Boli & Afectiuni Boli respiratorii

Bronșita acută
©
Autor: Dr. Purtan Teodora

 Epidemiologie
 Cauze și factori de risc
 Patogenie
 Semne și simptome
 Diagnostic
 Tratament
 Evoluție. Prognostic. Complicații

Bronşita acută este reprezentată de un proces inflamator acut, localizat la nivelul mucoasei
bronşiilor mari şi mijlocii. Deseori inflamația mucoasei bronșice este însoțită de inflamarea
traheei. [1], [2]
Epidemiologie
Bronșita acută este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale aparatului respirator. În
fiecare an aproximativ 5% dintre persoanele adulte și 6% dintre copii prezintă un episod de
bronșită acută.

Studiile au arătat că în fiecare an, din 1000 de persoane adulte, 44 se prezintă la medicul de
familie acuzând semnele clinice specifice bronşitei acute.

Boala este mult mai frecventă în timpul sezonului rece, 82% din cazurile de boală fiind
înregistrate iarna.

Bărbații sunt mai frecvent afectați de bronșită acută decât femeile.

Persoanele care provin dintr-un mediu socio econonic precar (care nu-și pot procura o
alimentație corespunzătoare) precum și persoanele care locuiesc în medii urbane industrializate
prezintă risc crescut de îmbolnăvire. [1], [4]

Cauze și factori de risc

Factorii de risc care pot determina apariția bronşitei acute sunt reprezentați de factori
declanşatori şi factori favorizanți.

Factori declanşatori:

 bacterii: stafilococi, streptococi, Haemophilus influenzae, pneumococi;

 virusuri: virusul gripal A, virusul gripal B, virusul paragripal, adenovirusuri,
coronavirusul, virusul sincițial respirator, rinovirusuri, virusul Herpes simplex;
 inhalarea unor substanțe iritante (fum de țigară, clor, amoniac, formol, acizi);
 factori alergici (praf, puf, polen, părul de animale);
 activitatea profesională în medii toxice.

Factori favorizanți:

 scăderea sistemului imunitar;

 fumatul;
 frigul;
 umiditatea;
 aerul poluat;
 eforturile vocale;
 refluxul gastroesofagian;
 tuberculoza pulmonară;
 bronșiectazia;
  neoplasmul bronhopulmonar. [3], [4], [5]

Patogenie
Agentul patogen pătrunde în timpul inspirului în interiorul căilor respiratorii superioare, iar mai
apoi la nivelul căilor respiratorii inferioare. Agentul patogen se localizează pe suprafața celulei
epiteliale a tractului respirator după care penetrează peretele celular și pătrunde în interiorul
celulei și determină apariția degeneresenței celulare.

Se produce edemul și hipersecreția de mucus prin infiltrare tisulară cu celule mononucleare care
duce în cele din urmă la alterarea mucoasei bronșice la suprafață. Hipersecreția de mucus
determină perturbarea raportului perfuzie/ventilație cu bronhoconstricție și hipoxie secundară și
apariția manifestărilor clinice specifice bolii (tuse, dispnee, dureri retrosternale etc.). [1], [2]

Semne și simptome
Bronșita acută poate apărea în orice perioadă a anului, cu predominanță în timpul sezonului rece.
Boala prezintă două faze de evoluție: faza de cruditate (care durează aproximativ 2 sau 3 zile) și
faza de cocțiune.

Boala debutează prin apariția unei hipertermii uşoare, obstrucție nazală cu rinoree, dureri
sinusale, disfonie și disfagie. Aceste manifestări clinice persistă aproximativ 3 zile, după care îşi
face apariția tabloul clinic specific bolii aflate în faza de cruditate:

 tuse seacă, spastică;

 wheezing;
 durere în gât;
 durere şi arsură retrosternală;
 febră moderată sau subfebrilitate;
 alterarea profundă a stării generale;
 fatigabilitate;
 dureri musculare;
 dispnee;
 răguşeală.

După aproximativ 2 sau 3 zile, tusea devine productivă, cu expectorație mucoasă sau
mucopurulentă (faza de cocțiune).

La examinarea clinică a bolnavului, la inspecție poate fi observată cianoza localizată perioral și

la nivelul extremităților (din cauza hipoxiei secundare obstrucției bronșice), iar la auscultația
plămânilor medicul poate decela prezența ralurilor bronşice (sibilante sau ronflante). [1], [2], [3],
[4], [5]
Diagnostic
Diagnosticul de bronșită acută se pune pe baza manifestărilor clinice prezente (tuse seacă apoi
productivă, febră sau subfebrilitate, dureri retrosternale, dispnee), pe baza examenului clinic al
bolnavului (prezența cianozei periferice și raluri sibilante și ronflante) și pe baza investigațiilor
paraclinice (hemoleucograma cu biochimie, radiografie toracică, examenul bacteriologic al
sputei, probe funcționale respiratorii).

Diagnosticul diferențial al bronșitei acute trebuie realizat cu următoarele patologii ale căilor
respiratorii:

 bronșita cronică;
 pneumoniile virale;
 pneumoniile bacteriene;
 pneumonia apărută în urma infecției cu Mycoplasma pneumoniae;
 bronhopneumopatia cronică obstructivă;
 bronșitele acute apărute în cadrul bolilor infecțioase precum mononucleoza infecțioasă,
tuberculoza, rujeola;
 bronșitele acute apărute în cadrul neoplasmului bronhopulmonar.

