BIOLOGIE
TESTE ADMITERE
FACULTATEADE MEDICINA *cARoL DAVILA'' BUCURE$TI
2012

SUB REDACTIA

Asist. Univ. Dr. BOGDAN CRISTEA
Prof. Univ. Dr. AI.{CA BADAnAU Conf. Univ. Dr. DUMITRU FERECHIDE Conf. Univ. Dr. FLORIN OnACHn $ef Lucr. Dr. MIHAELA BANIU $ef Lucr. Dr. VASILICA BAU$IC $ef Lucr. Dr. CATAUNA CIORNEI $ef Lucr. Dr. LAURENTIU COMAN $ef Lucr. Dr. ANCUTA GHEORGHI$AI.I

Asist. Univ. I)r. MIHALY ENYEDI
Asist. Univ. Dr. DANA MIHALEA Asist. Univ. Dr. RUXAIIDRA NEGOI Asist. Univ. Dr. ANTOANETA PLJNGA Asist. Univ. Dr. DORU SELAGEA Asist. Univ. Dr. DAN STATE Asist. Univ. DT. CARMEN STANESCU Asist. Univ. Dr. LAURA STROICA Asist. Univ. Dr. RALUCA TULIN Asist. Univ. Dr. ADRIAN TULIN Prep. Univ. Dr. COSMIN PAIITU Prep. Univ. Dr. VICTOR PAM$ Prep. Univ. Dr. RAZVANI STAIICruLESCU Drd. Dr. IONUT BLJLESCU Drd. Dr. OCTAV MUNTEAI.IU

CATATEANIU $ef Lucr. Dr. IOANA RALUCA PAPACOCEA $ef Lucr. Dr. EUGEN TARTA ARSENE Asist. Univ. Dr. BOGDAN DIACONESCU Asist. Univ. DT.ALINA nnACglA Asist. Univ. DT.MIRCEA LUPU$ORU Asist. Univ. DT.TUDOR MARINESCU

-

EDITURA IINMRSITARA,,CAROL DAVILA" BUCURE$TI,2012

ISBN: 978 - 973 - 708 - 608 - 2

Lucrarea cuprinde infieblri formulate din "Biologie", Manual pentu clasa a Xl-a., Editrna 'o Corint " (manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educafiei si Cercetdrii rc.4742 din21.07.2006), autori Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu.

Au fost exceptate urmatoarele capitole:
Lucrdri practice Nofiuni elementare de igien[ gi patologie Disfuncfii endocrine

este acreditate de Consiliul Nafional al Cerceterii

Editura Universitari ,,Carol Davila" Bucureqti a U.M.F. ,,Carol Davila" Bucuregti $tiinlifice din inv{[mdntul Superior (CNCSIS), cu avizul nr. I1123.06.2004.

in conformitate cu prevederile Deciziei Nr.2/2A09 a Consiliului Nafional din Romdnia - privind stabilirea sistemului de credite de educafie medicali contind, pebazac[ruia se evalueazd activitatea de perfectionare profesionalI a medicilor, a criteriilor qi normelor de acreditare a educafiei medicale continue, precum gi a criteriilor qi normelor de acreditare a furnizorilor de educafie medicalI continud, Colegiul Medicilor din Romdnia
acrediteaz d (recunoalte)

EDITURA UNIVERSITARA CAROL DAVILA, BUCURE$TI CA FURNIZOR EMC.

MODALITATEA DE RASPUNS ESTE URMATOAREA:

LA INTREBARTLE coMpLEMENT uNrc (srMpLU) (l-40) ALEGETI UN SINGIIR nAspuNS CoRECT

nAspuNDETr cu:
ABCDE-

I,N INTNNNANTLE COMPLEMENT GRUPAT (MULTIPLU) (41.60)

daci numai solufiile lr2r gi 3 sunt corecte dacl numai solufiile I qi 3 sunt corecte daci numai solufiile 2 Si 4 sunt corecte daci numaisolufia 4 este corectl daci toate cele patru solufii sunt corecte sau sunt false

CUPRINS

TESTE PE CAPITOL8...............r..............o...........!.......o...o..................................o.o........ I Celula qi fesuturile I Prep. Univ. Dr. Rdrvan Stdnciulescu Celula gi fesuturile 2..... $ef Lucr. Dr. Vasilica BauSic
Sistemul nervos $ef Lucr. Dr.Eugen Tarla Arsene Sistemul neros Asist. Univ. Dr. Carmen Stdnescu

........

3

... 13

1............

...............23

2...........

................ 33

Analizatorii I

...........

........43

Asist. Univ. Dr. Laura Stroicd

Analizatorii 2........... Asist. Univ. Dr. Doru Selagea Analizatorii
3

........ 53

........... I

........ 63

Asist. Univ. Dr. Antoaneta Pungd

Glandele endocrine Asist. Univ. Dr. Ruxandra Negoi Glandele endocrine $ef Lucr. Dr. Ancula Augustina Gheorghisan-Gdldseanu Sistemul osteo-muscular Asist. Univ. Dr. Dan State

......73

2

...... 83

1........... 2...........

............... 93

Sistemul osteo-muscular $ef Lucr. Dr. Coman Laurenliu

. 103

Sistemuldigestiv 1........... Asist. Univ. Dr. Bogdan Diaconescu
Sistemul digestiv Asist. Univ. Dr. Dana Mihalea

.............. 113

2........... 3...........

..............123

Sistemul digestiv Conf, Univ. Dr. Dumitru Ferechide

.............. 133

-

Sistemul circulator Prep. Univ. Dr. Victor PdnuS Sistemul circulator $ef Lucr. Dr. Raluca Papacocea Sistemul Prep. Univ. Dr. Cosmin Pan{u

I

....... 143

2

....... 153

respirator........ excretor1..........

.. 163

Sistemul Asist. Univ. Dr. Tudor Marinescu

. 173

Sistemulexcretor2.........
Asist. Univ. Dr. Mircea Lupu$oru

.183

Metabolismul Asist. tJniv. Dr. Raluca Tulin, Asist. Univ. Dr. Adrian Tulin
Sistemul Drd. Dr. Ionul Bulescu, Drd. Dr. Octav Muntenu

reproductrtor

....203

TESTE GENERALE................t.......ro.....................o...o.rr...........o...................o.................213

Test I $ef Lucr. Dr. Mihaela Banu Test Asist. Univ. Dr. Alina Drdghia Test 3 Conf, Univ. Dr. Florin Drdghia

...........

....-..215

2........... ...........

.......225

"""'235
.....245

i.

Test Prof, Univ. Dr. Ioana Anca Bdddrdu Test Conf, Univ. Dr. Dumitru Ferechide Test Asist. Univ. Dr. Mircea LupuSoru Test 7

4

S........... 6........... ...........

.......255

..............
Bautgic

.......265

"""'275
.......285

$ef Luu. Dr. Vasilico

Test $ef Lucr. Dr. Ancula Augustina Gheorghisan-Gdldseanu

8...........

. . Dr....... ........ Raluca Pupacocea Test Asist. Antoaneta Pungd ......Test 9 $ef Lucr.......... .. Dr.......305 11.295 10. Univ......315 .... Mariana Cdtdlina Ciornei Test $ef Lucr....

TESTE PE CAPITOLE .

cuJL/\ $r TESUTURTLE I l|qr Lhiy.Fcma inilida a tuttror celulelor este: B. GildcI D. 150-200 p c. Dimensiunea ovulului este de: B. Leucocitelor E. Celulelor epiteliului mucoasiei tratreei D. Alegefi afirmafia corecttr cu privire la componenta proteicd a membranei celulare: A. Dr. Proteinele sunt distribuite uniform in cadrul structrii lipidice B. Se pot afla pe fafa interni sau externi a membranei celulare 6. funcfiile sale spec ializate C. Celulelor epiteliului tubilor renali C. Realiz.20 p E. Sunt situate bansmembranar D. Sunt puternic inclrcate pozitiv B.75 p D. Sunt ataqate fefei externe a membranei E.20 p E"5cm este de : A30p 3. Reali zeazd. Sunt atagate felei interne a membranei C. Care dinhe urmitoarele afirmafii legate de glucidele din stnrctura membranei celulare este adevtrrat[? A.5 p D.7.5cm 4. Cilindrica E.Fusiformn Z Dinensiunea hematiei Al50p B-ZDp c.eazlmecanismele de transport tansmembranar D. Celulelor epiteliului mucoasei intestinale B. Rtrrvan Stlnciulescu OM{PLEMENT UNIC: asd[ l. Toate variantele de mai sus sunt corecte . Realizsazdun model shrctural denumit modelul mozaic fluid E. Glohloase C. Citoplasma clror celule prezintil prelungiri de tipul pseudopodelor? A. Realizeaziun model stnrctural denumit modelul mozaic fluid 5.

Sunt reprezentate prin granule de substanfa de rezew6. Care dinhe urmitoarele enunguri caracterizeazdfuncfiile ribozomilor? A. Au caracter permanent B. Carc dintre urmitoarele afirmatii caractenzeazAreticulul endoplasmatic neted? A. Sediul fosforil[rii oxidative C. Care dintre urmitoarele structuri reprezintii corpusculi de legaturi ce solidarizeaz5. Desmozomii D. Celulelor epiteliului tubilor renali E. Ribozomii 9. Digerarea fragmentelor celulare E. Mitocondri E. Este situat in apropierea nucleului C. Repre zint5-un sistem canalicular D. Leucocitelor D. Centrozom este reprezentat de: 10.7. Toate variantele de mai sus sunt corecte 8.Celulelor epiteliului mucoasei intestinale C. in func1ie de num[rul de nuclei pe care ii confine fibra muscular[ striati este o celuli: A. Care dinfre urmItoarele entrnfuri cu privire la incluziunile citoplasmatice este fals? A. Anucleatl B. Aparatul Golgi C. Cilii E. C. Mononucleatli D. Reticulul endoplasmatic B. Citoplasma cdror celule prezintil prelungiri de tipul cililor? A. Realizeaz[ fosforilarea oxidativl 3. Sediul sintezei proteice I . Pseudopodele B. Strnt reprezentate de produpi de secrefie D. Sunt reprezentate de pigmenfi E. Microvilii C. Binucleatii C. Celulelor epiteliului mucoasei naheei B.Lizozomi D. Este format din centrioli E. Sediul fosoforildrii oxidative cu eliberare de energie A. Diviziunea celularl D. Sistem circulator intracitoplasmatic B. Au caracter temporar I l. Polinucleatit E. celulele epiteliale? A. Este format din corpusculi sferici B. Toate variantele de mai sus sunt corecte 12.

Hormonii steroizi B.Sfut€za de proteine E Excrcfia unor substanfe celulare are rol I f+ Cmozomul A thbolismul Au rol important in metabolismul glicogenului B. Digerd substanfe gi particule caxe pltnmd in celulI A 18.C-u€ dintre urmitoarele enunluri caracteri zeazd mitocondriile? A Mononucleate in funcfie de numdml de nuclei pe care ii confin hepatocitele sunt celule: B. Confine material genetic C. Confin ribonucleoproteine D. Controleazd metabolismul celular D. Anucleate D.Polinucleate C. Transporhrl pasiv B. Care dinhe urmtrtoarele molecule nu poate traversa membrana celulartr prin difuziune? A. Sc manifestil in timpul diviziunii celulare C. Etanolul C. Binucleate E. Are rolul de a coordona procesele biologice celulare firndamentale B. Difuziunea facilitate D. Transportul activ C.ffiviziunea celulari c Digprarea substanfelor gi particulelor care pitrund in celul[ D. Glucoza E.Toate variantele de mai sus sunt corecte lT. Transmite informafia geneticl E. Dig€r[ substanfe gi particule care p[trund in celulI D. CO2 . Confin enzime hidrolitice E. Este situat intotdeauna cenhal 19. Care dintre urmitoarele forme de transport fiansmembranar necesitil cheltuiala energetic6? A. Difuziunea E. Osmoza 20. A 5.R€prezintl sediul sintezei proteice E" Reprezinte sediul fosforilirii oxidative 16.Care dinfre urmitoarele enun{uri cu privire lizozomi este fals? Sunt corpusculi sferici B. Ureea D. Care dinhe urmtrtoarele enunluri legate de nucleul celular este fals? A. Sunt rispindifi in inteaga hialoplasmi C.in: glicogenului B.

Are o valoarea medie de -65 mV pin[ la -85 mV B. Valoarea sa se datoreazdpompei NA +/ K + 27. Fagocitozf D. Cu ajutorul pompei NA +/ K + 23. Carc dinhe urm[toarele enunfuri caracterizeazd transportul activ transmembranar? A. Se datorcazilinactivlrii canalelor pentnr Na+ E. Endocitozd 24. Asigurn deplasarea moleculelor conform gradientului de concentrafie C. Cu ajutorul hidrolizei directe a ATP-ului D. Are valoare apropiatil de cea a a potenfialului de echilibru pentru Na+ E. Carcdintre urmitoarele enunfuri cu privire la potenfialul membranar de repaus este fals? A. Asiguri deplasaxea moleculelor impotriva gradientelor lor de concentrafie E. Transportului activ primar B. Pinocitozei 25. Osmoza C. Endocitozei E. Are valoare apropiatil de cea a a potentialului de echilibru pentnr K+ D. Cuprinde o porgiune din panta descendentil a potenfialului de acliune 6 . Care dintre urmdtoarele enunfuri cu privire la exocitozi este adevirat? A. Se desfdgoar[ ffuA consum de energie D. impotriva gradientelor de concentrafie B. Materialul extracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membranei celulare E. Pe parcursul s6u nu se poate obline un nou potenfial de acfiune B. Materialul intracelular este captat in vezicule formate prin invaginarea membranei celulare C. Carc dinfre urmtrtoarele afirmafii cu privire la perioada refractar[ absolutll este falsi? A. Exocitozei C.a reprezintil o formi particulard a : A. in cazul difuziunii facilitate moleculele se deplaseazi: A. Pinocitozd E. Depinde de permeabilitatea membranei penhr diferitele tipuri de ioni C. Care dintre urmltoarele denumiri nu reprezinti o forml de transport celular vezicular? A. Transportului activ secundar D. Conform grandientului de concentrafie E.21. Materialul intracelular este captat in vezicule caxe vor fuziona cu membrana celularl B. Cuprinde panta ascendentil a potenfialului de acfiune C. Cuprinde in totalitate panta descendentil a potenfialului de acfiune D. Formele sale particulare surt reprezentate de fagocitod gi pinocitozd 26. Cu consum de energie furnizatil de ATP C. Exocitoza B. Reprezintfo form[ particulari de transport vezicular B. Determinl rispdndirea uniformi a moleculelor intr-un volum de gaz sau solufie 22. Materialul exfiacelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celularl D. Fagocitor.

Celulele sangvine 2. lesutul cartilaginos hialin se gdsepte in: A. Interiorul oaselor late B. Se datoreazdactivtrrii canalelor pentru Na+ D.150-200p 34.20-301t 4.Celulele cartilaginoase 33.Fusiformd 2.Globuloasi 32.2. Discurile intervetebrale D. Meniscurile articulare E. Care dintre urmltoarele stnrctwi reprezintii componente principale ale celulei: l.Cubici 3.5 . Citoplasma 4.Celulele adipoase au form6: l. Pe parcursul siu se poate inifia un al doilea potenfial de acfiune E. Interiorul oaselor late COMPLEMENT GRUPAT: 3l.Stelatil 4. Dimensiunea ovulului este de: . fesutul de tip haversian se gdsegte in : A. Aceasta cuprinde o porfiune din panta ascendentii a potenfialului de acfiune B. Aceasta cuprinde in totalitate panta descendenti a potenfialului de acfiune 29. Cartilaje costale 30. Meniscurile articulare C.Celulele adipoase 4.7 3.28. Care dintre urmdtoarele afirmafii cu privire la perioada refractarii absolutit este adeviratii? A. Nucleul 3.Ovulul 3. Organitele celulare . Pe parcursul siu nu se poate obgine un nou potenfial de acfiune C.Carc dintre urmdtoarele celule au formtr cubici: l. Membrana celulard 2. Interiorul oaselor scurte D. Epiglotn C. Diafizele oaselor lungi E.l5 cm 1. 51t. 2. Pavilionul nrechii B.

Reprezinthpartea structurati a citoplasmei 3. Care dintre urmltoarele afirmafii cu privire la Aparatul Golgi sunt false? l. Are funcfia de sistem circulator intracitoplasmatic 2. Care dinfie urmitoarele afirmafii cu privire la mitocondrii sunt adevirate? 1. Este rcprezentatfde organitele celulare 4. Leucocitelor 3. Este alcituitii in principal din fosfolipide gi proteine 3. Carc dintre urmltoarele enunturi cu privire la neurofibrile surt adevlrate? 1. in funcfie de numlrul de nuclei pe care ii confine hematia adultl este o celul[: l. Celulelor epiteliului mucoasei intestinale 2. Reticulul endoplasmatic neted se saractenzeazdprin: l. ReprezintLo refea care se intinde in dendridele neuronului 4. Este sediul sintezei proteice 37.35. Care dintre urmltoarele enunfuri cu privire la hialoplasma sunt adevirate? 1.Au un perete cu stuctura trilaminari 3. Are rol in diviziunea celularl 39. Reprezintilo refea care se intinde in citoplasma newonului 2. Are rol in sinteza de proteine 4. Care dinfie urmiltoarele afirmafii caracterizeazdmembrana celular[? l. Repre zintfr partea nestructuratii a citoplasmei 38. Celulelor epiteliului mucoasei naheei 42. Este situat in apropierea nucleului 2. Citoplasma clror celule prezintiprelungiri de tipul microvililor? 1. Componenta fosfolipidici a membranei este cea care rcalizeazl funcliile sale specializate 4.$i macrovezicule 4. Reprezintdun sistem membranar format din micro.Polinucleatil 3.Au formi oval[ sau rotundi 40.Anucleati ' 41. Componenta proteic[ a membranei este cea care realizeazd funcfiile sale specializate 36. Celulelor epiteliului tubilor renali 4. Este situat in zona ceea mai activd a citoplasmei 3. Este reprezentatil de organitele specifice 2.Sunt formate din doi centrioli citindrici 4. Are rol in metabolismul glicogenului 3.Mononucleati 4. Este alcituitii in principal din glucide 2. Formeazi ergastoplasma 2. ReprezintLo refea care se intinde in axoplasma neuronului 3. Repre zintLelemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare .Binucleattr 2.

Osmoza 4. Este situat pe suprafala interni a peretelui membranos 45. Este situat pe suprafala externd a peretelui membranos 4.g:iunea facilitati 3. Transportul activ 46. Se desfdgoarl cu consum de energie furnizat[ de ATp 4. Mecanismele implicate in transporhrl transmembranar caxe nu necesit[ prezenfa unor proteine transportatoare sunt? l. Se desfdgoari cu consum de energie furnizatit de ATp 4. Osmoza 4. Nu prezintd ribozomi 3. Reprezintil o form[ diferenfiatii a RE 2.43. Nu necesiti consum de energie 49. Sunt echivalenfi ai ergastoplasmei pentnr celulele nervoase l. Difuziunea facilitatii 48. Cromozomii sunt alcituili din: l. Nu necesittr consum de energie 50. DifiEiunea facilitatit .Difi. PinocitozA 4. Care dintre urmitoarele afirmafii caracteri zeazA. Formele particulare de endocitozisunt reprezentate de : l. Difuziunea 2. ADN 4. Aceasta presupune deplasarea moleculeor conform gradientului de concentralie 3.corpii Nissl? Sunt numili gi corpii tigroizi 2. Fagocitozd. Au rol in digerarea substanfelor gi particulelor care pltrund in celul6 3. Transportul activ 3. Ioni de Ca Si Mg 2.Aceasta presupune deplasarea moleculeor impotriva gradientului de concenfrafie 2. Proteine histonice 47. Exocitoztr 3. 2. Asigur[ deplasarea moleculelor conform gradientului lor de concenhafil 3. AsiSure deplasarea moleculelor impotriva gradientului lor de concentrafie 2. Difuziunea z. Carc dinfie urmitoarele afirmafii definesc transporhrl activ celular? l. Care dinfte urmltoarele enunfiri caracteri zeazAdifuziunea facilitatil? l. Are rol in diviziunea celulari 44. Mecanismele implicate in hansportul transmembranar care necesitii prezenfa unor proteine transportatoare sunt: l. ARN cromozomal 3. Reticulul endoplasmatic rugos se caracteri zeazLprin: l. 4.

Iegirii K+ din celull . Care dinfie urmitoarele afirmafii cu privire la stimulii cu intensitate inferioar[ pragului( subliminari) sunt adevdrate? l. ReprezintLo modificare a temporar[ a potenfialului de membran[ 4. Mecanismele de producere . Reprezirftt fo4a care trebuie aplicati pentru a preveni osmoza 2. in cadrul acesteia materialul intracelular este captat gi transferat extracelular 2. Iegirii Na+ din celuli 2. Materialul extracelular este captat gi fansferat intracelular 55. Foda care trebuie aplicati pentru a preveni osmoza se ntrmegte presiune osmoticl l. Fagocitozdreprezintil o form[ particularI a sa 2.51.Yeziculele se vor forma prin invaginarea membranei 54. Pentnr a se realiza membrana trebuie sa fie mai permeabili pentru moleculele de solvent decit pentru cele de solvit 3. Reprezintdo modificare pennanentii a potenfialului de membrand 56. Pinocitozareprezinti o formi particulari a sa 4. aspectul gi durata potenfialului de acfiune sunt aceleagi pentru toate tiptrile de celule 3. aspectul gi durata potenfialului de acfiune sunt diferite in funcfie de tipul de celuli 2. ReprezintL fo4a cile trebuie aplicatd pentru a produce osmoza 3.incadrul acesteia materialul extracelular este captat gi transferat intracelular 3. Acegtia declangeazArur impuls 4.Parfizdescendentii a pofenfialului de acfiune (repolarizarca) se datoreazd: l. Care dintre urmltoarele afirmafii cu privire la osmoz[ sunt adevirate? Pentru a se realiza membrana trebuie sa fie mai permeabild pentru moleculele de solvit dec6t pentru cele de solvent 2. Aceasta este invers proporfionali cu num[rul de particule dizolvate in solufie 53. 52. Acegtia nu declanqeaz[ un impuls 5T. Fo4a care trebuie aplicatil pentru a produce osmoza se numegte presiune osmotic[ 4. Infr[rii K+ in celulI 3. Care dinte urm[toarele enunfuri caracterizeazdpotentialul de acfiune? 1. Mecanismele de producere . Materialul intracelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celulard 3. Acegtia nu provoacl depolarizfrre 3. Infr[rii Na+ in celuld 4. Care dintre urmitoarele enunfwi cu privire la exocitozl sunt adevirate? l. Care dinfie urmitoarele enunfuri caracterizeazdpresitrne osmotici? l. Acegtia provoac[ depolutzarca 2. Aceasta este proporfional[ cu num[nrl de particule dizolvate in solufie 4.Yeziculele formate vor fuziona cu membrana celulard 4. Care dintre urm[toarele enunfuri cu privire la endocitozd sunt false? l.

Ovar 3. Pancreas 2. Tunica internl a vaselor sangvine 3. Depolartzarea se datoreazr cregterii permeabilitefi pentru Na+ 4. Epiteliul tralreal 4. tesutul epitelial simplu pavimentos se glsegte ln: l.58. lesutul glandular de tip endocrin folicular se glsegte ln : l. Stnrctura organelor de simf 4. Structura organelor de simf 2. Care dinhe urmitoarele afirmafii in legltwi cu panta ascendentli acfiune sunt adev[rate? 1. Tturica interni a vaselor limfatice a potenfialului de 60. Depolarjizarcase datoreaztr cregterii permeabilitilfii pentru K+ 3. Tiroidtr . Depolanzarcaapaxe inainte de atingerea potenfialului prag 59. Depolizarca apare dupl atingerea potenfialului prag 2.

9 21. 7 15. ll t2 . 9 23.7 8. C ps. Bpg. 6 36. 9 55. 5 33.7 17.8 pg.7 39. B ps.Bps. Epg. D pg.5 3. 8 48. 9 56. B pg. 9 25. 5 32. Dpg. 10 58. E pe. B pg. Epe. Dpg. 9 52. Ape.7 ll.7 18. 9 54. B pg. B pg. 8 20.ll 60. 9 27.8 ps. C ps.8 ps.8 ps.7 42. 9 22. 9 26. 9 49.9 53. 5 35. Ape.7 C pe. D pg. D pg. Dpg. L 31. ll 57.9 50. A pg. C pg.7 38. Epe.D pg. Dpg. C pg. D pg. Apg. 10 29. l0 ll 30.7 10. Cpg. C ps.7 44.7 45. C pg. B ps.nASpUNSURI: Bpg. B pg. 9 51. Cpg.7 43. l0 28.7 13. B pe. 37. B pg.7 7. B pg.6 5. C pe.9 24.7 t2. D pg. C ps.7 19.7 14. Apg.8 47. Dpg.7 9.5 4.Bpg8 46. D pg.6 6.D pg. l0 59. A pg.7 16.Cps. Aps. C pg. D ps. D pg. 5 34.5 2. D pg. Dpg.7 41. Dpg.7 40.

toate rispunsurile sunt corecte t3 . Citoplasma firndamentali nu are urmltoarea caracteristicd: A. celulele foliculare tiroidiene 4.condrocitele E. neuronii bipolari din mucoasa olfactivd C.este bine reprezentat in fibra musculari striati E.CELULA $r TESUTURTLE 2 $ef Lucr.este un sistem de canalicule B.permanente B.Menfionafi care sunt celulele care igi ptrsfieaz[ forma inifiald: A. este prezentil in toate tiptrile de celule C. fibra muscular[ striatit de tip scheletic B.Diferenfierile membranare sunt: A.ovulul B.confine substanfe de rezervd precum glicogenul.Sunt celule de form[ fuziforml urmltoarele celule mai pufin: A. se numegte hialoplasmi B. are rol in sinteza proteinelor specifice 5.Pot avea forme variabile urmitoarele celule mai pufin: A. produgi de secrefie gi pigrnenfi E.temporare C.Reticulul endoplasmatic neted nu are urmdtoarea caracteristica: A. celulele gliale C. este localizatii infte membrana celularii gi membrana nuclearl 3. neutrofilele E.limfocitele B. fibra musculartr neted[ D. rispunsurile A li B surt corecte 2. Vasilica Baugic COMPLEMENT SIMPLU: I . Dr. fibra muscular[ intrafirzaltr 6.osteoclastele D. se prezinti ca un sistem coloidal D. este localizat in apropierea centrului celular C.spermatogonia C. are rol in contacfia muscularl D.intervin in procesele de secrefie de la polul apical E. unele celule conjunctive D.prezente la polul bazal al celulelor epiteliale cilindrice D. neuronii bipolari din retinl E.

are in stnrctura sa un numdr redus de capilare E.toate rtrspunsurile sunt corecte g. are sens antero-posterior l3. este perpendicular pe frturte C. este un epiteliu pluristratificat prismatic B. este planul metameriei corpului E. neurofibrilele pentru fibra muscular[ E. imparte corpul in doui pi4i asimetrice (dorsal[ 9i ventral[) D. prezinti superficial stratul cornos D.timus B. Membrana celulard : A.ia gazelor C. Planul frontal : A. Eergastoplasma pentru nelron C.sunt implicate in diapedeztr C. corpusculii Nissl pentru neuron D. permite trecerea fnrctozei prin mecanism activ E.T. miofibrilele penfiu neuron B.ganglionul spiral Corti E.fesutul conjunctiv ale cdnri fibre sunt dispuse in relea se gase$te in: A. ganglionii bazali 1 : l.adventicea tubului digestiv C.Pseudopodele: A. trece prin orul sagital gi transversal B.sunt emise de celulele care fagociteazL D. nici o afirmafie nu este corectJi S.toate rispunsurile sunt corecte E.este impermeabild pentru substanfele hidrosolubile 12.retin[ D.la formarea lor participi gi citoplasma celulard l0. este traversatil de glucozdcuajutorul proteinelor transportoare D. adventicea vaselor de sange D.Epidermul: A. nu este inervat .Menfionafi din enumerarea de mai jos care sunt organitele specifice: A. blocheazd difilr.areolele osului spongios E.ganglionul vestibular Scarpa C.mucoasa olfactivi B. confine corpusculi Ruffini pentru sensibilitatea termic[ C.Neuronii bipolari nu se gdsesc in A.sunt diferenfieri ale membranei celulare B. permite pasajul ionic liber B.

$f*iunea poate fi facititatl dace folosegte un fiansportor consumator de energii E. este dispus cenfial in fibrele musculare extrafusale E.in cadrul fesuturilor conjunctive moi: fesutul elastic este localizatintunica medie a capilareloisanguine !.epidermul C. are formd turtitii in hematiile adulteC.scurtarea microfilaurentelor de actini pi miozini D.e obligatorii E.este caracteristic[ moleculelor gi ionilor anati infi-o solugie C.epiteliul canalelor de excrefie ale glandelor exocrine E.epiteliul mucoasei bucale B. este lobat in cele mai mari elemente figurate D. au o membran[ interni pliatii D. diminuarea lungimii discului intunecat B.Potenfialul de acfiune: A.Din categoria epiteliilor pluristratificate nu fac parte: A. epiteliul respirator lg.Difuziunea are urmItoarele caracteristici mai pufin: A. confin enzime hidrolitice B. direct energia necesarI diferitelor procese E.to timpul conhacfiei fibrei musculare scheletice se produce: A. este dispus excentric in neuronii somatici l8. sunt localizate intotdeauna lflngI nucleu l6. nu este un rtrspuns de tip .apropierea membrane lor Z E.are doutr faz.difuzirurea fructozei este pasiv[ 20.Mitocondriile: A. glisarea miofibrilelor unele faf6 de altele l5.epiteliul de tranzdie D.se datoreazil unor curenfi electrici care apar la trecerea ionilor prin canale membanare specifice care se inchid sau deschid in firnciie de valoarea potenfialului de membran[ c.tot sau nimic" t5 . lesutul elastic intrd in stucttna ftompei lui Eustachio l T.reprezintil o modificare permanentl a potenfialului de membranl B. fesutul reticulat intr6 in structua maduvei spin[rii E. alurgirea sarcomerului c.este generat de valoarea potenfialului de membranI D. reprezirtt sediul carboxilirii oxidative C.. fesutul conjunctiv lax formeazi parenchimul secretor al glandelor B. A. fesutut conjunctiv dens (fibros) intrtr in structura tendoanetorii aponewo zelor D. este dispus excentric in celulele adipoase B.presupune rtrsp&rdirea uniform[ a moleculelor inh-un volum dat de gaz sau solufie P.este un mecanism pasiv care nu utilizeazl proteine transportoare B.Nucleul celular: f. furnizeazd.l4.

intr6 in structua mucoasei tubului digestiv Cf 23.prin membrana celularl are urm[toarele caracteristici mai pu]in: 2l.prin difuzime 22. canalele secretorii sunt tapetate de: A. se gdsegte in cdile trinare E. Legatde forma celulelor epitelide se pot face urmdtoarele afirmafii : A.se face cu ajutorul unui transportor consumator de energie B. are in structura sa doar doui rinduri de celule A.din epiteliul pseudosfiatificat au inilfimi egale gi forme identice C.epiteliu pluristratificat psvimentos E.fixarea catonului de Ca** se face in partea centrald a proteinei transportoare C. are acelagi grafic pentru toate celulele 27 .energia consum atd rcniltii din hidroliza ATP-ului D. in epiderm . poate avea firncfie secretorie E.Jesutul epitelial simplu pavimentos : A. se poate face gi.este format din celule ttrtite C. al fibrei musculare cardiace ventriculare este de 40 ori mai mare dec6t al neuronului C. la suprafaftr sunt celule cubice E.epiteliu simplu pavimentos D.in canalele excretorii ale glandelor salivare.cele din sfiatul generatorbazal sunt cubice sau cilindrice B. celulele de la suprafafa epiteliului sunt pavimentoase D.este un epiteliu pluristratificat C. poate forma gi mucoasa bronhiolelor 25. este un epiteliu pltristratifi cat pavimentos keratinizat C. epiteliu simplu cubic B. al netronului dweaze 0. in stnrctura unui epiteliu se pot g6si 9i celule globulare t6 .poate prezentacili la polul apical D.este un epiteliu simplu D.05 B.se gdsegte in canalele de secrefie ale glandelor B.se g[segte in vezica urinartr D. este un rlspuns de trp "tot sau nimic" D.Potenfialut de acfiune nu rtrspunde urmltoarelor caracteristici: A.este un potenfial proPagat E.intr-o gland[ salivard .se poate face cu ajutorul unei proteine membranare integrale E.Transportul de A. epiteliu pluistratificat cilindric C.se glsegte in structura mucoasiei bucale E. este un 26.Epiteliul de tranzdie nu are urmitoarele caracteristici: A. numai rlspunsurile A qi B sunt corecte 24. Epidermul: epiteliu pluristratificat pavimento s nekerat inizat B.se mai numegte woteliu B.

Cartoplasma: se mai numegte citoplasmi nuclearl B.se gisepte in piramida nazalL E. parietal C.este format din osteoane E. nici o afirmafie nu este corectll t7 . substanfa fundamentali intervine in metabolismul ionilor gi al apei B.numtrnrl de anoni B dupl localizarea netronului C. fibrele conjunctive formeazdo refea cu ochiuri mai mult sau mai pufin regulate D. toate rtrspunsurile sunt corecte 34.Cartilajul hialin: A. 33.fesutul osos spongios sau trabecular se gisegte in urmltoarele oase mai pufin: A.sunt celule gigant multinucleate B.electronomicroscopic are o shrctrnl omogeni C.pot avea form[ piriform[ E.formeazd epifrzele metacarpienelor in pdrtea lor centrald B.nu confine fibre de colagen C.confine subsftatul bichimic al materialului ereditar D.r cdt gi in fesutul reticulat E.28.oasele metacarpiene E.fesutul osos compact: A.au rol in faza finalI a osteogenezei formdnd osul primar D.numInrl de prelungiri ce emerg din pericarion E.numtrrul de nuclei D.claviculi B. numai afirmafiile A qi C sunt adevarate A.Osteoclastele: A.Forma neuronului depinde de: A.confine maduva rogie hematogeni la adult D.oasele carpiene D. in fesutul conjunctiv: A. celulele conjunctive intervin in secrefia matricei conjunctive C.formeazd.toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate E.se gisegte in pavilionul rnechii D. nici o afirmafie nu este corectil 3l.este model pentru osificarea de membrand (desmall) B. toate afirmafiile sunt corecte 30.sunt localizate in matricea osoasi a osului compact C. sunt celule epiteliale 32. fibrele de reticulintr se gisesc at6t in fesutul conjunctiv la. canalul diafizar la fdt C. toate afirmafiile de mai sus surt adevarate 29.

toate afirmaliile sunt corecte 4O. structtna endocardului B. la nivelul lui proiecteazdstomacul gi lobul st6ng hepatic C. toate afirmafiile sunt corecte 36.cili B.celule de susfinere de form[ cubic[ B. Epigastrul: A.microvili E.Organul lui Corti este alcituit din : A. cul-2 nucleoli B.foifa externl a capsulei Bowman D.este numit gi planul metameriei corpului E.pseudopode C.la celulele Schwann nucleul este situat in lungUl ru<onului E. palid colorat D.endoteliul vascular E. se gdsegte la polul apical al celulelor epiteliale cilindrice 3g.el imparte corpul intr-o parte craniall 9i alta caudali D. trace prin axul sagital pi transversal C.este orizontal B. toate afirmafiile sunt corecte 3S. toate rdspunsurile sunt corecte 3 T.35. mucoasa brontriolelor : .nucleul este activ .in legdturi cu nucleul neuronului se pot face urmitoarele afirmafii: A. baza evazatA se glsegte la partea inferioari E.neuronii somatici au un nucleu dispus central. este delimitat inferior de un plan orizontal ce fiece sub ultima pereche de coaste false B.Epiteliul simplu cubic este prezent in A.neuronii vegetativi pot avea 2 sau mai mulfi nuclei C.celule de susfinere cilindrice D.ansa Henle C.flageli D.celule de susfinere pavimentoase E.Planul transversal : A.celule senzoriale de form[ piriforml C.Platoul striat este format din: A. are forml triunghiulard D.

este prezent in toate celulele organismului 4S.sunt alcltuifi din canalicule cu micro pi macrovezicule 4.se dispun intre celulele conjunctive 2.celule gliale 4.pate fi situat in apropierea nucleului 3.pseudopodele : 3.sintetizeaztr proteine de export daci sunt liberi 3.infia ln stnrctura corpusculilor Nissl 19 .limfocite B 4T.osteoclaste : 3. organit celular comun este implicat in: I .COMPLEMENT GRUPAT: 4l. dasd sunt atagafi de RER 2.intervine in sinteza de proteine 43.confin enzime hidrolitice 4.Dintre prelungirile citoplasmatice acoperite de plasmalemi menfionim l.se mai numegte centtr celular Z.cilii 45.sintetizeazlproteine stnrcturale proprii .prezintil ribozomi pe suprafala citomembranelor canaliculare 3.se prezint[ ca un sistem circulator inhacitoplasmatic Z.Ergastoplasma: l.solidari zeazd celulele inhe ele 44.sunt situafi ln apropierea nucleului 2.formeaz[ corpusculi Nissl la nivelul neuronului 4.R.pot fi prezenfi la polul apical al celulelor epiteliale secretoare 3.Desmozomii: l.au rol de absorbfie 4.E.stntezade energie 3.Centrozomul: l.Ribozomii( corpusculii Palade) : l.eliberarea gi captarea de 4.centriolii 4.neufiofile 2.c.lipsesc in celula nervoasi care nu se divide 46.onfracfie C** 42.Dictiozomii: l.metabolismul glicogenului 2.desmozomii 2.Lizozomii surt mai bine dezvoltali ln l.are in stnrcttna lui centrosferl 4.sunt corpusculi de legatw[ lnfte celulele epiteliale 3.

Nucleul celular : l.determinl 4.este unis in celula muscular6 striat[ somaticl 4.pot forma canale ionice 4.este in relafie de inversi propo4ionalitate cu labilitatea 2. frtrctozase absoarbe la polul apical al enterocitelor prin difuziune facilitatil .determini .determini 3.lipsegte la celulele eucariote gi e prezent la procariote Z.t in mod normal 4.Mitocondriile: l.49.locul de conexiune al moleculei ce urmeazi sa fie transportattr se afll la mijlocul subunitifilor formatoare care privesc fafn in fafd gi care formeaz6 trn "V" cu deschiderea la exterior 3.sunt rotunde sau ovale raspdndite in intreaga citoplasmd 3.este alcituit predominant din celule.este o varietate de fesut conjunctiv 2.carioplasma este o solufie coloidali cu aspect omogen Difuziunea facilitati: l.este intervalul de timp pe parcursul ctrnria este dificil de obfinut un potenfial de acfiune 5 55. S2.Stimulul I determini 2. Perioada refr actari se caracte nz.sunt proteine integrale transmembranaxe 2 .combate termoliza 20 .eazL prin : l.au membrana dubl6 2.moleculele se transport[ in sens opus gradientului de concentrafie 4. spre deosebire de celelalte hexoze care se absorb activ 5 I.se realizeazdcu ajutorul unor proteine transmembranare transportatoare 3.ceaabsolutd este alcituitii din panti ascendentii a potenfialului de acfiune pi o porfitxre din cea descendentil gi se datoreazl inactivarii canalelor ionice voltaj dependente pentru Na+ 3. prag: depo larrzarca membranei celulare deschiderea canalelor ionice de Na* voltaj dependente un inflrur de Na* este mai mare decat eflu de K* voltaj dependente deschiderea canalelor de K 4.se pot numi pompe ionice 53.fesutul adipos: l.Poate fi relativ[ dar potenfialul de acfiune care apare va avea o pantii ascendenti mai mica gi o amplitudine mai redusl decf.denumite adipocite 3.sunt sediul fosforilIrii oxidative cu eliberare de energie 50.este o formi de transport activ care se face fdri consum de energie 2.Proteinele transportatoare utilizate at6t in transportul activ cdt gi cel pasiv: l.pate prezentarnrul sau mai mulli nucleoli 3. in interior se gisegte matricea mitocondriali 4.este localizat in hipoderm 4.

!esutul conjunctiv dens(fibros) : l. Osmoz.formeazi dura mater 4.este alcdtuit predominant din componenta fibrilard 3.servegte drept model pentnr osificarea de membrani (desmal[) 57.creeazlo distribufie inegali de sarcini pozitive de o parte gi de alta amembranei celulare 3.se afla in relafie de directii proporfionalitate cu labilitatea 59. S.Perioada refractarl: l.are acelaqi aspect pentru toate celulele 2.care va infra in celule prin canale voltaj dependente 4.Panta ascendentll a potenfialului de acfiune: l.presupune deplasarea solventului dintr-un compartimentin altul 3.raportul de transport este 3K+ la 2 Na+ 60.se datoreazAinactivarii canalelor pentnr Na+ 4.l l.se datorcazd.Pompa de Na*: l.Na+ din celuli 4. poate fi absolutS" pe parcursul careia nu se poate obline un nou potenfial de acfiune 2. crepterii permeabiliAfii membranei pentru Na+ .necesitil o membrand semipermeabild care separd 2 compartimente intre ele 2. prezenfa stimulului.se datorcazl iegirii din celuld a cationului de K+ prin canale speciale care se deschid in .pentru a putea fi prevenittr este necesari o presiune osmoticd 4..56.ceaabsolutil este alcituita din pant[ ascendentd a potenfialului de acfiune gi o porfiune din pantil ascendentii 5 3.reintroduce in celula K+ difuzat la exterior gi expulzeazd. are aceeagi amplitudine penfiu toate celulele 3.este localizat in partea profirndl a dermului pielii 2.este caracteristici gazelor 2l .este utilizatii de transporhrl activ cu cotansportor 2.

D 15. C 8.D 4. B 2l. E 56.8 27.8 25. E 41.E 7.E 9.E 31. 36. C 45. c 13. c 52. D 19.8 50.Rtrspunsuri: 2. D 39.E 22. 48. 20.E D E E 3.8 30.8 53. C 12. c 16.A 5. A 46. 35. 34. A A 47. A 59. 22 . A 28. A 18. B 29. E 37. E 40. D 49.A 6. A 24. C 14. D A 60. C 44. E 54. E 5s. 33. E 57.8 26. E 42.8 58. C 17. A E 32.8 23.8 38. E c 5r. E 11.E l.D 10.E 43.

C. Aria premotorie. La om ramurile nervilor spinali formeaz[ plexuri in urmatoarele regiuni cu excepfia: A. Jumdtatea anterio afi. B. Olfactiva.SISTEMUL NERVOS 1 $ef Lucr. B. Jumitatea anterio ard acornului lateral. Cornul anterior D. Toracica. Dr. Proprioceptiva de confiol a miscarii. E. Substanta neagra. Una din A. Pe rlddcina posterioari a nennrlui spinal. 2. Pe r6ddcina anterioari a nennrlui sprnal. B. Cervicali. D. in substanfa albtr a milduvei. C. . Jumdtatea posterioar[ a cornului lateral. 4. C. A*onlt ganglionilor spinali fac sinapsa nn: A. B. Nucleii olivari. B. Sacrala. 3. corpul neuronilor somatomotori este situat in: A.Eugen Tarfa Arsene COMPLEMENT TJNIC: l. D. Jumitatea posterioartr a cordonului lateral. acordonului lateral. in cordonul lateral trunchiul nervului spinal. C. D. Lombara. I D. In cornul posterior medular. E. E. 5. Formatia reticulata. E. Acustica. C. Tactila grosiera. urmatoltl" regiuni este caracteristica originii fasciculelor piramidale: Talamusul confine neuroni dp releu pentru calea: A. Vizuala. E. Coccigiana. Nucleii baali.

Paleocortex. Bulb pi punte. Participa la formarea sistemului limbic una din urmatoarele structuri: A. Cortexul occipital. C. X. responsabili de secrefia salivard A. Excitalia gi inhibilia corticala au urmdtoarele caracteristici: A. VI. D. Tractul olfactiv. Neocortex. Sistemul limbic face parte din: A. B. B. Paleocerebel. Coliculii cvadrigemeni inferiori sunt statie neuronala pe calea: A. D. 12. D. Numai in mezencefal. 24 . B. Sunt procese pasive. E.7. C. V. E. Cerebelul. D. Se concentreazain zone limitate. Gustativi. Lobul occipital. E. E. B. VII. Aiaauditivi se gdsegte in: A. IX. Pentru sensibilitatea dureroastr a felei primul neuron se afllin ganglionul de pe traiectul nervului cranian: A. Girusul hipocampic. Sunt procese imobile. D. 8. l. C. B. Se produc la nivel medular. C. E. Nucleii vegetativi ai tnrnchiului cerebral. 10. Hipotalamus. Trunchiul cerebral. Girusul temporal superior. Acustic6. E. Numai in punte. Olfactivi. 13. Kinestezica. Metatalamusul. C. C. D. B. Nu iradiaza. Piciorul ginrsului postcentral. Numai in bulb. I Punte gi mezencefal. D. se afl6in: E. B. Neocerebel. Vizual6. 9. Paleocortex. c.

D. Dureroase. E. VII. C. B. Inerveaza muschiul ocular drept extern. D. E. Coordoneazli activitatea secretorie a hipofizei anterioare. Interoceptive. B. E. in reglarea metabolismului intermediar intervine: A. In traiectul sau este situat superior de lama cvadrigemina. Talamusul. 18- C. Deutoneuronul caii vegetative a secretiei parotidiene. B. IX. 16. Diencefalul in intregime. E. E. XII. Deutoneuronul caii gustative. B. D. D. Deutoneuronul caii olfactive.ln santul preolivar descriem originea aparenta a nervilor cranieni: A. este situat in: medial. 15. Epifiza. XI. Proprioceptive. 17. Este centru de integrare vegetativd. C. Este un nery senzitiv. Are originea reala in punte. Termice. Tactile. 20. Metatalamusuh E. Nucleii de releu ai talamusului. Nervul trohlear: A. Este centnr al reflexelor olfactivo-somatice. X. Al heilea neuron al clii optice A.14. Corpul geniculat B. Corpul geniculat medial: C. Hipotalamusul. Corpul geniculat lateral. Coliculii cvadrigeminali superiori. E. B. Secreti hormoni ce se depoziteazdin hipofiza posterioarl. Nucleul tractului solitar reprezinta: A. Protoneuronul caii motilitatii oculare. Este releu pe calea auditivI. D. 19. C. C. 25 . Protoneuronul caii tactile la nivelul fetei. Epitalamusul. D. A. C. D. Cerebelul primegte aferenfe: A. B. Are originea aparenta pe fata posterio ara atrunchiului cerebral.

Diviziune. C. Reticulul endoplasmatic. Extirparea cerebelului duce la cresterea tonusului muscular. Elaborarea produgilor de secrefie. D. D. Producerea de energie celularI. E. B. C. 23. D. Cornul lateral. Corticali. Cornul anterior medular. Bulbari. Netnofibrilele. Cordonul posterior medular. B. E. C. B. C.2I . C. Sunt caracteristice cerebelului urmatoarele: A. 24. Mitocondrille. 26 . E. E. Transportul mediatorilor chimici. Bulb. B. Este legat de bulb prin pedunculi cerebrali. Deutoneuronul clii simtului pozitiei si al miscarii in spatiu se afl[ in: A. Coarnele posterioare. Axon. Substanfa reticularl medulartr 26. C. Dendrite. Arhicerebelul apartine lobului anterior. Corp celular. Sunt organite specifice netronului: A. Incltrziunile lipidice. Pedunculii cerebelosi mijlocii contin fibre eferente. Comistra cenugie. B. C. Neuronul nu prezintil organite celulare cu rol in: A. E. D. Pedunculii cerebelosi superiori fac legatura cu mezencefalul. Lizozomii. Nici un rdspuns nu este corect. B. 2T. B. 25.Motilitatea voluntar[ este declangatil de centri motori: A. Cornul posterior medular. Cordoanele anterioare. Fasciculul piramidal direct se giseste in: A. inalcituirea neuronului intrd: A. Organite celulare specifice. E. Toate de mai sus. E. D. Medulari. D. Susfinere. D. 22. Cordoanele laterale. Subcorticali.

calea extrapiramidali curpinde urmitoarele fascicule: A. Originea reala a nennrlui V. V. Cornul lateral medular. nervului X se A. Gracilis 31. Corticonuclear. Fibre preganglionare amielinice 32. B. E. urmltorilor nervi cranieni: E. Fibre preganglionare mielinice. Cornul anterior medular. E. B. C. VII. C. B. Cordonul posterior medular. B. Fibre postganglionare amielinice. IV. 29. E. Corpi stiafi. nervului IX. E. Ramura comunicanta cenusie a nervilor spinali contine: A. D. Fibre viscerosenzitive. D. B.2t. Cordonul lateral medular. D. C. Coliculii cvadrigemeni. B. C. 30. VI. Cordonul anterior medular. D. La nivelul fetei anterioare a bulbului descriem: A. E. trigeminal. Santul preolivar C. tn bulb se afl6 nucleii motori ai A. Cornul anterior medular. D. Cornul lateral medular. Corti. 33. Pedunculii cerebrali. Cordonul anterior medular. Ganglionul Ganglionul Ganglionul Ganglionul Ganglionul 27 . D. Cordonul posterior medular. Protoneuronul gaseste in: caii gusAtive al carei teritoriu il descriem in 213 antsnoare ale limbii geniculat. Neuronul inferior al cailor piramidale poate fi situat in: A. E. Caile motricitatii fac sinapsI in: A. Spinocerebelos dorsal. D.X 34. C. Spinobulbar. Fibre somatomotorii. Spinotalamic anterior. C. Cornul posterior medular. B.

Sistemul nervos vegetativ simpatic are urmatoarele efecte ixupra glandelor: A. C. Drept inferior. Vil. Lanturile simpatice paravertebrale. Pe fatabazala a emisferelor cerebrale apare unul din santurile: A. Zonasacrala a maduvei spinarii. XI. Corticale superioare. E. B. Creste secretia apoasa salivara 40. Stimularea simpaticului. Drept extern. D. B. D. Punte. Drept superior. D. l. 28 . C. D. Santul central. Oblic superior 37 . Originea fibrelor preganglionare simpatice se pot afla in: A. Santul calcarin 33. X. Olfactive. E. Ganglionii C. Scade secretia lacrimala. E. Nervul IV pune in acfiune urrnitorul mugchi al globului ocular. 3. intramurali . Scade secretia medulosuprarenalei .35. Scade secretia sudoripara. A. Contacfia mugchilor circulari ai irisului. Santul parieto-occipital E. E. Creste secretia intestinala. C. C. Endocrine. Drept intern. B. 4. D. Vizuale. XII. Contracfia mugchilor radiari ai irisului. III 36. B. Santul colateral. 2. Santul corpului calos. C. D. Auditive COMPLEMENT GRUPAT: 4I. B. Unul din nervii cranieni este mixt: A. E. Hipotalamusul este un centru important pentnr reglarea functiilor: A. 7-onatoracica a maduvei spinarii 39. B. Midri a?a se rcalizeazdprin: Stimularea parasimpaticului.

l. 44. Senzatiile gustative in 213 anterioare ale limbii. Nerrnrl oculomotor inerv eazdmugchii globului ocular: 2. Substanfa reticulattl a trunchiului cerebral. 49. 47. Drept intern. 3. asigur6: Sensibilitatea gustativI. 29 . Fasciculul spinocerebelos dorsal. 2. 45. 48. VIil. Fascicolul spinocerebelos direct. l. Fasciculul spinotalamic anterior. se gaseste deutoneuronul urmltorilor nervi cranieni: VL VII 2. Activitatea musculaturii faringelui. l. l. l. l. Cortexul cerebral. 43. Fasciculul spinocerebelos ventral. 4. 3. 46. 3. 2. 4. 4.V I. 4. 3. 2. Piramidal direct. Nervul IX controleazil: 2. Nervul 2. Secrefia glandelor sublingrrale. Secretia glandelor parotide. VII. Scade secretia exocrina pancreatica. 4. Stimuleaza confiactia splinei. 3. l. Seuefia glandelor lacrimale. Seuetia glandelor lacrimale. Fasciculele care igi incrucigeaz[ fibrele sunt: Spinocerebelos lncrucigat. Drept extern. 4.A.lnpunte 3. Stimuleaza secretia glandelor gashice. 4. se afl[ in: Trunchiul cerebral. Muschiul dilatator pupilar. 3. Oblic superior. Piramidal incrucigat. Activitatea musculaturii laringelui. Care dinfie urm[toarele fascicule ale clilor asecendente se incrucigeaz[ in miduvi: Fasciculul spinotalamic lateral. Sistemul nervos vegetativ simpatic prezinta urmatoarele efecte la nivelul glandelor anexe tubului digestiv: Inhiba glicogenoliza hepatica. Miduva spindrii Neuonii de origine ai ciilor exbapiramidale 2. 4. 3.

Emisferele cerebrale. 2. Secrefie exocrina pancreatica scazuta' l. 3. Olivospinal. Cerebelul. Mlduva sPindrii. 2. 3. Girusul Postcentral. Ganglionul sPinal. 54. Care din urmatoarele segmente ale nevraxului au substanfa cenuqie dispusd la suprafaf[: 2. 4. Rubrospinal. 52. Vestibulospinal. 4. Deutoneuonii segmentului de conducere a analizatorului cutanat se afl6 localizati: La nivelul mezencefalului. 2. 30 . Trunchiul cerebral. La nivelul Punfii. Sensibilitatea proprioceptivi de conhol a miscarii proiecteazd in: 1. Teaca Schwann. 3. Lobul Posterior hiPofizar. Scoarfa cerebeloasa.50. 4. Cortexul lobului floculonodular. Ganglionii bazali. 4. M6duva sPinlrii. 4. Scizua calcarina. in coarnele posterioare ale mlduvei spinlrii. l. Bronhoconsfticfie. 3. 2. Stimularea componentei vegetative a nervului vag are urm[toarele efecte: Contracfia muqchiului vezical. 3. 4. Aria somestezicd secundare (ID. 56. l. Nucleii vestibulari trimit colaterale cltre: l. Tectospinal. 3. La nivelul bulbului. Motoneuronii somatici medulari. Stimularea secretiei gastrice. 53. Cortexul. Talamus. Nucleii trunchiului cerebral pot avea conexiuni cu: 1. Cu motonegronii somatici medulari fac sinapsa fibre din fasciculele: 1. Nucleii motori din mezencefal ai nervilor III 9i IV. 3. 52. 2. 3. 4. Care din urm[toarele formafiuni contin celule gliale: 1. Teaca Henle. 2. Z. 5l . 55. 4. Corpul calos.

l. Tectospinal. Ridicarea pleoapei superioare. 3. 4. 2. 3. Rubrospinal. Nennrl cohlear. se gilsesc ilacturile: Piramidal direct.Crre dintre urmdtoarele acfiuni sunt realizatsde nervi cranieni micpti: 4. Secrefia lacrimald 1. Masticafie. Migcarea limbii. 3. in cordonul anterior 2. l. 4.5t. Nervul vestibular. Indicafi rHrde se afl[ fibre motorii in enumerarea de mai jos: 2. Piramidal incrucipat 3l . Nervul t igernen 60. 59. Nennrl abducens.

D 22. c 15. E 39. C 42. E 51. E 33. B 8. E 18. C 43. C 2t. D 14. A 58. c 13.A 5. B 32 . D 52. D 26. E 37. A 38. A 40.C 9. 44. c 28. A 35. E 54. A 30. B 24. D ll.D 53.D 6. E 25. A 36. E 12. D 29.D 4. D 20. c 17.RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT 41. B 16. c 19. C 60. C 59.D 10. D 21.D 7. B 57. A 49. E 23.D 48. A A A 45. A 56.c 2. D 31.A 3. A 55. C 47. E 34. A 50. C 32. D 46. l.

multipolari. Carmen St[nescu COMPLEMENT UNIC: sistemul neryos sunt adevirate urmitoarele. B. C. piramidali. E. Univ.Este unitatea morfo-funcfional[ a sistemului neryos.SilSTEMUt NERVOS 2 Asist. compartiment mixt.Formi stelatit au neuronii din coarnele anterioare ale miduvei. D. B.Fiecare organ nervos are mai multe funcfii fimdamentale: senzitivi. Dr. in timp ce 2.Organitele specifice de trp corpusculii Nissl se gisesc ln corpul neuronal gi la baza dendritelor. motorii gi psihice. ovalari. D. fusiformi.Despre stnrctua neuonului este adev[rat ctr: A. B. sferici.Dupd forma lor. compartiment motor.Difere in funcfie de forma gi dimensinile lui. sisternul endocrin rcgleazdin principal funcfiile metabolice. C. 33 .Inhe sistemul neryos gi sistemul endocrin exist[ o strAnsd interdependenfl. bipolari.Dupi forml pot fi: stelafi. CReglarea activitifii musculaturii scheletice este rcalizatLde sistemul endocrin. S. cu excepfia: Almpreund cu sistemul endocrin. D.Sistemul neryos asiguri firncfiile de relafie ale organismului.Existit o net[ separare a funcfiilor sistemului neryos ln func1ii senzitive. C. regle azd majoritatea fuircfiilor organismului.Neuroplasma confine doar organite specifice: neurofibrile gi corpusculi Nissl. motorie.Referitor la neuron nu este adevirat c[: A. nervii spinali cu fibre 4. mixtii. ESistemul neryos regleazil activitatea musculaturii gi a glandelor secretorii. ^Despre l. Despre compartimentele fuircfionale ale SNc este adevtrrat ctr: ASistemul neryos este alcituit din SNC reprezentat de encefal gi miduva spin[rii gi respectiv sistem nervos periferic reprezentat de nervi cranieni gi nervi spinali. D.La nivelul encefalului pi miduvei spinlrii mai apare gi funcfia psihicd. acegtia pot fi tmp[rfifi h unipolari. B. ce reprezintil fisrcfii fimdamentale. E.Corpul neuronului este format din neurilemtr ( membrana plasmaticl) gi neuroplasm[ (citoplasma nuc lear[).Neurilema celulei nervoase este groasl $ afe o stuctw[ stict proteic[.Este format din pericarion gi una sau mai multe prelungiri numite dendrite.Fiecare centru neryos poate fi separat in mai multe compartimente fimcfionale: ompartiment senzitiv. E.

Despre sinapsi sunt adevtrrate. sinapsele pot fi chimice. '34 .6. E. D.Excitabilitatea este proprietatsade-a genera un potenfial de acfiune. regenereazil de-a lungul axonului.Proprietitlile electrice ale membranei nu permit depolarizilrearegiunilor adiacente. E.Sinapsele neuro-neuronale pot fi: axo-somatice. ARN 9i ATP. D. electrice sau fizico-chimice.Referitor la al(on este adevdrat c6: A.Referitor la fiziologia neuronului este fals c6: A. C.Despre newoglie este fals c6: A. scurtii gi mai groas6.Au rol de suport. D.Forma gi dimensiunile lor pot fi diferite C. C.Viteza de 1000m/s explici aparifia mai rapidi a unor reflexe. in sinteza de ADN.Potenfialul de acfiune poate sI apari doar in anumite zone ale membranei.La nivelul sinapselor hansmiterea se face intr-un singrr sens. T. B. B.Teaca Schwarur se disprnre in jtrul tecii de mielini pentru a.Teaca Henle este o teacl conjunctivl ce confer[ rezistenfi axonilor neuronilor din SNC.Aparifia rHrui potenfial de acfiune inh-o zond a membranei neuronale.Tipul de conducere de la un nod la altul este numit conducere "saltatorie".O sinapsl este formattr din membrantr presinapticI" fanta sinapticd gi membrani postsinapticI.Aparifia unui potenfial de acfiune intr-un anumit punct al membranei alonale este consecinfa depolarizfurtiproduse de un potenfial de acfiune anterior.sare" unul sau mai multe 1 se noduri. B. I l.Num6nrl lor deplgegte de l0 ori numdnrl neuronilor la mamiferele superioare. B. O. axo-a(onice sau dendrodendritice. D.Sinapsa este o conexiune funcfional[ intre un neuron gi o altit celul[ (nervoasi sau efectoare) E. determini aparilia unui nou potenfial de acfiune in zona vecintr.Potenfialul de acfiune apare la nivelul nodtrilor Ranvier qi .Mielina izoldnd termic. C. B. cu excepfia: A. E. nu pennite conducerea potenfialului de acfiune.Sunt celulele care se divid intens. D.Teaca de mielini din structura sa este produsi de celulele Schwarur pentru tofi neuronii din sistemul neryos.Potentialul de acfiune poate fi condus in orice direcfie. g. de protecfie.Este o prelungire unic[.Celula nervoasi are proprietdlile de excitabilitate si conductibilitate. E. C.Conducerea la nivelul axonilor amielinici: A. D.ali: A.Conducerea la nivelul axonilor mieliniz. axo-dendritice.xonii neuonilor din SNC. C.Conductibilitatea este proprietatea de-a genera un potenfial de acfiune care se propaga $i este condus.Acest tip de conducere permite viteze de 1000m/s .Viteza de conducere este egal6 cu a axonilor mielinizafi.Nu confin neuofibrile gi nici corpusculii Nissl' 8.Dupi mecanism. E. B.Este format din anoplasmd gi aroleml cu rol in propagarea impulsului neryos.. fiofic.Orice potenfial de acfiune nou este un eveniment complet nou care se repetil.

aSunt alcItuite din dou6 celule de dimensiuni diferite.La nivelul lor are loc fransformarea energiei stimulului in impuls nervos. 35 . B-REspunsul reflex este intotdeauna de tip excitator.Arat[roida are o stnrcturl conjunctivl rezistenttr gi produce LCR. B. fantit sinapticd" celuli postsinaptici.De o parte gi de alta aconului medular. dinipre tenlinafia presinaptica spre cea postsinaptictr. l4. l2.Actul reflex este alcdtuit din: receptor. placa motorie. B.lrfq "tigt"l receptorilor sunt celule nervoase sau newoglii. este alipittr de perefii canalului vertebral.sunt: chemoreceptori. indiferent de intensitatea stimulului. E.Limita superioari a miduvei corespunde emergenfei primutui nery spinal Cl. l5. pe care il ocup[ in intregime. E'tn funqie de tipul de energie pe care o prilu" reazA.Despre sinapsele electrice este adevtrrat c6: l3-Referitor la sinapsele chimice. se pare. nu este adevirat cr : ASunt alcituite din terminafie presinaptici. E. C.Conducerea tr fi. E Tgr{nafia presinaptictr confine vezicule cu mediator chimic. E. D. fotoreceptori gi proprioceptori.Despre receptori este adevtrrat c[: A.$ub vertebra LL. nici molecule. nervii lombari formeaztr "coada de cal".Membrana externtr" dura mater. C. l6. spafiul subaratrnoidian.Intre arat[roid[ 9i pia mater se gtrsege un spafiu virtual. D.mdduva se prelungepte cu filum ierminale.Meningele spinale: A. l. E"Prin zonele de rezistenftr elecfricd minim[ nu pot neceirici ioni.Rispund la stimuli prin variafii de potenfial. centru neryos. c-Bazaanatomicd aarcului reflex este actul reflex. D.in dreptul regiunilor cervicaltr gi salrU[ mlduva prezintit dou[ regiuni voluminoase.In funclie de provenienfa stimulului sunt: exteroceptori gi interoceptori (adic6 proprioceptori). c-Fanta sinaptici prezintil receptori pentru mediatorul chimic. D. lT.Se gtrsepte in canalul vertebral. numite intumescenfe. B'Conducereaeste unidirecfionald. miocard. C-Sunt alcdtuite din doui celule alipite in zonele lor de rezistenfi electric6 minim[.sunt doui membrane de protecfie care invelesc m6duva. q. c.Pia mater este o membranl conjunctivo-vascular[ ce aderl la mtrduvtr" p6trunzdnd in tanfuri gi fisui.Mdduva spintrrii: A.Reflexul: A-Este unul din mecanismele fundamentale de funcfionare ale sistemului nervos. unidirecfional[.Este reactia de rispuns a centrilor nervogi la stimularea unei zonereceptoare. P-!*t sinapse intilnite in sistemul nervos vegetativ. acetilcolin4 fiind cel mai rlspendit mediator. efector. PSi*psele electrice sunt int6lnite in sistemul nervos vegetativ.

