1Difinitii notiuni de baza 1.

Sanatatea – echilibru intre mediu si organism,cu posibilitatea manifestaprii

reactiei de adaptare ale organismului.

Boala – dereglari anatomice sau functionale aparute in urma interventiei factorilor etiologici care
afecteaza organismal in ansamblu,ea poate fi acuta sau cronica.Dintre factori etiologici pot
fii:mecanici,fizici,biologici,chimici,psihici,genetici.

Etiologie – studiaza cauzele bolii,dupa natura si originea lor,agenti etiologicii care pot fi endogeni sau
exogeni.Dintre termici,chimici, si unele microorganisme.

Patogenia – studiaza modul in care agentul patogen produce boala,aici pot fi mai multe concept ,mai
multe faze,mecanisme.

Simptom - Tulburare funcțională sau senzație anormală resimțite de o ființă și care pot indica prezența
unei boli. Semn, indiciu al unei stări anormale, individuale sau sociale  

Sindrom – se numeste un complex de simptome associate,characteristic pentru o anumita stare patologica

a organismului constind in totalitatea semnelor si a simptomelor care apar impreua in cursul unei
boli,dindu-I nota caracteristica.

2.Difinitii notiuni de baza.Diagnostic – o concluzie medicala privind esenta bolii si starea

bolnavului.Diagnosticare procesul de investigatie pentru depistarea bolilor,analizind datele obtinute de la
bolnav,datele de laborator si instrumentele se stabileste diagnosticul bolii.

Tratament – este o ingrijire medicala ansamblu de mijloace igienice, dietetice, medicamentoase, cu care
se tratează o boală. Ansamblu de operații aplicate unor organisme, materiale sau substanțe cu scopul de a
obține modificări în structura, calitatea sau forma lor.

Prevenire - a preveni pe cineva de periculu care l-ar supara.

3.Bronsita acuta si cronica.Difinitia - Bronşita acută reprezintă o inflamație a bronhiilor cu un sindrom

bronşitic acut, caracterizat prin tuse, expectorație (și dispnee în caz de bronși- olită).

Difinitia – inflamatie cronica nespecifica a bronhiilor,caracterizata prin episoade recurente de tuse cu

expectorații mucoase sau mu- copurulente, care durează cel puțin 3 luni pe an, timp de 2-3 ani consecutiv.

Etiologie - Rolul principal în producerea bronşitei acute îl are infecția virală (viruşii gripali, paragripali,
rinoviruşii, ş.a.). Boala se întîlnește mai frecvent în rioada rece a anului (noiembrie-martie), în timpul
epidemiilor de gripă sau de alte infecții respiratorii virale.Infecția bacteriană (pneumococi, streptococi,
stafilococi, corinebacterii şi alți germeni). Bronşita acută poate evolua și sub influiența facto- rilor fizici
sau chimici, prin iritarea căilor respiratorii, expunere profesională sau accidentală. În aceste cazuri sunt
incriminați: aerul rece, fumul de țigară, vaporii oxizilor de azot, amoniacul, vapori de acizi, baze, clor,
benzină, dizolvanți, vopsele, detergenți și alte substanțe chimice. Pulberii de bumbac, făină, deasemenea
pot provoca bronșite acute.

Etiologie - Factorii etiologici ai bronşitei cronice sunt multipli și se clasifică în endogeni și exogeni.
Factori endogeni – deviații de sept nazal, vegetații adenoide, amigdalite, etc.Factori exogeni: fumul de
tutun; poluarea atmosferei cu diferite substanțe nocive (gazoase, lichide sau solide) ocupă locul doi după
fumul de tutun. Praful, care se întîlnește în condițiile de producere în mine, uzine și fabrici (praful de
cărbune și alte zăcăminte subte- rane, ce conțin SiO2); cimentul, ardezia, asbestul etc; praful de la
prelucrarea bumbacului, lemnului; făină și alte materiale organice; vapori de acizi, baze, clor, amoniac și
alte substanțe volatile sunt cauza bronşitelor profesionale; agenții infecțioși virali sau bacterieni; factori
climaterici și meteorologici (anotimpul rece, oscilațiile bruște de temperatură, umiditatea crescută, negura
etc.) expuneri cronice la alergeni, lână și părul animalelor, penele păsărilor, po- lenul plantelor; factori
genetici.

Simtome clinice - Simptomul de bază este tusea. In faza inițială a bolii tusea este iritativă seacă, cu o
senzație neplăcută în gât, răguşeală și dureri retros- ternale, care denotă extinderea procesului inflamator
asupra traheei. apoi, pro- cesul se extinde asupra bronhiilor de calibrul mare și mic (in caz de bronşiolită)
cu obstrucția lor, cu semne de insuficiență respiratorie, manifestată prin tuse paroxistica si dispnee.

Simtome clinice - ale bronsitei cronice se caracterizează prin trei semne esențiale: tuse, expectorație și
dispnee. Debutul, de obicei este lent: pe parcursul mai multor ani pacientul prezintă perioade de tuse
productivă. Durata şi severitatea tu- sei crește în permanență de la an la an până nu sînt satisfăcute
criteriile de bronşită cronică: tuse cu spută prezentă timp de 3 luni, mai mult de 2 ani consecutiv.

Metode de diagnostic - Diagnosticul este stabilit in baza unui consult clinic (fizic) efectuat de
catre medicul de familie, medicul generalist, medicul specialist in medicina interna sau de catre
un medic pneumolog. Pe langa examenul clinic si anamneza, pot fi necesare: teste de
spirometrie, radiografii pulmonare ,examen de sputa ,analize de sange.

Metode de diagnostic - Anamneza și examenul clinic orientează către diagnostic și investigațiile

necesare. Diagnosticul de bronșită cronică este unul de eliminare, necesitând diagnostic
diferențial cu BPOC, emfizem pulmonar, tuberculoză pulmonară sau reflux gastroesofagian.

Principi de tratament - Pacienții cu bronşită acută se tratează de obicei la domiciliu cu remedii

generale: antipiretice, vitamine, consum sporit de lichide calde (ceai, lapte, ape minerale alcaline
calde - hidratarea contribuie la lichefierea sputei și facilitea- ză expectorația). Se evită
iritanții(fumul de țigară, praful). Tratamentul în staționar este indicat la vârstnici şi la pacienții cu
bronşiolită acută. Bolnavilor, la care bron- şita acută a evoluat pe fundalul unei infecții virale, se
indică preparate antivirale: gama - globulină antivirală; interferon intranazal 3-5 zile; amantadină
200mg/ 24 ore per os, 10 zile; remantadină 100 mg, per os, 3 ori în zi, 5-10 zile. Bronşitele acute
bacteriene și cele chimice se tratează cu antibiotice; eritromicină 1,0g/ zi în 4 prize; doxiciclina
0,2 g/zi în 2 prize; Amoxicilină per os 750 mg x 2 ori/zi sau 500mg x 3 ori/zi timp de 5 zile sau
Amoxicilină / clavulant per os 500/ 125 mg x 3 ori/zi.

Principi de tratament - bronşitei cronice vizează următoarele obiective: alimentatia rațională,

tratamentul infecțiilor acute și cronice ale căilor aeriene respiratorii; tratamentul antiinflamator şi
imunostimulator; stimularea fluidificării şi eliminării sputei; tratament bronhodilatator, balneo-
sanatorial. Alimentația rațională este un element esențial în terapia bronşitei cronice, ea trebuie
să fie echilibrată cu starea generală și cu greutatea bolnavului. Mesele trebuie să fie bogate în
proteine (uşor asimilabile) şi vitamine, normocalorice sau hipercalorice. Antibioticoterapia:
Amoxicilina, Ampicilina, Doxiciclina, Eritromicina timp de 7-10 zile. Stimularea fluidificării și
eliminării secreției bronşice organismului per os rece, lapte cald, ape minerale alcaline. Inhalații
cu soluții de bicarbonat de sodiu, infuzii din plante cu acțiune expectorantă. Administrarea
mucoliticelor: acetilcis- hidratarea | -ceaiuri calde cu flori de tei, flori de salcâm, romaniță, mentă
teina, mucaltin, ambroxol. Tratament bronhodilatator: Salbutamol, Ventolin, Fenoterol.
Tratament cu corticosteroizi aerozoli: Beclametazon, Becotid. Tratament fizioterapeutic; gimnas-
tica medicală. Tratamentul balneosanatorial (Slănic-Moldova, zonele litoralului Mării - Ne- gre,
Crimeea, zonele muntoase ale Carpaților, locurile cu păduri de conifere).

Profilaxia - Realizarea programelor de stat privind protecția mediului înconjurător. -Ameliorarea

condițiilor de trai şi de muncă. – Prevenirea şi combaterea infecțiilor respiratorii virale acute.
-Vaccinarea antigripală în sezonul rece. -Evitarea suprarăcelilor, fumatului, alcoolului. Călirea
organismului, educația fizică și sportul.

Profilaxi - Călirea organismului care se începe din copilărie. Alimentația corectă adecvată,
bogată în vitamine. Întreruperea fumatului. Reducerea iritații- lor bronşice și secreției bronşice se
face prin eliminarea agresiunilor de la locul de muncă și protecția mediului ambiant. Toți
bolnavii cu bronşite cronice se afla la evidență la medicul de familie.

4.Astm bronsic.Difinitie - Astmul bronșic (AB) afecțiune a căilor respiratorii, caracterizată prin
inflamație și hiperreactivitate bronșică, diverse procese imune și non- imune mediate de
substanțe biologic active eliminate de mastocite, bazofile eozinofile și alte celule.

Etiologie - Etiologia bolii este heterogenă și incomplet cunoscută. O serie de factori au fost
asociați cu o incidență sporită a bolii, dar care au un rol diferit.

Simptome clinice.- Astmul bronşic se manifestă sub formă de crize de dispnee paroxistica
bradipneica, expiratorie zgomotoasa si fortata.Crizele de dispnee expiratorie sunt separate de
perioade de liniste.Crizele de astm survin in legătură cu expunerea la anumiți factori (praf, fum,
aer rece, efort fizic, emoții etc.) alteori în anumite condiții (contactul permanent cu acelaş
alergen din încăpere, la locul de muncă) și se manifestă prin: dispnee, wheezing, o presiune
toracică, tuse cu expectorație mucoasă dificilă, anxietate. Criza de astm evoluează în trei faze:
prodromală, dispneică și de regresiune.

Metode de diagnostic - Exista mai multe metode prin care medicul determina diagnosticul pentru
pacientul suspect de astm: analiza simptomelor bolii ,istoricul medical al pacientului ,istoricul medical
familial ,examenul fizic ,teste paraclinice (spirometria este cel mai frecvent intalnita) Spirometria este
metoda cea mai populara in stabilirea diagnosticului de astm bronsic. Este un test non-invaziv care
masoara capacitatea respiratorie a individului: pacientul expira (sufla) cat de mult aer poate si cat de tare
intr-un dispozitiv numit spirometru; testul dureaza 10-15 minute; rezultatul se obtine pe loc.

Principi de tratament - Este unul preventiv, care urmărește tratarea simptomelor și prevenirea crizelor.
Medicamentele pot ajuta bolnavii să iasă rapid din fazele acute. Tratamentul este de lungă durată și
include inhalatoare cu substanțe ce relaxează căile respiratorii. Sunt folosite, în principal,
bronhodilatatoare cu acțiune îndelungată. La acestea se adaugă antialergice și preparate care au ca efect
fluidizarea mucusului din căile respiratorii. Uneori, se folosesc și corticosteroizi orali, ce reduc inflamația
mucoaselor. Tratamentul este individualizat.O parte importantă din tratament cuprinde medicația pentru
prevenirea sindromului de reflux gastroesofagian și a stresului și anxietății, suferințe care pot declanșa
crize severe de astm.

5.Acces de astm bronsic.Difinitie- Status astmatic se definește ca un acces astmatic de lungă durată
(peste 24 ore), care nu răspunde la tratamentul bronhodilatator uzual şi care este însoțit de tulburări
gazometrice, cardiovasculare și neurologice.

Etiologie- infecții respiratorii, tratament neadecvat cu supradozarea simpato- mimeticelor, intreruperea

tratamentului cu corticosteroizi, contact cu alergenul.

Simptome clinice- ale starii rău astmatic". Dispneea se intensifică, ajun- gându-se la asfixie,
cianoză, polipnee și anxietate marcată. Expectorația este absen- tă. Se atestă tirajul suprasternal
și supraclavicular, cu toracele blocat total în inspir. Sunetul percutor este ,de cutie“, iar la
auscultație se atestă un murmur vezicular diminuat și multiple raluri uscate difuze sau ,tăcere
respiratorie“ („linişte respi- ratorie"). Pacienții ocupă poziția ortopnee, agitați cu cianoză difuză,
transpirați, cu tahipnee > 30 /minut, wheezing-ul este minim sau absent. Durata unei astfel de
stări de rău astmatic poate fi de câteva zile, terminîndu-se prin asfexie sau insuficienta cardiac
dreapta acuta,daca nu se instituta tratament.

