Proiect Îngrijirea Pacienților Cu Astm Bronșic

MOTTO:
„ Sănătatea este o stare de armonie

completă între corp, minte și spirit.
Când nu suferim de afecțiuni fizice și
distrageri ale minții, porțile sufletului se
deschid.”
- B.K.S. Iyengar
CUPRINS
Capitol
I INTRODUCERE
Argumentarea lucrării ..............................................................................4
II PARTEA GENERALĂ
2.1. DEFINIȚIE.....................................................................................................5
2.2. ETIOLOGIE...................................................................................................6
2.3. TABLOU CLINIC........................................................................................9
2.4. INVESTIGAȚII............................................................................................10
2.4.1. INVESTIGAȚII PARACLINICE................................................10
2.4.2. INVESTIGAȚII CLINICE.............................................................11
2.5. TRATAMENT ..........................................................................................12
2.5.1 TRATAMENT PROFILACTIC.....................................................12
2.5.2 TRATAMENT IGIENO-DIETETIC.............................................12
2.5.3 TRATAMENT MEDICAMENTOS..............................................13
2.5.4 TRATAMENT CHIRURGICAL...................................................14
2.6. EVOLUȚIE. COMPLICAȚII. PROGNOSTIC.....................................15
III PARTEA PERSONALĂ. STUDIU DE CAZ
1. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENȚILOR CU ASTM BRONȘIC................................................................16
2. CAZ 1...............................................................................................................23
3. CAZ II..............................................................................................................37
4. CAZ III.............................................................................................................51
IV. CONCLUZII
Concluzii........................................................................................................................64
Bibliografie ...................................................................................................................69
Anexe..............................................................................................................................70
CAPITOLUL I - ARGUMENTAREA LUCRĂRII
Lucrarea de faţă îşî propune o abordare a afecţiunii bronhiilor și anume astmul

bronșic. Astmul bronşic este o criză de dispnee paroxistică expiratorie provocată de
stenoza funcțională spastică a bronhiilor. Doresc să descriu metodele de profilaxie și de
tratament ale acestei afecțiuni, de asemenea prin lucrarea de față îmi propun să cunosc și
să pot transmite prin a învăța și alte persoane cum pot să-și mențină starea de bine a
aparatului respirator și a bronhiilor timp cât mai îndelungat.
Un alt lucru pe care mi-l propun în acest proiect este efectuarea a trei planuri de
îngrijire, pentru trei pacienți cu forme diferite de astm bronșic.
Am ales această temă cu titlul „Îngrijirea pacienților cu astm bronșic” datorită
faptului că în familia mea au existat și există persoane care au avut respectiv au această
afecțiune. Îmi doresc să aprofundez această temă, să cunosc tot ce ține despre această
afecțiune, să învăț cum să îi îngrijesc pe membrii familiei mele şi pe viitorii mei pacienți.
De asemenea, faptul că astmul bronșic este o afecțiune destul de întâlnită atât în
rândul copiilor cât și al adulților m-a determinat să îmi doresc și mai mult să cunosc cât
mai amănunțit cauzele care determină această boală, precum și metodele de prevenție și
îmbunătățire a stării de sănătate.
Pentru a putea realiza această lucrare și a putea înțelege această afecțiune, a fost
nevoie să mă documentez și să trec în studiu: definiția, etiologia, tabloul clinic,
investigațiile, tratamentul, precum și evoluția, prognosticul și complicațiile astmului
bronșic. În a doua parte a lucrării mi-am propus să studiez 3 cazuri de astm bronșic și să
efectuez câte un plan de îngrijire pentru fiecare caz în parte.
4
CAPITOLUL II - PARTEA GENERALĂ
2.1. DEFINIȚIE
Astmul bronșic este definit ca fiind o criză de dispnee paroxistică expiratorie

provocată de stenoza funcțională spastică a bronhiilor. Bronhospasmul se datorează
contracției musculaturii, edemului mucoasei și hipersecreției bronșice, fenomene care duc
la obstrucția bronșică, ce stingherește în special eliminarea aerului în expirație. Astmul
bronşic determină frecvent modificări emfizematoase. Astmul se poate infecta, îmbrăcând
aspect de bronşită astmatică, fiind precedată întotdeuna de crize astmatice. [10]
Astmul bronșic este caracterizat prin reducerea generalizată, variabilă și reversibilă
a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie și raluri sibilante.
Dispneea paroxistică este consecința a trei factori, care induc bronhostenoza: edemul
mucoasei bronșice, hipersecreția și spasmul. [1,10 ]
Figura: Bronhiile unui om sănătos în comparație cu bronhiile unui astmatic [12 ]
5
2.2. ETIOLOGIE
O clasificare etiologică a astmului, distinge următoarele forme:

- Astmul bronșic pur, care apare la tineri cu echivalențe alergice, cu interval liber
între crize.
- Astmul bronșic complicat (impur), în care crizele apar pe fondul unor modificări
permanente.
- Astm exogen alergic (extrinsec).
- Astm nealergic: astm endogen sau infecțios; astm iritativ fizic sau chimic; astm de
efort.
Principalii factori etiologici care sunt implicați în apariția astmului bronșic sunt
următorii: alergia, infecția căilor respiratorii, factorii fizici, factorii psihici, dar și efortul
fizic.
Alergia. Din totalitatea bolnavilor astmatici, doar 30-40% din cazuri sunt
influențați sigur și dovedit de acțiunea factorilor alergenici. Există un număr mare și o
varietate aproape nelimitată de factori alergeni, însă cei mai importanți ca și frecvență în
producerea astmului bronșic ar fi :
- Praful de casă care este un amestec heterogen care conține 40-60% componente
organice și 50-60% componente anorganice. Alergenii din praful de casă sunt
vegetali: polen, fungi, bumbac, ierburi, resturi alimentare; animali: descuamări
epidermice de om și animale (peri, lână, pene), componente de insecte și acarieni.
Mijloace sintetice: mijloace conservante, coloranți, medicamente, cosmetice,
detergenți etc. Cea mai frecventă cauză a astmului alergic este alergia la praful de
casă. În aproximativ 60% din cazurile cu alergie la praf de casă, sensibilizarea se
datorează unor componente de acarieni.
- Polenul, este de asemenea un factor alergic incriminat în producerea astmului
bronșic, cele mai alergizante polenuri fiind cele de Ambrosia, Parietaria și
Artemisia.
- Fungii atmosferici, au ca reprezentanți mai răspândiți Alternaria, Penicillium,
Levuri, Fusarium, Aspergillus. Exploatarea industrială a mucegaiurilor umane fiind
în continuă dezvoltare, face să se dezvolte probleme alergene profesionale și de
asemenea să crească frecvența apariției fungilor chiar și în interiorul locuințelor.
6
- Alergenii profesionali. În această categorie putem enumera ca sursă alergenă,
poluările cu pulberi propriu-zise sau reziduuri de combustie incomplete care pot fi
prezente în diferite locuri de muncă. Unele dintre acestea pot fi iritante nespecifice,
iar altele cu potențe alergenice care pot cauza astmul profesional. Un rol mai redus
îl au și alergenii ingeraţi: alimente, medicamente (analgetice) și injectabil (ACTH,
Penicilină). Acești alergeni sunt antigeni care pot fi slabi și inofensivi pentru
majoritatea populației, dar pot fi activi la subiecții atipici.
Infecția bronșică este considerată atât factor etiologic cât și factor de întreținere
și agravare a astmului. În timpul respirației, în căile respiratorii sunt introduse un număr
mare de microorganisme (virusuri, bacterii, organisme de timpul mycoplasmă, chlamydia,
fungi), ceea ce face ca acestea să fie vulnerabile la infecţii. În etiologia astmului sunt
incriminate următoarele virusuri: Picornavirusuri (rino- și enterovirusuri), Mixovirusuri
(Influenza A,B,C), Paramixovirusuri (Parainfluenza 1, 2, 3) și Adenovirusuri.
Haemophilus influenzae este frecvent izolat în spută la bolnavii cu bronșită cronică și cu
astm bronșic, persistând mult timp în tractul respirator inferior. Deși s-au obținut teste
cutanate pozitive tardive la un număr mare de bolnavi, rolul acestuia în producerea
astmului bronșic este discutabil. Fiind totuși incriminat că ar produce o reacție citoalergică
de tip IV. Rolul infecției bronșice în agravarea astmului sau a bronșitei cu „wheezing’’
este bine cunoscută la mulți copii și adulți, asemenea agravări fiind întâlnite în 23-43,2%
din cazuri după infecții cu rinovirusuri.
Iritaţia căilor respiratorii. Iritaţia căilor respiratorii este produsă de acţiunea unor
factori iritanţi, fizici și chimici: praf, fum, gaze inhalante, adesea prezenți și în cursul
procesului de muncă în industrie. Aceștia pot provoca obstrucții bronșice, atribuite
hiperreactivității bronșice variabilă de la bolnav la bolnav, însă pot fi atribuite și unei
reacții alergice. La un astmatic nefumător, prezența lui într-o încăpere în care se fumează
(fumatul pasiv), îi poate declanșa un acces de astm. Apariția unui acces de astm bronșic,
poate fi favorizată de o poluare mare atmosferică (oxizi de azot și sulf, hidrocarburi, ozon)
din zonele industriale, la populația cu hiperreactivitate bronșică anterior asimptomatică.
Un factor de creștere a frecvenței acceselor de astm îl constituie și prezența fronturilor de
aer rece.
Factorii psihici. Din numeroase observații clinice, rezultă că factorii psihici
participă adesea la declanșarea acceselor de astm, sub influența unor emoții puternice sau
prin simpla condiționare a acestora. Traumele psihice contribuie ca factori premergători ai
7
debutului astmului încă din copilărie. Emoțiile acționează prin modificarea mecanismelor
de ventilație pulmonară. La bolnavii cu astm trebuie luat în considerare rolul posibil al
factorilor psihici, investigația psihică făcând parte din examenul integral al bolnavului.
Efortul fizic poate fi un potențial de declanșare a unor episoade de obstrucție
bronșică acută la astmatici.
Pentru astm este important să fie cunoscuți și identificați factorii de risc, pentru a
permite selectarea persoanelor cu risc crescut, în vederea instaurării unor măsuri de
profilaxie.
Cei mai importanți factori de risc sunt: antecedentele familiale și personale alergice,
existența unei exeme endogene, expunerea profesională față de alergeni, inhalații, iritații
respiratorii cronice, prezența de bronhopneumopatii infecțioase cronice, factorii psihici,
persoanele cu polipi nazali. [5 ]
8
Figura: Alergenii care provoacă astmul [12 ]
2.3. TABLOUL CLINIC
La început, crizele sunt tipice, cu început și sfârșit brusc, cu intervale libere. Mai
târziu, în intervalele dintre crize, apar semnele bronșitei cronice și ale emfizemului
pulmonar, cu dispnee mai mult sau mai puțin evidentă. Criza apare în a doua jumătate a
nopții, de obicei brutal, cu dispnee și neliniște, prurit și hipersecreție; alteori este anunțată
de prodroame cu următoarele manifestări: strănut, lăcrimare, prurit al pleoapelor, tuse.
Dispneea devine paroxistică, bradipneică, cu expirație prelungită și șuierătoare. Bolnavul
rămâne în pat sau aleargă la fereastră, pradă setei de aer. De obicei stă în poziție șezând,
cu capul pe spate și sprijinit în mâini, ochii înecați, nările dilatate, jugularele turgescente.
În timpul crizei de astm bronșic, toracele bolnavului este imobil, în inspirație forțată.
La percuție, se determină exagerarea sonorității; sunt prezente raluri bronșice, în
special sibilante, diseminate bilateral. La sfârșitul crizei, apare tusea uscată, chinuitoare,
deoarece expulzarea secrețiilor se face cu dificultate, cu spută vâscoasă, albicioasă,
perlată, bogată în eozinofile (uneori eozinofilie și în sânge), cristale Charcot-Leyden și
spirale Curschman. Testele de sensibilizare sunt pozitive. Criza se termină în câteva
minute sau ore, spontan sau sub influența tratamentului. Există și manifestări mai
echivalente: tusea spasmodică, coriza spasmodică – „febră de fin”, rinita alergică, eczema,
urticaria, migrena și edemul Quinke. [1 ]
Starea de rău astmatic este stadiul cel mai sever al astmului bronșic. Se manifestă
printr-un sindrom de asfixie și poate dura chiar peste 24 de ore. În starea de rău astmatic
pacientul stă în poziție sezând, cu toracele împins înainte, cu fața anxioasă, prezentând
semne de insuficiență respiratorie acută. De asemenea, pacientul mai prezintă: polipnee cu
expir prelungit, tiraj, cianoză și transpirații abundente care fac pacientul să fie „lac de
apă”. La auscultație se pot observa raluri bronșice mari și mici, precum și diminuarea
extremă a murmurului vezicular. [10 ]
9
2.4. INVESTIGAȚII
2.4.1. INVESTIGAȚII PARACLINICE
Examenul obiectiv face apel la cele patru metode fizice clasice : inspecția, palparea,
percuția și auscultația. Fiecare cu ponderea sa, specifică patologiei respiratorii, respectiv
astmului bronșic. Elementele examenului obiectiv vor fi completate cu date paraclinice și
imagistice.
Inspecția: va urmării aspectul general al bolnavului, iar apoi inspecția toracelui.
Aspectul general al bolnavului poate oferii informații foarte utile și anume:
- atitudinea: pacientul astmatic adoptă o poziție antidispneizantă astfel încât să îi asigure
confortul minim. Această poziţie este ortopneea, care permite o mai bună ventilație prin
intervenția mușchilor respiratori accesorii (abdominali, scaleni, sternocleidomastoidieni).
- faciesul: exprimă spaimă, sete de aer, exoftalmie și gura între-deschisă. Pacientul
prezintă cianoză, tegument palid cenușiu, acoperit de transpirații reci. De asemenea, în
astm, pacientul poate să prezinte jugulare turgescente, nări dilatate și ochii înecați în
orbite.
Inspecția dinamică a toracelui oferă informații asupra precizării diagnosticului:
- modificări ale frecvenței mișcărilor respiratorii: bradipneea, care constă în scăderea
frecvenței respiratorii.
- zgomotele respiratorii: wheezing-ul (respirația șuierătoare).
Palparea: în cazul astmului bronșic, palparea nu prezintă o informație care să
conducă la precizarea diagnosticului.
Percuția: pentru efectuarea percuției, bolnavul va fi așezat în poziție sezândă cu
capul ușor aplecat înainte, cu umerii ușor coborâți și cu mâinile sprijinite pe genunchi.
Această poziție este optimă pentru ca mușchii toracelui să se relaxeze.
În cazul astmului bronșic, la percuție se evidențiază o accentuare a sonorității pulmonare,
din cauza creșterii conținutului aeric toraco-pumonar și scăderii elasticității parenchimului
pulmonar.
Auscultația: auscultația este considerată cea mai importantă metodă a examenului
fizic al aparatului respirator. În astmul bronșic, prin auscultație se percep următoarele
manifestări patologice: murmur vezicular diminuat precum și prezența ralurilor sibilante și
chiar ronflante. [ 3]
10
2.4.2. INVESTIGAȚII CLINICE
1. Explorări de laborator. Examenul microscopic al sputei pune în evidență

