este gregittr? A. E. Despre pancreas sunt corecte urmItoarele afirmafii. Confine celule endocrine. in strucfira hipodermului nu gisim: A. dar. Celule adipoase 5. Mai micl de 80 mV C.ici D. Corpusculi Vater-Pacini D. Ancufa Augustina Gheorghigan-G[l61eanu COMPLEMENT UNIC: l. Lt neuroni preganglionari simpatici provin de la nivelul segmentului medular: E. D. Fac sinapsi cu celule ganglionare Sunt mai sensibile dec6t celulele cu bastonag Sunt mai numeroase in fovea centralis decdt celulele cu bastonaq / / 4. Sunt receptori faz. Sunt celule nervoase modificate B. Ultimii A. exocrine gi ductale 6. Capul pancreasului. De la cap gi pene h coad[ este stribltut de canalul pancreatic principal D. dar mai mare de 65 mV 285 . Lz D. Tn B. activitatea lor scade ulterior E. Mai mictr de 80 mV. Afirmafiile de mai sus sunt toate gregite 3. in ciuda menfinerii acesfuia. S+ 2. Sunt exteroceptori C. cu o excepfie: A. Lr C. Mugchii erectori ai firului de p6r E. Glomerulii glandelor sudoripare B. orientat spre dreapta. Variafia de potenfial a sarcolemei fibrei miocardice ventriculare intre starea de repaus qi starea de excitare este de: A. Asigtrd vederea scotopici C. 80 mV B. Sunt chemoreceptori B. lesut conjtrnctiv lar C. Celulele cu con: A. este inconjuat de duoden B. 120 mV D. Dr.

B. Prpa ovulafie se transform6 in corp alb D.mugchi sternocleidomastoidian E. Urefia prostaticd 12. Sunt corpusculi sferici Sunt localiza[i in apropierea nucleului Confin enzime cu rol in producerea energiei celulare Fac parte din hialoplasmd Sunt organite specifice la nivelul leucocitelor 9. Nerv spinal . Se formeazd dinlr-un folicul ovarian primar B. Tubii seminiferi drepfi D. Toate variantele de mai sus I I l.mugchi inervat este gregit[? A. Alegefi afirmafia falsd despre hipofizi: A. 10. se hece prin urm[toarele vase. Nerv glosofaringian . Trunchiul pulmonar D. Vezicula seminal[ E. Nerv trigemen . Bronhiolele respiratorii C. Cdnttuegte 0. Gametii masculini nu se dpplaseazdprin: t C. Nerv facial . cu excepfia: A. Aorti A. Bronhiolele terminale B. Cavitatea uterintr 13. Vena mezenteric[ superioar[ E. Carc asociere nery cranian .mugchi ai faringelui S. In perioada preowlatorie secreti hormoni sexuali feminini (estrogeni qi progesteron) E. C. Are un lob posterior caxe constituie neurohipofiza D. Nerv oculomotor . Are un lob intermediar redus la o simpli lamd epiteliald. Canalul deferent B.mupchi oblic superior B. Secretli hormoni glandulotropi E. in deplasarea hematiilor din splind pen[ in peretele stomacului. D.mugchi maseter D.5 grame C. Trunchiul celiac B. Vena port6 C. Prin rupere expulzeazl ovocitul de ordinul I C. Se continui cu canalele alveolare: A. Alveolele pulmonare 286 . Bronhiolele lobulare E.mugchi frontal C.7. Este localizatd la baza encefalului B. Saculefii alveolari D.Lizozomii: A. E. aderentil de lobul anterior Foliculul ovarian matur: A.

E. Marcafi valoarea corectii din urmltoaxea formul[ leucocitari: A. Sucul gastric E. E. Fasciculul reticulospinal E. Despre'aria olfactivi sunt valabile urmltoarele afirmafii. granulocite eozinofile lo/o granulocite bazofile in unna lezirii cordonului lateral medular sunt intrerupte urmitoarele fascicule medulare. Fasciculul spinocerebelos ventral B. Fasg-iculul spinotectal t' 18. Plasma C. Cel mai mare confinut in ap6 il are: A. Epiglota E. Disctrile intervertebrale C. cu o excepfie: cerebrale A. Cartilajele articulare 287 . 17. Fasciculul piramidal incruciqat D. Este ur epiteliu simplu pavimentos epiteliul Canalul glandelor salivare Vasul chilifer central Vagin Ureter Bronhiol6 16. Are leg[turi directe cu talamusul C. Cel mai lung canal stribtrtut de bil[ este: A. Pavilionul urechii este constituit din acelagi tip de fesut conjrurctiv ca gi: A. C.14. Se af16 pe fafa mediali a emisferei B. Cartilajele fralreale D. C. Urina D. Osul 19. Corespunde girului hipocampic gi nucleului amigdalian 20. Este localizatli la nivelul lobului temporal E. D. Canalul Canalul Canalul Canalul Canalul cistic accesor hepatic principal coledoc de acoperire din: 15. Saliva B. 50% granulocite neutrofile C. D. 33 % monocite 25 % limfocite 9o/o B. ts. Fasciculul sensibilitiilii cutanate dureroase C. Aparfine paleocortexului D. B. cu o excepfie: A. Laringele B. E. A. D.

Nu mai poate fi eliminat A. Conul medular aer 26. FT C. VER B. KE. Cel mai scurt timp al de hemostazei este: A.21.CV D. Filum terminale E. Apa B.a a III-a procesului de coagulare D. 100 mm Hg 288 . Timpul plasmatic C. M6duva spin[rii se prelungepte inferior cu: 27. Crradientul de presiune al Oz la nivel tisular este de: A. Diastolei generale t' i 24. Acidul uric D. 18 D. Bulbul B. 24 25. 24. Faza a II-a procesului de coagulare 22. Canalul ependimar D. Butonii terminali C. t2 c. Du@ o expirafie normal5. Care dinfre urmitoarele componente ale ultrafilratului glomerular nu se secreti de-a lungul tubilor renali? A. Creatinina 23. Faz"a I a procesului de coagulare B. VR C. Nervii cranieni care aparfin numai trunchiului cerebral sunt in numfu de: A. 46 mm Hg D. Faz. Timpul vasculo-plachetar E. E. Diastolei atriale B. Comunicarea dinhe atriul gi ventriculul corespunzitor se face pe toatd dtrata: A. CV E. 40 mm Hg C. CPT . Sistolei ventriculare D. 60 mm Hg E. t0 B. Sistolei atriale C. poate fi eliminat suplimentar din pldm6ni: A. Diastolei ventriculare E. 6mmHg B.

28. Din colesterol se formeazA:

A. Adrenalina B. Cortizolul
C. Oxitocina D. LTH

E. Tiroxina
29 .

A. B. C. D. E.

inreglarea metabolismului glucidic nu intervine: Extractul de epifizd Triiodotironina Glucagonul Aldosteronul Adrenalina

30. Apeductul Sylvius comunicl superior cu:

A. Ventriculii laterali B. Canalul ependimar C. Ventriculul III D. Canalul medular central E. Ventriculul IV
31. Sfurgele adus de una dintre urmitoarele artere este preluat de vena port5: A. Artera testicular[ B. Artera hepatici C. Artera renald D. Artera splenici E. Artqra esofagianl 32. Care este volumul minim de sdnge pompat de ventriculul stdng timp de l0 minute, dacd ciclul cardiac este de 0,8 secunde?

