MINISTRERUL EDUCAIEI NAIONALE

SCOALA POSTLICEALA HENRI COAND

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

COORDONATOR STIINTIFIC
Dr.
COORDONATOR NURSING
As.
ABSOLVENT:

TIMIOARA
2015

Sa iubim profesia aceasta minunata de asistent medical generalist ,asa cum

spunea si Victor Babes:Iubeste-ti profesiunea socoteste-o cea mai frumoasa dintre
toate,si astfel izbanda va fi deplina.Rolulesential al asistentei medicale consta in a
ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si redobandeasca indepedenta cat mai
repede posibil.
Pornind de la principiile Virginiei Henderson ca nu exista boli ci doar
bolnavi,ingrijirea in nursing pune in centrul atentiei nu boala ci bolnavul si mai
ales omul:mit si legenda,aceasta masina vie care este un tot ramificandu-se
asemenea
unui
arbore
de
sentimente,pasiuni,comportamente
fiziologice,ocupationale,atitudini,cu ate cuvinte cele 14 nevoi fundamentale ale
fiintei umane:
1) Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie;
2) Nevoia de a manca si de a bea;
3) Nevoia de a elimina;
4) Nevoia de a se misca si de a mentine o buna postura;
5) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale;
6) Nevoia de a dormi si de a se odihni;
7) Nevoia de a se imbraca si dezbraca;
8) Nevoia de a fi curate si de a pastra tegumentele curate;
9) Nevoia de evita pericolele;
10) Nevoia de a comunica;
11) Nevoia e a actiona dupa credintele si nevoile sale;
12) Nevoia de a fi util,de a se realiza;
13) Nevoia de a se recreea;
14) Nevoia de a invata.
Mi-am dorit dintotdeauna sa ii ajut pe ceilalti ,pe cei aflati in suferinta ,sa vin
in sprijinul celor care nu au parte de sprijin,sa aduc zambetul pe fata celor
tristi,pentru ca omul este cu adevarat fericit atunci cand face pe altul fericit.Ar fi
bine sa fim inconjurati doar de oameni sanatosi,dar din pacate nu este
asa,fiecarepersoana avand problemele sale,boala si afectiunea sa mai mult sau mai
putin grava.
M-am orientat asupra acestei teme,deoarce in ultima perioada am constat o
incidenta crescuta a bronsitelor.Voi fi intotdeauna aproape de cei aflati in
suferinta,cu sufletul si priceperea mea persoanele bolnave si sanatoase sa-si
mentina sau sa-si recastige sanatatea prin suplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
indelinit singuri daca ar fi avut forta,vointa sau cunostiintele necesare.

CUPRINS
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 1

Introducere

Capitolul I - Anatomia si fiziologia astmului bronsic.......................................pag.3

Capitolul II - Simptomatologie si diagnostic.....................................................pag.4

Capitolul III - Evolutie si tratament..................................................................pag.7

Capitolul IV - Diagnostic de nursing, interventii antonome si delegate.........pag.11

Capitolul V - Studiu de caz..............................................................................pag.18

Concluzii..........................................................................................................pag.32

Bibliografie

Capitolul I
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 2

Anatomia si fiziologia arborelui bronsic

Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in intrapulmonar la
dreapta in trei bronhii lobare ( superioara,mijlocie si inferioara ), iar la stanga in doua
bronhii ( superioara si inferioara ).
Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia segmentelor
bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie proprie. Plamanul
drept are 10 segmente, iar cel stang are 9, lipsind segmentul medio-bazal.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii pulmonari,
unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza spre periferia
plamanului si varful la hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se ramifica in bronhiole
respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti alveolari. Pereti
saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.
Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele ( ducte alveolare,
saculeti alveolari si alveole pulmonare ) formeaza acinii pulmonari. Acinul e unitatea
morfofunetinata a plamanului.
Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. Bronhiile lobare au structura
asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmenatare au si ele un schelet
cartilaginos, insa cartilajul e fragmentat ( insule de cartilaj ), in schimb bronhiile lobulare
si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiile respiratorii si lobulare au un
perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre musculare netede, cu dispozitie circulara.
In peretii ductelor alveolare intalnim numai membrane fibroelastica acoperita de epiteliu.
Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic, cu perete extreme de subtire,
adaptat schimburilor gazoase.
Definitia astmului bronsic
Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant
expiratorie cu durata, severitate si moment de aparitie variabile care apar la persoane cu
hipersensibilitate traheobronsica la stimuli variati, fiind sub aspect anatomic o stenoza
bronsiolara, tranzitorie cu "restitutia ad integrum" in acalmiile intercalare.

Capitolul II
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 3

Simptomatologia si diagnosticul
astmului bronsic

Principalele simptome intalnite la pacientii cu astm bronsic sunt:

Tusea cel mai adesea pe timpul noptii sau dimineata devreme devine mai
severa, ceea ce impiedica un somn linistit.
Respiratie suieratoare
Presiune pe piept acest simptom a fost descris ca si cum ar fi o greutate
sau ar fi asezat ceva pe piept.
Dificultate respiratorie poate fi o senzatie de lipsa de aer sau de
incapacitate de a elimina aerul din plamani.
Foarte important de retinut este faptul ca nu toate persoanele care au astm, prezinta
aceste simptome! La fel cum avand aceste simptome nu inseamna automat ca este
vorba despre astm!
Cu cat simptomele sunt mai severe, cu atat pot pune viata in pericol. De asemenea,
factorii pe care i-am mentionat mai sus pot agrava simptomele. Chiar si activitatea
fizica reprezinta uneori un factor declansator.

