Sunteți pe pagina 1din 13

Modulul 23: Pneumologie si nursing specific Curs 1.

Identifica, elaboreaza, aplica si evalueaza rezultatele pacientilor ce necesita ingrijiri in bronsita acuta Definitie: Bronsita acuta este o boala inflamatoare a cailor respiratorii, ce se caracterizeaza printr-un sindrom bronsic acut; de obicei are evolutie de scurta durata, si nu este nsotita de modificari radiologice. = este o inflamatie acuta a mucoasei bronsice, interesand de obicei bronhiile mari si mijlocii si frecvent se asociaza cu inflamatia mucoasei de la nivelul traheei (traheobronsita acuta). Bronsita acuta este cel mai adesea o afectiune care apare in sezonul rece, ca o complicatie a unei infectii de tract respirator superior: rinita, faringita, laringita, amigdalita, etc. Este o boala cu evolutie usoara, cu tendinta la vindecare spontana chiar si fara tratament. Infectiile acute ale cailor respiratorii superioare, inclusiv bronsita acuta, sunt cele mai frecvente patologii. Bronsitele si celelalte boli respiratorii ating un varf al incidentei mai ales primavara si toamna. Etiopatogenie: Din punct de vedere etiologic, bronsitele acute sunt clasificate in:

Bronsita acuta virala


este cea mai frecventa, apare in special in anotimpul rece

virusuri incriminate: virusuri gripale (A, B), virusuri paragripale ( 1,2,3), virusul sincitial respirator, adenovirusuri, enterovirusuri, mixovirusuri, virusul herpetic.

Bronsita acuta bacteriana

apare , de obicei, in evolutia unei bronsite acute virale, prin suprainfectarea acesteia cu flora din regiunea orofaringiana ( care populeaza in mod normal nazofaringele) : pneumococi, streptococi aerobi si anaerobi, bacili Gram negativ, neisserii, bacterioides.

Bronsita acuta chimica se produce prin iritatia cailor respiratorii in urma expunerii accidentale sau profesionale la diverse substante chimice: praf, ciment, fum de tutun, gaze iritante, clor, vapori de acizi, amoniac sau acetona etc. Bronsita acuta se declanseaza de obicei datorita unei infectii virale, care poate fi

agravata de influente de mediu (poluare, fum de tigara,etc) sau de suprainfectii bacteriene. Cand aceasta infectie apare, caile respiratorii se inflameaza producand mai multa secretie ca de obicei. Inflamatia impreuna cu mucusul produs obstructioneaza respiratia.

Factori de risc: - boli cronice ale aparatului respirator: obstructie pulmonara cronica, fibroza chistica, astmul; - boli care scad imunitatea:diabetul, SIDA (un organism cu imunitate scazuta indeparteaza greu infectiile); - istoric recent de infectie respiratorie superioara, ca gripa sau raceala, sinuzita (infectiile respiratorii ale tractului superior se pot extinde la nivelul plamanilor); - alergiile, rinita alergica; - stare patologica recenta care se asociaza cu tulburari ale sistemului nervos; se pot produce leziuni care sa impiedice reflexul de tuse si astfel sa faca mai probabila
2

extinderea unei infectii din tractul respirator superior in cel inferior; - leziuni la nivelul toracelui, fracturi costale; - fumatul sau inhalarea de fum de tigara (fumul de tigara scade capacitatea sistemului respirator de a indeparta microbii din caile aeriene inferioare); - alcoolismul, poluantii aerieni, praful, umiditatea, vaporii iritanti din industria chimica, vaporii de amoniac chimicalele, substantele toxice (inhalarea de factori iritanti scade capacitatea cailor respiratorii de a se curata de germeni). - conditiile atmosferice nefavorabile (frig, umezeala, curenti de aer), - eforturile vocale. Evolutie, prognostic, complicatii:
Evolutia este benigna, ducand la vindecare in 5-10 zile. In acest caz,

prognosticul este bun.


Bronsita acuta netratata si, mai ales, in prezenta factorilor iritanti are

tendinta de cronicizare. Evolutia poate fi severa la varstnici, pacienti tarati,cu boli cronice sau in cazul bronsitelor herpetice. Complicatia cel mai frecvent intalnita este reprezentata de bronsiolita acuta ( infectie a bronhiolelor), care este mai severa la adult decat la copil. Se caracterizeaza prin tuse seaca, iritativa, febra mare, dispnee si cianoza. Dupa o bronsita acuta, bolnavul poate ramane cu o hiperreactivitate bronsica aproximativ 4 sapatamani. Persistenta acesteia, dupa acest interval, poate semnifica debutul unei BPOC sau al unui astm bronsic. Bronsita acuta se intalneste frecvent in numeroase boli: tuberculoza pulmonara, dilatatia bronhiilor, cancerul bronhopulmonar, gripa etc.

CULEGEREA DE DATE -este prima etapa a procesului de ingrijire si consta in colectarea, validarea si organizarea datelor -colectarea datelor incepe cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate -scopul: stabilirea unui profil de sanatate al pacientului, profil care va sta la baza planului de nursing individualizat. Tipuri de informatii culese Informatiile culese sunt: -date obiective observate de asistenta despre pacient -date subiective- expuse de pacient -date continand informatii trecute -date continand informatii actuale -date legate de viata pacientului ,de obiceiurile sale, de anturajul sau de mediul inconjurator. Metode de culegere a datelor: Interviul Observatia

Consultarea surselor secundare (familia si anturajul pacientului, membrii echipei de sanatate, dosarul medical actual-anterior) MANIFESTARI DE DEPENDENTA

Clinic sindromul bronsitic acut se caracterizeaza prin: tuse iritativa, initial, ulterior productiva, cu sputa mucoasa (bronsite virale) sau mucopurulenta ( de culoare galben-verzuie, in bronsitele bacteriene)

durere (arsura )retrosternala mialgii (dureri musculare)


4

stare subfebrila, initial, ulterior febra moderata dispnee si/sau cianoza apar atunci cand se asociaza un sindrom obstructiv de cai aeriene superioare (ex: crupul) sau de cai aeriene intrapulmonare, in special mici (bronsiolita), dar si mari si medii, atunci cand intervine bronhospasmul (bronsita acuta astmatiforma) alterarea moderata a starii generale boala debuteaza cu catar a cailor aeriene superioare :

rinita: obstructie nazala si rinoree, stranut, lacrimare sinuzita: secretie nazala, cefalee, dureri sinuzale, cefalee faringo-amigdalita: disfagie, faringe rosu, laringita: disfonie, tuse seaca, voce ragusita

Investigatii clinice si paraclinice: Examenul fizic evidentiaza murmur vezicular normal, raluri ronflante si sibilante, initial, iar ulterior subcrepitante Examen paraclinic:
Examen radiologic pulmonar este fara modificari in bronsita acuta Examenul bacteriologic al sputei - in bronsitele bacteriene pune in evidenta

flora orofaringiana- nu se efectueaza decat la pacienti tratati sau daca bronsita acuta a aparut in cursul spitalizarii pentru o alta afectiune
Examenul virusologic al sputei consta in izolarea virusului pe culturi de tesut

si teste serologice (dozarea anticorpilor antivirali).


Examenul sangelui- hemograma poate evidentia leucopenie (in viroze) sau

leucocitoza (in infectiile bacteriene) In majoritatea cazurilor, medicul poate pune diagnosticul de bronsita pe baza istoricului bolii, a simptomelor pe care le prezentati si a examenului clinic.
5

2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

analiza datelor: clasificarea datelor in date de independenta si dependenta; recunoasterea problemelor si a prioritatilor interpretarea datelor: a explica originea sau cauza problemei de dependenta; a defini sursa de dificultate identificarea problemelor de dependenta: sunt identificate pe baza

manifestarilor clinice semne si simptome- reactiile si comportamentul acestuia (alterarea, diminuarea, dificultatea, deficit, refuz, incapacitate) enuntul diagnosticului de nursing: P+E+S ( problema+etiologia+semne)

