BIOLOGIE
TESTE ADMITERE
FACULTATEADE MEDICINA *cARoL DAVILA'' BUCURE$TI
2012

SUB REDACTIA

Asist. Univ. Dr. BOGDAN CRISTEA
Prof. Univ. Dr. AI.{CA BADAnAU Conf. Univ. Dr. DUMITRU FERECHIDE Conf. Univ. Dr. FLORIN OnACHn $ef Lucr. Dr. MIHAELA BANIU $ef Lucr. Dr. VASILICA BAU$IC $ef Lucr. Dr. CATAUNA CIORNEI $ef Lucr. Dr. LAURENTIU COMAN $ef Lucr. Dr. ANCUTA GHEORGHI$AI.I

Asist. Univ. I)r. MIHALY ENYEDI
Asist. Univ. Dr. DANA MIHALEA Asist. Univ. Dr. RUXAIIDRA NEGOI Asist. Univ. Dr. ANTOANETA PLJNGA Asist. Univ. Dr. DORU SELAGEA Asist. Univ. Dr. DAN STATE Asist. Univ. DT. CARMEN STANESCU Asist. Univ. Dr. LAURA STROICA Asist. Univ. Dr. RALUCA TULIN Asist. Univ. Dr. ADRIAN TULIN Prep. Univ. Dr. COSMIN PAIITU Prep. Univ. Dr. VICTOR PAM$ Prep. Univ. Dr. RAZVANI STAIICruLESCU Drd. Dr. IONUT BLJLESCU Drd. Dr. OCTAV MUNTEAI.IU

CATATEANIU $ef Lucr. Dr. IOANA RALUCA PAPACOCEA $ef Lucr. Dr. EUGEN TARTA ARSENE Asist. Univ. Dr. BOGDAN DIACONESCU Asist. Univ. DT.ALINA nnACglA Asist. Univ. DT.MIRCEA LUPU$ORU Asist. Univ. DT.TUDOR MARINESCU

-

EDITURA IINMRSITARA,,CAROL DAVILA" BUCURE$TI,2012

ISBN: 978 - 973 - 708 - 608 - 2

Lucrarea cuprinde infieblri formulate din "Biologie", Manual pentu clasa a Xl-a., Editrna 'o Corint " (manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educafiei si Cercetdrii rc.4742 din21.07.2006), autori Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu.

Au fost exceptate urmatoarele capitole:
Lucrdri practice Nofiuni elementare de igien[ gi patologie Disfuncfii endocrine

este acreditate de Consiliul Nafional al Cerceterii

Editura Universitari ,,Carol Davila" Bucureqti a U.M.F. ,,Carol Davila" Bucuregti $tiinlifice din inv{[mdntul Superior (CNCSIS), cu avizul nr. I1123.06.2004.

in conformitate cu prevederile Deciziei Nr.2/2A09 a Consiliului Nafional din Romdnia - privind stabilirea sistemului de credite de educafie medicali contind, pebazac[ruia se evalueazd activitatea de perfectionare profesionalI a medicilor, a criteriilor qi normelor de acreditare a educafiei medicale continue, precum gi a criteriilor qi normelor de acreditare a furnizorilor de educafie medicalI continud, Colegiul Medicilor din Romdnia
acrediteaz d (recunoalte)

EDITURA UNIVERSITARA CAROL DAVILA, BUCURE$TI CA FURNIZOR EMC.

MODALITATEA DE RASPUNS ESTE URMATOAREA:

LA INTREBARTLE coMpLEMENT uNrc (srMpLU) (l-40) ALEGETI UN SINGIIR nAspuNS CoRECT

nAspuNDETr cu:
ABCDE-

I,N INTNNNANTLE COMPLEMENT GRUPAT (MULTIPLU) (41.60)

daci numai solufiile lr2r gi 3 sunt corecte dacl numai solufiile I qi 3 sunt corecte daci numai solufiile 2 Si 4 sunt corecte daci numaisolufia 4 este corectl daci toate cele patru solufii sunt corecte sau sunt false

CUPRINS

TESTE PE CAPITOL8...............r..............o...........!.......o...o..................................o.o........ I Celula qi fesuturile I Prep. Univ. Dr. Rdrvan Stdnciulescu Celula gi fesuturile 2..... $ef Lucr. Dr. Vasilica BauSic
Sistemul nervos $ef Lucr. Dr.Eugen Tarla Arsene Sistemul neros Asist. Univ. Dr. Carmen Stdnescu

........

3

... 13

1............

...............23

2...........

................ 33

Analizatorii I

...........

........43

Asist. Univ. Dr. Laura Stroicd

Analizatorii 2........... Asist. Univ. Dr. Doru Selagea Analizatorii
3

........ 53

........... I

........ 63

Asist. Univ. Dr. Antoaneta Pungd

Glandele endocrine Asist. Univ. Dr. Ruxandra Negoi Glandele endocrine $ef Lucr. Dr. Ancula Augustina Gheorghisan-Gdldseanu Sistemul osteo-muscular Asist. Univ. Dr. Dan State

......73

2

...... 83

1........... 2...........

............... 93

Sistemul osteo-muscular $ef Lucr. Dr. Coman Laurenliu

. 103

Sistemuldigestiv 1........... Asist. Univ. Dr. Bogdan Diaconescu
Sistemul digestiv Asist. Univ. Dr. Dana Mihalea

.............. 113

2........... 3...........

..............123

Sistemul digestiv Conf, Univ. Dr. Dumitru Ferechide

.............. 133

-

Sistemul circulator Prep. Univ. Dr. Victor PdnuS Sistemul circulator $ef Lucr. Dr. Raluca Papacocea Sistemul Prep. Univ. Dr. Cosmin Pan{u

I

....... 143

2

....... 153

respirator........ excretor1..........

.. 163

Sistemul Asist. Univ. Dr. Tudor Marinescu

. 173

Sistemulexcretor2.........
Asist. Univ. Dr. Mircea Lupu$oru

.183

Metabolismul Asist. tJniv. Dr. Raluca Tulin, Asist. Univ. Dr. Adrian Tulin
Sistemul Drd. Dr. Ionul Bulescu, Drd. Dr. Octav Muntenu

reproductrtor

....203

TESTE GENERALE................t.......ro.....................o...o.rr...........o...................o.................213

Test I $ef Lucr. Dr. Mihaela Banu Test Asist. Univ. Dr. Alina Drdghia Test 3 Conf, Univ. Dr. Florin Drdghia

...........

....-..215

2........... ...........

.......225

"""'235
.....245

i.

Test Prof, Univ. Dr. Ioana Anca Bdddrdu Test Conf, Univ. Dr. Dumitru Ferechide Test Asist. Univ. Dr. Mircea LupuSoru Test 7

4

S........... 6........... ...........

.......255

..............
Bautgic

.......265

"""'275
.......285

$ef Luu. Dr. Vasilico

Test $ef Lucr. Dr. Ancula Augustina Gheorghisan-Gdldseanu

8...........

......... .Test 9 $ef Lucr... Mariana Cdtdlina Ciornei Test $ef Lucr... Dr.....315 . Antoaneta Pungd ... ......... Dr. .. Univ.....305 11... Raluca Pupacocea Test Asist.......295 10.......

TESTE PE CAPITOLE .

Cilindrica E.20 p E.75 p D. Celulelor epiteliului tubilor renali C.20 p E"5cm este de : A30p 3. Sunt puternic inclrcate pozitiv B. Sunt situate bansmembranar D. Alegefi afirmafia corecttr cu privire la componenta proteicd a membranei celulare: A.5cm 4. Toate variantele de mai sus sunt corecte . 150-200 p c. Reali zeazd.Fusiformn Z Dinensiunea hematiei Al50p B-ZDp c. Care dinhe urmitoarele afirmafii legate de glucidele din stnrctura membranei celulare este adevtrrat[? A. Dr. Dimensiunea ovulului este de: B. Se pot afla pe fafa interni sau externi a membranei celulare 6.5 p D. funcfiile sale spec ializate C. Realizsazdun model shrctural denumit modelul mozaic fluid E. Sunt atagate felei interne a membranei C.eazlmecanismele de transport tansmembranar D. Citoplasma clror celule prezintil prelungiri de tipul pseudopodelor? A.7.cuJL/\ $r TESUTURTLE I l|qr Lhiy.Fcma inilida a tuttror celulelor este: B. Realiz. Glohloase C. Rtrrvan Stlnciulescu OM{PLEMENT UNIC: asd[ l. Celulelor epiteliului mucoasiei tratreei D. GildcI D. Leucocitelor E. Sunt ataqate fefei externe a membranei E. Celulelor epiteliului mucoasei intestinale B. Realizeaziun model stnrctural denumit modelul mozaic fluid 5. Proteinele sunt distribuite uniform in cadrul structrii lipidice B.

Desmozomii D. Care dintre urmitoarele structuri reprezintii corpusculi de legaturi ce solidarizeaz5. C. in func1ie de num[rul de nuclei pe care ii confine fibra muscular[ striati este o celuli: A.Celulelor epiteliului mucoasei intestinale C. Este situat in apropierea nucleului C. Sediul fosoforildrii oxidative cu eliberare de energie A.7. celulele epiteliale? A. Aparatul Golgi C. Binucleatii C. Anucleatl B. Au caracter temporar I l.Lizozomi D. Celulelor epiteliului mucoasei naheei B. Toate variantele de mai sus sunt corecte 12. Citoplasma cdror celule prezintil prelungiri de tipul cililor? A. Sediul sintezei proteice I . Sediul fosforil[rii oxidative C. Centrozom este reprezentat de: 10. Au caracter permanent B. Realizeaz[ fosforilarea oxidativl 3. Strnt reprezentate de produpi de secrefie D. Leucocitelor D. Digerarea fragmentelor celulare E. Diviziunea celularl D. Polinucleatit E. Pseudopodele B. Reticulul endoplasmatic B. Celulelor epiteliului tubilor renali E. Mitocondri E. Microvilii C. Cilii E. Sistem circulator intracitoplasmatic B. Ribozomii 9. Este format din corpusculi sferici B. Care dinfre urmItoarele entrnfuri cu privire la incluziunile citoplasmatice este fals? A. Este format din centrioli E. Toate variantele de mai sus sunt corecte 8. Carc dintre urmitoarele afirmatii caractenzeazAreticulul endoplasmatic neted? A. Mononucleatli D. Sunt reprezentate prin granule de substanfa de rezew6. Care dinhe urmitoarele enunguri caracterizeazdfuncfiile ribozomilor? A. Sunt reprezentate de pigmenfi E. Repre zint5-un sistem canalicular D.

Sfut€za de proteine E Excrcfia unor substanfe celulare are rol I f+ Cmozomul A thbolismul Au rol important in metabolismul glicogenului B. Anucleate D. Transportul activ C. Glucoza E. Confin ribonucleoproteine D. Care dinhe urmtrtoarele enunluri legate de nucleul celular este fals? A. Ureea D. Are rolul de a coordona procesele biologice celulare firndamentale B. Osmoza 20. Care dintre urmitoarele forme de transport fiansmembranar necesitil cheltuiala energetic6? A. Este situat intotdeauna cenhal 19. Digerd substanfe gi particule caxe pltnmd in celulI A 18. Controleazd metabolismul celular D.Care dinfre urmitoarele enun{uri cu privire lizozomi este fals? Sunt corpusculi sferici B.Toate variantele de mai sus sunt corecte lT. Difuziunea facilitate D. Confine material genetic C. Difuziunea E. Etanolul C.in: glicogenului B. Dig€r[ substanfe gi particule care p[trund in celulI D. A 5.C-u€ dintre urmitoarele enunluri caracteri zeazd mitocondriile? A Mononucleate in funcfie de numdml de nuclei pe care ii confin hepatocitele sunt celule: B. Binucleate E. Care dinhe urmtrtoarele molecule nu poate traversa membrana celulartr prin difuziune? A.ffiviziunea celulari c Digprarea substanfelor gi particulelor care pitrund in celul[ D. Hormonii steroizi B. Sc manifestil in timpul diviziunii celulare C. Confin enzime hidrolitice E. Sunt rispindifi in inteaga hialoplasmi C.Polinucleate C. Transmite informafia geneticl E. CO2 . Transporhrl pasiv B.R€prezintl sediul sintezei proteice E" Reprezinte sediul fosforilirii oxidative 16.

Pe parcursul s6u nu se poate obline un nou potenfial de acfiune B. Se datorcazilinactivlrii canalelor pentnr Na+ E. Exocitoza B. Depinde de permeabilitatea membranei penhr diferitele tipuri de ioni C. Cuprinde in totalitate panta descendentil a potenfialului de acfiune D. Osmoza C. Exocitozei C. Cuprinde panta ascendentil a potenfialului de acfiune C. Are o valoarea medie de -65 mV pin[ la -85 mV B. Are valoare apropiatil de cea a a potentialului de echilibru pentnr K+ D. Pinocitozei 25. Pinocitozd E. Fagocitor. Materialul intracelular este captat in vezicule caxe vor fuziona cu membrana celularl B. Reprezintfo form[ particulari de transport vezicular B. Formele sale particulare surt reprezentate de fagocitod gi pinocitozd 26. Carcdintre urmitoarele enunfuri cu privire la potenfialul membranar de repaus este fals? A.a reprezintil o formi particulard a : A. Fagocitozf D. Cuprinde o porgiune din panta descendentil a potenfialului de acliune 6 . Cu ajutorul hidrolizei directe a ATP-ului D. Materialul exfiacelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celularl D. Carc dinhe urm[toarele enunfuri caracterizeazd transportul activ transmembranar? A. impotriva gradientelor de concentrafie B. in cazul difuziunii facilitate moleculele se deplaseazi: A. Materialul intracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membranei celulare C. Conform grandientului de concentrafie E. Care dintre urmltoarele denumiri nu reprezinti o forml de transport celular vezicular? A. Endocitozei E. Se desfdgoar[ ffuA consum de energie D. Determinl rispdndirea uniformi a moleculelor intr-un volum de gaz sau solufie 22. Cu consum de energie furnizatil de ATP C. Carc dinfre urmtrtoarele afirmafii cu privire la perioada refractar[ absolutll este falsi? A. Valoarea sa se datoreazdpompei NA +/ K + 27. Cu ajutorul pompei NA +/ K + 23. Asiguri deplasaxea moleculelor impotriva gradientelor lor de concentrafie E. Asigurn deplasarea moleculelor conform gradientului de concentrafie C.21. Are valoare apropiatil de cea a a potenfialului de echilibru pentru Na+ E. Materialul extracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membranei celulare E. Care dintre urmdtoarele enunfuri cu privire la exocitozi este adevirat? A. Transportului activ primar B. Transportului activ secundar D. Endocitozd 24.

Celulele adipoase 4.7 3.20-301t 4. Meniscurile articulare C. Aceasta cuprinde in totalitate panta descendenti a potenfialului de acfiune 29.Celulele sangvine 2.5 .Celulele cartilaginoase 33. Interiorul oaselor late COMPLEMENT GRUPAT: 3l. Discurile intervetebrale D.2. Aceasta cuprinde o porfiune din panta ascendentii a potenfialului de acfiune B. 2.l5 cm 1.Cubici 3. Pavilionul nrechii B. Pe parcursul siu se poate inifia un al doilea potenfial de acfiune E. Citoplasma 4. Nucleul 3.28.Ovulul 3. Se datoreazdactivtrrii canalelor pentru Na+ D. Pe parcursul siu nu se poate obgine un nou potenfial de acfiune C.Globuloasi 32. Interiorul oaselor scurte D. fesutul de tip haversian se gdsegte in : A. Care dintre urmltoarele stnrctwi reprezintii componente principale ale celulei: l.Celulele adipoase au form6: l. Interiorul oaselor late B. Dimensiunea ovulului este de: .150-200p 34.Fusiformd 2. Diafizele oaselor lungi E. Epiglotn C. 51t. Meniscurile articulare E. Cartilaje costale 30.Stelatil 4. Organitele celulare . Membrana celulard 2. lesutul cartilaginos hialin se gdsepte in: A. Care dintre urmdtoarele afirmafii cu privire la perioada refractarii absolutit este adeviratii? A.Carc dintre urmdtoarele celule au formtr cubici: l.

Sunt formate din doi centrioli citindrici 4. Leucocitelor 3. Este situat in zona ceea mai activd a citoplasmei 3. Repre zintfr partea nestructuratii a citoplasmei 38. Este reprezentatil de organitele specifice 2. in funcfie de numlrul de nuclei pe care ii confine hematia adultl este o celul[: l. Repre zintLelemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare . Care dintre urmltoarele enunfuri cu privire la hialoplasma sunt adevirate? 1. Este alcituitii in principal din glucide 2. Are rol in sinteza de proteine 4. Are rol in metabolismul glicogenului 3.35. Reticulul endoplasmatic neted se saractenzeazdprin: l. Care dintre urmltoarele afirmafii cu privire la Aparatul Golgi sunt false? l.Polinucleatil 3. Celulelor epiteliului tubilor renali 4. Care dinfie urmiltoarele afirmafii caracterizeazdmembrana celular[? l. Celulelor epiteliului mucoasei naheei 42. Este alcituitii in principal din fosfolipide gi proteine 3.Mononucleati 4.Au un perete cu stuctura trilaminari 3. Reprezintilo refea care se intinde in citoplasma newonului 2.$i macrovezicule 4. Are funcfia de sistem circulator intracitoplasmatic 2. Este situat in apropierea nucleului 2. Este rcprezentatfde organitele celulare 4.Au formi oval[ sau rotundi 40. Celulelor epiteliului mucoasei intestinale 2. Care dinfie urmitoarele afirmafii cu privire la mitocondrii sunt adevirate? 1.Anucleati ' 41. Componenta proteic[ a membranei este cea care realizeazd funcfiile sale specializate 36. ReprezintLo refea care se intinde in axoplasma neuronului 3. Reprezinthpartea structurati a citoplasmei 3. Carc dintre urmltoarele enunturi cu privire la neurofibrile surt adevlrate? 1. Este sediul sintezei proteice 37. Componenta fosfolipidici a membranei este cea care rcalizeazl funcliile sale specializate 4. Are rol in diviziunea celularl 39. ReprezintLo refea care se intinde in dendridele neuronului 4.Binucleattr 2. Citoplasma clror celule prezintiprelungiri de tipul microvililor? 1. Formeazi ergastoplasma 2. Reprezintdun sistem membranar format din micro.

Cromozomii sunt alcituili din: l.Aceasta presupune deplasarea moleculeor impotriva gradientului de concenfrafie 2. Este situat pe suprafala interni a peretelui membranos 45. 4. Sunt echivalenfi ai ergastoplasmei pentnr celulele nervoase l. Se desfdgoari cu consum de energie furnizatit de ATp 4. Transportul activ 46. Este situat pe suprafala externd a peretelui membranos 4. Nu prezintd ribozomi 3. Ioni de Ca Si Mg 2. Reticulul endoplasmatic rugos se caracteri zeazLprin: l. Carc dinfie urmitoarele afirmafii definesc transporhrl activ celular? l. ADN 4. Osmoza 4. Asigur[ deplasarea moleculelor conform gradientului lor de concenhafil 3. AsiSure deplasarea moleculelor impotriva gradientului lor de concentrafie 2. Nu necesiti consum de energie 49.43.Difi. Au rol in digerarea substanfelor gi particulelor care pltrund in celul6 3. PinocitozA 4. Difuziunea 2. ARN cromozomal 3. Exocitoztr 3. Mecanismele implicate in transporhrl transmembranar caxe nu necesit[ prezenfa unor proteine transportatoare sunt? l. Difuziunea facilitatii 48.g:iunea facilitati 3. Difuziunea z. Reprezintil o form[ diferenfiatii a RE 2.corpii Nissl? Sunt numili gi corpii tigroizi 2. Care dintre urmitoarele afirmafii caracteri zeazA. Nu necesittr consum de energie 50. Formele particulare de endocitozisunt reprezentate de : l. DifiEiunea facilitatit . Transportul activ 3. Proteine histonice 47. Fagocitozd. 2. Are rol in diviziunea celulari 44. Aceasta presupune deplasarea moleculeor conform gradientului de concentralie 3. Se desfdgoarl cu consum de energie furnizat[ de ATp 4. Osmoza 4. Care dinfte urmltoarele enunfiri caracteri zeazAdifuziunea facilitatil? l. Mecanismele implicate in hansportul transmembranar care necesitii prezenfa unor proteine transportatoare sunt: l.

Reprezintdo modificare pennanentii a potenfialului de membrand 56. Iegirii K+ din celull . Iegirii Na+ din celuli 2.Yeziculele formate vor fuziona cu membrana celulard 4. Fagocitozdreprezintil o form[ particularI a sa 2. Mecanismele de producere . Infr[rii Na+ in celuld 4. Acegtia declangeazArur impuls 4. Foda care trebuie aplicati pentru a preveni osmoza se ntrmegte presiune osmoticl l. ReprezintL fo4a cile trebuie aplicatd pentru a produce osmoza 3. Acegtia provoac[ depolutzarca 2. Aceasta este invers proporfionali cu num[rul de particule dizolvate in solufie 53. Care dintre urm[toarele enunfuri cu privire la endocitozd sunt false? l. aspectul gi durata potenfialului de acfiune sunt aceleagi pentru toate tiptrile de celule 3. Care dintre urmitoarele enunfwi cu privire la exocitozl sunt adevirate? l. Infr[rii K+ in celulI 3. 52.51. Mecanismele de producere . Care dintre urmltoarele afirmafii cu privire la osmoz[ sunt adevirate? Pentru a se realiza membrana trebuie sa fie mai permeabild pentru moleculele de solvit dec6t pentru cele de solvent 2. Pentnr a se realiza membrana trebuie sa fie mai permeabili pentru moleculele de solvent decit pentru cele de solvit 3. Reprezirftt fo4a care trebuie aplicati pentru a preveni osmoza 2.Parfizdescendentii a pofenfialului de acfiune (repolarizarca) se datoreazd: l. Pinocitozareprezinti o formi particulari a sa 4. Care dinfie urmitoarele afirmafii cu privire la stimulii cu intensitate inferioar[ pragului( subliminari) sunt adevdrate? l. Care dinte urm[toarele enunfuri caracterizeazdpotentialul de acfiune? 1. ReprezintLo modificare a temporar[ a potenfialului de membran[ 4. Fo4a care trebuie aplicatil pentru a produce osmoza se numegte presiune osmotic[ 4. Acegtia nu declanqeaz[ un impuls 5T. Acegtia nu provoacl depolarizfrre 3. in cadrul acesteia materialul intracelular este captat gi transferat extracelular 2. Care dinfie urmitoarele enunfuri caracterizeazdpresitrne osmotici? l. Aceasta este proporfional[ cu num[nrl de particule dizolvate in solufie 4. aspectul gi durata potenfialului de acfiune sunt diferite in funcfie de tipul de celuli 2. Materialul intracelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celulard 3.incadrul acesteia materialul extracelular este captat gi transferat intracelular 3. Materialul extracelular este captat gi fansferat intracelular 55.Yeziculele se vor forma prin invaginarea membranei 54.

tesutul epitelial simplu pavimentos se glsegte ln: l. lesutul glandular de tip endocrin folicular se glsegte ln : l. Tiroidtr . Stnrctura organelor de simf 4. Tturica interni a vaselor limfatice a potenfialului de 60. Care dinhe urmitoarele afirmafii in legltwi cu panta ascendentli acfiune sunt adev[rate? 1. Tunica internl a vaselor sangvine 3. Depolizarca apare dupl atingerea potenfialului prag 2. Epiteliul tralreal 4. Structura organelor de simf 2. Depolanzarcaapaxe inainte de atingerea potenfialului prag 59. Depolartzarea se datoreazr cregterii permeabilitefi pentru Na+ 4.58. Pancreas 2. Depolarjizarcase datoreaztr cregterii permeabilitilfii pentru K+ 3. Ovar 3.

7 45. Ape. B pg. Aps. C ps. 10 29. B ps.7 13. D pg. E pe. Epe. 9 56.D pg.7 t2. B pg.7 10.D pg. 8 20. Dpg. 9 21. Dpg. C ps. l0 59.6 5.7 39.8 ps.nASpUNSURI: Bpg. 10 58.5 3.5 4. Cpg. 9 51. Dpg.ll 60.5 2.7 C pe. B pe. 8 48. Apg.7 9. B pg. D pg. A pg. ll 57.8 47. Dpg. Dpg. 7 15. l0 ll 30. C pg.7 19. 9 23. C ps. C pg.7 8. B ps. D pg.8 ps. B pg. 9 55. 37. 6 36.7 16. D pg. L 31.7 40. D ps.8 ps. 5 34. D pg. B pg.7 43. D pg.7 42. D pg.Bps. Bpg.7 17.6 6. Epe. 9 26.9 24. Apg. 9 49. 5 35. 9 54.Cps. 5 33. l0 28. Dpg.7 14. Dpg.Bpg8 46. A pg.7 41. B pg. 9 52. Ape.7 38.7 44. 9 25. C pg. 9 27. Cpg. B pg.8 pg.7 ll.9 53. C pg.7 7.9 50. Epg. C ps. C pe. ll t2 . D pg. 9 22.7 18. 5 32.

produgi de secrefie gi pigrnenfi E.limfocitele B. este prezentil in toate tiptrile de celule C.este bine reprezentat in fibra musculari striati E. neuronii bipolari din mucoasa olfactivd C.intervin in procesele de secrefie de la polul apical E. are rol in contacfia muscularl D. este localizat in apropierea centrului celular C.Pot avea forme variabile urmitoarele celule mai pufin: A.osteoclastele D.Diferenfierile membranare sunt: A. se numegte hialoplasmi B. Dr. Vasilica Baugic COMPLEMENT SIMPLU: I .este un sistem de canalicule B. este localizatii infte membrana celularii gi membrana nuclearl 3. Citoplasma firndamentali nu are urmltoarea caracteristicd: A. unele celule conjunctive D. se prezinti ca un sistem coloidal D.toate rispunsurile sunt corecte t3 . rispunsurile A li B surt corecte 2. are rol in sinteza proteinelor specifice 5.ovulul B.CELULA $r TESUTURTLE 2 $ef Lucr. fibra musculartr neted[ D. fibra muscular[ intrafirzaltr 6.prezente la polul bazal al celulelor epiteliale cilindrice D.confine substanfe de rezervd precum glicogenul. neutrofilele E. fibra muscular[ striatit de tip scheletic B.Menfionafi care sunt celulele care igi ptrsfieaz[ forma inifiald: A. neuronii bipolari din retinl E.permanente B.spermatogonia C. celulele gliale C.Reticulul endoplasmatic neted nu are urmdtoarea caracteristica: A. celulele foliculare tiroidiene 4.Sunt celule de form[ fuziforml urmltoarele celule mai pufin: A.temporare C.condrocitele E.

este un epiteliu pluristratificat prismatic B. miofibrilele penfiu neuron B.Neuronii bipolari nu se gdsesc in A. permite trecerea fnrctozei prin mecanism activ E. are in stnrctura sa un numdr redus de capilare E. Eergastoplasma pentru nelron C. Membrana celulard : A.ganglionul vestibular Scarpa C.ganglionul spiral Corti E.Menfionafi din enumerarea de mai jos care sunt organitele specifice: A. prezinti superficial stratul cornos D.la formarea lor participi gi citoplasma celulard l0. confine corpusculi Ruffini pentru sensibilitatea termic[ C.sunt emise de celulele care fagociteazL D. permite pasajul ionic liber B. adventicea vaselor de sange D.fesutul conjunctiv ale cdnri fibre sunt dispuse in relea se gase$te in: A. corpusculii Nissl pentru neuron D. trece prin orul sagital gi transversal B.Epidermul: A.este impermeabild pentru substanfele hidrosolubile 12.sunt implicate in diapedeztr C.areolele osului spongios E.mucoasa olfactivi B.retin[ D.toate rispunsurile sunt corecte E. nici o afirmafie nu este corectJi S. este perpendicular pe frturte C. neurofibrilele pentru fibra muscular[ E. imparte corpul in doui pi4i asimetrice (dorsal[ 9i ventral[) D. este traversatil de glucozdcuajutorul proteinelor transportoare D. Planul frontal : A.adventicea tubului digestiv C. ganglionii bazali 1 : l.Pseudopodele: A.ia gazelor C. nu este inervat . are sens antero-posterior l3.toate rtrspunsurile sunt corecte g.T.timus B.sunt diferenfieri ale membranei celulare B. este planul metameriei corpului E. blocheazd difilr.

Nucleul celular: f.tot sau nimic" t5 . nu este un rtrspuns de tip .reprezintil o modificare permanentl a potenfialului de membranl B.Difuziunea are urmItoarele caracteristici mai pufin: A.epiteliul canalelor de excrefie ale glandelor exocrine E. sunt localizate intotdeauna lflngI nucleu l6. confin enzime hidrolitice B.in cadrul fesuturilor conjunctive moi: fesutul elastic este localizatintunica medie a capilareloisanguine !. fesutut conjunctiv dens (fibros) intrtr in structura tendoanetorii aponewo zelor D. glisarea miofibrilelor unele faf6 de altele l5. epiteliul respirator lg.este caracteristic[ moleculelor gi ionilor anati infi-o solugie C. fesutul conjunctiv lax formeazi parenchimul secretor al glandelor B.. are formd turtitii in hematiile adulteC. este lobat in cele mai mari elemente figurate D.Potenfialul de acfiune: A. este dispus excentric in celulele adipoase B.difuzirurea fructozei este pasiv[ 20.epiteliul mucoasei bucale B. lesutul elastic intrd in stucttna ftompei lui Eustachio l T. este dispus excentric in neuronii somatici l8.este un mecanism pasiv care nu utilizeazl proteine transportoare B.scurtarea microfilaurentelor de actini pi miozini D.e obligatorii E.este generat de valoarea potenfialului de membranI D. fesutul reticulat intr6 in structua maduvei spin[rii E.epiteliul de tranzdie D.l4. A.to timpul conhacfiei fibrei musculare scheletice se produce: A. au o membran[ interni pliatii D.apropierea membrane lor Z E.Din categoria epiteliilor pluristratificate nu fac parte: A.$f*iunea poate fi facititatl dace folosegte un fiansportor consumator de energii E.presupune rtrsp&rdirea uniform[ a moleculelor inh-un volum dat de gaz sau solufie P.epidermul C. reprezirtt sediul carboxilirii oxidative C.Mitocondriile: A. alurgirea sarcomerului c. direct energia necesarI diferitelor procese E. furnizeazd.se datoreazil unor curenfi electrici care apar la trecerea ionilor prin canale membanare specifice care se inchid sau deschid in firnciie de valoarea potenfialului de membran[ c. este dispus cenfial in fibrele musculare extrafusale E.are doutr faz. diminuarea lungimii discului intunecat B.

in canalele excretorii ale glandelor salivare. se poate face gi. numai rlspunsurile A qi B sunt corecte 24. Legatde forma celulelor epitelide se pot face urmdtoarele afirmafii : A. are acelagi grafic pentru toate celulele 27 .Jesutul epitelial simplu pavimentos : A.este un epiteliu pluristratificat C. in epiderm .este un epiteliu simplu D. poate avea firncfie secretorie E.se face cu ajutorul unui transportor consumator de energie B.fixarea catonului de Ca** se face in partea centrald a proteinei transportoare C. epiteliu pluistratificat cilindric C.din epiteliul pseudosfiatificat au inilfimi egale gi forme identice C.este format din celule ttrtite C.se glsegte in structura mucoasiei bucale E. al fibrei musculare cardiace ventriculare este de 40 ori mai mare dec6t al neuronului C.se g[segte in vezica urinartr D.epiteliu simplu pavimentos D. Epidermul: epiteliu pluristratificat pavimento s nekerat inizat B.Transportul de A. canalele secretorii sunt tapetate de: A.epiteliu pluristratificat psvimentos E.energia consum atd rcniltii din hidroliza ATP-ului D.prin difuzime 22. al netronului dweaze 0. este un epiteliu pltristratifi cat pavimentos keratinizat C.este un potenfial proPagat E. celulele de la suprafafa epiteliului sunt pavimentoase D.05 B.se gdsegte in canalele de secrefie ale glandelor B.Potenfialut de acfiune nu rtrspunde urmltoarelor caracteristici: A. epiteliu simplu cubic B.se mai numegte woteliu B. are in structura sa doar doui rinduri de celule A.se poate face cu ajutorul unei proteine membranare integrale E. se gdsegte in cdile trinare E.poate prezentacili la polul apical D.Epiteliul de tranzdie nu are urmitoarele caracteristici: A. in stnrctura unui epiteliu se pot g6si 9i celule globulare t6 . este un rlspuns de trp "tot sau nimic" D. poate forma gi mucoasa bronhiolelor 25.intr6 in structua mucoasei tubului digestiv Cf 23. este un 26. la suprafaftr sunt celule cubice E.cele din sfiatul generatorbazal sunt cubice sau cilindrice B.intr-o gland[ salivard .prin membrana celularl are urm[toarele caracteristici mai pu]in: 2l.

Cartilajul hialin: A.numtrrul de nuclei D. canalul diafizar la fdt C.oasele metacarpiene E.se gisepte in piramida nazalL E.numInrl de prelungiri ce emerg din pericarion E.numtrnrl de anoni B dupl localizarea netronului C.au rol in faza finalI a osteogenezei formdnd osul primar D. Cartoplasma: se mai numegte citoplasmi nuclearl B.electronomicroscopic are o shrctrnl omogeni C.fesutul osos spongios sau trabecular se gisegte in urmltoarele oase mai pufin: A. fibrele conjunctive formeazdo refea cu ochiuri mai mult sau mai pufin regulate D.formeazd epifrzele metacarpienelor in pdrtea lor centrald B.este format din osteoane E.se gisegte in pavilionul rnechii D.claviculi B.r cdt gi in fesutul reticulat E. in fesutul conjunctiv: A. numai afirmafiile A qi C sunt adevarate A. substanfa fundamentali intervine in metabolismul ionilor gi al apei B. toate rtrspunsurile sunt corecte 34.sunt celule gigant multinucleate B. fibrele de reticulintr se gisesc at6t in fesutul conjunctiv la.fesutul osos compact: A.este model pentru osificarea de membrand (desmall) B. celulele conjunctive intervin in secrefia matricei conjunctive C. 33. parietal C.formeazd. nici o afirmafie nu este corectil 3l. toate afirmafiile de mai sus surt adevarate 29.toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate E.Forma neuronului depinde de: A.pot avea form[ piriform[ E. nici o afirmafie nu este corectll t7 .28. sunt celule epiteliale 32.confine maduva rogie hematogeni la adult D.confine subsftatul bichimic al materialului ereditar D.sunt localizate in matricea osoasi a osului compact C.Osteoclastele: A.nu confine fibre de colagen C.oasele carpiene D. toate afirmafiile sunt corecte 30.

el imparte corpul intr-o parte craniall 9i alta caudali D. baza evazatA se glsegte la partea inferioari E. toate rdspunsurile sunt corecte 3 T.celule de susfinere de form[ cubic[ B.ansa Henle C.flageli D. este delimitat inferior de un plan orizontal ce fiece sub ultima pereche de coaste false B.neuronii somatici au un nucleu dispus central. la nivelul lui proiecteazdstomacul gi lobul st6ng hepatic C. se gdsegte la polul apical al celulelor epiteliale cilindrice 3g. are forml triunghiulard D.35.in legdturi cu nucleul neuronului se pot face urmitoarele afirmafii: A. palid colorat D.Organul lui Corti este alcituit din : A. structtna endocardului B.Epiteliul simplu cubic este prezent in A. toate afirmaliile sunt corecte 4O.neuronii vegetativi pot avea 2 sau mai mulfi nuclei C.Planul transversal : A. toate afirmafiile sunt corecte 36.celule de susfinere pavimentoase E.cili B.la celulele Schwann nucleul este situat in lungUl ru<onului E.este orizontal B. trace prin axul sagital pi transversal C. mucoasa brontriolelor : .foifa externl a capsulei Bowman D.endoteliul vascular E.pseudopode C.nucleul este activ .celule de susfinere cilindrice D. Epigastrul: A. cul-2 nucleoli B.microvili E.celule senzoriale de form[ piriforml C.este numit gi planul metameriei corpului E.Platoul striat este format din: A. toate afirmafiile sunt corecte 3S.

COMPLEMENT GRUPAT: 4l.pot fi prezenfi la polul apical al celulelor epiteliale secretoare 3.pate fi situat in apropierea nucleului 3.pseudopodele : 3.osteoclaste : 3.cilii 45.sunt corpusculi de legatw[ lnfte celulele epiteliale 3.Lizozomii surt mai bine dezvoltali ln l.E.se prezint[ ca un sistem circulator inhacitoplasmatic Z.c. organit celular comun este implicat in: I .limfocite B 4T.eliberarea gi captarea de 4.au rol de absorbfie 4.neufiofile 2.Dictiozomii: l.celule gliale 4.confin enzime hidrolitice 4. dasd sunt atagafi de RER 2.sintetizeazlproteine stnrcturale proprii .onfracfie C** 42.formeaz[ corpusculi Nissl la nivelul neuronului 4.sintetizeaztr proteine de export daci sunt liberi 3.desmozomii 2.sunt situafi ln apropierea nucleului 2.lipsesc in celula nervoasi care nu se divide 46.metabolismul glicogenului 2.R.Ergastoplasma: l.Centrozomul: l.are in stnrcttna lui centrosferl 4.este prezent in toate celulele organismului 4S.solidari zeazd celulele inhe ele 44.se dispun intre celulele conjunctive 2.se mai numegte centtr celular Z.sunt alcltuifi din canalicule cu micro pi macrovezicule 4.centriolii 4.infia ln stnrctura corpusculilor Nissl 19 .Ribozomii( corpusculii Palade) : l.Desmozomii: l.Dintre prelungirile citoplasmatice acoperite de plasmalemi menfionim l.stntezade energie 3.prezintil ribozomi pe suprafala citomembranelor canaliculare 3.intervine in sinteza de proteine 43.

S2.moleculele se transport[ in sens opus gradientului de concentrafie 4.Mitocondriile: l.t in mod normal 4.ceaabsolutd este alcituitii din panti ascendentii a potenfialului de acfiune pi o porfitxre din cea descendentil gi se datoreazl inactivarii canalelor ionice voltaj dependente pentru Na+ 3.determini 3.fesutul adipos: l.locul de conexiune al moleculei ce urmeazi sa fie transportattr se afll la mijlocul subunitifilor formatoare care privesc fafn in fafd gi care formeaz6 trn "V" cu deschiderea la exterior 3.se pot numi pompe ionice 53.este intervalul de timp pe parcursul ctrnria este dificil de obfinut un potenfial de acfiune 5 55. spre deosebire de celelalte hexoze care se absorb activ 5 I.sunt proteine integrale transmembranaxe 2 .denumite adipocite 3.este o formi de transport activ care se face fdri consum de energie 2.este o varietate de fesut conjunctiv 2.49. in interior se gisegte matricea mitocondriali 4.este unis in celula muscular6 striat[ somaticl 4. prag: depo larrzarca membranei celulare deschiderea canalelor ionice de Na* voltaj dependente un inflrur de Na* este mai mare decat eflu de K* voltaj dependente deschiderea canalelor de K 4.au membrana dubl6 2.carioplasma este o solufie coloidali cu aspect omogen Difuziunea facilitati: l.se realizeazdcu ajutorul unor proteine transmembranare transportatoare 3.este in relafie de inversi propo4ionalitate cu labilitatea 2.eazL prin : l.Proteinele transportatoare utilizate at6t in transportul activ cdt gi cel pasiv: l.sunt sediul fosforilIrii oxidative cu eliberare de energie 50.este alcituit predominant din celule.este localizat in hipoderm 4. Perioada refr actari se caracte nz.Poate fi relativ[ dar potenfialul de acfiune care apare va avea o pantii ascendenti mai mica gi o amplitudine mai redusl decf.pot forma canale ionice 4.combate termoliza 20 .Stimulul I determini 2.sunt rotunde sau ovale raspdndite in intreaga citoplasmd 3.determini .lipsegte la celulele eucariote gi e prezent la procariote Z.pate prezentarnrul sau mai mulli nucleoli 3. frtrctozase absoarbe la polul apical al enterocitelor prin difuziune facilitatil .determinl 4.Nucleul celular : l.

are aceeagi amplitudine penfiu toate celulele 3.se datorcazd.necesitil o membrand semipermeabild care separd 2 compartimente intre ele 2. Osmoz.reintroduce in celula K+ difuzat la exterior gi expulzeazd.Pompa de Na*: l.este caracteristici gazelor 2l .este alcdtuit predominant din componenta fibrilard 3.formeazi dura mater 4..se datorcazl iegirii din celuld a cationului de K+ prin canale speciale care se deschid in .ceaabsolutil este alcituita din pant[ ascendentd a potenfialului de acfiune gi o porfiune din pantil ascendentii 5 3. poate fi absolutS" pe parcursul careia nu se poate obline un nou potenfial de acfiune 2.Perioada refractarl: l. prezenfa stimulului.este utilizatii de transporhrl activ cu cotansportor 2.Na+ din celuli 4.l l.care va infra in celule prin canale voltaj dependente 4.presupune deplasarea solventului dintr-un compartimentin altul 3.raportul de transport este 3K+ la 2 Na+ 60.Panta ascendentll a potenfialului de acfiune: l.creeazlo distribufie inegali de sarcini pozitive de o parte gi de alta amembranei celulare 3. S.se afla in relafie de directii proporfionalitate cu labilitatea 59. crepterii permeabiliAfii membranei pentru Na+ .este localizat in partea profirndl a dermului pielii 2.!esutul conjunctiv dens(fibros) : l.are acelaqi aspect pentru toate celulele 2.pentru a putea fi prevenittr este necesari o presiune osmoticd 4.56.se datoreazAinactivarii canalelor pentnr Na+ 4.servegte drept model pentnr osificarea de membrani (desmal[) 57.

E 11. B 29. c 52.E 7. C 14.8 58. A A 47. B 2l. E 57. A 18. 22 . E 54. A 28. C 8. D 19.8 38. 34. E 42.8 53. c 16.E 9. c 13.E 22.E 43.E 31.D 4. 48.8 27. A 46. 33. 20. C 45.Rtrspunsuri: 2. A 59.8 23. E c 5r.8 25. C 44.A 6. 36. E 5s.E l. C 17. E 37. A E 32. D A 60. A 24. E 56. E 40.D 10.A 5. D 15. C 12.8 30.8 50. 35.8 26. E 41.E D E E 3. D 39. D 49.

La om ramurile nervilor spinali formeaz[ plexuri in urmatoarele regiuni cu excepfia: A. Substanta neagra. C. in substanfa albtr a milduvei. Pe rlddcina posterioari a nennrlui spinal.SISTEMUL NERVOS 1 $ef Lucr. Acustica. Aria premotorie. B. Vizuala. Nucleii olivari. 2. In cornul posterior medular. D. D. 5. E. C. in cordonul lateral trunchiul nervului spinal.Eugen Tarfa Arsene COMPLEMENT TJNIC: l. Pe r6ddcina anterioari a nennrlui sprnal. C. . Cornul anterior D. Jumdtatea anterio afi. 3. Sacrala. Lombara. I D. E. E. Cervicali. Proprioceptiva de confiol a miscarii. 4. B. Coccigiana. Una din A. Olfactiva. Toracica. corpul neuronilor somatomotori este situat in: A. urmatoltl" regiuni este caracteristica originii fasciculelor piramidale: Talamusul confine neuroni dp releu pentru calea: A. Jumitatea anterio ard acornului lateral. Formatia reticulata. E. D. C. B. acordonului lateral. E. B. A*onlt ganglionilor spinali fac sinapsa nn: A. Tactila grosiera. B. Jumitatea posterioartr a cordonului lateral. C. Dr. Nucleii baali. Jumdtatea posterioar[ a cornului lateral.

V. 24 . E. 9. Paleocortex. D. Cerebelul. Olfactivi. VII. Kinestezica. C. B. responsabili de secrefia salivard A. Numai in punte. se afl6in: E. Aiaauditivi se gdsegte in: A. Neocerebel. Sistemul limbic face parte din: A. B. D. IX. Pentru sensibilitatea dureroastr a felei primul neuron se afllin ganglionul de pe traiectul nervului cranian: A. VI. D. Paleocortex. B. Neocortex. Nucleii vegetativi ai tnrnchiului cerebral. Cortexul occipital. B. Girusul hipocampic. E. B. Participa la formarea sistemului limbic una din urmatoarele structuri: A. Se concentreazain zone limitate. Tractul olfactiv. Numai in bulb. Trunchiul cerebral. B. Lobul occipital. Excitalia gi inhibilia corticala au urmdtoarele caracteristici: A. Metatalamusul. c. D. Acustic6. l. E. I Punte gi mezencefal. E. 8. Vizual6. C. Sunt procese imobile. Se produc la nivel medular. Gustativi. Girusul temporal superior.7. D. Piciorul ginrsului postcentral. Coliculii cvadrigemeni inferiori sunt statie neuronala pe calea: A. Bulb pi punte. 13. C. D. X. 10. E. 12. Paleocerebel. Hipotalamus. Numai in mezencefal. Sunt procese pasive. C. E. Nu iradiaza. D. C. C. B.

Are originea aparenta pe fata posterio ara atrunchiului cerebral. XII. Hipotalamusul. Interoceptive. Al heilea neuron al clii optice A. Este centru de integrare vegetativd. Tactile. Nucleii de releu ai talamusului. E. Este un nery senzitiv. XI. E. 16. Coliculii cvadrigeminali superiori. Metatalamusuh E. este situat in: medial. E. 25 . D. Este releu pe calea auditivI. D. D. B. Secreti hormoni ce se depoziteazdin hipofiza posterioarl.ln santul preolivar descriem originea aparenta a nervilor cranieni: A. Protoneuronul caii tactile la nivelul fetei. B. Deutoneuronul caii vegetative a secretiei parotidiene. 18- C. D. B. Epifiza. Termice. Coordoneazli activitatea secretorie a hipofizei anterioare. Nervul trohlear: A. Are originea reala in punte. 17. 15. C.14. Corpul geniculat lateral. C. Inerveaza muschiul ocular drept extern. D. C. X. B. C. Epitalamusul. E. B. In traiectul sau este situat superior de lama cvadrigemina. Diencefalul in intregime. 19. Corpul geniculat B. VII. Protoneuronul caii motilitatii oculare. B. Deutoneuronul caii olfactive. Cerebelul primegte aferenfe: A. E. E. A. 20. D. Este centnr al reflexelor olfactivo-somatice. Talamusul. Proprioceptive. Corpul geniculat medial: C. in reglarea metabolismului intermediar intervine: A. Deutoneuronul caii gustative. IX. D. Nucleul tractului solitar reprezinta: A. C. Dureroase.

Extirparea cerebelului duce la cresterea tonusului muscular. Arhicerebelul apartine lobului anterior. C. Dendrite. E. Fasciculul piramidal direct se giseste in: A. Netnofibrilele. 26 . Cornul anterior medular. E. B. C. B. Cornul posterior medular. Transportul mediatorilor chimici. Pedunculii cerebelosi mijlocii contin fibre eferente. C. 22. Organite celulare specifice. 23. inalcituirea neuronului intrd: A. Sunt caracteristice cerebelului urmatoarele: A.Motilitatea voluntar[ este declangatil de centri motori: A. Substanfa reticularl medulartr 26. E. Mitocondrille. Elaborarea produgilor de secrefie. D. Diviziune. Cordoanele anterioare. E. E. Corticali. Neuronul nu prezintil organite celulare cu rol in: A. Cordoanele laterale. Lizozomii. Nici un rdspuns nu este corect. Este legat de bulb prin pedunculi cerebrali. 2T. E. 24. C. C. D. 25. B. D. Susfinere. C. E. Producerea de energie celularI. Cornul lateral. Comistra cenugie. D. B. Axon. B. Medulari. B. B. D. Incltrziunile lipidice. Toate de mai sus. D.2I . Bulbari. Deutoneuronul clii simtului pozitiei si al miscarii in spatiu se afl[ in: A. Coarnele posterioare. C. Sunt organite specifice netronului: A. Subcorticali. D. Pedunculii cerebelosi superiori fac legatura cu mezencefalul. Corp celular. Cordonul posterior medular. Reticulul endoplasmatic. Bulb.

Spinotalamic anterior. D. calea extrapiramidali curpinde urmitoarele fascicule: A. Spinobulbar. C.2t. Cornul lateral medular. Caile motricitatii fac sinapsI in: A. B. Fibre preganglionare amielinice 32. Corti. Gracilis 31. 33. E. C. 30. trigeminal. B. E. E. D. B. Cordonul posterior medular. D. Corpi stiafi. B. urmltorilor nervi cranieni: E. Coliculii cvadrigemeni. Cordonul anterior medular. Originea reala a nennrlui V. Fibre preganglionare mielinice. C. VII.X 34. E. Neuronul inferior al cailor piramidale poate fi situat in: A. Pedunculii cerebrali. Fibre postganglionare amielinice. Cordonul anterior medular. B. La nivelul fetei anterioare a bulbului descriem: A. Ganglionul Ganglionul Ganglionul Ganglionul Ganglionul 27 . Fibre viscerosenzitive. B. Fibre somatomotorii. Cornul anterior medular. Protoneuronul gaseste in: caii gusAtive al carei teritoriu il descriem in 213 antsnoare ale limbii geniculat. D. Corticonuclear. Santul preolivar C. nervului IX. C. Cornul posterior medular. D. Ramura comunicanta cenusie a nervilor spinali contine: A. nervului X se A. Spinocerebelos dorsal. Cornul anterior medular. IV. E. Cordonul posterior medular. D. V. C. B. E. C. Cordonul lateral medular. 29. D. tn bulb se afl6 nucleii motori ai A. Cornul lateral medular. VI.

Santul central. l. D. C. Oblic superior 37 . Stimularea simpaticului. XI. B. A. 2. Santul colateral. 7-onatoracica a maduvei spinarii 39. Santul parieto-occipital E. Santul calcarin 33. D. C. Originea fibrelor preganglionare simpatice se pot afla in: A. Nervul IV pune in acfiune urrnitorul mugchi al globului ocular. Hipotalamusul este un centru important pentnr reglarea functiilor: A. E. D. B. C. Drept superior. Vizuale. Scade secretia sudoripara. B. E. Creste secretia apoasa salivara 40. III 36. 4. Scade secretia lacrimala. Endocrine. E. E. Midri a?a se rcalizeazdprin: Stimularea parasimpaticului. Punte. Corticale superioare. Santul corpului calos. Pe fatabazala a emisferelor cerebrale apare unul din santurile: A. Sistemul nervos vegetativ simpatic are urmatoarele efecte ixupra glandelor: A. Auditive COMPLEMENT GRUPAT: 4I. Contacfia mugchilor circulari ai irisului. D. Drept extern. Contracfia mugchilor radiari ai irisului. E. C. D. 28 . X. Vil. B. Creste secretia intestinala. Drept intern. B.35. 3. Scade secretia medulosuprarenalei . Zonasacrala a maduvei spinarii. D. Lanturile simpatice paravertebrale. Unul din nervii cranieni este mixt: A. intramurali . Ganglionii C. B. Drept inferior. XII. Olfactive. C.

3. Nerrnrl oculomotor inerv eazdmugchii globului ocular: 2.A.lnpunte 3. Cortexul cerebral. 46. Scade secretia exocrina pancreatica. se afl[ in: Trunchiul cerebral. l.V I. l. Sistemul nervos vegetativ simpatic prezinta urmatoarele efecte la nivelul glandelor anexe tubului digestiv: Inhiba glicogenoliza hepatica. 3. 48. Fascicolul spinocerebelos direct. 44. 4. Secrefia glandelor sublingrrale. 4. 4. Stimuleaza secretia glandelor gashice. se gaseste deutoneuronul urmltorilor nervi cranieni: VL VII 2. Miduva spindrii Neuonii de origine ai ciilor exbapiramidale 2. l. Nervul IX controleazil: 2. 45. 29 . 2. 3. 49. 47. 4. Substanfa reticulattl a trunchiului cerebral. Stimuleaza confiactia splinei. 3. Drept extern. 4. l. 43. Fasciculele care igi incrucigeaz[ fibrele sunt: Spinocerebelos lncrucigat. VIil. 4. asigur6: Sensibilitatea gustativI. Secretia glandelor parotide. Piramidal direct. 4. Oblic superior. Seuefia glandelor lacrimale. Nervul 2. Fasciculul spinotalamic anterior. l. 3. l. Activitatea musculaturii laringelui. Activitatea musculaturii faringelui. 2. 4. Fasciculul spinocerebelos dorsal. Drept intern. Senzatiile gustative in 213 anterioare ale limbii. Seuetia glandelor lacrimale. Fasciculul spinocerebelos ventral. 2. Piramidal incrucigat. 3. Care dinfie urm[toarele fascicule ale clilor asecendente se incrucigeaz[ in miduvi: Fasciculul spinotalamic lateral. Muschiul dilatator pupilar. VII. 3. l.

Olivospinal. Teaca Henle. Girusul Postcentral. 2. Talamus. Nucleii trunchiului cerebral pot avea conexiuni cu: 1. Aria somestezicd secundare (ID. 55. 3. Cortexul.50. 4. Stimularea componentei vegetative a nervului vag are urm[toarele efecte: Contracfia muqchiului vezical. Care din urm[toarele formafiuni contin celule gliale: 1. Sensibilitatea proprioceptivi de conhol a miscarii proiecteazd in: 1. Cu motonegronii somatici medulari fac sinapsa fibre din fasciculele: 1. Nucleii motori din mezencefal ai nervilor III 9i IV. 4. 3. Motoneuronii somatici medulari. Cerebelul. 2. Tectospinal. 3. in coarnele posterioare ale mlduvei spinlrii. 3. 53. Deutoneuonii segmentului de conducere a analizatorului cutanat se afl6 localizati: La nivelul mezencefalului. Teaca Schwann. 4. Scoarfa cerebeloasa. 5l . Secrefie exocrina pancreatica scazuta' l. 30 . 2. l. 4. 54. Emisferele cerebrale. 4. Bronhoconsfticfie. 3. 4. 2. Rubrospinal. Lobul Posterior hiPofizar. M6duva sPinlrii. La nivelul Punfii. 4. 52. 2. 52. 3. Mlduva sPindrii. Corpul calos. Ganglionii bazali. Z. Ganglionul sPinal. Vestibulospinal. 3. Care din urmatoarele segmente ale nevraxului au substanfa cenuqie dispusd la suprafaf[: 2. Stimularea secretiei gastrice. Cortexul lobului floculonodular. Nucleii vestibulari trimit colaterale cltre: l. 4. 2. l. 3. Trunchiul cerebral. La nivelul bulbului. 56. Scizua calcarina.

Nervul vestibular. Nervul t igernen 60. Nennrl cohlear. Masticafie. 3. 3. Tectospinal. l.5t.Crre dintre urmdtoarele acfiuni sunt realizatsde nervi cranieni micpti: 4. 2. Secrefia lacrimald 1. Indicafi rHrde se afl[ fibre motorii in enumerarea de mai jos: 2. 59. in cordonul anterior 2. 3. Ridicarea pleoapei superioare. se gilsesc ilacturile: Piramidal direct. l. Nennrl abducens. Migcarea limbii. 4. 4. Rubrospinal. Piramidal incrucipat 3l .

C 60. D 31. c 17.D 6.C 9. E 34.D 48. A 36. A 55. c 15. E 25. E 33. E 18. c 19. A 35. D 46. B 32 . D 21. B 57. C 59. D ll. D 26. A 30. B 8. C 42. C 32. D 14. E 37. E 54. D 22.D 7.RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT 41. c 13. C 2t. 44. B 24. E 51.D 4. C 43. E 12. A 40. l. B 16. E 23. A 38.A 3.c 2. c 28. E 39. A A A 45. D 20.A 5. D 29.D 10. A 49.D 53. A 50. C 47. A 56. D 52. A 58.

D. sferici. multipolari. C. E. Carmen St[nescu COMPLEMENT UNIC: sistemul neryos sunt adevirate urmitoarele.SilSTEMUt NERVOS 2 Asist. Despre compartimentele fuircfionale ale SNc este adevtrrat ctr: ASistemul neryos este alcituit din SNC reprezentat de encefal gi miduva spin[rii gi respectiv sistem nervos periferic reprezentat de nervi cranieni gi nervi spinali.Dupd forma lor. E.La nivelul encefalului pi miduvei spinlrii mai apare gi funcfia psihicd. compartiment motor. D. ^Despre l.Neuroplasma confine doar organite specifice: neurofibrile gi corpusculi Nissl.Referitor la neuron nu este adevirat c[: A. 33 . sisternul endocrin rcgleazdin principal funcfiile metabolice. C. in timp ce 2.Difere in funcfie de forma gi dimensinile lui. E. bipolari. motorii gi psihice.Sistemul neryos asiguri firncfiile de relafie ale organismului. fusiformi. D.Dupi forml pot fi: stelafi.Formi stelatit au neuronii din coarnele anterioare ale miduvei. D. Univ. ce reprezintil fisrcfii fimdamentale. Dr. piramidali.Neurilema celulei nervoase este groasl $ afe o stuctw[ stict proteic[.Organitele specifice de trp corpusculii Nissl se gisesc ln corpul neuronal gi la baza dendritelor.Corpul neuronului este format din neurilemtr ( membrana plasmaticl) gi neuroplasm[ (citoplasma nuc lear[). ovalari. B. ESistemul neryos regleazil activitatea musculaturii gi a glandelor secretorii.Inhe sistemul neryos gi sistemul endocrin exist[ o strAnsd interdependenfl. motorie. mixtii. compartiment mixt. cu excepfia: Almpreund cu sistemul endocrin.Existit o net[ separare a funcfiilor sistemului neryos ln func1ii senzitive. nervii spinali cu fibre 4.Fiecare organ nervos are mai multe funcfii fimdamentale: senzitivi. regle azd majoritatea fuircfiilor organismului. CReglarea activitifii musculaturii scheletice este rcalizatLde sistemul endocrin. B.Este unitatea morfo-funcfional[ a sistemului neryos.Fiecare centru neryos poate fi separat in mai multe compartimente fimcfionale: ompartiment senzitiv.Despre stnrctua neuonului este adev[rat ctr: A.Este format din pericarion gi una sau mai multe prelungiri numite dendrite. B. S. acegtia pot fi tmp[rfifi h unipolari. B. C.

Teaca Henle este o teacl conjunctivl ce confer[ rezistenfi axonilor neuronilor din SNC.sare" unul sau mai multe 1 se noduri. D.Viteza de conducere este egal6 cu a axonilor mielinizafi.Orice potenfial de acfiune nou este un eveniment complet nou care se repetil.Teaca de mielini din structura sa este produsi de celulele Schwarur pentru tofi neuronii din sistemul neryos. C. C. B.Este o prelungire unic[. regenereazil de-a lungul axonului. E. E. B.Teaca Schwarur se disprnre in jtrul tecii de mielini pentru a.Au rol de suport.Conducerea la nivelul axonilor amielinici: A.La nivelul sinapselor hansmiterea se face intr-un singrr sens.Num6nrl lor deplgegte de l0 ori numdnrl neuronilor la mamiferele superioare.Despre sinapsi sunt adevtrrate. '34 . axo-dendritice.Aparifia rHrui potenfial de acfiune inh-o zond a membranei neuronale. ARN 9i ATP. D. B. E.Sinapsa este o conexiune funcfional[ intre un neuron gi o altit celul[ (nervoasi sau efectoare) E. B.Referitor la fiziologia neuronului este fals c6: A.Tipul de conducere de la un nod la altul este numit conducere "saltatorie". scurtii gi mai groas6.Potenfialul de acfiune apare la nivelul nodtrilor Ranvier qi .Acest tip de conducere permite viteze de 1000m/s . axo-a(onice sau dendrodendritice.Aparifia unui potenfial de acfiune intr-un anumit punct al membranei alonale este consecinfa depolarizfurtiproduse de un potenfial de acfiune anterior. D. in sinteza de ADN.xonii neuonilor din SNC.Nu confin neuofibrile gi nici corpusculii Nissl' 8.Sunt celulele care se divid intens. de protecfie. B.Celula nervoasi are proprietdlile de excitabilitate si conductibilitate.O sinapsl este formattr din membrantr presinapticI" fanta sinapticd gi membrani postsinapticI. D.Sinapsele neuro-neuronale pot fi: axo-somatice. determini aparilia unui nou potenfial de acfiune in zona vecintr.Conductibilitatea este proprietatea de-a genera un potenfial de acfiune care se propaga $i este condus.Conducerea la nivelul axonilor mieliniz.Potenfialul de acfiune poate sI apari doar in anumite zone ale membranei.. sinapsele pot fi chimice.Proprietitlile electrice ale membranei nu permit depolarizilrearegiunilor adiacente. nu pennite conducerea potenfialului de acfiune.Referitor la al(on este adevdrat c6: A. C. electrice sau fizico-chimice. D. B.Forma gi dimensiunile lor pot fi diferite C. cu excepfia: A. D.Mielina izoldnd termic.Despre newoglie este fals c6: A. T.Este format din anoplasmd gi aroleml cu rol in propagarea impulsului neryos. E.ali: A.Dupi mecanism.Excitabilitatea este proprietatsade-a genera un potenfial de acfiune. C.Viteza de 1000m/s explici aparifia mai rapidi a unor reflexe. fiofic.6. C.Potentialul de acfiune poate fi condus in orice direcfie. I l. O. g. E.

