Emfizemul pulmonar

Emfizemul pulmonar este o afectiune care se refera la blocarea cailor respiratorii. Cauza o reprezinta
pierderea elasticitatii alveolelor pulmonare, ceea ce impiedica umplerea plamanilor cu oxigen. In
cazul pacientilor care sufera de aceasta boala, atunci cand expira, plamanii nu functioneaza
corespunzator. Acestia sunt privati de oxigen. Cei mai multi pacienti care sufera de emfizem pulmonar
au si bronsita cronica. De altfel, cele doua afectiuni (emfizemul pulmonar si bronsita cronica)
alcatuiesc boala pulmonara obstructiva cronica. Aceasta afectiune nu se poate vindeca, dar poate fi
tinuta sub control.

Simptomele caracteristice ale bolii sunt dispneea (mai ales la efort) si tusea persistenta, dar
simptomatologia este mai vasta.

In acest articol explicam ce este emfizemul pulmonar, detaliem cauzele si simptomele, stabilirea
diagnosticului si tratamentul adecvat.

Ce este emfizemul pulmonar

Emfizemul pulmonar este o afectiune pulmonara obstructiva. Este caracterizata de distensia
parenchimului pulmonar, in urma dilatarii alveolelor pulmonare. Emfizemul se poate manifesta acut
sau cronic.

Emfizemul cronic
Emfizemul pulmonar cronic este forma cea mai intalnita a bolii. Este consecinta obstructiei bronhiilor.
La radiografie, cutia toracica are diametre marite, spatii intercostale largite, transparenta pulmonara
este marita, inspiratia aerului fiind mult redusa. Emfizemul pulmonar cronic se instaleaza, in cele mai
multe cazuri, in urma unei bronsite cronice, sau in urma unei bronsite obstructive cronice (in cazul
fumatorilor cu varsta de peste 50 de ani).

Emfizemul acut
Emfizemul acut este o distensie patologica a plamanilor. Se manifesta in cazul crizelor de rau astmatic,
de exemplu. Emfizemul pulmonar acut are sanse bune de vindecare, daca este tratat, altfel se
cronicizeaza.

Simptome
În fazele incipiente, emfizemul pulmonar se manifesta prin tuse si senzatie de lipsa de aer, mai ales
in timpul miscarii. Emfizemul pulmonar evolueaza lent, in decursul a mai multor ani, astfel incat
simptomele se diversifica:

 infectii pulmonare recurente;

 tuse cu expectoratie;
 respiratie suieratoare (wheezing);
 lipsa poftei de mancare;
 scadere in greutate;
 oboseala cronica;
  invinetirea buzelor ca urmare a lipsei de oxigen;
 anxietate/depresie;
 dureri de cap;
 aritmii.
Unele dintre aceste simptome pot apartine si altor afectiuni, prin urmare este recomandata o
consultatie medicala pentru a stabili diagnosticul corect.

Cauze
Cea mai frecventa cauza a emfizemului pulmonar este fumatul. Fumatorii prezinta un risc crescut de
infectie. Inflamatia repetata a bronhiilor poate duce la bronsita cronica, iar in cazul in care se
agraveaza se ajunge la emfizem si la atrofierea pulmonara. Manifestarea frecventa a bolii este tusa
matinala („tusea fumatorilor”), la care se poate adauga o expectoratie urat mirositoare.

Emfizemul nu este cauzat numai fumatul, ci si de:

 expunerea la pulberi;
 expunerea la substante chimice (aluminiu, cadmiu, carbune) sau iritante (fragmente de
piatra, minerit, furaje,
 bumbac neprelucrat);
 cauze mecanice (categorii profesionale cu risc major: trompetistii, suflatorii in sticla).
Emfizemul pulmonar poate deriva dintr-o bronsita cronica, declansata fie de o reactie a corpului la
corpi straini, fie de o iritare a sistemului respirator la anumite substante chimice/iritante. Alveolele
pulmonare se dilata pana se ajunge la emfizem.

