1.

CS Precizați definiția variabilei:

Variabila este o caracteristica masurata a unei unitati de observatie.

2. CM Precizați tipurile principale de variabile (date):

Calitativa si cantitativa.

3. CS Datele calitative se mai numesc:

Nominale(categoriale)

4. CS Datele cantitative se mai numesc: numerice

5. CM Precizați subgrupurile de date categoriale: alternative si nealternative

6. CM Precizați subgrupurile de date numerice: discrete si continue

7. CS Câte categorii are o variabilă dihotomică? 2

8. CS Ce tip de variabilă se numește dihotomică? Alternativa binara

9. CS Ce tip de variabilă se numește binară? Dihotomica /alternativa

10. CS Câte categorii are o variabilă binară? 2

11. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele se încadrează în diferite categorii;
numerele sunt adesea folosite ca etichete pentru a reprezenta aceste categorii:
calitative/categoriale/nominale.

12. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele sunt formate din valori numerice
pentru care operațiile aritmetice au sens: cantitative

13. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele constau doar din două categorii:
dihotomice/binare/alternative

14. S Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele sunt formate din mai mult de două
categorii: polihotomica/calitativa nealternativa

15. CS Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele sunt formate din numere întregi;
valori intermediare nu sunt posibile: cantitativa discreta

16. SQ Selectați tipul de date cu următoarele caracteristici: datele constau din valori care includ
adesea zecimale sau fracții de numere: cantitativa continue

17. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite în biostatistică: nominala,ordinara,de

interval,de raport

18. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite pentru datele categoriale: nominala,ordinala

19. CM Precizați tipurile de scale de măsurare folosite pentru datele numerice:de interval,de raport.

20. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele sunt clasificate
în diferite categorii care nu pot fi enumerate într-o ordine logică: nominala
21. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele sunt clasificate
în diferite categorii care pot fi ierarhizate una deasupra sau sub cealaltă, dar distanța dintre categorii nu
este egală: ordinala

22. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele constau din
valori care pot fi plasate în ordine logică, cu distanța egală între ele, dar raportul dintre două valori nu
are sens: de interval

23. CS Selectați scala de măsurare pentru datele cu următoarele caracteristici: datele constau din
valori care pot fi plasate în ordine logică, cu distanța egală dintre ele, și raportul dintre două valori are
sens: de raport

24. CS Zero absolut este caracteristic pentru următoarea scală de măsurare: de raport

25. CS Scala nominală se mai numește și: categoriala

26. CS Scala ordinală se mai numește și: de ordine

27. CM Ce scale de măsurare se numesc „numerice”? de interval si raport

28. CM Selectați scalele de măsurare pentru care ORDONAREA are sens: ordinala,de interval

29. CM Selectați scalele de măsurare pentru care INTERVALUL are sens: de interval,de raport

30. CS Selectați scala de măsurare pentru care ZERO ABSOLUT are sens: de raport

31. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Grupa sanguină”:
calitativa nominala sau categoriala nominala.

32. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Culoarea ochilor”:
calitativa nominala sau categoriala nominala

33. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Prezența unor posibili
factori de risc”: calitativa nominala,alternativa

34. M Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Înălțimea pacientului”:
cantitativa ,de raport

35. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Numărul de copii pe
care îi are o femeie”: cantitativa,de raport

36. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Tensiunea arterială”:
cantitativa,de raport

37. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Nivelul de educație:
studii primare; studii gimnaziale; studii liceale; studii universitare”: calitativa,ordinala

38. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Temperatura
pacientului măsurată în grade Celsius”: cantitativa,de interval

39. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Stadiile cancerului” cu
categoriile “I”, “II”, “III”, “IV”: calitativa,ordinala
40. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Scorul Apgar al nou-
născutului”: cantitativa,de interval

41. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Notele tuturor
studenților în sesiunea de iarnă”: cantitativa,de raport

42. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Nivelul de colesterol
printre adulții sănătoși”: cantitativa,de raport

43. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Prezența diareii într-un
grup de copii mici”: calitativa,nominala

44. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Vârsta de debut a
cancerului mamar la femei”: cantitativa,de raport

45. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Starea pacientului la
externare” cu categoriile „Satisfăcătoare”, „Bună”, „Foarte bună”: calitativa,ordinala

46. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Numărul de nașteri
într-un an”: cantitativa,de raport

47. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Mortalitatea
posttratament cu categoriile „Viu după 5 ani” și „Decedat după 5 ani”: calitativa, nominala

48. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Numărul de spitalizări
anterioare ale unui pacient”: cantitaiva,de raport

49. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Venitul pacientului” cu
categoriile „Mai mic decât media”, „Mediu”, „Mai mare decât media”: calitativa,ordinala.

50. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Masa corporală a
pacientului”: cantitativa,de raport

51. M Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Salariile a 125 de medici
într-un spital”:cantitaiva,de raport

52. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Pulsul pacientului”:
cantitativa,de raport(discrete)

53. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Tipul anemiei”:
calitativa nominala

54. CM Precizați tipul de variabilă și scala de măsurare pentru setul de date „Sexul pacientului”:
calitativa nominala

55. CM Datele calitative pot fi prezentate grafic prin: diagramain coloane(bare sau benzi),de
structura in cerc,de structura in dreptunghi(intracolonare),liniara

56. CM Datele cantitative pot fi prezentate grafic prin: polygon de

frecventa,,histograma ,corelograma. Diagrama de frecventa
57. CM Distribuția de frecvențe a datelor calitative poate fi prezentată grafic prin: diagrama de
structura in cerc,dreptunghi.

58. CM Distribuția de frecvențe a datelor cantitative poate fi prezentată grafic

prin:histogram,polygon de frecventa.

59. CS Selectați tipul de grafic care prezintă asocierea dintre două variabile numerice:corelograma

60. CS Selectați tipul de grafic care prezintă cinci indicatori sumativi (min., Q1, Q2, Q3, max.):
diagrama boxplot

61. CS Histograma este folosită pentru reprezentarea grafică a: distribuirea de frecventa a datelor
numerice.

62. CS Poligonul frecvențelor este folosit pentru reprezentarea grafică a: distribuirea de frecventaa
variabilelor cantitative.

63. CS Pe axa Y a unei histograme se prezintă: frecventa

64. CS Pe axa X a unei histograme se prezintă: intervalul

65. CS Pe axa Y a unui poligon al frecvențelor se prezintă: frecventa

66. CS Pe axa X a unui poligon al frecvențelor se prezintă: valorile

67. CS Distribuția simetrică se numește: normala/unimodala/gaussiana

68. CM În funcție de locația cozii, distribuția unimodală asimetrică poate fi: pozitiva(asimetrica pe
dreapta),negative(asimetrica șpe stanga)

69. CS Distribuția cu două valori modale se numește: bimodala

70. CS Distribuția fără valoare modală se numește: uniforma

71. CS Precizați tipul distribuției care are un număr relativ mare de valori mici și un număr mic de
valori mari: asimetrie pozitiva

72. CS Precizați tipul distribuției care are un număr relativ mare de valori mari și un număr mic de
valori mici: asimetrie negativa

73. CM Statistica descriptivă este prezentată prin următoarele măsuri:

media,mediana,modul,rata,proportia,raport.

74. CM Centrul unei distribuții de observații poate fi descris prin următoarele măsuri:
medie,mediana,modul

75. CS Selectați definiția medianei: numarul care imparte o distributie de frecvente ordonata in
jumatate.

76. S Selectați definiția modei: valoarea care apare cu cea mai mare frecventa.

77. CS Observația cu cea mai mare frecvență într-un set de date se numește: moda

78. CS Valoarea care împarte o distribuție în două părți egale se numește: mediana
79. CS Moda este o măsură a: tendintei centrale

80. CS Mediana este o măsură a: tendintei centrale

81. CS Media este o măsură a: tendintei centrale

82. CS Precizați condițiile de utilizare a mediei: date cantitative,distributii simetrice

83. SQ Precizați condițiile de utilizare a modei: date cantitative,distributie bimodala

84. CM Precizați condițiile de utilizare a medianei: date cantitative asimetrice,calitative ordonate.

85. CS Selectați măsura care reprezintă cel mai bine centrul unei distribuții asimetrice a valorilor:
mediana

86. CS Selectați măsura care reprezintă cel mai bine centrul unei distribuții normale a valorilor:
media

87. CS Selectați măsura care reprezintă cel mai bine centrul unei distribuții bimodale a valorilor:
moda

88. CM Media poate fi calculată pentru date cu următoarele scale de măsurare:cantitative :interval
si raport

89. CM Mediana poate fi calculată pentru date cu următoarele scale de măsurare: ordinal,de
interval, de raport.

90. CS Precizați percentila care marchează mediana: 50(Q2)

91. CS Precizați percentila care marchează Q1: 25

92. CS Precizați percentila care marchează Q3: 75

93. CM Selectați indicatorii sensibili la valorile extreme: media,amplitudinea

94. CM Selectați indicatorii care NU sunt sensibili la valorile extreme: moda,mediana

95. CM Într-o distribuție media este mai mare decât moda. Distribuția este: asimetria pozitiva

96. CM Într-o distribuție media este mai mică decât moda. Distribuția este: asimetria negativa

97. CM Într-o distribuție media este mai mică decât mediana. Distribuția este: asimetria negativa

98. CM Într-o distribuție media este mai mare decât mediana. Distribuția este: asimetria pozitiva

99. CM Care este locația relativă a indicatorilor tendinței centrale într-o distribuție cu asimetrie pe
stânga: X mai mic ca Me,care e mai mica ca Mo