B. nu este adevirat cr : ASunt alcituite din terminafie presinaptici. B.Actul reflex este alcdtuit din: receptor. spafiul subaratrnoidian.La nivelul lor are loc fransformarea energiei stimulului in impuls nervos. nici molecule. E. C. l6.sunt doui membrane de protecfie care invelesc m6duva. dinipre tenlinafia presinaptica spre cea postsinaptictr. l. l4. E. indiferent de intensitatea stimulului. pe care il ocup[ in intregime.Limita superioari a miduvei corespunde emergenfei primutui nery spinal Cl. c-Fanta sinaptici prezintil receptori pentru mediatorul chimic.Conducerea tr fi.aSunt alcItuite din dou6 celule de dimensiuni diferite. lT.Membrana externtr" dura mater. acetilcolin4 fiind cel mai rlspendit mediator. unidirecfional[.In funclie de provenienfa stimulului sunt: exteroceptori gi interoceptori (adic6 proprioceptori). E.Reflexul: A-Este unul din mecanismele fundamentale de funcfionare ale sistemului nervos. fantit sinapticd" celuli postsinaptici.mdduva se prelungepte cu filum ierminale.De o parte gi de alta aconului medular.Rispund la stimuli prin variafii de potenfial.Arat[roida are o stnrcturl conjunctivl rezistenttr gi produce LCR.lrfq "tigt"l receptorilor sunt celule nervoase sau newoglii. E Tgr{nafia presinaptictr confine vezicule cu mediator chimic. c. D. se pare.Despre sinapsele electrice este adevtrrat c6: l3-Referitor la sinapsele chimice. C. fotoreceptori gi proprioceptori.Despre receptori este adevtrrat c[: A. D. B'Conducereaeste unidirecfionald. l2.in dreptul regiunilor cervicaltr gi salrU[ mlduva prezintit dou[ regiuni voluminoase. este alipittr de perefii canalului vertebral. P-!*t sinapse intilnite in sistemul nervos vegetativ. l5. C-Sunt alcdtuite din doui celule alipite in zonele lor de rezistenfi electric6 minim[. miocard. q. B-REspunsul reflex este intotdeauna de tip excitator.Mdduva spintrrii: A. numite intumescenfe. E'tn funqie de tipul de energie pe care o prilu" reazA. D. 35 . nervii lombari formeaztr "coada de cal".$ub vertebra LL. c-Bazaanatomicd aarcului reflex este actul reflex.Pia mater este o membranl conjunctivo-vascular[ ce aderl la mtrduvtr" p6trunzdnd in tanfuri gi fisui. centru neryos.Se gtrsepte in canalul vertebral. E"Prin zonele de rezistenftr elecfricd minim[ nu pot neceirici ioni.Meningele spinale: A. D.Intre arat[roid[ 9i pia mater se gtrsege un spafiu virtual. efector.Este reactia de rispuns a centrilor nervogi la stimularea unei zonereceptoare. placa motorie.sunt: chemoreceptori. PSi*psele electrice sunt int6lnite in sistemul nervos vegetativ.

descendente gi de asociafie. C.Deutoneuronul se afl6 in cornul anterior al miduvei.Receptorii sunt aceeagi ca pentnr sensibilitatea tactiH fin6.Substanfa albi este dispusl sub formi de cordoane in care se gdsesc fascicule ascendente.Referitor la sensibilitatea termici 9i dureroasi: A.Receptorii sunt fusuile neuromusculareo corpusculii Meissner 9i Golgi. E.Acestea se gdsesc in funiculul anterior al mdduvei.Protoneuronul se afltr in ganglionul spinal.Se proiecte azdpe scoarfi in aria somestezicl I din lobul temporal.Deutoneuronul se afl6 in nucleii gracilis gi cuneat din bulb.Despre sensibili tateakinestezici este adevlrat: A.Este formatl din subStanli cenugie la periferie qi substanf[ alb[ in centru.Receptorii surt corpusculii Meissner. C. B.Aparfine sensibilit{ii exteroceptive . capsule.Deutonetronul se afl[ in neuronii senzitivi gi viscerosenzitivi din cornul posterior.Substanfa cenugie are forma literei "H" $i este subdivizathin coame anterioare gi posterioare 20. 23. C. E.Protoneuronul se afl6 in ganglionul spinal sau cranioo V.Este condusl prin fiactrnile Goll 9i Flechsig.Axonul deutonewonului trece in cordonul anterior opus. B. B.Doar tactul spinocerebelos dorsal ajgnge in cerebel. C. E. B.Se mai numeqte gi sensibilitate epicritici.Axonul celui de-al doilea neuron fonneaz[ fiacturile spinocerebelos dorsal 9i spinocerebelos vental. E. Golgi. E. 36 .l8. C.Este transmisi prin fasciculele gracilis gi cuneat. ) 24.Axonii celui de al III-lea neuron proiecteazLlnaria somestezici II. B. D. 22. alcltuind fascicolul spinotalamic anterior.Substanfa cenugie de la periferie este formatii din corpii neuronali. D. VI'V[. E.Deutoneuronul se afl[ in bulb. D. D. 2l. C.Proiecfia se afl[ pe scoarfa cerebrali in lobul parietal.Despre mlduva spinirii este adevlrat c6: A. B. D. D. Sensibilitatea protopatic[ : A.Utilize azl calea cordoanelor laterale. mugchi.substanfa cenuqie prezintd in centrul ei comisura cenugie ce confine LCR.Receptorii se gdsesc in piele.Sensibilitatea proprioceptivl de conftol a migcdrii: A.Referitor la sensibilitatea tactili find este fals: A.Receptorii sunt conectafi cu dendritele protonetronului. Ruffini. Merkel.Este condusI impreur[ cu sensibilitatea kinestezicl.Al III-lea neuron se afl[ in talamus sau metatalamus.

iar al III-lea neuron ln talamus. in I nerechi. deutoneuronul in miduv6.Se mai numegte gi viscerocrptrua. E'Fibrele care se incrucigeaztr la nivllul bulbului formeaz[ decusafia piramidal6 gi nec in cordonul lateral al m6duvei. B'Din fascicolul piramidal se desprind fibre corticonucleare ce ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni. in regiunea toracal 6lzperechi.Despre sistemul piramidal este fals: 27 . regiunea lombari D'Au in alcltuirea lor douil rddncini : vinnalil serzitiu[ dorsali motorie. C. D'Sistemul exhapiramidal este reprezentat de fascicolele strionigrice. E. C'in regiunea cervicaltr . in regiunea sacrall 5-perechi gi o pe-reche tn regiunea coccigianl. .Nervii spinali: A.la stimuli mecanici.in:* de 25%din fibre se incrucigeaztr la nivelul bulbului. Sistemul exhapiramidal : shioreticulate.Fascicolul piramidal are originea do* in aria motorie principala. C'Sistemul piramidal este alcituit din doi netroni: unul cortical de comanda gi unul periferic de execufie. ' sistemului piramidal : 1'5i are originea in tortexul cerebral. C'In condilii normale. . B'Dinhe cele 1000000 de fibre ale fascicolului piramiaat. B'Controleazf motilitatea voluntar[ prin fascicolele piramidal direct gi incrucigat.irru 700000 sunt amielinice. s: B'Receptorii se gisesc in perefii vaselor pi ai organelor sub form6 de terminafii libere sau sorpusculi lamelafi. 28. ---l D.Toate fibrele fascicolului piramidal sunt mielinizate.Calea A'Fascicolul corticospinal lateral are in componenfa sa aproximativ 75%din fibrele sistemului piramidal.Toate ctrile extrapiramidale ajung in nucleii bazali. 25 .i$i are originru do* in etaje subcorticale.Caleapiramidal6: 1'5i are originea in cortexul cerebral gi in etaje subcorticale adiacente.Fascicolul piramidal confine 100000 de fibre."itta 7 perechi. c'Fibrele fascicolului piramidal sfi[bat talamusuf toate cele fiei etaje ale tsnchiului cerebrat. chimici trimiffuid influxuri neryoase interoceptive de tip conptient. B.Zonade proiecfie corticali este difuzi. 29. controldnd motilitatea voluntarll gi involuntar6. 26. E'Toate fascicolele extrapiramidale ajung in final la newonii motori din cornul anterior al mtrduvei. $ P. A. D'Protoneuronul se gasegteln ganglionul spinal. E'Neuronul de execufie se afl6 in mlduvd sau in nucleii motori ai nervilor cranieni.conecteazi miduva gi encefalul cu receptorii gi efectorii. striorubrice gi 30.$unt in numtrr de 3l de perechi. termici. B'Controleazamotilitatea involuntari automatJl pe cea volurtar6 semiautomat6. viscerele reacfio neaz6. E. li c.Despre sensi bi li tatea interoceptivd este fal A. !'-{euronul periferic poate fi situat in cornul posterior al mlduvei spin6rii.i E-Rftllcina venhalil are pe traiectul ei un ganglion rpind: 37 .

somatosenzitive gi visceromotorii.Auditiv[.Glosofaringianul.Le include pe toate. Ramura comuricantii cenuqie.Tactil6 fine. 34. D.Confine in alcltuirea sa fibte somatomotorii. dorsal6.VizuaH. E. E. 36.Traseul fibrelor viscerosenzitive de la interoceptori la m[duva spinirii nu include: A.Kinestezicd. 38 .Interoceptivi.Dup6 iegirea din canalul vertebtul rc imparte in ramurile ventrali. D. E. E. E.Trunchiul nervului spinal. ceacomunicantii cenugie. Ramtra comruricantii alb6. C. B.Care din sensibilit{ile enumerate nu se proiecteaz[ cortical: A. 37. Rldicina posterioar[.Care din c[ile enumerate nu are stafie de releu in diencefal: A. D. B. B.Care din nervii cranieni prezintil cdte un nucleu in toate etajele tn[rchiului cerebral: A. D.Este mixt. meningeal[ Pi comunicantli albe. D.Kinestezic6.Facialul.Vagul. 35. C.Proprioceptiv6 de control a migc[rii. B.Protopaticl. C.Despre tnmchiul nervului spinal este fals: A. formdndu-se prirnrnirea ridlcinilor anterioari gi posterioari ale nervtrlui spinal.Hipoglosul. C.A cincea ramurd.Pdrisegte canalul vertebral prin gaura interveretebrali. confine fibra vegetativi simpatic[ postganglionari ce intr[ in nervtrl spinal. B.Olfactivd.Termic[.Trigemenul.33. C.

Sunt conectafi cu nucleul rogu gi substanfa neagr6. 4. Sunt aqezafi la bazaemisferelor cerebrale.Nici una. D. Se formeaz[ pe bazacelor necondilionate. 2. E.Vag.Fascicolul spinotalamic lateral. 43 . 40'Musculattra mimicii este inervat6 de fibrele motorii ale nennrlui cranian: A.Au caracter Inhibilia are urm[toarele caracteristici : l. 3.prin pedunculii cerebrali: A. 2.Intercalari. C.Motori.38'Care din ctrile medulare ascendente nu tranz iteaze. B.care dinfre nervii enumerati sunt vegetativi: l. Se afli deasupra gi lateral de talamus. 2. C.Accesor COMPLEMENT GRUPAT: 4l 'in sistemul neryos intdlnim frecvent urm[toarele tipuri de neuroni.Sunt doutr mase de substanfi ienqie-. D.Se menfin toatii viafa. 4'Se imparte in inhibifie extern[ (de stlngere) gi inhibdie inierne (de protecfie). E.Referitor la reflexele condilionate indicafi ce este fals: de specie. C.organul efector igi diminue az| sauigi incete aza activitatea. dar mai ales subcorticali. B.Hipoglogi.Senzitivi.Glosofaringian. 3. 2.Mixti. . 42. 4.Fascicolul spinobulbar. 3.Reprezintit o stare de activitate a centrilor nervogi. alegefi rdspunsul incorect: A.se inchid in centrii corticali.Pelvici.Referitor la corpii striafi.se caracterizeazilprin sinapse inhibitorii pe organul efector.Apargin sistemului nervos piramidal.Facial.Fascicolul spinotalamic anterior.Fascicolul spinocerebelos direct.Cardiaci. 4. B. 39.Trigemen. D. l. cu excepfia: l.Splahnici. E. 3. 44.

Nucleii vestibulari.Mezencefal. substanfa cenugie se afl6 la exterior in : l.Fascicolul spinotalamic lateral. 4. 50.Nucleii olivari.Extern6. 4. 3.Fascicolele spinocerebeloase Flechsig gi Gowers. 2. 52.Num6nrl mai mare de strattri celulare.De diferenfiere. 4. Substanfa cenugie 40 . 2.in SNC. 3. : l.Nucleul cuneat. 4.Bulb.Pelvic.Ventriculii cerebrali. 5 iradierii.Care din plexurile vegetative enumerate nu se afli in cavitatea abdominal[: l.H-ului" medular.tnthun num[r variabil de neuroni intercalari. 2.Confine neuroni visceromotori.Care dinhe tipurile de inhibilie enirmerate favorizeazdprocesul de invlfare: 1.Se supun legii 2.45. 46. 3. 3. nu reprezintf originea unui fascicol extrapiramidal: l. din trunchiul cerebral.Hepatic.Gastric.Anasomeste zicd I poate aprecia atigerea finI de pe tegumentul gambei datoritil impulsurilor conduse de: I . 49.$anfuri 9i giri. 4.Reflexele medulare somatice polisinaptice : l. 2.Care din nucleii enumerafi.De stingere. l.Este sfi[bltut[ de canalul ependimar. 48. 4.Nucleul gracilis. 4. 3. 47 .Suprafa[a neocortexului este mirittr de I .Confine neuroni visceroseruitivi.Mdduv[.Fascicolul spinobulbar Goll.Meningele spinale.Este 2. 3. 4.Din categoria lor fac parte reflexele de aplrare. 3. 2.Fascicolul spinotalamic anterior. 3. 2. .Din categoria lor fac parte reflexele miotatice. intermediari: reprezentatil de bara ftansversal[ a o.Cerebel.Celiac.Prcz.De intdrziere.

Olfactiv.Nervii cranieni care confin fibre visceroseruitive sunt: l.Corpul striat este conectat cu: l.Sunt componente ale trwrchiului cerebral.De micfiune. Glandele medulosupraxenale. sudoripare.Cortexul cerebral.Nucleul PS sacrat ( S2-S4).Trigemeni 2.Nucleiivestibulari. 4.Talamusul. 4. 5 S6. 2. 3.De defecafie.Ganglioni vegetativi PS.Glandele 3 .Substanfa neagrd. 53. 59.Optic.Nucleul rofu. 54.Vestibulo-cohlear. 4.Nervii cranieni care conduc sensibilitifi speciale ( senzoriale) sgnt: l.Leagd tnnchiul cerebral cu cerebelul.Pupiloconstrictor. 4.Mugchii erectori ai firului de pir. 2. 3. 58. 5. 3Oculomotori.Hipotalamusul.Fibre postganglionare scwte pi amielinice. 3. 3.Parasimpaticul sacrat are in componenfa sa: l. 3. 2.Formafiunile nelvoase implicate in comportamentul alimentar sunt: l. 4.Pupilodilatator. Sl. 4.Sunt in numlr de trei perechi.Care dinfre reflexele enumerate nu se inchid in centii medulari lombari: 3.Glandele salivare.Vagi.Abducen$i. 60.Trigemen. 4.Fiecare confine fibre aferente gi eferente. 4. 2. 4l . 2.Neocortexul.organele sare nu au inervafie parasimpatici sunt: l. 2. 2.Nervii pelvici.Sistemul limbic.l.Pedunculii cerebelopi : l.

l5).31).22).la). a|.8(pg. 2s.D(pg. s2.D(p9. 2.21).1e).BGe. 5l.A(pg.31).l6). 22. l7.23).23.2e).D(pg.B(pe.€@*31).36.2l'l.3l). 37.A(pg. 5.l7). 60.D$tg.B(pg. 30.23).l5).C(pe. l3.1e). fig. 20.l7.34).EGry.36\. 39. 42 .A0g.13).27). as. s3.C@e.21.D(pg. a2.A(pg.D(pg.D(pg.28). 36.23).2t). 6.l8).35).33.D(pe.B(pe.23).23). lO. 50.8(pg.nAsptntsuRl: .8(pgl8.D(pg.D(pg.Zt).D@s.D(pe. a.D(pg.EOg.25).l4.15). I l. 33.23).23). 2a.29). a0.32).1e). l2. 38.E(pe. 23.l6).27).20.C(pg.Zl).26).l s). 32.E(pe. 1a.D(pg.D(pg .24.E(pe. 27.C0g. 58.30.B(pg.C(pe.1e).D(pg. frg.C(pe.21\.8(pg.B(pg.8(pg.C$ry. 8. 13). a7.C(pg.Al). 3.2t).D(pg.l9).C(pg. I 3l. se.35).C(pg.22. l5.16). l8.A(pg. e. sa. a6.23).E(pg. a8.E(pg.r4). 4a.A(pg. 26. le.22). 43.23). a9.E(pg.2e).l3).A(pg . 2l.l5). 28.D(pg. 3a.32). 55.D(pe.A(pe.28.l5. 7. 57.2t). 2e. 56. 3s.21).l3). 16.B(pg.C(pg.19.C(pe.

Organul Corti C. Olfactiva B. Acceleratii orizontale cei de la nivelul saculei B. Talamus. Corpusculii Meissner B. Nucleul solitar 5. Discurile Merkel 6. Acceleratii circulare ale capului E. Utricula si sacula D. Hipocamp C. Yitezade deplasare a corpului D. Corpii geniculali mediali sunt releu pe calea: A. Receptorii penfiu rece sunt: A. Bulbul olfactiv E. Laua Stroicd COMPLEMENT SIMPLU: l. Membrana otolitica se gaseste in: A. 120-125 milioane. Corp geniculat medial D. . Yiz. Corpusculii Krause E. Corpusculii Pacini C. Proprioceptiva constienta 2.nla D. Corpusculti Ruffini D. Deutoneuronul clii olfactive se gaseste in: A. B. Columela E. 6-7 milioane D. B. 4. Numrnrl C. Canalele semicirculare membranoase B. 8-9 milioane. Acceleratii verticale cei de la nivelul utriculei C. Dr. celulelor receptoare ce confin iodopsina este: 9-10 milioane 125-l30milioane E. Univ. Nici un raspuns nu este corect 3. Gustativa E.ANALIZATORII 1 Asist. Creasta ampulara Receptorii maculari detecteaza: A. A. Acustica C.

Dermul contine urmatoarele cu exceptia: A. Sfenoid C. Fibre de colagen B. Mucoasa nazala C. Girul hipocampic D. Articulatii D. Tendoane I l. dermul papilar C. Terminatiile neryoase libere din capsula articulara transmit: A. Simtul miscarii in spatiu C. Endolimfa este situata in: A. E. Corpusculi Ruffini D. Canalele glandelor endocrine din piele 10. Corpul amigdalian E. Muschi B. Sensibilitateadureroasa articulara D. Occipital E. Vase limfatice E. Rampa timpanica D. Parietal B. Columela . Temporal D. Corpusculii neurotendinosi Golgi 9. Corpusculii Meissner C. Surt proprioceptori: A. Rampa vestibulara B. cu exceptia: A. Al teilea neuron al caii olfactive este situat in: A. Urechea medie este formatd dintr-o cavitate pneumatica sdpatii in osul: A. Epiderm E. Periost C.7. Canalul cohlear C. Urechea medie 13. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situati in urnatoarele sfucturi. Sensibilitatea termica E. Nici un raspuns nu este corect 4 . Fibrele anulospirale B. Sensibilitatea proprioceptiva de confrol al miscarii 12. Discurile Merkel E. Un strat superficial. Etmoid - 8. Simtul pozitiei B. Bulbul olfactiv B. Corpusculii Krause D.

Dintre senzatiile gustative primare nu face parte: A. Corpusculilor Vater pacini E. Corpusculilor Ruffini D. Talamus B. Tunica vasculara a globului ocular D. Lobul occipital 17. corpusculii Golgi A. Al feilea neuron al caii optice A. 20. Sa ajunga in nari se gaseste in: a putea fi mirosita. 500 A. Sa fie volatila B. Corpusculilor Krause 18' Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt receptori sensibilitati: A. Tactile fine C. Sa fie sapida E. Coroida face parte din: A. 100 D. sa fie solubila ca sa poata traversa stratul de mucus C. Corpul geniculat medial D. Corpul geniculat lateral C. Discurilor Merkel Ma--oni sunt o varietate a : C. Gustul amar B. Proprioceptive de conhol al miscarii D. Termice si dtreroase B. Gustul acru sarat C. 50 . Corpusculilor Meissner B. Sftaturile retinei 4s .14.000 E.de aproximativ: ai uneia dinfie urmatoarele B. Gustul iute D. Tunica medie a retinei C. Sa atinga celulele olfactive D. Retina E. Gustul dulce E. Mediile refringente E. o din urmatoarele 16. Proprioceptive kinestezice 19. 45 c. Numanrl de mirosuri primare este. Gustul 15' Pentru substanta nu trebuie sa aiba una caracteristici: A. 10. Interoceptive E. Tunica externa a globului ocular B.

Diferentierea formei obiectului B. Dentritele neuronilor din ganglionul de pe traiectul nervului X D. Partii inferioare a girului precentral D.21. Axonii celulelor cu contri sau cu bastonase C. Diferentierea culorii obiectului D.. 130 dB E. Axonii netuonilor din corpul geniculat lateral E. Girului temporal superior B. Dendritele neuronilor din ganglionul geniculat B. Mentinerea echilibrului C. Fibre motorii provenind de la neuronii gamma medulari E. Toate raspunsurile sunt adevarate 24. Axoni ai celulelor bipolare retiniene B.Lapolul apical al celulelor receptoare gustative vin urmatoarele fibre: A. Mentinerea tonusului cortical E. Calea optica C. Aria gustativa este situatalanivelul: A. Amplitudinea maxima a sunetelor percepute de urechea umana este de: A. Calea gustativa D. Dendritele neuronilor din ganglionul trigeminal E. Care dinhe urmatoarele afirmatii nu este o functie aanalizatorului vizual A. Fibre motorii provenind de la neuronii alfa medulari C. Carc dinhe urmatoarele cai are legatura cu talamusul: A. 5000 dB 26. in componenfa tractului optic de o parte intra: A. Calea acustica E. Partii superioare a girului postcentral C. . Fusul neuromuscular este inervat de urmatoarele tipuri de fibre. Fibre senzitive anulospirale B. 20 dB c. Dendritele celulelor multipolare 23. Axoni ai celulelor multipolare retiniene din campurile nazale de partea opusa. Fibre senzitive . Partii inferioare a girului postcentral 25. Toate rasptuisurile sunt false 27. Declansarea secretiilor digestive : 22. 500 dB D. D. Dentritele neuronilor din ganglionul de pe haiectul nervului IX C. cu exceptia: A. Calea olfactiva B.in floare" D. Lobului occipital E. Calea proprioceptiva de control al miscarii 46 . OdB B.

Membrana vestibulara D. Cristalinul se aplati?. Dendritele celulelor minale D. Membrana reticulara gelatinoasa B. Axonii celulelor mitale C. E. Discuri tactile Merkel D. Shabat lama citruita a etmoidului: A. este asigurata de celulele cu bastonase B. Baroceptori C. Osmoreceptori B. Scade elasticitatea cristalinului 30. Reticular Germinativ Papilar Toate apartin epidermului Nici unul nu apartine epidermului 47 . M. Tesut conjunctiv lax B. Puterea de convergenta a cristalinului creste la valoarea maxima E. Dendritele celulelor bipolare din mucoasa olfactiv B.28. Membrana otolitica E. sensibilitatea unei celule cu bastonas la lumina este de l0 ori mai mare decat la intuneric in timpul adaptarii la intuneric vitamina A este transformata in retinen reducerea vederii nocfurne se numeste nictalopie in avitaminozaA este compromisa adaptarea la intuneric 29.eaza C. candprivim obiecte situate la o distanta mai mica de 6 m: A. D. Axonii celulelor bipolare din mucoasa olfactiva E. B. care dintre urmatoarele'sftaturi apartin epidermului: A. Bulbii firelor de par C. Receptorii gustativi sunt: A. E.ciliar se contracta si contracta fibrele ligamentului suspensor B. D. Hipodermul contine urmatoarele cu exceptia: A. Celulele receptoare ciliate ale crestelor ampulare sqnt acoperite de: A. Tensiunea in cristaloida creste D. Fibrele fractului olfactiv 34. Membrana tectoria C. C. D. Corpusculi Vater Pacini E. Cupola gelatinoasa 32. E. Glomerulii glandelor sudoripare 33. Despre vederea nocturna sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: A. Chemoreceptori Mecanoreceptori Termoreceptori 31. C.

In jurul santului corPului calos E. In jurul santului central D. Cristaloida 38. Vestibulari B. Nervtrlui oPtic stang C. Tractului oPtic stang E. Membrana reticularl D. Auditivi C. Cristalinul E. In jurul fisurii laterale Sylvius B. Fibrele nennrlui optic ce provin din jumatatea nazall a retinei drepte structtra: A. Nici una nu se incruciseaza B. Ligamentul suspensor C. Procesele ciliare B. A. Calea auditiva C. Atlit a neYui optic drept c6t gi a tractului optic stang COMPLEMENT GRUPAT: 41. ProPriocePtiva kinestezica 48 . Aria corticala vizuala primara este localizata: A. u rnutrhiior sunt furnizate de urmatorii receptori cu exceptia: A. Membrana bazilafi C. Muschiul ciliar D. Proprioceptiva de contol al miscarii 3. Toate se incruciseaza E. In jurul scianii calcarine C. miscarii spatiale a acestuia si a gradului de contracti. Calea olfactiva 39. In jurul santului colateral 37. Kinestezici 36. Termica si dureroasa 4. Organul activ al acomodarii este reprezentat de: A. Axonii deutonetnonilor carei cai nu se incruciseaza. Membrana tectoria se glsesc in 40. Tactila" de presiune. Cutanati E. Vizuali D. Calea gustativa B. Lama sPirala D. Nervului oPtic drePt B.35. Tractului oPtic drePt D. Pielea deserveste urmatoarele tipwi de sensibilitate: 1. Melcul membranos este separat de rampa vestibulara prin: A. Informatii asupra pozitiei corpului. vibratorie 2. Membrana Reissner E.

Despre pataoarba nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii: Este situata medial si inferior de pata galbena 2. 2. Despre pavilionul urechii sunt adevarate urmatoarele: 1. 44. La nivelul sau nu exista elemente fotoJensibile Reprezinta locul de inftare a nennrlui optic in gtoUut ocular l.42. Protoneuronul caii gustatve se afla la nivelul: Ganglionului geniculat 2. 49. Din tunica vasculara a globului ocular fac parte: Corneea 2. Face parte din urechea externa 2.(cu o putere de refractie de 40 dioptrii) si cornee are aproxirnativ 60 de dioptrii- t. 48. 4' 46. Epidermul este format din epiteliul de tip: 2. Corpul ciliar. Prin vibratiile membranei bazilare 4. Este secretata de celulele de sustinere ale maculei 3. Umoarea apoasa 3. Retina 4. Este o cavitate pneumatica 3. Cilindric fi l. Ganglionului trigeminal 3. Transmiterea undelor sonore in t*echea medie se face: Prin vibratia endolimfei 2. 3' 4. Ganglionului de pe traiectul n. Prin vibratia perilimfei 3. Prin lantul de oscioare l. Pavimentos simplu 3. Capteaza sunetele Dirijeaza sunetele catre conductul auditiv extern la capatul canria unda sonora pune in miscare membrana fereshei ovare 4' 45. Plurisftatificat 43' Aparatul dioptric al globului ocular poate considerat ca o singura lentila convergenta cu urmatoarele caracteristici : are aproximativ 40 de dioptrii cent'l optic este la 17 mm inapoia retinei este format din cristalin. l. Reprezinta locur de infrare a artereroritouJui ocular 3.X 4. Ganglionului spinal l. 47. Este situata deasupra membranei tectoria 4' Este fiaversata de cilii celulelor receptoare vestibulare l. Membrana reticulata a organului Corti: Este secrotata de celulele receptoare auditive 2. Pseudostratificat 4. .

Contine corPusculii Ruffini 54. Hipodermul se caractenzeaz. Din partea inferioara a saculei porneste: 1. Camera anterioara a globului ocular este cuprinsa intre: Cornee l. Al doilea neuron al caii olfactive 52. Canalul semicircular anterior Organul'Corti Canalul semicircular posterior Tunelul Corti 57. Este neuronul biPolar 56. Girului Postcenfial 50 . Neuroni multiPolari 3. Sunt axonii neuronilor y din cornul anterior medular 4. Girului hiPocamPic 1. Iris 4. Sunt singurele fibre care inerveaza senzitiv fibrele intrafusale 53. Al treilea neuron al caii olfacitive 4. Contine bulbii firului de Par 4. 3.aprin uqatg*ele. Cristalin 55. 2. Ariei somestezice secundare 4. 2. Sunt anonii neuonilor din ganglionul spinal 3. Neuroni biPoPlari 2. Inerveaza motor fibrele intraftrsale 2. 3. Deutonetrronul caii oPtice: Este reprezentat de neuronii multipolari Z. Celulele mitrale rePrezinta: l. 4. Este situat in retina 4. Are axoni care formeaza nervul optic si radiatiile optice l.50. 3. Girului temPoral suPerior 3. cu exceptia: Este alcatuit din tesut conjunctiv lax 2. Calea olfactiva se proiecteanlanivelul: 2. Retina 3. Vine in conract cu dermul papilar l. Fibrele anulosPirale: 1.

la lumina slaba 4. Care dinfre urmatoarele cai au al treilea neuron in talamus: Calea kinestezica Calea proprioceptiva de control al miscarii 3. Lateral 3. Nu exista in pata oarba l. l. Sunt in numar de 6-7 milioane 3. 5l . Sunt adaptate penhr vederea diuma. Superior 2. Nucleii vestibulari sunt: 1.58. Anterior 59. 60. Celulele cu conuri: Sunt mai numeroase decat cele cu bastonas 2. Medial 4. 4. Calea gustativa Calea olfactiva 2.

a?) 20.D (pae.a3) 15. B (pag. B (pag.a9) 57.45) 50.a5) 46.a7) t7 .D Qtag. D (pag.38.41 .38) 33.8 (pag.4l) 14.8 (pag. B (pag. C Gae.a9) 13.al) 19.45) 38. D {eag.38) 42.E (pag.38) 35.42) 5l .E (pag. C @ae.aT) s8. 50) 40.39) 6. COMPLEMENT GRUPAT 41. C (paga3) 31.49. B (pas.a5) 44.39.47) 23. C (pag.a6) 30. C @as.s0) 59. E (pag.42.41) e. B (pag. E (pag.a1) 53.49.50) 2. C (pag.D {Bag. C (pa9.D (pag.D (pae.a7) 29. B (Pag. A (pag.a5) D (pag.42.5l) 26.43) 5.38.43. D (pag. E (pae. E (pag.44) 22.39) s2.49) 36. A(pag.a2) 34. C (pag'49) 8.a3) 27.a3) 2s. B @as.44.50) 32. E (pag.a2) 16. B (pag.39) 18. E (pae'38) 10. B (pag.38) 43.aa) 5s.B (pag. C $ng. C (49. B (pag.39) s4.E @a9.42.a5) 7.a7) 52 .a7) 56.49.8 (pag. D (Pag. E (Pag.RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC B Gae. C (pag. C (pag. D (pag.45) zl. l. B @as. C (pae. E (pae.43) 60. D {sas.49.a3) 28.43) 47.40.38.51) 48.42.D (pae.51) 45.50) 3. C (pag.52) 4.50) 39.a5) 37.50) 49. D (pag. E (pag. C @ae.al) 24.al) 11.44.al) t2.D (pag.

!) 5. C) in derm se gdsesc corpus*fii Meissner. Segmentul periferic are funcfia de a hansmite impulsul nervos. B) format din sfiat papilar gi strat dermic. in mod specific ai difuz. recepf ioneaz1atingerea. 3. ascendente directe gi indirecte. urmittoarele. Segmentul intermediar este format gi din ciii ascendente indirecte. 4. D) corpusculii Rutrini sunt considerafi gi receptori pentru rao. prin impulsul nervos este fransmis la scoarfa cerebrald.alspus spre hipoderm.de energie sub formi de stimuli.cTe E) Segmentul periferic percepe o form6. hr[nit prin difuziune din lichidul intracelular. Krause Ruffini gi Merkel pentnr tacti16. E) Golgi-Mazzoni. D) un epiteliu unistratificat cheratinizat.dermul germinatin. Cornusculii Vater-Pacini se adapteazirapid qi receplioneaz6 viUriliite. B) Vater-Pacini. E) Receptorii cu localizare in partea superioari a dermului. Univ. D) in profimzimea dermului urmtrtoarele afirmafii sunt adevilrate. cu excepfia: A) Corpusculii Vater-Pacini sunt localizafii in hiiodennul pulpei degetelor. Epidermul este: c) A) un epiteliu unistratificat necheratinizat. A) Maissner.ANALIZATORII2 Asist. sensibilitatea se afl[ corpusiculii Pacini care se adapteazl pufin sau deloc ai rccepfioneazl vibrafiile. ttin c.are impulsurile sunt conduse lent gi proiectate cortical.afirmafii despre derm sunt false. prin intermediul cdilor de La nivelul segmentului intermediar. la creier. E) alcftuit dinfi-un strat germinativ pi unul cornos. D) Ruffini. 2. _. stimulii sunt transformafi in senzafii specifice. ts) ln shatul reticular se afld papilele dermice. Corpusculii pentnr sensibilitatea tactiH sunt urmdtoriio cu excepfia: C) Merkel. D) Segmentul intermediar este format din cfli nr*o*. cu excepfia: conducere. cu excepfia: *J Ptgl prezlntf un shat profund. E) corpusculii Krause sunt considerafi ii receptori pentu rece. C) Corpusculii Ruffini sunt localizafi mai profirnd in derm gi recepf ioneaznpresiunea. l 53 . Doru Selagea COMPLEMENT TJNIC: l A) B) C) ' Despre analizatori nu sunt adevfuate urm[toarele afirmafii. Dr.

A) este pragul de percepere distincti a doul puncte. D) se caracterizeazAprin pragul de percepere distinctll a doui puncte diferite. D) sunt situali in dermul reticular E) sunt situafi profund spre hipoderm. Golgi-Ma-zoni: purcte apropiate. B) Receptorii penfiu durere se adapteazi repede. cu diametrul mic. C) Sunt terminafii nervoase libere. provenite din dendrita protoneuonului ganglionul spinal. E) Sunt terminatii nervoase libere. situat in 8. E) mugchi. 6. I A) dermul profund. Cdmpul receptor: 10. C) este de aproximativ 2 mm. Afirmalia A) Sunt terminafii 7. termici gi chimici. Referitor la acuitatea tactilfl este adevfuat c[: A) labazalimbii are o valoare de?rnm. subiectul percepe atingerea fieciruia dinffe ele. B) articulafii. E) Terminafiile neryoase sunt nemielinizate. C) tendoane.r"parii kinestezici putem spune urmtrtoarele: A) Corpusculii Vater-Pacini sunt identici cu cei din piele. B) pe toatl suprafala toracelui posterior este de 50 mm. tn legrtwi. stimulafi excesiv pot fi receptori pentru durere. B) Receptorii pentu cald ii deplqesc numeric pe cei pentu rece. provenite din dendrita protoneuronului situat in ganglionul spinal. B) formeazl papilele dermice in sfratul papilar al dermului.r r. C) sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini. ' Corpusculii A) sunt pufin mai mari decdt corpusculii Vater-Pacini. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situali ln urmittoarele structuri. C) Receptorii tactili. D) Sunt stimulafi de trei categorii de factori-mecanici. B) este distanta minim[ la care. E) nici o variantll de mai sus. B) Corpnculii netuotendinogi Golgi sunt situafi la joncfiunea articulafie-ligament. D) are o suprafali invers proportional[ cu densitatea receptorilor din regitrnea respectivi. cu excepfia: D) ligamente. E) este de aproximativ 50 mm. D) Reprezintd segmentul periferic.falsd referitoare la receptorii termici este urm[toarea: nervoase libere. C) Corpusculii 54 neurotendino gi Golgi asigui sensibilitatea dureroasi. . 12. Afirmalia falsd in legdtura cu receptorii drnerogi este urmitoarea: A) In principal sunt terminafii nervoase libere. l. prin stimularea a dou[ 9. C) este aria tegumentar[ a clrei stimulare determinfl modificdri in rata de desclrcare a neuronilor respectivi..

cu excepfia: A) La nivelul butonului olfactiv. fibrele musculare striate. A) 16. A) Este prevfuut A) celulelor mitrale. C) ganglionii de pe traiectul nervilor olfactivi. E) Nici o varianttr de mai sus. una este adevfuati: Celulele bipolare au o dendritit ramifi ca. B) Continu[ dendrita neuronului bipolar. Sunt confinute intr-o capsul[ elasticI. urmitoarele afirmafii sunt false. A) Impulsul nervos se fiansmite neuronului alfa. ceea ce duce iu ronnugia cu excepfia: fibrelor intrafusale. afirmafii sunt false. E) Fibrele inhafusale cu sac nuclear sunt inervate motor de fibrele senzitive anulospirale. Primul neuron al c6ii olfactive se afli la nivelul: B) butonului olfactiv. D) Se mai numegte pi bulb olfactiv.e extrafrrsale. 13. axonii celulilor bipolare fac sinapsil cu netnonii multipolari. Dinhe urmtrtoarele afirmafii. Despre fusurile ne.D) Terminafiile nervoase libere se ramifictr.rsale face t5.in floare". E) Nici o variantil de mai sus. ' 18. c) Al doilea neuron este localizatingirul hipocampic. E) Porfiunea centraltr confine nuclei gi este contractild. c) Axonii neuonilor alfa uj*g la periferia fibrelor.. E) o substanftr trebuie si fie sapid[ gi si ajungd in nrri pentnr putea a fi mirosit6.. D) La fibrele intrafirsale cu tut ttutlear gi cu lanf nuclear ajung fibrele anulospirale gi a celor . E) nici o varianti de mai sus. c) Motoneuronii alfa inerve az6 fibrel.d. ca intinderea fibrelor intrafusale s6 determine gi intinderea primelor. D) Relaxarea musculari este prevenitil prin intinderea fibrelor exfiafusale care declangeaz6 contracfia reflexE.me $i mdre.care se termin6 cu vezicule numite butoni olfactivi. 17. B) Dispunerea in paralel a fibrelor extrafi. D) omul distinge pfue la zecemii de miiostri diferite. Urmitoarele 55 . C) Sfrtrbate lama ciuruitji a etmoidului.pe partea profupdd a articulafiei. E) corpusculii neurotendinogi Golgi sunt aiseminai pti"tr. !) 14' in legiturd cu fusurile neuomusculare. ? 9:t"tele brpolare au o dendriti.romusculare este adevIrat ci: A) sunt formate din I -3 fibre musculare intrafirsale. D) celulelor bipolare. B) o substanf[ trebuie str fie volatild penfu a traversa sfiatul de mucus al cavitnfii nazale. cu excepfia: cu microvili. !) Receptorii analizatorului olfactiv ocupe partea posteroinferioar[ a foselor nazale.c. B) Bulbul olfactiv face sinapsi cu celulele miuale. Referitor la butonul olfactiv sunt false urmdtoarele.

C) Are al treilea neuron in talamus. D) E) 56 Toate variantele de mai sus. C) Pe marginea laterali a limbii. s[rafgi acru. Axonii celulelor bipolare: A) Se inminuncllazLpenttu a forma tractul olfactiv. D) Moleculele proteice receptoare p6trund in membrana microvililor. D) Fac sinapsl cu celulele minale. 20.19. care permit ptrtrunderea ionilor de sodiu. E) Fac sinapsd cu al IIJea neuron la nivelul bulbului olfactiv.inleg6ttrd cu zonele de percepfie a gustului. Pe vffirl limbii. D) Calea auditivi. B) La ridlcina limbii. C) Reprezinthal III-lea neuron al clii olfactive. D) Fac sinapsl cu anonii celulelor bipolare de la nivelul butonului E) Nici o variantll de mai sus. E) Gustul pentnr s[rat se poate percepe pe vdrfrrl limbii. E) Tractul olfactiv se proi ecteazdin girul hipocampic Ai nucleul amigdalian. Despre mugurii gustativi. C) Substanfele chimice se leag[ de moleculele proteice receptoare. B) Se termini cu o veziculi prevdzuti cu cili. 23. C) Calea analizatodui gustativ. cu excepfia: A) Celulele receptoare ale mugurilor gustativi se depolarir. Pentnr a se depolarrz+membrana microvililor deschid canale ionice. Z1. E) Nici o variant[ de mai sus. Celulele mitale: A) Intri in alcituirea valvei mitrale. Urmitoarele ctri de conducere au al treilea neuron in talamus: A) Calea sensibilitiilii proprioceptive de confrol al migclrii. olfactiv. C) Fac sinapsl cu al III-lea neuron in talamus. 24. Urmdtoarele papile gustative nu au mugrui gustativi: A) Circumvalate.eazLla contactul cu substanfele B) volatile. 22. 2l . ' D) Tractul olfactiv stribate lama ciuruiti a etmoidului. amar. E) Caleavizuald. acru gi dulce. B) Al doilea neuron strlbate lama ciuruitii a etmoidului. D) Fungiforme. Calea sensibilit4ii olfactive: A) Primul netron se afld in celulele mitrale. B) Calea sensibilitefi olfactive. . acru gi amar. urm[toarele afirmafii sunt corecte. B) Fac sinaps6 cu neuronii multipolari. C) Caliciforme. avem: A) La vdrftrl limbii. B) Foliate.

respectiv tracturi ale sensibilitifii se incrucigeazi: A) calea sensibilitnfii kinestezice. D) facial. IX gi trigemen. E) orificiul nervului optic este sit'at in dreptul axului vizual. hactul spinocerebelos dorsal gi calea sensibilitiilii kinestezice. C) E) !) circulare ale muqchiului ciliar sunt inervate simpatic. VII. C) Fibre nervoase.roprioceptive al migcdrii gi catea gustativd.-in partea sa posterioari este previzutli cu un orificiu prin care iese artera globului ocular. cu excepfia: A) Coroida se continuI anterior cu corneea. legdturtr cu tunica externd" afirmafia corectil este: Corneea este transparenti" este traversattr de vase de s6nge gi fibre neryoase. p) in ganglionii de pe traiectul n *ilor. 1l Il A) c) B) sclerotic a rcprezintt 416 din tunica fibroasI. C) VII. A) 32. 26'instructura mugurilor gustativi gisim urmitoarele elemente. 29'Lapolul baatal celulelor gustative A) V. cu excepfia: gustative. 27 ' Axonii urmitoarelor c[i. 57 . D) Microvili. sclerotica este perforatit de nervul optic. .A) Celule receptoare B) Celule de susfinere. hipoglos gi vag. B) in ganglionul solitar. E) Posterior. E) Calea sensibiliuryii gusative gi calea trttribilitigii kinestezice. care inhi in gtobul ocular. gustative. c) calea sensibilittrlii !) 28. ' E) Nici o variantii de mai sus. "pttr. Urmitoarele afirmafii sunt false. ftactul spinocerebelos ventral gi calea sensibilitilfii kinestezice. Despre tunica medie putem spune c6: Este tunica fibroastr a globului ocular. C) In cornul posterior al miduvei spin[rii. rrisul prezintd in mijloc un orificiu prin care iese nennri Irisul permite acomodarea cristalinului. B) Sclerotica. sosesc terminafiile nervoase ale urm6torilor nervi: 30. Inervafia !) Fibrele parasimpatici determind bombarea cristalinului. D) Calea sensibilitiitii gustative gi tractul spinocerebelos venfial. C) Coroida este o tunic[ fibroasd. calea sensibilitnfii de control calea gustativd. Protoneuronul ciii gustative se afl6: A) in nucleul solitar Aii UutU. P ltiryt permite reglarea cantititlii de lumini ce sosegte la retin6. E) III. E) Epiteliu lingual. IX ti X. VII. IX 9i vag. B) facial. glosofaringian g X. D) Pe scleroticit se inseril mugchii intrinseci ai globuli ocular. corneea tansparentit este consideratit mediu refringent.

34. retina. Ci poate fi considerat o lentih convergentli cu o putere totalI de aproximativ 60 de dioptrii. C) Umoarea apoas[ are o consistenfi gelationasi. cristalinul. D) Reprezinthstratul al gaptelea al retinei. 38. Celulele fotoreceptoare cu bastonag: A) La nivelul petei oarbe se gisesc mai multe decit celulele fotoreceptoare cu conuri. C) Este menfinut printr-un sistem de fibre care alcdtuiesc ligamentul suspensor. D) Corpul vitros. D) Coroida se intinde posteriot de ora serata.cristaloida. C) Sunt adaptate pentru vederea nocturni. E) Are forma unei lentile convergente. corpul viftos. cristalinul. D) Sunt in num[r de 6-7 milioane. C) Corpul vitros. Retina: A) Se intinde posterior de corpul ciliar. E) Nici o varianti de mai sus. Referitor la cristalin putem spune: A) Este localizat intre iris 9i umoarea apoas6. Ci fac sinapsd cu celulele multipolare gi reprezintl primul neuron. E) Nici o variantd de mai sus. irisul. B) ReprezintLal optulea strat al retinei. cristalinul. D) Toate variantele de mai sus. irisul. E) Nici o variantil de mai sus. Ej fala anterioarl a cristalinului are cea mai mare putere de refracfie. corpul vitros. E) Sunt celule de asocilie. pata oarbl situatil in dreptul ru<ului viztlmil. B) Strnt absente in fovea centralis. 58 . cristalinul. ln legiturtr cu mediile refringente putem spune: se hrinegte A) Cristalinul prin difuziune de la vasele proceselor ciliare. 35. B) Este finat din cristalin gi coroid[. 36. Aparatul diopfiic: A) Este format din ro*re. umoarea apoas6. Mediile refringente sunt: A) Umoarea apoas6. B) Este invelit de o capsuli fibroasl . 39. E) Sunt mai numeroase in fovea cenfialis.33. D) Aparatul dioptric are centnrl optic la 6 mm in fafa retinei. D) Confine vase de sdnge. sclerotica. cu o putere de refracfie de aproximativ 20 de dioptrii. coroida transparentI. Celulele fotoreceptoare cu conuri: A) Sunt ganglioni modificafi. 37. B) Are C) Pata galben[ este situati medial pi inferior de pata oarb[. B) Umoarea apoas6. umoarea apoas6. B) Mediile refringente alcltuiesc aparatul dioptric.

2) Este invers proporfional cu densitatea receptorilor. E) Puterea de convergenftr cregte la valoarea maxim6. C) Mqchiul ciliar se confiactii. 44. Urmitorii receptori au rol in monitori zareatensirurii care apare in tendon: Corpusculii Vater-paccini. recep [ionead. 42. Referitor lagampul receptor sunt adevtrrate urm[toarele afirmafii: Este diferit de acuitatea senzitivi. D) Cristaloida este in tensiune. Fibre elastice. distanfa maxim[ la care doua puncte diferite sunt percepute distinct. 1l 4) Valoarea la vdrful limbii este de 2im. -2) 3) Discurile Merkel sunt terminafii nervoase care se terminr sub forma unui cogulef in j'ruI celulelor epiteliale. l) !:* 46. la nivelui d. 4) Corpusculii Golgi-Mazzoni. 3) Este aria tegumentari a cdrei stimulare determini modificlri in rata de desc[rcare a neuronului respectiv. 4) Are suprafaftr de 50 mm la nivelul toracelui. 2) Golgi-Mazzom.in dermul profund l) se gtrsesc urmitorii receptori: Meissner. l) 45.a nivelul redecinii limbii are o valoare de2rnm. 3) Fusurile neuromusculare. 4) Ruffini. 3) Krause. Corpusculii Vater-paccini.vibrafiile.5 m. Receptorii cu locali z*rrc mai piofirndd. componenfa stratului reticular al dermului intr6 urmltoarele f Fibre de colagen. l) 59 .rrnului. componente: l) -q -Z) Jgsut 3) 4) conjunctiv lax cu celule adipoase.Urmitoarele afirmafii sunt toate adevlrate: l) Persistenfa stimulului dureros poate duce la cregterea in intensitate a senzafiei. Acuitateatactil[ : I. 2) in anumite zone de pe toracele posterior are o valoare de 0.' 4) Receptorii cu localizare superioard la nivelul dermului recepfio neaz1. cand ochiul privegte la distanfE mai mare de 6 metri: A) Ligamentul suspensor este relaxat. 2) Terminafiile neryoase libere.presiunea.40. B) Cristalinul se bombeazI. COMPLEMENT GRUPAT: 4l.

transmit 3) Inervafia motorie a fibrelor intrafusale determin[ contacfia acestora gi astfel se intinde partea centrali" ceea ce duce la stimularea fibrelor motorii anulspinale $i . 3) Mezencefal. care inerveazl fibrele intrafusale. gamma din cornul anterior al m[duvei. 3) Girusul postcentral. 48. 51. Urm[torii nervi culeg informafii senzoriale de la receptorii gustativi: 2) Hipoglos gi VII. 2) Alfa" care inerueazi fibrele exfiafusale. Fasciculul spinocerebelos dorsal fraverseazl urmitoarele etaje. 4) Bulbul. Calea sensibilitdtii kinestezice are in comun cu fasciculul spinocerebelos dorsal urmdtoarele etaje. 4) Bulbul. 4) Relanarea muscularl este prevenitii prin intinderea qi activarea fusurilor.in floare". l) 50. 53. cu excepfia: 1) Ganglionul spinal. cu excepfia: 1) Punte. Referitor la fusurile neuromusculare este adevdrat c[: 1) Sunt diseminate prinfie fibrele musculare netede. 2) Ganglionul spinal. 4) XsiV. 2) Terminafiile nervoase libere ramificate in toatii grosimea articulafiei. 3) Vag qi facial. 4) Bulb. 4) Inervafia motorie este asigruatii de neuronii gamma din cornul anterior al miduvei. Urm[toarele afirmafii sunt adevdrate: l) lnervafia motorie a fusurilor neuromusculare este asiguratl de dendritele neuronilor sensibilitatea termici. 52.47. Calea sensibilitafii kinestezice are in comun cu calea sensibilitifii proprioceptive de control al migclrii urmltoarele etaje: Ganglionul spinal. care ineweazlfibrele exfiafusale. 2) Sunt stimulate de tensiunea dezvoltatd in timpul rela<[rii musculare.. ln m[duva spinlrii existil doua tipuri de motoneuroni ctue inerveazi mugchii scheletici: l) Gamma. 3) Puntea. 60 . care inerveazd fibrele infiafirsale. 49. 2) Cornul posterior al mlduvei. l) x. 3) Inervafia senzitivd a fusurilor este asiguratii de axonii neuronilor senzitivi din ganglionul spinal. 3) Beta. 4) Gamma. 2) Cornul posterior.

4) Ochi hipermehop. ?) Ira"p drteazdobiectele de ochi pentru a le vedea clar. 57. 1) tt"uginea obiectelor plasate la 6. 2) Ochi hipomiop. rh.ici in cetulete gusrative.54' Urmdtoarele afirmalii sunt adevrrate despre sensibili tatea.gustativ[: Axonii protoneuronilor se incrucige# rc indreaptii. 3) Octri hipermefrop. 60. 2) Axonii celui de-al treilea neqon in partea superioari a girului postcentral. 59' ce tip de ochi are o persoani care are retina situatii la mai pufin de lTmm de centrul optic? l) Ochi astigmatic.6m este clar6 fdr6 acomodare. 2) constit ln contracfia mugchilor radiari ai irisului la stimularea cu lumintr puternic'. 3) cristalinul are un meridian cu putere di convergenfI anormalit. dulce gi amar.cel puf! so ae poJiulii *. Reflexul pupilar fotomotor: are centrii ln metatalamus. l) 6l . 2) Defectul se corecteazi cu lentile aiverdnte. 4) Defectul se corecteazlr cu lentiie cilindrice. 56. rezult6nd midriazd. sfuat. 3) Constil in contracfia mugchilor circulari ai irisului la intuneric. 4) Ochi miop. 2) Ochi emetrop.rptd "j*g 4) se cunos c 4 senzatii gustative prinraret ur*. 4) Acfiunea parasimpaticului determintr contractia mugchilor circulari ai irisului. l) l) 58' ce tip de ochi are o persoand care apropie obiectele de ochi pentu a le vedea clar: I) Ochi emehop. Ochiul emetrop: pe corecteaz[ cu lentile divergente. 3) au fost identificafi.p* ]J si talamus. 3) Ochi hipomiop. in astigmatism: Existit mai multe nzede curburtr are suprafefei cristalinului. 4) Se corecteazdculentile cilindrice.

A(3e) 17. a2) 22. B (43) s4. A(pag.39) e.20.D (41) 48. a3) 24. a2) 4s. C (pag. a5) 3s. A (41) s1. A (pag.D (pag. c (46) se. c (41) s2. E(pag.38) 3.8 (pag.38-39) 4. D (46) 60. D (pag. aa) 31. a3) 26.8 (pag.D {eag. 39) 10.39) 8.41) 47.E (4s) 58.nASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC: D(pag. 43) 28.38-39) 7. a3) 30.8 (pag. a5) 38. D (pag. B (38) 44. 45) 34. a3) 27 . al) 14. A (41) 4e. al) 15. D (pag.39) 43.D (41) s0. E (pag. E(pag. a3) 2s. A(38. D (pag. D (46) s7. C (pag. 39) 42. B (pag.D (41) 53.45) 32. E {pag. C(pag. D (43) 5s. E (3e) 46. 44.39) 5. B(pag. 38. D (pag. 4r. 44. C (pag. al) 13.D (pag. A(pae.43) 16. a2) COMPLEMENT GRUPAT l. a3) 29.8 (pag. E (pag. B (pag. D (46) zl. B(pag. a5) 62 . C Gae. 39) I l. D (pae. a5) 37.8 (39. D (pag. a3) 23. E (pae. D (pag. a2) 19. C (pag. c (46) s6. D (pag.38) 2. a2) 20.20. a5) 39. a5) 40.E @ae. aD I 18. C @ag.38-39) 6. C (pag.45) 33.D (pag. 42. as) 36. al) 12. D (38.

sunt mecanoreceptori B. localizaliinderm D. se gdsesc in mucoasa duodenali 3. nici unul de mai sus 63 . Pacini B. de presiune E. Merkel C. durerogi D. are ur strat superficial germinativ C. spinobulbar E. stimulafi de deformiri mecanice C. Antoaneta pungl COMPLEMENT SIMPLU l. spinotalamic anterior B. Receptorii tactili sunt :. nu are vase de s6nge 6. in piele se gIsesc urmitorii receptori : A. nu au muguri gustativi E. confine terminafii nervoase libere : D.AI{ALIZATORII 3 Asist. Ruffini D. Iftause E. cu excepfia A. tactili B. termici C. toate cele de mai sus urmItorii receptori : 4.Presiunea este receptionatil de A. pentu vibrafii 2. sunt chemoreceptori D.sensibiltatea kinestezictr este fransmistr prin fascicolul : A. Receptorii analizatorului gustativ : A. nu are anexe cutanate E. mecanoreceptori B. Univ. Mazzoni 5. Dr. Despre epiderm sunt adevitrate urmiltoarele. este un epiteliu plurishatificat keratinizat B. mai numerosi in tegumentele f4r6 p6r E. spinotalamic lateral D. spinocerebelos venfial C. aparfin papilelelor filiforme C. A.

are fibre circulare D. retina B. umoarea apoasi E. este un lichid incolor 13. Tunica mijlocie a globului ocular este A. sarcolema : : B. filiforme E. caliciforme B. Mediile refrigerente oculare nu includ A. Coroida: A. fesut conjunctiv elastic D. cristalinul B. crestele papilare E. partea superio ard a girului postcentral B. are o forml sferoidall B. Aria gustativi se giseqte in : A. fesut conjunctiv reticulat E. partea inferioarfl a girului postcentral C. sclerotica C. fungiforme D. coroida E. este o membrani fotosensibilI E. corpul vitros E. partea superioar[ a girului precentral D. mugchiul ciliar D. cristalinul D. fesut conjunctiv cornos 11. Hipodermul confine : A. retina 9. fesut conjunctiv la>r B. se intinde posterior de ora serrata C. vitrosul 12. Mugrrii gustativi lipsesc la nivelul papilelor A. discurile Merkel 10. fesut conjunctiv fiblos C. umoarea apoasi : & . Organul activ al acomod[rii este : A. circumvalate C. corneea D. corneea C. foliate 8.7. corneea C.

stimulafi de deformEri mecanice C. maculari B.20 dioptrii E. Despre urechea medie sunt adevirate urmitoarele.14. s[ fie insolubil[ C. si fie volatill B.20-2A000 Hz D. termici E.afl6 pe peretele literal D.fereasha ovali se afli pe peretele lateral E.2-20H2 C. otolitele stimuleaz[ mecanic urmitorii receptori A. vibrafii E. mecanoreceptori B. 5 diophii 17.cu excepfia: A. 40 dioptrii C. se ajungtr in ntrri D. l0 dioptrii D. Corneea are o putere de refracfie de 4. timpan 65 .20-200 Hz 8. 10-10000 Hz E. fereasfia rotundi se afl6 pe peretele medial se afl6 A. localiz-a[iinderm D.4 dioptrii : B. trompa lui Eustachio se afl6 pe peretele anterior C. timbru B. 100-1000 Hz 16. membranari C. 18. sd atingl celule olfactive : 20. toate cele de mai sus : 15. str traverseze shatul de mucus E. mai numero$i in tegumentele fdrd pnr E. Intensitatea undelor sonore este determinattr de A. frecvenftr C. tactili : 19' Pentru a fi mirositif o substanftr trebuie si aibtr urm[toarele caracteristici. cu excepfia : in stdnca temporalului B. amplitudine D. Receptorii tactili sunt : A. bazilari D. timpanul se. urechea uman[ percepe sunete cuprinse intre 4.

bazilar[ B. celule multipolare D.6-7 milioane C. terminatii nervoase libere : B. fasciculatii D. Receptorii analizatorului olfactiv sunt A. mezencefalului D. la distanfl C. de aproape 27. de tip fazic 66 . divergente C. l-2 miloane 8. vestibulari 26. 35-40 miloane 24. reticulatl E. convergente B. Astigmatismul se corecteazdcu urmitoarele lentile: A. Celulele cu conuri din sbuctura retinei sunt in numir de A. sferice 22. talamusului C. bazali C. scotopicl E. scizurii calcarine E. Membrana Reissner este membranl : A. 50 mm . cilindrice E.60-70 miloane D. bulbului olfactiv B. neuroni C. 3-5 milioane E. celule cu conuri E. Aldoilea neuron al c6ii olfactive A.7mm B. 25. Celulele cu bastonage asigtu[ vederea : A. metatalamus se afl6 la nivelul : 23. diuml B. fotopicl D.25 mm E. convexe D. 17 mm D. Laochiul emetrop retina : fafl de centrul optic se afl6 la o distanfi de A.21. l0mm C.

mugchiul ciliar C. ora serrata E. are o capsule elastica : C. 5 milioane 67 . subtalamus D. nici una de mai sus 29. la distanfd C. mecanoreceptori E. stimulati de Aefonrieri mecanic C.25 m B. metatalilnus C.25 milioane E. procesul ciliar D. scotopici E. are un ligament suspensor E. epitalamus E. Celule cu bastonage sunt in numilr de : a coroidei este reprezentati de : 4. Tractul optic ajunge la : A. scizura calacarinI 32..$i in tegumentele fdrn ptu B. 15 cm E. corpul ciliar B.cu excepfia A.5cm 33. nocfurnI B.5m D. hipotalamus B. Limita anterioari A. are 20 dioptrii D. 25 cm C. toate cele de mai sus 30. Celulele cu conuri asigurd vederea : A. fotopicl D. mai n*Tr.2t.^Punctul proximum se afltr la o distanf[ de : A. umoarea apoasl 34. localiz. 125 miloane C. confine vase sangvine B. Despre cristalin sunt adevfuate urm'toarele.aliinderm D.225 milioane B. 50 milioane D. Receptorii tactili sunt : A. de aproape 31.

multipolare C. girul precentral C.35. Meissner C. intensitatea 2. nucleul amigadalian : COMPLEMENT GRUPAT 41. este delimitati posterior de iris C. fotoreceptoare B.exceptdnd : A. stratul germinativ al epidermului D. stratul reticular al dermului B. amax labazalimbii E. de asociafie 36. Pacini B. confine corpul vitros 39. Proprieti$ile firndamentale ale undelor sonore sunt l. secretoare D. hipoderm E. in strucfira retinei sunt urmitoarele celule . Carcdin urmitorii receptori se gflsesc in hipodenn A. epiderm 40. sfiatul paPilar al dermului C. tezonanta : 68 . Aria gustativtr se afld in A. Krause : E. girul postcentral D. de sustinere E.mai pufin : A. timbrul 4. ginrl hipocamPic E. inllfimea 3. este delimitatl posterior de retini D. stuat pe margini 9i pe vdrfrrl limbii C. girul temPoral B. Gustrrile se percep astfel.Mazzon 38. acru pe marginile limbii D. Amprentele sunt determinate de : : A. Ruffini D. confine umoare aPoas[ E. este delimitat6 anterior de cornee B. dulce pe vdrful limbii 37. Camera posterioar[ a globului ocular A. amar pe vdrful limbii B.

corneea serrata \ 47. terminafii neryoase 4.42. rcaln 3. se produce in condifii statice 3. este mecanic[ 4. Mediile refrigerente sunt : l. in derm se gdsesc : l. nu confine vitamina A 49. absoarbe energia radiafiei luminoase 2. pupila 2. fire de plr 45. canalele glandelor exocrine 2. ora 4. Pigmentul vizual : l. rdsturnattr 2. dreaptil : 69 . Imaginea fonnattr la nivelul retinei este l. vase sangvine gi limfatice 3. canalul Corti 3. se produce in condifii dinamice 2. corpusculii Golgi 44. este datii de otolite : 48. este format de ganglionul Corti 2. timpan : 46. se descompune in retinen 3. tunelul Corti 2. are celule cu microvili 4. Perilimfa se gisegte in l. Stimularea receptorilor maculari l. Receptorii pentru cald/rece din piele sunt: l. corpusculii Krause 4. corpussulii pacini 3. mai micl 4. Organul Corti : l. corpusculii Ruffini 2. se descompune in opsini 4. cristalinul 3. cofine tunelul Corti 3. se afl[ in canalul trohlear 43. nompa lui Eustachio 4.

orizontale 2. analizatorul kinestezic 2.amecanismele care participd la reglarea echilibrului contribuie 9i l. se intinde posterior de ora serrata 3. melcul osos 4. 56. timpan pe peretele 2. fereastra oval6 3. este hansParentil 4. cerebelul : 70 . este produs de o gen6 X linkati : 2. Coroida : aparfine tunicii externe a globului ocular 2. Urmdtoarele structuri nu prezintd vase sangvine : l. amlizatod viztral 3. cristalinul 2. trompa lui Eustachio 2. Celulele din 1. sirat 3. Daltonismul se caractenzeazdprin l. dulce se pot percepe in special gustul de : 55. nu percep una din cele 3 culori firndamentale 4. labirintul osos 3. timpanul 4. epidermul 4. melcul SZ. amar 2. [. apare exclusiv la femei 3. corneea 3.50.Lanivelul limbii 1. Urechea cuprinde : l. acru 4. abundenfa de celule cu con 51. perilimfa median 53. coroida S4. ganglionare retinl sunt : 3. amacrine 4.TJrechea medie Prezinti : l. bipolare 57 . posterior are un orificiu prin care iese nervtrl optic l. analizatorul tactil 5.

ajwrge la talamus 4. este format de axonii celulelor mifiale 60. pornegte de la bulbul olfactiv 3. confin celule senzoriale 2. confin cili auditivi 7t . Celulele cu contri : l. sunt de 3 tipuri 3. sh[bate lama ciuruitil a etmoidului 2. Tractul olfactiv : l. se afli in fovea centralis 4. sunt localizate in canalele semicirculare 3.5t. confin celule de susfinere 4. confin iodopsind 2. sunt caracteristice vederii scotopice 59. Crestele ampulare : l.

49 26. A.B. E.pag. pag. l.pag. 45 35. pag.39 5. pag. B.42 23. pag. 47 32.44 39.B.45 36.pag. B. C. 51 58. pag. 5l 19. pag. pag.pag. pag.43 37. pag.pag.pag. pag. pag. A. pag. pag. 38 I .42 27.pag. 49 43.45 54. 45 24. pag. 39 44. C. A. pag. B.38 45. pag. pag. pag.pag.47 31.42 60.E. A.pag.pag. B.pag. A. 49 18. 4. pag. pag. C. 5l 16. pag.44 13. B. 2l. E. E. E.39 30. C. 38 C. A.45 50. D. E. C. D. pag. C. pag. 45 17 .46 33.43 72 . 43 55. A. pag. pag. B. pag. D. 39 38. C.46 22. pag. E.pag. C. COMPLEMENT GRUPAT 41. B. D.D. pag.42 52. pag. C. pag. 45 29.44 34. D.8. 50 12. 38. pag. A. 49 46. 39 D. 39 15.47 20. 3. pag.8. pag. A. 43 E.pa9.47 49.45 14. B. 38 6.46 47 . 45 57 . A. 46 25. 44 9. 50 59. pag. 38 40.43 10. pag. A. pag. 45 51. A. pag. pag. C. B. pag.8.pag. C. 4l 7 1.8. pag.2l C. A. pag. 5l 42. pag. pag. D. pag.49 53. pag.NASPUTVSURI: COMPLEMENT SIMPLU 2. 43 8.44 56.pag.44 E. 45 28.8. 5l 48. A.

Nu elibereazI hormonii in sAnge E' Produc hormoni. substanfe ac[ioneazl la locul de sinteztr r*i 2- Sunt glande cu secrefie intern6: A. C. Nu regleazd pe cale umoralit diferite organe 5. Glandele cu secrefie intern6: A' Produc substanfe pe care le elibere azalanivelul cavitiililor B. Parotida C. Cresc excrefia de K* $i FfD. Ficatul 3. Duodenul nu secretii hormoni B. Cu Na* se reabsoarbeCl'E. Primele 3 E. Produc substanfe pe care le elibere azd. Sunt produgi de unii neuroni hipotalamici Sistemul endocrin: 4. Reabsorb Na** C. Local izatL la baza encefalului B.ranivelul pielii C.GI. 73 . Hormonii ajung la o mictr parte a celulelor corpului $. Afirmafia falstr despre hipofiza este: A. Mai e numitit glanda pituitarl Hormonii mineralocorticoizi: A. Ruxandra Negoi @MPLEMENTUNIC: l. Acfioneazain celulele in care sunt produgi D.ANDELE ENDOCRINE T Asist. Toate 6. Univ. Prezinrd 3 lobi E. Hormonii nu ajung in s&rge E. Localizattpe $aua turceasci a osului efinoid C. Rinichiul nu secretil hormoni c. Joac[ rol in metabolismul sln'ilor minerale B. Nu rcgleazAmetabolismul celular D. Dr. Sunt formate din epitelii secretorii D. _Principalul rol este de regrare a metaborismului celular 9. Cdntlregte 500 mg D. Tiroida B. Pancreasul exocrin D. Nu sunt produgi gi de antrul gastric E. Hormonii: A.

