Bronsita este o inflamatie a pasajelor bronsice, caile respiratorii care conecteaza traheea la

plamani.

Interiorul fiecarui pasaj bronsic este captusit cu o mucoasa umeda, ale carei celule sunt ciliate.
Cilii se misca de jos in sus, antrenand astfel impuritatile spre exterior.

Desi mucusul si firele de par din fosele nazale opresc trecerea prafului si a altor impuritati care
se pot afla in aerul inspirat, se poate ca agenti patogeni sau noxe sa treaca, mergand spre
plamani. Tusea este reactia naturala a corpului la aceasta invazie.

Agentii patogeni sau noxele provoaca inflamarea cailor bronsice iar ca raspuns la inflamatie,
mucusul este produs in exces. Inflamatia si producerea de substanta mucoasa in exces pot
distruge cilii responsabili cu curatarea cailor respiratorii. Cilii deteriorati isi pierd capacitatea de
a functiona, mucusul obstructioneaza caile respiratorii, ceea ce face dificila respiratia, deci
aportul de oxigen scade. Mucusul se poate infecta cu bacterii, ceea ce poate duce la alte tipuri
de boli pulmonare, cum ar fi pneumonia.

Exista doua tipuri de bronsita :

bronsita acuta, care dureaza mai putin de sase saptamani

bronsita cronica, care este recurenta si apare frecvent de-a lungul a doi sau mai multi ani

Bronsita acuta, initial, se reprezinta ca o strangere in zona pieptului, urmata de o tuse. Cu cat
substanta mucoasa se acumuleaza in plamani, bolnavul va incepe sa elimine flegma galbena
sau verde. Bronsita acuta poate fi, de asemenea, caracterizata prin :

o usoara febra

dificultati de respiratie

durere in plamani

respiratie suieratoare

Bronsita cronica are aceleasi simptome ca bronsita acuta. In bronsita cronica, tusea va produce
constant flegma galbena, verde sau alba. Bronsita cronica este o forma de boala pulmonara
obstructiva.

Bronsita - cauze

Din punct de vedere al cauzei, bronsita poate fi :bronsita infectioasa : bronsita infectioasa este
cauzata de agenti patogeni - virusuri, bacterii

bronsita iritativa : bronsita iritativa este urmarea expunerii la vapori toxici sau praf
Bronsita acuta apare cel mai frecvent in legatura cu infectiile pulmonare. 90 % din infectiile
pulmonare sunt virale (produse de virusuri) iar 10 % sunt bacteriene (produse de bacterii).

Fumatul poate contribui, de asemenea, la bronsita. Fumatul paralizeaza cilii din plamani, care
sunt responsabili de curatarea cailor respiratorii. Fara curatarea corespunzatoare, substanta
mucoasa se poate forma si acumula in plamani, ceea ce poate contribui in cele din urma la
bronsita.

Fumatul este principala cauza de aparitia simptomelor de bronsita cronica. Fumatul sau
expunerea la fumul de tigara (fumatul pasiv) timp indelungat irita tuburile bronsice si afecteaza
cilii. Aceasta situatie apare dupa mai multi ani - bronsita cronica este de obicei diagnosticata la
fumatori, dupa varsta de patruzeci de ani. Bronsita cronica de la fumat nu este contagioasa si
simptomele pot fi mai putin severe decat in cazurile acute.

Astmul poate fi o alta cauza a existentei simptomelor aparente de bronsita cronica la copii si
adolescenti. Astmul cronic sever poate provoca obstructia permanenta a cailor respiratorii,
rezultatul fiind bronsita astmatica. Bronsita astmatica are multe simptome asemanatoare
bronsitei cronice.

Bronsita cronica poate fi, de asemenea, cauzata de aparitia repetata a bronsitei acute.
Plamanii, slabiti cu fiecare caz de bronsita acuta, devin mai sensibili ajungandu-se la bronsita
cronica.

Bronsita - diagnostic si tratament

Diagnosticul este stabilit in baza unui consult clinic (fizic) efectuat de catre medicul de familie,
medicul generalist, medicul specialist in medicina interna sau de catre un medic pneumolog.
Pe langa examenul clinic si anamneza, pot fi necesare:

teste de spirometrie

radiografii pulmonare

examen de sputa

analize de sange

Medicul specialist pneumolog va va examina pentru a stabili cauza tusei. El va asculta inima si
plamanii pentru a stabili daca aveti respiratie suieratoare sau daca inima bate prea tare,
ambele simptome putand indica faptul ca organismul nu primeste suficient oxigen. Bronsita
poate provoca, de asemenea, o crestere a tensiunii arteriale.