Diagnosticul astmului bronsic

Diagnosticul de astm se poate pune pe seama:

Simptomelor
Istoricului medical si familial
Examenului fizic
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 4

 Rezultatelor testelor

Examenul fizic Se asculta respiratia si se urmaresc semne de alergii sau astm.

Semnele includ: respiratie suieratoare, nas rosu, cai nazale umflate. Nu uitati ca
desi puteti sa nu prezentati aceste semne in ziua vizitei la medic, asta nu exclude
posibilitatea de a avea astm.
Teste pentru astm Se efecuteaza un test care verifica daca plamanii functioneaza
corespunzator sau nu. Testul se numeste spirometrie. Acest test verifica cat de
mult aer poate fi inspirat si expirat, dar si cat de repede poate fi expirat. Daca se
pune un diagnostic pozitiv, atunci acest test se poate efectua si dupa o perioada de
tratament pentru a vedea cat de eficienta este medicamentatia (daca exista
ameliorare sau nu).
Alte teste mai pot fi: teste de alergii, teste care apreciaza cat de sensibile sunt caile
respiratorii. Se poate efectua si o electrocardiograma sau o radiografie toracica
pentru a vedea daca exista vreun corp strain la nivelul toracelui care ar putea cauza
aceste simptome.
Punerea de diagnostic de astm in cazul copiilor este usor deosebita. Marea
majoritate a copiilor dezvolta astmul inainte de varsta de 5 ani, dar diagnosticul
este unul greu de pus, in sensul ca este dificil de diferentiat daca este vorba despre
astm sau despre o alta afectiune. Copiii care au respiratie suieratoare atunci cand
racesc sau au infectii respiratorii nu inseamna automat ca sufera de astm sau ca vor
suferi in viitor.

Diagnostic diferential
Trebuie sa aiba in vedere astmul cardiac(dispnee inspiratorie si polipneica,
anamneza si semne cardiace de insuficienta cardiaca stanga) , dispnee faringiana
(tiraj) , bronsita astmatiforma, dispnee nevrotica.
In practica medicala este foarte importanta deosebirea dintre astmul bronsic in
criza si astmul cardiac ca expresie a insuficientei ventriculare stangi, ale caror
caracteristice le reda in mod sintetic :

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 5

CRIZA DE ASTM BRONSIC

ASTMUL CARDIAC

-apare la orice varsta(dar mai ales la

-apare mai ales dupa 50 de ani

copii, tineri, adulti)

-dispnee expiratorie suieratoare cu

-dispnee cu tahipnee

bradipnee
-accese frecvente in trecut

-rare

-antecedente alergice

-antecedente cardiovasculare(HTA)sau
renale,cardiopatie ischemica,valvulopatii

-anxietate

-teama de moarte iminenta

-examen pulmonar: raluri sibilante si

-raluri umede ce urca de la baza spre varf

ronflante,expiratie prelungita,Wheezing,
hipersensibilitate pulmonara
-examen cardiac clinic normal

-semne de leziune
cardiovasculara(valvulopatii,HTA)

Aceasta diferenta trebuie stabilita deoarece tratamentul care trebuie aplicat de

urgenta este diferit : in criza de astm bronsic , simpaticomimeticele(adrenalina si
derivatii sai) au efect foarte bun, pe cand in astmul cardiac ( de exemplu prin HTA)
au efect foarte rau. Morfina are efect salutar in astmul cardiac, dar este foarte
daunatoare in astmul bronsic.
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 6

Capitolul III
Evolutia si Tratamentul astmului bronsic

Astmul bronsic este o afectiune cu tendinta spre cronicizare si cu o evolutie

imprevizibila indelungata. Vindecarea este rara(posibila in astmul infantil, alergic
sau profesional, dupa o infectie virala ). Boala poate sa ramana ca un astm cu
accese intermitente, sa devina un astm cronic sau stare de rau astmatic.
Diagnosticul se bazeaza pe crizele de dispnee paroxistica expiratorie,
eozinofilie si antecedente alergice.
Complicatiile cele mai frecevente sunt :
- starea de rau astmatic sau astmul acut grav;
- aspergiloza bronhopulmonara alergica;
- pneumotoraxul spontan
- astmul combinat cu bronsita cronica sau astmul infectat, cu disfuntie ventilatorie
severa poate evolua spre insuficienta respiratorie sau tahiaritmii ventriculare,
agravate de factorii iatrogeni;
- bronsite acute si cronice;
- pneumonii;
- bronsiectazii;
- emfizemul pulmonar (cea mai importanta dintre complicatii care duce cu timpul
la insuficienta cardiaca).
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 7

Astmul este o afectiune cronica pentru care nu exista tratament curativ (inca).
Scopul tratamentul este acela de a-l tine sub control. De aceea este importanta
prezentarea la medic in timp util, odata ce ati observat simptomele enumerate mai
sus. Fie ca in final se dovedeste a fi astm sau o alta afectiune, a descoperi la timp o
boala previne aparitia multor complicatii care pot pune viata in pericol mai
devreme sau mai tarziu.