Lobul intermediar constituie 5% dinmasa hipofizei D. Lobul posterior constituie neurohipofiza C. Este situatii strict in partea anterioar[ B. intre hipotalamus gi newohipofizi existii tractul nervos hipotalamo-hipofizar C. Secretil doar hormoni non-glandulohopi C. Prezintii 2 lobi E. Lobul anterior constitui e 25Yo din masa hipofizei C. I 3.activitatera intregului sistem endocrin Adenohipofrza: A. Lobul anterior este partea cea mai denroltatL B. 10. intre neurohip ofizlgi hipotalamus existi hact nervos hipotalamo-hipofizar. Sunt reprezentaafi de cortizon B. Prezintii 3 lobi B. Infre adenohipofizd gi hipotalamus existJl sistemul port hipotalamo-hipofizar D. Lobul mijlociu se mai numepte intermediar D. Circuld in sdnge lega{i de proteine plasmatice B. LH) Hormonii mineralocorticoizi: A. Hipersecrefia determinl sindromul Cushing E. Sunt semlnitori celor secretafi in ovar D. Sunt reprezentafi de aldosteron C. Lobul posterior constituie adenohipofrza 9. Hipotalamusul nu coordoneazd. Nu sunt relafii functionale B.7. Hipofiza nu e legatii prin tija pituitari D. Produc hiperglicemie E. Afirmafia falsi privind hormonii glucocorticoizi este: A. lntre hipofizd gi hipotalamus: A. Produc hipoglicemie Hipofiza: A. Sunt reprezentafi de cortizon C. Hipofrza: A. Lobul anterior gi intermediar constituie adenohipofiza E. Infre adenohipofiz5 gi hipotalamus existii tractul nervos hipotalamo-hipofizar B. Intre hipotalamus gi neurohipofizi nu sunt relafii 1 1. Afirmafia falsi despre hipofizi este: A. Hormoni glandulofiopi (STH. prolactini) D. Hipotalamusul nu controleazL activitatea hipofizei C.care reprezintil o legaflrfl vascularl E. Hormoni non-glandulofiopi (STH.prolactin6) E. Hipersecr{ia apare in boal[ Adisson 12. 74 . Hormoni non-glandulofropi (de ex. Sunt reprezentafi de hidrocortizon D. Are form[ hiunghiulari 8. FSH. Intre hipotalamus gi neurohipofrzAexistd sistemul port hipotalamo-hipofizar E.

Medulosuprarenala: 19.Produce. Aputr pln hipersectriiu de srH inainte a. stimul eazacregterea oaselor in lungime c.14. Nu acfioneazi prin intermediul somatomedinelor 9.i"+ie oe g0% tinteporfiunea I t. Secrettr glucocorticoiii C.la copil oprirea cregterii somatice pi neuopsihice B. Denumit hormon di inhibare a cregterii B. Indivizii sunt de talie inaltd D. ingrogarea btrzelor B' Daci apre drpe pubertate grttrtl*e acromegaria 9 i. Individul are o talie di peste Z metrii E. Secretil adrenalinit in proporfie de Z0% E. Apare prin hipersecrefie de STH !. Cresc exagerat D. Intelectul este afectat E. Apare prin hiposecrelie de srH dup6 pubertate r viscerele Acromegalia: A. Hiposecrefia hormonului somatotrop: A.n gigantism int trrtot nu este afectat D. Hormonul somatotrop (STH): oaselor lungr direct E. Apare oprirea dezvo[erii neuopsihice C. Indivizii sunt de tarie mic4 proporfional denoltaf 20. $.a se exercitit 15. Gigantismul: C. Consecinfele depind de vdrsta de aparilie E. oaselor feftei 9. Toate de mai sus E. Piticismul (nanismul) hipofizar: 1. Intelectul este normal 75 . Afinnaffa false despre hipersecrefia STH este: A' In gigantism apare cregterea exageratil a oaselor fe1ei. Apare prin hipersecrelia de ACTH d"pe pubertate perifericd a suprarenarei 1' lrpt I B. Indivizii sunt de talie inalte C. puu"rt t" 9. Iutujoritatea efecteror A. Ap* prin hipersecrriiu de ACTH D. Genereaz[ boal[ Basedow E. caracteizataprin cregterea oaselor late. Apare prin hipersecrelie de ACTH 17. Indivizii prezintit deficit intelectual D. Aprnr prin hipelsecrllia de STH la copil B. secret' noradrenarina in i. Secretii cate-colmine D. Dac6 apare inanie de pubertate genereazi gigantismul 16. inaintg de pubertaie stimureazd ingrog*.

E numit hormonul luteinizant D.21. Corticosuprarenala secret6: A. Produc hiperglicemie 2T. Stimuleazdovulafia C. Somn E. Secrefia in afara sarcinii este stimulati de efortul frzic D. Dupd nagtere secrefia ei continud sI creascl 23. Glucocorticoizi C. StimuleazLinchiderea pielii la culoare D. Produc hipertensiune C. Mineralocorti coizi B. Stress chirurgical 24. Secrefia de prolactini nu e stimulatJi de: A. Scade concentartia de glucocorti coizi 25. Produc vasoconstricfie D. Dilat6 bronhiile E. Inhib[ secrefia de lapte B. E numit hormonul luteotrop E. E numit hormonul tireofrop B. Sexosteroizi D. Afirmafia falsl despre acfiunea catecolaminelor este: A. Produc bradicardie B. Se mai numegte corticotropina B. Scade nivelul de mineralocorticoizi B. Suptul inhibi secrefia de prolactinl E. Norpinefrintr E. Prolactina: A. Scade nivelul de sexosteroizi E. Primele 3 26. Scade nivelul de glucocorticoizi C. E numit hormonul adenocorticotrop 22. Hormonul adenocorticotrop: A. Efort fizic D. Prolactina: A. Este reprezentat de LH C. Nu stimuleazl melanogeneza E. Inhib[ secrefia glandei corticosuprarenale D. Hiperglicemie C. Acfioneazl la nivelul glandei tiroide 76 . Supt B.Honrronul ACTH: A. E numit hormonul somatofrop C.

Ap*tine neurohipofizei dar gi ud"nohipofizei C. Eliberaz[ hormonul ADH D. Toate 33. Hipersecrefia genereazi hipotiroidie E. Afirmafia fals6 despre modificdrile secrefiei de ACTH este: A. Reduce volumul urinii E. Hormonul tireotrop (TSH): A. Secrefi hormonul melanocitostimulant D. FSH inhibn dezvoltarea tubilor seminiferi C. Hormonul antiditretic (ADFI): lui provoac[ diabet insipid mari provoac[ vasodilatafie C. Lobul intermediar al hipofizei: A. D. LH inhibe secrefia de testosteron D. Hiposecrefia genereazd insuficienfi tiroidiani D. Hormonii gonadotropi: A. FSH cregte secrefia de estrogeni 31. Este numit hormonul antiditretic c. Inhibd secrefia de hormoni tiroidieni B. Hipersecrefia produce diabet bronzat Hipersecrefia produce exces de glucocorticoizi _c. Hipersecrefia lui provoaci pierderi mari de api E. Hiposecrefia produce nanism B. cregte abssorbfia apei ra nivelur nefronului D.28. MSH are un precursor diferit de ACTH E. Cregte diureza 34. Lobul posterior al hipofizei: A. Nu secrectii nici un hormon 32. Hipersecrefia genereazI nanism 30. Se mai numesc gonadoinhibine B. Cregte secrefia glandelor exocrine $ flip"secr{ia B. Este numit neurohipofizI B. Hipersecrefia produce efecte *rl*orito-stimulatoare E. E produs de adenohipofizit D. Elibe reazl oxitocina E. Elibe reazA vasopresina C. Afirmafia fals[ despre vasopresini este: A. In doze 77 . FH nu determinl maturarea foliculului de Graaf E. Hiposecrefia produce deficit de glucoccorticoizi 29. Creqte concentrafia nrinii B. Hipersecrefia genereazi diabet bronzat c. Reprezintil2lo/o din masa hipofizei 9.

Inhib[ contracfia uterului in timpul sarcinii E. Funfional sele 2 perfi sunt diferite 3 7. Confine periferic medulara D. Vasoconstricfie : 4. Hiposeuefia determinl boal6 Conn B. Oxitocina: A. Secrefia medulosuprarenalei este: A. Stimuleazdcontracfia mugchiului uterin in fravaliu D. Toate de mai sus E. Despre secrefia de aldosteron e fals6: A. Dilatil bronhiile 2. Inhibd expulzia laptelui de la nivelul galndei mamare B. Secretii hormoni de naturd glucidici B. Acfiune identicl cu stimularea sistemului nervos simpatic D. in boala Conn apare hipertensiune E. Adrenanne B. Hipersecrefia deJermini sindrom Cushing B. Secret6 cortizol E. Hipersecrefia determini diabet insipid 40. Hipersecrefia apare in boala Addison D. Embriologic cele 2 pa4i au aceeasi origine E. Noradrenalin[ C. Secretil epinefrin[ D. Nu secretil aldosteron 38. Este unictr B. in boala Addison se pierde api 39. Secret[ adrenlini C. Catecolaminele produc 1.35. Corticosuprarenala: A. Acfiune identic[ cu stimularea sistemului neryos parasimpatic COMPLEMENT MULTIPLU: 4l . in boala Conn apare retenfie de apl pi sare C. Bradicardie 78 . Hiposecrefia determind sindrom Cushing C. tn boala Conn apar edeme D. Hipersecrefia determind boala Conn E. Vasodilatafie 3. Este secretat de adenohipofizi C. Glanda suprarenalI: A. Nici unul 36. Este situatii la polul inferior al rinichiului C. Secrefia de glucocorticoizi: A.

Mobilizarcagrlsimilor din rez&Ne 4. Se numeste gugl endemici 3. Hormonii tiroidieni: l. Conftactli pupila 43. Are efect hipercalcemiant 2. Inhibi reabsorbfia tulularl a fosfalilor anorganici 48. Confin celule care secreti insulina 49. Produce hiperfosfatemie 4. Confine celule parafoliculare 4. Parathormonul: l. Produce glicogeno genezdla nivelul ficatului 4. vdscos 3. Confine TSH 2. Calcitonina: l. Secrefia lui este inhibatii de hipercalcemie 3. Insulina: Produce lipogenezl 2. Este secretatli atdt de tiroida cdt gi de paratiroide 47. Au efect hipocolesterolemiant 4. Hiperfuncfia tiroidiani: Este caracterizathde sciderea metabolismului ba?al 2. Sunt formate din celule exocrine 3. Cregte sinteza proteicl la nivelul mugchilor 3. Confine tireoglobulind 45. Efectul catecolaminelor este: Tatricardie 2. Coloidul din struchua foliculilor tiroidieni: l. Confin celule beta secretante de glucagon 2.42. Este un material omogen. Hipertensiune l. Este semetatii de celulele din stnrcttna foliculilor tiroidieni 3. Majoritatea celulelor din stnrctura lor secreta glucagon 4. Au efect hiperglicemiant sub acfiunea FSH 2. Conduce la diminuarea atenfiei 4{. Este singunrl hormon hipoglicemiant l. 3. 79 . Scad metabolismul bazpll 46. 4. Este caracterizatilde aparilia exoftalmiei l. Este hormon hiperglicemiant 4. Eliberarea lor din coloid se face 3. Inhib6 reabsolblia tubulartr a calciului 2. Insulele Langerhans din structua pancreasului: l.

Produc vasodilatafie 54. 56. Cresc frecventa miqcirilor respiratorii l. incepe sI se deryolte la pubertate 57. Laintuneric cregte secrefia de melatonin[ l. Afirmafiile adevarate sunt: l. in evolufia acestei boli poate si apari poliurie 4. Se numegte gland[ Pituitarl Este situattr intre coliculuii cvadrigemeni superiori Se numegte gland[ pineali 55. Glucagonul: Stimuleazi secrefia biliar[ 2. Epifiza: Secretil ACTH 2. Epifrz-a: l. in evolu{ia acestei boli apare glicozurie 1. Se 51. lnboala Basedow-Graves nu apare exoftalmia 3. Catecolaminele contract[ mugchii erectori ai firului de p6r 53. Conduce la complicalii care afecteazdsistemul cardio-vascular 3.50. Stimuleaz[ fo{a de contracfie miocardica 3. 80 . Are rol de organ limfatic 3. 3. Nanismul tiroidian se mai numegte cretinism l. Afirmafiile adevtrrate privind disfuncfiile endocrine sunt: Diabetul insipid apare in hipersecrefia de ADH 2. Hormonii secretafi de medulosuprarenald produc anxietate 3. 2. Intri in componenfa epitalamusului 4. Are localizare refiosternali 4. Diabetul zaharat: caracteizeazdprin valori crescute ale glicemiei 2. Are rol endocrin doar pan6 la pubertate 2. 2. Are legittri strfuise cu retina 3. Catecolaminele stimuleaz[ sistemul reticulat activator ascendent l. 4. Inhibd proteoliza 52. Efectele hormonilor tiroidieni pe aparatul cardio-vascular stilrt: Cresc tonusul mupchilor scheletici 2. Cresc frecvenfa contracfiilor cardiace 3. Mixedemul este generat de hiperfuncfia tiroidei 4. La lumini cregte secrefia de melatonini 4. Timusul: 1. Stimuleazd gluconeo geneza 4. Catecolaminele sunt eliberate in condifii de cildur[ excesivi 4.

Apar hipertensiune 59.5t... Boala Basedow-Graves 4. Boala Adisson: 1. Guga endemicl 8l . Poate fi provocat de tumori 4. in sindromul Cushing: in greutate l. Nanismul tiroidian 3. Apare . Sunt disfuncfii tiroidiene: l. Apare .fa[in lunl plini" 3.ceafa de bizon" 60. Mixedemul 2. Apare deshidratarean 4. Secrefie inadecvattr de glucocorticoizi 3. Existli hiperseuefie de corticosteroizi ale cortexului adrenal 2. Secrefie inadecvatd de mineralocorticoizi scaderea rapidd 2.

s6) 39.58) 45. A (pae. 55) 18. 5s) \ 82 . 56) 36. 57) 27. 5a) t2. C (pag. A (pag. A (pag.8 (pag. 57) 43. A (pag.59) s l. 55) 16. 56) 26. A (pag 57) 40. C @ag. s5) zt. E (pag. 6l) I l. B (pag. A(pag. A (pag. 56. s5) 29. 60) s7. C (pag. A (pag. C (pag.55) 24. A (pag. A (pag. B (pag. D (pae.E (pag. C (pag.8(pag. ss) (pag. 55) zs. D(pag. A (pag.8 (pag.E(pag. D(rag. 5a) 31. 56. 6l) 59.D (pag. A (pag. 57) 42. 5a) l. c (pag. 5a) 10. D (pag. C (pag.56) 38.58) aa. sa) 6. 5s) t7. C (pag. 56) 7.57) 19.E (pag. 55.58) 46. A(pag.E(pag. E (pag. E (pag. B (pag.56) 37. E (pag.55) 33. A (pag. 55) 20. 5a) 5.5s) 34.60) s2. B (pag. 60) ss. 56) 35. 6l) s8. E (pag.58) 47. 60) s6. C@ag. 61) 60. 55) 30. E (pag.S9) a8.57) 14.59) 49. E (pag. E(pag. E(pag.57) 9. 5a) 3. B(pag. B (pag. 57) 41.D 23. 55) 32. A (pag. 5a) 13.RASPUNSURI: 2. CQ'. 5a) 15. s5) 22.E (pag. E (pag. A (pag. A (pag.ig. C (pag. 57) s3.59) 50. s8) 54. 5a) 4. 54) 8. E (pag. 55) 28. C (pag.

cu o excepfie: c. Procesul de glicogenogenezI este stimulat de: A.Insulina stimul eazdurmitoarele procese. Hormonii tiroidieni: A. Glicoliza la nivelul fibrei musculare P. Transportul de glucoz-lla nivelul fibrei musculare ' B. E. Gonadotopii B. B. Stimuleazd absorblia intestinall a C** B' inhiposecrefie auc h o dezvoltare redus[ a sistemului osos. Dr. in hiposecrefie ptoau. Produc hipoglicemie Cresc *abolirmul in mugchii scheletici cresc concentrafia acizilor gra$i liberi plasmatici Reduc stabilitatea membranelor lizozomale Cresc numirul de limfocite circulante 2. sinteza enzimelor lipogenetice la nivelul fesutului adipos C.GLAI\IDELE ENDOCRINE 2 $ef Luq. Insulini B. o incetini rc a denroltarii somatice qi psihice In hipersecrefie produc gu$a endemicd A. Noradrenalind 5. $cad concenfrafia plasmatici a calciului gi fosforului psihic[ normali ? E. D. Ancufa Augustina Gheorghigan-G6l6feanu COMPLEMENT SIMPLU l. Noradrenalina produce: contracfia musculaturii netede din perefii tubului digestiv I Vasodilatafie B. Inhibarea sistemului reticulat activator E. Niciun rtrspuns nu este corect 83 6. Somatofrop E. Bronhoconstricfie pe vasele musculare ascendent A. Se sintetizeaz[ din colesterol: . Glucocorticoizii: c- A. Toate variantele de mai sus sunt corccte E. Cortizol C. Transportul de glucozil la nivelur celulei fesutului adipos E. Epinefrinl D. Corticotopina D. C. dar menfin o dezvoltare 3. Gluconeogenezahepaticd 4. Dilatarea pupilei D. Tireostimulina C.

Boala Conn determinI: A. Cregte numirul de eozinofile circulante D. Inferior fafl de tiroidtr" avdnd relafii anatomice gi funcfionale C. Cregterea aciditiilii urinare 9. inne cele patru glande paratiroide E. Toate variantele I de mai sus l. Celulele a din insulele Langerhans: ale pancreasului A. Glucagon C. Toate variantele E. Triiodotironina C. in boala Addison se produce: A. Tiroxini D. Secretil glucagon C. Hipertensiune C. Diabet D. anterior de laringe B. Forfa de confiacfie a inimii este crescutil sau stimulatd de: A. Diminuarea depozitelor adipoase C. Prolactina 13. Sunt mai numeroase decAt celulele p din pancreasul insular E. Hipertensiune arteriali E. Insulina E. Glucagonul B. Alegefi varianta corect[ referitoare A. Timusul este localizat: A. Are efect hipocolesterolemiant: A. Hiperglicemie B. Hiperglicemie B. Reprezintii 20% din celulele secretorii B.7. Cregte numlnrl de plachete 8. Sc[derea concentrafiei plasmatice a Na* D. Scade numirul de limfocite circulante E. Cregte num[rul de hematii la efectele cortizolului asupra sistemului imun: B. Cortizol D. Nicio varianti de mai sus 10. Au o membranl cu penneabilitate crescutil pentru aminoacizi D. in regiunea gitului. Scade numdnrl de neutrofile C. Superior de phmdni cu aceasta 84 . Toate variantele de mai sus 12. Obezitate E. in cavitatea toracic[ D. Triiodotironini B.

Insuficienfa facultativl a apei la nivelul segmentului proximal al tubului grinifer ale SNC tiroidiani: la anumite vdrste A. Este secretat numai in condifii de stres. D. Survine numai B. Se insofeqte de cregterea metabolismului bazal E. Sunt eliberafi direct in s6nge urmltorele afirmafii. t923 E. Este necesar pentru menfinerea integrit4ii functiilor superioare C. Hormonul de cregtere: Este secretat de hipofiza posterioarl B. E. Ocitocina C. C. B. Hormonul de inhibare a secrefiei de MSH D. Determin[ aparilia exoftalmiei D. Cortizolul: Cregte absorblia B. C. t924 Atat in condifiile unui deficit. Produc efecte caracteristice C. el avind un rol important in reacfia organismului in fala diferitelor agresiruri interne gi externe Acfioneazi prin intermediul unui sistem de factori de cregtere Are efect anabolizantpe toate metabolismele intermediare Stimuleazi crepterea mugchilor gi a tuttror viscerelor de adaptare a A 17.Sunt produqi numai de glandele cu secrefie internl B. It. Stimuleazl sinteza matricei organice la nivelul fesutului osos E. cdt gi in condiliile unui exces de insulinl este compromis6 Sistemului Sistemului Sistemului Sistemului Sistemului cardiovascular excretor nervos \ respirator digestiv A rtivitatea: B. in cea mai mare parte circul[ librr in singe 20.A 14. Paulescu in anul: t920 1922 c. E. Despre hormoni sunt valabile A. Toate variantele de mai sus E. cu o excepfie: formate din epitelii secretorii A 16. Sunt substan{e chimice specifice D. l92t D. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporttr: ADH B. Numai variantele A qi B 15. Se manifestil prin aparifia senzafiei de frig 85 . D. Insulina a fost descoperitii de cercetiitorul romdn Nicolae C. Nu se poate asocia cu gu$a endemicl C. A 19. Inhibe anabolismul proteinelor in ficat D. Actioneazi la distanfi de locul sintezei E.

are rol in menfinerea echilibrului acido -bazic E. Cortizolul stimul eazfabsorbfia intestinali a calciului 26. Activeazi osteoclastele D. Aldosteronul. Shes chirurgical 25. Este sitgatli in partea anterioari a glandei pituitare. Alegefi varianta corectil referitoare la hormonii corticosuprarenalieni: A. Inhibe secrefia tubulara a fosfalilor anorganici B. Aldosteronul cregte diureza B.21. Cregte sinteza de acizi gra$i B. Este un hormon de nattui lipidicn B.Melatonina: A. Este localizatii pe $aua turceasc[ a osului sfenoid E. Parathormonul: A. dar se extinde 9i posterior B. Inhibe gluconeo genez-a D. Nicio variantii 23. incepe sa fie secretati la pubertate E. Cregte captarea aminoacizilor C. Stres psihic B. Au rol vital 22. secrefia lor scade C. Alegefi afirmafia corectii referitoare la hormonii medulosuprarenalieni: A. Cortizolul scade numdnrl de trombocite (plachete) din circulafie C. Are raport anterior cu chiasma optic[ 27 . Scade absorbfia intestinali a calciului E. Stimuleaz[ mineralizarca osoasi C. Stimuleazl catabolismul acizilor gra$i E. Creqte fosfatemia 24. prin acliuni sa dl refinere a Na* in organism. Stimuleazi majoritatea secrefiilor D. inconjoarl complet neurohipofiza C.lJnadintre afirmafiile de mai jos nu este valabitl pentru adenohip oftzil: A. Inhibe sinteza enzimelor lipogenetice E. Lanivelul fesutului adipos. Constituie 77o/o din masa glandei hipofize D. Relaxeazi sfincterele digestive B. in timpul stimul6rii terminafiilor libere pentru durere. insulina: A. Scade proteoliza 86 . Are acfiune frenatoare asiupra deryoltflrii gonadelor D. Scade calcemia C. Secrefia de prolactin[ nu este stimulatii in condifii de: A. Somn C. Hormonii sexosteroizi asigur[ aparilia qi dezvoltarea caracterelor sexuale primare D. Efort fizic D. Hiperglicemie E.

Are localizarcpresternalI A 30.Adenohipofiza secretll urmdtorii hormoni. cu excepfia: MSH A 33. Reglarea activititfii musculaturii scheletice D. ACTH E" TSH 32. LH D. cu o excepfie: Cregterea acidit{ii urinare B. ADH C.Parathormonul este secretat de o categorie de celule numite: Celule foliculare B. Celule principale D. Celule parafoliculare E" Celule insulare 29.A 2t. Adenohipofizei 87 . Neurosecrefia este un proces intdlnit la nivelul: Neurohipofizei B. Reducerea eliminlrilor urinare de ap6 E. Reglarea activitiifii musculahrii viscerale A A 34. Este $i un organ limfoid periferic E. Este o glandl de tip mixt C. Cregterea eliminlrilor trinare de potasiu C. Dispare complet la pubertate D. FSH E" Celulele interstdiale testiculare Leydig B. Reglarea activititfii glandelor exocrine C. pan6 la pubertate B. Alegefi principalul rol al glandelor endocrine: Reglarea activititfii musculaturii sfriate B.Hipersecrefia de mineralocortico izi are urmltoarele efecte. Epiteliul spermatogenic C. Antrului piloric Ai duodenului E.Funcfia endocrini a testiculului este realizatd de: A Tubii seminiferi B. STH D. Timusul: Are rol endocrin in prima parte a ontogen ezei. Reglarea metabolismului celular E. Celule C C. Medulosuprarenalelor D. Rinichiului C. Reducerea elimindrilor urinare de sodiu D. Reducerea volumuluisangvin total A 3l .

Se numesc gi celule parafoliculare C. TSH D. Marilarului C. Hormonii gonadici D. Activitatea lor de sintezi este controlatii de TSH hipofizar 40. Hiposecrefiei de PTH C. LTH C. Secretil calcitonine (CT) E. B. Extremitlfilor E. Hiperfuncfiei tiroidiene B. Condro geneza de la nivelul cartilajelor de cregtere este stimulati prin somatomedine de citre: A. Glanda pituitard: Face parte din diencefal 2. Concentrarea plasmei C. Este situatl labazaencefalului l. Cregterea volumului urinar 39.35. ADH-ul determin[: A. Oaselor lungi B. Se afln h partea posterioard adiencefalului 4. 88 . LH 36. Hipersecrefiei de calcitoninl COMPLEMENT GRUPAT 41. ACTH B. Este localizatii inapoia chiasmei optice 3. Oaselor late D. Concentrarea urinei E. Formarea calculilor urinari se poate datora: A. Prin acfiunea lui. Cregterea elimindrilor de ap6. Insulina C. FSH E. Hormonii sexostercizi 37. Pentru celulele *C" din glanda Se gtrsesc prin urini tiroidl sunt valabile urmitoarele afirmafii. Acromegalia este o boala endocrin6 caracterizatilprin cregterea exagerati a: A. Hipofuncliei tiroidiene D. cu o excepfie: infie foliculii tiroidieni A. Hipersecrefiei de PTH E. Nu vin in contact gu coloidul foliculilor tirodieni D. Oaselor scurte 38. in special B. Sc6derea volumului sangvin D. Hormonii tiroidieni B. Nu este hormon glandulotrop: A. Hormonul somatotrop E.

Deficitul de insulinil nu produce: Polifagie Dezechilibre acido-bazice Poliurie Hipoglicemie 1. L {2.La nivelul ei ajung fibre simpatice preganglionare provenite din marele nerv splanhnic 4. Secretr catecolamine (80% epinefrin 6 si 20o/o norepinefrini) 3. L Hipersecrefia Hipersecrefia Hipersecretia Hipersecrefia de: de gonadostimuline de MSH de hormon tireoftop de corticofiopin[ 45. Paratiroidele l.l. Alegefi afirmafiile corecte referitoare la MSR: Este inervatd simpatic de fibre preganglionare cu originea in jumltatea anterioari a coarnelor medulare laterale din regiunile Ts-Tg 2. Hipoglicemiant Glicogenogenetic Lipogenetic Anaboli zarrtproteic 49. L Epifiza Adenohipofiza 47.Confine netroni simpatici cu prelungiri care vin in iontact cu capilare sangvini l' 4t. Splinei /t. Este eliberatil ln circulafie de neurohipofizi 1. 43. Diabetul bronzat este cauzat 3. 4. Nu inconjoartr comillet zntramedularl a suprarenalei 4. Este capabill sI previnI ovulafia l. Timocitele se gtrsesc in structura: Ganglionilor limfatici Amigdalelor 3. Corticosuprarenala: Nu vine in contact cu capsula rinichiului 2. 4. Timusului l. holactina: Pncvoacl contracfia musculaturii netede a uterului gravid Este secretatil numai la persoanele de sex feminin 3.Alegefi glandele endocrine care secretJi hormoni ce pot avea acfiune frenatoare asupra gonadelor: 3. Insulina este singurul hormon: 2. Timusul 4. L 46. 3. 3. 89 . L 4f. Sintetizeaz[ hormoni de naturl lipidicl l. l. l.Este alcltuit[ din tei zone (gtomerulartr" fasciculati gi reticulati) 3.

Glucidic 4. Nu este controlat de hipotalamus l. Lipidic 3. l. Insulina stimulebz[ lipogene za la nivelul : 2. Glucagon 1. Nivelul plasmatic al acizilor gra$i liberi creqte dupd administrarea de: 2. Extractele de epifiz6 au acfiune pe metabolismul: 2. Stimuleazl diferenfierea neuronalI 2. Alegefi acfiunile hormonilor tiroidieni la nivelul sistemului nervos: 2. Mineral 57. 1. Adenohipofiza 3. fdrt legdtru[ cu activitatea SNC l. Stimuleazl procesul de mielimzare 4. 52. Asigurl dezvoltarea normali a sinapselor 3. Obignuit. Scdzutit dupl administrarea de glucocorticoizi exogeni 3. Anatomic. 3. Crescutil in condifii de stres 4. face parte din adenohipofizE Secretil un hormon care are acelaqi prectnsor ca gi ACTH-ul 4. Cortizol 3. Nu confin lobi: Pancreasul endocrin l. fi cauze ale diabetului insipid: Lezarca nucleilor hipotalamici Secfionarea tijei pituitare Lezarca lobului posterior hipofizar intreruperea tractului hipotalamo-hipofizar 51. Pot 2. 5. Epinefrini 4. Tiroida 5 l. fesutului nervos Ficatului Mugchilor fesutului adipos 56. 4. Corticosuprarenalele 4. Proteic 2. 4. Asiguri procesul de cregtere neuronali 54. Lobul intermediar hipofizar Este format dintr-o lam6 epitelialtr aderentii de lobul posterior hipofizar 2. 3. Secrefia de cortizol este: l. Stimulatl de ACTH 90 .50. Norepinefrini 53. 3.

Mucoase 4. Mugchi l. Piele 9l .Stimuleazl procesele de cregtere gi diferenfiere celulari gi tisulard 59. Stimuleazd secrefia gastrictr 3. Inhibe secrefia gastricl 4.5t. Efectul vasoconstrictor al adrenalinei se exerciti la nivelul vaselor din: l.Sunt eliberali din celulele foliculare in coloid sub acfiunea TSH hipofizar 1. Stimuleazi secrefia biliard 2. Inhibe secrefia biliarn 60. Viscere 3. Glucagonul: 2. Se forme azt rr:in iodarea tireoglobulinei L Sunt sintetizafi la nivelul coloidului tiroidian 3. Hormonii tiroidieni: l.

B (pg.54) 34.56) 26.54. B (pe.D (pe. D (pg.57) 3.s5) 44. A (pg. 51.se) 18.60) 60.55) 30. B (pg.56.8 (pg.36) 48.54. D (pe. A (pe.60) 47. COMPLEMENT GRUPAT 41.s4) 27.s6) 9. C (pe. C (pe.57. E (pe.s8) 2e.60) 46. C (pg. C (pg.58) 54.56) A (pg.54.57) 2.57) 22.56.E (pe.57) 92 . A (pg.56) E (pg.60) le.55) 39. B (pe. C (pe.8 (pe. D (pg.55.54.D (pe.60) 31. D (pe.54) 16. D (pe.54.8 (pe.se) 28. E (pg. C (pe.55) ls.56) 7.8 (pe.se) 24.D (pe.56) 33.85) 8.D (pe.57. E (pg.se) C (pe.E (pe. C (pe.58.54) 17.60) 53. C (pe.57.58.60) 57.ss) 2s. B (pe.nAspuNSURr: COMPLEMENT SIMPLU C (pg. A @9. B (pe. C (pe.60) 23.se) 4. E (pe.se) 12. E (pg.59) 55.59) 40.58) 13.57) 35.55) 36.60) 10.56. E (pe.60) 14.58) 2r.se) 56.se) l.s4) 42.59) 6.58. A (pe. C (pe. C (pe. A (pe. C (pg.55) 32. B (pe. B (pg. 50.55) 52.54) 37. B (pe. D (pg. 4e.54.ss) 4s.Sa.56) 20. A (pe.s8) 5.60) 43.54.D (pe.57) 58.55) 38.D (pe. A (pe. D (pg. C @9.58) se.56) I l. B (pe.

parietalul C. Univ.in sus E.mandibula E frontalul S.25 ani D.occipitalul E"carpiene 4-Dinte oasele nepereche ale neurocraniului face parte: Alacrimalul B.20 ani C.coxalul D.l9 ani E"22 aru ZDin categoria oaselor lungi face parte: Afibula Bscapula C.temporalul D.l8 ani C20 ani l.cu exceptia: Aeste un os median B.Osul sacru prezinta urmatoarele caracteristici.frontalul E parietalul 3-Dintre oasele late fac parte urmatoarele.coxal D.Cartilajele de crestere raman cartilaginoase pana in jurul varstei de: D.SISTEMUL OSTEO-MUSCTJLAR Asist.zat cubaza.varfrrl sau se uneste cu varfrrl coccisului 6Apendicele xifoid ramane cartilaginos aproximativ pana la: Apubertate B. Dr.este asr.este un os nepereche C^are forma triunghiulara D.cu exceptia: Ascapula Bsternul C.40 ani E. Dan State 1 COMPLEMENT UNIC: Al5 ani B.65 ani 93 .

nu poseda cavitate articulara D. cavitatea articulara D.humerus.omoplat si humerus E.5 B.clavicula si omoplat B.in cazul sindesmozelot infie oasele care se articuleazase interpune tesut fibros l3.8 E.fibula D.Scheletul coapsei este format din: A.sunt articulatii fixe B.5 I l.maticea organi ca a osului B.5A% '| l2. ligamentele articulare 94 .8 c.l0 g.clavicula si humerus C.coxal 1O.l4 8.clavicula.capsula articulara C.30% C.7 D.Despre sinartroze este falsa urmatoarea afirmatie: A.7 8.femur C.6 c.tibie B.Osul contine apa in procent de: A.Dintre elementele strucfinale ale arfrodiilor nu face parte: A.T.10 D.Centura scapulara este formata din: A.la nivelul lor se executa miscari foarte reduse E. 8.20% D.80% E.La formarea scheletului piciorului iau parte un numar de oase tarsiene egal cu: 4.humerus si omoplat D.prezinta un grad variabil de mobilitate C.La formarea scheletului mainii iau parte un numar de oase carpiene egal cu: A.25o/o 8.humerus E.membrana sinoviala E.

brahialul E coracobrahialul 17 .Cel mai lung muschi al corpupui este: A^adductorul lung \ B.posterior.tricepsul D.adductorul scurt C-adductorul lung D.biceps D.l4.se gaseste urmatorul muschi Apnonator al mainii B.qoitorul Enici unul 95 .dreptul C.Sub muschiul croitor se gaseste: Aticepsul B.teaca fibroasa Eteaca contractila l6.deltoidul C.In partea mediala a coapsei nu se afla: Aadductorul mare B.endomisium D.triceps.r-anivelul bratului.cvadricepsul C.croitorul D.principalul muschi al umarului este: Abicepsul B. Ecoracobrahial It.cvadricepsul E-adductorul mare medial l9.adductorul Enici unul 20.Dintre muschii de forma circulara face parte: AMuschiul biceps Bmuschiul ficeps Cmuschiul tapez D.bicepsul D.extensor al antebratului : C.perimisium C.dreptul abdominal Eorbicularul buzelor l5-Tecile fine de tesut conjunctiv care invelesc fiecare fibra musculara poarta denumirea de: Aepimisium B.

60% c.nici o afirmatie corecta secusa Zfi.0.un potential de actiune propagat cu o vitezade 30m/s E.filamentul de miozina E.50-10O/secunda D.4 secunde E.0.extensorii degetelor C.2l.Llntetanos complet se poate obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa de: A.lO-S0/secunda C.Dupa denervare.elecftomiograma D.dispare E.calciu Z4.proteinele contacti le D.0.muschiul solear E.creste C.muschiul gastrocnemian D.tetanos C.scade B.3 secunde D.membranaZ C.tonusul muschilor scheletici : A.80% D.1 secunde 8.sarcomer 23 .o B.500/secunda E.5 secunde 2T.Drxatatotala a secusei este de: A.Activitatea electrica a unui muschi poate fi inregishata.0.l0/secunda B.nici o afirmatie corecta 25.40% E.obtinandu se: \ A.0.2 secunde C.Tricepsul sural 22.ln loja laterala a gambei se afla: A.muschii peronieri B.50% 8.ramane constant D.Baza B.5-1O/secunda 96 .Muschii scheletici rcprezintaurmatorul procent din masa organismului: A.450/o molecul ara a contractilitatii este repre zentata de : A.

In B.nici un raspuns corect 33.l-10 stimulilsecunda Afibrele elastice din perimisium B.primul minut D.20% 8.de 50.02 sec C.0.04 sec D.fibrele conjunctive din muschi C.Baza anatomica a elasticitatii muschilor este reprezentata de: 32.sustinerea posturii cdrpului D.conhactia obtinuta in urma reflexului miotatic E.I 00 stimulilsecunda E.01 8.peronieri 97 .Tetanosul incomplet se poate obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa: Acrescuta Bmedie C.0.nici o afirmatie corecta 30.sarcomer E"nici un raspuns corect 3l.pri4ele 45-secunde jurul articulatiei soldului Aadductori 34.In energie calorica se fransfonna un procent din energia chimica egal cu: A.80% 29.fesieri D.30% 8.05 sec E.fibrele elastice din muschi D.Reprezinta o contractie izomefrica: Afrisonul B.primele l0 minute E.28.de contractie a unei secuse musculare drxeazain medie: sec 40.de 10-20 stimulilsecunda D.50% D.maseteri E.coapsei se gasiesc muschii: C.Necesitatile energetice ale metabolismului muscular sunt satisfacute in cea mai mare parte rcrob dupa : Aprimele 5 minute B.sistola cardiaca C.primele 2 minute C.70% c.Faza.0.

Dupa originea lor.100/o COMPLEMENT GRUPAT 41.m.grosimea muschiului B.pectoral mare 38.oase scurte 98 .Dinfie muschii anterolaterali ai aMomenului face parte: A.tensiunea muschiului vattaza C.intensitatea stimulului aplicat D.80% D.dreptul abdominal D.m.m.ftapez E.Dinfre substantele toxice pahrnse in organism.raman constante atat tensiunea cat si lungimea muschiului E.si pe care oasele le retin.40% E.v ariaza lungimea si tensiunea rnuschiului B.nici unul 39.deltoidul C.nici o varianta corecta 40.In timpul contractiei izotonice: A.tensiunea muschiului creste mult D.oase de membrtura 2. lunguimea muschiului C.nici o afirmatie corecta 36.oase de cartilaj 4.3 S.oase lungi 3.Amplitudinea secusei vanazaproportional cu: A.durata stimulului aplicat E.F E.Ca D. biceps B.diafragma C.Are forma de cupola: A.Osul contine reziduu uscat in procent de: A.Pb T C.nu face parte: A.m piramidal B.20% B30o/o c.m.Hg B.nici o afirmatie corecta 37.oasele se pot imparti in: l.lungimea ratnane constanta. romboid D.toti E.

Dinfte oasele late face parte: l.vomerul Zlacrimalul 3mandibula 4maxilarul 45.indreptat in sus.neregulate 99 .oaselor oaselor membrelor 4.ovine din sudarea celor 5 vertebre coccigiene 3.fibula 3.se articuleaza lateral cu humerusul 4.usor convexe 3.Amfiartozele pot avea suprafete articulare: l.ue forma triunghiulara cu baza.oaselor scurte Zmselo r bazni craniului 3.coxalul 4.Despre scapula este falsa afirmatia: l.oaselor boltii cutiei craniene 4{.Perechile XI si l-nu au cartilaj 2-se numesc false 3.in jos 4.rrlna 43.este asezata cu baza in jos 4g.Despre coloana vertebrala este adevarata afirmatia: l.plane 4.nu ajung la XII de coaste: stern \ 4.cuprinde 7 regiuni 2-prima vertebra cervicala se numeste axis 3.cifiozele sunt intalnite la nivel cervical 4scoliozele sunt ctnburi in plan frontal 4T.este un os pereche 46.este un os lat 2*ue forma triunghiulara 3.Despre osul sacru este adevarat ca: l -yarfrrl sau.parietalul 2.usor concave 2.Dintre oasele nepereche ale viscerocraniului nu face parte: l.42.se articvleazacu sternul prin intermediul cartilajului coastei X 4t.se uneste cu bazacoccisului 2-pr.Osificarea encondrala da nastere: l.

muschiul triceps sural 4.Dinfie muschii fusiformi nu face parte: l.muschiul gastrocnemian 2.adductor scurt 4.fazade contactie 3.Secusa musculara are urmatoarele componente: l.se ldeltoid I La .In planul profuird al lojei posterioare a gambei nu se afla: I .triceps stral 3.muschiul piramidal al abdomenului 3.muschiul solear 3.adductor mare 2.faza izometrica 57.gastrocnemian 4.manifestarile termice se datoreaza fenomenelor termice din fibra musculara 3.tibial posterior 54.muschiul tibial posterior 56.Inpartea mediala a coapsei gasim urmatorii muschi: l.fesieri 53.50.randamentul confiactiei masei musculare este de 3A% 2.tricepsul 4.nici o afirmatie corecta r00 .70% din energia chimica se transforma in energie calorica 4.brahial 3. afl a urmatorii muschi : 2.fan de latenta 2.croitor 3.solear 2.faza de relaxare 4.biceps bratrial Sl.diafragma 5 nivelul bratului.bicepsul 2.In loja laterala a gambei se afla muschii: l.In legatura cu manifestarile termice ale contractiei musculare este adevarat ca: l.triceps 4.anterior.

Dinhe substantele toxice patunse in organism.colagenul 60.Despre tonusul muscular se poate afirma ca: l.prezinta 4 vertebre sacrale 4.nu este de nafura reflexa 3.dupa denervare tonusul muschilor scheletici scade 2.prezinta 8 vertebre cervicale 2.dupa deneryare tonusul muschilor scheletici dispare 59.Ca 3.dupa denervare tonusul muschilor scheletici creste 4.St.si pe care oasele le retin.prezint a 12 vertebre toracale l0l .prennta 4 vertebre lombare 3.Pb 4.nu face parte: l-Hg 2.Despre coloana vertebrala sunt adevarate afirmatiile: l.

70) 2s.A (pag.63) 4.C (pag.7l) s7.7l) 27.65) 7.D (pag.69) 20.69) 2t.65) 49.8 (pag.C (pag.C (pae.D (pag.67) t4.70) s4.D (pag.68-69) 38.65) 47 .D (pag.65) 8.B (pag.A (pag.A (pag.A (pag.E Qns.68) 39. B (pag.B (pag.65) 48.7l) 30.8 (pag.68) 16.A (pag.70) .A (pag.A (pag.66) 60.70) 22.8 (pag.67) l3.68) t7.C (pag.71) 26.E (pag.A (pas.B (pag.D (pag.63) 2.E (pag.70-7t) 33.8 (pas.70) s9.65) I 1.7l) s8.6a) 4s.C (pag.63) 3.D (pag.C (pae.63) 43.65) t2.65) 10.70-7t) s6.68) sz.8 (pag.69-70) 3s.8 (pag.C (pag.D (pag.69) l9.69) 53.64) 6.8 (pag.67) 50.D (pag.A (pag.66) 40.7l) 34. 32.7l) 36.C @ag.70) 5s.B (pag.7l) 29.A (pag.RASPUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU l.E (pae.B (pag.C(pag.C (pae.D (pag. E (pag.C (pae.C (pag.B (pag.D (pae.6a) 46.C (pag.68) l s.B $ns.A (pag.6s) 9.B (pag.7l) 28.70) 24.7l) 3l.6a) 5.C (pag.66) 102 .C (pag.68) 5l .68-69) l8.70) 23.C (pag.63) 44.63) 42.A (pag.66) COMPLEMENT GRUPAT 41.70-71) 37.8 (pag.

Nici un raspuns correct : 6. Auditiv B. Osificarea encondraltr realize azil : A. Respirator D.Blocarea activitiifii centrelor de osificare primitivi B. Cardiac B. viscerocraniul confine segmentele iniliale ale aparatelor : A. Trecerea de Ia osificarea desmali la osifi careaencondrale &ifrcarca C E Crcgterea oaselor scrnte gi oaselor bazei craniului Cregterea oaselor desmald realizeazd : A. Cregterea oasielor membrelor C. P6trulderea capilarelor epifizare in cavitatea medular6 D. Cregterea in grosime a oaselor lungr E.Der{o\\areacarti\aiu\ui{iatrzo-epitrzar 3.Crcgterea oaselor membrel or bollii cutiei craniene D. Sistemul nervos somatic D. Acustico-vestibular D. Sistemul nervos central E. Cregerea in lungime a osului E. Cregterea oaselor bollii cutiei craniene B. Vascular C. Vestibular C. Cregterea cavitlifii medulare osoase 4. Transformarea fesutului osos compact in fesut osos spongios E. Endocrin E. Toate raspunsurile sunt corecte 103 . Neuocraniul addpostegte A. Nici un rdsprurs correct 5- Viscerocraniul confine segmentele periferice ale analizatorilor A. Cutanat E.NSTDMUL OSTEO-MUSCULAR 2 fd Lucr. Transformarea fesutului cartilaginos al embrionului in fesut osos al adultului C. Mtrduva spinlrii : C. Encefalul B. Cregterea claviculei gi a mandibulei D. Dr. Coman Laurenfiu COMPLEMENT UNIC: lProcesul de osteogen ezt constd in A.

Vomerul D.4-5lombare C. Vertebrele diferitelor regiruri sunt in numtrr de : A.4-5coccigiene E. 8 oase B.4-5coccigiene E.4-5sacrate D.8 oase liungi predomin[ : E. Parietalul B. La oasele A.7 cervicale 8.32 -34 D.30 -32 A.7 .30 -34 E.7. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt : A. Temporalul 8.6-8oase D.33 -34 8. 3t -34 12. 6 oase : C. 4 oase pereche gi 3 oase nepereche 10. Initlimea gI ldlimea D. Toate raspunsurile sunt corecte 13. L{imea B. Etmoidul 9. Specificafi num[rul corect de vertebre : c. Oasele pereche ale neurocraniului sunt A. 104 .12 toracale D.xila E. Ma.4-5lombare C. Nici una din cele de mai sus I l. Coloana vertebrali are un num[r de vertebre egal cu : A. Toate raspunsurile sunt corecte. CometuI nazal inferior : B. Lungimea E. Neurocraniul este format din A. l0 8. Palatinul C. 4 -5 sacrate . Ldfimea gI lungimea C. Maxila E. Occipitalul C. Malarul D.

Este situate /e linia mediantr a toracelui D. Omoplatul C. Toate raspunsurile sunt corecte 17. Se impart dup6 regiunile clrora le aparfin D. Curbwile sagitale ale coloanei vertebrale au urmltoarele caractere : A. Nici un rdspuns correct l0s . Vertebrele au urmtrtoarele caractere cu o excepfie : A. Cea toracali are convexitatea anterior D. Cea lombarl are concavitatea posterior E. Scad rezistenla coloanei vertebrale C Cresc elasticitatea coloanei vertebrale D. Arc vertebral situate in partea dorsali E. Nici un raspurur nu este correct A).14. Este situate in partea posterioar[ a toracelui E. Ultimele l0 perechi E. Toate rtrspunsurile sunt corecte It Din cele 12 perechi de coaste se unesc cu sternul A. Sunt dispuse una deasupra dteia B. Corp vertebral situat posterior 16. Extemitatea externi a claviculelor E. Prezintil 5 regiuni E. Este un os lung B. Primele l0 perechi B. Sunt patologice B. Cea cervicalil are convexitatea posterior C. Arc vertebral situat in partea ventrali B. Este un os scurt C. Sternul are urmdtoarele prpprietiifl : A. Sunt in num[r de trei B. Primele 8 perechi C. Vertebra este formatlt din : A. Sternul se articuleaz[ cu : A. Ultimele 2 coaste B. Sunt localizate la nivel cenrical. Corp vertebral situat in partea dorsali C. Nu sunt dispuse metameric C. Humerusul D. Ultimele 7 perechi D. Formeazd coloana vertebrall 15. Ultimele 8 perechi : 19. lombar gi toracal E. Garntr vertebralI situatit lateral D. Curburile sagitale ale coloanei vertebrale : A.

Coloana vertebrali lombard C. Nici un rispuns correct E. Se pot osifica cu vdrsta : : 27. Este un depozit de sdruri minerale B. Oasele au urmdtoarele roluri: A. GenercazAo parte din elementele figurate D. Intervin in apfuarea organismului prin producerea de anticorpi 25. Scheletul piciorului este format din A.La formarea bazinului particip[ A. 8 metacarpiene C. Menfine echilibrul fosfo . 8 tarsiene E. Toate elementele de mai sus : 106 . 8 carpiene : 22. Nu posed[ activitate articularl C. Sacrul D. 12 falange E. 7 oase tarsiene : 24. 8 oase metatarsiene D. Cavitatea articularl D. inhefin echilibrul acido . Ligamentele articulare E. 12 falange D. Membrana sinovialtr C. Sunt articulafii fixe B. Scheletul miinii este format din A. Reprezinthun depozit de proteine al organismului E. Femurul : B.calcic C. 8 oase tarsiene B.bazic B. Sunt articulafii imobile E. Capsula articularl B. 5 oase tarsiene C. Reprezintlelementul activ al aparatului locomotor C. Dinte rolurile fesutului osos enumerate mai jos una nu este real[ A. Menfine echilibrul acido . Care dintre urm[toarele elemente stnrcturale aparfin anrodiilor A.basic B. in aceste articulafii se executll migclri ample D. Care dintre urmitoarele afirmafii despre sinartroze nu este reali A. Sunt corecte numai rlspunsurile 2 gi 3 23.21. 5 carpiene B. Este un depozit de calciu 26. Produce elemente figurate D.

Mugchii mimicii : A.parietali E. Sternocleidomastoidianul D. Frontalul C. Sunt numai dilatatori ai orificiilor D.30 o/o in ralnst cu greutatea corpului : 33. Fibrele musculare se inseri pe oase prin : A. Filamentele de actin[ E. Sarcomerul D. Elasticitatea E. Temporo . Septuri D. Au rol in determinarea expresiilor fefei B. D. Contractilitatea C. Temporalul E. Mqchii masticatori A. Tendoane E. Maseter 30. Sunt mugchi netezi E. Sarcolemi B.35 % 8. 4. Proteinele conffactile B.25 % D. Dinhe muqchii gdtului fac parte : A.2t. Nici un raspuns correct 29. Nici un raspuns correct 31.40% E. Hioidieni D. Proprietitlile mugchilor scheletici sunt urmtrtoarele cu o excepfie : A. Parietal C. Excitabilitatea B. Care dinbe urmiltoarele elemente reprezintll bananatomicl a conhactilitefii musculare : A. Endomissium C.45 % c. Frontal sunt reprezentafl prin : B. Sunt numai constrictori ai orficiilor C. Maseterul B.Mugchii striafl reprezintil procentual. Filamentele de miozinl rc7 . Epimissium 32. Sarcolema C. Extensibilitatea Plasticitatea t 3d.

Este unitatea morfo-funcfionald a miofibrilei B. 30 m/sec D. Mitocondriile C. Confiacfia izometricd a mugchiului striat consttr in : A. Cerebelul 3.35.10 m/sec C. Precizali caf. Aparatul Golgi D. Toate : confiacfiile muqchilor din organism sturt tetanosuri gi nu secuse deoarece : A. Dac[ stimularea scade se fiansform[ in tetanos. Se produce pufini cildtni E.latenfl gI relaxare B. Poate fi izometricl sau izotonicl E. Frecvenfa stimulilor nu poate fi prea micd E. Sctutarea mugchiului B. Proporfional cu frecvenfa stimulilor E. Tnrnchiul cerebral 4. Tensiunea in mugchi rimdne constantd C. Este delimitat de doui bewiZ E. Confine filamente de actini 9i de miozind C. 0. Comanda voluntari se transmite la mugchi prin impulsuri cu frecvenftr mare C. Confine doul benzi H 37 . Ribozomii B. Sarcomerul se caractenzeazdprin urmdtoarele cu o excefie A. Secusa muscularl : A. Amplitudinea ei variazi invers propodional cu intensitatea stimulului aplicat COMPLEMENT GRUPAT l. 40 . Are dou[ faze:. Se produc numeroase secuse cu o perioadi de latenfi mare 39.05 mlsec B. Potenfialul de acfiune al mugchiului striat vitezd de : I se propagl in lungul fibrei musculare cu o A. D. Perioada de relar<are a fibrlor musculare este scurtd D. Netrocraniul confine 2. 0. Durata totali la mugchiul striat este de I min. Sarcomerul 36. Proteinele contractile E. Perioada de laten{6 a secuselor este prea mare B. Se scurteazl in contracfie D.e dintre urmdtoarele reprezinthbazamolecularl a contractilifiifii musculare : A. C. Nu se efectueazi lucru mecanic extern D. NumEnrl de fibre musculare antrenate in contracfie este limitat 38. : Emisferele cerebrale . Glanda hipofiz[ r08 l.80 m/sec 40.

Confine segmentele initiale ale aparatelor respirator gi digestiv 4. l4 tarsiene 4. Sunt in numlr de 14 perechi 4. l. Este alcituit din 8 oase Oasele perechi ale viscerocraniului sunt 2. Asiguri deryoltarea bazinului osos 109 . DI naqtere oaselor membrelor 3. Primele 7 perechi se articul@zddirect cu sternul 3. Realizarea migcirilor. : Osificarea desmalI Asigrrl cregterea in lungime a oaselor lungi 2. : pe sqrma periostului 4. Confine mdduva spindrii : Scheletul mdinii confine urm[toarele oase 8 falange 2. Confine segmental periferic al unor analizatori 3. Srurt acoperite de periost 4. Se articuleazlpoterior cu coloana vertebraltr Care din urmitoarele funcfii aparfin oaselor : Menfinerea echilibrului acido . Formeazl oasele felei 2. Este segmental axial al tnnchiului 4. 5 metacarpiene 3. Cartilajele articulare pot avea una sau mai multe caracteristici Iau nagtere din cartilajele de cregtere 2. Acoperl epifizele 3.electrolitic 4.basic l. Care dintre urmtrtoarele caracteristici ale coastelor sunt adevtrrate 2. Este formati din 33 . D[ nagtere oaselor bollii cutiei craniene l. : Se articuleazl. Menfinerea echilibrului fosfo .calcic 3.34 de veretebre 2. 3. Sunt cartilaje hyaline l. acfionflnd ca pdrghii l. Vertebrele sunt dispuse metameric 3. 4. : Manilare Vomerul Zigomatice Mandibula Despre coloana vertebrali se poate afirma : 1. 8 carpiene l. Menfinerea echilibrului hidro .Viscerocraniul prezintL caracteristicile urmtrtoare : 1.posterior cu sternul 2.

l. Contractilitatea 2. 3. este precedati de o perioadi de latenfi 4. l. l. Se bazeaz[ pe existenfa proteinelor contractile ca bazLmolecular 15. Conftacfia musculari este consecinfa : 2. Este proprietatea specifici numai mugchiului in stnrctura fibrei musculare intrtr 2. 4. l. Poate fi izometrici sau izotonici l.10. l. Traverseazi sarcoplasma tuturor miofibrilelor Este situatil in mijlocul discului intunecat Se inseril pe partea externi a sarcolemei fibrei musculare solidarizeaziltoate miofibrilele in timpul confiacfiei ll0 . Sebazeazipe existenfa sarcomerului ca unitate anatomicl 4. : Produc o cantitate mare de cilduri Sunt datorate fenomenelor biochimice din fibra musculari 70% din energia chimic[ din mupchi se hansformi in c6ldurd in repaus nu se produce c6ldtn6 I 1. 3. 3. 4. 4. Excitabilitatea fibrelor musculare este consecinfa 2. 12. 3. : Sarcolema Miofibrilele Sarcoplasma Capsula periferictr : 16. 3. Loja posterioari a gambei confine mugchi care au urmdtoarele acfiuni 2. Permeabilititfii selective Conductanfei ionice Pompelor ionice Polariztrrii electrice membranare MembranaZ: 2. Produc extensia piciorului Produc extensia degetelor Joactr un rol determinant in actul mersului Produc extensia gambei pe coapsi : 14. Secusa este : O contracfie musculard simpld 2. 4. 4. Are o fazdde contracfie qI una de rela<are 3. SctrtErii tendoanelor Scurtiirii sarcomerelor Contracfiei filamentelor de actintr pi de miozini Alunectrrii filamentelor de actini printre cele de miozinl : 13. Manifesttrrile termice ale contracfiei musculare se caractenzeazfprin 2. 17. 4. Reprezintif capacitatea de a dezvolta tensiune inile capetele sale 3. 3. 1. l.

01 sec 4. Metabolismul muscular este : l. tetanici este : Este contracfia musculari normal[ in organism Este rezultatul aplic[rii unui stimul repetitiv.It. Dureazl0. Acum are loc manifestarea eletrictr a confiacfiei. la intervale mici gi regulate Se inscrie pe miograml printr-un platou Este rezultatul aplicirii unui stimul mic electric pe nervul motor 19.Fazade latenftr a secusei musculare : Are o drnatil specifici fiec[rui tip de mugchi 2. Duptr cca I o16 de la efort devine din nou anaerob l. Duptr primele cca2 min de effon metabolismul devine aerob 4. Contracfia 2. 4. Aerob la inceputul unui efort intens 3. lll . l. ?fi.90 de secunde ale unui efort moderat 2. Anaerob in primele 45 . Precede fazade contracfie 3. 3.

D t4. t7. A 22. E 2t. E 31. 18.C 3.D A A 9. 12.A 3.B 1. D 32.D 33. t6.C 6.B 4.C 10. E E E 15. A 14. B ll. l. C C D E 37. A t7. D tt2 .B D D 20.C 7. C 8.E 27.8 24. A 29. 36.E 9. A 11.C 4. 19.E 10.8 38. A 20.E 5. 34. C 28.nASpUNSURI: COMPLEMENT UNIC: COMPLEMENT GRUPAT: 2. E 12.8 8. C 5. C 30. B 19. A 16.E 2. C 40.D 13. B 15.8 25" C 26. C 23.D 18.B 7.A 6. 35. c 13. C 39.

HCI are urmatoarele efecte: A. Pancreas C. Prezinta haustre E. Mg'* 2 Despre pepsinogen se poate afirma c6: A. Ileon B. Reduce Fe2* absorbabil D. Hidrolizeaz[ emulsiile lipidice C. Na* E. Bogdan Diaconescu COMPLEMENT SIMPLU: l.SISTEMUL DIGESTIV 1 Asist. cu excepfia: A. Reduce Fe3* absorbabil 6. liltiazeprocesul de digestie in general 3. Secrefia sa este intribatil de secretinl gi gastrini B. Electoldii care se gisesc in salivi in concentrafie mai micl decdtiin plasma sangvin[ sunt umtrtorii. Este necesar pent r digestia lipidelor C. Orofaringele E. KC. Secrefia sa este stimulatil de acetilcolinl E. Prezinta fibre musculare longitudinale C. Urmatoarele afirmatii despre hpaza gastricd sunt corecte: A. Este o enzimd proteoliticl activi in mediu alcalin (pH optim D. Tubul digestiv este format din urmatoarele. Prezrntafibre musculare circulare B. Scindeazi proteinele in aminoacizi B. C** B. Dr. Este inactivat in contact cu pepsina C. Este prezenti numai la sugar D. Se activeazi numai in contact cu HCI E. Colon sigmoid ll3 . Hidrolize azL gelatina 5. cu excepfia : A. Stimuleaz[ lipogeneza E. Prezinta fibre musculare oblice D.5) afirmafii sunt corecte cu excepfia: A. Este o enzim[ cu activitate extrem de intensl B. CID. Prezinta tenii a 4. Cavitatea bucali D. Univ.8-3. Pentru colon urmatoarele 1.

Sunt celule G E.Lanivelul stomacului au loc urmatoarele: A. Prezintl conhacfii faringiene automate E. Timpul faringian al deglutifiei: A. D. Nu se absorbe glucoza. 10. Secreta o glicoproteintr necesar[ pentru absorfia intestinali a vitaminei Bo C. Hipofiza 13. Poate fi activat gi de pepsina anterior formatii Este activ in mediu alcalin (pH 1. Timusul . Constil in impingerea alimentelor spre faringe. Excreta metale grele 8. C. Intervine in digestia amidonului crud D. Secreti mucus .8-3. Sunt localizate in regiune antrall D. Sunt enzime secretate de stomac urmltoarele cu excepfia A. Lipazagashicd B. Intervine in menfinerea echilibrului hidroelecfiolitic C. Urmatoarele sunt glande anexe ale tubului digestive: A. Glanda submandibulari B. etanol gi api E. Este secretat sub forma activl B. Este activat numai in contact cu HCI C. fiind sediul principal de absorblie B. Pepsinogenul: A. Glanda pineali E. Are ca rezultat prevenirea refluxului gasto-esofagian B. Absorbtia doar a Na* in cantit6fi mici D.5) l. Secretil o hpoproteinl necesard pentru absorfia intestinald a vitaminei Brz B. Absorbfia tuturor aminoacizilor. Gelatinaza : g. 12. E. Absorblia substantelor solubile in glucide pi glicerini C. Este un timp voluntar C. Labfermentul C. Glandele suprarenale D. Are rol bactericid B. Lubrifiazi alimentele E. Urmatoarele roluri ale salivei sunt corecte cu excepfia : A. Mucusul gastric D. il4 . Absorfia unor substanfe foarte solubile in lipide.7. Poate fi oprit ln mod obignuit D. Celulele oxintice: A. Pepsinogenul E. I Scindeazi proteinele in aminoacizi.

Secretini care inhibe secrefia E.8-3. Gastrini care inhib[ secrefia B. Urmatoarele A. 17 Se active azdin prezen[aHcl Se activeazi numai in contact cu pepsina anterior formatd Scindeazaproteinele . Acetilcolinesteraz[ C. 5 C. Pepsini 15. Ph E. cu excepfia: E. Nernoni ai sistemului nervos enteric C. Secrefia HCI este influenfatii de: A. Actioneazi in mediu acid. Aminoacizi D. D. Evacuarea secrefiei biliare se realizeazdpin: A. Lanivelul stomacului are loc absorfia urmatoarelor substante. Glicerina \ C. Somatostatin[ care stimuleaz[ secrefia 16. independent de alte mecanisme 115 . Contracfie sfincterientr D. Labferment D. Are ca forma activ[ pepsinogenul B. cu excepfia : A. Conhacfiei musculahrii vezicale E. Na* E. Acizi gra$i B. afirmatii legate de pepsinr sunt corecte.t4. in compozilia bilei inft[ urmatoarele. Stimulareasimpaticd B. Acetilcolini care inhibl secrefia D. Gastrini B. Secrefia patcreatici confine: A. Mecanisme newoase gi umorale C. Electrolili D. Inhibitorul tripsinei E. Proteaze D. Amilaze B. K- It. Lecitini E. la un ph optim intre 1. Lipaze C. Forfa confiacfiilor gastrice este controlat[ de: A. 19. Toate variantele de mai sus. Colesterol B. Glucozi C. Mecanisme stict nervoase. cu excepfia: A. Pigmenfi biliari 20.

Lipidelor neemulsionate B.0. E. Tuturor proteinelor ingerate C. Gelatinei E. precum bilirubina 22. 500-1200 glzi B. 23. I elkgcorp E. Au rol de a inhiba motilitatea intestinalE B. Gelatinaza D. 5elkgcorp / kg corp ll6 . Secretat[ in timpul perioadelor interdigestive C.Dietazilnic[ proteic[ a adultului A. C. Amilaza C. 0. 0. 25-160 glzi C.21.7 g lkgco{p este de: B.5-0. D. Necesard pentru digestia gi absorfia tuttnor alimentelor E. Scad absodia monogliceridelor C. Lipaza . Colecistokinina B. Au rol bacteriostatic D. Sunt liposolubile. 3elkgcorp D. Sarurile biliare: A. Maltozei a 25. Realizatd de c6tre hepatocite gi celule ductale D. Lactozei. Sucul gastric actioneaztr asupra: A. Secretattl in cantitate de 1200-1 500 mUzi B. Lactoza D. Taharaza B.5. 10 e C. Secretia biliard este: A.7 elkecolp 60-80% din dieta 50-60% din dieta 26. Glucidele majore ale dietei sunt reprezentate de: A. Bila confine urmatoarele enzime: A. Au in componenf[ enzime gi pigmenfi biliari E. Monozaharide 2T. Nu confine enzime 24. Necesari pentru excrefia unor substanfe solubile in api. Maltoza E. Aporhrl de glucide este de: A. Peptidaze E. D.