100. CM Care este locația relativă a indicatorilor tendinței centrale într-o distribuție cu asimetrie pe
dreapta: Mo Me X

101. Selectați sinonimul distribuției cu asimetrie pe dreapta: pozitiva

102. CS Selectați sinonimul distribuției cu asimetrie pe stânga: negativa

103. CS Care este moda în distribuția (58, 65, 65, 74, 74, 74, 83, 105)? 74

104. CS Care este mediana în distribuția (58, 65, 65, 74, 74, 74, 83, 105)? 74

105. CS Într-o distribuție majoritatea valorilor sunt mai mari decât media. Forma distribuției este:
asimetrie negativa

106. CS Într-o distribuție majoritatea valorilor sunt mai mici decât mediana. Forma distribuției este:
fals sau 0

107. CS Într-o distribuție majoritatea valorilor sunt mai mici decât media. Forma distribuției este:
asimetrie pozitiva

108. CM Selectați indicatorii variației: amplitudinea,dispersia,deviatia,coefficient de variatie.

109. CS Ce denotă „Abaterea standard”? cu cat in mediu se abat toate valorile de la media lor.

110. CS Ce denotă „Amplitudinea”? distanta dintre capetele seriei.

111. CS Amplitudinea este un indicator a: variatiei

112. CS Într-o distribuție normală, ce procent de observații se încadrează în intervalul ± 1 abatere

standard de la medie? 68,26

113. CS Într-o distribuție normală, ce procent de observații se încadrează în intervalul ± 2 abateri

standard de la medie? 95,45

114. CS Într-o distribuție normală, ce procent de observații se încadrează în intervalul ± 3 abateri

standard de la medie? 99,73

115. CS Selectați formula de calcul pentru „Coeficientul de variație”: (delta/X)*100 abaterea

standart /medie*100

116. CS Selectați formula de calcul pentru „Abaterea standard”:

117. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație mai mic de 10% denotă: omogenitate
mare(variatie mica)

118. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație mai mare de 35% denotă: omogenitate
mica(variatie mare)

119. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație = 25% denotă: omogenitate

medie(variatie medie)

120. CS Variabilitatea valorilor pentru coeficientul de variație = 15% denotă: omogenitate medie

121. CS Rădăcina pătrată din varianță reprezintă: abaterea standart

122. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mic decât Q1: 25

123. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mare decât Q1: 75
124. Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mic decât Q3: 75

125. CS Precizați procentul valorilor dintr-o distribuție mai mare decât Q3: 25

126. CM Precizați tipurile de mărimi relative utilizate pentru sumarizarea datelor categoriale:
rata,proportia,raportul

127. CM Selectați caracteristicile principale ale ratei: indicatorul dynamic,masura intensitatii

general/speciala,bruta/standart

128. CM Selectați caracteristicile principale ale proporției: indicator static,reflecta structura unei
populatii,reflecta ponderea.

129. CS Selectați caracteristicile principale ale raportului:intre 2 populatii independente,2 parti

comp.independente,numerator nu se contine in numitor ,character dynamic.

130. CS Selectați tipurile principale de „rate”: *generale/special

*brute/standart

131. CS Precizați indicatorul care arată intensitatea unui fenomen: rata/nivelul

132. CS Precizați indicatorul care arată structura unui fenomen: indicatorul de proportie

133. CS Selectați indicatorul care se numește intensiv: rata

134. CS Selectați indicatorul care se numește extensiv: proportia

135. CS Care dintre următorii indicatori este static? proportia

136. CS Numărătorul NU este inclus în numitor pentru: raport

137. CS Selectați formula de calcul a raportului: a/b

138. CS Selectați formula de calcul a proporției: a/(a+b)

139. CS Selectați formula de calcul a ratei: a/(a+b)*10 la n

140. CS Selectați reprezentarea grafică folosită pentru proporție: diagrama in cerc,dreptunghi

141. CM Selectați reprezentările grafice folosite pentru rată: diagrama cu bare,benzi,liniara

142. CM Selectați reprezentările grafice folosite pentru raport: bare,benzi linara

143. CS „10 medici la 10.000 de locuitori” este un exemplu de: raport

144. CS „2 bărbați la o femeie” este un exemplu de: raport

145. CS „53% de decese printre copiii cu vârsta mai mică de 5 ani din numărul total al deceselor” este
un exemplu de: proportie