Factori de risc ai emfizemului pulmonar

Pe langa aceste cauze, exista si factori de risc ce pot creste riscul de a dezvolta emfizemul pulmonar:

 greutate corporala redusa;

 poluare (afecteaza sistemul imunitar al pacientului);
 infectii virale;
 astm.
Posibile complicatii
In cazul emfizemului pulmonar, acut sau cronic, pot aparea complicatii precum:

 pneumotorax spontan: atunci cand aerul patrunde in spatiul intrapleural;

 infectii respiratorii: se suprasolicita rezervele sistemului respirator;
 cresterea presiunii in circulatia pulmonara: se poate ajunge in cele mai grave cazuri la
insuficienta cardiaca.
Diagnosticare
Diagnosticul de emfizem pulmonar se stabileste pe baza:

 istoricului medical si familial;

  examenului clinic;
 investigatiilor recomandate de medic.
Investigatiile care pot fi recomandate de medic sunt urmatoarele:

Radiografie pulmonara
Radiografia pulmonara ajuta la confirmarea diagnosticului de emfizem pulmonar. De asemenea,
aceasta investigatie ajuta la excluderea altor afectiuni. Radiografia pulmonara poate indica semne de
emfizem: marirea spatiului intercostal, aplatizarea diafragmei, reducerea miscarilor respiratorii,
transparenta marita a plamanilor.

Spirometrie
Spirometria presupune o serie de manevre respiratorii care masoara fluxul de aer si volumul de aer
din plamani. Spirometria permite evaluarea functionarii plamanilor.

Tomografia computerizata de inalta rezolutie

Este o tomografie computerizata care ajuta la obtinerea unor imagini de inalta calitate, ceea ce
ajuta la stabilirea unui diagnostic corect.

Analiza gazelor din sangele arterial

Aceasta masoara modul in care plamanii transfera oxigen in circulatia sanguina si elimina dioxidul
de carbon.
Analiza sputei
Permite, de asemenea, determinarea cauzei, daca apar anumite probleme pulmonare.
Tratament
Cel mai adesea, prognosticul bolnavului cu emfizem pulmonar este nefavorabil, afectiunea fiind
ireversibila. Simptomele se inrautatesc daca boala este asociata cu alte afectiuni secundare.

Medicamente recomandate
Medicul specialist poate recomanda bronhodilatatoare, pentru ameliorarea simptomelor, pentru ca
aceste medicamente ajuta la relaxarea si deschiderea pasajelor de aer din plamani.

Este recomandata si folosirea inhalatoarelor care au in componenta substante care ajuta la

relaxarea cailor respiratorii si la patrunderea oxigenului in tesuturi.

Mai pot fi recomandati corticosteroizii, inhalati prin intermediul unui spray. Daca apar complicatii ce
includ infectii bacteriene, acestea pot fi tratate cu antibiotice. Acest tratament poate ameliora
simptomele emfizemului pulmonar asociat cu astmul sau bronsita. In cazul medicatiei cu
corticosteroizi, este foarte important de retinut ca acestia nu pot fi folositi perioade lungi de timp,
pentru ca prezinta numeroase efecte adverse si, de asemenea, pot duce la aparitia osteoporozei si a
cataractei.
In functie de simptomele pacientului si gravitatea cazului, medicul poate recomanda si alte
medicamente. Scopul tratamentului emfizemului pulmonar este de ameliorare a simptomelor,
incetinire a progresiei bolii si prevenire a complicatiilor.

De asemenea, vitaminele si mineralele pot fi recomandate pentru a intari organismul. Intregul

tratament poate fi insotit si de remedii naturiste pentru afectiunile respiratorii, remedii naturiste
pentru sistemul imunitar.
Terapia cu oxigen
Terapia cu oxigen poate imbunatati calitatea vietii persoanelor diagnosticate cu emfizem, pentru ca
pe masura ce boala progreseaza, functia respiratorie descreste, iar respiratia devine tot mai dificila.
Terapia cu oxigen imbunatateste transportul oxigenului catre plamani, prin intermediul unui
dispozitiv asociat unei masti de oxigen.