Asadar, un bun control al astmului previne:

Simptomele cronice suparatoare precum tusea sau respiratia suieratoare
Reduce nevoia de a folosi medicamente care atenueaza rapid simptomele
Mentine o functionare buna a plamanilor
Permite sustinerea activitatilor zilnice fara probleme si confera un somn
linistit
Previne atacurile de astm
Inainte de a prescrie un tratament medicamentos trebuie sa se tina cont de mai
multe aspecte (varsta, frecventa si intensitatea simptomelor etc).
Exista si medicamente sub forma de pastile, insa cele mai multe in cazul astmului
se gasesc sub forma de inhalatoare pentru ca substanta activa ajunge direct in
plamani, acolo unde este problema.
Medicamente folosite pe termen lung
Cele mai multe persoane au nevoie de tratament pe termen lung, zi de zi, pentru a
preveni simptomele. Practic aceste medicamente reduc inflamatia de la nivelul
cailor respiratorii, ceea ce ajuta la previrea simptomelor. Aceste medicamente NU
au efecte rapide in reducerea simptomelor!
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 8

De exemplu, se prefera administrarea prin inhalare a hormonilor corticosteroizi

care au drept scop reducerea inflamatiei cailor respiratorii. Cele mai multe
persoane care au urmat acest tratament au observat reducerea frecventei si
severitatii simptomelor. Se pot administra si pastile cu corticosteroizi pentru o
perioada scurta de timp pentru a tine astmul sub control.
Pe langa hormonii steroizi mai exista si alte medicamente ce sunt administrate pe
termen lung. De exemplu medicamente care actioneaza impotriva IgE
(imunglobulinelor E responsabile de reactiile alergice).
Este foarte important, ca si in cazul tuturor celorlalte afectiuni sa urmati cu strictete
planul de tratament prescris de medicul dumneavoastra. Intreruperea tratamentului
poate agrava simptomele.

Medicatie cu efect rapid

Toti pacientii care sufera de astm au nevoie de medicatie cu efect rapid. Aceste
medicamente au rolul de a ameliora simptomele in cazul unei crize de astm. Cele
mai folosite sunt inhalatoarele cu actiune de scurta durata care contin stimulanti ai
receptorilor beta. Actioneaza rapid, relaxand musculatura cailor aeriene. Astfel
aerul poate patrunde in plamani in mod corespunzator.
In situatia in care folositi aceste medicamente de mai mult de 2 ori pe saptamana,
este indicat sa discutati cu medicul dumneavoastra pentru a gasi o metoda mai
eficienta in controlul astmului.
Bolnavii trebuie sa poarte tot timpul aceste medicamente la ei in cazul in care se
declanseaza o criza de astm. Ceea ce doresc sa subliniez este faptul ca: medicatia
cu efect rapid NU inlocuieste medicamentele pe termen lung, pentru ca acestea nu
reduc inflamatia, ci doar amelioreaza simptomele in situatia declansarii unei crize!
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 9

Tratamentul astmului bronsic in cazuri speciale

Copiii In general se prescrie medicatie pe termen lung. Tratamentul dureaza
initial intre 1 si 6 luni. Ulterior in functie de rezultate se poate modifica
medicamentatia. Hormonii steroizi pot influenta usor negativ cresterea normala a
copilului, la fel cum si un control prost al astmului poate influenta in acelasi sens
dezvoltarea. Totusi, beneficiile in cazul administrarii de corticosteroizi sunt peste
riscuri.
Femeile insarcinate In cazul acestora astmul trebuie sa fie controlat pentru a
asigura o oxigenare optima atata pentru mama, cat si pentru fat. Astmul necontrolat
poate duce la preeclampsie, la nastere prematura si o greutate mica la nastere a
bebelusului.
Batranii Persoanele in varsta care sufera de diferite afectiuni si care sunt sub
tratament (cu beta blocante, cu aspirina, medicamente anti-inflamatorii), necesita
monitorizare si trebuit tinut cont ca medicatia pentru astm poate sa interfereze cu
medicamentele pentru alte afectiuni.

Persoanele la care astmul interfera cu activitatea fizica Activitatea fizica este

o parte importanta a unui stil de viata sanatos. Totusi, aceasta poate fi un factor
declansator pentru astm. Se pot folosi medicamentele cu efect rapid, administrate
cu 2-3 ore inainte de inceperea activitatii fizice pentru a preveni instalarea
simptomelor.
Pacientii care urmeaza sa sufere o interventie chirurgicala Astmul poate
provoca probleme in timpul si dupa operatie. Daca este necesara intubarea, acesta
poate declansa o criza de astm, pentru ca irita caile aeriene.

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 10

Capitolul IV
Diangostic de nursing, interventii autonome si delegate
Diagnostic de nursing
Formularea diagnosticelor de ngrijire reprezint finalizarea actului
de evaluare a pacientului,fiind realizat prin organizarea, analiza, sinteza
i rezumarea informaiilor obinute despre pacientul ngrijit. Problemele
actuale prezente, existente sau poteniale identificate, ce pot fi
rezolvate prin intervenii de nursing,
sunt definite drept diagnostice de ngrijire
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 11

Diagnosticul de ingrijire reprezinta un enunt simplu si precis, clar formulat,

care descrie modul individual de raspuns al persoanei sau grupului evaluat fara de
o problema de sanatate.
Diagnosticul de ngrijire presupune identificarea de ctre asistenta medical
a unei probleme de sntate (a persoanei sau comunitii), n rezolvarea
creia este competent i abilitat s intervin printr-o aciune autonom.
Deci, putem spune c diagnosticul de nursing reprezint : Enunul unei judeci
clinice asupra reaciilor la problemele de sntate prezente sau poteniale
laevenimentele de viat ale unei persoane, ale unei familii sau ale unei
colectiviti.
Formularea diagnosticelor de ngrijire trebuie s includ :
1.Definirea problemei de ngrijire /dependen a persoanei;
2.Definirea cauzei, a problemei de dependent. Cauzele sunt un cumul de
manifestri subiective (simptome), i manifestri obiective (semne) unele
majore, altele minore. Diagnosticele potenialede nursing includ obligatoriu
factorii de risc prezeni.
3.Factorii asociai fiziopatologici, situaionali sau de alt natur, care pot contribui
la apariia bolii sau modificarea strii de sntate. Cauza este legat de aceti
factori.