Despre sensibili tateakinestezici este adevlrat: A. B.Deutoneuronul se afl6 in nucleii gracilis gi cuneat din bulb. B. B. E.Este condusI impreur[ cu sensibilitatea kinestezicl. Ruffini.Proiecfia se afl[ pe scoarfa cerebrali in lobul parietal.l8.Acestea se gdsesc in funiculul anterior al mdduvei. D.Se proiecte azdpe scoarfi in aria somestezicl I din lobul temporal. capsule. D. ) 24.Axonul celui de-al doilea neuron fonneaz[ fiacturile spinocerebelos dorsal 9i spinocerebelos vental. D. C. B.Referitor la sensibilitatea termici 9i dureroasi: A.Aparfine sensibilit{ii exteroceptive .Deutonetronul se afl[ in neuronii senzitivi gi viscerosenzitivi din cornul posterior.Receptorii sunt conectafi cu dendritele protonetronului.Al III-lea neuron se afl[ in talamus sau metatalamus.substanfa cenuqie prezintd in centrul ei comisura cenugie ce confine LCR. E.Utilize azl calea cordoanelor laterale.Referitor la sensibilitatea tactili find este fals: A. Golgi. C.Despre mlduva spinirii este adevlrat c6: A.Se mai numeqte gi sensibilitate epicritici. E. 36 .Substanfa albi este dispusl sub formi de cordoane in care se gdsesc fascicule ascendente. D.Axonii celui de al III-lea neuron proiecteazLlnaria somestezici II.Axonul deutonewonului trece in cordonul anterior opus. descendente gi de asociafie.Receptorii surt corpusculii Meissner.Deutoneuronul se afl6 in cornul anterior al miduvei. 2l. C. alcltuind fascicolul spinotalamic anterior.Receptorii se gdsesc in piele. C.Sensibilitatea proprioceptivl de conftol a migcdrii: A.Receptorii sunt aceeagi ca pentnr sensibilitatea tactiH fin6. D.Receptorii sunt fusuile neuromusculareo corpusculii Meissner 9i Golgi. B. D. Merkel. Sensibilitatea protopatic[ : A. 23.Doar tactul spinocerebelos dorsal ajgnge in cerebel.Substanfa cenugie de la periferie este formatii din corpii neuronali.Este formatl din subStanli cenugie la periferie qi substanf[ alb[ in centru. 22. C.Protoneuronul se afl6 in ganglionul spinal sau cranioo V. E. E.Este condusl prin fiactrnile Goll 9i Flechsig. mugchi.Protoneuronul se afltr in ganglionul spinal.Deutoneuronul se afl[ in bulb. B.Substanfa cenugie are forma literei "H" $i este subdivizathin coame anterioare gi posterioare 20.Este transmisi prin fasciculele gracilis gi cuneat. VI'V[. E. C.

Nervii spinali: A. in regiunea sacrall 5-perechi gi o pe-reche tn regiunea coccigianl.la stimuli mecanici.i$i are originru do* in etaje subcorticale.irru 700000 sunt amielinice. B.Toate ctrile extrapiramidale ajung in nucleii bazali. C'In condilii normale. E.Fascicolul piramidal confine 100000 de fibre. E'Fibrele care se incrucigeaztr la nivllul bulbului formeaz[ decusafia piramidal6 gi nec in cordonul lateral al m6duvei. B'Controleazf motilitatea voluntar[ prin fascicolele piramidal direct gi incrucigat. in I nerechi. 29. 26.conecteazi miduva gi encefalul cu receptorii gi efectorii. 25 . Sistemul exhapiramidal : shioreticulate. iar al III-lea neuron ln talamus. chimici trimiffuid influxuri neryoase interoceptive de tip conptient. E."itta 7 perechi. A.i E-Rftllcina venhalil are pe traiectul ei un ganglion rpind: 37 .Toate fibrele fascicolului piramidal sunt mielinizate.Despre sistemul piramidal este fals: 27 . c'Fibrele fascicolului piramidal sfi[bat talamusuf toate cele fiei etaje ale tsnchiului cerebrat. D'Sistemul exhapiramidal este reprezentat de fascicolele strionigrice. C'in regiunea cervicaltr . .Fascicolul piramidal are originea do* in aria motorie principala. striorubrice gi 30.Calea A'Fascicolul corticospinal lateral are in componenfa sa aproximativ 75%din fibrele sistemului piramidal. ---l D. 28. regiunea lombari D'Au in alcltuirea lor douil rddncini : vinnalil serzitiu[ dorsali motorie.in:* de 25%din fibre se incrucigeaztr la nivelul bulbului. B'Dinhe cele 1000000 de fibre ale fascicolului piramiaat. D'Protoneuronul se gasegteln ganglionul spinal.$unt in numtrr de 3l de perechi. s: B'Receptorii se gisesc in perefii vaselor pi ai organelor sub form6 de terminafii libere sau sorpusculi lamelafi. C'Sistemul piramidal este alcituit din doi netroni: unul cortical de comanda gi unul periferic de execufie. C. !'-{euronul periferic poate fi situat in cornul posterior al mlduvei spin6rii. deutoneuronul in miduv6. ' sistemului piramidal : 1'5i are originea in tortexul cerebral.Despre sensi bi li tatea interoceptivd este fal A. viscerele reacfio neaz6. li c. .Se mai numegte gi viscerocrptrua.Zonade proiecfie corticali este difuzi. E'Toate fascicolele extrapiramidale ajung in final la newonii motori din cornul anterior al mtrduvei. $ P. controldnd motilitatea voluntarll gi involuntar6. B'Din fascicolul piramidal se desprind fibre corticonucleare ce ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni. in regiunea toracal 6lzperechi. E'Neuronul de execufie se afl6 in mlduvd sau in nucleii motori ai nervilor cranieni. termici.Caleapiramidal6: 1'5i are originea in cortexul cerebral gi in etaje subcorticale adiacente. B'Controleazamotilitatea involuntari automatJl pe cea volurtar6 semiautomat6.

D.Termic[.Protopaticl.Le include pe toate. D.Trigemenul.33.Care din sensibilit{ile enumerate nu se proiecteaz[ cortical: A.Trunchiul nervului spinal. Rldicina posterioar[. meningeal[ Pi comunicantli albe. Ramura comuricantii cenuqie. E. C.VizuaH. D. C.Kinestezic6. somatosenzitive gi visceromotorii. B. B.Este mixt.Olfactivd.Tactil6 fine. B.Interoceptivi.Confine in alcltuirea sa fibte somatomotorii. formdndu-se prirnrnirea ridlcinilor anterioari gi posterioari ale nervtrlui spinal.Kinestezicd. E. E. D.Vagul.Pdrisegte canalul vertebral prin gaura interveretebrali.Hipoglosul. 38 .Glosofaringianul. 34. Ramtra comruricantii alb6.Care din c[ile enumerate nu are stafie de releu in diencefal: A. B.Facialul.Despre tnmchiul nervului spinal este fals: A. ceacomunicantii cenugie.Proprioceptiv6 de control a migc[rii.Auditiv[. C.Care din nervii cranieni prezintil cdte un nucleu in toate etajele tn[rchiului cerebral: A. D.A cincea ramurd. 37. C. 36. 35. E. C. dorsal6.Dup6 iegirea din canalul vertebtul rc imparte in ramurile ventrali. E. B.Traseul fibrelor viscerosenzitive de la interoceptori la m[duva spinirii nu include: A. confine fibra vegetativi simpatic[ postganglionari ce intr[ in nervtrl spinal.

4'Se imparte in inhibifie extern[ (de stlngere) gi inhibdie inierne (de protecfie).Mixti. cu excepfia: l.Senzitivi. D. 3.Fascicolul spinobulbar. C.Cardiaci.Fascicolul spinotalamic lateral. D.Trigemen. 40'Musculattra mimicii este inervat6 de fibrele motorii ale nennrlui cranian: A. 3.Accesor COMPLEMENT GRUPAT: 4l 'in sistemul neryos intdlnim frecvent urm[toarele tipuri de neuroni.Pelvici.Fascicolul spinocerebelos direct.Motori. alegefi rdspunsul incorect: A. B.Vag.Facial. 3.Sunt doutr mase de substanfi ienqie-. E.se inchid in centrii corticali. E. 2. 4. D.Nici una. Se formeaz[ pe bazacelor necondilionate.Intercalari.Hipoglogi. Se afli deasupra gi lateral de talamus. 2.Sunt conectafi cu nucleul rogu gi substanfa neagr6.Glosofaringian. 3.Referitor la corpii striafi. dar mai ales subcorticali. 2. Sunt aqezafi la bazaemisferelor cerebrale.Splahnici. B.Reprezintit o stare de activitate a centrilor nervogi.Se menfin toatii viafa. C.care dinfre nervii enumerati sunt vegetativi: l.organul efector igi diminue az| sauigi incete aza activitatea.38'Care din ctrile medulare ascendente nu tranz iteaze.Fascicolul spinotalamic anterior. 2. E. C.Referitor la reflexele condilionate indicafi ce este fals: de specie. 4.prin pedunculii cerebrali: A. B.se caracterizeazilprin sinapse inhibitorii pe organul efector. 43 . 42. 39. . 44.Au caracter Inhibilia are urm[toarele caracteristici : l. l. 4.Apargin sistemului nervos piramidal.

De diferenfiere.Fascicolele spinocerebeloase Flechsig gi Gowers. 2.Bulb.Mdduv[.Cerebel. 3. : l.De intdrziere.Este 2. 48.Prcz.tnthun num[r variabil de neuroni intercalari.Din categoria lor fac parte reflexele de aplrare.Fascicolul spinotalamic lateral.Gastric. 4.in SNC.Hepatic.Care dinhe tipurile de inhibilie enirmerate favorizeazdprocesul de invlfare: 1.Ventriculii cerebrali.Anasomeste zicd I poate aprecia atigerea finI de pe tegumentul gambei datoritil impulsurilor conduse de: I . 3.Mezencefal. 3. 4.Num6nrl mai mare de strattri celulare.Pelvic. 3.Nucleul gracilis. 4.Confine neuroni visceroseruitivi. 4.Care din nucleii enumerafi.Reflexele medulare somatice polisinaptice : l.$anfuri 9i giri. 3. 4. 2. 3.Fascicolul spinotalamic anterior. nu reprezintf originea unui fascicol extrapiramidal: l.45.Nucleii olivari.H-ului" medular. 49. 2. substanfa cenugie se afl6 la exterior in : l.De stingere.Suprafa[a neocortexului este mirittr de I . din trunchiul cerebral.Extern6.Nucleul cuneat.Este sfi[bltut[ de canalul ependimar. 3.Fascicolul spinobulbar Goll. 2. 3. Substanfa cenugie 40 . 5 iradierii.Celiac. 46. intermediari: reprezentatil de bara ftansversal[ a o.Nucleii vestibulari.Confine neuroni visceromotori. 4.Meningele spinale. . 2. 52. 47 . 2. 4.Din categoria lor fac parte reflexele miotatice.Se supun legii 2.Care din plexurile vegetative enumerate nu se afli in cavitatea abdominal[: l. l. 4. 50.

2. 4. 4. sudoripare. 3.Care dinfre reflexele enumerate nu se inchid in centii medulari lombari: 3.Cortexul cerebral.Vagi.De defecafie. 3.Substanfa neagrd.Talamusul.l.Hipotalamusul.Olfactiv. 4. 2.Abducen$i.Formafiunile nelvoase implicate in comportamentul alimentar sunt: l.Optic.Pedunculii cerebelopi : l. 58.Vestibulo-cohlear.Nucleul rofu.organele sare nu au inervafie parasimpatici sunt: l.Sunt in numlr de trei perechi.Nervii pelvici.Fiecare confine fibre aferente gi eferente.Fibre postganglionare scwte pi amielinice.Sistemul limbic. 4.Pupiloconstrictor. 4l .Pupilodilatator. 4.Corpul striat este conectat cu: l.Sunt componente ale trwrchiului cerebral.De micfiune. 4. 59.Trigemen. 3.Nervii cranieni care confin fibre visceroseruitive sunt: l.Nucleul PS sacrat ( S2-S4). 5. 60. 2.Leagd tnnchiul cerebral cu cerebelul. 2.Ganglioni vegetativi PS. 2.Nervii cranieni care conduc sensibilitifi speciale ( senzoriale) sgnt: l. 3. 4. 3Oculomotori.Glandele 3 .Trigemeni 2. Sl.Nucleiivestibulari.Mugchii erectori ai firului de pir. 53. 3. Glandele medulosupraxenale. 54.Glandele salivare. 5 S6. 2. 2. 4.Neocortexul.Parasimpaticul sacrat are in componenfa sa: l.

2t). 8. 2. 32.8(pgl8.21\.B(pg.2t).36.C(pe.EGry.C(pg.D(pg.29).D(pg.D(pg. a6.E(pg.l6).8(pg. 2e. 4a.Zt). 39. l2. a2.B(pe.23).32).1e).23).32).A(pg. as.C(pg.D(pg .3l).C0g. 55.8(pg. 58.23).23).Al).20.l s).2e).D(pg.15). 20. l5.l6).la).l5).B(pg. 23. 16.23).23).1e). 3s.C$ry. 27. s3. 3a. a8.BGe. a7.22. 26.A(pg. 5. 60. 13).D(pg.21).28).27). lO. a|.31). 3.B(pg.€@*31).l3).D(pg. 36. le.C(pe. 28.D(pg.C(pg.33. e.l5. a0.l5). sa.nAsptntsuRl: .l4.D(pg. 42 . 22.26).E(pe.22).1e).23).C(pe.13).E(pe.8(pg.D(pe.A0g. a9.C(pe.l3). 2l.23). 30.B(pe. 7. I 3l.21).l9). frg.28.D(pg. 38. s2.36\. l7. 33.l8). fig.A(pe.35).D(pe.30.l7).D(pg. 56.35).31).16).1e). I l.Zl). 5l.2t).24. a.A(pg. 2a.2l'l.E(pe.A(pg. 1a.D(p9.D(pe.2e). l8.l5).D@s.34).A(pg.r4).19. 57. 43. 6.25). 37.EOg.23).C(pg.C@e.B(pg. l3.A(pg .22).23.C(pg. se.l7.D(pg.E(pg.21. 50.D$tg.E(pg.D(pg. 2s.8(pg.27).

ANALIZATORII 1 Asist. celulelor receptoare ce confin iodopsina este: 9-10 milioane 125-l30milioane E.nla D. 120-125 milioane. Bulbul olfactiv E. Acceleratii circulare ale capului E. Gustativa E. Discurile Merkel 6. Corpusculii Krause E. . 4. Corp geniculat medial D. Receptorii penfiu rece sunt: A. Utricula si sacula D. Univ. Yitezade deplasare a corpului D. Nici un raspuns nu este corect 3. A. Acceleratii orizontale cei de la nivelul saculei B. Acustica C. Membrana otolitica se gaseste in: A. B. Hipocamp C. Yiz. 8-9 milioane. Proprioceptiva constienta 2. Talamus. Deutoneuronul clii olfactive se gaseste in: A. Corpusculii Meissner B. Dr. Acceleratii verticale cei de la nivelul utriculei C. Corpusculti Ruffini D. Organul Corti C. 6-7 milioane D. Laua Stroicd COMPLEMENT SIMPLU: l. Creasta ampulara Receptorii maculari detecteaza: A. B. Corpii geniculali mediali sunt releu pe calea: A. Corpusculii Pacini C. Olfactiva B. Canalele semicirculare membranoase B. Columela E. Numrnrl C. Nucleul solitar 5.

Canalul cohlear C. Terminatiile neryoase libere din capsula articulara transmit: A. Fibrele anulospirale B. Parietal B. Corpusculii Meissner C. Mucoasa nazala C. Tendoane I l. Simtul pozitiei B. Epiderm E. Fibre de colagen B. Endolimfa este situata in: A. Corpul amigdalian E. Urechea medie este formatd dintr-o cavitate pneumatica sdpatii in osul: A. Sensibilitatea proprioceptiva de confrol al miscarii 12. Vase limfatice E. Muschi B. Corpusculi Ruffini D. Un strat superficial. Dermul contine urmatoarele cu exceptia: A. Etmoid - 8. Corpusculii Krause D. Sensibilitateadureroasa articulara D. Rampa vestibulara B. Al teilea neuron al caii olfactive este situat in: A. Occipital E. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situati in urnatoarele sfucturi. Temporal D. Columela . Urechea medie 13. Surt proprioceptori: A. Corpusculii neurotendinosi Golgi 9. dermul papilar C.7. Simtul miscarii in spatiu C. Bulbul olfactiv B. Discurile Merkel E. cu exceptia: A. Sfenoid C. Nici un raspuns nu este corect 4 . E. Articulatii D. Periost C. Canalele glandelor endocrine din piele 10. Girul hipocampic D. Sensibilitatea termica E. Rampa timpanica D.

sa fie solubila ca sa poata traversa stratul de mucus C. Tactile fine C. Sa fie sapida E. Gustul iute D.de aproximativ: ai uneia dinfie urmatoarele B. Dintre senzatiile gustative primare nu face parte: A. 50 .000 E. Proprioceptive de conhol al miscarii D. Sa atinga celulele olfactive D. Sftaturile retinei 4s . Corpusculilor Krause 18' Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt receptori sensibilitati: A. Gustul dulce E. Gustul acru sarat C. Corpul geniculat lateral C. Mediile refringente E. 45 c. 20. Coroida face parte din: A. 10. Sa ajunga in nari se gaseste in: a putea fi mirosita. Tunica externa a globului ocular B. Talamus B. Al feilea neuron al caii optice A. Corpul geniculat medial D. Termice si dtreroase B. corpusculii Golgi A. Tunica medie a retinei C. Interoceptive E. Gustul 15' Pentru substanta nu trebuie sa aiba una caracteristici: A. Numanrl de mirosuri primare este. Tunica vasculara a globului ocular D. Corpusculilor Vater pacini E. Corpusculilor Meissner B. Retina E.14. Sa fie volatila B. Lobul occipital 17. Gustul amar B. 500 A. 100 D. Discurilor Merkel Ma--oni sunt o varietate a : C. o din urmatoarele 16. Corpusculilor Ruffini D. Proprioceptive kinestezice 19.

Dentritele neuronilor din ganglionul de pe traiectul nervului X D. Fibre senzitive . 130 dB E.21. Dendritele neuronilor din ganglionul geniculat B. Calea optica C. cu exceptia: A. Fibre motorii provenind de la neuronii alfa medulari C. Lobului occipital E. Calea gustativa D. D. Toate raspunsurile sunt adevarate 24.Lapolul apical al celulelor receptoare gustative vin urmatoarele fibre: A. OdB B.. 500 dB D. Dendritele celulelor multipolare 23. Axonii celulelor cu contri sau cu bastonase C. Axoni ai celulelor bipolare retiniene B. in componenfa tractului optic de o parte intra: A. Care dinhe urmatoarele afirmatii nu este o functie aanalizatorului vizual A. Fibre senzitive anulospirale B. Calea olfactiva B. Declansarea secretiilor digestive : 22. Partii inferioare a girului precentral D. Axoni ai celulelor multipolare retiniene din campurile nazale de partea opusa. . Mentinerea echilibrului C. Toate rasptuisurile sunt false 27. Amplitudinea maxima a sunetelor percepute de urechea umana este de: A. Calea acustica E. Dendritele neuronilor din ganglionul trigeminal E. Carc dinhe urmatoarele cai are legatura cu talamusul: A. Axonii netuonilor din corpul geniculat lateral E. Calea proprioceptiva de control al miscarii 46 .in floare" D. Diferentierea formei obiectului B. Dentritele neuronilor din ganglionul de pe haiectul nervului IX C. Diferentierea culorii obiectului D. Partii superioare a girului postcentral C. 5000 dB 26. Aria gustativa este situatalanivelul: A. Partii inferioare a girului postcentral 25. Mentinerea tonusului cortical E. Fusul neuromuscular este inervat de urmatoarele tipuri de fibre. 20 dB c. Fibre motorii provenind de la neuronii gamma medulari E. Girului temporal superior B.

M. Axonii celulelor mitale C. sensibilitatea unei celule cu bastonas la lumina este de l0 ori mai mare decat la intuneric in timpul adaptarii la intuneric vitamina A este transformata in retinen reducerea vederii nocfurne se numeste nictalopie in avitaminozaA este compromisa adaptarea la intuneric 29. E. Celulele receptoare ciliate ale crestelor ampulare sqnt acoperite de: A. Membrana vestibulara D. candprivim obiecte situate la o distanta mai mica de 6 m: A. D. B. Membrana otolitica E. Receptorii gustativi sunt: A.ciliar se contracta si contracta fibrele ligamentului suspensor B. este asigurata de celulele cu bastonase B. Hipodermul contine urmatoarele cu exceptia: A. Dendritele celulelor bipolare din mucoasa olfactiv B. Membrana tectoria C. Puterea de convergenta a cristalinului creste la valoarea maxima E. Glomerulii glandelor sudoripare 33.eaza C. Discuri tactile Merkel D. Dendritele celulelor minale D. D. Cristalinul se aplati?. Reticular Germinativ Papilar Toate apartin epidermului Nici unul nu apartine epidermului 47 . D. care dintre urmatoarele'sftaturi apartin epidermului: A. E. Axonii celulelor bipolare din mucoasa olfactiva E. Cupola gelatinoasa 32. Tesut conjunctiv lax B. Chemoreceptori Mecanoreceptori Termoreceptori 31. C. Tensiunea in cristaloida creste D. E. Osmoreceptori B. Bulbii firelor de par C.28. Corpusculi Vater Pacini E. Baroceptori C. C. Despre vederea nocturna sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: A. Membrana reticulara gelatinoasa B. Shabat lama citruita a etmoidului: A. Fibrele fractului olfactiv 34. Scade elasticitatea cristalinului 30.

In jurul scianii calcarine C. vibratorie 2. Tractului oPtic stang E. Tactila" de presiune. Pielea deserveste urmatoarele tipwi de sensibilitate: 1. ProPriocePtiva kinestezica 48 . Aria corticala vizuala primara este localizata: A. Nervtrlui oPtic stang C. Membrana reticularl D. Cutanati E. Membrana Reissner E. Calea auditiva C. Informatii asupra pozitiei corpului. Membrana tectoria se glsesc in 40. miscarii spatiale a acestuia si a gradului de contracti. Ligamentul suspensor C. Kinestezici 36. Procesele ciliare B. Axonii deutonetnonilor carei cai nu se incruciseaza. Cristaloida 38. Atlit a neYui optic drept c6t gi a tractului optic stang COMPLEMENT GRUPAT: 41. Vizuali D. Muschiul ciliar D. Calea gustativa B. A. Vestibulari B. In jurul santului central D. Auditivi C. u rnutrhiior sunt furnizate de urmatorii receptori cu exceptia: A. Tractului oPtic drePt D. Nici una nu se incruciseaza B. Membrana bazilafi C. Cristalinul E. In jurul santului corPului calos E. Organul activ al acomodarii este reprezentat de: A.35. In jurul fisurii laterale Sylvius B. Lama sPirala D. Proprioceptiva de contol al miscarii 3. In jurul santului colateral 37. Nervului oPtic drePt B. Calea olfactiva 39. Melcul membranos este separat de rampa vestibulara prin: A. Termica si dureroasa 4. Fibrele nennrlui optic ce provin din jumatatea nazall a retinei drepte structtra: A. Toate se incruciseaza E.

Corpul ciliar. La nivelul sau nu exista elemente fotoJensibile Reprezinta locul de inftare a nennrlui optic in gtoUut ocular l. Pavimentos simplu 3. Ganglionului spinal l. 2. Protoneuronul caii gustatve se afla la nivelul: Ganglionului geniculat 2. . Membrana reticulata a organului Corti: Este secrotata de celulele receptoare auditive 2. 44.X 4. Retina 4.(cu o putere de refractie de 40 dioptrii) si cornee are aproxirnativ 60 de dioptrii- t. Reprezinta locur de infrare a artereroritouJui ocular 3. Prin lantul de oscioare l. Plurisftatificat 43' Aparatul dioptric al globului ocular poate considerat ca o singura lentila convergenta cu urmatoarele caracteristici : are aproximativ 40 de dioptrii cent'l optic este la 17 mm inapoia retinei este format din cristalin. l. Despre pataoarba nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii: Este situata medial si inferior de pata galbena 2. Capteaza sunetele Dirijeaza sunetele catre conductul auditiv extern la capatul canria unda sonora pune in miscare membrana fereshei ovare 4' 45. Ganglionului trigeminal 3.42. Ganglionului de pe traiectul n. Umoarea apoasa 3. Face parte din urechea externa 2. Epidermul este format din epiteliul de tip: 2. 47. Este o cavitate pneumatica 3. Despre pavilionul urechii sunt adevarate urmatoarele: 1. Pseudostratificat 4. 49. Din tunica vasculara a globului ocular fac parte: Corneea 2. 48. 4' 46. Prin vibratia perilimfei 3. Cilindric fi l. Este secretata de celulele de sustinere ale maculei 3. Prin vibratiile membranei bazilare 4. Este situata deasupra membranei tectoria 4' Este fiaversata de cilii celulelor receptoare vestibulare l. Transmiterea undelor sonore in t*echea medie se face: Prin vibratia endolimfei 2. 3' 4.

Sunt anonii neuonilor din ganglionul spinal 3. Contine bulbii firului de Par 4. Girului hiPocamPic 1.50. 4. Calea olfactiva se proiecteanlanivelul: 2. 2. Este situat in retina 4. 3. Girului temPoral suPerior 3. Retina 3. Al doilea neuron al caii olfactive 52. Vine in conract cu dermul papilar l. Deutonetrronul caii oPtice: Este reprezentat de neuronii multipolari Z. Iris 4. Al treilea neuron al caii olfacitive 4.aprin uqatg*ele. Are axoni care formeaza nervul optic si radiatiile optice l. cu exceptia: Este alcatuit din tesut conjunctiv lax 2. Neuroni biPoPlari 2. Este neuronul biPolar 56. 2. Neuroni multiPolari 3. Camera anterioara a globului ocular este cuprinsa intre: Cornee l. Canalul semicircular anterior Organul'Corti Canalul semicircular posterior Tunelul Corti 57. Inerveaza motor fibrele intraftrsale 2. Cristalin 55. Contine corPusculii Ruffini 54. Ariei somestezice secundare 4. Celulele mitrale rePrezinta: l. Fibrele anulosPirale: 1. 3. Din partea inferioara a saculei porneste: 1. Hipodermul se caractenzeaz. Sunt singurele fibre care inerveaza senzitiv fibrele intrafusale 53. Girului Postcenfial 50 . Sunt axonii neuronilor y din cornul anterior medular 4. 3.

Nucleii vestibulari sunt: 1. 5l . Medial 4. Superior 2. Sunt in numar de 6-7 milioane 3. la lumina slaba 4. Nu exista in pata oarba l. l.58. Sunt adaptate penhr vederea diuma. Anterior 59. Calea gustativa Calea olfactiva 2. Lateral 3. Care dinfre urmatoarele cai au al treilea neuron in talamus: Calea kinestezica Calea proprioceptiva de control al miscarii 3. 4. Celulele cu conuri: Sunt mai numeroase decat cele cu bastonas 2. 60.

a3) 27.44.50) 49.E @a9. B (pag.50) 32.52) 4.RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC B Gae.a1) 53. B (pag.49) 36.49. 50) 40. B (pag. D (pag. C @ae.D (pae. E (pag.41) e.38.a3) 15. C (pa9.a5) 37. E (Pag. B (pag.41 . C Gae.a7) 56.45) 38.a2) 34.D (pae.38) 42. B (pas. C (pag. C (pag. C @as.47) 23.38.50) 2. C (pag'49) 8.42.a5) D (pag.38.s0) 59.a3) 2s.B (pag. B @as. B (pag.a9) 57.42.50) 39.aT) s8.E (pag. D (Pag.39) 18.42. C $ng.49. B (Pag.E (pag.38) 33. E (pag.42.a3) 28.45) 50. B (pag.al) 24. A (pag.50) 3.a2) 16.39) s2. E (pae'38) 10.44. D (pag. C (49.a6) 30.D (pag.D Qtag. A(pag.38) 43. E (pae. D (pag. C (pae.39.43) 47. C (pag.8 (pag.49.4l) 14.a?) 20.39) s4.D (pae.43) 5.a7) 52 .aa) 5s. E (pag.8 (pag.43) 60.5l) 26. C (paga3) 31. C (pag. B (pag.43.42) 5l . D {eag. E (pag.38) 35.8 (pag. D {sas.40. C (pag.51) 45. B @as.al) 19.a5) 44.51) 48. E (pae.D {Bag. D (pag.a5) 46.45) zl.a9) 13.a5) 7. COMPLEMENT GRUPAT 41.D (pag.a7) 29. E (pag.al) t2.39) 6.44) 22.a7) t7 .49. C @ae.al) 11. l.

in mod specific ai difuz. B) format din sfiat papilar gi strat dermic. prin intermediul cdilor de La nivelul segmentului intermediar. D) in profimzimea dermului urmtrtoarele afirmafii sunt adevilrate.de energie sub formi de stimuli. D) corpusculii Rutrini sunt considerafi gi receptori pentru rao. stimulii sunt transformafi in senzafii specifice. ascendente directe gi indirecte. 3. cu excepfia: conducere. B) Vater-Pacini. hr[nit prin difuziune din lichidul intracelular. E) Receptorii cu localizare in partea superioari a dermului. Doru Selagea COMPLEMENT TJNIC: l A) B) C) ' Despre analizatori nu sunt adevfuate urm[toarele afirmafii.afirmafii despre derm sunt false. !) 5. D) Segmentul intermediar este format din cfli nr*o*. C) Corpusculii Ruffini sunt localizafi mai profirnd in derm gi recepf ioneaznpresiunea. Segmentul periferic are funcfia de a hansmite impulsul nervos. Segmentul intermediar este format gi din ciii ascendente indirecte. Corpusculii pentnr sensibilitatea tactiH sunt urmdtoriio cu excepfia: C) Merkel. ttin c. A) Maissner.cTe E) Segmentul periferic percepe o form6. Krause Ruffini gi Merkel pentnr tacti16. E) alcftuit dinfi-un strat germinativ pi unul cornos. urmittoarele. D) Ruffini. Cornusculii Vater-Pacini se adapteazirapid qi receplioneaz6 viUriliite. la creier.are impulsurile sunt conduse lent gi proiectate cortical. l 53 . 4. _. ts) ln shatul reticular se afld papilele dermice. cu excepfia: A) Corpusculii Vater-Pacini sunt localizafii in hiiodennul pulpei degetelor. E) corpusculii Krause sunt considerafi ii receptori pentu rece. D) un epiteliu unistratificat cheratinizat. cu excepfia: *J Ptgl prezlntf un shat profund. Dr.alspus spre hipoderm. Epidermul este: c) A) un epiteliu unistratificat necheratinizat.ANALIZATORII2 Asist. C) in derm se gdsesc corpus*fii Meissner. Univ.dermul germinatin. recepf ioneaz1atingerea. prin impulsul nervos este fransmis la scoarfa cerebrald. sensibilitatea se afl[ corpusiculii Pacini care se adapteazl pufin sau deloc ai rccepfioneazl vibrafiile. E) Golgi-Mazzoni. 2.

D) Sunt stimulafi de trei categorii de factori-mecanici. l. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situali ln urmittoarele structuri. C) Receptorii tactili. termici gi chimici. Cdmpul receptor: 10. 6. C) Corpusculii 54 neurotendino gi Golgi asigui sensibilitatea dureroasi. B) Receptorii pentu cald ii deplqesc numeric pe cei pentu rece. provenite din dendrita protoneuonului ganglionul spinal. E) Terminafiile neryoase sunt nemielinizate. cu excepfia: D) ligamente. cu diametrul mic. E) este de aproximativ 50 mm. stimulafi excesiv pot fi receptori pentru durere. C) tendoane. Referitor la acuitatea tactilfl este adevfuat c[: A) labazalimbii are o valoare de?rnm.falsd referitoare la receptorii termici este urm[toarea: nervoase libere. situat in 8. E) mugchi. E) Sunt terminatii nervoase libere. A) este pragul de percepere distincti a doul puncte. . subiectul percepe atingerea fieciruia dinffe ele. 12. Afirmalia A) Sunt terminafii 7. B) este distanta minim[ la care.. B) formeazl papilele dermice in sfratul papilar al dermului. prin stimularea a dou[ 9.r r. I A) dermul profund. ' Corpusculii A) sunt pufin mai mari decdt corpusculii Vater-Pacini. tn legrtwi. C) sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini.r"parii kinestezici putem spune urmtrtoarele: A) Corpusculii Vater-Pacini sunt identici cu cei din piele. provenite din dendrita protoneuronului situat in ganglionul spinal. D) sunt situali in dermul reticular E) sunt situafi profund spre hipoderm. C) este de aproximativ 2 mm. Golgi-Ma-zoni: purcte apropiate. B) Receptorii penfiu durere se adapteazi repede. D) Reprezintd segmentul periferic. B) pe toatl suprafala toracelui posterior este de 50 mm. C) este aria tegumentar[ a clrei stimulare determinfl modificdri in rata de desclrcare a neuronilor respectivi. D) are o suprafali invers proportional[ cu densitatea receptorilor din regitrnea respectivi. B) articulafii. C) Sunt terminafii nervoase libere. Afirmalia falsd in legdtura cu receptorii drnerogi este urmitoarea: A) In principal sunt terminafii nervoase libere. D) se caracterizeazAprin pragul de percepere distinctll a doui puncte diferite. B) Corpnculii netuotendinogi Golgi sunt situafi la joncfiunea articulafie-ligament. E) nici o variantll de mai sus.

. D) Se mai numegte pi bulb olfactiv. c) Axonii neuonilor alfa uj*g la periferia fibrelor. ' 18.. E) corpusculii neurotendinogi Golgi sunt aiseminai pti"tr. Dinhe urmtrtoarele afirmafii. una este adevfuati: Celulele bipolare au o dendritit ramifi ca. ceea ce duce iu ronnugia cu excepfia: fibrelor intrafusale. cu excepfia: A) La nivelul butonului olfactiv.romusculare este adevIrat ci: A) sunt formate din I -3 fibre musculare intrafirsale.D) Terminafiile nervoase libere se ramifictr. 17. !) 14' in legiturd cu fusurile neuomusculare. fibrele musculare striate. E) Nici o variantil de mai sus. Sunt confinute intr-o capsul[ elasticI. Referitor la butonul olfactiv sunt false urmdtoarele. c) Motoneuronii alfa inerve az6 fibrel. B) o substanf[ trebuie str fie volatild penfu a traversa sfiatul de mucus al cavitnfii nazale.c. B) Bulbul olfactiv face sinapsi cu celulele miuale. C) ganglionii de pe traiectul nervilor olfactivi. B) Continu[ dendrita neuronului bipolar. afirmafii sunt false. A) 16. C) Sfrtrbate lama ciuruitji a etmoidului. urmitoarele afirmafii sunt false. Primul neuron al c6ii olfactive se afli la nivelul: B) butonului olfactiv. 13. ? 9:t"tele brpolare au o dendriti. E) Porfiunea centraltr confine nuclei gi este contractild. cu excepfia: cu microvili. D) Relaxarea musculari este prevenitil prin intinderea fibrelor exfiafusale care declangeaz6 contracfia reflexE. ca intinderea fibrelor intrafusale s6 determine gi intinderea primelor. Despre fusurile ne. D) celulelor bipolare. axonii celulilor bipolare fac sinapsil cu netnonii multipolari. D) La fibrele intrafirsale cu tut ttutlear gi cu lanf nuclear ajung fibrele anulospirale gi a celor .d. E) Nici o varianttr de mai sus. c) Al doilea neuron este localizatingirul hipocampic. E) o substanftr trebuie si fie sapid[ gi si ajungd in nrri pentnr putea a fi mirosit6.pe partea profupdd a articulafiei.rsale face t5. Urmitoarele 55 . D) omul distinge pfue la zecemii de miiostri diferite. !) Receptorii analizatorului olfactiv ocupe partea posteroinferioar[ a foselor nazale.e extrafrrsale.in floare". E) nici o varianti de mai sus. B) Dispunerea in paralel a fibrelor extrafi.me $i mdre.care se termin6 cu vezicule numite butoni olfactivi. E) Fibrele inhafusale cu sac nuclear sunt inervate motor de fibrele senzitive anulospirale. A) Este prevfuut A) celulelor mitrale. A) Impulsul nervos se fiansmite neuronului alfa.

Pentnr a se depolarrz+membrana microvililor deschid canale ionice. acru gi dulce. Celulele mitale: A) Intri in alcituirea valvei mitrale. D) Moleculele proteice receptoare p6trund in membrana microvililor. . amar. E) Fac sinapsd cu al IIJea neuron la nivelul bulbului olfactiv. olfactiv. acru gi amar. C) Fac sinapsl cu al III-lea neuron in talamus. 24. cu excepfia: A) Celulele receptoare ale mugurilor gustativi se depolarir. 20. B) Calea sensibilitefi olfactive. Z1. B) Al doilea neuron strlbate lama ciuruitii a etmoidului. D) Fungiforme. Pe vffirl limbii. E) Gustul pentnr s[rat se poate percepe pe vdrfrrl limbii. D) Calea auditivi.inleg6ttrd cu zonele de percepfie a gustului. B) La ridlcina limbii. C) Are al treilea neuron in talamus. B) Foliate. E) Caleavizuald. B) Fac sinaps6 cu neuronii multipolari. Urmitoarele ctri de conducere au al treilea neuron in talamus: A) Calea sensibilitiilii proprioceptive de confrol al migclrii. 2l . Despre mugurii gustativi. D) E) 56 Toate variantele de mai sus. E) Nici o variant[ de mai sus. D) Fac sinapsl cu anonii celulelor bipolare de la nivelul butonului E) Nici o variantll de mai sus. 23. avem: A) La vdrftrl limbii. 22. B) Se termini cu o veziculi prevdzuti cu cili. ' D) Tractul olfactiv stribate lama ciuruiti a etmoidului.19. urm[toarele afirmafii sunt corecte. C) Caliciforme. D) Fac sinapsl cu celulele minale. C) Substanfele chimice se leag[ de moleculele proteice receptoare.eazLla contactul cu substanfele B) volatile. C) Pe marginea laterali a limbii. C) Calea analizatodui gustativ. s[rafgi acru. care permit ptrtrunderea ionilor de sodiu. Axonii celulelor bipolare: A) Se inminuncllazLpenttu a forma tractul olfactiv. Calea sensibilit4ii olfactive: A) Primul netron se afld in celulele mitrale. Urmdtoarele papile gustative nu au mugrui gustativi: A) Circumvalate. E) Tractul olfactiv se proi ecteazdin girul hipocampic Ai nucleul amigdalian. C) Reprezinthal III-lea neuron al clii olfactive.

cu excepfia: A) Coroida se continuI anterior cu corneea. 29'Lapolul baatal celulelor gustative A) V. Despre tunica medie putem spune c6: Este tunica fibroastr a globului ocular. C) Fibre nervoase. p) in ganglionii de pe traiectul n *ilor. corneea tansparentit este consideratit mediu refringent. D) facial. E) Epiteliu lingual. 27 ' Axonii urmitoarelor c[i. ' E) Nici o variantii de mai sus. 26'instructura mugurilor gustativi gisim urmitoarele elemente. E) Calea sensibiliuryii gusative gi calea trttribilitigii kinestezice. care inhi in gtobul ocular. calea sensibilitnfii de control calea gustativd. B) Sclerotica. D) Calea sensibilitiitii gustative gi tractul spinocerebelos venfial. C) In cornul posterior al miduvei spin[rii. sosesc terminafiile nervoase ale urm6torilor nervi: 30. VII. C) VII. Protoneuronul ciii gustative se afl6: A) in nucleul solitar Aii UutU. rrisul prezintd in mijloc un orificiu prin care iese nennri Irisul permite acomodarea cristalinului. sclerotica este perforatit de nervul optic. D) Microvili. . P ltiryt permite reglarea cantititlii de lumini ce sosegte la retin6. IX 9i vag. E) Posterior. A) 32. IX gi trigemen. C) E) !) circulare ale muqchiului ciliar sunt inervate simpatic.-in partea sa posterioari este previzutli cu un orificiu prin care iese artera globului ocular. C) Coroida este o tunic[ fibroasd. cu excepfia: gustative. "pttr. gustative. E) III. IX ti X. Urmitoarele afirmafii sunt false. VII. hactul spinocerebelos dorsal gi calea sensibilitiilii kinestezice. c) calea sensibilittrlii !) 28. 1l Il A) c) B) sclerotic a rcprezintt 416 din tunica fibroasI. glosofaringian g X. B) facial. B) in ganglionul solitar.roprioceptive al migcdrii gi catea gustativd. 57 . legdturtr cu tunica externd" afirmafia corectil este: Corneea este transparenti" este traversattr de vase de s6nge gi fibre neryoase.A) Celule receptoare B) Celule de susfinere. Inervafia !) Fibrele parasimpatici determind bombarea cristalinului. E) orificiul nervului optic este sit'at in dreptul axului vizual. respectiv tracturi ale sensibilitifii se incrucigeazi: A) calea sensibilitnfii kinestezice. ftactul spinocerebelos ventral gi calea sensibilitilfii kinestezice. hipoglos gi vag. D) Pe scleroticit se inseril mugchii intrinseci ai globuli ocular.

cristalinul. coroida transparentI. B) Strnt absente in fovea centralis. B) Mediile refringente alcltuiesc aparatul dioptric. irisul. 37. Ci poate fi considerat o lentih convergentli cu o putere totalI de aproximativ 60 de dioptrii. B) Este finat din cristalin gi coroid[. D) Reprezinthstratul al gaptelea al retinei. sclerotica. Celulele fotoreceptoare cu conuri: A) Sunt ganglioni modificafi. cristalinul. E) Nici o variantd de mai sus. Retina: A) Se intinde posterior de corpul ciliar. umoarea apoas6. C) Este menfinut printr-un sistem de fibre care alcdtuiesc ligamentul suspensor. E) Nici o varianti de mai sus. cristalinul. B) Are C) Pata galben[ este situati medial pi inferior de pata oarb[. umoarea apoas6. cristalinul. corpul vitros. pata oarbl situatil in dreptul ru<ului viztlmil. cu o putere de refracfie de aproximativ 20 de dioptrii. C) Sunt adaptate pentru vederea nocturni. E) Sunt celule de asocilie. B) Umoarea apoas6. Referitor la cristalin putem spune: A) Este localizat intre iris 9i umoarea apoas6. E) Are forma unei lentile convergente. D) Toate variantele de mai sus. 38. Ci fac sinapsd cu celulele multipolare gi reprezintl primul neuron. E) Sunt mai numeroase in fovea cenfialis. C) Corpul vitros. 36. retina. B) Este invelit de o capsuli fibroasl . C) Umoarea apoas[ are o consistenfi gelationasi. Aparatul diopfiic: A) Este format din ro*re. D) Aparatul dioptric are centnrl optic la 6 mm in fafa retinei. D) Coroida se intinde posteriot de ora serata.cristaloida. B) ReprezintLal optulea strat al retinei.33. 34. 35. Mediile refringente sunt: A) Umoarea apoas6. 58 . D) Sunt in num[r de 6-7 milioane. Ej fala anterioarl a cristalinului are cea mai mare putere de refracfie. corpul viftos. irisul. D) Corpul vitros. 39. E) Nici o variantil de mai sus. ln legiturtr cu mediile refringente putem spune: se hrinegte A) Cristalinul prin difuziune de la vasele proceselor ciliare. D) Confine vase de sdnge. Celulele fotoreceptoare cu bastonag: A) La nivelul petei oarbe se gisesc mai multe decit celulele fotoreceptoare cu conuri.

l) 59 . 3) Este aria tegumentari a cdrei stimulare determini modificlri in rata de desc[rcare a neuronului respectiv.' 4) Receptorii cu localizare superioard la nivelul dermului recepfio neaz1. recep [ionead. 44. distanfa maxim[ la care doua puncte diferite sunt percepute distinct.rrnului.in dermul profund l) se gtrsesc urmitorii receptori: Meissner. 4) Are suprafaftr de 50 mm la nivelul toracelui.a nivelul redecinii limbii are o valoare de2rnm. l) 45. Acuitateatactil[ : I.vibrafiile. D) Cristaloida este in tensiune. 2) Este invers proporfional cu densitatea receptorilor. 4) Corpusculii Golgi-Mazzoni. la nivelui d.Urmitoarele afirmafii sunt toate adevlrate: l) Persistenfa stimulului dureros poate duce la cregterea in intensitate a senzafiei. cand ochiul privegte la distanfE mai mare de 6 metri: A) Ligamentul suspensor este relaxat.5 m. Urmitorii receptori au rol in monitori zareatensirurii care apare in tendon: Corpusculii Vater-paccini. -2) 3) Discurile Merkel sunt terminafii nervoase care se terminr sub forma unui cogulef in j'ruI celulelor epiteliale. 3) Krause.40. l) !:* 46. 2) Terminafiile neryoase libere. 2) Golgi-Mazzom. 2) in anumite zone de pe toracele posterior are o valoare de 0. E) Puterea de convergenftr cregte la valoarea maxim6. 42. B) Cristalinul se bombeazI. Receptorii cu locali z*rrc mai piofirndd. 3) Fusurile neuromusculare. Corpusculii Vater-paccini. 4) Ruffini.presiunea. componenfa stratului reticular al dermului intr6 urmltoarele f Fibre de colagen. COMPLEMENT GRUPAT: 4l. componente: l) -q -Z) Jgsut 3) 4) conjunctiv lax cu celule adipoase. 1l 4) Valoarea la vdrful limbii este de 2im. Referitor lagampul receptor sunt adevtrrate urm[toarele afirmafii: Este diferit de acuitatea senzitivi. C) Mqchiul ciliar se confiactii. Fibre elastice.

48. 4) Inervafia motorie este asigruatii de neuronii gamma din cornul anterior al miduvei.47. 3) Mezencefal. 51. 52. 3) Puntea.in floare".. transmit 3) Inervafia motorie a fibrelor intrafusale determin[ contacfia acestora gi astfel se intinde partea centrali" ceea ce duce la stimularea fibrelor motorii anulspinale $i . 4) Bulbul. Referitor la fusurile neuromusculare este adevdrat c[: 1) Sunt diseminate prinfie fibrele musculare netede. care inerveazd fibrele infiafirsale. cu excepfia: 1) Punte. 3) Beta. 4) Bulbul. 4) Bulb. 3) Vag qi facial. 4) Gamma. 2) Alfa" care inerueazi fibrele exfiafusale. Fasciculul spinocerebelos dorsal fraverseazl urmitoarele etaje. 3) Girusul postcentral. 60 . Urm[torii nervi culeg informafii senzoriale de la receptorii gustativi: 2) Hipoglos gi VII. care inerveazl fibrele intrafusale. Calea sensibilitafii kinestezice are in comun cu calea sensibilitifii proprioceptive de control al migclrii urmltoarele etaje: Ganglionul spinal. Urm[toarele afirmafii sunt adevdrate: l) lnervafia motorie a fusurilor neuromusculare este asiguratl de dendritele neuronilor sensibilitatea termici. 49. 2) Cornul posterior al mlduvei. cu excepfia: 1) Ganglionul spinal. 2) Cornul posterior. 3) Inervafia senzitivd a fusurilor este asiguratii de axonii neuronilor senzitivi din ganglionul spinal. 4) Relanarea muscularl este prevenitii prin intinderea qi activarea fusurilor. gamma din cornul anterior al m[duvei. 2) Ganglionul spinal. 2) Terminafiile nervoase libere ramificate in toatii grosimea articulafiei. Calea sensibilitdtii kinestezice are in comun cu fasciculul spinocerebelos dorsal urmdtoarele etaje. 2) Sunt stimulate de tensiunea dezvoltatd in timpul rela<[rii musculare. care ineweazlfibrele exfiafusale. l) 50. ln m[duva spinlrii existil doua tipuri de motoneuroni ctue inerveazi mugchii scheletici: l) Gamma. l) x. 4) XsiV. 53.

1) tt"uginea obiectelor plasate la 6. 4) Ochi hipermehop. 2) Ochi emetrop. 60.ici in cetulete gusrative. 57. 3) Constil in contracfia mugchilor circulari ai irisului la intuneric. rezult6nd midriazd. 3) cristalinul are un meridian cu putere di convergenfI anormalit. 2) constit ln contracfia mugchilor radiari ai irisului la stimularea cu lumintr puternic'. 3) au fost identificafi. rh. 59' ce tip de ochi are o persoani care are retina situatii la mai pufin de lTmm de centrul optic? l) Ochi astigmatic. 3) Octri hipermefrop. 56. sfuat. 3) Ochi hipomiop.cel puf! so ae poJiulii *. dulce gi amar. 4) Se corecteazdculentile cilindrice. Ochiul emetrop: pe corecteaz[ cu lentile divergente.p* ]J si talamus. 4) Acfiunea parasimpaticului determintr contractia mugchilor circulari ai irisului. in astigmatism: Existit mai multe nzede curburtr are suprafefei cristalinului. Reflexul pupilar fotomotor: are centrii ln metatalamus.rptd "j*g 4) se cunos c 4 senzatii gustative prinraret ur*. 4) Ochi miop. 2) Axonii celui de-al treilea neqon in partea superioari a girului postcentral. 4) Defectul se corecteazlr cu lentiie cilindrice. l) l) 58' ce tip de ochi are o persoand care apropie obiectele de ochi pentu a le vedea clar: I) Ochi emehop.54' Urmdtoarele afirmalii sunt adevrrate despre sensibili tatea. 2) Ochi hipomiop. 2) Defectul se corecteazi cu lentile aiverdnte. l) 6l .gustativ[: Axonii protoneuronilor se incrucige# rc indreaptii.6m este clar6 fdr6 acomodare. ?) Ira"p drteazdobiectele de ochi pentru a le vedea clar.

8 (pag. 4r. A(38.8 (pag. B (pag. B(pag. E(pag. 44.8 (39. E(pag.39) 8. c (41) s2. D (pag. a3) 26. A (41) 4e. a2) 19. a3) 29. a2) 22. E (pag. E (pag. D (43) 5s. C @ag. a2) 20. a5) 39.39) 5. a3) 2s.38-39) 6.39) 43. E {pag. a5) 37. A(3e) 17. D (46) s7. C (pag.20.38) 2. a5) 38. 43) 28. D (pag. B(pag.D (pag. a5) 62 . al) 15. D (pag. al) 13. 45) 34. C Gae. D (pag.45) 32. aD I 18. D (pag.D (41) 53.E (4s) 58. B (43) s4. a3) 24. aa) 31. D (pag.D (41) s0. C (pag.20. C (pag. c (46) se. E (pae.D (pag. 39) 42. D (46) zl. A (pag. a3) 30. D (pag. D (pae. C (pag. c (46) s6. a3) 27 . 38.D {eag.38-39) 4. 39) 10. a5) 3s. a3) 23. B (38) 44. E (3e) 46. 39) I l. al) 12. A(pag.nASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC: D(pag. C (pag. al) 14. a2) 4s. D (46) 60. B (pag.D (41) 48.8 (pag. C(pag.38) 3.43) 16. 42.45) 33. A(pae.38-39) 7.41) 47. 44.8 (pag. as) 36. D (38.E @ae. a2) COMPLEMENT GRUPAT l. D (pag.39) e.D (pag. a5) 40. A (41) s1.

mecanoreceptori B. nu are vase de s6nge 6. nu au muguri gustativi E.sensibiltatea kinestezictr este fransmistr prin fascicolul : A. spinobulbar E. Ruffini D. toate cele de mai sus urmItorii receptori : 4. A. spinocerebelos venfial C. este un epiteliu plurishatificat keratinizat B. spinotalamic anterior B. mai numerosi in tegumentele f4r6 p6r E. aparfin papilelelor filiforme C. cu excepfia A. are ur strat superficial germinativ C. Pacini B. Univ. Antoaneta pungl COMPLEMENT SIMPLU l. pentu vibrafii 2. sunt chemoreceptori D. Despre epiderm sunt adevitrate urmiltoarele. stimulafi de deformiri mecanice C. in piele se gIsesc urmitorii receptori : A. Iftause E. confine terminafii nervoase libere : D. nici unul de mai sus 63 . durerogi D. tactili B. spinotalamic lateral D. Merkel C. localizaliinderm D.Presiunea este receptionatil de A. sunt mecanoreceptori B. de presiune E. nu are anexe cutanate E. termici C. Dr. Mazzoni 5.AI{ALIZATORII 3 Asist. Receptorii analizatorului gustativ : A. se gdsesc in mucoasa duodenali 3. Receptorii tactili sunt :.

sarcolema : : B. este un lichid incolor 13. partea inferioarfl a girului postcentral C. Mediile refrigerente oculare nu includ A. Organul activ al acomod[rii este : A. fungiforme D. are fibre circulare D. caliciforme B. umoarea apoasi : & . retina B. partea superio ard a girului postcentral B. corneea C. mugchiul ciliar D. Tunica mijlocie a globului ocular este A. fesut conjunctiv reticulat E. fesut conjunctiv cornos 11. discurile Merkel 10. corneea C. Mugrrii gustativi lipsesc la nivelul papilelor A. cristalinul D. crestele papilare E. circumvalate C. foliate 8. vitrosul 12. Aria gustativi se giseqte in : A. Coroida: A. fesut conjunctiv elastic D. umoarea apoasi E. este o membrani fotosensibilI E. are o forml sferoidall B. se intinde posterior de ora serrata C. corpul vitros E. sclerotica C. retina 9. corneea D. cristalinul B. Hipodermul confine : A. fesut conjunctiv fiblos C. filiforme E. coroida E.7. fesut conjunctiv la>r B. partea superioar[ a girului precentral D.

se ajungtr in ntrri D.4 dioptrii : B. Corneea are o putere de refracfie de 4.20-200 Hz 8. 40 dioptrii C.afl6 pe peretele literal D.cu excepfia: A. timbru B. frecvenftr C. s[ fie insolubil[ C. Receptorii tactili sunt : A. membranari C. Despre urechea medie sunt adevirate urmitoarele. amplitudine D. timpanul se. urechea uman[ percepe sunete cuprinse intre 4. maculari B. localiz-a[iinderm D. l0 dioptrii D. tactili : 19' Pentru a fi mirositif o substanftr trebuie si aibtr urm[toarele caracteristici. bazilari D.20-2A000 Hz D. 100-1000 Hz 16. mai numero$i in tegumentele fdrd pnr E. fereasfia rotundi se afl6 pe peretele medial se afl6 A.20 dioptrii E. 5 diophii 17. timpan 65 . 18. Intensitatea undelor sonore este determinattr de A. vibrafii E. si fie volatill B. termici E. cu excepfia : in stdnca temporalului B. stimulafi de deformEri mecanice C.2-20H2 C. trompa lui Eustachio se afl6 pe peretele anterior C. sd atingl celule olfactive : 20. mecanoreceptori B.fereasha ovali se afli pe peretele lateral E. str traverseze shatul de mucus E. otolitele stimuleaz[ mecanic urmitorii receptori A.14. toate cele de mai sus : 15. 10-10000 Hz E.

Membrana Reissner este membranl : A.60-70 miloane D.7mm B. fasciculatii D. bazali C. 25. terminatii nervoase libere : B. divergente C. bulbului olfactiv B. 3-5 milioane E. talamusului C. l-2 miloane 8. Laochiul emetrop retina : fafl de centrul optic se afl6 la o distanfi de A.6-7 milioane C. reticulatl E. 50 mm . bazilar[ B. diuml B. convexe D. fotopicl D. Aldoilea neuron al c6ii olfactive A. scotopicl E. vestibulari 26. la distanfl C. de aproape 27. sferice 22. scizurii calcarine E. neuroni C. celule multipolare D. metatalamus se afl6 la nivelul : 23. convergente B. Celulele cu conuri din sbuctura retinei sunt in numir de A. Astigmatismul se corecteazdcu urmitoarele lentile: A. celule cu conuri E. de tip fazic 66 . Celulele cu bastonage asigtu[ vederea : A. mezencefalului D.25 mm E. 17 mm D.21. Receptorii analizatorului olfactiv sunt A. l0mm C. 35-40 miloane 24. cilindrice E.

Despre cristalin sunt adevfuate urm'toarele.2t. metatalilnus C. la distanfd C. procesul ciliar D. stimulati de Aefonrieri mecanic C.25 m B. toate cele de mai sus 30. mai n*Tr. scotopici E. Receptorii tactili sunt : A.25 milioane E. 125 miloane C.$i in tegumentele fdrn ptu B. Celulele cu conuri asigurd vederea : A. mecanoreceptori E. 15 cm E. Celule cu bastonage sunt in numilr de : a coroidei este reprezentati de : 4. confine vase sangvine B. corpul ciliar B. Limita anterioari A. subtalamus D.cu excepfia A. are o capsule elastica : C. umoarea apoasl 34. localiz.5m D. hipotalamus B. mugchiul ciliar C.5cm 33. ora serrata E. de aproape 31.^Punctul proximum se afltr la o distanf[ de : A. nici una de mai sus 29. are un ligament suspensor E. fotopicl D. scizura calacarinI 32. 25 cm C. are 20 dioptrii D.aliinderm D. nocfurnI B. epitalamus E.225 milioane B. 5 milioane 67 .. Tractul optic ajunge la : A. 50 milioane D.

tezonanta : 68 . hipoderm E. fotoreceptoare B. este delimitatl posterior de retini D. Gustrrile se percep astfel.mai pufin : A. Amprentele sunt determinate de : : A. timbrul 4. multipolare C. amax labazalimbii E. de sustinere E. este delimitat6 anterior de cornee B. acru pe marginile limbii D. sfiatul paPilar al dermului C. stratul germinativ al epidermului D. este delimitati posterior de iris C. Proprieti$ile firndamentale ale undelor sonore sunt l.Mazzon 38. Pacini B. girul temPoral B. Aria gustativtr se afld in A. Meissner C. stratul reticular al dermului B. in strucfira retinei sunt urmitoarele celule . secretoare D. Krause : E.35. confine umoare aPoas[ E.exceptdnd : A. nucleul amigadalian : COMPLEMENT GRUPAT 41. ginrl hipocamPic E. Carcdin urmitorii receptori se gflsesc in hipodenn A. intensitatea 2. girul postcentral D. dulce pe vdrful limbii 37. de asociafie 36. amar pe vdrful limbii B. Ruffini D. Camera posterioar[ a globului ocular A. inllfimea 3. epiderm 40. girul precentral C. stuat pe margini 9i pe vdrfrrl limbii C. confine corpul vitros 39.

se produce in condifii statice 3. timpan : 46. Perilimfa se gisegte in l. absoarbe energia radiafiei luminoase 2. cofine tunelul Corti 3. cristalinul 3. corneea serrata \ 47. corpussulii pacini 3. Pigmentul vizual : l. Receptorii pentru cald/rece din piele sunt: l. mai micl 4. canalul Corti 3. tunelul Corti 2. terminafii neryoase 4. in derm se gdsesc : l. nompa lui Eustachio 4. Organul Corti : l. rcaln 3. este datii de otolite : 48. se produce in condifii dinamice 2. nu confine vitamina A 49. Imaginea fonnattr la nivelul retinei este l. vase sangvine gi limfatice 3. corpusculii Golgi 44. fire de plr 45. se descompune in opsini 4. corpusculii Krause 4. corpusculii Ruffini 2.42. pupila 2. dreaptil : 69 . ora 4. este mecanic[ 4. Mediile refrigerente sunt : l. se descompune in retinen 3. este format de ganglionul Corti 2. Stimularea receptorilor maculari l. rdsturnattr 2. are celule cu microvili 4. se afl[ in canalul trohlear 43. canalele glandelor exocrine 2.

posterior are un orificiu prin care iese nervtrl optic l. melcul osos 4.TJrechea medie Prezinti : l. se intinde posterior de ora serrata 3. orizontale 2.amecanismele care participd la reglarea echilibrului contribuie 9i l. perilimfa median 53.Lanivelul limbii 1. sirat 3. cristalinul 2. fereastra oval6 3. bipolare 57 . trompa lui Eustachio 2. melcul SZ. amacrine 4. analizatorul tactil 5. Urmdtoarele structuri nu prezintd vase sangvine : l. epidermul 4. ganglionare retinl sunt : 3. apare exclusiv la femei 3. timpanul 4. amar 2. timpan pe peretele 2. [. dulce se pot percepe in special gustul de : 55. amlizatod viztral 3. analizatorul kinestezic 2. nu percep una din cele 3 culori firndamentale 4. coroida S4. cerebelul : 70 . 56. Urechea cuprinde : l. labirintul osos 3. este produs de o gen6 X linkati : 2. Coroida : aparfine tunicii externe a globului ocular 2. corneea 3.50. abundenfa de celule cu con 51. acru 4. Celulele din 1. este hansParentil 4. Daltonismul se caractenzeazdprin l.

este format de axonii celulelor mifiale 60.5t. confin cili auditivi 7t . sh[bate lama ciuruitil a etmoidului 2. Celulele cu contri : l. confin celule de susfinere 4. Tractul olfactiv : l. sunt de 3 tipuri 3. sunt localizate in canalele semicirculare 3. pornegte de la bulbul olfactiv 3. Crestele ampulare : l. confin iodopsind 2.ajwrge la talamus 4. se afli in fovea centralis 4. sunt caracteristice vederii scotopice 59. confin celule senzoriale 2.

43 72 . pag. 5l 42.B.42 60. A.38 45. A. B. pag. A.42 23.49 53. pag. A. pag. pag.B. C.pag. 49 46. 51 58.NASPUTVSURI: COMPLEMENT SIMPLU 2.pag. 45 17 .45 50.D. 45 57 . pag. COMPLEMENT GRUPAT 41.pag. pag.8. E. pag. A.pag. pag. D.8. D. pag. D. C.8. 39 44. A.47 49. A. C.49 26. A.pag. pag. pag. B. 3.44 56. 43 E. pag. A. pag. pag. pag. 50 12. pag. pag. 4. D.44 34.pag. C.45 54. pag.46 22.45 36.47 31.47 20.39 30. B. E. B. 38 C. pag. pag. 47 32. 39 15.2l C. 49 18. A.pag. 39 D. 38 6. pag. 49 43. 5l 16. E. pag. pag. pag. l. B.43 37. pag. 38 I . pag.46 33. A.pag.45 14. C. C. 2l. D.pag.pag.44 13. 43 8. C.pag. pag. 5l 19. 5l 48. 38. pag. E. C. A. A. pag.8. B. pag. 4l 7 1. 43 55. 50 59. pag. C. pag. pag. B.pag. 39 38. 46 25. 44 9. E. B. pag. C. E. B.42 27.46 47 . 45 51. pag. 38 40. pag. pag. 45 24. 45 35. pag.39 5. pag.8.pag. pag. 45 28.44 39.pag. pag. D.44 E.43 10. pag.pa9. pag. C.42 52. A.E. pag. 45 29.

Tiroida B. Reabsorb Na** C. Sunt produgi de unii neuroni hipotalamici Sistemul endocrin: 4. Produc substanfe pe care le elibere azd. Localizattpe $aua turceasci a osului efinoid C. Acfioneazain celulele in care sunt produgi D. Duodenul nu secretii hormoni B. Pancreasul exocrin D. Nu regleazd pe cale umoralit diferite organe 5. Afirmafia falstr despre hipofiza este: A. Cresc excrefia de K* $i FfD. Hormonii: A. Nu sunt produgi gi de antrul gastric E. Primele 3 E. substanfe ac[ioneazl la locul de sinteztr r*i 2- Sunt glande cu secrefie intern6: A. Ruxandra Negoi @MPLEMENTUNIC: l. Glandele cu secrefie intern6: A' Produc substanfe pe care le elibere azalanivelul cavitiililor B. Prezinrd 3 lobi E. C. Mai e numitit glanda pituitarl Hormonii mineralocorticoizi: A. Hormonii ajung la o mictr parte a celulelor corpului $. Cdntlregte 500 mg D. Parotida C. 73 . Nu elibereazI hormonii in sAnge E' Produc hormoni. Dr.GI. Joac[ rol in metabolismul sln'ilor minerale B. Cu Na* se reabsoarbeCl'E. Sunt formate din epitelii secretorii D. _Principalul rol este de regrare a metaborismului celular 9.ranivelul pielii C. Hormonii nu ajung in s&rge E. Local izatL la baza encefalului B. Toate 6. Ficatul 3. Univ. Nu rcgleazAmetabolismul celular D.ANDELE ENDOCRINE T Asist. Rinichiul nu secretil hormoni c.