Stabilirea unui diagnostic medical de bronsita cronica este un proces de eliminare. Alte posibile
boli pulmonare trebuie sa fie excluse pentru a ajunge la diagnosticul de bronsita. In
majoritatea cazurilor de bronsita cronica, simptome de emfizem sunt, de asemenea,
descoperite in timpul diagnosticului medical. Cand ambele boli co-exista, conditia este
mentionata ca bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC).
Bronsita cronica persistenta este o problema grava. Aceasta boala poate afecta permanent
caile bronsice si poate duce la boli pulmonare obstructive cronice, o stare medicala grava in
care plamanii sunt deteriorati iremediabil, determinand scaderea capacitatii respiratorii,
progresiv si iremediabil.

Testul de spirometrie

Testul de spirometrie masoara functia pulmonara. In timpul unui test de spirometrie respiratia
este monitorizata in timp ce se respira intr-un tub atasat la un spirometru. Spirometrul
masoara volumul pulmonar si cat de usor trece aerul prin plamani. In cazul in care rezultatele
testului de spirometrie si examenul fizic o cer, pot fi recomandate teste suplimentare, de
exemplu o radiografie pentru a stabili cat de afectati sunt plamanii de boala.

Bronsita - tratament

Bronsita acuta apare frecvent atat la copii cat si la adulti. De multe ori aceasta va dispare intr-o
perioada relativa de sase saptamani de la debut si nu necesita neaparat asistenta medicilor sau
medicatie. Tratamentul recomandat include cat mai mult repaus la pat, consumul de cat mai
mult lichid si folosirea unui sirop de tuse (lucru care nu necesita o prescriptie medicala).

Tratamentul pentru bronsita cronica include adesea antibiotice pe baza de recomandare

medicala. In timp ce aceste antibiotice nu pot vindeca bronsita, ele pot contribui la evitarea
aparitiei unei infectii secundare. De asemenea, poate fi recomandat un vaccin antigripal pentru
a va proteja impotriva altor afectiuni pulmonare. Medicatia fara recomandarea medicului nu
este recomandata.

Pentru ameliorarea simptomelor, va fi nevoie sa beti multe lichide pentru a subtia mucusul din
plamani. Puteti primi, de asemenea, o reteta pentru un bronhodilatator. Acesta este un
medicament pentru inhalare care va reduce inflamatia si va ajuta sa respirati mai usor.

In cazul in care caile respiratorii au fost expuse la bacterii sau virusuri, poate apare bronsita
infectioasa. Bronsita infectioasa de natura virala NU se trateaza cu antibiotice. NUMAI in cazul
in care bronsita infectioasa este cauzata de bacterii se prescriu antibiotice pentru a elimina
infectia

Ce este astmul bronsic?

Astmul bronsic este o afectiune inflamatorie cronica a cailor respiratorii, frecvent
intalnita, care provoaca episoade recurente de respiratie suieratoare, lipsa de
aer, apasare in piept si tuse. De multe ori se dezvolta in copilarie, insa apare si
in cazul adultilor si afecteaza persoane de toate varstele.

Astmul bronsic nu se vindeca, insa tratamentul tine foarte bine sub control
simptomele, astfel ca pacientii pot duce o viata normala. 
Astmul este provocat de umflarea si ingustarea cailor respiratorii, determinand
ca aerul sa nu se poata misca liber. Acest lucru se intampla in prezenta unor
factori de risc precum:

 alergeni (acarienii din praful de casa, animale cu blana, polen, mucegaiuri)

 fum de tigara
 infectii respiratorii virale
 exercitii fizice
 substante chimice iritante s.a.

Astmul si astmul bronsic este unul si acelasi

lucru?
Da. Astmul bronsic este denumirea data pentru cel mai frecvent tip de astm.
Printre simptome se numara: respiratie suieratoare, dispnee (dificultate de
respiratie), senzatie de disconfort in piept si tuse, manifestate in special
noaptea sau dimineata devreme. Prin urmare, daca nu este mentionata o forma
clinica particulara, referintele care se fac la astm sunt despre astmul bronsic.
Afla despre tipurile existente de astm din randurile urmatoare.

Ce tipuri de astm exista?

Cel mai frecvent tip de astm este astmul bronsic, care afecteaza caile
respiratorii si plamanii. Se disting aici: 

 astmul copilariei - copiii care prezinta frecvent respiratie suieratoare (wheezing) si

infectii respiratorii au riscul de a dezvolta astm pana la varsta de 6 ani;
 astmul la adulti - simptomele nu apar pana la cel putin 20 de ani;

Alte tipuri de astm, pe langa cel bronsic, sunt descrise mai jos:

Astm alergic (sau astm extrinsec) - este un tip de astm cauzat de o

senzibilizare la diversi alergeni, ca de exemplu:

 polen
 acarieni de praf
 animale de companie (caini, pisici)
 mucegaiuri (de pe pereti, din ghivecele cu flori, din acvariul cu pesti)
 anumite alimente (fructe de mare, nuci, alune s.a.)
 medicamente (aspirina, betablocante)

Simptomele apar doar la contactul cu factorul alergen la care pacientul

manifesta sensibilitate. Episoadele de astm alergic sunt prezente sezonier, de
regula primavara si vara.