Categorii de diagnostice de ngrijire :

n prezent sunt acceptate, prin consens internaional, patru categorii de diagnostice
de ngrijire:
1.Diagnostic actual ; descrie o judecata clinica, aplicabila starii prezente,
manifestarile de dependent sunt prezente, observabile, semnele si simptomele sunt
validate si cauza indentificabila.
2.Diagnosticul de risc crescut pentru aparitia unei probleme de ngjijire;
presupune o judecata clinica asupra unui pacient sau a unei colectivitati
susceptibile sa dezvolte o anumita problema de ingrijire cu o probabilitate mai
mare decat a altor cazuri in aceeasi situatie data. Acest diagnostic este redactat ca
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 12

un enunt cu doua elemente : 1. Element de conjuncite favorizat de/cauzat de 2.

Enumerarea factorilor de risc prezenti pentru dezvoltarea acestuia.
3.Diagnosticul posibil ; descrie o problema de sanatate a carei existent este
suspectata clinic, dar pentru a carei sustinere ca diagnostic actual nu sunt inca
intrunite criteriile diagnostic si pentru a carui formulare este necesara obtinerea de
data suplimentare (care vor confirma sau infirma ipoteza clinica )
4.Diagnosticul strii de bine ; reprezinta o judecata clinica asupra unui individ,
familii sau comunitati privind tranzitia potential de la un anumit nivel de sanatate
la unul superior.
Diagnosticele de ngrijire i diagnosticele medicale sunt categorii
diferite de diagnosticeavnd caractere conceptuale calitative i pragmatice
diferite. Asfel profesia de medic i cea de asistentmedical sunt nrudite prin
caracterul lor liberal i implicarea comun n realizarea asistenei de sntate
a populaiei. Sunt dou profesii distincte, autonome, independente
n t r e e l e n e e x i s t n d r e l a i i d e subordonare, ci de colaborare.
Reprezentanii celor dou profesii sunt parteneri cu roluri diferite
aiechipei multidisciplinare complexe implicate n realizarea asistenei de
sntate .Diagnosticele de ngrijire sunt n permanent susceptibile de schimbare,
n functie de modul derspuns al individului sau comunitii la msurile de ingrijire
elaborate i aplicate. Modelul conceptualutilizat este cel focalizat pe pacient,
rolul asistentei medicale fa de pacient ar putea fi descris drept avocat al
pacientului i necesitilor sale

Interventii autonome si delegate

Asistenta medical are rol de a asigura condiiile optime de confort necesare
pacientului cu arteriopatie obliterant.
Interviul are ca scop nceperea relaiei asistent-pacient, relaie favorizat de
schimbul de informaii, idei
i emotii. Furnizarea de date ctre pacient l vor
determina s pun ntrebri i s participe la stabilirea obiectivelor i la efectuarea
ngrijirilor.

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 13

Asistenta medical va informa, va educa i se va ocupa de pregtirea

pacientului pentru investigaii i de ngrijirile ulterioare.
Asistenta medical are ca obiective:
~ Internarea pacientului n spital
Internarea n spital se efectueaz, n general, prin biroul de internri, pe baza
biletului de trimitere de la medicul de familie i a dovezii de asigurat.
Biroul de internari va intocmi Foaia de Observaie Clinic General (FOCG)
sau Foaia de Spitalizare de Zi(FSZ), dup caz.
De la biroul de internri, pacientul va fi nsoit la garderob i la dus pentru
predarea hainelor i pentru mbiere i se va schimba n hainele de spital. Dup
aplicarea msurilor referitoare la prevenirea i combaterea infeciilor
intraspitaliceti, pacientul este nsoit la secia unde s-a fcut internarea, acolo unde
va fi primit de ctre asistenta ef, creia i se va nmna i foaia de observaie.
Repartizarea pacientului n salon i asigurarea condiiilor de mediu
- pacientul este condus n salon, unde i se repartizeaz un pat cu noptier;
saloanele trebuie s fie luminoase, bine aerisite, fr cureni de aer, suficient
nclzite;
- paturile trebuie s fie comode, rezistente, cu lenjerie curat, fr cute sau
custuri dure pentru a se preveni apariia escarelor, mai ales la pacienii imobilizai
la pat;
- fiecare pat trebuie s fie prevzut cu: saltea, perne, ptur, lenjerie (2
cearafuri i 2 fee pern), muama, alez, utilaj auxiliar.

~ Asigurarea repausului fizic i psihic

Asistenta va asigura confortul pacientei prin:

reducerea pe ct posibil a zgomotului;

atenuarea durerii;
temperatura adecvat;
igiena corporal i lenjerie de pat curat;

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 14

 adoptarea unei poziii comode;

diminuarea interveniilor de ngrijire n perioadele de somn;
exerciii de relaxare.
~ ngrijiri dietetice
Dieta este o parte important a tratamentului mpotriva arteriopatiei. Stabilirea
unor principii particulare de alimentaie sntoas nainte, n timpul i dup
tratament, este foarte important pentru a limita efectele negative ale terapiei
mpotriva arteriopatiei, pentru a mari ansele de vindecare i a grbi recuperarea. O
diet corect aplicat pacientului aflat n tratament pentru arteriopatie obliterant
trebuie s asigure necesarul optim de substane nutritive eseniale refacerii
organismului, s combat efectele adverse ale tratamentului i pierderea n
greutate.
Principiile alimentaiei n arteriopatie oblitarant:

dieta tebuie s conin alimente ct mai variate n fiecare zi, pentru c nici
un produs nu conine toate principiile alimentare necesare organismului;
accentul trebuie pus pe fructe i legume, ct mai proaspete;
salatele, sucurile de fructe i legume aduc vitaminele, mineralele i fibrele
att de necesare pacientului cu arteriopatie;
pinea integral i cerealele (gru, ovz, orez slbatic) sunt surse de
carbohidrati compleci, vitamine, minerale i fibre;
trebuie evitate sau reduse: grsimile animale, zahrul, sarea, produsele
afumate sau murate;
lactatele dietetice sunt de preferat n locul celor cu coninut ridicat de
grsimi;
carnea roie trebuie s fie ct mai slab i n cantiti ct mai mici; mai
indicat este carnea de pasre i petele, iar ca metod de gtire tebuie evitat
prjitul i aleas fierberea;
evitarea consumului unor cantiti prea mari de alimente i alimentarea cu
cantiti mici de mncare de mai multe ori pe zi, dect dou trei mese
bogate;
consumarea de lichide nainte sau dup mas n loc s fie consumate n
timpul mesei;
evitarea mncrurilor grase, prjite, prea dulci sau prea condimentate;
s se consume sucuri naturale, neacidulate, preferabil fr zahr;
consumarea de alimente i buturi uor digerabile;
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 15

 suplimentele nutritive pot fi folosite pentru c ele conin nutrieni uor

de digerat i asimilat de ctre organism.
~ Supravegherea funciilor vitale i vegetative
Se vor urmri:

msurarea i notarea temperaturii;

msurarea i notarea pulsului;
observarea i notarea respiraiei (la indicaia medicului);
msurarea i notarea T.A.;
observarea diurezei;
observarea scaunului.
~ ngrijiri igienice

Toaleta pacientului face parte din ngrijirile de baz i are ca scop asigurarea
confortului i igiena pacientei. Const n meninerea tegumentelor i mucoaselor n
stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei leziunilor cutanate, fiind o
condiie esenial a vindecrii.
Obiective:
ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului comos descuamat i impregnat
cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare, amestecate cu praf, alimente,
resturi de dejecii i alte substane strine care ader la piele;
deschiderea orificiilor de excreie ale glandelor pielii;
nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism;
producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeaz mobilizarea
anticorpilor;
linitirea pacientului, crearea unei stri de confort.
~ Administrarea tratamentului medicamentos
Tratamentul este administrat de ctre asistent numai la prescripia medicului.
Pentru a evita unele efecte nedorite asupra pacientului, asistenta va respecta unele
reguli:
administreaz numai medicamentul prescris de medic;
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 16

 identific medicamentul dup etichet, form de prezentare, culoare, miros,

consisten;
verific calitatea medicamentelor;
respect cile de administrare care pot fi: digestiv, local, respiratorie,
urinar, parenteral;
respecta orarul, ritmul de administrare, doza, msurile de asepsie, igiena;
informeaz pacientul cu privire la medicamentul administrat.
NEVOIA

MANIFESTRI
DEPENDEN

DE

SURSA DE DIFICULTATE

1. A respira i a avea o
bun circulaie

-palpitaii

-dispnee

-durere toracic

-ritm cardiac crescut

2. A se alimenta i a se
hidrata

-lipsa poftei de mncare

-alimentaie insuficient cantitativ

-indigestie de alimente ce nu
satisfac nevoile organismului

-refuz de a se alimenta

3. A elimina

-absena scaunului mai multe

zile

-constipaie

-meteorism
4. A se mica, a pstra
o bun postur

-dificultate de a se mobiliza

5. A dormi, a se odihni

-ore insuficiente de somn

-imobilitate

-absena activitilor fizice

-insomnii

-treziri frecvente
6. A se mbrca i a se
dezbrca

-dificultate de a se mbrca i
dezbrca

-nendemnare de a se mbrca i
dezbrca

7. A
menine
temperatura corpului
n limitele normale

-amoreli i furnicturi ale

extremitilor

-hipotermie

8. A fi curat i a-i
proteja tegumentele

-neglijarea inutei i nfirii

sale

-dezinteres fa de nfiarea sa

9. A comunica

-diminuarea interaciunii cu
alii

-comunicare insuficient la nivel

afectiv

-nencredere
persoan

-stare de confuzie

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

propria

Page 17

10. A evita pericole

-perceperea
negativ
propriului corp

-pierderea imaginii despre sine

-anxietate

-temeri
-apatie
11. A aciona
dup
credinele i valorile
sale

-incapacitate de a participa la
activitile grupului religios de
care aparine

-dificutate de a participa la
activiti religioase din cauza
internrii n spital

12. A se realiza

-incertitudine n ceea
privete propria valoare

-devalorizare

-incapacitate
probleme

de

ce

rezolva

13. A se recrea

-dificultatea de a se concentra
n
timpul
activitilor
recreative

-tensiune psihic

14. A nva

-lipsa de informaii cu privire

la boal, msuri de prevenire,
diagnostic, tratament

-cunotine insuficiente

Capitolul V
Studiu de caz

Caz 1
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 18

Culegera datelor :
Date fixe :
Nume : P
Prenume : V
Sex : Feminin
Varsta : 67 ani
Greutate : 70 kg
Inaltime : 1,69 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA
Anamneza :
Antecedente heredo - colaterale - neimportante
Antecedente personale - neaga
Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator, tuse cu
expectoratie mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza si se intensifica cu
palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate.
Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu expectoratie
mucopurulenta, cefalee, ameteli, palpitatii.
Problemele pacientului :
-

alterarea functiei respiratorii

alterarea functiei circulatorii
imposibilitatea de a se odihni
incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 19

Diagnostic de mursing
1.Alterarea functiei res-

Obiective

Interventii

Pacienta sa Invat pacienta sa tuseasca

Evaluare
Pacienta raspunde

-piratorii datorita aparitiei prezinte o

sa expectoreze si sa

bine la tratament

obstructiei bronsice mani- respiratie

colecteze sputa in recipe-

astmatic si se linistes-

-festata prin accese de dis- buna si cai -ent, administrez O2 la

-te; starea de anexitate

-pnee paroxistica si tuse

respiratorii nevoie. Asigur aerisirea

a bolnavului se ameri-

cu expectoratie mucopu-

permeabile. salonului, asigur pozitia

-oleaza. Pacienta

-rulenta.

semisezand (ortopnee)

colaboreaza si

care favorizeaza o respi-

raspunde la intrebari.