Glandele oxintice A B. Vitamina E" Vitamina A A C D E K secretii urmitoarele. Fe2* D. Factorul intrinsec Vitamina \ Vitamina Bl2 Vitamina C Vitamina K A 3f A Na* B.Gastrini Factor intrinsec HCI Mucus Pepsinogen il- urmatoarele sunt dizaharidaze intestinale. cu excepfia: Vitamina B. Maltaza E" Taharaza A : $iM"- A tabfermentul ac[ioneazl in prezenfa ionilor de : C** c.r @- B. Vitamina D. C.r E. in colon se secreti Fe3* : c.K de mai sus. E. C.Lhmntoarea vitamind stimuleazl absorblia A fierului : B. Lactaza D. If E" Na* . Nici una din variantele @. cu excepfia Glucuronidaza B.@" Sunt vitamine liposolubile. E. D. Vitamina C. cu excepfia : a'. lzomaltaza C.D D. D.Mg'* D. E.E B. C** tt7 . se absoarbe AA calciul din intestin cu ajutorul vitaminei : c.

35. Care din urmatoarele afirmafii legate despre proteine sunt corecte: A. Existia sisteme de transport Na-independente cu rol in absorfia aminoacizilor B. Exista sisteme de transport Na-independente cu rol in absorfia dipeptidelor C. Exista sisteme de transport Na-dependente cu rol in absorfia tripeptidelor D. Se absorb ca polipeptide E. Se absorb aproximativ 50-600/o dintotalul proteinelo ingerate.
36.

Lanivelul intestinului subtire apa:

A. Se absorbe activ in componenfa chilomicronilor B. Se absoarbe activ prin gradient osmotic C. Se absoarbe activ D. Se absoarbe ca unnare a gradientului osmotic creat de absorfia electolililor E. Nu se absoarbe
37. Vitaminele hidrosolubile se absorb: A. In componenta miceliilor

B. Prin gradient osmotic in intestinul sublire proximal C. Prin hansport facilitat Na-Independent D. In intestinul sublire proximal E. Vitamina C stimuleazaabsortia lor.
38. Urmatoarele afirmafii despre lipide sunt corecte: A. Se absorb prin difuziune pasivI B. Se absorb independent de sdnrile biliare C. Se absorb prin tansport activ Na-dependent

D. E.

Dieta normali zilnic[ vanazdintre 250-800 glzi Inainte de a fi digGate lipidele hebuie transformate in picaturi cu diametrul l0-50lrm.

39. Fierul se absoarbe: A. Numai in jejun B. Fe2* se absoarbe mai usor decat Fe3* C. Vitamina C inhib[ absortia fierului D. Fe2* nu se absoarbe. E. Numai in ileon 40. Aminoacizii se absorb prin mecanism: A. Activ cuplat cu Fe2* B. De pinocitozd r C. Activ cuplat cu Na* D. Pasiv E. Nici rurul de mai sus.

COMPLEMENT GRUPAT: 41. Urmatoarele celule pot secreta mucun: l. Celule speciale aflate in epiteliul intestinal 2. Celule speciale aflate in criptele Lieberkiihn

3. Glandele Brururer 4. Celulele pilorice.

118

4Z.Enzime proteolitice se gisesc in: Sucul gastric 2. Sucul intestinal 3. Sucul pancreatic

l.

4. Bila

43. La

nivel intestinal dinte urmatoarele substante l. Toti electrolitii 2. Lipidele 3. Aminoacizii 4. Apa

se absorb pasiv

U.

Prin substanfele con{inute, saliva are urmatoarele roluri in digestie: Bactericid 2. Inlesnegte masticafia 3. Incepe digestia amidonului preparat 4. Favorizeazl vorbirea

l.

45. La nivelul stomacului

2. Lipide 3. Etanol 4. Vitamine
46. Mucusul gastric: Este secretat de celulele oxintice 2. Este secretat dC unele celule pilorice 3. Are rol in protectia mucoasei fata de pepsina 4. Are rol in protectia mucoasei fata de HCI

l.

se absorb:

Apa

l.

47 - Carc

2. 3. 4.

l.

din urmatoarele enzime nu sunt secretate in lumenul intestinal? Maltaza Lactaza Zahanza Dizaharidaznle

48. Urmatoarele afirmatii despre HCI sunt corecte:

Activeaza pepina 2. Reduce Fe2* 3. Secretia sa este stimulata de somatostatina. 4. Asigrna un pH optim pentru actiunea pepsinei

l.

49. Bila confine: l. Biliverdina 2. Metabolifi ai hemoglobinei

3. Colesterol 4. Lecitini

il9

50. Sucul pancreatic confine urmatoarele, cu excepfia HCO3-; 2. Amilaza pancreaticd

:

r.

3. Tripsinl 4. Lecitina

51. Fierul se absoarbe

2. 3. 4.

l.

in

:

Jejun Duoden Ileon Colon
:

52. Sunt principali electrolifi ai salivei

2. HCOr' 3. Na* 4. Cr
53. Glandele oxintice secrettr

l.

c**

2. 3. 4. Gastini
1.

I.

:

HCI Factor intrinsec Mucus
a

54. Proteinele care apar in scaun provin din
Proteinele animale ingerate

:

2. Denitusuri celulare 3. Proteine vegetale ingerate 4. Bacteriile din colon
55. Ptialina nu acfioneaz[ asupra
:

2. Zaharczei
3. 4.
Lactozei Amidonului preparat

1.

Maltozei

56. Stomacul prozintil fibre musculare:

2. Longitudinale 3. Oblice 4. Nu prezintii fibre musculare
57. Vitaminele hidrosolubile se absorb:

l.

Circulare

2. 3. 4.

l.

Prin fiansport facilitat Proximal, la nivelul intestinului subtire Prin fiansport activ Na-dependent Distal, la nivelul intestinului subtire

na

5t. Activitatea motorie a stomacului realizeazil:

2. Stocarea alimentelor 3. Evacuarea continutului gastric in duoden 4. Activarea pepsinogenului

l.

Amestecul alimentelor cu secrefiile gastrice

59. Urmatoarele mecanisme favorizeazd absorbtia gastrici Refeaua vasculari de la nivelul vilozitafilor

2. Grosimea minima a peretelui intestinal 3. Migcarile contractile ale vililor stimuleazi tranzitul substanfelor absorbite

l.

4.
2. 3. 4.

Suprafala mare de contact

60. Celulele ductale se gdsesc la nivelul:

l.

Glandelor oxintice Pancreasului Criptelor Lieberkiihn Ficatului

tzl

RASPUNSURI

3. C {es7a) 4. B @s.77) 5. D {eg77) 6. B (pg 74,75) 7. C (pe 75) 8. C {es77) e. D (pg77)
10.

2.

l.

B (pg 7s)

Ares77)

31. A (pe 80) 32. B (pe 80) 33. D (pe 81)

I

l. E @e77)

D @e77)

14. A@e77) 15. B @s77) 16. D @e77)

t2. A (pe 75) 13. D @e76)

34.D (pe 82) 35. C (pe 81) 36. D (pe 8l) 37.D (pe 81) 38. A (pe 8l) 3e. B (pe 8l) 40. C (pe 81) 41. E @977,79) 42. A (pe 80) 43. C (pe 81) 44. A (pe 7s) 4s. A @e77)

t7. A @e77)
18. E (pe 78)

le. B (pe 78) 20.8 (pe 78)
21. C (pe 78) 22. C (pe 78) 23.E (pe 78)

24.D @g77,78) 2s.E (pe 80) 26. C Ge 80) 27. A (pe 80) 28. B Ge 8l) 2e.E (pe77) 30. A @e79')

.8 (pe 7e) 48. C @e77) 4e.E (pe 78) s0. D @e77) 51. B (pe 8l) s2.E (pe 7s) 53. A @e77) s4. C (pe. 8l) 55. A (pe. 80) s6. A @e74) s7. A (pe 8l) 58. A @e77) se. E (pe 80) 60. C (pe 78)
47

46.8 @e77)

t22

SISTEMUL DIGESTIV 2
Asist. Univ. Dr. Dana Mihalea

COMPLEMENT UNIC:

l.

Pntrunderea in duoden a produgilor digestiei lipidelor determini secretia de:

A.lipazdpancreaticd B. secretini
C. enterol<tnazd D. colecistokinini E. s[ruri biliare 2. Celulele speciale din epiteliul intestinal secretJi:

A. electrolifi B. dizaharide C. somatostatini D. colecistokinind
E. mucus 3.

Urmltoarelf afirmafii sunt adevirate, cu excepfia: A. in lobulul hepatic, hepatocitele sunt dispuse radiar B. hepatocitele vin ln contact cu capilarele sinusoide C. infre hepatocite se delimiteazfcanalicule biliare D. la periferia lobulului hepatic se afl6 canalul hepato-coledoc
E. nicio excepfie

4. Care enzim[ este activathprin autocatalizI:

A. tripsina B. chimotripsina C. gelatinun D. enterokinaz.a
E. nucleaza
5. Absorbfia vitaminei B12 se rcalizeazilla

nivelul:

A. stomacului B. duodenului C. jejunului D. ileonului E. colonului
6. Masticafia are urmitoarele roluri, cu excepfia:

A. inifierea secrefiei gastrice B. elaborarea senzafiei gustative C. fragmentarea alimentelor D. formarea" lubrifierea gi hmuierea bolului alimentar E. nicio exceptie r23

aminoacizi E. l0 % din lipidele ingerate B. fructoz6 D. chilomicronilor 12. secrefia biliar6 10. cu excepfia: A. Care dintre urmitoarele secretii confin nucleaze: A. proteinelor nedigerate in stomac D. se pierd prin materiile fecale: A. pepsinogenul E. porfiunea superio ard aduodenului C.lipaza 8. gastrina C. secretinl D. vitamina C B. secrefia pancreaticd D. 60 % dnlipidele ingerate 13.gi dipeptidelor E. vezica biliarl B. peptidelor B. acizi gra$i C. somatomedini B. HCI B. mucusul D. oligopeptidelor C. esofagul E. secretia gastricd C. Fafa inferioar[ a ficatului nu are raporturi cu: A. colecistokinini t24 . pancreasul I l. enterokinazl E. Peptidazsle intestinale acfioneazi asupra: A. stomacul D. 20 o/o drn lipidele ingerate C. somatostatinl C. 30 % din lipidele ingerate D. secrefia salivard B. Netronii sistemului nervos enteric elibereazI: A. vitamina Bl2 9. 40 % din lipidele ingerate E. secrefia intestinald E. in vena portl se gisesc urrn[toarele substanfe. tn hpsa slrurilor biliare. tri. Care dintre urmitoarele substanfe nu este secretatd in lumenul gastric: A.7.

in circuitul entero-hepatic. chimotripsina anterior formatii C. pepsini B. lSOdmy zi D.25 . 1500 . Capilarele sinusoide din lobulul hepatic se varsl in: A. canalul coledoc C. artera hepaticl 16.30% din totalul celor ingerate C. pancreas 125 . secrefia gastricl B. cu excepfia: A. venele hepatice C.50% din totalul celor ingerate D. rol important in menfinerea echilibrului acido-bazic 19. Proteinele asupra cfuora acfioneazi pepsina reprezintS: A.80 -200mV a B. secrefia biliari D. niciun rispuns corect 17. toate aceste substanfe 15. 50 -70o/o din totalul celor ingerate E. l0 -20% $in totalul celor ingerate B. secrefia intestinali E. vena cav[ inferioari D. vena portl D.2000 mU zi E. vena centrolobulari B. secrefia pancreaticl C.3000 mU zi caxe se poate absorbi la nivelul colonului este de: It. enterol<nad E. sdrurile biliare nu fiec prin: A. umecteazd mucoasa bucal6. 1200 . vena porti E.14. Reglarea pH-ului in intestinul superior este asiguratit de: A. Cantitateamaxim[ de api A. rol bactericid prin lizozim E. Chimofiipsinogenul este transformat in forma lui activd de: A. ficat B. incepe procesul de digestie al amidonului preparat B. niciun rdspuns corect 20. Funcfiile salivei sunt urmltoarele. excrefia unor agenfi patogeni D.1500 mU zi C. intestinul subgire E. 2000 . tripsin6 D. favorizdnd vorbirea C. 20 .

21. sodiu B. intestinului sublire D. Celulele G secret6: A. secretin[ 27. cu excepfia: A. deschiderii apendicelui in cec B. sucroza E. gelatinazd B. mucus t26 . zaharaza 26. colonului E. Fibre musculare netede oblice se gisesc la nivelul: A. Secrefia biliari este stimulatii de: A. elecfolili E. fundului gi corpului gastric B *tr. maltaza B. izomaltaza C. colonului descen{ent E.rlui gastric C. glucagon C. somatostatini D. lecitini D. rectului 25. aldosteron D. cecului C. potasiu E. Dizahartdazele intestinale sunt urmdtoarele. Absorblia pi secrefia la nivelul colonului sunt controlate de: A. colonului sigmoid 22. toate rispunsurile sunt corecte 23. colonului ascendent D. colesterol C. glucagon C. aldosteron B. cu excepfia: A. pigmenfi biliari B. nicio excepfie 24. clor C. gastrin[ D. somatostatinl E. incompozifia bilei se glsesc urmitoarele.lactaza D. colecistokinintr E. Originea teniilor musculare se afl[ la nivelul: A.

la formarea chilomicronilor nu participi: A. 1.3. lipidele 127 . undele peristaltice se deplaseazl mai lent in intestinul proximal gi mai rapid in intestinul terminal D. fosfolipide C. I -2. contracfiile de amestec fragmenteaz6 chimul de 8-12 ori pe minut B. la nivelul lui sunt doutr canale pancreatice: principal gi accesor C.2 cm/secundi E.28. HCOr' B. cu excepIia: A. aminoacizii C. HCI E. Care dintre urmitorii produgi se absorb in enterocite prin difuziune facilitatI: A. fructoza B.5 c. celulele speciale intestinale D. celulele ductale pancreatice E. glucoza E. Se poate secreta liber sau combinat cu proteine: A. siruri biliare 29. este format din trei pn4i: cap.5 8. undele peristaltice se deplaseaztr cu o vitezdde 0.€ste secretat de: A.2 D. Urmtrtoarele afirmafii despre activitatea motorie a intestinului subfire sunt adevlrate. D.2-3 31. col gi coadi E. confine celule exocrine. HCOr. colesterol D. PH-ul optim pentru acfiunea pepsinei este de: A. acinii pancreatici B.Mg* K- 33. proteine E. endocrine gi ductale B.5 B. glandele Brunner C. un$le peristaltice apar in orice parte a intestinului subfire C. trigliceride B.5 . canalul pancreatic principal se unegte cu canalul coledoc 34. HPO+' C.2. celulele mucoasei duodenale 30. galactoza D.9 . 1. cu excepfia: A.5 . nicio excepfie 32. in enterocite. Urmitoarele afirmafii despre pancreas sunt adevirate. celulele exocrine sunt organizate in acini D.

35. atrilaza pancreatici 4. 60-800/o dindietit 37 . la nivelul antrului piloric E. la ganifa dintre fimdul gi corpul gastric D. este formati de epiteliu unisfiatificat cilindric 40.lipaza gastricl t28 . mucus E. colonului 39. Aportul de glucide reprezintii: A. La nivelul stomaculuio contracfiile peristaltice apar: A. drpdenului C. la nivelul ei se gisesc glandele gastrice oxintice C. 40-50Yo din dietii D. prezintJl numeroase plici. cu excepfia: A. jejunului gi ileonului D. Mezenterul se gisegte la nivelul: A. Prin acfiunea ctrror enzime se oblin compugi simpli: l. stomacului B. este protejatii de c[tre mucus. Ptialina este inactivati de: A. ionilor de calciu E. pH-ul intragastric scdzut 36. numite plicile submucoasei B. HCI B. pepsind D. cecului E. pepsina 3 . at6t mecanic cdt gi chimic E. la nivelul ei se gtrsesc glandele gastrice pilorice D. fierului C. factorului intrinsec D. 50-60% dindietii E. Pentnr absorblia vitamineiBlz este necesari prezenfa: A. Urmitoarele afirmafii despre mucoasa gastric[ surt adevtrrate. la nivelul fundului gastric B. 20-30Yo din dietii B. gastrini B. la nivelul corpului gastric C. adrenalini C. 25-60Vo din dietii C. labfermentul 2. niciun r6spuns corect COMPLEMENT GRUPAT 41. in orice parte a stomacului 38.

adrenalini 3. rol bacteriostatic 43. tenii musculare' 2. glucozei . 4. factorul intrinsec 3. apendice epiploice 3. enterokinaz[ 49.42. substanfelor foarte solubile in apd 3. de a stimula mobilitatea intestinali 3. lecitini 3. 48. secretinl 2. Serurile biliare au urmitoarele roluri: 1. gastrini 2. colesterol 4. gastrini 4. s[rurile biliare 44. lizozimul 2. de emulsionare a lipidelor 2. Secrefia de HCI este stimulatll de: l. mezocolon 4. sdrwile biliare t29 . acetilcolini 3. Motilitatea intestinului sublire este stimulati de: l. lipidele febuie emulsionate de cltre: pigmenfii biliari l. mucusul. colecistokinin[ 4. labfermentul 4. Colonul transvers prezintil: l. substanfelor foarte solubile in etanol l. inainte de a fi digerate.Lanivel gastric are loc absorbfia: substanfelor foarte solubile in lipide 2. ajut[ la absorbfia lipidelor din hactul intestinal 4. Care dintre urmitoarele substanfe nu sunt secretate in lumenul intestinal: 1. peptidazele 4. 2. Carc dintre urmitoarele substanfe sunt glicoproteine: l. 46. mucusul 3. haustre 47 . dizaharidazele 2. electrolifii 45.

mucus 3. migclrile contractile ale intestinului 56. P e proteinele ingerate acfioneazi: l. oligopeptidele neabsorbite 4. chimotripsina 4. zaharaza 3. contracfiei musculahrii veziculare 2. depozitarea materiilor fecale 4. Absorblia la nivelul intestinului sublire este favorizattr de: l. pepsini 130 . hepatocite 55. HCI 2.50. peptid azele intestinale 53. relaririi sfincterului Oddi 4. suprafafa mare de contact 2. tripsina 3. refeaua vascularl bogatii de la nivelul vilozitifilor 4. Rolurile principale ale colonului sunt: l. canalul coledoc 4. celulele ductale 3. pepsina 2. bacteriile din colon a 54. eliminarea materiilor fecale 57. ptialina 52. colesterol-lipaza 4. a-amilaza pancreatici 2. grosimea minimi a peretelui 3. secrefiei de colecistokinind 3. Care dintre urmitoarele enzime se secretii in forma activd: I . Bila este secretatd de: l. Evacuarea bilei este consecinfa: l. stimulirii vagale 51. proteinele nedigerate 2. Glandele gashice oxintice secretil: I. Proteinele din scaun provin din: l. detritusuri celulare 3. absorbfia apei gi a elecfrolililor 2. vezica biliard 2. factor intrinsec 4. secrefia de aldosteron 3.

pnn transport activ Na-dependent 3. vitaminele liposolubile 4. Bila este necesari pentru excrefia: l.58. in intestinul proXimal 4. prin transport facilitat 2. Prin difuziune pasivd se absorb: l. s[rurilor biliare 3. colesterolului 2. apa 3. fosfolipidelor 13l . Vitaminele hidrosolubile se absorb: l. calciul 60. lipidele 2. bilirubinei 4. in prezenla ionilor de calciu 59.

E 19.D 26. C 55. D c C D A E 36. A 22. C 48. C 50. E 51.E 21.8 A 25. B A 20.C 10.4 5. 31. 33.8 47.D 6. c 15. B 23.8 3.D 13.D 27.D 37. E 52.8 28. C 4.D c 2.8 45. B A t4c s3. C 24.8 46. C 39.E 43. C 30. 32. A 16.RASPUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT GRUPAT 41.8 9. B 57.8 8. t2. 1.8 29. D 44.8 42. A 59. B 54. t7. c t32 .E 18.8 7. 34. 35. E 11. C 38. A 56. A 40. 58. A 60. B 49.

Univ. stomacul prezintil : A. Este prima porfitme a intestinului gros B. Are formi de potcoavi care cuprinde coada pancreasului C. jejun-ileon gi cec 6. Separi cavitatea bucali de cavitate a nazald E. Un orificiu de intrare (pilorul) gi unul de iegire (cardia) C.STSTEMUL DrcESTry 3 Conf. Se intinde de la orificiul piloric pen[ la flexura colicI st6ng6 133 . la nivelul duodenului . Are fiei porfiuni :duoden. orientatii spre dreapta E. Intestinul sublire : A. Reprezintlpartea posterioari a cavitifii bucale B. cu plici paralele ale mucoasei 5. Un strat mucos. Se gdsesc la nivelul frurdului gi corpului. Se giisesc in grosimea muscularei gastrice B. Mugchiul ob$c. Glandele gastrice : A. Se intinde inhe Stomac Ai cec C.Selectafi afirmafiile sorecte cu privire la palatul dur A. agezat in partea inferioari B. Antrul piloric. Secretit pepsinogen pi acid clorhidric ( glandele de la nivelut piloruluif 4. Separi cavitatea bucald de faringe C. in structura stomacului se afli : A. orientatJt spre splin[ D. Marea ctrbtud. Dr. deschiderea canalului cistic E. agezat superficial 3. Sub peritoneu. Secretil mucus gi gastrini ( glandele de la nivelul firndului gi corpului gastric) E. Mucoasa care confine glande E. Dumitru Ferechide COMPLEMENT SIMPLU: l. Prezintl deschiderea canalelor coledoc Ai principal al pancreasului E. mugchiul longitudinal. Prezintii in centru lueta D. Din punct de vedere morfologic. Prezintit in mucoasa duodenului glandele Brunner gi oxintice D. La exteriorn mezenterul B. Curbura mictr. Duodenul : A. Este porfiunea din tubul digestiv cuprinsi intre stomac gi jejun B. Sunt de ftei tipuri C. neted D. Prezintii. Este aqezatinhe stomac gi ileon D. Fundul stomacului. agezatprofund C. Prezinti frenul lingual : 2. precum gi in regiunile antrall gi piloric6 D.

alituri de artera hepatictr" vascularizalia ficatului B. Glandele pilorice C. Este o gland[ unici C. igi vars[ produsul de secrefie in esofag D.T. valvula ileo-secali E. ficatul are : A. Ficatul D. Inervafie somaticl C. Fr gdsegte la nivelul cervical superior D. Se numepte colon B.Igi vars6 produsul de secrefie in faringe E. Este o ramur[ a tnrnchiului celiac 134 .Apartine de circulafia micl C. Se gisegte in partea stSngi a cavitiilii abdominale D. Nici un rispuns +u este corect 12.Intestinul gros : A. Pancreasul endocrin E. Prezintii trei flexuri 9. Se numegte cec C. Celule polinucleate numite hepatocite D. Prima porfiune a intestinului gros : A. Este subimplrlit in cec. apendice vermiform gi colon ) 8. Este o gland[ endocrin[ B.5 lobi E. Este inervatil parasimpatic prin fibre din nucleul salivator inferior bulbar prin nervul IX I l.Glandele anexe ale tubului digestiv sunt A. Glandele Brunner : lO. Hepatocite dispuse in cordoane celulare 13.Glanda parotidl : A. Din punct de vedere morfologic. Este aSezatin cavitatea abdominali (exclusiv) E. Este o glandd anexi a esofagului B. Se formeazl prin unirea venelor mezenterice gi a venei gastrice E. Aduce la ficat s6nge oxigenat D. Prezinti" spre dreapta. Glanda submandibulari : A. nepreparat C. Se termintr prin sigmoid C. Structni folicularl B. Continul duodenul B. Realizeaz[. Glandele suprarenale B. Secretil o enzim[ cu rol in degradarea amidonului crud. Vena porti : A. Este inervatii parasimpatic de nervrrl facial E. Prezintit trei porfiuni D.

l4. Se gdsegte in porfiunea terminald a canalul cistic C. Canalul coledoc se deschide in duoden impreuni cu canalul cistic 15.scan$ 20. Se afl6 la nivelul deschiderii comune in duoden a coledocului pi a canalului pancreatic D. in desf{gurarea timpului esofagian al deglutitiei: A. Hidrolizeazd amidonul crud D.Amilaza salivarl : A. celule ductale gi celule beta B. Saliva confine : A. Cuprind canalul coledoco vezica biliari pi canalul cistic B.Liznzim cu rol bactericid E. Depo ziteazd bila in perioadele interdigestive D. Este situatit in continuarea canalului coledoc a 17. Ioni de Ca2* $i Mg2* in concentrafie mai mare decflt in plasma sangvin[ D. prevenind refluxul gastroesofagian 135 . Ioni de K* in conce^ntrafie mai micd dec6t in plasma sangvind C. Enzimele pancreatice sunt secretate de celulele ductale 18. Este format din acini. Sfincterul de la capitul terminal esofagian se relane az6. La nivelul deschiderii canalului pancreatic accesor in duoaden. Canalul coledoc se deschide in canalul piloric C. Selectafi afirmafiile corecte cu privire la pancreasul exocrin : A. exista sfincterul Oddi D. Apare o und[ de relaxare transmisi de neuronii mienterici inhibitori. Sfincterul Oddi : A. Este inactivatii de pH-ul inhagastric acid. Degradeazlenzimatic amidonul preparat pane la stadiul de glucoztr E.Yezica biliard : A. Este singura enziml digestivi ce digerl amidonul B. Se relaxeazi in timpul perioadelor interdigestive E. Peristaltismul esofagian secundar este coordonat vagal D. Produce gi digestia chimicd a celulozei C. Se contractii in timpul perioadelor digestive l6. Aparfine clilor biliare intrahepatice E. Canalul pancreatic principal se deschide impreuni cu canalul cistic in duoden C. Se g6segte in porfiunea inilial[ a canalului coledoc B. O errzimdcare hidrolizeazd arnidonul crud pane la stadiul de maltozi l9. Peristaltismul esofagian primar este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului C.Selectafi afirmafiile corecte cu privire la clile biliare : A. ce precede contracfia E. Este situatli in interiorul ficatului B. Esofagul prezinti un peristaltism exclusiv primar B. DepoziteazLbila in perioadele digestive C. Produsul de secrefie confine patru tipwi majore de enzime E. vezica biliar[ este situati in continuarea canalului coledoc E. 95 Yo apa Si 5% reziduu uscat B. Canalul cistic conduce bila in ficat D.

Sunt liposolubile gi r[mfui in intestin p6ni ajung la nivelul ileonului D. O enzimi lipolitictr cu activitate puternici D. Secrefia gastrici : A. Este stimulati de sistemul simpatic E. Constil in producerea zilnictr a unei cantititli de 500. S[rurile biliare : A. Este inactivatii de mediul acid E. Este stimulatii de sistemul nervos simpatic D..Substanfele organice din secrefiile gastrice sunt reprezentate de A.Instomac : A. Este stimulatii pe calea marelui nerv splahnic E.la adulfi . Se sintetizeazA direct din *i?i biliari. Au dour roluri importante in digestia gi absorbfia lipidelor 136 . Este elaboratil zilnic in cantitate de aproximativ I litru 24. Este stimulatii doar la intrarea alimentelor in stomac B. se recicleazi in mici parte prin circuitul enterohepatic E. Este secretatil numai la sugari 25. ca unnare a relaririi receptive B. Confine apd (90yr) gi reziduu uscat (10%) E. Este confiolatil de acetilcolinI gi de gastrini 23. Digestia amidonului necesitii prezenfa HCI 2Z. Activitatea secretorie a stomacului : A. prin combinarea cu anumili acizigra'i gi Na* B.Pepsina : A.Evacuarea confinutului gastric in duoden : A.5 D. o glicoprotein6 cu rol in protecfia mucoasei gastrice C. Are . Se face prin refropulsie care amestecd alimentele cu secrefiile gastrice B. Cazeinogenul sqlubil 26. Nici un raspuns nu este corect 27. Este un hormon proteolitic C. Gelatinazacare hidrolizeazd lipidele sub form6 de emulsie : E. Secrefiile gastrice continui procesele digestive incepute in esofag E. secretat la sugar gi adult B.1000 ml C. Se amestec[ alimentele cu salivE D.2l. Chimul gastric se transformi in bol alimentar C. Este un lichid gilbui C. Se stocheazd alimentele. Sunt secretate pasiv in canaliculele biliare C.Ini[iaziprocesul de digestie a proteinelor D.un pH cuprins intre I pi 2. Este forma inactivd a pepsinogenului B. Continur procesele digestive incepute in lumenul esofagian B. Este incetinitii de nervul vag C. Se datoreazd relaxirii receptive D. Labferment.

Sub acfiunea tripsinei asupra proteinelor rezulti chimotripsind 30 . Amilaza pancreaticl descompune dizatraridele in monozaharide C. Lipaza gastricd are o activitate puternici grqi 29. de acizi C. Inhibifia secrefiei de HCI se face prin A. Labfermentul : . Pepsina gastricI descompule 20-30% din proteinele ingerate pane la stadiul. Amilaza salivari acfionezi asupra amidonului crud B.pi tripeptidele pen6 la stadiul de aminoacizi D. tripeptide gi aminoacizi C.25-35 mEq/h : r37 . se pierd 600/o din lipide C. Peptidazele intestinale descompun di.Secre[iabazal6 de HCI este A. Enzimele biliare descompun lipidele pdnl la stadiul de acizi gragi gi glicerol E. Tripsina se tranqforml in tripsinogen D. Acetilcolina C. Serurile biliare principale srurt bilirubina gi biliverdina 33. Secretina D.20-25 rnEq/h 8. Alegefi afirmafiile corecte : A. l-5 mEq/h C.qi tripeptidelor rezulti aminoacizi D. 34. Este eliberatii ca rispuns la pitrunderea in duoden a produgilor digestiei lipidelor C.6-10 mEq/h B. Este secretatll de celulele mucoasei colecistului B. Pepsina descompune 50% din proteinele ingerate pan6 la stadiul de peptide pi aminoacizi E. Determin[ eliberarea bilei in duoden prin contracfia sfincterului Oddi gi rela. in lipsa slrurilor biliare.Inhibitorul tripsinei e secretat de hepatocite E. Selectafi afirmafiile corecte cu privire la acfiunea enzimelor digestive : A. Glandele duodenale Brunner secretii mucus B. Transformi chimotripsinogenul in tripsind activl D. Colecistokinina : A. Amilazele digestive ac[ioneazlastfel : A.xarea vezicii E. Somatostatina B. Prin acfiunea peptidazelor din lumenul intestinal asupra di. 10-15 mEq/h D. Amilaza gastricd are o acfiune foarte slabd D . Nici un rdspuns nu este corect 32. inte Sinald de scompune lactoza in fr ucto zd Si galactozil E. Chimotripsina transformi proteinele in dipeptide. Amilaza salivari hidrolizeazi amidonul preparat in trepte pane la stadiul de maltozl 31. Labfermentul transformi cazeinogenul insolubil din lapte in cazeinat de calciu solubil B. Gastrina E.28. Lactaza. Ptialina descompune amidonul crud in maltozl B.Eruimele digestive proteolitice acfioneazd astfel : A.

Confin fosfolipide B. Colesterol : E.inbil[ nu se afli A. Peptidaze D. Maltaza B. Bilivenfina 38. Lactoza : 40.esteraza B. Fosfolipazil B.proteine B. Trec in circulafia arterialtr sistemicd : COMPLEMENT GRUPAT 41. 250 -800 el zi. Glandele pilorice secretil gastrintr 3. Vitamina D D. Genereaz6 emulsii gi micelii D. Acizi biliari C. Sunt activate de tripsinl C. Sunt activate la pH acid E. Urmitoarele nu sunt enzime ale marginii in perie A.Izomaltaza\ E.8 . Dieta zilnicd trebuie : 36.9 elkecdrp. Confin colesterol C. Lipazele pancreatice : A. HCI este necesar pentnr oxidarea Fe2 plus 4. 50-200 glzi. Glandele pilorice secretii factor intrinsec 2.si confini A.5-0.0. Sunt fosfolipaza. Vitamina A B. colesterol. Zaharaza C. Selectafi afirmafiile corecte despre stomac : 1. Sunt inhibate de s6rurile biliare Si lipaza 39.proteine E. in legitr[ cu chilomicronii o afirmafie este falsi A.0. Una din vitaminele urmitoare nu se afl[ in micelii A.lipide D. Vitamina K E.7 glkg co{p.25-160 glzi . Vitamina B C. Vitamina E : 37.glucide C. Confin trigliceride D. 0. Sunt micelii complexe E. Lecitini D. Acetilcolina gi gastrina stimuleaz[ secrefia HCI 138 .lipide 35.

Haustrafii 48. Proteinele importante din dietii 3. Migcirile intestinului subfire : segmentare au frecvenfe de l5-25lminut 2. Confracliile 4. Conffacfii peristaltice inifiate de deglutifie qi cardie 3. ramur6 a trunchiului celiac 2.Prezint[ un epiteliu cilindric unistratificat cu microvili 3. Yilozitil[ile intestinale : l. Motilitatea gastric[ constii in : l. Contractat tonic in repaos 4. Yiteza de propulsie este mai rapidl in jejun t39 . La capitul terminal esofagian 2. Din vena portl 4. Centrul deglutifiei din trunchiul cerebral 47. Labaza lor sunt cripte Lieberkiihn 4. Vascularizafia hepatic6 are origine : Din artera hepatici. 44. Celulele endocrine produc mult bicarbonat 4. Sunt stnrcturi specifice mucoasei jejuno ileale 2. Cantitiifi mici de glucozi li potasiu 4. Vitamina B12 gi fier 49. Etanol (ocazional) qi apn : 2. La nivel gastric se absorb l. Secrefia pancreatictr : l. in reglarea deglutifiei intervin structuri nelvoase : l. Contacfiile peristaltice imping chimul cu 0. Confine nucleaze produse de celulele ductale 2. Din artera mezenterici superioard 3.42. Celulele exocrine produc tripsinogen 3. Retropulsie penhr amestecare 4. Celulele ductale produc suc pancreatic alcalin 45.5 -2 cm/sec 3. Din vena centrolobularl l. Sfincterul esofagian inferior este : l. Migciri de evacuare a chimului in duoden 2. Ajutn refluul gasfroesofagian 46. Fibre senzitive de la ariile receptoare faringiene 3. Fibre corticonucleare din fasciculul piramidal 2. O porfiune rfiuscularl circulard de 2-5 cm 3. Distanfa pilor .valva ileocecall e parcus[ in 6-9 ore l. Sistemul nervos enteric esofagian 4. Nu prezintil migclri contractile 43.

Sunt in formi inactivd.50. ADH dependent 3. Sunt colesterol-lipaza. comun. in tubul digestiv compugii care prezintii rol bactericid sunt 55. se produce total pentru detritusuri sau proteine bacteriene l. Monozaharidele sunt hasportate bazo-lateral prin difuziune facilitatii 4. HidrolizeazAdizaharidele din dieti ( lactoza) 51. Glucoza $ galactoza se absorb printr-un sistem de transport activ. Selctafi afirmafiile corecte despre absorblia glucidelor : 1. Necesitd prezenfa slrurilor biliare 4. Lizozimul salivar 2. Din interstifiu monozatraridele trec in chilifer 53. HCI gastric 4. monogliceride 52. Na-dependent 2. Bilirubina gi biliverdina 54. activate de pH gi tripsinfl 3. Hidrolizeazdamidonul. Produs6 prin conftacfia sfincterului Oddi 2. Fructoza se absoarbe prin difuziune simpli 3. Lanivelul colonului 2-3 Uzi 4. Implici vena cavtr inferioar[ 3. Circuli tofi compugii biliari in egal6 misuri 2.Circuitul enterohepatic : l. lipaza 2. Serurile biliare 3. Lanivel jejunal activ . Lipazele pancreatice : I . Se produce pentru toate proteinele digerate in lumen 4. Absotbtia intestinali a proteinelor : 1. dipeptide. Hidrolizeazdceluloza gi suuoza 3. Se rcalizeazhca tripeptide. Lanivelul esofagului 140 . Evacuarea bilei este : l. Stimulatii de vag gi colecistokininl 56. La nivel gastric 2. Este recircularea sInrilor biliare din intestinul sublire prin vena port6 inapoi la ficat 57. Reglatii de mecanisme imune 4. fosfolipaz a. glicerol. aminoacizi 2. Este o alfa arilaha secretati in forml activi 2. Amilazapancreaticd : l. Implic[ vezicula biliarl 4. Se face prin mecanisme pasive 3. glicogenul gi alte glucide 4. Nu genereazdacizi gra$i. Apa se absoarbe : l. Produsi prin relaxarea sfincterului Oddi 3.

dimineafa t4t . Migc5rile propulsive : : !. Se face in ileonul distal 1. Rezultii prin migcEri in masd 4.lr^ttii prin conhacfii haustrale in direcfie anal6 2' Sunt contrac{ii combinate ale musculaturii circulare gi longitudinale care produc haustre 3. Se face preponderent in colon 60. Se face sub form6 de siruri biliare 3. Se absorb prin difuziune pasivi 59.c etc) l._Absorbfia lipidelor in intestinul sublire : !. !r face prin transport activ Na-dependent 2. Se face prin tranport facilitat 2. Lipidele trec in circulafia venoasd portali 4. Apar o singrri dati pe zi._Absorblia vitaminelor hidrosorubile (B. !" face prin transport activ Natriu dependent 4.St.

82) 40. C (pagina 78) 50. C (pagina77'y 24.8 @agina77) 48.79) 33. D $ngina?7) 12. D (pagina 8l) 59. B (pagina 8l) 60. C (pagina 59.88) 14. C @agina77) 4. A (pagina 78. C (pagina 78. B (pagina 77 .26. C (pagina 75) 10. B (pagina 78.79) 15.76) 47. B (pagina 8l) 37.E (pagina 35.8 (pagina 79) 28.77) 3. A (pagina 76) 46.88) 44. C (pagina 59.8 (pagina 36. B (pagina 80) 36.80) 39. D (pagina 74. A (pagina 78.78. E (pagina 78. C (pagina 80) 29.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU: 1. B (pagina 79) 32. D (pagina 75) 19.aglrlra77) 22. D (pagina74) 2. A @agim77) 34.80) 51.81) 58. B (pagina77\ 49.77) 55. B (pagina 8l) 54.78) 18. E (pagina 28) I l.8 (pagina77) 26. C @agina77) 25. A (pagina 75. A (pagina78) 38.78) 16. A (pagina 75. A (pagina 78.78. B (pagina 81. C (pagina75) 8.78) 45. E (pagina 81. E (pagina74) 5.D (pagina 76) 21. AG. C Gagina 59. D (pagina 78) 57 .8 (pagina 23.79) 17.E (pagina 78) 13.75. D (pagina74) 7. B QnginaTT) 35. A (pagina 11.8 (pagina 80) 53.78) 20. B (pagina 78.D (pgina 59.77) 27.80.82) t42 . C @agina77) 42.80) 31. E (pagina 78) COMPLEMENT GRUPAT: 41.81) 52.81) 43.79) 56. E (pagina 75. B (pagina 80) 30. B (pagina 75) 9. B (pagina 78. B (pagina74) 6.77) 23.

D) skg E) 5. Erifiocitele au urmltoarele caracteristici. Univ. in plasma nu regisim: A) albumine B) KC) fibrinogen D) Ca2* E) Hgt* 6. Grupa B (III): A) nu poate dona gupei AB (IV) B) prezintii aglutinogene A C) este donator universal D) nu prezintl aglutinine o pe hematii E) poate dona grupei O 0) 143 .5 kg B)akg C) 4. Victor Pinug 1 COMPLEMENT UNIC: l. Ap[rarea specifici poate fi dobdnditii : A) natural pasiv in urma unei boli B) artificial activ in urma unei boli C) pasiv prin tranSfer fiansplacentar D) pasiv prin vaccinare E) niciuna 5. Dr.SISTEMUL CIRCULATOR Prep.5 kg 3.5 kg. cu exceptia: A) nu au nucleu B) pot prezenta pe membrani aglutinoge C) au mitocondrii D) au rol in transportul O2 gi COz E) nici una 4. Nu face parte din mediul intern al organismului: A) endolimfa B) lichidul cefalorahidian C) lichidul interstifial D) bila E) limfa 2. O persoantr de 90 kg are o cantitate de plasmd de aproximativ: A) 3.

C** intervine direct in: A) fazal B) formarea fibrinei C) formarea trombinei D) formarea tromboplastinei E) niciuna 9.incazullezdrii unui vas. Trunchiul celiac nu vasculariz.7. Aorta descendentii toracici di urm6toarele ramuri: A) ramuri parietale B) artere pericardice C) artere esofagiene D) artere brongice E) toate 13.Fazaa III-a a procesului de coagulare dureaz[: A) l-2 minute B) cel mai pufin dintre cele trei faze C) 10 secunde D) 4-8 secunde ei +S minute 10.eaz[: A) duodenul B) stomacul C) splina D) jejunul E) pancreasul t44 . in cadrul procesului de coagulare . Artera carotidd externl nu irig6: A) regiunea temporald B) gdtul C) regiunea occipitali D) retina \ E) viscerele felei 12. oprirea sdnger[rii A) l-2 minute B) 2-4 minute C) 4-6 minute D) 6-8 minute E) toate raspursurile sunt gregite are loc in : 8. in cadnrl hemostazei primare nu intdlnim: A) agregarea plachetelor B) aderarea plachetelor C) vasoconstricfia reflexi a vasuluilezat D) metam orfoza vdscoasd a eritrocitelor E) toate sunt corecte I l.

Valva mitall: se deschide A) in momentul confiacfiei atriale B) contribuie la formarea zgomotului I C) permite ftecerea sdngelui din ahiul drept in ventriculul drept D) are trei cuspide E) impiedicl revenirea s6ngelui in ventricul t45 . Debitul limfatic mediu zilnic este de: A) 500 ml B) 1000 ml C) 1500 ml D) 2000 ml E) 2500 ml 19.14. Canalul toracic: A) nu are valve B) are o lungine de 45-50 cm C) incepe la nivelLz D) pripeqte limfd de la membrul superior drept E) nici una nu este corectd l7 . La nivelul splinei se depoziteazd: A) 100-200 ml de sdnge B) 200-300 ml de sdnge C) 300-400 ml de s6nge D) 400-500 ml de sdnge E) 500-600 ml de s6nge 18. Artera mezentericl inferioar[: A) se desprinde din aorta descendentfl toracici B) vascularizeazAj umdtatea dreaptii a colonului transvers C) nu vascularizeazdpartea inferioard a recfului D) vasculanzeazAcecul E) dA ramuri pentnr colonul ascendent 15. Fac parte din microcirculafia sanguin6: A) capilarele B) arteriolele C) metaarteriolele D) venulele E) toate acestea 20. Referitor la venele superficiale este falsi afirmafia: A) sunt subcutanate B) se pot vedea cu ochiul liber C) la nivelul lor se fac injecfii venoase D) nu insofesc arterele E) primesc sfurge din venele profunde 16.

3 secunde E) diastola atrial[ 0.5 mm/secund[ t46 .3 secunde 25.4 secunde E) 0.8 secunde drneazd: A) sistola atriali 0.5 m/secund[ C)50 mm/secund[ D) 500 mm/secundd E)0. Pentnr oblinerea unui debit de 30 Vminut. un ciclu cardiac se reduce la: 0. cu excepfia: A) l0 mmHg in venule B) 0 mmHg in atriul drept C) 120 mmHg in aort5" in timpul diastolei venhiculare D) toate E) nici una 27.5 secunde D) 0.7 secunde B) 0. Nodul atrio-ventricular descarci spontan impulsuri cu o frecvenfd de: A) 20 impulsurilminut B) 25 impulsurilminut C) T impulstri/minut D) 35 impulsurilminut E) 40 impulsuri/minut 24. Volumul-bltaie al ventriculilor este.21.7 securde D) sistola ventricular[ 0.5 secunde A) 26. Parlicularitiifile miocardului de lucru sunt: A) este un sinciliu firncfional B) este excitabil numai in diastoli C) potenfialul de acfiune are o duratl de peste 200 milisecunde D) stimulii cu frecvenfd mare nu pot tetaniz. in medie.6 secunde C) 0.S secunde C) diastola venhiculari 0.Fazele unui ciclu cardiac de 0.incapilare sdngele circuli cu: A) 5 mm/secundit B) 0. de: A) 55 ml B) 60 ml C) 65 ml D) 70 ml E) 80 ml 22.2 secunde B) diastola generalizatLO.acordul E) toate 23.incirculafia sanguind se pot inregistra urmitoarele presiuni.

28. Hipertensiunea arteriald sistemici nu determini: A) afectare cardiaci

B) sclderea lucrului mecanic cardiac
C) afectarea vaselor de sdnge D) afectare oculard E) niciuna dinffe acestea 29. Contin sdnge incarcat cu CO2 urmitoarele vene, cu excepfia: A) Venele hepatice B) Sinusul coronar C) Venele azygos D) Venele pulmonaxe E) toate
30. Zgomotul

II diastolic prezintaunul din caracterele

de mai jos, cu excepfia:

A)

este scurt B) este acut C) este mai intens

D) apare la inceputul diastolei E) est0 produs de inchidere valvelor semilunare
3

l.

Sistola ventriculara: A) se desfasoari in dou[ faze B) dureazn 0,4 sec C) incepe in momentul inchiderii valvelor semilunare D) se termin[ in momentul deschiderii valvelor atrio-ventriculare E) este precedatil in cadrul ciclului cardiac de diastola atrial[

32. Volumul b[taie al

fiecirui ventricul nu variazLinfuncfie de: A) forfa contracfiei ventriculare B) presiunea arteriali C) volumul de singe aflat in ventricul la sfhrgitul distolei D) frecvenfa cardiaci
E) toate

33. . Din artera subclavicularl se desprinde: A) artera toracicl lateral[ B) artera carotidtr externi C) artera spinali D) artera vertebral[ E) artera brahial[ 34. Diastola generaltr dtreaz[:

A) 0.1 secunde
B) 0,2 secunde C) 0,3 secunde D) 0,4 secunde E) 0,5 secunde

t47

35. Urmitoarea afirmafie este falsa cu privire la arborele arterial:
3 ramuri B) arterela carotide comune urci la nivelul gdtului panA in dreptul marginii inferioare a cartilajului tiroid C) artera carotidi comuni dreapta este ramura a trunchiului brahiocefalic D) artera subclaviculard stdng6 este ramurfl a arcului aortic E) trunchiul brahiocefalic este ramuri a arcului aortic

A) arcul aortic prezintii

36. Referitor la ciclul cardiac afirmatiile incorecte sunt: A) este format dintr-o sistoli si o diastoli

B) sistola atriala urmeaz[ sistola ventricularl la 0,1 s C) durata ciclului cardiac este invers proportionala cu frecvenfa cardiacd D) la o frecvenfi de 75 bdt6i pe minut ciclul cardiac dureazi 0,8 secunde E) toate
37. Nu este adevdrat vena porta: se formeazi din vena mezenteric6 superioari, mezenterici inferioari gi splenici

ci

A)

B) transportii sdnge arterial C) trftsportii sdnge incircat cu substanfe nutritive D) nu se varsd in atriul drept E) toate
38. Zgomotul diastolic este produs de: A) deschiderea valvelor semilunare

B) inchiderea valvelor atrioventriculare C) inchiderea valvelor semilunare D) niciuna E) toate
39. Grupa de sange B III : A) are aglutinogene alfa B) nu are aglutinogen A C) are aglutinine B si beta

D) apartine sistemului Rh E) are aglutinogene beta
40. Se varsi in vena cavi inferioartr: A) vena splenici B) vena jugulari intern[ C) vena ayzgos D) vena mezentericl superioar[ E) niciuna

COMPLEMENT MULTIPLU
41. Faza de ejecfie
:

l) incepe cu deschiderea valvelor semilunare
2) lncepe cu sistola atriala 3) se terminl cu inchiderea valrnrlelor semilunare 4) se termin[ cu deschiderea valvelor semilunare
148

42. Zgomotul I: 1) este produs de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare 2) este sistolic 3) este produs de inchiderea valvelor atrio-ventriculare 4) nu este mai pufin intens decdt zgomotul I 43 . Zgomotele cardiace: 1) pot fi inregisfrate grafic 2) se observi pe fonocardiogrami 3) reprezintii nigte manifest6ri acustice ale activitalii cardiace 4) oferi informafii despre artere
44. Sistola ventriculard l) are o fazdde conhacfie izovolumetrici 2) arc loc in paralel gi corespunzltor inceputului diatolei atriale 3) are o fazlde ejecfie 4) dureaz[ 0,7 s 45. Debitul circulant este: 1) direct proporfional cu rezistenta 2) direct proporfional cu cu presiunea 3) invgs proporfional cu presiunea 4) invers proporfional cu rezistenfa
46. Valvele pulmonare: 1) se deschid in timpul diastolei

2) permit s6ngelui sE treaci in ventriculi 3) se inchid in sistoli 4) sunt valve semilunare 47. Volumul bataie vartazafunctie de: 1) forfa contracfiei ventriculare 2) presiunea arteriald 3) Volumul de s6nge aflat in ventricul la sfhrgitul diastolei 4) Scade la altitudine 48. Sistemul limfatic se deosebegte de sistemul circulator prin: l) este adaptat la funcfia de drenare a fesuturilor 2) structura capilarelor limfatice e diferitn fafi de cea a capilarelor sangvine 3) perefii vaselor limfatice sunt mai subliri decAt cei ai vaselor sangvine 4) absenfa valvelor semilunare 49. Conductibilitatea este: l) proprietatea miocardului de a propaga excitalia la toate fibrele sale 2) diferitl intre refeaua Purkinje gi miocardul atrial 3) diferitii intre miocardul ventricular gi fasciculul His 4) identicl la toate celulele miocardice

r49

50. Fasciculul His:

cu 40 potentiale/min 2) imprima rifinul jonctional 3) imprima ritmul nodal 4) determinl ritmul cardiac in cazul inheruperii conducerii atrio-ventriculare
5

l) descarci

1.

Miocardul prezintlurmatoarele caracteristici: l) este un sincitiu morfologic 2) contine celule ce initiaza si conduc impulsurile 3) ritmul de conhactie scade sub influenta simpaticului 4) nodulul sinoatrial descarca impulsuri la o frecventa de 70-80/min

52. Canalul toracic:

l)

este cel mai mare colector

limfatic

2) incepe printr-o dilatafie numitit cisterna chyli 3) este previzut cu valve in interior 4) se deschide in unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne din dreapta, cu vena subclaviculari dreapti
53. Factorii care determini valoarea presiunii aneriale sunt:

) rezi*enta periferici 2) elasticitatea vaselor de singe 3) debitul cardiac 4) debitul limfatic mediu
I

54. Care dintre urmltoarele vase str[bat diafragma: l) vena cavl inferioard 2) vena limfatici limfatic[ dreaptl

3) canalul toracic 4) vena port[ 55. . Sistemul azigos culege sdngele venos de la urmltoarele structuri: I ) esofag 2) spafii intercostale 3) bronhii 4)pericard
56. Urmitoarele reguli trebuie respectate la realizarea unei transfuzii: 1) Grupa AB poate dona la grupa 0 2) grupa A poate dona pentm grupa 0

3) grupa AB este donator universal 4) aglutinogenul din sangele donatorului nu fiebuie si intalneasci aglutininele din
plasma primitorului 57. Afirmafiile urmatoare referitoare la proprietitfile miocardului sunt false : l) automatismul reprezinti proprietatea inimii de a se autostimula 2) excitabilitatea este proprietatea miocardului de a propaga exciafa la toate fibrele sale 3) contractilitatea este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale

4) conductibilitatea este proprietatea celulei musculare cardiace de a rispunde la gn stimul prinft-un potenfial de acfiune propagat
150

5t'Proprietatile fundamentale ale miocardului sunt urmatoarele cu exceptia: I ) contractilitatea 2) automatismul 3) excitabilitatea 4) conductibilitatea
59' Care dinhe urmatoarele sunt ramuri viscerale ale aortei descendente abdominale: l) arterele bronsice 2) arterele coronare 3) anerele esofagiene 4) ateru splenici
60. Despre coagulare sunt false afirmafiile: l) formarea trombinei este urmata de formarea tromboplastinei 2) formarea homboplastinei dureaza l -2 secunde 3) tromboplastina hansformi fibrinogenul in fibrind

4) monomerii de fibrina polimeri rurespontan

151

RASPUNSURI COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT MULTIPLU
41.B (pe2) 42.8 @e2) 43.A @e2) 44.A @e2) 4s.C (pe3) 46.D @e2) 47.A@ez) 48.B (p8e) 4e.A (pel) 50.D (pel)

l.D (p84)
2.B (p84) 3.C 0,84) 4.C (p85) 5.E (p85) 6.D (p85) 7.B (p86) 8.C (p86) e.B (p86) l0.D (p86) I l.D (p87) tz.E (p87) l3.D (p88) t4.C (p88) l5.E (p88) l6.c (p8e) t7.B (p8e) 18.C (p8e) le.E (peo) 20.8 (peO) zt.D (pe0) 22.8 (p90) 23.8 (pel) 24.8 (pel) 2s.D (p9l) 26.c @e2) 27.8 @e2) 28.B (pe3) 2e.D (pe3)
30.

5l.C (pel)
s2.E (p8e) 53.A (pel) 54.B (p88) 55.E (p88) s6.D (p85) 57 .C (p90,91) s8.E G90,91) se.E (p88) 60.4. (p86)

c

@e2)

3r.A @e2)
32.D @e2) 33.D (p87) 34.D @e2) 35.8 (p87) 36.8 (pel) 37 .B (p88) 38.C @92) 3e.B (p85) 40.E (p88)

t52

trunchiul celiac Nu este conectatl direct cu inima: A. E. Cavzaprincipali A. Venele sunt distensibile datoriti: A.e B. D. vena cavl inferioari aorta vena porttr artera pulmonarl 153 . vena cav[ superioarl B.presei abdominale B. Raluca Papacocea COMPLEMENT UNIC La nivelul membrelor superioare. arterele coronaf. prezenfei valvulelor C. E. aspirafia toracicl E. cantitiifil mari de fesut elastic E. venele pulmonare Reprezintil ramuri ale aortei toracice: A. B. D. pHmin t B. gravitalie C. Dr. refluxul sanguin este impiedicat de: A. ventricul drept D. masajul pulsatil exercitat de artere D. atriu st6ng E.cantitiifii mici de fesut muscular neted D. pompa musculari B. aortl C. arterele carotide comune C. C.SISTEMUL CIRCULATOR 2 $ef Lucr. C. intoarcerii venoase este: activitatea pompei cardiace pompa musculard gravitalia masajul pulsatil exercitat de artere aspiralia toracic[ a Circulafia pulmonari are originea in: A.funcfiei de pomp[ a inimii 3. arterele axilare D. valvele venoase 2. arterele pericardice E.

fo4a conftacfiei venfiiculare D. vena cavd superioari B. se afle pe traseul venelor D. Debitul cardiac se reduce in condifii de: A.stimulare vagald D. sunt ganglioni senzitivi B. aduni sAngele de la membrele superioare D. presiunea arteriali E. colecteazl stngele adus de venele jugulare B. Valva minal6: A.febrd B. Vena splenicE transporti sdngele splenic A. produc limfocite C. confin gapilare limfatice 10. urci la dreapta coloanei vertebrale E. vena porti D.efort fizic E.7. vena cav[ inferioartr C.se deschide in sistola ventriculari B.sarcinl C. au pe traseu ganglioni limfatici C. A. volumul b[taie B. asigurd tecerea sdngelui in atrii D. Debitul cardiac nu este influenfat de: A. este deschisd in timpul sistolei atriale E. se termini in atriul stdng Capilarele limfatice: 8. sunt previzute cu valvule semilunare E. au structurd asemfuiltoare venelor B. frecvenfa cardiaci C. Vena cavi inferioarl: A. Ganglionii limfatici: A. separE atriul stdng de ahiul drept 12. ajung in final in doui colectoare mari E. altitudine mare 13. asigrrd expulzia sdngelui in aortl C. continud vena subclavicularI C. sunt vase de tip terminal D. vena pulmonari E. presiunea venoasi 154 . tnurchiul brahiocefalic I in: l. se pot vede cu ochiul liber sub piele 9.

valvele atrioventriculare r[mdn inchise D. gocului apexian E. volumul ventricular se reduce C. atriile se relaxeazil D. zgomotelor cardiace C. cregterea presiunii din atrii B. pulsului cardiac D. valvele semilunare se deschid E. nodul sinusal B. sdngele poate trece din atrii in ventriculi 17. cdnd presiunea atriali cade sub cea ventriculard D. inchiderea valvei tricuspide E. presiunea din atrii cregte B. odatii cu conhacfia atrial[ B. Deschiderea valvelor atrioventriculare se produce: A. biocurenfilor miocardici B. Centrul de automatism cu cea mai mictr de descircare frecvenfi de desclrcare este: A.l4. deschiderea valvelor mitrale C. incepe umplerea ventricularfl r55 . atriul stdng C. c&rd presiunea venfiiculari cregte peste valoarea celei afiiale E. odatii cu zgomottrl I I 9. nodul atrioventricular D. scoasi din corp. volumul atrial se menfine constant C. stimulul este generat chiar in iniml B. In timpul contracfiei izovolumetrice: A. deschiderea valvelor aortice D. in timpul confiacfiei izovolumetrice C. inchiderea valvelor semilunare It. miocardul este un sinciliu fuircfional D. inima continu6 s6 batii E. nodul sinusal are cea mai rapidi frecventd 15.Lanivelul inimii nu se produce tetanizarea deoarece: A. repolariztrrii cardiace 20. ventriculul stdng E. valvele semilunare rdmdn inchise E. Debutul fa$i de ejecfie este marcat de: A. refeaua Purkinje 16. in sistold inima se afli in perioada refractar[ absolutd C. In timpul diastolei atriale: A. Fonocardiograma reprezintil inregistarea: A. presiunea ventriculartr este constanti B.

E. Presiunea arteriald: A. scade pe mdsuri ce debitul cardiac cregte C. permite evaluarea pulsului din vene D. gastric[ B. mezenteric[ inferioar[. nu influenf eazAtensiunea arteriali in diastolI 26. scade cir vdrsta E. D. slenictr" hepatic[ 156 . s&rgele trece in aorti E. capilare venele mari vena cavi inferioarl 25. reprezintil inregistrarea graficd a biocurenfilor inimii 23.Intimpul diastolei generale a inimii: A. mezenteric[ superioar[. E. partea superioar[ a rectului E. are valoarea de 130 mm Hg in sistoli cregte pe mistrl ce ne indeplrtiim de inimi I _are valori apropiate de ale presiunii atmosferice 24. aorti B. asigurl inregistrarea zgomotelor inimii E. mezenterictr inferioari. arterele mari C. splenicl E. iliac[ internl C.presirHrea atriali se mdregte B. sigmoidul D. mezenteric[ superioard" cavtr inferioari.In stnrcttra venei porte intr6 venele: A. reprezintii expansiunea ritmici a peretelui inimii B. hepaticE. sdngele curge din atrii in ventriculi D. partea st6ngi a colonului transvers 27 . Elasticitatea vasculard: A. colonul descendent C.splenici D. aorta de relaxeazi 22. oferi informafii despre artere C. D. mezenteric[ superioari. Ceamai mare valoare avitezei sdngelui se inregistreazi in: A. Sfigmograma: A.zl. mezentericd inferioard. este marim[ in sistold B. este maximi la nivel capilar D. ileonul B. volumul ventricular scade C. amplifici tensiunea arteriali in sistoli B. mezentericl superioar[. permite curgerea scadatii a sdngelui C.Arteramezenteric[inferioar6nuvasculanzeazA: A.

16 mVmin D. este un corpuscul E. se termind la nivelul vertebrei L2 C. 500 mllmin E. Volumul filtr[rii capilare este de circa: A.depoziteaz[ sAnge E. se afl[ la nivelul marginii inferioare a cartilajului tiroidian C. distruge hematiile bindne D. confine receptori D. produce eritrocite C.2 cm 31. transportl sdngele in vena jugulari interni D. intervine in metabolismul fierului 32. se numegte cisterna chyli B. 200-300 ml D. Cel mai mare colector limfatic: A.un volum de sdnge de circa: A. 15 mVzi C. In splinl se depoziteazd. Are origine in arcul aortic: A. artera hepatic[ E. 1500 mVmin 34.28. tnci in torace posterior de coloana vertebrali E. 50 -100 ml C. Rolurile splinei includ urmitoarele cu excepfia: A. se desprinde din fiunchiul brahiocefalic B. este mai lung decdt aorta asecendentd B. artera soronaxi B. are o lungime de l. e situat anterior de aortl 33.500-800 ml E. este mai dilatat pe intregul traiect C. 5-10 ml B.l mUzi B. Sinusul carotidian: A. e previlzut cu valve D.artera carotidi comund stingi C.1000-1500 ml t57 . colecteazA limfa din pftrimea dreaptd superioari a corpului E. produce limfocite B. Canalul toracic: A. se afld la bifurcafia aortei 29. artera brongici D. trunchiul celiac 30.

permit trecerea singelui in ventriculi C asigrri umplerea atrial[ D. arterapulmonarl fiansporti s6nge oxigenat 3.35. Sistemul de conducere al inimii include urmitoarele cu exceptia: A. coincide cu sistola ventriculard D. conduce in mod normal inima D. B. B. Ritmuljoncfional: A are o frecvenfi de 40 impulsurilmin.prostati 36. Este adevirat cii: l. uter B. impiedic[ revenirea sdngelui in atrii 37. Sistola atrial6: A. conduce inima in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare C. atriile sunt cavitili complet inchise COMPLEMENT GRUPAT 41. originea circulafiei pulmonare se afltr in aniul drept 2.7 s B. Artera iliaci internl poate vasculariza urmitoarele cu excepfia: A. asigur[ umplerea ventricularl C. nod atrioventricular D. valvele atrioventriculare C.vulvl E. nodul sinoatrial B. sigmoid C. e produs in fasciculul Hiss 39. se deschid in diastoli E. pe durata ei. sdngele oxigenat se acumuleazllnatiul st6ng ls8 . nodul atriov8ntricular E.sept interartrial .nod sinoatrial C.relandrii miocardului E. Valvele semilurare: A. este generat de nodul sinusal E. se datorcazd. fascicul His 40.vagin D. in organism existil doul vene pulmonare 4. aort6 38. dureazi 0. Conexiunea electricd dintre atrii gi ventriculi este reprezentati de: A. trabecule D. se deschid in sistoli B.fibre Pukinje E.

ochiul 3. Aorta abdominalr are urmitoarele ramuri viscerale 1. este localizatil in abdomen 4. este prezentil la nivelul venei limfatice drepte 49. arterele renale 4. artercle pericardice : 3. arc o lungime de l -2 cm 3. reprezinti o dilatafie a canalului toracic 2. radiald 4. esofagiene 3. Vena azygos dreneazi sdngele de la nivelul: l. Cisterna chyli: l. artera mezentericd inferioari 2. este un organ toraco-abdominal 2. splind 2. Capilarele limfatice : l. Vena cavl inferioari nu colecteazdsdngele venos provenit din: 1. glande suprarenalb 47 . diafragm 2. Aorta toracici genereazd arterele: l. arterele pukpnare 45. esofag 4. pericard 3. Splina: l.brongice 44 . ficat 3. zona occipitald 2.bronhii 46. ocup[ o pozilie intermediari intre arteriole gi venule 2. Artera carotidi externI irig6: l. intestin sublire 4.creierul 43.42. este un organ pereche 3. in cazde hemoragii elibereazI sdngele depozitat 159 . au un perete foarte subfire 3.gdtul 4. uilare 2. provin din confluenfa unor vase limfatice 4. dreneaz[ fesuturile 48. are o culoare gilbuie 4.

volumul de sdnge ventricular cregte 160 . presiunea arterialtr diastolicl 3. Bradicardia se instaleazdin caz de: l. presiunea din ahii scade 2. presiunea arterialI 3. Contractilitatea depinde de: l. miocardul ventricular 4. fo4a de contracfie miocardici 2. subhepatic 51. nodul sinoatrial' 3. Volumul bitaie depinde de: l. presiunea din ventriculi poate cregte 3. In timpul diastolei atriale: l. Rolurile aparatului cardiovascular sunt: asigtrarea celulelor cu oxigen 2. transportul glucozei la celule 3. elasticitatea arteriali 4. subdiafragmatic 2. incilzirea nodului sinusal 2. debitul cardiac 2.: l. somn 3.lateral de rinichi 3. transportul produgilor de catabolism spre a fi eliminati 4. presiunea din ventriculi poate scidea 4. stimulare vagall 56. nodul atrioventricular 55. Debitul cardiac cregte in caz de: l. asigwarea schimbului de substanfe cu celulele 52. grosimea perefilor inimii 57. stress 4. in st6nga stomacului 4. miocardul atrial 2. tatricardie 2. somn 53. Splina este localizatJ. stimulare simpatic[ 4. volumul de sfurge din ventricul la sftirgitul sistolei 54.50. volumul de sdnge din ventricul la sfhrgitul diastolei 4. activare vryal[ 3. Excitabilitatea caracte izeazdurmrtoarele structuri : l. l.

frecvenfa cardiacd 2. e caracteizatdprin reducerea presiunii ventriculare 59. Diastola izovolumetrici: l. Palparea pulsului ofer[ informafii privind: l. se termini odatii cu deschiderea valvelor semilunare 4. incepe imediat dup[ sistola atriali 2.50s 3. Presiunea arteriald depinde de: l. debitul cardiac 4. zgomotele inimii 60. volumul sistolic 3.5 8. ritmul cardiac 4. volemie 2. elasticitatea perefilor vasculari a 161 . &treazd 0. rczistenfa periferici 3.