7. prolactini) D. Lobul posterior constituie adenohipofrza 9. Sunt reprezentafi de cortizon C. Hipotalamusul nu controleazL activitatea hipofizei C. Lobul intermediar constituie 5% dinmasa hipofizei D. Sunt semlnitori celor secretafi in ovar D. Infre adenohipofiz5 gi hipotalamus existii tractul nervos hipotalamo-hipofizar B. I 3.activitatera intregului sistem endocrin Adenohipofrza: A. Hipersecr{ia apare in boal[ Adisson 12. Produc hiperglicemie E. Sunt reprezentafi de aldosteron C. Prezintii 3 lobi B. Hipersecrefia determinl sindromul Cushing E. Hipofrza: A. Lobul anterior este partea cea mai denroltatL B. Infre adenohipofizd gi hipotalamus existJl sistemul port hipotalamo-hipofizar D. Sunt reprezentaafi de cortizon B. Afirmafia falsi privind hormonii glucocorticoizi este: A. Intre hipotalamus gi neurohipofizi nu sunt relafii 1 1. Hormoni non-glandulofropi (de ex. Produc hipoglicemie Hipofiza: A. Lobul posterior constituie neurohipofiza C. Hipotalamusul nu coordoneazd. Hormoni non-glandulofiopi (STH. Lobul anterior gi intermediar constituie adenohipofiza E. Nu sunt relafii functionale B. 10. Lobul mijlociu se mai numepte intermediar D. Prezintii 2 lobi E. Circuld in sdnge lega{i de proteine plasmatice B. LH) Hormonii mineralocorticoizi: A. 74 . Are form[ hiunghiulari 8. intre hipotalamus gi newohipofizi existii tractul nervos hipotalamo-hipofizar C. FSH. Lobul anterior constitui e 25Yo din masa hipofizei C. Intre hipotalamus gi neurohipofrzAexistd sistemul port hipotalamo-hipofizar E. lntre hipofizd gi hipotalamus: A. Hipofiza nu e legatii prin tija pituitari D.prolactin6) E. Secretil doar hormoni non-glandulohopi C.care reprezintil o legaflrfl vascularl E. Afirmafia falsi despre hipofizi este: A. Hormoni glandulofiopi (STH. Sunt reprezentafi de hidrocortizon D. intre neurohip ofizlgi hipotalamus existi hact nervos hipotalamo-hipofizar. Este situatii strict in partea anterioar[ B.

Gigantismul: C. Ap* prin hipersecrriiu de ACTH D. Hormonul somatotrop (STH): oaselor lungr direct E. Indivizii prezintit deficit intelectual D. Individul are o talie di peste Z metrii E. Genereaz[ boal[ Basedow E. Afinnaffa false despre hipersecrefia STH este: A' In gigantism apare cregterea exageratil a oaselor fe1ei. Piticismul (nanismul) hipofizar: 1. Apare oprirea dezvo[erii neuopsihice C. Nu acfioneazi prin intermediul somatomedinelor 9.a se exercitit 15.i"+ie oe g0% tinteporfiunea I t.n gigantism int trrtot nu este afectat D. Secretil adrenalinit in proporfie de Z0% E. Aprnr prin hipelsecrllia de STH la copil B. Hiposecrefia hormonului somatotrop: A. Indivizii sunt de tarie mic4 proporfional denoltaf 20. Toate de mai sus E. oaselor feftei 9. caracteizataprin cregterea oaselor late.la copil oprirea cregterii somatice pi neuopsihice B. Medulosuprarenala: 19. Aputr pln hipersectriiu de srH inainte a. Dac6 apare inanie de pubertate genereazi gigantismul 16. inaintg de pubertaie stimureazd ingrog*. Secrettr glucocorticoiii C. puu"rt t" 9.14. Apare prin hipersecrefie de STH !. Consecinfele depind de vdrsta de aparilie E. Indivizii sunt de talie inalte C. Apare prin hiposecrelie de srH dup6 pubertate r viscerele Acromegalia: A. Intelectul este afectat E. Apare prin hipersecrelia de ACTH d"pe pubertate perifericd a suprarenarei 1' lrpt I B. Cresc exagerat D. Intelectul este normal 75 . Apare prin hipersecrelie de ACTH 17. ingrogarea btrzelor B' Daci apre drpe pubertate grttrtl*e acromegaria 9 i. $. Secretii cate-colmine D. stimul eazacregterea oaselor in lungime c. Iutujoritatea efecteror A.Produce. Denumit hormon di inhibare a cregterii B. Indivizii sunt de talie inaltd D. secret' noradrenarina in i.

Produc hipertensiune C. Hormonul adenocorticotrop: A. Hiperglicemie C. Prolactina: A. Scade nivelul de glucocorticoizi C. Nu stimuleazl melanogeneza E. Afirmafia falsl despre acfiunea catecolaminelor este: A. Secrefia de prolactini nu e stimulatJi de: A. Produc vasoconstricfie D. Se mai numegte corticotropina B. Scade nivelul de mineralocorticoizi B. Stress chirurgical 24. Somn E. StimuleazLinchiderea pielii la culoare D. E numit hormonul somatofrop C. Norpinefrintr E.Honrronul ACTH: A. Produc bradicardie B. E numit hormonul adenocorticotrop 22. Mineralocorti coizi B. Supt B. Efort fizic D. Stimuleazdovulafia C. Dilat6 bronhiile E. Dupd nagtere secrefia ei continud sI creascl 23. Prolactina: A. E numit hormonul luteinizant D. Suptul inhibi secrefia de prolactinl E. Glucocorticoizi C. Corticosuprarenala secret6: A. Secrefia in afara sarcinii este stimulati de efortul frzic D. Inhib[ secrefia de lapte B. Produc hiperglicemie 2T. Este reprezentat de LH C. Primele 3 26. E numit hormonul luteotrop E. E numit hormonul tireofrop B. Inhib[ secrefia glandei corticosuprarenale D.21. Scade concentartia de glucocorti coizi 25. Sexosteroizi D. Scade nivelul de sexosteroizi E. Acfioneazl la nivelul glandei tiroide 76 .

D.28. Afirmafia fals6 despre modificdrile secrefiei de ACTH este: A. Elibe reazA vasopresina C. Hipersecrefia lui provoaci pierderi mari de api E. Secrefi hormonul melanocitostimulant D. Hormonii gonadotropi: A. E produs de adenohipofizit D. Se mai numesc gonadoinhibine B. Cregte diureza 34. Este numit hormonul antiditretic c. Hiposecrefia produce nanism B. In doze 77 . Elibe reazl oxitocina E. Hiposecrefia produce deficit de glucoccorticoizi 29. Lobul intermediar al hipofizei: A. Eliberaz[ hormonul ADH D. FH nu determinl maturarea foliculului de Graaf E. FSH cregte secrefia de estrogeni 31. Afirmafia fals[ despre vasopresini este: A. FSH inhibn dezvoltarea tubilor seminiferi C. Ap*tine neurohipofizei dar gi ud"nohipofizei C. LH inhibe secrefia de testosteron D. Hiposecrefia genereazd insuficienfi tiroidiani D. Hipersecrefia genereazi diabet bronzat c. Hipersecrefia genereazi hipotiroidie E. Hipersecrefia genereazI nanism 30. Toate 33. Hipersecrefia produce diabet bronzat Hipersecrefia produce exces de glucocorticoizi _c. Inhibd secrefia de hormoni tiroidieni B. Hormonul antiditretic (ADFI): lui provoac[ diabet insipid mari provoac[ vasodilatafie C. Hormonul tireotrop (TSH): A. Lobul posterior al hipofizei: A. Reprezintil2lo/o din masa hipofizei 9. Nu secrectii nici un hormon 32. MSH are un precursor diferit de ACTH E. cregte abssorbfia apei ra nivelur nefronului D. Reduce volumul urinii E. Hipersecrefia produce efecte *rl*orito-stimulatoare E. Creqte concentrafia nrinii B. Este numit neurohipofizI B. Cregte secrefia glandelor exocrine $ flip"secr{ia B.

Embriologic cele 2 pa4i au aceeasi origine E. Inhib[ contracfia uterului in timpul sarcinii E. Nu secretil aldosteron 38. Hipersecrefia determini diabet insipid 40. Dilatil bronhiile 2. Noradrenalin[ C. Confine periferic medulara D. Oxitocina: A. Vasoconstricfie : 4. Hipersecrefia determind boala Conn E.35. Toate de mai sus E. Hiposeuefia determinl boal6 Conn B. Secret[ adrenlini C. Catecolaminele produc 1. in boala Addison se pierde api 39. Hipersecrefia deJermini sindrom Cushing B. Bradicardie 78 . Secret6 cortizol E. Glanda suprarenalI: A. Nici unul 36. Acfiune identicl cu stimularea sistemului nervos simpatic D. Stimuleazdcontracfia mugchiului uterin in fravaliu D. Despre secrefia de aldosteron e fals6: A. Este secretat de adenohipofizi C. Acfiune identic[ cu stimularea sistemului neryos parasimpatic COMPLEMENT MULTIPLU: 4l . Secretii hormoni de naturd glucidici B. Hiposecrefia determind sindrom Cushing C. in boala Conn apare retenfie de apl pi sare C. Este unictr B. Secrefia medulosuprarenalei este: A. Secretil epinefrin[ D. Hipersecrefia apare in boala Addison D. Funfional sele 2 perfi sunt diferite 3 7. Vasodilatafie 3. tn boala Conn apar edeme D. Secrefia de glucocorticoizi: A. Este situatii la polul inferior al rinichiului C. Inhibd expulzia laptelui de la nivelul galndei mamare B. Adrenanne B. in boala Conn apare hipertensiune E. Corticosuprarenala: A.

Eliberarea lor din coloid se face 3. Inhib6 reabsolblia tubulartr a calciului 2. Cregte sinteza proteicl la nivelul mugchilor 3. Mobilizarcagrlsimilor din rez&Ne 4. Conduce la diminuarea atenfiei 4{. Are efect hipercalcemiant 2. Insulina: Produce lipogenezl 2. 4. Confin celule care secreti insulina 49. 79 . Parathormonul: l. Confine celule parafoliculare 4. Calcitonina: l. Este hormon hiperglicemiant 4. Hiperfuncfia tiroidiani: Este caracterizathde sciderea metabolismului ba?al 2. Este un material omogen. Secrefia lui este inhibatii de hipercalcemie 3.42. 3. Efectul catecolaminelor este: Tatricardie 2. Majoritatea celulelor din stnrctura lor secreta glucagon 4. Coloidul din struchua foliculilor tiroidieni: l. Este singunrl hormon hipoglicemiant l. Confine tireoglobulind 45. vdscos 3. Produce hiperfosfatemie 4. Au efect hiperglicemiant sub acfiunea FSH 2. Produce glicogeno genezdla nivelul ficatului 4. Scad metabolismul bazpll 46. Se numeste gugl endemici 3. Confin celule beta secretante de glucagon 2. Inhibi reabsorbfia tulularl a fosfalilor anorganici 48. Este caracterizatilde aparilia exoftalmiei l. Au efect hipocolesterolemiant 4. Conftactli pupila 43. Este semetatii de celulele din stnrcttna foliculilor tiroidieni 3. Hormonii tiroidieni: l. Este secretatli atdt de tiroida cdt gi de paratiroide 47. Sunt formate din celule exocrine 3. Confine TSH 2. Hipertensiune l. Insulele Langerhans din structua pancreasului: l.

Epifiza: Secretil ACTH 2. Mixedemul este generat de hiperfuncfia tiroidei 4. La lumini cregte secrefia de melatonini 4. incepe sI se deryolte la pubertate 57. Catecolaminele contract[ mugchii erectori ai firului de p6r 53. Diabetul zaharat: caracteizeazdprin valori crescute ale glicemiei 2. Cresc frecventa miqcirilor respiratorii l. Efectele hormonilor tiroidieni pe aparatul cardio-vascular stilrt: Cresc tonusul mupchilor scheletici 2. in evolu{ia acestei boli apare glicozurie 1. Intri in componenfa epitalamusului 4. Are rol de organ limfatic 3. Afirmafiile adevtrrate privind disfuncfiile endocrine sunt: Diabetul insipid apare in hipersecrefia de ADH 2. Timusul: 1. Are localizare refiosternali 4. Inhibd proteoliza 52. Conduce la complicalii care afecteazdsistemul cardio-vascular 3. Cresc frecvenfa contracfiilor cardiace 3. Glucagonul: Stimuleazi secrefia biliar[ 2. Hormonii secretafi de medulosuprarenald produc anxietate 3. Catecolaminele sunt eliberate in condifii de cildur[ excesivi 4. Epifrz-a: l. 3.50. Stimuleazd gluconeo geneza 4. Are rol endocrin doar pan6 la pubertate 2. Produc vasodilatafie 54. Stimuleaz[ fo{a de contracfie miocardica 3. Catecolaminele stimuleaz[ sistemul reticulat activator ascendent l. Se 51. Are legittri strfuise cu retina 3. 80 . Se numegte gland[ Pituitarl Este situattr intre coliculuii cvadrigemeni superiori Se numegte gland[ pineali 55. Afirmafiile adevarate sunt: l. Laintuneric cregte secrefia de melatonin[ l. Nanismul tiroidian se mai numegte cretinism l. 4. 2. 2. 56. in evolufia acestei boli poate si apari poliurie 4. lnboala Basedow-Graves nu apare exoftalmia 3.

Apare .. Poate fi provocat de tumori 4. Secrefie inadecvatd de mineralocorticoizi scaderea rapidd 2. Apare deshidratarean 4. Apar hipertensiune 59.5t. Existli hiperseuefie de corticosteroizi ale cortexului adrenal 2.fa[in lunl plini" 3. Nanismul tiroidian 3. Secrefie inadecvattr de glucocorticoizi 3.ceafa de bizon" 60. Guga endemicl 8l . Boala Basedow-Graves 4. Mixedemul 2. Apare . in sindromul Cushing: in greutate l.. Boala Adisson: 1. Sunt disfuncfii tiroidiene: l.

E(pag. 56. 55) 28. s5) 22.57) 19. C (pag. A(pag. 55) 16. 5a) 13. 5a) 5. E (pag. 54) 8. s5) 29. 57) 42. B (pag. 56) 7.55) 33. 57) 41. A (pag. C (pag. s5) zt. 55) 18. A (pag. 55. s6) 39. B (pag. 56) 26. 5a) 10. 5a) 15. A (pag. B (pag.8(pag. A (pag. C (pag. 5a) 3. 5a) t2.E (pag. 5a) l. 5s) \ 82 . 6l) 59. C (pag. C @ag. 57) s3. C (pag.58) 45. B (pag. A (pag. A (pae. B (pag.E(pag.59) 50.58) 47.RASPUNSURI: 2.57) 9.55) 24. A (pag. D(rag. E (pag. 55) 32. A (pag.58) aa. A (pag. A (pag. s8) 54.56) 37. 61) 60.58) 46. 6l) s8. C (pag. 57) 43.5s) 34. A(pag.E (pag. A (pag. 55) zs. E (pag. E (pag. E(pag. E (pag.57) 14. E (pag.59) s l. CQ'. C@ag. 60) s6.D 23. 56. 5s) t7.D (pag. 57) 27. 60) ss. 55) 20. D (pag.59) 49. A (pag. E (pag.60) s2. E (pag. 60) s7. A (pag. A (pag. 5a) 31.S9) a8.E (pag.56) 38. C (pag. E (pag. sa) 6. 5a) 4. 6l) I l. A (pag 57) 40. ss) (pag. C (pag. 56) 36.8 (pag. D(pag. 55) 30.ig. B(pag.E(pag. c (pag. 56) 35.8 (pag. D (pae.

Toate variantele de mai sus sunt corccte E. Cortizol C. Transportul de glucozil la nivelur celulei fesutului adipos E. Glicoliza la nivelul fibrei musculare P. o incetini rc a denroltarii somatice qi psihice In hipersecrefie produc gu$a endemicd A. in hiposecrefie ptoau. Inhibarea sistemului reticulat activator E. Epinefrinl D. Glucocorticoizii: c- A. Stimuleazd absorblia intestinall a C** B' inhiposecrefie auc h o dezvoltare redus[ a sistemului osos. Bronhoconstricfie pe vasele musculare ascendent A. dar menfin o dezvoltare 3. Procesul de glicogenogenezI este stimulat de: A. sinteza enzimelor lipogenetice la nivelul fesutului adipos C. cu o excepfie: c. D. Dilatarea pupilei D.GLAI\IDELE ENDOCRINE 2 $ef Luq. Produc hipoglicemie Cresc *abolirmul in mugchii scheletici cresc concentrafia acizilor gra$i liberi plasmatici Reduc stabilitatea membranelor lizozomale Cresc numirul de limfocite circulante 2. Gonadotopii B. Insulini B. B. Noradrenalind 5. Se sintetizeaz[ din colesterol: . Tireostimulina C.Insulina stimul eazdurmitoarele procese. Hormonii tiroidieni: A. $cad concenfrafia plasmatici a calciului gi fosforului psihic[ normali ? E. E. Somatofrop E. Gluconeogenezahepaticd 4. C. Transportul de glucoz-lla nivelul fibrei musculare ' B. Noradrenalina produce: contracfia musculaturii netede din perefii tubului digestiv I Vasodilatafie B. Corticotopina D. Niciun rtrspuns nu este corect 83 6. Ancufa Augustina Gheorghigan-G6l6feanu COMPLEMENT SIMPLU l. Dr.

inne cele patru glande paratiroide E. Cregte numlnrl de plachete 8. Cregte num[rul de hematii la efectele cortizolului asupra sistemului imun: B. Superior de phmdni cu aceasta 84 . Hipertensiune C. Hipertensiune arteriali E. Alegefi varianta corect[ referitoare A. Timusul este localizat: A. Hiperglicemie B. Glucagon C. Insulina E. anterior de laringe B. Nicio varianti de mai sus 10. Triiodotironina C. Cregte numirul de eozinofile circulante D. Secretil glucagon C. Toate variantele de mai sus 12. Inferior fafl de tiroidtr" avdnd relafii anatomice gi funcfionale C. Scade numdnrl de neutrofile C. Cortizol D. Toate variantele I de mai sus l. Are efect hipocolesterolemiant: A. in cavitatea toracic[ D.7. Forfa de confiacfie a inimii este crescutil sau stimulatd de: A. in boala Addison se produce: A. Diminuarea depozitelor adipoase C. Tiroxini D. Obezitate E. Sunt mai numeroase decAt celulele p din pancreasul insular E. Boala Conn determinI: A. Glucagonul B. in regiunea gitului. Prolactina 13. Scade numirul de limfocite circulante E. Cregterea aciditiilii urinare 9. Au o membranl cu penneabilitate crescutil pentru aminoacizi D. Sc[derea concentrafiei plasmatice a Na* D. Reprezintii 20% din celulele secretorii B. Toate variantele E. Celulele a din insulele Langerhans: ale pancreasului A. Diabet D. Triiodotironini B. Hiperglicemie B.

Despre hormoni sunt valabile A. B. C. Nu se poate asocia cu gu$a endemicl C. C. A 19. Ocitocina C. Se manifestil prin aparifia senzafiei de frig 85 . in cea mai mare parte circul[ librr in singe 20. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporttr: ADH B. Survine numai B. E. cu o excepfie: formate din epitelii secretorii A 16. Numai variantele A qi B 15. Se insofeqte de cregterea metabolismului bazal E. D. cdt gi in condiliile unui exces de insulinl este compromis6 Sistemului Sistemului Sistemului Sistemului Sistemului cardiovascular excretor nervos \ respirator digestiv A rtivitatea: B. Produc efecte caracteristice C.A 14. Actioneazi la distanfi de locul sintezei E. el avind un rol important in reacfia organismului in fala diferitelor agresiruri interne gi externe Acfioneazi prin intermediul unui sistem de factori de cregtere Are efect anabolizantpe toate metabolismele intermediare Stimuleazi crepterea mugchilor gi a tuttror viscerelor de adaptare a A 17. Cortizolul: Cregte absorblia B. t924 Atat in condifiile unui deficit. Inhibe anabolismul proteinelor in ficat D. E. Stimuleazl sinteza matricei organice la nivelul fesutului osos E. Paulescu in anul: t920 1922 c. Determin[ aparilia exoftalmiei D. Insuficienfa facultativl a apei la nivelul segmentului proximal al tubului grinifer ale SNC tiroidiani: la anumite vdrste A. It. Insulina a fost descoperitii de cercetiitorul romdn Nicolae C. Hormonul de inhibare a secrefiei de MSH D. Este necesar pentru menfinerea integrit4ii functiilor superioare C. Toate variantele de mai sus E. t923 E. Este secretat numai in condifii de stres. l92t D. D. Sunt substan{e chimice specifice D. Sunt eliberafi direct in s6nge urmltorele afirmafii.Sunt produqi numai de glandele cu secrefie internl B. Hormonul de cregtere: Este secretat de hipofiza posterioarl B.

insulina: A. Stimuleazi majoritatea secrefiilor D. Scade absorbfia intestinali a calciului E. Are acfiune frenatoare asiupra deryoltflrii gonadelor D. Cortizolul stimul eazfabsorbfia intestinali a calciului 26. secrefia lor scade C. Cregte captarea aminoacizilor C. prin acliuni sa dl refinere a Na* in organism. Este sitgatli in partea anterioari a glandei pituitare. Scade calcemia C.Melatonina: A. Creqte fosfatemia 24. Alegefi varianta corectil referitoare la hormonii corticosuprarenalieni: A. Efort fizic D. Constituie 77o/o din masa glandei hipofize D. are rol in menfinerea echilibrului acido -bazic E. Au rol vital 22. Relaxeazi sfincterele digestive B. Inhibe secrefia tubulara a fosfalilor anorganici B. Stres psihic B. Scade proteoliza 86 . inconjoarl complet neurohipofiza C. Alegefi afirmafia corectii referitoare la hormonii medulosuprarenalieni: A.21. in timpul stimul6rii terminafiilor libere pentru durere. Aldosteronul cregte diureza B. Stimuleazl catabolismul acizilor gra$i E. Secrefia de prolactin[ nu este stimulatii in condifii de: A. Este un hormon de nattui lipidicn B. dar se extinde 9i posterior B. Cortizolul scade numdnrl de trombocite (plachete) din circulafie C. Hormonii sexosteroizi asigur[ aparilia qi dezvoltarea caracterelor sexuale primare D. Inhibe sinteza enzimelor lipogenetice E. Stimuleaz[ mineralizarca osoasi C. Hiperglicemie E. Shes chirurgical 25. Activeazi osteoclastele D. Este localizatii pe $aua turceasc[ a osului sfenoid E.lJnadintre afirmafiile de mai jos nu este valabitl pentru adenohip oftzil: A. Nicio variantii 23. Aldosteronul. Are raport anterior cu chiasma optic[ 27 . Inhibe gluconeo genez-a D. Lanivelul fesutului adipos. incepe sa fie secretati la pubertate E. Parathormonul: A. Cregte sinteza de acizi gra$i B. Somn C.

Medulosuprarenalelor D. Celule parafoliculare E" Celule insulare 29. Reglarea activititfii musculaturii scheletice D.A 2t. ACTH E" TSH 32. Are localizarcpresternalI A 30. Adenohipofizei 87 . STH D. Timusul: Are rol endocrin in prima parte a ontogen ezei.Hipersecrefia de mineralocortico izi are urmltoarele efecte. Epiteliul spermatogenic C. Alegefi principalul rol al glandelor endocrine: Reglarea activititfii musculaturii sfriate B.Parathormonul este secretat de o categorie de celule numite: Celule foliculare B. cu o excepfie: Cregterea acidit{ii urinare B. Reglarea metabolismului celular E. LH D. Este o glandl de tip mixt C.Funcfia endocrini a testiculului este realizatd de: A Tubii seminiferi B. pan6 la pubertate B. FSH E" Celulele interstdiale testiculare Leydig B. Reglarea activitiifii musculahrii viscerale A A 34. Dispare complet la pubertate D. Cregterea eliminlrilor trinare de potasiu C. Celule principale D. ADH C. cu excepfia: MSH A 33. Reducerea elimindrilor urinare de sodiu D. Reducerea eliminlrilor urinare de ap6 E. Reducerea volumuluisangvin total A 3l . Rinichiului C. Neurosecrefia este un proces intdlnit la nivelul: Neurohipofizei B. Reglarea activititfii glandelor exocrine C. Este $i un organ limfoid periferic E.Adenohipofiza secretll urmdtorii hormoni. Celule C C. Antrului piloric Ai duodenului E.

Condro geneza de la nivelul cartilajelor de cregtere este stimulati prin somatomedine de citre: A. Hipersecrefiei de calcitoninl COMPLEMENT GRUPAT 41. Concentrarea urinei E. Secretil calcitonine (CT) E. Acromegalia este o boala endocrin6 caracterizatilprin cregterea exagerati a: A. ACTH B. FSH E. Cregterea volumului urinar 39. Hipersecrefiei de PTH E. Hormonii sexostercizi 37. Hiposecrefiei de PTH C. Pentru celulele *C" din glanda Se gtrsesc prin urini tiroidl sunt valabile urmitoarele afirmafii. cu o excepfie: infie foliculii tiroidieni A. LTH C. Hiperfuncfiei tiroidiene B. Oaselor late D. Se afln h partea posterioard adiencefalului 4. Sc6derea volumului sangvin D. Este localizatii inapoia chiasmei optice 3. Oaselor scurte 38. Este situatl labazaencefalului l. Hormonii tiroidieni B. Se numesc gi celule parafoliculare C. Activitatea lor de sintezi este controlatii de TSH hipofizar 40. Oaselor lungi B.35. B. Hormonii gonadici D. Formarea calculilor urinari se poate datora: A. Cregterea elimindrilor de ap6. ADH-ul determin[: A. Glanda pituitard: Face parte din diencefal 2. Hipofuncliei tiroidiene D. TSH D. Marilarului C. Insulina C. Nu este hormon glandulotrop: A. LH 36. Hormonul somatotrop E. Concentrarea plasmei C. Prin acfiunea lui. Nu vin in contact gu coloidul foliculilor tirodieni D. 88 . in special B. Extremitlfilor E.

3. Este capabill sI previnI ovulafia l. Corticosuprarenala: Nu vine in contact cu capsula rinichiului 2. Este eliberatil ln circulafie de neurohipofizi 1. holactina: Pncvoacl contracfia musculaturii netede a uterului gravid Este secretatil numai la persoanele de sex feminin 3. L 4f. 43.La nivelul ei ajung fibre simpatice preganglionare provenite din marele nerv splanhnic 4. Timusului l. Paratiroidele l. Nu inconjoartr comillet zntramedularl a suprarenalei 4. L Hipersecrefia Hipersecrefia Hipersecretia Hipersecrefia de: de gonadostimuline de MSH de hormon tireoftop de corticofiopin[ 45. Secretr catecolamine (80% epinefrin 6 si 20o/o norepinefrini) 3.l. L Epifiza Adenohipofiza 47. Hipoglicemiant Glicogenogenetic Lipogenetic Anaboli zarrtproteic 49. Sintetizeaz[ hormoni de naturl lipidicl l. 4. 3. L {2. 4. 89 . l. Diabetul bronzat este cauzat 3.Este alcltuit[ din tei zone (gtomerulartr" fasciculati gi reticulati) 3. Timocitele se gtrsesc in structura: Ganglionilor limfatici Amigdalelor 3. Deficitul de insulinil nu produce: Polifagie Dezechilibre acido-bazice Poliurie Hipoglicemie 1. Alegefi afirmafiile corecte referitoare la MSR: Este inervatd simpatic de fibre preganglionare cu originea in jumltatea anterioari a coarnelor medulare laterale din regiunile Ts-Tg 2. Splinei /t. Timusul 4.Confine netroni simpatici cu prelungiri care vin in iontact cu capilare sangvini l' 4t. l. Insulina este singurul hormon: 2.Alegefi glandele endocrine care secretJi hormoni ce pot avea acfiune frenatoare asupra gonadelor: 3. L 46.

3. fesutului nervos Ficatului Mugchilor fesutului adipos 56. Adenohipofiza 3. Nu este controlat de hipotalamus l. Alegefi acfiunile hormonilor tiroidieni la nivelul sistemului nervos: 2. Nivelul plasmatic al acizilor gra$i liberi creqte dupd administrarea de: 2. 52. 3. Stimulatl de ACTH 90 . fi cauze ale diabetului insipid: Lezarca nucleilor hipotalamici Secfionarea tijei pituitare Lezarca lobului posterior hipofizar intreruperea tractului hipotalamo-hipofizar 51. Glucidic 4. Corticosuprarenalele 4. face parte din adenohipofizE Secretil un hormon care are acelaqi prectnsor ca gi ACTH-ul 4. Stimuleazl diferenfierea neuronalI 2. Lobul intermediar hipofizar Este format dintr-o lam6 epitelialtr aderentii de lobul posterior hipofizar 2. Secrefia de cortizol este: l. 4. Anatomic. fdrt legdtru[ cu activitatea SNC l. Tiroida 5 l. 5. Cortizol 3. Stimuleazl procesul de mielimzare 4. 3. Insulina stimulebz[ lipogene za la nivelul : 2. Asigurl dezvoltarea normali a sinapselor 3. Pot 2. 1. Lipidic 3. Glucagon 1. Obignuit. Crescutil in condifii de stres 4. Epinefrini 4. l. Scdzutit dupl administrarea de glucocorticoizi exogeni 3. 4. Asiguri procesul de cregtere neuronali 54.50. Extractele de epifiz6 au acfiune pe metabolismul: 2. Nu confin lobi: Pancreasul endocrin l. Mineral 57. Proteic 2. Norepinefrini 53.

Efectul vasoconstrictor al adrenalinei se exerciti la nivelul vaselor din: l. Piele 9l . Inhibe secrefia gastricl 4.Sunt eliberali din celulele foliculare in coloid sub acfiunea TSH hipofizar 1. Stimuleazi secrefia biliard 2. Mucoase 4. Mugchi l. Viscere 3. Inhibe secrefia biliarn 60.5t. Stimuleazd secrefia gastrictr 3. Hormonii tiroidieni: l. Glucagonul: 2. Se forme azt rr:in iodarea tireoglobulinei L Sunt sintetizafi la nivelul coloidului tiroidian 3.Stimuleazl procesele de cregtere gi diferenfiere celulari gi tisulard 59.

56. D (pg.s8) 5.58) se.56) I l.54) 17.54. B (pe.s8) 2e.se) 56.D (pe.54.se) 18.60) 43. E (pe.60) 23. C (pg.54.57) 92 . C (pe.58) 13.55.8 (pg.55) 32.54) 37. B (pe.55) 30.56) E (pg. A (pg.60) 47. C @9. C (pe. B (pe.se) C (pe. C (pg.se) 24. A (pg.ss) 4s.60) 14.55) 38.s6) 9.ss) 2s. A (pe.36) 48.60) 57.se) 4.54) 16. A (pe. C (pe. B (pe. A (pe.se) l.56) 33. E (pe.56) A (pg.54.57.58.60) 10.D (pe.59) 55. C (pe.56) 7.58. C (pe.85) 8.D (pe. COMPLEMENT GRUPAT 41. B (pe. D (pe.se) 28.57) 3.56) 26.D (pe.60) 53. 4e.E (pe.s4) 42. 50.57. C (pe.54) 34.57) 22.55) ls.55) 36.54.58) 54.57) 2. B (pg. E (pg.D (pe.55) 39.59) 40. E (pg. 51. D (pe. D (pe.s4) 27. B (pg. B (pg. A (pe.60) 60.8 (pe. B (pe. E (pe.Sa. B (pe.56) 20.8 (pe. D (pg. C (pg.D (pe.56.s5) 44. A (pe. C (pe.58) 2r.E (pe.54. E (pg.55) 52.nAspuNSURr: COMPLEMENT SIMPLU C (pg. D (pg.59) 6.60) 46.57. C (pe.54.se) 12. C (pe. A @9.57) 35.60) le. D (pg.57) 58.58.56.8 (pe.60) 31.

zat cubaza.parietalul C.l9 ani E"22 aru ZDin categoria oaselor lungi face parte: Afibula Bscapula C. Dan State 1 COMPLEMENT UNIC: Al5 ani B.Cartilajele de crestere raman cartilaginoase pana in jurul varstei de: D.occipitalul E"carpiene 4-Dinte oasele nepereche ale neurocraniului face parte: Alacrimalul B.40 ani E.coxalul D.varfrrl sau se uneste cu varfrrl coccisului 6Apendicele xifoid ramane cartilaginos aproximativ pana la: Apubertate B.este asr.cu exceptia: Ascapula Bsternul C.cu exceptia: Aeste un os median B.temporalul D.in sus E.frontalul E parietalul 3-Dintre oasele late fac parte urmatoarele.coxal D. Univ.20 ani C.65 ani 93 .mandibula E frontalul S.SISTEMUL OSTEO-MUSCTJLAR Asist.l8 ani C20 ani l.25 ani D.Osul sacru prezinta urmatoarele caracteristici. Dr.este un os nepereche C^are forma triunghiulara D.

5 B.clavicula si humerus C.20% D.30% C.Scheletul coapsei este format din: A.80% E.coxal 1O.clavicula si omoplat B.25o/o 8.La formarea scheletului mainii iau parte un numar de oase carpiene egal cu: A.Dintre elementele strucfinale ale arfrodiilor nu face parte: A. ligamentele articulare 94 .Centura scapulara este formata din: A.clavicula.femur C.humerus si omoplat D.capsula articulara C.sunt articulatii fixe B.nu poseda cavitate articulara D.8 c.fibula D.l4 8.La formarea scheletului piciorului iau parte un numar de oase tarsiene egal cu: 4.8 E.maticea organi ca a osului B.Despre sinartroze este falsa urmatoarea afirmatie: A.l0 g.membrana sinoviala E.la nivelul lor se executa miscari foarte reduse E.in cazul sindesmozelot infie oasele care se articuleazase interpune tesut fibros l3.tibie B.prezinta un grad variabil de mobilitate C.5A% '| l2.omoplat si humerus E.5 I l.humerus E.6 c.T.7 D. cavitatea articulara D. 8.10 D.humerus.7 8.Osul contine apa in procent de: A.

posterior.In partea mediala a coapsei nu se afla: Aadductorul mare B.adductorul scurt C-adductorul lung D.deltoidul C.qoitorul Enici unul 95 .extensor al antebratului : C.cvadricepsul C.triceps.principalul muschi al umarului este: Abicepsul B.teaca fibroasa Eteaca contractila l6.adductorul Enici unul 20.biceps D.croitorul D.tricepsul D.Sub muschiul croitor se gaseste: Aticepsul B.l4. Ecoracobrahial It.Cel mai lung muschi al corpupui este: A^adductorul lung \ B.se gaseste urmatorul muschi Apnonator al mainii B.bicepsul D.dreptul C.perimisium C.r-anivelul bratului.endomisium D.dreptul abdominal Eorbicularul buzelor l5-Tecile fine de tesut conjunctiv care invelesc fiecare fibra musculara poarta denumirea de: Aepimisium B.cvadricepsul E-adductorul mare medial l9.Dintre muschii de forma circulara face parte: AMuschiul biceps Bmuschiul ficeps Cmuschiul tapez D.brahialul E coracobrahialul 17 .

0.Tricepsul sural 22.50% 8.sarcomer 23 .scade B.l0/secunda B.2 secunde C.membranaZ C.muschiul gastrocnemian D.lO-S0/secunda C.0.filamentul de miozina E.3 secunde D.0.muschii peronieri B.5 secunde 2T.Dupa denervare.Drxatatotala a secusei este de: A.Muschii scheletici rcprezintaurmatorul procent din masa organismului: A.4 secunde E.450/o molecul ara a contractilitatii este repre zentata de : A.ramane constant D.Activitatea electrica a unui muschi poate fi inregishata.creste C.dispare E.500/secunda E.proteinele contacti le D.obtinandu se: \ A.nici o afirmatie corecta secusa Zfi.extensorii degetelor C.0.tonusul muschilor scheletici : A.nici o afirmatie corecta 25.un potential de actiune propagat cu o vitezade 30m/s E.calciu Z4.Baza B.o B.0.50-10O/secunda D.ln loja laterala a gambei se afla: A.Llntetanos complet se poate obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa de: A.40% E.muschiul solear E.1 secunde 8.5-1O/secunda 96 .80% D.2l.tetanos C.60% c.elecftomiograma D.

coapsei se gasiesc muschii: C.de 10-20 stimulilsecunda D.02 sec C.fesieri D.0.Tetanosul incomplet se poate obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa: Acrescuta Bmedie C.maseteri E.04 sec D.nici un raspuns corect 33.conhactia obtinuta in urma reflexului miotatic E.80% 29.28.In B.primul minut D.de contractie a unei secuse musculare drxeazain medie: sec 40.fibrele conjunctive din muschi C.In energie calorica se fransfonna un procent din energia chimica egal cu: A.20% 8.05 sec E.Baza anatomica a elasticitatii muschilor este reprezentata de: 32.Reprezinta o contractie izomefrica: Afrisonul B.nici o afirmatie corecta 30.0.0.l-10 stimulilsecunda Afibrele elastice din perimisium B.50% D.Faza.sistola cardiaca C.I 00 stimulilsecunda E.sarcomer E"nici un raspuns corect 3l.70% c.sustinerea posturii cdrpului D.fibrele elastice din muschi D.primele l0 minute E.Necesitatile energetice ale metabolismului muscular sunt satisfacute in cea mai mare parte rcrob dupa : Aprimele 5 minute B.primele 2 minute C.de 50.peronieri 97 .pri4ele 45-secunde jurul articulatiei soldului Aadductori 34.01 8.30% 8.

toti E.v ariaza lungimea si tensiunea rnuschiului B.nici o afirmatie corecta 36. romboid D.Hg B.20% B30o/o c.si pe care oasele le retin.In timpul contractiei izotonice: A.diafragma C.m. biceps B.Are forma de cupola: A.oase lungi 3.Osul contine reziduu uscat in procent de: A.Ca D.nici o afirmatie corecta 37.nu face parte: A.oasele se pot imparti in: l.lungimea ratnane constanta.40% E.Pb T C.3 S.Amplitudinea secusei vanazaproportional cu: A.ftapez E.durata stimulului aplicat E.tensiunea muschiului vattaza C.nici o varianta corecta 40.F E. lunguimea muschiului C.100/o COMPLEMENT GRUPAT 41.tensiunea muschiului creste mult D.m piramidal B.pectoral mare 38.grosimea muschiului B.Dupa originea lor.oase de membrtura 2.deltoidul C.m.dreptul abdominal D.raman constante atat tensiunea cat si lungimea muschiului E.oase scurte 98 .80% D.Dinfie muschii anterolaterali ai aMomenului face parte: A.oase de cartilaj 4.intensitatea stimulului aplicat D.Dinfre substantele toxice pahrnse in organism.nici unul 39.m.m.

este asezata cu baza in jos 4g.parietalul 2.este un os pereche 46.Dintre oasele nepereche ale viscerocraniului nu face parte: l.ovine din sudarea celor 5 vertebre coccigiene 3.Osificarea encondrala da nastere: l.in jos 4.plane 4.oaselor oaselor membrelor 4.Despre scapula este falsa afirmatia: l.oaselor scurte Zmselo r bazni craniului 3.cuprinde 7 regiuni 2-prima vertebra cervicala se numeste axis 3.cifiozele sunt intalnite la nivel cervical 4scoliozele sunt ctnburi in plan frontal 4T.coxalul 4.rrlna 43.Amfiartozele pot avea suprafete articulare: l.se articvleazacu sternul prin intermediul cartilajului coastei X 4t.42.indreptat in sus.usor concave 2.Perechile XI si l-nu au cartilaj 2-se numesc false 3.se articuleaza lateral cu humerusul 4.ue forma triunghiulara cu baza.nu ajung la XII de coaste: stern \ 4.Dinfte oasele late face parte: l.oaselor boltii cutiei craniene 4{.este un os lat 2*ue forma triunghiulara 3.Despre osul sacru este adevarat ca: l -yarfrrl sau.se uneste cu bazacoccisului 2-pr.vomerul Zlacrimalul 3mandibula 4maxilarul 45.neregulate 99 .usor convexe 3.fibula 3.Despre coloana vertebrala este adevarata afirmatia: l.

faza de relaxare 4.faza izometrica 57.adductor scurt 4.randamentul confiactiei masei musculare este de 3A% 2.adductor mare 2.manifestarile termice se datoreaza fenomenelor termice din fibra musculara 3.bicepsul 2.tibial posterior 54.croitor 3.gastrocnemian 4.In planul profuird al lojei posterioare a gambei nu se afla: I . afl a urmatorii muschi : 2.anterior.nici o afirmatie corecta r00 .muschiul tibial posterior 56.muschiul gastrocnemian 2.tricepsul 4.muschiul piramidal al abdomenului 3.Dinfie muschii fusiformi nu face parte: l.triceps 4.50.muschiul solear 3.se ldeltoid I La .biceps bratrial Sl.muschiul triceps sural 4.fesieri 53.fan de latenta 2.fazade contactie 3.Secusa musculara are urmatoarele componente: l.triceps stral 3.brahial 3.In loja laterala a gambei se afla muschii: l.diafragma 5 nivelul bratului.In legatura cu manifestarile termice ale contractiei musculare este adevarat ca: l.70% din energia chimica se transforma in energie calorica 4.solear 2.Inpartea mediala a coapsei gasim urmatorii muschi: l.

Despre tonusul muscular se poate afirma ca: l.Despre coloana vertebrala sunt adevarate afirmatiile: l.prennta 4 vertebre lombare 3.prezint a 12 vertebre toracale l0l .si pe care oasele le retin.Ca 3.dupa denervare tonusul muschilor scheletici creste 4.St.Pb 4.dupa deneryare tonusul muschilor scheletici dispare 59.nu este de nafura reflexa 3.dupa denervare tonusul muschilor scheletici scade 2.nu face parte: l-Hg 2.Dinhe substantele toxice patunse in organism.colagenul 60.prezinta 8 vertebre cervicale 2.prezinta 4 vertebre sacrale 4.

A (pag.66) 60.B (pag.A (pag.68-69) 38.7l) 29.70) s9.B (pag.6a) 5.63) 42.8 (pag.69) l9.8 (pas.A (pag.68) 5l .70) 23.8 (pag.7l) s8.7l) s7.B $ns.B (pag.C (pag.A (pas.8 (pag.69-70) 3s.C (pag.D (pag.70) 2s.6a) 46.RASPUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU l.6s) 9.6a) 4s.A (pag.63) 2.7l) 3l.C (pae.D (pag.C (pag.70-7t) 33.70) 24. E (pag.66) 40. B (pag.7l) 34.67) l3.C @ag.C (pag.E (pag.68) 39.B (pag.70-71) 37.65) I 1.C (pag.69) 53.63) 43.66) COMPLEMENT GRUPAT 41.66) 102 .A (pag.63) 44.65) 47 .69) 20.67) t4.65) 8.A (pag.7l) 27.D (pag.68) l s.B (pag.C (pag.E Qns.B (pag.D (pae.68) sz.71) 26.7l) 28.A (pag.67) 50. 32.65) 48.C (pag.63) 3.69) 2t.8 (pag.68-69) l8.65) 49.8 (pag.70) s4.C(pag.D (pag.63) 4.D (pag.7l) 30.70) 22.65) t2.D (pag.70) .C (pae.70) 5s.C (pae.B (pag.E (pae.C (pag.68) t7.A (pag.70-7t) s6.D (pag.65) 7.65) 10.8 (pag.A (pag.C (pag.A (pag.7l) 36.D (pag.C (pae.A (pag.D (pag.8 (pag.E (pag.68) 16.C (pag.64) 6.

Osificarea encondraltr realize azil : A. Nici un rdsprurs correct 5- Viscerocraniul confine segmentele periferice ale analizatorilor A. Sistemul nervos somatic D. Mtrduva spinlrii : C. Transformarea fesutului osos compact in fesut osos spongios E. Transformarea fesutului cartilaginos al embrionului in fesut osos al adultului C. Dr. Cregerea in lungime a osului E. Coman Laurenfiu COMPLEMENT UNIC: lProcesul de osteogen ezt constd in A. Cregterea oasielor membrelor C. Trecerea de Ia osificarea desmali la osifi careaencondrale &ifrcarca C E Crcgterea oaselor scrnte gi oaselor bazei craniului Cregterea oaselor desmald realizeazd : A. Sistemul nervos central E. viscerocraniul confine segmentele iniliale ale aparatelor : A.Der{o\\areacarti\aiu\ui{iatrzo-epitrzar 3. Encefalul B. Endocrin E.Blocarea activitiifii centrelor de osificare primitivi B. Nici un raspuns correct : 6. Vestibular C. P6trulderea capilarelor epifizare in cavitatea medular6 D. Respirator D. Vascular C. Acustico-vestibular D. Auditiv B.NSTDMUL OSTEO-MUSCULAR 2 fd Lucr. Cardiac B. Cutanat E.Crcgterea oaselor membrel or bollii cutiei craniene D. Cregterea in grosime a oaselor lungr E. Toate raspunsurile sunt corecte 103 . Cregterea claviculei gi a mandibulei D. Neuocraniul addpostegte A. Cregterea cavitlifii medulare osoase 4. Cregterea oaselor bollii cutiei craniene B.

8 oase liungi predomin[ : E. 4 -5 sacrate . 3t -34 12. Vomerul D. l0 8. Coloana vertebrali are un num[r de vertebre egal cu : A. 6 oase : C.6-8oase D. Nici una din cele de mai sus I l.4-5coccigiene E. Etmoidul 9. Palatinul C. Temporalul 8. Neurocraniul este format din A. Parietalul B.xila E. Ldfimea gI lungimea C. Occipitalul C. Vertebrele diferitelor regiruri sunt in numtrr de : A.30 -34 E. Toate raspunsurile sunt corecte. Maxila E. Toate raspunsurile sunt corecte 13.7. L{imea B.4-5lombare C. Malarul D. Lungimea E.4-5coccigiene E.32 -34 D.7 cervicale 8. 4 oase pereche gi 3 oase nepereche 10. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt : A. Initlimea gI ldlimea D. 8 oase B.4-5sacrate D. La oasele A. 104 .4-5lombare C. Specificafi num[rul corect de vertebre : c.12 toracale D.33 -34 8.7 .30 -32 A. Oasele pereche ale neurocraniului sunt A. CometuI nazal inferior : B. Ma.

Scad rezistenla coloanei vertebrale C Cresc elasticitatea coloanei vertebrale D. Este un os scurt C. Omoplatul C. Se impart dup6 regiunile clrora le aparfin D. Vertebra este formatlt din : A. Sunt dispuse una deasupra dteia B. Sternul se articuleaz[ cu : A. Sunt in num[r de trei B. Arc vertebral situat in partea ventrali B. Cea toracali are convexitatea anterior D. Extemitatea externi a claviculelor E. Nici un raspurur nu este correct A). Sternul are urmdtoarele prpprietiifl : A. Toate raspunsurile sunt corecte 17. lombar gi toracal E. Primele 8 perechi C. Este situate in partea posterioar[ a toracelui E. Formeazd coloana vertebrall 15.14. Prezintil 5 regiuni E. Corp vertebral situat in partea dorsali C. Humerusul D. Sunt localizate la nivel cenrical. Cea cervicalil are convexitatea posterior C. Garntr vertebralI situatit lateral D. Ultimele 7 perechi D. Nu sunt dispuse metameric C. Nici un rdspuns correct l0s . Este situate /e linia mediantr a toracelui D. Ultimele l0 perechi E. Ultimele 2 coaste B. Arc vertebral situate in partea dorsali E. Cea lombarl are concavitatea posterior E. Corp vertebral situat posterior 16. Toate rtrspunsurile sunt corecte It Din cele 12 perechi de coaste se unesc cu sternul A. Sunt patologice B. Curbwile sagitale ale coloanei vertebrale au urmltoarele caractere : A. Este un os lung B. Vertebrele au urmtrtoarele caractere cu o excepfie : A. Primele l0 perechi B. Ultimele 8 perechi : 19. Curburile sagitale ale coloanei vertebrale : A.

Capsula articularl B. Sunt articulafii imobile E. Coloana vertebrali lombard C. 7 oase tarsiene : 24. Cavitatea articularl D. Oasele au urmdtoarele roluri: A. 12 falange D.basic B. Reprezintlelementul activ al aparatului locomotor C. Care dintre urmitoarele afirmafii despre sinartroze nu este reali A. Sunt corecte numai rlspunsurile 2 gi 3 23.bazic B. Sacrul D. 5 oase tarsiene C. Reprezinthun depozit de proteine al organismului E. Membrana sinovialtr C. GenercazAo parte din elementele figurate D.21. 8 oase tarsiene B. Menfine echilibrul acido . Este un depozit de sdruri minerale B. Este un depozit de calciu 26. in aceste articulafii se executll migclri ample D. Femurul : B. Sunt articulafii fixe B. Intervin in apfuarea organismului prin producerea de anticorpi 25. 8 oase metatarsiene D. Care dintre urm[toarele elemente stnrcturale aparfin anrodiilor A. Toate elementele de mai sus : 106 . 8 carpiene : 22. Se pot osifica cu vdrsta : : 27. 8 metacarpiene C. 5 carpiene B. Scheletul miinii este format din A. Menfine echilibrul fosfo . Nici un rispuns correct E. Nu posed[ activitate articularl C. Produce elemente figurate D. Scheletul piciorului este format din A.La formarea bazinului particip[ A. 8 tarsiene E. Ligamentele articulare E. 12 falange E. inhefin echilibrul acido .calcic C. Dinte rolurile fesutului osos enumerate mai jos una nu este real[ A.

Fibrele musculare se inseri pe oase prin : A. D.2t. Care dinbe urmiltoarele elemente reprezintll bananatomicl a conhactilitefii musculare : A. Sarcolema C. Tendoane E. Temporo . Filamentele de actin[ E. Frontalul C. Septuri D. Proteinele conffactile B. Dinhe muqchii gdtului fac parte : A. Sunt numai dilatatori ai orificiilor D.parietali E. Sternocleidomastoidianul D. Epimissium 32. Frontal sunt reprezentafl prin : B. Nici un raspuns correct 29. Sarcolemi B. Nici un raspuns correct 31.30 o/o in ralnst cu greutatea corpului : 33. Maseter 30. Mqchii masticatori A. Temporalul E.35 % 8. Hioidieni D. Sunt numai constrictori ai orficiilor C. Mugchii mimicii : A. Endomissium C. 4. Parietal C.45 % c. Filamentele de miozinl rc7 . Contractilitatea C. Excitabilitatea B.Mugchii striafl reprezintil procentual.40% E. Sarcomerul D. Au rol in determinarea expresiilor fefei B.25 % D. Proprietitlile mugchilor scheletici sunt urmtrtoarele cu o excepfie : A. Sunt mugchi netezi E. Elasticitatea E. Extensibilitatea Plasticitatea t 3d. Maseterul B.

Aparatul Golgi D. Durata totali la mugchiul striat este de I min. Glanda hipofiz[ r08 l. Tnrnchiul cerebral 4. Este unitatea morfo-funcfionald a miofibrilei B. Sctutarea mugchiului B.latenfl gI relaxare B. Este delimitat de doui bewiZ E. Ribozomii B. Perioada de laten{6 a secuselor este prea mare B. 30 m/sec D. Tensiunea in mugchi rimdne constantd C.05 mlsec B. C. D. NumEnrl de fibre musculare antrenate in contracfie este limitat 38.e dintre urmdtoarele reprezinthbazamolecularl a contractilifiifii musculare : A. Proporfional cu frecvenfa stimulilor E. Se scurteazl in contracfie D. Sarcomerul 36. 0. Potenfialul de acfiune al mugchiului striat vitezd de : I se propagl in lungul fibrei musculare cu o A. Amplitudinea ei variazi invers propodional cu intensitatea stimulului aplicat COMPLEMENT GRUPAT l. 40 . Poate fi izometricl sau izotonicl E. Confiacfia izometricd a mugchiului striat consttr in : A.35. Perioada de relar<are a fibrlor musculare este scurtd D. 0. Mitocondriile C. Proteinele contractile E. Nu se efectueazi lucru mecanic extern D.80 m/sec 40. Comanda voluntari se transmite la mugchi prin impulsuri cu frecvenftr mare C. : Emisferele cerebrale . Sarcomerul se caractenzeazdprin urmdtoarele cu o excefie A. Secusa muscularl : A. Dac[ stimularea scade se fiansform[ in tetanos. Se produc numeroase secuse cu o perioadi de latenfi mare 39. Netrocraniul confine 2. Frecvenfa stimulilor nu poate fi prea micd E. Toate : confiacfiile muqchilor din organism sturt tetanosuri gi nu secuse deoarece : A. Se produce pufini cildtni E. Are dou[ faze:. Precizali caf. Cerebelul 3. Confine doul benzi H 37 .10 m/sec C. Confine filamente de actini 9i de miozind C.

: Manilare Vomerul Zigomatice Mandibula Despre coloana vertebrali se poate afirma : 1. Vertebrele sunt dispuse metameric 3. 4. DI naqtere oaselor membrelor 3. : pe sqrma periostului 4. 5 metacarpiene 3. Srurt acoperite de periost 4. D[ nagtere oaselor bollii cutiei craniene l.basic l. Confine mdduva spindrii : Scheletul mdinii confine urm[toarele oase 8 falange 2. Care dintre urmtrtoarele caracteristici ale coastelor sunt adevtrrate 2. Primele 7 perechi se articul@zddirect cu sternul 3. l.posterior cu sternul 2. : Se articuleazl. Confine segmental periferic al unor analizatori 3. Confine segmentele initiale ale aparatelor respirator gi digestiv 4. Sunt cartilaje hyaline l. acfionflnd ca pdrghii l. Asiguri deryoltarea bazinului osos 109 . Este segmental axial al tnnchiului 4.Viscerocraniul prezintL caracteristicile urmtrtoare : 1. Menfinerea echilibrului fosfo . Menfinerea echilibrului hidro . Cartilajele articulare pot avea una sau mai multe caracteristici Iau nagtere din cartilajele de cregtere 2. Formeazl oasele felei 2. Se articuleazlpoterior cu coloana vertebraltr Care din urmitoarele funcfii aparfin oaselor : Menfinerea echilibrului acido . Sunt in numlr de 14 perechi 4. l4 tarsiene 4.calcic 3. 3. 8 carpiene l. Realizarea migcirilor.electrolitic 4. Este alcituit din 8 oase Oasele perechi ale viscerocraniului sunt 2. : Osificarea desmalI Asigrrl cregterea in lungime a oaselor lungi 2.34 de veretebre 2. Acoperl epifizele 3. Este formati din 33 .

Excitabilitatea fibrelor musculare este consecinfa 2. Secusa este : O contracfie musculard simpld 2. : Produc o cantitate mare de cilduri Sunt datorate fenomenelor biochimice din fibra musculari 70% din energia chimic[ din mupchi se hansformi in c6ldurd in repaus nu se produce c6ldtn6 I 1. l. 4. : Sarcolema Miofibrilele Sarcoplasma Capsula periferictr : 16. Produc extensia piciorului Produc extensia degetelor Joactr un rol determinant in actul mersului Produc extensia gambei pe coapsi : 14. 3. SctrtErii tendoanelor Scurtiirii sarcomerelor Contracfiei filamentelor de actintr pi de miozini Alunectrrii filamentelor de actini printre cele de miozinl : 13. 17. l. 3. Poate fi izometrici sau izotonici l. 4. 3. 3. 3. Contractilitatea 2. Reprezintif capacitatea de a dezvolta tensiune inile capetele sale 3. l. 4. 1. l. Conftacfia musculari este consecinfa : 2. 3. 12. Permeabilititfii selective Conductanfei ionice Pompelor ionice Polariztrrii electrice membranare MembranaZ: 2. Manifesttrrile termice ale contracfiei musculare se caractenzeazfprin 2.10. Are o fazdde contracfie qI una de rela<are 3. 4. Sebazeazipe existenfa sarcomerului ca unitate anatomicl 4. Traverseazi sarcoplasma tuturor miofibrilelor Este situatil in mijlocul discului intunecat Se inseril pe partea externi a sarcolemei fibrei musculare solidarizeaziltoate miofibrilele in timpul confiacfiei ll0 . l. 4. 4. Loja posterioari a gambei confine mugchi care au urmdtoarele acfiuni 2. Este proprietatea specifici numai mugchiului in stnrctura fibrei musculare intrtr 2. l. este precedati de o perioadi de latenfi 4. Se bazeaz[ pe existenfa proteinelor contractile ca bazLmolecular 15.

Aerob la inceputul unui efort intens 3. Duptr cca I o16 de la efort devine din nou anaerob l. 4. Precede fazade contracfie 3. Acum are loc manifestarea eletrictr a confiacfiei. Anaerob in primele 45 . 3. la intervale mici gi regulate Se inscrie pe miograml printr-un platou Este rezultatul aplicirii unui stimul mic electric pe nervul motor 19.01 sec 4.90 de secunde ale unui efort moderat 2. lll . Metabolismul muscular este : l. tetanici este : Este contracfia musculari normal[ in organism Este rezultatul aplic[rii unui stimul repetitiv.Fazade latenftr a secusei musculare : Are o drnatil specifici fiec[rui tip de mugchi 2. Dureazl0. Duptr primele cca2 min de effon metabolismul devine aerob 4. ?fi. Contracfia 2.It. l.

D A A 9. 36. c 13.C 7. 12.B 7.E 5.E 27. D 32. l. A t7.C 10.nASpUNSURI: COMPLEMENT UNIC: COMPLEMENT GRUPAT: 2.B D D 20. 35. C 28. E 12.B 1. E E E 15.E 9. t6.8 8.C 4.C 6.8 25" C 26. B 19.8 24. C 5. C 30. C 39.C 3.8 38.D 33.E 2. t7. A 11. 34. C 23. C 8. E 2t.E 10. C C D E 37.B 4. A 20.A 3. 19. C 40. A 29.A 6. B ll. A 16. B 15.D 18. D t4. E 31. A 14. 18.D 13. D tt2 . A 22.

Prezinta haustre E. Mg'* 2 Despre pepsinogen se poate afirma c6: A. Electoldii care se gisesc in salivi in concentrafie mai micl decdtiin plasma sangvin[ sunt umtrtorii. C** B. HCI are urmatoarele efecte: A. KC. Na* E. Bogdan Diaconescu COMPLEMENT SIMPLU: l. Prezinta tenii a 4. Este o enzim[ cu activitate extrem de intensl B. Hidrolizeaz[ emulsiile lipidice C. CID. Se activeazi numai in contact cu HCI E. Pentru colon urmatoarele 1. Orofaringele E. Colon sigmoid ll3 . Este o enzimd proteoliticl activi in mediu alcalin (pH optim D. Prezinta fibre musculare longitudinale C. Este prezenti numai la sugar D. Dr. liltiazeprocesul de digestie in general 3. Univ. Cavitatea bucali D.5) afirmafii sunt corecte cu excepfia: A. Reduce Fe2* absorbabil D. Prezinta fibre musculare oblice D. Secrefia sa este intribatil de secretinl gi gastrini B. Este necesar pent r digestia lipidelor C. cu excepfia: A. Ileon B. Este inactivat in contact cu pepsina C. Reduce Fe3* absorbabil 6. Urmatoarele afirmatii despre hpaza gastricd sunt corecte: A. cu excepfia : A. Prezrntafibre musculare circulare B.SISTEMUL DIGESTIV 1 Asist. Scindeazi proteinele in aminoacizi B. Pancreas C.8-3. Secrefia sa este stimulatil de acetilcolinl E. Stimuleaz[ lipogeneza E. Hidrolize azL gelatina 5. Tubul digestiv este format din urmatoarele.

Hipofiza 13. E. I Scindeazi proteinele in aminoacizi. Constil in impingerea alimentelor spre faringe.7. Glanda pineali E. Poate fi oprit ln mod obignuit D. Urmatoarele sunt glande anexe ale tubului digestive: A. etanol gi api E. Labfermentul C. Secretil o hpoproteinl necesard pentru absorfia intestinald a vitaminei Brz B. D. Absorbtia doar a Na* in cantit6fi mici D. Pepsinogenul E. Urmatoarele roluri ale salivei sunt corecte cu excepfia : A. Absorbfia tuturor aminoacizilor. Glandele suprarenale D. Intervine in digestia amidonului crud D. Intervine in menfinerea echilibrului hidroelecfiolitic C. Pepsinogenul: A. Prezintl conhacfii faringiene automate E. Lipazagashicd B. Poate fi activat gi de pepsina anterior formatii Este activ in mediu alcalin (pH 1. Este un timp voluntar C. Secreta o glicoproteintr necesar[ pentru absorfia intestinali a vitaminei Bo C. Celulele oxintice: A. Sunt localizate in regiune antrall D. Nu se absorbe glucoza. C. Este secretat sub forma activl B. il4 . Sunt celule G E. Este activat numai in contact cu HCI C. Absorfia unor substanfe foarte solubile in lipide. Timpul faringian al deglutifiei: A. Glanda submandibulari B. Timusul . Lubrifiazi alimentele E. Mucusul gastric D. Sunt enzime secretate de stomac urmltoarele cu excepfia A. Secreti mucus . 10. Gelatinaza : g.5) l. Are ca rezultat prevenirea refluxului gasto-esofagian B. Absorblia substantelor solubile in glucide pi glicerini C. 12.8-3. Are rol bactericid B.Lanivelul stomacului au loc urmatoarele: A. fiind sediul principal de absorblie B. Excreta metale grele 8.

Lipaze C. independent de alte mecanisme 115 . Acizi gra$i B. Contracfie sfincterientr D. Lecitini E. Urmatoarele A.t4. Aminoacizi D. 5 C. K- It. Acetilcolini care inhibl secrefia D. Proteaze D. Amilaze B. Toate variantele de mai sus. Glicerina \ C. D. Stimulareasimpaticd B. Forfa confiacfiilor gastrice este controlat[ de: A. Evacuarea secrefiei biliare se realizeazdpin: A. Acetilcolinesteraz[ C. Gastrini care inhib[ secrefia B. Actioneazi in mediu acid. cu excepfia : A. Mecanisme stict nervoase. 19. Pepsini 15. Inhibitorul tripsinei E. Colesterol B. cu excepfia: A. Secrefia patcreatici confine: A. Secretini care inhibe secrefia E. Labferment D. Pigmenfi biliari 20. la un ph optim intre 1. Gastrini B. Conhacfiei musculahrii vezicale E. Nernoni ai sistemului nervos enteric C. Glucozi C. Are ca forma activ[ pepsinogenul B. Mecanisme newoase gi umorale C. Electrolili D. Na* E. Somatostatin[ care stimuleaz[ secrefia 16.8-3. Ph E. afirmatii legate de pepsinr sunt corecte. Lanivelul stomacului are loc absorfia urmatoarelor substante. Secrefia HCI este influenfatii de: A. cu excepfia: E. 17 Se active azdin prezen[aHcl Se activeazi numai in contact cu pepsina anterior formatd Scindeazaproteinele . in compozilia bilei inft[ urmatoarele.

Tuturor proteinelor ingerate C. Sarurile biliare: A.5-0. precum bilirubina 22. Colecistokinina B. Peptidaze E.21. Au in componenf[ enzime gi pigmenfi biliari E. D. 10 e C. I elkgcorp E. Gelatinaza D. 0.7 elkecolp 60-80% din dieta 50-60% din dieta 26. C. Aporhrl de glucide este de: A. Lactoza D. Lipaza . Sucul gastric actioneaztr asupra: A. Sunt liposolubile. Scad absodia monogliceridelor C. D. 25-160 glzi C. 500-1200 glzi B. Secretattl in cantitate de 1200-1 500 mUzi B. Necesari pentru excrefia unor substanfe solubile in api. Gelatinei E. Taharaza B. Secretia biliard este: A. Amilaza C.5. Lipidelor neemulsionate B.7 g lkgco{p este de: B. 3elkgcorp D. E. Maltozei a 25. 5elkgcorp / kg corp ll6 . Lactozei. Au rol de a inhiba motilitatea intestinalE B. Au rol bacteriostatic D. Bila confine urmatoarele enzime: A.0. Realizatd de c6tre hepatocite gi celule ductale D. Nu confine enzime 24. Necesard pentru digestia gi absorfia tuttnor alimentelor E. Monozaharide 2T. 0. Glucidele majore ale dietei sunt reprezentate de: A. Secretat[ in timpul perioadelor interdigestive C. Maltoza E. 23.Dietazilnic[ proteic[ a adultului A.