Algoritmul ajutorului de urgenta- 1. Scoaterea pacientului din încaperea unde se presupune că sunt
alergeni sau aerisirea încăperii. 2. Administrarea bronhodilatatoarelor cu acțiune de durată scurtă agonişti
cu durată scurtă de acțiune (Salbutamol, Berotec) - calea de admi- nistrare inhalatorie 1 puf de 3 ori în zi,
salmeterol (serevent) - 2 ori în zi. Supradozarea lor poate duce la epuizarea receptorilor B, manifestată
prin bronhoconstricție și înrăutățirea stării pacientului. 3. Corticosteroizi inhalatori beclometazon
(Becloforte) cîte 50-100mcg, Flixo- tide -25-50 mcg, 3-4 ori în zi. 4. Aministrarea Eufilinei 2,4 %- 5 ml
intravenos lent sau în perfuzie 5. Administrarea glucocorticosteroizilor Hidrocortizon (100mg);
Prednizolon – 30-60 mg intravenos în bolus lent sau perfuzii. In caz în care, urgența nu este înlăturată sau
se agravează starea bolnavului, se solicită echipa de Asistență Medicală de Urgență .112.

Obectivele- combaterea crizei de astm bronşic; ameliorarea reacției inflamatorii bronşice; prevenirea
complicațiilor; ameliorarea toleranței la efort.

Intervențiile asistentei medicale privind îngrijirea pacientului - aplicarea măsurilor de urgență

privind combaterea crizei de astm bronşic; internarea pacientului cu stare de „rău astmatic“; menținerea
pacientului în poziția care facilitează respirația (sezând), sau în picioare cu mânile sprijinindu-se de
pervazul geamului; identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice - - -
(folosirea pernelor, saltelelor, plapumei din microfibre); ajutarea pacientului să-și satisfacă nevoile
fundamentale; suport psihic pentru pacient;

6.Pneumonia franc-lombara Difinitie - Pneumonia lobară (sau franc lobară, pneumonie crupoasă,
pleuropneumonie) este o alveolită exsudativă fibrinoasă, care realizează un condensat cu o evoluție
stadială.

Etiologie -  Factori determinanti : pneumococul ,Factori favorizanti : Varsta : incidenta maxima intre 1 si
4 ani. Sexul : barbatesc .Sezinul rece si umed ( octombrie , martie ).Boli respiratorii : mucoviscidoza ,
astm , bronsiectazie .

Simptome clinice - Pneumonia lobara afecteaza de obicei doar un lob pulmonar. Lichidul prezent in
plaman sau colectia pleurala va determina aparitia unor simptome specifice. Pneumonia debuteaza si se
raspandeste rapid. Printre manifestarile conditiei se numara:tuse productiva,febra,tremor,respiratie
rapida,greata si varsaturi,dureri musculare,herpes nazo-labial (deseori localizat pe partea focarului
pneumonic),frisoane,ingreunarea respiratiei,prezenta unei spute sanguinolente,dureri toracice si
pulmonare,dureri de cap.Manifestarile bolii difera in functie de starea generala de sanatate a bolnavului,
dar si de stadiul in care se afla penumonia lobara.

Metode de diagnostic - Pentru stabilirea diagnosticului de pneumonie lobara, medicul va face un examen
clinic si o serie de investigatii paraclinice. Medicul va solicita, in cazul bolnavului suspectat de
pneumonie lobara, urmatoarele teste:analize de sange,cultura de sputa,analiza lichidului
pulmonar,radiografie toracica.

Principii de tratament- Tratamentul de prima intentie in cazul pneumoniei lobare consta in

administrarea de antibiotice, asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii si hidratarea corespunzatoare. In
functie de gravitatea bolii, bolnavul poate fi spitalizat pentru a i se acorda asistenta medicala necesara si
pentru a se evita aparitia complicatiilor. Persoanele tratate pot fi afebrile, cu putine semne fizice, incepand
cu 48-72 de ore de la initierea tratamentului cu antibiotice.Medicul poate recomanda antibiotice cu
spectru larg inainte de obtinerea rezultatelor culturii de sputa si a antibiogramei, pentru a se preveni
raspandirea infectiei la restul plamanului. Cel mai des sunt utilizate pentru tratarea bolii: penicilina,
amoxicilina si eritromicina.Specialistul poate recomanda si medicamente care sa trateze simptomele
asociate bolii.Este indicat ca bolnavul sa se odihneasca (de preferat in pozitie verticala si nu in pozitie
orizontala). Dieta trebuie sa contina multe alimente cu o consistenta cat mai moale, usor de asimilat si
consumat, dar bogate in vitamine. Se vor evita produsele alimentare cu potential alergen. Sunt strict
interzise consumul de bauturi alcoolice si fumatul.

Profilaxia - De asemenea, pentru a evita împrăștierea infectării pneumococice (sau de alt fel), celor cu
pneumonie lobară le este recomandat să restrângă contactul cu cei din jur sau să poarte o mască care să le
acopere nasul și gura pentru a evita împrăștirea agentului microbian pe timpul strănutului sau tusei. O
metodă mai eficientă de prevenție constă în efectuarea vaccinurilor. Pentru pneumonia pneumococică
un vaccin poate oferi în jur de 5 ani de protecție, fiind indicat la persoanele trecute de 65 de ani sau la
copii (mai mici de 5 ani).

Educatia pachientilor si principiile de ingrijire-

asigurarea repausului la pat in pozitie sezand, in perioadele febrile;aerisirea incaperii ;umidificarea
aerului;administrare de oxigen;alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile, cu aport caloric
corespunzator necesitatilor; treptat se trece la alimentatia normala;hidratare corecta, asigurandu-se o
cantitate suplimentara de lichide din cauza pierderilor prin febra, polipnee, transpiratie;

7.Bronhopneumonia Difinitia- Bronhopneumonia constă din mai multe focare de alveolită în diverse
stadii de evoluție, situate în jurul unei bronhii mici, care poate avea un conținut purulent.

Etiologie –bacteriene,virale,fungice parazitare determinate de agenti atipici.Chlamydia pneumonia

mucoplasma pneumonia.

Simptome clinice- Bronhopneumonia are o evoluție mai lentă, fără stadia- lizare bine delimitată.
Pacientul simte peste 2-3 zile, iar uneori peste o săptămână, înrăutățirea stării generale, cu progresare
treptată a sindromului astenic și scăde- rea capacității de muncă, prezența unui sindrom cataral,
subfebrilitate. Febra poate crește pînă la 38- 39° C, cu frisoane. Pacientul poate fi palid, are aspect
,nesănătos“, insă uneori poate continua să muncească.

Metode de diagnostic- Examenul radiologic evidențiază o opacitate omogenă care ocupă un lob (unul
sau câteva seg- mente), bine delimitate, omogenă în pneumonia lobară (fig.13). Hemograma evidențiază
leucocitoză cu devierea spre stânga a formulei leucocitare, VSN accelerat de obicei 40-50 mm/oră.
Biochimia sângelui: crește fibrinogenul.proteinaC-reactivă, gamaglobulinele, Hemocultura – pozitivă în
20-30% dintre cazuri, în special în primele zile a boli ,Examenul sputei se indentifica eritrocite leucocite
neutrofile in numar mare si diplococi Gram pozitivi, Streptococul pneumoniae.

Tratament - Tratamentul nemedicamentos: Regimul la pat se va respecta pentru toată perioada febrilă.
Se va incuraja schimbarea frecventă a poziției corpului pentru a facilita respirația și ex- pectorarea
sputei. Consumarea lichidelor este orientată spre corectarea stării de deshidratare și menținerea unui
debit urinar adecvat (peste 1,5 1/24 de ore). Regimul alimentar restrâns al primelor 2 zile de pneumonie
(sucuri, com- poturi, ceaiuri, fructe) treptat se suplinește cu alimente bogate in vitamine, uşor asimilabile
și cu un potențial alergizant redus, iar consumarea condi- mentelor și a produselor iritante se va limita.
Băuturile alcoolice și fumatul sunt categoric interzise. Tratamentul medicamentos antibacterial prezintă
fun- damentul terapiei pneumoniilor. În pneumonia comunitară ușoară se administrea- ză per os
Macrolide (Eritromicin, Roxitromicin (Rulid), Macropen), de gravitate medie, gravă (per os); sau
Cefalosporine (Cefaclor, Cefotaxim, Ciprofloxacină) intravenos, asoci- at cu un macrolidic (intravenos,
per os). Tratamentul antimicrobian mai continuă 5 zile după normalizarea temperaturii. Tratamentul
dezintoxicant și simptomatic: soluție fiziologică, Hemodez, soluție de glucoză. Oxigenoterapia poate fi
indicată în cazurile cu insuficiență respiratorie. Expectorante, mucolitice: Mucaltin, Termopsis,
Bromhexin, Ambroxol. În hi- pertermie - Paracetamol. Masaj curativ, tratament fizioterapeutic.

Profilaxia- Profilaxia primară. Pneumonia cu Streptococcus pneumoniae poate fi preve- nită prin
imunizarea pacienților din grupul de risc sporit cu vaccinul pneumococic polivalent, ce conține 23 dintre
cele peste 80 de antigene polizaharidice pneumo- cocice specifice de tip. Acest vaccin reduce incidența
pneumoniei comunitare prin pneumococ (germenii de aceste 23 de tipuri antigenice produc 85-90% din
formele severe de infecții cu pneumococ).

Intervențiile asistentului medical privind ingrijirea pacientului Asigurarea condițiilor de microclimat

în salon. Asigurarea repausului la pat în hipertermie. Asigurarea unei cantități suplimentare de lichid
având în vedere pierderile prin febră, polipnee, transpirații. Mobilizarea activă şi pasivă a acestor pacienți,
schimbarea poziției, tapota- mentul toracic, favorizarea actului de tuse, pentru a preveni retenția sputei.
Alimentația hidrozaharată în perioada febrilă. Se evită tutunul, grăsimile, alcoolul. Supravegherea
funcțiilor vitale și combaterea simptomelor majore de boa- lă: se măsoară temperatura, se notează pulsul,
respirația, diureza. Se combat durerile toracice realizînd intervențiile delegate indicate de medic.

8Afecțiunile supurative pulmonare-abcesul si gangrene pulmonara sunt formele principale ale

supuratiei pulmonare si se caraterizeaza prin necrotizarea si distructia tesutului pulmonar.
Abcesul pulmonar:
definiție- Abcesul pulmonar reprezinta o necroza clar limitata a tesutului pulmonar,cauzata de
obicei de o infectie microbiana,cu formarea cavitatii si umplerii ei cu puroi si resturi tisuare

Etiologie-agentii infectiosi(anaerobi)ce constituie 90%(peptostreptococul,Fuzobacterium),10%

din cazurile de distructii sunt provocati de germenii aerobi(stafilococus aureus,Klibsiela
pneumonie,Streptococul).Abcesele pulmonare pot fi secundare unei infectii
nebacterien:fungice,parazitare

manifestări clinice-abcesul pumonar acut evolueaza in 3 stadii:1)de la debutul inflamatiei si

dezvoltarii necrozei tesutului pulmonar pina la deschiderea abcesului in bronhia de drenaj(1-6
saptamini),2)de la deschiderea abcesului pina la asanarea lui ,care dureaza in functie de
eficacitatea tratamentului(de la 2-4 saptamini pina la 2-3 luni),3)stadiul abcesului aanat(evolutie
favorabila)sau dezvoltarea abcesului pulmonar cronic,a complicatiilor locale si la distanta.

metode de diagnosticare-hemograma,examenul biochimic,hemocultuurile,examenul

sputei,examenul bacteriologic al sputei,examenul radiologic,tomografia simpla,tomografia
computerizata,bronhoscopia

principii de tratament-tratamentul medicamentos al distructiilor pulmonare infectioase se

curinde 3 directii:tatament antibacterian,ameliorarea drenajul cavitatilor purulente,tratament de
suport.Esecul terapiei medicamentoase necesita tratament chirurgical.Antibioticile sunt
medicamentele de baza in tratamentul distructiilor pulmonare infectioase:Clindamicina in
asociere cu Metranidazolul,Amoxacilina/Acid
Clavulanic,cefalospoine(cefuroxime,ciprofloxacina).Dezintoxicante,bronhodilatatoare,vitaminot
erapia,oxigenoterapia.
Tratamentul chirurgical(rezectia regiunii pulmonare afectate) este indicat in hemoragia care nu
poate fi controlata medicamentos sau care ameninta viata bolnavului.