B (pag 88) 36. C (pag 88. B (pag 89) 51.E (pag 88) 46. D (pag 90) t2. C (pae 89) 34.8 (pag 87. E (pag90) 14. D (pag 9l) s7. D (pag 93) 26. D (pag 88) 8. C (pag 90) 13. 39. 89) 48. D (pag 87. B (pag 90. A (pag 90) 60. A(pag 93) 24. D (pag 89) 50. A (pae 89) 33. A (pag 9a) 4. C @ag92) 2t. C (pag 89) 35. A (pae 93) 2s. C (pag 89) 11. E (pag 90) 5s. A (pae 90) 37. (pag 9l) 16. E (pag 90) s2.89) e. C @ag92) 18.8 {eag92) 23. C (pag 89) 31. B (pag 89) 32. B (pag 87) 43. E (pag92) t7. A (pag 90) s4. D (pag 87) 42. B (pag 89) 10. C (pas92) 19. 162 . E.92) 38. 9l) 15. A (pag 88) 27. C (pag 87) 5. C (pag9a) 3.D (pae 90) A (pag 9l) A (pag 91) 40. D @age2) 59. B @ag92) 20. 88) 4s. B (pag 88) 47 . 88) 7. 41.NASTUNSURI: E (pag 9a) 2. E (pae 93) 22.C (pag 88) 28. C @a992) l. 88) 6. C (pag 87) 29. C (pag 87) 44. B (pag 89) 49. c (pag 90) 56. C (pag 88. D(pag 87. B (pae 90) s3.E (pag92) 58. B (pae 91.8 (pag 88) 30.

Prin intermediul bronhiolei pulmonare participa la schimbtrile de gae B. . Trahea este un organ care: A. DifuziuneaO}si CO2inne bionhiolele respiratorii si sange D. Alegeti afirmatia incorecta despre pleura : A. Este unitatea morfofunctionala a plamanului D. Formeaza a arborele bronsic 2. Este format din primele ramificatii ale arborelui bronsic C. Este invelit de pleura D. Dr. Sunt organe secundare ale respiratiei B. Acinul pulmonar: A. respiratorie si fonatorie B. Ventilatia aerului int-un singrr sens B. Este invelit de foita viscerala a pleurei E. parietala si viscerala C. Reglarea hansportului 163 6. Saculetii alveolari 5. Prezinta doua foite. Sunt inveliti de o seroasa numita peritoneu E. Difuziuneaol2 din sangele capilar in alveole C. Foita parietala captuseste peretii toracelui D. Sunt situati in cavitatea abdominala C. fara variatii individuale D. Are forma de tub si continua laringele E. Artera pulmonara D. Transporhrl 02 si CAzprin sange E. Este o seroasa ce inveleste fiecare plaman B. Ductele alveolare B. Alveolele pulmonare E. respiratia prezinta: A. Este situat sub baza craniului. Are dubla functie.SISTEMUL RESPIRATOR Prep. Reprezinta formatiunile derivate din alveolele pulmonare Din punct de vedere firnctional. Au o capacitate totala de 5000 ml aer. Prin hil pitnmd bronhiile. Care din urmatoarele NU face parte din structura acinilor pulomonari: A. Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala : 3. formand arborele bronsic 4. Bronhiolele respiratorii C. deasupra cavitatii bucale C. Care din afirmatiile despre plamani este corecta A. Foita viscerala acopera plamanul si caile respiratorii E. Cosmin Panfu COMPLEMENT UNIC: l. Univ.

Debitul respirator este egal cu A. Reprezinta volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale I 1. 1500 ml B. Fortele eslastice produse de surfactant E. Capacitatea inspiratorie are o valoare de A. D. Produsul dinhe volumul rezidual si frecventa respiratorie Produsul dinhe volumul inspirator de rezerva si frecventa respiratorie Produsul dinfre capacitatea pulmonara totala si frecventa respiratorie 13. Gasiti raspunsul gresit privind ventilatia alveolara : A. 500 ml : C. Conhactia diafragmei hage in jos fatabazala B. Reprezinta doar o parte din minut volumul respirator E. D. Diafragma se relanema a plamanilor C. Alegeti raspunsul corect A. Presiunea alveolara negativa C. volumul cgrent si volumul expirator de rezerva privind capacitatea vitala : C. E. Contractia muschilor gatului respiratiei linistite stau urmatoarele : : 9. Valoarea sa medie este de 4. Presiunea alveolara scade sub presiunea atmosferica C. 3000 ml 2000 ml 5000 ml : 12.7. Actioneaza in special muschii gatului E. Este cantitatea totala de aer deplasata in arboreal respirator in fiecare minut C. Produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie B. Este volumul de aer caxe ajunge in zona alveolara in fiecare minut B. Labazartlizarii A. Este egala cu suma dintre volumul expirator de rezerva si volumul rezidual B. Presiunea alveolara creste la + I cm H2O D. Produsul dinile capacitatea vitala si frecventa respiratorie C. Reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poate inspira E. Structurile abdominale comprima plamanii D. Ridicarea grilajului costal prin contractia muschilor expiratori B. Contractia diafragmei 10. Este egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva.5-S L/min D. E. Presiunea pleural a pozitiva D. Alegeti care din urmatoarele fenomene se produc in timpul expiratiei A. Este unul din factorii majori care determina presiunile partiale ale 02 si CO2 alveoli in til . Apare retractia elastica a plamanilor 8. Se mareste diametnrl antero-posterior toracic E. Contractia diafragmei B. Reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul qnei expiratii normale D. In timpul respiratiei normale de repaus : A.

Are doua functii: respiratorie si fonatorie D. Combinarea reversibila a 02 cu ionii de fier C. Transportul 02 implica urmatoarele A. bronhiole respiratorii. Difuzia 02 din plasma in eritrocite B. in 0. bronhiole respiratorii. alveolara si sangvina E. Dimensiunile membranei respiratorii 16. ducte alveolare. pulmonare Bronhii.5o/o din 02 dizolvat in plasma . Transformarea oxihemoglobinei in dezoxihemoglobina Fiecare gram de hemoglobina se poate combina cu maximum 4 molecule de 02 Transportul prin sangele arterial al. Ca 02 sa fie de 25 de ori mai solubil decat COz 17. Difuzia de 20 de ori mai inceata decat a 02 E. Membrana respiratorie este alcatuita din. ducte alveolare. Care din urmatoarele afirmatii despre laringe este adevarata: A. D. Se ramifica la nivelul T4 : 20. Egala cu 0. sac alveolar D. sac alveolar. Dituziqpea CO2 implica: A. bronhiole respiratorii. cu exceptia: A. Patnmde in plaman prin hil E. Endoteliu capilar B. ducte alveolare. Bronhii. sac alveolar C. Epiteliu alveolar D. Venula pulmnara 15. ducte alveolare. Ordinea corectaaramificatiilor arborelui bronsic este A. Egalarea presiunilor partiale. Intervalul ce asigura preluareaO? in timpul efortului ftzic D. Bronhii. Minut volumul respitator C. Presiunea partialaa gamlui in alveola B. alveole E. Un gradient de difuziune mai mare decat al 02 C. sac alveolar. Timpul in care COz difuzeaza spre alveoli 18.25 secunde D. Are o lungime de 10-12 cm B. Interstitiu pulmonar C. Echilibrarea hematiei in capilanrl pulmonar B. bronhiole. Bronhii. E. alveole pulmonare. bronhiole lobulare. Trecerea CO2 din aerul alveolar spre sangele din capilarele pulmonare B. Este principalul organ al respiratiei C. Marginea de siguranta a hematiei este : A. alveole pulmonare B. ducte alveolare.bronhiole respiratorii. Egalarea presiunilor partiale. bronhiole respiratorii.25 secunde C. cu exceptia: 19. Bronhii. alveolara si sangvina. Coeficientul de difuziune al gazului E. Surfactant E. cu exceptia : A.14. Factorii care influenteazaratadifuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt. sac alveolar. Presiunea partial a a gazului in capilarul pulmonar D. alveole pulmonare 165 . alveole pulmonare.

Transportul 02 si CO2 prin sange si lichidele organismului cahe si de la celule D. Ridicarea grilajului costal in timpul respiratiei A. ce reprezinta deplasaxea aerului intre alveola si atmosfera. Presiunea pleuala : A. Se datoreaza muschilor expiratori D. Reprezinta aerul inspirat si expirat in timpul unei respiratii normale E. Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare B. 23. Ventilatia in ambele sensuri pulmonara. Capacitatea pulmonara:3500 ml 26. Respiratie presupune unnatoareleo cu exceptia: A. Capacitatea vitala reprezinta : A. Este produsul dintre capacitatea vitala si frecventa respiratorie C. VER+VR+VIR+VC:5000 ml C. Devine pozitiva in timpul inspiratiei E. Este egal cu produsul dintre capacitatea inspiratorie si frecventa respiratorie 166 . Reglarea ventilatiei 22. Volumul expirator de rezerva:2000 ml C. Devine cm H2O in timpul expirului *l 25. Reprezinta cantitatea de aer deplasata in arborele respirator in fiecare minut D. Este egala cu 0 cm H20 cand glota este inchisa c. VC+ VER+VR:3500 27. Difuziune a 02 si co2 infie alveola pulmonara si sange C.21. cu exceptia : A. Se datoreaza muschilor inspiratori : . Volumul curent-500 ml B. Devine -l cm InO in timpul inspirului E. Trebuie sa scada sub presiunea atmosferica pentru a patrunde aerul in alveole D. Sternul se proiecteazainapoi C. Volumul inspirator de rezenta:3500 ml D. VER +VIR=3000 ml E. Este presiunea dintre pleura visceral si cea parietala 24. Este caracteristica respiratiei de repaus B. Nu variaza cu fazele respiratorii C. Este nemodificataindiferent de fazele respiratiei D. VC+VIR:2000 Ml D. Despre presiunea alveolara se poate afirma. Captarea O2lanivel alveolar E. VC +VER+VIR:3500 ml B. Urmatoarele valori sunt cele adevarate : A. Capacitatea inspiratorie:l 500 ml E. B. Minut volumul respirator sau debitul respirator : A. Se datoreaza musichilor abdominali E. Este egala cu presiunea atmosferica B. Nu variaza in conditii fiziologice sau patologice B.

34 ml se combina cu minim I g de hemoglobima D.50 secunde B. Hematia la nivelul capilarului pulmonar : A. Pehece aproximativ 0. Difilzeaza de 20 de ori mai repede decat 02 D.5 o/o din 02 din sange este liber in plasma t67 . Poate prezenta o margine de siguranta de 0. In hematie se combina cu hemoglobina C.6 microni B. Se realileaza deoarece 02 are gradientul de difuziune l/10 din cel al COZ B. Despre 02 este gresit.28. Rata difuziunii gazelor este influentata doar de presinea partial a a 02 D. Este egala cu debitul respirator D. Difuziunea oxigenului : A. Este volumul de aer care ajunge in zona alveolara in timpul fiecarei respiratii E. cu exceptia : A. Despre CO 2 este adevarat. 1.25 secunde C. Transforma methemoglobina in dezoxihemoglobina C. Petrece aproximativ 0. Ventilatia nu determina presiunea partiala a CO2 in alveole B. D. Presiunea partiala in capilar este de 100 mm Hg D. Despre membrana alveolo-capilara sunt adevarate. E.75 secunde D. Este de 25 de ori mai solubil decat 02 E. Care afirmatie despre ventilatia alveolara este adevarata : A. Sangele arterial fransporta?0 ml de OZ ldl E. Este de 25 de ori mai solubil decat COz 34. Are o suprafata de 50-100 m2 C. Are o valoare medie de 4. Care afirmatie ste adevarata despre oxigen : A. Petrece aproximativ 0. Difweaza de 20 de ori mai repede decat CO2 E.5-5 L/min C. Rata difuziunii gazelor este influentata de presiunea partial a a gazului in alveola si E. Se combina ireversibil cu ionii de fier B. Are un gradient de difuziune de 1/10 din gradientul 02 C. cu exceptia : A. capilar Se face datorita presiunii de 40 mm Hg din aerul alveolar si 100 mm Hg in sangele capilar Se face dinspre sangele din capilarele pulmonare spre alveole Se face deoarece 02 este de 25 de ori mai solubil decat COz 31. Poate prezentao margine de sigtranta de 0. 98. Presiunea partiala in aerul alveolar este de 40 mm Hg B. Are o presiune partiala in aerul alveolar de 40 mmHg 33.75 secunde 32. capilar Are in alcatuirea ei surfactant 30. Are o grosime de 0. Este produsul dintre volumul curent si frecventa respiratory 29.25 securde E. Se face datorita presiunii de 100 mm Hg in aerul alveolar si 40 mm Hg in sangele C. Are o presiune in capilarele pulmonare de 40 mm Hg B. cu exceptia: A.

35. Este situata superior de cavitatea bucala l. CO2 : Dupa disocierea oxihemoglobinei. In urma difuziunii determina cresterea presiunii partiale in sangele venos cu 50Yo 38. : 168 . 7LdeO2 36. E. in repaus : A. (5%) D. 7 dldeO? C. 37. Are loc la nivelul eritrocitelor D. 7 gdeO? D. Nici un rasprms corect 40. Fiecare 100 ml de sange elibereaza la tesuturi. Rezulta din combinarea COz cu gruparile 3 NH2 terminale ale hemoglobinei 9. Se realizeaza de catre cenhii nervosi din bulb C. C. TmldeO2 B. Duce la obtinerea bicarbonatului B. Este situata posterior debaza. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte E.craniului 4. Sangele venos devine rosu-violaceu D. Prin fenomenul de membrana Hambrnger intelegem. Ajuta la transportul a90o/o din CO2 sangvin E. Oxihemoglobina devine hemoglobina B. Este formata din din doua fose nazale 3. Se realizeazapebazastimulilor primiti de la chemoreceptori B.34 ml de sange In mod normal exista 12-15 g de hemoglobina/dl de sange Presiunea partial a a 02la nivel tisular este de 100 mg Hg 1. hemoglobina este saturat a 5-7Yo I mg hemoglobina leaga 1. B. Presuptme migrarea clorului plasmatic C. In repaus coeficientul de utilizare este de 7 mVl00 ml E. 90% este sub forma de carbaminohemoglobina E. cu exceptia : A. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ? A. Regl area ventilatiei : A.Care afirmatii despre cavitatea nazalasunt adevarate Este situata anterior de baza craniului 2. Oxihemoglobina devine carboxihemoglobina C. 7 mgde 02 E. Dffbzeazadin sange in celule B. Se realizeaza de catre cetrii nervosi din punte D. Este transportat sub forma de bicarbonat plasmatic. 5 7o este dizolvat fizic in plasma C. cu exceptia: A.5 din 02 din sange este transportat de hemoglobina A. Despre cedareaO?la tesuturi este adevarat. In efort coeficientul de utilizare poate creste la 12 % COMPLEMENT GRUPAT : 4l. D.

42. Contiunua laringele 3. Interstitiu pulmonar 3. Expirat in timpul respiratiei normale l.Urmatoarele afirmatii despre plamani sunt adevarate : 1. Difi. 47. 4. 2. Se termina la nivelul T4 2. 4. Este presitrnea din spatiul dintre pleura viscerala si parietala 2. : Ductele alveolare Sacii alveolari Alveolele pulmonaxe Bronhiolele respiratorii : Respiratia presupune 2. 169 . l.In componenta acinului pulmonar inha 3. Are o lungime de 10-12 cm 4. 4.r. l.Volumul curent este volumul de aer : Care ftlmane in plamani dupa o expiratie fortata 2. In inspire scade sub presiunea atmosferica l. Este presiunea din interiorul alveolelor 3. Au o capacitate totala de 5000 ml aer 4.iqO2 Transportul 02 Deplasarea aerului de la plamani catre atmosfera Schimbul de 02 si CO2 dintre organism si mediu 46. Sunt situati in cavitatea toracica 2. Ce poate fi expirat in urma urei expiratii fortate 4. Surfactant 4.Membrana respiratorie este alcatuita din Epiteliu alveolar 2. Pleura viscerala l. Yariazacu fazele respiratiei 4.Despre hahee putem afirma : 1. Este intotdeauna pozitiva 48.Despre presiunea pleurala afirmatiile adevarate sunt : 1. In expir este de +1 cm HzO Cand glota este inchisa presiunea este de 0 cm H2O : 49. Capacitatea lor totala nu prezinta variatii individuale U. 3. Patrunde in plamani prin hil 43. Ce poate intra in plamani inh-o inspiratie fortata 3. 3. 45 . Sunt inveliti de pericard 3.Presiunea alveolara : Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare 2.

Bronhiola lobulara l.Factorii care influenteazarutadifuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt Coeficientul de difuziune al gazului 2.Cantitatea de oxigen care se combina cu hemoglobina depinde de: I Presiunea partial a a 02 plasmatic 1.s0. Temperatura 3. Ca sangele arterial transporta 20 mL OZ ldl S2. Egal cu 1500 ml 3. Este volumul de aer ce poate fi inspirat suplimentar peste volumul curent 56.Difuziunea oxigenului se rcalizeaza I 2.Volumul inspirator de rezerva este: Voluuiul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale 2. Duct alveolar 2. Bronhiolarespiratorie 4.. 57 . temperatura 4. 5 . Saculeti alveolari 4. Egal cu suma dinhe volumul curent si volumul rezidual 4. pH-ul plasmatic l. Sub forma de methemoglobina 1. Ca fiecare gram de hemoglobin se poate combina cu minim 1.Transportul oxigenului presupune: 2. Alveola pulmonara 3. Sub forma de bicarbonat plasmatic 4. Dimensiunea membranei respiratorii 4. 4. Combinarea cu ionii de fier din structura methemoglobinei 2. Dizolvat fizic 170 . Acinul pulmonar este format din: 1. 3. 53.34 mL 02 4. : 54. Transformarea dezoxihemoglobinei in oxihemoglobina 3. Bronhie 55.Care din urmatoarele formatiuni nu fac parte din structura acinului pulmonar : Ducte alveolare 2. Sub forma de carbaminohemoglobina 3.COz este transportat prin sange : 2. pH-ul plasmatic 3. presiunea alveolara a . Arteriola pulmonara 3. l. : Deoarece presiunea partial a a 02 este de 46 mm Hg Deoarece gradientul de difuziune 02 este 1/10 din cel al COz Deoarece 02 difineaza de 20 de ori mai rapid decat COz Deoarece presiunea partiala a 02 este de 100 mm Hg in aerul alveolar iar sangele capilar de 40 mm Hg in I .

SS. Transportul fizic aI COz in plasma CombinareaCO2 cu cu gruparile terminale NH2 ale hemoglobinei Transportul CO2 sub forma de bicarbonat plasmatic 59. l. Contractia si relanarea diafragmei 4. Ridicarea si coborarea coastelor 3. t7t . Volumul ctrent l. Volumul rezidual 60. se realizeazaaproape in intregime prin Miscari de ridicare si coborare a diafragmului 2.Care din volumele pulmonare se masoara spirometric: 2. 4. 3.Respiratia normala. Volumul inspirator de rezerva 4. de repaus. Volumul expirator de rezerva 3. Conhactia muschilor gatului : l.Fenomenul migrarii clorului presupune : Transportul 02 in sangele capilar 2.

c 42. C 25. E 49.8 38.D 3r.8 23.D 22. A 26.8 45.D t7.8 24. B 44.C 37. A 13. D 51. B 57. E 39. B 11.E 4. C 30.D 9. D 46. A 58.D 35. B 41. A A 20.8 r 48. B 16.D 2t.D 3. c 19. C 28. A 27. B t72 .D 10. B 54. B 29. D t2. A 36. B 14. C l8.RASPUNSURI: 2. D 56. A 55. C 40.C 34. A 43. D 59. E 15. D 60. A 33. B 50. A 8. E 32. C 7. B 5. D l.C 6.C 47. c 52. 53.

3. Transportul activ al unei zubstanfe nu se realizeazd: A. Se filneazi in cantitate de 470 mob/zi. In sensul gradientului de concentrafie. E. baze gi acizi tari. E. D. C. D. E. B. Tudor Marinescu COMPLEMENT SIMPLU: l. Univ. 2. 4. Are loc in sensul gradientelor de concentrafie gi impotriva gradientului electric. Participi la eliminarea H*. E. C. Se reabsoarbe din ulnafiltrat in cantitatea de 50 moh/Z4h. t73 . Pe secfiune rinichiul prezintii: A. eliminl prin urin6 in condifii fiziologice? A. C. I -2 uretre. C. Se reabsoarbe la nivel tubular in cantitate de 160 moh /24 orc. Clorul. 2-3 calice mari. C. Nu necesitli consum energic direct. 2 pediculi renali. Se secrettr in cantitate de I moUzi. D. Cu consum de energie. B. Are loc in sensul gradientului electric Ai impotriva gradientului de concentrafie. Limitat pe unitatea de timp. Ajunge in vezica urinari in cantitate de 410 moh/24h. E. Se dilueaz[ de 50 de ori in urina finali fafi de urina care pirdseqte glomerulul. Secrefia tubulari pasivi: A. Care dintre urmitoarele substanfe nu se 6. Glucoza. Ajunge in urina finalI in cantitate de 5 moh/24h. E. D. B. C. impotriva gradientului de concentrafie. Creatinina. B. 20-24 papile renale. 5. D. D. Acidul uric: A. Rezultit & produs terminal al anabolismului proteic. Se dilueazl de 10 ori in urina final[ fafi de ultrafiltratul glomerular.SISTEMUL EXCRETOR 1 Asist. B. Potasiul. Prin hidroliza ATP. Dr. B. Se secretd la nivelul tubului urinifer in cantitate de 49 mohl}4 h. Ureea. 6-18 lobuli renali. Se realizeazi penfiu K*. Ureea: A.

Transporhrlactiv: A. poate fi inhibat de cenftiinervogidincortexulcerebral C. 8. D. nupoate fi controlatintotalitate. C. reabsorbliaapei are locinproporfie de 80% la nivelultubuluicontortproximal C. Arterele interlobare. forfapompelormetabolice este limitatii de capacitatealormariml de a hansporta o substanftrpeunitatea de timp se reabsorbastfelglucoz4 apa. Clorul. Acidul rnic. este neselectiv B. Creatinina. C. Artera arcuatil. Reprezintll exftemitatea distali a nefronului. I 2. E. 1 l. Contine arteriola aferentli gi eferentd. Tubul contort distal. Arteriola eferentii. Ureea. Arterele interlobare. inprezenfa ADH irlo4 de ore se eliminl 2. COzi B. secretia de K+ are loc mai alesintubulcontortdistal. de oxigen D. Capsula Browman. E. Tubul contort proximal. E. odatiliniliat este constant D. Reflexul de micfiune: A. 13. 10. ureea se leabsoarbepringradientchimic B. D. E. aldosteronulintervineinmecanismul de secrefie de Na+ si H+ E. B. C. 174 . este controlatdoar de centriidinmiduvaspin[riiqicerebel E. B. invelegte tubii uriniferi. Identificafiafirmafiafalsi: A. Care dintre urm[toarele cornponente ale urinii are gi origine exogen6? A. D. D. se face doarcuconsum C. Vasopresina stimuleaz[ reabsorblia apei din: A.81 de urin[concentratil D. Arteriola aferentii. esteinintregimecontrolat de centriinervogidintrunchiulcerebral B. E. Care dintre urm[toarele ramuri provenite A.7. B. Calice mici. uniiaminoacizi fosfalii nu se reabsorbprinacestmecanism. Capsula Bowman: din artera renal[ formeazi glomerulul renal? A. 9. C. Ansa Henle. DelimiteazAo cavitate ce se continui cu lumenul tubului. ihpreuna cu corpusculul renal Malpighi formeazi glomerulul.

sensulffansportului este inspreinterstiliulperitubular D. poateavealocdoarintubulcontort distal E. 15. Formarea urinii finale necesitli ATP in cazul: A. E. arelocintubulcontortdistalprinmecanismepasive. Secrefia de H+: A. Segmentul intermediar al tubului urinifer confine: A. C. prinacestnecanismrinichiulparticiplla reglareaechilibrului acido-bazic D. prinacestmecanism nu se intervinein reglarea K+. 17. 19. B. leucocite peste 6500/ml D. 20.5g K C.Urina final[confine (valori pe24 de ore): A. Eliminlrii de glucoz[ in trina finald. areloc mai alesintubulcontortproximalprinmecanismeactivegipasive B.14. are gimecanisme active gipasive C. Secrefia tubulard: A. creatininl l-2e. Epiteliu cilindric simplu. prinacesfinecanism se menfinenivelulnormal al potasemiei C. mecanismele de hansportprinschimbionicsuntcontrolate de c[tremineral ocorti coizi.59 fosfor. C. Epiteliu cilindric stratificat. Secrefia de K+: A. tg Na se elimin6: B. 0.3g HCO3 E. 90Yo apa C. arelocnumaiintubulcontortdistal C. are locprinmecanismpasiv B. de schimbionic D. Epiteliu turtit. Reabsorbfiei ureei. cubic simplu. l50mg uree D. l8. 16. E. nu gi energie E. 175 . Reabsorbfiei secrefiei tubulare a ionilor de K+. 2. prinfransportulactivcelulaconsumddoaroxigen. Epiteliu pseudostratificat. l50g Mgz+ B. Reabsorbfiei acidului uric. Epiteliu B. Ultrafiherii ionilor de Na*. 0. prinacestmecanismse eliminldoarmedicamentele B. in trina final[in24 de ore A. D. apa 700 ml E. lanivelultubuluicontortproximalexistlmecanisme de transportprinschimbionic E. D. arelocin alt segmentdecdtsecrefia de H+.

bazinet.2l .Uina primarl are componlia: A. Calice. E. vezicaurinari.Inreglarea umoralI a activitiifii renale nu intervin urmdtorii hormoni: A. Identicl cu a plasmei. Celulele musculaturii netede a arteriolei eferente iau parte la formarea aparatului juxtaglomerular. C. Parathormonul. Reabsorbfia tubularl. uretri. Rinichii primesc 40-45% din debitul cardiac de repaus. Hiperproteici. Arterele renale sunt ramuri ale trunchiului celiac. C. D. Identicl cu a urinei finale. E. B. uretri. membranele celulelor tubulare confin pompe metabolice E. C. vezieaurinari. C.Mecanismul de formare a urinei primare cuprinde urmltoarele procese cu excepfia: A. B. vezicatrinarl uretri. Calice. ureea se reabsoarbe prin gradient osmotic E. bazinet. Arterele interlobulare incep in capilarele glomerulare gi se recapilarizeazdin jtrrul urinifer.Transportul pasiv: A. D. Gonadofiopinele. Filtrarea glomerulari a plasmei. prin acest mecanism se absorb K gi Mg D. E. B. bazinet. 26. nu necesitil energie B. Alegefi afirmafia falsi: A. uretrd. Secrefia tubularl activi. ureter. E. Glucocorticoizii. rueter. Venele renale se varsi in vena cavi inferioard. Calice. nefrocitele au la polul apical numeroase mitocondrii C. 2Z. transportul pasiv se face in virtutea legilor difuziunii gi osmozei. C. ureter. Mineralocorticoizii. bazinet. vezicaurinard. 27. Vasc ularrzalia renali are urmitoarele caracteri stici : A. Hormonii tiroidieni. Calice. Carc este traseul normal al winii: A. Secrefia glomerulari. nefrocitele au la polul apical numero$i microvili D. Calice. B. uretrd. 176 . 23 . Plasmei deproteinizate. B. este limitat de capacitatea maximi de transport a nefronului C. E. D. 25. bazinet. apa se reabsoarbe prin gradient chimic. Identic[ cu a transpirafiei. Secrefia tubularl pasivd. D. 24. majoritatea compugilor urinei primare sunt substanfe utile B. D.

se elimina 12 I de urin[ diluatii. La nivelul tubului contort proximal. La acumularea urinii in vezici pen[ la atingerea capacitiitii fiziologice participd: A. Ansei lui Henle.Presiunea dirl capilarele glomerulare este de A. 70 mmHg : extern. Este reabsorbit facultativ de cdtre tubul colector. Fibre ale nervilor pelvici care contractll sfincterul vezical intern. 32 mmHg 42 mmHg 52 mmHg. Tubului colector. E.inlipsa ADH: A. 60 mmHg D. B.28. 28 mmHg C. 31. 177 . B. Glucoztr. 26 mmHg B. 33. Acid uric. se elimina l0 I de trin6 diluatil E. C. Este reabsorbit in totalitate la nivelul tubilor uriniferi.La ce nivele intervine ADH-ul in reabsorbfia facultativd aapei? A. in cursul activitiifii renale ionul de sodiu: A. se elimina 5 I de rnini concentrati D. nu se produce reabsorbfia facultativi C.Presiunea coloid-osmotici a proteinelor plasmatice din capilare care se opune filtririi este A. Fibre vegetative pentru sfincterul vezical 32. D. E. 80 mmHg C. E. E. Fibre hipogastrice care rela<eazi sfincterul vezical intern. 50 mmHg B. Alege{i compugii care au reabsorblia completd la nivel renal: A. Este transportat exclusiv prin mecanism activ la nivelul tubilor renali. Musculaturii netede arteriolare. nu se produce reabsorblia obligatorie B. B. E. Clor. Fibre ale nervilor ruqinogi care au originea in ganglionul celiac. C. Fibre hipogashice care contractii sfincterul vezical intern. \ 34. D. C. igi cregte eliminarea in condifiile stimul[riinervilor vegetativi renali. Hipotalamusului. Sodiu. D. D. 30. B. Se reabsoarbe prin polul vezical al tubului proximal. C. E. D. in medie: 77 mrntlg. 29. Uree.

Fifiarea glomerularI: A. Secretia de renina D. 300 mVmin E. 7lllord. C. 120 mVmin B. 120 mVmin B. 7500 ml/ori C. Secretia de aldosteron B. Se realizeazd la nivelul a2-3 bucle capilare ce rezulti din diviziunea arteriolei aferente. Reprezintii traversarea membranei filtrante de c6fie aproximativ 20o/o din plasma care irign rinichii. 1200 mUmin. este de aprox. 30 mVora D.Filtratul glomerular: A. Seiretia de cortizol E. l2Umin E. Rinichiul are urmatoarele roluri: A. Producerea de eritrocite C. 39. capsular gi D. este de aprox.Debitul sangvin renal: A.6 Vl00g fesut /8 ore. 36. l5lll2 orc D. nu confine proteine D. 3T. axe aceeagi compozilie ca plasma C. B. Se desf$oar6 prin traversarea unei bariere formatl din peretele capilar. 25 mllora C. 24 U24 orc D. peste 99% din filtrat trece prin reabsorbfie in tubii uriniferi E.Debitul filfiArii glomerulare este: A. 201. 3S.3s. este numit gi urina secundari B. reprezinti 28o/o din debitul cardiac de repaus B. E. cantitatea de filtrat glomerular este de 180 dl zilnic. este de 250U100 g fesuUl2 ore E. Este favorizat[ de presiunea sfuigelui din capilarele peritubulare. 40. tubular. este de 42 mUl00g fesuVmin C. Nici unul de mai sus 178 .Debitul sangvin renal este de: A. Se realizeazLffuAparticiparea glucozei care nu apare in urina finaltr.

Nefronul: 1. 43. 95o/oapa I 46. 4. K.Urina confine: 2. in jurul tubului urinifer. 20-25%. c[ile urinare sunt reprezentate gi de capsula Bowmann 2. vezica urinard are 2 sfinctere. Secrefia de erinopoietini. Arteriolele aferente se capilarizeazl: l. in zonacortibala.Transportul urinei : se face prin uretre 2. are perefii alcituiti din musculaturi striatil 2. Screfia de aldosteron. 4. se gisegte doar in corticala renald 4. Mg. ln jurul papilelor renale. La nivelul glomerulului. l-2e. Rinichii primesc din debitul cardiac de repaus o cantitate de s6nge reprezenttnd: 1. 35-40%. uretra comunic[ cu exteriorul 3. Ca 4. peste 5000 leucocite/ml l. l. 3.COMPLEMENT GRUPAT: 4l.59 l. t79 . Pene b% din volumul sanguin total. 2. 48. Secrefia de angiotensin[ I. 15-20%.Creatinina in urina final[ este incantitate de (pe 24 de ore): 2. M.Yezica urinar6: 1. urina se acumuleazdin corpul vezicii urinare 3. 3. este format gi din clile urinare 42. 45. s[nri de Na. 39 4. 2. Activitelile neexcretorii ale rinichiului sunt: Secrefia de renini. 3. numeroasehematii. se gdse$te in medula rarinichiului 3. 3. 2. 47. urina ajunge in vezic[ prin col 4. ureterele se continui cu bazinetul 4. uretra este unicl l. 4. 49 3.

Continui calicele mari. 2. Permite trecerea unei cantitiifi de aproximativ 125 ml plasmd/min spre tubul proximal. Reglarea tensiunii arteriale. Menfinerea grchilibrului acido-bazic. Prin procesul de fiansport activ din cadrul reabsorbfiei tubulare sunt trecute fin s&rge: Vitamina C. urinl 4. 2. reflexul este stimulat de clhecentrii din trunchiul cerebral 56. Confine fibre aparfin6nd nervilor ruginogi. Face legdtura dinne cei doi rinichi gi a acestora cu vezicaurinard. in tubul contort distal se scretJl H* 1. Cl-. in tubul contort distal se secretii K* 4. 54. 3. l. 2. Permite trecerea 1/5 din cantitatea de sdnge care irigi rinichii in cavitatea capsulara. 55. Prezinttr un debit winar de I mUmin. Prezintil la infiarea in vezici un sfincter neted. HCOI. Este dispus spre baza lobilor renali. Apa. 3. Potasiul. 4. 5l . Glucoza. aparecdnd in vezic[ se acumuleazdmaxim 10 ml. 180 . 3. 52. Ionul de hidrogen. Ureterele reprezintlo componentii a 2. este un reflex monosinaptic reflexul este controlat de miduva spindrii l. 53. Confine vena cavi inferioari. 2. 3.Micfiunea: l. Pedicul renal: 1.Alegefi afirmafiile corecte: secrefia de H+ se face prin mecanism activ 2. 4. fiecare. 4. Eliminarea unor substanfe volatile. 50. ciilor urinare care: 2. Prin procesul de secrefie tubulard sunt trecute din sdnge prin mecanism pasiv urmdtoarele substanfe: 1. 4. Se gisepte in hilul renal. 4. Nu permite trecerea proteinelor pi a glucozei. 2. 3. in tubul contort distal se reabsoarbe Na+ 3. 3. 4. Permite trecerea unei catitati de lichid aproximativ I mVmin.49. Membrana filtranti glomerularl: 1. Clorul. Prin funcfiile sale rinichiul contribuie la: 1. Erinlpoezel 3.

Mecanisme de transport pasive. 3. l80Uzi 4. Mecanisme de transport active. 5 S.57.5 Uord 2. 4. Secrefia unor produgi. Permite trecerea proteinelor plasmatice.Debitulfi ltrariiglomerulare este de : 7 . Permite trecerea selectivi doar a unor constituienfi plasmatici. Reabsorblia tubulard se realiz eazAprin: Reabsorbfia selectivi a unor substanfe. Alegeti afirmatiile adevarate: arteriola aferenta intra in capsula glomerulara 2. 2. 4. arteriola eferenta iese din capsula glomerulara 4. 2. arteriola aferenta iese din capsula glomerulara 3. Permite trecerea tuturor constituienfilor plasmatici. 181 . Alegefi caracteristicile membranei filrante glomerulare: 1. 25 mUl}sec l. 59. 60. 3. arteriola eferenta intra in capsula glomerulara l. acidului tric gi a creatininei plasmatice. 3. Permite fiecerea numai a ureei. 5380mU7 ore. l.

c l4.A 9.c 52.A 59.C 8.B 4.A 23.C 3.8 47.B 48.8 38.A ' 29.D 36.C l3.B l5.C 5l.nAspuNsURI 1.A 55.C 44.8 26.A t0.c 4t.A 20.B 12.C 34.C 28.C 43.D l8.C 58.8 2t.C 56.C 3l.8 37.8 57.D 3o.D 5.D 32.E l9.c I l.E 39.8 2.8 49.c 42.D 53.c 40.8 t7.A 6.8 35.D 45.c l6.C 33.E 60.B 22.B 46.A t82 .A 50.C 25.8 27.C 54.8 24.D 7.

Sunt in numtrr de circa 150. 420mUl 0g fesut/minut E. Univ. Unitatea anatomici gi funcfionali a rinichiului este nefronul. 4. Formarea si eliberarea urinei B. Rinichiul este parte componentii a sistemului excretor B. ' C. 20mUsecrurd[ B. Ansele Henle se g[sesc la nivelul corticalei E. Reprezinthcirca 85o/o din numdnrl total de nefroni. Urm[toarele afirmafii referitoare la rinichi sunt adevtrrate cu EXCEPIIA: A. Alegefi afirmafia falsd dintre urmltoarele: A. Fiecare rinichi confine circa I milion nefroni. 430mUl 009 fesuUminut. Au glomerulul situat la joncfiunea dintre medulari gi corticalI B. Glicogenogenezi D. 2. Piramidele Malpighi se gtrsesc la nivelul corticalei renale C.la exterior gi corticala .la interior E. Activarea vitaminei D3 E. Rinichiul este acoperit de capsula renald C. Sunt foarte importanfi in mecanismul contracurent D. Capsula Bowman face parte din corpusculul renal E.000 la nivelul fieclmi rinichi E. Au ansa Henle lungi 5. Mircea Lupuqoru COMPLEMENT UNIC l. falsi despre nefronii juxtamedulari: A. Rinichiul este situat in cavitatea abdominali de o parte gi de alta a coloanei vertebrale lombare B. in alcdtuirea rinichiului intri medulara . Tubii colectori se varsi la nivelul papilelor renale D.IA: A. Nefronul este alcituit din corpusculul renal gi clile urinare C. Formarea gi eliberarea eritropoetinei C. Alegefi afirmafia C. l200mVor[ 183 . Menfinet8u homeostaziei organismului.25% din debitul cardiac de repaus D. Urm6toarele afirmafii referitoare la nefron sunt adevdrate cu EXCEPf. Dr. 6. Rinishiul are rol esenfial in menlinerea homeostaziei gi a echilibrului acido-bazic al organismului D. Tubul contort distal face leg[tura intre tubul collector gi ansa Henle. Bazinetul se formeazi prin unirea calicelor mari D. 3. Rinichiul nu are rol in: A.SISTEMUL EXCRETOR 2 Asist. Debitul sangvin renal este de circa: A. Nefronul este unitatea anatomici gi fuircfionald a rinichiului B.

Are compozifie asem[nitoare cu a plasmei dar cu proteine in cantitate semnificativa E. Presiunea din capilarele glomerulare care determinl filtrare a (32 mm Hg) B. RecupereazeSs% din apa filtatIla nivel glomerular B. Neces itil prezenla ADH. 184 . Reabsorblia obligatorie a apei: A. 8. Este lichidul care filtreazi din capilarele glomerulare in capsula Bowman. Se datorcazltravaliului metabolic al nefrocitului C. care se opune fikrerii A. se face conform gradientelor electrice gi elecfiochimice B. Recuirereazl. La nivelul tubului contort proximal are loc reabsorbfia obligatorie D. Fortele care rcalizeazl filtrarea la nivelul glomerulului in capsula Bowman sunt: A. Transportul activ: l. Reabsoarbe Na pi K in gradient electric ai electrochimic D. 9. se face conform diferenfelor de presiuni hidrostatice. Reabsoarbe ureea in gradient osmotic c. Recugereazd. A. Nu necesit2l energie dar este limitat de o capacitate maximi de hansport B. Are compozilie asemlndtoare cu a plasmei dar cu mai pufine proteine D. Reabsorblia facultativi a apei se produce in prezenfa ADH. in exterior. Permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a organismului D. in exterior. Recupercazd 15% din apa filnatit h nivel glomerular C. I 12. Are loc in tubul contort proximal gi tubii colectori C.ia facultativ[ a apei: A. Nu necesiti coruilrm ATP D. Presiunea coloidosmotici a proteinelor plasmatice din capilare. 13. care se opune filtrarii (32 mm Hg). Transporhrl pasiv: A. Se produce (60 mm Hg) E. Filtratul glomerular: in cantitate de l20mVmin B.care se opune filtrerii (18 mm Hg) C.85o/o din apa filtrati se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal B. Permite adaptarea volumului diwezeilastarea de hidratare a organismului. 10. Se realizeaz5'prin osmozl din tubul contort proximal in interstifiu E. este neselectiv E.7. Reabsoarbe apa in gradient chimic. La nivelul tubului contort distal si tubilor colectori are loc reabsorblia facultativ6 E.aproximativ 4Yo din apa filtrag E. Reabsorb. Referitor la reabsorbfia apei este falstr urmItoarea afirmafie: 4. Este reabsorbit in procent de peste 90%in tubii uriniferi C. Presiunea coloidosmotici a proteinelor din capsula Bowman (18 mm Hg) D.aproxim ativ 80Yo din apa filnatii D. 15% din apa filtrattr se reabsoarbe in tubii colectori gi contorfi distali C. Presiunea din capsula Bowman. Presiunea din capsula Bowman. Are loc in tubul contort proximal B. Se face conform deferenfelor de presiuni hidrostatice E.

14. Prin transport activ nu se reabsorb:

A. apa B. Polipeptidele
C. Glucoza D. Aminoacizii E. Urafii.
15. Secrefia de

Ff:

A. Participl la reglarea echilibrului acidobazic B. $r" sediul principal in tubul contort distal C. In tubul contort proximal, depinde doar de pH-ul mediului intern D. Se face ftr[ consum ATP E. La nivelul tubului contort proximal se realizeazdcu ajutorul aldosteronului. Urmitoarele afirmafii cu privire la secrefia K* sunt adevdrate cu EXCEPIIA: A. Se rcalizeazJprin mecanisme active B. Se rcalizeazi prin mecanisme pasive C. Se realizeazE exclusiv prin schimb ionic D. Are loc in special in tubul contort distal E. Asiguri menfinerea nonn al6 apotasemiei.
16. 17. Reflexul de micfiune: A. Produce invariabil micfiune cdnd tensiunea parietald,vezicali atinge nivelul prag B. Este controlat de trunchiul cerebral C. Este controlat de scoada cerebrali D. Este conholat in infregime de m6duva spin6rii E. Este declanpat de acumularea in vezici a200-300m1 urin6. 18. Micfiunea: A. Se produce cdnd tensiunea intraparietald din perefii vezicali a atins nivelul prag B. Se produce c6nd in vezicd s-au acumulat 30-50 ml tninl C. Se produce cdnd in vezici s-au acumulat 200-300 ml urintr D. Este impiedicatii de sfincterul vezical extern cind controlul involurtar tinde sE o inifieze E. Nu mai poate fi impiedicatii de sfincterul vezical extern cdnd controlul involuntar tinde sI o inilieze.
a

19. Care din urmitoarele componente se reabsorb pasiv la nivelul tubilor uriniferi? A. Glucoza B. Fosfafii

C. Ureea

D. Sulfatii E. Urafii.
20. Piramida Malpiehi: A. Este situatii la nivelul corticdei B. Are bazaspre corticali C. Are vdrful spre cortical[ D. Este situatit la nivelul bazinetului E. Are bazaspre medular[.

185

21. Filtratul glomerular: A. confine eritrocite in cantitate crescutil B. are aceeagi compozifie cu a plasmei C. Se mai numegte urin6 secundar6 D. Este de aproximativ 7,sLlh E. nici un rispuns corect. 22. Seqetia de K* se realizeazil: A. in principal in tubul contort proximal B. ln principal in tubul colector C. Doar prin mecanisme active D. Doar prin mecanisme pasive E. Prin schimb ionic activat de aldosteron.
23. ADH-ul:

A.

Scade secrefiile tuturor glandelor exocrine B. Este secretat in hipotalamusul posterior C. Scade concentrarea (densitatea) urinar6 D. Cregte volumul urinar E. lntervine in principal la nivelul tubului contort proximal.

24. Reabsorblia apei: A. Este limitatii de capacitatea maxim[ de transport e nefronului B. Are loc prin gradient osmotic C. Se realizeazdin proporfie de 95% D. Se realizeazdln toate segmentele nefronului, identic E. Se realizeazi-prin fiansport pasiv gi activ.

25.Yezica urinar6: A. prezintil doul sfinctere B. Are perefi cu musculaturi extrinseci C. prezintii doul orificii D. Se prelungegte in jos cu ureterul E. Prezintit doar musculatwl neted6.
26. Debitul Jngvio renal este de aproximativ:

A. l200ml-/orl B. l2000mUor[ C.7,2Llort D,720UorL E.72Uord
27. Secrefia de tf : A. Este un mecanism pasiv B. Are loc fin principal in tubul contort distal C. Este influenfatl de pH-ul mediului intern D. Are loc doar in tubul contort proximal E. nici un rispuns corect.

186

28. Care din urmltoarele afirmafii este adevdratil? A. Presiunea coloidosmoticd din capsula owman este de 32mmHg B. Presiunea ce determini filnarea este jumitate din presiunea arteriali sistolicl C. Presiunea din capsula Bowman ce se opune filtrdrii este de 28mmHg D. Presiunea ce determind filtrarea este de 32 mmHg E. Presiunea coloidosmotic[ din capsula Bowman este de l SmmHg. 29. Reflexul de micfiune: A. Este controlat in intregime de miduva spindrii B. Se declangeazLlao presiune de 8cm apd C. Nu este stimulat de centri din trunchiul cerebral D. nu se poate autoamplifica E. intotdeauna determini micfiunea.
30. Reabsorblia facultativi a apei are loc:

A. In lipsa ADH B. La nivelul tubului contort distal C. Mai ales la nivelul tubilor colectori O.in proporfie de 20% E. In proporfie de 25%.
31. Transportul pasiv se poate realizaprin, cu excepfia:

A. Osmozi B. Difuziune in gradient chimic C. Diferenfl de presiuni hidrostatice D. Difuziune in gradient electrochimic E. Intermediul pompelor metabolice.
32. Sfincterul vezicalextern: A. Nu este confrolat de sistemul neruos B. Este controlat involuntar C. Este alcdtuit din fibre netede D. Este alcituit din fibre musculare striate E. Nu poate preveni micfiunea, odatd inifiatii.
33. Nefronii corticali:

A. ReprezintL20% din numirul total de nefroni B. Au glomerulultituat in medulara renali C. Au ansa Henle lungi D. Au ansa Henle ce nu inttr in contact cu papila renal[ E. Nici un rdspuns corect.
34. Presiunea coloidosmotic[ a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune
este de:

flltr[rii,

A. l8mmHg B.34mmHg C.60mmHg D.22mmHg
E.32mmHg.

r

t87

35. Prin transport activ se reabsorb, cu excepfia:

A. Glucoza B. Na gi Cl prin gradient electric C. Sulfatii D. Urafii E. Aminoacizii.

36.Lanivelul papilelor renale ajung ansele Henle ale: A.85% din nefronii corticali
B. Tuturor nefronilor corticali C. Tutuor nefronilor jtxtamedulari D. O parte din nefronii jrurtamedulari E. Tuturor nefronilor.
37. Carc din urmitoarele afirmafii privind ureterul este falsS? A. Continui pelvisul renal B. Prezintii contracfii peristaltice C. Prezint[ fibre musculare netede D. Merge sub epiteliul vezieal E. In tervine in formarea trinei. 38. Capsula Bowman: Se continu6 cu ansa Henle B. Se continul cu capilarele glomerulare C. inconjoar[ arteriolele aferentii gi eferentd D. Confine urin[ primarl E. Este inconjuratii de capilare peritubulare.
39. Nu face parte din

A.

ciile urinare:

A. Calicele B. Urefra C. Bazinetul D. Vezica urinarl
E. Papila renal6. 40. Care din afirmfiile privind glomerulul renal este fals6? A. Se cgrtinul cu arteriola eferentl B. Este format din capilare sangvine C. Are o presiune coloidosmotic[ a proteinelor de 60mmHg D. Este inconjtrat de capsula Bowman E. Este parte componentil a nefronului.

COMPLEMENT GRUPAT 4l.Funcfiile majore ale rinichiului sunt:
1. Gluconeogenza 2. Formarea gi eliberarea reninei 3. Activarea vitaminei Dt 4. Excrefie a produqilor finali de metabolism.

188

42.l'ao persoani in repaus
$i un volum

in condilii bazale, ce are o frecvenfi cardiacl de 70 bltii/minut bitaie de 72mL, debitul sangvin renal reprezintil:
gi

1. 1250 2. 1300

ml/min ml/min 3. I100 mllmin
legdtui
cu ureea sunt adevirate cu excepfia:

4. 1080ml/min
43. Urmitoarele afirmafii in

l. Nu

este

inclrcati electric

2. Este o moleculi mare, polarrzatd 3. Se reabsoarbe prin fransport pasiv 4. Se reabsoarbe prin transort activ 44. Nefronii jtxtamedulari sunt in numdr de:

l. Aproximativ 350000
2. Aproximativ 300000
3. Aproximativ 0,35* I 06 4. 15% din totalul nefronilor

45. Reabsorblia apei are loc la nivelul:

l. Tubii contorfi proximali
2. Tubii contorfi distali 3. Tubii colectori 4. Anselor Henle

Lanivelul tractului urinar stimularea parasimpatici: l. Confracti sfincterul vezical intern 2. Contract[ detrusorul 3. Contractil trigonul vezical
46.

4. Creqte frecvenfa undelor peristaltice

47. Secrefia de se realizeazd: l. Prin mecanism activ 2. Lanivelul tubului contort distal 3. Lanivelul tubului contort proximal 4. in funcfie de pH-ul mediului intern
48. tn mod normal urina

tf

finali confine urm[toarele cu EXCEPIIA:

l. Albumine
2. Trombocite 3. Proteine

I

4. Glucoza 49. Secrefia de NHr: l. ReprezintLo modalitate de excrefie a protonilor 2. Duce la acidifierea urinei 3. Are efect antitoxic 4. Scade pH-ul trinar

189

l. Cregte debitul urinar 2. Cregte secrefia de reninI 3. Determin[ relo<area sfincterului vezical intern 4. Cregte frecvenfa undelor peristaltice
51. Reabsorblia de Na*: 1. Se poate face prin mecanism activ 2. Se poate face prin mecanism pasiv 3. Este insofitii de reabsorblia Cl 4. Nu este influenfatii de aldosteron

50. stimularea simpatic6 la nivelul tractului urinar:

52. Secrefia tubulari: l. Poate avea loc pe toatJi lurgimea nefronului 2. Intervine in eliminarea unor medicamente 3. Poate fi activd sau pasivi 4. Intervine in reglarea concentrafiei plasmatice a creatininei 53. Nefrocitele: l. Au la polul bazal numerogi microvili 2. Au la nivelul membranei celulare pompe metabolice 3. Au la polul apical numeroase mitocondrii 4. Au la polul apical numerogi microvili 54. Prin transport pasiv se poate reabsorbi: l. Uree
2. Na*

3. Cl4. Api 55. Nefrocitul consumi ATP pentu transportul:

l. Aminoacizilor
2. Fosfafilor 3. Glucozei

4. Ureei
56. in ce privegte peristaltismul treteral:

l. Stimulry parasimpatictr cregte frecvenfa rurdelor peristaltice 2. Stimularea parasimpatici scade frecvenfa undelor peristaltice 3. stimularea simpaticr scade frecvenfa undelor peristaltice 4. Stimulanea simpatic[ cregte frecvenfa undelor peristaltice
57. Urm[toarele. afirmafii despre secrefia tubulartr sunt adevirate: l. Secrefia de Ff este mecanism activ cu sediu principal tubul contort proximal 2. Secrefia de este mecanism activ gi pasiv cu sediu principal tgbul contort distal 3. Secrefia de protoni poate avea loc pe toatli lungimea nefronului 4. Sensul tansportului este din interiorul tubului spre interstdiul peritubular

K

190

Sfincterul intern al vezicii urinare: l. Este format exclusiv din fibre musculare netede 2. Este controlatd voluntar de sfincterul vezical intern voluntar de sfincterul vezical extern involuntar de sfincterul vezical extern involuntar de sfincterul vezical intern 60. Este controlatii 2. Este controlat voluntar 3. Produce dorinfa congtientil de a urina l9l . Impiedici pdtrunderea urinei la nivelul tneterului 59. Micfiunea: l. Este controlati 3. Determinl micfiunea 4.58. Se autoamplificl 3. impiedici golirea vezicii inainte ca presiunea intrave zicald. Reflexul de micfiune: l. Este controlatii 4.si atingi nivelul critic 4. Se declanqeazi cdnd tensiurea intraparietali vezicald atinge un nivel prag 2.

C (pae 104) 54. 105) 47. D (pae 103) 34.D (pae 104) 13. A (pag 105) 26. E (pag 35. C (pag103. A (pag 104) s8.144. B (pag 105) 50. B (pae 104) 36.8 (pae 104) 23.8(pae 104) 3s. C (pae 103) 4s. E (pae 105) t92 . 104) 41. E (pae 103) 27. D (pae 103) 37. C (pae 104) 20. D Gag 103) 42. D (pae 103) 39. A(pae 105) 30.D (pag 103) 3. E (pag 104) l2. A (pae 104) s6. C (pag 104) 28. 104) 9. 103) 43. 103) 29. E (pae 103) 40. A (pae 104) 16. C (pag 35.8 (pag 90. C (pae 103) 5. B (pag 103) 4. E (pag 103) 6.8 Gae 105) 38.8 (pag 56. A (pae 103) 7. D (pae l0s) 19.D (pae 105) 18. A (pag 56. D (pae 10s) 33. E (pag 104. B (pag 103. 104) 25. A (pag 55. 104) sz.nAspuxsuRr 1. E (pae 104) 46. D (pag 103) 2.E (pae 104) s3.8 (pae 56.105) 44. B (pag 93. D (pag 103) 22. 104) 24.105) t7. B (pag 103) 2t. 105) 49. C Gae 105) 60. A (pae 104) I l. A (pag 104) ls. B (pag l0s) 59. D (pag 104) 10. E (pae 104) 32.C (pag 103) 8. 104) 48. 105) 51. B (pag 104) 14. C (pag 9. C (pae 104) 31. B (pae 104) s5. C (pag 104. B Gae 105) 57.

Are actiune asemanatoare glucagonului C.METABOLISMUL Asist. Glicogeno geneza are loc cu precadere la nivelul creierului B. Reprezinta desfacerea molecule de glucoza C. Referitor la insulina alegeti afirmatia adevarata: A. Glucoza" fiuctoza si galactoza ajwrg la nivelul ficatului pe calea venei cave inferioare B. Dr. Referitor la metabolismul intermediar alegeti afirmatia adevarata: A. anabolic se defasoara cu consum energetic catabolic refac macromoleculele uzate din structwile celulare catabolic asigura cresterea si dezvoltarea organismului anabolic duc la descompunerea substantelor macromoleculare anabolic duc la producerea de energie 3. Atunci cand glicemia scade intra in actiune procesul de gluconeogeneza C. Forma preferentiala de utilizare a hexozelor este reprezentata de glicogen D. Stimuleaza glicogenoliza D. Procesele de tip B.a 193 a . Stimuleaza glicogenogeneal E. Glucagonul stimulea?aglicogenoliza 5. Stimuleaza glicogenogeneza C. Forma preferentiala de utilizare a hexozelor este reprezentatade fructoza C. Univ. Procesele de tip 2. Reprezinta procesul de formare al glicogenului E. Gluconeogeneza transforma aminoacizii si acizii grasi in glucoza Referitor la metabolismul intermediar alegeti afirmatia falsa: A. Univ. Glucoza este o forma de depozit a energiei si poate fi mobilizatausor prin glicogenoliza E. Referitor la glucagon alegeti afirmatia falsa: A. Creste preluarea celulara a glucozei E. Duce la formarea de acid acetic B. Procesele de tip C. Este secretat de pancreas B. Reprezinta transformarea glucozei in trigliceride Alegeti afirmatia corecta: A. Alegeti afirmatia corecta referitoare la glicoliza: A. Cand glicemia creste are loc depunderea glucozei sub forma de lipide D. Adrian Tulin COMPLEMENT UNIC: l. Raluca Tulin Asist. Procesele de tip D. Dr. Faciliteaza mentinerea glucozei in sange B. Stimuleaza glicogenoliza D. Sedentarismul atrage cresterea de tesut adipos E. Procesele de tip E. Stimuleaza gluconeogene?a 6. Stimuleaza gluconeo genez. Se desfasoara in 2 trepte de reactii chimice successive D.

fosfolipide. Referitor la glicogen este falsa afirmatia: A. cu exceptia: A.1 kcal D. 70-100 mg la 100 ml sange 8. 9. Hormoni catabolici sunt urmatorii. Stimuleaza lipogeneza si scade lipoliza 12. Rolul plastic B. In cnrsul procesului de glicoliza un gram de gluco za formeaza: A. Acizi grasi t94 . Glucoza C. Rolul energetic C. Referitor la chilomicroni este falsa afirmatia: A. Cel mai important rol al glucidelor (rolul primordial) este: A. Valoarea normala a glicemiei este: A. 7-70 mg la 100 ml sange E. Noradrenalina 9.3 kcal B. Sunt scindati in acizi grasi. 100-200 mg la 100 ml sange D. Este depozitat in special in creier E. 4. Este mobilizat prioritar in conditii de efort fizic moderat B. Colesterol B. 9.1 kcal C. cu exceptia: r A. Ajung in limfa si apoi in sange colesterol E. Inha in alcatuirea membranelor celulare E. Se formeaza inhepatocite B. Fosfolipide E. Se formeaza inenterocite 13.7. Este depozitat in special in muschi C.3 kcal E. 9. glicerol. Sunt scindati de lipoproteinlipaza C. Insulina E. Cotizol B. Adrenalina C. 50-60 mg la 100 ml sange B. Sub actiunel lipoproteinlipazaei se vor forma urmatoarele elemente. 70-170 mg la 100 ml sange C. Rolul functional D. Este depozitat in special in ficat D.4 kcal 10. Glicerol D. D. 4. Este mobilizat prioritar in conditii de expunere a organismului la frig I 1. Glucagon D.

9 kcal E.4 kcal D. Estrogenul D. Duce la formarea a 43 molecule ATP C. Referitor la fosforilarea oxidativa este adevarata afirmatia: A. Prezenta lui duce la stoparea degradarii moleculei de glucoza B. Enterocite C. Are loc la nivelul aparatului Golgi si alizozomilor 17. C. Duce la formarea unor cantitati foarte mici de ATP B. 1. 35-65 mg/100 ml plasma 19. Dunt utilizati in procesul D. 10-60 mg/l0Oml de plasma B. Referitor la ADP este adevarctaafirmatia: Krebs A. La sfarsitul glicolizei anaerobe se obtin 2 molecule ADP 18. 15-65 mg/lO0ml de plasma D. Duce la formarea a doua molecule de acid piruvic D.4 kcal 195 .14. La sfarsitul ciclului acizilor tricarboxilici se obtin 2 molecule ADP E. Celule pancreatice 15. Concenftatia normala a aminoacizilor in sange este: A. Testosteronul C. Hormonul de crestere B. l5-35 mg/100m1 de plasma C. Arderea ului gram de proteine furnizeazai A. 4. Acizii grasi nu patrund in: A. Referitor laacizii grasi este falsa afirmatia: A. Dupa transformarea ADP in ATP procesul glicolitic si oxidativ se opreste C.1 kcal B. O parte patrund in celule de glicogenogeneza E. Androgenii 20. 9. Cortizolul E. Prin reactia de beta oxidare duc la formarea de energie B. Adipocite E. Sunt utilizati in resinteza difeitilor compusi lipidici C.1 kcal C. Celule nervoase D. In timpul fosforilarii oxidative se obtin 34 molecule ADP D. 1. Hepatocite B. Care din urmatorii hormoni nu stimuleaza procesele de sinteza a proteinelor? A. Presupure oxidarea hidrogenului produs in timpul glicolizei si a ciclului E. O mica cantitate raman in plasma ca acizi grasi liberi 16. 10-60 mg/l00ml de plasma E.

Referitor la rolul plastic al lipidelor este adevarata afirmatia: A. C. Glucoza B. Aminoacizii C. Intervin in prima faza a procesului de coagulare 23.000 kcal la nivelul intregului organism B. Sistemul simpatic anteneaza predominanta proceselor catabolice Sistemul parasimpatic antrenea?. Referitor la actiunea sistemului nervos in controlul metabolic este adevarata afirmatia: A. E. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaza9. Amoniacul t96 .neaza pasiv prin porii membranei celulare D. Aminoacizi E.apredominanta proceselor catabolice Sistemul parasimpatic anteneazapredominanta proceselor anabolice si catabolice Sistemul simpatic anfieneaza predominanta proceselor anabolice Sistemul nervos nu participa la confiolul metabolic 27. Reprezinta precursorii unor hormoni E. Cantitati importante de lipide se gasesc depozitate in jtrrul organelor C. Intra in constitutia tuturor sistemelor de citomembrane D. B.3 kcal C. Precursorul hormonilor sexuali este: I A. cu exceptia: A. Glucide B.21. Dioxid de carbon si apa C. Amine biogene B. Insulina E. Au molecule mici. Lipide C. ce pennit travesarea membranelor C. ATP-ul poate fi obtinut din urmatoarele. Difi. Are rol temoizolator D. Referitor la rolul energetic al lipidelor este adevarata afirmatia: A. Provin exclusiv din proteinele alimentare E. Referitor la aminoacizi este adevarata afirmatia: A. D. Traverseaza membrana celulara prin transport activ sau difuziune facilitata B. Concentratia lor normala este 15-35 mg/100 25. Glucoza D. Glicerolul E. Din ciclul Krebs ml plasma rcnilta: A. Proteine 22. Cetoacizi D. Colesterolul D.9 kcal B. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaza3. Uree si amoniac 26. lntervin in prima faza a sistemului de coagulare E. Lipidele reprezinta principalul rezervor energetic din organism 24. Ofera o rezenra energetica de 50.