Nici una din variantele @. Vitamina E" Vitamina A A C D E K secretii urmitoarele.r E. C. E. cu excepfia Glucuronidaza B.@" Sunt vitamine liposolubile. C** tt7 . Vitamina D. Lactaza D. E. lzomaltaza C.Gastrini Factor intrinsec HCI Mucus Pepsinogen il- urmatoarele sunt dizaharidaze intestinale. If E" Na* . D. cu excepfia: Vitamina B. Maltaza E" Taharaza A : $iM"- A tabfermentul ac[ioneazl in prezenfa ionilor de : C** c. Fe2* D.Lhmntoarea vitamind stimuleazl absorblia A fierului : B. in colon se secreti Fe3* : c. cu excepfia : a'.Mg'* D.D D. Vitamina C.K de mai sus. C. se absoarbe AA calciul din intestin cu ajutorul vitaminei : c.r @- B. E.E B.Glandele oxintice A B. Factorul intrinsec Vitamina \ Vitamina Bl2 Vitamina C Vitamina K A 3f A Na* B. D.

35. Care din urmatoarele afirmafii legate despre proteine sunt corecte: A. Existia sisteme de transport Na-independente cu rol in absorfia aminoacizilor B. Exista sisteme de transport Na-independente cu rol in absorfia dipeptidelor C. Exista sisteme de transport Na-dependente cu rol in absorfia tripeptidelor D. Se absorb ca polipeptide E. Se absorb aproximativ 50-600/o dintotalul proteinelo ingerate.
36.

Lanivelul intestinului subtire apa:

A. Se absorbe activ in componenfa chilomicronilor B. Se absoarbe activ prin gradient osmotic C. Se absoarbe activ D. Se absoarbe ca unnare a gradientului osmotic creat de absorfia electolililor E. Nu se absoarbe
37. Vitaminele hidrosolubile se absorb: A. In componenta miceliilor

B. Prin gradient osmotic in intestinul sublire proximal C. Prin hansport facilitat Na-Independent D. In intestinul sublire proximal E. Vitamina C stimuleazaabsortia lor.
38. Urmatoarele afirmafii despre lipide sunt corecte: A. Se absorb prin difuziune pasivI B. Se absorb independent de sdnrile biliare C. Se absorb prin tansport activ Na-dependent

D. E.

Dieta normali zilnic[ vanazdintre 250-800 glzi Inainte de a fi digGate lipidele hebuie transformate in picaturi cu diametrul l0-50lrm.

39. Fierul se absoarbe: A. Numai in jejun B. Fe2* se absoarbe mai usor decat Fe3* C. Vitamina C inhib[ absortia fierului D. Fe2* nu se absoarbe. E. Numai in ileon 40. Aminoacizii se absorb prin mecanism: A. Activ cuplat cu Fe2* B. De pinocitozd r C. Activ cuplat cu Na* D. Pasiv E. Nici rurul de mai sus.

COMPLEMENT GRUPAT: 41. Urmatoarele celule pot secreta mucun: l. Celule speciale aflate in epiteliul intestinal 2. Celule speciale aflate in criptele Lieberkiihn

3. Glandele Brururer 4. Celulele pilorice.

118

4Z.Enzime proteolitice se gisesc in: Sucul gastric 2. Sucul intestinal 3. Sucul pancreatic

l.

4. Bila

43. La

nivel intestinal dinte urmatoarele substante l. Toti electrolitii 2. Lipidele 3. Aminoacizii 4. Apa

se absorb pasiv

U.

Prin substanfele con{inute, saliva are urmatoarele roluri in digestie: Bactericid 2. Inlesnegte masticafia 3. Incepe digestia amidonului preparat 4. Favorizeazl vorbirea

l.

45. La nivelul stomacului

2. Lipide 3. Etanol 4. Vitamine
46. Mucusul gastric: Este secretat de celulele oxintice 2. Este secretat dC unele celule pilorice 3. Are rol in protectia mucoasei fata de pepsina 4. Are rol in protectia mucoasei fata de HCI

l.

se absorb:

Apa

l.

47 - Carc

2. 3. 4.

l.

din urmatoarele enzime nu sunt secretate in lumenul intestinal? Maltaza Lactaza Zahanza Dizaharidaznle

48. Urmatoarele afirmatii despre HCI sunt corecte:

Activeaza pepina 2. Reduce Fe2* 3. Secretia sa este stimulata de somatostatina. 4. Asigrna un pH optim pentru actiunea pepsinei

l.

49. Bila confine: l. Biliverdina 2. Metabolifi ai hemoglobinei

3. Colesterol 4. Lecitini

il9

50. Sucul pancreatic confine urmatoarele, cu excepfia HCO3-; 2. Amilaza pancreaticd

:

r.

3. Tripsinl 4. Lecitina

51. Fierul se absoarbe

2. 3. 4.

l.

in

:

Jejun Duoden Ileon Colon
:

52. Sunt principali electrolifi ai salivei

2. HCOr' 3. Na* 4. Cr
53. Glandele oxintice secrettr

l.

c**

2. 3. 4. Gastini
1.

I.

:

HCI Factor intrinsec Mucus
a

54. Proteinele care apar in scaun provin din
Proteinele animale ingerate

:

2. Denitusuri celulare 3. Proteine vegetale ingerate 4. Bacteriile din colon
55. Ptialina nu acfioneaz[ asupra
:

2. Zaharczei
3. 4.
Lactozei Amidonului preparat

1.

Maltozei

56. Stomacul prozintil fibre musculare:

2. Longitudinale 3. Oblice 4. Nu prezintii fibre musculare
57. Vitaminele hidrosolubile se absorb:

l.

Circulare

2. 3. 4.

l.

Prin fiansport facilitat Proximal, la nivelul intestinului subtire Prin fiansport activ Na-dependent Distal, la nivelul intestinului subtire

na

5t. Activitatea motorie a stomacului realizeazil:

2. Stocarea alimentelor 3. Evacuarea continutului gastric in duoden 4. Activarea pepsinogenului

l.

Amestecul alimentelor cu secrefiile gastrice

59. Urmatoarele mecanisme favorizeazd absorbtia gastrici Refeaua vasculari de la nivelul vilozitafilor

2. Grosimea minima a peretelui intestinal 3. Migcarile contractile ale vililor stimuleazi tranzitul substanfelor absorbite

l.

4.
2. 3. 4.

Suprafala mare de contact

60. Celulele ductale se gdsesc la nivelul:

l.

Glandelor oxintice Pancreasului Criptelor Lieberkiihn Ficatului

tzl

RASPUNSURI

3. C {es7a) 4. B @s.77) 5. D {eg77) 6. B (pg 74,75) 7. C (pe 75) 8. C {es77) e. D (pg77)
10.

2.

l.

B (pg 7s)

Ares77)

31. A (pe 80) 32. B (pe 80) 33. D (pe 81)

I

l. E @e77)

D @e77)

14. A@e77) 15. B @s77) 16. D @e77)

t2. A (pe 75) 13. D @e76)

34.D (pe 82) 35. C (pe 81) 36. D (pe 8l) 37.D (pe 81) 38. A (pe 8l) 3e. B (pe 8l) 40. C (pe 81) 41. E @977,79) 42. A (pe 80) 43. C (pe 81) 44. A (pe 7s) 4s. A @e77)

t7. A @e77)
18. E (pe 78)

le. B (pe 78) 20.8 (pe 78)
21. C (pe 78) 22. C (pe 78) 23.E (pe 78)

24.D @g77,78) 2s.E (pe 80) 26. C Ge 80) 27. A (pe 80) 28. B Ge 8l) 2e.E (pe77) 30. A @e79')

.8 (pe 7e) 48. C @e77) 4e.E (pe 78) s0. D @e77) 51. B (pe 8l) s2.E (pe 7s) 53. A @e77) s4. C (pe. 8l) 55. A (pe. 80) s6. A @e74) s7. A (pe 8l) 58. A @e77) se. E (pe 80) 60. C (pe 78)
47

46.8 @e77)

t22

SISTEMUL DIGESTIV 2
Asist. Univ. Dr. Dana Mihalea

COMPLEMENT UNIC:

l.

Pntrunderea in duoden a produgilor digestiei lipidelor determini secretia de:

A.lipazdpancreaticd B. secretini
C. enterol<tnazd D. colecistokinini E. s[ruri biliare 2. Celulele speciale din epiteliul intestinal secretJi:

A. electrolifi B. dizaharide C. somatostatini D. colecistokinind
E. mucus 3.

Urmltoarelf afirmafii sunt adevirate, cu excepfia: A. in lobulul hepatic, hepatocitele sunt dispuse radiar B. hepatocitele vin ln contact cu capilarele sinusoide C. infre hepatocite se delimiteazfcanalicule biliare D. la periferia lobulului hepatic se afl6 canalul hepato-coledoc
E. nicio excepfie

4. Care enzim[ este activathprin autocatalizI:

A. tripsina B. chimotripsina C. gelatinun D. enterokinaz.a
E. nucleaza
5. Absorbfia vitaminei B12 se rcalizeazilla

nivelul:

A. stomacului B. duodenului C. jejunului D. ileonului E. colonului
6. Masticafia are urmitoarele roluri, cu excepfia:

A. inifierea secrefiei gastrice B. elaborarea senzafiei gustative C. fragmentarea alimentelor D. formarea" lubrifierea gi hmuierea bolului alimentar E. nicio exceptie r23

fructoz6 D. pepsinogenul E. colecistokinini t24 . Peptidazsle intestinale acfioneazi asupra: A. secrefia intestinald E.lipaza 8. somatomedini B. Care dintre urmitoarele secretii confin nucleaze: A. vitamina Bl2 9. gastrina C. mucusul D. somatostatinl C. HCI B.7. aminoacizi E. acizi gra$i C. vezica biliarl B. secretinl D. Fafa inferioar[ a ficatului nu are raporturi cu: A. chilomicronilor 12. l0 % din lipidele ingerate B. tn hpsa slrurilor biliare. secrefia salivard B. pancreasul I l. se pierd prin materiile fecale: A. proteinelor nedigerate in stomac D. peptidelor B. 30 % din lipidele ingerate D. secrefia pancreaticd D. 40 % din lipidele ingerate E. Netronii sistemului nervos enteric elibereazI: A. secretia gastricd C. porfiunea superio ard aduodenului C. Care dintre urmitoarele substanfe nu este secretatd in lumenul gastric: A. 60 % dnlipidele ingerate 13. in vena portl se gisesc urrn[toarele substanfe. stomacul D. tri. oligopeptidelor C. 20 o/o drn lipidele ingerate C. enterokinazl E. secrefia biliar6 10. cu excepfia: A. vitamina C B. esofagul E.gi dipeptidelor E.

Reglarea pH-ului in intestinul superior este asiguratit de: A. favorizdnd vorbirea C. toate aceste substanfe 15.50% din totalul celor ingerate D. 50 -70o/o din totalul celor ingerate E.2000 mU zi E. vena portl D. secrefia biliari D. ficat B. pepsini B. tripsin6 D. vena cav[ inferioari D.14.1500 mU zi C. incepe procesul de digestie al amidonului preparat B. Proteinele asupra cfuora acfioneazi pepsina reprezintS: A. rol bactericid prin lizozim E. 2000 . Chimofiipsinogenul este transformat in forma lui activd de: A.80 -200mV a B. secrefia gastricl B. vena porti E. venele hepatice C. rol important in menfinerea echilibrului acido-bazic 19. excrefia unor agenfi patogeni D. 20 . niciun rdspuns corect 20. 1200 . Funcfiile salivei sunt urmltoarele. lSOdmy zi D. canalul coledoc C. intestinul subgire E. cu excepfia: A. pancreas 125 .25 . in circuitul entero-hepatic. secrefia pancreaticl C. sdrurile biliare nu fiec prin: A. artera hepaticl 16. chimotripsina anterior formatii C. umecteazd mucoasa bucal6. l0 -20% $in totalul celor ingerate B. Cantitateamaxim[ de api A. enterol<nad E. niciun rispuns corect 17. secrefia intestinali E.30% din totalul celor ingerate C.3000 mU zi caxe se poate absorbi la nivelul colonului este de: It. vena centrolobulari B. 1500 . Capilarele sinusoide din lobulul hepatic se varsl in: A.

deschiderii apendicelui in cec B. Fibre musculare netede oblice se gisesc la nivelul: A. izomaltaza C. sodiu B. clor C. sucroza E. glucagon C. secretin[ 27.21. intestinului sublire D. incompozifia bilei se glsesc urmitoarele. glucagon C. Originea teniilor musculare se afl[ la nivelul: A. fundului gi corpului gastric B *tr. maltaza B. Absorblia pi secrefia la nivelul colonului sunt controlate de: A. elecfolili E.rlui gastric C. somatostatini D. colonului sigmoid 22. mucus t26 . cecului C. colonului E. Celulele G secret6: A. zaharaza 26. colecistokinintr E. cu excepfia: A. Secrefia biliari este stimulatii de: A. potasiu E. aldosteron B. lecitini D. colonului descen{ent E. rectului 25. somatostatinl E.lactaza D. cu excepfia: A. colonului ascendent D. aldosteron D. gelatinazd B. nicio excepfie 24. pigmenfi biliari B. toate rispunsurile sunt corecte 23. Dizahartdazele intestinale sunt urmdtoarele. colesterol C. gastrin[ D.

HCI E. lipidele 127 . colesterol D. galactoza D. 1.5 8.3.5 . 1. celulele exocrine sunt organizate in acini D. celulele speciale intestinale D.2-3 31. la formarea chilomicronilor nu participi: A. Se poate secreta liber sau combinat cu proteine: A.5 B. celulele ductale pancreatice E.2. celulele mucoasei duodenale 30. siruri biliare 29. Care dintre urmitorii produgi se absorb in enterocite prin difuziune facilitatI: A. trigliceride B.9 . este format din trei pn4i: cap. col gi coadi E. HCOr. acinii pancreatici B. confine celule exocrine. Urmtrtoarele afirmafii despre activitatea motorie a intestinului subfire sunt adevlrate. fosfolipide C.2 cm/secundi E.2 D. HCOr' B. glandele Brunner C. undele peristaltice se deplaseazl mai lent in intestinul proximal gi mai rapid in intestinul terminal D.€ste secretat de: A. canalul pancreatic principal se unegte cu canalul coledoc 34. nicio excepfie 32. Urmitoarele afirmafii despre pancreas sunt adevirate. cu excepfia: A. HPO+' C. D. contracfiile de amestec fragmenteaz6 chimul de 8-12 ori pe minut B. PH-ul optim pentru acfiunea pepsinei este de: A. la nivelul lui sunt doutr canale pancreatice: principal gi accesor C. undele peristaltice se deplaseaztr cu o vitezdde 0.5 .Mg* K- 33. fructoza B.28. glucoza E. endocrine gi ductale B. un$le peristaltice apar in orice parte a intestinului subfire C. cu excepIia: A. I -2. in enterocite. proteine E.5 c. aminoacizii C.

fierului C. HCI B. at6t mecanic cdt gi chimic E. la nivelul ei se gtrsesc glandele gastrice pilorice D. la ganifa dintre fimdul gi corpul gastric D.35. Urmitoarele afirmafii despre mucoasa gastric[ surt adevtrrate. pepsind D. Aportul de glucide reprezintii: A. gastrini B. este protejatii de c[tre mucus. Prin acfiunea ctrror enzime se oblin compugi simpli: l. Pentnr absorblia vitamineiBlz este necesari prezenfa: A. 20-30Yo din dietii B. niciun r6spuns corect COMPLEMENT GRUPAT 41. Mezenterul se gisegte la nivelul: A. colonului 39. ionilor de calciu E. 60-800/o dindietit 37 . Ptialina este inactivati de: A. numite plicile submucoasei B. cu excepfia: A. la nivelul corpului gastric C. 50-60% dindietii E. stomacului B. prezintJl numeroase plici. factorului intrinsec D. 25-60Vo din dietii C. in orice parte a stomacului 38. cecului E. adrenalini C. drpdenului C. la nivelul ei se gisesc glandele gastrice oxintice C.lipaza gastricl t28 . jejunului gi ileonului D. mucus E. pH-ul intragastric scdzut 36. este formati de epiteliu unisfiatificat cilindric 40. La nivelul stomaculuio contracfiile peristaltice apar: A. pepsina 3 . atrilaza pancreatici 4. la nivelul antrului piloric E. 40-50Yo din dietii D. labfermentul 2. la nivelul fundului gastric B.

4. gastrini 4.Lanivel gastric are loc absorbfia: substanfelor foarte solubile in lipide 2. colesterol 4. glucozei . Carc dintre urmitoarele substanfe sunt glicoproteine: l.42. substanfelor foarte solubile in apd 3. colecistokinin[ 4. de a stimula mobilitatea intestinali 3. de emulsionare a lipidelor 2. lipidele febuie emulsionate de cltre: pigmenfii biliari l. dizaharidazele 2. 46. rol bacteriostatic 43. 48. inainte de a fi digerate. adrenalini 3. 2. peptidazele 4. mucusul. gastrini 2. electrolifii 45. secretinl 2. mezocolon 4. enterokinaz[ 49. substanfelor foarte solubile in etanol l. Serurile biliare au urmitoarele roluri: 1. Secrefia de HCI este stimulatll de: l. Motilitatea intestinului sublire este stimulati de: l. s[rurile biliare 44. Colonul transvers prezintil: l. apendice epiploice 3. sdrwile biliare t29 . lizozimul 2. haustre 47 . mucusul 3. Care dintre urmitoarele substanfe nu sunt secretate in lumenul intestinal: 1. labfermentul 4. factorul intrinsec 3. tenii musculare' 2. acetilcolini 3. lecitini 3. ajut[ la absorbfia lipidelor din hactul intestinal 4.

refeaua vascularl bogatii de la nivelul vilozitifilor 4. hepatocite 55. a-amilaza pancreatici 2. HCI 2. ptialina 52. eliminarea materiilor fecale 57. vezica biliard 2. suprafafa mare de contact 2. P e proteinele ingerate acfioneazi: l. contracfiei musculahrii veziculare 2. Evacuarea bilei este consecinfa: l. chimotripsina 4. pepsina 2. depozitarea materiilor fecale 4. zaharaza 3. secrefiei de colecistokinind 3. mucus 3. tripsina 3. peptid azele intestinale 53. canalul coledoc 4. Bila este secretatd de: l. pepsini 130 . oligopeptidele neabsorbite 4. celulele ductale 3. Proteinele din scaun provin din: l. factor intrinsec 4. stimulirii vagale 51. detritusuri celulare 3. migclrile contractile ale intestinului 56. absorbfia apei gi a elecfrolililor 2. Glandele gashice oxintice secretil: I. proteinele nedigerate 2. relaririi sfincterului Oddi 4.50. Rolurile principale ale colonului sunt: l. Care dintre urmitoarele enzime se secretii in forma activd: I . colesterol-lipaza 4. Absorblia la nivelul intestinului sublire este favorizattr de: l. grosimea minimi a peretelui 3. secrefia de aldosteron 3. bacteriile din colon a 54.

pnn transport activ Na-dependent 3. colesterolului 2. fosfolipidelor 13l . calciul 60. lipidele 2. Bila este necesari pentru excrefia: l. in prezenla ionilor de calciu 59. s[rurilor biliare 3.58. prin transport facilitat 2. in intestinul proXimal 4. Vitaminele hidrosolubile se absorb: l. Prin difuziune pasivd se absorb: l. vitaminele liposolubile 4. bilirubinei 4. apa 3.

E 21. C 38. A 40. B 54. E 52. t2. B 57. A 16. 34.8 9.8 42. 35. A 22.8 7.8 28. A 59.8 47.8 45.E 18. B 49. E 19. 31. 32. 33.8 46. C 48. C 24.E 43.C 10.D 13. c t32 . C 4. B A 20. C 30. E 11. D c C D A E 36. B 23.D 26. 58. E 51.D c 2.8 8.D 37. c 15.4 5.8 29. C 50. C 55. C 39.8 A 25.D 6.RASPUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT GRUPAT 41.D 27. 1. D 44.8 3. A 56. t7. A 60. B A t4c s3.

Secretit pepsinogen pi acid clorhidric ( glandele de la nivelut piloruluif 4. Este porfiunea din tubul digestiv cuprinsi intre stomac gi jejun B. cu plici paralele ale mucoasei 5. Dumitru Ferechide COMPLEMENT SIMPLU: l. mugchiul longitudinal. stomacul prezintil : A. Mucoasa care confine glande E. agezatprofund C. Prezintii in centru lueta D. deschiderea canalului cistic E. precum gi in regiunile antrall gi piloric6 D. orientatii spre dreapta E. Separi cavitatea bucali de cavitate a nazald E. Intestinul sublire : A. Prezintit in mucoasa duodenului glandele Brunner gi oxintice D. in structura stomacului se afli : A. Prezinti frenul lingual : 2. jejun-ileon gi cec 6. Mugchiul ob$c. Un strat mucos. la nivelul duodenului . Are fiei porfiuni :duoden. neted D. Marea ctrbtud. Glandele gastrice : A. Curbura mictr. Se intinde inhe Stomac Ai cec C. Antrul piloric.STSTEMUL DrcESTry 3 Conf. orientatJt spre splin[ D. Un orificiu de intrare (pilorul) gi unul de iegire (cardia) C.Selectafi afirmafiile sorecte cu privire la palatul dur A. Se gdsesc la nivelul frurdului gi corpului. Fundul stomacului. Sunt de ftei tipuri C. Univ. agezat in partea inferioari B. Prezintii. Sub peritoneu. Prezintl deschiderea canalelor coledoc Ai principal al pancreasului E. Este prima porfitme a intestinului gros B. Din punct de vedere morfologic. Separi cavitatea bucald de faringe C. Are formi de potcoavi care cuprinde coada pancreasului C. Duodenul : A. Secretil mucus gi gastrini ( glandele de la nivelul firndului gi corpului gastric) E. Reprezintlpartea posterioari a cavitifii bucale B. Se intinde de la orificiul piloric pen[ la flexura colicI st6ng6 133 . La exteriorn mezenterul B. agezat superficial 3. Este aqezatinhe stomac gi ileon D. Dr. Se giisesc in grosimea muscularei gastrice B.

5 lobi E. Prezintii trei flexuri 9. Se termintr prin sigmoid C. Fr gdsegte la nivelul cervical superior D. Se gisegte in partea stSngi a cavitiilii abdominale D. Se numepte colon B. Glandele pilorice C. Se numegte cec C. Este o gland[ unici C. Este inervatil parasimpatic prin fibre din nucleul salivator inferior bulbar prin nervul IX I l. valvula ileo-secali E. Nici un rispuns +u este corect 12. Este aSezatin cavitatea abdominali (exclusiv) E.Intestinul gros : A. alituri de artera hepatictr" vascularizalia ficatului B. Este o glandd anexi a esofagului B. Secretil o enzim[ cu rol in degradarea amidonului crud. Aduce la ficat s6nge oxigenat D. Prima porfiune a intestinului gros : A.Igi vars6 produsul de secrefie in faringe E.T. Din punct de vedere morfologic. nepreparat C. Celule polinucleate numite hepatocite D. ficatul are : A. Pancreasul endocrin E. Prezintit trei porfiuni D. Este subimplrlit in cec. Este o ramur[ a tnrnchiului celiac 134 . igi vars[ produsul de secrefie in esofag D. Structni folicularl B. Continul duodenul B. Se formeazl prin unirea venelor mezenterice gi a venei gastrice E. Ficatul D. Glandele Brunner : lO. Hepatocite dispuse in cordoane celulare 13. Glanda submandibulari : A. Glandele suprarenale B. Inervafie somaticl C. Este inervatii parasimpatic de nervrrl facial E. apendice vermiform gi colon ) 8.Apartine de circulafia micl C.Glandele anexe ale tubului digestiv sunt A. Este o gland[ endocrin[ B. Prezinti" spre dreapta.Glanda parotidl : A. Realizeaz[. Vena porti : A.

celule ductale gi celule beta B. Este singura enziml digestivi ce digerl amidonul B. Se g6segte in porfiunea inilial[ a canalului coledoc B. Produce gi digestia chimicd a celulozei C. Sfincterul de la capitul terminal esofagian se relane az6. O errzimdcare hidrolizeazd arnidonul crud pane la stadiul de maltozi l9. Cuprind canalul coledoco vezica biliari pi canalul cistic B. Esofagul prezinti un peristaltism exclusiv primar B. Este inactivatii de pH-ul inhagastric acid. Se relaxeazi in timpul perioadelor interdigestive E. Canalul coledoc se deschide in canalul piloric C.Liznzim cu rol bactericid E. 95 Yo apa Si 5% reziduu uscat B. Este format din acini. Selectafi afirmafiile corecte cu privire la pancreasul exocrin : A. Degradeazlenzimatic amidonul preparat pane la stadiul de glucoztr E. Sfincterul Oddi : A. Produsul de secrefie confine patru tipwi majore de enzime E.Amilaza salivarl : A. Este situatli in interiorul ficatului B. Canalul cistic conduce bila in ficat D. Apare o und[ de relaxare transmisi de neuronii mienterici inhibitori.Yezica biliard : A. La nivelul deschiderii canalului pancreatic accesor in duoaden. prevenind refluxul gastroesofagian 135 . Se afl6 la nivelul deschiderii comune in duoden a coledocului pi a canalului pancreatic D.scan$ 20. ce precede contracfia E. Depo ziteazd bila in perioadele interdigestive D. Enzimele pancreatice sunt secretate de celulele ductale 18. Ioni de Ca2* $i Mg2* in concentrafie mai mare decflt in plasma sangvin[ D. Este situatit in continuarea canalului coledoc a 17. Ioni de K* in conce^ntrafie mai micd dec6t in plasma sangvind C. Hidrolizeazd amidonul crud D. DepoziteazLbila in perioadele digestive C. Canalul pancreatic principal se deschide impreuni cu canalul cistic in duoden C. Saliva confine : A. Aparfine clilor biliare intrahepatice E. Se gdsegte in porfiunea terminald a canalul cistic C. Peristaltismul esofagian primar este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului C. in desf{gurarea timpului esofagian al deglutitiei: A. vezica biliar[ este situati in continuarea canalului coledoc E.l4. Peristaltismul esofagian secundar este coordonat vagal D. exista sfincterul Oddi D.Selectafi afirmafiile corecte cu privire la clile biliare : A. Canalul coledoc se deschide in duoden impreuni cu canalul cistic 15. Se contractii in timpul perioadelor digestive l6.

O enzimi lipolitictr cu activitate puternici D. Cazeinogenul sqlubil 26.Evacuarea confinutului gastric in duoden : A. se recicleazi in mici parte prin circuitul enterohepatic E. Activitatea secretorie a stomacului : A. Confine apd (90yr) gi reziduu uscat (10%) E.1000 ml C. Nici un raspuns nu este corect 27. Se sintetizeazA direct din *i?i biliari. Chimul gastric se transformi in bol alimentar C. Sunt liposolubile gi r[mfui in intestin p6ni ajung la nivelul ileonului D. Digestia amidonului necesitii prezenfa HCI 2Z. Au dour roluri importante in digestia gi absorbfia lipidelor 136 .5 D.Ini[iaziprocesul de digestie a proteinelor D. Este confiolatil de acetilcolinI gi de gastrini 23. Labferment. Gelatinazacare hidrolizeazd lipidele sub form6 de emulsie : E. Este stimulatii de sistemul nervos simpatic D. Se stocheazd alimentele. prin combinarea cu anumili acizigra'i gi Na* B. o glicoprotein6 cu rol in protecfia mucoasei gastrice C. Este elaboratil zilnic in cantitate de aproximativ I litru 24.Instomac : A. S[rurile biliare : A. Sunt secretate pasiv in canaliculele biliare C. Continur procesele digestive incepute in lumenul esofagian B. Se datoreazd relaxirii receptive D. Este stimulati de sistemul simpatic E. Este stimulatii pe calea marelui nerv splahnic E. Are . Este inactivatii de mediul acid E..Pepsina : A. Este stimulatii doar la intrarea alimentelor in stomac B. Este forma inactivd a pepsinogenului B.2l. Se amestec[ alimentele cu salivE D. Constil in producerea zilnictr a unei cantititli de 500. Este incetinitii de nervul vag C.Substanfele organice din secrefiile gastrice sunt reprezentate de A. secretat la sugar gi adult B. Secrefia gastrici : A. Este un lichid gilbui C. Este secretatil numai la sugari 25. Secrefiile gastrice continui procesele digestive incepute in esofag E. ca unnare a relaririi receptive B. Este un hormon proteolitic C. Se face prin refropulsie care amestecd alimentele cu secrefiile gastrice B.la adulfi .un pH cuprins intre I pi 2.

Nici un rdspuns nu este corect 32.6-10 mEq/h B. in lipsa slrurilor biliare. Lactaza. Amilaza pancreaticl descompune dizatraridele in monozaharide C.xarea vezicii E. Transformi chimotripsinogenul in tripsind activl D.20-25 rnEq/h 8.pi tripeptidele pen6 la stadiul de aminoacizi D. Enzimele biliare descompun lipidele pdnl la stadiul de acizi gragi gi glicerol E. Peptidazele intestinale descompun di. Colecistokinina : A. Serurile biliare principale srurt bilirubina gi biliverdina 33. de acizi C. Inhibifia secrefiei de HCI se face prin A.Secre[iabazal6 de HCI este A. Somatostatina B.qi tripeptidelor rezulti aminoacizi D. Determin[ eliberarea bilei in duoden prin contracfia sfincterului Oddi gi rela.28. Amilaza gastricd are o acfiune foarte slabd D . Acetilcolina C. Ptialina descompune amidonul crud in maltozl B. Amilaza salivari hidrolizeazi amidonul preparat in trepte pane la stadiul de maltozl 31. Gastrina E.Eruimele digestive proteolitice acfioneazd astfel : A. Amilazele digestive ac[ioneazlastfel : A. Chimotripsina transformi proteinele in dipeptide. se pierd 600/o din lipide C.Inhibitorul tripsinei e secretat de hepatocite E. Labfermentul : . 10-15 mEq/h D. Alegefi afirmafiile corecte : A. Labfermentul transformi cazeinogenul insolubil din lapte in cazeinat de calciu solubil B. Sub acfiunea tripsinei asupra proteinelor rezulti chimotripsind 30 . 34. Pepsina descompune 50% din proteinele ingerate pan6 la stadiul de peptide pi aminoacizi E. Lipaza gastricd are o activitate puternici grqi 29.25-35 mEq/h : r37 . Este secretatll de celulele mucoasei colecistului B. inte Sinald de scompune lactoza in fr ucto zd Si galactozil E. Glandele duodenale Brunner secretii mucus B. Pepsina gastricI descompule 20-30% din proteinele ingerate pane la stadiul. l-5 mEq/h C. Prin acfiunea peptidazelor din lumenul intestinal asupra di. Tripsina se tranqforml in tripsinogen D. Selectafi afirmafiile corecte cu privire la acfiunea enzimelor digestive : A. Amilaza salivari acfionezi asupra amidonului crud B. Secretina D. tripeptide gi aminoacizi C. Este eliberatii ca rispuns la pitrunderea in duoden a produgilor digestiei lipidelor C.

Glandele pilorice secretil gastrintr 3. in legitr[ cu chilomicronii o afirmafie este falsi A.0.glucide C. Glandele pilorice secretii factor intrinsec 2. Urmitoarele nu sunt enzime ale marginii in perie A. Acetilcolina gi gastrina stimuleaz[ secrefia HCI 138 . Colesterol : E. Lipazele pancreatice : A. Peptidaze D.lipide D. Vitamina B C. Confin trigliceride D.inbil[ nu se afli A. HCI este necesar pentnr oxidarea Fe2 plus 4.lipide 35. Trec in circulafia arterialtr sistemicd : COMPLEMENT GRUPAT 41. Sunt inhibate de s6rurile biliare Si lipaza 39.si confini A.5-0. Maltaza B. Vitamina E : 37. Sunt fosfolipaza. Zaharaza C.0. Sunt activate de tripsinl C. Lecitini D. Lactoza : 40. Confin colesterol C.proteine E. Sunt micelii complexe E.7 glkg co{p. Sunt activate la pH acid E. 250 -800 el zi. 50-200 glzi. Vitamina A B. colesterol.9 elkecdrp. Genereaz6 emulsii gi micelii D.esteraza B. Bilivenfina 38. 0. Acizi biliari C. Confin fosfolipide B. Vitamina D D. Una din vitaminele urmitoare nu se afl[ in micelii A.8 . Fosfolipazil B. Dieta zilnicd trebuie : 36.Izomaltaza\ E. Vitamina K E. Selectafi afirmafiile corecte despre stomac : 1.proteine B.25-160 glzi .

Ajutn refluul gasfroesofagian 46. O porfiune rfiuscularl circulard de 2-5 cm 3. Labaza lor sunt cripte Lieberkiihn 4. Yilozitil[ile intestinale : l. Cantitiifi mici de glucozi li potasiu 4. Nu prezintil migclri contractile 43. Fibre corticonucleare din fasciculul piramidal 2. Din vena portl 4. La capitul terminal esofagian 2. Etanol (ocazional) qi apn : 2. Vitamina B12 gi fier 49. La nivel gastric se absorb l. Proteinele importante din dietii 3. Sistemul nervos enteric esofagian 4. Sfincterul esofagian inferior este : l.valva ileocecall e parcus[ in 6-9 ore l.42. Fibre senzitive de la ariile receptoare faringiene 3. Yiteza de propulsie este mai rapidl in jejun t39 . Migcirile intestinului subfire : segmentare au frecvenfe de l5-25lminut 2. Celulele ductale produc suc pancreatic alcalin 45. Celulele exocrine produc tripsinogen 3.5 -2 cm/sec 3.Prezint[ un epiteliu cilindric unistratificat cu microvili 3. Conffacfii peristaltice inifiate de deglutifie qi cardie 3. Confine nucleaze produse de celulele ductale 2. Contractat tonic in repaos 4. 44. Din artera mezenterici superioard 3. in reglarea deglutifiei intervin structuri nelvoase : l. Vascularizafia hepatic6 are origine : Din artera hepatici. Sunt stnrcturi specifice mucoasei jejuno ileale 2. Celulele endocrine produc mult bicarbonat 4. Distanfa pilor . Motilitatea gastric[ constii in : l. Confracliile 4. Migciri de evacuare a chimului in duoden 2. Contacfiile peristaltice imping chimul cu 0. Din vena centrolobularl l. Retropulsie penhr amestecare 4. Centrul deglutifiei din trunchiul cerebral 47. Haustrafii 48. Secrefia pancreatictr : l. ramur6 a trunchiului celiac 2.

glicerol. Produsi prin relaxarea sfincterului Oddi 3. ADH dependent 3. Din interstifiu monozatraridele trec in chilifer 53. Apa se absoarbe : l. Stimulatii de vag gi colecistokininl 56. dipeptide. Bilirubina gi biliverdina 54. Se face prin mecanisme pasive 3. glicogenul gi alte glucide 4. La nivel gastric 2. Sunt colesterol-lipaza. Evacuarea bilei este : l. Serurile biliare 3.Circuitul enterohepatic : l. Se produce pentru toate proteinele digerate in lumen 4. Na-dependent 2. monogliceride 52. Lanivelul colonului 2-3 Uzi 4. Circuli tofi compugii biliari in egal6 misuri 2. Lizozimul salivar 2. comun. Fructoza se absoarbe prin difuziune simpli 3. Necesitd prezenfa slrurilor biliare 4. lipaza 2. Lanivelul esofagului 140 . Amilazapancreaticd : l. aminoacizi 2. Glucoza $ galactoza se absorb printr-un sistem de transport activ. Lanivel jejunal activ . HCI gastric 4. Sunt in formi inactivd. Hidrolizeazdceluloza gi suuoza 3. se produce total pentru detritusuri sau proteine bacteriene l. Implic[ vezicula biliarl 4. Este recircularea sInrilor biliare din intestinul sublire prin vena port6 inapoi la ficat 57. Se rcalizeazhca tripeptide. Reglatii de mecanisme imune 4. Este o alfa arilaha secretati in forml activi 2. activate de pH gi tripsinfl 3. Hidrolizeazdamidonul. fosfolipaz a. Nu genereazdacizi gra$i. Absotbtia intestinali a proteinelor : 1.50. Produs6 prin conftacfia sfincterului Oddi 2. in tubul digestiv compugii care prezintii rol bactericid sunt 55. Lipazele pancreatice : I . Implici vena cavtr inferioar[ 3. Selctafi afirmafiile corecte despre absorblia glucidelor : 1. HidrolizeazAdizaharidele din dieti ( lactoza) 51. Monozaharidele sunt hasportate bazo-lateral prin difuziune facilitatii 4.

Lipidele trec in circulafia venoasd portali 4.dimineafa t4t .c etc) l.lr^ttii prin conhacfii haustrale in direcfie anal6 2' Sunt contrac{ii combinate ale musculaturii circulare gi longitudinale care produc haustre 3. Se face preponderent in colon 60. Se absorb prin difuziune pasivi 59.St._Absorbfia lipidelor in intestinul sublire : !. Migc5rile propulsive : : !. !r face prin transport activ Na-dependent 2. Se face in ileonul distal 1. Se face sub form6 de siruri biliare 3._Absorblia vitaminelor hidrosorubile (B. Apar o singrri dati pe zi. Se face prin tranport facilitat 2. Rezultii prin migcEri in masd 4. !" face prin transport activ Natriu dependent 4.

D (pagina 74. D (pagina 75) 19. B (pagina 8l) 60. B (pagina 80) 30. C (pagina 59.88) 14. E (pagina 81. B (pagina 8l) 54. E (pagina74) 5.81) 52. E (pagina 75. B (pagina 79) 32.E (pagina 78) 13.78. C (pagina 75) 10.78) 20. A (pagina78) 38.D (pgina 59.80.E (pagina 35.8 (pagina 80) 53.78) 16. A (pagina 75. D (pagina74) 2. C (pagina77'y 24.26. D (pagina74) 7. C @agina77) 42. C (pagina 78) 50.82) t42 . A (pagina 11.8 (pagina 79) 28.79) 56.80) 39. A (pagina 78. C (pagina 78.8 (pagina77) 26. A (pagina 75.79) 17.78.8 (pagina 23. D $ngina?7) 12. D (pagina 8l) 59.8 @agina77) 48. B (pagina 75) 9.80) 51.77) 23. B (pagina74) 6. E (pagina 78.79) 33.88) 44. C @agina77) 4. E (pagina 28) I l.82) 40. B (pagina 8l) 37. B (pagina77\ 49. C @agina77) 25. AG.81) 58.77) 27. C (pagina 59.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU: 1. B (pagina 77 .aglrlra77) 22. B QnginaTT) 35. B (pagina 78.79) 15. C (pagina 80) 29. B (pagina 81.77) 3. D (pagina 78) 57 . A (pagina 76) 46. E (pagina 78) COMPLEMENT GRUPAT: 41. A @agim77) 34. B (pagina 78.80) 31. C Gagina 59.77) 55. A (pagina 78. C (pagina75) 8. B (pagina 80) 36.D (pagina 76) 21.76) 47. B (pagina 78.75.8 (pagina 36.78) 18.81) 43.78) 45. A (pagina 78.

5 kg 3. in plasma nu regisim: A) albumine B) KC) fibrinogen D) Ca2* E) Hgt* 6.5 kg. Nu face parte din mediul intern al organismului: A) endolimfa B) lichidul cefalorahidian C) lichidul interstifial D) bila E) limfa 2. Univ.5 kg B)akg C) 4. cu exceptia: A) nu au nucleu B) pot prezenta pe membrani aglutinoge C) au mitocondrii D) au rol in transportul O2 gi COz E) nici una 4. D) skg E) 5. Ap[rarea specifici poate fi dobdnditii : A) natural pasiv in urma unei boli B) artificial activ in urma unei boli C) pasiv prin tranSfer fiansplacentar D) pasiv prin vaccinare E) niciuna 5. O persoantr de 90 kg are o cantitate de plasmd de aproximativ: A) 3.SISTEMUL CIRCULATOR Prep. Dr. Victor Pinug 1 COMPLEMENT UNIC: l. Grupa B (III): A) nu poate dona gupei AB (IV) B) prezintii aglutinogene A C) este donator universal D) nu prezintl aglutinine o pe hematii E) poate dona grupei O 0) 143 . Erifiocitele au urmltoarele caracteristici.

Artera carotidd externl nu irig6: A) regiunea temporald B) gdtul C) regiunea occipitali D) retina \ E) viscerele felei 12. Trunchiul celiac nu vasculariz. Aorta descendentii toracici di urm6toarele ramuri: A) ramuri parietale B) artere pericardice C) artere esofagiene D) artere brongice E) toate 13.incazullezdrii unui vas. oprirea sdnger[rii A) l-2 minute B) 2-4 minute C) 4-6 minute D) 6-8 minute E) toate raspursurile sunt gregite are loc in : 8. in cadrul procesului de coagulare .eaz[: A) duodenul B) stomacul C) splina D) jejunul E) pancreasul t44 . in cadnrl hemostazei primare nu intdlnim: A) agregarea plachetelor B) aderarea plachetelor C) vasoconstricfia reflexi a vasuluilezat D) metam orfoza vdscoasd a eritrocitelor E) toate sunt corecte I l.7.Fazaa III-a a procesului de coagulare dureaz[: A) l-2 minute B) cel mai pufin dintre cele trei faze C) 10 secunde D) 4-8 secunde ei +S minute 10. C** intervine direct in: A) fazal B) formarea fibrinei C) formarea trombinei D) formarea tromboplastinei E) niciuna 9.

Canalul toracic: A) nu are valve B) are o lungine de 45-50 cm C) incepe la nivelLz D) pripeqte limfd de la membrul superior drept E) nici una nu este corectd l7 . Debitul limfatic mediu zilnic este de: A) 500 ml B) 1000 ml C) 1500 ml D) 2000 ml E) 2500 ml 19.14. Referitor la venele superficiale este falsi afirmafia: A) sunt subcutanate B) se pot vedea cu ochiul liber C) la nivelul lor se fac injecfii venoase D) nu insofesc arterele E) primesc sfurge din venele profunde 16. Fac parte din microcirculafia sanguin6: A) capilarele B) arteriolele C) metaarteriolele D) venulele E) toate acestea 20. La nivelul splinei se depoziteazd: A) 100-200 ml de sdnge B) 200-300 ml de sdnge C) 300-400 ml de s6nge D) 400-500 ml de sdnge E) 500-600 ml de s6nge 18. Valva mitall: se deschide A) in momentul confiacfiei atriale B) contribuie la formarea zgomotului I C) permite ftecerea sdngelui din ahiul drept in ventriculul drept D) are trei cuspide E) impiedicl revenirea s6ngelui in ventricul t45 . Artera mezentericl inferioar[: A) se desprinde din aorta descendentfl toracici B) vascularizeazAj umdtatea dreaptii a colonului transvers C) nu vascularizeazdpartea inferioard a recfului D) vasculanzeazAcecul E) dA ramuri pentnr colonul ascendent 15.

2 secunde B) diastola generalizatLO. in medie.6 secunde C) 0.5 m/secund[ C)50 mm/secund[ D) 500 mm/secundd E)0.21.S secunde C) diastola venhiculari 0.incapilare sdngele circuli cu: A) 5 mm/secundit B) 0.5 secunde A) 26. Nodul atrio-ventricular descarci spontan impulsuri cu o frecvenfd de: A) 20 impulsurilminut B) 25 impulsurilminut C) T impulstri/minut D) 35 impulsurilminut E) 40 impulsuri/minut 24. Volumul-bltaie al ventriculilor este.incirculafia sanguind se pot inregistra urmitoarele presiuni. Parlicularitiifile miocardului de lucru sunt: A) este un sinciliu firncfional B) este excitabil numai in diastoli C) potenfialul de acfiune are o duratl de peste 200 milisecunde D) stimulii cu frecvenfd mare nu pot tetaniz.7 securde D) sistola ventricular[ 0. Pentnr oblinerea unui debit de 30 Vminut. un ciclu cardiac se reduce la: 0.acordul E) toate 23.8 secunde drneazd: A) sistola atriali 0.7 secunde B) 0.5 secunde D) 0. de: A) 55 ml B) 60 ml C) 65 ml D) 70 ml E) 80 ml 22.4 secunde E) 0.3 secunde E) diastola atrial[ 0. cu excepfia: A) l0 mmHg in venule B) 0 mmHg in atriul drept C) 120 mmHg in aort5" in timpul diastolei venhiculare D) toate E) nici una 27.5 mm/secund[ t46 .Fazele unui ciclu cardiac de 0.3 secunde 25.

28. Hipertensiunea arteriald sistemici nu determini: A) afectare cardiaci

B) sclderea lucrului mecanic cardiac
C) afectarea vaselor de sdnge D) afectare oculard E) niciuna dinffe acestea 29. Contin sdnge incarcat cu CO2 urmitoarele vene, cu excepfia: A) Venele hepatice B) Sinusul coronar C) Venele azygos D) Venele pulmonaxe E) toate
30. Zgomotul

II diastolic prezintaunul din caracterele

de mai jos, cu excepfia:

A)

este scurt B) este acut C) este mai intens

D) apare la inceputul diastolei E) est0 produs de inchidere valvelor semilunare
3

l.

Sistola ventriculara: A) se desfasoari in dou[ faze B) dureazn 0,4 sec C) incepe in momentul inchiderii valvelor semilunare D) se termin[ in momentul deschiderii valvelor atrio-ventriculare E) este precedatil in cadrul ciclului cardiac de diastola atrial[

32. Volumul b[taie al

fiecirui ventricul nu variazLinfuncfie de: A) forfa contracfiei ventriculare B) presiunea arteriali C) volumul de singe aflat in ventricul la sfhrgitul distolei D) frecvenfa cardiaci
E) toate

33. . Din artera subclavicularl se desprinde: A) artera toracicl lateral[ B) artera carotidtr externi C) artera spinali D) artera vertebral[ E) artera brahial[ 34. Diastola generaltr dtreaz[:

A) 0.1 secunde
B) 0,2 secunde C) 0,3 secunde D) 0,4 secunde E) 0,5 secunde

t47

35. Urmitoarea afirmafie este falsa cu privire la arborele arterial:
3 ramuri B) arterela carotide comune urci la nivelul gdtului panA in dreptul marginii inferioare a cartilajului tiroid C) artera carotidi comuni dreapta este ramura a trunchiului brahiocefalic D) artera subclaviculard stdng6 este ramurfl a arcului aortic E) trunchiul brahiocefalic este ramuri a arcului aortic

A) arcul aortic prezintii

36. Referitor la ciclul cardiac afirmatiile incorecte sunt: A) este format dintr-o sistoli si o diastoli

B) sistola atriala urmeaz[ sistola ventricularl la 0,1 s C) durata ciclului cardiac este invers proportionala cu frecvenfa cardiacd D) la o frecvenfi de 75 bdt6i pe minut ciclul cardiac dureazi 0,8 secunde E) toate
37. Nu este adevdrat vena porta: se formeazi din vena mezenteric6 superioari, mezenterici inferioari gi splenici

ci

A)

B) transportii sdnge arterial C) trftsportii sdnge incircat cu substanfe nutritive D) nu se varsd in atriul drept E) toate
38. Zgomotul diastolic este produs de: A) deschiderea valvelor semilunare

B) inchiderea valvelor atrioventriculare C) inchiderea valvelor semilunare D) niciuna E) toate
39. Grupa de sange B III : A) are aglutinogene alfa B) nu are aglutinogen A C) are aglutinine B si beta

D) apartine sistemului Rh E) are aglutinogene beta
40. Se varsi in vena cavi inferioartr: A) vena splenici B) vena jugulari intern[ C) vena ayzgos D) vena mezentericl superioar[ E) niciuna

COMPLEMENT MULTIPLU
41. Faza de ejecfie
:

l) incepe cu deschiderea valvelor semilunare
2) lncepe cu sistola atriala 3) se terminl cu inchiderea valrnrlelor semilunare 4) se termin[ cu deschiderea valvelor semilunare
148

42. Zgomotul I: 1) este produs de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare 2) este sistolic 3) este produs de inchiderea valvelor atrio-ventriculare 4) nu este mai pufin intens decdt zgomotul I 43 . Zgomotele cardiace: 1) pot fi inregisfrate grafic 2) se observi pe fonocardiogrami 3) reprezintii nigte manifest6ri acustice ale activitalii cardiace 4) oferi informafii despre artere
44. Sistola ventriculard l) are o fazdde conhacfie izovolumetrici 2) arc loc in paralel gi corespunzltor inceputului diatolei atriale 3) are o fazlde ejecfie 4) dureaz[ 0,7 s 45. Debitul circulant este: 1) direct proporfional cu rezistenta 2) direct proporfional cu cu presiunea 3) invgs proporfional cu presiunea 4) invers proporfional cu rezistenfa
46. Valvele pulmonare: 1) se deschid in timpul diastolei

2) permit s6ngelui sE treaci in ventriculi 3) se inchid in sistoli 4) sunt valve semilunare 47. Volumul bataie vartazafunctie de: 1) forfa contracfiei ventriculare 2) presiunea arteriald 3) Volumul de s6nge aflat in ventricul la sfhrgitul diastolei 4) Scade la altitudine 48. Sistemul limfatic se deosebegte de sistemul circulator prin: l) este adaptat la funcfia de drenare a fesuturilor 2) structura capilarelor limfatice e diferitn fafi de cea a capilarelor sangvine 3) perefii vaselor limfatice sunt mai subliri decAt cei ai vaselor sangvine 4) absenfa valvelor semilunare 49. Conductibilitatea este: l) proprietatea miocardului de a propaga excitalia la toate fibrele sale 2) diferitl intre refeaua Purkinje gi miocardul atrial 3) diferitii intre miocardul ventricular gi fasciculul His 4) identicl la toate celulele miocardice

r49

50. Fasciculul His:

cu 40 potentiale/min 2) imprima rifinul jonctional 3) imprima ritmul nodal 4) determinl ritmul cardiac in cazul inheruperii conducerii atrio-ventriculare
5

l) descarci

1.

Miocardul prezintlurmatoarele caracteristici: l) este un sincitiu morfologic 2) contine celule ce initiaza si conduc impulsurile 3) ritmul de conhactie scade sub influenta simpaticului 4) nodulul sinoatrial descarca impulsuri la o frecventa de 70-80/min

52. Canalul toracic:

l)

este cel mai mare colector

limfatic

2) incepe printr-o dilatafie numitit cisterna chyli 3) este previzut cu valve in interior 4) se deschide in unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne din dreapta, cu vena subclaviculari dreapti
53. Factorii care determini valoarea presiunii aneriale sunt:

) rezi*enta periferici 2) elasticitatea vaselor de singe 3) debitul cardiac 4) debitul limfatic mediu
I

54. Care dintre urmltoarele vase str[bat diafragma: l) vena cavl inferioard 2) vena limfatici limfatic[ dreaptl

3) canalul toracic 4) vena port[ 55. . Sistemul azigos culege sdngele venos de la urmltoarele structuri: I ) esofag 2) spafii intercostale 3) bronhii 4)pericard
56. Urmitoarele reguli trebuie respectate la realizarea unei transfuzii: 1) Grupa AB poate dona la grupa 0 2) grupa A poate dona pentm grupa 0

3) grupa AB este donator universal 4) aglutinogenul din sangele donatorului nu fiebuie si intalneasci aglutininele din
plasma primitorului 57. Afirmafiile urmatoare referitoare la proprietitfile miocardului sunt false : l) automatismul reprezinti proprietatea inimii de a se autostimula 2) excitabilitatea este proprietatea miocardului de a propaga exciafa la toate fibrele sale 3) contractilitatea este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale

4) conductibilitatea este proprietatea celulei musculare cardiace de a rispunde la gn stimul prinft-un potenfial de acfiune propagat
150

5t'Proprietatile fundamentale ale miocardului sunt urmatoarele cu exceptia: I ) contractilitatea 2) automatismul 3) excitabilitatea 4) conductibilitatea
59' Care dinhe urmatoarele sunt ramuri viscerale ale aortei descendente abdominale: l) arterele bronsice 2) arterele coronare 3) anerele esofagiene 4) ateru splenici
60. Despre coagulare sunt false afirmafiile: l) formarea trombinei este urmata de formarea tromboplastinei 2) formarea homboplastinei dureaza l -2 secunde 3) tromboplastina hansformi fibrinogenul in fibrind

4) monomerii de fibrina polimeri rurespontan

151

RASPUNSURI COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT MULTIPLU
41.B (pe2) 42.8 @e2) 43.A @e2) 44.A @e2) 4s.C (pe3) 46.D @e2) 47.A@ez) 48.B (p8e) 4e.A (pel) 50.D (pel)

l.D (p84)
2.B (p84) 3.C 0,84) 4.C (p85) 5.E (p85) 6.D (p85) 7.B (p86) 8.C (p86) e.B (p86) l0.D (p86) I l.D (p87) tz.E (p87) l3.D (p88) t4.C (p88) l5.E (p88) l6.c (p8e) t7.B (p8e) 18.C (p8e) le.E (peo) 20.8 (peO) zt.D (pe0) 22.8 (p90) 23.8 (pel) 24.8 (pel) 2s.D (p9l) 26.c @e2) 27.8 @e2) 28.B (pe3) 2e.D (pe3)
30.

5l.C (pel)
s2.E (p8e) 53.A (pel) 54.B (p88) 55.E (p88) s6.D (p85) 57 .C (p90,91) s8.E G90,91) se.E (p88) 60.4. (p86)

c

@e2)

3r.A @e2)
32.D @e2) 33.D (p87) 34.D @e2) 35.8 (p87) 36.8 (pel) 37 .B (p88) 38.C @92) 3e.B (p85) 40.E (p88)

t52

E. vena cavl inferioari aorta vena porttr artera pulmonarl 153 . ventricul drept D. venele pulmonare Reprezintil ramuri ale aortei toracice: A. gravitalie C. trunchiul celiac Nu este conectatl direct cu inima: A. cantitiifil mari de fesut elastic E. arterele axilare D. arterele carotide comune C. vena cav[ superioarl B. C. atriu st6ng E.cantitiifii mici de fesut muscular neted D. C. pompa musculari B. masajul pulsatil exercitat de artere D. pHmin t B. aspirafia toracicl E. refluxul sanguin este impiedicat de: A. Dr. Venele sunt distensibile datoriti: A. intoarcerii venoase este: activitatea pompei cardiace pompa musculard gravitalia masajul pulsatil exercitat de artere aspiralia toracic[ a Circulafia pulmonari are originea in: A. D.presei abdominale B. E.SISTEMUL CIRCULATOR 2 $ef Lucr. B. arterele pericardice E. valvele venoase 2.e B. prezenfei valvulelor C. aortl C. Cavzaprincipali A. D. Raluca Papacocea COMPLEMENT UNIC La nivelul membrelor superioare.funcfiei de pomp[ a inimii 3. arterele coronaf.

A. confin gapilare limfatice 10. se termini in atriul stdng Capilarele limfatice: 8. altitudine mare 13. aduni sAngele de la membrele superioare D. asigurd tecerea sdngelui in atrii D. volumul b[taie B. presiunea venoasi 154 . vena porti D.7. frecvenfa cardiaci C. Debitul cardiac se reduce in condifii de: A. se pot vede cu ochiul liber sub piele 9. vena pulmonari E. fo4a conftacfiei venfiiculare D. urci la dreapta coloanei vertebrale E.sarcinl C. ajung in final in doui colectoare mari E. vena cav[ inferioartr C. sunt ganglioni senzitivi B.se deschide in sistola ventriculari B. continud vena subclavicularI C.stimulare vagald D. este deschisd in timpul sistolei atriale E.efort fizic E.febrd B. au pe traseu ganglioni limfatici C. vena cavd superioari B. Debitul cardiac nu este influenfat de: A. au structurd asemfuiltoare venelor B. Valva minal6: A. sunt previzute cu valvule semilunare E. colecteazl stngele adus de venele jugulare B. se afle pe traseul venelor D. presiunea arteriali E. Vena splenicE transporti sdngele splenic A. Ganglionii limfatici: A. tnurchiul brahiocefalic I in: l. asigrrd expulzia sdngelui in aortl C. sunt vase de tip terminal D. produc limfocite C. separE atriul stdng de ahiul drept 12. Vena cavi inferioarl: A.

In timpul diastolei atriale: A. cdnd presiunea atriali cade sub cea ventriculard D. biocurenfilor miocardici B. zgomotelor cardiace C. inchiderea valvelor semilunare It. odatii cu conhacfia atrial[ B. Debutul fa$i de ejecfie este marcat de: A. atriile se relaxeazil D. refeaua Purkinje 16. odatii cu zgomottrl I I 9. In timpul contracfiei izovolumetrice: A. c&rd presiunea venfiiculari cregte peste valoarea celei afiiale E. Deschiderea valvelor atrioventriculare se produce: A. pulsului cardiac D. stimulul este generat chiar in iniml B. miocardul este un sinciliu fuircfional D. volumul ventricular se reduce C. cregterea presiunii din atrii B. nodul sinusal are cea mai rapidi frecventd 15. nodul sinusal B. presiunea din atrii cregte B. nodul atrioventricular D. inima continu6 s6 batii E. gocului apexian E. atriul stdng C. deschiderea valvelor aortice D. ventriculul stdng E. repolariztrrii cardiace 20. Centrul de automatism cu cea mai mictr de descircare frecvenfi de desclrcare este: A. sdngele poate trece din atrii in ventriculi 17. scoasi din corp. in sistold inima se afli in perioada refractar[ absolutd C. in timpul confiacfiei izovolumetrice C.Lanivelul inimii nu se produce tetanizarea deoarece: A. deschiderea valvelor mitrale C. presiunea ventriculartr este constanti B. volumul atrial se menfine constant C. valvele semilunare se deschid E. valvele semilunare rdmdn inchise E.l4. Fonocardiograma reprezintil inregistarea: A. incepe umplerea ventricularfl r55 . valvele atrioventriculare r[mdn inchise D. inchiderea valvei tricuspide E.

s&rgele trece in aorti E. scade pe mdsuri ce debitul cardiac cregte C. sdngele curge din atrii in ventriculi D. splenicl E. aorta de relaxeazi 22. E.splenici D. colonul descendent C. oferi informafii despre artere C.zl. mezentericd inferioard. reprezintil inregistrarea graficd a biocurenfilor inimii 23.Arteramezenteric[inferioar6nuvasculanzeazA: A. este marim[ in sistold B. partea superioar[ a rectului E. sigmoidul D. Presiunea arteriald: A. arterele mari C. mezenteric[ superioard" cavtr inferioari. mezenteric[ superioar[. volumul ventricular scade C. D. ileonul B.In stnrcttra venei porte intr6 venele: A. iliac[ internl C. partea st6ngi a colonului transvers 27 . hepaticE. mezenteric[ superioari. mezenteric[ inferioar[. Elasticitatea vasculard: A. permite evaluarea pulsului din vene D. D. slenictr" hepatic[ 156 . Sfigmograma: A. capilare venele mari vena cavi inferioarl 25. este maximi la nivel capilar D.presirHrea atriali se mdregte B. amplifici tensiunea arteriali in sistoli B. asigurl inregistrarea zgomotelor inimii E. scade cir vdrsta E. nu influenf eazAtensiunea arteriali in diastolI 26. Ceamai mare valoare avitezei sdngelui se inregistreazi in: A. mezenterictr inferioari. permite curgerea scadatii a sdngelui C. aorti B. mezentericl superioar[. gastric[ B. E. are valoarea de 130 mm Hg in sistoli cregte pe mistrl ce ne indeplrtiim de inimi I _are valori apropiate de ale presiunii atmosferice 24.Intimpul diastolei generale a inimii: A. reprezintii expansiunea ritmici a peretelui inimii B.

este mai dilatat pe intregul traiect C.2 cm 31. distruge hematiile bindne D. artera hepatic[ E.28. Are origine in arcul aortic: A. In splinl se depoziteazd. tnci in torace posterior de coloana vertebrali E. 15 mVzi C. Sinusul carotidian: A. trunchiul celiac 30.depoziteaz[ sAnge E. confine receptori D. se afld la bifurcafia aortei 29.16 mVmin D. artera soronaxi B. colecteazA limfa din pftrimea dreaptd superioari a corpului E.un volum de sdnge de circa: A. intervine in metabolismul fierului 32. e situat anterior de aortl 33.1000-1500 ml t57 . e previlzut cu valve D. se desprinde din fiunchiul brahiocefalic B. este un corpuscul E. Cel mai mare colector limfatic: A. transportl sdngele in vena jugulari interni D. Rolurile splinei includ urmitoarele cu excepfia: A. 200-300 ml D. produce limfocite B. produce eritrocite C. Canalul toracic: A. 5-10 ml B.l mUzi B.artera carotidi comund stingi C. are o lungime de l.500-800 ml E. 1500 mVmin 34. 50 -100 ml C. 500 mllmin E. se numegte cisterna chyli B. se termind la nivelul vertebrei L2 C. artera brongici D. se afl[ la nivelul marginii inferioare a cartilajului tiroidian C. Volumul filtr[rii capilare este de circa: A. este mai lung decdt aorta asecendentd B.

aort6 38.7 s B. B. uter B.sept interartrial . pe durata ei. Sistemul de conducere al inimii include urmitoarele cu exceptia: A. este generat de nodul sinusal E.vagin D.35. atriile sunt cavitili complet inchise COMPLEMENT GRUPAT 41. originea circulafiei pulmonare se afltr in aniul drept 2. sigmoid C. arterapulmonarl fiansporti s6nge oxigenat 3. conduce in mod normal inima D. conduce inima in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare C. se deschid in sistoli B.prostati 36.vulvl E. nodul sinoatrial B. sdngele oxigenat se acumuleazllnatiul st6ng ls8 . Conexiunea electricd dintre atrii gi ventriculi este reprezentati de: A. nod atrioventricular D. permit trecerea singelui in ventriculi C asigrri umplerea atrial[ D.relandrii miocardului E. se deschid in diastoli E.nod sinoatrial C. nodul atriov8ntricular E. valvele atrioventriculare C. impiedic[ revenirea sdngelui in atrii 37. coincide cu sistola ventriculard D.fibre Pukinje E. Ritmuljoncfional: A are o frecvenfi de 40 impulsurilmin. dureazi 0. e produs in fasciculul Hiss 39. Sistola atrial6: A. fascicul His 40. asigur[ umplerea ventricularl C. B. Este adevirat cii: l. in organism existil doul vene pulmonare 4. Valvele semilurare: A. Artera iliaci internl poate vasculariza urmitoarele cu excepfia: A. se datorcazd. trabecule D.

zona occipitald 2.ochiul 3. in cazde hemoragii elibereazI sdngele depozitat 159 . au un perete foarte subfire 3. splind 2. provin din confluenfa unor vase limfatice 4. arterele renale 4. artera mezentericd inferioari 2.creierul 43. glande suprarenalb 47 . Capilarele limfatice : l. este prezentil la nivelul venei limfatice drepte 49. este un organ pereche 3.gdtul 4. are o culoare gilbuie 4. artercle pericardice : 3. arc o lungime de l -2 cm 3. radiald 4. este localizatil in abdomen 4. arterele pukpnare 45. Vena cavl inferioari nu colecteazdsdngele venos provenit din: 1. Vena azygos dreneazi sdngele de la nivelul: l. este un organ toraco-abdominal 2. Cisterna chyli: l. intestin sublire 4. esofag 4. Artera carotidi externI irig6: l. pericard 3.42. uilare 2. reprezinti o dilatafie a canalului toracic 2.bronhii 46. Aorta abdominalr are urmitoarele ramuri viscerale 1.brongice 44 . esofagiene 3. Aorta toracici genereazd arterele: l. dreneaz[ fesuturile 48. Splina: l. diafragm 2. ocup[ o pozilie intermediari intre arteriole gi venule 2. ficat 3.

volumul de sfurge din ventricul la sftirgitul sistolei 54. nodul sinoatrial' 3. Debitul cardiac cregte in caz de: l. Contractilitatea depinde de: l. elasticitatea arteriali 4. grosimea perefilor inimii 57. somn 53. stimulare simpatic[ 4. transportul glucozei la celule 3. l. stress 4. Excitabilitatea caracte izeazdurmrtoarele structuri : l. presiunea arterialtr diastolicl 3. subhepatic 51. volumul de sdnge din ventricul la sfhrgitul diastolei 4. Rolurile aparatului cardiovascular sunt: asigtrarea celulelor cu oxigen 2. activare vryal[ 3.lateral de rinichi 3. In timpul diastolei atriale: l. fo4a de contracfie miocardici 2. incilzirea nodului sinusal 2. presiunea din ahii scade 2. presiunea din ventriculi poate scidea 4. stimulare vagall 56. nodul atrioventricular 55. miocardul atrial 2. somn 3. subdiafragmatic 2.50. presiunea din ventriculi poate cregte 3. tatricardie 2. Volumul bitaie depinde de: l. miocardul ventricular 4. debitul cardiac 2. Bradicardia se instaleazdin caz de: l. asigwarea schimbului de substanfe cu celulele 52.: l. transportul produgilor de catabolism spre a fi eliminati 4. Splina este localizatJ. presiunea arterialI 3. volumul de sdnge ventricular cregte 160 . in st6nga stomacului 4.