Investigații paraclinice:

 analizele generale ale sângelui - hemoleucograma poate indica prezența leucocitozei

(creșterea numărului de leucocite) și a neutrofiliei (creșterea numărului de neutrofile);
examinarea biochimică a sângelui poate indica prezența sindromului inflamator (creșterea
valorilor VSH-ului, a fibrinogenului și a proteinei C reactive);
 radiografia toracică este utilă pentru excluderea diagnosticului de pneumopatie
interstițială;
 determinarea probelor funcționale respiratorii; determinarea VEMS (volumul expirator
maxim pe secundă) şi a CV (capacitatea vitală) este utilă în cazul bolnavilor cu afecțiuni
respiratorii obstructive pentru depistarea şi corectarea hipoxiei;
 examenul bacteriologic al sputei este o investigație utilizată deseori în cazul bolnavilor cu
afecțiuni multiple, care poate indica agentul patogen implicat în declanșarea infecției
bronșice. [2], [3], [4], [5]

Tratament
Profilaxia bronșitelor acute repetate se poate face prin administrarea vaccinurilor antigripale,
întreruperea fumatului în cazul persoanelor fumătoare, alimentația corespunzătoare bogată în
fructe și legume proaspete și exerciții fizice regulate.

Tratamentul etiologic presupune administrarea antibioterapiei pentru îndepărtarea agentului

patogen.
În cazul bolnavilor diagnosticați cu bronșită de etiologie bacteriană se recomandă administrarea
antibioticelor conform antibiogramei. Dintre medicamentele antibiotice administrate amintim:
Ampicilină (în doză de 2 grame o dată la 24 de ore), Amoxicilină (în doză de 1 gram la un
interval de 12 ore), Biseptol (câte două comprimate administrate de două ori în fiecare zi),
Doxicilină (în doză de 100 mg, o singură dată pe zi), Penicilină, Tetraciclină (câte 2 sau 4 grame
pe zi, în funcție de gravitatea bolii).

În bronșitele acute de etiologie virală este necesară administrarea medicamentelor antivirale

specifice virusului incriminat: Aciclovir (în cazul bronșitei acute apărută în urma infecției cu
Herpes simplex), Amantadină (în cazul virusurilor gripale de tip A), Ribavirină și Rimantidină
(în cazul infectării cu virusul sincițial respirator). Durata tratamentului cu antivirale este în medie
cuprinsă între 7 și 10 zile.
În cazul bolnavilor cu substrat alergic se recomandă administrarea de antihistaminice (Aerius,
Claritin, Feniramin, Nilfan etc.)

Tratamentul simptomatic vizează ameliorarea simptomatologiei clinice specifice bolii:

 pentru ameliorarea tusei uscate şi spastice se pot administra antitusive (Codeină,

Calmotusin, Tusan, Tusomag etc.);
 combaterea febrei presupune administrarea de antiinflamatoare (Aspirină,
Aminofenazonă, Paracetamol, Ibuprofen);
 ameliorarea durerilor locale se poate realiza prin administrarea de analgezice
(Algocalmin, Acalor);
 pentru ameliorarea tusei productive şi îndepărtarea secrețiilor se pot administra
expectorante sau mucolitice (Erdomed, Eurespal, Acetilcisteină, Bromhexin, Trecid).

Tratamentul igieno-dietetic
Bolnavul diagnosticat cu bronşită acută trebuie plasat într-o încăpere curată şi aerisită, cu
atmosferă caldă şi umedă. Se recomandă un aport crescut de lichide pentru fluidificarea
secrețiilor şi alimentație bogată în vitamine pentru stimularea sistemului imunitar.
În cazul formelor severe de boală se recomandă internare, antibioterapie continuă, corticoterapie,
oxigenoterapie. [2], [3], [4], [5]

Evoluție. Prognostic. Complicații

Durata de evoluție a bronșitei acute necomplicate este cuprinsă între 5 și 10 zile. Sub tratament
specific, boala evoluează spre vindecare în majoritatea cazurilor. Un prognostic nefavorabil
este înregistrat în rândul copiilor și al vârstnicilor, care pot prezenta anumite boli asociate.

Pe parcursul evoluției bolii pot apărea anumite complicații precum:

 otită;
 sinuzită;
  bronșiolită;
 miocardită;
 poliradiculonevrită;
 pneumonie interstițială;
 suprainfecție bacteriană.

Persistența tusei uscate peste 4 săptămâni necesită efectuarea unor investigații deoarece există
suspiciunea instalării unui astm bronșic sau a unei bronșite cronice obstructive.
Persoanele care prezintă episoade repetate de bronșită acută prezintă risc crescut de apariție a
bronhopneumopatiei cronice obstructive. [1], [2], [4]
Totul despre bronsita. Cauze, simptome,
tratamente si modalitati de prevenire
10-01-2018

Bronsita este o afectiune frecventa caracterizata prin inflamatia cailor aeriene ce transporta aerul
la plamani. Cum o recunoastem si, mai ales, cum o prevenim?