PROBLEME DE DEPENDENTA cooperare ineficienta la nivel individual din cauza nervozitatii determinata de boala, de schimbarea stilului de viata, anxietatii, insomniei, intoleranta (scaderea tolerantei) la activitate, la efort fizic alterarea respiratiei obstructia cailor respiratorii diminuarea schimburilor gazoase alterarea mucoasei nazale durere alterarea confortului perturbarea somnului hipertermie

potential de alterare a nutritiei

potential de deshidratare deficit de autoingrijire


6

alterarea echilibrului hidric alterarea comunicarii potential de complicatii: bronsiolita acuta, bronsita cronica, bronhopneumonie, BPOC, astm bronsic deficit de cunostinte in legatura cu: boala si cauzele ei tratamentul, regimul alimentar si de viata cresterea riscului de complicatie importanta examenului periodic

3 . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR STABILIREA OBIECTIVELOR Vizeaza: asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului asigurarea conditiilor de mediu favorabile pacientul sa comunice eficient senzorial si afectiv diminuarea gradului de neliniste, anxietate combaterea infectiei eliberarea cailor respiratorii imbunatatirea respiratiei favorizarea ventilatiei pulmonare ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice diminuarea intensitatii durerii pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate supravegherea functiilor vitale si vegetative mentinerea unei stari nutritionale adecvate
7

mentinerea echilibrului hidric si hidroelectrolitic mentinerea igienei corporale imbunatatirea si acceptarea imaginii de sine ameliorarea tolerantei la efort imbunatatirea participarii la activitati

prevenirea complicatiilor

educarea pacientului si familiei

ALEGEREA INTERVENTIILOR ( cu rol propriu si delegat) asigurarea conditiilor de mediu: temperatura, luminozitate, umiditate, camera aerisita, curata, se asigura imbracaminte adecvata si lenjerie de pat curata se asigura un mediu de securitate asigurarea igienei corporale igiena tegumentelor si mucoaselor, in special bucala si nazala asigurarea repausului la pat asigurarea pozitiei care faciliteaza expansiunea pulmonara
administrare de oxigen- daca este cazul

ajuta pacientul sa inteleaga ca starea de anxietate este legata de procesul de boala administrarea de lichide pentru fluidificarea secretiilor aplicarea masurilor de mobilizare a secretiilor: drenaj postural si tamponament invatarea pacientului sa expectoreze in scuipator asistenta medicala isi rezerva mult timp pentru a sta de vorba cu pacientul, ii ofera posibilitatea sa-si exprime gandurile incurajarea pacientului pentru a-si imbunatatii imaginea de sine
8

sprijina pacientul in desfasurarea unor activitati zilnice, il stimuleaza sa-si asume anumite responsabilitati identifica, impreuna cu acesta, factorii care favorizeaza cresterea tolerantei la activitate incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscular ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamnetale si incurajarea lui sa participe la ingrijiri prin cresterea graduala a activitatii in functie de toleranta diminuarea intensitatii durerii asigurarea unei pozitii care sa nu accentueze durerea masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative observarea starii generale informarea medicului asupra eventualelor modificari survenite in starea generala a pacientului participarea la examinarea medicala a pacientului
pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru anumite investigatii

paraclinice: radiografii pulmonare, echilibrare hidrica si nutritionala

recoltarea probelor biologice

( sange) si patologice (sputa) indicate de medic asigurarea dietei prescrise si verificarea tipului de regim
asigurarea unui regim adecvat cantitativ si calitativ, daca este posibil se

tine seama de preferintele bolnavului: alimentatia trebuie sa fie substantiala, bogata in calorii si vitamine, initial alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile, cu aport caloric corespunzator necesitatilor, treptat se trece la o alimentatie normala. asigurarea unei cantitati suplimentare de lichide calde avand in vedere pierderile prin febra, polipnee, transpiratii (2-3 l/24h) ( ceai, compot, supa , lapte)
9

supravegheaza respectarea regimului alimentar

cantareste pacientul cu acelasi cantar, la aceasi ora , in aceleasi conditii, noteaza greutatea asigura servirea igienica a alimentelor administrarea tratamentului prescris: Tratament profilactic:

masuri

igieno-dietetice:

alimentatie

echilibrata,

evitarea expunerii la rece, intreruperea fumatului, eliminarea din mediu a factorilor poluanti, tratamentul refluxului gastroesofagian, etc

vaccinarea antigripala in sezonul rece, in special a varstnicilor, copiilor si tinerilor , persoanelor tratate cu BPOC

chimioterapie profilactica- Amantadina pentru virusul gripal A, Rimantadina pentru virusul sincitial respirator, Aciclovir pentru virusul Herpes Simplex. Durata tratamentului este de minimum 5 zile.

