Sunteți pe pagina 1din 15

Plan de ingrijire a pacientului cu Astm Bronsic

Nume: I Prenume: A Sex: Feminin Varsta: 49 ani Situatie familiala: casatorita, 2 copii Alergic la: nu prezinta Data internarii: 07.05.2012 Data externarii: 11.05.2012 Nr. zile spitalizare: 4 zile Inaltime: 1,60m Greutate: 69 Se interneaza cu diagnosticul de astm bronsic

Simptomul de baza este wheezing-ul si tusea poate fi simptomul predominant. Des poate fi confundata cu "bronsita cronica" sau pneumonia recurenta". Simptomatologia astmului bronsic:La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere. Mai tarziu, in intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cronice si ale emfizemului, cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta.

ISTORICUL BOLII:Pacienta s-a prezentat la camera de garda relevand ca este cunoscuta cu Astm bronsic de mai multi ani. Cu 6 zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza astmatica manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing situse. In dimineata zilei ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv,evoluand spre agravare pana la aparitia ortopneei. Se asociaza cu respiratia suieratoare si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata, de miofilin si bronhodilatatoare ,respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se interneaza in sectia de boli interne..

INVESTIGATII:. administreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.. conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.. monitorizeaza pacientul : - functiile vitale - la 15 minute /recolteaza probe pentru analizele de laborator considerate urgente, grupa sangvina si Rh,hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia. recoltarea probelor biologice si patologice. supravegherea functiilor vitale si vegetative.. Radioscopie si radiografie. Bronhografie,Bronhoscopie,Spirometrie,Spi rografie,Testare cutanata la alergeni.

S-a constatat ca pacienta este dependenta de urmatoarele nevoi fundamentale:1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.3. Nevoia de a bea si a manca.4. Nevoia de a dormi si a se odihni.5. Nevoia de a evita pericolele.6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.

Diagnostic: Alterarea ritmului respirator datorita obstructiei bronsice. Sursa de dificultate: - obstructia cailor respiratorii. Manifestari de dependenta: - dispnee cu ortopnee, wheezing si tuse. Obiective: - pacienta sa respire normal, dispneea sa dispara. Interventii autonome si delegate:. Aseaza pacienta intr-o pozitie semisezanda la margine patului cu capul usor in extensie.. Indeparteaza factorii care ar putea produce alergii (praf, flori,etc).. Asigura aerisirea salonului pentru favorizarea unei bune respiratii.. Administreaza tratamentul prescris de medic, bronhodilatatoare etc

1. Nevoia de respira si a avea o buna circulatie

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura


Diagnostic: Alterarea starii generale. Sursa de dificultate: - anxietate Manifestari de dependent: - cefalee,anxietate. Obiective: - pacienta sa fie echilibrata psihic, sa dispara starea de anxietate, sa fie combatuta cefaleea. Interventii autonome si delegate: Asistenta calmeaza pacienta, o aseaza intr-un salon cu bolnavi, cu un nivel ridicat si plin de optimism.. Ajuta pacienta sa isi recunoasca anxietatea si sa o combata , diminueaza stimulii care ar putea sa o deranjeze.. Aeriseste salonul asigurandu-i o stare de confort si conditii pentru odihna. Invata pacienta sa expectoreze, explicandu-i necesitatea acesteia.. Administreaza la indicatia medicului analgezice si expectorante.

Nevoia de a bea si a manca.


Diagnostic: Alterarea hidratarii. Sursa de dificultate: - dezechilibrului hidroelectrolitic. Manifestari de dependenta: - transpiratii abundente, expectoratie, obstructie, tuse. Obiective: - pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si impiedicarea unei eventuale raceli din cauza transpiratiilor. Interventii autonome si delegate: Administreaza pacientei ceaiuri, expicandu-i necesitatea ingerarii de cat mai multe lichide. Schimba lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie. Asigura conditii corespunzatoare de temperatura a mediului. Ajuta pacienta sa isi efectueze toaleta corporala.

Nevoia de a dormi si a se odihnii


Diagnostic: Perturbarea somnului. Sursa de dificultate: - anxietate, stress, situatia de criza, insomnia. Mnifestari de dependenta: - dispnee cu expiratie prelungita si suieratoare, tuse, neliniste. Obiective: - pacienta sa aiba un somn odihnitor Interventii autonome si delegate: Trebuie combatuta tusea si dispneea. Identifica cauza anxietatii.. Invata pacienta tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare. Asigura un mediu ambient linistitor, fara zgomote. Sfatuieste pacienta sa consume o bautura calda inainte de culcare (ceai sau lapte).. Administreaza tratamentul medicamantos recomandat de medic.

Nevoia de a evita pericolele


Diagnostic: Risc de complicatii. Sursa de dificultate: - lipsa cunoasterii. Manifestari de dependenta: - neingrijirea corespunzatoare a unor infectii poate da compicatii mari, predispozitie la imbolnaviri frecvente, anxietate. Obiective: - pacineta sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente si infectii, sa fie echilibrata psihic. Interventii autonome si delegate: Asigura conditiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele. Informeaza si stabileste impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului.. Ajuta pacienta sa-si recunoasca anxietatea.. Invata pacienta tehnici de relaxare.. Incurajeaza pacienta la lectura, activitati pentru a inlatura starea de anxietate

. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea


Diagnostic: Lipsa de cunostiinte. Sursa de dificultate: - cunostinte insuficiente. Manifestari de dependenta: - pacienta nu are cunostinte referitoare la boala, prevenirea imbolnavirilor,importanta respectarii tratamentului, prevenirea complicatiilor, nesiguranta si frica de necunoscut. Obiective: - pacienta sa acumuleze noi cunostinte, sa fie informata cu privire la riscuri, sa dobandeasca atitudini, obiceiuri si deprinderi noi. Interventii autonome si delegate: Exploreaza nivelul de cunostinte al pacientei, privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative.. Constientizeaza pacienta asupra propriei responsabilitati privind sanatatea.. Identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavei.. Corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii.. Incurajaza si ajuta pacienta sa dobandeasca noi deprinderi.

TRATAMENT:
Primul pas terapeutic in astmul bronsic este renuntarea la substantele care declanseaza criza.Tratamentul medicamentos al astmului bronsic presupune in principal doua categorii de medicamente: bronhodilatatoare si antiinflamatoare. Antiinflamatoarele (corticosteroizi) actioneaza impotriva procesului inflamator cronic, diminuand inflamatia si formarea de secretie bronsica in caile respiratorii. Corticoizii sei nhaleaza, actionand direct la nivel local, cu un minimum de efecte secundare in tratamentul de durata al astmului bronsic. Substantele bronhodilatatoare pot fi administrate fie prin inhalare, fie oral (tablete). In mod uzual se prefera varianta inhalatorie, pentru ca substantele sa ocoleasca circuitul sanguin si sa ajunga, prin intermediul bronhiilor, direct la focarul de inflamatie, minimalizandu-se astfel efectele secundare si maximizandu-se efectul terapeutic. Pentru a simplifica tratamentul astmaticilor si a evita folosirea mai multor inhalatoare, se recomanda folosirea preparatelor inhalatorii combinate, care contin atat substante bronhodilatatoare cat si antiinflamatoare.La externare pacienta raspunde bine la tratamentul medicamentos si dispneea a disparut. Starea de anxietate a disparut si bolnava prezinta o stare de bine, sustine ca si cefaleea a disparut. Prezinta o conditie fizica mai buna, relateaza ca respecta indicatiile in legatura cu hidratarea, beneficiaza de un somn odihnitor

REALIZAT:NICOLAE ALEXANDRA II B

S-ar putea să vă placă și