&treazd 0. e caracteizatdprin reducerea presiunii ventriculare 59. Diastola izovolumetrici: l.50s 3. debitul cardiac 4. Palparea pulsului ofer[ informafii privind: l. frecvenfa cardiacd 2. incepe imediat dup[ sistola atriali 2. rczistenfa periferici 3. volemie 2. se termini odatii cu deschiderea valvelor semilunare 4. elasticitatea perefilor vasculari a 161 . ritmul cardiac 4. volumul sistolic 3.5 8. zgomotele inimii 60. Presiunea arteriald depinde de: l.

B (pag 88) 36. 88) 4s. 41. C @a992) l. B (pag 87) 43. A (pae 89) 33. E (pag92) t7. C (pag 87) 29. D @age2) 59. A (pag 90) 60. C @ag92) 2t. B (pag 89) 49. C (pag 87) 5. 39. B (pae 90) s3. D(pag 87. C (pag 88. (pag 9l) 16. E (pae 93) 22.E (pag 88) 46. A(pag 93) 24.8 (pag 87. B (pag 89) 32. C (pae 89) 34. B (pag 90. C (pag 87) 44. C (pag 88. E (pag90) 14. C (pag 90) 13. B (pag 89) 51.92) 38. 88) 6. A (pag 9a) 4. E. B @ag92) 20. D (pag 90) t2. C (pag 89) 31. A (pae 90) 37. E (pag 90) 5s. C @ag92) 18. D (pag 87.D (pae 90) A (pag 9l) A (pag 91) 40.E (pag92) 58. C (pas92) 19. 162 . 9l) 15. A (pag 90) s4. C (pag9a) 3.8 (pag 88) 30. C (pag 89) 11. A (pag 88) 27. 88) 7. D (pag 87) 42.89) e. B (pag 88) 47 . D (pag 89) 50. C (pag 89) 35.C (pag 88) 28. D (pag 93) 26. D (pag 9l) s7.NASTUNSURI: E (pag 9a) 2. 89) 48. B (pae 91. E (pag 90) s2. c (pag 90) 56.8 {eag92) 23. B (pag 89) 10. A (pae 93) 2s. D (pag 88) 8.

Ventilatia aerului int-un singrr sens B. Dr. Sunt inveliti de o seroasa numita peritoneu E. Care din afirmatiile despre plamani este corecta A. Transporhrl 02 si CAzprin sange E. Bronhiolele respiratorii C. fara variatii individuale D. Trahea este un organ care: A. Este unitatea morfofunctionala a plamanului D. Este o seroasa ce inveleste fiecare plaman B. Au o capacitate totala de 5000 ml aer. Este format din primele ramificatii ale arborelui bronsic C. Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala : 3. parietala si viscerala C. Saculetii alveolari 5. Ductele alveolare B. Este situat sub baza craniului. Este invelit de foita viscerala a pleurei E. Este invelit de pleura D. Prin intermediul bronhiolei pulmonare participa la schimbtrile de gae B. Foita viscerala acopera plamanul si caile respiratorii E. Formeaza a arborele bronsic 2. Sunt organe secundare ale respiratiei B. Reglarea hansportului 163 6. Difuziuneaol2 din sangele capilar in alveole C.SISTEMUL RESPIRATOR Prep. deasupra cavitatii bucale C. Are dubla functie. DifuziuneaO}si CO2inne bionhiolele respiratorii si sange D. Prezinta doua foite. Prin hil pitnmd bronhiile. Acinul pulmonar: A. Alveolele pulmonare E. Reprezinta formatiunile derivate din alveolele pulmonare Din punct de vedere firnctional. respiratia prezinta: A. Care din urmatoarele NU face parte din structura acinilor pulomonari: A. Foita parietala captuseste peretii toracelui D. . Are forma de tub si continua laringele E. Artera pulmonara D. respiratorie si fonatorie B. Sunt situati in cavitatea abdominala C. Univ. Cosmin Panfu COMPLEMENT UNIC: l. Alegeti afirmatia incorecta despre pleura : A. formand arborele bronsic 4.

Ridicarea grilajului costal prin contractia muschilor expiratori B. Diafragma se relanema a plamanilor C. Fortele eslastice produse de surfactant E.5-S L/min D. Se mareste diametnrl antero-posterior toracic E. Conhactia diafragmei hage in jos fatabazala B. Alegeti care din urmatoarele fenomene se produc in timpul expiratiei A. Presiunea alveolara negativa C. Valoarea sa medie este de 4. 1500 ml B. Este unul din factorii majori care determina presiunile partiale ale 02 si CO2 alveoli in til . Contractia muschilor gatului respiratiei linistite stau urmatoarele : : 9. Structurile abdominale comprima plamanii D. D. Reprezinta doar o parte din minut volumul respirator E. Debitul respirator este egal cu A. Apare retractia elastica a plamanilor 8. Reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul qnei expiratii normale D. Produsul dinile capacitatea vitala si frecventa respiratorie C. Este volumul de aer caxe ajunge in zona alveolara in fiecare minut B. Gasiti raspunsul gresit privind ventilatia alveolara : A. 500 ml : C. Alegeti raspunsul corect A. Reprezinta volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale I 1. Presiunea alveolara scade sub presiunea atmosferica C. Este egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva. Produsul dinhe volumul rezidual si frecventa respiratorie Produsul dinhe volumul inspirator de rezerva si frecventa respiratorie Produsul dinfre capacitatea pulmonara totala si frecventa respiratorie 13. E.7. Contractia diafragmei 10. E. volumul cgrent si volumul expirator de rezerva privind capacitatea vitala : C. In timpul respiratiei normale de repaus : A. Este egala cu suma dintre volumul expirator de rezerva si volumul rezidual B. 3000 ml 2000 ml 5000 ml : 12. Capacitatea inspiratorie are o valoare de A. D. Produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie B. Contractia diafragmei B. Labazartlizarii A. Actioneaza in special muschii gatului E. Presiunea alveolara creste la + I cm H2O D. Reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poate inspira E. Presiunea pleural a pozitiva D. Este cantitatea totala de aer deplasata in arboreal respirator in fiecare minut C.

bronhiole respiratorii. Surfactant E. bronhiole lobulare. Ca 02 sa fie de 25 de ori mai solubil decat COz 17. Trecerea CO2 din aerul alveolar spre sangele din capilarele pulmonare B. sac alveolar D. ducte alveolare. Este principalul organ al respiratiei C. Bronhii.25 secunde D.5o/o din 02 dizolvat in plasma . sac alveolar. ducte alveolare. alveolara si sangvina. cu exceptia: 19. Se ramifica la nivelul T4 : 20. cu exceptia : A. alveole pulmonare 165 . sac alveolar C. Dimensiunile membranei respiratorii 16. E. ducte alveolare. Combinarea reversibila a 02 cu ionii de fier C. Bronhii. alveole pulmonare. alveolara si sangvina E. Membrana respiratorie este alcatuita din. Timpul in care COz difuzeaza spre alveoli 18. bronhiole. Care din urmatoarele afirmatii despre laringe este adevarata: A.14. Factorii care influenteazaratadifuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt. alveole E. sac alveolar. Coeficientul de difuziune al gazului E. Epiteliu alveolar D. Venula pulmnara 15. Interstitiu pulmonar C. bronhiole respiratorii. Egala cu 0. ducte alveolare. Intervalul ce asigura preluareaO? in timpul efortului ftzic D. sac alveolar. alveole pulmonare B. cu exceptia: A. Are o lungime de 10-12 cm B. Dituziqpea CO2 implica: A.25 secunde C. Bronhii. Endoteliu capilar B. Marginea de siguranta a hematiei este : A. Difuzia 02 din plasma in eritrocite B. bronhiole respiratorii. Patnmde in plaman prin hil E. ducte alveolare. Transformarea oxihemoglobinei in dezoxihemoglobina Fiecare gram de hemoglobina se poate combina cu maximum 4 molecule de 02 Transportul prin sangele arterial al. pulmonare Bronhii. Bronhii. in 0.bronhiole respiratorii. Presiunea partial a a gazului in capilarul pulmonar D. alveole pulmonare. Transportul 02 implica urmatoarele A. Egalarea presiunilor partiale. Echilibrarea hematiei in capilanrl pulmonar B. Are doua functii: respiratorie si fonatorie D. Difuzia de 20 de ori mai inceata decat a 02 E. Ordinea corectaaramificatiilor arborelui bronsic este A. Minut volumul respitator C. bronhiole respiratorii. Un gradient de difuziune mai mare decat al 02 C. D. Egalarea presiunilor partiale. Presiunea partialaa gamlui in alveola B.

Minut volumul respirator sau debitul respirator : A. Volumul curent-500 ml B. Devine cm H2O in timpul expirului *l 25. Este presiunea dintre pleura visceral si cea parietala 24. Este egala cu 0 cm H20 cand glota este inchisa c. Captarea O2lanivel alveolar E. Presiunea pleuala : A. VER+VR+VIR+VC:5000 ml C. 23. Este egala cu presiunea atmosferica B. Sternul se proiecteazainapoi C. Se datoreaza musichilor abdominali E. Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare B. Nu variaza in conditii fiziologice sau patologice B. Devine pozitiva in timpul inspiratiei E. Este produsul dintre capacitatea vitala si frecventa respiratorie C. Volumul inspirator de rezenta:3500 ml D. Reprezinta aerul inspirat si expirat in timpul unei respiratii normale E. Ventilatia in ambele sensuri pulmonara. Capacitatea vitala reprezinta : A. Este egal cu produsul dintre capacitatea inspiratorie si frecventa respiratorie 166 . ce reprezinta deplasaxea aerului intre alveola si atmosfera. Urmatoarele valori sunt cele adevarate : A. Devine -l cm InO in timpul inspirului E. Despre presiunea alveolara se poate afirma. VC+VIR:2000 Ml D. Transportul 02 si CO2 prin sange si lichidele organismului cahe si de la celule D. cu exceptia : A. VER +VIR=3000 ml E. Se datoreaza muschilor expiratori D. Respiratie presupune unnatoareleo cu exceptia: A. Nu variaza cu fazele respiratorii C. Volumul expirator de rezerva:2000 ml C. Reprezinta cantitatea de aer deplasata in arborele respirator in fiecare minut D. Ridicarea grilajului costal in timpul respiratiei A. VC+ VER+VR:3500 27. B. VC +VER+VIR:3500 ml B. Difuziune a 02 si co2 infie alveola pulmonara si sange C. Se datoreaza muschilor inspiratori : . Este nemodificataindiferent de fazele respiratiei D.21. Reglarea ventilatiei 22. Capacitatea pulmonara:3500 ml 26. Capacitatea inspiratorie:l 500 ml E. Este caracteristica respiratiei de repaus B. Trebuie sa scada sub presiunea atmosferica pentru a patrunde aerul in alveole D.

Difweaza de 20 de ori mai repede decat CO2 E.75 secunde 32. Are o grosime de 0. Se combina ireversibil cu ionii de fier B. Ventilatia nu determina presiunea partiala a CO2 in alveole B. Are o valoare medie de 4. Petrece aproximativ 0. Sangele arterial fransporta?0 ml de OZ ldl E.6 microni B. cu exceptia : A. cu exceptia : A. Petrece aproximativ 0. Difilzeaza de 20 de ori mai repede decat 02 D.50 secunde B. D. Este de 25 de ori mai solubil decat COz 34.25 secunde C.5 o/o din 02 din sange este liber in plasma t67 .34 ml se combina cu minim I g de hemoglobima D. Se realileaza deoarece 02 are gradientul de difuziune l/10 din cel al COZ B.5-5 L/min C. Este volumul de aer care ajunge in zona alveolara in timpul fiecarei respiratii E. Rata difuziunii gazelor este influentata de presiunea partial a a gazului in alveola si E.25 securde E. Care afirmatie despre ventilatia alveolara este adevarata : A. Rata difuziunii gazelor este influentata doar de presinea partial a a 02 D. Despre CO 2 este adevarat. Hematia la nivelul capilarului pulmonar : A. Este egala cu debitul respirator D. Poate prezentao margine de sigtranta de 0. capilar Se face datorita presiunii de 40 mm Hg din aerul alveolar si 100 mm Hg in sangele capilar Se face dinspre sangele din capilarele pulmonare spre alveole Se face deoarece 02 este de 25 de ori mai solubil decat COz 31. Despre 02 este gresit. Presiunea partiala in aerul alveolar este de 40 mm Hg B. In hematie se combina cu hemoglobina C. 98. cu exceptia: A. Presiunea partiala in capilar este de 100 mm Hg D. E. 1. Transforma methemoglobina in dezoxihemoglobina C. Poate prezenta o margine de siguranta de 0.28. Are o suprafata de 50-100 m2 C. Este de 25 de ori mai solubil decat 02 E. Despre membrana alveolo-capilara sunt adevarate. Este produsul dintre volumul curent si frecventa respiratory 29.75 secunde D. capilar Are in alcatuirea ei surfactant 30. Difuziunea oxigenului : A. Are o presiune in capilarele pulmonare de 40 mm Hg B. Are un gradient de difuziune de 1/10 din gradientul 02 C. Are o presiune partiala in aerul alveolar de 40 mmHg 33. Se face datorita presiunii de 100 mm Hg in aerul alveolar si 40 mm Hg in sangele C. Pehece aproximativ 0. Care afirmatie ste adevarata despre oxigen : A.

B. cu exceptia: A. 37. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte E. Este situata superior de cavitatea bucala l. : 168 .Care afirmatii despre cavitatea nazalasunt adevarate Este situata anterior de baza craniului 2. Are loc la nivelul eritrocitelor D. Oxihemoglobina devine carboxihemoglobina C. Ajuta la transportul a90o/o din CO2 sangvin E. (5%) D. Regl area ventilatiei : A. In efort coeficientul de utilizare poate creste la 12 % COMPLEMENT GRUPAT : 4l.35. hemoglobina este saturat a 5-7Yo I mg hemoglobina leaga 1. in repaus : A. In repaus coeficientul de utilizare este de 7 mVl00 ml E. Rezulta din combinarea COz cu gruparile 3 NH2 terminale ale hemoglobinei 9. Fiecare 100 ml de sange elibereaza la tesuturi. TmldeO2 B. Este situata posterior debaza. Prin fenomenul de membrana Hambrnger intelegem. Se realizeazapebazastimulilor primiti de la chemoreceptori B. Nici un rasprms corect 40.34 ml de sange In mod normal exista 12-15 g de hemoglobina/dl de sange Presiunea partial a a 02la nivel tisular este de 100 mg Hg 1. 90% este sub forma de carbaminohemoglobina E. cu exceptia : A.craniului 4. 7LdeO2 36. 5 7o este dizolvat fizic in plasma C. Se realizeaza de catre cetrii nervosi din punte D. Sangele venos devine rosu-violaceu D. Duce la obtinerea bicarbonatului B.5 din 02 din sange este transportat de hemoglobina A. 7 dldeO? C. Oxihemoglobina devine hemoglobina B. Este formata din din doua fose nazale 3. 7 mgde 02 E. C. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ? A. In urma difuziunii determina cresterea presiunii partiale in sangele venos cu 50Yo 38. Presuptme migrarea clorului plasmatic C. E. Este transportat sub forma de bicarbonat plasmatic. D. Despre cedareaO?la tesuturi este adevarat. 7 gdeO? D. Se realizeaza de catre cenhii nervosi din bulb C. Dffbzeazadin sange in celule B. CO2 : Dupa disocierea oxihemoglobinei.

Despre presiunea pleurala afirmatiile adevarate sunt : 1.iqO2 Transportul 02 Deplasarea aerului de la plamani catre atmosfera Schimbul de 02 si CO2 dintre organism si mediu 46. Difi. Ce poate intra in plamani inh-o inspiratie fortata 3. Este presitrnea din spatiul dintre pleura viscerala si parietala 2. 169 .r.In componenta acinului pulmonar inha 3. l. Yariazacu fazele respiratiei 4. Capacitatea lor totala nu prezinta variatii individuale U. Patrunde in plamani prin hil 43. 4. 47. In inspire scade sub presiunea atmosferica l. Sunt situati in cavitatea toracica 2. Interstitiu pulmonar 3. Este intotdeauna pozitiva 48. Expirat in timpul respiratiei normale l. 2.Despre hahee putem afirma : 1.Membrana respiratorie este alcatuita din Epiteliu alveolar 2. Surfactant 4. 3. 4. 45 . Are o lungime de 10-12 cm 4. l.Urmatoarele afirmatii despre plamani sunt adevarate : 1. In expir este de +1 cm HzO Cand glota este inchisa presiunea este de 0 cm H2O : 49. Contiunua laringele 3. Ce poate fi expirat in urma urei expiratii fortate 4. Sunt inveliti de pericard 3. 4. : Ductele alveolare Sacii alveolari Alveolele pulmonaxe Bronhiolele respiratorii : Respiratia presupune 2.Volumul curent este volumul de aer : Care ftlmane in plamani dupa o expiratie fortata 2. Se termina la nivelul T4 2. Este presiunea din interiorul alveolelor 3. Au o capacitate totala de 5000 ml aer 4.Presiunea alveolara : Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare 2. Pleura viscerala l. 3.42.

Care din urmatoarele formatiuni nu fac parte din structura acinului pulmonar : Ducte alveolare 2. Dizolvat fizic 170 . Temperatura 3. Sub forma de bicarbonat plasmatic 4.Factorii care influenteazarutadifuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt Coeficientul de difuziune al gazului 2. 53. presiunea alveolara a . 4.Cantitatea de oxigen care se combina cu hemoglobina depinde de: I Presiunea partial a a 02 plasmatic 1. pH-ul plasmatic 3..COz este transportat prin sange : 2. pH-ul plasmatic l. Ca fiecare gram de hemoglobin se poate combina cu minim 1. l. 5 . Dimensiunea membranei respiratorii 4. Alveola pulmonara 3. Duct alveolar 2. 57 . Bronhiolarespiratorie 4. Saculeti alveolari 4. Egal cu 1500 ml 3.Difuziunea oxigenului se rcalizeaza I 2. Bronhie 55. Sub forma de methemoglobina 1. Bronhiola lobulara l. 3. Arteriola pulmonara 3.Transportul oxigenului presupune: 2. Este volumul de aer ce poate fi inspirat suplimentar peste volumul curent 56.Volumul inspirator de rezerva este: Voluuiul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale 2. : Deoarece presiunea partial a a 02 este de 46 mm Hg Deoarece gradientul de difuziune 02 este 1/10 din cel al COz Deoarece 02 difineaza de 20 de ori mai rapid decat COz Deoarece presiunea partiala a 02 este de 100 mm Hg in aerul alveolar iar sangele capilar de 40 mm Hg in I . Transformarea dezoxihemoglobinei in oxihemoglobina 3.34 mL 02 4. Acinul pulmonar este format din: 1. Ca sangele arterial transporta 20 mL OZ ldl S2. temperatura 4. Sub forma de carbaminohemoglobina 3.s0. Egal cu suma dinhe volumul curent si volumul rezidual 4. : 54. Combinarea cu ionii de fier din structura methemoglobinei 2.

de repaus. t7t . 4. Transportul fizic aI COz in plasma CombinareaCO2 cu cu gruparile terminale NH2 ale hemoglobinei Transportul CO2 sub forma de bicarbonat plasmatic 59. Contractia si relanarea diafragmei 4. Volumul ctrent l. Conhactia muschilor gatului : l. Volumul inspirator de rezerva 4. Volumul rezidual 60.SS. Volumul expirator de rezerva 3.Care din volumele pulmonare se masoara spirometric: 2.Respiratia normala. Ridicarea si coborarea coastelor 3. 3. l. se realizeazaaproape in intregime prin Miscari de ridicare si coborare a diafragmului 2.Fenomenul migrarii clorului presupune : Transportul 02 in sangele capilar 2.

C 6. B t72 . E 39.8 r 48. D l. c 42. A A 20. A 26. C 25.C 34. E 15.D 35.D 9. A 43.C 47. D 60. E 49. A 13.C 37.8 45.RASPUNSURI: 2. B 50.E 4. B 16. A 55. B 5. C 30. C 40. B 41. D t2. A 33. A 36. B 14. D 51. B 11. E 32. D 59.D t7.D 10. c 52. A 27. B 57. A 8. B 44. C l8.8 24.8 23.D 3. B 54.D 22.D 2t. 53. C 7. B 29. D 46. D 56. c 19. A 58. C 28.8 38.D 3r.

Se realizeazi penfiu K*. D. Se reabsoarbe la nivel tubular in cantitate de 160 moh /24 orc. Are loc in sensul gradientelor de concentrafie gi impotriva gradientului electric. C. B. Se dilueazl de 10 ori in urina final[ fafi de ultrafiltratul glomerular. eliminl prin urin6 in condifii fiziologice? A. Ajunge in urina finalI in cantitate de 5 moh/24h. Secrefia tubulari pasivi: A. E. 20-24 papile renale. Rezultit & produs terminal al anabolismului proteic. Se secrettr in cantitate de I moUzi. E. Ajunge in vezica urinari in cantitate de 410 moh/24h. In sensul gradientului de concentrafie. C. 2. Acidul uric: A. Se reabsoarbe din ulnafiltrat in cantitatea de 50 moh/Z4h. C. Se filneazi in cantitate de 470 mob/zi. Prin hidroliza ATP. 6-18 lobuli renali. Care dintre urmitoarele substanfe nu se 6. B. Clorul. Univ. D. Ureea: A. E. baze gi acizi tari. B. D. C. Participi la eliminarea H*. Se dilueaz[ de 50 de ori in urina finali fafi de urina care pirdseqte glomerulul. 5. Tudor Marinescu COMPLEMENT SIMPLU: l. B. E. D. E. impotriva gradientului de concentrafie. Transportul activ al unei zubstanfe nu se realizeazd: A. C. Pe secfiune rinichiul prezintii: A. Are loc in sensul gradientului electric Ai impotriva gradientului de concentrafie. 2 pediculi renali. 2-3 calice mari. 4. Creatinina. D. t73 . Potasiul. Nu necesitli consum energic direct. E. Glucoza. Cu consum de energie. C. 3. I -2 uretre. D. B. Se secretd la nivelul tubului urinifer in cantitate de 49 mohl}4 h. Limitat pe unitatea de timp. Ureea.SISTEMUL EXCRETOR 1 Asist. B. Dr.

Clorul. este neselectiv B. ihpreuna cu corpusculul renal Malpighi formeazi glomerulul. inprezenfa ADH irlo4 de ore se eliminl 2. este controlatdoar de centriidinmiduvaspin[riiqicerebel E.81 de urin[concentratil D. Capsula Browman. 8. uniiaminoacizi fosfalii nu se reabsorbprinacestmecanism. C. Arteriola eferentii. Arteriola aferentii. D. odatiliniliat este constant D. secretia de K+ are loc mai alesintubulcontortdistal. B. D. B. 174 . reabsorbliaapei are locinproporfie de 80% la nivelultubuluicontortproximal C. Ureea. E. B. Care dintre urm[toarele ramuri provenite A. C.7. de oxigen D. Care dintre urm[toarele cornponente ale urinii are gi origine exogen6? A. nupoate fi controlatintotalitate. Vasopresina stimuleaz[ reabsorblia apei din: A. Identificafiafirmafiafalsi: A. C. 9. Arterele interlobare. E. E. C. Transporhrlactiv: A. Reprezintll exftemitatea distali a nefronului. se face doarcuconsum C. E. Contine arteriola aferentli gi eferentd. Tubul contort proximal. Creatinina. D. COzi B. 10. invelegte tubii uriniferi. forfapompelormetabolice este limitatii de capacitatealormariml de a hansporta o substanftrpeunitatea de timp se reabsorbastfelglucoz4 apa. 1 l. E. esteinintregimecontrolat de centriinervogidintrunchiulcerebral B. Ansa Henle. I 2. D. Tubul contort distal. poate fi inhibat de cenftiinervogidincortexulcerebral C. Reflexul de micfiune: A. Calice mici. Acidul rnic. DelimiteazAo cavitate ce se continui cu lumenul tubului. Artera arcuatil. ureea se leabsoarbepringradientchimic B. Capsula Bowman: din artera renal[ formeazi glomerulul renal? A. Arterele interlobare. 13. aldosteronulintervineinmecanismul de secrefie de Na+ si H+ E.

E. Epiteliu B. arelocintubulcontortdistalprinmecanismepasive. C. lanivelultubuluicontortproximalexistlmecanisme de transportprinschimbionic E. Secrefia de K+: A. apa 700 ml E. prinacesfinecanism se menfinenivelulnormal al potasemiei C. de schimbionic D. D. areloc mai alesintubulcontortproximalprinmecanismeactivegipasive B. mecanismele de hansportprinschimbionicsuntcontrolate de c[tremineral ocorti coizi. prinfransportulactivcelulaconsumddoaroxigen.14. 19. 2. Epiteliu cilindric stratificat. D. Reabsorbfiei ureei. arelocnumaiintubulcontortdistal C. 15. 20. Eliminlrii de glucoz[ in trina finald. E. Epiteliu pseudostratificat. 90Yo apa C. in trina final[in24 de ore A. prinacestnecanismrinichiulparticiplla reglareaechilibrului acido-bazic D. 16. 175 .59 fosfor. are gimecanisme active gipasive C. Epiteliu cilindric simplu. 0.5g K C. prinacestmecanismse eliminldoarmedicamentele B. Secrefia tubulard: A. Epiteliu turtit. Secrefia de H+: A. leucocite peste 6500/ml D. l50g Mgz+ B. poateavealocdoarintubulcontort distal E. l50mg uree D. C. Reabsorbfiei secrefiei tubulare a ionilor de K+. are locprinmecanismpasiv B. Reabsorbfiei acidului uric. arelocin alt segmentdecdtsecrefia de H+.3g HCO3 E. nu gi energie E. Formarea urinii finale necesitli ATP in cazul: A. B. tg Na se elimin6: B. l8. sensulffansportului este inspreinterstiliulperitubular D. prinacestmecanism nu se intervinein reglarea K+.Urina final[confine (valori pe24 de ore): A. 0. cubic simplu. creatininl l-2e. 17. Ultrafiherii ionilor de Na*. Segmentul intermediar al tubului urinifer confine: A.

Plasmei deproteinizate. Secrefia tubularl pasivd. bazinet.Mecanismul de formare a urinei primare cuprinde urmltoarele procese cu excepfia: A. B. Identicl cu a plasmei. 2Z. Hiperproteici. C. E. vezicaurinari. Vasc ularrzalia renali are urmitoarele caracteri stici : A. Rinichii primesc 40-45% din debitul cardiac de repaus. bazinet. B. prin acest mecanism se absorb K gi Mg D.2l . Mineralocorticoizii. Hormonii tiroidieni. Carc este traseul normal al winii: A. D.Inreglarea umoralI a activitiifii renale nu intervin urmdtorii hormoni: A. transportul pasiv se face in virtutea legilor difuziunii gi osmozei. D. C. E. C. uretrd. majoritatea compugilor urinei primare sunt substanfe utile B. E. Calice. membranele celulelor tubulare confin pompe metabolice E. 176 . bazinet. Calice. 26. Arterele renale sunt ramuri ale trunchiului celiac. E. uretrd. nu necesitil energie B. uretri.Transportul pasiv: A. Arterele interlobulare incep in capilarele glomerulare gi se recapilarizeazdin jtrrul urinifer. D. Parathormonul. 23 . ureea se reabsoarbe prin gradient osmotic E. D. C. Identic[ cu a transpirafiei. uretri. B. Reabsorbfia tubularl. vezicaurinard. 25. bazinet. ureter. Glucocorticoizii. nefrocitele au la polul apical numeroase mitocondrii C. B. 24. B. 27. C. apa se reabsoarbe prin gradient chimic. este limitat de capacitatea maximi de transport a nefronului C. Venele renale se varsi in vena cavi inferioard. Filtrarea glomerulari a plasmei. nefrocitele au la polul apical numero$i microvili D. Gonadofiopinele. Secrefia glomerulari. Calice. Calice. Secrefia tubularl activi. E. Calice. Identicl cu a urinei finale. vezieaurinari. ureter. Celulele musculaturii netede a arteriolei eferente iau parte la formarea aparatului juxtaglomerular. D. bazinet.Uina primarl are componlia: A. Alegefi afirmafia falsi: A. rueter. vezicatrinarl uretri.

Hipotalamusului. Fibre hipogastrice care rela<eazi sfincterul vezical intern. 177 . Glucoztr. C. se elimina 12 I de urin[ diluatii. D. D. 28 mmHg C. Fibre ale nervilor ruqinogi care au originea in ganglionul celiac. 80 mmHg C.Presiunea coloid-osmotici a proteinelor plasmatice din capilare care se opune filtririi este A. B. nu se produce reabsorblia obligatorie B. Musculaturii netede arteriolare. 29. B. D. E. 70 mmHg : extern. 31. E. Alege{i compugii care au reabsorblia completd la nivel renal: A. D. Acid uric. C. C. C.Presiunea dirl capilarele glomerulare este de A. 30. Fibre ale nervilor pelvici care contractll sfincterul vezical intern. D. La acumularea urinii in vezici pen[ la atingerea capacitiitii fiziologice participd: A. 32 mmHg 42 mmHg 52 mmHg.inlipsa ADH: A. in medie: 77 mrntlg. igi cregte eliminarea in condifiile stimul[riinervilor vegetativi renali. se elimina l0 I de trin6 diluatil E. nu se produce reabsorbfia facultativi C. Fibre vegetative pentru sfincterul vezical 32. Sodiu. E. in cursul activitiifii renale ionul de sodiu: A. Este reabsorbit facultativ de cdtre tubul colector. 50 mmHg B. 26 mmHg B. Este transportat exclusiv prin mecanism activ la nivelul tubilor renali. B. E.28. Este reabsorbit in totalitate la nivelul tubilor uriniferi. Uree. 60 mmHg D. se elimina 5 I de rnini concentrati D. Se reabsoarbe prin polul vezical al tubului proximal. E. E. Fibre hipogashice care contractii sfincterul vezical intern. Ansei lui Henle. Tubului colector. \ 34. Clor. La nivelul tubului contort proximal.La ce nivele intervine ADH-ul in reabsorbfia facultativd aapei? A. B. 33.

120 mVmin B. Fifiarea glomerularI: A. 7lllord.3s. C. 25 mllora C.Filtratul glomerular: A. 120 mVmin B. este de 42 mUl00g fesuVmin C. capsular gi D. este de 250U100 g fesuUl2 ore E. Secretia de aldosteron B. este numit gi urina secundari B.Debitul sangvin renal: A. 300 mVmin E. Se realizeazLffuAparticiparea glucozei care nu apare in urina finaltr. B.Debitul filfiArii glomerulare este: A. 36. Reprezintii traversarea membranei filtrante de c6fie aproximativ 20o/o din plasma care irign rinichii. Se desf$oar6 prin traversarea unei bariere formatl din peretele capilar. este de aprox. este de aprox. 3S. axe aceeagi compozilie ca plasma C. 24 U24 orc D. Rinichiul are urmatoarele roluri: A. Producerea de eritrocite C.6 Vl00g fesut /8 ore. cantitatea de filtrat glomerular este de 180 dl zilnic. 30 mVora D. tubular. 1200 mUmin. Se realizeazd la nivelul a2-3 bucle capilare ce rezulti din diviziunea arteriolei aferente. Este favorizat[ de presiunea sfuigelui din capilarele peritubulare. 3T. l2Umin E. nu confine proteine D.Debitul sangvin renal este de: A. Secretia de renina D. 201. E. 40. peste 99% din filtrat trece prin reabsorbfie in tubii uriniferi E. 7500 ml/ori C. Nici unul de mai sus 178 . Seiretia de cortizol E. 39. reprezinti 28o/o din debitul cardiac de repaus B. l5lll2 orc D.

c[ile urinare sunt reprezentate gi de capsula Bowmann 2. Arteriolele aferente se capilarizeazl: l. Secrefia de angiotensin[ I. 45. l-2e. Screfia de aldosteron. K.59 l. Activitelile neexcretorii ale rinichiului sunt: Secrefia de renini. 48. M. Pene b% din volumul sanguin total. uretra comunic[ cu exteriorul 3. l. numeroasehematii. 2. ln jurul papilelor renale. 49 3. 3. 43. se gisegte doar in corticala renald 4. urina ajunge in vezic[ prin col 4.Yezica urinar6: 1. 15-20%. 2. Ca 4. este format gi din clile urinare 42.Creatinina in urina final[ este incantitate de (pe 24 de ore): 2. t79 . 4. La nivelul glomerulului. in jurul tubului urinifer. 35-40%. 3. 3.COMPLEMENT GRUPAT: 4l. 3. peste 5000 leucocite/ml l.Transportul urinei : se face prin uretre 2.Nefronul: 1. ureterele se continui cu bazinetul 4. are perefii alcituiti din musculaturi striatil 2. urina se acumuleazdin corpul vezicii urinare 3. 4. vezica urinard are 2 sfinctere. 20-25%. 39 4. 2. Secrefia de erinopoietini. in zonacortibala. uretra este unicl l.Urina confine: 2. Rinichii primesc din debitul cardiac de repaus o cantitate de s6nge reprezenttnd: 1. s[nri de Na. Mg. 95o/oapa I 46. 47. se gdse$te in medula rarinichiului 3. 4.

2. Prezinttr un debit winar de I mUmin. Confine fibre aparfin6nd nervilor ruginogi. Reglarea tensiunii arteriale. Pedicul renal: 1. in tubul contort distal se scretJl H* 1. 4. 2. 50. Potasiul. Permite trecerea 1/5 din cantitatea de sdnge care irigi rinichii in cavitatea capsulara. 3. 4. Este dispus spre baza lobilor renali. Apa. Menfinerea grchilibrului acido-bazic. in tubul contort distal se reabsoarbe Na+ 3. 2. Ureterele reprezintlo componentii a 2. HCOI.49. Face legdtura dinne cei doi rinichi gi a acestora cu vezicaurinard. aparecdnd in vezic[ se acumuleazdmaxim 10 ml. este un reflex monosinaptic reflexul este controlat de miduva spindrii l. 180 . 2. in tubul contort distal se secretii K* 4. 3. Prin procesul de fiansport activ din cadrul reabsorbfiei tubulare sunt trecute fin s&rge: Vitamina C. 52. Prezintil la infiarea in vezici un sfincter neted. 3. Nu permite trecerea proteinelor pi a glucozei. Permite trecerea unei cantitiifi de aproximativ 125 ml plasmd/min spre tubul proximal.Alegefi afirmafiile corecte: secrefia de H+ se face prin mecanism activ 2. 4. 54. 3. 3. Membrana filtranti glomerularl: 1. 4. 53. Ionul de hidrogen. 5l . Glucoza. 2. 3. 4. Prin funcfiile sale rinichiul contribuie la: 1. Se gisepte in hilul renal. 4. Clorul. Permite trecerea unei catitati de lichid aproximativ I mVmin. l. Erinlpoezel 3. ciilor urinare care: 2. reflexul este stimulat de clhecentrii din trunchiul cerebral 56. urinl 4. Prin procesul de secrefie tubulard sunt trecute din sdnge prin mecanism pasiv urmdtoarele substanfe: 1. Eliminarea unor substanfe volatile. Cl-. Continui calicele mari.Micfiunea: l. 55. fiecare. Confine vena cavi inferioari.

arteriola aferenta iese din capsula glomerulara 3. arteriola eferenta iese din capsula glomerulara 4. 181 . 25 mUl}sec l. l80Uzi 4. Permite fiecerea numai a ureei. 5380mU7 ore. Mecanisme de transport pasive. Alegeti afirmatiile adevarate: arteriola aferenta intra in capsula glomerulara 2. 3. Alegefi caracteristicile membranei filrante glomerulare: 1. l.5 Uord 2. 4. acidului tric gi a creatininei plasmatice. Mecanisme de transport active. arteriola eferenta intra in capsula glomerulara l. 60. 59.Debitulfi ltrariiglomerulare este de : 7 . Reabsorblia tubulard se realiz eazAprin: Reabsorbfia selectivi a unor substanfe. 3. Permite trecerea tuturor constituienfilor plasmatici. Permite trecerea selectivi doar a unor constituienfi plasmatici.57. Secrefia unor produgi. 3. 4. 2. 2. Permite trecerea proteinelor plasmatice. 5 S.

C l3.D 7.c l6.c I l.D 53.8 37.B 48.D 36.A ' 29.c 42.8 47.B 12.C 33.8 2t.A 50.D 3o.A t0.E 39.8 38.8 24.A 23.E l9.A 6.C 34.c l4.E 60.C 3.A 55.8 49.C 25.C 8.D 5.A t82 .A 20.C 54.8 26.D l8.C 43.B 46.B 22.B 4.C 5l.D 32.c 4t.nAspuNsURI 1.C 3l.C 56.c 40.C 58.B l5.8 27.A 9.C 28.8 57.8 t7.A 59.C 44.c 52.8 2.D 45.8 35.

Bazinetul se formeazi prin unirea calicelor mari D. Tubul contort distal face leg[tura intre tubul collector gi ansa Henle. Urm6toarele afirmafii referitoare la nefron sunt adevdrate cu EXCEPf. 3.25% din debitul cardiac de repaus D. Dr. Au glomerulul situat la joncfiunea dintre medulari gi corticalI B. Debitul sangvin renal este de circa: A. Unitatea anatomici gi funcfionali a rinichiului este nefronul.SISTEMUL EXCRETOR 2 Asist. Sunt foarte importanfi in mecanismul contracurent D. Reprezinthcirca 85o/o din numdnrl total de nefroni.000 la nivelul fieclmi rinichi E. l200mVor[ 183 . 6. Piramidele Malpighi se gtrsesc la nivelul corticalei renale C. Nefronul este alcituit din corpusculul renal gi clile urinare C. Fiecare rinichi confine circa I milion nefroni. Rinishiul are rol esenfial in menlinerea homeostaziei gi a echilibrului acido-bazic al organismului D. Alegefi afirmafia C.IA: A. ' C. 420mUl 0g fesut/minut E. Nefronul este unitatea anatomici gi fuircfionald a rinichiului B. falsi despre nefronii juxtamedulari: A. Mircea Lupuqoru COMPLEMENT UNIC l. Sunt in numtrr de circa 150. 430mUl 009 fesuUminut. Rinichiul este situat in cavitatea abdominali de o parte gi de alta a coloanei vertebrale lombare B. Menfinet8u homeostaziei organismului.la interior E. Rinichiul este acoperit de capsula renald C. Rinichiul nu are rol in: A. Capsula Bowman face parte din corpusculul renal E. Formarea si eliberarea urinei B. 20mUsecrurd[ B. Urm[toarele afirmafii referitoare la rinichi sunt adevtrrate cu EXCEPIIA: A. Activarea vitaminei D3 E. Ansele Henle se g[sesc la nivelul corticalei E. Alegefi afirmafia falsd dintre urmltoarele: A. Tubii colectori se varsi la nivelul papilelor renale D. Formarea gi eliberarea eritropoetinei C. Univ. 4. Rinichiul este parte componentii a sistemului excretor B. Au ansa Henle lungi 5. in alcdtuirea rinichiului intri medulara .la exterior gi corticala . 2. Glicogenogenezi D.

Neces itil prezenla ADH. Presiunea din capilarele glomerulare care determinl filtrare a (32 mm Hg) B. Referitor la reabsorbfia apei este falstr urmItoarea afirmafie: 4. Fortele care rcalizeazl filtrarea la nivelul glomerulului in capsula Bowman sunt: A. Presiunea din capsula Bowman. Nu necesit2l energie dar este limitat de o capacitate maximi de hansport B. A. Are loc in tubul contort proximal gi tubii colectori C. Are loc in tubul contort proximal B. Are compozilie asemlndtoare cu a plasmei dar cu mai pufine proteine D. Permite adaptarea volumului diwezeilastarea de hidratare a organismului. I 12. 13. Se realizeaz5'prin osmozl din tubul contort proximal in interstifiu E. Reabsoarbe Na pi K in gradient electric ai electrochimic D. Recuirereazl. Recugereazd. Presiunea coloidosmotici a proteinelor din capsula Bowman (18 mm Hg) D. Reabsoarbe apa in gradient chimic. Este lichidul care filtreazi din capilarele glomerulare in capsula Bowman.care se opune filtrerii (18 mm Hg) C.85o/o din apa filtrati se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal B. Este reabsorbit in procent de peste 90%in tubii uriniferi C. 184 . Transportul activ: l. se face conform gradientelor electrice gi elecfiochimice B. in exterior.ia facultativ[ a apei: A. in exterior. Are compozifie asem[nitoare cu a plasmei dar cu proteine in cantitate semnificativa E. Nu necesiti coruilrm ATP D.7. care se opune fikrerii A. Filtratul glomerular: in cantitate de l20mVmin B. La nivelul tubului contort distal si tubilor colectori are loc reabsorblia facultativ6 E.aproxim ativ 80Yo din apa filnatii D. Se datorcazltravaliului metabolic al nefrocitului C. Transporhrl pasiv: A. Presiunea coloidosmotici a proteinelor plasmatice din capilare. Se face conform deferenfelor de presiuni hidrostatice E. Reabsorb. 9. La nivelul tubului contort proximal are loc reabsorbfia obligatorie D. este neselectiv E. Se produce (60 mm Hg) E. Permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a organismului D. Reabsorblia facultativi a apei se produce in prezenfa ADH. RecupereazeSs% din apa filtatIla nivel glomerular B. Reabsoarbe ureea in gradient osmotic c. 15% din apa filtrattr se reabsoarbe in tubii colectori gi contorfi distali C. 10. Recupercazd 15% din apa filnatit h nivel glomerular C. care se opune filtrarii (32 mm Hg). Presiunea din capsula Bowman. 8. Reabsorblia obligatorie a apei: A. se face conform diferenfelor de presiuni hidrostatice.aproximativ 4Yo din apa filtrag E.

14. Prin transport activ nu se reabsorb:

A. apa B. Polipeptidele
C. Glucoza D. Aminoacizii E. Urafii.
15. Secrefia de

Ff:

A. Participl la reglarea echilibrului acidobazic B. $r" sediul principal in tubul contort distal C. In tubul contort proximal, depinde doar de pH-ul mediului intern D. Se face ftr[ consum ATP E. La nivelul tubului contort proximal se realizeazdcu ajutorul aldosteronului. Urmitoarele afirmafii cu privire la secrefia K* sunt adevdrate cu EXCEPIIA: A. Se rcalizeazJprin mecanisme active B. Se rcalizeazi prin mecanisme pasive C. Se realizeazE exclusiv prin schimb ionic D. Are loc in special in tubul contort distal E. Asiguri menfinerea nonn al6 apotasemiei.
16. 17. Reflexul de micfiune: A. Produce invariabil micfiune cdnd tensiunea parietald,vezicali atinge nivelul prag B. Este controlat de trunchiul cerebral C. Este controlat de scoada cerebrali D. Este conholat in infregime de m6duva spin6rii E. Este declanpat de acumularea in vezici a200-300m1 urin6. 18. Micfiunea: A. Se produce cdnd tensiunea intraparietald din perefii vezicali a atins nivelul prag B. Se produce c6nd in vezicd s-au acumulat 30-50 ml tninl C. Se produce cdnd in vezici s-au acumulat 200-300 ml urintr D. Este impiedicatii de sfincterul vezical extern cind controlul involurtar tinde sE o inifieze E. Nu mai poate fi impiedicatii de sfincterul vezical extern cdnd controlul involuntar tinde sI o inilieze.
a

19. Care din urmitoarele componente se reabsorb pasiv la nivelul tubilor uriniferi? A. Glucoza B. Fosfafii

C. Ureea

D. Sulfatii E. Urafii.
20. Piramida Malpiehi: A. Este situatii la nivelul corticdei B. Are bazaspre corticali C. Are vdrful spre cortical[ D. Este situatit la nivelul bazinetului E. Are bazaspre medular[.

185

21. Filtratul glomerular: A. confine eritrocite in cantitate crescutil B. are aceeagi compozifie cu a plasmei C. Se mai numegte urin6 secundar6 D. Este de aproximativ 7,sLlh E. nici un rispuns corect. 22. Seqetia de K* se realizeazil: A. in principal in tubul contort proximal B. ln principal in tubul colector C. Doar prin mecanisme active D. Doar prin mecanisme pasive E. Prin schimb ionic activat de aldosteron.
23. ADH-ul:

A.

Scade secrefiile tuturor glandelor exocrine B. Este secretat in hipotalamusul posterior C. Scade concentrarea (densitatea) urinar6 D. Cregte volumul urinar E. lntervine in principal la nivelul tubului contort proximal.

24. Reabsorblia apei: A. Este limitatii de capacitatea maxim[ de transport e nefronului B. Are loc prin gradient osmotic C. Se realizeazdin proporfie de 95% D. Se realizeazdln toate segmentele nefronului, identic E. Se realizeazi-prin fiansport pasiv gi activ.

25.Yezica urinar6: A. prezintil doul sfinctere B. Are perefi cu musculaturi extrinseci C. prezintii doul orificii D. Se prelungegte in jos cu ureterul E. Prezintit doar musculatwl neted6.
26. Debitul Jngvio renal este de aproximativ:

A. l200ml-/orl B. l2000mUor[ C.7,2Llort D,720UorL E.72Uord
27. Secrefia de tf : A. Este un mecanism pasiv B. Are loc fin principal in tubul contort distal C. Este influenfatl de pH-ul mediului intern D. Are loc doar in tubul contort proximal E. nici un rispuns corect.

186

28. Care din urmltoarele afirmafii este adevdratil? A. Presiunea coloidosmoticd din capsula owman este de 32mmHg B. Presiunea ce determini filnarea este jumitate din presiunea arteriali sistolicl C. Presiunea din capsula Bowman ce se opune filtrdrii este de 28mmHg D. Presiunea ce determind filtrarea este de 32 mmHg E. Presiunea coloidosmotic[ din capsula Bowman este de l SmmHg. 29. Reflexul de micfiune: A. Este controlat in intregime de miduva spindrii B. Se declangeazLlao presiune de 8cm apd C. Nu este stimulat de centri din trunchiul cerebral D. nu se poate autoamplifica E. intotdeauna determini micfiunea.
30. Reabsorblia facultativi a apei are loc:

A. In lipsa ADH B. La nivelul tubului contort distal C. Mai ales la nivelul tubilor colectori O.in proporfie de 20% E. In proporfie de 25%.
31. Transportul pasiv se poate realizaprin, cu excepfia:

A. Osmozi B. Difuziune in gradient chimic C. Diferenfl de presiuni hidrostatice D. Difuziune in gradient electrochimic E. Intermediul pompelor metabolice.
32. Sfincterul vezicalextern: A. Nu este confrolat de sistemul neruos B. Este controlat involuntar C. Este alcdtuit din fibre netede D. Este alcituit din fibre musculare striate E. Nu poate preveni micfiunea, odatd inifiatii.
33. Nefronii corticali:

A. ReprezintL20% din numirul total de nefroni B. Au glomerulultituat in medulara renali C. Au ansa Henle lungi D. Au ansa Henle ce nu inttr in contact cu papila renal[ E. Nici un rdspuns corect.
34. Presiunea coloidosmotic[ a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune
este de:

flltr[rii,

A. l8mmHg B.34mmHg C.60mmHg D.22mmHg
E.32mmHg.

r

t87

35. Prin transport activ se reabsorb, cu excepfia:

A. Glucoza B. Na gi Cl prin gradient electric C. Sulfatii D. Urafii E. Aminoacizii.

36.Lanivelul papilelor renale ajung ansele Henle ale: A.85% din nefronii corticali
B. Tuturor nefronilor corticali C. Tutuor nefronilor jtxtamedulari D. O parte din nefronii jrurtamedulari E. Tuturor nefronilor.
37. Carc din urmitoarele afirmafii privind ureterul este falsS? A. Continui pelvisul renal B. Prezintii contracfii peristaltice C. Prezint[ fibre musculare netede D. Merge sub epiteliul vezieal E. In tervine in formarea trinei. 38. Capsula Bowman: Se continu6 cu ansa Henle B. Se continul cu capilarele glomerulare C. inconjoar[ arteriolele aferentii gi eferentd D. Confine urin[ primarl E. Este inconjuratii de capilare peritubulare.
39. Nu face parte din

A.

ciile urinare:

A. Calicele B. Urefra C. Bazinetul D. Vezica urinarl
E. Papila renal6. 40. Care din afirmfiile privind glomerulul renal este fals6? A. Se cgrtinul cu arteriola eferentl B. Este format din capilare sangvine C. Are o presiune coloidosmotic[ a proteinelor de 60mmHg D. Este inconjtrat de capsula Bowman E. Este parte componentil a nefronului.

COMPLEMENT GRUPAT 4l.Funcfiile majore ale rinichiului sunt:
1. Gluconeogenza 2. Formarea gi eliberarea reninei 3. Activarea vitaminei Dt 4. Excrefie a produqilor finali de metabolism.

188

42.l'ao persoani in repaus
$i un volum

in condilii bazale, ce are o frecvenfi cardiacl de 70 bltii/minut bitaie de 72mL, debitul sangvin renal reprezintil:
gi

1. 1250 2. 1300

ml/min ml/min 3. I100 mllmin
legdtui
cu ureea sunt adevirate cu excepfia:

4. 1080ml/min
43. Urmitoarele afirmafii in

l. Nu

este

inclrcati electric

2. Este o moleculi mare, polarrzatd 3. Se reabsoarbe prin fransport pasiv 4. Se reabsoarbe prin transort activ 44. Nefronii jtxtamedulari sunt in numdr de:

l. Aproximativ 350000
2. Aproximativ 300000
3. Aproximativ 0,35* I 06 4. 15% din totalul nefronilor

45. Reabsorblia apei are loc la nivelul:

l. Tubii contorfi proximali
2. Tubii contorfi distali 3. Tubii colectori 4. Anselor Henle

Lanivelul tractului urinar stimularea parasimpatici: l. Confracti sfincterul vezical intern 2. Contract[ detrusorul 3. Contractil trigonul vezical
46.

4. Creqte frecvenfa undelor peristaltice

47. Secrefia de se realizeazd: l. Prin mecanism activ 2. Lanivelul tubului contort distal 3. Lanivelul tubului contort proximal 4. in funcfie de pH-ul mediului intern
48. tn mod normal urina

tf

finali confine urm[toarele cu EXCEPIIA:

l. Albumine
2. Trombocite 3. Proteine

I

4. Glucoza 49. Secrefia de NHr: l. ReprezintLo modalitate de excrefie a protonilor 2. Duce la acidifierea urinei 3. Are efect antitoxic 4. Scade pH-ul trinar

189

l. Cregte debitul urinar 2. Cregte secrefia de reninI 3. Determin[ relo<area sfincterului vezical intern 4. Cregte frecvenfa undelor peristaltice
51. Reabsorblia de Na*: 1. Se poate face prin mecanism activ 2. Se poate face prin mecanism pasiv 3. Este insofitii de reabsorblia Cl 4. Nu este influenfatii de aldosteron

50. stimularea simpatic6 la nivelul tractului urinar:

52. Secrefia tubulari: l. Poate avea loc pe toatJi lurgimea nefronului 2. Intervine in eliminarea unor medicamente 3. Poate fi activd sau pasivi 4. Intervine in reglarea concentrafiei plasmatice a creatininei 53. Nefrocitele: l. Au la polul bazal numerogi microvili 2. Au la nivelul membranei celulare pompe metabolice 3. Au la polul apical numeroase mitocondrii 4. Au la polul apical numerogi microvili 54. Prin transport pasiv se poate reabsorbi: l. Uree
2. Na*

3. Cl4. Api 55. Nefrocitul consumi ATP pentu transportul:

l. Aminoacizilor
2. Fosfafilor 3. Glucozei

4. Ureei
56. in ce privegte peristaltismul treteral:

l. Stimulry parasimpatictr cregte frecvenfa rurdelor peristaltice 2. Stimularea parasimpatici scade frecvenfa undelor peristaltice 3. stimularea simpaticr scade frecvenfa undelor peristaltice 4. Stimulanea simpatic[ cregte frecvenfa undelor peristaltice
57. Urm[toarele. afirmafii despre secrefia tubulartr sunt adevirate: l. Secrefia de Ff este mecanism activ cu sediu principal tubul contort proximal 2. Secrefia de este mecanism activ gi pasiv cu sediu principal tgbul contort distal 3. Secrefia de protoni poate avea loc pe toatli lungimea nefronului 4. Sensul tansportului este din interiorul tubului spre interstdiul peritubular

K

190

Determinl micfiunea 4. Se autoamplificl 3. Produce dorinfa congtientil de a urina l9l . Este controlat voluntar 3. Este controlati 3.58. Este controlatd voluntar de sfincterul vezical intern voluntar de sfincterul vezical extern involuntar de sfincterul vezical extern involuntar de sfincterul vezical intern 60. Se declanqeazi cdnd tensiurea intraparietali vezicald atinge un nivel prag 2. Micfiunea: l. Este controlatii 4. Reflexul de micfiune: l. Sfincterul intern al vezicii urinare: l. Impiedici pdtrunderea urinei la nivelul tneterului 59. Este controlatii 2. Este format exclusiv din fibre musculare netede 2.si atingi nivelul critic 4. impiedici golirea vezicii inainte ca presiunea intrave zicald.

144. B (pae 104) s5. E (pag 104. D (pae 103) 34. C (pae 104) 31. A (pag 55.C (pag 103) 8. A (pag 105) 26. 103) 29.8 Gae 105) 38.8 (pae 56. C (pag103. C (pae 103) 4s. A (pae 104) s6. E (pag 35. E (pag 104) l2. A (pae 104) I l. 104) sz.8 (pag 90. C (pag 104.8 (pag 56. A (pae 103) 7. 104) 25. E (pae 104) 32. 103) 43. D (pag 103) 22. B (pag 103. C (pae 104) 20. B (pag 104) 14. E (pae 103) 40. B (pag 105) 50. B (pag l0s) 59. C (pag 104) 28. D (pae l0s) 19. E (pag 103) 6. D (pae 103) 39. C Gae 105) 60. 105) 47.8 (pae 104) 23. D (pag 104) 10.nAspuxsuRr 1. E (pae 105) t92 . D (pag 103) 2. A (pag 56. A (pae 104) 16. C (pae 104) 54. 104) 9. E (pae 104) 46. A(pae 105) 30.D (pag 103) 3. B (pag 103) 2t. B (pae 104) 36.105) 44. 104) 24. E (pae 103) 27.D (pae 105) 18. D (pae 10s) 33.D (pae 104) 13. A (pag 104) s8.E (pae 104) s3. B Gae 105) 57. A (pag 104) ls. C (pae 103) 5.8(pae 104) 3s. C (pag 35.105) t7. 104) 48. B (pag 93. B (pag 103) 4. 105) 51. D (pae 103) 37. 104) 41. C (pag 9. 105) 49. D Gag 103) 42.

Dr. Procesele de tip D. Dr. Raluca Tulin Asist. Referitor la insulina alegeti afirmatia adevarata: A. Glucoza este o forma de depozit a energiei si poate fi mobilizatausor prin glicogenoliza E. Atunci cand glicemia scade intra in actiune procesul de gluconeogeneza C. Stimuleaza gluconeogene?a 6. Stimuleaza glicogenoliza D. Referitor la glucagon alegeti afirmatia falsa: A. Stimuleaza gluconeo genez. Procesele de tip E. Alegeti afirmatia corecta referitoare la glicoliza: A. Stimuleaza glicogenogeneza C. Se desfasoara in 2 trepte de reactii chimice successive D. Univ. Procesele de tip C.a 193 a . anabolic se defasoara cu consum energetic catabolic refac macromoleculele uzate din structwile celulare catabolic asigura cresterea si dezvoltarea organismului anabolic duc la descompunerea substantelor macromoleculare anabolic duc la producerea de energie 3. Glucoza" fiuctoza si galactoza ajwrg la nivelul ficatului pe calea venei cave inferioare B. Cand glicemia creste are loc depunderea glucozei sub forma de lipide D. Glicogeno geneza are loc cu precadere la nivelul creierului B. Sedentarismul atrage cresterea de tesut adipos E. Reprezinta desfacerea molecule de glucoza C. Este secretat de pancreas B. Duce la formarea de acid acetic B.METABOLISMUL Asist. Adrian Tulin COMPLEMENT UNIC: l. Reprezinta procesul de formare al glicogenului E. Reprezinta transformarea glucozei in trigliceride Alegeti afirmatia corecta: A. Procesele de tip B. Univ. Procesele de tip 2. Stimuleaza glicogenogeneal E. Forma preferentiala de utilizare a hexozelor este reprezentatade fructoza C. Gluconeogeneza transforma aminoacizii si acizii grasi in glucoza Referitor la metabolismul intermediar alegeti afirmatia falsa: A. Creste preluarea celulara a glucozei E. Glucagonul stimulea?aglicogenoliza 5. Forma preferentiala de utilizare a hexozelor este reprezentata de glicogen D. Are actiune asemanatoare glucagonului C. Referitor la metabolismul intermediar alegeti afirmatia adevarata: A. Stimuleaza glicogenoliza D. Faciliteaza mentinerea glucozei in sange B.

Inha in alcatuirea membranelor celulare E. 9. Insulina E. Colesterol B. 9.3 kcal E. 7-70 mg la 100 ml sange E. Glucoza C. 4. Este depozitat in special in ficat D.3 kcal B. 4. Cotizol B. Se formeaza inenterocite 13. cu exceptia: A. D. 70-170 mg la 100 ml sange C. Sub actiunel lipoproteinlipazaei se vor forma urmatoarele elemente. Adrenalina C. Noradrenalina 9. 50-60 mg la 100 ml sange B.4 kcal 10. Sunt scindati de lipoproteinlipaza C. Referitor la chilomicroni este falsa afirmatia: A. 9. Este depozitat in special in muschi C. Se formeaza inhepatocite B.1 kcal C.1 kcal D. Rolul functional D. Ajung in limfa si apoi in sange colesterol E. Rolul plastic B. fosfolipide. In cnrsul procesului de glicoliza un gram de gluco za formeaza: A. Sunt scindati in acizi grasi. Este depozitat in special in creier E. Referitor la glicogen este falsa afirmatia: A. glicerol.7. Hormoni catabolici sunt urmatorii. 70-100 mg la 100 ml sange 8. Acizi grasi t94 . 100-200 mg la 100 ml sange D. Este mobilizat prioritar in conditii de expunere a organismului la frig I 1. Fosfolipide E. Valoarea normala a glicemiei este: A. Este mobilizat prioritar in conditii de efort fizic moderat B. cu exceptia: r A. Glicerol D. Cel mai important rol al glucidelor (rolul primordial) este: A. Glucagon D. Stimuleaza lipogeneza si scade lipoliza 12. Rolul energetic C.

Prezenta lui duce la stoparea degradarii moleculei de glucoza B. 10-60 mg/l00ml de plasma E. Testosteronul C. Duce la formarea unor cantitati foarte mici de ATP B. 4. Are loc la nivelul aparatului Golgi si alizozomilor 17. l5-35 mg/100m1 de plasma C. 1.1 kcal B. Duce la formarea a doua molecule de acid piruvic D. O mica cantitate raman in plasma ca acizi grasi liberi 16. La sfarsitul ciclului acizilor tricarboxilici se obtin 2 molecule ADP E. O parte patrund in celule de glicogenogeneza E. Dunt utilizati in procesul D. Prin reactia de beta oxidare duc la formarea de energie B. Hepatocite B.4 kcal D. Arderea ului gram de proteine furnizeazai A. Celule nervoase D. Duce la formarea a 43 molecule ATP C. Cortizolul E. 15-65 mg/lO0ml de plasma D. Care din urmatorii hormoni nu stimuleaza procesele de sinteza a proteinelor? A. In timpul fosforilarii oxidative se obtin 34 molecule ADP D. Hormonul de crestere B. Referitor la ADP este adevarctaafirmatia: Krebs A. Sunt utilizati in resinteza difeitilor compusi lipidici C. Celule pancreatice 15. Acizii grasi nu patrund in: A.1 kcal C.4 kcal 195 . 10-60 mg/l0Oml de plasma B. Presupure oxidarea hidrogenului produs in timpul glicolizei si a ciclului E. Referitor laacizii grasi este falsa afirmatia: A. C. 9. Dupa transformarea ADP in ATP procesul glicolitic si oxidativ se opreste C.14.9 kcal E. 35-65 mg/100 ml plasma 19. Estrogenul D. 1. Concenftatia normala a aminoacizilor in sange este: A. Androgenii 20. Referitor la fosforilarea oxidativa este adevarata afirmatia: A. Enterocite C. La sfarsitul glicolizei anaerobe se obtin 2 molecule ADP 18. Adipocite E.

Cetoacizi D. Insulina E. Din ciclul Krebs ml plasma rcnilta: A. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaza9. Sistemul simpatic anteneaza predominanta proceselor catabolice Sistemul parasimpatic antrenea?. cu exceptia: A. lntervin in prima faza a sistemului de coagulare E. Proteine 22. ATP-ul poate fi obtinut din urmatoarele. Aminoacizii C. Aminoacizi E.Referitor la rolul plastic al lipidelor este adevarata afirmatia: A. Referitor la rolul energetic al lipidelor este adevarata afirmatia: A. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaza3. Precursorul hormonilor sexuali este: I A. Glucide B. B. Amine biogene B. E. Intervin in prima faza a procesului de coagulare 23.neaza pasiv prin porii membranei celulare D. Concentratia lor normala este 15-35 mg/100 25. Ofera o rezenra energetica de 50. Difi.21. Reprezinta precursorii unor hormoni E. Are rol temoizolator D. Provin exclusiv din proteinele alimentare E. Cantitati importante de lipide se gasesc depozitate in jtrrul organelor C. Traverseaza membrana celulara prin transport activ sau difuziune facilitata B. Amoniacul t96 . Glicerolul E. ce pennit travesarea membranelor C. Uree si amoniac 26.apredominanta proceselor catabolice Sistemul parasimpatic anteneazapredominanta proceselor anabolice si catabolice Sistemul simpatic anfieneaza predominanta proceselor anabolice Sistemul nervos nu participa la confiolul metabolic 27. Referitor la aminoacizi este adevarata afirmatia: A. Glucoza B.3 kcal C.9 kcal B. Lipidele reprezinta principalul rezervor energetic din organism 24. Referitor la actiunea sistemului nervos in controlul metabolic este adevarata afirmatia: A. Dioxid de carbon si apa C. Lipide C.000 kcal la nivelul intregului organism B. C. Intra in constitutia tuturor sistemelor de citomembrane D. Au molecule mici. Glucoza D. D. Colesterolul D.

Are efect antagonic noradrenalinei E. Piele D. 13. 3000 de calorii pe mol B. 1 C. Glicogenul este depozitatin special in: A. Stimuleaza mobilirarcaacizilor grasi din depozite D. Insulina D. Estrogenul D. Stimuleazalipogeneza 29. Hormonii de crestere B. Referitor la actiunea adrenalinei alegeti afirmatia adevarata: A. 12. Referitor la actiunea insulinei este adevarata afirmatia: A. Hormonii care sunt implicati in favoriztlreaproceselor catabolice sunt: A. I D. Valoarea metabolismului bazal este exprimata in: A. Intestin E. Tiroxina t97 . Cortizolul E. Determina mobilizarcaacizilor grasi D. Molecula de ATP inmagazineazain fiecare din cele doua legaturi macroergice: A. Inhiba utilizarea glucozei B. cu exceptia A. 6000 de calorii pe mol E. Testosteronul C. Stimuleaza catabolismul acizilor grasi E. I E.000 de calorii pe mol D. Actioneza sinergic cu insulina asupra metabolismului lipidic 30. Are efect lipogenetic B. Ficat B. Insulina 34. Determina depozitarea triglicrtidelor in depozite C. Creier C. Cortizol B. I Kcaltlcglora KcaVzi Ke/rnz KcaVm2 33. 50000 de calorii pe mol 32. 40 Kcallkgloru B. Adrenalina C. Hormoni hiperglicemianti sunt urmatorii.000 de calorii pe mol C. Tesut adipos 31.28. Stimuleaza lipoliza C. Glucagon E.