Tratament curativ:

1. Tratament antibiotic

In bronsite bacteriene sau in cele virale sau chimice suprainfectate, la cei cu BPOC care fac o bronsita acuta. Tratamentul se face cu antibiotice active pe flora orofaringiana obisnuita: - Eritromicina1,6-2 g/24h I 4 prize sau - Biseptol 160-320 mg trimetropim/24h, in 2 prize; - Tetraciclina 1-2 g/24 ore, in 4 prize - Penicilina G 3,2-4 mil U.I./24 h, in 2-4 prize.
10

Pentru bolnavii cu BPOC, care fac o bronsita acuta, deoarece germenele cel mai frcvent implicat este Haemophilus influenzae, tratamentul se face cu:
o o

Ampicilina 4g/24h, in 4 prize sau Amoxicilina 1-2 g/24h, in 2-4 prize. Pentru bolnavii spitalizati, care fac o bronsita acuta, pentru cei tarati, cu alte boli cronice, tratamentul se poate face dupa examenul bacteriologic al sputei.

Tratament simptomatic si patogenic

In faza uscata a tusei se pot administra dionina si codeina:


o o

Codeina1 cpde 3-4 ori/zi sau Rp:Dionoina: -Codeina aa 0,100g -Aqua laurocoerasi 10 g, DS int, 10 picaturi de 3-4 ori/zi. In faza umeda, productiva, se pot utiliza solutii mucosecretolitice: -Bromhexim (Brofimen) 48 mg/zi, solutie sau tablete - Mucosolvin (Ambroxol) 20-30 picaturi, de 2-3 ori/zi. Daca pacientul prezinta febra sau subfebrilitate se pot administra antiinflamatorii nespecifice: -Aspirina 2-3 cp/zi - Paracetamol 3-4 cp/zi Daca bolnavul prezinta sindromul obstructiv se pot administra bronhodilatatoare: - Eufilina 100mg de 3 ori/zi - Salbutamol 8- 16 mg/zi, in 2-4 prize - Hemisuccinat de hidrocortizon 100-200 mg/zi i.v. Masuri igieno-dietetice: - umezirea aerului din camera in care sta bolnavul - ingestie de lichide calde (ceai, compot, supa, lapte ) 2-3 l lichid/24h.
11

Educatia pacientului privind:

semnele de recunoastere a eventualelor complicatii( febra, scaderea tolerantei la efort, intensificarea durerii toracice, dispnee, modificari ale sputei, etc)

masuri de prevenire a transmiterii infectiei necesitatea secretiilor consumului de lichide pentru fluidificarea

importanta expectorarii sputei alternarea periodelor de activitate cu perioadele de repaus efectuarea exercitiilor respiratorii necesitatea unei igiene riguroase toaleta cavitatii bucale dupa expectorare evitarea factorilor favorizanti acutizarii administrarea tratamentului la domiciliu necesitatea curelor balneo-climaterice ( Pucioasa, Govora, Calimanesti)

4. APLICAREA INTERVENTIILOR in functie de obiectivele urmarite se aplica interventiile corespunzatoare se noteaza tehnicile efectuate se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale starii generale necesita implicarea bolnavului, a echipei de ingrijire, a familiei 5. EVALUAREA INGRIJIRILOR se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit (specific si individualizat)
12

se inregistreaza observatia : a fost atins scopul, in ce masura, de cate ori/zi, durata)


la nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire, se reface planul de

ingrijire (reformuland obiectivele si interventiile) si se continua evaluarea in functie de toate problemele particulare si conform prescriptiilor medicale se mentioneaza gradul de eficienta a interventiilor autonome ale asistentei medicale.

Terminologie: catar = inflamaie acut sau cronic a mucoasei unui organ, adesea nsoit de secreie abundent crupul= este cea mai frecventa afectiune respiratorie caracterizata de tuse aspra, rugoasa, latratoare. Adesea, crupul afecteaza copiii. Acesta cauzeaza inflamatia si ingustarea laringelui (orificiul corzilor vocale),traheei si bronhiilor principale prin care aerul ajunge la plamani. Disfagie= Disfonie=

13