eozinofile, cristale Charcot-Leyden, spirale Curschmann și uneori corpi Creola. În astmul
intrinsec domină polinuclearele neutrofile și bacteriile. Eozinofilia nu permite o
diferențiere sigură între astmul extrinsec și cel intrinsec. În ambele forme se pot găsi în
sânge factori reumatoizi (IgM IgG sau IgM+IgG).
2. Explorări imagistice. Semne radiologice pentru astm nu există, în acces se
poate constata creșterea spațiului aerian retrosternal. De asemenea, prin radiografia
pulmonară se poate observa o hiperinflație pulmonară. Examenul radiologic este un
important element de eliminare sau de descoperire a altor boli pulmonare. El contribuie la
infirmarea diagnosticului de astm bronșic sau la completarea acestui diagnostic cu
asocieri morbide.
3. Explorări funcționale. Explorarea funcției pulmonare constituie, alături de
anamneză și de examenele alergologice și imunologice, un element important de
investigație care oferă o serie de informații utile pentru recunoașterea și urmărirea
evolutivă a tulburărilor fiziopatologice ce apar în astm. Rezultatele spirometriei arată
următoarele modificări funcționale: indicele Tiffneau, V.E.M.S., P.E.V., V.I.R., V.E.R. și
C.V. sunt scăzute, doar V.R. este crescut.
4. Teste cutanate. Testele cutanate reprezintă baza diagnosticului de alergie, fără a
pune în evidență anticorpii de la nivelul bronhiilor, însă se pun în evidență anticorpii din
piele (IgE). Testul cutanat pozitiv nu reprezintă o concluzie categorică cu privire la
sensibilizarea bronșică la alergenul respectiv. Dacă testul cutanat atestă sensibilizarea față
de un alergen, testul de provocare bronșică constituie singura dovadă certă ca alergenul
este cauza astmului. [2,5 ]
11
Figura: Test cutanat pentru depistarea alergiei. [12 ]
2.5. TRATAMENT
2.5.1 TRATAMENT PROFILACTIC

Măsurile profilactice sunt foarte importante și vor fi aplicate întotdeauna.
Pentru profilaxia astmului sunt recomandate următoarele reguli:
- Evitarea fumului de țigară și a fumatului.
- Înfăşurarea feţei cu o eşarfă în zilele reci.
- Evitarea contactului cu persoanele care au viroze pulmonare.
- Păstrarea tensiunii psihice la un nivel minim.
- Evitarea aglomerațiilor în timpul epidemiilor.
- Evitarea noxelor respiratorii.
Chimioprofilaxia recidivelor bronșitice cu Tetraciclină 1g/zi, mai rar Penicilină V. [7 ]
2.5.2. TRATAMENT IGIENO-DIETETIC

Pentru astmatici, o dietă corespunzătoare este în general o dietă bună pentru toată
lumea, adică fără prea multe proteine și grăsimi, însă nu prea puține fibre. Modalitatea de
a mânca și a bea sănătos este doar o problemă de memorare și de punere în practică a trei
„legi” simple:
- Consumați o mare varietate de alimente.
- Consumați puțin din fiecare.
- Nu consumați prea mult din niciun aliment.
Regimul alimentar în caz de astm va consta dintr-un supliment de crudităţi, legume
proaspete bogate în vitamine, acizi organici şi săruri minerale, prezente în: morcov, ţelină,
spanac, hrean ras, salată, pătrunjel, varză albă şi roşie, cimbru, ceapă fiartă în lapte,
usturoi, ridichi albe, roşii şi negre. Nu trebuie neglijată ridichea, îndeosebi cea neagră,
bogată în vitamine: A, B, C, P şi în săruri minerale: K, I, Mg, cu proprietăţi depurative,
antitoxice, energizante şi stimulatoare pentru activitatea vezicii biliare, a stomacului şi
intestinelor. Se evită carnea de vită şi de porc, albuşul de ou, conservele de carne sau de
peşte, crustaceele, căpşunile, ciocolata, aditivii alimentari. Se evită aportul de sare,
regimul fiind unui desodat datorită tratamentului cu corticoizi. [4,7, 11 ]
12
2.5.3. TRATAMENT MEDICAMENTOS
Tratamentul simptomatic de bază al oricărei formă de astm bronșic, indiferent de
gravitatea sa, constă în administrarea de bronhodilatatoare: beta-adrenergice,
anticolinergice și metilxantine; la acestea se mai adaugă și corticosteroizi în forme mai
grave.
Beta-adrenergicele: sunt derivați ai adrenalinei, ea însăși folosită încă uneori în accesul de
astm. Prezența unor efecte adverse cardiovasculare a impus căutarea de noi derivați.
Anticolinergicele: Atroventul, recent introdus în terapie, este lipsit de toate efectele
adverse ale atropinei, însă acțiunea sa este mult mai slabă decât a beta-adrenergicelor și
acesta este recomandat în formele mai ușoare de obstrucție bronșică.
Metilxantinele: sunt reprezentate de Teofilina și derivații săi: Miofilin și Eufilin. În
obstucțiile bronșie severe, contribuie printr-o normalizare a echilibrului acido-bazic, la
restabilirea răspunsului la beta-adrenergici.
În formele mai grave și în starea de rău astmatic sunt administrate i.v.
Corticosteroizii: sunt indicați în astm, atunci când măsurile terapeutice uzuale nu au putut
controla simptomele. Mecanismul lor de producere nu este încă bine elucidat dar există
multe posibilități: acțiune antiinflamatorie, cu scăderea edemului mucoasei; inhibiția
secreției mucoasei bronșice; acțiune posibilă pe factorul surfactant.
Căile de administrare ale corticosteroizilor sunt multiple: per os, inhalații, i.m. și i.v.
Conduita de administrare a corticosteroizilor este în general următoarea:
- Început cu doze mai mari în primele 4-7 zile.
- Reducerea progresivă a dozei în general cu 5 mg la 5 zile interval până se ajunge la
15 mg/zi, apoi cu câte 2.5 mg la interval de 10 zile și apoi cu câte 1,5 mg la 10 zile,
pâna se ajunge la 5 mg (cea mai mică doză de întreținere).
- Dacă este posibil, suprimarea tratamentului per oral și la nevoie înlocuirea cu
corticoizi topici pentru tratament de durată.
- Când suprimarea nu este posibilă, se va continua cu doze de 5-15 mg în funcție de
starea pacientului.
Antibioterapia. Se evită administrarea de Penicilină, fiind un antibiotic alergizant. Se
preferă administrarea de Oxacilină, Cloxacilină, Tetraciclină, în prezența semnelor de
infecție. În crize și suprainfecție se pot administra expectorante și mucolitice precum
13
Bisolvon și Mucosolvin. În crizele cu polipnee se administrează oxigen, iar ca sedative
slabe se pot administra Bromoval și Nervocalm. [5 ]
Tratamentul unor forme particulare de astm bronșic este următorul:

Crizele rare și de intensitate redusă: Miofilin i.v., 1-2 fiole/zi, uneori, simpaticomimetice
în pulverizații cum ar fi Alupent, Berotec, Bronhodilatin, Astmofug sau Efedrină.
Astmul cu dispnee paroxistică: simpaticomimeticele trebuie evitate, riscul de abuz fiind
prea mare; Miofilinul i.v. poate combate dispneea, dar nu previne crizele; desensibilizarea
specifică este obligatorie. Cromoglicatul de sodiu, vaccinurile și sedativele minore pot fi
utile. Corticoterapia trebuie respinsă ca și tratament de lungă durată, însă când celelalte
medicamente se dovedesc a fi ineficace, aceasta corticoterapie este necesară.
Astmul cu dispnee continuă: corticoterapia este medicația de elecție, putând sista crizele
în 24 de ore. Se folosește metoda dozelor minime; dacă la 5 mg rezultatul se menține, se
încearcă suprimarea medicamentului; dacă reapare criza, se reîncepe cu doza superioară.
În funcție de situație, se mai administrează antibiotice, vaccinuri, sedative, cromoglicatul
de sodiu. De obicei acești pacienți nu pot rămâne fără cortizon.
Starea de rău astmatic: hemisuccinat de hidrocortizon în doză inițială de 25-100 mg i.v.,
urmat de perfuzii cu 200-400 mg/24 de ore, în soluții de glucoză 5%, 2-3 l/24 de ore.
Tratamentul parenteral trebuie să fie cât mai scurt, urmărindu-se scoaterea bolnavului din
criză. ACTH 25-100 u./24 de ore, este superior, dar poate da accidente alergice. Ca doză
de întreținere 5-10 mg Prednison, cu tratament de protecție (K, calciu, antiacide, Madiol,
regim desodat). Se administrează de la început antibiotice (nu Penicilină), fluidifiante,
diuretice (Ederen), oxigen. În cazuri deosebit de grave, se indică bronhoaspirație,
traheostomie și respirație asistată. În tratamentul astmului bronșic, antitusivele nu se
administrează decât în cazuri deosebite. [1]
2.5.4 TRATAMENT CHIRURGICAL. Nu se impune
14
2.6. EVOLUȚIE. COMPLICAȚII. PROGNOSTIC
Evoluția astmului este variabilă în funcție de vârstă, de debut și de tipul astmului.

Circa 25% dintre bolnavi se pot aștepta să devină asimptomatici după 2 ani de evoluție.
Astmul care debutează în adolescență sau la vârste adulte regresează mai puțin ușor ca
astmul copilului.
Evoluția progresivă a astmului poate conduce la o stare de invaliditate a bolnavului. Forma
pură apare la copii şi are tendinţa să diminueze la pubertate. Alteori, accesele devin
frecvente, subintrante sau se poate instala chiar și starea de rău astmatic.
Complicațiile care apar în cursul evoluției sunt reprezentate de: infecții bacteriene,
bronșite acute, bronșiectazii, pneumonii care pot duce la instalarea unei insuficiențe
respiratorii cronice, cu evoluție spre cord pulmonar cronic. Complicațiile mai rare sunt:
pneumotoraxul spontan, emfizemul mediastinal și subcutan, fracturi de coaste, în cursul
unor accese violente de tuse. Mortalitatea datorită astmului este redusă, în jur de 1-2 0/0000.
Prognosticul variază în funcție de diverse condiții: vârstă, forma clinică, factori de
agravare (infecțioși, cardiovasculari), boli asociate, reactivitatea bolnavului, răspunsul la
tratament. Prognosticul este bun la copiii la care începutul astmului a fost în primii 5 ani
de viață. Factorii care întunecă prognosticul sunt reprezentați de: complicații infecțioase
cronice, asocieri cu alte boli, limitarea progresivă a funcțiilor respiratorii și cardiace,
astmul sever cortico-dependent. În unele cazuri prognosticul poate fi incert (astmul labil).
[5 ]
15
CAPITOLUL III - PARTEA PERSONALĂ. STUDIU DE CAZ
1. ROLUL ASISTENTULUI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENȚILOR CU ASTM BRONŞIC
Conceptul de asistență medicală (sau nursing – termen folosit internațional) este o

parte importantă a sistemului de îngrijire a sănătății individului și cuprinde trei elemente
importante: promovarea sănătății, prevenirea bolilor și îngrijirea persoanelor bolnave de
toate vârstele, în toate unitățile sanitare, așezările comunitare și în toate formele de
asistență socială.
Virginia Henderson, una dintre cele mai cunoscute asistente medicale din istorie,
cercetător și scriitor, a definit asistentul medical astfel: „sarcina unică a asistentului
medical este aceea de a asista individul, fie că acesta este bolnav sau sănătos, în acele
activități care contribuie la menținerea sănătății sau la recuperare (sau la moartea pașnică),
pe care individul le-ar desfășura de unul singur dacă ar avea puterea, voința sau
cunoștințele necesare și să acționeze în așa fel încât acesta să își poarte de grijă singur cât
mai curând posibil”.
Aceeași Virginia Henderson a formulat câteva principii care stau la baza meseriei
de asistent medical: „să fie conștiința celui lipsit de cunoștiință, ochiul pentru cel care și-a
pierdut vederea de curând, mâna pentru cel căruia i-a fost amputată, dragostea de viață
pentru cel care încearcă să se sinucidă, să posede cunoștințele necesare pentru tânăra
mamă”.
„ Un bun asistent medical trebuie să fie studios, un bun observator și să dea dovadă
de un deosebit profesionalism. Dacă un asistent medical nu demonstrează spirit de
sacrificiu, dacă el sau ea are înclinații egoiste sau respinge sfatul dat de cadrele medicale
superioare, atunci acel asistent nu va fi potrivit nici pentru bolnavi, nici pentru colegi”.–
Rosangela Santos. [9 ]
Rolul propriu:
16
Asistentul medical are datoria de a asigura pacientului condițiile de spitalizare,
alimentația, supravegherea funcțiilor vitale și efectuarea educației pentru sănătate în
concordanță cu specificul afecțiunii sale.
 Asigurarea condițiilor de spitalizare

