Leziuni traumatice ale dinţilor şi

parodonţiului. Etiopatogenie, clasificare,

tabloul clinic, tratament

Badarau Sanda,S1807
Profesor:Vlas Vasile
 Morfologia funcţională a dinţilor şi a parodonţiului

Dintele este o formatiune anatomica alcatuita din tesuturi in fond dure (dentina
,smalt ,ciment),situat in alveolele maxilarelor.
Dintele este alcatuit din coroana ,regiunea cervicala si radacina
Functia dintelui in afara de cea estetica este, de a decupa si
mestica alimentelor .

Dezvoltarea dintilor este un proces complicat si indelungat ,care se

finiseaza la 20-25 de ani de viata .

Alta particularitate anatomici este ca in dezvoltarea lor distingem

dinti deciduali si dinti permanenti ,ce are o importanta in cazul
traumatizarii lor.
Parodontiul se prezinta ca o formatiune anatomica situtata intre alveola si cimentului
dintelui.
In componenta paradontiului intra:
-Cimentul dintelui
-Alveola maxilarelor
-Gingia ,
-Periostul maxilarelor
Grosimea periodontiul este variabil -0,20-0,25 mm.
O particularitatea anatomica este ca grosimea parodontiului se modifica in functie de
maxilar ,dinte ,virsta ,trauma ,proces infectios
Functiile parodontiului sunt multiple:

-Trofica
-Amortizare
-Plastica
-Fixare
-Repartizare si reglarea a presiunii exercitate pe dinte
Date generale privind traumatismele dento-parodontale.

Date generale:au o frecenta de 3 %, este in crestere la copii

de 1-2 si 7-8 ani. Sunt insotite de consutzii sau plagi ale
gingiei, mucoasei obrajilor, buzelor , limbii, fracturi ale
proceselor alveolare. Leziunile dentoparodontale sunt
variabile si aspectul clinic dpinde de intesitatea si de directia
agentului traumatic, de virsta pacientului.
Etiologie:

-factori favorizanti: malpozitii dentare, prognatism,

tulburari a ATM, fragilitatea dintilor prin hipo si
hipercalcifiere. Fragilitatea dintelui e favorizata de
depulpare, obturatii, dispozitive coronoradiculare,
paradontopatii marginale cronice.

-factori determinanti: accident, caderi, agresiuni.

Factori iatrogeni: deschizator de gura, extractii dentare,
anetezie, fibrogastroscopie, in timpul aportului
alimentar.
Clasificarea traumatismelor dento-parodontale.

Clasificarea fracturii coroanei dentare dupa Ellis:

-clasa I: fisura smaltului
-clasa II: fractura smaltului si dentinei
-clasa III: fractura smaltului, dentinei cu deschiderea camerei pulpare
-clasa IV:fractura coroanei in intregime
Clasificarea dupa OMS:
-fracturi coronare:
a.fisura smaltului sau smaltului si dentinei
b.fractura coronara fara deschiderea camerei pulpare-necomplicata
c.fractura coroanei cu deschiderea camerei pulpare-complicata
-fracturi radiculare:
a.fracturi in regiunea cervicala
b.fracturi in regiunea mediana
.fracturi in regiunea apicala –
luxatii:
a.contuzia d.luxatia cu extruze
b.subluxatia e.luxatia cu intruziune
c.luxtia laterala f.avulsiunea.
Leziuni dentare: (fisuri, fracturi coronareneepnetrante şi
penetrante în camera pulpară, fracturi radiculare, fracturi corona-
radiculare) :
Fisurile dentare: o crapatura partiala sau totala ale smaltului sau ale smaltului si dentinei,
sunt solutii de continuitate partiala a tesuturilor dure, fara pierderi de substanta.

Examinarea se face cu lupa,prin transiluminarea

Tratamentul este indicat prin badijionare cu solutii coagulante{florurura de sodiu,acid
tricloracetic si controlul vitalitati.

Fracturile coronare simple nepenetrante: nu afecteaza camera pulpara. Des la incisiv

si canin fractura oblica.
Pacientul acuza durere tranzitorie la contact,exitatnti termici si chimici .Marginea ascutita
a coroanei traumatizeaza buza sau limba .La aspect clinic se mai adauga si contuzia
parodontala.
 Tratamentul
slefuirea simpla-nivelarea marginilor ascutite si control EOD in dinamica.
Restaurarea coroanei cu o coroana decorativa. Se pot forma doua orificii
parapulpare n coroana dintelui, se fixeaza doi pivoti si se aplca
fragmentul fracturat. Tratament endodontc cind pulpa e necrotizata.

Fracturi coronare complicate, penetrante: are loc deschiderea camerei pulare,

lezarea smaltului, dentinei si a pulpei. Sunt fracturi deschise la nivelul unui corn
pulpar sau expun larg pulpa coronara.
clinca de pulpita traumatica daca pulpa nu a fost afectata pina la accident.
Acuze: durer intense, spontane, cu iradieri, exacerbate. Se intensifica la
varatii termic, chimice, mecanice. Hemoragie in pulpa n primele ore.
Coroana dintelui distrusa, cu margini ascutite ce traumatizeaza tesuturile
moi.
Tratamentul fracturilor coronare complicate penetrante: pastrarea pulpei
prin coafaj cu pansament cu pasta de hidroxid de Ca sau oxid de Zn.
Pulpectomie sau amputata vitala, tratament endodontic, restaurarea coroanei.
Reducerea luxatiei si imobilizarea. Extractie in caz de rezorbtie radiculara.
Uneori obturatia calitativa a canalului si repozitia lui cu imobilizare.

Fracturi coronoradiculare penetrante: fragmentul mic se mentine fixat de

fibromucoasa, provoaca dureri la masticatie, fonatie. Clinica caracteristica
pulpitelor. Tratamentul fracturilor coronaradiculare penetrante si cominutive:
extractia dintelui.