Schimbarea stilului de viata

Bolnavului diagnosticat cu emfizem pulmonar i se recomanda schimbarea stilului de viata:

 renuntarea la fumat;
 renuntarea la expunerea la substante iritante;
 adoptarea unei diete echilibrate;
 exercitii fizice regulate;
 hidratare adecvata, cu scopul de a fluidiza mucusul si de a imbunatati respiratia (2 litri de
apa pe zi);
 recuperarea pulmonara, prin tehnici de respiratie.
Interventie chirurgicala
In cazul bolnavilor de emfizem pulmonar se poate recomanda si interventia chirurgicala, in doua
cazuri: pentru a reduce volumul pulmonar, sau pentru a suporta mai usor un eventual transplant
pulmonar. Transplantul pulmonar poate imbunatati viata bolnavilor cu emfizem, dar nu o si
prelungeste. In plus, exista si riscul ca organismul sa respinga organul transplantat. In general, in
cazurile severe de emfizem pulmonar trebuie administrat constant oxigen, iar in cazurile cele mai
grave se recurge la transplantul pulmonar.

Prevenirea emfizemului pulmonar

Emfizemul pulmonar poate fi prevenit daca se respecta cateva masuri precum:

 renuntarea la fumat (daca este cazul);

 hidratare adecvata;
 dieta sanatoasa (fructe si legume proaspete, cereale integrale, evitarea consumului de zahar
si grasimi);
 miscare zilnica;
 mentinerea unei greutati optime;
 vaccinare antigripala anuala: recomandata persoanelor din grupurile de risc. Vaccinarea se
recomanda in fiecare an pentru ca tulpinile virusului gripal se modifica de la an la an.
Vaccinul antigripal este benefic doar in cazurile de gripa, nu si al virozelor respiratorii;
  vaccinarea antipneumococica: se recomanda la fiecare 6 ani, este un vaccin care actioneaza
impotriva unei bacterii care provoaca pneumonia. Acest tip de vaccin se recomanda mai
ales persoanelor care se afla in grupele de risc: persoanele astmatice si bolnavii cu
bronhopneumonii obstructive cronice.
Renuntarea la fumat
Pentru bolnavii cu emfizem pulmonar, renuntarea la fumat reprezinta o componenta esentiala in
controlul bolii. Iata care sunt beneficiile renuntarii la fumat, imediate si pe termen lung:

Beneficii imediate

 functia pulmonara se imbunatateste;

 nivelul monoxidului de carbon revine la normal in decurs de o zi;
 simptome precum tusea, greutatea in respiratie sau respiratia suieratoare vor deveni mai
putin suparatoare;
 pacientul raspunde mai bine la tratament (mai ales la bronhodilatatoare si la
corticosteroizi).
Beneficii pe termen lung

 starea generala de sanatate se imbunatateste;

 se previn infectiile pulmonare;
 riscul de cancer, inclusiv pulmonar, va fi mai mic;
 in cazul in care pacientul deja sufera de cancer pulmonar se reduce riscul de complicatii. De
asemenea, este mai putin probabil sa apara un al doilea tip de cancer si riscul de recidiva a
cancerului va fi mai mic;
 speranta de viata creste;
 scade riscul de boli cardiace.
Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultația medicală. De asemenea, tratamentul
medicamentos este prezentat cu caracter strict informativ. Tratamentele medicamentoase pot fi
urmate numai la recomandarea unui medic specialist. Manifestările unor probleme medicale diferă
de la pacient la pacient. Nu ezita să mergi la medicul de familie sau la medicul specialist pentru
consult și tratament, ori de cate ori ai o problemă de sănătate.
Emfizem pulmonar – ce este si cum se
trateaza
Publicat de Andrei Radu la 25 octombrie 2019

Emfizemul pulmonar este un tip de boala pulmonara obstructiva cronica, manifestata prin tuse
persistenta si dificultati de respiratie. Aflati din materialul urmator ce este si cum se trateaza un
emfizem pulmonar.