Astm non-alergic (sau astm intrinsec) - apare de regula la persoanele adulte,

fara antecedente de boli alergice. Factorii declansatori ai unei crize pot fi:

 fumul
 fumatul activ si pasiv
  aerul rece, schimbarile de temperatura
 efortul fizic
 emotiile puternice
 infectiile virale ale cailor respiratorii (raceala, gripa)

Astm profesional - se dezvolta in urma contactului la locul de munca cu

anumite substante iritante, care pot exista intr-o gama larga de industrii,
agricultura, textile, prelucrarea lemnului, domeniul medical sau farmaceutic s.a.:

 praf
 coloranti
 gaze si vapori
 chimicale industriale
 proteine animale
 latex din cauciuc

Care sunt simptomele astmului bronsic?

Severitatea si frecventa simptomelor variaza de la o persoana la alta, iar pentru
unii pacienti se agraveaza in timpul activitatii fizice si noaptea.  Uneori
simptomele se inrautatesc semnificativ, lucru care este cunoscut ca un atac de
astm.

Simptomele astmului:

 respiratie suieratoare (cand pacientul expira se aude asemeni unui fluierat);

 dificultate de respiratie (dispnee);
 respiratie scurta;
 senzatie de sufocare;
 senzatie de apasare pe piept (constrictie toracica);
 tuse, in special noaptea sau la trezire, in timpul exercitiilor fizice ori cand pacientul
rade;
 oboseala;

Care sunt cauzele principale ale astmului

bronsic?
Cauzele astmului bronsic difera, acestea pot fi:

 istoric familial de astm - daca unul dintre parinti are astm, cresc sansele ca si
copilul sa dezvolte aceasta conditie (sau alte rude de sange: bunici, unchi/matusi,
verisori);
 istoric de infectii respiratorii virale - persoanele cu antecedente de viroze respiratorii
in copilarie sunt mai susceptibile sa dezvolte afectiunea;
 ipoteza igienei - aceasta teorie spune ca unii bebelusi nu sunt expusi la suficiente
bacterii in primele luni si ani de viata; prin urmare, sistemele lor imunitare nu devin
suficient de puternice pentru a combate astmul si alte afectiuni;
 expunere timpurile la alergeni - contactul frecvent cu alergeni si iritanti pot creste
riscul de a dezvolta astm; 

Anumite afectiuni si conditii de mediu, de asemenea pot declansa simptome de

astm. Mai precis, acesti factori favorizanti sunt:
  bolile respiratorii, precum gripa si pneumonia, pot declansa atacuri de astm;
 efortul fizic intens poate ingreuna respiratia;
 substante iritante din mediul inconjurator;
 alergenii: parul animalelor de companie, acarienii de praf si polenul sunt doar
cateva exemple;
 conditii meteorologice extreme, precum umiditate ridicata sau temperaturi scazute;
 emotii puternice - strigatele, rasul, plansul pot declansa un atac;

Ce metoda de diagnostic exista pentru astm?

Exista mai multe metode prin care medicul determina diagnosticul pentru
pacientul suspect de astm:

 analiza simptomelor bolii

 istoricul medical al pacientului
 istoricul medical familial
 examenul fizic
 teste paraclinice (spirometria este cel mai frecvent intalnita)

Spirometria este metoda cea mai populara in stabilirea diagnosticului de astm

bronsic. Este un test non-invaziv care masoara capacitatea respiratorie a
individului:

 pacientul expira (sufla) cat de mult aer poate si cat de tare intr-un dispozitiv numit
spirometru;
 testul dureaza 10-15 minute;
 rezultatul se obtine pe loc;

Alte teste suplimentare de diagnosticare sunt:

Testele de piele pentru depistarea alergiei - prezenta alergiilor creste

probabilitatea unui diagnostic de astm bronsic si ajuta la identificarea factorilor
declansatori care cauzeaza simptomele:

 testul Prick este cel mai popular test alergologic cutanat, dureaza in jur de 30 de
minute, iar rezultatul este aflat pe loc; medicul realizeaza o intepatura superficiala
la nivelul dermului (nu provoaca sange), iar daca persoana este alergica la acel
factor alergen (ca de exemplu polen sau acarieni), locul intepaturii se inroseste;

Exista si diagnosticari care nu se incadreaza in tiparul obsinuit, este cazul unor

forme clinice particulare:

 astmul bronsic provocat de efort fizic - apare in urma activitatii fizice, de regula la 5-
10 minute de la incetarea efortului;
 astm tusiv - principalul simptom, iar de multe ori si singurul, este tusea cronica,
neproductiva (intalnita in special in timpul noptii);

Cum tratezi astmul bronsic?