A. 201 B. 30 I C. 427 D. 52,51 E. 701
33. Adenohipofiza:

A. Reprezint6 aproximativ 75o/o din masa glandei hipofize B. Este conectatll cu hipotalamusul prin tractul hipotalamo-hipofizar C. Secretil un hormon stimulator al ejecfiei laplelui
D.
Este controlat[ de produgi de neurosecrefie secretafi in hipotalamut

E. Inhibn"neuroni A. Ptialina B. Lactaza
C. 7,aharuza D. lzomaltaza

hipotalamici anteriori

34. Una diqtre urmitoarele enzime digestive duce in urma acfiunii ei la oblinerea de galactozil:

E. Amilaza din sucul pancreatic
289

35. Fusul neuromuscular:

A. Este stimulat de cregterea tensiunii tn tendoane din timpul contracfiei musculare B. Este inervat de un singur tip de fibre aferente C. Fiind un receptor, nu posedl inervafie motorie D. Este un exteroceptor E. Previne prin intindere gi activare relanarea musculard
36. Care dintre urmitoarele componente ale urinei finale se pe 24 ore?

elimini in cantitatea cea mai mare

A. Sodiu B. Clor
C. Uree D. Fosfor E. Creatinina
37. Este mugchi anterolateral al toracelui:

A. Mugchiul frapez B. Mugchiul marele dorsal C. Mugchiul deltoid D. Mugchiul dinfatul mare E. Mugchiul oblic extern
38. Fafa intern[ a membranei plasmatice este formati din:

i!

A. Fosfolipide B. Colesterol C. Proteine D. lhpoproteine E. Glucide
39. Pelagra este consecinfa avitaminozei de:

A. Retinol B. Tocoferol C. Acid ascorbic
D. Nicotinamidl

E. Riboflavini
40. Tubul contort proximal: A. Este situat in medulara rinichiului B. Este irigat de capilare care provin din ramificarea arteriolei aferente

C. Are un epiteliu stratificat cilindric D. Este in contact cu arteriola eferentll E. Este st[bitut de filratul glomerular
sau secrefie

care este supus unor procese selective de absorblie

290

COMPLEMENT GRUPAT
41. Laringele: Confine musculaturd de tip striat 2. Are in structui fesut cartilaginos hialin 3. Este inervat de fibre motorii cu originea in nucleul ambiguu 4. Este ciptugit de o mucoasl care confine un epiteliu plurishatificat cilindric 42. Neuronii preganglionari simpatici pot fi localizafi in: 1. Ganglionii paravertebrali 2. Nucleii vegetativi din trunchiul cerebral 3. Ganglionii prevertebrali 4. Coamele laterale medulare

l.

4.

43. Fosforilarea oxidativI: Are ca produgi finali COz gi H2O Spre deosebire de ciclul Krebs, se desfd;oarl la nivelul mitocondrial 3. Asigtri oxidarea acidului piruvic produs in timpul glicolizei anaerobe Furrizeazd energie pentru sinteza a36 moli de ATP /l mol de glucozd

2.

l.

44. Alegefi hormonii care au acfiuni la nivelul sistemului nervos:

2. Glucagonul 3. Cortizolul 4. Insulina
45. Prin administrarea de ganrma-globuline se obfine o imruritate: 1. Dobflnditii artificial 2. DobAnditil natural

l.

Tiroxina

3. Pasivi 4. Activi

46. Alegefi oasele nepereche ale viscerocraniului: 1. Osul lacrimal 2. Osul nazal 3. Osul palatin 4. Osul maxilar

2. 3. 4.

l.

47. Conlin fibre vegetative preganglionare:

Nervii Nervii Nervii Nervii

vagi pelvieni faciali splanhnici

48. Venele care

2. 3. 4.

l.

participl la vascularrzaliaplImfuiilor ajtrng in:

Atriul drept Venacdv[ superioarl
Ventrioulul drept

Atriul st6ng

291

49. Corpul galben: 1. Se formeaz[ numai daci ovulul nu este fecundat 2. Devine in final corp alb care are fesut cicatricial 3. Apare in momentul ovulafiei 4. Asigwi cregterea concentrafiei sangvine a progesteronului in perioada postovulatorie a ciclului ovarian

50. Din aortaabdominal[ pornesc ramuri care se distribuie la urm[toarele organe aflate in bazin: Vagin 2. Vezicule seminale 3. Prostati 4. Ovare

l.

51. Pentru a ajunge in mediul extern, COz rcniltat in urma catabolismului celular trebuie strdbatii:

si

2. 3. 4.

l.

Atriul drept Atriul st6ng
Ventriculul drept Ventriculul stdng

52. Plasma unui subiect cu

2. 3. 4.

l.

$up sangvin A(II) Rh* confine:

Antigen Rh Fibrinogen Antigen A Aglutinine p

53. Alegefi hormonii care se depoziteazdextracelular:

2. Triiodotironina 3. Oxitocina 4. Tiroxina
54. Conducerea saltatorie a potenfialului de acfiune se realizeazd la nivelul:

I.

ADH

2. Prelungirilor periferice ale netnonilor din ganglionii spinali 3. Neurilemei 4. Fibrelor mielinice
55. int6lnim celulele secretoare de mucus in structura:

l.

Sarcolemei

1. Glandelor pilorice 2. Criptelor Lieberkiihn 3. Glandelor Briinner 4. Epitqliului vilozitlililor intestinale

292

56. Cifra 12 rcprezint[ num5rul de: Perechi de coaste 2. Nervi cranieni 3. Vertebre toracice 4. Nervi spinali toracali

l.

57. Prin contracfie, muqchiul tibial posterior rcalizeazd:

2. 3. 4.

l.

Extensia labei piciorului Flexia labei piciorului Flexia degetelor Extensia degetelor

2. 3. 4.

58. Alegefi afirmafiile corecte: 1. LH controleazA secrefia de progesteron

LH provoaci ovulafia
FSH controleazd secrefia de estrogeni FSH controleazi maturafia foliculari

59. Sunt neuroni cu un singtr il(on: 1. Neuronii pseudounipolari 2. Netnonii unipolari 3. Neuronii bipolari 4. Neuronii multipolari 60. Membrana Reissner: Participi la delimitarea melcului osos 2. Delimite azA, canalul cohlear spre rampa timpanici 3. ESte stribitutd de cilii celulelor receptoare din organul Corti 4. Se intinde de la lama spiralI pen6 la peretele lateral al melcului osos

l.

293

RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC

3.A 4.D
5.D 6.D 9.E
7. A
10. D

2.E

t.c

COMPLEMENT GRUPAT

A 42.D
41. 43. E(0)

44.8
45. B 46. E(0)

8.A
ll.D
13. B

47.8
48. D 49. C 50. D 51. B 52. C 53. C s4. c 55. E 56. B

t2.D
t4.E
15. B

16. C

t7.D
18.

57.8
58. E 59. E

A

19. B

.