-ratie mai buna.

Fac educatie sanitara pt
prevenirea infectiei bron-sice. Administrez trata-mentul prescris de medic
cu expectorante, bronho-dilatatoare si desconges-tionante ale mucoasei
traheobronsice. Linistesc
pacientul psihic in vederea
imbunatatiri starii generale.

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 20

2.Alterarea functiei circu- Pacienta

Invat pacienta sa evite con- Pacienta prezinta o

-latorii datorita palpitatii- sa prezinte -sumul excesiv de grasimi

TA in limite normale,

-lor si nelinistii manifesta o circulatie si sa consume alimente bo- Raspunde pozitiv la

prin HTA

adecvata.

-gate in vitamine,zarzava-

tratamentul medica-

-turi si fructe.

-mentos si evita

Adm. medicatiei prescrise

efortul fizic.

de medic cardiotonice,vaso-dilatatoare antiaritmice,

diuretice,hipotensoare.Ur-maresc efectul medicamen-telor adm. aplic tehnici de
favorizare a circulatiei,
efectuez exercitii pasive si
active,masaj al extremita-tilor.
Sfatuiesc pacienta sa conti-nue tratamentul medica-mentos atata timp cat e
necesar.

Diagnostic de mursing

Obiective

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Interventii

Page 21

Evaluare

3.Imposibilitatea de a

Pacienta sa

Calmez tusea si dispneea prin

se odihni datorita

beneficieze

adm. de medicamente prescrise un somn

nelinistii manifestata

de un somn

de medic. Invat pacienta tehnici odihnitor, tonus

prin insomnie.

odihnitor atat de relaxare, exercitii respiratorii muscular prezent

calitativ, cat

inainte de culcare. Sfatuiec

si cantitativ.

pacienta sa consume o bautura

Pacienta prezinta

echilibrata psihic

calda inainte de culcare (ceai

sau lapte).
Psihoterapie-calmez si linistesc
Bolnava.
Asigur un mediu ambiant
linistitor, fara zgomote.
4.Incapacitatea de a-si

Pacienta sa

Combat starea de liniste a

Dupa efectuarea

Acorda ingrijirii

prezinte o

pacientei care a provocat

uei bai bolnava

igienice corporale

stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

datorita alternarii starii

si sa isi

curatenie perfecta a corpului

generale manifestata

pastreze

pentru a preveni aparitia

prin cefalee, ameteli

tegumentele

complicatiilor. Sterg pacientul

tuse, dispnee de tip

intacte.

de transpiratii si schimb lenjeria

expirator, wheezing,

de corp de cate ori este nevoie.

HTA, palpitatii.

Asigur un aport important de

lichide pentri reechilibrare

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 22

hidroeteclorlitica explicandu-i
pacientului necesitatea acestora
in vederea pastrarii elasticitatii
Pielii.

Data

Functiile vitale si vegetative

TA

11.0
5

240/10
0

80

36,5
C

2007

mmHg

b/mi
n

Sca
-un

Diure
-za

20

1200

resp/mi
n

Examinari
de lab.si
paraclinice

Tratament

LV.N=40008000 mm

MIOFILIN :
fiole

180/90
mmHg

2007

13.0
5

180/80
mmHg

80

36,5
C

b/mi
n

78
b/mi

19

1150

resp/mi
n

36,3
C

18

H - V.N=4,25,5 ml/mm
V.O=4.5mil/
mm

1200

Htc V.N=40-41 %

resp/mi

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

alimenta
r

Regim
normo-

2x1/zi IV fiole
V.O=7,700
mm

12.0
5

medicamento
s

Regim

Page 23

-caloric,
10 ml Actiune
bronhodilatato
-are.
HHS : fiole
100 mg IV
2x1/zi Actiune
inflamatoare si
decongesti-va, bronhodi-

hiposodat cu
evitarea
alimente-lor care
pot fi
alergeni.

2007

V.O=36,5 %

-latatoare
VENTOLIN :

14.0
5

!70/70
mmHg

2007

85
b/mi
n

37,2
C

19

1300

resp/mi
n

Hgh
-V.N=13-15
g/100 ml
V.O=13,1
g/100 ml

15.0
5

165/75

80

mmHg

b/mi
n

2007

36,8
C

18

1200

resp/mi
n

UreeV.N=20-40
mg %
V.O=83 mg%

Spray 2
pulverizari x
3/zi.Actiune
bronhodilatato
-are.
BROMHEXI-NE : compri-mate a 8 mg ;
per os 3x1/zi.
Actiune exp-

16.0
5

140/80

75

mmHg

b/mi
n

2007

36,5
C

18

1200

resp/mi
n

Glicemie
V.N=80120mg %
V.O=72mg %

17.0
5

145/80

75

mmHg

b/mi
n

2007

18.0
5
2007

140/75

75

mmHg

b/mi
n

36,4
C

19

1100

resp/mi
n

36,4
C

18
resp/mi
n

1100

VSH-V.N=110 mm/ 1h

-difica secre-tiile traheobronsice

vascoase si le
usureaza elim-

VO=13mm/1
h

-inarea.