Astmul nu se vindeca, dar poate fi foarte bine controlat. Cu un tratament
adecvat, pacientul traieste o viata satisfacatoare. Trebuie stiut ca, dat fiind
faptul ca astmul este o boala cronica, tratamentul este unul de lunga durata. De
asemenea, este important ca persoanele care sufera de astm, sa evite factorii
declansatori. Cu sprijin medical, pacientii invata care sunt factorii care
favorizeaza intensificarea, luand astfel masurile potrivite. Afla mai multe despre
tratamentul astmului bronsic din randurile urmatoare:

 Medicul stabileste tratamentul in functie de severitatea cu care se manifesta astmul

(forma intermitenta, persistent usoara, moderata sau severa);
 Tratamentul se compune din doua tipuri de medicatie:
cea de zi cu zi - sunt medicamentele de control, pentru a preveni accesele de astm;
cea necesara in cazul unei crize de astm - medicamentele au rolul de a dilata caile
respiratorii, astfel incat pacientul sa depaseasca starea de tuse sau sufocare;
 Corticosteroizii inhalatori reprezinta medicatia cea mai eficienta in cazul astmului
bronsic. Acest tip de medicamente impiedica evolutia bolii.
 Tratamentul recomandat pentru controlul astmului este reprezentat de
medicamentatia administrata prin inhalare, cu actiune intra-pulmonara. Mai precis,
se utilizeaza un dispozitiv, acesta se numeste inhalator si, cu ajutorul lui
medicamentul ajunge direct in caile respiratorii si isi face efectul rapid si intens.
Exista mai multe tipuri de dispozitive cu ajutorul carora pacientul inhaleaza
medicamentatia: inhalatoare presurizate cu o doza masurata (pMDI-uri), aerosoli
dozati presurizati (MDI-uri), inhalatoare cu pudra uscata (DPI-uri), nebulizatoare.
Doctorul iti va arata cum sa folosesti corect dispozitivul.
 Dozele terapeutice se stabilesc si se modifica de catre medic.
 Tratamentul de control se administreaza zilnic si reduce numarul crizelor de astm.
Este foarte importanta monitorizarea regulata de catre medic pentru mentinerea
controlului.
 Medicamentatia de criza se administreaza atunci cand simptomele astmului se
agraveaza, aceasta producand ameliorarea imediata, dar nu trateaza boala. Efectul
lor este dilatarea bronhiilor (are loc in 2-5 minute), in felul acesta aerul reusind sa
patrunda in plamani.

De stiut: Un numar semnificativ dintre pacientii cu astm sunt sensibili la

aspirina, ibuprofen si la alte analgezice inrudite. Acestea sunt cunoscute sub
denumirea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Intreaba farmacistul
Sensiblu pentru orice nelamurire

Cum se manifesta crizele de astm si ce trebuie sa

faci?
Crizele de astm se manifesta printr-o inrautatire a simptomelor: dificultate de
respiratie, tuse, respiratie suieratoare sau compresiune toracica. In acest
moment bronhiile inflamate se ingusteaza si pacientul simte ca se sufoca, ii
este dificil sa inspire aer, respiratia este suieratoare (se aude ca un fluierat).

In momentul crizei de astm, pacientul va apela la tratamentul de urgenta. El va

utiliza inhalatorul, moment in care va avea loc dilatarea cailor respiratorii, iar
persoana va incepe sa se simta imediat mai bine. 

Daca starea astmaticului nu se amelioreaza, va fi nevoie ca acesta sa

administreze ulterior o doza noua. In cazul in care imbunatatirile nu se fac
prezente, pacientul va trebui sa ceara ajutor medical imediat.
Ce complicatii ale astmului exista?
Astmul care nu este controlat in mod corespunzator, poate avea un efect
negativ asupra calitatii vietii pacientului. Printre complicatii se numara:

 oboseala 
 slaba performanta si concentrare la munca
 lipsa activitatilor fizice
 probleme cu plamanii
 stres, anxietate

In cazuri rare, astmul poate conduce la o serie de complicatii respiratorii grave

precum:

 pneumonie
 insuficienta respiratorie
 atac sever de astm care nu raspunde la tratament