*Fracturi coronoradiculare nepenetrante: fragmentul mic se mentine fixat de

fibromucoasa, provoaca dureri la masticatie, fonatie.

Tratamentul
fragmentul mic se inlatura. Extractie. Sistemul bont-bracket.
 Leziuni parodontale (contuzii, luxaţii dentare parţiale, luxaţii totale).

Contuzii determină ruperea unor fibre parodontale ,a capilarelor ligamentare și a vaselor

mici.În spațiul periradicular se produc mici hemoragii,cu organizarea de
microhematoame,edem și adesea fenomene inflamatorii
Clinic-dureri spontane,surde,exacerbate de contactul cu anatgoniștii,echimoză
gingivală,iar în contuziile mai intense sîngerare în jurul marginii gingivale.
Dintele traumatizat –mobilitate și dă senzație de dinte mai lung.Aceste simptome
cedează în general în cîteva zile.Reacțiile pulpei sunt diferite,uneori hiper sau
hiposensibilitate la probe termice.
Nici examenul clinic și nici alte explorări nu pot preciza consecinețele traumatismului
parodontal.De aceea se fac controale periodice pentru a stabili dacă și cînd apare
necroza pulpară în vederea prevenirii gangrenei pulpare și a complicațiilor sale.În
majoritatea cazurilor vitalitatea pulpei este compromisă.
Tratamentul contuziilor paradontale: se scoate dintele din ocluzie, imobilizarea dintilor,
EOD.Tratamentul edodontic este contraindicat imediat,dar este recomandat mai tîrziu
dacă apar modificări pulpare.Se recomandă pacientului să nu muște pe el.
 Luxatia dentara partiala: reprezinta ruperea incompleta a ligamnetelor
alveolodentar, deplasarile dintelui pot fi ;
-in sens vestbular, oral cu sau fara peretele alveolar fracturat
-in sens meziodistal cu deplasare laterala cind lipseste un dinte
-in ax, cu intruziune dintele se adinceste in proces alveolar, sau cu
extruziune dintele iese din alveola.
Mobilitate diferita in dependenta de forta agentului traumatic, suprafata lui,
virsta pacientului.
Acuze: dureri, dintele deplasat, supraocluzie, mobilitate, ginia putin
decolata, traumatizata, singerind, salivatie abundenta, tulburari de fonatie,
masticatie, de ocluzie.
Tratamentul luxatiei dentare partiale: repozitionarea dintelui, suturarea
fibromucoasei, imobilizare pe 4 saptamini. EOD in dinamica, endodontic
cind pulpa e necrozata. Imobilizarea dintelui prin anchilozarea lui cu
compozite-se face incizie amucoasei pe plica de tranzitie, se decoleaza
lambou, se foreaza orificiu in alveola si dinte, se obtureaza orificiu si se
sutureaza mucoasa.
Luxatia dentara totala:
Ruperea ligamnetelor alveolodentar este completa ,
dintele deplasata total din alveola. Pachetul neurovascular rupt. Dintele
intruzionat intro cavitate a fetei, in tesuturile moi, expulzat din alveola in
cavitatea bucala dar fixat de fibromucoasa. Fractura alveolei si fibromucoasei.
Alveola goala, acopeita de cheag sau singerind acoperita cu tesut necrotic.
Tesuturile moi traumatizate, saliva sangvinolenta.
Tratamentul luxatiilor dentare totale: replantare dinte timp de 2 ore
dupa trauma, extractii dentare. In avulsie se trateaza endodontic, se
replanteaza, se imobilizeaza coroana pe dinti vecini, sutura plagii,
restaurarea coroanei.
Tehnica replantării unui dinte luxat total.
Pregatirea dintelui
Dintele spalat curatat de resturi si de corpi strainein ser fiziologic sau in
solutie antiseptica slaba (cloraminaT,CLORHEXIDINA ),fiind manipulat
de coroana ,eventual cu ajutorul uni dispozitiv special sau tinut cu o
compresa imbibata in ser pentru a se menaja fibrele periodontale ,este
apoi clatit si mentinut intro solutie de antibiotice

Pregatirea alveolei
Cu o chireta se indeparteaza din alveola cheagul fara a se chiureta peretii
alveolari ,se spala alveola goala cu ser fiziologic cald si se lasa
inraalveolar o compresa imbibata in solutii antibiotice .

Replantarea
Adaptarea radacini la pretele alveolar trebuie sa fie perfecta ,suprimind
orice spatiu intre radacina si alveola si aplicind marginea libera a gingie
exact la gitul dintelui replantat pentru a se putea realiza o reinsertie a
gingie
 Tehnica de
imobilizare.
Se realizeaza prin:

-atele vestibulare din sirma de vipla semirotunda ,modelata si aplicata in1\3

medie a fetelor vestibulare ,fixata prin ligaturi dentare si intarite cu acrilat
autopolimerizabil
-gutiera confectionata extemporaneu din acrilat autopolimerizabil ,modelata in
ocluzie ,cuprizind cite 2 dinti situati de o parte pe alta a dintilor de imobilizat
-atele confectionate din material compozit pentru dinti superiori in treimea
incizala
-braket-uri lipite pe fata vestibulara a dintelui de imobilizat si pe fetele vestib ale
dintilor alaturati
-inel ortodontic fixat pe coroana dintelui fracturat sau replantat ,solidarizat la o
atela vestibulura
 Bibliografie

-Burlibaşa, C. Chirurgie oralăşimaxilofacială.

Bucureşti :Edituramedicală, 2003. – P.255-265

-Hîţu D.Traumatismuletajuluimijlociu al feţei.

Chişinău, 2008.