20.D 2t. c 22. A 23.8
24. C 25. A

60. D

26.8 27.D
28. B

29.D
30. c 31. D

32.D
33. D

34. B 35. E 36. C

37.D
33. C 39. D 40. E

294

E). Transportul activ al substanfelor prin membrana celularI: A). Potenlialul membranar de acfiune: A).sistem circulator infracitoplasmatic l.excrefia unor substanfe celulare E) Mitocondrii . B). Se datoreazdacfiunii pompei Na*/I(*. E). Stimularea simpatic[ are ca efect A) Miozi B) Secrefie salivar[ apoasl C) Relararea sfincterelor digestive D) Contracfia splinei E) Relaxarea sfincterului vezical intern 295 . D). Existil ftansport activ primar gi secundar.sintezi proteici D) Aparat Golgi .fosforilare oxidativ6 2. D). C) Ribozomi . Mariana Cdtilina Ciornei COMPLEMENT UNIC: asocierea incorectii: A) Reticul endoplasmic neted . Are o valoare medie de -65 mV p6ni la -85mV. cu EXCEPTIA A) Membrana celulari confine un bistat fosfolipidic B) Corpii tigroizi srurt echivalenliilizozomilor pentru celula nervoas[ C) Centrozomul are rol in diviziunea celulard D) Corpusculii lui Palade surt bogati in ribonucleoproteine E) Lizozomii contin enzime hidrolitice 3. Depinde de permeabilitatea membranei pentru diferifi ioni. C).metabolismul glicogenului. Urm6toarele afirmafii sunt adevdrate. Se declanqeazddacdpotenfialul de membranl atinge valoarea prag. 5. 6. Alegeli afirmalia corectil A) Transportul membranar al moleculelor organice polarizate nu utilizeazi proteine transportoare B) Presiunea osmotici este proporfionald cu mdrimea particulelor dizolvate inft-o solufie C) Potenfialul membranar de repaus are valoarea medie de -65 mV pdnd la -85 mV D) Depolaizarcamembranei se datorcazdiegirii K ain celuli E) Repo laizareamembranei se dator eazA cregterii permeabilite$i acesteia pentnr Na+ 4. Asigurd deplasarea moleculelor gi a ionilor conform gradientului de concentrafie. Marcafi B) Reticul endoplasmic rugos . B). Se desfdqoari fdr[ consum de energie. Se numegte difuziune. Se rcalizsazilprin difuzirure facilitatii. C). Este constant.TEST 9 $ef Lucr. tn absenfa unui stimul.

Saliva: A) Confine gelatinazl' B) Are rol in vorbire C) Concentrafia K este mai mic[ decit in plasml D) Are rol bactericid prin lizozomi E) Are rol de excrefie a maltozei 296 . format din gase oase pereche $) Viscerocraniu. care are patru oase pereche I 1.. sctrt 9i lung C) Mugchiul drept medial gi muqchiul semitendinos D) Mugchii semitendinos gi semimembranos E) Muqchii croitor gi cvadriceps 12. care are patru oase nepereche E) Neurocraniu.C") C) punt sintetizafi sub acfiunea tiroxinei D) In exces produc mixedem E) Au efect hipocolesterolemiant 9. informafiile sunt conduse lent gi proiectate cortical difuz gi nespecific nj Segmentul central percepe o anumitii forml de energie din mediul extern sau intern.7. Articulatiile sunt: A) Sinartroze. Craniul este alc[tuit din I A) Netnocraniu. un segment de conducere pi o arie de proiecfie cortical[ C) Transmit informafii cdtre scoarta cerebrali rapid pe calea sistemului reticulat ascendent activator D) pe cale directd. articulafii fixe lojei anterioare a coapsei sunt: A) Mugchiul croitor. articulafii mobile C) Amfi artroze. articulafii semimobile B) Sindesmoze. format din patru oase pereche C) Opt oase pereche gi gase oase nepereche D) Viscerocraniu. Hormonii tiroidieni A) Sunt tirozina gi tireoglobulina B) Sunt secretafi de celulele parafoliculare tiroidiene (. muqchii adductori gi muqchiul drept medial B) Mugchii adductori mare. Mugchii 13. sub formi de stimuli 8. articulafii semimobile D) Sinostoze. articulafii mobile E) Artrodii. Analizatorii A) Transmit informafii din mediul extern gi intern ce determini formarea de senzafii in ariile subcorticale ' B) Au rm segment periferic. Glucocorticoizii A) Sunt secretafi de medulosuprarenali B) in exces determin[ boala Addison C) Produc hipoglicemie D) Reduc lipoliza E) StimuleazAcatabolismul proteic in mugchii scheletici 10.

Absorbfia intestinald: A) A proteinelor se face cu ajutorul sdrurilor biliare B) A fiuctozei se realizeazdprintr-un sistem de transport activ Na-dependent C) A vitaminei A se realizeazi prin sistem de transport activ Na-dependent D) A vitaminei D se realizeazi cu ajutorul unui ftansportor legat de membrana celulari gi activat de calciu E) A apei se realizeazdpasiv. cu rol in digestia amidonului B) Colesterol-lipaza cu rol in digestia trigliceridelor C) Tripsintr. cu rol in digestia proteinelor E) Mucus. Sucul gastric confine: A) a anilazd. Din arcul aortic se desprind direct: A) Artera carotidd comunl dreaptil B) Artera carotid[ internd stingl C) Artera carotid[ externi st6ng[ D) Artera subclaviculard dreaptl E) Artera subclavicular[ stingl 297 . cu rol in digestia amidonului D) Labferment. izoosmotic 16. proces care dweazd 2-4 minute 9. timp plasmatic Ai timp de metamorfozd vdscoasl a eritrocitelor C) Are un timp de coagulare ce se desfdqoari in fiei faze D) Are rolul de a opri sdngerarea la nivelul vaselor mari E) Presupune formarea fibrinei. cu rol in protecfia mucoasei gastrice I 5. cu rol in ap[rarea specificd E) Confine trombocite. Hemostaza: A) Este un proces la care participn eritrocitele. cu oprirda sdngeririi B) Se desfdgoarl in trei etape succesive: timp vascular. cu rol in men{inerea echilibrului acido -bazic 17. cu rol in ap[rarea nespecificl D) Confine limfocite. Grupele sangvine: A) Swrt determinate de prezenta aglutinogenelor in structtna membranei hematiilor B) AB (IV) 9i A(II) au aglutinine a C) AB([V) 9i B(III) au aglutinine p D) O(I) pi A(II) pot primi sdnge de la grupa AB(IV) E) (II)qi B(IID pot dona la gnrpa O 4 18. Sdngele: A) Este alcdtuit din limfd gi elemente figurate B) Confine leucocite. cu rol in hemostazd C) Confine eritrocite. care ader[ la nivelul pligii vasculare.14. Circulafia pulmonar[: A) Incepe in ventriculul stdng B) Transportl sdnge cu 02 la fesuturi C) Sdngele inclrcat cu Oz este colectat de venele pulmonare D) Venele pulmonare se vars[ in atriul drept E) Trunchiul pulmonar se imparte in cele patru vene pulmonare I 20.