Profilaxie primara-sanatia timpurie a cavitatii bucale,tratamentu rational al inf

Ctiilor virale intercurente,calirea organismului,combaterea fumatului
Profilaxia secundar-tratamentul eficient al infiltratelor pneumonice confluente.
Educația pacienților și principiile de îngrijire-educare pacientilor tine de obligatia
personalului medical aceasta consta in explicarea daunelor fumatului si alcoolului asupra
organismului si cat e de important de respentat un regim alimentar senatos,in caz de unele
complicatii de a se adresa de urgenta medical in caz contrar problema se va agrava si tratamentul
va fi mult mai complicat si pe o perioada mai lunga
9.Afecțiunile supurative pulmonare- abcesul si gangrene pulmonara sunt formele principale
ale supuratiei pulmonare si se caraterizeaza prin necrotizarea si distructia tesutului pulmonar
Boala bronșiectatică:
Definiție-reprezinta dilatatia sau deformarea ireversibila a uneia sau mai multor bronhii si poate
fi sediul unei inflamatii bronsice cu evolutie cronica.
Etiologie-Se deosebesc bronsiectazii congenitale si dobindite.Cele congenitale se constituie in
perioada prenatala,fiind insotite de alte malformatii congenitale,precum:chisturi
aeriene,dextrocardie,patologii a sinusurilor paranazale,mucoviscidoza.Ocauza posibila de
constituire a bronsiectaziilor este deficitul de alfa-1-antitripsina.Bronsiectaziile dobindite pot fi
cauzate de alterarea peretelui bronsic:inflamatorie(infectii,inhalarea de noxe chimice,reactii
imunologice),macanica(reactii scleroase pulmonare si pleurale,stenoze si destructii bronsice in
cancer,tuberculoza,corpi straini)

simptome clinice- pot varia considerabil de la un pacient la altul.In unele cazuri poate fi
asimptomatica.semnele caracteristice sunt:tusea(usoara sau obositoare),de obicei matinala,dar
poate persista si toata ziua,expectoratie abundenta(sero-muco-purulenta,muco-purulenta sau
purulenta)cantitatea esentiala eliminindu-se dimineata,hemoptizie,durere toracica,dispnee,febra
metode de diagnostic-hemograma,examenul sputei,radiografie,bronhoscopie,examen
histologic,spirografia.
principii de tratament-regimul igieno-dietetic:repaus la pat(in cazuri de febra),reducerea
excesului de licide si a sari(in bronhoreea abundenta)sau suplimentarea lichidelor(in expectoratie
viscoasa).Antibiotice conform antibioticogramei sau cu spectru larg de actiune:ciprofloxacina
sau amoxicilina/acid clavulanic,cefalosporine de generatia
III(cefotaxim,ceftriaxone,ceftazidim),vitaminoterapia si tonice generale.La tratamentul
chirurgical se intervine atunci cand organismal nu raspunde la terapia medicala,sau in
complicatii
profilaxie-tratament adecvat al pneumoniilor si tuberculozei pulmonare,imunizarea contra
infectiilor virale,imunizarea contra pneumoniilor pneumococice.
Educația pacienților și principiile de îngrijire-personalul medical ar trebui cu strictete sa
explice complicatiile care survin in bronsiectazii si sa indemne pacientii sa se atirne cu strictete
in privinta sanatatii proprii.
10.Cancerul pulmonar:
Definiție-este o tumoare maligna care se dezvoltade regula,din epiteliu bronsic,invadind ulterior
si parenchimul pulmonar
Etiologie-la fel ca si in majoritatea cazurilor de neoplasm.etiologia cancerului pulmonary nu este
pe deplin elucidate.Acumularea actiunilor mai multor factori de risc creste posibilitatea
imbolnavirii de cancer pulmonar:fumatu,factori profesionali si industriali,expunerea la radiatii
ionizante,factorul genetic,factorii de teren,factorul imun,factorii de nutritive,factorul hormonal.
simptome clinice-5% dintre pacientii cu cancer pulmonary sunt asimptomatici in momentul
diagnosticarii acestuia.Primele semen clinice apar la citiva ani de boala,manifestarile respiratorii
sunt nespecifice,ele pot fi considerate manifestari ale unei pneumonii,tuberculoze,in cancer
semnele bolii apar mai precoce fata de localizarea periferica.Tusea este rebela,rezistenta la
antitussive,la inceput uscata si insotita de wheezing localizat,apoi in urma asocierii inflamatiei
bronsice sau dezintegrarii formatiunii tumorale,incepe eliminarea de sputa purulenta.Mai putem
observa obstructia bronsica,hemoptizie,dispnee,durere pleuritica
metode de diagnostic-diagnosticarea precoce a cancerului este esentiala pentru imbunatatirea
sanselor de supravetuire.Se folosesc o serie de teste,de la un simplu examen clinic la metode
imagistice sofisticate:examenul clinic-este important pentu evidentierea semnelor de
boala,examenul toracelui,hemoleucograma,examenul radiologic,bronhoscopia,examenul
citologic al sputei
principii de tratament-metodele folosite in tratarea cancerului pulmonar sunt chirurgia
radical,radiotareapia,chimioterapia si terapia simptomatica
profilaxie-cea mai importanta masura profilactica este determinarea populatiei,mai ales a celor
tinere sa nu fumeze.Medicii si a.m au un rol foarte important in a ajuta fumatorii sa abandoneze
acest obicei,in present sunt disponibile o gama foarte variata de metode de renuntare la fumat.
Educația pacienților și principiile de îngrijire.-educarea populatiei cu privire la pericolele
induse de fumat si constientizarea faptului ca aceste pericole sunt reale si cancerul pulmonar
mentine loc de frunte printre cauzele de mortalitate prin malignizare.
11.Tuberculoza pulmonară:
definiție-reprezinta o maladie infecto-contagioasa cu evolutie cronica,determinata de
Mycobacterium tuberculosis care afecteaza cu predilectie plaminului dar se poate localiza si in
alte tesuturi si organe
epidemiologie-in lumea intreaga tuberculoza pulmonara reprezinta o amenintarea importanta
pentru sanatatea publica.Aproximativ 1/3 din populatia de pe glob este infectata cu micobacteria
tuberculosis.Se estimeaza ca in fiecare an exista un numar de 8-10 mln de noi cazuri de
tuberculoza pulmonara si aprox.2 mln decese cauzate de aceasta boala.
factori de risc-contactul cu bolnavii tuberculosis baciliferi,prezenta sechelelor posttuberculoase
in organism la personae care au suportat tuberculoza,virsta<6 ani,batrini>65 ani,existent bolilor
cornice(pulmonare,ulcer gastric,duodenal,diabet zaharat,boli psihice-anorexia
nervoasa),rujeola,griipa,pacientii cu insuficienta renala cronica,transplantatii,scaderea greutatii in
termen scurt,femeile lauze,tabagismul si alcoolismul,conditiile socio-economice
nefavorabile(refugiati,migrantii,lipsa de munca,locuinta,saracia)
manifestările clinice,-debutul bolii poate fi acut sub forma de infectie virotica acuta sau
pneumonie,subacut sau asimptomatic,tusea persistenta timp de 3 saptamini si mai mult-
uscata,durere in torace,dispnee,hemoptizie,subfebrilitate sau febra,anorexie,pierdere
ponderala.astenie,transpiratii nocturne.
investigații paraclinice-hemograma,analiza sputei,testarea tuberculinica,examinarea histologica,
radiografia cutiei toracice,tomografia computerizata.
metode de depistare activă a tuberculozei-microradiografia,radiografia pulmonara,ancheta
epidemiologica,intradermoreactia(IDR) la tuberculina-proba Mantoux,examenul sputei pentru
Bacilul Koh
12Tuberculoza pulmonară:
esența strategiei DOTS-in Republica Moldova strategia DOTS a fost implementata in anul
2001 in cadrul Programului National de control al tuberculozei.In cadrul strategiei DOTS
preparatele antituberculoase modern sunt sub observarea si monitorizarea cadrelor medicale din
strategia data.
principiile și metodele de tratament-
chimioterapia,dietoterapia,aeroclimatoterapia,chinetoterapia,tratament chirurgical.
Tratamentul medicamentos de prima linie-
izoniazida,rifampicina,pirazinamida,etambutolul,streotomicina
Tratamentul medicamentos de linia a doua-etionamida,cicloserina,canamicina,acidul
paraaminosalicilic,tioacetazona.
monitorizarea tratamentului-pentru a facilita administrarea si supravegherea tratamentului s-
au elaborat codurile standart pentru fiecare regim chimioterapeutic,faza initiala are o durata de 2
luni si se administreaza 4 preparate,faza de intretinere are o durata de 4 luni,se administreaza
intermittent 2 preparate.
Prevenirea: primară-vaccinarea BCG,revaccinarea BCG,chimioprofilaxia secundară-masuri
igieno-sanitare,masuri socio-economice,instruirea sanitara a populatiei.
13. Pleurizia uscata:definitie,etiologie,manifestari clinice,metode de diagnosticare,principii de
trratament,profilaxie.Educatia pacientilor si principii de ingrijire
Pleurezia uscată este o inflamație a membranei seroase a plămânului, cu formarea plăcii fibrinoase pe
suprafața foilor pleurale.
Etiologie:cauza principala este infectia.Pleuriziile au un caracter exudativ in infectiile virale.De cele mai
fregvente ori,pleuriziile infectioase sunt produse de micobacterium tuberculosis.
Manifestări clinice ale pleureziei uscate  : Debutul bolii este acut mai rar-insidios.Acuzele caracteristice
sunt :durer toracica,febra,oboseala,slabiciune,transpiratii
Durerea este localizata in partea afectata a toracelui,in ariile inferior laterale si este produsa de exicitarea
receptorilor nervosi senzitivi din pleura parietala,se intesifica in timpul tusei,miscarilor bruste.Febra este
un semn caracteristic pleuritelor uscate insa rareori atinge valori inalte si depinde de extinderea
inflamatiei pleurale
Diagnosticarea pleureziei
Diagnosticul de pleurezie se stabileste in urma anamnezei, examenului clinic si paraclinic.
-toracocenteza: medicul injecteaza un anestezic intre coaste, in zona in care a fost observat lichid. Apoi
medicul introduce un ac in peretele toracic printre coaste, pentru a scoate lichid si pentru a-l trimite pentru
analize la laborator. Se poate folosi si un tub toracic, daca exista o cantitate mai mare de lichid.
-ultrasunete: este o metoda imagistica ce foloseste unde sonore de inalta frecventa. Cu ajutorul lor,
medicul poate determina daca pacientul are efuziune pleurala;
Tratamentul pentru pleurezie :1)tratament igieno-dietic :regim alimentar fragmentat cu ados de
vitamine si proteine ;2)tratamentul etiologic al afectiunilor de baza :a
reumatismelor(salicilate,antibiotice,corticosteroizi,antiinflamatorii nesteroidiene) ;a
pneumoniilor(antibiotice,sulfanilamide);a tuberculozei(Rifampicina,Izoniazida,Etambutol)
Tratamentul simptomatic:analgezice,desensibilizante,antitusive,vitaminele grupei C si B,substituentii
plasmatici,oxigenoterapia;gimnastica respiratorie
Profilaxia:consta in tratamentul la timp si corect al tuturor maladiilor ce se pot complica cu pleurizii.Are
importanta asanarea tuturor focarelor de infectie.La baza profilaxiei pleuriziilor purulente sta diagnosticul
precoce s evacuarea sangelui,aerului si exudatului din cavitatea pleurala,ce se poate infecta
Educarea pacientului: stabilirea obiectivelor si intocmirea planului de ingrijire, implementarea si
aplicarea planului de ingrijire stabilit, evaluarea rezultatelor obtinute.
14.Pleurizia exudativa-afecțiune respiratorie caracterizată prin inflamarea pleurei, o membrană care
acoperă plămânii și căptușește cavitatea toracică. Această inflamație, împreună cu lichidul care se
acumulează produce o frecare în timpul respirației (care dacă se aude cu stetoscopul se numește frecătură
pleurală) și determină o durere ascuțită la nivelul pieptului, de obicei apărută în inspir.manifestari
clinice,metode de diagnosticare,principii de trratament,profilaxie.Educatia pacientilor si principii de
ingrijire Se aracterizează printr-o acumulare de efuziune în cavitatea pleurală în timpul proceselor
inflamatorii în pleura și în organele adiacente. Prin natura efuziune pleurezie exudativă împărțit în seros-
fibrinoasă, purulentă, putredă, hemoragic, eozinofilică, colesterol, lipemiei. Cea mai frecventă cauză a
acestor pleurize sunt tuberculoza, precum și pneumonia (pleurezia exudativă para- sau metapneumonică).
Etiologia: in pleuriziile exudative depinde de etiologi alor.pleuriziile exudative reumatice se reabsorb
peste 2-3 saptamani,o evolutie mai indelungata au pleuriziile de etiologia tuberculoasa
Manifestarile clinice :cresterea valorilor temperaturii corporale pana la 39”,cu aparitia sau intensificarea
semnelor de intoxicatie,manifestate prin cefalee,astenie,scaderea apetitului,transpiratii nocturne,lipsa
interesului fata de mediul inconjurator.Uneori pacientii pot sa acuze tuse uscata,care este mai fregvanta in
timpul noptii.
Diagnostic pleureziePleurezia poate fi depistata de medicul generalist ori de medicul pneumolog.
Medicul va face, in prima faza, o examinare fizica, precum si anamneza.Analize de sange – vor scoate la
iveala semnele unei infectii, precum si boli autoimune.Radiografii toracice – vor scoate la iveala prezenta
fluidelor la nivel pulmonar.Tomografie computerizata (CT) – poate identifica un cheag de sange la nivel
pulmonar.Ecografie – depisteaza efuziunea pleurala.Electrocardiograma (EKG) – medicul poate cere un
EKG pentru identificarea unor posibile afectiuni cardiace care ar putea cauza durerea in
piept.Toracocenteza – aceasta procedura implica recoltarea de lichid pleural in vederea analizarii acestuia
in laborator.Toracoscopia/ pleuroscopia – aceasta procedura permite vizualizarea cavitatii toracice, dar si
a pleurei, prin introducerea unui dispozitiv cu o camera video. Aceasta procedura permite si recoltarea de
tesut – biopsia.
Tratament Medicamentele antitusive, dar si calmantele, sunt folosite pentru ameliorarea simptomelor in
timp ce se trateaza cauza.Antiinflamatoarele sunt si ele folosite pentru combaterea inflamatiei.
Eduacrea-analiza stilului de viata,evitarea factorilor nocivi,stabilirea unui regim alimentar
corect,implimentarea planului de ingrijre corect
15.Febra reumatisma-definitie,etiologie,simptome clinice,metode de diagnosticare...
Definiția. Febra reumatismală acută reprezintă o afecțiune inflamatorie de sistem a țesutului conjunctiv,
cauzată de streptococul β-hemolitic din grupul A, care afectează sistemul cardio-vascular la persoanele de
vărsta de 7-15 ani.
Etiologie : streptococcul beta-hemolitic din grupul A.Focarul de infectie este de obicei localizat in
faringe,iar afectiunile sistematice sunt produse de mecanisme imune
Manifestările clinice-fatigabilitatea,anorexie,artralgii,pierderea in
greutate,iritabilitate,mialgii,subfebrilitate,adenopatii.Exista5 criterii clinic majore ce sunt luate in
consideratie in diagnosticul pozitiv al febrei reumatismale acute:manifestari articulare;cardita
reumatismala;coreea minor;eritemul marginat;nodulii subcutanati
.  Diagnosticul :examenul general al săngelui – leucocitoza;examenul general al săngelui –
fibrinogenul;cultivarea streptococulu;electrocardiograma;echocardiografia.
Tratament: - tratament staționar cu regim strict;
tratament medicamentos – antibacterian;
tratament patogenic- aniinflamator;diclofenac;indometacina;voltaren
terapia cu glucocorticosteroizi:Prednizolon
Profilaxia primara-este bazata pe masurile indreptate spre preintampinarea infectarii primare cu
streptococ si tratamentul precoce al infectiilor acute ale tractului respirator superior
secundara-are ca scop prevenirea recurentelor si progresarea maladiei la persoanele ce au suportat un atac
de febra reumatismala acuta
Educarea-planificarea unui regim alimentar echilibrat,evitarea fumatului,transportarea intru-un mediu
corespunzator confortului termic al organismului,racorirea cat mai des a corpului prin indepartarea
hainelor groase,folosirea unui ventelator cu acelasi scop.
16.Hipertensiune arteriala- este tensiunea arteriala ale carei valori tensionale sunt peste 140/90 mmHg,
indiferent de varsta (nu se mai accepta ideea ca tensiunea normala creste cu varsta).
Etiologie :ereditataea ;varsta :hipertensiunea arteriala predomina la persoanele de varsta medie si
inaintata,indeosebi dupa 40ani.Nivelul TA are o tendinta de crestere la majoritataea persoanelor de peste
50-60ani,predominand crestereaTAsistoloica fata de cea diastolica ;Obezitatea ;excesul alimentar de sare
de bucatarie ;alcoolul ;diabetul zaharat
Factorii de risc :antecedente personale si eredocolaterale de hipertensiune si afectiune
cardiovacsulara ;antedecendente personale si eredocolaterale de
dislepidemie ;fumat ;dieta ;obezitate,gradul de sedentarism ;sforait ;tipul de personalitate
Simptome clinice:neliniste;agitatie;slabiciune generale ;scaderea capacitatii de munca ;insomnie ;cefalee
periodica cu localizare in regiunea occipitala si temporala ;sangerari
nazale ;ameteli ;oboseala ;sensibilitate la lumina ;zgomot in urechi ;hiperemia feti ;dispnee la efort
Complicatiile :hipertensiunea arteriala este cel mai important factor de risc pentru o dereglare
cognitiva,dementa si insuficienta renala cronica.Alte complicatii sunt :encefalopatia ;retinopatia
hipertensiva,nefropatiahipertensiva si criza hipertensiva
Diagnostic :Trebuie evitate exercitiile fizice extenuante, fumatul, consumarea de bauturi sau alimente
care contin cafeina (cum ar fi cafea, ceai, coca cola) pentru cel putin 1 ora inainte de a se masura
tensiunea arteriala. Se recomanda repausul pentru cel putin 5 minute inainte de masurarea tensiunii
arteriale si sunt necesare doua masurari consecutive si realizarea mediei aritmetice a valorilor obtinute. In
cazul in care tensiunea arteriala este ridicata, se recomanda efectuarea unui consult oftalmologic,
neurologic si cardiologic.
Se stabileste diagnosticul de prehipertensiune arteriala in cazul in care, valorile tensiunii sunt situate intre
130/85 si 139/89 mm col Hg la 3 evaluari diferite in mai multe luni de zile.
Hipertensiune arteriala - Profilaxie
Modalitatile de prevenire a hipertensiunii artriale includ: 
- efectuarea regulata de exercitii fizice (de exemplu, aerobic) 
- limitarea consumului de bauturi alcoolice si sare 
- dieta bogata in legume si fructe si saraca in grasimi saturate 
- evitarea fumatului 
- mentinerea unei greutati corporale normale. 
Tratament medicamentele antihipertensive includ urmatoarele clase de medicamente: 
- beta blocante 
- diuretice 
- inhibitorii enzimei de conversie a angiontensinei 
- blocantele receptorilor de angiotensina 
- blocantele canalelor de calciu 
- alfa blocantele 
Prevenire :efectuarea regulata de exercitii fizice ;limitarea de consumul de bauturi alcoolice si sare ;dieta
bogata in legume si fructe si saraca in grasimi saturate ;evitarea fumatului ;mentinerea unei greutat
corporale normale
Educarea :modificarea obiceiurilor alimentare ;consumarea suficienta de lichide,pana la 2
litri/zi ;reducerea consumului de grasimi alimentarea
17.Cardiopatia eschemica-reprezinta un proces acut sau cronic evolutiv,caracterizat prin micsorarea sau
suspendarea aprovizioariii cu sange a structurilor cardiace in special a miocardului
Fcatorii de risc :varsta,sexul ;istoricul familial de boala
cardiovasculara ;obezitatea ;fumatul ;hipertensiune arteriala ;diabet zaharat ;dislipidemie
Forme clinice : acute :a)moartea coronariana subita,b)angina pectorala sau stenocardia,c)infarct
miocardic acut
cronice :a)cardioscleroza de postinfarct,b)dereglari de ritm,,c)insuficienta cardiaca
Profilaxie :renuntarea la fumat ;constientizarea de riscul de cardiopatie ;limitarea consumul de
alcool ;introducerea in alimentatie a alimentelor care protejeaza inima ;mentinerea unui stil de viata
sanatos
Educarea :pentru a reduce riscul de cardiopatie eschemica ,trebuie de tinut sub control fiecare factor de
risc.Multe schimbari facute i stilul de viata va ajuta sa fie controlati toti factorii de risc cum ar
fi :activitatea fizica care poate scadea Ta,reducerea stresului

18. –Angina pectoral o ischemie miocardica tranzitorie, caracterizata prin tulburari ale circulatiei
coronariene cu schimbari metabolice reversibile in miocard, ce clinic se manifesta prin crize dureroase
localizate retrosternal sau precordial.
-ateroscleroza coronariana, ce se manifesta sub forma de stenozari sau obliterari coronariene si zone de
necroza si fibroza miocardica difuza, spasm coronarian provocat de emotii si variatii termice, insuficienta
coronariana relative in viciile aortice hipertrofia miocardului suprasolicitari fizice, agregatii trombocitare
tranzitorii in perturbari de coagulare a singelui.
-nivelul TA sistolice si diastolice marite, dislipidemia(mai mult de 190 mg/dl), glicemia a jeun mai mare
de 5,6 mmol/l, fumatul, virsta inaintata, istoricul familial de afectiune cardiovasculara.
-durere angioasa sub forma de acces cu character de apasare, greutate, constrictie,sau arsura retrosternal
sau precordial cu iradiere in partea stinga a corpului, anxietate, durerea dispare dupa administrarea
Nitroglicerinei.
-Explorari paraclinice: teste de laborator, examen biochmic al singelui, hemoleucograma complete.
Explorari instrumentale: ECG, cicloveloergometria,, ecocardiografia, TC, coronaroangiografia,
arteriografia coronariana.
-Tratament nonfarmacologic-Modificarea stilului de viata si corectia factorilor de risc:obezitate,
sedentarism, diabet zaharat.
Regim alimentar hipocaloric, echilibrat vitaminat, excluderea alcoolului, bauturi carbogazoase, grasimi
animaliere.
Administrarea de Nitroglicerina sublingval, per oral Sustac mite, sustac forte, Nitromak.
-profilaxie primara: detectarea persoanelor cu risc inalt de imbolnavire-hipertensiune, diabet zaharat… Se
normalizeaza acesti factorii declansatori. Aspirina 100mg/zi.
profilaxie secundara: abandonarea fumatului, sustinere psihologica, optimizarea efortului fizic.
-informarea pacientului despre factroii de risc, in caz de acces sa stopeze factorul declansator si sa stea in
repaus total, descurajarea fumatului, pacientii vor fi incurajati sa adopte dieta 10 dupa Pevzner, evitarea
excesului de alcool, activitate fizica in limita tolerantei, folosirea diferitor tehnici de relaxare si metode de
control al stresului, activitate sexuala dupa administrarea nitroglicerinei.

19. Infarctului miocardic -necroza miocardului ca urmare a ischemiei acute cauzate de ocluzia completa
sau partiala a unei artere coronariene.
-aterscleroza a arteriilor coronariene mari, ocluzia coronariana cauzata de tromboza intravasculara,
ocluzie coronariana cauzata de spasm vascular.
-tulburari ale metabolismului lipidic, diabet zaharat, hiperTA, predispozitie ereditara, fumat, virsta intre
40-60 ani, sexul masculin, obezitatea, sedentarismul.
-durere retrosternala cu durata de peste 20 min iradiaza si in partea stinga a corpului, durerile sunt insotite
de dispnee, anxietate, transpiratie pronuntata, cefalee, vertij, sincope. In unele cazuri apare discomfortul
abdominal, greturi, voma, meteorism, peste o zi apare febra 38 ce se mentine5-7 zile datorita necrotizarii
muschiului cardiac.
-insuficienta acuta a ventricolului sting-socul cardiogen, tulburari de ritm si conducere, complicatii
tromboembolice, rupturi ale inimii, sindromul postinfarctic Dressler, pericardita.
-explorari paraclinice: criterii clinice, de laborator(hemoleucograma),
electrocardiografice(ECG),Ecocardiografia
-repaus total la pat, administrarea aspirinei, nitroglicerinei, chemam ambulanta, opioide i/v sau alte
analgezice, oxigen daca este dispnee, heparina nefractionata in bolus i/v, beta-adrenoblocante
(Metaprolol, Atenolol), la necesitate psihotrope, sedative, antidepresante, monitorizarea pacientului.
-combaterea factorilor de risc: tratamentul hiperTA, abandonarea fumatului, prevenirea si tratarea
dislipidemiilor, tratamentul corect a diabetului zaharat si sindromului metabolic.
-modificarea stilului de viata si corectia factorilor de risc, motivarea pacientului pentru modificarea
stilului de viata si corectia factorilor de risc.
-sistarea fumatului, activitati fizice regulate, dieta 10 dupa Prevzner, reducerea valorilor colesterolului
seric cu medicamente, controlul TA, tratarea si monitorizarea diabetului zaharat.

20. insuficienta cardiaca cronica-sindrom clinic sau stare fiziopatologica datorita incapacitatii inimii de
a asigura debitul circulator necesar activitatii metabolice tisulare sau acesta se poate realiza numai in
conditiile unei presiuni de umplere cardiaca crescuta.
-suprasolicitarea ventriculului, modificarea morfofunctionala a fibrelor cardiace primitiva sau secundara,
miocardita, hipoplazie miocardica, restrictia de umplerea diastolica a ventriculului, tulburari de ritm cu
tahicardie sau bradicardie.
-NYHA 1-fara simptome la efort normal. Exercitiile fizice obisnuite pot fi efectuate fara restrictii.
NYHA 2-simptome usoare la efort normal, diminuarea capacitatii de efort obisnuit. Pacientii se simt
confortabil in repaus.
NYHA 3-diminuarea considerabila a capacitatii de efort la eforturi obisnuite, simtindu-se confortabil in
repaus. Simptomele apar in urma unei activitati mai mici decit cea ordinara cum ar fi o activitate fizica
usoara.
NYHA 4-incapabil de a efectua orice exercitiu fizic fara a-i provoca disconfort. Simptomele insuficientei
caridace sunt prezentate si in repaus, iar orice activitate fizica este insotita de cresterea disconfortului
-dispneea de efort, ortopnee, astmul cardiac, dispneea paroxistica nocturna, tusea iritativa uscata cu
hemoptizie, neliniste, insomnie, edemul pulmonar acut, edeme cardiace simetrice localizate pretibial si
gambiene pronuntate in timpul zilei si spre seara, fatigabilitate, acrocianoza sau cianoza difuza.
-Hemoleucograma, analiza biochimica a singelui, analiza urinei, Ionograma, glicemia, ECG, EcoCG,
testul mers plat timp de 6 minute, testul de efor, EcoCG de stres, RMN...
-nu exista tratament ce sa vindece definitiv insuficienta cardiaca cronica, dar sunt masuri ce prelungesc
viata pacienului. Interzis fumatul, dieta 10, excluderea alcoolului etc. Tratament medicamentos:
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (Captopril, Enalapril), B-adrenoblocante (Metaprolol,
Bisoprolol), diuretice (Furosemid, Torasemid), glicozide cardiace (Digoxina), vasodilatatoare
(Hidralazina), anticoagulante (Warfarina), antiaritmice (lidocaina, xilina)
-modificarea stilului de viata si tratarea eficienta a unor afectiuni precum hiper TA, diabet zaharat,
evitarea fumatului, scaderea nivelului de colesterol seric, program regulat de ex fizice.
-aprecierea statusului general al pacientului, stabilirea diagnosticului de nursing, planificarea obiectivelor
si intocmirea planului de ingrijire, implementarea si aplicarea planului de ingrijire stabilit, evaluarea
rezultatelor obtinute.
21. Infractul miocardic-Forma gastralgica, cu dureri predominante in regiunea epigastrala si alte
manifestari dispeptice, in aceste cazuri este necesar diferentierea cu sindromul de abdomen acut din
cadrul ulcerului gastroduodenal, pancreatitei acute...
Forma astmatica cu predominarea evidenta a dispneei, astmului cardiac in lipsa durerii sau cu dureri
semnificative.
Forma periferica de localizare a durerii: in regiunea umarului, minii, omoplatului, maxilarului atit din
stinga cit si din dreapta
Forma cerebrala cu manifestari evidente din partea SNC, semne clinice de accident cerebral tranzitoriu.
Forma aritmica in tabloul clinic predomina manifestarile unor tahiaritmii sau blocuri cardiace.
Forma asimptomatica sau oligosimptomatica cu senzatie de disconfort in cutia toracica, slabiciuni,
transpiratie, sau mai rar cu lipsa totala a unor semne clinice de boala.
-aterscleroza a arteriilor coronariene mari, ocluzia coronariana cauzata de tromboza intravasculara,
ocluzie coronariana cauzata de spasm vascular.
-tulburari ale metabolismului lipidic, diabet zaharat, hiperTA, predispozitie ereditara, fumat, virsta intre
40-60 ani, sexul masculin, obezitatea, sedentarismul.
-durere retrosternala cu durata de peste 20 min iradiaza si in partea stinga a corpului, durerile sunt insotite
de dispnee, anxietate, transpiratie pronuntata, cefalee, vertij, sincope. In unele cazuri apare discomfortul
abdominal, greturi, voma, meteorism, peste o zi apare febra 38 ce se mentine5-7 zile datorita necrotizarii
muschiului cardiac.
-insuficienta acuta a ventricolului sting-socul cardiogen, tulburari de ritm si conducere, complicatii
tromboembolice, rupturi ale inimii, sindromul postinfarctic Dressler, pericardita.
-explorari paraclinice: criterii clinice, de laborator(hemoleucograma),
electrocardiografice(ECG),Ecocardiografia
-repaus total la pat, administrarea aspirinei, nitroglicerinei, chemam ambulanta, opioide i/v sau alte
analgezice, oxigen daca este dispnee, heparina nefractionata in bolus i/v, beta-adrenoblocante
(Metaprolol, Atenolol), la necesitate psihotrope, sedative, antidepresante, monitorizarea pacientului.
-combaterea factorilor de risc: tratamentul hiperTA, abandonarea fumatului, prevenirea si tratarea
dislipidemiilor, tratamentul corect a diabetului zaharat si sindromului metabolic.
-modificarea stilului de viata si corectia factorilor de risc, motivarea pacientului pentru modificarea
stilului de viata si corectia factorilor de risc.
-sistarea fumatului, activitati fizice regulate, dieta 10 dupa Prevzner, reducerea valorilor colesterolului
seric cu medicamente, controlul TA, tratarea si monitorizarea diabetului zaharat.

22. Complicatiele ale infractului miocardic-cea mai severa forma de insuficienta cardiaca: prabusirea
functiei de pompa a cordului cauzata de o necroza masiva a miocardului, cu scaderea pronuntata a TA,
acidoza, tulburari grave de microcirculatie
-hipoTA, slabiciune, transpiratie, hipotermie, oligoanurie. Ulterior pot surveni complicatii precum edemul
pulmonar acut, insuficienta renala acuta, edem cerebral, deces.
-tratament prespitalicesc, chemarea ambulantei si transportarea la spital pentru acordarea asistentei
medicale de urgenta specializata, tratament medicamentos de lunga durata
-obiective: restabilirea fluxului coronarian, limitarea extinderii zonei de necroza, prevenire si tratarea
complicatiilor
--repaus total la pat, administrarea aspirinei, nitroglicerinei, chemam ambulanta, opioide i/v sau alte
analgezice, oxigen daca este dispnee, heparina nefractionata in bolus i/v, beta-adrenoblocante
(Metaprolol, Atenolol), la necesitate psihotrope, sedative, antidepresante, monitorizarea pacientului,
tratament medicamentos de lunga durata.
23.Examenul de urina vas curat si uscat pentru colectarea urinei, eticheta
-se aduce la cunostinta tehnica si necesitatea recoltarii urinei pentru analiza generala, se informeaza
despre necesitatea stoparii anumitor preparate medicamentoase ce se elimina impreuna cu urina
-permite adesea stabilirea diagnosticului, cuprinde evaluarea compozitiei calitative (proteine, glucoza,
corpi cetonici, hematii, nitriti...), PH-ul urinar, aprecierea concentratiei si microscopia sedimentului urinar
obtinut prin centrifugare.
-se colecteaza prima urina de dimineata, barbatii urineaza jetul de mijloc in vasul curat si uscat, il da
asistentei medicale care il inchide il eticheteaza si il trimite la laborator numai tirziu de ora 10, femeile
efectueaza toaleta locala a organelor genitale, colecteaza in vas jetul de mijloc, il da asistentei medicale
care il inchide, eticheteaza si il trimite la laborator pentru investigatii nu mai tirziu de ora 10.

24.Analiza generala a singelui.-analizele sunt informative si contribuie la stabilirea diagnosticului daca

sunt recoltate conform algoritmului.
- Materialul biologic pentru investigatii programate se recolteaza de la 7 pina la 10 dimineata, in situatii
de urgenta la orice ora. Se aduce la cunostinta tehnica si necesitatea efectuarii acestei manipulatii,
pacientul va fi in pozitie semiculcat sau culcat, se dezinfecteaza locul punctatiei.
-recoltarea singelui pe stomacul gol, cu interval dupa ultima masa nu mai putin de 8-12 ore,, strict necesar
de a exclude din ratia alimentara alimentele grase, dulci, prajite si alcoolul pentru evitarea modificarii
directe a rezultatelor, nu se recomanda prelevarea analizelor de singe dupa examenul radiologic,
proceduri fizioterapeutice, pentru evaluarea starii hormonale se recolteaza singele strict pina la ora 9, cu
30min-1h inainte de recoltare se interzice fumatul, efortul fizic, se evita situatiile stresante.
-se examineaza hemoglobina (120-160 gr/l), eritrocitele, indice de culoare (0,85-1,05), reticulocite,
trombocite, leucocite, neutrofili (mielocite, metamielocite, cu nuclee nesegmentate/segmentate),
eozinofile, bazofile, limfocite, monocite, VSH(2-15 mm/ora).

25.Examenul de urina-se informeaza pacientul asupra necesitatii si tehnicii recoltarii urinei

-8 vase curate gradate, eticheta pentru fiecare vas
-urina se va colecta atit noaptea cit si ziua cu interval de 3 ore in fiecare vas aparte corespunzator orei,
vasele se pastreaza inchise la rece, daca la ora respective pacientul nu a urinat se trimite vasul gol, daca a
urinat mai mult se pune un vas adaugator si se eticheteaza, in norma diureza diurnal e mai mare decit cea
nocturna.
-astfel se determina capacitatea rinichilor de a concentra si elimina urina, se determina cantitatea,
densitatea pe parcursul a 24 ore.
26.Recoltarea sputei examenul sputei ne permite de a determina caracterul procesului pathologic cu
sediul in organele respiratorii, iar in unele cazuri si etiologia.
-se aduce la cunostinta pacienului tehnica si necesitatea efectuarii acestei manipulatii, atit analiza generala
cit si pentru cea bacteriologica se indica de recoltat dimineata pe nemincate
-bicarbonat de sodiu 2% sau furacilina 1:5000, vas de sticla curat si uscat sau scuipatoare de culoare
inchisa, eticheta.
-an.generala: pacientul clateste gura si faringele cu sol de bicarbonat de sodiu 2%, se ofera vasul curat si
uscat, dupa un efort de tuse pacientul expectoreaza sputa in vas, se acopera vasul se eticheteaza si se
transmite la laborator in termen de 2 ore, se cerceteaza micro si macroscopic.
an.bacteriologica: se recolteaza sputa timp de 2 zile in scuipatoare de culoare inchisa in volum de 30-
50ml dupa un efort de tuse, se pastreaza la rece, dupa colectarea cantitatii necesare vasul se inchide
eticheteaza si se trimite la laborator.

27.Pregatirea pacientului pentru ultrasonografia se aduce la cunostinta tehnica si necesitatea efectuarii

manipulatiei date, cu o zi sau 2 inainte de procedura se recomanda pacientului sa nu consume alimente ce
baloneaza, sau administrarea preparatelor ce absorb gazele.
-este o tehnica neinvaziva si rapida, aparatul functioneaza pe principiul radarului, sonda ce se aplica pe
corpul pacientului trimite ultrasunete catre organul examinat, iar apoi recepteaza o parte din semnalul
reflectat, semnalul intors este analizat si transformat in imagini vizibile pe monitor
-este o examinare imagistica a organelor abdominale astfel putem diagnostic unele malformatii sau
patologii ale org.abdominale.

28. ECG - tehnica de înregistrare-ECG inregistreaza metoda grafica a biopotentialului

electric,ce apare in timpul functiei inimii,capatata prin electrolizi plasati la uprafara corpului in
anumite pozitiiînsemnătatea diagnostică-este necesara in diverse afectiuni ale cordului
deoarece permite stabilirea diagnozei precise,ceea ce ajuta la realizarea unui tratament
correct.pregătirea pacientului-odihna psihica si fizica timp de 10-20 min inainte de
inregistrare/sa fie cald in incaapere 22-25 C/pacientul dezbraca ciorapii,scoate obiectele
metalice,se culca in decubit dorsal,se deschid hainele in regiunea cutiei toracice/se aplica
electrozii la membre si regiunea pectorala,,sub electrozi se pun servetele de tifon imbibate cu
sol.hiperfonica sau paste speciale.caracteristică elementelor cardiogramei în normă-P-
excitarea atriilor 1-2mm.QRS-excitarea ventriculilor-0,06-0,33mm;ST-depolarizarea miocardului-
1mm;T-repolarizarea miocardului-0,56-6mm;TU-diastola.

29 Picfluometria-masoara debitul expirator de virf(PEF),din timpul unui expir rapid si

fortat,parametrul care reflecta gradul de obstructie bronsica(cu cit bronhia va fi mai spastica cu
atit PEF-ul va fi mai mic)se masoara in litri/minut.pregătirea pacientului-
informarea,convingerea de necesitatea utilizarii acestui aparat la domiciliu,care ofera
posibilitatea monitorizarii starii curente de obstructie a bronhiilior in bolile pulmonare cronice
obstructive.Determinarea volumului maxim de aer expirat face parte din managementul
astmului.însemnătatea diagnostică-datorita picfluometriei putem monitoriza starea curente de
obstructie a bronhiilior in diverse bolile pulmonare cronice obstructive ceea ce face ca
diagnosticarea bolilor pulmonare sa fie depistate la o etapa timpurie.tehnica efectuarii-
*pacientul sta relaxat pe un scaun sau in picioare cu aparatul in miina dreapta,in pozitie
orizontala/*se deplaseaza cursorul(sageata)in pozitia,,0’’/*se trage aer adinc in piept(umpleti
plaminii la maximum cu aer)/*buzele se lipesc bine de piesa cilindrica a aparatului,fara ca lmba
sa intre in tub/*se sufla aerul cu toata puterea,cit mai repede/*se scoate aparatul din gura si se
noteaza valoarea la care s-a oprit cursorul(sageata)/*se repeta manevra de 3 ori,din cele 3 valori
obtinute,se noteaza pe fisa doar valoarea cea mai mare9care reprezinta PEF-ul dvs.din acel
moment al zilei)

30.Metode endoscopice de examinare:Tipuri-, bronhoscopia

fibrogastroduodenoscopia,colonoscopia,rectoromanoscopia,cistoscopia însemnătate diagnostică
-prin bronhoscopia vizualizam direct arborele traheo-bronsic,unele leziuni ale arborelui traheo-
bronsic.prin fibrogastroduodenoscopia se examineaza starea generala de sanatate a organelor
sistemului digestive;-prin colonoscopie-se examineaza starea mucoasei intestinului gros in toata
lungimea lui si depaseste limita colonului trecind prin valvula ileocecala in ileonul terminal,sub
vizibilitatea directa cu ajutorul unui instrument optic numit colonoscop.;-rectoromanoscopia
vizeaza studiul membranei mucoasea a rectuui inferior,utilizata in depistarea hemoroizilor sau a
fisurilor rectale.;-prin cistoscopia examinam mucoasa vezicii urinare si a canalului care
transporta urina inafara corpului(uretra)pregătirea pacientului.Pentru bronhoscopia-
informarea,convingerea de necesitatea examenului-asupra riscului pe care si-l asuma,refuzindu-
l,ipsind medicul de o informare diagnostica esentiala;-sa creeze pacientului un climat de de
siguranta;-aceasta pregatire consta din administrarea de camante ale tusei,cu citeva zile inainte
de examen,la bolnavii care tusesc.In ziua examenului,bolnavul nu trebuie sa ingereze nimic,in
general,ei vor primi medicamente sedative.

Pentru fibroesofagogastroduodenoscopia-in ajunul examenului pacientul ia o cina usoara pe la

orele 18.-se explica bolnavului ca in timpul examenului nu i se permite sa vorbeasca si sa inghita
saliva si daca are o proteza,se scoate;;-daca bolnavul acuza meteorism in ajun va primi fermenti;-
procedura se efectueaza dimineata pe nemincate,nu se consuma lichide,nu se fumeaza.;-cu 15-20
min pina la examen se admi.bolnavului sol.de atropina 0,1%-1ml(inhiba secretia mucoasei cailor
respiratorii);-bolnavul se conduce in cabinetul endoscopic,se culca pe masa de examinare in DL
sting cu capul pe spate si indoaie genunchiul drept si pune mina stinga pe umarul drept iar cea
dreapta pe soldul drept.Pentru colonoscopie-cu 3 zile inainte de examinare se exclud rodusele
alimentare care provoaca fermentarea si putrezirea lor.-in ajun pacientul nu ia cina,se efectueaza
2 clisme evacuatorii cu intervalul 30-60 min;-dupa prinz in ajun se da bolnavului sa bea 30-50
ml de ulei de ricina;-inainte de somn se admi.bolnavului calmante;-dimineata cu 2 ore inainte de
examen,se face din nou clisma evacuatoare.in ziua examenului nu se ia dejunul.;-cu 30 min
inainte se efectueaza premedicatia(sol de sulfat de atropina 0,1% sau platifilina 0,2%,analgina
50%);-bolnavul este condus in cabinetul de colonoscopie,se aseaza in DL pe stinga cu piciorul
drept adus spre abdomen flectat in genunchi,se acopera cu in cearsaf,se efectueaza
procedura.;Pentru rectoromanoscopia-pozitia bolnavului este genupectorala,se acopera cu un
cearsaf,medicul introduce rectoromanoscopul 2-0-30 cm anterior lubrefiat cu ulei de
ricina.;Pentru cistoscopia-se anunta pacientul,explicindu-i-se necesitatea tehnicii,la nevoie cu o
jumate de ora inainte de examinare,i se admi un sedative;-i se suprima micul dejun si va ingera
500 ml de lichide cu o ora inainte de examen(pentru a se asigura fluxul urinar necesar);-
pacientull isi va goli vezica uriinara,va fi condus in sala de examinare si ajutat sa se
dezbrace(regiunea inferioara a trunchiului);-este ajutat sa se urce pe masa speciala(de cistoscopie
sau ginecologica)si sa se aseze in pozitie ginecologica.-i se fixeaza picioarele pe suporturile
mesei;-se efectueaza toaleta organelor genitale externe si perineului,cu apa si sapun;-se acopera
membrele inferioare cu cimpuri sterile,lasindu-se accesibila regiunea perineului

31.Veloergometria: pregătirea pacientului-inainte de examinare trebuie anulate urmatoarele

medicamente:cordon, -beta-blocantele cu actiune prelungita-3 zile inainte de testare,nitrati cu
actiune prelungita-cu o zi inainte dde studio.Veloergometria se efectueaza de obicei dinineata
pina la 2 ore dupa micul dejun,este remarcabil ca pacientii sa nu fumeze si sa nu doneze singe
din vena in ziua studiului(daca acest lucru nu este posibil,asteptati 2 ore)însemnătatea
diagnostică-este o metoda moderna instrumentala care ne ajuta sa cercetam sistemul
cardiovascular functionarea inimii si a vaselor de singe uman,ea detecteaza ischemmia
miocardica,ne permite sa determinam toleranta la activitatea fizica,evalueaza raspunsul TA la
sarcina,deasemenea pot fi raportate tulburari de ritm. tehnica efectuării.-pacientul sta pe
bicicleta(bicicleta de exercitii speciale)masurint TA si fiindu-i aplicati electrozii la un
monitor,medcul vede electrocardiograma pacientulu in repaus,dupa care pacientul incepe sa
pedaleze aproxim.60 de rotatii pe minut(1 rotatie/secunda).dupa 3 minute incarcatura va creste si
pacientul va simti ca a fost cu ,,bicicleta pe deal’’presiunea arteriala este masurata cuu
regularitate,cind pacientul simte durere in inima,ameteli,dificultati severe de respiratie sau alt
disconfort ,el trebuie sa anunte medicul.Studiul este finalizat,pacietul se odihneste dupa care ii
este masurata TA.
33.Examenul subiectiv – etapele efectuării și însemnătatea diagnostică.

1.Date generale despre pacient(nume,prenume,virsta etc.)

2.Acuzele pacientului(acuzele la momentul adresarii)
3.Anamneza bolii(debutul bolii)
4.Anamneza vietii(date biografice,anamneza alergologica,anamneza ereditara,anamneza
sexuala,afectiuni suportate,deprinderi daunatoare,factori nocivi)

Insemnatatea diagnostica-stabilirea corecta a examenului subiectiv duce la eficacitatea planului

de tratament si respectiv insanatosirea grabnica a pacientului

34.Examinul obiectiv – general-se folosesc metode de investigatii ca:inspectia,palpare,percutia

si ascultatia

regulile de conduită –in cadrul examenului genera al bolnavului se obtine informatia privind
starea generala a organismului si a organelor aparte.

însemnătate diagnostică-examenul obiectiv furnizeaza informatii privind starea generala a

organismului si a organelor interne aparte,in cadru examenului obtinem informatia despre starea
pacientului la prezent.

35.Metodele clinice de examinare a pacientului: Inspecția generală – generală-starea

generala a bolnavului,starea psihica a bolnavului,atitudinea bolnavului,exprimarea fetei,tipul
constitutional,gradul de dezvoltare fizica.

Pe sisteme

Sistemul respirator-nasul:participarea aripilor nasului la actul de respiratie,eruptii

herpetice,caracterul eiminarilor nazale,respiratia nazala(libera,dificila)

Glasul:pastrat,ragusit,cu disfonie.

Cutia toracica:conforatie normala,deformata unilateral(bombata,retractii)sau

bilateral(simetric,asimetric),fosele supra si subclaviculare(bine pronuntate,nivelate),perimetrul
cutiei toracice(in repaus,la inspiratie si expiratie profunda)

Tipul respiratiei:costal superior,costoabdominal,,amplitudinea,ritmul si frecventa miscarilor

respiratorii.

Sistemul cardiovascular-Starea vaselor gitului:pulsatia patologica a arterelor

carotide,turgescenta veneor,pulsul venos pozitiv.

Inspectia regiunii corduui:ghebul cardiac,socul apexian,pulsatia parasternala,in locuri

atipice,retractia sistolica in regiunea socului apexian.

Pulsatia epigastrica

Sistemul digestiv-Buzele(culoarea,prezenta eruptiilor si a fisurilor labiale.

Cavitatea bucala.Mirosul aerului expirat:miros de peste,acetonic,de ammoniac,putrid

Culoarea mucoasei bucale

Limba:culoarea,umeda sau uscata,depuneri,modificari de relief,etc.

Gingiile:culoarea,,gingivita,hemoragii gingivale.

Dintii:mobilitatea dintilor,caries au alta patologie dentara.

Vestibulul faringian:culoarea mucoasei,ulceratii,depuneri,starea amigdalelor.

Abdomenul:configuratia in pozitie vertical si orizontala,modificari de volum,participarea la

miscarile respiratorii,starea ombelicului,cicatrice,hernia si alte formatiuni.

Aparatul renal-Hiprtrmia pielii in regiunea lombara

Sistemul hematopoetic-Starea tegumentelor si a mucoaselor,a unhiilor si a parului.Starea

papilelor linguale.Depistarea tumefierii locale a gitului,in regiunile supra-si subclaviculare,axile
si inghiale.Proeminarea hipocondrului sting.

Sistemul endocrin-Starea de nutritie,dezvoltarea uniforma sau neuniforma a tesutului

adipos,vergeturi,hiperpigmentatie,depigmentatie ,gradul de dezvoltare fizica

Manifestari de virilism la femei,acromegalie,inspectia tiroidei

regulile de conduită-incepe cu extremitatea cefalica,git,torace,membrele

superioare,abdomen,membrele inferioare,ridicarea diin pat,mers

tipurile-cunostinta -pozitia(activa,pasiva,fortata)

însemnătatea diagnostică-conform inspectiei generale se stabileste un examenu corect al

pacientului care duce la eficacitatea planului de tratament si respectiv insanatosirea grabnica a
pacientului

36.Metodele clinice de examinare a pacientului: Palparea

generală –metoda clinica de investigatie prin pipaire,folosita in scopul de a studia proprietatile

fizice ale tesuturilor si organelor,relatiile topografice dintre ele,sensibilitatea lor si de a evidentia
unele fenomene functionale in organism

pe sisteme: Sistemul respirator-determinarea elasticitatii cutiei toraice,depistarea punctelor

dureroase

Freamatul vocal(pectoral),in zonele simetrice ale cutiei toracice fiziologic s-au

modificat(accentuat,diminuat,abolit)uni-sau bilateral.

Sistemul cardiovascular-Caracteristicile socului apexia(sediul,latimea,rezistenta)

Socul cardiac

Alte senzatii palpatorii,in regiunea cordului si a vaselor mari(freamat diastolic la apex,freamat

sistolic la baza cordului)
Sistemul digestiv-Palpatia superficiala.Apararea musculara localizata sau pe toatta suprafata
abdomenului,contractura musculara ,,abdomen de lemn’’,sensibilitate dureroasa,infiltrate

Prezenta herniillor(a liniei albe,ombelicale,femurale,inghinale)dimensiunile,sorma si consistenta

tumefactiei,reductibila sau ireductibila,marimea orificiului herniar.

Palpatia profunda:colonul sigmoidian,cecul,partea terminala a ileonului,colonul ascendent si

descendent,colonul transvers.Palpatia marii curburi a stomacului si pilorului

Aparatul renal-Depistarea punctelor dureroase.

Palpatia bimanuala a rinichilor in pozitie orizontala siverticala a

bolnavului(consistenta,dimensiunile,mobilitatea,gradul ptozei renale,senzatie de durere la
palpatie)

Palpatia vezicii urinare.

Sistemul hematopoetic-Cresterea in volum a ganglionilor

limfatici(dimensiunile,consistenta,mobilitatea,aderente intre ganglionii limfatici,la planurile
superficiale si profunde)senzatie de durere

Palpatia splinei:dimensiunile,consistenta,forma,mobilitatea,caracterul suprafetei,senzatie de

durere.

Sistemul endocrin-Dimensiunile tiroidei,consistenta,formatiuni nodulare,senzatie de durere

regulile de conduită-studiaza proprietatile fizice ale tesuturilor si organelor,relatiile topografice

dintre ele,sensibilitatea lor si evidentiaza unele fenomene functionale in organismtipurile-
superficila si profunda însemnătatea diagnostică-este folosita in scopul de a studia proprietatile
fizice ale tesuturilor si organelor

37Metodele clinice de examinare a pacientului: Percuția Generală-prin percutie se pun in

vibratie diferite tesuturi din regiunea percutata

pe sisteme Sistemul respirator-percutia comparativa:caracterul sunetului percutor in zonele

simetrice ale cutiei toracice(clar,submat,mat,timpanic)

Percutia topografica:nivelul apexului pulmonar anterior,nivelul apexului pulmonar posterior

,limita pulmonara inferioara,linia parasternala,linia medioclaviculara,linia axilara anterioara,linia
axilara medie,linia axiara posterioara,linia scapulara,linia paravertebrala

Excursia marginii pulmonare inferioare

Sistemul cardiovascular-Limitele matitatii relative(dreapta,stinga si superioara)si

absolute(dreapta,stinga si superioara)ale cordului

Latimea pedicului vascular la nivelul spatiului intercostal II.

Sistemul digestiv-Caracterizarea sunetului percutor la percutia diferitor regiuni ale

abdomenului.Depistarea lichidului liber in cavitatea abdominala(prin percutie)
Aparatul renal-Senzatii de durere la percutie profunda in regiunea lombaraPercutia vezicii
urinare

Sistemul hematopoetic-Ostealgie la percutia oaselor,in special cele plate.

Dimensiunile splinei(lungimea,latimea,la nivelul caror linii toografice)

Tipuri-comparativa,topografica,directa,indirecta,,digito-digitala’’regulile de efectuare-consta
in aplicarea miinii stingi pe regiunea examinata strins,iar cu miiina dreapta degetul III flectat,sub
forma de ciocan se loveste pe falanga II-III pentru a se obtine sunetulînsemnătatea diagnostică-
prin percutie se pun in vibratie diferite tesuturi din regiunea percutata

38.Metodele clinice de examinare a pacientului: Auscultația Generală-este metoda de

investigatie prin care se percep fenomenele acustice produe in interiorul corpului

pe sisteme: Sistemul respirator-Caracterul respiratiei fundamentale(murmur vezicular,tubar)

Modificari patologice ale ale repiratiei:suflu tubar patologic(topografia,calitatea),murmur

vezicular modificat(accentuat,diminuat,abolit,cu expir pprelungit)Zgomote:raluri
uscate,buloase(umede),mici(subcrepitante),mijlocii(consonante),mari(cavernoase),zgomot
crepitant(crepitatie)etc.Fronatia pleuro-pericardiala

Sistemul cardiovascular-Caracterizarea zgomotelor cardiace la apex(focarul mitrial),in spatiul

II intercostal din dreapta(focarul aortic)si stinga (focarul arterei pulmonare)sternului,in regiunea
treimii inferioare a sternului precum si in spatiile intercostale III si IV din stinga.

Frecventa contractiilor cardiiace intr-un minut.

Frotatia pericardiaca

Suflu pleuro-pericardial

Sistemul digestiv-Caracterizarea peristaltismului intestinal,prezenta murmurului

peritoneal(frotatie peritoneala)a eventualelor sufluri sisstolice percepute in cavitatea abdominala.

Aparatul renal-Ascultatia arterelor renale.

Sistemul hematopoetic-Ascultatia frotatiei splenice

Sistemul endocrin-Ascultatia vaselor tiroidei(zgomote,sufluri)Tipurile-direct si indirect

însemnătate diagnostică-prin ascultatie se percep fenomenele acustice produe in interiorul

corpului.

39.Algoritmul asistentei medicale de urgenta in caz de acces de astm bronsic.Difinitie-Astmul

bronșic (AB) afecțiune a căilor respiratorii, caracterizată prin inflamație și hiperreactivitate bronșică,
diverse procese imune și non- imune mediate de substanțe biologic active eliminate de mastocite, bazofile
eozinofile și alte celule

Etiologie - Etiologia bolii este heterogenă și incomplet cunoscută. O serie de factori au fost
asociați cu o incidență sporită a bolii, dar care au un rol diferit.
Simptome clinice.- Astmul bronşic se manifestă sub formă de crize de dispnee paroxistica
bradipneica, expiratorie zgomotoasa si fortata.Crizele de dispnee expiratorie sunt separate de
perioade de liniste.Crizele de astm survin in legătură cu expunerea la anumiți factori (praf, fum,
aer rece, efort fizic, emoții etc.) alteori în anumite condiții (contactul permanent cu acelaş
alergen din încăpere, la locul de muncă) și se manifestă prin: dispnee, wheezing, o presiune
toracică, tuse cu expectorație mucoasă dificilă, anxietate. Criza de astm evoluează în trei faze:
prodromală, dispneică și de regresiune.

Complicațiile astmului bronșic:

• Complicaţii în timpul accesului:
1. pneumotoraxul spontan
2. atelectazia pulmonară
3. fracturarea coastelor
• Complicaţii ce apar între accese:
1. pneumonii
2. bronşiectazii
3. emfizem pulmonar
4. cordul pulmonar cronic
5. aspergiloza bronhopulmonară alergică

Profilaxia-Evitarea contactului cu factori alergici ameliorarea conditiilor de munca asanarea tuturor

focarelor de infectie tratament de intretinere masuri de calire a organismului.

Obectivele- pacientul sa aiba cai respiratorii permeabile si o buna respiratie pacientul sa nu devina arsura
de infectie,sa fie echilibrat psihic pacientul sa fie echilibrat nutritional pacientul sa mentina temperature
corpului in limite normale.

Intervențiile asistentei medicale- aplicarea măsurilor de urgență privind combaterea crizei de astm
bronşic; internarea pacientului cu stare de „rău astmatic“; menținerea pacientului în poziția care
facilitează respirația (sezând), sau în picioare cu mânile sprijinindu-se de pervazul geamului; identificarea
factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice - - - (folosirea pernelor, saltelelor, plapumei
din microfibre); ajutarea pacientului să-și satisfacă nevoile fundamentale; suport psihic pentru pacient;

Asistenta de urgenta.-1. Scoaterea pacientului din încaperea unde se presupune că sunt alergeni sau
aerisirea încăperii. 2. Administrarea bronhodilatatoarelor cu acțiune de durată scurtă agonişti cu durată
scurtă de acțiune (Salbutamol, Berotec) - calea de admi- nistrare inhalatorie 1 puf de 3 ori în zi,
salmeterol (serevent) - 2 ori în zi. Supradozarea lor poate duce la epuizarea receptorilor B, manifestată
prin bronhoconstricție și înrăutățirea stării pacientului. 3. Corticosteroizi inhalatori beclometazon
(Becloforte) cîte 50-100mcg, Flixo- tide -25-50 mcg, 3-4 ori în zi. 4. Aministrarea Eufilinei 2,4 %- 5 ml
intravenos lent sau în perfuzie 5. Administrarea glucocorticosteroizilor Hidrocortizon (100mg);
Prednizolon – 30-60 mg intravenos în bolus lent sau perfuzii. In caz în care, urgența nu este înlăturată sau
se agravează starea bolnavului, se solicită echipa de Asistență Medicală de Urgență .112.

40.Algoritmul asistenti medicale de urgenta in criza hipertensiva.Difinitia- Cand presiunea arteriala

are valori crescute, afectiune numita hipertensiune, presiunea exercitata de fluxul sangvin asupra peretilor
arteriali este prea mare. Valorile crescute ale presiunii arteriale pot produce leziuni la nivelul arterelor,
inimii si rinichilor si duce la aparitia aterosclerozei si accidentului vascular.

Etiologie. Hipertensiunea arterială primară (esențială) se stabilește prin excluderea unor cauze certe de
creştere a valorilor tensionale, a unor patologii renale, endocrine, neurologice și altele, care ar putea
genera instalarea hipertensiunii arteriale. Astfel, HTA primară este o boală cu etiologie neidentificată
definitiv.
Manifestările clinice.- În perioada timpurie se atribuie urmatoarele simptome sau acuze: nelinişte,
agitație, slăbiciune generală, scăderea capacității de muncă, insomnie, cefalee periodică cu localizare
în regiunea occipitală și temporală, sânge- rări nazale (epistaxis), oboseală, ameteli, sensibilitate la
lumină, zgomot în urechi, hiperemia feței, dispnee la efort.

Complicatiele – In criza hipertensivă – reprezintă ridicarea bruscă a tensiunii arteriale cu durată

diferită de la câteva ore până la câteva zile și este însoțită de cefalee occipitală, ameteli, senzații de
căldură, tahicardie, dureri retrosternale înțepătoare, tulburarea vederii, zgomot în urechi, greață, vomă.

Profilaxia – Modalitatile de prevenire sunt: efectuarea regulată de exerciții fizice (de exemplu,
aerobic) - limitarea consumului de băuturi alcoolice și sare ;dieta bogată în legume și fructe şi săracă
în grasimi saturate ; evitarea sau abandonarea fumatului ;menținerea unei greutați corporale normale.

Obectivele - se observă hiperemia fetei, edeme pe gambe, tahicardie, la auscultație – accentuarea

zgomotului II pe aortă, tensiunea arterială brusc ridicată, puls accelerat. În timpul crizei pot surveni
dereglări grave din partea circuitului sanguin cerebral, pierderea vederii, infarct miocardic acut,
insuficiență ventriculară stîngă acută, edem pulmonar, insuficiență renală.

Asistenței de urgență: Măsurarea tensiunii arteriale cu spitalizarea bolnavului şi regim strict la - pat
7-10 zile. Poziția bolnavului decubit dorsal cu ridicarea extremității cefalice. Captopril 25mg
sublingual sau nifedipină 5-10mg sublingual, la necesitate repetat la 30 min. - 2 ore; Administrarea
oxigenului. Explorări paraclinice. La evaluarea pacientului hipertensiv se atrage atenție la: istoricul
familial al bolii, creșteri intermitente ale tensiunii arteriale în trecut, afecțiuni sau tratamente
anterioare efectuate de pacient; - existența factorilor de risc: fumat, diabet zaharat, dislipidemia, istoric
familial de decese premature datorate bolilor cardiovasculare; evaluarea stilului de viață al pacientului
din aspecte privind dieta, activita- tea fizică, statutul familial, profesia, nivelul de educație; examenul
fizic; investigații de laborator

41Algoritmul asistentei medicale de urgenta in acces de angina pectorala.Difinitie - Angina pectorală

(AP) reprezintă o ischemie miocardică tranzi- torie, caracterizată prin tulburări ale circulației coronariene
cu schimbări me- tabolice reversibile în miocard, care, clinic se manifestă prin crize dureroase, localizate
retrosternal sau precordial.