Scopul spitalizării pacienților fiind vindecarea, se va urmării crearea unor condiții
prielnice necesare vindecării și ridicării forței de apărare a organismului și scoaterea lui de
sub eventuale influențe nocive ale mediului înconjurător. După repartizarea în salon,
pacienților li se aduce la cunoștință regulamentul de ordine interioară al spitalului,
drepturile și obligațiile pe care le au pe parcursul internării, apoi li se prezintă structura
secției.
Asistentul medical se asigură că atmosfera din salon este una primitoare, liniştită și că
paturile sunt distanţate pentru ca pacienţii să nu se deranjeze reciproc. Asistentul medical
asigură o temperatură a mediului ambiant de 20-240C, un salon aerisit și înlătură excitanții
auditivi, vizuali, olfactivi și gustativi care ar putea deranja pacientul.
 Asigurarea condițiilor igienice
- Pregătirea patului: în condițiile de spitalizare ale unui pacient cu astm bronșic dar
nu numai, patul reprezintă pentru fiecare pacient mobilierul cel mai important din
salon. Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, pentru a satisface atât
cerințele de odihnă ale pacienților, cât și pentru manipularea lui de către cadrele
medicale.
- Schimbarea lenjeriei de pat: schimbarea lenjeriei de pat se face de obicei

dimineața, înainte de curățenia și dezinfecția salonului. Datorită faptului că un
pacient astmatic prezintă o transpirație abundentă în timpul crizelor, atenția asupra
schimbării lenjeriei de pat trebuie să fie mai sporită.
- Asigurarea igienei personale, corporale și vestimentare ale pacientului: prin
igiena pacientului se înțelege ansamblul de tehnici și proceduri utilizate în scopul
întreținerii mucoaselor, tegumentelor și fanerelor ceea ce reprezintă o modalitate
de prevenire a infecțiilor. În timpul internării, pacientul va face duș de cel puțin 2-3
ori pe saptămână. Asistentul medical răspunde de starea de igienă a pacientului
indiferent dacă acesta și-o asigură singur, acesteia revenindu-i sarcina de a-i pune
la dispoziție materialele necesare și de a supraveghea modul în care acesta își
17
desfășoară toaleta. Lenjeria de corp a pacienților constă în cămașă de noapte sau
pijama, papuci de casă și halat, aceasta fiind confecționată dintr-un material moale.
 Supravegherea pacienţilor cu astm bronşic
- Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative:
O importanţă deosebită în supravegherea bolnavului o are monitorizarea funcţiilor
vitale şi vegetative ale organismului, precum și notarea acestora în foaia de temperatură,
căci modificările lor reflectă în mare măsură starea generală a bolnavului și evoluția bolii.
Pentru un pacient cu astm bronșic, prima dată se monitorizează frecvența respirațiilor.
În mod normal, frecvența respirațiilor este de 16-18 r/min dar în astm aceste valori
variază.
Asistentul medical aplică toate intervențiile autonome care ameliorează respirația:
aspiră secrețiile faringiene, asigură poziția de semișezut pentru a favoriza respirația și
eliminarea secrețiilor iar în cazul în care pacientul este cianotic, asistentul medical va
administra oxigen.
De asemenea, se vor supraveghea și celelalte funcții vitale: tensiunea arterială,
pulsul și temperatura. În cazul în care apar valori patologice se anunță imediat medicul de
salon.
Asistentul medical realizează bilanțul ingesta-excreta pentru a evita deshidratările și
va supraveghea diaforeza, datorită faptului că pacientul transpiră abundent în timpul
crizei.
- Supravegherea poziției pacientului, a comportamentului și a expresiei faciale:
Având în vedere că medicul are contact cu pacientul doar la vizita medicală,
examinări și la externare, rolul asistentul medical este acela de a supraveghea
permanent pacientul, de a observa toate modificările care apar pe parcursul internării și
de a colecta toate datele despre starea de sănătate a pacientului și despre evoluția
afecțiunii sale.
Expresia feței poate traduce unele stări precum: anxietate, durere, apatie, optimism.
În supravegherea comportamentului unui pacient este foarte importantă supravegherea
poziției, care trădează starea patologică dar și agravarea bolii. În astmul bronșic, dacă
observăm faptul că pacientul adoptă poziția „ortopnee” ne dăm seama că pacientul are
o criză de astm.
 Pregătirea pacientului pentru examinările ce urmează a fi efectute, pentru
recoltările de produse biologice și bacteriologice, cât și pentru efectuarea
tratamentului.
18
Pregătirea pacientului constă într-o pregătire fizică și o pregătire psihică.
Pregătirea psihică constă în: informare, lămurire și obținerea consimțământului.
Asistentul medical îi explică pacientului pe un ton blând și rar în ce constă investigațiile și
recoltările ce urmează a fi făcute. Explică pas cu pas ce urmează să se întâmple, răspunde
la toate întrebările pacientului și asigură pacientul că toate acestea sunt pentru binele lui.
La final, după ce pacientul este lămurit, obținem consimțământul acestuia.
Pregătirea fizică: în funcție de investigația/recoltarea care urmează a fi efectuată,
asistentul medical:
- Efectuează asepsia corespunzătoare a tegumentelor și pregătește zona ce urmează a fi
utilizată.
- Asigură poziția pacientului în funcție de investigația/recoltarea ce urmează a fi făcută.
- Ajută pacientul la dezbrăcare sau la îmbrăcare, în cazul în care acesta nu se descurcă.
- În cazul recoltărilor biologice, explică pacientului necesitatea menținerii unui post cu 12
h înainte.
- Se asigură că pacientul menține poziția adecvată în timpul investigației/ recoltării.
Asistentul medical se asigură că pacientul se simte bine și că se simte în siguranță,
întreține discuții cu acesta și îi oferă o stare de bine fizică și psihică, oferă sfaturi
pacientului.
 Asigurarea alimentației corespunzătoare a pacientului cu astm bronșic
Rolul asistentului medical în asigurarea alimentației corespunzătoarea a pacientului
astmatic constă în:
- Administrarea alimentației conform prescripției medicale.
- În cazul în care pacientul are și alte afecțiuni, se va ține cont și de acestea.
- Asistentul medical se va asigura că pacientul respectă dieta și se va asigura că

aparținătorii nu încearcă să-i aducă alimente care i-ar putea agrava boala.
- Asistentul medical se asigură că pacientul este hidratat.
- În cazul în care pacientul suferă de inapetență, asistenta va face tot posibilul ca

pacientul să-și recapete pofta de măncare.
- Asistentul se asigură că pacientul consumă suficiente calorii/ 24h.
 Efectuarea educației pentru sănătate a unui pacient cu astm bronșic
19
Asistentul medical are un rol important în asigurarea acțiunilor de educație pentru
sănătate.
Asistentul medical are sarcina de a analiza și realiza condiții optime pentru îngrijirea
bolnavului, precum și de a-l educa în vederea respectării măsurilor de prevenire și
îngrijire.
Educația pentru sănătate a unui pacient cu astm bronșic constă în:
- Informarea asupra stării sale de sănătate, a evoluției bolii și a eventualelor
complicații care pot apărea în cazul nerespectării recomandărilor.
- Explicarea necesității respectării medicației, a recomandărilor și a unui regin de

viață sănătos.
- Asistentul medical educă pacientul cum să-și administreze corect tratamentul.
- Asistentul medical efectuează propaganda antitabacică, pacientului i se explică

faptul că este absolut necesar să renunțe definitiv la tutun.
- Pacientului i se vor recomanda: evitarea aglomerațiilor în timpul epidemiilor,

evitarea noxelor profesionale dar și acoperirea gurii cu o eșarfă în anotimpul rece.
- În caz că pacientul suferă de un astm bronșic alergic, i se va face cunoscută cauza

alergiei (alergenul cauzal) și va fi sfătuit să stea cât mai departe de aceasta.
- Asistentul medical educă pacientul pentru ca acesta să fie capabil să se

automonitorizeze, să învețe să-și recunoască nivelul de control al bolii.
- Pacientului i se fac cunoscuți factorii de risc și este sfătuit să-i evite.
- Pacientul trebuie să revină la controale medicale periodice.
- Asistentul medical va menține legătura cu pacientul și chiar cu aparținătorii, va

ruga pacientul să solicite asistență medicală de urgență ori de câte ori este nevoie.
- Educarea pacientului cu privire la modul de întreținere și utilizare a aparatului
pentru aerosoli la domiciliu.
Rolul delegat:
 Participarea asistentului medical la vizita medicală:
20
În timpul vizitei medicale, asistentul medical:
- Își notează toate noutățile și datele pe care le spune medicul.
- E atent la explicațiile pe care medicul i le oferă pacientului.
- Răspunde la întrebările medicului referitoare la starea de sănătate a pacientului.
- Pregătește documentele medicale: fișă de observație clinică.
- Pregătește rezultatele analizelor pentru a le putea arăta medicului.

 Participarea asistentului medical la examenul clinic:
Una din sarcinile importante ale asistentului medical este colaborarea și
examinarea clinică a bolnavului. Participarea acestuia este o datorie sau o obligație
profesională. Ajutând medicul și bolnavul, asistentul creează un climat favorabil pentru
relația medic-pacient-asistent.
Pentru aceasta, asistentul medical are următoarele sarcini:
- Pregăteste fizic și psihic pacientul, obține consimțământul acestuia.
- Pregătește toate materialele și instrumentele necesare efectuării examenului clinic.
- Asigură condițiile de desfășurare a examinării.
- Asigură liniștea necesară desfășurării examenului.
- Liniștește pacientul și îi explică faptul că examenul clinic este o investigație non-

invazivă.
 Efectuarea sau asistarea asistentului medical la examenele/investigațiile

paraclinice:
Asistentul medical este responsabil de efectuarea recoltărilor biologice și
bacteriologice. Acesta trebuie să le efectueze cu maxim profesionalism și
responsabilitate.
Rolul asistentului medical în recoltatea produselor biologice/ bacteriologice constă
în:
21
- Pregărirea fizică și psihică a pacientului și obținerea consimțământului.
- Respectarea orarului recoltărilor.
- Pregătirea tuturor materialelor necesare pentru recoltare și apoi pregătirea zonei

care urmează a fi puncționată. Asistentul medical respectă toate măsurile de
asepsie și antisepsie.
- După terminarea pregătirii zonei, asistentul medical efectuează corect tehnica

de recoltare a produselor biologice/bacteriologice.
- Asistentul medical efectuează reorganizarea locului de muncă apoi
completează buletinul de trimitere la laborator și etichetează produsele
recoltate.
- Asistentul medical pastrează și transportă produsele recoltate în condiții
optime.
În cazul investigațiilor funcționale și imagistice efectuate, asistentul medical:
- Pregăteşte pacientul şi materialele necesare.
- Supraveghează și liniștește pacientul.
- Ajută medicul în caz de nevoie.
- În cazul efectuării investigațiilor imagistice, asistentul medical însoțește
pacientul la serviciul de radiologie.
- În cazul efectuării spirometriei, spirografiei, asistentul medical explică
pacientului ce urmează să i se întâmple și învață pacientul ce trebuie să facă
în timpul investigației.
- Asistentul medical efectuează EKG dar și teste alergologice când e cazul.
 Administrarea medicamentelor prescrise:
În cazul administrării medicamentelor, asistentul medical are numeroase reguli de
urmat.
- Asistentul medical administrează medicația corespunzătoare pentru
dispariția sau ameliorarea astmului bronșic: Bronhodilatatoare, beta-
adrenergice, corticosteroizi.
- Asistentul medical trebuie să cunoască și să controleze: medicamentul

prescris pacientului, doza corectă de administrare, frecvența de administrare
și intervalul dintre doze, efectul ce trebuie obținut.
22
- Asistentul trebuie să verifice și să identifice: calitatea, integritatea și
culoarea medicamentului; opalescența soluției medicamentoase dar și
lichefierea medicamentului solid.
- Asistentul trebuie să respecte: calea de administrare prescrisă, dozajul

prescris, orarul de administrare și somnul pacientului. Cadrul mediu trebuie
să administreze rapid soluțiile deschise, să respecte ordinea de administrare
a medicamentelor și să administreze pacientului doza unică de
medicamente. De asemenea, este foarte important să respecte măsurile de
asepsie și să anunțe medicul dacă s-a produs o greșeală.
- Asistentul trebuie să cunoască efectele adverse ale medicamentelor; trebuie

să administreze corespunzător corticoterapia și să administreze cu prudentă
oxigenul.
- În cazul administrării pe cale orală, cadrul mediul trebuie să se asigure că
pacientul a înghițit medicametul.
Meseria de asistent medical este o provocare, trebuie să îți amintești în fiecare zi că
poți alina suferința pacienților atât prin administrarea tratamentului prescris de medic cât
și printr-o vorbă bună și printr-un zâmbet. Pentru un bun asistent nu trebuie să conteze cât
de grea a fost ziua, câte probleme a întâmpinat, ci trebuie să își amintească valorile
fundamentale ale acestei profesii și motivul pentru care a ales-o.
„Trebuie să-i iubeşti pe oameni şi să doreşti cu adevărat să-i ajuţi pe alţii. Trebuie
să fii capabil să faci faţă stresului, întrucât în nursing nu există jumătăţi de măsură.
Trebuie să fii adaptabil, ca să poţi efectua aceeaşi normă de lucru atunci când se întâmplă
să fie mai puţini colegi, fără să prejudiciezi calitatea muncii.” — Claudia Rijker-Baker. [6,
8]
2. CAZ I
1. CULEGEREA DATELOR
a. DATE RELATIV STABILE
23
Nume: B.
Prenume: M.
Vârstă: 70 ani.
Sex: M.
Religie: Ortodoxă.
Domiciliu: Brașov.
Stare civilă: Căsătorit.
Ocupaţie: Pensionar.
Condiţii de viaţă: Corespunzătoare.
Grupă sanguină: A
RH +
Obiceiuri: - Somn: 3-4 h/noapte.
- Alimentație: 3 mese/zi + 2-3 gustări.
- Eliminări: - micțiuni: fiziologice.
- scaun: 1 scaun/zi.
- Igienă: - cavitate bucală: 2/zi.
- duș: 1/zi.
- baie generală: 1/ săptămână.
- Alcool: ocazional la sărbători și zile onomastice.
- Cafea: 200 ml/zi.
- Tutun: 10 țigări/zi.
A.H.C: Mama cu HTA grad II.