Membrana celulara C. Glicoliza E. Cortizol COMPLEMENT GRUPAT: 41. Elibereaza o cantitate mica de energie 36. cu exceptia: A. Gluconeogeneza 37. Colesterol E. Aminoacizii naversea?amembrana celulara prin fiansport activ 4. 2 molecule ADP B. 3 Molecule ATP E. Prin scindarea chilomicronilor se formeaza urmatoarele. Acidul piruvic nu necesita oxigen pentru formare C. Din ciclul acizilor tricarboxilici se obtin: A. 34 molecule ATP C. In timpul fosforilarii oxidative se obtin: A. Ceamai mare parte a cantitatii de ATP firmzatade o molecula de glucoza se va sintetiza A. Mitocondrii D. Transforma cantitati mari de acid piruvic in acid lactic B.35. Lizozomi E. Fosforilarea oxidativa are loc in: A. 4 molecule ATP D. I molecula C. Referitor la glicoliza anaercba este falsa urmatoarea afirmatie: A. 2 molecule glucoza 40. Fosforilarea oxidativa B. 2 molecule ATP B. Concenhatia normala a aminoacizilor in sange este de 10-30 mg/100 ml plasma 198 . Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la metabolismul intermediar al proteinelor: Aminoacizii au molecule maxl ) l. Nucleu B. Glicoliza anaeroba C. D. 2 molecule ATP 34 molecule ADP 38. Necesita oxigen E. 2. Aparat Golgi 39. Fosfolipide D. Aminoacizii traverseazamembrana celulara prin difiviune facilitata 3. ATP 34 molecule ATP E. Glicerol C. Are randament mic D. Ciclul Krebs D. Acizi grasi B.

fi exprimata in 3. 1. 4. Parametrii luati in calcul la exprimarea metabolismului bazal. 3. 4. 4. 3. l. Estrogenul 3. 4. 3. Actioneaza ca agent de l. 2. Talie Varsta Sex Rasa 199 . 1. Referitor la fosfocreatina este adevarata afirmatia: Legatura macroergica de la nivelul sau contine 12.000 calorii pe mol 2. 1.42. Referitor la rolul proteinelor sunt adevarate afirmatiile: 2. Ardera unui gram de proteine fumizeaza 1. Intra in alcafuirea macrostructurilor Intra in structura tesufului osos Intra in structura tesutului cartilaginos Joaca rol de transportor al diferitelor substante prin sange 44. 3. Referitor la proteine sunt adevarate afirmatiile: 2. Cortizolul 47. afirmatiile: l. 3.4 kcal Degradarea proteinelor in scop energetic se face in cazuri extreme Proteinele reprezinta principalul rezeryor energetic Proteinele joaca rol de transportor al diferitelor substante prin sange I l l 43. Valoarea metabolismului bazrl poate l. Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul simpatic antreneaza predominanta proceselor catabolice parasimpatic antreneazapredominanta proceselor catabolice parasimpatic antrene aza predominanta proceselor anabolice simpatic antreneaza predominanta proceselor anabolice : I ! . Tiroxina Adrenalina Cortizolul Testosteronul 46.{ 45. I kc#mZlora lkcal/kg/ora 40kcal&glora 4Okcal/m2lon 48. Hormonii care favorize aza procesele anabolice Hormonul de crestere 2.egatura pentru transferul de energie intre principiile alimenatre si sistemele firnctionale celulare l. Testosteronul 4. Referitor la actiunea sistemului nervos in metabolismul intermediar sunt adevarate 2. 4. Prin metabolizarcasa rearlta glucoza si acid piruvic 4. Este mai abundenta ca si forma de depozitare de leagturi 49. l. Hormonii care favorize aza procesele catabolice suntl 2. 4. 3. sunt: fosfat ca ATP-ul 2.

Lipidele reprezinta precursori ai unor hormoni Unele fosfolipide intervin in prima fazaa procesului de coagulare 5l . Degradeazaacizii garsi la nivel celular 4. 54.50. Patrund in toate celulele 4.000 de calorii " Degradarea unugi gftrm de lipide elibereaz a 9. 52. 3. 3. Degradeaza glucidele la dioxid de carbon si apa l. Referitor la valorile glicemiei in sange sunt adevarate afirmatiile Se mentin in limitele Z0-100 mg/I00 ml plasma t 2. 3. Referitor la chilomicroni sunt adevarate afirmatiile: I Se forme aza in hepatocite 2. Ajung prin vasele chilifere in limfa . Prin glicoliza din acid piruvic se formeaza2molecule de gluco"u 2. Sunt influentate de actiunea glucagonului 4.Poate fi utiliz. 200 . Are loc sub controlul lipoproteinlipazei 1.lta ca principala s'rsa de energie l. Referitor la beta oxidare sunt adevarate afirmatiile: Este o reactie care are loc cu eliberare de energie 2. Referitor la acidul piruvic sunt adevarate afirmatiile: Se hansforma in prezenta oxigenului in acetil coenzima A Cantitati mari de acid piruvic se formeazaincursul glicolizei anaerobe 3. Referitor la procesul de glicoliza sunt adevarate afirmatiile: 2. 4. l. Referitor la rolul lipidelor in organism sunt adevarate afirmatiile: La o persona normala lipidele aflate in organism repre zinta energetica de aprox 50. 3. 4. o rezenra 4- 2. Provine din glicogenogeneza 4. 3. Referitor la glucoza sunt adevarate afirmatiile: Poate fi stocata sub forma de glicerol 2. Prin glicolizamoleculei de glucoza se formeaza doua molecule de acid piruvic 55. 57. l.3 kcal l. Cafiazarelativ putin 3. Acidul lactic se transforma in acid piruvic in prezenta oxigenului 4. Sunt formati cu ajutorul lipoproteinlipazei 3. Colesterolul reprezinta precursorul urmatorilor hormoni : 2. Mineralocorticoizi Hormoni sexuali Glucocorticoizi Glucagon 53 . In timpul glicolizei se sintetizeazacantitati mari de ATP Presupune oxidarea hidrogenului produs in ciclul Krebs Prin desfacerea moleculei de glucoza da nastere la 4 molecule de acid piruvic Se desfasoara in l0 hepte de reactii chimice succesive 56. Concenfatia normala este de 35-65 mg/100 ml l.

4.l kcal Reprezinta o rezerva energetica de aproximativ 50. In timpul ciclului Krebs si a glicolizei se sintetizeazacantitati mari de ADP 3. l. 3. 20t .000 kcal Degradarea lor se face cand depozitele de glicogen si lipide sunt epuizate Reprezinta precursorii hormonilor sexuali 60. Aminoacizi 4. Arderea a I gram de proteine furnizeaza4. Referitor la ADP sunt adevarate afirmatiile: Absenta lui duce la stimularea degradarii glucozei 2.5 8. 2. Glicoliza se opreste cand intreg ADP-ul se transforma in ATP l. Amoniac 59. Cortizol 3. Gluconeogen eza poate utiliza ca precursori: Acizi grasi 2. In timpul fosforilarii oxidative se obtin 43 molecule ADP 4. Referitor la rolul proteinelor sunt adevarate afirmatiile: l.

8 l.B 3 t.D 7.8 46.A s6.D 36.8 44.4 58.8 8.A l3.E 45.A 57.c 40.8 53.8 l0.E 4.8 48.C 35.B 18.B t4.8 33.8 4l.8 59.C 43.A 50.4 27.C s5'S) 26.C 39.A 25.A 42.D I l.B t2.C 28.D 20.A 47.D 22.D 6.C 32.8 60.c l6.E s l9.A 37.D 38.C 23.D 202 .D l7.D 52.D 49.8 2t.D 9.B 2.8 l5.8 24.C 30.A 54.E 29.4 3.D 34.4 5.RASPUNSURI: t.

Ovocit primar D. Tubii seminiferi contorti B. Dr. B. Au o lwrgime de7-12 cm ) Din caile spermatice exhatesticulare fac parte A. Endometrul E. Octav Muntenu COMPLEMENT UNIC: l. Exometnrl D. Aorta a[dsqinala E. Tubii seminiferi drepti : C.srsrEMUL REPRoDUcAron Drd. Despre trompele uterine surt adevarate urmatoarele cu exceptia: A. Artera iliaca externa C. Sunt conducte musculo-fibroase B. Piesa terminal 4. Microvil D. Spermatocit primar Sfratul functional al uterului este : A. Sunt vascularizate de ramuri din artera ovariana D. Ovogonie B. Nici un rasipuns correct 3. Artera iliaca comuna D. Comunica cu uterul prin ostiile uterine C. Piesa intermediara ( gat ) E. Acrozom C. Artera iliaca interna B. Ovocit de ordinul I C. Sunt vascularizate de ramuri din artera uterina E. Ionuf Bulescu Drd. Artera renala stanga : 203 . Miometul C. Spermatozoidul este alcatuit din urmatoarele elemente cu exceptia: A. Dr. Urmatoarele celule sunt diploide cu exceptia A. Ovocit de ordintil II E. Canalele eferente D. Stratul muscular 6. Reteaua testiculara E. Cap B. Perimetrul 5. Artera testiculara este ramura din A.

O parte din sangele venos dreneaza in vena uterina dreapta E. D. Este un organ median B. Fibre nervoase vegetative D. Vascularizatiaeste asigrrata de ramuri ale arterei rusionoase interne 204 . D. 2-3 20-30 250-300 Testiculul nu este organizat in lobuli : Despre. Este un puternic anabolizarrt proteic D.7. Prezinta organelle erectile: clitorisul si bulbii cavernosi C. Toate elementele enumerate se gasesc in medulara ovanrlui I l. A. 8. Vulva : 'D. Cubic C. E. Vena ovariana dreapta se varsa in vena cava inferioara B. Vena ovariana stanga se varsa in vena ovariana stanga D. Toate afirmatiile sunt adevarate 10. Determina aparitia caracterelor sexuale secundare la barbat C. Este alungita in sens transversal B. Este un organ cu secretie exocrina D. Este un organ cu secretie endocrina C. Referitor la drenajul venos al ovarului nu este adevarat A. ramura din artera iliaca interna Referitor la testosteron sunt adevarate : A. E. La nivelul mucoasei vaginale se gaseste un epiteliu: A. Vena ovariana dreapta se vann in vena renala dreapta C. prostata sunt adevarate urmatoarele cu exceptia A. Vase limfatice C. Este vascularizat de arteraprostatica 9. Este situat inferior de vezica urinara E. c. simplu sftatificat Pavimentos stratificat nekerutinint Pavimentos stratificat keratinnizat Pavimentos simplu : 12. Foliculi ovarieni in diferite faze de evolutie E. Labiile mici sunt situate lateral de labile mari Este un organ genital intern E. O parte din sangele venos dreneaza in vena uterina stanga 13. Mentine tonusul epiteliului spermatogenic E. Vase sangvine B.2 B. Lobulii testiculari sunt in numar de : A. In zonamedulara a ovarului se gasesc urmatoarele elemente cu exceptia: A. Cubic B. Are structura sterolica B.

Apare la nivelul zonei medulare a ovarului 16. Fata sa laterala se afla pe peretele posterior al cavitatii pelvine C. Foliculul ovarian matur : A. In ziua a 15-a foliculul ovarian se rupe : 18. MSH D. LH B. Sunt celule diPloide B. Are forma literei H B. canalul ePididimar Este organ endocrine 17. D. Diviziuni reductionale la nivelul ovocitului C. Fata sa mediala este acoperita de istmul trompei uterine D. Contine D. FSH E.14. D. Cantareste 60 - 80g 205 . Are forma de Para E. Epididimul : A. E. Spermiile: A. TSH C. Sunt inmagazinate in glandele bulbo-uretrale Isi mentin fertilitatea aproximativ o luna Sunt eliminate Prin mictiune Sunt celule immobile 20. Contine canalele eferente E. B. Apare dupa eliminarea ovulului B. In ziua a l4-a foliculul ovarian se rupe E. C. In perioda preovulatorie au loc urmatoarele modificari cu exceptia: A. C. Printre caracterele sexuale secundare la barbat nu se numara A. Este asezatpe marginea anterioara a testiculului C. Dezvoltarea scheletului si a muschilor Modul de dispunere al pilozitatii Modificarea vocii Repartitia topografica a grasimii de rezenta DezvoltareaPsihicului 19. E. Spermatogenezaeste stimulata de : A. PTH 15. Se transforma in corP galben C. Foliculul ovarian se umple cu lichid folicular D. Secreta esilogen E. Diviziuni ecuationale la nivelul ovocitului B. Despre ovar sunt adevarate urmatoarele: A. Se transforma in corP alb D. Este situat in cavitatea pelvina B.

Al doilea globul polar C. Referitor la anatomia penisului . MSH B.21. de oasele bazinului C. Este un puternic anabolizarrt lipidic C. Este format dintr-un aparat erectil si invelisuri 25. Ovocitul primar D. Este situat deasupra scrotului B. Mamela: A. Reglarea secretiei se face prin mecanism de feedback pozitiv D. Este formata doar din glanda mamara B. Prolactina si LH 22. cu exceptia : A. Este secretat la nivelul tubilor seminiferi t 206 . Este situat in intervalul dintre coastele II -V 26. La nivelul glandului se gaseste orificiul extern al uretrei D. Activitatea encefalului este absolut necesara pentru desfasurarea actului sexual masculin C. Stimularea glandelor mamare D. Secretia corpului galben este stimulata de : A. Aparitia comportamentului sexual feminin E. FSH D. Mecanismele reflexe sunt activate numai prin stimulare psihica 24. Favorizarea activitatii osteoblastice 23. Primul globul polar B.Unadin urmatoarele . Rezulta din mecanisme reflexe intrinseci integrate in maduva cervicala D. Este un slab anabolizant proteic B. Despre actul sexual masculin sunt adevarate urmatoarele : A. TSH C. Doar de LH E. Bazaeste fixata prin doi corpi spongiosi . Este situata pe peretele toracic anterior D. sunt false urmatoarele . nu face parte din actiunile estrogenilor : A. Ovocitul secundar E. Deryoltarea caracterelor sexuale primare la femeie C. Este un organ nepereche C. Factorii psihici nu au rol in actul sexual masculin B. Despre testosteron .Inunna primei diviziuni meiotice rezulta : A. Stimularea organelor genitale feminine B. nu este adevarat: A. Rezulta din mecanisme reflexe intrinseci integrate in maduva sacrata si lombara E. Ovogonia 27. Corpul are forma usor turtita E. Asigura secretia de hormoni sexuali E. Secretia este influentata de LH hipofizar E.

Toate afirmatiile sunt adevarate : 29. Labiile mici sunt prevazute cu par si glande sebacee mari B. Prezinta trei perioade C. In perioada post ovulatorie celulele tecii interne secreta estogen si progesteron D. Se uneste cu canalul veziculei seminale D. Despre ciclul ovarian sunt adevarate urmatoarele . Continua reteaua testiculara C. Secreta testosteron E. Vestibulul vaginal este marginit de labiile mici E. In perioada pre ovulatorie celulele tecii inteerne secreta doar progesteron 207 . Referitor la secretia endocrina a ovartrlui sunt false urmatoarele. Niciuna din afirmatiile de mai sus 34. Clitorisul are o lungime de 50-60 de cm C. Uter D. Continuati de tubii seminiferi contorti B. In perioada pre ornrlatorie celulele tecii interne secreta testosteron C. Clar B. Din arteruuterina nu se desprind ramuri pentru : A. Bulbii vestibulari sunt situati labaz-a labiilor mici D. Despre vulva sunt adevarate : A. Canalul deferent : A. Lichidul secretat de glandele bulbo tretrale este A. cu exceptia : A. Se deschid in reteaua testiculara D. Vascos C. Face parte din caile spermatice intratesticulare E. In perioada pre ornrlatorie celulele tecii interne secreta estogen si progesteron E. Se mai numesc celule Leydig extratesticulare 33. Rect uterine 31. Este insotit de modificari lan nivelul uterului si vaginului E.28. cu exceptia : A. Este insotit de modificari la nivelul glandelor mamare 32. Duata medie este de 28 de zile B. Trompele C. Asemanator cu cel prostatic D. Tubii seminiferi drepti sunt : A. Peretele folicului ovarian are struchra trilaminara B. Prezinta o perioada pre-ovulatorie si o perioada post-ovulatorie D. Participa la formarea lichidului spermatic E. Se termina la varful prostatei B. Ovare E. Vagin B. Strnt primul segment al cailor spermatice C. Toate afirmatiile sunt adevarate 30.

Secundari ( de Graaf ) foliculi : COMPLEMENT GRUPAT: 41. Placenta l. Corticosuprarenala 3. secreta estrogen si progesteron Ovanrl 2. gigantism B. Infantilism genital E. Pubertate precoce D.35. Determina dispunerea caracteristica a tesufului adipos subcutanat D. Actiunea hormonilor estrogeni este : A. In fiecare mililitru de sperma se afla in medie A. Determina modificari histologice si secretorii la nivelul mucoasei vaginale Inhiba nidatia stimuleaza dezvoltarea organelor genitale feminine Este secretat de corpul galben 36. Inainte de pubertate. Scade brusc in ziua}S 38. Scade brusc in ziua3 D. 12 milioane de spermatozoizi B. Scade brusc inzh. : 208 lllllF" . Este secretat de corpul alb B' C. Pregatesc mucoasa ovariana in vederea nidatiei B.5 milioane de spermatozoin : A. Nici una din afirmatiile de mai sus 37. Favorize aza activitatea osteoclastica E. Toate aceste tiptui de foliculi E. In timpul sarcinii . Determina dispunerea caracteristica a tesufului muscular C. Hipersecretia de testosteron determina : C. cretinism endemic 39. La nivelul zonei corticale . se gasesc urmatoarele tipgri de D. Scade brusc in zirn 14 B. Secretia corpului galben : A. Progesteronul : A. Inainte de pubertate . 120 de milioane de spermatozoin D. Nu qe gasesc foliculi 40. 3. Nanism A. 120 de mii de spermatozoizi C. Scade brusc in zhn24 C. Primari ( cavitari ) C.a}i E. D. E. 20 de milioane de spermatozoia E. Primordiali B. Medulosuprarenala 4.

Spermatidele l. Albugineea testiculara are urmatoarele caracteristici 2. Varf preovulator de LH : 45. Sunt cai spermatice intratesticulare Tubii seminiferi contorti 2. Are secretie endocrina 3. Este situat deasupra vezicii uinare 4. 4. Nidatie 4. : 47. Spermatocitul de ordinul 4.42. Vaginul 4. Ovanrl 3. Fecundatie 2. Sunt celule haploide : Ovocitul secundar 2. Prostata : Este un organ cavitar 2. 1. Reprezinta incetarea ciclurilor sexuale ale femeii 3. Ovocitul de ordinul II 3. Sunt organe impare Uterul 2. Survine brusc 4. : 48. Cauzaei o reprezintaepuizarea ovarelor 46. Survine in jurul varstei de 70 de ani 2. 3. Tubii seminiferi drepti 3. 3. Trompa uterine l. 4. Ovulati4 nu poate avea loc fara 1. Menopauza: 1. Mensfiuatie 3. Reteaua testiculara l. : Are o hurgime de 15-20 cm Se insera pe colul uterin Se deschide in spatiul delimitat de labiile mari si muntele Venus In sfiuctur6 sa exista un strat muscular format din fibre musculare netede 49. l. 209 . Canalele eferente 4. Culoare alb - : sidefie Este rezistenta si extensibila Tine in tensiune parenchimul testicular Inveleste la suprafata epididimul 43. II 44. Vaginul 2. Este vascularizat de artera testiculara l.

Cu o zi inainte de ovulatie In ziua ovulatiei Cu o zi dupa ovulatie Dupa 2fila26 55. 3. : 2. Veziculele seminal 4. Oxitocina 4. 3. Parenchimul glandular prezinta doua zone 3. contine foliculi ovarieni 4. Vezicula seminala 2. Despre ovar sunt adevarate urmatoarele: 1. In zona medulara . FSH 57. Glandele mucoase 3. LH 4. : MSH l. Glanda bulbo-tretrala 4. 2t0 . Sperma ejaculata in cursul actului sexual masculin . Pentru ca fecundatia sa aiba loc . contactul sexual trebuie sa se produca : 1. TSH I. Artera uterina 2. Prolactina 51. Artera ovariana 4. Vascularizatia trompelor uterine este asigurata de ramrni din 2. cu exceptia: FSH 2. Canalul deferent I. TSH 4. Secretia corpului galben este stimulat de FSH 2. l. Secretia hormonilor sexuali feminini este stimulata de urmatorii hormoni . Are forma ovoidala : 52. Glanda scrotal 54. 4. Este acoperit de un epiteliu sftatificat I. Spermato geneza este stimulata de 2. este alcatuita din lichide provenite din : Glande bulbo-tnetrale 2. Sunt glande pereche : 1. LH 3. Prostata 3. Artera rectala superioara 53. Artera vezicalasuperioara 3.50. MSH 56. LH 3.

58. 4. 3. Glandele bulbo-uretrale 2. l. : FSH Estrogeni 2tt . 4. l. 60. involueaza si se transforma in corp alb Daca fecundatia se produce . : in uretra Participa la formarea lichidului spermatic Au dimensiunile unui sambure de cireasa s Au functie endocrina Se deschid 59. activitatea sa se prelungeste inca trei luri 2. Referitor la corpul galben : Secretia sa este stimulata de prolactina Secretia sa este stimulata de LH 3. Daca fecundatia nu se produce . testosteron I. Testiculul secreta 2. 3. LH 4.

E 60.E 36.D l5.A ll-c 13.B l6.D l-A 3l.B 32-C 33.C t7-E l8.C 20.C 49-E 2t-E 22-B 23-D 24-B 25-C 26-C 27-D 28-E 29-D 30.E 19.A 59.c 42-B 43-E 44-D 45.A 55.C 34-D 35.D c 4t.C 37-D 38.c 2t2 .E 40- t2-B l4.A 46-C 47-B 48.B 54.E c 5l.D 57-E 58.c 50- 52-B 53.C 39.RASPUNSURI: 2-C 3-C 4-D 5-D 6-D 7-D 8-B 9-E l0.C 56.

TESTE GENERALE .

prolactina 2. laba piciorului B. se caracteri zeazdprin confactilitate D. mugchiul detrusor D. Despre vene este adevfuatLafirmafia: A. hematiffitit in capilartrl pulmonar mai mult de 0. talpi E.Care dintre urmitoarele structuri previne golirea vezicii tninare inainte ca presiurea s[ etingi pragul critic? A. nu pot transporta sdnge oxigenat C. centrii nervogi din trunchiul cerebral E. este ur reflex de aplrare E. este utilizatpentru demonsfiarea legilor iradierii C. volumul-bltaie al ventriculului se poate dubla 6. Care dinfie substanfele enumerate are actiune frenatoare asupra dearoltirii gonadelor? A.TEST T $ef Lucr. volumul de aer expirat este mai mare de 1500 ml D. extractul de timus C. fata palmari a mdinii D. Mihaela Banu COMPLEMENT SIMPLU l. contracfia sfincterului vezical extern B.75 secunde E. fafa dorsali a mainii 4. au o vitezl gi o presiune sanguinl mai mare la periferie E. Dr. tonusul natural al sfincterului vezical intern C. nici una adevlratii 5. FSH-ul D. vasopresina E. la nivel tisular se elibereazi l}ml oxigen/l00 ml sdnge C. constii in flexia rapidi a gambei D. partea proximalI a membrului superior C.Despre reflexul rotulian este adevirati afirmafia: A este declangat de stimularea receptorilor prezenfi in tendonul muqchiului cvadriceps femural B. melatonina B. cortexul cerebral 3. confin 75% din s6ngele arterial 2t5 . A in timpul efortului frzic intens: singele este mobilizat din splinl B. au per4i identici cu cei ai vaselor limfatice B. Termenul volar se refer[ la: A.

Traducerea informafiei purtate de stimul nivelul: A. ariei corticale C. pot proveni din glanda tiroidl E. este lipsitii de aglutinogene B. ariilor de asociafie E. Canalul deferent se continud cu: se pot afirma urmitoarele. intervin in transportul gazelor sanguine B. fasciculul Gowers E. la nivelul mezencefalului E. al clii sensibilitiifii tactile grosiere D. confine neuroni simpatici E. Mugchiul drept intern al globului ocular este inervat de nerrnrl cranian care ipi are aparentl: A. Despre proteinele din compozifia plasmei A. l2. pot participa la procesul de coagulare D. al ciii sensibilitiifii termice B. canalele eferente spinirii sunt adevfuate urmitoarele afirmafii. exceptdnd: A. poate primi sdnge grup O Rlr+ D. Fibrele ciruia dintre fascicule nu se incrucig A. prostata D. fasciculul piramidal direct C. toate se incrucigeaz[ eazd la nivel medular? 8. este mai dezvoltat ln zonadilatirilor B. nu a infrat in contact cu singe Rh+ 2t6 . in $anful bulbopontin B. sub lama cvadrigemina 9. centnrlui reflex D. poate dona singe unui primitor AB RhC.7. intre el gi cornul posterior se afl6 substanfa reticulatil C. exceptSnd: A. are o zoni viscerosenzitivi D. pe fata anterioard a punfii C. formeazd o coloanl de substanf[ cenugie ce nu este prezenti pe toatii lungimea miduvei I Despre cornul lateral al m[duvei l. vezicula seminald B. in spafiul dintre pedunculii cerebelopi superiori D. nu se reabsorb tubular 10. canalul ejaculator E. este primitor universal E. pot proveni din ganglionii limfatici C.gg. receptorului B. spinal in informafie nervoasi specificd are loc la 13. canalul epididimar C. O persoanl care confine in singe doar aglutinine antiD: A.

toate adevdrate 19. se datorcazfactivitdlii pompei Na? K* n care reintroduce in celulI Na* gi expulze a?A r\'* E. glandelor mucoase ale arborelui brongic 20. capacitatea pulmonari totalI C. detnrsorului vezical E. Hormonul cu efect anabolizant pe toate metabolismele intermediare este: A. sunt localizafi atdt in SNC. are o valoare apropiat6 de cea a potenfialului de echilibru pentru K+ B. Prin fascicuGle spinocerebeloase este transmis: A. referitoare la vasele sanguine. dinamica presionall a celor doui procese respiratorii D.toate viscerele felei sunt vascularizate de artera carotidi externl E. Despre potenfialul membranar de repaus este adev6ratil afirmafia: A. Despre neuronii de asociafie este falsi afirmafia: A. c6t gi in SNP D. simful poziliei 9i migcerii in spafiu D. tactul fin 217 . insulina C. se mai numesc neuroni intercalari sau interneuroni C. intestinul gros este vascularizat de arterele mezenterice gi iliacl interni C.Spirometric se poate misura: A. are un mecanism de producere diferit. funcfie de celuli 17. sensibilitatea interocepticl E. se datoreazA curenfilor electrici ce apar la trecerea ionilor prin canale specifice C. mugchiului ciliar B. Care dintre afirmafiile urmitoare. se pot interpune infio netronii viscerosenzitivi gi cei visceromotori 16. secrefiei glandelor intestinale C. artera tibiali posterioar6 se continu[ cu artera dorsalI a piciorului D. capacitatea inspiratorie E. tiroxina E. forfei de contracfie a miocardului D. capac itatea rezidualn funcfionald B. volumul rezidual 15. Stimularea parasimpatic[ nu are efect asupra: A.l4. STH-ul B. sunt multipolari B. melatonina 18. este menfinut prin activitatea canalelor voltaj dependente de Na* $i K* D. cortizolul D. simful tonusului muscular B. aorta se bifurc[ in cele arterele iliace comune in dreptul articulafiei sacroiliace B. este adevirati? A. reflexul miotatic C. aparfin centrilor reflexelor nociceptive E.

bronhiolele respiratorii D. C. Planul metameriei corpului este cel: A. longitudinal E. sagital B. plachetele sanguine B. toate fac parte 2L. inchiderea valvelor sigmoide E. frontal D. componenta proteicl D. . Din spafiul mort pulmonar nu fac parte: A. tubi proximali E. cea mai mare parte a refelei capilare peritubulare C. deschiderea valvelor semilunare C. capsule Bowman se afl[: B. siclul cardiac 24. doui zile 2t8 . Cele mai pufin numeroase elemente figrnate ale sdngelui sunt? A. o lunl spermatice aproximativ: D. bronhiile terminale E. Ftrncfiile specializate ale membranei sunt realizate de: A. eozinof.24 de ore C. glucidele atagate fefei externe 25. tubi colectori corticali D. transversal 26. inchiderea valvelor atrioventriculare D.Diastola izovolumetrici incepe cu: A. bronhiile lobulare C. miezul hidrofob C.lele D. ductele alveolare B. trombocitele bazofilele 27. anse Henle sctrte 23. mediosagital C. modelul mozaic fluid E. staturile fosfolipidice B. Sftrmatozoiziiigi menfin fertilitatea in ciile A. monocitele E. deschiderea valvelor atrioventriculare B.21.72 de ore 8.incortexul renal nu A. o slptitmdnl E.

MSH-ul ' 2t9 . neurohipofizi B. ligamentul susipensor al cristalinului E. Organul activ al acomoderii vizuale este: A. originea aparenti a hipoglosului C. rubrospinal C. Vasopresina este secretatii de citre: A. cristaloida D. vasopresina E. se inserl pe oasele metatarsiene E. pupila 33. nerrnrl vag 32. originea real6 a nervului XII 2g. tectospinal se afl6 fasciculul: 30.incordonul medular lateral nu A. elasticitatea cristalinului B. nervul oftalmic D. nervul facial B. epifiz[ E. este un mu$chi profund 34. mugchiul ciliar C. epinefrina D. decusafia piramidah B.28. plexul cervical E. hipotalamusul anterior D. originea ridlcinii spinale a nervului XI D. spinotectal D. catecolaminele C. nervul trigemen C. oxitocina B. este efectorul in cazul reflexului rotulian C. originea aparentd a nervului glosofaringian E.Care dinfte urmltorii hormoni nu sunt produqi de neuroni? A. intre piramida bulbard gi oliva bulbard se afl6: A. glanda pineali C. aparfine coapsei D. tija pituitar[ 31. Flechsig B. spinocerebelos venftal E. Despre mugchiul triceps sural este adev[rattr afirmafia: este forfa intr-o pfughie de gradul II a aparatului locomotor A. Inervafia termic[ a regiunii zigomatice este asiguatil de: A. B.

se reabsorb activ la nivelul jejunului E. membrana otoliticl 36. membrana Reissner D. nici una din shrcturile enumerate 40. nici una 38. lobul parietal . vulvei 39. calea extapiramidab 4. Inervafia motorie a fusului neuromuscular este asiguratii de: A. se formeazd prin combinarea colesterolului cu acizi biliari C. ovarului C. neocortex B. tunelul Corti C. tn rilenfinerea posflrii (pozifiei corpului) intervin: l. diencefal E. Care dintre structurile enumerate membranos gi perilimfa din melcul osos? A. se secretil doar in timpul perioadelor digestive B. fibrele intrafirsale cu lan{ nuclear C. membrana tectoria B. reflexele miotatice 3. artera iliacd internl nu particip6 la vascularizalia: A. membrana reticulatii E. perefilor bazinetului E. prostatei B. Nucleul amigdalian este sifint in: A. lobul frontal COMPLEMENT GRUPAT 41. lobul tenporal C.35. analizatorul vestibular 2. Despre sinrile biliare este adeviratii afirmafia: A. reflexele miotatice C. fibrele anulospirale D. calea kinestezic[ E. activi tatea analizatorului vestibular se interpune (separd) intre endolimfa melcului 37. c6ile extrapiramidale D. penisului D. fasciculele spinocerebeloase B. dendritele neuronilor din cornul anterior al mdduvei B. fibrele in floare E. D. Prin ramurile sale.Tonusul muscular este menfinut prin: A. se pierd in proporfie de 40% prin materiile fecale D. cerebelul 220 .

limfatic 2. sunt adaptate morfologic gi biochimic pentru reabsorbfia tubulari 2. favori zeazil activitatea osteoblastic[ 3. Nefrocitele: l. Despre fibrele nervului splanhnic maxe surt adev[rate afirmafiile: l. nodulul afrioventricular inffi in funcfiune cfuid cenhrl sinusal este lezat rifinul funcfional al centrilor poate fi modificat sub acfiunea unor factori externi rinnul nodal 3. nodulul sinoatrial imprime 4. au fibre motorii gi senzitive 2. Nervii intercostali: l. este una dinfie reacfiile ciclului acizilor tricarboxilici 3. Despre glicoliz[ srHrt adev[rate urmItoarele afirmafii: l. neocortexul motor 4. sclerotica 3.42. au pe haiectul lor gg. fasciculul His merge prin septul interventricular 22t . l. capsula gg. sunt sintetizafi din colesterol 2. capsula glandei tiroide 4. se desprind din fiunchiurile nervilor spinali 3. este stimulatii de insulini 44. prezinth apical numeroase mitocondrii 45. consumd energie numai pentru recuperarea substanfelor utile 4. nu fotwrcazi plexuri prin anastomozre 4. cornul posterior medular 3. Despre centrii de automatism cardiac sunt adevlrate afirmafiile: 2. consuml energie gi oxigen pentru transportul polipeptidelor 3. Au sfiucturl fibroasi: l. sunt secretafi de celulele tecii externe a ovarului 49. nuclei ai tnurchiului cerebral 47. se mai numegte fosforilare oxidativd 2. au ca mediator chimic acetilcolina 4. spinali toracali 43. in alcfltuirea substanfei albe medulare intri ru<oni ai neuronilor din: l. sunt ar<oni ai neuronilor din cornul lateral toracal 2. in timpul sarciRii sunt produgi de placenti 4. conduc impulsul neryos saltator 3. se termini tntr-un gg. se desfdgoari in matricea mitocondriali 4. dwa mater a6. ganglionul spinal 2. paravertebral 48. Hormonii estrogeni: l.

vasoconstricfiei arteriolelor 2.corpusculii Meissner 2.au structtrl proteic[ 4. se deschid sau se inchid in fuirctie de valoarea potenfialului de membran6 piramidal incrucigat: l. este componentd a vestibulului membranos 2. nu pot fi vinnlizate cu microscopul electronic 2. retropulsia 3. este format din miofibrile 4. Despre saculd se poate afirma sI: 1. in caztil deficitului de secretie 53. Despre sarcomier sunt adev6rate urmltoarele afirmafii: l. Hipertensiunea arterialL apare in cazul: 1. parathormonul 3. permit difuziunea Na* $i K* 3.se sctrte azi in timpul confiacfiei musculare 57. Migcirile de amestec de la nivelul tubului digestiv surt: masl ale colonului gasfrictr 2. Care dintre receptorii tegumentari detecteazdatingerea? I . migclrile il li ileonului 222 . vasopresina 2. ce ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni 3. mineralocorticoizii 4.ngelui 4. confiacfiile segmentare ale jejunului 4.Fasciculul 52. are fibre corticonucleare. cregterii elasticit{ii vasculare 54. haushafiile l. este mai voluminos decdt cel direct 4. in formarea urinei? l. din partea sa inferioarfl pornegte melcul membranos 3. prin lezare determini pierderea reflexelor miotatice 5 I . confine fibre mielinice gi amielinice 2. corpusculii Ruffini 55. Canalele ionice: l. terminafiile nervoase libere 3. confine receptorii ce dete cteazdaccelerafia orizontalI 56.50. este unitatea structurali a mugchiului scheletic 3. insulina. prezintii central discul clar 2. Carc dintre urmitorii hormoni intervin tubular. este situatl sub utricul[ 4. discurile Merkel 4. cregterii volumului lichidelor extracelulare 3 . cregterii v6sco zitfu[ii sf.

intervine in migc[rile oculare cu punct de plecare labirintic 4. Secrefia glandelor salivare este influenfatE de: l.58. stimularea mugurilor gustativi 223 . chiasmei optice 59. confine neuroni periferici ai c[ii sistemului piramidal 2. coliculului superior 4. este un grup de corpi neuronali situafi in SNC 3. Deutoneuronii c[ii optice fac sinaps[ la nivelul: l. Nucleul motor al nennrlui IV: l. nivelul plasmatic al hormonii mineralocorticoizi 4. metatalamusului 2. retinei. valoarea plasmaticl a ADH-ului 2. inerveazi mupchiul drept extern 60. cu celulele orizontale 3. activitatea sistemului nervos vegetativ 3.

120 49.59 18.5 26.E-p9.43 224 .A-pg.51 60.6 25.l8 l3.A-ps.A-pg.B-pg .50 36.A-pg.E-pg.5 4.58.C-pg.A-pg.36.A-pg.90 24.C-pg.D-pg.32.8-pg.39 55.22.87 .94 7.33.87.C-pg.52. I 00.19 46.26 29.29 42.D-pg.78 58.49.A-pg.15 48.1 3l.l05 3.85 l4.A-p9.C-pg.D-pg.45 33.8-pg. 55.E-pg.l2l 28.99.25.9 5l.8-ps.8-pg.A-pg.69.57 l8 I l.E-pg .21.B-pg.rc3 23.27 .35.47 59.25.23 30.8-pg.58.nASpUNSURI: l.44.20.D-pg.B-pg.75 19.8-pg.23 43.A-pg .C-pg.B-pg.70 57.93 54.70 34.A-pg.8-pg.4l 2l. 55.88.25.C-pg.56.55. I 04 1O.66.27 9.85.56.C-pg.1l6 39.42 4l.104 45. I 0 1.77 .108.B-pg.32.78 38.lzs 27.D-pg.D-p9.9 17.89.59 44.22. 56.A-pg.88.24.97 22.8-pg .23 47 .89.89.99.A-pg .19 l2.52 56.Bag. I 0 1.23.89.23 52.D-pg.8-p9.A-pg .104.90 6.C-pg.A-pg .25.E-pg.E-pg.E-pg . 60 2.41.55 35.35 20.99 15.E-p9.51 37.49.91 50.45.B-pg.B-pg.21.A-pg.57 .A-pg.27 32.23.25 5.22 8.92.85.D-ps.C-pg.34 16.100.81.59 53.E-pg.4l 40.

observdm urmltoarele elemente: A.intr-o secfiune sagitali prin maduva spinlrii .TEST 2 Asist. mediator C. corpi carotidieni D. avem de-a face cu un mecanism de protecfie impofiiva substimulari B. cordon medular E. sunt r€prezentalide celulele cu conuri si bastonage 225 . sunt reprezentafi de receptorul olfactiv E. Celula postsinaptici E. se realizeazdprin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminaf iei presinaptice C. dilatafie lombard D. se dispune in jurul celulelor Schwann C. rispund cu o scadere a activitafii la aplicarea stimulului B. apaxe atunci c6nd : A. maduva osoas[ S. inconjrna teaca Henlle D. terminafie presinaptici B.Teaca Schwann .Despre receptorii fazici putem spune: : A. cu excepfia: A. mugrri gustative B. formeazi teaca de mielina pentru mai multi neuroni 2. corpi aortici 6. proprioreceptori E. Alina Drlghia COMPLEMENT UNIC: l. toate medicamentele scad excitabilitatea celulei nervoase 4. dilatafie toracal6 C. activitatea lor cregte ulterior C. se dispune in jurul tecii de mielin[ a ar<onilor din SNP E. este prezentJi in jurul axonilor din SNC B. prezintL urmdtoarele caracteristici: A. Receptor 3. epiteliu olfactiv C. Fanta presinaptici D. apare prin stimularea repetatti si lentii a sinapselor excitatrorii D. preztntlactivitate relativ constantil pe toatll durata apliclrii stimulului D. Univ.Oboseala fiansmiterii sinaptice . gaura parietalI B.Transmiterea sinaptic[ cuprinde urmltoarele elemente .Chemoreceptorii nu sunt reprezentafi de A. Dr. consl in descarcFrri foane pufine ale neuronului postsynaptic E.

VI E. vermis mijlociu C. IV D. peduncul cerebelos mijlociu B.Urmitorii nervi sunt motori. este nespecifici E. sanful corpului calos 12.T. este sediul actelor de comportament instinctive 13. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior C.v in ganglionul trigeminal D. are conexiuni intinse cu neocortexul B. Lobulatia cerebelului cuprinde urmdtoarele elemente . sunt nervi motori B. recetorii sunt terminatii nervoase libere B. D. aria de proiecfie se afla in aria somestezici I A. cu excepfia: A. al 3-lea neuron se afla in talamus S. Inhibilia: A. inhibifia interni este necondifionatii 226 . se manifestit numai prin sistarea activitifii anterioare este necondifionatii . Despre perechea VII de nervi cranieni . este sediul proceselor afectiv/emofionale E. este un proces pasiv B. lob floculonodular D.Calea sensibilitatii termice si dureroase. dendrita protoneuronului este lungi si ajunge la receptor C. vermis inferior 1 l. Pe fala medial[ a emisferelor cerebrale se evidenliazdurmatoarele elemente cu excepfia: A. oup[ o zoni restrinsi pe fafa medial a emisferelor cerebrale C. corp calos B. XI 9. deutoneuronul se afl[ in cordonul D. deutoneuronul se afla in nucleul tractului solitar din punte E. este alcituit numai din doul straturi celulare D. Despre paleocortex este fals enunful: A. vermis superior E. ganful central Rolando C.C. inhibifia externl scoartei cerebrale D. prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia: A. au si fibre parasimpatice c. cu exceptia: posterior al miduvei E. putem spune c6: A. scizura calcarina punte E. fibrele gustative au originea 10. III B.

celule de susfinere C. au diametru mic pi sunt nemielinizate E. podiunea centra5 este contractiltr.14. mucoasa nazali E. Receptorul gustative. cu excepfia: A. Fusurile neuromusculare : A. porfiunile periferice sunt necontractile E. Efectele stimularii simpatico sunt urmItoarele . surt formate din cincilzece fibre intrafusale D. stimuleazd secrefia exocrine a pancreasului C. produce conhactia splinei B. nu confine: A. butoni olfactivi cu cili 18. dilate arborele brongic D. cu excepfia: A. epiteliu lingual 19. cregte frecvenfa potenfialelor de acfiune. temperaturile extreme stimuleaz6 receptorii pentru durere. Calea vestibular[ . Receptorii termici prezintil urmatoarele caracteristici . hiperpolarizarea celulelor senzoriale. baza melcului intrfl in rezonanftr cu sunete de frecvenf6 medie de 5000 Hz B. Despre membrane bazilar4 putem spure c6: A. Are o stnrcturi comparabili cu un rezonator cu coarde D. cuprinde urmitoarele fascicule . celule receptoare gustative B. 20. fascicul vestibulo-cerebelos C. fascicul medulo-talamic 227 . fascicul vestibulo-spinal B. fascicul vestibulo-talamic E. receptorii pentnr rece sunt mai numerogi decdt cei pentru cald D. scade secrefia lacrimal[ E. cu excepfia: A. Receptorul olfactiv . sunt terminatii nervoase libere B. virful melcului infte in rezonanfi cu sunete de frecvenl5 inaltii de l5000Hz C. au diametru mare si sunt nemielinizate C. dilatarea pupilei 15. vibrafiile acesteia anheneaz[ celulele vestibulare E. fibre neryoase sensitive B. lama ciuruitii a eftnoidului C. 17. por gustative D. microvili gustativi E. epiteliu de susfinere D.(algoreceptori) 16. fascicul vestibulo-nuclear D. sunt stimulate de tensiunea dezvoltatii in timpul relaxarii musculare C. cuprinde urmdtoarele elemente . nu sunt diseminate printer fibrele musculare striate B. cu excepfia: A.

se gdsesc la vffirl canalelor semicirculare D. relaxarea musculattrii netede E. Efectele glucocorticoizilor sunt urmltoarele cu excepfia: A. elimitiarea de Na*. lobul anterior costitue 75% din masa hipofizei E. o modificare brusci apoziliei capului . tahicardie B. sunt adevirate urmitoarele .21. vasodilatafie ' C. cregterea lipoge nezei C. sinteza matricei organice a sistemului osos B. sunt resposabile de menfinerea echilibrului in condifiile accelerafiei circulare. cu excepfia: A. cregte stabilitatea membranelor lizozomale E. lob temporal C. Efectele metabolice ale insulinei . majoritatea efectelor se exercitii direct C. confiacfia splinei gi a ficatului 27 . sunt adevdrate urmitoarele: A. sunt urmltoarele . nucleu cohlear E. sciderea glicogenogenezei B. hipertensiune D. mai pufin: A. Efectele adrenalinei sunt urmtrtoarele . inaintea pubertdfii. declangeazdreflexe pentru menfinerea posturii. cu excepfia: A. colicul inferior 22. Cdtle de conducere ale analiz. 23. . are diametru de 4. cregterea numirului de euzinofile qi bazofile C. STH stimuleazI: A. este situat2l sub qaua turceasci a osului sphenoid 24. cdnt[regte 500 gr. sclderea proteolizei E. cregterea mugchiilor gi a viscerelor E. sciderea numlrului de limfocite circulante 26. este localizatd la baza mezencefalului B.atodui auditiv. talamus B. Despre crestele ampulare. Despre hipofizd . B. K si Ca* 25. cregterea num[rului de neutrofile . Sunt si sediul unor reflexe posturale E.3 cm D. cregterea creierului D. sciderea lipolizei D. C. plachete gi hematii D. reprezintLcel de-al 2-lea organ receptor al analizatorului vestibular B. corp geniculat lateral D. cu excepfia: A. C. cregte glicoliza 228 . cuprind urmitoarele . cregterea oaselor in grosime.

marilar 3. urmfltoarele oase nepereche: vomer 4. la nivelul vertebrei T6 se imparte in doui bronhii l. se articulazd posterior cu sternul 30 Despre schelet. os lacrimal D. os frontal B. Despre coaste sunt adevirate : A. organ cavitar care continua laringele 2. subclavicular 3. sunt arctri musculocartilaginoase E. este format din 6 oase neperechi COMPLEMENT GRUPAT: 3l Viscerocraniul cuprinde 2. sau cartilaginous 34 Mugchii anterolaterali profunzi ai toracelui. dinfat mare l. sunt adevlrate urmltoarele: A. : articulafii mobile nu posedi cavitate articular[ pot fi de trp diartoze si amfiartroze intre cele doua oase se interpune fesut fibros. pectoralul mic 4. os occipital 29. sunt: pectoralul mare 2. os etmoid C. perechiile XI si XII sunt false C. os sfenoid E. sternul r[mdne cartilaginos dupi 40 de ani C. scheletul piciorului este format din27 de oase E. 3. are o lungime de 12-14 cm 3. l. Neurocraniu nu cuprinde: A. viscerocraniu. perechiile VIIL IX si X sunt flotante B.28. perechiile I-VII sunt adev[rate D. mandibular 4. coloana vertebrali cuprinde 5 regiuni D. scheletul mdinii cuprinde 28 de oase B. palatin 32 Traheea este : 1. aparfine spafiului mdrt anatomic 33 Sinartrozele sunt 2. 4. 229 .

strat muscular oblic 4. cvadricepsul femural 4. muqchii adductori 3. bicepsul femoral 37 Despre contractilitate nu putem spune ca : l. prezintii doui exfremit{i alb sidefii de fesut conjunctiv fibros 3. este proprietate specifici muqchiului 2. tenii . dureazl 0. concentrafia K in saliva este mai mare dec6t in plasma 4.5Yo apd. fundul stomacului circular Stomacul cuprinde urmdtoarele straturi: mucoas[ 2. strat muschular 4l l. mugchiul croitor 2. sfrat muscular longitudinal l. 3. haustre 3. apendice epiploice 4. tofi muqchii au o singurd origine 36 Mugchii lojei anteromediale a coapsei . bazaanatomicl a contractilitatii o constitue proteinele contractile 3. confine amilazd salivara. 3. lizozim 40 Stomacul prezinti urmltoarele podiuni: l. mezocolon t 230 l. submucoasi 3. 42 Intestinul gros confine urm[toarele elemente: 2. sunt: l.35 Despre mugchii scheletici sunt adevirate urm[toarele: prezintii o porfiune central numitii corpul muqchiului 2. corpul gastric 3. se secreti zilnic in cantitate de 1200-1500 ml 2. 39 Saliva: 1. antrul piloroic 4.05 sec potenfialele de acfiune al unei unitdli motorii se sumeazl . 4. 2. putem spune ca: l. confine 90. formlnd potenfiale de placi motorize 2. constil in deformareamugchiului sub acfiunea unei fo4e 38 Despre manifestlrile contracfiei musculare. metabolismul muscular este aerob in primele 45-90 sec randamentul contracfiei musculare este de 7A% faza de confracfie a secusei . mugchiul este invelit in epimisium 4. sarcomerul este unitatea morfofuncfionalI a mugchiului 4.

cec 3. 50 Despre secrefia pancreatici este adevdrat 2. timpul esofagian este datorat peristaltismului l. reflexul masticator este controlat de centrii nervogi din talamus 4. peristaltismul secundar este contolat de sistemul neryos enteric 47 Activitatea secretorie a stomacului prezintlurmitoarele caracteristici 1. 4. timp faringianeste datorat impulsurilor care ajung la trunchiul 3. cantitatea secretatil zilnic este de aprox 1. peristaltismul primar este controlat vagal 3. timp faringian dureazi 2-3 sec 4. colesterol 49 Activitatea motorie 4 intestinului sublire nu cuprinde: contracfii de amestec care fragmenteazl chimul de 8-12 ori pe min 2. 4. 4. 4. digestia bucald cuprinde masticafia.K* in concenhafie mai mare decflt in plasma cuprinde HCO3-in concenfiafie egali cu cea din plasma celulele ductale secretll 1200-1500 ml de suc pancreatic in 48 de ore HCO3-este secretat de celulele ductale 23t . Confine un rezidiu uscat in proporfie de 0. migc[ri de propulsie care se deplaseazdcu o vitezdde 1. c[: cuprinde electolifi. timpul necesar de a trece chimul de la pilor la valve ileocecaltr este de 3-5 ore migcarile de propulsie sunt mai rapide in intestinal terminal l. si timpul bucal al deglutiliei l. l. peristaltismul secundar este declangat de deglutifie 4. 48 Comp oziliabilei cuprinde urmdtoarele elemente: acizi biliari sintetizafi in bil6 2.8-3. Na*. rect l.5 litri Ph-ul secrefiei este de 1.5 3. sIruri biliare secretate activ in canaliculele biliare 3. colon fiansvers 4.60/o Secretia bazaldva"'Jiazdintre l-5 mEq/or6 Hcl liber : l. 45 Despre 2. 3. secrefia salivari favorizeaz[ vorbirea 3.43 Segmentele intestinului gros sunt urmitoarele: apendice vermiform 2. pigmenfi biliari excretafi in hepatocite l. timpii deglutitiei putem spune c6: timp bucal este involuntar cerebral 46 Despre peristaltismul esofagian este adevlrat c6: perstaltismul primar este declangat de prezenfa alimentelor in esofag 2. 2. 44 Despre digestive sunt false urmatoarele: masticafia este un act reflex voluntar 2.5-4 cm /sec 3.

l. Vitamin C stimuleazAabsorbfia fierului : 55 Apdrarea specifici este dobdnditii natural pasiv prin administrare de antitoxine 2. 54 Despre vitamin gi minerale este fals c6: Vitaminele liposolubilese absorb in intestinal distal 2. incepe prin cisterna chili. se absorb printr-un sistem de transport Na-independent sunt transportate prin membrane bazolaterald a enterocitului 4.5 I Sucul intestinalcasfioneazl asupra urmltoarelor substraturi: 1. 58 Despre canalul toracic este adevirat ci: 1. 4. Vitaminele hidrosolubile se absorb distal in intestinal sublire 3. tncd lateral de coloana vertebrali 2.. maltazd 2. reprezintii 50-60% din dietii 3. lipide emulsionate 52 Produgii rezultafi din acfitrnea sucului pancreatic sunt: 2. dobindita artificial activ prin vaccinare 3. timpul vasculo-plachetar care dureazI 2-4 min 1. Are o lungime de 30-35 cm Strangb limfa di% inferioar[qi % superioarl a corpului 4. 57 Ramurile trmchiului celiac sunt urmatoarele cu excepfia: artera splenica 2. zaharazd 3. aporhrl de glucide este de 60-80 ertKg colp 2. I 232 . acizi gra$i gi glicerol 4. dobdnditii natrnal activ prin transfer transplacentar 4. 3. formarea fibrinei care durezd 10 sec 4. Fierul se absoarbe in duodensub formi de fier trivalent l. maltozd amidon di si tri peptide lipide 53 Despre glucide este adevirat c6: 1. in fafa vertebreiL4 3. 4. l. artera mezentericl superioarl l. 'se dezvoltii in urma expunerii la agenfi capabili sa induc6 un raspuns imun 56 Dinamica procesului de cuagulare cuprinde: frrnarea tromboplastinei care dureaza 4-6 sec 2. artera hepatica 4. formarea trombinei care dueazl 1-2 sec 3. artera gastrici st6ng[ 3.

poate cregte la 150-200 ml pentru fiecare ventricul distola ventriculari are o duratd de 0. nodulul sinoatrial descarcl40 bitili/min volumul sistolic la efort fizic intens. 4.59 Despre activitateacardiac este adevlrat ci : volumul bdtaie al ambilor ventriculi este in medie de 140m1 2.40 sec 60 Transportul active la nivelul tubului urinifer este: 2. 3. 4. neselectiv se datoreazdtravaliului metabolic al nefrocitului fo4a pompelor metabolice este nelimitatii de o capacitate marima de transport celula consumd energie pentru recuperarea produgilor utili 233 . l. l. 3.

(PAG 75) 4s c ( PAG 76) ilD(PAG2e) t2A(PAG31) 13c(PAG32) 14B(PAG3s) lsB(PAG3e) 16 c (PAG 41) t7 A(PAG42) r8D(PAG43) rec(PAG51) 20F.( PAG 46C(PAG76) 47 D (PAG 77) 48 C (PAGG 78) 4e c (PAG 78) s0 D (PAG 78) 5l D (PAG 80) szB ( PAG 80) s3 c (PAG 80) s4 A (PAG 8r) 55 C (PAG 8s) 56 E (PAG 84) s7 D ( PAG 88) 58 D (PAG 8e) 5e B (PAG e2) 60 c (PAG 104) sl) 2r c (PAG 51) 22 C (PAG s2) 23D ( PAG s4) 24D (PAG 54) zsB ( PAG s6) 26B (PAG 57) 27 A(PAG 59) 28C(PAG64) 2e c (PAG 65) 30 c (PAG 64) 234 lilt . (PAG 74) 44F.RASPUNSURI: D( PAG 15) 2 C (PAG 17) l 3l B (PAG 64) 3ZD(PAG e7) 33C (PAG 67) 3B(PAG17) 4.C( PAG 18 ) 34C(PAG68) 35 A (PAG 68) 36 A (PAG 70) 37 C (PAG 70) 38 D (PAG 7l) 3e D (PAG 75) 5D(PAG18) 6D(PAG18) 7 C (PAG 20) 8C(PAG26) e B (PAG 27) l0B(PAG29) 40A(PAG74) 41 E (PAG 74) 428 (PAG 74) 43F.

D.5-5gr/dl B. Florin Dr[ghia COMPLEMENT UNIC: I Compoziliaaproximativa a dietei cuprinde : A. 30%lipide C. 65-l l0mgr/dl E. degradarea unui gram de glucozd genereaz69. cu excepfia: A. concenfiafia normald aaminoacizilor in singe este intre 35-65 mg/lO0ml plasma C.5-3. cu excepfia: A.5grldl 6 Despre rinichi sunt sdev[rate urm[toarele .TEST 3 Conf. 60-80 mg E. arederea unui gram de proteine furnizeuA 4. coeficientul respirator E. 0. glicogenogeneza B. lipidele aflate in organism reprezintilo rezervi energetic[ de 3000 de Kcal E. 60%glucide este 0. E.5gtldl C. sO%glucide B. glicoliza C. au rol in activarea vitaminei D3 E. lmilio de nefroni 235 . 0. glicogenul depozitat in ficat.3 Kcal B.4 Kcal 3 Metabolismul intermediar al glucidelor cuprinde urmatoarele. Dr.6 gr B. 400-600 mg D. excreta cea mai mare parte a produgilor intermediari de metamolism B.83 pentnr glucozi 2 Referitor la metabolismul intermediar este adevlrat c6: A. z}%proteine D.89r C. confin fiecare cca. au rol in formarea qi eliberarea eritropoetinei C.10 gr 5 Valoarea normal a albuminelor serice este : A.4-0.6-0. 6-8.5gr/dl D. 3. 3-5. 2. constitue o rezerva energetic[ de aprox 50000Kcal D.8-0. gluconeogeneza glucoza este transformatil in totalitate ghlcoza este forma de utilizare preferenfialI a hexozelor de c6tre toate celulele 4 Cantitatea de acid uric eliminate in24 ore este de: A. Univ. 0. au rol in formarea gi eliberarea reninei D.

este situatii deasupra tendonului fata posterioarl se articuleazd. etmoid E. corpul vertebral situate posterior B. are formi triunghiulari cu baza in jos C. humerus B. mandibular l0 Vertebra tip prezintii urmitoarele elemente cu excep{ia: A. radius C. scade lipoliza E. biceps brachial B. felele laterale es articulaez. sacrului se unegte cu virful coccisului E. vomer D. femur D.7 Mugchii bralului sunt urmltorii cu excepfia: A. apofrzatransversi D. este os pereche 12 Despre rotul[ este adevfuat A. D. cregte sinteza de colesterol C. cregte sinteza enzimelor lipogenetice 236 . E. pedicul vertebral apofrzd spinoasd I I Despre osirl sacru este adevdrat c[: A. E. provine din sudareaa4-5 vertebre sacrale B. arcbaza inferior C. brahial C. arcul vertebral C. este os triunghiular este os scurt ci : cvadricipital B. palatine C. baza. cregte Stnteza de trigliceride gi acizi gra$i D. scade hansporhrl de glucozl B. coracobrahial 8 Oasele lurgi nu sunt reprezentate de : A. deltoid E.cu epifiza proximali a femurului 13 Efectele insulinei pe fesutul adipos sunt urmitoarele . fibula E.Lcu osul coxal D. cu excepfia A. morilare B. coxal 9 Viscerocraniu nu cuprinde: A. triceps D.

14 Efectele glucagonului sunt urmltoarele: A. scade tonusul pi promptitudinea raspunsului in mugchii scheletici B. scad mielinizarea respiratorii 16 Efectele glucocorticoizilor pe metabolismul intermediar sunt reprentate de: A. nu produce: A. regleazl confracfia musculaturii netede nervtrl este invelit la periferie de tesut conjunctiv 20 Efectele sistemului nervos simpatico sunt urmatoarele cu excepfia: A. C. stimuleazi secrefia bilir[ D.sunt urmitoarele A. scad amplitutinea si frecventa migcarilor E. spermatogenezl C. ovulatie de Graaf l8 Hormonul luteinizant. stimuleazd secrefia gastric[ E. E. mafirarea foliculului D. B. cresc fo4a si frecvenfa contrcfiei cardiac D. cresc anabolismul in ficat C. dezvoltarea tubilor seminiferi B. E. scad secrefia lacrimal[ B. stimularea secrefiei de androgeni B. scdderea catabolismului in mugchii scheletici B. stimularea secrefiei de progesterone stimularea secrefiei de esfiogeni cregterea gi matwarea foliculilor 19 Despre nervi nu este adevlrat c[ : A. stimuleazi contracfia mugchilor scheletici nervul motor vegetativ. stimuleaz[. D. aparilia corpului galben C. D. inhibe fipoliza B. scad concentrafia acizilor grati liberi 17 Hormonul foliculostimulant nu produce: plasmatici A.secrefia C. D. inhibe gHcogenoliza 15 Efectele hormonilor tiroidieni pe sisteme gi aparate . reprezintii o asociere de fibre nervoase poate fi senzitiv si motor nerrnrl motor somatic. sudoripari cresc secrefia gastric[ dihtn pupila stimuleazl glicogenoliza 237 . secrefia de estrogeni E. E. inhibe proteoliza C. scad lipoliza E. hipoglicemie D. produc vasoconstrictie C.

4500000/mm3 B. stimuleae[ secrefia exocrine C. este inclus in sistemul limbic C. sunt sediul fosforiliri oxidative 24 Numanrl trombocitelor din sdnge este de: A. . splinl se g[segte in urm[toarele organe cu excepfia C. prezintii func{ii sensitive 26 Despre axul longitudinalal corpului nu este adevdrat c6: A. 10000/mm3 C. contractii sfincterul vezical intern D. nu sunt reprezentate de: A. 35. 110000/mm3 E. prezinti o membrane internd D. prezinta 2 poli . are perete cu structura bilaminarl B. reprezinti sediul proceselor de invifare D. ligamente E.5000000/mm3 25 Despre neocortex nu este adev[rat ci : A. sunt sediul proceselor psihice superioare E. relaxeazlsfincterele tractului intestinal 22 lesutul conjrurctiv moale A. este axul lungimii corPului C. 30-35 microni D. tendoane D. este format din 6 straturi celulare B. 10-15 microni de suprafala t[lpilor 238 . 15-20 microni B. 20-10 microni C. ganlioni limfatici B. 300000/mm3 D. prin el trece planul frontal 27 Dimensiunea medie a celulelor se considerI: A. anterior si posterior B. confin sisteme enzimatice E.2l Efectele sistemului nervos parasimpatic. pleac[ din cregtetul caPului D.40 miqoni E. cartilaj costal 23 Despre mitocondrie nu este adev6rat ci : A. stimuleazd secrefia glandelor mucosae E. prezintii o membrane externd C. contract detrusorul B. merge pane la nivelul spafiului delimitat E.

Discuri Merkel 30 Despre perechea a III-a de nervi cranieni nu sunt adevirate: A. 3. este l80lh24 h l. peste 90% din filrate este reabsorbit 4. srHrt nervi motori B. are originea aparentit in spafiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali COMPLEMENT GRUPAT: 3l Despre filtratul glomerularsunt adevIrate afirmafiile: este cantitatea formatil intr-un minut printr-un nefron 2. este confiolat parfial de maduvd este stimulat de centrii nervogi superiori din trunchiul cerebral conhacfia inifiali a vezicii scade descircarea de impulsuri de la receptorii vezicali 34 Ovanrl prezintil urmdtoarele caracteristici : este acoperit la suprafaftr de epiteliu simplu 2. sunt organite bogate in nucleoproteine D. sunt granule rofunde C. Krause : C.28 Despre lizozomi putem spune cd : A. l. prezint2l o zon[ medulari cu foliculi ovarieni l. Vater Pacini E. 2. 4. inerveazd muqchiul drept intern al globului ocular E. au origine reala in nucleul motor din mezencefal D. 3. nu contin fibre parasimpatice C. 32 Despre debitul sangvin renal este fals c6: este de aproximativ 1200 mUmin 4. sunt situali in apropierea nucleului B. excreti substanfe celulare 29 inhipoderm se gisesc urmitori corpusculi A. 2. prezintit tln invelig conjunctiv denumit albuginee zonacorticalE" confine vase sangvine si limfatice 239 . este de 400mUl00g fesut/min este de 420 ml/100 gr fesut/min este 20o/o din debitul cardiac de repaus 33 Despre reflexul de micfiune este adevirat ctr: odatit inifiat se autoamplifici l. este 125 mUmin 3. Ruffini D. Meissner B. 4. confin enzime hidrolitice E. 3.

vezicula seminali prostata glandelebulbo-wetrale glandul 36 Despre conductele spermatice. vena ovariand stingl se varsi in vena cava inferioari l. cdntlregte 6-8 er 3. este situate in bursa scrotal[ 3. formdnd canalul ejaculator 37 Despre prosta5 putem spune cd testicularl 2. : are dubl[ funcfie este situate sub scrot l. vena ovariani dreapta se varstr in vena cava inferioari 3. 4. i-gi dezvoltil capacitatea de migcare in canalul ejaculator 4. 3. 42 Spermiile 2. caile intratesticulare sunt canalele eferente pi canalul deferent 2. ramuri a aortei abdominale 2. confine 500-600 lobuli testiculari pentru ambii testiculi 40 Desprdovar sunt false urm[toarele afirmalii: 1. 3. sunt false urmltoarele: 1. are funcfie mixtil 2. corpul penisului este fixat prin doi corpi cavernogi la oasele bazinului 39 Testiculul : are o masa de aproximativ 35gr 2. canalul deferent se unepte cu cel a veziculei seminale. 3. cu excepfia: este asiguratil de artera ovarian[ . este format dintr-un aparct erectil 4. canalul deferent continui canalul epididimar caile extratesticulare sunt reprezentate de tubi seminiferi drepfi gi refeaua 4. : se menfin fertile aproximativ 2 luni 240 . 3.35 Glandele anexe ale aparatului genital masculin sunt: 2. are forma unei virgule l. secrefia prostatic[ are rolul de a cregte fertilitatea acestora 3. : este un organ glandular endocrine este sifuate deasupra vezicii urinare sdngele venos prostatic este colectat de vena prostaticd ei de secrefie participd la formarea spermei 2. fafa sa lateralS este acoperitit de pavilionul 4. l. produsul 38 Penisul l. se inmagazineazAin epididim l. are un diametru de 3-5 cm hompei 4l Despre vasculanza[iaovarului nu sunt adevirate afirmafiile. 4. 4. ramura ovarianE din atrera uterinI particip[ la vascularrzaliaovanrlui 4.

se terminl in momentul inchiderii valvelor semilunare 3. l.44m1 de 02 in sdngele arterial 2. incepe cu deschiderea valvelor atrioventriculare 24t . cregterea PH-lui gi scaderea temperaturii determini sciderea capacitafii hemoglobinei de a hega 02 Hematia pertrece in medie 0. este de 25 de ori mai difuzibil decdt 02 3. dupi discocierea oxihemoglobinei. este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare. secrefia estrogenilor favoizeazAactivitatea osteoblasticd 4. secrefia corpului galben este stimulat[ de FSH 3. l.44 ml de 02 48 Sunt adevdrate. 50 Despre fazade ejecfie'este adevirat cd: f 2. in lipsa ADH-ului se produce reabsorbfia facultative in prezenfa ADH-ului se elimini 1. 02 4. 21. 49 Zgomotul I prezinti urmitoarele caracteristici: este mai scurt 2.020441tr de 02 4. 0. 0.s ml de Olldl 3. 47 llnindivid cu 16 gr de hemoglobind" transporti: 1. 4. pentru fiecare l00ml de sf. l2ml 02 3. 3. sunt false urmitoarele: 2. este mai pufin intens 4. l. circuld 90% dizolvat fizic in plasma 4. corpul galben nefecundat involueaza dupa 20 zile. volumul bitaie este de 150 -200m1 in repaus 4.25 sec in capilanrl pulmonar 2.75 sec l.putem spune ci: la nivel tisular . este de tonalitate joas6 3.8 ltr de urind concentrate in tubul contort distal gi colector se reabsoarbe l0 o/o dim apa filtrate in urina finald se elimini lYo dinapa filfiate 45 Despre difuziuneaCO2 sunt adevirate afirmafiile : in aerul alveolar presiunea este de 46mm coland de Hg 2.16 Despre transportul gazelor. 44 Despre reabsorbfia apei . 24. dup[ fazade ejecfie urmeazd diastole verntriculartr .se elibereazlin fesuturi in repaus. presiunea parfiald a 02 este de 47mm coloand de Hg 2.021441tr de 02 3.lumitoarele : fircare molecul[ de hemoglobind se poate combina cu cel mult 4 molecule de sdngele arterial transporte2S.5yo din 02 este transportat de hemoglobin l. gradul de satuafie al acesteia este de 60-80% 96. l. 4. .nge .43 Secrefia intern6 a ovarului : este stimulati de FSH pi LH 2. egalarea presiunilor parfiale alveolari si sangvini se face in 0.