Hormoni hiperglicemianti sunt urmatorii. Hormonii care sunt implicati in favoriztlreaproceselor catabolice sunt: A. Valoarea metabolismului bazal este exprimata in: A. Stimuleaza lipoliza C. Creier C. Hormonii de crestere B. 12. Cortizol B. Ficat B. Estrogenul D. Stimuleazalipogeneza 29.28. Referitor la actiunea insulinei este adevarata afirmatia: A. Insulina 34. Tiroxina t97 . Adrenalina C.000 de calorii pe mol C. 6000 de calorii pe mol E. cu exceptia A. Determina mobilizarcaacizilor grasi D. Testosteronul C. 1 C. I Kcaltlcglora KcaVzi Ke/rnz KcaVm2 33. Determina depozitarea triglicrtidelor in depozite C. Piele D.000 de calorii pe mol D. Insulina D. 13. Glicogenul este depozitatin special in: A. 50000 de calorii pe mol 32. 3000 de calorii pe mol B. I E. Stimuleaza catabolismul acizilor grasi E. Are efect antagonic noradrenalinei E. Are efect lipogenetic B. Referitor la actiunea adrenalinei alegeti afirmatia adevarata: A. Cortizolul E. Glucagon E. Stimuleaza mobilirarcaacizilor grasi din depozite D. Intestin E. I D. Actioneza sinergic cu insulina asupra metabolismului lipidic 30. Molecula de ATP inmagazineazain fiecare din cele doua legaturi macroergice: A. 40 Kcallkgloru B. Inhiba utilizarea glucozei B. Tesut adipos 31.

cu exceptia: A. Aminoacizii traverseazamembrana celulara prin difiviune facilitata 3. Mitocondrii D. Aminoacizii naversea?amembrana celulara prin fiansport activ 4. Aparat Golgi 39. 2. Fosforilarea oxidativa B. 2 molecule ADP B. Glicerol C. Cortizol COMPLEMENT GRUPAT: 41. Ciclul Krebs D. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la metabolismul intermediar al proteinelor: Aminoacizii au molecule maxl ) l. Lizozomi E. I molecula C. Acidul piruvic nu necesita oxigen pentru formare C. Elibereaza o cantitate mica de energie 36. 2 molecule glucoza 40. 34 molecule ATP C. 4 molecule ATP D. Glicoliza anaeroba C. 2 molecule ATP B. D. Are randament mic D. Referitor la glicoliza anaercba este falsa urmatoarea afirmatie: A. ATP 34 molecule ATP E. Concenhatia normala a aminoacizilor in sange este de 10-30 mg/100 ml plasma 198 . 3 Molecule ATP E. 2 molecule ATP 34 molecule ADP 38. Fosforilarea oxidativa are loc in: A. Ceamai mare parte a cantitatii de ATP firmzatade o molecula de glucoza se va sintetiza A.35. Prin scindarea chilomicronilor se formeaza urmatoarele. Din ciclul acizilor tricarboxilici se obtin: A. Fosfolipide D. Nucleu B. Gluconeogeneza 37. Necesita oxigen E. Acizi grasi B. In timpul fosforilarii oxidative se obtin: A. Membrana celulara C. Glicoliza E. Transforma cantitati mari de acid piruvic in acid lactic B. Colesterol E.

l. 4. Intra in alcafuirea macrostructurilor Intra in structura tesufului osos Intra in structura tesutului cartilaginos Joaca rol de transportor al diferitelor substante prin sange 44. 4. 4. sunt: fosfat ca ATP-ul 2.42. Cortizolul 47. 1. Referitor la rolul proteinelor sunt adevarate afirmatiile: 2. Actioneaza ca agent de l. l. Este mai abundenta ca si forma de depozitare de leagturi 49. afirmatiile: l. 3. 1. 3. Hormonii care favorize aza procesele anabolice Hormonul de crestere 2. Valoarea metabolismului bazrl poate l. Prin metabolizarcasa rearlta glucoza si acid piruvic 4. 4. Hormonii care favorize aza procesele catabolice suntl 2. Ardera unui gram de proteine fumizeaza 1.000 calorii pe mol 2. 3. Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul simpatic antreneaza predominanta proceselor catabolice parasimpatic antreneazapredominanta proceselor catabolice parasimpatic antrene aza predominanta proceselor anabolice simpatic antreneaza predominanta proceselor anabolice : I ! . 3.{ 45. 2. Parametrii luati in calcul la exprimarea metabolismului bazal.4 kcal Degradarea proteinelor in scop energetic se face in cazuri extreme Proteinele reprezinta principalul rezeryor energetic Proteinele joaca rol de transportor al diferitelor substante prin sange I l l 43. Tiroxina Adrenalina Cortizolul Testosteronul 46. I kc#mZlora lkcal/kg/ora 40kcal&glora 4Okcal/m2lon 48. 4.egatura pentru transferul de energie intre principiile alimenatre si sistemele firnctionale celulare l. 4. 3. Referitor la fosfocreatina este adevarata afirmatia: Legatura macroergica de la nivelul sau contine 12. Referitor la actiunea sistemului nervos in metabolismul intermediar sunt adevarate 2. fi exprimata in 3. 1. Testosteronul 4. Talie Varsta Sex Rasa 199 . 3. Estrogenul 3. Referitor la proteine sunt adevarate afirmatiile: 2.

3. 4.Poate fi utiliz. Are loc sub controlul lipoproteinlipazei 1. 52. Provine din glicogenogeneza 4. Sunt influentate de actiunea glucagonului 4. Degradeazaacizii garsi la nivel celular 4. Concenfatia normala este de 35-65 mg/100 ml l. Referitor la beta oxidare sunt adevarate afirmatiile: Este o reactie care are loc cu eliberare de energie 2.000 de calorii " Degradarea unugi gftrm de lipide elibereaz a 9. 3. 57. Colesterolul reprezinta precursorul urmatorilor hormoni : 2.50. 54. Referitor la chilomicroni sunt adevarate afirmatiile: I Se forme aza in hepatocite 2.lta ca principala s'rsa de energie l. Prin glicoliza din acid piruvic se formeaza2molecule de gluco"u 2. Ajung prin vasele chilifere in limfa . 200 . In timpul glicolizei se sintetizeazacantitati mari de ATP Presupune oxidarea hidrogenului produs in ciclul Krebs Prin desfacerea moleculei de glucoza da nastere la 4 molecule de acid piruvic Se desfasoara in l0 hepte de reactii chimice succesive 56. Mineralocorticoizi Hormoni sexuali Glucocorticoizi Glucagon 53 . Referitor la acidul piruvic sunt adevarate afirmatiile: Se hansforma in prezenta oxigenului in acetil coenzima A Cantitati mari de acid piruvic se formeazaincursul glicolizei anaerobe 3. 3. 3. Referitor la procesul de glicoliza sunt adevarate afirmatiile: 2. Degradeaza glucidele la dioxid de carbon si apa l. Patrund in toate celulele 4. 3. l. o rezenra 4- 2. Referitor la valorile glicemiei in sange sunt adevarate afirmatiile Se mentin in limitele Z0-100 mg/I00 ml plasma t 2. Acidul lactic se transforma in acid piruvic in prezenta oxigenului 4. Referitor la rolul lipidelor in organism sunt adevarate afirmatiile: La o persona normala lipidele aflate in organism repre zinta energetica de aprox 50.3 kcal l. Sunt formati cu ajutorul lipoproteinlipazei 3. 4. Prin glicolizamoleculei de glucoza se formeaza doua molecule de acid piruvic 55. l. Cafiazarelativ putin 3. Lipidele reprezinta precursori ai unor hormoni Unele fosfolipide intervin in prima fazaa procesului de coagulare 5l . Referitor la glucoza sunt adevarate afirmatiile: Poate fi stocata sub forma de glicerol 2.

20t . Gluconeogen eza poate utiliza ca precursori: Acizi grasi 2.5 8. Arderea a I gram de proteine furnizeaza4. In timpul fosforilarii oxidative se obtin 43 molecule ADP 4. Referitor la ADP sunt adevarate afirmatiile: Absenta lui duce la stimularea degradarii glucozei 2. Amoniac 59. Glicoliza se opreste cand intreg ADP-ul se transforma in ATP l. l. Aminoacizi 4. Referitor la rolul proteinelor sunt adevarate afirmatiile: l. 4.l kcal Reprezinta o rezerva energetica de aproximativ 50. In timpul ciclului Krebs si a glicolizei se sintetizeazacantitati mari de ADP 3. Cortizol 3. 3. 2.000 kcal Degradarea lor se face cand depozitele de glicogen si lipide sunt epuizate Reprezinta precursorii hormonilor sexuali 60.

D 6.A 54.8 l5.D 36.C s5'S) 26.E 4.D I l.8 48.D 7.4 3.D 38.D 202 .B 2.D 22.D 9.A 57.4 58.C 35.8 4l.D 20.4 27.C 23.8 8.C 39.A 25.C 30.c l6.8 l.C 32.RASPUNSURI: t.A l3.8 l0.D 52.8 2t.8 46.E 45.8 59.c 40.C 28.A 37.4 5.A 47.B t4.E 29.8 53.D l7.A 42.8 60.B t2.A s6.A 50.C 43.B 18.8 44.D 34.B 3 t.E s l9.8 24.8 33.D 49.

Tubii seminiferi drepti : C. Despre trompele uterine surt adevarate urmatoarele cu exceptia: A. Miometul C. Sunt vascularizate de ramuri din artera ovariana D. Artera iliaca comuna D. Artera iliaca externa C. Artera iliaca interna B. Cap B. Ovocit de ordinul I C. Spermatozoidul este alcatuit din urmatoarele elemente cu exceptia: A. Dr. Nici un rasipuns correct 3. Reteaua testiculara E. Artera renala stanga : 203 . Stratul muscular 6. Endometrul E. Au o lwrgime de7-12 cm ) Din caile spermatice exhatesticulare fac parte A. Octav Muntenu COMPLEMENT UNIC: l. Piesa intermediara ( gat ) E. B. Microvil D. Ovogonie B.srsrEMUL REPRoDUcAron Drd. Comunica cu uterul prin ostiile uterine C. Ionuf Bulescu Drd. Artera testiculara este ramura din A. Sunt vascularizate de ramuri din artera uterina E. Canalele eferente D. Spermatocit primar Sfratul functional al uterului este : A. Perimetrul 5. Aorta a[dsqinala E. Acrozom C. Dr. Exometnrl D. Sunt conducte musculo-fibroase B. Urmatoarele celule sunt diploide cu exceptia A. Piesa terminal 4. Ovocit primar D. Ovocit de ordintil II E. Tubii seminiferi contorti B.

Labiile mici sunt situate lateral de labile mari Este un organ genital intern E. Toate elementele enumerate se gasesc in medulara ovanrlui I l. D. D.2 B. Vena ovariana stanga se varsa in vena ovariana stanga D. c. In zonamedulara a ovarului se gasesc urmatoarele elemente cu exceptia: A. Este alungita in sens transversal B.7. Vena ovariana dreapta se vann in vena renala dreapta C. Vase limfatice C. Cubic B. Este un puternic anabolizarrt proteic D. La nivelul mucoasei vaginale se gaseste un epiteliu: A. Prezinta organelle erectile: clitorisul si bulbii cavernosi C. 8. prostata sunt adevarate urmatoarele cu exceptia A. Cubic C. Vase sangvine B. Are structura sterolica B. Este vascularizat de arteraprostatica 9. Vena ovariana dreapta se varsa in vena cava inferioara B. O parte din sangele venos dreneaza in vena uterina dreapta E. Este un organ cu secretie endocrina C. E. A. simplu sftatificat Pavimentos stratificat nekerutinint Pavimentos stratificat keratinnizat Pavimentos simplu : 12. Toate afirmatiile sunt adevarate 10. Vascularizatiaeste asigrrata de ramuri ale arterei rusionoase interne 204 . E. Determina aparitia caracterelor sexuale secundare la barbat C. Este un organ median B. Este situat inferior de vezica urinara E. Fibre nervoase vegetative D. Mentine tonusul epiteliului spermatogenic E. Este un organ cu secretie exocrina D. 2-3 20-30 250-300 Testiculul nu este organizat in lobuli : Despre. O parte din sangele venos dreneaza in vena uterina stanga 13. Vulva : 'D. ramura din artera iliaca interna Referitor la testosteron sunt adevarate : A. Foliculi ovarieni in diferite faze de evolutie E. Lobulii testiculari sunt in numar de : A. Referitor la drenajul venos al ovarului nu este adevarat A.

Dezvoltarea scheletului si a muschilor Modul de dispunere al pilozitatii Modificarea vocii Repartitia topografica a grasimii de rezenta DezvoltareaPsihicului 19. TSH C. Despre ovar sunt adevarate urmatoarele: A. C. Se transforma in corP alb D. Foliculul ovarian se umple cu lichid folicular D. C. In ziua a l4-a foliculul ovarian se rupe E.14. canalul ePididimar Este organ endocrine 17. Se transforma in corP galben C. Este situat in cavitatea pelvina B. Are forma de Para E. Contine canalele eferente E. Printre caracterele sexuale secundare la barbat nu se numara A. Secreta esilogen E. Contine D. Epididimul : A. E. Apare la nivelul zonei medulare a ovarului 16. Apare dupa eliminarea ovulului B. Fata sa mediala este acoperita de istmul trompei uterine D. D. Foliculul ovarian matur : A. E. Sunt celule diPloide B. PTH 15. Sunt inmagazinate in glandele bulbo-uretrale Isi mentin fertilitatea aproximativ o luna Sunt eliminate Prin mictiune Sunt celule immobile 20. Cantareste 60 - 80g 205 . In ziua a 15-a foliculul ovarian se rupe : 18. Fata sa laterala se afla pe peretele posterior al cavitatii pelvine C. FSH E. MSH D. Este asezatpe marginea anterioara a testiculului C. Diviziuni ecuationale la nivelul ovocitului B. Are forma literei H B. B. Spermiile: A. LH B. Diviziuni reductionale la nivelul ovocitului C. Spermatogenezaeste stimulata de : A. D. In perioda preovulatorie au loc urmatoarele modificari cu exceptia: A.

nu este adevarat: A. Mamela: A. Prolactina si LH 22. Este situata pe peretele toracic anterior D. TSH C. Este un puternic anabolizarrt lipidic C. Ovocitul primar D. Este un organ nepereche C. Rezulta din mecanisme reflexe intrinseci integrate in maduva sacrata si lombara E. Deryoltarea caracterelor sexuale primare la femeie C. Este format dintr-un aparat erectil si invelisuri 25. Aparitia comportamentului sexual feminin E. Despre testosteron . Secretia corpului galben este stimulata de : A. Favorizarea activitatii osteoblastice 23. nu face parte din actiunile estrogenilor : A. FSH D. Rezulta din mecanisme reflexe intrinseci integrate in maduva cervicala D. Asigura secretia de hormoni sexuali E. Bazaeste fixata prin doi corpi spongiosi . Ovocitul secundar E. Este secretat la nivelul tubilor seminiferi t 206 .Unadin urmatoarele . Referitor la anatomia penisului . Despre actul sexual masculin sunt adevarate urmatoarele : A.Inunna primei diviziuni meiotice rezulta : A. Reglarea secretiei se face prin mecanism de feedback pozitiv D. de oasele bazinului C. Doar de LH E. Factorii psihici nu au rol in actul sexual masculin B. Stimularea glandelor mamare D. Secretia este influentata de LH hipofizar E. Este situat in intervalul dintre coastele II -V 26. La nivelul glandului se gaseste orificiul extern al uretrei D. Stimularea organelor genitale feminine B. Mecanismele reflexe sunt activate numai prin stimulare psihica 24. Activitatea encefalului este absolut necesara pentru desfasurarea actului sexual masculin C. Este situat deasupra scrotului B.21. Ovogonia 27. Primul globul polar B. sunt false urmatoarele . Este un slab anabolizant proteic B. cu exceptia : A. Al doilea globul polar C. Este formata doar din glanda mamara B. MSH B. Corpul are forma usor turtita E.

Vestibulul vaginal este marginit de labiile mici E. Peretele folicului ovarian are struchra trilaminara B. Strnt primul segment al cailor spermatice C. Continuati de tubii seminiferi contorti B. Duata medie este de 28 de zile B. Referitor la secretia endocrina a ovartrlui sunt false urmatoarele. Clar B. Prezinta o perioada pre-ovulatorie si o perioada post-ovulatorie D. Asemanator cu cel prostatic D. Vascos C. Rect uterine 31. Vagin B. Ovare E. Continua reteaua testiculara C. In perioada pre ovulatorie celulele tecii inteerne secreta doar progesteron 207 .28. cu exceptia : A. Despre ciclul ovarian sunt adevarate urmatoarele . Tubii seminiferi drepti sunt : A. Trompele C. Secreta testosteron E. In perioada pre ornrlatorie celulele tecii interne secreta estogen si progesteron E. In perioada pre ornrlatorie celulele tecii interne secreta testosteron C. Uter D. In perioada post ovulatorie celulele tecii interne secreta estogen si progesteron D. cu exceptia : A. Lichidul secretat de glandele bulbo tretrale este A. Este insotit de modificari la nivelul glandelor mamare 32. Bulbii vestibulari sunt situati labaz-a labiilor mici D. Se mai numesc celule Leydig extratesticulare 33. Se uneste cu canalul veziculei seminale D. Face parte din caile spermatice intratesticulare E. Se deschid in reteaua testiculara D. Labiile mici sunt prevazute cu par si glande sebacee mari B. Canalul deferent : A. Se termina la varful prostatei B. Este insotit de modificari lan nivelul uterului si vaginului E. Toate afirmatiile sunt adevarate 30. Niciuna din afirmatiile de mai sus 34. Clitorisul are o lungime de 50-60 de cm C. Toate afirmatiile sunt adevarate : 29. Despre vulva sunt adevarate : A. Participa la formarea lichidului spermatic E. Prezinta trei perioade C. Din arteruuterina nu se desprind ramuri pentru : A.

Placenta l. Pubertate precoce D. 20 de milioane de spermatozoia E. Medulosuprarenala 4. Inainte de pubertate . Determina dispunerea caracteristica a tesufului muscular C. Scade brusc in ziua}S 38.35. Determina modificari histologice si secretorii la nivelul mucoasei vaginale Inhiba nidatia stimuleaza dezvoltarea organelor genitale feminine Este secretat de corpul galben 36. Pregatesc mucoasa ovariana in vederea nidatiei B. cretinism endemic 39. Actiunea hormonilor estrogeni este : A. 120 de mii de spermatozoizi C. Infantilism genital E. Progesteronul : A.a}i E. secreta estrogen si progesteron Ovanrl 2. Primari ( cavitari ) C. E. 12 milioane de spermatozoizi B. Secundari ( de Graaf ) foliculi : COMPLEMENT GRUPAT: 41. 3. In fiecare mililitru de sperma se afla in medie A. Corticosuprarenala 3. Nanism A. D. La nivelul zonei corticale .5 milioane de spermatozoin : A. Secretia corpului galben : A. gigantism B. 120 de milioane de spermatozoin D. Nici una din afirmatiile de mai sus 37. Determina dispunerea caracteristica a tesufului adipos subcutanat D. Scade brusc in zhn24 C. Scade brusc in ziua3 D. Toate aceste tiptui de foliculi E. Favorize aza activitatea osteoclastica E. Scade brusc in zirn 14 B. Este secretat de corpul alb B' C. Primordiali B. Hipersecretia de testosteron determina : C. In timpul sarcinii . se gasesc urmatoarele tipgri de D. Nu qe gasesc foliculi 40. : 208 lllllF" . Inainte de pubertate. Scade brusc inzh.

Spermatidele l.42. II 44. 4. Cauzaei o reprezintaepuizarea ovarelor 46. Este vascularizat de artera testiculara l. : Are o hurgime de 15-20 cm Se insera pe colul uterin Se deschide in spatiul delimitat de labiile mari si muntele Venus In sfiuctur6 sa exista un strat muscular format din fibre musculare netede 49. : 48. Canalele eferente 4. Trompa uterine l. Ovanrl 3. 1. Sunt cai spermatice intratesticulare Tubii seminiferi contorti 2. Vaginul 2. Reprezinta incetarea ciclurilor sexuale ale femeii 3. Prostata : Este un organ cavitar 2. Survine in jurul varstei de 70 de ani 2. 4. Vaginul 4. Ovulati4 nu poate avea loc fara 1. Fecundatie 2. l. Albugineea testiculara are urmatoarele caracteristici 2. Sunt organe impare Uterul 2. 209 . Sunt celule haploide : Ovocitul secundar 2. Are secretie endocrina 3. : 47. Culoare alb - : sidefie Este rezistenta si extensibila Tine in tensiune parenchimul testicular Inveleste la suprafata epididimul 43. Reteaua testiculara l. Este situat deasupra vezicii uinare 4. Tubii seminiferi drepti 3. 3. Mensfiuatie 3. Ovocitul de ordinul II 3. 3. Menopauza: 1. Spermatocitul de ordinul 4. Nidatie 4. Varf preovulator de LH : 45. Survine brusc 4.

LH 3. MSH 56. contine foliculi ovarieni 4. 3.50. 2t0 . cu exceptia: FSH 2. Secretia hormonilor sexuali feminini este stimulata de urmatorii hormoni . Artera uterina 2. LH 4. Vascularizatia trompelor uterine este asigurata de ramrni din 2. Are forma ovoidala : 52. Spermato geneza este stimulata de 2. Parenchimul glandular prezinta doua zone 3. Glandele mucoase 3. LH 3. FSH 57. TSH I. este alcatuita din lichide provenite din : Glande bulbo-tnetrale 2. Glanda bulbo-tretrala 4. Sperma ejaculata in cursul actului sexual masculin . Glanda scrotal 54. Veziculele seminal 4. contactul sexual trebuie sa se produca : 1. Vezicula seminala 2. Pentru ca fecundatia sa aiba loc . TSH 4. Artera vezicalasuperioara 3. Canalul deferent I. Secretia corpului galben este stimulat de FSH 2. : MSH l. 4. Despre ovar sunt adevarate urmatoarele: 1. Prolactina 51. Prostata 3. : 2. Cu o zi inainte de ovulatie In ziua ovulatiei Cu o zi dupa ovulatie Dupa 2fila26 55. Oxitocina 4. 3. Sunt glande pereche : 1. In zona medulara . l. Artera ovariana 4. Artera rectala superioara 53. Este acoperit de un epiteliu sftatificat I.

4. Testiculul secreta 2. Daca fecundatia nu se produce . involueaza si se transforma in corp alb Daca fecundatia se produce . LH 4. 60. Referitor la corpul galben : Secretia sa este stimulata de prolactina Secretia sa este stimulata de LH 3. activitatea sa se prelungeste inca trei luri 2. 3. 3. 4. Glandele bulbo-uretrale 2. l. l. testosteron I. : FSH Estrogeni 2tt .58. : in uretra Participa la formarea lichidului spermatic Au dimensiunile unui sambure de cireasa s Au functie endocrina Se deschid 59.

C 20.c 42-B 43-E 44-D 45.c 50- 52-B 53.A 59.E c 5l.C 37-D 38.C t7-E l8.E 60.D 57-E 58.A ll-c 13.c 2t2 .D l-A 3l.C 49-E 2t-E 22-B 23-D 24-B 25-C 26-C 27-D 28-E 29-D 30.A 46-C 47-B 48.C 34-D 35.E 36.RASPUNSURI: 2-C 3-C 4-D 5-D 6-D 7-D 8-B 9-E l0.D l5.C 56.E 40- t2-B l4.A 55.B 32-C 33.D c 4t.C 39.B l6.B 54.E 19.

TESTE GENERALE .

Termenul volar se refer[ la: A. au o vitezl gi o presiune sanguinl mai mare la periferie E. contracfia sfincterului vezical extern B. prolactina 2. nu pot transporta sdnge oxigenat C. hematiffitit in capilartrl pulmonar mai mult de 0. fata palmari a mdinii D. A in timpul efortului frzic intens: singele este mobilizat din splinl B. laba piciorului B.TEST T $ef Lucr. cortexul cerebral 3. partea proximalI a membrului superior C. extractul de timus C. melatonina B.Care dintre urmitoarele structuri previne golirea vezicii tninare inainte ca presiurea s[ etingi pragul critic? A. tonusul natural al sfincterului vezical intern C. volumul de aer expirat este mai mare de 1500 ml D. Care dinfie substanfele enumerate are actiune frenatoare asupra dearoltirii gonadelor? A. la nivel tisular se elibereazi l}ml oxigen/l00 ml sdnge C.75 secunde E. confin 75% din s6ngele arterial 2t5 . mugchiul detrusor D. fafa dorsali a mainii 4. FSH-ul D. Despre vene este adevfuatLafirmafia: A. volumul-bltaie al ventriculului se poate dubla 6. centrii nervogi din trunchiul cerebral E. nici una adevlratii 5. este ur reflex de aplrare E. este utilizatpentru demonsfiarea legilor iradierii C. au per4i identici cu cei ai vaselor limfatice B. talpi E. vasopresina E. constii in flexia rapidi a gambei D. Dr. se caracteri zeazdprin confactilitate D. Mihaela Banu COMPLEMENT SIMPLU l.Despre reflexul rotulian este adevirati afirmafia: A este declangat de stimularea receptorilor prezenfi in tendonul muqchiului cvadriceps femural B.

al clii sensibilitiifii tactile grosiere D. canalul ejaculator E. exceptSnd: A. Despre proteinele din compozifia plasmei A. in $anful bulbopontin B. pot proveni din ganglionii limfatici C. la nivelul mezencefalului E. spinal in informafie nervoasi specificd are loc la 13. canalul epididimar C. vezicula seminald B. nu a infrat in contact cu singe Rh+ 2t6 . al ciii sensibilitiifii termice B. exceptdnd: A. toate se incrucigeaz[ eazd la nivel medular? 8. prostata D. Fibrele ciruia dintre fascicule nu se incrucig A.gg. este lipsitii de aglutinogene B. formeazd o coloanl de substanf[ cenugie ce nu este prezenti pe toatii lungimea miduvei I Despre cornul lateral al m[duvei l. ariilor de asociafie E. Canalul deferent se continud cu: se pot afirma urmitoarele. intre el gi cornul posterior se afl6 substanfa reticulatil C. receptorului B. in spafiul dintre pedunculii cerebelopi superiori D. pot participa la procesul de coagulare D. este primitor universal E. confine neuroni simpatici E. fasciculul Gowers E.Traducerea informafiei purtate de stimul nivelul: A. canalele eferente spinirii sunt adevfuate urmitoarele afirmafii. pe fata anterioard a punfii C.7. intervin in transportul gazelor sanguine B. ariei corticale C. nu se reabsorb tubular 10. are o zoni viscerosenzitivi D. sub lama cvadrigemina 9. Mugchiul drept intern al globului ocular este inervat de nerrnrl cranian care ipi are aparentl: A. poate dona singe unui primitor AB RhC. poate primi sdnge grup O Rlr+ D. l2. este mai dezvoltat ln zonadilatirilor B. O persoanl care confine in singe doar aglutinine antiD: A. pot proveni din glanda tiroidl E. fasciculul piramidal direct C. centnrlui reflex D.

reflexul miotatic C. Prin fascicuGle spinocerebeloase este transmis: A. sunt localizafi atdt in SNC. capac itatea rezidualn funcfionald B.Spirometric se poate misura: A. glandelor mucoase ale arborelui brongic 20. se datoreazA curenfilor electrici ce apar la trecerea ionilor prin canale specifice C. Stimularea parasimpatic[ nu are efect asupra: A. STH-ul B. are un mecanism de producere diferit. toate adevdrate 19. c6t gi in SNP D. se datorcazfactivitdlii pompei Na? K* n care reintroduce in celulI Na* gi expulze a?A r\'* E. mugchiului ciliar B. artera tibiali posterioar6 se continu[ cu artera dorsalI a piciorului D. simful tonusului muscular B. melatonina 18. se pot interpune infio netronii viscerosenzitivi gi cei visceromotori 16. insulina C. Despre potenfialul membranar de repaus este adev6ratil afirmafia: A. secrefiei glandelor intestinale C. Hormonul cu efect anabolizant pe toate metabolismele intermediare este: A. cortizolul D. forfei de contracfie a miocardului D. capacitatea inspiratorie E. capacitatea pulmonari totalI C. referitoare la vasele sanguine. simful poziliei 9i migcerii in spafiu D. detnrsorului vezical E. funcfie de celuli 17.toate viscerele felei sunt vascularizate de artera carotidi externl E. Despre neuronii de asociafie este falsi afirmafia: A. are o valoare apropiat6 de cea a potenfialului de echilibru pentru K+ B. intestinul gros este vascularizat de arterele mezenterice gi iliacl interni C.l4. se mai numesc neuroni intercalari sau interneuroni C. volumul rezidual 15. tiroxina E. este menfinut prin activitatea canalelor voltaj dependente de Na* $i K* D. aparfin centrilor reflexelor nociceptive E. este adevirati? A. sensibilitatea interocepticl E. tactul fin 217 . Care dintre afirmafiile urmitoare. aorta se bifurc[ in cele arterele iliace comune in dreptul articulafiei sacroiliace B. dinamica presionall a celor doui procese respiratorii D. sunt multipolari B.

bronhiile terminale E. monocitele E. cea mai mare parte a refelei capilare peritubulare C. toate fac parte 2L.72 de ore 8. . glucidele atagate fefei externe 25. longitudinal E. eozinof. tubi colectori corticali D.lele D. transversal 26. anse Henle sctrte 23. inchiderea valvelor atrioventriculare D. bronhiolele respiratorii D. tubi proximali E. frontal D. siclul cardiac 24. Sftrmatozoiziiigi menfin fertilitatea in ciile A. o slptitmdnl E.incortexul renal nu A. trombocitele bazofilele 27. staturile fosfolipidice B. inchiderea valvelor sigmoide E. modelul mozaic fluid E. Cele mai pufin numeroase elemente figrnate ale sdngelui sunt? A. bronhiile lobulare C. miezul hidrofob C. capsule Bowman se afl[: B.Diastola izovolumetrici incepe cu: A. sagital B. deschiderea valvelor semilunare C. plachetele sanguine B. Ftrncfiile specializate ale membranei sunt realizate de: A.24 de ore C. mediosagital C. Planul metameriei corpului este cel: A.21. deschiderea valvelor atrioventriculare B. o lunl spermatice aproximativ: D. C. componenta proteicl D. ductele alveolare B. doui zile 2t8 . Din spafiul mort pulmonar nu fac parte: A.

Organul activ al acomoderii vizuale este: A. nervul facial B. epifiz[ E. nerrnrl vag 32. ligamentul susipensor al cristalinului E. MSH-ul ' 2t9 . elasticitatea cristalinului B. Inervafia termic[ a regiunii zigomatice este asiguatil de: A. glanda pineali C. rubrospinal C. mugchiul ciliar C. neurohipofizi B. spinocerebelos venftal E. originea ridlcinii spinale a nervului XI D. originea aparenti a hipoglosului C. epinefrina D.incordonul medular lateral nu A. catecolaminele C. se inserl pe oasele metatarsiene E. este un mu$chi profund 34. nervul trigemen C. Flechsig B.Care dinfte urmltorii hormoni nu sunt produqi de neuroni? A. Vasopresina este secretatii de citre: A. B. spinotectal D. Despre mugchiul triceps sural este adev[rattr afirmafia: este forfa intr-o pfughie de gradul II a aparatului locomotor A. pupila 33. vasopresina E. aparfine coapsei D. tectospinal se afl6 fasciculul: 30. originea real6 a nervului XII 2g. nervul oftalmic D. hipotalamusul anterior D. este efectorul in cazul reflexului rotulian C. intre piramida bulbard gi oliva bulbard se afl6: A. originea aparentd a nervului glosofaringian E. oxitocina B. plexul cervical E. decusafia piramidah B. cristaloida D. tija pituitar[ 31.28.

se pierd in proporfie de 40% prin materiile fecale D. dendritele neuronilor din cornul anterior al mdduvei B. membrana reticulatii E.35. D. lobul tenporal C. nici una din shrcturile enumerate 40. lobul frontal COMPLEMENT GRUPAT 41. fasciculele spinocerebeloase B. membrana otoliticl 36. Inervafia motorie a fusului neuromuscular este asiguratii de: A. Prin ramurile sale. diencefal E. activi tatea analizatorului vestibular se interpune (separd) intre endolimfa melcului 37. Despre sinrile biliare este adeviratii afirmafia: A. analizatorul vestibular 2. c6ile extrapiramidale D. tn rilenfinerea posflrii (pozifiei corpului) intervin: l. tunelul Corti C. perefilor bazinetului E. nici una 38. fibrele intrafirsale cu lan{ nuclear C. reflexele miotatice 3. neocortex B.Tonusul muscular este menfinut prin: A. reflexele miotatice C. Care dintre structurile enumerate membranos gi perilimfa din melcul osos? A. Nucleul amigdalian este sifint in: A. se reabsorb activ la nivelul jejunului E. cerebelul 220 . fibrele in floare E. calea extapiramidab 4. fibrele anulospirale D. se formeazd prin combinarea colesterolului cu acizi biliari C. prostatei B. penisului D. vulvei 39. lobul parietal . membrana Reissner D. ovarului C. calea kinestezic[ E. artera iliacd internl nu particip6 la vascularizalia: A. membrana tectoria B. se secretil doar in timpul perioadelor digestive B.

l. prezinth apical numeroase mitocondrii 45. au fibre motorii gi senzitive 2. conduc impulsul neryos saltator 3. se desfdgoari in matricea mitocondriali 4. nu fotwrcazi plexuri prin anastomozre 4. sunt secretafi de celulele tecii externe a ovarului 49. in alcfltuirea substanfei albe medulare intri ru<oni ai neuronilor din: l. cornul posterior medular 3.42. Hormonii estrogeni: l. nodulul sinoatrial imprime 4. paravertebral 48. Despre fibrele nervului splanhnic maxe surt adev[rate afirmafiile: l. favori zeazil activitatea osteoblastic[ 3. sclerotica 3. ganglionul spinal 2. in timpul sarciRii sunt produgi de placenti 4. Despre glicoliz[ srHrt adev[rate urmItoarele afirmafii: l. nodulul afrioventricular inffi in funcfiune cfuid cenhrl sinusal este lezat rifinul funcfional al centrilor poate fi modificat sub acfiunea unor factori externi rinnul nodal 3. se desprind din fiunchiurile nervilor spinali 3. se mai numegte fosforilare oxidativd 2.limfatic 2. se termini tntr-un gg. nuclei ai tnurchiului cerebral 47. capsula glandei tiroide 4. fasciculul His merge prin septul interventricular 22t . consumd energie numai pentru recuperarea substanfelor utile 4. Nefrocitele: l. sunt sintetizafi din colesterol 2. au pe haiectul lor gg. Despre centrii de automatism cardiac sunt adevlrate afirmafiile: 2. Au sfiucturl fibroasi: l. neocortexul motor 4. dwa mater a6. au ca mediator chimic acetilcolina 4. spinali toracali 43. sunt adaptate morfologic gi biochimic pentru reabsorbfia tubulari 2. este stimulatii de insulini 44. consuml energie gi oxigen pentru transportul polipeptidelor 3. capsula gg. este una dinfie reacfiile ciclului acizilor tricarboxilici 3. sunt ar<oni ai neuronilor din cornul lateral toracal 2. Nervii intercostali: l.

ce ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni 3. insulina. haushafiile l. este componentd a vestibulului membranos 2.ngelui 4.50. Despre sarcomier sunt adev6rate urmltoarele afirmafii: l. Canalele ionice: l. este mai voluminos decdt cel direct 4. permit difuziunea Na* $i K* 3. retropulsia 3. discurile Merkel 4. este situatl sub utricul[ 4.corpusculii Meissner 2. confiacfiile segmentare ale jejunului 4. cregterii v6sco zitfu[ii sf. Carc dintre urmitorii hormoni intervin tubular. corpusculii Ruffini 55. prezintii central discul clar 2. Hipertensiunea arterialL apare in cazul: 1. Care dintre receptorii tegumentari detecteazdatingerea? I . in caztil deficitului de secretie 53. confine fibre mielinice gi amielinice 2. Migcirile de amestec de la nivelul tubului digestiv surt: masl ale colonului gasfrictr 2. cregterii elasticit{ii vasculare 54. este unitatea structurali a mugchiului scheletic 3. migclrile il li ileonului 222 . parathormonul 3. nu pot fi vinnlizate cu microscopul electronic 2. confine receptorii ce dete cteazdaccelerafia orizontalI 56. se deschid sau se inchid in fuirctie de valoarea potenfialului de membran6 piramidal incrucigat: l. are fibre corticonucleare. Despre saculd se poate afirma sI: 1. mineralocorticoizii 4.se sctrte azi in timpul confiacfiei musculare 57. terminafiile nervoase libere 3. in formarea urinei? l. cregterii volumului lichidelor extracelulare 3 .au structtrl proteic[ 4. din partea sa inferioarfl pornegte melcul membranos 3. prin lezare determini pierderea reflexelor miotatice 5 I .Fasciculul 52. este format din miofibrile 4. vasopresina 2. vasoconstricfiei arteriolelor 2.

confine neuroni periferici ai c[ii sistemului piramidal 2. coliculului superior 4.58. activitatea sistemului nervos vegetativ 3. chiasmei optice 59. Deutoneuronii c[ii optice fac sinaps[ la nivelul: l. intervine in migc[rile oculare cu punct de plecare labirintic 4. este un grup de corpi neuronali situafi in SNC 3. retinei. cu celulele orizontale 3. stimularea mugurilor gustativi 223 . inerveazi mupchiul drept extern 60. valoarea plasmaticl a ADH-ului 2. metatalamusului 2. nivelul plasmatic al hormonii mineralocorticoizi 4. Nucleul motor al nennrlui IV: l. Secrefia glandelor salivare este influenfatE de: l.

l2l 28.99.90 24.A-pg.88.A-pg .59 18.89.85 l4.23.23 52.26 29.35.52 56.C-pg.87.1 3l.C-pg.22.C-pg. I 04 1O.8-ps.19 46.D-p9.89.70 57.34 16.47 59.D-pg.39 55.27 9.50 36.A-pg.78 58.35 20.99 15.A-pg.21.56.C-pg.B-pg.E-pg.A-pg .45.B-pg.59 44.52.E-pg.A-pg.D-pg. I 0 1.C-pg.120 49.B-pg.9 5l.45 33.77 .23 47 .E-p9.58.75 19.8-p9.87 .99.D-ps.108.91 50.E-pg.B-pg.23 43.25.A-pg.8-pg.25.41.E-pg .lzs 27.25 5.27 .51 37. I 0 1.E-pg.A-ps.4l 2l.C-pg.57 l8 I l.rc3 23.D-pg. 55.A-pg.D-pg.A-pg.B-pg .A-pg .69.29 42.9 17.l05 3.B-pg. I 00.32.56. 60 2.21.8-pg.8-pg.8-pg.C-pg.22.A-pg.6 25.Bag.78 38.A-pg.104 45.59 53.104.5 26.100.19 l2.D-pg.l8 l3.51 60.E-p9.90 6.89.25.5 4.58.C-pg.15 48.85.32.33.22 8.89.8-pg.94 7.C-pg.nASpUNSURI: l.66.42 4l.70 34.92.85.24.A-p9.49.23.97 22.4l 40. 56.B-pg.20.D-pg.43 224 .A-pg.A-pg.57 .81.88.E-pg .36.49.23 30.44.55.93 54.A-pg .27 32.1l6 39. 55.25.8-pg .8-pg.E-pg.55 35.

apaxe atunci c6nd : A. mediator C. Alina Drlghia COMPLEMENT UNIC: l.Transmiterea sinaptic[ cuprinde urmltoarele elemente . corpi aortici 6. preztntlactivitate relativ constantil pe toatll durata apliclrii stimulului D. toate medicamentele scad excitabilitatea celulei nervoase 4.Teaca Schwann . rispund cu o scadere a activitafii la aplicarea stimulului B. cordon medular E. este prezentJi in jurul axonilor din SNC B. cu excepfia: A.intr-o secfiune sagitali prin maduva spinlrii . epiteliu olfactiv C. dilatafie toracal6 C. observdm urmltoarele elemente: A. Fanta presinaptici D. mugrri gustative B. gaura parietalI B. terminafie presinaptici B. prezintL urmdtoarele caracteristici: A. Celula postsinaptici E. sunt r€prezentalide celulele cu conuri si bastonage 225 . se dispune in jurul tecii de mielin[ a ar<onilor din SNP E. se dispune in jurul celulelor Schwann C. Receptor 3. avem de-a face cu un mecanism de protecfie impofiiva substimulari B. formeazi teaca de mielina pentru mai multi neuroni 2. corpi carotidieni D. se realizeazdprin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminaf iei presinaptice C. dilatafie lombard D.Oboseala fiansmiterii sinaptice . proprioreceptori E. activitatea lor cregte ulterior C.Despre receptorii fazici putem spune: : A.TEST 2 Asist. apare prin stimularea repetatti si lentii a sinapselor excitatrorii D. sunt reprezentafi de receptorul olfactiv E. Univ. Dr. maduva osoas[ S.Chemoreceptorii nu sunt reprezentafi de A. inconjrna teaca Henlle D. consl in descarcFrri foane pufine ale neuronului postsynaptic E.

corp calos B.T. este nespecifici E. are conexiuni intinse cu neocortexul B. D. Despre perechea VII de nervi cranieni . dendrita protoneuronului este lungi si ajunge la receptor C. este sediul actelor de comportament instinctive 13. ganful central Rolando C. inhibifia interni este necondifionatii 226 . fibrele gustative au originea 10. IV D. vermis superior E. sanful corpului calos 12. este un proces pasiv B. Pe fala medial[ a emisferelor cerebrale se evidenliazdurmatoarele elemente cu excepfia: A. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior C. Inhibilia: A. VI E.v in ganglionul trigeminal D. cu excepfia: A. XI 9. scizura calcarina punte E. cu exceptia: posterior al miduvei E. au si fibre parasimpatice c. III B. Despre paleocortex este fals enunful: A. sunt nervi motori B.Calea sensibilitatii termice si dureroase.C.Urmitorii nervi sunt motori. vermis inferior 1 l. lob floculonodular D. Lobulatia cerebelului cuprinde urmdtoarele elemente . vermis mijlociu C. se manifestit numai prin sistarea activitifii anterioare este necondifionatii . recetorii sunt terminatii nervoase libere B. deutoneuronul se afl[ in cordonul D. inhibifia externl scoartei cerebrale D. prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia: A. este alcituit numai din doul straturi celulare D. deutoneuronul se afla in nucleul tractului solitar din punte E. peduncul cerebelos mijlociu B. este sediul proceselor afectiv/emofionale E. oup[ o zoni restrinsi pe fafa medial a emisferelor cerebrale C. al 3-lea neuron se afla in talamus S. putem spune c6: A. aria de proiecfie se afla in aria somestezici I A.

porfiunile periferice sunt necontractile E. au diametru mare si sunt nemielinizate C. Receptorii termici prezintil urmatoarele caracteristici . Despre membrane bazilar4 putem spure c6: A. fascicul medulo-talamic 227 . produce conhactia splinei B. fibre neryoase sensitive B. 17. cuprinde urmdtoarele elemente . por gustative D. scade secrefia lacrimal[ E. fascicul vestibulo-nuclear D. epiteliu de susfinere D. au diametru mic pi sunt nemielinizate E. cu excepfia: A. 20. Receptorul olfactiv . fascicul vestibulo-spinal B. fascicul vestibulo-talamic E. cu excepfia: A. cu excepfia: A. cregte frecvenfa potenfialelor de acfiune.14. Receptorul gustative. stimuleazd secrefia exocrine a pancreasului C. podiunea centra5 este contractiltr. celule receptoare gustative B. sunt stimulate de tensiunea dezvoltatii in timpul relaxarii musculare C. baza melcului intrfl in rezonanftr cu sunete de frecvenf6 medie de 5000 Hz B. Calea vestibular[ . vibrafiile acesteia anheneaz[ celulele vestibulare E. sunt terminatii nervoase libere B. temperaturile extreme stimuleaz6 receptorii pentru durere. dilatarea pupilei 15. celule de susfinere C. butoni olfactivi cu cili 18. dilate arborele brongic D. cuprinde urmitoarele fascicule . cu excepfia: A. Are o stnrcturi comparabili cu un rezonator cu coarde D. virful melcului infte in rezonanfi cu sunete de frecvenl5 inaltii de l5000Hz C. microvili gustativi E. lama ciuruitii a eftnoidului C. nu confine: A. epiteliu lingual 19. fascicul vestibulo-cerebelos C. surt formate din cincilzece fibre intrafusale D. receptorii pentnr rece sunt mai numerogi decdt cei pentru cald D. hiperpolarizarea celulelor senzoriale. Fusurile neuromusculare : A. Efectele stimularii simpatico sunt urmItoarele .(algoreceptori) 16. mucoasa nazali E. nu sunt diseminate printer fibrele musculare striate B.

colicul inferior 22. cregterea num[rului de neutrofile . vasodilatafie ' C. Despre crestele ampulare. nucleu cohlear E. este situat2l sub qaua turceasci a osului sphenoid 24. cdnt[regte 500 gr. cu excepfia: A. corp geniculat lateral D. declangeazdreflexe pentru menfinerea posturii. cu excepfia: A. Efectele glucocorticoizilor sunt urmltoarele cu excepfia: A. cu excepfia: A. cregte stabilitatea membranelor lizozomale E. plachete gi hematii D. cregte glicoliza 228 . lob temporal C. Sunt si sediul unor reflexe posturale E. este localizatd la baza mezencefalului B. cregterea mugchiilor gi a viscerelor E.3 cm D. tahicardie B. 23. inaintea pubertdfii. majoritatea efectelor se exercitii direct C. cregterea lipoge nezei C. sunt adevirate urmitoarele . cuprind urmitoarele . Despre hipofizd . lobul anterior costitue 75% din masa hipofizei E. C. B. se gdsesc la vffirl canalelor semicirculare D. confiacfia splinei gi a ficatului 27 . are diametru de 4. Cdtle de conducere ale analiz. reprezintLcel de-al 2-lea organ receptor al analizatorului vestibular B. sciderea numlrului de limfocite circulante 26. cregterea creierului D. sciderea glicogenogenezei B. sunt adevdrate urmitoarele: A. K si Ca* 25. sunt urmltoarele . sciderea lipolizei D. sclderea proteolizei E. Efectele metabolice ale insulinei . o modificare brusci apoziliei capului . C. talamus B. relaxarea musculattrii netede E. Efectele adrenalinei sunt urmtrtoarele . STH stimuleazI: A.21. sunt resposabile de menfinerea echilibrului in condifiile accelerafiei circulare. sinteza matricei organice a sistemului osos B. hipertensiune D. cregterea numirului de euzinofile qi bazofile C.atodui auditiv. . elimitiarea de Na*. cregterea oaselor in grosime. mai pufin: A.

coloana vertebrali cuprinde 5 regiuni D. scheletul piciorului este format din27 de oase E. os frontal B. sunt: pectoralul mare 2. 229 . 3. aparfine spafiului mdrt anatomic 33 Sinartrozele sunt 2. dinfat mare l. l. perechiile I-VII sunt adev[rate D. os sfenoid E. viscerocraniu. sunt adevlrate urmltoarele: A. la nivelul vertebrei T6 se imparte in doui bronhii l. este format din 6 oase neperechi COMPLEMENT GRUPAT: 3l Viscerocraniul cuprinde 2. pectoralul mic 4. 4. are o lungime de 12-14 cm 3. sternul r[mdne cartilaginos dupi 40 de ani C. Despre coaste sunt adevirate : A. sunt arctri musculocartilaginoase E. marilar 3. os etmoid C. urmfltoarele oase nepereche: vomer 4. organ cavitar care continua laringele 2. perechiile VIIL IX si X sunt flotante B. mandibular 4. subclavicular 3.28. sau cartilaginous 34 Mugchii anterolaterali profunzi ai toracelui. os lacrimal D. perechiile XI si XII sunt false C. Neurocraniu nu cuprinde: A. : articulafii mobile nu posedi cavitate articular[ pot fi de trp diartoze si amfiartroze intre cele doua oase se interpune fesut fibros. palatin 32 Traheea este : 1. se articulazd posterior cu sternul 30 Despre schelet. os occipital 29. scheletul mdinii cuprinde 28 de oase B.

apendice epiploice 4. confine 90. 2. mugchiul este invelit in epimisium 4. submucoasi 3. se secreti zilnic in cantitate de 1200-1500 ml 2. concentrafia K in saliva este mai mare dec6t in plasma 4. putem spune ca: l. fundul stomacului circular Stomacul cuprinde urmdtoarele straturi: mucoas[ 2.35 Despre mugchii scheletici sunt adevirate urm[toarele: prezintii o porfiune central numitii corpul muqchiului 2. strat muscular oblic 4. 3. mugchiul croitor 2. muqchii adductori 3. confine amilazd salivara. tofi muqchii au o singurd origine 36 Mugchii lojei anteromediale a coapsei . metabolismul muscular este aerob in primele 45-90 sec randamentul contracfiei musculare este de 7A% faza de confracfie a secusei . 4. antrul piloroic 4. mezocolon t 230 l. bicepsul femoral 37 Despre contractilitate nu putem spune ca : l. 3. sunt: l. tenii . formlnd potenfiale de placi motorize 2. cvadricepsul femural 4. haustre 3. lizozim 40 Stomacul prezinti urmltoarele podiuni: l. constil in deformareamugchiului sub acfiunea unei fo4e 38 Despre manifestlrile contracfiei musculare. sfrat muscular longitudinal l.05 sec potenfialele de acfiune al unei unitdli motorii se sumeazl . bazaanatomicl a contractilitatii o constitue proteinele contractile 3. este proprietate specifici muqchiului 2. dureazl 0. strat muschular 4l l. corpul gastric 3. 42 Intestinul gros confine urm[toarele elemente: 2. prezintii doui exfremit{i alb sidefii de fesut conjunctiv fibros 3.5Yo apd. 39 Saliva: 1. sarcomerul este unitatea morfofuncfionalI a mugchiului 4.

si timpul bucal al deglutiliei l. 2.43 Segmentele intestinului gros sunt urmitoarele: apendice vermiform 2. timpii deglutitiei putem spune c6: timp bucal este involuntar cerebral 46 Despre peristaltismul esofagian este adevlrat c6: perstaltismul primar este declangat de prezenfa alimentelor in esofag 2. 4. timp faringian dureazi 2-3 sec 4. 50 Despre secrefia pancreatici este adevdrat 2.5 3. reflexul masticator este controlat de centrii nervogi din talamus 4. peristaltismul secundar este contolat de sistemul neryos enteric 47 Activitatea secretorie a stomacului prezintlurmitoarele caracteristici 1. digestia bucald cuprinde masticafia. 44 Despre digestive sunt false urmatoarele: masticafia este un act reflex voluntar 2. 45 Despre 2. 4. rect l. peristaltismul primar este controlat vagal 3. cantitatea secretatil zilnic este de aprox 1. timpul esofagian este datorat peristaltismului l. timpul necesar de a trece chimul de la pilor la valve ileocecaltr este de 3-5 ore migcarile de propulsie sunt mai rapide in intestinal terminal l.8-3. colon fiansvers 4.60/o Secretia bazaldva"'Jiazdintre l-5 mEq/or6 Hcl liber : l. secrefia salivari favorizeaz[ vorbirea 3. Na*. colesterol 49 Activitatea motorie 4 intestinului sublire nu cuprinde: contracfii de amestec care fragmenteazl chimul de 8-12 ori pe min 2. pigmenfi biliari excretafi in hepatocite l. 48 Comp oziliabilei cuprinde urmdtoarele elemente: acizi biliari sintetizafi in bil6 2. Confine un rezidiu uscat in proporfie de 0. 3.5-4 cm /sec 3. c[: cuprinde electolifi.5 litri Ph-ul secrefiei este de 1. 4. sIruri biliare secretate activ in canaliculele biliare 3. l. 4.K* in concenhafie mai mare decflt in plasma cuprinde HCO3-in concenfiafie egali cu cea din plasma celulele ductale secretll 1200-1500 ml de suc pancreatic in 48 de ore HCO3-este secretat de celulele ductale 23t . cec 3. timp faringianeste datorat impulsurilor care ajung la trunchiul 3. peristaltismul secundar este declangat de deglutifie 4. migc[ri de propulsie care se deplaseazdcu o vitezdde 1.

4. I 232 . dobindita artificial activ prin vaccinare 3. Are o lungime de 30-35 cm Strangb limfa di% inferioar[qi % superioarl a corpului 4. in fafa vertebreiL4 3. 57 Ramurile trmchiului celiac sunt urmatoarele cu excepfia: artera splenica 2.5 I Sucul intestinalcasfioneazl asupra urmltoarelor substraturi: 1. reprezintii 50-60% din dietii 3. maltazd 2. Vitaminele hidrosolubile se absorb distal in intestinal sublire 3. lipide emulsionate 52 Produgii rezultafi din acfitrnea sucului pancreatic sunt: 2. maltozd amidon di si tri peptide lipide 53 Despre glucide este adevirat c6: 1. l. formarea trombinei care dueazl 1-2 sec 3. dobdnditii natrnal activ prin transfer transplacentar 4. se absorb printr-un sistem de transport Na-independent sunt transportate prin membrane bazolaterald a enterocitului 4. artera hepatica 4. artera mezentericl superioarl l. zaharazd 3. 58 Despre canalul toracic este adevirat ci: 1.. Fierul se absoarbe in duodensub formi de fier trivalent l. formarea fibrinei care durezd 10 sec 4. incepe prin cisterna chili. 'se dezvoltii in urma expunerii la agenfi capabili sa induc6 un raspuns imun 56 Dinamica procesului de cuagulare cuprinde: frrnarea tromboplastinei care dureaza 4-6 sec 2. artera gastrici st6ng[ 3. 54 Despre vitamin gi minerale este fals c6: Vitaminele liposolubilese absorb in intestinal distal 2. 3. 4. aporhrl de glucide este de 60-80 ertKg colp 2. timpul vasculo-plachetar care dureazI 2-4 min 1. acizi gra$i gi glicerol 4. Vitamin C stimuleazAabsorbfia fierului : 55 Apdrarea specifici este dobdnditii natural pasiv prin administrare de antitoxine 2. l. tncd lateral de coloana vertebrali 2.

l. neselectiv se datoreazdtravaliului metabolic al nefrocitului fo4a pompelor metabolice este nelimitatii de o capacitate marima de transport celula consumd energie pentru recuperarea produgilor utili 233 .40 sec 60 Transportul active la nivelul tubului urinifer este: 2. 4. 3. poate cregte la 150-200 ml pentru fiecare ventricul distola ventriculari are o duratd de 0. nodulul sinoatrial descarcl40 bitili/min volumul sistolic la efort fizic intens. l.59 Despre activitateacardiac este adevlrat ci : volumul bdtaie al ambilor ventriculi este in medie de 140m1 2. 4. 3.

(PAG 75) 4s c ( PAG 76) ilD(PAG2e) t2A(PAG31) 13c(PAG32) 14B(PAG3s) lsB(PAG3e) 16 c (PAG 41) t7 A(PAG42) r8D(PAG43) rec(PAG51) 20F.RASPUNSURI: D( PAG 15) 2 C (PAG 17) l 3l B (PAG 64) 3ZD(PAG e7) 33C (PAG 67) 3B(PAG17) 4. (PAG 74) 44F.C( PAG 18 ) 34C(PAG68) 35 A (PAG 68) 36 A (PAG 70) 37 C (PAG 70) 38 D (PAG 7l) 3e D (PAG 75) 5D(PAG18) 6D(PAG18) 7 C (PAG 20) 8C(PAG26) e B (PAG 27) l0B(PAG29) 40A(PAG74) 41 E (PAG 74) 428 (PAG 74) 43F.( PAG 46C(PAG76) 47 D (PAG 77) 48 C (PAGG 78) 4e c (PAG 78) s0 D (PAG 78) 5l D (PAG 80) szB ( PAG 80) s3 c (PAG 80) s4 A (PAG 8r) 55 C (PAG 8s) 56 E (PAG 84) s7 D ( PAG 88) 58 D (PAG 8e) 5e B (PAG e2) 60 c (PAG 104) sl) 2r c (PAG 51) 22 C (PAG s2) 23D ( PAG s4) 24D (PAG 54) zsB ( PAG s6) 26B (PAG 57) 27 A(PAG 59) 28C(PAG64) 2e c (PAG 65) 30 c (PAG 64) 234 lilt .

TEST 3 Conf. excreta cea mai mare parte a produgilor intermediari de metamolism B. 65-l l0mgr/dl E. 3-5. 3. au rol in formarea gi eliberarea reninei D. 0.10 gr 5 Valoarea normal a albuminelor serice este : A. constitue o rezerva energetic[ de aprox 50000Kcal D.4-0. Florin Dr[ghia COMPLEMENT UNIC: I Compoziliaaproximativa a dietei cuprinde : A. cu excepfia: A.5-5gr/dl B. au rol in activarea vitaminei D3 E. sO%glucide B. E.6-0. degradarea unui gram de glucozd genereaz69. 6-8.89r C. 400-600 mg D. 0. D.3 Kcal B. glicoliza C. Dr. 60-80 mg E. concenfiafia normald aaminoacizilor in singe este intre 35-65 mg/lO0ml plasma C. coeficientul respirator E. au rol in formarea qi eliberarea eritropoetinei C. 2.6 gr B.5-3. lmilio de nefroni 235 . Univ.5gr/dl D. confin fiecare cca. lipidele aflate in organism reprezintilo rezervi energetic[ de 3000 de Kcal E.5gtldl C.5grldl 6 Despre rinichi sunt sdev[rate urm[toarele . glicogenul depozitat in ficat.4 Kcal 3 Metabolismul intermediar al glucidelor cuprinde urmatoarele. 0. arederea unui gram de proteine furnizeuA 4. gluconeogeneza glucoza este transformatil in totalitate ghlcoza este forma de utilizare preferenfialI a hexozelor de c6tre toate celulele 4 Cantitatea de acid uric eliminate in24 ore este de: A. 60%glucide este 0. cu excepfia: A. z}%proteine D.8-0. glicogenogeneza B. 30%lipide C.83 pentnr glucozi 2 Referitor la metabolismul intermediar este adevlrat c6: A.

morilare B. femur D. cregte sinteza de colesterol C. este situatii deasupra tendonului fata posterioarl se articuleazd. este os triunghiular este os scurt ci : cvadricipital B. sacrului se unegte cu virful coccisului E. apofrzatransversi D. deltoid E. radius C. brahial C. fibula E. provine din sudareaa4-5 vertebre sacrale B. baza.Lcu osul coxal D. arcul vertebral C. cregte sinteza enzimelor lipogenetice 236 .cu epifiza proximali a femurului 13 Efectele insulinei pe fesutul adipos sunt urmitoarele . etmoid E. biceps brachial B. felele laterale es articulaez. vomer D. arcbaza inferior C. are formi triunghiulari cu baza in jos C. este os pereche 12 Despre rotul[ este adevfuat A. cregte Stnteza de trigliceride gi acizi gra$i D. humerus B. E. pedicul vertebral apofrzd spinoasd I I Despre osirl sacru este adevdrat c[: A. palatine C. scade lipoliza E. coracobrahial 8 Oasele lurgi nu sunt reprezentate de : A. mandibular l0 Vertebra tip prezintii urmitoarele elemente cu excep{ia: A. E. cu excepfia A. D. coxal 9 Viscerocraniu nu cuprinde: A. corpul vertebral situate posterior B. scade hansporhrl de glucozl B.7 Mugchii bralului sunt urmltorii cu excepfia: A. triceps D.

scdderea catabolismului in mugchii scheletici B. inhibe fipoliza B. E. nu produce: A. stimuleazi contracfia mugchilor scheletici nervul motor vegetativ. hipoglicemie D. produc vasoconstrictie C. D. cresc fo4a si frecvenfa contrcfiei cardiac D.secrefia C. secrefia de estrogeni E. D.14 Efectele glucagonului sunt urmltoarele: A. dezvoltarea tubilor seminiferi B. cresc anabolismul in ficat C. inhibe proteoliza C.sunt urmitoarele A. regleazl confracfia musculaturii netede nervtrl este invelit la periferie de tesut conjunctiv 20 Efectele sistemului nervos simpatico sunt urmatoarele cu excepfia: A. E. spermatogenezl C. stimularea secrefiei de androgeni B. scad lipoliza E. scad secrefia lacrimal[ B. scad mielinizarea respiratorii 16 Efectele glucocorticoizilor pe metabolismul intermediar sunt reprentate de: A. mafirarea foliculului D. aparilia corpului galben C. reprezintii o asociere de fibre nervoase poate fi senzitiv si motor nerrnrl motor somatic. sudoripari cresc secrefia gastric[ dihtn pupila stimuleazl glicogenoliza 237 . inhibe gHcogenoliza 15 Efectele hormonilor tiroidieni pe sisteme gi aparate . scade tonusul pi promptitudinea raspunsului in mugchii scheletici B. C. stimularea secrefiei de progesterone stimularea secrefiei de esfiogeni cregterea gi matwarea foliculilor 19 Despre nervi nu este adevlrat c[ : A. stimuleazi secrefia bilir[ D. D. scad amplitutinea si frecventa migcarilor E. stimuleazd secrefia gastric[ E. stimuleaz[. E. scad concentrafia acizilor grati liberi 17 Hormonul foliculostimulant nu produce: plasmatici A. B. ovulatie de Graaf l8 Hormonul luteinizant.

10-15 microni de suprafala t[lpilor 238 . este inclus in sistemul limbic C.2l Efectele sistemului nervos parasimpatic. este format din 6 straturi celulare B. prezintii func{ii sensitive 26 Despre axul longitudinalal corpului nu este adevdrat c6: A.5000000/mm3 25 Despre neocortex nu este adev[rat ci : A. prezintii o membrane externd C. cartilaj costal 23 Despre mitocondrie nu este adev6rat ci : A.40 miqoni E. tendoane D. contract detrusorul B. . relaxeazlsfincterele tractului intestinal 22 lesutul conjrurctiv moale A. prin el trece planul frontal 27 Dimensiunea medie a celulelor se considerI: A. 300000/mm3 D. reprezinti sediul proceselor de invifare D. pleac[ din cregtetul caPului D. ganlioni limfatici B. este axul lungimii corPului C. anterior si posterior B. prezinta 2 poli . 10000/mm3 C. 4500000/mm3 B. nu sunt reprezentate de: A. sunt sediul proceselor psihice superioare E. 35. 15-20 microni B. merge pane la nivelul spafiului delimitat E. are perete cu structura bilaminarl B. ligamente E. sunt sediul fosforiliri oxidative 24 Numanrl trombocitelor din sdnge este de: A. 110000/mm3 E. confin sisteme enzimatice E. prezinti o membrane internd D. contractii sfincterul vezical intern D. 20-10 microni C. stimuleazd secrefia glandelor mucosae E. splinl se g[segte in urm[toarele organe cu excepfia C. 30-35 microni D. stimuleae[ secrefia exocrine C.

28 Despre lizozomi putem spune cd : A. este 125 mUmin 3. sunt organite bogate in nucleoproteine D. confin enzime hidrolitice E. 32 Despre debitul sangvin renal este fals c6: este de aproximativ 1200 mUmin 4. inerveazd muqchiul drept intern al globului ocular E. Ruffini D. este de 400mUl00g fesut/min este de 420 ml/100 gr fesut/min este 20o/o din debitul cardiac de repaus 33 Despre reflexul de micfiune este adevirat ctr: odatit inifiat se autoamplifici l. au origine reala in nucleul motor din mezencefal D. nu contin fibre parasimpatice C. srHrt nervi motori B. excreti substanfe celulare 29 inhipoderm se gisesc urmitori corpusculi A. 2. 2. Meissner B. 4. peste 90% din filrate este reabsorbit 4. 3. Vater Pacini E. 4. este l80lh24 h l. are originea aparentit in spafiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali COMPLEMENT GRUPAT: 3l Despre filtratul glomerularsunt adevIrate afirmafiile: este cantitatea formatil intr-un minut printr-un nefron 2. l. 3. sunt situali in apropierea nucleului B. prezintit tln invelig conjunctiv denumit albuginee zonacorticalE" confine vase sangvine si limfatice 239 . Discuri Merkel 30 Despre perechea a III-a de nervi cranieni nu sunt adevirate: A. sunt granule rofunde C. este confiolat parfial de maduvd este stimulat de centrii nervogi superiori din trunchiul cerebral conhacfia inifiali a vezicii scade descircarea de impulsuri de la receptorii vezicali 34 Ovanrl prezintil urmdtoarele caracteristici : este acoperit la suprafaftr de epiteliu simplu 2. prezint2l o zon[ medulari cu foliculi ovarieni l. 3. Krause : C.

secrefia prostatic[ are rolul de a cregte fertilitatea acestora 3. 4. 4. confine 500-600 lobuli testiculari pentru ambii testiculi 40 Desprdovar sunt false urm[toarele afirmalii: 1. are un diametru de 3-5 cm hompei 4l Despre vasculanza[iaovarului nu sunt adevirate afirmafiile. : are dubl[ funcfie este situate sub scrot l. este format dintr-un aparct erectil 4. se inmagazineazAin epididim l. l. i-gi dezvoltil capacitatea de migcare in canalul ejaculator 4. caile intratesticulare sunt canalele eferente pi canalul deferent 2. canalul deferent se unepte cu cel a veziculei seminale. vezicula seminali prostata glandelebulbo-wetrale glandul 36 Despre conductele spermatice. corpul penisului este fixat prin doi corpi cavernogi la oasele bazinului 39 Testiculul : are o masa de aproximativ 35gr 2. este situate in bursa scrotal[ 3. canalul deferent continui canalul epididimar caile extratesticulare sunt reprezentate de tubi seminiferi drepfi gi refeaua 4. are forma unei virgule l. 4. are funcfie mixtil 2. fafa sa lateralS este acoperitit de pavilionul 4. : este un organ glandular endocrine este sifuate deasupra vezicii urinare sdngele venos prostatic este colectat de vena prostaticd ei de secrefie participd la formarea spermei 2. cu excepfia: este asiguratil de artera ovarian[ . sunt false urmltoarele: 1. ramuri a aortei abdominale 2. formdnd canalul ejaculator 37 Despre prosta5 putem spune cd testicularl 2. ramura ovarianE din atrera uterinI particip[ la vascularrzaliaovanrlui 4. : se menfin fertile aproximativ 2 luni 240 .35 Glandele anexe ale aparatului genital masculin sunt: 2. produsul 38 Penisul l. 3. 42 Spermiile 2. vena ovariand stingl se varsi in vena cava inferioari l. cdntlregte 6-8 er 3. 3. 3. vena ovariani dreapta se varstr in vena cava inferioari 3. 3.