Cuprins:

1. Ce este emfizemul pulmonar?

2. Cauze
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza?
6. Complicatii
7. Metode de prevenire

Ce este emfizemul pulmonar?

Emfizemul este o afectiune pulmonara care provoaca dificultati de respiratie. La persoanele cu

emfizem, saculetii cu aer din plamani (denumiti alveole) sunt deteriorati. In timp, peretii interiori
ai acestor saculeti cu aer se slabesc si se rup, creand spatii mari cu aer. Acest lucru reduce
suprafata plamanilor si, implicit, cantitatea de oxigen care ajunge in fluxul sanguin.

Cand expirati, alveolele deteriorate nu functioneaza corespunzator, iar aerul vechi, folosit, devine
prins, nelasandu-i loc de intrare aerului proaspat, bogat in oxigen.

Majoritatea persoanelor cu emfizem pulmonar sufera de bronsita cronica. Bronsita cronica

reprezinta inflamatia organelor care transporta aerul catre plamani (bronhiile). Aceasta
inflamatie produce, de cele mai multe ori, o tuse persistenta.
Emfizemul si bronsita cronica sunt doua afectiuni care, impreuna, provoaca boala pulmonara
obstructiva cronica (BPOC). Fumatul este cauza principala a BPOC. Tratamentul poate incetini
evolutia BPOC, dar nu poate inversa daunele.

Cauze

Principala cauza a emfizemului este expunerea pe termen lung la substantele iritante prezente
in aer, cum ar fi:

Majoritatea persoanelor cu emfizem pulmonar sufera de bronsita cronica. Bronsita cronica

reprezinta inflamatia organelor care transporta aerul catre plamani (bronhiile). Aceasta
inflamatie produce, de cele mai multe ori, o tuse persistenta.
Emfizemul si bronsita cronica sunt doua afectiuni care, impreuna, provoaca boala pulmonara
obstructiva cronica (BPOC). Fumatul este cauza principala a BPOC. Tratamentul poate incetini
evolutia BPOC, dar nu poate inversa daunele.

Cauze

Principala cauza a emfizemului este expunerea pe termen lung la substantele iritante prezente
in aer, cum ar fi:

Varsta

Desi leziunile pulmonare specifice emfizemului pulmonar se dezvolta treptat, majoritatea

persoanelor cu emfizem asociat fumatului incep sa prezinte simptome ale bolii intre 40 si 60 de
ani.
Expunerea la fum

Fumatorii pasivi sunt cei care inspira fara sa-si doreasca fumul emanat de tigara, pipa sau trabucul
altcuiva. Fumatul pasiv creste riscul de emfizem pulmonar.

Expunerea la fum sau praf din cauza profesiei

Persoanele care inspira fum din anumite substante chimice sau praf din cereale, bumbac, lemn
sau produse miniere prezinta un mare risc sa dezvolte emfizem. Acest risc este si mai mare daca
aceste persoane sunt fumatoare.

Expunerea la poluarea din interior si exterior

Riscul de emfizem creste la cei care inspira poluanti interiori, cum ar fi vaporii emanati in urma
incalzirii combustibilului, precum si poluantii exteriori – de exemplu, noxele emanate pe teava de
esapament a masinii.

Simptome

Doua dintre simptomele cheie ale emfizemului sunt respiratia grea (dispnee) si tusea cronica.
Acestea apar in stadiile incipiente. O persoana care se confrunta cu dispnee nu poate sa respire
in mod adecvat.
Acest lucru poate aparea, la inceput, doar in timpul efortului fizic, dar pe masura ce boala
progreseaza, poate sa apara si in timpul repausului.