E). epiteliu alveolaro surfactant B) Are o grosime medie de 0.7 s B) Sistola ventriculari. Proprietiifile miocardului sunt: A) Excitabilitatea. Sunt secretafi de glandele endocrine. Hormonii: A). cu durata de 0. adici proprietatea miocardului de a rispunde la un stimul printr-un potenfial de acfiune propagat C) Conductibilitatea.4 s 24.Unna: A) Se formeazi prin filtrare tubulard B) Se formeaz[ prin reabsorbfie gi secrefie glomerulari C) Se formeazl in medie. intimpul activit{ii cardiace: A) Valvele atrio-ventriculare aortice gi pulmonare se deschid in timpul sistolei ventriculare B) Valvele semilunare mitral[ gi tricuspid[ se inchid in timpul diastolei ventriculare C) S&rgele este pompat de ventriculi cu o frecvenfl medie de 150 bltii/min D) Debitul cardiac de repaus este de aproximativ 5 Vmin E) Sdngele este pompat din ventriculi in atrii 22. Sunt formate din epitelii secretorii.6 mm C) Are o suprafaf6 totald de 50-100 mm2 D)'Permite difuziunea oxigenului din singele capilar in alveolele pulmonare E) Permite difuziunea COz din alveolele pulmonare in sdngele capilar 25. cu durata de 0. adici proprietatea miocardului de a se l6sa destins cflnd cregte presiunea sdngelui 23. adic6 proprietatea miocardului de a propaga excitalia la toate fibrele sale B) Automatismul. rol in reglarea metabolismului celular. Au. D). C). in volum de 200-300 ml pe zi D) Se formeazi prin reabsorblia facultativi a apei in prezenfa ADH E) Se formeaz[ prin reabsorbfia obligatorie a apei in prezenfa ADH 26. Sunt in numdr de 6-8 in tot organismul. 298 .2l . E)" Sunt organe ce aparlin sistemului digestiv. interstifiu pulmonar.5 s C) Diastola atriald. B). D). cu dwata de 0. Sunt situate la nivelul aparatului digestiv. Au leg[turi neryoase cu rinichiul. Glandele endocrine: A). B). adic[ proprietatea miocardului de a denrolta tensiune intre capetele sale E) Elasticitatea. Acfioneazldoar la locul de sintez[. cu durata de 0. C). Ciclul cardiac este alcituit din: A) Sistola atriali. cu durata de 0. Membrana alveolo-capilari: A) Este alcituitii din endoteliu capilar. in afara funcfiei lor principale. Sunt fiansportafi exclusiv pe cale nervoasI. Secretii produgi de neurosecrefie.1 s D) Diastola ventriculard.1 s E) Diastola general[. 27. adici proprietatea miocardului de a se autostimula D) Contactilitatea.

B). Se mai numegte gi neurohipofizA. Calea optictr: A). E). B). Se mai numegte gi glanda pineal6. Valva fricuspid[ este inchis[. Reprezinth segmentul intermediar al analizatodui vizual. Este situatii in zona anterioari a gdtului. B). Este alctrtuitii din doi lobi. Este un fesut epitelial de acoperire. C). Secretii hormonul melanocitostimulant. Secreti hormonii numifi mineralocorticoizi. Ochiul: A). B). Se contractJi izoton. B). Are primul neuron situat in retin6. Este reprezentatii de nervii optici. 30. fiind reprezentat de celulele multipolare. Are o tunicl externi vasculartr. 299 . Are relafii anatomice gi fuircfionale cu hipotalamusul. D). Are proprietatea de a dezvolta tensiune intre capetele sale. D). cu conuri pi cu bastonage. E). Are proprietatea de excitabilitate. Int[ in stnrctura organelor de simf. C). E). Are al treilea neuron in corpul geniculat intern. Repre zint5 2% din masa hipofi zei . E). Este de tip folicular. E). adicl de a rispunde la un stimul printr-un potenfial de acfiune propagat. Lobul anterior hipofizar: A). c). Se ejecteazdur volum de sdnge de 150 ml in stare de repaus. B). 33. adic[ lungimea mugchiului rim6ne constant5. care confine vasele proceselor ciliare. C). D). Secretil prolactinS. care confine fibre de la un singrr glob ocular. D). Fibra musculari striat6: A). Are o tunici internd" alcituiti din2 straturi de celule. Miocardul atrial se conftactil. caracteristici mugchilor cu inervafia intactii. Hipoftza: A). Miocardul ventricular se relaxeazl. Se contractl izometric. Are pfoprietatea de extensibilitate. cristalinul. D). C). Este un fesut epitelial glandular.28. 34. Secret6 ocitocind gi vasopresini. tesutul de tip exocrin: A). B). adici de a dezvolta o stare de tensiune permanentit. 31. Are o lentili. C). E). care confin fibre de la ambii globi oculari. Are o tunici medie fibroasd. 29. Valva miral[ este deschis[. adici tensiunea mugchiului r[mdne constant5. E). Este de tip ciliat gi neciliat. D). D). C). Este reprezentatil de tractul optic. in timpul sistolei ventriculare: A). / 32. Este alcituit din trei tunici gi medii refringente.

fesutul conjunctiv moale: A). confine fosfolipide dispuse intr-un singur strat. E). .-) 39. Este situat in apropierea nucleului. Presiunea coloidosmotic[ a proteinelor din capilare. E). care se opune filrlrii. B). Se gisegte in toate celulele. Primesc s6nge din arteriolele aferente. 38. Membrana celularfl: A). E). D). Toate r[spunswile sunt corecte. D). 36. Presiunea din capsula Bowman. Se varsd in arteriola eferentli care a trecut prin glomerul. care determinl filtrarea. C). E). B). Se gdsesc in special in medulara renal6. care se opune fiftrerii. D). care determin[ filtrarea. Se gisegte in testicul. Sunt inconjurafi de o zondde citoplasm[ limpede. E). Presiunea coloidosmotic6 a proteinelor din capsula Bowman. De tip. D). Centrozomul: A). B). D). Presiunea din exteriorul capilarelor. B). C). Este fesut de tip epitelial glandular. Se gisegte in ovar. C). fluidI.fibros se gisegte in tunica medie a arterelor. caxe se opune filhlrii. De tip elastic se gdsegte in ligamente. Filtrarea prin membrana glomerulard depinde de: A). Este format din doi centrioli sferici. 37. C). B). Capilarele peritubulare: A). C). C).35. Se manifestii in toati perioada de viatd a celulei. B). E). De tip reticulat se gisepte in splin[. De tip adipos leagd unele organe. fesutul de tip mixt: A). De tip lax se gisegte in ganglionii limfatici. Orice celul[ din organismul uman are: l) Membranl 2) Nucleu 3) Citoplasmd 4) Mitocondrii 300 . este o structur[ nefuncfional[. permite transportul nerestrictionat al orisiror substanfe. 40. este alcdtuit[ din proteine. Au un debit sangvin de 1200 mVmin. Presiunea din capilarele glomerulare. D). confine glucide situate pe fala ei extern6. 41. Se gisepte in pancreas. Formeazlo refea in jurul sistemului tubular al rinichiului.

pentnr vederea nocturni 3) Celule multipolare. originea nervilor cranieni 4) Celule de susfinere gi de asociafie 48. pentru vederea diurn[ 2) Celule cu bastonage. Adenohipofiza: posterior al glandei pituitare 2) Secretil prolactina 3) Secretil oxitocina 4) Secre![ hormonii gonadotropi 49. fesutul epitelial de acoperire: l) Poate fi pavimentos 2) Poate fi cubic 3) Poate fi cilindric 4) Poate fi de tip folicular 44. Stimularea sistemului nervos parasimpatic determini: I ) Stimularea glicogenolizei 2) Stimularea secrefiei gastrice 3) Contracfia sfincterului vezical intern 4) Stimularea secrefiei exocrine a pancreasului 46. Medulosuprarenala: l) Este situatilin periferia glandelor suprarenale 2) Secretd mineralocorticoizi 3) Secretii hormoni cu actiune identic[ stimullrii parasimpatice 4) Secretii cantititli crescute de hormoni in unna traumatismelor 301 II l) Reprgzintilobul . Sinapsa: l) Este o conexiune funcfionali intre un neuron gi o celuli efectoare in sistemul nervos periferic 2) Este o conexiune morfologici intre un neuron gi o altl celuli 3) Poate fi chimicI sau electrici 4) Transmite impulsul nervos in ambele sensuri 45.42. Fusurile neuromusculare : l) Sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate. Retina confine: l) Celule cu conuri. numite fibre extrafusale 2) Inervafia lor motorie este asiguratil de axonii neuronilor o care se distribuie porfiunii periferice a fibrelor cu sac nuclear 3) Inervafia lor senzitivd este asiguratJi de dendrite ale neuronilor y din cornul anterior medukfr 4) Sunt receptori ai sensibilitiitii proprioceptive 47. P otenfialul de acfiune: 1) Are aspect identic pentru toate 2) Are dtrata identic6 in toate tiptrile de celule tipuile de celule 3) Are amplitudine proporfional6 cu intensitatea stimulului aplicat 4) Apare la atingerea valorii prag de citre potenfialul de membran[ 43.