25 sec in capilanrl pulmonar 2. 3. 21. este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare.nge . 47 llnindivid cu 16 gr de hemoglobind" transporti: 1. in lipsa ADH-ului se produce reabsorbfia facultative in prezenfa ADH-ului se elimini 1. presiunea parfiald a 02 este de 47mm coloand de Hg 2. 49 Zgomotul I prezinti urmitoarele caracteristici: este mai scurt 2.8 ltr de urind concentrate in tubul contort distal gi colector se reabsoarbe l0 o/o dim apa filtrate in urina finald se elimini lYo dinapa filfiate 45 Despre difuziuneaCO2 sunt adevirate afirmafiile : in aerul alveolar presiunea este de 46mm coland de Hg 2. este de tonalitate joas6 3. 4. 24. egalarea presiunilor parfiale alveolari si sangvini se face in 0. secrefia corpului galben este stimulat[ de FSH 3. l. sunt false urmitoarele: 2.putem spune ci: la nivel tisular .75 sec l. este mai pufin intens 4.se elibereazlin fesuturi in repaus.43 Secrefia intern6 a ovarului : este stimulati de FSH pi LH 2. pentru fiecare l00ml de sf.5yo din 02 este transportat de hemoglobin l. l2ml 02 3. volumul bitaie este de 150 -200m1 in repaus 4.44 ml de 02 48 Sunt adevdrate. 02 4.lumitoarele : fircare molecul[ de hemoglobind se poate combina cu cel mult 4 molecule de sdngele arterial transporte2S. incepe cu deschiderea valvelor atrioventriculare 24t .020441tr de 02 4. se terminl in momentul inchiderii valvelor semilunare 3. . l. 0.021441tr de 02 3. 50 Despre fazade ejecfie'este adevirat cd: f 2. secrefia estrogenilor favoizeazAactivitatea osteoblasticd 4. 44 Despre reabsorbfia apei .16 Despre transportul gazelor. dupi discocierea oxihemoglobinei.44m1 de 02 in sdngele arterial 2. dup[ fazade ejecfie urmeazd diastole verntriculartr . cregterea PH-lui gi scaderea temperaturii determini sciderea capacitafii hemoglobinei de a hega 02 Hematia pertrece in medie 0. este de 25 de ori mai difuzibil decdt 02 3. l. 4. gradul de satuafie al acesteia este de 60-80% 96. l.s ml de Olldl 3. circuld 90% dizolvat fizic in plasma 4. corpul galben nefecundat involueaza dupa 20 zile. 0.

l. prostatii 4. 3. colecteaz[ limfa dlur. -arlera tibiaH anterioar[ irigi laba piciorului 56 Artera l.% superioar[ a corpului 3. bazofile 2-4o/o 3. are rolul de a amortizaunda de goc 4. limfocite 25-33% 242 1. colon 2.5-3 cm 2.40 sec 52 Despre contractilitatea arterelor este adevdrat c6: se lasa destinse cdnd cregte presiunea sdngelui 2. are o lungime de 2. i-gi modificd marcat diametru . ajunge pe fafa posterioarl acoapsei . rinichi 55 Despre artera iliac6 externd sunt false urmltoarele: 2. devenind arter6 femurali iliac[ interni vascularizeazil: 1. splinl 4. pe traseul vaselor limfatice se gisesc ganglioni limfatici prin care limfa trece 2. urc[ anterior de coloana vertebrali 4. vaginul. euzinofile 3-9o/o 4. 3. 54 Vena cava inferioar4 adun[ slngele venos de la : 1.51 Fazele ciclului cardiac surt urm[toarele: 2. 4. vezica urinard. diastola ventriculari -0. se imparte in artera tibiale anterioar[ si artera fibularl 4. se deschide la confluenfa dinffe vena jugular[ intend gi vena subclaviculard dreaptil 58 Formula leucocitare prezintii urmtrtoarele valori corecte: 2. in mod facultativ. testicule 3. l. se continul cu artera poplitee 3. 4. pdn relaxarea mupchilor netezi dinperetele lor 3. prima regiune a rectului 57 Despre vena limfaticl dreaptii nu sunt adevlrate: 1. neutrofile 50-60% . permite controlul fin al distribufiei debitului sangvin citre diferite organe pi l. fesuttri 53 Sistemul limfatic se deosebegte de sistemul circulator prin: adaptarea la fuircfia de drenare a fesufirilor capilarele limfatice se deosebesc de capilarele sabgvine perefii vaselor limfatice sunt mai subliri dec6t cei ai vaselor sangvine 3.40 sec sistola ventriculari -0.0. 2.10 sec diastole generald .50 sec diastole atrialtr-0.

2. trebuie emulsionate de cltre sdnrile biliare si lecitinl 60 Despre circuitul enterohepatic este adev[rat ci : 3. este recircularea unei mici pe4i a slnrilor biliare prin vena porti in lipsa sdnrilor biliare se pierd prin materiile fecale 60% din lipidele ingerate au rol bacteriostatic Ai stimuleazdmotilitatea intestinal6 243 .59 Despre lipide putem spune c5: aportul zilnic vanazA intre 25-l00gr se absorb prin tractul intestinal prin difuzie 3. sirurile biliare au rol de emulsionare a lipidelor 1. 4. activ[ 4. l. lipidele ajung prin vena portd la ficat 2.

BPAGI16 35. C PAG 78 244 . C PAG 92 53. C PAG 104 45. B PAG 26 57. B PAG 118 39. C PAG 35 21.8 PAG I I 23. C PAG 88 55. APAGII3 31. D PAG 92 52. APAG 7 24.CPAG89 58.E PAG IOO 49. BPAGIIO 3. B PAG 89 54.CPAG64 Iz. E PAG 55 19.8 PAG IOI 47. C PAG 35 4l. C APG IOO 48 .8 PAG 55 18.D PAG 38 30. A PAG 59 14. B PAG 57 17. B PAG 32 20. B PAG I18 37.D PAG 1 18 38. D PAG 68 8.8 PAG lOO 46. I. A PAG I25 6. C PAG IO3 32. APAG 4 27.D PAG 65 13. C PAG I25 25. B PAG IO3 33. D PAG 8I 60. D PAG 64 IO. D PAG 7 29. A PAG 103 7.APAGI18 36.APAGI16 42. C PAG 58 16. D PAG 125 59.nAspuNSURr 2. C PAG 92 5I. B PAG IO5 34. C PAG 92 50. B PAG I2O 44. E PAG 63 9. A PAG 88 22. C PAG 117 40. D PAG IO8 4. C PAG 60 15. C PAG 116 A PAG 64 II.8 PAG 31 26. C PAG 12I 43.8 PAG 5 28. B PAG 88 56. B PAG IO5 5.

Dendritele: A. Deplaseazdnumai ionii impotriva gradientului de concentrafie E. atenueaz[ intensitatea stimulilor externi 4. Panta desceiidentl a potentialului de acfiune : A. Receptorii : l. Se datoreazd sclderii permeabilitatii membranei pentru K+ C. Deplaseazdmoleculele in sensul gradientului de concentrafie C. Discurile Merkel 3. Confin butoni terminali C. Confin corpii Nissl D. colecteazi numai stimuli externi B. Sintetizeazd ARN C. Nici un raspuns nu este corect 5. Corpusculii Krause C. Se datoreaza cresterii permeabilitatii mambranei pentru Na+ D. transformd impulsul nervos in secrefie B. glandularl C. Nu confin neurofibrile 6. Se datoreaza cresterii permeabilitatii pentru K+ E. Transportit centripet neurotransmilEtor D. Receptorii vizuali D. Sunt chemoreceptori: A. Nu se divid B. Terminafiile nervoase libere B. Prezintii corpusculi Nissl labazd E. Ioana Anca Bldiriu COMPLEMENT SIMPLU Potenfialul de membran[ : A. transforml energia electricd in energie chimici E. incepe odatl cu atingerea potenfialului prag B.TEST 4 Prof. Newogliile : A. Receptorii olfactivi E. In repaus e apropiat de potenfialul de echilibru al Na* D. Dr. convertesc energia stimulului in impuls nervos D. Sunt prelungiri celulare temporare A. Au o prelungire unic[ 24s . E responsabil pentnr permeabilitatea selectivd B. Univ. E rezultatul distribufiei asimetrice a ionilor pe cele doui fele ale membranei 2. Au rol de transport pentru neuroni E.

Lichid cefalorahidian E. Este un bun izolator electric C. Permeabilitate selectivd D. Delimiteaza I netronul de: l. Ganglionul spinal C. Are protoneuronul in maduvi C. Axonul protoneuronului inhi in cornul anterior medular D. Neuroplasma : nervos periferic A. Teaca Henle : A. ARN C. Cofeini D. Este transmisa pe calea sensibilitIlii tactile grosiere 13. Talamus clii E. Sunt joncfiuni firncfionale discontinue D. Are rol in permeabilitate E. Lipsegte in neuronii sistemului 8. Deutoneuronul protopatice se afldin: A. Structuri lipoproteicd : B. Se mai numesc pldci motorii B. Sunt acoperite cu o teacd de mielind 10. Corpii Nissl : 12. Asigur[ rezistenfi mecanicl E.7 . Bulb 246 . Sinapsele dinhe celulele miocardice : A. cu o excepfie A. Are rol in divizitrne C. Cornul anterior medular D. Acoper[ a:<onul la exterior D. Excitabilitatea sinaptic[ este crescutii A. In repaus este incarcata pozitiv pe fata interna si negativ pe fata externa E. Are deutoneuronul in bulb B. Confine mielinl B. Cornul posterior medular B. Este transmisi pe calea sensibilitifii proprioceptive de confiol a miscirii E. Intervine in transportul axonal D. Neurilema are urmatoarele caracteristici. Ca\ea sensibilitefli epicritice A. Mielini B. Transmit bidirecfional E. Confine incluziuni pigmentare 9. Sintetizeazl mielind B. Este sublire C. Reprezint[ conexiunea dintre neurofibrile C.

Vestibular I 8. Receptorii sensibilitiifii kinestezice includ: A. Corpusculii Ruffrni 19.14. e organizatlin coloane C. Corpusculii Krause E. Celula receptoare constituie gi protoneuronul cdii de conducere pentru analizatorul: A. Prolactina B. este in contact direct cu pia mater D. Discuri Merkel E. Corpusculii Golgi B. Stimuleazdeliminarea laptelui din glanda mamarl: A. Oxitocina C. Corpusculi Ruffrni C. Cortizolul E. Corneea 247 . Coroida B. Vizual E. infi[ in structura meningelui B. Substanla albl : A. Prezint[ doul coarne anterioare D. Corpusculii Meissner D. Se afli la interiprul substanfei cenugii B. Adrenalina D. E dispusi sub formtr de coloane 16. Umoarea apoasd C. Proprioceptorii B. Vasopresina 20. Acustic D. Pia mater: Meissner A. Este foarte rezistentJi E. intre mediile refringente oculare nu se afli : A. e mai vizibili in regiunea toracicd E. Cristalinul D.Corpul vitros E. Corpusculi 15. Sensibilitatea termic6 are ca receptori: A. Visceroceptori D. Gustativ C. formeazi coarne 17. Olfactiv B. Discurile Merkel C. Este in contact cu lichidul cefalorahidian C.

Favori zeazd gluconeo geneza D. Sunt gi protoneuroni ai ctrii E. Glucocorticoizi E. apare dupd pubertate C. Sunt celule ciliate D. Este o enzima lipolitica D. accentuarea glicolizei C. Scade consumul tisular de glucozd 24. Se glsesc in ganglionul lui Scarpa B. este inhibattl de pH-ul acid intragastric E. Stimularea glicogenolizei hepatice B. Timusul: A. Esftogenii 23. Este o enzimd proteolitic[ C. Stimuleazd glicogeno geneza E. Mineralocorticoizi B. sucului gastric C. este stimulat de hormonii sterolici E. gluconeogenez6 E. sucului pancreatic D. lipsa lui produce nanismul hipofizar 26. Receptorii analizatorului auditiv : A. Reduc numlrul de eozinofile hormonii: A. Se afl6 in utriculI 22. bilei 27. Catecolaminele D. Scade glicoliza C. intensifi carea lipogenezei D.are rol de organ limfatic ' 'B.hrpoglicemie B. Insulina reduce glicemia prin: A. sucului intestinal E. salivei B. Glucagonul produce: A. Pepsina : A.21. este o enziml glicolitici B. este hocalizatin regirure anterioar[ a gdtului D. stimulare secrefiei gastrice 25. Androgenii C. Acidul clorhidric intrd in compozilial A. Formeaz[ membrana tectoria C. este forma inactivd a pepsinogenului 248 .

Glucagon E. Se afl[ in miocardul ventricular E. Secrefia gashici de acid clorhidric este inhibatl de : A. Proteine 32. Secretind C. Sfugele ctnge continuu 34. sub acfiunea HCI gastric B. Pepsinogen 31. Labferment B. Colesterol D. tt-tz 33. Are o frecvenfl de desclrcare de 40/minut 249 . Gastrini. D. Se deschide vena cavi superioari E. K* C. CI' D. Se afl[ in septul interatrial B. 4-6 c. La nivelul orificiului atrioventricular drept: A. l-2. Na* B. Acetilcolinl B. este un act motor D. Se afli originea arterei pulmonare B. se desfigoar[ intr-un singur timp C. Are vitezlde conducere de l0 ori mai mare ca refeaua Purkinje C. 7-8 D. Concenftafia salivarl a clrui ion dep[gegte concentrafia sa plasmaticl A. HCOI- E. HCI C. Nodul sinoatrial : A. g-10-E. Imprim[ ritmul sinusal D. Se activeazJ. Sdngele trece din ventricul in ahiu D. Mg'* 29. Implicl musculatura duodenalI E. Mucind E.Deglutifia : A. E inhibatil de vag 30.28. pH-ulsucului gastric este de: A. Sucul gastric un confine: A. Se afl[ valva tricuspidl C.5 B.

: Corpusculii Ruffini lilK . B. Pigmenfii biliari: A. Absorbtia glucidelor C. Refeaua Purkinje 39. Nu reprezintii o activitate mecanicE: A. Zgomotele inimii C. Absorbfia aminoacizilor 36. Nu aparfine tesutului excitoconductor: 40. Sensibilitatea proprioceptiva utilizeazl. urm[torii receptori 2. Pulsul venos D. Dtneazd 0. Fustrile neuromusculare 4. Depolanzareainimii 38. Digestia proteicd B. Activeazi pepsina Sunt metabolifi ai hemoglobinei Hidrolizeazi lipidele Emulsioneazd lipidele Activeaz[ peptidazele A. Bila intervine in: A. Nu poate fi eliminat din plamdn prin respirafie C. Este de aproximativ 500 ml D. Este mai mare decit volumul rezidual E.35. $ocul apexian E. E.7 secunde B. Volumul curent: A. Terminafiile nervoase libere 3. iasciculul Hiss E. C. Digestia amidonului E. Absorblia vitaminei D D. ' Nodul atrioventricular D. Corpusculii neurotendinopi Golgi 250 l. Este mai mare decit volumul inspirator de rezervl COMPLEMENT GRUPAT 4I . Presiunea intraventriculari scade rapid D. Pulsul arterial B. Determind sclderea volumului ahial 37. Nodul sinoatrial B. in acest interval ventriculii se rclaxeazi ca o cavitate inchisi C. Determin[ cregterea presiunii ventriculare E. Miocardul ventricular C. Este aerul introdus in plimdni in respiralia de efort B. Sistola ventricular[: A. D.

Estrogenii 2. Perechea VI 4. Secrefia gastricI de acid clorhidric este inhibati de Glucagon 2. Duodenul 4. Aurol proteolitic : 1. Rinichiul l. Sunt de natura lipidica urmitorii hormoni: 1. Perechea III 3. STH 3. Aldosteronul 3. Adrenalina 4. Tiroxina 4. Gluc4gonul 47. Secrefia pancreatici endocrind include: Amilaza 2.42. Hipofrzaanterioarl secreti : 2. Plnmdnul 46. Melanin[ l. Stomacul 3. Perechea VIII 43. 4. Adrenalina : l. Glucagonul 49. Hormonii medulosuprarenali : l. Cortizolul 4. Somatostatin 4. 3. Insulina l. Lipaza Glucagonul 25t . Vasotosini 4. Prolactinl 44. Urmdtorii nervi cranieni sunt motori: 1. Testosteronul 48. Sistem nervos simpatic 3. Vasopresind 3. Sunt hormoni hiperglicemianfi Cortizolul 2. 3. Perechea IV 2. Glucocorticoizii 2. 45. Urmitoarele organe au gi rol endocrin: 2.

Nu prezintil aglutinine de tip alfa: l. : 252 . Fibrinogen 52. Ductele alveolare 3. in sarcind 56. in tirnpul stimul[rii vagale 2. Leucocitele : 1. aerul inspirat in repaus 2. elasticitatea vasculartr 4. Nucleaz6 4. Ioni 3. Slculefiialveolari 4. tensiunea arteriall Acinii pulmonari cuprind Bronhiolele respiratorii 2. Electrolili 4. Volemia: l. gnrya A 3. Plasma nu confine 1. I. Pepsinogenul este activat de: l.grupa B 4. in sornn 4. Au rol in hemostaz[ 55. Infl ue nleazd. Aglutinogene 4. Infl ue n[eaz6. Alveolele pulmonare 57. Mucus 2. Secrefia intestinali cuprinde: 1. Mucus : 2. Acid clorhidric 51.grupaAB 54.50. Cregterea debitului cardiac are loc: l. Depinde de lichidele extracelulare 3 . Prezintii mitocondrii 2. Emit pseudopode 4.grupa O 2. Sunt anucleate 3. Chimotripsin[ 2.Lipazd 3. ReprezirfiA. Hormoni 53. La efort 3. Apdt 3.

Reprezintilaerul participant la schimburile respiratorii 3. Are o compozilie la fel ca gi plasma 3. Proteine 3. Acid uric 4. Umple clile aeriene pene la bronhiile terminale 60. Ulfrafiltratul nu confine: l. Ventilafia alveolari: l. Glucozd 2. Are ca rezultat urina finali 2. Eritrocite 253 . Are o valoare de circa 4-5 Vmin 4. Filtrarea glomerulartr : l. Are loc predominant la nivelul tubului proximal 59. Are un volum de 180 l/zi 4. Reprezintd aerul ajuns in alveole/minut 2.58.

18.77) 32. B (pag.a9.t D.8 Grag.79) 22.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT GRUPAT (pag. E. D (pag.77) 34. 8s) C (pag. 37. 85) t2. 103) s2. 7. E (pag. 78.17) s0. 4. D(pag. A (pag. 103) 46.( A. B (pag. 6.: c.2t) 14. a2) 20. B (pag. 92) 1 ( I I T E 5.103) s9.t 254 [li]l . C (pag.E 43. C (pag. 35 . 57. C (pag. B (9. B (pag.10) D (pag. 5. A @ag. 9l) 40. 3. A (pag. A B c. 19) 18. 2l) 13. C (pag. A(pag.8 (pag. B (pag. 99) 60. 54. C (pag.77) 27. 19) 16. 49. C (pag. 97 . a5) 21. s6) 23. s3. 56. E (pag. 39) 15.r B. 77) A (pag. C @as.E (pag. 60) D (pag. 99) D. B (pag. 60) 2s. 44 . 38. C Gae. a9) C (pag. al) 42. l. 57 .15) 4t.77) 33. A (pae. l5) 9. 60) 26.77) 31. B (pag. B (pae. 78) 39. 59) 24.la) B (pag. s6. A (pae.77) 51. A (pag. D (pag. D (pag.I E. 6. D Qng. 16) 10. C (pag. C (pag.28) 2. 56) t7. 77 . 81) 36. 9l) 35. A@as. 90) C (pag.97) s8.77) 28. A (pag. D (pag.60) 47 .92) 38. l2l) 48. A(pag.8 (pag. 5758. 54. D (pag. 27. 15) 8.E (pag. B (pag. 56. 56.8 Qng. 78. A (pag. 60. al) 19. 76) 30. 85) B (pag. 60.D (pas.l 8) D (pag. 120) 45. 75) 29. 55) E (pae. 59.38) C (pag. 93) s7.9) D (pag. 55.la) 11. 60. 18.

Mitocondriile au rol direct in : A.Snnt formate din celule epiteliale diferenfiate gi specializate in celule serzoriale B. Dumitru Ferechide COMPLEMENT SIMPLU: l.Care din C.Bronhiole C.Secretin6 C.Diviziunea celular[ 2.Digerarea substanfelor gi particulelor care pdtrund ln celuli B.Cubic simplu B.Cilindric simplu C.Canalele glandelor endocrine afirmaliile privind epiteliile senzoriale sunt corecte : A.Mucoasa bucal[ B.Labferment 3.Eliberarea de energie celular[ D.Tunica inteh} a vaselor sangvine pi limfatice este un tesut epitelial A. Dr.Nici o afirmatie nu este corectl 255 .Sinteza proteici C.Pavimentos simplu D.Cilindric pluristratificat 5.Excrefia unor substanfe celulare E.Transformd stimulii in produgi de seuefie 6.Dictiozomii D.Ribozomii 4. Epiteliul pluristratificat cubic gi cilindric se gdsegte in : A.Lizozim E.Int[ in sftuctura segmentului intermediar al organelor de simf E.Sunt formate din celule conjuctive specializate D.TEST 5 Conf. Univ.Canalele glandelor exocrine E.Plasmini : B.Tunica internd a vaselor limfatice D.Desmozomii C.Enzime hidrolitice D. Pavimentos plurishatifi cat E.Lizozomii confin A. in procesele de digestie intracelulard intervin : A.Lizozomii E.Mitocondriile B.

fesutul conjuctiv lax are urmatoarele caracteristici A.Se gisepte in tendoane.Au o prelungire care se divide in T E.Lipsegte la axonii neuronilor centrali D.Este o variatate de fesut conjunctiv moale B.Repre zintL repolarizarea membranei postsinaptice D. Neuronii unipolari : : A..Au forma stelatii C.Au aspect fusiform B.Legitura dintre oase in cadrul scheletului B.Prezintii numeroase prelungiri dendritice newogliilor : A. ligamente. Conducerea impulsului nervos la nivelul a:<onilor amielinici : A.7.Este produsa de celulele Schwann si oligodendrocite I l. Reflexul reprezintil : A.Intervine in permeabilitatea a<onului E. S e r ealizeazd multidirecf ional 12.Este de 10 ori mai mic decdt numinrl neuronilor E.Se intiilnesc in celulele cu conuri gi bastonaqe din retind D.Este egal cu cel al neuronilor B.Are rol de conductor electric C. Potenfialele postsinaptice excitatorii : A.Se afl6 in tunica medie venoas[ E.Se mai numesc potenfiale de acfiune I 3.Refacerea scotopsinei din celulele retiniene D.Se rcalizeazAin ambele direcfii E.- .Sunt produse de 2 terminafii presinaptice vecine C.Permite vitbze de l0 m/s C.Blocheaz6 transmiterea influxului nervos B.Permite vrteze de 100 m/s D.Este de 5 ori mai maxe decdt num[rul neuronilor 9. aponewoze 8.Sunt produse de 3 termina{ii presinaptice vecine B.Se gdseqte in ganglionii limfatici gi in splind C.Permite viteze mai mari fafn de cele de la nivelul axonilor mielinizafi B.Depnqegte de l0 ori numirul neuronilor D.Unitatea morfologic[ a organismului 256 [llii.Repre zlrrrti depolari ztfiea membranei presinaptice E. Teaca de mielini : A.Depnqegte de 5 ori numtrrul neuonilor C.Se gtrsegte in jurul unor organe ( rinichi . Numdrul 10.Reacfia de rispuns a centrilor nervopi la stimularea unei zone efectoare E.Reactia de rispuns a centrilor nervogi la stimularea unei zone receptoare C. ochi) D.

Prin calea stnsibilititlii kineste zice C.Cordonul lateral B.14.Hipotalamus D.Are o structuri conjuctivd B. Ciile sensibilitifii exteroceptive au protoneuronul situat in A. Sistemul neryos central are : A.Cornd@sterior C. Riddcina posterioara a nervilor spinali : A. Fasciculele spinotalamice laterale conduc sensibilitatea A.Este separattr de dtna mater prin spafiul subarahnoidian C.6 nivele majore 15.Ganglionul spinal D. Arahnoida : A.invelegte m[duvi la care ader[ intim E.Cortexul cerebral 20.Prin calea sensibilitifii de confiol al migcnrii D.Talamus B.Printr-o cale multisinaptictr 257 . Kinesteiicd B.Prin calea spinobulbartr E.Propioceptivi de conftol al migcdrii D.4 nivele majore D.Bulbul rahidian C.Cordonul posterior 19.Tactil6 protopatici : 18.Este o ramura periferici a trunchiului neryos spinal B.Este separatli de pia mater prin spafiul epidural D.Prin calea sensibilitiifii epicritice B.Este o membrani conjuctivo-vasculard 17. : Al 3-lea neuron al ciilor exteroceptive se glseqte in : A.2 nivele majore B.Ganglionul spinal E.Are pe traiectul ei I ganglion cerebral 16.Transmite impulsuri musculaturii somatice E.3 nivele majore C.Prezintii pe traiectul sdu ganglionul spinal C.Confine fibre vasomotorii pentru meninge D. Sensibilitatea interoceptivil este condusil : A.5 nivele majore 8.Termic[ gi dtneroasl E.Cordonul anterior E.Tactili epicriticl C.

Calea motorie D.Se proiecte azdinpartea superioar[ a girului postcentral E.Are protoneuronul in ganglionii anexafi nervilor VII.Sunt striafi la nivelul scoarfei cerebrale B.Sunt nuclei bazaliin profunzimea emisferelor cerebrale D.in diencefal E.Repre zintLnuclei ai sistemului piramidal 27.Al Il-lea neuron al clii acustice C.Calea gustativl B.Toate sunt motorii D.Paleocerebel D. Nervii trigemeni au 3 ramui principale.Ramtua oftalmicd gi maxilar[ sunt senzitive.in mezencefal 22 . Corpii sfiiafi : A.incorpul geniculat medial se g[segte A.Arhicerebel : 26.in bulb D.Coliculul inferior D. din care : A.Neoeerebel B.Al III-lea neuron al ciii asustice B.Toate sunt senzitive B.Are al}-leaneuron in nucleul solitar din bulb D.Neocortex E. Fasciculul piramidal direct se incruciseazl: A. Se incrucige azd la nivelul talamusului 24. iar cea mandibular[ mixt[ E.Calea olfactiv[ C.Ramura oftalmicd este mixtil.in punte C.Sunt striafi la nivelul scoarfei cerebeloase C. Lobul floculonodular fine de A.Sunt situafi in raport lateral cu hipotalamusul E. IX 9i XI C.Toate sunt mixte C. celelalte 2 sunt senzitive 25. O componenti importantii a sistemului limbic este A.Pleac[ de la nucleii cohleari B.Paleocortex C.Al IV-lea neuron al ciii acustice E.La nivel medular B.Nucleul vestibular superior : 23.21. Cahea gustativl : A.Calea acusticd E.Calea opticd : 258 llili .

Migcnrile de finefe B.Tonusul musctrlar C.Olfactiv C.7-8 milioane 8.Amplific6 vibrafiile sonore puternice B.Auditiv 34. intensitatea undei sonore : 32.Sistemul limbic B.Membrana B. DeregLeazl. Numflnrl celulelor cu conuri este : A.5-6 milioane D.Nici tm rispuns nu este corect 31.MigcIrile globului ocular 259 .Echilibrul static gi dinamic E.Mdduvei spinarii B.Membrana D.Bulbului C.Chiasmei optice D. Axonii provenifi din campul temporal ( extern ) al retinei se incrucigeazl la nivelul : A.Girul temporal superior : 29.Amplifici vibrafiile sonore slabe C.Hipocamp E.Diminu6 vibrafiile sonore slabe E.Membrana E.130 milioane 30. Organul lui Corti este agezat pe A.Vestibular E.Metatalamusului E. Fasciculul vestibulocerebelos confiol eazd : A.Lobul occipital D.Membrana timpanici tectoria bazilar[ reticulatli bazald 33. Aria auditiv[ se afla in A.Viaral D.125 milioane E.6-7 milioane C.Motor B.Diminu[ vibrafiile sonore puternice D.Deglutifia D. Care dintre analizatori are protoneuronul in ganglionul spilal Corti : A.Lobul frontal C.28. Mugchiul ciocanului : A.MembranE C.

Epinefrina B.Cregte stabilitatea membranei lizozomale B.ls D.Patnr faze succesive : COMPLEMENT GRUPAT 41. Deutoneuronul caii gustative se afl6 situat in A. Segettr intermitent bila 260 liilr .olfactivi se afl6 : A.Faza de latenfi de 0.Nucleul accesor din mezencefal : 35.Este cuprins infie dou[ benzi H intunecate D. Cortizolul are urmdtoarele efecte specifice pe sistemul muscular A.Prezinttrelafii de vecinitate cu capilarele sinusoide 3 . Sarcpmerul: A.Faza de contacfie 0.Cregte lipogeneza D.Este baza moleculari a contractilitafi i 40.Produce hipertrofi a muscularl : 38.Nucleul formafiei reticulate E.01s C.Produce hipoglicemie C.Faza de rela:<are de 0.Insulina D.Durata totali de 0.Tiroxina 39.Pe fala inferioari a lobului occipital B.Pe fala medial[ a lobului temporal 36.Nucleul ambiguu din punte C.Glucagonul E.Norepinefrina C.01s B.Este baza anatomicd a excitabilitiitii E.Nucleul ambiguu din bulb D.In jurul scizurii calcarine E. Aria corticaltr 37.Sunt dispuse in cordoane Z. Celulele hepatice : l.Nucleul solitar din bulb B.Este cuprins intre doul membrane Z B.lr fala mediali a lobului frontal D.Delimite azL canaliculele biliare 4. Secusa muscular[ striati are A.Este cuprins intre doui benzi H luminoase C.Pe fafa laterali a lobului parietal C.Cregte catabolismul muscular scheletic E. Care din hormonii secretafi de pancreasul endocrin cresc fo4a de contracfie a inimii A.4s E.

5 g/dl 45.Gelatina 4.Este inndscutit 2.Acidul clorhidric 2.5-5 g/dl 49.Sunt migclri de propulsie 2.5 gldl 3.Proteine totale 6-8. Aptrrarea nespecific[ : l.Fan a II a coagulirii este formarea hombinei a l.5-3.5-8 minute : : 3.2-4 minute 46.Faza.Lipaza gastric[ 44. Plasma sangvinl confine : l.(negativ) poate primi sange de la l.Natriu 130-140 mmoUl 4.Se rcalizeaz[ prin mecanisme umorale qi celulare 4.5 .42.Circa 2 Yo substanfe anorganice 2. De 6-8.Este mediatil de limfocitele B.De2.2-4 secunde 2. De 3.I m/s 3.l0 secunde 4. Alegefi afirmafiile corecte : coagulirii dureazil4-8 minute 2.Grupa O 0) Rh' 2.Care se deplaseazil anal cu viteza 0.Apar in orice parte a intestinului sublire 4. Principalele substanfe organice din sucul gastric sunt l. T 261 . Concentrafia normal[ de albumine in plasmi este: l. Undele peristaltice : l.Grupa B (III) Rh' 4.a II a coagullrii dureazd l0 minute 3. Hemostaza primard dureaz[ 1. Grupa de sange AB (IV) Rh.Grupa A (ID P&3. De 65-l l0 mg/dl 4.Glucoze 65-l l0 mg/dl 3.Labfermentul 3.Grupa AB (IV) Rh* (pozitiv) 48.Faza a IIII _dureazd l-2 minute : 47.5 g/dl 2.Fual 4.Au viteza mai mare in ileon ca in jejun 43.Este prezentil U ioti indivizii umani 3.

Se deschid in timpul diastolei ventriculare bltaie reprezintii 70ml sange : ambii ventriculi pe minut fiecare ventricul pe sistold ambii ventriculi pe sistolE 4.Neufiofilele reprezintil 50-65% 2.V.Faza de C. 51.incepe cu inchiderea mifialei si tricuspidei 57.Pompat de 54.Este produs de inchiderea valvelor semilunare 262 .Nu depinde de volumul de api restant in tesuturi 52. Zgomotul II : l.Nu vartazdcu factori hemodinamici locali 3.7 sec 3.50 sec 56. Eozinofi le repre zintil l -3% .15 sec 2.Este cel mai important ritm 55.Se inchid in timpul diastolei ventriculare 4.Diastola ventriculari 0.VariazLcu fo4a contracfiei gi cu presiunea arteriali 53.Diastola atrialn 0.Se deschid in timpul sistolei ventriculare 2. Un ciclu cardiac normal prezint[ pentru I ritm de75ll' : l.50. Ritmul nodal 1.Se inchid la inceputul sistolei ventriculare 3.Sistola atriali 0.incepe cu inchiderea valvelor semilunare 2.incepe cu deschiderea valvelor semilunare 4. Sistola ventricularl 0.incepe cu deschiderea valvelor afiovenfiiculare 3.Este mai lung mai intens.Are o valoare de l500mUzi 2.Pompat de 2.I. Y alvele atrioventriculare : 1.Monocitele reprezintil 3 -9% 3 Limfocitele reprezintli 20-30% 4.3 5sec 4. Volumul l. Debitul limfatic mediu : l.Depinde de volumul de api filuat la nivelul capilar (l6mUmin) 4. ( contracfia izovolumetrici) l.Pompat de 3.Frecvenfa impulsurilor este 40/1' 4. de tonalitate mai joasd 2. in formula leucocitari : I .Este produs de deschiderea valvelor semilunare 4.E produs de nodulul A-V 2.Este produs de'inchiderea valvei mitralei gi tricuspidei 3.Simultan cu ritmul sinusal 3.

Unda T corespunde repolarizlrii atriale 3. Pe traseul EKG : l.5-5 Ul' 263 .Se inscriu 3 unde pozitive gi 3 negative Z. Alegeti valorile normale ale parametrilor ventilatori l.D I 4.Minut volum respirator -4.D II 60.D II 2.58.Braf drept-picior stSng.Cele Zbrale.D I 3.Volum inspirator de rczervi= 500 ml : 2.Undele Q.Capacitatea reziduald fuircfional[ =3 500 ml 4. Electrozii ECG misoarl diferenla de potenfial dintre : l.R.S reprezintii repolarizarea ventriculari 4.Braf stAng-picior drept.Bra[ drept-picior stdng.Unda P reprezint[ depolafizareaatrialI 59.Volum rezidual: 1000 ml 3.

B (pagina 71) 264 trlii.45) 9. 33.C (pagina 90) 54. B (pagina 45) 30. B @agina23) 16. A (pagina l1) 8. 4.8 (pagina 29) 26.57) 38. 32.8 (pagina 21) 21.C (pagina 90) 53.D (pagina 5l) 35.D (pagina 56.l7) 7.C (pagina 92) 56.D (pagina 86) 46.D (pagina 50) 19. A (pagina 70) 40. C (pagina 20) A (pagina 2l) 20. 3. A (pagina 19) 17 1.C (pagina77) 44. 31. . B (pagina 15) l2.B (pagina 89) 52. E (pagina 14) 11.E (pagina 50. D(paginall) 6.B (pagina 16) 13. D (pagina 60) 39. A@agim22) 22.A(pagina 84) 50. E @agina 47) C (pagina 49) C (pagina 49) E (pagina 50) 34.A (pagina 78) 42.A (pagina 85) 48.96) 60.D (pagina27) 25. B (pagina l8) 15.C (pagina 95.126) 45. A (pagina 43) 37. C (pagina 7) C (pagina 7) D (pagina 7) .C (pagina 84.D (pagina 96) 59.31) 27 .8 (pagina 86) 47.D (pagina 92) 58.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU: COMPLEMENT GRUPAT: 41. E (pagina 42) 36. C (pdgina 30. A (pagina ll.B (pagina 31) 28. C (pagina 13.D (pagina 92) 57. C (pagina 43) 24. B (pagina 17) 14.D (pagina 2l) 18.51) 29.D (pagina 126) 4g.C (pagina 126) 51 .8 (pagina 9l) 55. C (pagina 15) 10.E (pagina 99) 2. 23.8 (pagina 78) 43. C(paginall) 5.

Fibra musculard striati D. Perioada refractari absolutii se datore az6 inactivlrii analelor pentnr Na* E. Hematia adultii C. Fosfolipidele constituente sunt dispuse astfel incdt porfiunea eate? hidrofil[ formeazi un bistrat E. Confine fibre motorii ce inerveaz[ corpul limbii D. Neuronul de asociafie 3. Univ. Panta ascendent[ a potenfialului de acfiune se datoreaz[ intririi Na* in celuli D. Hematia adultii D. Mircea Lupu$oru COMPLEMENT SIMPLU: l. Confine fibre motorii cu originea in ganglionul geniculat.i 265 . Are aspect trilaminat C. Urmitoarqle afirmafii sunt adev[rate cu EXCEPIIA: A. Axonii neuronilor viscerosenzitivip[frund in m[duv[ pe calea rlddcinii posterioare E. Neuronul vegetativ 2. Care dinfre urmitoarele celule sunt binucleate? A. Separi sfiErcturile interne ale celulei de mediul extracelular B. Fibra musculari netedd E. Componenta proteicl realizeazi mecanismele de transport transmembranar 4. Dr. Neuronul vegetativ C. Alegefi afirmafia adevdratit referitoare la nerrnrl spinal: l A. Confine fibre parasimpatice ce provin din nucleul lacrimal gi salivator C. 6. Are aspect bilaminat D. Carcdintre urmitoarele celule sunt polinucl A. Confine fibre motorii cu originea in nucleul motor din punte E. inferior . Confine fibre gustative cu originea in nucleul solitar din bulb B. Axonii neuronilor somatosenzitivi intrl in miduv6 pe calea rtrdIcinii anterioare D. Trunchiul nervului spinal se formeazdpin unirea ramurilor ventral[ gi dorsal5 C. Trunchiul nervului spinal confine exclusiv fibre somatomotorii gi visceromotorii. Urmdtoarele afirmafii despre membrana celulari sunt false: A. R[ddcina anterioari confine axonii neuronilor visceromotori din jumitatea dorsali a cornului lateral B. Panta descendentll a potenfialului de acfirure se datoreazl iegirii I(*ain celulI C. Hepatocitul B. Fibra musculard netedl E. Perioada refractarl absolutii se datoreaz[ inactivlrii analelor pentru K* 5. Nervul facial: A. Ovulul B.TEST 6 Asist. Panta ascendentll a potenfialului de acfiune se datoreazdieqirii f*ain celull B.

10. Nervul dohlear: A. Are structurd fibroas6 B. Confine dendritele neuronilor somatosenzitivi. Inhibtr secrefia exocrinl pancreatic[ E. Pia mater: A. Cregterea secfefiei glandei lacrimale B. niciuna. Rlddcina ventrali a nerrnrlui spinal: A. Are originea aparentil pe fafa posterioarl a trunchiului cerebral C. Cregterea secrefiei glandelor salivare E. Confine axonii neuronilor visceromotori din jumltatea ventrali a cornului lateral B. InerveazLmuqchiul drept extern al globului ocular E. Este separatil de perefii canalului vertebral prin spafiul epidural C. Glanda parotid6 D. Inerveazd muqchiul oblic inferior al globului ocular D. Sciderea secrefiei glandelor salivare D. Aderd de perefii canalului vertebral E. Sunt nervii glosofaringieni B. ( c D E 266 . Confine vase arteriale in grosimea sa. Au fibre parasimpatice ce ajung la glandele parotide E. 13. Glandele sudoripare B. Perechea XI de nervi cranieni: A. Rinichiul. Contine aronii netuonilor viscerosenzitivi E. Confine ar<onii netronilor somatosenzitivi C. Midriaz6 D. Corticosuprarenala E. Prinhe efectele stimullrii parasimpatice se A. Sclderea secrefiei glandelor sudoripare. Sunt nervi motori C. Este nery cranian mixt B. Sunt nervi micAti D. Prezintl pe traiectul s6u ganglionul spinal D. 12. Cregterea secrefiei glandelor gastrice C. Scade forta de contracfie a cordului B. 9.7. Glandele salivare C. Nu sunt prevlzute cu inervafie parasimpatici: A. I l. Este separatil de duramater printr-un spafiu ce confine lichid cefalorahidian D. Au fibre senzoriale ce culeg excitalii gustative din treimea posterioarda limbii. Are originea aparentil in spafiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali. 8. Scade secrefia glandelor salivare I I ( T T E numirl: 2 A B C. Efectele I ( I I stimul[rii simpatice sunt: A.

Catabolizarea acizilor gra. Inhibl gluconeo generl. Stimuleazdlipoliza E. Nucleul cohlear dorsal B. Corpul geniculat lateral D. Cu sunete de frecvent[ joasl (20-500H2) labazamelcului. Apare in hipersecrefia de aldosteron B. Celulele cu bastonaqe sunt mai numeroase in pata galbend D. 267 . Glucagonul: A. Midriazi C. Produce hipoglicemie prin glicogenoliz[ D. Este locul de intrare al arterelor globului ocular C. Scade secrefiabiliarl B. Celulele cu conuri srHrtadaptate penhr vederea nocturnd. Bronhoconstricfie B. 17. Cu sunete de frecvenf6 medie (500H2) la mijloc E. Este situat lateral gi inferior de pata galben[ E.. 15. Celulele cu bastonage sunt adaptate pentru vederea coloratJl E. I 8. Coliculul inferior E. 20. Efecte similare stimuldrii sistemului nervos parasimpatic. Cu sunete de frecvenfd inaltii (15000H2) lavflrful melcului B.fia gastici C.i E. Boala Conn: A. Bolnavii prezintl obezitate gi diabet E. Gluconeogene zA Si hiperglicemie D. Adrenalina produce: A. Se caracterizeazdprin pierdere de sare gi apd D. Este situatii in dreptul uului nazal B. Este locul de iegire a nervtrlui optic din globul ocular D. Neuronul III al ciii acustice se afl[ in: A. Corpul geniculat medial C. Stimul eazd secre. Toate corecte. Se caracterizeazlprin adinamie gi hipotensiune C.in leglhrd cu celulele fotoreceptoare urm6toarea afirmalie este adevdratii: A. Celulele cu conuri sunt in numir de 6-7 milioane B. Membrana bazilard infr6 in rezonanfi: A. 16. Cu sunete de frecvenfi inalti (l500Hz) labaza melcului D. 19. Confine mai multe contri dec6t bastonaqe. 14. Nucleul cohlear ventral. Pata oarb[: A. Celulele cu bastonage sunt in num[r de 123 milioane C. Cu sunete de frecventI joas6 (20-500H2)lavdrful melcului C.

Frecvenfa respiratorie D. 27. Este un zgomot lung. Dimensiunea membranei respiratorii E. cu EXCEPIIA: A. Sunt reflexe de apdrare D. Mixedemul: Scade metabolismul bazal B. Zgomotulll: A. Apare la sfiirgitul diastolei ventriculare C. 26. Presiunea padiali a oxigenului in capilarul pulmonar. Prolactinei E. Nu intervin in menfinerea posturii. 24. Scade volumul sangvin producdnd letargie C. Este situat infie aorti gi coloana vertebrali D. Tireostimulinei C. Dtreazl. Se mai numegte timpul plasmatic. Produce scldere in greutate D. este dat de inchiderea valvelor aortice gi pulmoftre D. Canalul toracic: A.Rata difuziunii oxigenului prin membrana alveolo-capilari depinde de. Hemostazaprimard: A. Coeficientul de difuziune al oxigenului C. incepe prin aderarea trombocitelor C. 25. de tonalitate joasi E. incepe la I minut dupi lezarcavasului D. Au receptorii localizafi in piele E. Constau in contracfia lentil a unui mugchi B. 22. Presiunea parfial[ a oxigenului in alveolI B. ADH-ului D. Produce hipersudorafie E. Reflexele miotatice: A.21. Este zgomot sistolic B. Se deschide in unghiul venos drept E. cu EXCEPIIA: A. Are o lungime de l5-20cm B. Somatotropului B. 23. ColecteazAlimfa din jumitatea inferioari a corpului C. Colecteazd limfa din pdtrimea superioar[ dreaptd a corpului.Urmitorii hormoni sunt secretafi de adenohipofizE. Poate fi inregistrat pe electrocardiogrami. Sunt monosinaptice C. De exoftalmie in jumltate din cazuri.6 minute B. Corticotropinei. 268 lilt'ry' . A. Are loc vasoconstricfia vasului lezat E.

34 molecule ATP C. Scade lipoliza C. Provine din foliculul ovarian E.32 molecule ATP D.28. in timpul fosforildrii oxidative se oblin: A. Oxigenul D. Confine o diviziune meiotici E. 38 molecule ATP E. Etanolul B. Trigemeni B. Care dintre urmitorii nervi cranieni au deutoneuronul situat in nucleul solitar din bulb? A. Glucide 269 . 30 molecule ATP B. Un miezhidrofil D. Formarea acestuia este stimulat[ de FSH. Poate secreta doar hormoni estrogeni C. 36 molecule ATP. Este activatli de FSH B. Nici un rdspuns corect 33. Scade sinteza de glicogen E. Vestibulocohleari 32. 29. Colesterol B. Accesori C. Glucoza E. Ssade glicoliza. 30. Plasmalema confine urmitoarele cu exceptia: A. Este inhibatii de LH C. Scade sinteza proteicl B. Proteine C. $ermatogeneza: A. Corpul galben: A. Glosofaringieni E. Insulina are urmltoarele efecte: A. Fosfolipide E. Ureea 34. 31. Care din urmatoarele molecule traverseazdmembrana celulari prin diviziune facilitate? til A. Scade captarea aminoacizilor D. Poate secreta doar progesteron D. incepe la adolescenfi D. Hormonii steroizi C. Nefecundat involueazi dupi 14 zile B. Hipoglopi D.

Surt anucleate. Aldosteron D. Secrefia pancreatic[ este de aproximativ: A.a D. 1200-200&fiL124h. 40. Are o valoare medie de -65 pfur[ la -85mV 2. in mod normal surt in numfu de 12000/mm3 D.35. Potenfialul membranar de repaus: l. Testosteron 36. Gelatinaz. 270 tr"' . Leucocitele: A. Alfa. Fosfolipaza B. Secretia de acid clorhidric este inhibatl de: A. 4 l 2 3 4 4 COMPLEMENT GRUPAT: 41. 1200-l500mLl24h B. 4. Sucul pancreatic confine urmItoarele enzime cu EXCEPIIA: A. Glicogenoliza este stimulatJi de: A. Nu depinde de pompa Na*/I(* I 2 3. Pepsini B. Colesterol-lipaza E. 2000mL aer C. Gastrini E. 37 . 1000-l200mL/24h E. Se datoreaz6 activlrii pompei Na*/tr(* 4. Nu depinde de permeabilitatea membranei 3. 2500mL aer B. Nu emit pseudopode E.2200mLl24h D. Stimulare simpaticd C. 3500mL aer E. Intervin in imunitatea celulard prin intermediul limfocitelor T C.amilaza pancreaticd C. Lipaza. 800-1000mL/24h C. Nu intervin in imunitateaumoral6 B. Cortizol B. 38. 3000mL aer D. Somatostatin6. Somatomedini D. in unna unui inspir normal pl6m6nii confin: A. Secretinl C. 5000mL aer 39.

fesut conjunctiv cartilaginos hialin gisim la nivelul: l. 49.Prczinta4 ctuburi 3. Celule-fintii pentru acfiunea aldosteronului se gdsesc la nivelul: il . Tiamini 3.99o/o ap6 il '{ I '.6Yo substanfe organice 4. Cartilajelor costale 43. Vibrafie 4. Epiglotei 2. Aponewozelor 4. A. Retinol 4. Hipersecrefia de PTH induce: 1.42. Piridoxin6 44. Cuprinde 5 regiuni 2. 0. Rarefierea oaselor 3.{ . Presiune 3. Scade sinteza de glicogen 48. Coloana vertebraltr: 1. cald 46. Insulina: l. Rece 2. indeplinegte triplu rol 45. Stimuledz}' sinteza enzimelor lipolitice 3.Ligamentelor 3. Corpusculii Ruffini surt considerafi receptori pentru: l.98% apa 3. Sucul gastric confine: l. Glandelor colice 47. Inhib[ gluconeoogeneza 2. Calciferol 2. Urmitoarele vitamine sunt liposolubile cu excepfia: 1. Glandelor sudoripare 3.1 l 271 . Este alcdtuitil din 33-34 vertebre 4. Glandelor salivare 4. Formarea de calculi urinari.4Yo substanfe anorganice 2. InhibA proteoliza 4. Tubilor triniferi 2.lt l. Hiperfosfatemie 4. Activarea osteoblastelor 2.

Trapezi 4. Glosofaringieni 4. Este hormon catabolizant 2. Regiunea temporali 52. Valva l. Abducens 3. Testosteronul: l. Este secretat de celulele Leydig 3. Se inchide in timpul sistolei ventriculare 3. Este o valva tricuspidtr. 54. Este precedatil de diastola ventricular[ Z. Acid clorhidric 3. Vagi 2.50. PrezintL aglutinine a 3. Se desfdqoari in doud faze 53. Precede sistola atriald 4. Se deschide in timpul diastolei ventriculare 56. Oblici externi mitral[: atriul st6ng de ventricului st6ng 2. Hipoglos 2t2 . Separa 4. Viscerele felei 3.Dweaze 0. Sistola ventriculari: l. 57. Artera carotidi externd irig6: 1. Getul 2. Regitrnea occipitali 4. Hipersecrefia acestuia duce la infantilism genital 4. Pepsinogen 2. Mucus 55. Mupchii spatelui gi ai cefei sunt reprezentafi de: l. Are stuctur[ sterolicd. Urm[torii nervi au origine real6 in nucleul ambiguu: l. Poate primi sdnge de la un pacient cu grupa 0 4. UN pacient cu gnrpa sanguin[ l. Prezintii aglutinine p AII: 2. Marildorsali 3. Factor intrinsec 4. Poate dona sfurge unui pacient cu gnrpa 0 51.30 secunde 3. Romboizi 2. Glandele gastrice pilorice secretii: l.

Oaselor bolfii cutiei craniene 4. CAmpul intern stdng al retinei 3. Cdmpul extern drept al retinei. Cdmpul intern drept al retinei 4. Hipofiza anterioard secretii LH in cantit{i crescute 3. Hipofiza antenoarl secretii FSH 2. ln perioada preovulatorie: l. Osificarea encondrale dn nagtere: l. Tractul optic drept confine aronii neuronilor multipolari provenifi din: l. Celulele tecii interne secreti esfrogeni 4. Oaselor scurte 59. Celulele tecii interne secretii progesteron 60.58. 273 . Cdmpul extern st6ng al retinei 2. Oaselor membrelor 3. Mandibulei 2.

C (pag 90.8 (pag 56) 47 . 4. A (pag tzl) 33. C (pag 100) 23.1 E. C (pag 59) 20. 85) 38. C (pag 78.s B. B (pag 108) 29. C (pag 63) 59. 80) 37. C. 108. s. 14) C (pag 6) A (pag 10) A Qns23) B Gng27) t2.92) 57. B (pae e) 42. C (pag 35.1 D.s D. C (pag 81. D (pag 86) 2s. 109) 36. B (pag 85) 51. C @ag a7) s2. A(pag 6l) 22. D (pas77) 55. D (pag 50) 17. C (pae 54. B (pag57) 19. 14) B Gag 7. E (pag 87) 53. A (pag78) 40. 5.nAspuNSURr: 2. E (pag 7. E (pag 19) 10.\ A.8 (pag 64. A Gag 90. C (pag 6) 35. C(pag 39) 46. B (pag51) 18. B @as24) 26.92) 28. E (pag 35) 14. D @as27) 7.s E. 115) 44. A (pag56) 31. D (pag 28) 32.t A B. E (pae t20) 60. C (pag 89) 24. C (pag a5) 16. 69) 56. B (pag77) 41. C Gae tzt) 54.8 (pag 59) 48.1 6. 11. 55) 27. I14. C (pag 3s) 13. B (pag 5e) 49. B (pag28) 8.D (pag 60) 2r.sr 274 $ll . A (pag 45) 15. l. D (pag 99) 39. D (pag 9) 34. A (pag 3a) 9. 3. B (pag 84.65) 45. D (pag23) 6.s C. A (pag 68. C Qnge?) 4 A B c D E. B (pag 28) s8. D (pag 120) 30.D (pag I l) 43.D Qng77) 50.

: A.se deschid la un loc cu prostata D.cregterea efluxului de in perioada de repol anzarc B.neocortexul motor E. Vasilica Baugic COMPLEMENT SIMPLU: l.SRAA.mflduva spin[rii S.se unesc cu canalul deferent labazaprostatei E.Vezicule seminale au canale excretoare care: A.nucleii cerebelopi B.girul frontal mijlociu din emisfera st0nga la dreptaci 6.inhibe tonusul cortical 4. in substanfa alba a trunchiului cerebral nu se afl6 fibre provenite din: A.se deschid in canalul ejaculator 275 .TEST 7 $ef Lucr.formarea actomiozinei in timpul contracliei musculare f* C.gir postcenfial din emisfera dreaptii la stfuigaci C.Alegefi procesele consumatoare de energie: A.scoarfa Cerebeloasl D.girul frontal mijlociu din emisfera dreaptil la dreptaci B.absorbtia fructozei lapolul apical al enterocitelor D.secret2l oseina B.Osteocitele: A.se deschid in canalul deferent B.intervin in remanierea osoasi D.prezintii numeroase prelungiri E.se divid activ C.gir postcentral din emisfera dreaptl la dreptaci D.aparfine maduvei spin[rii B.este influentat umoral C.se hansformi in osteoblaste 3.nu este influenfat de cltre scoarfa cerebrali E.reinhoducerea Ca* ln reticulul sarcoplasmic E.Crampa scriitorului implic6: A.influxul de Na* in celuld in timpul potenfialului de repaus 2.ganglionii spinali C.se unesc cu uretra penianl C.girul temporal superior drept la st6ngaci E.are in componenfa lui neuroni cu prelungiri lungi D. Dr.

poate primi sf. orifi ciilor atrioventriculare D.e confine in plasmi aglutinine beta gi este Rh negativ B.fizice C.glucoza se poate sintetiza din glicerol C.termici B.poate primi sdnge de la un individ care are pe suprafafa hematiilor sale aglutinogene A gi B.Alegefi afirmafia corectii referitoare la metabolismul glucidic: A.nge de la un individ care contine in plasmi aglutinine alfa gi beta indifere'il de Rh gi numirul de transfuzii D.controlul glicolizei este fdcut in diferite etape de ATP E.nu poate primi niciodata sdnge de la un individ cu Rh pozitiv I l.de durere l2.Coductibilitatea nervoasl este influenf ata de : A.Secrefia salivar[ nu este condilionati de stimularea receptorilor: A.in girusul temporal mijlociu E.vaselor limfatice de la membrele inferioare 10.in neocortexul receptor C.de teaca Henle 276 I I ( I T .olfactivi-l C.cantitatea de Ca din reticulul endoplasmatic E.Proiecfia corticald pentru musculattra piciorului se glseqte: A in peretele anterior al gantului cenfial B.Un individ care confine in plasm[ aglutinine alfa qi este Rtr negativ: A.rezervorul glucidic al organismului este fesutul muscular B.desprinderii metaarteriolelor din arteriole E.perioada rgfractarl D.toate r[spunsurile sunt corecte g.vaselor limfatice aflate deasupra nivelului cordului C.endocrine E.metabolice B.pe fata extern[ a emisferelor cerebrale D.Valvele nu sunt localizate la nivelul : A.in aria motorie pe fala medial[ a emisferelor cerebrale I 3 .de tact D.prin glicoliza anaerobi se elibere azd 4.venelor de sub nivelul cordului B.Homeotermia este rezultatul unor procese: A.energetice D. E.1 caV gram de glucozd D.excitabilitate B.poate dona sfuige unui individ caf.hipoxie C.poate dona sdnge unui individ care contine in plasml aglutinine alfa pi este Rh pozitiv.glicogenul se poate sintetiza in fesutul nervos S.T.gustativi E. avdnd un Rh negativ C.

celulele secretoare din tiroidl i.v B.fesut conjunctiv lalr B.rubrosPinal E.mai au urmitoarele caracteristici l4.fut"itulul firndamental lateral lateral E.in care din lesuturile conjrurctive A. care A.fasciculul spinotalamic 277 .rtilnr tiroidie inafara foliculilor tiroidieni parafoliculare se gasesc ^---r^-^ E. fasciculul sPinotectal g.care din urmitorii nervi exclusiv ): A.t*t inconjtrate de capilare sangulne-^ tiroidian il. Enterocitul are urmltoarele A.spinocerebelos direct gat B. spinocerebelos incruci C.fesut fibros E.are rol endocrin la Polul aPical microvili .fartit ttot vestibulospinal lateral O.vm D.contin coloid r^ri.fesut adiPos D.tesut elastic profund in cordonul care este situat cel mai enumerate mai jos precizafi 19.a pufin: D..vanazl ca in6l1ime in functi.ilnteazdlumenul fo liculului J*ea de activitate a glandei c.fesut reticular C. Din fasciculele lateral : A.are rol absorbant -C sinteti zeazl chilomicroni D.plramidal incrucigat D. sinteti putin : zeazltri gliceride B. ilt l lateral: fascicure nu se glsesc in cordonul din urmltoarele tracturi sau 16.IX E.celulele caracteristici mai 15..tectosPinal atdt in bulb cdt qi cranieni iqi au nucleii sensitivi in punte( l7.VII c.X jos predomin[ componenta celulari: moi enumerate mai l g.fasciculul piramidal incruciqat C.

cortizolul B.2l . degrad are a 23.XII B. ln hemostaza A in sinusul carotidian este crescutil: fiziologic[ : A.cresc atdt forfa de contracfie cdt gi rezisten{a periferic[ 26.arteriolele aferente B. Faptul ci un pacient .scade frecvenfa cardiactr pi cregte rezistenfa perifericd B.secrefia'ei are un Ph alcalin 27 278 l1llr .se formeazd nigte polimeri din fibrinogen sub acfiunea trobinei D.lipolizd E. odatii cu masti calia. aratL dinfii gi scoate limba.secretii o enzima care fiansform[ polizaharidele in oligopeptide E.se formeaz[ dopul plachetar prin aglutinarea elementelor figurate .formare de micelii lipidice D. poate inchide ochii.digestie a amidonului copt A.hidroliza celulozei C.V D.IX E. la comand6.Carcdin hormonii enumerati mai jos prezintho intensd activitate gluconeogenetici: A.STH E.este activatil protrombina in ficat de ctrtre vitamina K C. arterele interlobulare E.are loc indep6rtarea cheagului prin acfiunea proteolitici a plasminei B. Care din urmdtoarele modificlri au loc cand presiurea A.cresc atAt fo4a de confiacfie cdt gi frecvenfa cardiacl E.scade atdt frecvenfa cardiaci cat si rezistenfa perifericl C.incepe procesul de: polipeptidelor in amino acizi B.este inervatli simpatic din ganglionul cervical superior C. z6mbegte .scade firccvenfa cardiacS gi cregte fo4a de contracfie D. Glanda submandibular[: A. este un sernn de buna functionalitate a nervului: A.se transform[ fibrinogenul insolubil in fibrina solubill E.este o glandi anexl a aparatului digestiv cu rol in producerea unei salive seroase B.este inervata de fibre cu originea in ganglionul inferior al nervului VII D. arteriolele eferente 24.tiroxina D.incavitatea bucald .arterele interlobare C.VI 22.arterele arcuate D.adrenalina C. Care din urmitoaxe vase se g[sesc la joncfiunea dintre corticaltr gi medulara renal[: A.MSH 25.VII C.

sunt celule cu mai mulfi nuclei unifi prin punfi fine de cromatini C.flexia gambei 28 . co Ie i I stero j Corpusculii neurotendinogi Golgi : A.este determinatli de gradientul de presiune dintre ventricule qi arterele corespunzatoare acestora C.determinl expulzdreaunui debit sistolic constant indiferent de starea organismului D.sunt alc[tuifi din terminafii senzitive butonate ale neuronilor unipolari din ganglionii spinali E.amilaza pancreatic[ hrdrolizeazd polizaharide precum celuloza panl la stadiul de dizatraride E. secreti doi hormoni melanina qi vasotocina .intervin in apdrarea lnniscutJl a organismului B. este inervat[ de fibre neryoase postganglionare din ganglionul cervical superior 32 .la dezvoltarea caracterelor sexuale securdare prin hormonii zonei fasciculate D.deltoidul-abducfia si adducfia brafului D.surt receptori nespecifici deservind gi sensibilitatea tactili 3 0.mupchii anteriori ai antebrafului-supinafia mAinii C.precede contracfia izovolumefiici E.zona fasciculatil este formatll din cordoane celulare paralele ce ocupi l0 % din toatll glanda C. : zg.intervine in metabolismul sodiului pi potasiului prin hormonii zonei glomerulare B.fac parte din clasa granulocitelor gi reprezinti 3-9o/o in formula leucocitar6 D.stimuleazacontracfia mugchilor striafi prin sinapse cu motoneuronii alfa C.au rol macrofag E. are o bogati inervafie parasimpatici E. 31.tricepsul brahial -flexia brafului pe antebraf B. Neufiofilele : A. este localizatilintre formafiuni neryoase in care se inchid reflexele acusticocefalogire B. modifi ctrrile tensiunii apicale in tendoane D.Mugchii membrelor r ealizeaz. semnal izeaz5. prezintl un maxim de secrefie in cursul diminefii D. inhibitorul tripsinei protej eaza mucoasa intestinal[ de autodigestie D.ril .mucusul este produs de celule speciale din mucoasa intestinalE A.mugchiul drept medial. cu acfiune antigonadotropi C.d urmitoarele acf iuni A.modifi cd permeabilitatea tubilor uriniferi prin cortizol E reglarea secrefiei sale este independentii de adenohipofiza 33.lanivelul intestinului sublire: l-lipaza e ste acti v atl de s6nri le bi I iare B. sunt cele mai mici elemente figurate sanguine 34.contribuie.determin6 deschiderea valvelor semilunare B. Epifiza: A.este urmatil de diastola atriali 279 { .Fazade ejecfie a sistolei ventriculare: A.inhibitorul de tripsin6 este secretat de mucoasa intestinall impreuni cu entero clinaza C.Corticosuprarenala : A.semnalizeazdtensiunea la nivelul fibrei musculare intrafusale in contracfie B.bicepsul femual-flexia gambei E.

1.35.nucleii Goll.articulafia dintre femur pi oasele gambei .f 280 .stimuleazAperistaltismul intestinal pi activitatea secretorie a tuturor glandelor endocrine D.primegte limfa din canalul toracic care se dechide in unghiul venos drept C.conce ntreazaplasmd gi dilueaza urina E.nucleii vestibulari E. 3.aparilia sa intrerupe maturarea foliculari C.I 4. Vena cave superioarI: A.incepe s[ degene reze in faza proliferativd a ciclului menstrual D secretl exclusiv estrogeni E.r 49 4l .nici unul Complement grupat l.t B. ADH: A.punctul de aplicare a rezistenfei este reprezentat de mugchiul in contracfie D. Perghiile osteomusculare: A.colecteazi sdngele transportat prin toate venele localizate la cap.orbital 4.t 3.prolactinl C. constituie o pdrghie de ordinul II C. reducdnd cantitatea de ap6 din plasmi C.cele de ordinul I sunt legate de pdstrarea echilibrului E. lt il li I i 38.este secretat in neurohipofiza t.nucleii olivari C.fr 2.are activitate endocrinl intensl in primul trimestru de sarcin[ B.Cerebelul este supftrmedulare: A.eshogeni 2 3 4 4i 2.auditiv l.nucleii cohleari B. nazal 3. Corpul galben: A. determindnd hipertensiune arteriali B.activitatea lui secretorie este controlatd de FSH 39.se varsi in atriul drept E.se formeazi prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculari B.labaza cordului se dispune la stinga aortei 36. Muqchii mimicii sunt grupati in jurul orificiilor: l.bucal 2. git gi torace D. 4.toate E.are acfiune sinergici cu aldosteronul.gi Btrdach 40.nucleul rogu gi substanfa neagrl 4 s D. in timpul sarcinii se modific[ secrefia de: A.parghia de ordinul III este importantl in timpul mersului 37.punctul de sprijin este greutatea care trebuie invinsd de eforul depus B.progesteron D.produce in doze mari vasoconstricfie arteriolari .