Emfizemul si bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) se dezvolta de-a lungul mai multor
ani.

Tablou clinic emfizem pulmonar

In etapele ulterioare, persoana poate acuza:

 infectii pulmonare frecvente

  insuficienta respiratorie
 eliberare excesiva de mucus
 respiratie suieratoare (wheezing)
 reducerea apetitului si pierderea in greutate
 oboseala
 buze sau paturi unghiale de nuanta albastra, sau cianoza, din cauza lipsei de oxigen
 anxietate si depresie
 probleme cu somnul
 dureri de cap matinale din cauza lipsei de oxigen, deoarece respiratia pe timpul
noptii se produce cu dificultate
Alte afectiuni impartasesc multe dintre simptomele emfizemului si BPOC, de aceea este
important sa solicitati sfaturi medicale.

Tipuri

Emfizemul este un tip de boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) si poate fi clasificat in mai
multe tipuri, in functie zona plamanilor care este afectata.

Tipurile de emfizem pulmonar sunt:

 Paraseptal
 Centrolobular, afectand in principal lobii superiori. Acest tip de boala este cel mai des
intalnit la fumatori
 Panacinar (sau panlobular), care afecteaza atat zonele paraseptale cat si cele
centrolobulare

Cand trebuie sa mergeti la doctor

Consultati medicul daca aveti probleme inexplicabile de respiratie de cateva luni, mai ales daca
se agraveaza sau daca afecteaza activitatile zilnice. Nu le ignorati spunandu-va ca au aparut
pentru ca ati imbatranit sau pentru ca nu sunteti in forma. Solicitati asistenta medicala imediata
daca:

 respirati atat de greu, incat nu puteti urca scarile

 buzele sau unghiile capata o culoare albastruie sau gri in timpul efortului
 nu sunteti alerti din punct de vedere mental

Diagnostic

Pentru a stabili daca sufera de emfizem pulmonar, medicul il va intreba pe pacient ce istoric
medical are, iar apoi, va efectua o examinare fizica. In plus, medicul poate recomanda o varietate
de teste.
Teste de imagistica

O radiografie toracica poate ajuta la confirmarea unui diagnostic de emfizem avansat si poate
exclude alte cauze ale respiratiei dificile. In acelasi timp, insa, radiografia toracica poate arata, de
asemenea, aspecte normale chiar daca pacientul are emfizem.
Scanarea cu computer tomograf (tomografia computerizata sau CT) combina imagini obtinute cu
ajutorul razelor X din mai multe directii diferite pentru a reproduce imagini transversale ale
organelor interne. Scanarile CT pot fi utile pentru detectarea si diagnosticarea emfizemului. De
asemenea, persoanele candidate pentru o interventie chirurgicala pulmonara ar putea efectua o
tomografie computerizata inainte de procedura.

Teste de laborator

Medicul poate recomanda prelevarea unei probe de sange dintr-o artera pentru a fi testat. Acest
lucru este necesar pentru a determina cat de bine transfera plamanii oxigenul si elimina dioxidul
de carbon din fluxul sanguin.

Teste de functionalitate pulmonara

Aceste teste neinvazive masoara cat de mult aer poate fi cuprins de plamani si cat de bine curge
aerul in si in afara plamanilor. De asemenea, pot masura cat de bine transfera plamanii oxigen
catre fluxul sanguin. Unul dintre cele mai frecvente teste este spirometria, care foloseste un
instrument simplu numit spirometru, in care pacientul este pus sa sufle.

Stadializarea emfizemului pulmonar

Stadiile emfizemului au fost descrise de Initiativa Globala pentru Bolile Pulmonare Obstructive
Cronice (GOLD).

Etapele se bazeaza pe volumul de aer expirat (suflat) intr-o secunda (FEV1).