3. limfocite 25-33% 242 1. 3. 4.% superioar[ a corpului 3.40 sec 52 Despre contractilitatea arterelor este adevdrat c6: se lasa destinse cdnd cregte presiunea sdngelui 2. -arlera tibiaH anterioar[ irigi laba piciorului 56 Artera l. se deschide la confluenfa dinffe vena jugular[ intend gi vena subclaviculard dreaptil 58 Formula leucocitare prezintii urmtrtoarele valori corecte: 2. l. are o lungime de 2. neutrofile 50-60% . are rolul de a amortizaunda de goc 4. pdn relaxarea mupchilor netezi dinperetele lor 3.5-3 cm 2. in mod facultativ. se continul cu artera poplitee 3. vaginul. i-gi modificd marcat diametru . devenind arter6 femurali iliac[ interni vascularizeazil: 1. l. pe traseul vaselor limfatice se gisesc ganglioni limfatici prin care limfa trece 2. colon 2. 54 Vena cava inferioar4 adun[ slngele venos de la : 1. ajunge pe fafa posterioarl acoapsei . colecteaz[ limfa dlur. bazofile 2-4o/o 3. rinichi 55 Despre artera iliac6 externd sunt false urmltoarele: 2. 2.50 sec diastole atrialtr-0. urc[ anterior de coloana vertebrali 4. testicule 3. se imparte in artera tibiale anterioar[ si artera fibularl 4. vezica urinard.51 Fazele ciclului cardiac surt urm[toarele: 2.40 sec sistola ventriculari -0. splinl 4. prima regiune a rectului 57 Despre vena limfaticl dreaptii nu sunt adevlrate: 1. 4.0. diastola ventriculari -0. permite controlul fin al distribufiei debitului sangvin citre diferite organe pi l. fesuttri 53 Sistemul limfatic se deosebegte de sistemul circulator prin: adaptarea la fuircfia de drenare a fesufirilor capilarele limfatice se deosebesc de capilarele sabgvine perefii vaselor limfatice sunt mai subliri dec6t cei ai vaselor sangvine 3. prostatii 4.10 sec diastole generald . euzinofile 3-9o/o 4.

activ[ 4.59 Despre lipide putem spune c5: aportul zilnic vanazA intre 25-l00gr se absorb prin tractul intestinal prin difuzie 3. l. trebuie emulsionate de cltre sdnrile biliare si lecitinl 60 Despre circuitul enterohepatic este adev[rat ci : 3. 4. sirurile biliare au rol de emulsionare a lipidelor 1. este recircularea unei mici pe4i a slnrilor biliare prin vena porti in lipsa sdnrilor biliare se pierd prin materiile fecale 60% din lipidele ingerate au rol bacteriostatic Ai stimuleazdmotilitatea intestinal6 243 . 2. lipidele ajung prin vena portd la ficat 2.

C PAG 117 40. C PAG 92 53. C PAG 35 21.APAGI16 42. A PAG I25 6. APAGII3 31. D PAG 68 8. C PAG 60 15. B PAG I2O 44. D PAG IO8 4. D PAG 92 52. B PAG IO5 5. D PAG 8I 60. B PAG 89 54.8 PAG I I 23.8 PAG 55 18.BPAGI16 35. C PAG 104 45. I. C PAG I25 25. A PAG 103 7. B PAG 88 56. E PAG 63 9. C PAG 92 50.CPAG64 Iz. B PAG 118 39. B PAG 32 20. APAG 7 24. A PAG 88 22. APAG 4 27. B PAG I18 37.APAGI18 36.D PAG 65 13. D PAG 64 IO. B PAG 57 17. C APG IOO 48 .8 PAG IOI 47. C PAG 58 16. C PAG 35 4l.8 PAG 31 26. B PAG IO3 33. C PAG 88 55. B PAG 26 57.8 PAG lOO 46.D PAG 1 18 38. C PAG 78 244 .nAspuNSURr 2. C PAG 92 5I. D PAG 7 29. B PAG IO5 34.8 PAG 5 28. E PAG 55 19.E PAG IOO 49. D PAG 125 59.D PAG 38 30. C PAG 116 A PAG 64 II.CPAG89 58. C PAG 12I 43. BPAGIIO 3. A PAG 59 14. C PAG IO3 32.

Se datoreaza cresterii permeabilitatii pentru K+ E. Se datoreaza cresterii permeabilitatii mambranei pentru Na+ D. Dendritele: A. Sunt prelungiri celulare temporare A. Receptorii vizuali D. In repaus e apropiat de potenfialul de echilibru al Na* D. Panta desceiidentl a potentialului de acfiune : A. E responsabil pentnr permeabilitatea selectivd B. colecteazi numai stimuli externi B. Corpusculii Krause C. Discurile Merkel 3. Nu confin neurofibrile 6. Receptorii olfactivi E. Nici un raspuns nu este corect 5. Dr. Terminafiile nervoase libere B. Sintetizeazd ARN C. E rezultatul distribufiei asimetrice a ionilor pe cele doui fele ale membranei 2. Newogliile : A. Sunt chemoreceptori: A. Deplaseazdmoleculele in sensul gradientului de concentrafie C. Receptorii : l. Ioana Anca Bldiriu COMPLEMENT SIMPLU Potenfialul de membran[ : A. transformd impulsul nervos in secrefie B. atenueaz[ intensitatea stimulilor externi 4. Se datoreazd sclderii permeabilitatii membranei pentru K+ C. glandularl C. Transportit centripet neurotransmilEtor D. Au rol de transport pentru neuroni E. Deplaseazdnumai ionii impotriva gradientului de concentrafie E. Nu se divid B.TEST 4 Prof. transforml energia electricd in energie chimici E. incepe odatl cu atingerea potenfialului prag B. Prezintii corpusculi Nissl labazd E. Confin corpii Nissl D. convertesc energia stimulului in impuls nervos D. Confin butoni terminali C. Univ. Au o prelungire unic[ 24s .

Are protoneuronul in maduvi C. Neuroplasma : nervos periferic A. Sinapsele dinhe celulele miocardice : A. In repaus este incarcata pozitiv pe fata interna si negativ pe fata externa E. Se mai numesc pldci motorii B. ARN C. Cornul posterior medular B. Este transmisi pe calea sensibilitifii proprioceptive de confiol a miscirii E. Cornul anterior medular D. Este un bun izolator electric C. Confine incluziuni pigmentare 9. Bulb 246 . Transmit bidirecfional E. Reprezint[ conexiunea dintre neurofibrile C. Lipsegte in neuronii sistemului 8. Neurilema are urmatoarele caracteristici. Acoper[ a:<onul la exterior D. Ca\ea sensibilitefli epicritice A. Are deutoneuronul in bulb B. Sintetizeazl mielind B. Confine mielinl B. Are rol in permeabilitate E. Sunt acoperite cu o teacd de mielind 10. Este transmisa pe calea sensibilitIlii tactile grosiere 13.7 . Teaca Henle : A. Excitabilitatea sinaptic[ este crescutii A. Este sublire C. Permeabilitate selectivd D. Mielini B. cu o excepfie A. Corpii Nissl : 12. Delimiteaza I netronul de: l. Axonul protoneuronului inhi in cornul anterior medular D. Asigur[ rezistenfi mecanicl E. Sunt joncfiuni firncfionale discontinue D. Lichid cefalorahidian E. Cofeini D. Ganglionul spinal C. Structuri lipoproteicd : B. Talamus clii E. Deutoneuronul protopatice se afldin: A. Intervine in transportul axonal D. Are rol in divizitrne C.

Pia mater: Meissner A. Vasopresina 20. Vizual E. Oxitocina C. Cortizolul E. Proprioceptorii B. Corpusculii Meissner D. intre mediile refringente oculare nu se afli : A. Adrenalina D. Corpusculii Ruffrni 19. Umoarea apoasd C. Sensibilitatea termic6 are ca receptori: A. Corpusculii Krause E. Se afli la interiprul substanfei cenugii B. Corpusculi 15. Discurile Merkel C. Este in contact cu lichidul cefalorahidian C. Prolactina B. Receptorii sensibilitiifii kinestezice includ: A. Corpusculii Golgi B. Corneea 247 . Acustic D.14. Visceroceptori D. Substanla albl : A. Este foarte rezistentJi E. formeazi coarne 17. Coroida B. Discuri Merkel E. infi[ in structura meningelui B. Vestibular I 8.Corpul vitros E. Stimuleazdeliminarea laptelui din glanda mamarl: A. e mai vizibili in regiunea toracicd E. Corpusculi Ruffrni C. Olfactiv B. E dispusi sub formtr de coloane 16. Prezint[ doul coarne anterioare D. e organizatlin coloane C. Celula receptoare constituie gi protoneuronul cdii de conducere pentru analizatorul: A. Cristalinul D. este in contact direct cu pia mater D. Gustativ C.

Stimularea glicogenolizei hepatice B. gluconeogenez6 E. Androgenii C. Timusul: A. este o enziml glicolitici B. Glucagonul produce: A. Pepsina : A. este inhibattl de pH-ul acid intragastric E. Scade consumul tisular de glucozd 24. stimulare secrefiei gastrice 25. sucului gastric C. Favori zeazd gluconeo geneza D. Se afl6 in utriculI 22. Sunt gi protoneuroni ai ctrii E. Este o enzima lipolitica D. Acidul clorhidric intrd in compozilial A. Scade glicoliza C. sucului pancreatic D. Stimuleazd glicogeno geneza E. bilei 27. accentuarea glicolizei C. Este o enzimd proteolitic[ C. Esftogenii 23.hrpoglicemie B. Catecolaminele D. Sunt celule ciliate D. Formeaz[ membrana tectoria C. lipsa lui produce nanismul hipofizar 26. salivei B. sucului intestinal E. Insulina reduce glicemia prin: A.are rol de organ limfatic ' 'B. Mineralocorticoizi B. este hocalizatin regirure anterioar[ a gdtului D.21. apare dupd pubertate C. Se glsesc in ganglionul lui Scarpa B. este forma inactivd a pepsinogenului 248 . Reduc numlrul de eozinofile hormonii: A. este stimulat de hormonii sterolici E. Receptorii analizatorului auditiv : A. intensifi carea lipogenezei D. Glucocorticoizi E.

Deglutifia : A. Proteine 32. Secretind C. Imprim[ ritmul sinusal D. HCI C. Mucind E. este un act motor D. Secrefia gashici de acid clorhidric este inhibatl de : A. se desfigoar[ intr-un singur timp C. Acetilcolinl B. pH-ulsucului gastric este de: A. Glucagon E. La nivelul orificiului atrioventricular drept: A. Se activeazJ. Se afl[ in septul interatrial B. Concenftafia salivarl a clrui ion dep[gegte concentrafia sa plasmaticl A. Implicl musculatura duodenalI E. 4-6 c. K* C. Sucul gastric un confine: A. D. tt-tz 33. Mg'* 29. Se afl[ in miocardul ventricular E. Nodul sinoatrial : A. Are vitezlde conducere de l0 ori mai mare ca refeaua Purkinje C. Se afl[ valva tricuspidl C.5 B. Pepsinogen 31. Sfugele ctnge continuu 34. Se afli originea arterei pulmonare B. E inhibatil de vag 30. Labferment B. CI' D. Na* B. HCOI- E. Gastrini. sub acfiunea HCI gastric B. l-2. Se deschide vena cavi superioari E. g-10-E. Are o frecvenfl de desclrcare de 40/minut 249 .28. 7-8 D. Sdngele trece din ventricul in ahiu D. Colesterol D.

Este mai mare decit volumul rezidual E. Sensibilitatea proprioceptiva utilizeazl. Miocardul ventricular C. Nodul sinoatrial B. Zgomotele inimii C. Este aerul introdus in plimdni in respiralia de efort B. Pulsul arterial B. B. Bila intervine in: A. Depolanzareainimii 38.7 secunde B. Nu poate fi eliminat din plamdn prin respirafie C. Este de aproximativ 500 ml D. Volumul curent: A. iasciculul Hiss E. Refeaua Purkinje 39. Este mai mare decit volumul inspirator de rezervl COMPLEMENT GRUPAT 4I . Absorblia vitaminei D D. Nu aparfine tesutului excitoconductor: 40. Determind sclderea volumului ahial 37. Pigmenfii biliari: A. Nu reprezintii o activitate mecanicE: A. Presiunea intraventriculari scade rapid D. Digestia proteicd B. Pulsul venos D. D. urm[torii receptori 2. Dtneazd 0. in acest interval ventriculii se rclaxeazi ca o cavitate inchisi C.35. Sistola ventricular[: A. : Corpusculii Ruffini lilK . Absorbfia aminoacizilor 36. Fustrile neuromusculare 4. Corpusculii neurotendinopi Golgi 250 l. $ocul apexian E. Determin[ cregterea presiunii ventriculare E. C. Absorbtia glucidelor C. Digestia amidonului E. E. Activeazi pepsina Sunt metabolifi ai hemoglobinei Hidrolizeazi lipidele Emulsioneazd lipidele Activeaz[ peptidazele A. ' Nodul atrioventricular D. Terminafiile nervoase libere 3.

Duodenul 4. Plnmdnul 46. Vasopresind 3. Stomacul 3. 4. Perechea IV 2. Hipofrzaanterioarl secreti : 2.42. Tiroxina 4. Rinichiul l. Urmitoarele organe au gi rol endocrin: 2. Sunt de natura lipidica urmitorii hormoni: 1. Gluc4gonul 47. Glucagonul 49. Cortizolul 4. Adrenalina : l. Aurol proteolitic : 1. Somatostatin 4. 3. 45. Lipaza Glucagonul 25t . Aldosteronul 3. Prolactinl 44. Sistem nervos simpatic 3. STH 3. Sunt hormoni hiperglicemianfi Cortizolul 2. Adrenalina 4. 3. Glucocorticoizii 2. Urmdtorii nervi cranieni sunt motori: 1. Estrogenii 2. Perechea VIII 43. Insulina l. Perechea VI 4. Secrefia pancreatici endocrind include: Amilaza 2. Perechea III 3. Melanin[ l. Secrefia gastricI de acid clorhidric este inhibati de Glucagon 2. Vasotosini 4. Testosteronul 48. Hormonii medulosuprarenali : l.

Leucocitele : 1. Ioni 3. in sarcind 56. ReprezirfiA. Mucus : 2. Volemia: l. : 252 .grupa O 2. Electrolili 4. Infl ue nleazd. Apdt 3. Fibrinogen 52. aerul inspirat in repaus 2. Pepsinogenul este activat de: l. in tirnpul stimul[rii vagale 2. Au rol in hemostaz[ 55. Cregterea debitului cardiac are loc: l. Nucleaz6 4. I. Mucus 2. Acid clorhidric 51. in sornn 4. Prezintii mitocondrii 2. La efort 3. gnrya A 3. Infl ue n[eaz6. tensiunea arteriall Acinii pulmonari cuprind Bronhiolele respiratorii 2. Emit pseudopode 4. elasticitatea vasculartr 4. Plasma nu confine 1.grupaAB 54. Sunt anucleate 3. Aglutinogene 4. Nu prezintil aglutinine de tip alfa: l.50. Depinde de lichidele extracelulare 3 .Lipazd 3. Secrefia intestinali cuprinde: 1.grupa B 4. Hormoni 53. Alveolele pulmonare 57. Slculefiialveolari 4. Chimotripsin[ 2. Ductele alveolare 3.

Are loc predominant la nivelul tubului proximal 59. Reprezintd aerul ajuns in alveole/minut 2. Are o valoare de circa 4-5 Vmin 4. Are o compozilie la fel ca gi plasma 3. Umple clile aeriene pene la bronhiile terminale 60. Acid uric 4. Glucozd 2. Ventilafia alveolari: l. Are un volum de 180 l/zi 4.58. Ulfrafiltratul nu confine: l. Filtrarea glomerulartr : l. Reprezintilaerul participant la schimburile respiratorii 3. Eritrocite 253 . Are ca rezultat urina finali 2. Proteine 3.

NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU COMPLEMENT GRUPAT (pag. al) 19. D Qng. D (pag. A @ag. al) 42. 39) 15.77) 32. 92) 1 ( I I T E 5. E. C Gae. 8s) C (pag. 6. C (pag.I E.60) 47 . A (pae. 3. l2l) 48. 19) 18. l.77) 27. A (pag. B (pag. A B c. 99) 60. A@as. s3. l5) 9. 56. D (pag. 15) 8. 99) D. 19) 16. 90) C (pag. 6. A (pag.9) D (pag.t 254 [li]l . 75) 29. 97 . 9l) 35. B (pag. 60) 26. C (pag. 54.97) s8. 55) E (pae.a9.r B.D (pas. 55. 60. 54. B (pag.77) 34. C (pag. B (pag. A(pag.t D. 103) s2. B (9.2t) 14. s6. C (pag. A (pag. a5) 21.17) s0.103) s9. 120) 45.77) 51. 56) t7.38) C (pag. 18. C (pag. B (pag.la) 11. A(pag. E (pag. 78. 78) 39. 60. B (pag. 76) 30.77) 33. 57 .l 8) D (pag.E 43.E (pag. 60.( A. 38. B (pae. 85) B (pag. C @as. 81) 36. 57. D (pag. 27.E (pag.77) 28. C (pag. 16) 10. D(pag. 4. A (pag.8 Grag.28) 2.la) B (pag. 5.15) 4t.79) 22. 49. B (pag. s6) 23. 56.10) D (pag. 44 . a9) C (pag. 5758.8 (pag.: c. 37. 56. 77 . 59. 2l) 13. D (pag.77) 31.8 (pag. 18. a2) 20. D (pag. C (pag. 78. 9l) 40. 103) 46. A (pae. 59) 24.8 Qng. C (pag. E (pag. B (pag.92) 38. 7. 35 . 60) D (pag. 85) t2. 77) A (pag. 93) s7. 60) 2s. A (pag.

Dr.Tunica inteh} a vaselor sangvine pi limfatice este un tesut epitelial A.Int[ in sftuctura segmentului intermediar al organelor de simf E.Plasmini : B.Canalele glandelor exocrine E.Mitocondriile B.Lizozomii confin A.Cilindric simplu C.Secretin6 C.Excrefia unor substanfe celulare E.Sunt formate din celule conjuctive specializate D.Lizozim E.Cilindric pluristratificat 5.Desmozomii C.Enzime hidrolitice D.Cubic simplu B. in procesele de digestie intracelulard intervin : A. Univ.Sinteza proteici C.Canalele glandelor endocrine afirmaliile privind epiteliile senzoriale sunt corecte : A. Pavimentos plurishatifi cat E. Epiteliul pluristratificat cubic gi cilindric se gdsegte in : A.Diviziunea celular[ 2.Care din C. Dumitru Ferechide COMPLEMENT SIMPLU: l.Pavimentos simplu D. Mitocondriile au rol direct in : A.Snnt formate din celule epiteliale diferenfiate gi specializate in celule serzoriale B.Dictiozomii D.TEST 5 Conf.Ribozomii 4.Bronhiole C.Nici o afirmatie nu este corectl 255 .Eliberarea de energie celular[ D.Lizozomii E.Labferment 3.Digerarea substanfelor gi particulelor care pdtrund ln celuli B.Tunica internd a vaselor limfatice D.Transformd stimulii in produgi de seuefie 6.Mucoasa bucal[ B.

Se mai numesc potenfiale de acfiune I 3.Este o variatate de fesut conjunctiv moale B.Permite vrteze de 100 m/s D.Este de 10 ori mai mic decdt numinrl neuronilor E.Sunt produse de 2 terminafii presinaptice vecine C.Au forma stelatii C.Are rol de conductor electric C.Se intiilnesc in celulele cu conuri gi bastonaqe din retind D.- . Potenfialele postsinaptice excitatorii : A.Este egal cu cel al neuronilor B.Au aspect fusiform B. Teaca de mielini : A.Este produsa de celulele Schwann si oligodendrocite I l.Permite viteze mai mari fafn de cele de la nivelul axonilor mielinizafi B.Se gdseqte in ganglionii limfatici gi in splind C. S e r ealizeazd multidirecf ional 12.Prezintii numeroase prelungiri dendritice newogliilor : A.Reactia de rispuns a centrilor nervogi la stimularea unei zone receptoare C.Este de 5 ori mai maxe decdt num[rul neuronilor 9.Sunt produse de 3 termina{ii presinaptice vecine B..Se afl6 in tunica medie venoas[ E. ochi) D.Se gtrsegte in jurul unor organe ( rinichi .Lipsegte la axonii neuronilor centrali D.Repre zintL repolarizarea membranei postsinaptice D.7.Se gisepte in tendoane.Au o prelungire care se divide in T E.Reacfia de rispuns a centrilor nervopi la stimularea unei zone efectoare E. aponewoze 8.Depnqegte de l0 ori numirul neuronilor D.Blocheaz6 transmiterea influxului nervos B.Permite vitbze de l0 m/s C. Conducerea impulsului nervos la nivelul a:<onilor amielinici : A. Neuronii unipolari : : A. ligamente.Intervine in permeabilitatea a<onului E.Legitura dintre oase in cadrul scheletului B.Refacerea scotopsinei din celulele retiniene D.Repre zlrrrti depolari ztfiea membranei presinaptice E. Reflexul reprezintil : A. fesutul conjuctiv lax are urmatoarele caracteristici A.Se rcalizeazAin ambele direcfii E. Numdrul 10.Unitatea morfologic[ a organismului 256 [llii.Depnqegte de 5 ori numtrrul neuonilor C.

14. Riddcina posterioara a nervilor spinali : A.Bulbul rahidian C.Ganglionul spinal E.2 nivele majore B. : Al 3-lea neuron al ciilor exteroceptive se glseqte in : A.4 nivele majore D.Printr-o cale multisinaptictr 257 . Ciile sensibilitifii exteroceptive au protoneuronul situat in A.Cortexul cerebral 20.6 nivele majore 15. Prin calea stnsibilititlii kineste zice C.Tactil6 protopatici : 18.Prin calea sensibilitiifii epicritice B.Are o structuri conjuctivd B.Este separatli de pia mater prin spafiul epidural D. Fasciculele spinotalamice laterale conduc sensibilitatea A.Cordonul lateral B.5 nivele majore 8.Este o ramura periferici a trunchiului neryos spinal B.Este separattr de dtna mater prin spafiul subarahnoidian C.Ganglionul spinal D.Cordonul posterior 19.invelegte m[duvi la care ader[ intim E.Transmite impulsuri musculaturii somatice E.Prezintii pe traiectul sdu ganglionul spinal C.Prin calea sensibilitifii de confiol al migcnrii D.Cordonul anterior E.Prin calea spinobulbartr E.Este o membrani conjuctivo-vasculard 17.Cornd@sterior C.Hipotalamus D. Sensibilitatea interoceptivil este condusil : A. Sistemul neryos central are : A.Talamus B.Termic[ gi dtneroasl E. Kinesteiicd B.Are pe traiectul ei I ganglion cerebral 16.3 nivele majore C.Propioceptivi de conftol al migcdrii D. Arahnoida : A.Confine fibre vasomotorii pentru meninge D.Tactili epicriticl C.

Toate sunt mixte C.Se proiecte azdinpartea superioar[ a girului postcentral E.in punte C.Ramura oftalmicd este mixtil.Calea acusticd E.Calea gustativl B.Pleac[ de la nucleii cohleari B.in diencefal E.Calea olfactiv[ C.Calea opticd : 258 llili .Al IV-lea neuron al ciii acustice E.Neoeerebel B.Al III-lea neuron al ciii asustice B.in mezencefal 22 . Se incrucige azd la nivelul talamusului 24.Sunt nuclei bazaliin profunzimea emisferelor cerebrale D. Cahea gustativl : A.Arhicerebel : 26. Corpii sfiiafi : A.Neocortex E.21.Nucleul vestibular superior : 23.Sunt situafi in raport lateral cu hipotalamusul E. Lobul floculonodular fine de A. iar cea mandibular[ mixt[ E.Toate sunt motorii D. O componenti importantii a sistemului limbic este A.Sunt striafi la nivelul scoarfei cerebeloase C.Ramtua oftalmicd gi maxilar[ sunt senzitive.La nivel medular B.Coliculul inferior D.Paleocortex C. din care : A. celelalte 2 sunt senzitive 25.Paleocerebel D.in bulb D. Fasciculul piramidal direct se incruciseazl: A.Toate sunt senzitive B. Nervii trigemeni au 3 ramui principale.Are al}-leaneuron in nucleul solitar din bulb D. IX 9i XI C.Repre zintLnuclei ai sistemului piramidal 27.Sunt striafi la nivelul scoarfei cerebrale B.Are protoneuronul in ganglionii anexafi nervilor VII.Al Il-lea neuron al clii acustice C.incorpul geniculat medial se g[segte A.Calea motorie D.

Mugchiul ciocanului : A.Girul temporal superior : 29.MigcIrile globului ocular 259 .Vestibular E.Mdduvei spinarii B. intensitatea undei sonore : 32.5-6 milioane D.Tonusul musctrlar C.Auditiv 34.Amplific6 vibrafiile sonore puternice B.Lobul frontal C.Membrana D.28.Motor B.Membrana E.Olfactiv C.Amplifici vibrafiile sonore slabe C.Metatalamusului E.125 milioane E.7-8 milioane 8.Bulbului C.Viaral D.Chiasmei optice D.130 milioane 30.Membrana timpanici tectoria bazilar[ reticulatli bazald 33.Deglutifia D. Numflnrl celulelor cu conuri este : A. Aria auditiv[ se afla in A. Organul lui Corti este agezat pe A.Sistemul limbic B.Diminu6 vibrafiile sonore slabe E.6-7 milioane C. Fasciculul vestibulocerebelos confiol eazd : A.MembranE C.Lobul occipital D.Hipocamp E.Echilibrul static gi dinamic E.Migcnrile de finefe B. DeregLeazl.Diminu[ vibrafiile sonore puternice D.Nici tm rispuns nu este corect 31. Care dintre analizatori are protoneuronul in ganglionul spilal Corti : A.Membrana B. Axonii provenifi din campul temporal ( extern ) al retinei se incrucigeazl la nivelul : A.

lr fala mediali a lobului frontal D.Tiroxina 39.ls D. Sarcpmerul: A. Segettr intermitent bila 260 liilr . Deutoneuronul caii gustative se afl6 situat in A.Produce hipertrofi a muscularl : 38.Insulina D.Faza de contacfie 0.In jurul scizurii calcarine E.Produce hipoglicemie C.Patnr faze succesive : COMPLEMENT GRUPAT 41.Durata totali de 0.Este cuprins infie dou[ benzi H intunecate D. Cortizolul are urmdtoarele efecte specifice pe sistemul muscular A.Nucleul solitar din bulb B.olfactivi se afl6 : A. Care din hormonii secretafi de pancreasul endocrin cresc fo4a de contracfie a inimii A.Pe fafa laterali a lobului parietal C.Prezinttrelafii de vecinitate cu capilarele sinusoide 3 .Norepinefrina C.Nucleul accesor din mezencefal : 35.Este baza moleculari a contractilitafi i 40.Faza de rela:<are de 0. Celulele hepatice : l.Epinefrina B. Aria corticaltr 37.01s C.Cregte catabolismul muscular scheletic E. Secusa muscular[ striati are A.Pe fala medial[ a lobului temporal 36.Sunt dispuse in cordoane Z.Pe fala inferioari a lobului occipital B.Este cuprins intre doul membrane Z B.Cregte lipogeneza D.Nucleul ambiguu din punte C.Delimite azL canaliculele biliare 4.Nucleul formafiei reticulate E.Glucagonul E.Este cuprins intre doui benzi H luminoase C.01s B.Cregte stabilitatea membranei lizozomale B.4s E.Faza de latenfi de 0.Este baza anatomicd a excitabilitiitii E.Nucleul ambiguu din bulb D.

5-5 g/dl 49.Grupa A (ID P&3.Este prezentil U ioti indivizii umani 3. Aptrrarea nespecific[ : l.I m/s 3.Sunt migclri de propulsie 2. Alegefi afirmafiile corecte : coagulirii dureazil4-8 minute 2.Labfermentul 3.Circa 2 Yo substanfe anorganice 2. Concentrafia normal[ de albumine in plasmi este: l. Undele peristaltice : l.Grupa B (III) Rh' 4.Glucoze 65-l l0 mg/dl 3. Principalele substanfe organice din sucul gastric sunt l.Lipaza gastric[ 44.42.2-4 secunde 2.l0 secunde 4.a II a coagullrii dureazd l0 minute 3. De 65-l l0 mg/dl 4.Acidul clorhidric 2.Au viteza mai mare in ileon ca in jejun 43.5 g/dl 45.Natriu 130-140 mmoUl 4.Se rcalizeaz[ prin mecanisme umorale qi celulare 4.5 .2-4 minute 46.Este mediatil de limfocitele B.Faza a IIII _dureazd l-2 minute : 47.5 g/dl 2. De 3. Hemostaza primard dureaz[ 1.5-8 minute : : 3.Grupa AB (IV) Rh* (pozitiv) 48.Grupa O 0) Rh' 2.Fual 4.5 gldl 3. T 261 .De2. Plasma sangvinl confine : l. De 6-8.Fan a II a coagulirii este formarea hombinei a l.Apar in orice parte a intestinului sublire 4. Grupa de sange AB (IV) Rh.(negativ) poate primi sange de la l.Care se deplaseazil anal cu viteza 0.Este inndscutit 2.5-3.Proteine totale 6-8.Gelatina 4.Faza.

Este cel mai important ritm 55.Are o valoare de l500mUzi 2. Ritmul nodal 1.Simultan cu ritmul sinusal 3.15 sec 2.Este produs de deschiderea valvelor semilunare 4. Debitul limfatic mediu : l.E produs de nodulul A-V 2.Pompat de 2.Pompat de 54.Nu vartazdcu factori hemodinamici locali 3.Diastola atrialn 0.Se deschid in timpul diastolei ventriculare bltaie reprezintii 70ml sange : ambii ventriculi pe minut fiecare ventricul pe sistold ambii ventriculi pe sistolE 4.Se inchid in timpul diastolei ventriculare 4.Depinde de volumul de api filuat la nivelul capilar (l6mUmin) 4.Se inchid la inceputul sistolei ventriculare 3.Nu depinde de volumul de api restant in tesuturi 52. Eozinofi le repre zintil l -3% . Y alvele atrioventriculare : 1.V.Pompat de 3.Sistola atriali 0. Sistola ventricularl 0.Monocitele reprezintil 3 -9% 3 Limfocitele reprezintli 20-30% 4.7 sec 3.VariazLcu fo4a contracfiei gi cu presiunea arteriali 53. 51.3 5sec 4.incepe cu inchiderea mifialei si tricuspidei 57.Faza de C.incepe cu deschiderea valvelor afiovenfiiculare 3.Frecvenfa impulsurilor este 40/1' 4.incepe cu inchiderea valvelor semilunare 2.Diastola ventriculari 0. Zgomotul II : l. de tonalitate mai joasd 2.incepe cu deschiderea valvelor semilunare 4. Volumul l.Se deschid in timpul sistolei ventriculare 2. in formula leucocitari : I .50 sec 56. Un ciclu cardiac normal prezint[ pentru I ritm de75ll' : l.Neufiofilele reprezintil 50-65% 2.Este produs de'inchiderea valvei mitralei gi tricuspidei 3.Este produs de inchiderea valvelor semilunare 262 .50.Este mai lung mai intens.I. ( contracfia izovolumetrici) l.

Volum rezidual: 1000 ml 3.5-5 Ul' 263 .Capacitatea reziduald fuircfional[ =3 500 ml 4.Unda T corespunde repolarizlrii atriale 3.Se inscriu 3 unde pozitive gi 3 negative Z.Cele Zbrale.D II 60.Braf stAng-picior drept.R.D I 4.S reprezintii repolarizarea ventriculari 4. Alegeti valorile normale ale parametrilor ventilatori l.D II 2.Braf drept-picior stSng.Minut volum respirator -4.Undele Q.Volum inspirator de rczervi= 500 ml : 2.58. Pe traseul EKG : l.Bra[ drept-picior stdng.Unda P reprezint[ depolafizareaatrialI 59.D I 3. Electrozii ECG misoarl diferenla de potenfial dintre : l.

C (pagina 90) 53.45) 9. B (pagina 45) 30.8 (pagina 78) 43.C (pagina 95. 32. A (pagina ll. A (pagina l1) 8.A (pagina 78) 42.8 (pagina 9l) 55. D (pagina 60) 39.C (pagina 84. 3. B @agina23) 16.126) 45.8 (pagina 29) 26. C (pagina 7) C (pagina 7) D (pagina 7) .57) 38. A (pagina 19) 17 1.NASpUNSURI: COMPLEMENT SIMPLU: COMPLEMENT GRUPAT: 41. E (pagina 14) 11. C(paginall) 5. C (pagina 20) A (pagina 2l) 20.E (pagina 50.D (pagina 92) 58.8 (pagina 86) 47. B (pagina 17) 14.8 (pagina 21) 21.E (pagina 99) 2. D(paginall) 6.C (pagina 92) 56.C (pagina 90) 54.A(pagina 84) 50. C (pagina 43) 24. A (pagina 70) 40.D (pagina 2l) 18. . A (pagina 43) 37.C (pagina77) 44. E (pagina 42) 36. E @agina 47) C (pagina 49) C (pagina 49) E (pagina 50) 34.D (pagina 56.51) 29.D (pagina 126) 4g.l7) 7. B (pagina 71) 264 trlii.B (pagina 89) 52. 4. C (pagina 13. 23. B (pagina 15) l2.D (pagina 96) 59.31) 27 .D (pagina 86) 46. 31.96) 60.D (pagina27) 25.C (pagina 126) 51 . C (pdgina 30.D (pagina 92) 57. A@agim22) 22. C (pagina 15) 10.D (pagina 5l) 35.B (pagina 16) 13. 33.A (pagina 85) 48.B (pagina 31) 28. B (pagina l8) 15.D (pagina 50) 19.

Separi sfiErcturile interne ale celulei de mediul extracelular B. Are aspect bilaminat D. Hematia adultii D. Panta descendentll a potenfialului de acfirure se datoreazl iegirii I(*ain celulI C. Alegefi afirmafia adevdratit referitoare la nerrnrl spinal: l A. Perioada refractari absolutii se datore az6 inactivlrii analelor pentnr Na* E. Urmitoarqle afirmafii sunt adev[rate cu EXCEPIIA: A. Panta ascendentll a potenfialului de acfiune se datoreazdieqirii f*ain celull B. Hepatocitul B. Carcdintre urmitoarele celule sunt polinucl A. Urmdtoarele afirmafii despre membrana celulari sunt false: A. Panta ascendent[ a potenfialului de acfiune se datoreaz[ intririi Na* in celuli D. R[ddcina anterioari confine axonii neuronilor visceromotori din jumitatea dorsali a cornului lateral B. Confine fibre gustative cu originea in nucleul solitar din bulb B. Axonii neuronilor viscerosenzitivip[frund in m[duv[ pe calea rlddcinii posterioare E. 6.i 265 . Ovulul B. Confine fibre motorii cu originea in ganglionul geniculat. Confine fibre parasimpatice ce provin din nucleul lacrimal gi salivator C. Neuronul vegetativ C. Fibra musculard netedl E. Fibra musculari netedd E. Axonii neuronilor somatosenzitivi intrl in miduv6 pe calea rtrdIcinii anterioare D. Confine fibre motorii ce inerveaz[ corpul limbii D. Nervul facial: A. Dr. Are aspect trilaminat C. Confine fibre motorii cu originea in nucleul motor din punte E. Hematia adultii C. Fibra musculard striati D. Perioada refractarl absolutii se datoreaz[ inactivlrii analelor pentru K* 5. inferior . Componenta proteicl realizeazi mecanismele de transport transmembranar 4. Trunchiul nervului spinal confine exclusiv fibre somatomotorii gi visceromotorii. Neuronul vegetativ 2. Univ. Mircea Lupu$oru COMPLEMENT SIMPLU: l. Neuronul de asociafie 3.TEST 6 Asist. Trunchiul nervului spinal se formeazdpin unirea ramurilor ventral[ gi dorsal5 C. Care dinfre urmitoarele celule sunt binucleate? A. Fosfolipidele constituente sunt dispuse astfel incdt porfiunea eate? hidrofil[ formeazi un bistrat E.

I l. Inhibtr secrefia exocrinl pancreatic[ E. Nervul dohlear: A. Glandele salivare C. 12. 13. Cregterea secfefiei glandei lacrimale B. Are structurd fibroas6 B. Are originea aparentil in spafiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali. Midriaz6 D. Contine aronii netuonilor viscerosenzitivi E. Inerveazd muqchiul oblic inferior al globului ocular D. Cregterea secrefiei glandelor salivare E. Este separatil de duramater printr-un spafiu ce confine lichid cefalorahidian D. Glanda parotid6 D. Are originea aparentil pe fafa posterioarl a trunchiului cerebral C. Confine ar<onii netronilor somatosenzitivi C. Sunt nervii glosofaringieni B. Este separatil de perefii canalului vertebral prin spafiul epidural C. Rlddcina ventrali a nerrnrlui spinal: A. Sclderea secrefiei glandelor sudoripare. Scade forta de contracfie a cordului B. Corticosuprarenala E. Scade secrefia glandelor salivare I I ( T T E numirl: 2 A B C.7. Prezintl pe traiectul s6u ganglionul spinal D. Glandele sudoripare B. Rinichiul. Cregterea secrefiei glandelor gastrice C. Efectele I ( I I stimul[rii simpatice sunt: A. Pia mater: A. 9. Prinhe efectele stimullrii parasimpatice se A. Perechea XI de nervi cranieni: A. Confine dendritele neuronilor somatosenzitivi. 10. Este nery cranian mixt B. niciuna. Au fibre senzoriale ce culeg excitalii gustative din treimea posterioarda limbii. ( c D E 266 . Sciderea secrefiei glandelor salivare D. Sunt nervi motori C. Au fibre parasimpatice ce ajung la glandele parotide E. Confine axonii neuronilor visceromotori din jumltatea ventrali a cornului lateral B. Nu sunt prevlzute cu inervafie parasimpatici: A. 8. Sunt nervi micAti D. Aderd de perefii canalului vertebral E. Confine vase arteriale in grosimea sa. InerveazLmuqchiul drept extern al globului ocular E.

Nucleul cohlear dorsal B. Midriazi C. Stimuleazdlipoliza E. Cu sunete de frecvenfd inaltii (15000H2) lavflrful melcului B. Scade secrefiabiliarl B. Membrana bazilard infr6 in rezonanfi: A. I 8. Nucleul cohlear ventral. Celulele cu bastonage sunt in num[r de 123 milioane C. Stimul eazd secre. Este situat lateral gi inferior de pata galben[ E. 17. Produce hipoglicemie prin glicogenoliz[ D. Efecte similare stimuldrii sistemului nervos parasimpatic. Coliculul inferior E. 19. 16.in leglhrd cu celulele fotoreceptoare urm6toarea afirmalie este adevdratii: A. Cu sunete de frecvenf6 medie (500H2) la mijloc E. Pata oarb[: A. Cu sunete de frecvenfi inalti (l500Hz) labaza melcului D. Bronhoconstricfie B. Celulele cu bastonage sunt adaptate pentru vederea coloratJl E. 15.fia gastici C. Glucagonul: A. Cu sunete de frecventI joas6 (20-500H2)lavdrful melcului C. Confine mai multe contri dec6t bastonaqe. Celulele cu conuri sunt in numir de 6-7 milioane B. Se caracterizeazlprin adinamie gi hipotensiune C. Adrenalina produce: A. Neuronul III al ciii acustice se afl[ in: A. Celulele cu conuri srHrtadaptate penhr vederea nocturnd. 20. Inhibl gluconeo generl. Catabolizarea acizilor gra. 14. Bolnavii prezintl obezitate gi diabet E. Corpul geniculat lateral D. Este situatii in dreptul uului nazal B. Gluconeogene zA Si hiperglicemie D. Celulele cu bastonaqe sunt mai numeroase in pata galbend D. 267 . Cu sunete de frecvent[ joasl (20-500H2) labazamelcului. Este locul de intrare al arterelor globului ocular C. Toate corecte. Se caracterizeazdprin pierdere de sare gi apd D.i E. Apare in hipersecrefia de aldosteron B. Este locul de iegire a nervtrlui optic din globul ocular D.. Corpul geniculat medial C. Boala Conn: A.

incepe prin aderarea trombocitelor C. Colecteazd limfa din pdtrimea superioar[ dreaptd a corpului. Nu intervin in menfinerea posturii. Prolactinei E. ColecteazAlimfa din jumitatea inferioari a corpului C. 24.6 minute B. Dtreazl. de tonalitate joasi E. Zgomotulll: A. Apare la sfiirgitul diastolei ventriculare C. Dimensiunea membranei respiratorii E. Presiunea parfial[ a oxigenului in alveolI B.21. Corticotropinei. 27. este dat de inchiderea valvelor aortice gi pulmoftre D. 23. Se deschide in unghiul venos drept E. cu EXCEPIIA: A. Este un zgomot lung. Mixedemul: Scade metabolismul bazal B. A. Este zgomot sistolic B. Frecvenfa respiratorie D.Rata difuziunii oxigenului prin membrana alveolo-capilari depinde de. Presiunea padiali a oxigenului in capilarul pulmonar. 26. Coeficientul de difuziune al oxigenului C. Tireostimulinei C. Constau in contracfia lentil a unui mugchi B. Reflexele miotatice: A. Are o lungime de l5-20cm B. Au receptorii localizafi in piele E. 22. 268 lilt'ry' . Canalul toracic: A. incepe la I minut dupi lezarcavasului D. Se mai numegte timpul plasmatic. cu EXCEPIIA: A. Produce hipersudorafie E. Scade volumul sangvin producdnd letargie C. Hemostazaprimard: A. De exoftalmie in jumltate din cazuri.Urmitorii hormoni sunt secretafi de adenohipofizE. Este situat infie aorti gi coloana vertebrali D. Are loc vasoconstricfia vasului lezat E. Produce scldere in greutate D. Sunt monosinaptice C. Sunt reflexe de apdrare D. ADH-ului D. Somatotropului B. 25. Poate fi inregistrat pe electrocardiogrami.

Hormonii steroizi C. Vestibulocohleari 32. Ssade glicoliza.32 molecule ATP D. in timpul fosforildrii oxidative se oblin: A. Formarea acestuia este stimulat[ de FSH. Un miezhidrofil D. Insulina are urmltoarele efecte: A. Nefecundat involueazi dupi 14 zile B. Trigemeni B. Este activatli de FSH B. 31. Poate secreta doar progesteron D. Provine din foliculul ovarian E. Plasmalema confine urmitoarele cu exceptia: A. Scade sinteza de glicogen E. 29. Colesterol B. Glucoza E. Care dintre urmitorii nervi cranieni au deutoneuronul situat in nucleul solitar din bulb? A. $ermatogeneza: A. Hipoglopi D. Este inhibatii de LH C. Nici un rdspuns corect 33. Corpul galben: A. 34 molecule ATP C. Accesori C. 38 molecule ATP E. Care din urmatoarele molecule traverseazdmembrana celulari prin diviziune facilitate? til A. Poate secreta doar hormoni estrogeni C. Glucide 269 . 30. Oxigenul D. Confine o diviziune meiotici E. Glosofaringieni E. Proteine C. Scade sinteza proteicl B. Scade captarea aminoacizilor D. Etanolul B. 30 molecule ATP B. 36 molecule ATP. Scade lipoliza C.28. Ureea 34. incepe la adolescenfi D. Fosfolipide E.

Surt anucleate. Somatostatin6. Are o valoare medie de -65 pfur[ la -85mV 2. Pepsini B. in mod normal surt in numfu de 12000/mm3 D. in unna unui inspir normal pl6m6nii confin: A. 4. Alfa. Aldosteron D. 4 l 2 3 4 4 COMPLEMENT GRUPAT: 41. Gelatinaz.a D. Stimulare simpaticd C. Fosfolipaza B. Somatomedini D. Secretinl C. 1000-l200mL/24h E. Intervin in imunitatea celulard prin intermediul limfocitelor T C.2200mLl24h D. 1200-l500mLl24h B.35. 38. Nu emit pseudopode E. Glicogenoliza este stimulatJi de: A. 2000mL aer C. 37 . 2500mL aer B. 800-1000mL/24h C. Potenfialul membranar de repaus: l. Se datoreaz6 activlrii pompei Na*/tr(* 4. Nu depinde de pompa Na*/I(* I 2 3. 40. Testosteron 36. Secrefia pancreatic[ este de aproximativ: A. Secretia de acid clorhidric este inhibatl de: A. 3500mL aer E. Nu intervin in imunitateaumoral6 B. 5000mL aer 39. Colesterol-lipaza E. Lipaza. Nu depinde de permeabilitatea membranei 3.amilaza pancreaticd C. 3000mL aer D. Sucul pancreatic confine urmItoarele enzime cu EXCEPIIA: A. Gastrini E. Cortizol B. 1200-200&fiL124h. Leucocitele: A. 270 tr"' .

A.{ . Piridoxin6 44. Sucul gastric confine: l. Epiglotei 2.99o/o ap6 il '{ I '. Cartilajelor costale 43. Formarea de calculi urinari. Presiune 3. Urmitoarele vitamine sunt liposolubile cu excepfia: 1. Vibrafie 4.Prczinta4 ctuburi 3. Stimuledz}' sinteza enzimelor lipolitice 3.98% apa 3. cald 46.Ligamentelor 3. Rarefierea oaselor 3. Calciferol 2. Glandelor salivare 4. Celule-fintii pentru acfiunea aldosteronului se gdsesc la nivelul: il . InhibA proteoliza 4. Inhib[ gluconeoogeneza 2. Rece 2. 0. fesut conjunctiv cartilaginos hialin gisim la nivelul: l. Este alcdtuitil din 33-34 vertebre 4.42. 49.6Yo substanfe organice 4. Insulina: l.1 l 271 . indeplinegte triplu rol 45. Hipersecrefia de PTH induce: 1. Coloana vertebraltr: 1. Tubilor triniferi 2.4Yo substanfe anorganice 2. Scade sinteza de glicogen 48. Aponewozelor 4. Cuprinde 5 regiuni 2. Activarea osteoblastelor 2. Hiperfosfatemie 4. Glandelor sudoripare 3. Tiamini 3. Corpusculii Ruffini surt considerafi receptori pentru: l.lt l. Retinol 4. Glandelor colice 47.

50. PrezintL aglutinine a 3. Sistola ventriculari: l. Hipersecrefia acestuia duce la infantilism genital 4. Marildorsali 3. Urm[torii nervi au origine real6 in nucleul ambiguu: l. Factor intrinsec 4. Poate dona sfurge unui pacient cu gnrpa 0 51. Regitrnea occipitali 4. Pepsinogen 2. Vagi 2. Se inchide in timpul sistolei ventriculare 3.30 secunde 3. Glandele gastrice pilorice secretii: l. Poate primi sdnge de la un pacient cu grupa 0 4. Oblici externi mitral[: atriul st6ng de ventricului st6ng 2. Regiunea temporali 52.Dweaze 0. Abducens 3. Getul 2. Artera carotidi externd irig6: 1. Este o valva tricuspidtr. Este hormon catabolizant 2. Are stuctur[ sterolicd. Prezintii aglutinine p AII: 2. Testosteronul: l. Separa 4. Se desfdqoari in doud faze 53. UN pacient cu gnrpa sanguin[ l. Este precedatil de diastola ventricular[ Z. 57. Mupchii spatelui gi ai cefei sunt reprezentafi de: l. Romboizi 2. Precede sistola atriald 4. Valva l. Se deschide in timpul diastolei ventriculare 56. Mucus 55. Acid clorhidric 3. Hipoglos 2t2 . 54. Trapezi 4. Este secretat de celulele Leydig 3. Glosofaringieni 4. Viscerele felei 3.

58. ln perioada preovulatorie: l. Mandibulei 2. Oaselor scurte 59. Cdmpul extern drept al retinei. Tractul optic drept confine aronii neuronilor multipolari provenifi din: l. Hipofiza antenoarl secretii FSH 2. Celulele tecii interne secretii progesteron 60. Osificarea encondrale dn nagtere: l. Oaselor membrelor 3. Celulele tecii interne secreti esfrogeni 4. Cdmpul extern st6ng al retinei 2. 273 . Hipofiza anterioard secretii LH in cantit{i crescute 3. Cdmpul intern drept al retinei 4. CAmpul intern stdng al retinei 3. Oaselor bolfii cutiei craniene 4.

C (pag 3s) 13. B (pag77) 41. C (pag 59) 20. C.8 (pag 56) 47 . A (pag tzl) 33. 69) 56. B @as24) 26. l. E (pag 19) 10.92) 57.D Qng77) 50. A (pag 45) 15. C @ag a7) s2. I14. B (pag51) 18. D (pag 86) 2s. C (pag 35. C (pag 81. A (pag 68. B (pag 5e) 49. C (pag 63) 59. D (pag 9) 34. A (pag 3a) 9. C (pag 78. 109) 36.1 D. B (pag 84. D (pag 120) 30. 80) 37. 5. C Gae tzt) 54.t A B. B (pag 108) 29. A (pag78) 40. D (pag23) 6. D (pag 28) 32. C Qnge?) 4 A B c D E. E (pae t20) 60. 14) C (pag 6) A (pag 10) A Qns23) B Gng27) t2. 4.92) 28. B (pag 85) 51. 85) 38.1 6. D (pag 99) 39.\ A. C (pag 89) 24. A (pag56) 31. D @as27) 7. C (pae 54.D (pag I l) 43. E (pag 35) 14. 115) 44. B (pae e) 42. E (pag 7. D (pag 50) 17.s E.D (pag 60) 2r.1 E. s. B (pag 28) s8.s D. E (pag 87) 53. 3. A Gag 90.8 (pag 64.s B. 14) B Gag 7. A(pag 6l) 22. B (pag57) 19.s C.8 (pag 59) 48. C (pag 6) 35.nAspuNSURr: 2. 55) 27. D (pas77) 55. B (pag28) 8. C(pag 39) 46. C (pag 90.65) 45. 11. C (pag a5) 16. 108. C (pag 100) 23.sr 274 $ll .

gir postcenfial din emisfera dreaptii la stfuigaci C.este influentat umoral C.reinhoducerea Ca* ln reticulul sarcoplasmic E.Alegefi procesele consumatoare de energie: A.Osteocitele: A.se unesc cu canalul deferent labazaprostatei E. Dr.ganglionii spinali C.se deschid in canalul ejaculator 275 . in substanfa alba a trunchiului cerebral nu se afl6 fibre provenite din: A.nucleii cerebelopi B.TEST 7 $ef Lucr.girul temporal superior drept la st6ngaci E.SRAA.girul frontal mijlociu din emisfera st0nga la dreptaci 6.se deschid in canalul deferent B.neocortexul motor E.Crampa scriitorului implic6: A.are in componenfa lui neuroni cu prelungiri lungi D.prezintii numeroase prelungiri E.formarea actomiozinei in timpul contracliei musculare f* C.cregterea efluxului de in perioada de repol anzarc B.se deschid la un loc cu prostata D.se unesc cu uretra penianl C.se hansformi in osteoblaste 3.girul frontal mijlociu din emisfera dreaptil la dreptaci B.nu este influenfat de cltre scoarfa cerebrali E.mflduva spin[rii S.intervin in remanierea osoasi D.aparfine maduvei spin[rii B.scoarfa Cerebeloasl D.se divid activ C.secret2l oseina B.: A.influxul de Na* in celuld in timpul potenfialului de repaus 2.inhibe tonusul cortical 4.Vezicule seminale au canale excretoare care: A.absorbtia fructozei lapolul apical al enterocitelor D. Vasilica Baugic COMPLEMENT SIMPLU: l.gir postcentral din emisfera dreaptl la dreptaci D.

T. orifi ciilor atrioventriculare D.nu poate primi niciodata sdnge de la un individ cu Rh pozitiv I l.glucoza se poate sintetiza din glicerol C.cantitatea de Ca din reticulul endoplasmatic E.glicogenul se poate sintetiza in fesutul nervos S.termici B.Secrefia salivar[ nu este condilionati de stimularea receptorilor: A.Alegefi afirmafia corectii referitoare la metabolismul glucidic: A.vaselor limfatice de la membrele inferioare 10.poate primi sf.excitabilitate B.rezervorul glucidic al organismului este fesutul muscular B. avdnd un Rh negativ C.Homeotermia este rezultatul unor procese: A.1 caV gram de glucozd D.perioada rgfractarl D.in girusul temporal mijlociu E.controlul glicolizei este fdcut in diferite etape de ATP E.endocrine E.vaselor limfatice aflate deasupra nivelului cordului C.pe fata extern[ a emisferelor cerebrale D.fizice C.Valvele nu sunt localizate la nivelul : A.Un individ care confine in plasm[ aglutinine alfa qi este Rtr negativ: A.desprinderii metaarteriolelor din arteriole E.in aria motorie pe fala medial[ a emisferelor cerebrale I 3 .poate dona sdnge unui individ care contine in plasml aglutinine alfa pi este Rh pozitiv.de teaca Henle 276 I I ( I T .gustativi E.hipoxie C.toate r[spunsurile sunt corecte g.prin glicoliza anaerobi se elibere azd 4.energetice D. E.poate dona sfuige unui individ caf.Coductibilitatea nervoasl este influenf ata de : A.olfactivi-l C.e confine in plasmi aglutinine beta gi este Rh negativ B.poate primi sdnge de la un individ care are pe suprafafa hematiilor sale aglutinogene A gi B.in neocortexul receptor C.de tact D.venelor de sub nivelul cordului B.de durere l2.Proiecfia corticald pentru musculattra piciorului se glseqte: A in peretele anterior al gantului cenfial B.nge de la un individ care contine in plasmi aglutinine alfa gi beta indifere'il de Rh gi numirul de transfuzii D.metabolice B.

fut"itulul firndamental lateral lateral E.ilnteazdlumenul fo liculului J*ea de activitate a glandei c.contin coloid r^ri.IX E.mai au urmitoarele caracteristici l4.care din urmitorii nervi exclusiv ): A.plramidal incrucigat D.fasciculul piramidal incruciqat C.are rol absorbant -C sinteti zeazl chilomicroni D.vm D. sinteti putin : zeazltri gliceride B.celulele caracteristici mai 15. ilt l lateral: fascicure nu se glsesc in cordonul din urmltoarele tracturi sau 16. care A.fesut fibros E.fartit ttot vestibulospinal lateral O. fasciculul sPinotectal g.are rol endocrin la Polul aPical microvili .fasciculul spinotalamic 277 ..v B.in care din lesuturile conjrurctive A. spinocerebelos incruci C.rubrosPinal E.X jos predomin[ componenta celulari: moi enumerate mai l g. Din fasciculele lateral : A.t*t inconjtrate de capilare sangulne-^ tiroidian il.rtilnr tiroidie inafara foliculilor tiroidieni parafoliculare se gasesc ^---r^-^ E.spinocerebelos direct gat B.VII c.fesut reticular C.a pufin: D. Enterocitul are urmltoarele A.fesut adiPos D.fesut conjunctiv lalr B..tesut elastic profund in cordonul care este situat cel mai enumerate mai jos precizafi 19.celulele secretoare din tiroidl i.vanazl ca in6l1ime in functi.tectosPinal atdt in bulb cdt qi cranieni iqi au nucleii sensitivi in punte( l7.

cresc atdt forfa de contracfie cdt gi rezisten{a periferic[ 26.Carcdin hormonii enumerati mai jos prezintho intensd activitate gluconeogenetici: A.este inervatli simpatic din ganglionul cervical superior C. degrad are a 23. z6mbegte . arterele interlobulare E.cortizolul B.se formeaz[ dopul plachetar prin aglutinarea elementelor figurate .incavitatea bucald .lipolizd E.este inervata de fibre cu originea in ganglionul inferior al nervului VII D. la comand6.STH E.secrefia'ei are un Ph alcalin 27 278 l1llr .arterele interlobare C.V D. Care din urmdtoarele modificlri au loc cand presiurea A.adrenalina C.scade frecvenfa cardiactr pi cregte rezistenfa perifericd B. arteriolele eferente 24.IX E.hidroliza celulozei C.se transform[ fibrinogenul insolubil in fibrina solubill E.VI 22. Faptul ci un pacient .VII C. aratL dinfii gi scoate limba.scade firccvenfa cardiacS gi cregte fo4a de contracfie D. ln hemostaza A in sinusul carotidian este crescutil: fiziologic[ : A.este activatil protrombina in ficat de ctrtre vitamina K C.MSH 25. Glanda submandibular[: A. este un sernn de buna functionalitate a nervului: A. Care din urmitoaxe vase se g[sesc la joncfiunea dintre corticaltr gi medulara renal[: A.secretii o enzima care fiansform[ polizaharidele in oligopeptide E.2l . poate inchide ochii.XII B.scade atdt frecvenfa cardiaci cat si rezistenfa perifericl C.formare de micelii lipidice D.se formeazd nigte polimeri din fibrinogen sub acfiunea trobinei D.arteriolele aferente B.digestie a amidonului copt A.are loc indep6rtarea cheagului prin acfiunea proteolitici a plasminei B. odatii cu masti calia.este o glandi anexl a aparatului digestiv cu rol in producerea unei salive seroase B.arterele arcuate D.tiroxina D.incepe procesul de: polipeptidelor in amino acizi B.cresc atAt fo4a de confiacfie cdt gi frecvenfa cardiacl E.

semnal izeaz5. prezintl un maxim de secrefie in cursul diminefii D.mupchii anteriori ai antebrafului-supinafia mAinii C.surt receptori nespecifici deservind gi sensibilitatea tactili 3 0. are o bogati inervafie parasimpatici E.deltoidul-abducfia si adducfia brafului D.tricepsul brahial -flexia brafului pe antebraf B.bicepsul femual-flexia gambei E.Corticosuprarenala : A.Fazade ejecfie a sistolei ventriculare: A.ril . 31. : zg.semnalizeazdtensiunea la nivelul fibrei musculare intrafusale in contracfie B. sunt cele mai mici elemente figurate sanguine 34.modifi cd permeabilitatea tubilor uriniferi prin cortizol E reglarea secrefiei sale este independentii de adenohipofiza 33.intervin in apdrarea lnniscutJl a organismului B.determin6 deschiderea valvelor semilunare B.sunt celule cu mai mulfi nuclei unifi prin punfi fine de cromatini C.este urmatil de diastola atriali 279 { . modifi ctrrile tensiunii apicale in tendoane D.este determinatli de gradientul de presiune dintre ventricule qi arterele corespunzatoare acestora C.mucusul este produs de celule speciale din mucoasa intestinalE A.lanivelul intestinului sublire: l-lipaza e ste acti v atl de s6nri le bi I iare B.stimuleazacontracfia mugchilor striafi prin sinapse cu motoneuronii alfa C. Neufiofilele : A.inhibitorul de tripsin6 este secretat de mucoasa intestinall impreuni cu entero clinaza C.la dezvoltarea caracterelor sexuale securdare prin hormonii zonei fasciculate D.zona fasciculatil este formatll din cordoane celulare paralele ce ocupi l0 % din toatll glanda C.sunt alc[tuifi din terminafii senzitive butonate ale neuronilor unipolari din ganglionii spinali E.Mugchii membrelor r ealizeaz.determinl expulzdreaunui debit sistolic constant indiferent de starea organismului D.au rol macrofag E.precede contracfia izovolumefiici E.flexia gambei 28 . este localizatilintre formafiuni neryoase in care se inchid reflexele acusticocefalogire B. secreti doi hormoni melanina qi vasotocina .intervine in metabolismul sodiului pi potasiului prin hormonii zonei glomerulare B.mugchiul drept medial.fac parte din clasa granulocitelor gi reprezinti 3-9o/o in formula leucocitar6 D. este inervat[ de fibre neryoase postganglionare din ganglionul cervical superior 32 .d urmitoarele acf iuni A. inhibitorul tripsinei protej eaza mucoasa intestinal[ de autodigestie D. co Ie i I stero j Corpusculii neurotendinogi Golgi : A.contribuie. Epifiza: A. cu acfiune antigonadotropi C.amilaza pancreatic[ hrdrolizeazd polizaharide precum celuloza panl la stadiul de dizatraride E.

punctul de aplicare a rezistenfei este reprezentat de mugchiul in contracfie D.toate E.incepe s[ degene reze in faza proliferativd a ciclului menstrual D secretl exclusiv estrogeni E. Muqchii mimicii sunt grupati in jurul orificiilor: l.nucleii Goll.cele de ordinul I sunt legate de pdstrarea echilibrului E.f 280 .I 4.este secretat in neurohipofiza t.nucleul rogu gi substanfa neagrl 4 s D. Vena cave superioarI: A.conce ntreazaplasmd gi dilueaza urina E.se formeazi prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculari B.nici unul Complement grupat l.Cerebelul este supftrmedulare: A.orbital 4.produce in doze mari vasoconstricfie arteriolari .t B. Corpul galben: A.35.are acfiune sinergici cu aldosteronul.r 49 4l .parghia de ordinul III este importantl in timpul mersului 37.se varsi in atriul drept E.aparilia sa intrerupe maturarea foliculari C.labaza cordului se dispune la stinga aortei 36.primegte limfa din canalul toracic care se dechide in unghiul venos drept C. in timpul sarcinii se modific[ secrefia de: A.punctul de sprijin este greutatea care trebuie invinsd de eforul depus B. nazal 3.eshogeni 2 3 4 4i 2.progesteron D. 3.articulafia dintre femur pi oasele gambei .are activitate endocrinl intensl in primul trimestru de sarcin[ B.bucal 2.colecteazi sdngele transportat prin toate venele localizate la cap. Perghiile osteomusculare: A.nucleii cohleari B. lt il li I i 38. ADH: A.prolactinl C. 4.fr 2.gi Btrdach 40. 1. determindnd hipertensiune arteriali B. constituie o pdrghie de ordinul II C. git gi torace D.t 3.auditiv l.nucleii olivari C.stimuleazAperistaltismul intestinal pi activitatea secretorie a tuturor glandelor endocrine D.nucleii vestibulari E.activitatea lui secretorie este controlatd de FSH 39. reducdnd cantitatea de ap6 din plasmi C.

fac sinapsl direct cu motonernonii din coarnele laterale 3.V(ramura oftalmicl) 3.are inervafie simpaticd provenitil din marele splantrnic 46.pasiv 2.actl 3. III Axonii neuronilor din ganglionul spinal: l.este esenfiali pentru supravieguire 4.se gdsesc la nivelul emisferelor cerebrale 4. fransportul activ 2.filtrarea 4.cregte conductibilitatea cardiacd 2.girul hipocampic 48.trec direc't-fir[ sinapsd in cordonul posterior de partea opus[.comunici prin orificiile interventriculare cu ventriculul 3.confin LCR 2. scade excitabilitatea miocardici 44.fistra laterala Sylvius 2.secreti acetilcolina 3.Proteinele se absorb din lumenul intestinal: l.V( ramura mandibulari) 4. Ventriculii laterali: l. Stimularea nervului vag determini: I .comunic6 cu apeductul mezencefalic 49. Daci atingem corneea cu un tampon de vatd gi pacientul integritatea nervilor: licrimeazl.poate fi considerati un organ simpatic preganglionar 2.Care dintre urmitoarele afirmafii in legltwd cu medulosuprarenala sunt adevirate: l.VII 47.sanfurile olfactive 3.fac sinapsi direct cu motonewonii din coarnele anterioare 4.scade secretia gastrica si intestinali 3.cregte frecvenfa cardiac[ 4.fac sinaps[ in cornul posterior medular cu un neuron de asociafie 2.sanful colateral 4. 281 . 45.42. Enunierafi formafiunile care se vid pe fala bazald a emisferelor cerebrale: 1.prin pinocitozi 4. putem afirma l.prin difuziune 43.uI 2.pinocitoza difuziunea facilitat[ 3. Carc din urmitoarele procese necesitil un sistem membranar de transport: l.

dau nagtere arterei vertebrale care vascularizeazacoloana verebrali 3.unii pot fi rotunzi in ganglinul spinal 3.pierderea sensibilitittii 3. spinotalamic anterior . vestibulocerebeloase. Analizatorul olfactiv: . tectospinal.corticopontine 2.bulbii olfactivi se observi in sanfurile olfactive de pe fafa bazrrle a emisferelor cerebrale 4. se articuleazd cu oasele temporale prin sindesmoze 2.pinocitoza este o formi de exocitozd 4.corticospinal lateral.pierderea sensibilitefii 4.pierderea sensibilitiitii 2.receptorii olfactivi sunt fazici qi de distanfa 2.se continutr cu arterele axilare 2.segmentul central este in neocortexul din sistemul limbic 56.este formati din r6d[cinile alungite gi oblice ale nervilor toracali gi lombari S2. de asosia{ie.dau nagtere arterei toracice inteme din care se desprind arterele intercostale anterioare 4.corticostriat.nici ura din variantele drepte a maduvei spindrii la nivelul segmentului T5 produce: protopatice in membrul inferior drept termo-algice in membrul superior stdng tactile epicritice in membrul inferior st6ng de mai sus nu este corectl 5l .rubrospinal.are fibre preganglionare cu traseu spre ganglionii intramurali 4.in stnrctwa ei intr[ aleturi de nervi spinali gi filum terminale 3. are forma de fluture gi particip[ la formarea bazei craniului 4. La 5 1 5. nu se observi la exteriorul cutiei craniene 57. Arterele subclaviculare: l.netrilema este impermeabil[ pentru anionii proteici din celuld 2.50. Secfionarea jumit{ii l.mucoasa olfactiv[ confine celule fuziforme 3.reticulospinale.se intinde pdni la a doua vertebri cocsigiani 2.pot avea in segmentul extern discrni suprapuse nivelul membranei : l.se desprind din tnrnchiul bratriocefalic 282 . spinocerebelos Gowers 4. Sfenoidul: l.potenfialul de receptor nu asculti de legea'totul sau nimic" 54. e un os neregulat gi pneumatic 3. Coada de cal: l.insubstanfa alb6 a mezencefalului se intdlnesc urmitoarele fassicule: 1 dento-talamic. 53. Neuronii bipolari: l.unii pot fi fuziformi gi au rol de protoneuroni 2.pot avea conexiuni cu neuronii multipolari 4.hiperpolarizarea membranei este determinatii de efluxul de Cl3. nigrospinale 3.

confine produqi de degradare ai hemoglobinei 4 . monozahari del or gi co le stero lului 283 .aspiratia toracic[.este reglatl prin mecanisme nervoase gi umorale 3 .presa abdominal[.se realizeazl cu participarea mugchilor temporali gi maseteri 59. care in contracfie golegte de sdnge venele profunde 60. mai puternictr in inspirafie prin relaxarea diafragmului 4.pompa muscular[. stimul eazd motilitatea intestinald 3. Masticafia: l.masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor omonime 3.determini inhibarea centrilor respiratori 4. Secrefia biliari : l. intoarcerea sdngelui la inimd este determinati de: l.confine asizi biliari care provin din colesterol 2.58. care se manifestii mai ales in expirafie 2.determini scdderea suprafelei de contact a alimentelor solide ingerate 2.fav onzeazd ab sorbli a acizilor grag i.