56. in 10 secunde 4) Formarea fibrinei. Ciclul cardiac: Cuprinde sistola atrial[. urmatil de diastola atrialfl 2) Sistola ventricular[ se desfdgoari in doutr faze 3) Sistola ventricular[ este urmat[ de diastola general[ 4) Fande contracfie izovolumetic[ aparfine sistolei atriale l) 302 . sub acfiunea tromboplastinei. Timusul: 1) Este o gland[ mixt6. Glucagonul: ) Stimul eazd glicogenoliza 2) Stimuleazd secrefia gastric[ 3) Stimul eazA proteoliza 4) Inhib[ secrefia biliarl 1 52. Insulina: l) Este secretatl de pancreasul exocrin 2) Are efect hipoglicemiant 3) Stimul eazd gluconeogeneza hepatic[ 4) Stimuleazd sinteza proteici in muqchi 51. Rolurile oaselor sunt: 1) Rezervor de calciu 2) Antitoxic 3) De pirgii ale aparatului locomotor 4) De sediu al hematopoiezei 54. cu rol in emulsionarea lipidelor 55. endocrinl 9i exocrinl 2) Este localizat in zona anterioari a gfltului 3) Are funcfiile puternic stimulate de hormonii steroizi 4) Confine timocite. Sistemul limfatic: 1) Are funcfie de drenare a fesuttrilor Z) este alc[tuit din capilare cu stnrcturl identici cu a capilarelor sangvine 3) Are vase cu perelii mai subfiri ca ai vaselor sangvine 4) Este atc[tuit din capilare interpuse intre sistemul arterial gi cel venos 57. care ajung in splin[ 53. inl'2 secunde . Bila: 1) Este locul rurde se acumuleazdprodusul de secrefie a hepatocitelor 12) Conline enzime cu rol in digestia lipidelor 3) Confine pigmenti biliari cu rol in absorbfia lipidelor 4) Confine s6ruri biliare. Procesul de coagulare: l) Se desf"aqoard in hei faze 2) Formarea tromboplastinei dueaz6 4-8 minute :) formarea trombinei din protrombin[.50.

Formarea sa este stimulatil de FSH. Analizatorul vestibular: 1). Involueazddup[ trei luni gi se transforml in corp alb. Apare prin tansformarea foliculului ovarian dupd ovulafie. 3). Confine endolimfd. 2). Se gisegte in st6nca temporalului. Confine receptorii analizatorului auditiv. Urechea intern[: l). 60. Confine receptorii analizatorului vestibular. 59. Ofer6 informafii despre pozilia corpului ?n spafiu. 4). Oferi informafii despre poziliacapului in spafiu. Corpul galben ovarian: 1). 2). 3). 303 . Contribuie la reglarea echilibrului. 4). 3). 4). 2). Are receptorii situafi in canalul cohlear.58. Secrefia sa este stimulatii de LH.

C. I 5. 85 18. pg. 9l 23. 120 304 . 58 9.7 39.8. 86 19. 16 40. 8l 16.26. 1l 35. C. pg.pg. pg. A. 9 4. p9.78 E. 26.9. 38 8. pe.pg. p9. 59 51. 35 7. E. pg. 90 34. E. 55. 87 2l. 54. 54.D.pg. B. 56.pg.D.70 33. E. B. B. pg.8.D. 103. 100 25. 104 52. p9. 66 D. B. pg. pg.D. C. 50. pg. pg.6 38.8. p9. 27 54 E. C.92 24. 10 43.p9. pg. 7. pg.p9. A. pg. p9. B. pg.54 29.p9.D. C. D.pg.44 58. pg. D. 9 3. pg. 55 30.D. E.E. E. pg.RASPUNSURI 1.8. pg.77 15. 88 (C. 64 11.pg. 67 12. 84 42. 104 41. E.57 10. pg. pg. 55 49.p9. 57. pg.D. 60 2A. 87 31.92 28. A. 84 17. pe. pg. 103. pg. pg. l0 5. C. 6.i. pg.75 14. C.pg.57 50. pg.pg.41 47.D.60 53. B. 86 A. 103 D. pe. C. A. 69 13.7 2. E. pg. 45. 90 22.D. B.pg.7 c. pg. I I 36. A. pg. pg. p9. C. 49. A. 1l 37. 47 32. pg. c. pe.D. pg. I I 44. pg. 50 59.D. pg. 54 A.E.9. 54. A. 35 46. 51 60. pg. 45 48.pg. pg. D. pg.

Dr. Se gtrsesc in miocard E. Receptorii ciii protopatice sunt reprezentafi de: terminafii nervoase libere corpusculi Golgi corpusculi Ruffrni discuri Merkel fusuri neuromusculare A. Raluca Papacocea COMPLEMENTUNIC: 1. E. Confin neuroni senzitivi somatici B. scoarfei cerebeloase E. Coarnele laterale medulare: A. B. E. ganglionului spiral Corti C. Formeazi placa motorie 4. B. Srurf mai proeminente in regiunea C. D. Neuronii uripolari se afl[ la nivelul: A. C. A. D. ganglionului spinal B. retinei 2. C. 5. A. B. In cordoanele laterale se poate identifica urmitoarea cale ascendentJi: fascictilul piramidal incruciqat fasciculul olivospinal fasciculul spinotalamic ventral fasciculul tectospinal fasciculul spinocerebelos direct 305 . mucoasei olfactive D. sacratii formate din subtanli reticulatll Sunt Sunt mai late decdt cele posterioare Contin neuroni senzitivi vegetativi A.TEST TO $ef Lucr. D. C. E. D. E. Conduc unidirecfional D. Urmltoarele celule sunt newoglii cu excepfia: celula Schwann microglia astrocitul celulele ependimare celulele fotoreceptoare Sinapsele electrice: 3. 6. Impulsul nervos elibereazd cuante de mediator in fanti C. Segmentul presinaptic confine vezicule cu mediator chimic B.

10. hipocamp E. fornix 12. are un sfiat germinativ 306 . Epidermul: A. micgti (senzitivi qi motori) B. Cerebelul: A. este alcituit din fesut conjunctiv B. Este cel mai mare segment al SNC D. prezintli bulbii firelor de Ptrr D. micgti (somatici gi vegetativi) I 9. bronhoconsfiicfie D. senzitivi D. confine vase limfatice C. contracfia detnrsorului E. hipersecrefie lacrimalI C. stimularea sistemului nervos simpatic produce: A.Reflexele miotatice: sunt reflexe de apdrare au centrii nervogo polisinaPtici iradiazlla nivelul SNC sunt monosinaptice se mai numesc gi nocicePtive Originea real6 a componentei senzoriale a nervului facial se aflI la nivelul: ganglionul geniculat nucleul solitar nucleul pontin al facialului ganglionul Scarpa nucleul salivator superior Nervii cranieni spinali sunt nervi: A. vegetativi E. )edunculii cerebrali C. confine corpusculi Vater-Pacini E. La acest nivel nu se afl6 substanfI albi E. pedunculii cerebeloqi superiori B. miozd B. Conexiunea dintre emisferele cerebrale se realizeazd prin: A. glicogenoliz[ hePatic[ 13. Prezintii substanfa cenugie la exterior 9i interior B. hipotalamus D. motori C. Prezintil 2 lobi I 1. Este conectat in serie cu miduva spindrii C.

Receptorii pentru rece sunt de tip: A. are un pol stang C.mitocondriile C. Pacini C. membrana nucleari E. Krause B. adipoase C. citoplasma C. Krause B. carioplasma D. tmparte corpul intr-o parte superioar[ gi una inferioari 18. centrozomul B. Ruffini D. Urmatoarele celule nu prezinta forma globuloasa in stadiul adult: A.corpusculii Palade E. plasmalema 20.dictizomii D. inervafia senzitivi provine din motoneuronii alfa medulari D. Merkel E. celule cartilaginoase B. Fustuile neuromusculare: A. Axul longitudinal: corpului A. ovqlul E. arul grosimii B. Nu sunt incapsulafi urmltorii receptori: A. Urmatoarea stnrctura celulara intervine in procesul de fosforilare oxidative: A. inervafia motorie provine din motoneuronii gama medulari 17. confin fibre musculare netede B.ergastoplasma B. Meissner 15. Merkel E. sunt inervate parasimpatic C. este delimitat inferior de suprafata talpilor E. Urmatoarea structur6 confer6 formi celulei: A. sunt receptori ai durerii musculare E. fibra musculard striati D. Ruffini D.14. Meissner I 6. are un pol anterior D.centrozomul 307 . Pacini C.celulele sangvine 19.

teacaSchwan. anolema 26. Prezintd formi sferic6: A. Sinapsele electrice fiansmit bidirecfional D. mitocondriile 24. Limita inferio aril am[duvei este la nivelul: A. teaca Schwanno anolema E.fibra muscular striata B. Secfiondnd un il(on din SNP int6lnim de la interior spre exterior: A. centrozomii D. C.L7 308 . ribozomii C.adipoasa C. ribozomii B.hematia adulta D. mielina. sinapsele electrice prezintll fantii sinaptic[ 27 . 6xolem4 mielina.centrozomii D. desmozomii B. teaca Schwann. lizozomii E. arolema mielina. Ll D. Sinapsele chimice transmit bidirecfional B. neurofibrilele 23.hepatocitul 25. reticulul endoplasmic rugos E. Placa neuro-motorie funcfione azd cu adrenalind C. teaca Schwarur.2l . urmatoarele prelunigiri citoplasmatice sunt temporare: A. CI B. mielina B. Teaca Henle.nernonul E. teaca Henle D. pseudopodele E. teaca Henle. C7 c. reticulul endoplasmic neted B. Intervin in digestia inhacelulard: A. U na dintre urmatoarele celule e binucleatd: A. Sinapsele electrice funcfione azh cu acetilcolind E. microvilii D. cilii C. Tgaca Henle. dendritele 22. mielina. dictiozomii C. Este adevlrat cd: A. Te4ca Henle. ar<olema.L2 E. teaeV Schwann.

blocheaz[ potenfialele de acfiune B. Se incrucigeazl la nivel medular fasciculul: A. in coarnele anterioare D. inte duamater gi arahnoidi B. infre piamater gi m[duvi 29. Depolarizlrile celulelor seruoriale auditive A. Au traseu ascendent prin cordoanele posterioare urmatoarele fascicule: A. Intre coarnele laterale gi cele posterioare E. in ganglionul spinal E. deformeaztr memebrana bazilafi : C. reduce frecvenfa potenfialelor de actiune E. in coarnele posterioare C. corticospinal anterior E. spinocerebelos direct C. jntre piamater gi duramater D. spinotalamic lateral B. coarne posterioare medulare C. in j umitatea anterio ard a coarnelor laterale B. determin[ vibralia membranei tectoria D. Spinobulbare D. Se gariesc neuroni motori vegetativi: A. coarne anterioare medulare B. inne aratrnoidd gi piamater C. spinotalamic anterior B. corticobulbar 32. spinocerebelos dorsal E. spinobulbare 34. spinocerebelor incruciqat 33. Lichidul cefalorahidian se afld: A. spinotalamic anterior C. Spinobulbare E. Protoneuronul clii sensibilitefi tactile epicritice se afl6 in: A. ganglionul spinal E. Fac sinapsd in talamus urmitoarele fascicule cu excepfia: A. talamus 31.28. spinotalamic lateral C. calea sensibilitiifii kinestezice D. in jumitatea posterioari a coarnelor laterale 30. sunt provocate de inclinarea cililor celulelor auditive 309 . spinotalamic lateral B. bpinocerebelos direct D. cerebel D.

simfiza pubiani E. acid clorhidric D. este situatil central in suprarenali 37. e depozitat6 in coloid D. Timusul: A. 3. fuircfional este trn ganglion simpatic E. Sunt sindesmoze: A. funcfional are rol de ganglion limfatic E. suturile craniene B. articulafiile dintre corpurilevertebrale C. Corticosuprarenala : A. amilazi salivar[ COMPLEMENT GRUPAT: 41. adductor sctrt D. mucini C. Tireostimulina : A. secretd 20% noradrenalind C. ap[ B. poate proveni din celulele parafoliculare 36. secreti tireostimulinl B. croitor C. Nu se afltr la nivelul lojei mediale a coapsei mugchiul: A. In salivi nu se afl6: A. este un hormon tiroidian C. stimuleazd dezvoltarea gonadelor 38. adductor mare B. sintetizeazi hormoni derivafi din colesterol D. Nu confine enzime proteolitice: 2. conline iod E. sucul pancreatic 310 l.35. este stimulat de cortisol C. lizozim E. este glandi mixti D. drept medial E. articulatiile goldului 39. bila 4. articulafiile coatelor D. saliva sucul gastric . in exces determin[ hipertiroidism B. addcutor scurt 40. secreti 80% epinefrini B.

biliverdin[ 3. scade presirlrea coloid osmotic[ a plasmei 49. confin acizi biliari 2. aderi la peretele vascular lezat l. formeazl refeaua de fibrind 3. Filtrarea glomerularl cregte c&rd: 1. citoplasmd 3. Secrefia de H la nivel renal: 1. crggte presiunea din capsula Bowman 2. regleazd echilibrului acido -bazic 311 . confin colesterol 45. hormoni 2. aglutinogene 4. 47. are loc exclusiv in tubul proximal 4. 3. fibrinogen 3.42. Bila confine: colesterol 2. Plachetele: intervin in transportul Oz 2. intervine in reabsorbtia apei 3. 4. este un proces pasiv 2. se absorb in s6ngele portal 4. l.Unndtoarele substanfe organice se gisesc in sucul gastric: 2. lecitini 4. pepsinogen mucus labferment acid clorhidric 43. Sflngele con{ine: 1. emit pseudopode 4. Eritrositele prezint5: 1. aglutinine 46. sIruri minerale 4. enzime 44. aglutinine 48. Chilomicronii: 1. scade presiunea din capilarele glomerulare 3. scade presiunea coloid osmotici din capsula Bowman 4. l. includ trigliceride 3. membrani 2.

