BOLILE RESPIRATORII

ASTMUL
Proiect biologie
Divan Andrei
Safta Alexandru
Clasa a VIII-a C
 Ce este astmul
Astmul bronsic este o boala cronica ce afecteaza caile respiratorii. Astmul poate surveni
la persoane de orice varsta, dar debuteaza mai ales in timpul copilariei.
Pentru a intelege ce se intampla in aceasta afectiune este important sa stim cu
functioneaza caile respiratorii.
Caile respiratorii sunt structuri sub forma de tuburi care au rolul de a conduce aerul in
plamani in timpul inspirului si de a-l elimina din plamani in timpul expiratiei. Pacientii
care sufera de astm au caile respiratorii inflamate. Inflamatia le face sa fie umflate si
extrem de sensibile.
Datorita acestei sensibilitati, ele vor reactiona la anumiti agenti inhalati, prin declansarea
unei crize de astm. In cadrul unei astfel de crize, musculatura cailor respiratorii se
contracta involuntar, iar diametrul cailor se reduce. Astfel va ajunge o cantitate mai mica
de aer la nivelul plamanilor, expirul devine dificil, iar gradul de oxigenare va fi automat
mai redus. Mucusul care se secreta la acest nivel si in mod normal are rolul de a proteja
plamanii de anumiti agenti patogeni (de exemplu: particulele de praf pe care zilnic la
inhalam), devine mai vascos si poate obstrua (bloca) si mai mult caile respiratorii.
 Cauze si factorii de risc
Nu se poate spune cu precizie ce anume declanșează astmul, dar este cert
faptul că motivele sunt diferite de la pacient la pacient. În cazul tuturor
celor care au astm, se constată o reacție inflamatorie acută a căilor
respiratorii atunci când intră în contact cu un anume factor declanșator.
Căile respiratorii superioare se inflamează, se îngustează și sunt obturate
de o secreție masivă de mucus.
Este dovedit că persoanele care manifestă diferite forme de alergie au un
risc mai mare de a face astm. O altă confirmare este faptul că, în unele
situații, copiii celor care au astm, vor face și ei această boală.
Există o serie de factori care sunt considerați ca fiind declanșatori ai
crizelor acute de astm. Una dintre cele mai simple soluții, prin care
suferința este ținută sub control, este evitarea acestora.
Aceștia sunt cei mai comuni declanșatori ai crizelor de astm:
1.Alergiile - sunt considerate principala cauză a crizelor de astm. Peste trei sferturi din
persoanele care. au astm sunt alergice la acarieni, polen, mucegaiuri, păr de animale, excremente
de gândaci. Dintre persoanele alergice care au astm, peste jumătate au reacții alergice la
acarieni.
2.Unele alimente și aditivi - sunt al doilea factor declanșator al crizelor de astm. Alergiile
alimentare pot provoca reacții minore sau severe, care să pună viața în pericol. În cazul
persoanelor care au alergii, astmul face parte din reacțiile severe care pun viața în pericol. Cele
mai frecvente alimente asociate cu simptomele alergice sunt: ouăle, laptele de vacă, arahidele,
nucile, soia, grâul, peştele, creveții și crustaceele, unele fructe, dar și conservanții alimentari, în
special bisulfitul de sodiu și de potasiu, metabisulfitul de sodiu și de potasiu și sulfitul de sodiu,
care sunt utilizați, în mod obișnuit, în procesarea sau prepararea alimentelor. Pe listă se mai află,
ca factor declanșator, și monoglutamatul de sodiu.
3.Astmul poate fi indus de exerciții fizice. Peste jumătate din persoanele care au astm pot face o
criză acută după ce fac sport. Simptomele apar la 15-30 de minute după antrenament și dispar în
următoarele 30-60 de minute. Mai rar, un atac de astm poate să apară la câteva ore după
antrenament. Efectuarea unor exerciții mai lente și progresive poate preveni crizele astmatice.
3.Arsurile la stomac severe și astmul bronșic merg mână în mână. Majoritatea celor care au
astm au extrem de frecvent arsuri gastrice severe. Boala de reflux gastroesofagian este un
factor declanșator pentru crizele de astm. Acizii din stomac pot irita esofagul și, ocazional, pot
ajunge la nivelul mucoaselor căilor respiratorii, ceea ce duce la o criză acută de astm. Anumiți
doctori consideră refluxul gastro-esofagian drept cauza principală a astmului care debutează la
vârsta adultă, în lipsa unui istoric familial de astm, alergii sau bronșită.
4.Oamenii care fumează sunt mai predispuși să facă astm. Astmaticii care fumează agravează
simptomele și pot avea crize puternice și dese. Se bănuiește că femeile care fumează în timpul
sarcinii pot crește riscul copilului de a face astm.
5.Sinuzita și alte infecții respiratorii ale căilor superioare provoacă indirect inflamații la
nivelul mucoaselor, ceea ce produce mai mult mucus, factor declanșator pentru o criză
astmatică.
6.Unele medicamente pot crește sensibilitatea căilor respiratorii și producția de mucus.
Acestea sunt: aspirina, unele medicamente cu efect antiinflamator (ibuprofen) și beta-blocante
(utilizate pentru tratarea bolilor de inimă, a tensiunii arteriale crescute și a glaucomului).
7.Vremea umedă, rece și schimbările bruște de temperatură, precum și umiditatea excesivă pot
provoca un atac astmatic. Emoțiile puternice și stresul, dar și anxietatea, plânsul, strigătele,
stresul, furia, chiar și râsul puternic pot provoca crize de astm.
 TIPURI DE ASTM

Astmul bronsic poate fi de trei tipuri:

1.Alergic (extrinsec): Astmul alergic este cel mai frecvent si apare

in principiu in copilarie. Acest tip intra in remisie la maturitate, dar
poate sa reapara mai tarziu.
2.Astmul intrinsec este mai putin intalnit si apare mai ales dupa o
infectie a tractului respirator.
3.Astmul ocupational: Este un tip de astm dobandit in urma
expunerii la substante chimice sau prafuri industriale la locul de
munca. Deci este o boala profesionala.
 SIMPTOME ASMATICE

Cele mai frecvente simptome astmatice sunt :

•tusea, in special noaptea, la efort sau dupa un episod de

ras intens
•senzatia de sufocare (dispnee)
•senzatia de strangere a pieptului
•suierat in plamani (wheezing)

Cele mai frecvente cuvinte folosite de pacienti pentru a

descrie criza astmatica sunt : lipsa de aer, sufocare si frica.
STABILIREA DIAGNOSTICULUI

In stabilirea diagnosticului de astm bronsic, spirometria este metoda preferata

de masurare a limitarii fluxului de aer si a reversibilitatii acesteia.
Spirometria este testul care masoara cat de bine respirati. Nu doare, este
simplu de facut si nu dureaza mult timp. Practic, testul dureaza 10 - 15 minute,
iar rezultatul vine pe loc. Tot ce aveti de facut este sa suflati intr-un tub de
cauciuc atasat unui computer care inregistreaza modul in care respirati.
Rezultatul este imprimat imediat si medicul va va spune cat de sanatosi sunt
plamanii dumneavoastra si cat de bine respirati.
Intarzierea diagnosticului poate sa duca la distrugeri ireversibile la nivelul
plamanilor.