A 39.E 6.c 284 .D 46.A 34.E t7.D 3l.D l1.D l0.8 .C 5l. 30.A 38.E 48.A 57.8 23.D 20.B 4l.E 42.E 32.8 43.c l8.D 36.8 26.A 49.D 2.A 33.E 13.8 .8 2l.D l5.A 25.D 59.8 9.D 44.A 56.D t2.C 60.D l4.B 35.A 24.C 45.C 5.E 27.A 52.'.B 22.8 58.D 40.nAspuNSURr 1.D 37.B 4.C 47.D 55.D 3.D 29.D 7.c l9.D 16.28.8 8.A 50.8 54.8 53.

Sunt chemoreceptori B. dar. Afirmafiile de mai sus sunt toate gregite 3. Glomerulii glandelor sudoripare B.TEST 8 $ef Lucr. Variafia de potenfial a sarcolemei fibrei miocardice ventriculare intre starea de repaus qi starea de excitare este de: A. Lz D. Sunt exteroceptori C. D. Corpusculi Vater-Pacini D. Fac sinapsi cu celule ganglionare Sunt mai sensibile dec6t celulele cu bastonag Sunt mai numeroase in fovea centralis decdt celulele cu bastonaq / / 4. Care dintre urmdtoarele afirmafii privind receptorii olfactivi este gregittr? A. S+ 2. orientat spre dreapta. Celulele cu con: A. Rispund cu o cregtere a activitiilii la aplicarea stimulului. activitatea lor scade ulterior E. lesut conjtrnctiv lar C. Posterior de pancreasi gi la stfuiga aortei urc[ vena cavl inferioard E. E. 80 mV B.ici D. in strucfira hipodermului nu gisim: A. Capul pancreasului. Ancufa Augustina Gheorghigan-G[l61eanu COMPLEMENT UNIC: l. Mai mare de 80 mV E. Sunt receptori faz. Sunt celule nervoase modificate B. Despre pancreas sunt corecte urmItoarele afirmafii. cu o excepfie: A. Mugchii erectori ai firului de p6r E. De la cap gi pene h coad[ este stribltut de canalul pancreatic principal D. Mai micl de 80 mV C. Ultimii A. Lr C. Confine celule endocrine. Posterior de pancreas trece aortaabdominali C. in ciuda menfinerii acesfuia. Dr. exocrine gi ductale 6. dar mai mare de 65 mV 285 . Tn B. 120 mV D. Mai mictr de 80 mV. Lt neuroni preganglionari simpatici provin de la nivelul segmentului medular: E. este inconjuat de duoden B. Celule adipoase 5. Asigtrd vederea scotopici C.

Alegefi afirmafia falsd despre hipofizi: A. Toate variantele de mai sus I I l.mugchi maseter D. Vena mezenteric[ superioar[ E.mugchi frontal C. Vena port6 C. Are un lob intermediar redus la o simpli lamd epiteliald. C. Cavitatea uterintr 13. Prin rupere expulzeazl ovocitul de ordinul I C. Este localizatd la baza encefalului B. Nerv trigemen . Canalul deferent B. cu excepfia: A. Alveolele pulmonare 286 .7.mugchi ai faringelui S. Tubii seminiferi drepfi D. Sunt corpusculi sferici Sunt localiza[i in apropierea nucleului Confin enzime cu rol in producerea energiei celulare Fac parte din hialoplasmd Sunt organite specifice la nivelul leucocitelor 9. In perioada preowlatorie secreti hormoni sexuali feminini (estrogeni qi progesteron) E. Prpa ovulafie se transform6 in corp alb D. Bronhiolele terminale B. 10.mupchi oblic superior B. se hece prin urm[toarele vase. Nerv spinal . B.Lizozomii: A. Trunchiul celiac B. Trunchiul pulmonar D. aderentil de lobul anterior Foliculul ovarian matur: A. Nerv glosofaringian . Bronhiolele lobulare E. Urefia prostaticd 12. Saculefii alveolari D. Se continui cu canalele alveolare: A. E. Secretli hormoni glandulotropi E. Nerv oculomotor . Vezicula seminal[ E. D. Nerv facial .mugchi inervat este gregit[? A. Gametii masculini nu se dpplaseazdprin: t C. Bronhiolele respiratorii C. Cdnttuegte 0. Carc asociere nery cranian .5 grame C. in deplasarea hematiilor din splind pen[ in peretele stomacului. Se formeazd dinlr-un folicul ovarian primar B. Aorti A.mugchi sternocleidomastoidian E. Are un lob posterior caxe constituie neurohipofiza D.

cu o excepfie: cerebrale A. D. 33 % monocite 25 % limfocite 9o/o B. Plasma C. C. Despre'aria olfactivi sunt valabile urmltoarele afirmafii. Aparfine paleocortexului D. Cartilajele articulare 287 . Corespunde girului hipocampic gi nucleului amigdalian 20. A. Saliva B. D. Urina D. Se af16 pe fafa mediali a emisferei B. E. Cel mai lung canal stribtrtut de bil[ este: A. Fasciculul piramidal incruciqat D. Fasciculul spinocerebelos ventral B. E. Are leg[turi directe cu talamusul C. E. Sucul gastric E. Cartilajele fralreale D. Canalul Canalul Canalul Canalul Canalul cistic accesor hepatic principal coledoc de acoperire din: 15.14. D. 17. 50% granulocite neutrofile C. Pavilionul urechii este constituit din acelagi tip de fesut conjrurctiv ca gi: A. Marcafi valoarea corectii din urmltoaxea formul[ leucocitari: A. Disctrile intervertebrale C. Laringele B. ts. Fasciculul sensibilitiilii cutanate dureroase C. B. cu o excepfie: A. Este localizatli la nivelul lobului temporal E. Osul 19. Fasciculul reticulospinal E. Epiglota E. Este ur epiteliu simplu pavimentos epiteliul Canalul glandelor salivare Vasul chilifer central Vagin Ureter Bronhiol6 16. C. granulocite eozinofile lo/o granulocite bazofile in unna lezirii cordonului lateral medular sunt intrerupte urmitoarele fascicule medulare. Cel mai mare confinut in ap6 il are: A. Fasg-iculul spinotectal t' 18.

Du@ o expirafie normal5. Butonii terminali C. 100 mm Hg 288 . Timpul vasculo-plachetar E. Faz. KE. Care dinfre urmitoarele componente ale ultrafilratului glomerular nu se secreti de-a lungul tubilor renali? A. Conul medular aer 26. Cel mai scurt timp al de hemostazei este: A. VER B. E. Sistolei ventriculare D. Sistolei atriale C. FT C. Faz"a I a procesului de coagulare B. Bulbul B. t0 B. Filum terminale E. Apa B. 24 25. Diastolei atriale B. 24. Diastolei ventriculare E. CPT . 40 mm Hg C.CV D. poate fi eliminat suplimentar din pldm6ni: A.a a III-a procesului de coagulare D. 46 mm Hg D. Creatinina 23. Nu mai poate fi eliminat A. Timpul plasmatic C. t2 c. 18 D. Diastolei generale t' i 24. Nervii cranieni care aparfin numai trunchiului cerebral sunt in numfu de: A. 60 mm Hg E. Crradientul de presiune al Oz la nivel tisular este de: A. CV E. VR C. 6mmHg B. M6duva spin[rii se prelungepte inferior cu: 27. Faza a II-a procesului de coagulare 22. Comunicarea dinhe atriul gi ventriculul corespunzitor se face pe toatd dtrata: A. Acidul uric D. Canalul ependimar D.21.

28. Din colesterol se formeazA:

A. Adrenalina B. Cortizolul
C. Oxitocina D. LTH

E. Tiroxina
29 .

A. B. C. D. E.

inreglarea metabolismului glucidic nu intervine: Extractul de epifizd Triiodotironina Glucagonul Aldosteronul Adrenalina

30. Apeductul Sylvius comunicl superior cu:

A. Ventriculii laterali B. Canalul ependimar C. Ventriculul III D. Canalul medular central E. Ventriculul IV
31. Sfurgele adus de una dintre urmitoarele artere este preluat de vena port5: A. Artera testicular[ B. Artera hepatici C. Artera renald D. Artera splenici E. Artqra esofagianl 32. Care este volumul minim de sdnge pompat de ventriculul stdng timp de l0 minute, dacd ciclul cardiac este de 0,8 secunde?

A. 201 B. 30 I C. 427 D. 52,51 E. 701
33. Adenohipofiza:

A. Reprezint6 aproximativ 75o/o din masa glandei hipofize B. Este conectatll cu hipotalamusul prin tractul hipotalamo-hipofizar C. Secretil un hormon stimulator al ejecfiei laplelui
D.
Este controlat[ de produgi de neurosecrefie secretafi in hipotalamut

E. Inhibn"neuroni A. Ptialina B. Lactaza
C. 7,aharuza D. lzomaltaza

hipotalamici anteriori

34. Una diqtre urmitoarele enzime digestive duce in urma acfiunii ei la oblinerea de galactozil:

E. Amilaza din sucul pancreatic
289

35. Fusul neuromuscular:

A. Este stimulat de cregterea tensiunii tn tendoane din timpul contracfiei musculare B. Este inervat de un singur tip de fibre aferente C. Fiind un receptor, nu posedl inervafie motorie D. Este un exteroceptor E. Previne prin intindere gi activare relanarea musculard
36. Care dintre urmitoarele componente ale urinei finale se pe 24 ore?

elimini in cantitatea cea mai mare

A. Sodiu B. Clor
C. Uree D. Fosfor E. Creatinina
37. Este mugchi anterolateral al toracelui:

A. Mugchiul frapez B. Mugchiul marele dorsal C. Mugchiul deltoid D. Mugchiul dinfatul mare E. Mugchiul oblic extern
38. Fafa intern[ a membranei plasmatice este formati din:

i!

A. Fosfolipide B. Colesterol C. Proteine D. lhpoproteine E. Glucide
39. Pelagra este consecinfa avitaminozei de:

A. Retinol B. Tocoferol C. Acid ascorbic
D. Nicotinamidl

E. Riboflavini
40. Tubul contort proximal: A. Este situat in medulara rinichiului B. Este irigat de capilare care provin din ramificarea arteriolei aferente

C. Are un epiteliu stratificat cilindric D. Este in contact cu arteriola eferentll E. Este st[bitut de filratul glomerular
sau secrefie

care este supus unor procese selective de absorblie

290

COMPLEMENT GRUPAT
41. Laringele: Confine musculaturd de tip striat 2. Are in structui fesut cartilaginos hialin 3. Este inervat de fibre motorii cu originea in nucleul ambiguu 4. Este ciptugit de o mucoasl care confine un epiteliu plurishatificat cilindric 42. Neuronii preganglionari simpatici pot fi localizafi in: 1. Ganglionii paravertebrali 2. Nucleii vegetativi din trunchiul cerebral 3. Ganglionii prevertebrali 4. Coamele laterale medulare

l.

4.

43. Fosforilarea oxidativI: Are ca produgi finali COz gi H2O Spre deosebire de ciclul Krebs, se desfd;oarl la nivelul mitocondrial 3. Asigtri oxidarea acidului piruvic produs in timpul glicolizei anaerobe Furrizeazd energie pentru sinteza a36 moli de ATP /l mol de glucozd

2.

l.

44. Alegefi hormonii care au acfiuni la nivelul sistemului nervos:

2. Glucagonul 3. Cortizolul 4. Insulina
45. Prin administrarea de ganrma-globuline se obfine o imruritate: 1. Dobflnditii artificial 2. DobAnditil natural

l.

Tiroxina

3. Pasivi 4. Activi

46. Alegefi oasele nepereche ale viscerocraniului: 1. Osul lacrimal 2. Osul nazal 3. Osul palatin 4. Osul maxilar

2. 3. 4.

l.

47. Conlin fibre vegetative preganglionare:

Nervii Nervii Nervii Nervii

vagi pelvieni faciali splanhnici

48. Venele care

2. 3. 4.

l.

participl la vascularrzaliaplImfuiilor ajtrng in:

Atriul drept Venacdv[ superioarl
Ventrioulul drept

Atriul st6ng

291

49. Corpul galben: 1. Se formeaz[ numai daci ovulul nu este fecundat 2. Devine in final corp alb care are fesut cicatricial 3. Apare in momentul ovulafiei 4. Asigwi cregterea concentrafiei sangvine a progesteronului in perioada postovulatorie a ciclului ovarian

50. Din aortaabdominal[ pornesc ramuri care se distribuie la urm[toarele organe aflate in bazin: Vagin 2. Vezicule seminale 3. Prostati 4. Ovare

l.

51. Pentru a ajunge in mediul extern, COz rcniltat in urma catabolismului celular trebuie strdbatii:

si

2. 3. 4.

l.

Atriul drept Atriul st6ng
Ventriculul drept Ventriculul stdng

52. Plasma unui subiect cu

2. 3. 4.

l.

$up sangvin A(II) Rh* confine:

Antigen Rh Fibrinogen Antigen A Aglutinine p

53. Alegefi hormonii care se depoziteazdextracelular:

2. Triiodotironina 3. Oxitocina 4. Tiroxina
54. Conducerea saltatorie a potenfialului de acfiune se realizeazd la nivelul:

I.

ADH

2. Prelungirilor periferice ale netnonilor din ganglionii spinali 3. Neurilemei 4. Fibrelor mielinice
55. int6lnim celulele secretoare de mucus in structura:

l.

Sarcolemei

1. Glandelor pilorice 2. Criptelor Lieberkiihn 3. Glandelor Briinner 4. Epitqliului vilozitlililor intestinale

292

56. Cifra 12 rcprezint[ num5rul de: Perechi de coaste 2. Nervi cranieni 3. Vertebre toracice 4. Nervi spinali toracali

l.

57. Prin contracfie, muqchiul tibial posterior rcalizeazd:

2. 3. 4.

l.

Extensia labei piciorului Flexia labei piciorului Flexia degetelor Extensia degetelor

2. 3. 4.

58. Alegefi afirmafiile corecte: 1. LH controleazA secrefia de progesteron

LH provoaci ovulafia
FSH controleazd secrefia de estrogeni FSH controleazi maturafia foliculari

59. Sunt neuroni cu un singtr il(on: 1. Neuronii pseudounipolari 2. Netnonii unipolari 3. Neuronii bipolari 4. Neuronii multipolari 60. Membrana Reissner: Participi la delimitarea melcului osos 2. Delimite azA, canalul cohlear spre rampa timpanici 3. ESte stribitutd de cilii celulelor receptoare din organul Corti 4. Se intinde de la lama spiralI pen6 la peretele lateral al melcului osos

l.

293

RASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC

3.A 4.D
5.D 6.D 9.E
7. A
10. D

2.E

t.c

COMPLEMENT GRUPAT

A 42.D
41. 43. E(0)

44.8
45. B 46. E(0)

8.A
ll.D
13. B

47.8
48. D 49. C 50. D 51. B 52. C 53. C s4. c 55. E 56. B

t2.D
t4.E
15. B

16. C

t7.D
18.

57.8
58. E 59. E

A

19. B

.

20.D 2t. c 22. A 23.8
24. C 25. A

60. D

26.8 27.D
28. B

29.D
30. c 31. D

32.D
33. D

34. B 35. E 36. C

37.D
33. C 39. D 40. E

294

Asigurd deplasarea moleculelor gi a ionilor conform gradientului de concentrafie. Marcafi B) Reticul endoplasmic rugos .metabolismul glicogenului. B). Stimularea simpatic[ are ca efect A) Miozi B) Secrefie salivar[ apoasl C) Relararea sfincterelor digestive D) Contracfia splinei E) Relaxarea sfincterului vezical intern 295 . 5.sintezi proteici D) Aparat Golgi . Se datoreazdacfiunii pompei Na*/I(*. Alegeli afirmalia corectil A) Transportul membranar al moleculelor organice polarizate nu utilizeazi proteine transportoare B) Presiunea osmotici este proporfionald cu mdrimea particulelor dizolvate inft-o solufie C) Potenfialul membranar de repaus are valoarea medie de -65 mV pdnd la -85 mV D) Depolaizarcamembranei se datorcazdiegirii K ain celuli E) Repo laizareamembranei se dator eazA cregterii permeabilite$i acesteia pentnr Na+ 4. B). Potenlialul membranar de acfiune: A). Transportul activ al substanfelor prin membrana celularI: A). Mariana Cdtilina Ciornei COMPLEMENT UNIC: asocierea incorectii: A) Reticul endoplasmic neted . Existil ftansport activ primar gi secundar. C) Ribozomi . E). C).TEST 9 $ef Lucr. tn absenfa unui stimul. Este constant.excrefia unor substanfe celulare E) Mitocondrii . D). Se rcalizsazilprin difuzirure facilitatii. 6. Se declanqeazddacdpotenfialul de membranl atinge valoarea prag.sistem circulator infracitoplasmatic l.fosforilare oxidativ6 2. cu EXCEPTIA A) Membrana celulari confine un bistat fosfolipidic B) Corpii tigroizi srurt echivalenliilizozomilor pentru celula nervoas[ C) Centrozomul are rol in diviziunea celulard D) Corpusculii lui Palade surt bogati in ribonucleoproteine E) Lizozomii contin enzime hidrolitice 3. E). Are o valoare medie de -65 mV p6ni la -85mV. Depinde de permeabilitatea membranei pentru diferifi ioni. Urm6toarele afirmafii sunt adevdrate. Se desfdqoari fdr[ consum de energie. D). C). Se numegte difuziune.

Saliva: A) Confine gelatinazl' B) Are rol in vorbire C) Concentrafia K este mai mic[ decit in plasml D) Are rol bactericid prin lizozomi E) Are rol de excrefie a maltozei 296 . sub formi de stimuli 8. Hormonii tiroidieni A) Sunt tirozina gi tireoglobulina B) Sunt secretafi de celulele parafoliculare tiroidiene (. format din gase oase pereche $) Viscerocraniu. muqchii adductori gi muqchiul drept medial B) Mugchii adductori mare. format din patru oase pereche C) Opt oase pereche gi gase oase nepereche D) Viscerocraniu. sctrt 9i lung C) Mugchiul drept medial gi muqchiul semitendinos D) Mugchii semitendinos gi semimembranos E) Muqchii croitor gi cvadriceps 12. care are patru oase nepereche E) Neurocraniu. informafiile sunt conduse lent gi proiectate cortical difuz gi nespecific nj Segmentul central percepe o anumitii forml de energie din mediul extern sau intern.. articulafii fixe lojei anterioare a coapsei sunt: A) Mugchiul croitor. Articulatiile sunt: A) Sinartroze. Mugchii 13.7. articulafii semimobile D) Sinostoze. articulafii mobile C) Amfi artroze. articulafii semimobile B) Sindesmoze. Craniul este alc[tuit din I A) Netnocraniu. care are patru oase pereche I 1. Glucocorticoizii A) Sunt secretafi de medulosuprarenali B) in exces determin[ boala Addison C) Produc hipoglicemie D) Reduc lipoliza E) StimuleazAcatabolismul proteic in mugchii scheletici 10. articulafii mobile E) Artrodii.C") C) punt sintetizafi sub acfiunea tiroxinei D) In exces produc mixedem E) Au efect hipocolesterolemiant 9. un segment de conducere pi o arie de proiecfie cortical[ C) Transmit informafii cdtre scoarta cerebrali rapid pe calea sistemului reticulat ascendent activator D) pe cale directd. Analizatorii A) Transmit informafii din mediul extern gi intern ce determini formarea de senzafii in ariile subcorticale ' B) Au rm segment periferic.

14. cu rol in digestia amidonului D) Labferment. Sdngele: A) Este alcdtuit din limfd gi elemente figurate B) Confine leucocite. care ader[ la nivelul pligii vasculare. cu rol in ap[rarea specificd E) Confine trombocite. cu rol in digestia amidonului B) Colesterol-lipaza cu rol in digestia trigliceridelor C) Tripsintr. Din arcul aortic se desprind direct: A) Artera carotidd comunl dreaptil B) Artera carotid[ internd stingl C) Artera carotid[ externi st6ng[ D) Artera subclaviculard dreaptl E) Artera subclavicular[ stingl 297 . Absorbfia intestinald: A) A proteinelor se face cu ajutorul sdrurilor biliare B) A fiuctozei se realizeazdprintr-un sistem de transport activ Na-dependent C) A vitaminei A se realizeazi prin sistem de transport activ Na-dependent D) A vitaminei D se realizeazi cu ajutorul unui ftansportor legat de membrana celulari gi activat de calciu E) A apei se realizeazdpasiv. cu oprirda sdngeririi B) Se desfdgoarl in trei etape succesive: timp vascular. proces care dweazd 2-4 minute 9. cu rol in protecfia mucoasei gastrice I 5. cu rol in hemostazd C) Confine eritrocite. Sucul gastric confine: A) a anilazd. cu rol in men{inerea echilibrului acido -bazic 17. Grupele sangvine: A) Swrt determinate de prezenta aglutinogenelor in structtna membranei hematiilor B) AB (IV) 9i A(II) au aglutinine a C) AB([V) 9i B(III) au aglutinine p D) O(I) pi A(II) pot primi sdnge de la grupa AB(IV) E) (II)qi B(IID pot dona la gnrpa O 4 18. Hemostaza: A) Este un proces la care participn eritrocitele. cu rol in digestia proteinelor E) Mucus. timp plasmatic Ai timp de metamorfozd vdscoasl a eritrocitelor C) Are un timp de coagulare ce se desfdqoari in fiei faze D) Are rolul de a opri sdngerarea la nivelul vaselor mari E) Presupune formarea fibrinei. izoosmotic 16. cu rol in ap[rarea nespecificl D) Confine limfocite. Circulafia pulmonar[: A) Incepe in ventriculul stdng B) Transportl sdnge cu 02 la fesuturi C) Sdngele inclrcat cu Oz este colectat de venele pulmonare D) Venele pulmonare se vars[ in atriul drept E) Trunchiul pulmonar se imparte in cele patru vene pulmonare I 20.

epiteliu alveolaro surfactant B) Are o grosime medie de 0. intimpul activit{ii cardiace: A) Valvele atrio-ventriculare aortice gi pulmonare se deschid in timpul sistolei ventriculare B) Valvele semilunare mitral[ gi tricuspid[ se inchid in timpul diastolei ventriculare C) S&rgele este pompat de ventriculi cu o frecvenfl medie de 150 bltii/min D) Debitul cardiac de repaus este de aproximativ 5 Vmin E) Sdngele este pompat din ventriculi in atrii 22. adic[ proprietatea miocardului de a denrolta tensiune intre capetele sale E) Elasticitatea. E). cu durata de 0. 27. Membrana alveolo-capilari: A) Este alcituitii din endoteliu capilar. cu durata de 0. rol in reglarea metabolismului celular.1 s D) Diastola ventriculard. cu durata de 0.6 mm C) Are o suprafaf6 totald de 50-100 mm2 D)'Permite difuziunea oxigenului din singele capilar in alveolele pulmonare E) Permite difuziunea COz din alveolele pulmonare in sdngele capilar 25. Sunt secretafi de glandele endocrine. 298 .2l . cu dwata de 0. cu durata de 0. E)" Sunt organe ce aparlin sistemului digestiv. B). Au leg[turi neryoase cu rinichiul. D). C). adici proprietatea miocardului de a se autostimula D) Contactilitatea. Sunt fiansportafi exclusiv pe cale nervoasI. B). Ciclul cardiac este alcituit din: A) Sistola atriali.1 s E) Diastola general[. adic6 proprietatea miocardului de a propaga excitalia la toate fibrele sale B) Automatismul. D).Unna: A) Se formeazi prin filtrare tubulard B) Se formeaz[ prin reabsorbfie gi secrefie glomerulari C) Se formeazl in medie. adici proprietatea miocardului de a se l6sa destins cflnd cregte presiunea sdngelui 23.7 s B) Sistola ventriculari. C). Glandele endocrine: A). Proprietiifile miocardului sunt: A) Excitabilitatea. in afara funcfiei lor principale. interstifiu pulmonar. Secretii produgi de neurosecrefie. Sunt in numdr de 6-8 in tot organismul. in volum de 200-300 ml pe zi D) Se formeazi prin reabsorblia facultativi a apei in prezenfa ADH E) Se formeaz[ prin reabsorbfia obligatorie a apei in prezenfa ADH 26.4 s 24.5 s C) Diastola atriald. Sunt formate din epitelii secretorii. Acfioneazldoar la locul de sintez[. Au. Sunt situate la nivelul aparatului digestiv. adici proprietatea miocardului de a rispunde la un stimul printr-un potenfial de acfiune propagat C) Conductibilitatea. Hormonii: A).

fiind reprezentat de celulele multipolare. Hipoftza: A). Miocardul atrial se conftactil. in timpul sistolei ventriculare: A). Are o lentili. c). Lobul anterior hipofizar: A). E). Are primul neuron situat in retin6. Miocardul ventricular se relaxeazl. care confine vasele proceselor ciliare. D). Secretil prolactinS. D). E). Este alcituit din trei tunici gi medii refringente. E). Este alctrtuitii din doi lobi. Are al treilea neuron in corpul geniculat intern. C). Are pfoprietatea de extensibilitate. Secretii hormonul melanocitostimulant. 31. Se ejecteazdur volum de sdnge de 150 ml in stare de repaus. Este un fesut epitelial de acoperire. D). C). cu conuri pi cu bastonage. 29. B). B). Calea optictr: A). Fibra musculari striat6: A). Are o tunici medie fibroasd. Are proprietatea de a dezvolta tensiune intre capetele sale. Secreti hormonii numifi mineralocorticoizi. Este de tip folicular. 33. Este reprezentatii de nervii optici. Are proprietatea de excitabilitate. C). adici tensiunea mugchiului r[mdne constant5. care confine fibre de la un singrr glob ocular. D). cristalinul. Secret6 ocitocind gi vasopresini. E). Se contractl izometric. Valva miral[ este deschis[. 30. 299 . care confin fibre de la ambii globi oculari. Int[ in stnrctura organelor de simf. Repre zint5 2% din masa hipofi zei .28. Se contractJi izoton. B). Are o tunici internd" alcituiti din2 straturi de celule. 34. C). Ochiul: A). Se mai numegte gi glanda pineal6. Este reprezentatil de tractul optic. adic[ lungimea mugchiului rim6ne constant5. B). adici de a dezvolta o stare de tensiune permanentit. Se mai numegte gi neurohipofizA. B). E). C). D). E). Este un fesut epitelial glandular. adicl de a rispunde la un stimul printr-un potenfial de acfiune propagat. C). Valva fricuspid[ este inchis[. B). D). D). / 32. Reprezinth segmentul intermediar al analizatodui vizual. tesutul de tip exocrin: A). B). Are o tunicl externi vasculartr. E). Are relafii anatomice gi fuircfionale cu hipotalamusul. Este de tip ciliat gi neciliat. caracteristici mugchilor cu inervafia intactii. Este situatii in zona anterioari a gdtului.

fesutul de tip mixt: A). 37. Se gisegte in toate celulele. B). Au un debit sangvin de 1200 mVmin. . care determin[ filtrarea. Membrana celularfl: A). Toate r[spunswile sunt corecte. De tip lax se gisegte in ganglionii limfatici. Presiunea din exteriorul capilarelor. caxe se opune filhlrii. 40. B). este o structur[ nefuncfional[. permite transportul nerestrictionat al orisiror substanfe. E). Se gdsesc in special in medulara renal6. De tip. Formeazlo refea in jurul sistemului tubular al rinichiului. De tip reticulat se gisepte in splin[. B). Presiunea coloidosmotic6 a proteinelor din capsula Bowman.35. confine glucide situate pe fala ei extern6. 38. E). Se gisegte in testicul. Sunt inconjurafi de o zondde citoplasm[ limpede. E). confine fosfolipide dispuse intr-un singur strat. D). fluidI. C). Orice celul[ din organismul uman are: l) Membranl 2) Nucleu 3) Citoplasmd 4) Mitocondrii 300 . Se gisepte in pancreas. care se opune fiftrerii. fesutul conjunctiv moale: A). C). Se manifestii in toati perioada de viatd a celulei. care se opune filrlrii. 41. E). D). Este fesut de tip epitelial glandular. De tip adipos leagd unele organe. D). Presiunea din capsula Bowman. Presiunea coloidosmotic[ a proteinelor din capilare. Filtrarea prin membrana glomerulard depinde de: A). care determinl filtrarea. este alcdtuit[ din proteine. Este situat in apropierea nucleului. B). C). D). Este format din doi centrioli sferici. Capilarele peritubulare: A). Se varsd in arteriola eferentli care a trecut prin glomerul. Primesc s6nge din arteriolele aferente.fibros se gisegte in tunica medie a arterelor. B). C). B). D). Centrozomul: A). C). C). E). Presiunea din capilarele glomerulare. D). Se gisegte in ovar.-) 39. De tip elastic se gdsegte in ligamente. 36. E).

Stimularea sistemului nervos parasimpatic determini: I ) Stimularea glicogenolizei 2) Stimularea secrefiei gastrice 3) Contracfia sfincterului vezical intern 4) Stimularea secrefiei exocrine a pancreasului 46. P otenfialul de acfiune: 1) Are aspect identic pentru toate 2) Are dtrata identic6 in toate tiptrile de celule tipuile de celule 3) Are amplitudine proporfional6 cu intensitatea stimulului aplicat 4) Apare la atingerea valorii prag de citre potenfialul de membran[ 43. pentnr vederea nocturni 3) Celule multipolare. Fusurile neuromusculare : l) Sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate. Sinapsa: l) Este o conexiune funcfionali intre un neuron gi o celuli efectoare in sistemul nervos periferic 2) Este o conexiune morfologici intre un neuron gi o altl celuli 3) Poate fi chimicI sau electrici 4) Transmite impulsul nervos in ambele sensuri 45. pentru vederea diurn[ 2) Celule cu bastonage. Adenohipofiza: posterior al glandei pituitare 2) Secretil prolactina 3) Secretil oxitocina 4) Secre![ hormonii gonadotropi 49. fesutul epitelial de acoperire: l) Poate fi pavimentos 2) Poate fi cubic 3) Poate fi cilindric 4) Poate fi de tip folicular 44.42. Medulosuprarenala: l) Este situatilin periferia glandelor suprarenale 2) Secretd mineralocorticoizi 3) Secretii hormoni cu actiune identic[ stimullrii parasimpatice 4) Secretii cantititli crescute de hormoni in unna traumatismelor 301 II l) Reprgzintilobul . numite fibre extrafusale 2) Inervafia lor motorie este asiguratil de axonii neuronilor o care se distribuie porfiunii periferice a fibrelor cu sac nuclear 3) Inervafia lor senzitivd este asiguratJi de dendrite ale neuronilor y din cornul anterior medukfr 4) Sunt receptori ai sensibilitiitii proprioceptive 47. Retina confine: l) Celule cu conuri. originea nervilor cranieni 4) Celule de susfinere gi de asociafie 48.

Glucagonul: ) Stimul eazd glicogenoliza 2) Stimuleazd secrefia gastric[ 3) Stimul eazA proteoliza 4) Inhib[ secrefia biliarl 1 52. Procesul de coagulare: l) Se desf"aqoard in hei faze 2) Formarea tromboplastinei dueaz6 4-8 minute :) formarea trombinei din protrombin[. Timusul: 1) Este o gland[ mixt6. in 10 secunde 4) Formarea fibrinei. care ajung in splin[ 53.50. urmatil de diastola atrialfl 2) Sistola ventricular[ se desfdgoari in doutr faze 3) Sistola ventricular[ este urmat[ de diastola general[ 4) Fande contracfie izovolumetic[ aparfine sistolei atriale l) 302 . Sistemul limfatic: 1) Are funcfie de drenare a fesuttrilor Z) este alc[tuit din capilare cu stnrcturl identici cu a capilarelor sangvine 3) Are vase cu perelii mai subfiri ca ai vaselor sangvine 4) Este atc[tuit din capilare interpuse intre sistemul arterial gi cel venos 57. inl'2 secunde . cu rol in emulsionarea lipidelor 55. Insulina: l) Este secretatl de pancreasul exocrin 2) Are efect hipoglicemiant 3) Stimul eazd gluconeogeneza hepatic[ 4) Stimuleazd sinteza proteici in muqchi 51. Ciclul cardiac: Cuprinde sistola atrial[. Rolurile oaselor sunt: 1) Rezervor de calciu 2) Antitoxic 3) De pirgii ale aparatului locomotor 4) De sediu al hematopoiezei 54. sub acfiunea tromboplastinei. 56. endocrinl 9i exocrinl 2) Este localizat in zona anterioari a gfltului 3) Are funcfiile puternic stimulate de hormonii steroizi 4) Confine timocite. Bila: 1) Este locul rurde se acumuleazdprodusul de secrefie a hepatocitelor 12) Conline enzime cu rol in digestia lipidelor 3) Confine pigmenti biliari cu rol in absorbfia lipidelor 4) Confine s6ruri biliare.

Urechea intern[: l). Involueazddup[ trei luni gi se transforml in corp alb. Confine receptorii analizatorului auditiv. Confine receptorii analizatorului vestibular. Analizatorul vestibular: 1). Formarea sa este stimulatil de FSH. Are receptorii situafi in canalul cohlear. 3).58. 303 . Corpul galben ovarian: 1). 4). Se gisegte in st6nca temporalului. Oferi informafii despre poziliacapului in spafiu. 2). Ofer6 informafii despre pozilia corpului ?n spafiu. Secrefia sa este stimulatii de LH. Apare prin tansformarea foliculului ovarian dupd ovulafie. 60. 2). 4). 59. Contribuie la reglarea echilibrului. 4). 3). 2). Confine endolimfd. 3).

9l 23. p9.D. pg. pg. pg. 90 22. B. E. 104 52. pg.D. 1l 35. I 5.D.E. p9.p9. 84 17. 103 D.pg.57 10. 27 54 E. 9 4. 45 48. 8l 16. 35 46. 120 304 . 9 3.9.pg. 6. pg. 87 2l.pg. pg. 103. pe. 67 12. 54.pg. 55. pg.D. C. I I 36.8. pe. p9. p9.pg. c. 64 11. A. pg. E. C. I I 44.D. pg. B. pg. pg. 90 34. pe. A. pg.8. C. pg. 35 7. pg. pg. pg. 59 51. A. 88 (C.92 24. pg.D. pg. pg.RASPUNSURI 1. 50 59.i. 55 49. pg. D.D. 54 A. pe. pg.pg.78 E.pg.p9. 85 18. B.57 50. pg. A.75 14. 51 60. 100 25. pg.D.7 2. 56.7 c.6 38. C. 55 30. A.44 58. 45. 49. A. 58 9.26. 66 D. pg. pg.p9.8. 84 42.70 33. 7. 16 40. B. 103. 86 19.9. E. E.92 28. pg. p9. pg. A. C. C.pg. 38 8. D.E. p9. pg. E. pg. B. 104 41. 54. 69 13. E. 26. 54.pg.41 47. 60 2A. pg. 50. 47 32. pg. C. l0 5. 57. B. 10 43. D.54 29.p9. 86 A.D.D.pg. pg. pg. E.8. C. 87 31. C.7 39. 1l 37. pg. pg.60 53. B.D. pg.77 15.

Srurf mai proeminente in regiunea C. Confin neuroni senzitivi somatici B. D. Coarnele laterale medulare: A. 6. mucoasei olfactive D. E. B. E. In cordoanele laterale se poate identifica urmitoarea cale ascendentJi: fascictilul piramidal incruciqat fasciculul olivospinal fasciculul spinotalamic ventral fasciculul tectospinal fasciculul spinocerebelos direct 305 . A. Urmltoarele celule sunt newoglii cu excepfia: celula Schwann microglia astrocitul celulele ependimare celulele fotoreceptoare Sinapsele electrice: 3. C. retinei 2.TEST TO $ef Lucr. scoarfei cerebeloase E. E. Receptorii ciii protopatice sunt reprezentafi de: terminafii nervoase libere corpusculi Golgi corpusculi Ruffrni discuri Merkel fusuri neuromusculare A. Formeazi placa motorie 4. ganglionului spinal B. Neuronii uripolari se afl[ la nivelul: A. C. sacratii formate din subtanli reticulatll Sunt Sunt mai late decdt cele posterioare Contin neuroni senzitivi vegetativi A. C. D. B. E. ganglionului spiral Corti C. 5. D. Conduc unidirecfional D. A. Impulsul nervos elibereazd cuante de mediator in fanti C. D. Segmentul presinaptic confine vezicule cu mediator chimic B. Se gtrsesc in miocard E. Raluca Papacocea COMPLEMENTUNIC: 1. Dr. B.

este alcituit din fesut conjunctiv B.Reflexele miotatice: sunt reflexe de apdrare au centrii nervogo polisinaPtici iradiazlla nivelul SNC sunt monosinaptice se mai numesc gi nocicePtive Originea real6 a componentei senzoriale a nervului facial se aflI la nivelul: ganglionul geniculat nucleul solitar nucleul pontin al facialului ganglionul Scarpa nucleul salivator superior Nervii cranieni spinali sunt nervi: A. La acest nivel nu se afl6 substanfI albi E. bronhoconsfiicfie D. Este conectat in serie cu miduva spindrii C. motori C. Este cel mai mare segment al SNC D. hipotalamus D. stimularea sistemului nervos simpatic produce: A. miozd B. confine corpusculi Vater-Pacini E. Epidermul: A. Prezintil 2 lobi I 1. prezintli bulbii firelor de Ptrr D. pedunculii cerebeloqi superiori B. senzitivi D. vegetativi E. micgti (somatici gi vegetativi) I 9. contracfia detnrsorului E. Conexiunea dintre emisferele cerebrale se realizeazd prin: A. Prezintii substanfa cenugie la exterior 9i interior B. Cerebelul: A. confine vase limfatice C. hipersecrefie lacrimalI C. glicogenoliz[ hePatic[ 13. fornix 12. 10. )edunculii cerebrali C. hipocamp E. are un sfiat germinativ 306 . micgti (senzitivi qi motori) B.

carioplasma D. celule cartilaginoase B. ovqlul E.mitocondriile C. Krause B. Ruffini D. arul grosimii B. membrana nucleari E. inervafia senzitivi provine din motoneuronii alfa medulari D.dictizomii D. Receptorii pentru rece sunt de tip: A. sunt inervate parasimpatic C.ergastoplasma B.corpusculii Palade E. Merkel E. Fustuile neuromusculare: A. plasmalema 20. Ruffini D. sunt receptori ai durerii musculare E. confin fibre musculare netede B. Pacini C. Urmatoarea structur6 confer6 formi celulei: A. este delimitat inferior de suprafata talpilor E. are un pol stang C. Axul longitudinal: corpului A. Pacini C. Meissner 15. Urmatoarea stnrctura celulara intervine in procesul de fosforilare oxidative: A. Krause B.celulele sangvine 19. citoplasma C. adipoase C. Meissner I 6.14. fibra musculard striati D.centrozomul 307 . centrozomul B. are un pol anterior D. inervafia motorie provine din motoneuronii gama medulari 17. tmparte corpul intr-o parte superioar[ gi una inferioari 18. Nu sunt incapsulafi urmltorii receptori: A. Urmatoarele celule nu prezinta forma globuloasa in stadiul adult: A. Merkel E.

Intervin in digestia inhacelulard: A. Este adevlrat cd: A. mielina. sinapsele electrice prezintll fantii sinaptic[ 27 . Sinapsele electrice fiansmit bidirecfional D. Prezintd formi sferic6: A. reticulul endoplasmic neted B.2l . 6xolem4 mielina. desmozomii B. Sinapsele chimice transmit bidirecfional B. neurofibrilele 23. Tgaca Henle.fibra muscular striata B. lizozomii E.hepatocitul 25. mielina B. Secfiondnd un il(on din SNP int6lnim de la interior spre exterior: A. teaca Henle. teacaSchwan. arolema mielina. teaca Schwarur. urmatoarele prelunigiri citoplasmatice sunt temporare: A.L7 308 .centrozomii D. mielina. ribozomii C. Ll D. cilii C. teaca Schwann. Teaca Henle. ribozomii B. CI B. centrozomii D. anolema 26. pseudopodele E.L2 E. Limita inferio aril am[duvei este la nivelul: A. teaeV Schwann. reticulul endoplasmic rugos E.nernonul E. U na dintre urmatoarele celule e binucleatd: A. C7 c. teaca Schwanno anolema E. microvilii D. dictiozomii C. Sinapsele electrice funcfione azh cu acetilcolind E. C.adipoasa C. teaca Henle D.hematia adulta D. Placa neuro-motorie funcfione azd cu adrenalind C. mitocondriile 24. ar<olema. dendritele 22. Te4ca Henle.

28. inte duamater gi arahnoidi B. inne aratrnoidd gi piamater C. infre piamater gi m[duvi 29. in coarnele posterioare C. corticobulbar 32. Spinobulbare D. spinotalamic lateral B. spinotalamic anterior B. Intre coarnele laterale gi cele posterioare E. spinotalamic anterior C. Fac sinapsd in talamus urmitoarele fascicule cu excepfia: A. Protoneuronul clii sensibilitefi tactile epicritice se afl6 in: A. in jumitatea posterioari a coarnelor laterale 30. in coarnele anterioare D. Spinobulbare E. Lichidul cefalorahidian se afld: A. in ganglionul spinal E. spinocerebelos dorsal E. cerebel D. reduce frecvenfa potenfialelor de actiune E. Depolarizlrile celulelor seruoriale auditive A. spinotalamic lateral B. corticospinal anterior E. ganglionul spinal E. Se gariesc neuroni motori vegetativi: A. spinocerebelor incruciqat 33. determin[ vibralia membranei tectoria D. calea sensibilitiifii kinestezice D. coarne posterioare medulare C. bpinocerebelos direct D. spinotalamic lateral C. coarne anterioare medulare B. sunt provocate de inclinarea cililor celulelor auditive 309 . spinobulbare 34. blocheaz[ potenfialele de acfiune B. talamus 31. Se incrucigeazl la nivel medular fasciculul: A. Au traseu ascendent prin cordoanele posterioare urmatoarele fascicule: A. deformeaztr memebrana bazilafi : C. jntre piamater gi duramater D. spinocerebelos direct C. in j umitatea anterio ard a coarnelor laterale B.

fuircfional este trn ganglion simpatic E. saliva sucul gastric . articulafiile dintre corpurilevertebrale C. poate proveni din celulele parafoliculare 36. simfiza pubiani E. 3. este un hormon tiroidian C. stimuleazd dezvoltarea gonadelor 38. Timusul: A. articulatiile goldului 39. Sunt sindesmoze: A. in exces determin[ hipertiroidism B. amilazi salivar[ COMPLEMENT GRUPAT: 41. croitor C. mucini C. conline iod E. adductor sctrt D. lizozim E. e depozitat6 in coloid D. Nu confine enzime proteolitice: 2. bila 4. secretd 20% noradrenalind C. sucul pancreatic 310 l. suturile craniene B. In salivi nu se afl6: A. articulafiile coatelor D. acid clorhidric D. Tireostimulina : A. ap[ B. funcfional are rol de ganglion limfatic E.35. Nu se afltr la nivelul lojei mediale a coapsei mugchiul: A. secreti 80% epinefrini B. este stimulat de cortisol C. este glandi mixti D. adductor mare B. addcutor scurt 40. este situatil central in suprarenali 37. secreti tireostimulinl B. drept medial E. sintetizeazi hormoni derivafi din colesterol D. Corticosuprarenala : A.

confin acizi biliari 2. scade presiunea din capilarele glomerulare 3. pepsinogen mucus labferment acid clorhidric 43. emit pseudopode 4. hormoni 2. aglutinine 46. Bila confine: colesterol 2. are loc exclusiv in tubul proximal 4. includ trigliceride 3. lecitini 4. crggte presiunea din capsula Bowman 2. Chilomicronii: 1.Unndtoarele substanfe organice se gisesc in sucul gastric: 2. biliverdin[ 3. Plachetele: intervin in transportul Oz 2. l. fibrinogen 3. 3. se absorb in s6ngele portal 4. membrani 2. este un proces pasiv 2. Filtrarea glomerularl cregte c&rd: 1. regleazd echilibrului acido -bazic 311 . Sflngele con{ine: 1. aglutinogene 4. Eritrositele prezint5: 1. scade presiunea coloid osmotici din capsula Bowman 4. scade presirlrea coloid osmotic[ a plasmei 49. confin colesterol 45. intervine in reabsorbtia apei 3. aglutinine 48. aderi la peretele vascular lezat l. l. sIruri minerale 4. enzime 44. 4. formeazl refeaua de fibrind 3. citoplasmd 3. Secrefia de H la nivel renal: 1.42. 47.

ciclului Krebs 4. glucagonul 2. 52. transportl diferite substanfe 3. este ur compus fosfat macroergic celular Krebs reface fosfocreatina rezultil din glicolizaanaerobl 56. zonamedulari nu confine foliculi 57. se formeazdinciclul 3. are loc in mitocondrie 4. insulina 54. cortizolul 4. enzime 55. la nagtere confine 300-400 de foliculi ovarieni 4. reprezintil sinteza de glicogen genercazl acid piruvic produce in final ADN necesitii enzime specifice 51. adrenalina 3. este o glandi mixtii 3. roltri functionale aparfin proteinelor: intrl in alcdtuirea macrostructurilor 2. Hormonii hiperglicemianfi sunt: l. Urm[toarele l. 4. Ciclul Krebs: intervine in degradarea glucozei 2. necesitd dioxid de carbon l. Glanda mamar[: 1. elibereazd 4. ATP-ul: l. glicolizei 2. se mai numepte ciclul acizilor gra$i 3. este o structur[ pereche l. Glicoliza: 2.lKcaVg 4. 3. gluconeogenezei 3. este situat in cavitatea abdominali 2. intervine in reglarea secrefiei de eshogeni 3t2 . Ovarul: 2. glicogenolizei 53. Glicemia cregte prin stimularea: 2. este stimulatii de prolactintr 4. secreti estrogeni 3. 4.50. 1. 1.

313 . elibereaz6 celule haploide l. Au secrefie exocrind urmitoarele: 2. este stimulatil de LH l. constii in maturarea folicului 3. este stimulat de FSH 4. veziculele seminale 59. e precedati de formarea corpului galben 60. glandele bulbowetrale 3. Ovulafia: l. se datoratJl feedback-ului pozitiv al estrogenului 4. prostata 4. testicul 2. este reglat printr-un feedback pozitiv 3.58. Testiculul: secretl hormoni sterolici 2.

57) 37.22) 34.B@ag.78) 42. 21. 18) 28. l. E (pae. D (pag. 75.8 (pae. 109) A reag. 104) s0. 60) 38. la) 26.nAspuNsuRr COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT: 41.29) 11. B (pag. 16) E (pag. ll7. 7) 60. D (pae. 84. 55. C (pae. tzl) zt. B (pae. C (pag.D (pae. C (pag. E (pag. E (pag. 6) . 67) 39. C (pag.D (pae.54. 31) t2. 19) D (pag. 108. B (pag. r20) 20. 25) 8. 20) 31. C (pag. 85. 2l) 47. C (pag. C (pae.7) 22. 19) 29. 3.8@as.Z3) 7. C (pae. 38) 15. 84. ll0) s4.8(pag. A (pag. A (pag. 108) 52. 28) 10. 5) 18.7) 24. 6. C (pag. A @a9. 19) 30.8 (pag. 86) 2. 15) D (pag. 81) 45. 108. D (pag. B (pae.D (pae.7) 2s. 16) 27. 13) E (pag. A Gag. 78) 44. 108) 51.D (pae. 27.D (pag. ll7) 58. E (pag. B (pae.77) 43. s. 5) 19.77) 314 . B (pag. C (pag.E(pag.l18) 57 59.7) 23. A (pag. A (pag.A(pag. C (pag.D (pag. 75. 21. al) s3. 69) 40.28) 9. D Gag. C (pae. B feag. E (pag. 4. 58) 36.D (pag.21. 111) 55. 85) 46. D (pag. A (pag. 56.5l) 35.22) 32. 116) 17. 35) 13. A (pag. 38) 14. A(pag.22) 33. B (pag.77. E (pag.85) 48. 104) 49. 38) 16. 110) 56.E (pag.

Urmtrtoarea afirmafie despre celul[ este adevarati A. corneea D. fosfolipide D. retina 315 .ie excentrici B. polinucleate E. hematiile E. Univ. are o dimensiune standard 2. binucleate D. anucleate : B. irisul E. aglutinogene C. Membrana hematiei confine : : A. nu ia forma celulei E. Nucleul celular : A. nu poate exista singuI D.TEST II Asist. glicoproteine 6. constituie fesuturi C. leucocitele C. nu transmite material genetic C. poate avea o pozi. pentanucleat / 4. aglutinine B. monocitele D. Hepatocitele strnt A. inilial are forml cubic[ B. Antoaneta Purgd COMPLEMENT UNIC 1. Organul activ al acomoddrii este : A. cristalinul C. Cele mai numeroase elemente figrnate ale sdngelui sunt A. trinucleate C. nu este o parte constitutiv[ principald : D. glucide E. neutrofilele 5. ulterior toate igi schimbi forma E. limfocitele B. mugchiul ciliar B. Dr. nu contine material genetic 3.

Intestinul sublire nu secretii urmdtoarea enzimi A. 0.lipaza B. 4-8 minute E. zon[ medulard E. vase aferente B. Urmtrtoarele sunt oase lungi. humerus B. : jugulogram[ : 12. gelatinaza. maltaza C.20 s ll.30 E.rezult6nd A. Ganglionii A.2-4 minute D. zgomotele cardiace pot fi inregistrate grafic.cu excepfia : A. 0. 0. capsulI elastici limfatici au in structura lor urmltoarele elemente exceptdnd : 3t6 ll: =: .lactaza 10.40 s D. fibuli E.7. 0.70 s B. scapuli D.50 s c. sfigmogrami E. fonocardiogram[ C. l-2 secunde B. Hemostazaprimar[ dureazd A. ulni : 8. izomaltaza D. cardiogrami D. vase eferente C. l0 secunde C. electrocardiogrami B. 8-9 minute 13. zon[ corticaltr D. E. 0. Diastola generald dtueazi : A. tibie C.

0. reprezinthSl% din totalul nefronilor B. tibiei i . elasticitatea C. claviculei E. Secusa are o durattr totali de A. Nefronii juxstamedulari : A. este constituitii din ru<onii netnonilor B. satietate D.05 s E. foame C. 0. Manubriul aparfine : A. sternului D. extensibilitatea D. coarnele anterioare confin dispozitivul somatomotor C.04 s 3t7 .14. stomac D. faringe C. 19.18. Substanfa cenugie a mflduvei spinirii : 4. 0. coxalului B. o. La nivelul hipotalasmusului lateral se afl6 centrii nervogi pentru : A. cavitatea bucalI B. coarnele laterale confin neuroni somatotropi 66K" E. are pe secfiune aspectul literei . ficat E. 0.l s D. sare E. sete B. scapulei C. Care din urmatoarele proprietilfi ale mugchilor este de nattnl reflexl : A. glomerulul este situat in corticala renalI C.10 s : c. contractilitatea 20. Tubul digestiv este format din urmdtoatele. glomerulul este situat in medulara renali D. coarnele posterioare confin neuroni vegetativi D. au ansi Henle scurti 15. temperatura 16. tonusul muscular B.cu excepfia : A.01 s B. au anse Henle lungi E. excitabilitatea E. ileon 17.

Vasopresina : 25. [i : . prezintil modific6ri structurale cdnd se elimini E. frombocite E. Piridoxina D. Tiamina este liposolubila : 23. FSH ei LH D. contactul cu HCI sau cu pepsina E.Unadin urmdtoarele vitamine A. leucocite : 27. se reface : 24. factor intrinsec C. akiul drept D. STH B. hepatocite D. atriul st6ng E. gelatinazd 22. numai FSH C. ADH D. enterocite C. ventriculul drept B. TSH 318 t. este sffatul funcfional al uterului D. Aorta ascendentil are origine in A.21. erinocite B.lipaza gastrici B.Bilaeste formatil de cltre A. mucus D. c[ptugegte cavitatea uterin[ B. Prolactina E. Nicotinamida B. FSH C. este o tunictr musculard C. Cobalamina C.Unul dinfte urmdtorii hormoni previne ovulafia A. ventriculul st6ng C. Filochinona E. Pepsinogenul este activat de : A. arcul aortic : 26. Secrefia ovanrlui este stimulatii de : A. Urmitoarele afirmafii despre endometru sunt adevarate cu excepfia A. prolactini B. numai LH E.

5 mg D. la inceputul sistolei ventriculare E. reprezintii volumul globular procentual D. spafiul dintre labiile mari B. 3 l. bronhiola respiratorie C. sistolic B. 1. reprezintil numtrrul de eriftocite din plasmi C. mai lung D. are valoarea de 55% E. hepatocite : 33.5mg 15 mg C. Vestibulul vaginal este : : A. slculefi aleveolari 30. are valoarea de 5 milioane 34. Ciclul Krebs are loc la nivelul A. erihocite D. Necesanrl zilnic de tiamini este de : A. Acinul pulmonar nu este format din A. ducte aleveolare E. l0 mg B. partea laterald a vaginului C. Hematocritul ' A. diastolic C. aparatului Golgi : 32. corpusculilor lui Palade C.5 mg E. 29. reticulului endoplasmatic B. bronhiola lobularl B.28. cromatinei E. neuroni C. alveole pulmonare D. un organ erectil E nici rlra din variante. Zgomotul II cardiac este : A. Acizii gragi nu pltrwrd in ) A. matricei mitocondriale D. enterocite : ' ' B. 0. nu poate fi inregistrat gafic 3t9 .orificiul de inchidere al vaginului D. trombocite E. reprezintinumdnrl de leucocite circulante B.

VI C. croitorul E. corticosuprarenald D. hipoglicemie : 320 . glucocorticoizii D. Hipersecrefia de glucocorticoizi determini l. deltoidul D. cecul E. diabet 4. Labfermentul este secretat numai la A.X 37 . adult 40. Nervii cranieni motori sunt A. cvadricepsul C.V B. medulosuprarenald E. hipofiz6 B. sugar : B. Catecolaminele sturt secretate de : A. adolescent E. mineralocorto coizi E. VII D. Urmitorii hormoni produc limfopenie A. trapez : COMPLEMENT GRUPAT 41. penisul C. catecolaminele : 39. epifizi C. copilul mare D. Cel mai lung mugchi al corpului este A. obezitate 2. ovanrl B. IX E. tiroidi : 36. copilul mic C. Araera ruginoasl A. uterul D. androgenii B. adductorul lung B. prostata vasc ularrzeazd : 38. hipertensiune 3. estrogenii C.35.

interstdiul pulmonar : 4l . MSH este secretat de : 1. adenohipofiz[ 4. adrenalina 2. neurohipofizi 46. tleaiul intern al organismului e constituit din : l.limfb 2. are formi de portocalI 4. excitabilitatea 3. endoteliul capilar 3. Nervii cranieni care confin doar fibre motorii sunt 1. ficat 2. lobul posterior hipofizar 3. noradrenalina 4. este interpus intre trompele uterine pi vagin 44. lichid cefaloratridian 4. Hormonii care determin[ degradarea trigliceridelor sunt: 1. bulb 2. este un organ genital extern 2. muschi 4. extensibilitatea : 2. aldosteronul 321 . tonusul muscular 43. lichid interstifial 3. lobul intermediar hipofizar 2. Reglarea ventilafiei se rcalizeazdde centrii nervogi din l. perechea III 3. rinichi 3. elasticitatea 4. perechea V 4. Uterul : l. pancreas 49. cortizolul 3. punte 4. perechea I 2. este situat in cavitatea pelvianl 3.42. perechea VI : 45. singe : 48. Proprietiifile mugchilor scheletici sunt 1. Glicogenogenezaare loc cu precldere in: 1.

somn 4. mucus 52. firncfie de suprafala corporall 56. arc rol in lipolizd 55. triceps : 4. reprezintil 50% din debihrl cardiac de repaus 4. este numitii gi hormon mamotop l. arc structurd sterolic[ 3. Debitul sangvin renal : l. este de 7 Llh 2. excrefia de ueatinini 2. functie de greutate 3. digestia lipidelor 57. este de l200ml/min 322 h::. poate preveni ovulafia 3. fastor intrinsec 3.rl poate 1. HCI 2. Mugchii fusiformi l. este un puternic anabolizarttproteic 4. bitr6nele 3.Glandele oxintice secretil : 1. Saliva intervine in : 1.50. este un hormon lipidic 2. fi exprimatii in : calorii/mol 2. ATP/kg 4. Valoarea metabolismului baz. biceps 2.: - i !i . croitor 53. cvadricepsul 3. copii 2. Catabolismul este caracteristic pentru : l. Testosteronul : l. eforturi mari 54. 5l. reprezintil 20% din debitul cardiac de repaus 3. digestia proteinelor 3. Prolactina : este un inhibitor al activitiifii gonadotrope 2. pepsinogen 4. menfinerea echilibrului hidric 4. secrefia sa este stimulatl de supt 4.

este II : l. volumul rezidual 323 . volumul inspirator de rezervtr 2. pepsina 3. Zgomotul este 2. fosfolipaza 60. 59.58. volumul expirator de rezewd 3. tripsina 2. Capaciatea vitald este egald cu suma dintre 1. mai acut decdt zgomotul I produs de vibralia miocardului la inceputul diastolei prodtrs de inchiderea valvelor semilunare mai intens decdt zgomotul I . Proteazele din sucul pancreatic sunt l. volumul cwent : 4. este 4. chimotripsina 4. este 3.

pag 58 10. B. pag. C. 118 38.D. A. pag.7l 2t. A. pag.77 52. E. pag.B. 115 29. pag. 108 49. C. 120 28. pag. C. 68 53. pag. C.pa5.8. pag.92 12. pag. D. B. 65 18.57 B. C. pag. 19 19.92 D.lL2 56. C. pag.7 3. 84 B.8.Pag. 45 7. Pag.77 22. pag. pag. Pag. B. 78 27. pag. 86 14.Pag. 89 20. pag.pag.pag.26 37. pag. B. B.69 324 . pag.8.91 30.Pag.pag. pag. 80 9. pag. l2l 55.8.D. 110 50. C. 36. E. 114 23.8. Pag. pag.pag. A.92 59. 55 51. ll7 31.27 45. D.Pag. 99 1.70 43. A. pag.D. pag. 114 16. 108 54. 26. pag. pag. D.pag. Pag. pag.B. 55 25. pag. pag. B.74 17. 108 3z. 103 15. A.B. A. D. C. pag. C. pag. pag.57 42. 116 44. C.75 57.77 40. 125 5.pag. pag. 34. pag. pag. E. pag. A. C. C. 35. 5 46. pag. pag. pag. lI7 24. 101 47. B.87 26.70 13. C.i - nASPUNSURI: COMPLEMENT UNIC COMPLEMENT GRUPAT 41. I l0 33. D. 84 48.D. 78 60. B. A. pag. 103 58.92 1 l. 85 6. Pag. D. C. C. 55 2. pag. pag. B. pag.1 4. B. Pag. 56 39. C. C.B. 63 8.pag.