A.P.P: Astm bronșic din anul 1990, bronşite cronice repetate (3-4 luni/an în lunile
de toamnă), colecistectomie în anul 2000, HTA grad II descoperită în anul 2010.
Deficite senzoriale: Hipoacuzie.
Alergii: Neagă.
b. DATE VARIABILE
T.A: 180/90 mmHg
A.V: 73 b/min.
Respirație: 15 r/min
Temperatură: 37,6 °C
24
Greutate: 65kg
Talie: 160 cm
Stare psihică: orientat temporo-spațial.
ISTORICUL BOLII:
Pacient în vârstă de 70 de ani, se prezintă de urgență în serviciul UPU al Spitalului
Clinic de Urgență Brașov, fiind cunoscut cu astm bronșic în tratament cu ICS (inhalatori
corticosteroizi). Pacientul se prezintă cu bradipnee expiratorie cu wheezig, ortopnee,
subfebrilitate în urma reapariției unei bronșite cronice.
Data internării: 20.01.2020
Diagnostic: Astm bronșic infecțios în criză.
MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ
( SEMNE ȘI SIMPTOME)
- Bradipnee expiratorie cu wheezing

- Ortopnee
- Subfebrilitate ( 37,6°C)
- Valori tensionale crescute (180/90 mmHg)
- Insomnie post-dormițională
- Hipoacuzie
PROBE DE LABORATOR
EXPLORAREA VALORI VALORI NORMALE
DETERMINATE
Hematologice - ( WBC) 13,90 x 10^9/L ↑ 4-12 x 10^9/L
Leucocite
25
Limfocite 0,90 x 10^9/L ↓ 1-5 x 10^9/L
Neutrofile 12,00 x 10^9/L ↑ 2-8 x 10^9/L
Limfocite% 6,2% ↓ 25-50%
Neutrofile% 86,00% ↑ 50-80%
Hematii 4,47 x10^12/L 4-6,2 x 10^9/L
Hemoglobină 16,2 g/dL 13,5-17,5g/dl
Hematocrit 46,9% 40-50%
Volum eritrocitar mediu 104,9 fl ↑ 80-100 fl
Hemoglobină eritrocitară 36,2 pg↑ 26-34 pg
medie
Trombocite 257x10^9/L 150-400 x 10^9/L
Uree serică 38,6 mg/dL 12,9-42,9 mg/Dl
Acid uric 7,49 mg/dL ↑ 3,7-7,2 mg/dL
Creatinină serică 0,74 mg/dL ↓ 0,8-1,3 mg/dL
Glicemie 149 mg/dL ↑ 74-106 mg/dL
Colesterol seric total 178 mg/dL Normal<200mg/dl
Risc moderal: 200-239mg/dl
Risc crescut: >240mg/dl
Trigliceride serice 64,00 mg/dL Normal <150mg/dl
Risc moderal: 200-499
mg/dl
Risc crescut: >500 mg/dl
TGP 32UI/L 2-45 UI/L
TGO 29 UI/L 2-40 UI/L
Calciu ionic seric 1,16 mol/L 1-1,3 mol/L
Sodiu seric 137 mol/L 136-145 mol/L
Potasiu seric 3,6 mol/L 3,5-5,1 mol/L
Proteina C reactivă 0,30 mg/dl < 1 mg/dl
V.S.H. 25mm/h 20 mm/h
Exudat faringian Prezent Stafilococus aureus NEGATIV
Examen urină - Densitate 1015 1000-1030
pH 5,0 5-9
Leucocite NEGATIV NEGATIV
Hematii NEGATIV NEGATIV
Corpi cetonici NEGATIV NEGATIV
Nitriti NEGATIV NEGATIV
Urobilinogen NEGATIV NEGATIV
Bilirubină NEGATIV NEGATIV
26
Proteine NEGATIV NEGATIV
Acid ascorbic NEGATIV NEGATIV
Alte investigații:
- Radiografie pulmonară
- Spirografie
- Examen cardiologic, EKG
- Examen ORL
2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

- DIAGNOSTICE NURSING -
NR. NEVOI AFECTATE DIAGNOSTICE NURSING (P.E.S)

CRT.
1. Nevoia de a respira și a a. Respirație inadecvată din cauza procesului infecțios, bronșită
avea o bună circulație. acută, manifestată prin: bradipnee expiratorie cu wheezing și
ortopnee.
b. Circulație inadecvată din cauza supraîncărcării inimii,
manifestată prin: HTA grad II (T.A.= 180/90 mmHg).
2. Nevoia de a menține Hipertermie din cauza procesului infecțios, manifestată prin:

temperatura corpului în subfebrilitate ( ToC = 37,6 oC)
27
limite normale.
3. Nevoia de a dormi și a se Insomnie post-dormițională din cauza crizei de astm bronșic
odihni. apărută mai ales noaptea și ca urmare a vârstei.
4. Nevoia de a comunica. Comunicare inadecvată la nivel senzorial din cauza vârstei,

manifestată prin: hipoacuzie.
5. Risc de a face infecții respiratorii.
28
3. PLAN DE ÎNGRIJIRE
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

DE AUTONOME DELEGATE
DEPENDENȚĂ
1.a. Respiraţie Pacientul să - Supraveghez condițiile de spitalizare. - Recoltez analize de 20.01.2020 ora 10:35
inadecvată prezinte o - Asigur un microclimat corespunzător: temperatura mediului laborator: HLG, V.S.H, - Pacientul prezintă
respirație ambiant de 20 0C; umiditatea salonului de 45% o mențin prin proteina C reactivă; sumar bradipnee expiratorie cu
adecvată pe umezirea aerului cu apă alcoolizată; asigur un salon curat si bine de urină, exudat faringian. wheezing și ortopnee.
perioada aerisit. - Particip la vizita 20.01.2020 ora 11:15
spitalizării. - Asigur pacientului o poziție care să favorizeze respirația și medicală. - Bradipneea și
anume semișezând. - Particip la efectuarea ortopneea pacientului s-a
- Liniștesc pacientul în timpul crizelor și îl învăţ să efectueze spirografiei. ameliorat, wheezingul se
exerciții de respirație: exerciții de meditație și tehnici de - Însoțesc pacientul la menține.
relaxare. serviciul de radiologie 21-22.01.2020 ora 11:20
- Explic pacientului cum se manifestă ortopneea și bradipneea pentru efectuarea - Pacientul mai adoptă
expiratorie. radiografiei pulmonare. când și când poziția de
- Explic pacientului faptul că dacă vor dispărea bronșitele - Administrez: ortopnee, ca urmare a
cronice și crizele de astm bronșic, bradipneea și ortopneea vor bradipneei trecătoare.
dispărea.  Ventolin 100 mcg- Respirația nu mai este
- Măsor regulat frecvența respirației și o notez în foaia de 2 pufuri atât de șuierătoare.
28
DEPENDENȚĂ observație. 23.01.2020 ora 10:00
- Pregătesc materialele necesare pentru efectuarea  Airflusal Forspiro - Pacientul nu mai
oxigenoterapiei. 50 mcg- 1 puf de prezintă bradipnee
- Pregătesc psihic și fizic pacientul pentru administrarea 2x/ zi. expiratorie și nici
oxigenului: informez pacientul cu privire la efectuarea  Oxigen prin mască- ortopnee, doar un ușor
procedurii, obțin consimțământul pacientului și asigur poziția 6l/ min. wheezing.

acestuia: semișezând.  Tetraciclină 250 24.01.2020 ora 12:00
- Pregătesc pacientul fizic și psihic pentru efectuarea mg- 4 tablete/zi. - Pacientul nu mai
spirografiei: explic, obțin consimțământul și asigur poziția  Miofilin 0,24 g- 2 prezintă bradipnee
necesară efectuării investigației. fiole i.v. expiratorie cu wheezing
- Pregătesc materialele pentru efectuarea spirografiei.  HHC 50 mg și nici ortopnee.
- Efectuez educație pentru sănătate și informez pacientul despre i.v.dacă criza nu
importanța respectării tratamentului. cedează.
- Pregătesc pacientul fizic și psihic pentru efectuarea Obiectiv realizat.
radiografiei pulmonare: explicare, lămurire și obținerea
consimțământului.
- Empatizez cu pacientul.
b. Circulație Pacientul să - Pregătesc materialele necesare pentru măsurarea tensiunii - Însoțesc pacientul la 20.01.2020 ora 10:45
inadecvată. prezinte o arteriale și a pulsului. sala unde se desfășoară - T.A.= 180/90 mmHg
29
0
DEPENDENȚĂ circulație - Monitorizez regulat funcțiile vitale ( T.A., A.V., R, T ) iar examenul cardiologic, 21.01.2020 ora 11:20
adecvată pe apoi le notez în foaia de observație. efectuez EKG. - T.A.= 170/80 mmHg
perioada - Educ pacientul să adopte o alimentație cu puține grăsimi și - Administrez medicația 22.01.2020 ora 08:00
spitalizării. carne roșie, însă bogată în fructe, legume, pește, cereale și prescrisă: - T.A.= 160/90 mmHg
produse lactate degresate. 23.01.2020 ora 09:00
- Explic necesitatea reducerii aportului de cloruă de sodiu din  Diltiazem 60 mg: - T.A.= 150/ 80 mmHg
alimentația sa, sub 5 g/zi. ½ comprimat 24.01.2020 ora 11:00
- Informez pacientul să nu se ridice brusc din pat, fiind indicat dimineața. - T.A.= 140/90 mmHg.
să facă pauză la marginea patului înainte de a se ridica în  Atacand 16 mg- 1 Pacientul se externează.
picioare. comprimat
- Explic pacientului efectul nociv pe care fumatul îl are asupra dimineața.
stării lui de sănătate. Sugerez pacientului să renunțe definitiv la Obiectiv realizat.

fumat.
- Informez pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului
de efort pe care poate să-l depună și asupra importanței
continuării tratamentului medicamentos.
- Urmăresc efectul medicamentelor.
- Pregătesc pacientul fizic și psihic pentru investigații:
examenul cardiologic.
30
2. Hipertermie
DEPENDENȚĂ Pacientul să - Pregătesc pacientul și materialele necesare pentru măsurarea - Administrez: 20.01.1010 ora 10:35
prezinte o temperaturii. - Pacientul prezintă
temperatură - Măsor și notez în foaia de observație valorile temperaturii.  Paracetamol 1000 T0C = 37,6 0C.
corporală - Asigur îmbrăcăminte lejeră. ml i.v. 1 flacon în 21.01.2020 ora 11:30
optimă în - Aplic comprese reci. pusee febrile. - Pacientul prezintă
decurs de - Servesc pacientul cu cantități mari de lichide și calculez  Miofilin 0,24 g- 2 T0C = 36,5 0C.
24h. bilanțul ingesta-excreta pentru a putea împiedica apariția fiole i.v.
deshidratărilor.  HHC 50 mg Obiectiv realizat.

- Mă asigur că lenjeria de pat este schimbată ori de câte ori este i.v.dacă criza nu
nevoie și că lenjeria de corp a pacientului este și ea curată. cedează.
- Mențin igiena tegumentelor.  Tetraciclină 250

- Învăț pacientul să acționeze butonul de panică dacă este cazul. mg- 4 tablete/zi.
- Asigur confortul bolnavului prin asigurarea igienei corporale și
bucale.
- În caz de frisoane încălzesc pacientul cu pături.
3. Insomnie Pacientul să - Identific împreună cu pacientul care crede el că este cauza - 20- 21.01.2020 ora 21:00
prezinte un insomniei. - Pacientul prezintă
somn - Mențin condițiile necesare somnului, respectând dorințele și insomnie post-
odihnitor pe deprinderile pacientului. dormițională, dormind 3-
31
DEPENDENȚĂ perioada - Asigur o poziție favorabilă respirației pentru un somn 4 h/noapte.
spitalizării. odihnitor. 22- 23.01.2020 ora 19:00
- Ofer pacientului o cană cu lapte cald înainte de culcare. - Pacientul doarme 5-6
- Învăț pacientul să se trezească devreme, să se ridice din pat h/noapte.
câteva minute, apoi să se culce la loc. 24.02.2020
- Evit zgomotele puternice și mișcările bruște. - Pacientul susține că a
- Explic pacientului necesitatea menținerii unei vieți ordonate, avut un somn odihnitor.
cu un program bine stabilit.
- Informez pacientul despre felul în care astmul bronșic poate Obiectiv realizat.
afecta calitatea și ritmul somnului.
- Observ și notez calitatea, orarul somnului și satisfacerea
celorlalte nevoi.
- Observ dacă perioadele de relaxare, de odihnă sunt în raport
cu necesitățile organismului.
4. Comunicare Pacientul să - Familiarizez pacientul cu mediul său ambiant. - Efectuez spălătură 20- 21.01.2020 ora 12:00
inadecvată la prezinte o - Asigur un mediu de securitate, liniștit. auriculară. - Pacientul prezintă
nivel senzorial comunicare - Liniștesc pacientul cu privire la starea sa de sănătate, - Însoțesc pacientul și hipoacuzie.
adecvată la explicându-i scopul și natura intervențiilor. particip la consultul ORL. 22-23.01.2020 ora 11:00
nivel - Explorez împreună cu pacientul, mijloacele sale de - În urma efectuării
32
DEPENDENȚĂ senzorial pe comunicare. spălăturii auriculare,
perioada - Învăț pacientul să-și mențină integritatea simțurilor. pacientul susține că a
spitalizării. - Furnizez pacientului mijloace de comunicare. început să audă mai bine.
- Învăț pacientul să utilizeze mijloace de comunicare conform 24.01.2020 ora 13:00
posibilităților sale. - Pacientul prezintă o
- Pregătesc materialele necesare și pacientul pentru ușoară hipoacuzie.
efectuarea spălăturii auriculare.
- Pregătesc fizic și psihic pacientul în vederea consultului ORL Obiectiv parțial realizat.
ce urmează a fi făcut.
- Sugerez pacientului ca după externare să-și achiziționeze un
aparat auditiv pentru a-și îmbunătății considerabil calitatea vieții.
33
5. Risc de a face Pacientul să
DEPENDENȚĂ - Asigur pacientului cea mai bună calitate a actului medical. - 20-24.01.2020
infecții nu prezinte - Efectuez toate investigațiile și intervențiile în condiții de - Pacientul, ca urmare a
respiratorii. risc de a face perfectă asepsie. îngrijirilor primite din
infecții - Îi explic faptul că este nevoie să colaboreze cu cadrele partea echipei de îngrijire
respiratorii pe medicale și să raspundă pozitiv la toate indicațiile primite în nu a prezentat risc de a
perioada special de la cadrele sanitare. face infecții respiratorii.
spitalizării. - Efectuez educație pentru sănătate și îi explic pacientului
faptul că trebuie să evite schimbările bruște de temperatură și de Obiectiv realizat.
asemenea, aglomerațiile.
- Explic pacientului necesitatea unei îmbrăcăminți adecvate
vremii de afară.
- Explic pacientului necesitatea menținerii unei igiene
riguroase a mâinilor.
- Explic pacientului să nu intre în contact cu persoanele care au
infecții/inflamații ale căilor respiratorii superioare
(gripă, răceală, etc)
- Educ pacientul să folosească batiste de unică folosință.
- Educ pacientul să aibă o igienă corespunzătoare.
34
4. EVALUAREA CAZULUI
Pacientul B.M. în vârstă de 70 de ani, se prezintă de urgență în serviciul UPU al

Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov în data de 20.01.2020 apoi este transferat pe
secția de Interne I, cu următoarele manifestări de dependență: bradipnee expiratorie cu
wheezing, ortopnee, subfebrilitate, HTA grad II, insomnie post-dormițională și hipoacuzie.
În urma anamnezei, a investigațiilor clinice și paraclinice s-a stabilit diagnosticul de
astm bronșic infecțios în criză, în urma reapariției unei bronșite cronice.
Rolul meu autonom a constat în:
- Am asigurat condițiile de spitalizare.
- Am asigurat un microclimat corespunzător (temperatură, umiditate).
- Am asigurat pacientului o poziție care să-i favorizeze respirația (semișezând).
- Am liniștit pacientul în timpul crizei de astm bronșic.
- Am explicat pacientului cum se manifestă bradipneea și ortopneea.
- Am învățat pacientul să respecte un regim alimentar adecvat.
- Mi-am pregătit materialele necesare pentru: monitorizarea funcțiilor vitale,
efectuarea investigațiilor, administrarea oxigenului, examenele de laborator, spălătură
auriculară.
- Am monitorizat funcțiile vitale ale pacientului (T.A., AV, R, T0C ).
- Am pregătit fizic și psihic pacientul pentru investigații: spirografie, Rx pulmonar,
E.K.G., examen cardiologic, consult ORL.
- Am efectuat educație pentru sănătate.
- Am asigurat pacientului lenjerie lejeră, am servit pacientul cu o cantitate mare de
lichide și am efectuat bilanțul ingesta-excreta.
- Am menținut igiena tegumentelor.
- Am menținut condițiile necesare somnului; am evitat zgomotele puternice și am
oferit pacientului o cană cu lapte înainte de a se pune la somn.
- Am identificat împreună cu pacientul cauza insomnie.
- Am educat pacientul în vederea prevenirii apariției infecțiilor.
Rolul meu delegat a constat în:
- Am participat la vizita medicală.
- Am însoțit pacientul la investigații: spirografie, EKG, examen cardiologic, Rx
pulmonar, consult ORL.
- Am participat la investigații.
35
- Am recoltat produse de laborator: HLG, V.S.H., sumar de urină, proteina C reactivă,
exudat faringian, TGO, TGP.
- Am efectuat spălătură auriculară, EKG.
- Am administrat medicația prescrisă: Ventolin, Airflusal Forspiro, HHC
(hemisuccinat de hidrocortizon), Miofilin, Tetraciclină, Diltiazem, Atacand,
Paracetamol.
- Am administrat oxigen.
În urma obiectivelor propuse, a intervențiilor autonome și delegate efectuate, evoluția
pacientului a fost una favorabilă (cu excepția unei ușoare hipoacuzii) și pacientul se
externează cu următoarele recomandări:
 Regim igieno-dietetic hiposodat, normoglucidic, normolipidic.
 Aport hidric 1500-2000 ml/zi.
 Evitarea frigului, umezelii și aglomerației.
 Tratament cu:
o Ventolin 100mcg/doză 2x1 puf/zi
o Airflusal forspiro 50 mcg la nevoie
o Tetraciclină 250 mg- 4 tablete/zi.
o Atacand 16 mg 1-0-0
o Diltiazem 60 mg ½- ½ - ½ /zi
36
3. CAZ II

Nume: A.
Prenume: M.
Vârstă: 42 ani.
Sex: F.
Religie: Ortodoxă.
Domiciliul: Brașov.
Stare civilă: Căsătorită.
Ocupație: Vânzătoare.
Condiții de viață: Corespunzătoare.
Grupă sanguină: O
RH +
Obiceiuri: - Somn: 6 h/noapte.
- Alimentație: 3 mese/zi + 2-3 gustări.
- duș: 1/zi.
- Alcool: nu consumă.
- Cafea: 300 ml/zi.
- Tutun: nu consumă.
A.H.C: Mama: angină pectorală.
A.P.P: Astm bronșic descoperit în anul 2000, menarhă la vârsta de 13 ani, 1
sarcină, 1 naștere, cezariană în anul 2010.
Deficite senzoriale: Nu prezintă.
Alergii: Alune.
37
b. DATE VARIABILE
T.A: 120/80 mmHg
A.V: 97 b/min.
Respirație: 25 r/min
Temperatura: 36,8 °C
Greutate: 58 kg
Talie: 165 cm
Stare psihică: orientată temporo-spațial, neliniște.
ISTORICUL BOLII:
Pacienta în vârstă de 42 de ani, se prezintă de urgență în serviciul UPU al
Spitalului Clinic de Urgență Brașov, prezentând polipnee cu expir prelungit și cianoză din
cauza faptului că a mâncat o prăjitură cu alune, neținând cont că este alergică. Se
internează pentru investigații clinice și paraclinice.
Data internării: 02.03.2020
Diagnostic: Astm bronșic alergic-stare de rău astmatic
- polipnee cu expir prelungit.

- cianoză .
- tahicardie.
- transpirații abundente, pacienta fiind „lac de apă”.
- coșmaruri.
- neliniște.
- cunoștințe insuficiente despre boala sa.
38
PROBE DE LABORATOR
DETERMINATE
Hematologice - Leucocite 10,90 x 10^9/L 4-12 x 10^9/L
Limfocite% 49% 25-50%
Monocite% 14,7 % ↑ 2-10%
Eozinofile% 2,6% 0-5%
Basofile% 0,06% 0-2%
Hematii 5,26 x 10^12/L 4-6,2 x 10^9/L
Hemoglobină 18,8 g/dL ↑ 13,5-17,5 g/dl
Hematocrit 46,5 % 40-50%
Glicemie 98 mg/dL 74-106 mg/dL
V.S.H. 18 mm/h 20 mm/h
Colesterol seric total 214 mg/dL↑ Normal<200mg/dL
Risc moderal: 200-
239mg/dL
Risc crescut: >240mg/dL
Trigliceride serice 133 mg/dL Normal <150mg/dl
Risc moderal: 200-499
mg/dl
Risc crescut: >500 mg/dl
TGO 26 UI/L 2-40 UI/L
TGP 36 UI/L 2-45 UI/L
Creatinină serică 1,09 mg/dL 0,8-1,3 mg/dL
Examen urină - Densitate 1020 1000-1030
pH 5,0 5-9
Nitriți NEGATIV NEGATIV
Glucoză NEGATIV NEGATIV
Coprocultură- Chiști și ouă ABSENT ABSENT
de paraziți
Antigen fecal Lamblia ABSENT ABSENT
Helicobacter pylori ABSENT ABSENT
Examen spută Prezent cristale Charcot- ABSENT
Leyden
Exudat faringian NEGATIV NEGATIV
39
Alte investigații:
- Radiografie toraco-pulmonară.
- Spirometrie.
- Consult cardiologic, EKG, radiografie cord cardiac.
- Examen psihologic.
40
2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
NR. NEVOI AFECTATE DIAGNOSTICE NURSING ( P.E.S)

CRT.
1. Nevoia de a respira și a a. Respirație inadecvată din cauza bronhospasmului,
avea o bună circulație manifestată prin: polipnee cu expir prelungit.
b. Circulație inadecvată din cauza crizei provocate de
ingestia de alune, manifestată prin: tahicardie și cianoză.
2. Nevoia de a elimina Diaforeză din cauza neliniștii, manifestată prin:

transpiraţii abundente, pacienta fiind „lac de apă”.
3. Nevoia de a dormi și de a Insomnie din cauza situației de criză (alergia la alune),

se odihni manifestată prin: coșmaruri (legate de ingestia de alune).
4. Nevoia de a comunica Comunicare inadecvată la nivel senzorial din cauza
situației de criză, manifestată prin: neliniște.
5. Nevoia de a învăța cum Ignoranță din cauza lipsei de cunoștințe, manifestată

să-și păstreze sănătatea prin: cunoștințe insuficiente despre boala sa.
41

DEPENDENȚĂ
1.a. Respirație Pacienta să - Asigur un microclimat corespunzător: temperatura - Recoltez analize de 02-03.03.2020 ora
inadecvată. prezinte o mediului ambiant de 20 0C; umiditatea salonului de 45% o laborator: HLG, sumar de 11:00
respirație mențin prin umezirea aerului cu apă alcoolizată; asigur un urină, spută, exudat faringian. - Pacienta prezintă
adecvată pe salon curat si bine aerisit. - Particip la vizita medicală. polipnee cu expir
perioada - Liniștesc pacienta în timpul stării de rău astmatic și o - Însoțesc pacienta la prelungit.
spitalizării. poziționez în semișezut pentru a favoriza respirația. spirometrie și la radiologie: 04-05.03.2020 ora
- Educ pacienta să respire corect: sugerez pacientei să radiografie toraco-pulmonară. 13:00
respire profund. - Administrez: - Pacienta prezintă o
- Explic pacientei în ce constă polipneea cu expir  Ventolin 100 mcg- 2 polipnee cu expir
prelungit. pufuri prelungit diminuată.
- Efectuez educație pentru sănătate și informez pacienta  Asmofug 125 ml- 3 06.03.2020 ora 12:00
despre importanța respectării tratamentului. lingurițe per os. - Expirul prelungit a
- Monitorizez funcțiile vitale ale pacientei, în timpul crizei  Oxigen- 6l/ min. dispărut.
cât și în afara ei apoi le notez in F.O. ( R, A.V., T.A., T0C).  Miofilin 0,24 g- 2 Obiectiv realizat.
- Explic pacientei natura intervențiilor și rolul acestora. fiole i.v.
- Pregătesc materialele necesare pentru administrarea
42
DEPENDENȚĂ oxigenului și pentru spirometrie iar apoi pregătesc fizic și  HHC 50 mg i.v.
psihic pacienta.
- Pregătesc materialele/pacienta pentru recoltări.
b. Circulație Pacienta să - Monitorizez regulat frecvența pulsului, tensiunea - Însoțesc pacienta la 02.03.2020 ora 11:00
inadecvată. prezinte o arterială cât și celelalte funcții vitale ( R, T0 ). radiologie pentru efectuarea - Pacienta prezintă
circulație - Notez în foaia de observație valorile obținute. radiografiei de cord cardiac. tahicardie și cianoză
adecvată în - Explic pacientei din ce cauză apare tahicardia și cianoza. - Efectuez EKG. ca urmare a stării de
decurs de 48 - Îi explic pacientei importanța administrării oxigenului în - Administrez: rău astmatic.
h. dispariția cianozei.  Ventolin 100 mcg- 2 03.03.2020 ora 12:00
- Informez pacienta asupra stadiului bolii sale și o fac să pufuri - Pacienta nu mai
conștientizeze faptul că îi este absolut interzisă ingestia de  Asmofug 125 ml- 3 prezintă cianoză,
alune. lingurițe per os. A.V.= 85 b/min.
- Efectuez educație pentru sănătate și explic pacientei  Oxigen- 6l/ min. 04.03.2020 ora 12:00
necesitatea respectării unui regim alimentar adecvat, pentru  Miofilin 0,24 g- 2 - Pacienta nu mai
a-și păstra inima sănătoasă. fiole i.v. prezintă cianoză,
 HHC 50 mg i.v. A.V.= 75 b/min.