Cuprins:

1. Ce este bronsita. Tipuri de bronsita, simptome si factori de risc

a. Bronsita acuta
b. Bronsita cronica
c. Diagnosticarea bronsitei
d. Complicatii ale bronsitei

2. Cum se trateaza bronsita

a. Tratarea bronsitei virale
b. Tratarea bronsitei cronice

3. Cum se poate preveni bronsita

Ce este bronsita. Tipuri de bronsita, simptome si factori de

risc
Bronsita este o afeciune comuna a sistemului respirator caracterizata prin inflamarea bronhiilor
terminale, cai respiratorii ce fac legatura intre trahee si plamani, prin care aerul este transportat la
nivelul plamanilor. In urma inflamatiei apare mucusul (sputa), care determina la randul sau tusea
si respiratia greoaie. In cazul in care inflamatia se localizeaza si la nivelul traheei, si la nivelul
bronhiilor, avem de-a face cu traheobronsita.

Este o afectiune comuna, ce nu tine cont de varsta sau sex. Totusi, copiii si persoanele in varsta
prezinta un risc mai ridicat de imbolnavire, din cauza ca au un sistem imunitar mai vulnerabil.

Bronsita este o boala contagioasa, iar cauzele sale sunt agentii patogeni - virusuri, bacterii - in
cazul bronsitei infectioase, dar si vaporii toxici sau praful, in cazul bronsitei iritative. Dintre
acestia cei mai comuni sunt:

 Virusuri - virusul gripal, rhinovirusuri, adenovirusuri, coronavirus, virusul respirator sincitial;

 Bacterii - streptococ, pneumococ, haemophilus influenzae;

Printre factorii de risc se numara fumatul, astmul, leziunile toracice, imunitatea scazuta, bolile
cronice, dar si alte aspecte ce tin de stilul de viata.

Bronsita poate fi acuta sau cronica si trebuie tratata in functie de forma cu care ne confruntam. In
acelasi timp, mai putem vorbi si despre bronsiolita (intalnita mai ales la bebelusi si copii mici) si
despre bronsita astmatiforma (cand bronsita se suprapune cu astmul).
Bronsita acuta

Bronsita acuta este cea mai frecventa, este o afectiune cu care oricare dintre noi ne-am confruntat
macar o data de-a lungul vietii si se vindeca in cel mult trei saptamani. Uneori, aceasta forma de
bronsita se vindeca de la sine in cateva saptamani.

Cele mai frecvente simptome ale bronsitei acute sunt:

 Senzatia de arsura in piept

 Tuse seaca insotita de durere, urmata de tuse expectoranta, cu eliminare de sputa (transparenta
sau albicioasa in formele usoare, sau de culoare galben-verzuie cu cat substanta mucoasa se
acumuleaza in plamani)
 Secretii nazale
 Dureri de cap
 Frisoane
 Febra usoara
 Respiratie greoaie si suieratoare (wheezing)

Factorii de risc care ne fac organismul vulnerabil la virusuri si bacterii sunt:

 Imunitatea scazuta provocata de o alimentatie dominata de produse hiperprocesate

 Leziuni la nivelul toracelui
 Fumatul activ sau pasiv
 Igiena precara
 Contactul cu persoane care sufera de bronsita
 Poluare

Bronsita cronica

Recurenta bronsitei acute duce la bronsita cronica, iar in timpul bronsitei cronice apar episoade
de bronsita acuta. Manifestarile in cazul bronsitei cronice sunt indelungate - pacientul se
confrunta cu simptomele mai mult de 3 saptamani, iar afectiunea revine periodic.

Bronsita cronica are mai multe forme:

 Bronsita cronica simpla - Este bronsita cronica insotita de expectoratii albicioase sau
transparente.
 Bronsita cronica mucopurulenta - Bronsita recurenta insotita de expectoratii purulente.
 Bronsita cronica astmatica - In cazul pacientilor care sufera deja de astm si dezvolta bronsita
cronica este vorba despre aceasta forma - astmatica - in care pacientul are dificultati de
respiratie in diverse situatii - efort fizic, factori iritanti.
 Bronsita obstructiva - Respiratia pacientului este obstructionata in acest caz, aerul nu mai
circula in mod corespunzator, apare dispneea.

Bronsita cronica este o forma mai grava a bronsitei acute, astfel incat si simptomele sunt de o
intensitate mai ridicata. Episoadele de tuse sunt intense, durerile in piept sunt mai puternice, iar
simptomele sunt de durata. Pe langa aceste simptome, in cazul bronsitei cronice mai vorbim si
despre:

 Stare de epuizare
 Respiratie urat mirositoare (halena)
 Senzatia de congestie a sinusurilor
 Pielea si buzele pot capata o nuanta usor vinetie, mai ales in cazul in care brosita cronica se
agraveaza, deoarece organismul nu este bine oxigenat

Factorii de risc in cazul bronsitei cronice se suprapun peste cei ai bronsitei acute, insa li se
adauga:

 Bronsita acuta tratata necorespunzator

 Expunerea indelungata la factori iritanti - lucrul cu substante chimice iritante
 Fumatul - este cea mai comuna cauza a bronsitei cronice - circa 90% dintre persoanele care au
bronsita cronica sunt fumatoare

Simptomele bronsitei se accentueaza in cazul efortului fizic si al persoanelor supraponderale,

deoarece in aceste cazuri exista deja premisa dificultatilor de respiratie, astfel incat o afectiune a
cailor respiratorii va fi si mai puternic resimtita.