146. CS „10 decese la 1.000 de locuitori într-un an” este un exemplu de: rata
147. CS „10 cazuri noi de cancer de stomac la 1.000 de locuitori în 2021” este un exemplu de: rata

148. „20 de toate cazurile de cancer uterin la 1.000 de locuitori cu vârsta 40-44 de ani în 2021” este
un exemplu de: rata

149. CS „35% de decese prin boli cardiovasculare din numărul total de decese” este un exemplu de:
proportia

150. CS „15 decese prin cancer de stomac la 1.000 de locuitori în 2021” este un exemplu de: rata

151. CS În regiunile A și B, ratele brute ale mortalității sunt aceleași, dar rata standardizată a
mortalității este mai mare în regiunea B. Unde mortalitatea este mai mică? A

152. CS În regiunile A și B, ratele brute ale mortalității sunt aceleași, dar rata standardizată a
mortalității este mai mare în regiunea B. Unde mortalitatea este mai mare? B

153. CS Câte etape include metoda directă de standardizare? 4 etape

154. CS Selectați prima etapă a metodei directe de standardizare: obtinerea datelor

155. CS Selectați etapa a doua a metodei directe de standardizare: selectarea standartului

(general/special)

156. CS Selectați etapa a treia a metodei directe de standardizare: calcularea valorilor asteptate

157. CS Selectați ultima etapă a metodei directe de standardizare: compararea indicelor

bruti/standarti si concluzii

158. CS Care este populația standard pentru ratele de deces standardizate după vârstă în două
regiuni: populatia din ambele regiuni

159. CS Ce înseamnă incidența? Nr. De cazuri noi de boala inregistrate pt prima data(masoara
frecventacazurilor noi de boala intr-o populatieintr-o anumita perioadade timp.)

160. CS Ce înseamnă prevalența? Nr. Total de cazuri de boala(masoara frecvenat tuturor cazurilor de
boala(preexistente si noi) intr-o populatie la un anumit moment sau pentyru o anumita perioada de
timp.

161. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000 de bărbați.
În 2021, au fost înregistrați 500 de născuți vii și 1.000 de decese, inclusiv 550 de decese printre bărbați.
Rata brută anuală a mortalității este:

162. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000 de bărbați.
În 2021, au fost înregistrați 500 de născuți vii și 1.000 de decese, inclusiv 550 de decese printre bărbați.
Rata brută anuală a natalității este:

163. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000 de bărbați.
În 2021, au fost înregistrați 500 de născuți vii și 1.000 de decese, inclusiv 550 de decese printre bărbați.
Rata anuală specifică de deces este:
164. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000 de bărbați.
În 2021, au fost înregistrate 200 de cazuri noi de boli, inclusiv 50 de cazuri noi de cancer pulmonar.
Printre bărbați, s-au înregistrat 40 de cazuri noi de cancer pulmonar. Rata brută a incidenței este:

165. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000 de bărbați.
În 2021, au fost înregistrate 200 de cazuri noi de boli, inclusiv 50 de cazuri noi de

cancer pulmonar. Printre bărbați, s-au înregistrat 40 de cazuri noi de cancer pulmonar. Rata incidenței
specifică după cauză este:

166. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, inclusiv 50.000 de bărbați.
În 2021, au fost înregistrate 200 de cazuri noi de boli, inclusiv 50 de cazuri noi de cancer pulmonar.
Printre bărbați, s-au înregistrat 40 de cazuri noi de cancer pulmonar. Rata incidenței specifică după
cauză și sex este:

167. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, dintre care

30.000 de femei. În 2021, numărul tuturor cazurilor de boală a constituit 500, inclusiv 30 de cazuri de
cancer uterin. Numărul de cazuri noi de cancer uterin este de 15. Numărul de medici este de 200.
Asigurarea cu medici constituie:

168. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, dintre care

30.000 de femei. În 2021, numărul tuturor cazurilor de boală a constituit 500, inclusiv 30 de cazuri de
cancer uterin. Numărul de cazuri noi de cancer uterin este de 15. Numărul de medici este de 200. Rata
brută a prevalenței este:

169. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, dintre care

30.000 de femei. În 2021, numărul tuturor cazurilor de boală a constituit 500, inclusiv 30 de cazuri de
cancer uterin. Numărul de cazuri noi de cancer uterin este de 15. Numărul de medici este de 200. Rata
prevalenței specifică după cauză este:

170. CS Numărul populației dintr-o localitate este de 80.000 de locuitori, dintre care 30.000 de femei.
În 2021, numărul tuturor cazurilor de boală a constituit 500, inclusiv 30 de cazuri de cancer uterin.
Numărul de cazuri noi de cancer uterin este de 15. Numărul de medici este de 200. Rata incidenței
specifică după cauză este: