1.Sanatate-Stare de buna functionare
Factori exogeni:-fumul
a organismului.  se caracterizeaza printr-
o "bunastare fizica, mintala si sociala.
1)Boala-reprezinta dereglari anatomice
sau functionale aparute in urma
interventiei factorilor etiologici care
afecteaza organismal in ansamblu
.Cauzele bolilor sunt complexe ,in sensul
existentei unui ansamblu de cauze si
conditii.
2)Etiologia-studiaza cauzele bolii ,dupa
natura si originea lor ,agentii etiologici
care pot fi endogeni (interni) sau
exogeni(externi)
3)Patogenia-studiaza modul in care
agentul patogen produce boala.Aici pot
fi mai multe conceptii ,mai multe
faze,mecanisme .
4)Sindrom –se numeste un complex de
simptome asociate,caracteristic pentru o
anumita stare patologica a organismului
constind in totalitatea semnelor si a
simptomelor care apar inpreuna in cursul
unei boli ,dindu-i nota caracteristica.
2.,diagnosticul,prognosticul,tratament
ul și profilaxia.Caracterizarea
succintă..Diagnosticul medical-
stabilește denumirea bolii,ce organ este
afectat și ce fel de proces
este.Prognosticul bolii- aprecierea
perspectivei bolii,pote fi-
rezervată,bună,nefavorabilă. Tratament
-Totalitatea mijloacelor dietetice,
medicamentoase, balneoclimaterice și
igienice de combatere a unei boli.El este
profilactic și
curative,etiologic,funcțional și
symptomatic.Profilaxie- Ansamblul
măsurilor medico-sanitare care se iau
pentru prevenirea apariției și a
răspândirii bolilor,prevenirea
complicațiilor,recidivelor și
agravărilor.Profilaxia poate fi de
character
general,social,economic,medical.Deoseb
im profilaxie specifica,nespecifica,
primară,secundară și terțiară.
4.Bronsita acuta:definitie
etiologie,simptome clinice,metode de
diagnostic,principii de
tratament,profilaxie.Educatia
pacientilor si principiile de ingrijire.
Bronșita acută -reprezintă o inflamație
a bronhiilor cu un sindrom bronșitic
acut,caracterizat prin tuse
,expectorație .Procesul inflamator poate
interesa traheea și bronhiile de calibru
mare mediu și mic.
Rolul principal în producerea bronșitei
acute îl are infecția virală.Boala se
întâlnește mai fregvent în perioada rece a
anului, în timpul epidemiilor de gripă
sau de alte infecții respiratorii virale.
Infecția
bacteriană(pneumococi,streptococi).Bro
nșita acută poate evolua și sub influența
factorilor fizici sau chimici,prin iritarea
cailor respiratorii,expunere profesională
sau accidentală.
Simptomul de bază este tusea.Înfaza
inițială a bolii tusea este iritativă
seacă.Dupa2-3 zile de la debut apare
tusea cu expectorație mucoasă sau
mucopurulentă.Semne generale:febră cu
mici frisoane,
cefalee,mialgii,artralgii,dureri
musculare,slabiciune generală,oboseală
transpirație.
La inspectie se poate observa herpes
labialis.La auscultatie in afectarea
bronnhiilor mari si medii se percepe
respiratie aspre si raluri biloase mari, iar
la afectarea bronhiilor mici-respiratie
aspra,raluri buloase mici.Inspectia
generala evedentiaza cianoza
neinsemnata, in unele cazuri eruptii
tegumentare de ordine alergica
,rinoree,nas infundat
,conjuctivita.Hemograma demonstreaza
o leucucitoza usoara cu neutrofelie
,leucopenie,creste VSH.Examenul
sputei releva o secretie bronsica
mucoasa sau mucopurulenta compusa
din mucus , leucocite celule
epiteliale,macrofage.Examenul
virosologic se executa prin metode de
cultivare a virusului.Examenul
radiologic nu determina schimbari
deosebite.Prognosticul este
favorabil,daca semnele clinice
dispardupa 5-7 zile cel mult 10-14zile
.Normalizarea indicilor ventilației
pulmonare,ce ne indica însanatosirea
completa a bolvailor, se remarca peste 2-
3 saptamini de la debutul bolii.Pacientii
cu bronsita acuta se trateaza de obicei la
domiciliu cu remedii
generale:antipiretice,vitamine , consum
sporit de lichide.Se evita
iritanții.Bolnavilor, la care bronsita acuta
a evaluat pe fundalul unei infectii,se
indica preparate antivirale.
Profilaxia:
-Realizarea programelor de stat privind
protectia mediului inconjurator
-Ameliorarea conditiilor de trai si de
munca
-Prevenirea si combaterea infectiilor
respiratorii virale acute.
-Vaccinarea antigripala in sezonul rece.
Educarea pacientului:
-Modul de administrare a tratamentului
la domiciliu,efecte secundare a acestuia;
-Regim alimentar in timpul tratamentul
cu carticoizi;
-Regim de viata echilibrat,gimnastica
respiratorie;
-Masuri de prevenire a crizelor de astm
bronsic;
Bronsita cronica- definitie, etiologie,
simptome clinice, metode de diagnostic,
principia de tratament,
profilaxie.Educatia pacientilor si
principiile de ingrijire. Bronsita cronica-
inflamatie cronica nespecifica a
bronhiilor, caracterizata prin episoade
recurente de tuse cu expectoratii
mucosae sau mucopurulente, care
dureaza cel putin 3 luni pe an, timp de 2-
3 ani consecutiv. Etiologie: Factorii
etiologici ai bronsitei cronice sunt
multipli si se clasifica in endogeni si
exogeni. Factori endogeni- deviatii de
sept nazal, vegetatii adenoide,
amigdalite, etc..
de tutun; -poluarea atmosferei cu diferite
substante nocive (gazoase, lichide sau
solide) ocupa locul doi dupa fumul de
tutun. Praful, care se intilneste in
conditiile de producer in mine, uzine si
fabrici (praful de carbune si alte
zacaminte subterane, ce contine SiO2);
cimentul, ardezia, etc.; praful de la
prelucrarea bumbacului, lemnului; faina
si alte materialeorganice; vapori de acizi,
baze, clor, ammoniac si alte substante
volatile sunt cauza bronsitelor
profesionale; -agentii infectiosi virali sau
bacterieni; -factori climaterici si
meteorologici ( anotimpul rece,
oscilatiile bruste de temperature,
umiditatea crescuta, negura etc.
-expuneri cornice la alergeni, lina si
parul animalelor, penele pasarilor,
polenul plantelor; -factori genetici. La
majoritatea bolnavilor cu bronsita
cronica etiologia este multifactoriala-
asocierea fumatului la oricare din ceilalti
factori agraveaza evolutia sindromului
obstructive. Simptome clinice: tuse,
expectoratie si dispnee. Din semnele
generale in timpul acutizarii bolii: creste
temperature corpului , stenie, slabiciuni,
oboseala, transpiratii, scaderea
capacitatii de munca, mialgii. Metode de
diagnostic: examenul sputei,
hemograma, examenul radiologic,
explorarile functionale respiratorii,
bronhoscopia. Principiile de tratament:
Vizeaza urmatoarele obiective:
alimentatia rationala, tratamentul
infectiilor acute si cronice ale cailor
aeriene respiratorii; tratamentul
antiinflamator si imunostimulator.
Antibioticoterapia: Amoxicilina,
Ampicilina, Doxiciclina, Eritromicina
timp de 7-10 zile Tratament
bronhodilatator: Salbutamol, Ventoln,
Fenoterol. Tratament cu corticosteroizi
aerozoli: Beclametazon, Becotid.
Tratament fizioterapeutic: gimnastica
medicala. Tratamentul balneosanatorial (
zonele litoralului Marii – Negre, zonele
muntoase ale Carpatilor, locurile cu
paduri de conifer). Principiile de
ingrijire: -Asigurarea conditiilor de
microclimate in salon. -Asigurarea
repausului la pat in hipertermie.
-Recomandarea pacientului – repaus
vocal absolut. -Favorizarea modalitatii
de comunicare non-verbal. -Asigurarea
unei cantitati suplimentare de lichid
avind in vedere pierderile prin febra,
polipnee, transpiratii . -Pacientii virstnici
pot dezvolta cu usurinta
bronhopneumonie, de aceea se impune
mobilizarea active si pasiva a acestor
pacienti, tapotamentul thoracic,
favorizarea actului de tuse, pentru a
preveni retentia sputei.
5. Astmul bronșic-
definiție,etiologie,simptome
clinice,metode de diagnostic,principii
de tratament,profilaxie.Educația
pacienților și principii de îngrijire.
Astmul bronșic-afecțiune a căilor
respiratorii,caracterizată prin inflamația
și hiperactivitatea bronșică,diverse
procese imune și nonimune mediate de
substanțe biologice active eliminate de
mastocite,bazofile,euzinofile.Etiologia
bolii este heterogenă și incomplet
cunoscută.Mulți factori au fost asociați
cu o incidență sporită a bolii,dar are un
rol diferit.Simptome clinice-astmul
bronșic se manifestă prin dispnee
paroxistică,bradipneică,expiratorie,forțat
ă și zgomotoasă.Crizele de dispnee
expiratorie sunt separate de perioade de
liniște.Crizele de dispnee sunt provocate
de praf,fum,aer rece,emoții,efort fizic,
manifestindu-se prin
wheezing,anxietate,tuse,presiune
toracică.Crizele de astm evoluează în 3
faze- prodromală, dispneică, de
regresiune.Diagnosticul alergologic
cuprinde- antecedentele alergice,
circumstanțele de diagnostic al
bolii,contact cu agenții
infecțioși(bacterii,viruși,fungi).Datele de
laborator pentru evidențierea alergiei:
Hemograma-leucocitoză și
euzinofilie.Exemanul sânelui biochimic-
dozarea imunoglobulinelor
crescute.Examenul sputei-macroscopic-
spută mucoasă-
semitransparente,miroscopic-eozinofile,
spiraleCurshmann,cristale Charcot-
Layden.Exploatări instrumentale-
spirografia,PEF-metria, explorări
gazometrice, examenul radiologic al
cutiei toracice,electrocardiografia, Peak-
flowmetria.Tratamentul astmului bronșic
prevede 2 obiective- 1.educarea
pacientului/ 2.tratamentul medicamentos
este îndreptat spre micșorarea inflamației
mucoasei bronșice și a mecanismelor
legate de obstrucție.Preparate
antiinflamatoare nesteriode-
Glucocorticoizi(Budesonid,Beclofort).Br
onhodilataoare-Berotec,
Salbutamol,Severent.În calitate de
terapie uplimentară n astmul bronșic se
folosesc preparate
antihistaminice(Claritina,Erolin,Peritol).
Preparate mucolitice-Halixon,
Bromhexin, Acetylcisteină.La acutizarea
procesului inflamator infecțios se
administrează antibiotice-rovamicină,
macropen,cefalosporine.Medicamentele
în astmul bronșic sunt eficiente atunci
cind sunt inhalate,pentru că ajung direct
pe mucoasa bronșică.
Profilaxie-include eliminarea factorilor
de risc în primul rând fumatul.:-evitarea
contactului cu factorii alergeni;
-tratament de întreținere; -ameliorarea
condițiilor de muncă; -asanarea tuturor
focarelor de infecție; -măsuri generale de
călire a organismului.