Examen
sputa:

4x1 f.IM,500
mg.Actiune
bacteriostatic

-macroscopic
: vascoasa

cu spectru larg

microscopic :
eozinofilie

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

-ectorant,flui-

Page 24

AMPICILINA

PREDNISON
1 tb/zi per os
doza de atac
30mg/zi se

Rtg nu arata
modificari.

scade treptat
pana la 10 mg
doza de intr-tinere. Acti-une-antiimfl-amatoare,an-tialergic.
CAPTOPRIL:
Tb 3x1/zi per
os. Actiune
hipotensoare.

Caz 2
CULEGEREA DATELOR :
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 25

Date fixe :
Nume : V
Prenume : R
Sex : Feminin
Varsta : 18 ani
Greutate : 56 kg
Inaltime : 1,67 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.
Anomneza :
Antecedente heredo - colaterale - nesemnificative.
Antecedente personale - la 7 ani a avut varicela.
Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani prezinta
dispnee, wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament
de specialitate.
Manifestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.
Problemele pacientului :
-

dificultate in a respire
dificultate in a se alimenta
perturbarea somnului

Diagnostic denursing Obiective

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Interventii

Page 26

Evaluare

1.Dificultate in a res- Pacienta sa

Ii asigur pacientei o cat mai buna Pacienta dupa 1-2 zile

-pira datorita inflama- respire fara pozitie in timpul acceselor

prezinta cai respiratorii

-tiei mucoasei si

astmatice (pozitia ortopneica).

permeabile si respira

spasmului musculatu- si sa aiba

administrez medicamentele

normal, nu mai

-rii bronsice manifest- caile respi-

prescrise de medic pentru a

prezinta dispnee.

-tata prin dispnee si

-ratorii

preveni crizele de astm.

wheezing.

eliberate de

dificultate

secretii.
2.Dificultate in a se

Pacienta sa

Ii explic bolnavei necesitatea

Starea pacientei s-a

alimenta datorita

se poata

alimenattiei si a consumului

ameriolat, i-a revenit

dispneei si anexitatii

alimenta

suficient de lichide.

pofta de mancare.

manifestate prin

corespunza-

imapetenta.

-tor

3.Perturbarea

Pacienta sa

Am asigurat liniste in salon ca

Pacienta se odihneste

somnului datorita

aiba un

pacienta sa se poata odihni.

suficient pentru a

Convingem pacienta ca starea ei

prezenta o stare de

anexitatii manifestata somn

prin insomnie.

odihnitor si se va ameliora.
corespunza-tor

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 27

mai bine.

Data

3.06

Functiile vitale si vegetative

Examinari de
lab. si
paraclinice

TA

Sca
-un

Diur
-eza

129/7
5

82

37,2

14

1200

b/min

resp/mi
n

200
7

mmH
g

4.06

110/65

69

200
7

mmH
g

b/min

5.06

110/60

67

200
7

mmH
g

b/min

6.06

120/7
0

37
C

13

37
C

15

15

b/min

resp/mi
n

7.06

110/65

75

200
7

mmH
g

b/min

1100

37
C

16

1200

Alimente
premise :

V.O=5,500 mm

Actiune
antiinflamator.

legume fierte,
fructe crude si
sub forma de
compot ; supe
de

H - V.N=4,2-5,5
ml/mm

Htc - V.N=40-41
%

Hgh -V.N=13-15
g/100 ml
V.O=13,3 g/100
ml

resp/mi
n

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

1200

alimentar

HHS : 300 mg
tablete.

V.O=29,8 %

medicamentos

Regim

L - V.N=40008000 mm

V.O=4.500.000
mm

resp/mi
n

36,7

mmH
g

1100

resp/mi
n

63

200
7

Tratament

Euzinofilie :
V.N = 2-3 %

Page 28

Ventolin : 3x1 +
2 ml ser
fiziologic.
Actiune
bronhodilatator.

legume, cartofi,
paine neagra.
Alimente
interzise :
Sa evite
alimentele
alergene.
Sa evite
alimentele prea
sarate si
grasimile.

V.O = 0,5 %

VSH - V.N=7-15
mm la 2 h
V.O = 13mm la
2h

Caz 3
CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : M
Prenume : A
Sex : Feminin
Varsta : 51 ani
Greutate : 69 kg
Inaltime : 1,60 m
Nationalitate :romana
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 29

Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.

Anamnoza :
Antecedente heredo - colaterale : mama cu astm bronsic
Antecedente personale - neaga
Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani. Cu 6
zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza astmatica
manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing sit use. In dimineata zilei
ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv evoluand
spre agravare pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare si tuse.
Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata, de miofilin si bronhodilatatoare
simpaticometice, respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se interneaza in sectia
interne.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.
Problemele bolnavului :
-

alterarea ritmului respirator

alterarea starii generale
alterarea hidratarii bolnavului
perturbarea somnului

Diagnostic de mursing Obiective

Interventii

Evaluare

1.Alterarea ritmului

Pacienta sa

Asez pacienta intr-o pozitie se-

Pacienta raspunde

respirator datorita

respire

-misezanda la marginea patului

bine la tratament-

obstructiei bronsice

normal,

cu capul usor, in extensie.

-ul medicamentos

manifestata prin

dispneea sa

Indepartez factorii care ar putea si dispneea a

dispnee cu ortopnee,

dispara.

produce alergii (praf,florii).

wheezing si tuse

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Asigur aerisirea salonului pentru

Page 30

disparut.

favorizarea unei bune respiratii.