 Foarte usor sau stadiul 1: FEV1 este la aproximativ 80 la suta din normal
 Moderat sau stadiul 2: FEV1 este cuprins intre 50 si 80 la suta din normal
 Sever sau stadiul 3: FEV1 este cuprins intre 30 si 50 la suta din normal
 Foarte sever sau stadiul 4: FEV1 este mai mic decat in stadiul 3, sau la fel ca in cazul
stadiului 3, dar cu niveluri scazute de oxigen din sange

Emfizem pulmonar durata de viata

Stadializarea ajuta la descrierea starii, insa nu pot prezice speranta de viata a unei persoane.
Medicii pot efectua teste pentru a afla mai multe despre cat de grava este starea pacientului.
Cum se trateaza?

Tratamentul pentru BPOC si emfizem pulmonar urmareste stabilizarea afectiunii si prevenirea

complicatiilor prin utilizarea de medicamente si terapie de sustinere. Terapia de sprijin include
oxigenoterapia si ajutor in vederea renuntarii la fumat.

Terapii medicamentoase

Principalul tip de medicamente utilizate pentru BPOC si emfizem sunt bronhodilatatoarele

inhalate pentru ameliorarea simptomelor. Acestea ajuta prin relaxarea si deschiderea pasajelor
aeriene din plamani. Bronhodilatatoarele administrate sunt urmatoarele:

 Beta-agonisti, care relaxeaza muschiul neted bronsic si cresc clearance-ul mucociliar

 Anticolinergice sau antimuscarinice, care relaxeaza muschiul neted bronsic.
Aceste medicamente sunt la fel de eficiente atunci cand sunt utilizate in mod regulat pentru a
imbunatati functia pulmonara si pentru a creste capacitatea de efectuare a exercitiilor fizice.
Exista medicamente cu actiune scurta si cu actiune lunga si acestea pot fi combinate. Alegerea
acestora depinde de factori, preferinte si simptome individuale. Printre exemple se numara
albuterol, formoterol, indacaterol si salmeterol.

Corticosteroizi

De asemenea, de mare ajutor pot fi si medicamentele cu corticosteroizi, cum ar fi fluticazona.

Steroizii sunt inhalati sub forma de spray cu aerosoli. Acestea pot ajuta la ameliorarea
simptomelor emfizemului asociate astmului si bronsitei.
Corticosteroizii sunt de mare ajutor in cazul persoanelor cu simptome slab controlate, care sufera
in mod regulat crize, in ciuda folosirii unui bronhodilatator. La pacientii care continua sa
fumeze, corticosteroizii nu modifica evolutia bolii, dar pot ameliora simptomele. De asemenea,
pot imbunatati functia pulmonara pe termen scurt la unii pacienti.
Folositi alaturi de bronhodilatatoare, acestia pot reduce frecventa crizelor. Cu toate acestea,
exista un risc pe termen lung de reactii adverse, cum ar fi osteoporoza si instalarea cataractei.

Oxigenoterapie

Pe masura ce emfizemul se agraveaza si functia respiratorie scade, respiratia independenta

devine tot mai dificila.

Oxigenoterapia asigura patrunderea oxigenului in plamani. Oxigenul poate fi administrat folosind

o serie de dispozitive, unele dintre ele pentru uz casnic.

Printre variantele disponibile se numara concentratoare de oxigen actionate electric, sisteme de

oxigen lichid sau butelii de gaz comprimat, in functie de necesitati si de cat timp petrece pacientul
in aer liber sau acasa.

Oxigenoterapia poate fi administrata 24 de ore pe timp de zi sau 12 ore in timpul noptii. Acest tip
de terapie prelungeste viata persoanelor cu BPOC avansata si emfizem.
Saturatia de oxigen a pacientilor va fi monitorizata pentru pentru a preveni toxicitatea oxigenului.