Diagnosticarea bronsitei

Diagnosticul se stabileste pe baza unui consul la medicul de familie, medicul generalist, medicul
de medicina interna sau pneumolog in baza anamnezei si a examenului fizic. Medicul pediatru
are si el competentele necesare pentru a diagnostica bronsita, mai ales ca este o afectiune atat de
frecventa la copii.

In cazul complicatiilor se recomanda testele de spirometrie, precum si radiografiile pulmonare.

Pentru diagnosticare se fac si analize de sange, care pot indica prezenta sindromului inflamator,
dar si un examen al sputei, care poate evidentia prezenta leucocitelor, semn al aparitiei infectiei.

Bronsita acuta poate sa se vindece uneori de la sine sau cu un tratament minimal. Nu este, asadar,
mereu, nevoie de un consult medical. Daca, insa, va confruntati cu una dintre urmatoarele
situatii, consultul medical devine imperativ:

 Durerile de la nivelul toracelui sunt puternice si sunt insotite de o senzatie de apasare

 Tusea este insotita de sange
 Dificultatile de respiratie apar si in repaus
 Sputa capata o culoare galben-verzuie
 Tusea cu expectoratie tine mai mult de 3 zile
 Apar stari de voma
 Febra, cateva zile consecutive
 Nu apare nicio imbunatatire a starii dupa mai multe zile de tratament
Complicatii ale bronsitei

Bronsita are simptome asemanatoare racelii, astfel incat este adesea tratata cu lejeritate. Totusi,
realitatea este ca ea poate fi o afectiune foarte serioasa, mai ales daca nu este tratata
corespunzator. Bronsita acuta poate degenera in bronsita cronica, ce are consecinte neplacute
asupra pacientului pe termen lung, chiar ani de zile.

Totodata, bronsita cronica poate genera complicatii precum:

 Pneumonie - infectia alveolelor pulmonare

 Emfizem pulmonar - distrugerea peretilor alveolari de la nivelul plamanilor
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)- afectiune ce duce la limitarea fluxului de aer
 Pneumoscleroza - raspandirea tesutului conjunctiv in plaman
 Bronsiectazie - dilatarea puternica si cu caracter permanent a bronhiilor

Cum se trateaza bronsita

Tratamentul bronsitei include hidratarea, antitermice – insa nu se administreaza aspirina sub 18
ani, odihna, aerosoli, evitarea cafelei, alcoolului, fumatului. In cazuri grave, tratamentul se
adapteaza si, la recomandarea medicului, poate cuprinde si antibiotice.

Tratamentul corect al bronsitei se stabileste, in primul rand, in functie de factorul care a

declansat-o. In cazul unei bronsite bacteriene, tratamentul cuprinde, in mod obligatoriu,
antibiotice, care vor fi administrate in urma unei antibiograme (test care determina la ce
antibiotice este sensibila bacteria ce a provocat bronsita).

Tratarea bronsitei virale

Bronsita acuta provocata de virusuri se vindeca in cel mult 3 saptamani si uneori nu este nevoie
de tratament, ci doar de odihna si hidratare. In alte cazuri, pacientul are nevoie de tratamente
specifice.

Ingrijiri in ambulatoriu

Hidratarea este imperativa in bronsita si este chiar recomandat ca in locul alimentelor grele,
pacientii sa opteze pentru produse usoare si care hidrateaza organismul - supele, de pilda, sunt un
aliment potrivit in perioada de tratament al bronsitei. Un umidificator care sa previna uscarea
tractului respirator este de mare ajutor.

In casa trebuie sa se mentina un mediu lipsit de factori iritanti - fara fum de tigara, vapori de la
substante chimice si fara praf. In locuinta este indicata pastrarea unei temperaturi mai ridicate
Totodata, odihna este un element cheie in vindecarea bronsitei si in vindecarea oricarei afectiuni,
de altfel.

Medicatia recomandata in cazul bronsitei

Tratamentul medicamentos cuprinde produse farmaceutice antivirale si antipiretice care se
elibereaza fara prescriptie medicala. Medicatia antitermica, antiinflamatoare, dar si antitusivele si
decongestionantele, aspirina, paracetamolul si antiinflamatoarele, precum si siropurile pentru
tuse seaca sau tuse productiva au efect benefic in tratarea bronsitei si se pot lua la recomandarea
si dupa indicatiile farmacistului.

Atentie! Bronsita virala nu se trateaza cu antibiotice, iar formele de bronsita in care sputa are
culoare transparenta, tusea nu este puternica si nu este insotita de febra trec de obicei cu
medicamente antivirale clasice.

Remedii naturiste

Simptomele bronsitei pot fi ameliorate si prin produse naturiste. Dintre aceste remedii merita
amintite:

 Ceai de cimbrisor - de mare ajutor mai ales in calmarea tusei si in indepartarea migrenelor
 Ceai de lumanarica - o planta folosite in numeroase produse farmaceutice, datorita
proprietatilor antiinflamatoare si emoliente
 Ceai de ghimbir - usureaza respiratia
 Ulei de eucalipt - inhalatiile cu ulei de eucalipt contribuie la decongestionarea cailor respiratorii
 Miere de albine - este utila in calmarea tusei
 Siropurile naturale din muguri de pin si muguri sau conuri de brad

Tratarea bronsitei cronice

Bronsita cronica se vindeca doar cu tratamente prescrise de medic, in urma unor analize
extensive. In sprijinul tratamentului, pacientul isi poate ajuta organismul prin hidratare, odihna,
alimentatie variata si echilibrata, evitarea fumatului activ si pasiv deopotriva, evitarea
consumului de alcool si cafea.

Terapii respiratorii

Terapia cu aerosoli este, de departe, cea mai utilizata terapie respiratorie si este una dintre
principalele recomandari in cazul bronsitei cronice. Aceasta terapie implica introducerea
medicamentelor in caile respiratorii inferioare prin intermediul aerosolilor. In felul acesta
raspunsul la tratament este unul mai rapid, pentru ca se actioneaza direct asupra zonei afectate.

Acest tip de terapie se face cu ajutorul unor aparate - nebulizatoare, dispozitive de inhalare cu
pudra uscata, dispozitive de inhalare presurizate cu doze determinate. Aparatele sunt conectate la
o sursa de curent, iar pacientul inhaleaza medicamentul, astfel incat substantele active ajung
direct in caile respiratorii.

Remedii pentru ameliorarea simptomelor

Pentru ameliorarea simptomelor bronsitei cronice sunt utile tratamentele indicate pentru bronsita
acuta. Hidratarea, remediile naturiste, dar si tratamentele medicamentoase antitusive, antipiretice
si antiinflamatoare sunt de ajutor pentru a face fata simptomelor.

Trebuie, insa, sa fim constienti ca acestea nu sunt modalitati de vindecare a bronsitei cronice, ci
reprezinta doar o amelioare de moment si un tratament simptomatic.

Cum se poate preveni bronsita

Prevenirea bronsitei se face prin renuntarea la fumat, spalarea mainilor, evitarea contactului cu
persoane cu afectiuni respiratorii, tratarea refluxului gastraesofagian, evitarea zonelor poluate si
a substantelor alergenice, o dieta echilibrata.

Cum poti preveni bronsita virala

Virusurile sunt peste tot si depinde de noi cum ne protejam de ele. Spatiile aglomerate sunt
ideale pentru proliferarea virusurilor, iar o igiena precara poate duce la instalarea lor in organism.

Este indicat sa ne spalam pe maini cat mai des, sa evitam contactul cu persoane bolnave, sa nu
impartim vesela, prosoape si alte obiecte personale cu alti oameni.

Totodata, pentru a ne proteja de virusuri, putem sa ne asiguram ca organismul nostru le va face

fata. Fructele si legumele proaspete, pline de vitamina C, ne vor sprijini sistemul imunitar si vor
ajuta corpul sa lupte cu agentii patogeni, inclusiv cu cei responsabili de bronsita.

Cum poti reduce riscul de a transmite bronsita virala

Este un act de responsabilitate sociala ca atunci cand te confrunti cu o afectiuni contagioasa sa

eviti, pe cat posibil, contactul cu alte persoane. Asadar, daca ai bronsita, opteaza pentru lucratul
de acasa sau pentru cateva zile de concediu medical, astfel incat sa nu transmiti boala si colegilor
de la birou. Daca, totusi, este absolut necesar sa iesi din casa, atunci este recomandata folosirea
unei masti medicale, precum si evitarea contactului cu alte persoane.

In acelasi timp, daca esti parinte si copilul are simptome de bronsita, este recomandat ca el sa nu
mearga la gradinita sau la scoala, pentru a nu imbolnavi si alti copii.

Cum poti reduce riscul bronsitei cronice

Primul pas catre a reduce riscul bronsitei cronice este renuntarea la fumat si evitarea spatiilor in
care se fumeaza. Fumatul pasiv este si el foarte nociv pentru organism. Un alt aspect important
este cel care tine de tratarea corespunzatoare a bronsitei acute, pentru a impiedica o eventuala
cronicizare a bolii. Desigur, si un sistem imunitar puternic este calea sigura catre o viata fara
afectiuni de orice fel.
In final, este imperativ sa subliniem ca bronsita trebuie tratata cu seriozitate, pentru ca pe
termen lung consecintele pot fi extrem de neplacute. Un stil de viata sanatos, dar si
elemente ce tin de profilaxie, sunt calea sigura catre combaterea ei.
Bronsita
Dr. Simona Bucsa Dobre
Medic primar Pneumologie

Bronsita este o inflamatie a pasajelor bronsice, caile respiratorii care conecteaza traheea la
plamani.

Interiorul fiecarui pasaj bronsic este captusit cu o mucoasa umeda, ale carei celule sunt ciliate.
Cilii se misca de jos in sus, antrenand astfel impuritatile spre exterior.
Desi mucusul si firele de par din fosele nazale opresc trecerea prafului si a altor impuritati care
se pot afla in aerul inspirat, se poate ca agenti patogeni sau noxe sa treaca, mergand spre
plamani. Tusea este reactia naturala a corpului la aceasta invazie.
Agentii patogeni sau noxele provoaca inflamarea cailor bronsice iar ca raspuns la inflamatie,
mucusul este produs in exces. Inflamatia si producerea de substanta mucoasa in exces pot
distruge cilii responsabili cu curatarea cailor respiratorii. Cilii deteriorati isi pierd capacitatea de
a functiona, mucusul obstructioneaza caile respiratorii, ceea ce face dificila respiratia, deci
aportul de oxigen scade. Mucusul se poate infecta cu bacterii, ceea ce poate duce la alte tipuri de
boli pulmonare, cum ar fi pneumonia.

Exista doua tipuri de bronsita :

 bronsita acuta, care dureaza mai putin de sase saptamani

 bronsita cronica, care este recurenta si apare frecvent de-a lungul a doi sau mai multi ani

Bronsita acuta, initial, se reprezinta ca o strangere in zona pieptului, urmata de o tuse. Cu cat
substanta mucoasa se acumuleaza in plamani, bolnavul va incepe sa elimine flegma galbena sau
verde. Bronsita acuta poate fi, de asemenea, caracterizata prin :

 o usoara febra
 dificultati de respiratie
 durere in plamani
 respiratie suieratoare

Bronsita cronica are aceleasi simptome ca bronsita acuta. In bronsita cronica, tusea va produce
constant flegma galbena, verde sau alba. Bronsita cronica este o forma de boala pulmonara
obstructiva.

Bronsita - cauze

Din punct de vedere al cauzei, bronsita poate fi :

 bronsita infectioasa : bronsita infectioasa este cauzata de agenti patogeni - virusuri,

bacterii
  bronsita iritativa : bronsita iritativa este urmarea expunerii la vapori toxici sau praf

Bronsita acuta apare cel mai frecvent in legatura cu infectiile pulmonare. 90 % din infectiile
pulmonare sunt virale (produse de virusuri) iar 10 % sunt bacteriene (produse de bacterii).
Fumatul poate contribui, de asemenea, la bronsita. Fumatul paralizeaza cilii din plamani, care
sunt responsabili de curatarea cailor respiratorii. Fara curatarea corespunzatoare, substanta
mucoasa se poate forma si acumula in plamani, ceea ce poate contribui in cele din urma la
bronsita.

Fumatul este principala cauza de aparitia simptomelor de bronsita cronica. Fumatul sau
expunerea la fumul de tigara (fumatul pasiv) timp indelungat irita tuburile bronsice si afecteaza
cilii. Aceasta situatie apare dupa mai multi ani - bronsita cronica este de obicei diagnosticata la
fumatori, dupa varsta de patruzeci de ani. Bronsita cronica de la fumat nu este contagioasa si
simptomele pot fi mai putin severe decat in cazurile acute.

Astmul poate fi o alta cauza a existentei simptomelor aparente de bronsita cronica la copii si
adolescenti. Astmul cronic sever poate provoca obstructia permanenta a cailor respiratorii,
rezultatul fiind bronsita astmatica. Bronsita astmatica are multe simptome asemanatoare bronsitei
cronice.

Bronsita cronica poate fi, de asemenea, cauzata de aparitia repetata a bronsitei acute. Plamanii,
slabiti cu fiecare caz de bronsita acuta, devin mai sensibili ajungandu-se la bronsita cronica.

Bronsita - diagnostic si tratament

Medicul specialist pneumolog va va examina pentru a stabili cauza tusei. El va asculta inima si
plamanii pentru a stabili daca aveti respiratie suieratoare sau daca inima bate prea tare, ambele
simptome putand indica faptul ca organismul nu primeste suficient oxigen. Bronsita poate
provoca, de asemenea, o crestere a tensiunii arteriale.

Stabilirea unui diagnostic medical de bronsita cronica este un proces de eliminare. Alte posibile
boli pulmonare trebuie sa fie excluse pentru a ajunge la diagnosticul de bronsita. In majoritatea
cazurilor de bronsita cronica, simptome de emfizem sunt, de asemenea, descoperite in timpul
diagnosticului medical. Cand ambele boli co-exista, conditia este mentionata ca
bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC).

Bronsita cronica persistenta este o problema grava. Aceasta boala poate afecta permanent caile
bronsice si poate duce la boli pulmonare obstructive cronice, o stare medicala grava in care
plamanii sunt deteriorati iremediabil, determinand scaderea capacitatii respiratorii, progresiv si
iremediabil.

Testul de spirometrie

Testul de spirometrie masoara functia pulmonara. In timpul unui test de spirometrie respiratia
este monitorizata in timp ce se respira intr-un tub atasat la un spirometru. Spirometrul masoara
volumul pulmonar si cat de usor trece aerul prin plamani. In cazul in care rezultatele testului de
spirometrie si examenul fizic o cer, pot fi recomandate teste suplimentare, de exemplu o
radiografie pentru a stabili cat de afectati sunt plamanii de boala.

Bronsita - tratament

Bronsita acuta apare frecvent atat la copii cat si la adulti. De multe ori aceasta va dispare intr-o
perioada relativa de sase saptamani de la debut si nu necesita neaparat asistenta medicilor sau
medicatie. Tratamentul recomandat include cat mai mult repaus la pat, consumul de cat mai mult
lichid si folosirea unui sirop de tuse (lucru care nu necesita o prescriptie medicala).

Tratamentul pentru bronsita cronica include adesea antibiotice pe baza de recomandare medicala.
In timp ce aceste antibiotice nu pot vindeca bronsita, ele pot contribui la evitarea aparitiei unei
infectii secundare. De asemenea, poate fi recomandat un vaccin antigripal pentru a va proteja
impotriva altor afectiuni pulmonare. Medicatia fara recomandarea medicului nu este
recomandata.
Pentru ameliorarea simptomelor, va fi nevoie sa beti multe lichide pentru a subtia mucusul din
plamani. Puteti primi, de asemenea, o reteta pentru un bronhodilatator. Acesta este un
medicament pentru inhalare care va reduce inflamatia si va ajuta sa respirati mai usor.

In cazul in care caile respiratorii au fost expuse la bacterii sau virusuri, poate apare bronsita
infectioasa. Bronsita infectioasa de natura virala NU se trateaza cu antibiotice. NUMAI in cazul
in care bronsita infectioasa este cauzata de bacterii se prescriu antibiotice pentru a elimina
infectia.

Pentru a usura simptomele, medicul poate recomanda :

 odihna, cel putin opt ore pe zi

 in cazul in care caile respiratorii sunt foarte inflamate, utilizarea unui medicament
bronhodilatator care ajuta la reducerea inflamatiei si reducerea tusei
 daca fumati, renuntarea la fumat
 daca nu puteti dormi din cauza tusei, un medicament care contine codeina pentru a va
ajuta sa va odihniti
 daca tusea este seaca, un antitusiv; daca tusea este productiva, un expectorant, pentru a
elimina mucusul
 folosirea unui umidificator pentru a evita uscarea tractului respirator

Bronsita - prevenire

 daca lucrati intr-o zona in care sunteti expus la praf sau alte tipuri de substante iritante,
purtati o masca de praf
 daca se poate, sa evitati contactul cu oameni care au raceli sau alte boli respiratorii
 daca locuiti intr-o zona care are un nivel ridicat de poluare a aerului, este mai bine sa stati
in interior in perioada in care poluarea atinge cota maxima; poluarea aerului provoaca
bronsita
  uneori, oamenii dezvolta bronsita datorita unul reflux gastroesofagian (acizii din stomac
ajung inapoi in esofag); daca va confruntati cu crize frecvente de reflux acid, faceti o
programare la un medic specialist gastroenterolog pentru a rezolva problema
 oamenii care au alergii pot fi, de asemenea, predispusi la bronsita; persoanele care au
alergii trebuie sa evite intrarea in contact cu substante care provoaca o reactie alergica
 spalati-va mainile cu apa calda si sapun pe tot parcursul zilei pentru a distruge agentii
patogeni
 renuntati la fumat

Fumatorii si cei expusi la poluarea industriala trebuie sa ia masuri suplimentare de precautie

pentru a evita aparitia bolii.

Sursa https://www.cdt-babes.ro/articole/bronsita.php
Bronsita acuta. Cum o tratam?
3 noiembrie 2010
Share
Email
★★★★★

Bronsita reprezinta o reactie inflamatorie a mucoasei bronsice la actiunea unor factori infectiosi
sau fizico-chimici. Aceasta poate fi acuta sau cronica.

Frecventa reala a bolii este greu de cunoscut, deoarece un numar mare de bolnavi nu consulta
medicul sau sunt diagnosticati cu alte afectiuni (rinofaringita acuta, laringita acuta, viroze
respiratorii etc.) care reflecta asocierea bronsitei acute cu alte sindroame de cai aeriene
superioare de origine infectioasa.

Se apreciaza ca aproximativ 30-35% dintre consultatiile din ambulatoriu sunt reprezentate de

infectii acute de cai aeriene, inclusiv bronsite acute.

Bronsita acuta vs. bronsita cronica

Bronsita acuta se caracterizeaza printr-un sindrom bronsitic acut, cu debut recent si durata scurta,
de obicei neasociat cu modificari radiologice pulmonare. Bronsita cronica este o boala a
bronhiilor mari si mici care se caracterizeaza clinic printr-un sindrom bronsitic cronic, cu o
vechime de cel putin 2-3 ani. Semnele clinice (tusea si sputa) sunt prezente cel putin 3 luni pe an.
Hipersecretia de mucus in bronsii reprezinta un element definitoriu al bolii. La producerea
acestei boli pot contribui urmatorii factori:

 Fumatul;
 Poluarea atmosferica;
 Fumul industrial, gazele iritante, pulberi;
 Infectiile acute bronsice repetate si factorii genetici.
 

Bronsita acuta se manifesta in special in lunile noiembrie-

februarie
Bronsita acuta este o boala frecvent intalnita, mai ales la sugari si copii, cu o incidenta maxima
in perioada rece a anului (noiembrie-februarie). De obicei, se vorbeste despre bronsita dar, odata
cu afectarea mucoasei bronsice, este afectata si mucoasa traheala. Din acest motiv, este corect sa
se vorbeasca despre traheobronsita.