- Sfătuiesc pacienta să reducă cantitatea de cafea pe care o Obiectiv realizat.
 Propanolol 40 mg- 1-
consumă, deoarece cafeaua are efect stimulent și poate
0-1
genera tahicardia.
43
DEPENDENȚĂ - Urmăresc efectul medicamentelor și anunț medicul în caz
de reacții adverse.
- Pregătesc fizic și psihic pacienta pentru consultul
cardiologic, EGK și pentru efectuarea radiografiei de cord
cardiac.
2. Diaforeză Pacienta să - Ajut pacienta să-și mențină tegumentele curate și uscate. - 02-03.03.2020 ora
nu mai - Mă asigur că pacienta are lenjeria de pat și de corp 11:00
prezinte curată. - Pacienta prezintă
diaforeză cât - Învăț pacienta să poarte șosete din bumbac, absorbante și transpirații abundente,
mai curând să le schimbe ori de câte ori este nevoie. fiind „lac de apă”.
posibil. - Educ pacienta să-și mențină o igienă riguroasă a plicilor 04.03.2020 ora 12:00
și a spațiilor interdigitale, iar la nevoie o ajut. - Transpirațiile
- Asigur pacientei o îmbrăcăminte ușoară și comodă. pacientei s-au redus.
- Încerc să aproximez cantitatea de lichide pierdute prin
diaforeză pentru a împiedica instalarea deshidratărilor. 05.03.2020 ora 11:30
- Încurajez pacienta să-și exprime sentimentele în legatură - Pacienta nu mai
cu problema de dependență. prezintă transpirații.
- Cu tact și cu blândețe, rog pacienta să facă baie/duș. Obiectiv realizat.
44
DEPENDENȚĂ - Șterg pacienta de surplusul de transpirație.
- Întreb pacienta de ce crede ea că a transpirat.
3. Insomnie Pacienta să - Identific alături de pacientă cauza care produce - Însoțesc pacienta la 02.03.2020 ora 11:00
prezinte un coșmarurile și încerc să o înlătur. psiholog. - Pacienta susține că
somn liniștit - Explic pacientei să renunțe la obiceiurile dăunătoare care - Adimistrez medicația: a prezentat coșmaruri.
pe toată îi produc acele coșmaruri, îi explic că trebuie să se relaxeze  1 capsulă de 03.03.2020 ora 09:00
perioada și șă nu își mai imagineze că ingeră alune. melatonină înainte de - Pacienta susține că
spitalizării. - Implementez o igienă adecvată a somnului prin culcare. a avut în continuare
următoarele intervenții: comaruri.
- Învăț pacienta să își mențină un orar regulat de somn. 04.03.2020 ora 09:00
- Îi explic cum să își mențină un ritm circadian - Pacienta a avut un
normal: să nu doarmă cu televizorul aprins deoarece somn mai liniștit.
lumina poate diminua secreția de melatonină. 05-06.03.2020 ora
- Asigur o atmosferă relaxantă în salon. 08:00
- Pregătesc pacienta fizic și psihic pentru a merge la - Pacienta susține că
psihoterapie. nu a mai avut
- Ofer pacientei o cană cu lapte cald la culcare. coșmaruri.
- Ofer pacientei în timpul zilei un ceai de mușețel.
- Sugerez pacientei să efectueze anumite activități Obiectiv realizat.
45
DEPENDENȚĂ relaxante înainte de culcare, de exemplu să citească o carte,
să se plimbe puțin în curtea spitalului.
4. Comunicare Pacienta să - Identific împreună cu pacienta cauza neliniștii și încerc - 02-03.03.2020 ora
inadecvată la prezinte o îndepărtarea acesteia. 11:00
nivel senzorial. comunicare - Liniștesc pacienta cu privire la starea sa de sănătate. - Pacienta este
adecvată la - Îi explic scopul și natura intervențiilor. neliniștită.
nivel - Familiarizez pacienta cu mediul său ambiant, îi prezint 04-05.03.2020 ora
senzorial pe structura secției și îi aduc la cunoștință care sunt regulile de 12:30
perioada ordine internă. - Gradul de neliniște
spitalizării. - Asigur un mediu de securitate, liniștit. e în scădere.
- Las pacienta să facă tot ceea ce poate cu propriile sale 06.03.2020 ora 12:00
mijloace. - Neliniștea
- Antrenez pacienta în diferite activități pentru a scădea pacientei a dispărut.
gradul de neliniște. Obiectiv realizat.
- Supraveghez atent pacienta.
- Dau posibilitatea pacientei să-și exprime sentimentele,
ideile, dorințele și nevoile.
- Aduc pacientei la cunoștință care sunt factorii de risc
care ar putea duce la o agravare a evoluției astmului bronşic.
46
DEPENDENȚĂ - Sugerez pacientei să evite acești factori.
5. Ignoranță Pacienta să - Explorez nivelul de cunoștințe al pacientei privind boala, - 02-03.03.2020
prezinte modul de manifestare, măsurile preventive și curative. - Pacienta prezintă
cunoștințe - Stimulez dorința de a cunoaște. cunoștințe insuficiente
suficiente - Motivez importanța acumulării de noi cunoștințe. despre boala sa.
despre boala - Educ pacienta să conștientizeze importanța 04-05.03.2020
sa pe responsabilității privind sănătatea sa. - Ca urmare a
perioada - Organizez activități educative, folosind ca metode: informațiilor primite
spitalizării. expunerea, conversația și demonstrația respectând principiile din partea echipei de
pedagogice. îngrijire, pacienta e
- Verific dacă pacienta a înțeles corect mesajul transmis și deschisă în a afla
dacă și-a însușit noile cunoștințe. informații despre
- Dacă aceasta nu a înțeles mesajul pe care i l-am boala sa.
transmis, o să-i mai explic de câte ori va fi nevoie. 06.03.2020 ora 12:00
- Pacienta prezintă
cunoștințe suficiente
despre boala sa.
Obiectiv realizat.
47
Pacienta în vârstă de 42 de ani, se prezintă de urgență în servicul UPU al Spitalului

Clinic de Urgență Brașov în data de 02.03.2020 apoi este transferată pe secția Interne I, cu
următoarele manifestări de dependență: polipnee cu expir prelungit, cianoză, transpirații
abundente, pacienta fiind „lac de apă”, neliniște, coșmaruri și cunoștințe insuficiente
despre boala sa.
În urma anamnezei și a investigațiilor clinice și paraclinice, s-a stabilit diagnosticul
de astm bronșic alergic (alune), în stare de rău astmatic.
- Am asigurat un microclimat corespunzător (temperatură, umiditate).
- Am asigurat pacientei o poziție care să-i favorizeze respirația și am liniștit pacienta
în timpul stării de rău astmatic.
- Am educat pacienta să respire corect.
- Am monitorizat funcțiie vitale apoi le-am notat în foaia de observație.
- Am explicat pacientei în ce constă polipneea cu expir prelungit.
- Am explicat pacientei natura și rolul intervențiilor.
- Am pregătit materialele necesare și pacienta pentru investigații: examen radiologic,
cardiologic, psihologic, spirometrie, examene de laborator (recoltări de sânge,
sumar de urină).
- Am explicat pacientei din ce cauză apare tahicardia și cianoza.
- Am explicat pacientei importanța administrării oxigenului în dispariția cianozei.
- Am oferit pacientei informații cu privire la starea sa de sănătate.
- Am sugerat pacientei să reducă consumul de cafea, aceasta având efect stimulent.
- Am ajutat pacienta să-și mențină tegumentele curate și i-am oferit haine curate.
- Am identificat alături de pacientă care este cauza apariției coșmarurilor și am
înlăturat acea cauză.
- Am învățat pacienta cum să-și mențină un orar regulat de somn.
- Am explicat pacientei cum să-și mențină un ritm circadian normal: să nu doarmă
cu televizorul aprins deoarece lumina poate diminua secreția de melatonină.
- Am asigurat pacientei o atmosferă relaxantă în salon.
- Am comunicat cu pacienta pentru a reduce starea de neliniște.
- Am familiarizat pacienta cu mediul ambiant.
- Am oferit pacientei informații despre afecțiunea sa iar mai apoi am verificat daca
49
aceasta și le-a însușit.
- Am însoțit pacienta la investigații: spirometrie, examen psihologic, cardiologic,
radiologic.
- Am efectuat EKG.
- Am recoltat produse de laborator: HLG, sumar de urină, spută, exudat faringian.
- Am administrat medicația: Ventolin, Asmofug, Miofilin, HHC, Melatonină.
- Am administrat oxigen.
pacientei a fost una favorabilă și pacienta se externează cu următoarele recomandări:
 Tratament cu:
o Ventolin 100 mcg/doză, 2 pufuri la nevoie.
o Astmofug 125 ml, 1 linguriță la nevoie.
o Melatonină 5 g, 0-0-1 în caz de insomnie.
50
4. CAZ III

Nume: D.
Prenume: M.
Vârstă: 12 ani.
Sex: M.
Religie: Ortodoxă.
Domiciliu: Brașov.
Stare civilă: -
Ocupaţie: Elev.
Condiţii de viaţă: Corespunzătoare.
Grupă sanguină: AB
RH +
Obiceiuri: - Somn: 9 h/noapte.
- Alimentație: 2 mese/zi + 1 gustare.
- duș: 1/zi.
- Alcool: nu consumă.
- Cafea: nu consumă.
- Tutun: nu consumă.
A.H.C: Tata: HTA grad I.
A.P.P: Varicelă la vârsta de 7 ani.
Deficite senzoriale: Nu prezintă.
Alergii: Polen.
51
b. DATE VARIABILE
T.A: 120/80 mmHg
A.V: 80 b/min.
Respirație: 15 r/min.
Temperatura: 36,5 °C.
Greutate: 33 kg.
Talie: 138 cm.
Stare psihică: orientat temporo-spațial.
ISTORICUL BOLII:
Pacientul în vârstă de 12 ani, se prezintă de urgență în serviciul UPU al Spitalului
Clinic de Copii Brașov însoțit de mama lui. Pacientul se prezintă cu bradipnee expiratorie
cu wheezing și apnee. Se internează pentru investigații clinice și paraclinice.
Data internării: 09.03.2020.
Diagnostic: Astm bronşic alergic în criză.
- Bradipnee expiratorie cu wheezing

- Apnee
- Tuse nocturnă
- Facies care exprimă teamă și tegument cenușiu
- Inapetență
- Apatie
- Nu vrea să se joace
52
PROBE DE LABORATOR
DETERMINATE
Hematologie- Leucocite 6 x 10^9/L 4-12 x 10^9/L
Trombocite 250 x 10^9/L 150-400 x 10^9/L
Eritrocite 4,8 x 10^9/L 4,2-5,2 x 10^9/L
Limfocite 0,8 x 10^9/L ↓ 1-5 x 10^9/L
Monocite 1 x 10^9/L 0,1-1 x 10^9/L
Neutrofile 5 x 10^9/L 2-8 x 10^9/L
Eosinofile 0,2 x 10^9/L 0-0,4 x 10^9/L
Basofile 0,00 x 10^9/L 0-0,2 x 10^9/L
Hematii 5,23 x 10^9/L 4-6,2 x 10^9/L
Hemoglobină 12 g/dL 11-13g/dL
Hematocrit 38 % 40-50%
Uree serică 2,5 mg/dL 1-3 mg/dL
Acid uric 3,4 mg/dL 2-5 mg/dL
Creatinină serică 0,9 mg/dL 0,5-1 mg/dL
Glicemie 80 mg/dL 75-106 mg/dL
Calciu ionic seric 1,15 mol/L 1-1,3 mol/L
Sodiu seric 140 mol/L 136-147mol/L
Potasiu seric 3,9 mol/L 3,4-4,7 mol/L
Proteina C reactivă 0,35 mg/dL < 1 mg/dL
Sumar de urină- Densitate 1010 1000-1030
urinară
pH urinar 6,3 5-9
Nitriți NEGATIV NEGATIV
Glucoză NEGATIV NEGATIV
Coprocultură- Chiști și ouă ABSENT ABSENT
de paraziți
Antigen fecal Lamblia ABSENT ABSENT
Helicobacter pylori ABSENT ABSENT
Examen spută Prezent cristale Charcot- ABSENT
Leyden
Alte investigații:
- Ecografie abdominală
- Testul cutanat prin înțepare pentru depistarea alergiei.
53
- Spirometrie
2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

NR. NEVOI AFECTATE DIAGNOSTICE DE ÎNGRIJIRE (P.E.S)

CTR.
1. Nevoia de a respira și a Respirație inadecvată din cauza bronhospasmului,
avea o bună circulație manifestată prin: bradipnee expiratorie cu wheezing,
apnee și tuse nocturnă.
2. Nevoia de a fi curat, Alterarea integrității tegumentelor din cauza apneei,
îngrijit, de a proteja manifestată prin: facies care exprimă teamă și
tegumentele și mucoasele tegumente cenușii.
54
3. Nevoia de a elimina Expectorație din cauza alergiei pacientului la polen,
manifestată prin: spută eliberatoare
4. Nevoia de a bea și a mânca Alimentație inadecvată prin deficit din cauza situației
de criză, manifestată prin: inapetență.
5. Nevoia de a comunica Comunicare ineficientă la nivel afectiv din cauza

disconfortului respirator, manifestată prin: apatie.
6. Nevoia de a se recrea Dificultatea de a efectua activități recreative din

cauza situației de criză, manifestată prin faptul că
pacientul nu vrea să se joace.
55