Etiologie - Etiologie. Principala cauza (90-95%) este ateroscleroza coronariană, care se manifestă sub
formă de stenozări sau obliterări coronariene și zone de necroză și fibroză miocardică difuză. Factorii de
risc: Nivelul tensiunii arteriale sisolice și diastolice mărite Dislipidemia: Colesterol total > 5 mmol/l (190
mg/dl) Glicemia a jeun > 5,6 mmol/l IŠ Fumatul - Vârsta înaintată - Istoricul familial de afecțiune
cardiovasculară Etiologia non aterosclerotică este rară și include: -spasmul coronarian provocat de
emoții și variații termice (mai ales oscila- țiile mari). insuficiența coronariană relativă în viciile aortice,
hipertrofia miocardului, suprasolicitări fizice agregații trombocitare tranzitorii în perturbări de coagulare
ale sângelui.

Manifestari clinice

 Dureri toracice sau disconfort, eventual descrise ca presiune, stoarcere, arsura sau plinatate;
 Durere care se raspandeste in brate, gat, maxilar, umar sau spate;
 Greata;
 Oboseala;
 Dificultati de respiratie;
 Transpiratie;
 Ameteala.

Complicații: – infarct miocardic acut .tulburările de ritm și conducere. distrofia focală sau difuză a
miocardului .cardioscleroză aterosclerotică .moarte coronariană subită .insuficiența cardiacă.
Profilaxie.- Profilaxia primară. Presupune detectarea persoanelor cu risc înalt de îmbolnăvire
hipertensiune, diabet zaharat, boli vasculare periferice. Măsurile sînt concentrate asupra normalizării
tensiunii arteriale, a glu- cozei. Acestor pacienți este indicată aspirina 100mg pe zi, se atrage atenție la
modi- ficarea stilului de viață, regimul alimentar, micşorarea masei corporale. Profilaxia secundară.
Include: abandonarea fumatului, susținerea psihologi- că, optimizarea efortului fizic, terapia antianginală
și ischemincă, prevenirea in- farctului miocardic. în micro- cu scop de glaucomu- Rolul dietei.

Interventiele asistentului- bolnavul trebuie să ducă o viață ordonată evitând suprasolicitările;să

respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fărăsare,glucide,hidrocarbonate si fracționat 5-6 mese pe
zi;se va reduce consumul de cafea;se va evita fumatul și alcoolul;se va respecta tratamentul
medicamentos și modul de administrare amedicamentelor;să practice sporturi ușoare;să aibă un program
rațional de muncă și viață;să se prezinte la controale periodice.

42.Sindromul hipertemie difinitie- Poate constitui un mechanism de aparare al organismului,pentru ca

in momentul invaziei microbiene ,determina producerea de anti corpi pintro crestere a metabolismului

Etiologie-infectioase (Infectii bacteriene ,infectii virale,micoze parazitoze hlamidii.)neinfectioase-

(Tumori ,traumaintracraniene,hemoragi,infarct,malady endocrine,vaccinarea.)

.
Simptome -starea generala alterata ,lipsa poftei de micare ,slabiciuni,cefalee,delir,transpiratie
abundente,buzele uscate tegumente palide.

Interventile asistentului medical-Aeriseste incaperea;asigura imbracaminte legera;asigura temperature

de confort ;aplica comprese rege cu gheata ;administreaza o cantitate mare de lichide;la indicatia
mediclui aplica medicatia prescrisa.Asistenta de urgenta in perioada de initiala-Se inveleste pacientul
cu plapome calde ,la piceoare se aplica termofoare,se da de baut lichide calde ,ceai lapte;se calmeaza
psihic pacientul;Asistenta de urgenta in perioada de stare-Se da bouturi din abundenta;se schimba des
lengeria de corp pentru ca bolnavul sa nu ramina mult transpirat;se aplica punga cu gheata sau se aplica
comprese reci pe frunte;se supravegheaza functiele vitale.Asisteta de urgenta in perioada de declin-Se
supravegheaza functiele vitale, se administreaza lichide din abundenta;si se efectueaza toaleta pelii si a
mucoasei.

43.Complicatiile infarctului miocardic acut - Ritmuri cardiace anormale (aritmii). Se pot dezvolta

„scurtcircuite” electrice, rezultand ritmuri cardiace anormale, unele dintre ele putand fi grave, chiar
fatale;Insuficienta cardiaca. Un atac ar putea deteriora atat de mult tesutul inimii incat muschiul ramas nu
poate pompa suficient sange din inima. Insuficienta cardiaca poate fi temporara sau poate fi o afectiune
cronica rezultata din deteriorarea extensiva si permanenta a inimii;Stop cardiac brusc. Fara avertizare,
inima ta se opreste din cauza unei tulburari electrice care provoaca o aritmie. Atacurile cardiace cresc
riscul de stop cardiac brusc, care poate fi fatal fara tratament imediat.
Astmul cardiac - reprezintă dificultăţi de respiraţie, senzaţie de sufocare, care necesită asistenţă medicală
de urgenţă. Dacă nu acordaţi în timp util ajutor medical, aceasta poate duce la deces. Această boală este o
consecinţă a defectului ventriculului stâng. În circulaţia pulmonară are loc stază de sânge, iar plasma de
sânge penetrează ţesutul pulmonar şi uneori bronhii. Ca urmare, are loc umflarea plămânilor, care face
dificultăţi de respiraţie şi de sufocare.

Manifestari clinice. Simptome de astm cardiac apar, de obicei, pe timp de noapte. Ele reprezintă
următoarele condiţii:sufocare;tuse uscată;piele palidă;cianoză a feţei, triunghiul nasolabial, vârfurile
degetelor;transpirație excesivă;edem pulmonar, în care se ascultă respiraţie grea, raluri umede în partea
inferioară a plămînilor;bronhospasm cu caracter reflex.Aceste simptome pot să apară, de asemenea, în
astmul bronşic, care cauzează de multe ori dificultăţi în determinarea diagnosticului corect.Dacă aţi
depistat simptome similare, consultaţi imediat un medic. Este mai uşor să previi boala, decît să te lupţi cu
consecinţele acestuia.

Îngrijire de urgență pentru astmul cardiac - În caz de asfixiere, apelați urgent echipa de
ambulanță.Maximă odihnă într-o poziție așezată cu picioarele în jos.Desfaceți o cămașă, scoateți o
cravată, asigurați aer curat.Dacă este posibil, faceți o baie fierbinte de picioare pentru scurgerea sângelui
în extremitățile inferioare.Sub limbă 2-3 file. Nitroglicerina, în absența efectului, se repetă după 10
minute. dacă pacientul are o durere de cap severă pentru administrarea nitroglicerinei, puteți da 1 fila.
Corinfar. Numai în cazuri extreme este posibilă înlocuirea cu Validol. Validolul acționează doar reflexiv
și nu are niciun efect asupra alimentării cu sânge a miocardului.Pacienții hipertensivi cu fixare la înaltă
presiune în timpul unui atac ar trebui să ia un medicament hipotensiv sau diuretic prescris de un medic
(Furosemidem, Lasix).Este necesar să strângeți membrele cu o husă sau un șnur de nailon după 10
minute, deoarece pacientul și-a asumat o poziție așezată. Harnașele sunt plasate la 15 cm sub pliantul
inghinal pe ambele picioare și la 10 cm sub articulația umărului din partea inferioară a brațului. Se
plasează cu o mână pe altă schimbare la fiecare 15 minute. înainte de sosirea ambulanței .

Edemul pulmonar - este o afecțiune medicală care constă în acumularea de lichid în plămâni, ceea ce
îngreunează sever respirația. În majoritatea cazurilor, edemul pulmonar este cauzat de o afecțiune a
inimii.Alți factori de risc includ pneumonia, expunerea la anumite toxine, administrarea anumitor
medicamente, zborul la altitudini mari sau loviturile puternice la nivelul pieptului.

Manifestari clinice - Incapacitatea de a respira cum se cuvine, mai ales cand pacientul depune efort ori
cand se intinde in pat.Senzatia de sufocare, care e agravata in pozitie intinsa.Respiratie suieratoare
(wheezing).Tuse si sange in sputa.Invinetirea buzelor.Racirea pielii.Palpitatii.Îngrijiri medicale de
urgență -După sosirea echipei de ambulanță, pacientului i se administrează un analgezic narcotic
intravenos (Morfină, Promedol), Lasix și Nitroglicerină. În timpul transportului la spital se
desfășoară următoarele activități:oxigenoterapie (dacă este necesar, se efectuează intubația traheală și
ventilația mecanică);pentru a elimina spuma, agenți anti-spumă (70-96% alcool sau soluție de
Antifomsilan) sunt introduși în compoziția amestecului de inhalare;pompele de aspirație electrice sunt
utilizate pentru a preveni aspirația spumei;cu tensiune arterială redusă, se administrează Dopamina sau
Dobutamina;cu semne de bronhospasm, se administrează metilprednisolon sau dexametazonă;cu embolie
pulmonară se utilizează anticoagulante (heparină);cu un puls de ață, pacientul are Eufilină și
Atropină;odată cu dezvoltarea fibrilării atriale, este indicată introducerea glicozidelor cardiace (Strofantin
K, Digoxin, Korglikon);la hipertensiune arterială, administrarea de benzohexoniu, pentamină sau arfonad.

44.Algoritmul asistentei medicale in urgenta in hemoptizie si hemoragie

pulmonara.Difinitie-Hemoptizia și hemoragia pulmonară . Hemoptizia reprezintă scurgeri de sâ n-
ge în lumenul bronhiilor și expectorația acestuia prin căile respiratorii. Deosebim: hemoptizie și
hemoragie pulmonară . Prin hemoptizie se înțelege eliminarea unor porțiuni mici de sâ nge lichid
sau coagulat în amestec cu spută expectorată . Hemoragia pulmonară prezintă expectoră ri de sînge
curat în diferite cantită ți: hemoragii mici < 100 ml, hemoragii mijlocii < 500 ml, hemoragii mari >
500-1000 ml. Hemoptizia, hemoragia pulmonară se poate întâ lni și în alte afecțiuni pulmo- nare:
cancer bronhopulmonar, bronșectazii, pneumonii nespecifice, abces, infarct pulmonar, broșită
cronică , stază pulmonară ș.a.
Etiologie -Sangele din hemoptizie provine in general din aceasta circulatie bronsica, cu exceptia cazurilor
in care arterele pulmonare sunt lezate ca urmare a unui traumatism, a eroziunii unui granulom, a unui
nodul limfatic calcificat sau a unei tumori sau, rar, dupa cateterismul arterei pulmonare sau cand
capilarele pulmonare sunt afectate inflamator.

Manifestări clinice -în hemoragia pulmonară. Hemoragiile mici și mijlocii (se întâlnesc mai frecvent),
deseori încep cu o jenă retrosternală însoțită de tuse după care bolnavul simte în cavitatea bucală
prezența sângelui cald cu gust specific. Sân- gele eliminat are culoare roșie deschisă, aspect spumos şi nu
cuagulează. In caz de hemoragie masivă bolnavul simte o caldură retrosternală care vine din partea
hemitoracelui lezat și care urmează după un efort. Eliminarea sîngelui e însoțită de tuse, dispnee,
cianoză. Apar semnele hemoragiei generale: hipotensiunea arterială, tahicardie, vertij, slăbiciuni
marcate. În hemoragia fulgerătoare datorită eroziunii unui vas mare, are loc eliminarea masivă de sânge
sub presiune, urmată de decesul bolnavului prin asfixie sau exangvinare.

Complicatii-In singerarea ne controlata organismal poate perde suficiente celule rosi din sistemul
circulator care sa compromita alimentarea normala cu oxygen a celulelor din organism.Aceasta situatie
poarta denumire de soc. Daca hemoragia nu este oprita pacientul nu este hidratata si poate muri.

Algoritmul Intervenția de urgență a asistentului medical in hemoptizie și în hemoragia pulmonară:

se anunță medicul; se linişteşte pacientul; se așează pacientul în poziție semişezândă, cu inclinație pe
partea afectată, pentru a evita pătrunderea sângelui în bronhiile din vecinătate ;se prezintă medicului
sângele colectat într-un vas ;pacientului i se interzice de a vorbi, se recomandă respirația pe nas lentă și
profundă; • pe cutia toracică se aplică punga cu gheață se propune pacientului de băut lichide reci in
cantități mici și repetate; la indicația medicului, asistentul va administra medicația necesară (sol.vica- sol-
i/m, sol. calcii chlorid 10%-i/v, perfuzii-i/v cu sol.acid aminocapronic sau se fac hemotransfuzii);
pacientul va fi cât mai puțin perturbat de cei din jur, se va admite doar exa- minări minime.