Cauze si factori favorizanti

Traheobronsita acuta are 3 cauze: virala, bacteriana si chimica.

1. Traheobronsita virala este cea mai frecventa. Boala poate aparea in orice luna a
anului, dar cu varfuri epidemice in functie de virusul incriminat. Virusurile gripale A si B
si virusul respirator sincitial provoaca adesea traheobronsita acuta in perioada noiembrie-
februarie. O incidenta asemanatoare au traheobronsitele produse de Mycoplasma
pneumoniae si Chlamydia;
2. Traheobronsita acuta bacteriana este produsa de bacterii care populeaza nazofaringele:
pneumococi, streptococi, stafilococi etc.;
3. Traheobronsita chimica apare in urma expunerii la gaze si vapori iritanti (amoniac,
acetona, acid clorhidric, formol etc.).

La fel ca in cazul celorlalte infectii acute de cai aeriene superioare, la aparitia bronsitei acute
contribuie o serie de factori favorizanti, cum ar fi subnutritia, malnutritia, diateza exudativa,
rahitismul, terenul atopic (alergic), frigul, umezeala, surmenajul si altele.

Simptomele bronsitei: febra, frisoane, cefalee, stranut, tuse

Boala debuteaza brusc, cu febra, frisoane, dureri musculare, cefalee (dureri de cap), dureri
oculare cu lacrimare, stranut, rinoree (curge nasul), jena faringiana si o usoara alterare a starii
generale. Afectarea traheii si bronhiilor mari se manifesta printr-o senzatie de jena retrosternala
(dureri in piept cu caracter de arsura), insotita de tuse uscata care uneori este chinuitoare si
epuizeaza bolnavul. Dupa aceasta faza de debut urmeaza faza de coctiune, cu aparitia
expectoratiei mucoase (bronsitele virale), mucopurulenta, iar apoi purulenta (bronsitele
bacteriene). De obicei, dupa 4-5 zile, temperatura revine la normal. Tusea se reduce in
intensitate, iar sputa scade progresiv, astfel incat bolnavul se poate vindeca in 7-8 zile.

 
Care sunt investigatiile necesare pentru depistarea
bronsitei?
Explorarile paraclinice sunt utile mai ales pentru diagnosticul unei boli asociate sau al unei
complicatii. Astfel, la un bolnav cu bronsita acuta se pot indica urmatoarele explorari de
laborator:

 Hemoleucograma;
 Examenul radiologic pulmonar se efectueaza mai ales la bolnavul febril, fiind util pentru
excluderea unei pneumonii interstitiale asociate;
 Examenul bacteriologic al sputei este necesar daca traheobronsita acuta apare in timpul
internarii, daca se suprapune pe o bronsita cronica;
 Probele functionale respiratorii (ventilatorii si dozare de gaze sangvine) sunt indicate
bolnavilor cu obstructie de cai aeriene sau celor cu dispnee si cianoza.

Diagnosticul bronsitei acute se stabileste in functie de tabloul

clinic
Diagnosticul etiologiei virale se face prin metode virologice (izolarea virusului pe culturi de
tesuturi sau pe ou embrionat) si serologice. In cursul epidemiilor virale cu virus cunoscut,
diagnosticul etiologic al unei traheobronsite acute virale se stabileste 70% numai pe date
epidemiologice.

Diagnosticul pozitiv de bronsita acuta se pune in special pe tabloul clinic, mai putin pe
investigatiile paraclinice. Bronsitele acute care apar in cadrul unor boli infectioase sistemice
(rujeola, varicela, mononucleoza infectioasa) trebuie diagnosticate si tratate in cadrul acestei
boli.

Tratament etiologic, simptomatic si profilactic al bronsitei

acute
Tratamentul traheobronsitei acute are trei componente: tratamentul etiologic, simptomatic si
profilactic. Terapia antivirala se indica bolnavilor cu risc crescut (BPOC, copii si tineri cu
fibroza chistica), deoarece se cunoaste ca traheobronsita acuta poate avea o evolutie severa. Este
necesara administrarea antibioticelor, dar nu trebuie uitat ca infectiile virale pregatesc terenul
pentru infectiile bacteriene. De aceea, tratamentul cu antibiotice nu trebuie exclus din principiu.

 
Tratamentul simptomatic: multe lichide, dieta usoara,
repaus fizic si vocal
In formele usoare de bronsita acuta se recomanda doar tratamentul simptomatic, ce consta in:
repaus fizic si vocal intr-o camera incalzita cu aer umidificat. Se vor administra lichide multe
(ceai, compot, apa, sucuri naturale). Se asigura o alimentatie usoara, reprezentata de lapte, supe
de legume, piureuri etc. Se combate febra cu antitermice, iar tusea uscata cu antitusive. Cand
apare expectoratia se recomanda fluidifiante ale secretiilor bronsice.

Dr. Mihaela Simion,

Medic primar medicina de familie,

Medic specialist medicina muncii,

Medcenter Bucuresti Victoriei,

021/311.06.40

www.medcenter.ro

sursa https://www.farmaciata.ro/bronsita-acuta-cum-o-tratam/