Ovarul: 2. ciclului Krebs 4. necesitd dioxid de carbon l. intervine in reglarea secrefiei de eshogeni 3t2 .lKcaVg 4. Ciclul Krebs: intervine in degradarea glucozei 2. 1. 1. zonamedulari nu confine foliculi 57. reprezintil sinteza de glicogen genercazl acid piruvic produce in final ADN necesitii enzime specifice 51. glicogenolizei 53. glicolizei 2. 3. este stimulatii de prolactintr 4. este ur compus fosfat macroergic celular Krebs reface fosfocreatina rezultil din glicolizaanaerobl 56. 4. adrenalina 3. 52. Urm[toarele l. cortizolul 4. 4. Glicoliza: 2. enzime 55. este situat in cavitatea abdominali 2. este o glandi mixtii 3. are loc in mitocondrie 4. se mai numepte ciclul acizilor gra$i 3. gluconeogenezei 3. este o structur[ pereche l. Glanda mamar[: 1. glucagonul 2. Glicemia cregte prin stimularea: 2.50. roltri functionale aparfin proteinelor: intrl in alcdtuirea macrostructurilor 2. secreti estrogeni 3. Hormonii hiperglicemianfi sunt: l. insulina 54. la nagtere confine 300-400 de foliculi ovarieni 4. elibereazd 4. ATP-ul: l. se formeazdinciclul 3. transportl diferite substanfe 3.

este stimulatil de LH l. glandele bulbowetrale 3. este reglat printr-un feedback pozitiv 3. testicul 2. Testiculul: secretl hormoni sterolici 2. e precedati de formarea corpului galben 60. prostata 4. se datoratJl feedback-ului pozitiv al estrogenului 4. veziculele seminale 59. este stimulat de FSH 4. Au secrefie exocrind urmitoarele: 2. constii in maturarea folicului 3.58. 313 . Ovulafia: l. elibereaz6 celule haploide l.

109) A reag. 84. 38) 15.28) 9. 85. B (pag.D (pag. 56. al) s3. 35) 13.8(pag.E (pag. C (pae. 81) 45. 75.8@as. 19) 29.7) 24.D (pag.77) 43. 104) 49. A (pag. C (pag. ll0) s4. 4. tzl) zt. 108) 51. 38) 16. ll7. l. 108. B (pae. B (pag. r20) 20.85) 48.78) 42. B feag. 25) 8.8 (pag.22) 34.22) 32.22) 33. C (pag. 7) 60. ll7) 58.7) 22. 69) 40.8 (pae. C (pag. A(pag. 110) 56. A (pag. 111) 55. E (pag. 27. la) 26.5l) 35.77. D Gag.D (pae. B (pae.E(pag.54.57) 37. s. A @a9. 3. 6. 104) s0. D (pag. C (pag. 85) 46.D (pae. 20) 31. 116) 17.Z3) 7. A (pag. A (pag. 5) 19. B (pag. 21.D (pae. C (pae. 16) 27. C (pag.D (pag. 108) 52. C (pag. A (pag. B (pae. C (pag. 58) 36. D (pae. 31) t2.l18) 57 59. E (pae. 19) 30. E (pag.21.7) 23. D (pag. 15) D (pag. 38) 14. B (pag.29) 11. 60) 38. 19) D (pag. 5) 18. 2l) 47. E (pag.B@ag. 28) 10. A Gag.nAspuNsuRr COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT: 41.A(pag. D (pag. 84. 55. C (pae. 75.D (pae. 21.77) 314 . 78) 44. 18) 28. 67) 39.7) 2s. C (pag. 13) E (pag. 108. A (pag. 16) E (pag. E (pag. E (pag. 86) 2. 6) . C (pae.

TEST II Asist. polinucleate E. Univ. Cele mai numeroase elemente figrnate ale sdngelui sunt A. Hepatocitele strnt A. nu ia forma celulei E. glicoproteine 6. anucleate : B. Nucleul celular : A. irisul E. leucocitele C. aglutinogene C. monocitele D. cristalinul C. mugchiul ciliar B. aglutinine B. retina 315 . poate avea o pozi. Membrana hematiei confine : : A. nu contine material genetic 3. hematiile E. fosfolipide D. Antoaneta Purgd COMPLEMENT UNIC 1. trinucleate C. Dr. are o dimensiune standard 2. nu este o parte constitutiv[ principald : D. binucleate D. pentanucleat / 4. ulterior toate igi schimbi forma E. constituie fesuturi C. neutrofilele 5. Organul activ al acomoddrii este : A. inilial are forml cubic[ B. corneea D. nu transmite material genetic C. glucide E. nu poate exista singuI D. limfocitele B. Urmtrtoarea afirmafie despre celul[ este adevarati A.ie excentrici B.

lipaza B. ulni : 8.40 s D.20 s ll. maltaza C. 0.7. gelatinaza. 0. fibuli E. Diastola generald dtueazi : A. sfigmogrami E.30 E. capsulI elastici limfatici au in structura lor urmltoarele elemente exceptdnd : 3t6 ll: =: . zon[ medulard E. Intestinul sublire nu secretii urmdtoarea enzimi A. : jugulogram[ : 12. 0. izomaltaza D.rezult6nd A. cardiogrami D. Urmtrtoarele sunt oase lungi.cu excepfia : A. l-2 secunde B. 0. l0 secunde C. vase eferente C. humerus B. E.lactaza 10. scapuli D.70 s B. tibie C. zon[ corticaltr D. 0.50 s c. vase aferente B. Ganglionii A. 8-9 minute 13. fonocardiogram[ C. electrocardiogrami B. 4-8 minute E. zgomotele cardiace pot fi inregistrate grafic.2-4 minute D. Hemostazaprimar[ dureazd A.

claviculei E.05 s E. 0. reprezinthSl% din totalul nefronilor B. o. Manubriul aparfine : A. 19. au anse Henle lungi E. Substanfa cenugie a mflduvei spinirii : 4. elasticitatea C.18. coarnele laterale confin neuroni somatotropi 66K" E. 0. scapulei C. Secusa are o durattr totali de A. Nefronii juxstamedulari : A. are pe secfiune aspectul literei . temperatura 16. Tubul digestiv este format din urmdtoatele. contractilitatea 20. au ansi Henle scurti 15.cu excepfia : A.l s D. glomerulul este situat in corticala renalI C. coarnele posterioare confin neuroni vegetativi D. excitabilitatea E.01 s B. foame C. este constituitii din ru<onii netnonilor B. stomac D. extensibilitatea D.04 s 3t7 . La nivelul hipotalasmusului lateral se afl6 centrii nervogi pentru : A. Care din urmatoarele proprietilfi ale mugchilor este de nattnl reflexl : A. faringe C. sternului D. glomerulul este situat in medulara renali D. 0. coxalului B. 0. sete B. tibiei i . cavitatea bucalI B.10 s : c. satietate D. tonusul muscular B. sare E. ficat E. ileon 17.14. coarnele anterioare confin dispozitivul somatomotor C.

erinocite B. frombocite E. atriul st6ng E. Nicotinamida B. Secrefia ovanrlui este stimulatii de : A. c[ptugegte cavitatea uterin[ B. akiul drept D. mucus D. Filochinona E. enterocite C. [i : . Prolactina E. ventriculul drept B. este o tunictr musculard C. se reface : 24. ADH D.Bilaeste formatil de cltre A. hepatocite D. arcul aortic : 26. STH B. factor intrinsec C. este sffatul funcfional al uterului D. Pepsinogenul este activat de : A. TSH 318 t. prezintil modific6ri structurale cdnd se elimini E. Aorta ascendentil are origine in A. Cobalamina C. FSH ei LH D. ventriculul st6ng C.Unadin urmdtoarele vitamine A. gelatinazd 22. contactul cu HCI sau cu pepsina E. Tiamina este liposolubila : 23. leucocite : 27. Piridoxina D. numai LH E. Vasopresina : 25. FSH C. prolactini B.lipaza gastrici B. Urmitoarele afirmafii despre endometru sunt adevarate cu excepfia A.21.Unul dinfte urmdtorii hormoni previne ovulafia A. numai FSH C.