DEPENDENȚĂ
1. Respiraţie Pacientul să - Asigur un microclimat corespunzător: temperatura în salon - Recoltez analize de 09.03.2020 ora 10:00
inadecvată prezinte o să fie una de 220C, iar umiditate să fie de 35%. laborator: HLG, V.S.H., - Pacientul prezintă apnee,
respirație - Aşez pacientul în poziție semișezândă, poziție care sumar de urină. bradipnee expiratorie cu
adecvată cât favorizează respirația. - Particip la vizita wheezing și tuse nocturnă.
mai curând - Liniștesc pacientul în timpul crizei de astm bronșic. medicală. 09.03.2020 ora 10:05
posibil. - Măsor regulat frecvența respirației și o notez în foaia de - Însoțesc pacientul la - Apneea a dispărut.
temperatură. spirometrie. 10-11.03.2020
- Învăț pacientul cum să respire corect: îi sugerez să respire - Administrez: - Tusea nocturnă a
profund și regulat.  Clenil Jet 250 mcg dispărut, persistă bradipneea
- Pregătesc materialele necesare pentru administrarea 2 pufuri. expiratorie cu wheezing.
oxigenului prin mască iar apoi pregătesc și pacientul.  Calmotusin 100g tb 12.03.2020
- Pregătesc fizic și psihc pacientul pentru efectuarea  Oxigen 6l/min. - Pacientul mai prezintă o
spirometriei.  Miofilin 0,24 g- 1 ușoară bradipnee, fară
- Urmăresc efectul medicamentelor și anunț medicul în fiolă iv. wheezing.
cazul apariției unor efecte adverse.  HHC 50 mg i.v. 13.03.2020
- Pacientul se externează.
56
2. Alterarea
DEPENDENȚĂ Pacientul să - Favorizez acomodarea pacientului la noul mediu. - Însoțesc și particip la 09.03.2020 ora 10:00
integrității prezinte - Identific împreună cu pacientul natura, intensitatea și efectuarea testului cutanat - Pacientul prezintă facies
tegumetelor tegumente cauza apariției faciesului care exprimă teamă. prin înțepare. care exprimă teamă și
integre în - Furnizez informații clare și precise asupra intervențiilor ce - Administrez: cianoză.
decurs de 48 urmează a fi făcute.  Clenil Jet 250 mcg- 10.03.2020 ora 11:00
de ore. - Răspund la toate întrebările puse de pacient. 2 pufuri. - Cianoza pacientului a
- Efectuez pacientului educație pentru sănătate.  Oxigen 6l/min. dispărut însă faciesul care
- Explic pacientului pe înțelesul său că astmul bronșic nu  Miofilin 0,24 g- 2 exprimă teamă se menține.
este o afecțiune gravă. fiole i.v. 11.03.2020 ora 11:30
- Ofer pacientului empatie.  HHC 50 mg i.v. - Cianoza și faciesul care
- Explic pacientului că cianoza a apărut din cauza apneei. exprimă teamă au dispărut.
- Explic pacientului importanța administrării oxigenului în
dispariția cianozei.
- Pregătesc pacientul fizic și psihic pentru testul cutanat prin
înțepare.
- Pregătesc materialele necesare pentru efectuarea testului
cutanat prin înțepare.
- Observ efectul medicației.
3. Expectorație Pacientul să - Îi explic pe înțelesul pacientului cum să tușească cu gura - Recoltez spută pentru 10.03.2020 ora 10:00
57
DEPENDENȚĂ nu mai închisă pentru a-l ajuta să elimine sputa. examenul bacteriologic. - Pacientul prezintă spută
prezinte - Îi explic faptul că nu trebuie să înghită sputa și îi arăt cum - Administrez: eliberatoare post-criză.
expectorație să o colecteze în scuipătoare.  Clenil Jet 250 mcg- 11.04.2020 ora 12:00
cât mai - Explic pacientului și mamei acestuia faptul că nu trebuie 2 pufuri - Sputa pacientului este
curând să stropească în jur cu secreții și că nu trebuie să arunce corpi  Miofilin 0,24 g- 2 redusă cantitativ.
posibil. străini în scuipătoare. fiole i.v. 12.04.2020
- În cazul în care secrețiile bronșice devin și mai abundente,  HHC 50 mg i.v. - Pacientul nu mai elimină
o să efectuez aspirarea acestora. spută.
- Pregătesc materialele necesare pentru aspirarea secrețiilor
bronşice.
- Pregătesc pacientul pentru aspirarea secrețiilor.
- Curăț mucoasa bucală și dinții pacientului cu tampoane,
pentru a asigura igiena cavității bucale.
- Pregătesc materialele si pacientul în vederea recoltării
sputei pentru examenul bacteriologic.
- După recoltarea produselor bacteriologice le etichetez și le
duc la laborator.
4. Alimentație Pacientul să - Explorez preferințele alimentare ale pacientului precum și - Însoțesc pacientul și 09-10.03.2020
inadecvată prin prezinte o obiceiurile alimentare ale acestuia. particip la efectuarea - Pacientul prezintă
58
deficit
DEPENDENȚĂ alimentație - Verific dacă inapetenţa este totală sau daca repulsia se ecografiei abdominale. inapetență.
adecvată pe manifestă asupra anumitor alimente. - Administrez: 11-12.03.2020 ora 12:00
perioada - Asigur pacientului un climat cald, confortabil și destins.  Centrum junior 0- - Pacientul începe să fie
spitalizării. - Încurajez pacientul să mănânce și îi explic pe înțelesul lui, 1-0. interesat în a mânca.
importanța alimentației în menținerea sănătății. 13.03.2020 ora 11:00
- Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată, la - Inapetența pacientului a
ore regulate și prezentate atrăgător. dispărut, pacientul se
- Servesc mesele în cantități mici, la intervale dese. externează.
- Notez exact cantitatea de alimente ingerate și calculez
valoarea calorică pentru a putea acoperii necesitățile zilnice
ale pacientului.
- Pregătesc pacientul fizic și psihic pentru efectuarea
investigațiilor: ecografie abdominală.
- Pregătesc materialele pentru efectuarea ecografiei
abdominale.
- Asigur necesitățile calorice în funcție de vârstă.
5. Comunicare Pacientul să - Dau posibilitatea pacientului să-și exprime nevoile, - Administrez: 09-10.03.2020
ineficientă la prezinte o sentimentele, ideile și dorințele sale.  Clenil Jet 250 mcg- - Pacientul este apatic.
nivel afectiv comunicare - Încerc să învăț pacientul diferite tehnici de relaxare 2 pufuri 11-12.03.2020
59
DEPENDENȚĂ eficientă la precum: ascultarea unor sunete de păsări, momente de - Apatia pacientului s-a
nivel afectiv destăinuire, exerciții tactile. redus semnificativ.
pe perioada - Antrenez pacientul în diferite activități care să-i dea 13.03.2020 ora 11:00
spitalizării. sentimentul de utilitate. - Pacientul nu mai este
- Comunic cu pacientul, îi explic faptul că se află în spital apatic.
pentru a se face bine.
- Îi fac legătura pacientului cu alți pacienți de vârsta lui,
pentru a socializa, juca și chiar pentru a se împrietenii.
- Supraveghez în permanență pacientul.
- Educ aparținătorii cum să se comporte cu pacientul și cum
să-l facă să-și exteriorizeze sentimentele.
- Observ despre ce-i face plăcere pacientului să discute și
dezvolt împreună cu el acele lucruri.
60
6. Dificultate de Pacientul să
DEPENDENȚĂ - Explorez ce activități recreative îi fac plăcere pacientului. - 09-10.03.2020
a efectua îsi dorească - Analizez și stabilesc dacă acestea sunt în concordanță cu - Pacientul refuză să se
activități să efectueze starea sa fizică și psihică. joace.
recreative. activități - Câștig încrederea pacientului și-l ajut să depășească 11-12.03.2020 ora
recreative în momentele dificile. - Pacientul începe să
timpul - Amenajez sala de recreare și organizez activități specifice accepte să se joace cu
spitalizării. pentru copii: pictat, colorat, jocuri interactive etc. ceilalți pacienți din jurul lui.
- Asigur un mediu corespunzător pentru desfășurarea 13.03.2020
acestor activități. - Pacientul e dornic să se
- Cresc gradual dificultatea acestor activități. joace.
- Însoțesc pacientul cât și pe mama acestuia la sala de
recreare.
- Mă asigur că activitățile pe care pacientul le desfășoară
nu-l suprasolicită, ci din potrivă, îi creează o stare de bine.
- Notez reacțiile și manifestările pacientului cu referire
directă la starea de plictiseală sau tristețe.
61
Pacientul D.M. în vârstă de 12 ani, se prezintă de urgență în serviciul UPU al

Spitalului Clinic de Copii Brașov în data de 09.03.2020 apoi este transferat pe secția de
Interne, cu următoarele manifestări de dependență: bradipnee expiratorie cu wheezing,
apnee, tuse nocturnă, facies care exprimă teamă, tegument cenușiu, inapetență, apatie, iar
pacientul nu vrea să se joace.
În urma anamnezei și a investigațiilor clinice și paraclinice, s-a pus diagnosticul de
astm bronșic alergic (polen), în criză.
- Am asigurat pacientului un microclimat corespunzător care constă într-o
temperatură a mediului ambiant de 220C și o umiditate de 35%.
- Am asigurat pacientului poziția de semișezut pentru a-i favoriza respirația.
- Am liniștit pacientul în timpul crizei de astm bronșic și am învățat pacientul cum
să respire corect.
- Am măsurat regulat frecvența respirației și a celorlalte funcții vitale.
- Am pregătit materialele necesare pentru administrarea oxigenului, recoltarea
produselor de laborator, ecografie abdominală, testul prin înțepare și pentru
aspirarea secrețiilor.
- Am pregătit pacientul pentru investigații: ecografie abdominală, spirometrie, testul
cutanat prin înțepare și pentru aspirarea secrețiilor.
- Am învățat pacientul să expectoreze în scuipătoare și l-am învățat să tuşească cu
gura închisă.
- Am efectuat igiena cavității bucale a pacientului.
- Am favorizat acomodarea pacientului la noul mediu iar apoi am identificat
împreună cu acesta natura, intensitatea și cauza apariției faciesului care exprimă
teamă.
- Am explicat pacientului modul de apariție a cianozei și importanța administrării
oxigenului.
- Am explorat preferințele alimentare ale pacientului, am verificat dacă inapetența
este totală sau parțială și am servit masa la intervale scurte de 2-3 ore.
- Am asigurat necesitățile calorice ale pacientului.
- Am învățat pacientul diferite tehnici de relaxare, am dat pacientului posibilitatea de
62
a-și exprima sentimentele, ideile și dorințele.
- Am educat aparținătorii cum să se comporte cu pacientul.
- Am însoțit pacientul la investigații: spirometrie, ecografie abdominală.
- Am recoltat produse de laborator: HLG, V.S.H., proteina C reactivă, sumar de
urină.
- Am administrat medicația: Clenil Jet, Calmotusin, Miofilin, Centrum Junior,
oxigen.
pacientului a fost una favorabilă și pacientul se externează cu următoarele recomandări:
 Evitarea zonelor cu polen.
 Control periodic prin medicul de familie.
 Tratament cu:
o Clenil Jet 250 mcg.
o Calmotusin 100g dacă tusea revine.
o Centrum Junior.
63
CAPITOLUL IV - CONCLUZII
În primul capitol al proiectului meu, am detaliat motivul pentru care am ales să

