Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”

Bronșita

Elev: Constantinescu Teodor-Eduard

Profesor: Velican Alexandra-Mihaela

Anul școlar 2022-2023

Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................1
Etiopatogenie...................................................................................................................................1
Clasificare........................................................................................................................................2
Simptomatologie..............................................................................................................................3
Diagnostic........................................................................................................................................4
Diagnostic diferenţial.......................................................................................................................4
Tratament.........................................................................................................................................4
Prevenție..........................................................................................................................................4
Complicații......................................................................................................................................5
Bibliografie......................................................................................................................................6
Introducere
Bronșita acută este una dintre cele mai frecvente boli. Copiii au cel puțin un episod în
cursul unui an, dar și mulți adulți pot fi afectați, mai ales în timpul sezonului rece (noiembrie -
februarie).
Inflamația mucoasei care căptușește pasajele bronșice (căi respiratorii mai mici sau mai
mari de la trahee către plămân) poartă denumirea de bronșită (Fig. 1). Astfel, se distingând două
forme ale acesteia: acută și cronică.
Clinic se manifestă printr-un sindrom bronşitic acut şi lipsa modificărilor radiologice.

Fig. 1 Plamân cu bronșită acută

Etiopatogenie
Bronșita acută constituie 1/3 din toate maladiile aparatului respirator și urmează după o
infecţie acută a căilor respiratorii superioare.
Inflamația mucoasei este dată de anumiți factori de risc sau agenți patogeni externi de
cauză infecțioasă (virusuri, bacterii, fungi, pneumococi, stafilococi, streptococi, Haemophilus
intluenzae) sau noninfecțioasă (iritavivă) (agenți toxici- expunerea la fumul de țigară, noxe,
vapori, praf, polen).

1
 Fig. 2 Inflamația cililor mucoasei

Cele mai importante cauze favorizante sunt: frigul, fumul, praful, umiditatea, excesul de
tutun, eforturile vocale. Bronșita acută se întâlnește frecvent în numeroase boli cum ar fi:
tuberculoza pulmonară, dilatația bronhiilor, cancerul bronho-pulmonar, gripa etc.
Reacția naturală de apărare a organismului în fața agresiunii acestor factori este
inflamația care afecteaza mobilitatea cililor mucoasei respiratorie ( Fig. 2); în consecință mucusul
excedentar produs la acest nivel nu mai poate fi eliminat în mod corespunzător prin miscarile
celulelor ciliate, acesta având tendința de a se acumula blocând căile respiratorii de calibru mic.
Boala se transmite prin intermediul picăturilor de salivă infectate sau mucus cu
încărcătură virală. Picaturile de salivă ajung în aer prin strănut sau tuse, sau ajung pe diferite
suprafețe.
O persoană se poate infecta fie prin inhalarea acestor particule virale sau bacteriene, fie
prin atingerea unui obiect infectat și apoi atingerea feței (nas, ochi, gură).
Din punct de vedere anatomo-patologic putem vorbi despre edem și hiperemie a
mucoasei (culoare roșiatică), cu secreție mucoasă sau muco-purulentă.

Clasificare
Bronșita poate fi clasificată în funcție de durată după cum urmează:
 Bronșita acută evolueaza mai puțin de 6 săptămâni;
 Bronșita cronică este o formă recurentă a bolii care apare frecvent de-a lungul anilor,
fiind asociată unor patologii pulmonare cu evoluție îndelungată – astm bronșic, fibroză
pulmonară, BPOC.

2
Simptomatologie
Tabloul clinic al bolii este frecvent alcătuit din: tuse, manifestările rinitei şi/sau
faringitei, dureri toracice, care sunt localizate retrosternal ("arsură substernală"), dispneea
este rară şi apare fie din obstrucţie de căi aeriene superioare (cu stridor inspirator, răguşeală, tuse
lătrătoare ) - laringită acută, epiglotită, fie din obstrucţia bronşică difuză (bronşita
astmatiformă, bronşiolita acută), cefalee, astenie, subfebrilitate, fatigabilitate, creșterea
semnificativă a cantității de mucus expectorat, o alterare a stării generale.
Manifestările obiective sunt modeste, totuşi, la auscultaţie în afectarea bronhiilor mari
şi medii se percep respiraţie aspră şi raluri ronflante, iar la afectarea bronhiilor mici, respiraţie
aspră, raluri ronflante, sibilante, raluri buloase mici nesonore. Este caracteristică modificarea lor
după tuse.
Dacă este vorba de o formă ușoară, într-un interval de 4 - 5 zile temperatura revine la
normal, tusea se reduce în intensitate, iar secreția bronșică scade progresiv. Bolnavul se poate
vindeca în 7-8 zile.
Netratată, boala poate afecta plămânii sub forma complicațiilor de tipul: pneumoniei
(extinderea procesului patologic), emfizemului pulmonar (distrugerea peretelui alveolelor
pulmonare), bolii pulmonare obstructive cronice sau BPOC, bronșiectaziilor (o boală
pulmonară caracterizată prin dilatarea permanentă și fibrozarea bronșiilor mari).

