Simptome si diagnostic in bronsita acuta

Bronsita defineste o afectiune a cailor respiratorii manifestata prin tuse si expectoratie si care
are la baza o afectare a celulelor ce captusesc caile respiratorii, ceea ce duce la inflamatie
locala si o secretie exagerata de mucus. Bronsita poate fi acuta, atunci cand are un debut
recent si o durata scurta sau poate fi cronica, situatie in care episoadele de tuse si
expectoratie sunt prezente cel putin de 3 ori pe an, 2 luni consecutive. Responsabila de
producerea ei e, de obicei, o infectie virala, dar deseori, aceasta se suprainfecteaza bacterian.
Cauzele aparitiei bronsitei
- Bronsita se produce cel mai adesea toamna si iarna, anotimpuri associate cu temperature
scazute si umiditate crescuta.
- Fumatul predispune la bronsita prin stimulare secretiei de mucus si influentarea activitatii
de aparare a organismului impotriva infectiilor.
- Poluarea atmosferica este un alt factor favorizant.
- Diferite afectiuni cum ar fi fibroza chistica, deficitul de IgA secretor s.a. ajuta la producerea
bronsitei.
Simptomele bronsitei
Bronsita, fie ea acuta sau cronica se manifesta prin:
- tuse care evolueaza de la seaca la tuse umeda , productiva, fiind initial matinala, apoi si in
timpul zilei si seara;
- expectoratie si suierat la respiratie ( wheezing);
- subfebrilitate (intre 37 - 38 0C) si durere cu senzatie de arsura in piept;
- uneori, in cazurile severe, poate aparea dispneea ( ceea ce se traduce printr-o dificultate in
respiratie) si cianoza ( coloratia albastru- violacee a pielii).
Diagnosticul bronsitei
Simptomatologia descrisa anterior, destul de severa de cele mai multe ori, motiveaza pacientul
sa consulte un specialist care dupa examenul clinic, poate recomanda in vederea confirmarii
diagnosticului de bronsita:
- radiografia pulmonara;
- hemoleucograma (analiza sangelui);
- examenul sputei ( adica al secretiilor eliminate print use);
- probele functionale ventilatorii sau spirometria.
Aceste explorari si rezultatele lor orienteaza medicul spre diagnosticul de bronsita.
Complicatiile bronsitei
De cele mai multe ori, bronsita evolueaza spre vindecare. Mai rar, ea poate determina:
-bronhopneumonie

-complicatii in sfera ORL

-poate da recidive devenind astfel bronsita cronica.
Tratamentul bronsitei
Tratamentul bronsitei vizeaza mai multe aspecte si nu se face decat sub
recomandarea si urmarirea medicului:
1. Reducerea iritatiei bronsice care cuprinde:
- Renuntarea la fumat,
- Eliminarea din mediu a factorilor poluanti,
- Tratarea infectiilor ORL, stomatologice sau a oricarei alte infectii,
- Tratamentul refluxului gastro - esofagian daca pacientul sufera de asa ceva.
2. tratamentul simptomatic al bronsitei isi propune ameliorarea manifestarilor
acesteia prin:
- regim igieno - dietetic prin consum adecvat de lichide pentru a hidrata sufficient
organismul, repaus fizic, vocal si microclimat umed, cald, dar nu excesiv.
- Administrarea pe cale nazala a unor vasoconstrictoare si antiinflamatoare de
tipul Bixtonim.
- Antipiretice ( medicamente care scad febra) asa cum este acidul acetil-salicilic
(Aspirina).
3. tratamentul propriu-zis al bronsitei se face in functie de etapa de evolutie in care
se afla aceasta:
- intr-o prima faza se vor administra antitusive de tipul codeinei si a dioninei;
- urmatoarea etapa se trateaza cu mucolitice si expectorante cum este cazul
Bromheximului sau a altor siropuri expectorante. Se poate utilize si acetilcisteina
in aerosoli sau oral;
- Administrarea de antibiotice se face doar in cazul in care bronsita se complica cu
suprainfectie bacteriana si cuprinde ampicilina asociata sau nu Biseptol.
Bronsita, inamicul celor mari si celor mici din sezonul rece, ascunde sub
banalitatea simptomelor sale, capcana ignorantei. Pentru a evita sa iti strice
momentele de sarbatoare si buna-dispozitie, nu o ignora si adreseaza-i-te informat!