Administrez tratamentul prescris
de medic, bronhodilatatoare.
2.Alterarea starii

Pacienta sa

Calmez pacienta, o asez intr-un Starea de anexitatea

generale datorita

fie echilibra- salon cu bonavi, cu un nivel

a disparut si

cefaleei si ddinamiei

-ta psihic, sa ridicat si plini de optimism.

bolnava prezinta

nanifestata prin

dispara starea Ajut pacienta sa isi recunoasca

o stare de bine.

anexitate.

de anexitate

Pacienta sustine ca

anexitatea si sa o combatem

si sa fie com- distrugandu-i atentia de la boala cefaleea a dispa-batuta

diminuez stimuli care l-ar putea -rut si prezinta o

cefaleea si

deranja. Aerisesc salonul

conditie fizica

adinamia.

asigurandu-i o stare de confort

mai buna.

si asigur conditii de odihne

pentru bolnav. Invat pacienta sa
expectoreze, explicandu-i
necestitatea acesteia.
Administrez la indicatia medi-cului analgezice si expectorante
3.Alterarea hidratarii

Reechilibra-

pacientei, datorita

-rea hidroele- indulcite explicandu-i necesita- ca respecta

dezechilibrului

-ctolitrica a

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Administrez pacientei ceaiuri

Pacienta relateaza

-tea ingerarii a cat mai multe li- indicatiile in

Page 31

hidroelectrolitic

pacientei si

manifestata prin

impiedicarea si de pat de cate ori este nevoie. hidratarea.

transpiratii abundente unei eventusi expectoratie.

-chide. Schimb lenjeria de corp legatura cu

Asigur conditii corespunzatoare

-ale raciri din de temperatura mediului. Ajut

cauza trans-

pacienta sa isi efectueze toaleta

-piratiilor.

corporala

4.Perturbarea

Pacienta sa

Combat tusea si dispneea. Invat Pacienta prezinta

somnului datorita

aiba un somn pacienta tehnici de relaxare,

nelinistii si anexitatii

odihnitor.

un somn odihnitor

exercitii respiratorii inainte de

manifestata prin

culcare. Asigur un mediu

insomnie.

ambiant, linistitor fara zgomote

Sfatuiesc pacienta sa consume
o bautura calda inainte de
culcare (ceai sau lapte).

Data

Functiile vitale si vegetative

Examinari de lab.
si paraclinice

TA

Sca-

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Diureza

Page 32

Tratament
medicamentos

Regim
alimentar

un
15.06

130/70

88

36,8

20

2007

mmHg

b/min

r/min

1000

L - V.N=40008000 mm

ml

1 puf/zi spray

V.O=7600 mm

16.06

130/80

85

36,7

19

2007

mmHg

b/min

r/min

17.06

125/70

83

36,7

19

2007

mmHg

b/min

r/min

18.06

125/70

80

36,6

18

2007

mmHg

b/min

r/min

1200

1000
ml

1200

Actiunebronhodilatator.

H - V.N=4,2-5,5
ml/mm

MIOFILIN : tb.

V.O=4.8 mil/mm

3x1/zi per os
Actiune

ml

SALBUTANOL:

Htc - V.N=40-41 %
V.O=43 %

Hgh -V.N=13-15
g/100 ml

ml

V.O=13,5 g/100 ml

bronhodilatator.
HHS : 300 mg
IV.Actiune
antiinflamator,
steroid in crizele
astmatice.
PREDNISON :
5 mg tb 3x1/zi.

19.06

125/80

80

36,6

18

2007

mmHg

b/min

r/min

1200

VSH - V.N=1-10 mm la
1h

Actiune
antiinflamator.

V.O = 5mm la 1 h

AMPICILINA :

ml

4x250 mg IM.
20.06

125/75

82

36,6

19

2007

mmHg

b/min

r/min

1200
ml

Glicemie
V.N=80-120mg %
V.O=90mg %

Actiune
bactericid,
antibiotic cu
spectru larg.
BROMHEXIM :

21.06

130/80

80

36,6

18

2007

mmHg

b/min

r/min

1200

Creatinina - V.N=0,61,2 mg%

3x2 tb/zi.Actiune

V.O=0,6 mg %

mucolictic,favori
-zeaza expectora

ml

-tia,usureaza
respiratia.

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 33

CONCLUZII ASUPRA LUCRARII

Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostiite
profesionale profunde si calitatii morale deosebite.
Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este o
afectiune extreme de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu debut la orice
varsta si indiferent de conditia sociala.
Lucrarea e constituita din 3 capitole :
-

primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate de etiologie,
simptomatologice, patogenie si tratament
- al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic acordate de
asistenta, de la internare si pana la externare, cu asigurarea conditiilor de
spitalizare, pozitia pacientului in pat, urmarirea functiilor vitale si vegetative
asigurarea igienei corporale, asigurarea unei alimentatii adecvate si examinarii
specifice. Capitolul cuprinde de asemenea, externarea bolnavului, educatia sanitara
si profilaxia bolii.
- al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.
In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune este rezultatul
obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari, aparitia unei expiratii
tipice suieratoare, ca un tiuit numit "wheezing". Bolnavii se plang de "lipsa de aer" si se
aseaza de obicei sezand, pozitia ce le asigura respiratia.
Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune internarea
pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 34

Bibliografie
1."Tratat de medicina interna" vol. I "Bolile aparatului respirator" sub redactia prof. Radu
Paun,coordinator prof. Constantin Anastasiu
Editura Medicala 1983
2."Medicina interna pentu cadre medii" Corneliu Borundel
Editura All,vol. II
3.Anatomia si fiziologia omului dr. Roxana Maria Albu
Editura Corint
4.Tehnici speciale de ingrijire a bonavilor,coordinator dr. Georgeta Balta
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

Page 35