Educarea pacientului; -modul de
administrare a tratamentului la domiciliu
-regimul alimentar in timpul
tratamentului cu corticosteroizi cu deviere spre stinga a formei
-masuri de prevenire a crizelor(evitarea leucocitare ,VSN-este accelerat de obicei
factorilor emotionali si a efortului fizic) 40-50mm\ora
-gimnastică respiratorie -toaleta cavitatii Biochimia singelui creste fibriogenul
bucale dupa expectoratie ,proteinaC-reactiva ,gamaglobulinele
Principii de îngrijire pacientului; Examenul sputei –se identifica
-aplicarea măsurilor de urgență în eritocite ,leucocite neutrofile in numar
combaterea crizei de astm bronșic; mare si diplococi Gram pozitivi
-suport psihic pentru pacient; -internarea ,Streptococucul pneumoniae
pacientului cu ,,rău asmatic,, Hemocultura-pozitiva in 20-30%dintre
-administrarea tratamentului cazuri,in special in primele zile ale bolii.
medicamentos; -măsurarea funcțiilor Tratament;
vitale -Regimul la pat se va respeca pentru
-hidratarea corespunzătoare a toata periada febrila .Se va incuraja
organismului. schimbarea fregventa a pozitiei corpului
pentru a facilita respiratia si expectorarea
6.Acces de ast bronșic sputei
Astm bronsic- boala respiratorie cu -Consumarea lichidelor este orientata
caracter inflamator cronic, produsa pe spre corectarea starii deshidratarii si
fondul unei hiperreactivitati bronsice mentinerea unui debit urinar adecvat.
primare fata de stimuli multipli, care -Regimul alimentar restrins al primelor
determina obstructia generalizata a zile de pneumonie treptat se suplineste
sistemului bronsic, manifestata clinic, cu alimente bogate in vitamine
prin crize paroxistice de wheezing sau -Bauturile alcoolice si fumatul interzis
dispnee expiratorie si tuse, fenomene Profilaxia:Pneumonia cu
reversibile spontan sau terapeutic. Streptococcus pneumoniae poate
Ajutorul de urgenta in acces prevenita prin imunizarea pacientilor din
Interventii autonome: monitorizarea grupul de risc sporit cu vaccinul
functiilor vitale, monitorizarea starii pneumococic polivalent, ce contin 23
generale a pacientului, acces de aer dintre cele peste 80 antigene
curat, eliberarea cailor reporatorii, polizaharidice pneumococice specifice
administrarea inhalatoarelor, de tip.Acest vaccin reduce incidenta
oxigenoterapia. pneumoniei comunitare prin pneumococ
Ajutorul delegat administrarea Educarea pacientului:
bronhodilatatoarelor (inhalator -Modul de administrare a tratamentului
salbutamol) , anticolinergice (atrovent) , la domiciliu,efecte secundare a acestuia;
antiinflamatorii steroidiene -Regim alimentar in timpul tratamentul
(beclometazon); metilxantinele cu carticoizi;
(eofilina); glucocorticoizi (prednisolon); -Se evita tutunul alcoolul grasimile
oxigenoterapia.
7. Pneumonia franc-
lobara:definitie,etilogie,simptome
clinice,metode de
diagnosticare,principia de
tratament,profilaxie.Educatia
pacientilor si principiile de ingrijire.
Pneumonia lobara este o alveolita
exudativa fibrinoasa,care realizeaza un
condensat cu o evolutie stadiala
Surse de infectie : -Pacientul insasi;
-Alta persoana este sursa infectiilor
contagioase;
-Animalele prezinta o sursa de infectie in
ornitoza;
-Mediul inconjurator;
De obicei apare acut on plina
sanatete.Debuteaza prin frison asociat cu
febra 39-40 Cu transpiratie abudenta
.Starea generala a pacientului este
semnificativ alterata :cu sindrom astenic
pronuntat,cu perderea capacitatii de
munca, uneori cu tulburari de
cunostinta.Dispneea se intilneste
fregvent ,intensificarea dispneei poate
indica extindera procesului
patologic,aparitia complicatiilor sau
cresterea intoxicatiei.
Examenul radiologic evidentiaza o
oapacitate omogena care ocupa un lob
bine delimitate omogena in pneumone
lombara.
Hemograma evedentiaza leucocitoza
8 Bronhopneumonia-
definitie,etiologie,simptomeclinice,met
ode de diagnosticare,principia de
tratament,profilaxie.Educatia
pacientului si principiile de ingrijire.
Definitie:Bronhopneumonia consta din
mai multe focare de alveolita in diverse
stadia de evolutie,situate in jurul unei
bronhii mici, care poate avea un continut
purulent.Dupa
etiologie:bacteriene,virale,fungice,parazi
tare,determinate de agenti
atipici:Chlamydia
pneumonia,Mycoplasma
pneumonia,Legionella
pneumophilla.Manifestarile clinice.
Bronhopneumonia are o evolutie mai
lenta,fara stadializare bine
delimitate.Pacientul simte peste 2-3 zile,
iar uneori peste o saptamina,inrautatirea
starii generale,cu progresare treptata a
sindromului astenic si scaderea
capacitatii de munca,prezenta unui
sindrom cataral,subfebrilitate.Febra
poate creste pina la 38-39n grade C ,cu
frisoane.Pacientul poate fi palid,are
aspect,,nesanatos’’,insa uneori poate
continua sa munceasca.Acuzele
principale pot fi tusea (mucoasa sau
mucopurulenta) si dispneea de
obicei,slab pronuntata.Junghiul thoracic
se intilneste rar.
Explorari paraclinice:
-Examenul radiologic evidentiaza o
opacitate omogena care ocupa un
lob,bine delimitat,omogena in
pneumonia lobara.
-Hemograma evidentiaza leucocitoza cu
devierea spre stinga a formulei
leucocitare,VSN este accelerat de obicei
40-50 mm/ora.
-Biochimia singelui:creste
fibrinogenul,protein C-
reactiva,gamaglobulinele.
-Examenul sputei-se identifica
eritrocite,leucocite neutrofile in numar
mare si diplococi Gram
pozitivi,Streptococul pneumonia.
-Hemocultura-pozitiva in 20-30% dintre
cazuri,in special in primele zile ale bolii
Tratamentul Nemedicamentos:-Regimul
la pat se va respecta pentru toata
perioada febrile-Consumarea lichidelor
este orientate spre corectarea starii de
deshidratare-Regimul alimentar restrins
al primelor 2 zile de pneumonie treptat
se suplimneste cu alimente bogate in
vitamine,usor asimilabile si cu un
potential alergizant redus, iar
consumarea condimentelor se va limita.-
Bauturile alcoolice si fumatul sunt
interzise
Medicamentos:Tratamentul
antibacterial prezinta fundamental
terapiei pneumoiilor.In pneumonia
comunitara usoara se administreaza per
os Macrolide(Eritromicin),de gravitate
medie,grava –Amoxicilina asociat cu un
macrolidic sau Cefalosporine(Ceflacor)
intravenous,asociat cu un
macrolidic.Tratamentul antimicrobian
mai continua 5 zile dupa normalizarea
temperaturii.Tratamentul dezintoxicant
si symptomatic:Solutie
fiziologica,Hemodez,solutie de
glucoza.Oxigenoterapia poate fi indicate
in cazurile cu insuficienta
respiratoeie.Expectorante
mucolitice:Mucaltin,Termopsis,Bromgh
exin,Ambroxol.In hipertermie-
Paracetamol.Masaj curative,tratament
fizioterapeutic.Profilaxia
primara.Pneumonia cu Streptococcus
pneumonia poate fi prevenita prin
imunizarea pacientilor din grupul de risc
sporit cu vaccinul pneumococic
polyvalent, ce contine 23 din cele peste
80 de antigene polizaharidice
pneumococice specific de tip.
Interventiile a/m privind ingrijirea
pacientului -Asigurarea conditiilor de
microclimate in salon
-Asigurarea repausului la pat in
hipertermie
-Asigurarea unei cantitati suplimentare
de lichid avind in vedere pierderile prin
febra,polipnee,transpiratii
-Mobilizarea active si pasiva a acestor
pacienti,schimbarea
pozitiei,tapotamentul
thoracic,favorizarea actului de
tuse,pentru a preveni retentia sputei
-Alimentatia hidrozaharata in perioada
febrile.
-Se evita tutunul,grasimile,alcoolul
-Supravegherea functiilor vitale si
combaterea simptomelor majore de
boala
-Se combat durerile toracice realizind
interventiile delegate indicate de medic.
Educarea pacientului : se indica
pacientului dieta cace trebuie sa
respecte, sa duca un mod de viata
sanatos, sa evite consumul de alcool si
tutun.
. 9.Afectiunile supurative
pulmonare.Abcesul
pulmonar,definitia,etilogia,faza
formarii abcesului,manifestari
clinice,metode de diagnosticare si
principia de tratament.
Supuratiile pulmonare- sunt inflamatii
acute ale parenchimului pulmonar care
evolueaza cu distrctie supurativa a unei
portiuni din parenchim.Etilogie—
Agentti infectiosi ce constituie 90%
10% din cazurile de distrctii sunt
provacati de germeni
anaerobi(stafilococus aerus,streptococul)
Abcesele pumonare pot fi secundare unei
infectii nebacteriene
fungice,parazitare.Cel mai frecvent
abcesul pulmonar se dezvolta la pacinetii
virsntnici dupa traumatisme toracice la
persoanele care fac abuz de
alcool,Pacinetii cu patologia
dentara,Persoanele cu dereglari ale
reflexului
Manifestari clinice..
Primul stadiu(formarea
abcesului)constituie faza
pneumonica,care se caracterizeaza
printr-un sindrom toxico-infectios cu
intensitate maxima.Pacientul are
istoricul de pneumonie cu raspuns limitat
sau fara raspuns la tratamentul
aplica.Persistenta starii grave sau
inrautatirea starii generale a pacientului
in dinamica,cu frisoane repetate,ne
sugereaza posibilitatea dezvoltarii
complicatiilor purulente,inclusiv a unui
abces pulmonar.In timpul culegerii
anamnezii,pot fi depistate simptome
specifice starilor predispuse la abces
pulmonar.Pacinetii acuza
febra,frisoane,slabiciuni
generale,tulburari de constiinta,dispnee
la efort fizic,tuse cu expectoratii
mucopurulente sau purulente,junghi
toracic,intoxicatia ea amploare treptat
pina la momentul eruptii
abcesului.Vizual se constata limitarea
miscarilor hemitoracelui afectat protejat
de catre pacient..Palpator local pot
fipercepute dureri freamatul vocal este
accentuat.Percutor se releva submatitate
sau matitate in regiunea
afectata.Auscultativ se determina
respiratie bronsica raluri buloase
Explorarile paraclinice:Hemograma-
indica prezenta sindromului inflamator
VSH(viteza de sedimentare a
hematiilor)crescut,40-60mm/ora
leucotoza,15-20x10^9 l deviere spre
stinga in formula leucocitara cu aparitia
metamielocitilor sau mielocitilor.
Examenul sputei-In abccesul pulmonar
este sero-mucopurulent sau purulenta.La
sedimentare ea se fractioneaza in 2-3
straturi primul strat(superior)este
spumor-al doilea—omogen,galben sau
galven-verzui,al treilea(inferior)este
compus din distructia tesutului
pulmoner.Microscopia sputei releva un
numar mare de leucocite,celule fibre
elastice.Examenul bacteriologic al
spuetei-insemintarea continutului
abcesului dobidit prin
bronhoscopie.Examenul radiologic este
esential in confirmarea
diagnosticului.Datele examenului
radiologic se modifica in fucntie de
stadiul procesului patologic .In primul
stadiu se determina o opacifiere
intensiva,omogena rotund sau
ovala.Tomografia simpla.Tomografia
computerizata si
Bronhoscopia.Tratamentul
medicamentos al distructiilor pulmonare
infectioase cuprinde trei
derectii:tratamentul
antibacterian;ameliorarea drenajului
cavitatilor purulente;tratament de suport.
Antibioticele sunt medicamentele de
baza in tratamentul distrucitiei
pulmonare infectioase.Clindamicilina in
asociere cu
Metranidazol,Amoxicilina,Cefalosporine
(cefuroxim)DEzintoxicante
bronhodilatatoare
vitaminoterapie,oxigenoterapie.Bronhos
copia este indicata pacientilor cu
evolutie atipica a abcesului cu raspuns
insuficent la tratament pentru
amelioararea drenjului si excluderea
cauzelor de obstrctie bronsicA(neoplazii
pulmonare,corp strain inhalat)
Tratament chirurgical(reactia regiunii
pulmonare afectate)-este indicat in
hemoragia care nu poate fi controlata
medicamentos.Profilaxia primara:--
sanatia timpurie a cavitatii buccale;--
combaterea alcoolului si
fumatului;calirea
organismului;tratamentul rational al
infectiilor virale intercurente.