Astmul bronsic cauze si tratament

Astmul bronsic este definit drept o boala respiratorie, inflamatorie cronica.
Se estimeaza ca 5 din 100 de oameni sufera de astm si numarul acestora este in continua
crestere. Se inregistreaza variatii mari in functie de caracteristicile populatiei: sex, varsta,
etnie, nationalitate, nivel social, mediu de viata.

Pacientii cu astm bronsic au o tendinta alergica genetica de a reactiona in mod exagerat, prin
constrictia bronhiilor, la stimuli din mediul extern sau intern, stimuli care la persoane
sanatoase nu produc nicio reactie.
O criza de astm are loc cand bronhiile se contracta, determinand lipsa de aer, suieraturi,
apasare in piept si tuse.
Sunt descrise urmatoarele forme de astm:

Astmul alergic (extrinsec);

Astmul bronsic intrinsec;
Astmul indus de exercitiul fizic;
Astmul ocupational (profesional);
Astmul indus de aspirina/AINS;
Astmul nocturn

Printre cauzele interne care determina aparitia astmului se numara:

factorul genetic (existenta si altor rude cu boli alergice in familie, in special daca este
vorba de parinti)
obezitatea
sexul masculin

Urmatoarele elemente din mediul extern au fost incriminate in producerea, precipitarea

si agravarea astmului, iar contacul cu acestea, la persoanele sensibilizate, ar trebui evitat:

praful de casa
animale cu blana in special caini si pisici, dar si iepuri, hamsteri, soareci
gandaci de bucatarie
polen
mucegai
pasari
iritanti/poluanti de la locul de munca (panificatie, agricultura, florarii etc)
fumul de tigara (fumatul activ/pasiv) in particular expunerea la varste mici
infectii respiratorii virale
exercitiile fizice
emotii puternice
medicamente (aspirina etc.)
dieta alimentara saraca in vitamina C si E sau in acizi grasi Omega 3
varsta precoce a mamei, alimentatia materna deficitara, prematuritatea, lipsa alaptarii
la san

Ce simptome trebuie sa ne trimita la medic?

Astmul reprezinta o ipoteza viabila daca exista oricare dintre urmatoarele semne sau
simptome:

Respiratie grea sunete suierate, ascutite la expiratie (wheezing) in special la copii

(rezultatele normale la consultatia toracica nu exclud astmul)

Antecedente pentru oricare dintre urmatoarele:

o Tuse, agravata mai ales peste noapte
o Respiratie suieratoare, repetata (wheezing)
o Dificultati respiratorii repetate
o Senzatie de constrictie toracica aparuta repetat

Simptomele se manifesta sau se agraveaza in timpul noptii, trezind pacientul.

Simptomele se manifesta sau se agraveaza in prezenta:

animalelor cu blana
aerosolilor chimici
schimbarilor de temperatura
acarienilor din praful de casa
medicamentelor
la practicarea efortului
polenului
infectiilor respiratorii (virale)
fumului de tigara
manifestarilor emotionale intense

Pentru confirmarea diagnosticului, medicul curant va va consulta si va va recomanda

investigatii suplimentare (spirometrie etc).
In prezent exista tratamente foarte eficiente care permit pacientilor cu astm sa duca o
viata absolut normala, sa fie activi profesional, iar copiii sa aiba o dezvoltare fizico-motorie
identica cu cea a copiilor fara aceasta boala.
Crizele de astm usoare pot fi tratate la domiciliu in cazul in care pacientul este pregatit
si dispune de un plan personal de management al astmului care sa includa pasii de actiune.
Crizele medii pot necesita, iar crizele severe necesita, de obicei ingrijire de specialitate intr-o
clinica sau intr-un spital.
Ce nu trebuie sa facem in cazul crizelor de astm

Se vor evita cu desavarsire sedativele

Siropurile de tuse expectorante pot inrautati tusea
Hidratarea cu un volum mare de lichide pentru adulti si copiii mai mari (poate fi
necesara pentru copiii mai mici si pentru bebelusi)
Antibioticele (nu trateaza crizele, dar sunt indicate in cazul pacientilor care sufera si
de pneumonie sau infectii bacteriene, cum ar fi sinuzita)