Interventie chirurgicala

Persoanele cu emfizem pulmonar sever sunt supuse uneori unei interventii chirurgicale pentru a
reduce volumul pulmonar sau pentru a efectua un transplant pulmonar. Operatia de reducere a
volumului pulmonar inlatura micile parti de tesut pulmonar deteriorat, emfizematos.

Aceasta procedura are rolul de a imbunatati reculul pulmonar si functia diafragmei. In cazuri
grave, operatia poate imbunatati functia pulmonara, toleranta la miscare fizica si calitatea vietii.

Transplantul de plaman imbunatateste calitatea vietii, dar nu si speranta de viata pentru

persoanele cu emfizem sever.

Terapia medicamentoasa pe tot parcursul vietii este necesara pentru a impiedica sistemul
imunitar sa respinga noul tesut. In functie de necesitati, unul sau ambii plamani pot fi
transplantati.

Tratarea crizelor

Complicatiile pot fi gestionate cu ajutorul medicamentelor si oxigenoterapiei. Antibioticele pot fi

administrate in cazurile de infectie bacteriana. Majoritatea crizelor sunt tratate cu corticosteroizi
(cum ar fi prednisonul) si oxigenoterapie. Medicamentele opioide pot ameliora tusea severa si
durerile.

Reabilitarea pulmonara si adoptarea unui noi stil de viata

Reabilitarea pulmonara este un program de ingrijire pentru persoanele cu emfizem. Prin

intermediul acesteia, pacientii isi pot imbunatati stilul de viata prin renuntarea la fumat,
adoptarea unei diete sanatoase si prin miscare. Consumul de apa in cantitati mai mari poate ajuta
la mentinerea cailor respiratorii libere prin inlaturarea mucusului.
Iarna, evitarea aerului rece poate preveni spasmele musculare. Evolutia generala a bolii poate sa
nu se modifice prin intermediul acestor schimbari, insa ele ii pot ajuta pe oameni sa duca o viata
mai buna. Un exercitiu care poate imbunatati respiratia este respiratia profunda.

Emfizem pulmonar speranta de viata

Persoanele care incep tratamentul la timp si care isi schimba modul de viata, in special prin
renuntarea la fumat, au sanse mari sa duca o viata normala.

Tratament naturist pentru vindecarea emfizemului pulmonar

Vitamina D

Suplimentele cu vitamina D sunt benefice pentru ca deficitul de vitamina D poate creste

inflamatia cailor respiratorii si poate reduce capacitatea organismului de a elimina bacteriile.
Co-enzima Q10 si creatina

Co-enzima Q10 (CoQ10) si creatina sunt substante chimice naturale care sunt implicate in
furnizarea de energie celulelor organismului.
Uleiuri esentiale

De asemenea, oamenii pot folosi uleiuri esentiale pentru a deschide caile respiratorii si pentru a
elimina mucusul din plamani.

Complicatii

Persoanele care sufera de emfizem pulmonar pot sa dezvolte anumite complicatii, de-a lungul
timpului:

Pneumotorax (plaman colabat)

Un plaman colabat (pneumotorax) poate pune in pericol viata persoanele care sufera de emfizem
sever, deoarece functia plamanilor lor este deja extrem de compromisa. Cu toate ca se intampla
rar, aceasta complicatie este grava atunci cand apare.

Probleme cardiace

Emfizemul poate creste presiunea in arterele care fac legatura intre inima si plamani. Acest lucru
poate provoca o afectiune numita cord pulmonar, in care o sectiune a inimii se extinde si se
slabeste.

Aparitia unor gauri mari in plamani

Unele persoane cu emfizem dezvolta cavitati in plamani, numite bule. Pot fi mari cat o jumatate
de plaman. Pe langa reducerea cantitatii de spatiu disponibil pentru extinderea plamanilor, bulele
gigantice pot creste riscul de pneumotorax.

Metode de prevenire

Pentru a preveni emfizemul, nu fumati si evitati fumatul pasiv. Purtati o masca pentru a va proteja
plamanii daca lucrati cu vapori chimici sau praf.