Fig. 3 Inflamație și mucus

La mulţi bolnavi după episodul de bronşită acută poate să rămână o hiperreactivitate

bronşică difuză (Fig. 3). Persistenţa acesteia după 2-3 luni de la vindecarea bronşitei acute poate
semnifica debutul unei bronhopatii cronice obstructive sau al unui astm bronşic.

3
Diagnostic
Diagnosticul se stabilește în principal pe baza examenul clinic al pacientului, evaluarea
severității și identificarea agentului etiologic al bolii.
Examenul radiologic rămâne normal, hemograma: leucocitoză uşoară cu neutrofilie, dar
fără deviere semnificativă spre stânga.

Diagnostic diferenţial
Diagnostic diferenţial se face cu pneumoniile virale sau bacteriene, bronşitele acute
în boli infecţioase (rujeolă, varicelă, mononucleoză infecţioasă), corpii străini intrabronşici,
acutizările bronşitei cronice.
Excluderea altor patologii pulmonare poate necesita câteva investigații paraclinice
suplimentare de tipul: spirometriei, examenului bacteriologic al sputei, radiografii pulmonare sau
CT toracic, analize de laborator specifice din sânge venos periferic-hemoleucograma, markeri
inflamatori specifici și nespecifici.

Tratament
Abordarea terapeutică a bolii se face în funcție de agentul etiologic care care o cauzează
și tratamentul se administrează numai la indicația medicului. Bronșita din infecțiile virale
beneficiază de tratament simptomatic -antitermice, hidratare, aerosoli, în cazul depistării unui
agent infecțios bacterian sunt prescrise antibiotice, bronșita astmatiformă poate fi ameliorată prin
administrarea bronhodilatatoarelor. În functie de tipurile de tuse tratamentul prescris poate fi:
codeină, tussin paxeladine în cazurile de tuse persistentă, seacă neproductivă, în timp ce
expectorantele sunt recomandate tipului de tuse productivă sirop expectorant, tablete
expectorante, băuturi calde, infuzie de tei. Se recomandă și dezinfectante nazo-faringiene. La
taraţi (DZ, ciroză, ICC) tratamentul se face empiric cu ampicilină, amoxicilină sau doxiciclină.

Prevenție

Schimbarea stilului de viată prin renunțarea la fumat, reducerea expunerii la agenti

toxici la locul de muncă (vopsitorii, turnătorii) prin purtarea măștilor, evitarea zonelor intens
poluate ale orașului, evitarea alergenilor care pot declanșa crize astmatiforme este benefic în
prevenirea și ameliorarea episoadelor de bronșită.

4
Complicații
Cei mai mulți bolnavi de bronsita acută nu prezintă complicații, dar asta nu înseamnă că
ele nu există. Complicațiile pe care le poate dezvolta bolnavul de bronșită acută pot
fi: pneumonie (manifestată prin oboseală, febră mare, frison, durere în piept, respirație dificilă),
bronșita recurentă (mai ales în cazul persoanelor fumătoare sau la cei cu imunitate scăzută:
HIV/SIDA, cancer, fibroză chistică), emfizem pulmonar, boală pulmonară obstructiv
cronică, pneumoscleroza, bronșiectazie.
Cele mai predispuse persoane la dezvoltarea complicațiilor sunt copiii și persoanele în
vârstă.

5
Bibliografie

1. CURS DE PNEUMOLOGIE PENTRU STUDENTI, Univ. de Medicina si Farmacie

‘’Victor Babes’’, Timisoara 2019
2. Harisson - Principii de Medicină Internă, Ed. Teora, 2001
3. Gherasim L. - Medicină Internă. Bolile aparatului respirator şi aparatului locomotor
vol.1, Ed. Med., Buc. 2000
4. https://pneumologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/2%20Corlateanu%20Bronsita
%20cronica%202020.pdf
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bron%C8%99it%C4%83
6. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bronchitis/diagnosis-treatment/drc-
20355572
7. https://www.verywellhealth.com/diagnosis-of-bronchitis-914670
8. https://www.medicalnewstoday.com/articles/317761#Preventing-bronchitis
9. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/3993-bronchitis
10. https://www.cdt-babes.ro/articole/bronsita.php
11. https://www.drmax.ro/articole/bronsita-acuta-cauze-simptome-tratament
12. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/bronsita-manifestari-frecvente-
tratament,438,n,295
13. https://www.umft.ro/wp-content/uploads/2021/10/
Curs_de_pneumologie_pentru_studenti_ebook.pdf