elaborez această lucrare: am ales tema cu titlul „Îngrijirea pacienților cu astm bronșic”
pentru a-mi îmbunătății cunoștințele despre această afecțiune, iar după aceea pentru a
putea acorda viitorilor mei pacienți cele mai bune intervenții și cea mai bună calitate a
actului medical. Bineînțeles, doresc să învăț și pe cei din jurul meu cum să-și păstreze
sănătatea și cum să prevină o agravare a stării de sănătate.
În al doilea capitol al proiectului, am evidențiat definiția, etiologia, tabloul clinic,
investigațiile, tratamentul, evoluția, complicațiile și prognosticul astmului bronșic.
Astmul bronșic este o afecțiune caracterizată printr-o dispnee paroxistică
expiratorie provocată de stenoza funcțională spastică a bronhiilor. Acest bronhospasm
fiind datorat contracției musculaturii, edemului mucoasei și hipersecreției bronșice.
Starea de rău astmatic este stadiul cel mai sever al astmului bronșic, criza poate dura peste
24 de ore.
Astmul bronșic se împarte în: astm bronșic pur, complicat, alergic și nealergic.
Principalii factori etiologici implicați în apariția astmului bronșic sunt următorii:
alergia, infecția căilor respiratorii, factorii fizici, factorii psihici și nu în ultimul rând,
efortul fizic.
Tabloul clinic al astmului bronșic include următoarele simptome: dispnee
paroxistică de tipul bradipneei expiratorii cu wheezing, ortopnee, tuse uscată, spută
vâscoasă albicioasă și perlată, cianoză. Ochii pacientului sunt înectați, nările sunt dilatate
iar jugularele turgescente.
În starea de rău astmatic intervine un sindrom asfixic, este prezentă polipneea cu expir
prelungit iar pe lângă aceasta: tirajul, setea de aer, transpirațiile abundente.
Investigațiile paraclinice se bazează pe examenul obiectiv, acesta făcând apel la
cele patru metode fizice clasice: inspecția, palparea, percuția și auscultația.
Inspecția ne oferă date importante despre atitudinea și faciesul pacientului, prin inspecție
observăm dacă sunt modificări ale frecvenței mișcărilor respiratorii.
Percuția evidențiază o accelerare a sonorității pulmonare din cauza creșterii conținutului
aeric toraco-pulmonar.
64
Auscultația este considerată cea mai importantă metodă a examenului fizic. Prin
auscultație se percepe diminuarea murmurului vezicular și prezența ralurilor sibilante și
ronflante.
Palparea nu prezintă o informație care să conducă la precizarea diagnosticului de astm
bronșic.
Investigațiile clinice care dau informaţii despre astmul bronşic sunt: explorările de
laborator, imagistice, funcționale și testele cutanate.
Tratamentul astmului bronșic se bazează pe tratamentul profilactic, igieno-dietetic
și medicamentos. Pentru tratamentul medicamentos, cea mai folosită metoda este
corticoterapia, însoțită de antibiotice, beta-blocante și anticolinergice.
Evoluția astmului bronșic este variabilă în funcție de vârstă, debut și tipul astmului.
Complicațiile care pot urma unui astm bronșic sunt următoarele: infecțiile
bacteriene, bronșitele acute, bronșiectaziile, pneumoniile care pot duce la instalarea unei
insuficiențe respiratorii cronice, cu evoluție spre cord pulmonar cronic. Mortalitatea
datorită astmului este redusă, în jur de 1-2 0/0000.
Prognosticul variază în funcție de diverse condiții: vârstă, forma clinică, factori de
agravare (infecțioși, cardiovasculari), boli asociate, reactivitatea bolnavului, răspunsul la
tratament. Factorii care întunecă prognosticul sunt reprezentați de: complicații infecțioase
cronice, asocieri cu alte boli, limitarea progresivă a funcțiilor respiratorii și cardiace,
astmul sever cortico-dependent. În unele cazuri prognosticul poate fi incert (astmul labil).
În al treilea capitol al proiectului meu am evidențiat cât de important este rolul
asistentului medical în evoluția și tratarea pacienților cu astm bronșic.
Rolul asistentului medical în îngrijirea pacienților cu astm bronșic constă într-un rol
propriu și într-un rol delegat.
Rolul propriu al asistentului medical constă în:
 Asigurarea condițiilor de spitalizare; asigurarea condițiilor igienice.
 Supravegherea pacienților.
 Supravegherea funcțiilor vitale.
 Supravegherea poziției pacientului, a comportamentului și a expresiei faciale.
 Pregătirea pacientului pentru examinările ce urmează a fi efectuate, pentru
recoltările de produse biologice și bacteriologice, cât și pentru efectuarea
tratamentului.
 Asigurarea alimentației corespunzătoare și efectuarea educației pentru sănătate.
Rolul delegat al asistentului medical constă în:
65
 Participarea la vizita medicală.
 Participarea la examenul clinic.
 Participarea la examenele/investigațiile paraclinice.
 Administrarea medicației prescrise.
Tot în al treilea capitol al proiectului am efectuat planurile de îngrijire a 3
pacienți cu astm bronșic, urmărind evoluția acestora și aplicând cele mai bune intervenții.
Cazul I: pacient în vârstă de 70 de ani care se prezintă de urgență în serviciul UPU
al Spitalului Clinic de Urgență Brașov, fiind cunoscut cu astm bronșic în tratament cu ICS
(inhalatori corticosteroizi). Pacientul se prezintă cu bradipnee expiratorie cu wheezig,
ortopnee, subfebrilitate în urma reapariției unei bronșite cronice. În urma investigațiilor
clinice și paraclinice efectuate, se stabilește diagnosticul de astm bronșic infecțios, în
criză.
Cazul II: pacientă în vârstă de 42 de ani care se prezintă de urgență în serviciul
UPU al Spitalului Clinic de Urgență Brașov, prezentând polipnee cu expir prelungit și
cianoză din cauza faptului că a mâncat o prăjitură cu alune, neținând cont că este alergică.
În urma investigațiilor clinice și paraclinice efectuate, se stabilește diagnosticul de astm
bronșic alergic, în stare de rău astmatic.
Cazul III: pacientul în vârstă de 12 ani care se prezintă de urgență în serviciul UPU
al Spitalului Clinic de Copii Brașov însoțit de mama lui. Pacientul se prezintă cu bradipnee
expiratorie cu wheezing și apnee. În urma investigațiilor clinice și paraclinice efectuate, se
stabilește diagnosticul de astm bronșic alergic în criză.
Analizând aceste 3 cazuri am descoperit următoarele manifestări de dependență:
Cazul I: bradipnee expiratorie cu wheezing, ortopnee, subfebrilitate, HTA,
insomnie post dormițională și hipoacuzie.
Cazul II: polipnee cu expir prelungit, cianoză, tahicardie, transpirații abundente,
coșmaruri, neliniște și cunoștințe insuficiente despre boala sa.
Cazul III: bradipnee expiratorie cu wheezing, apnee, tuse nocturnă, facies care
exprimă teama și tegument cenușiu, inapetență, apatie iar pacientul nu vrea să se joace.
Din aceste manifestări rezultă faptul că orice pacient e unic, chit că suferă de aceeași
boală. Din acest motiv și intervențiile acordate pacienților trebuie să fie individualizate,
pacientul fiind văzut și îngrijit din punct de vedere holistic.
Problema de dependență comună a acestor cazuri a fost respirația inadecvată.
Problemele de dependență specifice au fost:
66
Cazul I: hipertermie, circulație inadecvată, insomnie și comunicare inadecvată la
nivel senzorial.
Cazul II: circulație inadecvată, insomnie, anxietate, ignoranță.
Cazul III: alterarea tegumentelor și mucoaselor, alimentație inadecvată prin deficit,
neplăcere în a efectua activități recreative, comunicare inadecvată la nivel afectiv.
Intervențiile proprii, comune pe care le-am aplicat acestor pacienți au fost:
- Asigurarea unui microclimat corespunzător, cu o temperatură și o umiditate optimă
a mediului ambiant.
- Poziționarea pacienților în poziție semișezândă pentru a le optimiza respirația.
- Educarea pacienților astfel încât aceștia să respire corect.
- Liniștirea pacienților în timpul puseelor astmatice.
- Măsurarea regulată a frecvenței mișcărilor respiratorii și notarea rezultatelor în
F.O.
- Pregătirea fizică și psihică a pacienților înainte de fiecare intervenție.
- Efectuarea educației pentru sănătate.
- Comunicarea și empatizarea cu pacientul.
Intervențiile proprii particulare pe care le-am aplicat sunt următoarele:
Cazul I:
1. Am asigurat pacientului lenjerie lejeră, am servit pacientul cu o cantitate mare de
lichide și am efectuat bilanțul ingesta-excreta.
2. Am menținut igiena tegumentelor.
3. Am menținut condițiile necesare somnului; am evitat zgomotele puternice și am
oferit pacientului o cană cu lapte înainte de a se pune la somn.
4. Am identificat împreună cu pacientul cauza insomnie.
5. Am educat pacientul în vederea prevenirii apariției infecțiilor.
Cazul II:
1. Am sugerat pacientei să reducă consumul de cafea, aceasta având efect stimulent.
2. Am ajutat pacienta să-și mențină tegumentele curate și i-am oferit haine curate.
3. Am identificat alături de pacientă care este cauza apariției coșmarurilor și am
înlăturat acea cauză.
4. Am învăț pacienta cum să-și mențină un orar regulat de somn.
5. Am explicat pacientei cum să-și mențină un ritm circadian normal: să nu doarmă
cu televizorul aprins deoarece lumina poate diminua secreția de melatonină.
6. Am asigurat pacientei o atmosferă relaxantă în salon.
67
7. Am comunicat cu pacienta pentru a reduce starea de neliniște.
8. Am familiarizat pacienta cu mediul ambiant.
9. Am oferit pacientei informații despre afecțiunea sa iar mai apoi am verificat dacă
aceasta și le-a însușit.
Cazul III:
1. Am explorat preferințele alimentare ale pacientului, am verificat dacă inapetența
este totală sau parțială și am servit masa la intervale scurte de 2-3 ore.
2. Am asigurat necesitățile calorice ale pacientului.
3. Am învățat pacientul diferite tehnici de relaxare, am dat pacientului posibilitatea de
a-și exprima sentimentele, ideile și dorințele.
4. Am educat aparținătorii cum să se comporte cu pacientul.
Intervențiile delegate aplicate pacienților au fost:
- Însoțirea pacienților la investigații.
- Administrarea medicației și a oxigenului.
- Recoltarea produselor de laborator și bacteriologice.
- Participarea la vizita medicală.
Obiectivele pe care mi le-am propus în argumentarea lucrării, cât și cele propuse în
planurile de îngrijire au fost realizate cu succes. Pacienții au avut parte de o îngrijire bună,
și au fost externați după 5 zile de internare. La externare, toate manifestările pacienților au
dispărut, o excepție fiind la cazul I deoarece hipoacuzia pacientului s-a menținut.
Am reușit să îmi însușesc mai multe cunoștințe despre această afecțiune și am
demonstrat rolul foarte important pe care îl are asistentul medical în dispariția astmului
bronșic și în păstrarea stării de sănătate.
68
BIBLIOGRAFIE
1. Borundel C, Medicină Internă pentru Cadre Medii, Editura ALL, București,

2007-2008; pag.284-285; 286-288.
2. Clepper I, Bronșita cronică, astmul bronșic și emfizemul pulmonar, Editura
Medicală, București, 1970, pag. 66-67.
3. Leașu T, Semiologia aparatului respirator, 1995, pag.37-70.
4. Mincu I, Alimentația omului bolnav, Editura Medicală, București, 1980; pag.198-
199.
5. Păun R, Tratat de medicină internă vol. I- Bolile aparatului respirator, Editura
Medicală, București, 1983; pag.260-264; 276-277; 287-289.
6. Rogozea L, Tehnici și manopere pentru asistenții medicali, Editura Romprint,
Brașov, 2005; pag. 31-35; 72-73.
7. Roli R, Astmul, Editura Corint, București, 2005; pag.56
8. Titircă L, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali,
Ediția a 9-a, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008; pag 40.
9. Titircă L, Ghid de Nursing vol. I, Ediția a 5-a, Editura Viața Medicală
Românească, București, 2007; pag. 13-27; 82-83; 113-114; 159; 229; 246; 318-
319; 351.
10. Titircă L, Urgențe medico-chirurgicale, Editura Medicală, București, 2007; pag
25-28.
*
11. * * Alimentația pacientului astmatic, disponibil pe
https://www.formaremedicala.ro/educatie-pacienti/dieta-in-astm-alimente-care-
agraveaza-sau-previn-astmul/, publicat la data de 10.09.2013, accesat în data de
25.04.2020.
12. *** Imagini astm bronșic, https://www.google.com/search?q=imagini+astm+bron
%C8%99ic&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjh4q_X2o_qAhXR3
KQKHbMMBrkQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=625, publicat la data
de 20.20.2008, accesat în data de 17.04.2020.
ANEXE
69
ANEXA 1
Figura: Diferența dintre alveolele unui om sănătos și ale unui astmatic. [12 ]
Figura: Poziția adoptată de copil în

timpul crizei de astm bronșic. [12 ]
ANEXA 2
70
Figura:
Metoda efectuării testelor cutanate pentru depistarea alergenului. [12 ]
Figura:
Administrarea medicației sub forma de spray. [12]
ANEXA 3
71
Figura:Medicația astmaticului. [12 ]
Figura: Criză de dispnee [12 ]
72

Proiect Îngrijirea Pacienților Cu Astm Bronșic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Îngrijirea Pacienților Cu Astm Bronșic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MOTTO:

„ Sănătatea este o stare de armonie

Argumentarea lucrării ..............................................................................4

1. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

Lucrarea de faţă îşî propune o abordare a afecţiunii bronhiilor și anume astmul

Astmul bronșic este definit ca fiind o criză de dispnee paroxistică expiratorie

Figura: Bronhiile unui om sănătos în comparație cu bronhiile unui astmatic [12 ]

O clasificare etiologică a astmului, distinge următoarele forme:

1. Explorări de laborator. Examenul microscopic al sputei pune în evidență

2.5.1 TRATAMENT PROFILACTIC

2.5.2. TRATAMENT IGIENO-DIETETIC

Tratamentul unor forme particulare de astm bronșic este următorul:

2.5.4 TRATAMENT CHIRURGICAL. Nu se impune

Evoluția astmului este variabilă în funcție de vârstă, de debut și de tipul astmului.

1. ROLUL ASISTENTULUI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

Conceptul de asistență medicală (sau nursing – termen folosit internațional) este o

 Asigurarea condițiilor de spitalizare

- Schimbarea lenjeriei de pat: schimbarea lenjeriei de pat se face de obicei

- În cazul în care pacientul are și alte afecțiuni, se va ține cont și de acestea.

- Asistentul medical se va asigura că pacientul respectă dieta și se va asigura că

- Asistentul medical se asigură că pacientul este hidratat.

- În cazul în care pacientul suferă de inapetență, asistenta va face tot posibilul ca

- Explicarea necesității respectării medicației, a recomandărilor și a unui regin de

- Asistentul medical educă pacientul cum să-și administreze corect tratamentul.

- Asistentul medical efectuează propaganda antitabacică, pacientului i se explică

- Pacientului i se vor recomanda: evitarea aglomerațiilor în timpul epidemiilor,

- În caz că pacientul suferă de un astm bronșic alergic, i se va face cunoscută cauza

- Asistentul medical educă pacientul pentru ca acesta să fie capabil să se

- Pacientului i se fac cunoscuți factorii de risc și este sfătuit să-i evite.

- Pacientul trebuie să revină la controale medicale periodice.

- Asistentul medical va menține legătura cu pacientul și chiar cu aparținătorii, va

- Își notează toate noutățile și datele pe care le spune medicul.

- E atent la explicațiile pe care medicul i le oferă pacientului.

- Răspunde la întrebările medicului referitoare la starea de sănătate a pacientului.

- Pregătește documentele medicale: fișă de observație clinică.

- Pregătește rezultatele analizelor pentru a le putea arăta medicului.

- Pregăteste fizic și psihic pacientul, obține consimțământul acestuia.

- Pregătește toate materialele și instrumentele necesare efectuării examenului clinic.

- Asigură condițiile de desfășurare a examinării.

- Asigură liniștea necesară desfășurării examenului.

- Liniștește pacientul și îi explică faptul că examenul clinic este o investigație non-

 Efectuarea sau asistarea asistentului medical la examenele/investigațiile

- Respectarea orarului recoltărilor.

- Pregătirea tuturor materialelor necesare pentru recoltare și apoi pregătirea zonei

- După terminarea pregătirii zonei, asistentul medical efectuează corect tehnica

- Asistentul medical trebuie să cunoască și să controleze: medicamentul

- Asistentul trebuie să respecte: calea de administrare prescrisă, dozajul

- Asistentul trebuie să cunoască efectele adverse ale medicamentelor; trebuie

a. DATE RELATIV STABILE

A.H.C: Mama cu HTA grad II.

- Bradipnee expiratorie cu wheezing

Examen urină - Densitate 1015 1000-1030

Leucocite NEGATIV NEGATIV

Hematii NEGATIV NEGATIV

Corpi cetonici NEGATIV NEGATIV

Nitriti NEGATIV NEGATIV

Urobilinogen NEGATIV NEGATIV

Bilirubină NEGATIV NEGATIV

Acid ascorbic NEGATIV NEGATIV

2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

NR. NEVOI AFECTATE DIAGNOSTICE NURSING (P.E.S)

2. Nevoia de a menține Hipertermie din cauza procesului infecțios, manifestată prin:

4. Nevoia de a comunica. Comunicare inadecvată la nivel senzorial din cauza vârstei,