Profilaxia secundara----tratamentul
eficint al infiltratelor pneumonice
confulente.
11. Cancerul
pulmonar,definitie,etilogie,manifestari
clinice ,metode de
diagnosticare,principii de
tratament.Educatia pacientilor si
principiile de ingrijire.
Cancerul bronhopulmonar-tumoare
maligna care dezvolta de regula in
epiteliu bronsic invadind ulterior si
parenchimul pulmonar .
Etiologie-Fumatul-reprezinta elementul
de risc cel mai important in geneza
cancerului pulmonar.Factorii
profesionali si industriali-expunerea
cronica la azbest creste riscul de riscul
pumonar de 5 ori indiferent de forma lui
hitologica asocierea fumul de tigara cu
expunerea asbest are actiune sinercica
crescind riscul de 50-100 ori.
Expunerea la radiatii ionizate-factor
favorizant.Factorul genetic-frecventa
cancerului bronhopulmonar este evident
mai ridicat la fumatori cu antecendte
canceroase in familieFactor de teren-
deasemnea sunt implicati Factorul imun-
bolnavi cu cancer bronhopulmonar
prezinta aalterari de tip
imunodpresiv.Plaminului ii este atribuit
un rol primordial in aparerea
imunologica a organismului.Factorul de
nutritie-carentele de vitaminte(A-
E)carente de selenium.Factorul
hormonal.
Manifestarile clinice—sunt variate in
functie de localizarea tumorii si de tipul
hitologic;Tusea-este rebela rezistenta la
antitusive la inceput uscata insotita de
whezing localizat.Apoi,in urma asocierii
inflamatiei bronsice sau deintegrarii
formatiunii tumorale incepe eliminarea
de sputa purulenta.Obstructia bronsica-
prin hipoventilatie poate provoca
pneumonie cu evolutie
trenannta.Hemoptizia-se observa des in
cancerul central si este mult mai rara in
cancerul periferic.Dipneea- in stadiile
precoce apare numai la efortul fizic ea se
anifesta odata cu dezvoltarea obstructiei
bronhiale asocierea procesului
inflamator si al parenchimului pulmonar
si instalarii sindromului pleural,durerea
pleuritica,este frecventa si traduce
extinderea procesului neoplazic a
pleura.Diagnosticu;-Examenul clinic-
este important pentru evidentierea
semnelor de boala.Examenul
toracelui(inspectie,palpare,percutie):He
moleucograma-leucocitoza,VSH
accelerat.Examenul radiologic-
modificarile radiologice depind de
stadiul maladiilor de localizare de gradul
obstructiei bronsice,de implicarea in
proces a pleurei si de asociere a
infectiei.In cancerul periferic se
depisteaza o opacitate cu conturi
neregulate structura neuniforma de
intesitate diferita si cu dimensiuni variate
Bronhoscopia-este deosebit de
importanta pentru evaluarea unui pacient
suspect de cancer bronhopulmonar ea
permite vizualizarea arborelui bronsic si
depistarea tumorii centrale in 60-
80%cazuri.Se poate ajunge pina la
bronhiile segmentate si se poate
vizualiza leziunea cu aprecierea
caracterului si raspindirii
procesului.Tomografia computerizata-
permite depistarea tumoriii in 95%cazuri
.Ea permite determinarea raspindirii
tumorii la pleura.La mediastin precizarea
caracterului opacitatilor nodulare,unice
sau multiple.Rezonanta Magnetica
Nucleara-este utila pentru depistarea
eventualelor ,etastaze ale coloanei
vertebrale maduvei spinarii si
structurilor mediastinale.Tratament—
metoele folosite in tratarea cancerului
bronhopulmonar sunt:chirurgie
radicala,radioterapia,chimioterapia si
terapia simptomatica.Tratamentul
chirurgical este singura metoda care
poate realiza vindecarii pe termen
lung.Radioterapia se aplica in cazuri
nerezectabile atunci cind bolnavul refuza
operatia sau o metoda chirurgicala este
contraindicate.Chimioterapia este
ineficenta in tratamentul cancerului fara
celule mici.Si este eficienta pentru
cancerul cu celule mici la care poate
majora media de supravetuire de la 3
luni aproximativ un an.
Profilaxia-cea mai importanta masura
profilactica este determinarea populatiei
mai ales celei tinere sa nu
fumeze.Medici si aistentele medicale de
familie au un rol frt important in a ajuta
fumatorii sa abandoneze acest obicei .In
prezent sunt disponibile o gama foarte
variata de metode de renuntare la fumaat
cele mai eficinte dovedinduse cele in
care terapia de grup este combinata cu
utilizarea plasturilor nicotinici si cu
modifcicarea comportamentului.
12. Tuberculoza pulmonara,Esenta
strategii Dots,principiile si metodele
de tratament,monitorizarea
tratamentului
Definitie. Tuberculoza reprezinta o
maladie infecto-contagioasa cu evolutie
cronica,determinata de Mycobacterium
tuberculosis ( si doar in cazuri foarte rare
de Mycobacterium bovis si
Mycobacterium africanum),care
afecteaza plamanul,dar se poate localiza
si in alte tesuturi si organe.
Tratamentul tuberculozei . Principii de
baza :
-Orice tuberculoza cunoscuta trebuie
tratata cu antibiotice specifice.
-Tratatamentul precoce=tratament
eficace.
-Tratament pana la capat cel putin 6
luni;important –fara intreruperi!
-Obligator:combinatii de antibiotice si
NU monoterapie(apare rezistenta )
-Tratamentul decurge in doua faze: de
atac (2-3 luni) si de consolidare.
-Tratament strict supravegheat .
-Monitorizarea reactiilor adverse:
examene de sange ,oftalmologice ,ORL.
-Declarat si inregistrat corect.
-Excluderea individuala din tratament a
preparatelor la care microbacteriile au
devenit rezistente.
Tratamentul tuberculozei trebuie sa fie
complex si strict individualizat de la caz
la caz in dependenta de forma de
tuberculoza.
DOTS constituie strategia de control a
tuberculozei in R.Moldova. Este cea mai
eficienta strategie disponibila pentru
controlul tuberculozei ,implimentata in
peste 180 tari ale lumii. Produce rata de
vindecare pana la 95%.
DOTS include 5 componente-cheie:
1.Implicarea guvernelor in sustinerea
activitatilor de control al tuberculozei la
nivel national si regional.
2.Depistarea cazurilor prin microscopia
sputei in randul pacientilor simpotmatici.
4.Furnizarea continua a medicamentelor
esentiale,de buna calitate pentru
tuberculoza.
5.Un sistem standartizat de inregistrare
si raportare ,bazat pe studii
epidemiologice,care permite analiza
rezultatelor tratamentului pentru fiecare
pacient si a programului de control al TB
in general.
Tratementul:Chimioterapia,Dietoterapia,
Aeroclimatoterapia,Chinetoterapia,Trata
ment chirurgical.
Tratamentul medicamentos:
Medicamente de prima linie:
Izoniazida,Rifampicina,
Pirazinamida,Etambutolul,Streptomicina
.Medicamente de linia a doua:
Etionamida, Cicloserina, Canamicina,
Acidul paraaminosalicilic,Tioacetazona
Profilaxia specifica:
Vaccinarea BCG: metoda de protectie
antituberculoasa care nu impiedica
infectarea, dar previne aparitia formelor
grave de tuberculoza la copilul mic-
meningita si miliara TB. In Romania,
vaccinarea este obligatorie la toti noi-
nascuti inainte de externarea din
maternitate, o singura doza, fara
revaccinare ulterioara.
Chimioprofilaxia: impiedica
dezvoltarea unei tuberculoze active la
persoanele care au venit în contact cu o
sursa de infectie. Se adreseaza în special
copiilor si adolescentilor cu IDR >10
mm, dar si persoanelor imunosupresate
cu IDR >5 mm.
Controlul transmiterii infectiei TB -
masuri generale:
izolarea si tratamentul prompt al
bolnavilor diagnosticati.
igiena tusei- previne raspandirea
bacililor in atmosfera.
scaderea densitatii bacililor în aerul din
spatiile inchise: ventilatie eficienta,
lumina naturala (radiatia solara), lampi
cu radiatii ultraviolete.
Profilaxia nespecifica:
Depistarea precoce .
Promovarea alimentaţiei raţionale şi a
modului sănătos de viață, ameliorarea
condițiilor de trai și de muncă.
Consilierea privind: reducerea
consumului abuziv de alcool,
consumului de tutun și droguri .
Tratamentul maladiilor cronice
concomitente .
Supravegherea persoanelor cu risc sporit
de imbolnavire TB şi examinarea lor .
Supravegherea persoanelor cu sechele
posttuberculoase .
Supravegherea, la necesitate, profilaxia
medicamentoasă copiilor contacţi cu
bolnavul de TB.
13.Tuberculoza pulmonara :definitie,
epidemiologie factori de risc
manifestarile clinice ale tuberculozei
secundare.
Tuberculoza reprezinta o maladie
infecto-contagioasa cu evolutie cronica
care afecteaza cu predilectie plaminul ,
dar se poate localiza si in alte tesuturi si
organe . o problema deosebita devine
tuberculoza pulmonara in tarile cu nivel
scazut de dezvoltare , banuite de crize
socio-economice, somaj, migratii.
Tuberculoza pulmonara afecteaza
persoane care fac parte din grupurile
productive din punct de vederea
economic efectul vizat a fost posibuil
datorita implimentarii strategiilor
DOTS(strategia tratamentului sun
directe observatie). Factorii de ris
pentriu inbolnavire :- contactul cu
bolnavii tuberculosi, -existenta bolilor
cornice, -suportarea unor trauma grave
(fizice, psihice), - femeile lauze,
conditiile socio-economice
nefavorabile (refugiatii, migrantii,
munca, locuinta, saracia ).Manifestarile
clinice: sunt reprezentate prin
simptome respiratorii ca tusa de mai
mult 3 saptamini, durere toracica,
dispnee, hemoptizie. Semnele generale
ale tuberculozei scaderea pondserala,
febra sau subfebrilitate transpiratii
nocturne, perderea apetitului, astenie.
Depistarea activa si clinica a
tuberculozei :descrierea metodelor
active .Investigatiile paraclinice ale
tuberculozei
A)depistarea clinica la solicitarea
pacientului
B)depistarea activasunt depistati bolnavii
ce nu solicita asistenta medicla dar au
fost evidentiati prin metodele de
depistare active
Metodele de depistare activa
a)Microradiografia se efecueaza la 18
ani pe tot parcursul vietii :la grupuri de
risc examinari ocazionale la serviciu
,donatori de singe,la persoanele care pot
pune in pericol sanatatea
populatiei:lucratorii institutiei
prescolare,curative,profilactice,medio-
sanitare.v b)Radiografia pulmonara-
aplicata la toti bolnavii cu pneumonii si
alte afectiuni bronho-pulmonare la
inceputul bolii si dupa tratament in
vederea stabilirei rezorbtiei leziunilor
pulmonare nespecifice c)Ancheta
epidemiologica-care se face in caz de
infectare sau de imbolnavire recenta in
scopul depistarii sursei bacilare cit si a
contactiilor.Ancheta epidemiologica este
un element de strategie in controlul
tuberculozei recomandat de OMS.
d)Intradermoreactia la tuberculina-proba
Mantoux ea se uitizeaza in calitate de
metoda de diagnostic in depistarea
infectiei tuberculoase.Se utilizeaza la
copii de la virsta de 12 luni si la
adolescent. e)Examinarea sputei pentru
Bacilul Koh la bolnavii cesufera de boli
nespecifice a aparatului respirator pentru
excuderea eventuala a unei tuberculoze
Investigatii paraclinice a)A examenul
bacteriologic este ca mai importanta
investigatie care ne prezinta diagnosticul
de certitudine,Cele doua metode sunt
;examenul direct al frotiului BAAR si
CultivareaMycobacterium tuberculosis
poate avea o sensibilitate de 80-85% si o
specifitate de 98%Rezultatele se obtin
tardiv (3-8 sapatamini)datorita
multiplicarii lente a Mycobacterium
tuberculosis. B)Hemograma-anemie
hipocroma,leucocitoza moderata cu o
mica sporire a neutrofileor nesegmentate
cresterea moderata a VSH. c)Analiza
biochimica asingelui-proteina C reactiva
prezenta,fibrinogenul seric majorat
d)Testul tuberculinic . e)examenul
radiologic ajuta la diagnostic pentru ca
85% din pacienti au tuberculoza
pulmonara.Examenul radiologic de
obicei apare modificari lao persona cu
tuberculoza.. f)Tomografia
computerizata-este o utilitate deosebita
in tuberculoza copiluilui intrucit
examenul radiologic clasic are multe
limite generate de conditii improprii de
efectuare la copi; precum so datrita
imposibilitatii discriminarii intreanumite
repere anatomice normale si modificari
patolgice. g)examene histologie-punctia
ganglionilor limfatici periferici,punctia
pleurei,punctia pulmonare
h)alte investigatii instrumentale
bronhoscopia cea mai frecvent
aplicata :bronhoscopi,mediastinoscopia
i)explorare funcionala:spirografia
14. Pleurezia
uscata,definitia,etiologia,manifestari
clinice,metode de diagnostic,principia
de tratament,profilaxia.Educatia a
pacientilor si principia de ingrijire.
Reprezinta o afectiune inflamatorie a
foitelor pleurale ce se caracterizeaza prin
acumulari de fibrin pe suprafata lor si de
exudat in cavitatea pleurala.
Etiologie:sensibilitatea exagerata a
foitelor pleurale fata de
infectii,tumori,dereglari a circulatiei
sangvine in pulmoni si pleura,de toxine
si agenti nocivi.Cel mai frecvent acestea
sunt produse de mycobacterium
tuberculosis.Manifestari clinice:debutul
bolii este acut. Acuzele caracteristice
sunt:durere toracica in ariile laterale
inferioare si este produs de excitarea
receptorilor nervosi senzitivi din pleura
parietala.Durerea se intensifica in timpul
tusei,miscarilor bruste,inspire
profund,stranut,ris zgomotos.
Febra atinge valori inalte si depinde de
extinderea inflamatiei
pleurale,oboseala,slabiciuni,transpiratii
Metode de diagnostic:examenul
obiectiv,hemograma(prezenta unei
infectii
bacteriene,abcesul,pneumonia),radiograf
ia toracelui,tomografia computerizata(se
precizeaza starea parenchimului
pulmonar),examenul ecografic(dirijarea
punctiei pleurale pentru aprecierea
cantitatii de lichid).
Tratament:igieno-dietetic.Regim
alimentar cu adaos de vitamine si
protein.
Tratament
etiologic:reumatism(corticosteroizi,antib
iotice),pneumonii(sulfanilamide,antibioti
c),tuberculoza(izoniazida,etambutol)
Tratament
simptomatic:analgezice,vitaminele B,C.
Profilaxia:tratament la timp a maladiilor
ce se pot complica cu pleurezii; asanarea
focarelor de infectie; diagnosticul
precoce.
15 Pleurezia exudativa
definitie,etilogie,manifestari
clinice,metode de
diagnosticare,principia de
tratament.Educatia pacientilor si
principiile de ingrijire.
Pleurezia exudativa-reprezinta o
afectiune inflamatorie a foitelor pleurale
ce se caracterizeaza prin acumulari de
fibrina pe suprafata lor si deexudat in
cavitatea pleural
Etiologie- De cele mai frecvente ori
pleureziile infectioasae sunt produse de
micobacterium
tuberculosis.Manifestarile clinice-semne
generale:cresterea valorilor
temp.corporale 38,5-39 cu aparitia sau
intensificarea semneleor de intoxicatie
manifestate prin cefalee astenie,scaderea
apetitului ,transpiratii nocturne.Debutul
se caracterizeaza prin senzatii
dureruoase in hemoitorace sau sub
omoplat cu un caracter intepator .Uneori
pacientii pot sa acuze tuse
seaca(uscata)tusa este mai frecventa in
timpul noptii sau in pozitia culcata a
bolnavului pe partea afectata.Pe masura
acumularii exudatului in caviatea
pleurala tusea poate disparea definitiv
insa apare si se intensifica dispneea,ea
prezinta simptomul de baza si deseori
unicul care il impune sa se adreseze
medicului.Examenul obiectiv –La
respiratie partea afectata vizibil ramine
in urma cuomparativ cu hemitoracele
sanatos .Portiunea afectata a cutiei
toracice este mai bombata decit partea
sanatoasa de regula in ariile inferioare
ale cutiei toracice La palpare pune in
evidenta rigiditatea partii afectate a
toracelui;framatul vocal este diminuat
sau lipseste .La percutie se determina
matitate deasupra exudatului.Limita
superioara a matitatii(submatitatii)bazale
pe hamitoracele respectiv ramine
orizontala la volume de lichid sub
aproximativ 800 ml.Ausculativ se atesta
abolirea murmuyrului vezicular in zona
de matitate.La limita superioara a
lichidului se poate percepe suflu
bronsic(condensarea parenchimului
pulmonar prin condensare)
-Explorari paraclinicde-hemograma
leucocitoza cu deviere spre stinga
sugereaza posibilutatea unei infectii
bacteriene,pneumonia,abecsul.
-Radiografia toracelui poate confirma
diagnosticul –colectia lichidiana prezinta
opacitate omogena densa cu aspectul si
pozitia in dependenta de cantitea si
localizarea revarsatului pleural
-Tomografia computerizata are rol
decisiv in precizarea starii parenchimului
pulmonar subarea opacitatii pulmonare
se pot diferentia abesul
pulmonar,pneumonia sau cancerul
bronhopulmonar
-Examenl ecografic este foarte important
sa se determine caracterul lichidului
pleural sa se efectueze punctia
pleurala(toracocinteza)cu scop
diagnostic si curativ obligatoriu la orice
revarsat pleural sa se efecueze examenul
macroscopic ,biochimic,citologic,s i
bacteriologic.Mcroscopic se stabilecte
culoare,vascozittea mirosul lichidului
pleural si claritatea
Tratamenul prevede urmatoarele
obiective 1)tratament igieno-dietetic
regimul alimentar fragmentat cu ados de
vitamine si proteine reducerea cantitatii
de lichide si a sarii de
bucatarie,excluderea
alcoolului,fumatului.
Tratamentul etiologic-al afectiunii de
baza:reumatismul
(salicitate,antibiotice,corticosteroizi) a
pneumoniilor
(antibiotice,sulfanelamide)a
tuberculozei(rifampicina,ioneazida)Trata
ment simpomatic analgezice vitaminele
grupei C si B ,oxigenoterapia si
gimnasica respiratorie.
Toracocenteza-se indica in necesitatea
determinarii caracterului lichidului
pleural si instiurii tratamentului
etiopatogeneti in special cu introducerea
antibioticelor frementilor direct in
cavitatea pleurale b)pleurezie purulente
c)necesitatea efectuarii spalaturii
pleurale(cu subs antiseptica) d)de
deplasarea considerabila a plaminului cu
dereglari functionale ale strcturilor
mediastinale. e)insuficienta respiratorie
progresiva
Profilaxia - Are importanta asanarea
tuturor focarelor de infectie.La baza
profilaxiei pleureziilor purulente sta
diagnosticul precoce si evacuarea
singelui,aerului si exudatului din
cavitatea pleurala ce se poate infecta.
16. Febra reumatismala acuta:
etiopatogenie, manifestarile clinice,
diagnosticul paraclinic.
afectiune inflamatorrie de sistem a
tesutului conjunctiv cauzata de
streptococul beta-hemolitic grupul A cu
afectarea cordului, articulatiilor, SNC,
tegumentelor si tesuturilor subcutanate,
cu tendinta spre evolutie cronica, cu
exacerbari si consecinte grave din
motivele realizarii carditei reumatismale
sau cardiopatiei reumatismale.
etiologia: agentul pathogen –
streptococul beta hemolytic din grupul
A; predispozitie ereditara.
patogeneza: este legata cu implicarea
directa a streptococului din grupul A in
initierea bolii.
mimicrie moleculara: fenomen de
includere a anticorpilor formati
impotriva antigenilor streptococici in
reactii de incrucisare cu antigeni proprii
ceea ce duce la dezvoltarea procesului
inflamator in cord, articulatii, creer.
manifestari clinice: -apare de obicei, la
2-3 saptamini (in medie 18 zile) dupa
primele manifestari ale infectiei
streptococice: faringita, angina,
scarlatina, mai rar boala apare in timpul
infectiei streptococice; -debutul este de
obicei brusc, dar poate fi si insidious;
-primele simptome: febra, dureri
articulare.
Febra: apare aproape constant de la
debutul bolii, poate depasi 39C si
depinde de intensitatea procesului
inflamator.
criteriile de diagnostic: -criterii majore:
cardita, poliartrita, coree, nodule
subcutanati, eritem marginat; criteria
minore: clinice- febra.
Semne majore:
-artrita: migratorie cu afcetarea mai
frecventa a articulatiilor mari si medii
(genunchi, coate). Durata afectarii: este
de obicei 72 ore pina la o saptamina.
-cardita: (aprox 40% din pacienti). –
disconfort usor sau moderat in regiunea
precardica; -prezenta semnelor de
miocardita, endocardita,
-coreea minor -hipotonie muscular;
-vorbire secadata; -dereglarea scrisului;
-instabilityate psihica si fizica;
-eritemul inelar (marginat, Leiner):
-apare rar in 3-5% cazuri, este specific pt
FRA, prezinta eritem evanescent,
-noduli subcutanati: apar pe suprafata
extensorie a articulatiilor coatelor,
genunchilor; -nodulii sunt considerate
nedurerosi, cu diametrul in jur de 2 cm,
apar peste 2-3 saptamini de la debutul
febrei.Investigatii paraclinice:
examenele de laborator sunt utile pt
configurarea prezentei unui process
inflamator. –hemograma: leucocitoza,
VSH marit pina la 50-70 mm/h;
-proteina C reactiva creste in FRA, si
este negative dup ace a crescut perioada
de activitate a bolii; -gamaglobulinele
crescute;- fibrinogenul crescut; -creste
factorul rheumatoid (in afectiunile
articulatiei); -albuminele scad; -creste
titrul ASLO; -examenul ecoscadiografic;
-ESG.
tratamentul: -eradicarea infectiei
streptococice si profilaxia ei;
-micsorarea semnelor de activitate a
maladiei;
-supresarea inflamatiei in raspuns
autoimun;
-tratamentul insuficientei cardiac
congestive;
-profilaxia posibilelor recurente ale
infectiei streptococice si prevenirea
cardiopatiei reumatismale cornice.
Profilaxia:
primara: perintimpinarea infectarii
primare cu streptococ si tratamentul
precoce al infe4ctiilor acute ale tractului
respirator superior. Secundara:
prevenirea progresarii maladiei la
persoanele ce au suportat un atac de
febra reumatismala acuta. Pt profilaxie:
preparatul Extencilina intramuscular.
17. Valvulopatii, insuficienta mitrala:
etiiopatogenie, manifestarile clinice,
diagnosticul paraclinic, complicatiile,
principiile de tratament, profilaxia.
Valvulopatia cardiaca: modificare
morfofunctionala patologiaca persistent,
ireversibila a aparatului valvular, vaselor
mari cauzate d eprocese inflamatorii,
sclerotice, necrodistrofice in endocardul
inimii, cu extinderea lora supra
endocardului valvular.
Insuficienta mitrala este regurgitarea in
sistola a unei parti din volumul sanguin
din ventriculul sting in atriul sting,
datorita afectarii integritatii aparatului
valvular mitral.
Etiologie: cauza frecventa a dezvoltarii
insuficientei mitrale este reumatismul,
mai rar ateroscleroza, endocardita
infectioasa, artrita reumatoida. In
reumatism sint posibile doua cai de
formare a insuficientei valvulare. In
cazul insuficientei mitrale primare se
dezvolta o ratatinare a cuspelor, adesea
si a tendoanelor. Stenozaa prificiulio
mitral este slab pronuntata sau lipseste.
Manifestarile clinice:
subiectiv:majoritatea bolnavilor cu
insuficienta a valculei mitrale nu
prezinta acuze sau acuzele nu sint
insemnate. Numai la dezboltarea
fenomenelor in circuitul sangvin mic
apar astfel de simptome ca dureri
precordiale cu caracter de intepare,
apasator, dispnee, palpitatii, tuse cu
expectoratii, slabiciuni generale, vertij,
cefalee, dereglari dispeptice, meteorism,
scadere ponderala, edeme. Obiectiv:
pozitia fortata a bolnavului, acrocianoza,
tegumente reci. Lampalparea regiunii
precardiace se constata deplasarea
socului apexian spre stinga, iar uneori si
in jos, socul devine raspindit, amplificat,
ceea ce denota hipertrofia ventriculului
sting
Explorari paraclinice: ECG marirea
undei P, dereglari de
ritm.Fonocardiograma suflu sistolic
apexian, zgomotul 1 de o amplitudine
mica. Examenul radiologic ventriculul
sting este marit, virful inimii este
deplasat in joss i spre stinga.
Doplerografia, cateterizarea.
Complicatiile:endocardita infectioasa,
edemul pulmonar acut, emboliile
sistemice, fibrilatia atriala.
Tratamentul : nu exista metode
dpecifice de tratare conservativa.
Insuficienta mitrala cronica usoara si
moderata nu necesita tratament medical,
in afara masurilor igieno dietetice
privind reducerea aportulii de sare si
evitarea eforturilor fizice. Daca apare fi
rilatia atriala se va administra digitala
pentru controlul frecventei ventriculare
si daca este necesar se cor asocia
blocante de Ca (diltiazem, veraPamil)
sau doze mici d
ebetablocante.tratamentul chirurgical
consta in inlocuire valvulara cu proteza
metalica sau biologica si interventii de
reconstructie si reparare valvulara.
Profilaxia primara: calirea (gimnastica accentua staza pulmonara. La indicatea
matinala, plibari la aer liber, innot); tratamentului chirurgical se ia in
alimentatia regulata cu evitarea abuzului cinsiderare aria orificiului mitral, gradul
de grasimi, sare de bucatarie, dulciuri, in care este influentata viata pacientului
condimente; excluderea racelilor, de obstructia mitrala, complicariile
curentilor de aer, umezelii. suportate. Cind apare gipertensiunea
Secundarasupravegherea persoanelor pulmonara, in special hemoptiziile,
suferinde de examinarea bolnavilor emboliile, edemul pulmonar si
odala la sase luni :ECG,FCG. tulburarile de ritm, se recomanda
Respectarea stricta a tratamentului interventia chirurgicala.
curativ. Profilaxia primara: calirea (gimnastica
stenoza mitrala: este o modificare matinala, plibari la aer liber, innot);
patologica a orificiului mitral, alimentatia regulata cu evitarea abuzului
caracterizata prin micsorarea suprafetei de grasimi, sare de bucatarie, dulciuri,
orificiului, constituind un obstacol la condimente; excluderea racelilor,
trecerea singelii in diastola din atriul curentilor de aer, umezelii. Secundara
sting in ventriculul sting, avind supravegherea persoanelor suferinde de
comsecinte dilatarea atriului sting cu examinarea bolnavilor odala la sase
hipertensiune pulmonara si insuficienta luni :ECG,FCG. Respectarea stricta a
cardiaca dreapta. tratamentului curativ.
Etiologie: boala este mai frecventa la
femei, cauz aprincipala fiind endocardita
feumatismala. Manifestarile
clinice:simptomatologia depinde de
stadiul clinic. In primul stadiu este
asimptomatic, subiectiv nu apar decit
semne fizice. Subiectiv dispnee, tuse
uscata sau cu expectoratii mucuseroase
sau sangvinolente, palpitatii, dureri
precordiale, disfagie, disfonie, astenie,
somnolenta, vertij, oboseala, dereglari
dispeptice. La aparitia fenomenelor
stagnante in micul circuit sangvin
bolnavii acuza dispnee si tahicardie la
effort fizic, uneori dureri in regiunea
inimii, tuse ssi hemoptizie.
Obiectiv:pozitia pacientului este fortata,
adesea cu picioarele lasate in jos, se
constata acrocianoza. Socul apexian mui
amplificat, la palparie in regiunea lui se
aresta freamat diastolic. La percutie se
constata dilatarea matitatii cardiace in
suss i la dreapta din contul hipertrofiei
atriului sting si a ventriculului drept.
Inima capata o configuratie mitrala.
Diagnosticul paraclinic:examenul
radiologic evidentiaza o inima de
configuratie mitrala (cord ridicat).
Electrocardiografia arata modificarea
undei P. Fonocardiografia zgomotul 1
este de o amplitudine mare si frecventa
inalta, zgomotul 2 este dublat si
accentuat, suflu diastolic la apex este
variat. Ecocardiografia, cateterismul,
angiografia.
Complicatiile: sunt numeroase si apar d
eobicei la stadiul al doilea si al treilea:
astm cardiac, edem pulmonar,
endocardita lenta, insuficienta cardiaca,
tulburari de ritm, infarcte pulmonare.
Principii de tratament: nu exista
metode specifice de taratare
conservativa. Deseori se amelioreaza
starea pacientului cu betablocante
(metaprolol) . Anticoagulante,e cu
actiune directa si indirecta sunt indicate
in cazurile de stenoza mitrala,
complicata cu fibrilatie atriala, embolii
ale arterelor din circulatia mare sau in
caz de marire a aatriuluo sting.
Vasodilatatoarele periferice sunt
contraindicate, deoarece pot provoca
micsorarea tensiunii arteriale, pot
18. Hipertensiunea arterial:
etiopatogenie, factori de risc,
manifestarile clinice, diagnosticul
paraclinic.
Hipertensiunea arterial
este o stare patologica intensive ce se
caracterizeaza printro crestere mai mult
sau mai putin a TA. Aparitia primar in
lipsa oricaror afectiuni a organelor
intense. E necesar de a fi deosebita HTA
este un symptom aparut intro boala a
unor organe interne – endocrine – gusa
ezoftalmica de rinichi = HTA se
intilneste mai des dupa 40 ani ceva mai
des la barbate decit la femei.
etiologia:suprasolicitari
psihoemotionale, stress, emotii negative
de lunga durata, responsabilitate marita
de lucru, abuz de sare, grasimi, fumat,
alcool, dereglari endocrine, trauma a
SNC, predispozitie ereditara.
Factori de risc: antecedente de
hipertensiune si afectiune
cardiovasculara; dislepidemii; diabet
zahrat; fumatul; obezitate; sedentarism;
sforait (apnee in somn).
clasificarea TA:forme clinice: cerebral,
cardiac, renala mixta; forme volatile:
benigna, meligna.
stadiile volatile:1 HTA instabila se
normalizeaza singur sub actiunea
dispneii in lipsa emotiilor negative; 2
HTA e stabile pt scadere e necesar de
preparate medicamentoase. Apare
hipertrofia ventriculului sting; 3 HTA
sclerotic nu cedeaza, apar complicatii
cerebrale cardiace, renale.
organele tinta: inima, creerul, rinichii,
retina.
clasificarea: normal: sistolica: 119-90;
diastolica 60-79. –pre HTA s: 120-139 d:
80-89; -HTA de stad 1 s:140-159 d: 90-
99; -HTA de stad 2 s: <100 d: <160;
-HTA sistolica izolata s: > egal 140 d:
>egal 90; -HTA de stad 3 s: <180 d:
<110.
manifestari clinice: HTA de rareori
simptomatica depistate in cursul
examenelor medicale sau cind se solicita
ingrijiri medicale pt o problema de
sanatate.
simptome subiective: cefalee de
dimineata, vertij, zgomote in ureche
(acufene), insomnia, tulburari de vedere,
ceata in ochi, nervocitate, indispozitie,
epistaxis, tulburari de auz, dispnee,
palpitatii, dureri cardiac, hemoragii
refiniene, furnicaturi, amortirea
membrelor.
semen obiective: -TA marita uniform la
ambele miini; -pulsul dur, lent, ritmic;
-cordul: socul apexian diminuat, limitele
deplasate in singa, suflu systolic apexian,
accentual zgomotului 2 la aorta.
diagnosticul: se pune pe baza acuzelor,
anamnezei, evidentierea factorului de
risc midificabil, exces ponderal,
consumul salin, colesterolul,
hipodinamia, stresul psihosocial,
consumul de alcool si fumatul,
evidentierea anticedentelor
eledocoloterale, boli c-v, DZ.
examenul fizic: obezitate, nodule in
glanda teroida, sufluri, hemoragii
retiniene, edeme periferice,
cardiomegalie, anevrisme.
explorari paraclinice: -schimbari
patologice la ECG; -examen
renghenologic; -deplasarea limitelor
cordului; -oftalmoscopia : schimbari
patologice din partea arterelor, venelor,
retinei; -examenul urinei : proteninurie,
microhematurie, creatinourie, metabolii;
-testul de glicemie : HTA, LDA,
hematocrit; -deplerografia vaselor
magistrare.
complicatii: insuficienta cardiac/ renala,
tromboembolii; infarct miocardic;
accident vascular cerebral; nefropatie
renala; criza hipertensiva (cresterea
brusca a TA): 1.e provocator de
suprasolicitari fizice, psihice, 2.e
provocala de inrautatirea starii generale,
3.are o durata de minute, zile, ore, 4.e
prezentata de cefalee extrema, greturi,
voma repetata sau agitatie
psihoemotionala, stenocardie urmata de
paralezii, convulsii.
tratamentul igieno-dietetic: spitalizare in
criza, pericol de complicatii. Regim
alimentar: dieta nr 10, hipocalorica. Se
recomanda legume, fructe, carte de peste
slab, se limiteaza sarea, lichidele, ceaiul,
cafeaua, produse grase, alcoolul,
fumatul, mese copioase. La obezitate se
recomanda zile de crutare.
tratament curativ: -nu exista tratament
standart ci trebuie sa fie riguros
individualizat; -tratamentul trebuie sa fie
zilnic si neintrerupt; -administrat in doze
progressive; -ideala este monoterapia;
-supravegherea eficientei terapiei
hipotensive.
tratament medicamentos:1.sedative:
tazepam, bronevaleriana, nonazepam.
2.ampotoliptice: -simpatolitice
(rezerpina, ceofilina); -betablocante
(atenolol, anaprilina); -metaprolol,
propronalol; -alfa blocante (trazozine);
-beta alfa (labetol); -vasodilatante
(papaverina); -calciu blocante
(nefidipina, verapamil); -vasodilatatoare
centrale (eofilin, nitroglicerina);
-periferice (anaprelina, captopril);
-diuretice (furasemid, lazix).
in stadia initiale se face acupunctura,
psihoterapia, electroproceduri,
hidroterapia, gimnastica curative,
sanatoria cardiologice, masaj.
profilaxia: educatia pacientului,
modificarea stilului de viata, reducerea
consumului de sare, evitarea
alcoolismului, regim de ohihna.
Profilaxia primara: evitarea stresului,
reducerea alcooolului. Profilaxia
secundara: evident dispanserica la
cardiolog, controlul medical periodic,
medicamente hipotensive.
19. Ateroscleroza: etiopatogenie,
facotri de risc, evolutia bolii, forme
clinice.
este o afectiune cronica, polietologica
progresiva, ce se caract prin dezvoltarea
acumularilot de calciu si lipide pe tunica
interna a arterelor. Sunt afectate in
special arterele mari de tip elastic (aorta
si ramificatiile ei mari) precum si cele
mijlocii de tip muscular elastic
(coronare, cerebrale, renale,
mezenterale). Mai tirziu placile
ateromatoase se infiltreaza cu tesut
conjunctiv reducind elasticitatea
peretelui vascular, ingustind lumenul
vasului, ducind la tulburarile circulatiei
sanguine prin ei. In rezultat in organele
irritate de vasul afectat se dezvolta
procese distrofice, necrotice si sclerotic,
boala se manifesta clinic la o virsta
inaintata. Incepe din tinerete fiind de 3-4
ori mai frecventa la barbati.
etiologia: 1.suprasolicitari
psihoemotional, fizice, 2.stresul, 3.regim
de viata incorrect, sedentarism,
4.alcoolul, fumatul. 5.mincarea bogata in
grasimi, sare, 6.HTA, alte boli, diabet
zaharat, obezitate, guta hipotiroidie,
hipogonadism, gripa. 7.predispozitie
ereditara.
Etiopatogeni: boala este foarte frecventa
si afecteaza in special barbatii.
Manifestarile clinice apar dupa virsta de
30-40 de ani. Exista o predispozitie
ereditara, genetica, in aparitia bolii.
Factori de risc: hipertensiunea arteriala,
fumatul, diabetul zaharat, obezitatea,
factorii genetici, hipotiroidismul,
sedentarismul, alimentatia bogata in
calorii, lipide, glucide, sare, stres.
Evolutia bolii: 3 stadii:
1.stadiul preclinic: a
2.stadiul clinic manifest:
3.stadiul complicatiilor:
Forme clinice:
Ateroscleroza aortica.
Ateroscleroza coronariana:.
Ateroscleroza cerebrala:
Manifestarile clinice pot fi acute
(accident vascular cerebral) sau cronice.
Ateroscleroza arterelor abdominale se
intilneste mai rar.
Ateroscleroza arterelor renale:
clasificarea: perioade evolutive
profilaxia: modul sanatos de viata,
dispensarizarea bolnavilor cu controlul
clinic periodic cu anti recidivant de 2 ori
pe an, controlul periodic.
Profilaxia: modul sanatos de viata.
20. Cardiopatia ischemica este un
proces acutsau cronic evolutiv,
caracterizat prin micsorarea sau
suspendarea aprovizionarii cu singe a
structurii cardiace, in special a
miocardului.
Cardiopatia ischemica (bosla
coronariana): grup de afectiuni care
reuneste afectarea miocardului de
origine ischemica influentata de
dezechilibrul dintre aportul si necesitatea
miocardului in oxigen.
Manifestarile clinice se datoreaza unui
proces de insuficienta coronariana, care
este extensia ischemiei cardiace, adica a
suprimarii sau micsorarii circulatiei
coronariene. Manifestarile dureroase, in
cazul unor coronare normale, ale
insuficientei coronariene pot aparea si
prin scaderea debitului coronarian sau
marirea nevoilor metabolice.
Cardiopatia ischemica este principala
cauza de deces in aceatsa etapa. Este cea
mai frecventa boala la adulti de 40 de
ani.
Forme clinice: forme acute: a) moattea
coronariana subita , b) angina pectorala
sau stenocardia, c) infarctul miocardic
acut. Forme cronice: a) cardioscleroza de
postinfarct, b)dereglari de ritm, c)
insuficienta cardiaca.
21. Angina pectorala: etiopatogenie,
manifestarile clinice, diagnosticul
paraclinic.
Angina pectorala este o ischemie
miocardica tranzitorie, caracterizata prin
tulburari ale circulatiei coronariene cu
schimbari metabolice reversibile in
miocard, care se manifesta clinic prin
crize dureroase, localizat retrosternal sau
precordial.
Etiologie: principala cauza este
ateroscleroza coronariana, care se
manifesta sub forma de stenozari sau
obliterari coronariene si zone de necroza
si fibroza miocardica difuza.
Angina pe torala este expresia unei
insuficiente coronariene acute, datorita
dezechilibrului brusc, aparut la effort,
intre nevoile miocardului si posibilitatile
arterelor coronare.
Conditiile declansatoare: efortul fizic
care impune miocardul la un effort
suplimentar.
Manifestari clinice: subiectiv: durerea
are caracter de apasare, greutate,
contrictie sau arsura, uneori este insotita
de anxietate, este variabila dupa
intensitate. Sediul este in regiunea
toracica anterioara, retrosternal, dar
poate fi resimtita in orice regiune de la
epigastru pina la mandibula si dinti.
Durata durerii este de 5-10 minute.
Durerea apare in anumite conditii: abuz
de tututn, crize de tahicardie, effort fizic,
emotii, mese copioase. Durerea cedeaza
la administrarea nitratilor sublinhual :
nitroglicerina. Simptomele asociate :
dispnee, fatigabilitate, slabiciune, greata,
neliniste. Obictiv: in timpul accesului
pacientul ramine nemiscta, ochii larg
deschisi, lucitori, privire fixa, speriata,
transpiratie rece. Zgomotele cordului
sunt atenuate, apar aritmii. TA ramine
neschimbata.
Explorari paraclinice: examenul
biochimical singelii: profilul lipidic,
colesterol total, LDL colesterol, cratinina
si glicemia.
Complicatii: infarct miocardic acut,
tulburari de ritm si conducere, distrofia
focala sau difuza a miocardulu,
cardioscleroza aterosclerotica, moarte
coronariana subita, insuficienta cardiaca.
Tratamentul: nonfarmacologic:
modificarea stilului de viata si corectia
factorilor de risc: hipertensiunea
arteriala, obezitatea, evitarea stresuui,
sedentarismul, echilibrarea diabetului
zaharat, organizarea corecta a regimului
de viata si munca. Regim alimentar:
hipocaloric, achilibrat, vitaminizat,
fragmentat, limitarea stricta a grasimilor,
limitarea NaCl, bauturilor carbogazoase,
excluderea alcoolului, fumatului,
meselor copioase, condimentelor.
Managementul pacientului cu criza
anginoasa: in cazul atacului acut,
pacientul va fi informat sa stopeze rapid
activitatea care a declansat angina
pectorala, sa ramina ipn reapus si la
necesitate, sa administreze nitroglicerina
sublingual pentru retinerea durerii, in
cazul in care criza de angor nu cedeaza
dupa primul comprimat se administreaza
al doilea, se masoara TA. Daca in reapus
durerea persista mai mult de 10- minute
si nuraspund ela nitrati, se vachema
asistenta de urgenta.
Profilaxia:primara: detectarea
persoanelor cu risc inalt de imbolnavire :
hipertensiune, diabet zaharat, boli
vasculare periferice. Normalizarea TA,
glucozei. Acestor pacienti este indicata
aspirina 100 mg pe zi, se schimba modul
de viata, regimul alimentar, micsorarea
masei corporale. Secundara :
abandonarea fumatului, sustinere
psihologica, optimizarea efortului fizic,
terpia antianginala si ischemica,
prevenirea infarctului miocardic acut.
22. Infarctul miocardic acut:
etiopatogenie, manifestarile clinice,
diagnosticul paraclinic.
necroza acuta de origine ischemica a
unei portiuni din miocard.
etiologie: ateroscleroza arteriilor
coronariene; tromboembolia arteriilor
coronariene; spasmul arteriilor
coronariene; anomaliile congenital ale
vaselor coronare; traumatism cardiac.
factori de risc: sexul masculine;
dislepidemia; HTA, obezitatea; virsta
intre 40-60 ani; factor ereditar; fumatul;
sedentarismul; stresul; diabetul zaharat.
factori declansatori: efortul fizic excesiv;
stresul psihoemotional; tulburari
hemodinamice; accese de aritmii
cardiace.
morfopatologia: necroza miocardica:
ocluzia recenta a unei artere coronariene;
stenoza avansata a arterelor coronariene;
disproportie – cerere – oferta; fibroza
postinfarctica.
zonele focarului al ima: necroza, leziune,
ischemie.
localizarea cea mai frecventa a ima o
reprezinta ventriculul sting si septul
interventricular. Mai rar se afecteaza
ventriculul drept, foarte rar infarctul
poate fi localizat la nivel atrial.
stadia evolutive:stadiul acut: faza acuta
initiala (6 ore), faza de infarct acut
constituit (6 ore- 14 zile). Stadiul
subacut (14 zile – 3 luni). Stadiul cronic
(ramine cicatrice).
manifestari clinice: -durerea: se
localizeaza retrosternal (inima), durata
de 20-30 min, intense, dureaza pina la
citeva ore sau zile, se raspindeste in toata
cutia toracica,se insoteste de dispnee,
anxietate, transpiratie pronuntata,
cefalee, vertijuri, sincope, greturi, vome,
teama de moarte iminenta. –iradiaza in
umar, omoplat saumina stinga (mai rar in
partea dreapta,maxilarul, regiunea
epigastrica). –peste 12-24 h poate aparea
febra.
-spre deosebire de angina pectoral,
durerea in ima mai des apare in repaos si
mai rar la emotii sau alte suprasolicitari.
– nu cedeaza la nitroglicerina, si de
obicei necesita opiacee.
examenul obiectiv:care furnizeaza date
importante dar nu specific py infarctul
miocardic acut.
-starea generala poate fi diferita, de la
satisfacatoare pina la stare grava. –
pacientul este agitat, axios, in
permanenta miscare py a gasi o pozitie
care sa linisteascadurerea. –tegumentele
sunt pale, acoperite cu transpiratii reci. –
acrocianoza. – pulsul poate fi mic,
accelerat sau rar, aritmic. –TA poate fi
ridicata, normal sau prabusita. –
examenul aparatului respirator poate fi
normal sau ca la semnele insuficientei
ventriculare stingi. –zgomotele cordului
attenuate pot fi aritmice.
investigatii paraclinice:hemograma
(peste citeva ore de la debut,
leucocitoza, devierea formului
leucocitare spre stinga, VSH marit.).
marcherii biologici de necrota
miocardica (troponinelor marit,
mioglobina marit, creatisfosfochinaza
marit, lactatedehidrogenaza (LDH)
marit, aspastataminotransferaza (AST)
marit.) EKG (aparitia undelor Q
patologice, supradinivelarea segmentelor
ST, aparitia undei T negative). Reghenul
cutiei toracice, coronarografia, eco EKG,
explorari radioizotopice.
complicatiile:precoce: moarte subita,
tulburari de ritm si de conducere, soc
cardiogen, insuficienta ventriculara
stinga/ dreapta, complicatii
tromboembolice, accidente
cerebrovasculare, angina pectoral
precoce postinfarct, rupture inimii,
rupture muschilor papilari, pericardita.
Tardive: sindromul postinfarct Dressler,
anevrismul de ventricul sting, angina
pectoral tardiva.
conduita la etapa: repaos fizic , psihic
complet; pozitie semisezinda; asigurarea
permeabilitatii cailor respiratorii;
monitorizarea functiilor vitale;
oxigenoterapia; EKG monitoringul; adm
nitratilor (nitroglicerina fiecare 15 min);
adm antiagregantelor (aspirina). –
analgetice (morfina iv sau im;
anticoagulante (heparina sc); trombolitic
(streptochinaza iv); tratamentul
complicatiilor: antihypertensive;
antiohipotensive; antiaritmice;
tratamentul edemului pulmonar;
tratamentul socului cardiogen;
spiotalizarea de urgent in mod
obligatoriu; psihoterapia.
tratamentul: obiectivele: restabilirea
fluxului coronarian prin
arteraocluzionata, limitarea intinderii
zonei de necroza, prevenirea si
tratamentul complicatiilor.
Profilaxia: tratamentul hipertensiunii
arteriale, abandonarea fumatului,
prevenirea si tratamentul dislepidemiilor,
tratamentul corect a diabetului zaharat si
sindromului metabolic.
23. Insuficienta cardiac cronica:
etiopatogenie, manifestarile clinice,
diagnosticul paraclinic.
Insuficienta cardiaca este un sindrom
clinic sau stare fiziopatologica datorita
incapacitatii inimii de a asigura debitul
circulator necesar activitatii tisulare sau
acesta se poate realiza numai in
conditiile unei presiuni de umplere
cardiaca crescuta.
Insuficienta cardiaca cronica este un
sindrom, care sa dezvoltat treptat ca
urmare a unui prices care se afecteaza
progresiv functia cardiaca.
Etiologie: insuficienta cardiaca este o
consecinta functionala a unor cauze
multiple, care direct, sau inidirect scad
forta de contractie a miocardului si in
special a zonelor anatomice cu ponderea
cea mai mare in asigurarea cu singe a
organismului. O cauza frecventa este
suprasolicitarea ventriculului. Alta cauza
este modificarea morfofunctionala a
fibreloc cardiace. Tulburarea miocardica
este consecinta miocarditei sau a unor
tulburari metabolice grave, induse cel
mai des de ischemia cordului, cresterea
presiunii arteriale, alcool, infectii grave,
anemii grave, insuficienta renala, diabet.
Manifestari clinice:
dispneeaeste
Ortopneea
Astmul cardiac
Dispneea paroxistica nocturnad
Tusa iritativa uscata.
Edemul pulmonar acut .
Edemele cardiac .
Fatigabilitate senzatie de slabiciune,
oboseala, epuizare sii oboseala
musculara sunt uneori simptomele
principale ale insuficienteirdiace, ele
apar datorita unui flux sanguin avansat.
Obiectiv: in insuficienta cardiaca usoara
starea bolnavului este parent normala.
Dar in fomele medii si grave apare
acrocianoza si cianoza difuza. Pe
regiunea gitului s eobserva tugescenta
venelor jugulare. Tegumentele cianotice,
uneori icterice, edeme periferice pina la
anasarca. Pulsul tahicardic, amplitudine calitatii vietii . Este interzis fumatul.
redusa. La palparea abdomenului Dieta nr 10 ce trebuie sa fie echimibrata
-hepatomegalie, acita. La percutia si vitaminizata. Evitarea meselor
plaminilor -submatitate sau matitate in abundente, evitarea obezitatii, evitarea
partile inferioare pulmonare. La percutia alimentelor cu multa sare, nu mai mult
cordului zgomotul 1 este diminuat, suflu de 3 gr de sare pe zi, evitarea alimentelor
sistolic, uneori ritm de galop. conservate si mezelurile, evitarea
Diagnosticul paraclinic:diagnoticul bucatelor parjite, bilantul hidric,
patologiei se face pe baza examenelor excluderea alcoolului, effort fizic dozat,
clnince si a testurilor medicale. usor practicat zilnic, evitarea
Examenul de laborator: hemoleucograma temperaturilor extreme. Tramentul
(semne de anemie); analiza biochimica a medicamentos: inhibitorii enzimei de
singelii (troponimele, albuminele, conversie a angiotensinei (captopril,
proteina generala); analiza urinei (ureea, ramipril); diuretice (torasemid,
creatinina sunt crescute ); glicemia imdapamid); beta- adrenoblocante
(hiperglicemia); lipidele plasmatice sunt (bisoprolol, metaprolol).
majorate. Vasodilatatoare(hidralazina);
ECG este o investigatie obligatorie si anticoagulante .
ofera date importante privind Profilaxia: cea mai buna metoda de a
modificarile ritmului cardiac, prezenta preveni aparitia insuficientei cardiace
blocurilor impulsului electric, marirea este modificarea stilului d eviata si
inimii, prezenta ischemiei cardiace, tratarea eficienta a unor afectiuni precum
infarctului miocardic. Radiografia cutiei jipertensiunea arteriala sau diabetul
toracice ds informatii cu privire la zaharat, infarcrul miocardic si
marirea inimii, a vaselor mari, cardiopatia ischemica, produse d
hipertensiunea pulmonara, congestie eingustarea vaselor sanguinea pot duce
venoasa pilmonara.Ecocardiografiaofera la insuficienta cardiaca.
date anatomjce si functionale ale inimii,
contractia inimii. Marirea camerelor
inimii, ingrosarea peretilor cardiaci,
prezenta lichidului in jurul inimii. Testul
mers plat timp de 6 minute este un test
simplu ce masoara distanta parcursa de
pacient in 6 minute d emers obisnuit pe
loc drept. Are valoare pentru evaluarea
severitatii patologiei si raspunsul la
tratament.Testul de effort presupune
inregistrarea continua a
electrocardiogramei, a rotmului cardiac
si TA in timp ce paciemtul face un effort
standardizat, pe bicicleta sau covor
rulant. In timpul efortului inima
consuma mai mult singe oferit prin
atterele coronare. Daca arterele coronare
au stenoze (ingustari) pe traiectul lor,
acestea nu pot sa ofere un flux de singe
mai mare necesar unei inimi la effort.
Insuficienta cardiac cronica:
complicatiile, principiile de tratament,
profilaxia.
Complicatii: Evolutia insuficientei
cardiace este spre agravare, cu scaderea
calitatii vietii si mortalitate mare pe
termen mediu si lung. Corectarea
factorilor de risc (fumat, hipertensiune
arteriala, diabet zaharat, dislipidemie),
preventia bolilor cardiovasculare (in
special infarctul miocardic) si metodele
moderne de tratament, au dus in ultimii
ani la o imbunatatire a supravetuirii a
pacientilor cu IC.
Insuficienta cardiaca este o afectiune
cronica care necesita tratament
permanent. Pacientii cu IC sunt urmariti
in serviciul de cardiologie la intervale
regulate de timp, stabilite in functie de
gravitatea bolii.
Principii de tratament:
Optiunile terapeutice in insuficienta
cardiaca cronica: nonfarmacologic
sfaturi de caracter general, antrenament
pentru efortul fizic. Regimul de viata
contribuie la agravare si la vresterea
24. Endocardita infectioasa:
etiopatogenie, manifestarile clinice,
diagnosticul paraclinic.
Endocardita infectioasa este afectarea
infectioasa inflamatorie a structurilor
valvulare, endocardului parietal,
endoteliului in zonele malformatiilor
congenital ale valvelor magistrale, cauze
de actiunea direcata amio,
manifestinduse prin evolutie septic cu
circulatie sanguine a germenilor, amolii
trombotice si infectioase, dereglari
imunopatologice si diverse complicatii.
Etiologie: e cauzata de bacteria (rareori
fungi)care patrund in circulatia sanguine
si colonizeaza interiorul inimii, de obicei
valvele cardiac. Bacteriile patrund in
circulatia sangvina pe mai multe cai,
inclusive in timpul unor interventii
stomatologice sau operatii chirurgicale,
spalatul pe dinti.
Agentii infectiosi: cauza principal a
endocarditei infectioase este
Streptococul viridians, invazind prin
cavitatea bucala, interventii chirurgicale
pt amigdalita, sinusita, extirparea
dintilor.
hemodializa; - sida; -endocardita
infectioasa anterior suportata; -afectarea
valvelor cardiac dupa
febrareumatismaala acuta.
Patogenie: poarta de intrare a infectiei
este calea hematogena si rareori direct.
Infectia se produce ca urmare a unei
bacteriemii tranzitorii sau persistente,
cauzate de interventii diagnostic,
manevre terapeutice: extractiile dentare,
bronhoscopia rigida, aspiratia traheala,
sondajul vezical, chirurgia cardiac,
arsurile, hemodializa, osteomielita,
meningita.
Manifestarile clinice:
subiectiv: pacientii au simptome dupa 1-
2 sapt dupa infectare. Acuzele: astenie,
febra, frisoane, pierdere in greutate,
transpiratii nocturne, dureri articulare,
cefalee, tuse insistent, dispnee, singerari
sub unghii. debutul poate fi acut.
obiectiv: culoare pielii : “cafea cu lapte:;
hemoragiin sub unghii in forma de
aschie; nodule mici rosii situati pe
pulpepe degetelor care nu dispar citeva
ore sau zile; degete hipocratice. La
ausculatie sunt sufluri noi sau
modificarea celor existente, suflurile
cardiac sunt prezente aproape totdeauna;
TA diastolica este foarte scazuta,
tahicardie.
Investigatii paraclinice: hemograma:
anemie,leucocitoza , devierea formulei
leucocitare spre stinga, VSH marit.
Analiza biochimica a singelui: uree
concentrata.Examenul urinei:proteinurie,
hematurie.
Endocardita infectioasa: complicatiile,
principiile de tratament, profilaxie.
Complicatii: cardiace:insuficienta
ccongestiva, dereglari de
conductibilitate, miocardita cu rupture
muschilor papilari, emboli coronariene.
Extracardiace: accidente
cerebrovasculare ischemice cauze de
emboli cerebrale, hemoragie
intraventricukara, glomerulonefrita,
insuficienta renala acuta.
Tartament: tratamentul se prescrie dupa
efectuarea tuturor analizelor.
Principiile:-sa se izoleze agentul
pathogen; -sa se adm antibiotic
bactericide; -adm antibioticelor numai
parenteral’ –drenarea chirurgicala sau
prin punctie abcesele. Tratament
medicamentos: se adm antibiotic
combinate. Durata de tratament 4-8
saptamini. Tratamentul este
individualizat. Med folosite: oxacilina,
cefalosporina, penicilina, ampicilina.
Profilaxia: se protejeaza endocardul de
bacteria. Inainte de procedure
stomatologice , interventii in cavitatea
bucala cu hemoragie presupusa se
administreaza antibiotic.
25. Complicatiile ale infarctului
miocardic : soc cardiogen- def.,
manifestari clinice, algoritmul acordarii
ajutorului de urgenta. Socul cardiogen-
reprezinta cea mai severa forma de
insuficenta cardiaca: prabusirea functiei
de pompa a cordului cauzata de o
necroza masiva a miocardului, cu
scaderea pronuntata a tensiunii arteriale,
acidoza, tulburari grave de
microcirculatie. Manifestari clinice-
hipotensiune arterial, slabiciune,
transpiratie, hipotermie, oligoanurie.
Ulterior pot surveni si alte complicatii:
edemul pulmonar acut, insuficienta
renala acuta, edemul cerebral- decesul.
Obiective: -Restabilirea fluxului
coronarian. -Limitarea extinderii zonei
de necroza. -Prevenirea si tratarea
complicatiilor. Asistenta de urgenta:
Obligator: Regim la pat (pozitie
semisezinda). Reducerea ischemiei.
Obligator adm.: -Acid acetilsalicilic 150-
325 mg (gastrosolubila). -Nitroglicerina
0.5 mg sublingual, la necessitate doza
poate fi repetata peste 5 min. (pina la 3
comprimate – 1.5 mg) sub controlul
tensiunii arteriale ( se evita la cei cu TA
sistolica mai mica de 90 mm Hg).
Suprimarea sindromului dureros:
Opioide i/v (5-10 mg Morfina Sulfat cu
sol. Atropina) sau alte analgezice
( Fentanil 0.1mg+ Droperidol 2.5- 5mg
i/v).
26. Insuficienta vasculara acuta-
lipotemia, colaps, soc- cauze, manif.
Clinice, diagnost., princip. asist. de urg.
Lipotemia: Cauze- supraoboseala, emotii
puternice, incaperile neaerisite, anemie,
frica etc. Manif. Clinice – pacientul se
afla intr-o stare de obnubilare, fara
pierderea complete a cunostintei si fara
abolirea totala a functiilor vegetative;
pulsul, bataile cardiac si respiratia sunt
perceptibile, iar tensiunea arterial
masurabila; este precedata de tegumente
palide acoperite cu transpiratii reci,
ameteli,tulburari vizuale, bolnavul avind
timp sa se aseze inainte de a se prabusi;
dureaza citeva minute sau mai mult sise
termina tot progresiv.
Asist. de urg.: -Primul gest therapeutic
este scoaterea bolnavului la aer curat,
asezarea pacientului in decubit cu
picioarele usor ridicate fata de partea
cefalica. -Nu se adm. lichide pe cale
orala, dar se stropeste pacientul cu apa
rece. -Eliberam pacientul de hainele ce il
string. -Ii dam pacientului sa miroase
citeva picaturi de Amoniac pe un tifon.
Colaps: Cauze – boli infectioase mai a
ales in perioadele febrile, hemoragiile
massive, traumatismul, deshidratarea
organismului dupa vome abundente sau
diaree, intoxicatii alimentare, soc
anafilactic, arsuri intense, durere
violenta. Manif. Clinice. Starea de
colaps se manifesta prin slabicune
brusca, sau lipotemie in rezultatul
ischemiei cerebrale, transpiratii reci,
vertij, stare de rau. Obiectiv se apreciaza
scaderea brusca a tensiunii arteriale,
paliditatea sau cianoza tegumentelor,
trasaturile fetei ascutite , ochii isi pierd
luciul, racirea extremitatilor, puls mic si
filiform, scaderea tensiunii arteriale,
scade temperatura corpului, apar
tulburari de respiratie. Asist. de urgenta.
Starea de colaps necesita interventia
urgenta a medicului. Pina la sosirea
acestuia, bolnavul va fi dezbracat, culcat
in pozitie orizontala, fara perna sau cu
capul mai coborit decit membrele
inferioare. Tot pentru a obtine o mai
buna irigare cu singe a centrilor nervosi
se inalta patul in dreptul picioarelor
bolnavului pozitia Trendelenburg.
Tratamentul colapsului urmareste
combaterea dilatatiei vasculare si
inlocuirea masei de lichid prin perfuzii.
Socul: Cauze-toxine produse de bacterii,
veninul de insecte, medicamente sau
alimente. Manif. Clinice. Depind de tipul
socului si cauzele lui. Bolnavul acuza:
oboseala, slabiciuni generale, dispnee,
durere retrosternala, palpitatie, sete,
greata, voma, dureri abdominale, diaree,
La inspectia bolnavului se constata
tegumente palide sau marmorate,
turgescenta jugularelor, extremitati reci,
polipnee, tahicardie sau bradicardie.
Diagnostic: se bazeaza pe circumstanta
declansatoare, starea bolnavului, valorile
tensiunii arteriale, anamneza bolnavului
si examinari paraclinice
(electrocardiograma, ehocardiograma,
examenul radiologic toracic, examenul
de laborator). Asist. de urg. A/m trebuie
sa masoarwe tensiunea arterial sis a
anunte ambulanta sau pe cel mai
apropiat medic. In spital trebuie sa
transporte pacientul la serviciu de terapie
intensiva, dezbracindu-l cu grija si
asezindu-l cu capul in pozitie decliva.
Asistentul medical pregateste tot ce este
necesar pentru tratamentul bolnavului la
indicatia medicului: perfuzia,
Noradrenalina, analgetice. Urmarirea
evolutiei bolnavului este o indatorire
fundamentala.
27. Insuficienta cardiaca acuta: astm
cardiac si edemul pulmonar- cauze ,
clinica, asist. de urgenta. Astm cardiac-
apare de obicei noaptea, la citeva ore ore
dupa culcare (uneori si ziua, dupa emotii
sau eforturi mari). Clinica: are debut
brutal, cu dispnee polipneica, respiratie
superficiala si zgomotoasa, sufocare,
tuse si neliniste. Bolnavul este anxios,
palid si acoperit cu transpiratii rece.
Asist. de urg.: Ia o pozitie fortata, asezat
pe marginea patului sau la fereastra,
inclinat inainte, rezemat in miini, cu
umerii ridicati. Dupa citeva minute
accesul se termina. Edemul pulmonar
Cauze cardiace: infarct al miocardului ,
hipertensiunea arterial (in special criza
hipertensiva), tulburari de ritm,
valvulopatii, cardiomiopatia. Fara cauza
cardiaca: hipoalbuminemia,
hiperhidratarea, intoxicatiile, toxinele
bacteriene, alergia, hipoxia, dupa
drenajul unui revarsat pleural mare,
leziuni ale sistemului nervos central.
Clinica: se bazeaza pe evidentierea
semnelor si a simptomelor specific
confirmate prin investigatii
corespunzatoare precum
electrocardiograma, radiografia toracica,
markerii biologici si ecocardiografia.
Asist de urg. in edemul pulmonar
-Pozitia pacientului – semisezinda,
masurarea tensiunii arteriale, pulsului;
-Aplicarea garourilor (venoase) la trei
member, cu rotirea lor la 15-20 min.,
pulsul persista. -Restabilirea
permiabilitatii cailor aeriene- aspirarea
sputei spumoase. - Oxigenoterapia prin
masca sau sonda nazala 4-8 l/min.
-Oxigenoterapia umezita cu aerosoli
antispumanti: alcool etilic 30% sau Anti
fomsilan 10% 0.5-1ml . -Adm.
Nitroglicerinei-sublingval 0.5 mg fiecare
5 min (max. 3 prize) sau o fiola se
dilueaza in glucoza 5% sau ser
fiziologic. -Adm. solutiei de Furasemid 2
ml i/v in bolus care se poate repeat dupa
15 min. -Adm. Morfinei 1 ml se dizolva
in 9 ml ser fiziologic si se adm i/v.
28. Semiologia sistemului
cardiovascular.
Sistemul cv este un aparat ce permite
cirlarea singelui si a limfei in corp care
transporta oxigen, nutrienti, dioxid de
carbon. Acesta este compus din arete,
vene si capilare.
Simptomele din afectiunile cardiace pot
fi caracteristice sau generale.
Acuzele caracteriztice sistemului
cardiovascular:
dispneea
Astmul cardiac
Edemul pulmonaracut .
Durerea precordiala
DUrerea precordiala de origine
coronariana:.
Durerea precordiala de natura
extracardiaca :
Durerea de natura pleuropulmonafa
apare in context clinic infectios,
neinfluentata de effort.
Edemul cardiac
Hemoptizia
Palpitatiile sunt bataile inimii pe care
pacientul le simte.
Anamneza vietii
Virsta: Imediat dupa nastere precum si în
copilarie se pot diagnostica cardiopatiile
congenital.      In perioada în care copiii
sunt în colectivitati apar bolile
infectocontagioase, virale sau bacteriene
si mai ales RPA cu complicatiile lui,
cardita reumatismala si valvulopatiile.     -Obezitatea favorizeaza ateroscleroza,
La adulti si la vârstnici apar: HTA,
cardiopatia ischemica acuta si cronica,
cardiomiopatiile, cordul pulmonar
cronic, insuficienta cardiaca.
Sexul
    La sexul feminin apare o incidenta
crescuta a cardiopatiilor congenitale, a
carditei reumatismale cu cea mai
frecventa valvulopatie, stenoza mitrala,
prolapsul de valva mitrala, cardiotireoza.
Tot la femei exista o incidenta crescuta a
colagenozelor, mai ales a lupusului
eritematos sistemic, a poliartritei
reumatoide si cu determinari cardiace.
     La menopauza apare mai frecvent
HTA si cardiopatia ischemica.
     La sexul masculin, apar mai frecvent
valvulopatiile aortice, de etiologie
reumatismala sau luetica. Dupa 40 de ani
apar cardiomiopatia etanolica,
cardiopatia ischemica iar mai tardiv,
HTA.
Antecedentele eredo-colaterale
     Exista mai multe afectiuni
cardiovasculare care pot avea
determinism genetic. Cele mai citate boli
sunt: HTA, cardiopatia ischemica,
cardita reumatismala,etc.
Antecedentele personale  aspectul general al bolnavului, pozitia
A.   Fiziologice : în perioada activa,
ciclurile menstruale pot decompensa
unele cardiopatii iar sarcina le poate
agrava (stenoza mitrala, HTA). Tot în
aceasta peri 23323q1610x oada, datorita
hormonilor estrogeni (fibrinoliza
crescuta, efect vasodilatator,adezivitate
plachetara joasa), femeile sunt protejate
de instalarea cardiopatiei ischemice
(daca nu sunt diabetice, nu folosesc
anticonceptionale, daca fumeaza).
B.    Patologice:
-  Bolile infectioase ale copilariei:
scarlatina, angine, rujeola, viroze
repetate, RPA , pot determina aparitia în
timp a unor valvulopatii, endocardite,
miocardite.
-  Virozele , gripele pot da miocardite.
- Febra tifoida, difteria pot da
miocardite.
-Luesul determina la adulti aparitia
aortitelor, a insuficientei aortice,
pericarditelor, simfize pericardice.
- Hipertrofia ventriculara dreapta apare
secundar bolilor cronice pulmonare:
BPCO, astm bronsic, TBC pulmonar,
adica cordul pulmonar cronic.
- Hipertiroidismul determina tahicardie,
aritmii, HTA, adica cardiotireoza.
Hipotiroidismul  favorizeaza aparitia
cardiomiopatiei.
-Diabetul zaharat determina aparitia
micro si macroangiopatiei diabetice, cu
toate complicatiile lor, ateroscleroza,
cardiopatia ischemica dureroasa
(incidenta crescuta a infarctului
miocardic).
-Bolile renale cronice (GNA si GNC,
PNC) favorizeaza aparitia HTA si a
insuficientei cardiace stângi.
Feocromocitomul este asociat cu HTA
paroxistica.
cardiopatia ischemica, HTA, insuficienta
respiratorie cronica, cordul pulmonar
cronic, sindromul Pickwick.
-Anemiile severe trenante pot duce la
insuficienta cardiaca, aritmii iar
poliglobuliile dau frecvent HTA,
cardiopatie ischemica dureroasa, varice
hidrostatice.
-Pacientii cu hemopatii maligne tratate
cu citostatice pot face secundar tulburari
de ritm, angina pectorala iar cu
radioterapie pot face pericardite
constrictive.
Conditiile de viata si munca
Stressul constituie una din cauzele
frecvente actuale ale cardiopatiei
ischemice dureroase si HTA, mai ales
daca se asociaza si fumatul.
Sedentarismul si alimentatia
hipercalorica predispune la obezitate si
ulterior la ateroscleroza, cu toate
complicatiile ei.
 Fumatul si consumul de alcool sunt
factori decisivi în accelerarea
aterogenezei, a dezvoltarii cardiopatiei
ischemice, cardiomiopatiilor dilatative,
tulburarilor de ritm.
 Examenul obiectiv: inspectia se observa
lui, culoarea tegumentelor, prezenta sau
lipsa edemelor, forma degetelor,
configuratia abdomenului. Un semn
principal in patologia cardiaca este
cianoza care se manifesta in diferite parti
ale corpului si anume pe degete, virful
nasului, buze, pavilionul urechii. Un alt
semn al bolnavilor cardiaci sunt edemele
care se localizeaza pe glezna, gambe, s
epot raspindi pe tot corpul. Examenul
sistemului articular este caracteristica
poliartrita din reumatismul poliarticular
cu afectarea articulatiilor mari cu
caracter migrator.Nspectia refiunii
precordialese pot observa bombari sau
retractii. Socul apexian s epoate observa
la persoanele slabe in spatiul V
intercostal pe stinga. In caz de
hipertrofie a ventriculului sting sau
dilatatie cardiaca socul se deplaseaza in
joss i in afara liniei medioclaviculare
stingi.
Palparea se efectueaza in decubit dorsal
si lateral sting. Prin palparea regiunii
precordiale se cauta socul apexian. La
pacientii obezi palparea este dificila.
Caracteristica socului cardiac si a celui
apexian :sediul, aria, amplituda, puterea,
rezistenta. Alte senzatii: framatul
sistolic, diastolic, catar.
Percutia cordului este utilizTa uneori
cind socul apexian este slab perceput su
absent. La percutie se determina limitele
relative a cordului: limita dreapta, stinga,
superioara.
Auscultatia cordului este cea mai
importanta metoda, este corelata cu
palparea. Manifestarile acustice sunt
reprezentate de cele 2 sgomote cardiace :
zgomotul sistolic 1, produs de
inchiderea valvulelor atrioventriculare si
d ebibraria miocardulio la inceputul
sistolei ventriculare, este mai lung sinde
tonalitate mai joasa; zgomotul diastolic 2
produs de inchiderea valvulelor
semilunare ale arterei Orte sinale arterei
pulmonare, este scrut si ascutit.
Metode de investigatie a inimii
Neinvazive examenul radiologic,
electrocardiografia, ecocardiografia si
examenul Doppler, proba de effort,
rezonanta magnetica nucleara. Invazive
electrocardiogarama, masurarea presiunii
debitului cardiac, angiografia cu
determinarea volumului ventricular,
coronarografia. Examenul
radiologicradiografia standard,
radioscopia conventionala.