3 l. Zgomotul II cardiac este : A. cromatinei E.orificiul de inchidere al vaginului D. bronhiola lobularl B.28.5 mg D. reprezintinumdnrl de leucocite circulante B. nu poate fi inregistrat gafic 3t9 . spafiul dintre labiile mari B. Vestibulul vaginal este : : A. la inceputul sistolei ventriculare E. ducte aleveolare E. 1. mai lung D. slculefi aleveolari 30. Hematocritul ' A. l0 mg B. Necesanrl zilnic de tiamini este de : A. partea laterald a vaginului C. 0. hepatocite : 33. Acinul pulmonar nu este format din A. Acizii gragi nu pltrwrd in ) A. diastolic C. neuroni C. corpusculilor lui Palade C. matricei mitocondriale D. reprezintil numtrrul de eriftocite din plasmi C. aparatului Golgi : 32. trombocite E. reticulului endoplasmatic B. enterocite : ' ' B.5 mg E.5mg 15 mg C. are valoarea de 55% E. reprezintii volumul globular procentual D. un organ erectil E nici rlra din variante. sistolic B. bronhiola respiratorie C. 29. erihocite D. alveole pulmonare D. Ciclul Krebs are loc la nivelul A. are valoarea de 5 milioane 34.

35. trapez : COMPLEMENT GRUPAT 41. prostata vasc ularrzeazd : 38. epifizi C. Cel mai lung mugchi al corpului este A. diabet 4. glucocorticoizii D. sugar : B. IX E.V B. mineralocorto coizi E. deltoidul D. uterul D. Catecolaminele sturt secretate de : A. estrogenii C. copilul mare D. penisul C. androgenii B. corticosuprarenald D. tiroidi : 36. adolescent E. Nervii cranieni motori sunt A. hipoglicemie : 320 . adult 40. VI C. hipofiz6 B. Urmitorii hormoni produc limfopenie A.X 37 . croitorul E. adductorul lung B. cecul E. medulosuprarenald E. Labfermentul este secretat numai la A. Araera ruginoasl A. catecolaminele : 39. cvadricepsul C. obezitate 2. ovanrl B. copilul mic C. Hipersecrefia de glucocorticoizi determini l. hipertensiune 3. VII D.

perechea VI : 45. noradrenalina 4. lobul posterior hipofizar 3. singe : 48. adrenalina 2. bulb 2. tonusul muscular 43. Uterul : l. adenohipofiz[ 4. cortizolul 3. pancreas 49. lobul intermediar hipofizar 2. MSH este secretat de : 1. este interpus intre trompele uterine pi vagin 44. aldosteronul 321 . excitabilitatea 3. lichid cefaloratridian 4.limfb 2. interstdiul pulmonar : 4l . Proprietiifile mugchilor scheletici sunt 1. neurohipofizi 46. tleaiul intern al organismului e constituit din : l. lichid interstifial 3. Reglarea ventilafiei se rcalizeazdde centrii nervogi din l. ficat 2. perechea III 3. este un organ genital extern 2.42. este situat in cavitatea pelvianl 3. Glicogenogenezaare loc cu precldere in: 1. Nervii cranieni care confin doar fibre motorii sunt 1. elasticitatea 4. extensibilitatea : 2. endoteliul capilar 3. punte 4. perechea I 2. Hormonii care determin[ degradarea trigliceridelor sunt: 1. are formi de portocalI 4. perechea V 4. rinichi 3. muschi 4.

arc rol in lipolizd 55. este de 7 Llh 2.50.Glandele oxintice secretil : 1. reprezintil 50% din debihrl cardiac de repaus 4. somn 4. firncfie de suprafala corporall 56. pepsinogen 4. Debitul sangvin renal : l. fastor intrinsec 3. digestia proteinelor 3. HCI 2. secrefia sa este stimulatl de supt 4. digestia lipidelor 57. fi exprimatii in : calorii/mol 2. bitr6nele 3. biceps 2. Catabolismul este caracteristic pentru : l. menfinerea echilibrului hidric 4. este un hormon lipidic 2. Mugchii fusiformi l. reprezintil 20% din debitul cardiac de repaus 3. arc structurd sterolic[ 3. functie de greutate 3. Prolactina : este un inhibitor al activitiifii gonadotrope 2. eforturi mari 54. croitor 53. 5l. Valoarea metabolismului baz. cvadricepsul 3.rl poate 1. Testosteronul : l. Saliva intervine in : 1. este de l200ml/min 322 h::. mucus 52. poate preveni ovulafia 3. excrefia de ueatinini 2. ATP/kg 4. triceps : 4. este numitii gi hormon mamotop l.: - i !i . este un puternic anabolizarttproteic 4. copii 2.

59. fosfolipaza 60. volumul expirator de rezewd 3. volumul rezidual 323 . este 4. este 3. este II : l. Capaciatea vitald este egald cu suma dintre 1. chimotripsina 4. pepsina 3. mai acut decdt zgomotul I produs de vibralia miocardului la inceputul diastolei prodtrs de inchiderea valvelor semilunare mai intens decdt zgomotul I .58. volumul cwent : 4. tripsina 2. Proteazele din sucul pancreatic sunt l. volumul inspirator de rezervtr 2. Zgomotul este 2.

pag.26 37. 5 46. 84 B.77 52. B. B. 65 18. 45 7. pag. C. C.pag. pag.8.8.pag. B. pag. E.Pag. pag. C. C. 120 28. D.7 3. 86 14. 63 8. pag. B.B. 80 9. 56 39. C. C. 116 44. A. A. B. A. C. 34. C. pag. E. pag. 103 58. 89 20.8. 101 47. A. pag.1 4. C. C. B.57 B. Pag. pag. pag. pag. 55 51.91 30. C.D. pag. 110 50.74 17. pag. C. pag. pag. 108 49.92 D.B.70 43.77 40. 114 23. 26. pag. E. pag.70 13. pag. A. 114 16. pag. 55 2. D.8. pag.7l 2t. pag.lL2 56. C.B. pag 58 10.pag. ll7 31. Pag. 115 29.pag. C. Pag. C.Pag. pag. pag. I l0 33. pag.pa5. pag.69 324 . pag. pag.D. 103 15. B. l2l 55.D. 118 38. Pag. A. 108 54. pag. 55 25.D.87 26. B. pag. B.8. pag. D.27 45. C. pag. pag. 19 19. 125 5. pag.92 59. pag. A. pag. D. A. 78 60.Pag. 85 6. Pag.i - nASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT 41. 99 1.92 1 l.pag.92 12. 35.77 22. D. pag. 68 53. lI7 24. 78 27.pag.pag. B.B. pag. C.75 57. pag. 36.57 42. pag.Pag. D. pag. 84 48. Pag. 108 3z.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->