VII 47.cregte frecvenfa cardiac[ 4.comunic6 cu apeductul mezencefalic 49.fac sinapsi direct cu motonewonii din coarnele anterioare 4.secreti acetilcolina 3.uI 2.V( ramura mandibulari) 4.Care dintre urmitoarele afirmafii in legltwd cu medulosuprarenala sunt adevirate: l.fac sinapsl direct cu motonernonii din coarnele laterale 3. Daci atingem corneea cu un tampon de vatd gi pacientul integritatea nervilor: licrimeazl. fransportul activ 2. Stimularea nervului vag determini: I .pasiv 2.se gdsesc la nivelul emisferelor cerebrale 4.prin difuziune 43.42.Proteinele se absorb din lumenul intestinal: l. 45.girul hipocampic 48. III Axonii neuronilor din ganglionul spinal: l.comunici prin orificiile interventriculare cu ventriculul 3. Enunierafi formafiunile care se vid pe fala bazald a emisferelor cerebrale: 1.trec direc't-fir[ sinapsd in cordonul posterior de partea opus[. scade excitabilitatea miocardici 44.cregte conductibilitatea cardiacd 2.poate fi considerati un organ simpatic preganglionar 2. Ventriculii laterali: l.scade secretia gastrica si intestinali 3.fac sinaps[ in cornul posterior medular cu un neuron de asociafie 2. putem afirma l.confin LCR 2. 281 .actl 3.are inervafie simpaticd provenitil din marele splantrnic 46.prin pinocitozi 4.sanfurile olfactive 3.fistra laterala Sylvius 2.sanful colateral 4.este esenfiali pentru supravieguire 4.filtrarea 4. Carc din urmitoarele procese necesitil un sistem membranar de transport: l.pinocitoza difuziunea facilitat[ 3.V(ramura oftalmicl) 3.

se continutr cu arterele axilare 2. La 5 1 5. 53.bulbii olfactivi se observi in sanfurile olfactive de pe fafa bazrrle a emisferelor cerebrale 4.in stnrctwa ei intr[ aleturi de nervi spinali gi filum terminale 3.nici ura din variantele drepte a maduvei spindrii la nivelul segmentului T5 produce: protopatice in membrul inferior drept termo-algice in membrul superior stdng tactile epicritice in membrul inferior st6ng de mai sus nu este corectl 5l . Analizatorul olfactiv: . tectospinal.pierderea sensibilitefii 4. se articuleazd cu oasele temporale prin sindesmoze 2. nu se observi la exteriorul cutiei craniene 57. Coada de cal: l.corticopontine 2.receptorii olfactivi sunt fazici qi de distanfa 2.potenfialul de receptor nu asculti de legea'totul sau nimic" 54.are fibre preganglionare cu traseu spre ganglionii intramurali 4.dau nagtere arterei toracice inteme din care se desprind arterele intercostale anterioare 4.rubrospinal.unii pot fi rotunzi in ganglinul spinal 3. e un os neregulat gi pneumatic 3.hiperpolarizarea membranei este determinatii de efluxul de Cl3. spinotalamic anterior .unii pot fi fuziformi gi au rol de protoneuroni 2. Sfenoidul: l.dau nagtere arterei vertebrale care vascularizeazacoloana verebrali 3.pot avea in segmentul extern discrni suprapuse nivelul membranei : l.segmentul central este in neocortexul din sistemul limbic 56. Arterele subclaviculare: l.netrilema este impermeabil[ pentru anionii proteici din celuld 2.pot avea conexiuni cu neuronii multipolari 4.reticulospinale. vestibulocerebeloase.corticostriat.50. spinocerebelos Gowers 4.este formati din r6d[cinile alungite gi oblice ale nervilor toracali gi lombari S2.pinocitoza este o formi de exocitozd 4. de asosia{ie. nigrospinale 3.mucoasa olfactiv[ confine celule fuziforme 3.insubstanfa alb6 a mezencefalului se intdlnesc urmitoarele fassicule: 1 dento-talamic.pierderea sensibilitittii 3. Secfionarea jumit{ii l.corticospinal lateral. Neuronii bipolari: l.se intinde pdni la a doua vertebri cocsigiani 2.pierderea sensibilitiitii 2.se desprind din tnrnchiul bratriocefalic 282 . are forma de fluture gi particip[ la formarea bazei craniului 4.

58.este reglatl prin mecanisme nervoase gi umorale 3 .fav onzeazd ab sorbli a acizilor grag i.se realizeazl cu participarea mugchilor temporali gi maseteri 59.presa abdominal[. monozahari del or gi co le stero lului 283 .masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor omonime 3.determini inhibarea centrilor respiratori 4. Masticafia: l.aspiratia toracic[.pompa muscular[.determini scdderea suprafelei de contact a alimentelor solide ingerate 2. intoarcerea sdngelui la inimd este determinati de: l. care se manifestii mai ales in expirafie 2.confine produqi de degradare ai hemoglobinei 4 . care in contracfie golegte de sdnge venele profunde 60.confine asizi biliari care provin din colesterol 2. stimul eazd motilitatea intestinald 3. mai puternictr in inspirafie prin relaxarea diafragmului 4. Secrefia biliari : l.

8 8.D 46.A 25.D 37.A 50.8 .A 33.8 43.8 53.8 26.B 4.D 40.A 49.8 9.A 52.28.8 23.D 3l.D t2.E 48.8 58.A 39.E 42.A 57.A 34.D 55.D 16.C 60.D 59.D l4.C 45.D 36.E 27.C 5l.E t7.nAspuNSURr 1. 30.B 22.B 35.D l0.A 56.E 32.D 29.c l9.'.c 284 .A 38.A 24.D 44.B 4l.C 5.C 47.D 20.c l8.D l1.D 3.D 7.D 2.8 .8 2l.E 6.D l5.8 54.E 13.

120 mV D.TEST 8 $ef Lucr. Capul pancreasului. Glomerulii glandelor sudoripare B. Mugchii erectori ai firului de p6r E. orientat spre dreapta. Care dintre urmdtoarele afirmafii privind receptorii olfactivi este gregittr? A. Tn B. Afirmafiile de mai sus sunt toate gregite 3. E. Variafia de potenfial a sarcolemei fibrei miocardice ventriculare intre starea de repaus qi starea de excitare este de: A. Celule adipoase 5. Posterior de pancreas trece aortaabdominali C. Sunt celule nervoase modificate B. Sunt exteroceptori C. Confine celule endocrine. Lr C. dar. Sunt receptori faz. cu o excepfie: A. De la cap gi pene h coad[ este stribltut de canalul pancreatic principal D. in ciuda menfinerii acesfuia. Fac sinapsi cu celule ganglionare Sunt mai sensibile dec6t celulele cu bastonag Sunt mai numeroase in fovea centralis decdt celulele cu bastonaq / / 4. este inconjuat de duoden B. 80 mV B.ici D. in strucfira hipodermului nu gisim: A. Asigtrd vederea scotopici C. Lz D. Despre pancreas sunt corecte urmItoarele afirmafii. Celulele cu con: A. lesut conjtrnctiv lar C. Mai micl de 80 mV C. Mai mictr de 80 mV. Dr. Posterior de pancreasi gi la stfuiga aortei urc[ vena cavl inferioard E. Sunt chemoreceptori B. Lt neuroni preganglionari simpatici provin de la nivelul segmentului medular: E. Corpusculi Vater-Pacini D. Mai mare de 80 mV E. S+ 2. Ultimii A. Rispund cu o cregtere a activitiilii la aplicarea stimulului. exocrine gi ductale 6. D. Ancufa Augustina Gheorghigan-G[l61eanu COMPLEMENT UNIC: l. activitatea lor scade ulterior E. dar mai mare de 65 mV 285 .

Bronhiolele respiratorii C. Vena mezenteric[ superioar[ E. Are un lob posterior caxe constituie neurohipofiza D. Vezicula seminal[ E.mugchi maseter D. Nerv glosofaringian . Se formeazd dinlr-un folicul ovarian primar B. Toate variantele de mai sus I I l. cu excepfia: A.7. Saculefii alveolari D. Carc asociere nery cranian .mupchi oblic superior B. Prpa ovulafie se transform6 in corp alb D. Trunchiul pulmonar D. aderentil de lobul anterior Foliculul ovarian matur: A. Cavitatea uterintr 13. Alveolele pulmonare 286 . Sunt corpusculi sferici Sunt localiza[i in apropierea nucleului Confin enzime cu rol in producerea energiei celulare Fac parte din hialoplasmd Sunt organite specifice la nivelul leucocitelor 9. Nerv oculomotor . Bronhiolele lobulare E. Vena port6 C. Trunchiul celiac B. Urefia prostaticd 12.mugchi frontal C. Prin rupere expulzeazl ovocitul de ordinul I C. Aorti A. E. Nerv facial . in deplasarea hematiilor din splind pen[ in peretele stomacului. Bronhiolele terminale B. Este localizatd la baza encefalului B. Tubii seminiferi drepfi D. Cdnttuegte 0.mugchi sternocleidomastoidian E. Alegefi afirmafia falsd despre hipofizi: A. D. Nerv spinal .5 grame C. Secretli hormoni glandulotropi E. C. Gametii masculini nu se dpplaseazdprin: t C. 10.Lizozomii: A. Are un lob intermediar redus la o simpli lamd epiteliald. Nerv trigemen .mugchi ai faringelui S. B. Canalul deferent B. In perioada preowlatorie secreti hormoni sexuali feminini (estrogeni qi progesteron) E. Se continui cu canalele alveolare: A. se hece prin urm[toarele vase.mugchi inervat este gregit[? A.

Despre'aria olfactivi sunt valabile urmltoarele afirmafii. granulocite eozinofile lo/o granulocite bazofile in unna lezirii cordonului lateral medular sunt intrerupte urmitoarele fascicule medulare. Fasciculul sensibilitiilii cutanate dureroase C. C. D. Fasciculul piramidal incruciqat D. D. Plasma C. 50% granulocite neutrofile C. 17. Cartilajele fralreale D. Laringele B. E. Cartilajele articulare 287 . cu o excepfie: cerebrale A. Saliva B. Cel mai mare confinut in ap6 il are: A. Urina D. Este localizatli la nivelul lobului temporal E. Cel mai lung canal stribtrtut de bil[ este: A. Fasciculul reticulospinal E. Fasg-iculul spinotectal t' 18. Se af16 pe fafa mediali a emisferei B. A. Are leg[turi directe cu talamusul C. 33 % monocite 25 % limfocite 9o/o B. Este ur epiteliu simplu pavimentos epiteliul Canalul glandelor salivare Vasul chilifer central Vagin Ureter Bronhiol6 16. Aparfine paleocortexului D. Pavilionul urechii este constituit din acelagi tip de fesut conjrurctiv ca gi: A. D. cu o excepfie: A. Fasciculul spinocerebelos ventral B.14. E. Disctrile intervertebrale C. Sucul gastric E. Epiglota E. Osul 19. Marcafi valoarea corectii din urmltoaxea formul[ leucocitari: A. Canalul Canalul Canalul Canalul Canalul cistic accesor hepatic principal coledoc de acoperire din: 15. Corespunde girului hipocampic gi nucleului amigdalian 20. ts. B. E. C.

Comunicarea dinhe atriul gi ventriculul corespunzitor se face pe toatd dtrata: A. 40 mm Hg C. E. 24. 6mmHg B. Canalul ependimar D. 46 mm Hg D. Butonii terminali C. Crradientul de presiune al Oz la nivel tisular este de: A. Faza a II-a procesului de coagulare 22. Faz"a I a procesului de coagulare B. Diastolei ventriculare E. t0 B. VR C. Acidul uric D. CPT .CV D. Nervii cranieni care aparfin numai trunchiului cerebral sunt in numfu de: A. Sistolei ventriculare D. VER B. FT C. Care dinfre urmitoarele componente ale ultrafilratului glomerular nu se secreti de-a lungul tubilor renali? A. t2 c. Sistolei atriale C. Du@ o expirafie normal5. Filum terminale E. Bulbul B. Faz. Apa B. 60 mm Hg E. 100 mm Hg 288 .21. Timpul plasmatic C. Diastolei generale t' i 24. poate fi eliminat suplimentar din pldm6ni: A. Diastolei atriale B. M6duva spin[rii se prelungepte inferior cu: 27. 24 25. CV E.a a III-a procesului de coagulare D. Timpul vasculo-plachetar E. Creatinina 23. Conul medular aer 26. KE. Cel mai scurt timp al de hemostazei este: A. Nu mai poate fi eliminat A. 18 D.

28. Din colesterol se formeazA:

A. Adrenalina B. Cortizolul
C. Oxitocina D. LTH

E. Tiroxina
29 .

A. B. C. D. E.

inreglarea metabolismului glucidic nu intervine: Extractul de epifizd Triiodotironina Glucagonul Aldosteronul Adrenalina

30. Apeductul Sylvius comunicl superior cu:

A. Ventriculii laterali B. Canalul ependimar C. Ventriculul III D. Canalul medular central E. Ventriculul IV
31. Sfurgele adus de una dintre urmitoarele artere este preluat de vena port5: A. Artera testicular[ B. Artera hepatici C. Artera renald D. Artera splenici E. Artqra esofagianl 32. Care este volumul minim de sdnge pompat de ventriculul stdng timp de l0 minute, dacd ciclul cardiac este de 0,8 secunde?

A. 201 B. 30 I C. 427 D. 52,51 E. 701
33. Adenohipofiza:

A. Reprezint6 aproximativ 75o/o din masa glandei hipofize B. Este conectatll cu hipotalamusul prin tractul hipotalamo-hipofizar C. Secretil un hormon stimulator al ejecfiei laplelui
D.
Este controlat[ de produgi de neurosecrefie secretafi in hipotalamut

E. Inhibn"neuroni A. Ptialina B. Lactaza
C. 7,aharuza D. lzomaltaza

hipotalamici anteriori

34. Una diqtre urmitoarele enzime digestive duce in urma acfiunii ei la oblinerea de galactozil:

E. Amilaza din sucul pancreatic
289

35. Fusul neuromuscular:

A. Este stimulat de cregterea tensiunii tn tendoane din timpul contracfiei musculare B. Este inervat de un singur tip de fibre aferente C. Fiind un receptor, nu posedl inervafie motorie D. Este un exteroceptor E. Previne prin intindere gi activare relanarea musculard
36. Care dintre urmitoarele componente ale urinei finale se pe 24 ore?

elimini in cantitatea cea mai mare

A. Sodiu B. Clor
C. Uree D. Fosfor E. Creatinina
37. Este mugchi anterolateral al toracelui:

A. Mugchiul frapez B. Mugchiul marele dorsal C. Mugchiul deltoid D. Mugchiul dinfatul mare E. Mugchiul oblic extern
38. Fafa intern[ a membranei plasmatice este formati din:

i!

A. Fosfolipide B. Colesterol C. Proteine D. lhpoproteine E. Glucide
39. Pelagra este consecinfa avitaminozei de:

A. Retinol B. Tocoferol C. Acid ascorbic
D. Nicotinamidl

E. Riboflavini
40. Tubul contort proximal: A. Este situat in medulara rinichiului B. Este irigat de capilare care provin din ramificarea arteriolei aferente

C. Are un epiteliu stratificat cilindric D. Este in contact cu arteriola eferentll E. Este st[bitut de filratul glomerular
sau secrefie

care este supus unor procese selective de absorblie

290

COMPLEMENT GRUPAT
41. Laringele: Confine musculaturd de tip striat 2. Are in structui fesut cartilaginos hialin 3. Este inervat de fibre motorii cu originea in nucleul ambiguu 4. Este ciptugit de o mucoasl care confine un epiteliu plurishatificat cilindric 42. Neuronii preganglionari simpatici pot fi localizafi in: 1. Ganglionii paravertebrali 2. Nucleii vegetativi din trunchiul cerebral 3. Ganglionii prevertebrali 4. Coamele laterale medulare

l.

4.

43. Fosforilarea oxidativI: Are ca produgi finali COz gi H2O Spre deosebire de ciclul Krebs, se desfd;oarl la nivelul mitocondrial 3. Asigtri oxidarea acidului piruvic produs in timpul glicolizei anaerobe Furrizeazd energie pentru sinteza a36 moli de ATP /l mol de glucozd

2.

l.

44. Alegefi hormonii care au acfiuni la nivelul sistemului nervos:

2. Glucagonul 3. Cortizolul 4. Insulina
45. Prin administrarea de ganrma-globuline se obfine o imruritate: 1. Dobflnditii artificial 2. DobAnditil natural

l.

Tiroxina

3. Pasivi 4. Activi

46. Alegefi oasele nepereche ale viscerocraniului: 1. Osul lacrimal 2. Osul nazal 3. Osul palatin 4. Osul maxilar

2. 3. 4.

l.

47. Conlin fibre vegetative preganglionare:

Nervii Nervii Nervii Nervii

vagi pelvieni faciali splanhnici

48. Venele care

2. 3. 4.

l.

participl la vascularrzaliaplImfuiilor ajtrng in:

Atriul drept Venacdv[ superioarl
Ventrioulul drept

Atriul st6ng

291

49. Corpul galben: 1. Se formeaz[ numai daci ovulul nu este fecundat 2. Devine in final corp alb care are fesut cicatricial 3. Apare in momentul ovulafiei 4. Asigwi cregterea concentrafiei sangvine a progesteronului in perioada postovulatorie a ciclului ovarian

50. Din aortaabdominal[ pornesc ramuri care se distribuie la urm[toarele organe aflate in bazin: Vagin 2. Vezicule seminale 3. Prostati 4. Ovare

l.

51. Pentru a ajunge in mediul extern, COz rcniltat in urma catabolismului celular trebuie strdbatii:

si

2. 3. 4.

l.

Atriul drept Atriul st6ng
Ventriculul drept Ventriculul stdng

52. Plasma unui subiect cu

2. 3. 4.

l.

$up sangvin A(II) Rh* confine:

Antigen Rh Fibrinogen Antigen A Aglutinine p

53. Alegefi hormonii care se depoziteazdextracelular:

2. Triiodotironina 3. Oxitocina 4. Tiroxina
54. Conducerea saltatorie a potenfialului de acfiune se realizeazd la nivelul:

I.

ADH

2. Prelungirilor periferice ale netnonilor din ganglionii spinali 3. Neurilemei 4. Fibrelor mielinice
55. int6lnim celulele secretoare de mucus in structura:

l.

Sarcolemei

1. Glandelor pilorice 2. Criptelor Lieberkiihn 3. Glandelor Briinner 4. Epitqliului vilozitlililor intestinale

292

56. Cifra 12 rcprezint[ num5rul de: Perechi de coaste 2. Nervi cranieni 3. Vertebre toracice 4. Nervi spinali toracali

l.

57. Prin contracfie, muqchiul tibial posterior rcalizeazd:

2. 3. 4.

l.

Extensia labei piciorului Flexia labei piciorului Flexia degetelor Extensia degetelor

2. 3. 4.

58. Alegefi afirmafiile corecte: 1. LH controleazA secrefia de progesteron

LH provoaci ovulafia
FSH controleazd secrefia de estrogeni FSH controleazi maturafia foliculari

59. Sunt neuroni cu un singtr il(on: 1. Neuronii pseudounipolari 2. Netnonii unipolari 3. Neuronii bipolari 4. Neuronii multipolari 60. Membrana Reissner: Participi la delimitarea melcului osos 2. Delimite azA, canalul cohlear spre rampa timpanici 3. ESte stribitutd de cilii celulelor receptoare din organul Corti 4. Se intinde de la lama spiralI pen6 la peretele lateral al melcului osos

l.

293

RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC

3.A 4.D
5.D 6.D 9.E
7. A
10. D

2.E

t.c

COMPLEMENT GRUPAT

A 42.D
41. 43. E(0)

44.8
45. B 46. E(0)

8.A
ll.D
13. B

47.8
48. D 49. C 50. D 51. B 52. C 53. C s4. c 55. E 56. B

t2.D
t4.E
15. B

16. C

t7.D
18.

57.8
58. E 59. E

A

19. B

.

20.D 2t. c 22. A 23.8
24. C 25. A

60. D

26.8 27.D
28. B

29.D
30. c 31. D

32.D
33. D

34. B 35. E 36. C

37.D
33. C 39. D 40. E

294

sintezi proteici D) Aparat Golgi . Se datoreazdacfiunii pompei Na*/I(*. Transportul activ al substanfelor prin membrana celularI: A). Se desfdqoari fdr[ consum de energie. D). Stimularea simpatic[ are ca efect A) Miozi B) Secrefie salivar[ apoasl C) Relararea sfincterelor digestive D) Contracfia splinei E) Relaxarea sfincterului vezical intern 295 . Depinde de permeabilitatea membranei pentru diferifi ioni. Asigurd deplasarea moleculelor gi a ionilor conform gradientului de concentrafie. Se declanqeazddacdpotenfialul de membranl atinge valoarea prag. C) Ribozomi . C). Are o valoare medie de -65 mV p6ni la -85mV. Se numegte difuziune. Se rcalizsazilprin difuzirure facilitatii. 5. B). C). E). D).fosforilare oxidativ6 2.sistem circulator infracitoplasmatic l. Este constant. 6. Potenlialul membranar de acfiune: A). Mariana Cdtilina Ciornei COMPLEMENT UNIC: asocierea incorectii: A) Reticul endoplasmic neted . E). cu EXCEPTIA A) Membrana celulari confine un bistat fosfolipidic B) Corpii tigroizi srurt echivalenliilizozomilor pentru celula nervoas[ C) Centrozomul are rol in diviziunea celulard D) Corpusculii lui Palade surt bogati in ribonucleoproteine E) Lizozomii contin enzime hidrolitice 3.excrefia unor substanfe celulare E) Mitocondrii . tn absenfa unui stimul.metabolismul glicogenului. Urm6toarele afirmafii sunt adevdrate. B). Marcafi B) Reticul endoplasmic rugos . Existil ftansport activ primar gi secundar.TEST 9 $ef Lucr. Alegeli afirmalia corectil A) Transportul membranar al moleculelor organice polarizate nu utilizeazi proteine transportoare B) Presiunea osmotici este proporfionald cu mdrimea particulelor dizolvate inft-o solufie C) Potenfialul membranar de repaus are valoarea medie de -65 mV pdnd la -85 mV D) Depolaizarcamembranei se datorcazdiegirii K ain celuli E) Repo laizareamembranei se dator eazA cregterii permeabilite$i acesteia pentnr Na+ 4.

Articulatiile sunt: A) Sinartroze.7. Saliva: A) Confine gelatinazl' B) Are rol in vorbire C) Concentrafia K este mai mic[ decit in plasml D) Are rol bactericid prin lizozomi E) Are rol de excrefie a maltozei 296 . articulafii semimobile D) Sinostoze. Hormonii tiroidieni A) Sunt tirozina gi tireoglobulina B) Sunt secretafi de celulele parafoliculare tiroidiene (. muqchii adductori gi muqchiul drept medial B) Mugchii adductori mare. care are patru oase nepereche E) Neurocraniu. articulafii fixe lojei anterioare a coapsei sunt: A) Mugchiul croitor. sctrt 9i lung C) Mugchiul drept medial gi muqchiul semitendinos D) Mugchii semitendinos gi semimembranos E) Muqchii croitor gi cvadriceps 12. Mugchii 13. articulafii mobile C) Amfi artroze.. informafiile sunt conduse lent gi proiectate cortical difuz gi nespecific nj Segmentul central percepe o anumitii forml de energie din mediul extern sau intern. Craniul este alc[tuit din I A) Netnocraniu. format din patru oase pereche C) Opt oase pereche gi gase oase nepereche D) Viscerocraniu. Analizatorii A) Transmit informafii din mediul extern gi intern ce determini formarea de senzafii in ariile subcorticale ' B) Au rm segment periferic.C") C) punt sintetizafi sub acfiunea tiroxinei D) In exces produc mixedem E) Au efect hipocolesterolemiant 9. articulafii mobile E) Artrodii. Glucocorticoizii A) Sunt secretafi de medulosuprarenali B) in exces determin[ boala Addison C) Produc hipoglicemie D) Reduc lipoliza E) StimuleazAcatabolismul proteic in mugchii scheletici 10. care are patru oase pereche I 1. articulafii semimobile B) Sindesmoze. sub formi de stimuli 8. format din gase oase pereche $) Viscerocraniu. un segment de conducere pi o arie de proiecfie cortical[ C) Transmit informafii cdtre scoarta cerebrali rapid pe calea sistemului reticulat ascendent activator D) pe cale directd.

Sdngele: A) Este alcdtuit din limfd gi elemente figurate B) Confine leucocite. timp plasmatic Ai timp de metamorfozd vdscoasl a eritrocitelor C) Are un timp de coagulare ce se desfdqoari in fiei faze D) Are rolul de a opri sdngerarea la nivelul vaselor mari E) Presupune formarea fibrinei. care ader[ la nivelul pligii vasculare. cu rol in men{inerea echilibrului acido -bazic 17.14. cu rol in ap[rarea specificd E) Confine trombocite. Hemostaza: A) Este un proces la care participn eritrocitele. cu rol in digestia amidonului D) Labferment. cu rol in ap[rarea nespecificl D) Confine limfocite. cu oprirda sdngeririi B) Se desfdgoarl in trei etape succesive: timp vascular. Circulafia pulmonar[: A) Incepe in ventriculul stdng B) Transportl sdnge cu 02 la fesuturi C) Sdngele inclrcat cu Oz este colectat de venele pulmonare D) Venele pulmonare se vars[ in atriul drept E) Trunchiul pulmonar se imparte in cele patru vene pulmonare I 20. cu rol in hemostazd C) Confine eritrocite. Grupele sangvine: A) Swrt determinate de prezenta aglutinogenelor in structtna membranei hematiilor B) AB (IV) 9i A(II) au aglutinine a C) AB([V) 9i B(III) au aglutinine p D) O(I) pi A(II) pot primi sdnge de la grupa AB(IV) E) (II)qi B(IID pot dona la gnrpa O 4 18. izoosmotic 16. cu rol in protecfia mucoasei gastrice I 5. Din arcul aortic se desprind direct: A) Artera carotidd comunl dreaptil B) Artera carotid[ internd stingl C) Artera carotid[ externi st6ng[ D) Artera subclaviculard dreaptl E) Artera subclavicular[ stingl 297 . Sucul gastric confine: A) a anilazd. Absorbfia intestinald: A) A proteinelor se face cu ajutorul sdrurilor biliare B) A fiuctozei se realizeazdprintr-un sistem de transport activ Na-dependent C) A vitaminei A se realizeazi prin sistem de transport activ Na-dependent D) A vitaminei D se realizeazi cu ajutorul unui ftansportor legat de membrana celulari gi activat de calciu E) A apei se realizeazdpasiv. cu rol in digestia proteinelor E) Mucus. proces care dweazd 2-4 minute 9. cu rol in digestia amidonului B) Colesterol-lipaza cu rol in digestia trigliceridelor C) Tripsintr.

Ciclul cardiac este alcituit din: A) Sistola atriali.4 s 24. Au leg[turi neryoase cu rinichiul.6 mm C) Are o suprafaf6 totald de 50-100 mm2 D)'Permite difuziunea oxigenului din singele capilar in alveolele pulmonare E) Permite difuziunea COz din alveolele pulmonare in sdngele capilar 25.1 s E) Diastola general[.5 s C) Diastola atriald. cu durata de 0. Proprietiifile miocardului sunt: A) Excitabilitatea. Glandele endocrine: A). intimpul activit{ii cardiace: A) Valvele atrio-ventriculare aortice gi pulmonare se deschid in timpul sistolei ventriculare B) Valvele semilunare mitral[ gi tricuspid[ se inchid in timpul diastolei ventriculare C) S&rgele este pompat de ventriculi cu o frecvenfl medie de 150 bltii/min D) Debitul cardiac de repaus este de aproximativ 5 Vmin E) Sdngele este pompat din ventriculi in atrii 22. adici proprietatea miocardului de a rispunde la un stimul printr-un potenfial de acfiune propagat C) Conductibilitatea.Unna: A) Se formeazi prin filtrare tubulard B) Se formeaz[ prin reabsorbfie gi secrefie glomerulari C) Se formeazl in medie. Sunt secretafi de glandele endocrine. epiteliu alveolaro surfactant B) Are o grosime medie de 0. Sunt formate din epitelii secretorii. in afara funcfiei lor principale. cu durata de 0. Membrana alveolo-capilari: A) Este alcituitii din endoteliu capilar. Hormonii: A). D). adic6 proprietatea miocardului de a propaga excitalia la toate fibrele sale B) Automatismul. Acfioneazldoar la locul de sintez[. 298 .1 s D) Diastola ventriculard. Sunt situate la nivelul aparatului digestiv. cu dwata de 0. adici proprietatea miocardului de a se l6sa destins cflnd cregte presiunea sdngelui 23. 27. C). interstifiu pulmonar. adic[ proprietatea miocardului de a denrolta tensiune intre capetele sale E) Elasticitatea. E). B). cu durata de 0. C). E)" Sunt organe ce aparlin sistemului digestiv. Au. D). Sunt fiansportafi exclusiv pe cale nervoasI. Secretii produgi de neurosecrefie. Sunt in numdr de 6-8 in tot organismul. adici proprietatea miocardului de a se autostimula D) Contactilitatea.2l .7 s B) Sistola ventriculari. B). rol in reglarea metabolismului celular. cu durata de 0. in volum de 200-300 ml pe zi D) Se formeazi prin reabsorblia facultativi a apei in prezenfa ADH E) Se formeaz[ prin reabsorbfia obligatorie a apei in prezenfa ADH 26.

E). 30. Are o lentili. E). / 32. Este de tip folicular. Valva fricuspid[ este inchis[. 34. C). Miocardul atrial se conftactil. B). Se contractl izometric. Este un fesut epitelial glandular. caracteristici mugchilor cu inervafia intactii. tesutul de tip exocrin: A). Este alctrtuitii din doi lobi. Are relafii anatomice gi fuircfionale cu hipotalamusul. Are o tunici medie fibroasd. c). 299 . D). Reprezinth segmentul intermediar al analizatodui vizual. D). Are o tunici internd" alcituiti din2 straturi de celule. Are proprietatea de a dezvolta tensiune intre capetele sale. adic[ lungimea mugchiului rim6ne constant5. Ochiul: A). E). Se mai numegte gi glanda pineal6. E). Are proprietatea de excitabilitate. adici de a dezvolta o stare de tensiune permanentit. cu conuri pi cu bastonage. care confine vasele proceselor ciliare. 29. Fibra musculari striat6: A). Calea optictr: A). D). B). B). B). care confine fibre de la un singrr glob ocular. Se mai numegte gi neurohipofizA. Este de tip ciliat gi neciliat. Miocardul ventricular se relaxeazl. C). Secretii hormonul melanocitostimulant. fiind reprezentat de celulele multipolare. Are o tunicl externi vasculartr. adici tensiunea mugchiului r[mdne constant5. E). adicl de a rispunde la un stimul printr-un potenfial de acfiune propagat. in timpul sistolei ventriculare: A). Valva miral[ este deschis[. 31.28. Hipoftza: A). Este un fesut epitelial de acoperire. Secreti hormonii numifi mineralocorticoizi. Se contractJi izoton. Repre zint5 2% din masa hipofi zei . Este reprezentatii de nervii optici. Este reprezentatil de tractul optic. B). D). Are pfoprietatea de extensibilitate. Se ejecteazdur volum de sdnge de 150 ml in stare de repaus. Int[ in stnrctura organelor de simf. E). 33. Secretil prolactinS. cristalinul. Este situatii in zona anterioari a gdtului. B). E). Are primul neuron situat in retin6. C). D). Este alcituit din trei tunici gi medii refringente. D). C). Secret6 ocitocind gi vasopresini. B). C). Lobul anterior hipofizar: A). care confin fibre de la ambii globi oculari. D). C). Are al treilea neuron in corpul geniculat intern.

Se gisegte in testicul. Membrana celularfl: A). Se varsd in arteriola eferentli care a trecut prin glomerul. D). Este fesut de tip epitelial glandular. 41. De tip adipos leagd unele organe. C). Centrozomul: A). D). care se opune filrlrii. Presiunea din capsula Bowman. Sunt inconjurafi de o zondde citoplasm[ limpede. este o structur[ nefuncfional[. Orice celul[ din organismul uman are: l) Membranl 2) Nucleu 3) Citoplasmd 4) Mitocondrii 300 . Au un debit sangvin de 1200 mVmin. Formeazlo refea in jurul sistemului tubular al rinichiului. Este situat in apropierea nucleului. Filtrarea prin membrana glomerulard depinde de: A). B). fesutul conjunctiv moale: A). Primesc s6nge din arteriolele aferente. Este format din doi centrioli sferici.35. B). B). De tip reticulat se gisepte in splin[. Se manifestii in toati perioada de viatd a celulei. E). B).fibros se gisegte in tunica medie a arterelor. De tip. 38. fesutul de tip mixt: A). Presiunea coloidosmotic[ a proteinelor din capilare. 37. Se gdsesc in special in medulara renal6. caxe se opune filhlrii. D). 36. permite transportul nerestrictionat al orisiror substanfe.-) 39. E). D). Se gisepte in pancreas. confine glucide situate pe fala ei extern6. De tip lax se gisegte in ganglionii limfatici. 40. E). C). Capilarele peritubulare: A). C). E). confine fosfolipide dispuse intr-un singur strat. B). E). Se gisegte in ovar. De tip elastic se gdsegte in ligamente. care determinl filtrarea. E). D). care determin[ filtrarea. Toate r[spunswile sunt corecte. . este alcdtuit[ din proteine. C). Presiunea din capilarele glomerulare. Se gisegte in toate celulele. Presiunea coloidosmotic6 a proteinelor din capsula Bowman. Presiunea din exteriorul capilarelor. C). fluidI. B). C). care se opune fiftrerii. D).

Adenohipofiza: posterior al glandei pituitare 2) Secretil prolactina 3) Secretil oxitocina 4) Secre![ hormonii gonadotropi 49.42. fesutul epitelial de acoperire: l) Poate fi pavimentos 2) Poate fi cubic 3) Poate fi cilindric 4) Poate fi de tip folicular 44. pentnr vederea nocturni 3) Celule multipolare. pentru vederea diurn[ 2) Celule cu bastonage. Stimularea sistemului nervos parasimpatic determini: I ) Stimularea glicogenolizei 2) Stimularea secrefiei gastrice 3) Contracfia sfincterului vezical intern 4) Stimularea secrefiei exocrine a pancreasului 46. originea nervilor cranieni 4) Celule de susfinere gi de asociafie 48. Medulosuprarenala: l) Este situatilin periferia glandelor suprarenale 2) Secretd mineralocorticoizi 3) Secretii hormoni cu actiune identic[ stimullrii parasimpatice 4) Secretii cantititli crescute de hormoni in unna traumatismelor 301 II l) Reprgzintilobul . Retina confine: l) Celule cu conuri. numite fibre extrafusale 2) Inervafia lor motorie este asiguratil de axonii neuronilor o care se distribuie porfiunii periferice a fibrelor cu sac nuclear 3) Inervafia lor senzitivd este asiguratJi de dendrite ale neuronilor y din cornul anterior medukfr 4) Sunt receptori ai sensibilitiitii proprioceptive 47. P otenfialul de acfiune: 1) Are aspect identic pentru toate 2) Are dtrata identic6 in toate tiptrile de celule tipuile de celule 3) Are amplitudine proporfional6 cu intensitatea stimulului aplicat 4) Apare la atingerea valorii prag de citre potenfialul de membran[ 43. Sinapsa: l) Este o conexiune funcfionali intre un neuron gi o celuli efectoare in sistemul nervos periferic 2) Este o conexiune morfologici intre un neuron gi o altl celuli 3) Poate fi chimicI sau electrici 4) Transmite impulsul nervos in ambele sensuri 45. Fusurile neuromusculare : l) Sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate.

sub acfiunea tromboplastinei. inl'2 secunde .50. urmatil de diastola atrialfl 2) Sistola ventricular[ se desfdgoari in doutr faze 3) Sistola ventricular[ este urmat[ de diastola general[ 4) Fande contracfie izovolumetic[ aparfine sistolei atriale l) 302 . endocrinl 9i exocrinl 2) Este localizat in zona anterioari a gfltului 3) Are funcfiile puternic stimulate de hormonii steroizi 4) Confine timocite. Procesul de coagulare: l) Se desf"aqoard in hei faze 2) Formarea tromboplastinei dueaz6 4-8 minute :) formarea trombinei din protrombin[. 56. Rolurile oaselor sunt: 1) Rezervor de calciu 2) Antitoxic 3) De pirgii ale aparatului locomotor 4) De sediu al hematopoiezei 54. Ciclul cardiac: Cuprinde sistola atrial[. Sistemul limfatic: 1) Are funcfie de drenare a fesuttrilor Z) este alc[tuit din capilare cu stnrcturl identici cu a capilarelor sangvine 3) Are vase cu perelii mai subfiri ca ai vaselor sangvine 4) Este atc[tuit din capilare interpuse intre sistemul arterial gi cel venos 57. Insulina: l) Este secretatl de pancreasul exocrin 2) Are efect hipoglicemiant 3) Stimul eazd gluconeogeneza hepatic[ 4) Stimuleazd sinteza proteici in muqchi 51. Glucagonul: ) Stimul eazd glicogenoliza 2) Stimuleazd secrefia gastric[ 3) Stimul eazA proteoliza 4) Inhib[ secrefia biliarl 1 52. cu rol in emulsionarea lipidelor 55. Timusul: 1) Este o gland[ mixt6. in 10 secunde 4) Formarea fibrinei. Bila: 1) Este locul rurde se acumuleazdprodusul de secrefie a hepatocitelor 12) Conline enzime cu rol in digestia lipidelor 3) Confine pigmenti biliari cu rol in absorbfia lipidelor 4) Confine s6ruri biliare. care ajung in splin[ 53.

3). 303 . 4). Ofer6 informafii despre pozilia corpului ?n spafiu. Are receptorii situafi in canalul cohlear. Involueazddup[ trei luni gi se transforml in corp alb. Oferi informafii despre poziliacapului in spafiu. Confine receptorii analizatorului auditiv. Analizatorul vestibular: 1). Confine endolimfd. 59. Contribuie la reglarea echilibrului. 3). 60. 2). 2). Urechea intern[: l). Secrefia sa este stimulatii de LH. 2). 4). Confine receptorii analizatorului vestibular. Corpul galben ovarian: 1). 3). Apare prin tansformarea foliculului ovarian dupd ovulafie.58. 4). Formarea sa este stimulatil de FSH. Se gisegte in st6nca temporalului.

pg. A.pg. 6. A. pg. 45. 87 2l. pg.92 24. 64 11. pg.7 c. pg. C. 55 49. I I 36. 38 8. p9. C. 59 51. 10 43.D. E. A.pg. A.54 29. pg. D. 56. pg. A. 104 41. 27 54 E. 7. E.p9.D.D. pg. pg. p9. pg. C. 49. pe. 103. 86 19. E.9.D.9.D. 66 D. E. 26. pg. pe.44 58. pg.E.41 47. pg. 16 40. A. I 5. p9. 1l 37. D. B. 88 (C. 103 D. 90 22.E. pe. pe. pg. 1l 35. A.8. 35 46. p9.92 28. pg.77 15.pg. 9 4. pg.57 50. 54.60 53. 8l 16. p9.70 33. 85 18. 54 A. 90 34.8.D. 86 A.7 2. C. pg. pg. pg.26. D.pg. l0 5. 55 30. C. 51 60. pg.D. 120 304 .pg. 100 25. pg. pg. B. 9 3. 104 52. B. pg. 50. pg. 60 2A. E.p9. 54.pg. E. 45 48.8.D. pg. C. c. B. E. pg.8. C.D. B.57 10. pg. 84 42.D. 103. pg.p9. 69 13. C.RASPUNSURI 1. pg.i.pg. pg. B.78 E. p9. pg. 54. pg. 84 17. I I 44. pg. 55. 67 12.D. B. C. 57.pg.6 38.p9. pg. 9l 23. 58 9.pg. pg. pg. 35 7. 47 32.75 14. 50 59. pg. 87 31.7 39.

TEST TO $ef Lucr. Neuronii uripolari se afl[ la nivelul: A. Raluca Papacocea COMPLEMENTUNIC: 1. Confin neuroni senzitivi somatici B. Formeazi placa motorie 4. mucoasei olfactive D. E. C. A. E. Impulsul nervos elibereazd cuante de mediator in fanti C. Coarnele laterale medulare: A. D. Conduc unidirecfional D. D. Dr. Srurf mai proeminente in regiunea C. C. Se gtrsesc in miocard E. B. scoarfei cerebeloase E. 5. ganglionului spiral Corti C. B. ganglionului spinal B. Receptorii ciii protopatice sunt reprezentafi de: terminafii nervoase libere corpusculi Golgi corpusculi Ruffrni discuri Merkel fusuri neuromusculare A. retinei 2. In cordoanele laterale se poate identifica urmitoarea cale ascendentJi: fascictilul piramidal incruciqat fasciculul olivospinal fasciculul spinotalamic ventral fasciculul tectospinal fasciculul spinocerebelos direct 305 . Urmltoarele celule sunt newoglii cu excepfia: celula Schwann microglia astrocitul celulele ependimare celulele fotoreceptoare Sinapsele electrice: 3. A. C. 6. E. Segmentul presinaptic confine vezicule cu mediator chimic B. D. B. sacratii formate din subtanli reticulatll Sunt Sunt mai late decdt cele posterioare Contin neuroni senzitivi vegetativi A. E. D.

La acest nivel nu se afl6 substanfI albi E. hipersecrefie lacrimalI C. Cerebelul: A. confine vase limfatice C. vegetativi E. fornix 12. stimularea sistemului nervos simpatic produce: A. Prezintil 2 lobi I 1. 10. Epidermul: A. Conexiunea dintre emisferele cerebrale se realizeazd prin: A. senzitivi D. glicogenoliz[ hePatic[ 13. Prezintii substanfa cenugie la exterior 9i interior B. )edunculii cerebrali C. prezintli bulbii firelor de Ptrr D. miozd B. confine corpusculi Vater-Pacini E. micgti (senzitivi qi motori) B. contracfia detnrsorului E. Este conectat in serie cu miduva spindrii C. pedunculii cerebeloqi superiori B. motori C. bronhoconsfiicfie D. Este cel mai mare segment al SNC D. hipotalamus D. hipocamp E.Reflexele miotatice: sunt reflexe de apdrare au centrii nervogo polisinaPtici iradiazlla nivelul SNC sunt monosinaptice se mai numesc gi nocicePtive Originea real6 a componentei senzoriale a nervului facial se aflI la nivelul: ganglionul geniculat nucleul solitar nucleul pontin al facialului ganglionul Scarpa nucleul salivator superior Nervii cranieni spinali sunt nervi: A. micgti (somatici gi vegetativi) I 9. are un sfiat germinativ 306 . este alcituit din fesut conjunctiv B.

dictizomii D. sunt inervate parasimpatic C. tmparte corpul intr-o parte superioar[ gi una inferioari 18. Meissner I 6. Receptorii pentru rece sunt de tip: A. Urmatoarea stnrctura celulara intervine in procesul de fosforilare oxidative: A. plasmalema 20. Urmatoarele celule nu prezinta forma globuloasa in stadiul adult: A. Pacini C. Urmatoarea structur6 confer6 formi celulei: A. confin fibre musculare netede B. Ruffini D. adipoase C. ovqlul E. este delimitat inferior de suprafata talpilor E.celulele sangvine 19.ergastoplasma B.mitocondriile C. are un pol anterior D. Merkel E. inervafia motorie provine din motoneuronii gama medulari 17. celule cartilaginoase B. Merkel E. Krause B. Pacini C. inervafia senzitivi provine din motoneuronii alfa medulari D. citoplasma C. membrana nucleari E. are un pol stang C. carioplasma D. Krause B. Fustuile neuromusculare: A. sunt receptori ai durerii musculare E. Meissner 15.corpusculii Palade E. centrozomul B.centrozomul 307 . Ruffini D. Axul longitudinal: corpului A. arul grosimii B. Nu sunt incapsulafi urmltorii receptori: A. fibra musculard striati D.14.

sinapsele electrice prezintll fantii sinaptic[ 27 . Sinapsele electrice funcfione azh cu acetilcolind E. C7 c. teacaSchwan. centrozomii D. Este adevlrat cd: A. neurofibrilele 23. Sinapsele electrice fiansmit bidirecfional D.fibra muscular striata B. mielina. Ll D.2l . desmozomii B. teaca Schwann. C. dictiozomii C. Sinapsele chimice transmit bidirecfional B. Limita inferio aril am[duvei este la nivelul: A.L2 E. mielina B. 6xolem4 mielina.nernonul E. mielina. cilii C. reticulul endoplasmic neted B. teaca Henle D. CI B. teaca Schwarur. anolema 26. arolema mielina. mitocondriile 24. urmatoarele prelunigiri citoplasmatice sunt temporare: A.adipoasa C.L7 308 . lizozomii E. U na dintre urmatoarele celule e binucleatd: A. Tgaca Henle. Te4ca Henle.centrozomii D. Prezintd formi sferic6: A. dendritele 22. Secfiondnd un il(on din SNP int6lnim de la interior spre exterior: A. Teaca Henle. Intervin in digestia inhacelulard: A. microvilii D. ribozomii C.hepatocitul 25. teaca Henle. teaca Schwanno anolema E.hematia adulta D. pseudopodele E. teaeV Schwann. ribozomii B. Placa neuro-motorie funcfione azd cu adrenalind C. reticulul endoplasmic rugos E. ar<olema.

coarne posterioare medulare C. in ganglionul spinal E. spinotalamic lateral B. sunt provocate de inclinarea cililor celulelor auditive 309 . Spinobulbare D. in coarnele anterioare D. ganglionul spinal E. corticobulbar 32. Se gariesc neuroni motori vegetativi: A. deformeaztr memebrana bazilafi : C. bpinocerebelos direct D. spinocerebelor incruciqat 33. spinobulbare 34. Se incrucigeazl la nivel medular fasciculul: A. spinocerebelos direct C. spinotalamic lateral C. blocheaz[ potenfialele de acfiune B. Fac sinapsd in talamus urmitoarele fascicule cu excepfia: A. coarne anterioare medulare B. Depolarizlrile celulelor seruoriale auditive A. spinotalamic anterior C.28. Intre coarnele laterale gi cele posterioare E. in jumitatea posterioari a coarnelor laterale 30. spinotalamic anterior B. corticospinal anterior E. determin[ vibralia membranei tectoria D. in coarnele posterioare C. jntre piamater gi duramater D. Au traseu ascendent prin cordoanele posterioare urmatoarele fascicule: A. spinotalamic lateral B. reduce frecvenfa potenfialelor de actiune E. infre piamater gi m[duvi 29. inte duamater gi arahnoidi B. Lichidul cefalorahidian se afld: A. calea sensibilitiifii kinestezice D. Protoneuronul clii sensibilitefi tactile epicritice se afl6 in: A. Spinobulbare E. talamus 31. cerebel D. inne aratrnoidd gi piamater C. in j umitatea anterio ard a coarnelor laterale B. spinocerebelos dorsal E.

poate proveni din celulele parafoliculare 36. Tireostimulina : A. Sunt sindesmoze: A. este stimulat de cortisol C. amilazi salivar[ COMPLEMENT GRUPAT: 41. e depozitat6 in coloid D. este un hormon tiroidian C. Corticosuprarenala : A. saliva sucul gastric . mucini C. in exces determin[ hipertiroidism B. adductor sctrt D. In salivi nu se afl6: A. addcutor scurt 40. este glandi mixti D. articulatiile goldului 39. sintetizeazi hormoni derivafi din colesterol D. 3. croitor C. articulafiile coatelor D. sucul pancreatic 310 l. drept medial E. Timusul: A. articulafiile dintre corpurilevertebrale C. secretd 20% noradrenalind C. stimuleazd dezvoltarea gonadelor 38. simfiza pubiani E.35. secreti tireostimulinl B. conline iod E. fuircfional este trn ganglion simpatic E. este situatil central in suprarenali 37. ap[ B. Nu confine enzime proteolitice: 2. bila 4. Nu se afltr la nivelul lojei mediale a coapsei mugchiul: A. funcfional are rol de ganglion limfatic E. secreti 80% epinefrini B. adductor mare B. suturile craniene B. acid clorhidric D. lizozim E.

pepsinogen mucus labferment acid clorhidric 43. Filtrarea glomerularl cregte c&rd: 1. 4. Eritrositele prezint5: 1. regleazd echilibrului acido -bazic 311 . emit pseudopode 4. aglutinogene 4. Plachetele: intervin in transportul Oz 2. biliverdin[ 3. confin acizi biliari 2. l. aderi la peretele vascular lezat l.42. aglutinine 46. se absorb in s6ngele portal 4.Unndtoarele substanfe organice se gisesc in sucul gastric: 2. scade presirlrea coloid osmotic[ a plasmei 49. Chilomicronii: 1. fibrinogen 3. Sflngele con{ine: 1. hormoni 2. Bila confine: colesterol 2. confin colesterol 45. crggte presiunea din capsula Bowman 2. lecitini 4. 3. intervine in reabsorbtia apei 3. citoplasmd 3. Secrefia de H la nivel renal: 1. sIruri minerale 4. formeazl refeaua de fibrind 3. scade presiunea din capilarele glomerulare 3. scade presiunea coloid osmotici din capsula Bowman 4. 47. enzime 44. este un proces pasiv 2. l. are loc exclusiv in tubul proximal 4. membrani 2. includ trigliceride 3. aglutinine 48.

se formeazdinciclul 3. 4. necesitd dioxid de carbon l. gluconeogenezei 3. 3. 1. Ciclul Krebs: intervine in degradarea glucozei 2. se mai numepte ciclul acizilor gra$i 3. insulina 54. ciclului Krebs 4. Urm[toarele l. enzime 55. 4. transportl diferite substanfe 3. Glanda mamar[: 1. elibereazd 4. Glicemia cregte prin stimularea: 2.50. este ur compus fosfat macroergic celular Krebs reface fosfocreatina rezultil din glicolizaanaerobl 56. Glicoliza: 2. cortizolul 4. glucagonul 2. are loc in mitocondrie 4. este situat in cavitatea abdominali 2. la nagtere confine 300-400 de foliculi ovarieni 4. secreti estrogeni 3. roltri functionale aparfin proteinelor: intrl in alcdtuirea macrostructurilor 2. 52. 1. glicogenolizei 53. Hormonii hiperglicemianfi sunt: l. este o glandi mixtii 3. zonamedulari nu confine foliculi 57. glicolizei 2. este o structur[ pereche l. Ovarul: 2. intervine in reglarea secrefiei de eshogeni 3t2 . adrenalina 3. este stimulatii de prolactintr 4. ATP-ul: l.lKcaVg 4. reprezintil sinteza de glicogen genercazl acid piruvic produce in final ADN necesitii enzime specifice 51.

prostata 4. se datoratJl feedback-ului pozitiv al estrogenului 4. este stimulatil de LH l. testicul 2. glandele bulbowetrale 3. Ovulafia: l. Au secrefie exocrind urmitoarele: 2. e precedati de formarea corpului galben 60. este stimulat de FSH 4.58. 313 . veziculele seminale 59. este reglat printr-un feedback pozitiv 3. elibereaz6 celule haploide l. Testiculul: secretl hormoni sterolici 2. constii in maturarea folicului 3.

C (pae. 3. 35) 13.22) 34.77) 314 . 38) 14. 111) 55.77) 43.8 (pae. B (pag.E(pag. ll7. 25) 8. C (pae.22) 32. B (pae. A (pag. 16) 27. C (pag. 60) 38. 108) 51. E (pag. A (pag. 20) 31.D (pae. E (pag. 109) A reag. la) 26. 19) D (pag. tzl) zt. 67) 39.A(pag. 21. 84.7) 22.B@ag. 19) 29. E (pag.57) 37. 86) 2.85) 48. 13) E (pag. r20) 20. 110) 56.D (pae. C (pag. 6) . 19) 30. A(pag.D (pag. 31) t2. 84. 18) 28. B (pae. 38) 15.D (pae. 108.77. C (pae. C (pag. ll7) 58. 55. 6. 108) 52. 21. E (pag.78) 42. A (pag.28) 9. 104) s0. C (pae. 56. A (pag. E (pag. C (pag.D (pag.5l) 35. ll0) s4. 85) 46. D (pag. 7) 60. 27.21. 16) E (pag.Z3) 7.8 (pag.29) 11. 81) 45. D (pag. B feag. B (pae. al) s3.D (pag. A @a9. B (pag. 75. 116) 17. s. C (pag. 78) 44.54. D Gag.7) 23. 28) 10.7) 24. 58) 36. B (pag. B (pag.nAspuNsuRr COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT: 41. 5) 19. C (pag. A (pag. 38) 16. 104) 49. E (pae.E (pag. A Gag. 5) 18. D (pag. 69) 40.8@as. 75. 4. A (pag. l. D (pae. 108. 85.22) 33. 2l) 47.D (pae.l18) 57 59. C (pag. C (pag. 15) D (pag.8(pag.7) 2s.

limfocitele B. nu contine material genetic 3. corneea D. Membrana hematiei confine : : A. fosfolipide D. mugchiul ciliar B. glucide E. Hepatocitele strnt A.ie excentrici B. constituie fesuturi C. Cele mai numeroase elemente figrnate ale sdngelui sunt A.TEST II Asist. binucleate D. are o dimensiune standard 2. nu este o parte constitutiv[ principald : D. Urmtrtoarea afirmafie despre celul[ este adevarati A. nu ia forma celulei E. ulterior toate igi schimbi forma E. Nucleul celular : A. pentanucleat / 4. Antoaneta Purgd COMPLEMENT UNIC 1. leucocitele C. neutrofilele 5. nu transmite material genetic C. monocitele D. inilial are forml cubic[ B. retina 315 . aglutinogene C. poate avea o pozi. cristalinul C. trinucleate C. Dr. anucleate : B. nu poate exista singuI D. glicoproteine 6. Organul activ al acomoddrii este : A. hematiile E. Univ. polinucleate E. irisul E. aglutinine B.

30 E. 8-9 minute 13. Diastola generald dtueazi : A.lactaza 10. capsulI elastici limfatici au in structura lor urmltoarele elemente exceptdnd : 3t6 ll: =: . cardiogrami D. fonocardiogram[ C. scapuli D. zon[ medulard E. 0.lipaza B.rezult6nd A. l-2 secunde B. Ganglionii A. maltaza C. E. electrocardiogrami B.70 s B. 0. sfigmogrami E. Hemostazaprimar[ dureazd A.7. 0.40 s D. fibuli E.2-4 minute D. tibie C. vase aferente B. ulni : 8.20 s ll. humerus B.50 s c. 0. : jugulogram[ : 12. 4-8 minute E. zgomotele cardiace pot fi inregistrate grafic. Intestinul sublire nu secretii urmdtoarea enzimi A. gelatinaza. Urmtrtoarele sunt oase lungi. vase eferente C. l0 secunde C. izomaltaza D.cu excepfia : A. zon[ corticaltr D. 0.

ficat E. claviculei E. Nefronii juxstamedulari : A. Secusa are o durattr totali de A. tonusul muscular B. excitabilitatea E. tibiei i . contractilitatea 20.l s D. La nivelul hipotalasmusului lateral se afl6 centrii nervogi pentru : A. faringe C. extensibilitatea D. coarnele anterioare confin dispozitivul somatomotor C. sete B. scapulei C. 0. 0. Care din urmatoarele proprietilfi ale mugchilor este de nattnl reflexl : A. 0. glomerulul este situat in medulara renali D. satietate D. ileon 17. Substanfa cenugie a mflduvei spinirii : 4. Manubriul aparfine : A.05 s E.01 s B.04 s 3t7 . elasticitatea C. au ansi Henle scurti 15.cu excepfia : A. are pe secfiune aspectul literei . sternului D. coarnele posterioare confin neuroni vegetativi D. sare E. au anse Henle lungi E. 19. coxalului B. Tubul digestiv este format din urmdtoatele.10 s : c. stomac D. cavitatea bucalI B. glomerulul este situat in corticala renalI C. o.18. temperatura 16. reprezinthSl% din totalul nefronilor B. este constituitii din ru<onii netnonilor B. 0. coarnele laterale confin neuroni somatotropi 66K" E.14. foame C.

akiul drept D. Prolactina E. TSH 318 t. Filochinona E. prezintil modific6ri structurale cdnd se elimini E.lipaza gastrici B. FSH C. c[ptugegte cavitatea uterin[ B.Unul dinfte urmdtorii hormoni previne ovulafia A. Nicotinamida B. mucus D. Urmitoarele afirmafii despre endometru sunt adevarate cu excepfia A. este o tunictr musculard C. FSH ei LH D. contactul cu HCI sau cu pepsina E. Secrefia ovanrlui este stimulatii de : A.Bilaeste formatil de cltre A. Piridoxina D. erinocite B. Aorta ascendentil are origine in A.Unadin urmdtoarele vitamine A. Pepsinogenul este activat de : A. Vasopresina : 25. arcul aortic : 26. STH B. frombocite E. atriul st6ng E.21. Tiamina este liposolubila : 23. enterocite C. hepatocite D. prolactini B. se reface : 24. gelatinazd 22. ADH D. Cobalamina C. ventriculul drept B. numai FSH C. factor intrinsec C. este sffatul funcfional al uterului D. ventriculul st6ng C. leucocite : 27. [i : . numai LH E.

alveole pulmonare D. bronhiola lobularl B. mai lung D. reprezintil numtrrul de eriftocite din plasmi C. Acinul pulmonar nu este format din A. enterocite : ' ' B. spafiul dintre labiile mari B. partea laterald a vaginului C. reticulului endoplasmatic B. diastolic C. neuroni C. cromatinei E. 3 l. reprezintinumdnrl de leucocite circulante B.5 mg E. aparatului Golgi : 32. are valoarea de 55% E. Ciclul Krebs are loc la nivelul A. 0.5mg 15 mg C. Necesanrl zilnic de tiamini este de : A. 1. un organ erectil E nici rlra din variante. 29. slculefi aleveolari 30. l0 mg B. matricei mitocondriale D. Vestibulul vaginal este : : A.orificiul de inchidere al vaginului D. trombocite E. erihocite D. corpusculilor lui Palade C. ducte aleveolare E. are valoarea de 5 milioane 34. sistolic B.5 mg D. Acizii gragi nu pltrwrd in ) A. reprezintii volumul globular procentual D. bronhiola respiratorie C.28. nu poate fi inregistrat gafic 3t9 . hepatocite : 33. la inceputul sistolei ventriculare E. Zgomotul II cardiac este : A. Hematocritul ' A.

adolescent E.35. obezitate 2. medulosuprarenald E. Catecolaminele sturt secretate de : A. sugar : B. androgenii B. adult 40. adductorul lung B.V B. VI C. uterul D. ovanrl B. copilul mare D. cecul E. diabet 4. glucocorticoizii D. hipofiz6 B. estrogenii C. Cel mai lung mugchi al corpului este A. corticosuprarenald D. trapez : COMPLEMENT GRUPAT 41. VII D. Araera ruginoasl A. tiroidi : 36. Labfermentul este secretat numai la A. cvadricepsul C. Hipersecrefia de glucocorticoizi determini l. croitorul E. epifizi C. Nervii cranieni motori sunt A. hipertensiune 3. IX E. penisul C.X 37 . copilul mic C. prostata vasc ularrzeazd : 38. mineralocorto coizi E. Urmitorii hormoni produc limfopenie A. catecolaminele : 39. hipoglicemie : 320 . deltoidul D.

cortizolul 3. extensibilitatea : 2. lichid cefaloratridian 4. este situat in cavitatea pelvianl 3. punte 4. Nervii cranieni care confin doar fibre motorii sunt 1. muschi 4. Reglarea ventilafiei se rcalizeazdde centrii nervogi din l. tonusul muscular 43. interstdiul pulmonar : 4l . Uterul : l. este interpus intre trompele uterine pi vagin 44. bulb 2. rinichi 3. adrenalina 2. noradrenalina 4. lichid interstifial 3. este un organ genital extern 2. singe : 48. perechea VI : 45. perechea III 3. Hormonii care determin[ degradarea trigliceridelor sunt: 1. elasticitatea 4. pancreas 49. neurohipofizi 46. excitabilitatea 3. tleaiul intern al organismului e constituit din : l. MSH este secretat de : 1. perechea V 4.limfb 2. Proprietiifile mugchilor scheletici sunt 1. Glicogenogenezaare loc cu precldere in: 1. adenohipofiz[ 4. aldosteronul 321 . lobul posterior hipofizar 3.42. lobul intermediar hipofizar 2. ficat 2. perechea I 2. endoteliul capilar 3. are formi de portocalI 4.

reprezintil 20% din debitul cardiac de repaus 3. copii 2. triceps : 4. Mugchii fusiformi l. functie de greutate 3. bitr6nele 3. cvadricepsul 3. secrefia sa este stimulatl de supt 4. este de 7 Llh 2. digestia proteinelor 3. eforturi mari 54. excrefia de ueatinini 2. Prolactina : este un inhibitor al activitiifii gonadotrope 2. 5l. Catabolismul este caracteristic pentru : l. poate preveni ovulafia 3. reprezintil 50% din debihrl cardiac de repaus 4. fastor intrinsec 3. pepsinogen 4. HCI 2. Debitul sangvin renal : l. ATP/kg 4. arc structurd sterolic[ 3. firncfie de suprafala corporall 56.Glandele oxintice secretil : 1. digestia lipidelor 57. Valoarea metabolismului baz. este un puternic anabolizarttproteic 4. arc rol in lipolizd 55.: - i !i . Testosteronul : l. fi exprimatii in : calorii/mol 2. somn 4. mucus 52. este numitii gi hormon mamotop l.rl poate 1. biceps 2. menfinerea echilibrului hidric 4. este de l200ml/min 322 h::.50. croitor 53. este un hormon lipidic 2. Saliva intervine in : 1.

mai acut decdt zgomotul I produs de vibralia miocardului la inceputul diastolei prodtrs de inchiderea valvelor semilunare mai intens decdt zgomotul I . tripsina 2. este 3. pepsina 3. fosfolipaza 60. chimotripsina 4. Zgomotul este 2. este II : l. volumul cwent : 4. Capaciatea vitald este egald cu suma dintre 1. 59. volumul expirator de rezewd 3. volumul rezidual 323 . este 4. Proteazele din sucul pancreatic sunt l.58. volumul inspirator de rezervtr 2.

118 38.lL2 56.Pag. 36. A. pag. Pag. D.69 324 .74 17. B. C.pag. pag.Pag.Pag. pag. B. A.B. 101 47. 116 44. 120 28. B. pag. 19 19.D.77 22. B.pag. 86 14. pag. pag. pag.77 40. 5 46.8. pag.92 12. A. 56 39. pag. pag. 55 25. 125 5.pag. Pag. pag.7 3. Pag.pag. pag.87 26. 114 16. C.D. 108 3z. Pag. C. C. 63 8. 85 6. 78 27. 68 53. pag. C. pag. 110 50. 34. pag.8.7l 2t. E. C. pag. pag. 84 B.75 57. 55 2.D.70 13. pag. A. D. pag. 84 48.pag. A. pag. C. B. A. E. C. pag. D. E. C. pag. C. B. B. pag. I l0 33.B. D. 45 7. pag.D. C. C. A.Pag.8. B. 78 60. pag.pag.26 37.70 43.1 4.92 D.pag. pag.77 52.B.8. 80 9. pag. A. 26.57 42. pag. C. pag.pa5.92 59. C. 99 1. pag. 65 18.92 1 l. pag. B.8. 115 29. pag.57 B. pag. B. l2l 55. ll7 31. 35. pag. C. C.91 30. D. pag. lI7 24.B. 108 49.27 45. pag. pag 58 10. 89 20. Pag. 108 54. Pag. 55 51. 103 58. pag. C. pag. 114 23. pag.i - nASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT 41. pag. 103 15. D. pag.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful